Raport La Studiul De Evaluare a Impactului Asupra Mediului

ASISTENTA TEHNICA IN VEDEREA PREGATIRII PROIECTELOR IN SECTORUL DESEURILOR SOLIDE – JUDETUL TIMIS Masura ISPA Nr. 2005/RO/16/P/PA/001-05 *

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL TIMIS

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

REVIZIA 1

MARTIE 2011

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 1

CUPRINS 1. INFORMATII GENERALE ...... 6 1.1. Informatii despre titularul proiectului ...... 6 1.2. Informatii despre autorii studiului de evaluare a impactului asupra mediului ...... 6 1.3. Denumirea proiectului ...... 6 1.4. Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia ...... 6 1.5. Durata etapei de functionare ...... 23 1.6. Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in scopul producerii energiei necesare asigurarii productiei ...... 25 1.7. Informatii despre materiile prime, substante sau preparate chimice ...... 31 1.8. Informatii despre poluantii fizici, chimici si biologici care afecteaza mediul, generate de activitatea propusa ...... 34 1.9. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele ...... 35 1.9.1. Optiuni pentru depozitul de deseuri conform ...... 35 1.9.2. Optiuni pentru sortarea deseurilor ...... 39 1.9.3. Optiuni pentru tratarea deseurilor biodegradabile ...... 40 1.9.3.1. Tratarea deseurilor verzi: ...... 40 1.9.3.2. Tratarea deseurilor reziduale: ...... 43 1.9.4. Optiuni pentru transportul si transferul deseurilor ...... 58 1.10. Localizarea geografica si administrativa a amplasamentelor pentru alternativele la proiect 61 1.11. Informatii despre documentele/reglementarile existente privind planificarea/amenajarea teritoriala in zona amplasamentelor ...... 62 2. PROCESE TEHNOLOGICE ...... 63 2.1. Descrierea proceselor tehnologice ...... 63 2.1.1. Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela ...... 63 2.1.2. Statii de sortare ...... 84 2.1.3. Statia de transfer si centrele de colectare ...... 89 2.1.3.1. Statia de transfer Timisoara – zona 1 ...... 93 2.1.3.2. Centru de colectare Jimbolia – zona 2 ...... 94 2.1.3.3. Centrul de colectare Faget – zona 4 ...... 95 2.1.3.4. Centrul de colectare Deta – zona 3 ...... 96 2.1.4. Statia de compostare si statia TMB ...... 97 2.1.5. Inchiderea si remedierea depozitelor neconforme ...... 107 2.2. Conformarea cu directiva IPPC si aplicarea celor mai bune tehnici disponibile ...... 110 2.3. Activitati de dezafectare ...... 112 3. DESEURI ...... 114 3.1. Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela ...... 114 3.1.1. Tipurile si cantitatile de deseuri rezultate ...... 114 3.1.2. Modul de gospodarire a deseurilor ...... 115 3.2. Statia de transfer si centrele de colectare ...... 117 3.2.1. Tipurile si cantitatile de deseuri rezultate ...... 117 3.2.2. Modul de gospodarire a deseurilor ...... 118 3.3. Inchiderea si remedierea depozitelor neconforme ...... 118

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 2

3.3.1. Tipurile si cantitatile de deseuri rezultate ...... 118 3.3.2. Modul de gospodarire a deseurilor ...... 119 4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA ...... 119 4.1. Apa ...... 119 4.1.1. Conditiile hidrologice si hidrogeologice ale amplasamentului ...... 119 4.1.1.1. Amplasamentul depozitului de deseuri nepericuloase, statiilor de sortare, compostare si TMB Ghizela ...... 120 4.1.1.2. Amplasamentul statiei de transfer Timisoara ...... 122 4.1.1.3. Amplasamentul centrului de colectare Faget ...... 123 4.1.1.4. Amplasamentul centrului de colectare Jimbolia ...... 123 4.1.1.5. Amplasamentul centrului de colectare Deta ...... 123 4.1.2. Alimentarea cu apa ...... 124 4.1.2.1. Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela si statiile de sortare, compostare si TMB .. 124 4.1.2.2. Statia de transfer si centrele de colectare ...... 128 4.1.2.3. Inchiderea si remedierea depozitelor neconforme ...... 129 4.1.3. Managementul apelor uzate ...... 129 4.1.3.1. Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela ...... 129 4.1.3.2. Statia de transfer si centrele de colectare ...... 132 4.1.3.3. Inchiderea si remedierea depozitelor neconforme ...... 135 4.1.4. Prognozarea impactului ...... 135 4.1.4.1. Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela si statiile de sortare, compostare si TMB .. 135 4.1.4.2. Statia de transfer si centrele de colectare ...... 136 4.1.4.3. Inchiderea si remedierea depozitelor neconforme ...... 137 4.1.5. Masuri de diminuare a impactului ...... 137 4.1.5.1. Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela si statiile de sortare, compostare si TMB .. 137 4.1.5.2. Statia de transfer si centrele de colectare ...... 139 4.1.5.3. Inchiderea si remedierea depozitelor neconforme ...... 140 4.1.6. Harti si desene la capitolul „Apa” ...... 140 4.2. Aerul ...... 140 4.2.1. Date generale ...... 140 4.2.2. Surse si poluanti generati ...... 142 4.2.2.1. Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela si statiile de sortare, compostare si TMB .. 142 4.2.2.2. Statia de transfer si centrele de colectare ...... 151 4.2.2.3. Inchiderea si remedierea depozitelor neconforme ...... 154 4.2.3. Prognozarea poluarii aerului ...... 162 4.2.3.1. Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela si statiile de sortare, compostare si TMB .. 162 4.2.3.2. Statia de transfer si centrele de colectare ...... 170 4.2.3.3. Inchiderea si remedierea depozitelor neconforme ...... 170 4.2.4. Masuri de diminuare a impactului ...... 171 4.2.4.1. Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela si statiile de sortare, compostare si TMB .. 171 4.2.4.2. Statia de transfer si centrele de colectare ...... 172 4.2.4.3. Inchiderea si remedierea depozitelor neconforme ...... 172 4.2.5. Harti si desene la capitolul „Aer” ...... 173 4.3. Solul ...... 173 4.3.1. Caracteristicile solurilor dominante, conditiile chimice de sol, tipuri de culturi, poluarea existenta ...... 173 4.3.1.1. Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela si statiile de sortare, compostare si TMB .. 173

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 3

4.3.1.2. Statia de transfer Timisoara ...... 174 4.3.1.3. Centrul de colectare Faget ...... 175 4.3.1.4. Centrul de colectare Jimbolia ...... 175 4.3.1.5. Centrul de colectare Deta ...... 175 4.3.2. Poluarea existenta ...... 176 4.3.3. Surse de poluare a solurilor ...... 176 4.3.3.1. Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela si statiile de sortare, compostare si TMB .. 176 4.3.3.2. Statia de transfer si centrele de colectare ...... 177 4.3.3.3. Inchiderea si remedierea depozitelor neconforme ...... 177 4.3.4. Prognozarea impactului ...... 178 4.3.4.1. Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela si statiile de sortare, compostare si TMB .. 178 4.3.4.2. Statia de transfer si centrele de colectare ...... 180 4.3.4.3. Inchiderea si remedierea depozitelor neconforme ...... 182 4.3.5. Masuri de diminuare a impactului ...... 183 4.3.5.1. Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela si statiile de sortare, compostare si TMB .. 183 4.3.5.2. Inchiderea si remedierea depozitelor neconforme ...... 184 4.4. Geologia subsolului ...... 185 4.4.1. Date generale ...... 185 4.4.1.1. Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela si statiile de sortare, compostare si TMB .. 185 4.4.1.2. Statia de transfer Timisoara ...... 186 4.4.1.3. Centrul de colectare Faget ...... 187 4.4.1.4. Centrul de colectare Jimbolia ...... 187 4.4.1.5. Centrul de colectare Deta ...... 188 4.4.2. Resursele naturale in judetul Timis ...... 188 4.4.3. Zonarea seismica ...... 188 4.4.4. Impactul prognozat ...... 189 4.4.5. Masuri de diminuare a impactului ...... 189 4.4.6. Harti la capitolul „Subsol” ...... 189 4.5. Biodiversitatea ...... 190 4.5.1. Informatii generale despre biodiversitatea din zona ...... 190 4.5.2. Impactul prognozat ...... 190 4.5.2.1. Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela si statiile de sortare, compostare si TMB .. 190 4.5.2.2. Statia de transfer si centrele de colectare ...... 193 4.5.2.3. Inchiderea si remedierea depozitelor neconforme ...... 194 4.5.3. Masuri de diminuare a impactului ...... 194 4.5.3.1. Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela si statiile de sortare, compostare si TMB .. 194 4.5.3.2. Statia de transfer si centrele de colectare ...... 195 4.5.3.3. Inchiderea si remedierea depozitelor neconforme ...... 196 4.5.4. Harti la capitolul „Biodiversitate” ...... 196 4.6. Peisajul ...... 196 4.6.1. Caracteristici generale ...... 196 4.6.2. Impactul prognozat ...... 199 4.6.2.1. Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela si statiile de sortare, compostare si TMB .. 199 4.6.2.2. Statia de transfer si centrele de colectare ...... 200 4.6.2.3. Inchiderea si remedierea depozitelor neconforme ...... 201 4.6.3. Masuri de diminuare a impactului ...... 201 4.6.3.1. Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela si statiile de sortare, compostare si TMB .. 201 4.6.3.2. Statia de transfer si centrele de colectare ...... 202 4.6.3.3. 4.6.3.3. Inchiderea si remedierea depozitelor neconforme ...... 202

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 4

4.6.4. Harti la capitolul „Peisaj” ...... 202 4.7. Mediul social si economic ...... 203 4.7.1. Caracteristici principale si impactul potential ...... 203 4.7.2. Masuri de diminuare a impactului ...... 210 4.8. Conditii culturale si entice, patrimoniul cultural ...... 211 5. ANALIZA ALTERNATIVELOR ...... 246 5.1. Justificarea amplasamentelor alese pentru proiect ...... 246 5.2. Evaluarea impactului asupra mediului...... 247 5.2.1. Evaluarea impactului pe factori de mediu ...... 247 5.2.2. Evaluarea globala a impactului asupra mediului ...... 249 5.3. Concluzii asupra gradului de afectare a factorilor de mediu si a sanatatii populatiei, precum si asupra efectelor benefice ale proiectului ...... 253 6. MONITORIZAREA ...... 254 6.1. Monitoringul emisiilor ...... 254 6.2. Monitorizarea calitatii mediului in zona de influenta ...... 256 6.3. Monitorizarea variabilelor de proces / Monitorizare tehnologica ...... 257 6.4. Monitorizarea post – inchidere ...... 258 6.5. Evaluarea ...... 260 6.6. Praguri de alerta ...... 260 7. SITUATII DE RISC ...... 261 7.1. Riscuri naturale (cutremur, inundatii, seceta, alunecari de teren) ...... 261 7.2. Accidente potentiale (analiza de risc) ...... 262 7.3. Analiza posibilitatii de aparitie a unor accidente industriale cu impact semnificativ asupra mediului ...... 263 7.4. Planul pentru situatii de risc ...... 263 7.5. Masuri de prevenire a accidentelor ...... 263 8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR ...... 265 9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC ...... 246 9.1. Descrierea proiectului ...... 246 9.2. Analiza marimii impactului asupra mediului ...... 254 9.3. Impactul prognozat asupra mediului ...... 254 9.3.1. Apa ...... 254 9.3.1.1. Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela si statiile de sortare, compostare si TMB .. 254 9.3.1.2. Statia de transfer si centrele de colectare ...... 255 9.3.1.3. Inchiderea si remedierea depozitelor neconforme ...... 256 9.3.2. Aer ...... 256 9.3.2.1. Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela si statiile de sortare, compostare si TMB .. 256 9.3.2.2. Statia de transfer si centrele de colectare ...... 257 9.3.2.3. Inchiderea si remedierea depozitelor neconforme ...... 258 9.3.3. Sol ...... 258 9.3.3.1. Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela si statiile de sortare, compostare si TMB .. 258 9.3.3.2. Statia de transfer si centrele de colectare ...... 259 9.3.3.3. Inchiderea si remedierea depozitelor neconforme ...... 260 9.3.4. Subsol ...... 260 9.3.5. Biodiversitatea ...... 261 9.3.5.1. Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela si statiile de sortare, compostare si TMB .. 261 9.3.5.2. Statia de transfer si centrele de colectare ...... 262 9.3.5.3. Inchiderea si remedierea depozitelor neconforme ...... 263

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

1. INFORMATII GENERALE

1.1. Informatii despre titularul proiectului Beneficiarul lucrarilor – Consiliul Judetean Timis - B-dul. Revolutiei din 1989, Nr. 17, Timisoara, Judetul Timis Autoritatea contractanta - Ministerul Mediului – str. Justitiei, Nr. 59-61, sector 4, Bucuresti

1.2. Informatii despre autorii studiului de evaluare a impactului asupra mediului S.C. ROMAIR CONSULTING S.R.L., Str. Maior Aviator Stefan Sanatescu, nr. 53, Sector 1 – Bucuresti; Tel: +40 – 21 – 319.32.11, 319.32.12, 319.32.13; Fax: +40 – 21 – 319.32.15; E-mail: [email protected]; website: www.romair.ro.

1.3. Denumirea proiectului Sistem integrat de management al deseurilor – judetul Timis

1.4. Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia Prezentul proiect evidentiaza investitiile in domeniul managementului de deseuri, in vederea co- finantarii de catre UE. Aceasta include elaborarea tuturor documentelor necesare (master plan, studiu de fezabilitate, analiza cost-beneficiu, studiul de impact asupra mediului) cat si implementarea cu succes a procedurii de licitatie. Proiectul include in acelasi timp si asistenta pentru instruirea profesionala a echipei de implementare a proiectului din cadrul beneficiarului, vizand toate fazele proiectului (de la faza de pre-fezabilitate, la caiete de sarcini si licitare). Prezentul proiect stabileste strategia generala pe un orizont de 30 de ani, identifica masurile ce vor trebui implementate pentru a dezvolta si opera un sistem integrat de management al deseurilor solide municipale in concordanta cu obligatiile legale asumate.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 7

Rezultatul asteptat in urma implementarii investitiilor propuse, va fi acela de indeplinire a tintelor si obligatiilor in domeniul managementului deseurilor solide de catre beneficiar. In prezent, sistemul de gestionare a deseurilor este insuficient si neconform cu legislatia la nivel national si cu legislatia europeana privind gestionarea deseurilor. Principalele deficiente identificate la momentul inceperii proiectului au fost: Colectarea deseurilor: - Nivelul scazut de racordare la serviciile de salubritate in mediul rural; - Colectarea aleatorie a deseurilor municipale solide din mediul rural; - Colectarea selectiva este implementata la un nivel scazut, exceptie facand unele orase si Municipiul Timisoara; - Echipamentul existent este invechit si insuficient. Tratarea biologica a deseurilor: - Netratarea deseurilor biodegradabile – imposibilitatea de a atinge tintele impuse prin tratatul de aderare a Romaniei la Comunitatea Europeana; - Inexistenta facilitatilor de tratare. Reciclarea deseurilor: - Colectarea selectiva este implementata la un nivel scazut, exceptie facand unele orase si Municipiul Timisoara; - Capacitatile existente de sortare sunt foarte mici, conducand la imposibilitatea de a atinge tintele impuse prin tratatul de aderare a Romaniei la Comunitatea Europeana. Depozitarea deseurilor: - Depozitarea neadecvata in sapte depozite neconforme urbane si 172 de depozite neconforme in zonele rurale realizate fara sistem de inchidere (impermeabilizare), colectare a levigatului si biogazului; - Depozitarea tuturor deseurilor municipale solide nesortate in cadrul depozitelor neconforme existente conduce la mposibilitatea de a atinge tintele impuse prin tratatul de aderare a Romaniei la Comunitatea Europeana; - Inexistenta instalatiilor de compostare a deseurilor pentru reducerea facorilor patogeni din deseurille brute colectate; - Amenintarea mediului inconjurator datorita existentei depozitelor neconforme. Se poate concluziona ca actualul sistem de gestionare a deseurilor in Judetul Timis, desi se indreapta spre imbunatatirea acestuia, nu reuseste la acest nivel sa asigure realizarea obiectivele fixate in strategiile nationala si europeana de gestionare a deseurilor. Indeplinirea obiectivelor strategice si atingerea tintelor prevazute in Tratatul de aderare si in planurile de gestionare a deseurilor (national, regional si judetean) pot fi realizate prin punerea in aplicare a sistemului integrat de gestionare a deseurilor. Prin implementarea sistemului integrat de gestionare a deseurilor, pot fi atinse atat cresterea gradului de utilizare a deseurilor, reducerea cantitatilor de deseuri, precum si depozitarea

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 8

acestora in conditii de siguranta, fara nici un pericol pentru mediul inconjurator si sanatatea publica. Parametrii folositi in calcularea sistemului integrat optim de management al deseurilor municipale solide si dimensionarea facilitatilor sunt prezentate in tabelul urmator:

Parametru Valoare (t/an)

An de referinta 2013

Deseuri generate necesar de colectat 266.245

Deseuri biodegradabile generate (hartie 163.101 si lemn incluse) din gospodarii si piete

Deseuri verzi (parcuri si gradini) 11.653

Reciclabile (hartie, plastic, lemn si 57.944 metale)

Deseuri reciclabile recuperate (hartie, 38.249 plastic, lemn si metale)

Deseuri de sticla colectate selectiv 7.738

Cantitate medie de deseuri depozitate 129.145

Circa 35% din cantitatea de deseuri biodegradabile Compostare individuala generata in zonele rurale

Fiecare componenta a sistemului de management a deseurilor a fost analizata din punct de vedere a optiunilor de implementare, astfel: ‐ Sistemul de colectare a deseurilor a fost analizat in functie de fractiile colectate, tipul de pubele si containere si tipul de echipamente de colectare utilizate; ‐ Locatia depozitului central al Judetului; ‐ numarul, locatia si configurarea centrelor de colectare, statiilor de transfer, sortare, compostare si TMB; ‐ Inchiderea depozitelor neconforme de deseuri urbane; ‐ Inchiderea depozitelor neconforme din mediul rural al Judetului Timis. In urma analizei posibilelor optiuni aferente sistemului de management integrat al deseurilor in Judetul Timis, Consultantul a optat pentru implementarea urmatoarelor investitii: - Un centru de management al deseurilor (CMID) care sa cuprinda un depozit central de deseuri nepericuloase cu capacitatea de depozitare a deseurilor menajere produse in intreg Judetul Timis, cu o perioada de viata estimata de 41 ani (acest proiect tratand numai executia primei celule de depozitare), o statie de compostare (1.781 tone/an) si o statie de tratare mecano-biologica (TMB) – 77.018 tone/an si o statie de sortare (16.111

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 9

tone/an); - O statie de transfer (6.833 tone/an) si trei centre de colectare in Jimbolia (16.325 tone/an), Faget (5.504 tone/an) si Deta (11.489 tone/an)care vor deservi patru din cele 5 zone distincte de colectare a deseurilor din Judetul Timis; - Inchiderea celor sase depozite neconforme de deseuri urbane care in prezent deservesc sase din cele zece orase din Judetul Timis, respectiv Timisoara, Sannicolau Mare, Lugoj, Jimbolia, Buzias si Faget; Alte investitii care vor fi integrate, dar care nu fac parte din proiect, sunt: - Statie de compostare Timisoara (10.140 tone/an), ce va fi construita de Primaria Timisoara; - Statie de sortare (41.834 tone/an) si o linie de recuperare a energiei (134.874 tone/an) in Timisoara, construita de SC RETIM Ecologic Service SA, care sunt deja in operare din iunie 2010; Statie de sortare, in care vor fi procesata deseurile din pubela de deseuri reciclabile din Zona 1 Timisoara. In urma procesului de sortare vor fi recuperate deseurile reciclabile, care vor fi valorificate (vor fi preluate de catre reciclatori - vandute). Refuzul rezultat de pe linia de sortare va fi introdus pe linia de valorificare energetica; Linie de valorificare energetica automata, in care vor fi procesate deseurile din pubela de deseuri reziduale din Municipiul Timisoara si 9 comune periurbane, deseurile stradale din Municipiul Timisoara si refuzul rezultat de pe linia de sortare. In urma procesului de sortare vor rezulta doua fractii de deseuri: ‐ Deseuri cu putere calorica ridicata (PET-uri, hartie impurificata, carton impurificat, tetra-pack, plastic, lemn etc), care vor fi folosite ca si combustibil in cadrul fabricilor de ciment; ‐ Deseuri biodegradabile, care vor fi transportate la depozitul central Ghizela. O parte din aceste deseuri vor fi procesate in cadrul statiei de Tratare Mecano Biologica (TMB), iar o parte vor fi depozitate in depozitul central Ghizela. Schema de jos prezinta fluxurile de deseuri din cadrul statiei de sortare si valorificare energetica RETIM.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 10

In tabelul de mai jos este prezentata zonarea Sistemului de Management al Deseurilor in judetul Timis conform Studiului de Fezabilitate: Populatia urbana si respectiv populatia rurala pentru zonele deservite, pe obiective.

Populatie urbana Populatie rurala Total populatie Zona, statie de transfer/centru deservita deservita deservita de colectare [locuitori] [locuitori] [locuitori]

Zona 1 Timisoara 303,460 104,812 408,272

Zona 2 Jimbolia 24,712 47,551 72,263

Zona 3 Deta 17,471 31,144 48,615

Zona 4 Faget 7,160 20,529 27,689

Zona 0 Depozit Ghizela, TMB, statie de compostare si statie de 60,444 39,708 100,152 sortare

POPULATIE TOTALA DESERVITA (in 2007) 656,992

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 11

Delimitarea administrativ – teritoriala a zonelor de management al deseurilor este prezentata in figura de mai jos (zonele 0a, 0b, 1a, 1b, 1c si 3a proiecte mici de dezvoltare a sistemelor de management al deseurilor finantate prin programul PHARE – CES)

Zonarea teritoriului administrativ pe zone specifice de management al deseurilor Fiecare zona va fi deservita de o statie de transfer sau centru de colectare. In tabelul de mai jos sunt prezentate dotarile aferente fiecarei zone de management al deseurilor.

Tabel centralizator privind parametrii de proiectare pentru transferul deseurilor

Populatie deservita - Denumire Zona 2013 Capacitate de transfer Zona deservita obiectiv [ locuitori]

• Rampa cu 3 puncte independente de descarcare in containere Timisoara 1 67.100 de 32 mc Zona 1 (partial) Capacitate de transfer de 6.833 tone/an

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 12

• Rampa cu 3 puncte independente de descarcare in containere Jimbolia 4 70.673 de 32 mc Zona 2 Capacitate de transfer de 16.325 tone/an

• Rampa cu 3 puncte independente de descarcare in containere Faget 6 27.070 de 32 mc Zona 4 Capacitate de transfer de 5.504 tone/an

• Rampa cu 3 puncte independente de descarcare in containere Deta 7 47.548 de 32 mc Zona 3 Capacitate de transfer de 11.489 tone/an

Din analiza facuta de Consiliul Judetean Timis la nivelul anului 2003, rezulta ca in Judetul Timis se colectau numai 69,60 % din deseurile totale generate si doar 63,00 % din deseurile provenite de la populatie. Cantitati de deseuri municipale generate in judet intre 2007-2010

Deseuri municipale colectate (to)

Total Total deseuri Deseuri Deseuri deseuri An asimilabile din gradini Total deseuri municipale Deseuri Deseuri Deseuri municipale din comert, si parcuri, municipale stradale voluminoase necolectate generate (to) menajere industrie, deseuri din colectate (to) institutii piete

Cod 20 03 01, 20 03 01, 20 02, 20 03 03 20 03 07 - 20 03 01 - EWC 20 01 20 01 20 03 02

2007 153,236 52,511 13,840 14,978 5,678 240,243 22,793 263,036

2008 166,188 52,932 13,951 15,098 5,723 253,892 10,753 264,645

2009 172,761 53,355 14,062 15,219 5,769 261,166 4,971 266,137

2010 178,527 53,782 14,175 15,340 5,815 267,639 0 267,639

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 13

Cantitati de deseuri municipale generate in zona urbana intre 2007-2010

Deseuri municipale colectate (to)

Total Total Deseuri Deseuri Deseuri deseuri deseuri An asimilabile din gradini Total deseuri Deseuri Deseuri municipale municipale menajere din comert, si parcuri, municipale stradale voluminoase necolectate colectate in industrie, deseuri din colectate (to) generate (to) amestec institutii piete

Cod 20 03 01, 20 03 01, 20 02, 20 03 03 20 03 07 - 20 03 01 - EWC 20 01 20 01 20 03 02

2007 136,861 52,511 13,840 14,978 5,678 223,869 2,780 226,648

2008 139,095 52,932 13,951 15,098 5,723 226,798 1,395 228,193

2009 139,727 53,355 14,062 15,219 5,769 228,832 1,390 230,222

2010 141.749 53,782 14,175 15,340 5,815 230,861 0 230,861

Cantitati de deseuri municipale generate in zona rurala intre –2007-2010

Deseuri municipale colectate (to)

Deseuri Total Total Deseuri Deseuri din deseuri asimilabile gradini Total deseuri An municipale menajere din si Deseuri Deseuri deseuri municipale colectate comert, parcuri, stradale voluminoase municipale necolectate generate in industrie, deseuri colectate (to) (to) amestec institutii din piete

20 02, Cod 20 03 01, 20 03 01, 20 03 20 03 20 03 07 - 20 03 01 - EWC 20 01 20 01 03 02

2007 16,374 0 0 0 0 16,374 20,013 36,387

2008 27,093 0 0 0 0 27,093 9,358 36,451

2009 33,034 0 0 0 0 33,034 3,581 36,615

2010 36,778 0 0 0 0 36,778 0 36,778

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 14

Cantitati de deseuri municipale generate in judet in anul 2008

Parametru Informatii de baza \

Deseuri menajere 166,188 tone

Deseuri asimilabile, provenite de la agenti 52,932 tone comerciali, industrie, institutii publice si private

Deseuri provenite din gradini si parcuri, piete 13,951 tone

Deseuri stradale 15,098 tone

Deseuri voluminoase 5,723 tone

Deseuri necolectate 10,753 tone

Total deseuri municipale generate 264,644 tone

Indicatori generare cantitati de deseuri

TOTAL JUDET ZONA URBANA ZONA RURALA

Generarea Generarea de Generarea de Generarea de Generarea Generarea de An de deseuri deseuri deseuri deseuri de deseuri deseuri municipale menajere /cap. municipale menajere municipale menajere /cap. loc. Loc. /cap. loc. /cap. Loc. /cap. loc. /cap. Loc.

(kg/loc, an)

2007 400 313 549 458 149 67

2008 404 335 553 466 151 112

2009 407 347 558 470 152 137

2010 412 357 564 477 153 153

In conformitate cu „Planul Judetean pentru Gestionarea Deseurilor in Judetul Timis”, situatia depozitarii deseurilor pentru intregul judet la nivelul anului 2003, se prezinta conform tabelului de mai jos:

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 15

Tabel centralizator privind situatia depozitelor urbane neconforme de deseuri

Distanta An Distanta fata fata de Suprafata Capacitate Zona Autorizare Tip deschidere Proprietar Operator Localizare de ape de zona proiectata proiectata deservita /Amenajari* /An (da/nu) suprafata(km) locuita (ha) (mc) inchidere (km)

Timisoara SC Parta-Sag Consiliul Retim Giroc a/b I, CG, Local Ecologic 5,0 km S nu 4 5 1973/2008 16,6 1.800.000 IM, FM Timisoara Service Dumbravita SA Timisoara Chisoda

Consiliul SC 0,3 km Local Salprest Lugoj nu 6 0,3 a/b FM 1970/2010 11,9 840.000 Lugoj SA S-E Lugoj

Consiliul 0,3 km Local Serviciul Sannicolau S nu 2,0 0,3 a/b FM,N 1962/2010 5,0 195.000 Sannicolau Public Sannicolau Mare Mare Mare

SC Consiliul 0,5 km Jimapa Local Jimbolia nu 1,0 0,5 a/b N 1993/2008 5,0 100.000 term N-E Jimbolia Serv SA Jimbolia

0,4 km Consiliul SC Local Rascom N-E Buzias nu 0,5 1,5 a/b N 1972/2010 4,7 170.000 Buzias SA Buzias

SC Consiliul Sulean 0,4 km Deta nu 0,1 0,4 a/b IM 1978/2010 2,0 75.000 Local Deta Comp N-E Deta SRL

Consiliul Serviciul 6,0 km Local Public Faget nu 8,0 6,0 a/b CG 1994 6,0 100.000 Faget Faget S Faget

* Tip deseuri: Inerte: a Nepericuloase:b Mixt: a/b Amenajari: Imprejmuire: I Impermeabilizare: IM Canal de garda: CG Foraje de monitorizare a apelor subterane: FM Neamenajat: N In acest moment singurul depozit de deseuri neconform care nu si-a sistat activitatea este cel de la Faget.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 16

In tabelul urmator se regasesc date referitoare la depozitele neconforme de deseuri din mediul urban si rural al judetului Timis.

Cantitatea Numarul depozitelor Denumire depozit / aproximativa de Judetul Timis Oras / Comuna sau gropilor de groapa de deseuri deseuri deseuri neconforme neconforma (mc)

Sag 1 Parta-Sag 804,000

Lugoj 1 Lugoj 125,648

Buzias 1 Buzias 19,324

Urban Sannicolau Mare 1 Sannicolau Mare 51,414

Jimbolia 1 Jimbolia 21,274

Deta 1 Deta 13,016

Faget 1 Faget 20,340

TOTAL GENERAL 1.055.016 Depozitul de deseuri neconform Deta a fost inchis cu fondurile Consiliului Local Deta. In consecinta, datorita situatiei actuale se impune realizarea unui sistem integrat de management al deseurilor in judetul Timis care cuprinde construirea unui depozit de deseuri nepericuloase in extravilanul localitatii Ghizela, ce va avea capacitatea de depozitare pe o perioada de cca. 41 ani a deseurilor menajere din intreg Judetul Timis. Construirea statiilor de sortare, compostare si tratare mecano-biologica (TMB) langa depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela; construirea a unei statii de transfer si trei centre de colectare ce vor deservi zonele prezentate anterior. Inchiderea si ecologizarea depozitelor de deseuri neconforme din mediul urban. Admiterea tipurilor de deseuri la depozit se va face conform Planul National si Judetean de gestionare a deseurilor, in baza unei liste intocmite conform cu cerintele OG 349/2005 si OMMGA 95/2005. In continuare este realizat un rezumat al obligatiilor Romaniei in domeniul managementului deseurilor municipale. Ratele de reciclare globale si pe fractii este redat in paragraful urmator: Romania este obligata sa atinga obiectivul global de reciclare la 31 decembrie 2013 in conformitate cu urmatoarele obiective intermediare: – 26% din masa la 31 decembrie 2006, 28% in anul 2007, 33% in anul 2008, 38% in anul 2009, 42% in anul 2010, 46% in anul 2011 si 50% in anul 2012.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 17

Romania este obligata sa atinga obiectivul de reciclare a plasticului la 31 decembrie 2011 in conformitate cu urmatoarele obiective intermediare: – 8% din masa la 31 decembrie 2006, 10% in anul 2007, 11% in anul 2008, 12% in anul 2009 si 14% in anul 2010. Romania este obligata sa atinga obiectivul de reciclare a lemnului la 31 decembrie 2011, in conformitate cu urmatoarele obiective intermediare: – 4% din masa la 31 decembrie 2006, 5% in anul 2007, 7% in anul 2008, 9% in anul 2009 si 12% in anul 2010. Romania este obligata sa atinga obiectivul de reciclare a sticlei la 31 decembrie 2013, in conformitate cu urmatoarele obiective intermediare: – 21% din masa la 31 decembrie 2006, 22% in anul 2007, 32% in anul 2008, 38% in anul 2009, 44% in anul 2010, 48% in anul 2011 si 54% in anul 2012. Romania este obligata sa atinga obiectivul de reciclare a plasticului, luand in considerare exclusiv materialul reciclat sub forma de plastic, la 31 decembrie 2013, in conformitate cu urmatoarele obiective intermediare: – 16% din masa in anul 2011 si 18% in anul 2012.

TINTELE JUDETENE IN SECTORUL MANAGEMENTULUI DESEURILOR Obiective si tinte, imbunatatirea conditiilor de mediu Judet Timis

# Obiective Tinte

Zona urbana: rata de acoperire este in prezent de 100%; Cresterea gradului de numarul de locuitori conectati la serviciile de salubritate este in prezent de acoperire cu 409.575. servicii de 1 Zona rurala: rata de acoperire va creste de la ►99% (2009) ►100% (2012) salubritate a populatiei din va avea loc o crestere a numarului de locuitori conectati la serviciile de mediul urban salubritate de la 217.250 locuitori (2009) si la 238.863 locuitori (2012) si rural

Baza de calcul: cantitatile de deseuri biodegradabile depozitate in 1995 Reduceri Reducerea cantitatii de 2010 – cu 25% 2013 – cu 50% 2016 – cu 65% deseuri Reprezentand Reprezentand Reprezentand biodegradabile 2 47.992 tone 89.254 tone 115.719 tone depozitate Populatie Populatie Populatie

650.119 loc. 643.317 loc. 639.162 loc.

73,82 Kg/loc.an 138,74 Kg/loc.an 181,04 Kg/loc.an Cantitatea totala medie generata de deseuri biodegradabile

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 18

252,17 Kg/loc.an 258,97 Kg/loc.an 265,76 Kg/loc.an

Tinte judetene cantitative pentru atingerea obiectivelor pentru deseurile de ambalaje, to/an

2011 2012 20 3 Hartie si carton (populatie) 7.446 7.873 8.205 Hartie si carton (ICI ges ionate prin pr iect) 4.988 5.237 5.499 Hartie si carton (ICI ge tionat de generator ) 7.482 7.856 8 249 Hartie si carton TOTAL 19.915 20.966 21.952 Hartie si carton tinte reciclare* 18.704 19.640 20.622 Plastic (populatie) 8.754 9.180 9.609 Plastic (ICI gestionate prin proiect) 3.871 4.065 4.268 Plastic (ICI gestionat de generatori) 5.807 6.097 6.402 Plastic TOTAL 18.433 19.342 20.280 Plastic tinte reciclare* 4.839 5.716 7.503 Sticla (populatie) 5.291 5.556 5.824 Sticla (ICI gestionate prin proiect) 1.516 1.592 1.671 Sticla (ICI gestionat de generatori) 2.274 2.388 2.507 Sticla TOTAL 9.081 9.536 10.002 Recuperarea si Sticla tinte reciclare* 6.497 7.675 8.954 reciclarea Metal (populatie) 1.692 1.782 1.874 fractiilor de Metal (ICI gestionate prin proiect) 282 297 311 deseuri din Metal (ICI gestionat de generatori) 424 445 467 3 ambalaje Metal TOTAL 2.398 2.524 2.652 valorificabile, Metal tinte reciclare* 2.207 2.317 2.433 din deseurile Lemn (populatie) 595 625 655 municipale Lemn (ICI gestionate prin proiect) 0 0 0 Lemn (ICI gestionat de generatori) 1.500 1.500 1.500 Lemn TOTAL 2.095 2.125 2.155 Lemn tinte reciclare* 1.861 1.954 2.052

Lemn valorificare energetica 7.071 7.424 7.796 Valorificare energetica RETIM 6.766 6.914 7.067 Total reciclare 51.922 54.492 57.041 Total reciclare conform tinte* 42.301 48.278 55.761 Total valorificare 65.759 68.830 71.904 Total valorificare conform tinte* 48.738 55.037 60.830 ICI – Industrie, Comert si Institutii * - tinte care trebuie atinse Tinte judetene cantitative pentru atingerea obiectivelor pentru deseurile de ambalaje, to/an conform PJGD

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 hartie si carton 7.918 8.771 10.126 12.043 13.534 15.085 15.840 18.406

plastic 1.333 1.783 2.156 2.511 2.958 3.488 3.663 5.781

sticla 2.288 2.555 4.069 5.171 5.987 7.261 7.623 9.956

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 19

metale 2.466 2.737 3.736 4.549 5.406 6.364 6.682 8.455

lemn 268 328 553 678 1.024 1.366 1.435 1.856

Total reciclate 14.495 16.401 20.983 25.513 29.932 34.429 36.150 45.483

Total recuperate 17.772 20.204 25.434 30.615 34.289 37.504 41.742 49.618 Sursa: PJGD 2009 Tinte regionale cantitative pentru atingerea obiectivelor pentru deseurile de ambalaje, to/an conform PRGD

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

hartie si carton 23.600 26.100 30.200 35.900 40.300 44.900 47.200 54.800

plastic 4.000 5.300 6.400 7.500 8.800 10.400 10.900 17.200

sticla 6.800 7.600 12.1 0 15.400 18.700 21.600 22.700 29.700

metale 7.300 8. 00 11.100 13.500 16.100 19.000 19.900 25.200

lemn 00 1.000 1.600 2.000 3.000 4.100 4.000 5.500

Total reciclate 43.200 48.800 62.500 76.000 89.100 102.500 107.700 126.200

Total recuperate 52.900 60.200 75.700 91.200 102.100 118.400 124.300 149.000 Sursa: PRGD 2007

Depozit judetean Ghizela: amplasat la cca. 50 km de Municipiul Timisoara Construirea Caracteristici: Suprafata totala depozit – 58,90 ha (zona efectiva de depozitare – unui depozit 4 35,14 ha; zona tehnica, cladiri administrative, drumuri interioare, taluze judetean exterioare celule depozitare, zona innierbare si perdea vegetala – 23,76 ha) / conform Perioada de dispunere a deseurilor – 41 ani / Capacitate depozit - 5.131.300 m3 (2037 – 3.270.463 m3)

Denumire Suprafata Volumul Numarul depozit de aproximativa aproximativ Oras / Comuna depozitelor deseuri ocupata de deseuri neconforme neconform (mp) (mc)

Sag 1 Prta-Sag 90.992,00 804.000,00 Lugoj 1 Lugoj 31.852,00 125.648,00 Inchiderea Buzias 1 Buzias 7.908,00 19.324,00 depozitelor Sannicolau Mare 1 Sannicolau Mare 14.803,00 51.414,00 urbane 5 Jimbolia 1 Jimbolia 7.515,00 21.274,00 neconforme si a depozitelor Deta 1 Deta* 8,677.11 13,015.67 rurale ilegale Faget 1 Faget 5.881,00 20.340,00 Depozite rurale 172** - 694.818 320.995

* - depozit care a fost inchis cu fonduri ale Consiliului Local Deta ** - depozitele rurale au fost inchise pala la date de 16 Iulie 2009 prin fonduri proprii ale Consiliilor Locale Comunale (Anexa 9.1)

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 20

Numar de locuri de munca create in faza de executie (2010 – 2012): 380 Numar de locuri de munca create in faza de operare prin fondurile proiectului Crearea de noi (incepind cu 2012): 142 6 locuri de Numar total de locuri de munca in cadrul Sistemului integrat de management al munca deseurilor in Judetul Timis: 142 + 488 (colectare) + 137 (Statie de compostare Primaria Municipiului Timisoara si Statie de sortare RETIM Ecologic Service) = 767 (conform Anexa 9.2)

Tinte principale la nivelul Judetului Timis

Tinte Termen

Reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile depozitate (conform PRGD)

Reducerea cu 25% a cantitatilor depozitate (fata de anul 1995) 2010

Reducerea cu 50% a cantitatilor depozitate (fata de anul 1995) 2013

Reducerea cu 65% a cantitatilor depozitate (fata de anul 1995) 2016

Recuperarea si reciclarea fractiunilor de deseuri de ambalaje valorificabile din deseurile municipale (conform Hotararii nr. 621 din 23 Iunie 2005 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor din ambalaje)

Valorificarea a 50% din masa deseurilor de ambalaje 2011

Valorificarea a 60% din masa deseurilor de ambalaje 2013

Reciclarea a 25% din masa deseurilor din ambalaje, din care minimum: ‐ 15% din masa deseurilor de sticla 2006 ‐ 15% din masa deseurilor de hartie si carton ‐ 15% din masa deseurilor de metal

Reciclarea a minimum 60% din masa deseurilor de hartie si carton Reciclarea a minimum 50% din masa deseurilor de metal 2008

Reciclarea a minimum 15% din masa deseurilor de plastic 2011 Reciclarea a minimum 15% din masa deseurilor de lemn

Reciclarea a 55% din masa deseurilor din ambalaje, din care minimum: ‐ 60% din masa deseurilor de sticla 2013 ‐ 22,5% din masa deseurilor de plastic

Inchiderea si remedierea depozitelor urbane neconforme

Sistarea depozitarii in depozitul urban Parta Sag - Timisoara 2008

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 21

Sistarea depozitarii in depozitul urban Jimbolia 2008

Sistarea depozitarii in depozitul urban Deta 2009

Sistarea depozitarii in depozitul urban Buzias 2010

Sistarea depozitarii in depozitul urban Sannicolau Mare 2010

Sistarea depozitarii in depozitul urban Lugoj 2010

Sistarea depozitarii in depozitul urban Faget (Consiliul Local Faget a acceptat ca inchiderea depozitului sa se realizeze in cadrul acestui proiect, respectiv in 2015 perioada 2010 – 2012) (Anexa 1.1)

Realizarea unui depozit de deseuri conform la nivel de judet

Realizarea primei celule de depozitare din cadrul depozitului central 2010

Gradul de conectare a populatiei la serviciile de salubritate

90% grad de conectare a populatiei rurale 2009

100% grad de conectare a populatiei urbane 2013

Cresterea coeficientului de colectare selectiva pentru mediul urban la 50% 2013

Implementarea si cresterea coeficientului de colectare selectiva pentru mediul 2013 rural la 20%

Proiectul va fi compus din urmatoarele componente: Colectarea primara - Colectare selectiva, cu separare benevola a unor fractii In zona urbana, se va implementa colectarea selectiva pe trei pubele: • pubela deseuri reziduale; • pubela deseuri reciclabile; • container tip clopot pentru deseurile din sticla. Colectarea deseurilor provenite din parcuri si gradini precum si a celor provenite din maturatul strazilor se va face separat, direct in cadrul containerelor de 32 mc ale echipamentelor de colectare.

Orasele in care se va implementa acest sistem de colectare sunt: Timisoara, Lugoj, Jimbolia, Sannicolau Mare, Deta, Buzias, Faget, Recas, Gataia, Ciacova.

In mediul rural, se va implementa colectarea selectiva pe trei fractii, astfel: • pubela deseuri reziduale; • sac galben biodegradabil refolosibil pentru deseuri reciclabile (exclusiv deseuri din sticla); • container tip clopot pentru deseurile din sticla (situate in fiecare sat din mediul rural).

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 22

Tipuri de recipienti pentru colectare In zona urbana: - Pubele de 240 litri - colectarea deseurilor reziduale; - Pubele de 240 litri - colectarea deseurilor reciclabile; - Containere de 1100 litri - colectarea sticlei ; In zona rurala: - Pubele de 120 litri - colectarea deseurilor reziduale; - Saci de plastic galbeni de 120 litri - colectarea deseurilor reciclabile; - Containere de 1100 litri - colectarea sticlei ;

Mijloace de transport pentru colectare deseuri - Colectarea deseurilor reziduale si reciclabile din mediul urban cat si din mediul rural, se realizeaza cu autogunoiere de 16 mc. - Colectarea deseurilor din sticla se realizeaza cu ajutorul camioanelor de 26 tone cu 3 axe dotate cu o macara pentru ridicarea clopotelor, in containere de 14 m3.

Depozit central – amplasat in Comuna Ghizela Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizelava fi folosit pentru depozitarea deseurilor menajere provenite de pe intreg teritoriul Judetului Timis. Principalele date constructive ale depozitului de deseuri sunt: - Suprafata totala imprejmuita: 59,80 ha; - Suprafata totala utila a depozitului de deseuri (cinci celule de depozit): 35,14 ha; - Capacitate totala a depozitului de deseuri (cinci celule de depozit): 5.131.300 mc; - Suprafata celulei de depozit nr. I: 7,01 ha; - Capacitatea celulei de depozit nr. I: 623.000 mc; Depozitul de deseuri este format din sase zone principale, astfel: - Zona tehnica (care include statiile de sortare, compostare si TMB); - Zona de depozitare a deseurilor; - Zona de retentie a levigatului provenit din zona de depozitare, care cuprinde: - Zona de retentie a apelor pluviale provenite din zona viitoarelor celule de depozitare a deseurilor si a drumurilor de serviciu (celulele de depozitare II – V), inclusiv conducta gravitationala de evacuare; - Zona de retentie a apelor pluviale provenite din zona tehnica; - Zona statiei de pompare a apelor conventional curate in Raul Timis.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 23

Centre de colectare si statia de transfer - Statie de transfer Timisoara - proiectata cu rampa pentru sistemul de transfer; - Centru de colectare Jimbolia – proiectat cu rampa pentru sistemul de transfer; - Centru de colectare Faget – proiectat cu rampa pentru sistemul de transfer; - Centru de colectare Deta – proiectat cu rampa pentru sistemul de transfer.

Mijloace de transport a deseurilor compactate de la centrele de colectare si statiile de transfer la depozitul central Ghizela Transportul deseurilor de la centrele de colectare si statiile de transfer la depozitul central Ghizela se va realiza cu ajutorul vehiculelor de tip cap tractor cu platforma prevazut cu macara de ridicare a containerelor cu capacitatea de 32 mc; Utilizeaza autosasiu de 26 tone cu trei osii Inchiderea depozitelor urbane neconforme Inchiderea celor sase depozite neconforme de deseuri urbane care in prezent deservesc sase din cele zece orase din Judetul Timis, respectiv Timisoara, Sannicolau Mare, Lugoj, Jimbolia, Buzias si Faget;

Constientizarea populatiei, asistenta tehnica si supervizare Suportul dat de Consultant autoritatilor locale se va concretiza prin: - Constientizarea publicului referitor la noul sistem integrat de management al deseurilor va conduce la reducerea producerii de deseuri reziduale si realizarea colectarii separate a deseurilor direct de la sursa. Importanta platii de catre cel care produce deseurile a taxei de salubrizare. Se va prevedea un buget separat referitor la procesul de constientizare a populatiei si se va utiliza anual numai in scopul prevazut. - Asistenta tehnica necesara managementului Unitatii de Implementare a Proiectului (UIP) in procesul de implementare a proiectului, licitare a lucrarilor si serviciilor si achizitiilor de utilaje fara montaj si nu in ultimul rand a pregatirii si implementarii programelor de constientizare a populatiei.

1.5. Durata etapei de functionare Acest plan vizeaza prima faza a implementarii proiectului (ce urmeaza a fi finantata in aceasta perioada de finantare, respectiv perioada de finantare 2008 - 2013) si respectivele investitii in structura principala, dar indica si toate activitatile viitoare (activitati de infrastructura) care vor trebui implementate. Planul de implementare poate fi impartit in patru perioade: - Prima perioada 2008 – 2009: a avut definitivarea proiectelor prioritare. Au fost realizate o parte din licitatiile prevazute prin planul de implementare a proiectului; - A doua perioada 2009 – 2013: Se vor finaliza licitatiile prevazute prin planul de implementare a proiectului si se vor semna contractele de executie si de supervizare a lucrarilor. Se demareaza construirea infrastructurilor prioritare (depozitul de central de deseuri – celula nr. I de depozitare, statia de transfer si centrele de colectare zonale,

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 24

instalatiile de tratare (compostare si tratare mecano biologica) a deseurilor, inchiderea si reabilitarea depozitelor de deseuri neconforme din zonele urbane, in conformitate cu termenele impuse de legislatie (CE/99/31 si legislatia nationala relevanta, inclusiv inchiderea depozitul neconform aferent Orasului Faget, care se va inchide in cadrul acestei perioade de finantare, prin acceptul Consiliului Local Faget, achizitionarea de pubele, containere si compostoare individuale si realizarea campaniilor de constientizare a publicului referitor la implementarea sistemului integrat de management al deseurilor in Judetul Timis; - A treia perioada 2013 – 2017: inchiderea primei celule de depozitare si deschiderea celei de a doua. Revizuirea si actualizarea Master Planului, implementarea investitiilor suplimentare necesare (suplimentare capacitate de tratare mecano biologica a deseurilor biodegradabile in cadrul zonei tehnice a depozitului central Ghizela - in conformitate cu termenele impuse de catre legislatia nationala relevanta), inlocuirea pubelelor si containerelor existente, continuarea campaniilor de constientizare a publicului; - A patra perioada 2017 – 2037: implementarea unor investitii suplimentare in vederea administrarii noilor cantitati de deseuri generate (daca este cazul), inlocuirea echipamentelor existente de colectare, transport si tratare a deseurilor, revizuirea Master Planului, implementarea oricaror investitii suplimentare necesare (in conformitate cu Master Planul revizuit).

Durata de realizare a investitiei (celula 1 de depozitare si functiunile anexe) este de 1,5 ani. Durata de exploatare pe faze este prezentata in tabelul 4: Durata de exploatare a depozitului Ghizela

Durata exploatare Faza (ani)

Celula 1 5

Celula 2 9

Celula 3 9

Celula 4 9

Celula 5 9

TOTAL 41 de ani

Durata de functionare prevazuta pentru obiectiv este de 41 ani. Principalele caracteristici ale celulelor de depozitare sunt prezentate mai jos:

Suprafata la baza Volum util deseu Durata de exploatare Celula nr. (mp) (mc) (ani)

I* 70.156 623.000 5,0

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 25

II 70.644 1.127.075 9,0

III 70.633 1.127.075 9,0

IV 70.633 1.127.075 9,0

V 69.340 1.127.075 9,0

TOTAL 351.406 5.131.300 41,0

1.6. Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in scopul producerii energiei necesare asigurarii productiei 1.5.Durata etapei de1.5. Durata etapei de Avand in vedere specificul activitatii propuse prin proiect, nu vor rezulta produse finite. In acest raport vom considera produs finit cantitatea de deseu care va fi transportata pentru tratare si depozitare. In figura de mai jos este prezentat circuitul deseurilor in judetul Timis.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 26

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 27

Resursele energetice vor cuprinde energia electrica folosita de zona de pretratare a deseurilor, statiile de transfer/sortare si centre de colectare precum si carburantul folosit pentru transportul lung curier. Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice pentru zona 0

Productia Resurse folosite in scopul asigurarii productiei

Deseuri Cantitatea Cantitatea procesate si Denumirea Furnizor depozitate anuala (to) anuala

Deseu rezidual 22.911 Petrol/pacura - -

Deseu 7.993 Gaze naturale - - reciclabil

Sticla 1.093 Gaze petroliere lichefiate - -

Carbune - -

Cocs de furnal - -

Gaz de furnal - -

Gaze de rafinarie - -

Benzina - -

SC ELECTRICA SA –

Energie electrica Filiala de Distributie si 4097584 kW Furnizare a energiei electrice “Electrica

BANAT” SA

Energie termica - -

234148 Statii de distributie Motorina litri carburanti autorizate

Biogaz - -

Altele - -

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 28

Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice pentru zona 1

Productia Resurse folosite in scopul asigurarii productiei

Cantitatea Cantitatea Denumirea Denumirea Furnizor Anuala (to) Anuala

Deseu 114.401 Petrol/pacura - - rezidual

Deseu 41.834 Gaze naturale - - reciclabil

Sticla 5.513 Gaze petroliere lichefiate - -

Carbune - -

Cocs de furnal - -

Gaz de furnal - -

Gaze de rafinarie - -

Benzina - -

SC ELECTRICA SA – Energie electrica Filiala de Distributie si Furnizare a energiei 430280 kW electrice “Electrica BANAT” SA

Energie termica - -

Statii de distributie Motorina carburanti autorizate 194147,5 litrii

Biogaz - -

Altele - -

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 29

Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice pentru zona 2

Productia Resurse folosite in scopul asigurarii productiei

Cantitatea Cantitatea Denumirea Denumirea Furnizor Anuala (to) Anuala

Deseu rezidual 12.036 Petrol/pacura - -

Deseu 3.979 Gaze naturale - - reciclabil

Sticla 556 Gaze petroliere lichefiate - -

Carbune - -

Cocs de furnal - -

Gaz de furnal - -

Gaze de rafinarie - -

Benzina - -

SC ELECTRICA SA – Energie electrica Filiala de Distributie si Furnizare a energiei 225060 kW electrice “Electrica BANAT” SA

Energie termica - -

Statii de distributie Motorina 69991.8 carburanti autorizate litrii

Biogaz - -

Altele - -

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 30

Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice pentru zona 3

Productia Resurse folosite in scopul asigurarii productiei

Cantitatea Cantitatea Denumirea Denumirea Furnizor Anuala (to) Anuala

Deseu 8.415 Petrol/pacura rezidual - -

Deseu 2.817 Gaze naturale - - reciclabil

Sticla 390 Gaze petroliere lichefiate - -

Carbune - -

Cocs de furnal - -

Gaz de furnal - -

Gaze de rafinarie - -

Benzina - -

SC ELECTRICA SA – Energie electrica Filiala de Distributie si Furnizare a energiei 43400kW electrice “Electrica BANAT” SA

Energie termica - -

Statii de distributie Motorina 32985.9 carburanti autorizate litri

Biogaz - -

Altele - -

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 31

Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice pentru zona 4

Productia Resurse folosite in scopul asigurarii productiei

Cantitatea Cantitatea Denumirea Denumirea Furnizor Anuala (to) Anuala

Deseu 4.091 Petrol/pacura rezidual - -

Deseu reciclabil 1.322 Gaze naturale - -

Sticla 186 Gaze petroliere lichefiate - -

Carbune - -

Cocs de furnal - -

Gaz de furnal - -

Gaze de rafinarie - -

Benzina - -

SC ELECTRICA SA – Energie electrica Filiala de Distributie si Furnizare a energiei 370220 kW electrice “Electrica BANAT” SA

Energie termica - -

Statii de distributie Motorina 30130 carburanti autorizate litrii

Biogaz - -

Altele - -

1.7. Informatii despre materiile prime, substante sau preparate chimice

Constructia obiectivelor noi prevazute in proiect, ca si inchiderile de rampe existente, va necesita materiale clasice de constructie. In special in faza de exploatare si inchidere a depozitului se vor folosi materialele existente in teren precum argila, sol steril, pamant vegetal.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 32

Lista de materiale folosite in constructia si exploatarea obiectivelor proiectului este prezentata in tabelele de mai jos. La constructie si exploatare nu se vor folosi substante periculoase altele decat hipoclorit de sodiu pentru tratarea apei de alimentare, acidul sulfuric si solutiile de spalare/curatare a statiei de epurare a levigatului prin procedeul cu osmoza inversa, combustibili, ulei de motor pentru functionarea vehicolelor de transport deseuri si a utilajelor de exploatare a depozitului. Aceste materiale, desi mentiomate in Anexa 2 a HG 804/2007 (prin care s-a preluat in legislatia nationala Directiva SEVESO II), vor fi aprovizionate si se vor afla in incinta depozitului sau a statiilor de transfer in cantitati relativ mici - nerelevante - astfel incat nu impune elaborarea rapoartelor de securitate in exploatare pentru prevenirea riscurilor de accidente majore.

Materiale nepericuloase folosite la construirea si exploatarea depozitului Excavare pat deponeu

Tip de material Activitate/obiect Cantitate Loc si mod de depozitare

Pamint vegetal Excavatie deponeu 198.200 m3 Depozit in afara excavatiei Sol steril Sapatura deponeu 1.316.200 m3 Depozit in afara excavatiei

Amenajare pat fundatie si taluzuri deponeu

Tip de material Activitate/obiect Cantitate Loc si mod de depozitare

Conducte de drenaj Drenaj pinza freatica 21.500 m Pe amplasament PEID 4 bari Colectoare drenaj- Drenaj pinza freatica 2.955m Pe amplasament Tuburi Impermeabilizare 216.000 m3 Argila In situ fundatie + taluzuri 33.898 m3 Geomembrana Impermeabilizare PEID-rugoasa de 279.600 m2 Furnizor/ magazie fundatie + taluzuri 1,5 mm Geomembrana Impermeabilizare 450.830 m2 Furnizor/ magazine PEID-2,5 mm fundatie Geotextil- 1200g/m2 Protectie geomembrana 450.830 m2 Furnizor/ magazine Geotextil 400g/m2 Protectie geomembrana 279.000 m2 Furnizor/ magazine

Drenaj levigat

Tip de material Activitate/obiect Cantitate Loc si mod de depozitare

Nisip-strat inferior de Drenaj levigat 21.470 m3 Pe amplasament 0.05m grosime Drenuri levigat 21.500 m Conducte drenaj Colectoare sec. drenaj 1.770m Furnizor/ magazine PEID 4 bari Colector principal 415m

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 33

Nisip-strat 0.05m Filtru 21.470m3 Pe amplasament gros. Balast superior 0,45m Filtru 193.220m3 Pe amplasament Geotextil armat Strat separator intre 450.830m2 Furnizor/ magazine 800g/m2 deseuri si stratul drenant Conducta PEID 4 bari Evacuare apa epurata 8.500 m Furnizor/ magazine

Exploatare zilnica

Tip de material Activitate/obiect Cantitate Loc si mod de depozitare

Digulete zilnice de Pe amplasament Sol steril separare 13,4 - 24 m3 Strat de acoperire zilnica - 7cm Pe amplasament

Captare gaze din deponeul in exploatare

Tip de material Activitate/obiect Cantitate Loc si mod de depozitare

Conducte 110/90 Cosuri captare gaze 1.095 m Furnizor/ magazine mm Containere plasa otel Cosuri captare gaze 1.230 buc Furnizor/ magazine Piatra sparta Cosuri captare gaze 1.230 m3 Pe amplasament

Acoperire deponeu

Loc si mod de Tip de material Activitate/obiect Cantitate depozitare Acoperire deponeu (strat captare Geotextil 400 g/m2 304.860 m2 Furnizor/ mag gaze) Acoperire deponeu (strat captare Pietris (16-32) 0,50m 146.700 m3 Pe amplasament gaze) Acoperire deponeu (strat captare Geotextil 400 g/m2 304.860 m2 Furnizor/ magazine gaze) Geocompozit Captare gaze taluz 279.600 m2 Furnizor/ magazine Dn 110/99 – Conducte PE colectare 1.360m Captare gaze taluz Furnizor/ magazine transport biogaz Dn 125/11 - 720 m Argila Hidroizolatie acoperis- taluz 78 320 m3 Pe amplasament Hidroizolatie acoperis 176.040 m3 Geomembrana rugoasa Hidroizolatie acoperis 304.860 m2 Furnizor/ magazine PEID 1,5mm Geotextil 300g/m2 Hidroizolatie acoperis 304.860 m2 Furnizor/ magazine

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 34

Hidroizolatie acoperis- taluz 192 240 m2 Nisip Protectie hidroizolatie 14. 670 m3 Pe amplasament Drenuri absorbante 5.870 m Furnizor/ magazine Conducte PE Drenuri colectoare 1.590 m Furnizor/ magazine

Colectorul principal 790 m Furnizor/ magazine Balast 0.45 m Strat filtrant acoperis 132.030 m3 Pe amplasament 0.30 m -taluz 71.790 m3 239.400 m2 Geotextil 300g/m2 Strat filtrant acoperis taluz Furnizor/ magazine 192 240 m2 Steril Inchidere finala 176.040 m3 Pe amplasament Inchidere finala Depozit in afara Pamint vegetal 198.200 m3 acoperis/taluze excavatiei Geogrila 10x 10cm Inchidere finala taluze 185.600 m2 Furnizor/ magazine

Cantitati de substante periculoase prezente la un moment dat in incinta depozitului si a statiilor de transfer si consumuri estimate

Loc depozitare sau Consum zilnic Consum annual Substanta / material utilizare l/zi l/an

Hipoclorit de sodiu Gospodaria de apa 3.1 1131,5

Acid sulfuric Statie epurare levigat 1000

Solutii de spalare a statiei de epurare Statie epurare levigat 2000 (cleaner)

Motorina Platforma tehnologica 616 184 680

Ulei de motor Platforma tehnologica 12 4 243

1.8. Informatii despre poluantii fizici, chimici si biologici care afecteaza mediul, generate de activitatea propusa Depozitul, cat si statia de transfer si centrele de colectare, statiile de sortare, compostare si TMB – ca obiective noi prevazute in proiect – pot fi surse de poluare fizica, chimica si biologica. Poluarea fizica determinata de depozit si statia de transfer si centrele de colectare Principala forma de poluare fizica produsa de un depozit de deseuri in faza de constructie cat si in cea de exploatare este poluarea sonora. Nu exista poluare prin vibratii, unde electromagnetice, radiatii ionizante. Sursele de poluare sonora sunt: a) in faza de constructie - functionarea utilajelor de constructie si transport materiale

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 35

b) in faza de exploatare - functionarea utilajelor de transport deseuri, utilajelor de compactare deseuri si eventual utilajelor de constructie a unei noi celule. Atat in faza de constructie, cat si in faza de exploatare, este posibil ca pe amplasamentele mentionate - in anumite momente - sa se realizeze nivele semnificative de zgomot, dar acestea nu vor fi perceptibile la limita mediului protejat. (Prin “mediu protejat” se intelege mediul locuit urban sau rural, locuri de recreere, odihna etc. care - in cazul de fata - se afla la minimum 1000 m distanta).

Se estimeaza ca nivelul constant de zgomot realizat pe suprafata depozitului sau in statia de transfer/centrele de colectare in fazele de constructie si de exploatare va fi mai mic decat cel acceptat pentru incinte industriale (65 dB(A). Poluarea chimica determinata de depozit si statiile de transfer Factorii de mediu care pot suferi poluari chimice ca urmare a realizarii obiectivelor noi propuse sunt: apa, aerul, solul. Detalii privind posibilele mecanismele de poluare, estimarile de poluanti emisi in mediu si formele de impact determinate pentru fiecare factor de mediu in parte sunt prezentate in capitolul 3 din continutul acestui raport.

Poluarea biologica determinata de depozit (impreuna cu statiile de sortare, compostare si TMB de pe amplasament) si statia de transfer/centrele de colectare Tipurile de poluare biologica specifice facilitatilor de gospodarire a deseurilor menajere: - poluarea biologica propriu zisa, constand in atragerea si inmultirea speciilor care sunt vectori de agenti patogeni – muste, tantari, sobolani, pasari; - poluarea bacteriologica constand in inmultirea unor germeni patogeni sau paraziti prezenti in mod normal in deseuri. Referitor la poluarea bacteriologica, problema principala de impact nu este neaparat existenta - de altfel specifica si altor medii antropice si chiar celui natural - a germenilor patogeni in masa de deseuri, cat limitarea surselor si cailor de diseminare a acestora. Factorii de mediu care pot suferi poluare bacteriologica ca urmare a realizarii obiectivelor noi propuse sunt: apa, aerul, solul. Detalii privind formele de impact determinate pentru fiecare factor de mediu in parte sunt prezentate in capitolul 2 din continutul acestui raport. De asemenea, in Cap. 3 sunt analizate masurile prevazute in proiect in scopul limitarii sau combaterii diferitelor forme de poluare.

1.9. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele

1.9.1. Optiuni pentru depozitul de deseuri conform Amplasamentul depozitului de deseuri nepericuloase Ghizela are o suprafata de 58,90 ha si se afla in proprietatea Consiliului Local al Comunei Ghizela, Judetul Timis, in parteneriat public cu Consiliul Judetean Timis. Alegerea amplasamentul actual al investitiei, pe teritoriul Comunei Ghizela, a rezultat din analizarea a 15 alternative de amplasament pe lista lunga si 5 amplasamente pe lista scurta, in

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 36

cadrul lucrarii: ”Studiul de alegere a amplasamentului pentru depozitul de deseuri nepericuloase din Judetul Timis”. Studiul de amplasament a obtinut aprobarile tuturor factorilor de decizie, inclusiv al comunitatii locale. In analizarea compararii propunerilor de amplasare, s-au folosit: • date privind caracteristicile geologice si de circulatie, colectate la cererea beneficiarului de catre specialistii locali; • informatiile verbale obtinute de la reprezentantii beneficiarului si a autoritatilor locale implicate in luarea deciziilor; • vizite in teren. Pentru a facilita identificarea unor posibile amplasamente pentru viitorul Depozit de deseuri nepericuloase al Judetului Timis, ca prima actiune, s-a stabilit pe baza prevederilor legale, un set de conditii minimale care trebuiesc indeplinite pentru acest tip de investitie. Aceste actiuni s-au bazat pe prevederile din Anexa nr. 2 a HG 349/2005 si din cap. 3 al ’’Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor’’ aprobat prin Ordinul nr. 757/2004 al Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor. Conditiile minimale de stabilire a amplasamentului au fost: - Prevederile planurilor de urbanism general si a planurilor de urbanism zonal; - Cartarea negativa, constand in eliminarea zonelor interzise pentru amplasare: zone carstice sau zone cu roci fisurate, foarte permeabile pentru apa; zone inundabile sau supuse viiturilor; zone de protectie a surselor de apa si zone cu izvoare de apa minerala sau termala; zone in care pot aparea alunecari de teren si caderi de pamant in mod natural; excavatii din care nu este posibila evacuarea gravitationala a levigatului in colectoarele de evacuare amplasate in afara zonei de depozitare. - Cartarea pozitiva, constand in identificarea unor posibile amplasamente pe baza unor criterii de nominalizare stabilite de asemenea in functie de prevederile legale. De asemenea in alegerea amplasamentului Depozitului de deseuri nepericuloase al Judetului Timis, s-a mai tinut seama si de: - pozitionarea acestuia fata de zonele locuite existente sau planificate – distanta de protectie fata de corpul depozitului trebuie sa fie de cel putin 1.000 m; - distanta fata de Municipiul Timisoara, care este cel mai mare generator de deseuri; - suprafata de teren disponibila; - folosinta actuala a terenurilor si clasa de fertilitate; - forma de proprietate asupra terenurilor disponibile; - pozitionarea fata de apele de suprafata respectiv distanta fata de cursurile de apa; - nivelul apei freatice; - inundabilitatea; - acordul comunitatii locale exprimat prin Hotarare a Consiliului Local.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 37

Ca urmare a actiunilor descrise mai sus, s-au identificat cu ajutorul autoritatilor locale mai multe variante de amplasamente care au fost introduse in lista completa – „Lista lunga’’. Pe „Lista lunga”, au ramas astfel 15 amplasamente dupa cum urmeaza: - Tormac; - Ciacova; - Ghilad 1; - Ghilad 2; - Racovita 1; - Racovita 2; - Ghizela; - Padureni; - Jebel; - Deta 1; - Deta 2; - Deta 3; - Denta; - Dudestii Noi; - Sanmihaiu Roman. Analiza informatiilor colectate pentru amplasamentele din „Lista lunga” a condus in cazul unora din propunerile de posibile amplasamente a unor puncte negative care au eliminat zonele respective din lista. Astfel punctele negative au constat in: - inundabilitate; - vecinatati cu arii protejate; - vecinatati cu obiective socio – culturale; - opozitia comunitatii locale (factor social); - proprietate privata asupra terenului si posibilitatea incerta pentru schimb de teren (facor de disponibilitate a terenului); - lipsa angajamentului Consiliului Local (factor decizional). Ca urmare a eliminarii din lista, a celor 10 amplasamente cu probleme, a rezultat o „lista scurta” de 5 amplasamente, dupa cum urmeaza: - Ghilad 2; - Ghizela; - Padureni; - Deta 2; - Sanmihaiu Roman. Pentru amplasamentele din „Lista scurta”, s-au identificat alte puncte negative, care au fost in masura sa elimine alte 3 zone de pe lista posibilelor amplasamente, dupa cum urmeaza: - lipsa Hotararii Consiliului Local (factor decizional); - opinii defavorabile ale cetatenilor si a unor Consilieri Locali (factor social); - terenuri private (facor de disponibilitate a terenului). In urma analizei pe doua etape, au ramas pe lista, doar doua locatii pentru viitorul amplasament al Depozitului de deseuri nepericuloase al Judetului Timis, respectiv: Ghilad 2 si Ghizela.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 38

Pentru aceste doua locatii s-au intocmit studii geotehnice si un studiu preliminar de circulatie (factor tehnic).

Scenariu recomandat de consultant Din analiza avantajelor si dezavantajelor celor doua amplasamente: Ghilad 2 si Ghizela rezulta ca localizarea optima a viitorului Depozit de deseuri nepericuloase al Judetului Timis, este Ghizela, care intruneste cele mai multe avantaje, iar dezavantajele pot fi inlaturate prin masuri de amenajare constructive, exploatare si masuri organizatorice. Argumentele care au sustinut si au determinat alegerea amplasamentului de la Ghizela au constat, conform studiului de mai sus in urmatoarele: - Hotatararea Consiliului Local nr. 13 din 19.04.2006 (factor decizional favorabil) si semnaturi ale locuitorilor comunitatii locale (factor social favorabil), atestand acceptul pentru amplasarea unui Depozit de deseuri nepericuloase pentru gestionarea deseurilor din Judetul Timis, pe teritoriul administrativ al comunei Ghizela; - Amplasamentul depozitului de deseuri nepericuloase Ghizela are o suprafata de 58,90 ha si se afla in proprietatea Consiliului Local al Comunei Ghizela, Judetul Timis, in parteneriat public cu Consiliul Judetean Timis (factor de disponibilitate a terenului favorabil). - Conditii hidrogeologice avantajoase - prezenta unui strat de argila substantial ca grosime aflat la adancimi cuprinse intre 1,0 si 7,0 m, avand o permeabilitate redusa k = 1 x 10-7 m/s – 1 x 10-9 m/s (factor tehnic favorabil); - Cantitatea de deseuri transportate exprimata in tone x km, mai mica decat in cazul amplasamentului Ghilad (factor economic favorabil); - Ponderea traficului generat de transportul deseurilor fata de traficul total este mai mica decat in cazul amplasarii depozitului la Ghilad (factor tehnico – economic favorabil); - Starea de viabilitate a drumurilor si categoria drumurilor aferente amplasamentului este superioara pentru amplasamentul Ghizela, fata de amplasamentul Ghilad (factor tehnic favorabil); - Influenta fluxurilor de circulatie generate de transportul deseurilor este nesemnificativa fata de fluxurile de circulatiei totale (factor tehnic favorabil); - Pe traseele aferente amplasamentului Ghizela, sunt conditii favorabile asigurarii unei circulatii fluente, in regim de siguranta si protectie a mediului inconjurator (factor de mediu favorabil). La alegerea amplasamentului s-a tinut seama si de cerintele HG nr. 349/2005, cu privire la distantele de amplasare a Depozitelor de deseuri fata de zonele locuite si cursurile de apa. Astfel, distantele dintre amplasamentul Depozitului de deseuri nepericuloase Ghizela si limita intravilana a localitatilor invecinate, sunt: la Vest: 1,50 km fata de Sanovita; la Nord: 2,50 km fata de Ghizela; la Est: 2,50 km fata de satul Babsa. Distantele amplasamentului Ghizela, fata de cursurile de apa invecinate, sunt: fata de Paraul Minisul Mort: 350,00 m; fata de Paraul Chizdia: 500,00 m; fata de Raul Bega: 1,10 km;

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 39

fata de Raul Timis: 7,00 km.

1.9.2. Optiuni pentru sortarea deseurilor Sortarea reciclabilelor reprezinta o etapa tehnologica esentiala a procesului de tratare ecologica a deseurilor in cadrul schemei de management la nivelul unui judet. Dotarea platformei tehnologice a depozitului judetean cu statie de sortare este necesara atat pentru a prelucra deseurile din zona deservita direct de depozit cat si pentru a prelucra deseurile de la statia de transfer si centrele de colectare. Penru a defini un sistem de sortare trebuiesc definite cateva caracteristici generale cum ar fi: - tipul de deseu prelucrat; - gradul de automatizare a sortarii. Analizand aceste aspecte au rezultat urmatoarele: Tipul de deseu prelucrat: Colectarea deseuriloe va fi selectiva pe trei fractii: reziduale, reciclabile si sticla. Se va prelucra prin sortare numai deseul din puble rezidual pentru obtinere de fractii reciclabile (hartie, carton, PET, plastic, metale feroase, metale neferoase, lemn). Motivatia acestei decizii este data de: aspectul social inacceptabil implicat de selectarea de tip reciclare din deseul rezidual, datorita insalubritatii excesive a acestei activitati; (nota: a nu se confunda cu activitatea de triere a materiei compostabile, aceasta activitate are cu totul alte caracteristici) calitatea insuficienta a materiei din fractiile reciclabile datorita “contaminarii” cu material biologic putrescibil, umiditate si fractie fina. Gradul de automatizare a sortarii; dupa acest criteriu, instalatiile se pot clasifica astfel: instalatii cu grad minim de mecanizare, unde activitatile de incarcare, transport, sortare si prelucrare a fractiilor selectate se realizeaza preponderent manual; in aceste instalatii se realizeaza manual sortarea tuturor fractiilor, transportul fractiilor sortate (inclusiv a refuzului de sortare) la instalatiile de balotare (daca exista) sau la eliminare si de asemenea transportul balotilor (cu carucioare impinse manual); instalatii cu grad mediu de mecanizare unde activitatile de incarcare, transport, sortare si prelucrare a fractiilor reciclabile se realizeaza partial mecanic, partial manual; • alimentarea liniei de sortare se face automat cu mijloace mecanizate (buncar cu snec alimentator, banda transportoare, prelucrare mecanica primara deseu de tip sortare granulometrica); • se realizeaza manual sortarea fractiilor de hartie, carton, PET, plastic, lemn; • se realizeaza mecanizat separarea metalelor feroase si a metalelor neferoase (banda magnetica sau electro-magnetica de deferare cu descarcare directa in container, agregat de separare automata cu curent Eddy sau jet de aer comprimat); • transportul fractiilor sortate la instalatiile de balotare se realizeaza manual cu containere impinse de oameni; • se realizeaza balotarea tuturor fractiilor prin utilizarea de masini de balotare

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 40

semi-automate (incarcarea manuala si descarcarea automata) cu legarea balotilor si masini de prelucrare primara a unor fractii (sfaramator de sticla, gauritor de PET-uri, etc.); • transportul refuzului de sortare la instalatiile de compactare in containere se realizeaza mecanizat cu benzi transportoare; • transportul balotilor si a containerelor de refuz compactat se realizeaza mecanizat instalatii cu grad mare de mecanizare si automatizare unde activitatile de incarcare, transport, sortare si prelucrare a fractiilor selectate se realizeaza preponderent mecanic; instalatia se preteaza pentru productivitati foarte mari (debite de deseuri uscate prelucrate de peste 30.000 to/an) si nu separa decat fractiile: hartie+carton, plastic + PET, metale feroase si metale neferoase; gradul de reusita a selectarii este mai scazut decat la instalatiile cu grad mediu de mecanizare; costurile de realizare si exploatare sunt mari. Din variantele enumerate a fost aleasa varinata de dotare cu instalatii cu grad mediu de mecanizare unde activitatile de incarcare, transport, sortare si prelucrare a fractiilor selectate se realizeaza partial mecanic, partial manual. In consecinta, deseurile reciclabile in judetul Timis vor fi sortate la partial la statia de sortare Ghizela si partial la statia de sortare Timisoara, construita de SC RETIM SA.

