Teoria {I ARTA EDUCA|IEI FIZICE }N {COAL+

ştiinţifico-metodică Revistă

Teoria {i ARTA EDUCA|IEI FIZICE }N {COAL+

4(25) 2011

Revist= trimestrial= (martie, iunie, septembrie, decembrie)

Chi[in=u, 2011 Revista este recomandată de către Ministerul Educaţiei al RM şi Ministerul Tineretului şi Sportului al RM, acreditată de Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare. Tip de categorie C. Apare în colaborare ştiinţifică cu Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport. Proces-verbal nr. 2 aprobat de Senatul I.N.E.F.S. în şedinţa din 01.11.2005.

Director – Dumitru Eşanu Redactor-şef adjunct – Tamara Osmochescu Director-adjunct – Ludmila Poculeţ Secretar responsabil de redacţie – Elena Spataru Director vînzări – Sergiu Ceban Procesare computerizată – Ludmila Pelin Redactor-şef – Iurie Carp Contabil-şef – Victoria Tihonovici

Colegiul redacţional Veaceslav Manolachi – doctor habilitat în pedagogie, profesor universitar, rectorul Universităţii de Stat de Educaţie Fizică şi Sport, membru corespon- ISSN 1857-0615 dent al Academiei de Ştiinţe “Petru I” din Rusia, antrenor emerit Mircea Ion-Ene – doctor în pedagogie, conferenţiar universitar, Universi- Apare din decembrie 2005 tatea „Dunărea de Jos”, Galaţi, România, antrenor emerit Nr. de înregistrare – 83391 Ioan Hantău – doctor în educaţie fizică, profesor universitar, FEFS, Uni- versitatea Ecologică, Bucureşti, România 2024-RM, str. A. Doga 22, Ghenadii Ghermanov – doctor habilitat în pedagogie, prof. univ., lucrător biroul 302, mun. Chişinău emerit în domeniul educaţiei fizice al Federaţiei Ruse, Catedra Educaţie telefonie fixă 02249-41-44 Fizică şi Sport, Universitatea de Stat de Arhitectură şi Construcţii, GSM 069501263 or. Voronej, Rusia site-ul cu vânzare online: www.taefs.md Victor Buftea – doctor in pedagogie, conferentiar universitar, sef Catedră e-mail: [email protected] Gimnastică (USEFS) Svetlana Goncearuc – doctor în pedagogie, conferenţiar universitar, şef Executat Catedră Ştiinţe Psihopedagogice şi Socioumanistice (USEFS) la Tipografia Reclama Viorel Dorgan – doctor habilitat in pedagogie, prof. univ., prim-prorector str. Alexandru cel Bun, 111 USEFS, redactor stiintific MD 2004, Chişinău Ion Carp – doctor în pedagogie, conferenţiar universitar, şeful doctoratului Republica Moldova (USEFS) Tirajul: 280 ex. Lazari Povestca – doctor în pedagogie, conferenţiar universitar, şef Catedră Atletism (USEFS), redactor ştiinţific Revista poate fi abonată Panfil Sava – conferenţiar universitar, Lucrător Emerit al culturii fizice şi prin întermediul ÎS sportului din RM, şeful Departamentului Formare Profesională Continuă Poşta Moldovei. (USEFS), redactor ştiinţific Indice de abonament: Viorica Calugher – prodecan Facultatea Sport, magistru studii Sud-Est 31840 Europene (USEFS) În orice oficiu poştal Sergiu Racu – doctor în pedagogie, conf. univ., decanul Facultăţii Kine- Tel.: 22-60-46. toterapie (USEFS) MOLDPRESSA Marcela Eşanu – lector universitar, Catedra Nataţie şi Turism (USEFS) Tel.: 22-63-23. Leonid Hâncu – specialist principal Direcţia Generală Educaţie, Tineret şi Sport, mun. Chişinău Presinform-curier Valeriu Filipov, doctor în pedagogie, profesor de educaţie fizică, grad Tel.: 23-71-87. didactic superior, Liceul Teoretic “Alecu Russo”, Cojuşna, Străşeni Articolele din revistă sunt recenzate şi recomandate spre publicare de specialiştii catedrelor USEFS.

2 3 4 ŞTIINŢA ÎN SERVICIUL PRACTICII EDUCAŢIEI FIZICE ŞCOLARE Stilul arată omul. G. L. Buffon

Optimizarea modului de viaţă a elevului prin depăşirea şi înlăturarea factorilor nocivi organismului

Ion Boian, dr. în pedagogie, cercetător ştiinţific IŞE, Chişinău, Ivan Gurali, profesor de educaţie fizică, grad didactic superior, Liceul Teoretic “A. Puşkin”, Chişinău

This work presents information about the harmful influence of various factors over health of human being, highlighting ways and methods to overcome, improve and streamline it. Also it has to contribute to formation of a healthy lifestyle for the pupils in the educaţional system.

Key words: healthy lifestyle; elec- elevilor) şi apariţia unor probleme func- tromagnetic radiation; magnetic field; ţionale ale organismului, precum dureri radio waves; stress/distress; positive de cap, hipertensiune arterială, tumori character traits; motor activity. pe creier etc. Radiaţiile electromagnetice pot penetra mult mai adânc în craniul Cunoaşterea influenţelor dăunătoa- copilului care este în dezvoltare, decât re asupra organismului uman a unor la un om adult. Firul care face legătură factori externi care implică respectarea între telefon şi timpanul organului de auz cerinţelor de protejare contribuie la for- nu numai că transmite radiaţia din aparat marea la elevi a obişnuinţei de a duce către ureche, dar atrage ca o antenă şi un mod de viaţă sănătos. Savanţii sunt radiaţia electromagnetică din mediu. alarmaţi de faptul că folosirea iraţională Alterarea activităţii electrice a creierului a telefoanelor mobile, calculatoarelor, uman pe o perioadă de până la 2 ore televizoarelor, care îl atrag pe elev ca un poate avea loc chiar după o convorbire magnet, influenţează nociv sănătatea. de 2 minute la telefonul mobil. Nu se Aceste aparate moderne oferă posibilităţi recomandă folosirea telefonului mobil de informare rapidă, economisind timp, în spaţii metalice închise (limuzină, as- energie şi bani, dar totodată provoacă censor), deoarece aici se reţine radiaţia, probleme de sănătate, înrăutăţesc func- reflectându-se către om. ţiile organismului, îndeosebi ale sistemu- Spre deosebire de undele electro- lui nervos central. magnetice, câmpul magnetic al terrei Unele studii au demonstrat că există este de folos organismului uman, fiind o legătură directă între radiaţia emisă de protector contra radiaţiilor cosmice telefonul mobil (proprietatea majorităţii nocive. În lipsa câmpului gravitaţional

5 al terrei, sistemul nervos uman devine repede chiar decât capul; după ce s-a labil (instabil), apare stare de insomnie, apăsat butonul de recepţie a apelului, amnezie (pierderea deplină sau parţială se va aştepta să se realizeze legătura şi a memoriei sub influenţa diferitor ascen- numai după aceea se va duce aparatul dente excepţionale fizice sau chimice la ureche. Să se cumpere telefon mobil asupra creierului encefal), dureri de cu o valoare SAR, să se administreze cap, creşte iritabilitatea până când se suplimente nutriţionale, în special, an- produce comoţie cerebrală. Totodată tioxidanţi, care ajută la menţinerea în funcţionează anormal sistemul imunitar organism a melatoninei. al organismului, se afectează sistemul Din cauza influenţelor undelor radio cardiovascular, creşte cantitatea de co- se dezvoltă cataractele la ochi, insta- lesterol (în bilă, sistemul nervos, sânge); bilitate în sinteza leucocitelor,dereglări se modifică tensiunea arterială până se vasculare de natură vegetativă. ajunge la infarct miocardic. La rând cu telefonul mobil, calculato- Undele electromagnetice ale telefo- rul, fiind o fereastră care atrage elevul, îi nului mobil dăunează şi celulele corpului face plăcere să se distreze, să vorbească uman, alterând ADN-ul (adenozin fo- cu prietenii, creându-şi în aşa fel relaţii sforic). Celulele afectate duc la apariţia cu ei şi tehnica modernă, de care, uneori, cancerului. Folosirea telefonului mobil devine independent. Calculatorul, ispită pe o perioadă mai mare de zece ani permanentă pentru copil, poate deveni provoacă riscul dezvoltării unei tumori în şi duşman, fiindcă elevul îl foloseşte şi partea creierului unde se ţine telefonul pentru alte acţiuni – se joacă, comunică la ureche. Cu cât telefoanele mobile cu prietenii, descarcă muzică, filme, sunt mai performante, funcţionând pe accesează site-uri destinate adulţilor, principiul 3 G, cu atât mai mult acestea şezând ore întregi în faţa monitorului. provoacă dureri de cap şi greaţă, pierderi Drept consecinţă, ritmul vieţii copilului de memorie şi slăbirea atenţiei, bărbaţii se dă peste cap – în rezultatul fobiei de pot deveni sterili, apar aşa-numite „punc- somn, pentru el e dificil să se trezeas- te fierbinţi” în creier. că dimineaţa, iar la şcoală doarme cu Folosind sistematic telefonul mobil, capul pe bancă. Lumina calculatorului copilul devine independent de acesta, blochează secreţia hormonului somnului, provocându-i agitaţie, halucinaţie, irita- împiedicându-se adormirea, elevii simt bilitate, fobie cronică, insomnie, temeri oboseală oculară, au senzaţii de ochi inexplicabile. După o jumătate de oră de uscaţi, vedere înceţoşată, clipiri frecven- folosire a telefonului mobil apar schim- te, dureri de cap, iar alimentarea în faţa bări în encefalogramă pe o perioadă calculatorului provoacă obezitate, carii lungă de timp. dentare şi tulburări digestive. Reducerea acestor influenţe negative Pentru a reduce influenţa dăunătoare asupra organismului se produce dacă: a calculatorului asupra sănătăţii copiilor, telefonul mobil se va folosi de elevi doar îndeosebi celor de vârstă până la 16 în cazuri de strictă necesitate; se va ani, părinţii trebuie să controleze durata purta în buzunar, la centură şi în poşetă prezenţei lor în faţa acestui aparat pentru numai deconectat, fiindcă îmbrăcămin- ca acesta să aducă beneficii dezvoltării tea de pe corp absoarbe radiaţia mai armonioase a copiilor, dar nu daune.

6 Aceasta se face prin supraveghere sentimentul fricii, tristeţea, ruşinea, plic- discretă, fără certuri, constrângeri, fi- tiseala, singurătatea (copilul nu-şi poate indcă insistenţa, impunerile nu rezolvă găsi partenerul, crea relaţii cu semenii). problema, deoarece elevul greu se va Stresul poate fi manifestat şi în formă de debarasa de cel mai bun prieten al lui panică, agitaţie, isterie, delir, bâlbâială – calculatorul. etc. Pentru ca stresul să nu provoace În viaţa contemporană influenţă dău- organismului influenţe dăunătoare, cel nătoare auspra organismului are şi stre- mai reuşit ar fi ca elevul să nu reacţi- sul extremal cronic din cauza regimului oneze (să-l ignoreze), de parcă nu s-a încordat al vieţii elevului: suprasolicitări întâmplat nimic. Dacă situaţia de stres se intelectuale, lipsă de practicare sistema- menţine timp îndelungat, acesta trece în tică a exerciţiilor fizice, volumul exagerat distres, provocând reacţii psihoemoţio- de informaţii la disciplinele şcolare, nale şi comportament neadecvat (apare evaluărilor, testărilor sistematice. S-a frica, schimbarea dispoziţiei fără motiv, constatat că multe boli psihosomatice pesimismul, apatia, anxietatea, înclinaţia ale vârstnicilor reprezintă urmări ale ac- spre conflict, agresivitatea etc.). Refe- ţiunilor stresante, ale supraîncordărilor ritor la funcţiile cognitive ale elevului, cognitive, a altor factori nefavorabili din suprastresul duce la slăbirea atenţiei, copilărie. creativităţii, apariţia oboselii fizice. Sis- Stresul extremal poate apărea şi din temul nervos central oboseşte repede, cauza capriciilor, îndărătniciilor copiilor apare somnolenţa şi transpiraţia, inima formate în vârsta fragedă datorită iubirii reacţionează prin dureri, apar ameţeli nerezonabile, nechibzuite a părinţilor, şi stare de sincopă, respiraţia devine toleranţei mofturilor, satisfacerii tuturor dificilă, dispare pofta de mâncare, iar în dorinţelor acestora, chiar şi a celor lipsite stomac se majorează cantitatea de acid de temei. Treptat, cu vârsta, aceste do- clorhidric şi pepsină. Deşi organismul rinţe transformă copilul în tiran familial, el uman dispune de capacităţi enorme de devine egoist, egocentrist. Stresează or- a se acomoda la neplăceri, este bine ca ganismul şi procedeele dure de educaţie emoţiile stresante elevul să le ignoreze, din partea părinţilor şi profesorilor şco- să se înlăture de răufăcătorul său, fără a lari, folosind ameninţarea, constrângerea încerca să lupte cu el. Dacă pe parcursul fizică sau verbală. Aceşti indivizi cred că zilei elevul a avut stresări extremale şi în „educaţia aspră” va deveni baza formării rezultatul acestora în sânge s-au eliminat unui copil cu caracter dârz (ferm), disci- diferiţi hormoni (îndeosebi adrenalină), plinat, executor şi docil. Dar se întâmplă este obligatoriu practicarea exerciţiilor cu totul invers: creşte un copil lipsit de fizice active pentru ca aceştia să nu-i iniţiativă, lipsit de păreri personale, sis- dăuneze sănătăţii. tematic stresat, cu o sănătate şubredă Vor apărea mai puţine stări stresante şi organism bolnăvicos. dacă elevii şi profesorii lor îşi vor forma Situaţiile stresante provocate de mai multe trăsături pozitive de caracter, umilire, trădare, calomnie provoacă cum ar fi dragoste faţă de oameni în la copii agresivitate sau tendinţă spre înţelesul larg al cuvântului, respect, în- toxicomanie (consumul de alcool, fo- credere, recunoştinţă, admiraţie pentru losirea narcoticelor) pentru a reprima succesele altor persoane şi debarasarea

7 de sentimentele negative, ca ura, neîn- a elevului, dacă părinţii se ceartă în pre- crederea, dispreţul, duşmănia, gelozia, zenţa copilului, dacă apar complicaţii în răzbunarea. relaţiile cu semenii, iar profesorii clasei Stresul excesiv (distresul) duce la se schimbă deseori. dereglări somatice ale sistemului digestiv Influenţa factorilor stresanţi, dăună- (greaţă, vomă, diaree, constipaţie, ano- tori sănătăţii, poate fi aplanată, optimi- rexie), ale sistemului respirator (dispnee, zată dacă se demonstrează copilului că tusă), ale sistemului cardiovascular părinţii îl iubesc şi profesorii îl respectă, (creşterea tensiunii arteriale, tahicardie, sunt de partea lui în rezolvarea diferitor dereglarea ritmului cardiac etc.), că- probleme, dacă au atitudine serioasă derea părului, spuzeală. Stresul poate faţă de activităţile lui dacă se exclude surveni la elev dacă lipseşte dragostea presiunea morală şi elevul dispune de părintească pentru copil (provocarea timp pentru joc, odihnă şi recreare. Cu reacţiilor ostile), apare oboseală cronică cât munca intelectuală a elevului este şi somnul insuficient, dacă alimentaţia mai intensă, cu atât mai mult este nece- este incorectă şi lipsă de vitamine, exis- sar ca aceasta să se îmbine cu activităţi tă pasiune excesivă pentru televizor, motrice active – mijloc eficient de apla- calculator, telefonul mobil, dacă lipseşte nare a influenţelor nocive a unor factori un regim zilnic stabil, există frica de a fi sociali asupra organismului în formarea pedepsit în cadrul lecţiilor, lipseşte acti- lui armonioasă. vitatea motrice sistematică şi suficientă

Referinţe bibliografice: 1. Cucoş Constantin. Gânduri despre posibil discipol. În: Educaţia: iubire, edificare. Iaşi: Editura POLIROM, 2008. 2. Аршавский И.А. Очерки по возрастной физиологии. M., 1967. 3. Гарбузов В.И. Нервные дети. Л., 1990. 4. Меерсон Ф., Пшеникова М. Адaптация к стрессовым ситуациям и физическим нагрузкам. М.Б., 1988. 5. Сeлье Г. Стресс без дистресса. М., 1982. 6. Фурдуй Ф., Еренкова Н., Вуду Л. Стресс и здоровье детей и подростков. Chişinău: Editura „Ştiinţa”, 1994.

8 EDUCAŢIA FIZICĂ ÎN INSTITUŢIILE PREUNIVERSITARE ŞI UNIVERSITARE

Speranţa unui cîştig ruşinos este începutul pagubei. Democritus

Probleme şi soluţii ale educaţiei fizice şcolare din instituţiile de învăţămînt ale Găgăuziei

Constantin Curdoglo, profesor de educaţie fizică, grad didactic doi, Liceul Teoretic s. Baurci, Ceadîr-Lunga

The article reflects some problems that persists in the educational institutions in the region of Gagauzia, these being encountered in the entire republic. The author dwells not only to highlight the problems, but also propose some solutions to solve them.

Key words: problems and solutions, soluţii pentru rezolvarea lor. De menţio- school physical education, educational nat că anume de soluţiile găsite depinde institutions from Gagauzia, health of implementarea plenară şi calitativă a students. curriculumului de educaţie fizică. Evident, problema nr. 1 în activitatea În prezentul articol aş dori să evi- noastră este starea bazei tehnico-mate- denţiez unele probleme referitoare la riale a educaţiei fizice din gimnaziile şi educaţia fizică a elevilor. Experienţa mea liceele din Găgăuzia, care actualmente profesională de 30 de ani îmi permite să se află într-o stare deplorabilă. Problema meditez şi să evidenţiez un şir de lacune nu este nouă, ea persistă din an în an, şi probleme stringente în organizarea din timpurile căderii imperiului sovietic. procesului educaţional la disciplina de Însă în timpurile respective exista totuşi studii Educaţie fizică în şcolile din Gă- un sistem centralizat centralizat de găuzia. asigurare a şcolilor cu inventar şi utilaj Fiind profesor la Liceul Teoretic sportiv. Autorităţile respective evaluau Baurci, r-l Ceadîr-Lunga, care realizez cu stricteţe predarea educaţiei fizice educaţia fizică în clasele a V-a – a XII-a, şcolare, acordînd sprijin şi ajutor pentru îmi este mai uşor să abordez problemele consolidarea bazei tehnico-materia- existente pentru această vîrstă şcolară, le. Şcolile erau asigurate cu inventar deoarece, sunt sigur, neajunsurile şi pro- sportiv în mod centralizat, repartizarea blemele cu care mă înfrunt eu sunt tipice era efectuată chibzuit, luîndu-se în pentru tot raionul, regiune şi republică. consideraţie diverşi factori. În final şi Cred, mulţi pedagogi vor fi de acord cu succesele în vederea educaţiei fizice a problemele evidenţiate şi se vor încadra elevilor erau vizibile, ceea ce nu putem activ în discutarea acestora, propunînd spune astăzi.

9 Actualmente, problema asigurării de volei, cînd ai numai o singură minge, şi instituţiilor cu inventar sportiv se rezolvă cum în acest caz să organizezi instruirea foarte greu, iar în unele şcoli nu se rezol- în grup sau în mod individual pentru a-i vă nicicum, din motivul că administraţiile încadra maximal pe toţi elevii în activita- locale nu sunt preocupate de această tea motrice? problemă. Vizitînd (în cadrul seminarelor Meditînd logic în continuare asupra metodice) gimnaziile şi liceele din Găgă- acestui aspect, menţionăm că baza uzia, am observat că în multe instituţii tehnico-materială slabă (sau lipsa aces- baza tehnico-materială este în mare teia) influenţează negativ şi în vederea delăsare, cu anii nu se consolidează, organizării timpului liber al elevilor prin ceea ce mai există este foarte vechi, practicarea diverselor probe sportive în nimic nu se renovează. Persoanele cadrul orelor extracurriculare. Şi atunci, responsabile se plîng de lipsă de finanţe. în final, pregătirea motrice a elevilor atît Dar cum profesorul de educaţie fizică în cadrul lecţiilor, cît şi în cadrul secţiilor să realizeze (metodologic) cerinţele sportive, precum şi altor activităţi de curriculumului modernizat în vederea educaţie fizică (concursuri, competiţii desfăşurării calitative a orelor şi secţiile sportive etc.) suferă simţitor, apărînd o sportive ca în final elevii să obţină acea altă problemă: pregătirea tinerilor pentru desăvîrşire fizică? serviciul militar. Generalizînd, putem Pentru noi, profesorii de educaţie constata cu fermitate că baza tehnico fizică, sala şi terenul sportiv constituie – materială a obiectului de învăţămînt locul de muncă. Anume aici noi fortificăm Educaţie fizică are o mare pondere nu sănătatea elevului, îi formăm deprinde- numai în fortificarea /menţinerea sănă- rea de a practica sistematic exerciţiile tăţii elevilor, dar şi în educaţia estetică, fizice şi sportul. Cum este dotat acest moral- volitivă etc. al acestora. Acestea loc de muncă? Foarte slab, ba chiar în fiind menţionate, reiese că de consolida- unele instituţii lipseşte inventarul şi utilajul rea bazei tehnico – materiale a educaţiei necesar la gimnastica sportivă, atletica fizice şcolare trebuie să fie preocupaţi uşoară etc. Spre exemplu, în liceul în toţi factorii decizionali. care eu activez, acesta fiind dat în ex- Dar cum ar putea fi soluţionată pro- ploatare în anul 1990, care are o bună blema discutată dacă autorităţile locale bază tehnico-materială, totuşi duce lipsă nu pot acoperi financiar necesităţile de multe: nu avem podeţ de gimnastică, sportive ale şcolii? Răspuns la aceas- odgoane, paralele; nu ajung mingi; feres- tă întrebare ne oferă experienţa unor trele la sala sportivă nu sunt acoperite cu instituţii de învăţămînt din Găgăuzia. plasă specială; treptat inventarul şi utilajul Spre exemplu, în gimnaziul din Cazaclia sportiv se uzează, iar pentru procurare situaţia asigurării instituţiei cu inventar Primăria n-are finanţe. Şi dacă nu ai cu şi utilaj sportiv s-a îmbunătăţit datorită ce lucra, cum să organizezi procesul obţinerii unui grant internaţional în mă- educaţional, cum să dezvolţi fizic elevii, rime de 5 mii de dolari, toată suma fiind cum să obţii un procent înalt al densităţii destinată procurării inventarului sportiv. generale şi motrice a lecţiei? Cum să Noi, cei din Liceul Teoretic Baurci, pen- realizezi o lecţie calitativă, de exemplu, tru a redresa situaţia privind inventarul

