VIITORUL PREZENT Octombrie 2018 PĂDUREA NOASTRĂ CCodriiodrii OrheiuluiOrheiului – iistoriestorie şşii nnemurireemurire ine nu a văzut, nu a auzit de Codrii Orheiului? Cine La efectuarea tăierilor de regenerare nu a trecut măcar o singură dată prin această comoară este stabilită o posibilitate de 33 mii. a Naturii, intersectată de traseul Odesa-Chșinău- m3/an, real fiind recoltat un volum C ce variază între 19-21 mii m3, în timp Cernăuți? Ei au fost și rămân leagăn al vieții și scut de apărare… Această zestre, numită de-o vreme ”Întreprinderea ce posibilitatea anuală la lucrările de îngrijire și conducere este stabilită pentru silvicultură Orhei”, cuprinde teritoriile raioanelor în volum de 18 mii. m3, ceea ce și se Orhei, Rezina, Criuleni, Străşeni și Dubăsari. realizează anual. Viorel PETIC, Silvicultură Orhei” include și rezer- De asemenea, în fiece an colabora- Directorul vaţii naturale, destinate conservării torii Întreprinderii efectuează regene- rarea artificială a arboretelor - 60 ha; Întreprinderii unor medii de viaţă a genofondului și provocarea drajonării 95 ha; îngrijirea de Stat ecofondului forestier, precum și rezer- culturilor silvice 650 ha și completări „Întreprinderea vaţii peisagistice, în care sunt cuprinse pe o suprafață de 470 ha. pentru asociaţii de vegetaţie sau forme de relief Desigur, pentru a asigura înde- silvicultură Orhei” de mare valoare estetică din fondul plinirea obiectivelor Întreprinderii, forestier; păduri rezervaţii de seminţe este nevoie de multă forță de muncă Întreprinderea a fost constituită în forestiere. și multă abnegație. În acest scop își anul 1961, cu denumirea de „Gospodă- Întreprinderea noastră e situată pe aduc obolul circa 180 de colaboratori rie Silvică Orhei”. Pe parcursul anilor a teritoriul a două raioane geomorfolo- permanenţi, dintre care 100 consti- cunoscut, desigur, mai multe reforme. gice. Astfel, ocoalele silvice Susleni și tuie serviciul silvic, iar ceilalți sunt În 1994 însă a fost lichidată și organi- Pohrebeni se află pe teritoriul Podișu- muncitori temporari, incluși la lucrări zată Întreprinderea de Stat „Întreprin- lui Nistrului, iar Vatici, Seliște, Ivancea sezoniere. Aș dori ca și pe această cale derea pentru Silvicultură Orhei”, cu o și Teleșeu – pe cel al Podișului Central să le exprim sinceră recunoștință, suprafață mult mai mare, de 23822,2 Moldovenesc, ramificaţia înălţimii din partea conducerii întreprinderii ha (conform amenajamentului 2007), codrilor. noastre, pentru munca depusă întru CCodriiodrii OrheiuluiOrheiului care este gospodărită prin intermediul În ceea ce privește arboretele din dezvoltarea durabilă a acestui colț a șase ocoale silvice – Pohrebeni, Sus- cadrul ÎS Orhei, acesta se încadrează silvicol încântător. aude de Parcul Național Orhei. Acest dar imaginaţi-vă cum ar arăta el fără leni, Ivancea, Seliște, Vatici și Teleșeu. în două etaje fito-climatice: deluros de Da, pădurea e zestrea Neamului, e sălaș al veșniciei ocupă o mare parte această pădure, lăsată nouă zestre din Toate pădurile și terenurile destina- cvercete cu gorun (82%) și deluros de carcasa ecologică a Naturii, ea slujește din suprafața miraculoasă a Între- strămoși... Slujitorii ei, silvicultorii te împăduririi sunt încadrate în grupa stejărete (18%). omul…, dar tot atât de adevărat e și prinderii pentru Silvicultură Orhei, și-au unit destinul cu ea, dar suntem I funcţională și au următoarele funcţii: În cadrul Întreprinderii au fost înre- faptul că doar acolo unde acest teza- incluzând 18 comune din 4 raioane conștienţi că doar împreună preţuind păduri pentru protecţia solului situate gistrate 49 specii de arbori. Analizând ur este ocrotit, este înmulțit, acolo - Orhei, Strășeni, Călărași și Criuleni. acest tezaur, îl vom avea, ne va bucura pe terenuri cu înclinare mai mare de structura orizontală a arboretelor se locuiește un Neam, care