THEOLOGIA GRAECO- Catholica VARADIENSIS

THEOLOGIA GRAECO- catholica VARADIENSIS 1-2/2013 STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI THEOLOGIA GRAECO-CATHOLICA VARADIENSIS 1-2/2013 January-December EDITORIAL BOARD STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI THEOLOGIA GRAECO-CATHOLICA VARADIENSIS EDITORIAL OFFICE: 20th Parcul Traian Street, 410464, Oradea, Romania. Phone: +40 259 416953 A publication of Theological Greek-Catholic Faculty’s Oradea Department, Babeş-Bolyai University, Cluj-Napoca, Romania REFEREES: R.P. OLIVIER RAQUEZ OSB. Prof. dr. VASILE MUSCĂ Prof. dr. CESARE ALZATI COORDINATOR EDITOR: Lect. dr. OVIDIU HOREA POP MEMBERS: Prof. dr. BLAGA MIHOC Lect. Pr. dr. ALEXANDRU BUZALIC Lect. dr. CORNEL DÂRLE Lect. ANDREI BERESCHI Lect. IONUŢ POPESCU Asist. CONSTANTIN ILIEŞ SECRETARY OF THE EDITORIAL BOARD: Asist. DANIEL ŢUPLEA http://www.studia.ubbcluj.ro/serii/th_gr_cat_var/ YEAR Volume 58 (LVIII) 2013 MONTH DECEMBER ISSUE 1-2 S T U D I A UNIVERSITATIS BABEŞ–BOLYAI THEOLOGIA GRAECO-CATHOLICA VARADIENSIS 1-2 Desktop Editing Office: 51st B.P. Hasdeu Street, Cluj-Napoca, Romania, Phone + 40 264 405352 SUMAR – SOMMAIRE – CONTENTS – INHALT CSABA BEKE, O comparaţie a fenomenului morţii în romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu şi Mitul lui Isis şi Osiris * A Comparison of the Phenomenon of Death in the Romanian Novel „Baltagul” by Mihail Sadoveanu and the Myth of Isis and Osiris ................................ 5 CRISTIAN BARTA, O viziune creştină asupra autorităţii politice * A Christian View on the Political Authority ......................................................................................................... 15 IOSIF DUMEA, La misión de la familia cristiana I * The Mission of Christian Families I * Misiunea familiei creștine I ......................................................................................... 29 IOSIF DUMEA, La misión de la familia cristiana II * The Mission of Christian Families II * Misiunea familiei creștine II ......................................................................................... 49 CĂLIN-IOAN DUŞE, Rugăciunea în tradiţia bizantină, un răspuns la secularizarea contem- porană * Prayer in the Byzantine Tradition – an Answer to the Contemporary Secularization .............................................................................................................. 67 NICOLETA MARȚIAN, Ora de religie și dorința de a-l cunoaște pe Dumnezeu * Religion Class and Desire to Know God ...................................................................................... 77 OMAR EBRAHIME, Il processo di canonizzazione di Pio IX * The Canonization of Pope Pius IX * Procesul canonizării Papei Pius al IX-lea ............................................................. 85 IONUȚ MIHAI POPESCU, Provocările inteligenței artificiale pentru bioetică * The Challenge of Artificial Intelligence for Bioethics ............................................................................ 95 DANIEL CORNELIU ŢUPLEA, „Ende der metaphysik“ und nihilismus als triebfedern des denkes Gianni Vattimo * The End of Metaphysics" and Nihilism as Sources of Philosophical Thought * Gianni Vattimo; „sfârsitul metafizicii” și nihilismul ca resorturi ale gândirii filozofice .................................................................................. 103 RECENZII - BOOK REVIEWS Alexandru Buzalic, De Trinitate. Din problemele teologiei trinitare, Ed. Galaxia Gutenberg, Târgu-Lăpuș, 2010, 368 p., ISBN: 978-973-141-234-4 (IONUȚ MIHAI POPESCU).............. 115 STUDIA UBB THEOL. GR.-CATH. VARAD., LVIII, 1-2, 2013, pp. 5 - 14 (RECOMMENDED CITATION) O COMPARAŢIE A FENOMENULUI MORŢII ÎN ROMANUL BALTAGUL DE MIHAIL SADOVEANU ŞI MITUL LUI ISIS ŞI OSIRIS CSABA BEKE SUMMARY. A Comparison of the Phenomenon of Death in the Romanian Novel „Baltagul” by Mihail Sadoveanu and the Myth of Isis and Osiris. In the novel „Baltagul” (“The Hatchet”), written by the great Romanian writer Mihail Sadoveanu, there is a poetic rythm of a thriller from which no one can escape. Deep in the mountains a shepherd is killed. The killers take off with his money which he gets for his sheep, and leave his body in a ravine, fodder for the wolves. When his dog comes home alone his wife decides to investigate. She leaves her young son in charge of the farm and starts to recreate the man's journey. Aided by her husband's dog and her own common sense, she finds the man's body, and enough clues to help her demonstrate the community who the murderers were. The tale is set at the beginning of the century. The central character of the novel, Vitoria Lipan, is a woman of great strenght of character and little affectation. She has so formal education, she is not given to philosophical musings, and she has an endearing self deprecating style. Her mind is