TRICOLORII LA Supliment special dedicat suporterilor sibieni  Editor: Cosmin Pal  4 pagini Naţionala noastră de la Sibiu

30 de ani de la cel mai tare meci jucat de naţi- onala României la Sibiu se împlinesc astăzi, 29 martie. În 29 martie 1989, România generaţi- ei de aur învingea, pe stadionul Municipal din Parcul Sub Arini, Italia lui , , , sau , nume de legen- dă în fotbalul mondial. Avea să fie cea mai puternică întâlnire fot- balistică găzduită în istorie de oraşul Sibiu, mai ales că Bergomi şi Baresi erau campioni mondiali în 1982 în Spania, cu Squadra Azzura. Cosmin PAL [email protected] A fost, în primul rând, o sărbătoare pentru aproape 25.000 de iubitori ai spor- tului-rege prezenţi în tri- bunele vechiului Municipal sibian şi o lovitură de ima- gine foarte importantă pen- tru comunitatea sibiană. Suporterii s-au înghesuit la stadion cu câteva ore îna- inte de începutul partidei, care era programat pentru ora 17. Putem spune că am Lung, Gh. Popescu, Cămătaru, Iovan, Klein, M. Rednic, Lăcătuş, Sabău, D. Petrescu, Mateuţ, Hagi (FOTO: Gazeta sporturilor) asistat la o mică părticică Basten, Ruud Gullit şi put cu mult timp înainte, pat cu o paraşută în culo- fostului dictator Nicolae tricolori să viziteze Gră- din istoria echipei naţiona- Frank Rijkard. arena a fost cosmetizată rile noastre naţionale, a Ceauşescu, care, în acea dina Zoologică din oraş, şi le şi poate, mai important, pe măsura unui asemenea existat o paradă a portu- perioadă, era prim-secre- pe atunci unul dintre punc- am văzut pe viu naşterea Sibiul, paralizat unui eveniment, steaguri- lui popular autohton, o tar al judeţului. Acesta îşi tele de atracţie turistică celei mai bune generaţii pentru o zi le tricolore străjuiau tri- fanfară a intonat imnuri- preluase funcţia cu doi ani din judeţul Sibiu. din istoria fotbalului româ- Încă din momentul bunele, iar condiţiile de le naţionale ale celor do- înainte, în 1987. Naţiona- nesc, care în 1994 a ajuns anunţării desfăşurării par- televizare a partidei au uă reprezentative, conform la a fost cazată la Hotel Naţionala, la un pas de a disputa o se- tidei la Sibiu, interesul a fost speciale. Partida a protocolului existent la ni- Parc, în timp ce italienii de trei ori la Sibiu mifi nală de Mondial cu Bra- fost unul extrem de im- fost transmisă şi în Italia vel de UEFA şi FIFA, iar stăteau la vila Partidului De-a lungul timpului, zilia, cea mai bună naţio- naţionala României a ju- nală de pe glob din istoria IOAN OVIDIU SABĂU | mijlocaş A murit o parte din noi. cat trei partide în judeţul fotbalului (am pierdut în „Era o emulaţie Bătrânul Municipal, după 30 de ani Sibiu, toate întâlniri ami- sferturi cu Suedia la Cam- fantastică. Nici cale şi toate pe stadionul pinatul Mondial din State- până în ziua de azi În aceste zile, stadionul Municipal se afl ă în plină reconstrucţie. Municipal din Parcul Sub le Unite ale Americii 1994). nu ştiu cum de am Şi-a pierdut peluzele şi tribuna mică, însă tribuna ofi cială a rămas Arini. În 1985 a avut loc Din păcate, nici până în zi- putut să aducem în picioare, fi ind în plină modernizare. Odată cu demolarea, s-a partida România – Polo- ua de astăzi, sibienii nu au Italia pentru un şters imaginea care ne amintea de vechiul Municipal, însă trăirile şi nia (0-0), în 1988, Româ- mai avut norocul să vadă amical. Nu ştiu cum emoţiile legate de partidele care s-au desfăşurat aici sunt încă vii nia – Israel (3-0) şi, desi- în oraşul lor o partidă de puteam să jucăm cu în sufl etul suporterului sibian. Să sperăm că stadionul va fi recon- gur, România – Italia (1-0). asemenea calibru. ei. Pe acea vreme, struit cât mai repede, iar noul Municipal, indiferent de cum se va Multe? Puţine? Vă lăsăm Regalul fotbalist a fost echipele uriaşe numi el, să găzduiască din nou partide ale echipei naţionale. să apreciaţi. Însă toate au unul de înaltă ţinută. Ita- veneau foarte greu în avut loc în perioada comu- est pentru a juca un lia venea la Sibiu cu tot ce- amical. Să nu uităm nismului şi nimic de o a- ea ce aveam mai bun la că noi nu semenea anvergură nu s-a acea vreme, în perspectiva reprezentam nimic mai întâmplat de atunci. găzduirii Campionatului atunci. Se forma o Mesagerul de Sibiu vă Mondial din 1990. Pe de al- generaţie, însă nu eram califi caţi la propune, în acest supli- tă parte, în reprezentativa turneul fi nal. Pentru noi a fost un meci de ment, să remomorăm is- României evoluau fotbalişti referinţă. Eu eram foarte tânăr şi era un toria acestor partide isto- ca , Dan Petres- gol important pentru mine. Ţin minte că a rice, să vedem ce fotba- cu, Ştefan Iovan, Gheorghe fost o incursiune pe partea dreaptă, iar lişti de legendă au jucat Hagi sau Marius Lăcătuş. când m-am văzut singur cu Zenga, am tras pe Municipalul sibian şi După două luni, cu aceşti în partea stângă, era un loc liber acolo.