Cenăzeni De Ieri Și De Azi Tiparul Acestei Cărți a Fost Asigurat Cu Sprijinul Financiar Al Consiliului Local Cenad Și Al Primăriei Cenad

Dușan Baiski Cenăzeni de ieri și de azi Tiparul acestei cărți a fost asigurat cu sprijinul financiar al Consiliului Local Cenad și al Primăriei Cenad.

Mulțumesc celor care m-au ajutat cu informații pentru ducerea la bun sfârșit a acestei cărți: Nicolae Crăciun, Vasa Stefanovici, Brunhidle Hinkel (Germania), Dorin Dronca, Hans Dama (Austria), Miroslav Rosici, Ivo Muncian, Sorin Forțiu, Dușan Popov, Adolf Wunder (Germania), Claudiu Călin, Gheorghe Covaci, Dușița Roșu, Simona Regep și Florina Costea. Autorul

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României

Dușan Baiski Cenăzeni de ieri și de azi – Editura ArtPress Timișoara, 2020, 276 p. Cenăzeni de ieri și de azi – Dușan Baiski

ISBN 978-973-108-981-2

Coperta: Dușan Baiski

Cenăzeni de ieri și de azi

Editura ARTPRESS Timișoara, 2020 Dedic această carte persoanelor care, deși au un rol extrem de important în viața comunității cenăzene, de cele mai multe ori aleg anonimatul. Dar fără aportul cărora nu ar fi fost posibilă apariția cărții de față, și anume primarului, viceprimarului și consilierilor locali care, la final de an 2019, au aprobat agenda cultural-sportivă a comunei Cenad pe 2020:

Nicolae Crăciun – primar Vasa Stefanovici – viceprimar Letiția-Reghina Bojin – consilier Gheorghe Cornut – consilier Ioan Fazekas – consilier Nicoleta-Florica Fürge – consilier Carmen Giuricin – consilier Carmen Violeta Jura-Stoia – consilier Felicia Mizu – consilier Ioan-Florin Mizu – consilier Diana-Claudia Olaru – consilier Cristian Sopon – consilier Mihai Vaidovici – consilier Radu-Eugen Vincău – consilier Cenăzeni de ieri și de azi

Cuvânt înainte

Inițial, s-ar fi vrut o carte despre personalități(le) cenăzene. Potrivit Dicționarului explicativ al limbii române, personalitate este o persoană cu aptitudini și cu însușiri deosebite, cu autoritate și prestigiu, care aduce o contribuție valoroasă în domeniul social-politic, cultural-științific etc. Însă, în cele din urmă, am decis să abordăm situația pragmatic. Mulți dintre cenăzeni s-au realizat în viață în cu totul alte părți decât satul natal. Alții au venit la Cenad în diverse situații. Dar, într-un fel sau altul, au făcut cu toții fală Cenadului și merită cu toții un tratament egal. Dacă acest lucru s-a reușit mai mult sau mai puțin, rămâne la latitudinea cititorilor. Oricum, autorul își asumă partea sa de vină pentru orice persoană care, potrivit opiniei unui cititor sau altuia, nu ar fi meritat cu adevărat să fie amintită în această carte. Însă doar Dumnezeu, dacă într-adevăr există, poate judeca drept. Nicidecum autorul. Și, nu-i așa, doar cine muncește greșește. Din nefericire, nu toți dintre cei cei pe care i-am contactat direct ne-au răspuns. În chiar anormal de multe cazuri nici măcar nu am primit vreun răspuns. Desigur, e dreptul fiecăruia să-și apere intimitatea, însă nu întotdeauna tăcerea este un răspuns potrivit. Mai cu seamă în cazul de față. Pentru completarea bazei de date am trimis solicitările de ajutor direct, prin e-mail. Am cerut ajutor prin telefon. Desigur, doar în cazul în care am avut adresele de e-mail sau numerele de telefon și am avut nevoie de biografii, fotografii sau doar de clarificări. Am publicat aceste solicitări inclusiv în revista locală „Cenăzeanul” și pe site-ul oficial al comunei: www.cenad.ro. Iar un anunț în acest sens a apărut și în publicația din München a șvabilor bănățeni. Începând din aprilie 2018, schița cărții, în diverse stadii de acumulare a datelor, a fost tot timpul disponibilă pe site-ul oficial al comunei Cenad, astfel că oricine putea veni cu date, cu sugestii etc. etc. Dacă unii sau alții dintre dumneavoastră veți afirma că nu ați știut și că autorul se face vinovat că nu v-a adus la cunoștință intenția sa 5 Dușan Baiski de a scrie cartea de față, vă amintim că nici necunoașterea legislației nu vă exonerează de răspundere. Ca atare, nu e vina autorului că dumneavoastră nu citiți revista „Cenăzeanul” ori că nu aveți acces la Internet și nu accesați site-ul www.cenad.ro. Dar hai să continuăm. Potrivit unui document1 aflat la S.J.T.A.N., datat 4 aprilie 1940, s-a prevăzut evacuarea în caz de război a arhivei Primăriei Cenadul Mare, care conținea un volum de 3,2 mc de documente importante, în greutate de 500 kg. Din păcate, în luptele din 4-8 octombrie 1944 dintre armata germană și maghiară, pe de-o parte, și Armata Roșie, pe de altă parte, arhiva a fost incendiată, pierzându-se astfel o sursă deosebit de valoroasă de documentare. Un alt document2, din 4 iulie 1940, prevedea transportul cu trenul (cu destinația gara C.F.R. Vârciovora) a 78 de tone de documente, mașini și mobilier, grosul fiind al Stațiunii Experimentale Cenad (50 t). Primăria Cenadul Mare și Postul de Jandarmi aveau prevăzute câte 10 tone fiecare, Vama Cenad și Școala de Stat câte 2 t, iar Oficiul Poștal, Poliția de Frontieră, Agenția Fiscală și Serviciul Sanitar, câte o tonă fiecare. Înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, comuna Cenadul Mare a avut 56 de hărți3 cadastrale și 51 de hărți de la Reforma Agrară din 1922, dar se spune că au ars toate laolaltă cu arhiva comunală. O problemă delicată o constituie numele de persoane, care au fost maghiarizate, românizate sau scrise incorect. Pentru a nu se crea confuzii, am preferat forma incorectă și, acolo unde s-a făcut necesar, am scris în paranteză forma corectă). Iar acolo unde s-a utilizat grafia cirilică, am trecut mai întâi forma scrisă în alfabetul latin. Am optat pentru notarea acestora inclusiv cu grafia cirilică și conform pronunției sârbești, fără însă a traduce și textul biografiei, considerând că, pe de-o parte, aceasta este o atitudine corectă față de sârbi, iar pe de altă parte cartea de față este o ediție exclusiv în limba română. În câteva cazuri, există mai multe nume de persoane ce se repetă, însă e vorba de persoane diferite. De asemenea, veți întâlni în carte nume identice de persoane care au activat în perioade apropiate, însă din lipsă 1 Serviciul Județean Timiș al Arhivelor Naționale, Fond nr. 942, inv. nr. 1388, Primăria Cenad, dosarul nr. 2/1941, f. 239. 2 S.J.T.A.N., Fond nr. 942, inv. nr. 1388, Primăria Cenad, dosarul nr. 2/1941, f. 273. 3 S.J.T.A.N., Fond nr. 942, inv. nr. 1388, Primăria Cenad, dosarul nr. 1/1945- 1947, f. 42. 6 Cenăzeni de ieri și de azi de documente cu mai multe amănunte nu am putut concluziona dacă este vorba de una și aceeași persoană sau de două persoane diferite. De exemplu: IOAN – Preot ortodox pe la 1728. IOAN – Dascăl la Cenad în perioada 1735-1768. În acest caz, am preferat să înscriem două persoane cu același nume, deși pare a fi vorba, în mod logic, de una și aceeași persoană. De asemenea, în cazul în care au existat mai multe persoane cu aceleași nume și prenume și o singură fotografie, am pus la fiecare în paranteză un număr, iar la textul clișeu al fotografiei am inserat numărul aferent numelui persoanei din imagine. În baza documentelor de arhivă, am indicat uneori și numărul de casă al domiciliului persoanei, cu observația absolut necesară că actualele numere de casă din Cenad nu corespund cu cele de atunci, însă urmașii pot identifica locuințele. Trebuie reținut și faptul că, de-a lungul istoriei sale, Cenadul a purtat diverse denumiri și a fost despărțit în două doar din punct de vedere administrativ: (Cenadul Sârbesc – redenumit Cenadul Mare, și Cenadul German – redenumit Cenadul Vechi, cele două unindu-se în definitiv într-o singură comună în anul 1948). De un neprețuit ajutor a fost cartea istoricului dr. Ioan Hațegan, Cenad – Monografie istorică, fără de care volumul de față ar fi fost mult mai sărac, dar și colaborarea cu doamna Brunhilde Hinkel, autoarea unei foarte importante cărți despre șvabii cenăzeni, respectiv a arborelui genealogic al familiilor acestora, ca atare suntem în măsură să vă oferim un tablou cât de cât apropiat de cel real. La fel de important a fost și ajutorul primit din partea domnului Claudiu Călin, arhivist la Dieceza Romano-Catolică din Timișoara, cu privire la episcopii și preoții romano- catolici și greco-catolici. Din păcate, din motive pe care nu le înțelegem, demersurile noastre s-au lovit, în destul de multe cazuri, de o tăcere proprie cenăzenilor. Sau greșim? Oricum, cartea de față nu este exhaustivă. E doar un punct de plecare. În următorii ani, poate fi corectată și adăugită. Firește, cu ajutorul dumneavoastră. Și nu pe linie de serviciu, ci pe linie de suflet. Pentru observații, comentarii, corecturi, adăugiri etc., vă rog să mă contactați la adresa de e-mail: [email protected] Autorul

Cenăzeni de ieri și de azi

Decretului nr. 535/1955, când a fost grațiat.

ACHIMOVICI, Sava A (АКИМОВИЋ, Сава) – În 1873 a fost ales de comunitatea ACHIMAȘ, Gheorghe – În- ortodoxă sârbă din Cenad pentru a vățător. participa ca delegat la procesul de despărțire religioasă de românii ACHIMAȘ, Uroș – Învățător. ortodocși din Cenad.

ACHIMOV, Ivan ADALBERTUS, de Hangács (АЧИМОВ, Иван) – În – Episcop romano-catolic de Cenad recensământul din 1938 apare între anii 1457-1466. sub numele de Acimov. Născut la Cenad, la 18 iunie 1894, ADAMOVICI, Aurelia cu domiciliu stabil în aceeași (АДАМОВИЋ, Аурелија) localitate, la nr. 278. A absolvit – S-a născut la Saravale în 1905. cinci clase primare. De profesie A absolvit Şcoala Medie din Sân- a fost agricultor. Țăran mijlocaș, nicolaul Mare şi cursurile de în- cu cinci hectare de pământ văţători din Timişoara. Licenţa şi-a înainte de a deveni membru al luat-o la Şcoala Pedagogică din Gospodăriei Agricole Colective. Timișoara. A fost membru al Partidului A activat în calitate de învă- Muncitoresc Român (fost Partid țătoare în diferite localități bănățene Comunist Român). și școli în limba sârbă, inclusiv la A fost condamnat de Tribu- Cenad, în anii școlari 1924/25; nalul Militar Timișoara la opt 1945/46; 1946/48. ani de temniță grea, pentru înaltă Dedicată societății și educa- trădare, pentru faptul de a fi avut ției, a publicat o serie de articole în legături cu niște persoane din ziarul de limbă sârbă Temišvarski Iugoslavia. A început ispășirea vesnik (Vestitorul timişorean) din pedepsei pe 1 august 1950, fiind Timișoara, pe teme economice, edu- deținut, pe rând, în închisorile cative şi sociale ce reflectau viaţa din: Timișoara, Jilava, Gherla, satului din perioada interbelică Pitești, și a fost eliberat la bănățeană. A decedat în localitatea 17 decembrie 1955, în baza Jebel, în anul 1976.

9 Dușan Baiski

Morisena2 sau Maresiana, pe malul stâng al Mureșului, în Cenadul actual. Suprafața voievodatului său era de aproximativ 40.000 km2, cu puțin mai mică decât a Elveției de astăzi (41.277 km2). Ahtum este pomenit în versiunea mare a Legendei Sf. Gerard – text ce nu și-a propus însă transmiterea unor fapte istorice, fiind considerat o scriere pro- pagandistică antiortodoxă3 –, dar și în Cronica Notarului Anonim. Având binecuvântarea epis- copilor de rit grecesc, Ahtum a poruncit construirea la Morisena a unei mănăstiri de călugări închi- nată Sfântului Ioan Botezătorul, condusă de un egumen. După cucerirea orașu- ADAMOVICI Aurelia lui Vidin, în 1002, de către bizantini, Ahtum s-ar fi botezat în episcopia AHTUM (alte forme scrise: greacă a orașului, deși un conducător Achtum, Ohtum sau, conform de rangul lui ar fi trebuit botezat la surselor maghiare, Ajtony) – A o episcopie mult mai importantă, fost un conducător (voievod sau poate chiar la Constantinopol, crede cneaz) de origine presupus pece- istoricul Bálint Csanád4. Însă graba negă al unei formațiuni statale1 sa a fost determinată de faptul că, slavo-române medievale timpurii, pe de-o parte, devenise proaspăt în prima jumătate a secolului al aliat al Imperiului Bizantin, iar pe XI-lea, aceasta fiind localizată pe de altă parte războiul cu Ștefan al teritoriul Banatului istoric (teritoriul 2 Ioan Hațegan, Cetatea Morisena – dintre Tisa, Mureș, Dunăre și Car- Cenad, Ed. Banatul, Timișoara, 2019, p. 21. pați) și având ca reședință cetatea 3 Alexandru Madgearu, Contri- buții privind datarea conflictului dintre ducele bănățean Ahtum și regele Ștefan 1 Dumitru Țeicu, Geografia I al Ungariei, „Banatica”, Reșița, 12, ecleziastică a Banatului medieval, 1993, p. 5-12. Timișoara, 2007, p. 4. 4 Ibidem., p. 5. 10 Cenăzeni de ieri și de azi

Ungariei devenise iminent. Ceea ce capitlului6 Cenad. La 29 iunie 1436, un alt istoric, Alexandru Madgearu, îl va invita la Cenad pe inchizitorul consideră ca fiind o interpretare Iacob de Martia. eronată, dat fiind faptul că între creștinarea poligamului Ahtum ALBERT – Pe la 1486 este și conflictul cu Ștefan a trecut canonic de Cenad, dar și arhidiacon suficient timp pentru a se ridica de Torontal. mănăstirea sus-pomenită. Pe la 1002 sau 1003, regele Ungariei supune ducatul lui Gyula din Transilvania, adică zona de unde se exploata sarea. Cum sarea trecea pe Mureș, pe la actualul Cenad, unde aceasta era vămuită, nu se putea a fi lăsată liberă cetatea Morisena. Astfel, devine limpede că teritoriul lui Ahtum trebuia să fie supus, datarea conflictului dintre Ștefan și Ahtum fiind probabil5 1003-1004. Bătălia decisivă se va da la Tomnatic, unde oastea lui Ahtum va fi înfrântă de cea a lui Chanadin, vasal al regelui Ștefan I al Ungariei, dar anul bătăliei este controversat, unii istorici vorbind de anul 1028. Ahtum va fi ucis în ALBU Florica aceeași bătălie. Prezența ecleziastică bizantină a continuat însă la Morisena și după ALBU, Florica (căsătorită înfrângerea lui Ahtum, organizarea VAIDA) – S-a născut pe 9 octombrie bisericească latină făcându-se abia 1956, la Cenad. În satul natal a după 1030. absolvit primele opt clase de școală generală. În perioada 1971-1974 a ALBERT – Arhidiacon de 6 Corpul canonicilor unei cate- Timiș, canonic la Cenad și șeful drale catolice. 2 Adunare a canonicilor. 3 Adunare de călugări sau de alți clerici catolici. 4 Loc în care se țin adunările 5 Ibidem., p. 6. clericilor catolici. 11 Dușan Baiski urmat cursurile Liceului Teoretic – Local Cenad în 1992. Secția umană din Sânnicolau Mare. Din cauza greutăților familiale, AMBRUȘ, Lucia – A a trebuit să-și întrerupă studiile. copilărit la Cenad. A absolvit Autoare de poezie în grai cenăzean. Facultatea de Medicină Veterinară la Timișoara în 1977. Din 1980 ALBU, Rista – Perceptor a profesat ca medic veterinar la (1947). Cenad. În 1996, după reducerea de personal la circumscripția AMBROSIU, de Cenad – veterinară, i s-a aprobat transferul Pe la 1468, este cantor și canonic la la Primăria Cenad. biserica din Arad. ANNABRING, Anton – AMBROZI, Petru – Pro- А văzut lumina zilei la Cenad, prietar al unei batoze (1945). Nr. de la 2 ianuarie 1920, fiind fiul lui casă 373. Annabring Johann și Eberhardt Anna. Erou, decedat în al Doilea AMBROZIU, de Cenad – Război Mondial, ca soldat român. Absolvent al școlii din Cenad. În Numele său nu apare pe monumentul anul 1445 este student la Viena. comun al eroilor din Cenad.

AMBROZIU, de Timișoara ANNABRING, Emeric – – Absolvent al școlii din Cenad. În Meseriaș din Cenadul Sârbesc în anul 1450 este student la Viena. anul 1878.

AMBRUȘ, Alexandru – ANNABRING, Iosif – Erou, Medic veterinar. A făcut parte mort în cel de-al Doilea Război din grupul de inițiativă care a Mondial (1940-1945). hotărât editarea, formatul, numele și conținutul a ceea ce s-ar fi ANNABRING, Johann vrut primul număr al revistei – Meseriaș în Cenadul Sârbesc în „Cenăzeanul”, dosarul cu articolele 1890. pentru publicat fiind însă pierdut7 de Editura „Popas ̓ Art” din Timișoara. ANNABRING, Nikolaus – Consilier în cadrul Consiliului Meseriaș din Cenadul Sârbesc în 7 Gheorghe Doran, Privire re- anul 1878. trospectivă, în „Anuarul Asociației «Concordia» Cenad” nr. 4, 2007, p. 7. 12 Cenăzeni de ieri și de azi

ANDREI, de Chery – Ab- ANUICHI, Gheorghe – S-a solvent al școlii din Cenad. În anul născut la Cenad, la 23 august 1945, 1494 este student la Cracovia. fiu al lui Ion și Sofia Anuichi, rădăcinile strămoșilor săi pe linie ANDREI, de Gyula – Dascăl parternă fiind undeva în Munții la Cenad în anul 1397. Meglenului. După absolvirea școlii

ANDREI, de Kovasz – Das- căl la Cenad în anul 1522.

ANDREI, de Macedonia – Absolvent al școlii din Cenad. În anul 1389 este student la Viena.

ANDREI, de Măcicaș – Ab- solvent al școlii din Cenad. În anul 1436 este student la Viena.

ANDRES, Johann – Cadru didactic în perioada 1873-1874.

ANDRON, Simion – A venit la Cenad de la Sânnicolau Mare. Primul învățător la școala confesională ANUICHI Gheorghe ortodoxă română pe la 1853.

ANTON, de Becicherec – din localitatea natală, se califică Absolvent al școlii din Cenad. În la Arad în meseria de tâmplar de anul 1439 este student la Viena. mobilă. Lucrează o perioadă la I.P.R.O.F.I.L. „Gheorghe Doja“, ANTON, de Timișoara – iar în paralel urmează cursurile Absolvent al școlii din Cenad. În serale ale Liceului „Moise Ni- anul 1436 este student la Viena. coară“ din Arad, pe care îl absolvă în 1966. ANTONIUS, OFM – Primul O scurtă perioadă este contabil franciscan ajuns episcop de Cenad în la fosta Gospodărie Agricolă de Stat perioada 1298-1307. (G.A.S.) din localitatea Pordeanu.

13 Dușan Baiski

Pleacă la Școala Tehnică C.F.R. piciorului stâng. Căsătorit, cu un din Timișoara, unde dobândește copil. Învățător. Ales în comitetul titlul de impiegat de mișcare, care îi de acțiune al I.O.V.R. la 4 august permite să activeze la stațiile C.F.R. 1946, în calitate de președinte. din Sânnicolau Mare, Dudeștii Vechi, Tomnatic. ANUICHI, Pavel – Profesor. În 1969 se întoarce definitiv la Cenad, la stația C.F.R., unde ANUȚI, Ioan – Subnotar va activa până la pensionare, în (1940). calitate de șef de gară (1 octombrie 1995). În tinerețe, a jucat fotbal, ARDELEAN, Vasilie – A fost formându-se ca atare la U.T.A., învățător la școala confesională însă reîntoarcerea în satul natal nu-i greco-catolică din Cenad (1921). va mai permite să intre în echipa În urma etatizării școlii, a devenit mare a clubului, dar va continua să învățător de stat. practice acest sport la Sânnicolau Mare și Cenad. De altfel, în nou ARKI, Ioan – Pleban din sa calitate, de redactor la revista Pel. La 1 august 1394 primește „Cenăzeanul“, va scrie zeci și zeci de la Papa Bonifaciu al IX-lea un de pagini dedicate fotbalului. canonicat la Cenad. Consilier în cadrul Consi- liului Local Cenad în legislatura ARLETH, Josif – Preot 1996-2000. romano-catolic pe la 1848. Marile sale pasiuni au fost și filatelia, numismatica și co- ARSENOV, Nicola lumbofilia, el participând la zeci (АРСЕНОВ, Никола) – și zeci de concursuri și obținând, Meseriaș în Cenadul Sârbesc în 1890. la fel, zeci și zeci de diplome și În 1873 a fost ales de comunitatea medalii pe plan regional, național ortodoxă sârbă din Cenad pentru a și internațional. A fost maestru participa ca delegat la procesul de emerit al sportului columbofil. despărțire religioasă de românii A decedat la 19 noiembrie ortodocși din Cenad. 2019. ARSIN, Rada ANUICHI, Ioan – Invalid de (АРСИН, Рада) – Preot război. Regimentul 93 Infanterie. ortodox sârb la Cenad în perioada Rănit pe Frontul de Est. Gradul 2011-2015. de invaliditate 20% – anchiloza 14 Cenăzeni de ieri și de azi

AUBERMANN, Johann – Potrivit datelor înscrise pe – Directorul Casei de păstrare din monumentul comun al eroilor din Cenadul German în 1878. Cenad, este erou, mort în cel de- al Doilea Război Mondial (1940- AUBERMANN, Johann 1945). – Morar din Cenadul German în 1878. AUBERMANN, Nikolaus – Primar. AUBERMANN, Johann – Primar. AUBERMANN, Petru – Primar. AUBERMANN, Johann – Comerciant, Cenadul Vechi (1924- AUGUSTIN – Prepozitul8 1925). capitlului de Cenad la 1.02.1277.

AUBERMANN, Nikolaus – AUGUSTIN, de Cenad – Olar autorizat printr-o decizie din Absolvent al școlii din Cenad. În 1888. anul 1411 este student la Viena.

AUBERMANN, Nikolaus AVRAM – Cnez al Cena- – Născut la Cenad, la data de 28 dului. Potrivit documentelor din februarie 1874, fiul lui Anton și 1758, a fost pus epitrop al Bisericii Anna Pinnel. A urmat cursurile ortodoxe din Cenad. liceale la Timișoara, în perioada 1884-1892, iar apoi, între anii 1892- 1897, teologia la Szeged. Doctor în teologie. A slujit în Ungaria (1901- 1944), Germania (1944-1949) și Canada (Montreal, 1949-1962). În 1962 s-a reîntors în Germania, unde va și deceda, la 5 iunie 1964.

AUBERMANN, Nikolaus – Comerciant în Cenadul Vechi, la 1919. 8 Cleric de rang înalt, care în- AUBERMANN, Nikolaus deplinește o funcție administrativă im- portantă. 15 Dușan Baiski B BABA, Dumitru – Erou, mort în cel de-al Doilea Război Mondial (1940-1945).

BABA, Gheorghe – fiul lui Dimitrie și Elița, fruntaș în cadrul Regimentului 2 Roșiori, contingentul 1942, mort în luptele de la Klețkaia, în campania din Rusia din 1941. Numele său nu apare pe monumentul BAISKI Dușan comun al eroilor cenăzeni. Marea Britanie (1998-1999), In- BACKHAUS, Josef – Mese- formation Technology College – riaș în Cenadul Sârbesc în 1890. ELINF (2006). Activitatea: electrician la În- BAISKI (BAISZKI), Dușan treprinderea de Aparate Electrice (БАЈСКИ, Душан) – S-a de Măsurat, Timișoara (1973- născut pe 11 martie 1955, în ora- 1991); redactor-șef la săptămânalul șul Sânnicolau Mare. „Sindicatul bănățean” din Timi- A urmat cursurile Școlii șoara (1990); redactor-șef adjunct Generale din Cenad, în perioada la săptămânalul „Mercur” din 1962-1970. Datorită împrejurărilor Timișoara (1990); coordonator al familiale, a terminat clasa a VII-a la revistei digitale „Banat-media” Ghilad (în 1969), revenind apoi la din Timișoara, 1996-1999; redactor Cenad, Au urmat studiile la: Școala șef de secție la săptămânalul Profesională „Electromotor” din „Agenda” din Timișoara (1991- Timișoara (1970-1973); Școala 2009); persoană fizică autorizată Populară de Artă Timișoara (2009-prezent). S-a pensionat în (1971-1974); Liceul de Filologie- martie 2020, la limită de vârstă. Istorie, Timișoara (1973-1979); Fondator și președinte al Open University Business School, Asociației Banaterra. Inițiator și director al proiectului internațional 16 Cenăzeni de ieri și de azi digital „Banaterra – Enciclopedia simplu [studii monografice, articole Banatului” (www.banaterra.eu). de presă] – Editura Marineasa, Editor al revistei „Cenăzeanul” Timișoara, 2009; Cenad – Studii (din 2011). Inițiator, redactor-șef și monografice [studii monografice] editor al revistei de cultură istorică – Editura Artpress, Timișoara, 2012 „Morisena” (din 2016). și 2015 (ed. a II-a); Lugoj – Studii Debut publicistic cu proza monografice [studii monografice], științifico-fantastică Meșterul Ma- Editura Artpress Timișoara, nole în „Forum Studențesc” (1976). 2015; „Cenăzeanul” – 25 de ani Debut editorial cu volumul de proză [monografie] – Editura Artpress, scurtă Averse izolate (1984). Timișoara, 2017; Război în Banat Membru al Uniunii Scri- [studii monografice] – Editura itorilor din România (1990) și al Artpress, Timișoara, 2017; Cenad – Uniunii Ziariștilor Profesioniști din Documente de arhivă, Ed. Artpress, România (2020). Timișoara, 2019. Scrieri: Averse izolate [proză Traduceri: Migraţiile – ro- scurtă], Editura Facla, Timişoara – man de Miloš Crnjanski, Editura 1984; Radiografia unui caz banal de Vest din Timişoara – 1991 (în [proză scurtă], Editura Facla, colaborare); Mătase şi vin fiert Timişoara – 1988; Љубав међу – Chang Shiang Hua, Editura сенкама/Ljubav među senkama – Paradox, Timişoara – 1994 (poezie, Dragoste între umbre [poezie în lb. traducere din limba sârbă); Cuţitul sârbă], Editura Kriterion, București – Vuk Drašković, Editura Helicon, – 1990; Luna şi tramvaiul 5 Timişoara – 1995 (roman, traducere [proză scurtă], Editura Marineasa, din limba sârbă); Cartea iubirii – Timișoara – 1994; Piaţa cu paiaţe Dragan Dragojlović, Editura Hestia, [teatru], Editura Marineasa, Timi- Timişoara, 1996 (poezie, traducere șoara – 1994; Război pe Internet din limba sârbă, în colaborare); [studiu], Editura Waldpress, Timi- Antologie de poezie chineză con- şoara – 2004; Păsări pătrate temporană – Zhang Xianghua şi pe cerul de apus [proză scurtă], Radosav Pušić, Editura de Vest, Editura Marineasa, Timișoara – Timişoara, 1996 (poezie, traducere 2006; Свађа с мастилом/Svađa din limba sârbă); Lacrima – Orient s mastilom – Cearta cu cerneala şi Occident – Chang Shiang Hua, [poezie în limba sârbă], Editura Editura Anthropos, Timişoara – Uniunii Sârbilor din România, 2000 (eseuri şi poeme, traducere din Timişoara – 2007; Cenad, pur și limba sârbă); Turism în Muntenegru

17 Dușan Baiski

– www.visit-montenegro.com – Pitești (1998); Kosovo, sprska sveta Editura Anthropos, Timişoara – zemlja – Kosovo, pământ sfânt al 2004 (traducere din limba sârbă); sârbilor, Editura Uniunii Sârbilor Consulul rus – Vuk Drašković, din România, Timişoara (1999); Editura Uniunii Sârbilor din Ro- Anuarul Asociației Culturale mânia, Timişoara, 2005 (roman, Concordia Cenad (2004, 2006, traducere din limba sârbă); Invo- 2007, 2008); Fourth International carea lui Dumnezeu – Dragan anthology on Paradoxism – A Dragojlović, Editura Uniunii Sâr- patra antologie despre paradoxism, bilor din România, Timişoara, 2011 Editura Almarom, Râmnicu- (poezie, traducere din limba sârbă, Vâlcea (2004); Orfeu îndrăgostit în colaborare). – Antologie a poeziei sârbe de Colaborări la volume co- dragoste, Editura Uniunii Sârbilor lective: Anatomia unei secunde din România, Timişoara (2006); – Antologie de proză SF, Editura Зборник српске књижевности/ Facla, Timişoara (1990); Timişoara, Zbornik srpske književnosti – 16-22 decembrie 1989, Editura Culegere de texte din literatura Facla, Timişoara, (1990); Naša sârbă, Editura Uniunii Sârbilor din poezija u dijaspori – Savremena România, Timişoara (2006); The poezija Srba i Hrvata u Mađarskoj, Continent of Romania – Continentul Rumuniji i Austriji, Međunarodna din România – The Romanian knizevna manifestacija „Sarajevski Cultural Institute – culture & dani poezije” – Poezia noastră în civilization, București (2006); diaspora – Poezia contemporană Proza.ro – antologie – Editura a sârbilor și croaților din Ungaria, Paralela 45, Pitești (2006); Dușan România și Austria. Manifestarea Baiski (coordonator) – Descoperiți literară internațională „Zilele poe- Banatul – Timișoara, Editura ziei la Sarajevo”, Sarajevo (1991); Waldpress, Timișoara (2009); ZONA – prozatori şi poeţi timişoreni Lucian-Vasile Szabo (antologator) – Atentat împotriva revoluției române, din anii ‘80 și ‘90, Editura Asociația Memorialul Revoluției Marineasa, Timişoara (1997); Pо- 16-22 Decembrie 1989, Timișoara rumbelul de argilă – Poeţi sîrbi (2010); Antologia prozei scurte din România, Editura Persona, actuale transilvane – Editura Limes, Bucureşti (1998); U plavom krugu Cluj-Napoca (2010); Diana Dincă, zvezda – În cercul albastru, o stea, Mihai Ciucur (coordonatori) – Pagini OP, Beograd (1998); Generaţia ‘80 despre Banat, Editura Marineasa, în proza scurtă, Editura Paralela 45, Timișoara (2011); Ненад Грујић – 18 Cenăzeni de ieri și de azi

Антологија српске поезије (1847- (2014); Cornel Secu (antologator) 2000) – Бранково коло, Сремски – Antologia Helion 1981-1988 (Vol Карловци (2012) / Nenad Grujić I), Editura Eurostampa, Timișoara – Antologija srpske poezije (1847- (2015); Claudiu Mesaroș, Claudiu 2000) – Brankovo kolo, Sremski Călin (coordonatori) – Saint Karlovci (2012), Nenad Grujić – Gerard of Cenad. Tradition and Antologia poeziei sârbe (1847-2000) Innovation, Trivent Publishing, – Brankovo kolo, Sremski Karlovci Budaсpest (2015); Dușan Baiski (2012); Славомир Гвозденовић, (coordonator) – Anuarul Asociației Миодраг Јакшић – Чувари Culturale „Concordia” Cenad nr. Вертограда – Антологија српске 7-8/2012-2013, Editura Arpress, југоисточне Европе / Slavomir Timișoara (2016); Dr. Florin Zamfir Gvozdenović, Miodrag Jakšić – (coordonator) – Oameni, evenimente, Čuvari Vertograda – Antologija tradiții din Banatul de câmpie, srpske poezije jugoistočne Evrope Editura Artpress Timișoara (2015); – Slavomir Gvozdenović, Miodrag Dr. Florin Zamfir (coordonator) – Jakšić – Păzitorii odihnei – Oameni, evenimente, tradiții din Antologie de poezie sârbă din Banatul de câmpie, Editura Artpress Europa de Sud-Est, Editura Uniunii Timișoara (2016); Dușan Baiski Sârbilor din România, Timișoara (coordonator) – Anuarul Asociației (2012/2013); Claudiu Mesaroș Culturale „Concordia” Cenad nr. (coordonator) – Filosofia Sfântului 9-10/2014-2015, Editura Arpress, Gerard de Cenad în context cultural Timișoara (2016). și biografic, Jate Press, Szeged Colaborări la publicații: (2013); Marian Oprea (antologator) „Forum studenţesc”, „Orizont”, – Piper, scorțișoară, dafin, vanilie, „Paradox”, „Helion”, „Književni Editura Brumar, Timișoara (2013); Život”, „Radio Timişoara”, Doru Sinaci, Emil Arbonie „Radio Bucureşti”, „Ştiinţă şi (coordonatori) – Administrație tehnică”, „Renaşterea bănăţeană”, românească arădeană. Studii și „Realitatea bănăţeană”, „Bana- comunicări din Banat – Crișana tske novine”, „Orientări”, „Naša – 95 de ani de la Marea Unire reč”, „Tribuna tineretului” (Volumul VII), University Press, (Iugoslavia), „Književna reč” Arad (2013); Prof. dr. Dumitru (Iugoslavia), „Stremljenja” (Iugo- Tomoni, prof. Horațiu Suciu (co- lavia), „Observator” (Germania), ordonatori) – Restituiri bănățene „Agenda”, „Orient Latin”, (II), Editura Eurostampa Timișoara „Banat”, „Timișoara”, „Mercur”,

19 Dușan Baiski

„Timișoara magazin”, „Ca și cum”, „Cenăzeanul”, „Feedback”, „Огледало/Oglinda”, „Club T”, „Agenda zilei”, „agonia.ro”, „literra.eu”, „Sintagme literare”, „Alternanțe” (Germania).

BALOG, Magdalena – Con- tabilă la Primăria Cenad (2020).

BALOG, Ștefan – Profesor de educație fizică și sport la Școala Gimnazială din Cenad în anul școlar 2019/2020.

BALȘ, Daniel – Profesor de chimie la Școala Gimnazială din Cenad în anul școlar 2019/2020. BATLTHASAR Anton (3) respectiv în 1967-968, a trebuit BALTHASAR, Anton (1) să-și satisfacă stagiul militar. Între – Meseriaș din Cenadul Sârbesc în anii 1973-1978 va urma cursurile anul 1878. universitare în specializarea elec- trotehnică (electromecanică), obți- BALTHASAR, Anton (2) – nând diploma de inginer. Primar. Va activa între anii 1964- 1973 în calitate de bobinator de BALTHASAR, Anton (3) motoare electrice la Întreprinderea – S-a născut la 9 august 1947, de Transporturi Timișoara, apoi, în la Cenad, fiind fiul lui Johann și perioada 1978-1982 ca inginer de Elisabeth. A urmat cursurile școlii cercetare-proiectare la Întreprinderea elementare de șapte clase din Cenad „Electromotor” din Timișoara. în perioada 1954-1961, apoi, între Tot ca inginer de cercetare- anii 1961-1964, școala de meserii proiectare va lucra și după stabilirea pentru profesia de electrician. Își va definitivă în Germania, până la continua studiile la liceul seral, în pensionarea sa, în 2009. perioadele 1964-1967 și, respectiv Este membru în Asoci- 1968-1969, fiindcă între timp, ația Șvabilor din Banat (Donau- 20 Cenăzeni de ieri și de azi schwaben), HOG – Tschanad și pensionat. Căsătorit, are doi copii. Asociația Transplantaților de Ficat În 24 septembrie 1961, a fost una din Germania. dintre victimele rămase în viață ale După cum afirmă, ca hobby cumplitului incendiu de autobuz, preferă tot ce face ziua mai frumoasă care a avut loc lângă Cenad. și plăcută la sfârșitul vieții, mai cu seamă popice în două grupuri, BALTHASAR, Ioan (corect: excursii alături de pensionari etc. Johann) – Potrivit datelor înscrise pe monumentul comun al eroilor din BALTHASAR, Emerich – Cenad, este erou, mort în cel de-al Primar. Doilea Război Mondial (1940- 1945). Potrivit datelor primite de BALTHASAR, Emerich – la Brunhilde Hinkel, s-a născut la Născut în 1940, la Cenad unde, în Cenad la 17 martie 1920, fiind fiul 1954, a absolvit șapte clase. Liceul lui Balthasar Peter și Koreck Anna. în limba germană l-a absolvit la A dispărut pe Frontul de Est ca Timișoara. Din 1958, a lucrat la soldat român. Stațiunea de Cercetări Agricole Cenad, ca muncitor agricol. Din BALTHASAR, Johann - S-a 1960, a fost student la cursurile născut la Cenad, la 29 noiembrie fără frecvență ale Institutului 1961, fiul lui Peter și Iuliana Agronomic din Cluj. Din februarie Balthasar. În perioada 1968-1976 1962 a început să lucreze la urmează cursurile școlii generale Stațiunea de Cercetări Agricole din localitatea natală, iar între din Lovrin, în calitate de laborant, 1976-1980 liceul la Sânnicolau și apoi în cea de tehnician. După un trimestru la Liceul „Nikolaus terminarea facultății, a activat ca Lenau” din Timișoara. Este licențiat inginer în cercetare, iar din 1975 al Institutului Politehnic „Traian ca șef de fermă. În 1980, a plecat Vuia“ din Timișoara, în calitate de în Germania, unde timp de șase inginer mecanic agricol. În timpul ani a fost administrator la centrul studenției, a obținut de două ori experimental agricol al Fabricii locul III pe țară la concursul de Chimice Marktedwitz, iar următorii traduceri În 1992, obține diploma 14 ani, tot ca administrator, la de translator, devenind ulterior Centrul Experimental Erlasee al membru al Uniunii Traducătorilor Institutului de Ameliorare a Viței din Baden-Württenberg. Pasionat de Vie Siebeldingen. În 2001, s-a de istoria șvabilor cenăzeni, a scris

21 Dușan Baiski

Cenad la la data de 5 martie 1915, ca fiu al lui Balthasar Emmerich și Richter Margaretha. A fost ucis pe front, ca soldat român, la data de 9 august 1941.

BALTHASAR, Nikolaus – S-a născut la 18 iulie 1906. Mecanic, proprietar de garnitură de treierat (1939). A locuit la casa cu numărul 385. Aproape de sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, în toamna anului 1944, a fost împușcat în fața porții din stradă de militari sovietici. A fost înmormântat abia pe 8 octombrie, după plecarea din Cenad a trupelor germane și sovietice în Ungaria. BALTHASAR Johann prefața la cartea lui Brunhilde BALTHASAR, Peter – Aju- Hinkel, „Ortssippenbuch der tor de primar al comunei Cenadul katholischen Pfarrgemeinde Vechi în 1932. Tschanad/Cenad im Banat 1764- 2007“. De asemenea, a scris un BALTHASAR, Petru – dicționar al cuvintelor din graiul Erou, mort în cel de-al Doilea Război șvabilor din Cenad. Are ca hobby- Mondial (1940-1945). uri grădinăritul, pescuitul și culesul de ciuperci. Din 1990, s-a stabilit BALTHASAR, Petru – definitiv în Germania. Primar. – BALTHASAR, Nikolaus BALTHASAR, Teresia – Potrivit datelor înscrise pe Proprietară de tractor (1945). Nr. monumentul comun al eroilor de casă 385. din Cenad, este mort în cel de-al Doilea Război Mondial (1940- BANHIDI, Elek – Meseriaș 1945). Potrivit datelor primite de în Cenadul Sârbesc în 1890. la Brunhilde Hinkel, s-a născut la 22 Cenăzeni de ieri și de azi

BANHIDY, Ioan – Notar. 2009-2011, va urma cursurile Universității Hyperion București BARA, Erika-Ramona pentru profesia de agent vamal, – A văzut lumina zilei la 30 mai 1984, iar în perioada 2016-2020 va fi la Şomcuta Mare, jud. Maramureş, studentă la Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor, din cadrul Universității de Vest din Timișoara, unde va obține licența de economist. În timp, va activa în diverse locuri de muncă în calitate de contabil primar, funcționar economic, asistent manager etc. Din 2016 este angajată la Primăria Cenad în calitate de asistent social. Face parte din Corul Bisericii Ortodoxe Române din Cenad.

BARNA, Gheorghe – Erou, mort în Primul Război Mondial (1914-1918).

BARNABAS – Literat de BARA Erika-Ramona Cenad. La 26 ianuarie 1450, este abilitat de nobili să le susțină cauzele. fiica lui Arpad și Adelita Aritimiz Bara. În perioada 1999-2003 va BAROZZI – Erudit specia- urma cursurile Grupului Școlar list nu numai în materie de cultură Sânnicolau Mare, pentru profesia agricolă, dar mai ales în probleme de tehnecian veterinar, resurse de creștere și selecțiune de vite. A naturale și protecția mediului. administrat moșia de la Cenad a Între 2005 și 2007 va studia la contesei Mileva de San Marco-Nacu. Information Technology College – ELINF Timișoara pentru pro- BAȘIU, Ion – Învățător la fesia de asistent de gestiune, iar în școala confesională greco-catolică 2007, la aceeași instituție, pentru din Cenad, în anul 1871. contabilitate computerizată. În

23 Dușan Baiski

BAYER, Franz – S-a născut 2007), Ovivo Aqua Austria la Cenad la 25 noiembrie 1954, GmbH (2007-2016), iar din 2016 fiind fiul lui Matei și Susanne la GIS AQUA Austria GmbH. Bayer. A urmat cursurile Școlii Principalele sale pasiuni sunt Generale din Cenad în perioada genealogia și istoria. 1961-1969, iar liceul la Sânnicolau Mare, între anii 1969-1973. În BĂLAN, Florina (căsătorită 1978 va absolvi Facultatea de COSTEA) – A văzut lumina zilei Construcții Hidrotehnice din cadrul pe 8 mai 1986, la Sânnicolau Mare, fiica lui Bălan Gheorghe și Maria.

BAYER Franz BĂLAN Florina

Institutului Politehnic Timișoara. În perioada 1993-2001 a urmat Va activa în perioada 1978-1982, în cursurile școlii generale din Cenad, calitate de inginer, la Direcția Apelor iar între 2001-2005, cursurile Mureș (Serviciul pentru protecția liceeale la Sânnicolau Mare. După apelor mari). cursurile postliceeale de con- După emigrarea sa în Ger- tabilitate la Lovrin – 2005-2007 – mania, va profesa la WABAG s-a înscris în 2008 la Facultatea de Wassertechnische Anlagen (1983- Psihologie și Sociologie din cadrul

24 Cenăzeni de ieri și de azi

Universității de Vest din Timișoara, anii 1975-1980 a activat în calitate pe care a absolvit-o în 2001. de cizmar-tălpuitor la Cooperativa După trei ani de activitate la firma „Bănățeanul” din Sânnicolau „Brandon Company” din Cenad, – Mare, iar în perioada 1993-1999 a 2008-2011 –, la data de 1 martie lucrat la S.C. „Comtim” S.A. Din 2008 este angajată la Primăria 11 noiembrie 2002 este angajat Cenad în calitate de secretară. în calitate de guard la Primăria Hobby-uri: cititul, gătitul, Cenad. De asemenea, activează și muzica și plimbările în aer liber. în agricultură. A fost ales consilier în BĂLAN, Gheorghe – S-a cadrul Consiliului Local Cenad născut la Cenad în data de 4 în legislaturile: 2004-2008, 2008- februarie 1958, fiul lui Bălan 2012, 2016-2020. Ulterior, după Gheorghe și Ioana. În perioada doi ani, în 2018, ca urmare a noilor prevederi legislative, conform cărora consilierii locali nu au voie să fie angajați ai primăriei, a fost nevoit să-și dea demisia. Este pasionat de fotbal.

BĂLAȘA, Irimie – Boier, proprietar.

BĂRĂNTICI, Lazar – Agri- cultor. La 1 aprilie 1939, arendează pentru o perioadă de un an activitatea de cărăușie pentru Primăria Cenadul Mare. Prin contract, se obligă să țină opt cai și patru trăsuri, din care patru cai și două trăsuri vor fi în permanență la dispoziția Primăriei. Devine primarul comunei Cenadul BĂLAN Gheorghe Mare (1947).

BÂRZAC, Ioan – Zis și 1965-1973 a urmat cursurile școlii Mladen. S-a născut pe 25 august generale din localitatea natală. Între 1929, la Cenad, ca fiu al lui Tănase

25 Dușan Baiski

și Ielița, cu domiciliul stabil în BELICI, Alexandru aceeași localitate. De profesie, (БЕЛИЋ, Александар) – agricultor. Reținut de Parchetul Brutar (1939). Nr. de casă 264. Militar Timișoara la data de 25 august 1952 (coincidență cu data BELICI, Velinca nașterii), în baza mandatului de (БЕЛИЋ, Велинка) – arestare nr. 4941/1952 pentru Profesoară. uneltire împotriva orânduirii sociale (art. 209 din Codul Penal). BELL, Hugo – Meseriaș în Condamnat de Tribunalul Militar Cenadul Sârbesc în 1878-1890. Timișoara la 15 ani de muncă silnică pentru favorizarea infractorului BENE, Tamás – A văzut (casa lui a fost loc de întâlnire lumina zilei la Arad, pe 17 martie conspirativ pentru cei care au fost 1986. A urmat cursurile Școlii condamnați ca titoiști), în baza Generale din Iratoșu, jud. Arad, Decretului 199/1950. Și-a ispășit apoi cele ale Liceului „Csiky pedeapsa la Timișoara, Jilava, Aiud, Ocnele Mari, Baia Sprie și Pitești. A fost grațiat și eliberat la 16 aprilie 1964, în baza Decretului nr. 176/1964.

BECHERIU, Ion – Pluto- nier, șeful Postului de jandarmi din Cenadul Mare (1939).

BECK, Eva – Moașă comu- nală în Cenadul German, la 1878.

BELICI Arcadie (БЕЛИЋ, Аркадије) – Fiul lui Alexa și Persa, soldat în Regimentul 18 Infanterie, contingentul 1943, a dispărut pe front la 23 august 1944, în luptele din Moldova. Numele său nu se află pe monumentul comun al eoilor cenăzeni. BENE Tamás 26 Cenăzeni de ieri și de azi

Gergely“ din Arad. Este absolvent localitatea natală, apoi Facultatea al Institutului Teologic Romano- de Chimie-Biologie-Geografie Catolic din Alba Iulia. În calitate din cadrul Universității de Vest de preot romano-catolic, este paroh de Cenad. Profesor de religie romano-catolică la Școala Gimnazială din Cenad în anul școlar 2019/2020. Pasiunea sa preferată o constituie drumețiile montane.

BENEDICT – Cleric al bisericii din Cenad, la 18 ianuarie 1413.

BENEDICT, de Cenad – Absolvent al școlii din Cenad. În anul 1466 este student la Viena.

BENEDICT, de Cenad – Absolvent al școlii din Cenad. În anul 1569 este student la Wittenberg. BERCEANU C. Iancu BENEDICT, de Lipova – Absolvent al școlii din Cenad. În anul 1449 este student la Viena. din Timișoara (2004). La aceeași unitate de învățământ superior va BENEDICTUS – Episcop dobândi, în 2006, și un masterat romano-catolic la Cenad, între anii în „Organizarea teritoriului și 1307-1332. dezvoltare durabilă“. Din 2004 va preda, în calitate de titular, BERCEANU, Iancu. C. geografia la Liceul Teoretic „Sfinții – S-a născut în orașul cărășean Kiril și Metodii“ Dudeștii Vechi, Oravița, la 1 iunie 1981. Va iar din 2015, la Cenad. absolvi școala generală și Liceul Grad didactic I l-a obținut „General Dragalina“ (2000) în în 2016, cu lucrarea „Strategiile

27 Dușan Baiski moderne în predarea geografiei și „Cenăzeanul“ din Cenad. De eficiența învățării“. Tot în 2016, va asemenea, este redactor-șef adjunct deveni director adjunct și consilier al revistei „Morisena”. educativ la Liceul Teoretic „Sfinții Este pasionat de lectură, film, Kiril și Metodii“ din Dudeștii Vechi. drumeție, muzică. Blog: www. Printre preocupările sale pro- iberceanu.blogspot.ro fesionale se numără: pedagogia, istoria Banatului, antropologia, BERCIU, Gheorghe – Preot literatura. Este membru al „Clu- greco-catolic la Cenad din 1993- bului intelectualilor“ Oravița prezent. S-a născut în 1964. A fost (1999), al „Societății Române de hirotonit preot în 1993. Profesor Geografie“ (2005) și al Asociației de religie greco-catolică la Școala Profesionale a Geografilor din Gimnazială din Cenad în anul România (2004). A publicat la: școlar 2019/2020. „Confluențe“ (Oravița), „Naša glas“ (Dudeștii Vechi), „Foaia BERECZK, de Temerken de Dudești“, „Monitorul“ (Sân- – Absolvent al școlii din Cenad. În nicolau Mare), „Cenăzeanul“ anul 1450 este student la Viena. (Cenad), dar și articole științifice (geografie istorică, demografie) la BESTERDUS – Episcop „Clio“, „Terra“ și „Morisena“. de Cenad în 1138. De asemenea, a publicat în volumele colective: BIEBER, Johann – Meseriaș – „Oameni, evenimente, tradiţii în Cenadul Sârbesc în 1878-1890. din Banatul de Câmpie“, Editura ArtPress, Timişoara, 2011, volum BIRINGER, Anton – Morar coordonat de prof. dr. Florin Zamfir; din Cenadul German în 1878. – „Monografia localităţii Dudeştii Vechi, Judeţul Timiş“ – Ana BIRINGER, Johann – Ronkov, Ioan Sârbu, Maria Parvan, Morar din Cenadul German în 1878. Ioan Vasilcin, Ecaterina Ganciov, Anamaria Mircovici, Maria BIRINGER, Mathias – Me- Boboiciov, Costantin Kalcsov, Pavel seriaș în Cenadul Sârbesc în 1890. Velciov, Iancu Berceanu, Editura Mirton, Timişoara, 2006. BIRINGER, Nikolaus – Cu începere de la numărul Meseriaș din Cenadul Sârbesc în 3/2017, e și redactor al revistei anul 1878.

28 Cenăzeni de ieri și de azi

BIRINGER, Peter – Croitor adresată cenăzenilor, în care face (1924-1939). Nr. de casă 365. apel la unitate, ordine, disciplină și bun simț. BIRO, Florica – S-a născut la 16 august 1940, în satul Bribeni, BLAGA, Alexandru – Înv- com. Lunca, jud. Bihor. S-a țător. Refugiat din Ardeal (1942). stabilit la Cenad în 1967. Mamă a patru copii. A adus cu ea ca zestre BLAGOE, Antonie – Învă- „...dragostea față de poezie și țător. mireasma pădurilor din locurile natale“, avea să scrie prof. Gh. BLAGOE, Dimitrie – Parti- Doran în „Cenăzeanul” nr. 1/1994. A cipant la Marea Adunare Națională de colaborat la revistă cu poezii, debutul la Alba Iulia, de la 1 decembrie 1918.

BLAGOE, Ioan – Primar.

BLAGOE, Mihai – Primar.

BLAGOE, Traian – Erou, mort în Primul Război Mondial (1914-1918).

BLAGOE, Traian – Primar (1940) al comunei Cenadul Mare.

BLAGOIA – Negustor (1689).

BLAJ – Primar.

BLAJ, Florica – Vede lumina zilei în 1940, la Bochia, în zona de munte a județului Arad. Cu dragoste de BIRO Florica carte și de copii, se va înscrie la Școala Pedagogică „Dimitrie Țichindeal“ fiind consemnat în nr. 1/1994, cu din Arad, pe care o absolvă la vârsta două lucrări. În același număr îi va de 19 ani, în 1959. Devine dăscăliță fi publicată o emoționantă scrisoare la Cenad unde, după doi ani, se

29 Dușan Baiski căsătorește cu Giani (Gheorghe) Blaj. membru component al corului Tenace, urcă rând pe rând treptele Operei Române din Timișoara. gradelor didactice, obținând în 1980, Personalitate culturală complexă, cu nota maximă, gradul I. În paralel, în perioada sa bucureșteană a va fi și directoarea Căminului cultural caricaturizat pe hârtie portrete din Cenad. ale unor însemnate personalități culturale și politice ale vremii din BLAJ, Ioan (Giani) – Ioan Capitală. Blaj-Giani (nr. 1/1994): Născut la Saint Luis, în BLAJ, Ioan – Conducătorul Statele Unite ale Americii, la 3 corului ortodox român la începutul februarie 1914, din părinți emigranți secolului al XX-lea. din Cenad. Vine în România și învață meseria de tăbăcar, pe care o BLAJ, Ioan – Erou, mort în părăsește în 1932 pentru a pleca la Primul Război Mondial (1914-1918). București. Aici practică jurnalistica la cotidianele „Adevărul“ și BLAJ, Ioan – Invalid de „Dimineața“, alături de Sadoveanu, război din cel de-al Doilea Război Teodor Teodorescu-Braniște și B. Mondial. Fiul lui Blaj Elisabeta, Brănișteanu, până în 1936, când soldat la Regimentul 93 Infanterie, cele două ziare sunt interzise, având invalid din 30 octombrie 1942, o vădită tendință stângistă. Se Rănit pe Frontul de Est. Gradul întoarce printre ai săi. Își satisface de invaliditate 20% – cicatrice stagiul militar. După cel de-al coapsa stângă. Căsătorit, cu un Doilea Război Mondial încearcă copil. Învățător. Ales în comitetul să plece în S.U.A., fiind născut de acțiune al I.O.V.R. la 4 august acolo, însă ambasada americană 1946, în calitate de casier. îi refuză viza, considerându-l indezirabil datorită colaborării BLASIU, de Cenad – Lector la cele două ziare amintite mai la Cenad. Data de 16 mai 1478 îl sus. Mai mult decât atât, în iunie găsește ca fiind student la Padua. În 1951 va fi deportat în Bărăgan ca 1482 se află la curia papală. fiind „cetățean periculos“. După întoarcerea acasă, se dedică cu tot BLASIUS – Fiul lui Ladislau. sufletul unei pasiuni constante: La 1 decembrie 1401, este cleric al muzica, pe care o va transmite și diocezei de Cenad. fiului său mai mic, Cornel Blaj,

30 Cenăzeni de ieri și de azi

BLASIUS, de Cenad – Das- A urmat cursurile şcolii ge- căl la Cenad în anul 1423, prepozit, nerale şi ale Colegiului Naţional apoi episcop de Transilvania. „I.C. Brătianu”, secţia Electro- tehnică, pe care l-a absolvit în anul BLASIUS, Johannes – 1986, la Hațeg. Prezbiter1 din dieceza Cenadului și Absolvent, în 1992, al lector la biserica din Cenad. La 23 Facultății de Construcții, Secţia februarie 1392, Papa Bonifaciu al IX- Căi Ferate, Drumuri şi Poduri, din lea îi acordă un beneficiu în Croația. cadrul Universității Politehnica. În 2004 a absolvit Facultatea de BLAU, Ioan – Primar. Drept. După care au urmat studii postuniversitare în specialitatea BLIDAR, Gheorghe – Erou, Management şi Resurse Umane mort în Primul Război Mondial (1914-1918).

BLIDAR, Sava – Erou, mort în Primul Război Mondial (1914- 1918).

BLIDARIU Gheorghe – născut pe 23 februarie 1915, la Cenadul Mare, fiul lui Vichentie și Ana, de profesiune agricultor, soldat în cadrul Regimentului 5 Vânători, a dispărut pe câmpul de luptă la Samoilowka (scris corect. Samoylovka), la nord de Volgograd (fostul Stalingrad), pe 7 februarie 1942. Numele său nu este trecut pe monumentul comun al eroilor cenăzeni. BOCIAT Tiberiu-Ioan

BOCIAT, Tiberiu-Ioan – și, respectiv, un masterat în spe- S-a născut în orașul Haţeg, jud. cializarea Controlul şi Adminis- Hunedoara, la 19 septembrie 1967. traţia Fiscală în Vămi. De profesie, este inginer 1 Membru al cinului preoțesc; constructor și jurist. preot (la catolici). 31 Dușan Baiski

Din martie 2010, este co- BOITA, Paul – Meseriaș în ordonatorul naţional român al Cenadul Sârbesc în 1878-1890. Punctului Comun de Contact Cenad-Kiszombor, structură BOJICI, Naum independentă în subordinea ne- (БОЖИЋ, Наум) – S-a mijlocită a Inspectoratului Ge- născut la Cenad. A învățat carte neral a Poliţiei de Frontieră Ro- cu preotul Petru Motici, a fost mâne, Direcția Afaceri Europene, hirotonisit și preoțit de Nicolae Schengen şi Relaţii Internaţionale. Dimitrovici la 13 noiembrie 1732. Din anul 2008, este co- Potrivit documentelor din 1758 ordonator local al operaţiunilor care îl atestau ca preot ortodox la comune desfăşurate de către Agenţia Cenad, s-a căsătorit la 20 de ani Frontex la frontiera cu Serbia și a avut doi băieți și două fete. (Punctul Local Frontex Moraviţa) şi Cunoștea tainele Noului Testament atestat ca instructor (trainer) Frontex și avea șase cărți. pentru polițişti străini care vin să lucreze cu colegi români. BOJIN, Letiția-Reghina Hobby: lectura: literatura – Consilier în cadrul Consiliului SF, istorie, geografie; turismul Local Cenad în legislatura 2008- intern și internațional; plimbările 2012. În 2018, redevine consilier, și activitățile în natură, în special pe munte; geocaching; sport: tenis de câmp, schi.

BOGATAN, Valeriu – Pro- fesor de educație tehnologică la Școala Gimnazială din Cenad în anul școlar 2019/2020.

BOGEL, Peter – Consilier în Cenadul German în 1878.

BOHM, Johann – Negustor din Cenadul German în 1878.

BÖHMER, Johann – Morar din Cenadul German în 1878. BOJIN Letiția-Reghina 32 Cenăzeni de ieri și de azi alături de FURGE Nicoleta, în urma Erou, mort în cel de-al Doilea demisiei a doi dintre consilieri pe Război Mondial (1940-1945). motiv de incompatibilitate. BOLOGA, Cristian – Cadru BOJO (Rasț) – Negustor universitar. (1689). BORA, SABIN – Erou, mort BOLCHIȘ, Dimitrie – ca- în cel de-al Doilea Război Mondial poral în cadrul Regimentului 85 (1940-1945). Infanterie, a dispărut pe front la 20 noiembrie 1942, în luptele de BORA, Todor – Erou, mort la Varilevka (inexistent pe hartă, în Primul Război Mondial (1914- dar există Vasilevka, nu departe 1918). de fostul Stalingrad). Căsătorit cu Bolchiș Elena. Numele său nu BORA, Victoria (căsătorită se află pe monumentul comun al BORNEA) – Consilier în cadrul eroilor cenăzeni. Consiliului Local Cenad în legislatura 2008-2012. BOLDOVICI, Gheorghe – Erou, mort în Primul Război BORAN, Vichentie – Impie- Mondial (1914-1918). gat (1940). În perioada 1946-1948, a fost administrator C.A.S.B.I. (Casa BOLDOVICI, Luminița – de Administrare și Supraveghere a A urmat cursurile Școlii Generale Bunurilor Inamice) din Cenadul Mare. din Cenad. Pe 8 septembrie 1984, a părăsit Cenadul și s-a stabilit BORNEA, Pavel – Consilier definitiv la Chicago, în Statele în cadrul Consiliului Local Cenad Unite ale Americii. Acolo a în legislatura 2004-2008. terminat liceul, în 1987, după care s-a înscris la Facultatea de Istorie BOROCZY, Ladislau – În – specialitatea Istorie balcanică, 1918, a comandat o gardă comunală pe care a absolvit-o în 1991, iar de 40 de persoane pentru a apăra de profesoratul în 1993. Lucrarea de devastarea Cenadului de cete de licență a avut ca subiect Revoluția comuniști maghiari. română din Decembrie 1989. BOZIANU, Dimitrie BOLDOVICI, Vasile – (BOSIAN, Demeter) –

33 Dușan Baiski

Preot ortodox român și învățător se află pe monumentul comun al în perioada 1891-1934. Participant eroilor cenăzeni. la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, de la 1 decembrie 1918. BUCOVITS, Emerich – Preot romano-catolic în 1799-1829. BOZIANU, Gheorghe – Șeful gării C.F.R. BUCSKO, Ștefan – Notarul Cenadului Sârbesc în 1855. BRANCOVAN, Cristofor – În 1873 a fost ales de comunitatea BUGARIN, Melania ortodoxă sârbă din Cenad pentru a (БУГАРИН, Меланија) – participa ca delegat la procesul de S-a născut pe 13 decembrie 1912, despărțire religioasă de românii la Timișoara. A fost învățătoare la ortodocși din Cenad. Membru în Cenad în anul școlar 1930/1931. cadrul comisiei școlare sârbești din Cenadul Sârbesc în anul 1878. BUGARSKI, Iașa – În 1873 a fost ales de comunitatea ortodoxă BRANCOVAN, Dragomir sârbă din Cenad pentru a participa – Proprietar de tractor (1945). ca delegat la procesul de despărțire religioasă de romсânii ortodocși BRENNER, István – din Cenad. Negustor în anul 1878. Preot romano-catolic la Cenad în perioada 1894-1896. BUGIAN, Dimitrie – fruntaș în cadrul Divizionului 1 Artilerie BRICCIUS, alias Bicskei Călăreață, a decedat pe front la 16 – Episcop de Cenad în perioada noiembrie 1942, în luptele de la 1259-1275. Stalingrad. Căsătorit cu Bugian Floare, cu care a avut un copil. BUBARNIK, Samuel – Me- Numele său nu apare pe monumentul seriaș în Cenadul Sârbesc în 1890. comun al eroilor cenăzeni.

BUCIUMAN-GAICICI, BULCSU, seu Basilius de Ioan – fiul lui Gaicici Ioan și Rozalia, Lád – Episcop de Cenad între soldat la Regimentul 18 Infanterie, anii 1229-1254. contingentul 1943. A dispărut pe front la 5 februarie 1945, în luptele BULUTOV, Mileva (căsă- din Cehoslovacia. Numele său nu torită PETKOV)

34 Cenăzeni de ieri și de azi

(БУЛУТОВ, Милева, удата Institutul Pedagogic din Heidelberg, ПЕТКОВ) – S-a născut la Sânpetru terminat în 1983. Mare. A fost învățătoare la Cenad. A activat în perioada 1968- 1981, în calitate de profesor de BUNEI, Vasile – Erou, mort în limba germană la Școala Generală Primul Război Mondial (1914-1918). din Cenad, iar în perioada 1984- 2008, la Școala Reală din Nagold BURGER, Adam – Cadru (Germania). Este pasionat de didactic în perioada 1833-1836. pescuit.

BURGER, Anton – S-a BURGER, Theresia – S-a născut la Cenad la data de 21 născut la Cenad la data de 8 februarie 1944. Fiul al lui Iosif și februarie 1947, fiica lui Johann Anna Burger. A absolvit cursurile și Magdalena Frank. A absolvit Școlii Generale din Cenad, iar Școala Elementară la Cenad, iar Liceul „Nikolaus Lenau”, la Liceul Teoretic, la Sânnicolau Timișoara. A urmat Institutul Mare. Pedagogic de trei ani de la A urmat apoi cursurile Timișoara, finalizat în 1967, iar apoi Școlii Pedagogice din Arad. A

BURGER Anton BURGER Theresia 35 Dușan Baiski activat în calitate de educatoare la grădinița de copii din Cenad, între anii 1968-1981. După emigrarea în Germania, a lucrat tot ca educatoare, în perioada 1984- 2009.

BUSIOC, Filip – Erou, mort în Primul Război Mondial (1914- 1918).

36 Cenăzeni de ieri și de azi C CAPOTA, Iosif – Șef de vamă (1945).

CAPTIVUS, Petrus – Ne- gustor (1689).