10 sportiv, ne străduim să găsim sponsori negativ asupra sănătăţii elevilor. Elevii din rîndul oamenilor de afacere din loca- sunt „înghiţiţi” de astfel de activităţi, evit- litate, care acordă careva finanţe pentru înd să practice exerciţiile fizice, sportul. a procura inventar sportiv. Şi totuşi, deşi Şi aceasta este caracteristic nu numai pot fi găsite soluţii întru ameliorarea pro- pentru elevii de la oraş, ci şi pentru cei blemei vizate (drept confirmare servesc de la sate. Este necesar de a cerceta exemplele descrise), această problemă această problema pentru a lichida con- îi aparţine statului. Statul, prin ministerul secinţele negative ce se răsfrîng asupra de resort, poate şi trebuie să soluţioneze sănătăţii elevilor. cît mai urgent această problemă, de care Atitudinea neserioasă a elevilor faţă depinde sănătatea tinerei generaţie. de educaţia fizică se caracterizează şi O altă problemă ce persistă în liceul prin manifestarea acestora de a obţine nostru (dar cred că şi în alte instituţii de (prin diverse metode) certificate medicale învăţămînt din republică) ţine de orarul false pentru a fi eliberaţi de la orele de lecţiilor. Deseori, mai cu seamă pe timp educaţie fizică. Spre exemplu, în liceul în de toamnă tîrzie şi iarna, concomitent care eu activez cifra elevilor cu certificate în sala de sport se desfăşoară lecţii medicale adevărate (şi false) egalează de educaţie fizică cu două-trei clase. cu 150 persoane. Aproximativ această Or, în aşa situaţie este foarte greu să cifră se înregistrează şi în Liceul Teoretic organizezi lecţii calitative. Rezolvarea „Moşkov” din Ceadîr-Lunga. 150 de elevi acestei probleme este foarte simplă şi eliberaţi semnifică că 5–6 clase de elevi depinde numai de administraţia unităţii din şcoală nu practică exerciţiile fizice în de învăţămînt, care trebuie să ia în calcul cadrul lecţiilor. Problema este gravă şi sănătatea elevilor, orarul fiind alcătuit în prin faptul că refuzul conştient al lecţiilor aşa fel ca să fie exclus dublajul, triplajul obligatorii de educaţie fizică semnifică lecţiilor. Altă soluţie, credem, este de a degradarea fizică a personalităţii. Aceas- utiliza spaţii suplimentare (existente în tă problemă poate fi rezolvată numai prin şcoala tip), acestea fiind adoptate ca săli unirea forţelor din partea şcolii, familiei, de gimnastică. În aşa mod, în sala de organizaţiilor neguvernamentale, impli- sport se vor desfăşura lecţii cu o singură cînd diverşi specialişti şi, nu în ultimul clasă. E o simplă problemă, însă cerinţe- rînd, psihologi. le şi soluţiile noastre nu sunt auzite. O ultimă problemă care se cere a fi În şirul problemelor se enumeră şi trecută în revistă ţine de completarea atitudinea elevilor vizavi de obiectul de instituţiilor de învăţămînt din Găgăuzia studii Educaţie fizică. Nu este secret că cu cadre didactice tinere. Eu nu posed elevii de astăzi au sănătate şubredă, statistica respectivă, însă din discuţiile nivel scăzut al dezvoltării fizice în raport cu colegii de breaslă am înţeles că în cu elevii generaţiilor din trecut. ultimii ani în regiunea noastră au fost În acest context, recunoaştem, elevii angajaţi foarte puţini specialişti tineri. nu rămîn în urma civilizaţiei, fiind asigu- Spre exemplu, în raionul nostru ultimul raţi cu telefoane mobile şi computere, tînăr specialist angajat a fost cu 7 ani alte aparate electronice. Însă moderni- în urmă. Evident, absolvenţii USEFS se zarea vieţii, pe de o parte, influenţează angajează în alte domenii, muncind în

11 Rusia, în alte ţări, unde sunt plătiţi bine. gătiţi. Aceasta o confirmă toţi profesorii De exemplu, 5 elevi ai liceului nostru au care au absolvit facultatea de educaţie absolvit USEFS, însă din cauza salariului fizică cu 20–30 de ani în urmă. mic nici unul nu profesează în şcoală. În acest articol am evidenţiat doar Referitor la cadrele tinere mai este o pro- unele probleme şi soluţii de rezolvare blemă. Cei care sunt angajaţi au rezerve a acestora. Ar fi binevenit ca profesorii în pregătirea teoretică, metodologică. de specialitate să le discute prin inter- Nu ştiu, poate sistemul de pregătire a mediul revistei, totodată propunînd şi specialiştilor trebuie perfecţionat? Doar soluţii concerte – fapt ce ne va ajuta să în trecut absolvenţii erau mai bine pre- le depăşim.



12 Proiectarea didactică de lungă durată în clasa a X-a

Svetlana Şpac, profesoară de educaţie fizică,Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, preşedintele întrunirii metodice mun.Bălţi, grad didactic superior

Proiectarea didactică la obiectul de clasei a X-a pentru semestrul I. Această studii Educaţie fizică se deosebeşte mult variantă reflectă nu numai activitatea din punctul de vedere al strcturii şi conţi- elevului, ci reglementează şi timpul nutului de alte disciplini şcolare. Acest fapt alocat pentru această activitate. Prin este condiţionat de specificul procesului intermediul categoriilor taxonomice este de învăţare a acţiunilor motrice, cerinţele determinat întregul proces de predare- curriculumului de educaţie fizică. învăţare- evaluare. Conţinuturile educaţionale pentru Cifrele reflectate în proiectul didactic fiecare an de învăţămînt sunt planificate constituie semne convenţionale care au de profesor în dependenţă de: o anumită semnificaţie. a) competenţele şi subcompetenţele Exemplu: lecţia nr.8 se va desfăşura incluse în curriculum pentru fiecare în perioada 19–24 septembrie 2011. În clasă; procesul lecţiei se va opera cu termeni b) pregătirea fizică a elevilor; speciali, noţiuni şi definiţii. La fel se va c) condiţiile climaterice; învăţa şi tehnica acţiunilor motrice de d) dotarea bazei tehnico-materiale. bază a subiectului planificat. În etapa Elaborarea proiectilor didactice con- pregătitoare a lecţiei elevii vor executa un stituie o problemă dificilă. Activitatea ra- complex de exerciţii fizice fără obiecte, ţională planificată este o condiţie pentru precum şi diverse varietăţi de mers, aler- obţinerea succesului. Modernizarea pro- gări şi sărituri. În etapa de bază a lecţiei, cesului educaţional impune noi cerinţe în scopul formării / dezvoltării competen- către problema în cauză. În selectarea ţelor psihomotrice, se vor preda 3 teme mijloacelor şi metodelor se va respecta din compartimentul „Atletism”: principiul consecutivităţii. a) alergarea de viteză – 10 min.; Documentul de bază în proiectarea b) alergarea de ştafetă – 10 min.; didactică este planul-grafic de distribu- c) săritura în lungime de pe loc – 10 ire a materialului de studii. Structura şi min. conţinuturile proiectlui didactic de lungă Notă: Literele reflectate în proiect durată pot fi diverse, însă elementele semnifică următoarele: obligatorii sunt competenţele şi subcom- Ac – achiziţia cunoştinţelor; E – eva- petenţele care urmează să fie dezvoltate luarea competenţelor/subcompetenţelor; la elevi şi ulterior evaluate. Rd – reacţie dirijată; A – automatismul În acest context propunem o varian- mişcărilor; C – creaţie; Rc – reacţie tă de proiectare didactică pentru elevii complexă; P – percepţie.

Referinţe bibliografice: 1. Educaţia fizică. Curriculum pentru clasele a X-a – a XII-a. Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova. Chişinău: Î.E.P. Ştiinţa, 2010, p 8 – 13. 2. Filipov V., Sava P. Educaţie fizică. Ghid de implementare a curriculumului modernizat în învăţămîntul liceal. Chişinău: Editura „Ştiinţa”, 2007.

13 Proiectarea didactică de lungă durată în clasa a X-a

Categoria Competenţe Subcom- Conţinuturi 01-02 didactică specifice petenţe didactice 1 2 Elevul va fi com- A. Formarea I. Formarea unor petent: Tema I (cl.10): competenţe- concepte şi va- • să dezvăluie po- „Rolul culturii fizice în 30 15 lor cognitive lori fundamentale tenţialul educativ formarea personalită- Ac E generale privind activitatea al culturii fizice în ţii umane” motrice şi influenţa formarea personali- „Tehnica securităţii anatomo-fiziologi- tăţii omului contem- la lecţia de Educaţie 15 că a acesteia asu- poran; fizică” Î pra organismului uman. • să interpreteze re- Tema II (cl.10): laţia dintre hi-podi- „Hipodinamia şi sănă- namie şi sănătatea tatea omului” omului; • să evalueze con- secinţele hipodina- 30 miei; Ac

• să analizeze fac- Tema III (cl.10) torii care condiţio- „Condiţia fizică a nează condiţia fizi- omului”. că a omului;

• să cunoască şi să * Termeni sportivi, no- B. Formarea aplice limbajul spor- ţiuni, definiţii. competenţe- tiv pedagogic; * Tehnica şi tactica lor cognitive • să respecte regu- acţiunilor motrice de speciale lile de comportare bază. civilizată în cadrul * Regulile competiţi- arbitrajului jocurilor onale şi arbitrajul la de echipă. probele sportive. * Jocuri de echipă.

14 septembrie octombrie 05-09 12-16 19-23 26-30 03-07 10-14 17-21 24-28 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

15 E

30 Ac

Pe parcursul lecţiilor

15 Categoria di- Competenţe Subcom- Conţinuturi 01-02 dactică specifice petenţe didactice 1 2 C.Competenţe II. Dezvoltarea ca- Elevul va fi com- 1. Teste de diagnos- psihomoto- lităţilor motrice de petent: ticare a nivelului de rice bază, funcţionale, • să sporească pregătire fizică şi aplicative, volitive competenţa motri- funcţională: şi estetice prin in- ce prin testări siste- * alergare de suveică termediul exerciţi- matice ale nivelului 3 x 10 m (s.); ilor fizice. de pregătire fizică * ridicarea trunchi- şi funcţională ca ului pe verticală din valoare a stării de poziţia culcat dorsal, sănătate; braţele încrucişate la piept, mîinile la umeri (nr. de repet.); * săritură în lungime de pe loc (cm); * din atîrnat la bara fixă, tracţiuni în braţe – elevi (nr.rep) * din sprijin culcat, mîinile pe banca de gimnastică, flotări – eleve (nr.de repetări) * din stînd pe banca de gimnastică, aplecare înainte (cm). Teste antropometri- ce: * masa corporală; * talia (cm); Teste fiziometrice * frecvenţa pulsului în stare de rep. 1 min. * frecvenţa respiraţiei în stare de repaus – 1 min.

16 septembrie octombrie 05-09 12-16 19-23 26-30 03-07 10-14 17-21 24-28 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

15 E 15 E

15 E

20 Rd

25 Rd

17 Categoria Competenţe Subcom- Conţinuturi didactică specifice petenţe didactice 01-02 1 2 C. Competenţe II. Dezvoltarea ca- Elevul va fi com- 2. Exerciţii cu carac- psihomotorice lităţilor motrice de petent: ter aplicativ: bază, funcţionale, • să stăpînească * Exerciţii de dezvol- aplicative, volitive metodologia de in- tarea fizică generală şi estetice prin integrare a capaci- fără obiecte şi termediul exerciţii- tăţilor de utiliza- cu obiecte portative; lor fizice. re a exerciţiilor cu * varietăţi de mers, caracter aplicativ alergări, sărituri; pentru îmbunătăţi- *aruncări şi prinderi rea condiţiei fizice; în echipă. • să aplice un complex de EDFG; • să aplice abilităţile de bază integra- 3. Atletism toare în situaţiile * alergare de viteză de consolidare a 100 m; tehnicii de alergare * alergare de ştafetă şi aruncare; 8x50 m, şi 4x100 m; • să formeze com- *alergare de rezis- petenţele fizice axa- tenţă 1000 m (f.) te pe dezvoltarea şi 2000 m (b.); sau vitezei, rezistenţei, cros 2000 m (f.) şi a forţei-viteze şi a 3000 m (b); forţei explozive; * săritură în lungime de pe loc; * aruncarea mingii 150 g.

* jocuri dinamice şi sportive;

* antrenament circular.

18 septembrie octomdrie 05-09 12-16 19-23 26-30 03-07 10-14 17-21 24-28 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 * * * * * * * * * * *

* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *

* * * * * * * * * * 10 10 10 15 Rd A Ad E 10 10 15 A A A 15 10 20 Rd A E

15 A 10 10 10 15 Rd A Ad E 15 15 10 10 20 Rd A Ad Ad E

10 15 10 10 10 C C C C C

20 Rd

19 Categoria di- Competenţe Subcom- Conţinuturi 07-11 dactică specifice petenţe didactice 19 20 C.Competenţe II. Dezvoltarea ca- Elevul va fi com- 2. Exerciţii cu caracter * * psihomotorice lităţilor motrice de petent: aplicativ: bază, funcţionale, • să proiecteze ac- *Exerciţii de dezvol- aplicative, volitive tivitatea motrice în tarea fizică generală şi estetice prin in- diferite situaţii-pro- fără obiecte şi termediul exerciţii- bleme în vederea cu obiecte portative; * * lor fizice. utilizării exerciţiilor * varietăţi de mers, cu caracter apli- alergări, sărituri; * * cativ; * tracţiuni, transport * * de greutăţi; * căţărări pe odgon. * *

4. Gimnastica 10 10 • să diferenţieze 4.1 Exerciţii de front Rd Ac acţiunile motrice în şi formaţii: * * spaţiu şi timp; * întoarcere împrejur din mişcare; * desfăşurare şi strîn- gere din coloană cîte 4 prin arcuire înainte; * * mers în figuri: inter- secţie pe diagon.; 4.2 Exerciţii acroba- • să stăpînească o tice: * serie de capacităţi * echilibru pe un specifice dezvol- picior; tării calităţilor mo- * stînd pe mîini cu trice de bază, a balansul unui picior celor complexe şi şi împingere cu * * combinate pregăti- celălalt;(b) rii fizice speciale; * rostogolire înapoi 3 3 prin stînd pe mîini (b) Rd Rc 5 3 Rd Rc

2 Rd

20 noiembrie decembrie 14-18 21-25 28-02 05-09 12-16 19-23 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 * * * * * * * * * * * *

sistematic

* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *

10 15 A E * * * * * * * * * * * *

Pe parcursul etapei pregătitoare a lecţiilor

* * * *

* * *

* * * *

* * *

3 A 2 A

3 A

21 Categoria Competenţe Subcom- Conţinuturi 07-11 didactică specifice petenţe didactice 19 20 C. Competenţe II. Dezvoltarea ca- * din stînd, braţele 5 5 psihomotorice lităţilor motrice de sus, podul şi îndrep- Rd Rc bază, funcţionale, tare în P.I. (f.); aplicative, volitive *rostogoliri consecuti- şi estetice prin in- ve înainte; 3 3 termediul exerciţii- *îmbinări de elemente Rd A lor fizice. şi combinaţii însuşite 9 9 • să efectueze cu anterior. P Rd indici sporiţi de 4.3 Paralele egale coordonare de- (băieţi): prinderi motrice * din balansări în spri- generale şi cele jin pe braţe urcare specifice gimnas- la balans înainte în ticii de bază; aşezat depărtat şi în sprijin; * din sprijin pe braţe –balansări, la balans înapoi, urcare în sprijin; * din sprijin aşezat depărtat, rostogolire înainte în aşezat de- părtat; * din balansări în sprijin, coborîre la balans înainte peste o bară spre stînga (dreapta) cu întoarcere la 90 ; * îmbinări de elemente şi combinaţii însu- şite anterior.

22 noiembrie decembrie 14-18 21-25 28-02 05-09 12-16 19-23 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 5 A

3 A 9 15 30 Rc A E

* * * *

2 2 2 Rd Rc A

7 7 7 15 P Rd A E

23 Categoria Competenţe Subcom- Conţinuturi 07-11 didactică specifice petenţe didactice 19 20 C. Competenţe II. Dezvoltarea ca- • să elaboreze şi 4.4 Bara fixă – înaltă psihomotorice lităţilor motrice de să exerseze îmbi- (băieţi): bază, funcţionale, nări de elemente şi * din balansări în at- aplicative, volitive combinaţii însuşite îrnat, întoarceri îm- şi estetice prin in- anterior; prejur cu reapucare, termediul exerciţii- coborîre la balans lor fizice. înapoi; * din forţa, urcare prin răsturnare în sprijin; balans arcuit înainte , coborîre la balans înapoi; * din balansări în at- îrnat, urcare prin în- dreptare în sprijin; * îmbinări de elemen- • să integreze acţi- te şi combinaţii însu- uni motrice pentru şite anterior; dezvoltarea rezis- 4.5 Paralele inegale tenţei; (fete): * din atîrnat pe bara de sus, balans peste cu picioarele depăr- tate şi îndoite în at- îrnat culcat pe bara de jos; * din atîrnat ghemuit pe unul, cu balansul unui picior şi împin- gere cu celălalt, urcare prin răsturnare în sprijin pe bara de sus.

24 noiembrie decembrie 14-18 21-25 28-02 05-09 12-16 19-23 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 * * * * *

4 3 Rd A

3 5 Rd A

7 6 10 15 30 P Rd Rc A E

* * * *

2 2 2 Rd Rc A

7 5 3 Rd Rc A

25 Categoria Competenţe Subcom- Conţinuturi 07-11 didactică specifice petenţe didactice 19 20 C.Competenţe II. Dezvoltarea ca- * din sprijin pe bara de psihomotorice lităţilor motrice de sus, lăsare înapoi în bază, funcţionale, atîrnat culcat pe bara aplicative, volitive de jos; şi estetice prin in- * din sprijin pe bara termediul exerciţii- de jos, balans înapoi, lor fizice. rotire înapoi, balans înapoi , coborîre; * îmbinări de elemente şi combinaţii însu- # să integreze şite anterior; cunoaşterea privind planurile de 4.6 Exerciţii de echili- situare, reperele bru (bîrna): spaţiale, direcţiile * din sprijin stînd, cu principale şi dis- faţa la bîrnă, cu îm- tanţele de situare pingerea ambelor pi- în raport cu diferite cioare, ieşire în sprijin repere concrete ghemuit pe unul, cea- ale exerciţiilor de laltă lateral pe vîrf; echilibru; * varietăţi de paşi şi sărituri pe bîrnă; * din stînd pe bîrnă, cu balansul unui picior înapoi (înainte) întoarcere la 180 ; * echilibru pe un picior; * semisfoara; * din stînd la capătul bîrnei cu faţa în exte- rior, cu balansul unui picior şi împingerea cu celălalt, coborîre;

26 noiembrie decembrie 14-18 21-25 28-02 05-09 12-16 19-23 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 3 2 2 Rd Rc A

3 2 2 Rd Rc A

4 6 15 Rd A E

* * * * *

3 3 3 Rd Rc A

3 2 2 Rd Rc A

3 2 Rd A 3 2 Rd A 3 3 3 Rd Rc A

27 Categoria Competenţe Subcom- Conţinuturi 07-11 didactică specifice petenţe didactice 19 20 C. Competenţe II. Dezvoltarea ca- * îmbinări de elemen- psihomotorice lităţilor motrice de te şi combinaţii însu- bază, funcţionale, şite anterior; aplicative, volitive şi estetice prin in- # să aprecieze co- 5. Gimnastica ritmică termediul exerciţii- rect rolul şi efectul şi aerobică: lor fizice. asanativ al gim- * aerobica clasică; nasticii ritmice şi D. Atitudini al aerobicii. * dansul „Vals”. Elevul va fi com- III. Educarea tră- petent: * realizarea sistema- săturilor de perso- # să-şi formeze tică şi independentă nalitate favorabile calităţi comporta- a obiectivelor lecţiei integrării sociale. mentale, indepen- şi sarcinilor la domi- denţa, responsabi- ciliu; litate, iniţiativă, in- * respectarea cerinţe- sistenţă, onestitate lor unui mod de viaţă în cadrul lecţiei de sănătos; educaţie fizică; * activităţi de formare a calităţilor de perso- nalitate; * participarea la activi- tăţi competiţionale pe # să transfere în echipe; activitatea coti- diană trăsăturile * participarea la deci- pozitive de carac- ziile comune, activită- ter formate în pro- ţile de grup organiza- cesul de educaţie te la nivelul clasei; fizică şi sportivă. * participarea la concursuri, spectacole şi competiţii cu caracter sportiv.

28 noiembrie decembrie 14-18 21-25 28-02 05-09 12-16 19-23 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32

3 7 15 30 Rd Rc A E

* * * *

15 15 20 10 Rd C E C 15 15 10 20 Rd Rc A E

Pe parcursul lecţiilor

29 Aplicarea conţinutului didactic la gimnastica ritmică şi aerobică inclus în curriculumul pentru cl. a VII-a – a VIII-a

Natalia Pîrlog, lector universitar, USEF,. maestru al sportului, Teodor Grimalschi, doctor în pedagogie, prof. univ., USEFS

The paper deals an extensive vocabulary by complex with exercises to rhythmic and aerobic gymnastic with portable objects for cl. VII-VIII, directed to cognitive competence training – specific and psychomotor.

