DOCSLIB.ORG

Marin Nica (1933–2014)

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Marin Nica (1933–2014) OBITUARIA 421 MARIN NICA (1933–2014) Marin Nica (Marcel, cum îi spuneau apropiaŃii) a fost (din păcate, trebuie să folosim trecutul, de la mijlocul lui februarie 2014) un personaj aparte în peisajul Arheologiei româneR i. Era un profesionis incontestabil, dubla de un om al 0ieTii, deschis la fire, radiind ,n 6urul s*u, cu un umor nedisimula , o a mosfer* pozi i0* contagioas*. A0ea Ri el, ca orice om, neca7urile Ri frus r*rile sale (0iaTa nu l-a scuti ,n aces sens), dar nu Ri le afiRa ,n public, ci doar ,n rare clipe de intimi a e. #nt+lnirile cu el e marcau pen ru otdeauna Ri de0eneau un punc de referi$T* ,n aprecierea condiTiei umane. De aceea, ne e greu s* adop *m acum s ilul sec i ceremonios al unui necrolog, pentru c* es e 0orba de un om care iubea 0iaTa cu o pasiune pe care R ia Ri pu ea s* o ransmi * Ri al ora, cu deplin* na uraleTe, f*r* a face nici cel mai mic efor ,n aces sens. Sun con0ins c* Ri lui – acolo unde Ri-a g*si acum odihna 0eRnic* – i-ar pl*cea mai mul ca lumea s*-Ri aminteasc* despre el, aRa cum era ,n compor amentul s*u normal, dec+ ca efigia unui c*r urar pierdu doar în lumea c*rTilor. Ceea ce a iubi Marin Nica cu ardoare a fos arheologia (nu ,n +mpl* or, de gen feminin). I-a dedica 0iaTa, 0ener+ndo Ri ,ncerc+nd s*-i afle ainele, bine ascunse. 1asiunea sa pen ru arheologie a a0ut dou* surse. 1e de o par e, ca om $*scu la Tar* (26 mai 1933, ,n F*rcaRu de Sus, comuna F*rcaRele, 6udeTul Ol ), ,i pl*cea s* r*iasc* ,n na ur*, s* fie aproape de p*m+ntul d* * or de 0iaT*. Cu nelipsi a sa bicicle *, indiferen de impul de afar*, a f*cut oa e campaniile de s*pă uri arheologice pe care le-a iniTia sau la care a par icipa . #n al doilea r+nd, ,n impul s udiilor uni0ersi are la BucureR i (1952–1957), a beneficia de pre7e$Ta la ca edr* a unor mari specialiR i ,n domeniul arheologiei (D. M. 1ippidi, Emil Condurache, Dumi ru Berciu, Dumi ru Tudor), care i-au insufla pasiunea pentru cerce area 0es igiilor recu ului. De al fel, Ri doc ora ul, cu ema Neoliticul timpuriu 8i mijlociu 5n 2ona rsritean a Olteniei, l-a susTinu , ,n 1988, sub ,ndrumarea unuia din foR ii lui profesori, Dumi ru Berciu. #n impul celor nouă ani de apos ola la Rcoli din mediul rural (din care cea mai mare par e chiar ,n locali a ea sa na al*), a cutreiera 7onele din prea6m*, descoperind numeroase punc e noi de in eres arheologic, cele mai mul e chiar ,n sa ele comunei F*rcaRele. Dintre aces ea, unel ele de pia r* ciopli * din 1aleoli icul inferior (,ncadra e ,n aRa-numi a :cul ur* de prund;), g*si e ,n albia Ol ului, la F*rcaRele, au a ras a e$Tia cunoscutului paleoli ician C.S. Nicolaescu1lopor, membru al Academiei Rom+ne (descoperi orul celor mai 0echi urme de locuire de pe eri oriul Rom+niei), care i-a facili a par iciparea, cu o comunicare despre aces e descoperiri, la lucr*rile Congresului Mondial de An ropologie Ri E nologie de la Moscova (1964). Oda * cu 422 OBITUARIA ,nfiinTarea, la Craiova, a unui centru de cerce *ri al Academiei, mentorul s*u l-a adus aici, ,n 1966, ,n cali a e de cerce * or – menire (nu doar funcTieN) pe care o va onora, prin întreaga sa ac i0i a e, pâ$* la sf+rRi ul vieTii. #n ,n reaga sa ac i0i a e, munca neobosi *, cons +nd ,n luni de 7ile pe recu e anual pe Ran iere arheologice Ri din lungi perioade dedica e s udierii ma erialelor descoperi e Ri 0alorific*rii lor R ii$Tifice, a fos a6uta * Ri de oarecare Rans* ,n a descoperi adeseori lucruri e3 raordinare, care i-au adus ,n cur+nd o no orie a e pe deplin meri a * ,n r+ndurile specialiR ilor Ri chiar a publicului larg. De-a lungul celor pa ru decenii de ac i0i a e, a ,ntreprins numeroase cerce *ri arheologice pe eri oriile 6udeTelor Ol (F*rcaRele, 1ia ra Sa , 1ia ra-Ol , Sla ina, Dobroslo0eni, Er*dinile, Dr*g*neR i-Ol , Vl*dila, Celei – Sucida0a, ReRca – Romula), Dol6 (Craio0a, C+rcea – ,,Hanuri;Ri – ,,Viaduc ;, 9eu, Ehidici, E+rleR i, Basarabi, Br*deR i, Segarcea, Mor*reR i, Desa, EolenTi) Ri MehedinTi (IeRelniTa), unele dintre locali *Tile aminti e a0+nd, de fapt, mai mul e aRe7*ri pe eri oriul lor. Cerce *rile sale