CAZILĂ, Ioan – Comisar de poliție

CĂIMAN, Gheorghe – Învățător la școala confesională greco-catolică din Cenad (1897). CĂLIN Laurențiu CĂLACEA – Familie de Timișoara – Facultatea de Meca- boieri din Cenad. nica, secția Utilaj Tehnologic pentru Industria Alimentară; CĂLIN, Laurențiu – 2004-2005 Master la Universitatea S-a născut la 8 aprilie 1961, la „Politehnica” Timișoara – spe- Oltenița, județul Călărași, fiul al cializarea Inginerie Integrată; lui Gheorghe și Rodica. A absolvit 2004–2005 Master la Universitatea Școala Generală cu clasele I-VIII de Vest Timișoara, Facultatea de în localitatea natală Oltenița. Științe Economice – specializarea În perioada 1976-1980 a urmat Management Organizațional; cursurile Liceului Militar „Dimitrie 2005-2008 doctorat cu frecvență la Cantemir” din Breaza, județul Universitatea „Politehnica” Timi- Prahova, iar între anii 1980-1983 șoara, Facultatea de Mecanică, Școala Militară de Ofițeri Activi Departamentul Mașini Mașini Artilerie Antiaeriană și Rachete Mecanice Utilaje și Transporturi, „Leontin Sălăjan” din Brașov. Își domeniul – Inginerie industrială. va continua studiile: 1999-2004 În perioada 1983-2003 a – Universitatea ,,Politehnica” activat în calitate de ofițer al Mi- 37 Dușan Baiski nisterului Apărării Naționale în Management al Calității ISO 9000, diferite unități militare din gar- 9001 la societăți comerciale din nizoana Timișoara, unde a fost Timișoara și Arad. În perioada încadrat ierarhic în diferite funcții 2005-2008 a fost încadrat la de conducere, începând cu cea de Universitatea „Politehnica” Timi- comandant de pluton până la ofițer șoara, Facultatea de Mecanică, în întrebuințare în luptă a trupelor de calitate de doctorand cu frecvență. Artilerie și Rachete Antiaeriene Din 2008 până în 2014 a fost în cadrul Comandamentului Ope- încadrat ca asistent de cercetare, rațional Aerian Zonal din Divizia responsabil tehnic la Laboratorul 2 Aer. În cadrul acestor unități a de investigații ecologice din cadrul desfășurat activități de educare catedrei Termotehnică Motoare și formare a militarilor în termen Termice și Autovehicule Rutiere, privind tragerile antiaeriene cu Departamentul MMUT al Facultății tehnica din dotare și executarea de Mecanică. În această perioadă a serviciului de luptă operativ. A participat ca membru în echipele de organizat, coordonat și condus management de proiect la diferite unități militare subordonate COAZ proiecte naționale și internaționale Timișoara privind cercetarea spa- în care U.P.T. a participat ca partener țiului aerian, întrebuințarea în de proiect, cum ar fi: Program luptă a tehnicii din dotare și com- PN II-EPOC (Energie pentru baterea țintelor aeriene din zona un oraş curat) în perioada 2008- de responsabilitate a Diviziei 2 2011, funcția în cadrul proiectului Aer Timișoara. În 2003, în urma responsabil tehnic; Reţea trans- procesului de restructurare a naţională educaţională privind Armatei, a fost trecut în rezervă orientarea, consilierea şi practica cu gradul de locotenent-colonel. pentru carieră, corelate cu piaţa În perioada 2004-2005 a lucrat muncii, în societatea cunoaşterii – ca inginer proiectant la Institutul PRACTICOR, contract de finanţare Național de Cercetare-Dezvoltare nr. POSDRU/90/2.1/S/48816, din pentru Mașini și Instalații destinate cadrul Programului Operaţional Agriculturii – Filiala Timișoara. În Sectorial Dezvoltarea Resurselor cadrul acestui colectiv a participat Umane 2007-2013, funcția în ca- la proiectarea și realizarea unor drul proiectului fiind cea de con- mașini și echipamente destinate silier practică. industriei alimentare, la elaborarea Membru al AGIR (Aso- și implementarea sintemului de ciația Generală a Inginerilor din

38 Cenăzeni de ieri și de azi

Romania) – Filiala Timișoara, Învățătoare la Școala Gimnazială membru BENA (Balkan Envi- din Cenad în anul școlar 2019/2020. ronmental Association), membru al Uniunii Naționale a cadrelor CHANADIN (cu varian- militare în rezerva și în retragere tele CHANADINUS, CSÁNAD, „Alexandru Ioan Cuza”, membru CHANAD) – A fost un conducător al SRT (Societatea Română a Termotehnicienilor). A publicat următoarele: Călin Laurențiu, Ion Vetreș ș.a, Performance and emissions of a port injection spark ignition engine fueled with gasoline-isobutanol blends, Pollution management and Environmental Protection, JEPE, Tirana, Albania, 2011. Călin Laurențiu, Adrian Irimescu ș.a: Theoretical study of emissions for stationary spark ignition engines fuelled with biogas, Journal of Environmental Protection and Ecology, JEPE 2012. CHANADIN. Detaliu al statuii lui Călin Laurențiu, Popescu Csanád din Mezőkovácsháza. Francisc ș.a: Impact studies of the air-flue gases mixture în the corn drying process, Journal of militar în secolul al X-lea. Potrivit Environmental Protection and cronicarului Anonymus (în Gesta Ecology JEPE, 2012. Hungarorum), Chanadin era fiul lui S-a stabilit la Cenad. Dobuca și nepotul regelui Ștefan I Hobby-uri: sport, muzică. al Ungariei. Iar potrivit Legendei Mari a vieții Sf. Gerardo, Chanadin CÂMPEAN, Valentina – ar fi fost un oștean de rang înalt în Profesoară de biologie la Școala armata lui Ahtum, însă ar fi uneltit Gimnazială din Cenad în anul împotriva acestuia și, aflându-se, școlar 2019/2020. s-ar fi refugiat în tabăra regelui Ștefan I. Pe la 1013, Chanad, cu CERNESCU, Rodica – consemnul lui Ștefan I, a trecut

39 Dușan Baiski

Tisa. În noaptea dinaintea luptei Невенка) – S-a născut la dintre oștile regelui Ștefan I și Sânnicolau Mare. A urmat la cele ale lui Ahtum, Chanadin ar fi Timișoara, între anii 1921-1924, visat un leu care l-ar fi îndemnat cursuri de pregătire a învățătorilor, să lupte fiindcă va birui ca urmare însă nu și-a susținut examenul a rugilor sale către Sf. Gheorghe. de finalizare. A slujit la Cenad în A urmat bătălia în care Ahtum a calitate de învățătoаre în perioada fost ucis, iar capul său a fost tăiat 1923-1925. și trimis regelui. Astfel, Chanadin a devenit conducător până la moartea CHERPENIȘAN, Vasa sa al formațiunii statale medievale (КЕРПЕНИШАН, Васа) timpurii localizată pe teritoriul – S-a născut la Sânnicolau Mare. Banatului istoric. Însă după cum A slujit la Cenad în calitate de susține istoricul Alexandru Mad- învățător în anul școlar 1920-1921. gearu, înfrângerea lui Ahtum nu a însemnat o cucerire maghiară CIMPOACĂ, Emanuel – propriu-zisă, Banatul rămânând în Consilier în cadrul Consiliului continuare, deci și sub Chanadin, Local Cenad în legislatura 2004- un teritoriu de influență bizantină 2008. În 2008 devine viceprimar. economică și culturală. Drept dovadă fiind și faptul că, după ce l-a înfrânt pe Ahtum, Chanadin a ctitorit la Oroslanos (astăzi Majdan, în Serbia) o biserică ortodoxă de călugări închinată Sfântului Gheorghe. Din porunca lui Ștefan I, „țara” (terra) cucerită de Chanad s-a numit Cinadina (astăzi Cenad). Un amplu tablou cu arborele genealogic al familiei Chanadin este prezentat în cartea istoricului Ioan Hațegan, „Cenad – Monografie istorică” (Ed. Artpress și Banatul, Timișoara, 2016).

CHERPENIȘAN, Nevenca CIMPOACĂ Emanuel (КЕРПЕНИШАН,

40 Cenăzeni de ieri și de azi

CIOARĂ, Vasile – Student CIURTE, Dan-Florin – S-a la teologie, a predat lecții la școala născut la Timișoara și a copilărit confesională greco-catolică din la Cenad. A urmat cursurile Școlii Cenad (1890). Gimnaziale „Theodor Bucurescu” nr. 1 din Sânnicolau Mare, după CIORBĂ – Boier din Cenad.

CIORDA, Milorad (ЋОРДА, Милорад) – Fiul lui Milan și Boica, soldat în cadrul Regimentului 1 Infanterie (într-un alt document, Regimentul 90 Infanterie Grăniceresc), contin-gentul 1943, a dispărut pe front la 24 august 1944, în luptele din Moldova. Numele său nu apare pe monumentul comun al eroilor cenăzeni.

CIUBOTARU, Andrei – Profesor de geografie la Școala Gimnazială din Cenad în anul școlar 2019/2020.

CIURDAR, Mihai – fiul CIURTE Dan-Florin lui Petru și Oana, soldat în cadrul Regimentului 5 Vânători, contingentul 1938, dispărut în campania care, urmându-și vocația, a plecat din Rusia la 1 decembrie 1942. la Caransebeș, unde a absolvit Seminarul Teologic „Ioan Popasu” CIURDAȘ, Petru – Erou, în anul 2002. După seminar a mort în cel de-al Doilea Război venit la Timișoara, unde a urmat și Mondial (1940-1945). absolvit facultatea de Litere, Istorie și Teologie în cadrul Universității CIURTE, Alexandru – Con- de Vest, secția de Teologie-Istorie. silier în cadrul Consiliului Local Pentru a se perfecționa în domeniu Cenad în legislatura 1996-2000. a urmat cursurile Masteratului în cadrul aceleiași facultăți, la secția

41 Dușan Baiski de Istorie și Interconfesionalism. După terminarea Masteratului s-a înscris la cursurile Facultății de Management Agricol din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului Timișoara, pe care a și absolvit-o. Ulterior, s-a întors la Cenad. Nu a renunțat la preoție, însă consideră că întotdeauna trebuie să faci lucrurile la momentul potrivit. În momentul de față își desfășoară activitatea în mică fermă pe care o deține familia sa. Din 2018 a început să colaboreze la revista „Cenăzeanul” cu articole în cadrul rubricii de spiritualitate. Este căsătorit și are doi copii. CLIȘIC Marioara CIURTE, Maria – Născută în localitatea Corund din jud. Satu cursurile Universității din Timi- Mare. A urmat școala generală în șoara, dobândind diploma de sat, iar liceul la Satu Mare. Este profesor în biologie. De 28 de absolventă a Institutului Agronomic ani locuiește la Cenad. Aici din Timișoara, după absolvire fiind activează în calitate de profesor repartizată la fosta Întreprindere la Școala Gimnazială, instituție Agricolă de Stat Sânnicolau Mare, de învățământ a cărei directoare a Ferma 10 Cenad. După mai bine de fost ani de zile, în această calitate două decenii ca inginer agricol, a reușind, după cum declară, să fost încadrată ca funcționar public în insufle spirit de echipă tuturor: cadrul Primăriei Cenad. Căsătorită elevi, cadre didactice, părinți încă pe vremea studenției, are un și, astfel, consideră că a avut băiat, Dan. multe reușite în plan profesional, sportiv și cultural-artistic. Tot de CLIȘIC, Marioara – ani de zile antrenează și echipa Născută la Sânnicolau Mare, de majorete a Școlii Gimnaziale unde a absolvit școala generală din Cenad, echipă care, deși se și liceul teoretic. A urmat reînnoiește an de an, participă cu

42 Cenăzeni de ieri și de azi regularitate atât la evenimentele COLOMAN, de Novak – organizate în cadrul școlii și Absolvent al școlii din Cenad. În comunei Cenad, cât și la diverse anul 1401 este student la Viena. spectacole și competiții inclusiv pe plan județean. COLOMPAR, Dimitrie – Consilier în cadrul Consi- Invalid din cel de-al Doilea Război liului Local Cenad în legislatura Mondial. 2008-2012. COLOMPAR, Filip – Erou, COCIORAN, Teodor – mort în Primul Război Mondial Consilier în cadrul Consiliului (1914-1918). Local Cenad în legislatura 2008- 2012. COLOMPAR, Ioan – Erou, mort în Primul Război Mondial CODREANU, C. – Direc- (1914-1918) torul Școlii Primare de Stat din Stațiunea Experimentală Agricolă COLOMPAR, Marcu – Erou, Cenad (1945). mort în Primul Război Mondial (1914-1918). CODREANU, Gheorghe – Învățător la școala confe- COLOMPAR, Sava – Erou, sională greco-catolică din Cenad, mort în cel de-al Doilea Război în anul în perioada 1877-1881. Mondial (1940-1945).

COIA – Obercnez1. Fun- COLOMPAR, Teodor – Erou, cționar din fosta administrație mort în Primul Război Mondial austro-ungară (corespunzînd preto- (1914-1918). rului sau primpretorului de mai târziu). COMLOȘAN, Teodor – Erou, mort în cel de-al Doilea COIO – Negustor (1689). Război Mondial (1940-1945).

COLOMAN, de Gyula – CONSTANTINESCU, Dascăl la Cenad în anul 1522. Vasile – Notar (Cenadul Vechi). Prin decizia nr. 6952/14 decembrie 1 Conducător al unuia sau mai 1940 a prefectului județului Timiș- multor sate în timpul stăpânirii austro- Torontal, Ilie Ghenadie, este numit ungare. 43 Dușan Baiski conducătorul Biroului M.O.N.T. erou, mort în Primul Război (Mobilizare și Organizare Națională Mondial (1914-1918). a Teritoriului) din Cenadul Vechi. COSTA, Gheorghe – Fiul CORDUNEANU, Dorina – lui Costa Maria, soldat în cadrul Învățătoare la Școala Gimnazială Batalionului 11 Vânători de Munte, din Cenad în anul școlar 2019/2020. a dispărut pe front la 11 aprilie 1944, în luptele din Peninsula CORNUT, Gheorghe (1) – Crimeea (Rusia). Numele său nu Funcționar C.F.R. se află pe monumentul comun al eroilor cenăzeni.

COȘAN, Mariana – Educa- toare la Grădinița din Cenad în anul școlar 2019/2020.

COVACI, Filip – Erou, mort în Primul Război Mondial (1914- 1918).

COVACI, Gheorghe (1) – Erou, mort în Primul Război Mondial (1914-1918).

COVACI, Gheorghe (2) – S-a născut la 24 mai 1957 în Cenad, fiind fiul lui Pavel și Marioara. Bunicii și străbunicii au CORNUT Gheorghe (2) fost cu toții din Cenad; cei materni cunoscuți ca „vița lui Vană“, iar cei paterni ca „vița lui Pușcă“. CORNUT, Gheorghe (2) A urmat cursurile Școlii – Consilier în cadrul Consiliului Generale cu clasele I-VIII la Cenad, Local Cenad în legislaturile: 1992- între anii 1964-1972, iar clasele 1996, 2000-2004, 2016-2020. IX-X la Sânnicolau Mare, între anii 1972-1974. Este absolvent CORNUT, Ioan – Căpitan, al Seminarului Teologic din

44 Cenăzeni de ieri și de azi

mort în Primul Război Mondial (1914-1918).

CRAINIC, Toma – Invalid din cel de-al Doilea Război Mondial. Născut la 15 mai 1913, la Vârfuri, jud. Timiș-Torontal, fiul lui Ioan și Ana. Regimentul 1 Artilerie. Rănit pe Frontul de Est. Gradul de invaliditate 20% – calus vicios drept (la mâna dreaptă, prin sudura defectuoasă a unei fracturi). Căsătorit, fără copii.

CRĂCIUN, Atanasie – Notar.

COVACI Gheorghe (2) CRĂCIUN, Dumitru – Pro- prietar de tractor (1945). Caransebeș, ale cărui cursuri le-a urmat în perioada 1974-1979. A fost CRĂCIUN, Florica – Cadru hirotonit ca preot pe 8 noiembrie didactic. 1980. Este licențiat al Facultății de Litere, Istorie și Teologie, al CRĂCIUN, Gheorghe – Universității de Vest din Timișoara, Consilier în cadrul Consiliului în domeniul Teologie, specializarea Local Cenad în legislatura 1992- Teologie Ortodoxă Pastorală, sesi- 1996. unea iunie 2008. În perioada 2002-2013, a CRĂCIUN, Ioan – Agent funcționat ca secretar la Proto- agricol în comuna Cenadul Mare popiatul Ortodox Român din (1942). Sânnicolau Mare. Între anii 1990- 2013 a predat religia la Școala CRĂCIUN, Ionel – Vice- Generală din Cenad. Are grad primar în legislatura 1996-2000. de iconom. În prezent, este preot paroh la Cenad. CRĂCIUN, Mărioara – Ca- dru didactic. COVACI, Meilă – Erou, 45 Dușan Baiski

1873 a fost ales de comunitatea ortodoxă română din Cenad pentru a participa ca delegat la procesul de despărțire religioasă de sârbii ortodocși din Cenad. Membru în cadrul comisiei școlare românești din Cenadul Sârbesc în anul 1878.

CRĂCIUN, Simion – Fruntaș în cadrul Batalionului 8 Vânători de Munte, a dispărut pe front la 13 februarie 1943, în luptele de la Lebedinski (corect Lebedinskiy, la 120 km de Kursk, unde s-a dat cea mai mare bătălie de tancuri din istorie, finalizată cu victoria rușilor). Căsătorit cu Crăciun Catița, cu care a CRĂCIUN Nicolae avut un copil. Numele său nu se află pe monumentul comun al eroilor cenăzeni. CRĂCIUN, Nicolae – Năs- cut la Cenad, la 29 septembrie CRĂCIUN, Teodor – Erou, 1960. A absolvit Școala Generală, mort în Primul Război Mondial la secția în limba germană. Și tot în (1914-1918). limba germană a terminat și Liceul Teoretic din Sânnicolau Mare. A CRĂCIUN, Vasilie – Primar. studiat timp de trei ani administrația publică la Universitatea „Babeș- CRISPINUS – Episcop de Bolyai“ din Cluj-Napoca. A fost Cenad în perioada anilor 1192-1193. ales primar al comunei Cenad în anul 2000. Dovedind competență CRISTEA, Samuil – Jan- și seriozitate, fiind bun gospodar, darm fruntaș la Cenad (1940). locuitorii cu drept de vot din Cenad l-au reales în această calitate și în CRISTOFOR, de Timi- cadrul alegerilor locale din 2004, șoara – Absolvent al școlii din 2008, 2012 și 2016. Cenad. În anul 1500 este student la Viena. CRĂCIUN, Pavel – În 46 Cenăzeni de ieri și de azi

CRIȘAN, Nicolae – Consi- lier în cadrul Consiliului Local Cenad în legislatura 2000-2004.

CSAKI, Ioan – Fiul lui Bla- sius Csaki. Cleric necăsătorit din dioceza Cenadului. La 27 august 1401, Papa Bonifaciu al IX-lea îl creditează cu funcția de notar public, drept pentru care acesta va depune jurământul. La 27 septembrie 1403, papa îi acordă postul de preot într- un sat și un canonicat la Pécs.

CSEKE, Juliu – Meseriaș în Cenadul Sârbesc în 1890.

CSENDES, Lajos – Negus- tor din Cenadul German în 1878.

CSONGRADI, N. – Mese- riaș din Cenadul Sârbesc în anul 1878.

CUCOV, Sebastian – Pro- fesor de limba română, teatru școlar, muzică la Școala Gimnazială din Cenad în anul școlar 2019/2020.

CUIBUS, Nicolae – Agent de poliție (1947).

47 Dușan Baiski

(secţia germană-română) din cadrul Universității din Bucureşti (1970- 1974); germanistică, geografie, pedagogie, românistică, Ştiinţe D economice, Universitatea din Viena (1975-1978); doctoratul în filologie DAMA, Hans – A văzut la Universitatea din Viena (1986). lumina zilei la 30 iunie 1944, în Activitatea: profesor de liceu orașul Sânnicolau Mare, fiul lui în Banat (1966-1974); referent la Ludwig și Eva (născută Ries). diferite edituri din Viena (1975- 1979); cadru didactic la Şcoala particulară a Fraţilor Creştini şi la Universitatea Viena (1980-2006), la Institutul de traducători şi translaţie (germană-română) şi Institutul de romanistică din Viena (1980-2010). În perioada 1971-1973 a activat ca profesor și la Școala Generală din Cenad, unde a predat franceza, germana și româna la secțiile de limbă germană, maghiară și română. Premii: Premiul pentru poezie al Fundaţiei Nikolaus Lenau, Linz- Traun, 01.06.1996. Debutul publicistic cu versuri DAMA Hans în „Volk und Kultur” (1967) şi editorial cu Schritte [Paşi], (1980). Volume publicate: Poet, prozator, traducător, Schritte [Paşi], [poezii], Viena, eseist, istoric literar, romanist. Europäischer Verlag. 1980; ediţia a Studiile urmate și absolvite: II-a, 1990; Gedankenspiele [Jocuri Liceul Mixt din Sânnicolau de idei], [poezii], Frankfurt/Main, Mare (1958-1962); Facultatea de Editura R. G. Fischer, 1990; filologie (secţia germană-română) Rollendes Schicksal [Tăvălugul din cadrul Institutului Pedagogic destinului], [poezii], Frankfurt/ de 3 ani din Timişoara (1962- Main, edition fischer, 1993;Spätlese 1965); Facultatea de filologie [Cules târziu], [poezii], Dublin-

48 Cenăzeni de ieri și de azi

New York-Viena, edition fischer, am Brunne. Mundartgedichte, 1999; Vereinsamtes Echo [Ecouri Linz, Eigenverlag, 1988, răzleţe], [poezii], Cluj-Napoca, Hollinger, Rudolf: „Deine Editura Dacia, 2002; Unterwegs [Pe Stunde, Tod, ist grofi”, Linz, drumuri], [proză], Cluj-Napoca, Denkmayr, 1997 (în colab.); Editura cărţii de Ştiinţă, 2003; Nikolaus Lenau: Werdegang, Launen des Schicksals/ Capriciile Würdigungen, Wissenswertes, destinului, [poezii], ediţie bilingvă, Wissensträger, Werke (Zum 200. Viena, Editura Pollischansky 2006; Geburtstag des Dichters und zur Zeitspanne [Răstimp], [poezii], Enthullung des wiedererrichteten Viena, Pollischansky 2008; Im Denkmals in Werschetz – Schatten der Zeit/In umbra tim- Banat), Viena, ARGE-Dialog- pului, [poezii], ediţie bilingvă, Ardi, 2002 (în colab.); Mosaik Viena, Pollischansky, 2011. Im eines Untergangs. Erinnenmgen, Werden reift Vergehen [În devenire „Der Donauschwabe”, Aalen, se pârguie trecerea], [poezii], 88 Folgen 1999-2002, Viena; Viena, Pollischansky 2013; Banat- Rudolf Hollinger: Die Feuerkrone. Gedichte [Poezii despre Banat], Dozsas Kampf und Verklärung [poezii], Viena, Pollischansky, 2015. (historisches Trauerspiel). Reşiţa, Traduceri: Lucian Blaga, Editura Banatul Montan, 2010. în: Meridian Blaga III, Societatea culturală „Lucian Blaga” Cluj- DAMIAN, Dimitrie – Năs- Napoca, 2003; Golf în retragere cut la 24 mai 1922 la Cenadul Mare, / 55 de poeme/ Golf im Ruckzug fiul lui Damian Dimitrie și Drilea /55 Gedichte, Antologie de Ada Ana, agricultor proprietar, caporal D. Cruceanu, Timişoara, Editura la Regimentul 94 Infanterie, mort Anthropos, 2008. pe câmpul de luptă la 17 februarie Ediții îngrijite: Hollinger, 1945, pe frontul de Vest. Rudolf: Gedankensplitteraus dem Osten. Aus dem Tagebuch DAMIAN, Gheorghe – eines Siidosteuropäers, Viena, Erou, mort în cel de-al Doilea Klub Osterreichischer Literatur- Război Mondial (1940-1945). ferunde und Autoren (KOLA), 1985; Flollinger, Rudolf, Gedichte, DAMIAN, Gheorghe – Primar. Miinchen, Verlag des Südosdt- deutschen Kulturwerks, 1986; DAMIAN, Ioan – Invalid Hockl, Hans Wolfi-am: Oweds din cel de-al Doilea Război Mon-

49 Dușan Baiski dial. Batalionul 1 Pionieri de Munte. Rănit pe Frontul de Est. Gradul de invaliditate 20% - calus gamba stângă. Căsătorit, cu un copil. Învățător. Ales în comitetul de acțiune al I.O.V.R. la 4 august 1946, în calitate de vicepreședinte.

DAMIAN, Ioan – Consilier în cadrul Consiliului Local Cenad în legislatura 1992-1996.

DAMIAN, Teodor – Erou, mort în cel de-al Doilea Război Mondial (1940-1945).

DAMIAN, Todor – Secretar al Comitetului de reformă agrară DANILOV Deian din Cenadul Mare (1945).

DAMIAN, Vasa – Consilier DANILOV, Dușița (căsă- al comunei Cenadului Sârbesc în torită ROȘU) 1878. (DАНИЛОВ, Душица (удата РОШУ) – Născută la DAMIANOV, Ștefan Cenad, în 9 iunie 1968. Aici a (ДАМЈАНОВ, Стеван) – urmat cursurile școlii generale, Primar. liceul la Sânnicolau Mare, apoi cursuri postliceeale pentru conta- DANILOV, Deian bilitate de gestiune. Lucrează în (ДАНИЛОВ, Деjан) – cadrul departamentului contabil S-a născut la 3 august 1964 la al firmei de logistică „Virom Sânnicolau Mare, fiul al lui Milan Group Engineering” din Serbia, și Liuba Danilov. Absolvent de filiala Timișoara. Drumul său în liceu. Din anul 2016 activează în muzică a început în 1974, când, cadrul Primăriei Cenad în calitate la inițiativa învățătorului Zlata de casier. Pavlovici și a preotului Gheorghe Plavsity, prof. Tomislav Giurici

50 Cenăzeni de ieri și de azi

S-a născut la Cenad la 22 septembrie 1913. De profesie, agricultor. A fost condamnat la 18 ani de muncă silnică, fiindcă ar fi dat diferite informații unor cetățeni iugoslavi. A început executarea pedepsei la 26 septembrie 1951 și a fost eliberat pe 17 decembrie 1955, grațiat fiind în baza Decretului nr. 535/1955.

DANILOV, Milan (ДАНИЛОВ, Милан) – Аvocat

DANILOV, Vida (ДАНИЛОВ, Вида) – Pro- fesoară.

DANILOV Dușița DANILOV-CIRIN, Mara (ДАНИЛОВ-ЧИРИН, a adunat în jurul său un grup de Мара) – Profesoară de muzică. fete și băieți cu vârsta între 6 și 10 ani, pe care i-a inițiat în tainele DANILOV-CIRIN, Suncița tamburei și ale folclorului sârbesc. (ДАНИЛОВ ЋИРИН, Formația alături de care a evoluat Сунчица) – Născută la Cenad, ca solistă mulți ani, pe diverse la 2 octombrie 1984. A absolvit scene din țară și străinătate, Școala Generală cu clasele I-VIII a fost „Lale sa Moriša“ din în localitatea natală. După care a Cenad. În momentul de față este urmat cursurile Colegiului Național membru activ al grupurilor vocal- Bănățean din Timișoara. În paralel instrumentale „Generația“ din Ti- cu studiile liceeale, a participat mișoara, „Biserii“, „Armonia“ și la cursurile de manechine ale al corului Bisericii ortodoxe sârbe agenției „Diego Arzani“ din orașul din Sânnicolau Mare. de pe Bega, absolvite în 1999. A participat la o serie de concursuri DANILOV, Florea de modă. A luat parte la faza finală a (ДАНИЛОВ, Флора) – 51 Dușan Baiski concursului „Miss România 2000“ DAVID, de Ujnnep – Dascăl de la București, ocupând locul VI. la Cenad în anul 1467.

DAROȚI, Adelina-Emanuela DĂMIAN, Pavel – În 1873 – Născută la 14 iulie 1989, la a fost ales de comunitatea ortodoxă Sânniolau Mare, fiica lui Traian și română din Cenad pentru a participa Elena Daroți. ca delegat la procesul de despărțire religioasă de sârbii ortodocși din Cenad.

DĂNILĂ, Pavel – Fierar, rotar (1939). Nr. de casă 310.

DEACOVITS, Mor – Co- merciant, Cenadul Mare (1924-1925).

DEAKOVICI, Kosta (ДЕJАКОВИЋ, Коста) – Meseriaș în Cenadul Sârbesc în 1890.

DEAN, Vasile – Este fiul lui Ioan și Maria Boldovici și în urma căsătoriei sale cu Anișoara Dean a luat numele de familie al acesteia. Din acest mariaj s-a născut o fiică. DAROȚI Adelina-Emanuela Este trecut pe monumentul comun al eroilor din Cenad cu numele Boldovici Vasile. În perioada 2009-2012, a urmat cursurile Facultății de DECIOV, Carmen – Profe- Economie și de Administrare a soară de limba latină la Școala Afacerilor, din cadrul Univer- Gimnazială din Cenad în anul sității de Vest din Timișoara. școlar 2019/2020. Din anul 2018 este încadrată în calitate de executor fiscal la DECIOV, Ioan – Meseriaș Primăria comunei Cenad. în Cenadul Sârbesc în 1878-1890.

52 Cenăzeni de ieri și de azi

DECIU, Victor – Preot sârbești din Cenadul Sârbesc în greco-catolic (1907-1934). anul 1878.

DEMIAN, Gheorghe – Jur- DIȘICI, Bogdan nalist. (ДИШИЋ, Богдан) – Mem- bru al comisiei interimare în cadrul DERMLA, Artur Karl – Primăriei comunei Cenadul Mare, farmacist. S-a născut la Cenad la 27 în 1933. octombrie 1897. Fiul lui Robert și Ilona Simonits. DIȘICI, Bogoliub (ДИШИЋ, Богољуб) – A DEZIDERIUS – Episcop de văzut lumina zilei la Cenad, pe data Cenad în perioada 1202-1229. de 22 februarie 1908. Considerat chiabur, fiindcă avea în posesie 23 DIACOVICI, Petru – Preot de hectare de pământ. De profesie, ortodox în 1855. agricultor. A fost condamnat la 15 ani de închisoare,с fiind acuzat DICULESCU, N. – Sublo- de înaltă trădare, potrivit art. cotenent, comandantul Plutonului 190 din Codul Penal (ar fi făcut 3/5 Grăniceri Cenad. spionaj în favoarea Iugoslaviei). A început executarea pedepsei pe DINNYÉS, Rozalia (căsă- 27 septembrie 1951 și a fost grațiat torită SAVU) – Învățătoare. și eliberat pe 17 decembrie 1955, în baza Decretului nr. 535/1955. DIONISIE – Fiul lui Petru. După eliberare, a solicitat și a La 16 noiembrie 1397, Papa Boni- primit azil politic în Iugoslavia, faciu al IX-lea îl numește canonic stabilindu-se la Novi Kneževac cu la Cenad, cu un salariu de 40 de trei dintre fii, cel de-al patrulea, florini pe an. Stoian Dișici, preferând să rămână în România cu familia. DIONISIE, de Timișoara – Absolvent al școlii din Cenad. În DIȘICI, Delia anul 1456 este student la Viena. (ДИШИЋ, Делија) – Pro- fesoară de matematică. DIȘICI, Alexa (ДИШИЋ, Алекса) – DIȘICI, Ilia Membru în cadrul comisiei școlare (ДИШИЋ, Илија) – S-a

53 Dușan Baiski născut la Cenad pe data de 2 martie condamnat la închisoare pentru 1904. A urmat cursurile școlii medii o perioadă de un an și zece luni la Sânnicolau Mare. A absolvit pentru posesie de armament. Și-a Școala de Învățători din Timișoara început ispășirea pedepsei la 10 în 1926, susținând examenele în septembrie 1951 și a fost eliberat limba română. A slujit ca învățător pe 24 septembrie 1953. și la Cenad, în anii școlari 1927/28; 1929/30; 1937/48; 1950/62. DIȘICI, Slavco (ДИШИЋ, Славко) – Pro- DIȘICI, Jivco prietar de tractor (1945). (ДИШИЋ, Живко) – S-a născut la Cenad în anul 1894. A DIȘICI, Stoian absolvit cursurile școlii elementare (ДИШИЋ, Стојан) – În din localitatea sa natală. La începutul 1873 a fost ales de comunitatea Primului Război Mondial este în ortodoxă sârbă din Cenad pentru armata austro-ungară și trimis pe a participa ca delegat la procesul frontul rusesc. Luat prizonier, se de despărțire religioasă de ro- oferă voluntar în cadrul diviziei mânii ortodocși din Cenad. Vice- sârbești ce s-a înființat la Odessa directorul Băncii Populare din pentru frontul din Dobrogea. Cenadul Sârbesc, înființată la 26 Deși simplu plugar, va iubi mai 1889. poezia și, drept urmare, va scrie și va publica versuri mai mult sau DOBROGOZY, Franz – mai puțin stângace în ziarul de Din iunie 1745, este transferat la limbă sârbă „Temišvarski vesnik” Cenad în calitate de vameș. și în calendarele editate sub egida aceleiași gazete. Totodată, va scrie DOGOJIE, Gavril – Pro- și despre diversele evenimente prietar de tractor (1945). din viața cultural-artistică a Ce- nadului. DOGOJIE, Ioan – Născut A decedat la Cenad, în 1965. pe 23 noiembrie 1957, la Cenad. A absolvit Școala Generală din DIȘICI, Milivoi Cenad. În paralel, a luat lecții de (ДИШИЋ, Миливој) – S-a vioară de la prof. Johann Wunder. născut la Cenad pe 8 ianuarie 1914. A absolvit Școala Profesională Origine socială: țăran mijlocaș. „Electromotor“ din Timișoara, cu De profesie, funcționar. A fost specializarea de sculer-matrițer.

54 Cenăzeni de ieri și de azi

În paralel, a urmat și tructor de cantori la Biserica cursurile Școlii Populare de Artă romano-catolică din Cenad în pe- din orașul de pe Bega. A cântat rioada 1842-1850. în ansamblul Școlii Profesionale „Electromotor“, al Întreprinde- DOMINIC – Canonic rii „Electrotimiș“ și cel al Casei de Cenad, primește de la Papa Tineretului din Timișoara. În 1986 Bonifaciu al IX-lea, la 17 iulie s-a întors la Cenad. 1391, un canonicat la Buda. În 1992, a devenit dirijorul corului Bisericii ortodoxe române DOMINIC – Prepozit de din satul natal, pe care-l conduce și Cenad. La 21 octombrie 1397, în ziua de astăzi. regele Sigismund de Luxemburg îl numește capelan special al curții regale.

DOMINIC de Cenad – Absolvent al școlii din Cenad. În anul 1449 este student la Viena.

DOMINIC, de Caransebeș – Absolvent al școlii din Cenad. În anul 1505 este student la Cracovia.

DOMINIC, de Galad – Absolvent al școlii din Cenad. În anul 1515 este student la Cracovia.

DOMINIC, de Paznad – Dascăl la Cenad în anul 1462.

DOMINICUS, Bebek – DOGOJIE Ioan Episcop romano-catolic de Cenad între anii 1360-1373. DOLGA, Mihaela – Doctor, medic de familie (2020). DORAN, Gheorghe – S-a născut pe 8 decembrie 1933, în DOLLENZ, Peter – Ins- Oraviţa, judeţul Caraş-Severin.

55 Dușan Baiski

Urmează școala primară în oraşul natal, inclusiv Şcoala medie de comerţ cooperatist pe care o încheie în vara anului 1952. În 1959 se înscrie la Facultatea de filologie a Universităţii „Babeş- Bolyai” din Cluj, pe care o absolvă în iulie 1964. Pe rând: face armata, lucrează ca merceolog în cadrul Uniunii raionale a cooperativelor de consum din Moldova Veche, vânzător într- un magazin alimentar din Oraviţa, casier C.F.R. în Anina, funcţionar la Sfatul popular raional din Oraviţa, secretar de sfat la Comorâşte, judeţul DORAN Gheorghe Caraş-Severin. Din 1964 a fost profesor de limba şi literatura română marginea unui manuscris religios la şcolile din Cenad, Variaş, Saravale (Editura Marineasa, 2008) și Graiul din judeţul Timiş. cenăzenilor (Editura Marineasa, Ti- A debutat în anul 1989 mișoara, 2011). în revista Scrisul bănăţean. De La Variaş a editat un ziar, atunci a publicat sporadic în Abecedar, al elevilor din şcoală. Scrisul bănăţean, Drapelul roşu, A cules şi a publicat folclor Orizont, Vrerea (Timişoara), Ca- în: Banatule, mândră floare, Ce- raş-Severinul (Reşiţa), Paralela 45 am în inimă şi-n gând, Folclor (Timişoara). literar (Universitatea de Vest- Este autorul cărții Pădure, Timişoara), Vrerea. soro pădure - Culegere de folclor A îngrijit volumul de versuri literar din munţii Locvei (Editura An din patru primăveri al poetului Mirton, Timișoara, 1999). cărăşean Mihai Novac. În 2000 a publicat volumul În 1993, împreună cu un grup de poezie Visul de noapte al apelor de cenăzeni, a fondat revista de (Editura Marineasa, Timișoara). opinie și informare socio-culturală Au urmat: Jurnalul unui cenăzean Cenăzeanul, de care s-a îngrijit anonim (Editura Marineasa, 2005), vreme de 18 ani. De asemenea, în Între sacru şi profan sau glose pe 2003 a inițiat și înființat Asociația

56 Cenăzeni de ieri și de azi culturală Concordia Cenad, al cărei președinte a fost până la moartea sa. Sub egida acestei organizații neguvernamentale și non profit, a organizat în fiecare toamnă, o zi a asociației, în cadrul căreia s-au prezentat diverse comunicări, texte literare etc. Câțiva ani la rând, a editat câte un Anuar Concordia (2004, 2005, 2006, 2007, 2008). În 2007, a îngrijit albumul Redescoperirea Cetății, cu repro- duceri alb-negru ale lucrărilor artiștilor plastici profesioniști, rea-lizate în cadrul taberelor de pictură de la Cenad din anii 1983, 1984 și 1985. În 2002, a îngrijit culegerea literară Dincolo de început (Editura Marineasa, DORAN Lucian George Timișoara), cu lucrări literare publicate jurist. Activează în calitate de de elevi și tineri cenăzeni în revista consilier juridic, în principal Cenăzeanul. A prefațat culegerea de pentru firmele din cadrul Gru- poezie Frământări a poetei Florica pului „Zoppas Industries”. Este Biro din Cenad. traducător autorizat pentru lim- A trecut la cele veșnice pe 15 bile maghiară-română atât în iunie 2012. A fost înmormântat la România, cât şi în Ungaria. Cenad. DORNBACH, Mathias – DORAN, Lucian George Meseriaș din Cenadul German la – S-a născut la 28 octombrie 1890. 1974, la Timişoara. A absolvit primele patru clase la secţia în DORNBACH, Peter – Pro- limba maghiară a Școlii Generale prietarul unei mori țărănești, din din Cenad. Liceul l-a absolvit Cenadul Vechi, în 1929. la Sânnicolau Mare, ultimele studii fiind cele postuniversitare, DÓZSA, de Marczal – la Universitatea de Vest din Episcop romano-catolic de Cenad Timișoara. De profesie este între anii 1404-1423.

57 Dușan Baiski

DRAGOIEVICI, Iovan (ДРАГОЈЕВИЋ, Јован) – S-a născut la Sânnicolau Mare, la data de 31 ianuarie 1896. A fost învățător la Cenad în perioada 1927-1929. Preot ortodox sârb la Cenad în perioada 1941-1951. A decedat în 1951, la Sombor (Serbia).

DRAGOIEVICI, Mara (ДРАГОЈЕВИЋ, Мара) – A fost învățătoare la Cenad în perioada 1925-1929. A fost soția preotului și învățătorului Dragoievici Iovan.

DRĂGAN, Ioan – Erou, mort în Primul Război Mondial DRONCA Dorin (1914-1918). Filatura Sânnicolau Mare, unde a activat până în anul 1989. DRĂGHICI, Alexandru – Începând cu 1 decembrie 1995 Secretar (1939), casier comunal și până în prezent, este angajat la (1940). Primăria Cenad, având funcția de bibliotecar. DRONCA, Dorin – S-a născut Este component al corului la 3 iunie 1964, în comuna Cenad. Bisericii ortodoxe române. Este Clasele primare I-IV le-a urmat la și membru al formației locale de Cenad, sub îndrumarea învățătoarei tamburași „Lale sa Moriša”. Florica Blaj. Începând cu clasa a V-a, Hobby-urile sale sunt pes- la sugestia și sfatul profesoarei de cuitul și culesul de ciuperci. muzică, Mara Danilov Cirin, a plecat la Liceul de Muzică „Ion Vidu” din DROPPA, Andreas – Preot Timișoara, pe care l-a absolvit în anul romano-catolic la Cenad în anul 1790. 1984, instrument trompetă. În 1986, după absolvirea DUMITRAȘ, Alexandra stagiului militar, s-a angajat la – Profesoară de limba germană la 58 Cenăzeni de ieri și de azi

Școala Gimnazială din Cenad în anul școlar 2019/2020.

DUMITRU, de Frumușeni – Absolvent al școlii din Cenad. În anul 1391 este student la Viena.

DUMITRU, de Timișoara – Absolvent al școlii din Cenad. În anul 1525 este student la Cracovia.

DUSCHAK, Alexandru – Meseriaș din Cenadul Sârbesc în anul 1878.

DUVĂCER, Anton – Membru în cadrul comisiei școlare românești din Cenadul Sârbesc în anul 1878.

59 Dușan Baiski

învățătoare. Profesează ca învățătoare la Școala Generală din Cenad, secția în limba maghiară. Publică poezie în E revista „Cenăzeanul“. EFTICI, Dușan EBERHARD, Johann – (ЈЕФТИЋ, Душан) – Erou, Morar din Cenadul German în mort în cel de-al Doilea Război 1878.

EBERHARD, Peter – Me- seriaș în Cenadul Sârbesc în 1878- 1890.

EBERHARDT, Anton – Bărbier, Cenadul Vechi (1919- 1925).

EBNER, Alois – Preot romano-catolic la Cenad în anul 1856.

EBNER, Francisc – Medicul comunelor Cenadul German și Cenadul Sârbesc. EFTICI Dușan

ECSEDI, Margit – Consilier în cadrul Consiliului Local Cenad Mondial (1940-1945). A fost fiul lui în legislatura 1992-1996. Milan și Ielena Ieftici. A fost trimis pe frontul de Est. Rănit de două ori, ECSEDI, Maria – Născută ultimele răni fiindu-i fatale. Este la Cenad, într-o familie de profesori. considerat dispărut. Urmează cursurile școlii primare din localitate. După absolvirea Liceului EGIDIU – Fiul lui Andrei. Teoretic din Sânnicolau Mare, studiază Este pomenit într-un document, de la Școala Pedagogică Postliceeală de către Papa Grigore al XII-lea, în la Oradea, unde obține diploma de calitate de canonic la Cenad.

60 Cenăzeni de ieri și de azi

EGIDIU, de Timișoara – Cadru didactic în perioada 1870- Absolvent al școlii din Cenad. În 1875. anul 1501 este student la Cracovia. EISENNKOLB, Kaspar EGRI, Ferdinand – Medic – Învățător la școala confesională veterinar. Fiul lui Agostan și romano-catolică în perioada 1850- Quittner Berta. S-a născut la 6 1860. martie 1885, la Budapesta. A decedat la Cenad, la 8 iulie 1959. EMERIC – Abatele mănăs- tirii Sfânta Fecioară Maria din EHLING, Johann – S-a Cenad. În 1397 aduce de la regele născut la Periam, pe data de 12 Ludovic I un privelegiu pentru martie 1861. În perioada 1872- mănăstire. 1880, a urmat cursurile liceale la Timișoara, apoi la Szeged. După EMERIC, de Lipova – Ab- studiile de teologie, la Timișoara, solvent al școlii din Cenad. În anul din perioada 1880-1884, a fost 1445 este student la Viena. hirotonisit pe 22 decembrie 1884. Între anii 1883 și 1886, a publicat în EMERIC, de Mákófalva – săptămânalul timișorean de limbă Absolvent al școlii din Cenad. În germană „Das Wochenbalatt“. anul 1516 este student la Cracovia. Întrucât a activat în calitate de capelan vicar la Cenad (1885- EMERIC, de Novak – Ab- 1887), într-o serie de articole va solvent al școlii din Cenad. În anul utiliza cuvinte din graiul șvabilor 1401 este student la Viena. cenăzeni. În perioada 1888-1889, a slujit în satul Horia (astăzi, EMERIC, de Ohat – Ab- comuna Vladimirescu, jud. Arad). solvent al școlii din Cenad. În anul A decedat la 17 aprilie 1889, fiind 1449 este student la Viena. înmormântat în localitatea sa natală, Periam. EMERIC, de Seleuș – Das- căl la Cenad în anul 1507. EICHBERGER, Josef – Meseriaș în Cenadul Sârbesc în EMERIC, de Szeged – Das- 1890. căl la Cenad în 1536, prepozit.

EISENKOLB, Aurel – EMERIC, Zakon de Szeged

61 Dușan Baiski

– Prepozit de Cenad. Student la sârbesc „Sveti Sava”, unde a învățat Viena în 1529. să danseze și s-a afirmat ca solistă. În același oraș a absolvit studiile ENGELHARDT, Josef – A liceale, după care a urmat Colegiul văzut lumina zilei pe 27 septembrie de Institutori de la Timișoara. Tot 1883, în localitatea Almáskamarás (jud. Békés, Ungaria). Între anii 1893-1901, a urmat cursurile liceale la Arad și Timișoara. În perioada 1902-1907, a studiat teologia la Timișoara, fiind hirotonisit la 23 februarie 1907. A slujit în calitate de capelan și învățător de religie la Moravița, Cenad, Recaș, Ciacova și Arad. A fost preot la Baumgarten (Austria) între anii 1919-1923, apoi la Oravița, între 1923-1936, apoi la Jimbolia, între 1936-1945. Va trece la cele veșnice pe 21 aprilie 1945, la Jimbolia.

ERDEI Oana ERDEI, Emeric – Consilier în cadrul Consiliului Local Cenad în legislatura 1996-2000. la Timișoara a absolvit și Școala Populară de Artă. A fost repartizată ERDEI, Francisc – Cres- la Tomnatic, unde a profesat un an cător de albine. La 15 aprilie 1942, de zile. În 2002 s-a mutat la Cenad. va solicita un ajutor de 100 kg de A pus bazele concursurilor școlare zahăr pentru hrănirea a 60 de familii județene de matematică, pentru de albine. clasa a II-a, „Micii matematicieni”, la Cenad, dar și ale festivalului- ERDEI, Oana – Născută la concurs „Festivalul prieteniei”, 7 decembrie 1977, la Motru, în jud. la Sânnicolau Mare. Din 2014, Gorj. A început școala primară la lucrează la Școala Gimnazială Beba Veche, pe care a continuat-o la nr. 1 „Theodor Bucurescu”, Sân- Sânnicolau Mare. Aici a făcut parte, nicolau Mare. Este interpretă de vreme de zece ani, din Ansamblul muzică populară și romanțe. În

62 Cenăzeni de ieri și de azi octombrie 2006 a participat la Festivalul „Crizantema de aur” de la Târgoviște.

ERDEI, Zoran – Învățător la Școala Gimnazială din Cenad în anul școlar 2019/2020.

ERDELIAN, Mileva (ЕРДЕЉАН, Милева) – Născută la Variaș, fiica lui Laza și Smilia. Învățătoare la Cenad în anul școlar 1954/1955.

EREMIA, Ion – Meseriaș în Cenadul Sârbesc în 1890.

ERLING, Leonhard – Ca- dru didactic în anul 1867.

ESPERSCHUTZ, Emeric – Meseriaș din Cenadul Sârbesc în anul 1878.

63 Dușan Baiski

FASSBINDER, Peter – Băr- bier, Cenadul Vechi (1919-1925). F FASZEL, Gheorghe – Notar. FASZEL, Ioan – Notar. FALLER, Helmut – Pro- fesor de sport la Cenad. FAUR, Dumitru – A activat în calitate de învățător la școala FARAGO, Iosif – născut la confesională greco-catolică din 23 februarie 1920, fiul lui Farago Cenad (1906). Ilie și Imre Etel, muncitor agricol, soldat la Regimentul 11 Roșiori, FAZEKAS, Ioan – Consilier mort pe câmpul de luptă la 20 în cadrul Consiliului Local Cenad noiembrie 1942, pe Frontul de Est, în legislatura 2016-2020. la Glinovrebi. Numele său nu apare pe monumentul comun al eroilor cenăzeni.

FARCA, Mihai – Meseriaș în Cenadul Sârbesc în 1890.

FARKAS, Justin – S-a născut în anul 1834, la Szeged. Prima înregistrare a numelui său ca preot în matricolele Bisericii romano-catolice din Cenad este consemnată la data de 21 februarie 1892. Va trece la cele veșnice tot la Cenad, pe 23 ianuarie 1910, fiind însă înmormântat la Nerău.

FASSBINDER, Friedrich – Meseriaș din Cenadul German la FAZEKAS Ioan 1890. FAZEKAS, Petru – Fiul lui FASSBINDER, Nikolaus – Ștefan și Vera, soldat la Compania Meseriaș din Cenadul German la 1890. 64 Cenăzeni de ieri și de azi

Sanitară Sibiu, contingentul 1931, Primele patru clase le-a dispărut pe front. Căsătorit cu urmat la şcoala din Rațiu. Într-o Fazekas Ana. singură sală, învăţau copii de diferite vârste, media fiind de FEHER, Johann – Morar patru copii într-o clasă. Primele din Cenadul German în 1878-1890. două trimestre din clasa V au fost făcute la şcoală generală din Tăşnad. A continuat şcoală, până FEKETE, Elek – Meseriaș în clasa a X-a, la Școala Generală în Cenadul Sârbesc în 1890. din Cenad. A urmat doi ani (1990- 1992) cursurile Liceului teoretic FERENCZI, Julius – S-a Sânnicolau Mare, profil uman. născut în 1875, în Ungaria. În registrele matricole ale Bisericii romano-catolice din Cenad apare ca fiind capelan în perioada 1903- 1907, iar între anii 1910-1935, în calitate de preot. S-a stins din viață tot la Cenad, pe 22 februarie 1935.

FILIP, de Cenad – Dascăl la Cenad în anul 1440, prepozit.

FILIP, de Peciu Nou – Absolvent al școlii din Cenad. În anul 1419 este student la Viena.

FISCHER, Jakob – Preot romano-catolic la Cenad în anul 1860. FLONTA Elena FLONTA, Elena (căsătorită RUSU) S-a născut la 20 mai 1974 în oraşul Tăşnad, judeţul Satu Este de profesie operator Mare, iar primii 11 ani din viaţă date. Din decembrie 1999 până i-a petrecut în satul Raţiu din în septembrie 2003, a lucrat că apropierea oraşului Tăşnad. muncitor necalificat la „Zoppas Domiciliată în Cenad din Industries România” din Sân- nicolau Mare. S-a transferat apoi în 1985 până în prezent. logistică, fiind mai întâi operator 65 Dușan Baiski date, apoi planificator materie FODOR, Francisc – S-a primă până în martie 2010. Din născut la Cenad la 10 octombrie iulie 2012 până în prezent este 1960. Școala generală a absolvit-o asistent comercial în cadrul în satul natal, după care a aceleiaşi firme. urmat în limba maghiară Liceul Marea realizare a vieţii este copilul său, Raul-Ilie. La capitolul hobby ar fi multe de spus, dar în top sunt florile şi fotografia. În timpul liceului visa să devină jurnalist. Psihologia şi filosofia erau alte subiecte interesante. O vreme a cochetat cu poezia, iar în pauzele de la şcoală o găseai adesea printre rafturile bibliotecii.

FLUERAȘ, Gh. Nicolae – fiul lui Ana Flueraș, soldat în cadrul Regimentului 90 Infan- terie, contingentul 1933, a dis- FODOR Francisc părut pe front în campania din Rusia, în luptele de la Privolski din 20 noiembrie 1942. Într-un „Bartók Béla” din Timișoara. alt document, scrie că a dispărut Este absolvent, în 1984, al pe front la 21 noiembrie 1942, în Facultății de Electrotehnică din luptele de la Stalingrad. Există o cadrul Institutului Politehnic localitate Voljski lângă Volgograd „Traian Vuia” din Timișoara. A (Stalingrad), dincolo de Volga. fost repartizat la Schela de foraj Căsătorit cu Flueraș Iuliana, cu Zădăreni – Brigada Jimbolia, în care a avut un copil. Numele său calitate de inginer energetic, aici nu e trecut pe monumentul comun activând până în 1991. În perioada al eroilor din Cenad. 1991-1995, a lucrat la Filatura

din Sânnicolau Mare, ca inginer FLUERAȘ, Ioan – Erou, mort în Primul Război Mondial energetic. Din 1996, a lucrat ca (1914-1918). profesor suplinitor, iar din 2003 ca profesor titular în învățământ.

66 Cenăzeni de ieri și de azi

Consilier în cadrul Consiliului Învățătoare la secția maghiară a Local Cenad în legislaturile: 2000- Școlii Gimnaziale din Cenad în 2004, 20004-20008 și 2008-2012. anul școlar 2019/2020. Pasiunile sale sunt istoria locală, drumețiile, vânătoarea și FRANCISCUS, de Chahol pescuitul. – Episcop romano-catolic de Cenad în perioada 1514-1526. Căzut pe FODOR, Francisc – Pro- câmpul de luptă, la Mohács, la prietar de tractor (1945). 29 august 1526, în bătălia dintre trupele Regatului Ungariei, conduse FODOR, Imre – Profesor. de arhiepiscopul Pál Tomori și de regele Ludovic al II-lea, și cele ale FODOR, Marica – Pro- Imperiului Otoman, conduse de fesoară. sultanul Suleiman Magnificul.

FORTNER, Stefan – Mese- FRANCISCUS, de Ugod – riaș din Cenadul German în 1878. Episcop romano-catolic de Cenad în perioada 1540-1544. FOTCHEN, Emeric – Di- rector de bancă, reprezentant al FRANCK, Anton – Primar Societății de Vânătoare „Cerbul” din Cenadul Vechi (1938). FRANCK, Gheorghe – Brutar (1939). FRANCISC, de Besenyo – Dascăl la Cenad în anul 1522, FRANCK, Ioan – Învățător. pleban de Cenad. FRANK, Anton – Meseriaș FRANCISC, de Cenad – La în Cenadul Sârbesc în 1890. 9 ianuarie 1410, este atestat ca fiind omul regelui într-o hotărnicire de FRANK, Anton – Potrivit posesiuni în Bosnia. datelor de pe monumentul comun al eroilor din Cenad, este erou, mort FRANCISC, de Lipova – în cel de-al Doilea Război Mondial Absolvent al școlii din Cenad. În (1940-1945). Potrivit datelor fur- anul 1507 este student la Cracovia. nizate de la Brunhilde Hinkel, s-a născut ca fiul lui Friedrich Peter și FRANCISC, Slagiana – Frank Anna, la data de 1 iulie 1920,

67 Dușan Baiski la Cenad. A dispărut pe front ca înscrie la Facultatea de Agricultură soldat român. și Zootehnie din cadrul Institutului Agronomic Timișoara, pe care FRANK, Anton – S-a născut o va absolvi în 1962. Va urma la Cenad la 26 iunie 1884, fiul lui un curs postuniversitar de un an Nicolaus și Elisabeth. Între 1903 și la Facultatea de Ziaristică din 1907 studiază filologia la Timișoara, iar între 1907 și 1910, la Budapesta. În 1911 primește titlul de doctor în filologie, iar din 1919 va juca un rol important în ministerul de învățământ din Budapesta.

FRANK, Ferdinand – Me- seriaș în Cenadul Sârbesc în 1890.

FRANK, Gerhard – Me- seriaș din Cenadul Sârbesc în anul 1878.

FRANK, Heinrich – S-a născut la Cenad, în data de 17 iulie 1866. Fiul lui Friedrich și Maywurm FRANK Herman Berta. A profesat în calitate de învățător la Budapesta, dar și la Cenad, în perioada 1892-1904. S-a București, obținând astfel atestat stins din viață în localitatea natală, în calitate de ziarist. În perioada Cenad, la 19 august 1904. 1 octombrie 1962-5 decembrie 1969 va activa în calitate de FRANK, Hermann – inginer zootehnic, respectiv șef de S-a născut la Cenad la data de 6 fermă la Făurei (C.A.P. Amara). ianuarie 1938, fiul al lui Johann Începând cu 6 decembrie 1969, și Magdalena Frank. Între anii va lucra ca redactor în cadrul 1945-1952, a urmat cursurile școlii ziarului de limbă germană „Neuer primare din localitatea natală, iar Weg” din București, pentru ca între 1952 și 1955, Liceul German în 17 septembrie 1975 să treacă din Timișoara. În 1956, se va la Radioteleviziunea Română,

68 Cenăzeni de ieri și de azi ca redactor pentru străinătate la ciant în Cenadul Vechi. Proprietar o emisiune radiofonică. Va lucra de cârciumă și cazan de fiert rachiu, aici până 16 septembrie 1977. În cu autorizație primită la 1 februarie perioada 17 septembrie 1977-1 1929. decembrie 1978, va lucra pe post de inginer la Întreprinderea de Stat FRANK, Josef – Meseriaș pentru Creșterea Porcilor de la din Cenadul German la 1890. Birda, iar între 2 decembrie 1978 și 1 noiembrie 1982, inginer principal FRANK, Juliana (căsătorită la Combinatul pentru Creșterea Pinnel) – A văzut lumina zilei la și Industrializarea Cărnii de Porc Cenad, la data de 23 martie 1908, Timiș – COMTIM. În decembrie ca fiică a lui Frank Nikolaus și 1982 va emigra în Germania. În Biringer Anna. A fost moașă noua patrie, va lucra între anii comunală la Cenad. A decedat în 1985-1987 în calitate de consilier Germania. tehnic pe tema furajelor la un combinat de profil. Începând cu FRANK, Nikolaus – Me- 1988, va desfășura diverse activități seriaș din Cenadul Sârbesc în anul în domeniul jurnalisticii. Va asigura 1878. traducerea simultană pentru diferite spectacole, concerte, expoziții, FRĂTUȚ, Elisabeta – Pro- simpozioane etc. organizate de fesor. Cercul de Prietenie Mannheim – Cluj-Napoca și de Asociația „A. FRĂTUȚ, Gheorghe – Pro- I. Cuza” din Heidelberg, asociații fesor. care au drept scop întărirea relațiilor culturale cu România în domeniile FREDEL – Judele episco- muzicii, artei și literaturii. Este pului de Cenad, Benedict, la 14 pasionat de călătorii și jocul de șah. iunie 1318.

FRANK, Ioan – Comerciant FRITSCH, Gregor – în Cenadul Vechi, la 1919. Preot romano-catolic la Cenad în perioada 1760-1770. FRANK, Johann – Preot romano-catolic la Cenad în anul 1877. FÜLÖP, Pavel – Erou, mort în cel de-al Doilea Război Mondial FRANK, Johann – Comer- (1940-1945).

69 Dușan Baiski

FÜRGE Nicoleta-Florica

FÜRGE, Nicoleta-Florica – Consilier în cadrul Consiliului Local Cenad din 2018.

FUȘTEAC, Ioan – Erou, mort în Primul Război Mondial (1914-1918).

