ÎNDRUMAR DE AFACERI ÎN STATUL QATAR

- 2018 -

Cuprinsul documentarului:

DATE GENERALE  Scurtă prezentare a economiei qatareze  Structura economică  Bugetul pe 2018  Principalele direcţii ale politicii financiare:

MEDIUL DE AFACERI DIN STATUL QATAR  Sectorul bancar  Banca Centrală a Qatarului  Băncile comerciale  Sistemul bancar islamic  Unităţi bancare offshore  Bursa de valori Doha  Autoritatea Qatareză de Investiţii – QIA  Încurajarea/stimularea investiţiilor străine  Actuala strategie a Qatarului în domeniul energetic  Transfer liber  Participarea străină  Filialele băncilor din spaţiul CCG  Legea companiilor comerciale  Politica investiţională a statului  Finanţarea investiţiilor externe  Nou fond de sprijinire a IMM-urilor la iniţierea de afaceri de către Banca de Dezvoltare a Qatarului  Centrul Financiar al Qatarului  Industriile esenţiale:  Sectorul petrolier  Sectorul gazelor naturale  Alte sectoare industriale  Comerţul Exterior  Activităţile de export-import  Documentele necesare  Legea nr 24/2016 de desfiinţare, în cazul anumitor produse, a dreptului la monopol al importatorului exclusiv  Taxe vamale  Admisia temporară  Efectele personale și restricţii  Comerţul exterior  Exporturi  Importuri  Principalele produse importate de Qatar  Potenţialul de absorbţie al pieţei pentru produse româneşti  Relaţiile economice dintre România şi Qatar din perspectiva primei de membră a UE  Export  Import  Formele de proprietate (intelectuală, drepturi de autor, mărci etc)  Contractele comerciale  Constituirea unei companii  Înregistrarea comercială a firmelor străine  Formele de implicare a firmelor străine în afaceri  Tipurile de companii  Impozitarea companiilor şi a salariaţilor  Adrese ale paginilor de informaţii electronice utile  Regimul vizelor în Statul Qatar  Coordonatele Ambasadei României la Doha, ale Biroului de Promovare Comercial-Economică şi a Secţiei Consulare  Coordonatele Ambasadei şi ale Secţiei Consulare a Statului Qatar în România

DATE GENERALE

Scurtă prezentare a economiei qatareze De la descoperirea ţiţeiului în 1940 și, îndeosebi după 1950, economia Qatarului s-a bazat, preponderent, pe producția și exportul acestei resurse. Vulnerabilitatea economiei la fluctuatiile de prețuri ale petrolului, precum și resursele petroliere relativ limitate (în actualul ritm de exploatare îi ajung pentru 40 de ani), au schimbat optica guvernului, Qatarul punând apoi accentul pe exploatarea rezervelor însemnate de gaze naturale, în paralel cu promovarea investiţiilor în sectoarele non-petroliere ale economiei. Resursele de gaze naturale situeazț Qatarul pe locul trei în lume, după Rusia și Iran. Uriașul rezervor de gaze neasociate din nordul Qatarului a fost descoperit în 1971 și se constituie în cel mai mare rezervor de gaze naturale neasociate din lume; rezervele sigur descoperite sunt apreciate la 25 trilioane m.c., ceea ce reprezinta cca 13% din totalul mondial. Exporturile de GNL ale Qatarului asigură în prezent cca 30% din necesarul pe plan mondial, iar în actualul ritm de exploatare resursele sale de gaze s-ar epuiza in peste 130 de ani. Potrivit ultimelor date PIB-ul Qatarului a înregistrat în 2017 o rată de creştere de 3,6% faţă de anul precedent. Bugetul Qatarului pe 2018, care este calculat la un preţ de referinţă al barilului de petrol de numai 45 USD, prevede alocarea pentru cheltuieli a sumei de 55,4 mld USD, faţă de 47,7 mld USD în 2017, (adică + 16%) din care 25 mld USD (45%) urmează a fi investiţi în proiecte. Oo parte din încasările suplimentare urmează a fi asigurate odată cu creşterea producţiei exploatării de gaze Barzan, la 11 mld. p.c. standard/zi. Chiar şi numai la un preţ de referinţă de 55 USD/baril Qatarul ar urma să înregistreze un surplus fiscal de cca 1,6 %, iar la 65 USD/baril excedentul ar urma să fie de 3,7% (or am văzut că barilul de ţiţei Brent a ajuns la 71 USD). În condiţiile menţinerii pe parcursul întregului an 2018 a preţului barilului de ţiţei în jurul valorii de 70 USD, se poate aprecia că surplusul fiscal al Qatarului ar urma să depăşească lejer procentul de 4%. Qatarul a amânat introducerea TVA-ului (de 5%), preconizată pentru 1 ianuarie 2018, către sfârşitul a.c. Numărul mare de proiecte restante de infrastructură şi construcţii în contextul găzduirii viitorului Campionat Mondial de Fotbal FIFA 2022 şi a planurilor de dezvoltare în conformitate cu “Viziunea Naţională 2030” vor asigura continuarea procesului de dezvoltare a sectorului non-hidrocarburilor şi în perioada următoare.

Structura economică Dependenţa de ţiţei şi gaze, economia qatareză se caracterizează printr-o activitate economică direct legată de cheltuielile de la stat pentru dezvoltarea infrastructurii. Menţinerea la un nivel neasteptat de ridicat al preturilor la titei a determinat orientarea politicii economice a Dohai atat pe segmentul dezvoltarii industriale a țării cât și pe cel al investițiilor pe termen lung în exterior. Principalele regiuni vizate pentru investițiile externe rămân în continuare Europa occidentală (Marea Britanie, Franța) și spațiul MENA (Egipt, Algeria, Maroc), în timp ce domeniile predominant vizate sunt cel imobiliar și turistic-hotelier. În scopul diversificării producției interne, statul a investit masiv în dezvoltarea altor ramuri industriale precum industria oțelului, cimentului, fertilizatorilor și industria petrochimică, contribuind la crearea unei baze industriale solide. O nouă orientare a Qatarului în domeniul investițiilor vizează asigurarea necesarului alimentar al țării pe termen lung. Astfel Autoritatea de Investiții a Qatarului a înființat o companie specializată în domeniu care deja a antamat proiecte în regim mixt în agricultură și zootehnia altor țări (SUA, Sudan, Rusia, s.a). Industria serviciilor contribuie și ea semnificativ la realizarea PIB, fiind în continuă creștere. Sectorul financiar este sanatos si o politica monetara prudenta, dictata de Banca Centrala a Qatarului, a contribuit la crearea de instituții financiare bine capitalizate. Deficitul de forta de munca înalt calificată, a încurajat aducerea de specialiști din Europa, America de Nord și Asia, în paralel cu menținerea forței de muncă brute, predominant din țări asiatice. Populația Qatarului este de cca 2,2 milioane persoane, din care cca 90% locuiesc în Doha. Lucrătorii străini, cu rezidența temporară, reprezintă cca. 90% din aceasta populație, cele mai numeroase comunități fiind: indiană (cca 550.000), nepaleză (400.000), filipineză (200.000), egipteană (180.000), bengaleză (150.000), srilankeză (100.000) și pakistaneză (90.000).

Bugetul pe 2018 Emirul Qatarului, Tamim bin Hamad Al-Thani a ratificat bugetul de stat aferent anului 2018 (care începe la 1 ianuarie), în care sunt prevăzute venituri în valoare de 47,12 mld USD, în creştere cu 2,91% faţă de anul precedent, şi cheltuieli în sumă de 55,82 mld USD, în creştere cu 2,4% faţă de 2017. Creşterea veniturilor se bazează, în principal, pe o sporire anticipată a celor din alte sectoare decât cel petrolier. Bugetul pe 2018 a fost calculat raportat la preţul de referinţă al barilului de ţiţei din 2017, de 45 USD/baril. Se urmăreşte reducerea deficitului de la 7,80 mld USD în 2017, la 7,72 mld USD (1,1% din buget), urmând a fi finanţat prin emiterea de obligaţiuni de stat. Bugetul are în vedere eficientizarea cheltuielilor, cu menţinerea sumelor alocate proiectelor majore care contribuie la dezvoltarea ţării, potrivit “Viziunii Qatar 2030”, care pune accent pe dezvoltarea economică, socială, umană şi pe prezervarea mediului. Fondului de salarii sunt alocate 14,34 mld USD, corespunzător unei creşteri procentuale de 8,8% faţă de 2017, suplimentare pusă pe seama deschiderii unor noi şcoli, centre educaţionale, centre de sănătate, spitale, altor facilităţi publice. Suma alocată proiectelor majore va rămâne la nivelul celei din 2017, de 25,55 mld USD, reprezentând 45,8% din totalul cheltuielilor. Acestea vizează prioritar completarea proiectelor în sectoarele îngrijirea sănătăţii, educaţie şi transporturi, alături de cele aferente construirii bazei logistice necesare găzduirii C.M. de Fotbal FIFA 2022. Alocările pentru sănătate, educaţie şi transporturi sunt în sumă de 22,94 mld USD, adică 41% din totalul cheltuielilor. Acestora li se vor adăuga noi contracte destinate sprijinirii dezvoltării sectorului privat, în sumă de 7,97 mld USD, care se aşteaptă a fi acordate în 2018. Bugetul pe noul an fiscal are prevăzută şi alocarea sumei de 3,43 mld USD pentru dezvoltarea teritorială în favoarea naţionalilor, în cadrul perioadei 2018-2020. Aceasta include construirea de reţele de aprovizionare cu apă şi electricitate, canalizare, căi de acces şi alte infrastructuri aferente. Au fost alocate fonduri pentru construirea a 3.000 de locuinţe pentru naţionali. Bugetul prevede de asemenea fonduri pentru dezvoltarea de zone economice libere, sprijin pentru proiecte de securitate alimentară şi producţie agricolă. Conform defalcării, transporturilor şi altor proiecte de infrastructură le sunt alocate 11,54 mld USD, adică 21% din totalul cheltuielilor. Proiecte precum: metroul din Doha, trenul uşor din Lusail, autostrada Al Bustan, drumul expres Orbital, şoseaua Al Rayyan, şoseaua de coastă Al Khor, extinderea reţelelor de apă şi electricitate, toate vor beneficia de sume substanţiale. Sectorului sănătate îi sunt alocate 6,24 mld USD, reprezentând 11,2% din totalul cheltuielilor. Proiecte majore de îmbunătăţire a serviciilor de sănătate în noul buget includ extinderea facilităţilor Corporaţiei Medicale Hamad, construirea de noi Centre de Asistenţă Primară de sănătate, a unui Spital de Urgenţă, de noi Centre de Sănătate. Suma alocată educaţiei a crescut cu 19% faţă de cea pe 2017, la 5,22 mld USD. Proiecte majore în acest sector, în curs de desfăşurare, includ: extinderea colegiilor de medicină, farmacologie, inginerie şi drept din cadrul Universităţii Qatar, extinderea Oraşului Educaţional. Numai construirii de noi şcoli sunt alocaţi, pe următorii 5 ani, 1,87 mld USD. Sportul şi proiectele în pregătirea bazei logistice necesară găzduirii CM de Fotbal FIFA 2022 vor beneficia de 3,08 mld USD. Acestea se axează, în principal, pe completarea stadioanelor din Lusail, Fundaţia Qatar, Al Rayyan, Al Wakrah şi Al Khor, alături de alte proiecte din domeniul sportiv.

Principalele direcţii ale politicii financiar-monetare: - finanțarea proiectelor de extindere a actualei capacităţi de exploatare gaze; - finanţarea proiectelor de infrastructură circumscrise găzduirii Cupei Mondiale de Fotbal FIFA 2020; - investiţii în domeniul educaţional și al sănătăţii; - programe de sprijinire financiară a dezvoltării sectorului privat; - combaterea repercusiunilor negative ale blocadei, una din măsuri vizând construirea de capacităţi de producţie agricolă; - menţinerea unui coș valutar bazat de dolarul american, la o rată nemodificabilă a schimbului de 3,64 riali/1 USD;

Qatarul este complet integrat în sistemul economic mondial de comert liber și în 1996 a devenit al 121-lea membru al Organizației Mondiale a Comerţului (OMC).

MEDIUL DE AFACERI DIN STATUL QATAR

Sectorul bancar

Banca Centrală a Qatarului BCQ controlează politica monetară a țării și monitorizează sistemul bancar comercial. Banca administrează de asemenea relațiile țării cu agențiile financiare internaționale, actionează ca un bancher al statului și emite bancnotele și monedele naționale. Banca supraveghează activitatea băncilor locale și străine din Qatar, verificând conformitatea activității lor cu standardele promulgate de ea, care sunt în conformitate cu Standardele de Raportare Financiară Internațională. Începand cu anul 2000 BCQ a impus băncilor comerciale menținerea unei rezerve minime de lichidități de 2,75% din totalul depozitelor. De asemenea, a limitat raportul credite/depozite la 90% din volumul acestora din urmă.

Băncile comerciale Qatarul are o rețea bine structurată de bănci locale și filiale ale unor bănci străine care asigură întreaga gamă de servicii bancare. În Qatar operează cel puțin 17 bănci comerciale și trei bănci islamice. Sectorul este dominat de Banca Națională a Qatarului, al cărei capital este în proporție de 50% de stat. În august 1997, și-a început activitatea Banca de Dezvoltare Industrială a Qatarului, care finanțează activitățile firmelor industriale mici și mijlocii promovate de patronii qatarezi. Banca oferă credite pentru proiecte, practicând dobanzi subvenționate. Băncile străine care operează în Qatar sunt: HSBC, Arab Bank, BNP Paribas, Standard Chartered, United Bank, Mashreq Bank și Bank Saderat Iran. Ultimii ani au marcat aspecte de interes în domeniu, dominate de extinderea multora dintre băncile qatareze în exteriorul țări, atât prin filiale cât și prin birouri de reprezentare. Principalele zone vizate sunt celelalte state CCG, Asia și Orientul Mijlociu însă și Europa începe să devină atractivă; în ceea ce privește România, Doha Bank a deschis, în primul trimestru al anului 2008, un birou de reprezentare la București.

Sistemul bancar islamic Acest sistem bancar este bine reprezentat în Qatar. El finanțează proiecte specifice sau tranzacții în spiritul Legii Islamice (Sharia). Potrivit acestei legi, dobânda este interzisă iar finanțarea tranzacțiilor comerciale este promovată pe baza împărțirii profitului (sau pierderilor). Există trei bănci islamice în Qatar (Masraf Al Rayan, International Islamic și Qatar Islamic Bank) și un număr de case de finanțare islamică.

Unităţi bancare offshore Legea nr. 19/1997 permite înființarea în Qatar a filialelor unor bănci străine. Banca Centrală a Qatarului, după obținerea aprobării Consiliului de Miniștri, poate emite licențe băncilor naționale sau străine pentru antamarea de activități bancare offshore. Acestea nu pot opera depozite de la cetățeni sau rezidenți în Qatar, dar pot accepta depozite și pot gestiona investiții pentru corporații, instituții publice și pentru sectorul privat, dacă aceste activități sunt considerate a fi benefice dezvoltării industriale sau de natură a facilita desfășurarea unor tranzacții bancare specifice. Capitalul minim pe acțiuni solicitat pentru deschiderea unor unități bancare offshore este de 20 milioane riali pentru băncile qatareze și de 10 milioane riali pentru băncile străine.

Bursa de valori Doha (Doha Security Market – DSM) Bursa de valori din Doha a început să opereze în mai 1997, listand acțiunile companiilor de stat pe acțiuni. Pentru a putea fi înscrisă la DSM, o companie trebuie să aibă cel puțin 100 de acționari și un capital minim de 10 milioane QR, din care trebuie plătiți pe loc cel puțin 50%. Companiile înregistrate trebuie să publice anual rezultatele controlului financiar, precum și un raport la șase luni. Opt brokeri au primit licența de a tranzacționa acțiuni la bursă, între aceștia numărându-se și patru bănci (inclusiv Banca Națională a Qatarului). S-au luat măsuri cu scopul de a asigura transparența efectivă și monitorizarea fluctuațiilor prețurilor. În august 1998, dezvoltarea tehnologică a permis DSM centralizarea electronică a înregistrărilor, precum și cliringul electronic. De asemenea, la începutul anului 2002, a fost pus în funcțiune sistemul de tranzacționare electronic, acesta facilitând legăturile DSM cu celelalte burse din zona Golfului. Ca rezultat al unui amendament la Legea Companiilor Comerciale Qatareze, intrat în vigoare la 18 iulie 1998, companiile qatareze cu capital mixt sunt obligate să-și împartă capitalul de acțiuni în părți egale, valoarea nominală a unei acțiuni fiind de 10 QR și nu în părți egale în care valoarea unei acțiuni să fie nu mai mult de 1000 QR și mai puțin de 100 QR, cum a fost cazul înaintea apariției acestui amendament. Începand cu aprilie 2005 străinii rezidenți în Qatar au dreptul să tranzacționeze la bursa din Doha într-un volum de maximum 25% din totalul acțiunilor oricăreia din firmele listate. De notat și faptul că DSM este singura bursă din CCG care permite străinilor tranzacționări la toate companiile înscrise. Compania privatizată Q-TEL a fost înregistrată în ianuarie 1999. În iulie 1999, Q- TEL a devenit prima companie qatareză și a doua din zona Golfului care a fost înregistrată la Bursa de la Londra (London Stock Exchange).