au adus con ribuTii ,nsemna e la mai buna cunoaR ere a unor e ape Ri probleme is orice, cum ar fia ,ncepu urile 0ieTii neoli ice la nord de Dunăre, aria de e3 indere Ri periodi7area unor ci0ili7aTii neoli ice (S arYe0o-CriR, DudeR i), eneoli ice (VinYa, Boian, V*das ra, EumelniTa, S*lcuTa), din perioada de ran7iTie spre Epoca bronzului (Cerna0oda III, Celei), din Epoca bronzului (Verbicioara) Ri din Epoca fierului, cunoaR erea ri urilor Ri ri ualurilor funerare preis orice, cunoaR erea unor aspec e ale 0ieTii co idiene Ri ale celei spiri uale a comuni *Tilor s r*0echi, ,mbog*Tirea da elor despre ci0ili7aTia dacic*, daco-roman* Ri medie0al* de pe eri oriul Ol eniei e c. Unele dintre descoperirile sale au repre7enta o premier* ,n arheologia rom+neasc* sau au r*mas unica e Ri ,n pre7ent, cum ar fi frumoasa ceramic* pic a * de ip C+rcea (de la ,nceputurile neoli icului), 0asul de lemn descoperi la Er*dinile (neoli icul 0echi), s a ue a :Fe iTa de la Hot*rani; (cul ura V*das ra), cea mai 0eche Tes* ur*, descoperi * la Celei (perioada de ranziTie spre Epoca bronzului) .a. Opera sa num*r* pes e 130 de i luri, de la simple rapoar e, pân* la s udii de amploare. Cele mai mul e au 0*7u lumina iparului ,n publicaTiile de speciali a e locale (,ndeosebi Arhivele Olteniei, Oltenia, ,istorica R.a.), dar M. Nica a fos pre7ent, cu s udii semnifica i0e, Ri ,n pres igioase periodice ale Academiei (Dacia, Studii 8i cercetri de istorie veche 8i arheologie, Thraco4Dacica), precum Ri ,n r-o serie de 0olume colec i0e. #n scrierile sale, a fos , ca Ri ,n 0iaT*, mai cur+nd un om al faptelor concre e. #n locul sin e7elor, cu ,nc*rc* ur* eore ic* Ri cu numeroase ipo e7e, de7bă u e pe oa e feTele, i-a pl*cut s* pre7in e mai mul dove7ile concre e pe care le-a scos din p*m+n . A publica corec ma erialele arheologice, aRa cum le-a g*si , l*s+nd al ora sa isfacTia (Ri orgoliul) de a emi e opinii Ri ipo e7e. ObiRnuia adeseori s* spun* celor care ,i :disecau; comunic*rile, a unci c+nd ma erialele pe care le descoperea nu se ,ncadrau ,n schemele clasice, cons rui e eore ic, c* sarcina sa es e s* pre7in e c+ mai repede ceea ce a g*si Ri c* discuTiile Ri ,ncerc*rile de e3plicare po 0eni oric+nd dup* aceea. Con ien fiind c* nu poa e cuprinde ,ntreaga problema ic* re7ul a * din descoperirile sale (,n inse din paleoli ic pân* ,n E0ul Mediu), Marin Nica a colabora , a + pe Ran iere, c+ Ri pentru elaborarea s udiilor sale, cu specialiR i de seam* ai Arheologiei rom+neR i, precum C. S. Nicolaescu-1lopRor (care i-a fos cel din +i men or), Dumi ru Berciu, Dumi ru Tudor, Eh. 1opilian, Oc a0ian Toropu, Eh. 9a7aro0ici, Cris ian Schus er R.a. 9a r+ndul s*u, a6uns la 0+rs a ma uri *Tii fi7ice Ri profesionale, a ,mp*r *Ri mul or ineri, cu bucuria Ri genero7i a ea care ,l carac eri7au, ainele meseriei de arheolog, lu+ndu-i drep colabora ori, a + ,n cerce *rile de eren, c+ Ri ,n scrierea rapoar elor de s*p* ur* sau a unor lucr*ri mai ample (0e7i, în aces sens, lis a lucr*rilor publica e). #ntr-un cuv+nt, cunoR inTele noas re despre 1reis oria Ol eniei, despre rolul aces ei provincii ,n recu ul ,ndep*r a al eri oriului Rom+niei Ri al sudes ului Europei, s-au schimba ,n mod fundamental, prin efor urile de o 0iaT* ale cerce * orului Marin Nica. 9ucr*rile sale au a6uta Ri la l*murirea unor probleme ale 1reis oriei din teri oriile Ń*rilor vecine (Bulgaria i Serbia), arheologii din aces e Ń*ri a0+nd un schimb fruc uos de informaTii Ri idei cu specialis ul craiovean. Es e demn de sublinia c* aces e re7ul a e deosebi e 0eneau după contribuŃiile de seam* ale unor corifei ai arheologiei rom+neR i (Ce7ar Bolliac, I. AndrieRescu, C. S. Nicolaescu-1lopRor, Dumi ru Berciu, Vl. Dumi rescu, Corneliu Ma eescu), care creionaser* de6a un ablou general al e0oluTiei populaTiilor din spaTiul m*rgini de CarpaTi Ri de apele Dun*rii Ri Ol ului în perioada Preis oriei. #ntors acum la glia s r*bun*, c*reia ani de-a r+ndul a 0rut s*-i smulg* ainele, Marin Nica se odihneR e după o 0iaT* de neodihn*. Cei care l-au cunoscut nu ,i 0or ui a carac erul robus Ri firea optimis *, cu a6utorul c*rora ,Ri g*sea spri6in ,n 0iaT* Ri oferea Ri al ora momente de pl*cut* des indere.