70 Cenăzeni de ieri și de azi G GAL, de Nagybesenyo – Absolvent al școlii din Cenad. În anul 1466 este student la Viena.

GALETAR, Gheorghe (GALETARU, Geo) – A văzut lumina zilei în localitatea Cenad, la 8 septembrie 1947, Cenad, jud. Timiş). Poet, prozator, eseist, jurnalist. Familia: tatăl, Gheorghe Galetar, ţăran; mama, GALETAR Gheorghe Ecaterina (născută Todi), ţărancă. „Timpul”, „Tomis”, „Viaţa românească”. După studiile primare, la Debut publicistic cu poezie Cenad, a urmat Liceul Teoretic din în „România literară” (1969); Sânnicolau Mare; Facultatea de editorial cu volumul de poezii Filologie (secţia română-franceză), Inefabila ninsoare (1981). Universitatea din Timişoara. Ac- Scrieri: Inefabila ninsoare, tivitatea: profesor de română-fran- poezii, Timişoara, Editura Facla, ceză la Igriş (1972-1992) şi la 1981; Alfabetul mirării, poezii Dudeştii Noi (1992-2012). pentru copii, Timişoara, Editura Colaborări la volume colec- Mirton, 1997; Vară de crini, tive şi antologii: Popas între poeţii poezii, Timişoara, Editura Mirton, tineri (1974); Floare de colţ (2010); 1997; înduplecarea nopţii, poezii, Colaborări la periodice: „Actu- Timişoara, Editura Mirton, 1998; alitatea literară”, „Amfiteatru”, „Ano- Steaua ta, copilărie, poezii pentru timpuri literare”, „Ardealul literar şi copii, Timişoara, Editura Mirton, artistic”, „Argeş”, „Banat”, „Familia”, 1999; Epifanii pentru Daniel, „Luceafărul”, „Lumină lină” (SUA), poezii, Timişoara, Editura Eubeea, „Orient Latin”, „Orizont”, „Paralela 2003; Alte epifanii pentru Daniel, 45”, „Poesis”, „Reflex”, „România poezii, Timişoara, Editura Eubeea, literară”, „Semenicul”, „Semne”, „Sud”, 2007; Cântec pentru somn şi drum, 71 Dușan Baiski poezii pentru copii, Timişoara, Premii literare: Premiul Editura Eubeea, 2008; Voci din Festivalului de poezie „Lucian penumbră, proză scurtă, Timişoara, Blaga” şi al Casei de cultură Editura Eubeea, 2008; Lacrima „ L u c i a n B l a g a ” d i n S e b e ş ( 1 9 9 4 ) ; seninului, poezii pentru copii, Premiul Bibliotecii Judeţene Timişoara, Editura Eubeea, 2009; Alba la Festivalul internaţional Colivia de aur, roman, Timişoara, „Lucian Blaga” (2004); Premiul Editura Eubeea, 2009; Lecţia despre revistei „Sud” la Concursul Na- îngeri, poezii, Timişoara, Editura ţional de Creaţie Literară „Vasile Eubeea, 2010; Vară de crini (ediţia Voiculescu’’, Secţiunea Proză, a doua, revăzută şi adăugită), poezii, Buzău (2005); Premiul Uniunii Timişoara, Editura Eubeea, 2010; Scriitorilor din România, Filiala Utopia umbrei, poezii, Timişoara, Arad, pentru volumul de poezii Editura Eubeea, 2010; Bucuria şi „Calea spre lume” (Editura Euro- singurătatea, poezii, Timişoara, stampa, Timişoara, 2013); Premiul Editura Eubeea, 2011; O poveste I la Concursul de poezii pentru şi-o culoare, poezii pentru copii, copii „Timtim-Timmy” (2014); Timişoara, Editura Eubeea, 2011; Premiul „Mircea Micu” (constând Dincolo de nerostire, poezii, Cluj- în publicarea volumului de versuri Napoca, Editura Dacia XXI, 2011; „Cei ce se întorc spre seară”) la Calea spre lume, poezii, Timişoara, Festivalul Internaţional de Creaţie Editura Eurostampa, 2012; Apele Literară „Titel Constantinescu” nopţii spre dimineaţă, poezii, (2014). Timişoara, Editura Eubeea, 2012; Este membru al Uniunii Scri- Câte-n lună şi-n ste-le, poezii pentru itorilor din România. copii, Editura Eurostampa, Timişoara, 2013; Memoria fulgerului, poezii, GALETAR, Ilie – Meseriaș Editura Eurostampa, Timişoara, din Cenadul Sârbesc în anul 1878. 2013; întâmplările simple, poezii, Editura Eurostampa, Timişoara, GALETAR, Ioan – Erou, 2014; Cei ce se întorc spre seară, mort în cel de-al Doilea Război poezii, Râmnicu Sărat, Editura Mondial (1940-1945). Rafet, 2014; Hai să ne jucăn de-a rima!, poezii pentru copii, Timişoara, GALETAR, Traian Editura Eurostampa, 2014; Umbra (GALETARU, Traian) – S-a şi timpul, roman, Timişoara, Editura născut la 7 aprilie 1945 la Cenad, Eurostampa, 2014. fiul lui Gheorghe și Ecaterina

72 Cenăzeni de ieri și de azi

Galetar. A urmat în perioada 1952- 1959 cursurile Școlii Elementare de 7 ani din Cenad, apoi, între anii 1959-1963, Liceul Teoretic din Sânnicolau Mare. În 1963 se va înscrie la Facultatea de Filologie, secţia limba şi literatura română, a Institutului Pedagogic de 3 ani din Oradea, pe care o va absolvi în 1966. Între anii 1967- 1971 va urma, la cursuri fără frecvență, Facultatea de Filologie, secţia limba şi literatura română, a Universităţii (de Vest), din Timişoara. Și tot la fără frecvență, în perioada, 1974-1979, va urma Facultatea de Istorie-Filozofie, GALETAR Traian secţia filozofie, a Universităţii „Babeş Bolyai”, Cluj-Napoca. În 2001 a publicat volumul de Între anii 1967-2010 va activa autor intitulat „Caligrame”, apărut în calitate de profesor de limba la Editura Mirton din Timișoara. română la Școala Generală din De asemenea, a publicat, în calitate Comloșu Mare. În 2009 a devenit de colaborator: Walter Tonţa, cetățean de onoare al comunei Traian Galetaru, Contribuţii la Comloșu Mare. istoria comunei Comloşu Mare Este membru fondator al şi a Banatului, Editura Mirton, Asociaţiei Culturale „Suflet nou” Timişoara, 2003; Stevan Bugarski, din Comloşu Mare, Timiş (2006), Claudiu Călin, Traian Galetaru, membru de onoare al Societăţii Sergiu Soica, Din trecutul Literar-Artistice „Tibiscus” din Comloşului, Editura Eurobit, Timi- Uzdin, Serbia (2011) și al Asociaţiei şoara, 2008. Jurnaliştilor Presei Rurale din Colaborări la volume: Banat, Timişoara (2011). Atelier al cercurilor literare, Din 1993, îndeplinește Editura Facla, Timişoara, 1977; funcția de secretar de redacţie al Almanahul Banatului 1995, Timi- revistei Suflet nou din Comloşu şoara, 1994; Oameni de seamă Mare, seria a IV-a. ai Banatului, Editura Augusta, 73 Dușan Baiski

Timişoara / Editura Tibiscus, III, Editura Eurostampa, Timişoara, Uzdin, 1999; Artur Silvestri, 2004, 2005, 2007. Profesor-con- Cuvinte pentru urmaşi, vol. I, sultant pentru nr. 2 al revistei „Modele” şi „exemple” pentru Timisiensis, an VII, 2000. Omul Român, Editura Carpathia A fost prezentat în volumele: Press, Bucureşti, 2005; Oameni Mircea Şerbănescu, Soarta ca de seamă ai Banatului, Editura un blestem a lui Ion Ureche, fiu Banatul Montan, Reşiţa, 2007; al Comloşului Mare, Editura Eu- Memento vivere. Zeno Gârban, rostampa, Timişoara, f.a.; N. D. Editura Eurobit, Timişoara, 2009; Petniceanu, Domnul Eminescu In durata veşniciei. Eminescu soseşte iarna, Editura Mirton, – Petöfi, Editura Aegis, 2009; Timişoara, 2000; Doru Timofte, Nicolae Danciu Petniceanu, A Hermeneutica singularului, Editura sosit Domnul Eminescu, Editura Marineasa, Timişoara, 2002. Gordian, Timişoara, 2010; Oa- meni de seamă ai Banatului, GALETARIU, Gheorghe Editura Tibiscus, Uzdin / Editura – Erou, mort în Primul Război Eurostampa, Timişoara, 2011; Mondial (1914-1918). Oameni de seamă ai Banatului, Editura Tibiscus, Uzdin / Editura GALETARIU, Ioan – Erou, Eurostampa, Timişoara, 2012; mort în Primul Război Mondial Armand Sperlea, Constantin (1914-1918). Sperlea. Eminescu. Zeul tutelar al Neamului Românesc, Editura GALETARIU, Petru – Eubeea, Timişoara, 2012; Studii Erou, mort în Primul Război şi cercetări. Actele Simpozionului Mondial (1914-1918). „Oameni de seamă ai Banatului”, selecţie de comunicări susţinute la GALETIN, Gheorghe ediţiile I-XV, 1997-2011, Editura (ГАЛЕТИН, Ђорђе) – S-a Institutului de Cultură al Românilor născut la Cenad la 31 iulie 1933. din Voivodina, Zrenjanin, Editura În localitatea natală absolvă în Tibiscus, Uzdin, Serbia, 2012. 1949 cursurile școlii elementare cu Redactor-coordonator de vo- predare în limba sârbă după care își lume: Dies festi II, Editura Helicon, începe ucenicia de măcelar, meserie Timişoara. 1994; Dies festi III, pe care o va practica până în 1952. Eurostampa, Timişoara, 2004; Ale- În paralel, va descifra fru- cu Costea, Amintiri, amintiri, I-II- musețea folclorului și tainele acor-

74 Cenăzeni de ieri și de azi

Kecenovici, Işfan Pătru, Teodor Foale) şi coregrafi (Ionel Marcu şi Mara Carauş) de excepţie. Îşi va continua studiile la Liceul „Constantin Diaconovici Loga” din Timișoara, apoi va frecventa cursurile Şcolii Populare de Artă din Timişoara, unde-i va avea ca profesori pe Sava Ilin, Iosif Helman, Emilian Dumitru şi Vanu Odrobot. Urmându-și vocația artistică, în 1961 va conduce activităţi artistice la uzina „Electromotor” şi la ansamblul U.T.M. din Timişoara, unde primeşte bagheta de dirijor de orchestră din partea mentorului său, Vanu Odrobot. GALETIN Gheorghe În perioada 1962-1977, va activa la Palatul Pionierilor din deonului cu primul său pedagog, capitala Banatului, undeva înființa cenăzeaneanul Sava Giuricin. ansamblul şi orchestra „Hora În 1953, este recrutat în Timişului”. Tot aici va începe armată, unde recunoscându-i-se prietenia de o viață cu Ciprian talentul muzical, va fi desemnat să Cipu. În următorii ani, cu multă conducă fanfara militară şi formaţia muncă și pasiune, va fi îndrumător, de muzică uşoară din Jimbolia. În dascăl, dirijor şi autor de creaţii urma unei selecții pe plan național, şi orchestraţii muzicale originale, va ajunge la Ansamblul de Estradă coreograf, mentor, dacă e nevoie din Bucureşti, care după o lună se instrumentist, uneori şi director cu va muta la Timişoara. Va activa aici remarcabile calităţi manageriale, până la lăsarea la vatră, în 1956. dar mai ales creator de ansambluri. În următorii patru ani, Va îndruma sute şi sute de artişti 1956-1960, va activa în cadrul amatori şi profesionişti care vor Ansamblului Sârb de Stat, mai face parte din colectivele de la întâi ca dansator, apoi ca solist Palatul Pionierilor, Casa Tineretului instrumentist, alături de soţia sa, („Hora Banatului”, „Kolo”), Uni- Natalia, coristă şi dansatoare. A versitate („Datina”), Facultatea lucrat şi învăţat cu dirijori (Ioan 75 Dușan Baiski de Medicină, Centrul de Cultură Zagreb. Va activa ca funcționar la şi Creaţie, Clubul Constructorul, Zagreb, Trieste, Vârșeț, Belgrad și apoi Liceul Filologie-Istorie din Subotița. În anii ’30 se va stabili Timişoara („Izvorul”) şi multe la Variaș (județul Timiș), unde alte licee şi şcoli timişorene şi din va înființa Societatea pe Acțiuni toată zona Banatului, Clubul C.F.R. „Banca Populară Sârbească”. Tot („Bănăţeana”). În cartea pe care la Variaș va înființa publicația în i-a dedicat-o Marinela Panţâru, limba sârbă „Nedeljne novosti” „Cântul leac inimii ştie” (Editura („Noutăți săptămânale”), la care va Eurostampa, 2005, Timişoara) sunt fi unic patron și redactor. Părăsește nominalizaţi 1495 de actuali şi foşti Variașul la începutul celui de-al colaboratori şi elevi, instrumentişti, Doilea Război Mondial. dansatori şi solişti vocali în toate ansamblurile şi formaţiile folclorice GASPAR, de Timișoara – conduse de Gheorghe Galetin. Absolvent al școlii din Cenad. În Desigur, va urma și recu- anul 1501 este student la Cracovia. noașterea muncii sale: numeroase premii la festivaluri de folclor GÂRBICI, Giurița naţionale şi din străinătate: Iugo- (ГРБИЋ, Ђурица) – Pro- slavia, Bulgaria, Ungaria, Slovacia, prietar de tractor (1945). Italia, Austria, Franţa (la Dijon de două ori) Spania, Belgia. Vor fi GEBHARDUS, seu Gal- concerte, înregistrări şi apariţii la hardus de Carceribus – Episcop radio şi televiziune. A primit multe romano-catolic de Cenad între anii distincţii şi premii, ultimul fiind 1344-1345. partea Consiliului Judeţean Timiş, Pro Cultura Timisiensis pentru GEORGE – Pristald de Cenad. 2007. Va fi prezent la Oradea la judecata Copiii săi, Deian și Deianca, fierului roșu, în sec. al XIII-lea. dar și nepoții, Bojița și Bojidar, i-au moștenit talentul și duc mai departe GERARD, de Cenad – A tradiția familiei. văzut lumina zilei la 23 aprilie 980, la Veneția. Potrivit site-ului GALETIN, Milan romanian-philosophy.ro/, la vârsta (ГАЛЕТИН, Милан) – S-a de cinci ani este trimis la mănăstirea născut la Cenad în anul 1901. A San Giorgio, de pe insula cu acelaşi absolvit Academia Comercială la nume. Va urma cursurile şcolii de la

76 Cenăzeni de ieri și de azi

1038 este numit episcop de Cenad, unde pune bazele celei dintâi şcoli de pe teritoriul României actuale, în care se studiau, printre altele, muzica bisericească şi gramatica. În calitatea sa de episcop a jucat un rol de primă importanță în procesul de creștinare a ungurilor. În urma unor tulburări politice, este ucis în 1046, la Dyod, unde este înmormântat. Martiriul lui Gerard a avut loc pe 24 septembrie 1046 pe Dealul Gellért din Budapesta, în timpul răscoalei păgânilor conduși de Vata. Potrivit Wikipedia, legenda spune că sfântul Gerard ar fi fost GERARD de Cenad cărat până în vârful dealului într-o căruță cu două roți și a fost aruncat San Georgio, iar ulterior va studia de pe o stâncă în vale. Când a ajuns dreptul la Bologna (c. 1015–1020). la poalele dealului mai era încă în De asemenea, va studia filosofia, viață și a fost bătut până la moarte. gramatica şi muzica. La întoarcerea O altă versiune a legendei susține sa în Italia, va fi ales ales abate. că Gerard ar fi fost închis într-un Datorită unor divergenţe butoi cu ținte și a fost împins la vale politice, va părăsi Veneţia în de pe vârful dealului. 1026, împreună cu dogele vene- Corpul va fi ulterior mutat la ţian. Va urma o perioadă de Cenad, în 1053. A fost canonizat în exil în trei etape: mănăstirea Sf. 1068 (canonizare confirmată în 1083). Martin din Zara (Dalmaţia), apoi Relicvele au fost ulterior transportate Székesfehérvár (Alba Regia), unde la Buda, unde se află şi astăzi. ţine o slujbă în latină; ajunge apoi Sfântul Gerard este, între la Pécs. Va fi profesorul particular altele, patronul Diecezei de Timi- al fiului regelui maghiar Ştefan, șoara. Liceul „Gerhardinum” din principele Emeric, până la moartea Timișoara îi poartă numele. acestuia, în 1031. După 1031, timp În memoria sa, la Cenad i-a de șapte ani, va trăi ca anahoret. În fost ridicată o statuie ce se află în

77 Dușan Baiski fața intrării principale a Bisericii din München, în Codex Latinus romano-catolice din localitate. În Monacensis 6211. interiorul lăcașului, servind acum Din opera sa s-a păstrat ca altar, se găsește sarcofagul integral doar o singură lucrare și unde i-a fost adăpostit trupul până anume: Deliberatio supra hymnum la mutarea rămășițelor pământești trium puerorum ad Isingrimum la Buda. liberalem (prima ediţie fiind Principalele lucrări ale îngrijită de episcopul Ignatie Bat- Sfântului Gerard (în italiană San thyani, la Alba Iulia, în 1790). O Gerardo, în germană Gerhard, în lucrare amintită în Deliberatio, maghiară Gellért): care, probabil, s-a pierdut, este – Sancti Gerardi episcopi De divino patrimonio. Chanadiensis scripta et acta hactenus inedita cum serie epis- GERARD, de Cenad – coporum Chanadiensium, ed. de Absolvent al școlii din Cenad. În Ignatius de Batthyany, Albae-Ca- anul 1408 este student la Praga. În rolinae, 1790. 1410 își ia doctoratul. – Gerardus Moresenus seu Csanadensis: Gerardi Moresenae GERBL Franz – Meseriaș Aecclesiae seu Csanadiensis din Cenadul Sârbesc în anul 1878. Episcopi. Deliberatio supra hymnum trium puerorum (Corpus GERVASIUS – De genera Christianorum: Continuatio Me- Chanad. Va fi prezent la Oradea diaevalis, vol. XLIX), edidit Gabriel la judecata fierului roșu, în sec. al Silagi, Turnhout, Typographi Bre- XIII-lea. pols Editores Pontificii, 1978. – Armonia lumii sau tăl- GHEORGHE, de Beci- măcire a cântării celor trei cherec – Absolvent al școlii din coconi către Isingrim Dascălul, Cenad. În anul 1427 este student la Studiu introductiv, selecţie, Viena. tra-ducere şi comentarii de Radu Constantinescu, Cuvânt GHEORGHE, de Cenad înainte de Răzvan Theodorescu, – Arhidiacon de Caraș, dascăl la Bucureşti, Meridiane, 1984. Cenad în anul 1355. Traducerea ro-mânească a fost realizată după unicul manuscris GHEORGHE, de Cenad – existent, aflat la Staatsbibliothek Absolvent al școlii din Cenad. În

78 Cenăzeni de ieri și de azi anul 1397 este student la Viena. GHILOD, Nicolae – Me- canic, proprietar de tractor, mașină GHEORGHE, de Cenad – de treierat și de batoză (1939, Absolvent al școlii din Cenad. În 1945). Nr. de casă 386. anul 1411 este student la Viena. GHILOT, Petru Anton GHEORGHE, de Cenad – – născut pe 1 ianuarie 1920, la Canonic la Cenad pe la 1512. Cenadul Mare, fiul lui Ghilot Petru și Sauer Magdalena, muncitor agri- GHEORGHE, de Kovasz – col, soldat în cadrul Regimentului Dascăl la Cenad în anul 1536. 85 Infanterie, contingentul 1942, dispărut pe câmpul de luptă la GHEORGHE, de Szeged – 27 decembrie 1942, pe Frontul Dascăl la Cenad în anul 1552. de Est. Numele său nu se află pe monumentul comun al eroilor cenă- GHEORGHE, de Timi- zeni, pe acesta existând însă numele șoara – Absolvent al școlii din lui Gilot Ioan. Cenad. În anul 1449 este student la Viena. GHODOȘOVICI, Vlad – Învățător. GHEORGHE, de Timi- șoara – Absolvent al școlii din GIESS, Peter – Cadru di- Cenad. În anul 1499 este student la dactic după 1932. Cracovia. GILOT, Anton – Proprietar GHEORGHIADE, Anna de restaurant, hotel și cofetărie în – Născută Vitye. Învățătoare la Cenadul Vechi, la 1921. Proprietar de Cenad după 1931. cazan de fiert rachiu, cu autorizație primită la 28 august 1928. GHEORGHIADE, Gheorghe – Învățător. Director GILOT, Anton Nikolaus școlar (1940). – S-a născut la Cenad, pe data de 17 decembrie 1890, fiind fiul GHERGHEL, Augustin lui Nikolaus Gilot și Margaretha – Plutonier, ajutor cu educația la Wambach. Pasionat de muzică, a Plutonul 4/6 Grăniceri Cenad. înființat și dirijat fanfara șvabilor cenăzeni. Dirijorii de mai târziu ai 79 Dușan Baiski fanfarelor din Cenad au fost cu toții ca funcționară la Fructexport, instruiți de el. Aprozar, Cooperativa de Consum, iar mai târziu ca lucrător comercial GILOT, Brunhilde (căsă- la Cooperativa de Consum Cenad, torită HINKEL) – A văzut lumina până în 1989, când a plecat definitiv zilei la Cenad, la data de 24 în Germania. După o îndelungată aprilie 1940, fiind fiica lui Johann și costisitoare documentare, a și Magdalena Gilot. În perioada scris și publicat în 2007, sub egida 1947-1951 a urmat școala în satul Comunității Germanilor din Cenad (Heimatortsgemeinschaft Tschanad / Cenad) o lucrare monumentală, în două volume, pentru istoria șvabilor din localitatea sa natală și anume arborele genealogic al familiilor germane din Cenad, cu titlul „Ortssippenbuch der katholischen Pfarrgemeinde Tscha- nad/Cenad im Banat 1764-2007“. În 2014 a publicat cartea cu arborele genealogic al șvabilor din Pișchia: „Ortssippenbuch der katholischen Pfarrgemeinde Pischia/ Bruckenau 1730-2013”.

GILOT, Ioan – Erou, mort GILOT Brunhilde în cel de-al Doilea Război Mondial (1940-1945). natal, iar în 1951-1954, la Zagna- GILOT, Johann – Primar. Vădeni, în Bărăgan, unde a fost deportată alături de părinții săi. A GILOT, Johann – Membru început cursurile liceale la Brăila, al comisiei școlare în Cenadul la fără frecvență. După întoarcerea German în 1878. la Cenad nu a putut continua liceul, tatăl său fiind considerat chiabur, GILOT, Margit – Meseriașă ca fost proprietar de restaurant. din Cenadul German la 1890. Din septembrie 1956 a activat

80 Cenăzeni de ieri și de azi

GILOT, Mathias – Meseriaș în Cenadul Sârbesc în 1890.

GIRCH, Anton – Instructor de cantori la Biserica romano- catolică din Cenad în perioada 1850-1883. Învățător la școala con- fesională romano-catolică.

GIULINCEV, Ilia (ЋУЛИНЧЕВ, Илија) – Erou, mort în cel de-al Doilea Război Mondial (1940-1945).

GIURGIU, Victor – Notar. S-a născut la 31 decembrie 1889, la Jebel. Studii: 8 clase secundare și bacalaureat. Elev-plutonier la GIURICI Constantin Costa Regimentul 41 Artilerie. Căsătorit Va absolvi Seminarul Teologic din cu Elena Uncianschi. Prin decizia Sremski Karlovci, iar Facultatea de nr. 6952/14 decembrie 1940 Drept la Budapesta. Va activa ca a prefectului județului Timiș- profesor la Veliki Bečkerek. Își va Torontal, Ilie Ghenadie, este lua doctoratul în drept. Autor de cărți conducătorul Biroului M.O.N.T. și traducător. A slujit ca preot paroh (Mobilizare și Organizare Națională la Cenad în perioada 1914-1919. a Teritoriului) din Cenadul Mare. GIURICI, Milan GIURICI, Constantin (ЂУРИЋ, Милан) – A văzut (ЂУРИЋ, Константин) lumina zilei în localitatea Gornja – Primar. Omašnica, Serbia), la data de 16 ianuarie 1892, ca fiu al lui Milan și GIURICI, Constantin Costa Dostana. După studii elementare la (ЂУРИЋ, Константин Veluća și gimnaziale la Kruševac, Коста) – S-a născut la Veliki a studiat la Școala de Învățători Bečkerek (astăzi Zrenjanin, Serbia) din Jagodina, pe care a absolvit-o în 1886. Aici va urma cursurile în 1912. A luptat în războaiele școlii elementare și cele liceale. balcanice cu gradul de ofițer, unde a 81 Dușan Baiski

În 1949, s-a înscris la Școala Medie Tehnică Silvică din Timișoara. Un graffitti anticomunist apărut în școală determină mutarea, în 24 de ore, a tuturor elevilor la Curtea de Argeș, apoi la Râmnicu Vâlcea, unde va și absolvi cursurile. A lucrat ca tehnician silvic în localitatea Bujor, jud. Galați, apoi la Moneasa, jud. Arad. De aici, în 1958 a fost cooptat în cadrul Ansamblului Sârbesc de Stat de Cântece și Jocuri, instituție

GIURICI Milan

și fost rănit. Ca urmare a experienței dobândite în calitate de învățător la Cenad, el a fost însărcinat în 1924, de către consiliul eparhial școlar, să efectueze inspecții într-o serie de școli (Checea, Cralovăț, Nemet, Petrovaselo, Lucareț, Beregsău Mic, Stanciova și Cenei). În 1925 a fondat corul mixt sârb în Cenad, GIURICI Tomislav devenind președintele acestuia. A fost căsătorit cu Liubița, cu care a avut doi băieți și două fete. susținută financiar de stat. Aici Pasiunea sa pentru muzică (a cântat va activa vreme de 15 ani pe post la vioară) a fost moștenită de fiul de concert-maistru, respectiv de său, Tomislav Giurici. primaș în orchestra de tamburași. În paralel, va urma cursurile GIURICI, Tomislav Facultății de Istorie-Geografie din (ЋУРИЋ, Томислав) – S-a Timișoara, în 1970 devenind pro- născut pe 17 iunie 1936, la Cenad. fesor de istorie și geografie. În A urmat cursurile școlii această calitate, va profesa un an primare la Cenad, în limba sârbă. la Stanciova, jud. Timiș. De aici se 82 Cenăzeni de ieri și de azi va transfera ca instructor metodist, Timişoara şi în diverse localităţi pentru cei de naționalitate sârbă, cu trăitori în majoritate etnici sârbi la Casa de Creație Populară, aflată din judeţul Timiş (Variaş, Cenei, sub egida Comitetului Județean de Diniaş, Cenad, Sânmartinu Sârbesc Cultură Timiș. etc.). Este un fidel apărător al În 2009, Ioan Tomi, cercetător autenticităţii folclorice, în orchestra al vieții muzicale bănățene, în lu- sa neadmiţând alte instrumente crarea sa „D I C Ţ I O N A R - 123 decât cele cu coarde ciupite: tam- compozitori, dirijori, muzicologi buraşi (primiţe, terţ-primiţe, treči- personalităţi ale culturii muzicale prim, bas-prime), viole, violoncele, din Banatul istoric” îi va dedica contrabasuri fără arcuş. A concertat un spațiu amplu lui Tomislav de asemenea şi în Serbia la Giurici. În care va scrie, printre Banatsko Novo Selo, Vârşeţ, altele: „În anul 1973 înfiinţează Zrenjanin, Guča. În repertoriu au grupul vocal-instrumental «Feciorii figurat lucrări, compoziţii, armo- de pe Mureş» din Cenad cu care nizări, prelucrări realizate de promovează folclor sârbesc şi Tomislav Giurici: Nebo je tako românesc. Cu acest grup a realizat tiho (Cerul e atât de senin), Što se înregistrări la Televiziunea Română bore misli moje? (Cu ce vă zbateţi din Bucureşti, la Televiziunea din gânduri?), Tamo daleko (Acolo în Belgrad, la Radio şi Televiziunea depărtare), Kreće ladja francuska din Novi Sad. A fost metodist la (Şi porni vaporul franţuzesc), Kaži Casa Creaţiei Populare (1975- mi kaži (Spune-mi, spune). Corul 1985), apoi instructor artistic la şi-a încetat din nou activitatea în Casa Municipală de Cultură din 1992. În anul 2003 preia o mai Timişoara (1985-1992). În 1981 veche tradiţie revigorând corul recuperează pentru viaţa de concert „Zora” al Bisericii ortodoxe sârbe corul „Sloga” (Armonia) după din cartierul Mehala/ Timişoara. A o lungă întrerupere a activităţii publicat în două volume „Culegere acestuia, cor înfiinţat în 1922 de de cântece populare sârbeşti” Pera Kostić în alcătuire de cor mixt. cca 800 de melodii culese în Noutăţile pe care le aduce acum Banatul românesc şi în Serbia, Tomislav Giurici sunt: alcătuirea Editura Tempus Timişoara 2007 formaţiei în exclusivitate pentru voci şi 2008. În 1974 i s-a decernat bărbăteşti (30 de corişti) şi ataşarea Ordinul „Meritul cultural” iar în unei orchestre de tamburaşi. Susţine 2007 a fost distins cu Diploma o bogată activitate concertistică la şi „Insigna de aur” decernate de

83 Dușan Baiski

Ministerul Culturii şi Diasporei din 2016, 2016-2020. Serbia, pentru dezvoltarea culturii sârbe în România, şi cu Diploma GIURICIN, Luca Uniunii Sârbilor din România ca (ЂУРИЧИН, Лука) – Me- recunoaştere şi preţuire a efortului seriaș din Cenadul Sârbesc în anul depus pentru păstrarea tradiţiilor 1878. folclorice sârbeşti din România.” GIURICIN, Sava GIURICIN Carmen (ЋУРИЧИН, Сава) – Pro- (ЂУРИЧИН, Кармен) – A prietar de tractor (1945). activat în cadrul filialei din Cenad a Uniunii Sârbilor din România. A scris GIURICIN, Steva (ЂУРИЧИН, Стева) – Erou, mort în Primul Război Mondial (1914-1918).

GIURICIN, Șovra (ЋУРИЧИН, Шовра) – Meseriaș în Cenadul Sârbesc în 1890.

GIURICIN, Vlaico (ЂУРИЧИН, Влајко) – Erou, mort în Primul Război Mondial (1914-1918).

GLAD – A fost voievod (duce) al unei formațiuni statale medievale timpurii localizată pe teritoriul Banatului istoric (teritoriul GIURICIN Carmen dintre Tisa, Mureș, Dunăre și Carpați), în prima jumătate a secolului al X-lea. Reședința prin- pentru revista „Cenăzeanul” o serie cipală a ducelui era Morisena de articole despre viața și activitatea (astăzi Cenad). minorității sârbe din Cenad. Potrivit notarului anonim al Consilier în cadrul Consiliului regelui maghiar Béla al III-lea în Local Cenad în legislaturile: 2012- Gesta Hungarorum, Glad s-a opus

84 Cenăzeni de ieri și de azi năvălitorilor în mai multe bătălii. de cârciumar. Căsătorit, tată a Prima s-a desfășurat pe râul Timiș, trei copii. într-un loc numit Vadum Arenarum (Vadul nisipurilor, identificat cu GRÄBELDINGER, Adam – Foeni, sat românesc aflat la granița Cizmar, Cenadul Mare (1924-1925). cu Serbia), unde armata sa a fost înfrântă. Cea de-a doua a avut loc la GRÄBELDINGER, Anton fortăreața Kevea (Keue sau Cuvin), – Cizmar în Cenadul Vechi, la 1919. în Banatul sârbesc (există și opinia după care această fortificație ar GRÄBELDINGER, Anton – fi localizată la nord de Mureș, la Meseriaș din Cenadul German în 1878. Cuvin, Arad), în care voievodul a fost silit să ceară pace, cedând GRÄBELDINGER, Anton coaliției de triburi maghiare această – Meseriaș din Cenadul Sârbesc în cetate. Cea de-a treia s-a derulat la anul 1878. Urscia (Orșova) pe malul Dunării. Ultimul urmaș al lui Glad a GRÄBELDINGER, fost ducele Ahtum. Emeric – Meseriaș din Cenadul German în 1878. GLASZKY, Ioan – Meseriaș din Cenadul Sârbesc în anul 1878. GRÄBELDINGER, Georg – Meseriaș din Cenadul German la 1890. GLIGORI – Negustor (1689). GRÄBELDINGER, Helma GLÜKSMANN, Marcu – – Meseriașă din Cenadul German Fotograf (1939). Nr. de casă 274. la 1890.

GLÜKSMANN, Simeon GRÄBELDINGER, – Comerciant, Cenadul Mare Johann – S-a născut la Cenad, la (1924-1925). data de 15 februarie 1784, ca fiu al lui Wilhelm Gräbeldinger și Ana GORNIC, Tolomei – Inva- Gehler. A fost învățător, profesor, lid din cel de-al Doilea Război cantor. A decedat la Teremia Mică Mondial. Batalionul 18 Vânători la 9 martie 1868. de Munte. Rănit pe Frontul de Est. Gradul de invaliditate 20% – GRÄBELDINGER, cicatrice la coapsa stângă. Brevet Johann – Consilier în Cenadul

85 Dușan Baiski

German în 1878. la Wersalschi (Wersalsky, oricum, imposibil de localizat pe harta GRÄBELDINGER, Google), din ziua de 27 decembrie Johann – Meseriaș din Cenadul 1942. Pe monumentul comun German la 1890. al eroilor din Cenad apare ca Grabeldinger Adam. GRÄBELDINGER, Jolan Wilma – A văzut lumina zilei la GRECU, Ristea – Potrivit Pordeanu, pe data de 16 ianuarie documentelor din 1758, a fost pus 1888, fiica lui Peter și Tury Flora. epitrop al Bisericii ortodoxe din Soră cu Gräbeldinger Maria Cenad. (căs. Szekely). A funcționat ca educatoare. A decedat la Cenad, la GREGOREVITS, Josef – data de 2 februarie 1973. Preot romano-catolic la Cenad în perioada 1858-1860. GRÄBELDINGER, Maria (căsătorită SZEKELY) – GREGORIUS – Episcop Învățătoare, Cenadul Vechi (1924- romano-catolic de Cenad între anii 1925). 1275-1291.

GRÄBELDINGER, Peter GREGORIUS – Episcop – Meseriaș din Cenadul German în romano-catolic de Cenad în pe- 1878. rioada 1345-1350.

GRBICI, Mita GREGORIUS – Episcop (ГРБИЋ, Мита) – Meseriaș romano-catolic de Cenad între anii în Cenadul Sârbesc în 1890. 1359-1360.

GREBELDINGER, GREGORIUS – Episcop N. Adam (corect: GRÄBEL- romano-catolic de Cenad în DINGER) – Нăscut la 22 februarie perioada 1397-1402. 1920, la Cenadul Mare, fiul lui Grebeldinger Nicolae și Koreck GRIFATONG, Jakob – Magdalena, calfă de croitor, soldat Preot romano-catolic la Cenad în la Regimentul 85 Infanterie, perioada 1886-1889. contingentul 1942, a fost dat dispărut de pe front în luptele de GRIFFEL, Ludwig – Me-

86 Cenăzeni de ieri și de azi seriaș în Cenadul Sârbesc în 1890. pământești în localitatea natală și a avut inițiativa ridicării unei GRIFFEL, Matyas – Morar troițe la locul accidentului. din Cenadul German în 1878. GROSES, Martin – Născut GRIFFEL, Nikolaus – Me- la Iglau (astăzi, Jihlava, oraș în seriaș din Cenadul German la 1890. partea de sud a Cehiei, pe râul Jihlava. Este cel mai vechi oraș GRIFFEL, Peter – Cizmar, minier al Cehiei, reședința regiunii Cenadul Vechi (1924-1925). Vysočina.). Instructor de cantori la Biserica romano-catolică în GRIGORE – Literat de perioada 1757-1761. A decedat la Cenad, pe care documentele îl Cenad pe 1 august 1761. atestă la 16 martie 1576 ca fiind canonic la biserica Sfântul Egidius GROSS, Anton – Cadru de la Oradea. didactic în perioadele 1827-1828 și 1851-1869. GRIGORE, de Ohad – Dascăl la Cenad în anul 1446. GROSSMANN, Iosif – Ingi- ner cadastral. A efectuat lucrările GRIGORE, de Szeged – cadastrale pentru împroprietărirea Fiul lui Ioan de Szeged, canonic din 1946. de Cenad. În 1504 este student la Cracovia. Dascăl la Cenad în GROZA, Daniel – S-a anul 1536. născut la 30 septembrie 1966, la Baia Mare. A urmat cursurile GRIGORESCU, Nicolae școlii generale și, respectiv, medii – Originar din Oltenia. Sergent la Târgu Lăpuș. Între anii 1986- în cadrul Armatei Române. A 1992, și-a definitivat studiile la murit la datorie, pe 9 iunie 1940, Institutul Teologic din Alba Iulia. când, în calitate de șef al unei Timp de 18 ani a slujit în calitate echipe de pionieri, era de strajă de preot paroh la Biserica romano- la podul feroviar de peste Mureș, catolică din Cenad. În 1994, a fost de la Cenad. Podul, minat, a sărit solicitat de prof. Gh. Doran să în aer ca urmare a unui trăsnet. se implice în redactarea revistei Garnizoana Arad a organizat „Cenăzeanul”, iar ulterior a pus transportul rămășițelor sale umărul și la înființarea Asociației Culturale „Concordia” Cenad, al 87 Dușan Baiski

GROZAV, Pavel – Erou, mort în Primul Război Mondial (1914-1918).

GROZAV, Petru – Erou, mort în Primul Război Mondial (1914-1918).

GROZAV, Teodor – Măcelar (1939). Nr. de casă 275. GROZA Daniel GROZESCU, Cornel – Șef cărei secretar a fost până la sfârșitul de poliție. vieții. Ani de zile a scris materiale pe teme religioase, care au văzut lumina tiparului sub titlul: „Cine este aproapele meu?”, Editura Art- press, Timișoara, 2011. În ultimii ani ai vieții sale, a fost preot la Chișineu-Criș, jud. Arad. A decedat în 2019, fiind înmormântat în cimitirul romano- catolic din Cenad.

GROZAV, Gheorghe – În- vățător.

GROZAV, Gheorghe – Erou, mort în Primul Război Mondial (1914-1918).

GROZAV, Meilă – Meseriaș în Cenadul Sârbesc în 1890. GÜNTHER Irina-Paulina 88 Cenăzeni de ieri și de azi

GRUNWALD, Ottilia – Mondial de Handbal Feminin de Cadru didactic în perioada 1875- la Frankfurt (Germania), iar în 1882. 1960, la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din Olanda. GÜNTHER, Ioan – Pro- Pentru activitatea sa sportivă a fost prietar de atelier mecanic și de distinsă în 1956 cu titlul de Maestră lăcătușerie în Cenadul Mare (1939). emerită a sportului, iar în 1960 cu Nr. de casă 633. Ordinul Muncii clasa a III-a. Pe 28 septembrie 1959, se căsătorește GÜNTHER, Irina-Paulina cu Mihail Kinn. În 1962 i se naște – S-a născut la Cenad pe data de fiul Dietmar-Gunther, iar în 1964, 16 aprilie 1935. Fiica lui Ioan și fiica, Siegrid-Gunthara. În 1981 se Paulina-Iuliana. Între ani 1942- îmbolnăvește de cancer mamar. În 1950, urmează cursurile Școlii 1983 emigrează în Germania. Va Elementare din Cenad, iar cele deceda în 1986, la Bad Griesbach. ale Liceului cu limba de predare germană „Lenauschule” în perioa- GUNTZL – Vameș la Cenad da 1950-1954, la Timișoara. pe la 1718. Acesta supraveghea Între 1954-1960 va fi studentă la traficul comercial intens pe râul Institutul de Medicină din Timi- Mureș. șoara. În 1960-1961, va activa în calitate de medic stagiar la Băile GYULNYCSEV, Nyoko Herculane, între anii 1961-1965 va (probabil GIULINCEV, Gioca) fi medic de circumscripție, cu profil (ЂУЛИНЧЕВ, Ђока) – de pediatrie, la Șandra, apoi între Cizmar, Cenadul Mare (1924-1925). anii 1965-1983 medic școlar la Sânnicolaul Mare, temporar GYURANNA, Adalbert – și directoare a Policlinicii din Cadru didactic în anul 1904. același oraș. Pe plan extraprofesional va evolua în calitate de portar la handbal feminin, la Clubul Sportiv „Știința” din Timișoara. Va deveni membră a echipei naționale de handbal feminin a României în perioada 1952-1960. În această calitate, va participa în 1956 la Campionatul

89 Dușan Baiski

HARRAR, Nikolaus – S-a născut la 19 iunie1884. A fost ucis de militari sovietici fiindcă în fața casei în care locuia a fost găsit un H soldat rus mort. A fost înmormântat abia pe 8 octombrie, după plecarea HAAG, Peter – Meseriaș din Cenad a trupelor germane și din Cenadul Sârbesc în anul 1878. sovietice în Ungaria.

HAAG, Wilhelm – In- HASAN – Potrivit unui structor de cantori la Biserica document privind garnizoana oto- romano-catolică din Cenad în anii mană Cenad în 1590-1591, acesta 1786 și 1788. era agă și avea în subordine 44 de călăreți ulufegii. HADNAGI, Radatin (Raț) – Negustor (1689). HASEL, Johann – Instructor de cantori la Biserica romano- HAGICI, Constantin catolică din Cenad în anii 1793 și (ХАЂИЋ, Константин) – 1794. Actor. HAȚEGAN, Ioan – S-a HALAL, Pavel – Erou, mort născut la 17 decembrie 1949, la în Primul Război Mondial (1914- Cenad. A urmat cursurile școlii 1918). generale din comuna sa natală și la Sânnicolau Mare. A absolvit Liceul HAMBL, Johann Leonhard „Mihai Eminescu” din Sânnicolau Mare. – Instructor de cantori la Biserica Este licențiat în istorie al romano-catolică din Cenad în anul Facultății de Istorie-Filosofie, Uni- 1776. versitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj- Napoca. HAMZA – Fiul lui Kekir, Din 1991, este cercetător beiul de Cenad. Potrivit unui științific I la Academia Română, document din 11 ianuarie 1661, Filiala Timișoara, și doctor în va face parte din comisia care va istorie din 1994. delimita hotarele satelor din vacuful Este membru în colegiile lui Sokolu Mehmed pașa. de redacție la: Studii de Istorie a Banatului, Serie Nouă 1/XV, (1992), (coredactor responsabil); 90 Cenăzeni de ieri și de azi

din România, 1990; Președinte fondator, Socie- tatea Culturală „Banatul”; Membru fondator, Fundația „Orient Latin”. BANAT – JA, Munchen, Germania. Wartburg geselschaft, Wart- burg, Germania. Referent științific și membru în colegiul de redacție la Studii de Istorie a Banatului. Cofondator, alături de Dușan Baiski, membru în colegiul de redacție și referent științific la revista digitală pe Internet Banat Media (22 numere/volume). Referent științific și membru HAȚEGAN Ioan în colegiul de redacție la Tibiscus, vol.V. Analele Banatului, Serie Nouă, vol. Bibliotheca Banatica – serie I, Timișoara, 1981; Banat-Media, a Editurii Banatul, Timișoara, con- Morisena. silier editorial și referent științific Afilieri: la volumul Camera de Comerț, Vicepreședinte, Asociația Industrie și agricultură Timișoara Bibliotecarilor din Bibliotecile Pu- 1850-2000, Timișoara, 2000. blice din România,1990-1992; Idem, volumul Contribuții Membru, Asociația Națională la Monografia Fabricii de Țigarete de Istorie Urbană, 1992-prezent; Timișoara, Edit. Banatul, Timi- Membru, Asociația șoara, 1998. Istoricilor din Transilvania și Banat, Idem, volumul Drumuri Mu- 1992-prezent; nicipale Timișoara, Edit. Banatul, Membru fondator și vice- Timișoara, 1999. președinte, Asociația Muzeogra- Idem, volumul An din patru filor din Banat, 1990-prezent; primăveri, Edit. Banatul, Timi- Membru, Fundația culturală șoara, 1998. „Memoria”; Idem, volumul A II-a Con- Membru, Asociația Națională ferință națională de drumuri urbane, „Cultul eroilor”; Edit. Banatul, Timișoara, 2000. Membru, Asociația Ziariștilor Referent științific, note ști-

91 Dușan Baiski ințifice și postfață la volumul J.N. spațiu istoric de interferențe și Preyer, Monografia orașului liber convergențe, Ministerul Educației crăiesc Timișoara, Edit. Amarcord, și Cercetării,1992-1993; Timișoara, 1995. Director de proiect, Dicționar Referent științific și cuvânt istoric al așezărilor din Banat (sec. înainte la vol. Else von Schuster, XI-XX), Ministerul Cercetării și Ein Rundgang durch Tememswar/O Tehnologiei, 1999-2000. plimbare prin Timișoara, ed. I Este autorul unic a 29 de București, 1996, ed. a II-a, București cărți de istorie și coautor al altor 1999, ed. a III-a, București, 2001. 34. A publicat până acum 84 Referent științific la volumul de articole și studii în diverse Alexandru Cuțara, Timișoara/ publicații din țară și străinătate, în Temeswar, (ediție română și ger- limba română, germană, maghiară, mană), Edit. Amarcord, Timișoara, engleză etc. De-a lungul carierei 1999 și volumul Timișoara – sale profesionale a participat la Timișoara (ediție în lb. engleză și câteva sute de conferințe, sesiuni franceză), Edit. Amarcord, Timi- de comunicări științifice naționale șoara, 2000. și internaționale unde a prezentat Referent științific la volumul lucrări de unic autor sau în Timișoara prezent continuu, Timi- colaborare. șoara, 2002. Volume de unic autor: Referent științific și membru 1. Hoteluri, restaurante și al colegiului de redacție la re- cafenele în Timișoara secolului al vista Timisiensis, Timișoara, nr. XVIII-lea, Edit. Banatul, Timișoara, 1-2/1993. 2018. Referent științific la volumul Gugulanii, vol. I, Edit. Mirton, 2. Invenții naționale, inter- Timișoara, 2002. naționale, mondiale la Timișoara, Referent științific la Crono- Timișoara, 2017. logia Banatului, II/2, Edit. Banatul, 3. Salonul intenațional de in- Timișoara, 2005 și vol. II/I, Timi- venții, Timișoara, 2017. șoara, 2006. 4. Legendele Timișoarei, vol. Referent științific la cele I-III, Edit. Artpress/Banatul, Timi- trei volume Arad. Economie și șoara, 2016. societate, Presa Universitară Clu- 5. Cenad. Monografie isto- jeană, Cluj-Napoca, 2015-2017. rică, Edit. Artpress/Banatul, Timi- Referent științific la Cro- șoara, 2016. nologia Banatului, III/1 și 2, Edit. Banatul, Timișoara, 2018. 6. Pavel Chinezu, Ediția a Director de proiect, Banatul III-a, Edit. Artpress/Banatul, Ti- mișoara, 2015. 92 Cenăzeni de ieri și de azi

7. Dicționar istoric al așeză- 18. Ghid pentru elaborarea rilor din Banat, sec. XI-XX. Atestări monografiilor rurale, Edit. Banatul, documentare și cartografice. Edit. Timișoara, 2006. Artpress/Banatul, Timișoara, 2013. 19. Patrimoniu Bănățean, vol. 8. Contribuții la bibliografia I, Edit. Banatul, Timișoara, 2006. Banatului Imperial (1716-1778), Edit. 20. Prin Timișoara de odi- Banatul, Timișoara, 2011. nioară – De la începuturi până la 9. Turist prin Timișoara, Edit. 1716, Edit. Artpress Timișoara, Banatul, Timișoara, 2011. 2006. 10. Premiere și priorități timi- 21. Cronologia Banatului – șorene, selecție, vol. II, 100 de Vilayetul de Timișoara 1552-1716, premiere și priorități 1900-1946, II/2, Edit. Banatul/Artpress, Timi- Edit. Banatul/Artpress, Timișoara, șoara, 2005. 2010. 22. Societatea Culturală Bana- 11. Turist prin Timișoara, Edit. tul. Zece ani de activitate. 1994- Orizonturi Universitare, Timișoara, 2004, Edit. Banatul, Timișoara, 2004. 2009. 23. Habitat și populație în 12. Timișoara în evul mediu, Edit. Banat (sec. XI-XX), Edit. Mirton, Banatul, Timișoara, 2008. Timișoara, 2003. 13. Turist prin Timișoara, Edit. 24. Camera de Comerț, Industrie Orizonturi Universitare, Timișoara, și Agricultură Timișoara. Repere 2008. monografice, 1850-2000, Edit. Bana- 14. Dicționar istoric al așe- tul, Timișoara, 2000. zărilor din Banat, sec. XI-XX. Ates- 25. Filippo Scolari – Un tări documentare. Fasc. I, Litera A, condotier italian pe meleaguri Edit. Banatul/Artpress, Timișoara, dunărene, Edit. Mirton, Timișoara, 2007. 1997. 15. Sânnicolau-Mare, Repere 26. Cultură și civilizație medievală istorice, Edit. Banatul/Artpress, Ti- la Mureșul de Jos, Edit. Almanahul mișoara, 2007. Banatului, Timișoara, 1995. 16. Sânnicolau-Mare/ 27. Societatea Culturală Ba- Gro&sanktnikolaus/Nagy natul – statut, Edit. Banatul, Ti- Szentmiklos, Edit. Banatul, Timi- mișoara, 1994. șoara, 2007. 28. Din vremea lui Dra- 17. Ghid monografic. Bibliogra- cula, Edit. Almanahul Banatului, fia monografiilor de localități bănă- Timișoara, 1994. țene, Edit. Banatul, Timișoara, 2006. 29. Pavel Chinezu, Edit. Heli-

93 Dușan Baiski con, Timișoara, 1994. 2011. Coautor / În colaborare: 14. Din cronologia județului 1. Banatul, Timișoara, 2018. Timiș, ediția I-a/2004, Edit. Ma- 2. Cronologia Banatului. III/2. rineasa, ediția a II-a/2006, ediția Banatul între 1736-1753, Edit. Ba- a III-a/2010, Edit. Orizonturi natul, Timișoara, 2018. Universitare, Timișoara. 3. Palatul apelor, Edit. Ba- 15. Premiere și priorități ti- natul, Timișoara, 2018. mișorene, vol. I, 100 de premiere 4. Arad. Economie și socie- și priorități până la 1900, Edit. tate, vol. I-III, Presa Universitară Banatul/Artpress, Timișoara, 2009. Clujeană, Cluj-Napoca, 2015-2017. 16. Cronologia de istorie lo- 5. Banatul în lupta anti-oto- cală, Edit. Banatul, Timișoara, mană, Edit. Artpress/Banatul, Ti- 2009. mișoara, 2014. 17. Helytroreteneti kronolo- 6. Monografia Municipiului gija, Edit. Banatul, Timișoara, Caransebeș, Edit. Banatul, Timi- 2009. șoara, 2012. 18. Cronologia orașelor bănă- 7. Monografia Municipiului țene, Edit. Banatul, Timișoara, Drobeta-Turnu Severin, Edit. Ba- 2009. natul, Timișoara, 2012. 19. Hronologia Banatskih gra- 8. Monografia Municipiului Re- dova, Edit. Banatul, Timișoara, șița, Edit. Banatul, Timișoara, 2012. 2009. 9. Monografia județului Ti- 20. Monumente comemorative miș, Edit. Banatul, Timișoara, 2012. ale eroilor din primul și al doilea 10. Alimentarea cu apă a mu- război mondial, Edit. Banatul, Ti- nicipiului Timișoara, Edit. Ba- mișoara, 2008. natul, Timișoara, 2012. 21. Din vremea lui Dracula. 11. Monografia serviciilor de Feciorul morarului din Sat- salubritate din Timișoara. RETIM chenez, Edit. Banatul, Timișoara, Ecologic Service S.A. – continuarea 2008. unei vechi tradiții. 1911-2011; Edit. 22. Istoria Timișoarei, Manual Artpress, Timișoara, 2011. opțional, vol. II, ediția I, Edit. 12. Istoria Timișoarei, Manual Banatul, Timișoara, 2008. opțional, ediția a II-a, Edit. Art- 23. Istoria Timișoarei, Manual press/Banatul, Timișoara, 2011. opțional, vol. I, Edit. Banatul, Ti- 13. Zona turistică Herne- mișoara, 2008. acova, Edit. Banatul, Timișoara, 24. Cronologia Banatului, vo-

94 Cenăzeni de ieri și de azi lumul II, partea I, Banatul între 1933. Va sluji în calitate de preot 934-1552, Edit. Banatul/Artpress, la Cenad și, respectiv Timișoara, Timișoara, 2007. între anii 1933-1935. La 11 iunie 25. Biblioteca Klapka, Edit. 1938 va deveni secretarul Diecezei Banatul/Graphites, Timișoara, 2007. Romano-Catolice din Timișoara. 26. Hronologia Banatskih Gra- În 1940 va obține titlul de doctor dova, Timișoara, 2007. în teologie. În 1949 este membru 27. Ghid cronologic pentru al consiliului episcopal al Diecezei orașele bănățene, Timișoara, 2007. Romano-Catolice din Timișoara. La 28. Catalog al obiceiurilor po- 10 martie 1951 va fi condamnat la pulare din zona transfrontalieră, 12 ani de închisoare, fiind amnistiat Edit. Banatul, Timișoara, 2007. în 1956, an în care e numit preot 29. Etnii bănățene. Cronologie, în cartierul timișorean Freidorf. A Edit. Banatul, Timișoara, 2006. decedat la 25 decembrie 1988, la 30. Bolvașnița: monografie, Edit. Timișoara. Va fi înmormântat în Dalami, Caransebeș, 2005. orașul său natal, Ciacova. 31. Timișoara – prezent continuu, vol. I-II, f. ed., Timișoara, 2002. HENRICH – Dascăl de 32. Contribuții la monografia gramatică latină la școala de la Fabricii de Țigarete Timișoara, Cenad înființată de episcopul Edit. Banatul, Timișoara, 1998. Gerardo în jurul anului 1035. 33. Cronologia Banatului. III/1. Banatul între 1716-1735, Edit. HERBEI, Ioan – În 1944, Banatul, Timișoara, 1998. a fost încorporat la Regimentul 34. Timiș – harta turistică, Edit. 85 Infanterie din Ineu, unde Sport-Turism, București, 1985. s-a întâlnit cu un alt cenăzean, Gheorghe Dogojie zis Gabor. Au HAUPT, Michael – Cadru fost pregătiți să plece în Rusia, didactic în anul 1874. însă după întoarcerea armelor împotriva Germaniei au fost HEBER, Johann – S-a trimiși la Chișineu-Criș, la granița născut pe 14 martie 1910 la Ciacova. cu Ungaria. Apoi s-au retras la În perioada 1920-1928 va urma Șiria, unde au fost atacați de cursurile Gimnaziului Piarist din unguri. După întâlnirea cu unități Timișoara și apoi, între 1928-1933, ale armatei române s-au întors cursuri de teologie în același oraș. și au trecut în Ungaria. Cele mai Va fi hirotonisit la data de 18 aprilie grele lupte au fost nu departe de

95 Dușan Baiski orașul Békéscsaba. După o serie mort în cel de-al Doilea Război de ciocniri violente cu inamicul, Mondial (1940-1945). regimentul s-a desființat și Ioan Herbei a ajuns într-u regiment de HINKEL, Elisabeth – Co- vânători de munte, alături de care a merciantă în Cenadul Vechi la mers până în Munții Tatra, unde a 1919. fost rănit pe data de 12 decembrie 1944. A fost decorat cu medalia HINKEL, Johann – Mese- „Bărbăție și credință” clasa a III-a. riaș din Cenadul German în 1878. În 1992, s-a înființat la Cenad o subfilială a Asociației Veteranilor HINKEL, Karol – Meseriaș de Război, al cărei președinte a din Cenadul Sârbesc în anul 1878. fost. Din Cenad au plecat pe front 224 de bărbați, din care s-au întors HINKEL, Nikolaus – Co- 116. Dintre cei morți sau dispăruți merciant, Cenadul Mare (1924- 54 au fost confirmat ca morți, iar 1925). 180 nu s-au mai întors, printre aceștia din urmă și nemți care nu au HINKEL, Nikolaus – Fiul mai revenit în țară. lui Anton Hinkel și Theresia Koreck, s-a născut la Cenad pe HERCIU, Octavia – Profe- data de 22 ianuarie 1909. A fost soară de limba engleză la Școala dirijorul formației de muzică a Gimnazială din Cenad în anul șvabilor cenăzeni după cel de-al școlar 2019/2020. Doilea Război Mondial. S-a stins din viață în satul său natal, Cenad, HERNJA, Raka la 16 aprilie 1990. (ХЕРЊА, Рака) – Loco- tenent în cadrul Regimentului HINKEL, Peter – S-a Mureșan de Graniță. născut la data de 17 mai 1937, la Cenad, fiind fiul lui Hinkel HIDIȘAN, Gheorghe – În- Johann și Hinkel Anna (născ. vățător. Wenner). Aici a absolvit șapte clase de școală elementară, HILGER, Nikolaus – Băr- iar apoi, la Arad, trei ani de de bier în Cenadul Vechi în 1919. școală medie veterinară. După terminarea școlii medii, un HILGER, Rudolf – Erou, unchi al său, care a fost medic

96 Cenăzeni de ieri și de azi

HINKEL, Werner – S-a năs- cut la Cenad la data de 26 mai 1964. Fiul al lui Nikolaus și Magdalena Hinkel. Va urma în perioada 1970- 1978 cursurile Școlii Generale din Cenad, iar între anii 1978-1982 Liceul Industrial din Sânnicolau Mare. Între 1983 și 1988, va urma

HINKEL Peter veterinar cu studii la Viena, l-a luat un an sub ocrotirea lui și l-a învățat practica în meseria de veterinar. Din 1955 a activat în calitate de tehnician veterinar la Cenad. În perioada 1956-1959 și-a satisfăcut stagiul militar, iar între 1960 și 1986 a lucrat tot HINKEL Werner ca tehnician veterinar la Cenad. A fost pasionat de pescuit. A decedat pe 11 iunie 1986, la cursurile Facultății de Mecanică Cenad. din cadrul Institutului Politehnic „Traian Vuia” din Timișoara. HINKEL, Petru – A văzut Consiliul profesoral de la această lumina zilei la Cenad, la data de unitate de educație îl va recomanda 15 ianuarie 1909, fiind fiul lui pentru activitatea de cercetare, Hinkel Peter și Wolf Juliana. A proiectare și învățământ superior. studiat medicina veterinară la În perioada 1988-1990 va activa la Viena, devenind doctor în medicină Centrala Electrică de Termoficare veterinară. A decedat la Bulgăruș. 97 Dușan Baiski din Timișoara, ca inginer stagiar. pe 6 octombrie 1951, la Cenad, După emigrarea în Germania, din fiind fiul lui Josef și Juliane Huhn. 1991 și până în prezent lucrează În perioada 1958-1966 a urmat la firma germană „Esterer WD” cursurile Școlii Generale din satul din Altötting, (instalații și mașini natal, iar liceul, la Sânnicolau pentru fabrici producătoare de Mare, între anii 1966-1970. După cherestea), fiind șeful biroului un curs de calificare postliceală tehnic pentru instalații și mașini la Întreprinderea de Detergenți de tivit. Pasionat de muzică, a fost responsabil muzical al fanfarei din Cenad între anii 1984-1987, care a fost reînființată în 1978 și condusă de bunicul său, Nikolaus Hinkel între anii 1978-1984. Actualmente, este membru și dirijor al fanfarei din Altötting, Germania.

HOGICI, H. (ХОЂИЋ, Х.) – Actor.

HÖLTZ, Jakob – Instructor de cantori la Biserica romano- catolică din Cenad în perioada 1800-1809. HUHN Franz HONIG, Peter – Meseriaș în Cenadul Sârbesc în 1890. din Timișoara, în 1970-1971, a urmat în perioada 1972-1978 HUFNAGEL, Johann – cursurile serale ale Facultății de Preot romano-catolic la Cenad în Electrotehnică din cadrul Insti- anul 1884. tutului Politehnic Timișoara. A lucrat la Cooperativa „Bănățeanul” HÜGEL, Johann – Preot din Sânnicolau Mare în calitate de romano-catolic la Cenad în anul funcționar, apoi, între anii 1973- 1880. 1978, ca tehnician aparate de măsură și control la Întreprinderea HUHN, Franz – S-a născut de Detergenți din Timișoara. După 98 Cenăzeni de ieri și de azi absolvirea facultății, între 1978- unde a și decedat la 31 ianuarie 1982 a activat ca subinginer la 1970. aceeași întreprindere. În noiembrie 1982 va emigra în Germania. HUSCHITT, Pauline – Trăiește la Birkenfeld. Născută la Cenad, la 1 octombrie 1947. Clasele I-IV ale școlii HUHN, Johann – Meseriaș primare le absolvă la Cenad, clasa din Cenadul German în 1878. a V-a la Tomnatic, iar VI și VII la Sânnicolau Mare, toate cele șapte HUHN, Nicolas – Primar. clase în limba germană. A învățat meseria de cro- HUHN, Peter – Meseriaș itoreasă la Cenad. În această ca- din Cenadul German în 1878.

HULLER, Anton – Invalid din cel de-al Doilea Război Mondial.

HULLER, Peter – S-a născut la Cenad, la 8 aprilie 1910, ca fiu al lui Huller Anton și Gräbeldinger Christine. Dirijor. În 1983 a scris „Heimatbuch Tschanad”. S-a stins din viață la Großheubach (Germania).

HULLER, Peter – Primarul comunei Cenadul Vechi în 1932.

HULLER, Petru – Primar. Secretarul Comitetului local de HUSCHITT Pauline împroprietărire din Cenadul Vechi (1945). litate a profesat la Cooperativa Meșteșugărească „Bănățeanul” HUNYAR, Ioan – Primar. din Sânnicolau Mare până în S-a născut la 6 aprilie 1885, 1971, după care se va transfera la Nerău. A fost primar la Cenad, la Cooperativa Meșteșugărească 99 Dușan Baiski

„Colortex”, însă cu munca la domiciliu. Actualmente este pen- sionară. Are doi copii: Christian (născut la Cenad pe 14 august 1970) și Christine (născută la Sânnicolau Mare pe 31 iulie 1971). În 1984 a emigrat în Germania, stabilindu-se la Nürn- berg, unde locuiește și în prezent. Din anul 2001 a fost președinta organizației cenăzenilor emigranți – Comunitatea Germanilor din Cenad (Heimatortsgemeinschaft Tschanad/Cenad), calitate pe care o părăsește în octombrie 2017, pentru a lăsa locul celor mai tineri. Principala sa pasiune o constituie prepararea prăjiturilor. Este activă în diverse organizații și comunități: Biserica „Sf. Wolfgang”, „Haus der Heimat” (Casa Patriei) din Nürnberg etc. Redactor pentru limba germană la „Cenăzeanul”.

100 Cenăzeni de ieri și de azi

la I.P.L. Sânnicolaul Mare şi, ulterior, la firma „San Siro” din I același oraș. În cele din urmă, s-a IACOB – Lector din Cenad la 9 august 1364.

IACOB – Prepozit la Cenad la 2 aprilie 1391.

IANCOV, Arsa (ЈАНКОВ, Арса) – S-a născut la 22 noiembrie 1898, agricultor proprietar, fiul lui Sava și Emilia (în alte documente, Milița), soldat la Regimentul 90 Infanterie, contingentul 1920. A decedat la 11 martie 1943, la Spitalul Militar din Brașov, de pe IANCOV Milenco urma rănilor primite pe câmpul de luptă. Căsătorit cu Iezdimir retras în localitatea natală, unde s-a Istirca, cu care a avut doi copii. angajat ca șofer la Primărie, pentru ca apoi să devină șeful Serviciului IANCOV, Milenco voluntar pentru situații de urgență. (ЈАНКОВ, Миленко) – Cel mai mare hobby al său îl S-a născut la 25 ianuarie 1961, în constituie pescuitul. localitatea Cenad, judeţul Timiş. A fost unul din cei doi copii ai IANCOV, Verița (căsătorită lui Sava şi Elisabeta Iancov. A UNCIANSCHI) urmat cursurile Școlii Generale (ЈАНКОВ, Верица, удата la Cenad, iar clasa a X-a şi școala УНЧАНСКИ) – A văzut lumina profesională la Timişoara, profil zilei la Cenad, la 12 august 1937. tâmplărie. Primul său loc de muncă Absolventă a Școlii Peda- a fost la „Mobila Banatului” din gogice Mixte Sârbe nr. 4 din Timişoara, de unde s-a transferat Timișoara, promovând examenul 101 Dușan Baiski

Timișoara în anul 1961. Ab- solvă cursurile de perfecționare organizate de I.P.C.D. Timișoara în anul 1962. În anii 1965 (la 10 ani vechime) și 1970 (la 15 ani vechime) i se majorează, pentru merite profesionale, încadrările de salarizare. Absolvă colocviul / cursurile de perfecționare organizate de I.C.P.P.D. / Inspectoratul Școlar Timișoara în anul 1971. Este transferată din postul de învățătoare la Școala Generală de 10 ani din Cenad în cel de educatoare la Grădinița cu program normal nr. 2, Cenad, în anul 1972, datorită reducerilor de activități. IANCOV Verița În anul 1973 participă timp de stat în sesiunea iunie 1955, de 18 zile, în R.S.F. Iugoslavia (la primind de la Ministerul Învă- Belgrad, Novi Sad și Priștina), la țământului diploma nr. 051228 și Reuniunea Anuală a Slaviștilor, titlul de învățător. Este repartizată organizată de Centrul Internațional învățătoare la Școala de 7 ani din de Studii Slave al Facultății de Cenad în august 1955. Filologie din Belgrad. Absolvă Căsătorită cu Milutin Un- cursurile de perfecționare orga- cianschi din Cenad în anul 1957, nizate de I.C.P.P.D. Timișoara în cu care are 2 copii, Svetlana și anul 1978. Dubravca. În 1981 este numită direc- Primește gradul didactic de toare a Grădiniței cu program învățător prin Atestatul MIC-AI nr. normal nr. 2 din Cenad. Se 76138 în martie 1958 când absolvă pensionează în 1990. Încetează din cursul de perfecționare 1957-1958 viață la 82 de ani, în 19 septembrie al Institutului Interregional de 2019. La ceremonia de înhumare Perfecționare a Cadrelor Didactice reprezentanți ai elevilor săi au dat Timișoara (I.P.C.D.). Promovează citire următoarelor: examenul de definitivat la I.P.C.D. „Pentru generații întregi 102 Cenăzeni de ieri și de azi ați fost o lumină, o călăuză în viață, iar acum a venit timpul să vă mulțumim pentru dragostea ce ne-ați dăruit-o. Nu o să vă uităm niciodată pentru zâmbetul frumos ce-l aveați zilnic, pentru răbdarea cu care ne-ați așteptat la școală, la grădiniță...”

IERCO (Raț) – Negustor (1689).

IFCOVICI, N. (ИФКОВИЋ, Н.) – Notar.

IGNEA, Lazăr – Învățător.

ILCĂU, Nicolae – Proprietar de tractor și de batoză (1945). Nr. de casă 309 a. ILICI Timotei ILICICI, Fotie Јarco ILICI, Timotei (ИЛИЧИЋИ, Фотије (ИЛИЋ, Тимотеј) – S-a Жарко) – S-a născut la Cenad născut la Cenad în anul 1795. în 1846. După terminarea a patru Învățător, preot, poet, romancier, clase de școală elementară în traducător. A activat ca preot satul natal, va deveni elev al unui în localitatea natală în perioada gimnaziu din Belgrad, apoi elev de 1818-1826. A condus un timp liceu la Sremski Karlovci fără însă Protopopiatul de Cenad. A tradus a-l și absolvi din cauza sărăciei. din germană, maghiară și rusă, fiind Influențat probabil de sora sa, primul care a tradus din operele lui Milka Biberović-Seša, actriță în Nicolai Vasilievici Gogol. A fost vogă la vreme aceea, va deprinde membru corespondent al societății arta actoriei și va evolua ca actor ce a premers actuala Academie pe diverse scene, alături de diverse Sârbă de Știință și Arte. A decedat trupe de teatru. Debutul și-l va în localitatea sa natală în 1851. face ca membru al trupei lui Jovan Knežević, în 1862, la Bečej. În 103 Dușan Baiski

1870 își va forma propria sa trupă de teatru, pe care o va conduce vreme de patru decenii A fost și om de litere, fiind cunoscut în principal pentru adap- tarea pentru teatru a diverselor lucrări scrise de alți autori, dar și pentru propriile sale lucrări dramatice. La împlinirea unui sfert de veac a trupei sale de teatru, i se va prezenta la Valjevo piesa „Pavle, banul bosniac sau viață pentru ortodoxie”. Un deceniu mai târziu, regele Aleksandar Obrenović îi va acorda Ordinul Sfântului Sava, clasa a IV-a. ILIN Milan Se va stinge din viață la tatăl său fiind considerat chiabur, Belgrad, în 1911. în 1951-1952 a fost eliminat din școală. Cu toate acestea, în 1956 ILIEVICI, Pera va fi admis la Școala Medie Mixtă (ИЛИЈЕВИЋ, Пера) – din Timișoara, cu limba de predare Preot ortodox sârb la Cenad în sârbă, de unde în 1960 va obține perioada 1999-2003. diploma de bacalaureat. În 1960 dă examen de admitere la Școala ILIIN, Vasa Tehnică Sanitară din Timișoara, pe (ИЛИЈИН, Васа) – Erou, care o absolvă în 1963, pe locul al mort în Primul Război Mondial IV-lea. Prin dispoziție ministerială, (1914-1918). cu începere din 3 august 1963 este încadrat în calitate de asistent ILIN, Milan medical de igienă la Inspectoratul (ИЛИН, Милан) – A vă- de Sănătate Publică și Protecția zut lumina zilei la Cenad, pe data Muncii a Regiunii Banat. În de 22 mai 1941, fiu al lui Stefan 1971, obține examenul de asistent și Hermina Ilin. Între anii 1948- igienist principal în medicina 1956, a urmat cursurile școlii muncii. După 40 de ani de muncă, elementare din localitatea natală. se pensionează la data de 22 august Însă din cauza situației politice, 2003 la Direcția de Sănătate 104 Cenăzeni de ieri și de azi

Publică a Județului Timiș. sindical al Sindicatului Liber Are o bogată activitate ex- al Direcției de Sănătate Publică traprofesională. Astfel, în timpul Timiș, până la pensionare. În școlii medii, va juca șah cu colegul 1973, devine membru al Societății său de bancă, Neboișa Ilin, ulterior Numismatice Române, iar din maestru internațional de șah. Va 1989, când se constituie Societatea urma un curs de radio-telegrafie, Numismatică a Banatului Timișan, obținând în 1959, de la A.V.S.A.P., este ales secretar general, funcție certificat de radioamator de emisie- ocupată și în prezent. În decembrie recepție clasa a III-a, devenind în 1983, constituie primul Club 1960 operator la stația de emisie- Numismatic al Colecționarilor de recepție YO2AK a Palatului Pio- Insigne Timișoara. Organizând nierilor din Timișoara. În 1972, 12 expoziții de insigne, a fost ales obține certificatul de radioamator președinte pe viață. clasa a II-a, iar în 1973 devine Lucrări publicate: colaborator radioamator, cu indicativul la Catalogul Jetoanelor Românești YO2QN. Din 1960 a practicat (titlul „Jetoane Semne Valorice și handbalul în 7, la Asociația Spor- Mărci”) carte bilingvă română- tivă „Sănătatea” și la Clubul C.F.R. germană, autor Ervin Schaffer, Timișoara, unde era titular. Editura Korvin 2003. În 2012 apare După Revoluția din decem- ediția a II-a catalogului, adăugită brie 1989 s-a numărat printre și modificată, tot bilingvă, dar în membrii fondatori ai Filialei limbile română-engleză, de același Timiș a Frontului Salvării Națio- autor și colaboratori. A fost coautor nale, devenind apoi președinte la volumul, „Descoperiți Banatul – al colegiului director F.S.N. al Timișoara”, publicat de Asociația Municipiului Timișoara și membru Banaterra, Editura Waldpress, Ti- în Colegiul Director F.S.N. al mișoara, 2009. județului Timiș. Ca delegat al F.S.N. A scris și următoarele lucrări: la Consiliul Municipal Timișoara, a Societatea de luntrișoare „Regata”, fost ales ca președinte al Consiliului înființată la Timișoara în 1864 Provizoriu de Uniune Națională (lucrare tipărită în 2006); Asociația al Municipiului Timișoara până în „Canișa” din Timișoara (2007); 3 august 1990, când s-au desfințat Insigna Societății Filantropice consiliile provizorii, astfel că în Sârbești „Armonia” din Timișoara ianuarie 1991 va demisiona din (2007); Insignele de gimnastică și F.S.N. În 1992 a fost ales lider fotbal între 1875-1940, la unele

105 Dușan Baiski asociații sportive din Timișoara (2017). Majoritatea lucrărilor (2008); Insigna corului „Societății au fost prezentate în cadrul de Cântări Sârbești a Biserici din celor nouă congrese ale Asociației Fabric Timișoara 1896-1906” Colecționarilor de Insigne din (2008); Pe timpuri și la Timișoara România. Câteva lucrări de se făceau insigne (2009); Insigna insignografie au fost traduse din reuniunii „Cununa de Cântări limba sârbă în limba română. germane din Deta” 1924 (2009); Din 1980 participă la expo- Schlarafia „TEMESIA”, asociație ziții de insigne la nivel național culturală în câteva insigne din și local, iar la expoziții de insigne sec. XIX-sec. XX (2010); Insig- pe tematici competitive a obținut nele Festivalului de Cântare și numeroase locuri fruntașe, diplome Muzică din Timișoara, 20-24 etc. În 1983 se lansează Cupa august 1903 (2011); Insignele Transmisibilă a Colecționarilor de reuniunii de „Cântare, Muzică și Insigne, al cărei inițiator este și Ajutatorare Reciprocă LIRA” a care îi poartă numele: „Cupa Ilin angajaților din atelierele C.F.R. Milan”. Marele premiu al expoziției Timișoara 1924 (2011); Fotbal- se acordă la expoziții tematice clubul „RIPENSIA” din Timișoara colecționarului cu cele mai multe în câteva insigne 1928-1949 puncte acumulate în urma jurizării (2012); „Tramvaiele Comunale panourilor cu insigne expuse, astfel din Timișoara” în câteva insigne, că Milan Ilin obținut acest premiu 1867-1989 (2013); Asociația Vo- în anii: 1981, 1983, 1984, 1986 și luntară pentru Sprijinirea Apărării 1987. Premiul „Floarea de Colț”, Patriei, în câteva insigne 1952- instituit în 2007 de A.C.I.R., 1962 (2014); Insigna „Societății reprezintă recompensa cea mai Sârbești de Cântări din Cetate râvnită de colecționarul de insigne, – Timișoara 1869 (Srpska acordându-se colecționarului cu Pevačka Družina) (2015); Insigna merite deosebite în studiul insig- „Societății Corale Maghiare” din nei, în 2008 M. Ilin devenind cel Fratelia-Timișoara, 1929 (2016); de-al X-lea laureat. Ca și premiu Insignele „Cercului de Cântări maxim M. Ilin consideră că titlul Germane din Fabric – Timișoara, de „COLECȚIONAR EMERIT” 1928 (2016); Insignele Reuniunii A.C.I.R. este chintesența de Cântări a Industriașilor și activității sale de colecționare Meseriașilor „ARMONIA” din și studiu al insignelor și visul Fabric – Timișoara 1887-1947 fiecărui strângător de insigne, el

106 Cenăzeni de ieri și de azi devenind unul din cei doi laureați, preocupărilor omului, argumentând aceasta ca urmare a strădaniei evoluția umană și în metal. La depuse pe parcursul a 40 de ani împlinirea vârstei de 75 de ani își de colecționare în acest domeniu va creea propria isignă. Pe aversul destul de vast. acesteia, chipul lui M. Ilin și, Primul său hobby a fost sub chip: Cenad 1941. filatelia, apoi șahul, radio-ama- torismul, fotografia în alb-negru. ILIN, Veselin A fost, pe rând, arbitru în orientare (ИЛИН, Веселин) – Mem- turistică, ghid turistic la Biroul de bru al formației de tamburași Turism pentru Tineret timp de 3 „Lale sa Moriša” din Cenad la 27 ani, instructor voluntar de handbal februarie 2020. în 7. Iar în 1973 va fi subjugat de numismatică – continuată cu ILIN, Zariia ramura jetoanelor, pentru ca în (ИЛИН, Зарија) – Erou, 1977 insignele să-l fascineze mai mort în Primul Război Mondial mult ca aspect artistic și fiind în (1914-1918). sine simbolul momentului istoric al ILISIA, AURICA – Con- silier superior în cadrul Primăriei Cenad în 2020.