1.9.3. Optiuni pentru tratarea deseurilor biodegradabile

1.9.3.1. Tratarea deseurilor verzi: Deseul biodegradabil (impreuna cu alte tipuri de deseuri) va fi colectat atat din mediul urban, cat si din mediul rural in pubela „deseuri reziduale” si va fi destinat fie depozitarii fie compostarii/tratarii mecano biologice. Suplimentar fata de schemele de colecta se previzioneaza realizarea unei compostari individuale de cca. 35% din materialul biodegradabil generat in zona rurala a Judetului Timis. Cu toate ca aceasta cantitate nu se va mai colecta, deoarece ea reprezinta din volumul total de colecta doar cca. 3,40%, nu s-a tinut cont de compostarea individuala la dimensionarea sistemului de colecta, diferenta fiind asimilata unei supradimensionari usoare (dar necesara in cazul unei implementari mai greoaie a compostarii individuale). Compostarea si fermentarea aeroba Exista doua metode prin care se poate obtine compost din deseul biodegradabil: - Compostare; - Fermentare anaeroba a deseului (aceasta metoda nefiind potrivita pentru deseul verde); Compostarea se efectueaza de obicei dupa cum urmeaza: - Compostare naturala semi deschisa (in interiorul unui sopron). Aceasta metoda este folosita doar pentru deseul verde; - Compostare inchisa (in interiorul unei hale sau constructie) cu maturarea produsului final (metoda folosita pentru deseurile menajere). In cazul metodei de fermentare anaeroba, este necesara de obicei o zona de maturare a compostului.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 41

In tabelul de mai jos este realizata o comporatie intre cele trei metode de compostare, respectiv semi deschisa, inchisa si anaeroba. Comparatie intre tehnicile de compostare si fermentare anaeroba

Optiunea 1: Optiunea 2: Optiunea 3: Fermentare Criteriu de evaluare Compostare semi Compostare inchisa anaeroba deschisa

Fermentarea anaeroba este Statiile de compostare procesul de tratare inchise, elimina biogaze in biologica care poate fi Aceasta metoda de timpul procesului de folosit pentru recuperarea compostare se bazeaza pe fermentare, in special in atat a deseului compostat fermentarea naturala a timpul fazei de compostare (compost) cat si a energiei deseului vegetal. intensive (in primele 4 ce se regaseste in deseul Umiditatea compostului este saptamani). biodegradabil. Acest proces mentinuta prin irigarea Faza de maturitate a genereaza biogaz cu un Descriere Mentinerea umiditatii compostului, este atinsa in continut ridicat de metan compostului se realizeaza general in zonele deschise (intre 55%– 70%), o fractie prin irigare frecventa. (dupa procesul de lichida cu un continut ridicat Timpul de compostare: intre compostare intensiva). de fertilizant si o fractie 3-4 luni, depinzand de Procesul de compostare fibroasa. conditiile de mediu, forma necesita 2-3 luni de aerare Perioada de fermentare: gramezii si frecventa de fortata si intoarcere a intre 1 – 3 saptamani intoarcere. gramezilor. fermentare anaeroba + intre 8 – 12 saptamani maturare (in functie de calitatea compostului dorit). Aspecte tehnice

Deseuri biodegradabile Deseuri biodegradabile solide si lichide (deseuri Doar deseuri verzi (gradini, solide (deseuri verzi, Tipul de deseu tratat menajere, din piete si din parcuri si piete) menajere, din piete si din cantine), exceptie deseurile cantine) verzi

Cerinte tehnice si Scazuta Ridicata Ridicata complexitatea statiei

Proliferarea micro Rapida (microorganisme Rapida (microorganisme Scazuta (bacterii anaerobe organismelor aerobe) aerobe) care genereaza metan)

Sensibilitate ridicata la Sensibilitatea la conditiile Scazuta Ridicata temperatura, la pH si de mediu schimbari in compozitia deseului 1 – 3 saptamani fermentare 3-4 luni luni, depinzand de 2 – 3 luni, depinzand de aeroba + intre 8 – 12 conditiile de mediu, forma Perioada de degradare calitatea de compostului saptamani maturare (in gramezii si frecventa de dorit. functie de calitatea intoarcere. compostului dorit).

Compost Produsul rezultat in urma Compost Compost procesului Biogaz (50-70% metan, 30- 50% CO2)

Intre 40 si 60 kWh/t de Intre 150 si 250 kWh/t de Consum de energie - deseu introdus deseu introdus

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 42

(kWh /t)

Notare Metoda de compostare semi deschisa are cele mai mici cerinte tehnice. 3 2 1 Fermentarea aeroba este sensibila in ceea ce priveste activitatile microbiologice. Eficienta tehnologiei fata 3 2 1 de materialul de intrare Minimizarea cantitatii de deseu fata de cea de la 1 2 3 intrare Aspecte de mediu

Intre 100 si 500 l/t de deseu Intre 30 si 50 l/t de deseu Intre 50 si 100 l/t de deseu Ape uzate introdus, depinzand de introdus introdus proces

Vapori de CO2 Vapori de CO2 Emisiile dupa procesul de Emisii in aer Emisiile de gaz sunt filtrate Emisii de metan compostare a deseului prin intermediul unui biofiltru verde sunt minore

Instalatia de compostare trebuie construita la o Acest tip de instalatie poate Acest tip de instalatie poate Cerinte pentru distanta suficient de mare fi construita in apropierea fi construita in apropierea amplasament de zonele locuite, exceptie zonelor locuite zonelor locuite facand instalatiile in care se trateaza deseul verde

Notare Cele mai mici emisii in aer le are instalatia de 1 2 3 fermentare aeroba, fiind urmata de metoda de compostare inchisa

Referinte

Aproximativ 80 de locatii in Europa, majoritatea fiind Pe plan mondial este cea statii de dimensiuni mici si mai folosita tehnologie de Aproximativ 300 de locatii in Referinte fiind prevazute si cu compostare pentru Europa sisteme de tratare a deseurile verzi namolului de la statiile de epurare

Notare 3 2 1

Cost

Costuri de tratare 2 - 5 €/t 40 - 60 €/t 70 - 100 €/t

Notare 3 2 1

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 43

Notare finala 14 12 10

Solutia tehnica propusa Majoritatea statiilor sunt construite ca statii de compostare, desi din punctul de vedere al protectiei mediului, ar trebui folosita fermentarea anaeroba, avand in vedere ca foloseste continutul de energie al deseurilor biodegradabile. Motivul alegerii compostarii este sensibilitatea ridicata la schimbarile conditiilor de proces ale fermentarii anaerobe, care inca nu poate fi controlata in totalitate in special in cazul tratarii deseului mixt. In plus, costurile investitionale si de operare ale procesului de fermentare anaeroba sunt mai ridicate decat in cazul metodei de compostare. Astfel, metoda de compostare semi deschisa este recomandata. Numai in cazul in care statia de compostare este pozitionata in apropierea unei zone locuite, este indicat sa se foloseasca metoda de compostare inchisa. In cadrul depozitului central Ghizela, compostarea deseului verde se realizeaza folosind metoda de compostare semi deschisa. Statia de compostare se afla la o distanta de 2,4 km de cel mai apropiat sat.

1.9.3.2. Tratarea deseurilor reziduale: Pentru a putea atinge tintele de deviere de la depozitare a deseului biodegradabil, deseul rezidual (ce se regaseste in pubela de deseuri reziduale), trebuie tratat intensiv. Metoda cea mai des folosita pentru tratarea acestui tip de deseu este Tratarea Mecano Biologica (TMB). TMB presupune in principal doua etape de tratare: - Etapa de tratare mecanica in care deseul este sortat, tocat, sitat, aditivat (etc); - Etapa de tratare biologica in care are loc procesul de fermentare a deseului. Astfel, metoda de TMB reprezinta o statie de pretratare urmata de o tratare biologica a deseului municipal pentru ca acest tip de deseu sa fie in concordanta cu cerintele de depozitare. Tratare mecano-biologica este compusa din diferite etape de tratare mecanica si biologica, acestea putand fi modificate si combinate in functie de reglementarile nationale si locale. In general, exista 4 tipuri diferite de TMB, fiecare putand fi cu sau fara sortare manuala pentru materialele reciclabile: 1. TMB inainte de depozitare; 2. TMB cu separarea deseurilor reziduale in: recuperarea de materiale cu putere calorica ridicata (RDF – refuse derived fuel) si tratarea fracteie biodegradabile inainte de a fi depozitata;

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 44

3. Recuperarea materialelor cu putere calorica ridicata cu separarea deseurilor metalice si a celor inerte care urmeaza sa fie depozitate; 4. Pretratare inainte de incinerare. Pentru componenta de tratare biologica a unei statiie de TMB, pot fi folosite procese de tratare aerobe cat si anaerobe, cu scopul de a devia de la depozitarea fractia biodegradabila din deseul municipal. Conform rezultatului comparatiei dintre compostare si fermentare anaeroba a deseului biodegradabil, pentru procesul de TMB este recomandata optiunea de tratare aeroba.

Metoda 1: TMB inainte de depozitare

Sortare Material Separare Sitare TMB prin aerare Maturare biostabilizat mecanica Maruntire intensiva folisit pentru 60 zile acoperire 13 zile

Aditivare TMB inainte de depozitare Aceasta metoda de TMB este optimizata pentru a se conforma cu cerintele prezentei Directive Europene privind depozitele de deseuri. Aceasta implica o pre-tratare a deseurilor municipale inainte ca acestea sa fie depozitate. Tratarea biologica este aplicata, deoarece aceasta are un impact pozitiv asupra degradarii biologice a deseurilor municipale depozitate si totodata asupra generarii de gaze si de levigat. In functie de masurile considerate pentru devierea de la depozitare a cantitatii de deseuri biodegradabile, cum ar fi tratarea biologica a deseurilor menajere biodegradabile, timpul in care se realizeaza tratamentul biologic poate fi de asemenea optimizat pentru a putea atinge obiectivele impuse privind devierea de la depozitare a deseurilor biodegradabile. Statia de TMB este echipata cu o instalatie de sortare manuala pentru sortarea deseurilor de plastic, sticla si metal, acestea putand fi reciclate. Cantitatea de deseuri care poate fi separata, depinde de cantitatea de deseuri livrate pentru tratarea mecano biologica, care se regaseste in deseurile municipale reziduale. Pentru acest tip tratare mecano biologica sortarea deseului este recomandata pentru a reduce cantitatea de deseu municipal ce urmeaza a fi depozitata. Sistemul de tratare mecano biologica prevede aerarea intensiva a deseului timp de 13 zile. Dupa aceasta perioada de tratare, deseul este fermentat in totalitate, urmabd sa fie maturat timp de 60 de zile. Dupa perioada de maturare, materialul tratat va fi folosit ca material de acoperire pentru depozitul de deseuri. In timpul perioadei de fermentare, gazele eliminate sunt filtrate prin intermediul biofiltrelor, iar levigatul produs este colectat si tratat in statia de epurare levigat. Metoda 2: Separarea deseului residual Aceasta metoda de TMB presupune: - Sortarea si recuperarea fractiei cu putere calorica ridicata care urmeaza sa fie recuperata energetic; - Tratarea deseului biodegradabil ce se regaseste in pubela de deseuri reziduale si tratarea acestuia prin intermediul unei instalatii de TMB. Aceasta metoda de tratare presupune separearea deseului rezidual in doua fluxuri: - Un flux de deseuri de dimensiuni mari (mai mari de 80 - 100 mm), constand in principal din hartie, carton, plastic, textile lemn, materiale compozite (tetra pack)

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 45

care pot fi sortate manual, daca este necesar, si / sau restul de deseuri fiind prelucrate in scopul de a produce o fractiune usoara (RDF) si o fractiune grea, care este introdusa in fluxul de dimensiuni mici. - Un flux de deseuri de dimensiuni mici (mai mici de 80 - 100 mm), constand in principal din produse alimentare si deseuri de gradina, dar si materiale plastice, lemn, cauciuc etc, care vor face obiectul unui tratament biologic. Scopul tratamentului biologic este de a reduce cantitatea de deseu biodegradabil. Ca si in cazul primei metode de tratare mecano biologica, timpul de tratare poate fi optimizat pentru a atinge tinta de deviere de la depozitare a deseului biodegradabil conform legislatiei in vigoare. Perioada de tratare cuprinsa intre 2 si 12 saptamani poate fi realistica, depinzand si de parametrii deseului. Astfel, devierea de la depozitare a cantitatii de deseuri biodegradabile municipale se realizeaza de doua ori: prin recuperarea deseurilor de hartie si a carton, care vor fi valorificate energetic si prin tratare biologica. Aceasta metoda de tratare poate fi in concordanta cu cerintele de deviere de la depozitare a deseului biodegradabil. Statia de TMB poate fi echipata cu o statie de sortare manuala pentru sortarea deseurilor de plastic, hartie si metal, care ar putea fi comercializate. Datorita faptului ca plasticul care nu este sortat este recuperat energetic, o astfel de statie de sortare nu este cu adevarat necesara, cu exceptia cazului in care trebuie atinse tintele pentru deseuri de ambalaje. In cazul in care tratamentul biologic pentru fluxul deseurilor de dimensiuni mici este proiectat sa dureze cel putin sase saptamani, se poate obtine un produs similar unui compost de calitate scazuta. Statia de TMB mai poate fi echipata cu utilaje mecanice de tratare, in scopul de a separa mai multe materiale pentru valorificare energetica prin intermediul tratarii secundare a deseului biodegradabil. Pe masura ce bacteriile descompun materialele, acestea elibereaza caldura, care poate fi utilizata pentru uscarea materialului la sfarsitul procesului de tratare. Aceasta metoda de TMB este aplicata in multe statii din Germania, Austria si Italia. Metoda 3: TMB prin recuperarea deseurilor cu putere calorica ridicata Acest tip de TMB are scopul de a transforma toate deseurile organice in deseuri cu putere calorica ridicata, refuzul fiind reprezentat de cioburi de sticla, pietre, nisip, etc, care vor fi depozitate. Dupa cum reiese din figura urmatoare, aceasta metoda de TMB, se bazeaza pe impartirea deseurilor in doua fluxuri: - Un flux cu deseuri de dimensiuni mari, constand in principal din hartie, carton, plastic, lemn, textile, materiale compozite (tetra pack) etc, care pot fi sortate prima data manual, daca este nevoie, si / sau restul de deseuri fiind prelucrate in scopul de a produce o fractiune usoara (RDF) si o fractiune grea. Fractia grea de deseuri este apoi procesata pe fluxul de dimensiuni mici pentru tratarea biologica. - Un flux de deseuri de dimensiuni mici (mai mici de 80 - 100 mm), constand in principal de produse alimentare si deseuri de gradina, dar, de asemenea, o mare parte de obiecte din plastic, lemn, cauciuc etc, ceea ce va face obiectul unui tratament biologic. Energia produsa in timpul tratamentului biologic este folosita pentru a usca fractia pentru 2 – 4 saptamani. Aceasta fractiune este sitata si fragmentele mai mari de 20 mm sunt separate balistic, cu scopul de a recupera o mare parte din deseuri care au o putere calorica ridicata. Uscarea fractiei permite ca fragmentele de dimensiuni mici sa nu se mai lipeasca de fragmentele care se doresc a fi recuperate, pertmitand astfel o sortare mai precisa.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 46

Vanzare Catre statia de reciclabile recuperare energetica

Sortare manuala Separare Recuperare energetica (optional) mecanica

Pregatire Sitare (optional – TMB intre 2 si mecanica recomandat) 12 saptamani Materiale inerte catre depozitare

TMB cu productie de materiale cu putere calorica ridicata Acest tip de TMB este proiectat pentru a ajunge la o recuperare de energie maxima prin atingerea unui maxim de recuperare a materialelor cu putere calorica ridicata si un minim de deseuri la depozitare. Statia de TMB poate fi de asemenea echipata cu o statie de sortare manuala pentru deseurile de plastic, hartie si metal, care ar putea fi comercializate. Cu toate acestea, din moment ce plasticul care nu este sortat in statia de sortare va fi recuperat energetic, o astfel de sortare nu este cu adevarat necesar, cu exceptia cazului in care trebuie atinse tintele pentru deseuri de ambalaje. Sortare deseurilor de dimensiuni mari este recomandata, cu scopul de a reduce capacitatea necesara pentru componenta de TMB, fiind reduse de asemenea si costurile de investitie si de tratare. In functie de cerintele pentru deseurile cu putere calorica ridicata, care pot fi folosite in fabricile de ciment, o tratare suplimentara a deseurilor de dimensiuni mari poate fi necesara: uscarea acestuia si o tratare mecanica aditionala a intregului deseu municipal. Pentru uscarea deseurilor, cu scopul de a permite o mai buna separare mecanica a materialului, optional se poate folosit un proces de uscare termica a deseului in locul tratarii aerobe a acestuia. Aceasta metoda de TMB este aplicata in multe statii din Germania, Austria si Italia.

Metoda 4 – Pretratare inainte de incinerare Aceasta metoda de TMB a fost dezvoltat cu scopul de a reduce cantitatea de deseuri care urmeaza sa fie aduse la o instalatie de incinerare existenta.

Vanzare Recuperare reciclabile energetica

Sortare manuala Productie RDF (optional) (optional)

Pregatire Sitare Tratare mecanica Incinerator existent mecanica (optional) Pretratare inainte de incinerare

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 47

Asa cum reiese din figura de mai sus, pre tratarea poate include sortare, recuperarea deseurilor cu putere calorica ridicata si alte etape de separare a deseurilor, care pot reduce cantitatea de deseuri care urmeaza sa fie incinerate. Acest lucru inseamna ca poate include toate elementele tipurilor de TMB descrise mai inainte, cu exceptie facand tratarea biologica (compostarea). Deseuri care urmeaza sa fie incinerate nu necesita aceeasi calitate ca si deseurile care vor fi recuperate energetic (RDF), prin urmare incinerarea este mai ieftina. Comparatie intre optiunile de TMB In tabelul de mai jos o comparatie intre optiunile de TMB este prezentata, facandu-se o clasificare in functie de principalele criterii de evaluare. Comparatia dintre bilanturile de masa si energie precum si costurile, pot varia in functie de masurile considerate, astfel putandu-se obtine cantitati si o calitate diferita a deseurilor. Cea mai buna solutie este notata cu 3 puncte iar cea mai slaba solutie este notata cu 1 punct.

Comparatie intre optiunile de TMB

Metoda 3 Metoda 1 Metoda 2 TMB prin Metoda 4 Criteriu TMB inainte de Separarea deseului recuperarea Pretratare inainte de depozitare rezidual deseurilor cu putere incinerare calorica ridicata

Indeplinirea tintelor de tratare a deseului

Devierea de la depozitare a Deviere medie Deviere medie Deviere maxima Deviere maxima deseurilor reziduale

Notare 2 2 3 3

Deviere medie; tintele Deviere medie; de deviere de la pentru a putea atinge Devierea de la depozitare conform Deviere maxima; Deviere maxima; tintele de deviere de depozitare a Tratatului de aderare, tintele de deviere de tintele de deviere de la depozitare, deseului pot fi atinse doar la depozitare pot fi la depozitare pot fi producerea de biodegradabil impreuna cu atinse atinse compost este producerea de recomandata compost

Notare 1 2 3 3

Productie de energie Productie de energie Productie maxima de ridicata, dar mai este posibila energie, daca scazuta decat in cazul depinzand de incinerarea este Productie de energie Nu produce energie Metodei 4, datorita parametrii de intrare optimizata in ceea ce cerintei de energie si de tehnologia de priveste optimizarea ridicate pentru statia TMB eficienta energetica de TMB

Notare 1 2 3 3

Productie de metan Productie de metan Emisiile de metan pe Emisile de gaze in pe termen lung in pe termen lung in termen lung reduse Fara emisii de metan depozit depozit, depinzand de depozit, depinzand de semnificativ durata de tratare a durata de tratare a comparativ cu

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 48

deseului: deseului: Metoda1 si 2 de TMB; pana la zero emisii, in emisii de metan emisii de metan cazul in care vor fi reduse fata de situatia reduse fata de depozitate numai in care deseul este situatia in care deseul materiale inerte si depozitat netratat este depozitat fractia biodegradabila netratat; va fi recuperata emisiile de gaze nu energetic sunt reduse semnificativ in comparatie cu Metoda 1

Notare 2 2 1 1

Sunt necesare o Sunt necesare o Sunt necesare o multime de lucrari de multime de lucrari de multime de lucrari de Statia de TMB este constructii, care constructii, care constructii, care finalizata si pregatita necesita mult timp necesita mult timp necesita mult timp Timpul necesar sa functioneze. pentru a fi finalizate; pentru a fi finalizate; pentru a fi finalizate; pentru ca statia sa Asamblarea perioada necesara perioada necesara perioada necesara devina operationala echipamentelor se pana cand statia pana cand statia pana cand statia realizeaza rapid, pe o poate deveni poate deveni poate deveni platforma betonata operationala este operationala este operationala este medie spre lunga medie spre lunga medie

Notare 3 1 1 2

Exista astfel de Exista astfel de Exista astfel de Exista astfel de Referinte instalatii in tarile din instalatii in tarile din instalatii in tarile din instalatii in tarile din UE UE UE UE

Notare 3 3 3 3

Costuri ridicate in comparatie cu alte metode de TMB; in comparatie cu Metoda 4 costurile sunt Costuri scazute in Costuri medii in Costuri foarte ridicate aproape egale , Costuri comparatie cu alte comparatie cu alte in comparatie cu alte depinzand de metode de TMB metode de TMB metode de TMB tehnologia de TMB folosita si de costurile de folosire a materialelor cu putere calorica ridicata

Notare 3 2 1 1

Este necesara Este necesara Disponibilitatea valorificarea valorificarea statiilor pentru energetica a energetica a Este necesar un recuperarea Nu este nevoie deseurilor care pot fi deseurilor care pot fi Incinerator energetica si pentru folosite doar de catre folosite doar de catre incineratoare fabricile de ciment fabricile de ciment

Notare 3 2 2 0

Notare finala 19 16 17 16

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 49

Evaluarea optiunilor se realizeaza conform urmatorului sistem de notare: - 3 puncte reprezinta scorul maxim si este acordat atunci cand majoritatea criteriilor sunt indeplinite; - 2 puncte sunt acordate atunci cand criteriile sunt partial indeplinite; - 1 punct este acordat atunci cand criteriul nu este indeplinit sau nu este satisfacator. - 0 puncte atunci cand nu este indeplinit nici macar un criteriu. Pe baza sistemului de notare prezentat anterior, solutia tehnica propusa pentru Judetul Timis este Metoda 1, tratare mecano biologica inainte de depozitare.

Metode de tratare a deseurilor biodegradabile TRATAREA MECANO BIOLOGICA A DESEURILOR MENAJERE are ca scop: - biostabilizarea pentru intreaga masa de deseu biodegradabile ce se regasesc in pubela de tip “pubela deseuri reziduale”; - trimiterea la depozitare dupa maturare, ca material de acoperire zilnica, a materialului biostabilizat rezultat din statia de TMB; In functie de structura sistemului de management al deseurilor in judetul Timis se vor implementa instalatii de TMB de marime mare. In cele ce urmeaza se face o analiza succinta a solutiilor tehnologice aplicabile pentru fiecare situatie in parte. Fazele tratamentului biologic (la tratamentul aerobic) Metodele de tratare sunt foarte diverse si alegerea uneia din metode depinde de: - tipologia deseului - timpul de stabilizare - controlul aerarii - controlul temperaturii - tratarea emisiilor de gaze Sistemele de tratare sunt : - Sisteme intensive sau cu timp lung - Sisteme inchise sau deschise, functie de gradul de izolare cerut pentru mediul ambiant - Sisteme statice sau dinamice, functie de necesitatea de rascolire si uniformizare a stratului - Sisteme cu aerare naturala sau fortata Sunt trei tpuri generale de instalatii : - Gramezi cu rasturnare periodica - Gramezi statice cu aerare - Biocontainere

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 50

TRATAMENTUL STATIC DE TRATARE BIOLOGIVCA IN GRAMADA AERATA NATURAL

Sistem static de tratare biologica in gramada aerata natural, aplicabil pentru fluxuri reduse de masa compostabila si pentru locatii indepartate de asezarile umane – cel mai redus cost de investitie. Caracteristici : h = 3,0 m, taluz = 450, capacitate = 0,75 t/mp, canal de aerare din sipci de lemn, timp de mentinere in gramada = 50 zile.

evacuare de gaze acoperire cu strat de ţevi flexibile compost găurite

max.2,5 aer aer

max. 30 m

Sistem static de tratare biologica in gramada aerata fortat, aplicabil pentru fluxuri medii de masa biodegradabila si pentru locatii indepartate de asezarile umane – cost de investitie ceva mai mare. Caracteristici : h = 2,5 m., taluz = 45 grd., capacitate = 0,95 t/mp., aerare si evacuare gaze prin sistem de tuburi (posibila tratare de gaze), timp de mentinere in gramada = 30 - 40 zile. TRATAMENTUL IN GRAMEZI CU RASTURNARE PERIODICA Gramezile sunt cu sectiuni triunghiulare sau trapezoidale si permit rasturnarea mecanizata periodica. Pentru deseuri menajere gramezile sunt cu inaltime de 2-3 m iar baza are o latime de 3-6 m . Gramezile mai mari pot produce in centrul lor fermentatii anaerobe datorita lisei de difuzie a aerului. Masinile de rasturnare au capacitate de rasturnare limitata la 3 m inaltime.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 51

Sistem de intoarcere a gramezii pe platforma fara aerare, acoperita si cu tratare a gazelor; poate functiona in apropierea asezarilor umane; se poate utiliza pentru fluxuri mari de masa biodegradabila. Rasturnarea materialului contribuie la afanarea stratului (care are tendinte de tasare) si la aerarea materialului. Oxigenul adus prin rasturnare este in mod rapid consumat de microorganisme, de aceia procesul are caracter ciclic, frecventa de rasturnare depinzand de consumarea oxigenului. Prin rasturnarea materialului, masele din centru, mai putin aerate prin difuzie, ajung si la periferie si asfel biotransformarea este omogena in gramada. Frecventa rasturnarii este functie de necesarul de oxigen: la inceputul procesului poate fi de ordinul zilelor, iar la sfarsitul procesului de ordinul saptamanal. Frecventa rascolirii este limitata de necesitatea de a pastra temperatura minima de activitate biologica. In cadrul metodei gramezilor rasturnate periodic, prima faza de compostare dureaza 3-9 saptamani. Prin progresarea fermentatiei volumul gramezilor scade foarte mult, astfel ca uneori este nevoie de a pune impreuna doua sau mai multe gramezi pentru a avea un volum suficient pentru pastarea temperaturii. Masinile de rasturnare sunt functie de marimea gramezilor: la gramezi mici este suficienta o lopata mecanica sub forma de lingura frontala. Productivitatea acestor masini este de 30-60 mc/h. Pentru gramezi mari sunt massini asamblate pe tractor sau masini cu functionare independenta, Unele sisteme rascolesc longitudinal jumatate din gramada, prin trecere de doua ori se face o rascolire completa, alte masini sunt cu scule de tip freza si lucreaza pe toata latimea gramezii. Puterea masinilor mari este de ordinul 80 CP. Pentru statii foarte mari se utilizeaza masini cu freze frontale si decarcare in spatele masinii pe un plan inclinat sau banda transportoare. La aceste sisteme spatiile longitudinale dintre gramezi pot fi considerabil reduse. TRATAMENTUL IN BIOCONTAINERE Tratamentele de acest tip prevad o fermentare cu aer insuflat in containere, care pot fi inchise sau deschise. Majoritatea acestor bioreactoare efectueaza numai faza intaia de biostabilizare. Pentru produsul similar compostului, cu destinatie agricola, faza a doua de tratare se face in gramezi de maturare.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 52

Tipurile cele mai utilizate de bioreactoare sunt : - Cilindri rotativi (sistem inchis). Sunt cilindri orizontali cu o lenta rotatie. Alimentarea se face printr-un capat si produsul final se extrage pe la celalalt capat. Dimensiunile frecvente ale cilindrilor sunt Ø 3 m, lungime 35 m. Inclinarea este reglabila dupa timpul ales pentru desfasurarea procesului. Volumul intern este umplut 70% si capacitatea zilnica de prelucrare este de 50 tone. Timpul de rezidenta a materialului este de 3 zile, cu o descompunere de la inceput foarte intensa daca substratul a fost pregatit in prealabil in afara reactorului. Uneori cilindrul este compartimentat interior cu 2-3 diafragme care se pot manevra din exterior. Compartimatarea face posibila golirea primului compartiment pentru o sarja de incarcare si golirea ultimului compartiment cu procesul terminat, in timp ce compartimentele mediane continua fermentarea. Costul cilindrilor este ridicat si procesul nu asigura decat prima faza de tratare. Prefermentarea si maturarea se face in exteriorul instalatiei si in aceste conditii costurile ridicate nu se justifica - Silozuri (sistem inchis). Sunt cilindrii verticali in care fermentarea se face in cca. 2 saptamani. Zilnic de la baza silozului se scoate o portie de material biostabilizat si se adauga o portie de materie prima la partea superioara a silozului. Aerul insuflat la partea inferioara traverseaza pe verticala tot silozul si este colectat la partea superioara si dus la o instalatie de filtrare-tratare. In proces apa nu se pierde, orice evaporare fiind condensata pe materialul rece. Ca desavantaj apare lipsa de posibilitate de control a parametrilor volumului, de aceia sistemul se utilizeaza pentru deseuri uniforme ca timp de fermentare. - Biocelule sau Biocontainere (sistem inchis). Sistemul prevede tratamentul in containere deplasabile, amplasate pe o platforma betonata, in general in grupuri, pe unu sau doua nivele. Pe platforma sunt instalate unitati de sisteme de aerare si de epurare a gazelor. Fiecare biocontainer are un volum de 30 – 60 mc si se inchide cu un capac ermetic. Sistemul are caracteristicile unui sistem static si de aceia materia prima trebuie bine pregatita in prealabil (compozitie, umiditate, porozitate). Dipa o stationare de 7-12 zile in interiorul containerului materialul este complet fermentat si igienizat, urmand ca, pentru utilizare ca amendament agricol, sa fie depus in gramezi de maturare pe termen de 8 saptamani. Ca la toate sistemele inchise, evacuarea gazelor este controlata si tratata, iar apele de exfiltrare pot fi colectate si tratate. - Santuri (transee) dinamice aerate (sistem deschis) sunt clasificate ca « straturi agitate » . Nu sunt sisteme inchise, de aceia se poate controla fermentarea si se poate rascoli patul. Materialul se depune in transee longitudinale adiacente. delimitate de pereti longitudinali. O masina pe roti rastoarna periodic materialul in lungul santului, prin acesasta deplasand materailul de la zona de intrare spre zona de iesire. In lungul santului stadiile de fermentare se succed. Masina are functionare automata. Senzori de temperatura si umiditate regleaza procesul. In cele mai multe aplicatii trnseele au o lungime de 26–30 m si o latime de 3-4 m si sunt delimitate de pereti cu inaltime de 1,5-3 m. Timpul de rezidenta a materialului variaza intre 3-5 saptamani, dupa care materialul, complet biostabilizat, trece la faza de finisare. Sistemul functioneaza bine si cu materie prima cu umiditate ridicata (de tip deseuri industriale de fructe) si realizeaza un compost de foarte buna calitate.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 53

Sistem de tratare biologica (biostabilizare aeroba) in biocontainere. Utilizabil pentru fluxuri mari de masa biodegradabila, cost mare de investitie dar timp de biostabilizare redus la 7 zile, posibilitate de modulare, captare si tratare totala a gazelor, calitate foarte buna a cmaterialului biostabilizat. Statii de TMB mari (capacitate mai mare de 30 t/zi) Utilizeaza tehnica de TMB intensiva, in recipiente fixe sau mobile, cu mecanizari importante de incarcare-descarcare, insuflare de aer si control al gazelor evacuate. Sunt statii de TMB cu o capacitate de intrare mai mare de 30.000 kg/zi (30 t/zi) deseuri biodegradabile. Acest debit de deseuri corespunde unui numar de persoane de la care s-a facut colectarea selectiva mai mare de 50.000 persoane. Pentru aceasta categorie de marime de instalatie se aplica urmatoarele considerente: - durata de tratare este foarte scurta, ceeace permite o capacitate mare de tratare a deseului; - aplasarea intregii instalatii de tratare mecano-biologica necesita un teren alocat de suprafata minima; - utilajele necesare sunt scumpe, de aceea solutia este adecvata pentru debite mari de material biostabilizat; - tehnologia este complicata, necesita formarea unor cadre cu experienta tehnica in tratare biologica (biostabilizare aeroba); - marimea statiei este flexibila, functie de numarul de recipiente de tratare, putandu-se dezvolta pe masura cresterii cantitatilor tratare.

Detalierea optiunii alese privind TMB JUSTIFICAREA ALEGERII TEHNOLOGIEI DE TRATARE MECANO BIOLOGICA IN BIOCONTAINERE

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 54

Biostabilizarea deseurilor menajere are ca scop: - biostabilizarea pentru intreaga masa de deseu biodegradabile ce se regasesc in pubela de tip “pubela deseuri reziduale”; - trimiterea la depozitare dupa maturare, ca material de acoperire zilnica, a materialului biostabilizat rezultat din statia de TMB; Se va implementa la depozitul Ghizela o instalatie de TMB de debit mare. In cele ce urmeaza se face o analiza succinta a solutiilor tehnologice aplicabile pentru acest tip de instalatii. Utilizeaza tehnica de TMB, in recipiente fixe sau mobile, cu mecanizari importante de incarcare- descarcare, insuflare de aer si control al gazelor evacuate. Se prezinta tabelar cele mai uzuale solutii de TMB, cu unele aprecieri privind alegerea solutiei. Comparatie intre diferitele sisteme de TMB

SISTEM Avantaje Dezavantaje Comentarii

* sistem static cu * solutie cu tehnicitate ridicata si scumpa. componente dinamice * necesita cladire cu * calitate buna a suprafata mare * este adecvata pentru comunitati Biotanc cu experienta in colectare si materialului biostabilizat * realizabil numai pentru o tratare biologica, ajunse la un anumita capacitate fixa. * posibilitate de tratare plafon stabil de masa a emisiilor biostabilizata.

* suprafata mica de teren ocupat * este adecvata pentru comunitati * permite extindere cu experienta in colectare si oricat de mult in limita tratare biologica, ajunse la un * cost ridicat, plafon stabil de masa spatiului disponibil nerecuperabil la unitati Biocontainer biostabilizata. * mecanizare mici dar economic la superioara unitati mari. * lipsa de spatiu pentru instalatiile de tratare biologica recomanda * posibilitate de tratare solutia deoarece necesita cel mai a emisiilor restrans spatiu. * ecologizare mediu

* suprafata mica de * solutie cu tehnicitate ridicata si scumpa. teren ocupat * instalatii cu debit Silozuri de * mecanizare proiectat fix – nu se * este adecvata pentru comunitati compostare superioara – personal preteaza la extindere cu experienta in colectare si tratare biologica, ajunse la un putin pentru manevra * cost de investitie ridicat. plafon stabil de masa * ecologizare mediu biostabilizata.

Scheme tehnologice – comparatie – selectare

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 55

Din solutiile de TMB s-a ales urmatoarele solutii: A) TMB in gramada - Sistemul cu stramutare WENDELIN B) TMB in BIOCONTAINER

INSTALATIILE PRINCIPALE DE COMPOSTARE Sistemul cu gramada cu stramutare WENDELIN Sistemul este cu gramada statica dar periodic stramutata. Utilajul principal este o masina cu o roata cu cupe (haveza). Cupele preiau materialul biostabilizat de pe platforma de aducere si banda transportoare cladeste gramada de material biostabilizat cu o inaltime de 2,0 – 2,5 m. La un interval de cca. 7 zile se procedeaza la o stramutare a gramezii. Utilajul ia materialul biostabilizat din gramada si il muta pe o locatie alaturata sau pe aceiasi locatie decalata mai in spate cu 3-6 m (lungimea masinii si benzii transportoare). Rasturnarea materialului biostabilizat duce la aerarea lui si la imbunatatirea omogenizarii. Cu aceasta ocazie se controleaza si umiditatea, putandu-se face corecturile necesare. La stramutare se disipeaza caldura astfel ca daca vechea gramada a avut o temperatura de 65-70 0C, in gramada recladita temperatura se va situa la 40-50 0C. Dupa 24-48 de ore temperatura creste din nou la valorile de biostabilizare aeroba intensa. Fermentarea deseului menajer in gramada de biostabilizare aeroba se realizeaza in cca. 60 zile. Produsul final (material de acoperire zilnica) necesita maturare pe o perioada de cca. 90 zile. TMB in BIOCONTAINER Sistemul Biocontainer reprezinta o TMB in containere mobile. Containerele pot fi deplasate pe platforma statiei cu ajutorul unor autospeciale de tip ridicator-transportor de container. Deplasare se face in cele 3 sectoare ale procesarii: zona de incarcare cu material fermentabil, zona de fermentare, zona de descarcare la gramada de maturare . Avantajele sistemului de TMB in Biocontainere sunt: - se asigura o fermentare intensiva, in timp scurt (13 zile) - produsul final necesita maturare pe o perioada de de cca. 60 zile; - gazele emise in procesul de fermentare aeroba sunt filtrate centralizat cu ajutorul biofiltrelor - ocupa loc putin - dezvoltarea modulata este nelimitata - transportul este mecanizat. Fiecare biocontainer este independent. Pentru racordarea la sistemele centralizate de alimentare-tratare se prefera sistemul de grupare a 6 unitati. Un astfel de sistem este prevazut cu racorduri de introducere aer / evacuare gaze de fermentatie necesare realizarii procesului. Podeaua biocantainerului este dubla in vederea realizarii unei distrubutii uniforme a aerului necesar procesului de tratare. Deasemenea usa biocontainerului este prevazuta cu distribuitor de aer in partea inferioara a acesteia, catre sistemul din podea, si colector de gaze de fermentatie in zona superioara. Productia de material de acoperire/biocontainer si an este de 126,6 tone. Productia de compost de fertilizare/biocontainer si an este de 32,6 tone.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 56

Statia de tratare mecano biologica se compune din urmatoarele sectiuni: a. platforma de primire a deseurilor (platforma betonata, cu bordura, cu buldozer de asezare si transport) b. statie de sortare dotata cu benzi transportoare, elevatoare, masina de rupere a sacilor, dispozitiv de uniformizare a stratului de deseuri pe banda de sortare, banda de sortare, containere de material sortat (refuz de sortare) – folosita numai pentru pretratarea deseurilor menajere; c. statie de amestecare si aditivare (pentru reglare PH si umiditate) dotata cu tambur rotativ, benzi transportoare, elevatoare – folosita numai pentru pretratarea deseurilor menajere; d. tocator si separator granulometric pin sitare pentru elimnarea fractiei cu granulatie sub 5 mm. e. statia de incarcare a biocontainerelor dotata cu dozatoare si benzi transportoare mobile. In statia de incarcare se umplu biocontainerele de pe platforma de aducere a biocontainerelor goale, dupa care acestea sunt luate prin agatare si incarcare si duse la platforma de fermentare. f. platforma de fermentare. Primeste biocontainerele pe doua randuri, intre randuri fiind conductele colectoare de alimentare cu aer si de evacuare a gazelor. Fiecare biocontainer are doua stuturi si se leaga cu cate un furtun elastic de fiecare colector ; din acel moment primeste aer pentru fermentare si evacueaza gaze de fermentare. g. instalatia de alimentare cu aer (cu ventilator) este la capatul randului de biocontainere. Alaturat este statia de epurare a gazelor evacuate (cu exhaustor si filtrare pe carbune activ). h. platforma de descarcare a biocontainerelor, pe care se descarca prin ridicarea fundului biocontainerului care ramane pe transportor sau este prevazuta cu o macara care ridica containerul si, prin inclinare, il goleste pe gramada de maturare. i. platforma de maturare este cu planseu de beton pe care se aseaza in gramada cu inaltime de 3,5 m compostul. Gramada este o constructie tip sopron, fara pereti laterali. ALEGEREA SOLUTIEI Analiza comparativa a sistemelor de TMB si recomandarea sistemului de TMB In tabelul urmator se face o comparatie intre optinile analizate: Comparatie intre optiunile propuse pentru TMB

Optiunea 2 – TMB in Criteriu Optiunea 1 – TMB in gramada biocontainere

Devierea de la depozitare a Deviere medie Deviere medie deseurilor reziduale

Notare 2 2

Necesita realizearea unei Necesarul suprafetei zonei constructii acoperite care ocupa o Suprafete mici de constructie tehnice suprafata mare

Notare 1 3

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 57

Necesita un numar ridicat de Necesita un numar mediu de Necesarul de personal angajati angajati

Notare 1 2

Sistemul poate fi extins, fiind Sistemul poate fi extins, fiind Posibilitatea de extindere necesare suprafete mari necesara o suprafata minima

Notare 1 2

Calitate medie a materialului Controlul calitatii procesului si Calitate scazuta a materialului tratat. Controlul procesului este a produsului final tratat realizat automat.

Notare 1 2

Acest sistem necesita o perioada Acest sistem necesita o perioada indelungata de tratare a deseului mica de tratare a deseului Timpul necesar pentru tratare biodegradabil, deoarece biodegradabil datorita sistemului gramezile nu sunt aerate intensiv de aerare intensiva.

Notare 1 3

Datorita faptului ca tratarea Deoarece se realizeaza tratarea deseului se realizeaza in gramezi, gazelor evacuate din spatiile Efectele asupra mediului impactul asupra mediului este inchise, impactul asupra mediului ridicat (emisii de miros). este redus la minim.

Notare 1 3

Costurile de investitie pentru Costurile de investitie pentru acest sistem sunt mult mai acest sistem sunt minime, datorita Costuri de investitie ridicate, datorita constructiilor care echipamentelor tehnice ocupa suprafete mari (biocontainerele)

Notare 1 2

Costurile de operare sunt medii, Costuri de operare Costuri de operare ridicate datorita numarului ridicat de biocontainere

Notare 1 2

Notare finala 10 23

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 58

Conform tabelului de mai sus, cea mai potrivita solutie pentru tratarea deseurilor biodegradabile reziduale in Judetul Timis, este Tratarea Mecano Biologica in biocontainere.

1.9.4. Optiuni pentru transportul si transferul deseurilor Dupa colectare, deseurile urmeaza sa fie transferate la depozitul central Ghizela. In principiu exista doua moduri de a transporta deseurile de depozitul central si anume: - transportarea deseurilor colectate cu ajutorul autogunoierelor direct la depozitul central; - transportarea deseurilor colectate cu ajutorul autogunoierelor intr-o statie de transfer de unde urmeaza sa fie descarcate in containere de mari dimensiuni care sunt transportate cu ajutorul camionanelor speciale la depozitul central. Investitia intr-o statie de transfer se justifica numai daca distanta intre statie si depozitul central este mai mare de cca. 35 – 40 km si transportul deseurilor se face cu ajutorul unor containere de mari dimensiuni. In acest fel se reduce numarul transporturilor (deoarece cantitatea de deseuri ramane constanta) si se reduce numarul de autogunoiere (daca s-ar opta pentru varianta de transportare a deseurilor la depozitul central cu ajutorul autogunoierelor). Deseurile ce urmeaza sa fie supuse unui proces de valorificare, nu vor fi compactate, acestea fiind transportate in containere de 32 mc. SISTEMUL DE STATII DE TRANSFER Motivul principal pentru a utiliza o statie de transfer este reducerea costurilor de transport a deseurilor catre locatiile de depozitare. Compactarea incarcaturilor mici din camioanele de colectare a deseurilor pentru a le transfera in unele mai mari pentru transportul la distante mari reduce costurile deoarece echipele pierd mai putin timp cu deplasarea la si de la locatiile de depozitare, colectand astfel mai multe deseuri. De asemenea, astfel se reduc atat consumurile de combustibil cat si costurile de intretinere pentru flota de autovehicule, traficul se descongestioneaza si emisiile poluante se reduc. Un cost mediu calculat pentru a deplasa o tona de deseuri de la vehiculele care colecteaza catre vehiculele de transfer este evaluat la 5 euro inainte ca vehiculele de transport sa paraseasca statia de transfer. Acesta este costul pe tona care include construirea, utilizarea si intretinerea unei statii. Totusi, datorita economiei rezultate, remorca de transfer poate transporta deseuri cu un cost mult mai redus „per km” deoarece poate transporta intr-un singur drum deseurile colectate de mai multe autospeciale de colectare. Pentru aceasta comparatie s-au luat in calcul urmatoarele: • Costuri de constructie, de proprietate si de exploatare a statiei de transfer-5 euro pe tona • Consum mediu de combustibil – 25 de litri la 100 de km (in functie de conditiile de trafic) • Sarcina utila medie a camioanelor de colectare (autospeciale) - 8 tone • Sarcina utila medie a camioanelor grele de transfer care merg de la statia de transfer la zona depozitului ecologic - 26 tone • Costuri pentru intretinerea camioanelor – echivaleaza cu costurile generate de consumul de combustibil • Costuri cu achizitionare/achizitionare prin leasing si cu garajele – echivaleaza cu costurile generate de consumul de combustibil

Dependenta costurilor de transport de distanta si solutia de management

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 59

Variatia costului de transport pentru deseuri cu si fara statie de transfer (S.T.) 20

18 pret fara S.T. pret cu S.T. 16

euro/tona 8

0 1 4 7 101316192225283134374043 distanta de transport pe o directie (km) Comparatia prezinta o distanta cu prag de rentabilitate de aproximativ 16,5 km. Cu alte cuvinte, utilizarea unei statii de transfer este eficienta cand distanta dus-intors depaseste 33 km. Cand aceasta distanta este mai mica de 33 km, transportul direct este mai eficient.

Principalele caracteristici ale statiilor de transfer si a centrelor de colectare din Judetul Timis

Distanta Distanta Cantitate deseu transportat Distanta Distanta dintre dintre statia dintre dintre statia to/an Capacitatea statia de de transfer Denumire statia de de transfer statiei de transfer si si statia de statie de transfer si si statia de transfer depozitul compostare transfer depozitul compostare Refuz de la (to/an) Ghizela Timisoara Deseu Deseu Ghizela Timisoara Deseu rezidual statia de (km-dus- recilabil din piete (km-dus) (km-dus- (km-dus) compostare intors) intors)

Timisoara 0 6,174 - 765 6,833 52,1 104,2 - -

Jimbolia 3,979 12,036 310 - 16,325 91,3 182,6 52,3 104,6

Faget 1,322 4,091 91 - 5,504 55,9 111,8 - -

Deta 2,817 8,415 257 - 11,489 90,6 181,2 38,7 77,4

Tinand cont de criteriile prezentate mai sus, costul per tona si per kilometru (tona-km) cu un vehicul de colectare a deseurilor este circa 0,20 euro. In acest caz, costul pe tona-km pentru vehiculul greu de transfer este mult mai scazut, fiind de circa 0,08 euro. Desenul de mai sus arata cum avantajele oferite de o statie de transfer care utilizeaza vehicule de transfer compenseaza costul initial legat de crearea si utilizarea statiei de transfer daca distanta dus-intors depaseste 33 km (16,5 km intr-o directie). Deoarece costurile de proprietate, de exploatare, de intretinere a vehiculelor de colectare a deseurilor, a statiilor de transfer si a vehiculelor grele de transfer variaza in functie de parametrii locali, pragul de rentabilitate indicat poate varia de la caz la caz dar economicitatea folosirii statiilor de transfer la distante mai mari de cca. 18 – 20 km este practic asigurata in orice situatie.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 60

De asemenea, tinand cont si de starea precara a unor tronsoane de drum, scaderea numarului de vehicule de transport este un avantaj de exploatare in sine (costuri minimizate de intretinere). Mai mult, nu trebuie neglijat aspectul ca vehiculele de lung curier de tonaj mare sunt intrinsec mai rezistente decat vehiculele de colecta de tonaj mic mai ales ca dotarile specifice ale vehiculelor de colectare (sisteme de ridicare si basculare pubele si containere) nu se regasesc pe vehiculele de lung curier. La statia de transfer sunt acceptate urmatoarele tipuri de deseuri: • Deseuri reziduale provenite de la populatie si de la agentii economici • Deseuri vegetale provenite din piete • Deseuri reciclabile • Refuzuri provenite din sortarea deseurilor vegetale La statia de transfer nu sunt acceptate urmatoarele tipuri de deseuri: • Reziduuri rezultate din constructii si demolari (C&D) • Deseurile periculoase sau speciale (DPS) Detalierea optiunii alese Judetul Timis este impartit in 5 zone. In zona 0 se afla depozitul central, statia de sortare, statia de TMB si statia de compostare, zona 1 este deservita de o statie de transfer iar zonele 2, 3 si 4 sunt deservite de centre de colectare, transportand deseul in zona 0 unde urmeaza sa fie procesat. In urma analizei multicriteriale a rezultat urmatoarea zonare a judetului Timis:

Populatia urbana si respectiv populatia rurala pentru zonele deservite, pe obiective, conform arondarilor stabilite (2013):

Total populatie Populatie urbana Populatie rurala deservita Denumire statie de transfer si deservita deservita (pe zone de numar zona [locuitori] [locuitori] colectare) [locuitori]

Timisoara – Zona 1 297.616 102.354 399.970

Jimbolia – Zona 2 24.237 46.436 70.673

Deta – Zona 3 17.135 30.413 47.548

Faget – Zona 4 7.022 20.048 27.070

TOTAL 545.261

Ghizela – Zona 0 59.280 38.776 98.056 (deservita direct de depozitul central)

TOTAL POPULATIE DESERVITA (la nivelul judetului) 643.317

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 61

1.10. Localizarea geografica si administrativa a amplasamentelor pentru alternativele la proiect Lucrarile propuse in cadrul acestui proiect sunt amplasate in judetul Timis, Regiunea de dezvoltare 5 Vest. A. DEPOZIT DE DESEURI NEPERICULOASE, STATIE DE SORTARE, STATIE DE COMPOSTARE SI STATIE DE TRATARE MECANO BIOLOGICA AMPLASATE IN COMUNA GHIZELA Depozitul de deseuri nepericuloase, statia de sortare, statia de compostare si statia de tratare mecano biologica din Ghizela vor fi amplasat in extravilanul Comunei Ghizela, Judetul Timis, in Estul localitatii Sanovita, la o distanta de cca. 1.540 m de zona intravilana a acesteia. Suprafata de teren aferenta depozitului de deseuri nepericuloase Ghizela este de 58,90 hectare. B. CENTRE DE COLECTARE 1. Centru de colectare Jimbolia Centrul de colectare Jimbolia este amplasat in Nord Vestul Orasului Jimbolia, in extravilanul acestuia, pe un teren situat in apropierea Drumului National DN 59 C ce leaga Orasul Jimbolia de localitatea Comlosu Mic. Terenul pe care se va realiza investitia are suprafata de 0,58 ha si se afla pe domeniul public al Orasului Jimbolia. 2. Centru de colectare Deta Centrul de colectare Deta este amplasat in Vestul Orasului Deta, in extravilanul acestuia, pe partea dreapta a Drumului National DN 59 B, mergand dinspre Orasul Deta catre localitatea Banloc, din care se desprinde un drum de pamant care face laegatura cu viitoarea investitie. Terenul pe care se va realiza investitia are suprafata de 0,56 ha si se afla pe domeniul public al Orasului Deta. 3. Centru de colectare Faget Centrul de colectare Faget este amplasat in Sud Estul Orasului Faget, in extravilanul acestuia, in imediata apropiere a depozitului neconform de deseuri existent ce deserveste in prezent orasul, adiacent Drumului Judetean DJ 681, pe partea stanga a acestuia, mergand dinspre Orasul Faget catre localitatea Dragsinesti. Terenul pe care se va realiza investitia are suprafata de 0,58 ha si se afla pe domeniul public al Orasului Faget. C. STATIE DE TRANSFER 1. Statia de transfer Timisoara Amplasamentul viitoarei statii de transfer se afla in intravilanul Municipiului Timisoara, in partea de Sud a acestuia, in zona industriala. Accessul se realizeaza din Drumul Sagului, Strada Sulina. Terenul pe care se va realiza investitia are suprafata de 0,75 ha si se afla pe domeniul public al Municipiului Timisoara. D. INCHIDEREA DEPOZITELOR URBANE NECONFORME Aceste lucrari au ca scop inchiderea depozitelor neconforme de deseuri urbane care deservesc in prezent urmatoarele Orase din Judetul Timis:

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 62

- Parta Sag – Timisoara; - Jimbolia; - Buzias; - Sannicolau Mare; - Lugoj; - Faget.

1.11. Informatii despre documentele/reglementarile existente privind planificarea/amenajarea teritoriala in zona amplasamentelor

Proiectul se va implementa pe teritoriul judetului Timis si nu contravine prevederilor planurilor de amenajare a teritoriului. Reglementarile privind planificarea si amenajarea teritoriului pentru proiect sunt cuprinse in certificatul de urbanism emis de Consiliul Judetean Timis.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 63

2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. Descrierea proceselor tehnologice

2.1.1. Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela

Zona de depozitare Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela este folosit pentru depozitarea deseurilor menajere provenite de pe intreg teritoriul Judetului Timis. Principalele date constructive ale depozitului de deseuri sunt: • Suprafata totala imprejmuita: 59,80 ha; • Suprafata totala utila a depozitului de deseuri (cinci celule de depozit): 35,14 ha; • Capacitate totala a depozitului de deseuri (cinci celule de depozit): 5.131.300 mc; • Suprafata celulei de depozit nr. I: 7,01 ha; • Capacitatea celulei de depozit nr. I: 623.000 mc; Zona tehnica, zonele tehnologice, drumurile interioare de serviciu, taluzele exterioare ale celulelor de depozitare, zone inerbate si perdeaua vegetala: 23,76 ha. Depozitul de deseuri este format din sase zone principale, astfel: • zona tehnica, care cuprinde: zona de cantarire intrare/iesire a autocamioanelor, inclusiv cabina personal de supraveghere; zona de receptie, sortare si expeditie deseu recilabil (B, C, D); zona de receptie si sortare deseu rezidual (E, F); zona de compostare deseu verde (A); zona de biostabilizare deseuri biodegradabile; gospodarie de apa tehnologica, care cuprinde: − foraj de alimentare cu apa; − rezervor de inmagazinare; − statie de pompare. retea alimentare cu apa tehnologica - zona de biostabilizare; retea canalizare levigat - zona de biostabilizare; zona de circulatie a autocamioanelor; zone de spalare a rotilor autocamioanelor; cladire administrativa, inclusiv laborator si statie meteorologica; parcare personal;

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 64

zona statiei de combustibili; zona de interventie utilaje; canalizare interioara/exterioara si pompare ape contaminate provenite din zonele (A, B, C, D, E si F); post de transformare; generator de curent electric; gospodarie de apa, care cuprinde: − foraj de alimentare cu apa; − statie de tratare, clorare si pompare; − rezervor de inmagazinare. statie de epurare ape uzate menajere provenite din cladirea administrativa si localitatile Ghizela si Sanovita; toalete ecologice mobile. • zona de depozitare a deseurilor; • zona de retentie a levigatului provenit din zona de depozitare, care cuprinde: retea de colectare si transport levigat; bazin de retentie si pompare levigat; statie de epurare levigat; rezervor de stocare temporara concentrat. • zona de retentie a apelor pluviale provenite din zona viitoarelor celule de depozitare a deseurilor si a drumurilor de serviciu (celulele de depozitare II – V), inclusiv conducta gravitationala de evacuare; • zona de retentie a apelor pluviale provenite din zona tehnica; • zona statiei de pompare a apelor conventional curate in Raul Timis; • zona de masurare a debitului pluvial pompat; • zona de extindere a capacitatii de tratare mecano biologica a deseurilor biodegradabile in concordanta cu tinta de deviere de la depozitare aferenta anului 2016. In acelasi timp, in interiorul zonei tehnice aferenta depozitului central, a fost a fost amenajata o zona de stocare a deseurilor de sticla, cu o suprafata de 840 mp, avand pe trei laturi panouri de beton cu o inaltime de 2 m si o zona pentru deozitarea deseurilor periculoase si DEEE-urilor. Depozitul de deseuri este constituit din cinci celule de depozitare, ce vor fi realizate esalonat. Aceasta investitie mai cuprinde: • drum de acces realizat intre Drumul Judetean DJ 609 A si intrarea in incinta Depozitului de deseuri nepericuloase Ghizela; • conducta de evacuare a apelor conventional curate din incinta Depozitului de deseuri nepericuloase Ghizela, in Raul Timis. Drumul de acces aferent acestei investitii este realizat astfel:

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 65

• modernizarea si transformarea in drum pentru trafic greu a unei lungimi de 1.940 m, reprezentand drum existent; • executarea unui portiuni de drum nou cu lungimea de 410,00 m. Conducta de refulare a apelor conventional curate este amplasata astfel: • extravilan Comuna Ghizela, portiune cuprinsa intre Depozitul de deseuri si intravilan Sat Sanovita; • intravilan Comuna Ghizela, portiune amplasata in Satul Sanovita; • extravilan Comuna Ghizela; • extravilan Comuna Belint; • intravilan Comuna Belint, portiune amplasata in Satul Chizatau; • extravilan Comuna Belint; • descarcare in Raul Timis. Principalele caracteristici ale celulelor de depozitare sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Suprafata la baza Volum util deseu Durata de exploatare Celula nr. (mp) (mc) (ani)

I* 70.156 623.000 5,0

II 70.644 1.127.075 9,0

III 70.633 1.127.075 9,0

IV 70.633 1.127.075 9,0

V 69.340 1.127.075 9,0

TOTAL 351.406 5.131.300 41,0

* Doar Celula nr. I face obiectul prezentului proiect Necesarul de argila de 165.000 mc pentru executia digurilor celulei nr. 1 se va asigura prin excavare din groapa de imprumut cu adancimea de 2,50 m amplasata in zona celulei nr. 5.

Amenajari generale ale depozitului de deseuri Pe amplasamentul viitorului Depozit de deseuri nepericuloase Ghizela, in partea de Sud a acestuia, de se gaseste un tronson din canalul de desecare M 33, avand lungimea de 700 m, aflat in administrarea ANIF. Acest canal va fi reamplasat inainte de inceperea lucrarilor de terasamente in zona celulei nr. I a depozitului si a zonei tehnice. Reamplasarea tronsonului canalului de desecare se va face respectandu-se parametrii geometrici si hidraulici initiali ai canalului. Zona de depozitare a fost compartimentata in cinci celule delimitate prin diguri de separatie.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 66

Cota de fundare a depozitului a fost stabilita tinand cont de faptul ca acviferul aflat sub cota medie de – 7,00 m, este un acvifer sub presiune datorita prezentei deasupra sa a unui strat de argila cu impermeabilitate foarte scazuta. Daca stratul de argila este perforat, nivelul hidrostatic al apei subterane se ridica la o cota cuprinsa intre – 0,90 si – 1,40 m fata de cota terenului natural. Tinand cont de caracteristicile geometrice, geotehnice si hidrogeologice ale amplasamentului, ca si de volumul de pamant necesar realizarii digurilor perimetrale, s-a adoptat solutia executiei depozitului in umplutura. Depozitul va fi format din cinci celule de depozitare, cu o durata maxima de exploatare estimata la 41 de ani. Durata de exploatare estimata a celulei nr. I, este de 5 ani, iar duratele de viata ale celorlalte celule sunt de cca. 9 ani. Celulele vor fi separate intre ele de diguri interne de cca. 3,70 m inaltime. In prima faza se va construi doar celula nr. I, avand o suprafata de 7,01 ha. Capacitatea acesteia este de 623.000 mc. In faza initiala de operare doar aceasta celula va fi folosita pentru depozitarea deseurilor. Zona de depozitare a deseurilor va fi inconjurata de un dig cu inaltimea de cca. 3,78 m. Digul reprezinta baza sistemului de impermeabilizare a pantelor interioare catre celula depozitului. Construirea digului va include lucrari de terasamente ale terenului existent, realizarea umpluturii pentru corpul digului, amenajarea unui covor vegetal in partea superioara si inierbarea pantelor externe ale acestuia. Digul va fi, de asemenea, construit in etape, astfel ca in prima faza se va realiza doar acea parte aferenta celulei de deseuri in exploatare. In plan longitudinal, baza celulei de depozit are o panta generala de 1%, catre caminele de colectare a levigatului. In plan transversal, baza celulei de depozit are o panta de 3%, catre conductele de drenaj, pe o lungime de cca. 13,50 m de o parte si de alta a acesteia. Taluzele finale ale digurilor vor avea o panta de 1:3, atat la interior cat si la exterior si vor fi construite in umplutura.

Impermeabilizarea bazei depozitului Conform conditiilor geomorfologice si geologice rezulta ca in zona amplasamentului Depozitului de deseuri nepericuloase, stabilitatea generala este asigurata. Starea de consolidare a terenului din amplasament, pe adancimea sub aspect geotehnic, permite fundarea directa a constructiilor. Fundarea se realizeaza pe stratul de argila cafenie, plastic – vartoasa, umeda cu papusi de calcar. Adancimea minima de fundare va fi cuprinsa intre 1,20 si 2,00 m, fata de cota terenului natural. Presiunea conventionala de baza pentru gruparea de sarcini fundamentale este p conv = 180 - 200 kPa. Bariera geologica naturala

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 67

Amplasamentul investigat poate fi caracterizat ca putin permeabil – si practic impermeabil (valori pentru permeabilitatea k = 1 x 10-7 - 1 x 10-9 m/s). Bariera geologica construita Plecand de la amplasamentul ales cu respectarea criteriilor legale mentionate anterior, un aspect esential este dat de natura terenului de amplasare in special in ce priveste impermeabilitatea nativa a terenului. Amplasamentul este caracterizat de prezenta unui strat relativ gros de argila (cu o grosime medie de 6,00 m), urmat de un strat de nisip argilos, care constituie acviferul, avand un coeficient de cedare redus. In ceea ce priveste bariera geologica, aceasta este data intr-o oarecare masura de prezenta nativa a materialul argilos din amplasament caracterizat de un coeficient de permeabilitate k = 1 x 10-7 - 1 x 10-9 m/s. Aceasta valoare este mai ridicata decat cea impusa prin HG 349 si Normativul tehnic aprobat prin Ordinul 757/2004 si ca atare in cadrul lucrarilor de amenajare se va realizata o bariera geologica artificiala cu grosimea de 0,50 m, care va avea coeficientul de permeabilitate k ≤ 1 x 10-9 m/s. Sistemul de impermeabilizare va acoperi atat baza celulei depozitului cat si taluzele interioare ale digurilor perimetrale ce delimiteaza celula. Bariera geologica construita se poate realiza prin urmatoarele metode : • avand in vedere gradul ridicat de impermeabilitate al materialului nativ din amplasament este posibil ca acest material sa fie folosit la realizarea barierei geologice artificiale, prin compactarea in straturi succesive la umiditatea optima; • imbunatatirea calitatilor materialului nativ argilos din amplasament prin adaos de bentonita. Bariera geologica realizata din argila va fi executata din doua straturi cu grosimea de 0,25 m fiecare, cu permeabilitatea k ≤ 1 x 10-9 m/s. Bariera geologica se poate realiza din argila sau soluri argiloase excavate din amplasament numai cu conditia ca acestea sa nu contina fragmente de piatra cu dimensiuni mai mari de 0,10 m. Coeficientul de permeabilitate va fi confirmat in timpul executiei lucrarilor prin realizarea de teste standardizate pe probe prelevate din santier. Suprafetele barierei geologice ce vor reprezenta stratul suport pentru geomembrana din polietilena se vor compacta cu ajutorul unei role vibratoare asigurandu-se o suprafata cat mai neteda a stratului de argila. Imediat dupa receptionarea calitatii stratului de argila si verificarea calitatii suprafetei, acesta se va acoperi cu geomembrana de polietilena. Celula de depozit va fi prevazuta cu sistem de impermeabilizare si sistem de colectare a levigatului format din: • Bariera geologica construita cu o grosime de 0,50 m alcatuita din doua straturi de 0,25 m fiecare; • Strat artificial de impermeabilizare – geomembrana din polietilena de inalta densitate cu grosimea de 2,00 mm;

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 68

• Geotextil de protectie cu greutatea specifica G = 1.200 g/mp ; • Strat drenant din pietris spalat sort 16/32 mm cu continut de carbonat de calciu mai mic de 10% cu grosimea cuprinsa intre 0,50 si 0,75 m; • Conducte de drenaj si colectare din polietilena de inalta densitate De 250 mm PN 10; • Geotextil de separatie si filtrare cu greutatea specifica G = 400 g/mp. Geomembrana se va dispune peste bariera geologica construita si are rolul de a impermeabiliza celula depozitului de deseuri. Pentru a asigura stabilitatea geomembranei pe pantele depozitului, geomembrana va fi ancorata in partea superioara a taluzului digurilor de contur. Pentru impermeabilizare se va folosi o geomembrana din polietilena de inalta densitate cu o grosime de 2,00 mm. Geomembrana va respecta cerintele privind proprietatile fizice ale geomembranelor in conformitate cu “Normativul tehnic privind depozitarea deseurilor” (pag. 10) aprobat prin Ordinul nr. 757 din 23/11/2004. Integritatea sudurilor va fi testata in situ odata cu analiza vizuala care sa confirme lipsa oricaror defecte. Instalarea se va efectua doar de catre personal specializat. Toate cordoanele de sudura vor fi duble, cu posibilitatea de a fi testate cu aer comprimat in conformitate cu EN 12316-2/2000 si EN 12317-2/2000. Protejarea geomembranei din polietilena de inalta densitate impotriva penetrarilor mecanice care pot aparea in timpul instalarii stratului drenant, se face cu ajutorul unui geotextil de protectie cu greutatea specifica G = 1.200 g/m2, peste care se va poza conducta si stratul de drenaj. Geotextilul va fi realizat din fibre netesute de polietilena, polipropilena sau poliester stabil la actiunea razelor solare si a altor factori climatici, capabil sa reziste la expunerea razelor solare pe o perioada de minimum 2 ani. Caracteristicile fizice, mecanice, hidraulice si de durabilitate a geotextilului vor fi in conformitate cu “Normativul pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrarile de constructii” NP 075-02.

Foraje de monitorizare Pentru monitorizarea calitatii apei freatice (primului strat de apa freatica), se vor realiza trei foraje de monitorizare, astfel: • un foraj amplasat amonte fata de sensul de curgere a apelor subterane, respectiv in zona NNE a depozitului de deseuri; • doua foraje amplasat aval fata de sensul de curgere a apelor subterane, respectiv in zona SSV a depozitului de deseuri. Prin intermediul acestor foraje de monitorizare se vor putea preleva probe de apa pentru determinarea principalilor indicatori de calitate a apei subterane.

Statie meteorologica

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 69

Pentru monitorizarea parametrilor de mediu din zona depozitului de deseuri, in pavilionul administrativ se monteaza o statie meteorologica. Aceasta statie meteorologica va avea urmatori parametrii tehnici si functionali: • masurare temperatura, umiditate, vant (valori medii, maxime, minime); • inregistrare parametrii masurati pe o perioada de minim 1 an; • interfata digitala; • senzori de masura de precizie ridicata.

Perdea de protectie vegetala Pentru protectiei biodiversitatii din zona Depozitului de deseuri nepericuloase Ghizela, s-au prevazut urmatoarele elemente: • perdea vegetala cu latimea de 15,00 m amplasata in zona Nordica si Vestica a amplasamentului; • perdea vegetala cu latimea de 36,00 m amplasata in zona Sudica si Estica a amplasamentului. Perdeaua vegetala cu latimea de 15,00 m va fi realizata din 7 randuri de puieti, astfel: • 2 randuri de stejar; • 1 rand de tei; • 2 randuri de salcam; • 2 randuri de arbusti (1 corn si 1 arin). Perdeaua vegetala cu latimea de 36,00 m va fi realizata din 15 randuri de puieti, astfel: • 3 randuri de stejar; • 3 randuri de tei; • 5 randuri de salcam; • 4 randuri de arbusti (2 corn si 2 arin). Densitatea puietilor va fi de 5.000 buc/hectar. Suprafata perdelei vegetale este de cca. 6,85 hectare. Toate zonele libere, exceptand zona viitoarelor celule de depozitare nr. II, III, IV si V, se vor inierba pentru a reda aspectul initial al zonei. Suprafata libera care se va inierba este de cca. 3,30 hectare. Zona exterioara a taluzelor ce compun celula de depozitare nr. I se vor inierba pentru prevenirea eroziunii datorate apelor provenite din precipitatii si pentru a realiza un aspect in concordanta cu restul incintei. Suprafata taluzelor exterioare care se va inierba este de cca. 1,00 hectare.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 70

Drenarea si colectarea levigatului Apa meteorica provenita de pe suprafata celulei de depozit nr. I va fi colectata prin intermediul a trei sisteme, astfel: • colectarea apei meteorice conventional curate provenita de pe suprafata exterioara a digului aferent celulei de depozit (zona vestica, estica si sudica) se face prin intermediul santurilor de pamant amplasate la baza acestuia; • colectarea apei meteorice drenata de pe suprafata interioara a celulei de depozit, reprezentand apa cu potential contaminat (levigat) se face prin intermediul stratului de drenaj si a conductelor de drenaj; • colectoare de canalizare a levigatului, provenit din zona interioara a celulei de depozit. Levigatul este transportat prin intermediul sistemelor enumerate mai sus si in cele din urma, deversat in cadrul bazinului de retentie. SANTURI DE PAMANT DALATE INFERIOR Santurile amplasate la baza digului perimetral aferent celulei de depozit sunt de pamant cu sectiune trapezoidala, avand baza placata cu dale prefabricate de beton 500 x 500 x 50 mm, fiind destinate colectarii si transportului apei de ploaie conventional curate. Dimensiunile santului sunt: • latimea bazei mici: 0,50 m; • latimea medie a bazei mari: 2,50 m; • pantele taluzelor: 2:3; • adancime medie: 0,67 m.

STRAT DE DRENAJ SI CONDUCTE DE DRENAJ Conductele de drenaj sunt inglobate intr-un strat drenant cu granulatia 16/32 mm, realizat din pietris spalat cu continut de carbonat de calciu ≤ 10%. Stratul drenant este dispus peste geotextilul de protectie a geomembranei de polietilena, avand pantele la partea inferioara de 3% catre conducta de drenaj. La partea superioara, de o parte si de alta a conductei de drenaj, stratul drenant este orizontal, pe o lungime de 16,66 m. In exteriorul partii orizontale, stratul drenant are panta de 3%. Separarea stratului drenant de solurile depozitate se face cu ajutorul unui geotextil de separatie cu greutatea specifica G = 400 g/m2. Materialului geotextil trebuie sa aiba o permeabilitate ridicata (mai mare de 100 l/sec,m2) si o rezistenta mecanica suficient de mare pentru nu fi deteriorat in timpul instalarii sau in timpul operarii. Geotextilul va fi realizat din fibre netesute de polietilena, polipropilena sau poliester stabil la actiunea razelor solare si a altor factori climatici, capabil sa reziste la expunerea razelor solare pe o perioada de minimum 2 ani.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 71

Caracteristicile fizice, mecanice, hidraulice si de durabilitate a geotextilului vor fi in conformitate cu “Normativul pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrarile de constructii” NP 075-02. Stratul drenant are grosimea cuprinsa intre 0,50 si 0,75 m. In zona conductelor de drenaj grosimea stratului drenant este de minimum 0,50 m. Conducta de drenaj va avea urmatoarele caracteristici: • diametru exterior: 250 mm; • grosime perete conducta: 22,80 mm; • material: polietilena de inalta densitate PN 10, PE 80; • fante amplasate perpendicular pe generatoarea conductei, fara bavuri; • latimea fantelor: 8 mm; • lungimea fantelor: 3 x 63 mm/2400; • distanta dintre fante: 50 mm; • suprafata fantelor/metru de conducta: minimum 300 cm2/m; • zona neperforata: 1200; • panta de amplasare: 1,0% in lungul generatoarei conductei, catre caminele de conectare si spalare; • amplasare: in interiorul stratului drenant. Lungimea totala a conductelor perforate de drenaj din PEID De 250 mm PE 80 PN 10 aferente celulei nr.I de depozitare este L = 247,00 m. In exteriorul stratului drenant (celulei de depozit), in zona amonte si aval a celulei, conductele de drenaj se continua cu conducte de polietilena de inalta densitate fara fante, pana in caminele de spalare, respectiv conectare si spalare. Conductele de drenaj vor fi montate pana in afara digului perimetral. Lungimea totala a conductelor PEID De 250 mm PE 100 PN 10 aferente celulei nr.I de depozitare este L = 40,00 m. Sistemului de drenare a apelor din interiorul celulei de depozit va permite curatarea conductelor cu jet de apa introdus prin caminele amplasate la capatul aval al acestora. Conductele de drenaj vor fi prevazute la capatul aval cu flanse oarbe amplasate in exteriorul caminelor de conectare si spalare, care vor fi indepartate numai pentru operatiile de spalare a acestora. In cadrul celulei de depozit nr. I sunt amplasate cinci conducte de drenaj, echidistante, la distanta de cca. 27,20 m. Conductele de drenaj se pot conecta intre ele prin sudura cap la cap sau cu ajutorul mansoanelor electrosudabile. COLECTOARE DE CANALIZARE A LEVIGATULUI Conductele perforate de drenaj din cadrul celulei nr. 1 de depozit se descarca in cadrul colectoarelor de levigat.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 72

Conectarea acestora se face in cadrul caminelor de conectare si spalare (care vor permite curatarea acestora cu jet de apa), prevazute fiecare cu o vana de izolare din PEID Dn 250 mm. Conductele de colectare vor avea urmatoarele caracteristici: • diametru exterior: 315 mm; • material: polietilena de inalta densitate PN 10, PE 100; • panta de amplasare: 0,50% in lungul generatoarei conductei, catre bazinul de retentie levigat. Conductele de colectare se pot conecta intre ele prin sudura cap la cap sau cu ajutorul mansoanelor electrosudabile. DEBITELE DE LEVIGAT GENERATE DIN CADRUL CELULEI NR. I DE DEPOZITARE Valorile debitului anual mediu, precum si maximul debitului de apa drenat dint-o celula vor prezenta fluctuatii considerabile de-a lungul perioadei de exploatare a depozitului. Debitele de apa drenate vor fi mari in situatia cand celulele sunt goale, cu o capacitate scazuta de retentie a apelor pluviale si cu o accentuata stabilizare in situatia cand celulele sunt pline. Valorile debitelor de levigat generate din cadrul celulei nr. I de depozitare, calculate pentru fiecare an de exploatare a acesteia, respectiv pentru anii 2011 si 2015. Capacitatea statiei de epurare a levigatului generat din cadrul celulei nr. I de depozitare este de 38,68 mc/zi. Capacitatea maxima a statiei de epurare a levigatului generat din cadrul celulei nr. V de depozitare, precum si a levigatului generat din cadrul celor patru celule care au au ajuns la capacitatea maxima si au fost inchise, este de 78,97 mc/zi. In prima etapa, se va achizitiona o statie de epurare a levigatului cu osmoza inversa, avand capacitatea de 38,68 mc/zi, ulterior aceasteia i se va mari capacitatea prin adaugarea in interiorul containerului a unor noi module de filtrare. Volumul util al bazinului de retentie a levigatului, calculat pentru situatia de mai sus, este de 343,00 mc.

