Corneliu Ciurea Igor Munteanu Leonid Litra Veaceslav Berbeca Alexandru Fala

Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”

RAPORT DE PREVENIRE A CRIZELOR

Ianuarie – Martie 2010

Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”

RAPORT DE PREVENIRE A CRIZELOR

Ianuarie – Martie 2010

Corneliu Ciurea Igor Munteanu Leonid Litra Veaceslav Berbeca Alexandru Fala

RAPORT DE PREVENIRE 3 A CRIZELOR Acest raport a fost pregătit cu sprijinul financiar al National En- dowment for Democracy (NED). Opiniile exprimate aparţin autorilor. Nici Administraţia IDIS „Vii- torul”, şi nici Consiliul Administrativ al Institutului pentru Dez- voltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul” nu poartă răspundere pentru estimările şi opiniile prezentate în cadrul acestei publicaţii.

Orice utilizare a unor extrase ori opinii ale autorului acestui Studiu trebuie să conţină o referinţă la IDIS „Viitorul”. Pentru orice informație legată de acest raport, contactaţi Coor- donatorul produsului, Cornel Ciurea: [email protected].

4 RAPORT DE PREVENIRE A CRIZELOR Sumar

ABSTRACT...... 6 REGIONAL:...... 7 FRONTIERA MOLDO-UCRAINEANĂ – UN TEST PENTRU SUVERANITATEA REPUBLICII MOLDOVA? Veaceslav Berbeca...... 7

FOCUS: ...... 16 OPINIILE EXPERŢILOR ŞI POLITICIENILOR DIN UCRAINA ŞI REPUBLICA MOLDOVA CU PRIVIRE LA FRONTIERA MOLDO-UCRAINEANĂ Veaceslav Berbeca...... 16

POLITIC:...... 22 PARTIDELE POLITICE ÎN 2010: ÎNTRE SCILA ȘI CARIBDA Igor Munteanu . . . . . 22

SEMNAL DE ALARMĂ: ...... 32 Relaţia conflictuală Comrat-Chişinău şi efectele alegerilor Leonid Litra...... 32

ECONOMIE:...... 37 „PROGRAMUL DE RELANSARE ECONOMICĂ” O ADECVARE LA EVOLUŢIILE ECONOMICE Alexandru Fala ...... 37

SOCIAL: ...... 41 SFERA SOCIALĂ – EVOLUŢII CU EFECTE NECONCLUDENTE Alexandru Fala. . 41 AUDIOVIZUALUL DIN REPUBLICA MOLDOVA – ÎNTRE CRIZĂ ŞI RENAŞTERE Cornel Ciurea ...... 46

RAPORT DE PREVENIRE 5 A CRIZELOR ABSTRACT

În numărul doi al Raportului de Prevenire a Crizelor am inclus articole care tratează subiecte de mare actualitate din Republica Moldova. Problema hotarelor dintre Republica Moldova şi Ucraina, relaţia dintre Chişinău şi Comrat, formarea comisiei de savanţi cu scopul condamnării comunismului, amendarea Codului Electoral şi modificarea Constituţiei, criza morală a sistemului audiovizualului şi programul de relansare economică a guvernului, sunt temele abor- date cu predilecţie în culegerea de faţă. Toate aceste subiecte au fost selectate în virtutea potenţialului crizogen şi a stresului pe care îl induc cu regularitate în societate. Obiectivul principal a fost de a descrie situaţiile alarmante create în societatea moldovenească şi de a plasa discuţiile într-un cadru raţional pentru a facilita găsirea unor soluţii adecvate.

Crizele despre care vorbim în acest număr sunt diferite ca substanţă, dar com- portînd pericolul disoluţiei societăţii moldoveneşti, destul de fragile ca osatu- ră. E vorba şi de o criză în negocierile dintre două state vecine, precum sunt Ucraina şi Moldova, fapt care ar putea complica mult situaţia Moldovei pe plan intern şi extern, dar şi criza dintre centru şi periferie, care se degajă din starea tensionată a relaţiilor dintre Chişinău şi Comrat. În acelaşi timp, de o atenţie deosebită se bucură subiectul crizei morale care iese la iveală în cazul chestiunilor legate de condamnarea comunismului şi a situaţiei din audiovizual. Stagnarea din sfera socială se apropie şi ea de punctul critic, neputînd fi ignorată în culegerea de faţă.

6 RAPORT DE PREVENIRE A CRIZELOR REGIONAL: FRONTIERA MOLDO-UCRAINEANĂ – UN TEST PENTRU SUVERANITATEA REPUBLICII MOLDOVA? Veaceslav Berbeca

Destrămarea URSS a lăsat o „moşte- toare: de la nord-vest, de la Criva, raionul nire” grea fostelor republici sovietice în legă- Briceni, pe Prut, ea se întinde pe o lungime tură cu delimitarea frontierelor. În perioada de 300 de kilometri pînă în est, după care ur- existenţei Uniunii Sovietice, frontierele din- mează 450 de kilometri pe sectorul centru, tre republicile unionale erau mai mult con- sectorul transnistrean, după care coboară în venţionale, determinînd limita jurisdicţiona- jos, de la Palanca pînă la Giurgiuleşti consti- lă a autorităţilor locale asupra unor localităţi tuind o porţiune de 470 de kilometri.1 sau bunuri. După implozia URSS, noile state Drept urmare, de la obţinerea inde- independente au trebuit să demareze proce- pendenţei, Ucraina şi Republica Moldova au sul de delimitare şi demarcare a frontierelor. trebuit să demareze procesul de delimitare a Dacă frontiera Republicii Moldova cu cea a frontierei dintre ele şi să adopte regimul juri- României este definită şi nu provoacă dezba- dic privind recunoaşterea proprietăţilor am- teri intense interne, deoarece frontiera dintre belor state. aceste două state reprezintă rezultatul demar- Demarcarea frontierelor şi stabilirea cării teritoriale între URSS şi România stabi- regimului juridic al proprietăţilor a fost preo- lită de Tratatul de Pace de la Paris din 1947, cuparea tuturor administraţiilor statului de la atunci demarcarea frontierei moldo-ucrainene 1998 pînă în prezent. Protocolul negocierilor prezintă o serie de probleme. Cauza acestor între delegaţiile guvernamentale ale Ucrainei probleme este felul în care au fost elaborate şi Republicii Moldova din 1998 de la Kiev, şi administrate mai multe proiecte de infra- semnat de premierul moldovean, Ion Ciubuc, structură şi de alt gen pe teritoriul fostelor şi omologul său ucrainean, Valeri Pustovoiten- republici unionale (şoseaua Reni-Odesa, hi- ko, a stat la baza tratatului de frontieră.Însă, drocentrala de la Dnestrovsk). Este evident în ultimul timp constatăm dezbateri aprinse faptul că la momentul demarării acestor pro- între guvernare şi opoziţie pe seama acestui iecte nimeni nu a luat în calcul posibilitatea subiect. Din păcate, constatăm că demarcarea destrămării URSS şi, de aceea, pentru a efici- frontierei, un proces tehnic, s-a transformat entiza realizarea acestor proiecte nu s-a ţinut într-un subiect cu înviniuri şi acuzaţii dure cont de locul amplasării şi construcţiei lor. între opoziţie şi guvernare. Frontiera moldo-ucraineană este de 1 www.mfa.gov.md/interviuri-md/478726/, Relaţiile dintre Re- publica Moldova şi Ucraina: viziunea diplomaţiei moldoveneşti 1222 de kilometri, fiind împărţită în trei sec-

RAPORT DE PREVENIRE 7 A CRIZELOR Asta se referă, în primul rînd, la sec- tocolul adiţional, care constitie parte inte- torul de autostradă Odesa-Reni în regiunea grantă a tratatului, a fost ratificat prin Legea localităţii Palanca a Republicii Moldova. Au nr.348-XV din 12.07.2001 de către Parla- fost elaborate şi adoptate, practic, toate mă- mentul Republicii Moldova cu votul a 73 de surile pentru reglementarea statutului juridic deputaţi. Parlamentul Republicii Moldova a al acestei porţiuni de autostradă din localita- condiţionat atunci ratificarea Tratatului de tea Palanca. frontieră prin semnarea unui regulament de La 18 august 1999 este semnat Tra- exploatare a segmentului de drum Odesa- tatul între Republica Moldova şi Ucraina cu Reni din regiunea localităţii Palanca, precum privire la frontiera de stat. Acest document şi prin ratificarea de către Rada Supremă a stabileşte condiţiile şi principiile care stau la Ucrainei a unui acord semnat în 1994 privind baza stabilirii frontierei de stat între Republi- recunoaşterea reciprocă a proprietăţiloraflate ca Moldova şi Ucraina. Totodată, a fost adop- pe teritoriul lor, dat fiind că Republica Mol- tat şi un Protocol Adiţional la Tratatul între dova deţine pe teritoriul Ucrainei mai multe Republica Moldova şi Ucraina cu privire la obiecte5. frontiera de stat, privind transmiterea în pro- La 11.02.2002 are loc actul de trans- prietate Ucrainei a sectorului de autostradă mitere de către Republica Moldova în propri- Odesa-Reni în regiunea localităţii Palanca a etate Ucrainei a sectorului de drum Odesa- Republicii Moldova precum şi a sectorului de Reni de la km 51+200 pînă la km 58+970 în teren, prin care trece acesta, şi regimul de ex- regiunea localităţii Palanca, plus terenul adia- ploatare. Articolul 1 al protocolului prevede cent, cu lăţimea totală medie (inclusiv carosa- că Republica Moldova transmite în proprie- bilul) de 23 metri sub semnătura ministrului tate Ucrainei sectorul de autostradă Odesa- transporturilor şi Comunicaţiilor de atunci, Reni în regiunea localităţii Palanca a Republi- Anatol Cupţov.6 Ceea ce a mai rămas de re- cii Moldova, precum şi sectorul de teren, prin alizat ţine de stabilirea marginilor hotarelor care trece acesta.2 Articolul 4.1 stabileşte că şi de înregistrarea acestui fapt la instituţiile „trecerea locuitorilor localităţii Palanca, care cadastrale. circulă cu vehicule pe teritoriul învecinat sec- După cum a fost scris mai sus, delimi- torului transmis, se efectuează pe drumul de tarea frontierei a fost un proces complicat şi ieşire la sectorul indicat la km 57+400”.3 Iar desfăşurat drept urmare a faptului că în tim- articolul 4.3 prevede că „pe sectorul transmis pul URSS frontierele dintre republici aveau nu se va efectua controlul de frontieră, vamal un caracter convenţional, adică, cu alte cuvin- şi alte tipuri de control, care se efectuează la te, erau stabilite anumite puncte de reper, iar trecerea frontierei de stat”4 frontiera nu era bine definită şi nu era legată Tratatul între Republica Moldova şi de o anumită localitate. Astfel, un alt subiect Ucraina cu privire la frontiera de stat şi pro- de dispută între părţi îl reprezintă o porţiune

2 Protocol Adiţional la Tratatul între Republica Moldova şi de cîteva sute de metri de frontieră încă ne- Ucraina cu privire la frontiera de stat, privind transmiterea în proprietate Ucrainei a sectorului de autostradă Odesa-Reni în 5 Victoria Boian, în Evoluţia politicii externe a Republicii Mol- regiunea localităţii Palanca a Republicii Moldova precum şi a dova (1998-2008), Chişinău, Cartdidact, 2009, p. 41 sectorului de teren, prin care trece acesta, şi regimul de exploa- 6 Акт передачи Республикой Молдовы в собственность tare. Украины автомобильной дороги Одесса-Рени, км 51+200 3 idem - km 58+970, в районе населенного пункта Паланка от 4 idem 11.02.2002

8 RAPORT DE PREVENIRE A CRIZELOR demarcate la Giurgiuleşti. Toate discuţiile au le zone au rămas o porţiune de cîteva sute de plecat de la ideea unde ar trebui trasată fron- metri de frontieră încă nedemarcate la Giur- tiera între state în această regiune. Autorităţi- giuleşti şi punctul de trecere de la Palanca. le din Ucraina, la toate rundele de negocieri, Acolo urmează să găsim soluţii de compromis fac referire la un ordin al Prezidiumului Sove- şi să finalizăm procesul de demarcare, astfel tului Suprem al URSS din 4 noiembrie 1940 încît – foarte important – Moldova să aibă prin care se stabileşte că rîul Prut este punc- confirmat prin stîlpii de frontieră, accesul la tul care delimitează cele două republici. Prin Dunăre de 430 de metri şi care este esenţial asta ucrainenii demonstrează că nu sunt de pentru buna funcţionare a portului şi termi- acord cu solicitările părţii moldoveneşti care, nalului de la Giurgiuleşti”.10 potrivit oficialilor ucraineni, cereau Ucrainei Procesul de demarcare a fost, practic, să cedeze 1800 de metri de la gura rîului Prut, finalizat la nord, cu excepţia punctului cen- deoarece în 1940 în acest punct se afla gura tralei şi barajului de pe Nistru de la Dnestrov- acestui rîu şi, respectiv, frontiera dintre repu- sk, în raionul Ocniţa, Naslavcea. Centrala hi- blici.7 Potrivit ucrainenilor, stabilirea fronti- droelectrică de la Dnestrovsk este un subiect erei între RSSU şi RSSM în 1940 are drept de litigiu de mai mulţi ani între Republica confirmare documentală doar prin enumera- Moldova şi Ucraina. În 1983, pe teritoriul rea punctelor principale prin care trebuie să Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene a treacă linia de frontieră, decizie care nu a fost fost iniţiată construcţia Centralei hidroelec- stabilită prin hărţi.8 trice de acumulare prin pompare Dnestrovsk În cele din urmă, în urma vizitei de (CHEAP). În acord cu Legea Republicii So- lucru a premierului Republicii Moldova, Ion vietice Socialiste Ucrainene № 142-XII, din Ciubuc, la Kiev la 4 august 1998, a fost sem- 3 august 1990, CHEAP Dnestrovsk a fost nat un Protocol al negocierilor între delegaţi- declarată proprietate a poporului Ucrainei. ile guvernamentale ale Ucrainei şi Republicii În urma delimitării frontierei de stat moldo- Moldova. În urma desfăşurării negocierilor ucrainene, proces ce a fost finalizat în 1999, s-a ajuns la înţelegerea stabilirii proiectului li- linia de delimitare a frontierei a fost trasată niei de frontieră în localitatea Giurgiuleşti pe pe mijlocul barajului de apă al nodului hi- linia existentă a delimitării folosirii pămîntu- droenergetic al Centralei Hidroelectrice Dne- lui arabil şi pînă la canalul rîului Dunărea, strovsk, fapt care a fost confirmat de către trecînd prin punctul aflat pe malul rîului Du- partea ucraineană în cadrul comisiei mixte nărea la o distanţă de 430 de metri de stîlpul moldo-ucrainene de demarcare a frontie- de frontieră nr. 1355/36.9 Deşi au trecut mai rei.11 Problema litigiului o constituie statu- mult de 11 ani de la această înţelegere, părţi- tul juridic asupra porţiunii barajului de apă le încă nu au convenit în privinţa demarcării al nodului hidroenergetic de la Dnestrovsk, frontierei în această regiune. Potrivit oficiali- revendicat de Ucraina, care este amplasat pe lor Republicii Moldova, „din cele mai sensibi- malul drept al rîului Nistru, ocupînd 17 hec- 7 Дмитрий Ткач: „Вся работа по делимитации украино- 10 http://mfa.gov.md/interviuri-md/478726/, Relaţiile dintre молдовской границы основана на компромиссе”, http:// Republica Moldova şi Ucraina: viziunea diplomaţiei moldove- zn.ua/1000/17535/ neşti 8 idem. 11 http://eco.md/article/6646/, Interviu cu ES Serghei Pirojkov: 9 Протокол переговоров между правительственными „Partea ucraineană nu ştie nimic despre existenţa presupuselor делегациями Украины и Республики Молдова, 4 августа cerinţe ale Guvernului Republicii Moldova de acordare a unei 1998, г. Киев cote din CHEAP Dnestrovsk”

RAPORT DE PREVENIRE 9 A CRIZELOR tare din teritoriul Republicii Moldova care au Există mai multe cauze care generează aceste fost acordate RSSU de RSSM. În iulie 2003, dezbateri: constituţionalitatea protocolului Republica Moldova şi-a instalat postul de adiţional privind transferul de autostradă şi grăniceri în apropierea instalaţiilor centralei a pămîntului de sub acest drum, imperfecţiu- hidroelectrice de acumulare „Dnestrovsk” din nea documentului vizat şi alegerile parlamen- Ucraina, fapt care a deranjat Ucraina. Acest tare anticipate din acest an. nod hidroenergetic este unul foarte impor- Partidul Popular Creştin Democrat tant pentru Ucraina, deoarece se preconizează (PPCD) a contestat constituţionalitatea tra- a fi cea mai puternică Centrală de aşa tip din tatului de frontieră cu Ucraina la Curtea Europa cu o capacitate anuală de 2.7 miliar- Constituţională încă în august 2001, reluînd de de kW pe oră.12 Această centrală trebuie să retorica de contestare a acestui document la funcţioneze pentru Ucraina, Europa de Est şi, sfîrşitul lui 2009. Argumentele invocate afir- probabil, Rusia. mă că „tratatul de frontieră şi protocolul adi- În urma unor discuţii dintre autori- ţional la acesta contravine art. 3 (1) din Con- tăţile celor două state s-a ajuns la concluzia că stituţia Republicii Moldova care consfinţeşte reglementarea relaţiilor de proprietate in zona caracterul inalienabil al teritoriului naţional, Centralei de la Dnestrovsk va fi negociată in precum şi art. 8 (2) şi art. 142 (1) din Con- complex cu alte probleme legate de demarca- stituţie”. De asemenea, avocatul parlamentar, rea frontierei de stat moldo-ucrainene.13 Tamara Plămădeală, a sesizat în două rînduri La 1 februarie 2010, prim-ministrul (09.12.2009 şi 15.1.2010) Curtea Consti- Republicii Moldova, Vlad Filat, şi prim-mi- tuţională în cazul Palanca. Potrivit acesteia, nistra Ucrainei, Iulia Timoşenko, au semnat, dreptul fundamental al cetăţenilor moldoveni la Kiev, un Protocol privind modificarea Acor- de a circula liber pe întreg teritoriul ţării a dului de recunoaştere reciprocă a drepturilor fost încălcat de autorităţi prin adoptarea Tra- şi reglementare a raporturilor de proprietate tatului de frontieră cu Ucraina, iar locuito- din 11 august 1994, document care, potri- rii satului Palanca, raionul Ştefan Vodă, sunt vit celor doi oficiali, a confirmat începutul discriminaţi în raport cu ceilalţi cetăţeni ai procesului de demarcaţie a frontierei moldo- Republicii Moldova. Plămădeală susţine că ucrainene pe segmentul transnistrean.14 Ulte- locuitorii acestei localităţi trebuie să-şi facă rior vor mai exista alte trei protocoale care permis pentru ca să se poată deplasa la cota sa vor face referite la cazuri concrete, cum ar fi de pămînt şi că şoseaua este patrulată de către şi problema de la Dnestrovsk. grănicerii moldoveni care restricţionează ac- Toate aceste trei probleme au un po- cesul sătenilor. tenţial crizogen. Problema transmiterii auto- Deşi, oficialii moldoveni au explicat străzii şi a sectorului de teren prin care trece că nu este corect de folosit termenul de cedare aceasta în regiunea localităţii Palanca a pro- de teritoriu şi că acest sector este proprietatea vocat cele mai aprinse dezbateri în societate. Ucrainei pe teritoriul Republicii Moldova,15 transmiterea sectorului de teren prin care tre- 12 http://zn.ua/2000/2600/68850/, Татьяна Пархомчук, Днестровская ГАЭС: молдавские верлибры украинской энергетики, № 11 (791) 20 — 26 марта 2010 15 Eugen Revenco, Juridical Aspects of Border Organization, 13 Victoria Boian, în Evoluţia politicii externe a Republicii Mol- în „New Borders in South Eastern Europe. The Republic of Mol- dova (1998-2008), Chişinău, Cartdidact, 2009, p. 44 dova, Ukraine, Romania” – IPP, Chişinău, Ştiinţa, 2002, pp. 105- 14 www.timpul.md/article/2010/02/01/6233 106

10 RAPORT DE PREVENIRE A CRIZELOR ce această autostradă ar putea genera nemul- derea suveranităţii, deoarece nu se transmite ţumiri interne, invocîndu-se motivele “cedă- subsolul de sub autostradă şi coloana aeriană rii teritoriilor naţionale” şi “nesusţinerii inde asupra acesteia. tereselor naţionale ale Republicii Moldova”. Există, evident, şi o tentă electorală în Situaţia de tensiune în societate ar putea să această polemică. Chiar dacă Tratatul a fost apară în special în legătură cu transmiterea negociat de ADR, documentul a fost ratificat celor circa 8 km de şosea, din apropierea sa- de majoritatea comunistă în 2001. Vorbind tului Palanca, fapt care este interpretat ca o de consecvenţă în adoptarea şi implementarea cedare a “pămîntului naţional”. deciziilor, PCRM ar fi trebuit, dacă rămîneau În al doilea rînd, problemele care ar la guvernare, să transmită Ucrainei sectorul putea să apară în cazul sectorului de auto- de teren prin care trece această autostradă de stradă transmis Ucrainei în regiunea localită- 7,78 km al şoselei Odesa-Reni, aşa cum reie- ţii Palanca ţin de interpretarea Protocolului se din înţelegerile interguvernamentale între adiţional la Tratatul între Republica Moldo- Republica Moldova şi Ucraina din 2006. Ast- va şi Ucraina cu privire la frontiera de stat. fel poate fi explicat şi comportamentul PPCD În aliniatul 2 al articolului 1 al protocolului care, timp cît a fost în alianţă cu PCRM în este prevăzut că „sectorul transmis constituie 2005-2009, a trecut acest subiect în umbră, proprietatea Ucrainei pe teritoriul Republicii deşi încălcările despre care se vorbeşte că au Moldova”. Acest fapt înseamnă că proprieta- loc în localitatea Palanca nu sunt de ultima tea Ucrainei trebuie realizată cu respectarea oră. Măsurile întreprinse de către actuala gu- unor condiţii care decurg din faptul că se află vernare pentru încheierea subiectului de lângă pe teritoriul Republicii Moldova. Însă, artri- localitatea Palanca este percepută ca o cedare colul 6 al protocolului prevede că „pe sectorul teritorială de unele partide. Într-un an elec- transmis acţionează juridicţia Ucrainei”. O toral acest fapt ar putea fi folosit împotriva interpretare diferită ar putea însemna realiza- actualei alianţe. În acest caz, trebuie de ple- rea unor măsuri care ar deranja partea moldo- cat de la ideea că soluţia denunţării tratatului venească. Acest articol este interpetat diferit este inadmisibilă, fiindcă contravine Conven- de părţi şi este în contradicţie cu articolul ţiei de la Viena cu privire la dreptul tratate- 1.2. Probabil, pentru a elimina orice formă lor. Or, denunţarea unilaterală a tratatului de de neînţelegere, părţile vor trebui să convi- frontieră constituie o pretenţie teritorială.16 nă asupra unor amendamente la protocol în Cazul autostrăzii de la Palanca are efec- spiritul bunei vecinătăţi şi asigurării con- te negative şi asupra laturii externe, în speci- fortului cetăţenilor ambelor state. Totodată, al, în relaţia cu Ucraina. Oficialii ucraineni este lansată şi ideea că Republica Moldova, şi opinia publică, în special, afirmă că partea transferînd Ucrainei porţiunea de autostradă moldovenească tergiversează intenţionat pro- şi sectorul pe care trece aceasta în regiunea cesul de demarcare a frontierei, fapt care nu satului Palanca, pierde din suveranitatea sa. se înscrie în spiritul bunei vecinătăţi afirma- Punctul de vedere al oficialităţilor moldovene te şi susţinute de părţi. Ucrainenii învinuiesc este că prin transmiterea acestei porţiuni de Republica Moldova de nerespectare a anga- autostradă Ucrainei, nu putem vorbi de pier- jamentelor asumate. Mai mult chiar, potrivit