ILISIA, Mihai – Consilier în cadrul Consiliului Local Cenad în legislatura 1992-1996.

ILIU, Axente – În 1873 a fost ales de comunitatea ortodoxă română din Cenad pentru a participa ca delegat la procesul de despărțire religioasă de sârbii ortodocși din Cenad.

IOAN – Vicarul episcopului de Cenad la 2 aprilie 1391.

IOAN – Preot ortodox pe la ILIN Veselin 1728. 107 Dușan Baiski

IOAN – Dascăl la Cenad în IOAN, de Kutas – Absolvent perioada 1735-1768. al școlii din Cenad. În anul 1456 este student la Viena. IOAN, de Becicherec – Absolvent al școlii din Cenad. În IOAN, de Periam – Dascăl anul 1415 este student la Viena. la Cenad în anul 1446.

IOAN, de Bonda – Cleric IOAN, de Serjen – Ab- la Cenad. La 11 aprilie 1398, Papa solvent al școlii din Cenad. În anul Bonifaciu al IX-lea îi acordă o 1499 este student la Viena. donație. IOAN, de Szeged – Ab- IOAN, de Cenad – Ab- solvent al școlii din Cenad. În anul solvent al școlii din Cenad. În anul 1466 este student la Viena. 1397 este student la Viena. IOAN, de Szeged – Canonic IOAN, de Cenad – Dascăl la Cenad pe la 1504. la Cenad în anul 1522, pleban de Cenad. IOAN, de Szeged – Dascăl la Cenad în anul 1521, arhidiacon IOAN, de Cenad – Nobil de Timiș. amintit într-un document de prin 1462 de către Matia Corvin. IOAN, de Temesköz – Ab- solvent al școlii din Cenad. În anul IOAN, de Hațeg – Dascăl la 1388 este student la Viena. Cenad în anul 1547. IOAN, de Timișoara – Ab- IOAN, de Keresztur – Das- solvent al școlii din Cenad. În anul căl la Cenad în anul 1426. 1405 este student la Viena.

IOAN, de Keresztur – Ab- IOAN, de Timișoara – Ab- solvent al școlii din Cenad. În anul solvent al școlii din Cenad. În anul 1447 este student la Viena. 1437 este student la Viena.

IOAN, de Kisserjen – Ab- IOAN, de Timișoara – Ab- solvent al școlii din Cenad. În anul solvent al școlii din Cenad. În anul 1538 este student la Wittenberg. 1466 este student la Viena.

108 Cenăzeni de ieri și de azi

IOAN, de Timișoara – Ab- merciant. Obține, prin licitație, solvent al școlii din Cenad. În anul dreptul de arendă pentru o perioadă 1517 este student la Cracovia. de cinci ani a unui debit de băuturi spirtoase (1944). IOAN, de Timișoara – Das- căl la Cenad în anul 1528. IOVAN – Negustor (1689).

IOANCA – Judele Cena- IOVANOVICI, Mladen dului, va fi prezent la Oradea la (ЈОВАНОВИЋ, Младен) judecata fierului roșu, în sec. al – Născut la Cenad, pe 13 decembrie XIII-lea. 1912, domiciliat permanent la nr. de casă 196. A urmat cursurile IOICI, German școlii elementare din satul său (ЈОЈИЋ, Герман) – S-a natal. De profesie, agricultor. născut la Mol (Serbia), la 6 Membru al Partidului Muncitoresc iunie 1886, unde a absolvit șase Român. Arestat în baza mandatului clase de școală elementară. S-a nr. 4523/1952 emis de Parchetul călugărit la 2 februarie 1911, la Militar din Timișoara, fiind acuzat mănăstirea Šišatovac (Serbia). de uneltiri împotriva orânduirii Ieromonah la Sremski Karlovci în sociale, în baza art. 209 din perioada decembrie 1911-aprilie Codul Penal (cum că ar fi furnizat 1913. Până în 1919 a slujit la informații agenților lui Tito). mănăstirea Grgeteg, iar apoi, până Tribunalul Militar Timișoara l-a la 1 octombrie 1922, ca preot și condamnat la 25 de ani de muncă învățător la Cenad. silnică pentru înaltă trădare. A fost închis la 26 septembrie 1951 IONESCU, Coriolan – și eliberat pe 17 decembrie 1955, Notar. În perioada 1946-1948, a în baza Decretului nr. 535/1955 fost administrator C.A.S.B.I. (Casa al Prezidiului Marii Adunări de Administrare și Supraveghere Naționale, când a fost grațiat. A a Bunurilor Inamice) din Cenadul trecut prin celulele închisorilor din Mare. Timișoara, Jilava, Colonia Cavnic și Pitești. A murit la Cenad, în 1992. IONESCU, Gheorghe – Preot (1940). IOVANOVICI, Serghiе (ЈОВАНОВИЋ, Сергије) IORGA, Gheorghe – Co- – Preot paroh ortodox sârb, Cenadul

109 Dușan Baiski

Mare (1924-1925). său nu se află pe monumentul comun al eoilor cenăzeni. IOVĂNUȚ, Anton – Erou, mort în Primul Război Mondial ISAC, Anca Amalia – Năs- (1914-1918). cută la Cenad. Elevă a Școlii Generale nr. 2 „Nistor Oprean” IOVĂNUȚ, Gheorghe – din Sânnicolau Mare. Pasionată de Fierar (1939). Nr. de casă 400. tenis, este legitimată la Clubul de tenis „Sport 4 Fan“ din Timișoara. IOVĂNUȚ, Meilă – Erou, Se antrenează în privat la Clubul mort în Primul Război Mondial „Tenis Citadela“, tot din Timișoara. (1914-1918). În a doua jumătate a anului 2016, potrivit site-ului Federației Române IOVĂNUȚ, Minerva – În- de Tenis, Amalia s-a clasat pe locul vățătoare la Cenad. 169 pe țară din 425 de jucătoare.

IOVĂNUȚ, Teodor – S-a ISAC, Gheorghe – Erou, născut la Cenad pe 11 martie 1911. mort în Primul Război Mondial A făcut școala primară la Cenad, cu (1914-1918). învățătorul Dimitrie Bozianu. Apoi a urmat și absolvit cursurile Școlii ISAC, Ioan – Caporal în Normale din Timișoara. A primit un cadrul Divizionului 1 Artilerie post în Fratelia. După un an, a fost Călăreață. A dispărut pe front la transferat la Chișoda, iar în 1932 la 2 februarie 1943, la Stalingrad. Iecea. După care a reușit să ajungă Căsătorit cu Isac Roxa. Numele său învățător la Cenad. Directorul nu apare pe monumentul comun al Școlii de Stat din Cenadul Vechi eroilor cenăzeni. (1945). A murit în ianuarie 1982. ISAC, Lazăr – Învățător. IOVIȚA (Raț) – Negustor (1689). ISAC, Marius – Consilier în cadrul Consiliului Local Cenad în IRIMIE, Ioan – soldat în legislatura 2000-2004. Regimentul 5 Vânători, a dispărut pe front la 7 februarie 1942, în ISAC, Milutin luptele de la Samoilovka. Numele (ИСАК, Милутин)

110 Cenăzeni de ieri și de azi

S-a născut pe 27 iulie 1919, Erou, mort în Primul Război Mon- la Becicherecul Mic. Și-a stabilit dial (1914-1918). domiciliul permanent la Cenad. De profesie a fost agricultor. Membru ISACOV, Spasoie al Partidului Muncitoresc Român. (ИСАКОВ, Спасоје) – Condamnat la 25 de ani de muncă Erou, mort în Primul Război Mon- silnică pentru înaltă trădare, în dial (1914-1918). baza art. 191, 184 și 267 din Codul Penal, pentru a fi furnizat informații politice și economice lui Bojidar Stanoievici. A început ispășirea pedepsei pe data de 17 iunie 1950. A murit în închisoare la 23 octombrie 1955, suferind de atrofierea ficatului.

ISAC, Traian – Proprietar de tractor (1945).

ISACOV, Emil (ИСАКОВ, Емил) – Con- silier I în cadrul Primăriei Cenad în anul 2020.

ISACOV, Jivco ISACOV Stevca (ИСАКОВ, Живко) – Consilier în cadrul Consiliului Local Cenad în legislaturile: 1992- ISACOV, Stevca (căsătorită 1996 și 1996-2000. JIVICI) (ИСАКОВ, Стевка, удата ISACOV, Milutin ЖИВИЋ) – S-a născut la Cenad, (ИСАКОВ, Милутин) în 1955. Absolvă Școala Generală – Erou, mort în Primul Război din Cenad, iar Liceul Teoretic la Mondial (1914-1918). Sânnicolau Mare. Visul său a fost să urmeze studiile superioare de ISACOV, Radovan filologie, însă situația materială nu (ИСАKОВ, Радован) – i-a permis acest lucru. Se va califica 111 Dușan Baiski la Filatura din Sânnicolau Mare, (1940-1945). ca țesătoare. Practica o va face la „Industria Lânii” din Timișoara, IUHASZ Iosif – Fiul lui după care se va întoarce la Filatură, Iosif și Clara, soldat la Regimentul la Sânnicolau Mare, făcând naveta 12 Dorobanți, a dispărut pe front la de la Cenad la locul de muncă timp data de 21 noiembrie 1942. de opt ani. Când I.L.S.A. (Industria Lânii) va deschide la Cenad o secție IVANOV, Arcadie de repansat stofe, Stevca va deveni (ИВАНОВ, Аркадие) – Erou, șefă a acesteia. După un deceniu mort în Primul Război Mondial de căsătorie, soțul său decedează, (1914-1918). astfel că ea va rămâne să le crească și școlească de una singură pe IVAȘCU, Gheorghe – A cele două fete, Olivera, studentă văzut lumina zilei pe 12 iunie la Facultatea de Filologie – Secția 1953, la Sânnicolau Mare. În orașul de limba rusă – limba sârbă din natal a absolvit, între anii 1960- Timișoara, și pe Svetlana, elevă la 1968, cursurile școlii generale, Liceul „Dositei Obradovici“ din dar și cele ale Liceului Teoretic, Timișoara. 1968-1972. După stagiul militar cu termen redus (1972-1973), ISACOV, Tima în perioada 1973-1978 va urma (ИСАКОВ, Тима) – Erou, cursurile Facultății de Agronomie mort în Primul Război Mondial din Timișoara, secția Agricultură. (1914-1918). După absolvire, este repartizat în localitatea Murgeni, ISACOV, Vlada județul Vaslui, unde va activa până (ИСАKОВ, Влада) – Născut în 1981, an în care i se naște și la Cenad la data de 14 ianuarie fiica, Georgiana. Între anii 1981- 1896, cu domiciliu stabil la nr. 377. 1989, va activa în cadrul A.E.S.C. De profesie, agricultor. Reținut Sânnicolau Mare, la început în de Securitate în baza mandatului calitate de șef de fermă, apoi de arestare nr. 5781/1950. A fost ca director tehnic. În perioada închis la Timișoara. Eliberat la 15 1990-1992 este inginer-șef la Co- februarie 1951. operativa Agricolă de Producție din Cenad, apoi, între 1992 și 1996, șef IUHASZ, Iosif – Erou, mort de fermă la Întreprinderea Agricolă în cel de-al Doilea Război Mondial de Stat din Sânnicolau Mare. Între

112 Cenăzeni de ieri și de azi

Regimentul 5 Vânători, accidentat în țară, cu grad de invaliditate 20% – atrofia coapsei drepte. Funcționar public. Căsătorit, cu un copil.

IVAȘCU Gheorghe

1996-2011, va activa la Consiliul Județean Timiș, la Direcția de prestări servicii. Actualmente este pensionar. Consilier în cadrul Consi- liului Local Cenad în legislaturile. 1992-1996, 2000-2004, 2004-2008. A debutat în revista „Cenă- zeanul” în 2005, cu un articol despre pescuit. Ulterior, se va ocupa de două rubrici permanente: „Sfaturi de sezon pentru gospodarii ce- năzeni” și, respectiv, „Pescar cenăzean”. Este președintele Asociației Culturale „Concordia” din Cenad.

IVAȘCU, Ioan – Invalid din cel de-al Doilea Război Mondial.

113 Dușan Baiski

este numit imediat administrator parohial la Cenad. Din 1901 a fost mutat la parohia unită din Petroman. J JIVANOV, Artenia (ЖИВАНОВ, Артенија) – JACOB, de Piacenza- Erou, mort în Primul Război Mon- Longobardus – Episcop romano- dial (1914-1918). catolic de Cenad, în perioada 1333- 1343. JIVANOV, Emilia (ЖИВАНОВ, Емилија) – JANCO (Raț) – Negustor Născută la Cenad, pe 2 decembrie (1689). 1938. A urmat cursurile Liceului de Arte Plastice de la Timișoara, JAROMISZ, Ernst – Pre- unde, printre alții, l-a avut ca ședintele Băncii Populare din profesor pe Iulius Podlipny, și Cenadul Sârbesc, înființată la 26 cele ale Institutului de Arte mai 1889. Frumoase „Nicolae Grigorescu” de la București. Din 1964 și până JECK, Georg – Cadru la pensionare a activat în calitate didactic în perioada 1869-1874. de scenograf la Teatrul Național Timișoara. A lucrat scenografia la JIAN, Vasile – Proprietar de o lungă serie de piese de teatru. În tractor (1945). 1983, cu scenografia la spectacolul „Amurgul burghez” de Romulus JIANU, Gavrilă – Membru Guga, la Teatrul Național din Târgu al comisiei interimare în cadrul Mureș (secția maghiară), a luat Primăriei comunei Cenadul Mare, premiul Uniunii Artiștilor Plastici în 1933. pentru scenografie. Laureată UNITER pentru întreaga carieră, JIANU, Ionel – Cadru di- este prezentă în „Who’s Who in dactic. Contemporary World Theatre” (pag. 141), volum publicat simultan JIVANCA, Mihail – Născut în 2000 în Anglia, Canada şi S.U.A. în 1873. Preot greco-catolic. Membru al Uniunii Artiştilor Studii universitare în teologie. A Plastici din România, Filiala fost hirotonit în 1899, după care Timişoara.

114 Cenăzeni de ieri și de azi

JIVANOV, Jivco la casa cu nr. 547. De profesie, (ЖИВАНОВ, Јивко) – Erou, tractorist. Reținut de Securitatea mort în PrimUl Război Mondial regională Timișoara în baza ordi- (1914-1918). nului nr. 5781/7 ianuarie 1952, ca rezultat al deciziei Parchetului JIVANOV, Marinco Militar Timișoara, pentru acuzația (ЖИВАНОВ, Маринко) – de uneltire împotriva orânduirii Primar. sociale. A fost condamnat la cinci ani de închisoare corecțională, în JIVANOV, Marinko baza art. 209 din Codul Penal. Și-a (ЖИВАНОВ, Маринко) început cazna pe 13 noiembrie 1951 – Consilier al comunei Cenadului și a fost eliberat pe 25 octombrie Sârbesc în 1878 și membru în 1955, în baza Decretului nr. cadrul comisiei școlare sârbești. 776/1955. A trecut prin închisorile din Timișoara, Jilava, Baia Sprie, JIVANOV, Rada Cavnic și Pitești. (ЖИВАНОВ, Рада) – S-a născut la Cenad, pe 31 octombrie JIVICI, Angelko 1906. De profesie agricultor. Mem- (ЖИВИЋ, Анћелко) – Mе- bru al Partidului Muncitoresc sеriaș în Cenadul Sârbesc în 1890. Român. Starea socială: chiabur (posedând 30 de hectare de pă- JIVICI, Azilca mânt). A fost condamnat de către (ЖИВИЋ, Азилка) – Născută Tribunalul Militar din București la Cenad, pe 20 ianuarie 1902. la 15 ani de muncă silnică pentru Casnică, văduvă. Arestată la 25 iulie înaltă trădare, în baza art. 186 din 1952, din dispoziția Parchetului Codul Penal. Și-a ispășit pedeapsa Militar din Timișoara, prin man- în perioada 9 martie 1950-16 datul de arestare nr. 4941/1952, decembrie 1955, în baza Decretului pentru uneltire împotriva orânduirii 535/1955, când a fost grațiat. A so-ciale. Condamnată la 10 ani de trecut prin închisorile de la Jilava, muncă silnică pentru favorizarea Aiud și altele. infractorului. Și-a ispășit pedeapsa în perioada 3 octombrie 1951-18 JIVANOV, Vasa decembrie 1955, fiind eliberată (ЖИВАНОВ, Васа) – S-a în baza Decretului de grațiere născut la Cenad, în data de 22 august nr. 535/1955. A cunoscut ororile 1927, cu domiciliul permanent închisorilor din Timișoara și Miclea. 115 Dușan Baiski

JIVICI, Borislav JIVICI, Kosta (ЖИВИЋ, Борислав) – Năs- (ЖИВИЋ, Коста) – Me- cut pe 1 martie 1904, la Cenad, cu seriaș din Cenadul Sârbesc în anul domiciliul permanent la nr. 532. 1878. De profesie, agricultor. Arestat la 25 iulie 1952, prin dispoziția JIVICI, Milan Parchetului Militar Timișoara, (ЖИВИЋ, Милан) – Turtar cu mandatul de arestare nr. (1942). 4941/1952, pentru conspirație, în baza art. 209 din Codul JIVICI, Miriana Penal. Condamnat la 20 de ani (ЖИВИЋ, Мирјана) – Medic. muncă silnică pentru favorizarea infractorului. A trecut prin în- JIVICI, Mișa chisorile din Timișoara, Jilava, (ЖИВИЋ, МИША) – Vice- Satu Mare, Cavnic și Pitești. A primar al comunei Cenadului Sâr- fost eliberat pe 16 martie 1956, în besc în 1878. baza Decretului nr. 318/1956. JIVICI, Nandor JIVICI, Borița (ЖИВИЋ, Нандор) – Preot (ЖИВИЋ, Борица) – ortodox sârb în Cenadul Sârbesc în Medic. 1878.

JIVICI, Draghița JIVICI, Natița (ЖИВИЋ, Драгица) – (ЖИВИЋ, Натица) – Pro- Medic. fesor.

JIVICI, Emil JIVICI, Nestor (ЖИВИЋ, Емил) – Erou, (ЖИВИЋ, Нестор) – În mort în Primul Război Mondial 1873 a fost ales de comunitatea (1914-1918). ortodoxă sârbă din Cenad pentru a participa ca delegat la procesul JIVICI, Ielena de despărțire religioasă de ro- (ЖИВИЋ, Јелена) – Medic. mânii ortodocși din Cenad. Mem- bru în cadrul comisiei școlare JIVICI, Iovanca sârbești din Cenadul Sârbesc în (ЖИВИЋ, Јованка) – Învă- anul 1878. țătoare la Cenad în perioada 1964-1967.

116 Cenăzeni de ieri și de azi

JIVICI, Nicа Proprietar de tractor și de batoză (1945). (ЖИВИЋ, Ника) – Mese- riaș în Cenadul Sârbesc în 1890. JIVICI, Voin (ЖИВИЋ, Војин) – Pro- JIVICI, Nica prietar a două tractoare și a unei (ЖИВИЋ, Ника) – S-a batoze (1939, 1945). Nr. de casă 692. născut la Cenad în 1 ianuarie 1928. Cetățean român, domiciliat JIVICI, Zoran în Kikinda (Iugoslavia). Origine (ЖИВИЋ, Зоран) – Preot. socială: țăran de сondiție mijlocie. Absolvent al Academiei Militare. JIVIN, Gheorghe – Născut La data arestării era funcționar și pe 9 martie 1904, la Cenadul Mare, avea gradul de locotenent în Armata fiul lui Jivin Jifco și Jivin-Dogojie Iugoslavă. Roxa, agricultor proprietar, soldat A fost arestat în baza man- la Regimentul 97 (în alt document, datului nr. 163/1954, emis de Par- 96) Infanterie, contingentul 1928, chetul Militar Teritorial București, mort pe câmpul de luptă la 27 pentru faptul de a fi trecut frontiera septembrie 1943, pe Frontul de în R.P.R., pentru spionaj. A fost Est, în luptele din portul Ticherei condamnat la 15 ani de muncă (neidentificabil pe hartă), în Caucaz. silnică. A trecut prin închisorile Din căsătoria sa cu Craiovan Siba din Pitești și Jilava. A fost eliberat (numele de botez Siba apare scris pe 18 iunie 1956, fiind grațiat prin pe documente chiar de aceasta) a efectul Decretului nr. 316/1956. avut un copil. Numele său nu apare pe monumentul comun al eroilor JIVICI, Obrad din Cenad. (ЖИВИЋ, Обрад) – Mese- riaș în Cenadul Sârbesc în 1890. JIVIN, Gheorghe – Invalid din cel de-al Doilea Război JIVICI, Predrag Mondial. Regimentul 93 Infanterie. (ЖИВИЋ, Предраг) – Rănit pe Frontul de Est. Gradul Consilier în cadrul Consiliului de invaliditate 20% – cicatrice Local Cenad în legislatura 1992- piciorul drept. Căsătorit, fără 1996. copii. Învățător. Ales în comitetul de acțiune al I.O.V.R. la 4 august JIVICI, Vichentie 1946, în calitate de cenzor. (ЖИВИЋ, Виkентије) –

117 Dușan Baiski

JIVIN, Jivcu – Erou, mort catolic de Cenad în anul 1148. în Primul Război Mondial (1914- 1918). JOANNES – Episcop romano-catoli de Cenad între anii 1198- JIVU, Aurel – Funcționar 1201. C.F.R. JOANNES – Episcop ro- JIVU, Dimitrie – Primar. mano-catolic de Cenad în perioada 1380-1386. JIVU, Gavrilă – Meseriaș în Cenadul Sârbesc în 1890. JOANNES – Episcop romano-catolic de Cenad între anii 1386- JIVU, Ioan – Erou, mort 1395. în Primul Război Mondial (1914- 1918). JOANNES, Barlabási de Héderfája – Episcop romano- JIVU, Ioan – Erou, mort catolic de Cenad între anii 1544- în Primul Război Mondial (1914- 1552. 1918). JOANNES, de Bonzagno – JIVU, Ioan – Sergent în Episcop romano-catolic de Cenad cadrul Regimentului 5 Vânători, între anii 1532-1537. dispărut pe front la 21 februarie 1942, în luptele de la Domacha JOANNES, de Sokol – (denumire neindentificabilă pe Călugăr paulin, cinstit ca fericit. hartă, însă există o localitate Episcop romano-catolic de Cenad Domaha în Ucraina, lângă Dni- în perioada 1466-1493. propetrovsk). Căsătorit cu Jivu Livia. Numele său nu se află pe JOANNES, Gervan de monumentul comun al eroilor de la Musina – Episcop romano-catolic Cenad. de Cenad în perioada 1526-1529.

JIVU, Traian – Erou, mort JOJICS, German – Pre- în Primul Război Mondial (1914- ședintele Băncii „Banca populară” 1918). din Cenad (1924-1925).

JOANNES – Episcop romano- JUNG, Adam – Tâmplar

118 Cenăzeni de ieri și de azi

(1939). Nr. de casă 260. 1964-1972 a urmat cursurile Școlii Generale din localitatea sa natală, JUNG, Alexander Josef apoi, în perioada 1972-1977, pe – S-a născut pe 28 septembrie cele ale Liceului de Mecanică din 1885, la Cenad, fiind fiul Johann și Timișoara (actualmente „Henri Eveline Rischard și fratele lui Geza Peter Johann. Medic.

JUNG, Anton – Primar.

JUNG, Anton – Comerciant. La licitația publică din 5 mai 1941, câștigă, pentru o perioadă de cinci ani, dreptul de exploatare a unui debit de băuturi spirtoase din Cenadul Mare. Nr. de casă 567.

JUNG, Elisabeth (căsătorită BALTHASAR) – Născută la 22 august 1911. A fost ucisă de militari sovietici fiindcă în fața casei în care locuia a fost găsit un soldat rus mort. A fost înmormântată abia pe 8 octombrie, după plecarea din Cenad JUNG Herbert a trupelor germane și sovietice în Ungaria. Coandă”). În perioada 1978-1983 va studia la Facultatea de Mecanică JUNG, Geza Peter Johann din cadrul Institului Politehnic din – S-a născut la Cenad, ca fiu al Timișoara. După emigrarea sa în lui Johann și Eveline Rischard, la Germania în 1985, va urma între 19 aprilie 1884. Medic. Fratele lui anii 1996-2001 cursurile Facultății Jung Alexander Josef, tot medic. de Inginerie Economică din cadrul Academiei de Studii Economice JUNG, Herbert – S-a născut AKAD din Stuttgart. Actualmente la Cenad pe data de 8 ianuarie lucrează în calitate de angajat 1957. Fiul lui Anton (funcționar) și științific în administrația publică. Elisabeth Jung (casnică). Între anii Marea sa pasiune o constituie

119 Dușan Baiski

învățarea de limbi străine (engleza, Cenadul German în 1878. franceza, spaniola și acum por- tugheza), mai ales cu scopul de a JUNG, Peter – Meseriaș în citi literatură în limba originală. Cenadul Sârbesc în 1890.

JUNG, Ioan – Comerciant în JUNG, Peter – Comerciant, Cenadul Vechi, la 1919. Cenadul Mare în 1919.

JUNG, Johann – Negustor JUNG, Peter – Proprietar de din Cenadul German în 1878. băcănie în 1918. La 15 noiembrie 1918, soldații întorși de pe front JUNG, Johann – Proprietar (Primul Război Mondial) îi devas- de moară în 1911. tează magazinul.

JUNG, Johann – Comer- JUNG, Peter – Primar. ciant, Cenadul Vechi (1924-1925). JUNG, Stefan – Meseriaș din JUNG, Johann – Proprietar Cenadul Sârbesc în anul 1878. de tractor. JUNG, Stefan – S-a născut JUNG, Josef – Meseriaș din la Cenad, pe 3 aprilie 1940. Fiul lui Cenadul German la 1890. Stefan și Anna Nagy. Medic.

JUNG, Michael – Meseriaș JURA-STOIA, Carmen din Cenadul German la 1890. Violeta – Născută la Cenad în anul 1968. A absolvit clasele I-VIII ale JUNG, Michael – Morar din Școlii Generale din localitate, apoi Cenadul German în 1878. Liceul Industrial din Sânnicolau Mare. După absolvirea liceului, a JUNG, Nikolaus – Direc- activat o perioadă ca suplinitoare la torul Băncii Populare din Cenadul Școala Generală din Cenad. După Sârbesc, înființată la 26 mai 1889. care, alături de soțul său, Lucian, a înființat o societate comercială JUNG, Nikolaus – Primar. pentru vânzarea produselor agricole proprii la Sânnicolau JUNG, Peter – Meseriaș din Mare. Deține Pensiunea „Anka“ din Cenad. 120 Cenăzeni de ieri și de azi

JURA-STOIA, Carmen Violeta

Consilier în cadrul Consiliului Local Cenad în legislaturile: 2004- 2008, 2008-2012, 2012-2016, 2016- 2020.

JURKOVIĆ (ЈУРКОВИЋ) – Obercnez la Cenad, acuzat la începutul anului 1754 de cenăzeni pentru robota la care-i obligă și pentru acapararea unei părți a izlazului comunal.

121 Dușan Baiski

română) în aceeași localitate. În perioada 1949-1953, va fi cursant al Școlii Pedagogice de Băieți din Timișoara, cu limba de predare K româna, la final primind diploma de învățător. În 1953, se va angaja la KADAR, ȘTEFAN – Pro- școala din Cenad, la secția germană, prietar de tractor (1945). în calitate de profesor suplinitor (limba română, geografie, muzică). KAHLES, Franz – S-a năs- Va înființa în această localitate o cut la data de 13 ianuarie 1934, în echipă de handbal pentru tineret, satul Lunga, județul Timiș, fiu al lui care va activa cel puțin două decenii, el însuși fiind nu doar antrenor, ci și jucător. Echipa va participa la campionatele raionale. În primul an de activitate pedagogică, se va implica puternic și în mișcarea cultural-artistică a comunei de adopție, Cenad, unde va înființa o echipă de teatru, cu elevi din clasele V-VII. În perioada iunie 1954-decembrie 1956, își va satisface stagiul militar obligatoriu, la un detașament de muncă la Reșița. În primul an, va conduce cursuri serale de alfabetizare a militarilor neștiutori de carte. În 1955, va accede în echipa de handbal din KAHLES Franz Reșița, ce evolua în campionatul divizionar B. În paralel, va frecventa un curs de calificare la locul de Mihai și Ana Kahles. În perioada muncă în meseria de dulgher, pe 1940-1944, a frecventat școala pri- care o va presta până la finalizarea mară din satul natal, iar clasa a V-a stagiului militar. la Comloșul Mare. Între anii 1946- În ianuarie 1957, s-a angajat 1948 va urma gimnaziul (secția la Raionul Sânnicolau Mare, la

122 Cenăzeni de ieri și de azi secția culturală, unde va lucra deveni și membru de sindicat. până în mai 1957, perioadă în care Pe data de 15 septembrie va frecventa un curs la București 1961 va reveni la școala generală pentru a putea îndruma ulterior din Cenad, la clasele I-IV, secția activități culturale în căminele de română. Din 1966 va activa în profil din raionul Sânnicolau Mare. calitate de profesor suplinitor la Postul de îndrumător s-a desființat secția germană a aceleiași instituții și, drept consecință, a fost nevoit de învățământ. Absolvind, între să lucreze din 6 mai până pe 1 timp, Institutul Pedagogic din septembrie la secția din Cenad a Timișoara, începând cu anul școlar „Fructexport“. 1971/1972 va lucra aici în calitate Din iunie 1957 până la 15 de profesor. septembrie 1958, a activat în funcția În perioada 1965-1976 a de director al Căminului Cultural fost director-adjunct, răspunzând din Cenad. În aceeași perioadă, a de buna funcționare a muncii de fost angajat ca învățător la școala instruire și educare a secțiilor ger- din localitate, la secția română. În mană, sârbă și maghiară. A avut data de 15 septembrie 1958, a fost sarcina de a îndruma și controla transferat la școala medie mixtă din în clase activitatea cadrelor didac- Sânnicolau Mare, secția germană, tice. Fiind în timpul studiilor de clasele I-IV. În același oraș își va la Institutul Pedagogic coleg de continua și activitatea sportivă, clasă cu Ion Sarafoleanu, devenit fiind membru al clubului sportiv directorul școlii din Cenad, a făcut și jucător de handbal. În paralel, echipă bună cu acesta. Unitatea de va continua și munca în domeniul învățământ din Cenad a avut un cultural-artistic, înființând o echipă renume foarte bun, de pe băncile de teatru pentru tinerii germani din ei ieșind tineri foarte bine pregătiți localitate. Drept pentru care va fi pentru viață. declarat, în 1959, învățător fruntaș, În calitate de director de ceea ce-i va aduce și o recompensă cămin cultural a fost un factor financiară modică. deosebit de activ în organizarea, La cererea sa de a reveni desfășurarea și dezvoltarea vieții la școala din Cenad i se vor pune cultural-artistice din comună, fiind două condiții și anume: intrarea astfel direct răspunzător nu doar de în partid și preluarea postului de programele culturale și petrecerile director al căminului cultural. săptămânale ale comunității, ci și Le va accepta pe amândouă. Va de problemele administrative și

123 Dușan Baiski financiare ale instituției de cultură, rememorau venirea pe meleaguri o sarcină care, dincolo de titlul bănățene a strămoșilor șvabilor. onorant de director, însemna de fapt La acest eveniment, consemnat și multă foarte multă responsabilitate în presa din Republica Federală a și dificultate. Germaniei, au fost prezenți peste o Prin seriozitatea, pregătirea mie de spectatori. profesională și funcțiile avute, s-a A lucrat ca profesor la Școala bucurat de prestigiu nu doar în Generală Cenad până la data de comunitatea germană locală, din 1 iunie 1982 când, ca urmare a care făcea parte, ci și în rândul cererii sale de plecare definitivă în celorlalte comunități etnice. Mai Germania, i s-a desfăcut contractul mult de un deceniu s-a ocupat de de muncă. A urmat, atât pentru el, cât organizarea activităților comple- și pentru soția sa, o perioadă deosebit mentare sărbătoririi anuale a de grea și plină de umilințe, mai ales hramului Bisericii romano-catolice având și doi copii minori. Au lucrat din Cenad, respectiv de kirchveih împreună la dezgroparea de butuci (chirvai), cea mai mare sărbătoare din pădurea Cenadului, obținând din a șvabilor bănățeni. De asemenea, vânzarea lemnului de foc un venit de ani de-a rândul, a organizat subzistență. Un ajutor foarte discret a și coordonat, sub genericul venit și din partea oficialilor din acea „Trachtenfeste” numeroase eve- vreme ai comunei, însăși primărița, nimente dedicate prezentării por- Lia Rodica Stoian, fiind o fostă elevă turilor specifice șvabilor (portul a prof. F. Kahles. de duminică, de sărbători, de lucru După emigrarea în Germania, – specifice profesiunii, porturi a lucrat în învățământ vreme de 10 istorice). Apoi baluri mascate cu ani, pensionându-se în 1994. elevi, dar mai ales cu tineri germani, După mai mult de trei decenii cu genericul „Maskenball”. În 1972 de viață la Cenad, a revenit în această a pregătit la Cenad, în colaborare cu localitate de mai multe ori. Fiind responsabilii căminelor culturale membru al comitetului de conducere din Sânnicolau Mare, Tomnatic, al Comunității Germanilor din Gottlob, Variaș și Biled, o paradă a Cenad (Heimatortsgemeinschaft porturilor populare, care s-a bucurat Tschanad/Cenad), a inițiat și strâns de un desebit succes. Iar în 1974, a fonduri financiare pentru renovarea organizat în fața căminului cultural monumentului eroilor germani din cenăzean, dar și în interiorul Primul Război Mondial și montarea acestuia, scenete cu momente ce de plăci comemorative cu șvabii

124 Cenăzeni de ieri și de azi cenăzeni căzuți în Cel de-al Doilea Tschanad – Tschanader Schule – Război Mondial, al deportaților în Beim Militär – Feste feiern (Foaie U.R.S.S. și, respectiv, Bărăgan, a de la Cenad – Școala din Cenad. La capelei vechi etc., aflate în incinta armată. Petreceri); cimitirului catolic din localitate. – 2007 – Heimatblatt Tot la inițiativa sa și pe cheltuiala Tschanad – Tschanader quer durch familiei sale, F. Kahles a renovat – Raum und Zeit (Foaie de la Cenad și împodobit, în același cimitir, cu – Cenăzeni în spațiu și timp); lucrări picturale, cele 14 statui de – 2008 – Heimatblatt pe „Drumul Patimilor”. Cu sprijin Tschanad – Verwhte Spuren (Foaie din partea HOG Tschanad, s-au de la Cenad – Urme spulberate de realizat plăci comemorative care au vânt); fost instalate în Biserica romano- – 2009 – Heimatblatt catolică din Cenad. Tschanad – Mysterium Heimat A organizat în Germania (Foaie de la Cenad – Enigmele colecte de haine, încălțări, rechizite patriei). școlare, jucării și dulciuri pentru – 2010 – Heimatblatt, was copiii sărmani din Cenad, el ist das? (Foaie de la Cenad – Locul personal însoțind transporturile și natal – ce este asta?). predând bunurile fie la școala, fie la grădinița din Cenad sau la primărie. KALMAN, Gal – Judele Ce- Marea sa pasiune o constituie nadului, amintit în această calitate istoria Banatului, în general, a într-un document din 16 mai 1456. Cenadului în particular. Drept pentru care a redactat și editat o KASZA, Lajos – Preot roma- serie de volume numite cu modestie no-catolic la Cenad în perioada „caiete”: 1896-1899. – 2004 – Heimatblatt Tscha- nad – Erinnern, nicht vergessen KAUFMANN, Josef – Ne- (Foaie de la Cenad – Amintiți-vă, gustor în Cenadul Sârbesc în 1890. nu uitați); – 2005 – Heimatblatt KELTSCH, Nikolaus – Tschanad – Weggangen – Ange- Meseriaș în Cenadul Sârbesc în 1890. kommen, Tschanader Trachten (Foaie de la Cenad – Plecat – Sosit KERESTURY, Iosif – Năs- – Portul popular la Cenad); cut la Cenad, pe 31 iulie 1953, – 2006 – Heimatblatt într-o familie de agricultori. A

125 Dușan Baiski frecventat, în satul natal, clasele lui 1834. În perioada 1835-1839, I-IV în limba maghiară, iar V-VIII studiază teologia la Timișoara. Este în limba română. A urmat Liceul hirotonisit la 18 octombrie 1839. Teoretic (secția reală) la Sânnicolau Între anii 1839-1843 va activa în Mare, pe care l-a absolvit în calitate de capelan, pe rând, la 1972, în fiecare an luând premiul I. A dat examen de admitere la Facultatea de Electrotehnică – Secția Electromecanică, din cadrul Institutului Politehnic „Traian Vuia” din Timișoara. A absolvit pe primul loc, în 1977, drept pentru care a fost repartizat într-o muncă de cercetare. A rămas la Timișoara, ca angajat al Trustului de Construcții Montaj, unde a activat la un atelier de proiectare specializat în cercetarea în construcții de drumuri și poduri. În 1979 s-a căsătorit și a cerut transferul la „Banatex” – Secția Filatură, de la Sânnicolau Mare. KILLER Friedrich KERPENIȘAN, Dragan (КЕРПЕНИШАН, Драган) – Preot ortodox sârb la Bulgăruș, Lenauheim, Sântana Cenad în perioada 2003-2011. Nouă, Timișoara Fabric. Prima sa parohie pe care a preluat-o în KIEFER, Anton – Croitor, calitate de administrator parohial Cenadul Mare (1924-1925). a fost Bogda-Rigoș în 1844. Va sluji în calitate de preot la: Neuhof KILLER, Friedrich – A văzut (1843-1845), Liebling (1845- lumina zilei în cartierul timișorean 1850), Pâncota (1850-1852), Nagy- Cetate la data de 22 februarie 1817. Gáj (1852-1858), Caransebeș Fiu al lui Franz Killer și Anna (1858-1861). O lungă perioadă Lugosics. A urmat Liceul Regal din de timp a slujit ca preot la Cenad, Szeged, pe care l-a absolvit în vara respectiv între anii 1861-1892. Sub

126 Cenăzeni de ieri și de azi supravegherea sa se va construi stabilit în Banat. Multă vreme, a actuala biserică romano-catolică lucrat ca administrator la ducesa din Cenad. La pensionare, în 1892, Mileva de San Marco, efectuând se va retrage la Szeged, unde va în paralel și săpături arheologice. deceda la 28 februarie 1914. A fost membru al Societății Istorice și Arheologice din Ungaria de Sud. KINDL, Johann – Notarul A avut relații excelente cu savanții comunei Cenadul Vechi în 1919, de la Budapesta ai vremii, precum după intrarea localității sub admi- Joseph Hampel, Aurél Török, Tiva- nistrație românească. dar Kormos, Lajos Bartucz și Lajos Bella. KIS, Elisabeta – Învățătoare. Cel mai bun rezultat al acti- vității sale de arheolog amator este KISLÉGHI NAGY, Gyula cel de-al doilea jurnal arheologic, – S-a născut în 1861, la Valkóvár care conține o descriere foarte (Vukovar – astăzi în Croația). A exactă a săpăturilor sale ce s-au studiat dreptul la Budapesta, apoi concentrat pe nordul și nord-vestul agronomia la Magyaróvár. S-a Banatului. Doar o mică parte din descoperirile arheologice pe care le-a descoperit au fost identificate la „Muzeul Banatului” din Timișoara. Zona sa de cercetare au constituit-o, în principal în perioada 1893-1911, localitățile Beșenova Veche, Teremia Mare și Comloșu Mare, dar și Cenad. Cea mai mare parte a lucrării sale „Excursie arheologică la Cenad”, în traducerea av. Cornelia Varga, a apărut în revista „Cenăzeanul” nr. 4/2015, 5/2015/, 6/2015, 1/2016, 2/2016, 4/2016, 5/2016, 6/2016, 1/2017, 3/2017, 4/2017, 5/2017, dar și în volumul „Cenad. File de istorie” (coordonator: Dușan Baiski), Editura Artpress, Timi- KIS Elisabeta șoara, 2018. Originalul în limba

127 Dușan Baiski maghiară, cu titlul „Archaeologiai KLEMENS, Nikolaus – kirándulás Csanádra” a apărut în S-a născut la 13 septembrie 1899. vol. VIII al cărții „Archaeologiai Ucis de militari sovietici în toamna közlemények a hazai müemlékek anului 1944. A fost înmormântat ismeretének elómozditására” („Pu- abia pe 8 octombrie, după plecarea blicații arheologice”), sub egida din Cenad a trupelor germane și so- Academiei Maghiare de Științe, în vietice în Ungaria. anul 1871. KLEMENZ, Adam – Pro- KISS, Margaretha – Cadru prietar al unei batoze (1945). Nr. de didactic în perioada 1904-1908. casă 367.

KISS, Ștefan – În 1544 este KLEMENZ, Ioan – Pro- numit profesor la școala superioară prietar al unei batoze (1945). de la Cenad. Protestant. În 1544, aici a predat cursuri anticatolice, KLEMENZ, Nicolae – Pri- fapt care l-a determinat pe episcopul mar. Martinuzzi să-i ceară lui Gaspar Perušić, comandantului Cenadului, KLOBASS, Valentin – Notar. să-l alunge din localitate sub grele învinuiri, ceea ce acesta a și făcut. KNAUF, Josef – Cadru didactic în perioada 1823-1825. KLAR, Johann – Meseriaș din Cenadul Sârbesc în anul 1878. KNEJEVICI, Dușan (КНЕЖЕВИЋ, Душан) – KLAR, Peter – Meseriaș în S-a născut la Berkasovo (Serbia) Cenadul Sârbesc în 1890. în anul 1855. După terminarea studiilor de pedagogie, va funcționa KLEIN, Ignaz – Negustor o vreme în localitatea sa natală. În din Cenadul German la 1890. 1863, va evolua pe scenă, ca actor în trupa tatălui său, Jovan, și el actor KLEIN, Rosita – Profesoară dar și scriitor. Autor de poezii și de biologie la Cenad. articole, Dușan își va vedea lucrările apărute în diverse ziare și reviste KLEMENCZ, Nikolaus ale vremii. În 1880, va publica la – Membru al comisiei școlare în Belgrad cartea „Porodični život” Cenadul German în 1878. („Viața de familie”).

128 Cenăzeni de ieri și de azi

În 1881 se stabilește la fiind cea intitulată „Velikodušije i Cenad, unde va activa în calitate de blagodarnost” („Generozitate și învățător. Va deceda la doar 36 de noblețe”). S-a stins la Novi Bečej în ani, în aceeași localitate, în 1891. 1864.

KNEJEVICI, Iovan KOICI, Hristofor (КНЕЖЕВИЋ, Јован) – (КОЈИЋ, Христофор) – A văzut lumina zilei în localitatea S-a născut în anul 1886, în Cenadul Vranjevo (astăzi parte din Novi Bečej, Unguresc. A absolvit liceul la Sân- Serbia), în 1818. Școala elementară nicolau Mare și Școala de Învățători a absolvit-o în localitatea sa natală, la Sombor. După examenul de iar liceul, început la Kikinda, îl va teologie a fost hirotonisit. A servit termina la Kecskemeth (Ungaria). ca preot la Cenad și Cenei. A fost Atras de teatru, se alătură trupei avansat protopop. A decedat la Arad ambulante a lui M. Brezovački. Gai, în 1961. Dar după o serie de spectacole, pe diverse scene, se va despărți de KOLESZAR, Johann – S-a acesta și-și va înființa propriile sale născut la 12 martie 1862, la Galszecs trupe de teatru, la Vranjevo și la Zemplin (Regatul Ungariei). A stu- Kikinda. La Vranjevo va înființa o diat teologia la Timișoara în pe- a doua trupă în 1857. Însă din lipsa rioada 1881-1885, fiind hirotonisit unei autorizații de funcționare, și la 21 decembrie 1885. Între anii aceasta se va desființa. În 1860, 18885 și 1892, a fost capelan la înființează la Cenad Societatea Recaș, Vinga și Cenad. În 1892 a Teatrală Sârbă, alături de care va fost administrator la Cenad, apoi la bate iarăși localitățile din Voivodina. Lenauheim. A decedat la Sebeș la 13 În 1861 va ajunge la Novi Sad, octombrie 1934. unde Biblioteca, cu implicarea a nouă actori cenăzeni, dar și a altora, KOLLAR, Ioan – Soldat la înființează Teatrul Național Sârbesc. Regimentul 8 Dorobanți, a dispărut Însă Jovan nu se dă bătut, astfel că pe front la 26 noiembrie 1942, încropește o nouă trupă și-și continuă în luptele de la Cotul Donului. turneul. În 1863, pe scena de la Mol Căsătorit cu Kollar Rozalia, cu i se alătură și fiul său, Dușan. A care a avut un copil. Numele său adaptat piese de teatru din alte limbi, nu se află pe monumentul comun al dar a scris și texte originale, piesa cu eoilor cenăzeni. cel mai mare număr de reprezentații

129 Dușan Baiski

KOLLO, Zoltan – Consilier Anton și Waltrich Barbara. S-a născut în cadrul Consiliului Local Cenad în la Cenad la data de 5 mai 1897. legislatura 2008-2012. Medic. S-a stins din viață la Pocking, Germania, la 24 iunie 1966. KOLOMAN, von Heyei – președintele Casei de păstrare din KOPP, Helga – S-a născut Cenadul German în 1878. la Cenad pe data de 18 august 1971. Fiica lui Alfred și Elisabeth KOMPANYK, Ladislaus Kopp. În localitatea natală va – Cadru didactic în perioada 1914- urma și cursurile Școlii Generale 1915.

KOMPER, Georg – Mem- bru al comisiei școlare în Cenadul German în 1878

KOPP Barbara – S-a născut la 18 octombrie 1878. Ucisă de militari sovietici în toamna anului 1944. A fost înmormântată abia pe 8 octombrie, după plecarea din Cenad a trupelor germane și sovietice în Ungaria.

KOPP, Alfred – Fiul lui Anton si Potchen Elisabeth. S-a născut pe 8 noiembrie 1923, la Cenad. A profesat în calitate de medic. Familia Kopp a locuit la KOPP Helga Cenad nr. 1592, unde se afla Școala Germană, iar acum noul cămin (1977-1983). În 1983 va emigra cultural din localitate. cu părinții în Germania. Aici, va studia la școlile gimnaziale din KOPP, Anton – Curelar, cu Herzogenaurach (1983-1984) autorizație din 1894. și, respectiv, Stuttgart (1984- 1987). În perioada 1987-1990, KOPP, Anton – Fiul lui va urma cursurile liceului din

130 Cenăzeni de ieri și de azi

Stuttgart-Freiberg, unde va obține KOPP, Iosif (corect: Josef) bacalaureatul, apoi, între anii – Pe monumentul comun al eroilor 1990–1998 studii de Romanistică şi din Cenad apare ca fiind erou căzut Anglistică la Universitatea Stuttgart în al Doilea Război Mondial. S-a (Magister Artium) și în perioada născut la Cenad la 18 februarie 2013–2014 studii de Romanistică 1915, fiind fiul lui Kopp Josef și şi Anglistică la Universitatea Stut- Gräbeldinger Magdalena. Potrivit tgart (examen de stat). Între anii datelor primite de la Brunhilde 1998 și 2015, va activa în calitate Hinkel, a decedat în război în 1942, de docent universitar, catedra de ca soldat român. literatură, secţia limbi romanice, la Universitatea Stuttgart, apoi, KOPP, Josef (1) – Va colo- în perioada 1998-2002, secretară, niza la Cenad familii germane între catedra de literatură, secţia limbi anii 1723-1726. romanice, tot la Universitatea Stut- tgart. În paralel, va fi traducător KOPP, Josef (2) – S-a născut la Institutul de producţie tehnică la 23 octombrie 1871. Ucis de mi- şi automatizări „Fraunhofer” din litari sovietici în toamna anului Suttgart. Vor urma alte câteva fun- 1944. A fost înmormântat abia pe 8 cții: asistent la Institutul francez octombrie, după plecarea din Cenad din Stuttgart (2002-2006); secretar a trupelor germane și sovietice în şef la Editura „Klett” din Stuttgart Ungaria. (2006-2011) și redactor la aceeași editură (2011-2012). În 2015- KOPP, Josef (3) – S-a năs- 2016 va obține definitivatul la cut în Cenad la 2 mai 1925. Este Liceul „St. Agnes” din Stuttgart, absolvent al Liceului Catolic Ger- iar din 2016 este profesor la Liceul man „Banatia” din Timișoara. Stu- „Albertus-Magnus” din Stuttgart. dent la Sibiu. În 1948 și-a primit În particular, se ocupă de traduceri diploma pentru școlile primare în limba germană din franceză, și secundare. Fiind vacante două italiană şi română. Este pasionată posturi de învățător, unul la de înot, drumeții, muzică clasică. Lovrin și altul în localitatea sa natală, a ales Lovrinul. Însă, în KOPP, Ioan – Proprietar de cele din urmă, salariul fiind mic atelier mecanic și de lăcătușerie și trebuind să plătească și chirie, și al unei batoze în Cenadul Vechi a optat pentru Cenad. Școala i-a (1939). Nr. de casă 623. cultivat simțul pentru datorie și

131 Dușan Baiski

tânăr profesor pentru elevii săi a devenit ghidul său educațional, cel mai important scop al său în viață. El a demonstrat aceste virtuți elevilor săi. La școală a lucrat neobosit pentru cultura și limba germană. A fost mereu în căutare de modalități de a atinge un obiectiv care ar putea fi numit umanitate activă și umanism creator. S-a străduit să transmită cunoștințe de bază și să utilizeze cunoștințele generale în lecțiile practice. El a avut mereu în minte pregătirea elevilor săi pentru viață. Principala sa preocupare era calitatea lecțiilor de germană. De KOPP Josef (3) asemenea, ca director, alături de colegii săi, el a acordat o atenție onoare, muncă grea, loialitate, constantă acestui lucru. Josef bunăstare și modestie. Kopp a modelat în primul rând Un excelent portret al lui J. dezvoltarea vieții școlare germane Kopp a fost schițat de prof. Franz din Cenad. A fost nu numai un 1 Kahles : „Reforma educațională, bun profesor, ci și un pionier conform căreia minoritățile na- al multor evenimente culturale. ționale aveau dreptul să predea Nu vreau să numesc doar piesa și să învețe în limba lor maternă, „Das Heimatbrünnerle” și corul a fost foarte plăcută pentru el german de tineret cu 80 de tineri – și, în același timp, un stimulent bine cunoscute tuturor oamenilor pentru munca sa ca profesor și ca din Cenad – unde a jucat un rol director școlar. Promovarea școlii de lider.” germane din Cenad și transmiterea În 1973, i-a fost aprobată virtuților pe care le-a adus cu el ca vizita în Germania. Ca mulți alții 1 Heimatblatt Tschanad – Weg- din România, a decis să rămână. gangen – Angekommen, Tschanader Trachten (În traducere: Foaie de la După mai bine de doi ani, l-a Cenad – Plecat – Sosit, Portul popular urmat și familia. Măsura a fost la Cenad), Ed. Marineasa, Timișoara, plină și pentru el: exproprierea, 2005, p. 207-208. 132 Cenăzeni de ieri și de azi exploatarea, bunicii lui au murit KORECK, Anton – Proprietar brutal în zilele de luptă din de societate comercială în 1878. octombrie 1944, iar tatăl său a murit la Stalino în 1945. Cuvintele KORECK, Anton – Soldat lui Lenau l-au însoțit mereu: în cadrul Batalionului 12 Vânători „Ceea ce te-a jignit profund și cu de Munte. A decedat la domiciliu, adevărat, va rămâne în sufletul tău la 16 aprilie 1943. Căsătorit cu pentru totdeauna!” Koreck Barbara, cu care a avut În Germania a activat în doi copii. Numele său nu se află calitate de dascăl încă 12 ani, însă nu pe monumentul comun al eroilor s-a putut acomoda cu noile metode de cenăzeni. educare, întrebându-se mereu: „Când trebuie să fie crescuți oamenii? Când KORECK, Anton – Croitor, tânărul are 20 de ani și a comis jafuri, Cenadul Mare (1924-1925). incendii și crime? Iar la vârsta de 80 de ani se întreaba: „Când va fi KORECK, Antonie – Jurat. profesoratul din Germania o profesie plină de satisfacții, așa cum a fost KORECK, Emeric – Primar. cândva în Banat?” A decedat în decembrie KORECK, Eugen Josif – 2014, la Villingen Schwenningen, S-a născut la Cenad la data de 13 Germania. ianuarie 1862, fiind fiul lui Nikolaus și Klima Theresia. A fost medic KORADINI, Johann – Cadru la Cenad. A decedat în localitatea didactic în perioada 1869-1872. natală la 25 iunie 1927.

KORECH, Anton – Con- KORECK, Gheorghe – silier la Primăria Cenadului German Născut pe 18 noiembrie 1921, în 1783. la Cenadul Mare, fiul al lui Koreck Anton și Lux Ecaterina, muncitor agricol, soldat în cadrul KORECH, Petru – Născut Batalionului 10/16 Vânători de 19 octombrie 1919, la Cenadul Munte, contingent 1943, dispărut Mare, fiul lui Anton și Elisabeta, pe câmpul de luptă pe 13 mai 1944, agricultor proprietar, soldat la pe Frontul de Est. Numele său nu Regimentul 1 Roșiori, dispărut pe se află pe monumentul comun al câmpul de luptă la 1 februarie 1943, eroilor cenăzeni. pe Frontul de Est.

133 Dușan Baiski

KORECK, Johann – Preot didactic în perioada 1888-1921. romano-catolic la Cenad în perioada 1882-1884. KOVACS, Apollonia (căsă- torită Harkay) – S-a născut la 30 KORECK, Nicolae – Fiul mai 1975 în Odorheiul Secuiesc, lui Koreck Nicolae, soldat în fiica lui Vince și Gizella Kovacs. cadrul Regimentului 8 Dorobanți, În perioada 1989-1993 a urmat a dispărut pe front în perioada 19- cursurile Liceului Teoretic din 26 noiembrie 1942, în luptele de Sânnicolau Mare. Din 2004 este la Cotul Donului. Numele său nu angajată la Primăria Cenad în se află pe monumentul comun al funcția de contabil. eroilor cenăzeni. KRACHTUS, Nikolaus – Ca- KORECK, Nicolae – Co- dru didactic în perioada 1869-1870. fetar (1942). KRAFT – Pădurar la Cenad, KORECK, Petru – Primar. iar din aprilie 1753 subcontrolor, cu un salariu anual de 100 de florini. KORECK, Petru – Zidar (1939). Nr. de casă 353. KRAUSER, Ioan – Eco- nomist. KORECK, Petru – Cea- sornicar (1939). Nr. de casă 353. KRAUSER, Johann – Me- seriaș din Cenadul Sârbesc în anul KORECK, Rita (căsătorită 1878. ARANYOSY) – Învățătoare, Ce- nadul Vechi. Cadru didactic în KRAUSER, Johann – S-a perioada 1888-1925. născut la Cenad la data de 22 ianuarie 1910. Și-a finalizat studiile KOREK, Anton – Meseriaș la Școala Superioară de Comerț din din Cenadul Sârbesc și primar în Timișoara. A lucrat la Primăria din anul 1878. Cenadul Vechi în calitate de casier. A decedat la Linz (Austria). KOREK, Johann – Negustor în Cenadul Sârbesc în 1890. KRAUSER, Petru – Primar.

KOREK, Johann – Cadru KRAUZER, Peter – Me-

134 Cenăzeni de ieri și de azi seriaș în Cenadul Sârbesc în anul KÜHN, Anton – Morar în 1878. Cenadul German în 1878.

KREMETER, Katharina KÜHN, Peter – Croitor în – (căsătorită NEDELCOV) – S-a Cenadul Vechi, la 1919. născut la Recaș, la 4 septembrie 1883. În calitate de moașă, a ajutat KÜHN, Peter – Meseriaș în aducerea pe lume a multor copii de Cenadul Sârbesc în 1890. cenăzeni. A decedat la Cenad, la 7 decembrie 1953. KÜHNN, Peter – S-a născut la 14 octombrie 1892. Ucis de militari KREPPEL, Simon – Cadru sovietici în toamna anului 1944. A didactic în perioada 1929-1932. fost înmormântat abia pe 8 octombrie, după plecarea din Cenad a trupelor KREUTER, Georg – Mese- germane și sovietice în Ungaria. riaș în Cenadul Sârbesc în 1890. KUN, Andrei – Papa Boni- KREUTER, Georg – Morar faciu al IX-lea îi acordă la 20 din Cenadul German în 1878. noiembrie 1389 un canonicat la Titel.

KRIEG, Ghizela – Propri- KUN, Anton – Meseriaș din etară de cârciumă în Cenadul Vechi, Cenadul German la 1890. la 1921. KURST, Peter – Consilier în KRISCHAN, Gabriel – Cenadul German în 1878. A văzut lumina zilei la 15 august 1915 la Jimbolia. Învățător. A fost KURT, Petru – Primar. împușcat de către militari sovietici în fața Bisericii romano-catolice din KURTH, Johann – Meseriaș Cenad, în toamna anului 1944. A fost din Cenadul German la 1890. înmormântat abia pe 8 octombrie, după plecarea din Cenad a trupelor KURUNCZI, Ludwig – germane și sovietice în Ungaria. Preot romano-catolic la Cenad în perioada 1890-1891. KRISTANDL, Ferdinand – Meseriaș în Cenadul German în 1878. KWETH, Johann – Mese- riaș din Cenadul German în 1878.

135 Dușan Baiski

LADISLAU, de Cenad – Magistru. În 1449 este canonic al bisericii din Titel.

L LADISLAU, de Cenad – Nobil amintit într-un document de LABORSKI, Teodor prin 1462 de către Matia Corvin. (ЛАБОРСКИ, Теодор) – A văzut lumina zilei în Rusia. A LADISLAU, de Gyula – învățat cu dascălul Ioan. Potrivit Dascăl la Cenad în anul 1464. documentelor din 1758 care îl atestau ca preot ortodox la Cenad, LADISLAU, de Macedonia s-a căsătorit la vârsta de 26 de – Absolvent al școlii din Cenad. În ani și a avut trei băieți și o fată. A anul 1416 este student la Viena. fost hirotonisit și preoțit de către Gheorghe Popovici la data de 23 LADISLAU, de Makofalva aprilie 1751. Știa tainele Noului – Dascăl la Cenad în anul 1486. Testament și avea patru cărți. LADISLAU, de Novi LADISLAU – Canonic de Kneževac – Absolvent al școlii din Cenad. La 23 septembrie 1403 Cenad. În anul 1449 este student la primește un canonicat la Oradea. Viena.

LADISLAU – Prepozit de LADISLAU, de Temesköz Cenad și titularul cancelariei regale, – Absolvent al școlii din Cenad. În la 20 mai 1353. anul 1401 este student la Viena.

LADISLAU, al IV-lea LADISLAU, de Timișoara Cumanul – S-a născut la 5 august – Absolvent al școlii din Cenad. În 1262. A fost un rege al Ungariei, din anul 1466 este student la Viena. dinastia arpadiană, care a domnit între 1272-1290. A fost asasinat LADISLAUS, de Marczal – de către Roland Borșa la Cheresig Episcop romano-catolic de Cenad și a fost înmormântat la Cenad, în în perioada 1423-1434. catedrala Sfântul Gheorghe. Mai târziu, corpul său a fost dus la LADISLAV, Andrei – Oradea. Prezbiterul diecezei Cenadului.

136 Cenăzeni de ieri și de azi

La 22 februarie 1416, i se acordă Maurus din 1053 până în 1083. rectoratul altarului Sfântului Iacob. LAURENȚIU – Fiul lui LAMOTH, Julius – A văzut Andrei. Canonic de Srem. La 7 lumina zilei la Deta, în 19 mai 1907. ianuarie 1403, Papa Bonifaciu al IX- În perioada 1919-1927 a urmat lea îi acordă o prepozitură la Cenad. liceul la Timișoara, iar între 1927 și 1932, teologia în același oraș, fiind LAURENȚIU, de Kas- hirotonisit la 8 decembrie 1932. zaperek – Absolvent al școlii din În 1932 și 1933 a fost capelan la Cenad. În anul 1532 este student la Cenad. Între anii 1933 și 1946 Cracovia. a activat în calitate de profesor de religie pentru studii biblice și LAZĂR, Cosma – Învățător de literatură. A fost cenzor și a la școala confesională greco-cato- avut diverse funcții importante în lică din Cenad (1886). cadrul Diecezei Romano-Catolice de Timișoara. Între 1946 și 1951 LAZĂR, Ilie – Învățător la a fost preot la Șandra după care, școala confesională greco-catolică între 1946 și 1951 a fost deținut în perioada 1855-1865. în diverse închisori din România. În 1961 și 1962 a slujit ca preot la LAZĂR, Ioan – Jandarm Biled, apoi la Pișchia. S-a pensionat sergent-major, a decedat în timpul în 1965. A decedat la Deta la 4 luptelor de la Cenad din septembrie noiembrie 1967. 1944. La 10 noiembrie 1944, Serviciul Sanitar al Județului LAMPERT (sau LAMBERT) Timiș-Torontal aprobă deshumarea – Comite de Cenad și jude al curții sa și transportul în comuna Jabăr regale, pe la 1321. din județul Severin pentru a fi acolo reînhumat. LASLĂU, I. – Plutonier de jandarmi (1945). LESSL, Johann – Învățător, Cenadul Vechi. Cadru didactic în LAURENTIUS – A fost perioada 1902-1925. episcop de Cenad în perioada 1083- 1113, urmându-le celor doi episcopi LESSL, Josef – S-a născut al căror nume nu s-a păstrat și care la 6 februarie 1929. Ucis de militari au păstorit dieceza după episcopul sovietici în toamna anului 1944.

137 Dușan Baiski

A fost înmormântat abia pe 8 octombrie, după plecarea din Cenad a trupelor germane și sovietice în Ungaria.

LESZL, Anton – Meseriaș în Cenadul Sârbesc în 1890.

LESZL, Anton – Morar din Cenadul German în 1878.

LESZL, Anton – Negustor din Cenadul Sârbesc în anul 1878.

LESZL, Ioan – Învățător în Cenadul Vechi în 1919, după intrarea localității sub administrație românească. LIBOR Dan

LESZL, Josef – Meseriaș în S-a născut la data de 7 aprilie 1973, Cenadul Sârbesc în 1890. la Timișoara. A urmat cursurile primare la Școala Generală din LESZL, Nikolaus – Mese- Satchinez, apoi, din clasa a VI- riaș în Cenadul Sârbesc în 1890. a, la Școala Gimnazială Nr. 2 din Sânnicolau Mare, unde va LEȘIANU, Gheorghe – Co- face și liceul. A studiat ulterior la misar, șeful Biroului de Siguranță secția de pictură a Facultății de din Cenad (1947). Artă din cadrul Universității de Vest din Timișoara, dar și Școala LIBOR, Dan – Șeful for- Postliceală „Ion Mincu“, în profilul mației de pompieri voluntari. de arhitectură. De asemenea, a absolvit cursurile la zi ale Facul- LICHTFUSS, Nikolaus – tății de Design (Arte vizuale – Cadru didactic în perioada 1869- ambiental, design de produs și 1870. produs industrial) a Universității „Aurel Vlaicu” din Arad. A predat LIHAT, Cristina Claudia – un timp la Nerău ca educator,

138 Cenăzeni de ieri și de azi

cerc de pictură. Cu atelierul școală participă la multe concursuri, elevii săi câștigând locuri de frunte. Actualmente, predă în calitate de profesoară în trei școli, printre care și cea din comuna Cenad, celelalte fiind Școala Gimnazială Saravale și Școala Gimnazială Nr. 1 „Theodor Bucurescu” din Sânnicolau Mare, cât și în propriul atelier-școală.

LINCĂ, Stan – Șeful Pos- tului de jandarmi Cenadul Mare (1940).

LIPOVAN, Anton – Eco- LIHAT Cristina-Claudia nom comunal (1940). apoi profesor de desen la Școala LIPOVAN, Cornel – Consi- Gimnazială din aceeași localitate, lier în cadrul Consiliului Local pe urmă ca profesor de desen și Cenad în legislatura 1996-2000. pictură la Școala Gimnazială Nr. 1 din Sânnicolau Mare și la Casa LIPOVAN, Gheorghe – Erou, de Cultură din Sânnicolau Mare. A mort în Primul Război Mondial luat drumul pribegiei prin Europa (1914-1918). vreme de patru ani, unde a practicat și alte meserii deloc legate de arte, LIPOVAN, Gheorghe – însă a avut șansa de a experimenta funcționar C.F.R. și predarea artelor în Austria și Olanda. Reîntoarsă în România, LIPOVAN, Ioan – În 1873 a deschis Atelierul „Culoare din a fost ales de comunitatea ortodoxă Culoare” unde își pregătește vi- română din Cenad pentru a participa itorii urmași în ale artelor, uzând ca delegat la procesul de despărțire de propriile metode studiate și religioasă de sârbii ortodocși din Cenad. experimentate. O combinație între educația din Europa și puțin din cea LIȚESCU, Gheorghe – românească. La Cenad a condus un Șeful biroului adminstrativ din 139 Dușan Baiski cadrul Vămii Cenad (1947). alături de tatăl său în parohia acestuia. Din anul 1901 a slujit LODIC, de Lipova – Absol- ca preot la Cenad. În anul 1905 a vent al școlii din Cenad. În anul plecat în Statele Unite ale Americii, 1414 este student la Viena.

LOSZT, Josef – Meseriaș din Cenadul German în 1878.

LUCA – Magistru. Potrivit unui document din 26 octombrie 1488, este călugăr al capitlului din Cenad.

LUCA – Negustor (1689).

LUCACI, Arky – La 14 iunie 1398, Papa Bonifaciu al IX- lea îi acordă un canonicat la Cenad.