Key words: Advanced exercises, indispensabilă pentru eficientizarea ac- aerobic exercises, physical education, tivităţii şi evitarea greşelilor în predare, positions, music, curriculum, skills, stren- ce ar avea consecinţe pe termen înde- gthening health, driving skills. lungat în privinţa realizării dezideratelor fundamentale ale educaţiei fizice şcolare Conform teoriei şi metodologiei de [5,8]. proiectare şi dezvoltare curriculară a Eterogenitatea conţinutului gimnasti- educaţiei fizice în Republica Moldova, cii ritmice şi aerobice şcolare reprezintă periodic, adică o dată în cinci ani, curri- o activitate care se desfăşoară în concor- culumul şcolar ca şi orice act normativ danţă cu particularităţile de formă şi con- constituie obiectul evaluării pedagogice, ţinut ale acompaniamentului muzical. ceea ce ne permite să perfecţionăm Înţelegerea concordanţei între mu- metodologia de predare-învăţare a conţi- zică şi mişcare duce la uşurarea proce- nuturilor didactice, unde scopul este for- sului instructiv-educativ şi contribuie la marea la elevi a competenţelor cognitive, perfecţionarea motricităţii [3]. psihomotorii şi atitudionale [6,1]. Este foarte bine cunoscută contribuţia În spaţiul european, obiectivele/ complexă a muzicii în învăţarea motrice, competenţele majore ale educaţiei fizice conferindu-i precizie, expresivitate, ca- în esenţă sunt comune (diferenţele fiind racter artistic (de dans), pe lîngă aportul determinate de tradiţiile naţionale, speci- organizatoric, fiziologic şi estetic. ficul geografic, concepţii specifice etc.) şi Muzica formează energia bioacustică, urmăresc, în primul rînd, fortificarea să- energia psihică, îndeosebi influenţează nătăţii, creşterea şi dezvoltarea optimă a procesul de schimbare a energiei: organismului, formarea cunoştinţelor, per-  Schimbarea emoţiilor; formanţelor fizice şi intelectuale [2,9].  Schimbarea dispoziţiei; Din aceste şi alte considerente,  Capacităţile funcţionale interne; procesul de dezvoltare a calităţilor şi  Efectul controlului autodirijării capacităţilor motrice de bază (utilizînd gîndirii; elementele de bază ale conţinutului di-  Reabilitarea biocîmpului, cîmpului dactic) impune o cunoaştere amănunţită psihologic, sentimentelor, conştiin- a caracteristicilor somatice, fiziologice şi ţei, senzaţiilor. psihosociale ale elevilor. Este o condiţie Subliniind demonstraţia şi explicaţia,

30 profesorul permite crearea unei repre- În prezentul articol, pentru clasele zentări vii asupra caracterului, mişcărilor a VII-a – a VIII-a au fost selectate cele dîndu-le gradul de încordare şi rela- mai accesibile complexe de exerciţii xare musculară, viteza şi ritmul astfel cu obiecte portative (bastonul, coarda, contribuind la perfecţionarea acţiunilor cercul şi mingea) recomandate pentru motrice [3]. etapa pregătitoare, dar pot fi incluse şi în Gimnastica ritmică şi aerobică dis- etapa de bază a lecţiei de educaţie fizică pun de un conţinut deosebit de bogat şi inclusiv şi la orele extracurriculare. variat, ceea ce ne poate sintetiza cîteva Aceste complexe de exerciţii vor îm- particularităţi specifice, şi anume: bogăţi conţinutul lecţiei, avînd importante – foloseşte acompaniamentul muzical influenţe favorabile privind preîntîmpina- atît în pregătirea motrice, cît şi în rea şi eventual corectarea unor deficien- diverse concursuri; ţe ale ţinutei şi funcţiilor, îmbunătăţirea – foloseşte un bogat bagaj de obiecte dezvoltării fizice şi psihice, inclusiv portative specifice, a căror mărime, creşterea gradului de pregătire motrice. formă şi greutate corespund parti- Prezentăm cîteva reguli de bază: cularităţilor de vîrstă şi mînuire ale 1. Ritmicitatea respiraţiei; 2.Activitate executantului; „non-stop” fără „timpi morţi”; 3. Linia – utilizează mijloace selecţionate sau corectivă a mişcărilor; 4. Motricitatea concepute în funcţie de particula- estetică – dansată; 5. Acompaniament rităţile funcţionale şi motrice ale muzical specific (hip-hop, funky, rock and executantului; roll etc. şi alte piese din diverse genuri – are o largă incidenţă cu arta (dan- muzicale dinamice, antrenate sau cu ca- sul, muzica, coregrafia etc.); racter liniştitor, curgător pentru revenirea – contribuie la dezvoltarea fizică organismului după efort) [4]. armonioasă a executanţilor, dar şi Propunem pentru implementare cîte- la formarea capacităţii de execuţie va complexe de exerciţii specifice la gim- estetică a mişcărilor; nastica aerobică – cu bastonul, coarda, – presupune o estetică specifică a cercul şi mingea, efectuate în condiţii sim- mişcării [3,7]. ple la alegerea profesorului şi elevului.

I. Exerciţii aerobice cu bastonul Exerciţiul 1. Stînd mult depărtat, bastonul vertical înain- te- sus, aplecarea sacadată a trunchiului înainte sau în diverse poziţii statice ca în indicaţiile cu vectori din figură. Se efectu- ează după numărul de repetări sau cu menţinere la unele teste muzicale .

Exerciţiul 2. Stînd mult depărtat (a doua poziţie coregra- fică), bastonul vertical înainte pe sol, 4-8 săltări în deplasare cu punctarea solului cît mai evidenţiat.

31 Exerciţiul 3. Stînd, bastonul sus, balans cu unul pe ori- zontală (sau la înălţimea convenabilă), înclinarea trunchiului spre dreapta (stînga) sau în contracţie statică, izometrică, tracţionat la extremităţi.

Exerciţiul 4. Stînd, bastonul înainte – jos, sărituri (pe loc sau în deplasare) în extensie, bastonul sus, picioarele întinse, îndoiate, apropiate, depărtate sau în altă poziţie improvizată.

Exerciţiul 5. Stînd pe un genunchi sau pe ambele, celălalt îndoiat înainte, bastonul orizontal înainte-jos, extensia trunchiului cu ridicarea piciorului fondat pe orizontală îndoiat (sau întins)

Exerciţiul 6. Aşezat mult depărtat, bastonul sus orizontal (vertical), aplecare alternativă spre dreptul, stîngul, revenirea în poziţia iniţială.

Exerciţiul 7. Aşezat depărtat, bastonul sus, aplecare înainte cu trecerea bastonului după picioare la nivelul genunchilor sau al gambelor (după posibilitate), rulare înapoi cu ducerea picioarelor depărtate peste cap, revenirea în poziţia iniţială, întoarcerea trunchiului spre dreapta (stînga). Exerciţiul 8. Aşezat mult depărtat, dreptul (stîngul) îndoiat lateral, bastonul sus orizontal, aplecare înainte spre stîngul (dreptul), trecerea bastonului după talpă, tracţiunea în sus a genunchiului întins (Stretching-încălzire specială).

Exerciţiul 9. Culcat dorsal, picioarele întinse, bastonul orizontal sus, balans înainte cu dreptul (stîngul) la 90°, celă- lalt la 45°, trecerea bastonului după genunchi şi revenirea în poziţia iniţială.

Exerciţiul 10. Aşezat, bastonul înainte, rulare înapoi în stînd pe omoplaţi prin ghemuire cu intrarea picioarelor peste baston „Lumînarea”,picioarele apropiate sau în altă poziţie sugerată în figură.

32 II. Exerciţii cu coarda de gimnastică

Exerciţiul 1. Sărituri alternative peste coardă înainte sau înapoi în opt sagital cu aplecarea rotunjită a trunchiului.

Exerciţiul 2. Trei sărituri simple înainte, a patra pe loc cu depărtarea picioarelor în semisfoară înainte, lateral sau două sărituri simple înainte, 3-4 sărituri cu depărtarea succesivă a picioarelor în semisfoară cu dreptul (stîngul) pe loc.

Exerciţiul 3. Trei sărituri înainte peste coardă, a patra săritură cu tragerea coapselor la piept sau mai multe sărituri în serii.

Exerciţiul 4. Stînd, coarda dublă sub talpa unui picior înainte, cu ajutorul corzii balansări sau echilibrul pe un picior se efectuează cît mai sus (se execută acest exerciţiu în toate direcţiile).

Exerciţiul 5. Stînd pe genunchi (împreună sau depărtaţi), braţele jos apucat de noduri,coarda dublă după gambe, extensia trunchiului cu ridicarea bazinului sus.

Exerciţiul 6. Stînd pe un genunchi, celălalt înainte, coarda dublă sus în puţină extensie, trecerea în sprijin pe o mîna (dreapta, stînga), piciorul din faţă trece peste piciorul stîng în extensie.

Exerciţiul 7. Sprijin aşezat pe un antebraţ, dreptul îndoiat înainte, coarda apucat de un capăt, 3-4 rotiri a corzii în plan orizontal deasupra capului, aplecare înainte concomitent îndreptarea picioarelor şi transmiterea corzii după spate cu oprire în şezînd cu coarda înainte apucat de capete.

33 Exerciţiul 8. Aşezat, coarda dublă fixată sub tălpi, braţele înainte – sus trecerea în echer, picioarele depărtate, braţele lateral, revenirea în poziţia iniţială.

Exerciţiul 9. Aşezat depărtat, aplecare înainte, coarda întinsă de mijloc fixată după gambe, ţinută de noduri, rulare înapoi cu ducerea picioarelor depărtate peste cap (fără a schimba poziţia corzii), revenirea în poziţia iniţială.

Exerciţiul 10. Culcat dorsal pe un antebraţ, coarda dublă fixată de gambe, ridicarea picioarelor cu tracţiune.

III. Exerciţii cu cercul de gimnastică

Exerciţiul 1. Sînd pe vîrfuri puţin depărtat, cercul vertical sus, prin mică săltare trecerea în mult depărtat, picioarele se- miîndoiate, cercul în plan orizontal sus, prin săltare revenirea în poziţia iniţială (în poziţia a doua coregrafică, se recomandă de fixat poziţia genunchiilor spre extramităţi).

Exerciţiul 2. Stînd aplecat înainte, cercul în plan oblic înainte pe sol cu trecerea în echilibru înapoi „arabesque” (echilibru mic) sau „attitude” (genunchiul îndoiat şi răsucit) trecerea cercului în arc oblic după spate sprijinit pe piciorul ridicat înapoi în echilibru).

Exerciţiul 3. Stînd pe un picior semiîndoiat, celălalt îndoiat înainte (passe), cercul în plan sagital-jos trecerea în alătura- rea picioarelor, extensia trunchiului înapoi, ducerea cercului în plan sagital după cap în extensie cît mai aprofundată.

34 Exerciţiul 4. Stînd , cercul în plan frontal jos, balans cu braţul drept (stîng) lateral, extensie laterală a trunchiului trecerea circulară a cercului fără schimbarea planului frontal

Exerciţiul 5. Stînd, cercul în plan orizontal înainte, balans în- apoi, aplecarea înainte, transmiterea cercului după piciorul de sprijin, revenirea în poziţia iniţială (se execută atît pe loc, cît şi în deplasare, efectuînd balansări la fiecare pas cu transmiterea cercului după picior).

Exerciţiul 6. Stînd pe vîrfuri, picioarele semiîndoiate, trunchiul rotunjit înainte, cercul în plan sagital sprijinit pe sol, braţul liber lateral, rotirea cercului în jurul axului vertical trecerea în stînd pe un genunchi, celălalt îndoiat înainte, cercul în plan orizontal înainte pe sol.

Exerciţiul 7. Stînd pe vîrful (talpă) drept, stîngul întins puţin lateral, sprijin pe o palmă, cercul în plan frontal sus, trecerea prin balansul cercului prin arc, stînd pe genunchii împreună sau puţin depărtaţi, sprijin vertical pe sol.

Exerciţiul 8. Aşezat ghemuit, cercul în plan sagital între picioare trecerea în culcat dorsal, impulsia cercului, rularea pe corp în plan sagital.

Exerciţiul 9. Sprijin aşezat pe un antebraţ, dreptul întins îna- inte, stîngul îndoiat pe vîrf sprijinit de sol, cercul fixat între talpă şi vîrf, poziţia cere coordonare, este indicată avansaţi- lor, solicită îndemînare.

Exerciţiul 10. Stînd pe omoplaţi, cercul în plan vertical fixat după spate de talpa piciorului îndoiat după spate. Exerciţiul recomandabil avansaţilor, poziţia se fixează de sine statator.

35 IV. Exerciţii cu mingea de gimnastică

Exerciţiul 1. Stînd, înclinare amplă a trunchiului spre dreapta, mingea sus, trecerea în stînd depărtat, genunchii în- doiţi (a doua poziţie coregrafică), ducerea mingii prin înainte după cap, revenirea în poziţia iniţială şi în altă direcţie.

Exerciţiul 2. Stînd în semigenuflexiune genunchii depăr- taţi, mingea după cap aplecare înainte, picioarele mult depărtat, balansarea mingii între picioare, revenirea în poziţia iniţială.

Exerciţiul 3. Stînd puţin depărtat, mingea fixată între glezne, braţele lateral, balansarea braţelor pe lîngă corp, săltări mici ca mingea pe loc sau în deplasare, balansarea braţelor în sus.

Exerciţiul 4. Stînd mult depărtat în semigenuflexiune (a doua poziţie coregrafică), aplecare înainte, atingerea mingii de sol, trecerea în balans cu dreptul (stîngul) oblic, întoarce- rea trunchiului spre partea opusă cu mingea ţinută în ambele mîini.

Exerciţiul 5. Stînd cu picioarele semiîndoiate, mingea pe cap trecerea în echilibru înapoi, transmiterea mingii la nivelul genunchiului de sprijin, revenirea în poziţia iniţială; este un exerciţiu de îndemînare, se recomandă la avansaţi.

Exerciţiul 6. Aşezat în echilibru cu picioarele ridicate şi îndoiate la 90°, mingea la abdomen, braţele înainte, trecerea în sprijin pe o mînă, dreptul înainte pe vîrf , stîngul semiîndoiat pe toată talpa sau pe vîrf, ducerea mingii fixate pe piept 2–3 s. şi revenirea în poziţia iniţială. Exerciţiul 7. Echilibru în stînd pe un genunchi, celălalt semiîndoiat înapoi, ţinut cu mîna, mingea fixată înainte pe sol, trecerea în aşezat pe coapse, aplecare înainte, rularea mingii pe sol cu ambele mîini.

36 Exerciţiul 8. Culcat ghemuit costal, mingea înainte – sus trecerea în extensie profundă costală, ducerea mingii sus (genunchii pot fi îndreptaţi sau îndoiţi).

Exerciţiul 9. Sprijin aşezat pe palme, genunchii îndoiţi, mingea fixată între glezne, 2–3 legănări alternative mici în aceeaşi poziţie, la a treia – trecerea în culcat dorsal cu întin- derea genunchilor fără a scăpa mingea.

Exerciţiul 10. Culcat facial cu mingea înainte pe sol, extensie amplă a trunchiului cu ducerea mingii într-o mînă în arc după spate, îndoirea alternativă a unui genunchi, fixarea poziţiei şi revenirea în poziţia iniţială.

Valoarea acestor complexe de exerci- În cazul gimnasticii aerobice, se vor ţii oferă cele mai evidente avantaje: vari- folosi doar acţiuni simple în toate planuri- etatea lecţiilor de educaţie fizică; solicită le, dar în special poziţii în care corpul să dezvoltarea potenţialului biopsihomotri- lucreze în diverse regimuri într-un set de ce; educă „limbajul corpului”; experienţă exerciţii folosind unele criterii, cum sunt: de aplicare a cunoştinţelor, deprinderilor completitudinea combinaţiei, corectitudi- şi priceperilor motrice etc. Pentru o efi- nea efectuării exerciţiilor, originalitatea cienţă mai mare a acestor complexe de mişcării, frecvenţa repetării şi natura exerciţii cu obiecte portative, menţionăm, performanţei elevului (a unor fragmente acestea pot fi integrate şi desfăşurate în din compoziţie sau compoziţia integrată formă statică şi dinamică cu schimbul în vederea interpretării la nivel minim sau simultan al mişcărilor în direcţiile cores- maxim de dificultate). punzătoare. Numărul de repetări sau În cadrul predării materiei este nece- seriile de exerciţii reprezintă o tehnologie sar de explicat: specifică utilă pentru dezvoltarea fizică • denumirea terminologică a exer- armonioasă a organismului şi contribuie ciţiului; la mărirea eficienţei practico-metodice a • poza corectă a fiecărei mişcări, în lecţiei de educaţie fizică. vederea păstrării ţinutei pentru for- Procedeele tehnice de mînuire a marea imaginii despre exerciţiu; acestor obiecte (bastonul, coarda, cer- • încordarea şi relaxarea muscula- cul, mingea) sunt variate şi multiple: ră; balansări în arc, cercuiri, lansări, învîrtiri, • reglarea respiraţiei – naturală sau ricoşări, opt în toate planurile (frontal, specific pozelor; sagital şi orizontal), sărituri, îmbinări de • scopul utilizării exerciţiului: exerciţii şi combinaţii uşoare accesibile – de educare a calităţilor motrice; pentru elevi. – de pregătire tehnică;

37 – de refacere; complex pentru care se recoman- – de relaxare; dă: – de antrenament fizic etc. – lichidarea vechiului obicei; • în care momente a executării exer- – de uitat informaţiile vechi; ciţiului se va atrage atenţia; – formarea altor noi competenţe de • îmbinarea exerciţiului cu practica gîndire, înţelegere şi cunoaştere vieţii reale de toate zilele şi efectul de a aplica şi de a autoevalua.

Bibliografie: 1. Babanski Iu.K. Optimizarea procesului instructiv. Chişinău: Lumina, 1987, 215 p. 2. Claude Bar, Alain Lofi. Jaques van Hoecke. Education physiques et Sport, Paris, 1979, p. 49–54 (Uz intern, Bucureşti. În traducere: Aprecierea critică a evaluării în educaţia fizică. p. 39–52). 3. Dumitrescu Elena. Gimnastica ritmică sportivă. Curs de bază. Tipografia Universităţii din Craiova, 2001, p.3,11,13. 4. Stoenescu Gineta. 500 de exerciţii cu obiecte portative pentru gimnastica de întreţinere şi sport aerobic. 5. Grimalschi T. Tehnologia implementării conţinuturilor didactice de educaţie fizică în de- pendenţă de influenţele cîmpului electromagnetic asupra elevilor. Teoria şi arta educaţiei fizice în şcoală, 2008, Nr. 3, p. 25–30. 6. Grimalschi Teodor, Boian Ion, Sava Panfil ş. al. Educaţia Fizică. Curriculum pentru învăţămîntul gimnazial. Clasele a V-a – a IX-a. Chişinău: Lyceum. 2010, p. 14, 21. 7. Nanu Liliana. Expresivitate corporală şi motrice prin utilizarea mijloacelor gimnasticii ritmice. Galaţi: University Press, 2010, p. 9–10. 8. История физической культуры и спорта. Учебник для учащихся средних физ- культурных учебных заведении. Под ред. Столбова В.В. Москва: Физкультура и спорт, 1977, р. 7. 9. Любомирский Л.Е., Безрукин М.М. Возрастные особенности двигательной функций. Физиология подростка. Под. ред. Д.А.Фабера. М.: Педагогика, 1988, р. 96.

38 activitĂŢi de educaŢie fizicĂ extracurricularĂ Un om adevărat face binele fără a se gîndi la urmări. G. Călinescu

Olimpiada şcolară raională de educaţie fizică

Andrei Guzun, profesor de educaţie fizică, grad didactic unu, gimnaziul Dumbrăviţa, raionul Sîngerei

Veni (în localitatea Dumbrăviţa, Sîngerei), Vedi (Olimpiada Raională la Educaţia Fizică), Vici (premii şi experienţă)!

Tratate filosofice şi analize statistice, zare şi de desfăşurare a unui eveniment aliniate juridice şi calcule matematice găzduit de către satul şi şcoala natală. tipăresc traiectoria vieţii. Fiecărui punct Anume alte realităţi circumstanţiale, din traiectorie, omul îi alocă proporţii experienţe adunate din întreaga lume, inegale de fericire sau de tristeţe, de mentalităţi diferite şi respectate te fac mulţumire sau de regrete. Dependenţa să conştientizezi cît de mult contează omului de aceste sentimente a născut evenimente de acest gen pentru spiritul evenimente efemere sau eterne, nece- educativ şi creativ al unui copil din satele sare sau dăunătoare, subiectiv apreciate noastre, cu posibilităţi social-economice sau obiectiv criticate, iar consecinţele reduse. Dovadă îmi sunt toţi cei 119 elevi lor au avut repercursiuni negative sau din clasele IX–XII din cele 35 de gimnazii pozitive asupra dezvoltării omului. şi 9 licee din r-l Sîngerei, instituţii parti- Astfel, cu riscul de a încălca un prim cipante care au confirmat, indiferent de principiu al profesionalismului, anume punctajul acumulat de fiecare echipă, de- cel al obiectivităţii, îmi propun să expun viza Olimpiadei: „HARNICI,VIGUROŞI, trăirea unui eveniment care a născut o FRUMOŞI LA CHIP ŞI STUDIOŞI!” doză mare de mulţumire şi una suficientă Terenul sportiv al gimnaziului Dum- de regrete pozitive (din spusele unui brăviţa era în sărbătoare. Baloane mul- coleg: îmi pare rău că nu mai sunt elev, ticolore, agăţate peste tot şi bine fixate deci nu am fost un participant direct la pentru a rezista vîntului; steguleţe sem- Olimpiada Raională la Educaţie Fizică, nalizatoare plasate la distanţe perfect desfăşurată în data de 28 aprilie 2011 în egale, plăcuţe argintii pentru startul şi Gimnaziul Dumbrăviţa, Sîngerei). finişul alergărilor care sclipeau în bătaia Acest eveniment mi-a dăruit nu doar razelor solare, indicatori însoţiţi de mini- inspiraţie, dar şi multă satisfacţie şi mîn- mascotele Olimpiadei adunau senzaţii drie. Am participat în procesul de organi- plăcute privirii sub fondalul unui verde

39 curat. Un soare senin încălzea peisajul, Roşca, Şeful Cabinetului Metodic la iar un altul improvizat, ce reprezenta DGÎTS, Sîngerei, Ion Guzun, profesor la mascota Olimpiadei, însoţea atmosfera. Gimnaziul Copăceni, Nicolae Urechea- Copilaşii trădaţi de emoţii, nerăbdători nu, profesor la Liceul Teoretic „Olimp”, de a concura, îmbrăcaţi adecvat în de- Mihai Patraşcu, profesor la Liceul pendenţă de activităţile sportive la care Teoretic „Vasile Alecsandri”, urmaţi de participau, îşi verificau mîndri pozele echipa de arbitri (profesori ai Gimnaziului şi numele de pe ecusoanele fixate la Dumbrăviţa), precum şi de echipele de piept. Profesorii, indiferent de speciali- elevi însoţite de profesorul de educaţie tate, solidari evenimentului, îmbrăcaţi în fizică sau de un alt profesor, reprezentat costume sportive, cu ecusoane la piept şi al unităţii de învăţămînt respective. Fie- bluze speciale alocate arbitrilor, răsfoiau care echipă de elevi era condusă de un regulamentul Olimpiadei ca ulterior să elev (din clasele primare de la gimnaziul demonstreze o corectitudine şi transpa- Dumbrăviţa) îmbrăcat în costum naţio- renţă optimă în evaluarea participanţilor. nal, acesta avînd şi o plăcuţă ce indica Totul părea perfect şi pregătit. Ultimele denumirea instituţiei de învăţămînt. verificări, ultimele reproşuri, ultimele Profesorul Andrei Guzun, prin ra- emoţii şi clipe de aşteptare. Astfel, în portul său către Vasile Doagă, Preşe- aceste momente, am sesizat cît efort, dintele Raionului Sîngerei, a solicitat energie şi entuziasm a fost depus pentru deschiderea oficială a Olimpiadei. Astfel, realizarea acestui eveniment. Autorul a urmat acel moment pe care nu doar scenariului (Andrei Guzun, profesor de fotografia şi filmul video l-a imortalizat, educaţie fizică, gimnaziul Dumbrăviţa), dar şi fiecare ochi şi inimă a tuturor par- care a fost organizatorul şi moderatorul ticipanţilor. Micuţii de la cercul folcloric Olimpiadei, în comun cu Consiliul Olim- „Brîuleţ Dumbrăviţean”, sub conducerea pic Raional (COR) au planificat orice doamnei profesoare Svetlana Tătaru, au detaliu, au gândit fiecare element, au invocat soarele şi căldura, chemându-i creat şi au tradus frumoasele idei în lu- pe toţi la joacă. Din inima jocurilor popu- cruri reale, pentru ca toţi participanţii şi lare „Poarca”, „Podul de piatră” etc. au spectatorii să fie componentă organică „răsărit” cele cinci inele olimpice, perfect a unei adevărate Olimpiade şcolare de încadrate în peisaj, concomitent fiind Educaţie Fizică. intonat şi imnul Olimpiadei şcolare de Subsemnatul, în calitate de secretar educaţie fizică (imn compus de Andrei al COR şi al comisiei de validare, am Guzun şi Ştefan Bicherschi şi intonat perceput primele reacţii ale celor sosiţi la în primieră la Olimpiada Republicană Olimpiadă. Copii timizi sau extrem de so- desfăşurată în 1996 în tabăra de odihnă ciabili îşi confirmau numele şi prenumele „Mioriţa” din Codrii Orheiului), arborîndu- în lista de participare. Zîmbete plăcute se şi cele două drapele olimpice (unul – puteai să observi pe chipurile elevilor al Comitetului Naţional Olimpic, altul – al atunci cînd aceştia îşi fixau numerele de Olimpiadei şcolare raionale). participare, simţindu-se adevăraţi spor- Deschiderea oficială a fost susţinută tivi precum cei de la Jocurile Olimpice. de urările de succes şi de mulţumiri din În ritm de marş, în frunte cu membrii partea domnului Vasile Doagă, Preşe- Consiliului Olimpic Raional, domnii Ion dintele Raionului, precum şi a doamnei