16 http://ape.md/libview.php?l=ro&idc=183&id=945

RAPORT DE PREVENIRE 11 A CRIZELOR ucrainenilor, Republica Moldova a devenit o că Republica Moldova doreşte să soluţioneze ţară maritimă doar datorită transmiterii de conflictul transnistrean cu mâinile Kievului, către Ucraina a unei porţiuni la Giurgiuleşti fapt care contravine intereselor acestui stat în necesare pentru construcţia portului. Iar con- regiune, unde trăiesc “o sută de mii de cetăţeni strucţia terminalului de la Giurgiuleşti repe- ai Ucrainei”. Aici putea să apară o problemă zintă, potrivit mai multor voci din Ucraina, majoră şi anume condiţionarea sprijinului în o ameninţare economică şi ecologică pentru problema transnistreană de soluţionarea ca- portul Reni şi localităţile Ucrainei din această zului de la Palanca. regiune. Tensiuni potenţiale ar putea să apară Prezenţa acestor probleme în agenda ca urmare a obligării Chişinăului să-şi ono- relaţiilor bilaterale ar putea provoca mai mul- reze obligaţiunile asumate prin metode inac- te probleme guvernului de la Chişinău pe sec- ceptabile pentru Republica Moldova. Exper- torul centru, adică în regiunea transnistrea- ţii ucraineni afirmă că sunt o sumedenie de nă. Kievul ar putea juca un rol important în instrumente pentru realizarea acestui obiec- această problemă pe mai multe dimensiuni. tiv: de la stoparea exporturilor unor resurse În primul rînd, rolul Ucrainei este fundamen- energetice către Republica Moldova pînă la tal pentru demarcarea frontierei pe această închiderea frontierei pentru mărfurile mol- porţiune, proces început în ianuarie 2010 doveneşti care tranzitează teritoriul Ucrainei. prin de instalarea de către Petr Poroşenko şi Posibilitatea realizării acestor măsuri înseam- Iurie Leancă a primului semn de frontieră în nă colapsul economic al Republicii Moldova. sectorul centru al graniţei dintre Republica Alta este situaţia în cazul portului de la Moldova şi Ucraina, instalat în satul Bolşaia Giurgiuleşti. Deşi există mai multe voci care Kosniţa, regiunea Viniţa. Din cauza faptului susţin că Republica Moldova ar fi avut ieşi- că autorităţile moldoveneşti nu controlează re la Dunăre17, ucrainenii nu recunosc acest această porţiune iar regimul separatist de la fapt făcănd trimitere la la un ordin al Pre- Tiraspol refuză să participe la aceste lucrări, zidiumului Sovetului Suprem al URSS din 4 procesul de demarcare a frontierei pe acest noiembrie 1940 prin care se stabileşte că rîul sector se poate realiza exclusiv de pe terito- Prut este punctul care delimitează cele două riul Ucrainei. În al doilea rînd, procesul de republici. Acest fapt a fost invocat de fieca- integrare europeană al Republicii Moldova re dată de partea ucraineană la negocierile de poate fi compromis, dacă nu este soluţionată delimitare a frontierei. În lipsa unor dovezi problema conflictului transnistrean. Ucrai- cartografice este imposibil de susţinut contra- na ar putea să se implice mai activ în această riul. În cazul de la Giurgiuleşti, deşi încă nu problemă. Ucraina, de exemplu, nu permi- a fost demarcată frontiera, există un potenţial te intrarea pe teritoriul său a mărfurilor din risc. Ucrainenii afirmă că s-au ţinut de cuvînt Transnistria cu vechea ştampilă vamală. Din şi au transmis părţii moldovene porţiunea aceste considerente, Ucraina suferă pierderi de peste 400 de metri necesară pentru buna economice enorme susţinînd politica de la funcţionare a portului din această localitate. Chişinău, potrivit presei din ucrainene. Mai Drept răspuns, Kievul ar putea mai multe mult chiar, mai multe voci din Ucraina susţin 17 http://zdg.md/politic/cedam-palanca-sau-renegociem-protocolul

12 RAPORT DE PREVENIRE A CRIZELOR măsuri, despre care am vorbit mai sus, pentru ate 18 schimburi la frontiera Ceho-Slovacă, a determina Republica Moldova să-şi onoreze ceea ce a însemnat un schimb de pămînt de obligaţiunile. 425 de ha pe baze de reciprocitate strictă.20 În sfîrşit, cu referire la centrala de la Ajustările de frontieră a necesitat semnarea Dnestrovsk, activitatea acesteia ar putea pre- un tratat bilateral special şi adoptarea unui zenta un pericol imens pentru populaţia Mol- act constituţional special din partea Cehiei. dovei, deoarece acest nod hidroenergetic este Polonia şi Slovacia au efectuat în 2002 învechit. Alte pretenţii din partea Republicii mai multe ajustări de frontieră. Ambele părţi Moldova faţă de Ucraina ţin de impactul acti- au făcut între ele transferuri pe o suprafaţă de vităţii acestui complex asupra situaţiei mediu- 2,969 m2 de fiecare parte.21 Aceste transferuri lui din regiune. Este interesant faptul că şi în de proprietate au inclus imobiliar, echipa- Ucraina apar semnale în legătură cu pericolele ment, instalaţii şi utilaje. pe care le prezintă acest nod energetic de acu- Franţa şi Elveţia au semnat la 25 fe- mulare a apei.18 Acest sistem se construieşte bruarie 1953 trei convenţii care afectau fron- de aproape 30 de ani şi există studii neoficiale tiera lor comună. Ajustările extrem de mici geologice care atestă existenţa anumitor fisuri făcute de convenţie a avut drept scop îndrep- în baraj. Din cauza faptului că utilajul este tarea frontierei, scoaterea jurisdicţiei duale învechit, există temeri că în urma unui acci- de pe unele drumuri sau căi şi plasarea unor dent, apa ar putea inunda localităţile aflate clădiri asociate sau instituţii într-o singură mai jos de baraj în lipsa unor diguri. Dacă ţară.22 De asemenea, au fost schimbat princi- în Ucraina oraşele Iampol şi Moghilev-Po- piul folosit pentru crearea frontierei a Lacului dolsk sunt ameninţate de astfel de inundaţii, Geneva de la o linie mediană la o serie de linii în Republca Moldova acest pericol ameninţă drepte armonizînd linia mediană originală. localităţile situate mai jos de baraj, de exemplu Soroca. De asemenea, liniile de tensiune înaltă provoacă probleme de sănătate pentru satele din vecinătatea acestui sistem.19 În final, putem aduce cîteva exemple din practica statelor europene în legătură cu efectuarea schimburilor teritoriale - numite ajustări de frontieră - pentru a soluţiona mai multe probleme de proprietate sau teritoriale existente între ţări. Primul exemplu este cazul Cehiei şi Slovaciei care au semnat la 4 ianuarie 1996 un acord care prevedea transferarea liniei pentru a o ajusta la sistemul de infra- structură exiastent între state. Au fost efectu- 20 http://isp.org.pl/files/3057934520561074001118043909.pdf 21 http://en.wikipedia.org/wiki/Polish%E2%80%93 Czechoslo- 18 http://zn.ua/2000/2600/68850/, Татьяна Пархомчук, vak_border_conflicts Днестровская ГАЭС: молдавские верлибры украинской 22 International Boundary Study No. 11 – October 18, 1961, энергетики, № 11 (791) 20 — 26 марта 2010 France – Switzerland Boundary (Country Codes: FR-SZ). The 19 http://zn.ua/2000/2600/68850/, Татьяна Пархомчук, Geographer Office of the Geographer Bureau of Intelligence Днестровская ГАЭС: молдавские верлибры украинской and Research энергетики, № 11 (791) 20 — 26 марта 2010

RAPORT DE PREVENIRE 13 A CRIZELOR Concluzii

1. Deşi au trecut mai mult de 8 ani de la rati- sa-Reni din regiunea localităţii Palanca, ficarea Tratatul între Republica Moldova precum şi prin ratificarea de către Rada şi Ucraina cu privire la frontiera de stat, Supremă a Ucrainei a unui acord semnat demarcarea frontierei între aceste state în 1994 privind recunoaşterea reciprocă încă nu a fost realizată. Există mai multe a proprietăţiloraflate pe teritoriul lor, dat puncte sensibile – Dnestrovsk, Palanca, fiind că Republica Moldova deţine pe te- Giurgiuleşti şi sectorul transnistrean – ritoriul Ucrainei mai multe obiecte. Însă, din cauza cărora procesul de demarcare a o bună parte din fostele proprietăţi ale frontierelor nu a fost finalizat. Moldovei pe teritoriul Ucrianei au fost 2. Demarcarea frontierei se produce sub o deja privatizate. presiune internă foarte mare din cauza re- 5. Problemele enumerate, în special cazurile zultatelor înţelegerilor între state cu pri- Dnestrovsk şi Palanca, prezintă un poten- vire la regimul juridic al autostrăzii Ode- ţial crizogen pentru Republica Moldova. sa-Reni din regiunea localităţii Palanca Este vorba de probleme de ordin politic, şi a unei fîşii de peste 430 de metri de economic, ecologic şi umanitar. lîngă Giurgiuleşti. Procesul de demarcare 6. Autorităţile Republicii Moldova ar trebui a frontierei este excesiv de politizat, deşi, să iniţieze un dialog cu societatea pen- de fapt, acest proces este unul tehnic. tru a depolitiza procesul de demarcare a 3. Opinia publică din Ucraina critică au- frontierei care dăunează acestui exerciţiu. torităţile Republicii Moldova pentru ne- Trebuie eliminate din discuţii abordările respectarea obligaţiilor asumate în urma de tipul „jocul de sumă zero”. Chiar dacă semnării Tratatului de frontieră şi a Pro- Ucraina este un actor important pentru tocolului adiţional. Din această cauză soluţionarea conflictului transnistrean şi sunt propuse spre adoptare a unor măsuri pentru demarcarea frontierei în zona cen- dure la adresa Republicii Moldova pentru tru, negocierile trebuie duse în spiritul a o determina să-şi onoreze angajamen- bunei vecinătăţi şi al respectului reciproc, tele. ceea ce înseamnă evitarea abordărilor in- 4. Parlamentul Republicii Moldova a con- transigente în procesul demarcării fron- diţionat ratificarea Tratatului de frontierei pe problemele de importanţă ma- tieră prin semnarea unui regulament de joră. exploatare a segmentului de drum Ode-

14 RAPORT DE PREVENIRE A CRIZELOR Recomandări

1. Republica Moldova trebuie să-şi onoreze condiţii şi care sunt riscurile nerespectării angajamentele asumate în urma semnării angajamentelor asumate. Tratatului de frontieră şi a Protocolului 4. Este necesar de crea condiţii confortabile adiţional pentru a evita potenţiale disensi- pentru locuitorii din Palanca pentru tra- uni cu Ucraina. Însă, actul de transmitere a versarea autostrăzii cu scopul folosirii de proprietăţii asupra autostrăzii din regiunea locuitori a pămînturilor lor. Este vorba, în localităţii Palanca ar trebui de condiţionat special, de stabilirea unei limite de viteză de demarcarea în favoarea Republicii Mol- pentru transportul auto de pe şosea. dova a frontierei de la Giurgiuleşti. 5. Dat fiiind faptul că de-a lungul acestei au- 2. În privinţa problemei de la Palanca, guver- tostrăzi există mai multe obiecte comerci- nul de la Chişinău trebuie să explice care ale de care depinde bunăstarea locuitorilor este situaţia în privinţa transmiterii Ucrai- de la Palanca, este necesar de a asigura exis- nei a sectorului de teren prin care trece tenţa şi dezvoltarea acestora după închierea această autostradă. Din cauza faptului că subiectului de la Palanca. tratatul cu privire la frontieră şi protocolul 6. Demarcarea frontierei în zona barajului adiţional este interpretat diferit de părţi, de la Dnestrovsk, trebuie efectuată abia este necesar de a face detalieri la Acordul după realizarea unui studiu de impact asu- interguvernamental cu privire la regimul pra mediului şi a siguranţei acestei con- de exploatare a sectorului de autostradã strucţii. Există îngrijorări că, în urma ac- ucraineanã Odesa - Reni, din regiunea lo- tivităţii acestei centrale, apa rîului Nistru calităţii Palanca, precum şi a sectorului de degradează. De asemenea, există pericolul teren, prin care trece acesta. În mod special, inundaţiei localităţilor aşezate mai jos de pentru a detensiona situaţia din jurul aces- barajul de la Dnestrovsk. Republica Mol- tei probleme, trebuie asigurate doleanţele dova ar putea să ceară Ucrainei să plătească locuitorilor din Palanca cu privire la elimi- pentru folosirea în continuare a terenului narea obstacolelor ce ţin de traversarea au- de circa 18 ha. tostrăzii pentru accesul la moşia satului. 7. Demarcarea frontierei şi definirea raportu- 3. De asemenea, ar putea fi specificat ce por- rilor de proprietate în regiunea barajului de ţiune din sectorul de teren prin care tre- la Dnestrovsk trebuie detaşată de problema ce această autostradă este transmis părţii demarcării frontierei în localitatea Giurgiu- ucrainene pentru a putea desfăşura acti- leşti, fiindcă nu trebuie de negociat de două vităţi de tehnice de reparaţie a drumului. ori pe aceeaşi problemă. Protocolul intergu- Transmiterea acestei porţiuni nu înseamnă vernamental din 1998 abordează la pachet transmiterea subsolului care aparţine Re- porţiunea de autostradă din regiunea locali- publicii Moldova. Autorităţile centrale tre- tăţii Palanca şi porţiunii de teren de la Giur- buie să explice societăţii care este, de fapt, giuleşti. Subiectul trebuie abordat în funcţie starea lucrurilor în cazul Palanca. Guver- de statutul juridic al proprietăţilor Republi- nul trebuie să explice ce se transferă, în ce cii Moldova pe teritoriul Ucrainei.

RAPORT DE PREVENIRE 15 A CRIZELOR FOCUS: OPINIILE EXPERŢILOR ŞI POLITICIENILOR DIN UCRAINA ŞI REPUBLICA MOLDOVA CU PRIVIRE LA FRONTIERA MOLDO-UCRAINEANĂ Veaceslav Berbeca

În presa din Ucraina se evidenţiază 3 ti şi de declaraţia lui Petr Poroşenko din 11 tipuri de ştiri şi comentarii în legătură cu pro- februarie 2010 privind faptul că transmiterea cesul de delimitare a frontierei moldo-ucrai- sectorului de drum de la Palanca va avea loc nene. în viitorul apropiat.25 Iar tergiversarea acestui În primul rînd, este vorba de tipul de proces este o încălcare de către RM a tartatu- ştiri al caror primordial scop este de a infor- lui de frontieră. ma despre întrunirile şi procesul de negociere Al doilea tip de ştiri se referă la co- între părţi. Dintre cele mai recente exemple mentariile din presa ucraineană cu privire putem evidenţia ştirea din 18.12.2009 cu pri- la conţinutul şi rezultatul negocierilor între vire la demararea procesului de demarcare a părţi. Acestea sunt, de regulă, critice la adresa frontierei între Ucraina şi Republica Moldova guvernului, pentru felul cum este administrat pe sectorul transnistrean.23 Acestă ştire infor- şi gîndit procesul de demarcare a frontierei mează despre întrunire între ministrul de ex- moldo-ucrainene. Autorii acestor comentarii terne al Ucrainei, Petr Poroşenko, şi omologul lansează deseori acuzaţii dure la adresa nego- său moldovean, Iurie Leancă de la Chişinău ciatorilor. Acuzaţiile variază de la învinuiri din 17.12.2009 privind finalizarea delimitării de incompetenţă, inactivitate pînă la trăda- forntierei moldo-ucrainene şi începerea derea intereselor naţionale. Totodată, în aceste marcării frontierei pe sectorul centru (trans- comentarii putem găsi învinuri grave aduse nistrean). În acelaşi registru se încadrează şi autorităţilor moldoveneşti pentru nerespec- ştirea cu privire la instalarea primului semn de tarea angajamentelor luate în urma ratificării frontieră la graniţa comună a ambelor state. în 2001 a Tratatului între Republica Moldova Este vorba de instalarea de către Poroşenko şi şi Ucraina cu privire la frontiera de stat. Ob- Leancă a primului semn de frontieră în secto- servăm, de asemenea, abordări intransigente şi rul centru al graniţei dintre Republica Moldo- dincolo de limita respectului reciproc. Este va şi Ucraina instalat în satul Bolşaia Kosniţa, vorba de atitudinile care îndeamnă la folosirea regiunea Viniţa.24 De asemenea, putem amin- unor instrumente de şantaj la adresa Republi- 23 http://delo.ua/vlast/mezdynarodnaya-politika/ukraina-nach- cii Moldova. Ne vom referi doar cîteva care net-demarkaciju-granicy-s-moldovoj-pridnestrovskogo-uchast- ka-135461/ 24 http://ukranews.com/ru/news/ukraine/2010/01/29/11054 25 http://gazeta.ua/index.php?id=326828

16 RAPORT DE PREVENIRE A CRIZELOR prezintă un interes deosebit prin felul în care unor posibile poluări cu produse petroliere a este abordată această problemă. Dunării. Unul dintre primele comentarii de Toate aceste riscuri sunt rezultatul acest gen cu titlul „Украина—Молдова: unei bunăvoinţe exagerate a părţii ucraineşti ловушка для демаркаторов” aparţine autorul în problema delimitării frontierei cu RM care Alenei Ghetmanciuk.26 Comentariul dat este s-a căpătuit cu un sectro important pe malul un fel de reacţie la acţiunile grănicerilor Repu- Dunării; MAE al Ucrainei, demarînd nişte blicii Moldova din 17 iulie 2003 de a instala manevre importante în jurul NATO şi UE, a un stîlp de frontieră pe teritoriul barajului de pierdut în totalitate partida Chişinăului.29 la Dnestrovsk situat pe malul drept al Nistru- În articolul „Придунайский регион” lui. Esenţa articolului se rezumă la ideea că din 20 ianuarie 2007 este subliniată ideea că pretenţiile de proprietate ale autorităţilor Re- RM a început să construiască terminalul pe- publicii Moldova sunt nefondate, iar felul în trolier de la Giurgiuleşti pe o porţiune teri- care s-a procedat prin instalarea punctului de torială cu un statut juridic incert.30 Mai mult grăniceri la acest obiect sunt în contradicţie chiar, în procesul negocierilor s-a luat decizia cu principiile de bunăvecinătate dintre ţări. de a transmiteRM o porţiune de 24 de ha pe Autoarea articolului afirmă că Republica Mol- o lungime de 430 de metri pe malul Dunării dova nu a contribuit cu la finanţarea acestei în regiunea satului Giurgiuleşti în schimbul a întreprinderi şi nici nu va fi în stare să susţină sectorului de autostradă Odesa-Reni în regiu- material acest obiect, fiindcă ar fi prea costisi- nea localităţii Palanca a Republicii Moldova. tor pentru bugetul RM.27 Toate acţiunile întreprinse de RM în această Un alt comentariu interesant este regiune pun în pericol securitatea economică „Троянский конь из Молдовы” publicat la şi ecologică a portului Reni. Toatea astea au 10.10. 2006 de Alexandr Manacinski. Autorul loc din cauza inactivităţii Guvernului Ucrai- identifică riscuri politice, economice şi ecolo- nei în problema delimitării frontierei cu RM gice în legătură cu construcţia portului de la care a primit o porţiune teritorială strategică Giurgiuleşti.28 Riscurile politice constau în pe malul Dunării.31 faptul că are loc formarea unui concurent eco- Un alt articol interesant este „Как nomic şi independent la frontiera cu Ucraina. украинцы молдаванам кусок Родины RM, care era dependentă de Ucraina pentru отдали, а взамен получили фигу” scris de tranzitarea unor produse de primă necesita- Antonina Bondareva şi Lana Samohvalova la te, a obţinut acces propriu la piaţa externă. 24 septembrie 2007. Autoarele articolului că Din punct de vedere economic, portul Giur- Ucraina, făcînd schimb teritorial cu Republica giuleşti va însemna o emeninţare economică Moldova, pe lîngă faptul că a cedat cu uşurin- pentru portul Reni care constituia o bază de ţă o parte din teritoriul său, a deschis accesul entrepot pentru mărfurile din centrul şi sudul vecinilor săi la mare fără ca să obţină ceva în RM. Riscurile ecologice vor apărea în urma schimb.� RM nu şi-a onorat obligaţiunile cu construcţiei şi dării în exploatare a termina- privire la transferarea Ucrainei a sectorului de lului petrolier de la Giurgiuleşti ca urmare a autostradă Odesa-Reni în regiunea localită- 26 http://zn.ua/1000/1600/43477/ 29 http://defense-ua.com/rus/hotnews/?id=20843 27 http://zn.ua/1000/1600/43477/ 30 http://forum.proua.com/index.php?showtopic=3786 28 http://defense-ua.com/rus/hotnews/?id=20843 31 http://forum.proua.com/index.php?showtopic=3786