LUCACIU, Epaminonda – S-a născut la 25 februarie 1877, la Sâncrai, judeţul Satu Mare. A LUCACIU Epaminonda fost fiul memorandistului Vasile Lucaciu, supranumit „Leul din Şişeşti”. Doctor în teologie și filo- înfiinţând în acelaşi an prima pa- sofie. A studiat la Roma, fiind rohie românească greco-catolică hirotonit în anul 1899. Și-a început din Cleveland, care era şi prima şcoala primară la Satu Mare, biserică românească din federaţia terminând liceul la Năsăud. Între nord-americană. În acelaşi oraş a 1888-1892 studiază la Institutul înfiinţat prima gazetă românească de Propaganda Fide din Roma, din SUA, „Românul”. În 1907 a Italia. În anul 1898 a devenit doctor revenit în Transilvania, la Blaj, în teologie şi filosofie. Întors în pentru a duce în SUA tineri preoţi Transilvania după terminarea stu- greco-catolici, pentru parohiile diilor în Italia, a slujit pentru o înfi-inţate acolo. În anul 1913 perioadă, ca preot greco-catolic, preotul Epaminonda Lucaciu își

140 Cenăzeni de ieri și de azi desfăşura activitatea la o biserică cop romano-catolic de Cenad în catolică din Trenton, în apropiere perioada 1395-1397. de New York. În 1921 a revenit din nou în Transilvania, care aparţinea LUCHICI, Miroslava acum României, devenind preot (ЛУКИЋ, Мирослава) – militar la Satu Mare, unde a S-a născut la Sânnicolau Mare. A funcţionat până în anul 1923. Din fost învățătoare la Cenad în anul punct de vedere politic, a activat școlar 1929/1930. în rândurile Partidului Naţional Liberal. Între 1923-1929 a fost LUCHICI, Panto preşedinte al filialei sătmărene a (ЛУКИЋ, Панто) – S-a Asociaţiei Orfa-nilor de Război. A născut la Banja Luka (acum în activat şi în organizaţia Cercetaşilor Republica Srpska). A fost învățător Români. De la 11 octombrie 1924 contractual la Cenad, activând în a devenit paroh la Şişeşti, fosta această calitate între anii 1939- parohie unde slujise tatăl său, 1942. De asemenea, a fost unul din „Leul din Şişeşti”, până în anul redactorii publicației timișorene de 1931. După cedarea Transilvaniei limbă sârbă „Pravda”. În 1949 a de nord-vest de către România fost condamnat pentru titoism. către Ungaria, în urma Diktatului de la Viena din 30 august 1940, LUCHIN, Milan a devenit preşedinte al Asociaţiei (ЛУКИН, Милан) – Născut foştilor refugiaţi şi expulzaţi din la Cenad, la 28 noiembrie 1936. A nordul Ardealului” în perioada moștenit talentul muzical de la 1940-1945. A murit în urma unei tatăl său, Nedeljko, acordeonist, boli, la Cluj, în anul 1960. A iar vioara și primița le-a descoperit fost înmormântat în biserica din cu ajutorul lui Sava Giuricin, ins- Şişeşti, judeţul Maramureş, alături trumentist talentat din Cenad. A de părinţii săi). A decedat la 29 absolvit Școala Pedagogică Sârbă iulie 1960, la Cluj. din Timișoara, în paralel cu Școala Specială de Muzică din același oraș LUCAS, Baratin – Episcop (ca dirijor, în 1956). A absolvit, apoi, romano-catolic de Cenad în pe- în 1961, Conservatorul „Gheorghe rioada 1493-1500 (ulterior episcop Dima” din Cluj, specialitatea con- de Zagreb). trabas. În același an se angajează la Filarmonica „Banatul” din Timi- LUCAS, de Ó-Rév – Epis- șoara, fiind, în perioada 1964-1990

141 Dușan Baiski

la Casa de Discuri „Electrecord”. A participat la emisiuni-concerte „live-duplex” Timișoara-Belgrad. Este autor al mai multor compoziții și a zeci de aranjamente orchestrale. După 1990, a reușit o sinteză muzicală a orchestrației de tip clasic cu folclorul pentru instrumente de coarde ciupite, de tamburași, în cadrul orchestrei „Tamburașii timișoreni”. A murit la 11 iulie 2005. Fiica sa, Emina, este membră a „Philarmonic Orchestra” din Capetown, Africa de Sud.

LUCZO, Iosif – Erou, mort în cel de-al Doilea Război Mondial LUCHIN Milan (1940-1945).

(anul pensionării), conducătorul LUDOVIC – Canonic la bi- „partidei” de contrabas. A parti- serica din Cenad și capelan regal, la cipat la zeci de turnee prin țară și 20 ianuarie 1352. străinătate. A predat chitara clasică și contrabasul începând cu 1962, LUDWIG, Peter – Morar la Școala Populară de Artă. A din Cenadul German în 1878. colaborat cu Ansamblul de Cântece și Dansuri. Conducător muzical LUKIN, Danița (căsătorită al Orchestrei Folclorice Sârbești ERDELIAN) „Mladost” (1969), solist al al An- (ЛУКИН, Даница, удата samblului „Zora”, dar și membru ЕРДЕЉАН) – Născută la Variaș. (1969-1974) al „Rieder Cvintet”, A fost învățătoare la Cenad în trupă profesionistă de muzică perioada 1955-1963. șvăbească autohtonă. A cântat în diverse formații folclorice, de LUPAN, Vikentie – Comer- muzică ușoară, jazz și chiar rock. A ciant, Cenadul Mare (1924-1925). realizat sute de înregistrări la Radio Timișoara și București, respectiv LUTZO, Mihai – Fiul lui

142 Cenăzeni de ieri și de azi

Mihai și Carolina, soldat în cadrul Regimentului 34 Infanterie, căzut pe front la Cotul Donului (Rusia) la 19 noiembrie 1942. Numele său nu apare pe monumentul comun al eorilor cenăzeni

LUȚAIU, A. – Învățător.

LUȚAIU, Dionisie – Preot.

LUȚAIU, Romul – A fun- cționat ca învățător la școala con- fesională greco-catolică din Cenad (1921).

LUȚAIU, Terentie – Învă- țător.

LUȚAIU, Uroș – Învățător.

LUX, Iosif – Pantofar (1939). Nr. de casă 350.

LUX, Josef – Meseriaș în Cenadul Sârbesc în 1890.

LUX, Peter – Meseriaș din Cenadul German în 1878.

143 Dușan Baiski

MAGYAR, Ladislau – Născut la Lipova. Absolvent al școlii din Cenad. În anul 1383 este M student la Viena. MAGYAR, Mihai de Sâm- MAAGER, Johann – Me- băteni – Absolvent al școlii din seriaș din Cenadul German la 1890. Cenad. În anul 1391 este student la Viena. MADINCEA, Ioan – Preot greco-catolic în 1906. MAIWURM, Nicolae – Me- canic (1939). Nr. de casă 391.

MAIWURM, Peter – S-a născut pe 21 septembrie 1919, la Cenad, fiul lui Mauwurm Johann și Rech Katharina. A dirijat formația de muzică a șvabilor din Cenad. A decedat la Passau (Germania) la 25 noiembrie 2008.

MALATINSZKY, Ludwig – Cadru didactic în perioada 1901-1902.

MALIȚA, Nicolae – Născut la 23 noiembrie 1919, la Satu Nou, jud. Timiș-Torontal, fiul lui Malița Costa și Boleanț Aurelia, muncitor MADINCEA Ioan agricol, soldat la Regimentul 18 Infanterie, mort pe câmpul de luptă la 5 noiembrie 1944, la Budapesta. MAGER, Anton – Meseriaș A lăsat în urmă văduva Elena Gâlcă în Cenadul Sârbesc în 1890. (în alt document, Malița Iuliana) și minorul Malița Ioan, de patru MAGER, Ioan – Consilier ani (născut la Șerpeni, Caliacra), în cadrul Consiliului Local Cenad rămas în grija lui Malița Elena (nu în legislatura 1996-2000. se specifică gradul de rudenie a

144 Cenăzeni de ieri și de azi acesteia cu tatăl minorului). Numele MARCUȚIN, Ianko său nu se află pe monumentul (МАРКУЦИН, Јанко) comun al eroilor cenăzeni. – Erou, mort în Primul Război Mondial (1914-1918). MARC, de Bečej – Absol- vent al școlii din Cenad. În anul MARCZALI, Ladislau – 1395 este student la Viena. Absolvent al școlii din Cenad. În anul 1419 este student la Viena. MARCICA – Solgăbirău. Prepozit de Cenad, doctor în drept. Potrivit documentelor din 1758, a fost pus epitrop al Bisericii MARIANOV, Gheorghe – ortodoxe din Cenad. În 1873 a fost ales de comunitatea ortodoxă sârbă din Cenad pentru a MARCOV, Milorad participa ca delegat la procesul de (МАРКОВ, Милорад) despărțire religioasă de românii – Președintele Comitetului local ortodocși din Cenad. de împroprietărire Cenadul Mare (1945). MARIANUȚ, Branislav (МАРЈАНУЦ, Бранислав) MARCU – Lector la școala – Proprietar de tractor (1945). din Cenad, pe la 1359. MARIANUȚ, Milița (căsă- MARCU, Mihai – Meseriaș torită IOVANOV) din Cenadul Sârbesc în anul 1878. (МАРЈАНУЦ, Милица) удата ЈОВАНОВ) – Născută MARCUCIN, Milici la Ciacova. A fost învățătoare la (МАРКУЧИН, Милић) – Cenad între anii 1954-1956. În 1873 a fost ales de comunitatea ortodoxă sârbă din Cenad pentru a MARIANUȚ, Milutin participa ca delegat la procesul de (МАРЈАНУЦ, Милутин) despărțire religioasă de românii – Erou, mort în Primul Război ortodocși din Cenad. Mondial (1914-1918).

MARCUCIN, Orestin MARIANUȚ, Miroslav (МАРКУЧИН, Орестин) – (МАРЈАНУЦ, Мирослав) Primarul Cenadului Sârbesc în 1855. – S-a născut la data de 27 ianuarie 1969, la Sânnicolau Mare, ca fiu al

145 Dușan Baiski lui Ioța și Milca Marianuț. A urmat După absolvirea liceului cursurile școlii generale din Cenad: își va satisface stagiul militar, în clasele I-IV în limba sârbă, iar ianuarie 1989 fiind lăsat la vatră. În V-VIII în limba română. Între anii perioada aprilie 1989 – luna ianuarie 1984-1987 este elev al Liceului 1991, angajat la „Consum Coop” Industrial Sânnicolau Mare, profil Cenad, în funcţia de şef de unitate mecanic. (merceolog), iar din ianuarie 1991 În perioada 2006-2009 ur- e transferat în interes de serviciu la mează Facultatea de Științe Politice, Primшria Cenad, unde activează și Administrative și ale Comunicării din în prezent. Pe parcursul perioadei cadrul Universității „Babeș-Bolyai“, ianuarie 1991-2010 ocupă funcţia de agent agricol, având şi alte atribuţii (cumul de funcţii), cum ar fi perioada 2004-2010, ca şi promotor local (proiecte de dezvoltare). Din luna februarie 2010 ocupă funcţia de secretar de comună. În 1995 s-a căsătorit cu Vida- Emina Dișici, cu care are două fete: Maia (2004) și Svetlana (2011). Principalul său hobby îl constituie muzica.

MARIANUȚ, Mișa (МАРЈАНУЦ, Миша) – Erou, mort în Primul Război Mondial (1914-1918).

MARIANUȚ, Veturica (că- MARIANUȚ Miroslav sătorită CĂLIN) – A văzut lumina zilei la Cenad, pe data de 22 august secțiunea Administrație Publică – 1958, fiică a lui Ioan și Doina secția Timișoara, unde își obține Marianuț. A absolvit opt clase la licența. Între 2011-2012 urmează Școala Generală din satul natal, masteratul la Facultatea de Drept apoi clasele IX-XII, în perioada și Administrație Publică din cadrul 1973-1977, la Liceul Teoretic Universității de Vest Timișoara. „Ioan Jebelean” din Sânnicolau

146 Cenăzeni de ieri și de azi

MARIENUȚ, Gheorghe – Erou, mort în Primul Război Mondial (1914-1918).

MARINKOV, George (МАРИНКОВ, Ђорђе) – Meseriaș din Cenadul Sârbesc în anul 1878.

MARINKOV, Rada (МАРИНКОВ, Рада) – Erou, mort în Primul Război Mondial (1914-1918).

MARK, Georg – Meseriaș din Cenadul German la 1890. MARIANUȚ, Veturica MARKOV, Mituka Mare. Între anii 1977-1981, a urmat (МАРКОВ, Митука) – cursurile Universității de Științe Erou, mort în cel de-al Doilea Agricole și Medicină Veterinară a Război Mondial (1940-1945). Banatului din Timișoara, specializarea Agricultură. MARKUȚIN, Raduța În perioada 1981-1985, a (MАРКУЦИН, Радуца) activat în calitate de agronom, șef – Erou, mort în Primul Război de laborator la Siloz Lugoj, iar Mondial (1914-1918). între 1985 și 1990, a fost încadrată ca împuternicit al C.U.A.S.C. la MARTIN, Adam – Cadru I.C.A.P.P.A. Timișoara. A lucrat didactic în perioada 1883-1909. În în calitate de învățător suplinitor aceeași perioadă, a fost instructor cu definitivat la Școala Generală de cantori la Biserica romano- din Cenad, între anii 1991-1996, catolică din Cenad. pentru ca în perioada 1997-2009 să activeze în calitate de șef de bază la MARTIN, de Caraș – Ab- Baza de Recepție Biled. Din 2009, solvent al școlii din Cenad. În anul muncește în străinătate. 1401 este student la Viena.

147 Dușan Baiski

MARTIN, de Pordeanu – Canonic de Cenad. Va deceda la curtea papală, la 21 mai 1432.

MARTIN, Ioan – Notar.

MARTIN, Johann – Notar în Cenadul German în 1878.

MATEI, de Cenad – Ab- solvent al școlii din Cenad. În anul 1449 este student la Viena.

MATEI, de Lipova – Ab- solvent al școlii din Cenad. În anul 1441 este student la Viena, doctor în drept. MATEI Viorel MATEI, de Timișoara – Absolvent al școlii din Cenad. În apoi în 1992 și 1996. Consilier în anul 1442 este student la Viena. cadrul Consiliului Local Cenad în legislaturile: 2012-2016. A fost MATEI, Viorel – S-a născut deputat, senator, consilier județean. la 9 august 1949. Absolvent de A fost președintele ales al școală tehnică agricolă. A absolvit comitetului de inițiativă pentru Liceul Teoretic din Sânnicolau ridicarea, la Cenad, a actualei Mare. Licențiat în drept la Uni- Mănăstiri „Morisena” din Cenad. versitatea Europeană „Josif Con- stantin Drăgan” din Lugoj. Soci- MATHIA, de Cenad – etatea Agricolă „Morisena”, pe Magistru. La 1 aprilie 1495 este care a condus-o încă de la înființare, amintit ca fiind canonic al capitlului a fost în 1997 cea mai puternică din Arad. din punct de vedere economic din județul Timiș și printre cele mai MATIA – Custodele bise- bune din țară. A fost ales în calitate ricii episcopale din Cenad la 21 de primar al comunei Cenad la septembrie 1363. 16 august 1990 (primul mandat),

148 Cenăzeni de ieri și de azi

MATIA, de Csomorkany documentelor din 1758, a fost pus – Dascăl la Cenad în anul 1522, epitrop al Bisericii ortodoxe din Cenad. pleban de Cenad. MAXIMOVICI, Petar MATICI, Giurița (МАКСИМОВИЋ, Петар) (МАТИЋ, Ђурица) – În – S-a născut în 1904, la Topola 1873 a fost ales de comunitatea (Serbia). Urmează cursurile școlii ortodoxă sârbă din Cenad pentru elementare la Kragujevac, apoi a participa ca delegat la procesul de despărțire religioasă de românii ortodocși din Cenad. Membru în cadrul comisiei școlare sârbești din Cenadul Sârbesc în anul 1878.

MATICI, Petru – Preot, primul dascăl cunoscut la Cenad, a predat în anul 1726.

MATO – Negustor (1689).

MAURUS – Călugăr bene- dictin, unul dintre însoțitorii lui Gerard de Cenad, încă din 1030. A fost episcop de Cenad între anii 1046-1053, deci imediat după uci- derea lui Gerard. MAXIMOVICI Petar MAUS, Jakob – S-a născut la 7 martie 1901, la Săcălaz. A liceul, un curs pedagogic și Școala urmat studiile liceeale și teologia Pedagogică Superioară la Belgrad. la Timișoara, fiind hirotonisit la A fost învățător contractual în 5 aprilie 1925. A slujit ca preot România. În această calitate a la Cenad între anii 1934-1941. activat la Cenad între anii 1938- A decedat la 23 martie 1979, la 1940. Este mobilizat. Va fi luat pri- Săcălaz. zonier al armatei iugoslave și va sta în lagăr, la Halle (Germania), până MAXIM – Protopop. Potrivit la terminarea celui de-al Doilea

149 Dușan Baiski

Război Mondial. Va scrie poezii, MENDEBABA, Liubomir nuvele, povestiri pentru copii și (МЕНДЕБАБА, Љубомир) articole pe teme pedagogice și – Artist plastic amator. Consilier în sociale. Se va stinge din viață în cadrul Consiliului Local Cenad în localitatea sa natală, Topola. legislatura 1992-1996. A decedat la 8 aprilie 2020. MAXWALD – Șeful vămii Cenad pe la 1721.

MAYER, Johann – Ins- tructor de cantori la Biserica romano- catolică din Cenad în anul 1778.

MAYWURM, Nikolaus – Morar din Cenadul German în 1878.

MAYWURM, Nikolaus – Negustor în Cenadul Sârbesc în 1890.

MAZUR, Laszlo – Preot romano-catolic la Cenad în anul 1892.

MEHMED – Bei de Cenad. MENDEBABA Liubomir Potrivit documentelor, acesta va lua parte în anul 1683, alături de 500 MENDEBACICHI, Velia de ostași, la asediul Vienei de către (МЕНДЕБАЧКИ, Веља) oastea otomană condusă de marele – Erou, mort în Primul Război vizir Kara Mustafa. Mondial (1914-1918).

MELNIC, Andronic – In- MENGAY, Stefan – Ins- valid din cel de-al Doilea Război tructor de cantori la Biserica romano- Mondial. Căsătorit. Tatăl a cinci catolică din Cenad în anul 1784. copii. MESZAROS, Jozsef – Me-

150 Cenăzeni de ieri și de azi seriaș din Cenadul Sârbesc în anul și Ana, caporal în cadrul Regi- 1878. mentului 93 Infanterie „Cloșca”, mort în campania din 1941, în MEZEY, Etelka – Cadru luptele de la Kristaovka. didactic în perioada 1899-1901. MICULESCOV, Sava MIATOV, Darinca (căsă- (МИКУЛЕСКОВ, Сава) torită VESELINOVICI) – Erou, mort în Primul Război (МИЈАТОВ, Даринка, Mondial (1914-1918). удата ВЕСЕЛИНОВИЋ) – S-a născut la Saravale, la 9 septembrie MICULESCU, Dimitrie 1904. Și-a definitivat studiile – Erou, mort în Primul Război la Timișoara, în 1926. A fost Mondial (1914-1918). învățătoare la Cenad în perioada 1925-1927. A decedat la Sânnicolau MICULESCU, Gheorghe Mare în 1978. – Născut la 14 martie 1912, la Cenadul Mare, fiul lui Miculescu MICHAEL – Va fi prezent la Dimitrie și Regep Maria, agricultor, Oradea la judecata fierului roșu, în soldat în cadrul Regimentului 5 1233. Vânători, dispărut pe câmpul de luptă la 1 decembrie 1942, pe MICLĂU, Marcu – Erou, Frontul de Est. Numele său nu e mort în Primul Război Mondial trecut pe monumentul comun al (1914-1918). eroilor din Cenad.

MICLĂU, Mihai (Mia) MICULESCU, Gheorghe – Erou, mort în Primul Război – Antreprenor, zidar. La 5 martie Mondial (1914-1918). 1941, va face o ofertă de renovare a Bisericii оrtodoxe рomâne din MICLEA, Coriolan – Sub- Cenad. Nr. de casă 326. notar (1940). MICULESCU, Jivco – Fie- MICLEU, Gheorghe – Notar. rar și potcovar (1939).

MICU, Andrei – Primar. MICULESCU, M. – Pro- prietar de tractor (1945). Nr. de MICU, Ioan – Fiul lui Iovan casă 557.

151 Dușan Baiski

MICULESCU, Petru – Erou, anul 1533 este student la Cracovia. mort în Primul Război Mondial (1914-1918). MIHAILOVICI, Blagoie (МИХАЈЛОВИЋ, MIHAI, de Igriș – Absolvent Благоје) – Învățător contractual al școlii din Cenad. În anul 1391 din Iugoslavia. În această calitate este student la Viena. a activat la Cenad în anul școlar 1936/1937. MIHAI, de Sir – Dascăl la Cenad în anul 1552, canonic. MIHALCA, Gheorghe – Absolvent de teologie, a predat MIHAI, de Utvin – Absol- cursuri la școala confesională gre- vent al școlii din Cenad. În anul co-catolică din Cenad (1891). 1419 este student la Viena. MILENCO MIHAIL – Abate la Cenad. (МИЛЕНКО) – Preot ortodox pe la 1728. MIHAIL – Fiul lui Egidiu. Dascăl la școala din Cenad pe la MILEZ, Stefan – Meseriaș 1402. din Cenadul Sârbesc în anul 1878.

MIHAIL, de Gyula – Dascăl MILICICI, Dragomir la Cenad în anul 1497. (МИЛИЧИЋ, Драгомир) – S-a născut la Cenad, pe 26 MIHAIL, de Mákófalva – februarie 1929, unde a domiciliat Absolvent al școlii din Cenad. În permanent la nr. de casă 299. De anul 1495 este student la Cracovia. profesie, grădinar. A fost arestat de militarii din U.M. 0232 din MIHAIL, de Raska – Pre- Timișoara la data de 7 septembrie pozitul Cenadului pe la 1524. 1956, pentru trecere frauduloasă a frontierei de stat. A fost eliberat MIHAIL, de Timișoara – câteva săptămâni mai târziu, pe 17 Absolvent al școlii din Cenad. În octombrie 1956. anul 1438 este student la Viena. MILICICI, Ioța MIHAIL, de Timișoara – (МИЛИЧИЋ, Јоца) – Erou, Absolvent al școlii din Cenad. În mort în cel de-al Doilea Război

152 Cenăzeni de ieri și de azi

Mondial (1940-1945). în baza mandatului de arestare nr. 5781/18 decembrie 1951. Tri- MILICICI, Iova bunalul Militar din Timișoara l-a (МИЛИЧИЋ, Јова) – În condamnat la 18 ani de muncă 1873 a fost ales de comunitatea silnică pentru înaltă trădare. A ortodoxă sârbă din Cenad pentru început ispășirea pedepsei la 25 a participa ca delegat la procesul septembrie 1951. După mai mult de de despărțire religioasă de românii patru ani prin celulele închisorilor ortodocși din Cenad. din Timișoara, Jilava, Văcărești și Pitești, a fost grațiat și eliberat prin MILICICI, Jiva efectul Decretului nr. 535/1955. (МИЛИЧИЋ, Жива) – Erou, mort în Primul Război MILICICI, Liubomir Mondial (1914-1918). (МИЛИЧИЋ, Љубомир) – A văzut lumina zilei la Cenad, MILICICI, Jivan pe 11 septembrie 1935, unde a (МИЛИЧИЋ, Живан) copilărit și și-a terminat studiile – Erou, mort în Primul Război primare. A urmat cursurile Școlii Mondial (1914-1918). Medii Tehnice Silvice din Curtea de Argeș, pe care a absolvit-o în 1954, MILICICI, Lața lucrând ulterior în silvicultură. A (МИЛИЧИЋ, Лаца) – Erou, abandonat silvicultura pentru a se mort în cel de-al Doilea Război stabili mai aproape de satul natal, Mondial (1940-1945). angajându-se la Inspectoratul Sta- tistic raional din Sânnicolau Mare, MILICICI, Liuba iar după desființarea raioanelor a (МИЛИЧИЋ, Лиуба) – Erou, fost trimis cu serviciul la Direcția mort în Primul Război Mondial Județeană de Statistică Arad. Soția (1914-1918). sa, Radoica, este din Satul Mare, jud. Arad. Împreună au un fiu, MILICICI, Liubomir Dolinar. (МИЛИЧИЋ, Љубомир) – S-a născut pe 3 octombrie MILICICI, Milorad 1910, la Cenad, unde a și avut (МИЛИЧИЋ, Милорад) – domiciliu permanent, la nr. 239. Născut pe 17 martie 1915, De profesie, lucrător sanitar. A fost la Cenad, unde a domiciliat în ridicat de Securitatea regională permanență la nr. 515. De pro-

153 Dușan Baiski fesie, agricultor. A fost reținut pe MINIȘANU, Ion – În 1873 23 februarie 1952, de organele a fost ales de comunitatea ortodoxă Securității regionale Arad, în baza română din Cenad pentru a participa mandatului cu nr. 8978/1952, acu- ca delegat la procesul de despărțire zat fiind că s-a împotrivit refor- religioasă de sârbii ortodocși din mei monetare. A fost eliberat la Cenad. 18 august 1953, prin decizia unei comisii speciale a Ministerului MIRCIOV, Anton – Fierar Securității Statului. (1939). Nr. de casă 356.

MILICICI, Svetomir MIRCIOV, Gheorghe – (МИЛИЧИЋ, Светомир) Tâmplar (1939). Nr. de casă 352. – Preot. MIRCIOV, Iosif – Meseriaș MILINCO (Raț) – Negustor în Cenadul Sârbesc în 1890. (1689). MIRCIOV, Nicolae – Mese- MILITAR, Gheorghe – In- riaș în Cenadul Sârbesc în 1890. valid din cel de-al Doilea Război Mondial. Căsătorit, cu un copil. MIRCIOV, Petru – Meseriaș din Cenadul Sârbesc în anul 1878. MILITH, Joseph – Preot romano-catolic și conducătorul școlii MIRCSOV, Peter – Membru germane în 1855. al comisiei școlare în Cenadul German în 1878. MILOȘ (Raț) – Negustor (1689). MIRTSCHOV, Johann – S-a născut la Cenad, la data de MINIȘAN, Antonie – Învă- 17 august 1934. Fiul lui Peter și țător. Katharina Mirtschov. În perioada 1941-1948 a urmat cursurile școlii MINIȘAN, Cornel – Pictor. elementare din localitatea natală, iar între 1948-1951 cele ale Școlii MINIȘAN, Gheorghe – În- Eletrotehnice din Timișoara. Ab- vățător. solvirea ulterioară a Școlii pentru secretari de sfat popular de la Arad MINIȘAN, Ioan – Primar. (1958-1959) îi va asigura din anul

154 Cenăzeni de ieri și de azi

MIXICI Carmen MIRTSCHOV Johann MIZSUR, Emeric – 1959 și până în 1980 postul de (MIJUR Emerich), născut la secretar la Sfatul Popular din Cenad. 16 septembrie 1921, la Sărănad Va trece la cele veșnice la 14 august (Sălaj), fiul lui Mijur Emerich și 1992, cu doar trei zile înainte de Varga Elisabeta, muncitor agricol, împlinirea vârstei de 58 de ani. soldat la Regimentul 94 (sau 34, potrivit altui document) Infanterie, MIXICH, Carmen – S-a dispărut pe câmpul de luptă la 21 născut pe 8 februarie 1967. A noiembrie 1942, pe frontul de la copilărit la Nerău, A abolvit Cotul Donului. ciclul gimnazial și liceul la Sânnicolau Mare, apoi Colegiul MIZU, Felicia – Consilier Universitar Pedagogic „Vasile în cadrul Consiliului Local Cenad Goldiș” la Arad. Din 1996, este în legislaturile: 2012-2016 și 2016- învățătoare la Școala Gimnazială 2020. A decedat la 13 mai 2020 din Cenad, iar din ianuarie 2017, directoare a aceleiași instituții de MIZU, Ioan-Florin – Consi- învățământ. lier în cadrul Consiliului Local Cenad în legislaturile: 2012-

155 Dușan Baiski

2016 și 2016-2020. MIZU, Petru – Născut la 17 februarie 1921, la Cenadul Mare, fiul lui Svetozar și Elisabeta, muncitor agricol, soldat în cadrul Regimentului 94 Infanterie, contingentul 1943, dispărut pe câmpul de luptă la 23 august (într-un alt document, 26 august) 1944, în luptele din Moldova. Căsătorit cu Mizu Paulina. Numele său nu e trecut pe monumentul comun al eroilor din Cenad.

MOLNÁR, László – Preot romano-catolic la Cenad în perioada 1898-1900.

MREJA, Ioan – În perioada MIZU Felicia 1946-1948, a fost administrator C.A.S.B.I. (Casa de Administrare și Supraveghere a Bunurilor Inamice) din Cenadul Mare.

MUCSANSZKI, Nicolae – Comerciant, Cenadul Mare (1924- 1925).

MÜLLER, Elfriede – A văzut lumina zilei pe data de 7 iunie 1957, la Cenad. Fiica lui Johann și Katharina Schüssler. A urmat cursurile Școlii Generale din Cenad, iar diploma de bacalaureat a obținut-o în 1976, la Liceul Teoretic din Sânnicolau Mare. Până la emigrarea în Germania, a activat în MIZU Ioan-Florin calitate de învățătoare și profesoară

156 Cenăzeni de ieri și de azi

MÜLLER, Peter – Morar din Cenadul German în 1878.

MUNTEAN, Dan – S-a născut la 3 februarie 1969, în Sânnicolau Mare. Domiciliat în Cenad de la naştere până în prezent.

MÜLLER Elfriede suplinitoare la sec-ția germană a Școlii Generale din Sânnicolau Mare. Va urma cursurile Facultății de Biologie din cadrul Universității „Ludwig – Maximilian” din München, unde va obține diploma MUNTEAN Dan pentru antropologie și genetică umană. Profesează în cadrul ace- leiași instituții de învățământ supe- A urmat şcoala generală rior, în calitate de cercetător în clasele I-VIII la Cenad, iar Liceul xenotransplantație. Este coautoare Industrial din Sânnicolau Mare, a cărții „HLA-E/Human Beta2 – profilul Electrotehnic, între anii Microglobulin Transgenic Pigs: 1983-1987. Protection Against Xenogenetic În perioada 1995-2005, Human Anti-Pig Natural Killer a urmat cursurile Facultăţii de Cell Cytotoxicity”. Este pasionată Drept din cadrul Universităţii de genealogie și scrie istoricul Europene Drăgan, fiind licenţiat familiei sale. în Ştiinţe juridice în anul 2000 al

157 Dușan Baiski

Universităţii „Titu Maiorescu” din al tuturor competiţiilor auto-moto, Craiova. Absolvent al cursurilor participând ca spectator la astfel postuniversitare în specialitatea de concursuri în Ungaria, Cehia, Drept Comercial la Facultatea de Spania şi România şi urmărind la Drept din cadrul Universităţii de televizor toate competiţiile de gen. Vest din Timişoara. Pe timp de iarnă practică schiatul. În perioada 1989-1990, a fost angajat la Întreprinderea de MUNTEAN, Dimitrie – Cânepă din Sânnicolau Mare, în Primar. funcţia de electrician. Apoi, între anii 1990-1992, la I.T.S.A.I.A. MUNTEAN, Gheorghe Sânnicolau Mare, ca şofer. Între – Erou, mort în Primul Război anii 1992-2002 a activat la S.C.A. Mondial (1914-1918). Sinagro S.A. Sânnicolau Mare ca şofer, consilier juridic şi director MUNTEAN, Gheorghe – comercial, iar între 2002-2004 la La fel, erou mort în Primul Război S.C. „Zoppas Industries România” Mondial (1914-1918). S.R.L. în funcţia de responsabil la magazia de materie primă. MUNTEAN, Gheorghe – Din 3 ianuarie 2004 este Fiul lui Dumitru și Maria, sergent la avocat în cadrul Baroului Timiş. Regimentul 93 Infanterie, a dispărut Cea mai importantă realizare pe front pe 15 septembrie 1944, în sunt însă cei doi copii de care este luptele din Ungaria. Numele său nu foarte mândru: Alexandru Silviu, se află pe monumentul comun al student la U.V.T. în cadrul Facultăţii eroilor cenăzeni. de Informatică, şi Alexandra Iulia, elevă în clasa a VII la Şcoală MUNTEAN, Ioan – preot Generală „Nestor Oprean” din Sân- greco-catolic (1934-1948). nicolau Mare Pasiunile sale sunt concur- MUNTEAN, Iosif – Capelan, surile auto, el participând la cam- învățător la școala confesională pionate judeţene şi regionale de rally, greco-catolică în anul 1867. rally sprint şi viteză pe traseu montan sau viteză în coastă. Un alt hobby MUNTEAN, Mitru – Mem- este motociclismul de plăcere. Și, bru în cadrul comisiei școlare legat de aceste hobbyuri pe care le românești din Cenadul Sârbesc practică, este un împătimit suporter în anul 1878.

158 Cenăzeni de ieri și de azi

MUNTEAN, Petru – Erou, baza Decretului nr. 318/1956. mort în Primul Război Mondial (1914-1918). MUNTEANU, Nicolae – Administratorul terenului agricol al MUNTEAN, Petru – În comunei Cenadul Mare (1947). 1873 a fost ales de comunitatea ortodoxă română din Cenad pentru MUREȘAN, Gavrilă – a participa ca delegat la procesul Profesor de matematică și fizică la de despărțire religioasă de sârbii Școala Gimnazială din Cenad în ortodocși din Cenad. anul școlar 2019/2020.

MUNTEANU, Ioan – Avocat. MURGU, Ioan – Preot greco-catolic în anul 1855. MUNTEANU, Ioan – Învă- țător. În perioada 1946-1948, a fost administrator C.A.S.B.I. (Casa de Administrare și Supraveghere a Bunurilor Inamice) din Cenadul Mare.

MUNTEANU, Mihai – Fiul Lui Ivan și Zorca. S-a născut pe 12 decembrie 1914, la Cenad, unde a domiciliat permanent la nr. 1550. De profesie, agricultor. Membru al Partidului Muncitoresc Român. Reținut de Securitatea regională, în baza mandatului de arestare nr. 5781/18 decembrie 1951. Acuzat de uneltire împotriva orânduirii de stat. Tribunalul Militar din Timișoara l-a condamnat la 25 de ani de muncă silnică pentru înaltă trădare. După mai mulți ani petrecuți în închisorile din Timișoara, Jilava, Colonia Cavnic și Pitești, a fost grațiat și pus în libertate la 18 iunie 1956, în

159 Dușan Baiski N NAGER, Josef – Meseriaș din Cenadul Sârbesc în anul 1878.

NAGI, Petru – Castelanul cetății Cenad. Când armata otomană ajunge la zidurile cetății, la 25 septembrie 1551, acesta le iese în în- tâmpinare și le predă cheile.

NAGY, Ioan – Notar.

NEDELCOV JIVANOV Dușița NAGY, Zsigmond – Comer- ciant, Cenadul Mare (1924-1925). localitatea natală va urma cursurile școlii elementare. Va absolvi Liceul NAIDNOCA, Nicola – Ne- Mixt Sârb la Timișoara. Își va gustor (1689). continua studiile la București, unde va absolvi Facultatea de Filologie NÁNDOR, Tötosy – Notar (Secția limba și literatura sârbă). al comunei Cenadului Sârbesc și, După câțiva ani de activat ca totodată, șeful poștei, în 1878. profesor de limba și literatura sârbă la Gelu, se va angaja la publicația NEDELCOV, Arcadie de limbă sârbă „Pravda” (devenită (НЕДЕЛЦОВ, Аркадие) ulterior „Banatske novine”, iar – Erou, mort în Primul Război după Revoluția din 1989, „Naša Mondial (1914-1918). reč”) din Timișoara. Va rămâne în presă până la pensionare. În NEDELCOV JIVANOV, calitate de redactor, se va ocupa de Dușița probleme de învățământ, în special (НЕДЕЛКОВ cu școlile sârbești din Timiș, Arad ЖИВАНОВ, Душица) – S-a și Caraș-Severin. Va scrie cronici născut la Cenad, în anul 1939. În de spectacole, însemnări, recenzii 160 Cenăzeni de ieri și de azi despre cărțile scriitorilor sârbi din Sremski Karlovci (Serbia). A slujit România. De asemenea, va colabora ca preot și la Cenad, unde a fost și la revista literară „Književni život” învățător în anul școlar 1932/1933. din Timișoara, cu traduceri din A decedat la Timișoara la 11 limba română în sârbă. Ei i se februarie 1992. datorează aparițiile în volume, în limba sârbă, a lucrărilor unor autori NENICH, Hugo – Primar. români precum Ion Arieșanu, Ion Velican, Ion Dumitru Teodorescu, NEUBERGER, Eimann Tudor Popescu, Dan Tărchilă, – Negustor în Cenadul Sârbesc în Dumitru Solomon, Ion Băieșu. 1890.

NEDELCOV, Mladen NEUBERGER, Filip – (НЕДЕЛКОВ, Младен) – Proprietar de prăvălie în Cenadul Fiul lui Dușan și Cumria, soldat în Mare. În 1918, după terminarea cadrul Divizionului 1 (4, într-un alt Primului Război Mondial, o ceată document) Tunuri Munte, decedat de comuniști maghiari i-a devastat la 14 octombrie 1942, la Spitalul magazinul. Militar din Beiuș. NEUMMANN, Josef – Morar NEDELKOV, Ioța din Cenadul German în 1878. (НЕДЕЛКОВ, Јоца) – Comerciant și producător de NЕZNIC, George zarzavaturi (1945). Absolvent al (НЕЗНИК, Ђорђе) – Erou, Școlii Inferioare de Agricultură din mort în Primul Război Mondial Sânnicolau Mare. (1914-1918).

NEGUȚĂTORIU, Galu NICOLA, Gheorghe – Primar. Membru în cadrul comisiei școlare românești din Cenadul Sârbesc în NENADOV, Radivoi anul 1878. (НЕНАДОВ, Радивој) – A văzut lumina zilei la Felnac, NICOLA, Ioan – Consilier în ziua de 10 februarie 1911. A în cadrul Consiliului Local Cenad urmat cursurile școlii particulare a în legislatura 2008-2012. parohului Milan Nicolici din Gelu. A absolvit teologia în 1932, la NICOLA, Mirel – Profesor

161 Dușan Baiski de limba maternă rromani la Școala sericii episcopale din Cenad la 21 Gimnazială din Cenad în anul septembrie 1363. școlar 2019/2020. NICOLAE, de Apátfalva – NICOLAE – Arhidiacon și Dascăl la Cenad în anul 1408. La canonic de Cenad, va fi prezent la 10 octombrie 1408 este atestat în Oradea la judecata fierului roșu, în calitate de canonic în Cenad și vicar sec. al XIII-lea. episcopal.

NICOLAE – Canonic de NICOLAE, de Cenad – Ab- Cenad. La 9 martie 1407 primește solvent al școlii din Cenad. În anul o donație de la episcopul Grigore. 1411 este student la Viena.

NICOLAE – Episcop de NICOLAE, de Cenad – Ab- Srem. La 17 iunie 1398, Papa solvent al școlii din Cenad. În anul Bonifaciu al IX-lea îi donează 1413 este student la Viena. prepozitura micului capitlu și un canonicat la Cenad. La 18 iunie NICOLAE, de Cenad – Ab- 1399, îl va numi eopiscop catolic solvent al școlii din Cenad. În anul de Severin, dar acesta își va păstra 1445 este student la Viena. prepozitura și canonicatul bisericii din Cenad. NICOLAE, de Cenad – No- bil amintit într-un document de prin NICOLAE – Fiul lui Ioan de 1462 de către Matia Corvin. Cenad. Este arhidiacon de Torontal și Kovin la 12 februarie 1424, la fel NICOLAE, de Figed – Das- în 1425 și 1426. În 1427 și 1428 căl la Cenad în anul 1397. La 1 este arhidiacon de Târnave. octombrie 1397, Papa Bonifaciu al IX-lea îi acordă un canonicat la NICOLAE – Lector și dascăl Cenad. la Cenad, la 4 septembrie 1359. NICOLAE, de Nadasd – Cle- NICOLAE – Magistru, ca- ric din dieceza Cenadului primește nonic de Cenad și de Esztergom, de la Papa Bonifaciu al IX-lea, pe vicar al lui Toma, la 4 mai 1355. 12 decembrie 1391, un canonicat în biserica Cenadului. NICOLAE – Prepozitul bi-

162 Cenăzeni de ieri și de azi

NICOLAE, de Szeged – (1914-1918). Dascăl la Cenad în anul 1511. NICOLAUS – Episcop NICOLAE, de Timișoara romano-catolic de Cenad între anii – Absolvent al școlii din Cenad. În 1373-1375. anul 1411 este student la Viena. NICOLAUS, de Chák – NICOLAE, de Timișoara Episcop romano-catolic de Cenad în – Absolvent al școlii din Cenad. perioada 1500-1514. A fost ucis la În anul 1418 este student la Viena. Nădlac de răsculații lui Gheorghe Doja. Doctor în drept. NICULESCU, Iulian – In- NICOLAȘ, Aurel – Erou, valid din cel de-al Doilea Război mort în Primul Război Mondial Mondial. (1914-1918). NIGRINI, Alois – Preot NICOLAȘ, Gheorghe – În romano-catolic la Cenad în anul 1873 a fost ales de comunitatea 1881. ortodoxă română din Cenad pentru a participa ca delegat la procesul NOVAC – Familie de boieri. de despărțire religioasă de sârbii ortodocși din Cenad. NOVAK, Nikolaus – Mese- riaș din Cenadul Sârbesc în anul NICOLAȘ, Mircu – Primar. 1878.

NICOLAȘ, Teodor – În NOVAK, Rudolf – Meseriaș 1873 a fost ales de comunitatea din Cenadul Sârbesc în anul 1878. ortodoxă română din Cenad pentru a participa ca delegat la procesul NYÁRI, Beatrice – Învă- de despărțire religioasă de sârbii țătoare la Școala Gimnazială din ortodocși din Cenad. Cenad în anul școlar 2019/2020.

NICOLAȘ, Teodor – Primar.

NICOLAȘ, Vasa (НИКОЛАШ, Васа) – Erou, mort în Primul Război Mondial

163 Dușan Baiski

OBERCNEZ, Iva – Membru în cadrul comisiei școlare sârbești din Cenadul Sârbesc în anul 1878. O OBERCNEZ, Jivco (ОБЕРКНЕЗ, Живко) – Erou, mort în Primul Război OBERCNEJEVICI, Jiva Mondial (1914-1918). (ОБЕРКНЕЖЕВИЋ, Жива) – În 1873 a fost ales de OBERCNEZ, Marinco comunitatea ortodoxă sârbă din (ОБЕРКНЕЗ, Маринко) Cenad pentru a participa ca delegat – Erou, mort în Primul Război la procesul de despărțire religioasă Mondial (1914-1918). de românii ortodocși din Cenad. OBERCNEZ, Marinko OBERCNEZ, Andria (ОБЕРКНЕЗ, Маринко) (ОБЕРКНЕЗ, Андрија) – Negustor în Cenadul Sârbesc în – Erou, mort în Primul Război 1890. Mondial (1914-1918). OBERCNEZ, Miloș OBERCNEZ, Dafina (ОБЕРКНЕЗ, Милош) – (ОБЕРКНЕЗ, Дафина) – Ofițer. S-a născut pe 26 aprilie 1909, la Cenad, unde și-a avut domiciliul OBERCNEZ, Mita – Mese- permanent la nr. 180. Muncitoare. riaș în Cenadul Sârbesc în 1890. A fost arestată în baza mandatului emis de Parchetul Militar din OBERCNEZ, Sava Timișoara pentru uneltire împotriva (ОБЕРКНЕЗ, Сава) – (În orânduirii de stat și condamnată de alte documente, Oberkneževici) Tribunalul Militar din Timișoara fiul Jivco și Dinca, a luptat ca sol- la 10 ani de muncă silnică pentru dat în cadrul Diviziei 36, Brigada trădare de patrie. Și-a început IV, Batalionul 2, Compania 2, a ispășirea pedepsei la 29 octombrie voluntarilor partizani din Iugo- 1951 și a fost eliberată la 18 slavia. A fost ucis în luptă la 14 decembrie 1955, în baza Decretului martie 1945, fiind înmormântat în nr. 535/1955, când a fost grațiată. A cimitirul din Velika Chichinda (as- fost închisă, pe rând, în închisorile tăzi Kikinda, Serbia). din Timișoara, Jilava și Miclea. 164 Cenăzeni de ieri și de azi

copil. Învățător. Ales în comitetul de acțiune al I.O.V.R. la 4 august 1946, în calitate de secretar.

ONCEAN, Gheorghe – Erou, mort în Primul Război Mondial (1914-1918).

OPREA, Nicolae Lucian – Născut în 1977, în data de 10 decembrie. Absolvent al Facultăţii de Arte Plastice Timişoara, pro- moţia 2003. După cum singur spune, activitatea sa poate fi descrisă astfel: 1997-2003 – descoperirea şi dezvoltarea elementelor care definesc artele vizuale; 2003-2015 OLARU Diana-Claudia – developarea creativităţii în rândul tinerilor şcolari (profesor de artă

OLARU, Diana-Claudia – Consilier în cadrul Consiliului Local Cenad în legislatura 2016- 2020.

OLTEANU, Gheorghe – Inginer agronom (1940).

ONCEA, Traian – Invalid din cel de-al doilea Război Mondial. Născut la 12 martie 1921, în Cenadul Mare. Fiul lui Oncea Gheorghe și Ana. Soldat la Regimentul 92 Infanterie, contingentul 1943. Rănit pe Frontul de Est. Gradul de invaliditate 40% – anchiloza piciorului drept. Căsătorit, cu un OPREA Nicolae Lucian 165 Dușan Baiski plastică); 2014-2017 colectarea română din Cenad pentru a participa de informaţii şi trăiri afective din ca delegat la procesul de despărțire sfera societăţii, prin prisma lentilei religioasă de sârbii ortodocși din şi a suprafeţei fotosensibile a unui Cenad. aparat foto (fotograf evenimente). Pasionat de călătorii în diverse OPREAN, Savu – Învățător spaţii şi emoţii, imagini şi clişee. la școala confesională ortodoxă română pe la 1855. OPREAN, Aurel – Sublo- cotenent, erou, mort în Primul OPREAN, Vasilie – Invalid Război Mondial (1914-1918). din cel de-al Doilea Război Mondial. Batalionul 15 Vânători de Munte. OPREAN, Florica – Cadru Rănit pe Frontul de Est. Gradul de didactic. invaliditate 100% – lipsa coapsei drepte. Căsătorit, cu un copil. OPREAN, Gheorghe – Erou, mort în Primul Război OPREANU, Ștefan – Mondial (1914-1918). Preot în Cenadul Mare. În 1918, după terminarea Primului Război OPREAN, Ion – Cadru di- Mondial, va conduce, alături de dactic. învățătorul Dimitrie Bozianu, o gardă națională pentru a împiedica OPREAN, Mihai – Fiul bandele comuniste să jefuiască lui Dimitrie și Maria, Regimentul localitatea. 5 Vânători, invalid din cel de-al Doilea Război Mondial din data OREST, Mihail – Învățător. de 10 iunie 1942. Regimentul 5 Vânători. Rănit pe Frontul de Est. OROSZ, George – Preot Gradul de invaliditate 20% – lipsă greco-catolic în perioada 1856- os la parietalul stâng. Căsătorit, cu 1867. un copil. Brevet de cârciumă. OSTIE, Jakob – Cadru di- OPREAN, Rodica – Cadru dactic în perioada 1859-1862. didactic. OSTOIN, Miloș OPREAN, Sava – În 1873 a (ОСТОЈИН, Милош) – fost ales de comunitatea ortodoxă S-a născut la Gelu, în 1934. În

166 Cenăzeni de ieri și de azi

OSTOIN Miloș satul natal a urmat cursurile școlii elementare, iar apoi Liceul Mixt Sârbesc la Timișoara. Ulterior va absolvi și Facultatea de Economie din București. Primul său loc de muncă a fost în calitate de învățător la Cenad în perioada 1953-1955. Ulterior, va lucra ca redactor la publicația de limbă sârbă din Timișoara, „Banatske novine” (devenită apoi „Naša reč”). Du- pă pensionare se va retrage în localitatea sa natală, Gelu.

167 Dușan Baiski

Pescariu (de observat că și soacra sa, respectiv mama soției sale Ana, a purtat tot numele de Pescariu), agricultor zilier, soldat în cadrul P Regimentului 1 Artilerie „Regele Carol I”, a decedat pe câmpul de PACEV, Cristina – Profe- luptă la 25 mai 1942, dincolo de soară de istorie, educație civică, Bug, la Pavlovka. Soția Ana s-a muzică la Școala Gimnazială din născut la Saint Paul, S.U.A. Cel Cenad în anul școlar 2019/2020. care a întocmit fișa I.O.V.R. a fost învățătorul Traian Pescariu. PACSA, Iboya – Educatoare la Grădinița din Cenad în anul PARVUS, Andrei (cel mic) școlar 2019/2020. – În 1440 este jurat al judelui din Cenad. PANICI, Ivița (ПАНИЋ, Ивица) – Preot PAST (Raț) – Negustor (1689). ortodox sârb la Cenad în perioada 2019-prezent. PAȘICI, Jiva (ПАШИЋ, Жива) – S-a PANTELEIMON născut la Denta, la 27 martie 1904. (DOȘEN) Și-a finalizat studiile la Timișoara, ПАНТЕЛЕЈМОН în 1926. A fost învățător la Cenad în (ДОШЕН) – S-a născut în 1875 la perioada 1939-1949. În localitățile Počitelj. S-a călugărit la mănăstirea în care a activat s-a implicat în viața ortodoxă sârbă Bezdin (jud. Arad) cultural-artistică. De asemenea, a și a fost hirotonisit la mănăstirea cules proverbe populare sârbești, Mesić (Serbia). A slujit în calitate pe care le-a publicat la Editura de preot paroh și la Cenad. „Kriterion” din București, în 1985, sub titlul „Dašmi ti dašto” PAPEȘ, Gheorghe – Erou, („Spune-mi să-ți spun”). În 1951 a mort în Primul Război Mondial fost condamnat de către Tribunalul (1914-1918). Militar Timișoara la cinci luni de detenție pentru favorizarea trecerii PAPEȘ, Ioan – Născut la ilegale a frontierei. 19 martie 1913, la Cenadul Mare, fiul lui Ilie Pescariu și Lucreția PAUL – Abatele mănăstirii 168 Cenăzeni de ieri și de azi

Georg) – Pe monumentul comun al eroilor din Cenad este trecut în calitate de erou, mort în cel de-al Doilea Război Mondial (1940- 1945). Potrivit datelor primite de la Brunhilde Hinkel, s-a născut la Cenad la 5 aprilie 1921, fiind fiul lui Paul Emmerich și Schüssler Magdalena. A fost ucis pe front la data de 6 iulie 1942, ca soldat român.

PAUL, Karl – Meseriaș din Cenadul Sârbesc în anul 1878.

PAUL, Rufus (cel Roșu) – Lector al capitlului și scolasticus (profesor) la școala din Cenad, la 28 ianuarie 1350.

PAȘICI Jiva PAULI, Anton – Meseriaș din Cenadul Sârbesc în anul 1878. Sfântul Gerard din Cenad, la 27 iunie 1363. PAULI, Anton – A văzut lumina zilei pe 28 aprilie 1875. PAUL – Fiul lui Ioan. La Ucis de militari sovietici în toamna 6 martie 1400, Papa Bonifaciu anului 1944. A fost înmormântat al IX-lea îi acordă canonicatul și abia pe 8 octombrie, după plecarea prebenda (venitul) din Cenad. din Cenad a trupelor germane și sovietice în Ungaria. PAUL, de Bacsa – Absolvent al școlii din Cenad. În anul 1445 – Primarul este student la Viena. PAULI, Ioan comunei Cenadul Vechi în 1919, după intrarea localității sub admi- PAUL, de Tofo – Absolvent nistrație românească. al școlii din Cenad. În anul 1391 este student la Viena. PAULI, Ioan – Primarul Cenadului Vechi în 1925. PAUL, Gheorghe (corect 169 Dușan Baiski

PAULI, Johann – Primar, PAVEL, Ioan – Erou, mort în Cenadul Vechi, (1924). Primul Război Mondial (1914-1918).

PAULI, Josef – Meseriaș din PAVLE (Raț) – Negustor Cenadul Sârbesc în anul 1878. (1689).

PAULI, Peter – Meseriaș în PAVLOVICI, Dragoslav – Cenadul Sârbesc în 1890. Membru al formației de tamburași „Lale sa Moriša” din Cenad la 27 PAULI, Peter – Proprietar de februarie 2020. cazan de fiert rachiu, din Cenadul Vechi, cu autorizație primită la 28 PAVLOVICI, Iuliana – Medic. august 1928. PAVLOVICI, Pavel PAULI, Terezia – Moașă în (ПАВЛОВИЋ, Павле) – comuna Cenadul Vechi, pe la 1932. Proprietar de tractor (1945).

PAULI, Terezia – Propri- PAVLOVICI, Slaven – etară de cârciumă în Cenadul Vechi, Membru al formației de tamburași la 1921. „Lale sa Moriša” din Cenad la 27 februarie 2020. PAULI, Valentin – Meseriaș din Cenadul Sârbesc în anul 1878. PAVLOVICI, Zlata (ПАВЛОВИЋ, Злата) – S-a PAULUS – Episcop romano- născut la Cenad la data de 29 iunie catolic de Cenad în anul 1142. 1934, ca fiul al lui Milan Pavlovici și Milesa Balint. În localitatea na- PAULUS – Episcop romano- tală a urmat cursurile școlii ele- catolic de Cenad în perioada 1377- mentare în perioada 1942-1979, 1379. după care, între anii 1949-1953, Gimnaziul Pedagogic Sârbesc. A PAVEL, de Cenad (CSА- profesat în calitate de învățător la NADI, Pal) – Fiul lui Pavel, este Radimna (Caraș-Severin) în pe- canonic la Szekesfehervar. La 28 rioada 1953-1954, apoi în 1953- ianuarie 1371, Papa îi dă un cano- 1954 la Nermed (Caraș-Severin). nicat în episcopia Oradea. Între anii 1956-1970 a îndeplinit funcția de director al școlii de 7 ani

170 Cenăzeni de ieri și de azi

PAVLOVICI Slaven de la Carașevo (Caraș-Severin). PAVLOVICI Zlata S-a întors la Cenad abia în 1970, PÂȚ, Marius – Consilier în unde a activat ca învățător până cadrul Consiliului Local Cenad în în 1990. S-a pensionat în 1990. legislaturile: 2012-2016 și 2016- A sprijinit activ viața culturală 2020. Ulterior, după doi ani, în cenăzeană, fiind considerat nașul 2018, ca urmare a noilor prevederi de denumire al formației locale legislative conform cărora consi- de tamburași „Lale sa Moriša”. A lierii locali nu au voie să fie angajați decedat la 16 octombrie 2004, în ai Primăriei, a fost nevoit să-și dea localitatea natală. demisia. PAYER, Jakob – Instructor PECICAN, Iulian – Invalid de cantori la Biserica romano- din cel de-al Doilea Război catolică din Cenad în anul 1796. Mondial. Născut la 13 septembrie 1914, la Cenadul Mare, fiul lui PÂRVU, Marius – preot Pecican Pavel și Socol Floare. greco-catolic (1996-1998). Sergent la Batalionul 18 Pionieri de Munte. Rănit pe Frontul de Est. 171 Dușan Baiski

Gradul de invaliditate 20% – Lipsă masterat în Administrarea Finan- de falange la mâna stângă. Căsătorit ciară a Afacerilor la aceeaşi uni- cu Pecican Sida, tatăl a doi copii. versitate. Muncitor agricol (în alt document Primul loc de muncă a fost apare ca având brevet de cârciumă). în domeniul contabilităţii la o firma de transport din Timişoara. PECICAN, Pavel – Erou, În paralel, la aceeaşi universitate mort în Primul Război Mondial ale cărei cursuri le-a absolvit, (1914-1918). a ţinut pe parcursul unui an, în calitate de colaborator, seminarii PEDEY, Andreas – Născut de investiţii financiare. în 1710. Instructor de cantori la Biserica romano-catolică din Cenad în anul 1757. A decedat la Cenad pe 29 octombrie 1757.

PELTIC, Iosa – Meseriaș din Cenadul Sârbesc în anul 1878.

PENTOIU, Melania – Pro- fesoară de biologie la Școala Gimnazială din Cenad în anul școlar 2019/2020.

PERIAN, Diana – S-a năs- cut la Sânnicolau Mare, pe 12 octombrie 1983. Copilăria și-a petrecut-o la Cenad, alături de bunicii din partea tatălui. Tot la PERIAN Diana Cenad a urmat cursurile școlii generale, mai apoi liceul şi facultatea la Timişoara. A terminat De nouă ani lucrează în Liceul Pedagogic „Carmen cadrul departamentului financiar Sylva”, secţia învăţători-educatori, al „Delphi Packard România”, o apoi Facultatea de Economie şi companie în domeniul automotive Administrare a Afacerilor la Uni- din Sânnicolau Mare. versitatea de Vest, precum şi un Este căsătorită de peste 10

172 Cenăzeni de ieri și de azi ani, iar rodul acestei căsnicii este Școlii Generale din Cenad (1967), un copil de 6 ani, elev în clasa al Liceului Teoretic din Sânnicolau zero la Şcoala Generală nr. 2 din Mare (1971) și al Universității Sânnicolau Mare. „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Pasiunea sa o constituie lec- Facultatea de Filologie (1976). tura. Citește aproape orice, de la Doctorat în Filologie (1999). romane şi poezie la filosofie şi Este critic și istoric literar, ştiinţe exacte, în funcţie de starea teoretician al literaturii și editor. sufletească şi interesele dintr-o Începând cu anul 1990, a predat anumită perioadă. Este fană a literatura română contemporană la muzicii rock atât româneşti, cât şi Universitatea „Babeș-Bolyai” din străine, iar acest interes vine ca o Cluj-Napoca, Facultatea de Litere. completare a hobby-ul menţionat A fost redactor la revistele anterior, deoarece de cele mai „Echinox” și „Familia”. Între 2008 și multe ori se întrepătrund. 2017 a fost redactor la revista „Vatra”. Nu exclude niciodată o re- Coordonează colecțiile „Paradigme” venire la pasiunea scrisului, care și „Coligat” în cadrul Editurii Limes; i-a făcut cândva mare plăcere şi i-a coordonează volumele din seria Studii adus satisfacţii sufleteşti. de literatură română recentă apărute la Editura Limes. PERIAN, Gheorghe (1) – A debutat cu volumul Scri- În 1873 a fost ales de comunitatea itori români postmoderni, Editura ortodoxă română din Cenad pentru Didactică și Pedagogică, București, a participa ca delegat la procesul 1996. A publicat următoarele cărți: de despărțire religioasă de sârbii Critică literară: Scriitori ro- ortodocși din Cenad. mâni postmoderni, EDP, Bucu- rești, 1996; Literatura în schimbare, PERIAN, Gheorghe (2) Editura Limes, Cluj-Napoca, 2010. – Învățător, Cenadul Mare (1924- Istorie literară: A doua tra- 1925). diție. Poezia naivă românească de la origini până la Anton Pann, PERIAN, Gheorghe (3) – Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003; Funcționar P.T.T. Despre Gala Galaction, Edi- tura Limes, Cluj-Napoca, 2005; PERIAN, Gheorghe (4) – Antologia poeziei naive românești S-a născut pe data de 12 ianuarie din secolul al XVIII-lea, Editura 1952, la Cenad. Este absolvent al Limes, Cluj-Napoca, 2006; Scriitori

173 Dușan Baiski

Mediaș, 2004; Premiul Asociației Scriitorilor din Târgu-Mureș, 2004; Premiul pentru critică literară al Bibliotecii judeţene „Octavian Goga” din Cluj-Napoca, 2007; Premiul pentru critică şi istorie literară al Bibliotecii judeţene „Octavian Goga” din Cluj-Napoca, 2011, Premiul pentru critică literară al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Târgu Mureş, 2014.

PERIAN, Ioan – Erou, mort în Primul Război Mondial (1914- 1918).

– Funcționar. PERIAN Gheorghe (4) PERIAN, Ioan care au fost, Editura Dacia, Cluj- PERIAN, Ioan – Preot (1942). Napoca, 2011. Teoria literaturii: Ideea de PERIAN, Petru – Primar. generație în teoria literară literară românească, Editura Limes, Cluj- PERIAN, Petru – Consilier Napoca, 2013. în cadrul Consiliului Local Cenad Alte cărți: Pagini de critică și de în legislatura1996-2000. istorie literară, Editura Ardealul, Târgu Mureș, 1998; Dezlegarea la cărți, PERIAN, Sava – În 1873 a Editura Limes, Cluj-Napoca, 2006. fost ales de comunitatea ortodoxă A obținut: Premiul Asociației română din Cenad pentru a par- Scriitorilor din Târgu-Mureș, 1997; ticipa ca delegat la procesul de Premiul Asociației Scriitorilor despărțire religioasă de sârbii orto- din Cluj-Napoca, 1997; Premiul docși din Cenad. Consilier al co- Salonului Național de Carte din munei Cenadului Sârbesc în 1878. Cluj-Napoca,1997; Premiul Uni- Membru în cadrul comisiei școlare versității Babeș-Bolyai pentru românești din Cenadul Sârbesc în carte științifică, 2004; Premiul anul 1878. Dafora al Primăriei Municipiului 174 Cenăzeni de ieri și de azi

PERIAN, Sava – Primarul (1914-1918). comunei Cenadul Mare (1939). PESCARIU, Petru – Erou, PERIAN, Teodor – Erou, mort în Primul Război Mondial mort în Primul Război Mondial (1914-1918). (1914-1918). PESCARU, Traian – Învă- PERIAN, Teodor – Primar. țător, directorul Școlii Primare de Stat din Cenadul Mare (1939) PERIAN, Vasile – Comer- activist politic, secretarul, apoi ciant. Obține, prin licitație publică, șeful Comisiei (Biroului) Cenad dreptul de exploatare a unui debit al I.O.V.R. (Invalizi, Orfani, Vă- de băuturi alcoolice pe o perioadă duve de Război). În perioada de cinci ani, începând din 30 iunie 1946-1948, a fost administrator 1939. C.A.S.B.I. (Casa de Administrare și Supraveghere a Bunurilor Inamice) PERJU, Ioan – Impiegat I, din Cenadul Mare. șeful Vămii Cenad. PESZL, Mathias – Meseriaș PERUŠIĆ, Gaspar – Co- în Cenadul Sârbesc în 1890. mandantul Cenadului. În anul 1544, la cererea episcopului Mar- PEȘICI, Dimitrie tinuzzi, îl va alunga din Cenad pe (ПЕШИЋ, Димитрије) dascălul protestant Kiss Ștefan, – A activat în România în baza care era învinuit de a fi ținut cursuri convenției școlare dintre România anticatolice. și Iugoslavia. A fost învățător la Cenad în anul școlar 1937/1938. PESCARIU, Damian – A fost căsătorit cu Olga Peșici. Va Erou, mort în Primul Război Mon- colabora cu articole la publicația dial (1914-1918). timișoreană în limba sârbă „Temišvarski vesnik”, unde va PESCARIU, Iovan – Erou, scrie la un moment dat și despre mort în Primul Război Mondial cultivatorii de piersici din Cenad. (1914-1918). PEȘICI, Olga PESCARIU, Meilă – Erou, (ПЕШИЋ, Олга) – La fel ca mort în Primul Război Mondial soțul său, Dimitrie Peșici, a activat în

175 Dușan Baiski

PETROV Liubomir

PEȘICI Dimitrie apoi profesor la Cenad cu începere din 1949. România în baza convenției școlare dintre România și Iugoslavia. La PETROVICI, Giurco Cenad a fost învățătoare în anul (ПЕТРОВИЋ, Ђурко) școlar 1937/1938. – Căpitan, conducătorul a 59 de oșteni sârbi pe la 1720. PETAR (Raț) – Negustor (1690). PETROVICI, Iulca (ПЕТРОВИЋ, Јулка) – PETROV, Liubomir S-a născut la Sânnicolau Mare. (ПЕТРОВ, Љубомир) – Și-a finalizat studiile în 1932. A S-a născut în localitatea Gad. activat ca învățătoare și la Cenad, A absolvit Facultatea de Istorie în perioada 1931-1934. și Geografie din Timișoara. A lucrat la traducerea de manuale PETRU – Cleric de Cenad și școlare românești în limba sârbă, vicar episcopal pe la 1403. pentru uzul școlilor sârbești din România. A activat ca învățător și PETRU – La 1 martie 1407 176 Cenăzeni de ieri și de azi este atestat în calitate de canonic PETRUS – Episcop romano- cântăreț la Cenad. catolic de Cenad în perioada 1438- 1457. PETRU, de Arad – Absol- vent al școlii din Cenad. În anul PETTLA, Josef – S-a 1466 este student la Viena. născut la 5 februarie 1912 în localitatea Bacova, jud. Timiș- PETRU, de Cenad – Nobil Torontal, într-o familie de șvabi amintit într-un document de prin bănățeni. Părinții săi s-au numit 1462 de către Matia Corvin. Josef Pettla și Marianne, născută Popilar, ambii originari din Bacova PETRU, de Cenad – Absol- și având vârsta de 25 de ani la vent al școlii din Cenad. În anul nașterea copilului. A fost botezat 1447 este student la Viena. câteva zile după naștere, mai precis la 11 februarie 1912, de PETRU, de Cenad – Absol- către preotul capelan Szijártó vent al școlii din Cenad. În anul Géza, tot la Bacova. 1532 este student la Cracovia. Cele patru clase primare le-a urmat la Bacova, după care PETRU, de Gyula – Dascăl a urmat liceul la Timișoara, pe la Cenad în anul 1549. care l-a absolvit în anul 1930 cu examenul de bacalaureat. Și-a PETRU, de Lipova – Loc- început în același an studiile țiitor de episcop, dascăl la Cenad în teologice la Academia Teologică anul 1400. Romano-Catolică din Timișoara, pe care le-a absolvit în anul PETRU, de Lipova – Absol- 1934. A fost hirotonit subdiacon vent al școlii din Cenad. În anul la 28 ianuarie 1934, iar apoi 1401 este student la Viena. diacon. Deoarece nu avea încă vârsta canonică minimă pentru PETRU, de Nagybesenyo hirotonirea întru preot (23 de – Absolvent al școlii din Cenad. În ani), a primit de la Roma, de la anul 1412 este student la Viena. Congregația pentru Disciplina Sacramentelor, o dispensă în PETRU, de Utvin – Absol- acest sens. Astfel, a fost hiro- vent al școlii din Cenad. În anul tonisit preot la 29 iunie 1934, 1450 este student la Viena. în localitatea sa natală, de către

177 Dușan Baiski episcopul de pie memorie dr. h.c. Sf. Gheorghe din Timișoara de Augustin Pacha. către episcopul de pie memorie Primele sale stații, în cali- Sebastian Kräuter. La 5 octombrie tate de tânăr preot, au fost Făget 1991 intră în pensie și alege să (15 mai 1934-30 iunie 1935) și emigreze în Germania, unde își Aradu Nou (1 iulie 1935-31 august desfășoară activitatea pastorală 1941), unde a activat în calitate de mai departe, la Căminul de Bă- trâni din Nürnberg-Altenfurth. Părintele Josef Pettla a decedat la 13 februarie 1998, la Altenfurth, fiind înmormântat la 16 februarie 1998 în Cimitirul de Sud din Nürnberg-Altenfurth. Părintele Pettla a fost deți- nător al Medaliei Centenarului Carol I, emisă în anul 1939 de către regele Carol al II-lea. De la respectatul paroh a rămas în arhiva diecezană o mică parte din piesele sale de teatru pentru copii și tineri, piese cu subiect religios, pe care le adapta și pregătea pentru sărbătorile mari, Crăciunul și Sfintele Paști. Ac- PETTLA Josef tivitatea catehetică pare să fi fost una din aplecările sale mai capelan. Din 1 septembrie 1941 speciale, fapt care se desprinde a fost numit drept administrator și din caracterizările frumoase parohial, iar apoi paroh la pe care i le făceau parohii mai în Cenad, unde rămâne până la 31 vârstă, la Aradul Nou, acolo unde decembrie 1951. De la 1 ianuarie el fusese capelan. 1952 și până în 31 august 1956 a Părintele Josef Pettla a activat ca paroh la Sânpetru Mic, avut un frate mai mic, tot preot, revenind la Cenad, tot ca paroh, pe pr. Franz Pettla, născut la 19 de la 1 septembrie 1956. La 1 octombrie 1914, tot la Bacova, și august 1990 a fost numit canonic hirotonisit la 15 august 1937. Și onorific al Capitlului Catedralei el a activat în calitate de capelan

178 Cenăzeni de ieri și de azi la Făget, Ciacova, Recaș și, din 1 farmaceutica, la Cenad. Pasiunea mai 1941, la Timișoara II Fabric. sa o constituie grădinăritul, în Din 1 septembrie 1963 și până la special floricultura. 30 septembrie 1963, a fost paroh la Ghizela, iar apoi paroh la Vladimirescu, decan (protopop) și canonic catedral. A decedat la 28 iulie 2009 la Vladimirescu, unde a și fost înmormântat.