Autoritatea Qatareză de Investiţii - QIA

Vastul portofoliu al Autorității Qatareze pentru Investiții – QIA (de peste 300 mld USD) a fost considerat mult timp drept centura de siguranță a economiei Qatarului. Această dimensiune a fost testată de presiunile financiare exercitate de boicotul celor patru state arabe, care a determinat Fondul să vândă o serie de active, repatriind banii pentru a sprijini băncile qatareze. În condițiile actualelor presiuni interne, strategia investițională de diversificare și stabilire de relații bilaterale s-a reorientat, parţial, spre sprijinirea economiei interne.

QIA a fost creată în 2005 pentru a transforma portofoliul Qatarului de active străine, destul de modest la acea dată, într-un fond suveran cu drepturi depline. Un deceniu de prețuri ridicate ale energiei, coroborat cu creșterea producției de gaz a determinat transformarea QIA într-un fond uriaş, care i-a conferit un profil superior celor deținute de fonduri regionale mai mari, aceasta ca rezultat al unei strategii axată pe investiții directe mari și adesea politizate, în detrimentul celor de portofoliu, prin intermediul unor manageri terți.

Majoritatea investiţiilor QIA sunt confidenţiale, fondul nedezvăluindu-şi activităţile. Evoluțiile, de obicei, ajung la lumină doar atunci când sunt suficient de mari pentru a atrage atenția mass-mediei, inclusiv prin înregistrări de reglementare pe bursele de valori. Au avut loc recent două vânzări mari de acţiuni, iar înregistrările au arătat, de asemenea, o uşoară diminuare a participației de 5% a companiei QIA în cadrul Credit Suisse. Oricum, nu este clar dacă oricare dintre vânzări au fost sub presiunea boicotului, deşi nevoia de cash ar fi putut fi factorul determinant.

În luna septembrie 2017 14 înregistrări au relevat faptul că QIA a vândut acţiuni deţinute la retailerul american de bijuterii Tiffany&Co, în valoare de 417 mil USD, unde deţinea 13% din acţiuni, continuând a rămâne în urma vânzării acţionarul principal, cu 9.5% din acţiuni. Banca americană Morgan Stanley, care a mijlocit vânzarea, a descris operaţiunea ca fiind mai degrabă o operaţiune a QIA de rebalansare a propriului portofoliu. Această aserţiune este plauzibilă, având în vedere că tot în 2017, anterior boicotului, QIA a valorificat cca 1,3 mld USD prin vânzarea unor părţi din acţiunile deţinute în trei dintre cele mai mari posesiuni, Iberdrola - Spania, Banca Agricolă a Chinei şi Banca Santander - Brazilia.

Cu o săptămână anterior, la data de 8 septembrie 2017, s-a făcut cunoscut faptul că CEFC China Energy a achiziţionat 14,2% din acţiunile companiei petroliere ruse Rosneft, de la o companie mixtă (J-V) al QIA şi Glencore (Marea Britanie) pentru suma de 7,5 mld € (cca. 9 mld USD). Cele două cumpăraseră 19,9% din acţiunile companiei ruse de stat în luna decembrie 2016, printr-o tranzacţie complicat structurată, finanţată mai ales în baza contractării unor credite externe. Achiziţia a părut bizară pentru QIA, care, teoretic, trebuia să diversifice sursele de venit la bugetul statului dincolo de sectorul hidrocarburilor, deşi mai investise anterior în alte firme petroliere precum Total. Oricum, rapoartele sugerează că vânzarea către CEFC a fost motivată de costurile ridicate ale contractării creditului ca rezultat al slăbirii dolarului în raport cu euro. Aceasta poate oferi o explicaţie, întrucât la momentul tranzacţiei consensul pe piaţă era în favoarea aprecierii dolarului în 2017. Nu este clar dacă QIA a rămas cu ceva bani lichizi în urma tranzacţiei, care a servit în principal la stingerea creditului, ea rămânând cu acţiuni în procent de 4,7 % la Rosneft.

Schimbări de strategie

Noile investiţii ale QIA în 2017, anterior instituirii boicotului în luna iunie, au inclus acţiuni în Banvit, cea mai mare crescătorie de pui din Turcia; HelloFresh, un serviciu german de livrări on-line de produse alimentare; Endeavour Energy, o utilitate australiană de electricitate; și o grămadă de imobiliare comerciale în New York și Los Angeles . Aceasta reflectă o largă diversificare sectorială şi geografică. Oficiali qatarezi au vorbit recent despre planuri de a spori investiţiile în SUA, care a devenit o prioritate strategică în ultimii câţiva ani, cu accent pe infrastructură – fapt care ar viza de asemenea un scop politic în sprijinirea priorităţii preşedintelui american de a îmbunătăţi infrastructura SUA.

La 16 august 2017, CEO-ul QIA, Şeicul Abdullah bin Mohamed al-Thani, a declarat media locale că boicotul nu a afectat strategia investiţională şi nu au fost elaborate planuri de lichidare acţiuni externe.

Oricum, fluxurile investiţionale ulterioare ale QIA sunt încetinite de boicot. Aceasta se datorează nevoii de a ameliora lichidităţile domestice prin canalizarea depozitelor către băncile locale, respectiv prin creşterea investiţiilor la intern, care este probabil să fie afectată de boicotul legat de investitorii străini. Investiţiile externe ale QIA în următorii ani se pare că vor fi orientate către Occident şi capitalele asiatice, care ar putea furniza sprijin politic Qatarului, ca şi către investiţii care să poată fi lichidate cu relativă uşurinţă, în cazul în care este nevoie de a asigura lichiditate la intern.

Datele lunare furnizate de Banca Centrală asupra depozitelor din sectorul bancar sugerează că aceasta şi-a sporit depozitele în băncile locale în 2017: cu 10 mil USD in luna mai, cu 6,5 mld USD în luna iunie şi cu alţi 1,5 mld USD în luna iulie. Aceasta a jucat un rol major în contrabalansarea exodului de nerezidenţi, depozitele sectorului privat şi masa de dolari, de la instituirea boicotului, la data de 5 iunie crt. Banca Centrală a indicat că depozitele sale erau obișnuite, iar depozitele totale actuale nu sunt fără precedent, apropiindu-se de nivelul deţinut în 2015, dar pare clar că creșterea rapidă a depozitelor a avut drept scop sprijinirea sectorului bancar.

Per total, date fiind presiunile economice domestice şi mediul global investiţional dificil, activitatea investiţională a QIA pare să se încetinească sub impactul boicotului. Acest context provocator sugerează că reputația fondului de cumpărător de active străine trofeu poate începe să se schimbe.

Încurajarea/stimularea investiţiilor străine: Investitiile Qatarului sunt alocate prioritar către 4 sectoare: infrastructură, infrastructură exploatare gaze, sănătate şi educaţie. Guvernul Qatarului a aprobat la 3 ianuarie 2018 proiectul unei noi legi menite a potenţa atragerea de investiţii străine, care înlocuieşte Legea nr 13/2000. Noua lege va permite proprietatea străină, care fusese restricţionată anterior la maxim 49%, acum în procent de până la 100%, în majoritatea sectoarelor economiei. Investiţiile non-qatarezilor în domeniul bancar şi al companiilor de asigurări necesită aprobare guvernamentală, cele în domeniul agenţiilor comerciale (franşizelor) şi al achiziţiilor imobiliare continuând a fi interzise. Proiectul de lege oferă numeroase stimulente investitorilor străini, printre care: darea în folosinţă/închirierea de terenuri, scutirea de taxe vamale a importurilor de maşini şi echipamente necesare proiectelor lor de investiţii şi scutirea de taxa pe venit (conform reglementărilor prevăzute de Legea Taxelor). În domeniul industriei, materiile prime şi produsele semi-manufacturate importate care nu sunt disponibile pe piaţa locală vor fi scutite de taxe vamale. Legea mai prevede că la propunerea ministrului economiei şi comerţului, Guvernul poate acorda stimulente suplimentare. Investiţiile non-qatarezilor nu vor fi supuse, direct sau indirect, exproprierii, cu excepţia cazurilor când aceasta ar deservi un interes general, în care caz ar urma să fie despăgubiţi corespunzător. Investitorii străini îşi pot transfera investiţiile în Qatar sau înafara acestuia. Cu excepţia disputelor de muncă, orice investitor străin poate apela la arbitraj sau orice altă metodă de reglementare a disputelor. Legea conţine prevederi prin care investitorii străini sunt obligaţi să protejeze mediul de poluare şi să respecte legislaţia qatareză referioare la securitate şi sănătatea publică.

Notă: Amendarea legii investiţiilor străine vine în continuarea scutirilor de viză acordate de Qatar, în luna august 2017, unui număr de 80 de naţionalităţi, pe linia identificării de noi mijloace de finanţare la buget, pentru suplinirea deficitului cauzat de boicotul Arabiei Saudite, EAU, Bahreinului şi Egiptului, începând din luna iunie 2017.

Qatarul salută participarea externă în societăți prin furnizarea de tehnologie, administrarea de piață și aport de acțiuni, guvernul oferind câteva stimulente atractive pentru atragerea participării în societăți mixte:  gazul natural evaluat la 0,60 $ – 0,75 $ / milion Btu;  electricitate la 0,0178 $/kw oră;  o infrastructura dezvoltată;  teren industrial la o chirie nominală de 1 rial (1 $ = 3, 64 riali/mp/an;  absența taxelor vamale la importurile de utilaje, echipamente și piese de schimb;  absența taxelor vamale la export;  lipsa cotelor cantitative la import;  absența taxelor pe profitul companiilor pe perioade pre-determinate.

În plus, Guvernul mai oferă :  scutire de taxe pe 10 ani;  absența taxelor pe veniturile persoanelor fizice;  absența unor reguli de control al schimbului valutar (rialul qatarez este liber convertibil la paritatea de 1$ = 3,64 riali, rată fixată cu doua decenii în urmă);  excelente condiții în sectorul medical și de învățământ;  acces ușor la piețele mondiale prin conexiuni aero și maritime de înalta clasă;  facilități excelente de telecomunicații ;  reguli liberale de angajare a forței calificate și necalificate de muncă. Măsurile de liberalizare economică au fost implementate pentru a încuraja investițiile pe plan intern. Sectorului privat i-a fost acordat un rol mai important pe care să-l joace în dezvoltarea țării. Urmărind dezvoltarea unui puternic sector privat cu o bază industrială largită, în 1997 a fost înființată Banca pentru Dezvoltare Industrială din Qatar (QIDB) cu un capital autorizat de 200 milioane riali (55 milioane $). Pentru stimularea IMM-urilor, capitalul QIDB va fi majorat, în 2010, la 10 miliarde riali (2,75 miliarde USD). Aceasta a fost desemnată să se ocupe de derularea operațiunilor în sectorul privat, asigurând împrumuturi la rate competitive ale dobânzii. QIDB este 100% proprietatea statului Qatar. Stimulente generoase au fost oferite investitorilor privați și au fost luate măsuri pentru încurajarea proiectelor grass-roots și investițiilor în crearea de companii mixte. Capitalul non-qatarez este binevenit în investițiile din domeniul afacerilor și cel industrial din țară. Au fost date legi în domeniul reformei economice pentru activarea investițiilor în domeniul industrial și pentru accelerarea ritmului actual de dezvoltare. Între acestea amintim propunerile pentru liberalizarea actualelor restricții în ceea ce privește deținerea de către străini a companiilor qatareze, precum și planuri de revizuire a principalelor prevederi ale legii comerciale.

Actuala strategie a Qatarului în domeniul energetic În cadrul unei expuneri, la data de 12 septembrie 2017, ministrul industriei şi energiei, dr. Mohammed bin Saleh Al-Sada a vorbit despre strategia energetică a Qatarului prin prisma “Viziunii 2030”. A început prin a sublinia că de la instituirea blocadei asupra sa, Qatarul nu a contramandat nici un export de gaze. Autorităţile de la Doha au hotărât creşterea producţiei anuale de GNL de la actualul nivel de 77 milioane tone, la 100 milioane tone (echivalent 6 mil bpz de ţiţei), în perspectiva anilor 2022/2024, prin extinderea exploatării off-shore în partea sudică a Câmpului de Nord, în paralel cu menţinerea la cote înalte a producţiei de GPL, GTL, condensat, crude oil*. *În luna aprilie 2017 autorităţile qatareze au înlăturat moratoriul asumat în 2005 asupra extinderii Câmpului de Nord, cea mai mare exploatare de gaze naturale din lume, care-i asigură peste 60% din încasările la export. Zona unde îşi va extinde exploatarea se situează în sudul Câmpului de Nord, urmând a intra pe producţie peste 5 - 7 ani, ducând la creşterea capacităţii cu cca 10%, odată cu creşterea exporturilor de gaze ale Qatarului cu echivalent 400.000 bpz de ţiţei, la 2 mld. p.c. de gaz / zi. Dacă ritmul anual de creştere a producţiei de gaze a Qatarului va fi în perioada următoare de cca 2%, cel al producţiei de GNL va fi de cca 4,5%. Qatarul acordă totodată prioritate diversificării producţiei, astfel că dacă în 2010 sectorul hidrocarburilor aducea 60% din încasările la buget, la nivelul anului 2016 contribuţia sa a scăzut la 40%. Blocada a forţat Qatarul să suplimenteze sumele alocate dezvoltării propriei producţii agro-alimentare. În paralel a fost acordată o atenţie majoră şi dezvoltării umane, Qatarul ajungând să se clasifice la acest capitol pe locul 32 dintr-un total de 200 de ţări. Ţările CCG deţin o treime din rezervele mondiale de ţiţei, respectiv o cincime din cele de gaze. A estimat că, la nivelul anului 2040, combustibilii fosili vor continua să asigure 75% din necesarul de energie la nivel global. Consumul de gaze, a treia sursă energetică în prezent, după petrol şi cărbune, va creşte între 1/3 şi 1/5 până în 2030, urmând a trece pe locul 2, înaintea cărbunelui. Mari consumatori de gaze ca sursă energetică precum Japonia, Coreea, China, India, angajate în direcţia reducerii poluării, alături de o serie de ţări din America de Sud şi Africa vor asigura creşterea cererii de gaze, în detrimentul celei de cărbune. A evidenţiat faptul că gazul qatarez este comercializat la un preţ foarte accesibil. A precizat că energiile reînnoibile, care sunt mai costisitoare, sunt parte a coşului energetic dar ele nu vor înlocui celelalte surse de energie ci vor coexista cu acestea. Notă: pentru a asigura creşterea producţiei de gaze cu cca. 30% (într-un interval de numai 5-7 ani) Qatar Petroleum va trebui să construiască noi trenuri de producţie, care vor ocaziona noi oportunităţi de angajare personal străin specializat, respectiv va necesita importul de echipamente petroliere (conducte, valve etc.), respectiv materiale pentru exploatări petroliere (uraniu sărăcit).

Transfer liber O companie pe acțiuni (capital mixt) este obligată să transfere o sumă egala cu 10% din profitul ei anual într-un depozit până când această sumă ajunge cel puțin 50% din capitalul plătit. Această cerință legală reprezintă singura restricție pentru o participare externă într-o companie cu capital mixt care intenționează să-și trimită tot profitul anual obținut în Qatar înapoi la compania din țara de origine. Capitalul social, împrumuturile și toate veniturile (profitul) obținute în Qatar se pot transfera gratuit. Nu există restricții asupra schimbului valutar.

Participarea straină Strainii, fie persoane fizice sau corporații, nu au voie să importe în Qatar bunuri și servicii în nume personal; trebuie să își vândă bunurile unui agent qatarez sau unui distribuitor care le va vinde pe plan local. Personalul trebuie să fie angajat în numele agentului qatarez, pe al cărui nume trebuie semnate toate ofertele și contractele. Legea Agenților Comerciali, Legea nr. 8, a intrat în vigoare în 2002, anulând prevederile Legii nr. 4 din 1986. Principalele prevederi ale noii legi sunt:  Comercianții înregistrati în registrul de importuri au permisiunea de a importa bunuri prevăzute în acordurile de agenție, supuse aprobării Ministerului Economiei și Comerțului;  Agentul Comercial are dreptul la un comision stabilit de Ministerul Economiei și Comerțului, care nu va fi mai mare de 5% din valoarea bunurilor importate pentru comercializare;  Departamentul de Afaceri Comerciale din Ministerul Economiei și Comerțului va menține un registru de înregistrare/evidență a Agenților Comerciali;  Agențiile se limitează la persoane qatareze sau la firme aflate în proprietate exclusiv qatareză;  Acordul de Agenție poate fi încheiat pe o perioadă limitată sau nelimitată. În cazul unui acord pe o perioadă limitată, Agenția va înceta odată cu expirarea termenului respectiv, cu excepția cazului în care părțile convin asupra reînnoirii acordului. În cazul unui acord de Agenție pe termen nelimitat, cu excepția cazului în care ambele părți sunt de acord cu terminarea sa, acesta poate fi anulat numai de o autoritate însșrcinată a reglementa astfel de dispute;  Agenților Comerciali și Furnizorilor externi le revine obligația de a le asigura consumatorilor piese de schimb și facilitățile de întreținere necesare (ateliere) pentru produsele acoperite de Agenție;  Tribunalele statului Qatar vor avea competența de a reglementa disputele ivite între Agent și Furnizor cu referire la contractul de Agenție, cu excepția cazului în care există un acord care să prevadă contrariul.