RAPORT DE PREVENIRE 17 A CRIZELOR ţii Palanca a Republicii Moldova. Iar portul vodnestrovsk, unde autorităţile moldovene nu Giurgiuleşti, datorită caracterului său mul- sunt dispuse să ajungă la compromis cu Ucrai- tifuncţional, reprezintă o ameninţare pentru na; c) refuzul părţii moldoveneşti de a realiza portul Reni. La final, autoarele comentariului împreună cu Ucraina demarcarea frontieri- ajung la concluzia că denunţarea unilaterală a lor.32 Potrivit lui Kulik, Kievul promovează o Tratatului este imposibilă, dar este posibil de politică de concesii faţă de Chişinău, iar aceas- a obliga Chişinăul să-şi onoreze obligaţiunile tă practică de concesii reiesă din euroidiotis- asumate. Ele explică că sunt o sumedenie de mul ucrainenilor. Prin asta el are în vedere că instrumente pentru realizarea acestui obiec- Ucraina a introdus foarte multe măsuri dure tiv: de la stoparea exporturilor unor resurse faţă de Transnistria pentru a avea o imagine energetice pînă la închiderea frontierei pentru bună la Bruxelles. Însă aceste măsuri dăunează mărfurile moldoveneşti care tranzitează terito- intereselor economice şi politice ale Kievului riul Ucrainei. în această regiune. Un alt participant, Vladi- Alt exemplu ţine de reacţia deputaţi- mir Lupaşko, expert pe problema Republicii lor Consiliului oraşului Izmail din regiunea Moldova, califică politica externă a Ucrainei Odesa. Aceştia s-au adresat Preşedintelui, din ultimii ani faţă de vecini drept catastrofa- Preşedintelui Radei Supreme în legătură cu lă şi incompetentă.33 Concluzia acestuia este intenţiile Republicii moldova de a primi în că Ucraina ar trebui să dezvolte un alt tip de suplimentar de la Ucraina cîteva ha în acva- relaţii cu Transnistria şi să folosească această toriul Dunării pentru finalizarea construcţiei problemă în soluţionarea cazului drumului de complexului de la Giurgiuleşti. Guvernul este la Palanca. învinuit de cedări uşoare şi de inactivitate în Un alt comentariu interesant aparţine problema delimitării frontierei cu Republica aceluiaşi Vitali Kulik „Украина—Молдова: Moldova care a obţinut o porţiune strategică отношения с оглядкой на выборы” din pe malul Dunării. 14 — 20 noiembrie 2009 în săptămînalul Foarte sugestivă, pentru a înţelege „Зеркало недели”. Autorul concluzionează atitudinea ziariştilor şi cercetătorilor faţă de că autorităţile moldovene, în ciuda angaja- procesul de delimitare a frontierei moldo- mentului asumat de a soluţiona toate proble- ucrainene, este rezultatul masei rotunde „Что mele dificile la frontiera moldo-ucraineană, нам делать с Молдовой?” din 5 mai 2009 au tergiversat şi obstrucţionat acest proces.34 a publicaţiei „Glavred”, la care au participat Nesoluţionarea cazului Palanca şi centralei de mai mulţi experţi. Unul dintre participanţii la la Novodnestrovsk demonstrează că Ucraina această masă rotundă, Vitali Kulik, directorul are o experienţă negativă de rezolvare „la pa- Centrului cercetării problemelor societăţii ci- chet” a problemelor cu partea moldoveneas- vile, identifică 3 probleme care există în re- că.35 În final, în сel mai recent comenta- laţiile teritoriale dintre Ucraina şi Republica riu al Tatianei Parhomciuk „Днестровская Moldova: a) problema legată de schimbul de ГАЭС: молдавские верлибры украинской teritorii de la Palanca şi Giurgiuleşti care nu a 32 http://unian.net/rus/news/news-213615.html fost dus pînă la capăt din cauza autorităţilor 33 http://ukrrudprom.ua/digest/CHto_nam_delat_s_Moldovoy. html?print moldovene; b) problema centralei de la No- 34 http://ukrrudprom.ua/digest/CHto_nam_delat_s_Moldovoy. html?print 35 http://zn.ua/1000/1600/67735/

18 RAPORT DE PREVENIRE A CRIZELOR энергетики” din № 11 (791) 20 — 26 марта MAE a Ucrainei faţă de acuzaţiile că nu ţin 2010 în săptămînalul „Зеркало недели” este cont de interesele naţionale în procesul de de- expusă o poziţie nedisimulată în speranţa că limitare a frontierei cu RM. În răspunsul său, forţele care îşi dispută proprietatea asupra no- MAE al Ucrainei declară că în urma activită- dului hidroenergetic de la Dnestrovsk vor găsi ţii comisiei pentru delimitarea a frontierei cu suficiente argumente pentru a influenţa asu- RM în perioada 1995-1999, a avut loc un pra poziţiei chiar şi a unui stat suveran (Repu- proces de clarificare şi delimitare a frontierei blica Moldova).36 în baza unor cedări reciproce şi a compromi- În sfîrşit, al treilea tip de informaţie sului în locurile unde existau divergenţe, în este cel care concretizează anumite aspecte ale particular în regiunea localităţilor Palanca şi activităţii instutuţiilor abilitate de procesul de Giurgiuleşti.39 Potrivit acestui comunicat, negociere a delimitării frintierei. De asemenea, Ucraina şi-a îndeplinit toate obligaţiunile, iar este vorba de reacţia acestor instituţii la acuza- Republica Moldova încă nu a soluţionat pro- ţiile de incompetenţă sau de trădare a interese- blema transferării a sectorului de drum de la lor naţionale ale Ucrainei. Astfel de ştiri apar- Palanca. ţin, de regulă, MAE a Ucrianei. Drept exemplu Este interesant că presa din ambele este interviul „Вся работа по делимитации părţi a criticat dur guvernele ţărilor lor. Însă украино-молдовской границы основана на starea de nemulţumire şi blamare a guvernelor компромиссе” al lui Dmitri Tkaci, vicemi- ucrainean si moldovenesc de către presă are nistrul afacerilor externe al Ucrainei, pentru cauze diferite, însă cu aceeaşi concluzie – nu săptămînalul „„Зеркало недели” din 25-31 sunt apărate interesele naţionale. iulie 1998. Astfel, Tkaci explică că delimita- Autorităţile moldoveneşti sunt învi- rea frontierei are loc drept urmare a faptului nuite pentru cedarea, înstrăinarea teritoriului că în timpul URSS frontierele dintre republici moldovenesc. Se impută, de regulă, încălcarea aveau un caracter convenţional.37 Cu alte cu- normei constituţionale privind inalienabilita- vinte, erau stabilite anumite puncte de reper, tea teritoriului Republicii Moldova. De ase- iar frontiera nu era bine definită şi nu era le- menea, autorităţile sunt învinuite că nu au pu- gată de o anumită localitate. Tkaci afirma că tut să demonstreze că Republica Moldova ar fi „toată activitatea pentru delimitarea frontierei avut acces la Dunăre pe o lungime de aproape moldo-ucrainene se bazează pe compromis; 1000 de metri, iar sintagma de schimb de te- este un proces de cedări reciproce, cum a fost ritoriu în cazul Giurgiuleşti sunt vorbe goale. în cazul localităţii Basarabeasca”.38 În conclu- Este mai mult o abordare emotivă. zie el afirmă că „chiar dacă cei nu cunosc toate Critica adusă de mass-media din nuanţele diplomaţiei şi ale procesului de de- Ucraina guvernului central este de o abordare marcare a frontierei consideră că acest proces mai pragmatică. Autorităţile de la Kiev sunt este, în primul rînd, un exerciţiu politic, în învinuite pentru faptul că, în urma schimbu- realitate acesta este un proces foarte fin, dar lui de teritoriu, Ucraina nu s-a ales cu nimic de natură tehnică”. din cauza nerespectării angajamentelor luate Un alt material de acest gen este reacţia de guvernul Republicii Moldova. De aseme- 36 http://zn.ua/1000/1600/67735/ nea, guvernul este criticat pentru faptul că, 37 http://zn.ua/2000/2600/68850 38 http://zn.ua/1000/17535/ 39 http://zn.ua/1000/17535/

RAPORT DE PREVENIRE 19 A CRIZELOR transmiţînd Republicii Moldova o porţiune – Moldova să aibă confirmat prin stîlpii de de 430 de metri la Dunăre, au transformat-o frontieră, accesul la Dunăre de 430 de metri într-o ţară maritimă. Iar construcţia portului şi care este esenţial pentru buna funcţionare a şi a terminalului petrolier de la Giurgiuleşti ar portului şi terminalului de la Giurgiuleşti”.40 pune în pericol situaţia economică şi de mediu Cei mai înverşunaţi critici sunt repre- din această regiune a Ucrainei. De asemenea, zentanţii PCRM care, de altfel, au ratificat guvernul ucrainean este învinuit de faptul că tratatul şi protocolul adiţional. Sunt aduse a făcut mai multe cedări Republicii Moldova critici fără însă a oferi soluţii. În general, acu- în dosarul transnistrean în dauna intereselor zaţiile se reduc la învinuiri de „cedare a teri- naţionale ale Ucrainei. De asemenea, Guver- toriului Moldovei” sau că acţiunile guvernului nul Ucrainei este învinuit de cedări excesiv de ar dăuna intereselor Republicii Moldova. De uşoare în favoarea Republicii Moldova. exemplu, fostul prim-vicepremier, ex-ministrul Economiei, Igor Dodon, consideră că în urma semnării de către Vladimir Filat a Proto- Opiniile elitei politice colului cu privire la recunoaşterea proprietăţii Ucrainei asupra Centralei hidroelectrice de şi a ziariştilor din la Novodnestrovsk, care este situată inclusiv Republica Moldova pe teritoriul Moldovei, va fi greu de apărat interesele proprii în procesul de demarcare Opiniile elitei politice moldoveneşti în a graniţei pe teritoriul Giurgiuleşti.41 Grigo- legătură cu demarcarea frontierei de stat sunt re Petrenco, deputat comunist, nu ştie „dacă divizate în trei părţi. Pe de o parte se află re- e bine şi dacă trebuie numaidecât modificat prezentanţii actualei guvernări care poartă tra- Protocolul adiţional la Tratat” în schimb este tative cu Ucraina pentru finalizarea procesu- ferm convins că „documentele ratificate de lui de demarcare a frontierei. Pe de altă parte, Parlament în 2001, prevăd transmiterea în există părerea opoziţiei care critică vehement proprietate Ucrainei doar a drumului şi nu a orice a acţiune guvernului. În sfîrşit, a treia pământului de sub drum, ceea ce îşi doreşte tabără este reprezentată de experţi în drept, acum Ucraina şi vrea să facă actualul Guvern. ziarişti care optează pentru conservarea sau re- Cedarea pământului de sub drum înseamnă, negocierea protocolului adiţional. practic, anularea suveranităţii Republicii Mol- Poziţia oficială a guvernării actuale este dova asupra acestui teritoriu”.42 Vlad Cubre- pentru respectarea angajamentelor asumate acov, membru PPCD, afirmă că „Tratatul de prin semnarea şi ratificarea tratatului şi a pro- frontieră cu Ucraina contravine Constituţiei tocolului adiţional la acesta şi găsirea unui . Republicii Moldova, principiilor privind inte- Premierul Filat a declarat de mai multe ori „că gritatea şi caracterul inalienabil al teritoriului Moldova trebuie să respecte înţelegerile semna- naţional”.43

te anterior“. Viceministrul de externe, Andrei 40 http://mfa.gov.md/interviuri-md/478726/, Relaţiile dintre Republica Moldova şi Ucraina: viziunea diplomaţiei moldove- Popov susţine că „la Palanca urmează să găsim neşti soluţii de compromis şi să finalizăm procesul 41 http://.omg.md/Content.aspx?id=6821&lang=1 42 http://.zdg.md/politic/cedam-palanca-sau-renegociem-pro- de demarcare, astfel încît – foarte important tocolul 43 http://politicom.moldova.org/news/vlad-cubreacov-filat-da- palanca-ucrainei-204612-rom.html

20 RAPORT DE PREVENIRE A CRIZELOR Din a treia categorie fac parte cei care Drept concluzie, putem spune că ati- optează pentru conservarea sau renegocierea tudinea guvernanţilor este de a căuta compro- protocolului adiţional. Astfel, Anatol Petren- mis cu partea ucraineană şi de a respecta anga- cu, istoric, afirmă că „nu trebuie să cedăm jamentele asumate în legătură cu documentele nimic. Declaraţiile precum că cedările de la semnate. De asemenea, sunt voci care opteză Palanca sunt recompensa făcută Ucrainei pen- pentru renegocierea Tratatului şi a protocolu- tru cei 430 m la Dunăre sunt pure speculaţii. lui adiţional. Însă acest fapt se poate produ- Ucraina a adoptat faţă de R. Moldova prin- ce, conform articolului 9 al protocolului doar cipiul «cere imposibilul ca să obţii maximu- cu acordul reciproc al părţilor. În acest caz, mul». Ceea ce a făcut Lucinschi, iar apoi şi putem spune că, renegocierea tratatului, de- Voronin, este o crimă, pentru că au semnat şi pinde de atitudinea Ucrainei faţă de un astfel ratificat o cedare de proprietate, care este, de de proces. În ceea ce priveşte conservarea si- drept, a R. Moldova. Iar dacă actuala guverna- tuaţiei existente, trebuie de spus că o astfel de re va semna actul de predare-primire, ei se vor atitudine înseamnă anumite riscuri. Ucraina face complici la aceeaşi crimă. Protocolul încă ar putea recurge la anumite măsuri de con- mai poate fi şi trebuie renegociat.”44 strîngere ordin economic sau ar putea fi reti- Editorialistul Petru Bogatu susţine că centă în problemă transnistreană. O astfel de „tentativa autorităţilor actuale de a o tranşa abordare ar trebui discutată cu Ucraina. rapid prin semnarea unui acord de transmitere în proprietatea Ucrainei a terenului adiacent tronsonului de 7,77 km al şoselei Odesa-Reni comportă riscuri cumplite. La mijloc e un conflict de interese care pentru moment nu are cum fi aplanat. În aceste împrejurări, problema trebuie conservată. Orice altă soluţie va costa scump şi Alianţa, şi cauza democraţiei în Republica Moldova”45

44 http://.zdg.md/politic/cedam-palanca-sau-renegociem-protocolul 45 http://bogatu.voceabasarabiei.net/

RAPORT DE PREVENIRE 21 A CRIZELOR POLITIC: PARTIDELE POLITICE ÎN 2010: ÎNTRE SCILA ȘI CARIBDA Igor Munteanu

Criza politică ca hîrtie din acea vreme, și nici autoritățile europene, care recomandau chiar la sfârșitul anului 2007 de turnesol pentru măsuri de diminuare a pragului electoral, și de relaxare a reglementărilor rigide. statul de drept în RM Cu toate acestea, abia la sfîrșitul lunii aprilie 2009, APCE adopta o nouă rezoluție pe Mai mulți autori occidentali au numit situația funcționării instituțiilor democratice partidele politice veriga slabă a democrației46, din RM (Rezoluția 1666), stimulată de con- constatând că anume slăbiciunile lor interne, fruntările acerbe din aprilie dintre PCRM și de capacitate redusă și de inerție, au acuti- opoziție, marcată de violențe și cazuri de tor- zat în ultimele 2 decenii deficiențele majore tură, ieșite din comun. În Rezoluția sa, APCE ale tranziției politice: de la regimul statului făcea o apreciere exactă a procesului electo- partid, socialist ori sovietic, spre democrația ral, marcat de incidente și violențe extreme, pluralistă. Și în Republica Moldova, partidele restricționări impuse libertății de exprimare politice au purtat, ca semn de naștere, aceste și de asociere, care au avut drept rezultat îm- deficiențe. Frământările profunde și conflicte- piedicarea opoziției de a-și transmite ideile și le politice din anul 2009 nu au trecut fără ur- programele sale către electorat. Rezoluția re- mări pentru partidele politice, care s-au plâns comanda insistent autorităților locale inves- anterior instituțiilor europene pe climatul ne- tigarea judicioasă a evenimentelor și tragerea fast în care activează, și pe piedicile cu care se la răspundere a celor vinovați, conținând însă confruntă. Drept exemplu au servit, în ulti- și încurajarea de a relua revizuirea legislației mii 5 ani, prevederile legate de pragul excesiv electorale, în cooperare cu Comisia pentru stabilit de Codul electoral pentru concurenții Democrație prin Lege (Comisia de la Veneția), electorali, dar și persecuțiile multiple din par- cu scopul de a reduce pragul electoral pentru tea autorităților (poliție, Ministerul Justiției), partidele politice și de a consolida statul de supuse intereselor partidului de guvernământ drept, i.e. mecanismul de organizare a alege- (PCRM). În anul 2008, Parlamentul ia deci- rilor pluraliste, libertatea de expresie, dar și zia de a introduce noi modificări ale legislației actualizarea neîntârziată a listelor de alegători, electorale, adoptând, în ianuarie 2008, stabilind obligația menținerii lor pentru CEC, interdicția de a forma blocuri electorale, dar și îmbunătățindu-le până la suspendarea deplină ridicând pragul electoral de la 4% la 5%, fără a listelor suplimentare de alegători; asigurând o analiză de impact și în absența unor consul- totodată procedurile necesare pentru a permi- tări corespunzătoare pe plan intern sau extern. te cetățenilor RM din străinătate să-și exercite Argumentele vehiculate de către politicienii, în mod efectiv drepturile lor de alegători. care au promovat în 2008 amendarea Codului Transferul greoi al puterii către AIE Electoral, nu au convins nici opoziția politică, a creat anumite deficiențe în îndeplinirea

46 Thomas Carothers, Confronting the Weakest Link: Aiding priorităților anunțate anterior în programul Political Parties in New Democracies, Washington DC, Carne- de guvernare, i.e. în ceea ce privește onorarea gie Endowment for International Peace, 2006

22 RAPORT DE PREVENIRE A CRIZELOR restanțelor pe dimensiunea relațiilor politice vor insista asupra respectării prevederilor, care cu autoritățile Consiliului Europei, cu atât obligă Președintele RM să inițieze procedura mai mult cu cât Comisia pentru investigarea de dizolvare a legislativului, ca urmare a eșuării violențelor din aprilie 2009 nu a reușit să în- alegerii repetate a șefului statului, dar într-un cheie până la finele anului 2009 raportul cerut termen rezonabil. Totuși, avizul Comisiei de de Parlament. Primele 100 de zile ale noului la Veneția nu poate fi tratat exclusiv în termini guvern coincid și cu primele fricțiuni dintre negativi pentru că, deși solicită Parlamentului planul inițial și realitatea dură a priorităților RM mai multă reținere față de idea unui refe- concurente la guvernare. Unii dintre liderii rendum constituțional, totuși, mesajul de bază AIE sunt convinși că trebuie să caute o soluție este mai degrabă de susținere a fortului gene- de modificare a Constituției RM, în special, ral de reformă comprehensivă a Constituției, art.78, care prevede dizolvarea Parlamentului asigurând autoritățile din RM de întregul în condițiile în care nu este ales șeful statului, sprijin de care ar putea avea nevoie acesta în nici după al 2 tur de scrutin, în timp ce alții, lunile următoare. Cu toate pro și contra ex- și-ar dori o consolidare a pozițiilor deținute, puse déjà în cadrul numeroaselor dezbateri cu sau fără alegeri. Dezertările în valuri a pe acest subiect, argumentele Comsisiei de deputaților PCRM a stimulat liderii AIE să la Veneția cântăresc greu în acest moment pe cadă de acord asupra unei poziții comune de talerele ținute de guvernarea liberal-democra- reformă constituțională. tă, care nu-și poate permite riscul de a obține În decembrie 2009, Președintel RM aprobarea unei noi Constituții cu prețul ar- în exercițiu, M.Ghimpu, emite Decretul de derii podurilor în raport cu instituțiile politi- înființare a unei Comisii delegate cu funcția ce europene. De aici și ezitările, discuțiile în de a pregăti propuneri pentru amendarea largă contradictoriu și influența unor curente sub- a Constituției RM, de reformă constituțională. acvatice, care influențează acțiunile și reacțiile Crearea acestei Comisii crează în prima etapă AIE, cum este și atitudinea populației față de iluzia unei soluții tehnice impecabile sub as- alegerea directă a șefului statului sau rezervele pect organizatoric, lăsând însă deschise toa- menținute în raport cu revenirea la un regim te opțiunile posibile asupra tipului de regim prezidențial de guvernare. politic pe care-l promovează noua constituție. Există totuși și alte probleme și chesti- Indecizia și diferențele tot mai vizibile dintre uni sensibile pentru partidele politice din RM, liderii celor 4 componente ale AIE au alimen- nu în ultimul rând, formate din categoria ce- tat o anumită neîncredere a publicului, dar și lor care au compromis legitimitatea procesu- a partenerilor europeni, că acest proces de re- lui electoral în 2009. Trebuie să menționăm, formă constituțională poate avea rezultate po- în acest sens, bifurcarea unei liste de proble- zitive pentru Republica Moldova47, luînd în me în funcție de referențialele observatorului: considerație fragilitatea instituțiilor democra- partidele sunt mai interesate în acest moment tice de la Chișinău, de după transferul de pu- de pragul electoral, de eliminarea interdicției tere din lunile septembrie – noiembrie 2009, la formarea blocurilor electorale, chiar și de dar și perioada extrem de limitată în timp pen- absorbirea votului din străinătate,în timp ce tru organizarea și informarea corespunzătoare societatea civilă pare să fie mult mai preocu- a publicului asupra mizelor acestui referen- pată de – transparența finanțărilor politice, dum. Comisia de la Veneția insistă pe amen- reflectarea în mass media a campaniilor elec- darea art.78, în Parlamentul RM, o soluție torale, utilizarea resurselor administrative, posibilă, dar cu puține șanse de realizare, în dar și corectitudinea listelor electorale. Aceste contextul realităților bipolare PCRM – AIE, disonanțe, oarecum justificate de interesele și întrețesute de un segment îngust de candidați mandatul organizațiilor, au putut fi observate independenți. Deși nu se referă exact la textul destul de clar în luna martie, în cadrul unor constituțional, pregătit de către Comisie, este discuții publice. de presupus că autoritățile europene (CoE)

47 Venice Commission adopts opinion on when to dissolve the parliament of Moldova, Strasbourg, 15.03.2010 Intenții de amendare a