PIMEL, Ioan – Primar.

PINEL, Johann – Meseriaș în Cenadul Sârbesc în 1890.

PINGERT, Josef – Cadru didactic în perioada 1862-1869.

PINNEL, Georg – Morar din Cenadul German în 1878. PITIC Rodica PINTEA Gheorghe – Con- silier în cadrul Consiliului Local Cenad în legislatura 2000-2004. PITVAROS, Dabian de Cenad – Absolvent al școlii din PIPIAȘ, Iulian – Agent de Cenad. În anul 1449 este student siguranță, șeful Biroului de Sigu- la Viena. ranță din Cernad (1947). PLAVȘA – Negustor (1689). PITIC, Rodica – A văzut lumina zilei la Cenad, pe 25 PLAVȘICI, George februarie 1948. Este absolventă (ПЛАВШИЋ, Ђорђе) – a Institutului de Medicină și A văzut lumina zilei la Nădlac, în Farmacie „Victor Babeș” din 1937. Absolvă școala elementară în cadrul Facultății de Farmacie din satul natal, apoi Școala Teologică Cluj-Napoca, promoția 1973. Ortodoxă la Timișoara și în final Activează în profesia sa de bază, Facultatea de Teologie de la Sibiu. A 179 Dușan Baiski slujit în calitate de preot ortodox sârb primare în satul natal, se va înscrie la la Cenad în perioada 1968-1999. El Liceul „Traian“ din Drobeta-Turnu a fost cel care a inițiat înființarea Severin. Între anii 1951-1954, va unei reviste bisericești, respectiv urma cursurile Școlii Militare de „Bezdinski vesnik” („Vestitorul de Ofițeri de la Câmpina, unde va Bezdin”). Aici va scrie și despre absolvi cu gradul de locotenent. Va fi repartizat în Caraș-Severin, la paza unor obiective importante din zona Anina-Oravița-Reșița. Va fi remarcat și trimis la cursuri de perfecționare în arta militară, ceea ce-l va ajuta la înaintarea în grad. Va fi transferat la paza frontierei de stat între Igriș și Jimbolia, astfel că va ajunge la Cenad, întâi la pichetul de la Begova, apoi la compania din comună. Din căsătoria sa cu sora medicală pediatră Florica se va naște o fată, Doina. S-a pensionat cu gradul de colonel. S-a stins din viață în 2000.

PODEREU, Diana – Învă- PLAVȘICI George țătoare la Școala Gimnazială din Cenad în anul școlar 2019/2020. momente importante din viața Bise- POLITZER, Bernard – Negus- ricii ortodoxe sârbe din Cenad. Va tor în Cenadul Sârbesc în 1878. deceda la Cenad în anul 1999. POLITZER, Juliu – Pro- PLESKA, András de prietar de prăvălie în Cenadul Komyath – Administratorul came- Mare. În 1918, după terminarea rei regale de sare de la Cenad în 1491. Primului Război Mondial, o ceată de comuniști maghiari i-a devastat PLOSCARU, Tudor - Născut prăvălia, luând bături alcoolice și la Izverna, jud. Mehedinți, la 20 alte bunuri comerciale. iunie 1921. După absolvirea școlii

180 Cenăzeni de ieri și de azi

POMPILIU, Iordan – Pro- ani, ca tânăr medic, absolvent al prietar de tractor (1945). Facultății de Medicină. Cu sprijinul cenăzenilor și autorităților de POP, Maria – Profesoară atunci, a renovat dispensarul local. de tehnologia informației și co- Pasionat de fotbal, a fost jucător municării la Școala Gimnazială din legitimat al echipei de fotbal Cenad în anul școlar 2019/2020. „Mureșul” din Cenad, apoi chiar în conducerea acesteia. POPA, Cristea – Dascăl la Consilier în cadrul Consi- Cenad în 1744. liului Local Cenad în legislatura 1992-1996. POPA, Vasile Marius – S-a Răpus de boală, a trecut la născut la Cenad, ca fiu al Emiliei cele veșnice în 1999. A lăsat în Popa (Lupu). Fiind un tânăr cu urmă două fiice, pe Mariana-Doina dizabilități, a fost transferat de și Rodica, amândouă inginere. la Școala Generală din Cenad la Nepotul Vlăduț îl urmează în Casa de Copii din Periam, de unde profesie. a fost luat în îngrijire de Niculina Crașovan, asistent maternal profe- POPESCU, Corneliu – Co- sional în cadrul D.G.A.S.P.C. Timi- misar, șeful Poliției de Frontieră șoara. În perioada 3-16 februarie Cenad (1947). 2009 a participat la Jocurile Mo- diale de Iarnă „Special Olimpics” POPOV, Liubinca (căsă- din statul nord-american Idaho, torită NENADOV) unde a cucerit medalia de argint (ПОПОВ, Љубинка, удата la patinaj artistic. Drept pentru НЕНАДОВ) – A văzut lumina care președintele României, Emil zilei la Diniaș, pe 10 mai 1912. Constantinescu, i-a înmânat meda- A absolvit studiile în 1957. A fost lia „Meritul sportiv clasa a III-a” învățătoare la Cenad în anul școlar și o diplomă. O diplomă de merit 1929/1930. Căsătorită cu preotul și suma de 2.000 de lei i-au fost Radivoi Nenadov. A decedat la oferite și din partea Consiliului Timișoara, la 28 martie 1988. Județean Timiș. POPOVICI, Arcadie POPESCU, Constantin – (ПОПОВИЋ, Аркадије) – S-a stabilit la Cenad în toamna Medic. anului 1954, la vârsta de 30 de 181 Dușan Baiski

POPOVICI, Dragoliub A activat în calitate de profesor de (ПОПОВИЋ, Драгољуб) – istorie la Școala Generală din Beba Medic. Veche (1 februarie 1967-31 august 1978), Liceul Industrial nr. 1 din POPOVICI, Dumitru – Me- Timișoara (1 septembrie 1978- seriaș în Cenadul Sârbesc în 1890. 10 ianuarie 1979) și la Școala Generală nr. 2 din Timișoara (11 POPOVICI, Emil – Fiul ianuarie 1979-31 august 2009). lui Virgil Popovici. S-a născut la Actualmente este pensionar. Tră- Cenad pe 19 aprilie 1929. A fost iește la Timișoara. medic stomatolog și a practicat în comuna Lovrin, iar mai târziu la POPOVICI, Mața Policlinica nr. 3 din Tmișoara. (ПОПОВИЋ, Маца) –Năs- cută la Cenad, pe 14 ianuarie 1925, POPOVICI, Ioan – S-a unde a și avut domiciliu stabil la născut la Cenad, la 15 august 1945. nr. 125. La bază agricultoare, A absolvit școala generală și școala a devenit activistă de partid, membră a Partidului Muncitoresc Român și a Uniunii Femeilor Democrate din România. Arestată în baza mandatului de arestare nr. 59/ 25 iulie 1952 emis de Parchetul Militar din Timișoara, pentru spionaj. Întemnițată prin ordinul Securității nr. 5781/1952, apoi condamnată de Tribunalul Militar Timișoara la trei ani de temniță grea pentru spionaj. A fost pusă în libertate la 25 noiembrie 1953, după o perioadă de detenție în închisorile din Timișoara și POPOVICI Ioan Jilava. medie la Sânnicolau Mare. A urmat POPOVICI, Nicolae – Sub- cursurile Facultății de Istorie- locotenent, erou, mort în Primul Filosofie din cadrul Universității Război Mondial (1914-1918). „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.

182 Cenăzeni de ieri și de azi

POPOVICI, Nicolae – preot Mondial (1914-1918). greco-catolic (1998-2000). PORBACH, Anton – Me- POPOVICI, Sofronie – În- seriaș din Cenadul German la 1890. vățător. POTCHEN, Emeric – Me- POPOVICI, Stanimir seriaș din Cenadul German la 1890. (ПОПОВИЋ, Станимир) – S-a născut la 16 aprilie 1902, în POTCHEN, Josef – Me- Cenadul Unguresc (Ungaria). A seriaș din Cenadul German în 1878. activat ca învățător la Cenad în anul școlar 1925/1926. A decedat la 28 POTCHEN, Peter – Pro- aprilie 1948, la Becicherecu Mic. prietar de magazin de pielărie în Cenadul Vechi pe la 1918. La 15 POPOVICI, Suetoniu – noiembrie 1918, soldații întorși de Preot. pe front (Primul Război Mondial) îi devastează magazinul. POPOVICI, Ștefan (ПОПОВИЋ, Стефан) POTYEN, Imre – Meseriaș – Preot ortodox sârb în perioada din Cenadul Sârbesc în anul 1878. 1938-1941. PREDESCU, Mihai – Gi- POPOVICI, Țvetco rantele (administratorul) Vămii (ПОПОВИЋ, Цветко) – Cenad (1937). Erou, mort în Primul Război Mon- dial (1914-1918). PREGOVICH, Franz – Preot romano-catolic la Cenad în POPOVICI, Vichentie – perioada 1889-1890. Primar. PROTICI, Stevan POPOVICI, Virgil – S-a (ПРОТИЋ, Стеван) – S-a născut la 4 aprilie 1895 și a decedat născut la Cenad în anul 1817. Ur- la 23 aprilie 1980. A fost medic. mează cursurile școlii elementare în satul natal. Își continuă studiile POPOVICI, Vlada la Școala Teologică din Vârșeț, (ПОПОВИЋ, Влада) însă nu le finalizează din lipsă de – Erou, mort în Primul Război sprijin financiar. Un timp va lucra la

183 Dușan Baiski

Becicherecul Mare (astăzi Zrenjanin, PUTICI, Alexandru Serbia), unde va prinde „virusul” (ПУТИЋ, Александар) teatrului. În 1859 revine la Cenad. – Negustor în Cenadul Sârbesc în Împreună cu Andrija Putić, aici va 1890. pune bazele primei trupe de teatru sârbești, devenind managerul și PUTICI, Andria regizorul acesteia. Trupa cenăzeană (ПУТИЋ, Андрија) – S-a va da spectacole nu doar un loca- născut la Cenad în 1830. După litate, ci și la Sânnicolau Mare și absolvirea școlii elementare din Kikinda. Dar, în timp, Protici nu satul natal, în 1858 va absolvi se va înțelege cu Iovan Knejevici, Școala teologică din Vârșeț. După o devenit membru al echipei, și va perioadă în care va activa la Saravale părăsi teatrul, devenind funcționar în calitate de învățător, în 1863 va al casei nobiliare Náko. Este autorul fi hirotonisit și va fi numit preot la piesei comice „Începuturile teatrului Cenad, unde va și deceda în 1905. sârbesc la Cenad”. La împlinirea a 50 de ani de slujire ca preot la Biserica ortodoxă sârbă PUJICI, Dimitrie din Cenad va fi numit protopop. El (ПУЖИЋ, Димитрије) – A va fi totodată și unul din inițiatorii activat ca învățător la Cenad în anul și susținătorii artei teatrale la Cenad, școlar 1919/1920. aici înființându-se, în 1860, și prima trupă de teatru în limba sârbă, primul PURICI, Andria spectacol al acesteia fiind cu piesa (ПУРИЋ, Андрија) – Preot „Haiducii”, jucată 21 mai 1860. ortodox sârb în Cenadul Sârbesc. Trupei de actori cenăzeni i se vor În 1873 a fost ales de comunitatea alătura câțiva actori experimentați, ortodoxă sârbă din Cenad pentru astfel că va începe să prezinte pe a participa ca delegat la procesul scenă și piese de teatru mai elevate, de despărțire religioasă de românii printre care și unele din cele scrise de ortodocși din Cenad. Președintele Jovan Sterija Popović. Andria Putici comisiei școlare sârbești din Cenadul se va remarca însă și ca autor, în 1885 Sârbesc în anul 1878. el publicând în revista „Pozorište” („Teatrul”) din Novi Sad articolul PUȘCAȘU, E. Alexandru intitulat „Primele reprezentații tea- – Sublocotenent, comandantul Plu- trale sârbești la Cenad”, iar apoi, în tonului 1/6 Grăniceri de la Cenad 1900, și „Materiale pentru istoria (1947). teatrului sârbesc.”

184 Cenăzeni de ieri și de azi

PUTICI, Arcadie – În 1873 a fost ales de comunitatea ortodoxă sârbă din Cenad pentru a participa ca delegat la procesul de despărțire religioasă de românii ortodocși din Cenad.

PUTICI, George (ПУТИЋ, Ђорђе) – Negustor din Cenadul German în 1878.

PUTICI, Iovan (ПУТИЋ, Јован) – Actor.

PUTNOKY (căsătorită DORAN), Elena Irina – S-a născut în Sânnicolau Mare la PUTNOKY Elena Irina 17 august 1936, ca fiică a lui Putnoky Maximilian și Kozma după Revoluția din 1989. Irina. A mai avut doi frați. Mama În 1964 s-a căsătorit cu pro- ei a fost casnică, iar tatăl ei și-a fesorul Gheorghe Doran, cu care a început cariera ca economist avut un fiu, Lucian. la bancă, dar după 1920 a fost Decenii de-a rândul, s-a nevoit să lucreze ca muncitor la implicat în organizarea de acti- o fabrică de piele. vități culturale inclusiv în afara În 1942 a fost înscrisă în programului școlar, regizând piese primul an școlar la școala ele- de teatru în limba maghiară și mentară din localitatea sa natală. diverse alte acțiuni. Iubind mult Primii doi ani i-a făcut în limba natura, a luat parte la multe excursii germană, iar din 1944 în limba organizate pentru copii. maghiară. În 1949 a început A decedat la 15 iulie 2016. cursurile la Liceul Pedagogic Maghiar din Timișoara, pe care l-a absolvit în 1953. A activat ca învățătoare la Deta, apoi la Valcani, iar din 1956 la Cenad, la școala cu predare în limba maghiară, de unde a ieșit la pensie

185 Dușan Baiski

la Cenad ca învățătoare în anul școlar 1954/1955.

RADIN, Mirna (căsătorită R FILIPOV) (РАДИН, Мирна, удата ФИЛИПОВ) – S-a născut la Sân- RACHICI, Budimir nicolau Mare. A urmat trei ani de (РАКИЋ, Будимир) – A cursuri pentru învățători, fără însă a văzut lumina zilei la Cenad în anul le finaliza. A activat ca învățătoare 1936, într-o familie de învățători. la Cenad în perioada 1921-1923. Va urma cursurile școlii elementare la Cenad și Felnac, iar cele gim- RADIVIȚA (Raț) – Ne- naziale la Colegiul „Constantin gustor (1689). Diaconovici Loga” din Timișoara. Absolvent al Liceului Mixt Sârb și RADOIȚA (Raț) – Negustor al Facultății de Matematică-Fizică (1689). a Institutului Pedagogic din orașul de pe Bega. A profesat în calitate RADOJČIN, Živko de profesor de matematică la (РАДОЈЧИН, Живко) – diverse unități școlare, dar a fost și Stegar în cadrul Regimentului Mu- asistent la Facultatea de Matematică reșan de Graniță. din Timișoara. De asemenea, a colaborat la publicația în limba RADOSAV – Conducător sârbă „Pravda” („Dreptatea”) din de haiduci la Cenad, pomenit pe la același oraș, cu articole din viața 1688 ca apărător al cetății Cenad studențească și educativă. la sediul de către oastea otomană. În 1689, acesta, alături de 150 RACHICI, Ivan de haiduci, a participat la asediul (РАКИЋ, Иван) – A văzut cetății Timișoara, alți 50 de haiduci lumina zilei la Pecica, pe 17 mai cenăzeni plecând să prade Variașul. 1902. A activat ca învățător la Cenad în perioada 1930-1937. RADU, Aurel – Ajutor de primar (Cenadul Mare, 1940). RADICI, Grozda (РАДИЋ, Грозда) – S-a RADU, Gheorghe – Erou, născut la Sânpetru Mare. A activat mort în Primul Război Mondial

186 Cenăzeni de ieri și de azi

(1914-1918).

RADU, Gheorghe – Fierar (1939). Nr. de casă 403.

RADU, Ioan (1) – Erou, mort în Primul Război Mondial (1914-1918).

RADU, Ioan (2) – Erou, mort în cel de-al Doilea Război Mondial (1940-1945).

RADU, Ioan (3) – Medic.

RADU, Ioan (4) – Preșe- dintele Comitetului local de reformă RADU Ioan (5) agrară Cenadul Mare (1947). în Primul Război Mondial (1914- RADU, Ioan (5) – Născut 1918). pe 23 noiembrie 1952, la Cenad. Absolvent al Liceului de Construcții RADU, Sava – Erou, mort din Timișoara. O perioadă de timp în cel de-al Doilea Război Mondial a fost șeful echipei de construcții (1940-1945). din cadrul Primăriei Cenad. A activat în calitate de secretar al RADU, Ștefan – În 1873 a Primăriei Cenad, până la trecerea fost ales de comunitatea ortodoxă sa timpurie în neființă. română din Cenad pentru a participa ca delegat la procesul de despărțire RADU, Meilă – Primar în religioasă de sârbii ortodocși din 1853. Cenad.

RADU, Nicolae – Erou, mort RADU, Vasilie – Învățător. în Primul Război Mondial (1914- 1918). RANCOV, Voin (РАНКОВ, Војин) – Erou, RADU, Roman – Erou, mort mort în Primul Război Mondial 187 Dușan Baiski

(1914-1918). RECK, Thomas – Morar din Cenadul German în 1878. RAUS, Anton – Meseriaș din Cenadul Sârbesc în anul 1878. REGEP, Cristian-Gheorghe – Consilier în cadrul Consiliului RAUSCH, Anton – Morar Local Cenad în legislatura 2012- din Cenadul German în 1878. 2016.

RAUSCH, Georg – Meseriaș REGEP, Cuzman – Mese- din Cenadul Sârbesc în anul 1878. riaș în Cenadul Sârbesc în 1890.

RAUSCH, Ioan – Ofițer. REGEP, Dimitrie (REJEP, Mitru) – Erou, mort în Primul RAUSCH, Josef – Meseriaș Război Mondial (1914-1918). din Cenadul Sârbesc în anul 1878. REGEP, Gavril – Învățător. RĂCEANU, Oscar – Șeful Vămii Cenad în 1947. REGEP, Gheorghe – Erou, mort în Primul Război Mondial RÂNCIOG, Teodor Teofil (1914-1918). – S-a născut pe 8 martie 1953, la Sorești, comuna Blejani, județul REGEP, Gheorghe – Năs- Buzău. A absolvit Școala Generală cut la 14 octombrie 1914, fiul lui din comună, iar Liceul Agricol Ioan și Elisabeta, de profesie frizer la Râmnicu Sărat. S-a stabilit la (patron), soldat la Regimentul Cenad la sfârșitul anului 1978, fiind 7 Pionieri, a decedat la 22 mai proaspăt absolvent al Facultății de 1942, în timpul transportului său Agronomie din cadrul Institutului de la stația de trăsuri la ambulanța Agronomic din Timișoara. A fost Diviziei I Infanterie (ambulanța primul din promoție. A activat în M.U. nr. 115), fiind rănit. A fost profesia sa la Cooperativa Agricolă înmormântat a doua zi, pe 23 mai de Producție din Cenad. Are o fată, 1942, în cimitirul eroilor Diviziei I Alexandra. Infanterie din comuna Warwarowka Consilier în cadrul Consiliului (Ucraina), situat lângă șoseaua Local Cenad în legislaturile: 1996- Warwarowka-Jurjiewka. 2000, 2000-2004 și 2004-2008. REGEP, Gheorghe – Erou,

188 Cenăzeni de ieri și de azi mort în cel de-al Doilea Război Etaloane și unități de măsurare în Mondial (1940-1945). arheologie; Introducere în studiul ceramicii. REGEP, Gheorghe – Pro- prietar de tractor (1945). REGEP, Traian – Erou, mort în Primul Război Mondial REGEP, Ioan – În 1873 a (1914-1918). fost ales de comunitatea ortodoxă română din Cenad pentru a par- REINHAUER, Eleonora – ticipa ca delegat la procesul de Negustoare din Cenadul German în despărțire religioasă de sârbii 1878. ortodocși din Cenad.

REGEP, Mihai – Notar (1947).

REGEP, Paulina – Pro- prietară de tractor (1945). Nr. de casă 281.

REGEP, Simona – Absol- ventă a Universității de Vest Timișoara, Facultatea de Litere, Filosofie și Istorie Istorie – Limba și literatura latină. Doctor în istorie din 2007. Arheolog specialist. Lector universitar titular la Catedra de Istorie, Facultatea de Litere, Istorie și Teologie, Uni- versitatea de Vest Timișoara, RÉVAI, Mátyás Miklós János la cursurile: Introducere în Istoria Antică Universală (Roma); Istoria Daciei romane; Epigrafie latină. RÉVAI, Mátyás Miklós Lector în cadrul masteratului János – A văzut lumina zilei la Sân- „Arheologie interdisciplinară” de nicolau Mare pe 24 februarie 1750. la Facultatea de Litere, Istorie și Preot piarist, filolog şi profesor Teologie unde susține cursurile: universitar, personalitate marcantă

189 Dușan Baiski a iluminismului maghiar. prezența prof. univ. Nagy János de A fost botezat la Cenad la Universitatea din Szeged. cu numele de Mátyás (naș fiind Oxel Mátyás, cel care a devenit RICHTER, Anton – Mese- Ronay, proprietar al castelului riaș din Cenadul German în 1878. de la Kiszombor). A copilărit tot la Cenad, unde unchiul mamei RICHTER, Anton – Mese- sale, Sándor Pál, a fost preot. riaș în Cenadul Sârbesc în 1890. Aici a urmat primii ani de școală confesională romano-catolică, unde RICHTER, Anton – Fiul cu siguranță l-a avut ca profesor și lui Johann și Frank Margaretha, pe Sándor Pál, ruda sa, și a putut s-a năcut la Cenad, la data de cunoaște și istoria Cenadului, 25 februarie 1886. A profesat în a episcopiei romano-catolice de calitate de învățător în perioada Cenad și mai cu seamă „Legenda 1909-1913. Instructor de cantori la mare”, dedicată Sfântului Gerhard, Biserica romano-catolică din Cenad venețianul devenit cenăzean prin în perioada 1913-1942. A decedat adopție. Mai târziu, în 1768, pe la 1 iulie 1943, tot la Cenad. când avea 19 ani, Révai va scrie o elegie în limba latină, dedicată RICHTER, Anton – Pro- Cenadului. prietar de tractor în 1945. Nr. de Astăzi, el este recunoscut în casă 372. primul rând ca lingvist, deoarece a pus bazele ştiinţifice ale metodei RICHTER, Anton – Cizmar, comparativ-istorice, devansându-l Cenadul Mare (1924-1925). astfel pe lingvistul german Jacob Grimm (1785-1863). Meritele sale RICHTER, Gheorghe – Pe au fost recunoscute de către Aca- monumentul comun al eroilor din demia Maghiară, care i-a promovat Cenad apare ca fiind erou, mort în concepţia lingvistică şi l-a primit cel de-al Doilea Război Mondial printre membrii săi. (1940-1945). Potrivit datelor pri- A decedat pe 1 aprilie 1807 mite de la Brunhilde Hinkel, este la Pesta. însă vorba de RICHTER Nikolaus, Placa comemorativă, cu efigia născut la Cenad la 5 martie 1920, lui Révai, a fost dezvelită în ziua fiul lui Richter Nikolaus și Böhmer de 26 octombrie 2008, la Biserica Barbara, dispărut pe front în Pe- romano-catolică din Cenad, în ninsula Crimeea, ca soldat român.

190 Cenăzeni de ieri și de azi

RICHTER, Johann – Mese- riaș în Cenadul Sârbesc în 1890.

RICHTER, Johann – Pri- marul Cenadului German în 1783.

RICHTER, Johann – Co- merciant, Cenadul Mare (1924- 1925).

RICHTER, Nikolaus – Me- seriaș din Cenadul Sârbesc în anul 1878.

RICHTER, Nikolaus – Cro- itor, Cenadul Mare (1924-1925).

RICHTER, Peter – Negus- tor în Cenadul Sârbesc în 1890. RICHTER Rudolf

RICHTER, Rudolf – S-a Wirtschaftsakademie (Academia născut la Cenad pe data de 19 aprilie de Administrație și Economie) din 1950. Fiul lui Peter (fost comerciant, Nürnberg. Pe plan profesional, va apoi gestionar la Cooperativa de activa în calitate de profesor de Consum Cenad) și Theresia Richter filosofie și științe sociale în cadrul (fostă gestionară la Cooperativa de Liceului de matematică-fizică Consum Cenad). A urmat cursurile „Nikolaus Lenau” din Timișoara Școlii Primare din Cenad între anii (1973-1986), unde între anii 1979- 1957-1965. În perioada 1965-1969 1986 va îndeplini și funcția de a fost elev al liceului din Sânnicolau director adjunct educativ. După Mare, iar între 1969-1973 a studiat stabilirea definitivă în Germania, va la Facultatea Istorie-Filosofie – lucra ca șef de compartiment pentru secția Filosofie din Cluj-Napoca. facturare-clearing (1989-2008), După emigrarea sa în Germania, apoi ca revizor de interne (2008- în 1987, va studia, în perioada 2015) în cadrul Diakoniewerk 1995-1998, științe economice si Martha-Maria Nürnberg (diaconie administrative la Verwaltungs- und evanghelic-metodistă). Este pen-

191 Dușan Baiski sionar din 2015. Ca pensionar des- (1914-1918). fășoară diferite activități de vo- luntariat în cadrul unor organizații RUSU, Dumitru – Plutonier, caritative, în special prin acordarea comandantul Plutonului 4/6 Gră- de ore de meditație pentru elevi niceri Cenad. migranți și refugiați. Este membru al Asociației „Prietenii Liceului RUSU, Gheorghe – Erou, Nikolaus-Lenau”. mort în Primul Război Mondial (1914-1918). ROGENSCHITZ, Fabian – Preot romano-catolic la Cenad în RUSU, Ioan – Funcționar perioada 1777-1795. C.F.R.

ROMÂNUL, Avram – Primar. RUSU, Teodor – Contin- gentul 1937, a dispărut pe front ROOS, Laura – Consilier în la 23 august 1944, în luptele din cadrul Consiliului Local Cenad în Moldova. A lăsat în urmă un copil legislatura 1992-1996. orfan. Numele său nu se află pe monumentul comun al eroilor din ROSENFELD, Amadeus – Cenad. Preot romano-catolic la Cenad în anul 1780. RUSU, Vasile – Funcționar.

ROTARIU, Mihai – Inva- lid din cel de-al Doilea Război Mondial. Necăsătorit.

RÖTZLER-RETZLER, Nikolaus – Instructor de cantori la Biserica romano-catolică din Cenad în perioada 1809-1842.

RUJICI, Danița – Profe- soară de limba franceză.

RUJICI, Sreda (РУЖИЋ, Среда) – Erou, mort în Primul Război Mondial 192 Cenăzeni de ieri și de azi

SANTA, Andrei – Născut pe data de 28 septembrie 1921, la Ineu, județul Arad, fiul lui Șanta Andrei și Boda Victoria, muncitor S agricol, soldat la Regimentul 25 Infanterie, contingentul 1943, dis- SABLICI, Aron părut pe câmpul de luptă la 21 (САБЛИЋ, Арон) – Mese- noiembrie 1942 (după un al docu- riaș în Cenadul Sârbesc în 1890. ment, la 20 noiembrie 1942), pe Frontul de Est. Numele său nu SABLICI, Ivan se află pe monumentul comun al (САБЛИЋ, Иван) – Erou, eroilor cenăzeni. mort în Primul Război Mondial (1914-1918). SAPUNGIN, Branco (САПУНЏИН, Бранко) – SAKSAKI, Ibrahim – Bei Pantofar (1939). Nr. de casă 273. de Cenad, pe la 1598. SAPUNGIN, Danița SALA, Ștefan – Născut la (САПУНЏИН, Даница) – 22 august 1915, la Buntești, județul Profesoară. Bihor, fiul lui Costan și Ana, muncitor agricol, soldat în cadrul SAPUNGIN, Ioța Regimentului 7 Vânători de Munte, (САПУНЏИН, Јоца) – Năs- dispărut de pe câmpul de luptă cut în 16 iulie 1911, la Cenad, cu la 23 august 1944, în luptele din șase clase elementare. De profesie, Moldova. Căsătorit cu Sala Florica, zidar. Avea în posesie trei hectare fără copii. Numele său nu apare pe de pământ și o casă. Arestat în baza monumentul comun al eroilor din mandatului nr. 4523/1952 emis de Cenad. Parchetul Militar Timișoara. A fost condamnat în 1953, prin Hotărârea SANDOR, Paul – Primul nr. 274/1953, de către Tribunalul preot romano-catolic, la noua paro- Militar Teritorial Timișoara, la 25 hie romano-catolică de Cenad, în- de ani muncă silnică. A fost învinuit ființată în 1 septembrie 1741, cu pentru uneltire contra orânduirii so- filiale în satele din jur. Va pleca de ciale și spionaj. A fost grațiat și la Cenad la Becicherecu Mare la 7 eliberat în 18 iunie 1956, în baza aprilie 1752. Decretului nr. 318/16.06.1956. Și-a

193 Dușan Baiski ispășit pedeapsa în închisorile din besc (Sânpetru Mare, n.n.) pe 14 Timișoara, Jilava, Pitești și Colonia octombrie 1891. A avut domiciliu Cavnic. permanent la Cenad, la nr. 661. De profesie, agricultoare. Văduvă. A SAPUNGIN, Milan fost arestată pentru colportarea de (САПУНЏИН, Милан) – publicații interzise și tăinuirea unor Frate cu Sapungin Ioța (poreclă: fapte de spionaj și va fi condamnată Bacabelea). S-a născut pe 8 sep- de Tribunalul Militar Timișoara la tembrie 1915 în S.U.A. De pro- cinci ani de închisoare corecțională, fesie frizer. Membru al Partidului în baza art. 325 din Codul Penal și Muncitoresc Român. A fost arestat 304; 463 din Codul jurisdicțional în baza mandatului nr. 4951/1952, militar. A început ispășirea pedepsei emis de Parchetul Militar Timi- la 11 septembrie 1951. șoara, pentru uneltire contra orân- duirii de stat, mai concret pentru SAPUNGIN, Zlata faptul de a nu-l fi denunțat pe (САПУНЏИН, Злата) fratele său, Sapungin Ioța, care – S-a născut în S.U.A., în data de era urmărit de Securitate, dar cu 15 ianuarie 1918. Domiciliu stabil care era în legătură. Prin hotărârea la Cenad, nr. 557. Avea șapte clase nr. 301/1953, Tribunalul Militar elementare. De profesie, zidar, cu din Timișoara îl condamnă la 10 4 jugăre de pământ drept avere. ani de temniță grea. După re- Considerat țăran mijlocaș. Internat judecarea procesului, la cerere, la de către Direcția Regională a Secu- București, condamnarea este re- rității Statului Timișoara cu ordinul dusă la șase ani de temniță grea. nr. 5781 din 18 decembrie 1952. A fost eliberat la 17 iunie 1956, Eliberat în 26 august 1952. În fișa în baza Decretului nr. 318/1956, matricolă penală nu se specifică când a fost grațiat. Familia i-a motivul reținerii și detenției. fost etichetată ca nefiind de „origine sănătoasă” până în 1989. SARAFICEAN, Vasile – Con- A trecut prin închisorile din Baia silier în cadrul Consiliului Local Sprie, Gherla, Caransebeș, Pitești Cenad în legislaturile: 2000-2004 și Aiud. și 2004-2008,

SAPUNGIN, Smilia SARAFOLEAN, Ilie – Erou, (САПУНЏИН, Смиља) mort în cel de-al Doilea Război S-a născut la Sânpetru Sâr- Mondial (1940-1945).

194 Cenăzeni de ieri și de azi

SARAFOLEANU, Ioan – Pro- născută Dornbach. fesor de istorie și director al Școlii Generale din Cenad în anii ’70. SAUL – Îndrumătorul corului și capelan la catedrala din Ce- SAS, Ioan – S-a născut într-o nad, în 1377. localitate rurală din județul Arad. După absolvirea școlii din sat, se SAULUS, de Óvár – Episcop înscrie la Școala Profesională C.F.R. de Cenad în perioada 1188-1192. de pe lângă Uzinele de Vagoane din Arad, calificându-se ca forjor. După SAVA, Matei Pavel – fiul absolvire, în paralel cu munca, va lui Matei Maria, tată necunoscut, urma cursurile serale ale Liceului soldat în cadrul Regimentului „Moise Nicoară” din Arad, pe care 94 Infanterie. A fost căsătorit cu îl absolvă în 1964. Se va înscrie Colompar Micluț Vihelmina, cu la Facultatea de Agronomie de pe care a avut patru copii legitimi. lângă Institutul Agronomic din Ti- Nu se specifică unde a decedat. mișoara, pe care o absolvă în 1969, Pe decizia din 20 ianuarie 1944, în calitate de inginer agronom. întocmită de Comitetul I.O.V.R. al Este repartizat în comuna Viișoara, comunei Cenadul Mare apare sub județul Teleorman. Între timp se numele de Sava Pavel, soldat la căsătorește, iar în 1974 se va stabili Regimentul 5 Vânători Timișoara, definitiv la Cenad. Are o fată, medic dispărut pe front la 27 decembrie stomatolog. 1942. Numele său nu e trecut pe monumentul comun al eroilor din SASKEÖI, Josef – Cadru Cenad. didactic în perioada 1907-1909. SAVICI, Anghelina (căsă- SAUER, Petru (corect: torită ROSICI) Peter) – Fiul lui Sauer Peter (САВИЋ, Ангелина, удата și Lux Elisabeth, născut la 28 РОСИЋ) – Născută la Variaș la octombrie 1914 (potrivit datelor 19 martie 1910. A urmat școala primite de la Brunhilde Hinkel, confesională sârbă în localitatea s-a născut la 30 octombrie), la natală, apoi școala medie particulară Cenadul Vechi, muncitor agricol, din Gelu a parohului Milan Nicolici. soldat la Regimentul 6 Dorobanți, Și-a finalizat studiile în 1929, la contingentul 1931, dispărut pe câm- Școala de Învățători din Sombor. pul de luptă la 10 iulie 1941, pe A lucrat la traducerea de manuale Frontul de Est. Căsătorit cu Ana, 195 Dușan Baiski

școlare din limba română în sârbă. A activat ca învățătoare la Cenad în anul școlar 1930/1931. S-a implicat foarte mult în activitatea cultural- artistică. A decedat la Timișoara în anul 2002.

SAVIN, Ioan (САВИН, Јован) – S-a năs- cut la Cenad. A învățat cu Ioan din Csnongrad. Potrivit documentelor din 1758 care îl atestau ca preot ortodox la Cenad, a fost hirotonisit și preoțit de către Gheorghe Popo- vici la data de 3 februarie 1755 și deținea patru cărți.

SAVU, Drăgan – învățător SAVU Ion

SAVU, Ion – Militar de ca- SĂBĂU – Familie de boieri. rieră, a activat la Cenad, la Unitatea de grăniceri, pensionându-se cu SĂUCAN, Aurel – Notar gradul de comisar. Alături de (1942, 1944) prof. Gh. Doran, Gh. Anuichi și prof. I. Strungariu, a pus bazele SÂRBU, Gabriel-Victor – Con- revistei „Cenăzeanul”. Cu o vastă silier în cadrul Consiliului Local cultură generală, cu un ascuțit simt Cenad în legislatura 2012-2016. Va de observație și adevărat talent reveni în această calitate, ca urmare literar, a semnat ani de zile rubrica a vacantării unui post de consilier, „Flash”, sub pseudonimul Colț în 15 iunie 2020. Alb. A fost unul dintre promotorii de bază ai corului Bisericii ortodoxe SCHARNELL, Anton – Me- române din Cenad. seriaș în Cenadul Sârbesc în 1890. Mare amator de drumeții, a trezit în rândul cenăzenilor plă- SCHATTELES, Simion – cerea de a călători prin țară. Negustor din Cenadul Sârbesc în anul 1878.

196 Cenăzeni de ieri și de azi

SCHENK, Jakob – Cadru SCHMELZER, Nikolaus – didactic în perioada 1876-1882. Mem- Cadru didactic în perioada 1870-1879. bru al comisiei școlare în Cenadul German în 1878. SCHMELZER, Nikolaus – A văzut lumina zilei la Cenad, la SCHILLER, Filip – Negustor 26 decembrie 1937, fiind fiul lui din Cenadul German la 1890. Anton și Barbara. A urmat clasa I în Grossmugl (oraș din districtul SCHILLER, Filipp – Ne- Korneuburg, Austria) apoi, în pe- gustor în Cenadul Sârbesc în 1890. rioada 1945-1952, cursurile șco- lii elementare de șapte clase, la SCHILLER, Fülöp – Co- Cenad. S-a înscris în 1952 la Liceul merciant, Cenadul Mare (1924- „Nikolaus Lenau” din Timișoara, pe 1925). care l-a absolvit în 1955. Își va relua studiile în anii 1968-1973, la Științe SCHILLER, Nathan – Me- Economice. dic de circumscripție în Cenadul Vreme de trei ani, 1955-1957, German și Cenadul Sârbesc în 1855. va fi ucenic în meseria de dulgher, iar între 1957-1960 va urma stagiul SCHMELTZER, Petru – militar obligatoriu. Va activa apoi, Croitor în Cenadul Vechi, la 1919. în perioada 1961-1976, în calitate de contabil-șef la Cooperativa SCHMELZ, Anton – Mese- „Consumcoop” Cenad, după care, riaș din Cenadul German la 1890. în 1977-1984, va fi directorul Între- prinderii Comerțului de Stat, în SCHMELZER, Anton – Sânnicolau Mare. Pentru doi ani, Meseriaș în Cenadul Sârbesc în 1890. 1984-1985, va ocupa funcția de viceprimar al orașului Sânnicolau SCHMELZER, Franz – Mare, iar în anii 1986 și 1987 va Meseriaș în Cenadul Sârbesc în 1890. fi directorul Asociației Economice de Stat și Cooperatiste (AESC) din SCHMELZER, Friedrich Sânnicolau Mare. – Meseriaș în Cenadul Sârbesc în În 1987 va emigra în Germania, 1890. unde va activa în 1988 ca broker de asigurări, în 1989-1990 ca șef SCHMELZER, Michael – magazioner, iar în perioada 1991- Meseriaș din Cenadul German la 1890. 2001 va fi angajat în sistemul public. 197 Dușan Baiski

Este căsătorit cu Magdalena Vânători, a dispărut pe câmpul de (născută Thiel), cu care are doi copii: luptă la 27 decembrie 1942, pe Leontine Schmelzer (căsătorită Maus) Frontul de Est. Numele nu-i este și Edwin Schmelzer. trecut pe monumentul comun al eroilor cenăzeni. SCHMELZER, Peter – Me- seriaș din Cenadul German în 1878. SCHNEIDER, Peter – Me- seriaș și membru al comisiei școlare SCHMELZER, Peter – Ciz- din Cenadul German în 1878. mar, Cenadul Mare (1924-1925). SCHNEIDER, Peter – Co- SCHMELTZER, Petru – merciant, Cenadul Mare (1924- Invalid din cel de-al Doilea Război 1925). Mondial. Regimentul 1 Roșiori. Rănit pe Frontul de Est. Gradul SCHÖN, Ernst – Profesor de invaliditate 20% – glonț în fesa de fizică. stângă. Căsătorit, cu trei copii. SCHULDE, Gerhard – Ciz- SCHMIDHT, Adam – Tâm- mar în Cenadul Vechi, la 1919. plar (1939). Nr. de casă 369. SCHULDE, Johann – Ca- SCHMIDT, Anna – Negus- sier în Cenadul German în 1878. toreasă în Cenadul Sârbesc în 1890. SCHULDE, Martin – Me- SCHMIDT, Anton – Primar seriaș din Cenadul Sârbesc în anul german pe la 1776. 1878.

SCHMIDT, Irene Wilma – SCHULDE, Mihai – Primar. Fiica lui Jakob și Lessl Maria Elisabeth. S-a născut la Cenad la data de 8 iulie SCHULDE, Peter – Cizmar, 1901. A profesat ca învățătoare după Cenadul Vechi (1924-1925). anul 1925. SCHULSZLER, Nikolaus SCHNEIDER Iosif – Născut – Meseriaș din Cenadul German în pe 7 ianuarie 1920, la Cenadul Mare, 1878. fiul lui Petru și Elisabeta, muncitor agricol, soldat la Regimentul 5 SCHULTZ, Magdalena –

198 Cenăzeni de ieri și de azi

Negustoreasă în Cenadul Sârbesc fiica, Christine, s-a mutat cu soțul în 1878. său în Statele Unite ale Americii, la South Bend, statul Indiana, SCHÜSSLER FIORENZA, amândoi profesând la Universitatea Elisabeth – S-a născut la 17 aprilie Catolică Notre Dame du Lac. 1938, la Cenad, fiica lui Anton Ulterior, a predat la Episcopal Peter și Magdalena Schüssler. A Divinity School din Cambridge, emigrat în Germania împreună cu Massachusetts. părinții, în toamna anului 1944, În 1984, a fost unul dintre cei stabilindu-se la Frankfurt. În 1963 97 de teologi și persoane religioase a absolvit teologia la Universitatea care au semnat Declarația catolică privind pluralismul și avortul, so- licitând pluralism și discuții religioase în cadrul Bisericii Catolice cu privire la poziția acesteia față de avort. În 1995, i s-a decernat titlul de doctor honoris causa al Facultății de Teologie de la Universitatea Uppsala din Suedia. Este cofondator al Journal of Feminist Studies in Religion (Jurnalului de Studii Feministe în Religie). A devenit prima pro- fesoară de divinitate la Harvard Divinity School din Cambridge, Massachusetts, unde soțul ei este profesor de studii romano-catolice. A fost prima femeie aleasă ca SCHÜSSLER FIORENZA Elisabeth președintă a Societății de Literatură Biblică, pentru ca în 2001 să devină membră a Academiei Americane de din Würzburg. A obținut titlul de Arte și Științe. doctor în teologie la Universitatea A publicat: din Münster. În 1967 s-a căsătorit – Der vergessene Partner: cu Francis Schüssler Fiorenza, un Grundlagen, Tatsachen und teolog american care a studiat în Möglichkeiten der beruflichen Germania. În 1970, urmându-și Mitarbeit der Frau in der Heilssorge 199 Dușan Baiski der Kirche (1964); – Sharing Her Word: – Priester für Gott: Studien Feminist Biblical Interpretation in zum Herrschafts- und Priestermotiv Context (1998); in der Apokalypse, NTA NF 7 – Rhetoric and Ethic: The (1972); Politics of Biblical Studies (1999); – The Apocalypse (1976); – Jesus and the Politics of – Hebrews, James, 1 and Interpretation (2000); 2 Peter, Jude, Revelation. Pro- – Wisdom Ways: Introducing clamation Commentaries together Feminist Biblical Interpreta- with Fuller, Sloyan, Krodel, Dan- tion (2001); ker (1977 /1981); – The ninth chapter – Invitation to the Book of of Transforming the Faiths of our Revelation: A Commentary on the Fathers: Women who Changed Apocalypse with Complete Text American Religion, editat de Ann from the Jerusalem Bible (1981); Braude (2004); – Lent. Proclamation II: Aids – The Power of the Word: for Interpreting the Lessons of the Scripture and the Rhetoric of Church Year. Series B, [together Empire (2007); with Urban T. Holmes] (1981); – The Transforming Vi- – In Memory of Her: A sion: Explorations in Feminist Feminist Theological Reconstruction The*logy (2011); of Christian Origins (1983); – „Changing the Paradigms: – Bread Not Stone: The Toward a Feminist Future of the Challenge of Feminist Biblical Biblical Past.” In Future of the Interpretation (1985); Biblical Past, 289-305. Atlanta: – Revelation: Vision of a Just Society of Biblical Literature, 201; World (1991); – Changing Horizons: – But She Said: Femi- Explorations in Feminist Inter- nist Practices of Biblical Inter- pretation (2013). pretation (1992); – Discipleship of Equals: A SCHÜSSLER, Alfred – S-a Critical Feminist Ekklesialogy Of născut pe 23 iunie 1955 la Brăila, Liberation (1993); fiul Johann și Katharina Schüssler – Jesus: Miriam’s Child, (n. Jung), în timpul deportării Sophia’s Prophet: Critical Issues in părinților în Bărăgan. În 1956, Feminist Christology (1994); laolaltă cu toți ceilalți cenăzeni – The Power of Naming (1996); deportați, părinții săi s-au întors

200 Cenăzeni de ieri și de azi

1981 cu Elke, născută Wolf, la Cenad, pe 17 ocombrie 1958. În 1989 s-a stabitit definitiv în Germania. Până la pensionare, în 2019, și-a desfășurat activitatea la München, în sistemul bancar. Este căsătorit și are doi băieți: prof. univ. dr. Schüssler Rainer Alexander, profesor la Universitatea din Dortmund, și Schüssler Ralf Bernd, Senior Revenue Manager la concernul Lufthansa, Frankfurt/Main. Hobby: istorie, politică, lite- ratură, sport.

SCHÜSSLER, Anton – Me- seriaș din Cenadul German la 1890.

SCHÜSSLER, Anton – Erou, SCHÜSSLER Alfred mort în cel de-al Doilea Război în satul natal: Cenad. Aici va urma Mondial (1940-1945). cursurile școlii generale, clasele I-VIII, la secția cu limba de predare SCHÜSSLER, Conrad – germană. Absolvent al Liceului Meseriaș în Cenadul Sârbesc în „Nikolaus Lenau” din Timișoara 1890. (1970-1974). Licențiat al Facultății de Filologie-Istorie – Secția Istorie- SCHÜSSLER, Johann – Germană (1975-1979) din cadrul Meseriaș în Cenadul Sârbesc în Institutului de Învățământ Superior 1890. din Sibiu. După finalizarea studiilor universitare, în perioada 1 sep- SCHÜSSLER, Josef – Me- tembrie 1979-31 decembrie 1981 seriaș în Cenadul Sârbesc în 1890. a activat în calitate de profesor de istorie la Liceul Industrial nr. 5 SCHÜSSLER, Michael – din Craiova, iar din 1982 la Școala Meseriaș în Cenadul Sârbesc în Generală nr. 2 din Sânnicolau Mare. 1890. Este căsătorit din 9 aprilie 201 Dușan Baiski

SCHÜSSLER, Nikolaus – SCHUSZLER, Josef – Me- Meseriaș din Cenadul German la seriaș din Cenadul Sârbesc în anul 1890. 1878.

SCHÜSSLER, Nikolaus SCHUSZLER, Konrad – – Cizmar, Cenadul Vechi (1924- Meseriaș din Cenadul Sârbesc în 1925). anul 1878.

SCHÜSSLER, Peter – Ciz- SCHÜTZ, Elisabeth – S-a mar, Cenadul Vechi (1924-1925). născut la 28 iulie 1942. La vârsta de doar doi ani, a fost împușcată sub SCHÜSSLER, Peter – Co- ochii mamei sale de către militari merciant din Cenadul Vechi Pro- sovietici în toamna anului 1944. A fost prietar de cârciumă la 1921. înmormântată abia pe 8 octombrie, după plecarea din Cenad a trupelor SCHÜSSLER, Valentin – germane și sovietice în Ungaria. Meseriaș în Cenadul Sârbesc în 1890. SCHUTZ, Gerhard – Me- SCHUSTER, Nikolaus – seriaș din Cenadul German la 1890. Cizmar în Cenadul Vechi, la 1919. SCHUTZ, Iosif – A decedat SCHUSTER, Peter – Ciz- în accident de război. mar în Cenadul Vechi, la 1919. SCHWARZ, Johann – Me- SCHUSZLER, Anton – Me- seriaș în Cenadul Sârbesc în 1890. seriaș din Cenadul German în 1878. SEBEȘAN, Gheorghe SCHUSZLER, Ioan – Sol- – Erou, mort în Primul Război dat în cadrul Regimentului 18 Mondial (1914-1918). Dorobanți, a dispărut pe front la data de 21 noiembrie 1942, în SEKULA (Raț) – Negustor luptele de la sud de Stalingrad (1695). (astăzi Volgograd), din Rusia. Că- sătorit cu Schuszler Magdalena, cu SELAC, Miladin care a avut doi copii. Numele său (СЕЛАК, Миладин – Con- nu se află pe monumentul comun al silier în cadrul Consiliului Local eroilor cenăzeni. Cenad în legislaturile: 1992-1996,

202 Cenăzeni de ieri și de azi

1996-2000 și 2000-2004. SIEBENHAAR, Franz – Preot romano-catolic la Cenad în SELEJANOVICI, Svetislav anul 1900. (СЕЛЕЖАНОВИЋ, Светислав) – S-a născut la Fel- SIGISMUND, de Timișoara nac, în 1908. Școala elementară – Absolvent al școlii din Cenad. În a absolvit-o în satul natal, liceul anul 1415 este student la Viena. și Școala Teologică la Sremski Karlovci. Licențiat al Facultății SILBERBERG, Cecilia – de Teologie din Belgrad. Preot Negustoare în Cenadul Sârbesc în ortodox sârb la Cenad în perioada 1890. 1951-1968. SIMEDRU, Ilie – Erou, mort SELIM – Potrivit unui doc- în cel de-al Doilea Război Mondial ment privind garnizoana otomană (1940-1945). Cenad în 1590-1591, acesta era agă și avea în subordine 28 de SIMICI, Dimitrie martologi1. (СИМИЋ, Димитрије) – S-a născut la Užice (Serbia). A SERAFIM, de Szeged – activat ca învățător contractual și Dascăl la Cenad în anul 1497 și la Cenad, în anul școlar 1936/1937. prepozit al capitlului. S-a implicat foarte mult în viața cultural-artistică a localităților în SERAFIM, de Szeged – care a lucrat. Mic prepozit de Cenad, este student la Viena în 1513. SIMO (Raț) – Negustor (1689).

SERAFOLEAN, Dimitrie – SIMON, de Cenad – Lector Fiul lui Nicolae și Elena, contin- la Cenad. Data de 16 mai 1478 îl gentul 1937, a dispărut în război găsește ca fiind student la Padua. În la 29 decembrie 1942, pe Frontul 1482 se află la curia papală. de Est. SINEȘIU, Ioan – Gardian 1 Soldați greci care făceau par- public la Biroul de Siguranță din te dintr-un corp de miliție turcească Cenad (1947). însărcinat cu apărarea granițelor și cu supravegherea drumurilor și a punctelor SINITEAN, Ioan – Pepi- vamale. 203 Dușan Baiski nierist, certificat de Ministerul Agri- SOCERIU, Pavel – Fierar culturii și Domeniilor București. (1939). Nr. de casă 295. Angajat la grădina comunei Cena- dul Mare din 16 august 1939 pentru SOCERIU, Petru – Primar. a se ocupa de pepiniera comunală. SOCOL, Alexandru – Con- SIVACICHI, Dimitrie silier în cadrul Consiliului Local (СИВАЧКИ, Димитрије) – Cenad în legislatura 1996-2000. Consilier în cadrul Consiliului Local Cenad în legislaturа 2004- SOCOL, Andrei Milan – 2008. Născut în 1994. Elev al Liceului Teoretic „Ioan Jebelean” din Sân- SLATINĂ, Gheorghe – Erou, mort în Primul Război Mondial (1914-1918).

SLATINĂ, Gheorghe – Gar- dian public la Biroul de Siguranță din Cenad (1947).

SMULAZ, Rudolf – Meca- nic (1939). Nr. de casă 405.

SOCERIU, Anton – Erou, mort în Primul Război Mondial (1914-1918).

SOCERIU, Gheorghe – Erou, mort în Primul Război Mondial (1914-1918). SOCOL Andrei Milan SOCERIU, Nicolae – Erou, mort în Primul Război Mondial nicolau Mare. Pasionat de cai. (1914-1918). Legitimat la Clubul „Morisena” Cenad, a participat la o serie de SOCERIU, Pavel – învă- concursuri de echitație. În 2011 a țător, ofițer. fost selecționat în lotul național de

204 Cenăzeni de ieri și de azi juniori al României și a participat SOPON, Cristian – Con- la Concursul Internațional Balcanic silier în cadrul Consiliului Local de la Zagreb, unde a ocupat locul Cenad în legislaturile: 2012-2016 I pe echipe și locul III individual și 2016-2020. la juniori 18. În 2011, a devenit campion pe țară la individual, la Finala de Juniori și Tineret de la Sânnicolau Mare.

SOCOL, Antoniu – Erou, mort în Primul Război Mondial (1914-1918).

SOCOL, Gheorghe – Erou, mort în Primul Război Mondial (1914-1918).

SOCOL, Ioan – Erou, mort în Primul Război Mondial (1914- 1918).

SOPON Cristian SOCOL, Ioan – Membru al comisiei interimare în cadrul Primăriei comunei Cenadul Mare, SORGENFREI, Jakob – în 1933. A văzut lumina zilei în anul 1723, în dieceza Raab (Austria). A slujit SOCOL, Pavel – În 1873 a la Cenad în calitate de preot în fost ales de comunitatea ortodoxă perioada 1752-1761, înainte de română din Cenad pentru a participa venirea germanilor. A decedat la 19 ca delegat la procesul de despărțire ianuarie 1788, la Timișoara, fiind religioasă de sârbii ortodocși din înmormântat în cripta Domului Cenad. Romano-Catolic din oraș.

SOCOL, Pavel – Primar. SOVAK, Maila – Cizmar, Cenadul Mare (1924-1925). SOCOL, Petru – Erou, mort în Primul Război Mondial (1914-1918). SPĂTARIU, Lazăr – Inva-

205 Dușan Baiski lid din cel de-al Doilea Război STANCIU, Sava – Preșe- Mondial. Tată a unui copil. dintele comisiei interimare în cadrul Primăriei comunei Cenadul SPĂTARIU, Vasile – Per- Mare, în 1933. ceptor (agent fiscal, 1940). STANCIU, Sava – Primar. SPETH, Karl – Preot romano-catolic la Cenad în perioada STANCIU, Vasa – Membru 1883-1904. în cadrul comisiei școlare românești din Cenadul Sârbesc în anul 1878. STANCIU, Ferdinand – Năs- cut la 2 martie 1911, la Che- STANCU, Emilia – Consilier glevici, fiul lui Nicolae și Floare, în cadrul Consiliului Local Cenad muncitor agricol, soldat în cadrul în legislaturile: 2004-2008 și 2008- Regimentului 94 Infanterie (într-un 2012. alt document, Compania 19 Poliție), contingentul 1933, mort la 5 ianuarie STANCU, Iovan – Meseriaș 1945 pe câmpul de luptă, la est de în Cenadul Sârbesc în 1890. Budapesta. A trăit în concubinaj cu Șebu Iela din Beba Veche, cu care a STANISLAVICH, Nikola avut trei copii. Numele său nu apare – Preot romano-catolic de origine pe monumentul comun al eroilor din bulgară. În 1722 este numit preot la Cenad. Cenad. Va ajunge episcop de Cenad la Timișoara. La 1 iunie 1743, în STANCIU, Gheorghe – Me- calitate de episcop, va pune piatra seriaș din Cenadul Sârbesc în anul de temelie la capela romano- 1878. catolică cu hramul Sf. Gerardo (Gellert, Gerhard). STANCIU, Gheorghe – Pro- prietar de tractor (1945). STANIȘICI, MLADEN (СТАНИШИЋ, Младен) STANCIU, Lazăr – Erou, – Agent de urmărire (1940). mort în Primul Război Mondial (1914-1918). STĂNESCU, Ioan – Învă- țător la școala confesională greco- STANCIU, Mihai – Învă- catolică din Cenad (1885). țător.

206 Cenăzeni de ieri și de azi

STEFAN – Negustor (1689). cadrul Universității „Al. I. Cuza” din Iaşi. După obținerea licenței STEFANOVICI, Dominic a fost repartizată la Târgu Mureş, (СТЕФАНОВИЋ, Доминик) – Dascăl în Cenadul Sârbesc în 1878. Membru în cadrul comisiei școlare sârbești în același an 1878.

STEFANOVICI, Giurița (СТЕФАНОВИЋ, Ђурицa) – Erou, mort în Primul Război Mondial (1914-1918).

STEFANOVICI, Marinco (СТЕФАНОВИЋ, Маринко) – Erou, mort în Primul Război Mondial (1914-1918). STEFANOVICI Slavka

STEFANOVICI, Milan (СТEФАНОВИЋ, Милан) în calitate de profesor de limba – Erou, mort în Primul Război română. Acolo a profesat până la Mondial (1914-1918). Revoluţia din Decembrie 1989. Ulterior, a obținut titularizarea STEFANOVICI, Slavka la Şcoala Generală din Cenad, ca (căsătorită BOJIN) profesor de limba română, unde (СТЕФАНОВИЋ, Славка predă şi astăzi. Între anii 2006 şi удата БОЖИН) – Este născută ianuarie 2017 a ocupat şi funcţia în Cenad, pe 21 mai 1959. Şcoala de director şcolar. generală a absolvit-o în satul natal. S-a căsătorit în anul 1986. Are Primele patru clase le-a studiat în doi fii, Marko şi Dalibor, de care este limba maternă, sârba, iar clasele foarte mândră. Are şi două nepoţele V-VIII, în limba română. S-a îns- pe care le adoră. Consideră că fiii și cris, apoi, la Liceul de Filologie- nepoțelele sunt cea mai importantă Istorie din Timişoara, secţia sâr- realizare şi cea mai mare avere a ei. bă, iar între 1981-1985 a urmat Locuiește în Sânnicolaul Mare și cursurile Facultății de Filologie din face naveta la Cenad.

207 Dușan Baiski

Iubește cântecul şi dansul, îi Cenad în funcţia de viceprimar, până place să citească și să călătorească. în anul 2008, când a devenit, pentru În liceu şi în facultate a scris o perioadă de patru ani, consilierul poezii, însă astăzi îi place doar să personal al primarului (2008-2012). le citească.

STEFANOVICI, Stefan (СТЕФАНОВИЋ, Стеван) – S-a născut la Cenad. A învățat cu dascălul Ioan. Potrivit documentelor din 1758 care îl atestau ca preot ortodox la Cenad, a fost hirotonisit și preoțit de către Gheorghe Popovici la data de 2 februarie 1755. S-a însurat la vârsta de 23 de ani și a avut băieți. Poseda patru cărți.

STEFANOVICI, Vasa (СТЕФАНОВИЋ, Васа) – S-a născut la 7 octombrie 1962, în localitatea Cenad. A fost unul din cei doi copii ai lui Emil şi Daniţa Stefanovici. A urmat cursurile şcolii STEFANOVICI Vasa generale la Cenad (1969-1977), iar Liceul Industial „Electrotimiș” Din vara lui 2012 și până în prezent în Timişoara (1977-1981). După ocupă funcţia de viceprimar. satisfacerea stagiului militar, în Printre cele mai importante perioada 1981-1983, la Iaşi, a fost momente din viaţa sa este ziua angajat între anii 1983-1990 în de 7 noiembrie 1992, ziua în care cadrul Primăriei Cenad în funcţia s-a căsătorit. Și poate cea mai de agent fiscal, iar în anul 1990 importantă zi este 15 iulie 1994, mutat cu transfer la Percepţia Rurală când a văzut lumina zilei fiica sa, Sânnicolaul Mare, unitate nou Emina Stefanovici. înființată în cadrul Direcţiei Generale În timp, a avut mai multe a Fi-nanţelor Publice Timiş, angajat hobby-uri şi anume: fotbal, volei, în funcţie de operator rol până în apoi şah, table şi, nu în cele din vara anului 2000 când a revenit la urmă, tenis de masă, pe care îl

208 Cenăzeni de ieri și de azi practică şi în ziua de astăzi. STOICI, Diko (СТОЈИЋ, Дико) – A acti- STEPANOVICI, Dionys vat ca învățător la Cenad în anul (СТЕПАНОВИЋ, școlar 1935/1936. Дионис) – Învățător la școala con- fesională ortodoxă sârbă pe la 1855. STOICO – Negustor (1689).

STEPHANUS – Episcop STOICOV, Radoslav romano-catolic de Cenad în pe- (СТОЈКОВ, Радослав) rioada 1156-1174. – Preot ortodox sârb la Cenad în perioada 2015-2019. STEPHANUS, de Bük – Episcop romano-catolic de Cenad STOIȘIN, Uroș în perioada 1343-1344. (СТОЈИШИН, Урош) – A văzut lumina zilei pe 25 martie STEVANCEV, Stefan 1934, la Saravale. A activat la (СТЕВАНЧЕВ, Стеван) – Cenad ca învățător în anul școlar Cârciumar (1942). 1953/1954. În 1954, de la Cenad este trimis (în loc de armată) la STOIA (Rasțianin) – Ne- muncă silnică, până în 1956. gustor (1689). STRAUSS, Iuliu – notar. STOIACOV, Milivoi (СТОЈАКОВ, Миливој) – STRAUSS, Mauricius – Primar (1947). Inginer. Pe 1 decembrie 1752 va sosi la Cenad pentru a supraveghea STOIAN (Raț) – Negustor construcția digului de la râul Mureș, (1689). pentru o diurnă zilnică de un florin.

STOIANOV, Radoica STRUNGARIU, Ion – (СТОЈАНОВ, Радојка) S-a născut la 30 iunie 1926, în – Educatoare la Grădinița din satul Hulub, com. Dângeni, jud. Cenad în anul școlar 2019/2020. Botoșani. A fost unul din cei opt copii ai lui Vasile și Maria STOICI Strungariu. Urmează Școala (СТОЈИЋ) – Potrivit docu- Normală „Vasile Lupu” din Iași mentelor din 1758, a fost pus epitrop (1939-1947). După absolvire, este al Bisericii ortodoxe din Cenad. 209 Dușan Baiski

STRUNGARIU, Stana – Învățătoare.

SUCIU, Atanasie – În 1873 a fost ales de comunitatea ortodoxă română din Cenad pentru a participa ca delegat la procesul de despărțire religioasă de sârbii or- todocși din Cenad.

SUCIU, Gheorghe (zis Cârpilă) – În casa sa a funcționat școala românească din Cenad între anii 1838-1853.

SUCIU, Gheorghe – Născut la 6 mai 1922, fiul lui Gheorghe și STRUNGARIU Ion Ana, muncitor agricol, soldat la Regimentul 3 Dorobanți, căzut pe învățător-educator în Iași (1948), câmpul de luptă la 27 octombrie apoi solicită numirea definitivă 1944, pe Frontul de Est, la Witka în învățământ. Este trimis la In- (există o localitate Witka în Po- spectoratul Școlar al Județului lonia și o Vitka în Ungaria; după Timiș, unde obține un post la toate probabilitățile, Suciu Gh. a Școala Elementară din Sânnicolau căzut la Vitka). Căsătorit cu Maria Mare (timp de patru ani), apoi la Munteanu. Teremia Mare (director școlar), Grabați, Lovrin, Cenad. La Cenad – Primar. a avut nu mai puțin de 27 de SUCIU, Gheorghe promoții de elevi. – Casier Dorința de autoperfecționare SUCIU, Gheorghe comunal (1940). l-a determinat să urmeze și cursurile Facultății de Filologie de la Uni- – Primar. versitatea din Timișoara (1965- SUCIU, Tănăsie 1969). Pe 25 septembrie 1999, i se – În 1873 decernează diploma de Cetățean de SUCIU, Teodor a fost ales de comunitatea ortodoxă Onoare al comunei Cenad. română din Cenad pentru a participa

210 Cenăzeni de ieri și de azi ca delegat la procesul de despărțire SZEKELY, Maria – A văzut religioasă de sârbii ortodocși din Cenad. lumina zilei la Pordeanu, pe data de 28 noiembrie 1886, fiica lui Peter SUCIU, Virgil – Consilier în și Tury Flora. A fost învățătoare la cadrul Consiliului Local Cenad în Cenad în anul 1909. legislatura 2004-2008. SZOBOSZLAI, Ioan – Năs- SUNADUM – De villa cut la 19 ianuarie 1913, la Cernei, (de loc din) Sunad (Cenad). Va județul Arad, fiul lui Szoboszlai fi prezent la Oradea la judecata Ioan și Molnar Maria, soldat în fierului roșu, în sec. al XIII-lea. cadrul Regimentului 14 Dorobanți, contingentul 1935, ucis la 13 oc- SUTAC, Gheorghe – Preot, tombrie 1943 în luptele de la Nogay profesor de religie ortodoxă la (Rusia). Într-un alt document Școala Gimnazială din Cenad în I.O.V.R. apare ca fiind dispărut anul școlar 2019/2020. pe front în stepa Nogay, pe 31 octombrie 1943. Numele său nu SUVAC, Jivan e trecut pe monumentul comun al (СУВАК, Живан) – Fiul eroilor din Cenad. lui Mihai și Liubița, soldat la Centrul de instrucție nr. 5 de la Sărata, contingentul 1938, decedat în campania din Rusia, în luptele din data de 25 aprilie 1943. Într-un alt document apare sub numele de Șuvac Jivco, soldat în batalionul 994 Infanterie, și a decedat pe front la 26 februarie 1943.

SUVAC, Mihai – Pantofar (1939). Nr. de casă 259.

SWOBODNIK, Nikolaus – Cadru didactic în anul 1919.

SZABO, Andras – Proprietar de moară în 1911.