Filialele băncilor din spatiul CCG Guvernatorii Bancilor Centrale din spațiul CCG au convenit la cea de-a 25-a lor întâlnire de la Riyadh din octombrie 1997, să permită băncilor naționale din spațiul CCG să-și deschidă filiale în celelalte țări din acest spațiu cu respectarea următoarelor condiții principale:  Capitalul de cel puțin 100 de milioane USD;  Banca să fi funcționat de cel puțin 10 ani;  Banca se supune cerințelor statului gazdă referitoare la valoarea capitalului;  Banca se supune inspecției și supervizării Băncii Centrale din statul gazdă în conformitate cu regulile interne. Prevederile și clauzele sunt stabilite de asemenea de Banca Centrală a statului gazdă.  Un număr de minimum 8 – 10 bănci din celelalte 5 state ale CCG, printre care și First Gulf Bank din EAU și Bank Muscat din Oman, au depus, în luna septembrie 2015, solicitarea de licență pentru a opera în Qatar, dintre care o parte au optat pentru a intra pe piața bancară qatareză sub auspiciile Centrului Financiar Qatarez, Procesul este biunivoc, bănci qatareze solicitând licența pentru a opera în unele state din Golf, procesul fiind firesc pe linia integrării sistemului bancar la nivelul statelor membre CCG (procesul a fost îngheţat odată cu instituirea blocadei).

Legea Companiilor Comerciale nr. 11/2015 Noua Lege a Companiilor Comerciale, nr. 11/2015, a fost publicată în Gazeta Oficială, nr.13/2015. Toate entităţile care fac subiectul noii legi trebuie să se conformeze prevederilor sale până cel târziu în data de 7 februarie 2016, adică în termen de 6 luni de la data intrării sale în vigoare, 7 august 2015. Acest termen ar putea fi prelungit cu alte 6 luni, de una sau mai multe ori, prin decizia ministrului economiei şi comerţului. Aceasta înlocuieşte fosta Lege a Companiilor, Legea nr. 5/2002 şi deciziile/normativele de aplicare a sa, emise de Ministerul Economiei şi Comerţului. Numai că până la emiterea de către MEC de noi normative, cele prezente rămân în vigoare în măsura în care nu vin în contradicţie cu prevederile noii Legi a Companiilor. Principalele modificări introduse de noua lege: - Au fost reduse termenele diferitelor operaţiuni de înregistrare, de exemplu MEC revenindu-i obligaţia de a procesa şi a da răspuns cererii de înregistrare a unei Societăţi cu Răspundere Limitată în maxim 15 zile; - În noua Lege a Companiilor apar referiri la Autoritatea Pieţelor Financiare Qatareze, la regulile, reglementările şi obligaţiile sale de supervizare a Companiilor publice pe acţiuni; - Noua Lege a Companiilor prevede obligativitatea publicării în două ziare, dintre care unul de limba arabă. În plus entităţilor li se recomandă să posteze şi pe propriul web-site, în măsura în care au aşa ceva, de ex. publicarea memorandumului şi a articolelor de asociere a Companiilor publice pe acţiuni; - Ministrul va emite decizii/norme de reglementare a procesului de înregistrare, inclusiv introducerea sistemului “ghişeului unic”. Până la emiterea noilor decizii impactul procesului şi durata procesului de înregistrare a companiilor şi altor entităţi nu pot fi cuantificate; - O Societate cu Răspundere Limitată poate fi înfiinţată de o singură persoană care să deţină întregul capital al unei SRL. În fosta Lege a Companiilor numărul minim permis al acţionarilor era doi. Aceasta înlocuieşte regimul companiei cu acţionar unic, prevăzută de fosta Lege a Companiilor; - Sub fosta Lege a Companiilor capitalul social minim al unei SRL era de 200.000 riali qatarezi, împărţit în părţi egale, valoarea minimă a unei acţiuni fiind de 10 r.q. Sub noua Lege a Companiilor acţionarii unui SRL pot determina capitalul social al unei SRL (prevedere având scopul clar de a încuraja dezvoltarea IMM-urilor). Oricum noua lege anuleaza obligativitatea anterioara ca o societate cu raspundere limitata (w.l.l.) sa dispuna, la infiintare, de un capital pe actiuni de minim 200.000 riali qatarezi (54.950 USD). - Acţionarii care deţin minim 20% din capitalul social pot acum solicita ca managerii să stabilească convocarea adunării generale a acţionarilor, faţă de 25% sub vechea lege. Auditorul/auditorii numit/ţi ai SRL-ului pot, în continuare, solicita convocarea adunării; - Companiile înregistrate în care guvernul qatarez sau o entitate guvernamentală deţine minim 51% din capitalul social nu sunt scutite de prevederile noii Legi a Companiilor aşa cum erau în condiţiile statuate de vechea Lege a Companiilor, adică fostul art. 68 care prevedea regimul de scutire, nu mai există, nemaifiind scutiţi de la a avea minim 5 promotori la înregistrare; - Noua Lege a companiilor reduce baza de calcul a remuneraţiei directorilor, cu ajustarea profitului net de la 10%, la 5%; - În cazul în care o companie cu participaţie publică (pe acţiuni) a fost înfiinţată cu încălcarea prevederilor noii Legi a Companiilor, orice parte în cauză poate, în termen de şase luni de la înfiinţarea sa, să notifice compania să-şi rectifice statutul în termen de maxim o lună, în caz contrar, partea în cauză poate, după şase luni, să solicite confirmarea companiei ca fiind înregistrată neconform şi să fie lichidată. Sub vechea lege partea în cauză avea la dispoziţie o perioadă de cinci ani de la înfiinţare pe parcursul căreia putea da aviz companiei; - Noua Lege a Companiilor a introdus o nouă metodă de reducere a capitalului social al unei societăţi publice pe acţiuni, prin reducerea valorii nominale a acţiunilor; - Există diverse aspecte prevăzute de noua Lege a Companiilor, pe care precedenta nu le aborda: - Membrii Consiliului de Administraţie al unei Societăţi pe acţiuni pot fi acuzaţi acum de comiterea unor “greşeli majore”, în exerciţiul îndeplinirii sarcinilor; - O companie publică pe acţiuni poate acum, ca ulterior obţinerii aprobării adunării generale a acţionarilor, să emită cecuri islamice negociabile, în conformitate cu prevederile companiilor cu participaţie publică; Companiile pe acţiuni private: . Guvernul Qatarului, entităţi guvernamentale sau companii în care Statul Qatar deţine minim 51% din capitalul social, pot, după obţinerea aprobării Consiliului de Miniştri, şă înfiinţeze o companie în participaţie/pe acţiuni privată, cu unul sau mai mulţi acţionari naţionali sau străini. Astfel de companii private în participaţie vor fi scutite de respectarea prevederilor noii Legi a Companiilor; -În afara companiilor care sunt sub supravegherea Băncii Centrale a Qatarului, ministrul va fi responsabil de emiterea deciziilor care reglementează gestionarea corporatistă a companiilor private pe acţiuni; - Instituţiile private pot înfiinţa companii private pe acţiuni în interes public/general, în baza obţinerii aprobării Consiliului de Miniştri;

Dizolvarea - În trecut o companie ar fi fost dizolvată dacă un transfer de acţiuni s-ar fi soldat cu reducerea numărului de acţionari sub cel minim prevăzut de lege. Sub noua Lege a Companiilor, compania nu se dizolvă în cazul unei astfel de reduceri cu condiţia transformării ei într-o nouă societate în care numărul corect de acţionari să fie asigurat în interval de şase luni de la respectivul transfer, sau dacă numărul acţionarilor este adus la nivelul minim admis; - Termenul de depunere a reclamaţiilor a fost redus de la cinci ani, la trei ani. Noua lege este parte a unui plan cuprinzător a MEC de a reforma legislaţia şi a simplifica procedurile de înfinţare de noi companii, în demersul de a spori contribuţia sectorului privat la dezvoltarea sustenabilă a Qatarului. Legea încorporează standarde internaţionale aplicate pentru a determina clasificarea ţărilor sub aspectul gradului de facilitare a derulării de afaceri şi urmăreşte totodată spirijirea investitorilor prin crearea unui mediu de afaceri prielnic.

Politica investiţională a statului

Statul Qatar va continua şi în următorii 3 ani, la cote înalte, investiţiile în proiectele majore. Primul ministru al Qatarului, şeicul Abdullah bin Nasser Al Thani, în cadrul discursului adresat, la 9 octombrie 2016, preşedinţilor firmelor listate la Bursa de Valori a menţionat că guvernul va simplifica procedurile de emitere a vizelor de lucru în favoarea străinilor pentru a permite companiilor să facă faţă necesităţilor de angajare de personal în vederea realizării la timp a proiectelor următoare. Acest anunţ îi urmează celui de simplificare a procedurilor de acordare a vizelor turistice şi de tranzitare a Qatarului (care după cum am văzut au fost în aprilie 2017 facilitate esenţial). A fost constituit un Comitet însărcinat cu revizuirea procedurilor de acordare a vizelor de lucru şi facilitarea implicării sectorului privat în activităţile economice la nivel naţional. Investiţiile statului în proiectele majore au fost, numai în primul semestru al lui 2016, în sumă de 56 mld. riali qatarezi (peste 15 mld. USD), iar în următoarele două luni au fost de alţi 16 mld riali qatarezi (4,4 mld USD). Premierul a afirmat că bugetele fiscale ce vor fi alocate în fiecare din următorii 3 ani proiectelor majore, cu accent pe cele din infrastructură, educaţie, sănătate şi pe linia creării infrastructurii ce va asigura găzduirea Campionatului Mondial de Fotbal din 2022, investitiile vor fi menţinute la cote înalte, suplimentate la nevoie, pe parcurs. A menţionat că există o foarte bună coordonare între politicile fiscale şi cele monetare, promovate prin intermediul sectorului bancar. Cabinetul de Stat se află în faza de finalizare a Strategiei Naţionale de Dezvoltare a Qatarului 2017-2022, cea de-a doua în cadrul Viziunii Naţionale a Qatarului 2030. Printre domeniile abordate de noua strategie figurează dezvoltarea sectorului logistic, oferirea de terenuri investitorilor, dezvoltarea cadrului legislativ şi simplificarea procedurilor aferente investiţiilor.

Finanţarea investiţiilor externe

Nu există restricții în ceea ce privește folosirea de către investitorii externi a fondurilor proprii la participarea în afacerile qatareze. Dacă fondurile unui investitor extern sunt insuficiente pentru a finanța afacerea, acesta poate apela la o persoană fizică sau juridică din Qatar sau din spațiul CCG, sau oricare bancă pentru a solicita fonduri. În Qatar, finanțarea bancară este acordată în termeni comerciali normali. Banca pentru Dezvoltare Industrială a fost înființată în 1997, iar scopul ei este de a finanța firmele industriale mici și mijlocii ale persoanelor fizice qatareze sau ale unor grupuri de investitori. Banca acordă imprumuturi cu dobândă mică. Investitorii străini sunt bineveniți, fiindu-le oferite diferite stimulente, inclusiv scutiri de taxe vamale și impozite, posibilitatea de a-și transfera investițiile și repatria profiturile, respectiv înstrăina, la lichidare, capitalul investit. Pentru a demara și face afaceri în Qatar, cunoașterea pieței locale este foarte importantă. Pe durata fazei de tranzacție a investiției, fondul de capital pentru IMM-uri și compania candidată pot cădea de acord asupra introducerii în documentația investiției a unei opțiuni de răscumpărare a acțiunilor, cu semnarea unui acord în acest sens. Respectivul acord permite proprietarului să-și răscumpere acțiunile deținute de Fondul de Investiții, la momentul stabilit al retragerii Fondului, la un preț inferior cotei de piață a respectivelor acțiuni. Particularitatea acestui fond constă în faptul că acesta asigură investiții directe de capital, care sunt de regulă rezervate afacerilor cu potențial înalt de dezvoltare dar și cu un grad înalt de risc. Investitorii în acest tip de inițiativă o fac în scopul de a obține profit din vinderea viitoare a acțiunilor, odată ce afacerea s-a dezvoltat și extins. Pentru moment Fondul nu este listat la Bursă, neexistând deocamdată planuri în acest sens.

Banca de Dezvoltare a Qatarului a lansat, începând din luna septembrie 2015, fonduri de sprijinire a IMM-urilor la iniţierea de afaceri

Banca de Dezvoltare a Qatarului, entitatea 100% de stat care joacă un rol activ în dezvoltarea investițiilor în cadrul industriilor locale, a lansat linii de investiții directe de capital pentru a veni în sprijinul antreprenorilor și IMM-urilor qatareze, unul din produse fiind Fondul de capital pentru IMM-uri “SME Equity Fund”. Cu un capital de 100 milioane USD, acest fond are rolul de a sprijini investițional companiile și IMM-urile inovatoare. Inițiativa se vrea a încuraja demararea de către sectorul privat de noi afaceri și proiecte, asigurându-i practic capitalul necesar inițial. Prin aceasta se vrea totodată diversificarea economiei, prin generarea de afaceri în varii sectoare, de natură a duce la generarea de venituri, care să poată fi reinvestite în alte fonduri, ce pot veni în sprijinul economiei. 20% din acest fond va fi alocat pentru sprijinirea inițierii de afaceri inovatoare, iar 80% pentru IMM-uri, cu analizarea cazurilor exceptie de la această regulă generală. Termenul acestui fond de capital este de 8 – 10 ani, 5 ani pentru distribuire, iar 3 – 5 ani perioada de exploatare. QDB vine în sprijinul oamenilor de afaceri/întreprinzătorilor privaţi qatarezi, oferindu-le o serie de servicii de consultanţă precum: - dezvoltarea unei idei de afaceri/consultanţă asupra fezabilităţii planului de afaceri; - demararea unei afaceri; - metode de consolidare a afacerilor; - acordare de diverse servicii financiare şi de marketing pentru dezvoltarea afacerii; - asigurarea de servicii de promovare în vederea internaţionalizării afacerii (ieşirii pe terţe pieţe). În contextul produselor financiare acordate de QDB micilor întreprinzători/IMM-urilor, este de menţionat programul Al-Dhameen (asigurare), respectiv Istathmar (investiţie): - prin programul Al Dhameen QDB încurajează băncile să ofere finanţare start-up- urilor/IMM-urilor care nu pot asigura garanţiile necesare de finanţare sau colaterale. QDB emite o scrisoare de garanţie băncii finanţatoare, angajându-se să-i achite până la 85% din fondurile alocate (în limita plafonului maxim de 15 mil riali qatarezi (1 USD=3,64 r.q) - Programul Istithmar are alocat un fond de 100 mil USD. QDB poate furniza întreprinzătorilor inovatori până la 20% din cifra de afaceri şi IMM-urilor de dimensiune medie, în vederea dezvoltării afacerii, până la 80%. - Termen: pe 8 – 10 ani. - Domenii: industrie, sprijinirea afacerilor viabile, de preferinţă în sectoare strategice (exceptând construcţii, contractare şi comerţ) Pentru mai multe date despre paleta serviciilor şi produselor financiare oferite de QDB cetăţenilor şi oamenilor de afaceri qatarezi veţi accesa www.qdb.qa

Centrul Financiar al Qatarului (Qatar Financial Center)

Consiliul de Miniștri al Qatarului a aprobat, la 12 ianuarie 2005, înființarea, la Doha, a unui Centru Financiar Internațional al cărui obiectiv este acela de a atrage participarea a cât mai multor instituții financiare internaționale și corporații multinaționale. Centrul, inaugurat în mai 2005, are ca obiectiv atragerea de instituții financiare internaționale și corporații multinaționale care să își deruleze afacerile într-un mediu de clasă internațională și să participle în parteneriate pe termen lung la devoltarea economică a Qatarului Qatarul are în vedere în continuare mari investiții în proiecte de infrastructură, ceea ce va oferi firmelor amplasate în cadrul Centrului bune oportunități în proiecte de finanțare, emiteri de garanții, asigurări-reasigurări, gestionare fonduri, bănci private etc. Legislația permite repatrierea integrală a profitului și a proprietății străine până la 100%. Firmele beneficiază de scutire completă de taxe pe profit, pe o perioadă de 3 ani, după care le vor fi aplicate taxe la niveluri preferențiale. În prezent QFC este disponibil pentru a accepta cereri de înregistrare afaceri din partea altor tipuri de furnizori de servicii, care nu sunt asociate cu sectorul serviciilor financiare, de exemplu, în domenii precum consultanța în management, recrutare, sport și divertisment, inginerie și servicii creanțe . Totuși, în functie de sector, anumite cerințe de licențiere, care se aplică în Qatar, pot fi necesar în continuare a fi respectate. QFC își propune să funcționeze la standarde internaționale și oferă o infrastructură juridică și de afaceri pentru cei care desfășoară o activitate în cadrul sau. QFC este operat de Qatar Financial Centre Authority ("QFCA"), care este responsabila de strategia comercială și de dezvoltare de afaceri a Centrului și-I asigura funcțiile sale administrative. Autoritatea de Reglementare în QFC ("QFCRA") este organismul de reglementare independent care are competența de a autoriza, supraveghea și disciplina firmele și persoane fizice care opereaza in cadrul QFC. Mai există un Birou de Inregistrare a Firmelor “Companies Registration Office – CRO”, care poate înregistra societățile cu răspundere limitată și parteneriatele cu răspundere limitată, în cadrul QFC, și sucursalele societăților străine care operează în cadrul QFC. În demersul de a-i conferi o identitate de centru financiar regional prin punerea pietrei de fundament a noului oraş financiar, autorităţile qatareze au adoptat decizia de relocare viitoare a Centrului Financiar Qatarez (QFC) în cartierul Musheirib, din Doha. Noile firme create sub egida QFC vor putea opera acolo începând de la jumătatea lui 2017. Noul centru financiar va fi deschis tuturor afacerilor locale şi internaţionale, şi nu se va limita la cele desfăşurate de firmele licenţiate de QFC. Centrul financiar, care va fi compus din peste o sută de clădiri cu destinaţie primară comercială, rezidenţială, de retail, culturală şi de recreare, va fi similar altor districte financiare şi de afaceri internaţionale. CEO-ul QFC, Yusuf Al-Jaida a declarat că acum este momentul strategic pentru crearea propriei identităţi a Qatarului ca şi centru financiar regional. Relocarea se înscrie în contextul demersurilor autorităţilor de diversificare a surselor de venit prin facilitarea încorporării de noi companii într-un mediu de afaceri competitiv şi sprijinirea extinderii companiilor locale. Noul centru financiar va găzdui toate entităţile QFC, inclusiv Autoritatea QFC, Autoritatea Regulatoare a QFC, Tribunalul Internaţional Qatar şi Centrul de Soluţionare a Disputelor, Academia Qatareră de Finanţe şi Afaceri, alături de firme create sub egida QFC. Relocarea QFC din cartierul West Bay în Musheirib va avea loc în 3 etape. În prima fază va avea loc amplasarea noilor firme listate la QFC direct în Musheirib. În cea de-a doua fază va avea loc relocarea companiilor existente, cărora li se va pune la dispoziţie un interval de 1 – 3 ani. În ultima etapă QFC şi toate entităţile sale se vor strămuta în perioada 2018- 2019. Centrul financiar va fi dispus pe o suprafaţă între 100.000 – 200.000 m.p., în funcţie de cererea de companii licenţiate de QFC. CEO-ul proprietăţilor din Musheirib, Abdulla Hassan al-Mehshadi a menţionat că suprafaţa disponibilă pentru dispunerea premiselor QFC depăşeşte 300.000 m.p. QFC-ul contribuie la întărirea sectorului privat prin încorporarea de companii, cărora le asigură sprijin şi îndrumare, prin crearea unui cadru legal de funcţionare şi atragerea de investiţii străine. Lucrările de construcţii la proiectul Musheirib este realizat în prezent în proporţie de 80%. Este avută în vedere şi o a patra fază, cu includerea în ecuaţie a Qatar Rail, staţia de metrou Musheirib unde se intersectează două tronsoane, urmând a asigura o interconectare extrem de facilă. Sistemele de comunicaţii moderne vor conferi ansamblului caracterul de smart-city

Modalităţi de a se înregistra la QFC

O firmă care solicită își poate stabili prezența în QFC pentru a putea desfășura așa-numitele “activități permise”. Activitățile permise sunt împărțite în activități nereglementate și activitati reglementate (în esență, servicii financiare de tip activități). Procesul de reglementare diferă în funcție de scopul activităților pe care societatea solicitanta dorește să le întreprindă.