RAPORT DE PREVENIRE 23 A CRIZELOR Codului electoral rie, inițiativa de modificare și completare a Codului Electoral nu include nici o estimare și așteptările de costuri ori propuneri concrete de asimilare a semnăturii electronice și votului la distanță legate de ele (electronic ori prin poșta obișnuită) în procesul electoral. Pachetul de propuneri nu include La 10 martie 2010, o Comisie speci- nici referințe specifice cu privire la schimbarea ală pentru perfecționarea cadrului legislative sistemului electoral curent; și asta pentru că electoral, în cooperare cu Comisia Electorală factorii politici relevanți din Parlamentul RM Centrală, asistată de PNUD, au lansat pu- nu au decis în mod concordat asupra unor blic o serie de propuneri de modificare și schimbări de anvergură a sistemului electoral, completare a Codului Electoral, potrivit alegerea căruia reprezintă una din cele mai im- Hotărârii Parlamentului (No.39-XVIII din portante decizii într-o democrație. 15.10.2009). Aceste propuneri răspund în Noile amendamente urmăresc să per- acest fel mai multor recomandări și rezoluții mită deschiderea de noi secții de vot suplimen- ale CoE, OSCE/ODIHR, precum și al altor tare pe lângă misiunile diplomatice, precum organizații internaționale și locale. Printre și în alte locuri, în dependență de necesități, cele mai importante noutăți propuse de că- estimate în prealabil de Guvern. Totodată, tre autorii proiectului Suport electoral pentru autorii propun conservarea restricțiilor de vot Republica Moldova, au putut fi identificate: față de persoanele condamnate la privațiune de libertate prin hotărâre judecătorească defi- - Anularea restricției de participare la nitivă pentru infracțiuni deosebi de grave sau alegeri a blocurilor electorale excepțional de grave, care-și ispășesc pedeap- - Întroducerea unor reglementări speci- sa, precum și al persoanelor lipsite de acest ale privind votarea peste hotare (des- drept prin hotărâre judecătorească definitivă chiderea de secții suplimentare) (art.13), obligând candidații să declare, la - Anularea unor restricții ale dreptului momentul înregistrării, lipsa interdicției de a de a alege și de a fi ales; ocupa funcții de răspundere. În pachetul de - Instruirea specializată a funcționarilor propuneri se conține și idea îndrăgită de CEC electorali prin intermediul unui Centru de a înființa un centru de instruire continuă de instruire continuă; în domeniul electoral (art.26/1), care ar con- - Crearea registrului electoral și listele stitui resursele necesare pe plan național la electorale, sub autoritatea CEC; formarea birourilor electorale de sector ori de - Limitarea utilizării resurselor adminis- circumscripție, în timp util; ca și completarea trative în Campania electorală; Codului Electoral cu anumite prevederi speci- - Reglementarea mai exactă a obligațiilor ale vizând formarea și gestionarea Registrului și drepturilor observatorilor electorali; de stat al alegătorilor (art.38/1), actualizarea - Agitația electorală și reflectarea alege- listelor electorale (art.39), urmînd a fi întoc- rilor în mass media mite în baza respectivului registru, care devine - Adecvarea reglementărilor privind or- astfel o competență exclusivă a CEC. ganizarea și desfășurarea referendumu- Propunerile vizează și instrumente rilor (naționale și locale). prin care se intenționează a limita folosirea resurselor administrative, i.e. prin includerea Autorii amendamentelor au ținut să vice-miniștrilor în lista persoanelor care își prezinte în mod onest și anumite lipsuri vi- vor suspenda activitatea din momentul înre- zibile, pe care nu le-au putut adresa datorită gistrării lor în calitate de candidați și stabi- costurilor sau a neclarității voinței politice. lirea de interdicții privind utilizarea bunuri- Asigurarea participării electorale din votul lor publice în timpul campaniilor electorale. electronic se înscrie, astfel, printre obiectivele Cu siguranță însă, aceste prevederi nu va opri frumoase și atractive, dar mult prea costisi- tentația oricărui guvern aflat în exercițiul toare, în opinia CEC. Pînă la proba contra- funcțiilor de a folosi ceea ce controlează, re-

24 RAPORT DE PREVENIRE A CRIZELOR spectiv orice interdicții suplimentare ar trebui sa de reprezentant al celor mai multe voturi să fie întărite prin sancțiuni și monitorizare exprimate pentru alegerile generale ori loca- corespunzătoare din partea opiniei publice și a le, acesta fiind cunoscut prag de excludere, iar actorilor interesați. Pachetul de amendamente acesta există în orice sistem electoral. Totuși, include și propunerea de a diminua pragul de există preferințe manifestate de anumite țări participare pentru organizarea și desfășurarea față de un sistem proporțional ori combinat ce referendumurilor, dând curs astfel recomandă- diferă: de la 0.67% în Olanda până la 10% în rilor specifice adresate autorităților din RM, Turica, 7% în Georgia, și 6% în RM. Statele și călăuzindu-se astfel de prevederile Codului CoE care utilizează un sistem mixt electoral de bune practici în materie de referendum folosesc pragul de 4 și 5%, iar țările cu sistem (doc.CDL-AD-2007-008, Liniile directoare proporțional – pragul între 3 și 5%. Multe țări privind referendumurile constituționale la ni- folosesc pragul de excludere doar la nivel de vel național, adoptate la a 47-a Reuniune a sectoare electorale (Spania), iar altele numai Comisiei de la Veneția (6-7 iulie 2001), consi- la nivel național (Polonia), ori Suedia, care le derându-se că actualul prag, conținut în Codul aplică în ambele cazuri. electoral, prezintă o cerere exagerată pentru Cu mai multe ocazii, PACE și-a expri- validarea rezultatelor unui referendum și un mat poziția sa în legătură cu pragul electoral; număr de voturi disproporționat în raport cu drept exemplu servește Rezoluția No.1547 oportunitatea consultării populației în diverse (2007) privind situația drepturilor omului și chestiuni de interes național, sau local. democrației în Europa, în care afirmă că pra- Putem constata astfel că în 2010, CEC, gurile mai ridicate de 3% în cadrul alegerilor alături de Comisia Specială a Parlamentului parlamentare nu au nici o justificare. Și asta RM își propune să adreseze multe dintre pentru că într-un stat democratic este necesar restanțele acumulate de actualul cadru de rede a încuraja exprimarea unui număr cît mai glementare a procesului electoral, mai puțin mare de opinii, iar limitarea anumitor grupuri în ceea ce privește partidele politice și esența de oameni în dreptul lor inalienabil de a fi re- sistemului electoral. Evident, această consta- prezentate contravine valorilor unei societăți tare nu diminuează însă impactul prognozat democratice. Ulterior, Rezoluția No.1547 real pașilor propuși de autori în vederea ame- comanda statelor membre să diminueze pra- liorării reglementărilor generale cu privire la gurile care depășesc 3% pentru alegerile parla- alegeri, care răspund astfel la criticile adre- mentare. Și Comitetul de monitorizare al CoE sate anterior RM de către diverse organizații în raportul său din 2008 formula recomandări internaționale, eliminând anumite practice și specifice pentru ca anumite state să-și dimi- condiții, care pot denatura esența votului des- nueze pragul electoral. În plus față de acest chis și secret și liber exprimat. Cîteva aprecieri prag de excludere, stabilit în mod artificial de legate de propunerea diminării pragului elec- legislația electorală, se cunoaște existența pra- toral sunt necesare: gurilor naturale, numite și camuflate, ori efec- Autorii propunerilor de amendare a tive sau informale. Aceste praguri depind de Codului electoral recomandă autorităților să numărul reprezentanților aleși într-o anumită diminueze de la 5% la 4% pentru un par- circumscripție electorală, dar și de formula de tid politic, de la 3% la 2% pentru candidați alocare a mandatelor (d’Hondt, Saint-Laguë, independenți, ridicînd pragul pentru blocuri Hare), care afectează în aceeași măsură parti- electorale la 4%. Menționăm că interdicția dele mici în obținerea reprezentării lor legisla- blocurilor electorale a retușat oarecum durita- tive ca și pragurile stabilite legal. tea prevederilor restrictive, care stabileau pra- Totuși, dacă amendamentele propuse gul electoral în funcție de numărul partidelor în privința blocurilor electorale și a pragului constituente. Practica juridică europeană de- prea ridicat, instruirea funcționarilor electorali monstrează cu prisosință că nu există nici un și a deschiderii de noi secții de vot (itineran- sistem perfect proporțional. Un anumit număr te) în străinătate întrunesc, în acest moment, de voturi va fi întotdeauna necesar pentru a o aprobare quazi-generală, este de așteptat ca califica un candidat sau un partid în calitatea reglementarea prea strictă a timpului de emi-

RAPORT DE PREVENIRE 25 A CRIZELOR sie (art.64 și 64/1), inclusiv în cadrul unor perioadă (SIS, ministerul de Interne și arhive- posturi private, să fie calificată drept inopor- le PCUS). tună sau chiar nefastă. În ciuda mențiunilor Perioada relativ scurtă și posibilele cuprinse în Nota informativă asupra proiec- consecințe politico-juridice au ținut în alertă tului de lege, anumite asociații au declarat că mass media, dar și o bună parte din partide- vor reveni asupra acestora, inclusiv în ceea ce le politice, unele dintre care au folosit acest privește: votul la distanță, reflectarea campa- pretext să-l acuze pe actualul Președinte în niei în mass media, partidele regionale, dar și exercițiu, Mihai Ghimpu, că ar intenționa monitorizarea resurselor politice. Este intere- astfel “să-și lichideze anumiți concurenți po- sant de remarcat și reacția destul de rece a par- litici” (PCRM), sau că ar încerca “să capita- tidelor politice cu reprezentare parlamentară lizeze influență politică pe o chestiune strict la propunerea de abolire a restricției la forma- academică”. Ultimii țin să afirme că despre rea de blocuri electorale, fiind întâmpinată cu crimele totalitarismului se știe de mult, astfel entusiasm doar de partidele mici, ori cu im- încăt chiar partidul comuniștilor a dispus să portante probleme de funcționare în ultima se distanțeze de crimele comise prin faimosul vreme. Este de așteptat însă ca și acest enthu- raport secret al Secretarului General al PCUS siasm să se stingă dacă Parlamentul va deci- N.S.Hrușciov, prezentat într-o ședință secre- de să păstreze pragul de 6% pentru blocurile tă a CC al PCUS, în ajunul Congresului XX electorale, formate din 2 și mai multe entități. al PCUS (25 februarie 1956), care a însem- Este suficient de a menționa în acest moment nat începutul “dezghețului” după regimul lui că doar liderul AMN s-ar arătat interesat, în Iosif Stalin. Mai târziu, acest dezgheț i-a servit luna martie, să propună public partenerilor lui Hrușciov să-i lichideze pe staliniștii care-i săi din AIE formarea unui bloc electoral unic supraviețuiseră lui Stalin (Beria este executat în cazul unor viitoare alegeri parlamentare. în 1953, iar V.Molotov și Gh.Malencov sunt izolați de conducerea partidului). Raportul complet a apărut în presă abia în perioada pe- restroikăi lui M.Gorbaciov, în martie 1989, Comisia pentru în Izvestia, fiind notat în 2007 de către The Guardian, drept unul dintre puținele discur- studierea și analiza suri publice, care-au zguduit secolul XXI. În replică, alții ar putea să aducă exemplul ge- crimelor regimului nocidului armean din perioada I război mon- sovietic: un început de dial, adepții căruia reușesc la aproape 100 de ani să convingă cancelariile occidentale (SUA, lustrație? Suedia, Olanda, Franța), care acceptă termenul, iar implicit - și efectele sale juridice în La 14 ianuarie, Președintele în exercițiu raport cu Turcia. al RM a înființat Comisia pentru studierea și Ar fi totuși imprecis dacă am descrie analiza crimelor regimului communist totali- lansarea comisiei ca fiind presurată cu ma- tar din RM, stabilindu-I drept scop “apreci- nifestări de recunoștință din partea actorilor erea crimelor regimului totalitar” – restanță politici. Ideologii PCRM au lansat în pre- majoră pentru clasa politică din Republica sa controlată atacuri furibunde contra unor Moldova. Decretul indica data de 1 iunie membri ai acestei comisii48. O altă categorie 2010 drept termenul limită la care Comisia de reacții critice în adresa Comisiei ține de ati- prezidențială urma să prezinte un raport com- tudinea manifestată față de anumiți membri ai plet despre apariţia, funcţionarea şi gravitatea Comisiei, acoperirea teritorială a Comisiei (nu crimelor regimului comunist, comise în pe- este inclusă Transnistria ca regiune integrată rioada anilor 1917-1990, în special pe baza după formarea RASSM, 1924, în componența unor documente, conservate în arhivele secre- RSSU), acoperirea cronologică (nu fac parte te ale instituțiilor, care au funcționat în acea 48 Timpul, 24 februarie 2010, Pe cine deranjează comisia Co- jocaru?

26 RAPORT DE PREVENIRE A CRIZELOR din analiză perioada premergătoare instalării moștenirea otrăvită a URSS, refuzată prin regimului sovietic), în sfârșit – caracterul se- Declarația de independență, dar tolerată ul- lectiv al perioadei de evaluare (exclusiv – regi- terior prin implanturile successive de lideri și mul sovietic, fără a considera și infracțiunile practici împrumutate din acel regim. Totuși, din perioada de guvernare a PCRM). Fără în- dacă știm de ce a apărut Comisia, nu este foar- doială, contextul în care a fost lansată Comisia te limpede cu ce se va încheia raportul final. și coincidența în timp cu alte procese politice Astfel, dacă în România modelul a fost furni- (eșuarea alegerii șefului de stat, Comisia de zat de revoluția anti-comunistă din 1989, în Stat pentru revizuirea Constituției, inițiativa Letonia, soluțiile s-au înscris pe linia negării de adoptare a unei noi Constituții prin refe- oricărei forme de legitimități pentru regimul rendum) a avut drept efect o anumită distorsi- sovietic, iar în Ucraina, autoritățile au adoptat onare a mesajului acestui pas.Nu au fost puțini prin decizii judecătorești acte definitive, prin nici cei care au blamat Comisia că ar copia care au condamnat de genociduri liderii regi- ceea ce s-a produs cu multe decenii în urmă mului sovietic I.Stalin și V.Molotov, mobili- în alte țări, altfel spus, numind deschiderea zându-se în efortul de a promova o rezoluție accesului la arhivele securității drept elemente în cadrul ONU de recunoaștere a foametei din ce descriu începutul unui process de lustrație 1932-33 ca formă de genocid împotriva popo- și însănătoșire necesară pentru întreaga soci- rului ucrainean. Este evident că orice raport etate. Alte voci au susținut că valoarea aces- pregătit de către actuala Comisie are nevoie și tei aprecieri depășește cadrul strict științific, de un partener politic bine intenționat și des- și că în RM, ca și în Ucraina, este nevoie de chis pentru asimilarea concluziilor mediului o calificare politico-juridică a consecințelor academic. vechiului regim, care ar pune bazele unei de- sovietizări accelerate și necesare sub aspect moral și politic. Cei care au salutat înființarea acestei Comisii au semnalat caracterul întârzi- Ce efecte at al acestei inițiative – cu aproape 2 decenii instituționale poate după ce Balticii au încheiat acest capitol, și la aproape 5 ani distanță de Ucraina, care a genera Raportul înscris Holodomorul printre cele mai oribile crime înpotriva etnosului ucrainean, comise Comisiei? de regimul sovietic stalinist. Intenția noastră e de a analiza efectele juridice și politice ale Raportul Comisiei nu se poate opri în mod unor decizii, care vor încununa mandatul de 6 obiectiv la validarea ori re-validarea unei luni al Comisiei, din perspectiva unor alegeri statistici postume a numărului de victime anticipate în 2010. sau a procedurilor sumare prin care regimul Apariția Decretului cu privire la sovietic a lichidat violent populația locală. Comisia pentru aprecierea crimelor regimu- Comisia va recomanda autorităților acțiuni lui sovietic coincide cu schimbarea de regim prin care acestea ar putea preveni revizio- politic și încheierea unei hegemonii politice nismul filo-sovietic în școli și universități, aproape de neclintit a PCRM, liderii cărora în politică și administrație, într-un cuvânt nu au abandonat nici pentru o clipă retori- în viața publică, jucătorii cărora trebuie ca și succesoriatul lor (ideologic și politic) cu să învețe lecțiile trecutului. În acest sens, regimul sovietic. În mod obiectiv, actul de Președintele RM (în exercițiu) va repeta apreciere pe care-l va adopta Parlamentul va exemplul altor președinți, care au sumarizat separa și mai mult apele tulburi ale tranziției concluziile unor rapoarte similare49 și asu- de la unipersonalismul liderilor PCRM la co- marea acestor concluzii printr-o declarație abitarea liderilor AIE. Raportul prezentat de politică a Parlamentului RM. Un exemplu Comisie va deveni primul act al autorității 49 Raportul Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii supreme legislative din RM în raport cu Comuniste in Romania (Raportul Tismaneanu), prezentat în Camera Deputaților României la 18 decembrie 2006.

RAPORT DE PREVENIRE 27 A CRIZELOR în acest sens este servit de legislativul leton, lustrația, ca politică oficială contra încercă- care a adoptat la 15 mai 2005 o Declarație rilor de revanșă anti-democratică a cunoscut de condamnare a regimului de ocupatie co- multe forme și a generat diverse răspunsuri. munist totalitar instaurat în Letonia de catre Anumite elemente ori modele distincte de Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste”. lustrație au fost aplicate anterior în majori- Totuși, realitățile politice din RM sunt tatea statelor din Europa centrală, cu scopul mai fluide și mai predictibile în aceste mode a descalifica participarea în viața publică a mente decât în alte state, care ar servit ca celor care au comis abuzuri în vechiul regim, referințe utile din această perspectivă. Este în particular: informatori, activiști de rang suficient să raportăm acțiunile declanșate înalt, precum și anumiți oficiali administra- de Comisia Cojocaru la segmentul de timp tivi. Anumite forme de lustrație au fost mai marcat în următoarele câteva luni de criza dure decît altele. Literatura de specialitate constituțională, de posibila anunțare a unei atrage atenția asupra caracterului mai radical date a alegerilor anticipate, de negocierile al unor reforme de decomunizare, aplicate posibile în Parlament pe subiectul amendă- de Cehia și Germania, față de variantele mai rii art.78 a Constituției, etc, ca să ne dăm permisive, aplicate de Polonia ori România. seama cât de departe în urmă a rămas RM În Polonia, de exemplu, conceptul de în comparație cu statele, care au condamnat crime comuniste este aplicat acțiunilor comi- regimurile totalitare. se de angajați ai statului communist, în pe- Membrii Comisiei ar putea deschide rioada dintre septembrie 17, 1939 (data in- accesul la arhivele secrete, creând un prece- vadării sovietice a Poloniei) și 31 decembrie dent puternic contra secretizării excesive și 1989 (căderea regimului communist), refe- conservarea unor instituții în tradiția kgbu- rindu-se la reprimarea ori la violarea dreptului sovietic. Totuși, numai Parlamentul RM rilor omului, fie de este cazul unei persoane ar putea decide asupra oportunității unei ori a unui grup, fie este vorba de alte crime lustrații vaste, jusitificate de evidențele co- definite astfel de codul penal. După 1989, lectate de Comisie și acceptate de politici- acest concept a fost activ folosit începând cu eni. anul 1998 de către Fundația pentru investi- Un alt paradox al RM ține chiar de garea crimelor comuniste50, înlocuind terme- faptul că unul dintre actorii activi ai sistemu- nul crime staliniste, folosit anterior și de re- lui de partide politice – PCRM – este suc- gimul militar al lui Jaruzelski. Menționăm că cesorul de drept și continuatorul logicii sis- Fundația respectivă a fost constituită pentru temului sovietic, vizat în raportul Comisiei. cercetarea infracțiunilor comise de autorități Recunoașterea unei responsabilități directe contra cetățenilor și națiunii poloneze, con- ori indirecte pentru PCRM de crimele re- ceptual similar cu termenul de crime nazis- gimului sovietic, ca măsură de reabilitare a te51. Seimul polonez a stabilit restricții și li- victimelor politice, culminând cu posibi- mitări, începând cu 1 august 1990 pentru o la adoptare a unei legi a lustrației, care ar perioadă de 40 de ani pentru cazuri de omor sancționa diverse elemente ale vechiului re- și 30 de ani pentru alte crime, calificându- gim, va atrage și anumite consecințe juridice. le drept crime împotriva umanității, păcii și Or, desecretizarea unor arhive ale serviciilor crime de război, nealterate de amnistiere. secrete sau norme de lustrație pot fi ataca- Crimele comise de regimurile comu- te la CEDO chiar de către persoane afiliate niste sunt numeroase și includ: lichidarea în acest moment PCRM, care ar putea spera unor persoane declarate dușmani de clasă, să folosească ansamblul existent de norme și lichidarea burgheziei și reprimarea unor convenții europene pentru a se proteja ori persoane aparținând unor clase ne-proleta- eschiva de orice răspundere legală ori morală 50 Ustawa z dnia 18 grudnia 1998 r. o Instytucie Pamięci Naro- față de crimele săvârșite decenii la rând de dowej - Komisji Ścigania Zbrodni przeciwko Narodowi Polskie- un sistem inuman. muPDF (299 KB). Art. 2.1. . Retrieved as of 8 May 2007. 51 Genowefa Rajman, ZBRODNIE KOMUNISTYCZNE W Ar trebui de menționat în acest sens că KONCEPCJI POLSKIEGO PRAWA KARNEGO, Wojskowy Pr- zegląd Prawniczy, Number 1 z 2006 r.