STATIA DE EPURARE A LEVIGATULUI Levigatul nu este altceva decat un deseu lichid, o apa uzata foarte poluata, in care concentratiile de impurificatori variaza in functie de natura si vechimea deseurilor precum si de cantitatea de apa care le traverseaza. Compozitia tipica a levigatelor din depozite aflate in diferite faze de descompunere

Indicatorul Compozitia levigatului ( mg/l )

De poluare Deseuri proaspete Deseuri vechi Deseuri cu umiditate ridicata

CCO-Cr (mg/l) 23800 1160 1500

CBO5 (mg/l) 11900 260 500

COT (mg/l) 8000 465 450

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 73

Acizi volatili - carbon (mg/l) 5688 5 12

Amoniu (mg/l) 790 370 1000

Azotati (mg/l) 3 1 1

Fosfati (mg/l) 0,73 1,4 1

Cloruri (mg/l) 1315 2080 1380

Sodiu (mg/l) 9601 300 1900

Magneziu (mg/l) 252 185 186

Potasiu (mg/l) 780 560 570

Calciu (mg/l) 1820 250 158

Mangan (mg/l) 27 2,1 0,05

Fier (mg/l) 540 23 2

Nichel (mg/l) 0,6 0,1 0,2

Cupru (mg/l) 0,12 0,03 –

Zinc (mg/l) 21,5 0,4 0,5

Plumb (mg/l) 0,40 0,14 –

Concentratii de impurificatori in levigatul unor depozite de deseuri din Romania

Timisoara Bucuresti Nr.crt. Parametru U.M. Galati Braila Tulcea (Parta) (Glina)

1 pH unitati pH 5,5 7,8 8,3 8,22 8,18

2 CBO5 mg/l - - 4136 3824 3465

3 CCO-Cr mg/l 6000 7548 8780 7742 7440

4 Cloruri mg/l 2765 2340 4608 4220 3162

5 Suspensii mg/l 1630 105 783 684 625

6 Amoniu mg/l 302 19 635 592 590

7 Azot total mg/l - - 756 7,36 722

8 Fosfor total mg/l - 0,09 5 4,3 4,25

9 Hidrogen sulfurat mg/l - - 22,4 18,8 16,3

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 74

10 Sulfati mg/l 1615 2 31 20,6 28

11 Fenoli mg/l 0,6 - 1,408 1,32 1,16

Substante 12 mg/l 1800 - 580 462 462 extractibile

13 Calciu mg/l 7000 124 - - -

14 Magneziu mg/l 560 57,76 - - -

15 Sodiu mg/l 1434 - - - -

16 Potasiu mg/l 1000 - - - -

17 Plumb mg/l - 0 0,322 0,265 0,135

18 Cadmiu mg/l - 0,0003 0,017 0,042 0,042

19 Crom total mg/l - 0,0038 0,075 0 0

20 Cupru mg/l - - 0,185 0,142 0,022

21 Nichel mg/l - 0,0099 0,149 0,136 0,013

22 Zinc mg/l - 0,0027 0,5 0,41 0,316

23 Mangan mg/l - - 0,18 0,14 0,08

„-” – date inexistente Statia de epurare a levigatului este proiectata pe principiul epurarii prin procesul osmozei inverse. S-a tinut cont de faptul ca si pe plan international tratarea levigatului din depozite se efectueaza prin procesul osmozei inverse, proces prin care sunt indepartate toate elementele de contaminare din levigat, in procent de peste 99,5 %. Dupa epurare, concentratia de poluanti este chiar sub valorile standard pentru apa potabila. Folosirea instalatiilor de osmoza inversa ofera operatorului avantaje semnificative fata de alte metode. Instalatia este conceputa in sistem modular, si asigura o functionare simpla, durabila, 24 h/zi, necesitand un minim de intretinere. Calitatea apei tratate poate fi evaluata on – line, fara interventia omului, prin masurarea conductivitatii. Valoarea conductivitatii nu este o valoare limitativa in tratarea levigatului in depozite, dar ofera informatii despre integritatea membranei, reducand astfel la minim riscul contaminarii mediului datorita substantelor periculoase pentru acesta. Indicatorii de calitate ai permeatului rezultat se vor incadra in prevederile NTPA 001/2002 modificat si completat prin HG nr.352/2005 si HG 210/2007. Folosirea instalatiei de osmoza inversa ofera avantaje semnificative deoarece toti poluantii din levigat sunt indepartati din levigat in proportie de peste 90%. Statia de epurare a levigatului va avea o capacitate de 38.68 mc/zi.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 75

Tratare levigatului se realizeaza in doua trepte: • treapta mecanica, in care are loc o reducere a valorii pH si o prefiltrare. • treapta biologica, in care are loc procesul de tratare propriu - zis prin osmoza inversa si nanofiltrare. Instalatia functioneaza automat si este alcatuita din urmatoarele componente: • Prefiltrare; • Treapta de tratare a levigatului, inclusiv un sistem de control (PLC); • Sistem de rezervoare; • Containere. Treapta mecanica Levigatul stocat in bazinul colector este pompat in tancul de dozare. Aici are loc reducerea pH- ului prin adaugare de acid sulfuric. Dozarea cantitatii de acid sulfuric se face automat. Operatia de pre-filtrare se realizeaza in doua trepte, care asigura: • filtrarea grosiera - prin filtre sita pentru a indeparta particulele grosiere continute de levigat; • filtrare printr-un filtru de nisip cu o rata de retinere nominala de 50 μm instalat intre filtrele sita si cele cartus; • filtrarea fina – printr-un filtru cartus cu o rata de retinere nominala de 10 μm . Cartusele filtrante sunt intodeauna instalate in aval ca filtre simple si garanteaza o protectie optima pentru treapta de osmoza inversa. Presiunea necesara din amonte este generata de o pompa de presiune. Elementele filtrante trebuie schimbate cand presiunea atinge o valoare maxima de 2,5 bar. In sistem automat necesitatea schimbarii filtrelor este indicata de pe panoul de control. In aceasta etapa valoarea pH-lui din levigat este ajustata la 6,5 – 6,0 pentru a evita precipitarea necontrolata. Aceasta ajustare a pH-lui se face prin adaugare de acid sulfuric. Treapta de tratare a levigatului Dupa prefiltrare, levigatul este pompat in sistemul de distributie prin pompe de inalta presiune, la o presiune de intrare de 30 – 65 bar. La capatul sistemului de distributie este instalata o electrovana de control a presiunii. Pompele multietajate de mare presiune ale unitatilor modulare, transfera levigatul prin sistemul de distributie in modulele DT. Levigatul pompat in module de tratare conectate in serie pe o constructie scheletata . Numarul modulelor DT poate fi suplimentat in functie de necesitate. Instalatia poate va fi montata intr-un container standardizat. Containerul este izolat termic, ventilat si incalzit. Dimensiunile containerului sunt: 12,00 x 2,50 m si 2,59 m inaltime. Statia de epurare este formata din urmatoarele componente: • Panoul de control local; • Sistemul de distributie a curentului de joasa tensiune;

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 76

• Control procesor; • Panou de control; • Dispozitive de masurare; • Pompa de inalta presiune; • Sectiunea de module cu osmoza inversa cu pompa liniara; • Valvele de control a presiunii; • Tancuri de stocare permeat cu poma de spalare cu permeat; • Tancuri de curatare cu pompa de spalare; • Valvele de control pneumatic; • Conducte (materiale de joasa presiune: PVC, materiale de inalta presiune: otel 14571); • Sistemul de furnizare a aerului sub presiune; • Sistemul de dozare a agentilor de curatare. Concentratul rezultat in urma procesului de epurare se stocheaza temporar intr-un rezervor din poliester armat cu fibra de sticla cu capacitatea de 20 mc, amplasat in imediata vecinatate a statiei de epurare levigat. Rezervorul este amplasat semiingropat si protejat impotriva inghetului, prin realizarea de terasari supraterane de pamant. Concentratul va fi vidanjat periodic si transportat la o facilitate de tratare/eliminare pentru deseuri periculoase numai daca rezultatele analizelor fizico-chimice incadreaza acest produs in clasa deseurilor periculoase. Acumularea concentratului in acest rezervor se va face prin pompare din statia de epurare levigat, cu ajutorul echipamentelor existente in statia de epurare levigat. La un ciclu de tratare cantitatea de concentrat rezultata reprezinta cca. 23% din cantitatea de levigat intrata in statie. Alimentarea cu levigat poate fi adaptata intr-un mod flexibil, cantitatea putand fi variata. Oprirea instalatiei pentru o perioada de timp este posibila fara nici o problema. Pompele liniare furnizeaza viteza necesara curgerii tangentiale peste “pernele” membranare in interiorul modulelor DT. Eficienta unei pompe liniare este suficienta sa alimenteze numeroase module DT conectate in serie intr-o unitate. Permeatul (levigatul tratat) este stocat intr-un rezervor adiacent. In timpul opririlor si inainte de curatarea chimica a membranelor, instalatia cu osmoza inversa este spalata cu permeat din acest tanc. Parametrii de calitate ai permeatului sunt controlati automat pe principiul conductivitatii. El nu poate fi evacuat din tancul de stocare decat daca indeplineste conditiile de calitate impuse.

Tehnologia de filtrare Statia de tratare propusa foloseste ca tehnologie de tratare a levigatului osmoza inversa si nanofiltrarea. Acestea sunt metode de filtrare tangentiala, sub actiunea presiunii.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 77

Apa netratata curge tangential peste un strat activ (membrane) la o viteza mare si levigatul filtrat traverseaza membrana in directie verticala. Separarea membranara este un proces fizic, astfel incat componentii care sunt separati nu sufera nici o schimbare termica, chimica sau biologica. In acest fel, componentii mixturii fluide pot fi recuperati. Osmoza inversa permite separarea substantelor mici moleculare si a sarurilor anorganice din mediul apos, la presiune inalta de pana la 200 de bar. Nanofiltrarea este un proces de separare a moleculelor din mediul apos care functioneaza prin selectivitatea sarcinii. Ionii monovalenti traverseaza membrana nanofiltranta, in timp ce ionii polivalenti si bivalenti sunt retinuti.\

Ioni monovalenti 96,0 – 98,0%

Ioni polivalenti 98,0 – 99,0%

Amoniu la pH de 6,5 9,05%

Componente organice cu masa moleculara mare 99,0 –99,8%

Din acest motiv osmoza inversa si-a dovedit utilitatea sa in tratarea levigatului rezultat din depozitele de deseuri municipale. Acest modul este format dintr-un tub de presiune si discuri hidraulice care sunt fixate impreuna printr-un ax central. Intre fiecare doua discuri hidraulice se afla “perne” membranare octogonale. “Pernele” membranare sunt formate din doua foi membranare realizate din poliamide modificate, sudate ultrasonic si separate de o tesatura poliesterica (distantator). Datorita acestui design special se formeaza canale deschise intre discurile hidraulice si “pernele” membranare unde se concentreaza fluidul primar. Canalele individuale sunt unite prin orificiile din discuri, aranjate intr-o configuratie radiala, astfel incat fluidul primar curge radiar peste “pernele” membranare, alternand de la exterior spre interior. Prin curgerea radiala dinspre exterior spre interior, permeatul separat de membrane traverseaza distantatorul din interiorul “pernei” membranare spre orificile centrale. Pe langa axul central, permeatul este atras spre flansa inferioara a modulului. Separarea namolului de permeat se realizeaza cu ajutorul garniturilor circulare dintre discurile hidraulice si “pernele” membranare. O curatare eficienta a sistemului de filtrare membranara tangentiala se realizeaza prin folosirea unor agenti de curatire de inalta calitate. Optional, in sistemele complet automate, este pornita automat spalarea filtrelor in contracurent in functie de valoarea presiunii in filtru de nisip sau ciclic dupa un numar de ore de functionare. De asemenea, spalarea in contracurent poate fi pornita manual. Murdarirea cu fractiuni anorganice datorita cristalizarilor se elimina prin folosirea agentului de curatare Cleaner C care este un acid citric iar murdarirea cu fractiuni organice este indepartata prin folosirea agentului de curatare cleaner A care este alcalin (un NaOH si alti compusi la temperatura de 42 0C).

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 78

Curatarea instalatiei se face in doua trepte, respectiv pentru fiecare tip de fractiune depusa pe filtre (organica sau anorganica). Inainte de curatarea propriu-zisa se pomnpeza apa tratata (permeat) din tancul de stocare in toata instalatia. Dozarea cu agent de curatare se face automat la actiunea unor senzori de presiune care comada inceperea actiunii de curatare. Permeatul (levigatul tratat) colectat in tancul de permeat este pompat si descarcat in final prin intermediul conductei de descare in Raul Timis. De regula, apa rezultata nu are calitatea apei potabile, dar poate fi folosita ca apa industriala sau la irigatii in parcuri. Concentratul rezultat de la epurare va fi stocat intr-un rezervor de stocare temporara concentrat cu un volum de 20 mc, amplasat in vecinatatea statiei de epurare levigat. Rezervorul va fi vidanjat periodic si concentratul va fi transportat pentru tratare/eliminare la o facilitate agreata de catre forurile competente. Aceasta activitate se va realiza prin grija operatorului. Apa rezultata din spalarea pardoselilor zonelor de receptie, sortare si expeditie deseu uscat, receptie si sortare deseu umed, zona maturare si expeditie compost, va fi colectata prin intermediul unor guri de scurgere si va fi condusa la o retea exterioara de canalizare realizata din tuburi PVC Dn 16 cm si Dn 20 cm. Reteaua va deversa apele astfel colectate intr-o statie de pompare prefabricata tip camin din PEID echipata cu electropompe submersibile pentru apa uzata (1+1) si vor fi pompate printr-o conducta din PEID PN 6 De 63 mm in bazinul de stocare a levigatului, unde va fi epurata in cadrul statiei de epurare a levigatului.

Epurarea apelor menajere si tehnologice Apele uzate menajere din incinta Apele menajere provenite de la pavilionul administrativ vor fi preluate de un colector de canalizare PVC Dn 20 cm si conduse gravitational la statia de epurare ape uzate menajere. Pe colector au fost prevazute camine de vizitare la schimbarile de directie. Caminele de vizitare vor fi constructii subterane din elemente prefabricate din beton, cu etansare cu garnitura de cauciuc. Apele uzate tehnologic din incinta Aceste ape provin din spalarea zonelor tehnice ale amplasamentului. Statia de ape uzate menajere Statia de epurare a apelor uzate menajere este dimensionata pentru a putea prelua urmatoarele debite: debitul aferent apelor uzate menajere provenite din cladirea administrative din incinta Depozitului de deseuri nepericuloase Ghizela (Qzi med = 3,93 mc/zi); debitul aferent apelor uzate menajere aferente localitatii Ghizela, Comuna Ghizela (Qzi med = 58,46 mc/zi); debitul aferent apelor uzate menajere aferente localitatii Sanovita, Comuna Ghizela (Qzi med = 90,80 mc/zi).

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 79

Debitele caracteristice de apa uzata pentru care a fost dimensionata statia de epurarea apelor uzate menajere, sunt: 3 Qu zi med = 154,0 m /zi 3 Qu orar max = 12,5 m /h = 3,47 l/s Caracteristici ale apelor uzate Indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate in reteaua de canalizare conform NTPA- 002/2002, sunt: 350 mg/l - Materii in suspensie.

300 mg/l - Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5). + 30 mg/l - Azot amoniacal (NH4 ) 5,0 mg/l - Fosfor total (P) 500 mg/l - Consum chimic de oxigen-metoda cu dicromat de potasiu (CCOCr) 25 mg/l - Detergenti sintetici biodegradabili 30 mg/l - Substante extractibile cu solventi organici 6,5-8,5 - Unitati pH 400 C - Temperatura Conditii de evacuare in emisar Pentru efluentul epurat, indicatorii de calitate trebuie sa se incadreze in limitele impuse de CN Apele Romane si prevederilor normativului NTPA 001-2002, si anume: 60 mg/l - Materii in suspensie (MSS)

25 mg/l - Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5). 15 mg/l - Azot total (Nt) 2,0 mg/l - Fosfor total (Pt) 125 mg/l - Consum chimic de oxigen-metoda cu dicromat de potasiu (CCOCr) 20 mg/l - Materii extractibile cu solventi organici 6,5-8 - Unitati pH Gradul de epurare necesar Pentru atingerea valorilor impuse de NTPA 001-2002 este necesara realizarea in cadrul procesului de epurare a urmatoarelor grade de epurare: 90 % - Materii in suspensie (MS).

93 % - Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5). + 93 % - Azot amoniacal (NH4 ) 80 % - Fosfor total (P) 86 % - Consum chimic de oxigen-metoda cu dicromat de potasiu

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 80

(CCOCr) 98 % - Detergenti sintetici biodegradabili 33 % - Substante extractibile cu solventi organici

Valorile rezultate impun o tehnologie de epurare a apelor uzate menajere care sa cuprinda: treapta mecanica, treapta biologica si treapta chimica. Schema de epurare adoptata Schema de epurare propusa corespunde debitelor caracteristice de ape uzate si concentratiilor indicatorilor avuti in vedere pentru acestea, si urmareste in mod special retinerea materiilor in suspensie (MS), a substantelor flotante, eliminarea substantelor organice biodegradabile (exprimate prin CBO5) si eliminarea compusilor azotului si fosforului. Solutia de epurare adoptata are la baza o unitatea de epurare compacta, containerizata, supraterana. Pentru aceasta, schema de epurare cuprinde urmatoarele obiecte tehnologice: • Retele tehnologice; • Camine de canalizare; • Treapta de epurare mecanica primara; • Bazin de egalizare, omogenizare apa menajera; • Bazin de pompare apa menajera; • Treapta de epurare mecanica finala; • Treapta de epurare biologica; • Unitate de dezinfectie cu ultraviolete; • Unitate de stocare si dozare coagulant; • Bazin de pompare finala apa epurata si dezinfectata; • Bazin colectare si pompare sediment; • Unitate de deshidratare sediment; • Platforma depozitare containere deseuri. In situatia caderii alimentarii cu energie electrica sau epuizarii volumului tampon din bazinul de egalizare, omogenizare si pompare (pe timpul noptii) statia de epurare compacta, containerizata, supraterana permite o intrerupere a functionarii de pana la 6 ore. Dupa aceasta perioada de intrerupere, unitatea biologica este capabila sa-si continue functionarea fara nici o problema din punct de vedere a proceselor bio-chimice. Pentru aceste situatii neprevazute, Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela este prevazut cu un generator de curent electric care va asigura alimentarea cu energie electrica a consumatorilor esentiali.

Colectarea si tratarea gazelor de depozit (nu face obiectul prezentului proiect)

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 81

Se utilizeaza trei sisteme de colectare a gazelor din puturile forate: sistemul cu colector inelar; sistemul cu legarea individuala a puturilor la statia centrala de reglaj; sistemul cu legarea grupurilor de puturi la statii intermediare de reglare si legarea statiilor intermediare la statia centrala. Sistem de colectare pe grupuri de puturi de colectare In sistemul cu legarea grupurilor de puturi la statii intermediare de reglare si legarea statiilor intermediare la statia centrala, o grupare zonala de puturi – maximum 20 - se racordeaza prin conducte individuale la cate o statie intermediara de reglare, apoi statiile intermediare sunt legate prin conducte colectoare de statia centrala de reglare. Cu toate ca In schema apar cateva substatii de reglare, costul lor este compensat de economia rezultata din evitarea conductelor lungi de legare individuala a fiecarui put de statia de reglare finala. Solutia este avantajoasa incepand chiar de la 2 statii intermediare de reglare. Tinand seama de faptul ca celulele de umplere a depozitului ecologic se Inchid succesiv, sistemul cu legarea grupurilor de puturi la statii intermediare de reglare si legarea statiilor intermediare la statia centrala este cel adecvat pentru inchiderea zonelor de depozit ecologic.

statie de reglare zona de difuzie gaze

ventilator aspirare - conducta colectare refulare + facla forata in zona de difuzie

conducta colectare pentru fiecare foraj

conducta statie de reglare-ventilator

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 82

Sistem cu legarea grupurilor de puturi la statii intermediare de reglare si legarea statiilor intermediare la statia centrala Cantitati de gaze – alegerea ventilatorului Capacitatea de aspirare a gazelor din strat este data de depresiunea creata de ventilatorul de aspirare a gazelor si de distanta dintre puturi, care determina adancimea de difuzie a gazelor. Nu se fac calcule de flux de masa de gaze prin strat deoarece variabilele de structura, compactare si macroporozitate a stratului sunt prea putin cunoscute si foarte variate de la un caz la altul. De aceea se accepta cateva date experimentale care urmeaza sa se corecteze prin instalatiile de reglaj ale sistemului de aspirare. Datele principale sunt: raza de activitate a unui put R = 20 m distanta intre doua puturi D = 40 m depresiunea la capatul de aspirare a gazelor Δpadmisie = 20 mbar presiunea la capatul de refulare spre facla Δprefulare = 20 mbar Volumul de deseuri aferent celulei nr.I: V1 = 623.000 mc. Densitatea deseurilor In celula nr.1: ρ = 1.100 kg/mc = 1,10 t/mc. Masa de deseu in celula: M = V1 x ρ = 623.000 x 1,10 = 688.739 t. Productia de gaz (pe toata perioada de activitate) q = 186,5 mc/t Productia de gaz a intregii celule Q = 136,50 x 106 mc pe durata a 30 de ani Productia medie orara de gaz a celulei Qh= Q/30/365/24 = 519,45 mc/h = 520 mc/h Numar de puturi intr-o celula: N = 18 bucati repartizate in 2 grupuri de cate n = 9 puturi. Productia de gaz aferenta pentru un put Q’ = 520/18 = 28,88 mc/h Productia de gaz aferenta pentru grupul de 9 puturi Q10 = 28,88 x 9 = 260 mc/h Productia de gaz aferenta pentru grupul de 18 puturi ale unei cellule Qcel = 28,88 x 18 = 520 m3/h. Pentru o presiune totala (aspirare Æ refulare) de 50 mbar, puterea necesara ventilatorului, aferenta fiecarui put (luand in considerare un coeficient de siguranta de 50% a debitului de gaze) este: debit D = 1,5 x 28,88 / 3600 = 12 x 10-3 mc/s/put presiune Δp = 50 mbar x 100 = 5000 Pa randament ventilator η = 0,70 putere P = 12 x 10-3 x 5000 / 0,70 = 85,71 ≈ 86 W / put Pentru unitatea de suprafata de o celula de depozit rezulta necesar numar de 18 puturi. Puterea pentru o celula de depozit: P1 = 18 x 86 = 1550 W ≈ 1,5 kW/celula Se alege un ventilator centrifugal (1A+1R) cu motor electric cu protectie antiex avand urmatoarele caracteristici:

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 83

G = 0,288 mc/s Δp = 5000 Pa P = 1,500 kW η ≥ 0,70

Solutia constructiva a puturilor de captare a gazelor din depozitul de deseuri Puturile drenante au un diametru Dn 800 mm si adancimi de cca. 15,00 m . Dupa o depunere de cca. 2,00 m de deseuri peste stratul drenant, in locul de asezare a putului, se pune un strat de 0,30 m de nisip, pentru egalizare, dupa care se toarna o placa de beton 1,00 x 1,00 x 0,20 m. Pe placa de beton se aseaza un tub, cu rol de cofraj, cu diametrul Dn 800 mm si o inaltime H = 3 m prevazut la partea superioara cu dispozitiv de prindere pentru ridicare.In centrul tubului se monteaza teava colectoare a putului la o inaltime de 50 cm fata de fund, asfel ca ramane la partea superioara o portiune de 50 cm care depaseste partea de sus a tubului Dn 800 mm. Teava colectoare are diametrul Dn 200 mm cu perforatii cu diametrul de 10 mm la un pas de 50 mm pe suprafata laterala si portiuni de 20 cm neperforate la ambele capete. Lungimea tevii este de 3 m. Pe fund se toarna inte tubul Dn 800 mm si tubul Dn 200 mm un strat de 100 cm de nisip pentru consolidarea pozitiei. Intre teava colectoare si put, peste nisip, se umple cu pietris permeabil la gaze, granulatie 16/32 cm cu permeabilitatea materialului filtrant de cel putin 1 x 10-3 m/s. Pe timpul exploatarii depozitului, cand nivelul de deseuri a ajuns la 1,00 m sub marginea de sus a cofrajului Dn 800 mm, se cupleaza teava perforata cu un nou tronson de teava perforata, dupa care prin tragere se scoate pe o lungime de 2,00 m cofrajul Dn 800 mm spre exterior. Locul liber dintre cele doua tevi se va umple cu pietris permeabil si se continua inaltarea stratului de deseuri in jurul putului. Peste fundatia de pietris, la - 1,06 m sub cota finala a depozitului, se instaleaza un camin de colectare a gazului, instalatie care cuprinde tubul de colectare, tubul flexibil de racord cu conducta orizontala de colectare si echipamente de inchidere, masura si prelevare a probelor. Caminul se acopera cu un capac amovibil. Este important sa se tina seama de faptul ca exista o continua tasare a depunerilor din depozit ca urmare a proceselor fizico-chimice care se desfasoara In timp indelungat. In capatul conductei de colectare, in interiorul caminului, este instalat un robinet si un sistem cu diafragma de reglare a presiunii pentru echilibrarea retelei conductelor de aspirare a tuturor puturilor (echilibrarea presiunilor, si implicit a debitelor, duce la o functionare in aceleasi conditii a tuturor puturilor, indiferent daca sunt mai apropiate sau mai departate de centrala ventilatorului). Pe capul conductei se instaleaza si un panou pe care se pot racorda aparate portabile de masurare a presiunii, temperaturii si compozitiei gazelor. Aparatura de masura nu trebuie sa fie permanent in functiune, de aceia ea se va racorda pe capul de iesire al putului numai odata la 6 luni cand se face o verificare a campului de puturi.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 84

In statiile intermediare de reglare se prevad aparate permanente de masurare a presiunii si temperaturii gazelor colectate. Se prevad de asemenea vane de echilibrare a presiunii (prin laminare) intre toate statiile intermediare. Aparatura permanenta de masurare pentru compozitia gazelor, debite, presiuni, temperaturi se afla in statia principala de reglare, inainte de facla.

Solutia ansamblului puturilor de captare a gazelor in depozitul de deseuri Conductele de legatura de la puturi sunt cu diametrul Dn 75 mm si duc la o statie intermediara de colectare pentru jumatate din cele 18 puturi, adica 9. Adancimea de ingropare a conductelor este de 0,60 mm la generatoarea superioara, pentru prevenirea inghetului. Conductele se monteaza cu o panta, in directia de curgere a gazului, de 0,5%. In statia intermediara de colectare a gazelor se gaseste un colector Dn 180 mm cu o lungime de 45 mm care primeste cele 18 terminale de conducte de la 18 puturi de la toata celula nr.I. Colectorul este prevazut cu o conducta de purjare a apei condensate din gaze al carei capat va fi imersat in volumul de condens colectat deoarece colectorul se afla la o depresiune de ordinul 250 la 300 mmCA (25 la 30 mbar). In statia intermediara de colectare a gazelor sunt amplasate organe de reglaj a debitului de gaze (diafragme), robinet de inchidere, bara pentru aparate de masura: temperatura, presiune, priza pentru masurarea compozitiei gazelor extrase. Conductele de legatura ale substatiei de la cele 18 puturi, la colectorul general au diametrul de Dn 180 mm. Colectorul general cu diametrul de Dn 250 mm este amplasat in afara depunerii, pe teren stabil. In final va fi un colector circular, care inconjoara intreg depozitul de deseuri, cu o lungime de 2.498 m. Initial, la prima celula in functiune, va fi un tronson cu lungime de 10 mm, inchis la capete cu flanse oarbe. Din colectorul central pleaca 5 conducte Dn 160 mm la cele 5 ventilatoare de absorbtie pentru depozit si refulare pentru instalatia de ardere a gazelor la facla. Pe colectorul central sunt prevazute robinete de inchidere, bara pentru aparate permanente de masura: temperatura, presiune, priza pentru masurarea permanenta a compozitiei gazelor extrase. Partea centrala a colectorului central este amplasata intr-o camera inchisa, in care sunt amplasate aparatura permanenta de reglaj si masura, ventilatoarele, arzatoarele si baza cosurilor de evacuare a gazelor de ardere.

2.1.2. Statii de sortare In judetul Timis sortarea se va face in doua statii de sortare, una in Timisoara (investitie a SC RETIM Ecologic Service SA) care va sorta deseurile provenite din zona 1 care are o populatie de 399.970 locuitori. Capacitatea statiei de sortare RETIM Ecologic Service este de 47.834 tone/an. Statia de sortare RETIM Ecologic Service va fi dotata cu o linie de recuperare a energiei, pentru deseurile cu putere calorica ridicata. Instalatia de recuperare a energiei va procesa urmatoarele fluxuri:

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 85

- deseuri reziduale din zona 1 Timisoara si 9 comune adiacente – 108.227 tone/an - deseuri stradale din Timisoara – 12.625 tone/an - refuzul de sortare de la linia de sortare din cadrul statiei – 14.022 tone/an. Cea de-a doua statie de sortare va fi amplasata la Ghizela. Statie de sortare Ghizela deserveste urmatoarele zone: zona 0 Ghizela, zona 2 Jimbolia, zona 3 Deta si zona 4 Faget, cu o populatie totala de 243,347 de locuitori (in 2013), din care 107.674 populatie urbana si 135.673 populatie rurala. Capacitatea de sortare a statiei = 16.111 t / an = 64,44 t / zi Programul de lucru va fi de 16 ore/zi, 250 zile/an. Zona de receptie a statiei de sortare este compusa dintr-o zona tampon de aproximativ 500 mc, unde deseurile reciclabile vor fi depozitate inainte de incarcarea pe linia de sortare. Dupa procesul de sortare, deseurile reciclabile sunt ambalate si depozitate in zona de expeditie a statiei de sortare. De aici deseurile reciclabile (10.437 tone) vor fi transportate la companiile de recuperare reciclabile. Un refuz de 35% (5.673 tone) va merge la depozitare. SUMAR AL STATIILOR DE SORTARE

Populatie deservita Zona Capacitate de sortare pentru atingerea STatia de sortare deservita anul 2013 tintei din 2013 [locuitori]

1 linie de sortare, 2 schimburi/zi, 250 zile/an, Zonele 0, 2, 16 ore/zi Ghizela 243,347 3 si 4 (16.111 tone/an) deseuri reciclabile colectate selectiv

1 linie de sortare pentru deseuri reciclabile Zona 1 399,970 (41,834 tone/an) deseuri reciclabile colectate SC RETIM selective ECOLOGIC SERVICE SA Timisoara si 1 linie de sortare pentru deseuri reciclabile 9 comune 332,870 (134,874 tone/an) deseuri biodegradabile adiacente colectate selectiv

Planurile locatiilor includ urmatoarele amenajari: • Intrare si iesire. Includ puncte de acces pentru deseurile care sosesc si pleaca la sau de la statia de sortare. • Zona principala de sortare. Camioanele isi descarca incarcatura pe o pardoseala de beton sau intr-o fosa betonata sau direct intr-un container de unde se alimenteaza banda de incarcare a liniei de sortare. Incarcarea directa in container (buncar de alimentare) poate simplifica operatiunile, dar limiteaza posibilitatea de a tria sau sorta deseurile neconforme reciclarii (agabaritice, materii sau materiale periculoase etc.). Daca nu sunt incarcate direct in alimentatorul benzii transportoare primare a liniei de sortare (banda elevatoare), deseurile descarcate pe podea sau in fosa sunt depozitate temporar iar apoi sunt incarcate cu sisteme mecanizate pe

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 86

banda transportoare primara a liniei de sortare. Statiile de sortare sunt amplasate in spatii inchise de tip constructii metalice usoare. • Zona de stocare. Pentru stocarea fractiilor selectate si pregatite corespunzator pentru a fi preluate de catre diversii reciclatori. Fluxul tehnologic aferent statiei de sortare este urmatorul: - deseurile sunt aduse de la de la centrele de colectare in containerele de transport lung curier sau cu autospecialele de colectare din zona de deservire directa si sunt descarcate pe o platforma betonata de receptie; - urmeaza indepartarea materialelor ce pot afecta functionarea instalatiei de selectare dupa descarcarea pe platforma a deseurilor de tip “pubela reciclabile”; refuzul se va depozita in containere ce se amplaseaza la limita zonei de manevra aferenta platformei de descarcare; - deseurile ramase dupa prima selectare se incarca prin impingere cu un utilaj de tip mini- tractor cu lama in cuva de alimentare; - cu ajutorul unui sistem de incarcare cu snec se alimenteaza banda elevatoare a instalatiei de selectare; - banda elevatoare este prevazuta cu praguri, este montata inclinat si asigura preluarea deseului de la cota -1,50 m aferenta putului de incarcare si deversarea acestuia la cota + 5,00 m in cuva desfacatorului de saci; - deseurile trec prin desfãcãtorul de saci unde se face spargerea sacilor si afanarea deseului, dupã care sunt descarcate (cad printr-un jgheab) pe banda de sortare; - la inceputul benzii de sortare se aflã un sistem de deferare magnetica sau electromagnetica cu banda si un container de colectare; - pe banda de sortare se face selectarea manuala de catre operatori a diferitelor fractii reciclabile (PET, hartie, carton, sticla, plastic, lemn si/sau compozite) care vor fi depozitate in containerele asezate sub estacada benzii de selectare; deseurile sunt aruncate de personalul de deservire, pe categorii, in ghenele cu palnie ce se afla in dreptul fiecarui post de lucru; fiecare ghena debusaza intr-un container prevazut cu roti; - dupa selectare, deseurile sunt transportate pe categorii la presa de balotare cu legare unde se realizeaza baloturile de materii reciclabile in vederea expedierii la reciclatori; - dupa realizarea baloturilor de materiale reciclabile, acestea se depun pe categorii in zonele special desemnate ale rampei de incarcare material selectat; manipularea deseurilor selectate se face manual de la linia de sortare la presa de balotare; descarcarea containerelor cu fractii sortate in presa de compactare se face automat de catre sistemele speciale ale sistemului de presare-balotare; transportul balotilor se realizeaza cu masini speciale de manipulare de tip motostivuitor cu brate apucatoare; - banda de sortare va deversa refuzul de sortare intr-o ghena ce alimenteaza un buncar de refuz sau o platforma de stocare temporara refuz cu buncar de tip palnie cu snec pentru alimentare banda transportoare; - refuzul va fi preluat de o banda elevatoare din buncarul de refuz si va fi deversat in sistemul de compactare ce alimenteaza containerele speciale de transport la depozitarea finala. Instalatia se compune din urmatoarele subansamble:

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 87

1. Buncarul de alimentare: are forma unei cuve cu pereti inclinati. Are o deschidere de 3 x 3 m si o adancime de 1,5 m. La baza cuvei, intr-un locas special prevazut pe toata lungimea fundului, se afla un sistem de transport tip melc ce alimenteaza banda elevatoare de alimentare. 2. Banda de alimentare: are rolul de a transporta deseurile incarcate prin impingere in buncarul de alimentare de pe platforma de descarcare a deseului reciclabil brut la desfacatorul de saci ce alimenteaza banda de sortare. Banda de alimentare, de tip banda din cauciuc armat, cu praguri pentru a permite functionarea in rampa, va asigura ridicarea deseului de la cota -1,50 m (fata de platforma de descarcare din statia de sortare) a snecului buncarului de alimentare la cota +5,00 m a spargatorului de saci. Dozarea materialului reciclabil brut alimentat se realizeaza prin reglarea vitezei de inaintare a snecului din buncarul de alimentare. Banda de alimentare va fi prevazuta cu motor electric de antrenare si reductor reglabil in vederea asigurarii posibilitatii de reglaj a vitezei de transport. Capacitatea de deseu transportat va fi reglabila in domeniul 2,5 – 5 to/h pentru 4 to/h sarcina nominala. 3. Desfacatorul de saci: este compus dintr-o cuva prevazuta cu un sistem de tamburi rotativi cu turatii diferite, prevazuti cu gheare de apucare de tip pinten sau de tip bara. Desfacatorul de saci are rolul de a sparge sacii in care s-a efectuat precolectarea selectiva a fractiei uscate la populatie si a face o decompactare a deseului dupa compactarea din statia de transfer sau ce din masinile de colecta. 4. Banda de sortare: este o banda transportoare orizontala din polimer armat neted, rezistenta la hidrocarburi, montata pe o structura matalica de rezistenta ce contine doua pasarele laterale cu balustrada, de-a lungul carora se vor plasa posturile de deservire pentru operatorii care sorteaza un anumit tip de deseu reciclabil. Banda va fi prevazuta cu urmatoarele posturi de lucru, asezate cate doua, fata in fata, eventual usor decalat, in lungul benzii de sortare: sortator PET; sortator hartie ; sortator carton; sortator sticla; sortator material plastic; sortator lemn si/sau ambalaje compozite. 6. Panoul electric: este prevazut cu sisteme de comanda pentru reglarea vitezei de deplasare a benzii de alimentare si a benzii de sortare si cu sisteme de avertizare, respectand toate normele UE 7. Containerele de colectare : materialul selectat se colecteaza in containere de 1,1 mc cu roti pivotante. Pentru containerele destinate colectarii metalului si sticlei se limiteaza umplerea la 500 kg; pentru celelalte fractii nu se pune problema limitarii gradului de umplere (nu se depaseste valoarea de 500 kg/container la umplerea 100 %). Containerele pline vor fi transportate prin impingere deoarece sunt prevazute cu roti iar pardoseala statiei de sortare este din beton cu finisaj de beton autonivelant. Transportul de la banda de selectare la zona de stocare temporara si livrare nu comporta deplasarea pe verticala a containerelor. 8. Banda de deferare se va prevedea la inceputul benzii de selectare. Este o banda transversala prevazuta cu magneti permanenti sau cu electromagneti. Separarea metalelor feroase si descarcarea acestora in containerul de sortare se face automat. 9. Sistemul de separare neferoase va fi de tip gravitational-inertial cu curent Eddy si se va instala la finele benzii de sortare; se instaleaza separat sau integrat in rola de capat a benzii de

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 88

sortare si determina traiectorii diferite intre neferoasele din refuzul de sortare si restul materiilor din refuz; se colecteaza separat, pe guri de ghena diferite, neferoasele care se deverseaza in container de colectare si refuzul final de sortare care se deverseaza direct intr-un buncar. 10. Sistemul de eliminare al refuzului de sortare este compus din: o buncar de primire refuz de sortare: are forma unei cuve cu pereti inclinati. Are o deschidere de 2 x 2 m si o adancime de 1 m. La baza cuvei, intr-un locas special prevazut pe toata lungimea fundului, se afla un sistem de transport tip melc ce alimenteaza banda elevatoare de alimentare a sistemului de umplere al containerelor de refuz. o banda de alimentare: banda elevatoare cu rolul de a transporta refuzul de sortare din buncar la sistemului de umplere al containerelor de refuz; banda de alimentare, de tip banda din cauciuc armat, cu praguri pentru a permite functionarea in rampa, va asigura ridicarea deseului de la cota inferioara(fata de platforma de descarcare din statia de sortare) la cota superioara. Banda de alimentare va fi prevazuta cu motor electric de antrenare si reductor reglabil in vederea asigurarii posibilitatii de reglaj a vitezei de transport. Capacitatea de deseu transportat cca. 2-4 to/h. o presa de incarcare a containerului: de tip cap mobil telescopic (in faze), cu unitate electro-hidraulica (electropompa de ulei si piston hidraulic); compresia nu se face in container pana la o densitate de 850-900 kg / m³. o Containerul pentru refuz: incarcat de presa de incarcare, cu 24 m³ volum eficient, poate stoca 18-20 de tone la un grad de umplere de aproximativ 70%, cu deseuri compactate de 850-900 kg / m³; vor fi asigurate doua containere, unul pentru umplere si una pentru descarcarea de gestiune-asteptare, instalat pe un sistem automat interschimbabile de la presa de incarcare. 11. Presa de balotare orizontala : utilaj de compactare cu legare a fractiilor de deseu selectate. Balotarea se face in vederea livrarii la reciclator a fractiilor selectate. Presa este prevazuta cu o palnie de incarcare a buncarului de material. Descarcarea containerelor cu role de 1,1 mc se face prin ridicarea si deversare semiautomata de tip electro-hidraulic cu comnda manuala. Dupa incarcarea buncarului se inchide capacul palniei de alimentare. Prin inchiderea buncarului de material se deszavoreste sistemul de actionare al presei hidraulice cu lama si procesul porneste automat. Dupa atingerea compactarii maxime in mod automat sistemul leaga balotul de material compactat si permite preluarea mecanica a acestuia. Balotii vor avea dimensiunea aproximativa 1000 x 1000 x 1000 mm cu masa intre 700 si 1000 kg. 12. Maruntitorul de sticla : are rolul de a sfarama sticla pentru a face o incarcare mai buna a containerului de sticla amestecata si de a face eficient transpotul. 13. Perforator de PET-uri : are rolul de a ajuta procesul de compactare prin eliminare aerului din recipientele de tip PET. 14. Tractor de manipulare baloti cu furca elevatoare : tractor special de manevra dotat cu sistem specializat de apucare si manevrare a balotilor. Sistemul poate fi de tip furca elevatoare pentru cazul balotarii pe sistem transpalet sau cu gheare de apucare tip greifer sau cu padele de apucare laterala si sistem de ridicare.

Structura constructiva – constructii si utilitati 1. Platforma de descarcare :

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 89

Potrivit schemei de management, deseurile reciclabile vor fi transportate in containere de la statia de transfer si centrele de colectare la statiile de sortare si colectate cu autocamioane specializate din zona 1 direct catre depozitul de deseuri Ghizela. Platforma de descarcare deseuri va fi prevazut cu zona de descarcare a deseurilor reciclabile. Atat zona de manipulare pentru descarcare, precum si platforma de descarcare trebuie sa fie facute din beton, fiind concepute pentru trafic intens. Acestea sunt dotate cu echipamente corespunzatoare pentru curatare (spalare zilnica) prin intermediul unor sisteme mobile cu jet de apa de mare presiune si cu duze de evacuare cu grila metalica.

2. Hala de sortare: Este o constructie metalica inchisa pe laterale cu panouri de tip multistrat. Pardoseala halei de sortare va fi din beton cu finisaj din beton auto-nivelant pentru a permite deplasarea cu usurinta a containerelor cu roti in care se colecteaza fractiile selectate. Hala de sortare va fi prevazuta cu o acoperire de tip multistrat ce va asigura o inaltime libera minima de 6 m. Hala va fi prevazuta cu ferestre si luminatoare pentru a folosi lumina diurna. Pentru reducerea riscurilor privind sanatatea umana a celor care lucreaza in statia de sortare, hala de sortare va fi prevazuta cu un sistem de ventilare pentru improspatarea aerului din interior. 3. Platforma de stocare materii si materiale reciclabile: Va fi prevazuta ca anexa a halei de sortare si are rolul de a asigura pastrarea in bune conditii a balotilor de materii sortate in vederea expeditiei. Platforma va fi betonata si va permite accesul si deplasarea utilajului de manipulare a balotilor. Platforma de stocare materii si materiale reciclabile va fi acoperita dar nu va avea pereti laterali de inchidere. Platforma va fi dotata cu echipamente corespunzatoare pentru curatare (spalare zilnica) cu ajutorul unor sisteme mobile cu jet de apa de mare presiune si cu duze de evacuare cu grila metalica. 4. Hala de prelucrare refuz: Adaposteste utilajele ce alcatuiesc sistemul de procesare in vederea transportului si depozitarii a refuzului de sortare (buncar de primire refuz, banda de alimentare, presa de incarcare container si container pentru refuz). Platforma pe care se construieste hala de prelucrare a refuzului de sortare va fi acoperita dar nu va avea pereti laterali de inchidere. Platforma va fi dotata cu echipamente corespunzatoare pentru curatare (spalare zilnica) cu ajutorul unor sisteme mobile cu jet de apa de mare presiune si cu duze de evacuare cu grila metalica.

2.1.3. Statia de transfer si centrele de colectare Statiile de transfer pentru deseuri joaca un rol important in sistemul general de management al deseurilor, servind drept legatura intre programul comunitar de colectare a deseurilor menajere si asimilabile si locatia finala pentru depozitarea deseurilor. Daca dimensiunile locatiei precum si serviciile oferite variaza intr-o mare masura in cazul statiilor de transfer, in practica servesc aceluiasi scop de baza — compactarea deseurilor colectate si transportate pe distante relativ scurte de autospecialele cu volum mic si mediu in vederea incarcarii in vehicule de mare volum. De asemenea, gradul de compactare al deseurilor pentru transport creste la transportul lung curier fata de cel scurt curier (de colectare), rezultand

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 90

astfel o incarcare masica mai mare. Astfel creste eficienta economica a transportului deseurilor catre locatiile de depozitare sau tratare aflate la mare distanta. Cea mai simpla forma de statie de transfer este o locatie cu zona desemnata pentru receptie unde camioanele pentru colectarea deseurilor isi descarca incarcaturile. Adesea, deseurile sunt compactate, apoi sunt incarcate in vehicule mai mari (de obicei remorci de transfer) pentru transporturi grele catre locatia finala de depozitare, de obicei un depozit ecologic, o statie de sortare deseuri sau o statie de prelucrare deseuri biodegradabile (statie de compostare, statie TMB). Intr-o statie de transfer nu se depoziteaza deseurile pe termen lung, compactarea si incarcarea deseurilor in camioanele mari de transport lung curier fiind realizata de obicei in cateva ore dupa descarcare. Motivul principal pentru a utiliza o statie de transfer este reducerea costurilor de transport a deseurilor catre locatiile de depozitare. Compactarea incarcaturilor mici din camioanele de colectare a deseurilor pentru a le transfera in unele mai mari pentru transportul la distante mari reduce costurile deoarece echipele pierd mai putin timp cu deplasarea la si de la locatiile de depozitare, colectand astfel mai multe deseuri. De asemenea, astfel se reduc atat consumurile de combustibil cat si costurile de intretinere pentru flota de autovehicule, traficul se descongestioneaza si emisiile poluante se reduc.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 91

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 92

Se poate stabili un raport general „costuri-distanta” intre transportul direct catre locatiile de depozitare finala in vehiculele de colectare si centralizarea, transferul si transportul cu vehicule grele a deseurilor colectate de la statia de transfer la zona depozitului ecologic. Fiecare statie de transfer si centru de colectare va fi compus din: • zona de transfer a deseurilor: zona de cantarire a autocamioanelor; zona de circulatie si manevra a autocamioanelor; rampa de acces autocamioane; container grup sanitar (numai pentru statia de transfer Timisoara); cladire personal; toaleta ecologica (numai pentru centrele de colectare Jimbolia, Deta si Faget); • zona de retentie a apelor pluviale din incinta care cuprinde: separator de hidrocarburi prevazut cu filtru coalescent; bazin de retentie a apelor pluviale (numai pentru statia de transfer Timisoara si centrul de colectare Jimbolia); statie de pompare prefabricata din PEID pentru evacuarea apelor pluviale din incinta (numai pentru statia de transfer Timisoara si centrele de colectare Deta si Jimbolia). • zona conexa: zona de depozitare containere: - pentru uz intern; - pentru deseuri voluminoase; - pentru deseuri periculoase; - pentru DEEE; • perdea vegetala; • zona libera inierbata. • poarta de acces si imprejmuire.

Structura statiilor de transfer Structura amplasamentului trebuie sa ia in caIcuI utilizarea vehiculelor de transport folosite pentru colectare, utilizarea vehiculelor de transport lung curier si vehiculele ce aduc direct deseurile la statia de transfer si centrele de colectare precum si tehnologia utilizata pentru a descarca, a manipula, si a transfera deseurile. Statia de transfer si centrele de colectare vor fi prevazute cu cate o rampa cu trei puncte de descarcare a deseurilor direct in containere de lung curier, avand capacitatea de 32 m3. Statia de transfer si centrele de colectare includ urmatoareIe amenajari si dotari principale: • Intrari si iesiri. Includ benzi pentru accelerare / franare pe drumurile publice si puncte de acces pentru deseurile care sosesc si pleaca la / de la statia de transfer si centrele de colectare. • Zone pentru camioanele aflate in asteprare. Spatiul pentru camioanele aflate in asteptare trebuie delimitat clar, iar cozile nu trebuie sa se intinda pana in intersectii.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 93

• Locatia cantarului. Aici sunt cantarite incarcaturile care intra si ies din statia de transfer. • Container personal, dotat cu un calculator pentru monitorizarea cantitatilor de deseuri ce intra / ies in / din statia de transfer si centrele de colectare; • Toaleta ecologica, doar pentru centrele de colectare Jimbolia, Faget si Deta; • Container grup sanitar, doar pentru statia de transfer Timisoara, fiind racordat la reteaua de alimentare cu apa si la reteaua de canalizare a Municipiului Timisoara; • Zona principala de transfer. In cadrul acestei zone, autogunoierele urca pe o rampa cu trei puncte de descarcare direct in containerele de transport. • Containerele de transport. Sunt containere metalice cu o capacitate de 32 m3 realizate din tabla tratata pentru Iucrul in medii dificile. • Zona de asteptare. Pentru verificarea incarcaturilor care intra si pentru blocarea incarcaturilor necorespunzatoare sau a materiilor care urmeaza a fi scoase din circuitul de procesre in statia de transfer si centrele de colectare. • Zone tampon. Spatiu deschis, teren si copaci care reduc impactul asupra comunitatii. Zona locatiei va fi inconjurata de un gard de sarma inalt de 2,30 m. Totodata, in cadrul statiei de transfer si a centrelor de colectare se prevede o zona pentru depozitarea containerelor cu deseuri voluminoase si un spatiu de depozitare pentru urmatoarele tipuri de containere: pentru deseuri periculoase; pentru DEEE. Transportul deseurilor de la statiile de transfer se va realiza cu ajutorul camioanelor de 26 tone cu 3 axe, in containere de 32 m3.

2.1.3.1. Statia de transfer Timisoara – zona 1 Statia de transfer Timisoara deserveste Zona 1 (incluzand Municipiul Timisoara si 9 comune periurbane ale acestuia) de colectare cu o populatie totala de 67.100 locuitori (la nivelul anului 2013), fiind reprezentata doar de zona rurala. Pentru a defini caracteristicile de transfer ale statiei este necesara inventarierea fluxurilor de deseu pe categorii de prelucrare tehnologica deoarece in functie de dotarile tehnologice se determina fractia de deseu ce paraseste statia pentru transport lung curier din totalul fluxurilor de intrare. Instalatia de transfer va prelucra urmatoarele fluxuri de deseuri: - refuz de compostare provenit de la statia de compostare; deseuri vegetale a Primariei Municipiului Timisoara. Cantitate de deseu = 659 to/an; - deseu rezidual colectat selectiv provenit din Zona 1, exceptand Municipiul Timisoara si 9 comune periurbane. Cantitate de deseu = 6.174 to/an; TOTAL CAPACITATE DE TRANSFER = 6.833 to/an Dimensionarea statiei de transfer s-a facut in asa fel incat colectarea deseurilor reziduale si reciclabile sa se realizeze in zile diferite pentru a putea folosi in procesul de colectare un numar cat mai mic de autogunoiere si implicit pentru a reduce costurile de operare si intretinere care decurg din acest proces. Pentru transferul deseurilor ce intra in statia de transfer s-a prevazut o rampa prevazuta cu 3 puncte independente de descarcare, utilizand containere cu prelata cu capacitate de 32 mc.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 94

Totodata, in cadrul statiei de transfer se prevede o gospodarie de containere cu rolul de asigurare a unui volum tampon pentru perioada de timp in care se realizeaza transportul containerelor la depozitul central Ghizela. In concordanta cu fluxurile de intrare a deseurlor in cadrul statiei de transfer si cu timpul de transport dus – intors necesar pentru transportul containerelor la depozitul central Ghizela, a rezultat un necesar de: - 6 containere cu capacitatea de 32 mc. Echipamente de transport Pentru transportul deseurilor din statia de transfer Timisoara la depozitul central Ghizela sunt necesare: - 3 capete tractor cu platforma prevazute cu macara de ridicare a containerelor cu capacitatea de 14 mc; Utilizeaza autosasiu de 26 tone cu trei osii. Transferul containerelor se va realiza in 2 schimburi/zi, 156 zile/an, 14 ore functionare/zi.

2.1.3.2. Centru de colectare Jimbolia – zona 2 Centrul de colectare Jimbolia deserveste Zona 2 de colectare cu o populatie totala de 70.673 locuitori (la nivelul anului 2013) din care 24.237 locuitori populatie urbana si 46.436 locuitori populatie rurala. Pentru a defini caracteristicile de transfer ale centrului de colectare este necesara inventarierea fluxurilor de deseu pe categorii de prelucrare tehnologica deoarece in functie de dotarile tehnologice se determina fractia de deseu ce paraseste statia pentru transport lung curier din totalul fluxurilor de intrare. Instalatia de transfer va prelucra urmatoarele fluxuri de deseuri: - deseu rezidual colectat selectiv provenit din Zona 2. Cantitate de deseu = 12.036 to/an; - deseu reciclabil provenit din Zona 2. Cantitate de deseu = 3.979 to/an; - deseu biodegradabil colectat din piete provenit din Zona 2. Cantitate de deseu = 310 to/an. TOTAL TRANSFER = 16.325 to/an Dimensionarea centrului de colectare s-a facut in asa fel incat colectarea deseurilor reziduale si reciclabile sa se realizeze in zile diferite pentru a putea folosi in procesul de colectare un numar cat mai mic de autogunoiere si implicit pentru a reduce costurile de operare si intretinere care decurg din acest proces. Pentru transferul deseurilor ce intra in centrul de colectare s-a prevazut o rampa prevazuta cu 3 puncte independente de descarcare, utilizand containere cu prelata cu capacitate de 32 mc. Totodata, in cadrul centrului de colectare se prevede o gospodarie de containere cu rolul de asigurare a unui volum tampon pentru perioada de timp in care se realizeaza transportul containerelor la depozitul central Ghizela. In concordanta cu fluxurile de intrare a deseurilor in cadrul centrului de colectare si cu timpul de transport dus – intors necesar pentru transportul containerelor la depozitul central Ghizela, a rezultat un necesar de: - 7 containere cu capacitatea de 32 mc. Echipamente de transport

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 95

Pentru transportul deseurilor din centrul de colectare Jimbolia la depozitul central Ghizela sunt necesare: - 4 capete tractor cu platforma prevazute cu macara de ridicare a containerelor cu capacitatea de 32 mc; Utilizeaza autosasiu de 26 tone cu trei osii.

Containerele cu deseurile biodegradabile din piete sunt transferate la statia de compostare deseuri verzi a Primariei Timisoara din Municipiul Timisoara. Transferul containerelor se va realiza in 2 schimburi/zi, 312 zile/an, 14 ore functionare/zi.

2.1.3.3. Centrul de colectare Faget – zona 4 Centrul de colectare Faget deserveste Zona 4 de colectare cu o populatie totala de 27.070 locuitori (la nivelul anului 2013) din care 7.022 locuitori populatie urbana si 20.048 locuitori populatie rurala. Pentru a defini caracteristicile de transfer ale centrului de colectare este necesara inventarierea fluxurilor de deseu pe categorii de prelucrare tehnologica deoarece in functie de dotarile tehnologice se determina fractia de deseu ce paraseste centrul de colectare pentru transport lung curier din totalul fluxurilor de intrare. Instalatia de transfer va prelucra urmatoarele fluxuri de deseuri: - deseu rezidual colectat selectiv provenit din Zona 4. Cantitate de deseu = 4,091 to/an; - deseu reciclabil provenit din Zona 4. Cantitate de deseu = 1.322 to/an; - deseu biodegradabil colectat din piete provenit din Zona 4. Cantitate de deseu = 91 to/an. TOTAL CAPACITATE DE TRANSFER = 5.504 to/an Dimensionarea centrului de colectare s-a facut in asa fel incat colectarea deseurilor reziduale si reciclabile sa se realizeze in zile diferite pentru a putea folosi in procesul de colectare un numar cat mai mic de autogunoiere si implicit pentru a reduce costurile de operare si intretinere care decurg din acest proces. Pentru transferul deseurilor ce intra in centrul de colectare s-a prevazut o rampa prevazuta cu 3 puncte independente de descarcare, utilizand containere cu prelata cu capacitate de 32 mc. Totodata, in cadrul centrului de colectare se prevede o gospodarie de containere cu rolul de asigurare a unui volum tampon pentru perioada de timp in care se realizeaza transportul containerelor la depozitul central Ghizela. In concordanta cu fluxurile de intrare a deseurilor in cadrul centrului de colectare si cu timpul de transport dus – intors necesar pentru transportul containerelor la depozitul central Ghizela, a rezultat un necesar de: - 4 containere cu capacitatea de 32 mc. Echipamente de transport Pentru transportul deseurilor din centrul de colectare Faget la depozitul central Ghizela sunt necesare: - 1 cap tractor cu platforma prevazut cu macara de ridicare a containerelor cu capacitatea de 32 mc; Utilizeaza autosasiu de 26 tone cu trei osii.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 96

Transferul containerelor se va realiza in 2 schimburi/zi, 312 zile/an, 14 ore functionare/zi.

2.1.3.4. Centrul de colectare Deta – zona 3 Centrul de colectare Deta deserveste Zona 3 de colectare cu o populatie totala de 47.548 locuitori (la nivelul anului 2013) din care 17.135 locuitori populatie urbana si 30.413 locuitori populatie rurala. Pentru a defini caracteristicile de transfer ale centrului de colectare este necesara inventarierea fluxurilor de deseu pe categorii de prelucrare tehnologica deoarece in functie de dotarile tehnologice se determina fractia de deseu ce paraseste statia pentru transport lung curier din totalul fluxurilor de intrare. Instalatia de transfer va prelucra urmatoarele fluxuri de deseuri: - deseu rezidual colectat selectiv provenit din Zona 3. Cantitate de deseu = 8.415 to/an; - deseu reciclabil provenit din Zona 3. Cantitate de deseu = 2.817 to/an; - deseu biodegradabil colectat din piete provenit din Zona 3. Cantitate de deseu = 257 to/an. TOTAL CAPACITATE DE TRANSFER = 11.489 to/an Dimensionarea centrului de colectare s-a facut in asa fel incat colectarea deseurilor reziduale si reciclabile sa se realizeze in zile diferite pentru a putea folosi in procesul de colectare un numar cat mai mic de autogunoiere si implicit pentru a reduce costurile de operare si intretinere care decurg din acest proces. Pentru transferul deseurilor ce intra in centrul de colectare s-a prevazut o rampa prevazuta cu 3 puncte independente de descarcare, utilizand containere cu prelata cu capacitate de 32 mc. Totodata, in cadrul centrului de colectare se prevede o gospodarie de containere cu rolul de asigurare a unui volum tampon pentru perioada de timp in care se realizeaza transportul containerelor la depozitul central Ghizela. In concordanta cu fluxurile de intrare a deseurilor in cadrul centrului de colectare si cu timpul de transport dus – intors necesar pentru transportul containerelor la depozitul central Ghizela, a rezultat un necesar de: - 6 containere cu capacitatea de 32 mc. Echipamente de transport Pentru transportul deseurilor din centrul de colectare Deta la depozitul central Ghizela sunt necesare: - 3 capete tractor cu platforma prevazute cu macara de ridicare a containerelor cu capacitatea de 32 mc; Utilizeaza autosasiu de 26 tone cu trei osii. Containerele cu deseurile biodegradabile din piete sunt transferate la statia de compostare deseuri verzi a Primariei Timisoara din Municipiul Timisoara. Transferul containerelor se va realiza in 2 schimburi/zi, 312 zile/an, 14 ore functionare/zi.

Tabel centralizator privind parametrii de proiectare pentru transferul deseurilor

Populatie deservita - Denumire Zona 2013 Capacitate de transfer Zona deservita obiectiv [ locuitori]

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 97

• Rampa cu 3 puncte independente de descarcare in containere Timisoara 1 67.100 de 32 mc Zona 1 (partial) • Capacitate de transfer de 6.833 tone/an

• Rampa cu 3 puncte independente de descarcare in containere Jimbolia 4 70.673 de 32 mc Zona 2 • Capacitate de transfer de 16.325 tone/an

• Rampa cu 3 puncte independente de descarcare in containere Faget 6 27.070 de 32 mc Zona 4 • Capacitate de transfer de 5.504 tone/an

• Rampa cu 3 puncte independente de descarcare in containere Deta 7 47.548 de 32 mc Zona 3 • Capacitate de transfer de 11.489 tone/an

2.1.4. Statia de compostare si statia TMB

Calitatea materialului de iesire Doua tipuri de material, de diferite calitati, sunt produse ca si iesire din acest proces. Aceste doua produse au utilzari diferite si tehnologii diferite de pregatire: - compost horticol cu destinatia ingrasamant agricol; - material biostabilizat destinat acoperirii depozitului ecologic de deseuri. Diferenta dintre cele doua material de iesire este datorata: - materiei prime; - tehnologiei de producere; - conditiilor finale de calitate. Compost horticol Materia prima Deoarece se impun conditii stricte de continut final de metale grele, ca materie prima este utilizat numai deseul organic curat: deseul verde din amenajarile de parcuri si deseul organic cuprins in „pubela verde” provenita de la producatori..

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 98

Conditiile de continut de metale grele in mg/kg sunt urmatoarele: Pb < 150; Cd < 1.5; Cr < 100 ; Cu < 100 ; Ni < 50 ; Zn < 400 ; Hg < 1.0 Conditia de fertilitate este data de raportul C/N : dupa terminarea procesului de compostare C/N se situeaza intre 15 si 20. Tehnologia de producere Compostarea deseurilor vegetale se va realiza in gramada, pe platforma betonata, in hala din zona A, Zona compostare deseu verde. Compostarea se realizeaza intr-un sopron cu pereti laterali. Inainte de a fi compostat, deseul verde va fi tocat intr-un tocator situat in zona E, Zona de sortare deseu rezidual. Durata procesului de compostare este cuprinsa intre 12 – 14 saptamani. Procesul de compostare va duce la scaderea masei deseului cu aproximativ 55% (reprezentand pierderile). In afara de zona de compostare, sopronul in care se face compostarea mai include un ciur rotativ si benzi transportoare pentru incarcarea materialului compostat in containere pentru expeditie. O prezentare generala a procesului este prezentata mai jos:

12-14 Deseu Tocare Compostare in Rafinare verde gramada saptamani

Conditii finale de calitate Expediere - continut de metale grele; - raport C/N; - granulatie 10 - 35 mm.

Material biostabilizat destinat acoperirii depozitului ecologic de deseuri Materia prima Nu se impun conditii stricte de continut pentru acest material, deoarece nu este destinat folosirii in agricultura. Ca materie prima este utilizat deseul provenit din sortarea duala de la populatie cuprins in „pubela deseuri reziduale”. Tehnologia de producere In procesul tehnologic de tratare mecano biologica apar urmatoarele faze tehnologice: - sortarea materialului colectat selectiv pentru eliminarea bucatilor de material plastic, sticla, metal, ambalaje nefermentabile, sortate gresit de catre populatie. Deoarece selectarea la populatie are un mare grad de incertitudine, se apreciaza, din experienta tarilor cu tehnologii aplicate pe termen lung, ca se sorteaza cca. 29% necompostabile. - sitarea pentru eliminarea fractiei marunte, < 5 mm , care inrautateste permeabilitatea la aer a stratului de fermentare, eliminat cca. 5%. - maruntirea materiei prime la o granulatie < 50 mm

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 99

- optimizarea compozitiei materialului care intra la tratarea biologica (biostabilizarea aeroba) prin: - adaugare de apa daca umiditatea este sub 55 %; - adaugare de paie sau hartie daca umiditatea este peste 55% - adaugarea de minerale (azot, fosfor, potasiu) pentru desvoltarea microorganismelor, - adaugarea de substante bazice pentru neutralizarea acizilor organici. - procesul de tratare biologica in biocontainer cu pierdere de umiditate si masa legata carbonic cca. 59% (41% raportat la masa initiala). Materialul biostabilizat final utilizabil, raportat la masa initiala de deseu selectat primar in pubela deseuri rezidual: cca. 30%. O prezentare generala a procesului este prezentata mai jos:

Sortare Material biostabilizat Deseuri Sitare Biocontainere Maturare folosit pentru reziduale acoperirea zilnica Maruntire 13 zile 60 zile

Aditivare Conditii finale de calitate Nu se supune analizelor de control a calitatii. Maturarea materialului de acoperire Maturarea materialului biostabilizat provenit din zona de biostabilizare aeroba a deseului se realizeaza intr-o constructie tip sopron pe o perioada de 6 saptamani. Cantitatea de material biostabilizat care va fi supusa procesului de maturare este de 21.259 t/an, respectiv 2.446 t/6 saptamani. Deservirea zonei se realizeaza cu ajutorul unui incarcator frontal cu rol de amenajare a gramezii de maturare si de incarcare a containerelor ce vor contine materialul maturat necesar acoperirii celulelor zilnice din cadrul celulei de depozit in operare. Prin aceasta metoda se evita achizitionarea de material necesar acoperirii zilnice a celulelor (argila sau materiale geotextile). Conditii generale de biostabilizare aeroba Volumul porilor de aer in masa de material supus fermentarii trebuie sa se gaseasca in domeniul 25-30%, ceea ce se obtine natural prin asezarea materialului in vrac. Volumul porilor se micsoreaza daca umiditatea creste peste limita de 55% sau daca nu se elimina maruntul cu dimensiunea sub 5 mm. Consumul de oxigen la fermentarea aeroba este de cca. 2 m3 /kg (echivalent aer 10 m3 /kg) referit la materialul brut. Volumul maxim consumat este in faza initiala de desfacere a substantelor organice si la temperaturi ridicate (cca. 60 0C), apoi scade treptat. Aerarea materialului biodegradabil pentru statiile TMB inchise se face prin sistem de introducere aer cu un ventilator. O insuficienta de aer poate duce la incetinirea procesului de biostabilizare aeroba si aparitia mirosurilor. Se preconizeaza, pentru o tratare corecta, analiza gazelor de evacuare si stabilirea unui raport optim CO2 / O2. Sistemul de insuflare se amplaseaza intr-un

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 100

container comun pentru un grup de 6...12...24 biocontainere. Legatura la fiecare biocontainer se face cu racorduri elastice care pleaca dintr-un distribuitor comun. Evacuarea gazelor se face prin absorbtie. Pe refularea ventilatorului de gaze se prevede o celula de filtrare cu compost sau alte material fibroase. Filtrarea are rolul de a retine mirosurile, in special unii compusi de sulf (H2S, mercaptani). care rezulta dintr-o fermentare locala anaeroba. Eliminarea emisiilor se poate face prin urmatoarele procedee: - adsorbtie pe carbune activ; - absorbtie pe faze lichide, cu oxidare (ozon, clor, apa oxigenata), - filtrare pe mase biofiltrante (turba, rumegus, compost, alte material fibroase) insamantate cu microorganisme specifice, cu un timp de contact de 0,5 -1 min, viteza de filtrare 1 m/min, suprafata de filtrare 1mp / 100 mc/h. Sistemul de evacuare se amplaseaza intr-un container comun pentru un grup de 6...12...24 biocontainere. Legatura la fiecare biocontainer se face cu racorduri elastice care pleaca dintr-un colector comun. Sistemul de masurare – automatizare Sistemul de masurare – automatizare urmareste fazele biostabilizarii aerobe. Bacteriile specifice trataii biologice sunt aerobe (biostabilizare aeroba), in majoritate bacili si endosporici, ciuperci de tipul actinomiceli, alge si protozoare. Nu este necesara insamantarea materiei de biostabilizat deoarece microorganismele se gasesc initial in material. In procesul de tratare microorganismele se dezvolta dupa nivelul de temperatura: - psycrophile (bacterii si ciuperci) intre - 4 si 30 0C - mezophile (bacterii si actinomicele) intre 10 si 45 0C - termophile (bacterii, actinomicele, mezofile) intre 45 si 65 0C - peste 75 0C nu se mai produc reactii biologice, de aceea temperatura se autoregleaza cu un plafon de 65 – 70 0C. Consumul de carbon al microorganismelor este de 20% din carbonul organic, iar 80% se foloseste in schimbul de masa si respectiv la producerea de energie. Energia libera este sub forma de caldura si duce la incalzirea stratului de material supus biostabilizarii. Caldura disponibila pentru incalzire este, raportat la carbon, de 33 - 41 kJ/g. In faza de pornire a procesului de biostabilizare aeroba, cu durata de 12 – 24 ore, si cu o temperatura care atinge 45 0C, se produce faza mezofila cu o rapida ridicare de temperatura si crearea mediului propice pentru faza termofila. Se urmareste temperatura si umiditatea materialului supus biostabilizarii. Se conduce procesul cu un exces de O2 pentru favorizarea demararii procesului de fermentare. In faza de baza a biostabilizarii aerobe, cu durata de 5 – 10 zile la sistemele cu tratare controlata, temperatura se ridica la 45 – 55 0C cu o puternica actiune bacteriana, apoi intre 55 si 75 0C activitatea scade. De mentionat ca in aceasta faza sunt distruse toate microorganismele daunatoare pentru om si animale; intr-o oarecare masura se obtine o sterilizare naturala.

Se conduce procesul cu control de O2 pentru urmarirea necesarului procesului de fermentare. Controlul CO2 este necesar deoarece daca CO2 scade concomitent cu scaderea O2 este un

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 101

fenomen de stagnare a fermentarii si trebuie luate masuri de remediere (de obicei se descarca si se reincarca containerul pentru o reasezare a materialului). In faza de racire apare din nou o faza mezofila sub 45 0C. Scaderea temperaturii corespunde scaderii masei de actinomicele si este un semn de terminare a compostarii. Se conduce procesul cu control de CO2. CO2 scade concomitent cu cresterea O2 . Faza de incheiere a procesului in masa biostabilizata poate fi controlata printr-o serie de probe: - proba de autoincalzire in vas DEWAR (termos) - proba de consum de oxigen in aparatul SOPROMAT - proba de crestere pentru radacini, respectiv plante.

Componenta generala a instalatiei de compostare si a statiei TMB in Ghizela Se prepara in mod distinct doua tipuri de material: - compost horticol cu destinatia ingrasamant agricol – din statia de compostare deseuri verzi - material biostabilizat destinat acoperirii celulelor zilnice din cadrul depozitului ecologic de deseuri – din statia TMB Cantitati de deseuri ce intra la biostabilizare cantitate de deseu fermentabil calitate 95 % biodegradabil compostat in t/an 1.781 gramada (Gfer) destinatie compost horticol cantitate de deseu fermentabil calitate 75 % biodegradabil de introdus in t/an 52.769 biocontainer (Gac) destinatie material biostabilizat pentru acoperiri zilnice

Compost de fertilizare (compostare in gramada) Pentru compostul care va fi folosit ca si compost de fertilizare, instalatia de compostare este compusa din toate elementele necesare pentru producerea unui material de inalta calitate. Dupa perioada de tratare, compostul va fi sitat si se va efectua un control de calitate. 1. Platforma de intrare a masinilor de transport de deseuri, cu cantarire diferentiala intre intrare si iesire, poate sa apartina platformei generale de primire a deseurilor, in cazul cand compostarea se face in incinta depozitului ecologic de deseuri. 2. Transportare deseu verde la tocatorul din zona E, Zona de sortare deseu rezidual. 3. Maruntire cu mori lente cu snec taietor sau mori cu cilindrii cu ghiare de rupere. 4. Transportarea materialului tocat la platforma de compostare in sopronul cu pereti laterali (zona A). 5. Compostarea se va realiza in gramada. Materialul tocat va fi asezat in gramada (movile), cu inaltimea de 3 m. Volumul movilei va fi de 800 m3. Perioada de compostare este intre 12 – 14 saptamani. 6. Expeditia pentru utilizare agricola la utilizator se face dupa o sitare finala a compostului. Prin sitare se mai elimina fractia cu o granulatie mai mare de 50 mm, care contine materiale nefermentate sub forma de bulgari, bucati de material plastic etc. Se ia in considerare cca. 2% refuzul compost. Sitarea se realizeaza pe benzi rulante de viteza variabila realizate din

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 102

zale de lant sau cu ciururi rotative . Benzile sunt caracterizate de latimi cuprinse intre 70-170 cm si lungimi de pana la 9 m. 7. Receptionarea finala a compostului pentru utilizare agricola este conditionata de indeplinirea urmatoarelor conditii de calitate: - granulatie sub 35 mm pentru 90% din masa compostului, - continut de carbon la masa uscata >5%; - continut de azot la masa uscata >0,3%; - raportul C/N cuprins intre 15 si 20; - continutul limita, dupa norme, in metale grele. Cantitatile specifice de compost sunt: - maximum de 20 t/ha pentru terenuri agricole – prin aceasta se economiseste la fiecare tona de compost echivalentul de energie de 1,2 GJ care ar fi consumat pentru ingrasaminte sintetice. - pentru gradini si livezi 3-5 kg/mp la fiecare 3 ani si respectiv 5-10 kg/mp pentru creare de noi suprafete de gradini.