211 Dușan Baiski

masă în Rusia, cel de-al doilea val, în toamna lui 1752, fiind condus de însuși tatăl lui Petar, Jovan Šević, pe actualul teritoriu al Ucrainei, Ș unde sârbii cenăzeni au înființat așezările Čanad (astăzi Kulikovka) și Marjanovo, punând astfel temelia ŠEVIĆ, Petar Noii Serbii (Nova Serbija). (ШЕВИЋ, Петар) – Fiul Tatăl lui Petar, Jovan Šević, locotenent-colonelului, respectiv va fi numit de împărăteasa Elisa- obercăpitanului Jovan Šević1, co- beta Petrovna comandant al Re- mandantul Regimentului Mureșan gimentului de Husari pentru partea de Graniță și important donator în răsăriteană a ținutului militar Slavi- favoarea Bisericii ortodoxe sârbe janoserbija, ce se întindea între din Cenad. Locotenent în cadrul râurile Severski Doneț, Lugan și aceluiași regiment. Bahmutka, pentru a apăra Imperiul După războiul austro-turc Rus de atacurile turco-tătare. din 1737-1739, Consiliul Aulic de Această unitate administra- Război va decide mutarea Con- tivă a ființat în perioada 1753-1764. finiului Tiso-Mureșan la Dunăre, În 1764, împreună cu Nova Serbija, iar împărăteasa Maria Tereza va a fost incorporată în Gubernia accepta revenirea zonelor sub stă- Noua Rusie. Familia Šević a pus pânire maghiară, ceea ce însemna ori temelia localității Lugansk, astăzi mutarea grănicerilor cenăzeni la noua centrul administrativ al districtului graniță, de la Dunăre, ori acceptarea cu același nume din estul Ucrainei, unui nou statut, cel de iobag. la granița cu Rusia. Petar Šević va fi unul dintre cei care, în cadrul plebiscitului ȘICLOVAN, Ion – În 1873 organizat de Curtea de la Viena, va a fost ales de comunitatea ortodoxă vota pentru păstrarea caracterului română din Cenad pentru a participa militar al graniței mureșene. ca delegat la procesul de despărțire Dacă o parte din cenăzeni, religioasă de sârbii ortodocși din inclusiv cei din Cenadul Maghiar, Cenad. au acceptat mutarea pe noua graniță și păstrarea statutului de militar, o ȘICLOVAN, Pavel (Paia) altă parte va opta pentru plecarea în – Erou, mort în Primul Război Mondial (1914-1918). 1https://en.wikipedia.org/wiki/ Jovan_%C5%A0evi%C4%87 212 Cenăzeni de ieri și de azi

ȘICLOVAN, Vasile – S-a rector al Institutului Agronomic născut la Cenad în anul 1917, ca din Timișoara, cu care s-a judecat fiu al lui Pavel și Catița Șiclovan. pentru paternitatea soiurilor de grâu La vârsta de un an rămâne orfan și orz amintite mai sus și a obținut de tată, acesta decedând în Primul câștig de cauză, Vasile Șiclovan a Război Mondial. Va urma cursurile preferat să-și obțină doctoratul în școlii primare din localitatea natală, domeniu la Institutul Agronomic apoi pe cele ale Școlii Agricole din din Cluj-Napoca. Sânnicolau Mare. Va susține examen După 1989, a făcut demer- de admitere la Liceul de orfani din surile necesare pentru reînființarea, Roman, însă în clasa a VII-a va la Cenad, a Stațiunii de Cercetări fi încorporat și trimis pe front, în Agricole, însă nu a mai apucat să- cel de-al Doilea Război Mondial. și vadă visul cu ochii. Moartea l-a Reîntors, va termina liceul și-și răpit pe 1 august 1991. Are o fiică va lua bacalaureatul. Se va înscrie în S.U.A., Emilia. la Facultatea de Agronomie din Timișoara, instituție de învățământ ȘOVAC, Sava – Erou, mort superior proaspăt înființată, unde va în Primul Război Mondial (1914- obține titlul de inginer. 1918). Remarcat ca fiind deosebit de înzestrat și tenace, încă din timpul ȘTEFAN – Judele Cenadului studiilor va fi repartizat ca cercetător la 22 aprilie 1417. la Stațiunea de Cercetări Agricole (I.C.A.R.) din Cenad, numită și ȘTEFAN – Preot ortodox pe „Sămânța”. Unde, dat fiind faptul la 1728. că soția sa nu corespundea din punct de vedere politic (având ȘTEFAN – Primar. origini „nesănătoase”), va fi pus pe liber. Aici va reuși, în 1956, să ȘTEFAN, de Apátfalva – obțină primul soi de grâu ameliorat, Absolvent al școlii din Cenad. În pe care l-a denumit „Cenad 512”. anul 1445 este student la Viena. Următoarele soiuri vor primi denu- mirea generică „Lovrin”, însă ȘTEFAN, de Apátfalva – alături de acestea va obține soiuri Absolvent al școlii din Cenad. În de orz „Cenad 345”, „Cenad anul 1447 este student la Viena. 395” și „Cenad 396”. Intrând în conflict cu Iulian Drăcea, fostul ȘTEFAN, de Caraș – Ab-

213 Dușan Baiski solvent al școlii din Cenad. În anul ȘTEFANOVICI, Ioța – 1421 este student la Viena. Membru în cadrul comisiei școlare sârbești din Cenadul Sârbesc în ȘTEFAN, de Călacea – Ab- anul 1878. solvent al școlii din Cenad. În anul 1456 este student la Viena. ȘUȘTREAN, Aurel – Pro- prietar de atelier mecanic, de lăcă- ȘTEFAN, de Cenad – Nobil tușerie și de garnitură de treierat amintit într-un document de prin (1940, 1945). Nr. de casă 470. 1462 de către Matia Corvin. ȘUVAC, Sever ȘTEFAN, de Cenad – Fiul (ШУВАК, Север) – Vo- canonicului Gheorghe de Cenad. luntar sârb, erou, mort în Primul Absolvent al școlii din Cenad. În Război Mondial (1914-1918). anul 1510-1512 este student la Cracovia. ȘUVAC, Steva (ШУВАК, Стева) – Erou, ȘTEFAN, de Ege – Dascăl la mort în Primul Război Mondial Cenad în anul 1521, canonic. (1914-1918).

ȘTEFAN, de Lipova – Das- căl la Cenad în anul 1398.

ȘTEFAN, de Nagybesenyo – Dascăl la Cenad în anul 1520, arhidiacon.

ȘTEFAN, de Timișoara – Absolvent al școlii din Cenad. În anul 1397 este student la Viena.

ȘTEFAN, de Timișoara – Dascăl la Cenad în anul 1435.

ȘTEFAN, de Timișoara – Absolvent al școlii din Cenad. În anul 1449 este student la Viena.

214 Cenăzeni de ieri și de azi

ca delegat la procesul de despărțire religioasă de sârbii ortodocși din Cenad. T TÂRZIU, Lazăr – În 1873 a fost ales de comunitatea ortodoxă TAMAȘ, Simeon – Preot română din Cenad pentru a participa greco-catolic (1875-1876). ca delegat la procesul de despărțire religioasă de sârbii ortodocși din TÂRZIU, Atanase – Pro- Cenad. prietar a două tractoare (1945). Nr. de casă 457. TÂRZIU, Lazăr – primar.

TÂRZIU, George – Mese- TÂRZIU, Maria – Casier riaș în Cenadul Sârbesc în 1890. (1940).

TÂRZIU, Gheorghe – Erou, TÂRZIU, Meilă – Meseriaș mort în Primul Război Mondial în Cenadul Sârbesc în 1890. (1914-1918). TÂRZIU, Meilă – Fun- TÂRZIU, Ioan – Erou, mort cționar. în Primul Război Mondial (1914- 1918). TÂRZIU, Valeriu – Medic.

TÂRZIU, Ioan – Primar. TÂRZIU, Vasile Lucian – Viceprimar în 1992. Consilier în TÂRZIU, Ioan – Medic. cadrul Consiliului Local Cenad în legislaturile: 1996-2000, 2000- TÂRZIU, Ioan – Funcționar 2004, 2004-2008. C.F.R. TÂRZIU, Vasilie – Fiul TÂRZIU, Ion – Meseriaș lui Gheorghe și Eva, soldat, con- din Cenadul Sârbesc în anul 1878. tingentul 1937, mort prin accident de război. Numele său nu se află TÂRZIU, Iova – În 1873 a pe monumentul comun al eroilor fost ales de comunitatea ortodoxă cenăzeni. Prin procesul-verbal din română din Cenad pentru a participa 10 august 1945, încheiat de Biroul

215 Dușan Baiski

I.O.V.R. din Cenadul Mare, se TELBISZ, Karl Andreas - propune clasarea cazului ca accident Fiul lui Johann și Schiller Antonia. de război întrucât numitul: „...a A văzut lumina zilei pe data de 19 decedat în timpul luptelor de stradă niembrie 1854, la Cenad. Termină cari s-au dat pe teritoriul comunei liceul la Szeged. În perioada 1872- noastre în zilele de 4-8 octombrie 1877 își face studiile de Drept la 1944, pentru scoaterea inamicului Budapesta. Devine jurist în Timi- din țară. Constatăm că defunctul în șoara. În anul 1885 a fost ales timpul luptelor a stat în adăpostul primarul Timișoarei. A decedat la familiei, de pe intravilanul propriu. 14 iulie 1914, la Timișoara. Că inamicul în retragere a tras cu arma asupra adăpostului omorând TELBISZ, Mathias – Ne- pe defunctul Târziu Vasilie...”. gustor din Cenadul German la 1890.

TELBISZ, Albert – Negustor TELESCU, Gheorghe – S-a din Cenadul German în 1878. născut în Arad în 1867. A urmat școala în Cenadul Mare, apoi Teologia în Arad. La început fun- cționează ca învățător în Cenad, apoi se căsătorește și ia parohia ortodoxă română rămasă vacantă în urma decesului tatălui său, Telescu Ilie, pe care o păstorește timp de șapte ani, în perioada 5 aprilie 1892- 14 septembrie 1898. Se dovedește a fi un demn urmaș al vrednicului său părinte, continuând și întregind opera acestuia. Se stinge de tânăr, la doar 31 de ani, lăsând cinci copii orfani. Este înmormântat în cimitirul român ortodox din Cenad.

TELESCU, Ilie – S-a născut în anul 1839, într-o familie de mineri români de religie greco- catolică din Bocșa Montană, jud. Caraș-Severin. Va urma cursurile TELBISZ Karl Andreas 216 Cenăzeni de ieri și de azi

școlii primare în comuna natală, administrator parohial ortodox apoi va studia la gimnaziul inferior român în Cenad, iar anul următor, și preparandia greco-catolică din 1976, fiind ales paroh, este investit Oradea, obținând în 1859 diploma și cu singhelie. A lăsat în urma lui o de învățător. În același an se căsă- pleiadă de cântăreți de strană. torește. Va avea șapte copii. Între A știut să-și impună au- anii 1859-1863 funcționează ca toritatea sa necontestată de nimeni și învățător confesional în comuna în afara bisericii, în viața obștească Comloșul Mare. și administrativă. Era respectat În perioada 1860-1863 va pentru conduita sa ireproșabilă, studia teologia greco-catolică la pentru caracterul său ferm și pentru Oradea, iar la 19 decembrie 1863 capacitatea și voința sa de muncă este hirotonit preot de episcopul nu numai de către români, ci și de Alexandru Dobra al Lugojului restul locuitorilor comunei Cenad. pentru parohia din Arad, unde A fost implicat în viața servește ca preot unit din 1863 culturală a satului de adopție, în până în 1868, când este transferat, răspândirea culturii românești. La în aceeași calitate, la parohia greco- 2 ianuarie 1872, la Cenad s-au pus catolică din Cenad, funcționând bazele unei societăți de lectură, în același timp și ca învățător având ca membri tineri meseriași confesional unit. și agricultori români, el fiind ales Denunțat la Consistoriul din președinte. Lugoj că prejudiciază „sfânta unire”, Va trece la cele veșnice pe 9 la 4 noiembrie 1875, o comisie de martie 1891, la doar 51 de ani. Este anchetă, trimisă de Consistoriul înmormântat în cimitirul ortodox Greco-Catolic se prezintă la Pri- român din Cenad. măria comunei Cenadul Mare spre a cerceta acuzațiile formulate TELESCU, Traian – Fun- contra preotului. Acest lucru l-a cționar C.F.R. determinat să treacă la religia ortodoxă. Gestul său a fost urmat TELKES, Stefan – Cadru de 801 cenăzeni greco-catolici. didactic în perioada 1902-1907. Preotul Telescu a restaurat și reactivat străvechea parohie THALI, Edmund – Admi- ortodoxă română din Cenad. La nistratorul Pădurii Cenad (1939). 21 noiembrie 1875, episcopul Aradului, Ioan Mețianu, îl numește THEIL, Anton – Născut la

217 Dușan Baiski

21 iulie 1919 la Cenadul Mare, fiul „Debizz Magazin”, Ra- lui Petru și Ana, de profesie frizer dio Timișoara și Radio Bu- (patron), soldat în cadrul Regimentului curești (emisiunile în limba 93 Infanterie „Cloșca”, dispărut pe câmpul de luptă, dincolo de Bug, la data de 20 februarie 1942. Numele său nu figurează pe monumentul comun al eroilor de la Cenad.

THIEL, Josef – Croitor în Cenadul Vechi, la 1919.

THIEL, Siegfried – S-a născut la data de 8 octombrie 1960 în comuna Cenad. Aici va termina cursurile Școlii Generale. După absolvirea altor forme de învățământ, va lucra la Uzinele Mecanice Timișoara (U.M.T.), apoi în învățământ, la Școala Generală din satul Brestovăț, pe urmă la Școala Generală nr. 9 din Timișoara, la Școala Postliceeală THIEL Siegfried „Hilfe für Rumänien”. Din 1993 devine colaborator și apoi angajat la „Allgemeine Deutsche Zeitung” germană), RBB Inforadio, ziarul / „Banater Zeitung”. În perioada „Timișoara” etc. Scrie articole din 2001-2006 a fost secretar general toate domeniile, dar preponderent de redacție la „Banater Zeitung”. pe teme de politică locală, economie, sport. Specializat pe Din 1 aprilie 2017 devine redactor- reportaje, a publicat în 2017 șef la aceeași publicație. prima s-a carte în limba germană În anii 1995-1997 a urmat „Streifzüge” (Incursiuni). Este cursurile de formare jurnalistică fan al echipei de fotbal F.C. la Evangelische Medienakademie Bayern München. Îi place să cpa. din Germania. A colaborat lectureze cărți cu multe elemente cu mai multe publicații și posturi descriptive, dar și să urmărească de radio din țară și străinătate: filme polițiste, comedy-show-uri. 218 Cenăzeni de ieri și de azi

THOMAS – Episcop romano- TIMAR, Ion – Fiul lui catolic de Cenad în perioada 1379- Timar senior. A preluat activitatea 1380. și conducerea Soc. „Semința” de la Cenad. A continuat acțiunea de THOMAS, de Telegd – selecție a plantelor de la tatăl său, Episcop romano-catolic de Cenad obținând rezultate remarcabile. în perioada 1350-1358. TIMOFTESCU, Grigorie – TIBERIU, de Ilia – Dascăl Șef vamal. la Cenad în anul 1517. TÎRZIU – Medic. TILLSCHNEIDER. I. – Medic veterinar (1944). TÎRZIU, Dorin – Inginer agronom. TIMAR (senior) – În 1908 a întemeiat o stațiune de selecție la TÎRZIU, Vasile – Inginer Belinț, în Banat, lângă Lugoj. După agronom. Primul Război Mondial și-a mutat Stațiunea la Cenad, făcând contract TOCONIȚĂ, Gheorghe – personal cu contesa Mileva de Erou, mort în Primul Război Mon- San-Marco-Nacu; Ca urmare a dial (1914-1918). expropierii și din nevoia de a se mări activitatea și a se dispune de TODICI, Emilia – Profesor. capital, contractul a fost trecut pe Soc. „Semința”, de la Cenad, la TODICI, Ivan care contesa a devenit acționară, (ТОДИЋ, Иван) – Erou, iar Timar, acționar și selecționist, mort în Primul Război Mondial angajat cu contract (cu plată fixă și (1914-1918). tantieme1). A decedat în iunie 1923.

1 Sumă de bani încasată de TODICI, Ivan membrii unui consiliu de administrație (ТОДИЋ, Иван) – Soldat în sau de funcționari superiori ai unei cadrul Regimentului 10 Infanterie societăți comerciale (din beneficiul (într-un alt document, Dorobanți), net al acesteia) pentru participarea la contingentul 1942, a dispărut în conducerea ei. 2 Comision procentual luptele de la Cotul Donului la 23 acordat mijlocitorilor de afaceri. 3 Onorariu acordat (în trecut) unui autor încasările obținute la reprezentarea dramatic sub forma unei cote din pieselor sale (n.n., DEX on-line). 219 Dușan Baiski noiembrie 1942. Căsătorit cu Todici TOMICI, Milan Iovanca. Pe monumentul comun (ТОМИЋ, Милан) – Profesor. eroilor din Cenad apare cu numele de Todici Iovan. TOMICI, Vichentie (ТОМИЋ, Викентије) – TODOR – Negustor (1689). În 1873 a fost ales de comunitatea ortodoxă sârbă din Cenad pentru a TOMA, de Becicherec – participa ca delegat la procesul de Absolvent al școlii din Cenad. În despărțire religioasă de românii anul 1411 este student la Viena. ortodocși din Cenad.

TOMA, de Chama – Ab- TOMIN, Nevenca (căsă- solvent al școlii din Cenad. În anul torită POPIAN) 1506 este student la Cracovia. (ТОМИН, Невенка, удата ПОПЈАН) – S-a născut la Kikinda TOMA, de Lipova – Ab- (Serbia) în 1903. Și-a finalizat solvent al școlii din Cenad. În anul studiile la Timișoara, în 1926, 1500 este student la Viena. susținându-și examenele în limba română. A activat ca învățătoare la TOMA, de Lipova – Dascăl Cenad, în anul școlar 1938/1939. la Cenad în anul 1516. TORNYA, de Cenad – TOMA, de Timișoara – Ab- Nobil de origine română. solvent al școlii din Cenad. În anul 1428 este student la Viena. TOȘICI, Iovan (ТОШИЋ, Јован) – S-a năs- TOMA, de Timișoara – Ab- cut la Sânpetru Mare. A activat la solvent al școlii din Cenad. În anul Cenad ca învățător în perioada 1494 este student la Cracovia. 1952-1960.

TOMA, de Tivantelek – Ab- TOȘICI, Milan solvent al școlii din Cenad. În anul (ТОШИЋ, Милан) – S-a 1423 este student la Viena. născut la Cenad în anul 1934. Aici a terminat școala elementară, TOMI, Gheorghe – Mecanic, apoi gimnaziul la Timișoara. Va proprietar de tractor și de batoză absolvi Școala Pedagogică (în limba (1939, 1945). Nr. de casă 285. sârbă) din același oraș în 1952. Va

220 Cenăzeni de ieri și de azi urma apoi Facultatea de Istorie – Erou, mort în Primul Război din cadrul Universității „Babeș- Mondial (1914-1918). Bolyai” din Cluj. Spre sfârșitul anilor ’50 și începutul anilor ’70 TRIFUNOV, Nicolae va activa ca redactor la publicația în (ТРИФУНОВ, Никола) – limba sârbă „Pravda”, cu articole Brigadier silvic (1939). pe teme de învățământ. Va activa apoi ca profesor de istorie și ca TRIFUNSCHI, Milivoi inspector de specialitate în cadrul (ТРИФУНСКИ, Миливој) Inspectoratului Județean Școlar – S-a născut la Sânpetru Mare la Timiș. Doctoratul și l-a susținut data de 28 mai 1934. A activat ca tot la universitatea clujeană, cu un învățător la Cenad în perioada studiu monografic al Cenadului. 1952-1955.

TOȘICI, Ștefan TRIPȘA, Nicolae – Turtar (ТОШИЋ, Стефан) – In- (1942). valid din cel de-al Doilea Război Mondial. Căsătorit, cu un copil. TRIPȘA, Ștefan – Fiul lui Învățător. Ales în comitetul de Mihai și Maria, soldat, contingentul acțiune al I.O.V.R. la 4 august 1946, 1924, mort în accident de război. A în calitate de membru. fost căsătorit cu Blaj Iuliana, cu care a avut un copil. Numele său nu apare TOTIA, Lena – Comerciant, pe monumentul comun al eroilor Cenadul Mare (1924-1925). din Cenad. Potrivit procesului- verbal din 28 mai 1945 al Biroului TÖTÖSSY, Ferdinand – I.O.V.R. Cenad, Ștefan Tripșa a S-a născut la Sânnicolau Mare în decedat în urma rănilor primite în anul 1835. A profesat ca notar. A timpul luptelor de la Cenad, din decedat la Cenad, la 13 mai 1888. 4-8 octombrie 1944: „...inamicul a aruncat asupra adăpostului o TRANDAFIR, Mădălina grenadă, care, făcând explozie, – Profesoară de limba engleză la a rănit grav pe decedat, iar după Școala Gimnazială din Cenad în izgonirea inamicului, a fost internat anul școlar 2019/2020. în Spitalul de Stat din Sânnicolau Mare, unde în ziua de 13 octombrie TRIFUNOV, Milutin 1944 a decedat din cauza plăgilor (ТРИФУНОВ, Милутин) provocate din cauza mijloacelor

221 Dușan Baiski de luptă, fără vina sa, stând în tot timpul luptelor în adăpost.”

TRIVUNSCHI, Danița (că- sătorită NICOLIN) (ТРИВУНСКИ, Даница, удата НИКОЛИН) – A văzut lumina zilei la Sânpetru Mare, la 15 ianuarie 1937, ca fiică a lui Pera și Milița. Și-a finalizat studiile în 1955. A activat ca învățătoare la Cenad în perioada 1955-1960.

TUDOR, Carmen – Învă- țătoare la Școala Gimnazială din Cenad în anul școlar 2019/2020.

TURCEA, Ștefan – Con- silier în cadrul Consiliului Local Cenad în legislatura 2012-2016.

TÜSCHER, Iuliana (căsă- torită PUTNOKY) – S-a născut la Tomnatic. A fost învățătoare la Cenad.

TUSSER, Ioan – (În alte documente: Tűszer, Tuscher, Tusser, maghiar), născut la 29 iunie 1909, fiul lui Ioan și Susana, de profesie calfă de hornar, soldat în cadrul Regimentului 92 Infanterie, contingentul 1931, mort pe câmpul de luptă la 26 iunie 1942, la Sevastopol. Pe monumentul comun al eroilor din Cenad apare cu numele de Tusser.

222 Cenăzeni de ieri și de azi

ȚVETCOV, Miladin (ЦВЕТКОВ, Миладин) – Primar. Ț ȚVETKOV, Mirko (ЦВЕТКОВ, Мирко) – A ȚVEICI, Glișa văzut lumina zilei la Cenad, în (ЦВЕЈИЋ, Глиша) – Fiul 1886. În localitatea natală va urma Lui Vlada și Maria, soldat la Batalionul 13 Vânători de Munte, contingentul 1944, a dispărut pe front la 24 august 1944, în luptele de la Târgu Neamț. Numele său nu se află pe monumentul comun al eoilor cenăzeni.

ȚVETCOV, Andria (ВЕТКОВ, Андрија) – Erou, mort în Primul Război Mondial (1914-1918).

ȚVETCOV, Jivco (ЦВЕТКОВ, Живко) – Erou, mort în Primul Război Mondial (1914-1918).

ȚVETCOV, Jivco (ЦВЕТКОВ, Живко) – ȚVETKOV Mirko A văzut lumina zilei la Cenad, pe data de 3 noiembrie 1925. De cursurile școlii elementare, iar după profesie, agricultor. A fost arestat absolvire își va continua studiile de Securitate la 14 august 1949, la Kupinovo și Zemun (astăzi în în baza mandatului nr. 122/97306, Serbia), dar fără a le finaliza. Atras fiind învinuit a fi membru al unei de profesia de ziarist, va colabora organizații subversive titoiste. A cu articole în publicații din Belgrad, fost eliberat din lipsă de probe. A Novi Sad și Zagreb. Va lua parte decedat pe 25 decembrie 1986. la Primul Război Mondial. Se va 223 Dușan Baiski retrage împreună cu armata sârbă pe insula Corfu, de unde va fi trimis la Biroul de presă din orașul elvețian Geneva. După terminarea conflagrației se va stabili la Belgrad, unde va lucra ca redactor la „Novi list” și „Pokret” și va edita revista „Raška”. Tot la Belgrad va publica volumul „Bezimeni. Naše muke” („Cei fără de nume. Chinurile noastre”), cu texte satirice înso- țite de caricaturi. Pentru cele trei numere din „Raška”, în care a publicat studii despre arta me- dievală sârbă, va fi distins cu Diploma de Onoare la Expoziția de Artă Aplicativă de la Paris, din anul 1937. Bun cunoscător al limbii germane, va traduce din această limbă zece culegeri de basme, inclusiv românești.

224 Cenăzeni de ieri și de azi

Între 1957 și 1970 a activat ca învățătoare la Carașova, apoi, în anii 1970-1971, ca educatoare la Cenad. Între 1971 și 1980, va U fi învățătoare la Sânnicolau Mare. Va profesa în continuare în calitate UDOVIȚA, Elena (căsă- de învățătoare, dar la Cenad, între torită PAVLOVICI) – S-a născut anii 1980-1990, după care va ieși la 26 decembrie 1938, la Carașevo, la pensie. jud. Caraș-Severin, fiind fiica lui În perioada în care a activat Ivan și Maria Udovița. În perioada la Sânnicolau Mare, a făcut parte din corul „Doina”. De asemenea, s-a implicat în activitatea artistică a tamburașilor din localitate, alături de care a evoluat ca solistă vocală. Iar la Cenad, în cadrul comunității sârbe locale, s-a implicat în acti- vitățile cultural-artistice, ca so- listă vocală, coristă, dar și în calitate de îndrumătoare a echipei de teatru. A fost căsătorită cu învă- țătorul Zlata Pavlovici din Cenad, cu care a avut doi fii: Dragoslav și Slaven.

UDRESCU, Cosmin – Con- silier în cadrul Consiliului Local Cenad în legislatura 2008-2012. UDOVIȚA Elena UGLEȘIN, Iezda (УГЉЕШИН, Језда) – Pro- 1946-1953 a urmat cursurile școlii prietar de tractor (1945). elementare din localitatea natală, apoi, între 1953-1957, cele ale UGLEȘIN, Jivco Gimnaziului Pedagogic Sârb din (УГЉЕШИН, Живко) Timișoara. – (În unele documente, Uglișin),

225 Dușan Baiski fiul lui Ugleșin Velimir și Cotoraci (UNCEAN, Gheorghe) Emilia (Milița), calfă de frizer, (УНЧАНСКИ, Ђура) soldat în cadrul unei unități de – Erou, mort în Primul Război instrucție Cavalerie, contingentul Mondial (1914-1918). 1934, a dispărut de pe câmpul de luptă la 5 februarie 1943, la UNCIANSCHI, Isa Stalingrad. A lăsat în urmă o vă- (УНЧАНСКИ, Иса) – Vo- duvă, Cojerean Maria, și pe fiul luntar sârb, erou, mort în Primul Aurel. Război Mondial (1914-1918).

UGLEȘIN, Vladimir UNCIANSCHI, Jivco (УГЉЕШИН, Владимир) (УНЧАНСКИ, Живко) – – S-a născut la Cenad, pe 9 februarie A activat la Cenad, în calitate de 1928, unde a și avut domiciliu cadru didactic, în perioada 1967- permanent. Student. Tribunalul 1970. Militar Timișoara l-a condamnat, prin hotărârea nr. 301/1953, la cinci UNCIANSCHI, Liubomir ani de închisoare corecțională, în (УНЧАНСКИ, Љубомир) baza art. 327/3 din Codul Penal și – S-a născut la Beba Veche, însă 304; 463 din Codul jurisdicțional printr-o împrejurare familială este militar. A început executarea pe- imediat adus la Cenad. Urmează în depsei la 20 octombrie 1951. Eli- sat cursurile școlii primare în limba berat probabil, ca și ceilalți deținuți sârbă, apoi încă două clase în limba politici, până în 1956. germană. Își continuă studiile gim- ULAMA – Pașă al Imperiului naziale la Sânnicolau Mare, apoi Otoman. La 25 septembrie 1551, va la Liceul „C. D. Loga” din Timi- prelua comanda cetății Cenadului șoara. Studiile superioare și le face de la Petru Nagy, până atunci la Facultatea de Științe din Cluj castelan al acesteia. (mutată în perioada 1943-1945, la Timișoara), pe urmă la Facultatea de UNCIANSCHI, Dușan Agricultură – Secția hidroameliorații (УНЧАНСКИ, Душан) – din Belgrad, pe care o absolvă Voluntar sârb, erou, mort în Primul eminent în 1949. Se întoarce în țară Război Mondial (1914-1918). în 1950, însă încă de la graniță este arestat și acuzat de spionaj, fiind dus UNCIANSCHI, Giura la București, la Securitate.

226 Cenăzeni de ieri și de azi

specialitate, care au fost foarte bine cotate, este demis pur și simplu fiindcă nu era membru de partid. Vreme de doi ani, va activa în paralel la I.A.S. Arad și Trustul I.A.S. din Lovrin. O remaniere în agricultură îl aduce ca cercetător la Institutul de Cercetări Agricole Arad, în cadrul laboratorului din Lovrin, unde va realiza o premieră națională: irigarea prin conducte subterane sub presiune a 20 ha de teren agricol. Ulterior, se va stabili la Timișoara și va activa în cadrul Institutului Politehnic, însă în 1971 va reveni UNCIANSCHI Liubomir la Lovrin. În 1978, Academia de Științe Agricole din România îi va Eliberat și reîntors la Cenad, acorda titlul de doctor, fiind primul va trăi alături de familie calvarul titlu de doctor în științe agricole numit deportarea în Bărăgan, în acordat cuiva în Banat. iunie 1951. Acolo este pus să-și dovedească loialitatea față de țară. UNCIANSCHI, Milan În urma unor studii și inovații, (УНЧАНСКИ, Милан) reușește să introducă irigarea, în – Erou, mort în Primul Război incinta îndiguită Brăila-Dunăre- Mondial (1914-1918). Siret, a 300 ha de teren agricol. Este angajat ca cercetător UNCIANSCHI, Milan la prima stațiune experimentală (УНЧАНСКИ, Милан) – din țară, de la Chițcani. În 1956, i Proprietar de tractor (1939). se permite să locuiască în stațiune alături de familie. Acolo i s-au UNCIANSCHI, Milița născut cei doi copii, Vidița și Milan. (УНЧАНСКИ, Милица) – În 1962, în calitate de Economist. cercetător științific, se mută la Stațiunea experimentală din Lovrin. UNCIANSCHI, Milivoie Cu toate că participă cu lucrări la (УНЧАНСКИ, Миливоје) două reuniuni internaționale de – Voluntar sârb, erou, mort în 227 Dușan Baiski

Primul Război Mondial (1914- 1918).

UNCIANSCHI, Miloia (УНЧАНСКИ, Милоја) – Medic.

UNCIANSCHI, Sava (УНЧАНСКИ, Сава) – Proprietar de tractor (1945).

UNCIANSCHI, Zorana (УНЧАНСКИ, Зорана) – Născută pe 11 martie 1933. Casnică, necăsătorită. Stare socială: cu părinți chiaburi (avere de 40 de hectare de pământ). Arestată pe baza mandatului nr. 396/1951, emis de Parchetul Militar Cluj, pentru trecerea frauduloasă a frontierei din România în Ungaria. A fost condamnată la patru ani de închisoare corecțională prin Hotărârea Tribunalului Militar Ti- mișoara nr. 646/1951. Și-a ispășit pedeapsa în perioada 22 mai 1951 până la 17 martie 1954.

UNTERREINER, Josef – Ca- dru didactic în perioada 1870-1901.

228 Cenăzeni de ieri și de azi

Local Cenad în legislatura 2004- 2008.

VĂCARIU, Lazar – Inva- V lid din cel de-al Doilea Război Mondial. Născut la 12 august 1908, la Cenadul Mare, fiul lui VAIDOVICI, Mihai – Con- Gheorghe și Elena, muncitor silier în cadrul Consiliului Local agricol, soldat la Regimentul 33 Cenad în legislaturile: 2008-2012, Dorobanți, contingentul 1931, rănit 2012-2016 și 2016-2020. pe câmpul de luptă pe 24 februarie 1944, pe Frontul de Est. Gradul de VALCANU, Petru – Preot invaliditate 80% – lipsa coapsei român în Cenadul Sârbesc în 1878. drepte. Căsătorit cu Văcariu Vic- toria. Tatăl a doi copii. Brevet de VANCU, Gheorghe – Con- cârciumă. silier în cadrul Consiliului Local Cenad în legislatura 2000-2004. VĂLEAN, PETRU – În perioada 1894-1897 a predat cursuri VARGA, Pavel – Erou, mort la școala confesională greco-ca- în cel de-al Doilea Război Mondial tolică din Cenad. A slujit ca preot (1940-1945). greco-catolic în aceeași localitate, între anii 1876-1899. A decedat la VARGYAS de MARAZ, 7 aprilie 1899, ca paroh la Cenad. Toma – Pe la 1450, este propozitul capitlului din Cenad și capelan VĂTĂMAN, Mariana – al lui Iancu de Hunedoara, apoi Educatoare la Grădinița din Cenad al fiului acestuia, Matia Corvin. în anul școlar 2019/2020. La 31 septembrie 1458 primește indulgențe din partea lui Papa VELCIOV, Petru – Doctor, Pius al II-lea. medic de familie (2020). Consilier în cadrul Consiliului Local Cenad VAZUL, Radu – Dascăl în în legislatura: 2000-2004. Cenadul Sârbesc în 1878. VELCIOV, Rozalia – Învă- VĂCAR, Nicolae Cornel țătoare la Școala Gimnazială din – Consilier în cadrul Consiliului Cenad în anul școlar 2019/2020.

229 Dușan Baiski

2004 a deținut funcția de director- adjunct. Aici a activat până în 2010, la pensionare. Pentru cunoașterea țării a organizat numeroase excursii la care au participat și părinții elevilor, dar și tabere la munte și la mare. Împreună cu echipajul școlii a participat prin anii 1975-1977 la acțiunea națională de marcare a traseelor turistice în Munții Poiana Ruscăi. În 2008, a luat parte cu echipajul din Sânnicolau Mare la un concurs de istorie locală, inițiat prin proiectul transfrontalier româno-sârb „PromiREG”, care s-a VELCSOV Gheorghe finalizat cu o excursie în România și Serbia. În perioada anilor 1996-2000 VELCSOV, Gheorghe – a activat în calitate de consilier în A văzut lumina zilei la data de 27 cadrul Consiliului Orășenesc Sân- mai 1946, în Colonia Bulgară, jud. nicolau Mare. Timiș. Tatăl său, Velcsov Rafael, a A fost căsătorit cu Margareta fost tehnician agricol la Fabrica de Pall, cu care a avut doi copii: Diana Cânepă din Sânnicolau Mare, iar (n. 1972) și Gheorghe (n. 1974). mama, Velcsov Ana Maria, casnică. Pentru activitatea îndelungată În 1965 a absolvit Facultatea de în formarea și educarea tinerei Fizică și Chimie din cadrul Institutului generații, Federația Sindicatelor Pedagogic din Timișoara. „Spiru Haret” i-a acordat o Primul său loc de muncă a diplomă. fost la Școala Generală Cenad, unde A mai fost distins cu: 2009 a activat până în 1991. Aici a avut – diplomă din partea Fundației diverse funcții, de la profesor și „Diaspora” pentru activitatea din director-adjunct și până la director. perioada 2004-2006, în cadrul unui A predat apoi la Școala proiect finanțat de Uniunea Euro- Generală cu clasele I-VIII din Sân- peană prin Programul Phare-CBC; nicolau Mare ca profesor, apoi din 2009 – diplomă de la Fundația

230 Cenăzeni de ieri și de azi

„Integratio” din Timișoara; 2010 măvara anului 2011. – diplomă de merit din partea Inspectoratului Școlar Județean Timiș VIDU KOROM, Ilonka pentru susținerea și promovarea – Născută la Cenad. Preotul romano- învățământului timișean. catolic Peтtla învățând-o să cânte la S-a stins din viață în anul 2018. acordeon, i-a descoperit talentul pentru muzică. Ambiția părinților ei a fost să VIDAC, Miroslav devină ceva în lume, să trăiască mai (ВИДАК, Мирослав) – bine ca ei, astfel că și-a părăsit satul Născut în Cenad, a plecat din natal, a studiat și a devenit profesoară fragedă pruncie la Sâmpetru- de muzică, profesând la Liceul de Mare, unde a început primele Muzică „Ion Vidu“ din Timișoara. Are „şuturi”, la porţile fotbalului, scria două fete, Noemi și Timeea, ambele despre el un alt cenăzean fotbalist, moștenindu-i talentul muzical. Gheorghe Anuichi. La Timişoara şi-a început ucenicia fotbalistică, VINCĂU, Radu-Eugen – Con- însă adevărata meserie a practicat-o silier în cadrul Consiliului Local la formaţia divizionară U.T.A. din Cenad în legislaturile: 2012-2016 Arad. Eroul meciurilor cu „Vitoria” și 2016-2020. Setubal şi Tottenham, când a dus echipa U.T.A. în Cupa U.E.F.A., a apărat poarta echipei chiar când avea piatră la rinichi. Cariera şi-a continuat-o la „F.C. Bihor“ Oradea, unde a terminat Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport. După „agăţarea ghetelor în cui” a profesat meseria de antrenor la echipe din primele ligii fotbalistice din ţară. A fost selecţionat în repre- zentative B ale României, unde a jucat trei meciuri. După Irina Kühn, campioană mondială la handbal, Miroslav Vidac a fost cel mai mare „produs“ sportiv al Cenadului. S-a stins din viață în pri- VINCĂU Radu-Eugen

231 Dușan Baiski

La terminarea liceului, în VINGAN, Antonie – Primar. anul 1966, a dat admiterea și a intrat cu medie foarte mare la Facultatea VINGAN, Dorin – A văzut de Construcții din Timișoara, secția lumina zilei la 15 mai 1948, la Cenad, Construcții Hidrotehnice, pe care a într-o familie de țărani înstăriți, absolvit-o în anul 1971. În același an a fost repartizat la Facultatea de Construcții din Cluj-Napoca, unde a început activitatea la data de 1 septembrie, în calitate de asistent universitar în cadrul catedrei de Mecanică a construcțiilor. În anul 1976 s-a căsătorit cu Monica, inginer arhitect, cu care a avut trei copii: Alina, Călin și Radu, de la care a primit patru nepoți, de care a fost foarte mândru. A fost foarte preocupat de educația lor, cei trei copii ai săi fiind bucuria vieții lui. În anul 1978, a ocupat prin concurs postul de şef de lucrări, iar în 1988 a obţinut titlul de doctor inginer, în urma susţinerii tezei de doctorat „Contribuţii la VINGAN Dorin optimizarea reţelelor de distribuţie a apei”, la Institutul Politehnic mama Florica și tatăl Livius. „Traian Vuia” din Timişoara. A avut o copilărie fără griji În anul 2000, prin concurs, a ocupat postul de conferenţiar până în noaptea de 18/19 iunie universitar. În cadrul activităţii de 1951, când familia a fost deportată cercetare a publicat, în calitate de în Bărăgan. Au revenit în Cenad în prim autor sau coautor, un număr anul 1956 și el a urmat cursurile de 26 lucrări ştiinţifice susţinute în școlii primare din clasa a doua până cadrul conferinţelor naţionale ori în anul 1962, când a dat admiterea publicate în reviste naţionale de la Liceul Sânnicolaul Mare, secția specialitate. reală. Atât în școală primară, cât și Menţionăm câteva dintre acestea: la liceu a fost un elev eminent. – Vingan D., Botoș M.L.

232 Cenăzeni de ieri și de azi

„Methods of optimizing the mai multe lucrări ca suport al water supply network extension”, disciplinelor pe care le-a susţinut: Timişoara 2008; – Curs de construcţii edilitare – Vingan D., Nuţiu C. „Some şi căi de comunicaţii (colectiv), aspects regarding monitoring of the tipărit la I.P.C.; time behavior of the Colibiţa dam, – Îndrumător de lucrări de Bistriţa-Năsăud country, between Hidraulică teoretică şi aplicată 1995-1996”, Cluj-Napoca 2009; (colectiv), tipărit la I.P.C.; – Nuţiu C., Vingan D. „Con- – Curs de Hidraulică şi siderations upon assembling and Construcţii Hidroedilitare pentru using the measurement and control anul II C.E. (colectiv), accesibil instruments at the dam în Colibiţa, studenţilor pe site UTC-N; Bistriţa-Năsăud country, between – Hidraulică: lucrări de 1995-1996”, Cluj-Napoca 2009; laborator (colectiv), accesibil stu- – Nuţiu C., Vingan D. denţilor pe site UTC-N. „Analysis and interpretation of În cadrul activităţii desfă- the measurements done at the şurate la cursul de MASTERAT, Colibiţa dam within the program intitulat Managementul Resurselor monitoring the time behavior of de Apă, a condus activitatea ela- the objective”, 2009; borării unui număr de aproximativ – Botoș M.L., Vingan D.: 50 de lucrări de disertaţie. „Study on slope stability for small În anul 2000 a întocmit do- dams with non permanent lakes”, cumentaţia privind aprobarea de către 2014. Ministerul Educației Naționale a A participat, de asemenea, cursului de masterat „Managementul la elaborarea mai multor proiecte Resurselor de Apă”. de execuţie (25) sub egida Uni- În acelaşi an a primit apro- versităţii Tehnice şi la contracte de barea organizării acestui curs cu cercetare (15) sub acelaşi regim de începere din anul universitar 2000- contractare. 2001. Ca şi coordonator al cursului Menţionăm câteva din con- de MASTERAT şi-a desfăşurat tractele de cercetare la care a activitatea până în anul 2012. În participat ca membru în colectiv 2012 a fost selectat să întocmească și anume: urmărirea comportării un raport de expertiză tehnică în timp a barajelor: Călineşti Oaş, extrajudiciară la Tribunalul Cluj- jud. Satu Mare, Vîrşolt, jud. Sălaj, Napoca. Gilău, jud. Cluj, Colibiţa, jud. A fost membru în organizația Bistriţa-Năsăud. profesională Asociaţia Română a Pe parcursul desfăşurării Apei. Din anul 2010 a participat activităţii didactice a elaborat cu un colectiv din cadrul UTC-N

233 Dușan Baiski la elaborarea Planului de urbanism Cenadul Mare (1924-1925). general pentru oraşul Cluj-Napoca. A coordonat, în calitate de şef VINGAN, Nicolae – Erou, de proiect de specialitate, elaborarea mort în Primul Război Mondial documentaţiei la toate tipurile (1914-1918). de reţele utilitare legate de PUG, implicându-se direct la elaborarea documentaţiei legată de reţele hi- VINGAN, Petru – Primarul droedilitare, respectiv de bazinul comunei Cenadul Mare (1942). hidrografic din perimetrul oraşului. În anul 2013 a participat, în calitate VINGAN, Teodor – În 1873 de membru, la lucrările comisiei a fost ales de comunitatea ortodoxă de recepţie la terminarea lucrărilor română din Cenad pentru a participa de construcţie – Amenajarea hidro- ca delegat la procesul de despărțire energetică Drăgan. religioasă de sârbii ortodocși din Pe parcursul lui 2014 și 2015, Cenad. alături de colectiv, a participat la elaborarea documentaţiei privind VINȚAN, Gheorghe – Erou, acreditarea specialităţii Amenajări și construcţii hidrotehnice și, de mort în Primul Război Mondial asemenea, la întocmirea documen- (1914-1918). taţiei pentru înfiinţarea unui curs de masterat privind specializarea VINȚAN, Ioan – Erou, mort ACH. în Primul Război Mondial (1914- A decedat în 11 octombrie 1918). 2017, păstrându-și până în ultimele momente demnitatea. VINȚAN, Iovan – Erou, mort în Primul Război Mondial VINGAN, Dumitru – Năs- (1914-1918). cut pe 21 martie 1920, la Cenadul Mare, fiul lui Vingan Ioan și Perian Elena, muncitor agricol, VIRGILOV, Giurgevca Zlatița soldat în cadrul Regimentului (ВИРЂИЛОВ, Ђурђевка 94 Infanterie, contingentul 1942, Златица) – A fost învățătoare la dispărut pe Frontul de Est la 23 Cenad. august 1944. Numele său nu se află pe monumentul comun al eroilor VIROZAV, Anton – Me- cenăzeni. seriaș în Cenadul Sârbesc în 1890.

VINGAN, Mihai – Primar, VIROZAV, Josef – Meseriaș

234 Cenăzeni de ieri și de azi

în Cenadul Sârbesc în 1890.

VITTYE, Johann – Preot romano-catolic la Cenad în 1932 și 1951-1956.

VITTYE, Nikolaus – S-a născut la Cenad, în ziua de 10 aprilie 1861, ca fiu al lui Vittye Josef și Wolf Ana. A fost comerciant și po- micultor. A decedat la 28 martie 1940, în localitatea natală.

VITYE, Karl Josef – Fiul lui Nikolaus și Schweininger Elisabeth, s-a născut la Cenad pe data de 10 martie 1898. A activat ca agronom. A decedat tot la Cenad, la VLASCICI Darco 12 aprilie 1969. Cooperativa Agricolă de Producție VIȚELAR, Simona – Profe- până în 1992, când s-a transferat soară de matematică la Școala cu serviciul la Sânnicolau Mare, Gimnazială din Cenad în anul la Banca Comercială Română. Iar școlar 2019/2020. după căsătorie, în 1996, s-a mutat cu domiciliul în același oraș. În 1974, pe VLASCICI, Bogdan când era în clasa a II-a, a început să (ВЛАСЧИЋ, Богдан) – Pro- ia primele ore de muzică de la prof. prietar de tractor (1945). Tomislav Giurici, devenind membru al formației cenăzene de tamburași. VLASCICI, Darco În aceeași perioadă a vieții sale, ia (ВЛАСЧИЋ, Дарко) – și primele ore de acordeon de la S-a născut la Cenad pe 19 august prof. Bernhard. Un ascendent major 1967. În localitatea natală a absolvit asupra sa l-au avut profesoarele cursurile școlii generale. După de muzică Mara Danilov-Cirin și terminarea liceului și a stagiului Vida Danilov, dar și unchiul său, militar, s-a reîntors la Cenad, acti- cunoscutul muzician cenăzean Milan vând în calitate de economist la Luchin. După multă trudă, dar și cu

235 Dușan Baiski pasiune, a devenit „vioara a doua“ VLASCICI, Iovanca în cadrul formației de tamburași (ВЛАСЧИЋ, Јованка) – „Lale sa Moriša”, alături de care a medic. evoluat pe numeroase scene din țară și străinătate. Este foarte mândru VLASCICI, Nicolae de fiica sa, Tania, care i-a moștenit (ВЛАСЧИЋ, Никола) – pasiunea și talentul muzical. Proprietar de tractor (1945).

VLASCICI, Dragoslav VLASCICI, Nova (ВЛАСЧИЋ, Драгослав) – (ВЛАСЧИЋ, Нова) – Pri- Membru al formației de tamburași mar.

VLASCICI, Radа (ВЛАСЧИЋ, Рада) – Năs- cut în august 1958, la Cenad. Aici a absolvit Școala Generală. Liceul l-a terminat la Sânnicolau Mare, apoi a urmat cursurile universitare, fiind repartizat, ca inginer stagiar la Topleț, lângă Băile Herculane. S-a stabilit definitiv în Australia. Pasiunea sa o constituie sculptura.

VLASCICI, Sava (ВЛАСЧИЋ, Сава) – S-a născut la Cenad la 18 septembrie 1946, ca fiu de agricultori. Ab- solvă școala din comună în 1960, apoi, în perioada 1960- VLASCICI Dragoslav 1964, la Timișoara, urmează cursurile liceeale, după obținerea „Lale sa Moriša” din Cenad la 27 bacalaureatului înscriindu-se la Fa- februarie 2020. cultatea de Agronomie din același oraș. După obținerea diplomei, VLASCICI, Gheorghe este repartizat în comuna Voloiac (ВЛАСЧИЋ, Ђорђе) – din județul Mehedinți, unde se și primar căsătorește. În 1993, se reîntoarce

236 Cenăzeni de ieri și de azi

în localitatea natală, ca inginer la ortodoxă sârbă din Cenad pentru a Asociația Agricolă „Morisena”. participa ca delegat la procesul de сConsilier în cadrul Consiliului Local despărțire religioasă de românii Cenad în legislatura 1996-2000. ortodocși din Cenad.

VLASCICI, Savca VLAȘCICI, Veselinca (ВЛАСЧИЋ, Савка) – (ВЛАШЧИЋ, Веселинка) medic. – Educatoare la Grădinița din Cenad în anul școlar 2019/2020. VLASCICI, Vasile (ВЛАСЧИЋ, Василије) – VLAȘCICI, Vlada Proprietar de tractor (1945). (ВЛАШЧИЋ, Влада) – Erou, mort în Primul Război Mondial VLAȘCICI, Milorad (1914-1918). (ВЛАШЧИЋ, Милорад) – Erou, mort în Primul Război VLAȘCICI, Voin Mondial (1914-1918). (ВЛАШЧИЋ, Војин) – Soldat la Compania 7 Sanitară, a VLAȘCICI, Nicolae decedat pe front la 21 decembrie (ВЛАШЧИЋ, Никола) 1942, la Spitalul de Campanie C.R. – Născut la 3 noiembrie 1907, la nr. 5. Căsătorit cu Vlașcici Darinca, Cenadul Mare, fiul lui Vlașcici cu care a avut doi copii. Numele său Liuba și Ostoin Jifca, agricultor nu se află pe monumentul comun al proprietar, soldat la Regimentul eroilor cenăzeni. 35 Infanterie, contingentul 1929, dispărut pe câmpul de luptă la 23 VOLF, Anton – Meseriaș august 1944 (în alt document în din Cenadul Sârbesc în anul 1878. 1945), pe Frontul de Est, în luptele de la Purcari. A fost căsătorit cu VÖRÖS, Josef – S-a născut Vucosava Petrov din Gelu, cu care pe 8 aprilie 1857, la Beșenova Veche a avut doi copii. Numele său nu (astăzi, Dudeștii Vechi). A profesat se află pe monumentul comun al în calitate de notar. A decedat la eroilor cenăzeni. Cenad, pe data de 24 mai 1918.

VLAȘCICI, Șteva VÖRÖS, Maria – Impiegată (ВЛАШЧИЋ, Штева) – la Primăria comunei Cenadul Vechi În 1873 a fost ales de comunitatea în 1932.

237 Dușan Baiski

VUČIĆ, Manojlo Învățător la Cenad în anul școlar (ВУЧИЋ, Манојло) – Ste- 1935/1936. gar în cadrul Regimentului Mureșan de Graniță. VULPE, Nicolae – Învățător la școala confesională greco-catoli- VUICICI, Milici că în 1868. (ВУЈИЧИЋ, Милић) – În 1873 a fost ales de comunitatea ortodoxă sârbă din Cenad pentru a participa ca delegat la procesul de despărțire religioasă de românii ortodocși din Cenad.

VUICICI, Pera (ВУЈИЧИЋ, Пера) – În 1873 a fost ales de comunitatea ortodoxă sârbă din Cenad pentru a participa ca delegat la procesul de despărțire religioasă de românii ortodocși din Cenad.

VUICIN, Milan (ВУЈИЧИН, Милан) – Primar.

VUICIN, Sava (ВУЈИЧИН, Сава) – Me- seriaș din Cenadul Sârbesc în anul 1878.

VUICIN, Sever (ВУЈИЧИН, Север) – Erou, mort în Primul Război Mondial (1914-1918).

VUKADINOVICI, P. (ВУКАДИНОВИЋ, П.) –

238 Cenăzeni de ieri și de azi

WALTRICH, Margareth – Meseriașă în Cenadul Sârbesc în 1890. W WALTRICH, Peter – Con- silier al comunei Cenadului Sârbesc WAGNER, Anton – Mese- în 1878. riaș din Cenadul Sârbesc în anul 1878. WAMBACH, Anton – Me- seriaș din Cenadul German în 1878. WAILAND, Anton – Măce- lar (1939). Nr. de casă 360. WAMBACH, Anton – Băr- bier, Cenadul Vechi (1924-1925). WALLTRICH, Oetrer – Pri- marul Cenadului German, în 1855. WAMBACH, Nikolaus – Casier la Primăria comunei WALTISCH, Nicolae – Comer- Cenadul Vechi în 1932. ciant, Cenadul Vechi (1924-1925). WAMBACH, Nikolaus – Me- WALTRICH, Anton – Mo- seriaș din Cenadul Sârbesc în anul rar din Cenadul German în 1878. 1878.

WALTRICH, Georg – S-a WAMBACH, Peter – Me- născut la 22 ianuarie 1870. Ucis de seriaș din Cenadul German în 1878. militari sovietici în toamna anului 1944. A fost înmormântat abia pe 8 WAMBACH, Peter – Me- octombrie, după plecarea din Cenad seriaș din Cenadul Sârbesc în anul a trupelor germane și sovietice în 1878. Ungaria. WAMBACH, Peter – Ne- WALTRICH, Ioan – Primar. gustor din Cenadul German în 1878.

WALTRICH, Johann – Me- WAMBACH, Petru – Fiul seriaș din Cenadul German la 1890. lui Anton și Ecaterina, soldat la Divizia 1 Artilerie Călăreață, WALTRICH, Johann – Pri- contingentul 1934, a dispărut pe mar în Cenadul German în 1878. front la 2 februarie 1943, în luptele

239 Dușan Baiski de la Stalingrad. În urma sa au rămas Secția geografie, limba și literatura soția Terezia, născută Rausch, și un germană, din cadrul Universității copil minor, Ida. „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Lucrarea de diplomă a fost „Mono- WAMBACH, Petru – Medic. grafia comunei Curățele” din ju- dețul Bihor. O altă lucrare este WAMBACH, Reinhold – „Funcțiile și zonele funcționale ale S-a născut la Cenad, la data de orașului Timișoara”, care a fost 27 aprilie 1958, fiul lui Peter și prezentată la sesiunea științifică a Ana Wanbach. În perioada 1965- cadrelor didactice, cercetătorilor 1973, a urmat cursurile școlii și studenților din 24-25 octombrie generale din Cenad, iar liceul de 1980. În 1982, i s-a conferit diploma cultură generală, între anii 1973- de merit a Universității „Babeș- 1977, la Sânnicolau Mare. După Bolyai” pentru meritul de a fi șef de promoție pe țară în anul universitar 1981/1982. Între anii 1982-1986, a predat geografia și limba germană la Liceul Industrial din Sânnicolau Mare. Este stabilit în Germania.

WEBER, Ioan – Mecanic, conducător de mașină de treierat și moară (1939).

WEBER, Johann – Morar din Cenadul German în 1878

WEBER, Petru – Tinichigiu în Cenadul Vechi, la 1919.

WEILLINGER, Peter – Meseriaș în Cenadul Sârbesc în 1890. WAMBACH Reinhold WELDINGER, Karol – perioada de studii 1982-1986, Morar din Cenadul German în 1878. devine licențiat al Facultății de Biologie, Geografie, Geologie – WELLINGER, Johann –

240 Cenăzeni de ieri și de azi

Meseriaș din Cenadul German la 1891 a urmat liceul la Timișoara. 1890. În același oraș a studiat teologia în perioada 1891-1895, fiind hiro- WELLINGER, Michael – tonisit la 7 iulie 1895. Între anii Cadru didactic în perioada 1879- 1895 și 1905 a slujit în calitate 1892. de capelan la Ciacova, Buziaș, Cenad și Timișoara. A fost preot WELLINGER, Nikolaus – la Tomnatic între 1930 și 1952, în Meseriaș din Cenadul German la această localitate decedând la 21 1890. august 1952.

WENNER, Franz – Cadru WIROSAV, Anton – Mese- didactic în perioada 1921-1928. riaș din Cenadul Sârbesc în anul 1878. WENNER, Michael Johann – Cadru didactic în perioada 1871- WIROZAV, Anton – Rotar 1875. (1939). Nr. de casă 393.

WERNER, Franz – Învă- WIROZAV, Ioan – Rotar țător în Cenadul Vechi în 1919, după (1939). Nr. de casă 386. intrarea localității sub administrație românească. WITTMANN, Anton – In- valid din cel de-al Doilea Război WERNER, Melchior – Notar. Mondial.

WIENER, Johann – Mese- WITTWER, Miklos – Preot riaș din Cenadul German la 1890. romano-catolic la Cenad în anul 1898. WIENER, Josef – Meseriaș în Cenadul Sârbesc în 1890. WITYE, Anna – Negustoare din Cenadul German în 1878. WIESENBERGER, Moriț – Meseriaș în Cenadul Sârbesc în 1890. WOLFF, Adam – Cadru didactic în perioada 1902-1904. WILLKOMM, Adam – A văzut lumina zilei la Carani la 1 WOLF, Anton – Meseriaș în noiembrie 1871. Între anii 1883- Cenadul Sârbesc în 1890.

241 Dușan Baiski

WOLF, Anton – Ofițer. în perioada 1984-1986, școala „Berthold Brecht” din Nürnberg, WOLF, Emeric – Meseriaș oraș în care, între anii 1986-1990, din Cenadul German la 1890. va absolvi și liceul. Între anii 1990- 1995 va studia la Universitatea de WOLF, Johann – Consilier la Primăria Cenadului German în 1783.

WOLF, Johann – Preot romano-catolic la Cenad în perioada 1881-1882.

WOLF, Johann – Fiul lui Johann și Theresia Jung. S-a născut la Cenad la data de 21 august 1886. De profesie, avocat. A decedat la 9 octombrie 1948, în localitatea natală.

Wolf, Johann – S-a născut la Cenad, la data de 11 martie 1914. Potrivit datelor primite de la WOLF Maria Dietlinde Brunhilde Hinkel, a căzut pe front în cel de-al Doilea Război Mondial, ca soldat român. Numele său nu Biologie din Erlangen – Nürnberg. se află pe monumentul comun al În 1996, își va susține lucrarea eroilor din Cenad. de diploma la Institutul pentru Virologie Clinică și Moleculară. WOLF, Maria Dietlinde Iar în anul 2001 va obține titlul – S-a născut pe 21 mai 1969, de doctor în virologie. Va activa la Sânnicolau Mare. Fiică a lui în acest institut până în 2002, Helmuth și Katharina Wolf. În pe- când va fi trimisă pentru un an la rioada 1975-1983 va urma cursurile un institut de cercetare din S.U.A. Școlii Generale din Cenad. După unde lucrează și acum, în același emigrarea în Germania împreună domeniu. cu părinți, în 1983-1984 va urma școala din Herzogenaurach, iar WOLF, Nikolaus – S-a

242 Cenăzeni de ieri și de azi născut la 12 februarie 1874. Ucis de militari sovietici în toamna anului 1944. A fost înmormântat abia pe 8 octombrie, după plecarea din Cenad a trupelor germane și sovietice în Ungaria.

WOLF, Nikolaus – Membru al comisiei interimare în cadrul Primăriei comunei Cenadul Mare, în 1933.

WOLF, P. Nicolae – Născut în Cenadul Vechi, fiul lui Petru și Ana, sublocotenent în rezervă la Regimentul 17 Infanterie, contingentul 1940, dispărut pe câmpul de luptă. A fost WUNDER Adolf căsătorit cu Iung Ana. Numele său nu e trecut pe monumentul comun al eroilor cenăzeni. WUNDER, Johann (1) – Meseriaș din Cenadul German în WOLF, Petru – Invalid din 1878. cel de-al Doilea Război Mondial. WUNDER, Johann (2) – S-a WUNDER, Adolf – S-a născut la Cenad pe 5 mai 1935, născut la Cenad pe data de 3 fiind fiul lui Johann Wunder și decembrie 1968. În localitatea Barbara Jung. În 1954 absolvă natală a absolvit cursurile școlii Școala Pedagogică Germană din generale. În 1987 devine baca- Timișoara. Își va satisface stagiul laureat al Liceului Industrial militar de trei ani. Între anii 1957- din Sânnicolau Mare. Urmează 1959 a activat ca învățător la Reșița, satisfacerea stagiului militar. În iar în perioada 1960-1980, la Cenad septembrie 1990, emigrează în și Sânnicolau Mare. Pasionat de Germania. Aici va învăța profesia sport, a antrenat echipa de handbal de economist imobiliar. În prezent, a Cenadului. De asemenea, ca ani- este directorul unei companii cu mator cultural, a pregătit ani în șir activitate în domeniul imobiliar. corul școlii cenăzene. Va emigra în

243 Dușan Baiski

WUNDER Johann (2) Germania în 1980. După Revoluția din decembrie 1989, va vizita de mai multe ori localitatea sa natală. A dăruit comunei un set de fotografii aeriene făcute de el însuși, dintr-un avion utilitar. A decedat la 11 aprilie 2020.

244 Cenăzeni de ieri și de azi

pământ. Este arestat de Securitatea regională în baza mandatului de arestare nr. 5781/18 decembrie 1951 și eliberat pe 10 martie Z 1952. Va fi din nou arestat, în baza mandatului nr. 4941/28 august ZAATY, Daja – Cojocar, 1952 pentru uneltire împotriva Cenadul Mare (1924-1925). orânduirii de stat, conform art. 209 din Codul Penal, emis de Parchetul ZAKAN, Gaspar de Szeged Militar Timișoara. Tribunalul Mi- – Dascăl la Cenad în anul 1537, litar Timișoara îl va condamna la prepozit al capitlului. 25 de ani de muncă silnică pentru favorizarea infractorului. ZARICI, Alexandru Va fi eliberat pe 16 iunie (ЗАРИЋ, Александар) – 1956, prin grațiere. Va trece prin Negustor în Cenadul Sârbesc în 1890. închisorile din Timișoara, Jilava, Dej, Cavnic, Alba Iulia, Gherla și ZARICI, Boiana Pitești. (ЗАРИЋ, Бојана) – Pro- fesoаră. ZARICI, Nicola (ЗАРИЋ, Никола) – Erou, ZARICI, Iova mort în Primul Război Mondial (ЗАРИЋ, Јова) – Erou, (1914-1918). mort în Primul Război Mondial (1914-1918). ZARICI, Șteva (ЗАРИЋ, Штева) – În 1873 ZARICI, Laza a fost ales de comunitatea ortodoxă (ЗАРИЋ, Лаза) – Medic sârbă din Cenad pentru a participa veterinar. ca delegat la procesul de despărțire religioasă de românii ortodocși din ZARICI, Marco Cenad. (ЗАРИЋ, Мaрко) – S-a născut în 20 septembrie 1899, la ZARIN, Axentia Cenad, cu domiciliul permanent (ЗАРИН, Аксентија) – Me- la casa cu nr. 402. De profesie, seriaș în Cenadul Sârbesc în 1890. agricultor. Considerat chiabur, pă- rinții având în trecut 10 hectare de ZARUBA, Cyrillus – Preot

245 Dușan Baiski romano-catolic la Cenad în anul trădare. A fost pus pus în libertate la 1858. 18 iunie 1956, în baza Decretului nr. 318/1956. A trecut prin închisorile ZICHICI, Gheorghe – Erou, din Timișoara, Jilava și Pitești. mort în Primul Război Mondial (1914-1918). ZOMBORAȚ, Nova (ЗОМБОРАЦ, Нова) – Erou, ZIMMER, Nicolae – Zidar, mort în Primul Război Mondial antreprenor. La 16 august 1938, (1914-1918). câștigă prin licitație publică dreptul de a face reparația capitală la clă- ZOMBORAȚ, Steva direa Primăriei din Cenadul Mare și (ЗОMБОРАЦ, Стева) de construire a unui șopron pentru – Erou, mort în Primul Răz- rechizitele pompierilor. boi Mondial (1914-1918).

