Strategia De Dezvoltare Locală a Comunei Lunca Ilvei 2014-2020 Importante Ale Vieţii: Naşterea, Botezul, Nunta Şi Înmormântarea
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Strategia de dezvoltare locală a comunei Lunca Ilvei 2014-2020 I. Cadrul general al eleborării strategiei comunei Lunca Ilvei 1.1. Context european 1.1.1. Strategia „Europa 2020” ”Europa 2020” este o strategie pe 10 ani propusă de Uniunea Europeană, prin care se dorește atât eliminarea deficiențelor actuale de dezvoltare a modelului Uniunii, cât și crearea condițiilor favorabile creșterii economice inteligente, durabile și favorabilă incluziunii sociale. Pentru îndeplinirea acestei strategii, Uniunea Europeană a stabilit 5 obiective esențiale care se doresc a fi realizate până în anul 2020: 1. Ocuparea forței de muncă – atingerea ratei de ocupare a forței de muncă de 75 % din populația cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani 2. Cercetare și dezvoltare – investirea a 3% din PIB în cercetare-dezvoltare 3. Utilizarea durabilă a energiei în contextul schimbărilor climatice reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (sau chiar cu 30%, în condiţii favorabile) faţă de nivelurile înregistrate în 1990 creşterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20% creşterea cu 20% a eficienţei energetice 4. Educație – reducerea ratei abandonului școlar timpuriu sub 10% și creșterea la peste 40% a ponderii absolvenţilor de studii superioare în rândul populaţiei în vârstă de 30-34 de ani 5. Lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale – reducerea cu 20 de milioane a numărului persoanelor amenințate de sărăcie Aceste obiective sunt transpuse în obiective naționale astfel încât fiecare stat membru al Uniunii Europene să-și poată urmări propria evoluție prin adaptarea strategiei Europa 2020 la situația sa specifică. Prioritățile strategiei Europa 2020 Creșterea inteligentă – presupune dezvoltarea unei economii bazate pe educație, cercetare, inovare, societatea digitală și va fi stimulată prin 3 inițiative: 1. „O Uniune a inovării” - prin care se dorește reorientarea cercetării, dezvoltării și inovării către domenii care prezintă interes deosebit pentru societate cum ar fi: schimbări climatice, folosirea eficientă a resurselor, folosirea energiei naturale, sănătatea populației, etc. De asemenea, se urmărește posibilitatea transformării ideilor inovatoare în produse și servicii care creează creștere și locuri de muncă. 2. „O agendă digitală pentru Europa” - care vizează crearea unei piețe digitale unice și care folosește internet de mare viteză și aplicații interoperabile. Ținta pe ani: până în 2013: acces universal la internet în bandă largă până în 2020: acces universal la internet mult mai rapid (cel puţin 30Mbps) până în 2020: o viteză a internetului de peste 100 Mbps în peste 50% din locuinţele din Europa. 3. ”Tineretul în mișcare” – prin care se urmărește creșterea performanțelor universităților europene astfel încât să devină atractive pe plan internațional. Pe lângă aceasta, tinerii studenți și stagiari vor fi ajutați să studieze în străinătate și vor fi pregătiți pentru piața muncii. Pagina 1 Strategia de dezvoltare locală a comunei Lunca Ilvei 2014-2020 Creșterea durabilă – presupune promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive. Va fi stimulată prin: 4. „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” - pentru a permite decuplarea creșterii economice de utilizarea resurselor, pentru a sprijini trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon, pentru a crește utilizarea surselor regenerabile de energie, pentru a moderniza sectorul transporturilor și a promova eficiența energetică. 5. „O politică industrială adaptată erei globalizării” - pentru a îmbunătăți mediul de afaceri, în special pentru IMM-uri, și pentru a sprijini dezvoltarea unei baze industriale solide și durabile în măsură să facă față concurenței la nivel mondial. Creșterea favorabilă incluziunii – presupune promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forței de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială. Va fi stimulată prin: 6. „O agendă pentru noi competențe și noi locuri de muncă” - pentru a moderniza piața muncii și a oferi cetățenilor mai multă autonomie, adaptare și reorientare profesională, prin dezvoltarea competențelor acestora pe tot parcursul vieții. 