28 RAPORT DE PREVENIRE A CRIZELOR re sau a unor grupuri naționale, considerate poate genera Comisia? ca fiind neloiale regimului. În literatura de specialitate, aceste acțiuni au fost calificate Decretul emis de președintele M.Ghimpu drept ucidere intenționată a unor grupuri face referințe clare la un șir de rezoluții ale de necombatanți, pe timp de pace, aplicân- APCE cu privire la măsurile de eliminare a du-se termenul de politicid, care definește moștenirii fostelor regimuri totalitare co- astfel eliminarea unor grupuri politice ori muniste (No.1096 din 1996) și cu privire la economice la scara unor ucideri de masă necesitatea unei condamnări internaționale (drept exemple servește numărul înregistrat a crimelor regimurilor comuniste totali- de 50,000 de decesuri cauzate pe parcur- tare (No.1481 din 2006). Există și alte re- sul unei perioade de 5 ani sau mai puțin). comandări mai vechi ale APCE, inclusiv: Frank Wayman și Atsushi Tago argumen- Recomandarea 325 (1962) cu privire la me- tează că, în funcție de folosirea termenului todele colonialismului comunist din Europa democid (omucideri generalizate prin poli- Centrală şi de Răsărit (document adoptat la tici susținute de stat) ori politicid (elimina- 20 septembrie 1962 în baza raportului nr. rea unor grupuri privite ca inamici politici) DOC 1494 al Comisiei pentru naţiunile eu- pe rol de criteriu care le distinge, calificarea ropene nereprezentate) şi Recomandarea 357 ulterioară poate produce rezultate diferite52. (1663) cu privire la contactele cu popoarele Helen Fein a numit represiunile comise de din Europa Centrală şi de Răsărit aflate sub regimul sovietic genocid, iar omorurile din regim comunist (document adoptat la sesi- Cambodia democid53. unea din 8-9 mai 1963, în baza raportului Anumiți autori folosesc termenul nr. DOC 1529 al Comisiei pentru naţiunile de holocaust roșu pentru a define amploa- europene nereprezentate). Dintre cele mai rea represiunilor sovietice. Deportarea ma- noi acte noi relevante pentru această cauză, sivă a unor elemente contrarevoluționare putem menționa Rezoluția Parlamentului din RSSM și din RASSM, numite dușmani European din 2 aprilie, 2009, cu privire ai poporului, mutarea unor grupuri ma- la conștiința europeană și totalitarismul54, sive de populație în lagărele de concentra- Declarația de la Praga privind conștiința mo- re din Siberia și Kahkstan, împușcarea în rală europeană și comunismul din 3 iunie, masă a unor persoane și exterminarea eli- 200855, adoptată de Senatul Parlamentului telor naționale, uciderea prin înfometare și Republicii Cehe, dar și Declarația de la persecuții politice, se califică pentru ambele Vilnius a Adunării Parlamentare OSCE pri- termene, utilizate mai sus. În plus, dacă cer- vind condamnarea stalinismului și nazismu- cetătorii vor proba rusificarea forțată, urmată lui (Iulie 3, 2009)56. de persecuții și exproprierea foștilor propri- Efectul sintetic al multor dintre aceste etari, acesta ar putea impune necesitatea de rezoluții menționate echivalează stalinismul a revizui legislația cu privire la retrocedarea cu națismul, vinovate în egală măsură de ge- proprietățior preluate de regimul sovietic, nocide, încălcarea fără precedent a drepturi- însemnând un act justițiar și de reabilitare a lor și libertăților umane, comiterea de crime victimelor. de război și crime împotriva umanității, so- licitându-se statelor membre eforturi de cur- mare a xenofobiei și naționalismului agresiv, solicitând mai mult respect pentru integri- Ce efecte politice 54 http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-// EP//TEXT+CRE+20090325+ITEM-010+DOC+XML+V0// 52 Wayman, Frank; Tago, Atsushi (2005), “Explaining the On- EN&language=EN set of Mass Killing:The Effect of War, Regime Type, and Eco- 55 Prague Declaration on European Consciences and Com- nomic Deprivation on Democide and Politicide, 1949–1987”, munism, June 3, 2008, Senate of the Parliament of the Czech International Studies Association Republic - http://praguedeclaration.org/ 53 Fein, Helen (1993). Genocide: a sociological perspective. 56 Titlul complet al Declarației OSCE este Divided Europe Sage Publication. p. 75. ISBN 9780803988293. http://books.go- Reunited, care a fost adoptată la Vilnius în iunie 29. Din cei ogle.com/books?id=n4TaAAAAMAAJ&q=%22Soviet+and+Com circa 320 de membri ai Adunării parlamentare a OSCE au făcut munist+Genocides%22&dq=%22Soviet+and+Communist+Gen parte 320 de parlamentari dintre care doar 8 au votat împotriva ocides%22&client=firefox-a&cd=1. rezoluției și numai 4 s-au abținut.

RAPORT DE PREVENIRE 29 A CRIZELOR tatea drepturilor omului și libertăților civi- Convenția Europeană pentru Drepturile le. Este de asemenea important că în toate Omului o asigură exercitării libertăților po- aceste cazuri, marea majoritate a semnatari- litice și civile, iar pe de altă parte, prin riscul lor acestor acte politice de condamnare reco- de a oferi unor regimuri certate cu legea re- mandă statelor membre ale CoE și OSCE să sorturi serioase pentru a limita pluralismul se alinieze contra tuturor regimurilor totali- politic. Art.11 al Convenției pentru apărarea tare, indifferent de ideologia pe care acestea drepturilor omului și libertăților funamen- le-au promovat, oprind glorificarea regimu- tale stabilește astfel, (1) că orice persoană rilor totalitare, inclusiv desfășurarea unor are dreptul la libertatea de întrunire pașnică demonstrații publice cu scopul de a glorifica și la libertatea de asociere, i.e. dreptul de a trecutul nazist ori Stalinist. constitui cu alții sindicate și de a se afilia Este ușor de presupus că și în ca- la sindicate pentru apărarea intereselor sale, zul RM, aprecierea politică a crimelor și și (2) exercitarea acestor drepturi nu poate atrocităților comise de regimul communist face obiectul altor restrângeri decât acelea va lovi direct în PCRM, ca actor politic, care care, prevăzute de lege, constituie măsuri încă mai speră să revină la putere pe viitor, necesare, într-o societate democratică, pen- fără a plăti costurile ilegalităților sale trecu- tru securitatea națională, siguranța publică, te și recente. Parlamentul RM va lua act de apărarea ordinii și prevenirea infracțiunilor, raportul prezentat de Comisie, investind în protejarea sănătății sau a morale, ori pentru acest gest un act cu valoare simbolică și re- protecția drepturilor și libertăților altora. cuperare morală, care ar putea produce ul- Prezentul articol nu interzice ca restrângeri terior eforturi sistematice de desovietizare legale să fie impuse exercitării acestor drep- a instituțiilor și societății. Totuși, comisia turi de către membrii forțelor armate, ai nu este o instanță de judecată, iar raportul poliției sau ai administrației de stat57. pe care urmează să-l prezinte Parlamentului Există totuşi şi alt gen de cazuri. În RM, în iunie 2010, va stabili doar o apreci- februarie 2010, o instanță judecătorească a ere politică și morală asupra unor crime tre- decis abolirea Partidului Muncitorilor (PM) cute ale fostului regim sovietic, culminând pe motivul unor manifestări rasiste, mani- cu o declarație asupra condamnării regimu- festate prin marșuri xenofobe și antisemite. lui totalitar și, implicit, a tuturor celor care- Drept argument pentru interzicerea partidu- și trag inspirația și rădăcinile ideologice din lui a servit pledoaria unui expert, care a com- structura acelui regim politic odios. Totuși, parat simbolurile și vocabularul folosit de aprecierea politico-juridică a crimelor regi- PM cu cel al național socialiștilor lui Hitler, mului sovietic poate trezi și sugestii cu pri- colectând zeci de documente și video-impri- vire la abolirea unor partide care practică mări cu scene de violențe contra populației ideologii extremiste, însă aceasta doar atunci romilor, comise de susținătorii partidului ca cînd reclamantul ar putea aduce probe că, exemple de extremism. Acuzarea a învinuit prin acțiunile sale, un anumit partid aduce partidul că reprezintă o amenințare pentru atingere normelor și principiilor protejate democrație, cooperează cu grupuri neo- de convențiile europene și CEDO. Există în națiste și pledează pentru un regim totalitar. această privință nevoia unor clarificări nece- În 2009, și Ungaria a interzis un partid poli- sare, legate de practica europeană și prece- tic, numit Garda Maghiară, partid cu grupuri dentele scoaterii în afara legii a unor partide paramilitare asociate partidului Jobbik, cu- extremiste, singurul instrument în măsură noscut prin manifestările sale anti-țigănești și să ghideze acțiunile unor autorități politice xenofobe. Practica suspendării unor partide competente, care respectă supremația legii. politice este exemplară însă și prin deciziile Instituțiile europene sunt în gene- Curții Europene pentru Drepturile Omului,

ral extrem de prudente în legătură cu in- 57 Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a liber- terzicerea unor partide politice. Aceasta se tăţilor fundamentale, adoptată la 04.11.1950, Publicată în edi- ţia oficială “Tratate internaţionale”, 1998, volumul 1, pag.341. explică pe de o parte prin protecția pe care Convenția a intrat în vigoare la 3 septembrie 1953, iar în RM este în vigoare din 12.09.97.

30 RAPORT DE PREVENIRE A CRIZELOR în special cazul Partidului Libertății și Concluzii: Democrației (Ozdep). Curtea a constatat violarea art.11 al Convenției Europene pentru Decesul oficial al comunismului de tip Leninist Drepturile Omului, fiind disproporționată, s-a încheiat în anul 1989 prin revoluțiile, stabilind că Ozdep a fost penalizat doar pen- care au schimbat harta mentală și politică a 58 tru exercitarea libertății de expresie . S-a Europei Centrale și de Sud-Est. După aces- constatat că principiile de auto-determinare te revoluții (de catifea, ori de confruntare și recunoaștere a drepturilor lingvistice (cur- violentă cu exponenții oficiali ai regimuri- de) nu puteau servi ca temei pentru dizolva- lor contestate), majoritatea statelor Central rea unui partid, și nu sunt contrare princi- și Sud-Est Europene și-au câștigat libertatea piilor democratice. Decizia CEDO conclu- numai prin renunțarea definitivă și totală la zionează că dacă afirmarea acestor principii partidele totalitare. Doar un număr mic din- constituie un sprijin pentru teroriști, atunci tre acestea au supraviețuit biologic timpului posibilitatea abordării acestor chestiuni în de schimbări și revoluții, camuflîndu-se mai cadrul dezbaterilor democratice ar fi puter- ales în spațiul sovietic prin expresiile sale exo- nic limitată, pentru că atunci, aceste chesti- tice: de stataliști-nostalgici, adunați în jurul uni ar fi monopolizate exclusiv de către gru- lui Voronin, Lukașenko, ori a unui Putin, ori puri militarizate și violente. de state-partid, cristalizate printr-o ierarhie În alt caz, legat de Partidul sultanică, de tipul lui Nazarbaiev ori Aliev, Prosperității din Turcia, CEDO a stabilit fiecare dintre ei - cu propria interpretare asu- însă că dizolvarea acestui partid nu a violat pra originilor puterii în stat. În RM, numai art.11 pentru că acest partid promova ideea destrămarea hegemoniei PCRM ca urmare a instituirii unui sistem multi-justițiar înte- două alegeri succesive a contribuit la crearea meiat pe legea islamică, și ai cărui membri unei alternative de putere pluraliste. Reforma au făcut referințe la jihad ca un mijloc po- constituțională ca și proiectul de investigare litic. Prin faptul că Partidul Prosperității nu a crimelor comunismului au aprins spiritele, au clarificat și nici nu au contrazis rapoarte- readucînd în prim-planul dezbaterilor publice le potrivit cărora anumiți membri de partid dureroase lecții ale trecutului, dar și priorități au promis să recurgă la forță, au fost create ce nu mai pot fi întârziate, ori anulate, sub riscuri ordinii publice. Menționăm că, în pretextul unor motive de ordin electoral ori acest caz, Curtea Constituțională a Turciei ideologic, care ar conserva și mai departe a dizolvat Partidul Prosperității, ridicând pozițiile regimului sovietic. Noile autorități imunitatea unor deputați din partea acestui politice ale RM trebuie să se grăbească însă partid, în timp ce 152 deputați ai Adunării încet, alegînd căile de deșteptare a memoriei Mari Naționale au continuat exercițiul legis- europene și conștiinței naționale prin mijloa- lativ. ce eficiente, prin educație publică consistentă și sinceră, construind valori și respect pe principiile europene promovate de UE, după modelul Platformei Europene privind Memoria și Conștiința, respingând metodele și tentația modelului totalitar.

58 cithttp://www.icnl.org/KNOWLEDGE/IJNL/vol2iss2/cn_2.htm.

RAPORT DE PREVENIRE 31 A CRIZELOR SEMNAL DE ALARMĂ: Relaţia conflictuală Comrat- Chişinău şi efectele alegerilor Leonid Litra

De la instalarea noului guvern al Re- De fapt, başkanul a mai expus aces- publicii Moldova, în Găgăuzia au loc tot te idei mai multe ori, inclusiv şi în timpul mai multe schimbări de atitudine vizavi de guvernării comuniste prin intermediul or- direcţiile principale ale guvernului Filat fi- ganizaţiei Găgăuzia Unită. În acest context, ind lansate tot mai multe iniţiative locale trebuie remarcat faptul că în UTAG există care nu întotdeauna coincid cu politicile aşa-numiţii “moderaţi” şi “radicali”. Di- promovate de autorităţile centrale. ferenţa dintre ei, atât în viziune, cât şi în Odată cu iniţierea discuţiilor asu- discurs, ţine de ideea Găgăuziei ca subiect pra reformei constituţionale, preşedintele al federaţiei în cadrul Moldovei. Dacă cei Ghimpu a solicitat ca Găgăuzia să prezinte moderaţi îşi organizează discursul cerând propunerile sale de modificare a constitu- mai multe prerogative în cadrul autonomiei ţiei. În acest context, başkanul Găgăuziei, (eliberearea licenţelor, etc), atunci cei radi- Mihail Formuzal, a prezentat câteva propu- cali pledează pentru independenţă în cadrul neri, printre cele mai importante numărîn- Moldovei şi obţinerea tuturor atribuţiilor du-se: 1) crearea unei federatii cu trei su- care pot reveni unui stat independent. biecţi: Chişinău, Tiraspol şi Comrat; 2) de- Aceste dispoziţii separatiste nu sunt clararea limbei ruse drept limbă oficială; 3) privite bine de clasa politică dar şi de so- oferirea a 5 mandate pentru deputaţii din cietatea găgăuză, unde conform sondajelor Unitatea Teritorial Administrativă (UTA) peste 73% din populaţie este împotriva fe- Găgăuzia şi 4) în cazul schimbării statutu- deralizării. În general, etnicii găgăuzi au lui Republicii Moldova, Găgăuzia îşi asumă alte preferinţe şi în materie de politică ex- dreptul la autodeterminare externă59. Aces- ternă. De exemplu, încrederea în Uniunea te propuneri au fost primite cu foarte puţin Europeană şi perecepţia ei în ansamblu este entuziasm la Chişinău. Valerii Ianioglo, ad- de obicei mai joasă decât a moldovenilor junctul başkanului, declara că neincluderea cu 7-30%, în funcţie de diferite aspecte ale acestor prevederi, ar putea genera mai mul- UE. te reacţii din partea Găgăuziei, printre care Viziunile opuse ale Chişinăului si şi boicotarea referendumului60. Comratului adaugă încă o problemă în lista 59 http://www.protv.md:8080/stiri/politic/mihail-formuzal-vrea- celor cu care se confruntă guvernul, însă de limba-rusa-drept-limba-oficiala-iar-moldova.html 60 http://ava.md/03-gagauziya/03640-valerii-yanioglo-o-pro- blemah-gagauzii-i-predlozheniyah-po-sovershenstvovaniq-kon- stitucii.html

32 RAPORT DE PREVENIRE A CRIZELOR această dată, fiind una care periclitează au- să ia măsuri împotriva “românizării”62. În toritatea executivului de la Chişinău. pofida faptului că başkanul Mihail Formuzal a avut o luciditate remarcabilă şi a refuzat alinierea la iniţiativa PCRM, calificând-o De ce au aparut drept o provocare comunistă,63 mitul Ro- mâniei Mari persistă şi azi în comunitatea aceste probleme găgăuză. Temerile sunt expuse atât de că- acum? tre oficiali de la Comrat, cât şi de oameni simpli, internauţi din UTAG, etc. Procesele politice din Găgăuzia trebuie privite prin perspectiva alegerilor baş- kanului care sunt programate pentru de- Spectrul politic din cembrie 2010. Deşi până la alegeri a mai UTAG sau “Găgauzia ramas aproape un an, poziţionarea şi lupta politică devin tot mai evidente. Conform Unită” vs “Noua unor surse locale, sprijinul Rusiei, inclusiv Găgăuzie” financiar, este unul determinant în viitorul scrutin, avînd în vedere că încrederea în Odată cu apropierea de campania Rusia şi dispoziţiile rusofile sunt încă foar- electorală, coaliţiile politice prind con- te populare în această regiune. Tot aici se tur. Pe lângă relaţia conflictuală Chişinău- adaugă şi idea că aceste propuneri au fost Comrat mai există şi conflictul forţelor po- făcute la sugestia Kremlinului pentru a îm- litice locale, care instituţional se manifestă piedica apropierea Moldovei de UE,61 idee prin conflictul dintre Adunarea Populară a care este frecvent acreditată de mass-media. Găgăuziei (APG), condusă de Ana Harla- Aspectul cel mai deranjant al acestei idei menco, şi başkanul Mihail Formuzal. Până este că ea capătă sprijin public în UTA Gă- în acest moment, duelul neoficial se poartă găuzia, mai ales dacă este oferită în combi- între organizaţia Găgăuzia Unită care pro- naţie cu alte “pericole” cum ar fi unirea cu movează interesele lui Mihail Formuzal şi România. organizaţia Noua Găgăuzie condusă de primarul de Comrat, Nicolae Dudoglo şi sora acestuia, speakerul APG, Ana Harlamenco. Chestiunea Dacă în cazul lui Formuzal este evi- României Mari dent că el îşi va înainta candidatura pentru următorul mandat, atunci de cealaltă parte nu este clar cine va fi oponentul lui prin- Un alt factor care alimentează la fel cipal. În acest moment, mai mulţi candi- de mult dispoziţiile proruse este teama de daţi se doresc a fi sprijiniţi de PCRM. Lista unire cu România. Această politică a fost este impunătoare, având persoane care deja iniţiată de fosta administraţie comunistă s-au afirmat în politica din UTAG, cum ar care îndemna factorii de decizie din UTAG 62 http://www.regnum.ru/news/1167251.html 61 http://www.timpul.md/articol/ce-doreste-formuzal-6426.html 63 http://www.regnum.ru/news/1167251.html

RAPORT DE PREVENIRE 33 A CRIZELOR fi primarul Comratului, Nicoale Dudoglo, Cosarciuc. La fel ca şi Dudoglo, Formuzal a deputatul comunist Irina Vlah, vice-spea- cochetat cu mai multe formaţiuni, în 2006 kerul comunist al APG Damian Caraseni fiind susţinut de Partidul Popular Republi- şi deputatul şi fostul primar din Copceac, can, de Ravnopravie şi Patria-Rodina, pe Oleg Garizan. Porivit presei locale64, PCRM când în 2009 acesta ar fi fost sprijinit de va miza pe Oleg Garizan. Acesta pare a fi Alianţa Moldova Noastră. cel mai potrivit din cauza “deficienţelor” celorlalţi candidaţi. Damian Caraseni are o situaţie economică bună şi ar putea fi în Frontul comun stare să-şi finanţeze singur campania, în consecinţă nu va fi foarte loial PCRM-ului găgăuzo-bulgar şi probabil îşi va înainta candidatura independent. Irina Vlah pare să fie un candidat Pentru a întări capacitatea de promo- bun însă având în vedere viziunile patri- vare a interselor “sudului” tot mai mult se arhale ale comunităţii găgăuze nu a obţi- discută idea unei cooperări dintre găgăuzii nut sprijinul PCRM. Iar contracandidatul şi bulgarii din sudul Moldovei. Exponentul actualului başkan, Nicolae Dudoglo, deja acestei idei, Ivan Grec, argumentează că pe şi-a arătat capacităţile în 2006, atunci când parcursul ultimelor zece secole, găgăuzii şi în turul doi a pierdut în faţa lui Formuzal, bulgarii au avut valori comune iar proble- chiar dacă în sânul PCRM se vehiculează me pot fi mai uşor soluţionate împreună. idea că în cazul în care acesta va ieşi în turul Însuşi autorul demonstrează în articolul doi împreună cu Formuzal, atunci Dudoglo său că toate iniţiativele comune s-au soldat va fi susţinut de PCRM. Nicolae Dudoglo a cu eşec, dar în acelaşi timp, sugerează că avut sprijinul a mai multe partide. În 2006 acum ar fi momentul potrivit pentru unirea acesta a fost sprijinit de Partidul Democrat acestor popoare şi promovarea intereselor 66 iar în campania din 2009 de Partidul So- comune. Acest proces ar crea mai multe cial Democrat şi de Uniunea Centristă din bătăi de cap administraţiei de la Chişinău, Moldova. Cât priveşte sprijinul acordat lui având în vedere că o Găgăuzie puternică Formuzal, există opinii că acesta va fi spriji- ar periclita şi mai mult relaţia Chişinău- nit de Partidul Liberal Democrat65. Această Comrat. În acelaşi context, ne amintim şi presupunere este parţial confirmată de fap- lozincile electorale pentru APG din 2008, tul că s-a evidenţiat un activism sporit în atunci când Găgăuzia Unită promova idea UTAG din partea executivului, şi mai ales precum că UTAG ar trebui să devină un su- a componentei liberal-democrate, UTA Gă- biect aparte, precum şi declaraţia APG din găuzia fiind vizitată de două ori de premi- 2008 care recunoaşte independeţa Ositiei erul Vlad Filat, şi câte odată de ministrul de Sud şi a Abhaziei. sănătăţii Vladimir Hotineanu, de minstrul de interne Victor Catan dar şi de alţi mi- niştri precum Valentina Buliga şi Valeriu 64 http://www.gagauzlar.md/libview.php?l=ru&idc=295&id=1045 65 http://meridian-info.com/v2/index.php?option=com_content 66 http://ava.md/030-obshestvo/03683--obshaya-sudba-i-ob- &task=view&id=782&Itemid=53 shie-problemi-gagauzov--i-bolgar-moldovi.html

34 RAPORT DE PREVENIRE A CRIZELOR Războiul iniţiativelor preşedintelui centrului independent de jur- şi partidele nalism din Găgăuzia, Stepan Piron, activitatea partidelor regionale a fost supendată regionale deoarece organizaţia Găgăuzia Unită, sub auspiciile lui Mihail Formuzal, intenţiona După înaintarea scrisorii cu propu- să se transforme în mişcare social-politcă, nerile başkanului pentru revizuirea con- astfel, creând o concurenţă mai mare în lup- stituţiei, în şirul problemelor existente, a ta politică din 2006. În acest moment, atât mai apărut una. Ana Harlamenco se arată başkanul, cât şi preşedintele APG, pledează nedumerită de faptul că başkanul şi-ar fi pentru oferirea acestui drept UTAG. Însă, depăşit atribuţiile prin înaintarea acestor este nevoie de avizul Curţii Constituţionale propuneri, având în vedere că dreptul de precum că acestă prevedere nu va încălca a înainta propuneri din partea UTA Găgă- constituţia Republicii Moldova. uzia, îi revine APG. Comentatorii politici Crearea partidelor regionale va oferi locali scot în evidenţă încă o problemă ge- şi mai multă autonomie regiunii, care este nerată de propunerile lui Formuzal. Potrivit considerată ca fiind o parte din descentra- acestora, propunerile başkanului au fost o lizarea politică a Moldovei. Pe de altă par- capcană pentru comunişti, deoarece acestea te, întărirea regiunii din punct de vedere vor fi prezentate în parlament pentru adop- politic va putea duce într-un final la alte tare, iar PCRM nu va vota pentru ele, chiar pretenţii din partea UTAG, precum ar fi dacă unele ar fi în favoarea lor, din motivul federalizarea. Există opinii care spun că fe- că acestea sunt înaintate de Formuzal, care deralizarea este inevitabilă, dacă nu acum, nu scapă nicio ocazie să critice PCRM-ul. atunci peste zece ani. Pe de altă parte, unii afirmă că propunerile lui Formuzal sunt fictive. Liderul de opinie, Dimitri Uzun, afirma într-o scrisoare Vox populi deschisă67 adresată lui Formuzal, publicată în ziarul redactorului naţionalist Leonid sau cine şi ce scrie Dobrov, că iniţiativa başkanului este o pro- pe forumuri vocare şi o încercare de a contrapune găgău- zii şi moldovenii, şi îşi motivează afirmaţia Dacă facem o lectură foarte telegra- prin întrebarea de ce ruşii nu propun ofici- fică a comentariilor plasate la ştirile de pe alizarea limbii ruse? siteurile găgăuze şi cele de la Chişinău ve- Şi crearea partidelor regionale a fost dem dispoziţia, în special a tinerilor, asupra un subiect de intrigă în regiune. Deşi au evoluţiilor politice din ţară. Pe paginile web existat partide regionale până în 2006 care din Chişinău se manifestă o reacţie foarte se înregistrau la direcţia Justiţie a UTAG, dură la iniţiativele başkanului privind fe- activitatea acestora a fost suspendată înain- deralizarea şi limba rusă. Printre comena- tea alegerilor başkanului din 2006. Potrivit triile cele mai des întilnite sunt: căraţi-vă 67 http://meridian-info.com/v2/index.php?option=com_content în Rusia dacă vreţi limba rusă, nu căutaţi &task=view&id=761&Itemid=53