40 Liudmila Şişcanu, Şef DGÎTS, Sîngerei. Alinierea finală a echipelor a fost ultima Olimpiada i-a avut în calitate de oaspeţi acţiune din programul Olimpiadei, în şi pe domnii Panfil Sava, conferenţiar cadrul căreia cei mai buni sportivi au universitar al Universităţii de Stat de fost menţionaţi. În continuare trecem în Educaţie Fizică şi Sport, şi Valeriu Fi- revistă clasamentul individual (primele lipov, doctor în pedagogie, profesor de trei locuri) între fete şi băieţi în depen- educaţie fizică la Liceul Teoretic „Alecu denţă de vîrsta acestora. Russo”, Cojuşna, Străşeni, care în procesul Olimpiadei au exercitat o arbitrare Cl. IX Băieţi impecabilă (corectă şi transparentă). Locul I – Uglea Ion, Gimnaziul Dumbră- Programul Olimpiadei la Educaţie viţa, profesor Andrei Guzun. fizică a conţinut două probe: teoretică, Locul II – Turcu Grigore, Liceul Teoretic aceasta urmărind evaluarea competen- „A. Agapie”, profesor Andrei Zavadov- ţelor cognitive generale şi speciale ale schi. elevilor conform cerinţelor programelor Locul III – Cernăuţan Mihail, Gimnaziul curriculare, gimnaziale şi liceale. Testul Alexăndreni, profesor Serghei Rotar- de cunoştinţe a fost alcătuit din 70 de ciuc. itemi cu grad de dificultate diferit. Proba Cl. IX Fete practică, destinată evaluării competenţe- Locul I – Boliac Cristina, Gimnaziul Dum- lor psihomotrice, a inclus: 1) atletismul – brăviţa, profesor Andrei Guzun. alergări de viteză – 60 m (cl. IX) şi 100 m Locul II – Musteaţă Mihaela, Gimnaziul (cl. X–XII); 2) gimnastica – combinaţiile Prepeliţa, profesor Gheorghe Crigan. acrobatice de evidenţă (pentru băieţi şi Locul III – Ghiliverdi Elena, Liceul Teo- fete); 3) teste motrice de diagnosticare retic „Pantelemon Halippa”, Profesor a nivelului de pregătire fizică generală a Caraiman Anatol. elevilor – sărituri în lungime de pe loc; 4) jocuri sportive, prin intermediul cărora Cl. X Băieţi concurenţii au demonstrat elemente şi Locul I – Vladimir Victor, Liceul Teore- procedee tehnice din jocul sportiv ales tic „V. Alecsandri”, profesor Patraşcu (conform ofertei preventive): baschet sau Mihail. volei sau fotbal sau handbal. Fiecare Locul II – Atamaniuc Vasile, Liceul probă a fost realizată prin procedeul de Teoretic „Mihai Eminescu”, profesor rotaţie, în mod organizat, iar cerinţele au Vatamaniuc Gheorghe. fost respectate de către participanţi. Locul III – Balan Nicolae, Liceul Teoretic Programul a inclus, de asemenea, ”Olimp”, profesor Urecheanu Nicolae. un prânz binevenit, dar şi bine servit, Cl. X Fete tuturor participanţilor Olimpiadei. Pentru Locul I – Rusu Elena, Liceul Teoretic „Ion elevi a fost organizată şi o mini-discote- Creangă”, profesor Burlacu Alexandru că, cu scopul unei socializări şi iniţierii Locul II – Vacarciuc Marina, Liceul Te- pe viitor de prietenie între concurenţii oretic „Luceafărul”, profesor Fedciuc Olimpiadei. Ludmila. Finalul s-a confirmat a fi mult aştep- Locul III – Rotari Valeria, Liceul „Nicolae tat. Feţele copiilor emanau nerăbdare. Casso”, profesor Bologan Ion.

41 Cl. XI Băieţi Cl. XII Fete Locul I – Bajereanu Iulian, Liceul Teoretic Locul I – Buzovici Anastasia, Liceul „Olimp”, profesor Urecheanu Nicolae. Teoretic „Dimitrie Cantemir”, profesor Locul II – Ţurcanu Vasile, Liceul Teoretic Tabarcea Gheorghe. „Nicolae Casso”, profesor Panaghiţa Locul II – Băţ Corina, Liceul Teoretic Aurelia. „Olimp”, profesor Guzun Ion. Locul III – Cornovan Ruslan, Liceul Te- Locul III – Gnaciuc Victoria, Liceul Te- oretic „Alecu Russo”, profesor Banaru oretic „Pantelimon Halippa”, profesor Eugen. Răilean Veronica.

Cl. XI Fete Urcaţi pe podiumul succesului personal, Locul I – Şpac Valeria, Liceul Teoretic „înfrumuseţaţi” cu medalii şi acreditaţi prin „Nicolae Casso”, profesor Panaghuţa diplome, aceşti copii, dar şi ceilalţi care, Aurelia. posibil, nu au reuşit acum, dar la sigur vor Locul II – Bodrug Elena, Şcoala Medie reuşi în viitor, au demonstrat esenţa şi forţa „Iurie Boghiu”, profesor Copacinschi cuvintelor spuse de Gandhi: „Fii tu schim- Vladimir. barea pe care vrei să o vezi în lume”. Ati- Locul III – Cozorez Capitolina, Liceul tudinea lor, care sperăm să crească odată Teoretic „Olimp”, profesor Urecheanu cu această primă Olimpiadă Raională la Nicolae. Educaţia fizică, va da naştere unui obicei Cl. XII Băieţi de a fi harnici, viguroşi, frumoşi la chip şi Locul I – Avadanii Ştefan, Liceul Teoretic studioşi. Prin coborîrea celor două drapele „Mihai Eminescu”, profesor Vatamaniuc olimpice, aceşti copii minunaţi au intonat Gheorghe. imnul, care a rămas să răsune pentru multă Locul II – Mîndrişor Serghei, Liceul Te- vreme pe plaiurile Sîngereiului: oretic „Pantelimon Halippa”, profesor Deviza ne este povaţă, Răilean Veronica. Un mod sănătos de viaţă, Locul III – Teleba Sergiu, Liceul Teoretic Educaţie Fizică, Intelect şi Sport „Olimp”, profesor Guzun Ion. Ne sunt prieteni peste tot! c

42 CULTURA FIZICĂ RECREATIVĂ ŞI DE RECUPERARE

Există două lucruri contrare deliberării înţelepte: graba şi mînia. Diodorus din Atena

Probleme şi perspective privind protecţia, integrarea, incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi: programe de perspectivă

Sergiu RACU, dr. în ped., conf. univ., USEFS

The article discusses the necessity of establishing educational institutions of a new type - combined establishments ensuring the new in principle flexible system of organization of teaching healthy children and those with development disorders. The need of broadening traditional functions of operating correctional educational establishments, transformation of them into local, town, region centres for rendering specialized assistance to children with development disorders is proved. This is to be archived upon support of state bodies of education, public health and social protection of Moldova.

Key words: integration, social inclu- legislaţie au fost recunoscute dreptu- sion, persons with disabilities, national rile fundamentale ale persoanelor cu strategy. dizabilităţi; au fost concepute criterii de abordare a handicapului. Am asistat Strategia naţională privind incluzi- la un proces firesc, dar profund, de unea socială a persoanelor cu dizabi- completare şi adaptare a legislaţiei în lităţi în Republica Moldova se bazează lumina noii filosofii sociale bazate pe pe două principii fundamentale: drepturile omului. Actualmente avem o Respectarea drepturilor şi demnităţii definiţie multidimensională a handica- persoanelor cu dizabilităţi în baza Decla- pului, care înglobează criterii medicale, raţiei Universale a Drepturilor Omului şi psihologice, educaţionale, sociale etc. Prevenirea şi combaterea discriminării cu evidenţierea responsabilităţii socie- în baza Convenţiei ONU cu Privire la tăţii pentru asigurarea şanselor egale Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi. fiecărei fiinţe umane la afirmare în toate Scopul strategiei constă în asigurarea domeniile, „Persoanele cu dizabilităţi condiţiilor adecvate pentru beneficierea sunt acele persoane cărora mediul optimală de către persoanele cu diza- social neadaptat deficienţelor lor fizice, bilităţi de drepturile şi libertăţile funda- psihice, mentale le împiedică total sau mentale în vederea creşterii calităţii vieţii limitat accesul cu şanse egale la viaţa acestora. socială, potrivit vârstei, sexului, factori- În Republica Moldova, începând cu lor materiali, sociali şi culturali proprii, anii '90 ai sec. XX, prin Constituţie şi necesitând măsuri proprii de protecţie

43 specială în sprijinul integrării lor sociale adaptare a copilului la cerinţele şcolii şi profesionale”. pe care o urmează, de stabilire a unor În lumina filosofiei sociale a Drepturi- raporturi afective pozitive cu membrii lor Omului, în baza Convenţiei Europene grupului şcolar (clasa) şi de desfăşurare a Drepturilor Omului în ţările Uniunii cu succes a prestaţiilor şcolare”. Europene persoana cu dizabilităţi este Conceptul cel mai cuprinzător stă la abordată în calitate de cetăţean egal baza acestei realităţi în devenire – cel de în drepturi cu oricare altă persoană din Societate pentru Toţi. Societatea pentru ţară. Toţi impune trecerea de la integrare la Pregătirea unui astfel de copil sau incluziune. Declaraţia de la Madrid „În- adult pentru integrarea/reintegrarea lăturarea discriminării plus acţiunea familială, şcolară şi profesională, desfă- pozitivă conduc la incluziunea socia- şurarea de activităţi utile şi de activităţi lă”, adoptată la Congresul European al de timp liber în comunitate au condus persoanelor cu handicap (Madrid, martie la convergenţa eforturilor din domeniul 2002), pune accentul pe trecerea de la protecţiei speciale, educaţiei speciale, filosofia paternalista cu privire la persoa- educaţiei permanente, orientării voca- nele cu dizabilităţi la o viziune care să ţionale şi al trainingului pentru o anu- le confere forţa de a-şi exercita controlul mită profesiune. presupune Integrarea asupra propriilor lor vieţi. Acţiunea se prezenţa în comunitate şi societate a modifică de la accentul pus pe procesul persoanei cu dizabilităţi, în calitate de de reabilitare a individului, pentru ca cetăţean cu drepturi depline, precum şi acesta să se potrivească societăţii, către vizibilitatea ei, dar şi un sprijin pentru a filosofia globală a modificării societăţii, se putea adapta instituţiilor, comunităţii, ca aceasta să poată face faţă nevoilor societăţii în care se integrează. În do- cumentele legislative privind protecţia tuturor persoanelor, inclusiv persoane- specială, conceptul de integrare este lor cu dizabilităţi. În unele acte juridice, definit ca „procesul de interacţiune incluziunea socială constituie un set de dintre individ sau grup şi mediul social, măsuri şi acţiuni multidimensionale din prin intermediul căruia se realizează un domeniile protecţiei sociale al ocupării echilibru funcţional al părţilor”. forţei de muncă, locuirii, educaţiei, sănă- Pentru a se integra într-un mediu tăţii, informării şi comunicării, mobilităţii, obişnuit, persoana cu dizabilităţi trebuie securităţii, al justiţiei şi culturii, destinate să depăşească ea însăşi anumite obsta- combaterii excluziunii sociale. Incluziu- cole, să-şi schimbe comportamentul, să nea socială presupune „adaptarea” so- se „ajusteze”, să se adapteze la cerinţele cietăţii la oportunităţile şi necesităţile mediului, la situaţia de fapt. În acest persoanei cu dizabilităţi. sens, integrarea poate fi definită drept un Noua viziune defineşte incluziunea proces prin care persoana cu dizabilităţi socială drept nediscriminare plus accede la toate activităţile/rolurile conce- acţiune pozitivă. tăţenilor săi, pentru a le efectua/exercita Incluziunea se raportează la pro- în aceleaşi instituţii, condiţii, contexte cesul de pregătire a unităţilor de învă- împreună cu aceştia, fără discriminare. ţământ pentru a cuprinde în educaţie Integrarea şcolară este „procesul de toţi membrii comunităţii, indiferent de

44 caracteristicile, dezavantajele sau difi- cu dizabilităţi, cât şi pentru un vârstnic, cultăţile acestora. un cărucior de copil, o persoană cu pro- Educaţia incluzivă este definită bleme de sănătate etc. drept „procesul permanent de îmbu- În concluzie, specificăm unele din nătăţire a instituţiei şcolare, având ca schimbările care au marcat evoluţiile scop exploatarea resurselor existente, contemporane şi prefigurează evoluţiile mai ales a resurselor umane, pentru a viitoare: susţine participarea la procesul de învă- • Trecerea de la abordarea strict ţământ a tuturor persoanelor din cadrul medicală a problemelor persoanelor cu unei comunităţi”. Şcoala incluzivă este deficienţe la abordarea şi rezolvarea acea unitate de învăţământ în care se problematicii complexe sociale, educa- asigură o educaţie pentru toţi copiii şi ţionale şi psihologice a fiecărei persoane reprezintă mijlocul cel mai eficient de cu dizabilităţi, în lumina şi pe baza drep- combatere a atitudinilor de discriminare. turilor omului; Copiii din aceste unităţi de învăţământ • Înscrierea drepturilor persoanelor beneficiază de toate drepturile şi ser- cu dizabilităţi în constituţiile naţionale şi viciile sociale şi educaţionale, conform legislaţia specifică; principiului resursa urmează copilul. • Recunoaşterea nu numai a defi- Trecerea spre educarea incluzivă în cienţei, dar şi a handicapului, a deza- învăţământ presupune o reconstrucţie vantajelor pe care le are persoana cu instituţională, valorificarea resurselor deficienţe din cauza factorilor de mediu umane şi informaţionale şi crearea unei şi atitudinali; reţele de sprijin pentru promovarea in- • Investigarea nu numai a incapacită- cluziunii şi prevenirea oricărei excluziuni ţilor, ci şi a competenţelor şi posibilităţilor în educaţie. În această direcţie s-au de dezvoltare; legiferat şi se constituie centrele şcolare • Trecerea de la ajutorarea persoanei pentru educaţie incluzivă, concepute ca pe baza carităţii la sistemul de asistenţă o instituţie şcolară care, pe lângă orga- socială, protecţia specială a persoanei nizarea, desfăşurarea procesului de pre- cu dizabilităţi; dare-învăţare-evaluare, îşi construieşte • Trecerea de la condiţia de persoană şi alte direcţii de dezvoltare instituţională: asistată la cea de cetăţean cu drepturi formare/informare în domeniul educaţiei depline; speciale, documentare / cercetare / ex- • Trecerea de la izolarea persoanei perimentare, precum şi servicii educaţi- la activitatea şi participarea acesteia în onale în comunitate. comunitatea în care trăieşte; Designul Universal reprezintă produ- • Sprijinirea integrării familiale, şco- cerea de obiecte şi amenajarea mediului lare, sociale şi profesionale a persoanei în aşa fel încât să fie utilizabile de toată cu dizabilităţi; lumea, în cel mai larg sens posibil, fără • Abordarea mult şi interdisciplinară, a fi nevoie de adaptări ulterioare sau de biopsihosocială a tipului şi gradului de un design specializat. handicap; De exemplu, o rampă de acces într-o • Pregătirea trecerii de la integrare instituţie trebuie proiectată astfel, încât la incluziune în cadrul societăţii pentru să fie funcţională, atât pentru persoana toţi;

45 • Evaluarea nu numai a persoanei • Vizibilitatea persoanei cu dizabili- cu dizabilităţi, ci şi a nevoilor sale de tăţi; sprijin; • O bună informare, transparenţă şi • Respectarea dimensiunii individuale deschidere în politicile sociale şi în rezol- a Drepturilor Omului, centrarea pe individ varea oricărei probleme individuale. şi comunitatea în care trăieşte, în rezol- Autonomia, activitatea, participarea varea problemelor acestuia; şi incluziunea sunt finalităţi ale sprijinului • Respectarea universalităţii, inde- oferit persoanei cu dizabilităţi. pendenţei şi individualităţii drepturilor Documente: omului (civile, politice, economice, soci- Strategia de incluziune socială a ale, culturale etc.); persoanelor cu dizabilităţi din Republica • Trecerea de la modelele deficitaristi- Moldova pentru anii 2010–2013. ce de investigare şi descrierea persoanei Strategia naţională şi Planul de acţi- cu dizabilităţi la cele competenţiale, care uni privind reforma sistemului rezidenţial pun accentul pe potenţialul şi aspectele de îngrijire a copilului din 2007–2012 pozitive ale copilului sau adultului; (Hot. Guv. nr. 784 din 9 iulie 2007). • Implicarea şi responsabilizarea per-  Convenţia ONU privind dreptu- soanei cu dizabilităţi şi a familiei acesteia rile persoanelor cu dizabilităţi din în rezolvarea oricărei probleme care 13.12. 2006, ratificată de Parlamentul o priveşte, renunţarea la valorificarea Republicii Moldova la 9 Iulie 2010. pasivă a sprijinului primit;

Repere bibliografice: 1. Sipiţîna, L.M. Необучаемый ребенок в семье и обществе. Санкт-Петербург: Изд. Дидактика плюс, 2002. 2. Малофеев, Н.Н. Перспективы развития в России учебных заведений для детей с особыми образовательными потребностями. Москва, 2007. 3. Назарова H. M. (coord). Специальная педагогика. Москва: 2001. 4. Racu A. Istoria Psihopedagogiei Speciale. Chişinău: Editura Pontos, 2003. 5. Convenţia ONU cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilităţi din 13.XII.2006. 6. Programul de dezvoltare a educaţiei incluzive în Republica Moldova pentru anii 2011–2020 (Hot. Guv. Nr. 423 din 11.07.2011). 7. Racu A., Popovici D.V., Danii A., Racu S. Psihopedagogia Integrării. Chişinău: Editura Univers, 2010. 8. Verza E., Verza F.E. Tratat de psihologie specială. Bucureşti: Ed. Universităţii din Bucureşti, 2011. 9. Popovici D.V. Orientări teoretice şi practice în educaţia integrată. Arad.: Editura Universităţii Aurel Vlaicu, 2007.

46 În ajutorul profesorului de educaţie fizică şi antrenorului sportiv Caracterul omului e destinul său. Heraclit

Tutunul şi performanţa sportivă

Irina Delipovici, lector universitar, USEFS, Chişinău

The tabacism put on the brake a performance and not ensure the sportive longevity. The sport became a profession with special materials satisfactions, so that an athlete consciously can’t allows such pleasures of usually life.

Key-words: smoking, performance 1–3%. În sîngele unui fumător, în funcţie sport, nicotine, carbon monoxide (II), de cantitatea de tutun consumată, se health, performance capacity. înregistrează 5–25% de carboxihemo- globină. Valorile normale la nefumători Tabagismul frînează performanţa şi sunt de 1%. Efectul intens al oxidului nu asigură longevitatea sportivă. Sportul de carbon (II) constă în legătura sa cu a devenit o profesie cu satisfacţii ma- hemoglobina. Hemoglobina legată de teriale deosebite, astfel că un sportiv oxidul de carbon (II) (carboxihemoglo- conştient nu-şi mai poate permite astfel bina) nu poate fi utilizată la transportul de plăceri ale vieţii obişnuite. oxigenului, ceea ce are o semnificaţie Fumatul este o deprindere vicioasă, deosebită în special asupra capacităţii acceptată benevol de maturi şi copii, de performanţă fizică şi sportivă. care, după efectul biologic, poate fi atri- S-a demonstrat că doar 30% din nico- buită la o intoxicaţie cronică. Savurînd tina conţinută în fluxul principal al fumului gustul unei ţigarete, mulţi nu realizează unei ţigări ajunge în gura fumătorului. Cea asupra consecinţelor ce o are asupra mai mare parte a acesteia se dispersează organismului fiecare tragere în piept a în mediul ambiant. Aşadar, chiar în can- fumului aromatizat. tităţi mici nicotina atacă centrii nervoşi, În fumul de ţigări, pe lîngă nicotină, reduce reflexele, uneori mergînd pînă la care provoacă dependenţa, mai pot fi suprimarea reflexelor condiţionate. Tot ea identificate încă alte 500 de substanţe, determină secreţia de adrenalină, ducînd dintre care unele cu efecte toxice. Nu la tulburări neurovegetative: creşterea există practic nici un organ în corpul tensiunii arteriale, accelerarea pulsului, uman care să nu fie afectat de tutun. scăderea apetitului etc. În privinţa influenţei asupra capacităţii Tabagismul are influenţe nefaste şi de performanţă fizică şi sportivă, rolul asupra analizatorilor, cel cronic afectînd important îl joacă îndeosebi oxidul de vederea. carbon (II) şi nicotina. Efectele dăunătoare ale fumatului Conţinutul de oxid de carbon (II) al asupra aparatului respirator se manifestă fluxului principal al unei ţigări este de prin rinită, traheită, faringită, enfizem

47 pulmonar, scleroză pulmonară, cancer (1971,51) au măsurat necesităţile în oxi- laringian şi pulmonar. gen legate de hiperventilaţie la fumătorii Fumatul are influenţe dăunătoare şi obişnuiţi, imediat după ce au fumat două asupra aparatului digestiv, provocînd ca- ţigări. În zilele următoare, observaţiile rii dentare, gingivite, stomatite, gastrite, au fost repetate fără tutun. S-a putut ulcere etc. Dacă ne referim la efectul demonstra o diminuare cu 13–79% a nefast asupra sistemului cardiovascular, necesarului de oxigen pentru respiraţie atunci menţionăm că nicotina circulantă în caz de abstinenţă faţă de tutun. La cei stimulează nodulul sinusal al inimii, ceea care fumau mult, necesităţile de oxigen ce provoacă o accelerare a ritmului car- ale musculaturii respiratorii reprezentau diac. În domeniul vascular, se produce o 14% din capacitatea aerobă, în cazul vasoconstricţie de origine nicotinică, adi- unei alergări după fumat, şi doar 9% în că declanşarea de spasme. Tabagismul caz de alergare după abstinenţă. stimulează glandele suprarenale, care În sporturile de rezistenţă, fumătorul secretă mai multă adrenalină. Aceasta nu poate atinge limita maximă individu- produce spasme vasculare, urmate de ală de performanţă, deoarece prezintă răcirea extremităţilor şi creşterea tensi- o pierdere semnificativă a rezervei sale unii arteriale. Tabagismul cronic influen- de performanţă, trebuind să recurgă mai ţează negativ asupra glandelor sexuale, mult şi mai devreme la metabolismul său determinînd insuficienţa funcţională la anaerob. bărbaţi şi tulburări ovariene cu menoragii În disciplinele în care capacitatea şi sterilitate la femei. de performanţă nu depinde de capaci- Datorită efectului vasoconstrictor al tatea cardio-respiratorie, fumatul joacă nicotinei, vascularizarea cutanată se un rol mai puţin important pe termen reduce, ceea ce limitează posibilităţile scurt. Totuşi, volumele şi intensităţile de termoreglare, deoarece sunt diminu- de antrenament ridicate, necesitate de ate pierderile de căldură prin radiaţie şi sportul de mare performanţă, nu pot fi convecţie. concepute, nici chiar în acest domeniu, Ţinînd cont de efectele fumatului, fără o rezistenţă de bază corespunzătoa- se pot observa diminuări ale capacităţii re – acestea influenţează capacitatea de de performanţă sportivă, îndeosebi în refacere a sportivului. domeniul sporturilor de rezistenţă. În fine, se poate afirma că tabagismul S-a demonstrat că aceeaşi persoană limitează sănătatea şi capacitatea de care efectuează o cursă cu intensitate performanţă în diferite moduri şi repre- submaximală, înainte şi după ce a fumat zintă pentru sportiv, în toate cazurile, o trei ţigări în 30 de minute, înregistrează o eroare de comportament în contradicţie diminuare a performanţelor de cca 14%, cu ambiţiile sale privind performanţele în cazul tabagismului. Rode şi Shepard sportive.