Load more

Recommended publications
  • Lista Furnizorilor De Servicii Sociale Acreditati, in Judetul Dolj
    Lista furnizorilor de servicii sociale acreditati, in judetul Dolj Nr. Denumire Furnizor Adresa Localitate crt. 1 Andrea Rom I/E S.R.L. Str. Eroilor, nr. 99 A Craiova Arhiepiscopia Craiovei - Str. Mitropolit Firmilian nr. 3 Craiova 2 Mitropolia Olteniei Asociatia Romana a Tinerilor Str. Gheorghe Bibescu, nr. 44 Craiova 3 cu Initiativa Asociatia Aspiratii AMT Calea Unirii, nr. 30, et. 1 Craiova 4 Asociatia Centrul European Bd. Dacia, nr. 175 J , sc. 1, ap. 4 Craiova Pentru Promovarea si Integrarea 5 Romilor Asociatia de Consultanta si Str. Sararilor nr. 31 Craiova Consiliere Economico - Sociala Oltenia 6 Asociatia Doneaza Speranta Str. David Gaianu, nr. 183, sat Murgasi 7 EGB Gaia Asociatia Global Help Str. Sfintii Apostoli, nr. 94 Craiova 8 9 Asociatia Maisonnette Str. Braila, nr. 6 Craiova Asociatia Nevazatorilor din Str. Fratii Buzesti, nr. 25 Craiova 10 Romania - Filiala Dolj Asociatia Pentru Interventie Str. Pinului, nr. 11 Craiova Cognitiva si Comportamentala Visuri si Sperante 11 Asociatia Pentru Politici Publice Str. Craiovei, nr. 227 Caraula 12 si Incluziune Sociala Asociatia Pro Diaconissa Str. Aleea 1 Maria Rosetti, nr. 320 Craiova 13 14 Asociatia Senior Home Str. Zorilor, nr. 8 Craiova Asociatia The European House Str. Mihail Moxa, nr. 15, bl. C17, Craiova 15 sc. 1, ap. 2 16 Asociatia Vasiliada Str. Fratii Buzesti, nr. 20 Craiova Caminul de Seniori Sf. Mina Str. Bucura, nr. 85 Craiova 17 S.R.L. Centrul de Detentie Craiova Str. Bariera Valcii, nr. 160 A Craiova 18 Directia Generala de Asistenta Str. Eustatiu Stoenescu, bl. T8, Craiova 19 Sociala Craiova parter Directia Generala de Asistenta Str.
    [Show full text]
  • Land Use/Cover Changes Along the Romanian Danube Valley
    Land use/cover changes along the Romanian Danube Valley Gheorghe KUCSICSA, Dan BĂLTEANU, Elena-Ana POPOVICI, Nicoleta DAMIAN Institute of Geography, Romanian Academy, 12 Dimitrie Racovita, Bucharest, Romania [email protected] 1. Introduction region’s sustainable development makes this approach impera- tive now. Current land use in the Danube Valley is the outcome Looking at the current situation of the Danube Valley, one finds of the territory’s geological and historical evolution, major it strongly affected by human activity, by the diversification and changes being dated to the latter half of the 20th century. They increase of man’s pressure, as well as by the extreme manifesta- were produced by the action of natural factors (climate, the evo- tions of climatic and hydrological factors. Therefore, securing lution of the Danube and its main tributaries, etc.), but primarily the area’s sustainable development means necessarily to proceed by human action which played an essential role in shaping the with analysing past and present land use changes, simulate present-day landscape (Fig. 1). future changes, identify underlying factors, management policies Old cartographic documents, topographic maps and CORINE and estimate consequences. Land Cover database is an important documentary source, which The Danube River, basically the Pan European Transporta- help us reconstitute and analyse historical land use changes, tion Corridor VII, is one of the most important communication as well as construct a land cover account. These results may water ways in Europa. In view of it, the Danube is a “River be a starting point for new interdisciplinary studies and the of European Expansion” and a promoter of the European simulation of future land use changes under different demand Union’internal development (Bălteanu et al.
