Programul De Imbunatatire a Eficientei Energetice

CUPRINS

Pagina 1 din 154

ABREVIERI

ANRE Autoritatea Na țional ă de Reglementare în domeniul Energiei EUR Moneda European ă, Euro ESCO Companie servicii energetice (Energy Services Company) Gcal Gigacalorie GJ Gigajoule GWh Gigawatt-oră INS Institutul Na țional de Statistic ă Comitetului Interguvernamental pentru Schimb ări Climatice IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change) Kcal Kilo-calorie kg Kilogram km Kilometru m Metru mCA Metru coloan ă ap ă MWh Megawatt-or ă LEA Linie electric ă aerian ă LES Linie electric ă subteran ă PCI Putere caloric ă inferioar ă PJ Peta Joule PIEE Program de îmbun ătățire a eficien ței energetice POIM Programul Opera țional Infrastructur ă Mare POR Programul Opera țional Regional PPP Parteneriat Pubilc Privat SACET Sistem de alimentare centralizat ă cu energie termic ă SCADA Sistem Informatic de Monitorizare, Comand ă și Achizi ție de Date SEN Sistemul Energetic Na țional SEEN Sistemul Electro Energetic Na țional SRE Surse Regenerabile de Energie TJ Tera Joule tep Tone Echivalent Petrol UE Uniunea European ă

Pagina 2 din 154

UNIT ĂȚI DE M ĂSUR Ă

Unitate MWh GJ Gcal tep măsur ă MWh 1 3,6 0,86 0,086 GJ 0,28 1 0,24 0,024 Gcal 1,16 4,19 1 0,1 tep 11,63 41,868 10 1

Pagina 3 din 154

Defini ții

Audit energetic – procedura sistematic ă de ob ținere a unor date despre profilul consumului energetic existent al unei cl ădiri sau al unui grup de cl ădiri, al unei activit ăți și/sau instala ții industriale sau al serviciilor private ori publice, de identificare și cuantificare a oportunit ăților rentabile pentru realizarea unor economii de energie și de raportare a rezultatelor.

Auditor energetic – persoan ă fizic ă sau juridic ă atestat ă/autorizat ă în condi țiile legii care are dreptul s ă realizeze audit energetic la consumatori. Auditorii energetici persoane fizice î și desf ășoar ă activitatea ca persoane fizice autorizate sau angaja ți ai unor persoane juridice, conform legisla ției în vigoare.

Bilan țul energetic – reprezint ă evaluarea cantitativ ă și analiza schimburilor și proceselor de transformare a energiei care au loc pe conturul unui sistem consumator și/sau generator de energie sau pe conturul unei p ărți componente a acestuia. De asemenea, bilan țul energetic mai poate fi definit ca metoda sistematic ă de urm ărire și contabilizare a fluxurilor energetice. În sistemele industriale și în instala ții bilan țul energetic serve ște la verificarea conformit ății rezultatelor func țion ării cu datele de referin ță.

Cogenerarea – reprezint ă producerea simultan ă, într-un singur proces, cu aceea și instala ție și din aceea și form ă de energie primar ă, a energiei termice și a energiei electrice și/sau mecanice. Altfel spus, cogenerarea const ă în producerea combinat ă și simultan ă de energie termic ă și de energie electric ă și/sau mecanic ă în instala ții tehnologice special realizate pentru aceasta 1

1 Legea serviciului public de alimentare cu energie termic ă nr. 325/2006 cu modific ările și complet ările ulterioare

Pagina 4 din 154

Eficien ța energetic ă – este definit ă ca raportul dintre rezultatul constând în performan ță, servicii, bunuri sau energie și energia folosit ă în acest scop 2.

Economia de energie – este definit ă drept cantitatea de energie economisit ă, determinat ă prin măsurarea și/sau estimarea consumului înainte și dup ă punerea în aplicare a oric ărui tip de măsuri, inclusiv a unei m ăsuri de îmbun ătățire a eficien ței energetice, asigurând în acela și timp normalizarea condi țiilor externe care afecteaz ă consumul de energie .

Managementul energetic – este un proces complex de elaborare a deciziilor ce privesc reducerea intensit ății energetice și cre șterea performan țelor economice la nivelul consumatorilor de energie și/sau la nivel zonal, pe baza unui set de competen țe, aptitudini, atitudini și calit ăți distribuite relativ uniform, în întreaga structură organiza țional ă a unui consumator de energie și/sau la nivelul unei entit ăți administrativ-teritoriale în concordan ță cu misiunea, obiectivele și strategiile acestora.

Managerul energetic – este persoana calificat ă care asigura managementul energetic în cadrul unei ierarhii func ționale din cadrul societ ăților comerciale consumatoare de energie, la nivelul unui grup de consumatori de energie sau la nivelul unei entit ăți administrativ teritoriale (comun ă, ora ș, etc).

Sistemul de alimentare centralizat ă cu energie termic ă (SACET) – reprezint ă ansamblul instala țiilor tehnologice, echipamentelor și construc țiilor, situate într-o zon ă precis delimitat ă, legate printr-un proces tehnologic și func țional comun, destinate producerii, transportului și distribu ției energiei termice, prin re țele termice, pentru mai mul ți utilizatori 3.

Termoficarea (înc ălzirea centralizat ă) – este procedeul tehnic de alimentare cu energie termic ă a unui num ăr mare de cl ădiri (consumatori reziden țiali, publici și priva ți)

2 Legea nr. 121, din 18 iulie 2014, privind eficien ţa energetic ă 3 Ordin nr. 91, din 20 martie 2007, pentru aprobarea Regulamentului cadru al serviciului public de alimentare cu energie termic ă

Pagina 5 din 154

Utilizarea eficient ă a energiei, îmbun ătățirea eficien ței energetice – este definit ă ca realizarea unei unit ăți de produs, bun sau serviciu f ără sc ăderea calit ății sau performan țelor acestuia, concomitent cu reducerea cantit ății de energie cerute pentru realizarea acestui produs, bun sau serviciu.

Introducere

În societatea modern ă, energia sub diferitele ei forme constituie un element de baz ă al desf ășur ării activit ăților existente în toate sectoarele de activitate, iar gospod ărirea eficient ă a energiei constituie un important factor de dezvoltare durabil ă. Eficien ța energetic ă este un termen foarte larg care se refer ă la modalit ățile prin care putem ob ține acela și beneficiu folosind mai pu țin ă energie. Astfel, îmbunătățirea eficien ței energetice este un factor direct al cre șterii economice, al reducerii polu ării și al economisirii resurselor fapt pentru care resursele trebuie folosite într-un mod cât mai productiv. Sectorul public a fost identificat la nivelul Uniunii Europene ca un sector în care exist ă un poten țial semnificativ de îmbun ătățire a eficien ței consumului de resurse energetice. Obiectivul general la nivelul institu țiilor, comunit ăților publice trebuie s ă îl constituie satisfacerea necesarului de energie atât în prezent, cât și pe termen mediu și lung, într-un mod eficient, la un pre ț cât mai sc ăzut, adecvat unei economii moderne de pia ță și a unui standard de via ță civilizat, în condi ții de calitate, siguran ță în alimentare și cu respectarea principiilor dezvolt ării durabile (v. figura num ărul1) .

Pagina 6 din 154

Fig. nr. 1 Obiective, criterii ce trebuie s ă fie avute în vedere de institu țiile și de comunit ățile publice la realizarea programelor, proiectelor de dezvoltare

Pentru ca, într-o organiza ție, eficien ța energetic ă s ă ajung ă la un nivel înalt, ea trebuie s ă constituie pentru conducere, pentru factorii decizionali, o preocupare continu ă și o prioritate. În acest context, la nivelul organiza țiilor trebuie desf ășurate activit ăți de management energetic prin care să se creeze platforme de gestiune a energiei care să permit ă cunoa șterea și controlul consumului energetic al fiec ărui centru de consum, planificarea folosirii în mod ra țional a resurselor și promovarea programelor de economisire a energiei. Managementul energetic const ă în esen ță, în identificarea, alocarea și valorificarea optim ă a resurselor materiale, umane, financiare și de alt ă natur ă ale unei organiza ții. Scopul său const ă fie în maximizarea profitului, fie în minimizarea cheltuielilor, în func ție de natura activit ății organiza ției.

Necesitatea elabor ării programului de îmbun ătățire a eficien ței energetice la nivel local

Dup ă cum s-a afirmat anterior, atât la nivelul Uniunii Europene cât și la nivel na țional a fost identificat rolul important al municipalit ăților și localit ăților în realizarea obiectivelor

Pagina 7 din 154

Titlul proiectului: Cod /2017 Program de îmbun ătățire a eficien ței energetice Eficien ă Energetic ă în ora șul Ștei, jude țul Bihor Edi ţia: 0 Revizia: 0 SC ELSACO ESCO SRL Faza: Volumul: Tel: +40 231 507 060 / Fax: +40 231 532 905 I (unic ă) I (unic) politicii na ționale de eficien ță energetic ă. Este esen țial ă îmbun ătățirea modului de utilizare a energiei la nivelul comunit ăților locale, nu doar pentru atingerea obiectivelor na ționale referitoare la eficien ța energetic ă pe termen mediu, ci și pentru a îndeplini obiectivele pe termen lung ale strategiei privind schimb ările climatice și trecerea la o economie competitiv ă cu emisii sc ăzute de dioxid de carbon. În acest context, apare necesitatea elabor ării la nivel local a unor studii care s ă conduc ă în principal la o cunoa ștere corect ă a modului în care se asigur ă și se consum ă energia la nivelul municipalit ăților și localit ăților, în func ție de principalele sectoare, centre de consum energetic. Un alt aspect important al acestor studii va fi acela de a identifica poten țialul de utilizare a resurselor energetice regenerabile și a puncta principalele obiective stabilite la nivel local pentru îmbun ătățirea eficien ței energetice. Studiile, programele de eficien ță energetic ă făcute la nivel local, constituie la rândul lor instrumente de stabilire a obiectivelor pentru atingerea la nivel na țional a țintelor de decarbonizare asumate la nivelul Uniunii Europene. În acest sens, programele de îmbun ătățire a eficien ței energetice (PIEE) trebuie s ă se integreze "Acordului de parteneriat 2014-2020" conform schemei din figura 2 [4] .

Fig. nr. 2 Integrare PIEE în "Acord de parteneriat 2014 ÷ 2020"

Pagina 8 din 154

De asemenea, aceste programe de îmbun ătățire a eficien ței energetice pot fi un instrument util pentru autorit ățile locale în vederea fundament ării și întocmirii caietelor de sarcini privind achizi țiile publice de produse și servicii care s ă țin ă seama de aspectele de eficien ță energetic ă.

Locul programului de îmbunătățire a eficien ței energetice în cadrul strategiei de dezvoltare local ă

Necesitatea stabilirii unei strategii de dezvoltare local ă în corelare cu un plan local pentru eficien ță energetic ă rezult ă din nevoia de adaptare rapid ă la schimb ările ce privesc pia ța de energie și de adaptare la modific ările legislative ce decurg din transpunerea în legisla ția na țional ă a directivelor europene ce formeaz ă Politica pentru energie a Uniunii Europene. În cadrul strategiei de dezvoltare local ă, unul dintre obiectivele specifice este politica privind problemele energetice. Din acest motiv, programul de îmbun ătățire a eficien ței energetice este un instrument important în elaborarea unei viziuni pe termen de cel pu țin 3 ÷ 6 ani care s ă defineasc ă evolu ția viitoare a comunit ății, ținta spre care se va orienta întregul proces de planificare energetic ă. În general, principalele obiective, direc ții de ac țiune identificate în scopul de a îmbun ătăți siguran ța în alimentarea cu energie și de a r ăspunde în acela și timp cerin țelor de mediu, sunt: reducerea emisiilor; cre șterea eficien ței energetice în paralel cu cre șterea economic ă; promovarea m ăsurilor de eficien ță energetic ă; utilizarea resurselor energetice regenerabile; utilizarea combustibililor cura ți.

Având în vedere cele men ționate anterior se poate stabili c ă, scopul principal al planului local pentru eficien ța energetic ă este de a eficientiza consumurile de energie și de a

Pagina 9 din 154

Titlul proiectului: Cod /2017 Program de îmbun ătățire a eficien ței energetice Eficien ă Energetic ă în ora șul Ștei, jude țul Bihor Edi ţia: 0 Revizia: 0 SC ELSACO ESCO SRL Faza: Volumul: Tel: +40 231 507 060 / Fax: +40 231 532 905 I (unic ă) I (unic) oferi o alternativ ă marilor și micilor consumatori de energie din surse epuizabile, prin implementarea m ăsurilor de eficien ță energetic ă, în vederea ob ținerii unui consum ra țional de energie și utilizarea eficient ă a surselor de energie regenerabile, existente la nivel local. Toate aceste aspecte pot fi parte intergant ă a strategiei de dezvoltare locale. De asemenea, stabilirea obiectivelor în cadrul unor strategii de dezvoltare locale, pe termen de cel pu țin 3 ÷ 6 ani, contribuie la cre șterea capabilit ății departamentelor și structurilor de execu ție aflate sub autoritatea Consiliului local al ora șului, de a gestiona problematica energetic ă și în acela și timp, de a adopta o abordare flexibil ă, orientat ă c ătre pia ță și c ătre consumatorii de energie, în scopul de a asigura dezvoltarea economic ă a ora șului și de a asigura protec ția corespunz ătoare a mediului. Efectele implement ării solu țiilor de cre ștere a eficien ței energetice sunt resim țite, în primul rând, la nivelul organiza ției (întreprindere, companie, societate) care le implementeaz ă, și constau în cre șterea profitabilit ății și a competitivit ății pe pia ță, în reducerea impactului asupra mediului, etc. În al doilea rând, ele sunt resim țite la nivelul întregii societ ăți umane, în contextul promov ării dezvolt ării durabile și a preocup ării generale de utilizare eficient ă a tuturor resurselor materiale epuizabile.

1. Cadrul legislativ

Eficien ța energetic ă reprezint ă elementul central al tranzi ției Uniunii Europene (UE) către o economie eficient ă din punctul de vedere al utiliz ării resurselor și pentru o dezvoltare inteligent ă și durabil ă. Atât la nivelul UE, cât și la nivelul Statelor Membre, au fost adoptate o serie de directive legislative și strategii în care sunt stabilite țintele, obiectivele și constrângerile necesare pentru îmbun ătățirea eficien ței energetice și reducerea gazelor cu efect de seră pe teritoriul UE.

1.1 Contextul legislativ european actual

Pagina 10 din 154

În luna martie a anului 2007, liderii statelor membre Uniunii Europene au stabilit 3 obiective țint ă esen țiale pân ă în anul 2020: reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser ă de pe teritoriul UE cu 20% fa ță de nivelurile înregistrate în 1990, cre șterea ponderii surselor regenerabile de energie la 20% din totalul consumului de energie al UE, îmbun ătățire cu 20% a eficien ței energetice a comunit ății.

Mai mult, documentul " Perspectiva energetic ă 2050 ", prezentat de Comisia European ă în luna decembrie a anului 2011, arat ă c ă, pentru a se realiza obiectivul de reducere cu peste 80% a emisiilor de gaze cu efect de ser ă pân ă în 2050, indiferent de mixul energetic ales, se impune atingerea unui nivel și mai ridicat de eficien ță energetic ă. În UE, domeniul eficien ței energetice este reglementat în principal de urm ătoarele directive: Directiva nr. 2012/27/UE privind eficien ța energetic ă, Directiva nr. 2009/28/UE privind promovarea utiliz ării energiei din surse regenerabile, Directiva nr. 2010/31/UE privind performan ța energetic ă a cl ădirilor.

Trebuie subliniat faptul c ă, de și obiectivul principal urm ărit de fiecare dintre aceste directive poate fi diferit, eficien ța energetic ă este vizat ă de toate aceste 3 directive. Directiva nr. 2012/27/UE, privind eficien ța energetic ă, prevede cerin țele minime pe care statele membre ale UE trebuie s ă le îndeplineasc ă în materie de îmbun ătățire a eficien ței energetice. Conform acesteia, statele membre ale UE trebuie s ă își stabileasc ă pentru 2020 o țint ă național ă indicativ ă în materie de eficien ță energetic ă, prin pârghii cum sunt: stabilirea unei strategii pe termen lung privind mobilizarea investi țiilor în renovarea fondului na țional de cl ădiri reziden țiale și comerciale, atât publice cât și private, stabilirea unei scheme de obliga ții în materie de eficien ță energetic ă sau introducerea

de taxe pe energie/CO 2 care au ca efect reducerea consumului de energie la utilizatorii finali sau introducerea unor sisteme și instrumente de finan țare sau stimulente fiscale

Pagina 11 din 154

care duc la aplicarea tehnologiei sau tehnicilor eficiente din punct de vedere energetic și care au ca efect reducerea consumului de energie la utilizatorii finali, promovarea pie ței de servicii energetice, sprijinirea cogener ării de înalt ă eficien ță și/sau de sisteme eficiente de termoficare și răcire centralizat ă, ori de câte ori beneficiile dep ășesc costurile.

De asemenea, directiva prevede c ă, începând cu anul 2013, statele membre trebuie s ă prezinte planuri naționale de ac țiune în domeniul eficien ței energetice. Aceste planuri vor cuprinde m ăsurile semnificative de îmbun ătățire a eficien ței energetice, precum și economiile de energie preconizate și/sau realizate, inclusiv cele privind consumul final de energie, în vederea atingerii țintelor na ționale în materie de eficien ță energetic ă.

Directiva nr. 2009/28/UE privind promovarea utiliz ării energiei din surse regenerabile, prevede, în contextul țintelor globale " 20–20–20 " asumate de UE pentru anul 2020, obligația ca statele membre s ă creasc ă ponderea surselor regenerabile de energie din mixul energetic. Conform acestei directive, statele membre trebuie să adopte planuri na ționale de ac țiune în domeniul energiei regenerabile. Aceste planuri trebuie s ă fie armonizate cu planurile na ționale în domeniul eficien ței energetice, astfel încât s ă aib ă în vedere reducerile consumurilor de energie realizate în urma implementării m ăsurilor de eficien ță energetic ă. De asemenea, statele membre sunt obligate s ă prezinte Comisiei Europene, o dat ă la doi ani, un raport cu privire la progresul înregistrat în promovarea și utilizarea energiei din surse regenerabile începând din luna decembrie a anului 2011.

Directiva nr. 2010/31/UE privind performan ța energetic ă a cl ădirilor (în continuare denumit ă Directiva PEC) promoveaz ă îmbun ătățirea performan ței energetice a cl ădirilor, ținând cont de condi țiile climatice din exterior, de condi țiile locale, precum și de cerin țele legate de climatul interior și de raportul cost eficien ță. În baza Directivei PEC, statele membre au urm ătoarele obliga ții:

Pagina 12 din 154

să stabileasc ă cerin țele minime de performan ță energetic ă pentru cl ădiri, în vederea atingerii echilibrului optim din punctul de vedere al costurilor, între investi țiile necesare și economiile de cost al energiei, realizate pe durata de via ță a cl ădirii; măsurile efectuate în vederea îndeplinirii acestor cerin țe minime nu ar trebui s ă aduc ă atingere altor cerin țe referitoare la cl ădiri, cum ar fi accesibilitatea, siguran ța și destina ția prev ăzut ă a cl ădirii, să aplice o metodologie de calcul al performan ței energetice a cl ădirilor în conformitate cu cadrul general comun prev ăzut în Anexa I la Directiva PEC, să se asigure c ă, atunci când cl ădirile existente (cl ădirile în ansamblu, p ărți ale acestora sau elemente ale anvelopei cl ădirii) sunt supuse unor renov ări majore, performan ța energetic ă a cl ădirii sau a p ărții cl ădirii care a f ăcut obiectul renov ării îndepline ște cerin țele minime de performan ță energetic ă, în m ăsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcțional și economic; „renovarea major ă” este definit ă ca fiind renovarea unei cl ădiri în cazul căreia: costul total al renov ării referitoare la anvelopa cl ădirii sau la sistemele tehnice ale acesteia dep ășește 25% din valoarea cl ădirii, excluzând valoarea terenului pe care este situat ă cl ădirea, peste 25% din suprafa ța anvelopei cl ădirii este supus ă renov ării; Statele Membre pot alege s ă aplice oricare din cele dou ă op ținui, să întocmeasc ă o list ă a m ăsurilor și a instrumentelor de promovare a eficien ței energetice a cl ădirilor (putând contribui în acest fel și la reducerea s ărăciei energetice), altele decât cele impuse de Directiva PEC; începând cu 30 iunie anul 2011, aceast ă list ă va trebui actualizat ă o dat ă la trei ani; să instituie un sistem de certificare a performan ței energetice a cl ădirilor.

1.2 Legisla ția na țional ă privind eficien ța energetic ă

Principalele acte legislative privind eficien ța energetic ă în România sunt urm ătoarele:

Pagina 13 din 154

Legea 121/2014 privind eficien ța energetic ă (completat ă și modificat ă de legea 160/2016), HG nr. 1069/2007 pentru aprobarea Strategiei Energetice a României 2007 – 2020, actualizat ă pentru perioada 2011-2020, HG nr. 163/2004 reprezentând strategia na țional ă în domeniul eficien ței energetice, HG nr. 1460/2008 reprezentând strategia na țional ă pentru dezvoltare durabil ă a României, Orizonturi 2013-2020-2030, Strategia na țional ă privind alimentarea cu energie termic ă a localit ăților prin sisteme de producere și distribu ție centralizate (HG nr. 882/2004), Hot ărârea Guvernului nr. 219/2007 privind promovarea cogener ării bazat ă pe cererea de energie termic ă, Legea 372/2005 privind performan ța energetic ă a cl ădirilor, republicat ă, Legea nr. 215/ 2001 a administra ției publice locale republicat ă, cu modific ările și complet ările ulterioare, Legea nr. 286/2006 pentru modificarea si completarea Legii administra ției publice locale nr.215/2001, Ordonan ță de Urgen ță Nr. 28/ 2013 pentru aprobarea Programului na țional de dezvoltare local ă, Programul na țional „Termoficare 2006-2015 c ăldur ă și confort” (HG nr. 462/2006) privind reabilitarea sistemului centralizat de alimentare cu energie termic ă și reabilitarea termic ă a cl ădirilor (prelungit pân ă în anul 2020).

De asemenea, pot fi de interes în domeniu și următoarele acte legislative: Legea 127/2014 pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr.123/2012 și a Legii petrolului nr. 238/2004, OUG 63/2012 pentru modificarea și completarea OUG 18/2009 privind cre șterea performanței energetice a blocurilor de locuin țe, OUG 88/2011 privind modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie,

Pagina 14 din 154

Legea 158/2011 pentru aprobarea OUG 18/2009 privind cre șterea performan ței energetice a blocurilor de locuin țe, Legea 139/2010 privind modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, Legea 5/2010 pentru completarea art. 1 din Ordonan ța de urgen ță a Guvernului nr. 18/2009 privind cre șterea performan ței energetice a blocurilor de locuin țe, OG nr. 22/2008, ordonanța privind eficien ța energetic ă și promovarea utiliz ării la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie, Norma metodologic ă privind performan ța energetic ă a cl ădirilor, 2007.

Considerente asupra Legii 121/2014 privind eficien ța energetic ă Legea 121/2014 (completat ă și modificat ă de legea 160/2016) transpune Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European, iar scopul acestei legi îl constituie crearea cadrului legal pentru elaborarea și aplicarea politicii na ționale în domeniul eficien ței energetice, în vederea atingerii obiectivului na țional de cre șterea a eficien ței energetice. Legea 121/2014 subliniaz ă importan ța politicii de eficien ță energetic ă care la momentul actual urm ăre ște: eliminarea barierelor în calea promov ării eficien ței energetice, promovarea mecanismelor de eficien ță energetic ă și a instrumentelor financiare pentru economia de energie, educarea și con știentizarea consumatorilor finali asupra importan ței și beneficiilor aplic ării măsurilor de îmbun ătățire a eficien ței energetice, cooperarea dintre consumatorii finali, produc ătorii, furnizorii, distribuitorii de energie și organismele publice în vederea atingerii obiectivelor stabilite de politic ă na țional ă de eficien ță energetic ă, promovarea cercet ării fundamentale și aplicative în domeniul utiliz ării eficiente a energiei.

Pagina 15 din 154

De asemenea, politica na țional ă de eficien ță energetic ă define ște obiectivele privind îmbunat ățirea eficien ței energetice, țintele indicative de economisire a energiei, m ăsurile de îmbun ătățire a eficien ței energetice aferente în toate sectoarele economiei na ționale, cu referiri speciale privind: introducerea tehnologiilor cu eficien ță energetic ă ridicat ă, a sistemelor moderne de măsur ă și control, precum și a sistemelor de gestiune a energiei, pentru monitorizarea, evaluarea continu ă a eficien ței energetice și previzionarea consumurilor energetice, promovarea utiliz ării la consumatorii finali a echipamentelor și aparaturii eficiente din punct de vedere energetic, precum și a surselor regenerabile de energie, reducerea impactului asupra mediului al activit ăților industriale și de producere, transport, distribu ție și consum al tuturor formelor de energie, aplicarea principiilor moderne de management energetic, acordarea de stimulente financiare și fiscale, în condi țiile legii, dezvoltarea pie ței pentru serviciile energetice. Legea 121/2014 prevede urm ătoarele obliga ții pentru autorit ățile administra ției publice: administra țiile publice centrale achizi ționeaz ă doar produse, servicii, lucr ării sau cl ădiri cu performan țe înalte de eficien ță energetic ă, în m ăsura în care aceast ă achizi ție corespunde cerin țelor de eficacitate a costurilor, fezabilitate economic ă, viabilitate sporit ă, conformitate tehnic ă, precum și unui nivel suficient de concuren ță, autorit ățile administra ției publice locale din localit ățile cu o popula ție mai mare de 5.000 de locuitori au obliga ția s ă întocmeasc ă programe de îmbun ătățire a eficien ței energetice în care includ m ăsuri pe termen scurt și m ăsuri pe termen de 3÷6 ani, autorit ățile administra ției publice locale din localit ățile cu o popula ție mai mare de 20.000 de locuitori au obliga ția: să întocmeasc ă programe de îmbun ătățire a eficientei energetice în care includ măsuri pe termen scurt și m ăsuri pe termen de 3÷6 ani, sa numeasc ă un manager energetic, atestat conform legisla ției în vigoare sau s ă încheie un contract de management energetic cu o persoan ă fizic ă atestat ă în

Pagina 16 din 154

condi țiile legii sau cu o persoan ă juridic ă prestatoare de servicii energetice agreat ă în condi țiile legii.

Programele de îmbun ătățire a eficientei energetice se elaboreaz ă în conformitate cu modelul aprobat de Departamentul pentru Eficien ță Energetic ă și se transmit Departamentului pentru Eficien ță Energetic ă până la 30 septembrie a anului în care au fost elaborate.

1.3 Departamentul din cadrul prim ăriei responsabil cu aplicarea cadrului legislativ referitor la îmbun ătățirea eficien ței energetice la nivelul localit ății

Avându-se în vedere organigrama ora șului Ștei (v. figura 1.1) [5] , Departamentul și func ția persoanei, din cadrul Prim ăriei Ștei, care se va ocupa de aplicarea prevederilor Legii 121/2014, sunt: Direc ția / Compartimentul / Serviciul: Serviciul Dezvoltare Investi ții; Func ție persoan ă: Șef serviciu.

Pagina 17 din 154

Fig. nr. 1.1 Organigrama Ora șului Ștei

Pagina 18 din 154

2. Descrierea general ă a localit ății

Ora șul Ștei, amplasat în jude țul Bihor, Cri șana, România se întinde pe o suprafa ță de 657 de hectare, iar în figura num ărul 2.1 se prezint ă câteva imagini ale ora șului.

Fig. nr. 2.1 Imagini ale ora șului Ștei (poz ă amatori și imagine din satelit)

Pagina 19 din 154

4 Situat în Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, în partea de Sud-Est a jude țului Bihor, în Depresiunea Beiu șului, ora șul Ștei este încadrat de Mun ții Bihorului, P ădurea Craiului și Codru Moma, la confluen ța Cri șului Negru cu Cri șul B ăița și Valea Sighi ștelului. Depresiunea Beiu șului este dens populat ă, satele sunt foarte apropiate unul de altul, întinzându-se pân ă la poalele mun ților. Altitudinea medie a terenului ora șului este 245 m. Coordonatele geografice ale localit ății sunt: 46°32' latitudine nordic ă, 22°29' longitudine estic ă. Pe malul drept al Cri șului Negru este situat ora șul Ștei care este str ăbătut de DN76 ce leag ă municipiile Oradea și Deva, de DN75 spre Câmpani și de E79. Ora șul este traversat de calea ferat ă Oradea-Va șcău. Distan ța fa ță de Oradea este de 80 km, iar fa ță de ora șul Beiu ș este de 18 km. Ora șul se învecineaz ă: spre Sud, pe șoseaua na țional ă DN76, la 2 km distan ță, ora șul se învecineaz ă cu comuna Lunca. la Est se afl ă satul Seghi ște, un vechi sediu preo țesc. spre Vest se g ăse ște satul Hot ărel, a șezat pe valea cu acela și nume, la poalele Mun ților Codru-Moma. la Nord-Vestul hotarului Ștei, se afl ă satele Ghighi șeni și Petrileni, spre Nord-Est se g ăse ște satul Valea de Jos, numit în trecut Valea Neagr ă.

În imediata vecin ătate a Șteiului se g ăsesc dou ă ora șe ale jude țului Bihor: Va șcău la 7 km distan ță, Nucet la 10 km.

Ora șul Ștei este la 40 km fa ță de puncte turistice ca: Pe ștera Ur șilor,

4 Strategia de dezvoltare local ă a ora șului Ștei, jude ţul Bihor, pentru perioada 2014-2020

Pagina 20 din 154

Zona Padi ș - Cet ățile Ponorului, Sta țiunea Moneasa, Sta țiunea Stâna de Vale, Arie șeni - Pârtia Vârtop. În figura num ărul 2.2 se prezint ă imaginea hotarului ora șului Ștei.

Fig. nr. 2.2 Imaginile hotarului ora șului Ștei - imagine din satelit

Hotarul ora șului este str ăbătut de trei cursuri de ap ă: Cri șul Negru - uneori rev ărs ările lui au produs mari inunda ții, distrugând hectare întregi de p ământ agricol, schimbându-și adesea albia, Cri șul B ăița care izvor ăște de la Por țile Bihorului, curge dinspre r ăsărit și are izvoarele în trei v ăi: Fle șcu ța, Hoanca Mo țului,

Pagina 21 din 154

Corlatul. râul Sighi ștel în nordul localit ății care se une ște cu Cri șul B ăița, ca apoi s ă se verse împreun ă în râul Cri șul Negru, la hotarul ora șului cu satul Ghighi șeni.

2.1 Suprafa ța teritorial ă administrativ ă a ora șului

Suprafa ța teritorial ă administrativ ă a ora șului Ștei este de 656 hectare, din care 358 hectare sunt intravilan. Bilan țul teritorial al suprafe țelor cuprinse în limita unit ății administrativ-teritoriale a ora șului este prezentat în tabelul num ărul 2.15. Tabel 21 Bilan țul teritorial al suprafe țelor cuprinse în limita UATB Destina ția terenurilor din teritoriul Suprafa ță Pondere administrativ al unit ății de baz ă Terenuri intravilan (destinate func țiunilor urbane) 358,00 ha 54,57% Terenuri extravilan (agricole și forestiere) 298,00 ha 45,43% Total teritoriu administrativ 656,00 ha 100%

Conform tabelului num ărul 2.1 se observ ă c ă cea mai mare pondere o de țin terenurile intravilan, destinate func țiilor urbane.

2.2 Date privind evolu ția popula ției și evolu ția fondului locativ

6Conform recens ământului efectuat în anul 2011, popula ția ora șului Ștei se ridica la 6.529 de locuitori, în sc ădere fa ță de recens ământul anterior din 2002, când se înregistraser ă 8.637 de locuitori.

În figura num ărul 2.3 se prezint ă evolu ția demografic ă a ora șului Ștei .

5 Prim ăria ora șului Ștei – 2016 6 Recens ăminte sau birourile de statistic ă - grafic ă realizat ă de Wikipedia

Pagina 22 din 154

Fig. nr. 2.3 Evolu ția demografic ă a ora șului Ștei

Conform Institutului Na țional de statistic ă, în anul 2014, popula ția stabil ă a ora șului se ridica la 7.891 locuitori (în scadere fa ță de recens ământul din anul 2002, când se înregistraser ă 8.637 de locuitori. Având în vedere suprafa ța total ă a ora șului Ștei de 6,57 km 2 (7), în anul 2011, densitatea popula ției era de 768 loc/km 2, fiind una dintre cele mai dens populate localit ăți din jude țul Bihor și nu numai, dac ă este s ă compar ăm cu densitatea la nivelul României (85 locuitori/km 2) și cel existent la nivelul Uniunii Europene (120 locuitori/km 2). 8La nivelul ora șelor jude țului Bihor, densit ățile cele mai ridicate se întâlnesc în: Municipiul Oradea - 1.578,6 loc/ km 2, Municipiul Beiu ș - 418,8 loc/ km 2, Municipiul Marghita - 180,2 loc/ km 2, Ora șul Ale șd - 133,6 loc/ km 2, Ora șul Valea lui Mihai - 132,7 loc/ km 2, Municipiul Salonta - 100,2 loc/ km 2.

7 https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98tei 8 Strategia de dezvoltare local ă a ora șului Ștei, jude ţul Bihor, pentru perioada 2014-2020

Pagina 23 din 154

9Potrivit prevederilor Legii 351/2001 - privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Na țional - Sec țiunea a IV-a "Re țeaua de localit ăți" și Planul de Amenajare a Teritoriului Jude țului Bihor, ierarhizarea localit ăților din jude țul Bihor și principalele dot ări publice cu rol de servire teritorial ă, ora șul Ștei cu o popula ție de peste 5.000 de locuitori se încadreaz ă în localit ățile urbane de rangul III (de la o popula ție de circa 5.000 la circa 30.000 de locuitori). Din punct de vedere al educa ției, conform Recens ământului Popula ției și al Locuin țelor efectuat în 2011 – date definitive, majoritatea popula ției a absolvit cursurile gimnaziale (91,30%), fapt ce demonstreaz ă un grad sporit de educa ție al popula ției ora șului. Nivelul de educa ție al popula ției este prezentat în figura num ărul 2.4.

Fig. nr. 2.4 Nivelul de educa ție al popula ției ora șului Ștei

În ceea ce prive ște unit ățile de înv ățământ, ora șul Ștei de ține: Colegiul Na țional "Avram Iancu", Colegiul Tehnic "Unirea", Școala Gimnazial ă "Miron Pompiliu", Școala Postliceal ă "Henri Coand ă", O gr ădini ță,

9 Strategia de dezvoltare local ă a ora șului Ștei, jude ţul Bihor, pentru perioada 2014-2020

Pagina 24 din 154

O cre șă.

Fondul locativ al ora șului Ștei este format din locuin țe aflate în proprietatea statului (exemplu: locuin țe sociale, locuin țe ANL, locuin țe de serviciu, etc.) și din locuin țe aflate în proprietate privat ă (persoane fizice sau juridice). Structura fondului locativ și suprafe țele totale locuibile la nivelul ora șului Ștei se prezint ă în tabelul num ărul 2.2. Tabel 2.2 10 Fondul locativ și suprafe țele totale locuibile din ora șul Ștei An Nr. Crt. Tip locuin ță / Suprafe țe locuibile 2015 1 Num ăr total de locuin țe existente 3.262

1.1 Num ăr locuin țe proprietate privat ă 3.225 1.2 Num ăr locuin țe proprietate de stat 37

2 Suprafa ță locuibil ă total ă [m2] 120.760

Suprafa ță total ă locuibil ă locuin țe 2.1 1.567 proprietate majoritar de stat [m 2] Suprafa ță total ă locuibil ă locuin țe 2.2 119.193 proprietate majoritar privat ă [m2]

Dac ă este s ă detaliem, în tabelul num ărul 2.3 se poate observa evolu ția suprafe ței locuibile și a num ărului de locuin țe din ora șul Ștei, în perioada 2007÷2015. Tabel nr. 2.3 Suprafa ța locuibil ă și num ărul de locuin țe - ora ș Ștei U.M 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2015 Suprafa ța m2 101.485 101.464 103.128 103.494 103.476 103.642 120.760 locuibil ă Locuin țe nr. 3.012 3.011 3.048 3.054 3.053 3.058 3.262 existente

10 Informa ții furnizate de c ătre Institutul Na țional de Statistic ă: http://statistici.insse.ro/shop/?page=tempo1&lang=ro

Pagina 25 din 154

În figura num ărul 2.5 se prezint ă grafic evolu ția suprafe ței locuibile și a num ărului de locuin țe din ora șul Ștei, în perioada 2007 ÷ 2015.

b) Fig. nr. 2.5 Evolu ția suprafe țelor locuibile și a num ărului de locuin țe din ora șul Ștei, în perioada 2007 ÷ 2015

Pagina 26 din 154

Conform informa țiilor furnizate de c ătre Institutul Na țional de Statistic ă, în anul 2015 suprafa ța locuibil ă a ora șului a fost de 120.760 m2, din care suprafa ța locuibil ă proprietate majoritar de stat a fost de 1.567 m2, iar suprafa ța locuibil ă proprietate majoritar privat ă era de 119.193 m2, în cre ștere fa ță de anii anteriori. Dac ă se are ca reper anul 2015, suprafa ța medie a unei locuințe în ora șul Ștei este de 37,02 m2/locuin ță. În cazul locuin țelor cu propritate majoritar de stat suprafa ța medie a unei locuin țe este de aproximativ 40 m2/ locuin ță. Pentru a putea face o compara ție se prezintă, pentru anul 2015, suprafa ța medie a unei locuin țe în jude țul Bihor (46,3 m 2/ locuin ță), în România (47,1 m2/ locuin ță) și la nivelul Uniunii Europene (74,3 m2/ locuin ță). În medie, suprafa ța locuibil ă existent ă în ora șul Ștei a fost în anul 2015 de aproximativ 18 m2/locuitor. Pentru a putea face o compara ție se prezintă, pentru anul 2015, suprafa ța locuibil ă medie per locuitor în Jude țul Bihor (18,4 m 2/locuitor), în România (21 m2/locuitor) și la nivelul Uniunii Europene (36 m 2/locuitor).

Fig. nr. 2.6 Tipul de proprietate al fondului locativ

Pagina 27 din 154

Conform figurii num ărul 2.6. unde se prezint ă grafic ponderea tipurilor de proprietate al fondului locativ din ora șul Ștei, se observ ă c ă, din totalul locuin țelor existente, 1,13 % apar țin propriet ății de stat, pe când 98,87 % din locuin țe apar țin proprietarilor priva ți. În tabelul num ărul 2.4 se prezint ă cl ădirile reziden țiale în func ție de anul construirii. Tabel nr. 2.4 Cl ădirile reziden țiale în func ție de anul construirii 11 Înainte 1919- 1946- 1961- 1971- 1981- 1991- 2001- 2006- Necun

de 1919 1945 1960 1970 1980 1990 2000 2005 2011 oscut Ora șul - 9 191 113 126 56 10 15 18 104 Ștei

În figura num ărul 2.7 se prezint ă evolu ția anilor privind construirea cl ădirilor reziden țiale la nivelul ora șului Ștei

Fig. nr. 2.7. Evolu ția anilor privind construirea cl ădirilor reziden țiale la nivelul ora șului Ștei

11 Informa ții furnizate de c ătre Institutul Na țional de Statistic ă pân ă la nivelul anului 2011

Pagina 28 din 154

Conform tabelului num ărul 2.4 și a figurii num ărul 2.7 se observ ă c ă dintr-un total de 642 de cl ădiri reziden țiale, 30% din cl ădirile reziden țiale au fost construite în perioada 1946- 1960, 20% au fost construite în perioada 1971-1980 și 18% în perioada 1961-1970. Altfel spus, 77% dintre cl ădirile reziden țiale au fost construite înainte de anul 1990 și au o vechime de peste 27 de ani, iar 7% au fost construite dup ă anul 1990.

În tabelul num ărul 2.5 se prezint ă situația locuin țelor conven ționale dup ă materialul de construc ție al pere ților exteriori. Tabel nr. 2.5 Situa ția locuin țelor conven ționale dup ă materialul de construc ție al pere ților exteriori 12 Tip material de construc ție al pere ților exteriori din ora șul Nr. locuin țe Ștei Beton armat 800 Unit ăți prefabricate 545 Beton armat cu grinzi metalice 1532 Lemn 137 Lemn (bârne, scânduri, etc) 52 Paiant ă, chirpici 36 Alte material (PFL, OSB, etc) 11 Materiale mixte 6 Informa ții nedisponibile 102

Analizând fondul locativ din punctul de vedere al reabilit ării termice, în tabelul num ărul 2.6 se prezint ă cl ădirile conven ționale dup ă modalitatea de reabilitare termic ă, la nivelul anului 2011 conform Institutului Na țional de statistic ă. Tabel nr. 2.6 Cl ădirile conven ționale dup ă modalitatea de reabilitare termic ă13

Cl ădirile conven ționale dup ă modalitatea de reabilitare termic ă din ora șul Ștei Nr. Num ărul locuin țelor conven ționale sunt reabilitate termic 1356

12 Informa ții furnizate de c ătre Institutul Na țional de Statistic ă pân ă la nivelul anului 2011 13 Informa ții furnizate de c ătre Institutul Na țional de Statistic ă pân ă la nivelul anului 2011

Pagina 29 din 154

Num ărul locuin țelor conven ționale care au ferestre cu tâmpl ărie din PVC/aluminiu 1642 Num ărul locuin țelor conven ționale care au ferestre cu tâmpl ărie din lemn 1579 Num ărul locuin țelor conven ționale noi care au toate dot ările 54 Num ărul locuin țelor conven ționale care nu sunt reabilitate termic 1811

Conform tabelului num ărul 2.6 se observ ă c ă cele mai multe cl ădiri conven ționale nu au aplicate nici o modalitate de reabilitare termică a locuin ței.

2.3 Descrierea consumurilor energetice ale localit ății

Consumurile energetice ale ora șului Ștei sunt determinate de structura și tipul consumatorilor existen ți la nivelul localit ății. Principalii consumatori, respectiv principalele activit ăți desf ășurate în cadrul ora șului care genereaz ă un consum energetic important sunt: Cl ădirile reziden țiale și nereziden țiale, Iluminatul public (stradal și perimetral), Serviciul public de alimentare cu ap ă (captare, tratare, distribu ție, epurare), Serviciul public de gestionare a de șeurilor, Consumatorii industriali.

În cazul cl ădirilor reziden țiale și nereziden țiale , consumurile energetice sunt determinate: de instala țiile de înc ălzire, de instala țiile de preparare a apei calde menajere, de instala țiile de ventilare și climatizare, de instala țiile de iluminat, de echipamentele electronice și electrocasnice.

Consumul total de energie aferent cl ădirilor reziden țiale și nereziden țiale din România, are, în general, structura prezentat ă în figura 2.8.

Pagina 30 din 154

Fig. nr. 2.8 Structura consumului mediu de energie la nivelul cl ădirilor reziden țiale ( ) și nereziden țiale ( )

Din aceast ă figur ă se observ ă c ă la nivelul unei cl ădiri care asigur ă condi țiile optime de confort, principalul consum este consumul de energie termic ă pentru înc ălzire și pentru asigurarea necesarului de ap ă cald ă menajer ă, care reprezint ă aproximativ 70% din consumul total de resurse energetice în cazul consumatorilor reziden țiali și aproximativ 50% în cazul consumatorilor nereziden țiali. Avându-se în vedere cele spuse mai sus se poate concluziona c ă, în principal, cl ădirile sunt caracterizate de obicei, de : consum de gaze naturale, GPL sau lemne pentru preparare ap ă cald ă de consum și pentru înc ălzire, consum de energie termic ă dac ă cl ădirile au acces și sunt racordate la re țeaua centralizat ă de alimentare cu energie termic ă, consum de energie electric ă pentru iluminat, aer condi ționat, pentru electronice și electrocasnice.

Pagina 31 din 154

În cazul iluminatului public acesta este caracterizat în principal de un consum de energie electric ă aferent corpurilor de iluminat și echipamentelor auxiliare și de automatizare. De asemenea, iluminatul public mai poate fi caracterizat de un consum de motorin ă, în cazul existen ței unor generatoare electrice de rezerv ă în sistemul de iluminat public. În România ponderea iluminatului public, în consumul total de energie electric ă al consumatorilor gestiona ți de administra ția public ă local ă, este cuprins ă între 30% și 75%, media fiind de 49,7%. Serviciului public de alimentare cu energie termic ă reprezint ă un serviciu public de interes general care se realizeaz ă în sistem centralizat și face parte din sfera serviciilor comunitare de utilit ăți publice. Acest serviciu este caracterizat, în principal, de un consum de energie primar ă (gaz natural, p ăcur ă, c ărbune, surse regenerabile) la nivelul surselor de producere și de un consum de energie electric ă la nivelul activit ăților de transport, furnizare și distribu ție a energiei termice. Sistemul public de alimentare cu ap ă potabil ă este format, în principal, din: capt ări, aduc țiuni, sta ții de tratare a apei brute, sta ții de pompare, rezervoare pentru înmagazinarea apei potabile, re țele de distribu ție, bran șamente, sisteme de canalizare și sisteme de tratare ap ă uzat ă (sta ții de epurare). În principal sistemul de alimentare cu ap ă este caracterizat de un consum important de energie electric ă aferent activit ăților de pompare, tratare și epurare a apei și de un consum de energie primar ă (în principal sub form ă de gaz natural) în cazul utiliz ării energiei termice în procesul de epurare a apelor uzate. În cazul serviciului public de gestionare a de șeurilor acesta este caracterizat, în principal, de un consum de carburant (motorin ă, benzin ă, GPL) aferent mijloacelor de colectare a de șeurilor și de un consum de energie electric ă la nivelul sta țiilor de sortare, reciclare, depozitare a de șeurilor. Consumurile de energie aferente consumatorilor industriali depind de procesul tehnologic de produc ție și prezint ă o mare diversitate atât sub aspectul tipului de resurs ă energetic ă utilizat ă cât și sub aspectul sc ării de putere, al indicelui de structur ă a consumului de energie, al duratei aliment ării cu energie și al modului specific de varia ție a cererii.

Pagina 32 din 154

În tabelul num ărul 2.7 se prezint ă situa ția societ ăților comerciale înmatriculate care au sediul în ora șul Ștei. Tabel nr. 2.7 Situa ția societ ăților comerciale înmatriculate care au sediul în orașul Ștei 14 Nr. societ ăți Societ ăți comerciale la nivelul ora șului Ștei 2014 2015 2016 Societ ăți comerciale în func țiune 16 8 23 Societ ăți comerciale radiate 1 0 0 Societ ăți comerciale aflate în alte st ări 1 2 0

Obs. În cazul acestei lucr ări nu se va face o analiz ă asupra consumatorilor industriali și asupra consumurilor energetice aferente acestora. Confom legisla ției în vigoare, în România, consumatorilor industriali le revine obliga ția s ă realizeze audituri energetice pe conturul de consum energetic, s ă efectueze anual programe de îmbun ătățire a eficien ței energetice și s ă completeze anual declara ții și chestionare referitoare la evolu ția consmurilor energetice.

2.4 Modalitatea de asigurare a resurselor energetice consumate la nivelul localit ății

2.4.1 Mod de alimentare cu energie electric ă

Distribu ția energiei electrice în ora șului Ștei este asigurat ă de către Electrica Furnizare Oradea SA. 15 În ceea ce prive ște rețelele de alimentare cu energie electric ă, în anul 2013, s-au finalizat lucr ările de înlocuire a re țelei vechi de 6 kV cu o re țea nou ă de 20 kV, pe întreg teritoriul ora șului Ștei, ocazie cu care s-a realizat reabilitatarea sau, dup ă caz, înlocuirea tuturor punctelor de transformare.

14 Informa ții furnizate de c ătre Oficiul Registrului Comer țului de pe lâng ă Tribunalul Bihor pe baza înregistr ărilor existente pân ă la data de 17.01.2017 15 Strategia de dezvoltare local ă a ora șului Ștei, jude ţul Bihor, pentru perioada 2014-2020

Pagina 33 din 154

Astfel, în prezent ora șul Ștei este alimentat cu energie electric ă din sistemul energetic na țional 73, printr-o sta ție de transformare proprie de 110/20 kV, amplasat ă în zona industrial ă a ora șului. Din sta ția de transformare pleac ă spre interiorul ora șului o re țea de 20 kV, sistem bucl ă, de form ă inelar ă, la care sunt racordate posturile de transformare ale ora șului în num ăr de 33 buc ăți, din care 24 buc ăți sunt în cabine zidite, iar 9 buc ăți sunt montate aerian. De pe partea de joas ă tensiune a posturilor de transformare pleac ă re țele de 0,4 kV la consumatori. Re țelele de joas ă tensiune în lungime total ă de aproximativ 35 km sunt repartizate astfel: aproximativ circa 20 km de re țele aeriene construite în special în zonele periferice cu locuin țe vechi si particulare, aproximativ 15 km de re țele subterane construite în special în zona centrală (unde ponderea o de țin blocurile de locuin țe) și în zona industrial ă.

Re țelele de joas ă tensiune aeriene sunt construite pe stâlpi din beton în propor ție de 90%, iar restul de 10% mai sunt construite pe stâlpi din lemn. Re țelele de medie tensiune - 20 (6) kV - în lungime total ă de aproximativ 17,25 km sunt repartizate astfel: 10,50 km de re țele aeriene construite în zona periferic ă a ora șului, la care sunt racordate posturile de transformare aeriene, 6,75 km de re țele subterane construite în zona central ă a ora șului - zona de blocuri la care în general sunt racordate posturile de transformare în cabina zidit ă.

2.4.2 Mod alimentare, asigurare energie termic ă16

În ora șul Ștei, alimentarea cu energie termic ă a ora șului a fost asigurat ă de la o central ă termic ă de zon ă, amplasat ă în incinta S.C. Hiperion, ce func ționa cu p ăcur ă. Din

16 Strategia de dezvoltare local ă a ora șului Ștei, jude ţul Bihor, pentru perioada 2014-2020

Pagina 34 din 154

Cod /2016 Titlul proiectului: Eficien ă energetic ă Program de îmbun ătățire a eficien ței energetice Edi ţia: 0 Revizia: 0 în ora șul Ștei, jude țul Bihor SC ELSACO ESCO SRL Faza: Volumul: CUI: RO 16396697 / Nr.ORC: J07/229/2004 I (unic ă) I (unic) Tel: +40 231 507 060 / Fax: +40 231 532 905 cauza st ării de uzur ă avansat ă a cazanelor și a re țelelor termice, cât și a izola țiilor termice (primare și secundare), acest sistem de înc ălzire nu mai func ționeaz ă. În prezent, înc ălzirea spa țiilor de locuit, a cl ădirilor sociale, culturale și administrative se face local, individual, pentru fiecare cl ădire administrativ ă sau locuitor al spa țiilor de locuit, cu combustibil solid sau lichid. Combustibilul utilizat în principal la nivelul ora șului este resursa lemnoas ă, o resurs ă din ce în ce mai limitat ă. Lipsa unui sistem centralizat de înc ălzire degradeaz ă și aspectul ora șului Ștei, str ăzile ora șului fiind împânzite de stivele de lemne. Asigurarea energiei termice în cadrul ora șului Ștei este și va fi o problem ă pentru viitor. Astfel, realizarea unui sistem centralizat de termoficare este o prioritate fundamental ă. În zon ă, la o distan ță de aproximativ 1 km, exist ă o conduct ă de transport gaze naturale Dn400 PN25 bari. Astfel, s-au început demersurile pentru înfiin țarea distribu ției de gaze naturale în localitate, prin Programul de Alimentare cu Gaz. Aceast ă distribu ție de gaze naturale const ă în: sta ție de preparare/măsurare gaze naturale la 25/6 bari, conduct ă de reparti ție gaze naturale la 6 bari, 2 sta ții de reglare m ăsurare gaze naturale, 2 buc. SRM6/2 bari, re țele de distribu ție la 2 bari în localitate, bran șamente și instala ții de utilizare la consumatori. De asemenea, în zona ora șului s-au descoperit resurse de ap ă termal ă, pentru care s-au început for ări în vederea utiliz ării apei pentru înc ălzirea locuin țelor și cl ădirilor. Astfel, aduc țiunea cu gaz și apa geotermal ă ar putea fi solu ții viabile pentru înc ălzirea ora șului. Între necesit ățile care trebuie rezolvate cu prioritate la nivelul ora șului Ștei, având în vedere impactul direct asupra calit ății vie ții cet ățenilor, se impune realizarea unui sistem centralizat de înc ălzire - introducerea gazului și a apei geotermale, pentru asigurarea aliment ării cu c ăldur ă a locuin țelor și cl ădirilor cu diferite func țiuni.