Bibliografie: 1. Moroşan R. Igiena copiilor şi adolescenţilor. Chişinău: INEFS, 1999. 2. Weineek J. Biologia sportului. Paris: Vigot, 1992. 3. Demeter A. Fiziologia şi biochimia educaţiei fizice şi sportului. Bucureşti: Editura Sport- Turism, 1972. 4. Dragan I. Medicină sportivă. Bucureşti: Editura Medicală, 2002.

48 Jocurile Olimpice de la ATLANTA-1996

Viorica Calugher, lector superior, USEFS

100 m obstacole la JO de la Atlanta

Rezumat Pentru poporul nostru Jo- Capul Verde, Insulele Comore, Insulele curile Olimpice de la Atlanta, 1996 sem- Dominicane, Georgia, Guineea – Bisau, nifică mai mult decât alte Jocuri, acestea Kazahstan, Kîrgîzstan, Macedonia, Na- constituind punctul de pornire pe calea uru, Uzbekistan, Palestina, Saint-Kitts şi olimpică a tânărului stat Moldova. Imen- Nevis, Santa Lucia, Sao Tome şi Prin- sa dorinţă de afirmare pe arena olimpică cipe, Slovacia, Tadgikistan, Republica i-a însoţit pe reprezentanţii Republicii Cehă, Turkmenistan şi Ucraina. Moldova chiar de la participarea lor de Printre cele 24 de ţări debutante la debut. Bilanţul acestei competiţii, primul Jocurile Olimpice a fost şi Republica în lungul drum al afirmării noastre ca stat, Moldova. ca naţiune, a înaripat sportivii moldoveni. Satul Olimpic a fost cel mai mare din Or, locul pe care ne-am plasat la aceste istoria Jocurilor Olimpice – numărând Jocuri este unul de care avem tot dreptul circa 15 mii locatari. să ne mândrim cu adevărat. Prima participare a Republicii Moldo- A XXVI-a ediție a Jocurilor Olim- va la Olimpiade a fost cea de la Jocurile pice s-a desfăşurat la Atlanta, Statele Olimpice de Iarnă de la Lillehammer, Unite, în perioada 19 iulie – 4 august Norvegia, din 1994. Aceasta nu a fost 1996. Au participat 197 de ţări şi 10.320 însoţită de succes – sportivii moldoveni de sportivi, iar ceremonia a fost deschisă nu au obţinut nici o medalie. Ţara noas- de preşedintele Bill Clinton. tră a fost reperezentată de 2 sportivi: În premieră olimpică au defilat Ar- Elena Gorohov şi Vasile Gherghi, ambii menia, Azerbaidjan, Belarus, Burundi, la biatlon.

49 Clasamentul pe medalii

Jocurile Olimpice de vară 1996

Țară Aur Argint Bronz Total 1 Statele Unite 44 32 25 101 2 Rusia 26 21 16 63 3 Germania 20 18 27 65 4 China 16 22 12 50 5 Franța 15 7 15 37 6 Italia 13 10 12 35 7 Australia 9 9 23 41 8 Cuba 9 8 8 25

9 Ucraina 9 2 12 23

C o r e e a d e 10 7 15 5 27 Sud

14 România 4 7 9 20

Republica Mol- 59 0 1 1 2 dova

Lotul olimpic al Republicii Moldova a ca primii descoperitori ai Moldovei pe participat în premieră cu о echipă forma- planeta olimpică”. tă din 41 de sportivi la о Olimpiadă de Deşi Moldova în acea perioadă vară. Preşedintele de atunci al Republicii traversa un segment destul de dificil al Moldova, Mircea Snegur, înainte de ple- istoriei sale, rezultatele sportivilor noştri carea la Atlanta, în cuvîntul său de salut au fost demne de laudă. menţiona: “Este un moment de mare Nicolae Juravschi şi Victor Reneiski semnificaţie, un moment istoric. Este аu fost premiaţi cu medalii de argint la ca- prima participare a delegaţiei Republicii noe dublu, iar Sergiu Mureico (lupte gre- Moldova ca stat independent la cea co-romane) a intrat în posesia medaliei mai prestigioasă competiţie a sportului de bronz. Vadim Vacarciuc (haltere) s-a planetar. Este debutul la care au visat clasat pe locul 5, Igor Graboveţchi (lupte generaţii. ... Indiferent de rezultate, veţi greco-romane), Vitalie Răilean (lupte fi aşteptaţi acasă ca primii coborîtori, libere), Ghenadie Lîsokoni (tir) – pe locul

50 6, Victor Peicov (lupte libere) – pe locul ,,Pe Nicolae Juravschi şi Victor Reneiski 7, Sergiu Mariniuc – pe locul 8, Lukman întotdeauna îi pun în pereche. După suc- Jabrailov (lupte libere), Oleg Moldovan cesul de la Seul din 1988 (când au intrat (tir), Igor Samolenco (box) – pe locul 9. în posesia medaliei de aur făcând parte Au mai participat: Olga Bolşov, Vadim din echipa Uniunii Sovietice), aceştia Zadoinov, Alexandru Enco, Valentina s-au despărţit, evoluând cu alţi parte- Enache, Alexandru Jucov, Valeriu Vlas, neri, însă timpul a demonstrat că ei au Feodosie Ciumacenco, Ina Gliznuţa (toţi, fost făcuţi unul pentru celălalt. Dovadă atletism), Veaceslav Oriol, Igor Bon- e şi performanţa de la Atlanta, din 1996, ciukov, Ruslan Ivanov, Igor Pugaci, Oleg când şi-au reunit forţele şi au înregistrat Tanoviţki (toţi, ciclism), Vladimir Popov, victorie”, consideră Efim Josanu. Mihai Vîhodeţ, Vladimir Bîrsa, Sergiu ,,Când am venit la Atlanta, nici nu Creţu (toţi, haltere), Andrei Zaharov, aveam barcă. Am găsit o barcă veche Vadim Tatarov, Maxim Cazmirciuc, Artur la canadieni şi am concurat pe ea”, îşi Elizarov (toţi, nataţie), Andrei Plăcintă, aminteşte medaliatul olimpic Nicolae Vadim Salcuţan (ambii, caiac-canoe), Juravschi. Andrei Golban, Oleg Creţu (ambii, judo), Primele succese ale Moldovei pe Natalia Valeev, Nadejda Тoma (ambele, plan internaţional obţinute în 1996 au tir cu arcul), Nazip Alidjanov (lupte libere) fost totuşi pe muchie de cuţit. Doi dintre şi Octavian Ţâcu (box). cei mai buni sportivi din acea perioadă Lotul olimpic al Moldovei s-a clasat pe intenţionau să evolueze pentru alte locul 59 din 197 de ţări participate. selecţionate. ,,Aveam sportivi de înaltă Succesele obţinute în 1996 la Atlanta clasă care deja se gândeau să emigreze. de Nicolae Juravschi şi Victor Reneiski, În 1996, când a avut loc debutul nostru care au intrat în posesia medaliei de olimpic la Jocurile de Vară, eram pe argint la canoe dublu, şi a luptătorului de cale să-l pierdem pe Mureico, care a stil greco-roman Sergiu Mureico, care a obţinut ulterior medalia de bronz. Voia câştigat medalia de bronz la categoria să ne părăsească şi Valeev, campioană super-grea, au constituit primele mari mondială la tir cu arcul. În situaţia aceea realizări pe tărîmul sportiv al ţării noastre am reuşit să păstrăm, totuşi, potenţialul de la obţinerea independenţei. pe care l-am avut şi astfel să ne facem o prezenţă onorabilă la JO din Atlanta în 1996”, spune Efim Josanu. Anul 1996 reprezenta şi centenarul Jocurilor Olimpice moderne. A constituit o adevarată provocare pentru oraşul Atlan- ta, dar ediţia „centenară” a reprezentat şi o mare lovitură dată Atenei, care, moral, merita organizarea competiţiei. A fost poate mometul cel mai marcant, în care spiritul olimpic a fost învins de forţa finan- ciară. Cu toate acestea, este recunoscut faptul că întrecerile olimpice organizate

51 de acest oraş american s-au desfăşurat asigurare, cifrată la 100 de milioane de pe cele mai moderne baze sportive din dolari. Astfel, victimele atentatului au dat lume, cu dotări de excepţie. în judecată organizatorii. Acest frumos eveniment, însă, a fost În noaptea de vineri spre sîmbăta, 27 umbrit de un act terorist, pus la cale de iulie 1996, în jurul orei 01.20, o bombă a un oarecare Eric Rudolph. La un an de zguduit Olympic Park din Atlanta, soldată la explozie, atentatorul a fost condam- cu 2 morţi şi 112 răniţi. CIO condamnă nat la închisoare pe viaţă, fără drept de atentatul, Jocurile continuă, iar la cere- eliberare. Cum Rudoplh avea o situaţie monia de închidere, J.A. Samaranch va financiară precară, Comitetul de Orga- declara: “Nici un act terorist n-a putut nizare a Jocurilor Olimpice trebuia să-şi distruge şi nu va distruge niciodată Miş- acopere o parte din pagube din poliţa de carea Olimpică”.

Bibliografie: 1. Josanu E. Entuziaşti ai sportului. Chişinău: Editura „Cartea Moldovenească”, 1986. 2. Josanu E. Cartea Jocurilor Olimpice. Cronici. Portrete. Reflecţii. Chişinău: 2008. 3. Малов Б. Сто великих спортивных достижений. Москва: Вече, 2000. 4. Штейнбах В. Большая Олимпийская Энциклопедия в 2-х томах. Издательство ООО Олимпия Пресс, 2006. 5. www.olympic.md, site–ul oficial al Comitetului Naţional Olimpic al Republicii Moldova.

52 Educaţia fizică în instituţiile speciale Credinţele şi hotărîrile se macină dacă le cîntăreşti mult. L. Rebreanu

Kinetoterapia şi dieta echilibrată în recuperarea obezităţii la copii

Elena Caun, dr. în med., conf. univ.,USEFS, Aurica Zavalişca, dr. în ped., conf. univ.,USEFS, Sergiu Racu, dr. în ped., conf. univ.,USEFS,

The provided information’s are reffering to the obesity as a disease of the 21–st century. It is a disease encounted in about 8–20% cases among children. (40– 50 million in the world). To change the attitude towords physical activities connected with dietotherapy, remedial gymnastics, kinetotherapy is the only important thing to obtain good results in fighting against this disease.

Key words: obesity, frequency, ca- 40 de ani. În ţările dezvoltate din punct ses, complications, rehabilitation, di- de vedere economic, incidenţa obezităţii etotherapy, kinetotherapy, set of exer- este mai mare decît în cele sărace, boala cises. fiind considerată un flagel naţional pe continentul nord-american. Obezitatea reprezintă o boală cronică Organizaţia Mondială a Sănătăţii a metabolismului, care se manifestă prin (OMS) numeşte obezitatea ca epide- dezvoltarea excesivă a ţesutului adipos mia secolului XXI. Ceea ce trebuie să subcutanat, cu etiopatogenia multifac- ne îngrijoreze este şi faptul că obezi- torială şi risc global crescut, ceea ce tatea coboară în vîrstele mici, copii, presupune un management clinic bine adolescenţi (după unii endocrinologi, la structurat, precoce şi intensiv cu stra- copii se estimează de la 8 pînă la 20% tegii terapeutice eficiente adresate cît cazuri) [4], iar dintre cauze sunt greşe- mai multor mecanisme fiziopatologice lile din alimentaţie (mîncăm mai mult, implicate [3, 6, 7]. mai multe grăsimi şi dulciuri), produse Se estimează, că în lume ar exista alimentare sofisticate, uşor asimilabile, circa 330 milioane de obezi (40–50 mi- regim locomotor micşorat, hipodinamia, lioane sunt copii), cifră care s-ar putea insuficienţa folosirii exerciţiilor fizice şi a dubla în următorii 20 de ani [1]. mişcărilor, etc. Obezitatea este în creştere în ţările Supraalimentaţia este factorul pa- europene, apreciindu-se la 20–30% din togenetic de bază şi reprezintă abuzul populaţia generală. Incidenţa este mai sau excesul alimentar şi este prezentă mare la sexul feminin şi după vîrsta de la 80–90% dintre obezi. De obicei, este

53 un exces global, al tuturor principiilor condiţii de aport alimentar crescut agra- alimentare, dar cea mai mare impor- vează obezitatea. tanţă revine aportului glucidic excesiv, Obezitatea reprezintă nu numai o care influenţează atît lipogeneza, care deviere patologică în dezvoltarea or- creşte pe seama carbohidraţilor în ex- ganismului, o dezadaptare la factorii ces, cît şi lipoliza, care scade, deoarece mediului, ci şi dereglarea homeostazei nu este necesară eliberarea lipidelor organismului, mai ales a organismului din depozitele constituite. O altă cauză copilului. Funcţionează în regim exage- este reprezentată de numărul meselor: rat toate sistemele de organe, micşorînd masa unică, luată seara, favorizează posibilităţile de adaptare fiziologică a obezitatea. În comportamentul alimentar ultimelor, apar procese distrofice în mi- al obezilor s-au observat iniţial una sau ocard, ficat, rinichi, vase etc. două prize abundente, pentru ca ulterior, Obezitatea are următoarele compli- odată cu instalarea modificărilor anato- caţii: mice şi funcţionale ale tubului digestiv − diabetul zaharat, fiind o complicaţie şi cu creşterea toleranţei la glucoză, nu- majoră a obezităţii, peste 80–90% mărul meselor şi cantitatea de alimente dintre diabetici sunt dignosticaţi ca ingerate să crească. obezi; Predispoziţia genetică este un alt − complicaţiile cardiovasculare sunt factor etiopatogenetic. În cazul unui pă- numeroase şi severe: hipertensiunea rinte obez, şansele copiilor de a deveni arterială este frecventă; peste 50% obezi sunt de 50%, iar în cazul ambilor din obezi sunt diagnosticaţi ca fiind părinţi obezi, şansele copiilor de a deveni hipertensivi; insuficienţa cardiacă, obezi cresc la 80%. În aceste cazuri este ateroscleroza cu accidente vascu- necesar să se discute pe lîngă factorii lare cerebrale, infarct de miocard, ereditari, despre tradiţia şi obiceiurile varice localizate la nivelul membrelor alimentare deviate ale părinţilor. inferioare etc.; Creşterea ponderală apare în multe − dintre complicaţiile pulmonare fac afecţiuni ale glandelor endocrine. Cele parte bronşitele, emfizemul pulmo- mai frecvente afecţiuni endocrine care nar, dispneea de efort etc.; evoluează cu creşterea greutăţii corpo- − tulburări de statică întîlnim la 70 % rale sunt sindromul Cushing (sindromul din obezi: cifoză dorsală, lordoză suprarenometabolic), hiperinsulinismul cervicală, picior plat, spondiloze, organic, sindromul adiposogenital. artroza şoldului, poliartroze; Stresul şi traumele psihice au un − tulburări din partea sistemului nervos rol de bază în modificarea obiceiurilor central: cefalee, astenie, vertijuri, alimentare, apetitul exagerat pentru obsesii, anxietate. dulciuri: fenomenul se explică prin stimu- Din cele prezentate se înţelege gra- larea eliberării de serotonină şi endorfine vitatea obezităţii. După unele date sta- la nivel cerebral. tistice, numai 30% dintre obezi ajung la Sedentarismul este prezent la o vîrsta de 70 de ani. Institutul Naţional mare parte dintre obezi; mobilitatea American de Sănătate raportează o generală se reduce treptat din cauza creştere accentuată a mortalităţii dacă greutăţii suplimentare, lipsa efortului în

54 indicele masei corporale depăşeşte Asocierea dintre dietă şi mişcare este 27 kg/m2; o creştere cu peste 35 kg/m2 indispensabilă şi depinde exclusiv de om, dublează morbiditatea şi mortalitatea muşchii fiind principalii consumatori de comparativ cu persoanele cu indicele calorii. Exerciţiile fizice şi sporturile pot normal; incidenţa morţii subite fără cauză influenţa metabolismul grăsimilor. Zilnic este de 40 de ori mai mare la obezi. se prescrie cu regularitate practicarea Tratamentul este complex şi constă 30–45 minute a exerciţiilor de anduranţă, din dietoterapie în combinaţie cu un adică a exerciţiilor îndeplinite cu un efort regim locomotor bine conturat şi aco- fizic de intensitate medie – mare pe care modat cerinţelor organismului. Principiul organismul le poate îndura (suporta). de bază de care trebuie să ţină seama Aceste exerciţii ameliorează cu priori- orice dietă este acela că pierderea de tate funcţiile muşchiului cardiac, funcţia greutate depinde de deficitul caloric, iar deficitul caloric depinde de numărul respiratorie, circulaţia sangvină şi sunt total de calorii consumate [5], de aceea folosite atît în antrenamentul sportivilor, dietoterapia urmăreşte negativarea cît şi în recuperarea după anumite boli balanţei energetice fără dezechilibrare sau accidente [1, 2]. nutriţională. Pentru aceasta, de către Mulţi autori recomandă zilnic mini- specialişti se va stabili o raţie zilnică mum 60 minute de activităţi fizice, la o hipoglucidică, hipolipidică şi normo sau intensitate medie în funcţie de posibi- hiperproteică. Raţia va fi hipocalorică, lităţile individuale. Omul contemporan ajungîndu-se pînă la 1300–1500 kcal/zi; ar trebui să-şi schimbe unele obiceiuri nu sunt recomandate regimurile de înfo- şi astfel să-şi crească cota zilnică de metare, cu raţii sub 1000 kcal/zi. Raţia se mişcare prin urcatul pe scări pînă la 4–5 calculează în funcţie de greutatea ideală etaje, mersul pe jos 2–8 km spre şcoală, potrivit înălţimii şi tipului constituţional. la facultate, serviciu, munca în grădină, Ea trebuie să conţină toate principiile mersul cu bicicleta (8 km), tenis, înot, alimentare, în proporţii echilibrate, fiind patinaj, volei, jogging etc. cunoscut conţinutul precis al tuturor ali- Joggingul [2] este o alergare în tem- mentelor recomandate. po uşor sau moderat, practicat pe teren Alimentele vor fi grupate îninterzise variat sau plat, fără spirit de competiţie, şi permise. Un obiectiv important al în scopul obţinerii şi menţinerii sănătăţii dietei, odată instituită, este combaterea senzaţiei de foame, care este indusă şi a bunei dispoziţii sau de prevenire şi de hipoglicemie; în acest scop se reco- combatere a unor factori de risc, cum mandă fragmentarea meselor la 5 pe zi, ar fi obezitatea, sedentarismul, stresul, luate la intervale de 3 ore, ultima fiind cu întărirea scheletului osos şi prevenirea 2–3 ore înaintea somnului de noapte. osteoporozei, creşterea duratei de viaţă, După o perioadă de restricţie alimentară combaterea stărilor depresive, întărirea intervine o reducere a arderilor celulare, inimii şi ameliorarea circulaţiei sangvine, ceea ce înseamnă că scăderea ponde- ameliorarea funcţiei plămînilor, reglarea rală nu este continuă, ci are perioade tensiunii arteriale, favorizarea somnului de stagnare. Pacienţii vor fi atenţionaţi de refacere. asupra acestui aspect, pentru a nu re- S. Dumitrescu (2003) recomandă nunţa la cură. să se înceapă alergarea cu o durată