“ care au fost traseele lor fotbalişti în echipa de start, în cariera sportivă, să cân- Steaua Bucureşti avea să portant pentru sibieni. Se de Rai Due. Înaintea me- atmosfera a fost una pro- din parcul Sub Arini, la tărim mai bine importan- joace fi nala Cupei Campi- poate spune că Stadionul ciului, spectatorii au asis- pice marilor meciuri in- câţiva metri de stadion. ţa acestor partide din anii onilor Europeni, pe Nou Municipal a găzduit cel tat la un adevărat specta- ternaţionale. Bineînţeles, Pentru a-I deconecta pe ‘80 şi, de ce nu, să retră- Camp, cu nimeni alta de- mai mare aflux de specta- col: mingea a fost adusă un rol important în orga- tricolori de la tensiunea iţi sufleteşte momente pe cât AC Milan, echipa tri- tori din istoria existenţei la centrul terenului, din nizarea acestui meci l-a meciului, selecţionerul care le-aţi petrecut la a- pletei olandeze Marco van sale. Pregătirile au înce- cer, de un paraşutist echi- avut Nicu Ceauşescu, fiul Emeric Jenei i-a dus pe ceste partide. II 29 martie – 4 aprilie 2019 Cu gândul la Copa del Mondo Partida România – Italia a fost una destul de echili- ROMÂNIA - ITALIA 1-0 brată, dar şi foarte tactici- Sibiu, 29 martie 1989, partidă amicală zată. Elevii lui Jenei Stadion: Municipal, spectatori: 22.000 veneau la Sibiu înaintea Marcator: (min. 48) dublei cu Grecia şi Arbitru: Siegfrid Kirschen, asistenţi D. Stenzel, M. Boschard, toţi din din cadrul preli- Republica Democrată Germană minariilor pentru califi ca- România: Silviu Lung – căpitan, , , Ştefan rea la Campionatul Iovan, Michael Klein, Ioan Sabău, Dorin Mateuţ, , Mondial din Italia 1990. (min. 86 Ionuţ Lupescu), Marius Lăcătuş, Rodion Cămătaru Dar gândul zbura şi către (min. 46 Sorin Cigan) partida decisivă cu Selecţioner: Emeric Jenei Danemarca, din toamna Italia: – Inter Milano, Giuseppe Bergomi – căpitan – Inter lui 1989, principala contra- Milano (min. 51 – Juventus), – Inter candidată la califi care Milano (min. 38 Paolo Maldini – AC Milan), Franco Baresi – AC Milan, Ciro (cele patru formaţii alcătu- Ferarra – Napoli, – Inter Milano, Roberto Donadoni – AC Milan iau grupa de califi care din (min. 65 Roberto Baggio – Fiorentina), – Napoli, preliminarii). Astfel, – AS Roma, – Sampdoria, Stefano meciul cu Italia era cel Borgonovo – Fiorentina (împrumutat de la AC Milan în sezonul 1988-1989) mai bun mod de a închega Selecţioner: naţionala pentru califi care şi ne arăta exact forma sportivă a tricolorilor. De altfel, selecţionerul Emeric Meciul de la Sibiu poate fi înscris pe certifi catul de naştere al celei mai bune generaţii din istoria Jenei nu a făcut pe par- fotbalului românesc, în centrul căreia avea să stea Gică Hagi cursul întâlnirii decât în pericol poarta apărată de nevoie de partide amicale pen- preferat în locul lui Roberto două schimbări. Lung. Formula de la Sibiu e- tru a căpăta omogenitate, con- Baggio, cel care peste ani avea Naţionala a evoluat exce- ra cea standard folosită în sistenţă şi relaţii de joc. Lotul să devină unul dintre cei mai lent pe Municipal, controlând meciurile de califi care. Sin- Italiei era unul destul de tâ- valoroşi fotbalişti din lume. jocul în prima repriză. Ime- gura surpriză a fost convoca- năr, doar Giuseppe Bergomi Fotbalul italian tocmai îşi fă- diat după pauză, Ioan Ovidiu rea şi introducerea în teren, şi Franco Baresi fi ind mai ex- cuse schimbul de generaţii, Sabău a înscris unicul gol al după pauză, a lui Sorin Ci- perimentaţi. Echipa era crea- iar în echipă apăreau viitoa- întâlnirii. Era minutul 48. Sa- gan. A fost singura prezenţă tă în jurul acestora, cei doi fi - rele staruri Giannini, Paolo bău preia o minge la circa 30 la naţională a lui Cigan, ju- ind campioni mondiali cu Maldini, Vialli sau Zenga. de metri de poartă, pătrun- cătorul lui FC Braşov care Squadra Azzura în Spania Pentru România, întâlni- de, driblează un adversar în evolua atunci pentru Victo- 1992. Cu experienţă se alătu- rea a fost amicalul ideal în dreapta, şutează. Mingea es- ria Bucureşti. ra fundaşul central Riccardo perspectiva calificării la te blocată de Ferri, dar revi- De partea cealaltă, Italia, Ferri, partenerul lui Bergomi Campionatul Mondial din ne la Sabău, în interiorul ca- viitoarea gazdă a Mondialu- din apărarea lui Inter Mila- Italia 1990, mai ales că în reului de 16 metri, care o tri- lui, venea pentru a-şi contu- no. Surpriza din echipa de toamnă a învins, acasă, Da- mite cu latul, pe jos, în stân- ra lotul cu aproape un an îna- start a fost atacantul Stefano nemarca. România se califi - ga lui Walter Zenga. Italienii inte de startul turneului fi nal. Bergonovo, de la Fiorentina, ca din nou la un campionat au încercat | revină în joc, Selecţionerul Azeglio Vicini îşi afl at într-o formă excelentă în mondial după 20 de ani, du- însă ocaziile avute nu au pus stabilise primul „11“, însă avea . De altfel, acesta a fost pă Mexic 1970. a adus naţionala Israelienii își făceau echipă pentru Italia ‘90 Primul meci al generaţiei pentru prima dată la Sibiu de aur a României la ROMÂNIA - ISRAEL 3-0 Primul meci al naţionalei Sibiu, din noiembrie 1988, Sibiu, 23 noiembrie 1988, României la Sibiu s-a dispu- ROMÂNIA - POLONIA 0-0 a avut loc în compania partidă amicală tat în martie 1985. Atunci, Sibiu, 27 martie 1985, partidă amicală echipei statului Israel. Stadion: Municipal, spectatori: selecţionerul Mircea Stadion: Şoimii (actualmente Municipal), spectatori: 25.000 Acum şi-a făcut debutul 6.000 Lucescu a aranjat un ami- Arbitru: Borislav Aleksandrov (Bulgaria), asistenţi: Mircea Salomir, Radu . Era un Marcatori: Rodion Cămătaru cal cu naţionala Poloniei, Petrescu (ambii România) simplu meci de verifi care, min. 23, Dorin Mateuţ min. 31 şi „tovarăşă şi pretenă“ din România: Silviu Lung (Universitatea ) – Mircea Rednic (Dinamo), unde nu se punea proble- min. 40 fosta Cortină de Fier. (Sportul Studenţesc), Ioan Zare (Dinamo), ma scorului. Totuşi, fotba- Arbitru: Ignatius van Swieten Amicalul a fost unul foarte (Universitatea Craiova) – Dorin Mateuţ (Corvinul Hunedoara)/46' Alexandru liştii români întâlneau o (Olanda), asistenţi Nicolae Dinescu, puternic, în condiţiile în Suciu (Dinamo), Ladislau Bölöni – căpitan (Steaua), Marcel Coraş (Sportul naţională care jucase deja Cristian Teodorescu care în echipa leşilor evolu- Studenţesc), Gheorghe Hagi (Sportul Studeţesc) – Marius Lăcătuş la un turneu fi nal. Este România: Silviu Lung – căpitan au şapte jucători care se (Steaua)/70' Laurenţiu Bozeşan (Sportul Studenţesc), Victor Piţurcă vorba despre Campionatul (min. 70 Bogdan Stelea) – Ştefan califi careseră în semifi nale- (Steaua)/46' (Dinamo). Mondial din Mexic 1970. Iovan (min. 46 Mircea Rednic), Ioan le Campionatului Mondial Selecţioner: Mircea Lucescu De altfel, singura lor parti- Andone, (min. din Spania 1982. Polonia: Eugeniusz Cebrat (Gornik Zabrze) – (Lech cipare la un campionat 46 Michael Klein), Nicolae Selecţionerul Poloniei, Poznan), Wladyslav Zmuda – căpitan (Cremonese), Roman Wojcicki (Widzew mondial din istorie. Ungureanu, Dorin Mateuţ, Ioan , era Lodz), Marek Ostrowski (Pogon Szczecin) – Andrzej Palasz – Gornik Zabrze Partida de pe Municipal Săbău, Gheorghe Popescu, , Claudiu Vaişcovici, Rodion artizanul performanţei din (46' Waldemar Prusik – Slask Wroclaw), – Legia Varşovia(72' s-a jucat de la ora 14. Cămătaru (min. 62 Emil Săndoi) 1982, fi ind considerat unul – Jan Jalocha – Wisla Cracovia), (Gornik Zabrze), Ryszard Cerul era acoperit, iar Nir Klinger Selecţioner: Emeric Jenei dintre cei mai mari antre- Komornicki (Gornik Zabrze) – – Legia Varşovia (72' lapoviţa şi ninsoarea puse- Israel: Yehuda Amar (Hapoel Jerusalem), Yaacov Asayag (Bnei Yehuda), nori din istoria fotbalului Wlodzimierz Smolarek – Widzew Lodz), (Gornik Zabrze). seră stăpânire pe stadion. : Antoni Piechniczek Shlomo Ilu (Hapoel Beer Sheva), Yaron Parselani (Beitar Tel Aviv), Slobodan polonez. La momentul dis- Selecţioner Stratul subţire de lapoviţă Drapic (Maccabi Netanya), Nissim Cohen -Bnei Yehuda (min. 74 Nir Alon putării amicalului, Polonia i-a determinat pe ofi cialii – Hapoel Petah Tikva), Efraim Davidi – Hapoel Beer Sheva (min. 64 era favorită să se califi ce şi Federaţiei să apleze la o Menashe Shimonov – Maccabi Tel Aviv), Marko Mordecai ben Baruch la Campionatul Mondial minge portocalie, pentru a (Hapoel Tzafririm Holon), Moshe Sinai – căpitan (Hapoel Tel Aviv), Nir din Mexic 1986, lucru avut spori vizibilitatea. Era clar Klinger (Maccabi Haifa), Eli Driks (Maccabi Tel Aviv) în vedere şi de naţionala lui că vremea i-a dezavantajat Selecţioneri: Itzhak Schneor şi Yaacov Grundman Lucescu. România venea la pe israelieni, mai puţini Sibiu după participarea la familiarizaţi cu astfel de ciuda scorului de pe tabelă, în Barajul s-a jucat în dublă man- Euro 1984 din Franţa, unde condiţii de joc. Jocul a condiţiile în care au ajuns să şă, în octombrie 1989, iar sco- fusese eliminată din grupe. început în nota de domi- se lupte pentru califi carea la rul general a fost 1-0 (1-0 în Obiectivul pentru viitor era nare a fotbaliştilor români, Mondialul din Italia 1990. Pen- tur şi 0-0 în retur) pentru Co- clar: califi carea la Mircea Lucescu care până la pauză au tru califi care, ei au participat lumbia, care s-a califi cat ast- Mondialul din ‘86. înscris cele trei goluri. în zona Oceania, din motive fel la Copa del Mondo 1990. Partida a fost una echilibra- re juca un an mai târziu semi- Noua echipă a României încer- După pauză, ai noştri s-au politice şi de securitate. Ad- Practic, Israelul a pierdut ca- tă, cu ocazii pentru ambele for- fi nalele Cupei Campionilor Eu- ca să se omogenizeze, în condi- ferit de posibilele acciden- versari în grupă le-au fost Aus- lifi carea la mondial din cauza maţii, însă nu s-a înscris nici un ropeni, cu Hamburg din Germa- ţiile în care se lupta cu Anglia tări, iar israelienii au echi- tralia şi Noua Zeelandă. Isra- unui singur gol. Deşi au pier- gol pe Municipal, stadion ce e- nia. Cu toate acestea, începeau şi cu Irlanda de Nord pentru ca- librat jocul. Naţionala elienii au reuşit să se impună dut meciul tur cu 1-0 la Bar- ra folosit în acea perioadă de să-şi facă apariţia şi jucătorii lifi carea la mondialul mexican. Israelului avea atunci doi şi au ajuns să dispute un ranquilla, în Columbia, în tur, echipa Şoimii. România era o Stelei, Marius Lăcătuş şi Victor Din păcate, la câteva luni după selecţioneri, Itzhak play-off de califi care cu naţi- la Ramat Gan, israelienii nu naţională formată din jucătorii Piţurcă. Echipa era completată amicalul de la Sibiu, Lucescu şi Schneor şi Yaacov onala Columbiei, reprezentan- au reuşit să întoarcă scorul şi Craiovei Maxima, cea care ju- de nume de la Sportul Studen- compania au ratat califi carea, Grundman. ta Americii de Sud, care îi avea să se califi ce. Israelienii au case în 1983 semifi nalele Cupei ţesc, în frunte cu Gică Hagi, Mar- prin egalul „alb“ de la Bucureşti Se pare că oaspeţii au avut în teren atunci pe Carlos Val- fost suţinuţi acasă, în tribu- UEFA, şi cei ai lui Dinamo, ca- cel Coraş sau Gino Iorgulescu. cu Irlanda de Nord. ce învăţa din acest meci, în derrama şi Faustino Asprilla. ne, de 50.000 de suporteri. 29 martie – 4 aprilie 2019 III După 30 de ani… Campioană mondială în - după AC Milan, a jucat 1982, naţionala temută a pentru Fiorentina, Pescara Italiei trecea, în perioada şi Brescia amicalului de la Sibiu, prin- tr-un schimb de generaţii, Paolo Maldini după retragerea lui Paolo - fi nalist la CM SUA 1994 Rossi, , şi semifi nalist CM Italia 1990 şi Dino Zoff. - fi nalist Euro 2000 Bel- Selecţionerul Azeglio Vicini gia şi Olanda, semifi nalist avea să o transforme. Euro 1988 Prima performanţă majoră - fundaş central şi late- a fost semifi nala de la ral născut la Milano, are Campionatul European din 126 de selecţii în naţională Germania 1988. Au cedat (1988 – 2002), pentru care atunci Uniunii Sovietice cu a marcat 7 goluri 2-0, însă echipa începea să - a jucat toată cariera se aşeze. Mai mult, Italia la AC Milan (1985 – 2009), primise organizarea 647 de partide (29 de go- Mondialului din 1990 şi ţin- luri), făcând parte din ce- tea chiar trofeul. Italienii lebra tripletă a Milanului: dominau continentul şi la Baresi – Costacurta -– Mal- nivelul cluburilor în compe- dini; s-a retras la 41 de tiţiile europene, în condiţii- ani; după retragerea lui le în care Frank Rijkard, Baresi a devenit căpitanul Ruud Gullit, Marco van diavolului milanez Foto: Gazeta Sporturilor Gazeta Foto: Basten, Lottar Matheus şi Echipa naţională a Italiei pe Stadionul Municipal Sibiu. Rândul de sus: Zenga, Ferrara, Ferri, Berti, Borgonovo, Bergomi. - 5 trofee în Liga Campio- Jurgen Klinsmann jucau la Jos: Baresi, De Napoli, Donadoni, Vialli, Giannini nilor (1989, 1990, 1995, 2003 AC Milan, respectiv Inter şi 2007) şi 5 supercupe ale Eu- Milano. AC Milan a câştigat ropei, în aceiaşi ani Cupa Campionilor Europei Rezultatele directe până la meciul de la Sibiu - a câştigat Campionatul în 1989 şi 1990, în timp ce 11 iunie 1939 – Bucureşti (amical): 25 iunie 1967 – Bucureşti (preliminarii 16 februarie 1980 – Napoli (amical): Mondial al Cluburilor în 2007 Internazzionale câştigase în România – Italia 0-1 Campionatul European): România – Italia 0-1 Italia – România 2-1 şi Cupa intercontinentală în 1989 titlul în Serie A. 14 aprilie 1940 – Roma (amical): Italia 17 iunie 1972 – Bucureşti (amical): 4 decembrie 1982 – Florenţa (prelimi- 1989 şi 1990 Selecţionata care a evoluat – România 2-1 România – Italia 3-3 narii CE): Italia – România 0-0 - 26 de trofee cu echipa sa pe arena din Sub Arini avea 26 noiembrie 1966 – Napoli (preliminarii 5 iunie 1976 – Milano (amical): Italia – 16 aprilie 1983 – Bucureşti (preliminarii de sufl et; după retragere, ac- aceiaşi componenţi ca în Campionatul European): Italia – România 3-1 România 4-2 CE): România – Italia 1-0 tivează tot în cadrul clubului semifi nala de la Euro ‘88. milanez; tatăl său, Cesare 1991 şi 1994; fi nalist în ace- - record: la retragere avea şi 1994; Supercupa Europei - playmaker clasic Maldini, a fost selecţionerul Selecţionerul eaşi competiţie în 1997 cele mai multe autogoluri în- în aceeaşi perioadă şi două - carieră modestă ca antre- Italiei la CM Franţa 1998 (din Azeglio Vicini - născut la Milano, este scrise în Serie A, respectiv 8 trofee în Cupa Intercontinen- nor; a pregătit-o pe FC Argeş lot făcea parte şi Paolo) - şi-a început cariera de an- considerat unul dintre cei tală în 1989 şi 1990 Piteşti în sezonul 2006 – 2007 - coproprietarul echipei trenor la Brescia, în 1967 mai valoroşi jucători itali- Ciro Ferarra - a jucat la Atalanta şi AC americane de fotbal Miami FC - a fost selecţionerul Itali- eni din toate timpurile; s-a - a jucat finala Euro Milan (1986 – 1999) Gianluca Vialli - al 3-lea cel mai selecţi- ei între 1986 – 1991 retras la 36 ani 2000 şi a fost semifinalist - între 2006 şi 2008 a fost - semifi nalist Euro 1988 şi onat jucător al Italiei, după - a condus Italia la Euro - a jucat toată cariera la la CM 1990 selecţionerul Italiei CM Italia 1990; a făcut parte Buffon şi Fabio Cannavaro 1988 din Germania şi Cam- Internazzionale Milano (1980 - fundaş central, convocat - ca antrenor, are în pal- din echipa turneului Euro 1988 - atât Paolo Maldini, cât pionatul Mondial din Italia – 1999), unde a evoluat în de 49 ori la naţională mares echipele Livorno, din Germania şi tatăl său Cesare au câş- 1990, atingând de fi ecare da- 519 partide în poziţia de fun- - coechipier cu Marado- Genoa, Napoli, Caligliari, - ca atacant, a jucat pentru tigat Cupa Campionilor Eu- tă faza semifi nalelor daş, fi e central, fi e în dreap- na, în epoca de aur a clubu- Parma şi Bologna, toate în Italia în 59 de partide (16 de ropeni; seniorul tot cu AC - între 1992 şi 1994 a an- ta; era căpitanul echipei lui Napoli Serie A goluri) între 1985 şi 1992 Milan în 1963 trenat câte un sezon pe Ce- - a fost selecţionat de 81 de - a câştigat Seria A cu Na- - a câştigat titlul în campi- sena (în oraşul natal) şi ori în selecţionata Italiei, în- poli în 1987 şi 1990, dar şi Cu- Fernando de Napoli onatul italian cu Sampdoria Giancarlo Marocchi Udinese tre 1982 – 1998 pa UEFA în 1989 - semifi nalist Euro 1988 şi în 1991 şi Juventus în 1995 - semifi nalist Copa del Mon- - a activat apoi în cadrul - a evoluat apoi pentru Ju- CM 1990, dar a evoluat şi la - Liga Campionilor în do 1990 federaţiei italiene de fotbal Franco Baresi ventus, cu care şi-a trecut în Campionatul Mondial din Me- 1996 şi Cupa UEFA în - mijlocaşul italian a jucat - ca jucător, a evoluat 10 - campion mondial cu Ita- palmares 5 titluri în Serie A, xic ‘86 1993, ambele cu Juventus; de 11 ori în naţională între ani la Sampdoria; şi-a înche- lia în 1982, fi nalist la CM din Liga Campionilor, Cupa In- - 54 de selecţii la naţiona- Cupa Cupelor şi Supercu- 1988 şi 1991 iat cariera la Brescia; s-a re- SUA în 1994, semifi nalist la tercontinentală şi Supercupa lă între 1986 şi 1992, un sin- pa Europei în 1998 cu - a luat titlul cu Juven- marcat pe postul de mijlo- Copa del Mondo 1990; semi- Europei (toate trofeele în 1996) gur gol Chelsea tus în Serie A în 1995, a câş- caş defensiv fi nalist cu Squadra Azzura la - în prezent este antrenor - a făcut parte din aceeaşi - a jucat pentru Cremone- tigat Liga Campionilor cu Euro 1980 şi 1988 echipă cu Ciro Ferarra şi Di- se (din oraşul natal), Sampdo- Juventus în 1996 şi are în Walter Zenga - 6 titluri cu AC Milan în Nicola Berti ego Maradona la Napoli ria, Juventus şi Chelsea; la palmares 2 trofee UEFA - semifi nalist CM 1990 Serie A; 3 trofee în Liga Cam- - a evoluat pentru naţiona- - cu Napoli a câştigat tro- Sampdoria a făcut cuplu în Cup, tot cu Bătrâna Doam- - a apărat poarta naţiona- pionilor (1989, 1990 şi 1994) lă ca atacant între 1988 şi 1995 feul în Serie A în 1987 şi 1990, atac cu actualul selecţioner al nă în 1990 şi 1993 lei la Olimpiada de la Los An- şi Cupa Intercontinentală în în 39 de întâlniri internaţio- Cupa UEFA în 1989 Italiei, Alberto Mancini - a jucat toată cariera doar geles 1994 1989 şi 1990 nale şi a marcat de 3 ori - s-a transferat apoi pen- - antrenor la Chelsea, a ob- pentru Juventus (1988 – 1996) - a evoluat 12 ani pentru - al doilea la Balonul de Aur - fi nalist cu Italia la CM tru 2 ani la AC Milan, cu ca- ţinut Cupa Angliei, Cupa Li- şi Bologna (1982 – 1988 şi Internazzionale Milano în 1989 1994 din SUA şi semifi nalist re s-a impus în Serie A în gii Angliei şi Supercupa An- 1996 – 2000) (1982- 1994), 2 ani pentru - 81 de meciuri pentru naţi- CM Italia 1990 sezoanele 1993 şi 1994, dar gliei; a mai antrenat doar pe - activează la Bologna Sampdoria şi şi-a încheiat onala Italiei, între 1982 şi 1994 - a reuşit titlul cu Inter Mi- a câştigat şi Liga Campio- Watford timp de un sezon cariera în 1999 la New En- - a jucat pentru AC Milan lano 1989 şi a ridicat deasu- nilor 1994 şi Supercupa Eu- - al 10-lea marcator din is- Roberto Baggio gland Revolution, în Liga toată cariera pra capului trofeul Cupei UE- ropei în acelaşi an torie în fotbalul italian - fi nalist CM SUA 1994, se- americană de soccer; este - după retragere, s-a ocu- FA în 1991 şi 1994 - ca mijlocaş, a evoluat pen- mifi nalist CM Italia 1990 născut la Milano pat de Milan Primavera, echi- - a obţinut trofeul Cupa Li- tru Napoli timp de 6 ani, AC Stefano Bergonovo - 56 de partide pentru - a jucat de 52 de ori pen- pa de tineret a milanezilor gii în Anglia în 1999 cu Tot- Milan şi Reggiana (unde Mir- - nu a prins lotul Italiei pen- Italia (27 de goluri), între tru naţionala Italiei tenham Hotspur cea Lucescu i-a fost antrenor tru Copa del Mondo 1990; a 1988 şi 2004 - ca antrenor, a activat, în- Riccardo Ferri - a jucat la Parma, Fioren- în sezonul 1996 – 1997) jucat 3 meciuri pentru Italia, - campion în Serie A cu tre altele, la FC Naţional Bu- - semifi nalist Copa del Mon- tina, Inter Milano ( 1988 – nereuşind nici un gol; acciden- Juventus (1995) şi cu AC cureşti, FCSB (un an), Stea- do 1990 şi Euro 1988 1998), Tottenham Hotspur, Giuseppe Giannini tările nu l-au lăsat să-şi ara- Milan (1996) ua Roşie Belgrad, Dinamo Bu- - titlul cu Inter 1989 şi do- Alaves şi şi-a încheiat cariera - mijlocaş ofensiv, a jucat te valoarea la care toţi speci- - Cupa UEFA cu Juven- cureşti, Catania, Palermo şi uă trofee Cupa UEFA în 1991 în Australia la North Spirit în naţională între 1986 şi 1991; aliştii se aşteptau tus în 1993 Sampdoria, câştigând compe- şi 1994 Roberto Donadoni 47 selecţii – 6 goluri - între 1986 şi 1990 a ju- - contemporan şi rival cu tiţiile interne - fundaş central la Inter - fi nalist la CM SUA 1994, - semifi nalist la EURO 1988 cat pentru AC Milan (mai marea echipă a lui Milan din - ca jucător, a câştigat titlul Milano între 1981 şi 1994, semifi nalist CM Italia 1990 şi Germania şi CM Italia 1990 puţin sezonul 1988 – 1989 1988 – 1994, antrenată de Ar- în Serie A în 1989 cu Inter Mi- făcând cuplu în zona centra- Euro 1988 - trofeul Serie A în 1983 şi când a fost la Fiorentina), rigo Sacchi lano; a câştigat tot cu Inter Cu- lă cu Giuseppe Bergomi; şi-a - între 1986 şi 1996, a ju- Cupa Italiei în 1986 şi 1991 cu care a câştigat în 1989 - a jucat pentru Vicenza, Fi- pa UEFA în 1991 şi 1994 încheiat cariera la Sampdo- cat 63 de meciuri pentru ita- cu AS Roma Cupa Campionilor Europeni, orentina (1985 – 1990), Juve- ria, unde a jucat două sezoa- lieni, reuşind 5 goluri - născut la Roma, este con- Supercupa Europei şi Cupa ntus (1990 – 1995), AC Milan Giuseppe Bergomi ne; au fost singurele echipe - mijlocaş în teren, a cuce- siderat un jucător emblema- Intercontinentală; Cupa (1995 – 1997), Bologna (1997 - campion mondial cu Ita- din cariera sa rit 6 titluri în Seria A cu AC tic pentru AS Roma, unde a Campionilor Europeni 1990, – 1998), Inter Milano (1998 – lia în 1982, semifi nalist la CM - între 1986 şi 1992, a Milan; 5 fi nale de Liga Cam- evoluat 16 ani tot cu AC Milan 2000) şi Brescia (2000 – 2004) 1990 şi dublu câştigător al Cu- evoluat în 45 de partide pen- pionilor, dintre care 3 au fost - spre fi nalul carierei la - la Fiorentina făcea cuplu - a marcat la echipele de club pei UEFA cu Inter Milano în tru Italia trofee câştigate în 1989, 1990 Sturm Graz, Napoli şi Lecce în atac cu Baggio 218 goluri în 488 de meciuri IV 29 martie – 4 aprilie 2019 Vedete de Mondial pe malul Cibinului Polonia a jucat semifi nale- niei şi la Campionatul Mon- dz, FC 08 Homburg, Hanno- CM din Mexic 1986, 55 de se- le campionatelor mondiale dial din 1996 ver şi TSV Havelse, toate din lecţii între 1980 şi 1989, nici din Germania 1974 şi - a antrenat naţionala ţă- Germania; s-a retras în 1994 un gol, mijlocaş Spania 1982. A fost perioa- rii sale în două mandate: 1981 Wladyslaw Zmuda -a jucat pentru Gornik Za- da de glorie a fotbalului – 1986 şi 1996 – 1997; a mai - semifi nalist CM Germa- brze, AJAuxerre (Franţa), polonez, în condiţiile în fost selecţioner al naţionale- nia 1974 şi CM Spania 1982; Hamburger SV, Wuppertaler care Polonia nu a lipsit de lor Tunisiei şi Emiratelor Ara- de fi ecare dată a cucerit me- SV, WfB Wissen şi Rot-Weiss la nici o ediţie a întrecerii be Unite dalia de bronz, 91 de selecţii Essen, toate din Germania mondiale din 1974, 1978, - ca fundaş, a avut 3 selec- între 1973 şi 1986, 2 goluri; a 1982 şi 1986. Noi am avut ţii la naţionala Poloniei, dar jucat la patru campionate mon- - participant la CM din Me- onoarea să jucăm cu nu a reuşit nici un gol diale consecutive (1974 Ger- xic 1986; 20 de selecţii între marea echipă chiar la - ca jucător a evoluat la Le- mania, 1978 Argentina, 1982 1984 şi 1988, nici un gol Sibiu. Pe stadionul din gia Varşovia (1961 – 1965), Spania şi Mexic 1986) - a jucat la Tychy, Gornik Sub Arini au alergat 7 Ruch Chorzow (1965 – 1972) - a evoluat pentru Motor Zabrze, cea mai mare parte a jucători emblematici, plus şi LB Chateauroux, în Fran- Lublin, Gwardia Varşovia, carierei, Aarau,Wohlen şi Lu- selecţionerul de legendă al ţa, timp de un sezon Slask Wroclaw, Widzew Lo- zern, toate 3 din Elveţia polonezilor, Antoni - a antrenat echipele de dz, 2 ani în Italia la Hellas Ve- - a devenit antrenor şi a Piechniczek. A lipsit doar club Ruch Chorzow, Gornik rona, New York Cosmos şi trecut pe la Gornik Zabrze în superstarul Zbigniew Zabrze şi Esperance Tunis Cremonese, unde şi-a înche- două mandate, la mai multe Boniek, considerat cel mai - senator în Parlamentul iat cariera, între 1984 şi 1987 echipe din Elveţia, iar în fi nal mare fotbalist din istoria polonez în anii 2000 Marek Ostrowski a antrenat în Egipt fotbalului polonez. Boniek Eugeniusz Cebrat - fundaş, a jucat la CM din Dariusz Dziekanowski a jucat mulţi ani la - portar, 6 selecţii la naţio- Mexic 1986; în anii ‘80 a jucat - a jucat la Campionatul Juventus Torino, cu care a nală 37 de partide pentru polonezi, Mondial din Mexic 1986, ata- câştigat Cupa Campionilor - 2 titluri în campionatul reuşind un singur gol cant, 62 de selecţii – 20 de go- Europeni în 1985. Colecţia naţional cu Gornik Zabrze în - a jucat pentru Wisla Plock, luri, între 1981 şi 1990 de staruri a polonezilor a 1985 şi 1986 Gdansk, Bydgoszsz, Pogon - a câştigat Cupa Poloniei în 3 fost una impresionantă, - vicecampion al Poloniei Szczecin (1982 – 1989), Admi- rânduri cu Legia Varşovia şi însă sibienii au putut în 1976 cu GKS Tychy ra Wacker şi SV Stockerau, Widzew Lodz, a fost campion al vedea la lucru, pe lângă - a mai jucat pentru FC ambele din Austria Poloniei cu Legia Varşovia în 1994 Wladyslaw Zmuda vedetele fotbalului autoh- Gutersloh din Germania şi Andrzej Palasz - a evoluat pentru Polonia ton, una dintre cele mai s-a întors acasă la Stal Sta- - semifi nalist la CM 1982 şi Legia Varşovia, Widzew Lo- puternice selecţionate din lowa Wola din Spania şi participant la dz, Celtic Glasgow (Scoţia, 3 Waldemar Prusik ticipant la CM din Mexic anii ‘80. Krzysztof Pawlak CM din Mexic 1986; 36 selec- sezoane), Bristol City în An- - mijlocaş, 49 de prezenţe 1986, 12 ani la naţională În lipsa lui Boniek, vede- - a jucat la Campionatul ţii (1980 – 1986) – 7 goluri, glia, doar un sezon, 1. FC Koln la naţională, 5 goluri (1980 – 1992), 60 de meciuri ta oaspeţilor a fost Wladyslaw Mondial Mexic 1986; 31 selec- mijlocaş central (1994 – 1996) şi s-a retras de - a reprezentat cluburile – 13 goluri Zmuda, semifi nalist al cam- ţii (un gol) între 1983 – 1987 - a jucat la Gornik Zabrze, la Polonia Varşovia Slask Wroclaw în anii ‘80, - a purtat tricourile pionatelor mondiale din 1974 - între 1979 şi 1994 a evo- (Germania) şi Jan Urban Allemania Aachen (Germa- echipelor Legia Varşovia, şi 1982. Cei mai valoroşi ju- luat pentru Warta Poznan, Bursaspor (Turcia) - atacant, a jucat la Cam- nia) şi Mechelen (Belgia, Widzew Lodz, Eintracht cători polonezi proveneau Lech Poznan, Lokeren (Bel- Andrzej Buncol pionatul Mondial din Mexic 1990 – 1993) Frankurt – Germania de la Gornik Zabrze, cel mai gia), Trelleborg (Suedia) şi din - semifi nalist la CM 1982 1986, a jucat la naţională în- Jan Jalocha (1986 – 1988), titrat club polonez, deţină- nou pentru Warta Poznan din Spania şi participant la tre 1985 şi 1991, 57 de selec- - semifi nalist la CM 1982 (1988 – 1990) şi Utrecht tor a 14 titluri naţionale, în - a antrenat prim-divizio- CM din Mexic 1986, 51 selec- ţii, 7 goluri din Spania, cel mai bun fun- (1990 – 1996), ambele din condiţiile în care jucătorilor nare poloneze ţii între 1980 – 1096, 6 goluri, - a luat campionatul în Po- daş dreapta din anii ‘80 al Olanda din întregul bloc comunist Roman Wojcicki mijlocaş lonia cu Gornik Zabrze (1986, Poloniei, 28 selecţii, un gol, - este tatăl atacantului nu li se permitea să plece - semifi nalist CM 1982 din - a jucat pentru Piast Gliwi- 1987, 1988) între 1981 – 1985 Euzebiusz Smolarek, care în străinătate decât spre fi - Spania; 62 selecţii – 2 goluri ce, Ruch Chorzow, Legia Var- - a jucat în Cupa UEFA cu - a jucat pentru Wisla Cra- joacă în prezent la Feyeno- nalul carierei. - fundaş, a jucat pentru Po- şovia, FC 08 Homburg, Bayer Osasuna din Spania, fi ind una covia (1974 – 1986), apoi în ord Rotterdam (a mai evo- Antrenor Antoni Piech- lonia la campionatele mondi- Leverkusen (1987 – 1992) şi dintre vedetele echipei spani- Germania la Augsburg, luat la Borussia Dortmund niczek ale din Argentina 1978, Spa- Fortuna Dusseldorf (1992 – ole – 1990 Bayreuth, Eintracht Trier şi şi Real Santander; este şi el - a câştigat medalia de bronz nia 1982 şi Mexic 1986 1997), toate trei din Germania - ca antrenor a trecut pe la Vfl Trier 1912 internaţional polonez; a ju- cu naţionala Poloniei la Cam- - la cluburi, a purtat culo- Waldemar Matysik Legia Varşovia, Zaglebie Lu- Wlodzimierz Smolarek cat la CM 2006 din Germa- pionatul Mondial din 1982 rile echipelor Odra Opole, - semifi nalist la CM 1982 blin, Slask Wroclaw, Lech Poz- - atacant, semifi nalist la nia şi la Euro 2008 din Aus- - a fost selecţionerul Polo- Slask Wroclaw, Widzew Lo- din Spania şi participant la nan şi Osasuna CM 1982 din Spania şi par- tria şi Elveţia) Israelul a învăţat fotbal de la noi Naţionala statului Israel a - antrenor la echipele de -după retragere a antrenat la Israelului, având un man- deplasat la Sibiu un lot de club din Israel: Maccabi Tel mai multe echipe din Israel, dat şi la echipa de tineret jucători provenit în exclu- Aviv, Hapoel Haifa, Bnei Ye- între 2002 – prezent, cum ar - din 1993 este antrenor şi sivitate din campionatul huda, Hapoel Tel Aviv şi fi BeitarIerusalim în 2015 a condus doar echipe din Is- intern. Nu aveau vedete de Hapoel Beer Sheva Nissim Cohen rael până în prezent talie mondială, însă visau Yehuda Amar – portar - mijlocaş, 18 selecţii, 2 Nir Klinger să participe la marile com- - la meciul cu România, goluri - fundaş, 83 de selecţii, 2 petiţii mondiale. Fotbalul juca pentru Hapoel Ierusa- - a jucat pentru 10 echipe goluri în perioada 1987 – 1997 israelian începea să scoată lim şi era la selecţia cu nu- din Israel (1972 – 2001); s-a - a jucat pentru Maccabi capul în lumea mare, iar mărul 4 retras la 44 de ani Haifa (1984 – 1990) şi Mac- naţionala avea nevoie de Yacov Asayag Efraim Davidi cabi Tel Aviv (1990 – 1998) partide cât mai puternice, - a jucat pentru Bnei Ye- - fundaş central, 32 de se- - multiplu campion în com- în special în Europa. huda, a debutat în naţională lecţii (1983 – 1990), nici un gol petiţia internă cu Maccabi Antrenor Itzhak Schneor cu România - fi nalist al Cupei Israel în Haifa şi câştigător al Cupei - a ratat la un gol califi ca- Shlomo Iluz 1984, cu Hapoel Beer Sheva Israelului, atât ca jucător, rea statului Israel la Campi- - fundaş central, 6 selec- - a evoluat pentru Hapoel cât şi ca antrenor onatul Mondial din Italia 1990 ţii la naţională (1988 – 1990), Beer Sheva, Holon, Maccabi - de 20 de ani este antre- - selecţioner al Israelului nici un gol Ashdod şi Beitar Beer Sheva nor; a pregătit echipe din Is- între 1988 – 1992, a antrenat - fi nala Cupei Israelului Marko (Mordechai) Ben rael şi Cipru (AEK Larna- toate echipele israeliene de 1984 Baruch ca, AEL Limassol sau Hapo- top din campionatul naţional; - a jucat toată cariera la - evolua pentru Hapoel Tz- el Beer Sheva), fi ind unul 3 titluri în Israel Hapoel Beer Sheva (1977 – afririm Holon dintre cei mai respectaţi teh- - a evoluat ca fundaş pen- 1996) - la Sibiu, era la a doua se- nicieni din ţara sa tru Beitar Tel Aviv, Maccabi Yaron Parselani lecţie în naţională Eli Driks Tel Aviv şi Maccabi Jaffa; 4 -la partida cu România Moshe Sinai - atacant, 27 selecţii, 4 go- titluri de campion şi 3 cupe ajunse la cea de-a 17-a selec- - 4 titluri în Israel cu Hapo- luri între 1987 şi 1997 ale Israelului ţie; juca pentru Beitar Tel Aviv el Tel Aviv şi Bnei Yehuda - de 3 ori campion în Is- Antrenor Yaacov Grund- Slobodan Drapic - mijlocaş, 44 selecţii la na- rael cu Meccabi Tel Aviv în man -israelian de origine sâr- ţională, 7 goluri, între 1981 şi anii ‘90 şi de 4 ori câştigă- Itzhak Schneor - co-selecţioner al israelu- bă, o apariţie în 1988 pen- 1990 tor al Cupei Israelului în lui între 1988-1992, împreu- truIsrael, chiar la meciul a- - a jucat pentru Maccabi ‘80 – ‘90 - conducător la Maccabi Tel biu al 18-lea meci de naţi- nă cu Schneor; în anii ‘60 a ju- mical cu România Jaffa, Hapoel Tel Aviv, în 3 - a jucat pentru Maccabi Aviv, dar şi la secţia de bas- onală cat de 8 ori pentru Israel fără - a jucat la FK Novi Sad, perioade, Beveren (1987 Bel- Tel Aviv, Maccabi Yavne, chet a clubului Nir Alon a marca vreun gol Maccabi Netanya (1988 – gia), Bnei Yehuda Maccabi Netanya şi Mac- Menashe Shimonov - juca la Hapoel Petah Tik- - mijlocaş; a evoluat doar 1995) şi Beitar Nes Tubruk - între 2006 – 2010 a fost cabi Herzlya, timp de 20 - a evoluat pentru Mac- va şi era la cea de-a 12 selec- pentru Bnei Yehuda (1995 – 1998) selecţioner secund la naţiona- de ani cabi Tel Aviv şi juca la Si- ţie în naţională