RAPORT DE PREVENIRE 35 A CRIZELOR pretenţii pentru că sunteţi oaspeţi pe acest Concluzii pământ, etc. De exemplu ştirea cu cerinţele başkanului plasată pe siteul PRO TV a adu- În cele din urmă, trebuie să menţio- nat circa 60 de comentarii dintre care circa năm că probabil în toamnă se vor deschide 53 sunt dure la adresa lui Formuzal şi a Gă- cărţile care vor arăta clar cine şi de partea găuziei şi doar 3 sunt echilibrate din punct cui este şi direcţia discursulio oficial al ac- 68 de vedere a poziţiei exprimate. Toate aces- torilor din UTAG. În contextul tulburărilor te opinii reflecă, în mare parte, ostilitatea politice de la Chişinău şi a unor alegeri care internauţilor moldoveni faţă de ambiţiile par a fi imposibil de evitat, actorii politici UTAG de a avea prevederi mai mari decât din UTAG vor avea o marjă de manevră mai cele existente. mare şi îşi vor putea permite declaraţii inco- Nici internauţii gagăuzi nu se deo- mode pentru Chişinău care nu va reacţiona sebesc prea mult, deşi pe alocuri mesajele foarte tranşant la acestea, deoarece jucăto- lor nu se referă atât la relaţia cu Chişinăul rii politici din Chişinău vor avea nevoie de cât la conflictele interne. Unul din mesajele sprijinul celor din UTAG pentru alegerile promovate pe publicaţiile on-line de către anticipate. forumişti vorbeşte de unificarea forţelor politice găgăuze în chestiuni ce ţin de re- laţia cu Chişinăul, făcând aluzie la faptul că Chişinăul ar folosi tactica divide et im- pera în raport cu Comratul. Dar pe lângă ideile de federalizare expuse pe formurile din UTAG, se manifestă şi unele tendinţe separatiste care fac trimitere la existenţa dreptului popoarelor la autodeterminare, statalitatea Găgăuziei şi chiar ameninţarea cu violenţe în stilul primei decade a anilor 90, pentru că, doar aşa, Chişinăul ar lua în calcul doleanţele UTA Găgăuzia.

68 http://www.protv.md:8080/stiri/politic/mihail-formuzal-vrea- limba-rusa-drept-limba-oficiala-iar-moldova.html

36 RAPORT DE PREVENIRE A CRIZELOR ECONOMIE: „PROGRAMUL DE RELANSARE ECONOMICĂ” O ADECVARE LA EVOLUŢIILE ECONOMICE Alexandru Fala

În contextul lentei relansări, atît pe reducerea remiterilor, care în 2009 au avut o plan mondial cît şi pe cel regional, Moldova, scădere nominală de circa 30%. Ca rezultat, a dă semne de revenire. În 2009 PIB-ul a în- scăzut consumul privat, o mare parte din care registrat o scădere de 9%. Pentru 2010 „Le- este finanţat din remiteri şi care reprezintă gea bugetului de stat pe anul 2010” prevede componenta de bază a PIB-lui, cu o pondere o creştere de 1,5% a PIB-ului69. Pentru pri- de peste 90% în acesta. ma jumătate a anului anticipăm o creştere de 1,07 % a PIB-ului în comparaţie cu perioada similară a anului trecut - o asemenea evolu- Figura 2. Transferuri anuale de mijloace bă- ţie se încadrează într-un scenariu al creşterii neşti din străinătate efectuate de persoane economice de aproximativ 1,5%. Pe fundalul fizice prin băncile din Republica Moldova problemelor acumulate în 2009 şi a unei di- (mil. USD) în perioada 1999-2009 namici reduse al economiei mondiale, economia naţională va reintra, într-o manieră greoaie, pe o traiectorie ascendentă.

Figura 1. Evoluţia trimestrială a Produsului Intern Brut (millioane MDL), în perioada 2004-2010 Sursa: elaborat de autor în baza „Transferuri de mijloace banesti din strainatate efectuate de persoane fizice (rezidente si nerezidente) prin bancile din Republica Moldova Dinamica anu- ală” disponibil la: http://www.bnm.md/md/ external_operations_via_banc_system

Sursa: elaborat de autor Reducerea generală a activităţii economice a generat un deficit bugetar mare, în valoare de Recesiunea mondială a generat o scădere a in- 5346,3 milioane MDL, ceea ce reprezintă o vestiţiilor străine şi a exporturilor. Totuşi cea pondere de 9% în PIB. mai mare problemă pentru Moldova ţine de În 2009, pe lîngă gravele dificultăţi economi- 69 Notă informativă asupra proiectului de lege a bugetului de ce, în Moldova s-a realizat transferul puterii statpe anul 2010 (sumar), p. 5. Disponibil la: http://www.politik. politice. Noii echipe guvernamentale i-a re- md/?view=articlefull_parlament&viewarticle=996 vinit o misiune dificilă - restabilirea funcţi-

RAPORT DE PREVENIRE 37 A CRIZELOR onalităţii economiei naţionale. Elaborarea şi Legea bugetului pentru anul 2010 – adoptarea„Programului de stabilizare şi re- un document inspirat din „Programul de relansare economică a Republicii Moldova pe lansare economică”, vine cu un set de măsuri anii 2009-2011” este un prim pas necesar austere menite să stabilizeze finaţele publice. spre realizarea acestei misiuni. Acest pro- Bugetul pentru 2010 este prevăzut cu un defi- gram reprezintă o tentativă de a reacţiona cit de 4,47 milioane MDL, ceea ce trebuie să adecvat la evoluţiile economice nefaste şi constituie 7% din PIB, o valoare inferioară în redă viziunea guvernului privind promova- comparaţie cu anul 2009. rea politicilor economice pe termen mediu Ca sursă de acumulare a veniturilor la şi lung. buget s-a recurs la majorarea unor categorii de Programul conţine unele măsuri con- impozite. Modificări au fost realizate la urmă- tradictorii. O asemenea abordare este con- torele categorii de impozite: diţionată de realităţile economice existente. - impozitul pe venitul persoanelor fizi- Pentru asigurarea echilibrului bugetar, în con- ce; diţiile colectării unor venituri reduse, se va recurge la limitarea sau chiar stoparea efectuării - taxa pe valoarea adăugată; unor cheltuili spre direcţii neprioritate. La fel - accize; se prevăd majorări a unor impozite. Pe de altă - impozitul pe bunurile imobiliare; parte, se vor implimenta măsuri de stimulare - taxele locale; economică, în special prin diminuarea poverii fiscale şi administarative pentru agenţii eco- - taxele rutiere. nomici. S-a încercat ca majorările să fie efectuate pentru impozitele care afectează un număr Programul are 3 componente de bază: restrîns de contribuabili sau care nu au un im- 1. Stabilizarea şi optimizarea finanţelor pact social major. În bugetul pe anul 2010, pentru majo- publice; ritatea categoriilor de cheltuieli au fost plani- 2. Relansarea activităţii economice; ficate reduceri, majorări se vor face doar pen- 3. Asigurarea unei protecţii sociale efici- tru cheltuieli de ordin social şi economic. ente şi juste.70 Conform prognozelor în primul semestru al anului 2010, veniturile bugetare vor fi de circa 11,5 miliarde MDL, iar cheltuielile 70 „H o t ă r î r e pentru aprobarea Programului de stabilizare şi relansare economică a Republicii Moldova pe anii bugetare se vor cifra la 13,3 miliarde MDL. 2009-2011 nr. 790 din 01.12.2009”. Disponibil la: Luînd în consideraţie, că atît veniturile şi http://gov.gov.md/www.gov.md/file/Doc_politici/Pr_stab_ro.pdf cheltuelile bugetare se realizează în proporţie

Table 1. Evoluţia cheltuielilor bugetare pe perioada 2009-2010 2009 2010 Ponderea Volumul cheltuielilor Ponderea Volumul cheltuielilor în PIB (milioane MDL) în PIB (%) (milioane MDL) (%) Servicii de stat cu destinaţie generală 1454,5 2,4 1385,7 2,1 Menţinerea ordinii publice, apărarea şi 1797.2 3 1511,7 2,4 securitatea statului Cheltuieli de ordin social 19438,6 32,7 20948,3 32,6 Cheltuieli de ordin economic 2618,5 4,4 3409,3 5,3 Deservirea datoriei 838,5 1,1 841,3 1,3 Ştiinţa şi inovare 378.2 0,6 371.1 0,6 Alte domenii 1289,3 2,2 983,9 1,5 Total 27814,5 46,7 29451,3 45,8 Sursa: Notă informativă asupra proiectului de lege a bugetului de stat pe anul 2009 (sumar), p.9. Disponibil la http://minfin.md/ro/actnorm/budget/projectact/

38 RAPORT DE PREVENIRE A CRIZELOR Tabel 1. Evoluţia Parametrilor bugetului public naţional Planificat Prognozat (conform legii Bugetului de Stat pentru 2010) Trimestru I Trimestrul II Simestru I Anual Anual Venituri la Bugetul Public Naţional 5497 5992 11489 24976,7 24977,5 (milioane MDL) Cheltuieli ale Bugetului Public Naţional 6150 7130 13280 29485,7 29451,3 (milioane MDL) Deficitul Bugetului Public Naţional 653 1138 1791 4509 4473,8 (milioane MDL) Sursa: elaborat de autor de 45-50%, în prima jumătate a anului, defi- 3. Stimularea investiţiilor publice şi pri- citul bugetar la sfîrşit de an va fi aproximativ vate.72 de 4,5 miliarde MDL – o valoare comparabilă cu deficitul planificat de guvern. Cele mai serioase riscuri vor apărea anume Pîna la sfîrşitul anului deficitul bu- la realizarea reformelor orientate spre susţi- getar se pare că va fi menţinut, cu unele nerea mediului de afaceri. Istoria economiei abateri, în limitile stabilite. Un argument în naţionale nu cunoaşte mari reuşite la capitolul favorea acestei ipoteze ţine de recepţionarea promovarea şi susţinerea mediului de afaceri, unui amplu ajutor financiar extern, în sumă iar schimbarea acestei tendinţe este o sarcină de 293 milioane USD, care va fi direcţionat extrem de dificilă. Drept exemplu în acest sens 71 spre acoperirea deficitului bugetar. poate servi experienţa reformei regulatorii (po- Pe termen mediu problema sustena- reclită şi „Ghiliotina”). Astfel doar prima etapă bilităţii finaţelor publice rămîne deschisă. a “Legii Ghilotinei” a fost implementată cu suc- O creştere economică modestă pe termen me- ces, în timp ce implementarea celei de-a doua diu poate crea probleme la capitolul încasări etape a fost tărăganată, ceea ce nu este un semn bugetare. În cazul unei asemenea evoluţii pre- bun pentru mediul de afaceri . Astfel, mai mul- zenţa unor deficite mari ar putea deveni o pro- te proiecte de optimizare au rămas pe hîrtie şi blemă cronică pentru Moldova. nu au fost implementate în totalitate sau nici Al doilea compartiment al programu- macar puse în practică. Climatul de afaceri din lui se referă la măsuri de liberalizare ale ac- Moldova continuă sa fie mai nefavorabil decat tivităţii economice şi ca volum cuprinde cea în multe state din vecinătate.73 Printre princi- mai mare parte a documentului. Acest fapt palii factori ce pot reduce considerabil viteza de denotă interesul sporit al factorilor de de- implimentare a reformelor, pot fi menţionaţi: cizie pentru realizarea unor schimbări, ce ar  Inerţia birocratică; dinamiza economia naţională. Conform documentului relansarea activităţii economice  Corupţia; trebuie asigurată prin realizarea a 3 obiective  Ineficienţa funcţionării structurilor majore: statatele. 1. Reducerea poverii administrative şi fis- La fel, un factor negativ este şi instabilitatea cale pentru desfăşurarea afacerilor; politică, de care, se pare, nu se va putea scă- pa pe parcursul anului 2010 şi care va reţine 2. Facilitarea accesului antreprenorilor la mijloace financiare pentru iniţierea şi 72 H o t ă r î r e pentru aprobarea Programului de stabilizare şi relansare economică a Republicii Moldova pe anii dezvoltarea sau relansarea afacerilor; 2009-2011 nr. 790 din 01.12.2009, Monitorul Oficial nr.174- 176/874 din 04.12.2009 71 Notă informativă asupra proiectului de lege a bugetului de 73 Analizele pieţelor muncii în regiunea Mării Negre. Moldova: statpe anul 2010 (sumar), p. 18. Disponibil la: Raport de ţară, 2009, p. 92. Disponibil la: http://www.politik.md/?view=articlefull_ http://www.meda-ete.net/pubmgmt.nsf/(getAttachment)/3FD19 parlament&viewarticle=996 11197EA07A8C12575C20036F5A5/$File/NOTE7SEDRA.pdf.

RAPORT DE PREVENIRE 39 A CRIZELOR investitorii, în special pe cei străini, de iniţie- - Procesul de îmbătrînire a populaţiei; rea unor noi proiecte în Moldova. Din păca- - Gradul înalt de evaziune fiscală, pri- te aceste afecţiuni au o natură sistemică şi vind plenititudinea impozitării sume- au devenit cronice pentru economia naţio- nală. În aceste condiţii este necesar ca reali- lor salariale achitate angajaţilor, prin zarea programului de relansare economică să practicarea „salarizării în plic”, în fe- fie însoţit de reforma administraţiei publice, lul acesta diminuîndu-se baza pentru pentru a imprima un nou mod de funcţionare încasările la bugetul public naţional ( instituţiilor statale, ceea ce ar asigura o mai bună implimentare a reformelor. inclusiv bugetul asigurărilor sociale); A treia componentă a programului ţine - Dezvoltarea lentă a fondurilor private de sectorul social. Acest sector rămîne unul de pensii. prioritar, despre justeţea afirmaţiei ne vorbeş- O asemenea gamă de cauze poate crea te faptul că cheltuielile de ordin social au fost presiuni mari asupra sistemului naţional de fi- majorate în 2010 comparativ cu 2009, ceea ce nanţe publice. Bugetul asigurărilor sociale de a permis menţinerea aceeaşi ponderi în PIB a stat deja a avut perioade cînd a finisat anul acestei categorii de cheltuieli (vezi Tabelul 1). bugetar cu deficit: Cu toate acestea în vederea găsirii unor surse - În 2007 acesta a constituit 87,4 mili- de economisire s-a recurs la măsuri, ce au in- fluenţe sociale nefaste. Astfel, pentru optimi- oane MDL ; zarea cheltuielilor de personal a fost prevăzut: - În 2009 din bugetul de stat pentru - optimizarea numărului de angajaţi în acoperirea deficitului bugetul asigură- sectorul bugetar - cu 5 la sută; rilor sociale de stat au fost transferate - reducerea cheltuielilor de personal 823,87 milioane MDL; din contul concediilor de incapacitate - Pentru 2010, în „Legea Bugetului Asi- temporară de muncă cu - 2 la sută; gurarilor Sociale de Stat” se indică ex- - reducerea ajutorului material acordat pres suma de 941,4 milioane MDL, unor categorii de angajaţi de la 2 sa- care va fi utilizată în calitate de trans- larii pe an la un salariu pe an.74 fer de la bugetul de stat pentru acoperirea deficitului bugetului asigurarilor O măsură importantă în acest sector sociale de stat.75 ţine de reforma sistemului de asistenţă socială. Reformarea sistemului de pensionare Sistemul de compensaţii nominative va fi în- devine un imperativ pentru Republica Mol- locuit cu sistemul de ajutor social. Un aseme- dova. Amînărea unei transformări profunde na pas este raţional, sistemul de compensaţii a sistemului de pensionare poate genera con- nominative era puţin eficient, acest fapt este strîngeri serioase atît pentru sistemul finanţe- menţionat şi în Strategia Naţională de Dez- lor publice cît şi pentru sectorul social. voltare, aprobată în 2007: „Sistemul de com- Acum este preamatur de a anunţa sen- pensaţii nominative este recunoscut ca fiind tinţa privind reuşita „Programului de stabili- ineficient direcţionat către cei săraci, benefi- zare şi relansare economică a Republicii Mol- ciile acestuia acoperind în egală măsură toate dova pe anii 2009-2011”. Economia asimilea- chintilele de venituri.” ză cu o anumită întîrziere efectele politicilor Un risc major pentru sectorul social vine economice promovate de stat. Rezultatele din partea sistemului de pensionare. Sunt cîteva acestei tentative de reformare a economiei vor motive, care ridică semne de întrebare privind fi resimţite într-un timp mai îndelungat de so- viitorul sistemului naţional de pensionare: cietate. 74 Notă informativă asupra proiectului de lege a bugetului de 75 Notă informativă asupra proiectului de lege a bugetului de statpe anul 2010 (sumar), p. 15. Disponibil la: http://www.politik. statpe anul 2010 (sumar), p. 5,P. 17. Disponibil la: http://www. md/?view=articlefull_parlament&viewarticle=996 politik.md/?view=articlefull_parlament&viewarticle=996

40 RAPORT DE PREVENIRE A CRIZELOR SOCIAL: SFERA SOCIALĂ – EVOLUŢII CU EFECTE NECONCLUDENTE Alexandru Fala

Criza a avut efecte nefaste importante salariului s-a produs neuniform pentru dife- asupra nivelului de trai a populaţiei statelor cu rite categorii de angajaţi bugetari, astfel una slabe performaţe economice, din cauza scăde- dintre cele mai mari majorări s-a produs la sa- rii fluxurilor financiare către acestea. Criza a lariile profesorilor, sub aspect nominal acesta afectat profund şi Moldova prin reducerea re- a avut o creştere medie lunară de 4,3%. pe miterilor, ceea ce a afectat considerabil buge- parcursul perioadei ianuarie-decembrie 2009. tele menajelor (după veniturile din activitate Salariul nominal al angajaţilor în acest salarială remiterile constituie a doua sursă ma- sectorul real, care a fost expus cel mai tare joră pentru gospodării). Din trimestrul II al crizei economice a crescut doar cu 4,5 % în anului 2008 pînă în trimestrul III al lui 2009 comparaţie cu anul 2008. În unele sectoare s-a ponderea remiterilor în veniturile disponibi- produs şi micşorări de salarii: le ale persoanelor au scăzut de la 21,3% pînă - în construcţii s-a produs ce-a mai mare la 13,6%.76 Atîta timp cît Moldova are un model economic bazat pe consum, creştere scădere, în 2009 salariul s-a micşorat modestă a remiterilor va avea un impact ne- cu 11,5% faţă de anul 2008, acest fapt gativ pentru întreaga economie. Un volum indică că sectorul dat a fost puternic redus al remiterilor afectează nivelul de trai afectat de criză; al populaţiei şi nu stimulează consumul, ceea - iar în industria extractivă salariul a ce la rîndul său se reflectă în venituri scăzute pentru agenţii economici şi încasări bugetare scăzut cu 9 % faţă de 2008. reduse din taxe indirecte. Pe de altă parte remunerarea muncii a Conform prognozelor pe parcursul avut o creştere bună,chiar şi pentru un an de primului semestru al anului 2010 în sectorul recesiune, în 2009 comparativ cu 2008 sala- bugetar se v-a înregistra o creştere nominală riul mediu a crescut cu 8,6% - totuşi o valoare lunară de circa 4,65%. O asemenea evoluţie se inferioară creşterii salariale din perioda precri- datorează sezonalităţii prezente în distribuţia ză, astfel în perioada 2000-2008 salariul me- lunară a salariului. Astfel în primele 4 luni ale diu nominal a crescut cu un ritm de 25,6%. anului modificările salariale vor fi nesemnifi- O asemenea evoluţie s-a datorat majorării sa- cative – o proiecţie imprimată de îngheţările lariilor în sfera bugetară – salariul mediu al salariale în sectorul bugetar. O creştere brus- angajaţilor bugetari în expresie nominală s-a că se va produce în lunile mai şi iunie – cînd majorat cu 22,8% faţă de 2008.77 Modificarea se începe perioada concediilor în instituţiile din sfera bugetară şi remunerările angajaţilor 76 Veniturilor disponibile pe o persoana (2006- bugetari sunt completate cu plăţi adiţionale: 2009) preluat de pe: http://www.statistica.md/pageview. php?l=ro&idc=338&id=2354 concediale şi ajutoare materiale. 77 Conform „Evoluţia salariului mediu nominal lunar (2000- 2009)” preluat de pe: http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&idc=338&id=2354

RAPORT DE PREVENIRE 41 A CRIZELOR Tabel 3. Prognoza evoluţiei salariului nominal mediu lunar în sectorul bugetar pentru primul semestru al anului 2010 (MDL)

Ianuarie 2010 Februarie 2010 Martie 2010 Aprilie 2010 Mai 2010 Iunie 2010 2375,2 2342,8 2455,2 2490,8 2716 2947,5 Sursa: elaborat de autor

Creşterea lunară a salariului din sectorul ne- este mai mare ca creşterea lunară a salariilor bugetar în primul simestru al anului 2010 va din aceeaşi perioadă a anului 2009, cînd s-a fi în mediu de 1,5%. O asemenea modificare înregistrat un nivel de 0,9%.

Tabel 4. Prognoza evoluţiei salariului nominal mediu lunar în sectorul nebugetar pentru primul semestru al anului 2010 (MDL)

Ianuarie 2010 Februarie 2010 Martie 2010 Aprilie 2010 Mai 2010 Iunie 2010 2899 2880,4 2993,2 3080,3 3077,3 3135,6 Sursa: elaborat de autor

Datorită unei uşoare relansări economice în ce reprezintă o uşoară creştere în comparaţie primul semestru al anului 2010 salariul me- cu perioada similară a anului precedent, cînd diu se va mări lunar în mediu cu 2,5%, ceea creşterea lunară a fost de 2,2 %.