55 de 10 minute în prima zi, crescînd apoi alizat în funcţie de toleranţă la efort şi progresiv cîte un minut la 2–3 zile pînă de patologia asociată. Elevul trebuie la o durată de 20 minute de 2–3 ori pe să fie convins de utilitatea a ceea ce va săptămînă. Mai tîrziu se va mări tempoul, face, să-i facă plăcere şi să dorească să însă cu multă prudenţă, folosindu-se de efectueze programul, să posede echipa- pulsometrie, pentru aprecierea adapta- ment adecvat, să efectueze o încălzire bilităţii la efort fizic. prealabilă. Kinetoterapia este metoda patogene- În aşa mod, obezitatea trebuie privită tică în tratrea complexă a obezităţii, iar ca o boală cu consecinţe grave şi nu ca obiectivele ei trebuie grupate în funcţie pe o simplă depăşire a greutăţii corpo- de etapele de acţiune ale tratamentului, rale, ea reprezintă o problemă enormă deoarece scăderea masei corporale, şi complexă pentru medicina modernă. după cum am menţionat mai sus, se Concretizînd situaţia epidemiologică în realizează în etape. În prima etapă – li- general, putem specifica că avem de a poliză, trebuie să urmărim, în paralel şi face cu o epidemie a obezităţii. reconstrucţia corporală, prin tonifierea Cel mai eficient mijloc de prevenire musculaturii. În faza a doua a tratamen- a obezităţii este educaţia spre o nutriţie tului kinetic se urmăreşte consolidarea corectă, sănătoasă, completată cu acti- rezultatelor obţinute, chiar dacă în vitate fizică moderată la toate vîrstele. această perioadă pierderile nu sunt atît În recuperarea obezităţii trebuie utilizate de evidente. Programele vor fi introdu- un complex de mijloace şi metode, iar se treptat după testarea obligatorie a cea mai eficientă este kinetoterapia. capacităţii de efort. Aceste programe Programul de recuperare trebuie să se constau în: realizeze într-un ciclu anual, constituit − antrenament la efort dozat, realizat din 3–4 microcicluri (2 luni fiecare). după metodologia utilizată în ca- Exerciţiile trebuie schimbate periodic, zul pacienţilor coronarieni; scopul o dată în 1,5–2 luni. Condiţia principală acesteia este de a realiza un fitness a succesului este efectuarea regulată cardiovascular eficient; a exerciţiilor, iar efortul fizic trebuie să − programe de mers (joggingul). asigure un consum considerabil de energie. Kinetoterapia în sală va fi bazată pe reeducarea respiratorie, tonifierea Complex de exerciţii musculaturii abdominale, exerciţii active libere, ulterior, exerciţii active rezistive cu 1. Stînd: în faţa oglinzii, redresarea co- îngreuierea realizată prin obiecte porta- rectivă a corpului, umerii pe aceeaşi tive de gimnastică (bastoane, măciuci, linie paralelă cu solul, alternativ cu gantere cu greutăţi progresive, mingi relaxare, repetări de 10 ori. medicinale etc.), din decubit dorsal, 2. Stînd: în faţa oglinzii, ridicarea pe lateral sau ventral exerciţii de tîrîre care vîrfuri şi menţinerea poziţiei corec- duc la un consum energetic mare; peda- tive, repetări de 10 ori. laj, hidrokinetoterapie, electrostimulare 3. Stînd: spatele lipit de perete, cu musculară (gimnastica pasivă), masaj. braţele sus, sau pe lîngă trunchi, la Tratamentul trebuie să fie individu- T1 contracţia musculaturii întregului 56 corp, la T2 alternativ relaxarea mus- cerea unui braţ la vîrful piciorului culaturii fără deplasarea segmente- opus, alternativ stînga–dreapta, cu lor corpului. arcuire. 4. Stînd: spatele lipit de perete, braţele 18. Aşezat: sprijin înapoi pe coate, ridi- oblic sus, îndoirea trunchiului late- carea membrelor inferioare la 15–20 ral, alternativ stînga şi dreapta, fără de grade, menţinere, revenire. a pierde contactul cu peretele. 19. Aşezat: sprijin înapoi pe coate, forfe- 5. Stînd depărtat: cu bastonul prins carea membrelor inferioare la 20–45 oblic la spate, înclinarea trunchiului de grade (4–8 timpi). lateral dreapta şi revenire, lateral 20. Aşezat: revenire cu membrele in- stînga şi revenire, repetări de 8–10 ferioare întinse, cu menţinerea 2–4 ori. timpi. 6. Stînd: cu picioarele depărtat, rotiri 21. Aşezat: gambele încrucişate, ge- de trunchi menţinînd abdomenul nunchii duşi în afară, întinderea supt. trunchiului pe axul vertical, împingînd 7. Stînd: braţele întinse înainte, du- cu mîinile în sol, inspiraţie profundă, cerea alternativă a unui picior la revenire cu expiraţie. braţul opus. 22. Aşezat cîte doi: spate la spate, pi- Atîrnat: cu faţa la scara fixă, părţile 8. cioarele depărtate, braţele întinse corpului simetric, alungirea corpului sus, de mîini apucat, îndoire laterală prin întinderea forţată a membrelor de trunchi, alternativ stînga şi dreap- inferioare, repetări de 10 ori. ta, repetări de 6–8 ori. 9. Atîrnat: cu faţa la scara fixă, ducerea Aşezat pe scaun: cu un baston sub genunchilor îndoiţi lateral stînga, 23. tălpi, rularea acestuia înainte–îna- dreapta, repetări de 4–6 ori. poi. 10. Mers: 2–3 timpi cu abdomenul supt şi inspiraţie profundă, expiraţie profun- 24. Aşezat pe scaun: cu picioarele pe dă şi relaxare următorii 2–3 timpi. un prosop întins pe sol, subiectul 11. Mers: braţele lateral, înclinarea trun- încearcă să ruleze prosopul sub chiului înainte şi ducerea alternativă tălpi, cu ajutorul degetelor. a unui genunchi la piept. 25. Aşezat: cu picioarele aşezate pe 12. Mers: pe vîrfuri, cu braţele sus, ab- o minge medicinală, rostogolirea domenul tras şi contractat. mingii înainte şi înapoi cu vîrful pi- 13. Mers corectiv pe vîrfuri – 2 lungimi cioarelor. de sală. 26. Aşezat: cu o minge medicinală între 14. Mers cu respiraţie controlată – 2 tălpi, vîrfurile întinse, ducerea picioa- lungimi de sală. relor lateral stînga – dreapta. 15. Mers: ridicarea genunchiului drept la 27. Aşezat: cu un cordon elastic ţinut la orizontală la fiecare pas – 2 lungimi mijloc cu vîrfurile picioarelor, cape- de sală. tele ţinute în mîini, întinderea cordo- 16. Mers corectiv cu autocontrol – 2 nului cu vîrfurile picioarelor. lungimi de sală. 28. Aşezat: sprijin înapoi pe coate, ri- 17. Aşezat: cu picioarele depărtate, dicarea membrelor inferioare la 40 întinse, răsucirea trunchiului şi du- de grade, ducerea lor pe sol stînga

57 – dreapta, mult lateral – revenire în 32. Decubit dorsal: picioarele sub prima acelaşi fel. bară a spalierului, ridicarea trunchiu- 29. Pe genunchi: pe călcîie aşezat, du- lui la 90 de grade cu mîinile pe coap- cerea braţelor sus şi inspiraţie, în- se, la ceafă, cu braţele întinse sau cu doirea trunchiului înainte, ducerea o minge medicinală în mîini. braţelor întinse cu mîinile pe sol şi 33. Decubit ventral: braţele întinse îna- expiraţie forţată. inte, tîrîre braţ, picior opus, trunchiul 30. Pe genunchi: braţele sus, aşezare pe în extensie. o coapsă cu ducerea braţelor jos în 34. Atîrnat: ducerea genunchiului la afara trunchiului stînga – dreapta. piept. 31. Decubit dorsal: picioarele fixate, ră- 35. Atîrnat: balansarea laterală a mem- sucirea trunchiului stînga – dreapta, brelor inferioare pe lîngă spalier. cu mîinile la ceafă, revenire.

Bibliografie: 1. Drăgan I. „Cei 50 H” inamici ai sănătăţii – obezitatea. Bucureşti, 2005. 2. Dumitrescu S. Gogg Jogging – alergi pentru viaţă. Bucureşti: Editura Cartea de Buzunar, 2003. 3. Беюл Е. А. и др. Ожирение. Москва: Изд. Медицина, 1985. 4. Справочник по детской лечебной физкультуре/Под ред. М.И. Фонарёва. Л.: Медицина, 1983. 5. Шурыгин Д.Я. и др. Ожирение. Ленинград: Изд. Медицина, 1980. 6. Bjorntorp P. Metabolic implications of body fat distribution // Diabetes care, Vol 14, p. 1132– 1143, 1991. 7. Bjorntorp P. Evolution of the understanding of the role of exercise in obesity and its complications // Int. J. Obes Relat. Metab. Disord, nr. 19, p. 1–4, 1995.

58 DivertIs

Atribuirea dreptului de găzduire a Congresului constituie o recunoaştere pe plan internaţional a succeselor obţinute de ştiinţa sportivă din Republica Moldova. Veaceslav Manolachi

Sportul olimpic şi sportul pentru toţi

Cu acest generic relevant, în perioa- invitaţi din Turcia, China, Rusia, Ucraina, da 12–15 septembrie 2011, la Chişinău, Cehia, Grecia, Kazahstan, România, s-a desfăşurat ediţia jubiliară, a XV-a, a Polonia, Ţările Baltice, Belarus şi Repu- Congresului Ştiinţific Internaţional con- blica Moldova şi-au dat mâna în semn sacrat aniversării a 60-a a organizării de prietenie în sala mare a Palatului învăţământului superior de cultură fizică Republicii. şi sport din Republica Moldova. În afară de invitaţii de onoare de peste Acest eveniment de mare anvergură hotare, la manifestare a fost prezentă a demarat sub patronatul Comitetului conducerea ţării, absolvenţi celebri care Internaţional Olimpic, Academiei Inter- au venit să felicite Universitatea de Stat naţionale Olimpice, Asociaţiei Internaţi- de Educaţie Fizică şi Sport, specialişti onale a Universităţilor de Cultură Fizică în domeniu, oameni dedicaţi sportului, şi Sport. educaţiei fizice, mişcării olimpice şi ma- Deschiderea solemnă a Congresului nagementului sportiv, profesorii de azi şi a avut loc la Palatul Republicii în ziua de ieri ai Universităţii. de 13 septembrie 2011. În prestigioasa Comitetul ştiinţific al Congresului: sală a Palatului, sub flamura tricolorului, Preşedinte – Veaceslav Manolachi supravegheaţi de o impunătoare şi deo- (Moldova). sebit de sugestivă emblemă, racordată Vicepreşedinţi – Boris Rîşneac (Mol- exact la tematica congresului, prezidiul dova), Petru Demcenco (Moldova). şi-a ocupat locurile. Oaspeţi de onoare: Membrii Comitetului Ştiinţific – V. Pla- Karat Zakirianov (Kazahstan), Preşedin- tonov (Ucraina), V. Balsevici (Rusia), M. tele Asociaţiei Internaţionale a Universi- Bulatova (Ucraina), S.Bubka (Ucraina), tăţilor de Cultură Fizică şi Sport, Serghei N. Volkov (Rusia), D. Gangas (Grecia), Bubka, preşedintele Comitetului Naţional Gh. Duca (Moldova), K. Zakirianov Olimpic din Ucraina, Isidoras Kouvelos (Kazahstan), M. Kobrinski (Belarus), V. (Grecia), membru al executivului Co- Cojocaru (România), L. Lubîşeva (Ru- mitetului Internaţional Olimpic, Nicolae sia), V. Plahotniuc (Moldova), ZHONG Juravschi, dublu campion, Preşedintele BingShu (China). Comitetului Naţional Olimpic al Moldo- Moderatorul acestei acţiuni de am- vei, Ion Cebanu, ministrul Tineretului ploare a fost Iurie Carp, şeful Secţiei şi Sportului al Republicii Moldova, alte Studii USEFS. persoane oficiale. În cuvântul său de salut, Veaceslav 40 de ţări au dat curs invitaţiei noastre Manolachi, rectorul Universităţii de Stat şi şi-au trimis solii lor. Cei peste 150 de de Educaţie Fizică şi Sport, avea să

59 menţioneze următoarele: „Acest înalt for aplaudat îndelung momentul festiv. Într-o ştiinţific se desfăşoară pentru prima oară latină perfectă, pe un ton bine regizat, în Republica Moldova şi este consacrat Iurie Carp a dat citire textului imprimat aniversării a 60-a a organizării învăţă- în Diplome. Copleşiţi de emoţii, cei doi mântului superior de cultură fizică din titulari au îmbrăcat mantia şi şi-au pus ţara noastră. Noi suntem recunoscători toca de Doctor Honoris Causa, după care Asociaţiei Internaţionale a Universităţilor au mulţumit cordial dlui rector Veaceslav de Cultură Fizică şi Sport, care, apreci- Manolachi, iar în numele acestuia – între- ind aportul nostru în dezvoltarea teoriei gii Universităţi de Stat de Educaţie Fizică şi metodicii educaţiei fizice şi sportului, şi Sport pentru înalta distincţie. ne-a încredinţat să organizăm acest În cuvântul său de felicitare, dl Vea- Congres”. ceslav Manolachi a accentuat: „Toţi După deschiderea solemnă a Con- cunosc că Serghei Bubka este o legen- gresului a urmat şedinţa în plen. În ca- dă mondială, care a avut foarte multe drul şedinţei au fost audiate mai multe recorduri mondiale şi a atins un nivel alocuţiuni cu o tematică variată: Reţineţi: extraordinar”. „Activitatea ştiinţifică şi inovaţională în Şi ca o continuare a gândului expus Universitatea de Stat de Educaţie Fizică de domnul rector, voi cita un fragment şi Sport” – Veaceslav Manolachi (Moldo- spicuit din Большая Олимпийская va); „Sportul olimpic în secolul al XXI-lea: Энциклопедия (vol. 2) – o ediţie ex- nouă dimensiune socioeconomică” – Ser- traordinară pe care o puteţi consulta în ghei Bubka (Ucraina); „Contribuţia AIO la sala de lectură a bibliotecii USEFS, de învăţământul olimpic pe parcursul a 50 de unde am desprins următoarele: „Serghei ani”– Isidor Kouvelos (Grecia); „Educaţia Bubka, maestru emerit în sport, sextriplu fizică şi sportul universitar în China: vizi- campion mondial, european şi olimpic. une strategică” – ZHONG BingShu (Chi- A stabilit 35 de recorduri mondiale. Este na); „Teoria periodizării pregătirii sportive: primul atlet care a sărit cu prăjina la o istorie şi contemporaneitate”–Vladimir înălţime de 6 metri”. Platonov (Ucraina); „Rolul informaţiei şi Şi încă ceva. Ceva foarte important. locul neuroştiinţelor în viitorul sportului de Într-o emisiune televizată realizată de elită” – P. Hillerin P. (România). Alexandru Grecu la „Arena Publika” din Momentul de vârf al şedinţei în plen 12 septembrie 2011, cu participarea mai l-a constituit convocarea Senatului într-o multor oaspeţi ai Congresului Interna- şedinţă ad-hoc cu participarea tuturor ţional „Sportul olimpic şi sportul pentru membrilor Senatului USEFS. Sub acor- toţi”, autorul emisiunii a precizat: „În total, durile imnului GAUDEAMUS, înveşmân- Serghei Bubka a stabilit 35 de recorduri taţi în robe, membrii Senatului au trecut mondiale. Al cincilea său record, obţinut de-a lungul sălii, după care a urmat în 1985 la Paris, rămâne a fi unul istoric. ceremonia de înmânare a diplomelor de Serghei Bubka a devenit atunci primul Doctor Honoris Causa domnilor Serghei atlet care a sărit cu prăjina la o înălţime Bubka, Preşedintele Comitetului Naţional de 6 metri. Ultimul record, de 6 metri şi Olimpic din Ucraina, şi Isidoras Kouve- 15 centimetri stabilit, din 1993 a rămas los (Grecia), Preşedintele Academiei de neatins şi până astăzi”. Internaţionale Olimpice. Sala arhiplină a Aşadar, legendarul Serghei Bubka

60 este cel mai bun atlet din toate timpurile sportivi celebri, antrenori emeriţi, absol- la proba sărituri cu prăjina. venţi ai USEFS. Cu atât mai mare este mândria noas- Veaceslav Manolachi ne-a purtat prin tră de a-l avea ca oaspete de onoare la toată istoria USEFS, de la 1951 încoace, Chişinău, dar mai ales, la USEFS, unde pe când se instituia Facultatea de Edu- nu a mai fost de ani buni. caţie Fizică şi Sport în cadrul Institutului Au urmat apoi un şir de comunicări, Pedagogic „Ion Creangă” din Chişinău. toate fiind raportate la sportul olimpic şi A pomenit şi de primul decan al facultăţii, problemele ce derivă din situaţia în care dl academician Boris Melnic, numit în se află acesta la ora actuală. funcţie în anul 1954. S-a referit la toţi Vladimir Platonov, rectorul Universită- decanii care s-au perindat pe parcursul ţii de Educaţie Fizică şi Sport din Kiev, a anilor. Cu mult respect a vorbit şi despre ţinut să menţioneze: „Republica Moldova primul rector al INEFS, Pavel Tolmaciov, este o ţară mică, dar are sportivi mari ales în funcţie în anul 1991. în cele mai diverse probe. Sportivii dvs. În 1996, Institutul de Stat de Educaţie vin la cantonamente în Ucraina, ai noştri Fizică şi Sport este reorganizat în Uni- vin la Chişinău şi sper că aceste relaţii versitatea de Stat de Educaţie Fizică şi de prietenie vor dura în timp. Revin de Sport, care produce sportivi de calibru fiecare dată cu plăcere la Chişinău. Am mondial şi intrenaţional. A trecut în revistă aici prieteni de copilărie, colegi cu care doar câteva nume, absolvenţi ai USEFS, am început să practic sportul şi care astăzi personalităţi celebre în domeniul până astăzi continuă să muncească ca sportului: Igor Dobrovolski, campion antrenori”. olimpic (fotbal); Nicolae Juravschi, dublu Vom deschide aici paranteza pentru campion olimpic, medaliat cu argint la a vă comunica, dar nu fără mândrie, că Jocurile Olimpice de la Atlanta (caiac- Vladimir Platonov este originar din oraşul canoe); Larisa Popova, campiaonă Chişinău. olimpică (canotaj); Tudor Casapu, cam- Mai relaxată, dar nu lipsită de atracti- pion olimpic (haltere); Serghei Mureico, vitate, după-amiaza zilei de 13 septem- medaliat cu bronz la Jocurile Olimpice de brie a continuat cu o recepţie la Palatul la Atlanta (lupte greco-romane); Natalia Republicii cu participarea conducerii de Valeeva, medaliată cu bronz la Jocurile vârf a republicii. Olimpice de la Barcelona (tir cu arcul); Eleganta sală de conferinţe a oferit Oleg Creţu, campion olimpic la Jocurile ambianţa necesară şi condiţii tehnice su- Paralimpice (judo); Veaceslav Gojan, perioare derulării lucrărilor Congresului. medalait cu bronz la Jocurile Olimpice Şi nu doar lucrărilor, ci şi spectacolului din Beijing (box). În continuare, rectorul cultural-sportiv organizat şi prezentat la a dat citire unor nume notorii de campioni cel mai înalt nivel artistic de către stu- şi premianţi ai campionatelor europene şi denţii USEFS. mondiale. Lista a fost impunătoare. În sală au mai fost prezenţi: primul Cu deosebit interes a fost aşteptată Preşedinte al Republicii Moldova, dl sosirea preşedintelui interimar al Repu- Mircea Snegur, ex-prim-ministrul Vasile blicii Moldova, dl Marian Lupu. Întâmpinat Tarlev, academicianul Gheorghe Duca, cu ovaţii, Domnia Sa a felicitat participan- jurnaliştii sportivi Efim Josanu, Ion Robu, ţii la Congres menţionând următoarele:

61 „Ţara noastră, graţie eforturilor asiduie pentru întreaga activitate desfăşurată în ale sportivilor şi antrenorilor, precum şi cei 60 de ani de la fondare. ale oamenilor de ştiinţă preocupaţi de Dincolo de altele, multe cadouri, toate sport, se poate mândri cu realizările sale de preţ, dăruite de către oaspeţii veniţi la sportive şi de cercetare, cu rezultatele Congres, privirea s-a oprit asupra unui competitive şi apreciate în lumea întrea- covor, foarte elegant, de dimensiuni nu gă. Republica Moldova se mândreşte cu prea mari, dar în care a încăput perfect sportivii săi de performanţă, care sunt chipul unui domn. Executat în culori ambasadori fideli ai micului nostru stat. pastelate, meşterii din Kazahstan, cu Alături de eforturile privind dezvoltarea o iscusinţă deosebită şi cu o exactitate sportului de performanţă, este necesar de invidiat, au izbutit să redea întocmai să acţionăm şi în scopul dezvoltării caracterul rectorului USEFS, Veaceslav sportului pentru toţi. Convingerea mea Manolachi. este că sportul pentru toţi trebuie să de- Aşadar, septembrie al lui 2011 a venit vină o activitate socială de interes naţi- cu importante premii şi medalii pentru onal în Moldova. În mod firesc, o ţară, USEFS. cetăţenii căreia îmbrăţişează valorile Or, toate acestea vin să exprime fundamentale ale educaţieii fizice şi gestul de înaltă preţuire pentru eforturile sportului – sănătate, educaţie, recreere depuse de către domnul Veaceslav Ma- şi socializare – are mult mai multe oportu- nolachi, întru edificarea şi prosperarea nităţi să meargă în ascendenţă, pe calea instituţiei pe care Domnia Sa cu onoare prosperării şi progresului”. o conduce. Un mesaj de salut a rostit şi dl Leonid Atmosfera din sală s-a descătuşat Bujor în numele premierului Vlad Filat, definitiv când în scenă a intrat orches- iar viceprim-ministrul Mihai Moldovan a tra de muzică populară „Lăutarii”, cu o înmânat din partea Guvernului Republicii seamă de interpreţi notorii ai cântecului Moldova diplome de merit unui grup de popular: Ion Paladi, Arsene Botnaru. La profesori ai USEFS. pupitrul faimoasei orchestre – Corneliu Ministerul Educaţiei al Republicii Botgros. Moldova, în persoana dnei Loretta Interpreta de muzică uşoară şi jazz Handrabura, viceministru, a venit cu un Larisa Busuioc ne-a încântat sufletul mesaj de felicitare şi cu diplome pentru cu trei piese absolut excepţionale. Şi profesorii USEFS. pe această cale ţinem să-i mulţumim Medalia de argint, pe care stă incrus- distinsei doamne pentru participare în tat „60 de ani de la organizarea Învăţă- spectacol, dar şi pentru mărinimosul gest mântului Superior de Cultură Fizică din de a ne fi dăruit instituţiei noastre 100 de Republica Moldova”, a fost înmânată dlui exemplare de CD-uri intitulate „Now or Veaceslav Manolachi de către Preşe- Never” pentru a fi distribuite gratuit cola- dintele Academiei de Ştiinţe a Republici boratorilor şi studenţilor universităţii. Moldova, dl Gheorghe Duca. A urmat apoi un florilegiu de cântece Prezenţa în sală a înalţilor demnitari de muzică uşoară. de stat a însemnat un gest de înaltă pre- Sala toată s-a umplut de eleganţă la ţuire şi consideraţiune acordată Univer- apariţia Olgăi Ciolacu, superba Doamnă sităţii de Stat de Educaţie Fizică şi Sport a estradei noastre, dar şi o neîntrecută