7. „Platforma europeană de combatere a sărăciei” pentru a garanta coeziunea economică, socială și teritorială, astfel încât locurile de muncă să fie distribuite echitabil și nediscriminat, iar persoanelor care se confruntă cu sărăcia și excluziunea socială să li se acorde posibilitatea de a duce o viață demnă și de a juca un rol activ în societate. Într-o lume globalizată, nici o țară nu poate soluționa provocările în mod eficace acționând în mod izolat. Astfel, România încearcă să depășească perioada de criză economică, aplicând strategia ”Europa 2020” la nivel național, regional și local. Guvernanța economică Criza economică a arătat că multe ţări europene se confruntă cu probleme fundamentale şi cu tendinţe care nu sunt viabile pe termen lung. De asemenea, ne-a făcut să înţelegem mai bine cât de interdependente sunt economiile UE. Intensificarea coordonării politicilor economice la nivelul UE ne va ajuta să rezolvăm aceste probleme şi să promovăm creşterea economică şi crearea de locuri de muncă. Noua guvernanţă economică a UE se bazează pe trei piloni: consolidarea agendei economice printr-o supraveghere mai atentă din partea UE. Acest pilon include: priorităţile politice şi obiectivele stabilite în cadrul Strategiei Europa 2020, angajamentele suplimentare pe care şi le-au asumat statele membre participante la Pactul Euro plus, consolidarea supravegherii de către UE a politicilor economice şi fiscale, ca parte a Pactului de stabilitate şi creştere, adoptarea unei noi metode de lucru - semestrul european - care permite discutarea priorităţilor economice şi bugetare în aceeaşi perioadă a fiecărui an. asigurarea stabilităţii zonei euro. În anul 2010, UE a reacţionat la criza datoriei suverane prin crearea unor mecanisme temporare de sprijin pentru statele membre. Acestea vor fi înlocuite în 2013 de un mecanism permanent, respectiv Mecanismul european de stabilitate (MES). Aceste măsuri de sprijin sunt condiţionate de aplicarea unor programe de reformă şi consolidare fiscală şi au fost elaborate în strânsă colaborare cu FMI. redresarea sectorului financiar Semestrul european „Semestrul european” este o perioadă din prima jumătate a fiecărui an, în care guvernele naţionale trebuie să înainteze Comisiei Europene rapoarte cu privire la progresele înregistrate în cadrul: programelor de stabilitate şi convergenţă (conform Pactului de stabilitate şi creştere) Pagina 2 Strategia de dezvoltare locală a comunei Lunca Ilvei 2014-2020 programelor naţionale de reformă prevăzute de Strategia Europa 2020. În acest timp, Comisia le poate propune guvernelor orientări şi recomandări, înainte de finalizarea bugetelor naţionale. În acest fel, statele membre vor fi ajutate să-şi coordoneze mai bine politicile economice, beneficiind de o agendă economică comună la nivelul UE, dar având totuşi posibilitatea de a o adapta la situaţia naţională. De asemenea, UE va putea trage concluzii din evoluţiile înregistrate la nivel naţional şi le va putea integra în viitoarele runde de coordonare. Semestrul european începe cu publicarea analizei anuale a creşterii. Pactul de stabilitate şi creştere Pactul de stabilitate şi creştere este un set de reguli care încurajează statele membre să menţină viabilitatea finanţelor publice. Pactul are două componente: componenta preventivă invită statele membre să transmită anual programul de stabilitate (ţările din zona euro) sau de convergenţă (celelalte state membre), odată cu programul naţional de reformă. Acest program prezintă modul în care statul membru intenţionează să asigure şi să menţină viabilitatea finaţelor publice pe termen mediu. Ulterior, Comisia poate oferi recomandări politice (în iunie, în cadrul semestrului european) sau, dacă este necesar, poate înainta o propunere Consiliului pentru ca acesta să transmită un avertisment în cazul unui deficit excesiv. componenta corectivă reglementează procedura în caz de deficit excesiv (PDE). În baza PDE, dacă deficitul bugetar al unui stat membru depăşeşte limita de 3% (conform Tratatului), Consiliul va transmite recomandări privind redresarea situaţiei. Nerespectarea acestor recomandări poate duce la impunerea de sancţiuni pentru statele din zona euro. Corectarea dezechilibrelor macroeconomice În ultimii zece ani, statele membre au făcut alegeri economice divergente, care au dus la accentuarea diferenţelor în materie de competitivitate şi la apariţia unor dezechilibre macroeconomice la nivelul UE. Pentru ca această situaţie să nu se repete în viitor, Comisia a propus un nou mecanism de supraveghere, menit să identifice şi să corecteze aceste aspecte, încă din faza incipientă. Prin acest mecanism, economiile statelor membre vor fi monitorizate în vederea depistării dezechilibrelor macroeconomice (ex. bule imobiliare, creşterea deficitului de cont curent sau a excedentelor, scăderea competitivităţii). Dacă statele membre depăşesc „nivelurile de alertă”, Comisia va face analize aprofundate pentru a stabili dacă dezechilibrele sunt dăunătoare şi, dacă este cazul, va face recomandări. Pactul euro plus Statele membre ale zonei euro au convenit asupra unui program suplimentar de reforme, cunoscut sub numele de „Pactul euro plus”, care constituie o reflecţie a interdependenţei dintre ele. Alte şase ţări, care nu fac parte din zona euro, au decis să adere la acest pact: Bulgaria, Danemarca, Letonia, Lituania,