    [Show full text]
  • Craiova Dumitrașcu Anda Elena Almaj Craiova Mihai-Tudorin Lorena-Iuliana Amarastii De Jos
    PERSOANELE DESEMNATE PENTRU A PARTICIPA LA DERULAREA CAMPANIEI DE DEPUNERE A DECLARATIEI UNICE PERSOANE DESEMNATE DIN CADRUL FIECĂREI UNITĂŢI ADMINISTRATIV TERITORIALE JUDETUL UAT NUME PRENUME DENUMIREA LOCALITĂŢII DOLJ CRAIOVA DUMITRAȘCU ANDA ELENA ALMAJ CRAIOVA MIHAI-TUDORIN LORENA-IULIANA AMARASTII DE JOS CRAIOVA FIRESCU ELENA CRAIOVA BEGU IONUŢ ALEXANDRU CRAIOVA DUTA MARIAN AMARASTII DE SUS CRAIOVA ZULUF IONELA MADALINA APELE VII CRAIOVA BILTEANU MELANIA IONELA ARGETOAIA CRAIOVA FUGARU SEVASTIŢA BOTOSESTI PAIA CRAIOVA IONASCU FLORENTINA BRABOVA CRAIOVA BARBULESCU LAURENTIU CRAIOVA RĂDULESCU JANINA BRATOVOIESTI CRAIOVA DOGARU MIHAI CRAIOVA BERBEC MARILENA CLAUDIA BREASTA CRAIOVA CULCESCU MADALIN IONUT CRAIOVA NICHITA VALENTIN IOAN BUCOVAT CRAIOVA POPESCU MARIA ALINA BULZESTI CRAIOVA COJOCARU CATALINA LAURA CARCEA CRAIOVA VASILE CAMELIA ELENA CARPEN CRAIOVA OBOGEANU ADRIAN CASTRANOVA CRAIOVA BREBEUTA MARCELA DOLJ CRAIOVA CELARU COJOCARU STEFANIA CRAIOVA TITĂ ELENA TUDORIȚA CRAIOVA BUDICĂ VIOLETA CERNATESTI CRAIOVA BUDICĂ ALIN CRAIOVA LICA IONELA FELI COSOVENI CRAIOVA ILEANA VALERIA CRAIOVA BITU CONSTANTIN DANETI CRAIOVA DOBRESCU FLORIN CRAIOVA DUMITRESCU CORNELIU DIOSTI CRAIOVA DINCA ILEANA LARISA CRAIOVA MACAVEI MARIUS MIHAI DOBROTESTI CRAIOVA STEFANOIU MARIUS DRAGOTESTI CRAIOVA DUMITRESCU MIHAELA CORINA CRAIOVA GHIZDAVET CAMELIA VALENTINA CRAIOVA STEFAN CONSTANTINA- GHERCESTI ALINA CRAIOVA GIURA TITINA GHINDENI CRAIOVA MARTIN PAULA CAMELIA GOGOSU CRAIOVA ENACHE DAN DUMITRU CRAIOVA STOE CONSTANTIN GOIESTI CRAIOVA CIMPOERU LAURENTIU
    [Show full text]
  • Rata De Incidență Pe Localități (Actualizare: 31 Martie), Comunicată De CNCCI (Centrul Național De Conducere Și Coordonare a Intervenției) Nr.Crt
    Rata de incidență pe localități (actualizare: 31 martie), comunicată de CNCCI (Centrul Național de Conducere și Coordonare a Intervenției) Nr.Crt. Județ Localitate Incidenta 1 ALBA RIMETEA 21,00 2 ALBA SĂLCIUA 6,98 3 ALBA ŞONA 6,42 4 ALBA ORAŞ OCNA MUREŞ 6,37 5 ALBA MUNICIPIUL AIUD 6,18 6 ALBA MUNICIPIUL ALBA IULIA 6,1 7 ALBA NOŞLAC 6,05 8 ALBA LIVEZILE 5,8 9 ALBA STREMŢ 5,74 10 ALBA GALDA DE JOS 5,58 11 ALBA UNIREA 5,07 12 ALBA MIRĂSLĂU 5,05 13 ALBA DOŞTAT 4,91 14 ALBA CIUGUD 4,9 15 ALBA GÂRBOVA 4,64 16 ALBA BLANDIANA 4,39 17 ALBA LOPADEA NOUĂ 4,24 18 ALBA PIANU 4,19 19 ALBA METEŞ 3,95 20 ALBA MUNICIPIUL BLAJ 3,61 21 ALBA ŞUGAG 3,47 22 ALBA IGHIU 3,13 23 ALBA LUNCA MUREŞULUI 3,1 24 ALBA CRICĂU 3 25 ALBA ORAŞ CUGIR 2,88 26 ALBA ORAŞ CÂMPENI 2,87 27 ALBA CIURULEASA 2,62 28 ALBA MUNICIPIUL SEBEŞ 2,61 29 ALBA ALMAŞU MARE 2,44 30 ALBA RĂDEŞTI 2,32 31 ALBA ŞPRING 2,29 32 ALBA ORAŞ ABRUD 2,28 33 ALBA BUCERDEA GRÂNOASĂ 2,2 34 ALBA SĂSCIORI 2,15 35 ALBA BUCIUM 2,11 36 ALBA BERGHIN 2,08 37 ALBA ŞIBOT 2,07 38 ALBA VINŢU DE JOS 2 39 ALBA SÂNTIMBRU 1,98 40 ALBA DAIA ROMÂNĂ 1,92 41 ALBA SÂNCEL 1,92 42 ALBA ÎNTREGALDE 1,76 43 ALBA ORAŞ TEIUŞ 1,52 44 ALBA PONOR 1,5 45 ALBA CÂLNIC 1,49 46 ALBA LUPŞA 1,36 47 ALBA FĂRĂU 1,34 48 ALBA ORAŞ BAIA DE ARIEŞ 1,31 49 ALBA SĂLIŞTEA 1,27 50 ALBA VALEA LUNGĂ 1,27 51 ALBA MIHALŢ 1,23 52 ALBA ALBAC 1,01 53 ALBA JIDVEI 0,94 54 ALBA HOPÂRTA 0,87 55 ALBA VADU MOŢILOR 0,75 56 ALBA ROŞIA MONTANĂ 0,73 57 ALBA SCĂRIŞOARA 0,64 58 ALBA ORAŞ ZLATNA 0,63 59 ALBA ROŞIA DE SECAŞ 0,62 60 ALBA ARIEŞENI 0,61 61 ALBA CERGĂU 0,61 62
    [Show full text]
