Ioana Ruxandra Fruntelată • Cristian Mușa Starchiojd Moştenirea Culturală (Partea a Doua) Sărbători, Obiceiuri, Repertoriu Folcloric, Tradiţii Locale Reprezentative
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Ioana Ruxandra Fruntelată • Cristian Mușa Starchiojd Moştenirea culturală (Partea a doua) Sărbători, obiceiuri, repertoriu folcloric, tradiţii locale reprezentative 1 2 Ioana Ruxandra Fruntelată Cristian Mușa Starchiojd Moştenirea culturală (Partea a doua) Sărbători, obiceiuri, repertoriu folcloric, tradiţii locale reprezentative Ploiești • Editura MYTHOS • 2015 3 Volum coordonat de: Ioana Ruxandra Fruntelată Cristian Mușa Autori: Ioana Ruxandra Fruntelată Cristian Muşa Cristina Bucătaru Andrei Chivereanu Elena Dudău Cristina Gherghe Constantin Secară Nicoleta Şerban Redactor Mihaela Gaftoi Ploiești, Str. Erou Călin Cătălin nr. 1 Cod poștal 100066 Tel./fax 0244 545041 E-mail: [email protected] Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României FRUNTELATĂ, IOANA RUXANDRA Starchiojd: moştenirea culturală / Ioana Ruxandra Fruntelată, Cristian Muşa. - Ploieşti: Libertas, 2014-2015. 2 vol. ISBN 978-606-8467-12-2 Partea 2: Sărbători, obiceiuri, repertoriu folcloric, tradiţii locale reprezentative. - Ploieşti: Mythos, 2015. - ISBN 978-606-8467-27-6 I. Muşa, Cristian 39(498 Starchiojd) 008(498 Starchiojd) 4 Cuprins Purtători și promotori ai tradiției locale ............................... 7 (Ioana-Ruxandra Fruntelată) Calendare populare și practici culturale asociate acestora12 (Ioana-Ruxandra Fruntelată) Riturile de trecere ................................................................. 44 Obiceiuri la naştere ............................................................. 44 (Cristina Bucătaru) De „ieri” şi până „azi”: jocurile starchiojdenilor ................ 53 (Cristina Gherghe) Obiceiuri la nuntă ............................................................... 65 (Elena Dudău) Obiceiuri de înmormântare ................................................. 92 (Nicoleta Şerban) Viziunea magică .................................................................. 125 (Andrei Chivereanu) Spiritul comunitar la Starchiojd. Manifestări și expresii folclorice din viaţa comunei ............................................... 143 (Cristian Muşa) Câteva aspecte privind folclorul muzical din comuna Starchiojd, judeţul Prahova ............................................... 169 (Constantin Secară) Două purtătoare de tradiţie excepţionale: Mama Lica (Lica Diaconu) şi învăţătoarea Elisabeta (Lucica) Gârbea ....... 182 Lica Diaconu din Starchiojd. Mijlocitor între cultura populară vorbită şi cea scrisă ............................................ 182 (Cristian Muşa) „Icoana unei vieți” de dascăl exemplar: doamna învățătoare Elisabeta (Lucica) Gârbea ................................................. 187 (Ioana-Ruxandra Fruntelată) 5 Jurnal de teren (fragmente) ............................................... 190 Oameni din Starchiojd. Cinci schițe de portret ................. 190 (Ioana- Ruxandra Fruntelată) Arta încondeierii ‒ filă de jurnal ....................................... 198 (Andrei Chivereanu) Anexe ................................................................................... 200 Documente etnologice de teren (transcrieri şi reproduceri selective, inclusiv din caietele Mamei Lica) ..................... 201 Glosar de termeni şi expresii ............................................ 276 Lista persoanelor cu care am stat de vorbă ....................... 283 Bibliografie .......................................................................... 285 Ilustrații ............................................................................... 288 6 Purtători și promotori ai tradiției locale Volumul de față continuă prezentarea rezultatelor cercetării etnologice de teren desfășurate în Starchiojdul Prahovei în mai multe etape, dar cu intensitate mai mare în anii 2013 și 2014. După conturarea civilizației din acest vechi și frumos sat muntenesc de plai, prin reliefarea unor aspecte ce țin de locuire, ocupații și meșteșuguri1, am încercat să înțelegem osatura rituală a comunității și gândirea despre lume a chiojdenilor, așa cum se reflectă ele în obiceiuri, în expresii folclorice, în practici culturale moștenite și păstrate până în pragul mileniului trei. Echipei noastre de la Universitatea din București (Facultatea de Litere, specializarea Studii culturale. Etnologie)2 i s-a alăturat în anul 2014 și un etnomuzicolog, dr. Constantin Secară, de la Institutul de Etnografie și Folclor „C. Brăiloiu”, Academia Română. Informațiile folosite în acest volum provin, în cea mai mare parte, din cercetarea de teren „continuă” desfășurată de Cristian Mușa, fiu al satului, precum și din rezultatele 1 Starchiojd. Moștenirea culturală (Partea întâi). Locuire, ocupații, meșteșuguri, vol. colectiv realizat de Cristina Bucătaru, Andrei Chivereanu, Elena Dudău, Ioana-Ruxandra Fruntelată, Cristina Gherghe, Cristian Mușa și Nicoleta Șerban, Centrul Județean de Cultură Prahova, Ed. Libertas, Ploiești, 2014, 192 de pagini cu 34 de ilustrații. 