62 interpretă de muzică populară. Vocea ei de 15 septembrie, unde a fost adoptată tulburătoare ca o romanţă ne-a purtat şi Rezoluţia Congresului Ştiinţific. în ritmul unui tango, apoi ceva mai lent, Forumul ştiinţific „Sportul olimpic şi după care a urmat o invitaţie la o horă sportul pentru toţi” a fost unul de analiză strămoşească, care de fapt a şi pus punct şi bilanţ, dar şi de consolidare a relaţiilor festivităţii. de colaborare dintre instituţiile superioare Moderator şi autor de scenariu a fost de profil din mai multe ţări ale lumii. cunoscutul jurnalist Andrei Porubin. Aşadar, USEFS a ajuns la ora bilan- Cea de-a doua zi a Congresului a ţului. La ora unor împliniri îmbucurătoare. fost mult mai încărcată. S-a lucrat intens. La ceas aniversar cu multe realizări, cu Concomitent, în sala Senatului s-a desfă- multe proiecte de viitor, dar şi probleme şurat Şedinţa Asociaţiei Internaţionale a care abia îşi aşteaptă rezolvarea. Universităţilor de Cultură Fizică şi Sport, Dorim Universităţii de Stat de Educa- iar în aulele Universităţii, repartizaţi în ţie Fizică şi Sport noi realizări, noi izbânzi secţiuni, participanţii la Congres au au- pe tărâmul învăţământului superior de diat rapoarte, comunicări şi au participat cultură fizică şi sport şi latinescul: la discuţii. Vivat! Crescat! Floreat! Voi enumera tematica celor 6 sec- ţiuni: P.S. În suita de manifestări prilejuite Secţiunea nr. 1. Mişcarea olimpică, de acest important eveniment se înscriu sportul paralimpic. şi cele trei expoziţii de carte organizate Secţiunea nr. 2. Bazele teoretico- de către colaboratorii Bibliotecii USEFS. metodologice ale pregătirii sportive. Pe toată perioada Congresului, dar şi Secţiunea nr. 3. Metodologia per- după, în sala de lectură au fost vernisate fecţionării educaţiei fizice în cadrul 2 expoziţii de carte: „Citius! Altius! For- sistemului de învăţământ. tius! şi „Apariţii editoriale”. Secţiunea nr. 4. Bazele teoretico- metodologice ale sitemului de pre- Cea de-a treia expoziţie, cu genericul gătire a specialiştilor din domeniul „Din colecţia Bibliotecii USEFS”, a avut culturii fizice în contextul integrării un caracter ambulant. În prima zi a Con- europene. gresului a fost expusă în holul Palatului Secţiunea nr. 5. Medicina sportivă Republicii, în ziua a doua, transferată în şi kinetoterapia. incinta USEFS. Este de remarcat faptul Secţiunea nr. 6. Aspecte psihopeda- că expoziţia a fost un succes, dar şi o gogice, sociale, filosofice, manageria- plăcută surpriză pentru vizitatori, mai le şi legislative ale culturii fizice. ales pentru profesorii USEFS de ieri şi Am ţinut să precizez genericul sec- de azi, care au avut bucuria reîntâlnirii ţiunilor pentru a semnala diversitatea cu propriile lor cărţi, aşezate frumos pe problemelor abordate la Congres. standurile expoziţiei, întrunite sub ge- Au avut loc discuţii şi s-au conturat nericul „Activitatea metodico-ştiinţifică a anumite soluţii. Colegialitatea, ţinuta inte- profesorilor USEFS”. lectuală şi calmul au caracterizat lucrările Vizitatorii au putut urmări lucrările Congresului, ale cărui concluzii au fost Conferinţelor ştiinţifice internaţionale ale rezumate şi expuse în ultima zi, în data profesorilor, masteranzilor, precum şi ale

63 studenţilor USEFS, orînduite într-o ordine venit doamnei Victoria Toma, directoarea invers cronologică. Bibliotecii. Cum era şi firesc, pe prim-plan au fost Or, acesta a însemnat un prim exa- plasate Materialele Congresului Ştiinţific men de promovare pe care proaspăta Internaţional „Sportul Olimpic şi sportul directoare l-a susţinut cu brio. pentru toţi”, ediţia a XV-a. Cele 2 volume Iată o altă modalitate de valorificare masive, cu miros de vopsea tipografică a colecţiei. Dar una dintre cele mai efi- încă, apărute la Editura USEFS în ajun, cace. au găzduit circa 350 de articole, dintre Aşadar, colaboratorii Bibliotecii s-au care 95 poartă semnătura profesorilor încadrat plenar în activităţile prilejuite USEFS. de Congres. E şi acesta un crâmpei din istoria Cu ceva timp dinaintea Congresului, USEFS, dar şi a Bibliotecii, care este holul Bibliotecii a fost amenajat cu o deţinătoarea acestor publicaţii. impunătoare galerie de portrete ale cla- Un loc aparte la această expoziţia i-a sicilor literaturii române. revenit ediţiei jubiliare: „Universitatea de A fost înfrumuseţat panoul publicitar Stat de Educaţie Fizică şi Sport. Aniver- al Bibliotecii cu o emoţionantă pledoarie sarea a 60-a a organizării învăţământului pentru cea mai veche, dar şi cea mai superior de cultură fizică din Republica nobilă profesie – cea de bibliotecar, Moldova”. Apărută în condiţii grafice după care urmează crâmpeie din istoria excelente, lucrarea se prezintă ca o Bibliotecii USEFS. adevărată bijuterie tipografică. Conţinutul De la 1991 pornire... Aici ţin să fac ur- acesteia fiind pe potriva veşmântului pe mătoarea remarcă: în acest an, Bibliote- care îl poartă, exact aşa cum se cuvine ca USEFS rotunjeşte exact două decenii la zi mare. de la fondare. 20 de ani de activitate. 20 Prin amabilitatea colaboratorilor Bibli- de ani de ascensiune. Cifre, date aşezate otecii USEFS, vizitatorii au primit răspun- cronologic vin să reflecte paşii parcurşi suri exacte, comentarii bine formulate, de bibliotecă timp de 20 de ani. cu o singură precizare, cum ar fi: cărţile Deci şi biblioteca a ajuns la ora de expuse nu sunt decât o parte din bogata bilanţ, la ceas aniversar. colecţie pe care o deţine biblioteca noas- Pe această cale ţin să felicit toţi cola- tră. De aici şi invitaţia adresată tuturor boratorii Bibliotecii cu frumosul jubileu de vizitatorilor: Vă aşteptăm la bibliotecă!, 20 de ani. Să le urez noi realizări, cititori care a fost şi rămâne a fi un templu al mulţi şi buni, dornici de cunoaştere nouă culturii şi spiritualităţii. şi, desigur, nelipsitul, la asemenea ocazii, Acum pot spune, cu certitudine, că românescul: La mai mult şi la mai mare!, expoziţia a fost un succes, graţie efor- fără de care urarea ar fi mai săracă, nu turilor depuse de către colaboratorii ştiu cum. bibliotecii: Tamara Cotoman, Ana Ciu- maşu, Nina Narschina, Victoria Podari, Tamara COTOMAN, Olesea Broslavschi. Iar greul muncii şi Şef Serviciu Achiziţii, responsabilitatea pentru buna organizare Biblioteca USEFS şi desfăşurare a acestor activităţi i-a re-

64 Forumul internaţional al profesorilor de educaţie fizică

Panfil Sava, conferenţiar universitar, USEFS, Chişinău, Lilia Palamarciuc, lector universitar, USM, Chişinău, Sergiu Arhiliuc, doctor, conf. univ., USEFS

The material contains information about the organisation and the Program of development of the International Forum of Physical Education Teachers.

Key-words: international forum, Teoretic ,,Petru Rareş”, Liceul Teoretic physical education teachers, lesson, „Ştefan cel Mare”, Liceul Teoretic cu dynamic games, resolution forum. Profil Sportiv nr. 2). Un mare aport în organizarea şi des- În perioada 06–10 iulie 2011, în Liceul făşurarea acestui forum le-a revenit unor Teoretic cu profil sportiv nr. 2 din mun. personalităţi şi specialişti atît din dome- Chişinău s-a desfăşurat, pentru prima niul învăţămîntului, cît şi din domeniul dată, Forumul Internaţional al Profesorilor educaţiei fizice, turismului şi sportului, de Educaţie Fizică sub genericul “Jocurile printre care enumerăm următorii: dinamice la lecţia de educaţie fizică”. • MIHAIL ŞLEAHTIŢCHI – Ministrul Forumul a fost organizat şi desfăşurat Educaţiei al Republicii Moldova; de Federaţia Sportului Şcolar din Re- • TATIANA NAGNIBEDA-TVERDO- publica Moldova, susţinut de Ministerul HLEB – Director General a Direcţiei Educaţiei, Ministerul Tineretului şi Spor- Generale Educaţie, Tineret şi Sport a tului, Direcţia Generală Educaţie, Tineret Consiliului municipal Chişinău, şi Sport a Consiliului municipal Chişinău, • VICTOR PĂGÎNU – responsabil la Federaţia Moldovenească de Fotbal, Ministerul Educaţiei pentru disciplina Federaţia Naţională de Baschet, Fede- de studii Educaţie fizică; raţia Turismului Sportiv din Republica • OXANA MIHNIOVA – preşedintele Moldova, Tabăra de odihnă pentru copii Federaţiei Sportului Şcolar, profe- ”Luceafărul” din orăşelul Vadu-lui-Vodă, sor de educaţie fizică, grad didactic precum şi de instituţia gazdă. doi, Liceul Teoretic „Lucian Blaga”, La Forum au participat 61 de persoa- Chişinău; ne: (Ucraina – 3 persoane, România – 4 • GRIGORE CRĂCIUN – secretarul persoane, Bulgaria – 3 persoane, Rusia general al Federaţiei Sportului Şco- – 1 persoană, Republica Moldova – 50 lar, doctor în Pedagogie, UCC din persoane (profesori de educaţie fizică Republica Moldova, moderatorul din mun. Chişinău, Rezina, Anenii Noi, Forumului; Căuşeni etc.), studenţi de la Universita- • IURIE BERLINSCHI – director de tea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport, proiect „Forumul Internaţional al Pro- Universitatea de Stat din Moldova şi fesorilor de Educaţie Fizică”, profesor elevi de la liceele mun. Chişinău (Liceul de educaţie fizică, grad didactic unu,

65 Liceul Teoretic „Ştefan cel Mare”, 1. Conferinţa teoretico-metodică: Chişinău; „Educaţie fizică şi sportul şcolar”. Ra- • VASILE ŞLEAGUN – Preşedintele portul de bază „Noi abordări în predarea Federaţiei Naţionale de Baschet; disciplinii de studii Educaţie fizică” a fost • CONSTANTIN CIORBĂ – doctor prezentat de conferenţiarul universitar habilitat în pedagogie, profesor uni- Panfil Sava. În contextul raportului, par- versitar; ticipanţii au prezentat proiecte, rezumate • PANFIL SAVA – profesor de educaţie şi teze referitoare la modernizarea edu- fizică, grad didactic superior, confe- caţiei fizice şi sportului şcolar. renţiar universitar, şeful Departamen- 2. Dezbateri în cadrul Meselor ro- tului Formare Profesională Continuă, tunde pentru discutarea următoarelor Universitatea de Stat de Educaţie probleme: Fizică şi Sport; • VADIM COGAN – vicepreşedinte al • Evaluarea elevilor la disciplina de Federaţiei de Turism din Ucraina, studii Educaţie fizică; Maestru în Sport; • Activitatea extracurriculară sportivă • ANDREI GHIMP – conferenţiar uni- în instituţiile de învăţămînt preuniver- versitar, Catedra Teoria şi Metodica sitar din Republica Moldova. jocurilor sportive, Universitatea de 3. Activităţi motrice demonstrative Stat de Educaţie Fizică şi Sport; axate pe utilizarea diverselor jocuri dina- • VALERIU FILIPOV – doctor în peda- mice în dependenţă de anumiţi factori: gogie, profesor de educaţie fizică, – jocuri dinamice pentru clasele pri- grad didactic superior, Liceul Teoretic mare; „A. Russo”, Cojuşna, Străşeni; – jocuri dinamice pe apă; • VICTOR BUFTEA – conferenţiar – jocuri dinamice cu frînghii; universitar, doctor în pedagogie, – jocuri dinamice cu elemente de Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport. fotbal; – jocuri dinamice pentru însuşirea ele- Printre obiectivele prioritare ale Foru- mentelor de gimnastică; mului menţionăm doar două, şi anume: – jocuri dinamice cu elemente de 1) promovarea experienţei avansate baschet; bazate pe aplicarea noilor tehnologii – jocuri dinamice cu elemente de ori- educaţionale în cadrul lecţiilor de edu- entare sportivă; caţie fizică. 2) abordări contemporane referitoare – jocuri dinamice pentru însuşirea la popularizarea în rîndurile elevilor a procedeelor de volei; culturii sănătăţii şi modului sănătos de – jocuri de restabilire a forţelor fizice şi viaţă. psihice ale elevului; – jocuri dinamice cu elemente din jocul Obiectivele vizate au fost realizate prin intermediul diverselor activităţi, naţional «Oina». acestea încadrînd profesori şcolari şi 4. Seminar teoretic – practic la tu- universitari, arbitri, alţi specialişti. În ca- rismul sportiv. În cadrul seminarului drul Forumului s-au realizat următoarele s-au desfăşurat activităţi demonstrative activităţi: practice şi teoretice. În total s-au demon-

66 strat 10 activităţi instructiv – metodice la cursurilor de perfecţionare organiza- următoarele capitole: te de USEFS; – turism pedestru; • perfecţionarea sistemului de evaluare – turism montan; a competenţelor elevilor la disciplina – turism nautic; de învăţămînt Educaţie fizică; – organizarea şi desfăşurarea com- • evaluarea cu note diferenţiate, apre- petiţiilor la turismul sportiv. cierea fiind obligatorie pentru toţi 5. Seara prieteniei. elevii; • implementarea în practica educaţio- 6. Joc amical la volei. nală celei de a treia oră de educaţie 7. Conferinţa de totalizare a Foru- fizică; mului. • perfecţionarea sistemului activităţilor Participanţii Forumului Internaţional al sportive extracurriculare cu caracter Profesorilor de Educaţia Fizică au adop- asanativ; tat o rezoluţie, în care se menţionează • fondarea Asociaţiei Profesorilor de că organele legislative şi executive din Educaţia Fizică din Republica Moldo- Republica Moldova, instituţiile de stat şi va şi promovarea acesteia în calitate cele private, asociaţiile şi organizaţiile de membru cu drepturi depline a specializate în domeniul educaţiei fizice Asociaţiei Europene specializate. şi sportului, precum şi mass-media, dar În final, menţionăm, că Forumul Inter- şi toţi specialiştii din domeniul culturii fizi- naţional al profesorilor de educaţie fizică ce trebuie să acorde o atenţie sporită în din Republica Moldova (cu participarea vederea intensificării activităţii referitoare specialiştilor din alte ţări) este o modalita- la popularizarea şi promovarea modului te eficientă de a întruni specialiştii dome- sănătos de viaţă. Printre alte probleme niului pentru a-i informa şi documenta cu punctate în rezoluţie mai menţionăm diverse inovaţii şi practici educaţionale doar cîteva mai prioritare, şi anume: moderne. Această idee este confirmată • perfecţionarea Legii Republicii Mol- şi de lansarea, la finalul Forumului, a dova cu privire la cultura fizică şi lucrării: „Mişcarea – viaţă”: Culegere de sport; lucrări teoretice şi metodico – practice • modernizarea şi consolidarea bazei ale Forumului Internaţional al Profesori- metodico-didactice şi tehnico – ma- lor de Educaţie Fizică. – Ch.: „Maxtipar” teriale ale disciplinei de studii Edu- SRL, 2011. – 188 p. Culegerea conţine caţie fizică; materiale cu caracter teoretic şi practic, care au fost prezentate în cadrul Foru- • perfecţionarea sistemului de apre- mului şi care sunt utile pentru profesori, ciere a activităţii profesorului de alţi specialişti ai domeniului. educaţia fizică reieşind din cerinţele Notă: Federaţia Sportului Şcolar al actuale ale curriculumului şcolar; Republicii Moldova a hotărît: • orele de educaţie fizică la clasele Forumul Internaţional al Profesorilor primare (1–4) să fie desfăşurate de de Educaţie Fizică din Republica Moldova către specialistul calificat (profesorul să fie organizat o dată la doi ani. de educaţie fizică), iar în cazul cînd Stimaţi profesori, Vă invităm să partici- orele sunt predate de învăţătorul din paţi activ şi creativ la lucrările Forumului, clasele primare, acesta urmează să ediţia a doua, care se va desfăşura în obţină certificat de calificare în cadrul anul 2013.

67 Semnal la un act de cultură şi spiritualitate

În plină toamnă, în premieră, la pentru biblioteci” (Nelly Ţurcan); „Cultu- Chişinău a fost inaugurat Târgul Inter- ra informaţiei în procesul de formare a naţional de Carte Ştiinţifică şi Didactică. specialistului: forme, metode, priorităţi Evenimentul s-a desfăşurat în zilele de de implicare a bibliotecii ştiinţifice” (Na- 10-13 octombrie la Biblioteca Ştiinţifică talia Ghimpu); „Biblioteca şi promovarea Centrală „Andrei Lupan” a Academiei publicaţiilor ştiinţifice instituţionale şi de de Ştiinţe a Moldovei şi consacrat ani- autor: cazul DIB ULIM” (Ludmila Cor- versării a 575-a de la prima atestare a ghenci); Proiectul „Bibliografia retrospec- oraşului Chişinău şi celor 65 de ani de tivă a cărţii româneşti – versiune on-line” activitate a AŞM. (Maria Buturugă, Biblioteca Academiei Târgul a reunit şase edituri din Re- Române) ş.a. publica Moldova: „Ştiinţa”, „Educational Este pentru prima dată când Biblio- Centre University Press”, „Tehnica-Info”, teca Ştiinţifică Centrală „Andrei Lupan” „Civitas”, „Litera”, „Pontos” şi Editura organizează un târg de carte de o ase- Academiei Române. Mai multe biblioteci menea amploare, scopul acestuia fiind universitare şi-au prezentat colecţiile, promovarea cărţii didactice şi ştiinţifice. fiecare dintre acestea având un stand Este pentru prima dată când Bibli- al său, cu cele mai reprezentative titluri oteca Universităţii de Stat de Educaţie de carte adresate, în special, studenţilor, Fizică şi Sport participă la o asemenea masteranzilor şi doctoranzilor. manifestare culturală. La târg au participat, de asemenea, Am mers la acest târg de carte cu asociaţia AGEPI şi Institutele din cadrul două gânduri bune: AŞM. Primo: să prezentăm publicaţiile ca- Pe parcursul celor trei zile au avut loc drelor didactice şi ştiinţifice ale Universi- expoziţii de trecere în revistă a producţiei tăţii de Stat de Educaţie Fizică şi Sport, editoriale din ultimii trei ani (2009–2011), precum şi producţia Editurii USEFS o suita de activităţi culturale menite să apărută în anii 2009–2011. popularizeze cartea didactică şi ştiinţifi- Am expus peste 50 de lucrări ale pro- că: lansări de carte, colocvii, conferinţe fesorilor USEFS, 9 culegeri de materiale şi vânzări de carte la raft. ale conferinţelor ştiinţifice ale profesori- Un moment aparte dedicat slujitorilor lor, doctoranzilor şi studenţilor USEFS, instituţiilor cărţii s-a derulat în colocviul care au suscitat interesul vizitatorilor, Internaţional „Biblioteca ştiinţifică în cele 2 volume recent apărute la editura societatea informaţională – realizări şi USEFS „Sportul olimpic şi sportul pentru perspective”, cu o participare selectă de toţi”. Materialele Congresului Ştiinţific la bibliotecile universitare din Republica Internaţional, ediţia a XV-a s-au bucurat Moldova şi România. S-au prezentat co- de mare priză la vizitatorii Târgului. municări interesante urmate de dezbateri În cadrul Târgului de carte s-au sta- profesionale incitante. Iată doar câteva bilit relaţii de colaborare între biblioteca teme: „Noi roluri pentru mediul în schim- USEFS cu alte biblioteci universitare în bare: consecinţele Accesului Deschis vederea schimbului interbibliotecar in-

68 tern şi cel extern – modalitate optimă de lor de priorităţi editarea cărţii sportive. completare şi dezvoltare a colecţiilor. Puţine. Aproape nici una. Sporadic, în Important e că bibliotecile universi- cantităţi limitate, poţi găsi în librăriile de tare au fost invitate să-şi prezinte cărţile la noi cărţi despre sport, dar mai ales în de mâna a doua, lucru în premieră la un limba română. târg de carte. De aici şi deziluzia. La acest compartiment am expus Dar aceasta nu ne va opri din căutări. peste 40 de titluri de manuale. Nu pen- Se pare că am găsit şi o soluţie. De fapt, tru că acestea ar fi lipsite de valoare, e mai mult o iniţiativă. O solicitare. Prin ori pentru că ar fi moral perimate, pur şi amabilitatea doamnei Aurelia Hanganu, simplu ele sunt într-o cantitate mult prea directoarea Bibliotecii Ştiinţifice Centrale mare pentru necesităţile noastre, dar „Andrei Lupan” am lansat propunerea ca şi pentru că nu corespund specificului la viitoarea ediţie a Târgului, în lista de universitar. Altfel spus, pentru colecţia invitaţi să fie incluse şi instituţiile superi- noastră, ele se prezintă ca un balast, oare cu profil sportiv din România, cum în timp ce unele biblioteci s-au arătat ar fi Academia Naţională de Educaţie interesate şi chiar ar dori să le achiziţio- Fizică şi Sport din Bucureşti, Universităţi neze. S-au stabilit nişte adrese, instituţii din Galaţi, Iaşi, Piteşti, în cadrul cărora cu care urmează să conlucrăm, după ce activează Facultatea de Educaţie Fizică vom stabili modalitatea de transmitere a şi Sport. Şi de ce nu, invitate pot fi şi acestor manuale. editurile care produc cartea sportivă, Este o iniţiativă bună care a prins poate chiar cea din Bucureşti – „Sport. din prima. Turism”. Secundo: Am mers la acest târg şi Or, aceasta ar însemna o altă politică pentru achiziţionarea cărţii de speci- de achiziţie, pe care sperăm s-o realizăm alitate. Dacă primul gând s-a realizat întru completarea colecţiei noastre cu plenar, apoi cel de-al doilea a fost o publicaţii de specialitate. totală decepţie. Cum e şi firesc, de la orice târg tot Şi imediat vă explic de ce. Zeci de vii cu ceva acasă. De la unul de carte, edituri au expus aici cele mai noi cărţi bineînţeles, am adus cărţi. Cărţi bune, apărute în ultimii trei ani (2009-2011). de o valoare ştiinţifică indubitabilă. Chiar Cărţi de o valoare incontestabilă. Nici o dacă ţin de un alt domeniu decât al nos- editură, dar absolut nici una, nu a găzduit tru, ele îşi vor găsi cititorul său. Este de pe standurile rezervate acestora măcar remarcat, că toate aceste volume poartă un singur titlu de carte din domeniul şi câte un frumos autograf din partea sportului şi educaţiei fizice. autorilor prezenţi la lansare. Aceasta este una din problemele Avem şi o surpriză pentru cititorii cu care se confruntă serviciul „Achiziţii. Bibliotecii USEFS, despre care vă vom Evidenţa şi prelucrarea colecţiilor” al relata într-o altă ediţie. bibliotecii USEFS, or cartea sportivă, Urmăriţi-ne! dar mai ales cea editată în română, nu este de găsit. Tamara COTOMAN Nu ştiu câte la număr sunt editurile Şef Serviciu Achiziţii, Biblioteca USEFS din Moldova, care au pus pe agenda