Activități nereglementate

Activitățile nereglementate sunt acele activități care nu necesită supraveghere extinsa. Ca și alte activități care pot fi specificate de către QFCA din timp în timp, următoarele sunt considerate activități nereglementate: - Activitatea agenților de brokeraj nave și de transport; - Activitatea de prestare de servicii de clasificare și gradare a investițiilor și a altor servicii de clasificare; - Activitățile de afaceri ale administratiei firmelor, ale birourilor de management și operațiunilor de trezorerie și altor funcții conexe pentru toate tipurile de afaceri, precum și administrarea societăților în general; - Activitatea de prestare de servicii profesionale, inclusiv, dar fără a se limita la servicii de audit, contabilitate, fiscale, de consultanță și juridice; - Activități ale holdingurilor, precum și furnizarea, formarea, funcționarea și administrarea de trusturi și aranjamente similare de toate tipurile; - Activitatea de furnizare, formarea, funcționarea și administrarea companiilor. - În plus, QFC a indicat faptul că următoarele tipuri de activități vor fi, de asemenea, luate în considerare pentru înregistrare în calitate de activități non-reglementate: - Activitati de consultanta pentru Tehnologia Informatiei - Agentii de publicitate - Activitati de arhitectura - Activități de proiectare tehnica pentru procese și producție industriale - Activități de consultanță științifică și tehnică legate de inginerie - Activități de consultanță de mediu - Servicii de reprezentare media - Activități de traducere și interpretare - Planificare urbană și activități de arhitectură peisagistică - acreditare - Planificare logistică și consultanță - Management de proiect - Marketing și Brand Management - Activități de proiectare specializate - Servicii de organizare de evenimente - Planificare imobiliare - Activități ale agenților de brevete și drepturi de autor; alte activități juridice. "" În cazul în care o firmă solicitanta dorește să efectueze una sau mai multe activități non-reglementate, acesta trebuie să fie (1) înregistrată la CRO și (2), autorizata de către QFCA.

Activități reglementate

Activități reglementate sunt acele servicii financiare (cum ar fi bancare, de asigurări sau de valori mobiliare), întreprinderile care au nevoie de un control atent și continu pentru a asigura soliditatea prudențială și desfășurarea corespunzătoare a acestor întreprinderi. Următoarele reprezintă activități reglementate: - Atragerea depozitelor; - Acordarea de facilități de credit; - Furnizarea de servicii de custodie; - activitati de investiții; - Gestionare investiții; - Consiliere privind investițiile; - Aranjarea de afaceri de investiții; - Aranjarea asigurarii de facilitati de credit; - Aranjarea prestarii de servicii de custodie; - Operarea unui fond de investiții colectiv; - Realizarea unui contract de asigurare; - Efectuarea de asigurări. În cazul în care un solicitant dorește să efectueze una sau mai multe activități reglementate, acesta trebuie să fie (1) înregistrat la CRO; (2) autorizat de către QFCA; și (3), cel mai important, autorizat de QFCRA. O societate solicitanta poate efectua numai anumite activități reglementate în cazul în care a fost acordată o autorizație specifică de catre QFCRA.

Centrul Financiar Qatarez a lansat, la 1 martie 2016, o aplicaţie pe telefonul mobil care permite accesarea gratuită a serviciilor oferite, inclusiv a înregistrării companiilor, acordarea licenţei de funcţionare şi efectuarea plăţilor aferent serviciilor pe linie de emigrare. Aplicaţia este la accesabilă de pe Apple “App Store” şi Google “Play store”.

Industriile esenţiale:

Sectorul petrolier

Statul Qatar își desfășoară activitățile economice în domeniul hidrocarburilor prin compania de stat Qatar Petroleum (QP), aceasta având în portofoliu toate întreprinderile țării în sectoarele aferente: țiței, gaze naturale, îngrășăminte, petrochimie și rafinare, atât în interiorul emiratului cât și în exterior. Politica guvernamentală în sectorul țițeiului are în vedere un obiectiv general dublu, constând atât în reîmprospătarea produsului în câmpurile petroliere aflate în exploatare cât și descoperirea de noi rezerve. Qatarul a aderat la OPEC în 1961. Petrolul și gazele naturale asigură peste 55% din încasările la PIB. Dacă se ia în calcul producția pe 2015 (709 barili/zi) ca medie viitoare, rezervele sigure de țiței vor fi de ajuns pentru încă cca. 85 ani.

Producție QP exploatează pe cont propriu un câmp terestru și două submarine și, în regim de contracte în participație pentru explorare/dezvoltare și producșie (CPEP/CPDP) cu unele din principalele concerne internaționale, mai multe alte rezerve. Campul Dukhan, care este cel mai vechi și singurul onshore. Acesta cuprinde trei rezervoare de țiței și unul de gaze neasociate și are o producție de 256.000 barili/zi. Rezervele sale sunt estimate la peste 2 miliarde barili țiței. În afara acestuia QP mai operează în același regim două câmpuri offshore în apele teritoriale: Maydan Mahzam, cu o producție zilnică de 35.000 b/z și Bul Hanine la o capacitate de 57.000 b/z. Producția realizată în sistem CPEP/CPDP se realizează pe o suprafață de 43.246 kmp împărțită în 22 ”blocuri” de hidrocarburi. Începând cu 1990 QP a început operarea în sistemul de mai sus. În regim CPEP contractorul are dreptul să exploreze în blocul alocat și, dacă se descoperă țiței, să dezvolte câmpul respectiv. În regim CPDP contractorul trebuie să acopere aspectele de evaluare/estimare și dezvoltare a structurilor deja descoperite sau să extindă dezvoltarea unor câmpuri deja în exploatare. Între principalii parteneri străini ai QP în domeniul țițeiului se înscriu Maersk, Occidental Petroleum, TotalFinaElf, ChevronTexaco, Encana, Wintershall, Svenska, Marubeni, Mitsui, etc. La nivelul lui 2015, rezervele dovedite de țiței sunt de 25.244 mil barili, producția de țiței este de 709.000 bpz, din care 595.000 bpz merg la export. Capacitatea de rafinare fiind de 283.000 bpz iar producția de produse rafinate din petrol este de 638.000 bpz. Cererea la intern de petrol este de 166.000 bpz

Sectorul gazelor naturale Campul de gaze "Nord" al Qatarului a fost descoperit în 1971 și se constituie în cel mai mare rezervor de gaze naturale neasociate din lume; rezervele sigur descoperite sunt apreciate la aproximativ 162 miliarde barili echivalent țiței ceea ce reprezintă 14% din totalul mondial și exprimă suficienta de productie in domeniu pe un termen de 200 de ani. Acest camp acopera o suprafata de 6000 kmp, care se subscrie, in cea mai mare parte, apelor teritoriale ale Statului Qatar. Rezervele dovedite de gaz natural sunt de 24.531 mld m.c..Exportul fiind de 122.628.mil m.c.

Poiectele Qatarului în domeniul gazului natural lichefiat Pentru exploatarea resursei de gaze Qatar Petroleum a inițiat și implementat, în participație cu parteneri externi, două proiecte majore în domeniul producției și exportului gazului natural lichefiat (GNL). Cele două proiecte, denumite Qatargas și RasGas, acoperă întregul spectru al sectorului, asigurând o producție de 38,6 milioane tone GNL pe an. Cererea tot mai mare de import LNG pe plan mondial a condus la inițierea de proiecte de extindere a capacităților celor două facilități. Transportul LNG se efectuează prin intermediul Qatar Gas Transport Company (Nakilat), companie de shipping maritim, înființată în anul 2005, care operează cea mai mare flotă de asemenea tip de nave, Q-Flex și Q-Max, în număr total de 67. Pe lângă GNL, Qatarul dezvoltă și alte proiecte complementare pentru exploatarea gazelor naturale ce vizează, în principal, exportul acestora prin conducte, utilizarea gazelor naturale în formă lichidă (NGL) pentru industria proprie sau conversia produsului în combustibili lichizi (GPL).

Proiectul de extractie gaze Barzan Lansarea de către Qatar a proiectului de gaze Barzan a fost amânată din cauza unor scurgeri de gaze pe conductă. Proiectul Barzan, în valoare de 10 mld USD, rezultat al unui parteneriat între RasGas şi ExxonMobil, are o capacitate proiectată de producţie de 1,4 mld p.c. de gaz/an (echivalent cu cca. 8% din producţia totală de gaze a Qatarului) extrase din Câmpul de Nord, care urmează a fi destinate consumului intern. Lucrările de construcţie au demarat în 2011, el neintrând sub incidenţa moratoriului impus noilor proiecte de gaze întrucât gazul urma să fie utilizat la intern. Lansarea proiectului Barzan a fost amânată succesiv. În luna septembrie 2014, RasGas făcea cunoscut într-un comunicat de presă că prima dintre capacităţile sale era realizată în proporţie de 95%, producţia urmând a demara la începutul anului 2015. De atunci proiectul s-a confruntat cu mai multe probleme tehnice, care au cauzat amânări. Potrivit unor rapoarte, în 2015 un tronson de conducte a explodat din cauza unor suduri necorespunzătoare, determinând întârzierea lansării sale pentru jumătatea lui 2016. În luna august 2017 agenţia de ştiri Reuters a comunicat că operaţiunile vor începe în luna noiembrie 2017, prognostic care s-a dovedit a fi fost optimist lansarea fiind amânată pentru 2018. Este neclar cum va fi utilizat la intern gazul extras în proiectul Barzan, în condiţiile în care cererea internă este aproape integral acoperită în momentul de faţă. Această situaţie este determinată de anularea, în 2015, a proiectului de construire a două capacităţi petrochimice, respectiv de amânare a construirii unei centrale electrice şi fabrici de desalinizare cu o putere instalată de 2,4 GW, la Umm al-Houl, care se preconiza iniţial a fi finalizate în 2015, an în care lucrările de-abia au demarat. La începutul lunii octombrie 2017 a fost semnat un acord de furnizare cantităţi suplimentare de gaze EAU, prin gazoductul Dolphin, care a fost în discuţii ani de-a rândul, dar care stagnează pe motiv de dezacord asupra preţului. Respectiva conductă, cu o capaitate de transport de 1,2 mld p.c./zi ar putea prelua majoritatea gazelor extrase prin proiectul Barzan, cel puţin până la creşterea cererii interne de gaze.

Alte sectoare industriale În plus față de rolul său de produs de bază al industriei de gaz natural lichefiat și de combustibil pentru producerea de energie, gazul natural mai este folosit (ca materie primă sau sursă de energie) în următoarele ramuri industriale: producția de oțel și fier (Qatar Steel Company – QASCO), îngrășaminte (Qatar Fertilizer Company – QAFCO), substanțe petrochimice (Qatar Petrochemical Company – QAPCO) precum etilena, polietilena de joasă densitate, sulf etc. În Qatar există și o fabrică de ciment “Qatar National Cement Company”, având în prezent o capacitate anuală de producție de 2,4 mil. tone. Alte unități industriale sunt: - Qatar Fuel Additives Company (QAFAC), cu o capacitate anuală de 610.000 tone Metil Tertil Butil Eter MTBE) și 830.000 tone de Metanol; - Qatar Vinyl Company care produce anual 175.000 tone de etilenă diclorid (EDC) și 230.000 tone de Vinyl Chloride Monomer (VCM) și 390.000 tone de sodă caustică și clorină; - Qatar Chemical Company (Q-Chem) care produce anual 500.000 tone de etilenă de carcare, convertită în 273.000 tone de polietilenă de densitate înaltă (HDPE), 189.000 tone de polietilenă lineară de densitate joasă (LLDPE) și 47.000 tone de hexan-1. Un proiect ambitios aflat în curs de derulare este acela de producție a aluminiului Qatar Aluminium (QATALUM) al cărui contractor general este Norsk Hydro. Capacitatea inițială, la inaugurare, în 2009 a fost de 585.000 tone/an.

Comerţul Exterior În Qatar, comerțul exterior este reglementat de Legea Vămilor nr. 5 din 1998. Entitatea care dorește să importe bunuri în Qatar pentru a le vinde, trebuie să fie înregistrată în Registrul Importatorilor și trebuie să fie autorizată de Camera de Comerţ și Industrie a Statului Qatar – Camera Qatar (Qatar Chamber). Importatorii individuali trebuie să aibă cetățenie qatareză. Companiile trebuie să fie deținute în totalitate de către cetățeni qatarezi cu excepția următoarelor situații:  Compania externă este angajată în proiecte industriale și agricole vaste și are contract direct cu Guvernul, ceea ce îi permite să importe bunuri care îi sunt esențiale în activitatea sa;  Dacă importatorul a fost scutit, prin decret al Emirului, de supunerea la Legea nr. 25 din 1990, în legătură cu participarea externă în activitățile comerciale, industriale agricole și de servicii;  Dacă importatorul este o companie industrială, capitalul companiei trebuie să fie 51% deținut de cetățeni qatarezi și trebuie să aibă aprobare printr-un decret să importe bunuri. În Qatar, taxa vamală standard este de 5% din valoarea bunurilor importate. Anumite bunuri, care sunt în concurență cu producătorii locali, sunt supuse unui tarif vamal mai mare, ca o masură de protecție. Acestea sunt următoarele: ciment: 20%; oțel: 20%; uree: 30%; țigări: 100%; casete și instrumente muzicale: 15%. De notat faptul că, atunci când situația o impune, statul qatarez obisnuiește să intervină pentru reglementarea pieței, inclusiv prin modificarea tarifului vamal pe bază temporară. Bunurile realizate în statele din spațiul CCG sunt scutite de plata taxelor vamale cu condiția să fie însoțite de un certificat de producător, eliberat de Camera de Comerț și Industrie a statului din spațiul menționat. Scutirile de taxa vamală se aplică următoarelor produse: efecte personale, mobilă și aparatură casnică folosită aparținând cetățenilor străini care sosesc în Qatar pentru o ședere mai lungă; echipamente, materiale și alte provizii aparținând persoanelor juridice guvernamentale sau companiilor de stat; produse alimentare cum ar fi grâne, animale, ceai, cafea, zahar, orez, lapte pentru copii, precum și alte produse esențiale de consum; bunuri importate de ambasade, legații sau consulate. Pentru a scoate produsele din vamă, sunt necesare următoarele documente: factură și documente de transport; certificat de producător; declarația producătorului de respectare a regulilor referitoare la boicotul asupra Israelului; descrierea detaliată a produselor; certificat de sănătate sau de calitate (acolo unde este cazul). Valoarea principala a taxei vamale este valoarea CIF a bunurilor. Acolo unde nu poate fi stabilit decat pretul FOB, taxa vamala se compune din pretul FOB plus 15%. Autoritățile vamale qatareze permit importul temporar pentru anumite bunuri sau echipamente. Importurile temporare trebuie să aibă aprobarea prealabilă a Direcției Generale a Vămilor. Aceasta aprobare are, în mod normal, o valabilitate de 6 luni, cu posibilitatea de prelungire pe încă 6 luni. În cazuri excepționale autoritățile vamale pot acorda o perioadă de “import temporar” mai lungă de 6 luni. Pentru siguranța importului temporar, va trebui depus la autoritățile vamale un cec sau o garanție bancară, echivalentă cu taxa vamală pe un import normal. Ca regulă generală, nu se acorda scutiri de taxe vamale. Totuși, guvernul permite scutirea de taxa vamală pentru companiile qatareze cu capital mixt, unde există o investiție substanțială din partea partenerului extern. În anii trecuți, au fost acordate scutiri de taxe vamale la importul de materiale de construcții și echipamente de către principalii contractori care lucrează la proiecte din sectoarele de petrol și gaze, precum și de apă și electricitate.