Pagina 35 din 154

2.5 Utilizarea și nivelul de dezvoltare al diverselor moduri de transport în localitate 17

Ora șul Ștei nu de ține un sistem interior de circula ție în comun, distan țele între diferitele puncte ale ora șului fiind relativ scurte. Astfel, deplas ările zilnice se efectueaz ă pe jos sau cu mijloace particulare. Leg ăturile ora șului cu celelalte localit ăți importante se fac pe șosele asfaltate cu autovehicule private și comerciale, sau pe calea ferat ă. La nivelul anului 2016, parcul de autovehicule private și comerciale din cadrul ora șului Ștei era conform tabelului num ărul 2.8. Tabel nr. 2.8 Parcul de autovehicule private și comerciale din cadrul ora șului Ștei U.M An Parcul de autovehicule 2016 Autoturisme buc. 2.551 Autovehicule comerciale <3,5 tone buc. 620 Autovehicule comerciale > 3,5 tone buc. 212 Autobuze buc. 7 Motocicluri buc. 167 Total buc. 3.557

Ora șul are ca dotare o autogară “S.C. Omnitrans S.A”, care este fosta Autobaz ă de Transporturi Auto și a fost creat ă în anul 1959. Prin anii 1980, autobaza servea peste 80 de trasee cu autobuzele din dotare, transportând zilnic în medie 30.000 c ălători. În anul 1998, a fost achizi ționat ă și a intrat în proprietatea “S.C. Transilvania General Import-Export”. În prezent, unitatea are în dotare peste 50 de ma șini pentru transport marf ă și un num ăr de 27 autobuze care asigur ă, în principal transportul muncitorilor de la domiciliu la platformele industriale din Ștei, Rieni și Sudrigiu, dar și transportul de c ălători între alte localit ăți din jude țul Bihor. Transportul pasagerilor se face cu microbuze particulare.

17 Strategia de dezvoltare local ă a ora șului Ștei, jude ţul Bihor, pentru perioada 2014-2020

Pagina 36 din 154

Transportul în comun de c ălători a fost deservit și de calea ferat ă prin sta ția CF Ștei, dar a fost mai pu țin semnificativ ca valori de trafic, deoarce majoritatea celor care fac naveta călătoresc cu autobuze sau cu autobuzele conven ționale ale firmelor ori cu cele care tranziteaz ă prin Ștei. O alt ă component ă a sectorului transporturi este reprezentat ă de parcul auto aferent fiec ărei structuri administrative/departament din cadrul unit ății administrativ teritoriale a Ora șului Ștei (vehiculele de serviciu ce deservesc angaja ții administra ției publice locale, salv ări, ma șini poli ție, microbuze școlare, etc.). Nu se impune crearea de noi trasee de deservire a traficului de c ălători, o eventual ă cre ștere a num ărului de curse fiind direct legat ă de o revigorare a activit ății economice locale. La nivelul ora șului exist ă str ăzi întinse pe o lungime de aproximativ 18.216 km, dintre care 13.773 km sunt moderniza ți.

2. 6 Descrierea modului de gestionare a serviciilor de utilit ăți publice

În tabelul num ărul 2.9 se prezint ă modul de gestionare a serviciilor de utilit ăți publice la nivelul Ora șului Ștei.

Tabel nr. 2.9 Modul de gestionare a serviciilor de utilit ăți publice la nivelul Ora șului Ștei Indicatori de eficien ță Modul de gestionare a serviciului energetic ă stipula ți Servicii utilit ăți prin contract publice Contract de Gestiune direct ă DA delegare a gestiunii prin departamentele (preciza ți NU serviciului public Prim ăriei indicatorul) Iluminat Public - V -

Alimentare cu - V - ap ă și canalizare

Cl ădiri publice - V -

Pagina 37 din 154

Cl ădiri - V - individuale

2.7 Sistemul de baze de date al localit ății

Ora șul Ștei de ține și actualizeaz ă permanent o baz ă de date structurat ă pe urm ătoarele domenii: popula ție (sex, vârst ă, fenomene demografice, etc.), teritoriu (suprafa ța total ă, intravilan ă, spa ții verzi, etc.), locuin țe (tip, form ă de proprietate), utilit ăți publice (lungime, tip str ăzi, lungime trasee conducte de ap ă, de canalizare, de gaze, de energie termic ă, mijloace de transport, re țele electrice), for ța de munc ă (num ăr salaria ți, șomeri), înv ățământ (unit ăți înv ățământ, cadre didactice, elevi, etc.), s ănătate (num ăr spitale, personal medical), cultur ă și art ă (biblioteci, muzee, vizitatori, etc.), agricultur ă, construc ții (tip, num ăr locuin țe, autoriza ții de construc ție, etc.), turism (spa ții cazare, num ăr turi ști, etc), facturare (utilit ăți, servicii), poluan ți atmosferici, trafic rutier. Ora șul Ștei nu are o procedur ă de achizi ție în sistem centralizat a datelor de consum energetic și nu are un sistem centralizat de baze de date cu informa ții referitoare la consumurile de energie. Îns ă, aceste consumuri sunt contabilizate de fiecare departament (structur ă de consum) în parte, în principal, prin intermediul facturilor pl ătite c ătre furnizorii de utilit ăți. Prin urmare, colectarea de date privind consumul energetic înregistrat la nivelul întregului teritoriului se face sporadic, f ără continuitate, f ără a exista un catalog al indicatorilor ce trebuie monitoriza ți, perioade clare de referin ță sau o periodicitate de raportare a acestora.

2.8 Nivelul de performan ță a managementului energetic în localitate

Pentru evaluarea nivelului de performan ță a managementului energetic la nivelul Ora șului Ștei a fost completat ă matricea din Anexa 1. Pe baza datelor prezentate în Anexa 1, se poate spune c ă la nivelul ora șului Ștei exist ă o preocupare pentru modul de consum a resurselor energetice și pentru îmbun ățățirea eficien ței energetice. Îns ă principalele activit ăți desf ășurate pentru îmbun ătățirea eficien ței energetice nu sunt rezultatul unui program de management energetic, ci mai de grab ă rezultatul unor activit ății punctuale în special realizate pe programe ce au vizat atragerea de fonduri europene nerambursabile. De asemenea, la nivelul administratiei publice locale din Ora șul Ștei nu exist ă func ția de manager energetic. Managerul energetic este o persoan ă calificat ă care asigur ă managementul energetic în cadrul unei ierarhii func ționale din cadrul societ ăților comerciale consumatoare de energie,

Pagina 38 din 154

la nivelul unui grup de consumatori de energie sau la nivelul unei entit ăți administrativ teritoriale. Prin urmare, nu putem vorbi de existența unui management energetic asumat la nivelul localit ății prin responsabilizarea unei echipe la nivelul aparatului administrativ care s ă ac ționeze și s ă gestioneze implementarea unor programe, proiecte coerente pentru îmbun ătățirea eficien ței energetice.

3. Preg ătirea programului de îmbun ătățire a eficien ței energetice. date tehnice (statistice) privind sectoarele existente în cadrul ora șului

3.1 Date tehnice sistem de alimentare cu energie electric ă

În tabelul num ărul 3.1 se prezint ă evolu ția și principalele caracteristici ale consumului de energie electric ă aferent cl ădirilor administrative din cadrul ora șului Ștei . Tabel nr. 3.1 Evolu ția consumului de energie electric ă aferent cl ădirilor administrative din cadrul ora șului Ștei Nr. Unitate Valoare Indicator Crt. măsur ă 2014 2015 2016 Consum total energie electric ă aferent 1 cl ădirilor administrative din ora șul Ștei kWh/an 763.433 585.944 684.845 (f ără consumatorii industriali), din care: Consum energie electric ă aferent kWh/an 1.1 397.431 251.234 293.592 prim ăriei* Consum energie electric ă aferent kWh/an 1.2 137.419 147.944 202.280 Colegiului Na țional ”AVRAM IANCU” 1.3 Consum energie electric ă aferent kWh/an 19.750 18.000 22.000 gr ădini ței 1.4 Consum energie electric ă aferent kWh/an 27.373 30.266 27.373 Colegiului Tehnic ”UNIREA” 1.5 Consum energie electric ă aferent Școlii kWh/an 29.000 19.000 38.000 Gimnaziale ”MIRON POMPILIU” 1.6 Consum energie electric ă aferent kWh/an 152.460 119.500 101.600 spitalului 2 Pre ț mediu total anual energie electric ă lei/kWh 0,61 0,61 0,54 Costuri anuale totale aferente consumului 3 total anual de energie electric ă din ora șul lei/an 468.139 354.775 369.540 Ștei

Pagina 39 din 154

*În valoarea consumului de energie electric ă înregistrat la nivelul prim ăriei este inclus ă și valoarea consumului privind iluminatul public * Valoarea consumului de energie electric ă înregistrat la nivelul prim ăriei este estimat ă pe baza unei valori medii a unui kWh înregistrat la nivelul ora șului Ștei. În tabelul numărul 3.2 se prezint ă suprafa ța desf ășurat ă estimat ă a cl ădirilor prezentate mai sus, care apar țin de administra ția local ă a ora șului Ștei . Tabel nr. 3.2 18 Suprafa ța desf ășurat ă estimat ă a cl ădirilor prezentate mai sus, care apar țin de administra ția locală a ora șului Ștei Nr. Suprafa ț Regim de Cl ădire U.M Crt. ă în ălțime 1 Sediul prim ăriei 1.1 Corp 1 m2 1.067 S+ P+5E 1.2 Corp 2 m2 31 P 2 Colegiul Na țional ”AVRAM IANCU” Cl ădirea Colegiului Na țional ”AVRAM 2.1 m2 3.780 P+3E IANCU” 2.2 Cămin m2 2.948 P+3E 2.3 Cămin 2 dezafectat m2 2.948 P+3E 2.4 Cantin ă m2 980 P 2.5 Anex ă m2 367 P 2.6 Sal ă festivit ăți m2 1.241 P 2.7 Central ă termic ă m2 242 P 2.8 Sal ă sport m2 2.200 P+1E 3 Gr ădini ță m2 445 P 4 Colegiul Tehnic ”UNIREA” 4.1 Cl ădirea Colegiului Tehnic ”UNIREA” m2 4.480 P+2E 4.2 Cămin m2 2.115 P+2E 4.3 Garaj m2 195 P 4.4 Centrala termic ă m2 120 P 4.5 Cantin ă m2 995 P+1E 4.6 Sal ă sport m2 710 P 5 Școala Gimnazial ă ”MIRON POMPILIU” 5.1 Corp1 m2 3.315 P+2E 5.2 Corp2 m2 1.114 P+1E 5.3 Corp3 m2 1.114 P+1E 5.4 Centrala termic ă m2 72 P 5.5 Anex ă m2 45 P 5.6 Sal ă sport m2 743 P

18 Suprafa ța desf ășurat ă este estimat ă întrucât la nivelul ora șului Ștei nu toate cl ădirile au realizat schi ță cadastral ă

Pagina 40 din 154

5.7 Anexa 1 – Sal ă sport m2 97 P 5.8 Anexa 2 – Sal ă sport m2 97 P 6 Spital 6.1 Corp1 m2 729 P+1E 6.2 Corp2 m2 1.053 P+1E 6.3 Corp3 m2 1.320 P+1E 6.4 Centrala termic ă 1 m2 26 P 6.5 Centrala termic ă 2 m2 15 P 6.6 Centrala termic ă 3 m2 21 P 6.7 Buc ătărie m2 532 P 6.8 Anex ă m2 45 P 6.9 Anex ă (fostul sediu a b ăncii agricole) m2 441 P+1E+M

Avându-se în vedere datele din tabelele de mai sus, pentru consumatorii de energie electric ă prezenta ți, se pot avea în vedere urm ătoarele consumuri specifice raportate la total suprafe țe desf ășurate estimate aferente anului 2016: consumul mediu anual de energie electric ă aferent prim ăriei este de 267,39 kWh/ m2an; în acest caz trebuie s ă ținem cont c ă în valoarea total ă a consumului de energie electric ă înregistrat la nivelul prim ăriei este inclus ă și valoarea consumului de energie electric ă privind iluminatul public, consumul mediu anual de energie electric ă aferent tuturor clădirilor care apar țin de Colegiul Na țional ”AVRAM IANCU” este de 13,75 kWh/ m2an, consumul mediu anual de energie electric ă al Gr ădini ței este de 49,44 kWh/ m2an, consumul mediu anual de energie electric ă aferent tuturor cl ădirilor care apar țin de Colegiul Tehnic ”UNIREA” este de 6,62 kWh/ m2an, consumul mediu anual de energie electric ă aferent tuturor cl ădirilor care apar țin de Școala Gimnazial ă ”MIRON POMPILIU” este de 5,76 kWh/ m2an, consumul mediu anual de energie electric ă aferent tuturor cl ădirilor care apar țin de Spital este de 24,29 kWh/ m2an.

În figura num ărul 3.1 se prezint ă evolu ția/ trendul anual al consumurilor specifice de energie electric ă aferente consumatorilor analiza ți din ora șul Ștei.

Pagina 41 din 154

Fig. nr. 3.1 a) Evolu ția consum specific anual de energie electric ă aferent cl ădirilor prim ăriei și iluminatului public kWh/m2an

Fig. nr. 3.1 b) Evolu ția consum specific anual de energie electric ă aferent cl ădirilor Colegiului Na țional ”AVRAM IANCU ” kWh/m2an

Pagina 42 din 154

Fig. nr. 3.1 c) Evolu ția consum specific anual de energie electric ă aferent gr ădini ței kWh/m2an

Fig. nr. 3.1 d) Evolu ția consum specific anual de energie electric ă aferent cl ădirilor Colegiului Tehnic ”UNIREA ” kWh/m2an

Pagina 43 din 154

Fig. nr. 3.1 e) Evolu ția consum specific anual de energie electric ă aferent cl ădirilor Școalii Gimnaziale ”MIRON POMPILIU” kWh/m2an

Fig. nr. 3.1 f) Evolu ția consum specific anual de energie electric ă aferent ă cl ădirilor spitalului kWh/m2an

Conform figurilor num ărul 3.1 se observ ă c ă pentru Prim ărie și spital trendul consumurilor de energie electric ă este în sc ădere. Acest lucru este sim țit datorit ă schimb ărilor

Pagina 44 din 154

3.2 Date tehnice privind alimentarea cu energie termic ă a localit ății

În prezent, înc ălzirea spa țiilor de locuit și social culturale se face local pe combustibil solid sau lichid, în principal pe lemne, o resurs ă din ce în ce mai limitat ă. Lipsa unui sistem centralizat de înc ălzire degradeaz ă și aspectul ora șului Ștei, str ăzile ora șului fiind împânzite de stive de lemne. Asigurarea energiei termice în cadrul ora șului Ștei este și va fi o problem ă pentru viitor. Astfel, realizarea unui sistem centralizat de termoficare este o prioritate fundamental ă. În zon ă, la o distan ță de aproximativ 1 km, exist ă o conduct ă de transport gaze naturale Dn400 PN25 bari. Astfel, s-au început demersurile pentru înfiin țarea distribu ției de gaze naturale în localitate, prin Programul de Alimentare cu Gaz.

În tabelul num ărul 3.3 se prezint ă evolu ția consumului de combustibil aferent cl ădirilor administrative din cadrul ora șului Ștei; în tabel se analizeaz ă doar combustibilii care au fost utiliza ți pentru asigurarea confortului termic în cl ădirile analizate

Pagina 45 din 154

Tabel nr. 3.3 Evolu ția consumului de combustibil aferent ă cl ădirilor administrative din cadrul ora șului Ștei Nr. Valoare Indicator U.M Crt. 2014 2015 2016 Consum total combustibil aferent 1 cl ădirilor administrative din ora șul Ștei tep/m 2 an 0,0918 0,0981 0,0946 (f ără consumatorii industriali), din care: 1.1 Consum de combustibil aferent prim ăriei tep/m2 an 0,0321 0,0323 0,0292 Consum de combustibil aferent Colegiului 1.2 tep/m 2 an 0,0009 0,0012 0,0012 Na țional ”AVRAM IANCU” 1.3 Consum de combustibil aferent gr ădini ței tep/m 2 an 0,0494 0,0396 0,0382 1.4 Consum de combustibil aferent Colegiului tep/m 2 an 0,0016 0,0061 0,0059 Tehnic ”UNIREA” 1.5 Consum de combustibil aferent Școlii tep/m 2 an 0,0055 0,0072 0,0065 Gimnaziale ”MIRON POMPILIU” 1.6 Consum de combustibil aferent spitalului tep/m 2 an 0,0023 0,0117 0,0136

În cadrul ora șului Ștei, necesarul de energie termic ă este asigurat prin arderea lemnului și/sau a combustibilului lichid în centralele termice cu care cl ădirile sunt dotate. În figura num ărul 3.2 se prezint ă evolu ția combustibilului utilizat pentru producerea de energie termic ă în ora șul Ștei, pe tipurile de cl ădiri analizate.

Pagina 46 din 154

c) Fig. nr. 3.2 Evolu ția tipurilor de combustibil utilizat pentru producerea de energie termic ă în ora șul Ștei (tep/m 2an)

Pagina 47 din 154

Conform figurii num ărul se observ ă că 3.2 în perioada de analiz ă, Prim ăria a avut cel mai mare consum de combustibil raportat la suprafa ța desf ășurat ă pe care o are. În figura num ărul 3.3 se prezint ă tendin ța anual ă a consumului de combustibil pe fiecare tip de cl ădire.

Pagina 48 din 154

Pagina 49 din 154

f) Fig. nr. 3.3 Tendin ța anual ă a consumului de combustibil pe fiecare tip de cl ădire (tep/m 2an)

Analizând graficele se observ ă c ă la aproximativ toate cl ădirile se înregistreaz ă o tendin ță anual ă de cre ștere a consumului de combustibil aferent asigur ării confortului termic.

Pagina 50 din 154

Dac ă este s ă lu ăm în calcul o valoare medie anual ă a consumului de combustibil aferent asigur ării confortului termic în cl ădiri, în tabelul num ărul 3.4 se prezint ă valoarea medie anual ă a consumului de combustibil aferent asigur ării confortului termic pe suprafe țele locuibile din ora șul Ștei. Tabel nr. 3.4 Valoarea medie anual ă a consumului de combustibil aferent asigur ării confortului termic pe suprafe țele locuibile din ora șul Ștei An Nr. Crt. Tip locuin ță / Suprafe țe locuibile 2016 1 Num ăr total de locuin țe existente 3.262

1.1 Num ăr locuin țe proprietate privat ă 3.225 1.2 Num ăr locuin țe proprietate de stat 37

2 *Valoarea medie anual ă a consumului 1.253,74 de combustibil [tep/m2 an] Valoarea medie anual ă a consumului de 2.1 combustibil pentru locuin țele proprietate 16,27 majoritar de stat [tep/m2 an] Valoarea medie anual ă a consumului de 2.2 combustibil pentru locuin țele proprietate 1.237,47 majoritar privat ă [tep/m2 an] *Valoarea medie anual ă este aferent ă anului 2016, iar consumurile au fost estimate la suprafe țele cunoscute la nivelul anului 2015

Pentru cl ădirile proprietate de stat, Prim ăria ora șului Ștei și Consiliul Local al ora șului au realizat în perioada 2012 – 2016 mai multe m ăsuri de cre ștere a eficien ței energetice, printre care: reabilitarea dispensarului (circa medical ă) care a presupus mai multe lucr ări: reabilitarea acoperi șului, înlocuirea geamurilor și a u șilor, reabilitarea cl ădirii, reabilitarea sistemelor de înc ălzire la institu țiile publice și înlocuirea centralelor care func ționau pe combustibil lichid/gazos cu centrale pe combustibil solid la: școala gimnazial ă “Miron Pompiliu”,

Pagina 51 din 154

gr ădini ța cu Program Prelungit, spitalul orășenesc Ștei, Casa de Cultur ă “Miron Pompiliu”, Prim ăria ora șului Ștei.

Prin folosirea combustibilului solid, la nivel de ora ș se fac economii anuale de peste 700.000 lei, crescând totodat ă și confortul termic, expertizarea cl ădirilor vechi de la școala general ă “MIRON POMPILIU” și îndeplinirea m ăsurilor trasate și nu numai: modificarea structurii interioare, înlocuirea corni șei, amenajarea unei săli speciale pentru programul “Laptele si cornul”, s-a reabilitat sala mic ă de sport de la școala de pe strada Tineretului. reabilitarea tâmpl ăriei la cre șa ora șului Ștei.

Toate aceste m ăsuri au condus la cre șterea confortului termic al ora șului și la sc ăderea consumului de resurse energetice utilizate pentru înc ălzirea cl ădirilor respective.

3.3 Date tehnice privind gestionarea aliment ării cu ap ă și a instala țiilor de tratare / epurare ap ă

În ora șul Ștei, sursele de ap ă sunt administrate de c ătre operatorul S.C. Solceta S.A Ștei. Societatea comercial ă Solceta S.A, fosta exploatare de gospod ărie comunal ă și locativ ă, are ca activitate de baz ă captarea, transportul, tratarea, distribu ția apei potabile în localitate, colectarea și epurarea apelor din ora ș. La nivelul ora șului Ștei, 98% din popula ție are acces la servicii de alimentare cu ap ă și canalizare, mult peste media de acoperire în județul Bihor care este de aproximativ 70%. Alimentarea cu ap ă a ora șului se face în sistem centralizat. Sursa de ap ă o constituie apa de suprafa ță captat ă din valea Aleului, la o distan ță de 12 km de ora ș și const ă din

Pagina 52 din 154

Sta ția de tratare a apei de suprafa ță este amplasat ă în vecin ătatea ora șului Ștei, pe dealul din partea de Nord - Est a ora șului. Sta ția de tratare a apei este format ă din: camera de distributie și amestec, 4 decantoare suspensionale, 6 filtre rapide, sta ția de clorinare, rezervoare de înmagazinare a apei tratate, rezervor de sp ălare, conducte de distribu ție, instala ții de pompare.

Sunt dou ă rezervoare de înmagazinare a apei tratate cu capacitatea de 1.000 m 3 fiecare și unul de 1.000 m3 nou construit. Apa tratat ă este distribuit ă în ora ș prin re țeaua de distribu ție care are o lungime total ă de 20,2 km, din care 12 km sunt re țea nou ă, iar 8,2 km sunt din re țeaua veche a ora șului,

Pagina 53 din 154

Apele uzate ajung în sta ția de epurare printr-un canal ovoid. La intrarea în sta ția de epurare, apele uzate trec printr-un gr ătar care re ține p ărțile grosiere. De aici, apa ajunge la gr ătarul mecanic fin combinat cu desnisipator, montat în fa ța bazinului anoxic. În cadrul acestei instala ții are loc atât re ținerea suspensiilor fine 3 - 5 mm, cât și depunerea nisipului.

Pagina 54 din 154

Apa uzat ă trece apoi în bazinul anaerob, în compartimentul de nitrificare - denitrificare, în bazinul de aerare și în decantoarele secundare de unde este evacuat ă în emisar. În treapta de epurare biologic ă au loc următoarele procese : reducerea biologic ă a fosforului în condi ții anaerobe, reducerea combina țiilor de carbon, nitrificare și denitrificare, stabllizare nămol, separarea fazelor solid - lichid prin sedimentare, în decantorul secundar.

În tabelul num ărul 3.5 se prezint ă evolu ția re țelelor de ap ă și canalizare a ora șului Ștei. Tabel nr. 3.5 Evolu ția re țelelor de ap ă și canalizare a ora șului Ștei Denumire 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Lungimea total ă a re țelei simple de distribu ție a apei potabile 23,9 23,9 23,9 20,3 20,3 20,3 20,3 20,3 20,3 20,3 (km) Capacitatea instala țiilor de 13.219 13.219 13.219 13.219 13.219 13.219 13.219 13.219 13.219 13.219 producere a apei potabile (m 3/zi) Lungimea total ă simpl ă a 26,6 26,6 26,6 26,6 26,6 26,6 26,6 26,6 26,6 26,6 conductelor de canalizare – km

Apa uzat ă tratat ă și evacuat ă corespunde atât STAS-urilor în vigoare NTPA 001/2002 (Normativ din 28 februarie 2002 privind stabilirea limitelor de încarcare cu poluan ți a apelor uzate industriale și or ășene ști la evacuarea în receptorii naturali) cât și limitelor impuse la indicatorii stabili ți prin Autoriza ția de Gospod ărire a apelor. Apele pluviale sunt colectate printr-o rețea de canalizare pluvial ă care nu acoper ă întreaga suprafa ță a localit ății. Structura consumului de energie electric ă aferent sistemului public de alimentare ap ă din ora șul Ștei și de canalizare este prezentat ă în figura num ărul 3.5.