69 felicitări

Te uită cum ninge decembre... George Bacovia

Reflecţii aniversare: Vasile Luca la75 de ani

... Ninge c-an Esenin şi-n poema rusă, Ninge fantomatic şi bacovian... Ninge frumos. Ninge mult. Ninge durut. Ninge peste ani... Albul imaculat al ninsorii se aşterne peste tot şi peste toate. Nici pe om nu-l ocoleşte. Deşi, alb de bruma vremii, ca de-o făină a cerului, la cei 75 de ani pe care îi va rotunji în cea de-a douăzeci şi şaptea zi a lui Îndrea, domnul Vasile Luca este în vervă. Spiritualul şi mereu jovialul Vasile Luca are neastâmpă- rul unui flăcău, experienţa de viaţă a unui om împlinit şi umorul spumos al unei persoane care a trecut prin toate greutăţile vieţii. Antrenor şi profesor cunoscut în toată lumea şi de toată lumea, recunoscut drept unul dintre cei mai buni antrenori-judo, ar fi putut să-şi vadă liniştit de treburile şi de afacerile Domniei Sale. Ba bine, că nu! Şi astăzi îl poţi întâlni la Liceul-internat cu profil sportiv din Chişinău, unde activea- ză din 1972, mai întâi ca antrenor şi profesor, apoi – şef Catedră Judo. Permanent în mijlocul discipolilor săi, sau pe o margine de saltea, urmăreşte atent evoluţia acestora şi nu intervine decât în cazuri aparte. Iar dacă se întâmplă, o face cu bunătate, ca un părinte, fără să ridice vocea. Dar dacă se întâmplă să nu-i asculţi păsul, vocea urcă la tonalităţi majore. Disciplina şi bunul simţ îl caracterizează. Are încă multe proiecte de viitor, dar şi mai multe speranţe pentru discipolii săi. Veniţi de prin toate colţurile Moldovei, după absolvirea Liceului-internat, tinerii fie că se întorc la baştină, fie că iau drumul străinătăţii. Un lucru este cert. Toţi discipolii domului Vasile Luca sunt buni antrenori şi vor pregăti, la rândul lor, sportivi de performanţă. Altfel spus, domnul Vasile Luca îşi trăieşte viaţa din plin, la cote maxime. Suficient să spunem că Vasile Luca a pregătit peste 100 de maeştri ai sportului şi circă 30 de maeştri ai sportului de categorie internaţională. Cei mai cunoscuţi discipoli ai antrenorului Vasile Luca au adus Republicii Moldova victorii de răsunet pe arenele fostei URSS şi la numeroase competiţii internaţionale de anvergură. Nimic de mirare, de vreme ce Vasile Luca a trecut prin şcoala unui mare antrenor,

70 un antrenor cu har de la Dumnezeu, celebrul Andrei Doga. De aici şi sintagma: „Aşa dascăl – aşa discipol”. Acum putem spune, cu toată certitudinea, că această sintagmă se repetă şi în cazul lui Vasile Luca. Şi foarte frecvent. Discipolii Domniei Sale sunt mândri de antrenorul lor şi-i aduc toată gratitudinea. Astfel, cum s-ar explica gestul foştilor săi elevi, care au inaugurat un Turneu ce-i poartă numele – „Invită Vasile Luca”. Aceasta se întâmpla în ziua când Vasile Luca împlinea 60 de ani. De atunci Turneul se desfăşoară, cu regularitate, în fiece an, în luna decembrie. Meritele Domniei Sale au fost înalt apreciate. I se decernează titlul de Antrenor emerit al Republicii Moldova. Recent a fost înaintat de către colectivul Liceului-Internat Republican cu profil sportiv din Chişinău şi Federaţia Judo din Republica Moldova la înalta distincţie de stat „Ordinul Republicii”. Ce alte argumente s-ar mai cere?! ... Ninge dezmăţat şi tandru Pe aleea cu castani Şi ninsoarea e-o colindă Sănătate la mulţi ani! E vremea colindelor. Tocmai de aceea ne grăbim, dragă dascăle, să rostim: Să trăiţi, Să înfloriţi! Ca merii, ca perii în mijlocul primăverii! La anul şi la mulţi ani! La ceas aniversar, primiţi sincerele noastre felicitări şi urări de bine. Sănătate multă Vă dorim şi activitate prolifică. Să ne trăiţi, că mai trebuiţi încă JUDO-ului autohton! Cu drag de Dumneavoastră, Federaţia Judo din Republica Moldova

P.S. Nu am, iarnă, cu tine nimic... Un lucru te rog. Să mai torni ninsori pe tâmpla profesorului drag, încă mulţi, mulţi ani înainte, ninsori încărcate cu bucurii şi o droaie de nepoţi, la care bătrânul dascăl să le tot spună „spuză de poveşti, cu Împăratul Roşu”, ş-apoi ce-o vrea Bunul Dumnezeu! Te uită cum ninge decembre... Ninge peste ani...

* Rubrică îngrijită de Tamara Cotoman.

71 Profesorul Nicolae Grozavu la 50 de ani

Nicolae Grozavu s-a născut la 21 august 1961 în comuna Truşeni, r-l Străşeni (actualmente mun. Chişinău), într-o familie de ţărani, fiind al 9-lea copil din cei 11 fraţi şi surori. În anul 1978 absolveşte şcoala medie din localitate, după care un an lucrează operator sportiv la un complex sportiv din sectorul Buiucani, mun. Chişinău. După serviciul militar, care i-a motivat definitiv orientarea profesională, în anul 1982 susţine cu succes examenele de admitere la Tehnicumul Republican Moldovenesc de Cultură Fizică din Chişinău. În cadrul studiilor îndeplineşte categoria I la volei, devenind şi arbitru de categoria a doua la acest gen de sport. Absolvind instituţia nominalizată, debutează ca profesor – antrenor de volei (1984) la Şcoala Sportivă pentru copii şi juniori din orăşelul Străşeni, şcoală în care lucrează trei ani. Fiind mult ataşat de copii şi de baştină, se transferă (1987) la şcoala medie incompletă din Truşeni, concomitent exercitînd două funcţii: profesor de educaţie fizică şi antrenor la volei. Una din calităţile deosebite ale profesorului Nicolae Grozavu indică la faptul că el e în permanentă autoinstruire, dorindu-şi să obţină indici semnificativi la capitolul desăvîrşire profesională. Deşi, efectuînd studii (1986–1991) la Facultatea de Educaţie Fizică a Institutului Pedagogic de Stat „Ion Creangă” din Chişinău el sistematic frecventează cursurile de formare profesională continuă, mereu este în căutarea noului, modernului, pentru ca implementînd tehnologiile avansate să desfăşoare lecţii şi antrenamente de calitate. Aspiraţiile i-au făcut munca pe plac, pentru dragostea copiilor să muncească mult (chiar şi în afara orarului!), să se sacrifice pentru realizarea conceptelor, viselor. Munca asiduie zi de zi a contribuit la obţinerea performanţelor pedagogice. Actualmente, profesorul Nicolae Grozavu este deţinătorul gradului didactic doi pentru ambele funcţii exercitate, iar pentru una (funcţia de profesor de educaţie fizică) este competitor al gradului didactic unu. Cu siguranţă că va reuşi. Alte performanţe se referă la pregătirea sportivă a elevilor pe care îi antrenează. De menţionat, chiar dacă diversele echipe sportive ale Gimnaziului nr. 99 „Cheorghe V. Madan” din Truşeni sunt echipe rurale, acestea deseori ocupă locuri premiante în clasamentul sportiv al mun. Chişinău. Stimate profesor Nicolae Grozavu! Cu ocazia jubileului de 50 de ani Vă urăm mulţi ani înainte, sănătate, binele în familia Dumneavoastră şi, evident, noi realizări în domeniul profesat. Panfil Sava, conf. univ., şeful DFPC, USEFS, Chişinău

72 Panfil Sava – unul din cohorta Lucrătorilor Emeriţi din domeniu

Când este vorba de învăţământ, dar şi de alte domenii, spre exemplu, cultura fizică, constatăm că avem multe talente, valori neobservate, neapreciate la justa valoare. Datoria noastră morală şi profesională este să identificăm şi să vorbim despre aceşti oameni, care nu- şi pot imagina existenţa fără munca lor de-o viaţă, fără ceea ce ştiu să facă cu multă pricepere şi iscusinţă, cu dăruire, perseverenţă şi dragoste. Un astfel de personaj dedicat profesiei alese este domnul Panfil Sava, profesor de educaţie fizică, deţinătorul gradul didactic superior, conferenţiar universitar, şeful Departamentului Formare Profesională Continuă de la Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport (USEFS). Pedagogul Panfil Sava activează în domeniul învă- ţământului preuniversitar şi universitar peste patru decenii, acumulând o vastă ex- perienţă profesională. Din cei 43 de ani de activitate pedagogică – 31 ani activează în calitate de asistent, lector superior, conferenţiar la Catedra Teoria şi Metodica Culturii Fizice a USEFS. Remarcăm, mai mult de 10 ani conduce, iniţial, Facultatea de perfecţionare a cadrelor didactice de educaţie fizică şi sport, mai apoi – Depar- tamentul Formare Profesională Continuă. Pe parcursul şirului impunător de ani de activitate în domeniul culturii fizice şi sportului, pedagogul Panfil Sava a reuşit: – să instruiască şi să educe mii de elevi şi studenţi din diverse instituţii preuniversitare şi universitare de învăţământ, formând personalitatea acestora, dintre care mulţi au devenit buni specialişti în diverse domenii sociale; – să furnizeze idei, concepte şi conţinuturi educaţionale noi (acestea fiind reflectate în diverse acte şi documente reglatorii), utile pentru dezvoltarea şi progresarea educaţiei fizice şi sportului şcolar în Republica Moldova; – să propage şi să promoveze valorile culturii fizice şi sportului între elevi, stu- denţi, cadre didactice etc.; – să participe la diverse proiecte educaţionale în domeniul educaţiei fizice şcolare, iniţiate de Centrul Educaţional ProDidactica, Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova; – să publice peste 130 de unităţi de materiale ce ţin de problematica educaţiei fizice şi sportului şcolar (articole, rezumate, ghiduri metodologice, programe etc.); De menţionat că un merit deosebit al managerului Panfil Sava constă în buna organizare şi desfăşurare a procesului de formare profesională continuă a cadrelor didactice de educaţie fizică şi sport din Republica Moldova. Domnia Sa a îndrumat

73 mii de specialişti din domeniul culturii fizice şi sportului, oferindu-le generos consiliere metodologică, practică etc. În calitate de manager şi pedagog, mereu şi-a orientat activitatea spre conceptul de formare şi dezvoltare la discipolii săi a competenţelor profesionale şi valorilor morale. Anii trec... Scara activităţii profesionale a pedagogului Panfil Sava întruneşte fluxul treptelor temeinic clădite de Domnia Sa prin munca zi de zi, plină de abnegaţie, muncă realizată cu multă pasiune în calitate de pedagog, manager, îndrumător, cer- cetător. Deşi, ajuns la poarta succeselor îndosite de realizări semnificative şi fiind cu adevărat un specialist împlinit, continuă să rămână un autodidact activ, promotor al progresului ştiinţific. Studenţii şi cursanţii care s-au “înfruptat” din inedita experienţă profesională, precum şi din prelegerile captivante ale distinsului pedagog îi poartă stima şi recunoştinţa pentru formarea şi desăvârşirea lor profesională. Pentru toate aceste merite, dar şi încă pentru multe altele, conferenţiarului universitar Panfil Sava i s-a conferit titlul onorific „Lucrător Emerit al Culturii Fizice şi Sportului” din Republica Moldova, titlu decernat de Ministerul Tineretului şi Sportului din Republica Moldova. Distincţia a fost înmânată în cadrul şedinţei Senatului USEFS de dl Octavian Bodişteanu, viceministru al ministerului de resort.

Stimate Panfil Sava, Vă adresăm sincere felicitări cu ocazia conferii titlului onorific de „Lucrător Emerit al Culturii Fizice şi Sportului”. Vă dorim realizări şi succese în continuare. La felicitare se asociază şi Colectivul redacţional al revistei „Teoria şi Arta edu- caţiei fizice în şcoală”.

Ana Ciumaşu, Şef Serviciu Asistenţă Informaţională, Biblioteca USEFS

74 Stimaţi colegi! Redacţia revistei ştiinţifico-metodică „Teoria şi arta educaţiei fizice în şcoală” Vă infor- mează despre condiţiile de publicare a articolelor. Revista apare trimestrial şi este destinată cadrelor didactice din treptele universitare şi preuniversitare şi sincer sperăm într-o colaborare cu catedrele şi cadrele didactice întru informarea opiniei publice despre ultimele reuşite ale didacticii de profil. În acest context, vă aducem la cunoştinţă datele limită de prezentare a articolelor în anul 2011: Trimestrul I – 20 ianuarie 2012 Trimestrul II – 06 aprilie 2012 Trimestrul III – 10 iunie 2012 Trimestrul IV – 05 octombrie 2012 Articolele urmează a fi expediate la redacţie pe adresa: e-mail: [email protected] Redacţia primeşte spre publicare materiale nepublicate anterior. Materialul prezentat trebuie structurat în următoarea consecutivitate: titlu, numele autorului, rezumat şi cuvinte-cheie în limba engleză. La sfârşit se indică bibliografia (în regia autorului). Articolul trebuie să reprezinte cel puţin 50% recomandări ştiinţifico-metodice. Volumul articolului trebuie să fie de circa 5 (cinci) pagini, format A4 plus bibliografia, caractere Times New Roman 14. Bibliografia se prezintă în număr de cel puţin 3 surse, ordonându-se după cum urmează: – numărul de ordine – numele autorului – titlul – anul editării – numărul de ediţie – pagina. Pentru cărţi se indică oraşul, editura, anul editării, pagina. Lucrările spre publicare vor fi recomandate de catedrele Universităţii de Stat de Educaţie Fizică şi Sport (USEFS), recenzate de specialişti în domeniu. Autorii care nu sunt membrii catedrelor din cadrul USEFS prezintă lucrările recenzate de către catedrele de profil din cadrul USEFS. Materialele aprobate se prezintă la redacţie tipărite la computer şi în format electronic. Colegiul de redacţie îşi asumă dreptul de a lua decizii asupra valorii materialelor prezentate, chiar dacă acestea au fost avizate de catedrele USEFS. Autorii materialelor primesc drept remunerare 2 (două) exemplare de revistă. Articolele, în mod obligatoriu, trebuie să corespundă celor şase compartimente ale revistei: – Ştiinţa în serviciul practicii educaţiei fizice şcolare – Educaţia fizică în instituţiile preuniversitare şi universitare – Activităţi de educaţie fizică extracurriculară – Cultura fizică recreativă şi de recuperare – În ajutorul profesorului de educaţie fizică şi antrenorului sportiv. – Educaţia fizică în instituţiile speciale Vă mulţumim pentru înţelegere şi colaborare.

75 № 1 SUMAR

Ştiinţa în serviciul practicii educaţiei fizice şcolare Vasile Moroşanu. Analiza comparativă a gradului de pregătire fizică şi motrice a elevilor din ciclul gimnazial...... 5

Educaţia fizică în instituţiile preuniversitare şi universitare Alexandru Morari. Sistemul de evaluare la disciplina Educaţie fizică...... 10 Vasile Guţu. Cerinţe în utilizarea jocurilor dinamice cu elevii claselor primare...... 14 Svetlana Zolotariova, Parascovia Urîtu. Lecţia de laborator în contextul curriculumului modernizat bazat pe competenţe...... 17 Leonid Hîncu, Panfil Sava, Silvia Roznovan, Eugen Sava. Organizarea şi desfăşurarea tezelor de iarnă şi de vară la Educaţia fizică în liceele teoretice cu profil sportiv ...... 22 Vera Cerniciuc. Formarea la elevii clasei a VI-a a subcompetenţelor cognitive generale ...... 32

Activităţi de educaţie fizică extracurriculară Lilia Palamarciuc–Berlinschi. Motivaţia în practicarea sistematică a exerciţilor fizice şi sportului...... 38 Gheorghe Grecu. Concursurile sportive – component organic al educaţiei fizice a liceenilor ...... 43 Larisa Crîşmaru. Revenirea la valorile jocului sportiv “Oina” – imperativ al educaţiei fizice şi sportului naţional...... 46

În ajutorul profesorului de educaţie fizică şi sport Valeriu Filipov, Adela Blîndu, Panfil Sava. Muzica funcţională – un prim ajutor în realizarea temelor la domiciliu ...... 48 Marcela Eşanu. Valoarea asanativă a activităţii turistice în Republica Moldova ...... 53 Serghei Pantaz. Menirea şi responsabilităţile profesorului de educaţie fizică...... 56 Viorica Calugher. Participarea sportivilor moldoveni la Olimpiada de la Moscova, 1980...... 59

Educaţia fizică în instituţiile speciale Valerii Panacev. Influenţa artei culturii fizice şi sportului asupra socializării personalităţii copiilor cu cerinţe educative limitate (CES)...... 63. Anatolii Mitin, Valerii Solomin. Formarea atitudinii tolerante faţă de copiii cu dizabilităţi în cadrul activităţilor comune de educaţie fizică şi sport...... 68

Critică şi bibliografie Aneta Gîlcă, Valeriu Ffilipov. O lucrare aşteptată şi utilă...... 74

76 № 2 SUMAR

Ştiinţa în serviciul practicii educaţiei fizice şcolare Teodor Grimalschi. Modernizarea curriculumului liceal la disciplina Educaţia fizică în viziunea experţilor naţionali...... 5

Educaţia fizică în instituţiile preuniversitare şi universitare Parascovia Urîru, Svetlana Zolotariova. Importanţa procesului de dezvoltare a calităţilor motrice la elevii claselor liceale în baza dozării diferenţiate a efortului fizic...... 19 Victor Buftea, Gheorghe Branişte. Despre rolul pregătirii teoretice în educaţia fizică şi sport...... 25 Vasile Tornea, Tatiana Medvedev. Clasificarea şi metodica instruirii deplasărilor în jocul de baschet la nivelul treptei gimnaziale...... 28 Nelea Iucol, Panfil Sava. Transdisciplinaritatea în cadrul lecţiilor de educaţie fizică – principiu al învăţării integrate ...... 36

În ajutorul profesorului de educaţie fizică şi sport Valeriu Filipov, Adela Blîndu, Panfil Sava. Muzica – mijloc de optimizare a etapei pregătitoare a lecţiei de educaţie fizică ...... 41 Elena Caun, Aurica Zavalişca. Principii de tratament corectiv prin gimnastica medicală a cifolordozei la elevi ...... 45 Iurie Carp, Marcela Eşanu. Managementul în organizaţiile sportive – aprecieri şi consideraţii...... 50 Viorica Calugher. Participarea sportivilor moldoveni la Jocurile Olimpice de la SEUL, 1988...... 53

Educaţia fizică în instituţiile speciale Aliona Prodan. Implementarea tehnologiilor informaţionale de către profesorii de educaţie fizică...... 58. Silvia Belibova, Elena Mihaela Danelciuc. Reabilitatea complexă a copiilor cu dizabilităţi locomotorii în condiţii de domiciliu...... 61

Critică şi bibliografie Ana Ciumaşu. Suport didactic şi metodologic pentru profesorii de educaţie fizică...... 67 Tamara Cotoman. Din colecţia Bibliotecii USEFS...... 71

Felicitări Aurelia Racu – 50 de ani de activitate pedagogică ...... 75 Doctorul în pedagogie Valeriu Filipov la 60 de ani...... 78

77 № 3 SUMAR

Educaţia fizică în instituţiile preuniversitare şi universitare Svetlana Goncearuc, Serghei Busuioc. Formarea competenţei didactice în procesul stagiului de practică psihopedagogică...... 5 Natalia Pîrlog, Teodor Grimalschi. Aplicarea conţinutului didactic la gimnastica ritmică şi aerobică din curriculumul modernizat pentru cl. a V-a – a VI-a...... 15 Valeriu Filipov. Proiectarea de lungă durată în clasa a X-a...... 23

Activităţi de educaţie fizică extracurriculară Igor Godina. Particularităţile antrenamentului sportiv în sistemul educaţiei fizice în UCCM...... 37

Cultura fizică recreativă şi de recuperare Silvia Belibova. Activităţi kinetoterapeutice în reabilitarea copilului cu paralizie cerebrală infantilă...... 42

În ajutorul profesorului de educaţie fizică şi antrenorului sportiv Valeriu Filipov, Adela Blîndu, Panfil Sava. Muzica funcţională – mijloc de optimizare a etapei de bază a lecţiei de educaţie fizică...... 45 Iurie Carp, Marcela Eşanu. Autoeducaţia – mijloc de dirijare în formarea propriei personalităţi ...... 49 Viorica Calugher. Olimpiada de la Barcelona, 1992...... 51

Educaţia fizică în instituţiile speciale Doru V. Popovici, Sergiu Racu. Consideraţii asupra funcţiilor instituţiilor de învăţământ special din Republica Moldova în etapa actuală...... 55 Igor Arsene. Despre mecanismele psihologice de formare a comportamentului moral la copiii cu reţineri în dezvoltarea psihică(RDP)...... 60

Critică şi bibliografie Tamara Cotoman. O carte ce merită a fi citită...... 69

Felicitări O felicitare pentru Dumitru Eşanu...... 73 Panfil Sava. Profesorul entuziast Vitalie Nistor la 55 de ani ...... 74

78 № 4 SUMAR

Ştiinţa în serviciul practicii educaţiei fizice şcolare Ion Boian, Ivan Gurali. Optimizarea modului de viaţă a elevului prin depăşirea şi înlăturarea factorilor nocivi organismului...... 5

Educaţia fizică în instituţiile preuniversitare şi universitare Constantin Curdoglo. Probleme şi soluţii ale educaţiei fizice şcolare din instituţiile de învăţămînt ale Găgăuziei...... 9 Svetlana Şpac. Proiectarea didactică de lungă durată din clasa a X-a...... 13 Natalia Pîrlog,Teodor Grimalschi. Aplicarea conţinutului didactic la gimnastica ritmică şi aerobică inclus în curriculumul pentru cl. a VII-a – a VIII-a...... 30

Activităţi de educaţie fizică extracurriculară Andrei Guzun. Olimpiada şcolară raională de educaţie fizică...... 39

Cultura fizică recreativă şi de recuperare Sergiu Racu. Probleme şi perspective privind protecţia, integrarea, incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi: programe de perspectivă...... 43

În ajutorul profesorului de educaţie fizică şi antrenorului sportiv Irina Delipovici. Tutunul şi performanţa sportivă...... 47 Viorica Calugher. Jocurile Olimpice de la ATLANTA-1996...... 49

Educaţia fizică în instituţiile speciale Elena Caun, Aurica Zavalişca, Sergiu Racu. Kinetoterapia şi dieta echilibrată în recuperarea obezităţii la copii...... 53

Divertis Tamara Cotoman. Sportul olimpic şi sportul pentru toţi...... 59 Panfil Sava, Lilia Palamarciuc, Sergiu Arhiliuc. Forumul internaţional al profesorilor de educaţie fizică...... 65 Tamara Cotoman. Semnal la un act de cultură şi spiritualitate...... 68

Felicitări Tamara Cotoman. Reflecţii aniversare: Vasile Luca la 75 de ani...... 70 Panfil Sava. Nicolae Grozavu la 50 de ani...... 72 Ana Ciumaşu. Panfil Sava – unul din cohorta Lucrătorilor Emeriţi din domeniu...... 73

79 Fie ca lumina naşterii Domnului să vă călăuzească paşii toată viaţa, iar sărbătorile iernii să vă aducă împliniri, sănătate şi numai bucurii. La Mulţi Ani!