ZIMMER, Nikolaus – Me- ZOMBORAȚ, Svеra seriaș din Cenadul Sârbesc în anul (ЗОМБОРАЦ, Свера) – În 1878. 1873 a fost ales de comunitatea ortodoxă sârbă din Cenad pentru ZIMMER, Peter – Meseriaș a participa ca delegat la procesul în Cenadul Sârbesc în 1890. de despărțire religioasă de românii ortodocși din Cenad. ZINSER Josef – Cadru didactic în perioada 1868-1869. ZOMBORAȚ, Țvetko (ЗОМБОРАЦ, Цветко) – ZOMBORAȚ, Milorad Voluntar sârb, erou, mort în Primul (ЗОМБОРАЦ, Милорад) Război Mondial (1914-1918). S-a născut pe 27 noiembrie 1923, la Cenad. Considerat țăran ZOMBORAȚ, Voin mijlocaș, cu cinci hectare de (ЗОМБОРАЦ, Војин) – Pro- pământ. Domiciliat în București. prietar de tractor (1945). În momentul arestării sale de către Direcția Regională a Securității ZOMBORI, Ladislau – Das- Statului, în baza ordinului nr. căl la Cenad în anul 1357. 5781/1952, pentru uneltire, era funcționar. Este condamnat la 25 de ani de muncă silnică pentru înaltă

246 Cenăzeni de ieri și de azi

Indice de nume

А ANTON, de Becicherec / 13 ANTON, de Timișoara / 13 ACHIMAȘ, Gheorghe / 9 ANTONIUS, OFM / 13 ACHIMAȘ, Uroș / 9 ANUICHI, Gheorghe / 13 ACHIMOV, Ivan / 9 ANUICHI, Ioan / 14 ACHIMOVICI, Sava / 9 ANUICHI, Pavel / 14 ADALBERTUS, de Hangács / 9 ANUȚI, Ioan / 14 ADAMOVICI, Aurelia / 9 ARDELEAN, Vasilie / 14 AHTUM / 10 ARKI, Ioan / 14 ALBERT / 11 ARLETH, Josif / 14 ALBERT / 11 ARSENOV, Nicola / 14 ALBU, Florica / 11 ARSIN, Rada / 14 ALBU, Rista / 12 AUBERMANN, Johann / 15 AMBROSIU, de Cenad / 12 AUBERMANN, Johann / 15 AMBROZI, Petru / 12 AUBERMANN, Johann / 15 AMBROZIU, de Cenad / 12 AUBERMANN, Johann / 15 AMBROZIU, de Timișoara / 12 AUBERMANN, Nikolaus / 15 AMBRUȘ, Alexandru / 12 AUBERMANN, Nikolaus / 15 AMBRUȘ, Lucia / 12 AUBERMANN, Nikolaus / 15 ANNABRING, Anton / 12 AUBERMANN, Nikolaus / 15 ANNABRING, Emeric / 12 AUBERMANN, Nikolaus / 15 ANNABRING, Iosif / 12 AUBERMANN, Petru / 15 ANNABRING, Johann / 12 AUGUSTIN / 15 ANNABRING, Nikolaus / 12 AUGUSTIN, de Cenad / 15 ANDREI, de Chery / 13 AVRAM / 15 ANDREI, de Gyula / 13 ANDREI, de Kovasz / 13 B ANDREI, de Macedonia / 13 ANDREI, de Măcicaș /13 BABA, Dumitru / 16 ANDRES, Johann / 13 BABA, Gheorghe / 16 ANDRON, Simion / 13 BACKHAUS, Josef / 16

247 Dușan Baiski

BAISKI (BAISZKI), Dușan 16 / BENEDICT, de Cenad / 27 BALOG, Magdalena / 20 BENEDICT, de Cenad / 27 BALOG, Ștefan / 20 BENEDICT, de Lipova / 27 BALȘ, Daniel / 20 BENEDICTUS / 27 BALTHASAR, Anton / 20 BERCEANU, Iancu. C. / 27 BALTHASAR, Anton / 20 BERCIU, Gheorghe / 28 BALTHASAR, Anton / 20 BERECZK, de Temerken / 28 BALTHASAR, Emerich / 21 BESTERDUS / 28 BALTHASAR, Emerich / 21 BIEBER, Johann / 28 BALTHASAR, Ioan / 21 BIRINGER, Anton / 28 BALTHASAR, Johann / 21 BIRINGER, Johann / 28 BALTHASAR, Nikolaus / 22 BIRINGER, Mathias / 28 BALTHASAR, Nikolaus / 22 BIRINGER, Nikolaus / 28 BALTHASAR, Peter / 22 BIRINGER, Peter / 29 BALTHASAR, Petru / 22 BIRO, Florica / 29 BALTHASAR, Petru / 22 BLAGA, Alexandru / 29 BALTHASAR, Teresia / 22 BLAGOE, Antonie / 29 BANHIDI, Elek / 22 BLAGOE, Dimitrie / 29 BANHIDY, Ioan / 23 BLAGOE, Ioan / 29 BARA, Erika-Ramona / 23 BLAGOE, Mihai / 29 BARNA, Gheorghe / 23 BLAGOE, Traian / 29 BARNABAS / 23 BLAGOE, Traian / 29 BAROZZI / 23 BLAGOIA / 29 BAȘIU, Ion / 23 BLAJ / 29 BAYER, Franz / 24 BLAJ, Florica / 29 BĂLAN, Florina / 24 BLAJ, Ioan (Giani) / 30 BĂLAN, Gheorghe / 25 BLAJ, Ioan / 30 BĂLAȘA, Irimie / 25 BLAJ, Ioan / 30 BĂRĂNTICI, Lazar / 25 BLAJ, Ioan / 30 BÂRZAC, Ioan / 25 BLASIU, de Cenad / 30 BECHERIU, Ion / 26 BLASIUS / 30 BECK, Eva / 26 BLASIUS, de Cenad / 31 BELICI Arcadie / 26 BLASIUS, Johannes / 31 BELICI, Alexandru / 26 BLAU, Ioan / 31 BELICI, Velinca / 26 BLIDAR, Gheorghe / 31 BELL, Hugo / 26 BLIDAR, Sava / 31 BENE, Tamás / 26 BLIDARIU Gheorghe / 31 BENEDICT / 27 BOCIAT, Tiberiu-Ioan / 31

248 Cenăzeni de ieri și de azi

BOGATAN, Valeriu / 32 BURGER, Anton / 35 BOGEL, Peter / 32 BURGER, Theresia / 35 BOHM, Johann / 32 BUSIOC, Filip / 36 BÖHMER, Johann / 32 BOITA, Paul / 32 C BOJICI, Naum / 32 BOJIN Letiția-Reghina / 32 CAPOTA, Iosif / 37 BOJO (Rasț) / 33 CAPTIVUS, Petrus / 37 BOLCHIȘ, Dimitrie / 33 CAZILĂ, Ioan / 37 BOLDOVICI, Gheorghe / 33 CĂIMAN, Gheorghe / 37 BOLDOVICI, Luminița / 33 CĂLACEA / 37 BOLDOVICI, Vasile / 33 CĂLIN, Laurențiu / 37 BOLOGA, Cristian / 33 CÂMPEAN, Valentina / 39 BORA, Sabin / 33 CERNESCU, Rodica / 39 BORA, Todor / 33 CHANADIN / 39 BORA, Victoria / 33 CHERPENIȘAN, Nevenca / 40 BORAN, Vichentie / 33 CHERPENIȘAN, Vasa / 40 BORNEA, Pavel / 33 CIMPOACĂ, Emanuel / 40 BOROCZY, Ladislau / 33 CIOARĂ, Vasile / 41 BOZIANU, Dimitrie / 33 CIORBĂ / 41 BOZIANU, Gheorghe / 34 CIORDA, Milorad / 41 BRANCOVAN, Cristofor / 34 CIUBOTARU, Andrei / 41 BRANCOVAN, Dragomir / 34 CIURDAR, Mihai / 41 BRENNER, István / 34 CIURDAȘ, Petru / 41 BRICCIUS, alias Bicskei / 34 CIURTE, Alexandru / 41 BUBARNIK, Samuel / 34 CIURTE, Dan-Florin / 41 BUCIUMAN-GAICICI, Ioan CIURTE, Maria / 42 / 34 CLIȘIC, Marioara / 42 BUCOVITS, Emerich / 34 COCIORAN, Teodor / 43 BUCSKO, Ștefan / 34 CODREANU, C. / 43 BUGARIN, Melania / 34 CODREANU, Gheorghe / 43 BUGARSKI, Iașa / 34 COIA / 43 BUGIAN, Dimitrie / 34 COIO / 43 BULCSU, seu Basilius de Lád COLOMAN, de Gyula / 43 / 34 COLOMAN, de Novak / 43 BULUTOV, Mileva / 34 COLOMPAR, Dimitrie / 43 BUNEI, Vasile / 35 COLOMPAR, Filip / 43 BURGER, Adam / 35 COLOMPAR, Ioan / 43

249 Dușan Baiski

COLOMPAR, Marcu / 43 D COLOMPAR, Sava / 43 COLOMPAR, Teodor / 43 DAMA, Hans / 48 COMLOȘAN, Teodor / 43 DAMIAN, Dimitrie / 49 CONSTANTINESCU, Vasile / 43 DAMIAN, Gheorghe / 49 CORDUNEANU, Dorina / 44 DAMIAN, Gheorghe / 49 CORNUT, Gheorghe / 44 DAMIAN, Ioan / 49 CORNUT, Gheorghe / 44 DAMIAN, Ioan / 50 CORNUT, Ioan / 44 DAMIAN, Teodor / 50 COSTA, Gheorghe / 44 DAMIAN, Todor / 50 COȘAN, Mariana / 44 DAMIAN, Vasa / 50 COVACI, Filip / 44 DAMIANOV, Ștefan / 50 COVACI, Gheorghe / 44 DANILOV, Deian / 50 COVACI, Gheorghe / 44 DANILOV, Dușița / 50 COVACI, Meilă / 45 DANILOV, Florea / 51 CRAINIC, Toma / 45 DANILOV, Milan / 51 CRĂCIUN, Atanasie / 45 DANILOV, Vida / 51 CRĂCIUN, Dumitru / 45 DANILOV-CIRIN, Mara / 51 CRĂCIUN, Florica / 45 DANILOV-CIRIN, Suncița / 51 CRĂCIUN, Gheorghe / 45 DAROȚI, Adelina-Emanuela / 52 CRĂCIUN, Ioan / 45 DAVID, de Ujnnep / 52 CRĂCIUN, Ionel / 45 DĂMIAN, Pavel / 52 CRĂCIUN, Mărioara / 45 DĂNILĂ, Pavel / 52 CRĂCIUN, Nicolae / 45 DEACOVITS, Mor / 52 CRĂCIUN, Pavel / 46 DEAKOVICI, Kosta / 52 CRĂCIUN, Simion / 46 DEAN, Vasile / 52 CRĂCIUN, Teodor / 46 DECIOV, Carmen / 52 CRĂCIUN, Vasilie / 46 DECIOV, Ioan / 52 CRISPINUS / 46 DECIU, Victor / 53 CRISTEA, Samuil / 46 DEMIAN, Gheorghe / 53 CRISTOFOR, de Timișoara / 46 DERMLA, Artur Karl / 53 CRIȘAN, Nicolae / 47 DEZIDERIUS / 53 CSAKI, Ioan / 47 DIACOVICI, Petru / 53 CSEKE, Juliu / 47 DICULESCU, N. / 53 CSENDES, Lajos / 47 DINNYÉS, Rozalia / 53 CSONGRADI, N. / 47 DIONISIE / 53 CUCOV, Sebastian / 47 DIONISIE, de Timișoara / 53 CUIBUS, Nicolae / 47 DIȘICI, Alexa / 53

250 Cenăzeni de ieri și de azi

DIȘICI, Bogdan / 53 E DIȘICI, Bogoliub / 53 DIȘICI, Delia / 53 EBERHARD, Johann / 60 DIȘICI, Ilia / 53 EBERHARD, Peter / 60 DIȘICI, Jivco / 54 EBERHARDT, Anton / 60 DIȘICI, Milivoi / 54 EBNER, Alois / 60 DIȘICI, Slavco / 54 EBNER, Francisc / 60 DIȘICI, Stoian / 54 ECSEDI, Margit / 60 DOBROGOZY, Franz / 54 ECSEDI, Maria / 60 DOGOJIE, Gavril / 54 EFTICI, Dușan / 60 DOGOJIE, Ioan / 54 EGIDIU / 60 DOLGA, Mihaela / 55 EGIDIU, de Timișoara / 61 DOLLENZ, Peter / 55 EGRI, Ferdinand / 61 DOMINIC / 55 EHLING, Johann / 61 DOMINIC / 55 EICHBERGER, Josef / 61 DOMINIC de Cenad / 55 EISENKOLB, Aurel / 61 DOMINIC, de Caransebeș / 55 EISENNKOLB, Kaspar / 61 DOMINIC, de Galad / 55 EMERIC / 61 DOMINIC, de Paznad / 55 EMERIC, de Lipova / 61 DOMINICUS, Bebek / 55 EMERIC, de Mákófalva / 61 DORAN, Gheorghe / 55 EMERIC, de Novak / 61 DORAN, Lucian George / 57 EMERIC, de Ohat / 61 DORNBACH, Mathias / 57 EMERIC, de Seleuș / 61 DORNBACH, Peter / 57 EMERIC, de Szeged / 61 DÓZSA, de Marczal / 57 EMERIC, Zakon de Szeged / 61 DRAGOIEVICI, Iovan / 58 ENGELHARDT, Josef / 62 DRAGOIEVICI, Mara / 58 ERDEI, Emeric / 62 DRĂGAN, Ioan / 58 ERDEI, Francisc / 62 DRĂGHICI, Alexandru / 58 ERDEI, Oana / 62 DRONCA, Dorin / 58 ERDEI, Zoran / 63 DROPPA, Andreas / 58 ERDELIAN, Mileva / 63 DUMITRAȘ, Alexandra / 58 EREMIA, Ion / 63 DUMITRU, de Frumușeni / 59 ERLING, Leonhard / 63 DUMITRU, de Timișoara / 59 ESPERSCHUTZ, Emeric / 63 DUSCHAK, Alexandru / 59 DUVĂCER, Anton / 59 F

FALLER, Helmut / 64

251 Dușan Baiski

FARAGO, Iosif / 64 FRANK, Ferdinand / 68 FARCA, Mihai / 64 FRANK, Gerhard / 68 FARKAS, Justin / 64 FRANK, Heinrich / 68 FASSBINDER, Friedrich / 64 FRANK, Hermann / 68 FASSBINDER, Nikolaus / 64 FRANK, Ioan / 69 FASSBINDER, Peter / 64 FRANK, Johann / 69 FASZEL, Gheorghe / 64 FRANK, Johann / 69 FASZEL, Ioan / 64 FRANK, Josef / 69 FAUR, Dumitru / 64 FRANK, Juliana / 69 FAZEKAS, Ioan / 64 FRANK, Nikolaus / 69 FAZEKAS, Petru / 64 FRĂTUȚ, Elisabeta / 69 FEHER, Johann / 65 FRĂTUȚ, Gheorghe / 69 FEKETE, Elek / 65 FREDEL / 69 FERENCZI, Julius / 65 FRITSCH, Gregor / 69 FILIP, de Cenad / 65 FÜLÖP, Pavel / 69 FILIP, de Peciu Nou / 65 FÜRGE, Nicoleta-Florica / 70 FISCHER, Jakob / 65 FUȘTEAC, Ioan / 70 FLONTA, Elena / 65 FLUERAȘ, Gh. Nicolae / 66 G FLUERAȘ, Ioan / 66 FODOR, Francisc / 66 GAL, de Nagybesenyo / 71 FODOR, Francisc / 67 GALETAR, Gheorghe / 71 FODOR, Imre / 67 GALETAR, Ilie / 72 FODOR, Marica / 67 GALETAR, Ioan / 72 FORTNER, Stefan / 67 GALETAR, Traian / 72 FOTCHEN, Emeric / 67 GALETARIU, Gheorghe / 74 FRANCISC, de Besenyo / 67 GALETARIU, Ioan / 74 FRANCISC, de Cenad / 67 GALETARIU, Petru / 74 FRANCISC, de Lipova / 67 GALETIN, Gheorghe / 74 FRANCISC, Slagiana / 67 GALETIN, Milan / 76 FRANCISCUS, de Chahol / 67 GASPAR, de Timișoara / 76 FRANCISCUS, de Ugod / 67 GÂRBICI, Giurița / 76 FRANCK, Anton / 67 GEBHARDUS, seu Galhardus FRANCK, Gheorghe / 67 de Carceribus / 76 FRANCK, Ioan / 67 GEORGE / 76 FRANK, Anton / 67 GERARD, de Cenad / 76 FRANK, Anton / 67 GERARD, de Cenad / 78 FRANK, Anton / 68 GERBL Franz / 78 252 Cenăzeni de ieri și de azi

GERVASIUS / 78 GLAD / 84 GHEORGHE, de Becicherec / 78 GLASZKY, Ioan / 85 GHEORGHE, de Cenad / 78 GLIGORI / 85 GHEORGHE, de Cenad / 78 GLÜKSMANN, Marcu / 85 GHEORGHE, de Cenad / 79 GLÜKSMANN, Simeon / 85 GHEORGHE, de Cenad / 79 GORNIC, Tolomei / 85 GHEORGHE, de Kovasz / 79 GRÄBELDINGER, Adam / 85 GHEORGHE, de Szeged / 79 GRÄBELDINGER, Anton / 85 GHEORGHE, de Timișoara / 79 GRÄBELDINGER, Anton / 85 GHEORGHE, de Timișoara / 79 GRÄBELDINGER, Anton / 85 GHEORGHIADE, Anna / 79 GRÄBELDINGER, Emeric / 85 GHEORGHIADE, Gheorghe / 79 GRÄBELDINGER, Georg / 85 GHERGHEL, Augustin / 79 GRÄBELDINGER, Helma / 85 GHILOD, Nicolae / 79 GRÄBELDINGER, Johann / 85 GHILOT, Petru Anton / 79 GRÄBELDINGER, Johann / 85 GHODOȘOVICI, Vlad / 79 GRÄBELDINGER, Johann / 86 GIESS, Peter / 79 GRÄBELDINGER, Jolan GILOT, Anton / 79 Wilma / 86 GILOT, Anton Nikolaus / 79 GRÄBELDINGER, Maria / 86 GILOT, Brunhilde / 80 GRÄBELDINGER, Peter / 86 GILOT, Ioan / 80 GRBICI, Mita / 86 GILOT, Johann / 80 GREBELDINGER, N. Adam GILOT, Johann / 80 / 86 GILOT, Margit / 80 GRECU, Ristea / 86 GILOT, Mathias / 81 GREGOREVITS, Josef / 86 GIRCH, Anton / 81 GREGORIUS / 86 GIULINCEV, Ilia / 81 GREGORIUS / 86 GIURGIU, Victor / 81 GREGORIUS / 86 GIURICI, Constantin / 81 GREGORIUS / 86 GIURICI, Constantin Costa / 81 GRIFATONG, Jakob / 86 GIURICI, Milan / 81 GRIFFEL, Ludwig / 86 GIURICI, Tomislav / 82 GRIFFEL, Matyas / 87 GIURICIN Carmen / 84 GRIFFEL, Nikolaus / 87 GIURICIN, Luca / 84 GRIFFEL, Peter / 87 GIURICIN, Sava / 84 GRIGORE / 87 GIURICIN, Steva / 84 GRIGORE, de Ohad / 87 GIURICIN, Șovra / 84 GRIGORE, de Szeged / 87 GIURICIN, Vlaico / GRIGORESCU, Nicolae / 87 253 Dușan Baiski

GROSES, Martin / 87 HIDIȘAN, Gheorghe / 96 GROSS, Anton / 87 HILGER, Nikolaus / 96 GROSSMANN, Iosif / 87 HILGER, Rudolf / 96 GROZA, Daniel / 87 HINKEL, Elisabeth / 96 GROZAV, Gheorghe / 88 HINKEL, Johann / 96 GROZAV, Gheorghe / 88 HINKEL, Karol / 96 GROZAV, Meilă / 88 HINKEL, Nikolaus / 96 GROZAV, Pavel / 88 HINKEL, Nikolaus / 96 GROZAV, Pavel / HINKEL, Peter / 96 GROZAV, Petru / 88 HINKEL, Petru / 97 GROZAV, Teodor / 88 HINKEL, Werner / 97 GROZESCU, Cornel / 88 HOGICI, H. / 98 GRUNWALD, Ottilia / 89 HÖLTZ, Jakob / 98 GÜNTHER, Ioan / 89 HONIG, Peter / 98 GÜNTHER, Irina-Paulina / 89 HUFNAGEL, Johann / 98 GUNTZL / 89 HÜGEL, Johann / 98 GYULNYCSEV, Nyoko / 89 HUHN, Franz / 98 GYURANNA, Adalbert / 89 HUHN, Johann / 99 HUHN, Nicolas / 99 H HUHN, Peter / 99 HULLER, Anton / 99 HAAG, Peter / 90 HULLER, Peter / 99 HAAG, Wilhelm / 90 HULLER, Peter / 99 HADNAGI, Radatin (Raț) / 90 HULLER, Petru / 99 HAGICI, Constantin / 90 HUNYAR, Ioan / 99 HALAL, Pavel / 90 HUSCHITT, Pauline / 99 HAMBL, Johann Leonhard / 90 HAMZA / 90 I HARRAR, Nikolaus / 90 HASAN / 90 IACOB / 101 HASEL, Johann / 90 IACOB / 101 HAȚEGAN, Ioan / 90 IANCOV, Arsa / 101 HAUPT, Michael / 95 IANCOV, Milenco / 101 HEBER, Johann / 95 IANCOV, Verița / 101 HENRICH / 95 IERCO (Raț) / 103 HERBEI, Ioan / 95 IFCOVICI, N. / 103 HERCIU, Octavia / 96 IGNEA, Lazăr / 103 HERNJA, Raka / 96 ILCĂU, Nicolae / 103 254 Cenăzeni de ieri și de azi

ILICI, Timotei / 103 IORGA, Gheorghe / 109 ILICICI, Fotie Јarco / 103 IOVAN / 109 ILIEVICI, Pera / 104 IOVANOVICI, Mladen / 109 ILIIN, Vasa / 104 IOVANOVICI, Serghiе / 109 ILIN, Milan / 104 IOVĂNUȚ, Anton / 110 ILIN, Veselin / 107 IOVĂNUȚ, Gheorghe / 110 ILIN, Zariia / 107 IOVĂNUȚ, Meilă / 110 ILISIA, AURICA / 107 IOVĂNUȚ, Minerva / 110 ILISIA, Mihai / 107 IOVĂNUȚ, Teodor / 110 ILIU, Axente / 107 IOVIȚA (Raț) / 110 IOAN / 107 IRIMIE, Ioan / 110 IOAN / 107 ISAC, Anca Amalia / 110 IOAN / 108 ISAC, Gheorghe / 110 IOAN, de Becicherec / 108 ISAC, Ioan / 110 IOAN, de Bonda / 108 ISAC, Lazăr / 110 IOAN, de Cenad / 108 ISAC, Marius / 110 IOAN, de Cenad / 108 ISAC, Milutin / 110 IOAN, de Cenad / 108 ISAC, Traian / 111 IOAN, de Hațeg / 108 ISACOV, Emil / 111 IOAN, de Keresztur / 108 ISACOV, Jivco / 111 IOAN, de Keresztur / 108 ISACOV, Milutin / 111 IOAN, de Kisserjen / 108 ISACOV, Radovan / 111 IOAN, de Kutas / 108 ISACOV, Spasoie / 111 IOAN, de Periam / 108 ISACOV, Stevca / 111 IOAN, de Serjen / 108 ISACOV, Tima / 112 IOAN, de Szeged / 108 ISACOV, Vlada / 112 IOAN, de Szeged / 108 IUHASZ, Iosif / 112 IOAN, de Szeged / 108 IUHASZ, Iosif / 112 IOAN, de Temesköz / 108 IVANOV, Arcadie / 112 IOAN, de Timișoara / 108 IVAȘCU, Gheorghe / 112 IOAN, de Timișoara / 108 IVAȘCU, Ioan / 113 IOAN, de Timișoara / 108 IOAN, de Timișoara / 109 J IOAN, de Timișoara / 109 IOANCA / 109 JACOB, de Piacenza- IOICI, German / 109 Longobardus / 114 IONESCU, Coriolan / 109 JANCO (Raț) / 114 IONESCU, Gheorghe / 109 JAROMISZ, Ernst / 114 255 Dușan Baiski

JECK, Georg / 114 JIVU, Dimitrie / 118 JIAN, Vasile / 114 JIVU, Gavrilă / 118 JIANU, Gavrilă / 114 JIVU, Ioan / 118 JIANU, Ionel / 114 JIVU, Ioan / 118 JIVANCA, Mihail / 114 JIVU, Ioan / 118 JIVANOV, Artenia / 114 JIVU, Traian / 118 JIVANOV, Emilia / 114 JOANNES / 118 JIVANOV, Jivco / 115 JOANNES / 118 JIVANOV, Marinco / 115 JOANNES / 118 JIVANOV, Marinko / 115 JOANNES / 118 JIVANOV, Rada / 115 JOANNES, Barlabási de JIVANOV, Vasa / 115 Héderfája / 118 JIVICI, Angelko / 115 JOANNES, de Bonzagno / 118 JIVICI, Azilca / 115 JOANNES, de Sokol / 118 JIVICI, Borislav / 116 JOANNES, Gervan de Musina JIVICI, Borița / 116 / 118 JIVICI, Draghița / 116 JOJICS, German / 118 JIVICI, Emil / 116 JUNG, Adam / 118 JIVICI, Ielena / 116 JUNG, Alexander Josef / 119 JIVICI, Iovanca / 116 JUNG, Anton / 119 JIVICI, Kosta / 116 JUNG, Anton / 119 JIVICI, Milan / 116 JUNG, Elisabeth / 119 JIVICI, Miriana / 116 JUNG, Geza Peter Johann / 119 JIVICI, Mișa / 116 JUNG, Herbert / 119 JIVICI, Nandor / 116 JUNG, Ioan / 120 JIVICI, Natița / 116 JUNG, Johann / 120 JIVICI, Nestor / 116 JUNG, Johann / 120 JIVICI, Nica / 117 JUNG, Johann / 120 JIVICI, Nicа / 117 JUNG, Johann / 120 JIVICI, Obrad / 117 JUNG, Josef / 120 JIVICI, Predrag / 117 JUNG, Michael / 120 JIVICI, Vichentie / 117 JUNG, Michael / 120 JIVICI, Voin / 117 JUNG, Nikolaus / 120 JIVICI, Zoran / 117 JUNG, Nikolaus / 120 JIVIN, Gheorghe / 117 JUNG, Peter / 120 JIVIN, Gheorghe / 117 JUNG, Peter / 120 JIVIN, Jivcо / 118 JUNG, Peter / 120 JIVU, Aurel / 118 JUNG, Peter / 120 256 Cenăzeni de ieri și de azi

JUNG, Peter / 120 KOLESZAR, Johann / 129 JUNG, Stefan / 120 KOLLAR, Ioan / 129 JUNG, Stefan / 120 KOLLO, Zoltan /130 JURA-STOIA, Carmen Violeta KOLOMAN, von Heyei / 130 / 120 KOMPANYK, Ladislaus / 130 JURKOVIĆ / 121 KOMPER, Georg / 130 KOPP Barbara / 130 K KOPP, Alfred / 130 KOPP, Anton / 130 KADAR, ȘTEFAN / 122 KOPP, Anton / 130 KAHLES, Franz / 122 KOPP, Helga / 130 KALMAN, Gal / 125 KOPP, Ioan / 131 KASZA, Lajos / 125 KOPP, Iosif / 131 KAUFMANN, Josef / 125 KOPP, Josef / 131 KELTSCH, Nikolaus / 125 KOPP, Josef / 131 KERESTURY, Iosif / 125 KOPP, Josef / 131 KERPENIȘAN, Dragan / 126 KORADINI, Johann / 133 KIEFER, Anton / 126 KORECH, Anton / 133 KILLER, Friedrich / 126 KORECH, Petru / 133 KINDL, Johann / 127 KORECK, Anton / 133 KIS, Elisabeta / 127 KORECK, Anton / 133 KISLÉGHI NAGY, Gyula / 127 KORECK, Anton / 133 KISS, Margaretha / 128 KORECK, Antonie / 133 KISS, Ștefan / 128 KORECK, Emeric / 133 KLAR, Johann / 128 KORECK, Eugen Josif / 133 KLAR, Peter / 128 KORECK, Gheorghe / 133 KLEIN, Ignaz / 128 KORECK, Johann / 134 KLEIN, Rosita / 128 KORECK, Nicolae / 134 KLEMENCZ, Nikolaus / 128 KORECK, Nicolae / 134 KLEMENS, Nikolaus / 128 KORECK, Petru / 134 KLEMENZ, Adam / 128 KORECK, Petru / 134 KLEMENZ, Ioan / 128 KORECK, Petru / 134 KLEMENZ, Nicolae / 128 KORECK, Rita / 134 KLOBASS, Valentin / 128 KOREK, Anton / 134 KNAUF, Josef / 128 KOREK, Johann / 134 KNEJEVICI, Dușan / 128 KOREK, Johann / 134 KNEJEVICI, Iovan / 129 KOVACS, Apollonia / 134 KOICI, Hristofor / 129 KRACHTUS, Nikolaus / 134 257 Dușan Baiski

KRAFT / 134 LADISLAU, de Novi KRAUSER, Ioan / 134 Kneževac / 136 KRAUSER, Johann / 134 LADISLAU, de Temesköz / 136 KRAUSER, Johann / 134 LADISLAU, de Timișoara / 136 KRAUSER, Petru / 134 LADISLAUS, de Marczal / 136 KRAUZER, Peter / 134 LADISLAV, Andrei / 136 KREMETER, Katharina / 135 LAMOTH, Julius / 137 KREPPEL, Simon / 135 LAMPERT / 137 KREUTER, Georg / 135 LASLĂU, I. / 137 KREUTER, Georg / 135 LAURENTIUS / 137 KRIEG, Ghizela / 135 LAURENȚIU / 137 KRISCHAN, Gabriel / 135 LAURENȚIU, de Kaszaperek KRISTANDL, Ferdinand / 135 / 137 KÜHN, Anton / 135 LAZĂR, Cosma / 137 KÜHN, Peter / 135 LAZĂR, Ilie / 137 KÜHN, Peter / 135 LAZĂR, Ioan / 137 KÜHNN, Peter / 135 LESSL, Johann / 137 KUN, Andrei / 135 LESSL, Josef / 137 KUN, Anton / 135 LESZL, Anton / 138 KURST, Peter / 135 LESZL, Anton / 138 KURT, Petru / 135 LESZL, Anton / 138 KURTH, Johann / 135 LESZL, Ioan / 138 KURUNCZI, Ludwig / 135 LESZL, Josef / 138 KWETH, Johann / 136 LESZL, Nikolaus / 138 LEȘIANU, Gheorghe / 138 L LIBOR, Dan / 138 LICHTFUSS, Nikolaus / 138 LABORSKI, Teodor / 136 LIHAT, Cristina Claudia / 138 LADISLAU / 136 LINCĂ, Stan / 139 LADISLAU / 136 LIPOVAN, Anton / 139 LADISLAU, al IV-lea LIPOVAN, Cornel / 139 Cumanul / 136 LIPOVAN, Gheorghe / 139 LADISLAU, de Cenad / 136 LIPOVAN, Gheorghe / 139 LADISLAU, de Cenad / 136 LIPOVAN, Ioan / 139 LADISLAU, de Gyula / 136 LIȚESCU, Gheorghe / 139 LADISLAU, de Macedonia / 136 LODIC, de Lipova / 140 LADISLAU, de Makofalva / 136 LOSZT, Josef / 140

258 Cenăzeni de ieri și de azi

LUCA / 140 MARC, de Bečej / 145 LUCA / 140 MARCICA / 145 LUCACI, Arky / 140 MARCOV, Milorad / 145 LUCACIU, Dr. Epaminonda / 140 MARCU / 145 LUCAS, Baratin / 141 MARCU, Mihai / 145 LUCAS, de Ó-Rév / 141 MARCUCIN, Milici / 145 LUCHICI, Miroslava / 141 MARCUCIN, Orestin / 145 LUCHICI, Panto / 141 MARCUȚIN, Ianko / 145 LUCHIN, Milan / 141 MARCZALI, Ladislau / 145 LUCZO, Iosif / 142 MARIANOV, Gheorghe / 145 LUDOVIC / 142 MARIANUȚ, Branislav / 145 LUDWIG, Peter / 142 MARIANUȚ, Milița / 145 LUKIN, Danița / 142 MARIANUȚ, Milutin / 145 LUPAN, Vikentie / 142 MARIANUȚ, Miroslav / 145 LUTZO, Mihai / 142 MARIANUȚ, Mișa / 146 LUȚAIU, A. / 143 MARIANUȚ, Veturica / 146 LUȚAIU, Dionisie / 143 MARIENUȚ, Gheorghe / 147 LUȚAIU, Romul / 143 MARINKOV, George / 147 LUȚAIU, Terentie / 143 MARINKOV, Rada / 147 LUȚAIU, Uroș / 143 MARK, Georg / 147 LUX, Iosif / 143 MARKOV, Mituka / 147 LUX, Josef / 143 MARKUȚIN, Raduța / 147 LUX, Peter / 143 MARTIN, Adam / 147 MARTIN, de Caraș / 147 M MARTIN, de Pordeanu / 148 MARTIN, Ioan / 148 MAAGER, Johann / 144 MARTIN, Johann / 148 MADINCEA, Ioan / 144 MATEI, de Cenad / 148 MAGER, Anton / 144 MATEI, de Lipova / 148 MAGER, Ioan / 144 MATEI, de Timișoara / 148 MAGYAR, Ladislau / 144 MATEI, Viorel / 148 MAGYAR, Mihai de MATHIA, de Cenad / 148 Sâmbăteni / 144 MATIA / 148 MAIWURM, Nicolae / 144 MATIA, de Csomorkany / 149 MAIWURM, Peter / 144 MATICI, Giurița / 149 MALATINSZKY, Ludwig / 144 MATICI, Petru / 149 MALIȚA, Nicolae / 144 MATO / 149

259 Dușan Baiski

MAURUS / 149 MIHAIL, de Mákófalva / 152 MAUS, Jakob / 149 MIHAIL, de Raska / 152 MAXIM / 149 MIHAIL, de Timișoara / 152 MAXIMOVICI, Petar / 149 MIHAIL, de Timișoara / 152 MAXWALD / 150 MIHAILOVICI, Blagoie / 152 MAYER, Johann / 150 MIHALCA, Gheorghe / 152 MAYWURM, Nikolaus / 150 MILENCO / 152 MAYWURM, Nikolaus / 150 MILEZ, Stefan / 152 MAZUR, Laszlo / 150 MILICICI, Dragomir / 152 MEHMED / 150 MILICICI, Ioța / 152 MELNIC, Andronic / 150 MILICICI, Iova / 153 MENDEBABA, Liubomir / 150 MILICICI, Jiva / 153 MENDEBACICHI, Velia / 150 MILICICI, Jivan / 153 MENGAY, Stefan / 150 MILICICI, Lața / 153 MESZAROS, Jozsef / 150 MILICICI, Liuba / 153 MEZEY, Etelka / 151 MILICICI, Liubomir / 153 MIATOV, Darinca / 151 MILICICI, Liubomir / 153 MICHAEL / 151 MILICICI, Milorad / 153 MICLĂU, Marcu / 151 MILICICI, Svetomir / 154 MICLĂU, Mihai / 151 MILINCO (Raț) / 154 MICLEA, Coriolan / 151 MILITAR, Gheorghe / 154 MICLEU, Gheorghe / 151 MILITH, Joseph / 154 MICU, Andrei / 151 MILOȘ (Raț) / 154 MICU, Ioan / 151 MINIȘAN, Antonie / 154 MICULESCOV, Sava / 151 MINIȘAN, Cornel / 154 MICULESCU, Dimitrie / 151 MINIȘAN, Gheorghe / 154 MICULESCU, Gheorghe / 151 MINIȘAN, Ioan / 154 MICULESCU, Gheorghe / 151 MINIȘANU, Ion / 154 MICULESCU, Jivco / 151 MIRCIOV, Anton / 154 MICULESCU, M. / 151 MIRCIOV, Gheorghe / 154 MICULESCU, Petru / 152 MIRCIOV, Iosif / 154 MIHAI, de Igriș / 152 MIRCIOV, Nicolae / 154 MIHAI, de Sir / 152 MIRCIOV, Petru / 154 MIHAI, de Utvin / 152 MIRCSOV, Peter / 154 MIHAIL / 152 MIRTSCHOV, Johann / 154 MIHAIL / 152 MIXICH, Carmen / 155 MIHAIL, de Gyula / 152 MIZSUR, Emeric / 155

260 Cenăzeni de ieri și de azi

MIZU, Felicia / 155 NEDELKOV, Ioța / 161 MIZU, Ioan-Florin / 155 NEGUȚĂTORIU, Galu / 161 MIZU, Petru / 156 NENADOV, Radivoi / 161 MOLNÁR, László / 156 NENICH, Hugo / 161 MREJA, Ioan / 156 NEUBERGER, Eimann / 161 MUCSANSZKI, Nicolae / 156 NEUBERGER, Filip / 161 MÜLLER, Elfriede / 156 NEUMMANN, Josef / 161 MÜLLER, Peter / 157 NEZNIC, George / MUNTEAN, Dan / 157 NICOLA, Gheorghe / 161 MUNTEAN, Dimitrie / 158 NICOLA, Ioan / 161 MUNTEAN, Gheorghe / 158 NICOLA, Mirel / 161 MUNTEAN, Gheorghe / 158 NICOLAE / 162 MUNTEAN, Gheorghe / 158 NICOLAE / 162 MUNTEAN, Ioan / 158 NICOLAE / 162 MUNTEAN, Iosif / 158 NICOLAE / 162 MUNTEAN, Mitru / 158 NICOLAE / 162 MUNTEAN, Petru / 159 NICOLAE / 162 MUNTEAN, Petru / 159 NICOLAE / 162 MUNTEANU, Ioan / 159 NICOLAE, de Apátfalva / 162 MUNTEANU, Ioan / 159 NICOLAE, de Cenad / 162 MUNTEANU, Mihai / 159 NICOLAE, de Cenad / 162 MUNTEANU, Nicolae / 159 NICOLAE, de Cenad / 162 MUREȘAN, Gavrilă / 159 NICOLAE, de Cenad / 162 MURGU, Ioan / 159 NICOLAE, de Figed / 162 NICOLAE, de Nadasd / 162 N NICOLAE, de Szeged / 163 NICOLAE, de Timișoara / 163 NAGER, Josef / 160 NICOLAE, de Timișoara / 163 NAGI, Petru / 160 NICOLAȘ, Aurel / 163 NAGY, Ioan / 160 NICOLAȘ, Gheorghe / 163 NAGY, Zsigmond / 160 NICOLAȘ, Mircu / 163 NAIDNOCA, Nicola / 160 NICOLAȘ, Teodor / 163 NÁNDOR, Tötosy / 160 NICOLAȘ, Teodor / 163 NEDELCOV, Arcadie / NICOLAȘ, Vasa / 163 NEDELCOV JIVANOV, NICOLAUS / 163 Dușița / 160 NICOLAUS, de Chák / 163 NEDELCOV, Mladen / 161 NICULESCU, Iulian / 163

261 Dușan Baiski

NIGRINI, Alois / 163 P NOVAC / 163 NOVAK, Nikolaus / 163 PACEV, Cristina / 168 NOVAK, Rudolf / 163 PACSA, Iboya / 168 NYÁRI, Beatrice / 163 PANICI, Ivița / 168 PANTELEIMON (DOȘEN) O / 168 PAPEȘ, Gheorghe / 168 OBERCNEJEVICI, Jiva / 164 PAPEȘ, Ioan / 168 OBERCNEZ, Andria / 164 PARVUS, Andrei / 168 OBERCNEZ, Dafina / 164 PAST (Raț) / 168 OBERCNEZ, Iva / 164 PAȘICI, Jiva / 168 OBERCNEZ, Jivco / 164 PAUL / 168 OBERCNEZ, Marinco / 164 PAUL / 169 OBERCNEZ, Marinko / 164 PAUL, de Bacsa / 169 OBERCNEZ, Miloș / 164 PAUL, de Tofo / 169 OBERCNEZ, Mita / 164 PAUL, Gheorghe / 169 OBERCNEZ, Sava / 164 PAUL, Karl / 169 OLARU, Diana-Claudia / 165 PAUL, Rufus / 169 OLTEANU, Gheorghe / 165 PAULI, Anton / 169 ONCEA, Traian / 165 PAULI, Anton / 169 ONCEAN, Gheorghe / 165 PAULI, Ioan / 169 OPREA, Nicolae Lucian / 165 PAULI, Ioan / 169 OPREAN, Aurel / 166 PAULI, Johann / 170 OPREAN, Florica / 166 PAULI, Josef / 170 OPREAN, Gheorghe / 166 PAULI, Peter / 170 OPREAN, Ion / 166 PAULI, Peter / 170 OPREAN, Mihai / 166 PAULI, Terezia / 170 OPREAN, Rodica / 166 PAULI, Terezia / 170 OPREAN, Sava / 166 PAULI, Valentin / 170 OPREAN, Savu / 166 PAULUS / 170 OPREAN, Vasilie / 166 PAULUS / 170 OPREANU, Ștefan / 166 PAVEL, de Cenad / 170 OREST, Mihail / 166 PAVEL, Ioan / 170 OROSZ, George / 166 PAVLE (Raț) / 170 OSTIE, Jakob / 166 PAVLOVICI, Dragoslav / 170 OSTOIN, Miloș / 166 PAVLOVICI, Iuliana / 170 PAVLOVICI, Pavel / 170

262 Cenăzeni de ieri și de azi

PAVLOVICI, Slaven / 170 PETROVICI, Iulca / 176 PAVLOVICI, Zlata / 170 PETRU / 176 PAYER, Jakob / 171 PETRU / 176 PÂRVU, Marius / 171 PETRU, de Arad / 177 PÂȚ, Marius / 171 PETRU, de Cenad / 177 PECICAN, Iulian / 171 PETRU, de Cenad / 177 PECICAN, Pavel / 172 PETRU, de Cenad / 177 PEDEY, Andreas / 172 PETRU, de Gyula / 177 PELTIC, Iosa / 172 PETRU, de Lipova / 177 PENTOIU, Melania / 172 PETRU, de Lipova / 177 PERIAN, Diana / 172 PETRU, de Nagybesenyo / 177 PERIAN, Gheorghe / 173 PETRU, de Utvin / 177 PERIAN, Gheorghe / 173 PETRUS / 177 PERIAN, Gheorghe / 173 PETTLA, Josef / 177 PERIAN, Gheorghe / 173 PIMEL, Ioan / 179 PERIAN, Ioan / 174 PINEL, Johann / 179 PERIAN, Ioan / 174 PINGERT, Josef / 179 PERIAN, Ioan / 174 PINNEL, Georg / 179 PERIAN, Petru / 174 PINTEA Gheorghe / 179 PERIAN, Petru / 174 PIPIAȘ, Iulian / 179 PERIAN, Sava / 174 PITIC, Rodica / 179 PERIAN, Sava / 175 PITVAROS, Dabian de Cenad PERIAN, Teodor / 175 / 179 PERIAN, Teodor / 175 PLAVȘA / 179 PERIAN, Vasile / 175 PLAVȘICI, George / 179 PERJU, Ioan / 175 PLESKA, András de Komyath PERUŠIĆ, Gaspar / 175 / 180 PESCARIU, Damian / 175 PLOSCARU, Tudor / 180 PESCARIU, Iovan / 175 PODEREU, Diana / 180 PESCARIU, Meilă / 175 POLITZER, Bernard / 180 PESCARIU, Petru / 175 POLITZER, Juliu / 180 PESCARU, Traian / 175 POMPILIU, Iordan / 181 PESZL, Mathias / 175 POP, Maria / 181 PEȘICI, Dimitrie / 175 POPA, Cristea / 181 PEȘICI, Olga / 175 POPA, Vasile Marius / 181 PETAR (Raț) / 176 POPESCU, Constantin / 181 PETROV, Liubomir / 176 POPESCU, Corneliu / 181 PETROVICI, Giurco / 176 POPOV, Liubinca / 181

263 Dușan Baiski

POPOVICI, Arcadie / 181 RADICI, Grozda / 186 POPOVICI, Dragoliub / 182 RADIN, Mirna / 186 POPOVICI, Dumitru / 182 RADIVIȚA (Raț) / 186 POPOVICI, Emil / 182 RADOIȚA (Raț) / 186 POPOVICI, Ioan / 182 RADOJČIN, Živko / 186 POPOVICI, Mața / 182 RADOSAV / 186 POPOVICI, Nicolae / 182 RADU, Aurel / 186 POPOVICI, Nicolae / 183 RADU, Gheorghe / 186 POPOVICI, Sofronie / 183 RADU, Gheorghe / 187 POPOVICI, Stanimir / 183 RADU, Ioan / 187 POPOVICI, Suetoniu / 183 RADU, Ioan / 187 POPOVICI, Ștefan / 183 RADU, Ioan / 187 POPOVICI, Țvetco / 183 RADU, Ioan / 187 POPOVICI, Vichentie / 183 RADU, Ioan / 187 POPOVICI, Virgil / 183 RADU, Meilă / 187 POPOVICI, Vlada / 183 RADU, Nicolae / 187 PORBACH, Anton / 183 RADU, Roman / 187 POTCHEN, Emeric / 183 RADU, Sava / 187 POTCHEN, Josef / 183 RADU, Ștefan / 187 POTCHEN, Peter / 183 RADU, Vasilie / 187 POTYEN, Imre / 183 RANCOV, Voin / 187 PREDESCU, Mihai / 183 RAUS, Anton / 188 PREGOVICH, Franz / 183 RAUSCH, Anton / 188 PROTICI, Stevan / 183 RAUSCH, Georg / 188 PUJICI, Dimitrie / 184 RAUSCH, Ioan / 188 PURICI, Andria / 184 RAUSCH, Josef / 188 PUȘCAȘU, E. Alexandru / 184 RĂCEANU, Oscar / 188 PUTICI, Alexandru / 184 RÂNCIOG, Teodor Teofil / 188 PUTICI, Andria / 184 RECK, Thomas / 188 PUTICI, Arcadie / 185 REGEP, Cristian-Gheorghe / 188 PUTICI, George / 185 REGEP, Cuzman / 188 PUTICI, Iovan / 185 REGEP, Dimitrie / 188 PUTNOKY, Elena Irina / 185 REGEP, Gavril / 188 REGEP, Gheorghe / 188 R REGEP, Gheorghe / 188 REGEP, Gheorghe / 188 RACHICI, Budimir / 186 REGEP, Gheorghe / 189 RACHICI, Ivan / 186 REGEP, Ioan / 189

264 Cenăzeni de ieri și de azi

REGEP, Mihai / 189 SABLICI, Ivan / 193 REGEP, Paulina / 189 SAKSAKI, Ibrahim / 193 REGEP, Simona / 189 SALA, Ștefan / 193 REGEP, Traian / 189 SANDOR, Paul / 193 REINHAUER, Eleonora / 189 SANTA, Andrei / 193 RÉVAI, Mátyás Miklós János SAPUNGIN, Branco / 193 / 189 SAPUNGIN, Danița / 193 RICHTER, Anton / 190 SAPUNGIN, Ioța / 193 RICHTER, Anton / 190 SAPUNGIN, Milan / 194 RICHTER, Anton / 190 SAPUNGIN, Smilia / 194 RICHTER, Anton / 190 SAPUNGIN, Zlata / 194 RICHTER, Anton / 190 SARAFICEAN, Vasile / 194 RICHTER, Gheorghe / 190 SARAFOLEAN, Ilie / 194 RICHTER, Johann / 190 SARAFOLEANU, Ioan / 195 RICHTER, Johann / 190 SAS, Ioan / 195 RICHTER, Johann / 191 SASKEÖI, Josef / 195 RICHTER, Nikolaus / 191 SAUER, Petru / 195 RICHTER, Nikolaus / 191 SAUL / 195 RICHTER, Peter / 191 SAULUS, de Óvár / 195 RICHTER, Rudolf / 191 SAVA, Matei Pavel / 195 ROGENSCHITZ, Fabian / 192 SAVICI, Anghelina / 195 ROMÂNUL, Avram / 192 SAVIN, Ioan / 196 ROOS, Laura / 192 SAVU, Drăgan / 196 ROSENFELD, Amadeus / 192 SAVU, Ion / 196 ROTARIU, Mihai / 192 SĂBĂU / 196 RÖTZLER-RETZLER, SĂUCAN, Aurel / 196 Nikolaus / 192 SÂRBU, Gabriel-Victor / 196 RUJICI, Danița / 192 SCHARNELL, Anton / 196 RUJICI, Sreda / 192 SCHATTELES, Simion / 196 RUSU, Dumitru / 192 SCHENK, Jakob / 197 RUSU, Gheorghe / 192 SCHILLER, Filip / 197 RUSU, Ioan / 192 SCHILLER, Filipp / 197 RUSU, Teodor / 192 SCHILLER, Fülöp / 197 RUSU, Vasile / 192 SCHILLER, Nathan / 197 SCHMELTZER, Petru / 197 S SCHMELZ, Anton / 197 SCHMELZER, Anton / 197 SABLICI, Aron / 193 SCHMELZER, Franz / 197

265 Dușan Baiski

SCHMELZER, Friedrich / 197 SCHUSZLER, Anton / 202 SCHMELZER, Michael / 197 SCHUSZLER, Ioan / 202 SCHMELZER, Nikolaus / 197 SCHUSZLER, Josef / 202 SCHMELZER, Nikolaus / 197 SCHUSZLER, Konrad / 202 SCHMELZER, Peter / 198 SCHÜTZ, Elisabeth / 202 SCHMELZER, Peter / 198 SCHUTZ, Gerhard / 202 SCHMELZER, Petru / 198 SCHUTZ, Iosif / 202 SCHMIDHT, Adam / 198 SCHWARZ, Johann 202/ SCHMIDT, Anna / 198 SEBEȘAN, Gheorghe / 202 SCHMIDT, Anton / 198 SEKULA (Raț) / 202 SCHMIDT, Irene Wilma / 198 SELAC, Miladin / 202 SCHNEIDER Iosif / 198 SELEJANOVICI, Svetislav / 203 SCHNEIDER, Peter / 198 SELIM / 203 SCHNEIDER, Peter / 198 SERAFIM, de Szeged / 203 SCHÖN, Ernst / 198 SERAFIM, de Szeged / 203 SCHULDE, Gerhard / 198 SERAFOLEAN, Dimitrie / 203 SCHULDE, Johann / 198 SIEBENHAAR, Franz / 203 SCHULDE, Martin / 198 SIGISMUND, de Timișoara / 203 SCHULDE, Mihai / 198 SILBERBERG, Cecilia / 203 SCHULDE, Peter / 198 SIMEDRU, Ilie / 203 SCHULSZLER, Nikolaus / 199 SIMICI, Dimitrie / 203 SCHULTZ, Magdalena / 199 SIMO (Raț) / 203 SCHÜSSLER FIORENZA, SIMON, de Cenad / 203 Elisabeth / 199 SINEȘIU, Ioan / 203 SCHÜSSLER, Alfred / 200 SINITEAN, Ioan / 203 SCHÜSSLER, Anton / 201 SIVACICHI, Dimitrie / 204 SCHÜSSLER, Anton / 201 SLATINĂ, Gheorghe / 204 SCHÜSSLER, Conrad / 201 SLATINĂ, Gheorghe / 204 SCHÜSSLER, Johann / 201 SMULAZ, Rudolf / 204 SCHÜSSLER, Josef / 201 SOCERIU, Anton / 204 SCHÜSSLER, Michael / 201 SOCERIU, Gheorghe / 204 SCHÜSSLER, Nikolaus / 202 SOCERIU, Nicolae / 204 SCHÜSSLER, Nikolaus / 202 SOCERIU, Pavel / 204 SCHÜSSLER, Peter / 202 SOCERIU, Petru / 204 SCHÜSSLER, Peter / 202 SOCOL, Alexandru / 204 SCHÜSSLER, Valentin / 202 SOCOL, Andrei Milan / 204 SCHUSTER, Nikolaus / 202 SOCOL, Antoniu / 205 SCHUSTER, Peter / 202 SOCOL, Gheorghe / 205

266 Cenăzeni de ieri și de azi

SOCOL, Ioan / 205 STOIAN (Raț) / 209 SOCOL, Ioan / 205 STOIANOV, Radoica / 209 SOCOL, Pavel / 205 STOICI / 209 SOCOL, Pavel / 205 STOICI, Diko / 209 SOCOL, Petru / 205 STOICO / 209 SOPON, Cristian / 205 STOICOV, Radoslav / 209 SORGENFREI, Jakob / 205 STOIȘIN, Uroș / 209 SOVAK, Maila / 205 STRAUSS, Iuliu / 209 SPĂTARIU, Lazăr / 205 STRAUSS, Mauricius / 209 SPĂTARIU, Vasile / 206 STRUNGARIU, Ion / 209 SPETH, Karl / 206 STRUNGARIU, Stana / 210 STANCIU, Ferdinand / 206 SUCIU, Atanasie / 210 STANCIU, Gheorghe / 206 SUCIU, Gheorghe / 210 STANCIU, Gheorghe / 206 SUCIU, Gheorghe / 210 STANCIU, Lazăr / 206 SUCIU, Gheorghe / 210 STANCIU, Mihai / 206 SUCIU, Gheorghe / 210 STANCIU, Sava / 206 SUCIU, Tănăsie / 210 STANCIU, Sava / 206 SUCIU, Teodor / 210 STANCIU, Vasa / 206 SUCIU, Virgil / 211 STANCU, Emilia / 206 SUNADUM / 211 STANCU, Iovan / 206 SUTAC, Gheorghe / 211 STANISLAVICH, Nikola / 206 SUVAC, Jivan / 211 STANIȘICI, Mladen / 206 SUVAC, Mihai / 211 STĂNESCU, Ioan / 206 SWOBODNIK, Nikolaus / 211 STEFAN / 207 SZABO, Andras / 211 STEFANOVICI, Dominic / 207 SZEKELY, Maria / 211 STEFANOVICI, Giurița / 207 SZOBOSZLAI, Ioan / 211 STEFANOVICI, Marinco / 207 STEFANOVICI, Milan / 207 Ș STEFANOVICI, Slavka / 207 STEFANOVICI, Stefan / 208 ŠEVIĆ, Petar / 212 STEFANOVICI, Vasa / 208 ȘICLOVAN, Ion / 212 STEPANOVICI, Dionys / 209 ȘICLOVAN, Pavel / 212 STEPHANUS / 209 ȘICLOVAN, Vasile / 213 STEPHANUS, de Bük / 209 ȘOVAC, Sava / 213 STEVANCEV, Stefan / 209 ȘTEFAN / 213 STOIA (Rasțianin) / 209 ȘTEFAN / 213 STOIACOV, Milivoi / 209 ȘTEFAN / 213

267 Dușan Baiski

ȘTEFAN, de Apátfalva / 213 TELBISZ, Karl Andreas / 216 ȘTEFAN, de Apátfalva / 213 TELBISZ, Mathias / 216 ȘTEFAN, de Caraș / 213 TELESCU, Gheorghe / 216 ȘTEFAN, de Călacea / 214 TELESCU, Ilie / 216 ȘTEFAN, de Cenad / 214 TELESCU, Traian / 217 ȘTEFAN, de Cenad / 214 TELKES, Stefan / 217 ȘTEFAN, de Ege / 214 THALI, Edmund / 217 ȘTEFAN, de Lipova / 214 THEIL, Anton / 217 ȘTEFAN, de Nagybesenyo / 214 THIEL, Josef / 218 ȘTEFAN, de Timișoara / 214 THIEL, Siegfried / 218 ȘTEFAN, de Timișoara / 214 THOMAS / 219 ȘTEFAN, de Timișoara / 214 THOMAS, de Telegd / 219 ȘTEFANOVICI, Ioța / 214 TIBERIU, de Ilia / 219 ȘUȘTREAN, Aurel / 214 TILLSCHNEIDER. I. / 219 ȘUVAC, Sever / 214 TIMAR (senior) / 219 ȘUVAC, Steva / 214 TIMAR, Ion / 219 TIMOFTESCU, Grigorie / 219 T TÎRZIU / 219 TÎRZIU, Dorin / 219 TAMAȘ, Simeon / 215 TÎRZIU, Vasile / 219 TÂRZIU, Atanase / 215 TOCONIȚĂ, Gheorghe / 219 TÂRZIU, George / 215 TODICI, Emilia / 219 TÂRZIU, Gheorghe / 215 TODICI, Ivan / 219 TÂRZIU, Ioan / 215 TODICI, Ivan / 219 TÂRZIU, Ioan / 215 TODOR / 220 TÂRZIU, Ioan / 215 TOMA, de Becicherec / 220 TÂRZIU, Ioan / 215 TOMA, de Chama / 220 TÂRZIU, Ion / 215 TOMA, de Lipova / 220 TÂRZIU, Iova / 215 TOMA, de Lipova / 220 TÂRZIU, Lazăr / 215 TOMA, de Timișoara / 220 TÂRZIU, Lazăr / 215 TOMA, de Timișoara / 220 TÂRZIU, Maria / 215 TOMA, de Tivantelek / 220 TÂRZIU, Meilă / 215 TOMI, Gheorghe / 220 TÂRZIU, Meilă / 215 TOMICI, Milan / 220 TÂRZIU, Valeriu / 215 TOMICI, Vichentie / 220 TÂRZIU, Vasile Lucian / 215 TOMIN, Nevenca / 220 TÂRZIU, Vasilie / 215 TORNYA, de Cenad / 220 TELBISZ, Albert / 216 TOȘICI, Iovan / 220

268 Cenăzeni de ieri și de azi

TOȘICI, Milan / 220 UNCIANSCHI, Milan / 227 TOȘICI, Ștefan / 221 UNCIANSCHI, Milan / 227 TOTIA, Lena / 221 UNCIANSCHI, Milița / 227 TÖTÖSSY, Ferdinand / 221 UNCIANSCHI, Milivoie / 227 TRANDAFIR, Mădălina / 221 UNCIANSCHI, Miloia / 228 TRIFUNOV, Milutin / 221 UNCIANSCHI, Sava / 228 TRIFUNOV, Nicolae / 221 UNCIANSCHI, Zorana / 228 TRIFUNSCHI, Milivoi / 221 UNTERREINER, Josef / 228 TRIPȘA, Nicolae / 221 TRIPȘA, Ștefan / 221 V TRIVUNSCHI, Danița / 222 TUDOR, Carmen / 222 VAIDOVICI, Mihai / 229 TURCEA, Ștefan / 222 VALCANU, Petru / 229 TÜSCHER, Iuliana / 222 VANCU, Gheorghe / 229 TUSSER, Ioan / 222 VARGA, Pavel / 229 VARGYAS de MARAZ, Toma Ț / 229 VAZUL, Radu / 229 ȚVEICI, Glișa / 223 VĂCAR, Nicolae Cornel / 229 ȚVETCOV, Andria VĂCARIU, Lazar / 229 ȚVETCOV, Jivco / 223 VĂLEAN, Petru / 229 ȚVETCOV, Jivco / 223 VĂTĂMAN, Mariana / 229 ȚVETCOV, Miladin / 223 VELCIOV, Petru / 229 ȚVETKOV, Mirko / 223 VELCIOV, Rozalia / 229 VELCSOV, Gheorghe / 230 U VIDAC, Miroslav / 231 VIDU KOROM, Ilonka / 231 UDOVIȚA, Elena / 225 VINCĂU, Radu-Eugen / 231 UDRESCU, Cosmin / 225 VINGAN, Antonie / 232 UGLEȘIN, Iezda / 225 VINGAN, Dorin / 232 UGLEȘIN, Jivco / 225 VINGAN, Dumitru / 234 UGLEȘIN, Vladimir / 226 VINGAN, Mihai / 234 ULAMA / 226 VINGAN, Nicolae / 234 UNCIANSCHI, Dușan / 226 VINGAN, Petru / 234 UNCIANSCHI, Giura / 226 VINGAN, Teodor / 234 UNCIANSCHI, Isa / 226 VINȚAN, Gheorghe / 234 UNCIANSCHI, Jivco / 226 VINȚAN, Ioan / 234 UNCIANSCHI, Liubomir / 226 VINȚAN, Iovan / 234

269 Dușan Baiski

VIRGILOV, Giurgevca Zlatița W / 234 VIROZAV, Anton / 234 WAGNER, Anton / 239 VIROZAV, Josef / 234 WAILAND, Anton / 239 VITTYE, Johann / 235 WALLTRICH, Oetrer / 239 VITTYE, Nikolaus / 235 WALTISCH, Nicolae / 239 VITYE, Karl Josef / 235 WALTRICH, Anton / 239 VIȚELAR, Simona / 235 WALTRICH, Georg / 239 VLASCICI, Bogdan / 235 WALTRICH, Ioan / 239 VLASCICI, Darco / 235 WALTRICH, Johann / 239 VLASCICI, Dragoslav / 236 WALTRICH, Johann / 239 VLASCICI, Gheorghe / 236 WALTRICH, Margareth / 239 VLASCICI, Iovanca / 236 WALTRICH, Peter / 239 VLASCICI, Nicolae / 236 WAMBACH, Anton / 239 VLASCICI, Nova / 236 WAMBACH, Anton / 239 VLASCICI, Rada / 236 WAMBACH, Nikolaus / 239 VLASCICI, Sava / 236 WAMBACH, Nikolaus / 239 VLASCICI, Savca / 237 WAMBACH, Peter / 239 VLASCICI, Vasile / 237 WAMBACH, Peter / 239 VLAȘCICI, Milorad / 237 WAMBACH, Peter / 239 VLAȘCICI, Nicolae / 237 WAMBACH, Petru / 239 VLAȘCICI, Șteva / 237 WAMBACH, Petru / 240 VLAȘCICI, Veselinca / 237 WAMBACH, Reinhold / 240 VLAȘCICI, Vlada / WEBER, Ioan / 240 VLAȘCICI, Voin / 237 WEBER, Johann / 240 VOLF, Anton / 237 WEBER, Petru / 240 VÖRÖS, Josef / 237 WEILLINGER, Peter / 240 VÖRÖS, Maria / 237 WELDINGER, Karol / 240 VUČIĆ, Manojlo / 238 WELLINGER, Johann / 240 VUICICI, Milici / 238 WELLINGER, Michael / 241 VUICICI, Pera / 238 WELLINGER, Nikolaus / 241 VUICIN, Milan / 238 WENNER, Franz / 241 VUICIN, Sava / 238 WENNER, Michael Johann / 241 VUICIN, Sever / 238 WERNER, Franz / 241 VUKADINOVICI, P. / 238 WERNER, Melchior / 241 VULPE, Nicolae / 238 WIENER, Johann / 241 WIENER, Josef / 241 WIESENBERGER, Moriț / 241

270 Cenăzeni de ieri și de azi

WILLKOMM, Adam / 241 ZIMMER, Nicolae / 246 WIROSAV, Anton / 241 ZIMMER, Nikolaus / 246 WIROZAV, Anton / 241 ZIMMER, Peter / 246 WIROZAV, Ioan / 241 ZINSER Josef / 246 WITTMANN, Anton / 241 ZOMBORAȚ, Milorad / 246 WITTWER, Miklos /241 ZOMBORAȚ, Nova / 246 WITYE, Anna / 241 ZOMBORAȚ, Steva / 246 WOLF, Adam / 241 ZOMBORAȚ, Svеra / 246 WOLF, Anton / 241 ZOMBORAȚ, Țvetko / 246 WOLF, Anton / 242 ZOMBORAȚ, Voin / 246 WOLF, Emeric / 242 ZOMBORI, Ladislau / 246 WOLF, Johann / 242 WOLF, Johann / 242 WOLF, Johann / 242 WOLF, Johann / 242 WOLF, Maria Dietlinde / 242 WOLF, Nikolaus / 242 WOLF, Nikolaus / 243 WOLF, P. Nicolae / 243 WOLF, Petru / 243 WUNDER, Adolf / 243 WUNDER, Johann / 243 WUNDER, Johann / 243

ZAATY, Daja / 245 ZAKAN, Gaspar de Szeged / 245 ZARICI, Alexandru / 245 ZARICI, Boiana / 245 ZARICI, Iova / 245 ZARICI, Laza / 245 ZARICI, Marco / 245 ZARICI, Nicola / 245 ZARICI, Șteva / 245 ZARIN, Axentia / 245 ZARUBA, Cyrillus / 245 ZICHICI, Gheorghe / 246

271 Dușan Baiski

Bibliografie:

Serviciul Județean Timiș al Arhivelor Naționale (S.J.T.A.N.), Fond nr. 942, inv. nr. 1388, Primăria Cenad, dosarul nr. 2/1938. S.J.T.A.N., Fond nr. 942, inv. nr. 1388, Primăria Cenad, dosarul nr. 2/1939. S.J.T.A.N., Fond nr. 942, inv. nr. 1388, Primăria Cenad, dosarul nr. 1/1940. S.J.T.A.N., Fond nr. 942, inv. nr. 1388, Primăria Cenad, dosarul nr. 2/1940. S.J.T.A.N., Fond nr. 942, inv. nr. 1388, Primăria Cenad, dosarul nr. 1/1941. S.J.T.A.N., Fond nr. 942, inv. nr. 1388, Primăria Cenad, dosarul nr. 2/1941. S.J.T.A.N., Fond nr. 942, inv. nr. 1388, Primăria Cenad, dosarul nr. 1/1942-1946. S.J.T.A.N., Fond nr. 942, inv. nr. 1388, Primăria Cenad, dosarul nr. 2/1943-1948. S.J.T.A.N., Fond nr. 942, inv. nr. 1388, Primăria Cenad, dosarul nr. 1/1944-1948. S.J.T.A.N., Fond nr. 942, inv. nr. 1388, Primăria Cenad, dosarul nr. 1/1945-1947. S.J.T.A.N., Fond nr. 430, inv. nr. 1662, Detașamentul Poliției de Fronieră Cenad, dosarul nr. 3/1944-1945. Pr. Gheorghe Cotoșman – Comuna și bisericile din Giridava- Morisena-Cenad (monografie istorică), Timișoara, 1935. Славко Гавриловић, Иван Јакшић, Срета Пецињачки, Грађа о балканским трговцима у Угарској XVIII века, царинарнице и контумаци (Slavko Gravrilović, Ivan Jakšić și Srеtа Pecinjački, „Construcție despre târgoveții balcanici în Ungaria veacului al XVIII- lea, vămi și carantine), Српска академија наука и уметности, Београд, 1985.

272 Cenăzeni de ieri și de azi

Dr. Anton Peter Petri – Bibliografisches Lexikon des Banater Deutschtums, 1992. Brunhilde Hinkel – Orts-sippenbuch der katholishen Pfar- rgemeinde – Tschanad/Cenad im Banat, 1764-2007, Nürnberg în 2007; Heimatblatt Tschanad – Weggangen – Angekommen, Tschanader Trachten (În trad.: Foaie de la Cenad – Plecat – Sosit, Portul popular la Cenad), Editura Marineasa, Timișoara, 2005. Gheorghe Doran, Graiul cenăzenilor (Editura Marineasa,Timișoara, 2011). Ivo Muncian, Miroslav Rosici – Cenadul și oamenii de litere (ediție bilingvă româno-sârbă, Editura Solness, Timișoara, 2018). Colecția revistei „Cenăzeanul”. Anuarul „Socec” al României-Mari, Editura „Socec & Co”, București, 1925, vol. II, imaginea nr. 1834-1835 (http://lcweb2.loc.gov/ cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage. db&recNum=1833). Katchanovski, Ivan; Kohut, Zenon E.; Nebesio, Bohdan Y.; Myroslav Yurkevich (11 July 2013). Historical Dictionary of Ukraine. Scarecrow Press. p. 584. ISBN 978-0-8108-7847-1. Alexandru Madgearu – Contribuții privind datarea conflictului dintre ducele bănățean Ahtum și regele Ștefan I al Ungariei, „Banatica”, Reșița, 12, 1993, 2. Radu Constantinescu, „Gerard din Cenad – Un scriitor al anului 1000”, studiu introductiv în Gerard din Cenad – Armonia lumii, Editura Meridiane, București, 1984, p. 38. Radu Constantinescu, I. D. Suciu, Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului, Timișoara, 1980. Ioan Hațegan, Cetatea Morisena – Cenad, Ed. Banatul, Timișoara, 1919. Dumitru Țeicu, Geografia ecleziastică a Banatului medieval, Timișoara, 2007. Dușan Baiski – Cenad – Studii monografice, Editura Artpress, 2015, Timișoara. Dușan Baiski – „Cenăzeanul” 25 de ani, Editura Artpress 2017, Timișoara. Káldy-Nagy Gyula, A csanádi szandzsák 1567. és 1579. évi összeírása, Dél-Alföldi évszázadok, 15., Szeged, 2000 (https://library.

273 Dușan Baiski hungaricana.hu/en/view/CSOM_Dae_15/?pg=276&layout=s). Date istorice privitoare la familiele nobile române culese de I. Cav. de Puscariu, publicate sub auspiciile Assoctiatiunei transilvane pentru literatur’a si cultur’a poporului românu, partea II., SIBIIU, Tipariulu tipo- grafiei archidiecesane, 1895. „Călătoria de studiu din anul 1923, cu studenții Școalei Superioare de Agricultură dela Herăstrău”, text apărut în „Buletinul agriculturii”, Anul 4, Vol. IV. – 1923 – OTCOMBRIE-DECEMBRIE. – No. 10-12, București, Atelierele „Adeverul” S.A., 1923.

Webografie: romanian-philosophy.ro/ro/index.php/Gerard_din_Cenad ro.wikipedia.org/wiki/Sf%C3%A2ntul_Gerard

274 Cenăzeni de ieri și de azi

Cuprins

Cuvânt înainte ...... 5 A ...... 9-15 B...... 16-36 C ...... 37-47 D ...... 48-59 E ...... 60-63 F...... 64-70 G ...... 71-89 H ...... 90-100 I ...... 101-113 J ...... 114-121 K ...... 122-135 L ...... 136-143 M ...... 144-159 N ...... 160-163 O...... 164-167 P...... 168-185 R ...... 186-192 S ...... 193-211 Ș ...... 212-214 T ...... 215-222 Ț ...... 223-224 U ...... 225-228 V ...... 229-238 W...... 239-244 Z...... 245-246 Indice de nume ...... 247 Bibliografie ...... 272

275