Pagina 55 din 154

Pagina 56 din 154

c) Fig. nr. 3.5 Structura consumului de energie electric ă pentru activitatea de ap ă și canal în ora șul Ștei în perioada 2014 - 2016

Din figura de mai sus se observ ă că energia electric ă pentru activitatea de canal a avut cea mai mare pondere în toat ă perioada de analiz ă, cu un procent de peste 60%. În perioada 2012 – 2016, Prim ăria ora șului Ștei și Consiliul Local al ora șului au implementat mai multe m ăsuri care au condus la cre șterea siguran ței aliment ării cu ap ă a ora șului: introducerea canaliz ării menajere și a re țelei de ap ă potabil ă pe str. MIRON POMPILIU (ambele sensuri), construc ția barajului de pe râul Galbena

În vara anului 2012, din cauza secetei, râul Aleu care constituia singura surs ă de alimentare pentru orașul Ștei, a r ămas f ără ap ă pentru o perioad ă de 2 luni de zile. Pentru ca aceast ă situa ție s ă nu mai apar ă, s-a construit barajul de pe râul Galbena, care alimenteaz ă în prezent ora șul în perioadele secetoase.

Pagina 57 din 154

3.5 Date tehnice sistem de iluminat public

Calitatea iluminatului public reprezint ă unul dintre criteriile de apreciere a nivelului civiliza ției dintr-o anumit ă regiune. Un iluminat public performant conduce la sc ăderea riscurilor accidentelor rutiere, la sc ăderea num ărului de agresiuni ale infractorilor asupra popula ției. În tabelul num ărul 3.6 este pezentat ă structura actual ă, respectiv elementele componente ale sistemului public de iluminat din ora șul Ștei. Tabel nr. 3.6 Structura sistem public iluminat, ora șul Ștei Nr. Elementele componente ale infrastructurii aferente UM Specifica ții Crt. 1 Corp/proiector iluminat buc 500

2 Stâlp iluminat metalic/beton buc 70/250

3 Cablu de iluminat km 24.000

4 Putere total ă instalat ă W 17.500

5 Puncte de aprindere buc 5

La nivelul ora șului Ștei consumul de energie electric ă aferent sistemului public de iluminat este compus din consumul de energie electric ă a corpurilor de iluminat public În perioada 2012 – 2016, la nivelul sistemului de iluminat public, în ora șul Ștei s-au înlocuit l ămpile cu incandescen ță care aveau puteri de 400 W, cu 500 corpuri de iluminat de tip LED cu puteri de 35 W, ob ținându-se astfel economii financiare considerabile. La ora actual ă, ora șul Șteiul este printre primele ora șe din țar ă iluminat integral cu corpuri de iluminat de tip LED.

Pagina 58 din 154

3.6 Date tehnice sector reziden țial

Cl ădirea reziden țial ă este o construc ție alc ătuit ă din una sau mai multe camere folosite pentru locuit, cu dependin țele, dot ările și utilit ățile necesare, care satisface cerin țele de locuit ale unei persoane sau familii. Dup ă cum s-a afirmat și în capitolele anterioare sectorul reziden țial din ora șul Ștei are în componen ța sa cl ădiri reziden țiale cu proprietate majoritar privat ă (case și blocuri) și cl ădiri reziden țiale proprietate de stat (locuin țe sociale, locuin țe de serviciu, c ămine, etc.). În tabelul num ărul 3.7 se prezint ă structura sectorului reziden țial din Ora șul Ștei, la nivelul anului 2015. Tabel 3.7 Ora șul Ștei – structur ă sector reziden țial

Nr.Crt. Elemente ce caracterizeaz ă sectorul reziden țial Specifica ții 1 Num ăr total al cl ădirilor reziden țiale 642 1.1 Suprafa ța total ă a camerelor de locuit 118.974 1.2 Num ăr total al locuin țelor 3.217 2 Num ăr total cl ădiri proprietate particular ă 641 2.1 Num ăr total al locuin țelor proprietate particular ă 3.138 2.2 Suprafa ța total ă a camerelor de locuit 117.206 3 Num ăr total cl ădiri proprietate de stat 8

Conform tabelului num ărul 3.7 se observ ă c ă cea mai mare pondere a cl ădirilor din structura sectorului reziden țial o au cl ădirile cu proprietate privat ă.

Pagina 59 din 154

3.7 Date tehnice cl ădiri publice

În general, clădirile publice din ora șe pot fi împ ărțite în urm ătoarele categorii: cl ădiri aflate în gestionarea inspectoratului școlar: colegii, licee, școli, gradini țe, etc, cl ădiri social culturale: teatre, muzee, biblioteci, cinematografe, stadioane, s ăli de sport,etc, cl ădiri aflate în gestionarea direc ției de asisten ță și protec ție social ă: centre sociale, cantine, cre șe, etc., cl ădiri infrastructur ă sănătate: spitale, centre medicale, dispensare, clinici, etc, cl ădiri administrative: sediu prim ărie, sedii institu ții / servicii publice, g ări, autog ări, tribunale, spa ții comerciale, etc.;

Indicatorii energetici aferen ți principalelor tipuri de cl ădiri publice din ora șul Ștei, sunt: pentru spital consumul specific mediu anual de: energie electric ă este de 24,29 kWh/m 2, lemn este de 0,08 m3/m 2, combustibil lichid este de 2,03 kg/m 2, pentru institu ții de înv ățământ consumul specific mediu anual de: energie electric ă este de 11,19 kWh/m 2, lemn este de 0,03 m3/m 2, combustibil lichid este de 2,09 kg/m 2,

3.8 Date tehnice sector transporturi

Referitor la componen ța parcului auto a popula ției și a agen ților economici din ora șul Ștei, conform datelor înregistrate la serviciul de colectare a taxelor și impozitelor

Pagina 60 din 154

Conform tabelului num ărul 3.8 se observ ă c ă ponderea cea mai mare o de țin autoturismele, cu un procent de aproximativ 70%.

3.9 Date tehnice privind gestionarea de șeurilor din cadrul localit ății 19

De șeurile reprezint ă ultima etap ă din ciclul de via ță al unui produs (intervalul de timp între data de fabrica ție a produsului și data când acesta devine de șeu). Gestionarea de șeurilor cuprinde toate activit ățile de colectare, transport, tratare, valorificare și eliminare a de șeurilor, inclusiv monitorizarea acestor opera ții și monitorizarea depozitelor de de șeuri dup ă închiderea lor. De șeurile menajere și cele nepericuloase de pe teritoriul ora șului Ștei sunt transportate în totalitate la ECO Bihor Oradea, iar de activitatea de salubrizare se ocup ă S.C. Solceta S.A. Aceasta realizeaz ă activitatea de colectare a de șeurilor cu ajutprul a dou ă autogunoiere:

19 Strategia de dezvoltare local ă a ora șului Ștei, jude ţul Bihor, pentru perioada 2014-2020

Pagina 61 din 154

o autogunoier ă de tip IVECO, o autogunoier ă de tip MERCEDES – BENZ. Pe teritoriul ora șului exist ă 29 de puncte de colectare selectiv ă a de șeurilor, dotate cu 3 tipuri de recipient; num ărul locuitorilor aronda ți la sistemul de colectare selectiv ă a de șeusilor este de 5.698 locuitori. Num ărul de recipiente puse la dispozi ția locuitorilor ora șului in vederea colect ării de șeurilor sunt: 215 europubele de 120 l, 174 europubele de 240 l, 59 containere de 1.100 l, 29 recipiente de 1 m 3 pentru peturi.

Pe teritoriul ora șului exist ă un depozit neconform de de șeuri menajere: depozitul Ștei - sistat în anul 2010. Suprafa ța depozitului la momentul sist ării era de 1,68 ha. Depozitul de de șeuri neconform urban Ștei este situat la o distan ța de aproximativ 2,5 km sud de ora șul Ștei și la aproximativ 84 km Sud-Est de ora șul Oradea. Accesul la depozitul de de șeuri neconform urban se face din marginea sudic ă a acestuia și este legat la drumul urban principal printr-un drum de pietri ș de 300 m. Conform Agen ției de Protec ția Mediului Bihor, în acest moment, depozitul este sistat și supravegheat. Deoarece actuala groap ă de gunoi nu mai are autoriza ție, este necesar ă implementarea proiectului de ecologizare. În prezent, colectarea selectiv ă a de șeurilor se realizeaz ă par țial și este necesar ă crearea unor mecanisme de colectare selectiv ă a de șeurilor și instalarea de pubele pentru colectarea selectiv ă a de șeurilor. Transportul de șeurilor colectate se face la depozitul Eco Bihor Oradea, iar de șeurile de PET, plastic, hârtie, cartoane etc se predau c ătre SC Felyon SRL care este o firm ă autorizat ă pentru colectarea și prelucrarea acestor tipuri de de șeuri

Pagina 62 din 154

La nivelul jude țului Bihor, este în curs de implementare proiectul ,,Sistemul de Management Integrat al De șeurilor la nivelul jude țului Bihor”, proiect în valoare de 54.145.089 Euro. Proiectul face parte din Programul Opera țional Sectorial Mediu – POS MEDIU 2007 – 2013, care continu ă programele de dezvoltare a infrastructurii de mediu la nivel na țional și care au fost ini țiate în cadrul asisten ței de pre-aderare, în particular PHARE și ISPA (Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare). Din punct de vedere geografic, sistemul de management al de șeurilor se refer ă la tot jude țul Bihor, atât mediul urban (inclusiv ora șul Ștei), cât și mediul rural. Obiectivele proiectului se refer ă la gestionarea de șeurilor și sunt grupate în dou ă categorii: Obiectivele generale (la nivel na țional): aspectele institu ționale și organizatorice necesare implement ării sistemului integrat de gestionare a de șeurilor la nivel de jude ț, finan țarea sistemului de gestionare a de șeurilor, con știentizarea p ărților implicate și colectarea și raportarea datelor și informa țiilor privind gestionarea de șeurilor, Obiective tehnice : prevenirea gener ării de șeurilor prin promovarea compost ării individuale în mediul rural, campanii de informare și con știentizare privind metodele de prevenire a gener ării de șeurilor municipale, colectarea și transportul de șeurilor – modernizarea și extinderea sistemelor actuale de colectare și transport, colectarea selectiv ă – colectarea selectiv ă a de șeurilor reciclabile, promovarea valorific ării de șeurilor, tratarea de șeurilor și eliminarea de șeurilor. Prin proiectul ,,Sistemul de Management Integrat al De șeurilor la nivelul jude țului Bihor” se propune ecologizarea depozitului neconform din ora șul Ștei (depozit sistat în prezent) și înfiin țarea unei zone de gestionare a de șeurilor. Sta ția de stocare temporar ă pentru de șeurile reziduale de la Ștei, care ulterior vor fi transportate la sta ția de sortare Beiu ș, va avea o capacitate de 3.500 t/an. În acest scop, zona sta ției de stocare temporar ă de la Ștei va fi echipat ă cu 4 containere de 30 m 3, care vor fi transportate la sta ția de transfer și sortare Beiu ș de 1-2 ori pe zi (la orele de vârf). În acest

Pagina 63 din 154

Pagina 64 din 154

Fig. nr. 3 .6 a) Plan general platform ă de stocare temporar ă Ștei

Pagina 65 din 154

Fig. nr. 3.6 b) Amplasament depozit neconform și platforma temporar ă stocare Ștei

În scopul implement ării proiectului ,,Sistemul de Management Integrat al De șeurilor la nivelul jude țului Bihor”106 (SMID), precum și a unific ării gestiunii serviciilor de colectare, transport, tratare și depozitare a de șeurilor municipale, în anul 2010 s-a înfiin țat ,,Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă Ecolect Group" - persoan ă juridic ă de drept privat și de utilitate public ă, care are urm ătorii asocia ți: Jude țul Bihor prin Consiliul Jude țean Bihor, Municipiile Oradea, Beiu ș, Marghita și Salonta din jude țul Bihor prin consiliile locale,

Pagina 66 din 154

Ora șele Ale șd, Nucet, S ăcueni, Ștei, Valea lui Mihai și Va șcău din jude țul Bihor prin consiliile locale, Comunele Abram, Abr ămu ț, A știleu, Au șeu, Avram Iancu, Balc, Bat ăr, Biharia, Boianu Mare, Borod, Bor ș, Bratca, Brusturi, Budureasa, Budusl ău, Bulz, Bunte ști, Căbe ști, C ăpâlna, C ărpinet, Cefa, Ceica, Cetariu, Cherechiu, Chi șlaz, Ciuhoi, Ciumeghiu, Cîmpani, Cociuba Mare, Cop ăcel, Cri știoru de Jos, Cur ățele, Curtui șeni, Derna, Diosig, Dobre ști, Dr ăgăne ști, Dr ăge ști, Fini ș, Gepiu, Giri șu de Cri ș, Hidi șelu de Sus, Holod, Husas ău de Tinca, Ineu, Lazuri de Beiu ș, L ăzăreni, Luga șu de Jos, Lunca, M ădăras, M ăge ști, Nojorid, Olcea, O șorhei, Paleu, Pietroasa, Pocola, Pomezeu, Pope ști, R ăbăgani, Remetea, Rieni, Ro șia, Ro șiori, S ăcădat, S ălacea, Sălard, Sâmb ăta, Sânmartin, Sânnicolau Român, Sântandrei, S ărbi, Spinu ș, Suplacu de Barc ău, Șimian, Șinteu, Șoimi, Șuncuiu ș, Tarcea, T ămășeu, T ărcaia, T ăuteu, Tileagd, Tinca, Toboliu, Tulca, Țețchea, Uileacu de Beiu ș, Vadu Cri șului, Vârciorog și Vii șoara din jude țul Bihor prin consiliile locale.

Scopul Asocia ției este promovarea și reprezentarea intereselor unit ăților administrativ-teritoriale membre, în leg ătur ă cu: înfiin țarea, organizarea, coordonarea, reglementarea, finan țarea, monitorizarea și controlul furniz ării/prest ării serviciilor publice comunitare de salubrizare a localit ăților; func ționarea, administrarea și exploatarea în comun a sistemelor de utilit ăți publice aferente serviciilor comunitare de salubrizare a localit ăților, realizarea în comun a proiectelor de investi ții publice pentru realizarea, reabilitarea, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciilor comunitare de salubrizare și a sistemelor de utilit ăți publice aferente.

În tabelul num ărul 3.9 și în figura num ărul 3.7 se prezint ă evolu ția consumurilor energetice aferente activit ății de gestionare a de șeurilor din ora șul Ștei.

Pagina 67 din 154

Tabel nr. 3.9 Gestionare de șeuri – consumuri energetice Energie Consumuri Motorin ă Benzin ă electric ă energetice totale An litri/an litri/an MWh/an tep/an

2014 37.554,36 979,44 12.300,00 33,87

2015 46.458,72 774,96 10.979,00 41,18

2016 42.819,00 985,44 11.200,00 38,27

Fig. nr. 3.7 Evolu ția consumului energetic pentru gestionarea de șeuri

Conform figurii num ărul 3.7 se observ ă tendin ța de cre ștere a consumurilor energetice aferente activit ății de gestionare a de șeurilor.

Pagina 68 din 154

3.10 Date tehnice privind poten țialul de producere și utilizare proprie mai eficient ă a energiei regenerabile la nivel local

Valorificarea poten țialului surselor regenerabile de energie confer ă premise reale de realizare a unor obiective strategice privind creșterea siguran ței în alimentarea cu energie prin diversificarea surselor și diminuarea ponderii importului de resurse energetice, respectiv, de dezvoltare durabil ă a sectorului energetic și protejarea mediului înconjur ător. Astfel, în acest subcapitol, se va face o analiz ă referitoare la poten țialul de utilizare a surselor regenerabile de energie în ora șul Ștei. Se iau în considerare urm ătoarele tipuri de surse regenerabile de energie: V energia solar ă – utilizat ă la producerea de c ăldur ă prin metode de conversie pasiv ă sau activ ă sau la furnizarea de energie electric ă prin sisteme fotovoltaice; V energia eolian ă – utilizat ă la producerea de energie electric ă cu grupuri aerogeneratoare; V hidroenergia – valorificat ă prin utilizarea centralelor hidroelectrice cu o putere instalat ă mai mic ă sau egal ă cu 10 MW ("hidroenergia mic ă"), respectiv prin utilizarea centralelor hidro cu o putere instalat ă mai mare de 10 MW ("hidroenergia mare"); V biomasa – provenit ă din reziduuri de la exploat ări forestiere și agricole, din de șeuri rezultate din prelucrarea lemnului și alte produse, și valorificat ă în instala ții de producere a energiei electrice și/sau termice; V biogazul – provenit în principal din rezultatul ferment ării în regim anaerob a dejec țiilor animaliere sau de la sta țiile de epurare or ășene ști, și valorificat în instala ții de producere a energiei electrice și/sau termice; V biocombustibil – provenit prin conversia biomasei și/sau a de șeurilor animale, industriale sau municipale și valorificat în principal de utilajele agricole (tractoare, combine, etc.) sau mijloacele de transport public. V energia geotermal ă – înmagazinat ă în depozite și z ăcăminte hidrogeotermale subterane, exploatabil ă cu tehnologii speciale de foraj și extrac ție, și valorificat ă în instala ții de producere a energiei termice.

Pagina 69 din 154

3.10.1 Poten țialul de utilizare a energiei solare

Energia solar ă este energia radiant ă produs ă în Soare ca rezultat al reac țiilor de fuziune nuclear ă. Tehnologiile solare pot fi, în general, pasive sau active în func ție de modul în care energia solar ă este captat ă, convertit ă și distribuit ă. Tehnicile solare active includ utilizarea panourilor fotovoltaice și a colectoarelor termice pentru captarea energiei. Tehnicile solare pasive includ orientarea unei cl ădiri spre soare, selectarea materialelor cu o mas ă termic ă favorabil ă sau cu propriet ăți de dispersie a luminii, precum și proiectarea spa țiilor în așa fel încât aerul s ă circule în mod natural. În figura num ărul 3.8 se prezint ă harta radia ției solare, iar în figura num ărul 3.9 se prezint ă durata medie anual ă de str ălucire a soarelui 20

Fig. nr. 3.8 Radia ția solar ă, în România

20 ″Studiu privind evaluarea poten ţialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în România (solar, vânt, biomas ă, microhidro, geotermie), identificarea celor mai bune loca ţii pentru dezvoltarea investi ţiilor în producerea de energie electric ă neconven ţional ă″, Sinteza, ICEMENERG SA, 2010

Pagina 70 din 154

Fig. nr. 3.9 Durata medie anual ă de str ălucire a soarelui, în România

Căldura generat ă de soare se poate folosi, în principal, pentru producerea de energie electric ă și la prepararea apei calde menajere, înc ălzirea agentului termic responsabil de temperatura ambiant ă a casei și înc ălzirea piscinelor. Exist ă chiar și instala ții de aer condi ționat bazate pe c ăldura solar ă, unde aceasta reprezint ă energia principal ă necesar ă răcirii aerului. Avându-se în vedere h ărțile prezentate în figurile anterioare se poate spune c ă în zona ora șului Ștei poten țialul de utilizare a energiei solare corespunde unui nivel sc ăzut caracterizat de urm ătorii parametrii: iradierea anual ă global ă ob ținut ă de modulele fotovoltaice înclinate optimal este cuprinsă în intervalul 1.297 ÷ 1.328 kWh/m 2, durata medie anual ă de str ălucire a soarelui este cuprins ă în intervalul 1.800 ÷ 1.900 de ore pe an.

Pagina 71 din 154

Ca urmare a celor spuse mai sus, în Ora șul Ștei pot fi avute în vedere solu ții de îmbun ătățire a eficien ței energetice, bazate pe energie solar ă, cu aplicare în: iluminatul public și perimetral (producere energie electric ă cu panouri solare fotovoltaice), institu ții de înv ățământ și în cl ădiri administrative (producere de energie termic ă pentru preparare ap ă cald ă menajer ă cu panouri solare termice).

3.10.2 Poten țialul de utilizare a energiei eoliene

Energia eolian ă este energia con ținut ă de for ța vântului ce bate pe suprafa ța pământului. Ea este transformat ă în principal în energie electric ă prin intermediul turbinelor eoliene. Turbina eolian ă este dispozitivul care transform ă energia cinetic ă primit ă de la vânt în energie mecanic ă. În figura num ărul 3.10 se prezint ă viteza medie anual ă a vântului în România iar în figura num ărul 3.11 se prezint ă, în func ție de zonele din România, num ărul de ore în care vântul are o vitez ă mai mare de 4 m/s 21 .

21 ″Studiu privind evaluarea poten ţialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în România (solar, vânt, biomas ă, microhidro, geotermie), identificarea celor mai bune loca ţii pentru dezvoltarea investi ţiilor în producerea de energie electric ă neconven ţional ă″, Sinteza, ICEMENERG SA, 2010

Pagina 72 din 154

Fig. nr. 3.10 Viteza medie anual ă a vântului, în România

Fig. nr. 3.11 Num ărul de ore pe an cu vitez ă a vântului mai mare de 4 m/s, în România

Pagina 73 din 154

Avându-se în vedere h ărțile prezentate în figurile anterioare, se poate spune c ă, în zona ora șului Ștei, poten țialul de utilizare a energiei eoliene corespunde unui nivel sc ăzut caracterizat de urm ătorii parametrii: viteza medie anual ă a vântului este cuprins ă în intervalul 2 ÷ 3 m/s; num ărul de ore cu o vitez ă a vântului mai mare de 4 m/s este de circa 2.500 h/an.

În zona Ora șului Ștei exist ă un poten țialul de utilizare a energei eoliene poate fi valorificat: prin atragerea de investitori, dezvoltatori de parcuri eoliene (poten țial mediu, spre sc ăzut), prin aplica ții punctuale, în principal în zonele izolate, fără acces la re țeaua public ă de alimentare cu energie electric ă (poten țial sc ăzut).

3.10.3 Poten țialul de utilizare a biomasei, biogazului și biocombustibililor

Biomasa este partea biodegradabil ă a produselor, de șeurilor și reziduurilor din agricultur ă, inclusiv substan țe vegetale și animale, silvicultur ă și industriile conexe, precum și partea biodegradabil ă a de șeurilor industriale și urbane. Biomasa poate fi utilizat ă de la înc ălzirea înc ăperilor pân ă la producerea energiei electrice și a carburan ților pentru automobile. Biomasa este considerat ă una din principalele forme de energie regenerabil ă. Statisticile actuale indic ă faptul c ă țările în curs de dezvoltare î și acoper ă circa 38% din nevoile proprii de energie din biomas ă, iar în multe dintre aceste țări, arderea lemnului de foc reprezint ă o cot ă important ă din consumul total de energie. Unele țări dezvoltate î și asigur ă în prezent, din biomas ă, o cot ă important ă din consumurile proprii de energie, cum ar fi cca. 18% în Finlanda, cca. 14% în Suedia, cca. 10% în Austria, etc. Biomasa reprezint ă cca. 15% din sursele primare de energie utilizate pe plan mondial.

Pagina 74 din 154

Biomasa provine, în principal, din: biomas ă special cultivat ă ″plante energetice ″, reziduuri din exploat ări forestiere și lemn de foc, de șeuri de lemn sub form ă de rumegu ș și alte resturi de lemn, de șeuri agricole rezultate din cereale, tulpini de porumb, alte resturi vegetale, de șeuri organice industrie agro-alimentară, gr ăsimi, excremente animale, de șeuri și reziduuri menajere urbane.

La nivelul ora șului Ștei exist ă un poten țial mediu de utilizare a resurselor energetice sub form ă de biomas ă bazat în principal pe activit ățile agricole și pe existen ța unei suprafe țe importante de terenuri agricole în zon ă (v. Figura num ărul 3.12) și pe reziduurile din exploat ări forestiere și lemn de foc datorit ă existen ței unui fond forestier relativ mare în zon ă (v. figura num ărul 3.13) 22 .

22 ″Studiu privind evaluarea poten ţialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în România (solar, vânt, biomas ă, microhidro, geotermie), identificarea celor mai bune loca ţii pentru dezvoltarea investi ţiilor în producerea de energie electric ă neconven ţional ă″, Sinteza, ICEMENERG SA, 2010

Pagina 75 din 154

Fig. nr. 3.12 Harta suprafe țelor agricole utilizate, din România

Pagina 76 din 154

Fig. nr. 3.13 Harta p ădurilor, din România

Dac ă este s ă analiz ăm și bilan țul teritorial al suprafe țelor cuprinse în limita unit ății administrativ-teritoriale a ora șului este prezentat în tabelul num ărul 3.10 23 . Tabel nr. 3.10 Bilan țul teritorial al suprafe țelor cuprinse în limita UATB Destina ția terenurilor din teritoriul Suprafa ță Pondere administrativ al unit ății de baz ă Terenuri destinate func țiunilor urbane (intravilan) 275,60 ha 35,49% Terenuri agricole (extravilan) 281,00 ha 36,18% Terenuri forestiere (extravilan) 210,00 ha 27,04% Terenuri aflate permanent sub ap ă (extravilan) 8,00 ha 1,03% Terenuri cu alt ă destina ție(extravilan) 2,00 ha 0,26% Total teritoriu administrativ 776,60 ha 100%

Categoriile de folosin ță a terenurilor, inclusiv suprafa ța ocupat ă în cadrul unit ății administrativ teritoriale Ștei, sunt prezentate în tabelul num ărul 3.1124 .