Material de acoperire zilnica (tratare in biocontainere – biostabilizare aeroba) Instalatia TMB contine toate elementele necesare producerii unui material biostabilizat asemanator unui compost de calitate scazuta. Acest material va fi folosit ca material de acoperire . 1. Platforma de intrare a masinilor de transport de deseuri, cu cantarire diferentiala intre intrare si iesire, poate sa apartina platformei generale de primire a deseurilor, in cazul cand TMB se face in incinta depozitului ecologic de deseuri. 2. Platforma de depozitare intermediara: preluare pe platforma sau preluare intr-un buncar. Conditia este ca depozitarea intermediara sa nu exceada 24 de ore, calitatea TMB fiind cu atat mai buna cu cat materia prima este mai proaspata. In timpul depozitarii intermediare nu trebuie sa se faca o tasare a deseurilor. 3. Deferare si sortare pe banda cu sortator magnetic si eliminarea unor deseuri mari nefermentabile prin sortare manuala. Se utilizeaza linii de sortare caracterizate de o lungime de sortare pana la 12 m si latimi de banda de cca. 0,6....1 m. Aditional trebuie asigurata o zona de lucru pe o parte a benzii de cca. 2 m, la care se adauga spatiul necesar zonei de colectare a materialului sortat. Pentru aplicatiile medii banda de sortare se realizeaza din cauciuc in doua sau trei straturi. Antrenarea benzii se realizeaza cu motoare electrice de puteri cuprinse intre 5-15 kW. Inaintea benzilor de sortare se pot utiliza benzi urcatoare in vederea modificarii regimului de inaltime al deseurilor. Ele fac parte din sistemul de benzi transportoare. 4. Maruntire cu mori lente cu snec taietor sau mori cu cilindrii cu ghiare de rupere. Cele cu snec taietor sunt cele mai bune in special cand se adauga la deseurile menajere sortate si paie sau alte deseuri agricole. Morile pot fi mobile, actionate de un cap tractor de putere cca. 50 CP, sau stationare fiind antrenate de un motor electric de aceeasi putere. Aceste sisteme au capacitatea de maruntire de mai mult de 300 m3 / 8 ore. 5. Amestecarea materiei prime are ca scop omogeneizarea si aditivarea initiala. Instalatia de amestecare poate fi si cu tunel rotativ cu timp de amestecare de cca. 1 ora si o turatie de 12 – 15 rot/min. Amestecarea intr-un cilindru cu palete nu este indicata pentru materialul

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 103

nostru, cu variatii mari de umiditate. In instalatia de amestecare se regleaza umiditatea materialului la valoarea de 55%. Cresterea umiditatii se poate face prin umidificare cu apa. Uscarea se poate face cu adaus de deseuri agricole (paie) sau hartie. Uneori este necesara si scurgerea apelor exfiltrate de pe platforma. 6. Transportul si asezarea materialului in dispozitivul de biocontainere. Transportul se face cu banda rulanta care poate deversa direct in biocontainere sau se poate face incarcarea cu un greifer cu capacitate de 3- 6 m3. Rolul greiferului poate fi si cel de a omogeneiza materialul depus la biostabilizarea aeroba. 7. Instalatia principala pentru tehnica de TMB. Biocontainerul primeste materialul primar de biostabilizat si asigura desfasurarea fazelor de TMB. In principal instalatia trebuie sa asigure: - optimizarea parametrilor de proces; - conducerea procesului aerob de fermentare (aerarea); - controlul emisiilor (gaze de evacuare, mirosuri). Sistemul biocontainer este o compostare intensiva in containere mobile. Containerele pot fi deplasate pe platforma uzinei de compostare cu ajutorul unor autospeciale de tip ridicator- transportor de container. Deplasarea se face in cele 3 sectoare ale procesarii: zona de incarcare cu material fermentabil, zona de fermentare, zona de maturare. Caracteristicile sistemului de TMB in biocontainer sunt: - se asigura o fermentare intensiva, in timp scurt (13 zile); - ciclul total al unui biocontainer este de 13 zile tratare + 1 zi incarcare, racordare, stationare = total 14 zile; - produsul final este semistabilizat biologic; - gazele evacuate sunt purificate centralizat; - ocupa loc putin; - dezvoltarea modulata este nelimitata; - totalitatea transportului este mecanizat. - functionare pe toata durata anului. Fiecare biocontainer este independent. Pentru racordarea la sistemele centralizate de alimentare-tratare se prefera sistemul de grupare a 12 unitati. Un astfel de sistem contine racordurile de introducere aer/evacuare gaze de fermentatie, necesare realizarii procesului. Podeaua biocontainerului este dubla in vederea realizarii unei distributii uniforme a aerului necesar procesului de tratare (biostabilizare aeroba). De asemenea usa biocontainerului este prevazuta cu distribuitor de aer in partea inferioara a acesteia, catre sistemul din podea, si colector de gaze de fermentatie in zona superioara. Biocontainerul are o latura superioara care se deschide pentru incarcarea cu material brut si o latura frontala care se deschide pentru descarcare prin ridicarea fundului. Ambele capace de laturi sunt comandate hidraulic pentru deschidere-inchidere. Din spatiul de distributie a aerului si din cel de evacuare a gazelor pleaca racorduri care se pot conecta la furtunuri flexibile de racordare la statia de insuflare si de absorbtie a gazelor cu care este cuplat modulul.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 104

Capacitatea de prelucrare de material a unei unitati de biocontainer de cca. 20 mc este de 300 - 650 t/an; 8. Cantitati de material care rezulta din TMB. Se tine seama de refuzurile si pierderile masice de deseuri pe traseul tehnologic. 9. Maturarea materialului biostabilizat pentru acoperiri zilnice se face in gramezi si are o durata de minim 4 saptamani si maximum 2 luni. In acest timp continua lent fermentarile mezofile si se stabilizeaza compozitia materialului tratat in biocontainere, in special se obtine o crestere a continutului de humus. Constatarea starii de avansare a procesului de maturare se face prin analizele de laborator cunoscute: consum de oxigen, generare de caldura, test de fertilitate. Gramada de maturare are o densitate de material de 550 kg/m3 si o inaltime de 3,5 m. Instalatiile cu tehnica de tratare intensiva, in recipiente fixe sau mobile, au mecanizari importante de incarcare-descarcare, insuflare de aer si control al gazelor evacuate. Pentru aceasta categorie de marime de instalatie se aplica urmatoarele considerente: - durata de tratare biologica este foarte scurta, ceea ce permite o capacitate cantitativa mare de tratare (biostabilizare aeroba); - aplasarea intregii instalatii se incadreaza in suprafata de teren disponibil alocat; - utilajele necesare sunt mecanizate, de aceia solutia necesita personal putin numeros pentru exploatare, chiar in conditiile de debite mari de material biostabilizat; - tehnologia este cu tehnicitate ridicata si necesita formarea unor cadre cu instruire tehnica in tratare; - marimea statiei este flexibila, functie de numarul de recipiente de tratare, putandu-se implementa sau dezvolta pe masura cresterii cantitatilor biostabilizate. Statia de TMB se compune din urmatoarele sectiuni: b. platforma de primire a deseurilor (platforma betonata, cu bordura, cu buldozer de asezare si transport) c. statie de sortare dotata cu benzi transportoare, elevatoare, masina de rupere a sacilor, dispozitiv de uniformizare a stratului de deseuri pe banda de sortare, banda de sortare, containere de material sortat (refuz de sortare); d. statie de amestecare si aditivare (pentru reglare PH si umiditate) dotata cu tambur rotativ, benzi transportoare, elevatoare. e. Separator granulometric pin sitare pemtru elimnarea fractiei cu granulatie sub 5 mm. f. statia de incarcare a biocontainerelor dotata cu dozatoare si benzi transportoare mobile. In statia de incarcare se umplu biocontainerele de pe platforma de aducere a biocontainerelor goale, dupa care acestea sunt luate prin agatare si incarcare si duse la platforma de fermentare. g. platforma de fermentare. Primeste biocontainerele pe doua randuri, intre randuri fiind conductele colectoare de alimentare cu aer si de evacuare a gazelor. Fiecare biocontainer are doua stuturi si se leaga cu cate un furtun elastic de fiecare colector ; din acel moment primeste aer de fermentare si evacueaza gaze de fermentare. h. instalatia de alimentare cu aer (cu ventilator) este la capatul randului de biocontainere. Alaturat este statia de epurare a gazelor evacuate (cu exhaustor si filtrare pe carbune activ).

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 105

i. platforma de descarcare a biocontainerelor, pe care se descarca prin ridicarea fundului biocontainerului care ramane pe transportor sau este prevazuta cu o macara care ridica containerul si, prin inclinare, il goleste pe gramada de maturare. j. Zona de maturare este o hala fara inchideri latarale cu inaltimea utila de 6 m. Pe laturile lungi ale halei sau prevazuti pereti din beton cu inaltimea de 2 m. In interiorul halei se depune in gramada materialul de acoperire inertizat in urma procesului de biostabilizare. Inaltimea gramezii va fi de aproximativ 3,5 m. k. Transportarea deseului biostabilizat la depozit, si folosit ca material de acoperire zilnica. Deplasare se face cu masini speciale de incarcare si transport a biocontainerelor in cele 3 sectoare ale procesarii: zona de incarcare cu material fermentabil, zona de fermentare, zona de descarcare la gramada de maturare . Avantajele sistemului de tratare (biostabilizare aeroba) in biocontainer sunt: - se asigura o fermentare intensiva, in timp scurt (13 zile); - produsul final este semistabilizat biologic; - gazele si apa evacuate sunt epurate centralizat; - ocupa loc putin; - dezvoltarea modulata este nelimitata; - totalitatea transportului este mecanizat. - functionare pe toata durata anului. Fiecare biocontainer este independent. Pentru racordarea la sistemele centralizate de alimentare -tratare se prefera sistemul de grupare a 12 biocontainere intr-un modul. Detalii tehnice pentru tratarea mecano-biologica

TRATARE MECANO BIOLOGICA IN BIOCONTAINER - MODULE

Nr. de biocontainere / modul (N1m) buc 12 volum util unitar mc 20 densitate deseuri 75% biodegradabil kg/mc 550 cantitate de material introdus in modul (Gmod) t/modul 132 nr. de zile de tratare zile 13 nr. de zile de manevrare zile 0,9 total 1 ciclu ( C ) zile 13.9

TRATARE MECANO BIOLOGICA IN BIOCONTAINER - MODULE total cicluri/an (Can=365/C) 75% biodegradabil c/an 26,2 cantitate de deseu fermentabil in modul pe an (Gan=Gmod*Can) t/an 3.458 cantitate de deseu fermentabil calitate 75 % biodegradabil t/an 77.018 colectat (Gac)

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 106

refuz la sortare (z1) % 26,3 refuz la sitare (z2) % 5 cantitate de deseu fermentabil calitate 75 % biodegradabil de introdus t/an 52.769 in biocontainer (Gac) nr de module maxim necesar material biostabilizat acoperiri N.mod.ac 15 (Nmod=Gac/Gan) nr de biocontainer maxim necesar material de acoperire N.bioc.ac 180 (Nac=Nmod*N1m) nr de module maxim necesar material biostabilizat total Nmod 15 (Nmod=Nfer+Nac) nr total de biocontainer necesar incarcat zilnic (Nzi = Ntot/C) N.bioc/zi 15 suprafata de asezare a unui modul: lat=16; lung=30 (Smod) mp 480

SISTEM DE ASEZARE PE 2,5 RANDURI numar de randuri de module Nrand 2.5 latime necesara m 102 numar de module pe rand N1rand 6 lungime necesara m 215

MATERIAL BIOSTABILIZAT DE ACOPERIRE LIVRAT DE LA

BIOCONTAINERE cantitate de deseu fermentabil calitate 75 % biodegradabil de introdus t/an 52.769 in biocontainer (Gac) scadere de masa la fermentare z3 % 59 cantitate de material biostabilizat din deseu fermentabil calitate 75 % biodegradabil iesit din biocontainer (Gac.fin=Gac*(100- t/an 21.635 z3)/100) cantitate de material de acoperire (Gfin.ac) t/an 21.635 durata de maturare (Tmat) zile 60 cantitate de material biostabilizat in gramada de maturare t 3.500 (Ghald=Gcom/365*Tmat) densitate de material biostabilizat in gramada de maturare (Rcomp) kg/mc 1.000 volum de maturare (V.hald = Ghald*1000/Rcomp) mc 3.500 inaltimea gramezii Hhald m 3,5 suprafata gramezii (Shald= Vhald/Hhald) mp 1.000

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 107

Detalii tehnice compostare deseuri vegetale

COMPOSTARE IN GRAMADA cantitate de deseu fermentabil calitate 95 % biodegradabil t/an 1.781 colectat (Gfer) cantitate de deseu fermentabil calitate 95 % de introdus in gramada t/an 1.781 (Gfer)

Durata de fermentare in gramada (Tcomp) zile 98

Total cicluri/an (Tanr=365/Tcomp) 95% biodegradabil cicluri/an 3.72 densitate de compost in gramada de fermentare (Rcomp) kg/mc 510 cantitate de compost in gramada de fermentare (pentru 98 zile) t 479 Ttr=Tcomp/Tanr inaltimea gramezii Hgramada m 3.2

Latime gramada m 11

Lungime gramada m 27

SUPRAFATA GRAMEZII (Sgramada= Vgramada/Hgramada) mp 300

NECESAR SUPRAFATA ACOPERITA TIP SOPRON mp 995 scadere de masa la fermentare z1 % 55 cantitate de compost din deseu verde calitate 95 % biodegradabil t/an 801 iesit din gramada (Gac.fin=Gfer*(100-z1)/100) refuz de sitare (z2) % 2 cantitate de material biostabilizat din deseu verde calitate 95 % t/an 785 biodegradabil ce va fi vandut (Gac.fin=Gfer*(100-z2)/100)

2.1.5. Inchiderea si remedierea depozitelor neconforme In conformitate cu legislatia actuala si cu Tratatul de Aderare al romaniei la Comunitatea Europeana, toate depozitele ilegale si neconforme din mediul rural din Judetul Timis, au fost inchise si reabilitate conform calendarului stabilit, respectiv pana la date de 16 Iulie 2009. Inchiderea acestor depozite trebuie sa fie urmata de activitati de minimizare a impactului de mediu asociat cu stoparea completa a depozitarilor necontrolate de deseuri. Inchiderea depozitelor neconforme rurale, nu face parte din prezentul proiect. Solutia adoptata pentru inchiderea depozitelor existente neconforme urbane cuprinde urmatoarele:

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 108

• relocarea pe cat posibil a deseurilor depozitate sporadic catre zona de baza a depozitului, precum si mutarea completa a deseurilor din zona apelor curgatoare, izvoarelor, iazurilor si lacurilor la o distanta de minimum 5 - 10 m de acestea; • micsorarea pe cat posibil a suprafetei finale aferente depozitului; • indepartarea din zona definitiva de depozitare a deseurilor voluminoase (echipamente electrice si electronice, acumulatori auto, anvelope auto, materiale feroase, deseuri din constructii etc.); • indepartarea din zona definitiva superioara de depozitare a deseurilor din material plastic (PET-uri, pungi si folii de plastic): • umplerea gropilor si denivelarilor existente in cadrul corpului depozitului; • compactarea deseurilor prin trecerea succesiva cu buldozerul peste masa acestora de minimul 3-5 ori; • respectarea pantelor de inchidere si profilare a deseurilor, respectandu-se panta maxima de 1:3 si minima de 1:20; • acoperirea masei profilate de deseuri cu un strat de sustinere din pamant provenit din excavatii de minimum 0,50 m, (k>1x10-4 m/s), repartizat uniform peste aceasta. Ca strat de sustinere se poate folosi si namolul provenit de la statiile de epurare a apelor orasenesti, dupa ce acesta a fost deshidratat in concordanta cu cerintele in vigoare; • prevederea geosinteticului tridimensional de colectare gaze k>1x10-4 m/s (material de drenare artificial conform Ordin 757 din 26.11.2004, aliniat 3.7.2.2); • geocompozit de impermeabilizare G=6.000 g/mp. Geocompozitul se va ancora in zona perimetrala a terenului natural din zona depozitului, utilizandu-se dopuri de argila compactata; • prevederea stratului de minimum 0,30 m grosime (k>1x10-3 m/s, sort 4/32), pentru drenarea apei provenite din precipitatii; • amplasarea geotextilului de separatie dintre stratul de drenare a apelor din precipitatii si stratul de pamant argilos, nisip si pietris. Greutatea specifica a acestuia este de minimum 400 g/mp; • prevederea stratului cu grosimea minima de 0,85 m de pamant argilos, nisip si pietris. Acest strat de pamant nu se compacteaza pentru a permite cresterea rapida a vegetatiei; • amplasarea uniforma a solului vegetal cu grosimea de minimum 0,15 m; • inierbarea suprafetei exterioare a depozitului cu vegetatie rezistenta la eroziunea datorata scurgerii apelor de ploaie. • prevederea de santuri perimetrale amplasate la baza depozitului de deseuri, cu rol de preluare a apelor provenite din precipitatiile cazute in zona depozitului si posibilitatea de descarcare a acestor ape de ploaie in lacuri, viroage, cursuri de apa sau retele de canalizare din zona; • prevederea de foraje de captare a gazului de depozit, amplasate echidistant unele fata de celelalte;

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 109

• prevederea de conducte de transport a gazului de depozit intre forajele de captare si camera de echilibrare a presiunilor si colectare condensat; • prevederea casei faclei cu rol de ardere controlata a gazelor de depozit; • prevederea a minimum un drum de acces catre zona superioara a depozitului si implicit catre cabinele forajelor de captare a gazelor de depozit; • suprafata inierbata a depozitului de deseuri se intretine in timp. Este permisa plantarea de tufisuri pe suprafata exterioara a depozitului, numai dupa 2 ani de la inierbare; • imprejmuirea zonei depozitului de deseuri si prevederea de porti de acces in interiorul incintei acestuia; • monitorizarea panzei de apa freatica prin prevederea a minimum 3 foraje de monitorizare. Suplimentar, pentru depozitele de deseuri urbane neconforme Lugoj si Faget se prevad urmatoarele sisteme de colectare a levigatului, astfel: • 2 pompe de colectare a levigatului instalate in interiorul forajelor de captare a gazelor in cadrul depozitului urban neconform Faget si 4 pompe de colectare a levigatului instalate in interiorul forajelor de captare a gazelor in cadrul depozitului urban neconform Lugoj; • conducte de transport a levigatului in bazinul etans vidanjabil (V=50 m3); • bazin etans vidanjabil (V=50 m3). Colectarea levigatului se va face si de la depozitul Parta Sag prin intermediul unui system de colectare levigat existent (canal perimetral si bazin etans vidanjabil). Levigatul colectat periodic cu ajutorul vidanjelor va fi transportat in cadrul depozitului central Ghizela, respectiv in cadrul bazinului de retentie a levigatului, urmand a fi tratat prin intermediul statiei de epurare levigat. Inchiderea depozitului existent neconform Deta, nu face parte din prezentul proiect. In consecinta, cele 6 depozite neconforme urbane din Judetul Timis (exceptand depozitul neconform Deta care s-a inchis cu fonduri proprii ale Consiliului Local Deta) se inchid la fata locului. Pentru monitorizarea panzei de apa freatica din zona depozitului neconform de deseuri care a deservit Municipiul Timisoara, depozitul Parta Sag, se vor folosi forajele de monitorizare existente. Pentru celelalte 5 depozite neconforme care se vor inchide prin acest proiect, s-au prevazut cate 4 foraje de monitorizare amplasate 2 in amonte si doua in aval fata de directia de curgere a apelor subterane din zona din zona fiecarui amplasament. In scopul monitorizarii calitatii factorilor de mediu se vor lua urmatoarele masuri: • se va monitoriza calitatea apei subterane dupa inchiderea depozitului, conform prevederilor HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor; • se va urmari calitatea apelor de suprafata din vecinatatea depozitului dupa inchiderea acestuia, conform prevederilor HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor. Frecventa probelor se va stabili conform HG nr. 349/2005. Perioada de monitorizare se va stabili de Agentia Regionala de Protectie a Mediului Timisoara, tinandu-se cont si de anul in care a inceput depozitarea deseurilor.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 110

Tabel centralizator cu masurile de inchidere a depozitelor neconforme de deseuri din Judetul Timis

DEPOZITE NECONFORME URBANE

Denumire Suprafata Volumul Numarul Categoria Nr. puturi Oras / depozit de aproximativa aproximativ depozitelor depozitului colectare Comuna deseuri ocupata de deseuri neconforme de deseuri biogaz neconform (mp) (mc)

Parta Sag 1 Parta-Sag 123.255,00 804.000 b3 38

Lugoj 1 Lugoj 72.764,78 125.648 b2 11

Buzias 1 Buzias 11.411,44 19.324 b2 2

Sannicolau Sannicolau 1 18.816,61 51.414 b2 4 Mare Mare

Jimbolia 1 Jimbolia 22.772,54 21.274 b1 3

Faget 1 Faget 6.842,00 20.340 b1 2

Cele 172 de depozite rurale neconforme au fost inchise.

2.2. Conformarea cu directiva IPPC si aplicarea celor mai bune tehnici disponibile

Avand in vedere ca activitatile propuse prin proiect se incadreaza in categoria activitatilor prevazute in Anexa nr. 1 la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, s-a efectuat compararea parametrilor relevanti ai procesului tehnologic propus cu cele mai bune tehnici disponibile (BAT) si cu cele mai bune tehnologii care nu implica costuri excesive (BATNEC). • Aplicarea celor mai bune tehnici (BAT) si a celor mai bune tehnologii care nu implica costuri excesive (BATNEC) Proiectarea noului depozit si a statiilor de transfer a urmarit aplicarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT) in scopul de a oferi siguranta maxima in constructie si exploatare, precum si a celor mai bune tehnologii care nu implica costuri excesive (BATNEC), in scopul de a asigura suportabilitatea economica a recuperarii investitiei la nivelul populatiei. A. In cele ce urmeaza se prezinta o scurta trecere in revista a elementelor ce reprezinta cele mai bune tehnologii (BAT) introduse in proiect. a) Conceptul general de realizare in judetul Timis a unui depozit zonal care sa deserveasca populatia intregului judet si alimentarea acestuia cu deseuri prin intermediul unei statii de transfer si a 3 centre de colectare corespunde celui mai modern sistem de organizare a eliminarii deseurilor nepericuloase.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 111

b) Prevederea pe depozit a unor statii de sortare, TMB si compostare este un exemplu de gestionare integrata atat tehnologic, cat si teritorial a deseurilor. c) Impermeabilizarea bazei depozitului s-a proiectat in conformitate cu cerintele din Directiva 1999/31/EC, preluate si in legislatia nationala prin HG 349/2005 si Ordinul MAPM 757/2004, folosind o bariera geologica si una artificiala. d) Pentru a asigura integritatea stratelor de impermeabilizare a fundului depozitului, prin evitarea punerii sub tensiune a geomembranei, s-a prevazut drenarea apelor freatice de sub depozit. e) Sistemele de colectare levigat si colectare gaz de depozit corespund celor mai bune practici la nivel mondial, fapt atestat si de consultanti straini. f) Extragerea activa a gazului din depozit prin pompare si nu in mod pasiv este recent cel mai recomandat procedeu la nivel mondial. g) Modul de exploatare celular al depozitului si inaintarea frontului de lucru cu aducerea treptata la cota finala a suprafetelor introduse in exploatare, contrar vechii conceptii de lucru pe intreaga suprafata afectata depozitarii, este de asemenea o tehnologie de varf. h) Modul de acoperire a depozitului corespunde celor mai exigente norme la nivel mondial fiind prevazut cu sistem de impermeabilizare si de drenare a apelor de deasupra acestuia, precum si cu un strat de pamant si sol fertil suficient pentru o refacere ecologica eficienta a suprafetei eliberate de sarcini tehnologice. i) Intreaga procedura de acceptare, control si verificare a deseurilor pana la trimiterea lor la celula de depozitare, statia de sortare sau de compostare este conforma celor mai bune practici la nivel mondial. j) Realizarea statiei de epurare a levigatului se va face prin inplementarea unei statii care functioneaza dupa o tehnologie moderna prin osmoza inversa. k) Inchiderea depozitelor de deseuri urbane neconforme se va face conform celor mai bune tehnici disponibile, asigurandu-se captarea gazelor din depozit, impermeabilizarea depozitului, drenarea apelor pluviale cazute pe suprafata depozitului. Ultimul strat de acoperire va fi 1 m de sol, din care 15 cm va fi sol fertil. In ceea ce priveste BAT-urile pentru statia TMB, mentionam: • Statia TMB va avea suficient personal calificat, disponibil in orice moment, care se va ingriji de buna functionare si intretinere a statiei; • Sistemul de management integrat al deseurilor implica de asemenea colectarea selectiva care va asigura calitatea necesara deseului ce trebuie tratat in statie; • Procesul de biostabilizare aeroba se desfasoara in spatii inchise, pentru a limita emisiile in aer; • Se evita conditiile anaerobe in timpul procesului de biostabilizare prin insuflarea de aer in grama de deseu; • Apele uzate sunt colectate prin intermediul unui system de colectare ape uzate si epurate in statia de epurare levigat de pe amplasament; • Toate suprafetele sunt betonate, astfel eliminandu-se riscul de poluare a solului.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 112

B. Ca exemple de aplicare a celor mai bune tehnologii care nu implica costuri excesive (BATNEC) se pot mentiona: - tehnologia de inchidere a depozitelor de deseuri din celelalte 5 orase ale judetului - tehnologia de compostare, care este prevazuta a se realiza in sistem natural deoarece acesta corespunde conditiilor climatice din Romania si posibilitatilor de desfacere a produsului pe piata - tehnologia de tratare mecano-biologica, cu tratarea deseurilor in biocontainerea cu aerare fortata - tehnologia de sortare care imbina elemente mecanice, automatizate (ex. separarea metalelor) cu munca manuala pe banda rulanta - tehnologia de epurare care nu este clasica, ci aplica principiul epurarii prin osmoza inversa; statia de epurare include si un bazin hidroizolat in care se pot colecta apele care nu satisfac exigentele de evacuare in cazul functionarii ineficiente a statiei - masurile de protectie a peisajului prin asezarea in frontul de maxima vizibilitate a cladirilor si plantarea perdelei vegetale pe tot perimetrul depozitului este un alt exemplu de masura tehnologica care, cu costuri minime, asigura efecte substantiale de protectie a mediului.

2.3. Activitati de dezafectare

In continuare este prezentat informativ sistemul de inchidere al celulelor ce au ajuns la capacitatea maxima. Dupa umplerea unei celule se va proceda la inchiderea definitiva a acesteia, concomitent cu deschiderea pentru exploatare a urmatoarei celule. Conform HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor, Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor, aprobat prin Ordinul MMGA nr. 757/2004, si legislatiei europene in domeniu, pentru inchiderea depozitelor de deseuri nepericuloase este necesara asigurarea urmatoarelor conditii si elemente constructive: • strat de sustinere (suport) de minimum 0,50 m grosime, k > 1x10-4 m/s; • strat de drenaj pentru gaz de minimum 0,30 m grosime, k > 1x10-4 m/s sau alte materiale de drenaj; • strat de impermeabilizare din argila cu grosime minima 0,50 m si k< 5x10-9 m/s sau impermeabilizare sintetica cu geomembrana din PEID cu grosimea de 2,00 mm imbracata in doua geotextile de protectie cu greutatea specifica G > 1000 g/mp sau impermeabilizare cu geocompozit cu greutatea specifica G > 6,00 kg/mp; • strat de drenaj pentru apele din precipitatii din materiale granulare cu grosime minima de 0,30 m si k > 1x10-3 m/s sau din materiale artificiale; • geotextil de separatie cu greutatea specifica G > 400 g/mp; • strat de pamant argilos, nisip si pietris necompactat de minimum 0,85 m grosime; • strat de sol vegetal inierbat de minimum 0,15 m grosime .

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 113

Tinand cont de aceste cerinte s-a adoptat urmatoarea solutie tehnica pentru acoperirea depozitului (de jos in sus): • strat de sustinere (suport) de minimum 0,50 m grosime, k > 1x10-4 m/s; • geosintetic tridimensional de drenaj pentru gaz tip sandwich realizat din doua geotextile de separatie intre care se gaseste o tesatura tip fagure din PEID cu grosimea de minimum 3,00 cm si k > 1x10-4 m/s; • impermeabilizare cu geocompozit cu greutatea specifica G > 6,00 kg/mp; • strat drenant din pietris cu grosimea de 0,40 m avand k > 1 x 10-3 m/s pentru drenajul apelor pluviale; • geotextil de separatie G = 200 - 400 g/mp; • strat de pamant argilos necompactat cu grosimea de 1,06 m; • strat de sol vegetal cu grosimea de 0,15 m iniebat cu vegetatie rezistenta la eroziune. Sistemul de acoperire va fi instalat atat la partea superioara a depozitului, ce va fi amenajata cu pante de 5% spre marginea depozitului, cat si pe pantele de 1:3 ale depozitului. Materialele geosintetice instalate pe pantele de 1:3 vor fi ancorate in transee de ancorare amenajate pe coronamentul digurilor de contur ale celulelor de depozitare. Gecompozitul de impermeabilizare aferent sistemului de acoperire se va petrece peste geomembrana din PEID aferenta sistemului de impermeabilizare a partii inferioare a celulei de depozitare urmand a fi ancorata in acelasi sant. Toate materialele geosintetice vor fi alese in conformitate cu prevederile SR EN 13257:2005 – Geotextile si produse inrudite. Caracteristici impuse pentru utilizarea la depozite de deseuri solide si prEN 13493 – Bariere geosintetice. Caracteristici impuse pentru utilizarea la constructia depozitelor de deseuri solide, a amplasamentelor de depozitare si stocare a materialelor solide periculoase.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 114

3. DESEURI

3.1. Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela

3.1.1. Tipurile si cantitatile de deseuri rezultate In perioada de executie In timpul perioadei de constructie rezulta in mod uzual urmatoarele tipuri de deseuri, care pot fi periculoase sau nepericuloase, dupa caz, si care se codifica in conformitate cu Lista cuprinzand deseurile, prevazuta in Anexa nr. 2 din HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase: • deseuri din constructii (cod 17) considerate nepericuloase: resturi de beton si caramizi (cod 17 01), resturi de lemn si sticla (cod 17 02), asfalturi (cod 17 03 02), amestecuri metalice (cod 17 04 07), pamant si pietre din excavatii (cod 17 05), materiale izolante (cod 17 06), materiale de constructie pe baza de gips (cod 17 08), alte amestecuri de deseuri nespecificate (cod 17 09); • uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere de la utilajele de constructii si mijloacele de transport; deseuri periculoase, cod 13 02; • anvelope uzate (deseuri nepericuloase, cod 16 01 03) si filtre de ulei (deseuri periculoase, cod 16 01 07) din activitatea de intretinere a mijloacelor de transport. De asemenea, mai pot rezulta ca deseuri menajere nepericuloase: deseuri biodegradabile de la bucatarii si cantine (cod 20 01 08), namoluri din fosele septice ale organizarii de santier (cod 20 03 04), deseuri municipale amestecate (cod 20 03 01).

Deseurile menajere sau asimilabile cu acestea rezulta din activitatea de birou si cea tehnologica, intretinerea curateniei la locurile de munca. Ele contin hartie, sticla, plastic, resturi alimentare si alte deseuri biodegradabile; sunt deseuri nepericuloase. Deseurile de tip stradal vor rezulta din intretinerea cailor de transport, a parcarilor, spatiilor verzi si a zonei de compostare, TMB si sortare deseuri. Aceste deseuri sunt de asemenea nepericuloase. Deseurile tehnologice vor proveni din urmatoarele surse: zona de interventii utilaje, zona de compostare / TMB, atelierele de intretinere / reparatii si statia de epurare. Deseurile de la zona de la spalarea platformelor din zona de interventii utilaje vor fi:

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 115

• namoluri (slamuri) rezultate din decantarea suspensiilor continute in apele uzate tehnologice; namolul va contine produse petroliere, nisip, particule coloidale si apa de namol (deseuri periculoase codificate 13 05 02); • emulsii ulei / apa colectate in separatorul de grasimi si provenite din antrenarea in apa de spalare a urmelor de uleiuri de la sistemele de ungere sau de racire si din angrenaje neetanse (deseuri periculoase codificate 13 05 07); Deseurile de la zona de compostare/TMB vor fi refuzuri de la sitarea produsului final. Ele vor fi constituite din fragmente de sticla, plastic, lemn, metal, textile care nu au putut fi separate din materialul brut supus compostarii/tratarii mecano-biologice; acestea sunt deseuri nepericuloase si se vor depune in zona de depozitare. Atelierele de intretinere - reparatii vor produce deseuri specifice acestor tipuri de activitati, si anume: • deseuri metalice feroase si neferoase (deseuri nepericuloase, cod 17 04 07) • uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere (deseuri periculoase, cod 13 02) • lavete imbibate cu produs petrolier (deseuri periculoase, cod 15 02 02) • baterii uzate (deseuri periculoase, cod 16 06 01) • anvelope uzate (deseuri nepericuloase, cod 16 01 03) • filtre de ulei (deseuri periculoase, cod 16 01 07) • ambalaje de la piesele de schimb (deseuri nepericuloase, cod 15 01 06) Din activitatea statiei de epurare a levigatului, concentratul rezultat din prima treapta de osmoza este colectat intr-un bazin de colcetare concentrat, de unde va fi vidanjat periodic si transportat la cea mai apropiata facilitate de tratare/eliminare. Din activitatea statiei de epurare ape uzate menajere va rezulta namol de epurare excedentar care va fi deshidratat mecanic pana la umiditatea de 70%. Datorita regimului de functionare in conditii de aerare prelungita, cantitatea de namol excedentar va fi mica, in componenta acestuia predominand materialul colectat in treapta mecanica.

3.1.2. Modul de gospodarire a deseurilor In perioada de executie vor fi asigurate spatii special amenajate pentru depozitarea deseurilor rezultate, precum si contracte de salubritate incheiate cu societati de profil. Cantitatile de deseuri rezultate din activitatile de exploatare a depozitului sunt nesemnificative in raport cu cele care constituie obiectul de activitate al investitiei. Ele vor fi gospodarite in functie de natura lor, incercandu-se pe cat posibil recuperarea celor valorificabile si separarea celor periculoase. Deseurile rezultate in perioada de exploatare vor fi gestionate astfel: • deseuri municipale amestecate produse de personalul angajat, in timpul programului de lucru si sunt colectate in pubelele destinate acestui scop sunt introduse periodic in circuitul deseurilor municipale colectate, si procesate impreuna cu acestea; • *deseuri de uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere de la mijloacele auto de transport si agregatele de ridicare/transport, vor fi colectate in recipienti metalici si se depoziteaza in locuri special amenajate pentru a se preda la unitati specializate in colectarea si valorificarea/neutralizarea lor; • *baterii cu plumb (acumulatori) uzate provenite de la mijloacele de transport si/sau ridicare, cu ocazia inlocuirii lor; acestea vor fi depozitate separat in containere

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 116

inscriptionate si predate unor unitati specializate; • anvelope scoase din uz rezulta de la mijloacele de transport si/sau ridicare, cu ocazia preschimbarii lor, acestea se valorifica prin firme autorizate pentru colectarea si valorificarea de anvelope uzate; • *ulei si concentrate de la separare rezulta in procesul de spalare a autovehiculelor, prin separarea uleiurilor si a produselor petroliere; vor fi predate la societati specializate; • *namolul rezultat de la statia de tratare a apelor uzate menajere si a levigatului va fi depus in celula de depozitare dupa uscarea in prealabil. Deseurile ale caror cod este marcat cu * fac parte din categoria deseurilor periculoase. Din deseurile tehnologice se vor recupera materialele reciclabile (metale, uleiuri uzate, baterii uzate, resturile de produse petroliere, filtrele de ulei), calea de valorificare a acestora fiind similara cu cea a materialelor similare provenite din alte activitati economice. Deseurile nevalorificabile periculoase (lavete imbibate cu produse petroliere) vor fi eliminate in functie de natura lor, la fel ca materialele similare provenite din alte activitati economice. Deseurile nevalorificabile dar nepericuloase vor fi trimise pe depozit. Activitatile din cadrul obiectivelor de investitii vor fi monitorizate din punct de vedere al protectiei mediului, monitorizare ce va cuprinde obligatoriu gestiunea deseurilor.

Managementul deseurilor periculoase

Managementul deseurilor Starea Codul – cantitatea prevazuta a fi Cantitatea fizica Codul privind prevazuta a Codul clasifi- generata – Denumirea (Solid – S principala fi deseului carii deseului *) proprietate generata/a Lichid – L, *) statistice pericu- n Semisolid - ***) loasa **) valorifi- ramasa SS) eliminata cata in stoc

Uleiuri uzate, de motor si de 2000 l L 13 02 H14 - 2000 l - - transmisie

Filtre de ulei 20 buc S 16 01 07 H14 - 20 buc - -

Namoluri de la 500 m3 SS 13 05 02 H14 - - 500 m3 - separatoare

Materiale absorbante, filtrante, materiale de protectie 100 kg S 15 02 02 H14 - - 100 kg - contaminate cu substante periculoase

Acumulatori cu 10 buc S 16 06 01 H6 - - 10 buc - plumb

*) In conformitate cu Lista cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase prevazute in anexa nr. 2 la Hotararea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenta gestionarii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 117

**) Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobata cu modificarile si completarile prin Legea nr. 426/2001 ***) La data aparitie legislatiei care reglementeaza clasificarea statistica.

3.2. Statia de transfer si centrele de colectare

3.2.1. Tipurile si cantitatile de deseuri rezultate In perioada de executie In perioada de constructie rezulta in mod uzual urmatoarele tipuri de deseuri, care pot fi periculoase sau nepericuloase, dupa caz, si care se codifica in conformitate cu Lista cuprinzand deseurile, prevazuta in Anexa nr. 2 din HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase: • deseuri din constructii (cod 17) considerate nepericuloase: resturi de beton si caramizi (cod 17 01), resturi de lemn si sticla (cod 17 02), asfalturi (cod 17 03 02), amestecuri metalice (cod 17 04 07), pamant si pietre din excavatii (cod 17 05), materiale izolante (cod 17 06), materiale de constructie pe baza de gips (cod 17 08), alte amestecuri de deseuri nespecificate (cod 17 09); • uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere de la utilajele de constructii si mijloacele de transport; deseuri periculoase, cod 13 02; • anvelope uzate (deseuri nepericuloase, cod 16 01 03) si filtre de ulei (deseuri periculoase, cod 16 01 07) din activitatea de intretinere a mijloacelor de transport. De asemenea, mai pot rezulta ca deseuri menajere nepericuloase: deseuri biodegradabile de la bucatarii si cantine (cod 20 01 08), namoluri din fosele septice ale organizarii de santier (cod 20 03 04), deseuri municipale amestecate (cod 20 03 01). In perioada de executie vor fi asigurate spatii special amenajate pentru depozitarea deseurilor rezultate, precum si contracte de salubritate incheiate cu societati de profil.

In perioada de exploatare Activitatea desfasurata in cadrul depozitului de deseuri este la randul ei generatoare de deseuri: • deseuri menajere sau asimilabile acestora; • deseuri tehnologice. Deseurile menajere sau asimilabile cu acestea rezulta din activitatea de birou si cea tehnologica, intretinerea curateniei la locurile de munca. Ele contin hartie, sticla, plastic, resturi alimentare si alte deseuri biodegradabile; sunt deseuri nepericuloase. Deseurile tehnologice vor proveni din separatoarele de hidrocarburi pentru apele pluviale, si anume: • namoluri rezultate din separatoare de produse petroliere (deseuri periculoase codificate 13 05 02).

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 118

3.2.2. Modul de gospodarire a deseurilor In perioada de executie vor fi asigurate spatii special amenajate pentru depozitarea deseurilor rezultate, precum si contracte de salubritate incheiate cu societati de profil. Cantitatile de deseuri rezultate din activitatile de exploatare sunt nesemnificative. Ele vor fi gospodarite in cadrul functiunii respective, in functie de natura lor, incercandu-se pe cat posibil recuperarea celor valorificabile si separarea celor periculoase. Deseurile rezultate in perioada de exploatare vor fi gestionate astfel: • deseuri municipale amestecate produse de personalul angajat, in timpul programului de lucru si sunt colectate in pubelele destinate acestui scop sunt introduse periodic in circuitul deseurilor municipale colectate, si procesate impreuna cu acestea; • produse petroliere provenite de la separatoare vor fi predate unor societati specializate.

3.3. Inchiderea si remedierea depozitelor neconforme

3.3.1. Tipurile si cantitatile de deseuri rezultate In perioada executiei lucrarilor de inchidere si remediere depozite neconforme rezulta in mod uzual urmatoarele tipuri de deseuri, care pot fi periculoase sau nepericuloase, dupa caz, si care se codifica in conformitate cu Lista cuprinzand deseurile, prevazuta in Anexa nr. 2 din HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase: • deseuri din constructii (cod 17) considerate nepericuloase: resturi de beton si caramizi (cod 17 01), resturi de lemn si sticla (cod 17 02), asfalturi (cod 17 03 02), amestecuri metalice (cod 17 04 07), pamant si pietre din excavatii (cod 17 05), materiale izolante (cod 17 06), materiale de constructie pe baza de gips (cod 17 08), alte amestecuri de deseuri nespecificate (cod 17 09); • uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere de la utilajele de constructii si mijloacele de transport; deseuri periculoase, cod 13 02; • anvelope uzate (deseuri nepericuloase, cod 16 01 03) si filtre de ulei (deseuri periculoase, cod 16 01 07) din activitatea de intretinere a mijloacelor de transport. De asemenea, mai pot rezulta ca deseuri menajere nepericuloase: deseuri biodegradabile de la bucatarii si cantine (cod 20 01 08), namoluri din fosele septice ale organizarii de santier (cod 20 03 04), deseuri municipale amestecate (cod 20 03 01). Din lucrarile de intretinere in faza de post-inchidere ar putea rezulta unele deseuri de materiale de constructie similare celor mentionate anterior (cod 17), dar in cantitati nesemnifivative. Din intretinerea functionarii statiilor de epurare levigat, pe durata de timp in care se mai produce levigat, va rezulta namol deshidratat, de asemenea in cantitati reduse. Din lucrarile de intretinere vor putea rezulta cantitati reduse de alte deseuri nepericuloase sau periculoase in cantitati mici.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 119

3.3.2. Modul de gospodarire a deseurilor In perioada de executie a lucrarilor de inchidere depozite neconforme vor fi asigurate spatii special amenajate pentru depozitarea deseurilor rezultate, precum si contracte de salubritate incheiate cu societati de profil. Gestionarea deseurilor provenite din lucrarile de intretinere post-inchidere se va face de catre personalul permanent care va supraveghea depozitul inchis, deseurile fiind evacuate in locuri special amenajate respectiv predate la unitati specializate.

4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA

4.1. Apa

4.1.1. Conditiile hidrologice si hidrogeologice ale amplasamentului Din punct de vedere hidrologic in judetul Timis resursele de apa sunt bogate, cuprinzand ape subterane si ape de suprafata. Raul Timis este cea mai importanta artera hidrografica din judet, urmata de raurile Bega, Bega Veche, Barzava, Moravita, Aranca si partial Muresul. O categorie aparte de lacuri, specific judetului Timis sunt cele antropice. Sunt prezente si doua lacuri cu apa calda (peste 20°C) si minerala. Apele freatice pe diferite unitati morfologice sunt cantonate pana la adancimi de 40-50 cm in depozite aluvio-proluviale, deluviale, fluvio-lacustre de varsta pleistocena-holocena. Grosimea depozitelor permeabile acvifere variaza intre grosimi de 0,5-20 m, mai mari in zona de lunca si terasa a raurilor Bega si Timis. Sensul general de curgere a fluxului subteran este de la Est la Vest urmand panta generala a reliefului. Din punct de vedere al acviferului de adancime pe cursurile de apa Bega – Timis, Barzava, Bega Veche, Poganis valoarea resursei totale de exploatare a acviferului de adancime este de 15.975 l/s, iar disponibilul existent reprezinta 93%. Raul Timis – resursa de apa cea mai bogata din Spatiul Hidrografic Banat dreneaza o suprafata bazinala de peste 5.677 kmp. Lungimea sa insumeaza 234,748 km. Raul Timis asigura alimentarea cu apa a municipiilor Caransebes si Lugoj si prin canalul Timis-Bega (Nodul Hidrotehnic Costei) suplimenteaza stocul raului Bega pentru asigurarea cerintei de apa din municipiul Timisoara. Calitatea apei este monitorizata in 6 sectiuni de control care sunt: Sadova, Aval confluenta Potoc, Lugoj, Amonte confluenta Timisana, Sag si Graniceri. Pe cursul mijlociu al raului Timis valoarea resursei totale este de 302 l/s iar disponibilul existent reprezinta 87%. Raul Mures strabate partea nordica a judetului, pe o lungime de 42 km.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 120

Bega este canalizata, de la Timisoara pana la varsare fiind amenajata pentru navigatie (115 km). Dintre afluentii pe care-i primeste pe cei 159 km parcursi pe teritoriul Romaniei, enumeram: Gladna, Cladova, Minis, Gherteamos, Vadana, Sasa, Niergis, Behela. Exista doua canale de legatura cu raul Timis: intre Costei si Chizatau (de alimentare) si intre Topolovatu Mare si Hitias (de desecare), precum si canalul navigabil Bega, intre Timisoara si confluenta cu Tisa.

4.1.1.1. Amplasamentul depozitului de deseuri nepericuloase, statiilor de sortare, compostare si TMB Ghizela Depozitul de deseuri nepericuloase, statia de sortare, statia de compostare si statia de tratare mecano biologica din Ghizela vor fi amplasat in extravilanul Comunei Ghizela, Judetul Timis, in Estul localitatii Sanovita, la o distanta de cca. 1.540 m de zona intravilana a acesteia. Suprafata de teren aferenta depozitului de deseuri nepericuloase Ghizela este de 58,90 hectare. Principalele cursuri de apa din zona amplasamentului: • La vest de amplasamentul studiat se afla paraul Chizdia, afluent de dreapta al raului Bega, iar la est de amplasament - paraul Minis, afluent de dreapta al raului Bega. • La sud de amplasament, la o distanta de peste 1 km, curge raul Bega iar la aprox. 4 km, tot la sud, se afla raul Timis. Avand in vedere faptul ca evacuarea apelor uzate provenite de la depozitul de deseuri se va face in r. Timis, se prezinta datele hidrologice referitoare la acest rau, in conformitate cu Studiul hidrologic intocmit de A.N. Apele Romane - Directia Apelor Banat. In bazinul hidrografic al raului Timis, regimul natural de scurgere este influentat de existenta unor lacuri de acumulare (Acumularea Trei Ape, Acumularea Poiana Marului) precum si de existenta Canalului de transfer al apelor din bazinul hidrografic al r. Timis in bazinul r. Barzava (Canalul de la Prislop). Sectiunea pentru care s-au efectuat calculele este amplasata pe raul Timis la sud de amplasamentul depozitului si la nord de localitatile Ohaba Forgaci si Ficatari. In tabelul urmator sunt prezentate date hidrologice privind suprafata bazinului hidrografic si debite la diferite asigurari de calcul si de verificare necesare pentru evaluarea riscului de inundabilitate. Date hidrologice a raului Timis in sectiunea Gurii de descarcare a apelor uzate (prelucrari date 1951 – 2005, tinand cont si de viitura din 1912)

3 3 Altitudinea Debite (m /s) cu probabilitatea de Debit (m /s) cu Suprafata medie aparitie/depasire de asigurarea de (km2) Hm (m) 2% 5% 95%

3240 568 1092 846 0,054

Hm – altitudinea medie a bazinului hidrografic in sectiunea considerata. Influenta majora este atribuita Canalului de alimentare Timis - Bega de la Costei care, in perioada apelor mici, transfera debite de pe raul Timis in raul Bega.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 121

Valorile debitelor maxime prezentate in tabel au fost calculate in conditiile actuale de amenajare a bazinului hidrografic si nu includ sporul de siguranta. Calitatea apei de suprafata Pentru monitoringul impactului viitorului depozit ecologic este importanta cunoasterea calitatii raului Timis in zona propusa pentru evacuarea apelor uzate provenite de la viitorul depozit. In Romania cursurile de apa sunt clasificate in cinci categorii/clase de calitate (I, II, III, IV, V), conform ord. MAPPM 1146/2002. Stabilirea categoriei de calitate pe grupe de indicatori se realizeaza prin comparatii succesive cu limite admisibile pentru fiecare categorie de calitate in parte. Calitatea paraului Chizdia nu se cunoaste deoarece nu este urmarita prin Sistemul National de Monitoring a Calitatii Apelor. Calitatea raului Timis este evidentiata conform datelor inregistrate in raportul realizat de APM Timis privind Starea mediului in anul 2005. Pe tronsonul pe care va deversa conducta cu apa uzata provenita de la depozitul de deseuri, apa se incadreaza calitativ in clasa a II-a de calitate. Aceasta calitate a fost determinata de aportul paraurilor Surgani si Poganis precum si de deversarile apelor uzate provenite de la municipiile Lugoj si Buzias. Din punct de vedere al indexului saprobic (valori medii), calitatea inregistrata este de clasa a II- a. Din punct de vedere hidrogeologic, interpretarea hartii de hidroizohipse si izofreatice indica o directie principala de curgere a apei subterane de la NE spre SV, cu drenaj in valea Begai. Prin trasarea izofreaticelor rezulta 2 zone de niveluri piezometrice: - Np = 0.00 – 3,00 m in zona obiectivului - Np > 3,00 m in partea de nord a perimetrului de interes. Valorile hidroizohipselor in sectorul studiat sunt cuprinse intre 110 si 108 m. Gradientul hidraulic este de 1-2%. Caracteristicile hidrogeologice ale stratului freatic, stabilite pe baza datelor obtinute pentru forajele din cadrul statiei hidrogeologice de ordinul I Chizatau) - F1 Chizatau (situat pe malul stang al r. Bega la 4,5 km de amplasament) si F8, (situat pe malul drept al r. Bega la cca 2,5 km de amplasament) sunt: Forajul F1 (situat pe malul stang al r. Bega la 4,5 km de amplasament) Debit specific q = 9,0 l/s/m Coeficient de permeabilitate Kf = 40 m/zi Transmisivitate T = 700 m2 /zi. Forajul F8 (situat pe malul drept al r. Bega la cca 2,5 km de amplasament) Debit specific q = 1,06 /s/m Coeficient de permeabilitate Kf = 19 m/zi Transmisivitate T = 107 m2 /zi. Valorile relativ mari ale caracteristicilor mentionate se datoreaza apropierii de raul Bega care dreneaza dar si alimenteaza panza freatica.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 122

Langa F8 s-a executat alt foraj F8A care a captat primul strat de apa. Considerand chimismul apei freatice in forajele mentionate se poate afirma ca panza freatica la sud-vest de amplasament este poluata cu amoniac si substante organice, fapt dovedit de depasirea limitelor exceptionale la acesti indicatori.

Indicatori de calitate forajul F8 forajul F8 A

NH4 0,33 – 2,16 mg/l 0,22 – 10,2 mg/l

Substante organice 32,2 – 60 mg/l 21,0 – 28,9 mg/l

In acest sens, pentru monitorizarea comportarii in timp a depozitului de deseuri se vor executa minimum trei foraje cu adancimea de 12,00 m, amplasate unul in amonte de amplasament, respectiv in zona Nord – Estica a acestuia si doua in aval de amplasament, respectiv in zona Sud – Vestica a acestuia. Forajele se vor executa cu coloana definitiva cu diametrul de 110 mm, prevazuta cu filtre pe intervalul 8,00 – 12,00 m. Forajele vor fi prevazute cu capac de inchidere. Conform analizelor de laborator pentru probele prelevate din forajele F 8 si F 8A, apa cantonata in stratul freatic prezinta depasiri ale limitelor exceptionale la indicatorii: NH4, Mn si substante organice. Totodata, conform analizelor de laborator pentru probele prelevate din forajele de alimentare cu apa a Comunei Ghizela, foraje cu adancimea de 210,00 m, apa cantonata in stratul freatic prezinta depasiri ale limitelor exceptionale la indicatorii: NH4 si H2S. Din acest motiv, alimentarea cu apa potabila din incinta Depozitului de deseuri nepericuloase Ghizela este prevazuta cu statie de tratare pentru NH4 si H2S si dezinfectare cu hipoclorit de sodiu.

4.1.1.2. Amplasamentul statiei de transfer Timisoara Amplasamentul viitoarei statii de transfer se afla in intravilanul Municipiului Timisoara, in partea de Sud a acestuia, in zona industriala. Accessul se realizeaza din Drumul Sagului, Strada Sulina. Terenul pe care se va realiza investitia are suprafata de 0,75 ha si se afla pe domeniul public al Municipiului Timisoara. Principalele cursuri de apa care dreneaza zona sunt canalele Bega si Bega Veche. Raul Bega izvoraste din Muntii Poiana Ruscai de la o altitudine de 1150 m si prezinta o lungime de 159 km si o suprafata de bazin 2390 km2. In sectiunea Balint debitul mediu multianual este de 6,85 m3/s. Fenomenele de inghet apar cu o frecventa de 80% din ierni si cu o durata medie de 30 zile/an. Raul Bega Veche este o continuare a Beregsaului si are un debit mediu multianual, in sectiunea Cenei, de 3,0 m3/s.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 123

4.1.1.3. Amplasamentul centrului de colectare Faget Centrul de colectare Faget este amplasat in Sud Estul Orasului Faget, in extravilanul acestuia, in imediata apropiere a depozitului neconform de deseuri existent ce deserveste in prezent orasul, adiacent Drumului Judetean DJ 681, pe partea stanga a acestuia, mergand dinspre Orasul Faget catre localitatea Dragsinesti. Terenul pe care se va realiza investitia are suprafata de 0,58 ha si se afla pe domeniul public al Orasului Faget. Amplasamentul se incadreaza in bazinul hidrografic al raului Bega, care izvoraste din muntii Poiana Rusca de la altitudinea de 1150 m si are la frontiera o lungime de 159 km si o suprafata de bazin de 2390 km2. In zona depresionara, intre localitatile Faget si Chizatau, o vale larga cu albie majora bine dezvoltata pana la latimi de 2 km si panta medie in jur de 1‰. Primeste pe stanga ca afluenti mai importanti, Sasa (lungime = 32 km, suprafata de bazin = 167 km2) si Gladna (lungime = 27 km, suprafata de bazin = 279 km2), iar pe dreapta Bunea (lungime = 13 km, suprafata de bazin = 122 km2), Minis (lungime = 26 km, suprafata de bazin = 180 km2) si Chizdia (lungime = 25 km, suprafata de bazin = 226 km2). In sectiunea statiei hidrometrice Balint debitul mediu multianual este de 6.85 m3/s, debitul maxim cu probabilitatea de 1% de 290 m3/s, iar volumul maxim scurs cu aceeasi probabilitate de 52 mil. m3. Fenomenele de inghet apar in bazinul superior cu o frecventa de 95% din ierni si o durata medie de 25 zile, iar in cel mijlociu si inferior su o frecventa de 80% din ierni si o durata medie de 30 zile.

4.1.1.4. Amplasamentul centrului de colectare Jimbolia Centrul de colectare Jimbolia este amplasat in Nord Vestul Orasului Jimbolia, in extravilanul acestuia, pe un teren situat in apropierea Drumului National DN 59 C ce leaga Orasul Jimbolia de localitatea Comlosu Mic. Terenul pe care se va realiza investitia are suprafata de 0,58 ha si se afla pe domeniul public al Orasului Jimbolia. In zona amplasamentului cel mai important curs de apa este Canalul Bega Veche, parte a raului Bega ce izvoreste din Muntii Poiana Rusca de la o altitudine de 1150 m si prezinta o lungime de 159 km si o suprafata de bazin de 2390 km2 .

4.1.1.5. Amplasamentul centrului de colectare Deta Centrul de colectare Deta este amplasat in Vestul Orasului Deta, in extravilanul acestuia, pe partea dreapta a Drumului National DN 59 B, mergand dinspre Orasul Deta catre localitatea Banloc, din care se desprinde un drum de pamant care face laegatura cu viitoarea investitie. Terenul pe care se va realiza investitia are suprafata de 0,56 ha si se afla pe domeniul public al Orasului Deta. Din punct de vedere hidrografic zona cercetata se situeaza in bazinul hidrografic Bega-Timis- Nera. Teritoriul orasului Deta este traversat de paraul Birdeanca, afluent de dreapta al Barzavei. Paraul Birdeanca prezinta un curs puternic meandrat specific cursurilor de apa care traverseaza campia joasa. Raul Barzava izvoraste din Muntii Semenic, strabate judetul Timis si se varsa in raul Timis. Are o lungime de 166 km din care 127 km in Romania. Pe o portiune de 3,8 km raul marcheaza frontiera romano-sarbeasca.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 124

Zona este traversata de o serie de canale de desecare – irigatie, partial colmatate si dezafectate.

4.1.2. Alimentarea cu apa

4.1.2.1. Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela si statiile de sortare, compostare si TMB Pentru asigurarea necesarului de apa pentru consum si incendiu in incinta Depozitului de deseuri nepericuloase Ghizela, s-a pevazut urmatoarea solutie tehnica: • Sursa de apa dintr–un foraj cu adancimea H = 210,00 m echipat cu o electropompa submersibila avand Q = 1,00 l/s si H = 52,00 mCA • Container statie de tratare pentru potabilizarea apei (pentru eliminarea NH4, H2S si clorinare apa), hidrofor si pompa de incendiu; • Rezervor de inmagazinare, suprateran metalic cu V = 150 mc; Alimentarea cu apa pentru asigurarea consumurilor se va face la urmatoarele obiective: • pavilionul administrativ – pentru asigurarea apei reci si prepararea apei calde de consum; • zona de interventii utilaje - lavoar; • zona de receptie, sortare si expeditie deseu uscat - zonele B, C, D – alimentarea spalatoarelor cu presiune; • zona receptie si sortare deseu umed - zonele E, F - alimentarea spalatoarelor cu presiune; • zona maturare si expeditie compost - zona A - alimentarea spalatoarelor cu presiune; • statia de epurare ape uzate menajere – apa tehnologica; • statia de epurare a levigatului – lavoar si dus de urgenta. Pentru asigurarea debitului de incendiu s-au prevazut 2 hidranti exteriori supraterani Dn 100 mm montati pe conducta de alimentare PEID PN 10 Dn 110 mm. Reteaua de alimentare cu apa in incita va fi realizata din conducte PEID De 63 si De 32 mm. Suprafata incintei gospodariei de apa va fi imprejmuita cu un gard confectionat din panouri de plasa metalica montate pe stalpi metalici. Pentru accesul in incinta gospodariei de apa, a fost prevazuta o poarta de acces cu latimea de 4 m.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 125

B I L A N T U L consumului de apa

DEPOZITUL DE DESEURI NEPERICULOASE COMUNA GHIZELA, JUDETUL TIMIS

NECESARUL DE APA AFERENT CLADIRII ADMINISTRATIVE

q specificQ zi med Q or med K zi Q zi max K o Q or max Tip personal l/zi m 3 /zi l/s m 3 /h l/s - m 3 /zi l/s - m 3 /h l/s 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Personal 10 angajati 50.00 0.50 0.01 0.02 0.01 1.30 0.65 0.01 2.80 0.08 0.02 administratie Personal 50 angajati 60.00 3.00 0.03 0.13 0.03 1.30 3.90 0.05 2.80 0.46 0.13 deservire hale TOTAL - 3.50 0.04 0.15 0.04 - 4.55 0.05 - 0.53 0.15

DEPOZITUL DE DESEURI NEPERICULOASE COMUNA GHIZELA, JUDETUL TIMIS

CALCULUL NECESARULUI DE APĂ PENTRU CONSUM TEHNOLOGIC

q specificQ zi med K zi Q zi maxK o Q or max Consum tehnologic Unitate de produs m 3 /unitate m 3 /zi l/s - m 3 /zi l/s - m 3 /h l/s 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Spalat hale 1 compartiment 5 5 0.058 1.30 6.50 0.08 3.00 0.81 0.23 Consum tehnologic SE 1 compartiment 10 10 0.116 1.30 13.00 0.15 3.00 1.63 0.45 menajer Consum tehnologic SE 1 compartiment 10 10 0.116 1.30 13.00 0.15 3.00 1.63 0.45 levigat TOTAL - 25.00 0.29 - 32.50 0.38 - 4.06 1.13

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 126

DEPOZITUL DE DESEURI NEPERICULOASE COMUNA GHIZELA, JUDETUL TIMIS

TABEL CENTRALIZATOR AL CALCULULUI DEBITELOR CARACTERISTICE

Debite Unitatea de Cladire Consum TOTAL caracteristice masură administrativa tehnologic GENERAL 012 3 4 m 3 /zi 3.50 25.00 28.50 Q zi med l/s 0.04 0.29 0.33 m 3 /zi 4.55 32.50 37.05 Q zi max l/s 0.05 0.38 0.43 m 3 /h 0.53 4.06 4.59 Q or max l/s 0.15 1.13 1.28 Kp x Ks 1.122 1.122 1.122 m 3 /zi 3.93 28.05 31.98 Qs zi med l/s 0.05 0.32 0.37 m 3 /zi 5.11 36.47 41.57 Qs zi max l/s 0.06 0.42 0.48 m 3 /h 0.60 4.56 5.15 Qs or max l/s 0.17 1.27 1.43

Alimentare cu apa - zona de biostabilizare aeroba a deseuri Alimentare cu apa In vederea asigurarii necesarului de apa in procesul de tratare biologica (biostabilizare aeroba) se va utiliza forajul existent din incinta Depozitului de deseuri Ghizela din zona spatiului verde, langa platforma betonata a zonei tehnice. Forajul a fost executat de catre Antreprenor pentru asigurarea apei tehnologice in timpul executiei. Apa se va pompa prin intermediul unei electropompe submersibile intr-un rezervor de stocare in vederea compensarii consumului. S-a prevazut un rezervor de acumulare cilindric cu volum util V = 85 mc realizat din PAFS amplasat semiingropat. Din rezervor, apa se va pompa in retea cu ajutorul unui grup de pompare uzinat (1A+1R) prevazut cu recipient de hidrofor si tablou electric de comanda. Grupul de pompare si recipientul de hidrofor cu membrana se vor instala intr-un camin din beton armat amplasat ingropat.

Sursa de apa – forajul de alimentare cu apa Conform fisei de executie a forajului intocmita de Izo Foraj SRL, rezulta urmatoarele caracteristici: • Diametrul de sapare: 350 mm • Adancimea de sapare: 64 m • Adancimea de tubare: 60 m • Diametrul coloanei de tubare: 200 mm • Tip filtre: latime fante, orientare fante, suprafata active, 0,5 mm, transversale, 3%

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 127

• Interval pietris margaritar: 0-64 m • Interval cimentare: 4-56 m • Strate acvifere captate (interval): 6-18 24-42, 48-54 m • Nivel hidrostatic: NHs = 8 m • Debit exploatare: Q = 1,8 l/s • Nivel hidrodinamic NHd = – 15 m • Adancime de montare pompa: h = 20 m Astfel forajul descris mai sus se va echipa cu o electropompa submesibila multietajata cu urmatoarele caracteristici. • Q = 2,0 l/s; • H = 25,0 mCA; • P = 1,0 kW; • n = 2900 r/min In furnitura pompei vor fi incluse urmatoarele accesorii: • Cablu electric submersibil 4 x 1,5 mm; • Tablou de comanda si control cu releu de nivel; • 3 buc. electrozi de nivel;

Rezervor de inmagazinare. Pentru compensarea consumurilor, s-a prevazut un rezervor de inmagazinare cilindric realizat din PAFS amplasat semiingropat cu volumul V = 85,0 mc. Rezervorul are urmatoarele caracteristici: • Lungime totala = 12,60 m • Diametru = 3,0 m • Diametru gura de vizitare = 0,6 m • Capac D = 0,60 m • Inaltime gura de vizitare = 1,0 m Statia de pompare In vederea asigurarii debitului si presiunii in reteaua de distributie a apei, se va construi o statie de pompare (grup de pompare uzinat (1A+1R) si tablou electric de comanda) in imediata apropiere a rezervorului de inmagazinare. Statia de pompare va avea urmatoarele caracteristici: • 2 pompe verticale centrifugale avand fiecare caracteristicile: • Q = 6,0 l/s, • H = 40,0 mCA, • P = 4,0 kW; • Tablou electric de control si automatizare; • Colector si distribuitor grup realizat din teava Ol Zn, Conform datelor transmise de furnizorul modulelor de biocontainere Efacec/Entsorga, debitul de apa necesar procesului de biostabilizare aerobae este de 65 l/min si modul.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 128

Astfel, sistemul de alimentare cu apa va trebui sa asigure functionarea simultana a 5 module, respectiv se va asigura minimum 65 l/min x 5 module = 325 l/min = 5,41 l/s

4.1.2.2. Statia de transfer si centrele de colectare

Statia de transfer Timisoara

Alimentarea cu apa necesara cladirii administrative si grupurilor sanitare se va face din reteaua locala de apa potabila (din Strada Sulina), printr-o conducta de PEID, De 32 mm, Pn 6, L = 30 m (din care 11 m de la limita amplasamentului pana la cladirea administrativa). Pe conducta de alimentare cu apa a fost prevazut un camin de apometru pentru inregistrarea consumurilor de la retea. Pentru calculul necesarului de apa menajera s-a considerat un numar de maximum 7 persoane – utilizatori de apa, cu un debit specific conform STAS 1478/90 de 50 l/om/zi, rezultand astfel un debit zilnic mediu de 0,35 m3/zi. Statia de transfer nu va folosi apa in procesul tehnologic datorita faptului ca deseurile sunt transferate din masinile de colecta direct in containerele de transport lung curier, prin intermediul unei palnii metalice. Decarcarea deseurilor din cadrul masinilor de colecta in cadrul containerelor cu capacitatea de 32 mc se realizeaza fara scurgeri de levigat pe platforma si rampa statiei de transfer. Masinile de colecta sunt prevazute de catre producator cu un rezervor de colectare a levigatului. Descarcarea acestuia se va realiza prin grija operatorului de salubrizare, in cadrul unor facilitati agreate de catre forurile competente. Masinile de colecta care ajung la statia de transfer, sunt mai intai cantarite dupa care urca pe rampa de descarcare la nivelul superior (+ 3,50 m). Deseurile descarcate in containerele de 32 mc, sunt preluate de masinile de lung curier si transportate la depozititul central Ghizela. La statia de transfer Timisoara vor ajunge doar deseurile reziduale din zona rurala a zonei deservite de aceasta. Tinand cont de statiei de transfer proiectate, de modul in care se face transferul deseurilor din masinile de colecta in masinile de lung curier, nu va fi necesara alimentarea cu apa pentru uz tehnologic, respectiv spalarea platforme betonate. Tinand cont de reglementarile in vigoare, nu au fost prevazute instalatii de stingere a incendiilor cu apa. Avand in vedere ca pe amplasament vor exista doar containere etanse, nu vor exista scurgeri de levigat. A rezultat astfel un debit zilnic mediu de cca. Qzi med = 0,35 m3/zi si un debit maxim zilnic de Qzi max = 0,45 m3/zi.

Centrele de colectare Deta, Faget si Jimbolia

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 129

In cadrul centrelor de colectare necesarul de apa potabila va fi asigurat prin dozatoare de tip „La Fantana”. Personal angajat: 5 persoane X 2 schimburi / zi pentru fiecare centru. Centrele de colectare nu vor folosi apa in procesul tehnologic datorita faptului ca deseurile sunt transferate din masinile de colecta direct in containerele de transport lung curier, prin intermediul unei palnii metalice. Tinand cont de reglementarile in vigoare, nu au fost prevazute instalatii de stingere a incendiilor cu apa. Decarcarea deseurilor din cadrul masinilor de colecta in cadrul containerelor cu capacitatea de 32 mc se realizeaza fara scurgeri de levigat pe platforma si rampa centrului de colectare. Masinile de colecta sunt prevazute de catre producator cu un rezervor de colectare a levigatului. Descarcarea acestuia se va realiza prin grija operatorului de salubrizare, in cadrul unor facilitati agreate de catre forurile competente. Masinile de colecta care ajung la centrul de colectare, sunt mai intai cantarite dupa care urca pe rampa de descarcare la nivelul superior (+ 3,50 m). Deseurile descarcate in containerele de 32 mc, sunt preluate de masinile de lung curier si transportate la la tratare, sortare sau depozitare.

4.1.2.3. Inchiderea si remedierea depozitelor neconforme In perioada de executie a lucrarilor de inchidere si remediere depozite neconforme, apa potabila pentru personalul angrenat in activitatile specifice, va fi asigurata in recipienti, de catre executantul lucrarilor. Nu va fi necesara crearea de sisteme de alimentare cu apa tehnologica.

4.1.3. Managementul apelor uzate

4.1.3.1. Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela In urma activitatilor de prelucrare si eliminare finala a deseurilor menajere, pe amplasament vor rezulta mai multe categorii de ape uzate: • levigatul colectat de sistemul de drenaj levigat montat pe fundul spatiului de depozitare (format din apa continuta de deseuri si apele meteorice care se infiltreaza prin deseuri); • ape uzate fecaloid menajere provenite de la grupurile sanitare ale cladirilor administrative si cu folosinte similare; • ape uzate tehnologice si de la spalarea platformelor (parcari, gospodaria de carburanti, platforma de compostare) si a spatiilor inchise (statia de sortare, hala de reparatii/intretinere auto, etc); • ape uzate provenite de la spalarea autovehiculelor. Apa pluviala provenita de pe suprafata celulei de depozit nr. I va fi colectata prin intermediul a trei sisteme, astfel: • colectarea apei meteorice conventional curate provenita de pe suprafata exterioara a digului aferent celulei de depozit (zona vestica, estica si sudica) se face prin intermediul santurilor de pamant amplasate la baza acestuia;

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 130

• colectarea apei meteorice drenata de pe suprafata interioara a celulei de depozit, reprezentand apa cu potential contaminat (levigat) se face prin intermediul stratului de drenaj si a conductelor de drenaj; • colectoare de canalizare a levigatului, provenit din zona interioara a celulei de depozit. Levigatul este transportat prin intermediul sistemelor enumerate mai sus si in cele din urma, deversat in bazinul de retentie. Levigatul va fi tratat in statia de tratare levigat cu osmoza inversa.

DEBITELE DE LEVIGAT GENERATE DIN CADRUL CELULEI NR. I DE DEPOZITARE Valorile debitului anual mediu, precum si maximul debitului de apa drenat dint-o celula vor prezenta fluctuatii considerabile de-a lungul perioadei de exploatare a depozitului. Debitele de apa drenate vor fi mari in situatia cand celulele sunt goale, cu o capacitate scazuta de retentie a apelor pluviale si cu o accentuata stabilizare in situatia cand celulele sunt pline. Valorile debitelor de levigat generate din cadrul celulei nr. I de depozitare, calculate pentru fiecare an de exploatare a acesteia, respectiv pentru anii 2011 si 2015. Capacitatea statiei de epurare a levigatului generat din cadrul celulei nr. I de depozitare este de 38,68 mc/zi. Capacitatea maxima a statiei de epurare a levigatului generat din cadrul celulei nr. V de depozitare, precum si a levigatului generat din cadrul celor patru celule care au au ajuns la capacitatea maxima si au fost inchise, este de 78,97 mc/zi. In prima etapa, se va achizitiona o statie de epurare a levigatului cu osmoza inversa, avand capacitatea de 38,68 mc/zi, ulterior aceasteia i se va mari capacitatea prin adaugarea in interiorul containerului a unor noi module de filtrare. Volumul util al bazinului de retentie a levigatului, calculat pentru situatia de mai sus, este de 343,00 mc. STATIA DE EPURARE A LEVIGATULUI Informatiile referitoare la statia de epurare levigat se regasesc in cap. 2.1.1 Canalizarea apelor pluviale Sistemul de canalizare a apelor pluviale este format din retele de canalizare ape pluviale (canale circulare inchise), canale deschise bazine de retentie ape pluviale si statie de pompare ape pluviale. Canalele deschise preiau apele pluviale de pe o suprafata de pamant de 36 ha, care ulterior va fi transformata in celule pentru depozitarea deseurilor, de pe o suprafata de balast de 3,6 ha care este o subcelula inactiva intr-o prima etapa pentru depozitarea deseurilor, unde se depoziteaza deseuri si de pe spatiile verzi, drumurile si platformele din jurul acestor zone. Apele pluviale colectate de pe aceste suprafete insumeaza un debit de 616 l/s si se varsa in bazinul de retentie BR 1 cu dimensiunile, B = 20 m, H = 2,20 m. In acest bazin sunt deversate si apele epurate de la statie de epurare levigat. Acest bazin de retentie se realizeaza cu taluze inierbate cu panta de 1 : 1,5 m. Din acest bazin de retentie se evacueaza apele pluviale cu un debit de 15 l/s printr-o conducta de evacuare gravitationala din PVC Dn 20 cm cu o lungime in bazinul de retentie BR 2.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 131

Bazinul de retentie BR1 a fost dimensionat pentru retinerea varfului ploii maxime cu probabilitatea de aparitie de 1/1 ani, timp de o ora si evacuarea debitului de 15 l/s in bazinul BR 2. Apele pluviale de pe suprafata platformelor tehnice sunt colectate printr-o retea de canalizare pluviala care deverseaza in bazinul de retentie BR 2. Apele pluviale sunt colectate prin intermediul gurilor de scurgere prevazute in punctele de minim ale platformelor si drumurilor si la o distanta de maxim 50 m una de cealalta. Reteaua de canalizare pluviala este formata din colectoare cu tuburi din PVC SN4 cu diametre cuprinse intre 30 cm si 50 cm iar colectoare cu tuburi din PAFS SN 10000 cu diametrele de 60 si 70 cm. Dupa executarea lucrarilor de canalizare, se trece la realizarea carosabilului si a celorlalte lucrari de sistematizare verticala. Pe traseul retelei de canalizare pluviala s-au prevazut camine de vizitare si camine de intersectie. Caminele de vizitare se monteaza pe traseul colectoarelor de canalizare in punctele de schimbare a directiei, in punctele de intersectie cu alte colectoare si la distante de maxim 50 m unul fata de altul. Caminele vor fi constructii subterane din elemente prefabricate din beton, cu etansare cu garnitura de cauciuc. Pe reteaua de canalizare pluviala s-au prevazut guri de scurgere cu depozit si sifon, care se vor racorda printr-o conducta din PVC Dn 20 cm, la caminele de vizitare/intersectie prevazute. Pentru pozitionarea gurilor de scurgere s-au avut in vedere cotele de teren amenajat si sistematizarea verticala. De pe suprafata bazinelor de calcul a platformelor tehnice se colecteaza un debit de 350 l/s, care este descarcat in bazinul de retentie BR 2. Pentru determinarea debitelor de ape pluviale fost luata in considerare ploaia maxima cu probabilitatea de aparitie 1/1 pentru zona de calcul Timis. Bazinul de retentie BR 2 a fost dimensionat pentru retinerea varfului ploii maxime timp de ½ ore si evacuarea debitului de 25 l/s in Raul Timis. Inainte de intrarea apelor pluviale in bazinul de retentie BR 2 s-a prevazut un separator de hidrocarburi cu by - pass care asigura curatarea apelor pluviale de uleiurile colectate de pe platformele si drumurile din incinta. Acesta are capacitatea de a curata un debit de 150 l/s de ape pluviale. Separatorul de hidrocarburi va curata apele pluviale colectate si evacuate la inceputul ploii. Debitul de ape pluviale va depasi capacitatea maxima a separatorului de 150 l/s, dupa ce uleiurile de pe drumuri si platforme au fost deja curatate. In acest sens, dupa depasirea debitului de 150 l/s, apele pluviale vor fi conduse spre bazinul de retentie prin separatorul de hidrocarburi si prin by - pass-ul cu care este prevazut acesta. In bazinul de retentie BR 2 ajung apele pluviale evacuate din bazinul de retentie BR 1, apele pluviale colectate de pe suprafata platformelor tehnice si apele de la statia de epurare. In acest bazin se realizeaza retentia, decantarea si pomparea apelor pluviale. Bazinul de retentie are o singura cuva cu latimea de 10 m, lungimea de 21 m si adancimea de 5,10 m. Adancimea utila a apei este de 3,00 m, realizandu-se astfel un volum de compensare de 630 mc astfel incat sa se retina apele pluviale si sa se poata evacua un debit constant de 25 l/s in timpul ploii si dupa terminarea acesteia.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 132

Apele pluviale curate ajung in bazinul de aspiratie a pompelor submersibile. Bazinul de aspiratie are lungimea de 3 m si latimea de 3 m si este parte integranta din bazinul de retentie BR2. Bazinul BR 2 este o cuva din beton armat turnat monolit, C35/45. Conform studiului geotehnic constructia bazinului se va funda pe stratul de argile cafenii si cenusii plastic vartoase. Avand in vedere ca apa subterana s-a stabilizat la adancimi cuprinse intre 1,40 ÷ 0,90 m de la nivelul terenului, grosimile cuvei se stabilesc din conditia de plutire. Pomparea apelor pluviale curate se realizeaza cu 1+1 pompe submersibile cu Q = 25 l/s, Hp = 24 m. Inainte de deversarea apelor pluviale, pe conducta de refulare a fost montat un camin de apometru electromagnetic DN 200 mm, pentru a masura debitul de apa pluviala pompata.

Conducta de refulare ape conventional curate in Raul Timis Conducta de refulare cu o lungime de cca. 9,00 km este amplasata paralel cu viitorul drum de acces catre depozit, pe partea stanga a drumului judetean DJ 609 A, mergand dinspre localiatea Secas catre localitatea Chizatau, pe partea stanga a drumului national DN 6, mergand dinspre localitatea Topolovatu Mare catre localitatea Belint, paralel cu drumul comunal din localitatea Chizatau, descarcandu-se in Raul Timis. Din bazinul de retentie BR 2 apele pluviale se vor evacua prin pompare printr-o conducta de refulare din PEID De 250 mm cu lungimea L = 9000 m, in Raul Timis. Aceasta subtraverseaza pe toata lungimea ei patru canale de desecare, Paraul Chizdia si Raul Bega. Aceste subtraversari se vor realiza cu foraj orizontal dirijat. Conducta de refulare din PEID PE 100 PN10 este prevazuta cu camine de golire, aerisire si vane de sectionare pentru functionarea si exploatarea in bune conditii a acesteia. La deversarea apelor pluviale in Raul Timis s-a prevazut o gura de varsare din beton armat si amenajarea taluzului in zona gurii de varsare pentru impiedicarea eroziunilor locale.

