Depopularea Şi Scăderea Populaţiei Comunei Bucium Din Munţii Apuseni
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
DEPOPULAREA ŞI SCĂDEREA POPULAŢIEI COMUNEI BUCIUM DIN MUNŢII APUSENI Prof. LAURA ARABOAEI - Colegiul “Apulum” Alba Iulia Prof. MARCEL ARABOAEI - Colegiul Naţional “H.C.C.” Alba Iulia ABSTRACT: Depopulation and decline of population in Bucium commune of Apuseni Mountains. Bucium is a commune in Alba County, located in the, occupying third of north-west of the county. Apuseni Mountains include 25 communes and 4 small cities. In analyzing how specific types of evolutionary and population for the last 160 years, we can see that the community is within the common demographic entire area in which I see certain stages of population growth caused by several factors, but much more obvious and visible is depopulation and population decline in Bucium, especially after 1945, as the entire area of the Apuseni Mountains. Keywords: numerical evolution, depopulation, hamlets, census, retired, active population, employment, age groups. 1. Influenta cadrului natural si istoric cel mai important este DN 74 Alba Iulia - asupra popularii si activitatilor in Abrud, care trece prin partea sudica a zona comunei Bucium din teritoriului comunei. Muntii Apuseni Teritoriul comunei, de forma ovala, se desfasoara pe 13 km. pe directia E-V si pe 8 Comuna Bucium, are o suprafata de 8570 km. pe directia N-S, in cadrul Muntilor ha., ceea ce reprezinta 1,35 % din suprafata Metaliferi, cu o dispunere altitudinala de la judetului Alba si peste 4 % din suprafata 700 m., pana la peste 1350 m., in cadrul zonei montane a Apusenilor din judetul unui bazin depresionar semiinchis, numit Alba. Comuna este situata la peste 50 km., in “Tara Buciumelor” cu relief montan alcatuit ,,a doua linie” fata de axa deschiderii spre din culmi, plaiuri si vai cu scurgere si tara, realizata prin Culoarul Muresului, orientare spre axa centrala a Vaii legata cu un sistem de drumuri dintre care Buciumanilor si a afluentilor ei (fig.1). Fig. 1. Peisaj din zona comunei Bucium - Alba Depopularea şi scăderea populaţiei comunei Bucium din Munţii Apuseni 91 Conditiile naturale impuse de relief, au cunoscut un puternic proces de clima si resursele naturale au influentat depopulare si scadere a populatiei in timp. In popularea zonei de-a lungul timpului, analiza care cuprinde date din ultimii 160 de dezvoltarea asezarilor umane, specificul ani, se constata ca cele mai multe comune gospodariilor si locuintelor si in functie de si-au diminuat populatia de 3- 4 si chia pana anumite etape istorice, acestea au determinat la 7 ori fata de numarul maxim al populatiei si specificul desfasurarii activitatilor umane, atins in timp, situatia fiind specifica pentru axate in cea mai mare parte pe minerit, 10 comune: Intregalde - scadere de 7 ori, cresterea animalelor si exploatarea padurilor, Mogos - de 5 ori, Ponor si Ramet-de 4ori, activitati care si-au pus amprenta pe evolutia Albac, Almasu Mare, Bucium, Ocolis, populatiei si a structurilor demografice. Scarisoara, Poiana Vadului - de 3 ori). O alta categorie, de 10 comune au avut 2. Evolutia populatiei in zona scaderi de la 1,5 pana la 3 ori fata de Muntilor Apuseni a comunei Bucium maximum atins in timp: Avram Iancu, Posaga, Rimetea, Garda de Sus, Vidra, Comuna Bucium din judetul Alba se Sohodol, Horea, Lupsa, Salciua si Vadu incadreaza sub aspectul evolutiei populatiei Motilor si numai 5 comune cu o scadere mai in ansamblul zonei montane a Apusenilor mica de 1,5 ori: Bistra, Rosia Montana, (fig.2), zona in care, toate cele 25 de comune Arieseni, Metes si Ciuruleasa. Fig. 2. Harta Muntilor Apuseni din judetul Alba 92 Laura Arăboaei, M. Arăboaei Scaderea populatiei comunelor s-a produs perioada 1850-2011 populatia celor 25 de de la maximum inregistrat in timp, in comune din Muntii Apuseni, care apartin perioade diferite, astfel pentru o serie de judetului Alba a scazut de la 95 000 locuitori comune scaderea populatiei a inceput in la numai 40 000. intervalul 1850 - 1930 (Rosia Montana, Rimetea, Bucium, Albac, Sacrisoara, Poiana 3. Evolutia populatiei comunei Vadului, Salciua, Sohodol, s.a), pentru cele Bucium mai multe scaderea a avut loc mai trarziu, intre 1941 - 1966 (Avram Iancu, Garda de Comuna Bucium a avut in perioada 1850 Sus, Ponor, Ramet, Vadu Motilor, Almasu - 2011 o evolutie a populatiei, care a ajuns la Mare, Arieseni) si numai intr-o singura un maxim de 4634 locuitori, atins in jurul comuna, Bistra scaderea a inceput dupa anilor 1900, urmata de o prima etapa de 1977. scadere a populatiei, intre 1900-1930, si o Se poate vedea, ca procesul de crestere a ultima crestere in perioada 1930-1941, populatiei si cel de depopularea s-a produs determinata de dezvoltarea mineritului si defazat in timp si in ritmuri diferite, la apoi o continua si accentuata scadere a nivelul comunelor din zona, acestea fiind populatiei de la 4119 locuitori in 1941 la generata de o diversitate de cauze, intre 1420 in 2011, generata de migratia masiva care