va dăinui în Suprafaţa totală a Parcului Naţional pe noi și generaţiile care vin. Așa să ne 20°; plantaţii forestiere executate în constată că, raportată la suprafaţă, mai timp. Doar Măria sa Pădurea e sănăta- constituie 33792,09 ha, incluzând ajute Dumnezeu. terenuri degradate; păduri situate pe mare participare o are gorunul - 26%, tea omului. Și nu e de neglijat această terenuri proprietate publică a statului, terenuri cu substrat litologic vulne- urmat de stejar - 17%, salcâm - 14%, realitate: cine are pădure are viitor…A fond forestier, terenuri ale autorităţilor rabil la eroziuni și alunecări păduri frasin - 13%, carpen - 10%, tei - 7%, ei dăinuire e-a noastră izbândă. publice locale și proprietate privată. de recreere… „Întreprinderea pentru diverse tari - 10% și diverse rășinoase. În ultimii ani, tot mai des lumea E frumos, e măreţ un parc naţional, DDUNĂREAUNĂREA UUNEŞTENEŞTE Satul meu – leagăn de poveste ZZiuaiua NaţionalăNaţională dede ParticipareParticipare a StrategieiStrategiei UniuniiUniunii EuropeneEuropene pentrupentru RegiuneaRegiunea DDunăriiunării atul meu - leagăn de poveste” - astfel Desigur, nu poţi cuprinde totul într-o singură zi, rașul Ungheni a găz- este întitulată broșura cu texte și precum nici descrierea acestei comori nu poate duit, la 18 septembrie „ desene ale copiilor din localităţile încăpea doar pe o coală de hârtie”, menţionează curent, cea de-a treia S Rezervaţiei cultural-naturale Orheiul Vechi, Tatiana Guja, elevă a Gimnaziului „Vasile Lupu” ediție a Zilei Naționale editată, recent, de Mișcarea Ecologistă din din Susleni. Ode Participare a Strategiei Uni- Moldova (MEM). Lucrarea conţine lucrările a Succesul concursului „Potenţialul cultural și unii Europene pentru Regiunea 16 elevi (clasele gimnaziale) din opt localităţi natural al localităţii - mândria satului” se dato- Dunării. Evenimentul este mar- - Trebujeni, Furceni, Ivancea, Mașcăuţi, Mar- rează implicării și dedicaţiei profesorilor care cat cu regularitate de mai mulți căuţi, Susleni, Holercani și Piatra, câștigători au ghidat copiii în realizarea lucrărilor, cărora ani printre țările participante ai premiului I la concursul de creaţie „Potenţi- MEM le exprimă recunoștinţă. Este vorba la Strategia UE pentru regiunea alul cultural și natural al localităţii - mândria despre Sergiu Suvac, IP Gimnaziul Ivancea; Dunării, fiind dedicat, în special, satului”. Concursul a fost desfășurat de MEM, Ludmila Buzilă, IP Gimnaziul Trebujeni; Irina societății civile, cu scopul de a servi în cadrul proiectului „Tinerii din Orheiul Vechi Gașper, IP Gimnaziul Furceni; Viorica Sârbu, drept platformă de dezbatere între – vocea pentru promovarea durabilă a Rezer- IP Gimnaziul Piatra; Elena Carţân, Gimnaziul reprezentanții societății civile, ai vaţiei”, implementat cu suportul Serviciului Ioan Sârbu, Mașcăuţi; Maria Bodean și Ana mediului academic, mediului de afaceri și ai mai multor domenii: infrastructură, protecția Silvic al Statelor Unite ale Americii (US Forest Popușoi, Liceul Teoretic Holercani; Oleg Bejan, administrației publice. mediului, bunăstare, prosperitate și conso- Service). IP Gimnaziul Marcăuţi; Ziua Națională de Participare a adunat lidarea întregii regiuni. Valentin Ciubotaru, Scopul concursului a Mariana Soltan, Gimnaziul reprezentanți ai administrației publice locale directorul executiv al Asociației BIOS și parte- fost de a crește gradul de „Vasile Lupu”, Susleni. și centrale, ai mediului economic, mediului nerul Zilei Naționale de Participare, a declarat: cunoaștere și atașament al „Implicarea tinerei academic și ai organizațiilor non-guverna- „Strategia e una deosebită, pentru că e una din tinerilor din arealul Rezer- generaţii în cunoașterea mentale locale și naționale. De asemenea, ca foarte puținele care încurajează participarea. vaţiei Orheiul Vechi faţă profundă a potenţialului la fiecare