Canalizarea apelor uzate menajere si statia de epurare ape uzate menajere Descrierea sistemului de colectare si epurare a apelor uzate menajere se regaseste in capitolul 2. (2.1.1.)

4.1.3.2. Statia de transfer si centrele de colectare

Statia de transfer Timisoara Surse potentiale de poluare apelor subterane si de suprafata: • ape uzate menajere provenite de la grupurile sanitare ale cladirii administrative; Apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare ale cladirii administrative sunt dirijate prin reteaua de canalizare interna (PVC, Dn 25 cm, SN 8, L = 14,5 m) catre reteaua locala de canalizare. Debitul de apa uzata: Qu zi med = 0,42 m3/zi Qu zi max = 0,53 m3/zi Qu orar max = 0,06 m3/zi Colectarea apelor pluviale

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 133

Apele pluviale colectate de pe suprafata platformelor betonate si a invelitorilor metalice vor fi colectate prin intermediul gurilor de scurgere duble (4 guri de scurgere duble) si directionate catre un separator de hidrocarburi cu filtru de coalescenta (Q = 60 l/s) unde vor fi preepurate si apoi stocate in bazinul de retentie ape pluviale (Vu = 61 mc), de unde vor putea fi evacuate controlat, prin pompare (pompa de epuisment Q = 2÷3 l/s), in canalul aferent drumului de acces la amplasament. Nu vor fi evacuate ape pluviale impurificate. Conducta de colectare a apelor pluviale este din PVC cu De 315 mm, SN 8 si o lungime L = 73,65 m. Inainte de intrarea in separatorul de hidrocarburi este amplasat un camin de decantare CD din elemente prefabricate cu Di = 1,0 m. Intrarea in separatorul de hidrocarburi se face printr-o conducta de PVC cu De 315 mm, SN 8 cu o lungime L = 1,0 m. Legatura dintre separatorul de hidrocarburi si bazinul de retentie ape pluviale se face printr-o conducta de PVC cu De 315 mm, SN 8 si o lungime L = 2,0 m. Separatorul de hidrocarburi este ingropat si prevazut cu doua guri de vizitare. Bazinul de retentie este ingropat si descoperit, prevazut de jur imprejur cu o balustrada metalica. Conducta de refulare are urmatoarele caracteristici: PEID PE 80, De 63 mm, Pn 6, L = 14,5 m. Namolul sedimentat in bazinul de retentie se va transporta la cea mai apropiata statie de epurare din judet.

Centrul de colectare Faget Centrul de colectare Faget va fi dotat cu 1 toaleta ecologica, ce va fi vidanjata periodic. Tinand cont de caracteristicile centrului de colectare proiectat, de modul in care se face transferul deseurilor din masinile de colecta in masinile de lung curier, nu va fi necesara alimentarea cu apa pentru uz tehnologic si anume spalare platforme betonate, prin urmare nu se va produce apa uzata tehnologica. Avand in vedere ca pe amplasament vor exista doar containere etanse, nu vor exista scurgeri de levigat. Colectarea apelor pluviale Apele pluviale colectate de pe suprafata platformelor betonate si a invelitorilor metalice vor fi colectate prin intermediul gurilor de scurgere (4 guri de scurgere) si directionate catre un separator de hidrocarburi cu filtru de coalescenta (Q = 30 l/s). Apele pluviale vor fi descarcate gravitational intr-un canal existent aflat in partea de est a amplasamentului. Nu vor fi evacuate ape pluviale impurificate. Conducta de colectare a apelor pluviale este din PVC cu De 315 mm, SN 8 si o lungime L = 96 m. Inainte de intrarea in separatorul de hidrocarburi este amplasat un camin de decantare CD din elemente prefabricate cu Di = 1,0 m. Intrarea in separatorul de hidrocarburi se face printr-o conducta de PVC cu De 250 mm, SN 8 si o lungime L = 4,0 m. Legatura dintre separatorul de hidrocarburi si caminul de vizitare Cp5 se face printr-o conducta de PVC cu De 250 mm, SN 8 si o lungime L = 4,0 m. Separatorul de hidrocarburi este ingropat si prevazut cu doua guri de vizitare. Conducta de refulare, care porneste din Cp5, are urmatoarele caracteristici: PEID PE 80, De 160 mm, Pn 4, L = 35,6 m.

Centrul de colectare Jimbolia Centrul de colectare Jimbolia va fi dotat cu 1 toaleta ecologica, ce va fi vidanjata periodic.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 134

Tinand cont de caracteristicile centrului de colectare proiectat, de modul in care se face transferul deseurilor din masinile de colecta in masinile de lung curier, nu va fi necesara alimentarea cu apa pentru uz tehnologic si anume spalare platforme betonate, prin urmare nu se va produce apa uzata tehnologica. Avand in vedere ca pe amplasament vor exista doar containere etanse, nu vor exista scurgeri de levigat. Colectarea apelor pluviale Apele pluviale colectate de pe suprafata platformelor betonate si a invelitorilor metalice vor fi colectate prin intermediul gurilor de scurgere (4 guri de scurgere) si directionate catre un separator de hidrocarburi cu filtru de coalescenta (Q = 30 l/s) unde vor fi preepurate si apoi stocate in bazinul de retentie ape pluviale (Vu = 55 mc), de unde vor putea fi evacuate controlat, prin pompare (pompa de epuisment Q = 2 l/s), in santul eferent drumului national DN 59C, sant care va fi extins. Nu vor fi evacuate ape pluviale impurificate. Conducta de colectare a apelor pluviale este din PVC cu De 315 mm, SN 8 si o lungime L = 81,63 m. Inainte de intrarea in separatorul de hidrocarburi este amplasat un camin de decantare CD din elemente prefabricate cu Di = 1,0 m. Intrarea in separatorul de hidrocarburi se face printr-o conducta de PVC cu De 250 mm, SN 8 si o lungime L = 4,0 m. Legatura dintre separatorul de hidrocarburi si bazinul de retentie ape pluviale se face printr-o conducta de PVC cu De 250 mm, SN 8 si o lungime L = 4,0 m. Separatorul de hidrocarburi este ingropat si prevazut cu doua guri de vizitare. Bazinul de retentie este ingropat si descoperit, prevazut de jur imprejur cu o balustrada metalica. Conducta de refulare are urmatoarele caracteristici: PEID PE 80, De 63 mm, Pn 6, L = 80,5 m. Conducta de refulare va subtraversa drumul de acces la centrul de colectare (subtraversare cu foraj orizontal in tub de protectie din OL, Dn 177,8 x 7,1, L = 10,0 m). Namolul sedimentat in bazinul de retentie se va transporta la cea mai apropiata statie de epurare din judet.

Centrul de colectare Deta Centrul de colectare Deta va fi dotat cu 1 toaleta ecologica, ce va fi vidanjata periodic. Tinand cont de caracteristicile centrului de colectare proiectat, de modul in care se face transferul deseurilor din masinile de colecta in masinile de lung curier, nu va fi necesara alimentarea cu apa pentru uz tehnologic si anume spalare platforme betonate, prin urmare nu se va produce apa uzata tehnologica. Avand in vedere ca pe amplasament vor exista doar containere etanse, nu vor exista scurgeri de levigat. Colectarea apelor pluviale Apele pluviale colectate de pe suprafata platformelor betonate si a invelitorilor metalice vor fi colectate prin intermediul gurilor de scurgere (3 guri de scurgere) si directionate catre un separator de hidrocarburi cu filtru de coalescenta (Q = 30 l/s) unde vor fi preepurate si apoi stocate in bazinul de retentie ape pluviale (Vu = 61 mc), de unde vor putea fi evacuate controlat, prin pompare (pompa de epuisment Q = 3 l/s), intr-un canal ANIF existent aflat in partea de vest a amplasamentului. Nu vor fi evacuate ape pluviale impurificate. Conducta de colectare a apelor pluviale este din PVC cu De 315 mm, SN 8 si o lungime L = 36 m. Inainte de intrarea in separatorul de hidrocarburi este amplasat un camin de decantare CD din elemente prefabricate cu Di = 1,0 m. Intrarea in separatorul de hidrocarburi se face printr-o

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 135

conducta de PVC cu De 250 mm, SN 8 si o lungime L = 1,0 m. Legatura dintre separatorul de hidrocarburi si bazinul de retentie ape pluviale se face printr-o conducta de PVC cu De 250 mm, SN 8 si o lungime L = 1,0 m. Separatorul de hidrocarburi este ingropat si prevazut cu doua guri de vizitare. Bazinul de retentie este ingropat si descoperit, prevazut de jur imprejur cu o balustrada metalica. Conducta de refulare are urmatoarele caracteristici: PEID PE 80, De 63 mm, Pn 6, L = 14 m. Namolul sedimentat in bazinul de retentie se va transporta la cea mai apropiata statie de epurare din judet.

4.1.3.3. Inchiderea si remedierea depozitelor neconforme In perioada de executie a lucrarilor de inchidere se vor utiliza toalete ecologice, pentru rezolvarea problemei apelor uzate menajere, care vor fi vidanjate periodic, apele fiind evacuate la o statie de epurare. In cadrul depozitelor vor fi prevazute santuri perimetrale amplasate la baza depozitului de deseuri, cu rol de preluare a apelor provenite din precipitatiile cazute in zona depozitului si posibilitatea de descarcare a acestor ape de ploaie in lacuri, viroage, cursuri de apa sau retele de canalizare din zona.

4.1.4. Prognozarea impactului

4.1.4.1. Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela si statiile de sortare, compostare si TMB

In perioada de constructie si amenajare a investitiilor de la Ghizela, si in special a depozitului Ghizela se pot manifesta diferite forme de impact direct sau indirect, mai mult sau mai putin semnificative, temporare sau definitive. Avand in vedere ca, pentru construirea depozitului, o suprafata insemnata de teren a fost scoasa din circuitul natural sau economic, iar noua folosinta a impus decopertarea terenului. Avand in vedere faptul ca nivelul freaticului este la -5 m, iar depozitul de deseuri a fost construit in umplutura, nu a existat un impact asupra apelor subterane in perioada de executie a lucrarilor. In faza de constructie nu a fost prognozat niciun impact negativ asupra apelor de suprafata din zona. Impactul asupra calitatii apei freatice In raport de conditiile climatice si de modul de amenajare si exploatare al depozitului se apreciaza ca nu exista posibilitatea de patrundere a levigatului in panza freatica datorita impermeabilizarii fundului depozitului la nivelul standardelor nationale si europene (HG 349/2005 si Ord. MAPM 757/2004 - Directiva Consiliului Europei 1999/31/EC). Pe amplasament vor exista si alte potentiale surse de poluare a apelor subterane, precum depozitele de combustibil sau canalizarea de ape uzate tehnologice si menajere. Realizarea lor conform proiectului, ca si controlul periodic al functionarii acestora, conform programului de monitoring tehnic, va permite eliminarea oricaror riscuri de impact asupra apei subterane. Impactul asupra regimului de curgere al apei de suprafata

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 136

In perioadele uscate se poate estima o crestere a debitului in raul Timis cu cca 11 l/s (5,72+5,0) proveniti din efluentul statiilor de epurare. In perioada de precipitatii, cresterea de debit evacuat in raul Timis va fi de cca 57 l/s. Prin urmare impactul asupra regimului de curgere a raului Timis va fi nesemnificativ. Impactul asupra calitatii apei de suprafata Schema de epurare selectiva a apelor uzate rezultate din activitatea depozitului si a statiilor de sortare, compostare si TMB, sustine ideea unui impact minim asupra calitatii apei de suprafata, in conditiile unei exploatari corecte a procesului. Proiectul prevede urmatoarele instalatii: • statia de epurare a levigatului; • statia de epurare ape uzate menajere provenite de la corpul administrativ al depozitului si populatia satelor Ghizela si Sanovita; • statia de preepurare (separator de produse petroliere) pentru apele meteorice de pe platforma incintei. In caz de avarie la statia de epurare a levigatului, apele vor fi descarcate intr-un bazin tampon de unde vor fi reintroduse in procesul de epurare. In orice situatie nu se vor descarca in emisari ape neepurate. Deoarece raul Timis, care va fi receptorul principal al apelor epurate evacuate din viitorul depozit, are o curgere permanenta si exista date privind calitatea apei acestuia, se va putea face o comparatie a situatiei inainte si dupa inceperea descarcarii efluentului din depozit. In prezent apa raului Timis este poluata datorita evacuarilor prea putin epurate din orasul Lugoj, situat amonte de amplasamentul propus pentru depozitul ecologic. In consecinta, se poate afirma ca efectul direct asupra calitatii apei din raul Timis va fi nesemnificativ. Avand in vedere ca apele pluviale de pe suprafata depozitului vor fi descarcate – eventual dupa o preepurare - in raul Timis, debitul maxim descarcat fiind redus (chiar in perioade ploioase), s-a prognozat ca si in acest caz efectul direct asupra calitatii apei din rau va fi neglijabil.

Efectele in cazul descarcarii accidentale a unor ape uzate neepurate Teoretic, exista riscul descarcarii de ape uzate neepurate, datorita unor eventuale defectiuni la statiile de epurare. Efectele determinate de descarcarea apelor uzate neepurate direct in receptorul natural depind de marimea debitului natural in raul Timis in timpul poluarii accidentale si de durata perioadei de timp in care se produce descarcarea apelor uzate. Proiectul prevede echiparea statiei de epurare a levigatului cu un bazin de retentie, cu durata de retentie de 2 - 4 zile, care sa preia apele uzate in cazul aparitiei unor defectiuni. In acest fel, riscul descarcarii de ape uzate neepurate este redus si elimina riscurile de poluare.

4.1.4.2. Statia de transfer si centrele de colectare In perioada de constructie, apele subterane pot fi afectate doar in cazul unor evenimente accidentale de poluare (scurgeri accidentale de carburanti si uleiuri) din utilajele si mijloace auto angrenate in activitatile de santier. Executia lucrarilor de constructii nu necesita deversarea unor deseuri sau produse secundare

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 137

pe suprafata solului si nici de ape uzate, care ar putea duce la poluarea apelor subterane. Eventualele scurgeri de produse petroliere pe sol vor fi izolate, perimetrele respective fiind decopertate si apoi tratate pentru neutralizaea poluantului, fiind astfel evitata eventualitatea poluarii cursurilor de ape sau a stratelor freatice cu produse petroliere. Prin urmare, nu se prognozeaza un impact semnificativ asupra apelor de suprafata si subterane, in faza de constructie. In perioada de exploatare impactul asupra apelor subterane si de suprafata este nesemnificativ, avand in vedere modul de colectare si evacuare a apelor uzate, prevazut in proiect. Platformele de acces si cele tehnologice vor fi betonate, prin urmare, impactul asupra apelor subterane, in cazul unor scurgeri accidentale de poluanti, este redus.

4.1.4.3. Inchiderea si remedierea depozitelor neconforme In perioada de executie a lucrarilor de inchidere depozite, apele subterane pot fi afectate doar in cazul unor evenimente accidentale de poluare (scurgeri accidentale de carburanti si uleiuri) din utilajele si mijloace auto angrenate in activitatile de santier. Executia lucrarilor de constructii nu necesita deversarea unor deseuri sau produse secundare pe suprafata solului si nici de ape uzate, care ar putea duce la poluarea apelor subterane. Eventualele scurgeri de produse petroliere pe sol vor fi izolate, perimetrele respective fiind decopertate si apoi tratate pentru neutralizaea poluantului, fiind astfel evitata eventualitatea poluarii cursurilor de ape sau a stratelor freatice cu produse petroliere. Lucrarile de inchidere prevad realizarea unor santuri perimetrale amplasate la baza depozitului de deseuri, cu rol de preluare a apelor provenite din precipitatiile cazute in zona depozitului si posibilitatea de descarcare a acestor ape de ploaie in lacuri, viroage, cursuri de apa sau retele de canalizare din zona. Prin urmare, nu se prognozeaza un impact semnificativ asupra apelor de suprafata si subterane. Prin inchiderea depozitelor neconforme in conformitate cu prevederile proiectului si prin respectarea HG 349/2005 si Ord. MAPM 757/2004, va avea un impact pozitiv asupra factorului de mediu apa, tinand cont ca se va asigura diminuarea semnificativa a impactului existent la ora actuala asupra apelor subterane. Acest lucru va putea fi pus in evidenta prin forajele de monitorizare, care se vor executa pe amplasamentele depozitelor inchise.

4.1.5. Masuri de diminuare a impactului

4.1.5.1. Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela si statiile de sortare, compostare si TMB Avand in vedere ca nu s-a prognozat un impact semnificativ asupra apelor, in perioada de constructie, nu sunt necesare masuri speciale pentru protectia acestui factor de mediu. In activitatile de organizare de santier se respecta normativele de protectia mediului. Pentru prevenirea scurgerilor accidentale de produse petroliere, care pot fi antrenate de precipitatii,

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 138

intretinerea utilajelor, schimbul de ulei si alimentarea cu combustibil se efectueaza numai in locurile special amenajate in acest scop si numai de catre personal instruit. In plus, reviziile si reparatiile utilajelor sau instalatiilor sunt efectuate periodic, conform graficelor si specificatiilor tehnice, la ateliere specializate. Pentru evitarea poluarilor accidentale si diminuarea impactului asupra factorului de mediu apa, au fost luate urmatoarele masuri: • optimizarea traseului utilajelor care transporta material excavat sau materiale de constructie preluat din gropi de imprumut; • imprejmuirea incintei viitorului depozit inca din faza incipienta de constructie; • monitorizarea calitatii factorilor de mediu pe durata constructiei; • verificarea periodica si mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a tuturor utilajelor; • respectarea normelor specifice de protectia muncii si protectia mediului la lucrarile ce se executa. Pe de alta parte, lucrarile proiectate pentru amenajarea si operarea depozitului au urmarit sa asigure protectia tuturor apelor subterane, prin evitarea exfiltratiilor din depozit. Aceste lucrari, descrise detaliat in cap 2 constau in principal din: • impermeabilizarea fundului si peretilor laterali ai depozitului; • colectarea levigatului din deseuri printr-un sistem de drenaj amplasat deasupra hidroizolatiei de fund; levigatul colectat se va acumula in bazinul de egalizare debite al statiei de pompare, de unde va putea fi trimis cu debit constant spre statia de epurare levigat; • includerea unei hidroizolatii in acoperisul depozitului, in zonele care au atins cota finala de depozitare, care sa impiedice patrunderea apei din precipitatii in masa de deseuri in scopul reducerii debitului de levigat din depozit; • pentru colectarea apelor pluviale cazute pe acoperisul depozitului - un sistem de drenaj in acoperis; • un canal de garda pe intreg perimetrul depozitului pentru evitarea infiltrarii in depozit a apelor pluviale scurse de pe suprafetele invecinate si de pe taluzurile digului perimetral; • urmarirea calitatii apei subterane prin intermediul caminelor de vizitare a sistemului de drenaj apa freatica si prin stationare (foraje) hidrogeologice; Pentru celelalte zone ale depozitului zonal Ghizela (zona statiilor de sortare, compostare si TMB), in scopul protectiei apelor subterane, se au in vedere masuri precum: • colectarea prin canalizare a tuturor apelor uzate produse in instalatiile auxiliare depozitului propriu-zis si aflate pe platforma tehnologica, pentru evitarea infiltrarii lor in panza freatica; • colectarea apelor uzate menajere de la grupurile sanitare ale corpului administrativ si a celorlalte cladiri si conducerea lor spre statia de epurare ape menajere; • prevederea unor bazine de retinere a produselor petroliere pe traseul canalizarilor ce pleaca de la gospodaria de carburanti, zona parcarilor si platformelor care poate genera ape cu astfel de impurificatori

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 139

• prevederea unor masuri specifice de executie si izolare a conductei de evacuare a apelor uzate in r. Timis. Aceste masuri specifice sunt necesare in vederea evitarii riscului unor poluari accidentale, deoarece pe aliniamentul propus pentru conducta, exista zone cu straturi de pamant care au o permeabilitate mare (conform forajelor F1 si F8 situate la peste 2,5 km din studiului hidrogeologic realizat de Apele Romane). In plus, apa din freatic nu poate patrunde in actualele puturi forate deoarece, la executarea forajelor, stratul acvifer freatic a fost izolat prin cimentare. Aceeasi solutie constructiva se va adopta si pentru viitoarele foraje de monitorizare.

4.1.5.2. Statia de transfer si centrele de colectare Avand in vedere ca nu s-a prognozat un impact semnificativ asupra apelor, in perioada de constructie, nu sunt necesare masuri speciale pentru protectia acestui factor de mediu. In activitatile de organizare de santier se vor normativele de protectia mediului. Pentru prevenirea scurgerilor accidentale de produse petroliere, care pot fi antrenate de precipitatii, intretinerea utilajelor, schimbul de ulei si alimentarea cu combustibil se vor efectua numai in locurile special amenajate in acest scop si numai de catre personal instruit. In plus, reviziile si reparatiile utilajelor sau instalatiilor se vor face periodic, conform graficelor si specificatiilor tehnice, la ateliere specializate. Pentru evitarea poluarilor accidentale si diminuarea impactului asupra factorului de mediu apa, se vor lua urmatoarele masuri: • optimizarea traseului utilajelor care transporta material excavat sau materiale de constructie preluat din gropi de imprumut • imprejmuirea incintelor inca din faza incipienta de constructie • monitorizarea calitatii factorilor de mediu pe durata constructiei • verificarea periodica si mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a tuturor utilajelor • respectarea normelor specifice de protectia muncii si protectia mediului la lucrarile ce se executa.

In perioada de exploatare masurile pentru protectia apelor sunt: • betonarea platformelor de acces si a platformelor tehnologice; • colectarea apelor uzate menajere printr-o retea de canalizare in sistem inchis si stocarea acestora intr-un bazin etans vidanjabil; • statia de transfer Timisoara este racordata la sistemul de canalizare local; • evacuarea periodica a apelor uzate menajere prin vidanjare si transportul acestora la statii de epurare; • colectarea apelor tehnologice (din spalari) prin intermediul unei retele de canalizare si stocarea acestora intr-un bazin vidanjabil etans, precum si evacuarea acestora la statii de epurare; • preepurarea apelor pluviale prin separatoare de hidrocarburi, inainte de evacuarea acestora de pe amplasament.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 140

4.1.5.3. Inchiderea si remedierea depozitelor neconforme Avand in vedere ca nu s-a prognozat un impact semnificativ asupra apelor, in perioada de constructie, nu sunt necesare masuri speciale pentru protectia acestui factor de mediu. In activitatile de organizare de santier se vor normativele de protectia mediului. Pentru prevenirea scurgerilor accidentale de produse petroliere, care pot fi antrenate de precipitatii, intretinerea utilajelor, schimbul de ulei si alimentarea cu combustibil se vor efectua numai in locurile special amenajate in acest scop si numai de catre personal instruit. In plus, reviziile si reparatiile utilajelor sau instalatiilor se vor face periodic, conform graficelor si specificatiilor tehnice, la ateliere specializate. Pentru evitarea poluarilor accidentale si diminuarea impactului asupra factorului de mediu apa, se vor lua urmatoarele masuri: • monitorizarea calitatii factorilor de mediu pe durata executiei lucrarilor • verificarea periodica si mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a tuturor utilajelor • respectarea normelor specifice de protectia muncii si protectia mediului la lucrarile ce se executa • prevederea de santuri perimetrale amplasate la baza depozitului de deseuri, cu rol de preluare a apelor provenite din precipitatiile cazute in zona depozitului si posibilitatea de descarcare a acestor ape de ploaie in lacuri, viroage, cursuri de apa sau retele de canalizare din zona • monitorizarea panzei de apa freatica prin executarea unor foraje de monitorizare. Prin respectarea prevederilor proiectului se vor asigura toate conditiile de protectia mediului, fiind prevazute masuri de prevenire si diminuare a impactului activitatilor propuse asupra apelor subterane si de suprafata.

4.1.6. Harti si desene la capitolul „Apa” - Harta geografica si administrativa a judetului Timis

4.2. Aerul

4.2.1. Date generale Conditii de clima si meteorologice Judetul Timis, pe a carui arie urmeaza a se realiza obiectivele prevazute de proiect, se afla intr- o regiune cu clima moderat-continentala, cu aspecte specifice climei de campie pe 85 % din suprafata si cu aspecte caracteristice climei de deal pe 15 % din suprafata. Cea mai mare parte a judetului este caracterizata de veri calde cu precipitatii relativ abundente si de ierni blande determinate de advectii frecvente de aer mediteranean care conduc la acoperiri doar episodice ale solului cu zapada.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 141

Circulatia atmosferica generala este caracterizata de advectii de aer oceanic deosebit de frecvente din vest si din nord-vest, in special vara si in sezoanele de tranzitie si de advectii foarte frecvente de aer tropical-maritim din sud-vest si din sud, in special in sezonul rece. Temperatura aerului prezinta doar o slaba diferentiere generata de configuratia terenului. Mediile anuale sunt in jur de 11,0 0C (10,9 0C la Timisoara si la Lugoj), scazand cu 1-20 C in zona dealurilor din est. Mediile celei mai calde luni – iulie –depasesc 21,0 0C (21,6 0C la Timisoara, 21,4 0C la Lugoj), iar mediile celei mai reci luni – ianuarie – sunt mai mari de – 2 0C (–1,2 0C la Timisoara, -1,0 0C la Lugoj). Precipitatiile prezinta variatii chiar in zonele mai joase, cu cresteri importante in zona dealurilor mai inalte din est. Cantitatile medii anuale de precipitatii sunt: 734,0 mm la Faget, 631,0 mm la Timisoara si 605,6 mm la Lugoj. Cea mai mare cantitate medie lunara de precipitatii este in iunie, 81,1 mm la Timisoara si 77,3 mm la Lugoj. Cele mai mici cantitati de precipitatii apar in februarie (40,2 mm la Timisoara). Cea mai mare cantitate de precipitatii inregistrata pe 24 ore a fost de 100,0 mm la Timisoara si de 90,2 mm la Lugoj. Stratul de zapada este instabil si, in general, de grosime neglijabila. Durata medie anuala a stratului de zapada este de 29,8 zile la Timisoara, crescand la 40 – 50 zile in zonele de deal din est. Grosimea medie pe 10 zile a stratului de zapada atinge cel mult 8,0 cm in ianuarie, in zonele de campie, si 10,0 cm in zonele de deal din est. Adancimea maxima de inghet in zona, conform STAS 6054/77, este de 0.60-0.70 m. Regimul vantului este influentat de relief, in special in ceea ce priveste frecventa directiilor. Regimul vantului la Timisoara indica o frecventa mai mare a vanturilor dinspre nord (16.9 %) si est (15%), urmate de cele din nord - est (9.1%) si sud (8.4%). Vitezele medii anuale, variaza intre 2.2 si 8.8 m/s.

Calitatea aerului Sursele cele mai importante de poluare a aerului sunt activitatile industriale si urbane respectiv caile de transport. Principalii poluanti generati de sursele mentionate sunt: oxizi de azot, oxizi de carbon, oxizi de sulf, particule incarcate cu metale grele, compusi organici (inclusiv hidrocarburi aromatice policiclice). Date fiind distantele dintre sursele de poluare a aerului si obiectivele proiectului, calitatea aerului din zona amplasamentelor nu este influentata direct de acestea. In zona amplasamentelor nu exista masuratori de calitatea aerului. Se mentioneaza ca pentru poluantii principali care vor rezulta din depozitul de deseuri Ghizela in perioada de operare - CH4 si CO2 - legislatia (nationala si UE - transpusa in legislatia nationala) nu prevede limite pentru calitatea aerului. Cei doi poluanti nu sunt avuti in vedere in evaluarea calitatii aerului la scara locala. Acesti doi poluanti au efecte fie la scara globala, ambii compusi fiind gaze cu efect de sera, fie, in cazul metanului si efecte indirecte la scara locala si sub-regionala, acesta fiind unul dintre precursorii ozonului troposferic.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 142

4.2.2. Surse si poluanti generati

4.2.2.1. Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela si statiile de sortare, compostare si TMB Durata de viata a proiectului va fi de 50 ani, aceasta incluzand constructia, operarea si inchiderea finala a depozitului. Realizarea depozitului va implica trei etape, care insa nu vor fi decat partial distincte. Astfel, etapa de constructie va include o faza de pregatire distincta, urmata de etape anuale de constructie pana cand se va atinge capacitatea proiectata . Etapa de operare va include faze zilnice de operare propriu-zisa, urmate de inchideri intermediare zilnice. Etapa de inchidere finala va fi distincta abia dupa epuizarea capacitatii de stocare a depozitului si va include numai inchiderea finala a ultimei celule. Intrucat lucrarile de constructie si de inchidere a celulelor presupun in principal manevrarea pamantului, aceste situatii vor avea asociate cele mai mari rate de emisie pentru particule si pentru poluantii rezultati din functionarea utilajelor. Astfel, sursele principale de poluare a aerului si emisiile in aer in cazul construirii depozitului zonal sunt: - emisiile asociate constructiei cat si inchiderii depozitului si care se datoreaza: a) manevrarii pamantului (sapaturi, umpluturi), - emisii de particule in suspensie b) utilajelor angrenate in efectuarea constructiilor c) traficului auto de lucru – emisii datorate arderii motorinei si emisii de particule in suspensie datorate antrenarii prafului de pe drumurile de acces de catre rotile vehiculelor d) eroziunii eoliene – emisii de particule in suspensie de pe gramezile de pamant descoperite. - emisiile datorate operarii depozitului conform zonal Ghizela si care sunt generate de: a) descarcarea deseurilor din utilajele de transport b) impingerea lor in celule c) compactarea si acoperirea zilnica cu material biostabilizat a deseurilor d) lucrul la pregatire a unei noi celule e) functionarea depozitului de carburant. - emisiile datorate descompunerii deseurilor – emisii de pe suprafata depozitului. Se mentioneaza ca, emisiile din compostare/tratare mecano-biologica constau in principal in mirosuri, dar pot contine si cantitati reduse de amoniac. Conform metodologiei CORINAIR, aceste emisii pot fi neglijate, tinand cont de contributia acestora la emisiile totale din activitate. Calculele privind emisiile de poluanti in aer s-au efectuat prin utilizarea urmatoarelor metodologii: • Metodologia EEA/EMEP/CORINAIR • Metodologia US EPA/AP-42

Etapa de constructie

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 143

Toate activitatile importante din faza de constructie reprezinta surse de poluanti atmosferici. Sursele asociate lucrarilor de constructie sunt surse deschise, libere. Poluantul specific fazei de constructie este constituit de particulele in suspensie cu un spectru dimensional larg, incluzand si particulele cu diametre aerodinamice mai mici de 10 μm (particule inhalabile, care pot afecta sanatatea umana). Alaturi de emisiile de particule vor aparea emisii de poluanti specifici gazelor de esapament rezultate de la utilajele cu care se executa operatiile si de la vehiculele pentru transportul materialelor echipate cu motoare cu ardere interna de tip Diesel: oxizi de azot, oxizi de carbon, oxizi de sulf, particule cu continut de metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), compusi organici (inclusive hidrocarburi aromatice policiclice – HAP, substante cu potential cancerigen). In tabelul de mai jos se prezinta consumurile de carburanti determinate luand in considerare ca lucrarile se vor executa cu utilaje clasice echipate cu motoare lipsite de sisteme pentru reducerea emisiilor. Ca urmare, emisiile de poluanti asociate reprezinta valori maxime posibile. Utilajele care vor fi utlizate sunt: buldozere, incarcatoare, screpere, excavatoare. Pentru transportul materialelor se vor utiliza autocamioane cu capacitatea de 10 – 20 t. Lucrari si consumuri de carburanti pentru etapa 1 de constructie

Consum Consum Consum Consum Consum Cantitate Perioada de total orar total orar total Lucrare Material material executie carburanti carburanti carburanti carburanti carburanti (t) (numar ore) utilaje utilaje vehicule vehicule (litri) (litri) (litri) (litri) (litri) Strat 183600 1000 vegetal Sapaturi 262286 47,7 10000 4,0 272286 Sol steril 918000 5500

Pamant 24000 990 Umpluturi Argila 4536 220 29040 36,0 7100 2,8 36140 Balast 6000 990

Volumele de lucrari si consumurile de carburanti pentru etapele de constructie ulterioare vor fi cu mult mai reduse. Emisii de particule – surse nedirijate

Nr Debite masice pe spectrul dimensional (kg/h) Categorie lucrare/operatie crt d ≤ 30 μm d ≤ 15 μm d ≤ 10 μm d ≤ 2,5 μm

DECAPARE STRAT VEGETAL

1. Sapaturi + strangere in gramezi 4,039 0,918 0,697 0,420

2. Incarcare in vehicule 0,330 0,092 0,073 0,007

SAPATURI 3. Excavare 3,672 0,834 0,634 0,383

4. Incarcare in vehicule 0,300 0,083 0,067 0,007

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 144

TOTAL SAPATURI SOL 8,341 1,927 1,471 0,817

UMPLUTURI

5. Descarcare din vehicule 1,533 0,351 0,263 0,160

6. Imprastiere + compactare 0,513 0,154 0,128 0,026

TOTAL UMPLUTURI 2,046 0,505 0,391 0,186

TOTAL SAPATURI+UMPLUTURI 10,387 2,432 1,862 1,003

9. EROZIUNE EOLIANA 0,262 ND ND ND

Emisii de poluanti - surse mobile

Debite masice (g/h)

Sursa Cd Cu Cr Ni Se Zn HAP NOx CH4 COV CO N2O SO2 Part. [10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3]

Vehicule 290,75 1,70 55,56 232,87 0,82 68,09 29,28 0,07 11,58 0,34 0,48 0,07 6,81 0,00

Utilaje 3982,18 13,87 577,74 1289,31 106,1 816,02 467,58 0,82 138,72 4,08 5,71 0,82 81,60 270,9

Total 4272,93 15,57 633,30 1522,18 107,0 884,11 496,86 0,88 150,30 4,42 6,19 0,88 88,41 270,9

Emisiile aferente perioadei de constructie vor inceta in momentul inceperii perioadei de operare.

Etapa de operare Activitatile de operare care se constituie in surse de poluanti atmosferici sunt: • descarcarea si compactarea deseurilor – emisii reduse de particule; • descompunerea deseurilor depozitate – emisii de gaze specifice: CO2, CH4, N2 si urme de H2S, compusi organici speciali (inclusiv compusi organici clorurati) si de mercur. Metanul si dioxidul de carbon reprezinta principalii constituenti ai gazelor de depozit. Acestia sunt produsi de microorganisme in conditii anaerobe. In perioada in care generarea gazelor atinge starea constanta, acestea contin cca. 40 % CO2, 55 % CH4, 5 % N2 (si alte gaze) si urme de CONM. Cantitatile de compusi organici non-metanici, printre care diferiti poluanti periculosi, gaze cu efect de sera si compusi asociati diminuarii ozonului stratosferic, sunt foarte mici. Ratele de emisie sunt determinate de productia de gaze (respectiv conditiile din depozit) iar mecanismele de transport sunt difuzia, convectia si migrarea. Activitatile de inchidere zilnica si finala si cele de construire a celulelor constituie surse de poluare cu particule. Activitatile de depozitare, inchidere si construire celule sunt insotite si de emisii de poluanti generate de utilajele de lucru din depozit si de vehiculele care transporta deseurile si materialele: 2 buldozere de 140 CP, 1 compactor picior de oaie de 20-30 t, 1 excavator cu capacitatea cupei de 0,5 m3, 3 autocamioane de 22 t, 2 autocisterne de 8 t, 1 incarcator frontal Wolla, un autoturism de teren. De asemenea, in amplasamentul depozitului se vor afla surse de poluare asociate depozitului de carburanti si statiei mobile de alimentare cu carburanti.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 145

Calculele efectuate pentru emisiile de poluanti din sursele din perioada de operare se prezinta in tabelele de mai jos. Emisii nedirijate de particule – din manevrare deseuri, inchidere si construire celule

Nr Debite masice pe spectrul dimensional (kg/h) Categorie lucrare/operatie crt d ≤ 30 μm d ≤ 15 μm d ≤ 10 μm d ≤ 2,5 μm

1. Sapaturi 0.949 0.219 0.167 0.093

2. Umpluturi 0.682 0.168 0.130 0.062

3. Manevrare deseuri 0.270 ND ND ND

TOTAL 1.901 0.387 0.297 0.155

Emisii nedirijate de poluanti – surse mobile – perioada de operare

Debite masice (g/h)

Sursa Cd Cu Cr Ni Se Zn HAP NOx CH4 COV CO N2O SO2 Part. [10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3]

166.3 207.68 1.21 39.69 0.59 48.64 20.91 0.05 8.27 0.24 0.34 0.05 4.86 0.00 Vehicule 4

385.1 859.5 544.0 2654.79 9.25 70.73 311.72 0.55 92.48 2.72 3.81 0.55 54.40 180.61 Utilaje 6 4 1

424.8 1025. 592.6 2862.47 10.46 71.32 332.63 0.60 100.75 2.96 4.15 0.60 59.26 180.61 Total 5 8 5

Emisii de la depozitele de carburanti si de combustibil – surse nedirijate

Sursa Poluant Debit masic (g/h) Aprovizionare depozit carburanti 4400 g/transa Stocare carburanti 360 Hidrocarburi diverse Distribuire carburanti 280

Emisiile din depozitele de deseuri (descompunerea deseurilor depozitate) depind de compozitia deseurilor depuse, de cantitatea lor si de modul de depunere. Compozitia medie a depunerilor initiale, tine seama de compozitia specifica a categoriilor de deseuri care ajung la depunere. Analiza cantitatilor de deseuri specifice pentru depozitul de deseuri municipale are urmatoarea compozitie:

Hartie, carton 6,2 %

Sticla 4,0 %

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 146

Metale 2,5 %

Textile 2,5 %

Organice fermentabile 69,0 %

Material plastic 5,0 %

Fractie minora 10,8 %

Aceste date sunt in concordanta si cu rezultatele analizelor cantitativ-calitative din alte judete similare ca asezare si populatie (Ramnicul Valcea, Pitesti, Targoviste). Se remarca o importanta proportie de materii organice fermentabile si de hartie care genereaza gaze prin descompunere. Compozitia reziduurilor vegetale din deseurile menajere este prezentata In tabelul urmator, dupa masuratori facute in diferite sezoane. Umiditatea scade pe parcursul depunerii, pe de o parte in procesul de compactare de unde se elimina o cantitate de exfiltrat, pe de alta parte in gramada unde se produce o uniformizare a umiditatii cu alte materiale cu umiditate mai scazuta (hartie, carton, steril) si apoi o exfiltrare de levigat. Umiditatea de echilibru care se stabileste in gramada de depozitare poate fi considerata, dupa documentatia de specialitate, de W = 24%. Cu aceasta valoare se recalculeaza componentele pentru masa vegetala. Rezultatele sunt prezentate in tabelul de mai jos.

COMPONENTE IN MASA VEGETALA COLECTATA

COMPONENTE iarna primavara vara toamna medie anuala

C 10.3 9.5 9.1 9.3 9.6

H 1.4 1.3 1.2 1.3 1.3

O 9.5 8.2 7.9 8.2 8.5

W 77.5 79.4 80.2 79.6 79.2

A 1.3 1.6 1.6 1.6 1.5

RECALCULAREA PENTRU MASA DIN DEPOZIT CU W=24%

COMPONENTE iarna primavara vara toamna medie anuala

C 34.8 35.0 34.9 34.6 34.9

H 4.7 4.8 4.6 4.8 4.7

O 32.1 30.3 30.3 30.5 30.8

W 24.0 24.0 24.0 24.0 24.0

A 4.4 5.9 6.1 6.0 5.6

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 147

Pentru componentele de hartie, carton si materiale preponderent celulozice analizele elementare functie de sezon se dau In tabelul urmator. Faptul ca In analiza hartiei sortate din deseuri apare o cantitate mare de steril (A = 25...41%), ceea ce nu este caracteristic compozitiei hartiei curate, se datoreaza faptului ca in deseuri hartia se aglomereaza cu fractii de steril (praf, cenusa, pamant etc) cu care face o structura complexa care nu se mai separa. Se recalculeaza apoi compozitia la umiditatea uniformizata in depunere, de W = 24%.

COMPONENTE IN MASA COLECTATA DE HARTIE/CARTON

COMPONENTE Iarna si primavara vara si toamna medie anuala

C 20.5 30.2 25.3

H 2.7 4.0 3.4

O 20.4 30.6 25.5

W 15 10 12.5

A 41.4 25.1 33.3

RECALCULAREA PENTRU MASA DIN DEPOZIT CU W=24%

COMPONENTE COMPONENTE COMPONENTE COMPONENTE

C C C C

H H H H

O O O O

W W W W

A A A A

Formarea gazelor de fermentatie Compozitia gazelor depozit:

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 148

EMISII DE GAZE PE TIMP LUNG

80 70 60 CH4 N2 O2 50 CO2 CO2 40 H2 30 N2 CH4 20 H2 CONCENTRATII [%] CONCENTRATII 10 O2 0 0 1020304050607080ANI faza 4 faza 5 faza 6

Cantitatea de gaze produsa de o depunere nu se poate aprecia decat cu o precizie scazuta. Din 1 tona de deseuri menajere din depunere rezulta Intre 120 si 400 m3 gaze emise. Cantitatea specifica este functie de compozitia deseului menajer depus, de umiditatea din depunere, de temperatura din depunere, de gradul de compactare. In ceea ce priveste compozitia gazului, In afara de CO2 si CH4 compusii din gazele de emisie nu depasesc 0,1%. Din acestia se gasesc: metanol, oxid de carbon, amoniac, azot, etan acetona etc. toate In proportii masurabile in ppm.

EMISII DE GAZE PE TIMP LUNG

ANI O2 CO2 H2 N2 CH4

0 21 0 0 79 0

0.5 10 75 0 70 0

1 0 50 10 5 45

1.5 0 45 0 0 55

2 0 45 0 0 55

10 0 45 0 0 55

20 0 45 0 0 55

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 149

30 0 45 0 0 55

40 0 38 0 0 62

50 0 35 0 2 66

60 0 20 0 28 45

70 10 25 0 70 5

80 21 0 0 79 0

Previziuni asupra formarii gazelor de fermentatie In calculul cantitativ al volumelor de gaze degajate de masa de deseuri din depunere se fac urmatoarele aprecieri: cantitatile de carbon fermentabil provin din vegetale Cv% si din hartie Ch% de la umiditatea initiala a fiecarui component la colectare se trece la o umiditate medie a Intregului deseu In depozitare, de 24 % concentratia de carbon In masa depusa trebuie recalculata la valoarea reala a umiditatii : C =V⋅CvW=24% + H⋅ChW=24% [kg C/kg deseu] unde V este proportia de vegetale In deseu si H proportia de hartie proportia de fermentare de tip metanizare a carbonului, cu semnificatia fizica a unei eficiente de metanizare, se poate accepta Intr-un interval Ingust de temperatura ca variaza dupa o lege empirica liniarizata: EFFCH4 = 0.014⋅t + 0,28 In calcule se pot lua ca temperaturi caracteristice in strat valori intre 80F si 120F ca valoare medie: Cantitatea de carbon fermentata efectiv In strat se calculeaza cu relatia : Cfer = C ⋅ EFFCH4 [kg C / kg deseu] Reactiile de producere a metanului si a bioxidului de carbon fiind de ordinul 1 : 1kmol C ≥ 1kmol CH4 si 1kmol C ≥ 1kmol CO2 , rezulta ca 1 kg de C va genera 22,4 Nmc de gaz indiferent daca este CH4 sau CO2 . Volumul de gaz generat de 1 t de deseu se calculeaza cu relatia : Vgaz = 22,4 ⋅ Cfer ⋅ 1000 [ m3 gaze emise / t deseu ]

Calculele sunt prezentate In tabelul de mai jos:

CANTITATE SPECIFICA DE GAZE mc/t EMISA DE DEPOZITARE proportie de carbon In vegetale la colecta (Cv) % 9.6 proportie de carbon In vegetale la W=24% (CvW=24% ) % 34.9

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 150

proportie de vegetale In deseu (V) % 69 cantitate de carbon din vegetale In tona de deseu (Cvt) kg/t 240.8 proportie de carbon In hartie la colecta (Ch) % 25.3 proportie de carbon In hartie la W=24% (ChW=24% ) % 22 proportie de hartie In deseu (H) % 6.2 cantitate de carbon din hartie In tona de deseu (Cht) kg/t 13.64 cantitate de carbon din vegetale si hartie In tona de deseu (Ct) kg/t 254.5 coeficient de activare (EFF) 0.392 cantitate activa de carbon din vegetale si hartie In tona de deseu (Cfer) kg/t 99.7 volum de gaze produs pe tona de deseu 1,87 mc/t de deseu mc/t 186.5

Datele obtinute se incadreaza in limitele determinate experimental in depozite supravegheate din strainatate: din 1 tona de deseuri menajere din depunere rezulta intre 120 si 400 mc gaze emise.

Colectarea emisiilor de gaze din depozitul de deseuri Descrierea sistemului de colectare si epurare a agazelor este descrisa la punctul 2.1.1. Perioada de inchidere finala Sursele de poluare a aerului specifice acestei perioade vor fi asemanatoare celor pentru etapele de inchidere a celulelor in timpul perioadei de operare. Debitele masice de poluanti sunt prezentate in tabelele de mai jos.

Emisii de particule – inchidere – emisii nedirijate

Debite masice pe spectrul dimensional (kg/h) Nr. Categorie lucrare/operatie crt. d ≤ 30 μm d ≤ 15 μm d ≤ 10 μm d ≤ 2,5 μm

1. Umpluturi 1.518 0.350 0.267 0.149

Emisii de poluanti - surse mobile – emisii nedirijate

Debite masice (g/h)

Sursa Cd Cu Cr Ni Se Zn HAP NOx CH4 COV CO N2O SO2 Part. [10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3]

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 151

Vehi 173.06 1.008 33.075 138.616 0.491 40.533 17.425 0.042 6.89 0.2 0.283 0.042 4.05 0 cule

Utilaje 1561.6 5.441 226.56 505.611 41.60 320.00 183.36 0.323 54.4 1.6 2.241 0.323 32 106.24

Total 1734.7 6.449 259.63 644.228 42.09 360.53 200.78 0.365 61.291 1.8 2.524 0.365 36.05 106.24

Rezultatele estimarilor privind generarea poluantilor emisi in aer pun in evidenta urmatoarele: • Cele mai mari debite masice orare de poluanti (altii decat poluantii generati de depozitarea deseurilor) apar in perioada de constructie (etapa de pregatire) a depozitului. • Sursele aferente lucrarilor de constructie, de depozitare a deseurilor si de inchidere sunt surse nedirijate, care nu pot fi evaluate in conformitate cu prevederile Ordinul MAPM 462/1993 privind concentratiile in emisie. Comparatia cu debitele masice orare de la care OM 462/1993 limiteaza concentratiile in emisie indica ca numai debitele masice de particule generate de unele lucrari de manevrare a materialelor (pamant, nisip, balast) prezinta valori semnificative.

4.2.2.2. Statia de transfer si centrele de colectare

In etapa de constructie, sursele de poluanti pentru aer sunt cele specifice activitatilor de constructii: • pulberi rezultate din manevrarea pamantului si a altor materiale de constructii; • emisii de gaze de esapament de la utilaje.

In etapa de operare, poluantii emisi in atmosfera sunt specifici celor produsi de gazele de esapament, precum si emisiile provocate de depozitele de carburanti (doar la statiile de sortare care sunt prevazute cu statii de alimentare).

Etapa de constructie Debitele masice de poluanti caracteristice etapei de constructie s-au determinat astfel: Formula de calcul este : E = EFi x A , unde: -E este emisia de poluant; -EFi este factorul de emisie corespunzator poluantului si combustibilului utilizat; -A este consumul de combustibil pe perioada considerata. Calculele s-au efectuat folosind factorii de emisie CORINAIR. Emisii de poluanti - surse mobile – etapa de constructie

Debite masice (g/h)

Sursa Cd Cu Cr Ni Se Zn NOx CH4 COV CO N2O SO2 Part. [10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3]

Vehicule 290,75 1,70 55,56 232,87 0,82 68,09 29,28 0,07 11,58 0,34 0,48 0,07 6,81

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 152

Utilaje 3982,18 13,87 577,74 1289,31 106,1 816,02 467,58 0,82 138,72 4,08 5,71 0,82 81,60

Total 4272,93 15,57 633,30 1522,18 107,0 884,11 496,86 0,88 150,30 4,42 6,19 0,88 88,41

Emisii de particule – surse nedirijate – etapa de constructie

Nr Debite masice pe spectrul dimensional (kg/h) Categorie lucrare/operatie crt d ≤ 30 μm d ≤ 15 μm d ≤ 10 μm d ≤ 2,5 μm

DECAPARE STRAT VEGETAL

1. Sapaturi + strangere in gramezi 4,039 0,918 0,697 0,420

2. Incarcare in vehicule 0,330 0,092 0,073 0,007

SAPATURI 3. Excavare 3,672 0,834 0,634 0,383

4. Incarcare in vehicule 0,300 0,083 0,067 0,007

TOTAL SAPATURI SOL 8,341 1,927 1,471 0,817

UMPLUTURI

5. Descarcare din vehicule 1,533 0,351 0,263 0,160

6. Imprastiere + compactare 0,513 0,154 0,128 0,026

TOTAL UMPLUTURI 2,046 0,505 0,391 0,186

TOTAL SAPATURI+UMPLUTURI 10,387 2,432 1,862 1,003

9. EROZIUNE EOLIANA 0,262 ND ND ND

Emisiile aferente perioadei de constructie vor inceta in momentul inceperii perioadei de operare.

Etapa de operare Statiile de transfer/sortare si centrele de colectare vor avea in dotare 17 autotrenuri pentru transport lung curier. Astfel s-au calculat emisiile de la sursele mobile, pe baza urmatoarelor date caracteristice transportului de deseuri:

Cantitate deseu transportat Distanta mc/an statie Numar transfer - Statie transfer transporturi Consum l/an depozit tur- /an l/100km Deseu uscat Deseu umed Deseu mixt retur Consum [km]

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 153

Timisoara 0 5932.44 171080 7376 94.6 27 188385.5

Lugoj 0 26195 131 1097 46 27 13623.7

Sannicolau Mare 0 7037.28 8302 639 230 27 39690.4

Jimbolia 3815.64 5778 4193.64 574 178 27 27609.0

Buzias 4104 4727.16 3359.88 508 100 27 13714.9

Faget 4187.16 4915.08 3927.96 543 104 27 15245.3

Deta 5082.48 6755.4 4091.04 664 142 27 25446.4

Debitele masice de poluanti se determina astfel: Formula de calcul este E = EFi x A , unde: -E este emisia de poluant; -EFi este factorul de emisie corespunzator poluantului si combustibilului utilizat (motorina); -A este consumul de combustibil pe perioada considerata. Calculele s-au efectuat folosind factorii de emisie CORINAIR.

Emisii de poluanti - surse mobile – etapa de operare

Emisii de poluanti (kg/an) Sursa NOx SO2 Pulberi POP Cd Timisoara 3428.60 113.03 150.70 0.522 0.0015 Lugoj 247.93 8.17 10.89 0.038 0.0001 Sannicolau 722.35 23.81 31.75 0.111 0.0003 Mare Jimbolia 502.48 16.56 22.08 0.077 0.0002 Buzias 249.61 8.22 10.97 0.038 0.0001 Faget 277.46 9.14 12.19 0.043 0.0001 Deta 463.12 15.26 20.35 0.071 0.0002 Total 5641.94 185.97 247.96 0.860 0.0024

Emisiile de poluanti de la mijloacele de transport auto provin din surse necontrolate si mobile; conform Ordinului MAPPM nr. 462/1993, modificat de Ordinul MAPM nr. 592/2002, limitarea acestor emisii se realizeaza cu caracter preventiv prin Conditiile Tehnice impuse de Ministerul Transporturilor.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 154

4.2.2.3. Inchiderea si remedierea depozitelor neconforme In perioada de executie a lucrarilor, sursele de poluanti pentru aer sunt cele specifice activitatilor de constructii: • pulberi rezultate din manevrarea pamantului; • emisii de gaze de esapament de la utilaje.

De asemenea, emisiile de la puturile de drenare gaze de depozit (doar la depozitul de la Parta) pot constitui surse de poluare a aerului, dupa efectuarea lucrarilor de inchidere.

Calculul emisiilor in perioada de executie a lucrarilor S-au calculat emisiile de poluanti din sursele mobile respectiv emisiile de particule din sursele nedirijate (in perioada executiei lucrarilor de inchidere). Formula de calcul este E = EFi x A , unde : • E este emisia de poluant; • EFi este factorul de emisie corespunzator poluantului si combustibilului utilizat; • A este consumul de combustibil pe perioada considerata. Calculele s-au efectuat folosind factorii de emisie din tabelele CORINAIR. Emisii de poluanti - surse mobile

Debite masice (g/h)

Sursa Cd Cu Cr Ni Se Zn NOx CH4 COV CO N2O SO2 Part. [10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3]

Vehicule 290,75 1,70 55,56 232,87 0,82 68,09 29,28 0,07 11,58 0,34 0,48 0,07 6,81

Utilaje 3982,18 13,87 577,74 1289,31 106,1 816,02 467,58 0,82 138,72 4,08 5,71 0,82 81,60

Total 4272,93 15,57 633,30 1522,18 107,0 884,11 496,86 0,88 150,30 4,42 6,19 0,88 88,41

Emisii de particule – surse nedirijate

Nr Debite masice pe spectrul dimensional (kg/h) Categorie lucrare/operatie crt d ≤ 30 μm d ≤ 15 μm d ≤ 10 μm d ≤ 2,5 μm

DECAPARE STRAT VEGETAL

1. Sapaturi + strangere in gramezi 4,039 0,918 0,697 0,420

2. Incarcare in vehicule 0,330 0,092 0,073 0,007

SAPATURI 3. Excavare 3,672 0,834 0,634 0,383

4. Incarcare in vehicule 0,300 0,083 0,067 0,007

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 155

TOTAL SAPATURI SOL 8,341 1,927 1,471 0,817

UMPLUTURI

5. Descarcare din vehicule 1,533 0,351 0,263 0,160

6. Imprastiere + compactare 0,513 0,154 0,128 0,026

TOTAL UMPLUTURI 2,046 0,505 0,391 0,186

TOTAL SAPATURI+UMPLUTURI 10,387 2,432 1,862 1,003

9. EROZIUNE EOLIANA 0,262 ND ND ND

Aceste emisii vor inceta la terminarea lucrarilor de inchidere si ecologizare a depozitelor.

Calculul emisiilor de gaze din inchiderea depozitului Parta (jud. Timis)

Se tine cont de urmatoarele caracteristici ale depozitului: Vol deseu suprateran 555000 mc H deseu suprateran 5,5 m H deseu sub nivelul solului 3 m S depozit 83000 mp Vol deseu sub nivelul solului 249000 mc Vol total deseu 804000 mc Densitate deseu 0.8 t/mc Masa de deseu in depozit 884400 t Compozitie deseu 1975* Vegetal 74.35 Hartie 2.87 Plastic 1.58 Textile 1.76 Fier 3.25 Sticla 1.98 Des.animale 0.49 Nesortabile 6.30 *[A.N.Valorificarea energetica a deseurilor ET 1988] Compozitie deseu 2008** Vegetal 69.0 Hartie 6.2 Plastic 5.0 Textile 2.5

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 156

Fier 2.5 Sticla 4.0 Des.animale - Nesortabile 10.8 **[Compozitie deseuri Moldove STATISTCA 2007] Compozitie medie Vegetal 71.7 Hartie 4.5 Emisiile de gaze:

EMISII DE GAZE PE TIMP LUNG

60 CH4 N2 O2 50 CO2 CO2 40 H2 N2 30 CH4 20 CONCENTRATII [%] H2 10 O2 0 0 1020304050607080 ANI

Deoarece prima depozitare a fost facuta in anul 1975, cu 34 de ani anterior, nu se poate lua in considerare vre-o scadere a activitatii de fermentare din depozit. Dupa anul 55 al depozitului (2030) se va semnala inceputul scaderii debitelor de gaze emise. Actualul calcul se va efectua pe situatia depozitelor “recente”. Compozitii de deseuri, debit de gaze captate: Se accepta ca dupa un timp suficient de lung de stabilizare, cca. 1-2 ani, umiditatea stratului de deseuri se stabilizeaza la valoarea W=24% COMPONENTE IN MASA COLECTATA COMPONENTE medie anuala C 9.6

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 157

H 1.3 O 8.5 W 79.2 A 1.5

RECALCULAREA PENTRU MASA DIN DEPOZIT CU W=24% COMPONENTE medie anuala C 34.9 H 4.7 O 30.8 W 24.0 A 5.6 CANTITATE SPECIFICA DE GAZE mc/t EMISA DE DEPOZITARE cantitate de carbon din vegetale si hartie in tona de deseu (Ct) kg/t 279.9 temperatura stratului de deseu in reactie (t) F 120 coeficient de activare (EFF) 0.448 cantitate activa de carbon din vegetale si hartie in tona de deseu (Cfer) kg/t 125.4 volum de gaze produs pe tona de deseu mc/t 234.5

CANTITATE DE GAZE mc/h DATA DE UN PUT volum total de deseuri in depozit mc 804000 masa de deseu in depozit t 643000 numar de puturi 38 masa de deseu aferenta unui put t 16926 volum de gaze produs pe tona de deseu mc/t 234.5 timp standard ani 30 volum total de gaz produs la un put mc 3969221 volum de gaz pe ora la fiecare put mc/h 15.11

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 158

verificare cifra de ansamblu suprafata depozitului ha 8.3 numar de puturi 38 volum de gaz pe ora la toate puturile mc/h 573.9 volum de gaz pe ora pe hectar mc/h 69.14 indicele de productie usual este de 100 mc/h/ha

Normele Europene prevad conducte de Ø76 pentru legarea puturilor. Daca aceasta norma este acceptata de Minister ca derogare de la Ordinul 757, se poate proiecta instalatia cu conducte Ø76. In urma calculului de dimensionare a depresiuneii suflantei, astfel ca la nivelul putului sa existe o depresiune de ordinal 200-300 mmCA (2000-3000 Pa), a reiesit urmatoarea solutie: ⇒ Vitezele mici ale gazelor prin conducte (fata de cele acceptate de normativ de 6-8 m/s) si diametrele mari de conducte impuse de normativ pentru evacuarea condensului si eventual a antrenarilor solide, face ca in actuala solutie pierderile de sarcina pe conducte sa fie de ordinul 10% din depresiunea creata de ventilatorul de aspirare, deci solutia este buna si se recomanda o depresiune pe aspiratia ventilatorului de 300 mmCA (3000 Pa).

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 159

Arderea in facla a gazelor de depozit Parta Deoarece facla functioneaza cu aer aspirat si conditiile de debit si presiune a combustibilului pot fi foarte variate, sistemul se face cu doua sau chiar 3 trepte de aspirare a aerului de ardere. Prima treapta trebuie sa functioneze cu 50-70 % din aerul necesar de ardere. In felul acesta flacara de aprindere este cinetic - difuziva, cu o stabilitate foarte mare. In treapta 2-a de aspirare a aerului se introduce aer pana la un exces de aer de 1,5 (adica 50% mai mult decat cel stoichiometric de ardere. In felul acesta se va realiza o ardere completa, cu emisii de CO si NOx mult sub limitele admisibile. Daca mai exista si treapta 3-a de introducere de aer, ea se foloseste pentru racirea gazelor de ardere astfel ca pe traseul cosului temperatura sa fie mai coborata si materialul mai putin solicitat. Facla are aprindere cu flacara pilot, care la randul ei este aprinsa cu un dispozitiv piezoelectric. Siguranta flacarii este controlata de o automatizare de tip cu control cu electrod de ionizare, sau cu bimetal. Un ventil electromagnetic comanda admisia de gaz. In reglementarile recente se cere ca instalatia sa indeplineasca conditiile de ardere a gazelor de deseuri: temperatura de 1100 C si timp de rezidenta de 0,3 sec. Detalierea solutiei constructive si calculele pentru aceasta ipoteza sunt prezentate in continuare. S-au calculat anterior datele privind gazele emise de depozit:

compozitia gazului: CH4 = 55% + CO2 = 45% Pentru un hectar productia de gaz este: Dg” = 69,14 ≈ 70 mc/h/ha Caracteristicile termice de ardere a gazului de emisie sunt urmatoarele, tinand seama ca gazul este 55% metan cu putere calorica 35800 kJ/mc si 45% inert:

• puterea calorica: Hi = 0,55⋅35800 = 19690 kJ/ mcgaz emisie.

• volum de aer necesar arderii: Vo = 0.55*9.5= 5,225 mc/mcgaz emisie.

• volum de gaze de ardere: Vgo = 0.55*10,5+0,45=6,225 mc/ mcgaz emisie.

• caldura specifica a gazelor de ardere: cpg = 1,51 kJ/mc/K 0 • temperatura maxima de ardere: tmax = Hi/Vgo/cpg = 19690/6,225/1,51 = 2094 C Pentru economia de calitate de materiale se alege o ardere la temperatura impusa de regulamente: tard = 1100 C. Pentru aceasta, arderea se face cu un exces de aer α.

Caldura specifica a aerului este cpa = 1,297 kJ/mc/K Excesul de aer α se determina din relatia:

Hi / (Vgo⋅cpg+(α-1)⋅Vo⋅cpa) = 1100 de unde

α = (Hi-1100⋅(Vgo⋅cpg-Vo⋅cpa)) / (1100⋅Vo⋅cpa) = 2,25

Aerul necesar arderii la 1100 0C va fi:

Vaer = α⋅Vo = 2,25⋅5,225 = 11.76 mc/ mcgaz emisie.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 160

Volumul de gaze normal rezultat din arderea 1 mc gaz de emisie:

VgN = Vgo+(α-1)⋅Vo = 6,225+(2,34-1)⋅5,225 = 12.76 mc/ mcgaz emisie.

La temperatura de 1100 0C volumul de gaze va fi:

Vg = VgN ⋅ (273+1100)/273 = 64.2 mc/mcgaz emisie. Se alege o camera de ardere cu intensitate mare de ardere deoarece cantitatea de gaze de ars este mare. Tipul de camera de ardere poate fi: - focar tunel ingust - focar ciclon - focar turbionar cu efect Karlowitz . Focarul tunel ingust nu se alege deoarece necesita presiuni mari de introducere a amestecului combustibil, ceea ce este neeconomic. Focarul ciclon nu se alege deoarece necesita pereti de beton refractar tip greu si are un cost relativ ridicat. Se alege focar turbionar cu efect Karlowitz deoarece nu necesita materiale grele si scumpe, are o intensitate mare de ardere si este foarte stabil in functionare (suporta mari variatii de sarcina si mari variatii de exces de aer. Schema focarului turbionar cu efect Karlowitz FTEK este prezentata mai jos.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 161

α L0 D

Dt1 Dt2 Dtn

Lt1 Lt2 Ltn

β Gaz H0

ww wa Aer www

SECTIUNE A Arzator - focar turbionar cu efect Karlowitz

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 162

Datele de baza functionale sunt urmatoarele:

• incarcare termica volumetrica qV = 3 MW/mc • raport lungime/diametru L/D = 2 Cu aceste date se poate predimensionarea focarul plecand de la debitul de caldura dezvoltat prin arderea gazului de emisie. Detaliul pentru arzator si camera de postardere la facla este prezentat in schema din figura urmatoare.

evacuare gaze de ardere

izoatie termica

camera de postardere 1100 C / 0,3 s

focar-arzator FTEK

1100 C / qV=3 MW/mc

aprindere aer secundar contol flacara

automatizare

aer primar

intrare gaz

Facla pentru arderea gazelor de emisie din depozite de deseuri

4.2.3. Prognozarea poluarii aerului

4.2.3.1. Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela si statiile de sortare, compostare si TMB Constructia depozitului si a statiilor de pe amplasament va insemna aparitia si dezvoltarea unui santier care va functiona practic pe toata durata existentei depozitului. Ca in orice santier, activitatile principale vor fi efecuate cu utilaje diverse, in cazul de fata excavatoare, buldozere,

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 163

screpere, camioane etc. Toate aceste utilaje vor genera gaze de esapament continand poluanti pentru calitatea aerului –CO2, NOx, COV-uri, suspensii de funingine, iar prin circulatia lor pe drumuri de santier vor ridica in aer pulberi sedimentabile – praf (forme de impact direct temporar). Acesti poluanti pot influenta negativ plantele din zona prin depunere pe frunze, reducerea luminozitatii si a radiatiei solare, ceea ce va determina scaderea proceselor de fotosinteza (impact indirect temporar). Desi probabil de intensitate semnificativa pe amplasament si in imediata sa vecinatate, aceste efecte sunt limitate in spatiu datorita localizarii clare a activitatilor – pe de o parte – si datorita dimensiunii mari a particulelor care se depun nu departe de locul generarii. Emisiile provenite din activitatile specifice de constructie au urmatoarele caracteristici comune: - sunt emisii la nivelul solului, nedirijate; - au impact preponderent local (nu afecteaza localitatile limitrofe amplasamentelor); - sunt temporare (dureaza pana la terminarea lucrarilor). Emisiile datorate operarii curente a depozitului ecologic zonal Ghizela dureaza pana la inchiderea gropii (41 ani), si au aceeasi natura si li se pot aplica aceleasi caracteristici ca si emisiilor din constructii. Emisiile datorate descompunerii deseurilor (emisii de pe suprafata depozitului) nu vor afecta semnificativ aerul. In cazul depozitului zonal Ghizela s-a presupus ca 85% din emisiile totale din depozit se colecteaza prin cosurile de gaz si se ard sau se stocheaza in vederea valorificarii. Poluantii investigati in acest sens au fost CH4, CO2. Se mentioneaza ca pentru CH4 si CO2, legislatia (nationala si UE - transpusa in legislatia nationala) nu prevede limite pentru calitatea aerului. Acesti doi poluanti au efecte fie la scara globala, ambii compusi fiind gaze cu efect de sera, fie, in cazul metanului si efecte indirecte la scara locala si sub-regionala, acesta fiind unul dintre precursorii ozonului troposferic. Caracteristicile surselor de polare a aerului din depozit, specifice perioadei de operare sunt: • Manevrarea deseurilor si a materialelor – surse la sol, nedirijate, de suprafata; • Depozitarea finala a deseurilor – surse punctuale in apropierea solului (conductele pentru colectarea si evacuarea gazelor de depozit) si surse nedirijate de suprafata (suprafetele celulelor de pe care se emit gaze de depozit necolectate); • Depozitul de carburanti - surse punctuale asociate conductelor de aerisire ale rezervoarelor si o sursa de suprafata asociata activitatii de distribuire a carburantilor (motorina).

Tratarea gazelor in cazul biocontainerelor de la statia TMB se face prin adsorbtie. Pe refularea ventilatorului de gaze se prevede o celula de filtrare cu compost sau alte materiale fibroase. Filtrarea are rolul de a retine mirosurile, in special unii compusi de sulf (H2S, mercaptani), care rezulta dintr-o fermentare locala anaeroba. Sistemul de evacuare se amplaseaza intr-un container comun pentru un grup de 6...12...24 biocontainere. Legatura la fiecare biocontainer se face cu racorduri elastice care pleaca dintr-un colector comun. Prin urmare, emisiile de la statia TMB vor fi neglijabile. Un studiu de cercetare asupra emisiilor de bioaerosoli in cazul statiilor de compostare deseuri verzi, intocmit de HSE (Health and Safety Executive) in UK, arata ca:

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 164

- nivelul imisiilor provenite de la compostarea in gramezi este mai mic de 1 mg / m3 de aer si descreste odata cu distanta; - concentratia de microorganisme este mai ridicata in apropierea solului, ceea ce face ca perdeaua vegetala din jurul amplasamentului sa retina cea mai mare parte din emisii; Dupa cum se poate observa din figura de mai jos, la peste 250 m de sursa, emisiile nu mai prezinta un pericol.

Modelarea imisiilor

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 165

Pentru prognozarea poluarii aerului s-a efectuat modelarea matematica a dispersiei poluantilor pentru depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela si pentru inchiderea depozitului neconform Parta. Evaluarea impactului surselor de poluare aferente activitatilor din depozit, caracteristice etapelor de implementare a proiectului, s-a realizat prin raportarea rezultatelor obtinute la valorile limita pentru protectia receptorilor prevazute de legislatia in vigoare: OM 592/2002 care asigura transpunerea Directivelor UE pentru calitatea aerului in legislatia din Romania si STAS 12576/1987 (pentru poluantii care nu sunt normati prin OM 592/2002). Prognozarea poluarii aerului s-a efectuat pentru principalii poluanti emisi in atmosfera din depozite: CO2 si CH4. Dioxidul de carbon si metanul nu au prevazute limite pentru protectia receptorilor. Acesti doi compusi nu sunt luati in considerare de nici o reglementare internationala pentru evaluarea calitatii aerului la scara locala. Importanta lor rezulta din efectele indirecte, la scara globala constand in contributia la efectul de sera. In plus trebuie mentionat faptul ca metanul, ca si alti compusi organici, se numara printre substantele precursoare ale ozonului troposferic. (Radicalii organici, in prezenta radiatiilor ultraviolete si a radicalilor hidroxil intretin rata de formare a ozonului ca urmare a reactiilor oxizilor de azot in atmosfera). De asemenea, se considera necesar, in contextul dat, a se aminti faptul ca dioxidul de carbon este un component normal al atmosferei, iar metanul este un compus care se emite din numeroase alte surse naturale (vegetatie, zone umede, fermentatie anaeroba, descompunerea dejectiilor faunei - in special a mamiferelor, etc.).

A) Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela: Ipoteze pentru studiul de dispersie a noxelor:

Viteza de emisie a gazelor la cos: wg = 15 m/s 3 Debit total de gaze evacuat: mt = 520 m /h Diametrul cosului: D = 1.14 m Zona investigata: 50 km2 Program: ISC3View, distributie gaussiana Coordonate GPS: 21.749722 °E, 45.823889 °N Altitudine: 120 m Metan: 55% din compozitie CO2: 45% din compozitie

Emisia CO2 (pana la 40 de ani): m3 C CO2 = 234 v h Densitatea CO2 fiind 1.98 kg/m3 si se va obtine:

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 166

CO2 Cm = 118.181 kg / h = 32.82805 g / s

Emisia CH4 (pana la 40 de ani): m3 C CH 4 = 315.7 v h Densitatea CH4 fiind 1.819 kg/m3 si aplicand o rata de reducere prin ardere de 90% se va obtine:

CH 4 Cm = 15.72292 kg / h = 4.367 g / s Pentru realizarea studiului de dispersie s-au utilizat date meteo din anul 2002, de la statia UPT din Timisoara.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 167

Roza vanturilor pentru episodul analizat

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 168

Zona investigata

B) Inchiderea depozitului Parta: Ipoteze pentru studiul de dispersie a noxelor:

Viteza de emisie a gazelor la cos: wg = 7.16 m/s 3 Debit total de gaze evacuat: mt = 573.9 m /h Diametrul cosului: D = 0.09 m Zona investigata: 50 km2 Program: ISC3View, distributie gaussiana Coordonate GPS: 21.100256 °E, 45.404109 °N Altitudine: 80 m Metan: 55% din compozitie CO2: 45% din compozitie

Emisia CO2:

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 169

m3 C CO2 = 258 v h Densitatea CO2 fiind 1.98 kg/m3 se va obtine:

CO2 Cm = 130.3 kg / h = 39.19 g / s

Emisia CH4: m3 C CH 4 = 315.64 v h Densitatea CH4 fiind 1.819 kg/m3 si aplicand o rata de reducere prin ardere de 90% se va obtine:

CH 4 Cm = 17.35 kg / h = 4.820 g / s Pentru realizarea studiului de dispersie s-au utilizat date meteo din anul 2002, de la statia UPT din Timisoara.

Zona investigata Modelarea dispersiei respectiv distributia spatiala a campurilor de concentratii pentru cei doi timpi de mediere (24 h si an), pentru CH4 si CO2 este prezentata in hartile anexate.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 170

Concluziile modelarii dispersiei poluantilor: A) Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela

CH4 Concentratiile maxime pe 24 de ore ating valoarea maxima de 7 µg/m3 in vecinatatea depozitului, iar concentratiile medii anuale 0,6 µg/m3.

CO2 Concentratiile maxime pe 24 de ore ating valoarea maxima de 55 µg/m3 in vecinatatea depozitului, iar concentratiile medii anuale 5 µg/m3. B) Inchiderea depozitului Parta

CH4 Concentratiile maxime pe 24 de ore ating valoarea maxima de 21 µg/m3 in vecinatatea depozitului, iar concentratiile medii anuale 1,7 µg/m3.

CO2 Concentratiile maxime pe 24 de ore ating valoarea maxima de 173 µg/m3 in vecinatatea depozitului, iar concentratiile medii anuale 14 µg/m3.

4.2.3.2. Statia de transfer si centrele de colectare Avand in vedere ca activitatile de constructie vor fi cu caracter temporar, impactul asupra aerului din aceste surse va fi nesemnificativ. Emisiile din sursele mobile vor fi dispersate in zona de executie a lucrarilor si vor inceta la terminarea activitatilor de constructie. Pe durata operarii statiilor vor rezulta emisii de poluanti in aer, constand in gazele de esapament provenite de la utilajele si mijloacele de transport auto utilizate pentru transportul deseurilor respectiv din depozitele de carburanti (doar la statiile de sortare prevazute cu statii de alimentare cu carburanti), dar nu se prognozeaza un impact semnificativ asupra aerului din aceste surse. In ceea ce priveste impactul transfrontier, acesta nu va fi semnificativ.

4.2.3.3. Inchiderea si remedierea depozitelor neconforme Lucrarile specifice de inchidere a depozitelor se vor desfasura cu caracter temporar, impactul asupra aerului datorat acestor activitati va fi nesemnificativ. Emisiile din sursele mobile vor fi dispersate in zona de executie a lucrarilor si vor inceta la terminarea activitatilor specifice de inchidere.Executarea lucrarilor de inchidere si remediere a suprafetelor de teren ocupate de depozitele neconforme va avea un impact pozitiv asupra calitatii aerului, fata de situatia existenta la ora actuala. Toate depozitele urbane de deseuri neconforme ce vor fi inchise, vor fi prevazute cu sisteme de captare si ardere a gazelor de depozit, astfel ca acestea nu vor constitui surse de poluare a aerului, dupa efectuarea lucrarilor de inchidere.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 171

4.2.4. Masuri de diminuare a impactului

4.2.4.1. Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela si statiile de sortare, compostare si TMB Pentru protectia aerului, in perioada de constructie, se respecta normele in vigoare. Transportul materialelor se efectueaza astfel incat sa nu fie antrenate particule in aer, dupa caz prin udarea drumurilor de acces in functiile de conditiile climatice din perioada executarii lucrarilor. Astfel, ca masuri de diminuare a impactului asupra aerului se pot mentiona: - folosirea utilajelor si mijloacelor de transport auto dotate cu motoare performante cu emisii reduse de noxe; - reducerea timpului de mers in gol a motoarelor utilajelor si mijloacelor de transport auto; - detectarea rapida a eventualelor neetanseitati sau defectiuni si interventia imediata pentru eliminarea cauzelor; - stropirea ciclica cu apa pe caile de transport pe care circula utilajele, in vederea reducerii pana la anulare a poluarii cu praf.