Activităţile de export-import

Importul de produse în Qatar este reglementat de Legea nr. 40/2002 care aplică reglementarile Uniunii Vamale a CCG. În general o persoană care doreste să importe bunuri în Qatar în vederea comercializarii trebuie să fie înregistrata în Registrul Importatorilor și să fie aprobată de Camera de Comerț și Industrie a Qatarului. Importatorii individuali trebuie să fie de naționalitate qatareză. Companiile trebuie să fie deținute în totalitate de naționali qatarezi cu excepția cazurilor în care: - dacă importatorul este o companie industrială, capitalul acesteia trebuie să fie deținut, în proporție de minimum 51% de către naționali qatarezi și trebuie să aibă permisiunea, prin decret, să importe bunuri; - dacă firma este angajată într-unul din sectoarele de afaceri desemnate în Legea Investițiilor Externe (Legea nr 13/2000) și are un contract cu guvernul care-i permite să importe bunuri care sunt esențiale pentru funcționarea sa; - dacă firma este angajată în sectorul de contractare și este înregistrată ca o filială în Qatar sub o Hotărâre Ministerială emisă de Ministerul Economiei și Comerțului. Majoritatea bunurilor pot fi importate prin intermediul unui importator înregistrat cu plata unei taxe standard de 5% ad valorem. Anumite bunuri care concurează anumite produse manufacturate în interior sunt supuse unor taxe mai mari, ca o masură protecționistă. Acestea includ oțelul și cimentul, unde taxele sunt de 20% și ureea (30%). Taxa standard, valabilă la nivelul țărilor membre ale CCG este de 5% din valoarea CIF a facturii. Tabacului și produselor din acesta li se aplică o taxă de 100%. La nivelul spațiului CCG sunt scutite de taxe 417 produse, printre care: - alimente de bază; - importurile pentru misiunile diplomatice și consulare; - importurile pentru forțele armate și de securitate internă; - importurile pentru liniile aeriene civile și elicoptere; - efectele personale și produsele de uz casnic; - bagajele și cadourile transportate de pasageri; - bunurile destinate societăților de caritate; - nave și alte ambarcațiuni pentru transportul de pasageri și platforme plutitoare. Statele CCG au aprobat de asemenea noi reglementări care prevăd scutirea de taxe pentru importurile aferente unor proiecte industriale: utilaje și echipamente, piese de schimb, materii prime, bunuri semi-fabricate, materiale de ambalat.

Documentele necesare: În vederea eliberării materialelor importate sunt solicitate urmatoarele documente: - certificat de origine; - factură și document de transport; - descrierea completă a bunurilor; - certificat de sănătate și de calitate (dacă e cazul) Este preferabil ca respectivele documente să fie redactate în limba arabă sau engleză. Facturile comerciale pot fi legalizate de Secția Comercială a Ambasadei Qatarului din țara de origine sau de către autoritățile vamale la punctul de import din Qatar. Taxele de legalizare sunt percepute în funcție de valoarea facturii, variind de la 100 riali în cazul unei facturi în valoare de 5.000 riali, la 0,4% din valoarea facturii care depășește suma de 1 milion riali..

Legea nr 24/2016 de desființare, în cazul anumitor produse, a dreptului la monopol al importatorului exclusiv

Ministerul qatarez al Economiei şi Comerţului a pus recent în aplicare Legea nr. 24/2016 care exceptează unele bunuri de la obligativitatea respectării legii nr 8/2002, care stipulează, printre altele, dreptul de exclusivitate/monopol al importatorilor de produse. Legea 24 împiedică ca un număr de produse de consum să fie monopolul unor importatori. Ministerul a informat Autoritatea Generală a Vămilor asupra unei liste conţinând cca 420 agenţi comerciali ale căror monopol pentru importul respectivelor produse a fost desfiinţat. Ministerul coordonează de asemenea cu magazinele de desfacere pentru a pune în aplicare noua lege al cărei obiectiv este acela de a îmbunătăţi competitivitatea de pe piaţă şi de a duce la reducerea preţurilor. Legea nr. 24/2016 a fost emisă ca rezultat al unui studiu care a relevat că produsele de consum şi alimentare în cauză erau importate de un număr redus de agenţi. Acelaşi studiu a mai relevat faptul că, uneori, un agent deţinea dreptul de a importa diferite sortimente de produse care trebuiau să intre în competiţie pe piaţă şi nu să fie complementare unele altora. Asemenea practici împiedicau preţurile să scadă şi nu le furniza agenţilor stimulente pentru a îmbunătăţi calitatea serviciilor oferite consumatorilor. Legea le va permite totodată comercianţilor care nu deţineau dreptul de a importa aceste produse să aibă acces la importul lor, ceea ce va întări competitivitatea pe piaţă şi va duce la scăderea preţurilor. Ministerul Economiei şi Comerţului consideră că măsura este de natură a întări mediul de afaceri din Qatar şi de a oferi noi stimulente tinerilor importatori spre a intra pe piaţă. Printre cele 35 de produse se numără: lapte pudră şi lapte condensat, toate produsele din lapte, păsări, carne, ouă, orez, făină, peşte şi fructe de mare, ceaiuri, cafea, miere, sucuri, băuturi răcoritoare, apă minerală, sare de masă, paste, biscuiţi, ciocolată, îngheţată, nuci, cipsuri, produse alimentare congelate, pastă de tomate, grâne, popcorn, legume, ulei de gătit, margarină, folie de aluminiu, conservanţi, produse de igienă personală şi domestică. Decizia se înscrie în eforturile ministerului de a pune capăt creşterilor nejustificate de preţuri şi încurajării competitivităţii în lumina politicilor pieţii libere pe care guvernul le promovează. Rolul ministerului este de a spori competitivitatea economiei naţionale pentru a contribui la realizarea Viziunii Naţionale a Qatarului 2030.

Taxe vamale

Uniunea vamală la nivelul statelor membre CCG a stabilit nivelul taxei vamale la 5% în cazul majorității produselor importate în țările CCG. Odată ajunse în Qatar, produsele pot fi exportate în alte țări CCG liber, fără taxe suplimentare. Scutiri de taxe vamale pot fi obținute pentru importul de echipamente referitor la un anumit proiect, sau în cazul importului de materii prime, sau material semifabricate, în cazul în care nu sunt disponibile pe plan local. În plus față de taxa vamală, taxele de legalizare sunt plătibile aferent documentației de import. Valoarea de baza luată în calcul la calculul taxei este CIF. Acolo unde numai valoarea FOB poate fi stabilită, vameșii vor aplica la valoarea FOB procentul de 15%.

Admisia temporară Autoritatile vamale qatareze permit ca anumite bunuri, inclusiv echipamente, să fie importate în regim temporar. Aceste importuri sunt supuse aprobării prealabile a Directorului Vămii. Aprobarea este dată, de regulă, pe o perioadă de 6 luni, dar poate fi prelungită pe alte 6 luni. O perioadă mai lungă poate fi acordată de autoritățile vamale numai în cazuri excepționale. Un cec sau o garanție bancară echivalentă taxei aferente unui import obișnuit trebuie depusă la vamă ca garanție.

Efectele personale şi restricţii Un salariat strain rezident în Qatar poate să-și aducă efectele personale fără taxe vamale (cu excepția produselor de porc și îndeosebi a alcoolului). Importul și vanzarea băuturilor alcoolice și a carnii de porc sunt interzise. Este permis importul animalelor de casă. Pentru importul lor în Qatar este nevoie de un certificat de sănătate vizat de un medic veterinar acreditat de către autoritățile din țara de origine. Animalele aduse în Qatar trebuie să fie vaccinate împotriva turbării. Nu se practică taxe asupra exporturilor.

Exporturi Economia qatareză caută să diversifice sursele de venit, cunoscând fiind că principalele surse sunt industria gazelor și petrochimica. Principalele produse exportate sunt țițeiul, produsele petroliere rafinate, lichide din gaze naturale, amoniac, uree și substante petrochimice. Nu se percep taxe vamale la export. Este interzis exportul de bunuri în Israel și exportul anumitor produse subvenționate sau a antichităților.

Importuri Qatarul importa îndeosebi produse prelucrate, mașini-unelte și echipamente de transport și materiale de construcții, acestea reprezentând peste 70% din totalul importurilor.

Principalele produse importate de Qatar: Qatarul fiind o țară micaă, cu o industrie foarte puțin diversificată și o agricultură cvasi-inexistentă (în virtutea solului arid și a căldurii excesive), se poate spune că importă aproape orice. Importurile Qatarului au fost în 2014 în sumă de 30,5 mld USD, cu 31% mai mari decât cele aferente anului 2010 Structura acestora, în 2014 a fost următoarea: - mașini, motoare, pompe: 4,7 mld USD (15,5% din total importuri); - vehicule: 3,9 mld USD (12,7%); - echipamente electronice: 3,2 mld USD (10,6%); - aparate de zbor: 1,8 mld USD (5,9%); - produse din fier sau oțel: 1,8 mld USD (4,6%); - mobilă, aparate de iluminat, respectiv de semnalizare: 824,7 mil USD (2,7%); - pietre prețioase, metale prețioase, monezi: 805,7 mil USD (2,5%); - plastic: 727,1 mil USD (2,4%); - ambarcațiuni, nave: 642,3 mil USD (2,1%)

Potentialul de absorbție al pieței pentru produse românești: Exporturile României în Qatar au totalizat, în 2014, 47,09 mil USD, față de 28,9 mil USD în 2013, fiind în continuă creștere inclusiv în semestrul I 2015 (22,96 mil USD), față de perioada similara a lui 2014 (19,56 mil USD).

Amenajarea de zone economice (Ras Bufontas – Um Alhoul – Al Karaana) Zonele economice au scopul de a încuraja punerea bazelor unor noi obiective industriale, în diferite sectoare şi demararea de noi afaceri, cu capital autohton şi cu participare străină, aducând astfel ţării contribuţii şi beneficii semnificative, inclusiv întărirea sectorului privat şi diversificarea unei economii bazate pe cunoaştere.

Compania zonelor economice “Manateq” are în vedere realizarea acestui obiectiv prin punerea la dispoziţie a unei game variate de servicii şi stimulente, menite a înlesni derularea de afaceri, inclusiv în cadrul procesului de implicare a clienţilor, prin crearea unui One-Stop-Shop. Aceste servicii vor include: alocarea de terenuri şi clădiri, înregistrarea şi acordarea de licenţe de funcţionare Companiilor, acordarea de pemise de muncă, obţinerea de vize şi alte servicii acordate Companiilor înfiinţate în zonele alocate. - Manateq, deşi având statut de regie autonomă, este în subordinea Ministerului Economiei şi Comerţului. - La finele lui 2017 a fost demarată darea în exploatare a 3 zone economice speciale, 4 parcuri logistice şi 4 parcuri de depozite, toate vizând încurajarea antreprenoriatului, a conlucrării dintre IMM-urile locale şi cele străine, respectiv atragerea investiţiilor străine directe, în care scop acestea vor oferi facilităţi logistice şi de depozitare, clădiri de birouri, diferite servicii, inclusiv asigurarea de consultanţă şi diferite alte servicii clienţilor (înregistrare comercială, permise de construcţie, formalităţi pe imigrare), respectiv va fi permisă proprietatea străină până la 100% şi repatrierea profitului. Zone economice speciale: 1. Ras Bufontas, întinsă pe 4 km.p., este situată adiacent noului Aeroport Internaţional Doha, fiind conectat şi viitorului metrou. Este favorabilă dezvoltării de afaceri în sectoare precum: medical, auto, aerospaţial, tehnologii avansate, logistic şi servicii de afaceri. 2. Um Alhoul, cu o suprafaţă de 34 km.p., este conectată noului Port Hamad. Sectoare de activitate potrivite: industrie navală, logistică, produse agro- alimentare, auto, construcţii, prelucrare metale, maşini, petrochimie. 3. Al Karaana (44 km.p.), situată la p.c.t.f. Abu Samra, cu Arabia Saudită, este favorabilă pentru construcţii, materiale de construcţie, metale, chimicale, materiale plastice.

Parcurile logistice au scopul de a crea un mediu de afaceri modern, favorabil derulării serviciilor de furnizare şi depozitare, de natură a asigura oportunităţi de investiţii care aduc valoare adăugată economiei locale. Aceste proiecte primare, beneficiază de o infrastructură optimă, asigurând: accesul direct la o reţea integrată de apă, electricitate şi drumuri, închirierea pe termen lung, depozite şi ateliere pentru procesare şi ansamblare, showroom-uri comerciale pentru mărfuri şi produse, alături de opţiuni pentru o diversitate de spaţii de lucru/birouri şi de locuit pentru lucrători. Ele sunt atribuite în sistem BOT: 1. Jery Al Samur este prevăzut a deveni un important centru de depozitare şi distribuţie pentru produse alimentare şi băuturi, depozite generale, piese auto şi maşini, materiale de construcţii 2. Birkat Al Awamer (3,6 km.p.) va fi ideal pentru companiile care caută să-şi construiască propriile premise (showroom-uri, birouri, cazări pentru lucrători), asigurând alocarea de terenuri ( de la 1000 m.p.) în leasing pe 30 de ani, 3% din profil revenind Manateq. Este favorabil activităţilor în construcţii, manufacturier, materiale de construcţii, ateliere prelucrare aluminiu, piatră şi oţel, depozitare diferite mărfuri 3. Aba Saleel (0,34 km.p.) este conectat terestru cu parcul logistic Wakra, zona industrială Mesaeed, portul Hamad şi zona economică specială Umm Alhoul, fiind propice pentru electronică, tipărire, spălat, hrană animale, prelucrare şi depozitare produse alimentare, modă şi artă. 4. Al Wakra (2,9 km.p.) este situat în apropiere de Aeroportul Internaţional Hamad, Portul Hamad şi Zona economică Umm Alhoul, fiind propice pentru industrie grea, servicii de navigaţie şi echipamente navale, contractare.

Parcuri de depozite: Pentru complementarea necesităţilor pe linia activităţilor logistice Manateq finanţează 4 parcuri de depozite, care au fost acordate prin licitaţie dezvoltatorilor care vor supraveghea managementul şi operarea în cadrul procesului de construcţie, operare şi transfer. Parcurile de depozite au menirea de a asigura necesităţile de depozitare pe piaţa internă, pentru a asigura dezvoltarea unei economii competitive şi sustanabile, prin activarea parteneriatului între sectorul public şi cel privat, astfel încât rolul statului să se limiteze la supraveghere şi gestionare, în timp ce sectorul privat va purta responsabilitatea operării, dezvoltării afacerii şi marketingului. Proiectele vor asigura IMM-urilor zone sigure de depozitare, la cele mai înalte standarde internaţionale, alături de servicii eficiente de logistic, la preţuri competitive. 1. Bu Fesseela (496 km.p.), este situat în nordul Qatarului 2. Bu Sulba (517 km.p.), este situat în partea de sud a ţării 3. Umm Umm Shaharain 1 (499 km.p.) este situat în nordul ţării 4. Umm Shaharaine 2 (500 km.p.) este situat în nordul Qatarului 5. Firmele interesate a investi spre a-şi stabili prezenţa în aceste zone speciale vor găsi datele referitoare la demersurile implicate pe web-site-ul www.manateq.qa

Relatiile economice dintre Romania si Qatar

1. Comerţ bilateral România – Qatar (conform statisticilor romanesti) Evoluţia schimburilor comerciale bilaterale, în perioada 2005 – 30 nov. 2017 / 2017, se prezintă astfel :

- mil. USD - 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 30nov 2017 2017 conf. MDPS Qatar Total 6,486 10,044 17,96 14,62 12,88 9,71 28,4 40,8 48,0 61,43 62,25 35,43 25,717 65,674 Export 6,449 10,04 17,66 14,43 12,88 9,71 25,8 35,7 28,9 47,07 43,12 27,06 22,496 63,118 Import 0,037 0,004 0,3 0,19 0 0 2,6 5,1 19,1 14,34 19,13 8,37 3,221 2,556 Sold 6,412 10,036 17,63 14,24 12,88 9,71 23,2 30,6 19,8 33,35 23,99 18,69 19,275 60,562

După cum constatăm din tabelul de mai sus, valoarea reală a exporturilor românești cu destinația finală Qatar este cea conform evidenţelor Ministerului qatarez al Dezvoltării, Planificării şi Statisticii (www.mdps.gov.qa), care este apreciabil mai mare decât cea din statisticile Direcţiei Generale a Vămilor, explicaţia constând în faptul că dacă autorităţile noastre vamale iau în considerare destinaţia din factură (care adeseori este portul unde mărfurile sunt descărcate, în speţă provizoriu, ele fiind apoi transbordate ulterior la bordul unor barje, pentru expediere în Qatar), autorităţile vamale qatareze iau în considerare certificatul de origine. Faptul este confirmat şi de creşterea exporturilor româneşti, conform evidenţelor DGV, pe relaţia Oman şi scăderea celor pe EAU, explicaţia constând în faptul că odată cu blocada, tranzitul mărfurilor având ca destinatar Qatarul, a fost comutat de pe zona liberă Jebel Ali (EAU), pe porturile omaneze Sohar şi Salalah.