2 Echipa de cercetare din anul 2014 a avut aceeași componență ca și aceea din 2013: Cristina Bucătaru, Nicoleta Șerban, Andrei Chivereanu, Cristian Mușa – absolvenți de licență și masterat cu specializarea Etnologie, Elena Dudău și Cristina Gherghe – studente la Etnologie, Ioana-Ruxandra Fruntelată – cadru didactic la aceeași specializare. Între timp, Cristian Mușa și-a început cariera de cercetător la Institutul de Etnografie și Folclor „C. Brăiloiu” al Academiei Române și a fost admis la Școala doctorală a Facultății de Litere a Universității din București. 7 descinderilor noastre în echipă, în anii 2013 și 2014. De asemenea, Andrei Chivereanu și Cristina Bucătaru au realizat mai multe investigații etnologice recente la Starchiojd, acompaniați de Cristian Mușa, în cadrul unor deplasări separate față de acelea ale restului echipei. În anul 2014, putem vorbi deja despre „revenirea pe teren”, chiar pentru cei dintre noi care erau mai puțin familiarizați cu Starchiojdul. Cu atât mai spectaculos a fost faptul că, față de anul anterior, am descoperit și altceva, am parcurs alte drumuri și chiar am discutat altfel cu unii dintre interlocutorii noștri din 2013. S-au impus, în această nouă cercetare, profilurile unor personalități locale care au contribuit decisiv la păstrarea patrimoniului chiojdean. Ne-am apropiat de biografiile excepționalei purtătoare de patrimoniu Lica Diaconu și neuitatei animatoare a vieții culturale sătești, învățătoarea Elisabeta (Lucica) Gârbea3. Am stat de vorbă cu doi exemplari promotori ai tradiției locale, soții Zoe și Constantin Roman, o fiică a Văii Anei și un fiu „adoptat” al Starchiojdului, amândoi intelectuali, stâlpi ai comunității și gazde fermecătoare. Am întâlnit sau reîntâlnit bune cunoscătoare (s-a întâmplat să fie mai ales femei: Lucica Tănăsescu, Sultana Hristea, Vasilica Bădic, Elena Banu) ale obiceiurilor vieții de familie și ale celor calendaristice, persoane cu respect față de tradiție și cu dragoste de muncă și de tot ceea ce a fost frumos „din bătrâni”. Și, fapt mirabil în anul 2014, am înregistrat, de la Nicolae Diaconu, o variantă locală a Mioriței, moștenită pe cale orală și interpretată în mediul pastoral, chiar dacă este posibil ca originea textului poetic să fie varianta Alecsandri din vreun manual școlar, citită sau auzită și reintrată în circuitul culturii nescrise. 3 A se vedea cap. Lica Diaconu din Starchiojd. Mijlocitor între cultura populară vorbită și cea scrisă și „Icoana unei vieți” de dascăl exemplar: doamna învățătoare Elisabeta (Lucica) Gârbea. 8 Pe lângă valorificarea interviurilor recente sau a experienței personale de participare la viața satului (în cazul lui Cristian Mușa), am încercat să integrăm informațiile de teren obținute de noi și în sistemul culturii populare tradiționale românești, ținând cont de faptul că, spre sfârșitul secolului XX, Starchiojdul a fost obiect al chestionarelor pentru realizarea Atlasului Etnografic Român, iar răspunsurile pentru domeniul care ne interesează în paginile următoare au fost publicate în corpusul Sărbători și obiceiuri, vol. V, Muntenia și Dobrogea4. Există și câteva atestări anterioare ale patrimoniului imaterial local, datând de la sfârșitul secolului al XIX-lea (răspunsurile învățătorului Costache Popescu (Crețu) la chestionarele lui Hasdeu, incluse în tipologia Mușlea-Bârlea5), la care se adaugă însemnările din caietele Licăi Diaconu, referitoare la tradiții din perioada 1920-1945. La o primă evaluare a componentei imateriale a patrimoniului local, se poate spune că aceasta se încadrează în modelul „culturii de plai”, pe care am încercat să-l schițăm în volumul I, reflectând relația cu mediul (ocupațiile fundamentale, în special creșterea vitelor, dar și agricultura de deal, se proiectează în anumite dominante rituale calendaristice, gastronomia asociată momentelor festive cultivă natura) și tipare stabile de locuire și organizare a familiei („roluri” și „acte” bine cunoscute și asumate și astăzi în obiceiurile familiale). Creștinismul funciar al chiojdenilor imprimă obiceiurilor lor moștenite caracteristicile comportamentului religios, fără ca acest lucru să excludă 4 Sărbători și obiceiuri: răspunsuri la chestionarele Atlasului Etnografic Român, vol. V, Dobrogea, Muntenia, Academia Română, Institutul de Etnografie și Folclor „C. Brăiloiu”, Ion Ghinoiu, Cornelia Pleșca, Emil Țîrcomnicu (coord.), Ed. Etnologică, București, 2009. A se vedea și capitolul Calendare populare și practici culturale asociate acestora. 5 Mușlea Ion, Ovidiu Bârlea, Tipologia folclorului din răspunsurile la chestionarele lui B.P. Hasdeu, Ed. Minerva, București, 1970. 9 supraviețuirea unor credințe și practici „ale pământului”, păstrate