Tabel 5. Prognoza evoluţiei salariului nominal mediu lunar pe economie pentru primul semestru al anului 2010 (MDL)

Ianuarie 2010 Februarie 2010 Martie 2010 Aprilie 2010 Mai 2010 Iunie 2010

2699,5 2703,2 2798,1 2818,8 2950,2 3045,6 Sursa: elaborat de autor

Situaţia delicată a finanţelor publice, legată de Figura 3. Evoluţia salariului mediu lunar pe prezenţa riscul dezechilibrării bugetare, crează economie, a salariului mediu lunar în secto- anumite îngrijorări privind efectuarea plăţilor rul real şi a salariului mediu lunar în secto- sociale. Realizarea acestei ipoteze, pare puţin rul bugetar pe perioada 2007-2010 (MDL) probabilă – astfel pentru a proteja salariaţii bugetari în „Legea bugetului de stat pentru 2010” a fost inclusă o prevedere potrivit că- reia cheltuielile pentru plata salariilor, burse- lor, pensiilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi deservirea datoriei de stat nu vor fi supuse blocării pentru menţinerea deficitului bugetar aprobat.78 În acest context dinamica salarială în sectorul pare să nu fie perturbată de pro- babile dificultăţi generate de dezechilibrarea Sursa: elaborat de autor bugetară. Îndiferent de criză evoluţia pensiei a fost pozi- tivă. Pe parcursul perioadei 2002-2009 pensia 78 Legea bugetului de stat pe anul 2010, articolul a crescut în mediu cu 25%, de la 135,8 MDL 19 i. Disponibil la: http://www.politik.md/?view=articlefull_ parlament&viewarticle=996 la 646,8 MDL. Pentru 2010 a fost stabilită o pensie pentru limita de vărstă de 837,7 MDL.

42 RAPORT DE PREVENIRE A CRIZELOR Tabel 6. Evoluţia pensiei medie lunare pentru limita de vîrstă în perioada 2002-2010 (MDL) 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Pensia pentru 140,3 166,9 217,9 336,7 397,2 457,5 565,8 666,3 837,75 limita de vîrstă Sursa: elaborat de autor

În prima jumătate a anului nu se atestă Figura 4. Evoluţia trimestrială a minimului condiţii ce ar putea perturba plata regulată a de existănţă pentru populaţia aptă de mun- salariilor şi pensiilor. Riscurile ar putea apărea că şi pensinari, în perioada 2008-2010 într-un orizont mai îndepărtat de timp şi ţin de tergiversarea reformării sistemului de pensionare şi de persistenţa unor ritmuri lente de creştere economică, ceea ce va îngreuia mult menţinerea echilibrului bugetar şi poate să se reflecte negativ şi asupra plăţilor sociale. Rata şomajului în 2010 va constitui 5,5%, ceea ce reprezintă o scădere în com- Sursa: elaborat de autor paraţie cu 2009 cînd acest indicator a avut o valoare de 6,3%. Cu toate acestea şomajul în În primul trimestru al anului 2010 mi- 2010 va fi peste valorile acestui indicator din nimul de existenţă, atît pentru populaţia aptă ultimii ani pre-criză, astfel în 2007 rata şoma- de muncă cît şi pentru pensionari, va creşte, jului a fost de 5,1%, iar în 2008 de 4%. aceasta fiind cauzat de majorarea preţurilor la produsele agroalimentare şi la serviciile comu- Tabel 7. Evoluţia ratei şomajului în perioa- nal locative. da 2007-2010 Tabel 8. Prognoza evoluţiei minimului de Rata Rata Rata anuală existenţă în primele 2 trimestre ale anului şomajului în şomajului în a şomajului trimestrul I trimestrul II 2010 (%) (%) (%) 2007 5,7 4,2 5,1 Trimestrul I Trimestrul

2008 5,5 3 4 2010 II 2010 2009 7,7 6,1 6,3 Minimul de existenţă pentru populaţia aptă 1488,7 1587,2 2010 6,9 4,9 5,5 (prognoză) de muncă (MDL) Sursa: elaborat de autor Minimul de existenţă pentru pensionari 1186,3 1261 (MDL) Evoluţia minimului de existenţă se înscrie în Sursa: elaborat de autor parametrii normali pentru această perioadă a anului. De obicei în primul trimestru, are loc Totuşi creşterea preţurilor în primele 2 luni ale o majorare a minimului de existenţă, ca rezul- anului 2010, de 2,3% în ianuarie şi 2,1% în tat al creşterii sezoniere a preţurilor la produ- februarie, este una destul de mare. Dacă pînă sele agroalimentare. Un alt factor, care poate la sfîrşitul anului se păstrează această tendinţă influenţa majorarea minimului de existenţă, atunci în 2010 nivelul preţurilor poate depăşi ţine de mărirea preţurilor la serviciile comu- 10%. nal-locative.

RAPORT DE PREVENIRE 43 A CRIZELOR Tabel 9. Prognoza evoluţiei nivelului preţurilor în 2010 Februarie Martei Aprilie Mai Iunie Ianuarie 2010 2010 2010 2010 2010 2010 Inflaţia lunară 2,3 2,1 1,7 1,8 1,3 0,6 (%) Inflaţia pe 12 2,9 6,2 8,9 10,5 11,7 12,7 luni (%) Inflaţia anuală > 10 (%) Inflaţia medie > 10 anuală (%) Sursa: elaborat de autor Pentru populaţie, majorările de pre- parbil cu cel din aceeaşi perioadă a anului tre- ţuri la produsele alimentare şi serviciile comu- cut. Creşterea mare a minimului de existenţă nal-locative sunt deosebit de sensibile. Plăţile şi majorarea modestă a veniturilor populaţiei pentru consumul acestui grup de mărfuri şi în primele 2 trimestre ale anului 2010 va im- servicii constituie o ponderea importantă în plica o mărire lentă a acestor indicatori. cheltuielile menajelor şi respectiv majorările Cu toate că se înregistrează o uşoa- de preţuri la aceste produse afectează nega- ră îmbunătăţire la unii indicatori sociali, tiv nivelul de trai al populaţiei. În cazul unor creşterea nivelului de trai al populaţiei este condiţii climaterice nefavorabile, ne putem foarte lentă. Căderea economică din 2009, aştepta la o inflaţie sporită în trimestrul III. O a determinat ca revenirea veniturilor popu- vară secetoasă va contribui la reducerea ofertei laţiei la valoarile din perioada pre-criză să de produse agro-alimentare şi respectiv la creş- se producă într-un termen mai îndelungat. terea preţurilor pentru acestea. Posibilitatea La o asemenea concluzie ne duce analiza evo- majorări de preţuri pentru serviciile comunale luţiei veniturilor reale pe cap de locuitor, care persistă pe tot parcursul anului, totuşi, proba- reflectă capacitatea de consum a populaţiei. O bilitatea creşterii e mai mare în perioada rece situaţie similară este şi în cazul veniturilor pe a anului. locuitor exprimate în dolari SUA. În 2010 se La capitolul acoperirea minimului de aşteaptă o scădere a acestui indicator, evident, existenţă cu veniturile populaţiei în prima ju- că aici persistă şi influenţa deprecierii mone- mătate a anului 2010 se atestă un nivel com- dei naţionale.

Tabel 10. Evoluţia raportului dintre veniturile populaţiei şi minimul de existenţă Raportul dintre salariul mediu Raportul dintre salariul Raportul dintre pensia al unui angajat în sectorul mediu al unui angajat în pentru limită de vîrstă şi nebugetar şi minimul de sectorul bugetar şi minimul minimul de existenţă pentru existenţă pentru populaţia aptă de existenţă pentru populaţia pensionari de muncă aptă de muncă (%) (%) (%) Trimestrul I 2007 193,7 137,5 54,6 Trimestrul II 2007 196,9 159,5 50,4 Trimestrul III 2007 217,6 154,3 51,8 Trimestrul IV 2007 215,0 147,4 46,9 Trimestrul I 2008 183,8 129,3 50,4 Trimestrul II 2008 189,3 148,6 47,5 Trimestrul III 2008 219,3 145,2 52,7 Trimestrul IV 2008 215,0 149,5 49,1 Trimestrul I 2009 198,1 156,9 58,6 Trimestrul II 2009 225,6 191,5 62,9 Trimestrul III 2009 261,6 209,0 71,7 Trimestrul IV 2009 243,4 203,4 64,3 Trimestrul I 2010 (prognoză) 197,3 160,6 70,6 Trimestrul II 2010 (prognoză) 199,1 171,3 66,4 Sursa: elaborat de autor

44 RAPORT DE PREVENIRE A CRIZELOR Tabel 11. Evoluţia veniturilor populaţiei pe perioada 2005-2010 2010 2005 2006 2007 2008 2009 (prognoză) PIB nominal pe cap de locuitor (MDL) 10488 12497 14955 17649 16260 17670 PIB real pe cap de locuitor (MDL, exprimat în preţurile anului 6294 6613 6828 7379 6542 6677 2000) PIB pe cap de locuitor 832 952 1232 1699 1463 1410 (USD) Sursa: elaborat de autor

Tabel 12. Raportul trimestrial dintre venitul disponibil pe o persoană şi minimul de exis- tenţă pe perioada 2007-2010 Raportul dintre venitul Raportul dintre venitul disponibil pe o persoană şi disponibil pe o persoană minimul de existenţă şi minimul de existenţă (%) (%) Trimestrul I 2007 54,6 Trimestrul IV 2008 49,1 Trimestrul II 2007 50,4 Trimestrul I 2009 58,6 Trimestrul III 2007 51,8 Trimestrul II 2009 62,9 Trimestrul IV 2007 46,9 Trimestrul III 2009 71,7 Trimestrul I 2008 50,4 Trimestrul IV 2009 64,3 Trimestrul I 2010 Trimestrul II 2008 47,5 70,6 (prognoză) Trimestrul II 2010 Trimestrul III 2008 52,7 (prognoză) 66,4 Sursa: elaborat de autor

La fel, în comparaţie cu alte din alte Moldovei abia îşi poate acoperi minimul de state din Europa nivelul de trai în Moldova existenţă. e cel mai scăzut. Cu 46,29 EURO pe lună, Cu toate că evoluţia unor indicatori, salariul minim brut din Republica Moldova ce caracterizează sectorul social vor fi uşor as- rămâne cel mai scăzut din Europa, fiind de cendente în 2010 nivelul de trai în Moldova aproape 34 ori mai mic decât cel al angajaţi- va rămîne nesatisfăcător. Pe termen mediu va lor din Luxemburg, care ocupă prima poziţie fi o uşoară ameliorare a situaţiei, însă o îmbu- într-un clasament realizat de Federaţia Anga- nătăţire vădită a nivelului de trai poate veni jatorilor Europeni. Un nivel relativ similar cu numai după obţinerea unor performanţe eco- cel din Republica Moldova al salariului minim nomice majore. se înregistrează în ţări ca Muntenegru (55,00 euro) şi Ucraina (68,21 euro).79 Structura cheltuielilor de consum, la fel, denotă o stare de sărăcie a populaţiei. În Europa, la capitolul nivelul de trai, Republica Moldova face parte din „grupa în- frânţilor“, alături de Serbia, Bosnia, Macedo- nia şi Albania, urmate de „ la depărtare“ de Ucraina, şi Belarus O situaţie critică la capitolul sărăcie este redată şi de raportul dintre venitul disponibil pe o persoană şi minimul de existen- ţă. Conform acestui indicator un locuitor al

79 Este Republica Moldova o ţară săracă?, http://www.eco. md/article/5238/

RAPORT DE PREVENIRE 45 A CRIZELOR AUDIOVIZUALUL DIN REPUBLICA MOLDOVA – ÎNTRE CRIZĂ ŞI RENAŞTERE Cornel Ciurea

INTRODUCERE radicală de paradigmă, favorizînd o abordare mai pozitivă a instituţiilor din audiovizual. Audiovizualul din Moldova este un teren Cu toate acestea, alternanţa la guvernare a de lupte continue fiind un loc în care dreptul, condiţionat şi o intensificare a confruntărilor politicul şi economicul se ciocnesc cu acuita- în domeniul audiovizualului, confruntări care te. Jocurile se poartă deseori după culise ceea ar putea purta în sine germenii unor noi crize ce îngreunează mult desluşirea şi diagnostica- politice şi sociale. rea corectă a cazurilor. De asemenea, existenţa unor interese de natură politică şi economică este deseori ocultată printr-o retorică cu pre- AUDIOVIZUALUL – SUB tins iz democratic, menită să devieze atenţia de la subiectele importante în beneficiul unor PRESIUNEA POLITICULUI detalii insignifiante. Din cauza acestui climat de suspiciune generalizată majoritatea acţiuni- ŞI A ECONOMICULUI lor întreprinse în acest domeniu sunt bănuite de parţialitate, clientelism şi conjuncturism. Toate conflictele şi divizările din do- Prezentul articol îşi propune să ia în discuţie meniul audiovizualului sunt tranşate prin recentele cazuri de acest gen din audiovizualul intermediul interpretării Codului Audiovi- moldovenesc. zualului, astfel încît justiţia decide de cele Intervenţia politică în sine nu trebuie mai multe ori învingătorul şi învinsul din tratată neapărat ca un factor negativ deşi ide- aceste dispute. În perioada antemergătoare ologia liberală nu salută coabitarea politicu- venirii la guvernare a Alianţei pentru Inte- lui şi mass media. Interferenţa politicului cu grare Europeană, cele mai importante con- mass media se dovedeşte deseori a fi totuşi un flicte au fost soluţionate în instanţa de ju- factor benefic, procurînd pentru mijloacele de decată, verdictul final fiind deseori suspec- informare în masă sursele necesare supravieţu- tat de imixtiunea politicului. În septembrie irii dar şi stabilind standardele necesare unei 2000, organizaţia neguvernamentală CAIRO bune funcţionări (acest factor este valabil, mai a solicitat CCA retragerea licenţei de emisie ales, în cazul audiovizualului public). Trezeş- pentru opt posturi de radio şi trei posturi de te, însă, legitime reproşuri felul deseori obscur televiziune pe motiv că ele nu difuzau 65% şi clandestin în care factorii politici încearcă din totalul de emisie în limba de stat, potri- să influenţeze posturile de radio şi televiziune vit prevederilor legale de atunci. Cîştigînd şi lipsa de transparenţă ce învăluie acest do- în mai multe instanţe, CAIRO a determinat meniu. Şi dacă în perioada 2001-2009, a exis- Parlamentul să interpreteze retroactiv legea, tat o cvasiunanimitate în ceea ce priveşte felul reducînd aceste prevederi doar la producţia defectuos în care factorul politic a asigurat li- locală, astfel permiţînd Curţii Supreme să bertatea şi obiectivitatea mass media, atunci anuleze decizia Curţii de Apel de retragere venirea la putere a AIE anunţa o schimbare a licenţelor posturilor vizate şi demonstrînd

46 RAPORT DE PREVENIRE A CRIZELOR că legislaţia mass media şi legiuitorii nu sunt politicului cu juridicul. Cerînd în baza ar- neutri în ceea ce priveşte profilul identitar ticolului 24 al noului Cod prelungirea de al presei din Moldova. Dar, cazul prezentat drept al licenţei, postul PRO TV cădea în în instanţă a declanşat însă şi reacţii contra- acelaşi timp sub incidenţa vechiului cod şi dictorii din partea comunităţii numeroase a statutului CCA care spunea că se prelun- de jurnalişti de limbă rusă. Un alt exemplu gesc doar licenţele eliberate după 2006. Fi- de interpretare părtinitoare sau chiar inte- ind ameninţată de unii politicieni, PRO TV resată a Codului Audiovizualului a avut loc s-a temut să accepte scoaterea la concurs a în 2007, atunci cînd CCA, a retras licenţa propriei licenţe, în pofida asigurărilor liniş- de emisie postului de televiziune TVR, pe titoare ale CCA şi a acţionat în judecată ce- motivul existenţei unor datorii, fapt ce a de- rînd prelungirea de drept a licenţei. Pierzînd clanşat un scandal politic de proporţii, ca- două procese în perioada guvernării comu- zul fiind judecat actualmente la CEDO. Un niste, postul de televiziune PRO TV reuşeşte alt caz scandalos s-a produs în 2006, atunci să cîştige licenţa în Curtea Supremă de Justi- cînd printr-o interpretare abuzivă şi preme- ţie după schimbarea politică de la Chişinău. ditat politizată a articolului 66 alineat 2 al Chiar dacă această decizie este îndoielnică Codului Audiovizualului două posturi pu- sub aspect juridic, ea demonstrează că facto- blice aparţinînd autorităţilor publice locale rul politic poate înclina decizia judecăţii în (EuroTV şi Antena C) au fost supuse proce- favoarea părţii simpatizate. durii reorganizării, procedură care, însă, n-a De altfel, decizia cu privire la PRO TV fost aplicată altor radiodifuzori. În rezultat, a creat un precedent de care a profitat postul posturile respective au revenit unor grupuri de radio Serebrenii dojdi. Avînd licenţa ob- de interpuşi, aflaţi sub controlul aliaţilor lar ţinută pînă în 2006, acest post de radio a re- guvernare: PPCD şi PCRM. O altă dispută fuzat să participe la concurs după expirarea legată de interpretarea inadecvată a Codului termenului de valabilitate a licenţei, cerînd de către CCA ţine de articolul 40 alineatul 4 şi el prelungirea ei de drept. Pentru moment care cere motivarea tuturor deciziilor CCA. acest caz se judecă, postul de radio Serebrea- Se constată deseori, însă, că frecvenţele sunt nii dojdi continuînd să emită în pofida unei distribuite într-un mod arbitrar fără ca Con- decizii anterioare luate de CCA de sistare a siliul Coordonator să fi încercat vreodată emisiei. Acest precedent nu va avea efecte ju- de a oferi explicaţii plauzibile pentru aces- ridice de durată din cauza numărului redus te decizii. Codul Audiovizualului conţine de radiodifuzori cu licenţe eliberate pînă în şi numeroase alte ambiguităţi care permit 2006, dar el arată cît de arbitrare pot fi de- membrilor CCA să ofere interpretări discu- ciziile în acest domeniu, , dar şi faptul că tabile precum lipsa unei distincţii clare în deciziile unei autorităţi pot fi ignorate. articolul 2 între producţie autohtonă şi cea Un alt capitol important în care sunt proprie sau articolul 11 alineatul 3 cu privi- sesizate abordări părtinitoare şi inconsecven- re la obligativitatea difuzării în liba de stat te ţine de articolul 38 al CCA „Sancţiunile”. doar a emisiunilor cu caracter informativ şi Cel mai important caz în acest sens este al analitic. Toate aceste carenţe, plasate şi men- NIT-ului, post care a fost supus unei amenzi ţinute de multe ori, în mod intenţionat fac maxime de 5800 de lei, după primirea unei ca procesele din audiovizualul moldovenesc avertizări pentru încălcărarea pluralismului să se desfăşoare în condiţiile unei lipse acute de opinie. Acest principiu al gradualităţii de transparenţă, fiecare decizie fiind în mare sancţiunilor nu este aplicat de o manieră parte dictată de considerente arbitrare. consecventă, NIT-ul fiind pasibil de aseme- Această stare de netransparenţă şi vid nea pedepse şi anterior (mai ales în perioada juridic s-a manifestat mai ales în perioada campaniilor electorale în rînd cu alte pos- alegerilor parlamentare din 2009, fiind men- turi), dar fiind tratat cu multă indulgenţă de ţinută şi ulterior. Cazul PRO TV a reprezen- acelaşi CCA, a cărui componenţă nu s-a mo- tat un exemplu emblematic al amestecului dificat esenţialmente. Această inconsecvenţă

RAPORT DE PREVENIRE 47 A CRIZELOR afectează credibilitatea deciziilor de sancţi- STRUCTURA ŞI onare a CCA în pofida caracterului legitim al lor şi conduce la proteste care au deseori COMPONENŢA caracter politic. Discutabil este şi cazul sistării emisiunii CONSILIULUI Top News, realizată de Omega la postul REN COORDONATOR AL TV. Dincolo de dedesubturile acestui caz, trebuie să apreciem ca fiind extrem de tardive AUDIOVIZUALULUI intervenţiile CCA, care a îngăduit o perioadă îndelungată difuzarea acestei emisiuni fără ca Luptele politice din societate se reflectă ea să fie prevăzută în grila REN TV. Aceas- şi asupra vieţii interne a CCA, chiar dacă ea a tă schimbare bruscă de optică a CCA denotă fost concepută iniţial ca o instituţie neutră şi un interes politic şi o reactivitate în funcţie imparţială. De altfel, imixtiunea politică este de conjuncturi şi alternanţe la guvernare. determinată de o falsitate şi o ficţiune juridică Reintrarea într-o albie legală şi revenirea la fixată din start în Codul Audiovizualului. Po- normalitate printr-un soi de inconsecvenţă trivit Codului Audiovizualului membrii CCA juridică demonstrează maleabilitatea CCA şi sunt înaintaţi de către asociaţiile obşteşti, ne- şubrezeşte valoarea morală a deciziei. fiind în teorie susţinători ai unui anumit par- În condiţiile unei intransparenţe aproa- tid politic. În realitate, membrii CCA aparţin pe absolute şi a lipsei de motivare a decizii- doar formal acestor asociaţii, fiind, în general, lor se desfăşoară şi procesele de redistribui- purtătorii intereselor partidelor parlamentare. re a frecvenţelor. În acest domeniu, se pare, În acelaşi timp, CCA rămîne în prizoni- CCA se conduce de legea compensaţiei po- eratul unor constrîngeri ce limitează libertatea litice, oferind frecvenţe radiodifuzorilor ne- de acţiune şi obligă acest for să ia de multe ori dreptăţiţi de fostele guvernări. Paradigmatic decizii marcate de subiectivism şi conjunctu- în acest sens este cazul FreshFM, care a fost rism. Aceste dileme impun limite indiferent lipsit de 8 frecvenţe din cele 16 disponibile de structura şi componenţa CCA, fiind carac- în favoarea altor posturi de radio apropiate teristice spiritului vremii – dilema acordării noii guvernări. Interpretînd abuziv noţiunea unui număr limitat de frecvenţe unui număr de reţea, aplicînd-o doar la reţelele naţiona- mare de pretendenţi versus necesitatea con- le, CCA a dezasamblat practic reţeua Fresh struirii unor reţele naţionale; dilema sprijinirii FM. producţiei autohtone versus lipsa de mijloace În concluzie, putem spune că Consiliul a radiodifuzorilor în vederea realizării acestui Coordonator al Audiovizualului ia decizii în- obiectiv; dilema susţinerii limbii de stat ver- tr-un context din care nu lipsesc influenţele sus preferinţa societăţii pentru limba rusă; politice, multe dinte hotărîrile căruia putînd necesitatea impunerii unor anumite emisiuni fi suspectate de înţelegeri oculte şi dorinţa şi programe (de exemplu canalul pentru co- de a compensa prin acţiuni voluntariste ra- pii MiniMax) versus costurile ridicate pe care diodifuzorii care au fost păgubiţi anterior. le percep radiodifuzorii pentru retransmisie. Există şi membri ai CCA care se pronunţă în Din această cauză, multe dintre deciziile CCA mod consecvent în favoarea intereselor unui sunt rodul unor compromisuri între cerinţele singur partid politic, fără ca acest lucru să fie legale şi condiţiile vitrege care nu permit sati- compatibil cu calitatea de Membru al acestui sfacerea plenară a prevederilor legii. organism. Chiar dacă aceste decizii pot fi În fond, structura CCA reflectă de cele înţelese, ele denotă o aplicare selectivă a legii mai multe ori configuraţia politică din Parla- şi o recurgere la principiul standardelor du- ment. Actualmente, însă, această configuraţie ble. În aceste condiţii, orice caz mai contro- nu este reflectată într-o proporţie de sută la versat se pretează unor multiple interpretări sută din cauza neconcordanţei dintre deţinerea , legea nemaifiind un garant al corectitudinii funcţiei de membru al CCA (de 6 ani) şi cea şi echităţii. a mandatelor de parlamentar (de 4 ani). Unii