2. Structura schimburilor comerciale bilaterale

Exporturi în Qatar: automobile şi accesorii; mobilă, mobilier medico-chirurgical; lemn; cereale, carne, produse alimentare, preparate din legume şi fructe; autoturisme de teren (Duster); reactori nucleari, boilere, maşini şi dispozitive mecanice; aparate şi materiale electrice; articole din material plastic; articole din cauciuc; articole din fontă, fier, oţel; materiale textile, articole de îmbrăcăminte şi accesorii; instrumente şi aparate optice, fotografice, cinematografice; alte produse.

Importuri din Qatar: produse chimice organice; materiale plastice.

3. Cooperarea economică pe obiective complexe în Qatar este dificil de realizat de societățile comerciale românești datorită prezenței pe piața qatareză, dominată de sectorul energetic, a marilor concerne internationale. Subcontractarea rămâne o soluție posibilă prin co-participarea la licitațiile organizate de contractorii generali.

4. Investițiile qatareze în România: La 31 decembrie 2016, conform statisticilor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, numărul de societăţi cu participare qatareză înregistrate în România era de 30, 2016 fiind an de vârf după numărul de societăţi înmatriculate (5), în sumă de 449.340 USD, ceea ce plasează Qatarul pe locul 101 după valoarea investiţiei în echivalent valută, respectiv pe locul 105 după numărul de societăţi investitoare. Principalele domenii de activitate: comerţ cu ridicata şi amănuntul (58%), construcţii (8%), tranzacţii imobiliare (8%), industria extractivă şi prelucrătoare (7%), transporturi (6%), industria hotelieră (4%).

5. Relaţiile comerciale dintre UE și Qatar:

UE este unul dintre principalii partenerii comerciali ai Qatarului. În 2015 valoarea exporturilor UE În Qatar a fost de 10, 5 mld euro. Gama UE de produse la export cumuleazĂ mașini, utilaje și echipamente industriale, vehicule de transport, produse chimice, textile și produse alimentare. Importul din Qatar a fost în 2015 de 7,5 mld euro.și este reprezentat în special din petrol și gaze naturale și produse petrochimice. Qatarul ocupa locul 34 ca partener comercial al UE, mai exact locul 31 la export și locul 39 la import. Relațiile economice și comerciale se derulează încă în baza Acordului de Cooperare Economică semnat de UE cu Consiliul de Cooperare al Golfului din care Qatarul face parte. Negocierile demarate în 1990 pentru semnarea unui Acord de Comerț Liber au fost revigorate după 2003, odată cu constituirea Uniunii Vamale între cele șase state membre GCC. Ultimele runde de discuții au scos în evidență progrese consistente, ambele părți fiind încrezatoare că documentul va putea fi definitivat și semnat în viitorul apropiat. Marea majoritate a investițiilor UE în Qatar sunt orientate către domeniul energetic, în special în cel al facilităților de extracție, procesare și transport a gazelor naturale.

Proprietatea

În Qatar sunt permise urmatoarele forme de proprietate.

Proprietate funciară absolută

Dreptul de proprietate absolută se limitează în principal la resortisanții din Qatar. Resortisanții GCC pot deține terenuri fără restricții în trei zone desemnate administrate de Qatar Diar. Acestea sunt Lusail, Fox Hills și Al Khuraj. Cetățenii straini non-CCG pot deține proprietati imobiliare numai în proiecte desemnate specifice, și anume Pearl-Qatar, West Bay Lagoon și Al Khor Resort.

Drepturile uzufructuare

Drepturi "uzufructuare" sunt drepturile în domeniul imobiliar care acordă beneficiarului dreptul de a se folosi de si ocupa proprietatea aparținând unei alte persoane, pentru o perioadă definită de timp (sau, în cazul în care nedefinit, pe durata vietii beneficiarului) și în conformitate cu termenii și condițiile cuprinse în instrumentul care creează dreptul. Drepturile acordate în temeiul unui acord uzufructuar se refera la teren și creaza un avantaj legal asupra proprietatii. Neqatarezii pot deține uzufructul asupra bunurilor utilizate, atât în scopuri rezidențiale, cat și comerciale, pentru o perioadă de până la 99 de ani, în 18 domenii de investiții desemnate.

Drepturile de închiriere

Un contract de leasing va acorda numai pentru chiriaș un drept personal. Contractul de închiriere va fi opozabil în raport cu proprietarul, dar nu este direct opozabil terților, și nu poate fi opozabil unui nou proprietar de proprietate. Locatarul nu are dreptul de a afirma și de a proteja drepturile sale în proprietatea închiriată, în nume propriu. Drepturile personale acordate în temeiul unui contract de leasing nu pot fi ipotecate, deoarece nu se ridică la "proprietate" în dreptul lor propriu (deși un depozit poate fi perceput de către un creditor prin intermediul unei cesiuni de leasing de la chiriaș pentru creditor în caz de neplată de către chiriaș). Relația dintre proprietar și chiriaș este în mare parte reglementată de Legea nr (4) din 2008, care, printre altele, a stabilit un comitet desemnat în cadrul municipiului Doha să soluționeze litigiile de leasing.

Înregistrarea titlului

Toate tranzacțiile care stabilesc, transfera, modifica, anuleaza sau reziliaza drepturile de proprietate sau alte drepturi atașate la terenuri trebuie să fie înregistrate. Orice contract neînregistrat nu are nici un alt efect înafara obligațiilor personale între părțile contractante. Departamentul de Publicitate Imobiliară înregistrează toate drepturile asupra terenurilor, precum și orice modificări care ar putea avea loc în ceea ce le privește și astfel de înregistrări sunt acum introduse într-un sistem electronic. Părțile interesate, autoritățile judiciare sau experți desemnați de către acestea au acces la astfel de înregistrări.

Înregistrarea autorizaţiilor, mărcile înregistrate, drepturile de autor asupra proprietăţii intelectuale

Protecția Proprietatii Intelectuale câștigă o importanță deosebită în Qatar odata cu constituirea Parcului Qatarez pentru Știință și Tehnologie, care are ca scop să atragă Companiile de a crea centre de cercetare și dezvoltare de renume internațional; și totodata de a crea companii pe baza proprietatii intelectuale generate la intern sau achizitionata din exterior. Deși nu a monitorizat sau aplicat cu strictețe, Qatarul a adoptat mai multe legi de proprietate intelectuală în conformitate cu obligațiile sale asumate fata de Organizația Mondiala a Comerțului. Autorizațiile sunt protejate de un sistem de înregistrare pe o perioadă de 10 ani; după aceea pot fi reînnoite pe o perioadă de numai 5 ani. Mărcile pot fi înregistrate pe o perioadă de 10 ani și prelungite pe perioade de 10 ani pe timp nelimitat. Dacă o marcă nu a fost folosită timp de 5 ani, aceasta poate fi anulată de către instanță la cererea părții interesate. Înregistrarea unei mărci dă proprietarului ei dreptul exclusiv de a o folosi pe produsele pe care acea marcă este înregistrată. Proprietarul poate interzice folosirea mărcii sale de către alte părți pe produse competitoare. Legea nr. 25 a dreptului de autor asupra proprietății intelectuale a fost promulgată în Qatar la 22 iulie 1995. Implementarea prevederilor legii a avut loc începand cu data de 1 mai 1997. Potrivit acestei legi, operele literare, artistice și științifice, inclusiv produsele software, casete audio și video sunt protejate. Legea include și amenzi pentru încălcarea acestei legi, între 30.000QR și 50.000QR, precum și pedeapsa cu închisoarea de la 6 luni la un an. Legea este pusă în aplicare de către un Birou al Copyright-ului, compus din 12 inspectori. Mărcile comerciale pot fi înregistrate la Oficiul Marcilor Comerciale (Trademark Office, Înscrierile sunt valabile timp de 10 ani (reinnoibile). Mărcile comerciale pot fi anulate dacă nu sunt utilizate pentru perioade de cinci ani consecutivi în Qatar. Clasificarea internațională a produselor și serviciilor este folosita și o cerere separată trebuie să se facă pentru fiecare clasă. Neqatarezii au aceleași drepturi ca și Qatarezii, cu condiția ca țara lor sa trateze Qatarul la reciprocitate.

Drepturi de autor

Legea Copyrightului (nr. 7 / 2002) protejează opere literare și artistice originale, inclusiv programe de calculator și baze de date, care sunt creative în alegerea și dispunerea obiectului acestora. Materialele sunt înregistrate la Oficiul de autor Qatar pentru a fi protejate. Protecția se extinde, printre altele, la non-Qatarezi ale căror operă este publicată pentru prima dată în Qatar sau este publicată în altă țară și apoi publicata în Qatar în termen de 30 de zile de la prima data a publicarii, și la operele protejate de acordurile internaționale.

Legea Copyrightului o anuleaza pe precedenta (No. 25 / 1995) si asigura protectia lucrarilor originale incluzand: − carti, pamflete si alte scrieri; − lucrari, livrate oral, precum lecturi; − piese și musicaluri; - muzică; - lucrări coregrafice; - lucrări audio-vizuale; - fotografii; - aplicații de artă (artizanat și industriale); - desene și picturi; și - programe de calculator. Protecția se extinde la lucrări derivate din lista de mai sus, dar nu cuprinde legi, legislație, judecăți, convenții internaționale și orice alte documente oficiale și traducerile lor.

Brevete Legea brevetelor (nr 30 / 2006) prevede înregistrarea invențiilor și brevetelor străine la Oficiul de Brevete Qatar. Oficiul de Brevete a fost anterior un departament din cadrul Ministerului Justiției. Cu toate acestea, începând cu 2014, Oficiul de Brevete este acum un departament al Ministerului Economiei și Comerțului. Un brevet CCG poate fi obținut prin depunerea la Oficiul de Brevete din Riad, Arabia Saudită.

Drepturi de design Desenele industriale și modelele pot fi înregistrate în conformitate cu Legea privind mărcile comerciale (nr 9 / 2002). Protecția durează cinci ani (reînnoibilă pentru alte două perioade de câte cinci ani).

Amenzile aplicate în cazul scurgerilor de date cu caracter personal

La data de 3 noiembrie 2016, Emirul Qatarului Şeicul Tamim bin Hamad Al Thani a promulgat Legea nr 13 / 2016, referitoare la protecţia datelor personale, care prevede amenzi de până la 5 milioane riali qatarezi (1USD – 3,64 r.q.) în cazul încălcării diferitelor sale articole. Legea, care conţine 32 de articole, asigură protecţia datelor personale, interzicând totodată transmiterea persoanelor de mesaje electronice referitoare la efectuarea de achiziţii, fără aprobarea lor. Legea nu se aplică corespondenţei electronice inter-individuale, sau datelor folosite pentru întocmirea de evidenţe statistice oficiale. Orice persoană are dreptul la confidenţialitatea datelor personale , iar datele nu trebuie procesate decât într-un mod transparent, bazat pe încredere, în spiritul respectului demnităţii umane. Persoanele sau entităţile legale care operează cu date nu au dreptul de a procesa datele personale fără aprobarea persoanei în cauză, sau dacă nu este în scopuri legale. Oricine încalcă această prevedere este pasibil de o amendă de până la 1 milion de riali. Persoanele au dreptul oricând de a-şi retrage aprobarea de procesare a datelor lor personale, sau de a cere ştergerea lor, dacă consideră că nu este cazul, ilegal, ori apreciază că le prejudiciază. Persoanele pot accesa propriile date personale şi le pot revizui. Persoanele trebuie informate asupra faptului că datele lor au fost folosite şi în ce scop. Procesarea datelor copiilor necesită acordul părinţilor. Datele personale confidenţiale nu trebuie procesate fără permisiunea autorităţilor de resort şi numai conform procedurilor şi reglementărilor specificate în decizia ministerială. Asemenea date se referă la rasă, copii, sănătate fizică sau mentală, covingeri religioase, relaţii maritale şi cazier, încălcarea fiind pedepsită cu amenzi de până la 5 milioane riali. Legea exceptează autorităţile competente permiţându-le să proceseze datele personale fără consimţământul celui în cauză, în scopul protejării securităţii naţionale, relaţiilor internaţionale, intereselor economice şi financiare ale statului şi pentru prevenirea criminalităţii.

Contractele comerciale – alegerea legislaţiei şi a jurisdicţiei

Odată ce o entitate de afaceri a fost stabilită, va avea nevoie să-și protejeze interesele atunci când intră în raporturi contractuale cu alte entități. Părțile în cadrul unui contract internațional sunt libere să aleagă legea și jurisdicția care va reglementa respectivul contract (în cazul în care nu aleg o lege aplicabilă, contractul va fi guvernat de Codul Civil (legea nr. 22 / 2004) ). Părțile pot conveni, de asemenea, în scris, de a supune litigiile arbitrajului. Statuk Qatar a aderat la Convenția Națiunilor Unite cu privire la recunoașterea și executarea sentințelor arbitrale străine (1958) (Convenția de la New York). Prin urmare, sentințele arbitrale realizate în țările care sunt părți la prezenta Convenție, ar trebui să fie executorii în Qatar, în conformitate cu prevederile Convenției.

Constituirea unei Companii:

Pentru înființarea unei Companii și obținerea Înregistrarii Comerciale sunt necesare următoarele: - Memorandumul și Actul de Constituire în arabă, care este în conformitate cu formularul standard furnizat de Ministerul Economiei și Comerțului și care a fost aprobat de Minister; - Exemplare autentificate, având avizele notariale și consulare, ale: Certificatului de Constituire (Certificate of Incorporation), și rezoluția conducerii (bordului director) sau împuternicirea autorizându-l pe delegat să acționeze în numele său pentru a constitui o Companie în Qatar; - Scrisoare din partea unei banci qatareze care să indice depozitarea cotei de capital la banca și Înregistrarea la Camera de Comerț a Qatarului (emisă simultan cu Certificatul de Înregistrare Comercială, care va confirma statutul de membru al Camerei) Odată ce compania a fost constituită și Înregistrarea Comercială emisă, cota de capital poate fi pusă la dispoziția directorilor companiei sau directorului general în scopul gestionării activității ei. Atunci mai trebuie obținute următoarele licențe: - Licență comercială; - Drept de semnatură; Card de imigrare

Înregistrarea comercială a firmelor străine (alte formalităţi):

De toate procedurile de înregistrare comercială se ocupă, contra unui onorariu, case de avocatură comercială din Qatar, prin Ofițeri de Relații Publice. Odată o firmă înființată, fie va trebui angajat un ORP, fie va trebui închiriat unul de la o terță parte. Respectivul va efectua demersurile de obținere a permisului de rezidență, a permiselor de conducere, a conexiunilor la telefon, energie și apa, precum și reînnoirea lor.

Formele de implicare a companiilor străine în afaceri (in Qatar) Compania este vehiculul normal de a face afaceri, existând și unele excepții pentru atragerea capitalului străin. Cu excepția filialelor companiilor străine în cazul contractelor cu guvernul qatarez și a Birourilor de Reprezentare Comercială ale companiilor în anumite sectoare, în majoritatea celorlalte cazuri va fi nevoie de un partener qatarez.

1. Filiala

Este permisă în cazul când o companie străină execută un anumit contract încheiat cu guvernul qatarez. Autorizată de Ministerul Economiei și Comerțului, pentru cazul în care proiectul este aprobat de guvern, în care caz nu este nevoie de un partener qatarez. Filiala este înregistrată pentru execuția respectivului contract încheiat cu guvernul și nu poate contracta și efectua lucrări pentru sectorul privat. Filiala va fi supusă plații tuturor taxelor, cu excepția cazului în care i se acordă o scutire specială.

2. Agenţia comercială

În cazul companiilor străine care nu-și stabililesc prezența în Qatar, un agent qatarez este numit pentru comercializarea bunurilor și serviciilor sale în Qatar. Agențiile exclusive pot fi înregistrate și se supun Legii Agenților Comerciali nr. 8 / 2002. În cazul unei agenții înregistrate, comisionul se platește în cazul tuturor vânzărilor de produse pe teritoriul Qatarului chiar dacă respectivele nu se datorează activităților agentului. Terminarea contractului de agenție va declanșa compensații pentru agentul qatarez, inclusiv la expirarea termenului fixat pentru contractul de agenție. Agențiile neînregistrate vor face obiectul Legii Comerciale (nr. 27 / 2006).

3. Birourile de Reprezentare Comercială

Un Birou de Reprezentare Comercială poate fi înregistrat în virtutea Deciziei Ministerului Economiei și Comerțului nr. 142/2006, care reglementează statutul Birourilor de Reprezentare Comercială. Acesta poate fi folosit exclusiv pentru a promova o companie străină în Qatar, pentru a o prezenta, prin parketing și promovare, companiilor qatareze, în legătură cu proiectele lor. Nu poate fi angrenat în tranzacții/vânzări sau contracte în Qatar. Afacerea trebuie derulată de entitatea străină (acolo unde contractul poate fi executat substanțial în afara Qatarului), sau de către o companie sau filială, autorizată a face afaceri în Qatar.

Tipurile de Companii

În afara celor de mai jos, alte entități legale în conformitate cu legislația qatareză în materie includ: Parteneriatul Simplu, Parteneriatul Mixt și Holdingul (Holding Company). Participarea capitalului străin în toate companiile este restricționată la anumite niveluri.