23 Prim ăria ora șului Ștei – 2014

Pagina 77 din 154

Tabel nr. 3.11 Categorii de folosin ță a terenurilor Categoria de folosin ță Suprafa ță Pondere Teren agricol, din care: 330,60 ha 42,57% Teren arabil 123,60 ha 15,92% Pășuni 185,00 ha 23,82% Fâne țe 16,00 ha 2,06% Vii 1,00 ha 0,13% Livezi 5,00 ha 0,64% Teren neagricol, din care: 446,00 ha 57,43% Păduri 210,00 ha 27,04% Ape 8,00 ha 1,03% Drumuri și c ăi ferate 49,00 ha 6,31% Construc ții 177,00 ha 22,79% Neproductive 2,00 ha 0,26% Total 776,60 ha 100%

Conform tabelului num ărul 3.11 se observ ă c ă ponderea cea mai mare din suprafa ța total ă ocupat ă în cadrul unit ății administrativ teritoriale Ștei o de țin terenurile neagricole, din care p ădurile sunt cele mai însemnate. Raportat la poten țialul energetic al biomasei la nivelul României (v. Figura num ărul 3.14), ora șul Ștei se afla într-o zon ă cu poten țial mai mare de utilizare a biomasei agricole comparativ cu cea forestier ă 25

24 Prim ăria ora șului Ștei – 2014 25 ″Studiu privind evaluarea poten ţialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în România (solar, vânt, biomas ă, microhidro, geotermie), identificarea celor mai bune loca ţii pentru dezvoltarea investi ţiilor în producerea de energie electric ă neconven ţional ă″, Sinteza, ICEMENERG SA, 2010, TPA Horwath , ″Energia eolian ă şi alte surse regenerabile de energie în România ″, Bucuresti, Mai, 2013;

Pagina 78 din 154

Fig. nr. 3.14 Poten țial energetic al biomasei, în România

Principalele forme de valorificare energetic ă a biomasei sunt: arderea direct ă cu generare de energie termic ă, valorificare folosit ă mult la ora actual ă la nivelul ora șului, arderea prin piroliz ă, cu generare de singaz (CO + H 2), fermentarea, cu generare de biogaz (CH 4) sau bioetanol (CH 3-CH 2-OH). În cazul ferment ării produ șilor zahara ți, biogazul se poate arde direct, iar bioetanolul, în amestec cu benzina, poate fi utilizat în motoarele cu combustie intern ă,

Pagina 79 din 154

transformarea chimic ă a biomasei de tip ulei vegetal prin tratare cu un alcool și generare de esteri, de exemplu metil esteri (biodiesel) și glicerol. În etapa urm ătoare, biodieselul purificat se poate arde în motoarele diesel, degradarea enzimatic ă a biomasei cu ob ținere de etanol sau biodiesel. Celuloza poate fi degradat ă enzimatic la monomerii s ăi, deriva ți glucidici, care pot fi ulterior fermenta ți la etanol.

3.10.4 Poten țialul de utilizare surse geotermale

Energia geotermal ă este energia termic ă stocat ă în structura geologic ă a p ământului ce este captat ă sub form ă de ap ă fierbinte, de joas ă temperatur ă (cu temperaturi cuprinse între 25ºC și 60 ºC) și de înalt ă temperatur ă (cu temperaturi de la 60 ºC pân ă la maximum 125 ºC) sau sub form ă de aburi. Energia geotermal ă de înalt ă temperatur ă poate fi transformat ă direct în energie electric ă sau termic ă, îns ă energia geotermal ă de joas ă temperatur ă poate fi utilizat ă numai pentru înc ălzire, fiind imposibil ă conversia acesteia în energie electric ă. Energia geotermal ă de joas ă temperatur ă, este disponibil ă chiar la suprafa ța scoar ței terestre, îns ă exploatarea acesteia necesit ă echipamente special concepute (pompe de caldur ă) pentru ridicarea temperaturii pân ă la un nivel care s ă permit ă înc ălzirea și/sau prepararea apei calde, ceea ce reprezint ă un dezavantaj fa ță de energia geotermal ă de poten țial termic ridicat. În figura num ărul 3.15 se prezint ă poten țialul de utilizare și zonele cu sursele geotermale de energie din România 26 .

26 ″Studiu privind evaluarea poten ţialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în România (solar, vânt, biomas ă, microhidro, geotermie), identificarea celor mai bune loca ţii pentru dezvoltarea investi ţiilor în producerea de energie electric ă neconven ţional ă″, Sinteza, ICEMENERG SA, 2010

Pagina 80 din 154

Fig. nr. 3.15 Poten țial geotermal, în România

Aplica țiile moderne ale energiei geotermale includ pompe geotermale pentru înc ălzirea și r ăcirea locuin țelor sau chiar pentru aplica ții industriale, îns ă la nivelul ora șului Ștei, dup ă cum se poate observa și din figura de mai sus, poten țialul de utilizare a energiei geotermale este unul ridicat, cele mai importante zăcăminte geotermale din România aflându- se în vestul țării. Ora șul Ștei este a șezat într-un cadru natural deosebit, la poalele Munților Apuseni, beneficiind de un relief depresionar-montan cu vastă disponibilitate de teren forestier și teritoriu bogat în resurse naturale - ape geotermale și minerale. Valorificarea resurselor naturale existente de ap ă geotermal ă poate conduce la dezvoltarea economic ă a ora șului, prin utilizarea acestora la înc ălzirea locuin țelor, precum și a altor obiective.

Pagina 81 din 154

Astfel, pri ntre necesit ățile care trebuie rezolvate cu prioritate la nivelul ora șului Ștei, având în vedere impactul direct asupra calit ății vie ții cet ățenilor, se impune realizarea unui sistem centralizat de înc ălzire cu utilizarea apei geotermale, pentru asigurarea aliment ării cu căldur ă a locuin țelor și cl ădirilor cu diferite func țiuni. Avantajele energiei geotermale sunt multiple, începând de la independen ța fa ță de vreme și ciclicitatea zi – noapte, pân ă la faptul c ă exploatarea ei nu influen țeaz ă mediul înconjur ător. Poten țialul ridicat de utilizare a energiei geotermale din Ora șul Ștei trebuie valorificat și prin identificarea unor solu ții moderne de producere a energiei electrice și/sau a energiei frigorifice. De asemenea, energia geotermal ă poate fi utilizat ă în agricultur ă (în sere), în aplica ții industriale și în sectorul public - privat (bazine, piscine, zone de agrement, etc.).

3.10.5 Poten țialul hidroenergetic

Energia hidroelectric ă reprezint ă generarea de energie electric ă cu ajutorul unor turbine angrenate de ap ă. Energia hidroelectric ă este cea mai r ăspândit ă și cea mai matur ă aplica ție a energiei regenerabile. Ora șul Ștei este situat pe malul drept al Cri șului Negru, iar în tabelul num ărul 3.12 se prezint ă datele hidrologice ale râului. Tabel nr. 3.12 Datele hidrologice ale râului Cri șului Negru Parametrii U.M Valori Bazin de recep ție km² 4.450 Lungimea cursului de ap ă km 560 Debit mediu m³/s 31,40 Debit maxim înregistrat m³/s 648 Debit minim înregistrat m³/s 0,47

Pagina 82 din 154

În figura num ărul 3.16 sunt prezentate aplica țiile hidroenergetice din România.

Fig. nr. 3.16 Poten țial hidroenergetic, în România

Conform datelor prezentate în figura de mai sus principalele zone din România cu poten țial hidroenergetic ridicat sunt zonele parcurse de râurile Olt, Mure ș și Tisa-Some ș. Din datele prezentate mai sus se poate spune c ă ora șul Ștei este caracterizat de un poten țial hidroenergetic mediu ce poate fi valorificat, în principal, prin instalarea unor microhidrocentrale pentru producere de energie electric ă.

4. Crearea programului de îmbun ătățire a eficien ței energetice

4.1 Determinarea nivelului de referin ță

Din analiza situa ției existente referitoare la modul de asigurare și de gestionare a resurselor energetice la nivelul principalelor sectoare de activitate din ora șul Ștei se observ ă

Pagina 83 din 154

Cod /2016 Titlul proiectului: Eficien ă energetic ă Program de îmbun ătățire a eficien ței energetice Edi ţia: 0 Revizia: 0 în ora șul Ștei, jude țul Bihor SC ELSACO ESCO SRL Faza: Volumul: CUI: RO 16396697 / Nr.ORC: J07/229/2004 I (unic ă) I (unic) Tel: +40 231 507 060 / Fax: +40 231 532 905 că principalul consumator de energie din ora șul Ștei sunt locuin țele proprietate majoritar privat ă. Consumul de resurse energetice aferent acestui sector dep ășește 70% din consumul total anual de resurse energetice aferent consumatorilor din ora șul Ștei. Puterea electric ă instalat ă în corpurile de iluminat public este de aproximativ 17,5 kW La momentul actual, ora șul Ștei este printre primele ora șe din țar ă iluminat integral cu corpuri de iluminat de tip LED. Cl ădirile reziden țiale și nereziden țiale sunt caracterizate de consumuri specifice de combustibil pentru ob ținerea energiei termice necesare pentru înc ălzire relativ ridicate, iar gradul de izolare termic ă a cl ădirilor este necorespunz ător fapt ce conduce la pierderi mari de energie termic ă, cu influen ță direct ă asupra consumului de combustibil și a noxelor emise în atmosfer ă. Ca urmare a acestui fapt exist ă poten țial energetic semnificativ de economisit în cl ădirile publice și reziden țiale. Astfel, se impune realizarea de audituri energetice și lucr ări de proiectare în vederea realiz ării lucr ărilor de reabilitare termic ă în cl ădirile publice și reziden țiale pentru reducerea consumului de energie. Sectorul reziden țial și cel nereziden țial din ora șul Ștei nu beneficiaz ă de un sistem centralizat de încălzire (SACET); to ți locuitorii își asigur ă necesarul de energie termic ă (pentru ap ă cald ă de consum și pentru înc ălzire), cu ajutorul sistemelor de înc ălzire pe combustibil lichid și/sau solid. Valorificarea surselor de energie regenerabil ă reprezint ă un al domeniu major identificat ca poten țial de dezvoltare, fiind și un domeniu major în cadrul politicii Uniunii Europene, înscriindu-se în contextul renun țării treptate la folosirea combustibililor conven ționali și al ob ținerii independen ței energetice fa ță de sursele externe de energie. Zona ora șului Ștei dispune de un poten țial deosebit de valorificare a resurselor de energie regenerabil ă, în special energia geotermal ă și energia sub form ă de biomas ă. În tabelul num ărul 4.1 se prezint ă poten țialul de valorificare a resurselor regenerabile de energie în ora șul Ștei.

Pagina 84 din 154

Tabel 4.1 Poten țial valorificare resurse regenerabile de energie în ora șul Ștei Poten țial de aplicare Redus Mediu Ridicat

Energie Solar ă V

V Energie Eolian ă Biomas ă, Biogaz, V Biocombustibil

Energie geotermal ă V

Energie hidro V

În figura num ărul 4.1 se prezint ă proiectele implementate sau aflate în curs de implementare ce au vizat valorificarea resurselor regenerabile de energie din zona ora șului Ștei 27 .

Fig. nr. 4.1 Proiecte valorificare resurse regenerabile de energie, zona ora șului Ștei

27 INS, ″România în cifre 2015 – Breviar statistic ″

Pagina 85 din 154

Ora șul Ștei nu are un sistem de baze de date cu informa ții despre consumurile de energie, îns ă aceste consumuri sunt contabilizate prin intermediul facturilor pl ătite c ătre furnizorii de utilit ăți. De asemenea, nu exist ă implementat un sistem de management a resurselor energetice. Implementarea unui sistem de m ăsur ă, management, analiz ă și control a modului de gestionare și utilizare a resurselor energetice este una dintre ac țiunile cele mai importante în vederea îmbun ătățirii eficien ței energetice a ora șului Ștei.

4.2 Obiectivele programului de îmbun ătățire a eficien ței energetice la nivelul localit ății

În procesul de elaborare a unei strategii energetice locale, o etap ă important ă este reprezentat ă de elaborarea unei viziuni pe termen lung care s ă defineasc ă evolu ția viitoare a comunit ății, ținta spre care se va orienta întregul proces de planificare energetic ă pe termen lung. Strategia energetic ă local ă, prin obiectivele sale pe termen lung, contribuie la cre șterea capabilit ății departamentelor și a structurilor de execu ție aflate sub autoritatea consiliului local al ora șului. Departamentele gestionează problematica energetic ă și, în acela și timp, adopt ă o abordare flexibil ă, orientat ă c ătre pia ță și c ătre consumatorii de energie, în scopul de a asigura dezvoltarea economic ă a ora șului și de a asigura protec ția corespunz ătoare a mediului înconjur ător. Obiectivele principale ale programului de îmbun ătățire a eficien ței energetice au în vedere: identificarea m ăsurilor optime de îmbun ătățire a eficien ței energetice în sectoarele de activitate ale ora șului Ștei, identificarea posibilit ăților de valorificare a surselor regenerabile de energie la nivel local.

Un alt obiectiv al elabor ării programului de îmbun ățățire a eficien ței energetice este

Pagina 86 din 154

De asemenea, programul de îmbun ătățire a eficien ței energetice r ăspunde prevederilor legislative în vigoare care oblig ă autorit ățile publice locale s ă elaboreze astfel de programe.

Pagina 87 din 154

În urma analiz ării situa ției existente referitoare la modul de utilizare a resurselor energetice în principalele sectoare de activitate din ora șul Ștei sunt stabilite o serie de obiective prioritare, dar nu exhaustive, dup ă cum urmeaz ă: desemnarea unei persoane din cadrul administra ției publice/ angajarea unui manager energetic sau încheierea unui contract de colaborare cu o firm ă autorizat ă ANRE care

să gestioneze activit ățile specifice sectorului energetic, implementarea imediată a unor m ăsuri generale de organizare (ce nu presupun cheltuieli investi ționale sau ce presupun cheltuieli investi ționale reduse) pentru

îmbunătățirea eficien ței energetice,

implementarea unui sistem de management energetic și formarea unei baze de date cu informa ții referitoare la consumurile energetice și la m ăsurile de eficien ță energetic ă implementate sau aflate în curs de implementare, cu asigurarea accesului liber al persoanelor interesate la aceaste informa ție. Este de a șteptat ca, pân ă în 2018, prin implementarea m ăsurii de eficien ță energetic ă propuse s ă se ob țin ă o reducere a

consumului de resurse energetice cuprins ă în intervalul 5 ÷ 10 % , cre șterea eficien ței energetice a sistemului de iluminat public prin utilizarea de surse regenerabile de energie (energie solar ă). Ținta vizat ă este ca pân ă în 2018, prin aplicarea acestei măsuri de îmbun ătățire a eficien ței energetice, consumul de energie electric ă aferent iluminatului public s ă se reduc ă cu un procent cuprins în intervalul 50 ÷ 70 % , cre șterea eficien ței energetice la nivelul cl ădirilor publice (nereziden țiale) și la nivelul cl ădirilor reziden țiale cu scopul principal de reducere a consumului de energie aferent înc ălzirii acestor spa ții, prin aplicarea unor m ăsuri de eficentizare a consumurilor energetice, ce prev ăd reabilitarea termic ă a acestor cl ădiri. Obiectivul principal vizat prin aplicarea acestei măsuri de îmbun ătățire a eficien ței energetice este reducerea, la nivelul cl ădirilor reabilitate, a necesarului de energie termic ă folosit ă pentru înc ălzirea acestora, cu un procent cuprins în intervalul 30 ÷ 50 % .

Pagina 88 din 154

Realizarea obiectivelor stabilite, în programul de îmbun ătățire a eficien ței energetice, depinde de resursele economice ale localit ății. Acest lucru impune stabilirea unui nou obiectiv, ce trebuie sa fie asumat de autorit ățile publice locale ale ora șului Ștei și anume crearea unui cadru (intern sau prin colabor ări cu ter ți) care permite urm ărirea și actualizarea permanent ă a informa țiilor referitoare la sursele de finan țare posibil a fi atrase pentru implementarea proiectelor de eficien ță energetic ă. Referitor la mijloacele de realizare a obiectivelor propuse în programul de îmbun ătățire a eficien ței energetice se pot implementa fie prin intermediul unor firme specializate în domeniu, prin crearea unui parteneriat public privat, fie prin gestionarea direct ă a problematicilor energetice de c ătre autoritatea local ă.

4.3 Descrierea proiectelor prioritare ce vizeaz ă îmbun ătățirea eficien ței energetice la nivelul localit ății

În acest capitol, se prezint ă măsurile de eficientizare a utiliz ării resurselor la nivelul ora șului Ștei și măsurile de eficien ță energetic ă bazate pe introducerea surselor de energie regenerabil ă la nivel local. Prin realizarea și implementarea măsurilor de cre ștere a eficien ței energetice se vizeaz ă: reducerea consumurilor de energie ale comunit ății locale și a costurilor aferente prin utilizarea de echipamente performante, cre șterea controlului asupra costurilor cu energia și evaluarea cu o precizie sporit ă a acestei componente în perspectiv ă, cre șterea calit ății serviciilor publice oferite comunit ății locale și odat ă cu acestea, cre șterea confortului în cl ădirile reziden țiale, cre șterea performan țelor operatorilor prin introducerea în contractele de delegare a gestiunii (concesiune) a unor clauze ferme pentru asigurarea îndeplinirii criteriilor de eficien ță energetic ă, îmbun ătățirea gradului de confort (iluminat, climatizare) pentru angaja ții administra ției publice și a locuitorilor ora șului, dar și a condi țiilor de studiu din școli, gr ădini țe și a condi țiilor din unit ăți sanitare.

Pagina 89 din 154

Măsurile, programele și ac țiunile, destinate reducerii consumurilor de energie se vor aplica în sfera serviciilor comunitare de utilit ăți publice, în cl ădirile publice și în iluminatul public. În figura num ărul 4.2 sunt prezentate sectoarele din ora șul Ștei, în care se vor aplica măsuri de eficientizare a consumurilor energetice și pentru care vor fi desf ășurate activit ăți de management energetic.

Fig. nr. 4.2 Sectoare vizate pentru implementarea m ăsurilor de eficien ță energetic ă și programului de management energetic

În tabelul num ărul 4.2 se prezin ă m ăsurile de eficien ță energetic ă care sunt în aten ția permanent ă a autorit ăților publice locale din ora șul Ștei. M ăsurile prezentate în acest tabel, au caracter general, ele vor fi prioritizate în func ție de anumi ți parametri de interes și, în principal, pentru m ăsurile posibil a fi implementate, într-un orizont de timp scurt și mediu, se

Pagina 90 din 154

Tabel nr. 4.2 Măsuri de eficien ță energetic ă posibil a fi implementate în ora șul Ștei

Sector vizat Măsuri de eficien ță energetic ă posibil a fi aplicate măsuri organizatorice, comportamentale (f ără costuri sau cu costuri reduse de investi ție), contorizare, monitorizare, automatizare realizat ă la nivelul consumului de resurse energetice, reabilitarea sau înlocuirea echipamentelor vechi cu unele moderne eficiente energetic, echiparea pompelor care deservesc re țeaua de distribu ție cu variatoare de tura ție, Captare, Tratare, reducerea diametrului rotorului pentru pompe supradimensionate, Distribu ție, implementare solu ții de utilizarea a biogazului produs prin Epurare fermentarea anaerob ă a n ămolului din sta țiile de epurare ap ă, Ap ă incinerarea n ămolului cu producere de energie electric ă și/sau termic ă, utilizarea surselor regenerabile: panouri solare sau fotovoltaice, turbine eoliene, turbine hidraulice de c ădere mic ă pentru a recupera o parte din energia consumat ă la pomparea apei, utilizare echipamente de corectare și optimizare a factorului de putere, îmbun ătățirea calit ății energiei, principalele perturba ții cu care

Pagina 91 din 154

Sector vizat Măsuri de eficien ță energetic ă posibil a fi aplicate se confrunt ă sistemul de alimentare cu ap ă potabil ă fiind întreruperile de tensiune și armonicele.

Pagina 92 din 154

Sector vizat Măsuri de eficien ță energetic ă posibil a fi aplicate măsuri organizatorice, comportamentale (f ără costuri sau cu costuri reduse de investi ție), contorizare, monitorizare, automatizare realizat ă la nivelul consumului de resurse energetice, reabilitarea sau înlocuirea echipamentelor vechi cu unele moderne eficiente energetic, echiparea motoarelor care deservesc instala țiile de manipulare, transport de șeuri, cu variatoare de tura ție, implementare de sta ții de biogaz (producere biogaz relizat ă prin tratarea de șeurilor sau recuperare a biogazului din gropile de De șeuri Menajere gunoi ) pentru producere de energie electric ă și termic ă, și Agricole incinerarea de șeurilor cu producere de energie electric ă și/sau termic ă, producere biocombustibil în special din de șeurile agricole și utilizarea acestuia în mijloace agricole sau de transport public, compactarea de șeurilor (supuse fiind unui proces de sortare) cu producerea, în instala ții speciale, a produselor compozite energetice, pelete, brichete, cu o gam ă variat ă de forme și dimensiuni, utilizarea resurselor energetice regenerabile (solar ă, eolian ă, biomas ă) pentru acoperirea unei p ărți din consumul energetic aferent activit ății de gestionare a de șeurilor.

Pagina 93 din 154

Sector vizat Măsuri de eficien ță energetic ă posibil a fi aplicate solu ții de iluminat ce se bazeaz ă pe surse regenerabile de energie (energie solar ă) în special pentru iluminatul pietonal și perimetral, contorizarea, automatizarea, monitorizarea realizată la nivelul consumului de energie electrică aferent surselor de iluminat, îmbun ătățirea calit ății energiei prin utilizare de echipamente de compensare a factorului de putere locale sau la interfa ța cu distribuitorul de energie electric ă sau între ținerea corect ă a instala țiilor existente, implementarea de solu ții software pentru analiza consumurilor, comanda instala ției de iluminat electric prin utilizarea unor sisteme centralizate (programe orare de func ționare) sau locale Iluminat Public (detectoare de mi șcare sau/ și de intensitate luminoas ă, comutatoare de flux luminos) de ac ționare, operarea iluminatului public asigurat ă de un sistem de dispecerat inteligent și de un sistem de identificare a avariilor și programare a interven țiillor de service și mentenan ță, înlocuire re țea de cabluri LEA (linie electric ă aerian ă) și/sau LES (linie electric ă subteran ă) foarte vechi cu re țea LES realizat ă cu cabluri trifazate, comanda sistemelor de iluminat de incint ă utilizând programatoare orare și/sau senzori crepusculari, în paralel cu echipamente care reduc fluxul luminos pe anumite perioade de func ționare.

Pagina 94 din 154

Sector vizat Măsuri de eficien ță energetic ă posibil a fi aplicate măsuri organizatorice, comportamentale (f ără costuri sau cu costuri reduse de investi ție), renovarea, reabilitarea termic ă a cl ădirilor: izolarea pere ților Cl ădiri exteriori, a subsolurilor și a teraselor, montarea de u și și ferestre Reziden țiale performante, realizarea sistemelor de înc ălzire și r ăcire centralizat ă (la nivel de cl ădire sau cu grad de centralizare la nivelul unor grupuri de cl ădiri). măsuri organizatorice, comportamentale (f ără costuri sau cu costuri reduse de investi ție), contorizarea, automatizarea realizat ă la nivelul consumului de resurse energetice, implementare sistem mangement energetic la nivelul cl ădirilor (Building Management Systems - BMS) pentru controlul, monitorizarea și optimizarea consumurilor energetice, modernizarea iluminatului interior: schimbarea re țelei, a componentelor uzate fizic și moral, schimbarea lămpilor cu alte Cl ădiri Publice lămpi performante, schimbarea becurilor cu incandescen ță cu becuri economice (LED), instalarea de senzori de prezen ță în locurile de consum care sunt utilizate aleatoriu, reducerea intensit ății luminoase a corpurilor de iluminat și folosirea la maxim a iluminatului natural, renovarea, reabilitarea termic ă a cl ădirilor: izolarea pere ților exteriori, a subsolurilor și a teraselor, montarea de uși și ferestre performante, promovarea și racordarea la sistemele de înc ălzire și r ăcire

Pagina 95 din 154

Sector vizat Măsuri de eficien ță energetic ă posibil a fi aplicate centralizat ă (la nivel de cl ădire sau cu grad de centralizare la nivelul unor grupuri de cl ădiri), instalarea de panouri solare pentru prepararea apei calde de consum (în special în unit ățile de înv ățământ și în spitale).

În cele ce urmeaz ă se prezint ă detaliat m ăsurile și ac țiunile de eficientizare a consumurilor energetice, la nivelul ora șului Ștei, posibil a fi implementate într-un interval de timp scurt și mediu.

4.3.1 M ăsuri generale de organizare pentru cre șterea eficien ței energetice

Măsurile de natur ă organizatoric ă, comportamentale care nu presupun cheltuieli sau care presupun cheltuieli reduse sunt considerate ca acceptabile din punct de vedere economic și ar trebui puse neap ărat în practic ă. Principalele m ăsuri organizatorice, comportamentale aplicabile tuturor domeniilor de activitate, vizate a fi implementate sunt:

Măsuri procedurale, informa ționale: aplicarea procedurilor de sus ținere a sistemului de management energetic, achizi ția de echipamente noi, instala ții, electronice în func ție de criteriul eficien ței energetice, stipularea în contractele de concesiune cu operatorii serviciilor publice a unor clauze privind obligativitatea de cre ștere a eficien ței energetice a serviciilor, promovarea contractelor de performan ță energetic ă pentru realizarea investi țiilor pentru cre șterea eficien ței energetice în sectorul public, realizarea periodic ă a unor studii de pia ță referitoare la identificarea progresului tehnologic al echipamentelor și/sau instala țiilor consumatoare de energie. Participarea

Pagina 96 din 154

Cod /2016 Titlul proiectului: Eficien ă energetic ă Program de îmbun ătățire a eficien ței energetice Edi ţia: 0 Revizia: 0 în ora șul Ștei, jude țul Bihor SC ELSACO ESCO SRL Faza: Volumul: CUI: RO 16396697 / Nr.ORC: J07/229/2004 I (unic ă) I (unic) Tel: +40 231 507 060 / Fax: +40 231 532 905 periodic ă la întâlniri cu produc ătorii/furnizorii de echipamente și utilaje pentru identificarea și implemetarea produselor noi cu ajutorul c ărora se poate realiza o reducere a consumului de resurse energetice, realizarea periodic ă a unor studii de prospectare a surselor de finan țare posibil a fi accesate în domeniul energetic și a tarifelor de achizi ție a principalelor resurse de energie, promovarea unor campanii de con știentizare și informare a cet ățenilor și angaja ților institu țiilor publice cu privire la modalit ățile de eficientizare a consumurilor energetice, motivarea angaja ților pentru con știentizarea și aplicarea procedurilor ce vizeaz ă îmbun ătățirea eficien ței energetice în special la nivelul institu țiilor de înv ățământ, institu țiilor medicale și administrative. Recompensarea lor prin stimulente tangibile, cum ar fi promovarea, cre șterea salariilor, recunoa șterea meritelor și a șa mai departe, promovarea sistemelor de înc ălzire și r ăcire centralizat ă la nivelul cl ădirilor reziden țiale și a celor publice, ini țierea unor campanii de informare periodice în mass-media local ă sau prin mijloace adresate direct consumatorului final (bro șuri, flyere, website, comunicate de pres ă, interviuri televizate, info-chio șcuri etc.) prin care s ă transmit ă acestuia mesaje legate de: ac țiunile întreprinse privind reducerea pierderilor prin re țelele de infrastructur ă edilitare și efectele lor, măsurile de cre ștere a eficien ței energetice implementate de operatorii serviciilor de interes general local și efectele lor, costurile și performan țele tehnice ale unor tipuri de echipamente recomandate pentru cre șterea eficien ței aliment ării cu energie la utilizatorii finali, măsurile de utilizare a surselor regenerabile implementate de operatorii serviciilor de interes general local și efectele lor,

Pagina 97 din 154

analize comparative privind costurile reale ale diverselor tipuri de utilit ăți existente în ora ș: energie electric ă, alimentare cu ap ă și canalizare, alimentare cu combistibili pentru asigurarea energiei termice, salubrizare etc.