  • Dolj Reprezentare Măsuri/Submăsuri/Pachete *# M10-P3.2.1, P3.2.2, P4, P8, M11-P1, P2, P3, P4, P5, P6.1/P6.2, M13-Semn
    Legen da JUDEȚUL DOLJ REPREZENTARE MĂSURI/SUBMĂSURI/PACHETE *# M10-P3.2.1, P3.2.2, P4, P8, M11-P1, P2, P3, P4, P5, P6.1/P6.2, M13-SEMN . Distribuția zonelor eligibile la nivel de județ și centru local pentru: )" M10-P4, P8, M11-P1, P2, P3, P4, P5, P6.1 Măsura 10 – Agro-mediu și climă (! M10-P4, P8, M11-P1, P2, P3, P4, P5, P6.1, M13-SEMN Măsura 11 – Agricultură ecologică $1 M10-P5, P4, P8, M11-P1, P2, P3, P4, P5, P6.1 Măsura 13 – Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri kj naturale sau cu alte constrângeri specifice TALPAS M10-P5, P4, P8, M11-P1, P2, P3, P4, P5, P6.1, M13-SEMN )" LIMITE_ CEN TRE_ LOCALE LIMITE_ UN ITĂȚI_ ADMIN ISTRATIVE FARCAS )" BULZ ESTI )" ORAS FILIASI MELIN ESTI MURGASI )" )" (! ARGETOAIA BRADESTI )" BRALOSTITA )" MELIN ESTI )" FILIASI GOIESTI SECU (! (! SCAESTI )" GRECESTI CERN ATESTI COTOFEN II DIN FATA (! (! )" ALMAJ GOGOSU )" BOTOSESTI-PAIA (! MISCHII (! COTOFEN II DIN DOS SIMN ICU DE SUS (! SOPOT )" )" ISALN ITA )" )" SEACA DE PADURE )" BRABOVA PREDESTI )" )" GHERCESTI PLESOI BREASTA kj CARPEN )" PIELESTI )" )" kj MUN ICIPIUL CRAIOVA (! TERPEZ ITA ROBAN ESTI VERBITA " $1 " ) ) VELA BUCOVAT CARCEA ORODEL )" )" )" ORODEL )" MALU MARE DRAGOTESTI (! COSOVEN I $1 VARVORU DE JOS )" PLEN ITA SALCUTA )" PODARI (! )" CRAIOVA )" VARTOP )" GHIN DEN I TUGLUI (! TESLUI CARAULA )" LEU kj (! )" RADOVAN TEASC UN IREA CALOPAR IZ VOARE GIUBEGA (! (! (! PERISOR )" (! (! (! CETATE *# BRATOVOESTI CASTRAN OVA DIOSTI IN TORSURA (! (! *# (! GALICIUICA ORAS SEGARCEA GALICEA MARE (! CIOROIASI LIPOVU (! (! (! MOTATEI (! APELE
    [Show full text]
  • Comunicat OCPI Dolj 17.03.2021 PNCCF
    DOLJ COMUNICAT DE PRESĂ OCPI DOLJ, 17.03.2021 Peste 22.000 de cărți funciare sunt eliberate gratuit, începând de astăzi, 17 martie 2021, pentru proprietarii imobilelor din 26 de unități administrativ - teritoriale (UAT) din județul Dolj, prin Programul național de cadastru și carte funciară (PNCCF). Lucrările de înregistrare sistematică a proprietăților au fost finanțate din veniturile proprii ale Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), prin Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) Dolj. Cele 22.868 de imobile înregistrate gratuit în sistemul integrat de cadastru și carte funciară aparțin locuitorilor din municipiul Băilești și din comunele Bratovoești, Călărași, Cârna, Castranova, Celaru, Ciupercenii Noi, Coșoveni, Dăbuleni, Galiciuica, Ghercești, Ghidici, Ghindeni, Giurgița, Gogoșu, Întorsura, Măceșu de Jos, Negoi, Pleșoi, Predești, Scăești, Seaca de Pădure, Șimnicu de Sus, Sopot, Vela, Verbița. Lucrările de cadastru au început în perioada 2019-2020 și au vizat o suprafață totală de 12.377 de hectare. Noile cărți funciare au fost predate primarilor celor 26 de comune de către directorul OCPI Dolj, Victor Alin DUMITRESCU. „De la începutul derulării PNCCF au fost înscrise gratuit în cartea funciară peste 265.000 de imobile, ceea ce ne menține pe un loc fruntaș în ierarhia națională. Finanțarea a fost asigurată atât din veniturile proprii ale ANCPI, cât și din fonduri europene, prin Programul Operațional Regional 2014-2020. Împreună cu echipa pe care o conduc sunt convins că lucrurile vor merge din ce în ce mai bine, întrucât experiența ne-a învățat să găsim soluții la problemele întâmpinate. Totodată, beneficiem de sprijinul permanent al colegilor noștri din cadrul ANCPI”, a precizat Victor Alin DUMITRESCU, directorul OCPI Dolj.