Societatea cu Raspundere Limitată (SRL)

Dacă unui investitor străin i se permite să dețină 100% din capitalul companiei (de către Ministerul Economiei și Comerțului ca rezultat al investirii în anumite sectoare specificate), atunci o Societate cu Răspundere Limitată (Limited Liability Company), cu un acționar unic poate fi folosită ca vehicul pentru o astfel de investiție. Capitalul minim folosit, de 200.000 RQ (54.950 USD), va trebui plătit integral. Oricum, actuala Lege a Companiilor Comerciale nu prevede nici un capital minim. Poate avea un acționar unic care deține 100% din acțiunile companiei. Acesta poate fi o persoană qatareză sau de un investitor străin care a obținut o scutire ce-i permite să investească în Sectoare Prioritare, așa cum este prevăzut sub Legea Investițiilor Străine. Acolo unde nu poate fi obținută o exceptare, un investitor străin va avea nevoie de un partener qatarez, care să dețină 51% din afacere. Profitul părților nu trebuie să reflecte neaparat contribuția la acționariat. 10% din profiturile nete anuale trebuie menținute în Companie, până ce rezerva legală ajunge la 50% din capitalul pe acțiuni. Nu poate obține capital prin subscripție publică și nu poate emite acțiuni sau obligațiuni liber transferabile. Actiunile pot fi transferate numai după ce au fost în primul rând oferite, in baza dreptului de preemptiune, celorlalți acționari, cu excepția cazului în care ceilalți acționari au fost de acord să renunțe la dreptul lor. Legea Companiilor Comerciale nu le interzice SRL-urilor sa deruleze actiuni care includ acceptarea de depozite, activitati bancare sau de asigurari, asigurarea de servicii de investitii in numele unor terte parti. Totusi, alte legi in Qatar, care reglementeaza efectiv respectivele activitati prevad ca o Societate cu raspundere lilitata nu poate derula activitati de acest gen, trebuind in schimb a fi constituita o societate pe actiuni.

Societatea pe Acţiuni

Există două tipuri de Societăți pe acțiuni, private și publice (care trebuie să fie listate la Bursa qatareză în interval de un an de la constituire, altfel ele fiind convertite în Societăți pe Acțiuni private. Capitalul minim ce trebuie plătit în cazul unei Societăți pe Acțiuni publice este de 10 milioane RQ (2.746.574 USD) pentru o companie nelistată, și de 40 milioane RQ (10.986.295 USD) pentru o companie listată la Bursa qatareză. O Societate pe Acțiuni privată trebuie să aibă un capital minim de 2 milioane RQ (547.295 USD). Numărul acționarilor nu trebuie să fie mai mic de 5 (respectiv de 30 în cazul SA- urilor listate la Bursa). Memorandumul și Actul constitutiv/Articolele de Asociere sunt într-o formă prescrisă și orice deviere de la respectiva formă trebuie supusă aprobării Departamentului pentru Companiile Comerciale din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului.

Articolul 207

“Guvernul Qatarului, o corporație publică qatareză, sau o entitate deținută de guvernul qatarez, în care Statul să dețină minimum 51%, sau mai puțin cu aprobarea Consiliului de Miniștri, poate încorpora o Societate pe Acțiuni privată, fie singură sau împreună cu un investitor străin. Cu aprobarea Ministrului Economiei și Comerțului, cota de acțiuni a investitorilor străini este negociabilă, putând fi mai mare de 49%. Nu intră sub incidența Legii societăților comerciale, în măsura în care anumite dispoziții ale acestei legi au fost excluse în mod special în Actul Constitutiv al companiei.

Filiala (Brach Office)

Pentru înregistrarea unei Filiale și obținerea unei înregistrări comerciale sunt necesare următoarele:

- Scrisoare de susținere din partea entității guvernamentale qatareze pentru care vor fi prestate serviciile; - Copie a contractului cu respectiva entitate guvernamentală qatareză; - Autorizare din partea Ministerului Economiei și Comerțului de a constitui o filială; - Copii ale Certificatului de Constituire, ale memorandumului și Articolelor de Asociere, toate autentificate și având avizele notariale și consulare de rigoare; - O împuternicire autentificată și avizată la notariat și consulat din partea companiei străine pentru directorul filialei și înregistrarea la Camera de Comerț a Qatarului (emisă simultan cu Certificatul de Înregistrare Comercială, care va atesta statutul de membru al Camerei) Odată ce filiala a fost aprobată și Înregistrarea Comercială a fost emisă, următoarele licențe trebuie obținute: - Licența comercială; - Drept de semnatură; - Card de imigrare. Dacă este cazul, filiala companiei va trebui să fie introdusă în Registrul Importatorilor și/sau Registrul Contractorilor.

Impozitarea companiilor şi a salariaţilor

a. Impozitarea companiilor Legea impozitului pe venit (Nr. 21 / 2009) - “Tax Law”) a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2010. Aceasta a înlocuit legea nr 11 / 1993, aducând o serie de schimbări, dintre care cea mai importantă fiind stabilirea unui impozit forfetar pe venit de 10%, înlocuind rata de impozitare eșalonată, aplicabilă înainte de ianuarie 2010, precum și introducerea unui regim fiscal cu reținere la sursă. Un impozit forfetar pe venit de 10% se percepe aferent afacerilor derulate de către altii decat cele detinute integral de naționali din spațiul CCG. Oricum, acolo unde au fost încheiate acorduri speciale între guvernul Qatarului și Companii străine, în industria de petrol și gaze, precum și în domeniul dezvoltării resurselor naturale, nivelurile de impozitare prevăzute în respectivele acorduri vor continua să se aplice. Dacă acordul nu prevede o rată a impozitului, atunci se așteaptă aplicarea unui procent de 35%, în respectivele sectoare. Rata profitului partenerului de afaceri qatarez sau din CCG, este scutită de impozit. Legea Impozitului impune taxa pe venitul total al contribuabilului realizat în Qatar pe durata anului fiscal precedent. Obligațiile fiscale se aplică nu numai veniturilor realizate în Qatar, dar, de asemenea, comisioanelor plătibile în temeiul contractelor de agenție, de brokeraj sau de reprezentare comercială realizate în afara Qatarului, în conexiune cu activitățile desfășurate în interiorul Qatarului. Venituri provenite din surse din Qatar includ veniturile provenite din: orice activitate menită să facă profit în Qatar, punerea în aplicare a contractelor, imobile, vânzarea de acțiuni în companii din Qatar sau companii listate la Bursa (Qatar Exchange), servicii furnizate sediilor centrale, sucursalelor sau companiilor asociate, a dobânzii la creditele obținute în Qatar, veniturile rezultate din explorarea, forarea sau utilizarea resurselor, veniturilor rezultate din exploatarea, forarea sau utilizarea resurselor naturale, precum și venitul impozabil, în conformitate cu tratatele de dubla impunere. Legea fiscală a stabilit un nou regim de reținere la sursă asupra plăților către nerezidenți, după cum urmează: - 5% (cinci procente) din suma brută a redevențelor și taxelor tehnice; - 7% (șapte la sută) din suma brută a dobânzii, comisioane, taxe de brokeraj, comisioane director, taxele de participare, precum și orice alte plăți pentru servicii efectuate în întregime sau parțial în statul Qatar. O scutire de taxe poate fi acordată în temeiul Legii fiscale pentru o perioadă de până la șase ani pentru proiecte majore în cazul în care îndeplinesc anumite criterii. " Unele țări au tratatele privind dubla impozitare cu Qatarul, inclusiv Franța, Rusia, China, Elveția și Marea Britanie. Dacă nu există tratate privind dubla impozitare, scutirea unilaterală poate fi disponibila.

b. Impozitarea salariaţilor

Veniturile salariaților nu sunt impozitate.

Instituirea, în 2015, a sistemului de protecţie prin efectuarea de către companii și instituțiii publice a plăţii salariilor personalului pe card bancar La un an de la lansarea sa, câteva cifre reliefează impactul pozitiv al Sistemului de Protecţie a Salariaţilor (Wage Protection System - WPS). La 2 noiembrie 2015 toţi angajatorii din sectorul privat au fost obligaţi să deschidă conturi bancare pentru angajaţii lor şi să transfere electronic salariile. Iniţiativa a pus capăt culturii banilor cash, obligându-i pe angajatori să-i plătească pe angajaţi la timp şi integral, fiind de natură a permite autorităţilor qatareze să monitorizeze plata salariilor, şi să-i asigure pe salariaţi că sunt plătiţi conform contractului încheiat cu angajatorii. Conform evidenţelor Ministerului Dezvoltării Administrative, Muncii şi Afacerilor Sociale, un număr de 37.916 companii din Qatar s-au conformat până în prezent sistemului WPS. Celelalte companii, care utilizează cca 15% din forţa de muncă angajată în Qatar, s-au angajat să se conformeze WPS, fiind în curs de îndeplinire a criteriilor de conformitate. Aşadar, cca 1,8 milioane din cei 2,1 milioane de lucrători salariaţi în Qatar îşi primesc salariul în cont. Se anticipează o scădere considerabilă, în perioada următoare a numărului lucrătorilor neincluşi în sistem în condiţiile în care inspectorii guvernamentali ai muncii desfăşoară demersuri de identificare şi penalizare a celor care nu s-au conformat încă. Ministrul dezvoltării administrative, muncii şi afacerilor sociale, dr. Issa bin Saad Al- Jafali Al-Nuaimi a menţionat că implementarea acestui sistem asigură o transparenţă şi totodată o protecţie sporită lucrătorilor, în marea lor majoritate străini, faţă de posibilitatea de a fi înşelaţi de angajatori. De la introducerea sistemului au fost consemnate 385 încălcări în sensul plăţii cu întârziere a salariilor. Penalităţile includ amenzi între 2000 – 6000 riali şi o pedeapsă cu închisoarea de până la o lună. Totodată numărul plângerilor împotriva angajatorilor a scăzut de la semnificativ. În perioada ianuarie - Octombrie 2015, numărul de plângeri din partea salariaţilor a fost de 3.845, în semestrul I 2016 fiind înregistrate numai 2,676, în scădere cu 30.4% .

Adrese ale paginilor de informaţii electronice utile:

1. Guvern, ministere, Camera de Comerț și Industrie, Vama,: - Divanul Emirului – www.diwan.gov.qa - Ministerul de Externe – www.mofa.gov.qa - Ministerul Educației – www.moe.edu.qa - Ministerul Afacerilor Municipale și Agriculturii – www.mmaa.gov.qa - Consiliul Național pentru Cultură, Arte și Patrimoniu – www.qatarculture.org - Hamad Medical Corporation – www.hmc.org.qa - Camera de Comerț și Industrie a Qatarului –www.qatarchamber.com - Asociația Oamenilor de Afaceri Qatarezi – www.qataribusinessmen.org - Centru Expozitional (Qatar International Exhibition Co.) – www.qiec.com.qa - Autoritatea Vamală și Portuară – http://customs.gov.qa;

2. Banci, asigurari, comunicatii, transport: - Banca Centrala a Qatarului – www.qcb.gov.qa - Doha Bank – www.dohabank.com.qa - HSBC – www.hsbc.com - Banca Nationala a Qatarului – www.qatarbank.com - Banca Comerciala a Qatarului – www.cbq.com.qa - Banca de Dezvoltare Industriala a Qatarului – www.qidb.com.qa - Banca Qatareza Islamica – www.qib.com.qa - “Qatar general Insurance and Reinsurance” – www.qgirc.com - “Qatar Telecom”(Qtel) – www.qtel.com.qa - “Qatar national Navigation&Transport” – www.qnntc.com

3. Industrie, titei si gaze, petrochimie, licitatii: - Gulf Organisation for Industrial Consulting – www.goic.org.qa - Qatar Petroleum – www.qp.com.qa - Qatar Petrochemical Company – www.qapco.com.qa - Qatar Liquefied Gas Company (Qatargas) – www.qatargas.com.qa - Qatar Industrial Manufacturing Co. (Qimco) – www.qimc.com.qa - RasGas – www.rasgas.com - Qatar General Electricity & Water Corporation – www.km.com.qa - Ras Laffan Liquefied Natural Gas Co. Ltd. – www.rasgas.com - Qatar Fertilizer Company – www.qafco.com.qa - Qatar Steel Company (QASCO) – www.qatarsteel.com.qa - Gulf Driling International (GDI) – www.gdi.com.qa - Qatar Society of Engineers – www.qatar.se.org - Qatar Rail – www.qr.com.qa - Mawani Qatar (Autoritatea portuara) – www.mawani.qa - Qatar Airways – www.qatarairways.com - Manateq (Autoritatea zonelor libere) – www.manateq.qa - Public Works Authority – www.asghal.gov.qa

Regimul vizelor în Statul Qatar:

Începând din luna august 2017 autorităţile qatareze de resort au anunţat anularea necesităţii obţinerii vizei pentru cetăţenii a 80 de ţări care doresc să viziteze Qatarul, o viză multiplă fiind aplicată la intrare, pe un paşaport valabil minim 6 luni şi a prezentării unui bilet de avion retur. În funcţie de naţionalitate, viza va avea o valabilitate de 180 de zile de la data emiterii, intrări multiple, cu drept de şedere de 90 de zile, sau 30 de zile de la data emiterii, cu drept de şedere până la 30 de zile, cu posibilitatea de a aplica pentru o prelungire de alte 30 de zile (cu intrări multiple). În luna noiembrie 2016, Qatarul a introdus viza de transit liberă, care permite pasagerilor de orice cetăţenie care tranzitează Qatarul să staţioneze între 5 şi 96 de ore în Qatar (4 zile). În luna mai 2017, QTA a lansat iniţiativa +Qatar, pentru promovarea ţării ca o destinaţie turistică de transit la bordul transportatorului naţional Qatar Airways. A) Naţionalii următoarelor 33 de ţări pot obţine viza la sosire în Qatar, pentru 180 de zile de la data emiterii cu drept de şedere până la 90 de zile în Qatar (o călătorie sau călătorii multiple): 1. Austria 2. Bahamas 3. Belgia 4. Bulgaria 5. Croaţia 6. Cipru 7. R. Cehă 8. Danemarca 9. Estonia 10. Finlanda 11. Franţa 12. Germania 13. Grecia 14. Ungaria 15. Islanda 16. Italia 17. Letonia 18. Lichtenştein 19. Lituania 20. Luxemburg 21. Malta 22. Olanda 23. Norvegia 24. Polonia 25. Portugalia 26. România 27. Seychelles 28. Slovacia 29. Slovenia 30. Spania 31. Suedia 32.Elveţia 33. Turcia B) Naţionalii următoarelor 47 de ţări pot obţine viza la intrare pentru 30 de zile de la data emiterii, cu drept de şedere de 30 de zile (una sau mai multe călătorii), cu posibilitatea de prelungire pentru alte 30 de zile: 1. Andora 2. Argentina 3. Australia 4. Belarus 5. Bolivia 6. Brazilia 7. Brunei 8. Canada 9. Chile 10. China 11. Columbia 12. Ecuador 13. Panama 14. Costa Rica 15. Georgia 16. Guyana 17. Hong Kong 18. India 19. Indonezia 20. Irlanda 21. Japonia 22. Kazahstan 23. Liban 24. Azerbaidjan 25. Macedonia 26. Malaezia 27. Maldive 28. Mexic 29. Moldova 30. Monaco 31. Noua Zeelandă 32. Paraguay 33. Peru 34. Rusia 35. San Marino 36. Singapore 37. Africa de Sud 38.Coreea de Sud 39. Surinam 40. Cuba 41. Tailanda 42. Ucraina 43. Marea Britanie 44. SUA 45. Uruguay 46. Vatican 47. Venezuela 1. Codificarea normelor privind regimul juridic al străinilor s-a facut prin Legea nr. 3 din 1963 - Regulamentul de intrare și rezidență al străinilor în Qatar, căreia i-au fost aduse mai multe amendamente, ultimele fiind cele din februarie 2000. 2. Vizele sunt obligatorii pentru toți străinii care doresc să intre în Qatar, cu exceptia naționalilor țărilor Golfului (Arabia Saudită, Kuweit, Emiratele Arabe Unite, Oman și Bahrein) și se acordă de către misiunile diplomatice ale Qatarului. 3. Tipurile de viză care acordă străinului dreptul de intrare în Qatar sunt: viza turistică, ("visit visa"), viza de familie ("family visa"), viza pentru afaceri ("commercial visa") și viza de lucru ("work visa"). a) "Visit visa" - se acordă de către misiunile diplomatice ale Qatarului și permite intrarea pentru o perioadă de 30 zile. b) "Work visa" dă titularului dreptul legal de ședere de 5-10 ani (cu posibilitatea prelungirii), la obținerea permisului de conducere auto, invitarea soției și copiilor în țara de reședință, pentru perioada legală de ședere a sa, înscrierea copiilor la orice instituție de învățământ public sau privat, obținerea, individuală, a cărții de sănătate (în caz de îmbolnavire titularul acesteia se bucură de unele facilități din ce în ce mai limitate). De asemenea, atât titularul cât și membrii de familie pot ieși și reintra în Qatar pe baza vizei de ieșire (au dreptul la viza de ieșire cei care nu se află sub urmărire penală, nu au debite și au acordul sponsorului). Cei care au solicitat viza pentru a munci în Qatar trebuie ca în perioada legală de ședere, să se adreseze Departamentului de Emigrare și Evidență a străinilor solicitând "work visa". Pentru obținerea acesteia, vor trebui să facă dovada că sunt apți din punct de vedere medical, au contract de muncă valabil și carte de identitate qatareză. c) "Family visa" se acordă membrilor de familie ai titularului de "work visa', cu drept de ședere de 30 de zile. Pentru prelungirea termenului legal de ședere, în termen de 15 zile de la intrare sunt obligați să se supună unui control medical, la o comisie constituită în acest scop, iar în 30 de zile de la aceeași dată, să se prezinte la Departamentul de Emigrare pentru a li se lua amprentele. d) "Commercial visa" se acordă de misiunile diplomatice sau la punctele de frontieră ale Qatarului, călătorii multiple valabile un an, cu posibilitatea prelungirii anuale a termenului legal de ședere. 4. Dreptul la muncă, potrivit normelor privind regimul juridic al strainilor, îl au străinii titulari de "work visa" și se exercită în condițiile prevăzute de contractul de muncă, precum și ale normelor privind regimul juridic al străinilor. Actualele reglementări interne prevăd că un străin poate lucra numai pentru compania sau persoana care îl angajează. "Nu se admite munca în regim parțial cu excepția celor care au obținut derogări de la Ministerul de Interne. Cei care muncesc ilegal pentru o altă firmă, nu vor fi protejați de lege pentru că au încălcat-o. 5. Străinii sunt obligați să cunoască și să respecte normele interne de conviețuire socială și a celor care decurg din Islam. Nu se bucură de drepturi politice și nu se pot organiza în partide și sindicate. Sunt expulzați cetățenii străini care se fac vinovați de încălcarea unor norme privind siguranța națională, a celor de conviețuire socială și a celor specifice țărilor musulmane. Autoritățile pot hotări expulzarea străinului care reprezintă un pericol pentru siguranța și securitatea statului, pentru sănătatea sau pentru ordinea publică. La aceeași dată vor fi expulzați și membrii săi de familie. Dacă face dovada că deține bunuri sau venituri care, în vederea lichidării, impun amânarea plecării, termenul de expulzare ar putea fi amânat cu 3 luni.

