În Bistriţa. © Arhivele Naţionale Ale României
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
PREFECTURA JUDEŢULUI NĂSĂUD PREFAŢĂ Evoluţia teritorial administrativă a Transilvaniei în perioada modernă a dus la mutaţii succesive, ţinând cont de particularităţile istorice ale provinciei. Pentru teritoriul actualului judeţ Bistriţa – Năsăud, s-au întrepătruns zone de locuire şi spiritualitate ale : saşilor, maghiarilor şi românilor. De aceea şi structurarea administrativ – teritorială, va fi influenţată de acestea. Vor rezulta astfel, forme specifice de organizare caracteristice populaţiilor de aici : districtul pentru populaţia săsească; districtul sau administraţia militară (în timpul graniţei militare), pentru Românieipopulaţia româneasc ă. O stabilizare pe baze moderne, şi în acelaşi timp, o unificare administrativă se va realiza prin : Legea XIII / 1870, care va crea instituţiile de organizare : comitetul municipal şi comunele grupate în două categorii: mici şi mari; Legea XXXIII / 1871, completată cu Legeaale I / 1877, care au pus bazele comitatului unit Bistriţa – Năsăud. Organizarea definitivă a municipiilor se va stabili prin Legea XXI /1886, când comitatul Bistriţa – Năsăud a fost declarat municipiu. Comitatul, în calitate de municipiu, lua măsuri în mod independent, în treburile şi afacerile interne, privind teritoriul pe care-l administra, emitea hotărâri şi întocmea statute şi regulamente şi urmărea aplicarea acestora. Comitatul municipal reprezentaionale autoritatea supremă a comitatului alcătuit din membri aleşi şi de drept ,ţ pe baza censului pe care–l plăteau. În cadrul adunărilor generale (bi-anule) se dezbăteau problemele importante ale comitatului, problemele de mai mică importanţă erau rezolvate de comisia permanentă. Alte comisii se constituiau pe domenii de activitate: comisia centrală administrativNaă, de judecare a delictelor silvice, comisa permanentă de verificare. Funcţionarul de rangul cel mai înalt era comitele suprem, reprezentantul puterii centrale în teritoriu; alături de acesta mai erau: vicecomitele, cu atribuţii importante în administraţie, şi funcţionari: centrali şi externi. În 1876 la înfiinţare, comitatul a fost împărţit în 6 cercuri: Năsăud, Rodna, Beşineu, (cu reşedinţa în Bistriţa), Iad (Livezile cu reşedinţa în Bistriţa), Prundu – Bârgăului şi Şieul Mare (cu reşedinţa în Buduş). În anul 1877, cercul Prundu - Bârgăului a fost desfiinţat, localităţile sale fiind trecuteArhivele la cercurile: N ăsăud, Rodna, Iad (Livezile). În anul 1888 s-a rearondat comitatul, împărţindu-se în 4 cercuri: Năsăud, Rodna,© Iad (Livezile), Beşineu (Viişoara),- ultimele două cu reşedinţa în Bistriţa. 1 Această împărţire rămâne în vigoare până la unirea Transilvaniei cu România, la 1 Decembrie 1918. Vasta operă de integrare a Transilvaniei în cadrele statutului naţional unitar român s-a materializat şi prin atenţia acordată administraţiei publice. Prin Decretul nr. I al Consiliului Dirigent, se stabilea că: legile, ordonanţele şi statutele legale de mai înainte, emanate înainte de 18 octombrie 1918, rămân în interesul ordinei publice şi pentru a asigura continuitatea de drept, în vigoare, în mod provizoriu, până la alte dispoziţii, „ la articolul 3 se preciza că „ limba oficială în serviciile publice este limba română”. Prin Decretul nr. II „despre funcţionarea în mod provizoriu a serviciilor publice administrative”, se stabilea modul de organizare provizorie a administraţiei publice, pe baza legilor maghiare din 1886 ( nr. XXIII ); astfel erau organizate comune ( mici şi mari ); oraşe cu magistrat şi oraşe municipii, acestea din urmă servind ca model şi pentru comitat. României Prin Decretul nr. IV, Consiliul Dirigent a stabilit denumirile româneşti în administraţie, astfel : a) pentru circumscripţiile administrative, în loc de comitat (Varmegye, megye) – judeţ: în loc de cerc ( jaros ) – plasă; în loc de oraş cu magistrat ( rendezet tanacsu )- oraş cu consiliu.ale b) pentru funcţionarii administrativi; în loc de comite suprem (foispan) – prefect; în loc de vice – comite (alispan)- subprefect; în loc de notar (comunal, cercual) – secretar. În noul judeţ Bistriţa – Năsăud, primul prefect român a fost instalat în martie 1919, în persoana lui Gavril Tripon; treptat, au fost preluate serviciile fostului comitat şi s-au pus bazele administraţiei româneşti. În perioada următoare s-auionale discutat diferite propuneri de organizare administrativă, ele s-au concretizat ţîn prevederile „ Legii pentru unificarea administrativă” din 14 iunie 1925, care anulează prevederile mai vechi, valabile în Transilvania. Potrivit acestei legi, teritoriul ţării a fost împărţit în : judeţe, plase, comune urbane şi rurale. În Naanul 1926, fostul judeţ a primit denumirea de Năsăud şi a fost împărţit astfel: 2 comune urbane: Bistriţa (reşedinţă) şi Năsăud (comună