    [Show full text]
  • The Numeric Evolution of the Population in the Desnatui Plain in The
    Geographica Timisiensis, vol. 19, nr. 1, 2010 (pp. 67-75) ● THE NUMERIC EVOLUTION OF THE POPULATION IN THE DESNĂłUI PLAIN IN THE XX TH CENTURY AND THE BEGINNING OF THE XXI ST CENTURY Elisabeta CIOCAN Faculty of Geography, University of Bucharest Abstract: Subunit of the Romanian Plain, DesnăŃui Plain is located in the south-west of the country. Mild, temperate climate, far from the excessive nuance that affects the eastern part of the Romanian Plain, relief with small altitudes, which descend in steps from north to south, respectively from 150- 160 m to the contact with the Getic Plateau, to 35-40 m close to the Danube Valley, characterized by monotony and homogeneity, and fertile soils and rich hydrographical network (the Danube Valley in the south, Drincea in the west, Jiu in the east, DesnăŃui in the center and their tributaries, the lakes of the Danube Valley) that favored the apparition and development of human settlements. Human Resources from rural area have known, during time, periods of positive or negative dynamics according to historical, political, administrative and economic conditions. Starting from the 1912- 2006 long-term demographic evolution, there can be noticed a numeric increase of the population in DesnăŃui Plain until the year 1966, more accentuated between 1930 – 1956, followed by a numeric decrease, in the next period, until present time. Rezumat : EvoluŃia numerică a populaŃiei în Câmpia DeznăŃui în secolul XX – începutul secolului XXI. Subunitate a Câmpiei Române, Câmpia DesnăŃuiului este situată în sud-vestul
    [Show full text]
  • Dolj Pentru Anul 2014
    EXECUTANT: BENEFICIAR: GHID PRIVIND VALORILE ORIENTATIVE ALE PROPRIETATILOR IMOBILIARE IN JUDETUL DOLJ PENTRU ANUL 2014 INTOCMIT DE A.M.T. SERVICE S.R.L. CRAIOVA STRICT PENTRU UZUL BIROURILOR NOTARIALE EXPERTI EVALUATORI: STEFAN MARIUS GASPARINI CLAUDIA TOMESCU MADALIN DEC. 2013 GHID PRIVIND VALORILE ORIENTATIVE ALE PROPRIETATILOR IMOBILIARE DIN JUDETUL DOLJ 1 STRICT PENTRU UZUL BIROURILOR NOTARIALE EXECUTANT: BENEFICIAR: SUMAR MUNICIPIUL CRAIOVA ANEXA A – APARTAMENTE, GARAJE, HOTELURI - ZONA A ANEXA A1 – APARTAMENTE, GARAJE, HOTELURI - ZONA B ANEXA A2 – APARTAMENTE, GARAJE, HOTELURI - ZONA C ANEXA B – CASE, ANEXE GOSPODARESTI - ZONA A, B, C, D – SUBSOLURI,MANSARDE,APARTAMENTE- ZONA A, B, C, D – CONSTRUCTII DIN MATERIALE NECONVENTIONALE – PISCINE SI TERASE - ZONA A, B, C, D – TERENURI INTRAVILANE - ZONA A, B, C, D ANEXA C – SPATII VANZARE SI DEPOZITARE - ZONA A, B, C, D – SPATII BIROURI - ZONA A, B, C, D – SPATII INDUSTRIALE DE PRODUCTIE – ZONA A, B, C, D – CONSTRUCTII SPECIALE INDUSTRIALE – ZONA A, B, C, D MUNICIPIUL BAILESTI ANEXA D – APARTAMENTE, HOTELURI - ZONA A ANEXA D1 – APARTAMENTE, HOTELURI SI MOTELURI - ZONA B+C ANEXA D2 – APARTAMENTE ALEEA GENERAL GHENESCU ANEXA E – CASE, ANEXE GOSPODARESTI - ZONA A, B, C, D – SUBSOLURI,MANSARDE,APARTAMENTE- ZONA A, B, C, D – CONSTRUCTII DIN MATERIALE NECONVENTIONALE – PISCINE SI TERASE - ZONA A, B, C, D – TERENURI INTRAVILANE - ZONA A, B, C, D GHID PRIVIND VALORILE ORIENTATIVE ALE PROPRIETATILOR IMOBILIARE DIN JUDETUL DOLJ 2 STRICT PENTRU UZUL BIROURILOR NOTARIALE EXECUTANT: BENEFICIAR: ANEXA
    [Show full text]
  • JUDEŢUL DOLJ Cu Reşedinţa În Municipiul Craiova