1. Emiterea Legii nr 21/27.10.2015, care reglementează regimul intrării-ieşirii si rezidenţei străinilor in Qatar Emirul Qatarului a emis la 27 octombrie 2015 Legea nr 21/2015, care reglementeaza regimul intrarii-iesirii si rezidentei strainilor in Qatar. Potrivit acesteia nici un lucrator strain nu va putea intra in Qatar fara a fi semnat in prealabil un contract de munca, impreuna cu angajatorul sau. Străinul sau angajatorul sau trebuie să informeze autoritățile de resort în vederea eliberării Permisului de Ieșire cu 3 zile înainte ca străinul să călătorească în exteriorul Qatarului. În cazul în care angajatorul sau autoritățile implicate obiectează asupra călătoriei, lucrătorul se poate adresa Comitetului pentru Nemulțumiri “Grievance Committee” cadrul Ministerului de Interne, pentru a încerca să obțină permisul de ieșire. Comitetul urmează să fie înființat, misiunea sa urmând a fi specificată printr-o decizie ministerială. Un lucrător străin poate părăsi Qatarul, fie în baza obținerii aprobării de la angajator, fie de la autoritatea în cauză. În cazuri de urgență Comitetul pentru Nemulțumiri, în baza solicitării străinului de a părăsi Qatarul, trebuie să adopte o decizie în interval de 3 zile. Permisele de rezidență ale străinilor trebuie reînnoite în termen de 90 de zile de la expirare. Angajatorul nu are voie să păstreze pașaportul lucrătorului străin decât cu permisiunea scrisă a titularului. Permisul de rezidență al străinului trebuie procesat în interval de 30 de zile de la sosirea sa în Qatar. Soțiile străinilor și copiii în vârstă de până la 25 de ani (dacă fiicele nu sunt căsătorite) au dreptul la Permis de Rezidență. Vârsta limită poate fi derogată de ministru sau de reprezentantul său. În cazul unui nou-născut, Permisul de Ședere trebuie ștampilat în interval de 90 de zile de la data nașterii. Un lucrător străin deținator de Permis de Rezidență nu poate rămâne în exterior mai mult de 6 luni, cu excepția cazului în care a solicitat permisiunea în acest sens și a achitat taxa aferentă. Un lucrător străin va raspunde de intrarea și rezidența soției sale (chiar dacă aceasta lucrează) și a copiilor săi. Dacă este divorțat, soția poate solicita în scris aprobarea autorităților de resort pentru a cădea în responsabilitatea angajatorului. Toti angajatorii trebuie să răspundă de repatrierea angajaților lor, iar în caz de deces de repatrierea trupului neînsuflețit. Angajatorul trebuie să informeze autoritățile în interval de 24 de ore dacă un lucrător străin a părăsit lucrul și refuză să părăsească Qatarul, în cazul în care Permisul său de Rezidență a fost anulat. Lucrătorii străini cu contracte de lucru pe perioadă limitată pot schimba angajatorul la încheierea perioadei contractuale, cu condiția să dispună de aprobarea angajatorului lor, a Ministerului de Interne și a Ministerului Muncii și Afacerilor Sociale. Înaintea încheierii contractului de lucru, lucrătorul străin poate lua altă slujbă dacă are aprobarea angajatorului și a celor două ministere. În cazul contractelor cu durata de 5 ani, acesta poate schimba slujba la terminarea perioadei contractuale, cu aprobarea angajatorului curent și a celor două ministere. În cazul decesului angajatorului, compania devenind inactivă, lucrătorii pot schimba slujba în baza obținerii aprobărilor de mai sus. Ministerul de Interne poate mandata temporar un lucrător al unei alte companii pe o perioadă temporară în cazul unui proces etc., în baza aprobării prealabile a Ministerului Muncii și Afacerilor Sociale. În cazul abuzării unui lucrător, ministrul sau reprezentantul său pot transfera jobul unui lucrător străin. Un lucrător străin trebuie să părăsească Qatarul în interval de 90 de zile dacă nu obține Permis de Rezidență, sau dacă PR-ul i-a fost anulat sau a expirat. Se poate întoarce pentru a obține o altă slujbă după obținerea aprobării de la autorități și dacă întrunește condițiile. Lucrătorii deportați prin verdict judecătoresc nu au voie să se întoarca în Qatar, cu excepția cazului obținerii aprobării ministrului sau a reprezentantului său. Oamenilor de afaceri străini, investitorilor și proprietarilor imobiliari, în accepțiunea dată de Cabinet, li se vor elibera Permise de Rezidență pe 5 ani, reînnoibile pe alți 5 ani sau mai mult. Soțiile, copiii și părinții străinilor nu vor avea nevoie de permis de ieșire pentru a părăsi Qatarul. Tuturor lucrătorilor străini în Qatar le vor fi încheiate noi contracte de angajare de către angajatorii lor, ulterior intrarii în vigoare a noii legi care va reglementa regimul intrării, ieșirii și al rezidenței lor în Qatar, la finele lui 2016. Perioada la capatul căreia li se va permite să schimbe locul de muncă va începe odată cu cea a semnării noului contract de angajare în muncă. Așadar angajații străini vor avea dreptul de a schimba locul de muncă la încheierea perioadei pe care este încheiat contractul, cu aprobarea Ministerului de Interne și a Ministerului Muncii și Afacerilor Sociale, nemaifiind nevoie de acea “non objection letter”, din partea angajatorului, care încetează de a mai avea calitatea de sponsor. Angajatul va avea însa nevoie în continuare de “Non objection letter” din partea angajatorului în cazul în care dorește schimbarea locului de munca înainte de expirarea perioadei contractului de muncă. Relația dintre fostul sponsor (în noua sa calitate exclusivă de angajator) și angajat se va baza integral pe contractul de muncă, asupra căruia ambii cad de acord să-l semneze. Aprobările celor două ministere sunt o chestiune administrativă, de ținere a evidenței distriburii angajaților străini pe locuri de muncă. Angajatorul și angajatul sunt liberi să introducă orice clauze doresc în noul contract de angajare. Necesitatea obținerii de către angajat a permisului de ieșire “exit permit” din partea angajatorului va continua să funcționeze în condițiile noii legi. În cazul refuzului sau amânării emiterii “exit permit” de către angajator, angajatul are dreptul de a se adresa viitorului “Grievance Committee” din cadrul Ministerului de Interne (ce va fi înființat conf. art. 7 din noua lege) care va trebui să emită un verdict în interval de 3 zile. Angajatorul va avea, la rândul său, dreptul de a-și susține, în fața Comitetului, motivația pentru care a procedat în consecință. Dacă anterior sponsorului îi reveneau o serie de responsabilități la adresa angajatului, primul fiind responsabil/garant, de exemplu, de împrumuturile bancare contractate de cel de-al doilea, în noua sa calitate de angajator el nu va mai purta nici o responsabilitate pentru angajatul sau. Odată cu intrarea în vigoare a noii legi va înceta să funcționeze actuala condiție ca un angajat străin, ulterior terminării contractului său de muncă sau al concedierii sale, nu va avea dreptul de a reveni în Qatar pentru a lucra, decât după 2 ani de zile. Singura condiție va fi obținerea aprobării Ministerului qatarez de Interne pe cererea ce-i va fi adresată de către angajator. Legea rezidenţei indică faptul că muncitorii străini care denunţă contractul de muncă şi părăsesc ţara înaintea terminării perioadei sale nu au permisiunea de a reveni în Qatar înainte de terminarea sa. Legea va exercita un sensibil impact pozitiv asupra lucrătorilor străini, prin abolirea sistemului sponsorizării (Kafala), în virtutea căruia acordarea dreptului de lucru şi revocarea permisului de ieşire din Qatar erau apanajul sponsorului, muncitorii urmând a putea reveni în Qatar imediat ce perfectează un nou contract de angajare, cu un alt angajator. Legea vizează promovarea drepturilor omului (în speţă ale angajaţilor străini), cu respectarea drepturilor şi obligaţiilor fiecărei părţi, prin situarea la baza relaţiei dintre angajator şi angajat a termenilor din contractul de muncă şi respectiv înfiinţarea, alături de tribunalele cu cazuistică generală, a unor instanţe care să aibă ca obiect exclusiv al activităţii rezolvarea conflictelor/disputelor de muncă. Modalitatea în care fiecare dintre cele două părţi va avea dreptul de a pune capăt contractului înainte de expirare va fi menţionată, de la caz la caz, în contract. Companiile nu au obligaţia de a încheia noi contracte de muncă cu angajaţii lor odată cu intrarea în vigoare a noii legislaţii, actualele contracte continuand însa a rămâne valabile atâta vreme cât angajaţii mai doresc să continue să lucreze în respectivele posturi. Oricum, toate tipurile de contracte vor începe de la data intrării în vigoare a noii legi, indiferent câţi ani angajatul a lucrat anterior în cadrul firmei, ceea ce nu înseamnă că precedenţii ani de serviciu nu vor fi luaţi în calcul. Noua lege se aplică tuturor lucrătorilor străini, inclusiv personalului de deservire din gospodăriile individuale. Nu este obligatoriu ca noii-veniţi să semneze un contract anterior sosirii la Doha, în sensul că în cazul în care un angajator a fost de acord să angajeze un lucrător şi i-a procesat viza de intrare pentru lucru, acesta din urmă poate semna contractul după ce ajunge la Doha, iar în cazul în care refuză să semneze contractul atunci va fi forţat să paraseasca Qatarul. Contractul de muncă va trebui să fie certificat de Ministerul Dezvoltării Administrative, Muncii şi Afacerilor Sociale, şi va fi încheiat pe o perioadă maximă de 5 ani. Cei care semnează un contract de muncă pe perioadă nedeterminată, vor fi obligaţi să lucreze în cadrul respectivei companii minim 5 ani înainte de a-şi putea schimba locul de muncă. Trebuie consemnat şi faptul că Ministerul Administraţiei, Dezvoltării, Muncii şi Afacerilor Sociale a făcut cunoscut, la 29 octombrie 2016, că în contextul demersurilor de facilitare a procesului de recrutare pentru sectorul privat, a fost pus la punct un sistem electronic pentru emiterea de aprobări de muncă, în locul actualului Comitet de Recrutare, care va fi desfiinţat în prima parte a anului viitor. Noul sistem are ca obiectiv facilitarea şi optimizarea mecanismului de prelucrare a solicitărilor de recrutare, prin adoptarea unei evidenţe clare şi transparente a emiterii de aprobări diferitelor naţionalităţi.

Promulgarea Legii nr. 15/2016 referitoare la gestionarea funcţionarilor qatarezi şi neqatarezi ai ministerelor, departamentelor guvernului şi instituţiilor publice

Judecătorii şi asistenţii lor, procurorul general şi asistenţii săi, funcţionarii Divanului Emirului, diplomaţii şi consilierii, cadrele universitare, funcţionarii Qatar Petroleum, Qatar Investment Authority şi ai Biroului de Audit nu intră sub incidenţa respectivei legi. Tuturor celorlalte entităţi, care intră sub incidenţa acestei legi, le revine obligaţia de a remite Ministerului Planificării Administrative, Muncii şi Afacerilor Sociale toate datele necesare referitoare la resursele umane şi reglementările interne pe care le emit pe linie de personal. Conform noii legi numirile se fac exclusiv pe locurile vacante, cu anunţarea prealabilă a posturilor. Numirea se va face în baza criteriilor de eficienţă şi cu anunţarea prealabilă a postului, condiţii care pot fi omise numai cu aprobarea autorităţilor competente. Numirile pot fi făcute pe bază de decizii ale Emirului, ale autorităţilor de resort, în baza contractelor de muncă sau a celor de angajare temporară. Organismele guvernamentale pot utiliza personal şi în sistem part-time. Toate structurile guvernamentale trebuie să angajeze cu prioritate qatarezi. Dacă nu există cetăţeni qatarezi disponibili, următoarea prioritate o constituie, în ordine, fiii qatarezelor, cetăţenii CCG, cetăţenii arabi şi naţionalii altor state. Toţi funcţionarii trebuie să aibă la început o perioadă de probă de trei luni, reînnoibilă pe o perioadă similară. Funcţionarii neqatarezi pot fi numiţi în poziţii guvernamentale conform specificaţiilor şi grilelor de angajare pe funcţii. Un funcţionar poate fi numit într-o altă funcţie atunci când obţine calificarea aferentă, dar cu condiţia ca respectivul post să fie vacant, nu creat pentru el şi nu neapărat în acelaşi minister. Legea permite renumirea la sfârşitul contractului de lucru, într-un alt sau în acelaşi minister. Nu este permisă întârzierea sau contramandarea plăţii salariului cu excepţia situaţiei când este pe criterii disciplinare. Guvernul are obligaţia de a asigura bilete de avion funcţionarilor săi qatarezi sau neqatarezi pentru călătorii oficiale. Perioadele în care funcţionarul este la instruire sunt considerate perioade lucrate. Performanţa funcţionarului va fi evaluată anual. Un funcţionar poate fi promovat numai în următorul grad ierarhic şi numai în măsura în care un post este disponibil. Nu este permis transferul unui funcţionar decât pe un post vacant, de acelaşi nivel şi în aceleaşi condiţii, transferul netrebuind să-i afecteze în vreun fel drepturile deţinute. Funcţionarii de nivelul 7 au dreptul la un concediu anual de 45 de zile, cei de nivel 8 - 10 au dreptul la 40 de zile, iar cei de alte niveluri au dreptul la 30 de zile de concediu. Dacă pe durata concediului survine o sărbătoare oficială, perioada respectivei se va adăuga zilelor de concediu. Serviciul funcţionarului se consideră terminat în una din următoarele situaţii: atingerea vârstei de ieşire la pensie, terminarea contractului, demisie, din motive medicale sau disciplinare. Funcţionarii la stat au dreptul la încetarea lucrului, la următoarele beneficii financiare: căte un salariu lunar de bază pentru fiecare din primii 5 ani, căte un salariu de bază pe o lună şi jumătate pentru fiecare an aferent următorilor 5 ani, respectiv câte un salariu de bază pe două luni aferent fiecărui an al restului perioadei până la încetarea lucrului. Legea intră în vigoare începând din ziua următoare datei publicării în Gazeta Oficială, Cabinetul de Stat urmând a emite normele de punere în aplicare.

Coordonatele Ambasadei Romaniei la Doha: 40, Ibn Rushd St., Onaiza - Dafna Area, P.O.Box. 22511, Doha, State of Qartar; tel:+974-44934848, fax +974-4493.47.47; Ambasador: Cristian TUDOR

Biroul de Promovare Comercial-Economică: e-mail: [email protected] sau [email protected] tel: +974 – 44934848, sau mobil +974 - 77229811 Consilier economic: Neagu GHEORGHIŢĂ

Secţia Consulară: e-mail: [email protected] mobil: +974 – 70445254 Consul: Anca MIHAI

Coordonatele Ambasadei Statului Qatar în România: Cancelaria Adresa: 011821 Bucureşti, Str. Aleea Alexandru nr. 20, Sector 1 Telefon: (0040-21) 230 37 37 (Protocol Ambasador) Telefon: (0040-21) 230 47 41; 230 79 33 Fax: (0040-21) 231 57 77 (Protocol Ambasador) Fax: (0040-21) 230 54 46 E-mail: [email protected] Website: www.qatarembassy.ro Program de lucru: luni – vineri 09.00 – 15.30

Secţia Consulară Adresa: 011823 Bucureşti, Str. Aleea Alexandru nr. 20, Sector 1 Telefon: (0040-21) 230 42 42 Fax: (0040-21) 230 54 46 E-mail: [email protected] Program de lucru: luni – vineri 10.00 – 14.00

Singurul organism de pe teritoriul Statului Qatar care are ca obiect furnizarea de informatii economice si comerciale este Camera Qatar (www.qcci.org).

Punctele de intrare in Statul Qatar sunt: Aeroportul Hamad International; Vama Salwa – punct terestru de frontiera la graniţa cu Arabia Saudită (închis odată cu instituirea blocadei); Portul Doha; Portul Hamad, Portul Mesaieed; Portul Ras Laffan, Portul Ruwais.

Consilier economic Neagu GHEORGHITA 27 Ianuarie 2018