In perioada de operare se vor respecta urmatoarele masuri de reducere a poluarii datorate gazului de depozit si altor emisii: Depozitul va fi prevazut cu o tehnologie moderna pentru controlul emisiilor rezultate din depozitarea finala a deseurilor, constand in sisteme active pentru colectarea si evacuarea controlata a gazelor de depozit. Gazele colectate vor fi supuse arderii controlate (in facla). Se estimeaza ca sistemele de control prevazute vor avea o eficienta de cca. 85 %.si doar cca. 15 % din gazele de depozit generate se vor emite in atmosfera de pe suprafata depozitului. Implementarea tehnologiei de control va conduce la eliminarea posibilitatilor de autoaprindere si la diminuarea drastica a cantitatilor de poluanti care se vor emite. Acest lucru este deosebit de important avand in vedere ca, desi in cantitati mici, gazele de depozit contin o serie de substante cu praguri olfactive scazute care pot genera situatii de disconfort. Evacuarea gazelor in cazul biocontainerelor de la statia TMB se face prin adsorbtie. Sistemul de evacuare se amplaseaza intr-un container comun pentru un grup de 6...12...24 biocontainere. Legatura la fiecare biocontainer se face cu racorduri elastice care pleaca dintr-un colector comun. Alte masuri de reducere a poluarii aerului prevazute in proiect se refera la: • optimizarea circulatiei autovehiculelor de transport deseuri pe suprafata depozitului • plantarea unei perdele vegetale de protectie pe conturul depozitului. Referitor la eventuala utilizare in scopuri energetice a gazelor de depozit se face precizarea ca arderea acestora conduce la reducerea deosebit de eficienta a emisiilor de compusi organici.

Eficienta sistemului de ardere a gazelor de depozit

Echipament control (reducere) emisii Compus Eficienta de control (%) COVnm 99,2 Ardere la facla Compusi halogenati 98,0 Compusi nehalogenati 99,7

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 172

Prin urmare, principalele masuri pentru prevenirea si reducerea impactului asupra aerului:

• exploatarea etapizata a suprafetei de depozitare, prin celule zilnice de depozitare. In fiecare zi, dupa operatia de imprastiere, nivelare si compactare, operatii ce se desfasoara concomitent si permanent in cursul zilei, celula zilnica se va acoperi cu un strat de material biostabilizat obtinut in urma procesului de tratare mecano-biologica din cadrul statiei TMB; • celulele din depozit care ating cota finala de depozitare se acopera definitiv (inchiderea nu face parte din prezentul proiect); • dupa inchiderea primei celule, evacuarea gazelor de fermentare se va face in mod controlat prin cosuri de gaz. In acest mod, se evita riscul de autoaprindere a deseurilor si de explozii; • captarea si arderea controlata a gazului de depozit (in facla); • tratarea gazelor in cazul biocontainerelor se va face prin adsorbtie; • retinerea unor poluanti gazosi (ex: CO2 sau pulberi in suspensie) si eliminarea mirosurilor neplacute prin intermediul unei perdele vegetale substantiale prevazuta a se planta pe perimetrul intregului depozit.

4.2.4.2. Statia de transfer si centrele de colectare Pentru protectia aerului, in perioada de constructie, se vor respecta normele in vigoare. Transportul materialelor se va efectua astfel incat sa nu fie antrenate particule in aer, dupa caz prin udarea drumurilor de acces in functiile de conditiile climatice din perioada executarii lucrarilor. Astfel, ca masuri de diminuare a impactului asupra aerului se pot mentiona: - folosirea utilajelor si mijloacelor de transport auto dotate cu motoare performante cu emisii reduse de noxe; - reducerea timpului de mers in gol a motoarelor utilajelor si mijloacelor de transport auto; - detectarea rapida a eventualelor neetanseitati sau defectiuni si interventia imediata pentru eliminarea cauzelor; - stropirea ciclica cu apa pe caile de transport pe care circula utilajele, in vederea reducerii pana la anulare a poluarii cu praf. In perioada de operare principalele masuri pentru protectie aerului vizeaza reducerea mirosurilor. Pe fiecare amplasament este prevazuta plantarea unei perdele vegetale, care va avea si rol de retinere a poluantilor gazosi. Tinand cont ca principalele surse de poluare sunt reprezentate de mijloacele de transport auto, se vor respecta aceleasi masuri ca in perioada de constructie, pentru diminuarea impactului datorat acestor surse.

4.2.4.3. Inchiderea si remedierea depozitelor neconforme In perioada de executie a lucrarilor de inchidere se vor respecta normele in vigoare. Transportul si manipularea materialelor se va efectua astfel incat sa nu fie antrenate particule in aer, dupa caz prin udarea drumurilor de acces in functiile de conditiile climatice din perioada executarii lucrarilor. Astfel, ca masuri de diminuare a impactului asupra aerului se pot mentiona: • folosirea utilajelor si mijloacelor de transport auto dotate cu motoare performante cu emisii reduse de noxe;

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 173

• reducerea timpului de mers in gol a motoarelor utilajelor si mijloacelor de transport auto; • detectarea rapida a eventualelor neetanseitati sau defectiuni si interventia imediata pentru eliminarea cauzelor; • stropirea ciclica cu apa pe caile de transport pe care circula utilajele, in vederea reducerii pana la anulare a poluarii cu praf. In perioada de post-inchidere a depozitelor neconforme se va realiza monitorizarea calitatii aerului. In cazul depozitului Parta, masurile pentru prevenirea impactului asupra aerului, in perioada post-inchidere vor fi: • prevederea de foraje de captare a gazului de depozit pentru evacuarea gazelor de fermentare, in mod controlat • prevederea de conducte de transport a gazului de depozit intre forajele de captare si camera de echilibrare a presiunilor si colectare condensat • arderea controlata a gazelor de depozit (in facla).

4.2.5. Harti si desene la capitolul „Aer” • Harta climei Romaniei • Dispersia poluantilor

4.3. Solul

4.3.1. Caracteristicile solurilor dominante, conditiile chimice de sol, tipuri de culturi, poluarea existenta In baza studiilor geotehnice elaborate pentru obiectivele proiectului se prezinta caracteristicile solurilor:

4.3.1.1. Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela si statiile de sortare, compostare si TMB Litologia solului in zona amplasamentului ales pentru infiintarea depozitului ecologic Ghizela, se structureaza astfel (conform Studiului geotehnic): Forajul F1 - 0,00 – 0,30 m sol vegetal; - 0,30 – 9,70 m pachet de argile cafenii, galben cafenii si cenusii, cu papusi de calcar si cu radacini vechi, plastic vartoase, umede la saturat; - 9,70 – 12,00 m complex nisipos, constituit la partea superioara din nisip argilos, urmat de nisip mare – mijlociu cafeniu – roscat cu pietris, saturat, strat neepuizat prin foraj. Forajul F2 - 0,00 – 0,40 m sol vegetal;

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 174

- 0,40 – 7,70 m pachet de argile cafenii, galben cafenii, cenusii, cu papusi de calcar si resturi vegetale, plastic vartoase, umede la saturat; - 7,70 – 10,50 m complex nisipos, constituit la partea superioara din nisip prafos, urmat de nisip argilos cenusiu, saturat, strat neepuizat prin foraj.

Forajul F3 - 0,00 – 0,30 m sol vegetal; - 0,30 – 9,70 m pachet de argile cafenii, galben cafenii, cenusii, cu papusi de calcar si resturi vegetale, plastic vartoase, umede la saturat; - 9,70 – 12,00 m complex nisipos, constituit la partea superioara din nisip argilos cenusiu cafeniu, iar la partea inferioara din nisip prafos cenusiu, saturat, strat neepuizat prin foraj. Caracteristicile fizico mecanice Determinarile efectuate in laboratorul geotehnic au scos in evidenta urmatorii indici geotehnici pentru pamanturile argiloase: - Umiditatea: w = 18,40 – 26,30 %; - Indicele de plasticitate: Ip = 14,00 – 41,30 %; - Indicele de consistenta: Ic = 0,71 – 0,88; - Greutatea volumica: γ = 19,30 – 20,40 KN/mc; - Porozitatea: n = 36 – 43%; - Indicele porilor: e = 0,56 – 0,75; - Gradul de saturatie: Sr = 0,83 – 0,94 Permeabilitatea pamanturilor argiloase (k), incepand cu adancimea de 1,50 m este de cuprinsa intre 1x10-7 si 1x10-9 m/sec. Detalii despre impermeabilizarea bazei depozitului se regasesc in capitolul 2.1.1.

4.3.1.2. Statia de transfer Timisoara Stabilirea naturii, succesiunii si grosimii straturilor din alcatuirea terenului de fundare s-a realizat pe baza unui foraj geotehnic, realizat in cadrul perimetrului investigat. Pentru stabilirea stratificatiei litologice s-au preluat date din forajele executate pana la adancimea de 8.00 m, cu recoltare de probe tulburate si netulburate. Din investigatiile geotehnice efectuate in teren s-a putut intocmi urmatoarea corelare stratigrafica a terenului: ¾ la partea superioara se gaseste o umplutura neomogena cu o grosime de 4.20 m; ¾ sub umplutura apare un strat de nisip fin, cu grosimea de 2.80 m, un nisip cu pietris, avand o grosime de 0.50 m si un pietris cu nisip cu o grosime de 0.50 m, intalnit pana in talpa forajelor. Apa subterana nu a fost interceptata in foraj.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 175

4.3.1.3. Centrul de colectare Faget Amplasamentul aferent obiectivului este constituit din punct de vedere litologic din depozite de terasa inalta constituite din argile prafoase/nisipoase, prafuri argiloase, nisipuri argiloase/prafoase/curate, pietrisuri si bolovanis. Din datele furnizate de studiul hidrogeologic se poate lua in considerare un complex argilos- prafos-nisipos, in care variatia procentuala a granulometriei se manifesta pe orizontala, dar mai ales pe verticala. Conform aceluiasi studiu, forajele de adancime din apropiere au indicat o directie generala de curgere a fluxului subteran de la SE catre NV, cu usoare abateri locale, determinate de vaile care strabat zona; nivelele piezometrice au valori cuprinse intre 15÷20 m, in sectorul vailor, si mai mare de 20 m in sectorul subcolinar. Prin masuratori si pompari experimentale pe acvifere captate pe intervalele 53.0÷56.0 m si 75.5÷78.5 m, intr-un foraj situat la IAS Faget (cca 1 km nord de amplasament), s-au obtinut urmoatorii parametri: ¾ nivel piezometric, Np = 23.0 m; ¾ denivelare, s = 21.0 m; ¾ debit pompat, Q = 1.5 l/s; ¾ conductivitate hidraulica, k = 1.6 m/zi. Din analiza caracteristicilor hidrogeologice rezulta ca orizontul acvifer de medie adancime are un potential acvifer foarte redus datorita permeabilitatii scazute si a posibilitatii foarte reduse de realimentare a retelelor acvifere.

4.3.1.4. Centrul de colectare Jimbolia Stabilirea naturii, succesiunii si grosimii straturilor din alcatuirea terenului de fundare s-a realizat pe baza unui foraj geotehnic, realizate in cadrul perimetrului investigat. Pentru stabilirea stratificatiei litologice s-au preluat date din forajele executate pana la adancimea de 5.00 m, cu recoltare de probe tulburate si netulburate. Din investigatiile geotehnice efectuate in teren s-a putut intocmi urmatoarele corelare stratigrafica a terenului: ¾ la partea superioara se gaseste o umplutura neomogena cu o grosime de 0.50 m; ¾ sub umplutura apare un strat de praf argilos, cu grosimea de 2.30 m, un strat de nisip prafos de 1.50 m grosime si un nisip argilos cu o grosime de 0.70 m, intalnit pana in talpa forajelor. Apa subterana nu a fost interceptata in foraje.

4.3.1.5. Centrul de colectare Deta Investigatiile geotehnice au constat in efectuarea a 3 foraje geotehnice (F1 – F3) , cu o adancime de 5.00 m. Stabilirea naturii, succesiunii si grosimii straturilor interceptate s-a realizat pe baza observatiilor directe asupra pamantului extras dupa fiecare mars executat.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 176

Din punct de vedere litologic forajele au interceptat urmatoarea succesiune geolitologica: ¾ praf argilos nisipos, cafeniu, cu intercalatii cenusii si ruginii, plastic vartos, cu o grosime de 0.60 -1.20 m ¾ nisip prafos cenusiu, cu intercalatii ruginii, plastic consistent, cu o grosime de 0.20 - 0.70 m (1.30-1.40 m adancime); ¾ nisip cu pietris cenusiu cafeniu cu intercalatii ruginii, umed, indesare medie, cu o grosime de 0.50 - 0.90 m (1.80-2.20 m adancime); ¾ nisip slab prafos, cenusiu, cu intercalatii ruginii, plastic consistent, avand grosimea de 0.90 m (2.70-3.10 m adancime); ¾ nisip argilos, cafeniu, cu intercalatii cenusii si ruginii, plastic consistent, cu o grosime de 1.90 -3.00 m ( 2.00-5.00 m adancime). Din punct de vedere granulometric, proba de pamant recoltata din F1 de la 2.50 m adancime a pus in evidenta natura terenului de fundare la aceasta cota: nisip slab prafos. Apa subterana a fost interceptata in toate cele 3 forajele, sub forma de infiltratie, astfel: F1 – in stratul de nisip slab prafos, la cota de -1.80 m; in F2 la cota de -1.80 m in stratul de nisip mare cu pietris marunt, cu indesare medie, in F3 la cota de -1.60m, in stratul de nisip mare cu pietris marunt. Proba de apa recoltata din F1 de la 1.80 m adancime prezinta fata de betoane o agresivitate foarte slab carbonica, slab sulfatica, iar fata de metale prezinta o agresiviate medie.

4.3.2. Poluarea existenta In zona amplasamentelor propuse pentru implementarea sistemului integrat de management al deseurilor, calitatea solului a fost influentata de activitatile anterioare din zona, cum ar fi: activitatile agricole din trecut care au necesitat aplicarea de ingrasaminte pe sol si alte surse generatoare de pulberi si poluanti chimici (trafic rutier, ardere combustibili, activitati industriale, depozitarea deseurilor, dupa caz).

4.3.3. Surse de poluare a solurilor

4.3.3.1. Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela si statiile de sortare, compostare si TMB Calitatea solului poate fi afectata de surse care se datoreaza construirii si exploatarii obiectivului. In perioada de constructie propriu-zisa activitatile de decopertare a solului si schimbarea destinatiei terenului constituie sursa principala de afectare a calitatii solului. De asemenea, pot aparea evenimente de poluare accidentala, cum ar fi scurgerile accidentale de combustibili si uleiuri pe sol de la utilajele si mijloacele auto angrenate in activitatile specifice de constructie. Sursele accidentale de poluare pot apare ca urmare a avariilor de mica sau mare amploare, cu deversari de lichide pe sol (scurgeri datorate neetanseitatilor, deversari din mijloace de transport auto). Astfel, ca urmare a lucrarilor preconizate a se executa in zona, in cazuri accidentale poate avea loc poluarea solului cu produse petroliere

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 177

In etapa de exploatare se desfasoara si activitati de constructie dar acestea au loc strict pe amplasamentul propriu zis deoarece transportul pana la amplasament se efectueaza pe drumurile de acces deja realizate si date in folosinta. In consecinta, actiunile care pot fi interpretate ca surse de afectare a calitatii solurilor sau care au drept consecinta aparitia unor astfel de surse in perioada de exploatare sunt: - schimbarea folosintei terenului prin decopertare si influenta depozitului asupra zonei inconjuratoare; - scaderea nivelului panzei freatice sub patul depozitului si pe o anumita distanta in jurul acestuia datorita sistemului de drenaj al freaticului; - poluarea aerului cu pulberi si poluanti chimici (rezultati din procesele tehnologice si activitatile de pe depozit si din transportul deseurilor pe drumuri publice) care se pot depune pe sol sau pot genera, eventual, ploi acide; - descarcari accidentale ale apelor uzate neepurate in receptorul natural sau descarcarea efluentului insuficient epurat de la statia de epurare, care ar putea afecta calitatea apei receptorului si, indirect, calitatea apei freatice si a solului, producand printre altele si acidifierea solului; - pierderi necontrolate de deseuri pe traseul de transport pana la depozit.

4.3.3.2. Statia de transfer si centrele de colectare In perioada de constructie activitatile de decopertare a solului si schimbarea destinatiei terenurilor (scoatarea din circuitul agricol) vor constitui sursa principala de afectare a calitatii solului. De asemenea, pot aparea evenimente de poluare accidentala, cum ar fi scurgerile accidentale de combustibili si uleiuri pe sol de la utilajele si mijloacele auto angrenate in activitatile specifice de constructie. Sursele accidentale de poluare pot apare ca urmare a avariilor de mica sau mare amploare, cu deversari de lichide pe sol (scurgeri datorate neetanseitatilor, deversari din mijloace de transport auto). Astfel, ca urmare a lucrarilor preconizate a se executa in zona, in cazuri accidentale poate avea loc poluarea solului cu produse petroliere In perioada de exploatare surse de poluare a solului pot fi, utilajele si mijloacele de transport auto utilizate pentru transportul deseurilor (doar in cazul unor scurgeri accidentale de carburanti, uleiuri pe sol). De asemenea, activitatile de transport si manipulare a deseurilor pot constitui o sursa de poluare a solului (in cazul unor deversari accidentale). Poluari accidentale, care ar putea afecta solul de pe amplasamentul statiilor de sortare si transfer respectiv centrelor de colectare, pot surveni si datorita unor scurgeri accidentale de ape uzate sau de la statiile de alimentare cu carburanti (doar la statiile de sortare care sunt dotate cu statii de alimentare).

4.3.3.3. Inchiderea si remedierea depozitelor neconforme In perioada de executie a lucrarilor de inchidere a depozitelor neconforme sursele de poluare a solului din zona de organizare de santier pot fi scurgerile accidentale de combustibili si uleiuri de la utilajele si mijloacele auto angrenate in activitatile specifice de constructie.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 178

Sursele accidentale de poluare pot apare ca urmare a avariilor de mica sau mare amploare, cu deversari de lichide pe sol (scurgeri datorate neetanseitatilor, deversari din mijloace de transport auto). Astfel, ca urmare a lucrarilor preconizate a se executa in zona, in cazuri accidentale poate avea loc poluarea solului cu produse petroliere. Inchiderea depozitelor neconforme si ecologizarea zonei va aduce beneficii de mediu prin reducerea poluarii apei subterane si solului, diminuand efectele surselor actuale de poluare a solului (depozite neizolate).

4.3.4. Prognozarea impactului

4.3.4.1. Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela si statiile de sortare, compostare si TMB In perioada de construire a depozitului, sursele de poluare vor genera urmatorul impact: • Impactul determinat de scoaterea din circuitul agricol Scoaterea din folosinta agricola a celor aprox. 60 ha (58,9 ha) prevazute pentru realizarea depozitului se va face treptat, astfel ca impactul generat va avea o amploare moderata, desi se va intinde pe o durata mare de timp (51 ani - minim previzibil). Nu va fi in totalitate un impact ireversibil deoarece, ulterior eliberarii de sarcini tehnologice, terenul remediat va putea reveni in circuitul agricol ca pasune naturala sau intretinuta, dar in acest caz cu unele restrictii, impuse de grosimea stratului de sol feril din acoperisul depozitului. • Impactul determinat de decopertarea terenului Decopertarea se va efectua prin indepartarea solului fertil si depunerea lui in afara zonei de depozitare si realizarea unei sapaturi pana la adancimea de – 1,5 m, cu eliminarea pamantului de deasupra stratului de argila care va fi prelucrat pentru imbunatatirea barierei geologice naturale existente pe amplasament. Aceste activitati vor determina: - modificari in calitatea pamantului (rocilor) extrase prin deranjarea stratificatiei naturale si compactare (efect direct si ireversibil) - modificari in calitarea solului depozitat care, in functie de perioada de depozitare, isi va pierde total sau partial fertilitatea prin mineralizare si prin disparitia microflorei din sol (posibil impact indirect si definitiv) - modificarea calitatii solurilor din zonele nedecopertate ca urmare a circulatiei utilajelor de constructie si a realizarii de drumuri tehnologice (impact direct si partial reversibil).

• Impactul datorat utilajelor si mijloacelor de transport auto utilizate Prin executarea lucrarilor in faza de executie a obiectivului, se va produce o afectare a solului, care va determina modificarea proprietatilor sale naturale, dar fara a se inregistra o poluare a acestuia. Se va inregistra un impact care va modifica proprietatile pedologice, fizico-mecanice si hidrofizice, strict pe suprafetele afectate. Prin natura lucrarilor, declansarea unor procese morfo-dinamice, cum ar fi: alunecarile de teren sau accentuarea eroziunii hidrice (saparea de ogase, viroage prin scurgerea necontrolata a apei), pot fi practic excluse. Cu toate acestea temporar pot aparea fenomene de:

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 179

- compactare si tasare in perioada executiei prin circulatia utilajelor; - eroziune superficiala. Utilajele grele si mijloacele de transport auto, utilizate in perioada executiei lucrarilor pot contribui la afectarea solului din zona, prin tasarea (compactarea) acestuia. Compactarea solului are ca efect distrugerea structurii acestuia, reducerea aeratiei si permeabilitatii, dereglarea regimului de nutritie din sol. Vegetatia din imediata vecinatate a lucrarilor poate fi afectata, in special plantele la care radacinile ajung la stratul compact (plantele specifice pajistilor cu radacini la 10 cm). Prin urmare, impactul produs de lucrarile de organizare de santier asupra factorului de mediu sol va fi neglijabil si nu va conduce la modificari majore in structura solului si subsolului.

• Impactul datorat unor scurgeri accidentale de carburanti, uleiuri pe sol Manipularea necorespunzatoare a carburantilor si uleiurilor minerale folosite pentru utilaje si mijloace auto, eventualele neetanseitati sau chiar defectiuni pot determina scurgeri accidentale pe sol, ducand la deteriorarea acestui factor de mediu. Deversarea unui poluant lichid nemiscibil si mai usor decat apa (motorina) pe suprafata solului, conduce la formarea in zona nesaturata a unui corp de impregnare, datorat in cea mai mare parte fenomenelor de convectie, dispersie, adsorbtie, precipitare si activitate biologica. Anumite fractii ale corpului de impregnare pot fi mobilizate spre atmosfera sub forma de vapori sau spre acvifer printr-o solubilizare progresiva, determinata de apele de infiltratie si de fluctuatiile acviferului. Principala forta care actioneaza asupra poluantului este gravitatia, directia si viteza de deplasare a acestuia depind in principal de vascozitatea acestuia, de morfologia terenului si de permeabilitatea solului si a rocilor din acoperisul acviferului. Procesele fizice, chimice si biologice care se desfasoara in sol pot avea ca rezultat retinerea poluantului si transformarea partiala sau totala a acestuia, astfel incat uneori inconvenientele poluarii pot fi diminuate in mod considerabil. In zona saturata posibilitatea patrunderii poluantului la acvifer este maxima. Principalele fenomene care guverneaza transferul poluantului in acvifer sunt convectia, dispersia si factorii de retardare. Hidrocarburile petroliere fac parte din categoria poluantilor organici. Hidrocarburile petroliere deterioreaza calitatile gustative si olfactive ale apelor subterane, afecteaza constructiile hidrotehnice subterane, creaza riscul unor explozii si incendii, polueaza atmosfera prin vaporizare si distrug vegetatia. Fractiile policiclice aromatice volatile sunt toxice pentru organismul uman. De asemenea, in cazul unor defectiuni la autovehicule pot exista scapari de uleiuri pe sol. Uleiurile minerale si substantele asemanatoare nu sunt componente naturale ale unui sol, dar pot deveni contaminanti periculosi care prin accidente tehnice ajung in sol si cu aceasta in apa subterana. Deranjamentele cele mai mari se produc la animale si la plante. In perioada de operare a depozitului, prognozarea impactului asupra solului se prezinta astfel:

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 180

• Impactul in timpul etapei de exploatare datorat schimbarii folosintei terenului este identic cu cel prezentat pentru perioada de constructie, deoarece scoaterea din folosinta agricola a celor aproape 60 hectare prevazute pentru realizarea deponeului se va face treptat. Impactul generat va avea o amploare moderata, desi el se va intinde pe o durata mare de timp (55 ani - minim previzibil). Nu va fi in totalitate un impact ireversibil deoarece, ulterior eliberarii de sarcini tehnologice, terenul remediat va putea reveni in circuitul agricol ca pasune naturala sau intretinuta, dar in acest caz cu unele restrictii, impuse de grosimea stratului de sol fertil din acoperisul deponeului. • Referitor la solul decopertat, proiectul prevede depozitarea acestuia separat de cea a stratelor de dedesubtul. Depozitarea pe o durata mai lunga de timp (peste 2 – 3 ani) va avea efecte de reducere a fertilitatii prin disparitia microflorei si microfaunei specifice. • Efectul indirect datorat efectului direct de poluare a aerului cu pulberi si poluanti chimici se va resimti pe distante variabile. In cazul pulberilor sedimentabile, distantele vor fi mici datorita dimensiunii mari a particulelor. In cazul poluantilor gazosi, distantele pot fi mari dar, prin dispersie, concentratiile poluantilor se micsoreaza. • In cazul descarcarii de ape uzate neepurate, datorita unor eventuale defectiuni la statia de epurare, efectele directe asupra apei si cele indirecte asupra solului depind de marimea debitului natural in raul Timis in timpul poluarii accidentale si de durata perioadei de timp in care se produce descarcarea apelor uzate. Proiectul prevede echiparea statiei cu un bazin hidroizolat avand capacitatea de retentie a apelor uzate timp de 2-4 zile. In acest fel, riscul descarcarii de ape uzate neepurate este redus si, in mod similar, nu vor apare efectele corespunzatoare. • Desi este improbabil ca efluentul statiei de epurare sa contina metale grele sau alte elemente chimice daunatoare pentru calitatea solului, infiltrarea in albie a apelor descarcate de la statia de epurare precum si eventualele efecte datorate poluarilor accidentale ar putea conduce la un impact cumulativ asupra solului. Acesta nu se poate estima deocamdata. Proiectul prevede monitorizarea calitatii solului prin analize trimestriale (sau mai des, in caz de accident), urmarindu-se astfel evolutia indicatorilor prevazuti de Ordinul 756/1997 al MAPPM. • Impactul asupra solului din vecinatatea deponeului este dificil de estimat. Este probabil ca acesta sa fie nul datorita modului controlat de exploatare. In cazul reluarii activitatii de cultivare a solului, cu folosirea de ingrasaminte organice sau chimice, ar fi posibila decelarea unor concentratii mai ridicate de azot, fosfor, humus si chiar metale grele. Stimularea activitatii bacteriene din sol ar putea conduce la cresterea continutului de materii organice din sol, fapt care ar putea fi interpretat ca efect negativ al deponeului. Acidifierea solului este insa putin probabila dar, in eventualitatea producerii, cauza ar putea fi atat infiltrarea de levigat cat si adausul de ingrasaminte in exces. Decelarea cauzei reale ar fi posibila prin teste enzimatice.

4.3.4.2. Statia de transfer si centrele de colectare In perioada de construire, impactul asupra solului, datorat surselor de poluare identificate, nu va fi semnificativ, tinand cont de caracterul temporar al lucrarilor de executie. • Impactul datorat utilajelor si mijloacelor de transport auto utilizate Prin executarea lucrarilor in faza de executie a obiectivului, se va produce o afectare a solului, care va determina modificarea proprietatilor sale naturale, dar fara a se inregistra o poluare a

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 181

acestuia. Se va inregistra un impact care va modifica proprietatile pedologice, fizico-mecanice si hidrofizice, strict pe suprafetele afectate. Prin natura lucrarilor, declansarea unor procese morfo-dinamice, cum ar fi: alunecarile de teren sau accentuarea eroziunii hidrice (saparea de ogase, viroage prin scurgerea necontrolata a apei), pot fi practic excluse. Cu toate acestea temporar pot aparea fenomene de: - compactare si tasare in perioada executiei prin circulatia utilajelor; - eroziune superficiala. Utilajele grele si mijloacele de transport auto, utilizate in perioada executiei lucrarilor pot contribui la afectarea solului din zona, prin tasarea (compactarea) acestuia. Compactarea solului are ca efect distrugerea structurii acestuia, reducerea aeratiei si permeabilitatii, dereglarea regimului de nutritie din sol. Vegetatia din imediata vecinatate a lucrarilor poate fi afectata, in special plantele la care radacinile ajung la stratul compact (plantele specifice pajistilor cu radacini la 10 cm). Prin urmare, impactul produs de lucrarile de organizare de santier asupra factorului de mediu sol va fi neglijabil si nu va conduce la modificari majore in structura solului si subsolului. Impact semnificativ asupra solului se poate prognoza doar in cazuri unor poluari accidentale (scurgeri de produse petroliere datorate unor defectiuni sau neetanseitati), atat in perioada de constructie cat si in perioada de exploatare.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 182

vaporizare si distrug vegetatia. Fractiile policiclice aromatice volatile sunt toxice pentru organismul uman. De asemenea, in cazul unor defectiuni la autovehicule pot exista scapari de uleiuri pe sol. Uleiurile minerale si substantele asemanatoare nu sunt componente naturale ale unui sol, dar pot deveni contaminanti periculosi care prin accidente tehnice ajung in sol si cu aceasta in apa subterana. Deranjamentele cele mai mari se produc la animale si la plante. In perioada de exploatare nu vor exista surse majore de afectare a solului, cu exceptia scurgerilor accidentale de la utilaje si mijloace de transport auto, impactul generat de aceste surse fiind prezentat mai sus. Daca prevederile proiectului vor fi respectate si se va avea in vedere o anumita disciplina tehnologica, impactul din punct de vedere al poluarii asupra solului va fi moderat si se va manifesta doar pe perioada de executie a constructiilor, acest impact putand fi diminuat prin evitarea depozitarii deseurilor din constructie pe suprafata solului si verificarea periodica si mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a utilajelor si mijloacelor de transport auto utilizate. Conform studiilor geotehnice realizate pentru aceasta investitie, terenurile propuse a fi ocupate de statiile de sortare/transfer respectiv centrele de colectare, au stabilitatea generala asigurata si o consolidare normala genezei, ce nu ridica probleme de stabilitate, nefiind afectat de fenomene geotectonice care sa determine eventuale probleme de utilizare a acestora in scopul propus.

4.3.4.3. Inchiderea si remedierea depozitelor neconforme Impactul asupra solului pe amplasamentele depozitelor neconforme din judetul Timis s-a produs de-a lungul perioadei de utilizare ale acestora pentru depozitarea deseurilor. In perioada de executie a lucrarilor de inchidere a depozitelor neconforme nu se prognozeaza un impact semnificativ, care s-ar putea datora lucrarilor specifice de inchidere, doar in cazul unor poluari accidentale in zona organizarii de santiere se poate afecta semnificativ solul (poluare cu produse petroliere). Inchiderea depozitelor neconforme si ecologizarea zonei va aduce beneficii de mediu prin reducerea poluarii apei subterane si solului, diminuand efectele surselor actuale de poluare a solului (depozite neizolate). Totodata, inchiderea si remedierea zonelor afectate de depozitele existente va conduce la: • eliminarea unor surse de poluare si risc pentru mediu si sanatate (poluare apa, sol, aer, pericol de explozii, incendii, surse de diseminare a germenilor patogeni, etc) • reducerea pierderilor de materii prime secundare care, in lipsa controlului deseurilor, ajung sa fie eliminate prin depozitare • eliminarea riscului de depozitare a deseurilor periculoase in amestec cu cele menajere • asanarea unor zone care ofera conditii prielnice dezvoltarii vectorilor de agenti patogeni precum muste, tantari, rozatoare, pasari.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 183

4.3.5. Masuri de diminuare a impactului

4.3.5.1. Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela si statiile de sortare, compostare si TMB In perioada de constructie a depozitului au fost luate toate masurile de protectie, conform normelor tehnice de securitate pentru evitarea evenimentelor accidentale, care ar putea polua solul. Prin urmare, se vor respecta urmatoarele masuri de prevenire respectiv diminuare a impactului: • optimizarea traseului utilajelor care transporta material excavat sau materiale de constructie preluat din gropi de imprumut • verificarea periodica si mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a tuturor utilajelor si mijloacelor de transport auto utilizate • masuri pentru evitarea pierderilor de materiale din utilajele de transport • imprejmuirea incintei viitorului depozit inca din faza incipienta de constructie • insamantarea cu iarba si stimularea regenerarii naturale a zonelor libere de cladiri sau instalatii inca din timpul fazei de constructie. • scurtarea duratei de executie a proiectului pentru a diminua astfel durata de manifestare a efectelor negative • utilizarea unor module constructive care pot fi usor montate si demontate pentru cladiri, drumuri, alte facilitati • depozitarea separata a stratului de sol fertil decopertat si a materialului steril – roca • monitorizarea gestionarii deseurilor rezultate din activitatea de constructie • interventia rapida in caz de avarii accidentale pentru eliminarea cauzelor si diminuarea daunelor • colectarea tuturor scurgerilor accidentale, si reconstructia ecologica a zonelor eventual poluate • sistem de monitoring a calitatii factorilor de mediu pe durata constructiei.

In perioada de operare a depozitului, principalele masuri pentru prevenirea impactului asupra solului sunt: • terenul pe care va fi executat depozitul zonal va fi protejat ecologic prin hidroizolare si prin celelalte masuri de amenajare a depozitului; • lucrarile de reconstructie ecologica vor fi concomitente cu cele de inchidere si suprafata afectata depozitului se va reintroduce treptat in circuitul util in scop de agrement sau agricol ; • eliminarea influentelor pe zonele invecinate se asigura prin imprejmuire cu gard de protectie si plantarea perdelei de protectie • intretinerea drumurilor de acces • instituirea supravegherii traseului pana la depozit in scopul eliminarii riscului de descarcare necontrolata a deseurilor in alte zone decat cele special amenajate. 4.3.4.2. Statia de transfer si centrele de colectare In perioada de executie a lucrarilor de inchidere, se vor respecta urmatoarele masuri de prevenire respectiv diminuare a impactului asupra solului: • verificarea periodica si mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a tuturor utilajelor si mijloacelor de transport auto utilizate

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 184

• masuri pentru evitarea pierderilor de materiale din utilajele de transport • insamantarea cu iarba si stimularea regenerarii naturale a zonelor libere de cladiri sau instalatii inca din timpul fazei de constructie • scurtarea duratei de executie a proiectului pentru a diminua astfel durata de manifestare a efectelor negative • utilizarea unor module constructive care pot fi usor montate si demontate pentru cladiri, drumuri, alte facilitati • depozitarea separata a stratului de sol fertil decopertat si a materialului steril – roca • monitorizarea gestionarii deseurilor rezultate din activitatea de constructie • interventia rapida in caz de avarii accidentale pentru eliminarea cauzelor si diminuarea daunelor • colectarea tuturor scurgerilor accidentale, si reconstructia ecologica a zonelor eventual poluate • sistem de monitoring a calitatii factorilor de mediu pe durata constructiei. In perioada de exploatare protectia solului va fi asigurata prin aceleasi masuri, care au fost prezentate la protectia apelor subterane, si anume: • betonarea platformelor de acces si a platformelor tehnologice • colectarea apelor uzate menajere printr-o retea de canalizare in sistem inchis si stocarea acestora intr-un bazin etans vidanjabil • evacuarea periodica a apelor uzate menajere prin vidanjare si transportul acestora la statii de epurare • colectarea apelor tehnologice (din spalari) prin intermediul unei retele de canalizare si stocarea acestora intr-un bazin vidanjabil etans, precum si evacuarea acestora la statii de epurare • preepurarea apelor pluviale prin separatoare de hidrocarburi, inainte de evacuarea acestora de pe amplasament.

4.3.5.2. Inchiderea si remedierea depozitelor neconforme Lucrarile de inchidere a depozitelor neconforme vor cuprinde si lucrari de refacere a mediului, fiind prevazute lucrari de acoperire a masei de deseuri cu pamant argilos repartizat uniform respectiv cu sol vegetal necompactat, urmand sa se realizeze insamantarea cu iarba a intregii suprafete de sol, care se va intretine timp de minimum 2 ani. Se mentioneaza ca, inchiderea depozitelor neconforme si ecologizarea zonei va aduce beneficii de mediu prin reducerea poluarii apelor subterane si a solului, diminuand efectele surselor actuale de poluare a solului (depozite neizolate).

4.3.5. Harti la capitolul „Sol” • Harta asociatiilor de soluri din Banat

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 185

4.4. Geologia subsolului

4.4.1. Date generale Din punct de vedere geologic, Judetul Timis, se caracterizeaza printr-o mare complexitate de forme morfologice, cu structuri geologice si evolutii paleogeografice specifice, legate de geneza in timp si in spatiu a partii de vest a tarii. Aspectul general este de cuveta, cu o campie larg deschisa spre vest, flancata de dealuri si munti in est. Cea mai extinsa forma de relief a judetului o reprezinta campia, urmata de dealuri piemontane si in partea estica de munti. Campia de Vest a fost formata prin sedimentarea Marii Panonice cu sedimente aduse de rauri din Neogen pana in timpurile recente, a devenit succesiv in Pleistocen (campiile inalte) si Holocen (campiile joase, luncile). Campia Timisului se afla intr-o zona mai joasa (sub 100 m), inundabila. Subsolul Campiei de Vest este alcatuit in partea superioara din nisipuri, pietrisuri, loess, iar in campiile joase formatiunile argiloase se intrepatrund cu cele nisipoase, ambele de varsta recenta, cuaternara. Dealurile de Vest sunt foste campii de acumulare litorala in timpul Pliocenului, continuate pe uscat cu acumulari continentale de tip piemontan. Sunt modelate in formatiuni alcatuite din strate de marne, argile, nispuri si pietrisuri, ce stau peste un fundament cristalin. Muntii Banatului sunt prezenti doar in extremitatea estica a Judetului, pe o suprafata redusa, fiind formati predominant din sisturi cristaline la care se adauga calcare, flis si roci vulcanice. In conformitate cu studiile geotehnice elaborate se prezinta caracteristicile geomorfologice si geologice pentru amplasamentele propuse prin proiect:

4.4.1.1. Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela si statiile de sortare, compostare si TMB Amplasamentul se afla in partea mediana a culoarului Bega intr-o campie de glacis a dealurilor Lipovei si partea sudica componenta a campiei Timisului. Este o unitate formata pe fundamentul cristalin carpatic scufundat in miocen la diferite adancimi, fragmentata de falii cu aparitia locala de forme bazaltice la suprafata si aparitia de ape termale minerale in zona Buzias. Fundamentul cristalin este acoperit discordant de o cuvertura sedimentara pliocen – cuaternara cu grosimi variabile dintr-o succesiune de depozite de argile, nisipuri si pietrisuri. Peste care s- au depus materiale aluvionare cu grosimi de la 50 la 80 m avand in partea superioara si depozite loessoide. Aportul prin reteaua hidrografica incepand din levantin a avut un rol principal in colmatarea lacului panonic si formarea campiei realizata cu ridicarea ritmica a muntilor si dealurilor vecine. Conform cu ridicarea topografica, terenul din amplasamentul depozitului de deseuri nepericuloase Ghizela prezinta o panta uniforma pe directia NE – SV. Pe directia N – S panta este cuprinsa intre 0,150 – 0,200 % iar pe directia E – V de 0,085 – 0,145 %.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 186

Din punct de vedere geologic, zona face parte din zona depresiunii tectonice panoniene in a carei constitutie intra formatiuni cuaternare, tertiare si mezozoice ce stau peste fundamentul cristalin. Depozitele panoniene sunt reprezentate in partea lor inferioara de un facies pelitic alcatuit din argile, marne si nisipuri argiloase. Predominanta fractiilor fine determina caracterul slab permeabil al rocilor. Partea superioara a Panonianului este alcatuita din nisipuri si pietrisuri cu intercalatii de argile si marne. In straturile de nisipuri si pietrisuri sunt cantonate acvifere ce nu depasesc 300 m si care au un caracter ascensional, chiar artezian determinat de afundarea treptata catre vest a acestor depozite. Depozitele cuaternare sunt reprezentate de argile si argile nisipoase in care se intercaleaza lentile de nisipuri si pietrisuri peste care sunt dispuse argile roscate cu concretiuni fero – manganoase. Granulatia formatiunilor pleistocene permit o buna infiltrare si acumulare a apelor ce dau nastere la importante straturi acvifere identificate prin foraje la adancimi de cca. 100 m. In lungul luncilor si teraselor se dezvolta straturi acvifere cantonate in nisipuri si nisipuri cu pietris de varsta Holocena, avand debite de pana la 1,0 l/s. In zona amplasamentului Depozitului de deseuri nepericuloase Ghizela, primele formatiunile cu zacamant de apa freatica in nisipuri si pietrisuri se gasesc la adancimi cuprinse intre 7,30 si 12,00 m. Apa freatica cantonata in interiorul acestor straturi are un caracter ascensional, cu infiltratii in gaura forajului la adancimea de cca. 5,00 m si cu stabilizare la adancimea de 0,90 – 1,40 m (numai in cazul perforarii stratului compact de argila cu grosimea medie cuprinsa intre 7,00 si 9,00 m).

4.4.1.2. Statia de transfer Timisoara Zona se gaseste in judetul Timis, in partea centrala a acestuia. Din punct de vedere geomorfologic obiectivul cercetat se afla situat in campia joasa a Timisului (80 - 100 m altitudine). Campia joasa a Timisului s-a format prin divagari recente ale raului Timis. Din punct de vedere geologic, teritoriul regiunii studiate este acoperit de depozite recente (cuaternare) dispuse peste formatiunile bazinului pannonic. Formatiunile reprezentative perimetrului cercetat si a vecinatatilor nu prea indepartate indica varste holocen inferioare si superioare.

Depozitele holocenului inferior (gh1) sunt reprezentate de acumulari aluvionare ale terasei joase constituite din pietrisuri, bolovanisuri si nisipuri cu grosimi de 5÷8 m.

Holocenul superior (gh2) ii sunt atribuite aluviunile recente ale luncilor reprezentate prin pietrisuri, nisipuri si argile nisipoase, cu grosimi de 5 -15 m.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 187

4.4.1.3. Centrul de colectare Faget Geomorfologic, zona este situata in campia Lugojului, in bazinului raului Bega, la contactul cu dealurile piemontane ale Lugojului. Morfologic, are aspectul unei terase inalte acoperite de depozite pluviodenudale, alcatuita din argile roscate cu concretiuni calcaroase. Zona este fragmentata de vai cu adancimi de 15÷20 m cu caracter torential. Orientarea generala a reliefului este SE-NV, iar cea din amplasament este NV-SE. Din punct de vedere geologic, teritoriul se afla in intregime pe fundament cristalin carpatic, fracturat si scufundat inegal in unitatea de campie si ridicat ca un horst in munte si uneori in dealuri. In campie, pe fundamentul cristalin se dispun formatiuni mezozoice, peste care urmeaza sedimente tortonian-pliocene. La suprafata, campia este compusa dintr-o succesiune de nisipuri, argile si pietrisuri, toate de varsta cuaternara; in campia joasa domina aluviunile recente. Formatiunile reprezentative perimetrului cercetat si a vecinatatilor nu prea indepartate indica varste holocen superioare, pleistocen superioare si pannonianului.

Holocenului superior (gh2) ii sunt atribuite aluviunile recente ale luncilor constituite din nisipuri si pietrisuri.

Sunt atribuite pleistocenul superior (qp3) depozitele glaciare, depozitele proluviale, cele deluvial- proluviale cu blocuri, argilele roscate si depozitele aluvionare apartinand teraselor. Depozitele aluvionare (nisipuri si pietrisuri) de grosimi reduse, intre 3÷10 m, reprezinta terasele inferioare 3 2 1 (qp3 ), superioara (qp3 ) si inalta (qp3 ). Depozitele pannonianului (pn) sunt asternute discordant peste tortonian sau pe sisturile cristaline. Orizontul inferior este constituit dintr-o succesiune de argile nisipoase vinete sau cenusii-verzui, cu intercalatii neregulate de nisipuri, uneori grosiere, cu lentile de pietris si cu fragmente de carbuni. Al doilea orizont cuprinde nisipuri cu pietrisuri si rare nivele argiloase. Trecerea intre aceste doua orizonturi se face gradat prin cresterea frecventei intercalatiilor de nisip in argile, pana ele ajung sa predomine.

4.4.1.4. Centrul de colectare Jimbolia Zona investigata se gaseste in judetul Timis, in partea de vest a acestuia. Din punct de vedere geomorfologic obiectivul cercetat se afla situat in campia joasa a Timisului (80 -100 m altitudine). Campia joasa a Timisului s-a format prin divagari recente ale raului Timis. Din punct de vedere geologic, majoritatea forajelor executate in zona au interceptat deasupra formatiunilor pannoniene o serie de depozite cuaternare (qp2- qp3), reprezentate prin pietrisuri si nisipuri fine in care se intercaleaza argile nisipoase, peste care se dispune argila roscata cu concretiuni fero-manganoase. 2 Pleistocenul superior este reprezentat prin depozite ale terasei superioare (qp3 ) - argila rosie 3 3 cu concretiuni, depozitele terasei inferioare (qp3 ) si depozite loessoide (qp 3 – qh1) - prafuri nisipoase, nisipuri prafoase, prafuri argiloase, galbui-cenusii, macroporice, cu concretiuni calcaroase. Acumularile aluvionare ale terasei joase constituite din pietrisuri si nisipuri cu grosimi de 5-8 m, au fost raportate Holocenului inferior (qh1).

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 188

Holocenului superior (gh2) i s-au atribuit aluviunile recente ale luncilor reprezentate prin pietrisuri, nisipuri si argile nisipoase.

4.4.1.5. Centrul de colectare Deta Orasul Deta este situat in marea unitate Campia de Vest, subunitatea Timisului, subdiviziunea campia joasa a Barzavei. Campia prezinta un relief plan, cu o panta ce nu depaseste in medie 4 ‰. Altitudinea campiei variaza intre 80 -100 m. In zona apar numeroase zone depresionare, unele rezultate ca urmare a exploatarii argilei pentru fabricarea caramizilor. Din punct de vedere geologic, zona investigata se incadreaza din punct de vedere structural in Depresiunea Pannonica. Scufundarea Depresiunii Pannonice (zona ce apartine teritoriului romanesc) a inceput din Mezozoic. Incepand cu Miocen si Pliocen scufundarea este mai accentuata . In Depresiunea Pannonica se gasesc mai multe nivele de depozite loessoide. Loessul propiu- zis are o culoare galben deschis, este macroporic si are un continut insemnat de carbonat de calciu. Ca varsta corespunde Pleistocenului superior (qp3). Depozitele cuaternare care participa la alcatuirea geologica a zonei sunt reprezentate aluviuni recente ale luncilor de varsta Holocen superior (qh2) reprezentate prin nisipuri, pietrisuri si argile nisipoase. Tot Holocenului superior i-au fost raportate si depozitele deluviale de pe fruntile teraselor.

4.4.2. Resursele naturale in judetul Timis Resursele natural ale subsolului Judetului Timis au avut un rol important in dezvoltarea economica a Judetului. Principalele resurse naturale ale subsolului sunt prezente astfel:

- petrol, gaze naturale, carbuni (Luncani, Tomesti);

- roci utile: bazalt (sanovita-Lucaret), granodiorit (Jdioara), andezit, (Drinova, Costeiul de Sus), calcare (Tomesti, Luncani, Jdioara, Nadrag), zacamant de marmura (Valea Topla, Luncani);

- oxizi de fier in localitatile Nadrag, Poieni, Tomesti si Luncanii de Jos;

- minereuri de mangan in Pietroasa;

- hidrocarburi lichide si gazoase (Sandra, Calacea, Dudestii Vechi);

- nisipuri, pietrisuri, argile etc raspandite pe suprafata intregului judet (jimbolia, Carpinis, Biled, Timisoara, Lugoj, etc).

4.4.3. Zonarea seismica Conform STAS 11100/1-93 anexa 1, privind macrozonarea seismica a teritoriului Romaniei, obiectivele proiectului se incadreaza in macrozona de intensitate 6 grade MSK, cu perioada de revenire de 50 de ani.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 189

Potrivit Codului de proiectare seismica, indicativ P100-1/2006, privind proiectarea cladirilor si a altor constructii de inginerie civila in zone seismice, zonarea acceleratiei terenului pentru proiectare ag in perimetrul studiat, pentru evenimente seismice avand intervalul mediu de recurenta (al magnitudinii) de referinta de 100 ani, este de 0,12 g, si se foloseste pentru proiectarea constructiilor la starea limita. De asemenea, potrivit codului mentionat, din punct de vedere al zonarii pentru proiectare in termeni de perioada de control (colt) TC, amplasamentele se incadreaza in zona cu TC = 0,7 sec.

4.4.4. Impactul prognozat Impactul prognozat asupra subsolului a fost descris la capitolele 4.1. respectiv 4.3., tinand cont ca intre factorii de mediu ape subterane, sol si subsol exista o stransa relatie, afectarea unuia se face indirect prin intermediul celuilalt si invers. Prin specificul activitatilor propuse prin proiect se prognozeaza ca nu va fi afectat semnificativ geologia subsolului. In perioada de executie a lucrarilor pot avea loc evenimente accidentale (scurgeri de produse petroliere pe sol), care pot duce la o poluare a solului si subsolului, implicit a apei freatice pe o perioada limitata, dar poluarile vor fi locale. Se prognozeaza ca, in caz de accidente, poluarile vor fi izolate si nu vor avea o intensitate mare, actionandu-se in scopul depoluarii in timp util. De asemenea, datorita masurile prevazute prin proiect, se apreciaza ca nu va exista impact asupra resurselor subsolului.

4.4.5. Masuri de diminuare a impactului Tinand cont ca, activitatea nu va produce schimbari in mediul geologic, nu exista un risc major privind impactul asupra elementelor mediului, astfel incat nu se impun masuri speciale de protectie, respectandu-se masurile prevazute pentru protectia solului si apelor subterane (prezentate la capitolele anterioare).

4.4.6. Harti la capitolul „Subsol” • Harta geologica a Romaniei • Zonarea seismica a teritoriului Romaniei • Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR=100 ani • Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), TC, a spectrului de raspuns

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 190

4.5. Biodiversitatea

4.5.1. Informatii generale despre biodiversitatea din zona Din punct de vedere al biodiversitatii, biosecuritatii, ariilor protejate, judetul Timis se evidentieza printr-un numar ridicat de specii, cu preponderenta caracteristice arealelor mlastinoase si montane si de asemenea se remarca un numar mare de arii naturale protejate. Habitatele din Judetul Timis sunt caracterizate de o anumita compozitie a florei si a faunei, componente ale biocenozelor si sunt influentate de diferiti factori climatici sau edafici. Influentele climatice, oceanice din partea vestica a tarii, precum si diferentele climatice intre campie si munte impuse de altitudinea reliefului, au determinat aparitia unui mare numar de habitate. Alt factor care determina marea varietate de habitate este reprezentat de compozitia chimica a rocilor din substrat (sol, subsol). In judet sunt 4 arii naturale protejate de interes judetean sau local: Padure-Parc Buzias, Padurea Dumbrava, Parcul Banloc, Parcul Botanic-Timisoara. De asemenea, in judet s-au identificat: - 5 situri de importanta comunitara: ROSCI0064 Defileul Muresului Inferior, ROSCI0108 Lunca Muresului Inferior, ROSCI0109 Lunca Timisului, ROSCI0115 Mlastina Satchinez, ROSCI0250 Tinutul Padurenilor. - 14 arii protejate de interes national, rezervatiile naturale : Padurea Cenad, Lunca Poganisului, Movila Sisitak, Arboretumul Bazos, Locul fosilifer Radmanesti, Mlastinile Satchinez, Padurea Bistra, Beba Veche, Mlastinile Murani, Insula Mare Cenad, Insula Igris, Saraturile Dinias, Pajistea cu narcise Batesti, Lacul Surduc. Dintre aceste rezervatii naturale Padurea Cenad, Insula Mare Cenad si Insula Igris fac parte din strucura Parcului Natural Lunca Muresului - 1 parc natural: Parcul Natural Lunca Muresului, arie protejata mixta, cu o suprafata totala de 17166 ha, din care 3157,59 ha pe teritoriul Judetului Timis. Dintre arborii ocrotiti sunt de mentionat: alunul turcesc, chiparosul de balta, tisa, stejarul piramidal, pinul negru de Banat, arboreal de matase etc Dintre speciile de plante ocrotite amintim: laleaua pestrita, ghimpele, nufarul alb, narcisa, nufarul galben, stanjenelul, lacrimioara etc. In ceea ce priveste speciile de fauna ocrotite se remarca: rasul, veverita, ariciul, liliacul, vidra, egreta mare, egreta mica, barza alba sic ea neagra, lebada neagra, dropia etc.

4.5.2. Impactul prognozat

4.5.2.1. Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela si statiile de sortare, compostare si TMB

Cel mai apropiat sit Natura 2000, care se afla la o distanta de 7km fata de CMID Ghizela, este ROSCI0109 Lunca Timisului. La o distant de 12m fata de limita sitului se afla conducta de refulare ape uzate epurate si ape pluvial provenite de la CMID. Emisaul apelor deversate este raul Timis.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 191

Impactul asupra biodiversitatii se poate manifesta sub urmatoarele forme:

• Distrugerea habitatelor Conform tehnologiei de amenajare a depozitului de deseuri, terenul alocat a fost decopertat de sol pe o suprafata de aproape 60 ha, lucrare care afecteaza fauna si flora. Ca urmare a decopertarii, impactul este negativ, deoarece se produce distrugerea totala a vizuinilor de mamifere, pasari, reptile, batracieni, a cuiburilor si adaposturilor pentru insecte (efect direct). De exemplu vor fi distruse adaposturile subterane ale rozatoarelor cu tot lantul de galerii de comunicatie dintre ele, iar pasarile care cuibaresc pe sol vor ramane fara cuiburi si va fi afectata noua generatie. Insectele vor fi cele mai afectate deoarece pe langa distrugerea mediului lor natural, sunt distruse larvele si ouale. Datorita faptului ca insectele sunt elemente nutritive pentru batracieni, reptile si pasari, decopertarea inseamna producerea unui efect indirect negativ asupra lantului trofic respectiv. Se estimeaza ca pana la noua echilibrare a biotopului, amenajarea deponeului va crea o perturbare de amploare a habitatului pasarilor, rozatoarelor si insectelor.

• Aparitia unor factori perturbatori pentru viata plantelor si animalelor Factorii perturbatori pentru elementele de flora si fauna, care pot aparea atat in timpul amenajarii depozitului, cat si pe parcursul exploatarii lui, sunt: - praful ridicat de autovehiculele si utilajele aflate in miscare care poate afecta: - caile respiratorii ale oamenilor si animalelor; - vizibilitatea in zbor pentru pasari; - procesul de fotosinteza al plantelor - prin depunere pe vegetatia de pe terenurile adiacente deponeului; - zgomotul produs de aceleasi utilaje aflate in miscare indeparteaza animalele si pasarile; - compactarea solului cu utilajele specifice distruge elementele de flora si fauna; - caldura degajata de fermentarea deseurilor atrage, mai ales iarna, insecte si pasari (pentru hrana si adapost); - prezenta omului si traficul rutier indeparteaza animalele si poate genera accidente. Deoarece noul depozit de deseuri este planificat a se realiza pe celule, efectul tuturor acestor factori perturbatori va fi mult diminuat in timp.

• Poluarea aerului cu substante daunatoare Componentele gazului de depozit au efecte negative asupra calitatii aerului si a conditiilor climatice. In consecinta pot apare efecte indirecte asupra biocenozelor. Astfel, compusi precum SO2 sau NO2, in contact cu apa, creaza un mediu acid care este favorabil aparitiei ploilor acide. In schimb, generarea de CO2 este favorabila procesului de fotosinteza. Probabilitatea de producere in zona a unor ploi acide ca efect al deponeului ca si probabilitatea de a se depasi valorile recomandate drept concentratii ghid pentru protectia plantelor si a culturilor din zona (pentru mentinerea constanta a productiei agricole) este foarte mica.

Metanul (CH4), care este componenta de baza a gazului de depozit, are afect de sera (ca si CO2 si unele COV-uri). Chiar daca nu sunt toxice pentru speciile de plante si animale aceste

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 192

gaze pot, prin sinergism cu alte substante (efect sinergic) sa determine modificari climatice cu influenta si asupra componentelor biocenozelor locale. Prognoza formelor de impact asupra biodiversitatii: • Reducerea suprafetelor inierbate ca mediu de viata al speciilor de plante si animale din zona Prin amenajarea depozitului de la Ghizela se reduce suprafata de teren util pentru agricultura cu aproape 60 ha (59,60 ha). • Reducerea numarului de indivizi din unele specii sensibile la praf, uscaciune, zgomot si cresterea numarului de indivizi din speciile ruderale Datorita neintretinerii terenului - pasunii, deja a fost redusa cantitatea furaje ce se poate recolta. Prin realizarea deponeului acest efect se va accentua. De asemenea, se va reduce numarul indivizilor din speciile sensibile la praf, seceta, zgomot. Acest din urma efect este temporar si va dura pana la inchiderea partiala sau totala a deponeului. Dupa inchidere, este posibila revenirea la compozitia numerica aproximativ similara situatiei initiale sau chiar imbogatirea ei. De exemplu, ca efect pozitiv este de mentionat ca o data cu cresterea deponiei, taluzurile vor fi inierbate si plantate cu arbusti. Prin scaderea nivelului apei freatice sub depozit, cel putin pe terenurile din vecinatatea acestuia, este posibila o schimbare calitativa in componenta biocenozelor, prin predominarea speciilor rezistente la seceta si conditii de poluare (de obicei specii ruderale). Se estimeaza ca vegetatia rezistenta la seceta se va dezvolta pe o fasie lata de maxim 100 m in jurul deponeului. Se poate admite ca, in timp, procesul de stepizare se va accentua ca efect cumulat al tuturor activitatilor antropice care se vor dezvolta in zona. Din cauza transportului cu autogunoiere si a compactarii cu utilaje care fac zgomot, multe dintre speciile de pasari si rozatoare locale vor fi inlocuite de altele care sunt deja obisnuite cu acest gen de activitate si care se hranesc cu resturi alimentare (ciori, pescarusi, sobolani, etc.). Se apreciaza ca schimbarile prognozate, nu vor determina efecte cu caracter definitiv asupra florei si faunei terestre care sa insemne disparitia totala a unora din speciile existente in zona. Realizarea unei perdele verzi in jurul depozitului va avea un impact pozitiv asupra zonei din multe puncte de vedere si anume:

- reduce poluarea cu suspensii si CO2, - ecraneaza zgomotele si vizibilitatea asupra deponeului, - ofera adapost si surse de hrana unor specii de pasari, mamifere, insecte, etc. Aceste efecte pot determina in timp chiar diversificarea biocenozelor zonei. • Modificarea numerica a populatiilor acvatice in receptorul efluentului epurat Locul de deversare a apelor epurate se afla la 12 m fata de situl ROSCI0109 Lunca Timisului. Situl este protejat pentru 1 specie de amfibieni 1188 Bombina bombina, 10 specii de pesti – 1130 Aspius aspius, 1159 Zingel zingel, 2555 Gymnocephalus baloni, 1124 Gobio albipinnatus, 1134 Rhodeus sericeus amarus; 1145 Misgurnus fossilis, 1146 Sabanejewia aurata, 1149 Cobitis taenia, 1160 Zingel streber, 2511 Gobio kessleri – si 2 specii de nevertebrate - 1032 Unio crassus, 4032 Dioszeghyana schmidtii. Statia de epurare levigat de la depozit cat si statia de epurare ape menajere vor deversa apele epurate in raul Timis. Avand in vedere faptul ca statiile de epurare a asigura o eficienta de epurare de 97% la CBO5 si de 95% pentru suspensii, este de asteptat ca apa raului Timis sa nu isi modifice caracteristicile fizico-chimice.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 193

Calitatea raului Timis este evidentiata conform datelor inregistrate in raportul realizat de APM Timis privind Starea mediului in anul 2008. Pe tronsonul pe care va deversa conducta cu apa uzata provenita de la depozitul de deseuri, apa se incadreaza calitativ in clasa a II-a de calitate. Aceasta calitate a fost determinata de aportul paraurilor Surgani si Poganis precum si de deversarile apelor uzate provenite de la municipiile Lugoj si Buzias. Din punct de vedere al indexului saprobic (valori medii) calitatea inregistrata este de clasa a II- a. In consecinta, in conditii normale de functionare a statiei de epurare, se estimeaza un impact neglijabil asupra ecosistemelor acvatice din raul Timis. In caz de deversare accidentala a unor ape neepurate, cresterea nivelului de poluare a raului ar avea o influenta negativa asupra ecosistemului acvatic. Un efect specific acestor situatii ar fi o eutrofizare mai accentuata a apelor raului (efect negativ). In schimb, cresterea procesului de eutrofizare ar putea avea efecte pozitive pentru pasarile de apa (rate, gaste salbatice, starci, lisite), deoarece ar putea creste cantitativ posibilitatile de hranire. De asemenea, ar putea sa apara specii noi (cum ar fi pescarusii).

• Afectarea unor specii de plante si animale protejate In zona amplasamentului sau in vecinatatea sa NU sunt areale protejate in care sa traiasca si/sau sa se dezvolte plante sau animale protejate.

• Afectarea unor specii cu valoare economica In zona NU au fost semnalate specii de plante sau animale care sa aiba o valoare economica deosebita (precum vanat, pesti, ciuperci, etc). Este probabila o schimbare negativa in componenta vegetatiei din zonele inconjuratoare, aceasta insemnand cresterea ponderii unor specii de plante ruderale.

• Modificarea rutelor de migratie a unor specii de animale (pasari, mamifere, pesti) Nu este cazul.

4.5.2.2. Statia de transfer si centrele de colectare In ceea ce priveste afectarea sau distrugerea habitatelor anumitor specii de plante, degradarea florei si distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de animale, se poate prognoza ca realizarea statiilor de sortare/transfer respectiv a centrelor de colectare nu va avea un impact semnificativ asupra acestora, tinand cont de suprafetele reduse care vor fi ocupate de aceste obiective. Impactul asupra biodiversitatii locale se va manifesta prin aceleasi mecanisme ca si cele prezentate la depozitul de deseuri Ghizela, cu mentiunea ca suprafetele afectate vor fi mult mai reduse. Pericolul afectarii semnificative a mediului natural poate aparea doar in cazul unor evenimente accidentale, cand se pot contamina anumite suprafete de teren prin scurgerea unor combustibili

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 194

sau uleiuri pe sol. Afectarea factorilor de mediu in acest caz poate fi semnificativa, alterarea solului fiind uneori totala, curatarea mecanica a solului fiind greoaie, iar refacerea acestuia prin regenerare naturala (biodegradare) va necesita un timp indelungat. Avand in vedere distanta apreciabila fata de ariile naturale protejate din judet, se prognozeaza ca, activitatile specifice ale statiilor de sortare/transfer si centrelor de colectare nu vor afecta biodiversitatea zonelor respective.

4.5.2.3. Inchiderea si remedierea depozitelor neconforme Lucrarile de inchidere si remediere a depozitelor neconforme vor avea un impact pozitiv asupra biodiversitatii, prin lucrarile de reconstructie ecologica prevazute prin proiect, creandu-se conditii pentru dezvoltarea vegetatiei in zona depozitelor inchise (inierbare, etc).

4.5.3. Masuri de diminuare a impactului

4.5.3.1. Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela si statiile de sortare, compostare si TMB Principalele masuri prevazute prin proiect pentru diminuarea impactului asupra biodiversitatii sunt:

• Evitarea afectarii zonelor inconjuratoare prin plantarea unei perdele vegetale Pentru evitarea afectarii biotopurilor invecinate noii activitati, s-a prevazut realizarea unei perdele verzi care are printre altele si rol de retinere a suspensiilor antrenabile de curentii de aer. In timp, o data cu cresterea vegetatiei, perdeaua verde va face legatura dintre biotopurile ce se vor dezvolta in depozit si cele deja existente in exteriorul acestuia. Astfel, prin proiect s-au prevazut urmatoarele elemente: • perdea vegetala cu latimea de 15,00 m amplasata in zona Nordica si Vestica a amplasamentului; • perdea vegetala cu latimea de 36,00 m amplasata in zona Sudica si Estica a amplasamentului. Perdeaua vegetala cu latimea de 15,00 m va fi realizata din 7 randuri de puieti, astfel: • 2 randuri de stejar; • 1 rand de tei; • 2 randuri de salcam; • 2 randuri de arbusti (1 corn si 1 arin). Perdeaua vegetala cu latimea de 36,00 m va fi realizata din 15 randuri de puieti, astfel: • 3 randuri de stejar; • 3 randuri de tei; • 5 randuri de salcam; • 4 randuri de arbusti (2 corn si 2 arin).

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 195

Densitatea puietilor va fi de 5.000 buc/hectar. Suprafata perdelei vegetale este de cca. 6,85 hectare. Toate zonele libere, exceptand zona viitoarelor celule de depozitare nr. II, III, IV si V, se vor inierba pentru a reda aspectul initial al zonei. Suprafata libera care se va inierba este de cca. 3,30 hectare.Zona exterioara a taluzelor ce compun celula de depozitare nr. I se vor inierba pentru prevenirea eroziunii datorate apelor provenite din precipitatii si pentru a realiza un aspect in concordanta cu restul incintei. Suprafata taluzelor exterioare care se va inierba este de cca. 1,00 hectare. • Refacerea locurilor de adapost, odihna, cuibarit prin replantarea de arbori si recultivarea cu plante ierboase pe terenurile eliberate de sarcini tehnologice O data cu inchiderea treptata a depozitului si acoperirea cu sol fertil, acesta se poate constitui suportul pe care se pot face plantari de arbusti si plante ierboase; se vor reface astfel locurile de adapost, odihna, cuibarit pentru pasari si animale mici. Perdeaua verde prevazuta in proiect a fi realizata in jurul depozitului, va oferi de asemenea adapost pentru animalele si pasarile care s-au obisnuit cu zgomotele specifice activitatii. In timp, aceasta perdea verde va fi o mica padurice care poate sa adaposteasca o fauna specifica. Pentru plantarea si mai ales intretinerea perdelei verzi va fi angajat personal de specialitate care se va ocupa de optima dezvoltare a plantelor. • Alte masuri de limitare a impactului asupra sitului ROSCI0109 Lunca Timisului

• Decopertarea solului doar pe suprafetele strict necesre; • Depozitarea deseurilor se va face organizat, doar in incinta organizarii de santier; • Organizarea de santier se va pozitiona in afara sitului ROSCI0109 Lunca Timisului; • Se va amenaja corespunzator gura de evacuare a apelor epurate, astfel incat sa nu se realizeze o turbionare suplimentara a apelor din raul Timis; • Nu se vor deversa ape uzate in raul Timis. Apele deversate vor respecta indicatorii de calitate prevazuti in NTPA-001 aprobat prin HG nr. 352/2005 privind modificarea si completarea HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate, cu modificarile si completarile ulterioare;

4.5.3.2. Statia de transfer si centrele de colectare Tinand cont ca, activitatile de pe amplasament nu vor avea un impact semnificativ asupra biodiversitatii, nu se impun masuri speciale pentru protectia acestora. Cu toate acestea, in cadrul fiecarei statii si centru de colectare se vor lua urmatoarele masuri: • realizarea unor perdele vegetale (plantatii vegetale care cresc repede) • amenajarea de zone verzi in spatiile care delimiteaza diferite activitati din incinta. De asemenea, pentru protectia biodiversitatii, in perioada de constructie se vor respecta normele de protectia mediului, iar activitatile de constructii se vor desfasura strict in perimetrul necesar organizarii de santier, pe o perioada de timp limitata.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 196

Accesul in zona se va face doar pe drumul de acces amenajat, iar circulatia utilajelor respectiv a mijloacelor de transport auto se va realiza doar pe suprafetele de teren strict necesare executarii lucrarilor.

4.5.3.3. Inchiderea si remedierea depozitelor neconforme Pentru protectia biodiversitatii, in perioada de executie a lucrarilor de inchidere a depozitelor se vor respecta normele de protectia mediului, iar activitatile de constructii se vor desfasura strict in perimetrul necesar organizarii de santier, pe o perioada de timp limitata. Accesul in zona se va face doar pe drumul de acces amenajat, iar circulatia utilajelor respectiv a mijloacelor de transport auto se va realiza doar pe suprafetele de teren strict necesare executarii lucrarilor. Solutia tehnica adoptata pentru inchiderea depozitelor neconforme cuprinde si lucrari de refacere a mediului, care vor asigura un impact pozitiv asupra biodiversitatii locale, astfel: • insamantarea cu iarba a intregii suprafete de sol vegetal si implicit a depozitului; • intretinerea suprafetei inierbate a depozitului de deseuri (minimum 2 ani).

4.5.4. Harti la capitolul „Biodiversitate” • Harta vegetatiei Romaniei • Harta faunei Romaniei

4.6. Peisajul

4.6.1. Caracteristici generale Relieful judetului Timis este caracterizat printr-o varietate de forme morfologice: munti, dealuri, depresiuni de contact si campii, intr-o succesiune crescatoare a inaltimilor de la est la vest. Zona montana ocupa o suprafata restransa in estul Judetului, reprezentata de o succesiune de masive fragmentate de vai adanci: muntii Poiana Rusca sunt cea mai veche si mai inalta forma de relief de pe teritoriul Judetului; la altitudini situate intre 600-800 m sunt prezente suprafete plane (platourile Luncani, Poieni), lipsite de padure; la acelasi nivel, se gasesc cateva maguri cristaline izolate: Druja Masivul Braianu , Masivul Plesa Jdioarei ; in regiunea periferica a muntilor se afla vf. Magura Surduc strabatut transversal de Valea Gladna. Zona deluroasa piemontana (cu trepte de altitudine intre 200 – 400m), reprezentata de Dealurile Fragulii ( situate in NV muntilor Poiana Rusca), Dealurile Lapugiului (situate intre Valea Icuii si Valea Hompsdiei), Dealurile Fagetului ( intre Valea Begai si Valea Gladnei), Dealurile Lugojului (situate la marginea vestica a muntilor Poiana Rusca ), Dealurile Lipovei (intre vaile Muresului -la N, Begai -la S, Beregsaului -la V) , Dealurile Silagiului (limitate de vaile Timisului si Poganisului) , Dealurile Sacosului ; in dreapta Vaii Poganisului se remarca unele maguri ce domina regiunea: Magura Poieni , Bleauca . Zona depresiunilor, care face tranzitia intre zona montana si zona deluroasa, este reprezentata de depresiunile de contact Zolt, Gladna, Fardea-Hauzesti

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 197

Zona de campie ocupa partea centrala si vestica a Judetului Timis, patrunzand in zona dealurilor piemontane (unde formeaza golfurile de campie ale Fagetului si Lugojului); urmeaza o noua treapta constituita din campii joase (80-115 m) cu lunci largi si albii puternic meandrate; se disting: Campia Vinga, Campia Gataia, Campia Arancai (Mures-Aranca) ce cuprinde lunca Muresului si Lunca Arancai, Campia Timisului . Principalele trepte altitudinale descresc de la est la vest, astfel: - in zona montana altitudinile maxime apar in Muntii Poiana Rusca (Vf. Pades- 1374 m si Vf.Rusca – 1355m); la altitudini de 600 - 800 m sunt prezente suprafetele de nivelare; - zona dealurilor piemontane, reprezinta o alta treapta a reliefului Judetului, alcatuita din dealuri cu altitudini intre 200 - 400 m; - zona de campie, etajata pe 2 trepte altitudinale: 120-170 m la contactul cu dealurile piemontane, 115-80 m, campii joase. La nivelul Judetului Timis principalele localitati urbane sunt situate preponderent in zone de campie-ses cu urmatoarele altitudini: Timisoara – 90 m, Buzias – 128 m, Lugoj – 125 m, Jimbolia – 82 m, Deta – 89 m, Faget - 159 m.

Utilizarea terenului pe amplasamentul ales Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela si statiile de sortare, compostare si TMB

Suprafata (ha)

Utilizarea terenului Dupa punerea in Inainte de punerea in aplicare a Recultivata aplicare a proiectului proiectului

In agricultura - teren arabil 59,80

- gradini

- pasuni

Paduri

Drumuri

Zone construite

(curti, suprafata construita) 9,51 Ape

Alte terenuri:

vegetatie plantata

zone umede 35,14 50,29 teren deteriorat teren nefolosit

TOTAL: 59,80 59,80 35,14

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 198

Utilizarea terenului pe amplasamentul ales Statia de transfer si centrele de colectare

Suprafata (ha)

Utilizarea terenului Dupa punerea in Inainte de punerea in aplicare a Recultivata aplicare a proiectului proiectului

In agricultura - teren arabil 2,48

- gradini

- pasuni

Paduri

Drumuri

Zone construite

(curti, suprafata construita) 1,2 Ape

Alte terenuri:

vegetatie plantata

zone umede 1,28 teren deteriorat teren nefolosit

TOTAL: 2,48 2,48 -

Utilizarea terenului pe amplasamentul ales Depozite neconforme urbane (7 depozite) si rurale (172 depozite)

Suprafata (ha)

Utilizarea terenului Dupa punerea in Inainte de punerea in aplicare a Recultivata aplicare a proiectului proiectului

In agricultura - teren arabil - gradini - pasuni Paduri Drumuri Zone construite

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 199

(curti, suprafata construita) Ape Alte terenuri: vegetatie plantata zone umede teren deteriorat 86,2 86,2 86,2 teren nefolosit

TOTAL: 86,2 86,2 86,2

4.6.2. Impactul prognozat

4.6.2.1. Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela si statiile de sortare, compostare si TMB In perioada de constructie au fost ocupate anumite suprafete de teren in zona de amplasare a obiectivului, pentru depozite de materiale, organizare de santier. Aparitia santierului va insemna inlocuirea peisajului actual amorf, dar natural, cu un peisaj antropizat, plin de miscare si de componente precum: • zone in curs de excavare, • drumuri de acces sau tehnologice, • cladiri si instalatii in constructie • oameni angrenati in diferite activitati • utilaje de diferite dimensiuni si culori. Unele din modificarile mentionate se vor mentine si in faza de exploatare iar o parte vor fi definitive. Zonele excavate si prezenta utilajelor – spre exemplu – vor dispare dupa inchiderea depozitului, dar alte modificari de peisaj vor persista (impact temporar si definitiv). Indiferent de durata, impactul pe peisaj va fi unul semnificativ despre care nu se poate afirma cu certitudine ca va fi in totalitate negativ, nici pentru locuitorii din localitatile invecinate sau zone protejate ca recreative (care nu vor fi afectati vizual), nici pentru valori naturale, istorice, arhitectonice, etc. Dupa realizarea depozitului, va dispare terenul agricol (care este slab productiv, de categoria III- a) si, in peisaj, vor aparea o serie de noi componente antropice: • drum de acces la depozit, drumuri tehnologice pe amplasament; • cladiri, hale, suprafete betonate pentru parcari si instalatii; • zone excavate si zone cu depuneri depasind cota terenului actual (diguri, depuneri de deseuri si depozite de pamant). Toate aceste elemente vor modifica peisajul observabil atat din localitatile invecinate Ghizela, Babsa, Sanovita cat si de pe drumul DJ 609A Chizatau - Sanovita – Ghizela, si anume prin: aspecte negative: • disparitia caracterului natural al zonei; • imaginea unui “santier” in dezvoltare pe o durata de minim 50 ani;

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 200

• aparitia unui nou relief creat prin depozitarea deseurilor. aspecte pozitive: • senzatia de activitate generatoare de bunastare, daca fatada “santierului” si a drumului de acces va fi corect intretinuta. • realizarea unei perdele verzi in jurul incintei. Schimbarile de peisaj vor fi radicale si definitive: • in faza de constructie se va excava o suprafata de teren de 44, 8 ha si se va umple cu deseuri. Adancimea de excavare va fi in medie de 1,5 m. • in faza de exploatare se vor depune deseuri, care vor ajunge, peste 50 ani, la o inaltime medie de 22,1 m deasupra cotei terenului. Caracteristicile reliefului nou creat vor fi influentate de prezenta digurilor de contur pe toate laturile deponeului (panta taluzului 1:3) si bermelor plane. Amplasamentul, in forma lui actuala, este utilizat ca teren agricol (slab productiv). Dupa inchiderea deponeului si reintroducerea terenului in circuitul natural, acesta va putea fi amenajat prin revegetare, fie ca loc de agrement, fie reintrodus in circuitul agricol. Se mentioneaza ca, in vecinatatea viitorului depozit nu sunt zone protejate pentru valoarea lor istorica, arhitectonica, naturale, etc. Distanta dintre amplasament si cursurile de apa invecinate (Chizdia , Minis si Bega) variaza intre 350 - 1500 m. In consecinta, nu se estimeaza aparitia vreunui impact asupra acestor elemente de mediu. Referitor la faptul ca depozitul va fi vizibil de pe DJ Chizatau – Sanovita - Ghizela, aspectul neplacut se va limita la perioada de constructie si se va modifica o data cu inceperea exploatarii si dezvoltarii perdelei vegetale. Distanta de 48 km care il desparte de Mun. Timisoara face ca depozitul sa nu fie vizibil din oras.