    JUDEŢUL DOLJ cu reşedinţa în municipiul Craiova Municipii............................ 3 Oraşe ............................... 4 Localități componente ale municipiilor și ale orașelor......... 12 Comune .............................. 104 Sate ................................ 378 - din care, aparțin de municipii și orașe ...................... 14 A. MUNICIPII ----------------------------------------------------------------------------- Nr. Denumirea Localităţi componente Sate ce aparţin crt. municipiului ale municipiului municipiului ----------------------------------------------------------------------------- 1. CRAIOVA 1. CRAIOVA 1. Cernele 2. Făcăi 2. Cernele de Sus 3. Mofleni 3. Izvorul Rece 4. Popoveni 4. Rovine 5. Şimnicu de Jos 2. BĂILEŞTI 1. BĂILEŞTI - 2. Balasan - 3. CALAFAT 1. CALAFAT 1. Basarabi 2. Ciupercenii Vechi 3. Golenţi B. ORAŞE ----------------------------------------------------------------------------- Nr. Denumirea Localităţi componente Sate ce aparţin crt. oraşului ale oraşului oraşului ----------------------------------------------------------------------------- 1. BECHET 1. BECHET - 2. DĂBULENI 1. DĂBULENI 1. Chiaşu 3. FILIAŞI 1. FILIAŞI 1. Almăjel 2. Bîlta 3. Branişte 4. Fratoştiţa 5. Răcarii de Sus 6. Uscăci 4. ȘEGARCEA 1. ȘEGARCEA - 1 C. COMUNE ------------------------------------------------------------------------- Nr. Denumirea Satele crt. comunei componente ------------------------------------------------------------------------- 1. Afumaţi 1. Afumaţi 2. Boureni 3. Covei 2. Almăj 1. Almăj 2. Bogea 3. Moşneni
    [Show full text]
  • Întreruperi Programate – Judeţul Dolj, Săptămâna 09 Iulie – 15 Iulie 2018
    ÎNTRERUPERI PROGRAMATE – JUDEŢUL DOLJ, SĂPTĂMÂNA 09 IULIE – 15 IULIE 2018 Distribuţie Oltenia execută lucrări programate în reţelele electrice pentru creşterea gradului de siguranţă şi continuitate în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor, precum şi a îmbunătăţirii parametrilor de calitate ai energiei electrice distribuite. Distribuţie Oltenia anunţă întreruperea furnizării energiei electrice la consumatorii casnici şi agenţii economici, astfel: Interval orar Data de întrerupere Localitatea Zona de întrerupere 09:00 - 17:00 Şimnicu de Sus PTA 1 Albeşti PTA Şitoaia, PTA Agrosem Şitoaia, Işalniţa - integral, PT terţi: PT Scorpionul Negru, PT Euroglobal, 09:00 - 17:00 Almăj, Işalniţa PT Artolactic, PT Pompe EGO Işalniţa, PT Potaco, PT CFR Prelate, PT 2 CFR Işalniţa, PT Blocuri 09.07 Işalniţa, PT Autoservice Emiliano, PT Vodafone Işalniţa 09:00 - 17:00 Işalniţa PT SRP Albeşti, PT SI SRP Albeşti, PT terţi: PT Seaprod, PT Adeplast, PT SA Işalniţa PT 43 – străzile: Bucovăţ, Elena Teodorini, Alexandru cel Bun, Drăgăşani, Călugăreni, Plopului, 09:00 - 17:00 Craiova Câmpia Islaz, Tomis PTA 1, 3, 5, 6, 8 Filiaşi, PTCZ 5 Filiaşi, PT Moară Filiaşi, PTA IRIL, Răcarii de Sus, Răcarii de Jos, Tatomireşti, Meteu, Piscani, Almăjel - integral, PT terţi: PT Gospodărie Apă Filiaşi, PT SIA Filiaşi, PT 08:30 - 16:30 Filiaşi Mixturi Asfaltice, PT SA Răcarii de Sus, PT Staţie Epurare Canalizare, PT Inar, PT CFR Răcarii de Sus 08:30 - 16:30 Unirea PTA 4 Unirea - circuitul JT nr. 1 09:00 - 17:00 Şimnicu de Sus PTA 1 Albeşti PTA Şitoaia, PTA Agrosem Şitoaia, Işalniţa - integral, PT terţi: PT Scorpionul Negru, PT Euroglobal, 10.07 09:00 - 17:00 Almăj, Işalniţa PT Artolactic, PT Pompe EGO Işalniţa, PT Potaco, PT CFR Prelate, PT 2 CFR Işalniţa, PT Blocuri Işalniţa, PT Autoservice Emiliano, PT Vodafone Işalniţa 09:00 - 17:00 Işalniţa PT SRP Albeşti, PT SI SRP Albeşti, PT terţi: PT Seaprod, PT Adeplast, PT SA Işalniţa 09:00 - 17:00 Pleniţa PTA 1 Pleniţa - circuit JT nr.