Măsuri cl ădiri publice: utilizarea instrumentelor de aten ționare, referitoare la modul de economisire a resurselor energetice, sub forma unor semne, postere sau t ăbli țe ce vor fi aplicate la ie șirea din incintele de lucru, la ie șirea din birouri, respectiv în vestiare, holuri, spa ții de depozitare și b ăi. Semnele pot fi sub forma unor autocolante, sub forma unor postere sau sub forma unor etichete ce vor fi montate, prinse în locurile mai sus men ționate. Semnele vor fi discrete, dar vizibile și vor fi amplasate astfel încât s ă nu creeze disconfort, promovarea managementului energetic al cl ădirilor și a sistemului de etichetare energetic ă a acestor cl ădiri conform directivelor europene în domeniu, reorientare spre ventilarea natural ă controlat ă, nu numai în cazul locuin țelor cât și în cel al cl ădirilor publice, multietajate, adaptarea intensit ății luminii artificiale la necesit ăți. Intensitatea poate fi de multe ori redus ă în spa ții puternic iluminate sau necritice (birouri, depozite). Trebuie scăzut ă intensitatea luminii în înc ăperile de tipul celor men ționate anterior și trebuie folosit ă la maxim lumina natural ă. Verifica ți de câte ori sunt sp ălate geamurile, iar dac ă este necesar, dispune ți s ă fie sp ălate mai des pentru a cre ște intensitatea luminii naturale în incint ă. În timpul zilei, deschide ți toate jaluzelele și îndep ărta ți toate obiectele care împiedic ă p ătrunderea luminii naturale prin geamuri. P ăstra ți curate l ămpile și reflectoarele. Reflectoarele murdare reduc lumina naturale. Asigura ți-vă c ă l ămpile și reflectoarele sunt cur ățate cel pu țin o dat ă pe an, referitor la instala țiile de înc ălzire (calorifere), regla ți termostatele la temperatura corect ă și l ăsa ți-le așa. Normele prev ăd 20 °C pentru înc ălzirea spa țiilor de birouri, iar depozitele și coridoarele necesit ă mai pu țin ă c ăldur ă (18 °C). Costurile cresc cu

Pagina 98 din 154

Cod /2016 Titlul proiectului: Eficien ă energetic ă Program de îmbun ătățire a eficien ței energetice Edi ţia: 0 Revizia: 0 în ora șul Ștei, jude țul Bihor SC ELSACO ESCO SRL Faza: Volumul: CUI: RO 16396697 / Nr.ORC: J07/229/2004 I (unic ă) I (unic) Tel: +40 231 507 060 / Fax: +40 231 532 905 aproximativ 5 ÷ 6% per °C. Regla ți termostatele la căldura corespunz ătoare și asigura ți-vă prin blocare că acestea nu pot fi modificate. La ședin țele cu colaboratorii, stabili ți nivelul de înc ălzire dorit. În cazul existen ței unor automatiz ări a sistemului de înc ălzire trebuie aleas ă corect pozi ția senzorilor de temperatur ă. Instalarea acestora în locuri friguroase duce la supraînc ălzire, instalarea în locuri călduroase la c ăldur ă insuficient ă. Folosi ți sisteme de reglare a înc ălzirii spa țiilor în func ție de temperatura exterioar ă. Sistemele moderne de reglare în func ție de temperatura exterioar ă reduc considerabil consumul de energie în compara ție cu temperaturile prestabilite, trebuie efectuat ă aerisirea periodic ă a radiatoarelor. Bulele de aer din circuitul de înc ălzire diminueaz ă puterea caloric ă și sporesc consumul de energie, ferestrele și u șile trebuie închise cât timp c ăldura este pornit ă. Acestea trebuie s ă fie cât mai bine etan șate. Deseori ferestrele sunt deschise pentru c ă este prea cald în interior, iar u șile sunt l ăsate frecvent deschise din comoditate. Ferestrele și u șile deschise și/sau neetan șe duc la pierderi de căldur ă și bani. Discuta ți problema costului ridicat al înc ălzirii la ședin țele cu colaboratorii. Identifica ți u șile și ferestrele neetan șe. Folosi ți sisteme de închidere automat ă a u șilor exterioare din cauza faptului c ă oamenii au tendin ța s ă uite s ă închid ă u șa, fapt ce provoac ă pierderi semnificative de c ăldur ă, reglarea temperaturii apei calde. Temperatura apei calde nu trebuie s ă dep ășeasc ă nivelul necesar. Temperatura prea ridicat ă a apei provoac ă irosirea de c ăldur ă la înmagazinare și distribu ție. Verifica ți ca apa cald ă s ă nu fie adus ă la o temperatur ă mai ridicat ă decât e necesar, opri ți calculatorul, imprimanta, aparatele electronice și accesoriile cât timp nu le folosi ți. L ăsarea echipamentelor în stare de func ționare irose ște energie. C ăldura emanat ă de aceste echipamente poate duce la pornirea instala ției de ventila ție. Stabili ți ce echipamente pot fi scoase din func țiune. Folosi ți puncte verzi și ro șii pentru a marca echipamentele ce pot fi scoase din func țiune sau nu. Atrage ți aten ția

Pagina 99 din 154

colaboratorilor c ă echipamentele cu punct verde trebuie scoase din func țiune în timpul în care nu se lucreaz ă cu ele.

Economia real ă de resurse energetice, realizat ă pe baza implement ării m ăsurilor generale de organizare pentru cre șterea eficien ței energetice este destul de greu de evaluat. Îns ă, din experien ță, se poate estima o reducere anual ă cu 1 ÷ 3% a consumului de resurse energetice ale proceselor vizate, prin aplicarea acestui tip de m ăsuri. În tabelul num ărul 4.3 se prezint ă rezultatele analizei financiare, valoarea investi ției, economiile financiare, economiile de resurse energetice și valoarea termenului de recuperare a investi ției dac ă se are în vedere implementarea solu ției analizate de îmbun ătățire a eficien ței energetice. Tabel nr. 4.3 Sinteza m ăsurii de eficien ță energetic ă propus ă

Durat ă de Economie de energie Investi ție Măsura propus ă Efect recuperare % * tep/an €/an ** €** ani

Reducere consum Măsuri generale de energie electric ă, 1% 39,41 14.317 0 0 organizare combustibil * Procente de reducere a consumului anual total de resurse energetice. ** Se are în vedere un curs valutar de 4,4908 lei/euro (curs mediu valutar an 2016)28 .

4.3.2 Implementare sistem inteligent de management energetic

Prin implementarea unui sistem de management energetic, se asigur ă un proces sistematic și metodologic de îmbun ătățire continu ă a performan ței energetice, ca urmare a implement ării ini țiativelor de eficien ță energetic ă, spre a ob ține o maximizare a economiilor de energie și o cre ștere a productivit ății. Astfel, implementarea unui program de

28 http://www.bnr.ro/Cursul-de-schimb-3544.aspx

Pagina 100 din 154

Obs. Autorit ățile publice locale din localit ățile cu o popula ție mai mare de 20.000 de locuitori sunt obligate prin lege s ă aib ă angajat sau o colaborare cu un manager energetic. Autorit ățile publice locale pot s ă numeasc ă un manager energetic din rândul anagaja ților proprii, îns ă acesta trebuie s ă fie atestat de departamentul pentru eficien ță energetic ă, conform legisla ției în vigoare. De asemenea, autorit ățile publice locale pot s ă încheie un contract de management energetic cu o persoan ă fizic ă atestat ă de departamentul pentru eficien ță energetic ă care are statut de persoan ă fizic ă autorizat ă sau cu o persoan ă juridic ă prestatoare de servicii energetice agreat ă în condi țiile legii.

Pagina 101 din 154

se va face o analiz ă a elementelor din baza de date existent ă la nivelul localit ății și se vor stabili datele și punctele de consum energetic care sunt deja monitorizate. Analiza va viza identificarea cantit ăților de energie consumate în principalele sectoare de activitate din ora șul Ștei, precum și costurile asociate acestora, se va face o analiz ă asupra proiectelor de eficien ță energetic ă implementate sau aflate în curs de implementare, asupra st ării tehnice a principalilor consumatori de energie precum și asupra studiilor și planurilor de dezvoltare ce au vizat eficientizarea produc ției și a consumului de resurse energetice care au fost realizate în trecut.

Faza a doua de implementare a programului de management energetic va presupune implementarea la nivelul produc ției, a consumului de energie din principalele sectoare de activitate din ora șul Ștei a unui sistem (model) care va avea func țiile și structura logic ă prezentat ă în figura num ărul 4.3.

Fig. nr. 4.3 Componentele sistemului de management energetic

Pagina 102 din 154

Avându-se în vedere structura sistemului de management energetic, prezentat ă în figura anterioar ă, se poate spune c ă, pentru implementarea unui astfel de sistem, sunt necesare, în principal, urm ătoarele: realizarea, la nivelul fiec ărui sector, a infrastructurii de m ăsur ă, monitorizare, colectare și transmitere date corelat ă cu crearea unei baze de date , implementarea unei aplica ții, interfe țe software care va oferi informa ții momentane referitoare la consumurile energetice, la nivelul fiec ărui sector. De asemenea, aplica ția software va putea prezenta informa ții statistice prin accesarea bazei de date a consumurilor energetice. Astfel, se vor putea genera rapoarte complexe referitoare la consumurile energetice din fiecare sector de activitate, stabilirea unor proceduri și instrumente de calcul pentru determinarea principalilor indicatori energetic, stabilirea unor ac țiuni de analiz ă a consumurilor energetice și a indicatorilor energetici. Aceste ac țiuni de analiz ă pot fi realizate intern sau prin colaborarea cu ter ți (companii, speciali ști din domeniul energetic) și trebuie s ă identifice ac țiuni corective și m ăsuri noi de îmbun ătățire a eficien ței energetice.

În cele ce urmeaz ă se va face o descriere detaliat ă a principalelor func ții, elemente ale sistemului de management energetic.

Sistem m ăsur ă, monitorizare, colectare date Sistemul de monitorizare și colectare a consumurilor energetice prevede într-o prim ă faz ă implementarea unor contoare inteligente (de m ăsurare a energiei electrice, a energiei termice, și a consumului de ap ă) care permit: măsurarea orar ă, zilnic ă, lunar ă, anual ă a consumului de energie, urm ărirea în timp real a parametrilor de re țea (în cazul contoarelor electrice), vizualizarea tarifului de consum, posibilitatea transmiterii datelor la distan ță, posibilitatea arhiv ării informa țiilor cu accesarea lor în orice moment va fi cazul,

Pagina 103 din 154

posibilitatea aten țion ării dac ă se dep ășesc anumi ți parametrii stabili ți ca limit ă inferioar ă/superioar ă.

Obs. Num ărul contoarelor și punctele de m ăsur ă vor fi determinate în urma realiz ării unei analize mai detaliate (audit energetic) a loca țiilor analizate.

Sistemul de monitorizare va mai con ține și infrastructura tehnic ă de citire, preluare, stocare automat ă a datelor de la contoare într-o baz ă de date și o aplica ție, interfa ță software care va oferi, genera, în principal, informa ții de tipul: numele furnizorilor de utilit ăți, evoluția pre țurilor de achizi ție a utilit ăților, evolu ția pre țurilor medii existente pe pia ță, curbe de consum orare, zilnice, anuale, evolu ția costurilor, rapoarte de consum și de analiz ă statistic ă (dinamice cu reprezent ări grafice), evolu ția consumurilor energetice specifice, evolu ția perioadelor de service și de întrerupere a aliment ării cu utilit ăti;

De asemnea, cu ajutorul aplica ției software se va putea accesa baza de date a consumurilor energetice.

Obs. Aplica ția, interfa ța software va fi adaptat ă specificului loca ției analizate și va oferi posibilitatea prelu ării datelor de consum energetic, dac ă se dore ște, în orice moment cu ajutorul unor dispozitive mobile de tip laptop, smartphone, tablete, etc.

Proceduri eficientizare consumuri energetice

Pagina 104 din 154

Principalele proceduri, ac țiuni ce sunt avute în vedere spre implementare pentru sus ținerea programului de management energetic și eficentizarea consumurilor energetice sunt: proceduri de raportare a consumurilor energetice, proceduri ce vizeaz ă programarea înc ălzirii (reglarea termostatelor), proceduri ce vizeaz ă asigurarea aerisirii și controlul accesului în cl ădire, proceduri ce vizeaz ă controlul st ării surselor de iluminat și a aparatelor electrice, electronice (închis/deschis), proceduri ce vizeaz ă achizi ția de echipamente noi (favorizarea celor eficiente din punct de vedere al consumurilor energetice), reconfigurarea circuitelor electrice, iluminare selectiv ă a spa țiilor în func ție de activit ăți, stabilirea unor întâlniri periodice pentru informarea și instruirea personalului asupra modului de gestionare corect ă a consumurilor energetice. Prezentarea planului de management energetic și identificarea oportunit ăților de economisire a energiei, verificarea periodic ă a st ării instala țiilor, verificarea periodic ă a st ării geamurilor și tâmpl ăriei acestora, a izola ției pere ților, a acoperi șului și a subsolului, realizarea periodic ă a activit ăților de certificare energetic ă, auditare și expertiz ă energetic ă (auditare intern ă, auditare ter ți) și conformare cu cerin țele legislative.

Raportare, analiz ă consumuri energetice Aplica ția software va genera rapoarte referitoare la: consumurile energetice (orare, zilnice, lunare, anuale), consumuri specifice de energie, pre țurile aferente principalelor tipuri de resurse energetice utilizate, costurile aferente consumurilor energetice (cu stabilirea ponderii din costurile totale ale loca ției analizate),

Pagina 105 din 154

abaterile realizate de la consumurile normate, de la consumurile de referin ță și de la consumurile statistice din trecut, perioada de întrerupere a furniz ării resurselor energetice, starea cl ădirilor, echipamentelor, mijloacelor de transport și a instala țiilor, din punct de vedere func țional și energetic.

Obs. Rapoartele ce vizeaz ă consumurile energetice vor fi afi șate la loca ția analizat ă, vor fi transmise c ătre institu țiile interesate și vor fi publicate în reviste, publica ții de specialitate pentru certificarea și promovarea ac țiunilor de eficientizare a consumurilor energetice.

Analiza consumurilor energetice se va face periodic și va viza în principal: determinarea principalilor indicatori de eficien ță energetic ă, a consumurilor energetice specifice și compararea acestora cu valorile normate și cu alte loca ții de acela și tip, analiza pre țurilor existente pe pia ță pentru asigurarea resurselor energetice, analiza costurilor și a informa țiilor din facturile de energie, analiza cadrului legislativ, a instrumentelor financiare ce pot fi accesate și a mecanismelor suport pentru implementarea unor proiecte de eficien ță energetic ă.

Identificare m ăsuri de eficien ță energetic ă Datele colectate de sistemul de management energetic și rapoartele ce vizeaz ă consumurile energetice, starea cl ădirilor, a echipamentelor și a instala țiilor vor fi analizate (intern sau prin colaborare cu ter ți) astfel încât s ă fie identificate m ăsuri noi, suplimentare de economisire a energiei. În situa ția identific ării unor m ăsuri de cre ștere a eficien ței energetice se va face o descriere succint ă a proiectelor de investi ție, se va stabili complexitatea proiectelor, valoarea investi ției, economiile estimate (financiare și de resurse energetice) și se va stabili durata de implementare pentru fiecare nou ă m ăsur ă de eficientizare a consumurilor energetice. De

Pagina 106 din 154

asemenea, se va face prioritizarea proiectelor de investiție și se vor reformula obiectivele anuale referitoare la eficientizarea consumului de resurse energetice. Referitor la costurile de implementare a unui sistem de management energetic acestea sunt influen țate, în principal, de num ărul punctelor de m ăsur ă și a parametrilor monitoriza ți, de gradul de complexitate a aplica ției software. Astfel, aceste costuri se pot situa într-o plaj ă de varia ție destul de mare, cu costuri de la câteva mii de euro pân ă la costuri de sute de mii de euro. Ca urmare, pentru stabilirea exact ă a costurilor de implementare a unui sistem de management energetic trebuie s ă se realizeze un studiu de solu ție sau o lucrare de audit energetic. De asemenea, economia real ă de resurse energetice, realizat ă pe baza implement ării sistemului de management energetic, este destul de greu de evaluat. Îns ă, din experien ță, se poate estima o reducere anual ă cu 5 ÷ 10 % a consumului de resurse energetice.

În tabelul num ărul 4.4 se prezint ă rezultatele analizei financiare, valoarea investi ției, economiile financiare, economiile de resurse energetice și valoarea termenului de recuperare a investi ției dac ă se are în vedere implementarea solu ției analizate de îmbun ătățire a eficien ței energetice. Tabel nr. 4.4 Sinteza m ăsurii de eficien ță energetic ă propus ă Durat ă de Economie de energie Investi ție recuperare Măsura propus ă Efect % * tep/an €/an ** €** ani Reducere consum Implementare sistem energie electric ă, 6% 52,52 26.756 75.000 3,25 management energetic și combustibil

*Procente de reducere a consumului anual total de resurse energetice aferent consumatorilor afla ți în subordinea autorit ăților publice locale. ** Se are în vedere un curs valutar de 4,4908 lei/euro (curs mediu valutar an 2016) 29 .

29 http://www.bnr.ro/Cursul-de-schimb-3544.aspx

Pagina 107 din 154

În calculele sunt considerate urm ătoarele ipoteze: se are în vedere implementarea sistemului de management energetic la nivelul consumatorilor afla ți în subordinea autorit ăților publice locale, sistemul de m ăsur ă și colectare a datelor va avea în vedere monitorizarea consumului de energie electric și combustibil folosit pentru asigurarea necesarului de energie termic ă, se are în vedere o investi ție de aproximativ 75.000 euro pentru implementarea sistemului de m ăsur ă și colectare de date, pentru implementarea softului de analiz ă și raportare a datelor și pentru realizarea unei analize ini țiale a datelor și stabilirea procedurilor aferente gestion ării sistemului de management energetic.

Chiar dac ă din punct de vedere a indicatorilor economici soluția nu ofer ă avantaje imediate, principalul argument pentru implementarea unui sistem de management energetic este dat de monitorizarea continu ă a consumurilor energetice și a parametrilor tehnici cu sisteme de m ăsur ă și control performante care permit o analiz ă permanent ă a st ării și a eficen ței modului de alimentare și consum a resurselor energetice. De asemenea, implementarea unui astfel de sistem poate fi justificat prin faptul c ă ofer ă posibilitatea de a: identifica, justifica și demonstra economiile ob ținute prin implementarea unor ac țiuni, m ăsuri de eficien ță energetic ă, stabili prognoze de consum și evalu ări bugetare (referitoare la consumurile energetice) foarte precise, accesa scheme tarifare optime în func ție de alura curbelor energetice de consum, contola, în timp real, de la distan ță o serie de parametri ai consumurilor energetice prin corelarea sistemului de management energetic cu diverse sisteme de automatizare, implementa un sistem global de monitorizare și control a consumurilor energetice prin integrarea treptat ă a tuturor consumatorilor din ora șul Ștei.

Pagina 108 din 154

4.3.3 Implementarea standardului ISO 50001 – Sistem de management al energiei

Sistemul de management al energiei, conform standardului ISO 50001:2011, reprezint ă un instrument de ac țiune pentru îmbun ătățirea performan ței energetice. Cerin țele ISO 50001 pot fi aplicate de c ătre orice organiza ție care vrea s ă-și îmbun ătățeasc ă performan ța energetic ă. Beneficiile directe și indirecte privind implementarea standardului de management energetic ISO 50001 sunt: salv ări de costuri privind energia, reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser ă, reducerea amprentei de carbon, luarea deciziilor în cunostin ță de cauz ă, îmbun ătățirea imaginii organiza ției, îmbun ătățirea eficien ței opera ționale, îmbun ătățirea practicilor de mentenan ță

În figura num ărul 4.4 se prezint ă modelul sistemului de menegement al energiei.

Pagina 109 din 154

Fig. nr. 4.4 Modelul sistemului de management al energiei

Prin implementarea standardului ISO 50001:2011 se va reu și s ă: se impun ă cerin țe pentru furnizarea, utilizarea și consumul de energiei, se măsoare și urm ăreasc ă consumurile energetice, se identifice m ăsuri concrete de cre ștere a eficien ței energetice pe baza analizelor consumurilor energetice, se dezvolte practici eficiente de cump ărare a echipamentelor, etc.

În tabelul num ărul 4.5 se prezint ă rezultatele analizei financiare, valoarea investi ției, economiile financiare, economiile de resurse energetice și valoarea termenului de recuperare a investi ției dac ă se are în vedere implementarea solu ției analizate de îmbun ătățire a eficien ței energetice.

Pagina 110 din 154

Tabel nr. 4.5 Sinteza m ăsurii de eficien ță energetic ă propus ă Durat ă de Economie de energie Investi ție recuperare Măsura propus ă Efect % * tep/an €/an ** €** ani Implementarea Reducere consum standardului ISO 50001 energie electric ă, 0,5% 19,70 7.159 10.000 1 – Sistem de management și combustibil al energiei * Procente de reducere a consumului anual total de resurse energetice aferent consumatorilor afla ți în subordinea autorit ăților publice locale. ** Se are în vedere un curs valutar de 4,4908 lei/euro (curs mediu valutar an 2016) 30 .

4.3.3 Reabilitare termic ă cl ădiri

Reabilitarea termic ă a cl ădirilor publice și reziden țiale este o m ăsur ă de îmbun ătățire a eficien ței energetice ce trebuie aplicat ă cu prioritate. Pân ă în anul 2020, se pot avea în vedere și se pot accesa solu ții de finan țare din bani europeni a investi țiilor privind eficientizarea energetic ă a institu țiilor publice, precum școli sau spitale. Important este faptul c ă pentru reabilitarea cl ădirilor publice de ținute de c ătre autorit ățile na ționale exist ă obliga ția ca, de la 1 ianuarie 2014, 3% din suprafa ța total ă a cl ădirilor înc ălzite și/sau r ăcite pentru asigurarea climatului interior, de ținute și ocupate de către administra ția public ă central ă se renoveaz ă anual pentru a îndeplini cel pu țin cerin țele minime de performan ță energetic ă prev ăzute în cap. IV “Cerin țele de performan ță energetic ă a cl ădirilor” din Legea nr. 372/2005 privind performan ța energetic ă a cl ădirilor, republicat ă.31

30 http://www.bnr.ro/Cursul-de-schimb-3544.aspx 31 Legea Nr. 121 din 18 iulie 2014 privind eficien ța energetic ă

Pagina 111 din 154

Reabilitarea termic ă a cl ădirilor reziden țiale și nereziden țiale presupune în principal lucr ări de reabilitare termic ă a anvelopei: izolarea termic ă a pere ților exteriori ai cl ădirii, înlocuirea tâmpl ăriei exterioare existente, inclusiv a celei aferente accesului în cl ădire, termohidroizolarea terasei, respectiv termoizolarea plan șeului peste ultimul nivel în cazul existen ței șarpantei, închiderea balcoanelor și/sau a logiilor cu tâmpl ărie termoizolant ă, inclusiv izolarea termic ă a parape ților, izolarea termic ă a plan șeului peste subsol. În func ție de expertizele tehnice asupra cl ădirii, la aceste lucr ări se mai pot ad ăuga: lucr ări de reabilitare și modernizare a instala ției de distribu ție a agentului termic, lucr ări de reparare, refacere a canalelor de ventila ție din camere, birouri, clase, apartamente în scopul men ținerii, realiz ării ventil ării naturale a spa țiilor ocupate, lucrari de reparare, refacere a trotuarului de protectie al cl ădirii și lucr ări de eliminare a igrasiei, precum și de izolare a rosturilor. Soluția de îmbun ătățire a eficien ței energetice se refer ă la interven ții asupra anvelopei cl ădirilor nerenovate, cu indice de consum energetic mare, cu tâmpl ărie veche, ce favorizeaz ă pierderi energetice. Astfel, într-un orizont de timp mediu spre scurt, se are în vedere reabilitarea termic ă a cl ădirilor reprezentative din ora șul Ștei (cu prioritate cele prezentate în Anexa 4). Reabilitarea termic ă a cl ădirii prin placare cu materiale izolatoare este m ăsura care conduce la cele mai mari economii de energie dac ă este aplicat ă corect și exhaustiv. Totu și, este penalizatoare din punct de vedere financiar, ca orice m ăsur ă de tip „retrofit” destinat ă corect ării prevederilor unor standarde dep ășite. Lucr ările de interven ție la anvelopa cl ădirii trebuie executate conform legisla ției în vigoare și vor include: izolarea termic ă a pere ților exteriori (reabilitare fa țad ă parte opac ă). Izolarea pere ților exteriori se va executa cu polistiren expandat de minim 10 cm grosime dup ă o tehnologie deja uzual ă care include protec ția izolatorului și tencuial ă de finisare. Se vor închide pun țile termice și se vor remonta echipamentele amplasate pe pere ții exteriori,

Pagina 112 din 154

înlocuirea ferestrelor și a u șilor exterioare existente, inclusiv tâmpl ăria balcoanelor și cea aferent ă accesului în cl ădire, cu tâmpl ărie performant ă energetic (reabilitare fa țad ă parte vitrat ă). Tâmpl ăria existent ă va fi înlocuit ă cu tâmpl ărie din aluminiu sau PVC cu geam termopan cu rezisten ță termic ă minim ă mai mare sau egal ă cu 52 m2K/W, termo-hidro izolarea terasei/ termoizolarea plan șeului peste ultimul nivel în cazul existen ței șarpantei. Izolarea terasei acoperi șului se va executa cu pl ăci de polistiren extrudat și Pluvitec, la exterior, și cu pl ăci de polistiren expandat și panouri decorative u șoare la interior. Se va folosi polistiren extrudat de 15 cm, iar în cazul în care este necesar se va avea în vedere refacerea hidroizola ției cu acoperire cu membran ă bituminoas ă. În cazul acoperi șurilor cu șarpant ă se va considera, în plus, izolarea sub șarpant ă și înlocuirea Pluvitec cu pl ăci pentru circulație, în func ție de destina ția mansardei, izolarea termic ă a plan șeului peste subsol. Se vor realiza, în principal, lucr ări de izolare a pl ăcii peste subsol la intrados pentru loca țiile unde se impune aplicarea unei astfel de solu ții. Pe lâng ă termoizolare, se va acorda o aten ție deosebit ă hidroizol ării subsolului. Izolarea pl ăcii peste subsol la intrados se va face cu polistiren expandat ignifugat de 7 cm sau echivalent.