urbană nereşedinţă), 110 comune rurale împărţite în 6 plase: Bârgău (18 localităţi), Lechinţa (30 localităţi), Mocod (14 localităţi); Năsăud (15 localităţi); Rodna (11 localităţi); Şieu (23 localităţi). În acelaşi timp, prin Decretul – regal nr. 2465 / 25 septembrie 1925, s-a schimbat denumirea veche la 44 de localităţi din judeţ, acestea primind noi denumiri acomodate toponimiei româneşti. Potrivit aceleaşi legi, ca persoane juridice, se recunoşteau: comuna şi judeţul. Prefectul devine capul administraţiei judeţene, el executând toate hotărârile consiliuluiArhivele şi ale delega ţiei permanente judeţene. La nivelul judeţului funcţiona consiliul judeţean, cu membrii aleşi şi comisii pe diferite domenii de activitate: ©administ rativ – financiară şi de control; de lucrări publice; economică, de culte, sanitară. 2 Consiliul judeţean avea iniţiativa şi decidea în chestiuni de interes judeţean: învăţământul primar, profesional şi secundar: sănătate publică şi ocrotire socială; constituirea şi întreţinerea căilor de comunicaţie; agricultura; comerţul, industria, meseriile. Sesiunile erau bi-anuale şi se desfăşurau în localul prefecturii. Paralel se creau servicii ale administraţiei judeţene : administrativ – financiar şi de contabilitate; tehnic al drumurilor şi construcţiilor; sanitar şi al ocrotirilor sociale; veterinar şi zootehnic; învăţământului; al cultelor; economic şi contencios. Aceste servicii erau încadrate cu funcţionari judeţeni, grupaţi în : a) funcţionari administrativi, secretarul consiliului judeţean, directorii sau şefii diferitelor servicii, precum şi şefii de birouri, impiegaţii şi asimilaţii lor; b) funcţionarii de specialitate: personalul învăţământului primar ş profesional al contenciosului şi personalul inferior sanitar, veterinar,României tehnic, financiar, economic şi agricol. Consiliul judeţean era compus din consilieri aleşi prin metodologie electorală. El trebuia să prezinte strategii de dezvoltare ale judeţului şi să inventarieze averea imobilă şi mobilă a judeţului. ale Finanţele judeţului erau administrate conform legii contabilităţii publice, pe baza bugetului de venituri şi cheltuieli. Prefectul se numea prin decret - regal la propunerea ministrului de interne; el trebuia să aibă minim 30 de ani, diploma unei şcoli superioare recunoscute de stat şi nu putea ocupa o altă funcţie publică. Principalele sale atribuţiuni erau şef al poliţiei în judeţ; supravegherea instituţiilor de binefacereionale şi asisten ţă socială; ia măsurile necesare în caz de inundaţii, epizotii, epidemii,ţ are obligaţia de a urmării desfăşurarea conferinţelor administrative la nivelul plăşilor de două ori pe an; întocmeşte un raport anual pe care-l adresează ministrului de interne, privind administrarea generală a judeţului. Subprefectul ajutăNa pe prefect şi îl înlocuieşte în lipsă. Plăşile ca şi circumscripţii administrative, erau compuse din mai multe comune sub conducerea unui pretor. La nivelul judeţului Năsăud, Consiliul Judeţean s-a constituit la data de 25 ianuarie 1927, cu următoarele comisii: administrativ – financiare şi de control; de lucrări publice; economică; culte şi învăţământ; sanitară şi de asistenţă socială. Această structură s-a menţinut până în anul 1929 când s-a promulgat „ Legea pentru organizarea administraţiunei locale”. Conform aceste legi, judeţul a fost împărţit în patru plăşi: Bârgău (cu reşedinţa în Bistriţa, 29 de comune);Arhivele Năsăud (25 comune); Rodna (10 comune); Şieu (37 comune). La nivelul judeţelor, administraţia era încredinţată consiliului judeţean, ©ca organ deliberativ şi delegaţiei consiliului judeţean şi preşedintelui 3 acesteia, ca organe executive care vor realiza aceasta cu ajutorul serviciilor judeţene şi al personalului lor. Atribuţiile consiliului judeţean se refereau la toate problemele de interes judeţean, realizate prin serviciile : administrativ şi statistic; financiar şi contabilitate; tehnic al drumurilor şi construcţiilor; sanitar şi al ocrotirilor sociale; veterinar şi zootehnic; învăţământ; economic. Toate aceste servicii erau sub supravegherea prefectului judeţului, care era ajutat de funcţionarii din cadrul cabinetului prefectului; el stă în legătură cu fiecare minister, prin directoratul ministerial şi prin serviciile ministeriale locale. Cabinetul prefectului avea ca atribuţii, lucrări referitoare la: administraţia de stat: ordinea publică; alegeri; recrutări; mobilizare; rechiziţii; portul armelor;permise de vânătoare; paşapoarte; circulaţie;controlul străinilor; chestiuni culturale; controlul administraţiei locale de stat.României Prin Decizia Ministerului de Interne nr.2264 / 3 martie 1934, judeţul a fost împărţit în următoarele plăşi: Centrală (reşedinţa Bistriţa cu 15 localităţi); Şieu (cu 19 localităţi); Lechinţa (cu 27 localităţi); Rodna (cu 10 localităţi ); Năsăud (cu 26 localităţi); Bârgău