    [Show full text]
  • LISTA MONUMENTELOR ISTORICE 2010 Judeţul Dolj
    1160 MONITORULOFICIALALROMÂNIEI,PARTEAI,Nr.670bis/1.X.2010 MINISTERUL CULTURII ŞIPATRIMONIULUINAŢIONAL LISTA MONUMENTELOR ISTORICE 2010 Judeţul Dolj Nr. crt. Cod LMI Denumire Localitate Adresă Datare 1 DJ-I-s-B-07868 Situl arheologic de la Almăj, punct "Şcoala sat ALMĂJ; comuna ALMĂJ Punct "Şcoala Generală", în Generală" vecinătatea şcolii, pe un bot de deal, la 200 m.V de biserica satului Almăj 2 DJ-I-m-B-07868.01 Aşezare sat ALMĂJ; comuna ALMĂJ Punct "Şcoala Generală", în sec. II p. Chr., Epoca vecinătatea şcolii, pe un bot de romană deal, la 197m.V de biserica satului Almăj 3 DJ-I-m-B-07868.02 Aşezare sat ALMĂJ; comuna ALMĂJ Punct "Şcoala Generală", în Neolitic vecinătatea şcolii, pe un bot de deal, la 197m.V de biserica satului Almăj 4 DJ-I-s-B-07870 Aşezare sat BÂRCA; comuna BÂRCA "La Carieră LaNordestdesatul sec. II - IV p. Chr. Bârca, la 800 m de şoseaua Cârna-Segarcea, în zona carierei de piatră 5 DJ-I-s-A-07871 Aşezare sat BÂZDÂNA; comuna CALOPĂR "La Bâzdâna, pe un bot de deal, Perioada de tranziţie la 500 m sud -vest de sat, la epoca bronzului, plantaţie viţă de vie Cultura Coţofeni 6 DJ-I-s-A-07872 Situl arheologic de la Bâzdâna -Calopăr, punct sat BÂZDÂNA; comuna CALOPĂR "La Cucuioara, la 1 km nord-vest "La Cucuioara" de satul Bâzdâna 7 DJ-I-m-A-07872.01 Fortificaţie sat BÂZDÂNA; comuna CALOPĂR "La Cucuioara sec. XIV, Epoca medievală MINISTERUL CULTURII ŞI PATRIMONIULUI NAŢIONAL INSTITUTUL NAŢIONAL AL PATRIMONIULUI Nr. crt. Cod LMI Denumire Localitate Adresă Datare 8 DJ-I-m-A-07872.02 Cetate sat BÂZDÂNA; comuna CALOPĂR "La
    [Show full text]
  • Mapping Soil Erosion Susceptibility Using Gis Techniques Within the Danube Floodplain, the Calafat - Turnu Măgurele Sector (Romania)
    THEORY AND METHODS OF NATURAL HAZARDS RESEARCH UDC: 912:551.053:007(498) DOI: 10.2298/IJGI1303073I MAPPING SOIL EROSION SUSCEPTIBILITY USING GIS TECHNIQUES WITHIN THE DANUBE FLOODPLAIN, THE CALAFAT - TURNU MĂGURELE SECTOR (ROMANIA) Oana Ionuş*, Sandu Boengiu1*, Mihaela Licurici*, Liliana Popescu*, Daniel Simulescu* *University of Craiova, Romania – Geography Department Received 02 August 2013; reviewed 20 September 2013; accepted 01 October 2013 Abstract: The Danube floodplain, the Calafat – Turnu Măgurele sector, through its main features (topographic and climatic characteristics, land use and soil type) and human activities, constitutes an area exposed to soil erosion. The main objective of the present research is to map soil erosion susceptibility using the GIS techniques for the computation and representation of areas, which are exposed to soil erosion correlated with the field data for the validation. Analyzing the entire model, the relatively simple methodology, the database consistence, the comparability of the results with the existent soil erosion values at national and local scale, we can say that the model was applied with success in the studied area (areas and classes of water erosion susceptibility: very low, low, moderate, high - Ciupercenii Noi, Desa, Măceşu de Jos, Grojdibodu, Orlea, very high - Rast, Negoi, Catane, Bistreţ, Goicea; areas and classes of wind erosion susceptibility: very low, low, moderate - Ciupercenii Noi, Dăbuleni, Ianca, high - Calafat, Poiana Mare, Desa, Goicea, Piscu Vechi, very high - Poiana Mare, Rast, Negoi, Bistreţ, Gighera, Orlea. The soil erosion susceptibility map can be useful for planning erosion control measures and for selecting suitable sites for runoff plot experiments. Keywords: the Danube floodplain, soil, water erosion, wind erosion, database, GIS analysis, susceptibility Introduction In the context of environmental protection, most concerns about erosion are related to accelerated erosion, where the natural rate has been significantly increased mostly by human activity.
    [Show full text]