Principalele rezultate a șteptate în urma lucr ărilor de reabilitare termic ă a cl ădirilor sunt: îmbun ătățirea condi țiilor de igien ă și confort termic în interior, corectarea (majorit ății) pun ților termice, protejarea elementelor de construc ție structurale precum și structura în ansamblu, dispari ția fenomenului de igrasie, eliminarea infiltrațiilor de ap ă, evitarea form ării condensului și a curen ților de aer, se vor readuce coeficien ții de pierderi în limitele normale,

Pagina 113 din 154

reducerea pierderilor de c ăldur ă și a consumurilor energetice, reducerea consumului de energie pentru înc ălzirea cl ădirii care are ca efect reducerea costurilor de între ținere cu înc ălzirea, diminuarea efectelor schimb ărilor climatice, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser ă, cre șterea independen ței energetice prin reducerea consumului de combustibil utilizat la prepararea agentului termic pentru înc ălzire, precum și ameliorarea aspectului urbanistic al localit ăților, păstrarea valorii arhitecturale, ambientale și de integrare cromatic ă în mediul urban.

În tabelul num ărul 4.6 se prezint ă rezultatele analizei financiare, valoarea investi ției, economiile financiare, economiile de resurse energetice și valoarea termenului de recuperare a investi ției dac ă se are în vedere implementarea solu ției analizate de îmbun ătățire a eficien ței energetice. Tabel nr. 4.6 Sinteza m ăsurii de eficien ță energetic ă propus ă Durat ă de Economie de energie Investi ție Măsura propus ă Efect recuperare % * tep/an €/an ** €** ani Reabilitare termic ă Reducere consum 45% 1.656 510.000 3.570.000 7 cl ădiri energie termic ă * Procente de reducere a consumului anual de energie utilizat ă pentru înc ălzirea cl ădirilor reabilitate. ** Se are în vedere un curs valutar de 4,4908 lei/euro (curs mediu valutar an 2016) 32 .

În calculele sunt considerate urm ătoarele ipoteze: se are în vedere reabilitarea termic ă a 11 blocuri și a 9 de cl ădiri publice (v. Anexa 4), se consider ă o investi ție specific ă de aproximativ 60 euro/m 2 ceea ce conduce la o investi ție total ă de 1.980.000 euro pentru reabilitarea termic ă a cl ădirilor publice

32 http://www.bnr.ro/Cursul-de-schimb-3544.aspx

Pagina 114 din 154

men ționate anterior și la o investiție de 1.590.000 euro pentru reabilitarea termic ă a blocurilor men ționate anterior, se consider ă c ă în urma aplic ării m ăsurii de reabilitare termic ă se va ob ține o reducere cu aproximativ 45% a consumului de energie termic ă pentru înc ălzirea cl ădirilor reabilitate termic.

Obs. Valoarea investi ției și valoarea consumului energetic pentru înc ălzire respectiv valoarea economiei de resurse energetice realizat ă prin reabilitarea termic ă a cl ădirilor men ționate anterior a fost stabilit ă pe baza unor datele estimate de personalul de la fa ța locului și nu pe baza unei analize detaliate (audit și/sau proiect tehnic) asupra loca țiilor analizate. Astfel, pentru fiecare loca ție datele vor fi actualizate în urma realiz ării unor studii specifice.

Obs. M ăsurile de reabilitare termic ă a imobilelor trebuie completate cu m ăsuri de reabilitare a instala țiilor interioare și dotarea corpurilor de înc ălzire cu robine ți cu dublu reglaj și termostat și în cazul cl ădirilor nereziden țiale trebuie avute în vedere solu ții de automatizare care s ă permit ă reglajul func țion ării sursei de c ăldur ă, în func ție de orarul de func ționare a cl ădirii sau de temperatura interioar ă setat ă.

Obs. În general m ăsurile de eficien ță energetic ă care presupun reabilitarea termic ă a cl ădirilor beneficiaz ă (pot fi accesate) de surse de finan țare atrase de la to ți factorii implica ți ceea ce poate reduce semnificativ perioada de recuperare a inveti ției (v.

subcapitolul 4.5)⁄

4.3.4 Implementarea unui sistem centralizat de alimentare cu energie termic ă a întregului ora ș utilizând resursele geotermale

Energia geotermal ă reprezint ă o categorie particular ă a energiei termice pe care o con ține scoar ța terestr ă. Interesant de remarcat este c ă 99% din interiorul P ământului se găse ște la o temperatur ă de peste 1000°C, iar restul de 1% se g ăse ște la o temperatur ă de peste

Pagina 115 din 154

100°C. Aceste elemente sugereaz ă c ă interiorul P ământului reprezint ă o surs ă regenerabil ă de energie care merit ă toat ă aten ția și care trebuie exploatat ă într-o m ăsur ă cat mai mare. Necesitatea unei dezvolt ări energetice durabile, concomitent cu realizarea unei protec ții eficiente a mediului înconjur ător a condus – în ultimii 10 – 15 ani – la intensificarea preocup ărilor privind promovarea resurselor regenerabile de energie și a tehnologiilor industriale suport. Criza energetic ă mondial ă a determinat c ăutarea unor noi surse de energie, în acest context, energia geotermal ă constituie un poten țial energetic a c ărui valoare este, în prezent, mai mic ă în compara ție cu combustibililor fosili. În Romania, gradul de valorificare a surselor de energie de origine geotermal ă este redus, cauza principal ă fiind determinat ă de lipsa unui suport financiar corespunz ător, care nu favorizeaz ă dezvoltarea acestui sector energetic cu efecte economico-financiare superioare. Utilizarea apei geotermale constituie o op țiune viabil ă atunci când agentul extras la suprafa ță asigur ă o alimentare a sistemului la un debit constant, iar varia ția necesarului de energie la consumator, în diferite perioade ale anului, nu este mare. Apa geotermal ă are un con ținut pronun țat de s ăruri, variabil în limite largi și nu poate fi valorificat ă din punct de vedere termic în starea în care este extras ă din adancimi, din urm ătoarele cauze: gazele care însotesc jetul de lichid produc zone de strangulare cu efecte defavorabile asupra procesului de transfer termic, depunerile de cruste sunt maxime în zonele în care presiunea scade, presiunea apei din sond ă genereaz ă solicit ări mecanice mari, cu efecte defavorabile asupra dimensiunilor si costului suprafetelor de transfer termic.

Pentru a se înl ătura aceste neajunsuri, apele geotermale se supun unui proces de tratare, prin care se realizeaz ă separarea gazelor și eventual valorificarea lor și reducerea capacit ății de formare a crustelor de sare.

Pagina 116 din 154

Apele geotermale din țara noastr ă sunt ape geotermale cantonate în straturi sedimentare, caracterizate prin presiuni mici și înc ălziri modeste. Ele con țin în principal biocarbona ți, sulfa ți, cloruri, hidrocarburi în stare liber ă și dizolvat ă. Avantajele utiliz ării apei geotermale ca surs ă în vederea producerii energie termice sunt: minimizarea dependen ței de resursele energetice tradi ționale, reducerea emisiilor de gaze, un mediu mai curat, asigurarea cu agent termic la un pre ț redus; Energia ob ținut ă prin utilizarea apei geotermale este mai ieftin ă decât energia rezultat ă prin utilizarea combustibililor fosili.

În tabelul num ărul 4.7 se prezint ă rezultatele analizei financiare, valoarea investi ției, economiile financiare, economiile de resurse energetice și valoarea termenului de recuperare a investi ției dac ă se are în vedere implementarea solu ției analizate de îmbun ătățire a eficien ței energetice. Tabel nr. 4.7 Sinteza m ăsurii de eficien ță energetic ă propus ă Durat ă de Economie de energie Investi ție Măsura propus ă Efect recuperare % * tep/an €/an ** €** ani Implementarea unui sistem centralizat de alimentare cu energie Reducere consum 20% 788 70.360 3.500.000 >20 termic ă a întregului ora ș combustibili utilizând resursele geotermale * Procente de reducere a consumului anual de energie utilizat ă pentru înc ălzirea cl ădirilor reabilitate. ** Se are în vedere un curs valutar de 4,4908 lei/euro (curs mediu valutar an 2016) 33 .

33 http://www.bnr.ro/Cursul-de-schimb-3544.aspx

Pagina 117 din 154

4.4 Evaluarea impactului asupra mediului a m ăsurilor de eficien ță energetic ă propuse

Mai pu țin de 1% din atmosfera pământului este alc ătuit ă din vapori de ap ă, dioxid de carbon, ozon, metan, protoxid de azot și hexaflorur ă de sulf, gaze cunoscute sub denumirea de gaze cu efect de ser ă. Primele cinci gaze enumerate mai sus apar în mod natural și produc un efect de ser ă natural, capabil s ă men țin ă temperatura la nivel global mai mare cu 30 0C fa ță de situa ția în care acestea ar lipsi, sus ținând astfel via ța. Concentra ția de gaze cu efect de ser ă este în cre ștere, ca rezultat direct al activit ății umane. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser ă a c ăpătat, în ultimul deceniu, un loc privilegiat în politicile energetice și de mediu din lumea întreag ă. Efectele schimb ărilor climatice au devenit din ce în ce mai vizibile, iar combaterea lor trebuie s ă devin ă o prioritate absolut ă a tuturor țărilor lumii. Prin implementarea m ăsurilor analizate în aceast ă lucrare, cantit ățile echivalente de energie electric ă și combustibil care nu se mai consum ă la nivelul conturului analizat, vor determina o sc ădere a emisiilor de gaze cu efect de ser ă, în spe ță bioxid de carbon, la nivel na țional.

Astfel, în acest subcapitol, se va determina cantitatea de CO 2 care nu se va mai degaja datorit ă implement ării măsurilor de eficien ță energetic ă propuse. Analiza va avea în vedere fiecare m ăsur ă de eficien ță energetic ă în parte. Determinarea corect ă a emisiilor de poluan ți se realizeaz ă pe baza m ăsur ătorilor efectuate cu aparatur ă specializat ă. În situa ția în care nu se pot face m ăsur ători cu aparatur ă specializat ă, pentru postevalu ări pe diferite perioade de timp, inclusiv pentru întocmirea inventarelor și a rapoartelor statistice, pentru verific ări ale încadr ării în norme, precum și pentru elaborarea unor prognoze, evaluarea emisiilor se face conform “Metodologiei de evaluare operativ ă a emisiilor de SO2, NOx , pulberi (cenu șă zbur ătoare) și CO 2 din centralele termice și termoelectrice” , indicativ PE – 1001/1994 . Metodologia poate fi aplicat ă și de alte unit ăți interesate care nu dispun de metodologii proprii, fiind în concordan ță cu cea folosit ă în prezent în țările Uniunii

Pagina 118 din 154

Europene. Metoda de analiza se bazeaz ă pe utilizarea factorilor de emisie. Astfel, pentru evaluarea impactului asupra mediului și determinarea cantit ății de poluant evacuat în atmosfer ă de echipamentele de înc ălzire analizate, se poate folosi o rela ție de forma:

E = B *ε (4.4.1) unde: E - cantitatea de poluant evacuat în atmosfer ă, într-o perioad ă de timp, în [kg] sau în [t]; B - cantitatea de resurs ă energetic ă consumat ă în perioada respectiv ă, în [kg] sau în [t] sau în [MWh], etc.; ε - factorul de emisie, în [kg/kJ] sau [kg/kg] sau [kg/MWh], etc.

Factorul de emisie reprezint ă cantitatea de poluant evacuat în atmosfer ă, raportat ă la unitatea de resurs ă energetic ă utilizat ă. Tabel nr. 4.8

Elementele de analiz ă a reducerilor de emisii sub form ă de CO 2 Resurse energetice U.M. Emisie specific ă Sursa considerate

Energie electric ă tCO2 /MWhe 0,2920 ANRE 2014

Motorin ă tCO2 /MWh 0,2670 Standard IPPC

Benzin ă tCO2 /MWh 0,2490 Standard IPPC

GPL tCO2 /MWh 0,227 Standard IPPC

În tabelul num ărul 4.9 se prezint ă reducerea de emisie de CO 2 pentru fiecare m ăsur ă de eficien ță energetic ă în parte și în ipoteza în care se vor implementa toate măsurile de eficien ță energetic ă propuse. Tabel nr. 4.9

Reducerile de emisii de CO 2

Pagina 119 din 154

Nr. Economii Reducere anual ă Măsuri Crt. (tep/an) (toneCO 2/an) Măsuri generale organizatorice, 1 39,41 135 comportamentale Implementare sistem management 2 52,52 179 energetic Implementarea standardului ISO 3 50001 – Sistem de management al 19,70 67,07 energiei 4 Reabilitare termic ă cl ădiri 1.656 4.862 Implementarea unui sistem centralizat de alimentare cu energie 5 788 2.314 termic ă a întregului ora ș utilizând resursele geotermale - TOTAL 2.556 7.557

4.5 Mijloace financiare. surse de finan țare

Problema asigur ării finan țării este, de cele mai multe ori, obstacolul major care trebuie dep ășit în scopul de a ob ține performan țele standardelor de eficien ță energetic ă moderne. Astfel, în vederea stabilirii unui program coerent de implementare a m ăsurilor ce vizeaz ă eficientizarea consumului de resurse energetice trebuie identificate sursele optime de finan țare pentru fiecare proiect de investi ție. Principalele surse de finan țare posibil a fi accesate de localit ăți pentru dezvotarea și implemetarea diferitelor proiectelor de investi ție, sunt: fonduri de la bugetul de stat și bugetul local, fonduri provenite din dona ții, sponsoriz ări, fonduri atrase din împrumuturi la b ănci, fonduri de investi ții, fonduri cu destina ție special ă (implic ă în principal acordarea unui grant sau a unei dona ții), fonduri guvernamentale cu destina ție special ă,

Pagina 120 din 154

fonduri provenite de la comunitate european ă, fonduri structurale și de coeziune (fonduri nerambusrabile), fonduri atrase din contracte de parteneriat public pivat, fonduri atrase prin instrumente de finan țare de c ătre “ter ță parte” (companii de servicii energetice, companii ESCO).

⁄ Principalele surse, instrumente, programe de finan țare care la momentul actual se preteaz ă a fi utilizate cu prioritate pentru dezvoltarea și implementarea proiectelor de eficien ță energetic ă, sunt: Programul na țional privind cre șterea performan ței energetice a blocurilor de locuin țe care se adreseaz ă asocia țiilor de proprietari care doresc s ă creasc ă performan ța energetic ă a blocurilor de locuin țe construite pe baza unui proiect elaborat pân ă în anul 1990, indiferent de sistemul de înc ălzire al acestora, Programul Opera țional Regional 2014-2020 are ca principal obiectiv cre șterea competitivit ății economice și îmbun ătățirea condi țiilor de via ță ale comunit ăților locale și regionale, Programul Opera țional Infrastructur ă Mare 2014-2020 este un document strategic de programare care acoper ă domeniile transport, mediu și energie regenerabil ă, obiectivul acestuia fiind de a contribui la strategia Uniunii Europene pentru o cre ștere inteligent ă, durabil ă și favorabil ă incluziunii, luând în considerare obiectivele și priorit ățile specifice tematice selectate în func ție de nevoile na ționale, regionale și locale, Dezvoltare parteneriate publice private care reprezint ă, în fapt, asocierea, sub diverse forme, dintre sectorul public și cel privat pentru finan țarea, construirea, modernizarea, între ținerea, operarea, administrarea și/sau managementul unor bunuri ori servicii publice, Colaborare cu societ ăți de servicii energetice (ESCO).

Pagina 121 din 154

Indiferent pentru ce surs ă, instrument sau program de finan țare s-ar opta, trebuie avut în vedere c ă dinamica surselor de finan țare posibil a fi accesate și a cadrului legislativ ce vizeaz ă acest domeniu este într-o continu ă schimbare / modificare, ceea ce impune urm ărirea cu aten ție a tuturor mijloacelor de informare în scopul actualiz ării permanente a tuturor datelor disponibile. În cele ce urmeaz ă se prezint ă, pe scurt, principalele caracteristici ale instrumentelor financiare care vor fi avute în vedere cu prioritate la finan țarea proiectelor, m ăsurilor de îmbun ătățire a eficien ței energeice prezentate în subcapitolul anterior.

4.5.1 Programul na țional privind cre șterea performan ței energetice a blocurilor de locuin țe

Programul se adreseaz ă asocia țiilor de proprietari care doresc s ă creasc ă performan ța energetic ă a blocurilor de locuin țe construite pe baza unui proiect elaborat pân ă în anul 1990, indiferent de sistemul de înc ălzire al acestora. Programul propune urm ătoarea schem ă de finan țare: asocia ția de locatari pl ăte ște 20% din costul total al lucr ărilor de reabilitare termic ă a cl ădirii. Procentul de 20% din totalul lucr ării de reabilitare se împarte între to ți proprietarii, fiec ăruia revenindu-i o cot ă parte în func ție de cota parte indiviz ă ce revine fiec ărui proprietar. În cazul în care asocia ția, unul sau mai mul ți proprietari nu își pot achita partea ce le revine, prim ăria local ă poate prelua parțial sau integral costurile și poate decide modul în care se va recupera ulterior suma de bani, 80% din costul reabilit ării termice este asigurat de la bugetul de stat și cel local asigurat astfel : 50% de la bugetul de stat, prin Ministerul Dezvolt ării Regionale și Administra ției Publice, în limita fondurilor aprobate anual pentru Programul na țional privind cre șterea performan ței energetice a blocurilor de locuin țe,

Pagina 122 din 154

30% de la bugetul local, în limita fondurilor aprobate anual pentru Programul local privind cre șterea performan ței energetice a blocurilor de locuin țe.

4.5.2 Programul Opera țional Regional 2014-2020

Programul Opera țional Regional 2014-2020 succede Programului Opera țional Regional 2007-2013 și este unul dintre programele prin care România va putea accesa fondurile europene structurale și de investi ții provenite din Fondul European pentru Dezvoltare Regional ă (FEDR), în perioada actual ă de programare. Programul Opera țional Regional (POR) 2014-2020 este gestionat de Ministerului Dezvolt ării Regionale și Administra ției Publice și a fost adoptat de Comisia European ă (CE) pe data de 23 iunie 2015. Dup ă cum s-a afirmat anterior, Programul Opera țional Regional 2014–2020 î și propune ca obiectiv general cre șterea competitivit ății economice și îmbun ătățirea condi țiilor de via ță ale comunit ăților locale și regionale, prin sprijinirea dezvolt ării mediului de afaceri, infrastructurii și serviciilor, pentru dezvoltarea durabil ă a regiunilor, astfel încât acestea s ă î și poat ă gestiona în mod eficient resursele și s ă î și valorifice poten țialul de inovare și de asimilare a progresului tehnologic. Aceste obiective sunt traduse în 11 axe prioritare (plus o ax ă de asisten ță tehnic ă), care au în total o alocare estimat ă de 8,25 miliarde euro, din care 6,7 miliarde de euro reprezint ă sprijinul UE, prin Fondul European pentru Dezvoltare Regional ă (FEDR), iar 1,5 miliarde de euro, reprezint ă contribu ția na țional ă: Din punct de vedere al îmbun ătățirii eficien ței energetice la nivel local, Axa Prioritar ă 3 a Programului Opera țional Regional 2014–2020, prezint ă cel mai mare interes. Axa Prioritara 3 vizeaz ă sprijinirea cre șterii eficien ței energetice în cl ădirile publice și se adreseaz ă în principal autorit ăților publice locale și centrale. Suma alocat ă acestei axe este de

Pagina 123 din 154

2.374,57 milioane de euro iar principalele tipuri de activit ăți ce pot fi finan țate sunt cele ce vizeaz ă: eficien ță energetic ă a cl ădirilor publice, inclusiv m ăsuri de consolidare a acestora, eficien ță energetic ă a cl ădirilor reziden țiale, inclusiv m ăsuri de consolidare a acestora, investi ții în iluminatul public, măsuri pentru transport urban (c ăi de rulare / piste de bicicli ști / achizi ție mijloace de transport ecologice / electrice, etc.).

4.5.3 Programul Opera țional Infrastructur ă Mare 2014-2020

Programul Opera țional Infrastructur ă Mare 2014-2020 (POIM) finan țeaz ă activit ăți din patru sectoare: infrastructura de transport, protec ția mediului, managementul riscurilor și adaptarea la schimb ările climatice, energie și eficien ță energetic ă, contribuind la Strategia Uniunii pentru o cre ștere inteligent ă, durabil ă și favorabil ă incluziunii. POIM beneficiaz ă de o alocare financiar ă de cca. 11,8 mld. Euro, din care: 6,94 mld. Euro Fond de Coeziune, 2,48 mld. Euro Fond European de Dezvoltare Regional ă si 2,46 mld. Euro Cofinantare.

În vederea atingerii obiectivelor propuse, în cadrul Programului Opera țional Infrastructur ă Mare 2014-2020 au fost stabilite 8 Axe Prioritare. Axa prioritara 6 prezint ă interes pentru unit ățile administrativ teritoriale în raza c ărora exist ă poten țial de utilizare a resurselor de energie regenerabile de tip geotermal sau biomas ă/biogaz. Prin aceast ă ax ă se promoveaz ă utilizarea energiei curate și a m ăsurilor de eficien ță energetic ă în vederea sus ținerii unei economii cu emisii sc ăzute de carbon. Suma alocat ă pentru Axa prioritara 6 este de 197.329.787 euro, iar principalele subpuncte ale acestei axe, care prezint ă interes pentru administra ția public ă local ă, sunt:

Pagina 124 din 154

Axa prioritar ă 6 subpunctul 6.1 care vizeaz ă cre șterea produc ției de energie din resurse regenerabile mai pu țin exploatate (biomas ă, biogaz, geotermal) și prin care se pot finan ța urm ătoarele activit ăți: Realizarea și/sau modernizarea capacit ăților de produc ție a energiei electrice și/sau termice din biomas ă și biogaz, Realizarea și modernizarea capacit ăților de produc ție a energiei termice pe baz ă de energie geotermal ă, Sprijinirea investi țiilor în extinderea și modernizarea re țelelor de distribu ție a energiei electrice, în scopul prelu ării energiei produse din resurse regenerabile în condi ții de siguran ță a func țion ării SEN. Axa prioritar ă 6 subpunctul 6.3 care vizeaz ă reducerea consumului mediu de energie electric ă la nivelul locuin țelor și prin care se pot finan ța activit ăți precum Implementarea distribu ției inteligente într-o zon ă omogen ă de consumatori casnici de energie electric ă (proiecte demonstrative la nivelul regiunilor acoperite de operatorii de distribu ție concesionari).

4.5.4 Parteneriat public privat (PPP)

Datorit ă diversit ății formelor de colaborare între autorit ățile publice centrale sau locale și sectorul privat este dificil și, în acela și timp, neadecvat de a formula o defini ție standard a parteneriatului public-privat. Îns ă, pe scurt, mecanismul PPP potrivit noilor reglement ări const ă în proiectarea, construc ția, operarea, dezvoltarea, între ținerea, reabilitarea (dup ă caz) a unui bun ori a unui serviciu ce trebuie creat ori este existent (în cazul dezvolt ării ori reabilit ării) de c ătre compania de proiect, în care investitorul privat are de regul ă o participare majoritar ă și la capitalul c ăreia statul a adus aport în natur ă bunuri din domeniul privat al statului sau a unit ăților administrativ-teritoriale (transferând dreptul de proprietate companiei de proiect). Investitorul privat poate percepe tarife pentru utilizarea

Pagina 125 din 154

Cod /2016 Titlul proiectului: Eficien ă energetic ă Program de îmbun ătățire a eficien ței energetice Edi ţia: 0 Revizia: 0 în ora șul Ștei, jude țul Bihor SC ELSACO ESCO SRL Faza: Volumul: CUI: RO 16396697 / Nr.ORC: J07/229/2004 I (unic ă) I (unic) Tel: +40 231 507 060 / Fax: +40 231 532 905 bunului ori serviciului public de c ătre cet ățeni, pe o perioad ă determinat ă. La sfâr șitul contractului de PPP, bunul rezultat este transferat în proprietatea statului. Un asemenea parteneriat admite faptul c ă ambele sectoare cel public și cel privat de țin o importan ță egal ă, și c ă ambele ofer ă anumite avantaje, ap ărute ca urmare a dezvolt ării propriilor abilit ăți, ce trebuie exploatate în beneficiul interesului public, într-o manier ă eficient ă din punct de vedere economic. Astfel, ambele sectoare aduc practic o contribu ție proprie în cadrul parteneriatului, fiecare suportând parte din riscuri, dar și din beneficiile rezultate din realizarea PPP. Totu și, administra ția ob ține beneficii importante atunci când parteneriatul public-privat este utilizat într-un context adecvat, realizeaz ă economii legate de elaborarea proiectelor, precum și de administrarea și men ținerea serviciilor publice. Parteneriatul public-privat reprezint ă, în concluzie, o modalitate viabil ă de introducere a managementului privat în serviciile publice, pe baza unui contract de lung ă durat ă, între un operator privat și o autoritate public ă, apelându-se la know-how-ul și resursele sectorului privat. Acest tip de parteneriat public-privat presupune, în primul rând, existen ța unui bun raport între sectorul public și cel privat și devine posibil numai atunci când privatul are o pondere semnificativ ă în economie. În al doilea rând, actorii parteneriatului public-privat (administra ția public ă și antreprenorii priva ți) î și p ăstreaz ă identitatea, personalitatea juridic ă și responsabilit ățile lor directe și de țin un „input specific”. Printre avantajele cooper ării dintre sectorul public și privat se pot nota: accelerarea realiz ării obiectivelor și proiectelor de infrastructur ă; conjugarea prelu ării responsabilit ăților și riscurilor sectorului privat cu disponibilizarea serviciilor sectorului public și efectuarea prompt ă a pl ăților; reducerea pe ansamblu a costurilor proiectelor; stimularea îndeplinirii obliga țiilor contractuale asumate; îmbun ătățirea calit ății serviciilor de utilitate public ă; crearea unor venituri adi ționale, de interes pentru sectorul privat și îmbun ătățirea managementului sectorului public prin expunerea serviciilor la rigorile și exigen țele concuren ței.