mai evidente sunt activitatile specifice a populatiei din zona montana si in paralel generatoare de stabilitate si crestere a de diminuarea accentuata a natalitatii si populatiei la nivelul zonei, calitatea si sporului natural dupa 1970 (fig. 3). Dupa cantitatea resurselelor pentru viata (solurile anul 1990, impactul tranzitiei si reconversiei si terenurile cultivabile, apa, padurea, spre economia de piata, care a generat pajistile naturale) gradul de izolare si inchiderea activitatilor de minerit si conditiile de acces, apropierea de unele orase prelucrare a minereurilor in zona si axe facile de transport, conditii naturale Apusenilor, au dus al aparitia migratiei mai bune sau mai dificile a unor zone, s.a. masive spre Europa a populatiei active Se poate constata din date statistice, ca in ramase fara activitate ,,acasa”. Fig. 3. Evolutia populatiei comunei Bucium in perioada 1850 - 2011 Comuna Bucium a fost si ramane dupa acest an, fiecare din cele 29 de cunoscuta ca fiind formata din sase localitati localitati componente au primit statutul de care au comasat la randul lor in timp, cele 29 localitate a comunei cu inregistrari proprii de sate si catune, situatie care a fost ale populatiei la recensamintele care au caracteristica de la 1850 pana in anul 1956, urmat. Cele sase localitati in jurul carora au Depopularea şi scăderea populaţiei comunei Bucium din Munţii Apuseni 93 gravitat satele si catunele aferente au fost: nal Abrud - Alba Iulia. Bucium Sasa, resedinta de comuna, situata La fel ca intrega comuna si cele 6 in zona centrala a teritoriului comunei, localitati componente cu statut de sate care Bucium Poieni cu populatia cea mai mare in comasau satele mici si catunele au cunoscut timp si cu sate rasfirate pe vaile superioare aceisi depopulare, unele dintre ele cum sunt de sub muntele Negrilesii, Bucium Izbita, cu Poieni si Muntari, avand cele mai exploatari miniere de minereuri complexe si accentuate scaderi ale populatiei intre 1941 aur, Bucium Sat cu o ramificatie extinsa pe si 1977, datorita izolarii, fragmentarii in Valea Abruzelului pana spre Bucium multe sate si catune fara dotari necesare, fapt Muntari cu multe catune in partea de ce a dus la migratii masive spre zonele nord-vest a comunei si Bucium Cerbu cu urbane, mai ales miniere:Valea Jiului, Brad- multe sate situate in lungul drumului natio- Deva s.a.(fig. 4) Fig. 4. Evolutia numarului de locuitori a satelor componente ale comunei Bucium Aflat in zona, acum aproape 100 de ani - I. Simionescu,1926) profesorul I Simionescu de la Universitatea La nivelul satelor si catunelor din Iasi a vazut aceste locuri asfel:,,Cele 6 componente se vede aceiasi depopulare sate buciumene sunt rasfirate pe vai de generala si scadere a populatiei pentru directiuni diferite. Cand te scobori pe Dealu perioada 1956-2011, cu scaderi accentuate, Mare, dinspre Zlatna, dai de casele din de peste 5 ori pentru catunele mici si izolate Bucium Cerbu si Bucium Sat. Dupa cele cum sunt: Izbicioara, Jurcuiesti, Muntari, doua sate situate la drumul mare, celelalte se Petreni si Valeni, scaderi de 1-3 ori pentru infunda insirandu-se pana pe sub Vulcoi ori cele mai multe sate si catune: Dogaresti, Negrileasa, cum sunt Bucium-Isbita, Bucium Feresti, Floresti, Magura, Gura Izbitei, -Sasa, Bucium - Muntari si Bucium - Poieni. Izbita, Poiana, Valea Negrilesii, si cele mai Nodul satului e jos in vale in jurul bisericii mici scaderi ale populatiei pentru satele mai cu turn inalt...aici e scoala, aici oficiul si mari de pe vai si din zone mai accesibile: dughenele. Isi inchipue acum oricine Bucium, Bucium Sat, Poieni, Valea Abruzel, greutatile de aprovizionare. Aceasta e insa Valea Alba,Valea Sesii si chiar scaderi spre bine, caci viata familiei e mai stransa, relativ mici pentru sate mici aflate in zone iar sentimentul de vatra adanc inradacinat in acesibile drumului mare: Coleseni si Valea fiecare...Natura si oamenii sunt la unison. Poienii. Au fost sate si catune care au avut o Rar unde se poate prinde o mai strnsa crestere a populatiei pana in 1977 cum sunt legatura intre ei ca aici.”(Sate din Romania Valea Cerbului, Angheslesti si Cioculesti si 94 Laura Arăboaei, M. Arăboaei apoi, descresterea acesteia ca in toate 2002 se constata diminuarea numarului de cazurile la nivelul comunei.(tabel 1) Exista activi de la 1002 in 1977 la 777 in 2002 si in comuna Bucium 9 catune care au in cresterea inactivilor de la 1015 la 1497 in prezent sub 20 locuitori si un numar relativ 2002, raport care s-a accentuat spre anii mare de case nelocuite. 2010 prin imbatranirea populatiei. In ceea ce In paralel cu scaderea populatiei si priveste structura populatiei ocupate, cei mai accentuarea procesului migratoriu cu multi activau in 1977 in industria extractiva emigratie intensa, a schimbarilor in -240 persoane, in agricultura -187 persoane, domeniul economic s-a ajuns la modificari industria prelucratoare - 70 persoane si ale structurii profesionale si pe grupe de servicii -130 persoane, in timp ce in 2002, varsta a acesteia.