ediție a Zilei Naționale de Participare Mă bucur că vom discuta probleme/soluții la de potenţialul localităţii de natural și a monumente- SUERD, au participat și invitați din România, nivel local, național și regional, pentru a schim- baștină. Lucrările incluse lor culturale prin activi- Ucraina, Ungaria etc. ba spre bine domeniile în care lucrăm. Aceste în culegere reprezintă o tăţi practice, este un fac- Dorin Andros, secretar de stat al MADRM discuții vor fi promovate în Sofia, Bulgaria, de invitaţie pentru cititori de a tor foarte important, iar și coordonator național SUERD, a ținut să pre- Ziua Regională a Participării SUERD”. vizita și de a descoperi cele promovarea programelor cizeze motivul desfășurării acestui eveniment Ziua Națională a Participării a continuat cu mai frumoase locuri cu care se mândresc copiii educaţionale pentru tineri și maturi este un în orașul Ungheni: „Acest municipiu, alături de o serie de ateliere paralele dedicate Asociației din localităţile amplasate în arealul Rezervaţiei. domeniu prioritar al Mișcării Ecologiste din Cahul, reprezintă două microregiuni care vor regiunilor, orașelor și comunităților terito- „Acest colţișor de rai, Ivancea, este încon- Moldova, dar și al US Forest Service - o insti- beneficia în anul 2019 de fonduri în valoare de riale ale bazinului râului Prut pe principiile jurat de codri și este mereu învăluit de un aer tuţie multifuncţională care pe lângă activită- 10 milioane euro în cadrul unor programe de SUERD; turismului, Incluziunii sociale și curat, proaspăt, de pădure, mult tămăduitor. ţile sale de bază de gestionare a pădurilor și a finanțare ale Uniunii Europene, proiecte care inovațiilor; Strategiilor locale, naționale și Localitatea este vizitată de mai mulţi turiști. ariilor protejate din SUA, promovează multe se înscriu în obiectivele axei nr. 10 (Ameliora- internaționale de participare. Oamenii satului sunt deosebit de generoși și buni alte activităţi ecologice, turistice și culturale” , rea capacității și a cooperării instituționale). Desfășurarea celei de-a treia ediție a Zilei la suflet”, scrie în lucrarea ei Daniela Spătari, se menţionează în deschiderea broșurii „Satul Ungheniul va primi o finanțare de 5,5 milioane Naționale de Participare SUERD a fost posi- elevă a Gimnaziului Ivancea. meu - leagăn de poveste”. de euro, care reprezintă o parte din cele 43 mili- bilă datorită suportului financiar al Fundației „Cât cuprinzi cu ochii - împrejurimi pitorești, Acest articol este publicat în cadrul proiec- oane de euro acordate de Uniunea Europeană Baden-Württemberg și Agenției de Dezvoltare încântătoare, dealuri cu pante domoale, cu podi- tului „Tinerii din Orheiul Vechi – vocea pentru pentru implementarea unui șir de proiecte, a Austriei (ADA), cu fonduri ale Cooperării șuri și culmi întinse, cu văi și vâlcele coborând promovarea durabilă a rezervaţiei”, realizat de inclusiv 10 de apă/sanitație”. Austriece pentru Dezvoltare, prin intermediul cătinel spre lunca Nistrului. Uneori, când privesc Mișcarea Ecologistă din Moldova, cu sprijinul Domnul Petru Lițiu, ministru consilier în proiectului „Dunărea Unește”. în jur, am impresia că sunt într-o poveste, admi- Serviciului Silvic al SUA (US Forest Service). cadrul Oficiului consular Ungheni, a precizat Ana APINTEI rând frumuseţea și armonia priveliștilor mirifice că Strategia Uniunii Europene pentru Regiu- ale baștinei mele”, remarcă Vlada Sandu, elevă nea Dunării a fost creată la inițiativa României a Liceului Teoretic Holercani. și Austriei, urmărind interconectarea celor „Eu cred că satul nostru este atractiv, deoa- nouă țări membre ale Uniunii Europene și rece este foarte frumos – atât prin oamenii care cinci non-membre în vederea îmbunătățirii îl locuiesc, cât și prin natura ce-l înconjoară. 4 Cea mai înverșunată luptă este cu tine însuţi. Te afli în ambele tabere. Voltaire