Pagina 126 din 154

4.5.5 Instrumente de finan țare rezultate din colaborarea cu companii ESCO

Principalele solu ții de finan țare și contractare a serviciilor energetice abordate în prezent de companiile tip ESCO (Energy Services Company) sunt: finan țare din fonduri atrase de ESCO (capital propriu, finan țare atras ă sau leasing), finan țare din fondurile proprii ale municipalit ăților sus ținut ă de o garan ție a economiilor de energie furnizat ă de ESCO, finan țare de c ătre ter ță parte (TPF-Third Party Financing) prin împrumut de la o institu ție abilitat ă. Împrumutul poate fi luat de ESCO sau de c ătre client (în aceast ă situa ție, proiectul este sus ținut de un contract de garantare a economiilor de energie cu compania ESCO). Prin acest tip de contract de garantare a economiilor de energie, banca se asigură c ă din economiile la factura de energie se va putea acoperi împrumutul. Aceast ă garan ție reduce incertitudinea b ăncii asupra riscului proiectului, cu implica ții asupra condi țiilor de finan țare.

În principal, finan țarea proiectelor de eficien ță energetic ă cu ajutorul companiilor de tip ESCO se face avându-se în vedere urm ătorul model: Planul de investi ție propus și cheltuielile aferente implement ării solu ției de eficien ță energetic ă sunt efectuate de compania de tip ESCO din fonduri proprii sau fonduri atrase de aceasta. Administra ția public ă local ă nu particip ă la finan țarea proiectului, toate cheltuielile sunt pl ătite de compania ESCO, În urma investi ției realizate va rezulta o economie de energie. Beneficiile financiare asociate aceaste economii de energie vor fi împ ărtite între beneficiar (municipalitate) și investitor (companie ESCO), pe o perioada stabilit ă de comun acord între cele dou ă părți, În principal pe perioada de derulare a contractului compania ESCO va beneficia de un procent mai mare din beneficiile financiare asociate economiei de energie astfel încât să poat ă s ă î și amortize investi ția. De asemenea, durata de derulare a contractului

Pagina 127 din 154

între municipalitate și compania de tip ESCO trebuie s ă fie mai mic ă sau cel mult egal ă cu durata de via ță a echipamentelor, instala țiilor avute în vedere pentru realizarea economiei de energie.

În figura num ărul 4.5 se prezint ă graficul de derulare a unui contract între municipalit ăți și o companie de tip ESCO

Fig. nr. 4.5 Grafic derulare contract între municipalit ăți și companie de tip ESCO ( – evolu ția facturii energetice a municipalit ății în ipoteza cre șterii tarifelor de achizi ție a resurselor energetice și în ipoteza implement ării unor solu ții de eficien ță energetic ă finan țate prin intermediul unor colabor ări cu companii de tip ESCO)

Principalele avantaje ob ținute de autorit ățile publice locale care deruleaz ă contracte de finan țare a proiectelor de eficien ță energetic ă, cu companii ESCO sunt: finan țarea integral ă a proiectelor de c ătre compania ESCO (cofinan țare zero prim ărie), factur ă energetic ă mai mic ă din prima lun ă de implementare a proiectului, între ținerea și monitorizarea continu ă precum și evaluarea rezultatelor implement ării

proiectelor propuse, în scopul eviden țierii economiilor ob ținute.

Pagina 128 din 154

Principalele dezavantaje ale unui contract cu o companie de tip ESCO sunt generate în principal de diferen țierea și evaluarea economiilor în condi țiile unei evoluții greu de prognozat a pie ței pre țurilor și legisla ției din domeniul energetic.

4.6 Concluzii. Sinteza m ăsurilor de eficien ță energetic ă

În tabelul num ărul 4.10 se prezint ă un centralizator a rezultatelor al m ăsurilor de eficien ță energetic ă propuse. Tabel nr 4.10 Centralizator m ăsuri îmbun ătățire eficien ță energetic ă Economie de Durat ă de Investi ție Măsura propus ă Efect energie recuperare tep/an €/an € ani Reducere Măsuri generale consumuri 39,41 14.317 0 0 comportamentale energetice Reducere Implementare sistem consumuri 52,52 26.756 75.000 3,25 management energetic energetice Implementarea Reducere consum standardului ISO 50001 energie electric ă, 19,70 7.159 10.000 1 – Sistem de management și combustibil al energiei Reducere consum Reabilitare termic ă energie termic ă 1.656 510.000 3.570.000 7 cl ădiri (combustibil lichid/solid) Implementarea unui sistem centralizat de Reducere consum alimentare cu energie combustibili 788 70.360 3.500.000 >20 termic ă a întregului ora ș lichid/solid utilizând resursele geotermale

Pagina 129 din 154

Total - 2.555,63 628.592 7.155.000 -

Principalele concluzii, dac ă se are în vedere aplicarea m ăsurilor de eficien ță energetic ă care conduc la economia maxim ă de resurse energetice, sunt: totalul măsurilor de eficien ță energetic ă propuse, dac ă se vor implementa, vor duce la o economie de resurse energetice de aproximativ 2.555 tep/an și la o reducere a cheltuielilor cu 628.592 euro/an, la o investi ție total ă de aproximativ 7.155.000 euro , reducerea anual ă total ă de gaze cu efect de ser ă, datorat ă implement ării m ăsurilor de

eficien ță energetic ă, este de aproximativ 7.557 tCO 2/an.

5. Monitorizarea rezultatelor implement ării m ăsurilor de cre ștere a eficien ței energetice

În Anexa 4 se prezint ă sinteza programului de îmbun ătățire a eficien ței energetice. Pe baza datelor prezentate în Anexa 4, factorii de decizie pot face o prioritizare exact ă a măsurilor de eficien ță energetic ă având în vedere, durata de recuperare a investi ției, valoarea investi ției, economia de resurse energetice realizat ă, reducerea emisiilor poluante. Gradul de implementare a m ăsurilor de cre ștere a eficien ței energetice este în strâns ă leg ătur ă cu disponibilul de resurse de finan țare intern și cu posibilitatea de atragere a surselor de finan țare externe. Pentru a aplica și implementa în cele mai bune condi ții m ăsurile de îmbun ătățire a eficien ței energetice, administra ția public ă local ă a ora șului Ștei va stabili un responsabil (persoan ă, comisie, departament) care să ini țieze, s ă dezvolte, s ă organizeze, să coordoneze, să monitorizeze și s ă raporteze asupra stadiului de implementare a m ăsurilor de îmbun ătățire a eficien ței energetice. Monitorizarea și evaluarea va începe de la primii pa și ai proiectului și va continua dup ă finalizarea implement ării m ăsurilor de îmbun ătățire a eficien ței energetice în scopul

Pagina 130 din 154

De asemenea, administra ția public ă a ora șului Ștei va organiza evenimente locale și campanii de informare pentru cet ățeni, asigurând vizibilitatea proiectelor realizate. Proiectele de îmbun ătățire a eficien ței energetice vor fi promovate și prin intermediul site-ului prim ăriei.

Pagina 131 din 154

Anexa 1 Matrice evaluare din punct de vedere al managementului energetic

Pagina 132 din 154

Pagina 133 din 154

NIVEL ORGANIZARE 1 2 3 Atribu ții desemnate, dar nu împuternicite 20-40% din Manager energetic Nici unul desemnat Recunoscut și împuternicit care are sprijinul municipalit ății timp este dedicat energiei Compartiment specializat EE Nici unul desemnat Activitate sporadic ă Echipa activ ă ce coordoneaz ă programe de eficien ță energetic ă Politica organiza țional ă sprijinit ă la nivel de municipalitate. To ți angaja ții Politica Energetic ă Fără politic ă energetic ă Nivel sc ăzut de cunoa ștere și de aplicare sunt în știin țați de obiective și responsabilit ăți Răspundere privind consumul de Răspundere sporadic ă, estim ări folosite în alocarea Principalii consumatori sunt contoriza ți separat. Fiecare entitate are Fără răspundere, f ără buget energie bugetelor răspundere total ă în ceea ce prive ște consumul de energie PREG ĂTIREA PROGRAMULUI de îmbun ătățire a EE Colectare informa ții / dezvoltare Se verific ă facturile la energie/ f ără sistem de baz ă de Contorizare, analizare si raportare zilnic ă Colectare limitat ă sistem baz ă de date date Exist ă sistem de baza de date Nu sunt disponibile planuri, manuale, schi țe Existen ța documenta ție pentru cl ădire și echipament pentru punere în Documenta ție Exist ă anumite documente și înregistr ări.. pentru cl ădiri si echipamente func țiune Performan ța energetic ă a sistemelor și Evalu ări limitate ale func țiilor specifice ale Folosirea instrumentelor de evaluare cum ar fi indicatorii de performan ță Benchmarking echipamentelor nu sunt evaluate municipalit ăți energetic ă Analize extinse efectuate in mod regulat de c ătre o echipa format ă din Evaluare tehnic ă Nu exista analize tehnice Analize limitate din partea furnizorilor exper ți interni si externi. Monitorizarea regulat ă a revistelor de specialitate, bazelor de date interne Bune practici Nu au fost identificate Monitoriz ări rare și a altor documente Crearea PROGRAMULUI de îmbun ătățire a EE Obiective Poten țial Obiectivele de reducere a consumului de energie Nedefinit. Con știentizare mic ă a obiectivelor Poten țial definit prin experien ță sau evalu ări.

Pagina 134 din 154

nu au fost stabilite energetice de c ătre al ții în afara echipei de energie Îmbun ătățirea planurilor Nu este prev ăzut ă îmbun ătățirea planurilor Îmbun ătățirea planurilor stabilite; reflect ă evalu ările. Respectarea deplin ă Exist ă planuri de eficien ță energetic ă existente de eficien ță energetic ă existente de eficien ță energetic ă cu liniile directoare și obiectivele organiza ției Roluri și Resurse Nu sunt abordate, sau sunt abordate sporadic Sprijin redus din programele organiza ției Roluri definite și finan țări identificate. Program de sprijin garantate. Proiectele / contractele includ analiza de energie. Proiecte energetice Integrare analiz ă energetic ă Deciziile cu impact energetic sunt considerate numai Impactul energiei nu este considerat. evaluate cu alte investi ții. Se aplic ă durata ciclului de via ță in analiza pe baz ă de costuri reduse investi ției Implementarea PROGRAMULUI de îmbun ătățire a EE Planul de comunicare Planul nu este dezvoltat. Comunic ări periodice pentru proiecte. Toate p ărțile interesate sunt abordate în mod regulat. Con știentizarea eficien ței Campanii ocazionale de con știentizare a eficien ței Nu exist ă Sensibilizare și comunicare. Sprijinirea ini țiativelor de organizare. energetice energetice. Consolidare competen țe personal Nu exist ă Cursuri pentru persoanele cheie. Cursuri / certific ări pentru întreg personalul. Contractele cu furnizorii de utilit ăți sunt Exist ă politic ă de achizi ții eficiente energetic. Revizuirea periodic ă a Gestionarea Contractelor Revizuirea periodic ă a contractelor cu furnizorii. reînnoite automat, f ără analiz ă. contractelor cu furnizorii. Stimulente Nu exist ă Cuno știn țe limitate a programelor de stimulente. Stimulente oferite la nivel regional și na țional. Monitorizarea si Evaluarea PROGRAMULUI de îmbun ătățire a EE Monitorizarea rezultatelor Nu exist ă Compara ții istorice, raport ări sporadice Rezultatele raportate managementului organiza țional Revizuirea Planului de Ac țiune Nu exist ă Revizuire informal ă asupra progresului. Revizuirea planului este bazat pe rezultate. Diseminare bune practici !! Marcajul cu verde caracterizeaz ă situa ția existent ă la nivelul Ora șului Ștei.

Pagina 135 din 154

Anexa 2

Indicatori sector reziden țial

Pagina 136 din 154

În figura 1 se prezint ă valoarea consumului anual de energie primar ă pe locuitor din cele 28 de state membre UE la nivelul anului 2014.

Fig. nr. 1 Consum de energie primar ă per locuitor în statele membre UE, 2014 ( Sursa: Raport privind progresul înregistrat în îndeplinirea obiectivelor nationale de eficien ță energetic ă)

România are cea mai redus ă valoare a consumului de energie primar ă pe locuitor din cele 28 de state membre UE (1,544 tep/locuitor în anul 2014 ), de aproape dou ă ori mai mic ă decat media UE 28 în acela și an (2,973 tep/locuitor). În figura 2 se prezint ă, la nivelul statelor membre UE, valoarea anual ă a consumului de energie pe m 2 în sectorul reziden țial.

Pagina 137 din 154

Fig. nr. 2 Consum de energie primar ă pe m 2 , sector cl ădiri reziden țiale, în statele membre UE ( Sursa: http://www.entranze.enerdata.eu)

În figura 3 se prezint ă, la nivelul statelor membre UE, valoarea anual ă a consumului de energie pe m 2 în sectorul nereziden țial.

Fig. nr. 3 Consum de energie primar ă pe m 2, sector cl ădiri nereziden țiale, în statele membre UE( Sursa: http://www.entranze.enerdata.eu)

Pagina 138 din 154

În figura 4 și în figura 5 se prezint ă consumul energetic pe m 2 în sectorul cl ădiri din statele membre UE și defalcat pe tipuri de cl ădiri.

Fig. nr. 4 Consum de energie primar ă pe m 2, sector cl ădiri, în statele membre UE ( Sursa: http://www.odyssee-mure.eu)

Pagina 139 din 154

Fig. nr. 5 Consum de energie primar ă pe m 2, pe tipuri de cl ădiri ( Sursa: O strategie pentru renovarea durabil ă a fondului de cl ădiri din România, 2014)

În figura 6 și în figura 7 se prezint ă consumul specific de energie pentru înc ălzire pe m2 în țările membre ale UE.

Pagina 140 din 154

Fig. nr. Consum de energie pentru înc ălzire pe m 2 ( Sursa: http://www.eea.europa.eu , 2013)

Fig. nr. 7 Consumul de energie pentru înc ălzire pe m 2 construit ( Sursa: http://www.odyssee-mure.eu)

Pagina 141 din 154

În figura 8 se prezint ă consumul specific de energie electric ă pe m 2 în țările membre ale Uniunii Europene.

Fig. nr. 8 Consumul de energie electric ă pe m 2 construit ( Sursa: http://www.odyssee-mure.eu , 2012)

Pagina 142 din 154

Anexa 3

Etapele fundament ării proiectelor prioritare

Pagina 143 din 154

Fundamentarea prioritiz ării proiectelor de îmbun ătățire a eficien ței energetice a avut în vedere urm ătoarele aspecte: beneficiile, economiile de resurse energetice aduse prin implementarea proiectelor de investi ție care conduc, în principal, la reducerea facturii energetice și la reducerea emisiilor de gaze poluante, cu efect de ser ă, a fost principalul argument de prioritizare a acestor proiecte. De asemenea, prin reducerea costurilor aferente consumului de resurse energetice se diminueaz ă efectele negative ale unor eventuale cre șteri ale tarifelor, ale pre țurilor de achizi ționare a energiei, fezabilitatea economic ă și posibilitatea acces ării unor surse optime de finan țare a proiectelor de îmbun ătățire a eficien ței energetice a fost un alt aspect care a stat la baza prioritiz ării acestor proiecte.

Pagina 144 din 154

Anexa 4 Sinteza programului de îmbun ătățire a eficien ței energetice

Pagina 145 din 154

Sinteza Programului de îmbun ătățire a Eficien ței Energetice

Valoare estimat ă Valoare estimat ă Valoarea Surse de finan țare Sector Măsuri de cre ștere a Perioada de a economiei de a economiei de investitiei consum eficien ței energetice implementare energie (tep/an) energie (euro/an) (euro) Toate Măsuri generale de 39,41 14.317 0 - Permanent sectoarele organizare Buget local, Surse atrase, Cl ădiri Implementare sistem 52,52 26.756 75.000 PPP, POR AXA 3.1 nereziden țiale management energetic Implementarea standardului Buget local, Surse atrase, Cl ădiri ISO 50001 – Sistem de 19,70 7.159 10.000 PPP, POR AXA 3.1 nereziden țiale management al energiei Cl ădiri POR 2014-2010, PI 3.1, nereziden țiale Valoare eligibil ă Reabilitare termic ă cl ădiri 1.656 510.000 3.570.000 și Cl ădiri 100.000÷25.000.000 euro reziden țiale Implementarea unui sistem POR 2014-2010, PI 3.1, Cl ădiri centralizat de alimentare cu Valoare eligibil ă nereziden țiale energie termic ă a întregului 788 70.360 3.500.000 100.000÷25.000.000 euro și Cl ădiri ora ș utilizând resursele reziden țiale geotermale

Pagina 146 din 154

Cl ădiri Publice propuse pentru reabilitare termic ă

Nr. Cl ădiri propuse pentru reabilitare termic ă Valoare proiect [euro] Surs ă finan țare Observa ții Crt. Eficientizarea energetic ă și reabilitarea cl ădirii POR 2014 ÷ 2020 1. - - apar ținând cre șei Axa prioritar ă 5

Eficientizarea energetic ă și reabilitarea cl ădirii POR 2014 ÷ 2020 2. - - apar ținând gr ădini ței Axa prioritar ă 3 Eficientizarea energetic ă și reabilitarea POR 2014 ÷ 2020 3. cl ădirilor apar ținând școlii gimnaziale MIRON - - Axa prioritar ă 3 POMPILIU Eficientizarea energetic ă și reabilitarea POR 2014 ÷ 2020 4. cl ădirilor apar ținând Colegiului Tehnic - - Axa prioritar ă 3 UNIREA Eficientizarea energetic ă și reabilitarea POR 2014 ÷ 2020 5. cl ădirilor apar ținând Colegiului Na țional - - Axa prioritar ă 5 AVRAM IANCU Eficientizarea energetic ă și reabilitarea POR 2014 ÷ 2020 6. - - cl ădirilor apar ținând Spitalului Or ășenesc ȘTEI Axa prioritar ă 5

Pagina 147 din 154

Nr. Cl ădiri propuse pentru reabilitare termic ă Valoare proiect [euro] Surs ă finan țare Observa ții Crt. Eficientizarea energetic ă și reabilitarea POR 2014 ÷ 2020 7. - - cl ădirilor apar ținând fostului sediu al Poli ției Axa prioritar ă 5

Eficientizarea energetic ă și reabilitarea POR 2014 ÷ 2020 8. - - cl ădirilor apar ținând Sediului Prim ăriei Axa prioritar ă 5

Eficientizarea energetic ă și reabilitarea POR 2014 ÷ 2020 9. - - cl ădirilor apar ținând Casei de Cultur ă Axa prioritar ă 5

Pagina 148 din 154

Cl ădiri Reziden țiale propuse pentru reabilitare termic ă

Cl ădiri propuse pentru reabilitare Nr. Crt. Valoare proiect [euro] Surs ă finan țare Observa ții termic ă Eficentizarea energetic ă a blocului de POR 2014 ÷ 2020 1. - - locuin țe din str. ……………….. Axa prioritar ă 3 Eficentizarea energetic ă a blocului de POR 2014 ÷ 2020 2. - - locuin țe din str. ……………….. Axa prioritar ă 3 Eficentizarea energetic ă a blocului de POR 2014 ÷ 2020 3. - - locuin țe din str. ……………….. Axa prioritar ă 3 Eficentizarea energetic ă a blocului de POR 2014 ÷ 2020 4. - - locuin țe din str. ……………….. Axa prioritar ă 3 Eficentizarea energetic ă a blocului de POR 2014 ÷ 2020 5. - - locuin țe din str. ……………….. Axa prioritar ă 3 Eficentizarea energetic ă a blocului de POR 2014 ÷ 2020 6. - - locuin țe din str. ……………….. Axa prioritar ă 3 Eficentizarea energetic ă a blocului de POR 2014 ÷ 2020 7. - - locuin țe din str. ……………….. Axa prioritar ă 3 Eficentizarea energetic ă a blocului de POR 2014 ÷ 2020 8. locuin țe din str. ……………….. Axa prioritar ă 3

Pagina 149 din 154

Cl ădiri propuse pentru reabilitare Nr. Crt. Valoare proiect [euro] Surs ă finan țare Observa ții termic ă Eficentizarea energetic ă a blocului de POR 2014 ÷ 2020 9. locuin țe din str. ……………….. Axa prioritar ă 3 Eficentizarea energetic ă a blocului de POR 2014 ÷ 2020 10. locuin țe din str. ……………….. Axa prioritar ă 3 Eficentizarea energetic ă a blocului de POR 2014 ÷ 2020 11. locuin țe din str. ……………….. Axa prioritar ă 3

Pagina 150 din 154

Proiecte avute în vedere pentru îmbun ătățirea eficien ței energetice la nivelul ora șului Ștei

Nr. Valoare estimat ă Proiecte Surse poten țiale de finan țare Observa ții Crt. proiect [euro] Programul Opera țional Infrastructur ă Mare Context european: Strategia Europa 2020 2014 2020 Axa 6.1 - Cre șterea produc ției de - Lupta împotriva s ărăciei și a excluziunii energie din resurse regenerabile prin noi sociale capacit ăți de produc ție de energie din resurse Executarea unor foraje regenerabile mai pu țin exploatate - pentru ap ă geotermal ă Context regional: Planul De Dezvoltare Al http://www.fonduri- care impreun ă cu cele Regiunii Nord-Vest 2014–2020 - ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/2014- 1 existente sa satisfac ă 500.000 Cre șterea calit ății vie ții locuitorilor din 2020/po/VO.POIM.2014-2020.pdf necesarul pentru regiune

înc ălzirea cu agent Administra ția Fondului pentru Mediu - geo-termal Context jude țean: Strategia de Dezvoltare Programul privind cre șterea produc ției de a Jude țului Bihor 2014–2020 - energie din surse regenerabile - Dezvoltarea infrastructurii publice din http://www.afm.ro/energii_regenerabile.php jude ț

Context european: Strategia Europa 2020 Înfiin țare re țea de Bugetul local / buget jude țean / na țional - Lupta împotriva s ărăciei și a excluziunii 2 distribu ție a gazelor 3.000.000 sociale naturale în ora ș

Pagina 151 din 154

Nr. Valoare estimat ă Proiecte Surse poten țiale de finan țare Observa ții Crt. proiect [euro] Context regional: Planul De Dezvoltare Al Regiunii Nord-Vest 2014–2020 - Cre șterea calit ății vie ții locuitorilor din regiune

Context jude țean: Strategia de Dezvoltare a Jude țului Bihor 2014–2020 - Dezvoltarea infrastructurii publice din jude ț Programul Opera țional Infrastructur ă Mare Context european : Strategia Europa 2020 - 2014 2020, Axa 6.1 - Cre șterea produc ției de Lupta împotriva s ărăciei și a excluziunii energie din resurse regenerabile prin noi sociale Eficientizarea capacit ăți de produc ție de energie din resurse sistemului termic prin regenerabile mai pu țin exploatate - Context regional: Planul De Dezvoltare Al introducerea gazului http://www.fonduri- Regiunii Nord-Vest 2014–2020 - și a apei geotermale, 3 3.000.000 ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/2014- Cre șterea calit ății vie ții locuitorilor din ca surs ă de înc ălzire a 2020/po/VO.POIM.2014-2020.pdf regiune locuin țelor și Administra ția Fondului pentru Mediu - cl ădirilor cu diferite Programul privind cre șterea produc ției de energie Context jude țean : Strategia de Dezvoltare func țiuni din surse regenerabile a Jude țului Bihor 2014–2020 - http://www.afm.ro/energii_regenerabile.php Dezvoltarea infrastructurii publice din Fonduri publice prin institu țiile publice jude ț

Pagina 152 din 154

Nr. Valoare estimat ă Proiecte Surse poten țiale de finan țare Observa ții Crt. proiect [euro] competente

Programul na țional de dezvoltare local ă – Context european: Strategia Europa 2020 subprogramul „Regenerarea urban ă a municipiilor - Lupta împotriva s ărăciei și a excluziunii și ora șelor” - http://www.mdrap.ro/lucrari- sociale publice/pndl (Ordinul nr. 1851/2013 pentru aprobarea Context regional: Planul De Dezvoltare Al normelor metodologice pentru punerea în aplicare Regiunii Nord-Vest 2014–2020 - a prevederilor ordonan ței de urgen ță a Cre șterea calit ății vie ții locuitorilor din guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea regiune Extinderea programului na țional de dezvoltare local ă), 4 infrastructurii de ap ă 3.000.000 Administra ția Fondului pentru Mediu – Context jude țean: Strategia de Dezvoltare și canal Programului vizând protec ția resurselor de ap ă, a Jude țului Bihor 2014–2020 - sisteme integrate de alimentare cu ap ă, sta ții de Dezvoltarea infrastructurii publice din tratare, canalizare și sta ții de epurare - jude ț http://www.afm.ro/canalizare.php Programul Opera țional Infrastructur ă Mare 2014- 2020 – Axa 3.2 - Cre șterea nivelului de colectare și epurare a apelor uzate urbane, precum și a gradului de asigurare a aliment ării

Pagina 153 din 154

Pagina 154 din 154