4.6.2.2. Statia de transfer si centrele de colectare In perioada de constructie se vor ocupa anumite suprafete de teren in zona de amplasare a obiectivelor, pentru depozite de materiale, organizare de santier. Aparitia santierului va insemna inlocuirea peisajului actual amorf, dar natural, cu un peisaj antropizat, plin de miscare si de componente precum: • zone in curs de excavare, • drumuri de acces sau tehnologice, • cladiri si instalatii in constructie • oameni angrenati in diferite activitati • utilaje de diferite dimensiuni si culori. Unele din modificarile mentionate se vor mentine si in faza de exploatare iar o parte vor fi definitive. Zonele excavate si prezenta utilajelor vor dispare dupa finalizarea lucrarilor de constructie. Constructiile de pe amplasamentele statiilor de sortare/transfer si centrelor de colectare se vor incadra in peisaj, fiind in concordanta cu prevederile planurilor de amenajare a teritoriului din localitatile respective.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 201

Dupa realizarea obiectivelor va dispare terenul agricol (care este slab productiv, de categoria III- a) si, in peisaj, vor aparea o serie de noi componente antropice: • drum de acces si drumuri tehnologice pe amplasament; • cladiri, hale, suprafete betonate pentru parcari si instalatii. Tinand cont de suprafetele reduse ocupate de aceste obiective (intre 0,5 - 1,7 ha), nu va exista un impact semnificativ asupra peisajului, in conditiile respectarii prevederilor proiectului.

4.6.2.3. Inchiderea si remedierea depozitelor neconforme Prin lucrarile de inchidere si remediere a depozitelor neconforme se vor aduce imbunatatiri asupra peisajului actual, prin recultivarea terenurilor afectate de depozitarea in trecut a deseurilor. Peisajul va fi afectat cu caracter temporar, pe perioada executiei lucrarilor, de organizarea de santier. Acest impact va dispare la terminarea lucrarilor. In concluzie, efectuarea lucrarilor de refacere a mediului va asigura un impact pozitiv asupra peisajului din zona depozitelor existente.

4.6.3. Masuri de diminuare a impactului

4.6.3.1. Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela si statiile de sortare, compostare si TMB Pentru reducerea impactului determinat de elementele mentionate ca negative asupra peisajului, in proiect sunt prevazute urmatoarele masuri: • dublarea imprejmuirii amplasamentului cu o perdea vegetala substantiala, cu latimea de 15 m pe laturile de nord si vest respectiv de 36 m in partea de est si sud, respectiv o suprafata totala de 6,85 ha, formata din mai multe etaje de arbori si arbusti cu crestere rapida • inierbarea zonelor libere, pentru redarea aspectului initial, pe o suprafata de cca. 3,30 ha • inierbarea taluzelor de la celulele de depozitare pentru a realiza un aspect in concordanta cu restul incintei (cca. 1 ha) • cladirile vor fi prevazute cu finisaje exterioare adecvate unei incadrari corespunzatoare in peisaj. Principalele componente negative ale peisajului viitoarei investitii vor fi celulele de depozitare inainte de acoperirea cu pamant. Acestea vor fi intr-o oarecare masura ascunse vederii deoarece prin proiect platforma tehnologica cu cladiri a fost amplasata spre DJ Chizatau- Ghizela. Se reaminteste necesitatea alocarii unui numar suficient de personal capabil sa planteze si sa intretina (udat, replantat - completari de arboret, iarba, etc.) vegetatia din incinta (atat a perdelei verzi din jurul incintei, cat si a vegetatiei de pe taluzele malurilor). Pentru reducerea la minim a efectelor negative asupra peisajului pe parcursul exploatarii depozitului se va pastra curatenia atat in incinta cat si pe drumul de acces la depozit.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 202

Aceste masuri, asociate cu o buna gospodarire a depozitului, creeaza conditii de reducere la minim a impactului negativ asupra peisajului, facand sa prevaleze aspectele pozitive.

4.6.3.2. Statia de transfer si centrele de colectare Pentru protectia peisajului, activitatile de constructii se vor desfasura strict in perimetrul necesar organizarii de santier, pe o perioada de timp limitata. Accesul in zona se va face doar pe drumul de acces amenajat, iar circulatia utilajelor respectiv a mijloacelor de transport auto se va realiza doar pe suprafetele de teren strict necesare executarii lucrarilor. In perioada de exploatare nu s-a prognozat un impact semnificativ asupra peisajului, tinand cont ca toate constructiile si instalatiile tehnologice de pe amplasamente se vor incadra corespunzator in peisaj. Prin urmare nu sunt prevazute masuri speciale pentru protectia peisajului. Proiectul prevede instalarea unor imprejmuiri pe perimetrul statiilor de sortare/transfer respective centrelor de colectare, permitand astfel protectia intregii suprafete alocate. Imprejmuirea va fi realizata cu gard H = 2,30 m alcatuit din plasa de sarma fixata pe stalpi metalici cu fundatii din beton simplu si perdea vegetala din arbori si arbusti.

4.6.3.3. 4.6.3.3. Inchiderea si remedierea depozitelor neconforme Tehnologiile propuse prin proiect pentru inchiderea si remedierea depozitelor neconforme asigura incadrarea in peisaj a zonelor afectate de aceste depozite, principalele operatii fiind: • dislocarea si mutarea prin impingere a deseurilor pentru a reduce suprafetele ocupate de deseuri • nivelarea, compactarea si modelarea masei de deseuri • acoperirea cu pamant argilos • aplicarea unui strat de sol vegetal • inerbarea si plantarea de esente silvice pe suprafetele reabilitate si pe zonele inconjuratoare de pe care s-au dislocat deseurile. Masurile aplicate au rolul de igienizare a terenurilor pe care s-au depozitat de-a lungul anilor deseurile majoritar menajere din zonele urbane si rurale si de a le reda mediului inconjurator printr-o integrare cat mai armonioasa cu acesta.

4.6.4. Harti la capitolul „Peisaj” - Harta geografica si administrativa a judetului Timis

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 203

4.7. Mediul social si economic

4.7.1. Caracteristici principale si impactul potential Proiectul va fi dezvoltat in judetul Timis, judet localizat in regiunea de Vest a Romaniei. Populatia Judetului la nivelul anului 2007 – 666.866 locuitori, din care 63% in mediul urban si 37% in cel rural. Administrativ, judetul include 2 municipii (Timisoara – resedinta de judet si Lugoj), 8 orase (Buzias, Ciacova, Deta, Faget, Gataia, Jimbolia, Recas, Sannicolau Mare), 88 comune si 231 sate. Judetul Timis se situeaza in partea de vest a Romaniei, si se invecineaza cu Ungaria in partea de nord-vest (intre localitatile Nadlac si Beba-Veche), cu Republica Serbia si Muntenegru la sud-vest, Judetul Hunedoara la est, cu Judetul Caras-Severin la sud-est si in nord cu jutul Arad. Punctele extreme ale Judetului sunt cuprinse intre coordonatele 20016’ (Beba-Veche) si 22033’ (Poieni) longitudine estica, 45011’ (Latunas) si 46011’ (Cenad) latitudine nordica. Judetul Timis, cu o suprafata totala de 8.696,7 km2, ocupa locul I pe tara (3,65% din suprafata Romaniei),are o populatie de 666.866 locuitori (conform INS 2007), si ca resedinta administrativa orasul Timisoara (situat in Depresiunea Transilvania, pe raul Somesul Mic). Municipiul Timisoara reprezinta cel mai important centru industrial din judet si din regiune, un oras modern cu o intensa viata economica si culturala. In urmatorul tabel se prezinta principalele caracteristici ale judetului Timis:

Parametru Informatii de baza

Total judet: 8.696,7 Suprafata (km2) Zone Urbane: 1.385,3 Zone Rurale: 7.311,4

2 Municipii (Timisoara – resedinta de judet si Lugoj), 8 orase (Buzias, Ciacova, Asezari umane Deta, Faget, Gataia, Jimbolia, Recas, Sannicolau Mare), 88 Comune, 231 Sate

Total judet: 666.866 Populatie (numar de locuitori Zone Urbane: 418.541 (63%) in 2007) Zone Rurale: 248.325 (37%)

Densitatea 2 populatiei (loc/km ) 78

Principalele activitati Agricultura, industria exctractiva si producatoare, constructii, comert si servicii economice

PIB pe anul 2005 PIB pe anul 2005 (milioane RON) (RON / capita) PIB Judet 2.880 13.320,84 Romania 288,176.1 13,326.8

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 204

Salariu mediu (RON/luna) Judet 858 Venit Regiunea Vest 718 Romania 866

Populatia – evolutie si structura Populatia stabila a Judetului Timis, la 1 ianuarie 2007, a fost de 666.866 locuitori si este in crestere fata de anul 2006 (659.299 locuitori). In perioada 2000 – 2006 populatia Judetului Timis a inregistrat o evolutie descrescatoare a numarului de locuitori, insa acest trend nu este specific unor orase mici precum Recas, Jimbolia sau Sannicolau Mare unde populatia a crescut in anul 2006 comparativ cu anul 2000, cu procente de crestere de 10%, 3% si 2%. In ceea ce priveste structura populatiei pe zone – urban si rural si evolutia pe parcursul perioadei analizate 2000 – 2008, se poate observa ca populatia rurala a scazut in anul 2008 comparativ cu anul 2000; cu toate acestea trendul a fost descrescator in perioada 2000 – 2005 si a crescut usor in ceea ce priveste populatia rurala, incepand cu anul 2006. Populatia stabila in Judetul Timis

Nr. locuitori / an Urban/Rural 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Total 689700 689216 661990 662.209 659513 659333 659299 666866 673212

Urban 425765 425064 401637 402.220 398746 415851 414680 418541 423323

Rural 263935 264152 260353 259989 260767 243482 244619 248325 249889

Sursa: Institutul National de Statistica

Mediul economic La sfarsitul anului 2006, in Judetul Timis erau 23.356 de intreprinderi active, din care: 21.079 micro intreprinderi (0-9 angajati), 1.791 intreprinderi mici (10-49 angajati), 433 intreprinderi mijlocii (50-249 angajati), 53 intreprinderi mari (peste 250 angajati). Capitalul strain investit in Judetul Timis se ridica la valoarea de 622 mil. euro, ceea ce reprezinta 60,7% din totalul capitalului strain investit la nivelul Regiunii 5 Vest si 4,1% din totalul investitiilor straine la nivel national. Judetul Timis se plaseaza pe locul 4 in tara din punctul de vedere al capitalului strain investit si pe locul 2 (dupa Bucuresti) din punctul de vedere al numarului de societati cu capital strain active la sfarsitul anului 2006.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 205

Cele mai importante sectoare ale economiei Judetului Timis sunt: industria, agricultura, comertul si serviciile, turismul, serviciile financiar – bancare. Sectorul industrial Industria este cea mai importanta ramura economica a Judetului Timis, fiind destul de diversificata. Pe ansamblu, industria Judetului Timis, la sfarsitul anului 2006, se caracteriza prin dominanta industriei prelucratoare in ansamblu, cele mai puternic dezvoltare ramuri ale industriei prelucratoare fiind: industria producatoare de cauciuc, mase plastice si alte produse neferoase; industria de confectii, pielarie, textile; industria de masini, echipamente, tehnica de calcul, aparate si instrumente medicale; industria alimentara, a bauturilor si tutunului. Dezvoltarea industriei alimentare se datoreaza atat potentialului agricol ridicat al zonei, cat si volumului sporit al investitiilor private facute in aceasta ramura, aceasta atingand 81,5% din investitiile totale. Sectorul IMM - intreprinderile mici si mijlocii au cunoscut incepand din anul 1990, o importanta dezvoltare in cadrul economiei judetene, reprezentand cca. 95% din totalul firmelor inmatriculate la Oficiul Registrul Comertului, inclusiv persoane fizice autorizate sau asociatii familiale. Analiza structurii IMM-urilor reliefeaza faptul ca majoritatea fortei de munca din acest sector este antrenata in servicii, comert si operatii de import - export. Agricultura Terenurile agricole apart in aproape in totalitate (98 %) sectorului privat si in proportie de doar 2 % sectorului de stat. Terenul agricol al Judetului Timis, in suprafata de 702.398 ha, reprezinta 80,7% din suprafata totala a Judetului. Raportat la nivelul Regiunii Vest, Judetului Timis ii revine 35,8% din totalul suprafetelor agricole si 48,6 % din cele arabile. Turism In Judetul Timis exista numeroase obiective turistice, mai ales in Timisoara, recunoscuta din secolul al XVIII-lea ca “mica Viena”. Intre zidurile noii cetati in forma stelata, pe un plan aproape circular, s-a ridicat un oras nou cu piete, strazi si cladiri dispuse dupa un plan riguros cu arhitectura in stil baroc, imitand modelul Vienei. In Timisoara obiectivele turistice mai importante sunt: • Castelul Huniazilor (secolul al XV-lea, refacut in 1852) si care azi este muzeu, dupa o noua restaurare; • Castelul Pasa Buinen (sec. XVII - XVIII); • Casa printului Eugeniu de Savoya (sec. XVIII); • Cetatea Bastion (sec.XVIII); • Teatrul National (sec.XIX - XX); • Biserica Mizericordierilor (sec. XVIII); • Catedrala ortodoxa (sfintita la 6 octombrie 1946 in prezenta Regelui Mihai I), • Catedrala Romano - catolica, • Catedrala ortodoxa sarba, • Monumentul martirilor revolutiei din 16-22 decembrie 1989, Muzeul Satului, etc. Alte obiective turistice existente in judet: • la Jimbolia - Casa memoriala "Stefan Jager" • la Sannicolau Mare - Casa memoriala "Bela Bartok" • la Buzias - "Colectia Troceanu" care cuprinde splendide tesaturi si cusaturi banatene • in comuna Lenauheim - Casa muzeu "Lenau" • comuna Traian Vuia - casa memoriala "Traian Vuia"

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 206

• comuna Victor Vlad Delamarina - casa memoriala "Victor Vlad Delamarina". Statiunile balneare Buzias si Calacea sunt, de asemenea si zone de interes turistic, unde exista si posibilitati de tratament cu ape minerale si respectiv geotermale. Zona montana cuprinde multe puncte de interes turistic: Muntii Poiana Rusca - relief interesant, cu intinse paduri de foioase, cu locuri pentru vanatoare si practicarea schiului, varfurile Pades si Rusca, Cabana "Capriorul" (pe varful Dambu - 900 m) la 16 Km departare de comuna Nadrag, lacul artificial Surduc. Alte zone de agrement: parcurile si Padurea Verde din Timisoara (unde este amenajat Muzeul etnografic al Banatului si gradina zoologica), padurile de la Bistra, Pischia, Sarlota, Giroc, Bacova, rezervatia dendrologica de la Bazos, rezervatia ornitologica de la Satchinez, strandurile naturale de la Sag, Albina, Costeiu, Periam - port. Reteaua unitatilor de cazare si administrare turistica a Judetului Timis, in anul 2002 se cifra la 80, din care: 29 hoteluri, hanuri si moteluri, 1 cabana, 1 camping, 6 vile turistice, 3 tabere de elevi si prescolari, 13 pensiuni, 27 pensiuni agroturistice. Servicii financiar – bancare In Judetul Timis in ultimii zece ani s-a dezvoltat un important sistem bancar, care cuprinde peste 20 de institutii financiare, oferind o paleta extrem de larga de servicii de specialitate atat firmelor cat si persoanelor fizice.

Concluzii: Analizind si comparind profilurile socio – economice la nivel national, regional si judetean, se poate concluziona ca Judetul Timis se situeaza la nivelul superior al principalilor indicatori macroeconomici. Tabelul urmator pune in evidenta principalele elemente. Comparatie indicatori macro-economici la nivel Romania, Regiunea Vest, Timis

Date socio-economice Indicator Regiunea Judetul Comentarii Romania 5 Vest Timis Populatie totala (loc. / %) 21565119 1926707 666866 Ponderea populatiei urbane Din care▼ 100% 8,93% 3,09% mult mai ridicate, datorita in mediul urban (%) 55,20% 61,15% 62,76% resedintei de judet, Timisoara (46,08% din totalul populatiei in mediul rural (%) 44,80% 38,85% 37,24% Judetului / 73,43% din totalul populatiei urbane) Densitate mai ridicata decit Densitate populatie (loc/km2) 90,5 60,2 76,7 media regiunii Forta de munca ocupata (%) 39,10% 48,73% Industria, constructiile si Din care: agricultura 31,90% 23,17% activitatile de comert, servicii in Industrie 43,70% 23,50% 27,82% continua dezvoltare, reflecta un Constructii 5,50% 5,94% mediu economic sanatos, cu o Comert, administratie si 39,10% 43,07% tendita clara de crestere servicii Rata somajului cea mai mica in cadrul regiunii, datorata fortei Rata somajului (%) 5,50% 4,10% 2,00% de munca cu calificare superioara, si a unui sector

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 207

industrial mai dezvoltat Castigul salarial cel mai mare Castigul salarial nominal 866 816 858 in cadrul regiunii, apropiat de mediu net lunar(RON/luna) nivelul national. Sursa: INS, PRGD Regiunea Vest Se apreciaza ca realizarea Sistemului integrat de management al deseurilor poate afecta mediul social si economic datorita urmatoarelor actiuni previzibile: • influenta asupra calitatii vietii • influenta asupra activitatilor economice existente in zona • influenta asupra veniturilor populatiei prin cresterea taxelor de salubrizare. Proiectul propus va avea un impact pozitiv asupra mediului social si economic din zona, prin crearea unor noi locuri de munca. Numarul de locuri de munca create prin implementarea proiectului: • in faza de executie (2009-2011): 380 • in faza de operare (incapand cu 2011): 153. Este posibil ca prin asigurarea acestor locuri de munca, persoanele angajate sa devina, impreuna cu familiile lor, locuitori permanenti ai localitatilor invecinate obiectivelor din proiect, micsorandu-se migratia lor spre alte zone. Strategia privind sistemul integrat de gestiune al deseurilor in Judetul Timis este strans aliniata si complet in conformitate cu prioritatile strategice regionale si nationale. Proiectul va imbunatati infrastructura locala invechita, inadecvata privind serviciile de deseuri solide si de a dezvolta un sistem modern, pentru a permite respectarea standardelor europene si romanesti. De asemenea, proiectul va duce la imbunatatirea calitatii mediului si a vietii umane prin intermediul reabilitarii infrastructurii vechi in sectorul deseurilor solide. Sortarea si reciclarea componentelor proiectelor va tine seama de tintele de reciclare indicate in Planul national de gestionare a deseurilor si Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor in Judetul Timis. Accentul se pune pe deseurile municipale de exemplu deseurile generate de gospodarii si, de asemenea, deseuri din sectoarele institutionale, comerciale si industriale, care este similare in caracteristici cu deseurile menajere, pe o perioada de 20 de ani din 2006 in 2026. Acest lucru este necesar pentru dezvoltarea unei strategii pentru sistemul integrat de gestionare a deseurilor solide in Judetul Timis, in conformitate cu obligatiile legale. Amplasarea depozitului de deseuri nepericuloase Ghizela, precum si a statiilor de sortare/transfer respectiv centrelor de colectare s-au facut cu respectarea dispozitiilor legale referitoare la protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes ecologic, social si economic (Ordinul Ministerului Sanatatii nr.536/1997, HG 349/2005, Ordinul MMGA 757/2004). Distantele fata de cele mai apropiate locuinte respecta reglementarile din actele normative de mai sus. Proiectul va avea un impact benefic tradus prin imbunatatirea conditiilor de prestare a serviciilor de salubritate datorita urmatoarelor efecte directe: • colectarea deseurilor la surse va deveni mai regulata pentru a asigura masa de deseuri necesara bunei functionari a statiilor de transfer;

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 208

• prestatorii de servicii isi vor extinde aria de activitate pentru acoperirea in timp a tuturor localitatilor judetului; castigarea de clienti va aduce beneficii prestatorilor • existenta statiei de transfer si a centrelor de colectare va stimula firmele de colectare deseuri in achizitionarea de utilaje moderne de transport; • in activitatea prestatorilor va interveni un nou tip de contract incheiat cu operatorii statiei de transfer si a centrelor de colectare in vederea stabilirii conditiilor de livrare a deseurilor colectate – cantitati, periodicitate, tipuri de utilaje adecvate transferului; • unii prestatori de servicii de colectare deseuri vor putea deveni operatori ai statiei de transfer si de centrelor de colectare (in cazul castigarii licitatiilor), crescandu-si astfel sursele de venituri. Realizarea depozitului zonal la Ghizela va avea inerent unele efecte negative legate de: • costul transportului deseurilor la depozit (exceptie pentru localitatile apropiate care vor duce deseurile direct la depozitul Ghizela) • costul total al colectarii/eliminarii – respectiv recuperarea investitiei si acoperirea costurilor de exploatare. Prin modul de amplasare, distantele de transport in cazul municipiului Timisoara, care va trimite deseurile la viitoarea statie de transfer si apoi la noul depozit, nu se modifica substantial. De asemenea, distantele de transport de la cele 6 orase si zonele arondate pana la centrele de colectare nu se modifica semnificativ fata de situatia actuala, cand deseurile ajung la rampele orasenesti necontrolate. In schimb, va interveni o veriga suplimentara de transport de la statiile de transfer si de la centre de colectare la noul depozit zonal Ghizela, pe distante cuprinse intre 40 si 70 km, transport care se efectueaza cu vehicule de mare capacitate. Chiar si in aceste conditii, costul transportului va creste, iar aceasta crestere se va regasi in tariful impus beneficiarilor de servicii. Teoretic, amplasarea depozitului de deseuri la Ghizela poate genera un impact negativ asupra asezarilor umane, prin: • infestarea apei freatice din care se alimenteaza fantanile locuitorilor din zona; • afectarea calitatii apelor de suprafata in situatia in care apele colectate de pe suprafata depozitului nu sunt epurate sau sunt epurate necorespunzator; • afectarea calitatii aerului si crearea de disconfort olfactiv; • zgomotul datorat transportului deseului si activitatii buldozerelor si compactoarelor • poluarea biologica determinata de depozit (inmultirea vectorilor de agenti patogeni - muste, tantari, sobolani, pasari); • modificarea peisajului in zona. Avand in vedere ca proiectul de realizare a depozitului de deseuri prevede impermeabilizarea bazei si peretilor laterali (taluzurilor) a depozitului, impurificarea apei subterane este exclusa, iar prin solutia adoptata pentru epurarea apelor uzate colectate din depozit se reduce la minim posibilitatea de poluare a apelor de suprafata. Chiar in situatia unei exploatari necorespunzatoare a viitorului depozit, curentii de aer, dominanti pe directiile NV, S si V, nu ar putea afecta calitatea aerului in zona satului Sanovita. Se estimeaza ca datorita exploatarii pe celule – ceea ce inseamna o suprafata mica care vine in

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 209

contact direct cu aerul, vantul, precipitatiile – efectele negative legate de existenta depozitului, precum antrenarea de suspensii, mirosurile dezagreabile, riscul de aparitie a incendiilor, inmultirea tantarilor si mustelor vor avea un nivel foarte scazut. Principala sursa de zgomote si vibratii care ar putea influenta negativ calitatea vietii locuitorilor este traficul rutier si activitatea buldozerelor si compactoarelor in incinta depozitului. Ca si in faza de constructie, in perioada de exploatare este posibil ca pe amplasamentul depozitului - in anumite momente - sa se realizeze nivele semnificative de zgomot, dar acestea nu vor fi perceptibile la limita mediului protejat. Prin “mediu protejat” se intelege mediul locuit urban sau rural care - in cazul de fata - se afla la peste 1500m distanta (minimum 1000 m acceptat prin legislatie). Se estimeaza ca nivelul constant de zgomot realizat pe suprafata depozitului in faza de exploatare va fi mai mic decat cel acceptat pentru incinte industriale (65 dBA), iar la reducerea sa vor contribui ca elemente de ecranare insasi depunerile de deseuri din celulele deja inchise a caror inaltime depaseste cu cca 2 m baza celulei in exploatare. Amplasamentul este izolat fata de centrele locuite, iar programul de lucru al operatorului se va stabili astfel incit impactul poluarii sonore asupra asezarilor umane datorat activitatii din depozit sa fie minim. Perdeaua vegetala din jurul depozitului va asigura printre altele si atenuarea intensitatii zgomotelor propagate din zona de lucru a depozitului. Distanta de peste 1,5 km fata de cea mai apropiata localitate exclude orice disconfort pentru populatie. Poluarea biologica determinata de acest depozit, se poate manifesta prin forme specifice facilitatilor de gospodarire a deseurilor menajere: • poluarea bacteriologica constand in inmultirea unor germeni patogeni sau paraziti prezenti in mod normal in deseuri • poluarea biologica propriu zisa, constand in atragerea si inmultirea speciilor care sunt vectori de agenti patogeni – muste, tantari, sobolani, pasari Poluarea bacteriologica se exprima in principal prin numarul mare de coliformi totali si oua de paraziti intestinali (limbrici, ascarizi) care provin din fecalele animalelor de casa sau din scutecele de unica folosinta existente in deseuri. Acesti germeni patogeni sunt cat se poate de banali, avand o mare raspandire in natura. Referitor la poluarea bacteriologica, problema principala de impact nu este neaparat existenta germenilor patogeni in masa de deseuri, existenta de altfel specifica si altor medii antropice si chiar celui natural, cat limitarea surselor si cailor de diseminare a acestora. Principalele cai de poluare microbiologica a zonelor din afara depozitului sunt: • deseurile usoare si suspensiile contaminate cu microorganisme antrenate de vant pe terenurile inconjuratoare • suspensiile antrenate in levigat, respectiv in efluentul statiei de epurare • contaminarea vehiculelor care transporta deseuri Cea mai evidenta forma de poluare biologica propriu zisa, care poate fi observata chiar si pe depozitele ecologice in momentele de activitate mai redusa din cursul zilei de lucru, este

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 210

prezenta pe masa de deseuri proaspat descarcate a unui numar mare de pasari – ciori, pescarusi. Activitatea continua a buldozerului si a celorlalte utilaje de nivelare – compactare, precum si zgomotele care insotesc descarcarea noilor transporturi de deseuri (zgomot de motoare, strigatele muncitorilor care orienteaza/supravegheaza descarcarea) pot descuraja pasarile de a se opri din zbor. In caz de nevoie, se poate apela la mecanisme simple care genereaza zgomote ce sperie pasarile (practica des intalnita in strainatate). Din cele prezentate mai sus reiese ca sanatatea populatiei din localitatile cele mai apropiate (Sanovita, Ghizela, Babsa, Chizatau) nu va fi afectata de activitatea din zona de lucru a depozitului. Riscurile pentru sanatatea umana se limiteaza la categoria persoanelor care vor lucra in depozit si pentru reducerea lor sunt prevazute masuri de protectie a muncii, specifice domeniului de salubritate.

4.7.2. Masuri de diminuare a impactului Avand in vedere ca principalele efecte negative asupra mediului social s-au prognozat in cazul depozitului de deseuri nepericuloase Ghizela, se prezinta principalele masuri pentru prevenirea impactului asupra asezarilor umane si sanatatii populatiei. - Pentru eliminarea influentelor negative privind calitatea vietii, la executia acestui proiect se va asigura protectia calitatii factorilor de mediu prin: ¾ Impermeabilizarea bazei si peretilor laterali (taluzurilor) depozitului, asa incat, sa fie exclusa impurificarea apei subterane, iar solutia adoptata pentru epurarea apelor uzate colectate din depozit va reduce la minim posibilitatea de poluare a apelor de suprafata; ¾ Exploatarea pe celule zilnice care se acopera la sfarsitul zilei de lucru; suprapunerea celulelor anuale astfel incat suprafata ocupata de deseuri sa fie cat mai eficient izolata reduce riscul de poluare a aerului cu suspensii si poluarea biologica; ¾ Amplasarea in frontul dinspre drumul judetean Chizatau - Ghizela, a cladirilor si a platformei tehnologice reduce impactul asupra peisajului; ¾ Ridicarea digurilor inainte de demararea unui nou rand de celule zilnice/anuale asigura stabilitatea depozitului, reduce vizibilitatea si antrenarea deseurilor usoare de catre vant; ¾ Realizarea perdelei vegetale va avea efect de: retinere a mirosurilor eventual generate la descarcarea si compactarea deseurilor, retinere a prafului si deseurilor usoare eventual antrenate de vant si ecranare pentru zgomotul produs pe suprafata de lucru; ¾ Masuri prevazute in proiect pentru reducerea riscului de poluare biologica: Imprejmuirea pe intreg perimetrul depozitului pentru a evita intrarea persoanelor straine si a animalelor; Acoperirea la sfarsitul fiecarei zile de lucru cu material inert a celulelor zilnice si pana la folosirea insecticidelor sau raticidelor in cazuri extreme: elimina inmultirea vectorilor de agenti patogeni din deseuri, in plus asigur o suprafata mica de contact a deseurilor cu aerul ceace inseamna riscuri mai mici de antrenare de suspensii, mirosuri dezagreabile, aparitie a incendiilor, inmultirea tantarilor si mustelor sau atragerea pasarilor.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 211

Retinerea suspensiilor contaminate antrenate in levigatul depozitului, in statia de epurare cu osmoza inversa, Pentru eliminarea riscului de diseminare a germenilor patogeni prin intermediul utilajelor de transport deseuri, in proiect s-au prevazut – atat la depozit cat si la statia de transfer si centrele de colectare – instalatii de spalare si desinfectie a vehicolelor/ utilajelor care parasesc aceste amplasamente. - Pentru reducerea riscurilor privind sanatatea umana a celor care lucreaza in depozit sunt prevazute masuri de protectie a muncii, specifice domeniului de salubritate. Salariatii depozitului vor fi instruiti periodic referitor la modul de aplicare a masurilor de protectia muncii si de utilizare a echipamentelor specifice. Nu va fi admisa nici o derogare de la obligativitatea purtarii in incinta depozitului a echipamentului personal de protectie de catre angajatii implicati in procesele tehnologice. Pentru reducerea riscurilor privind sanatatea umana a celor care lucreaza in statia de sortare, hala de sortare va fi prevazuta cu un sistem de ventilare pentru improspatarea aerului din interior.Proiectul prevede de asemenea masuri, care vor aduce o serie de beneficii pentru comunitatea locala, cum ar fi:

• Realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu apa si canalizare; • Realizarea unei statii de epurare ; • Reabilitarea drumurilor judetene si comunale; • Cresterea veniturilor bugetului local datorita atragerii de investitori in zona, datorate realizarii infrastructurii ; • Ocuparea fortei de munca locale va creste atat in perioada de executie cat si ulterior, in perioada de exploatare; • Crearea de locuri de munca pentru profesii variate si nivele de pregatire diferite - muncitori necalificati pana la ingineri cu experienta; • Recalificarea populatiei tinere fara calificare, in diverse meserii - muncitori calificati in constructii, mecanici, electromecanici, etc.

4.8. Conditii culturale si entice, patrimoniul cultural Distanta intre obiectivele investitiei propuse si obiectivele de patrimoniu cultural de pe teritoriul judetului este apreciabila, astfel incat nu se poate prognoza un impact semnificativ asupra acestora. Se poate aprecia ca, prin natura activitatilor propuse, investitia nu va avea un impact semnificativ asupra conditiilor etnice si culturale din zona.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 246

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

5.1. Justificarea amplasamentelor alese pentru proiect

Pentru proiectarea “Sistemului integrat de management al deseurilor “ in evaluarea optiunilor s-a efectuat analiza multicriteriala a acestora selectandu-se acea optiunea care a obtinut punctajul maxim in cadrul analizei. Analiza comparativa si justificarea alternativei alese pentru realizarea proiectului sunt prezentate detaliat la capitolul 1.9. din prezentul studiu. Scenariile posibile care se iau in considerare sunt scenariul “fara proiect” si scenariul “cu proiect”. Scenariul “fara proiect” presupune ca proiectul sa nu fie implementat. Aceasta ar insemna ca managementul deseurilor sa se realizeze in parametrii actuali si anume prin: - utilizarea in continuare a celor 7 depozite de deseuri neconforme de tip “b” care ocupa o suprafata de 51,2 ha. Aceste depozite nu au autorizatie de functionare, au amplasamente improprii si sunt neecologice. In general, fiecare oras are cate un depozit administrat fie de agenti de salubritate, fie de catre consiliul local. In plus, pentru aceste depozite sunt stabilite angajamente de inchidere ale acestora, angajamente asumate de Romania prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana. Conform Planului Judetean De Gestionare a Deseurilor pentru judetul Timis (aprobat de catre Consiliul Judetean Timis prin hotararea nr.52/2007), perioada de inchidere a acestor depozite este 2008 - 2015 aceasta fiid etapizata astfel: Parta – Sag situat la 5 km S de Timisoara – 2008 Lugoj situat la 0,3 km SE de oras – 2010 Sannicolau Mare situat la 0,3 km S de oras – 2010 Jimbolia situat la 0,5 km NE de oras – 2008 Buzias situat la 0, 4 km NE de oras – 2010 Deta situat la 0,4 km NE de oras – 2010 Faget situat la 6 km S de oras - 2015 - utilizarea in continuare a terenurilor de depozitare neamenajate, existente in mediul rural din judetul Timis. Conform aceluiasi Plan Judetean De Gestionare a Deseurilor pentru judetul Timis, acestea se vor inchide pana la data de 16.07.2009. Scenariul “cu proiect” presupune implementarea unui sistem integrat de management al deseurilor la nivelul judetului Timis, prin realizarea depozitului ecologic de la Ghizela, a statiilor de sortare, compostare si TMB de pe acelasi amplasament, construirea unei statii de transfer si a 3 centre de colectare, precum si inchiderea depozitelor urbane neconforme, ceea ce va asigura atingerea obiectivelor Programului Operational Sectorial de Mediu 2007 – 2013 si a angajamentelor asumate de Romania in Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana, in legatura cu judetul Timis.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 247

5.2. Evaluarea impactului asupra mediului

Pentru alternativa aleasa prin proiect se efectueaza evaluarea impactului asupra mediului, utilizand o metoda matriciala (indici de calitate) si metoda V. Rojanschi (indicele de poluare globala). Evaluarea impactului asupra mediului inconjurator are la baza:

- indici de calitate pe factori de mediu ( Ic )

- indicele de poluare globala ( IPG )

5.2.1. Evaluarea impactului pe factori de mediu Calitatea unui factor de mediu sau element al mediului se incadreaza in raport cu limitele admise in STAS – uri sau Normative de reglementare sau se estimeaza efectele “ proiectului “ asupra mediului avand la baza “ marimea “ care se determina luand in considerare nivelul unor indicatori de calitate ce caracterizeaza efectele.

In raport cu marimea efectelor avem indici de calitate ( Ic ):

Lproiect -1 Ic = ------= E

Lreglementat

Lproiect – actiunile proiectului

Lreglementat – norme si acte de reglementare Interdependenta dintre actiunile proiectului si efectele asupra mediului inconjurator ( E ) se poate evidentia prin marcarea in caseta corespunzatoare a marimii acesteia estimata printr-un sistem comun pentru tot ansamblul (cu +, - sau zero), astfel: + influenta pozitiva 0 influenta nula – influenta negativa + E – efect pozitiv sau negativ rezultat din cuantificarea influentelor activitatii proiectate asupra calitatii factorilor de mediu, in raport cu normativele de reglementare.

Ic = 0 – +1 - influentele sunt pozitive iar mediul este afectat in limitele admisibile

Ic = - 1 – 0 - influentele sunt negative iar mediul este afectat peste limitele admise

Ic = 0 - starea mediului nu este afectata de proiect

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 248

Evaluarea impactului pe factori de mediu prin indici de calitate ( I c ) Matricea de evaluare a impactului

Actiunea sau Efectele asupra factorilor de mediu

Sol- Biodiver- Asezari sursele generatoare Aer Apa subsol sitatea umane

Amplasamentul si modul de ocupare a 0 0 - 0 0 terenului

Evacuare ape uzate 0 + + 0 +

Concentratiile de poluanti in aer in + 0 0 + + raport cu C.M.A.

Nivelul zgomotului in raport cu nivelul 0 0 0 - - maxim admis

Managementul deseurilor + + + + +

Riscul de avarii si accidente cu impact - - + - - asupra mediului

Efectul social si economic 0 0 0 0 +

MARIMEA EFECTELOR +1 +1 +2 0 +2

ª EAER = +1

E APA = +1

E SOL-SUBSOL = +2

EBIODIVERSITATE = 0

E ASEZARI UMANE = +2

• Valoarea indicelui de calitate ( Ic )

- pentru AER: Ic = +1 ª Factorul de mediu AER este afectat de proiect in limite admise.

- pentru APA:

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 249

Ic = +1 ª Factorul de mediu APA este afectat de proiect in limite admise.

- pentru SOL - SUBSOL: Ic = +0,5 ª Factorul de mediu SOL – SUBSOL este afectat de proiect in limite admise.

- pentru BIODIVERSITATE: Ic = 0 ª Factorul de mediu BIODIVERSITATE nu este afectat semnificativ de proiect.

- pentru ASEZARI UMANE: Ic = +0,5 ª Factorul de mediu ASEZARI UMANE este afectat de proiect in limite admise.

• Valoarea Ic indica:

⇒ Prin respectarea prevederilor proiectului, atat in perioada de executie a lucrarilor de constructie, cat si in perioada de exploatare a obiectivelor care compun „Sistemul integrat de management al deseurilor”, impactul asupra factorilor de mediu se va incadra in limitele admise, datorita masurilor de prevenire si diminuare a impactului prevazute.

5.2.2. Evaluarea globala a impactului asupra mediului Evaluarea impactului global asupra mediului se bazeaza pe:

valoarea indicilor de calitate (Ic ) pe factori de mediu;

scara de bonitate notata de la 1 la 10, corespunzatoare valorilor Ic

Nota de Valoarea I Efectele asupra mediului inconjurator bonitate c

10 Ic = 0 - mediul nu este afectat de activitatea proiectata

- mediul este afectat de proiect in limite admisibile, nivel 1. 9 Ic = 0,0 ÷ 0,25 - efectele sunt pozitive

- mediul este afectat de proiect in limite admisibile, nivel 2. 8 Ic = 0,25 ÷ 0,50 - efectele sunt pozitive

- mediul este afectat de proiect in limite admisibile, nivel 3. 7 Ic = 0,50 ÷1,00 - efectele sunt pozitive

6 I c = -1,0 mediul afectat de proiect peste limitele admise, nivel 1.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 250

- efectele sunt negative

- mediul este afectat de proiect peste limitele admise, nivel 2. 5 Ic = -1,0 ÷ -0,5 - efectele sunt negative

- mediul este afectat de proiect peste limitele admise, nivel 3. 4 Ic = -0,5 ÷ -0,25 - efectele sunt negative

- mediul este degradat, nivel 1. 3 Ic = -0,25 ÷ -0,025 - efectele sunt nocive la durate lungi de expunere

- mediul este degradat, nivel 2. 2 Ic = -0,025 ÷ -0,0025 - efectele sunt nocive la durate medii de expunere

- mediul este degradat, nivel 3. 1 Ic = sub –0,0025 - efectele sunt nocive la durate scurte de expunere

Metoda de evaluare globala a impactului asupra mediului

Este o metoda analitica de tip cantitativ pe baza indicelui de poluare globala ( IPG ), care rezulta din raportul intre starea ideala (naturala) si starea reala (de poluare). • Reprezentarea grafica : Starea ideala si starea reala se reprezinta grafic rezultand o diagrama inscrisa intr-un cerc cu raza de 10 unitati de bonitate, a carei forma depinde de numarul factorilor de mediu analizati.

• Starea ideala ( Si ): este reprezentata grafic printr-o forma geometrica regulata inscrisa intr-un cerc cu raza de 10 unitati de bonitate.

• Starea reala ( Sr ): este o figura geometrica neregulata obtinuta prin unirea punctelor ce reprezinta valoarea echivalenta a indicelui de calitate in scara de bonitate si care se inscrie in figura geometrica regulata a starii ideale.

• Indicele de poluare globala - IPG : rezulta din raportul dintre suprafata ce reprezinta starea ideala (Si) si starea reala ( Sr ).

IPG = -----

IPG = 1 - nu exista poluare

IPG > 1 - exista modificari de calitate a mediului. • Scara de calitate:

IPG = 1 - mediul natural nu este afectat de activitatea umana

IPG = 1...2 - mediul este supus efectelor activitatii umane in limite admisibile

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 251

- mediul este supus activitatii umane, provocand stare de disconfort formelor IPG = 2...3 de viata

- mediul este afectat de activitatea umana, provocand tulburari formelor de IPG = 3...4 viata

- mediul este afectat grav de activitatea umana, periculos pentru formele de IPG = 4...6 viata

IPG > 6 - mediul este degradat, impropriu formelor de viata.

Determinarea indicelui de poluare globala

• Indicele de poluare globala IPG - rezulta din raportul Si / Sr conform metodologiei prezentate.

• Valoarea Si (starea ideala) - rezulta din figura geometrica regulata avand suprafata: Si = 237,8 cm2

• Valoarea Sr (starea reala) - rezulta din figura geometrica neregulata inscrisa in figura geometrica regulata a starii ideale si construita prin unirea punctelor rezultate din amplasarea valorilor Nb (nota de bonitate) pentru fiecare factor de mediu luat in considerare.

• Valoarea Nb - se obtine pentru fiecare factor de mediu din scara de bonitate in functie de valoarea indicelui de poluare si serveste la reprezentarea grafica, ca o metoda de simulare a efectului sinergic

• Nb pentru AER: Ic = +1 Ö Nb = 7 Nb AER = 7

• Nb pentru APA: Ic = +1 Ö Nb = 7 Nb APA = 7

• Nb pentru SOL-SUBSOL: Ic = +0,5 Ö Nb = 8 Nb SOL-SUBSOL= 8

• Nb pentru BIODIVERSITATE: Ic = 0 Ö Nb = 10 Nb BIODIVERSITATE = 10

• Nb pentru ASEZARI UMANE: Ic = +0,5 Ö Nb = 8

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 252

Nb ASEZARI UMANE = 8

• Relatia grafica - intre Nb calculat pentru cinci elemente ale mediului, este o figura geometrica neregulata formata cu valorile:

Nb AER = 7

Nb APA = 7

Nb SOL-SUBSOL = 8

Nb BIODIVERSITATE = 10

Nb AS. UMANE = 8

2 avand suprafata: Sr = 152,6 cm

2 Si 237,8 cm

ª IPG = ----- = ------= 1,56 2 Sr 152,6 cm

• Valoarea indicelui de poluare globala este:

IPG = 1,56

Graficul pentru calculul indicelui de poluare globala :

Calculul indicelui de poluare globală Sistem integrat de management al deseurilor Judeţul Timis

Aer 10 9 8 7 6 5 4 Asezari umane 3 Apa 2 1 0

Biodiversitate Sol - subsol IPG = 1,56

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 253

5.3. Concluzii asupra gradului de afectare a factorilor de mediu si a sanatatii populatiei, precum si asupra efectelor benefice ale proiectului

Gradul de afectare a factorilor de mediu: Valorile indicilor de calitate pe factori de mediu:

- pentru AER: Ic AER = +1

- pentru APA : Ic APA = +1

- pentru SOL-SUBSOL: Ic SOL-SUBSOL = +0,5

- pentru BIODIVERSITATE: Ic FLORA-FAUNA = 0

- pentru ASEZARI UMANE : Ic ASEZARI UMANE = +0,5

Factorul de mediu AER este afectat de proiect in limitele admise. Factorul de mediu APA este afectat de proiect in limitele admise. Factorul de mediu SOL – SUBSOL este afectat de proiect in limite admise. Factorul de mediu BIODIVERSITATE nu este afectat semnificativ de proiect. Factorul de mediu ASEZARI UMANE este afectat de proiect in limite admise.

Impactul global asupra mediului: Valoarea indicelui de poluare globala :

IPG = 1,56

Valoarea indicelui de poluare globala exprima incadrarea in limitele admise ale factorilor de mediu, avand in vedere ca proiectul prevede alegerea celor mai bune tehnici disponibile (BAT) in domeniul depozitarii si tratarii deseurilor, inclusiv masuri de prevenire si reducere a impactului asupra mediului. Efectele proiectului din punct de vedere social si economic vor fi pozitive.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 254

6. MONITORIZAREA

Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela, statiile de sortare, compostare si TMB, statia de transfer si centrele de colectare aferente vor face obiectul unei supravegheri si unui control complex pentru decelarea si urmarirea efectelor asupra mediului si sanatatii. Supravegherea depozitului Ghizela se va face prin doua tipuri de actiuni: • supraveghere din partea organelor abilitate si cu atributii de control precum: - organismele administratiei locale – la nivel de judet si municipiul Timisoara, - organele centrale si locale de protectia mediului, - filiala locala a Administratiei Nationale “Apele Romane”, - organele locale de sanatate publica - alte organe (ex. pe linie de protectia muncii, pompieri etc.) • automonitoring efectuat de operatorul depozitului zonal Ghizela sau al statiei de transfer si centrelor de colectare Automonitoringul efectuat de operatorul depozitului are urmatoarele componente: - monitoringul emisiilor - monitoringul calitatii factorilor de mediu; - monitoringul tehnologic; - monitoringul post – inchidere. Programul de automonitorizare a efectelor asupra mediului va fi intocmit conform Anexei 2 la Normativul Tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ord. 757/2004 al MMGA.

6.1. Monitoringul emisiilor Automonitorizarea emisiilor in faza de exploatare are ca scop verificarea conformarii cu conditiile impuse de autoritatile competente (autorizatia de mediu, autorizatia de gospodarire a apelor) si consta in urmatoarele actiuni: - controlul levigatului - urmarirea producerii gazului de fermentare Controlul levigatului: Indicatorii de urmarit si frecventa de analiza pentru caracterizarea efluentului epurat vor fi stabiliti in autorizatia de mediu conform tabelului din Anexa 2 la Normativul Tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ord. 757/2004 al MMGA (republicat in Anexa 4 la HG. 349/2005). Propuneri privind indicatorii urmariti si frecventa de analiza pentru caracterizarea efluentului evacuat din instalatiile de epurare a apelor uzate colectate din depozit, conf. Ord. 757/2004 sunt prezentate in tabelul urmator:

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 255

Indicatori urmariti Frecventa de analiza

Debit / Volum zilnic, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

PH zilnic, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

CCO-Cr (mg/l) zilnic, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

CBO5 (mg/l) Trimestrial, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

Azot amoniacal (mg/l) Trimestrial, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

Nitrati (mg/l) Trimestrial, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

Sulfuri (mg/l) Trimestrial, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

Cloruri (mg/l) Trimestrial, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

Metale grele (mg/l) Trimestrial, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

Alti indicatori *) Trimestrial, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu *) Stabiliti in autorizatia de mediu Urmarirea producerii gazului de fermentare: Indicatorii de urmarit si frecventa determinarilor pentru urmarirea cantitatii si calitatii gazului de depozit vor fi stabiliti in autorizatia de mediu conform tabelului din Normativul Tehniv privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ord. 757/2004 al MMGA. Propuneri privind indicatorii urmariti si frecventa de analiza pentru urmarirea cantitatii si calitatii gazului de depozit, conf. Ord. 757/2004 sunt prezentate in tabelul urmator:

Indicatori urmariti Frecventa de analiza

3 CH4 (mg/m ) lunar, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

3 CO2 (mg/m ) lunar, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

3 H2S (mg/m ) lunar, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

Compusi organici volatili La 6 luni, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu (mg/m3)

Metode si proceduri de monitorizare: Analizele si determinarile necesare pentru automonitorizarea emisiilor vor fi realizate pe baza de contract, de catre laboratoare acreditate. • Se vor folosi metodele de analiza standardizate prevazute in Ord. 757/2004 - Normativul Tehnic privind depozitarea deseurilor, Anexa 3.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 256

• Valorile determinate in urma analizarii probelor vor fi comparate cu cele impuse in autorizatia integrata de mediu, in conformitate cu normele legale in vigoare. • Rezultatele determinarilor vor fi inregistrate pe toata perioada de monitorizare. • Rezultatele activitatii de automonitorizare se vor raporta trimestrial de catre operatorul depozitului de deseuri catre APM Timisoara. Orice efect negativ inregistrat prin programul de automonitorizare va fi raportat catre APM Timisoara in maximum 12 ore. • Anual se vor raporta catre APM Timis si date privind valorile emisiilor conform cerintelor OM 1144/2002 (pentru Registrul Poluantilor Emisi).

6.2. Monitorizarea calitatii mediului in zona de influenta

Automonitoringul calitatii factorilor de mediu va consta in urmatoarele actiuni: • Urmarirea nivelului si calitatii apei freatice in zonele adiacente depozitului, prin intermediul forajelor de observatie special amenajate: forajele vor fi amplasate la nord-est, amonte de depozit si la sud-vest, aval de depozit. Propunerile de amplasare a forajelor si sensul de curgere al apei subterane (hidroizohipse) au fost prezentate in Studiul hidrogeologic realizat de AN Apele Romane-Directia Apelor Banat Timisoara; • Urmarirea calitatii aerului ambiental din zona de influenta a depozitului; • Urmarirea calitatii solului din zona de influenta a depozitului; • Urmarirea dezvoltarii perdelei vegetale de protectie si a gradului de inierbare a zonelor care ating cota finala de depozitare. Indicatorii, frecventa si metodele de determinare pentru urmarirea calitatii componentelor mediului in zona de influenta a depozitului vor fi in conformitate cu tabelul din Anexa 2 la Normativul Tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ord. 757/2004 al MMGA (care se regaseste in Anexa 4 la HG 349/2005). Indicatorii si frecventa de determinare pentru urmarirea calitatii factorilor de mediu in zona de influenta a depozitului conf. Ord. 757/2004 sunt prezentati in tabelul urmator:

Natura indicatorilor urmariti Frecventa

Date meteorologice – cantitatea de precipitatii, variatiile de temperatura si directia dominanta a vantului – in zona Zilnic depozitului

Principalii indicatori de calitate a apelor de suprafata (r. La 6 luni sau mai des in caz de Timis) – probe prelevate din puncte situate in amonte, disfunctii la statia de epurare respectiv in aval de evacuarile din deposit

Principalii indicatori de calitate a apelor subterane – probe Trimestrial sau mai frecvent in prelevate din foraje de monitorizare situate in amonte (2 caz de accidente foraje la N si NE de depozit), respectiv in aval de depozit (3

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 257

foraje la S si SV de deposit)

Indicatori specifici in aerul ambiental din zona de influenta a Trimestrial sau mai frecvent in depozitului/ statiei de transfer caz de accidente

Concentratii de poluanti in sol, in zona de influenta a Trimestrial sau mai frecvent in depozitului. caz de accidente

Valorile determinate in urma analizarii probelor vor fi comparate cu cele impuse in autorizatia de mediu sau in alte acte de reglementare, in conformitate cu normele legale in vigoare. Operatorul depozitului de deseuri va raporta semestrial daca nu se specifica altfel in autorizatia demediu, catre autoritatea teritoriala pentru protectia mediului rezultatele activitatii de automonitorizare. Orice efect negativ inregistrat prin programul de automonitorizare va fi raportat catre autoritatea teritoriala pentru protectia mediului in maximum 12 ore. Metode si proceduri de monitorizare: Determinarea nivelurilor poluarii de fond initiale, datorate altor surse va fi realizata si prezentata in cadrul Raportului de Amplasament care se va face in vederea obtinerii Autorizatiei integrate de mediu necesara pentru intrarea in functiune a depozitului. Determinarile necesare pentru controlul calitatii componentelor mediului vor fi realizate de catre laboratoare acreditate, pe baza de contract, iar rezultatele vor fi inregistrate pe toata perioada de monitorizare.

6.3. Monitorizarea variabilelor de proces / Monitorizare tehnologica

Monitoringul tehnologic este o actiune distincta si va avea ca scop verificarea periodica a starii si functionarii amenajarilor de pe amplasamentul Ghizela, respectiv: a) Verificarea permanenta a starii de functionare a tuturor componentelor depozitului: • starea drumului de acces si a drumurilor din incinta; • starea impermeabilizarii depozitului • starea sistemelor de drenaj – levigat; • urmarirea anuala a gradului de tasare in zonele de depozitare deja acoperite; • functionarea instalatiilor de epurare a levigatului • functionarea instalatiilor de captare (si ardere) a gazelor de depozit; • functionarea instalatiilor de evacuare a apelor pluviale; • starea sistemului de dezinfectie a rotilor masinilor de transport deseuri. b) Urmarirea gradului de tasare si stabilitatii depozitului: • comportarea taluzurilor si digurilor; • aparitia unor tasari diferentiate si stabilirea masurilor de prevenire a lor;

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 258

• aplicarea masurilor de prevenire a pierderii stabilitatii, respectiv – modul de depunere a straturilor de deseuri; c) Controlul intrarilor de deseuri: • verificarea documentelor care insotesc transporturile de deseuri; • verificarea calitatii deseurilor in scopul incadrarii in conditiile prevazute de autorizatia de mediu. Controlul intrarii deseurilor se face prin procedura de acceptare/receptie a deseurilor primite pe depozit (conform Ord. 95/2005 al MMGA privind stabilirea criteriilor de acceptare si procedurilor preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare si conform Anexei 3 la HG 349/2005); in acest scop se vor efectua instruiri ale personalului. Monitoringul tehnologic asigura reducerea riscului de accidente legat de: • incendii si explozii; • distrugerea integritatii straturilor de impermeabilizare a compartimentelor de depozitare; • colmatarea sistemelor de drenaj; • tasari inegale dupa inchiderea depozitului; • fenomene de saraturare prin stagnarea apei din precipitatii in zonele mai tasate.

6.4. Monitorizarea post – inchidere

Emisia de poluanti in apa si aer va continua si dupa inchiderea finala a depozitului, fapt pentru care monitorizarea acestora va trebui sa continue pe o perioada de minim 30 ani (conform Ord. 757/2004). In cadrul monitorizarii post-inchidere se vor urmari unele din obiectivele mentionate pentru faza de functionare dar cu o frecventa redusa. Se va pune accentul pe: • cantitatea si calitatea levigatului evacuat, pana la epuizarea producerii acestuia; • analiza principalilor indicatori caracteristici apelor subterane; se vor preleva probe din forajele de observatie situate in amonte, respectiv in aval de depozit, pe directia de curgere a apei subterane • calitatea aerului si productia de biogaz; • regimul de tasare si comportarea stratelor din acoperisul depozitului; • calitatea solului in zona de influenta a depozitului si evolutia noilor biocenoze dezvoltate pe suprafetele redate circuitului natural. Indicatorii, frecventa si metodele de determinare pentru urmarirea calitatii componentelor mediului in zona de influenta a depozitului vor fi in conformitate cu tabelul din Anexa 2 la Normativul Tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ord. 757/2004 al MMGA (care se regaseste in Anexa 4 la HG 349/2005). In conformitate cu ord 757/2004 Anexa 2, numarul de puncte de recoltare, precum si frecventa de analiza in cazul acestui depozit sunt prezentate in tabelele urmatoare.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 259

Ce se analizeaza Numarul de recoltare/supraveghere

Efluentul statiei de 1 punct (bazinul de permeat al statiei de epurare) epurare (permeat)

8 puncte de recoltare (foraje/stationare hidrogeologice) : 3 la NE Apa subterana (amonte) si 5 la S-V de depozit (aval) la o adancime de aprox 10 m (adancimea se va definitiva la faza PT)

Gazul de 4 cosuri/ha, respectiv 7 – 11 cosuri/celula, in functie de marimea fermentare suprafetei acoperite a fiecarei celule

120 borne (placi de tasare) pe acoperisul si taluzurile depozitului, Gradul de tasare cate una la fiecare 5000 m2

Principalii indicatori care trebuie urmariti in cadrul activitatii de monitorizare postinchidere pentru caracterizarea levigatului, a apelor subterane si a gazului de depozit sunt:

Parametrii urmariti(*) Frecventa de analiza

Volumul levigatului si compozitia levigatului o data la 6 luni

Compozitia apei subterane o data la 6 luni

Volumul si compozitia gazului de depozit (CH4, CO2, H2S, etc.) o data la 6 luni (*) – Indicatorii de analizat se stabilesc in conformitate cu prevederile autorizatiei de mediu

Datele meteorologice necesare pentru intocmirea balantei apei

Parametrii urmariti Frecventa de analiza

Cantitatea de precipitatii zilnic + valori medii lunare

Temperatura min. si max. la ora 1500 Valori medii lunare

Confom practicilor de Directia dominanta si viteza vantului urmarire meteorologica

Evapotranspiratia Valori medii lunare

Umiditatea atmosferica la ora 1500 Valori medii lunare Rezultatele determinarilor vor fi consemnate intr-un registru si vor fi arhivate pe toata durata monitorizarii (minim 30 de ani dupa inchidere conf. Ord 757/2004). Ele vor demonstra evolutia procesului de reconstructie ecologica si vor permite stabilirea momentului finalizarii acestuia.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 260

6.5. Evaluarea Datele determinate conform programului prezentat se evalueaza lunar si semestrial sau anual pe timpul fazei de functionare si anual pe timpul fazei post-inchidere.

6.6. Praguri de alerta Daca dupa realizarea evaluarilor de la pct. 6.5 operatorul va constata modificarea semnificativa a compozitiei apei subterane si depasirea pragurilor de alerta specificate in autorizatia de mediu, atunci el va fi obligat sa informeze de urgenta APM Timis si sa propuna masuri de remediere. APM are obligatia ca pe baza planului de masuri prezentat de operator, sa stabileasca pasii care sunt necesari pentru prevenirea deteriorarii starii mediului in zona.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 261

7. SITUATII DE RISC

7.1. Riscuri naturale (cutremur, inundatii, seceta, alunecari de teren)

In conformitate cu harta zonarii seismice a Romaniei (S.R.11100/1-93, Anexa 1) obiectivele proiectului se incadreaza in macrozona de intensitate 6 grade MSK, cu perioada de revenire de 50 de ani. Potrivit Codului de proiectare seismica, indicativ P100-1/2006, privind proiectarea cladirilor si a altor constructii de inginerie civila in zone seismice, zonarea acceleratiei terenului pentru proiectare ag in perimetrul studiat, pentru evenimente seismice avand intervalul mediu de recurenta (al magnitudinii) de referinta de 100 ani, este de 0,12 s, si se foloseste pentru proiectarea constructiilor la starea limita. De asemenea, potrivit codului mentionat, din punct de vedere al zonarii pentru proiectare in termeni de perioada de control (colt) TC, amplasamentele se incadreaza in zona cu TC = 0,7 sec. Activitatea seismica in zona este destul de prezenta. O privire general a activitatii seismic in perioada 1984-2006 este redata figura de mai jos.

Activitatea seismica in Romania 1984 – 2006 Sursa: Institutul National de Cercetare si Dezvoltare Fizica Pamintului, 2006

Obiectivele proiectului au fost proiectate astfel incat sa reziste conditiilor seismice locale (Ks =0,12 sec si Tc =0,7 sec.). In ceea ce priveste riscurile naturale caracteristice Judetului Timis, cu impact semnificativ asupra mediului, cel mai insemnat este riscul de inundatii: studiul fenomenelor hidro- meteorlogice din judet, au aratat ciclicitate, astfel ca inventarierea reversarilor catastrofale a inceput inca din anul 1813. Concluzia acestor studii este ca in zona Banatul De Sud, din 30 in 30 de ani au loc viituri catastrofale, singulare sau in sir de 1-2-3 ani. De o amploare mai mica, se evidentiaza si fenomene cu ciclicitate de 7 ani.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 262

Pentru diminuarea si limitarea efectelor catrastofale ale inundatiilor s-au realizat o serie de amenajari de imbunatatiri funciare. Sistemele de indiguire din bazinele Timis si Bega, existente, au fost dimensionate pe baza debitului viiturii din 1859, cea mai mare intr-o perioada de 100 de ani, dovedindu-se a fi subapreciate fata de debitele reale produse in ultimile decenii. Tot in aceasta categorie a riscurilor naturale se incadreaza si efectele negative ale degradarii solurilor (prin actiunea precipitatiilor, a proceselor natural si antropice, defrisari, inundatii, eroziune, etc). Din analiza amplasamentelor s-a constatat ca nu exista riscul producerii unor alunecari de teren. Situatiile de seceta nu sunt de natura sa afecteze functionarea depozitului de deseuri respectiv functionarea statiilor de sortare/transfer si a centrelor de colectare. Dimpotriva, producerea de levigat din depozite este mai redusa in aceste perioade. In cazul depozitului Ghizela, unde evacuarea efluentului de la statia de epurare se face in raul Timis, efectele asupra mediului generate in situatii de seceta sunt neglijabile. Pentru mentinerea vegetatiei pe acoperisul zonelor eliberate de sarcini tehnologice si revegetate, precum si in zonele cu perdele vegetale, in perioadele de seceta proiectul prevede irigarea din sursa proprie.

7.2. Accidente potentiale (analiza de risc)

Factorii de mediu ar putea fi afectati pe perioada de executie a lucrarilor, prin urmatoarele accidente potentiale: • scurgeri accidentale de carburanti, uleiuri pe sol; • emisii necontrolate provenite de la utilajele si mijloacele auto utilizate. Pentru prevenirea poluarilor accidentale se vor respecta cu strictete masurile prevazute in proiect si in prezentul studiu. In perioada de operare accidente potentiale cu impact asupra mediului pot sa apara in cadrul depozitului de deseuri Ghizela, datorita unor defectiuni la statia de epurare a levigatului. De asemenea pot apare riscuri datorate exploatarii incorecte a zonei de depozitare. In aceasta categorie de risc se incadreaza pericolul de incendii sau explozii datorita posibilitatii de obturare a drenurilor prin care se colecteaza gazul de fermentatie din depozit. Sistemul proiectat pentru colectarea gazului de depozit elimina acest risc prin faptul ca drenurile de gaz pot comunica intre ele prin intermediul retelei de colectare levigat cu care sunt in legatura. Riscul de autoaprindere a deseurilor datorita cresterii temperaturii in depozit pana la temperaturi de 70 – 900C, se elimina prin acoperirea cu strat de material inert. Riscul de incendii si explozii datorat prezentei carburantilor pentru autovehicule este controlat prin masuri ca: pichet PSI la gospodaria de carburanti, avand ca dotare minimala: 1 panou cu unelte si dispozitive specifice; 2 stingatoare portabile cu spuma chimica obisnuite; 1 stingator transportabil cu spuma chimica, de 180 l, rezervoare de combustibili semiingropate si cu pereti dubli.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 263

Riscul de rupere accidentala a hidroizolatiei: Folosirea materialelor de inalta performanta prevazute prin proiect va reduce considerabil acest risc. Furnizorii ofera certificate de garantie pentru perioade mai lungi decat durata de viata a depozitului. Testele de rezistenta a geomembranelor la actiunea factorilor fizici si chimici, efectuate in conditii foarte drastice de temperatura, variatii de pH si tensionare mecanica intretinute neintrerupt, au certificat pastrarea calitatii acestora pentru durata indelungata. Riscul de pierdere a stabilitatii masei de deseuri: Solutiile constructive adoptate prin proiectare elimina acest risc: proiectarea digurilor si calculul taluzurilor stabile s-a facut tinand seama de inaltimile materialelor depozitate la o panta de 1:3 pentru zonele definitive si o panta de 1: 9 pentru zonele aflate in exploatare.

7.3. Analiza posibilitatii de aparitie a unor accidente industriale cu impact semnificativ asupra mediului

Avand in vedere specificul activitatilor propuse prin proiect, nu exista posibilitatea aparitiei unor accidente industriale majore, care ar putea afecta grav factorii de mediu. Pe amplasamentele prevazute prin proiect nu se vor depozita substante si preparate periculoase, in cantitati peste limitele relevante stabilite prin HG 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase (care transpune Directiva 96/82/EC/1996 „Seveso II”). In perioada de executie a lucrarilor se vor respecta normativele si instructiunile specifice in domeniul executiei lucrarilor de constructii. In ceea ce priveste impactul transfrontalier in caz de accidente de poluare, se apreciaza ca acesta nu este semnificativ.

7.4. Planul pentru situatii de risc

Pentru perioada executiei lucrarilor specifice se va elabora un plan pentru situatii de risc, care va cuprinde toate posibilitatile de aparitie a unor accidente cu impact asupra mediului. De asemenea, se vor prevedea si masurile de interventie si diminuare a efectelor negative. Pentru perioada de exploatare a obiectivelor, titularul proiectului va implementa un plan pentru situatii de urgenta, cuprinzand aspecte legate de monitoringul tehnologic si al calitatii factorilor de mediu. In toate situatiile in care s-au produs accidente/dezastre, masurile de interventie vor cuprinde si intensificarea activitatilor de monitoring.

7.5. Masuri de prevenire a accidentelor

In perioada de executie a lucrarilor prevazute prin proiect, masurile ce pot fi luate pentru prevenirea accidentelor si diminuarea impactului asupra mediului, sunt urmatoarele:

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 264

• pregatirea personalului privind situatiile de avarii posibile care pot sa apara in timpul executiei lucrarilor; • respectarea normelor de aparare impotriva incendiilor; • respectarea procedurilor de revizii si reparatii ca si asigurarea asistentei tehnice corespunzatoare la executarea acestora; • verificarea periodica si mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a tuturor utilajelor si mijloacelor de transport auto utilizate; • respectarea normelor de protectia mediului la desfasurarea activitatilor specifice; • interventia rapida in caz de poluari accidentale pentru eliminarea cauzelor si diminuarea daunelor; • colectarea tuturor scurgerilor accidentale si reconstructia ecologica a zonelor eventual poluate.

In perioada de operare, pentru evitarea sau diminuarea riscului de accidente cu impact asupra mediului, in cadrul depozitului de deseuri nepericuloase Ghizela (unde acest risc exista), s-au prevazut o serie de masuri de proiectare si exploatare: • Statia de epurare a levigatului este proiectata pe principiul epurarii prin procesul osmozei inverse. S-a tinut cont de faptul ca si pe plan international tratarea levigatului din depozite se efectueaza prin procesul osmozei inverse, proces prin care sunt indepartate toate elementele de contaminare din levigat, in procent de peste 99,5 %. Dupa epurare, concentratia de poluanti este chiar sub valorile standard pentru apa potabila. Folosirea instalatiilor de osmoza inversa ofera operatorului avantaje semnificative fata de alte metode, luand in considerare siguranta operarii, lucru confirmat in peste 2000 de astfel de instalatii in intreaga lume. Instalatia este conceputa in sistem modular, si asigura o functionare simpla, durabila, 24 h/zi, necesitand un minim de intretinere. Calitatea apei tratate poate fi evaluata on-line, fara interventia omului, prin masurarea conductivitatii. Valoarea conductivitatii nu este o valoare limitativa in tratarea levigatului in depozite, dar ofera informatii despre integritatea membranei, reducand astfel la minim riscul contaminarii mediului datorita substantelor periculoase pentru acesta. • Pentru cazurile cand tipul de defectiune afecteaza intreaga statie dar nu pentru mult timp (de ex. atunci cand apar intreruperi in alimentarea cu energie electrica) se va folosi bazinul de omogenizare a debitelor a carui capacitate de inmagazinare permite retinerea influentului in statie timp de cateva ore. • In cazurile de nefunctionare de durata mai mare se va folosi bazinul de acumulare prevazut special in acest scop, cu o capacitate de 1.700 mc si hidroizolat, care asigura o rezerva de stocare a influentului pentru 2-4 zile, in perioade uscate respectiv umede. De asemenea, monitoringul tehnologic in cadrul depozitului ecologic de deseuri va asigura reducerea riscului de accidente legat de: − incendii si explozii; − distrugerea integritatii straturilor de impermeabilizare a compartimentelor de depozitare; − colmatarea sistemelor de drenaj; − tasari inegale dupa inchiderea depozitului;

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 265

− fenomene de saraturare prin stagnarea apei din precipitatii in zonele mai tasate.

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR

Elaborarea Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului s-a realizat intr-o deplina colaborare cu proiectantul lucrarilor si cu beneficiarul, nefiind intampinate dificultati din punct de vedere tehnic sau practic. Se mentioneaza totusi ca aplicarea prevederilor Ordinelor MAPM nr. 860 si nr. 863/2002, presupune prezentarea unor informatii detaliate, care nu intotdeauna se regasesc in proiect la faza de Studiu de fezabilitate. S-a considerat ca prin respectarea HG 349/2005 si a Ordinului MMGA 757/2004 sunt indeplinite cerintele din Directiva 1999/31/EC, avand in vedere ca legislatia romaneasca a luat fiinta prin transpunerea acestei Directive.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 246

9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

Raportului la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului aferent proiectului Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis a fost depus la Agentia Regionala pentru protectia Mediului (ARPM) Timisoara la data de 20.05.2009. Datorita modificarilor aduse proiectului, a fost necesara revizuirea Acordului de Mediu. In Decizia de incadrare nr. 36 din 10.03.2011, ARPM Timisoara a solicitat actualizarea Raportului la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului, in conformitate cu ultima varianta a Studiului de Fezabilitate. La momentul actualizarii Raportului la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului, toate investitiile ce se realizeaza prin acest proiect, pe amplasamentul de la Ghizela, se afla la faza de finalizare a lucrarilor. 9.1. Descrierea proiectului Prezentul proiect evidentiaza investitiile in domeniul managementului de deseuri, in vederea co- finantarii de catre UE. Prezentul proiect stabileste strategia generala pe un orizont de 30 de ani, identifica masurile ce vor trebui implementate pentru a dezvolta si opera un sistem integrat de management al deseurilor solide municipale in concordanta cu obligatiile legale asumate. Rezultatul asteptat in urma implementarii investitiilor propuse, va fi acela de indeplinire a tintelor si obligatiilor in domeniul managementului deseurilor solide de catre beneficiar. Actualul sistem de gestionare a deseurilor in Judetul Timis, desi se indreapta spre imbunatatirea acestuia, nu reuseste la acest nivel sa asigure realizarea obiectivele fixate in strategiile nationala si europeana de gestionare a deseurilor. Indeplinirea obiectivelor strategice si atingerea tintelor prevazute in Tratatul de aderare si in planurile de gestionare a deseurilor (national, regional si judetean) pot fi realizate prin punerea in aplicare a sistemului integrat de gestionare a deseurilor. Prin implementarea sistemului integrat de gestionare a deseurilor, pot fi atinse atat cresterea gradului de utilizare a deseurilor, reducerea cantitatilor de deseuri, precum si depozitarea acestora in conditii de siguranta, fara nici un pericol pentru mediul inconjurator si sanatatea publica. Parametrii folositi in calcularea sistemului integrat optim de management al deseurilor municipale solide si dimensionarea facilitatilor sunt prezentate in tabelul urmator:

Parametru Valoare

An de referinta 2013

Deseuri generate necesar de colectat 266.245

Deseuri biodegradabile generate (hartie si 163.101 lemn incluse) din gospodarii si piete

Deseuri verzi (parcuri si gradini) 11.653

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 247

Reciclabile (hartie, plastic, lemn si metale) 57.944

Deseuri reciclabile recuperate (hartie, plastic, 38.249 lemn si metale)

Deseuri de sticla colectate selectiv 7.738

Cantitate medie de deseuri depozitate 129.145

Circa 35% din cantitatea de deseuri biodegradabile Compostare individuala generata in zonele rurale

In urma analizei posibilelor optiuni aferente sistemului de management integrat al deseurilor in Judetul Timis, Consultantul a optat pentru implementarea urmatoarelor investitii: • Un centru de management al deseurilor (CMID) care sa cuprinda un depozit central de deseuri nepericuloase cu capacitatea de depozitare a deseurilor menajere produse in intreg Judetul Timis, cu o perioada de viata estimata de 41 ani (acest proiect tratand numai executia primei celule de depozitare), o statie de compostare (1.781 tone/an) si o statie de tratare mecano-biologica (TMB) – 77.018 tone/an si o statie de sortare (16.111 tone/an); • O statie de transfer (6.833 tone/an) si trei centre de colectare in Jimbolia (16.325 tone/an), Faget (5.504 tone/an) si Deta (11.489 tone/an)care vor deservi patru din cele 5 zone distincte de colectare a deseurilor din Judetul Timis; • Inchiderea celor sase depozite neconforme de deseuri urbane care in prezent deservesc sase din cele zece orase din Judetul Timis, respectiv Timisoara, Sannicolau Mare, Lugoj, Jimbolia, Buzias si Faget; Alte investitii care vor fi integrate, dar care nu fac parte din proiect, sunt: • Statie de compostare Timisoara (10.140 tone/an), ce va fi construita de Primaria Timisoara; • Statie de sortare (41.834 tone/an) si o linie de recuperare a energiei (134.874 tone/an) in Timisoara, construita de SC RETIM Ecologic Service SA, care sunt deja in operare din iunie 2010; In tabelul de mai jos este prezentata zonarea Sistemului de Management al Deseurilor in judetul Timis conform Studiului de Fezabilitate. Populatia urbana si respectiv populatia rurala pentru zonele deservite, pe obiective

Total populatie Populatie urbana Populatie rurala deservita Denumire statie de transfer si deservita deservita numar zona (pe obiective) [locuitori] [locuitori] [locuitori]

Zona 1 Timisoara 303,460 104,812 408,272

Zona 2 Jimbolia 24,712 47,551 72,263

Zona 3 Deta 17,471 31,144 48,615

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 248

Zona 4 Faget 7,160 20,529 27,689

Zona 0 Depozit Ghizela, MBT, statie de compostare si statie 60,444 39,708 100,152 de sortare

POPULATIE TOTALA 656,992 DESERVITA (in 2007)

Zonarea teritoriului administrativ pe zone specifice de management al deseurilor Fiecare zona va fi deservita de o statie de transfer sau centru de colectare. Tabel centralizator privind parametrii de proiectare pentru transferul deseurilor

Populatie deservita - Denumire Zona 2013 Capacitate de transfer Zona deservita obiectiv [ locuitori]

• Rampa cu 3 puncte Timisoara 1 67.100 independente de Zona 1 (partial) descarcare in containere

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 249

de 32 mc • Capacitate de transfer de 6.833 tone/an

• Rampa cu 3 puncte independente de descarcare in containere Jimbolia 4 70.673 de 32 mc Zona 2 • Capacitate de transfer de 16.325 tone/an

• Rampa cu 3 puncte independente de descarcare in containere Faget 6 27.070 de 32 mc Zona 4 • Capacitate de transfer de 5.504 tone/an

• Rampa cu 3 puncte independente de descarcare in containere Deta 7 47.548 de 32 mc Zona 3 • Capacitate de transfer de 11.489 tone/an

Orasele in care se va implementa acest sistem de colectare sunt: Timisoara, Lugoj, Jimbolia, Sannicolau Mare, Deta, Buzias, Faget, Recas, Gataia, Ciacova.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 250

Tipuri de recipienti pentru colectare In zona urbana: - Pubele de 240 litri - colectarea deseurilor reziduale; - Pubele de 240 litri - colectarea deseurilor reciclabile; - Containere de 1100 litri - colectarea sticlei In zona rurala: - Pubele de 120 litri - colectarea deseurilor reziduale; - Saci de plastic galbeni de 120 litri - colectarea deseurilor reciclabile; - Containere de 1100 litri - colectarea sticlei ;

Depozit central – amplasat in Comuna Ghizela Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela este folosit pentru depozitarea deseurilor menajere provenite de pe intreg teritoriul Judetului Timis.