48 RAPORT DE PREVENIRE A CRIZELOR membri ai CCA reprezintă partide ce nu mai DIVIZAREA PE CRITERII fac parte din Parlament, iar alţii nu mai mani- festă loialitatea anterioară. În aceste condiţii, LINGVISTICE A MASS CCA acţionează foarte prudent, aplicînd legea compensaţiei şi abţinîndu-se de a întreprinde MEDIA AUTOHTONĂ măsuri radicale. Datorită acestui fapt, putem conchide că gradul de politizare al CCA a scă- Într-un studiu din 2003, Tamara Cara- zut vizibil în comparaţie cu anii precedenţi. uş se referea la trăsăturile specifice ale mass În acelaşi timp, strategia de a juca la ambele media din Republica Moldova: 1) divizarea părţi ale mesei a CCA, trezeşte suspiciuni şi pe criterii lingvistive în mass media de limbă nemulţumiri atît din partea coaliţiei guver- română şi mass media de limbă rusă; 2) sis- namentale cît şi din partea Partidului Comu- temul mass media serveşte drept instrument niştilor. Simplificarea recentă a procedurii de pentru crearea şi consolidarea diverselor op- luare a deciziei în interiorul CCA, prin trece- ţiuni identitare (româneşti, ruseşti, sovietice, rea la sistemul majorităţii simple, reprezintă comuniste, găgăuze); 3) mecanismele econo- indubitabil o tentativă de a face Consiliul mai miei de piaţă nu funcţionează în sistemul mass manevrabil. media din Moldova, investitorii fiind preocu- În cadrul Consiliului Public-Privat dar paţi de obţinerea influenţei şi nu a profitului. şi în interiorul Comisiei Parlamentarei pentru Acest diagnostoc rămîne, credem, valabil şi Cultură, Tineret, Educaţie, Cercetare, Sport astăzi, specificităţile date reprezentînd, în ace- şi Mass-Media este deseori luată în dezbate- laşi timp, generatoarele crizelor din societatea re chestiunea reformei CCA. Există două ele- moldovenească. Trebuie să recunoaştem, însă, mente care ar putea în viitorul apropiat să in- că diagnosticul pus de autorul menţionat mai tre în vizorul acestor instituţii. Un prim factor sus are drept efect stagnarea dezvoltării pieţei ţine de principiul inamovibilităţii membrilor mediatice şi menţinerea unei polarizări artifi- CCA, fapt care interzice demiterea lor cu ex- ciale pe criterii lingvistice şi cultural-politice, cepţia cazurilor prevăzute de lege. Au fost deja în detrimentul informării corespunzătoare şi lansate semnale cu privire la intenţia de a in- educaţiei publice. troduce principiul responsabilităţii individua- Divizarea pe criterii lingvistice a intrat le şi colective ale membrilor CCA, fapt care, din nou în atenţia publicului mai ales după ipotetic, ar putea permite demiterea selectivă declaraţiile făcute de directorul postului de ra- sau in corpore al lor. Discuţiile asupra aces- dio Veaceslav Ţîbuleac la Congresul Partidului tei intenţii reprezintă un indiciu al existenţei Liberal Democrat din Moldova din 2009, care unei disponibilităţi politice de a se debarasa a spus că „nu Armata a 14a, dislocată în stan- de anumiţi membri ai CCA. ga Nistrului, nu Tiraspolul este cel mai mare Un al doilea factor vehiculat în ultima pericol pentru existenţa R. Moldova, ci insti- vreme se referă la intensificarea controlului tutele media ruseşti din Chisinău, care sugru- Parlamentar asupra CCA. Această supraveghe- mă metodic, zi de zi, viitorul R. Moldova...R. re sporită se impune din cauza atît a prolife- Moldova se află încă sub cea mai cruntă ocu- rării cazurilor controversate legate de deciziile paţie cunoscută în lume — ocupaţia infor- luate de CCA cît şi de interpretările deseori matională a Federaţiei Ruse”. Dincolo de ca- inconcludente pe care CCA le dă articolelor racterul oarecum patetic şi exagerat al acestor din Codul Audiovizualului. În aceste condiţii afirmaţii, remarcăm reluarea unui subiect mai ne putem aştepta la o reclădire nouă a relaţii- vechi din audiovizualul moldovenesc – volu- lor factorului politic cu Consiliul Coordona- mul disproporţionat al mediilor ruseşti şi a tor al Audiovizualului, fapt care poate genera programelor retransmiste din Federaţia Rusă şi nemulţumiri, în special, din partea acelei în RM, fenomen care afectează spaţiul infor- părţi care se va considera lezată de o asemenea maional al statului – subiect care a provocat reconfigurare. o criză inclusiv politică la Chişinău în 2000, atunci cînd Parlamentul a găsit de cuviinţă să modifice retroactiv legea pentru a salva cîţiva

RAPORT DE PREVENIRE 49 A CRIZELOR radiodifuzori de sistarea emisiei în cazul CAI- dimir Putin a semnat legea federală “Despre RO. Declaraţiile lui Ţîbuleac au avut, însă, limba de stat a Federaţiei Ruse” în care se de- şi un laitmotiv mai puţin politic, ignorat la scrie meticulous aria de utilizare a limbii ruse momentul enunţării – necesitatea susţinerii în mass media cu excepţia posturilor create în producătorului autohton, ce difuzează în lim- vederea difuzării în limba de stat a republici- bă română (potrivit prevederilor legale) în de- lor. trimentul canalelor retransmise în Republica Moldova (canale, în mare parte ruseşti). În plan practic, intenţia de creştere a PROCESUL DE numărului de emisiuni în limba română şi a DECOLONIZARE A IPNA protejării radiodifuzorilor autohtoni vizează, în principal, modificarea anumitor prevederi TELERADIO-MOLDOVA din articolul 11 al Codului Audiovizualului (sau respectarea celor existente) şi introdu- Numirea noii conduceri a IPNA Telera- cerea unor schimbări în Legea Publicităţii a dio-Moldova, din care fac parte persoane din Republicii Moldova din 1997. În primul rînd, mediul societăţii civile, a redeşteptat speranţele e vorba de respectarea prevederilor cu privire unei democratizări a acestei instituţii, acuzate la dublarea, subtitrarea şi sonorizarea emisiu- frecvent de partizanat politic şi încarcerare în nilor difuzate într-o limbă străină, clarificarea scheme vechi de gîndire. În proiectul său de noţiunii de producţie proprie şi ridicarea co- intenţie, Angela Sîrbu, noul director al acestei de emisie în limba română pentru produc- tei companii declara: “Alegerea unui director ţia autohtonă, eliminarea rigorii cu privire la liber de orice afiliere politică, trecută sau ac- obligativitatea difuzării în limba de stat doar tuală, cunoscător al standardelor jurnalistice a emisiunilor cu caracter infromativ şi ana- democratice,… poate fi o minimă garanţie că litic. În al doilea rînd, adepţii unei legislaţii şansa demarării reformei la Moldova 1, apăru- mai stricte insistă asupra modificării articolu- tă prin însăşi alegerea unei noi conduceri nu lui 13 din Legea publicităţii prin introducerea va fi irosită”. 80 prevederii potrivit căreia toată publicitatea în Cu toate acestea, procesul de debarcare audiovizual se plasează doar la producţia au- a vechii conduceri a companiei nu a fost lipsit tohtonă, fapt ce ar avantaja net din punct de de ambiguităţi şi aplicare de standarde duble. vedere financiar producătorii care pun pe post Chiar dacă politizarea excesivă a IPNA Tele- într-o proporţie mai mare emisiuni realizate radio-Moldova a fost probată în repetate rîn- în Moldova. duri, CCA a început să aplice măsuri punitive Aceste demersuri, făcute de o manie- doar după schimbarea guvernării. De exem- ră destul de tranşantă şi ultimativă a stîrnit plu, respingerea caietului de sarcini a IPNA reacţia presei ruse (Serebreanii dojdi) dar şi “Teleradio-Moldova” de către CCA s-a produs reprezentanţilor Federaţiei Ruse (ambasado- abia în luna septembrie 2009, deşi instituţia rul Rusiei, Fundaţia Priznanie, etc). Cu toa- de control a audiovizualului a avut o atitudine te acestea, iniţiativele de protejare a limbii de foarte generoasă în raport cu “Teleradio-Mol- stat şi a radiodifuzorilor naţionali se înscriu în dova” în perioada campaniei electorale, fapt logica adoptată de majoritatea statelor lumii, remarcat de ex-membru CCA Vlad Ţurcanu.81 inclusiv Rusia şi Ucraina , în care se încearcă a De asemenea, aprobarea de către Parlament a răspunde ideii de unitate politico-informaţio- bugetului IPNA “Teleradio-Moldova” înainte nală a populaţiei, oferind totodată cetăţenilor de aprobarea caietului de sarcini a fost o acţi- săi posibilitatea de a allege în funcţie cu op- une care nu s-a înscris în totalitate în limitele ţiunile individuale. Este suficient să amintim legii şi acest fapt pretîndu-se unor interpretări că în 2000 Federaţia Rusă a adoptat Doctrina politice. Securităţii Informaţionale, menite să asigure În pofida acestor presupuse reglări de protejarea spaţiului informaţional rus de ame- 80 www.hotnews.md „Revoluţia lui Sîrbu la Moldova 1” ninţările externe şi interne iar în 2005 Vla- 81 www.stireazilei.md „Valentin Todercan: Vrea să fie dat afară de Corina Fusu şi nu de Mark Tkaciuk”

50 RAPORT DE PREVENIRE A CRIZELOR conturi, putem spune că activitatea la IPNA eficienţei, chiar dacă, în anii 2000, s-au operat “Teleradio-Moldova” a fost restartată, ea des- optimizări substanţiale (transformate, de fapt, făşurîndu-se sub auspicii mai democratice. în epurări politice). La nivelul conducerii te- Noua conducere îşi începe activitatea într-un leviziunii se doreşte o revizuire a politicii de context al aşteptărilor optimiste dar avînd, în cadre, dar această chestiune este extrem de de- acelaşi timp, de înfruntat probleme aproape licată şi poate fi uşor politizată. insurmontabile. În continuare vom trece în Toate aceste probleme indică clar asupra revistă pe scurt principalele provocări cu care dificultăţii sarcinii reformării IPNA “Telera- se va confrunta noua conducere. dio-Moldova”. Chiar dacă Moldova 1 ar putea În primul rînd, problema politică nu să se elibereze de presiunea politică, ea riscă să poate fi scoasă de pe ordinea de zi. Noua con- sucombeze în ciocnirea cu factorul economic. ducere a companiei, instruită în stilul manu- alelor BBC, nu are experienţa comunicării cu factorii politici, care vor încerca în absenţa rezistenţei, să-şi promoveze propria linie. Ex- SCĂPĂM DE perienţa statelor din Europa de Est, precum ITALIENIZARE? AJUNGEM Polonia, Ungaria, Serbia şi chiar Cehia nu ne permite să afirmăm că reformele televiziuni- LA BERLUSCONIZARE? lor publice au condus la o totală depolitizare 82 a lor. Din contra, factorul politic reuşeşte să Toate statele din regiune au trecut prin deţină în continuare controlul asupra acestor aşa-numitul proces de „colonizare” şi „itali- instituţii, atît la nivelul managementului cît şi enizare” a presei şi, mai ales, a televiziunilor la nivelul observatorilor. publice. Ieşind de sub controlul statului sovie- În al doilea rînd, persistă problema tic, televiziunea devenită publică a continuat identităţii postului Moldova 1. În proiectul de să fie controlată de stat în perioada guvernării intenţii, Angela Sîrbu, insistă asupra profesi- PCRM, iar televiziunile comerciale au fost su- onalismului şi corectitudinii ştirilor. Cu toate puse unui proces de colonizare de către diver- acestea, profesionalismul şi corectitudinea nu se partide politice. Astfel, NIT a fost controlat sunt deseori suficiente pentru a te impune pe în proporţie de sută la sută de către Partidul piaţa mediatică, în condiţiile în care în “sis- Comuniştilor din Moldova, iar Antena C şi temul dual”, televiziunile publice cedează te- EURO TV au fost patronate la început de că- ren televiziunilor comerciale. Pînă nu demult, tre Serafim Urechean, fiind transferate apoi în Moldova 1 a fost practic un cvasimonopolist solda PPCD, a lui Iurie Roşca. pe piaţă, însă, actualmente, concurenţa a de- Venirea la guvernare a Alianţei pentru venit mult mai înverşunată. Integrare Europeană a schimbat datele pro- În al treilea rînd, o chestiune importantă blemei, semnalînd tentativa unei noi abordări. ţine de finanţarea televiziunii publice. Această Acest fapt a vizat, în primul rînd, IPNA „Te- finanţare este în descreştere deşi televiziunea leradio-Moldova”, care a scăpat (pentru mo- devine o afacere din ce în ce mai scumpă. Po- ment) de chingile controlului dur al statului, sibilele proiecte de dezvoltare ar putea să fie ajungînd sub bagheta unor manageri veniţi blocate din lipsă de fonduri, iar creşterea alo- din societatea civilă, care nu pot fi bănuiţi de cărilor bugetare pentru partizanate politice oculte. Este oare această IPNA “Teleradio-Moldova” ar putea fi schimbare la faţă o veritabilă „revoluţie” în condiţionată politic. audiovizualul moldovenesc sau doar un scurt În al patrulea rînd, rămîne problema intermezzo după care va surveni din nou re- managementului resurselor umane. Televiziu- vanşa statului, de data aceasta într-o variantă nea publică este o instituţie în care angajările „soft”? Rămîne de văzut. Deocamdată putem nu s-au făcut niciodată reieşind din criteriul doar spune că schimbările anunţă o modificare fără precedent a televiziunii publice, schimba- 82 Alina Mungiu-Pippidi „State into Public: The Failed Reform of State TV in East Central Europe”, Working Paper series, Har- re care s-a dovedit extrem de scurtă ca durată vard University

RAPORT DE PREVENIRE 51 A CRIZELOR în alte state din Europa de Est (putem să ne CONCLUZII ŞI amintim de doar doi ani de conducere ai Ali- nei Mungiu-Pippidi la TVR în România). În RECOMANDĂRI acelaşi timp, colonizarea televiziunilor comerciale din Moldva devine din ce în ce mai puţin 1. Consiliul Coordonator al Audiovizua- evidentă. Doar NIT-ul rămîne a fi în mod des- lului ia decizii într-un context din care chis controlat de un partid politic, în timp ce nu lipsesc influenţele politice, multe celelalte televiziuni depun eforturi consistente dinte hotărîrile căruia putînd fi sus- pentru a se debarasa de imaginea unor posturi pectate de înţelegeri oculte şi dorinţa ancorate la vreo formaţiune politică. Fenome- de a compensa prin acţiuni volunta- nul este similar celui produs în presa autohto- riste radiodifuzorii care au fost păgu- nă la începutul anilor 2000 atunci cînd ziarele biţi anterior. În aceste condiţii, orice de partid au încercat să scape (niciodată pînă caz mai controversat se pretează unor la capăt) de sub tutela protectoare a politici- multiple interpretări, legea nemaifiind enilor. un garant al corectitudinii şi echităţii. La o privire mai atentă se constată că Se impune în acest caz o omogenizare traiectoria evoluţiei adiovizualului autohton a interpretărilor, situaţie în care cazuri nu diferă prea mult de felul în care s-a dezvol- similirare să fie interpretate similar. tat mass media din Polonia, Cehia, Ungaria, 2. Consiliul Coordonator al Audiovizu- Ucraina. Ar fi doar de remarcat că schimbări- alului, ca instituţie autonomă, trebu- le din Moldova se produc mult mai lent, noi ie responsabilizat în faţa cetăţenilor fiind defazaţi în raport cu statele enumerate pentru decizille pe care le ea. Foarte mai sus. Următoarea fază, urmînd ciclul isto- multe dintre ele suferă de parţialitate ric, ar fi berlusconizarea televiziunilor publi- şi sunt dictate de porniri compensato- ce şi comerciale, care ar însemna preluarea şi rii faţă de cei pe care i-a nedreptăţit crearea lor de către magnaţi cu resurse exor- anterior. Responsabilizarea poate fi bitante, dornici să stabilească agenda temelor făcută pe două căi – prin reflectarea discutate în societate, să înalţe şi să mazilească exactă în CCA a partidelor ce acced în politicieni şi, în definitiv, să controleze fluxul parlament ( astfel, obţinîndu-se o re- evenimentelor din ţară. În România asemenea prezentare fidelă a opţiunilor politice magnaţi sunt Vîntu, Voiculescu şi Patriciu, iar din parlament) sau prin crearea unui în Rusia – la un moment dat – Berezovski, CCA independent, dar fiind supus în Gusinski şi magnaţii petrolieri. Televiziunile continuare controlului parlamentar. berlusconizate se caracterizează prin tabloi- Principalele obiective ale controlului dizare, fiind mereu în goană după senzaţio- parlamentar vizează obligarea CCA nal, oferind programe de proastă calitate, talk de a-şi motiva deciziile, monitoriza- show-uri, seriale mexicane şi trădînd loialităţi rea emisiunilor şi aplicarea întocmai a politice distincte. sancţiunilor, iar instrumentul principal Deja există semnale că audiovizualul ar putea fi audierile publice. În acelaşi moldovenesc se poate îndrepta pe această cale. timp, ar putea fi elaborat un mecanism Apariţia celor două televiziuni de ştiri – Jurnal de responsabilizare a membrilor CCA. TV (cu un stil mai blînd) şi Publica TV (ce 3. Prin apariţia unor trusturi de presă anunţă o agresivitate jurnalistică fără prece- aparent sprijinite de oligarhi, Repu- dent), a căror surse şi volum de finanţare nu blica Moldova alunecă spre un regim par să aibă o acoperire economică, reflectă în- berlusconizat de presă, în care inte- cetăţenirea graduală a unui nou stil jurnalistic resele politice sunt dosite în spatele în audiovizualul autohton. Faptul că societa- celor economice. Aceste trusturi vor tea moldovenească discută apartenenţa acestor schimba radical peisajul audiovizualu- posturi şi nu se arată prea credulă în ceea ce lui autohton, făcînd şi mai dificilă sar- priveşte virginitatea lor politică, reprezintă un cina protejării spaţiului de influenţele indiciu al unei asemenea berlusconizări.

52 RAPORT DE PREVENIRE A CRIZELOR maligne ale comercializării şi tabloidi- Codului Audiovizualului (sau respec- zării. Misiunea contrabalanţării efec- tarea celor existente) şi introducerea telor berlusconizării îi va reveni IPNA unor schimbări în Legea Publicităţii a „Teleradio-Moldova” care va trebuie să Republicii Moldova din 1997. În pri- se dezvolte în două direcţii – 1) cea a mul rînd, e vorba de respectarea preve- păstrării caracterului generalist oferind derilor cu privire la dublarea, subtitra- informaţii utile şi nu neapărat specta- rea şi sonorizarea emisiunilor difuzate culoase; 2) cea a performanţei, îndrăz- într-o limbă străină, clarificarea noţiu- nind proiecte novatoare şi aducătoare nii de producţie proprie şi ridicarea co- de raiting. tei de emisie în limba română pentru 4. Intenţia autorităţilor de a o proteja producţia autohtonă, eliminarea rigo- programele autohtone în limba ofici- rii cu privire la obligativitatea difuză- ală este de explicat. Însă, limitările nu rii în limba de stat doar a emisiunilor ar trebui să aprofundeze şi mai mult cu caracter infromativ şi analitic. În al divizarea pe criterii lingvistice a audio- doilea rînd, ar putea să fie supus unei vizualului. Iată de ce e necesar de a în- modificări graduale articolului 13 din făptui gradual aceasta reformă, oferind Legea publicităţii prin introducerea o perioadă de graţie radiodifuzorilor. prevederii potrivit căreia toată publici- În acelaşi timp, se impune modificarea tatea în audiovizual se plasează doar la anumitor prevederi din articolul 11 al producţia autohtonă.

RAPORT DE PREVENIRE 53 A CRIZELOR NOTE

54 RAPORT DE PREVENIRE A CRIZELOR RAPORT DE PREVENIRE 55 A CRIZELOR IDIS „Viitorul” reprezintă o instituţie de cercetare, instruire şi iniţiativă publică, care activează pe o serie de domenii legate de: analiză economică, guvernare, cercetare politică, planificare strategică şi management al cunoştinţelor. IDIS activează în calitate de platformă comună care reuneşte tineri intelectuali, preocupaţi de succesul tranziţiei spre economia de piaţă şi societatea deschisă în Republica Moldova.

Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul” este succesorul de drept al Fundaţiei Viitorul, şi păstrează în linii mari tradiţiile, obiectivele şi principiile de acţiune ale fundaţiei, printre care se numără: formarea de instituţii democratice şi dezvoltarea unui spirit de responsabilitate efectivă printre oamenii politici, funcţionari publici şi cetăţenii ţării noastre, consolidarea societăţii civile şi spiritului critic, promovarea libertăţilor şi valorilor unei societăţi deschise, modernizate şi pro-europene.

Institutul pentru Dezvoltare str. Iacob Hîncu 10/1, Chişinău 373 / 22 221844 tel [email protected] şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul” MD-2005 Republica Moldova 373 / 22 245714 fax www.viitorul.org