sharp like a razor and she is a good psychologist. The novel has some similarities with the Egyptian myth of Isis and Osiris. Osiris was murdered by his brother, Seth, but Isis is who travels to find her husband’s body. Isis finds and restore Osiris’ body with the help of some deities, including Thot and Anubis. Osiris was resurrected. Due to his experience, Osiris became Lord of the Dead and the Afterlife. There are similarities between the two stories: two different woman, who go for finding their husbands and after a long way of search and struggle, even inner struggle, Isis and Vitoria arrive to the end of their journey. One is dead and remains dead, the other becomes the Lord of the Afterlife. „Love” is the proper word which can define the feeling which charge the two women to go in a new way: a way of initiation. Keywords: myth, judgement, initiation O Mioriţă în dimensiuni mari1 (aşa cum afirmă George Călinescu), scris în numai 17 zile şi publicat în noiembrie 1930, un posibil cadou făcut sieşi de către Doctor în teologie, profesor de religie; e-mail: [email protected] 1 Apud George Călinescu în: CONSTANTIN CIOPRAGA, Baltagul de Mihail Sadoveanu, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2008, 38 CSABA BEKE autor la împlinirea vârstei de 50 de ani, romanul Baltagul este una din cele mai reprezentative opere din întreaga literatură română. Tema romanului nu constă doar în aceea a vechii balade, ci şi în schimbarea eroului principal, în acest caz fiind o femeie, şi nu un bărbat. Întâmplarea a avut loc undeva în pustietăţi şi peste ea s-a aşezat frunzele toamnei şi omătul iernii. Eroina merge în căutarea soţului ucis, împreună cu fiul ei şi un câine. Fiind cunoscut interesul scriitorului pentru mitologii (Creanga de aur – 1933, Divanul persan – 1940), trebuie să luăm în calcul analogii cu moduri fabuloase din alte zone. Dincolo de aspectul ce leagă Baltagul de balada Mioriţa, Alexandru Paleologu în lucrarea Treptele lumii sau calea către sine a lui Mihail Sadoveanu oferă o interpretare interesantă, conform căreia romanul ilustrează mitul lui Osiris, episodul reprezentativ în susţinerea acestei viziuni fiind cel al căutării de către Vitoria Lipan a rămăşiţelor lui Nechifor, risipite în văgăuna dintre Suha şi Sabasa. Pentru a întelege mai bine acest aspect, în cele ce urmează vom prezenta pe scurt mitul lui Isis şi Osiris, pentru ca după aceea comparaţia fenomenului morţii din roman şi mit să poată fi prezentată într-un mod mai clar. Mitul lui Isis şi Osiris Herodot spunea despre egipteni că sunt cei mai credincioşi dintre toţi oamenii. Dintre toate popoarele lumii, ei au dovedit cea mai constantă preocupare faţă de problema morţii şi a enigmelor ei. Acest fapt şi-a pus amprenta pe întreaga lor viaţă socială şi spirituală, conferindu-i în acest fel o unicitate stranie şi de neimitat. În gândirea lor, folosindu-se de anumite procedee magice, se considera că moartea putea fi „controlată” şi „subordonată”. Aceste strădanii de descifrare a misterelor morţii s-au concretizat în centre de cult, adevărate şcoli iniţiatice, care se aflau pe întreg cuprinsul Egiptului. Scopul acestor eforturi era depăşirea pragului dintre viaţă şi moarte, prag impus de condiţia umană, pentru a supravieţui într-o altă dimensiune, într-un Egipt ideal, care era susţinut de atotputernicia zeilor, „triumfând” în acest fel asupra morţii prin forţarea barierelor care existau între viaţa efemeră şi cea veşnică.2 Ideile egiptenilor despre soarta sufletului după moarte sunt expuse în Cartea morţilor. Aceasta este o culegere foarte cuprinzătoare (conform Papirusului Ani sunt 190 de capitole) de formule magice pentru sufletele morţilor. Cele mai vechi dintre acestea îşi au originea în textele piramidelor. Ele au fost scrise atunci pe pereţii mormintelor faraonilor. În perioada de tranziţie, acestea se scriau pe sarcofagele demnitarilor, iar mai târziu, din cauză că textele funerare s-au înmulţit, au început să fie scrise pe papirusuri şi să fie aşezate pe pieptul mumiilor. Aşa a luat 2 cf. Cartea morţilor egipteni, Herald, Bucureşti, 2007, 5 6 O COMPARAŢIE A FENOMENULUI MORŢII ÎN ROMANUL BALTAGUL DE MIHAIL SADOVEANU ŞI ... naştere Cartea morţilor.3 În centrul cărţii se află Osiris, judecătorul celor trecuţi în lumea de dincolo alături de soţia sa, Isis. Isis este numele grecesc care i-a fost atribuit zeiţei egiptene Iset, care însemna personificarea tronului. În cazul egiptenilor, conceptul de tron era de gen feminin. Astfel, Isis era zeiţa egipteană din panteonul egiptean. În jurul ei s-au ţesut mituri şi legende. Este necesar de menţionat că pentru locuitorii săi antici, Egiptul reprezenta imaginea a ceea ce se afla pe cer. Fiecare lucru de pe pamânt se manifesta între astre. Tot aşa, şi zeii erau identificaţi cu astrele. Isis era asemuită cu steaua Sirius. Cel mai adesea era reprezentată ca o

Load more