Principalele date constructive ale depozitului de deseuri sunt: - Suprafata totala imprejmuita: 59,80 ha; - Suprafata totala utila a depozitului de deseuri (cinci celule de depozit): 35,14 ha; - Capacitate totala a depozitului de deseuri (cinci celule de depozit): 5.131.300 mc; - Suprafata celulei de depozit nr. I: 7,01 ha; - Capacitatea celulei de depozit nr. I: 623.000 mc; Durata de functionare prevazuta pentru depozit este de 41 ani. Depozitul de deseuri este format din sase zone principale, astfel: - Zona tehnica (care include statiile de sortare, compostare si TMB); - Zona de depozitare a deseurilor; - Zona de retentie a levigatului provenit din zona de depozitare, care cuprinde: - Zona de retentie a apelor pluviale provenite din zona viitoarelor celule de depozitare a deseurilor si a drumurilor de serviciu (celulele de depozitare II – V), inclusiv conducta gravitationala de evacuare; - Zona de retentie a apelor pluviale provenite din zona tehnica;

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 251

- Zona statiei de pompare a apelor conventional curate in Raul Timis. Centre de colectare si statia de transfer - Statie de transfer Timisoara - proiectata cu rampa pentru sistemul de transfer; - Centru de colectare Jimbolia – proiectat cu rampa pentru sistemul de transfer; - Centru de colectare Faget – proiectat cu rampa pentru sistemul de transfer; - Centru de colectare Deta – proiectat cu rampa pentru sistemul de transfer.

Mijloace de transport a deseurilor compactate de la centrele de colectare si statiile de transfer la depozitul central Ghizela - Transportul deseurilor de la centrele de colectare si statiile de transfer la depozitul central Ghizela se va realiza cu ajutorul vehiculelor de tip cap tractor cu platforma prevazut cu macara de ridicare a containerelor cu capacitatea de 32 mc; Utilizeaza autosasiu de 26 tone cu trei osii.

Inchiderea depozitelor urbane neconforme - Inchiderea celor sase depozite neconforme de deseuri urbane care in prezent deservesc sase din cele zece orase din Judetul Timis, respectiv Timisoara, Sannicolau Mare, Lugoj, Jimbolia, Buzias si Faget;

Tintele judetene in sectorul managementului deseurilor

Nr. Obiective Tinte

Cresterea Zona urbana: rata de acoperire este in prezent de 100%; gradului de acoperire cu numarul de locuitori conectati la serviciile de salubritate este in prezent de servicii de 409.575. 1 salubritate a Zona rurala: rata de acoperire va creste de la ►99% (2009) ►100% (2012) populatiei din mediul urban si va avea loc o crestere a numarului de locuitori conectati la serviciile de rural salubritate de la 217.250 locuitori (2009) si la 238.863 locuitori (2012)

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 252

Baza de calcul: cantitatile de deseuri biodegradabile depozitate in 1995 Reduceri Reducerea 2010 – cu 25% 2013 – cu 50% 2016 – cu 65% cantitatii de deseuri Reprezentand Reprezentand Reprezentand biodegradabile 47.992 tone 89.254 tone 115.719 tone 2 depozitate Populatie Populatie Populatie 650.119 loc. 643.317 loc. 639.162 loc. 73,82 Kg/loc.an 138,74 Kg/loc.an 181,04 Kg/loc.an Cantitatea totala medie generata de deseuri biodegradabile 252,17 Kg/loc.an 258,97 Kg/loc.an 265,76 Kg/loc.an

Tinte judetene cantitative pentru atingerea obiectivelor pentru deseurile de ambalaje, to/an

2011 2012 2013 Hartie si carton (populatie) 7.446 7.873 8.205 Hartie si carton (ICI gestionate prin pr iect) 4.988 5.237 5.499 Hartie si carton (ICI gestionat de generator ) 7.482 7.856 8 249 Hartie si carton TOTAL 19.915 20.966 21.952 Hartie si carton tinte reciclare* 18.704 19.640 20.622 Plastic (populatie) 8.754 9.180 9.609 Plastic (ICI gestionate prin proiect) 3.871 4.065 4.268 Plastic (ICI gestionat de generatori) 5.807 6.097 6.402

Plastic TOTAL 18.433 19.342 20.280 Recuperarea si Plastic tinte reciclare* 4.839 5.716 7.503 reciclarea Sticla (populatie) 5.291 5.556 5.824 fractiilor de Sticla (ICI gestionate prin proiect) 1.516 1.592 1.671 deseuri din Sticla (ICI gestionat de generatori) 2.274 2.388 2.507 3 ambalaje valorificabile, Sticla TOTAL 9.081 9.536 10.002 din deseurile Sticla tinte reciclare* 6.497 7.675 8.954 municipale Metal (populatie) 1.692 1.782 1.874 Metal (ICI gestionate prin proiect) 282 297 311 Metal (ICI gestionat de generatori) 424 445 467

Metal TOTAL 2.398 2.524 2.652 Metal tinte reciclare* 2.207 2.317 2.433 Lemn (populatie) 595 625 655 Lemn (ICI gestionate prin proiect) 0 0 0 Lemn (ICI gestionat de generatori) 1.500 1.500 1.500 Lemn TOTAL 2.095 2.125 2.155 Lemn tinte reciclare* 1.861 1.954 2.052 Lemn valorificare energetica 7.071 7.424 7.796 Valorificare energetica RETIM 6.766 6.914 7.067 Total reciclare 51.922 54.492 57.041 Total reciclare conform tinte* 42.301 48.278 55.761 Total valorificare 65.759 68.830 71.904

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 253

Total valorificare conform tinte* 48.738 55.037 60.830 ICI – Industrie, Comert si Institutii * - tinte care trebuie atinse Tinte judetene cantitative pentru atingerea obiectivelor pentru deseurile de ambalaje, to/an conform PJGD

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 hartie si carton 7.918 8.771 10.126 12.043 13.534 15.085 15.840 18.406

plastic 1.333 1.783 2.156 2.511 2.958 3.488 3.663 5.781

sticla 2.288 2.555 4.069 5.171 5.987 7.261 7.623 9.956

metale 2.466 2.737 3.736 4.549 5.406 6.364 6.682 8.455

lemn 268 328 553 678 1.024 1.366 1.435 1.856

Total reciclate 14.495 16.401 20.983 25.513 29.932 34.429 36.150 45.483

Total recuperate 17.772 20.204 25.434 30.615 34.289 37.504 41.742 49.618 Sursa: PJGD 2009 Tinte regionale cantitative pentru atingerea obiectivelor pentru deseurile de ambalaje, to/an conform PRGD

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

hartie si carton 23.600 26.100 30.200 35.900 40.300 44.900 47.200 54.800

plastic 4.000 5.300 6.400 7.500 8.800 10.400 10.900 17.200

sticla 6.800 7.600 12.1 0 15.400 18.700 21.600 22.700 29.700

metale 7.300 8. 00 11.100 13.500 16.100 19.000 19.900 25.200

lemn 800 .000 1.600 2.000 3.000 4.100 4.000 5.500

Total reciclate 43.200 48.800 62.500 76.000 89.100 102.500 107.700 126.200

Total recuperate 52.900 60.200 75.700 91.200 102.100 118.400 124.300 149.000 Sursa: PRGD 2007

Depozit judetean Ghizela: amplasat la cca. 50 km de Municipiul Timisoara Construirea Caracteristici: Suprafata totala depozit – 58,90 ha (zona efectiva de depozitare – unui depozit 4 35,14 ha; zona tehnica, cladiri administrative, drumuri interioare, taluze exterioare judetean celule depozitare, zona innierbare si perdea vegetala – 23,76 ha) / Perioada de conform dispunere a deseurilor – 41 ani / Capacitate depozit - 5.131.300 m3 (2037 – 3.270.463 m3)

Denumire Suprafata Volumul Numarul depozit de aproximativa aproximativ Oras / Comuna depozitelor Inchiderea deseuri ocupata de deseuri neconforme depozitelor neconform (mp) (mc) urbane 5 neconforme si a Sag 1 Prta-Sag 90.992,00 804.000,00 depozitelor Lugoj 1 Lugoj 31.852,00 125.648,00 rurale ilegale Buzias 1 Buzias 7.908,00 19.324,00 Sannicolau Mare 1 Sannicolau Mare 14.803,00 51.414,00

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 254

Jimbolia 1 Jimbolia 7.515,00 21.274,00 Deta 1 Deta* 8,677.11 13,015.67 Faget Faget 5.881,00 20.340,00 Depozite rurale 172** - 694.818 320.995

Numar de locuri de munca create in faza de executie (2010 – 2012): 380 Numar de locuri de munca create in faza de operare prin fondurile proiectului (incepind cu 2012): 142 Crearea de noi 6 locuri de munca Numar total de locuri de munca in cadrul Sistemului integrat de management al deseurilor in Judetul Timis: 142 + 488 (colectare) + 137 (Statie de compostare Primaria Municipiului Timisoara si Statie de sortare RETIM Ecologic Service) = 767 (conform Anexa 9.2)

9.2. Analiza marimii impactului asupra mediului Metoda de evaluare a impactului asupra mediului inconjurator parcurge mai multe etape de aprecieri sintetice bazate pe indicatori de calitate ce pot sa reflecte starea generala a factorilor de mediu analizati. In urma analizei marimii impactului asupra mediului s-a concluzionat: • Impactul este redus si local; • Efectele sunt preponderent pozitive.

9.3. Impactul prognozat asupra mediului

9.3.1. Apa

9.3.1.1. Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela si statiile de sortare, compostare si TMB Avand in vedere faptul ca nivelul freaticului este la -5 m, iar depozitul de deseuri a fost construit in umplutura, nu a existat un impact asupra apelor subterane in perioada de executie a lucrarilor. In faza de constructie nu se prognozeaza niciun impact negativ asupra apelor de suprafata din zona.

Impactul asupra calitatii apei freatice Impermeabilizarea bazei depozitului se va realiza conform standardelor nationale si europene

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 255

(HG 349/2005 si Ord. MAPM 757/2004 - Directiva Consiliului Europei 1999/31/EC). Integritatea impermeabilizarii de fund se va asigura si prin scaderea nivelului primului strat freatic de sub depozit, astfel incat nu va exista un impact asupra calitatii apei freatice. Pe amplasament vor exista si alte potentiale surse de poluare a apelor subterane, precum depozitele de combustibil sau canalizarea de ape uzate tehnologice si menajere. Realizarea lor conform proiectului, ca si controlul periodic al functionarii acestora, conform programului de monitoring tehnic, va permite eliminarea oricaror riscuri de impact asupra apei subterane.

Impactul asupra regimului de curgere al apei de suprafata In perioadele uscate se poate estima o crestere a debitului in raul Timis cu cca 11 l/s (5,72+5,0) proveniti din efluentul statiilor de epurare. In perioada de precipitatii, cresterea de debit evacuat in raul Timis va fi de cca 57 l/s. Prin urmare impactul asupra regimului de curgere a raului Timis va fi nesemnificativ.

Impactul asupra calitatii apei de suprafata Schema de epurare selectiva a apelor uzate (statie de epurare a levigatului, statie de epurare ape uzate menajere si separator de produse petroliere) rezultate din activitatea depozitului, sustine ideea unui impact minim asupra calitatii apei de suprafata, in conditiile unei exploatari corecte a instalatiilor. In caz de avarie la statia de epurare a levigatului, apele vor fi descarcate intr-un bazin tampon de unde vor fi reintroduse in procesul de epurare. In orice situatie nu se vor descarca in emisari ape neepurate. In consecinta, se poate afirma ca efectul direct asupra calitatii apei din raul Timis va fi nesemnificativ.

9.3.1.2. Statia de transfer si centrele de colectare In perioada de constructie, apele subterane pot fi afectate doar in cazul unor evenimente accidentale de poluare (scurgeri accidentale de carburanti si uleiuri) din utilajele si mijloace auto angrenate in activitatile de santier. Eventualele scurgeri de produse petroliere pe sol vor fi izolate, perimetrele respective fiind decopertate si apoi tratate pentru neutralizaea poluantului, fiind astfel evitata eventualitatea poluarii cursurilor de ape sau a stratelor freatice cu produse petroliere. Prin urmare, nu se prognozeaza un impact semnificativ asupra apelor de suprafata si subterane, in faza de constructie.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 256

In perioada de exploatare impactul asupra apelor subterane si de suprafata este nesemnificativ, avand in vedere modul de colectare si evacuare a apelor uzate, prevazut in proiect. Platformele de acces si cele tehnologice vor fi betonate, prin urmare, impactul asupra apelor subterane, in cazul unor scurgeri accidentale de poluanti, este redus.

9.3.1.3. Inchiderea si remedierea depozitelor neconforme In perioada de executie a lucrarilor de inchidere depozite, apele subterane pot fi afectate doar in cazul unor evenimente accidentale de poluare (scurgeri accidentale de carburanti si uleiuri). Eventualele scurgeri de produse petroliere pe sol vor fi izolate, perimetrele respective fiind decopertate si apoi tratate pentru neutralizaea poluantului, fiind astfel evitata eventualitatea poluarii cursurilor de ape sau a stratelor freatice cu produse petroliere. Lucrarile de inchidere prevad realizarea unor santuri perimetrale amplasate la baza depozitului de deseuri, cu rol de preluare a apelor provenite din precipitatiile cazute in zona depozitului. Inchiderea depozitelor va duce la o scadere semnificativa a cantitatii de levigat produsa in masa de deseuri. Prin urmare, se prognozeaza un impact pozitiv asupra apelor de suprafata si subterane. Calitatea apelor subterane se va monitoriza prin intermediul forajelor de monitorizare.

9.3.2. Aer

9.3.2.1. Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela si statiile de sortare, compostare si TMB Constructia depozitului si a statiilor de pe amplasament reprezinta aparitia si dezvoltarea unui santier care va functiona practic pe toata durata existentei depozitului. Toate utilajele folosite vor genera gaze de esapament continand poluanti pentru calitatea aerului – CO2, SO2, COV- uri, suspensii de funingine, iar prin circulatia lor pe drumuri de santier vor ridica in aer pulberi sedimentabile – praf (forme de impact direct temporar). Acesti poluanti pot influenta negativ plantele din zona prin depunere pe frunze, reducerea luminozitatii si a radiatiei solare, ceea ce va determina scaderea proceselor de fotosinteza (impact indirect temporar). Efectele sunt limitate in spatiu (impact preponderent local) si temporare (pana la finalizarea lucrarilor). Pe perioada de operare, in cazul depozitului zonal Ghizela s-a presupus ca 85% din emisiile totale din depozit (datorate descompunerii deseurilor) se colecteaza prin cosurile de gaz si se ard sau se stocheaza in vederea valorificarii. Poluantii investigati in acest sens au fost CH4, CO2, H2S. Caracteristicile surselor de poluare a aerului, specifice perioadei de operare sunt: • Manevrarea deseurilor si a materialelor – surse la sol, nedirijate, de suprafata; • Manevrarea deseurilor in statia de compostare (gramezi); • Depozitarea finala a deseurilor – surse punctuale in apropierea solului (conductele pentru colectarea si evacuarea gazelor de depozit) si surse nedirijate de suprafata (suprafetele celulelor de pe care se emit gaze de depozit necolectate);

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 257

• Depozitul de carburanti - surse punctuale asociate conductelor de aerisire ale rezervoarelor si o sursa de suprafata asociata activitatii de distribuire a carburantilor (motorina). Evacuarea gazelor in cazul biocontainerelor de la statia TMB se face prin adsorbtie. Sistemul de evacuare se amplaseaza intr-un container comun pentru un grup de 6...12...24 biocontainere. Legatura la fiecare biocontainer se face cu racorduri elastice care pleaca dintr-un colector comun. Prin urmare, emisiile de la statia TMB vor fi neglijabile. In cazul statiei de compostare deseuri verzi, studiile arata ca nivelul emisiilor provenite de la compostarea in gramezi sunt mai ridicate in zona amplasamentului, in apropierea solului, si descreste odata cu distanta (la peste 200 m fata de sursa, nu mai reprezinta un pericol).

Modelarea imisiilor Pentru prognozarea poluarii aerului s-a efectuat modelarea matematica a dispersiei poluantilor pentru depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela si pentru inchiderea depozitului neconform Parta Sag. Evaluarea impactului surselor de poluare aferente activitatilor din depozit, caracteristice etapelor de implementare a proiectului, s-a realizat prin raportarea rezultatelor obtinute la valorile limita pentru protectia receptorilor prevazute de legislatia in vigoare: OM 592/2002 care asigura transpunerea Directivelor UE pentru calitatea aerului in legislatia din Romania si STAS 12576/1987 (pentru poluantii care nu sunt normati prin OM 592/2002). Prognozarea poluarii aerului s-a efectuat pentru principalii poluanti emisi in atmosfera din depozite: CO2 si CH4. Concluziile modelarii dispersiei poluantilor pentru depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela: 3 CH4: Concentratiile maxime pe 24 de ore ating valoarea maxima de 7 µg/m in vecinatatea depozitului, iar concentratiile medii anuale 0,6 µg/m3. 3 CO2: Concentratiile maxime pe 24 de ore ating valoarea maxima de 55 µg/m in vecinatatea depozitului, iar concentratiile medii anuale 5 µg/m3.

Concluziile modelarii dispersiei poluantilor pentru depozitul de deseuri Parta Sag: 3 CH4: Concentratiile maxime pe 24 de ore ating valoarea maxima de 21 µg/m in vecinatatea depozitului, iar concentratiile medii anuale 1,7 µg/m3. 3 CO2: Concentratiile maxime pe 24 de ore ating valoarea maxima de 173 µg/m in vecinatatea depozitului, iar concentratiile medii anuale 14 µg/m3.

9.3.2.2. Statia de transfer si centrele de colectare Avand in vedere ca activitatile de constructie vor fi cu caracter temporar, impactul asupra aerului din aceste surse va fi nesemnificativ. Emisiile din sursele mobile vor fi dispersate in zona de executie a lucrarilor si vor inceta la terminarea activitatilor de constructie. Pe durata operarii statiilor vor rezulta emisii de poluanti in aer, constand in gazele de esapament provenite de la utilajele si mijloacele de transport auto utilizate pentru transportul deseurilor respectiv din depozitele de carburanti (doar la statiile de sortare prevazute cu statii de

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 258

alimentare cu carburanti), dar nu se prognozeaza un impact semnificativ asupra aerului din aceste surse. In ceea ce priveste impactul transfrontier, acesta nu va fi semnificativ.

9.3.2.3. Inchiderea si remedierea depozitelor neconforme Lucrarile specifice de inchidere a depozitelor se vor desfasura cu caracter temporar, impactul asupra aerului datorat acestor activitati va fi nesemnificativ. Emisiile din sursele mobile vor fi dispersate in zona de executie a lucrarilor si vor inceta la terminarea activitatilor specifice de inchidere. Executarea lucrarilor de inchidere si remediere a suprafetelor de teren ocupate de depozitele neconforme va avea un impact pozitiv asupra calitatii aerului, fata de situatia existenta la ora actuala. Emisiile de la puturile de drenare gaze de depozit (doar la depozitul de la Parta) vor constitui surse de poluare a aerului, dupa efectuarea lucrarilor de inchidere, dar nu se prognozeaza un impact semnificativ, tinand cont de prevederile din proiect privind captarea si arderea controlata a acestor gaze (in facla).

9.3.3. Sol

9.3.3.1. Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela si statiile de sortare, compostare si TMB In perioada de construire, sursele de poluare vor genera urmatorul impact: Impactul determinat de scoaterea din circuitul agricol Scoaterea din folosinta agricola a celor aprox. 60 ha (58,9 ha) prevazute pentru realizarea investitiilor de la Ghizela se va face treptat, astfel ca impactul generat va avea o amploare moderata, desi se va intinde pe o durata mare de timp (51 ani - minim previzibil). Nu va fi in totalitate un impact ireversibil deoarece, ulterior eliberarii de sarcini tehnologice, terenul remediat va putea reveni in circuitul agricol ca pasune naturala sau intretinuta, dar in acest caz cu unele restrictii, impuse de grosimea stratului de sol feril din acoperisul depozitului. Impactul determinat de decopertarea terenului Decopertarea terenului va determina: - modificari in calitatea pamantului (rocilor) extrase prin deranjarea stratificatiei naturale si compactare (efect direct si ireversibil); - modificari in calitarea solului depozitat care, in functie de perioada de depozitare, isi va pierde total sau partial fertilitatea prin mineralizare si prin disparitia microflorei din sol (posibil impact indirect si definitiv); - modificarea calitatii solurilor din zonele nedecopertate ca urmare a circulatiei utilajelor de constructie si a realizarii de drumuri tehnologice (impact direct si partial reversibil).

• Impactul datorat utilajelor si mijloacelor de transport auto utilizate in faza de executie a lucrarilorse va inregistra un impact care va modifica proprietatile pedologice, fizico-mecanice si hidrofizice, strict pe suprafetele afectate.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 259

Temporar pot aparea fenomene de: - compactare si tasare in perioada executiei prin circulatia utilajelor, care au ca efect distrugerea structurii acestuia, reducerea aeratiei si permeabilitatii, dereglarea regimului de nutritie din sol; - eroziune superficiala. Prin urmare, impactul produs de lucrarile de organizare de santier asupra factorului de mediu sol va fi neglijabil si nu va conduce la modificari majore in structura solului si subsolului.

9.3.3.2. Statia de transfer si centrele de colectare In perioada de construire, impactul asupra solului, datorat surselor de poluare identificate, nu va fi semnificativ, tinand cont de caracterul temporar al lucrarilor de executie. • Impactul datorat utilajelor si mijloacelor de transport auto utilizate La fal ca si in cazul investitiiloor de la Ghizela, prin executarea lucrarilor in faza de executie a obiectivului, se va produce o afectare a solului, care va determina modificarea proprietatilor sale naturale, dar fara a se inregistra o poluare a acestuia. Se va inregistra un impact care va modifica proprietatile pedologice, fizico-mecanice si hidrofizice, strict pe suprafetele afectate. Impactul produs de mijloacele auto este neglijabil si nu va conduce la modificari majore in structura solului si subsolului. Impact semnificativ asupra solului se poate prognoza doar in cazuri unor poluari accidentale (scurgeri de produse petroliere datorate unor defectiuni sau neetanseitati), atat in perioada de constructie cat si in perioada de exploatare.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 260

9.3.3.3. Inchiderea si remedierea depozitelor neconforme Impactul asupra solului pe amplasamentele depozitelor neconforme din judetul Timis s-a produs de-a lungul perioadei de utilizare ale acestora pentru depozitarea deseurilor. In perioada de executie a lucrarilor de inchidere a depozitelor neconforme nu se prognozeaza un impact semnificativ, care s-ar putea datora lucrarilor specifice de inchidere, doar in cazul unor poluari accidentale in zona organizarii de santiere se poate afecta semnificativ solul (poluare cu produse petroliere). Inchiderea depozitelor neconforme si ecologizarea zonei va aduce beneficii de mediu prin reducerea poluarii apei subterane si solului, diminuand efectele surselor actuale de poluare a solului (depozite neizolate).

9.3.4. Subsol Impactul prognozat asupra subsolului a fost descris la capitolele „apa” respectiv „sol”, tinand cont ca intre factorii de mediu ape subterane, sol si subsol exista o stransa relatie, afectarea unuia se face indirect prin intermediul celuilalt si invers. Prin specificul activitatilor propuse prin proiect se prognozeaza ca nu va fi afectat semnificativ geologia subsolului. In perioada de executie a lucrarilor pot avea loc evenimente accidentale (scurgeri de produse petroliere pe sol), care pot duce la o poluare a solului si subsolului, implicit a apei freatice pe o perioada limitata, dar poluarile vor fi locale. Se prognozeaza ca, in caz de accidente, poluarile vor fi izolate si nu vor avea o intensitate mare, actionandu-se in scopul depoluarii in timp util. De asemenea, datorita masurile prevazute prin proiect, se apreciaza ca nu va exista impact asupra resurselor subsolului.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 261

9.3.5. Biodiversitatea

9.3.5.1. Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela si statiile de sortare, compostare si TMB

Cel mai apropiat sit Natura 2000, care se afla la o distanta de 7km fata de depozitul si statiile de la Ghizela, este ROSCI0109 Lunca Timisului. La o distant de 12m fata de limita sitului se afla conducta de refulare ape uzate epurate si ape pluvial provenite de la depozit si statiile de pe amplasament. Emisaul apelor deversate este raul Timis. Impactul asupra biodiversitatii se poate manifesta sub urmatoarele forme:

• Distrugerea habitatelor Ca urmare a decopertarii (aproximativ 60 ha), impactul este negativ, deoarece se produce distrugerea totala a vizuinilor de mamifere, pasari, reptile, batracieni, a cuiburilor si adaposturilor pentru insecte (efect direct). Insectele vor fi cele mai afectate deoarece pe langa distrugerea mediului lor natural, sunt distruse larvele si ouale. Datorita faptului ca insectele sunt elemente nutritive pentru batracieni, reptile si pasari, decopertarea inseamna producerea unui efect indirect negativ asupra lantului trofic respectiv. Se estimeaza ca pana la noua echilibrare a biotopului, amenajarea deponeului va crea o perturbare de amploare a habitatului pasarilor, rozatoarelor si insectelor. • Aparitia unor factori perturbatori pentru viata plantelor si animalelor Factorii perturbatori pentru elementele de flora si fauna, care pot aparea atat in timpul amenajarii depozitului, cat si pe parcursul exploatarii lui, sunt: • praful ridicat de autovehiculele si utilajele aflate in miscare care poate afecta: - caile respiratorii ale oamenilor si animalelor; - vizibilitatea in zbor pentru pasari; - procesul de fotosinteza al plantelor - prin depunere pe vegetatia de pe terenurile adiacente deponeului; • zgomotul produs de aceleasi utilaje aflate in miscare indeparteaza animalele si pasarile; • compactarea solului cu utilajele specifice distruge elementele de flora si fauna; • caldura degajata de fermentarea deseurilor atrage, mai ales iarna, insecte si pasari (pentru hrana si adapost); • prezenta omului si traficul rutier indeparteaza animalele si poate genera accidente. Deoarece noul depozit de deseuri este planificat a se realiza pe celule, efectul tuturor acestor factori perturbatori va fi mult diminuat in timp.

• Modificarea numerica a populatiilor acvatice in receptorul efluentului epurat

Locul de deversare a apelor epurate se afla la 12 m fata de situl ROSCI0109 Lunca Timisului. Situl este protejat pentru 1 specie de amfibieni 1188 Bombina bombina, 10 specii de pesti – 1130 Aspius aspius, 1159 Zingel zingel, 2555 Gymnocephalus baloni, 1124 Gobio albipinnatus, 1134 Rhodeus sericeus amarus; 1145 Misgurnus fossilis, 1146 Sabanejewia aurata, 1149 Cobitis taenia, 1160 Zingel streber, 2511 Gobio kessleri – si 2 specii de nevertebrate - 1032 Unio crassus, 4032 Dioszeghyana schmidtii.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 262

Statia de epurare levigat cat si statia de epurare ape menajere vor deversa apele epurate in raul Timis. Avand in vedere faptul ca statiile de epurare a asigura o eficienta de epurare de 97% la CBO5 si de 95% pentru suspensii, este de asteptat ca apa raului Timis sa nu isi modifice caracteristicile fizico-chimice. Prin urmare speciile protejate din sit nu vor fi afectate. Calitatea raului Timis este evidentiata conform datelor inregistrate in raportul realizat de APM Timis privind Starea mediului in anul 2008. Pe tronsonul pe care va deversa conducta cu apa uzata provenita de la depozitul de deseuri, apa se incadreaza calitativ in clasa a II-a de calitate. Aceasta calitate a fost determinata de aportul paraurilor Surgani si Poganis, precum si de deversarile apelor uzate provenite de la municipiile Lugoj si Buzias. Din punct de vedere al indexului saprobic (valori medii) calitatea inregistrata este de clasa a II-a. In consecinta, in conditii normale de functionare a statiei de epurare, se estimeaza un impact neglijabil asupra ecosistemelor acvatice din raul Timis. In caz de deversare accidentala a unor ape neepurate, cresterea nivelului de poluare a raului ar avea o influenta negativa asupra ecosistemului acvatic. Un efect specific acestor situatii ar fi o eutrofizare mai accentuata a apelor raului (efect negativ). In schimb, cresterea procesului de eutrofizare ar putea avea efecte pozitive pentru pasarile de apa (rate, gaste salbatice, starci, lisite), deoarece ar putea creste cantitativ posibilitatile de hranire. De asemenea, ar putea sa apara specii noi (cum ar fi pescarusii).

Afectarea unor specii cu valoare economica In zona NU au fost semnalate specii de plante sau animale care sa aiba o valoare economica deosebita (precum vanat, pesti, ciuperci, etc). Este probabila o schimbare negativa in componenta vegetatiei din zonele inconjuratoare, aceasta insemnand cresterea ponderii unor specii de plante ruderale.

9.3.5.2. Statia de transfer si centrele de colectare In ceea ce priveste afectarea sau distrugerea habitatelor anumitor specii de plante, degradarea florei si distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de animale, se poate prognoza ca realizarea statiei de transfer si a centrelor de colectare nu va avea un impact semnificativ asupra acestora, tinand cont de suprafetele reduse care vor fi ocupate de aceste obiective. Impactul asupra biodiversitatii locale se va manifesta prin aceleasi mecanisme ca si cele prezentate pentru investitiile de la Ghizela, cu mentiunea ca suprafetele afectate vor fi mult mai reduse. Pericolul afectarii semnificative a mediului natural poate aparea doar in cazul unor evenimente accidentale, cand se pot contamina anumite suprafete de teren prin scurgerea unor combustibili sau uleiuri pe sol. Afectarea factorilor de mediu in acest caz poate fi semnificativa, alterarea solului fiind uneori totala, curatarea mecanica a solului fiind greoaie, iar refacerea acestuia prin regenerare naturala (biodegradare) va necesita un timp indelungat.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 263

Avand in vedere distanta apreciabila fata de ariile naturale protejate din judet, se prognozeaza ca, activitatile specifice ale statiilor de sortare/transfer si centrelor de colectare nu vor afecta biodiversitatea zonelor respective.

9.3.5.3. Inchiderea si remedierea depozitelor neconforme Lucrarile de inchidere si remediere a depozitelor neconforme vor avea un impact pozitiv asupra biodiversitatii, prin lucrarile de reconstructie ecologica prevazute prin proiect, creandu-se conditii pentru dezvoltarea vegetatiei in zona depozitelor inchise (inierbare, etc).

9.3.6. Peisajul

9.3.6.1. Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela si statiile de sortare, compostare si TMB In perioada de constructie se vor ocupa anumite suprafete de teren in zona de amplasare a obiectivului, pentru depozite de materiale, organizare de santier. Aparitia santierului va insemna inlocuirea peisajului actual amorf, dar natural, cu un peisaj antropizat, plin de miscare si de componente precum: - zone in curs de excavare, - drumuri de acces sau tehnologice, - cladiri si instalatii in constructie - oameni angrenati in diferite activitati - utilaje de diferite dimensiuni si culori. Unele din modificarile mentionate se vor mentine si in faza de exploatare, iar o parte vor fi definitive. Zonele excavate si prezenta utilajelor – spre exemplu – vor dispare dupa inchiderea depozitului, dar alte modificari de peisaj vor persista (impact temporar si definitiv). Dupa realizarea investitiilor, va dispare terenul agricol (care este slab productiv, de categoria III- a) si, in peisaj, vor aparea o serie de noi componente antropice: - drum de acces la depozit, drumuri tehnologice pe amplasament; - cladiri, hale, suprafete betonate pentru parcari si instalatii; - zone excavate si zone cu depuneri depasind cota terenului actual (diguri, depuneri de deseuri si depozite de pamant). Schimbarile de peisaj vor fi radicale si definitive: - in faza de constructie se va excava o suprafata de teren de 44, 8 ha pentru realizarea depozitului propriu-zis; - in faza de exploatare se vor depune deseuri, care vor ajunge, peste 50 ani, la o inaltime medie de 22,1 m deasupra cotei terenului. Caracteristicile reliefului nou creat vor fi influentate de prezenta digurilor de contur pe toate laturile deponeului (panta taluzului 1:3) si bermelor plane. Referitor la faptul ca deponeul va fi vizibil de pe DJ Chizatau – Sanovita - Ghizela, aspectul neplacut se va limita la perioada de constructie si se va modifica o data cu inceperea exploatarii si dezvoltarii perdelei vegetale. Distanta de 48 km care il desparte de Mun. Timisoara face ca deponeul sa nu fie vizibil din oras.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 264

9.3.6.2. Statia de transfer si centrele de colectare In perioada de constructie se vor ocupa anumite suprafete de teren in zona de amplasare a obiectivelor, pentru depozite de materiale, organizare de santier. Aparitia santierului va insemna inlocuirea peisajului actual amorf, dar natural, cu un peisaj antropizat, plin de miscare si de componente precum: - zone in curs de excavare, - drumuri de acces sau tehnologice, - cladiri si instalatii in constructie - oameni angrenati in diferite activitati - utilaje de diferite dimensiuni si culori. Zonele excavate si prezenta utilajelor vor dispare dupa finalizarea lucrarilor de constructie. Constructiile de pe amplasamentele statiei de transfer si centrelor de colectare se vor incadra in peisaj, fiind in concordanta cu prevederile planurilor de amenajare a teritoriului din localitatile respective. Dupa realizarea obiectivelor va dispare terenul agricol (care este slab productiv, de categoria III - a) si, in peisaj, vor aparea o serie de noi componente antropice: - drum de acces si drumuri tehnologice pe amplasament; - cladiri, hale, suprafete betonate pentru parcari si instalatii. Tinand cont de suprafetele reduse ocupate de aceste obiective (intre 0,5 - 1,7 ha), nu va exista un impact semnificativ asupra peisajului, in conditiile respectarii prevederilor proiectului.

9.3.6.3. Inchiderea si remedierea depozitelor neconforme Prin lucrarile de inchidere si remediere a depozitelor neconforme se vor aduce imbunatatiri asupra peisajului actual, prin recultivarea terenurilor afectate de depozitarea in trecut a deseurilor. Peisajul va fi afectat cu caracter temporar, pe perioada executiei lucrarilor, de organizarea de santier. Acest impact va dispare la terminarea lucrarilor. In concluzie, efectuarea lucrarilor de refacere a mediului va asigura un impact pozitiv asupra peisajului din zona depozitelor existente.

9.3.7. Mediul social si economic

Se apreciaza ca realizarea Sistemului integrat de management al deseurilor poate afecta mediul social si economic datorita urmatoarelor actiuni previzibile: • influenta asupra calitatii vietii; • influenta asupra activitatilor economice existente in zona; • influenta asupra veniturilor populatiei prin cresterea taxelor de salubrizare. Proiectul propus va avea un impact pozitiv asupra mediului social si economic din zona, prin crearea unor noi locuri de munca. Este posibil ca prin asigurarea acestor locuri de munca, persoanele angajate sa devina, impreuna cu familiile lor, locuitori permanenti ai localitatilor invecinate obiectivelor din proiect, micsorandu-se migratia lor spre alte zone.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 265

Proiectul va duce la imbunatatirea calitatii mediului si a vietii umane prin intermediul reabilitarii infrastructurii vechi in sectorul deseurilor solide. Amplasarea depozitului de deseuri nepericuloase Ghizela, a statiilor de sortare , compostare si TMB Ghizela, precum si a statiei de transfer si centrelor de colectare s-au facut cu respectarea dispozitiilor legale referitoare la protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes ecologic, social si economic. Distantele fata de cele mai apropiate locuinte respecta reglementarile in vigoare. Proiectul va avea un impact benefic tradus prin imbunatatirea conditiilor de prestare a serviciilor de salubritate datorita urmatoarelor efecte directe: • colectarea deseurilor la sursa va deveni regulata pentru a asigura masa de deseuri necesara bunei functionari a statiei de transfer si centrelor de colectare; • existenta statiei de transfer si a centrelor de colectare va stimula firmele de colectare deseuri in achizitionarea de utilaje moderne de transport; • unii prestatori de servicii de colectare deseuri vor putea deveni operatori de statie de transfer si de centre de colectare (in cazul castigarii licitatiilor), crescandu-si astfel sursele de venituri. Un depozit de deseuri poate genera un impact negativ asupra asezarilor umane, prin: • infestarea apei freatice din care se alimenteaza fantanile locuitorilor din zona; • afectarea calitatii apelor de suprafata in situatia deversarii apelor neepurate; • afectarea calitatii aerului si crearea de disconfort olfactiv; • zgomotul datorat transportului deseului si activitatii buldozerelor si compactoarelor; • poluarea biologica determinata de depozit (inmultirea vectorilor de agenti patogeni - muste, tantari, sobolani, pasari); • modificarea peisajului in zona. Executia depozitului in conformitate cu proiectul si exploatarea corecta a acestuia va reduce considerabil riscul de impurificare a apei subterane sau poluare a apelor de suprafata. De asemenea, exploatarea corecta a depozitului, cat si pozitionarea depozitului (curentii de aer, dominanti pe directiile NV, S si V) vor face ca, in zona satului Sanovita, calitatea aerului sa nu fie afectata. Principala sursa de zgomote si vibratii care ar putea influenta negativ calitatea vietii locuitorilor este traficul rutier si activitatea buldozerelor si compactoarelor in incinta depozitului. Ca si in faza de constructie, in perioada de exploatare este posibil ca pe amplasamentul depozitului - in anumite momente - sa se realizeze nivele semnificative de zgomot, dar acestea nu vor fi perceptibile la limita mediului protejat. Prin “mediu protejat” se intelege mediul locuit urban sau rural care - in cazul de fata - se afla la peste 1500m distanta (minimum 1000 m acceptat prin legislatie). Poluarea biologica: Principalele cai de poluare microbiologica a zonelor din afara depozitului sunt: • deseurile usoare si suspensiile contaminate cu microorganisme antrenate de vant pe terenurile inconjuratoare • suspensiile antrenate in levigat, respectiv in efluentul statiei de epurare • contaminarea vehiculelor care transporta deseuri Activitatea continua a buldozerului si a celorlalte utilaje de nivelare – compactare, precum si

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 266

zgomotele care insotesc descarcarea noilor transporturi de deseuri (zgomot de motoare, strigatele muncitorilor care orienteaza/supravegheaza descarcarea) pot descuraja pasarile de a se opri din zbor. In caz de nevoie, se poate apela la mecanisme simple care genereaza zgomote ce sperie pasarile (practica des intalnita in strainatate). Din cele prezentate mai sus reiese ca sanatatea populatiei din localitatile cele mai apropiate (Sanovita, Ghizela, Babsa, Chizatau) nu va fi afectata de activitatea din zona de lucru a depozitului. Riscurile pentru sanatatea umana se limiteaza la categoria persoanelor care vor lucra in depozit si pentru reducerea lor sunt prevazute masuri de protectie a muncii, specifice domeniului de salubritate.

9.3.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural Distanta intre obiectivele investitiei propuse si obiectivele de patrimoniu cultural de pe teritoriul judetului este apreciabila, astfel incat nu se poate prognoza un impact asupra acestora. Se poate aprecia ca, prin natura activitatilor propuse, investitia nu va avea un impact semnificativ asupra conditiilor etnice si culturale din zona.

9.4. Identificarea si descrierea zonei in care se resimte impactul In perioada executiei lucrarilor, impactul asupra mediului va fi resimtit pe zona amplasamentelor prevazute a fi amenajate (depozitul de deseuri Ghizela, statiile de sortare/transfer, centre de colectare) sau a fi inchise (in cazul depozitelor de deseuri neconforme), iar in cazul unor accidente majore, efectele poluarii factorilor de mediu poate fi resimtita pe o suprafata mai mare, si poate fi de durata in timp. Prin respectarea prevederilor din proiect si a masurilor de prevenire si diminuare a impactului, efectele activitatilor propuse asupra mediului vor fi reduse, fara depasirea limitelor admise de normativele vigoare. Impactul pozitiv al sistemului de management al deseurilor va fi resimtit pe intreg teritoriul judetului Timis, prin beneficiile aduse in ce priveste imbunatatirea calitatii mediului si a sanatatii populatiei.

9.5. Masurile de diminuare a impactului pe componente de mediu

9.5.1. Apa

9.5.1.1. Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizelasi statiile de sortare, compostare si TMB Avand in vedere ca nu s-a prognozat un impact semnificativ asupra apelor, in perioada de constructie, nu sunt necesare masuri speciale pentru protectia acestui factor de mediu. In activitatile de organizare de santier se respecta normativele de protectia mediului. Pentru evitarea poluarilor accidentale si diminuarea impactului asupra factorului de mediu apa, au fost luate urmatoarele masuri: • optimizarea traseului utilajelor care transporta material excavat sau materiale de constructie preluat din gropi de imprumut; • imprejmuirea incintei viitorului depozit inca din faza incipienta de constructie;

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 267

• monitorizarea calitatii factorilor de mediu pe durata constructiei; • verificarea periodica si mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a tuturor utilajelor; • efectuarea schimbului de ulei si alimentarea cu combustibil doar in locuri special amenajate; • respectarea normelor specifice de protectia muncii si protectia mediului la lucrarile ce se executa. Pe durata de eploatare se recomanda o serie de masuri cu rol de protectie a calitatii apelor: • impermeabilizarea bazei si peretilor laterali ai depozitului; • colectarea si epurarea levigatului; • verificarea periodica a sistemelor de colectare a levigatului si apelor uzate; • colectarea apelor uzate tehnologice si menajere si epurarea acestora inainte de deversarea in emisar; • preepurarea aplor pluviale in separatoare de hidrocarburi, inainte de evacuarea in emisar; • urmarirea calitatii apei subterane prin intermediul caminelor de vizitare a sistemului de drenaj apa freatica si prin stationare (foraje) hidrogeologice; • prevederea unor masuri specifice de executie si izolare a conductei de evacuare a apelor uzate in r. Timis. Aceste masuri specifice sunt necesare in vederea evitarii riscului unor poluari accidentale, deoarece pe aliniamentul propus pentru conducta, exista zone cu straturi de pamant care au o permeabilitate mare (conform forajelor F1 si F8 situate la peste 2,5 km din studiului hidrogeologic realizat de Apele Romane). In plus, apa din freatic nu poate patrunde in actualele puturi forate deoarece, la executarea forajelor, stratul acvifer freatic a fost izolat prin cimentare. Aceeasi solutie constructiva se va adopta si pentru viitoarele foraje de monitorizare.

9.5.1.2. Statia de transfer si centrele de colectare Avand in vedere ca nu s-a prognozat un impact semnificativ asupra apelor, in perioada de constructie, nu sunt necesare masuri speciale pentru protectia acestui factor de mediu. In activitatile de organizare de santier se vor normativele de protectia mediului. Pentru evitarea poluarilor accidentale si diminuarea impactului asupra factorului de mediu apa, se vor lua urmatoarele masuri: • optimizarea traseului utilajelor care transporta material excavat sau materiale de constructie preluat din gropi de imprumut • imprejmuirea incintelor inca din faza incipienta de constructie • monitorizarea calitatii factorilor de mediu pe durata constructiei • verificarea periodica si mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a tuturor utilajelor; • efectuarea schimbului de ulei si alimentarea cu combustibil doar in locuri special amenajate; • respectarea normelor specifice de protectia muncii si protectia mediului la lucrarile ce se executa.

In perioada de exploatare masurile pentru protectia apelor sunt:

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 268

• betonarea platformelor de acces si a platformelor tehnologice • colectarea apelor uzate menajere printr-o retea de canalizare in sistem inchis si stocarea acestora intr-un bazin etans vidanjabil • evacuarea periodica a apelor uzate menajere prin vidanjare si transportul acestora la statii de epurare • colectarea apelor tehnologice (din spalari) prin intermediul unei retele de canalizare si stocarea acestora intr-un bazin vidanjabil etans, precum si evacuarea acestora la statii de epurare • preepurarea apelor pluviale prin separatoare de hidrocarburi, inainte de evacuarea acestora de pe amplasament.

9.5.1.3. Inchiderea si remedierea depozitelor neconforme Avand in vedere ca nu s-a prognozat un impact semnificativ asupra apelor, in perioada de constructie, nu sunt necesare masuri speciale pentru protectia acestui factor de mediu. In activitatile de organizare de santier se vor normativele de protectia mediului. Pentru prevenirea scurgerilor accidentale de produse petroliere, care pot fi antrenate de precipitatii, intretinerea utilajelor, schimbul de ulei si alimentarea cu combustibil se vor efectua numai in locurile special amenajate in acest scop si numai de catre personal instruit. In plus, reviziile si reparatiile utilajelor sau instalatiilor se vor face periodic, conform graficelor si specificatiilor tehnice, la ateliere specializate. Pentru evitarea poluarilor accidentale si diminuarea impactului asupra factorului de mediu apa, se vor lua urmatoarele masuri: • monitorizarea calitatii factorilor de mediu pe durata executiei lucrarilor • verificarea periodica si mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a tuturor utilajelor • respectarea normelor specifice de protectia muncii si protectia mediului la lucrarile ce se executa • prevederea de santuri perimetrale amplasate la baza depozitului de deseuri, cu rol de preluare a apelor provenite din precipitatiile cazute in zona depozitului si posibilitatea de descarcare a acestor ape de ploaie in lacuri, viroage, cursuri de apa sau retele de canalizare din zona • monitorizarea panzei de apa freatica prin executarea unor foraje de monitorizare. Prin respectarea prevederilor proiectului se vor asigura toate conditiile de protectia mediului, fiind prevazute masuri de prevenire si diminuare a impactului activitatilor propuse asupra apelor subterane si de suprafata.

9.5.2. Aer

9.5.2.1. Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela si statiile de sortare, compostare si TMB Pentru protectia aerului, in perioada de constructie, se respecta normele in vigoare. Transportul materialelor se efectueaza astfel incat sa nu fie antrenate particule in aer, dupa caz prin udarea drumurilor de acces in functiile de conditiile climatice din perioada executarii lucrarilor. Astfel, ca masuri de diminuare a impactului asupra aerului se pot mentiona:

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 269

• folosirea utilajelor si mijloacelor de transport auto dotate cu motoare performante cu emisii reduse de noxe; • reducerea timpului de mers in gol a motoarelor utilajelor si mijloacelor de transport auto; • detectarea rapida a eventualelor neetanseitati sau defectiuni si interventia imediata pentru eliminarea cauzelor; • stropirea ciclica cu apa pe caile de transport pe care circula utilajele, in vederea reducerii pana la anulare a poluarii cu praf.

In perioada de operare se vor respecta urmatoarele masuri de reducere a poluarii datorate gazului de depozit si altor emisii: • exploatarea etapizata a suprafetei de depozitare, prin celule zilnice de depozitare. In fiecare zi, dupa operatia de imprastiere, nivelare si compactare, operatii ce se desfasoara concomitent si permanent in cursul zilei, caseta zilnica se va acoperi cu un strat de pamant steril de 8 cm grosime, luat din depozitul de steril constituit la inceputul amenajarii patului depozitului; • portiunile din depozit care ating cota finala de depozitare se acopera definitiv; • evacuarea gazelor de fermentare se va face in mod controlat prin cosuri de gaz. In acest mod, se evita riscul de autoaprindere a deseurilor si de explozii ; • amplasarea unui strat continuu de captare a gazelor care se elimina pe spatiile aflate intre cosuri; acest strat colector de gaz va fi racordat la cosurile de gaz si izolat fata de exterior; • captarea si arderea controlata a gazului de deposit (in facla); • retinerea unor poluanti gazosi (ex: CO2 sau pulberi in suspensie) si eliminarea mirosurilor neplacute prin intermediul unei perdele vegetale substantiale prevazuta a se planta pe perimetrul intregului depozit.

Referitor la eventuala utilizare in scopuri energetice a gazelor de depozit se face precizarea ca arderea acestora conduce la reducerea deosebit de eficienta a emisiilor de compusi organici.

9.5.2.2. Statia de transfer si centrele de colectare Pentru protectia aerului, in perioada de constructie, se vor respecta normele in vigoare. Transportul materialelor se va efectua astfel incat sa nu fie antrenate particule in aer, dupa caz prin udarea drumurilor de acces in functiile de conditiile climatice din perioada executarii lucrarilor. Astfel, ca masuri de diminuare a impactului asupra aerului se pot mentiona: - folosirea utilajelor si mijloacelor de transport auto dotate cu motoare performante cu emisii reduse de noxe; - reducerea timpului de mers in gol a motoarelor utilajelor si mijloacelor de transport auto; - detectarea rapida a eventualelor neetanseitati sau defectiuni si interventia imediata pentru eliminarea cauzelor; - stropirea ciclica cu apa pe caile de transport pe care circula utilajele, in vederea reducerii pana la anulare a poluarii cu praf. In perioada de operare nu sunt prevazute masuri speciale pentru protectia aerului. Tinand cont ca principalele surse de poluare sunt reprezentate de mijloacele de transport auto, se vor respecta aceleasi masuri ca in perioada de constructie, pentru diminuarea impactului datorat acestor surse.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 270

9.5.2.3. Inchiderea si remedierea depozitelor neconforme In perioada de executie a lucrarilor de inchidere se vor respecta normele in vigoare. Transportul si manipularea materialelor se va efectua astfel incat sa nu fie antrenate particule in aer, dupa caz prin udarea drumurilor de acces in functiile de conditiile climatice din perioada executarii lucrarilor. Astfel, ca masuri de diminuare a impactului asupra aerului se pot mentionaaceleasi masuri ca in cazul statiilor de sortare/transfer. In perioada de post-inchidere a depozitelor neconforme se va realiza monitorizarea calitatii aerului. In cazul depozitului Parta, masurile pentru prevenirea impactului asupra aerului, in perioada post-inchidere vor fi: • prevederea de foraje de captare a gazului de depozit pentru evacuarea gazelor de fermentare, in mod controlat • prevederea de conducte de transport a gazului de depozit intre forajele de captare si camera de echilibrare a presiunilor si colectare condensat • arderea controlata a gazelor de depozit (in facla).

9.5.3. Sol

9.5.3.1. Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela si statiile de sortare, compostare si TMB In perioada de constructie au fost luate toate masurile de protectie, conform normelor tehnice de securitate pentru evitarea evenimentelor accidentale, care ar putea polua solul. Prin urmare, se vor respecta urmatoarele masuri de prevenire respectiv diminuare a impactului: • verificarea periodica si mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a tuturor utilajelor si mijloacelor de transport auto utilizate; • masuri pentru evitarea pierderilor de materiale din utilajele de transport; • depozitarea separata a stratului de sol fertil decopertat si a materialului steril – roca; • gestionarea adecvata a deseurilor rezultate din activitatea de constructie; • interventia rapida in caz de avarii accidentale pentru eliminarea cauzelor si diminuarea daunelor; • sistem de monitoring a calitatii factorilor de mediu pe durata constructiei. In perioada de operare a depozitului, principalele masuri pentru prevenirea impactului asupra solului sunt: • terenul pe care va fi executat depozitul zonal va fi protejat ecologic prin hidroizolare si prin celelalte masuri de amenajare a depozitului; • lucrarile de reconstructie ecologica vor fi concomitente cu cele de inchidere si suprafata afectata depozitului se va reintroduce treptat in circuitul util in scop de agrement sau agricol; • eliminarea influentelor pe zonele invecinate se asigura prin imprejmuire cu gard de protectie si plantarea perdelei de protectie; • intretinerea drumurilor de acces; • instituirea supravegherii traseului pana la depozit in scopul eliminarii riscului de descarcare necontrolata a deseurilor in alte zone decat cele special amenajate. Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 271

• Colectare apelor uzate si epurarea acestora inainte de ceversarea in emisar.

9.5.3.2. Statia de transfer si centrele de colectare In perioada de executie a lucrarilor de inchidere, se vor respecta urmatoarele masuri de prevenire respectiv diminuare a impactului asupra solului: • verificarea periodica si mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a tuturor utilajelor si mijloacelor de transport auto utilizate • masuri pentru evitarea pierderilor de materiale din utilajele de transport • utilizarea unor module constructive care pot fi usor montate si demontate pentru cladiri, drumuri, alte facilitati • depozitarea separata a stratului de sol fertil decopertat si a materialului steril – roca • gestionarea adecvata a deseurilor rezultate din activitatea de constructie • interventia rapida in caz de avarii accidentale pentru eliminarea cauzelor si diminuarea daunelor • sistem de monitoring a calitatii factorilor de mediu pe durata constructiei. In perioada de exploatare protectia solului va fi asigurata prin aceleasi masuri, care au fost prezentate la protectia apelor subterane, si anume: • betonarea platformelor de acces si a platformelor tehnologice • colectarea apelor uzate menajere printr-o retea de canalizare in sistem inchis si stocarea acestora intr-un bazin etans vidanjabil • evacuarea periodica a apelor uzate menajere prin vidanjare si transportul acestora la statii de epurare • colectarea apelor tehnologice (din spalari) prin intermediul unei retele de canalizare si stocarea acestora intr-un bazin vidanjabil etans, precum si evacuarea acestora la statii de epurare • preepurarea apelor pluviale prin separatoare de hidrocarburi, inainte de evacuarea acestora de pe amplasament.

9.5.3.3. Inchiderea si remedierea depozitelor neconforme Lucrarile de inchidere a depozitelor neconforme vor cuprinde si lucrari de refacere a mediului, fiind prevazute lucrari de acoperire a masei de deseuri cu pamant argilos repartizat uniform respectiv cu sol vegetal necompactat, urmand sa se realizeze insamantarea cu iarba a intregii suprafete de sol, care se va intretine timp de minimum 2 ani. Se mentioneaza ca, inchiderea depozitelor neconforme si ecologizarea zonei va aduce beneficii de mediu prin reducerea poluarii apelor subterane si a solului, diminuand efectele surselor actuale de poluare a solului (depozite neizolate).

9.5.4. Subsol Tinand cont ca, activitatea nu va produce schimbari in mediul geologic, nu exista un risc major privind impactul asupra elementelor mediului, astfel incat nu se impun masuri speciale de protectie, respectandu-se masurile prevazute pentru protectia solului si apelor subterane (prezentate la capitolele anterioare).

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 272

9.5.5. Biodiversitatea

9.5.5.1. Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela si statiile de sortare, compostare si TMB Principalele masuri prevazute prin proiect pentru diminuarea impactului asupra biodiversitatii sunt:

• Evitarea afectarii zonelor inconjuratoare prin plantarea unei perdele vegetale

Pentru evitarea afectarii biotopurilor invecinate noii activitati, s-a prevazut realizarea unei perdele verzi care are printre altele si rol de retinere a suspensiilor antrenabile de curentii de aer. In timp, o data cu cresterea vegetatiei, perdeaua verde va face legatura dintre biotopurile ce se vor dezvolta in depozit si cele deja existente in exteriorul acestuia. Astfel, prin proiect s-au prevazut urmatoarele elemente: • perdea vegetala cu latimea de 15,00 m amplasata in zona Nordica si Vestica a amplasamentului; • perdea vegetala cu latimea de 36,00 m amplasata in zona Sudica si Estica a amplasamentului. Toate zonele libere, nebetonate, exceptand zona viitoarelor celule de depozitare nr. II, III, IV si V, se vor inierba pentru a reda aspectul initial al zonei. Suprafata libera care se va inierba este de cca. 3,30 hectare. Suprafata taluzelor exterioare care se va inierba este de cca. 1,00 hectare. • Refacerea locurilor de adapost, odihna, cuibarit prin replantarea de arbori si recultivarea cu plante ierboase pe terenurile eliberate de sarcini tehnologice O data cu inchiderea treptata a depozitului si acoperirea cu sol fertil, acesta se poate constitui suportul pe care se pot face plantari de arbusti si plante ierboase; se vor reface astfel locurile de adapost, odihna, cuibarit pentru pasari si animale mici. Perdeaua verde prevazuta in proiect a fi realizata in jurul amplasamentului, va oferi de asemenea adapost pentru animalele si pasarile care s-au obisnuit cu zgomotele specifice activitatii. In timp, aceasta perdea verde va fi o mica padurice care poate sa adaposteasca o fauna specifica. • Alte masuri de limitare a impactului asupra sitului ROSCI0109 Lunca Timisului

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 273

9.5.5.2. Statia de transfer si centrele de colectare Tinand cont ca, activitatile de pe amplasament nu vor avea un impact semnificativ asupra biodiversitatii, nu se impun masuri speciale pentru protectia acestora. Cu toate acestea, in cadrul fiecarei statii si centru de colectare se vor lua urmatoarele masuri: • realizarea unor perdele vegetale (plantatii vegetale care cresc repede) • amenajarea de zone verzi in spatiile care delimiteaza diferite activitati din incinta. De asemenea, pentru protectia biodiversitatii, in perioada de constructie se vor respecta normele de protectia mediului, iar activitatile de constructii se vor desfasura strict in perimetrul necesar organizarii de santier, pe o perioada de timp limitata. Accesul in zona se va face doar pe drumul de acces amenajat, iar circulatia utilajelor respectiv a mijloacelor de transport auto se va realiza doar pe suprafetele de teren strict necesare executarii lucrarilor.

9.5.5.3. Inchiderea si remedierea depozitelor neconforme Pentru protectia biodiversitatii, in perioada de executie a lucrarilor de inchidere a depozitelor se vor respecta normele de protectia mediului, iar activitatile de constructii se vor desfasura strict in perimetrul necesar organizarii de santier, pe o perioada de timp limitata. Accesul in zona se va face doar pe drumul de acces amenajat, iar circulatia utilajelor respectiv a mijloacelor de transport auto se va realiza doar pe suprafetele de teren strict necesare executarii lucrarilor. Solutia tehnica adoptata pentru inchiderea depozitelor neconforme cuprinde si lucrari de refacere a mediului, care vor asigura un impact pozitiv asupra biodiversitatii locale, astfel: • insamantarea cu iarba a intregii suprafete de sol vegetal si implicit a depozitului; • intretinerea suprafetei inierbate a depozitului de deseuri (minimum 2 ani).

9.5.6. Peisajul

9.5.6.1. Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela si statiile de sortare, compostare si TMB Pentru reducerea impactului determinat de elementele mentionate ca negative asupra peisajului, in proiect sunt prevazute urmatoarele masuri: • dublarea imprejmuirii amplasamentului cu o perdea vegetala substantiala; • inierbarea zonelor libere, pentru redarea aspectului initial, pe o suprafata de cca. 3,30 ha; • inierbarea taluzelor de la celulele de depozitare pentru a realiza un aspect in concordanta cu restul incintei (cca. 1 ha); • cladirile vor fi prevazute cu finisaje exterioare adecvate unei incadrari corespunzatoare in peisaj. Principalele componente negative ale peisajului viitoarei investitii vor fi celulele de depozitare inainte de acoperirea cu pamant. Acestea vor fi intr-o oarecare masura ascunse vederii deoarece prin proiect platforma tehnologica cu cladiri a fost amplasata spre DJ Chizatau- Ghizela.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 274

Aceste masuri, asociate cu o buna gospodarire a depozitului, creeaza conditii de reducere la minim a impactului negativ asupra peisajului, facand sa prevaleze aspectele pozitive.

9.5.6.2. Statia de transfer si centrele de colectare Pentru protectia peisajului, activitatile de constructii se vor desfasura strict in perimetrul necesar organizarii de santier, pe o perioada de timp limitata. In perioada de exploatare nu s-a prognozat un impact semnificativ asupra peisajului, tinand cont ca toate constructiile si instalatiile tehnologice de pe amplasamente se vor incadra corespunzator in peisaj. Prin urmare nu sunt prevazute masuri speciale pentru protectia peisajului. Imprejmuirea amplasamentelor va fi realizata cu gard H = 2,30 m alcatuit din plasa de sarma fixata pe stalpi metalici cu fundatii din beton simplu si perdea vegetala din arbori si arbusti.

9.5.6.3. Inchiderea si remedierea depozitelor neconforme Inchiderea depozitelor neconforme are rolul de igienizare a terenurilor pe care s-au depozitat de-a lungul anilor deseurile majoritar menajere din zonele urbane si rurale si de a le reda mediului inconjurator printr-o integrare cat mai armonioasa cu acesta. Impactul va fi pozitiv.

9.5.7. Mediul social si economic Avand in vedere ca principalele efecte negative asupra mediului social s-au prognozat in cazul investitiilor de la Ghizela, se prezinta principalele masuri pentru prevenirea impactului asupra asezarilor umane si sanatatii populatiei. - Pentru eliminarea influentelor negative privind calitatea vietii, la executia acestui proiect se va asigura protectia calitatii factorilor de mediu prin: • executia depozitului in conformitate cu legislatia in vigoare (impermeabilizarea bazei si talizelor, executia sistemului de drenare si colectare levigat etc.); • exploatarea corecta a depozitului: acoperirea zilnica a celulelor de lucru, suprapunerea celulelor anuale astfel incat suprafata ocupata de deseuri sa fie cat mai eficient izolata etc.; • colectarea tuturor apelor uzate (levigat, ape uzate tehnologice, ape uzate menajere) si epurarea acestora inainte de evacuarea in emisar; • filtrarea emisiilor provenite de la statia TMB; • Realizarea perdelei vegetale va avea efect de: retinere a mirosurilor eventual generate la descarcarea si compactarea deseurilor, retinere a prafului si deseurilor usoare eventual antrenate de vant si ecranare pentru zgomotul produs pe suprafata de lucru; - Pentru reducerea riscurilor privind sanatatea umana a celor care lucreaza in depozit sunt prevazute masuri de protectie a muncii, specifice domeniului de salubritate. Salariatii depozitului vor fi instruiti periodic referitor la modul de aplicare a masurilor de protectia muncii si de utilizare a echipamentelor specifice. Nu va fi admisa nici o derogare de la obligativitatea purtarii in incinta depozitului a echipamentului personal de protectie de catre angajatii implicati in procesele tehnologice.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 275

Proiectul prevede de asemenea masuri, care vor aduce o serie de beneficii pentru comunitatea locala, cum ar fi: • Realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu apa si canalizare; • Realizarea unei statii de epurare; • Reabilitarea drumurilor judetene si comunale; • Cresterea veniturilor bugetului local datorita atragerii de investitori in zona, datorate realizarii infrastructurii; • Ocuparea fortei de munca locale va creste atat in perioada de executie cat si ulterior, in perioada de exploatare; • Crearea de locuri de munca pentru profesii variate si nivele de pregatire diferite - muncitori necalificati pana la ingineri cu experienta; • Recalificarea populatiei tinere fara calificare, in diverse meserii - muncitori calificati in constructii, mecanici, electromecanici, etc.

9.5.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural Nu se impun masuri speciale, avand in vedere ca nu se prognozeaza un impact semnificativ asupra conditiilor culturale, etnice si asupra patrimoniului cultural.

9.6. Concluzii majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului

Concluziile care au rezultat din evaluarea impactului pe factori de mediu si a impactului global asupra mediului, cu metodologia aplicata sunt: Gradul de afectare a factorilor de mediu: • Factorul de mediu AER este afectat de proiect in limitele admise. • Factorul de mediu APA este afectat de proiect in limitele admise. • Factorul de mediu SOL – SUBSOL este afectat de proiect in limite admise. • Factorul de mediu BIODIVERSITATE nu este afectat semnificativ de proiect. • Factorul de mediu ASEZARI UMANE este afectat de proiect in limite admise.

Impactul global asupra mediului: Valoarea indicelui de poluare globala exprima incadrarea in limitele admise ale factorilor de mediu, avand in vedere ca proiectul prevede alegerea celor mai bune tehnici disponibile (BAT) in domeniul depozitarii si tratarii deseurilor, inclusiv masuri de prevenire si reducere a impactului asupra mediului. Efectele proiectului din punct de vedere social si economic vor fi pozitive.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 276

9.7. Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact

Prin implementarea sistemului integrat de gestionare a deseurilor, pot fi atinse atat cresterea gradului de utilizare a deseurilor, reducerea cantitatilor de deseuri, precum si depozitarea acestora in conditii de siguranta, fara a pune in pericol mediul inconjurator si sanatatea publica. Calitatea vietii si standardele de viata a comunitatii din imprejurimi nu vor fi afectate negativ de punerea in practica a proiectului, in conditii normale de functionare. Se mentioneaza impactul pozitiv al proiectului asupra mediului social si economic, prin crearea unor noi locuri de munca. Pentru a reduce la minim riscul declansarii unor accidente sau avarii cu impact major asupra mediului inconjurator, se vor respecta prevederile tuturor normativelor in vigoare respectiv se vor lua toate masurile pentru diminuarea impactului, prevazute in prezentul studiu.

9.8. Descrierea dificultatilor

9.9. Alte avize obtinute

1. Aviz de gospodarire a apelor nr. ABAB 52 din 2.03.2011 – Centru de colectare deseuri menajere Deta 2. Aviz de gospodarire a apelor nr. ABAB 51 din 2.03.2011 – Centru de colectare deseuri menajere Faget 3. Aviz de gospodarire a apelor nr. ABAB 50 din 2.03.2011 – Centru de colectare deseuri menajere Jimbolia 4. Aviz de gospodarire a apelor nr. ABAB 49 din 2.03.2011 – Statie de transfer Timisoara 5. Aviz de gospodarire a apelor nr. ABAB 200 din 10.08.2010 – Inchidere depozit urban neconform Faget 6. Aviz de gospodarire a apelor nr. ABAB 199 din 10.08.2010 – Inchidere depozit urban neconform Lugoj

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 277

7. Aviz de gospodarire a apelor nr. DAB 254 din 15.07.2009 – Inchidere depozit urban neconform Parta-Sag 8. Aviz de gospodarire a apelor nr. DAB 245 din 13.07.2009 – Inchidere depozit urban neconform Sannicolau Mare 9. Aviz de gospodarire a apelor nr. DAB 249 din 13.07.2009 – Inchidere depozit urban neconform Jimbolia 10. Aviz de gospodarire a apelor nr. DAB 247 din 13.07.2009 – Inchidere depozit urban neconform Buzias 11. Aviz de gospodarire a apelor nr. DAB 244 din 13.07.2009 – Inchidere depozit urban neconform Deta 12. Aviz sanitar nr. 722/C din 10.08.2009 – statie de transfer Timisoara 13. Aviz sanitar nr. 723/C din 10.08.2009 – centru de colectare Jimbolia 14. Aviz sanitar nr. 726/C din 10.08.2009 – centru de colectare Deta 15. Aviz sanitar nr. 720/C din 10.08.2009 – centru de colectare Faget 16. Aviz sanitar nr. 443/C din 31.05.2007 emis de Autoritatea de Sanatate Publica Timis

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 278

10. DOCUMENTE ANEXATE

- Harta geografica si administrativa a judetului Timis - Dispersia noxelor Ghizela - Dispersia noxelor Parta - Harta climei Romaniei - Directia, frecventa si viteza vantului in zona Timisoara - Harta asociatiilor de soluri din Banat - Harta geologica a Romaniei - Zonarea seismica a teritoriului Romaniei - Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR=100 ani - Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), TC, a spectrului de raspuns - Harta vegetatiei Romaniei - Harta faunei Romaniei - Bibliografie.

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 246

Harta geografica si administrativa a judetului Timis

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 246

Dispersia emisiilor de CO2 / 24 ore (Ghizela)

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 247

Dispersia emisiilor de CO2 / an (Ghizela)

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 248

Dispersia emisiilor de CH4 / 24 ore (Ghizela)

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 249

Dispersia emisiilor de CH4 / an (Ghizela)

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 250

Dispersia emisiilor de CO2 / 24 ore (Parta)

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 251

Dispersia emisiilor de CO2 / an (Parta)

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 252

Dispersia emisiilor de CH4 / 24 ore (Parta)

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 253

Dispersia emisiilor de CH4 / an (Parta)

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 254

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 246

Harta climei României Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 246

Roza vănturilor pentru episodul analizat

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 247

HARTA ASOCIAŢIILOR DE SOLURI DIN BANAT

LEGENDA: CZ gz – Cernoziomuri gleizate şi cernoziomuri cambice gleizate, pe depozite loessoide, lutoase şi lutoargiloase; CZ ac – Cernoziomuri alcalinizate, soloneţuri, lăcovişti şi vertisoluri gleizate, pe depozite fluviatile şi izolat pe depozite loessoide, lutoase şi lutoargiloase; CC ti – Cernoziomuri cambice tipice şi cernoziomuri argiloiluviale tipice, pe depozite loessoide, lutoargiloase; CC fr – Cernoziomuri cambice tipice, freatic umede şi gleizate, pe nisipuri, lutonisipoase; CC gz – Cernoziomuri cambice gleizate, slouri brune eumezobazice gleizate, lăcovişti, local soluri aluviale, pe depozite fluviatile şi izolat depozite loessoide, lutoase şi lutoargiloase; BD mo – Soluri brune argiloiluviale molice, tipice şi pseudogleizate, pe depozite loessoide, lutoargiloase; BO ti – Soluri brune acide tipice, soluri brune eumezobazice BD vs – Soluri brune argiloiluviale vertice, cu regosoluri şi litosoluri, pe roci metamorfice acide, lutoase pseudogleizate, vertisoluri pseudogleizate şi lutonisipoase; şi soluri pseudogleice, pe depozite PB ti – Soluri brune feriiluviale şi podzoluri în asociaţie cu fluviolacustre, lutoargiloase şi argilolutoase; regosoluri şi litosoluri, pe roci metamorfice acide, lutoase şi BP pz – Soluri brune luvice lutonisipoase; pseudogleizate, erodate, regosoluri, pe PB ls – Soluri brune feriiluviale şi podzoluri în asociaţie cu luturi şi argile, lutoargiloase şi argilolutoase; regosoluri şi litosoluri, pe roci metamorfice acide, SP pz – Luvisoluri albice pseudogleizate, nisipolutoase; regosoluri şi soluri pseudogleice, pe luturi şi LC ti – Lăcovişti, soluri gleice şi vertisoluri gleizate, în argile, lutoargiloase şi argilolutoase asociaţie cu soloneţuri şi cernoziomuri gleizate, pe depozite BMSistem rz – deSoluri management brune eumezobazice integrat al deseurilorfluviolacustre ,in ar gjudetulilolutoase Timis şi argiloase - Raport; la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 248

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 246

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 247

Harta geologică a României

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 248

Zonarea seismica a teritoriului Romaniei

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 249

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 250

Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR=100 ani

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 251

Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), TC, a spectrului de raspuns

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 252

Harta vegetaţiei României

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 253

Harta faunei României

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 254

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 255

BIBLIOGRAFIE 1. Studiu de fezabilitate pentru Sistem integrat de management al deseurilor in judetul Timis, elaborat de consortiul Koks (Germania) – Epem (Grecia) – Enviroplan (Grecia) si Romair Consulting, 2009 2. Proiect tehnic pentru Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela, elaborat de consortiul Koks (Germania) – Epem (Grecia) – Enviroplan (Grecia) si Romair Consulting , 2009 3. Memoriu tehnic pentru obţinerea acordului de mediu pentru Sistem integrat de managament al deseurilor in judetul Timis, elaborat de consortiul Koks (Germania) – Epem (Grecia) – Enviroplan (Grecia) si Romair Consulting, 2009 4. Studiu geotehnic pentru statie de transfer de deseuri nepericuloase orasul Buzias – judetul Timis, elaborat de consortiul Koks (Germania) – Epem (Grecia) – Enviroplan (Grecia) si Romair Consulting, 2009 5. Studiu geotehnic pentru statie de transfer de deseuri nepericuloase orasul Jimbolia – judetul Timis, elaborat de consortiul Koks (Germania) – Epem (Grecia) – Enviroplan (Grecia) si Romair Consulting, 2009 6. Studiu geotehnic pentru statie de transfer de deseuri nepericuloase municipiul Timisoara – judetul Timis, elaborat de consortiul Koks (Germania) – Epem (Grecia) – Enviroplan (Grecia) si Romair Consulting, 2009 7. Studiu geotehnic pentru statie sortare si transfer de deseuri nepericuloase - municipiul Lugoj - judetul Timis, elaborat de consortiul Koks (Germania) – Epem (Grecia) – Enviroplan (Grecia) si Romair Consulting, 2009 8. Studiu geotehnic pentru statie sortare si transfer de deseuri nepericuloase – Sannicolau Mare - judetul Timis, elaborat de consortiul Koks (Germania) – Epem (Grecia) – Enviroplan (Grecia) si Romair Consulting, 2009 9. Studiu geotehnic pentru statie de transfer de deseuri nepericuloase - orasul Faget - judetul Timis, elaborat de consortiul Koks (Germania) – Epem (Grecia) – Enviroplan (Grecia) si Romair Consulting, 2009 10. Studiu geotehnic pentru statie transfer de deseuri nepericuloase – Deta- judetul Timis, elaborat de consortiul Koks (Germania) – Epem (Grecia) – Enviroplan (Grecia) si Romair Consulting, 2009 11. Raport privind studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul “Sistem integrat de management al deseurilor in judetul Timis – Depozit de deseuri nepericuloase Ghizela”, elaborat de Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Protectia Mediului – ICIM Bucuresti, 2007 12. Planul judetean de gestionare a deseurilor, jud. Timis, 2008 13. Planul regional de gestionare a deseurilor Regiunea 5 Vest, 2006-2013 14. Raport privind starea factorilor de mediu in judetul Timis, Agentia pentru Protectia Mediului Timis, 2008 15. O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare 16. H.G. nr. 1213/2006 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice şi private 17. Ordinul M.A.P.M. nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu 18. Ordinul M.A.P.M. nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului

Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Timis - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului