-

Cuprins

CAPITOLUL I – ANALIZA DIAGNOSTIC ...... 6 1.1. CONTEXT ...... 7 1.2. ANALIZA SITUAŢIEI EXISTENTE ...... 8 1.2.1. Cadrul general ...... 8 1.2.2. Demografie ...... 9 1.2.3. Terenuri şi locuinţe...... 14 1.2.4. Infrastructură şi echiparea teritoriului ...... 17 1.2.5. Servicii publice ...... 19 1.2.6. Dezvoltare economică ...... 25 1.2.7. Calitatea factorilor de mediu şi surse de poluare ...... 34 1.3. ANALIZA PEST ...... 36

CAPITOLUL II – STRATEGIA DE DEZVOLTARE ...... 39 2.1.1. Viziune. Misiune. Obiective ...... 40 2.1.2. Politici şi programe sectoriale ...... 42 2.1.3. Portofoliul de proiecte ...... 51 2.1.4. Mecanismul de monitorizare şi evaluare a implementării Strategiei de dezvoltare ...... 58

CAPITOLUL I

CAPITOLUL I – Analiza diagnostic

1.1. CONTEXT dezvoltare durabilă, de aplicare a unor politici publice care să permită o creştere continuă de valoare Cetariu - Zona Metropolitană Oradea adăugată, de atragere, facilitare şi sprijinire a investiţiilor directe, de elaborare a unor proiecte cu Zona Metropolitană Oradea a fost creată prin asocierea impact major pentru sustenabilitatea zonei, la care se municipiului Oradea cu unităţile teritorial- adaugă o serie de considerente care fac trimitere către administrative localizate în aria de proximitate, viabilizarea unei poziţii de policentru transfrontalier respectiv comunele Biharia, Borş, Cetariu, Nojorid, major. Oşorhei, Paleu, Sînmartin, Sîntandrei. Astfel, cele 9 localităţi fondatoare care se situează la graniţa de vest Obiectivul general al prezentei strategii de dezvoltare a României au înfiinţat, prin hotărârea adunării locală pentru comuna Cetariu, îl reprezintă creșterea generale a asociaţilor din data de 9 mai 2005, prima standardului de viață prin valorificarea resurselor asociaţie de dezvoltare intercomunitară cu existente și promovarea potențialului unității teritorial- personalitate juridică din România, în format de arie administrative. metropolitană. La data de 31 iulie 2007, comuna Girişu de Criş a aderat la asociaţie, determinând creşterea Pentru a duce la îndeplinire acest obiectiv trebuie numărului de asociaţi la 10 (zece) unităţi administrativ- realizată o analiză completă și realistă a situației teritoriale. Ulterior, comuna Toboliu s-a desprins de existente la nivelul comunei Cetariu, corelată cu Girișu de Criș, devenind o unitate administrativ situația din cadrul Zonei Metropolitane Oradea, a teritorială separată, fiind și ea parte a asociației. județului Bihor, din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest și de la nivel național, identificând problemele Începând din 2 iunie 2010, Zona Metropolitană Oradea existente și măsurile care trebuie adoptate și (ZMO) numără 12 membri, Adunarea Generală a conturarand astfel profilul strategic. Asociaţiilor (AGA) aprobând cu unanimitate de voturi lărgirea asociaţiei prin includerea comunei Ineu ca membru cu drepturi depline.

Scopul asocierii, aşa cum a fost stabilit acesta în documentele de constituire, este de a stimula şi sprijini creşterea prosperităţii teritoriului zonei, respectiv ridicarea bunăstării cetăţenilor acesteia, direcţia de orientare fiind creşterea continuă a calităţii vieţii. Obiectivul general marchează conceptul de dezvoltare durabilă a teritoriului metropolitan, în contextul formării în perspectivă a unui spaţiu urbanistic comun, urmărind implementarea tuturor principiilor necesare asigurării unei bine închegate coeziuni teritoriale.

Obiectivele specifice stabilite ţin de alinierea Zonei Metropolitane Oradea la standardele economice şi sociale euro-atlantice, în consens cu cele naţionale, de instaurare în teritoriul metropolitan a unui climat de piaţă aliniat procedurilor competiţionale internaţionale şi, nu în ultimul rând, de creştere a coeziunii economice şi sociale la nivelul zonei. Între principalele direcţii de activitate ale asociaţiei regăsim elemente legate de promovarea unei strategii coerente de

Strategia de dezvoltare locală a comunei CETARIU 7

1.2. ANALIZA SITUAŢIEI EXISTENTE Suprafaţa comunei Cetariu a scăzut semnificativ în anul 2003, când zona de sud a localităţii a format o nouă 1.2.1. Cadrul general comună – Paleu. Astfel, de la o suprafaţă de 113,20 2 2 km , comuna Cetariu a ajuns la 65,34 km (-42,3%). Aşezare geografică. Comuna Cetariu este amplasată în nord-vestul judeţului Bihor, în Regiunea de Dezvoltare Relief. Comuna Cetariu este situată într-o zonă de Nord - Vest. În cadrul Zonei Metropolitane Oradea, dealuri piemontane care fac legătura între zona comuna Cetariu se situează în partea de nord-est, muntoasă din estul judeţului (Munţii Bihorului, Munţii localităţile componente dezvoltându-se în lungul Codru-Moma, Pădurea Craiului şi Munţii Plopoşului) şi drumului comunal DC32. Faţă de reşedinţa de judeţ, zona de câmpie din partea de vest (Câmpia Crişurilor). comuna Cetariu este amplasată la o distanţă de circa Altitudinea Dealurilor Crişene care se regăsesc şi pe 13 km. teritoriul comunei Cetariu scade de la circa 600 m, cât au în vecinătatea munţilor, până la aproximativ 200 m, Din punct de vedere administrativ comuna Cetariu se deasupra Câmpiei Crişurilor. învecinează la nord cu comuna Biharia şi comuna Sălard, la est cu comuna Sîrbi, la sud cu comuna Ineu şi Climă. Clima comunei Cetariu este specifică climei comuna Paleu, iar la vest cu comuna Biharia. judeţului care se află sub influenţa circulaţiei vestice ce transportă mase de aer oceanic, umede. Organizare administrativă. Comuna Cetariu este Temperatura medie anuală este de cuprinsă între 7° – formată din patru sate amplasate pe direcţia vest-est a 10°C, medie caracteristică zonei de deal din judeţul localităţii: Cetariu, Tăutelec, Şişterea şi Şuşturogi. Bihor. Media anuală a precipitaţiilor este de 700-1.000 Satul reşedinţă al comunei (Cetariu) are o populaţie mm/an, iar vânturile cele mai frecvente sunt cele de mai numeroasă decât celelalte localităţi componente, sud, urmate cele vestice şi cele din sector nordic. dezvoltarea acestuia fiind favorizată de accesul mai facil (DJ 767F). Resurse naturale. Principala resursă naturală este terenul agricol, ponderea acestuia în totalul fondului Accesibilitate. Accesul în comuna Cetariu se realizează funciar din comună fiind de 64,9%. Din totalul prin DJ 767 F, care leagă localitatea de municipiul terenurilor agricole, 62,1% reprezintă terenuri arabile, Oradea. La nivel local, accesul în satele Şişterea şi 19% păşuni, 17,2% fâneţe şi 1,8% alte terenuri. 1 Şuşturogi se realizează prin DC 32.

În comuna Cetariu nu se poate realiza accesul prin Resurse antropice. La nivel local există o aşezare intermediul căilor ferate, cea mai apropiată staţie CFR fortificată în satul Şuşturogi care datează din Hallstat şi fiind cea din municipiul Oradea. De asemenea, comuna o serie de monumente importante, incluse pe lista Cetariu se află la o distanţă de aproximativ 20 km de monumentelor istorice realizată de Ministerul Culturii şi Aeroportul Internaţional Oradea. Cultelor şi Institutul Naţional al Monumentelor Istorice, precum: Biserica Reformată din Şişterea (sec. XIV), Suprafaţă. Suprafaţa totală a comunei Cetariu este de Biserica Reformată (datează din sec. XVII – XVIII), Casa 65,34 km2, din care 64,9% reprezintă terenuri agricole Parohială Romano - Catolică (datează din 1743), (42,38 km2). Raportat la suprafaţa totală a Zonei Biserica romano - catolică "Sf. Maria” (datează din 1804 Metropolitane Oradea, comuna Cetariu reprezintă – 1809), Situl arheologic de pe lângă biserica romano- 8,7%, fiind a treia localitate ca mărime după comuna catolică din Tăutelec, în „postata cânepă”. Nojorid (125,57 km2) şi municipiul Oradea (115,56 km2).

8 CAPITOLUL I – Analiza diagnostic

1.2.2. Demografie

Evoluţia populaţiei La 1 ianuarie 2015, populaţia după domiciliu a comunei Cetariu era de 2.174 persoane, reprezentând 0,8% din populaţia Zonei Metropolitane Oradea. Alături de comuna Paleu, Cetariu este una dintre localităţile cel mai puţin populate din zonă. Raportat la volumul demografic din mediul rural al Zonei Metropolitane Oradea, populaţia din Cetariu reprezintă 4,2%. Fluctuaţiile demografice ale comunei Cetariu în perioada 2010 –

2015 au fost destul de slabe, rata medie anuală de creştere în intervalul anterior enunţat fiind de +0,52%.

Strategia de dezvoltare locală a comunei CETARIU 9

Cetariu face parte din localităţile în cadrul cărora populaţia de etnie maghiară este majoritară, alături de comuna Borş şi comuna Biharia. Astfel, 79,7% din locuitorii comunei se declarau în anul 2011 de etnie maghiară. Conform Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din anul 2011, 14,7% din locuitori erau de etnie română, 2,6% de etnie rromă şi 2,9% alte etnii.

Structura pe etnii a populaţiei din Cetariu diferă de cea din Zona Metropolitană Oradea unde 65,9% din locuitori

sunt de etnie română şi doar 24% sunt de etnie

Distribuţia pe sexe a populaţiei după domiciliu era maghiară. destul de echilibrată în anul 2014, 50,2% din locuitori fiind de sex masculin şi 49,8% de sex feminin. Pe toată Comuna Cetariu face parte din localităţile în cadrul perioada 2010 - 2014, populația de sex masculin a cărora populaţia reformată este majoritară, 53,3% din locuitorii comunei declarându-se de confesiune ocupat o pondere mai mare decat populația de sex reformată, la Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor feminin, în totalul populației după domiciliu. din anul 2011. Această situaţie este întâlnită şi în

În comuna Cetariu se înregistrează cea mai scăzută comunele Borş şi Biharia. Alte confesiuni religioase valoare a densităţii populaţiei din Zona Metropolitană existente la nivel local sunt: ortodox (14,3%), romano- Oradea. În anul 2014, pe un km2 reveneau doar 33,2 catolică (22,4%), greco-catolică (0,4%), baptistă (2,7%), locuitori, în timp ce densitatea de la nivel zonal era de penticostală (1,2%).

11 ori mai mare (369,1 locuitori/km2). De asemenea, La 1 iulie 2014 în comuna Cetariu, 12,6% din populaţia densitatea populaţiei din Cetariu este de peste 2 ori mai scăzută decât densitatea existentă în localităţile stabilă are vârsta cuprinsă între 0 - 14 ani, 67,7% între rurale din Zona Metropolitană Oradea (82,6 15 – 64 ani şi 19,6% peste 65 ani. Astfel, ponderea locuitori/km2). vârstnicilor este superioară celei a tinerilor din localitate. Per ansamblu, populaţia din comuna Cetariu este mai îmbătrânită decât cea de la nivelul Zonei Metropolitane Oradea, unde vârstnicii ocupă un procent de 13,2%, dar și decât cea de la nivel județului Bihor (14,7%) și de la nivel național (15,2% vârstnici).

10 CAPITOLUL I – Analiza diagnostic

Indicatori statistico-demografici, 1 iulie 2014 Gradul de îmbătrânire Rata de dependenţă Raportul de dependenţă a demografică demografică tinerilor România 1.019 429 213 Judeţul Bihor 955 433 221 ZMO 961 367 187 Cetariu 1.553 477 187 Sursa: INS

Durata medie a vieţii în 2014 în judeţul Bihor era de de etnie maghiară este majoritară: comunele Cetariu, 72,7 ani cu diferenţe de 7 ani între femei (77,2 ani) şi Paleu, Borş și Biharia. bărbaţi (70,2 ani). Durata medie a vieţii la nivel judeţean este în continuă creştere, de la 72,3 ani în Din punct de vedere al îmbătrânirii demografice, anul 2010, ridicându-se până la 73,3 ani în anul 2012 şi situaţia din comuna Cetariu este mai gravă decât la 73,5 ani în 2013. nivelul Zonei Metropolitane Oradea, la 1000 de tineri (0-14 ani) revenind 1.553 vârstnici (65 ani şi peste). La nivelul județului nu se semnalează diferenţe majore între durata medie a vieţii pe medii de rezidenţă: 74,8 În ceea ce priveşte gradul de dependenţă demografică ani în mediul urban şi 72,8 ani în mediul rural. (raportul dintre numărul populaţiei de 0-14 ani şi peste 65 ani, pe de o parte şi numărul populaţiei cu vârsta Durata medie a vieţii înregistrată în anul 2014 la nivel cuprinsă între 15-64 ani) pe de altă parte, presiunea naţional (74,4 ani) a fost peste pragul regional şi exercitată de populaţia inactivă (tineri şi vârstnici) judeţean analizat. asupra celei active din comună este mai mare decât situaţia de la nivelul Zonei Metropolitane Oradea. La 1 iulie 2014, la 1000 de persoane adulte (15-64 ani) reveneau 477 persoane tinere şi vârstnice, cu o treime mai mult decât la nivel zonal (367‰).

Ca urmare a îmbătrânirii demografice, rata de dependenţă a vârstnicilor este mai ridicată decât rata de dependenţă a tinerilor (290‰, faţă de 187‰).

Mişcarea naturală şi migratorie a populaţiei

Comuna Cetariu este localitatea componentă a Zonei Metropolitane Oradea care înregistrează cea mai scăzută valoare a ratei sporului natural în anul 2013 (- 15,1‰). Rata sporului natural în comuna Cetariu a fost negativă până în 2013, iar în 2014 a avut valoarea 0.

În anul 2013, în Cetariu au fost înregistraţi 18 născuţi vii şi 51 persoane decedate, astfel încât sporul natural a fost de -33 persoane. Această valoare este minima ultimilor ani. Născuţii vii din Cetariu reprezintă doar 0,7% din numărul total al persoanelor născute în Zona Indicatori statistici demografici Metropolitană Oradea în anul 2013.

Caracteristic populaţiei din Cetariu îi este fenomenul În perioada 2010-2013 nu a fost înregistrat nici un caz îmbătrânirii populaţiei. De altfel, de un grad mai de mortalitate infantilă în comuna Cetariu. ridicat de îmbătrânire a populaţiei suferă localităţile

Zonei Metropolitane Oradea în cadrul cărora populaţia Strategia de dezvoltare locală a comunei CETARIU 11

În ceea ce priveşte mişcarea migratorie, atât soldul schimbărilor de domiciliu (inclusiv migraţiune externă), cât şi soldul schimbărilor de reşedinţă, este pozitiv. Oricum, dinamica migraţionistă este destul de puţin fluctuantă, fluxul plecărilor şi sosirilor cu domiciliu sau reşedinţa fiind redus. În anul 2012, soldul schimbărilor de domiciliu a fost de 19 persoane, ceea ce înseamnă că numărul plecărilor a fost devansat de cel al stabilirilor cu domiciliu.

Aceeaşi situaţie este întâlnită şi în cazul soldului schimbărilor de reşedinţă, numărul stabilirilor fiind mai ridicat decât cel al plecărilor cu reşedinţa (22 stabiliri şi 16 plecări în anul 2013).

12 CAPITOLUL I – Analiza diagnostic

Analiza SWOT

Puncte tari Puncte slabe - Distribuţia echilibrată a populaţiei pe sexe; - Densitatea foarte scăzută a populaţiei; - Neânregistrarea în ultimii ani a nici unui caz de - Nivelul ridicat de îmbătrânire a populaţiei; mortalitate infantilă la nivel local; - Valoarea ridicată a ratei de dependenţă - Soldul pozitiv al schimbărilor de domiciliu şi al demografică; schimbărilor de reşedinţă. - Rata negativă a sporului natural înregistrată în ultimii ani; - Valoarea scăzută a ratei nupţialităţii înregistrată în anul 2010 (2,7‰).

Oportunităţi Ameninţări - Susţinerea natalităţii la nivel naţional prin stimulente - Migrarea populaţiei în străinătate pe fondul crizei guvernamentale (ajutoare pentru copii, alocaţii etc); economice mondiale; - Dezvoltarea economică sustenabilă a zonei poate - Îmbătrânirea populaţiei pe fondul scăderii numărului determina reântoarcerea populaţiei plecată la muncă de nou născuţi. în străinătate.

Strategia de dezvoltare locală a comunei CETARIU 13

1.2.3. Terenuri şi locuinţe Suprafaţa medie locuibilă per persoană a ajuns la 19,1 Terenuri mp în anul 2013, de la 17,2 în anul 2010, la nivelul comunei Cetariu. Suprafaţa medie locuibilă per Comuna Cetariu se întinde pe o suprafaţă de 6.534 ha, persoană, în locuinţele din Zona Metropolitană Oradea, reprezentând 8,7% din suprafaţa totală a Zonei este cu 3,1 mp mai ridicată în mediul rural (21,8 Metropolitane şi 0,9% din suprafaţa judeţului Bihor. mp/persoană) faţă de cel urban (18,7 mp/persoană).

Cea mai mare parte a suprafeţei comunei este ocupată de terenurile agricole (64,9% din suprafaţa totală) utilizate, în anul 2013, în principal pentru cultivarea porumbului, plantelor de nutreţ, florii soarelui, grâului. O parte importantă a terenului agricol este ocupată cu păşunile naturale (806 ha) şi fâneţele (731 ha).

Suprafaţa terenurilor neagricole este de 2.296 ha, din care 1.345 din terenuri sunt păduri şi alte terenuri forestiere, 736 ha terenuri pe care s-au realizat construcţii şi curţi, 33 ha terenuri ocupate de căi de comunicaţii şi căi ferate, 52 ha sunt bălți, iar 103 ha sunt terenuri degradate şi neproductive. Numărul mediu de persoane ce revin unei locuinţe, în anul 2013 în comuna Cetariu era de 1,9 Locuinţe persoane/locuinţă, fiind sub nivelul Zonei Metropolitane Oradea şi nivelul judeţean, regional şi Fondul de locuinţe din comuna Cetariu cuprindea 1.154 naţional (2,5 persoane/locuinţă). locuinţe în anul 2013. Comparativ cu anul 2010, fondul de locuinţe s-a majorat cu 4 unităţi, ceea ce semnifică În perioada 2010-2013, în comuna Cetariu s-au finalizat o creştere foarte mică. În perioada analizată, fondul de 24 locuinţe noi, reprezentând 1,3% din locuinţele locuinţe din mediul rural al Zonei Metropolitane a finalizate în cursul acestui interval în mediul rural al crescut cu 13,9% (2.522 locuinţe), iar în mediul urban Zonei Metropolitane Oradea şi 0,6% din totalitatea cu 3,9% (3.319 locuinţe). locuinţelor terminate în Zona Metropolitană Oradea.

Suprafaţa locuibilă existentă la sfârşitul anului 2013 în comuna Cetariu a fost de 41.513 mp arie desfăşurată, reprezentând 0,8% din suprafaţa locuibilă existentă la nivelul Zonei Metropolitane şi 3,8% din suprafaţa locuibilă existentă la nivelul mediului rural al Zonei Metropolitane. Faţă de anul 2010, suprafaţa locuibilă a crescut cu 13,7%, reprezentând în cifre absolute 5.000 mp.

Suprafaţa medie locuibilă per locuinţă de la nivelul comunei Cetariu s-a majorat uşor de la 31,8 mp/locuinţă în anul 2010, până la 36 mp/locuinţă în anul 2013. În mediul rural al Zonei Metropolitane suprafaţa medie locuibilă per locuinţă era în 2013 de 53 mp, depăşind pragul de la nivel judeţean (46,3 mp/locuinţă) şi naţional (47 mp/locuinţă).

14 CAPITOLUL I – Analiza diagnostic

Condiţii de locuire Reţea bancară. Pentru servicii bancare, locuitorii comunei apelează la sucursalele şi agenţiile Reţea comercială. Locuitorii comunei Cetariu pot principalelor bănci de pe piaţa naţională, din cumpăra din magazinele comunei atât produse municipiul Oradea: UniCredit – Ţiriac România, Libra alimentare cât şi nealimentare, dar îşi pot face Bank, OTP Bank, Reiffeisen Bank, ING Bank, HVB Bank cumpărăturile şi din pieţe, galerii comerciale şi Romania, CEC, Banca Comerciala Carpatica, BCR, supermarketuri din municipiul Oradea - Real, Auchan, Banca Românească, Alpha Bank, Bancpost, Banca Practiker, Mobexpert, Era Shopping Park, Carrefour, Transilvania, BRD, RBS. Oradea Shopping City. Telecomunicaţii. Companii private asigură accesul populaţiei din comuna Cetariu la servicii de telefonie fixă şi mobilă, internet şi cablu TV. De asemenea, Poşta Română oferă servicii de corespondenţă şi coletărie prin intermediul oficiului poștal din comună.

Strategia de dezvoltare locală a comunei CETARIU 15

Analiza SWOT

Puncte tari Puncte slabe - Creşterea fondului de locuinţe de la nivel local în - Valoarea scăzută a suprafeţei medii locuibile pe perioada 2010-2013; locuinţă, faţă de situaţia de la nivel metropolitan, - Valoarea mai ridicată a suprafeţei medii locuibile pe județean şi naţional. cap de locuitor decât la nivel regional şi naţional.

Oportunităţi Ameninţări - Programele de reabilitare termică a clădirilor care pot - Ritmul haotic al construcţiilor care poate afecta duce la o îmbunătăţire a aspectului general al potenţialul natural al comunei; comunei, pe lângă considerentele de mediu care - Apariţia unor hazarde naturale (inundaţii, alunecări impun astfel de acţiuni; de teren) poate duce la afectarea fondului locativ. - Existenţa Programului Prima Casă care sprijină tinerele familii să îşi cumpere sau să îşi construiască o locuinţă; - Existenţa terenurilor neexploatate în prezent, dar care ar fi oportune pentru desfăşurarea unor investiţii.

16 CAPITOLUL I – Analiza diagnostic

1.2.4. Infrastructură şi echiparea teritoriului

Alimentarea cu apă potabilă

Lungimea reţelei de distribuţie a apei potabile din comuna Cetariu era, în anul 2015, de 18,5 km. Raportată la lungimea reţelei de distribuţie a apei potabile din localităţile rurale de la nivelul ZMO, comuna Cetariu deţinea aproximativ 7,4% din total.

Capacitatea instalaţiilor de producţie a apei potabile se ridica la 9.31 metri cubi per zi.

Cantitatea de apă potabilă distribuită pe parcursul anului 2013 a fost de 210 mii metri cubi, din care 195 mii metri cubi au fost destinaţi consumatorilor casnici.

Consumul mediu anual de apă per locuitor a fost de 160 mc.

Există un număr de 458 gospodării racordate la serviciile de furnizare a apei potabile în sistem centralizat, reprezentând aproape jumătate din gospodăriile existente pe teritoriul comunei Cetariu.

Canalizare şi epurare ape uzate

La nivelul comunei Cetariu nu există reţea de canalizare, însă urmează să se demareze construirea acesteia. În această situaţie se află şi alte localităţi ale Zonei Metropolitane Oradea, precum: comuna Girişu de Criş, comuna Ineu, comuna Sîntandrei, comuna Paleu, comuna Toboliu, comuna Nojorid sau comuna Oşorhei.

Infrastructura rutieră

Comuna este traversată de drumul judeţean DJ767F, aflându-se la o distanţă de 15 km de municipiul Oradea (localitatea Cetariu). Satul Șușturogi se află la o distanţă de 27 km de reşedinţa judeţului Bihor.

În cadrul comunei există 33,5 km de drumuri comunale. Situaţia drumurilor de la nivel local se prezintă astfel: - drumuri asfaltate – 17,5 km - drumuri de piatră – 4,2 km - drumuri agricole – 24,7 km - drumuri forestiere – 2,7 km

Strategia de dezvoltare locală a comunei CETARIU 17

Analiza SWOT

Puncte tari Puncte slabe - Reţea de alimentare cu apă potabilă în 3 din cele 4 - Sistem de canalizare şi rețea de apă potabilă localităţi componente ale comunei (în Şuşturogi nu incompletă, lipsa unei staţii de epurare a apelor există încă); uzate; - Creşterea semnificativă a reţelei de furnizare a apei - Infrastructura rutieră deficitară; ponderea ridicată a potabile şi a capacităţii de producere a instalaţiilor de drumurilor comunale de pământ; apă potabilă în ultimii ani. - Existenţa unor drumuri săteşti fără continuitate teritorială.

Oportunităţi Ameninţări - Finalizarea Autostrăzii Transilvania , care va trece pe - Deteriorarea condiţiilor de trai şi mediu; la aproximativ 3 km de comuna Cetariu; - Reducerea investiţiilor publice în infrastructură ca - Construirea drumului expres Arad Oradea, care va urmare a crizei economico-financiare; porni din Biharia (la circa 9 km de comuna Cetariu) şi - Reducerea capacităţii autorităţilor publice locale în va realiza conexiunea cu magistrala de transport implementarea proiectelor de dezvoltare a Coridorul IV Transeuropean; infrastructurii; - Apartenenţa la Zona Metropolitană Oradea; - Reducerea veniturilor populaţiei şi imposibilitatea - Apartenenţa la Asociaţia de Dezvoltare plăţii serviciilor de utilităţi publice; Intercomunitară Aparegio; - Depopularea spaţiului rural în lipsa intervenţiilor - Existenţa programelor guvernamentale de susţinere a prompte în ceea ce priveste echiparea cu instalaţii unor investiţii în domeniul reabilitării şi extinderii centralizate de apă şi canalizare. reţelelor de apă, canalizare şi epurare a apelor uzate; - Existenţa finanţărilor europene de susţinere a unor investiţii în domeniul reabilitării şi extinderii reţelelor de apă, canalizare şi epurare a apelor uzate; - Extinderea şi reabilitarea infrastructurii rutiere prin intermediul finanţărilor europene nerambursabile; - Posibilitatea conectării reţelelor de apă şi de canalizare la cele ale municipiului Oradea.

18 CAPITOLUL I – Analiza diagnostic

1.2.5. Servicii publice Cadrele didactice

Educaţie În anul 2013 în unităţile educaţionale din comuna Cetariu îşi desfăşurau activitatea 23 cadre didactice, Unităţi de învăţământ reprezentând 5,79% din numărul total de cadre didactice din mediul rural al Zonei Metropolitane În comuna Cetariu există 1 unitate de învăţământ Oradea. preuniversitar - Şcoala cu clasele I-VIII "Benedek Elek" Cetariu – şi 5 structuri de învăţământ fără personalitate Personalul didactic din comuna Cetariu s-a redus juridică (2 grădiniţe cu program normal şi 3 şcoli cu drastic în ultimii ani, cadrele didactice înjumătăţindu- clasele I-VIII). se în anul 2013, faţă de anul 2000 (23 persoane în anul 2013, faţă de 40 persoane în anul 2000). Această Populaţia şcolară reducere este, însă, una artificial creată prin desprinderea unor sate componente şi formarea În anul 2013, populaţia şcolară din comuna Cetariu comunei Paleu. Un indicator relevant al scăderii cuprindea un număr de 180 elevi. Astfel, populaţia numărului de cadre didactice este, în acest context, şcolară de la nivel local reprezintă doar 0,3% din totalul numărul de elevi raportat la personalul didactic. În elevilor din Zona Metropolitană Oradea. anul 2013, media de elevi pe cadru didactic era de 7,83 persoane, cu 40,32% mai puţini decât în Zona Din totalul populaţiei şcolare, 25,5% frecventează Metropolitană Oradea (13,12 elevi/cadru didactic). cursurile învăţământului preşcolar şi 74,5% cursurile Apar, însă, disparităţi semnificative între situaţia din învăţământului preuniversitar (primar şi gimnazial). învăţământul preşcolar şi învăţământul preuniversitar.

În intervalul 2010-2013, populaţia şcolară a înregistrat Infrastructură şi dotări educaţionale o scădere de 5,75%, valoare aproximativ echivalentă cu media la nivel zonal (-5,58%). În unităţile educaţionale din comuna Cetariu există 12 săli de clasă, 1 laborator şcolar, 1 sală de gimnastică, 1 teren de sport şi 13 PC-uri. Raportând populaţia şcolară la infrastructura existentă în unităţile de învăţământ, rezultă că la o sală de clasă revin 15 elevi, la un laborator şcolar, o sală de gimnastică şi un teren de sport, 180 elevi, iar la un PC, 13,85 elevi.

Singurele elemente ale infrastructurii şcolare în cazul cărora putem vorbi de suprasolicitare din partea populaţiei şcolare, sunt laboratoare şcolare şi PC-urile.

Cultură

În comuna Cetariu infrastructura culturală este formată, în principal, din biblioteci şi case de cultură. Conform Institutului Naţional de Statistică, în anul 2015 în Cetariu funcționau 4 biblioteci, din care numai 1 este bibliotecă publică.

La nivel local există 3 cămine culturale care asigură

cadrul necesar desfăşurării de activităţi cu specific

cultural.

Strategia de dezvoltare locală a comunei CETARIU 19

Lista monumentelor istorice actualizată în anul 2010 de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional şi Institutul Naţional al Patrimoniului, include mai multe obiective din comuna Cetariu, precum: Biserica Reformată (datează din sec. XVII – XVIII, fiind ridicată în locul unei biserici vechi care a fost construită în stil gotic), Casa Parohială Romano - Catolică (datează din 1743), Biserica romano - catolică "Sf. Maria” (datează din 1804 – 1809), Biserica reformata din Şişterea (construită în sec al XIV-lea, iniţial fiind catolică, frescile originale din interior fiind renovate în 2005), situl arheologic de pe lângă biserica romano-catolică din Tăutelec (în

„postata cânepă”), aşezarea fortificată din satul

Şuşturogi, care datează din Hallstat. Evaluarea suficienţei/insuficienţei infrastructurii se

realizează şi prin raportarea la numărul de locuitori şi Cele mai importante manifestări culturale din comuna la necesităţile acestora. Astfel, la 10.000 de locuitori în Cetariu, sunt Balul strugurilor şi Zilele Comunei comuna Cetariu, revin 9,20 cabinete medicale de (organizate în primul week-end din luna august). familie, 4,6 cabinete stomatologice şi 4,6 farmacii sau

puncte farmaceutice. În cadrul asociaţiilor cu profil cultural se remarcă

Asociaţia Localităţilor de Frontieră Bihor de Dezvoltare Personal medical a Teritoriilor, în cadrul căreia comuna Cetariu este membră, alături de alte 58 localităţi din partea de În anul 2015, serviciile medicale erau furnizate de 2 nord-vest a României (printre care şi comunele Borş, medici de familie, 1 stomatolog, 1 farmacist şi 2 Biharia, Girişu de Criş). Asociaţia îşi propune persoane angajate ca personal mediu sanitar. dezvoltarea economică şi culturală a teritoriului situat de-a lungul frontierei în parteneriat cu partea ungară. Insuficienţa cadrelor medicale este una din problemele

stringente ale sistemului sanitar din comuna Cetariu. La Sănătate 10.000 de locuitori revin doar 9,18 medici de familie (-

81,12% faţă de media din ZMO), 4,59 stomatologi (- Unităţi sanitare 73,33% faţă de media din ZMO), 9,18 farmacişti (-

81,53% faţă de media din ZMO) şi 9,2 persoane Asemenea situaţiei din mediul rural al Zonei angajate ca personal mediu sanitar (de aproape 11 ori Metropolitane Oradea, infrastructura sanitară din mai puţine decât la nivel zonal). comuna Cetariu este destul de slab dezvoltată. În anul

2015 la nivel local existau 2 cabinet medical de familie, 1 cabinet stomatologic şi 1 farmacie sau punct de farmaceutic.

Pentru investigaţii medicale de specialitate, populaţia din comună apelează la infrastructura medicală din municipiul Oradea, aceasta fiind mult mai diversificată.

20 CAPITOLUL I – Analiza diagnostic

Asistenţă socială proiectată estimată a depozitului, fiind de 3.800.000 m3. Numărul pensionarilor din comuna Cetariu era, în anul 2013, de 676 persoane. Pensionarii din Cetariu Situaţii de urgenţă reprezintă 0,85% din numărul total de pensionari din Zona Metropolitană Oradea şi 1,30% din localităţile În comuna Cetariu nu funcţionează nici o subunitate a rurale ale acesteia. Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Crişana” al judeţului Bihor. Cele mai apropiate subunităţi sunt cele Deşi populaţia stabilă a avut un trend uşor ascendent în din municipiul Oradea: Detaşamentul 1 Pompieri ultimii ani, numărul pensionarilor a scăzut cu 20% în Oradea (în cadrul căruia funcşionează şi Serviciul Mobil anul 2015, faţă de anul 2010. de Urgenşă Reanimare şi Descarcerare şi o grupă de salvatori de la înec) şi Detaşamentul 2 Pompieri Conform Primăriei Cetariu, la nivel local există 25 de Oradea. familii beneficiare de ajutor social. În Zona Metropolitană Oradea mai există o subunitate a Organizațiile neguvernamentale sunt slab reprezentate ISU şi în comuna Sînmartin - Garda de Intervenţie 1 la nivel local. În comuna Cetariu îşi desfăşoară Mai. activitatea Asociaţia tinerilor din Cetariu care are ca obiectiv contribuirea şi susţinerea dezvoltării Siguranţă şi ordine publică economice şi social culturale a comunei Cetariu, respectiv promovarea turismului rural, educarea La nivelul judeţului Bihor, rata infracţionalităţii a fost tineretului şi promovarea protecţiei mediului. în scădere în ultimii ani, de la 1290 infracţiuni/100.000 locuitori înregistrate în anul 2010, ajungându-se la 944 Salubritate infracţiuni la 100.000 locuitori în anul 2013. Pe de altă parte, în perioada 2012-2013 rata criminalităţii a urmat Comuna Cetariu face parte din localităţile Zonei de asemenea un trend descendent, ajungând de la 264 Metropolitane Oradea care beneficiază de servicii de persoane condamnate definitiv la 100.000 locuitori în salubritate, prin colaborarea cu S.C. Compania Reosal anul 2012, la doar 209 persoane condamnate definitiv S.A., operatorul care se ocupă de precolectarea, în anul 2013. colectarea şi transportul deşeurilor municipale (în baza Contractului de delegare a gestiunii serviciului de la Transport public nivelul comunelor Biharia, Borş, Cetariu, Oşorhei, Paleu, Sînmartin, Sălard, Toboliu). Locuitorii comunei Cetariu nu dispun de serviciu public de transport în comun. Transportul de călători de la La nivelul comunei există 952 pubele. Oradea până în Cetariu este realizat de companii private, în fiecare zi a săptămânii, exceptând Cantitatea totală de deşeuri colectată de S.C. duminica. Compania Reosal S.R.L. din comuna Cetariu, este de 350 tone. Aceasta înseamnă că media pe cap de locuitor este de 161 kg.

Eliminarea deşeurilor colectate din comuna Cetariu se realizează prin depozitarea la centrul ecologic de deşeuri din municipiul Oradea (primul depozit ecologic din regiune), fără a se realiza propriu-zis o valorificare energetică şi materială a acestora. Operatorul de salubritate care se ocupă de depozitul ecologic de deşeuri este S.C. Ecobihor S.R.L. Oradea, capacitatea

Strategia de dezvoltare locală a comunei CETARIU 21

Analiza SWOT

Puncte tari Puncte slabe Educaţie Educaţie - Existenţa unei infrastructuri şcolare pentru - Trendul descendent al populaţiei şcolare; practicarea activităţilor sportive destul de bine - Reducerea semnificativă a personalului didactic; dezvoltată (un teren de sport şi o sală de gimnastică); - Suprasolicitarea personalului didactic din - Numărul mare de săli de clasă, săli de gimnastică şi învăţământul preşcolar; terenuri de sport, în raport cu populaţia şcolară; - Numărul mai ridicat de elevi ce revine unui laborator şcolar sau unui PC, în comparaţie cu situaţia din Cultură zonă; - Numărul ridicat de cămine culturale, câte o instituţie în fiecare sat component; Cultură - Existenţa unor obiective culturale de importanţă - Slaba promovare a patrimoniului cultural local; deosebită (situri arheologice, aşezări, monumente - Starea avansată de degradare a Bibliotecii Comunale istorice etc); Cetariu; - Organizarea periodică a unor evenimente precum: - Funcţionarea unui număr scăzut de patru biblioteci; Balul strugurilor, Zilele Comunei etc; - Eterogenitatea etnică a populaţiei din comună, care a menţinut o cultură locală cu tradiţii remarcate la Sănătate nivel transfrontalier; - Infrastructura sanitară foarte slab dezvoltată, concentrată în reşedinţa comunei; Asistenţă socială - Insuficienţa personalului medical în raport cu - Scăderea numărului de pensionari din comună în volumul demografic; ultimii ani; - Existenţa Asociaţia tinerilor din Cetariu; Asistenţă socială - Lipsa ONG-urilor cu profil social; Salubritate - Lipsa furnizorilor publici de servicii sociale; - Furnizarea serviciului de salubrizare în baza delegării către S.C. Compania Reosal S.A; Salubritate - Existenţa infrastructurii necesare în vederea colectării - Receptivitatea scăzută a populaţiei vis-à-vis de selective a deşeurilor; colectarea selectivă a deşeurilor; - Deţinerea de către operatorul de salubritate de - Recuperarea materială şi energetică redusă a echipamente relativ noi şi moderne; deşeurilor, principala modalitate de eliminare a acestora fiind depozitarea;

Alte servicii publice - Lipsa unei subunităţi a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Crişana” al judeţului Bihor.

Oportunităţi Ameninţări Educaţie Educaţie - Posibilitatea accesării fondurilor structurale sau - Slaba motivare a cadrelor didactice poate duce la fondurilor guvernamentale în vederea dezvoltării plecarea profesorilor bine pregătiţi din sistem; unităţilor de învăţământ; - Creşterea ratei abandonului şcolar pe fondul - Posibilitatea dezvoltării de parteneriate între insuficienţelor materiale şi financiare cauzate de instituţiile educaţionale din comună şi alte unităţi din criza economică; ţară şi străinătate; - Modificările repetate ale legislaţiei în vigoare pot - Posibilitatea preluării şi adaptării modelelor de bună duce la scăderea performanţelor şcolare; practică din ţările Uniunii Europene cu privire la - Incapacitatea susţinerii co-finanţării proiectelor de activităţile didactice; dezvoltare a infrastructurii educaţionale. - Înfiinţarea unui program de tip „After school”; - Existenţa politicilor de stimulare a cadrelor didactice Cultură de a practica în mediul rural, precum Programul - Scăderea interesului populaţiei pentru cultură pe Renaşterea Satului Românesc; fondul dificultăţilor financiare întâmpinate în ultimii

22 CAPITOLUL I – Analiza diagnostic

ani; Cultură - Lipsa interesului tinerilor pentru menţinerea - Dezvoltarea infrastructurii culturale (înfiinţare de tradiţiilor şi obiceiurilor din comună; muzee, cămine culturale etc); - Degradarea avansată a obiectivelor culturale pe baza - Creşterea promovării evenimentelor şi patrimoniului lipsei de investiţii în acestea; cultural din comună; - Practicarea turismului nedurabil, aspect ce poate - Posibilitatea accesării fondurilor europene duce la degradarea patrimoniului cultural; nerambursabile pentru activităţi culturale; - Fonduri europene limitate (fiind insuficiente la - Adaptarea fondului de carte la noua tehnologie nivelul necesităţilor); (achiziţionarea de documente pe suport electronic); - Dispariţia meşterilor şi creatorilor populari pe fondul slabei posibilităţi de valorificare a produselor Sănătate create; - Existenţa politicilor de stimulare a medicilor de a practica în mediul rural, precum Programul Sănătate Renaşterea Satului Românesc; - Migrarea cadrelor medicale în străinătate ca urmare - Existenţa fondurilor europene pentru înfiinţarea, a nivelului salarial scăzut; reabilitarea şi dotarea corespunzătoare a structurilor - Efectele negative ale accentuării fenomenului de sanitare; îmbătrânire şi îmbolnăvire a populaţiei; - Implementarea unor campaniile de educare a - Posibilităţile limitate ale autorităţilor publice locale populaţiei cu privire la domeniul sănătăţii; de susţinere financiară a investiţiilor;

Asistenţă socială Asistenţă socială - Posibilitatea accesării fondurilor structurale - Creşterea numărului de persoane asistate social ca europene; urmare a crizei economice mondiale; - Posibilitatea preluării modelelor de bună practică din - Plecarea personalului specializat din sistem ca ţările Uniunii Europene cu privire la metodologia de urmare a salarizării nemotivante; abordare a problematicii specifice; - Lipsa ofertelor de muncă pentru grupurile - Dezvoltarea voluntariatului şi a spiritului civic; vulnerabile; - Existenţa structurilor consultative în care - Capacitatea redusă a instituţiilor publice de a reprezentanţii principalilor instituţii (medic, preot, cofinanţa proiecte sociale; poliţist etc) de la nivel local, pot dezvolta componenta voluntară; Salubritate - Existenţa cadrului legislativ ce creează facilităţi - Incapacitatea financiară a agenţilor economici de a pentru mediul economic ce angajează persoane din implementa reţele proprii de valorificare energetică grupurile vulnerabile în vederea integrării acestora în şi materială a deşeurilor (co-procesare, reciclare, societate; reutilizare);

Salubritate Alte servicii publice - Implementarea de campanii de conştientizare a - Creşterea ratei infracţionalităţii în comună pe fondul populaţiei privind beneficiile colectării selective a dificultăţilor financiare întâmpinate de populaţie. deşeurilor; - Existenţa fondurilor europene direcţionate către proiecte în domeniul salubrităţii; - Dezvoltarea de unităţi de valorificare energetică şi materială a deşeurilor;

Alte servicii publice - Existenţa politicilor de stimulare a poliţiştilor de a practica în mediul rural, precum Programul Renaşterea Satului Românesc; - Implementarea de sisteme de supraveghere video în spaţiile publice care înregistrează rate ale infracţionalităţii ridicate; - Crearea unui serviciu de transport public la nivelul întregii Zone Metropolitane Oradea, care să

Strategia de dezvoltare locală a comunei CETARIU 23

deservească şi populaţia din comuna Cetariu.

24 CAPITOLUL I – Analiza diagnostic

1.2.6. Dezvoltare economică în cadrul respectivului sector, de: comerţ (34,9%), industrie (12%), construcţii (9,1%) şi agricultură (3,8%). Demografia unităţilor locale active În anul 2013, sectorul serviciilor cuprinde 32,5% din Numărul unităţilor locale active totalul unităţilor locale active la nivel comunei Cetariu, fiind urmat, în funcţie de ponderea firmelor care În judeţul Bihor, în anul 2013 figurau 16.763 unităţi activează în cadrul respectivului sector, de: comerţ locale active, reprezentând 23,3% din unităţile locale (22,5%), industrie (22,5%), agricultură (12,5%) şi active de la nivelul Regiunii Nord Vest, fiind al doilea construcţii (10%) din totalul unităţilor locale active. judeţ din regiune, după judeţul Cluj și 3,4% din unitățile locale active din România. Din totalitatea unităţilor locale active din judeţul Bihor, 86,9% erau microîntreprinderi (0-9 salariaţi), 11% întreprinderi mici (10-49 salariaţi), 1,8% întreprinderi mijlocii (50-249 salariaţi) şi 0,3% întreprinderi mari (250 salariaţi şi peste).

În comuna Cetariu au fost active 40 de unităţi locale, în anul 2013, reprezentând 0,3% din unităţile locale active din Zona Metropolitană şi 2,5% din unităţile locale active din mediul rural al Zonei Metropolitane.

Raportat la populaţia de la 1 iulie 2013, densitatea

întreprinderilor este de 18,4‰ la nivelul comunei Cifra de afaceri a unităţilor locale active Cetariu, valoare inferioară faţă de cea din Zona Metropolitană Oradea (42,1 întreprinderi/1.000 locuitori), dar şi decât cea de la nivel județean (26,9 Cifra de afaceri realizată în 2013 de către unităţile întreprinderi/1.000 locuitori), regional (24,7 locale active din judeţul Bihor a totalizat 26.834 întreprinderi/1.000 locuitori) şi naţional (22,3 milioane lei, reprezentând aproximativ o pătrime din întreprinderi la 1.000 locuitori). totalul regional.

În anul 2013, din cifra de afaceri realizată la nivel judeţean, 81,1% se datorează unităţilor locale active din Zona Metropolitană Oradea

În anul 2013, sectorul serviciilor cuprinde 40,3% din totalul unităţilor locale active la nivel judeţean, fiind urmat, în funcţie de ponderea firmelor care activează

Strategia de dezvoltare locală a comunei CETARIU 25

În acelaşi an, unităţile locale active din comuna Cetariu (66,9%) şi faţă de nivelul naţional (60,9%). Totuşi, în au realizat 12,9 milioane lei, adică 0,1% din cifra de comparaţie cu anul 2012, se înregistrează o reducere a afaceri realizată la nivelul Zonei Metropolitane Oradea ratei de ocupare, involuţie similară cu cea de la nivel şi 0,05% din cifra de afaceri realizată de unităţile locale naţional. active din judeţul Bihor. De altfel, pe întreaga perioadă analizată, rata de Atât la nivelul Zonei Metropolitane Oradea cât şi la ocupare a resurselor de muncă din judeţul Bihor se nivel judeţean, regional şi naţional, unităţile locale menţine superioară celei de la nivel regional şi active din comerţ realizează cea mai ridicată cifră de naţional. afaceri, acestea fiind urmate de unităţile locale active din industrie. Salariaţi

În comuna Cetariu activitatea de comerţ este mai La nivelul anului 2013, numărul mediu al salariaţilor din intensă, unităţile locale active din sector realizând judeţul Bihor a fost de 145.910 persoane, reprezentând 47,8% din cifra de afaceri totală de la nivel local. aproximativ 24,7% din numărul salariaţilor înregistrat la Sectorul serviciilor este cel de-al doilea sector nivel regional şi 3,3% din numărul salariaţilor de la nivel economic după cifra de afaceri obţinută (25,6%), acesta naţional. fiind urmat de sectorul industrial (15,4%), sectorul agricol (7,2%) şi sectorul construcțiilor (4% din cifra de Numărul mediu al salariaţilor din comuna Cetariu a fost afaceri a unităţilor locale din comună). în anul 2013 de 191 persoane, reprezintând doar 0,2% din totalul salariaţilor din Zona Metropolitană Oradea. Activităţile economice care au realizat cea mai însemnată cifră de afaceri la nivelul unităţilor locale active din comuna Cetariu sunt Comerţul (6,15 mil. lei RON), Serviciile (3,29 mil. lei RON) şi Industria prelucrătoare (1,98 mil. lei RON).

Forţa de muncă

Resursele de muncă

Resursele de muncă din judeţul Bihor în anul 2013 erau de 375,9 mii persoane, înregistrând o creştere continuă în ultimii ani. Astfel, faţă de anul anterior resursele de muncă de la nivelul judeţului au crescut cu 0,03% (+0,1 mii persoane), iar faţă de anul 2010 s-a înregistrat o creştere cu 0,9% (+3,5 mii persoane). Câştigul salarial mediu net lunar

Populaţia ocupată civilă la nivelul anului 2013 era de În anul 2013, câştigul salarial mediu net lunar în 266,4 mii persoane. Populaţia ocupată civilă la nivelul judeţul Bihor a fost de 1.155 lei, uşor mai scăzut decât judeţului Bihor a cunoscut o evoluție sinuoasă în cel înregistrat la nivelul Regiunii Nord Vest (86,1% din intervalul 2010-2015. Astfel, populaţia ocupată civilă valoarea acestuia). Raportat la salariul mediu net de la din anul 2011 înregistra o reducere cu 1,1% faţă de anul nivel naţional, cel înregistrat la nivelul judeţului Bihor 2010, urmată apoi de o creștere în 2012 cu 2%, iar apoi reprezenta aproximativ 73,1%. de o scădere în 2013 cu 0,7%.

Ca evoluţie, se înregistrează o tendinţă de accentuare Rata de ocupare a resurselor de muncă în 2013 pentru a decalajelor dintre salariul mediu net lunar la nivelul judeţul Bihor era de 70,9%, semnificativ mai ridicată faţă de cea înregistrată la nivelul Regiunii Nord Vest 26 CAPITOLUL I – Analiza diagnostic

judeţului Bihor şi cel de la nivel regional şi, mai ales, Terenurile agricole ale judeţului Bihor sunt acoperite naţional. cu o varietate mare de tipuri de sol. Predomină solurile luvice şi luvisolurile, reprezentând 105.602 Ha, adică o Numărul şomerilor suprafaţă de 29,07%, urmate, în ordine descrescândă, de brune eumezobazice, soluri aluviale, brune La nivelul anului 2013, rata şomajului în judeţul Bihor a argiloiluviale, cernoziomuri etc. Cele mai mici fost de 3,7%, inferioară celei de la nivel regional (4,1%) suprafeţe sunt reprezentate de planosoluri, şi naţional (5,7%). De altfel, rata şomajului la nivelul reprezentând 390 Ha, soluri brun roşcate 320 Ha şi brun judeţului Bihor înregistrează, în ultimii ani, valori roşcate luvice 279 Ha. semnificativ mai reduse decât cele de la nivel regional şi, în special, naţional. Solurile din zona Metropolitană Oradea se înscriu în categoria solurilor cu clase de bonitate ridicate, fiind favorabile agriculturii.

Repartiția terenurilor agricole

Cea mai mare parte a suprafeţei comunei Cetariu este ocupată de terenurile agricole (64,9% din suprafaţa totală), utilizate în principal pentru cultivarea porumbului, plantelor de nutreţ, grâului, leguminoaselor de câmp şi florii soarelui.

Se remarcă faptul că în comuna Cetariu se află aproximativ 38% din suprafaţa cu vii şi pepiniere

viticole din Zona Metropolitană Oradea şi aproximativ

26% din suprafaţa de fâneţe din zonă. La sfârşitul anului 2013, în comuna Cetariu erau

înregistraţi 22 şomeri, reprezentând 0,9% din şomerii Terenurile neagricole ocupă o suprafaţă de 2.296 ha, din Zona Metropolitană Oradea. reprezentând 35,1% din totalul fondului funciar.

Din totalul şomerilor din comuna Cetariu, 27,3% sunt de Judeţul Bihor se remarcă prin potenţialul agricol, având sex masculin şi 72,7% sunt de sex feminin. o productivitate medie la hectar a principalelor culturi

ridicată comparativ cu nivelul regional şi naţional. De Agricultură asemenea, Zona Metropolitană Oradea poate fi

caracterizată de acelaşi potenţial agricol. Calitatea solurilor

În anul 2014 erau înscrise 15 grupuri de producători de Solul este o materie complexă din punct de vedere al produse agricole vegetale şi animale la nivelul judeţului compoziţiei minerale, organice şi organo-minerale, Bihor, din care 10 în Zona Metropolitană Oradea. La reprezintă sursa principală de aprovizionare a plantelor nivelul comunei Cetariu nu funcţionează niciun grup de cu elemente nutritive, asigurând perpetuarea florei şi producători. faunei în numeroase lanţuri trofice. Este constituit din punct de vedere fizic, din particule solide, apă şi aer. Acestea, împreună cu depunerile de natură organică şi anorganică pe sol, conduc la accelerarea proceselor fizico-chimice care au loc la nivelul solului în mod continuu.

Strategia de dezvoltare locală a comunei CETARIU 27

piscicol. Amenajările piscicole din zonă sunt populate în special cu crap, dar se mai găsesc: caras, fitofag, novac, știucă şi somn.

La nivelul comunei Cetariu există Amenajarea piscicolă Acumularea Viţeilor, care este de tip crescătorie şi se întinde pe o suprafaţă de 30 ha.

Aflat la 15 km de Oradea, lacul Cetariu este un punct de atracţie pentru pescarii de crap prin numeroasele capturi înregistrate, drilurile bătăioase ale crapilor şi nu în ultimul rând peisajul superb. Adâncimea medie a lacului este de 2,5 m, iar un mal este la marginea pădurii, accesul fiind destul de bun. Cu o populație de crapi foarte numeroasă şi sănătoasă, lacul Cetariu atrage tot mai mulți pescari de crap ce practică Zootehnie catch&releas-ul, capturile cu o medie de 5-6 kg nefiind o raritate. Speciile întâlnite în lac sunt crapul cu media Păşunile şi fâneţele din comuna Cetariu reprezintă de 6 kg, carasul, știuca şi fitofagul. Este renumit şi prin 23,5% din suprafaţa totală a comunei şi 36,3% din organizarea împreună cu Aps Carpfan a unor concursuri suprafaţa agricolă. cu renume şi cu o cantitate de peşte capturat considerabilă. Balta este dotată cu toalete, locuri de În 2015, în comuna Cetariu erau înregistrate 150 campare şi pe malul cu pădurea, iar accesul auto este bovine, 700 porcine, 1500 oi, 60 cai, 3500 păsări de destul de bun în condiții de vreme nefavorabilă. curte, 500 familii de albine și 100 iepuri. În comună există şi Lacul Valea Popii Şişterea care are Din punct de vedere al efectivului de animale la suprafaţa de 15-16 ha, adâncimea maximă 6 m, începutul anului, comuna Cetariu ocupă poziţia terţă la adâncimea medie 4 m. Lacul este situat la marginea nivelul Zonei Metropolitane Oradea, în ceea ce priveşte unei păduri, ideal pentru partide de pescuit chiar şi pe efectivul de păsări. timp foarte călduros. Lacul este dotat cu grupuri sanitare, magazin şi zonă de grătar şi campare. Pescarii Pomicultură practică catch&releas-ul.

În Zona Metropolitană Oradea se regăsesc 39,7% din Industrie şi construcţii suprafeţele cu livezi şi pepiniere pomicole din judeţul Bihor. Din localităţile componente Zonei Metropolitane Industrie se disting municipiul Oradea şi comuna Paleu, care deţin 96,8% din terenurile ocupate de livezi şi pepiniere Situarea favorabilă pe graniţa de vest, dezvoltarea pomicole din arealul studiat. industrială a zonei, o infrastructură bine dezvoltată precum şi forţa de muncă disponibilă şi calificată în În judeţul Bihor, principalele livezi sunt cele de prune, ramuri diverse, sunt atribute specifice judeţului Bihor. mere, pere, piersici şi nectarine, caise şi vişine, caise şi Principalele ramuri industriale ale judeţului Bihor sunt: zarzăre şi nuci. industria extractivă şi prelucrarea ţiţeiului, industria pielăriei şi încălţămintei, industria mobilei, industria Piscicultura chimică, industria confecţiilor, industria materialelor de construcţii, industria construcţiilor, industria Reţeaua hidrografică şi condiţiile climatice ale alimentară etc. judeţului Bihor oferă posibilitatea dezvoltării sectorului

28 CAPITOLUL I – Analiza diagnostic

Sectorul industrial a avut în anul 2012 o contribuţie de Comuna Cetariu deţinea în anul 2013 4 unităţi locale 29,5% (3.424,2 mil. lei) în valoarea adăugată brută active în sectorul construcţii, reprezentând doar 0,4% realizată în judeţul Bihor. Comparativ cu anul anterior, din întreprinderile din acest sector de la nivel valoarea adăugată brută din industrie la nivel judeţean metropolitan. Cifra de afaceri înregistrată a acestora a aproape a scăzut (cu 583,1 mil. lei), la fel ca și fost de 520.000 lei, adică 0,04% din cifra de afaceri a ponderea sa (de la 35,57% la 29,5%). Astfel, industria unităţilor locale active din construcţii din ZMO. și-a pierdut locul de conducere în clasamentul sectoarelor economice din județul Bihor în detrimentul În comuna Cetariu activitatea de construcţii a fost transportului, depozitării și comunicațiilor (32,2%), destul de slabă, în 2015 fiind eliberate 6 autorizaţii de urmată fiind de comerţ (22,3% din VAB Bihor în 2012), construcţie pentru clădiri rezidenţiale exclusiv construcţii (8,7%) și agricultură, vânătoare şi comunităţi. silvicultură (7,2%). Comerţ şi servicii În anul 2013, în judeţul Bihor au fost înregistrate 2.006 unităţi locale active în industrie, acestea realizând o Comerţ cifră de afaceri de 9.176 mil. lei. În acelaşi an, în Zona Metropolitană Oradea funcţionau 61,2% din unităţile Aşa cum a fost prezentat mai sus, sectorul comerţului locale active la nivel de judeţ, totalizând 67,3% din este cel de-al doilea sector economic din cadrul cifra de afaceri judeţeană la nivelul sectorului judeţului, având o contribuţie de 22,3% (2.589,5 mii industrial. lei) în valoarea adăugată brută judeţeană din anul 2012. Cele 9 unităţi locale active din sectorul industrie din comuna Cetariu au realizat în anul 2013 o cifră de În sectorul de comerţ au fost înregistrate 5.844 unităţi afaceri de 1,98 milioane lei, reprezentând doar 0,03% locale active, care au realizat o cifră de afaceri de din cifra de afaceri din sectorul industrial a unităţilor 11.389 milioane lei, la nivel judeţean, în anul 2013. În locale active din Zona Metropolitană Oradea. Zona Metropolitană Oradea au funcţionat 69,6% din unităţile locale active şi au realizat 86% din cifra de În comuna Cetariu, principalele ramuri industriale sunt: afaceri judeţeană în cadrul sectorului de comerţ. Industria alimentară, Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei; În anul 2013, în comuna Cetariu erau înregistrare 9 fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale unităţi locale active în comerţ, reprezentând 0,2% din vegetale împletite, Fabricarea produselor din cauciuc şi totalul Zonei Metropolitane Oradea. Acestea au realizat mase plastice, Fabricarea altor produse din minerale o cifră de afaceri de 6,14 mil. lei, adică 0,6% din Zona nemetalice şi Alte activităţi industriale n.c.a. Metropolitană Oradea.

Construcţii Servicii

Sectorul de construcţii este unul din sectoarele importante ale economiei judeţului Bihor, în anul 2012 În comuna Cetariu au fost înregistrate doar 0,3% din având o contribuţie de 8,7% în valoarea adăugată unităţile locale active din Zona Metropolitană Oradea brută. din sectorul serviciilor (13 unități), acestea realizând 0,08% din cifra de afaceri de la nivelul zonei, în anul În sectorul de construcții au fost înregistrate 1.524 2013. unităţi locale active, care au realizat o cifră de afaceri de 1.524 milioane lei, la nivel judeţean în anul 2013. În Zona Metropolitană Oradea funcţionau 67,2% din unităţile locale active din judeţ, realizând 76,1% din cifra de afaceri judeţeană în cadrul sectorului de construcții. Strategia de dezvoltare locală a comunei CETARIU 29

Structuri de sprijin al afacerilor Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Bihor acţionează în judeţul Bihor prin intermediul Biroului Judeţean, în scopul implementării la nivel local a Este o organizaţie independentă, neguvernamentală şi politicii de dezvoltare regională. non-profit, care sprijină înfiinţarea şi dezvoltarea Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest, organism afacerilor în judeţul Bihor, punând la dispoziţia celor executiv al Consiliului pentru Dezvoltare Regională, interesaţi o gamă largă de servicii specializate: prin competenţele sale de planificare strategică este asistenţă pentru înfiinţarea unei afaceri şi întocmirea forţa motrice a dezvoltării durabile a regiunii. documentaţiei necesare; informaţii referitoare la surse Agenţia susţine dezvoltarea şi interesele de de finanţare a afacerilor şi la modul de accesare a dezvoltare ale comunităţilor locale, fiind puntea de acestora; întocmirea de planuri de afaceri, studii de legătură între acestea, autorităţile naţionale şi piaţă, planuri de marketing, proiecte pentru obţinerea instituţiile europene relevante. de finanţări nerambursabile şi rambursabile; Agenţia urmăreşte implementarea politicilor de promovarea potenţialului economic al firmelor din coeziune economică şi socială la nivelul regiunii, judeţ pe piaţa naţională şi internaţională; găsirea de promovează şi implementează programe de parteneri de afaceri şi medierea contactelor de afaceri; dezvoltare şi asigură serviciile necesare comunităţilor informaţii referitoare la firmele din judeţ; eliberarea şi investitorilor pentru maximizarea beneficiilor de certificate de origine a mărfurilor, a certificatelor economice şi sociale la nivelul regiunii. de forţă majoră, vizarea facturilor şi a altor documente comerciale; eliberarea de recomandări şi certificate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de bonitate; consultanţă de afaceri, financiar-contabilă, Muncă Bihor juridică; asistenţă juridică la încheierea şi derularea contractelor comerciale; organizarea de târguri şi Agenţia pentru ocuparea forţei de muncă oferă expoziţii, misiuni economice, parteneriate de afaceri, angajatorilor şi persoanelor aflate în căutarea în ţară şi în străinătate; programe de pregătire unui loc de muncă următoarele servicii: măsuri profesională, programe de instruire în domeniul pentru stimularea ocupării forţei de muncă prin afacerilor, seminarii; acces la biblioteca instituţiei; creşterea şanselor de ocupare a persoanelor arbitraj comercial; înscrierea gajurilor în arhiva aflate în căutarea unui loc de muncă; măsuri electronică de garanţii reale mobiliare. pentru stimularea angajatorilor în vederea încadrării în muncă a şomerilor şi crearea de noi Oficiul Registrului Comerţului Bihor locuri de muncă.

Oficiul Registrului Comerţului este instituţia abilitată Federaţia Patronilor Bihor de lege să efectueze înregistrarea firmelor în judeţul Bihor. Pe lângă activitatea de înregistrare propriu- Federaţia Patronilor Bihor este o organizaţie non- zisă, această instituţie oferă şi servicii de consiliere guvernamentală, apolitică, non profit, înfiinţată pentru înfiinţarea unei afaceri, de întocmire a actelor în anul 1991, cu statut şi personalitate juridică necesare şi reprezentare în faţa instanţelor proprie. Scopul Federaţiei este sprijinirea competente să autorizeze înfiinţarea firmei, precum iniţiativei particulare şi reprezentarea intereselor şi de obţinere a avizelor necesare desfăşurării oamenilor de afaceri din judeţul Bihor. activităţii. Federaţia Patronilor Bihor este cea mai veche Etapele ce trebuie parcurse pentru înfiinţarea unei organizaţie patronală judeţeană din ţară. afaceri sunt: rezervarea denumirii; întocmirea actului Principalul rol asumat este de a veni în constitutiv; alcătuirea dosarului de înmatriculare; întâmpinarea problemelor generale şi punctuale obţinerea avizelor; înmatricularea societăţii. ale firmelor bihorene şi de a ajuta la soluţionarea lor. Acţionează în direcţii pe care le-au considerat Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord Vest - prioritare pentru mediul economic şi pentru Biroul Judeţean Bihor interesele membrilor. 30 CAPITOLUL I – Analiza diagnostic

În vederea sprijinirii dezvoltării sectorului de stimulării și sprijinirii dezvoltării locale, regionale și afaceri, Federaţia Patronilor Bihor colaborează cu naționale prin inițiative, activități și măsuri care să organizaţii similare din ţară şi din străinătate, crească numărul de turiști, să dezvolte și să promoveze precum şi cu un număr însemnat de organizaţii şi turismul din Oradea și din regiune, în totalitatea instituţii finanţatoare. diversității sale, atât în țară, cât și în străinătate, precum și să realizeze sau să acorde suportul necesar Asociaţia Firmelor Bihorene elaborării și implementării strategiilor de dezvoltare a turismului local, regional și național ținând cont de Este o organizaţie patronală care îşi propune să principiile turismului durabil. reprezinte în mod real cele peste 30.000 de societăţi comerciale active din judeţul Bihor. Școala profesională EuroBusiness Oradea La iniţiativa înfiinţării AFB au subscris, ca membri fondatori, managerii celor mai importante 50 de Membrii fondatori sunt Primăria Municipiului Oradea, firme din judeţul Bihor. SC EurobusinessParc Oradea SA, Inspectoratul Printre obiectivele strategice urmărite de AFB: ȘcolarJudețean Bihor, Colegii Tehnice, parteneri media  Dezvoltarea şi promovarea culturii și companiile private, care reprezintă cei mai mari antreprenoriale angajatori pe piața forței de muncă locală.  Satisfacerea necesităţilor specifice activităţii Această inițiativă are ca și scop crearea unui cadru societăţilor comerciale şi a întreprinzătorilor optim pentru susținerea învăţământului profesional și a independenţi prin activităţi de reprezentare, performanței în învățământul preuniversitar din județul asistenţă, consultanţă şi instruire Bihor. In mod specific, acest parteneriat urmărește pregatirea  Crearea unui mediu favorabil activităţilor forței de muncă locale în conformitate cu cerințele economice private şi stimulativ pentru mediului de afaceri, fiind în mare măsură, dedicat investiţiile autohtone şi străine pregătirii elevilor în meseriile și calificările  Sprijinirea consolidării şi dezvoltării profesionale cerute de marii angajatori localizați în sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii Parcurile Industriale și municipiul Oradea.  Creşterea competitivităţii mediului de afaceri prin Misiunea asumată urmărește pregătirea elevilor stimularea accesului la inovaţie şi cercetare capabili de performanţă prin activităţi extrașcolare in  Dezvoltarea întreprinderilor private în concordanţă cadrul grupelor de excelenţă in concordanţă cu cu principiile dezvoltării durabile standardele Uniunii Europene şi a specificului societăţii  Dezvoltarea capitalului uman în economie româneşti; și promovarea învățământului profesional și  Modernizarea rolului autorităţilor administraţiei creșterea atractivității acestuia în rândul elevilor cu publice centrale şi locale, în sensul orientării către pregătire medie. organizaţii, firme şi cetăţeni şi creşterii eficienţei Activitățile urmărite la nivelul învățământului activităţii. profesional sunt: . Elaborarea de materiale didactice, manuale și Asociația pentru Promovarea Turismului din adaptarea curriculari școlare la cerințele reale ale Oradea și regiune mediului de producție privat; . Asigurarea accesului elevilor la practica în cadrul Membrii fondatori sunt S.C. Eurobusiness Parc S.A., companiilor; Societatea Lotus Center, Societatea Calipso S.A.- . Organizarea unor campanii media, apariții TV, Double Tree by Hilton Oradea, Societatea Aba Turism comunicate de presă, film de promovare etc. S.A. Ramada Oradea, Societatea Continental Forum . Preselecția și evaluarea elevilor înscriși, în vederea Oradea S.A., Societatea Aqua President S.R.L. și selectării bursierilor; Societatea Turism Felix S.A. . Susținerea financiară a profesorilor, maiștrilor și Această asociație a fost constituită în scopul tutorilor de practică din cadrul companiilor, prin promovării și dezvoltării turismului din Oradea și din acordarea de bonificații trimestriale; regiune. Obiectivele asociației se regăsesc în scopul

Strategia de dezvoltare locală a comunei CETARIU 31

. Dezvoltarea activităţii educaţionale şi de pregătire - colaborează cu compartimentele specializate ale profesională prin organizarea de colocvii, altor autorităţi ale administraţiei publice locale, în dezbateri, conferinţe, cursuri, tabere și vize la cazul în care monumentele istorice şi zonele de companii din străinătate, inclusiv prin intermediul protecţie ale acestora se află pe teritoriul mai multor unor programe externe; unităţi administrativ teritoriale; . Sprijin pentru organizarea, derularea, premierea - elaborează şi asigură programe speciale de prevenire elevilor participanţi la olimpiadele şi concursurile a degradării monumentelor istorice şi a zonelor de şcolare, precum şi pentru deplasarea lor la protecţie ale acestora din judeţul Bihor, cu respectarea olimpiade şi concursuri şcolare in condiţii de avizului emis de către Ministerul Culturii şi Cultelor confort; sau, după caz, de către serviciile publice . Editarea, tipărirea de materiale şi publicaţii care deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor; au legătura cu preocupările cadrelor didactice - iniţiază, realizează şi derulează activităţi de execuţie pentru specialitate sau metodica predării a unor lucrări de reconstrucţie, conservare, restaurare, disciplinei. promovare a monumentelor istorice, de artă, de Ideea centrului de excelență se bazează pe susținerea arhitectură şi urbanistice a zonelor de protecţie a activității didactice de performanță la toate acestora precum şi a zonelor protejate (ansambluri disciplinele, a asigurării unui cadru organizat pentru urbane etc), existente în municipiul Oradea şi judeţul realizarea unui schimb de experiență eficient, modern Bihor; şi racordat la cerințele societății moderne; promovarea - realizează valorificarea de materiale de promovare a comunicării şi colaborării între profesorii care obțin monumentelor istorice de artă, de arhitectură şi performanțe cu elevii, a schimbului de experiență si urbanistice a zonelor de protecţie a acestora, precum idei; sincronizarea realităţilor curriculumului şi şi a zonelor construite protejate (ansambluri urbane practicii şcolare din invăţământul preuniversitar cu etc), existente în municipiul Oradea şi judeţul Bihor; cerinţele mediului universitar. - participă la finanţarea lucrărilor de protejare a monumentelor istorice, a zonelor de protecţie a Fundaţia pentru Protejarea Monumentelor Istorice acestora şi a zonelor construite protejate (ansambluri din Judeţul Bihor urbane etc); - sesizează organele competente pentru aplicarea şi luarea de măsuri privind protejarea monumentelor Este o organizaţie neguvernamentală, cu scop nonprofit istorice şi a zonelor de protecţie ale acestora; şi nepatrimonial şi fără caracter politic, având ca - organizează orice alte acţiuni compatibile cu obiectul fondatori Consiliul Local Oradea şi Consiliul Judeţean de activitate. Bihor. Obiectivele principale ale Fundaţiei sunt legate atât de elaborarea şi punerea în practică a programelor speciale de prevenire a degradării monumentelor din municipiu şi judeţul Bihor, cât şi de derularea activităţii de execuţie a unor lucrări de protejare, conservare, restaurare, respectiv de promovare a monumentelor istorice, de artă, de arhitectură şi urbanistice a zonelor de protecţie şi a ansamblurilor istorice. Scopul Fundaţiei: - asigură protecţia monumentelor istorice, a zonelor de protecţie ale acestora si a zonelor construite protejate (ansambluri urbane etc), aflate în domeniul public si privat al unităţilor administrativ - teritoriale din judeţul Bihor;

32 CAPITOLUL I – Analiza diagnostic

Analiza SWOT

Puncte tari Puncte slabe - Amplasarea comunei la o distanţă de 13 km de - Densitatea scăzută a întreprinderilor din comună, cu Municipiul Oradea şi în apropiere de mai multe mult sub media înregistrată în localităţile rurale ale capitale europene; zonei; - Accesul facil al investitorilor atât prin intermediul - Scăderea numărului mediu al salariaţilor în anul căilor rutiere, cât şi prin intermediul Aeroportului 2013, faţă de anul anterior; Internaţional Oradea; - Lipsa grupurilor de producători agricoli; - Trendul majoritar descendent al numărului de şomeri - Capacitatea scăzută a mediului de afaceri de a înregistraţi în perioada analizată; susţine investiţii pentru dezvoltare; - Potenţialul agricol ridicat al zonei: soluri fertile, - Slaba dezvoltare a spiritului antreprenorial; productivitate ridicată, forţă de muncă; - Infrastructura tehnico edilitară necorespunzătoare - Ponderea ridicată a terenurilor agricole din totalul frânează dezvoltarea economică. fondului funciar; - Existenţa resurselor necesare în vederea dezvoltării sectorului piscicol: amenajări piscicole, reţea hidrografică bogată etc.

Oportunităţi Ameninţări - Fondurile europene care sprijină dezvoltarea mediului - Nivel ridicat de fiscalitate şi birocraţie excesivă; antreprenorial; - Lipsa lichidităţilor poate conduce la falimentarea - Potenţialul de dezvoltare logistică a comunei, ca unităţilor locale active de tip microîntreprinderi şi urmare a poziţionării în vecinătatea graniţei României chiar a celor medii; cu Ungaria; - Lipsa informării populaţiei cu privire la procedura de - Poziţionarea comunei la o distanţă de aproximativ 20 înfiinţare a unei afaceri; km de Aeroportul Internaţional Oradea; - Resurse financiare insuficiente pentru finanţarea şi - Amplasarea în apropierea graniţei poate facilita co-finanţarea proiectelor europene; dezvoltarea relaţiilor de colaborare cu agenţi - Instabilitate legislativă; economici şi instituţii publice din Ungaria; - Migraţia forţei de muncă calificată în afara judeţului - Modernizarea şi extinderea Aeroportului Internaţional şi în afara graniţelor ţării. Oradea şi includerea în ofertă a unor noi destinaţii; - Sporirea dezvoltării economice ca urmare a finalizării marilor proiecte de infrastructură din zonă: autostradă, drumuri expres etc. - Forţa de muncă ieftină şi calificată poate conduce la înfiinţarea de noi antreprize; - Încurajarea şi dezvoltarea parteneriatelor de tip public-privat; - Existenţa programelor guvernamentale de susţinere a sectorului IMM.

Strategia de dezvoltare locală a comunei CETARIU 33

1.2.7. Calitatea factorilor de mediu şi surse de monitorizate sub aspectul calităţii solului şi măsurilor poluare agropedoameliorative de către instituţiile competente (Direcţia Agricolă şi pentru Dezvoltare Rurală Bihor şi Calitatea aerului O.S.P.A Bihor).

La nivelul comunei Cetariu calitatea aerului este bună, Nu există alte restricţii sau alte surse majore de neexistând surse majore de poluare a aerului în zonă. poluare a solurilor la nivelul comunei Cetariu.

Monitorizarea calităţii aerului în judeţul Bihor se Protecţia naturii şi biodiversitatea realizează prin reţeaua de monitorizare formată din: - staţiile automate de monitorizare a calităţii Principalele presiuni antropice ce se exercită asupra aerului; biodiversităţii sunt: - puncte de prelevare pulberi sedimentale; - schimbarea modului de folosinţă a terenurilor; - puncte de prelevare precipitaţii. - defrişările; - agricultura intensivă; Calitatea apelor - turismul necontrolat; - supraexploatarea unor specii de plante şi animale; Cel mai important râu care străbate comuna este râul - incendiile sau alte accidente ecologice; Barcău. Principalele surse de poluare ale apelor (de - fragmentarea habitatelor; suprafaţă şi subterane) de la nivelul comunei sunt - poluarea; reprezentate de utilizarea îngrăşămintelor chimice în - exploatarea resurselor; agricultură şi de poluarea apelor de suprafaţă şi - amplasarea de construcţii in zone protejate. subterane cauzată de eliminarea de ape uzate menajere (lipsa reţelei de canalizare). În judeţul Bihor, conform site-ului APM Bihor, au fost desemnate 30 de Situri Natura 2000: Calitatea solurilor - Număr SCI: 24; - Număr SPA: 6; Solul reprezintă împreună cu ceilalţi factori de mediu – - Numărul de SCI-uri care se suprapun peste arii mediul de viaţă pentru plante, animale şi om, iar naturale protejate de interes naţional: 17; pentru agricultură - principalul mijloc de producţie. - Numărul de SPA-uri care se suprapun peste arii naturale protejate de interes naţional: 3. La nivelul comunei Cetariu se regăsesc terenuri afectate de nitraţi din activităţi agricole care sunt Teritoriul administrativ al comunei Cetariu nu cuprinde arii incluse în situri Natura 2000.

34 CAPITOLUL I – Analiza diagnostic

Analiza SWOT

Puncte tari Puncte slabe - Numărul mic de surse de poluare a aerului; - Capacitatea limitată a autorităţilor publice locale de - Nivelul redus de poluare a solurilor şi subsolurilor. a realiza proiecte în domeniu; - Existenţa siturilor poluate de depozitarea în spaţii necorespunzătoare a deşeurilor în trecut; - Poluarea cauzată de lipsa reţelei de canalizare menajeră; - Se regăsesc terenuri afectate de nitraţi din activităţi agricole.

Oportunităţi Ameninţări - Existenţa unui cadru naţional privind protecţia - Întârzieri în implementarea proiectelor pe fondul mediului: legislaţie, instituţii, strategii şi planuri de lipsei fondurilor, în condiţiile crizei economice şi implentare a Directivelor UE; financiare; - Existenţa Planului de Investiţii pe Termen Lung - Reducerea suportabilităţii de plată a populaţiei privind „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor pentru serviciile de salubrizare, alimentare cu apă şi în judeţul Bihor; canalizare; - Existenţa „Master Plan privind infrastructura de apă şi - Creşterea presiunilor asupra mediului prin apă uzată în judeţul Bihor”; deversarea necontrolată a apelor uzate menajere în - Posibilitatea obţinerii de finanţări guvernamentale condiţiile dezvoltării reţelelor de canalizare şi sau fonduri europene pentru proiecte în domeniul facilităţilor de epurare într-un ritm inferior celui de mediului; dezvoltare a reţelelor de alimentare cu apă - Organizarea unor campanii de educare a elevilor în potabilă; spiritul ecologic; - Capacitate scăzută de susținere a cofinanţării - Implicarea populaţiei în activităţile de educaţie proiectelor în acest domeniu. ecologică; - Dezvoltarea de parteneriate în vederea protecţiei mediului.

Strategia de dezvoltare locală a comunei CETARIU 35

1.3. ANALIZA PEST aferente în vederea asigurării bunei funcţionări a serviciilor respective. PESTEL este acronimul englezesc de la Political, Economic, Social, Technical, Environment and În plus, posibilitatea schimbării organizării Legislative. Acest tip de analiză are în vedere administrative a României, respectiv regionalizarea, influenţele externe generate de aceşti factori. Aceşti poate conduce la o creştere a importanţei pe care o vor factori nu acţionează independent sau paralel, ci ei se avea Zonele Metropolitane, cu efecte benefice asupra află în interacţiune şi pot genera schimbări comunei Cetariu. imprevizibile asupra dezvoltării unei comunităţi. Alţi factori politici ce pot afecta dezvoltarea judeţului Factorul politic şi a comunei Cetariu: grupurile de presiune (lobby) naţionale şi internaţionale, conflictele militare, Un prim factor de ordin politic care afectează/poate aderarea României la spaţiul Schengen, calitatea de afecta dezvoltarea comunităţii se referă la legătura membru a României în diverse alianţe sau organizaţii dintre formaţiunile politice aflate la guvernare şi internaţionale etc. apartenenţa politică a persoanelor care administrează/reprezintă interesele comunei. Factorul economic

Un alt factor politic care poate influenţa dezvoltarea Aderarea României la Uniunea Europeană este punctul judeţului Bihor dar şi a comunei Cetariu, este din care la nivel naţional a fost înregistrată o creştere reprezentat de criza politică care caracterizează economică ce poate fi caracterizată ca fiind România în ultima perioadă. Corelaţiile acesteia cu spectaculoasă. Creşterea economică a României a fost dezvoltarea economică au fost deseori demonstrate, înregistrată din cel de-al doilea trimestru al anului cunoscându-se faptul că momentele de maximă 2007. Statistica europeană a poziţionat creşterea tensiune de pe scena politică au dus, spre exemplu, la economică din România pe primul trimestru din anul deprecierea monedei naţionale în faţa monedei 2008 pe locul al doilea în UE, după Slovacia (creşterea europene şi americane şi nu numai. Alte probleme ce produsului intern brut din primul trimestru al anului pot apărea sunt: instabilitate legislativă, diminuarea 2008, fiind de 8,2%). investiţiilor străine, favorizarea intereselor directe ale partidelor în detrimentul interesului public, blocarea Creşterea economică a României din perioada post- programelor şi obiectivelor guvernamentale etc. aderare la UE a fost o creştere economică bazată preponderent pe consum şi nu pe producţie, ceea ce, în De asemenea, nu trebuie pierdut din vedere posibilul coordonate economice, însemnă un impact major şi cu efect pe care îl vor avea alegerile locale şi o durată prelungită a crizei mondiale la nivel naţional, parlamentare care se vor desfăşura în 2016 precum şi comparativ cu alte ţări. Efectele crizei economice rezultatele care vor fi obţinute la aceste alegeri la mondiale sunt: creşterea ratei inflaţiei, creşterea nivel naţional, judeţean şi local. Rezultatele acestor numărului de şomeri, scăderea numărului alegeri precum şi efectele asupra dezvoltării judeţene întreprinderilor active, diminuarea investiţiilor etc. şi locale sunt însă dificil de anticipat şi cuantificat. Astfel, putem afirma că un prim factor economic care influenţează dezvoltarea judeţului Bihor şi implicit şi a Reforma administraţiei publice propusă de Guvernul comunei Cetariu este contextul macroeconomic României este un alt factor politic ce poate avea general, caracterizat, şi în prezent, de previziuni implicaţii asupra judeţului Bihor şi asupra comunei. pesimiste privind creşterea economică.

Descentralizarea serviciilor publice presupune nu numai Un alt factor economic important este reprezentat de transferul de autoritate şi responsabilităţi de la nivelul nivelul fiscalităţii din România, existând două categorii administraţiei publice centrale la cel al administraţiei de obligaţii fiscale pe care întreprinderile trebuie să le publice locale, ci şi transferul surselor de finanţare respecte: obligaţiile fiscale faţă de bugetul de stat şi obligaţiile fiscale faţă de bugetul local. Principalele 36 CAPITOLUL I – Analiza diagnostic

obligaţii fiscale faţă de bugetul de stat - impozitul pe dar şi interesul autorităţilor publice centrale (care se profit (impozitul forfetar), impozitul pe venit, taxa pe transferă şi la nivel local) pentru dezvoltarea valoare adăugată, accizele (accize armonizate, accize infrastructurii culturale şi modernizarea patrimoniului nearmonizate) – au o influenţă semnificativă asupra cultural. dezvoltării socio-economice a judeţului Bihor. Este de aşteptat ca o creştere a fiscalităţii să ducă la o Nu în ultimul rând, un factor social care afectează diminuare a numărului întreprinderilor active din judeţ, dezvoltarea judeţului Bihor, este politica din domeniul la o scădere a cifrei de afaceri a acestora şi, în acelaşi asistenţei sociale. timp, la o creştere a ratei şomajului. Factorul tehnologic Nivelul salarizării este un alt factor economic important. Din acest punct de vedere, se observă o Finanţarea cercetării, nivelul de dotare tehnologică, uşoară creştere a salariului mediu în ultimul an. rata de înnoire a produselor tehnologice, tehnologia informaţiei şi comunicării, accesul la reţelele Per ansamblu, politica monetară a României reprezintă electronice de comunicare rapide, sunt factori ce un factor major de influenţă asupra dezvoltării, prin influenţează în mod fundamental dezvoltarea judeţului acţiunile pe care autorităţile le realizează pentru a Bihor şi a comunei Cetariu. interveni pe piaţă: stabilirea cantităţii de masă monetară aflată în circulaţie, stabilirea unui prag În România, fondurile alocate domeniului cercetării - maxim al inflaţiei, stabilirea nivelului ratei dobânzii dezvoltării s-au diminuat odată cu începerea crizei etc. economice mondiale. Lipsa de investiţii în acest domeniu are repercusiuni asupra tuturor domeniilor, De asemenea, situaţia macro-economică generală determinând o ruptură majoră de trendurile mondiale afectează veniturile bugetului de stat şi, în acest fel, în ştiinţă şi tehnologie. Astfel, un factor tehnologic sumele care vor fi alocate bugetelor locale şi pentru important este reprezentat de finanţarea publică a finanţarea unor programele naţionale de dezvoltare. cercetării-dezvoltării de la nivel naţional. Bineînţeles, este importantă şi distribuţia teritorială a institutelor şi Factorul socio-cultural firmelor cu activitate principală de cercetare – dezvoltare – inovare, actualmente majoritatea fiind Unul dintre cei mai importanţi factori socio-culturali amplasate în Regiunea de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov. care influenţează dezvoltarea judeţului Bihor şi a comunei Cetariu, este evoluţia demografică. Tehnologia reprezintă un motor pentru toate sectoarele economice, motiv pentru care este necesară aplicarea Un alt factor social cu efecte majore asupra evoluţiei unor politici publice speciale pentru dezvoltarea TIC. demografice este reprezentat de fenomenul migraţiei Angrenarea sectorului TIC şi dezvoltarea societăţii externe. În prezent se prognozează că odată cu informaţionale din România reprezintă, aşadar, un alt creşterea numărului de şomeri, cu diminuările salariale factor de influenţă. Este important însă şi preţul din mediul bugetar şi cu reducerile de personal, tehnologiilor şi măsura în care populaţia, instituţiile numărul specialiştilor care vor pleca în străinătate va publice şi mediul economic pot achiziţiona noile creşte semnificativ. Aceasta va fi o problemă majoră şi tehnologii. Este cunoscut faptul că introducerea pentru judeţul Bihor, întrucât este posibil să se resimtă inovaţiilor tehnologice implică costuri ridicate de o lipsă a forţei de muncă specializate. Efectele achiziţie şi de familiarizare a populaţiei şi/sau a forţei migraţiei de ordin social sunt: creşterea numărului de muncă. familiilor monoparentale, creşterea abandonului şcolar, creşterea delicvenţei juvenile, creşterea ratei Astfel, la nivelul mediului rural se înregistrează o divorţialităţii etc. penetrare mult mai redusă în ceea ce priveşte dotarea gospodăriilor cu PC-uri şi a ponderii celor care au acces De asemenea, trebuie avută în vedere şi atitudinea la internet. populaţiei vis-á-vis de valorile/elementele culturale, Strategia de dezvoltare locală a comunei CETARIU 37

Protecţia mediului Uniunii Europene, Organizaţiei Internaţionale a Muncii şi ale altor foruri internaţionale şi europene de a Catastrofele naturale pot afecta obiectivele şi clădirile elabora şi aplica măsuri de stimulare a ocupării forţei de patrimoniu, dar şi întregul fond locativ de la nivel de muncă, prin sprijinirea creării de locuri de muncă şi judeţean. Catastrofele naturale – cutremurele, de a menţine preocupările pentru diminuarea alunecările de teren, inundaţiile – ridică probleme şi în incidenţei şomajului, mai ales pentru evitarea ceea ce priveşte siguranţa populaţiei, dar şi în ceea ce şomajului de lungă durată. Unul dintre cele mai priveşte activitatea sectorului educaţional, de importante acte legislative care vizează dezvoltarea sănătate, cultură etc. economică, este Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării IMM-urilor. Trebuie avute în vedere şi politicile publice şi legislaţia din acest domeniu, un factor de mediu important fiind La nivel legislativ, din punct de vedere al protecţiei reprezentat de cadrul legislativ, respectiv mediului, prevederile Legii nr. 426/2001 pentru reglementările europene / mondiale privind protecţia aprobarea OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, mediului, norme care trebuie respectate şi de ţara au un impact major asupra sistemul de evidenţă a noastră. Respectarea acestor norme poate avea drept gestiunii deşeurilor producătorilor. efect dirijarea investiţiilor publice către anumite tipuri de obiective în defavoarea altora. Activitatea de colectare, epurare şi evacuare a apelor uzate din aglomerări, precum şi a celor biodegradabile Factorul legislativ provenite de la anumite sectoare industriale (industria agroalimentară) este reglementată prin actul normativ Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate legislaţia europeană în vigoare reprezintă o orăşeneşti. constrângere care trebuie luată în considerare şi de către ţara noastră. Este necesar a se avea în vedere toate tratatele, acordurile internaţionale, legislaţia în vigoare, dar şi actele pregătitoare în toate domeniile de interes. Între cele mai importante documente care trebuie avute în vedere, amintim: Constituţia Europeană, Tratatul de Aderare a României la Uniunea Europeană şi Tratatele Uniunii Europene (Tratatul de la Lisabona, Tratatul de la Nisa, Tratatul de la Amsterdam etc.).

Un alt factor juridic cu impact asupra judeţului Bihor şi asupra comunei Cetariu este reprezentat de legislaţia naţională, cu modificările şi completările ce pot apărea. Spre exemplu, un element cu un posibil impact semnificativ asupra dezvoltării socio-economice este adoptarea legii parteneriatelor de tip public - privat. Acestea sunt o soluţie general recomandată şi promovată pentru rezolvarea problemelor sau eficientizarea serviciilor publice şi, mai mult decât atât, poate creşte numărul investitorilor şi, implicit, consolida mediul de afaceri local, cu precădere în mediul rural unde este puţin reprezentat.

Un act normativ foarte important este reprezentat de OUG 13/2010 ce vizează îndeplinirea recomandărilor 38 CAPITOLUL I – Analiza diagnostic

CAPITOLUL II

CAPITOLUL II – Strategia de dezvoltare

Strategia de dezvoltare locală a comunei CETARIU 39

2.1.1. Viziune. Misiune. Obiective

VIZIUNE 2020

COMUNA CETARIU VA CUNOAŞTE O DEZVOLTARE SEMNIFICATIVĂ A ECONOMIEI LOCALE, PRIN VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A CAPITALULUI NATURAL ŞI ANTROPIC EXISTENT ŞI VA OFERI LOCUITORILOR SĂI ACCES LA SERVICII PUBLICE DE CALITATE, INFRASTRUCTURĂ RUTIERĂ ŞI TEHNICO-EDILITARĂ DEZVOLTATĂ ŞI LOCURI DE MUNCĂ BINE REMUNERATE. COMUNA CETARIU VA AVEA O CONTRIBUŢIE SEMNIFICATIVĂ LA DEZVOLTAREA SOCIO-ECONOMICĂ ŞI CULTURALĂ A ÎNTREGII ZONE METROPOLITANE ORADEA.

MISIUNE 2020

MISIUNEA PRIMĂRIEI CETARIU ESTE DE A STIMULA CREŞTEREA PROSPERITĂŢII COMUNEI ŞI A BUNĂSTĂRII CETĂŢENILOR, RESPECTÂND TREI PRINCIPII IMPORTANTE CE CONDUC LA DEZVOLTAREA DURABILĂ A LOCALITĂŢII: SOLIDARITATEA ÎNTRE GENERAŢII, PARTICIPAREA PUBLICĂ LA PROIECTELE COMUNITARE ŞI PREZERVAREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR.

OBIECTIV GENERAL 2020

ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII VIEŢII POPULAŢIEI PRIN VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A RESURSELOR EXISTENTE ÎN VEDEREA DEZVOLTĂRII ŞI DIVERSIFICĂRII ECONOMIEI LOCALE.

40 CAPITOLUL I – Analiza diagnostic

OBIECTIVE STRATEGICE 2020

1. DEZVOLTAREA MEDIULUI DE AFACERI LOCAL PRIN CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII ECONOMICE, ASIGURAREA UNUI MEDIU INVESTIŢIONAL PROPICE ŞI VALORIFICAREA ÎNTR-UN MOD SUSTENABIL A RESURSELOR EXISTENTE

2. CREŞTEREA GRADULUI DE ATRACTIVITATE A COMUNEI PRIN DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII RUTIERE ŞI TEHNICO-EDILITARE

3. ÎMBUNĂTĂŢIREA STANDARDELOR DE VIAŢĂ ALE POPULAŢIEI PRIN INVESTIŢII ÎN INFRASTRUCTURĂ ŞI SERVICII PUBLICE

4. ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII FACTORILOR DE MEDIU PENTRU ASIGURAREA UNUI MEDIU SĂNĂTOS DE VIAŢĂ

5. ÎMBUNĂTĂŢIREA COEZIUNII SOCIALE ŞI CREŞTEREA GRADULUI DE IMPLICARE A POPULAŢIEI ÎN PROCESUL DECIZIONAL

6. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII ADMINISTRATIVE PENTRU UTILIZAREA EFICIENTĂ A CAPITALULUI PUBLIC

Strategia de dezvoltare locală a comunei CETARIU 41

2.1.2. Politici şi programe sectoriale

POLITICI ŞI PROGRAME SECTORIALE

SECTOR 1. DEZVOLTARE ECONOMICĂ Politica 1.1. Sprijinirea dezvoltării IMM-urilor de la nivel local

Programul 1.1.1. Atragerea investiţiilor / investitorilor străini Măsuri: . Inventarierea imobilelor din comună disponibile pentru investiţii; . Stabilirea unui set de facilităţi pentru investiţii noi, în condiţiile legislative în vigoare; . Promovarea oportunităţilor de investiţii; *

Programul 1.1.2. Campanii de informare promovare a culturii antreprenoriale Măsuri: . Campanii de informare/promovare a culturii antreprenoriale în rândul tinerilor; . Campanii de informare/promovare a culturii antreprenoriale în rândul şomerilor;

Politica 1.2. Dezvoltarea sectorului agricol

Programul 1.2.1. Susţinerea producătorilor locali în vederea fructificării resurselor existente Măsuri: . Program de promovare a metodelor şi tehnologiilor agricole moderne; . Promovarea mărcilor locale pe plan naţional şi internaţional; . Susţinerea participării la târguri naţionale şi internaţionale a producătorilor din comună; . Informarea producătorilor locali cu privire la oportunităţile de pe pieţele externe; . Oferirea de consultanţă de afaceri specializată pentru creşterea numărului de firme care exportă;

Programul 1.2.2. Dezvoltarea infrastructurii de acces spre exploataţiile agricole Măsuri: . Reabilitarea şi extinderea drumurilor de acces spre exploataţiile agricole.

42 CAPITOLUL I – Analiza diagnostic

Politica 1.3. Dezvoltarea resurselor umane

Programul 1.3.1. Creşterea accesibilităţii la servicii de formare şi consiliere profesională Măsuri: . Extinderea reţelei de consiliere şi formare profesională; . Platformă e-learning corelată cu evoluţia cererii pieţei locurilor de muncă;

Programul 1.3.2. Campanii de informare privind oportunităţile de afaceri existente Măsuri: . Organizarea de campanii de informare cu privire la oportunităţile de dezvoltare a afacerilor la nivel local; . Organizarea de campanii de informare şi consultanţă pentru accesare de fonduri nerambursabile;

Politica 1.4. Dezvoltarea sectorului turistic

Programul 1.4.1. Îmbunătăţirea promovării turistice Măsuri: . Înfiinţarea unui centru local de informare si dezvoltare a marketingului turistic;

Programul 1.4.2. Reabilitarea/modernizarea/amenajarea corespunzătoare a obiectivelor turistice Măsuri: . Renovarea, dezvoltarea şi amenajarea obiectivelor culturale cu potenţial turistic; . Reabilitarea şi modernizarea căilor de acces spre obiectivele turistice; . Amenajarea de locuri de parcare în apropierea obiectivelor turistice; . Dezvoltarea sistemelor de indicatoare turistice; * . Amenajarea obiectivelor turistice cu hărţi, panouri informative, etc.;

Programul 1.4.3. Dezvoltarea infrastructurii turistice Măsuri: . Dezvoltarea infrastructurii de organizare de evenimente cu potenţial turistic (conferinţe, workshop-uri etc); . Dezvoltarea infrastructurii de cazare turistică; . Dezvoltarea de noi atracţii turistice;

Programul 1.4.4. Includerea comunei în circuite turistice Măsuri:

Strategia de dezvoltare locală a comunei CETARIU 43

. Includerea comunei într-un circuit turistic la nivel zonal;

SECTOR 2. INFRASTRUCTURĂ Politica 2.1. Dezvoltarea infrastructurii de transport Programul 2.1.1. Extinderea şi modernizarea infrastructurii rutiere Măsuri: . Reabilitarea şi lărgirea străzilor care leagă nucleul urbanistic din intravilanul municipiului Oradea de centrele comunelor ce compun teritoriul Zonei Metropolitane Oradea; . Reabilitarea şi extinderea drumurilor comunale; . Reabilitarea şi extinderea reţelei de canalizări pluviale.

Politica 2.2. Dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare

Programul 2.2.1. Extinderea şi modernizarea infrastructurii de furnizare a apei potabile Măsuri: . Extinderea sistemului de alimentare cu apă potabilă (captare, tratare, distribuţie);

Programul 2.2.2. Realizarea infrastructurii de canalizare şi de epurare a apelor uzate Măsuri: . Realizarea infrastructurii de canalizare la nivel local; . Construirea unei staţii de epurare a apelor uzate;

Programul 2.2.3. Valorificarea potenţialului energiei geotermale Măsuri: . Valorificarea energiei geotermale în scop termic la nivel local;

44 CAPITOLUL I – Analiza diagnostic

SECTOR 3. SERVICII PUBLICE Politica 3.1. Dezvoltarea unui serviciu de transport public Programul 3.1.1. Furnizarea serviciului de transport public prin extinderea reţelei de la nivelul ZMO Măsuri: . Achiziţionarea de mijloace de transport public (inclusiv ecologice); . Modernizarea străzilor aferente traseelor mijloacelor de transport public; . Realizarea de trasee şi piste special destinate transportului în comun.

Programul 3.1.2. Amenajarea de staţii de transport public Măsuri: . Realizarea de staţii de aşteptare pentru reţeaua extinsă a mijloacelor de transport în comun şi pentru taximetrie;

Politica 3.2. Îmbunătăţirea amenajării urbanistice la nivel local

Programul 3.2.1. Dezvoltarea şi modernizarea parcurilor şi spaţiilor de joacă pentru copii Măsuri: . Amenajarea spaţiilor verzi publice existente; . Crearea de spaţii verzi şi spaţii de joacă pentru copii;

Programul 3.2.2. Amenajarea de zone de agrement şi piste pentru biciclişti Măsuri: . Amenajarea de piste pentru biciclişti care conectează comuna de municipiul Oradea; . Dezvoltarea de zone de agrement la nivel local

Politica 3.3. Creşterea siguranţei cetăţenilor

Programul 3.3.1. Dezvoltarea serviciului public desiguranţă a populaţiei Măsuri: . Dezvoltarea serviciului local de poliţie . Implementarea de sisteme de monitorizare video a spaţiilor publice cu infracţionalitate ridicată;

Programul 3.3.2. Modernizarea şi extinderea iluminatului stradal Măsuri:

Strategia de dezvoltare locală a comunei CETARIU 45

. Extinderea infrastructurii de iluminare stradală la nivel local; . Înlocuirea stâlpilor şi lămpilor învechite; . Achiziţionarea de sisteme de iluminare stradală prin surse alternative de energie;

SECTOR 4. DEZVOLTARE SOCIALĂ Politica 4.1. Dezvoltarea infrastructurii sociale

Programul 4.1.1. Dezvoltarea infrastructurii sociale pentru persoanele vârstnice Măsuri: . Construirea, amenajarea şi dotarea unui azil de bătrâni/cămin de bătrâni;

Politica 4.2. Creşterea siguranţei cetăţenilor

Programul 4.2.1. Sprijinirea mobilizării comunitare şi voluntariatului Măsuri: . Campanii de promovare a voluntariatului în domeniul social; . Acţiuni de susţinere pentru atragerea şi instruirea voluntarilor în domeniul social; . Crearea unei baze de date on-line a ONG-urilor şi a voluntarilor din domeniul social; . Campanii de mobilizare comunitară;

Politica 4.3. Sprijinirea accesului la educaţie a grupurilor vulnerabile

Programul 4.3.1. Sprijinirea activităţilor de tip „Şcoală după şcoală” Măsuri: . Amenajarea şi dotarea unor centre de tip „After School”; . Promovarea serviciilor furnizate de centrele de tip „After School” în rândul grupurilor ţintă;

Programul 4.3.2. Facilitarea accesului la educaţie a grupurilor vulnerabile Măsuri: . Campanii de informare şi promovare a importanţei educaţiei; . Măsuri de susţinere a accesului la educaţie a elevilor provenind din grupuri vulnerabile;

46 CAPITOLUL I – Analiza diagnostic

. Continuarea integrării elevilor cu cerinţe educative speciale în învăţământul de masă;

SECTOR 5. EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ Politica 5.1. Îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a actului educaţional

Programul 5.1.1. Reabilitarea/extinderea infrastructurii de învăţământ Măsuri: . Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii şcolare de la nivel local; . Înfiinţarea de noi unităţi de învăţământ; . Dezvoltarea infrastrucutrii pentru activităţi educaţionale sportive;

Programul 5.1.2. Îmbunătăţirea dotărilor din structurile de învăţământ Măsuri: . Dotarea cu materiale didactice a unităţilor de învăţământ; . Dotarea cu echipamente IT a unităţilor de învăţământ; . Dotarea cu mobilier a unităţilor de învăţământ;

Politica 5.2. Îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a activităţilor culturale

Programul 5.2.1. Reabilitarea/extinderea infrastructurii în care funcţionează instituţiile de cultură Măsuri: . Reabilitarea şi modernizarea clădirilor bibliotecilor publice; . Reabilitarea şi modernizarea căminelor culturale;

Programul 5.2.2. Îmbunătăţirea dotărilor din cadrul instituţiilor de cultură Măsuri: . Îmbunătăţirea dotărilor (mobilier, echipamente, cărţi) bibliotecilor publice; . Îmbunătăţirea dotărilor căminelor culturale;

Politica 5.3. Valorificarea superioară a resurselor culturale existente

Programul 5.3.1. Promovarea valorilor culturale autohtone Măsuri: Strategia de dezvoltare locală a comunei CETARIU 47

. Înfiinţarea unui Muzeu al satului la nivel local; . Organizarea de festivaluri şi evenimente cultural-artistice şi istorice periodice; . Susţinerea înfiinţării de ansambluri şi formaţii cultural-artistice; . Promovarea capitalului cultural existent din mediul rural la nivel naţional şi internaţional

Programul 5.3.2. Dezvoltarea reţelelor de artizanat Măsuri: . Organizarea de târguri de prezentare şi vânzare de obiecte de artizanat; . Organizarea de sesiuni de instruire a tinerilor în dobândirea de cunoştinţe meşteşugăreşti; . Susţinerea înfiinţării de asociaţii de meşteşugari;

SECTOR 6. SĂNĂTATE

Politica 6.1. Dezvoltarea asistenţei medicale primare

Programul 6.1.1. ÂDezvoltarea serviciilor de îngrijire la domiciliu Măsuri: . Parteneriate între administraţia publică şi societatea civilă; . Activităţi de îngrijire şi asistenţă medicală la domiciliu (tratamente, consiliere, consultaţii medicale, îngrijire de igienă, alimentaţie, îngrijiri paliative etc);

Programul 6.1.2. Reabilitarea/extinderea infrastructurii sanitare Măsuri: . Modernizarea unităţilor medicale existente; . Facilitarea înfiinţării de noi unităţi medicale la nivel local;

Programul 6.1.3. Înfiinţarea şi dotarea unui centru de permanenţă Măsuri: . Identificarea şi amenajarea sediului centrului de permanenţă; . Operaţionalizarea centrului de permanenţă;

Politica 6.2. Dezvoltarea activităţilor de prevenţie

Programul 6.3.1. Programe multianuale de educaţie şi informare privind sănătatea Măsuri: . Program de informare şi educare adresat tinerilor; . Program de informare şi educare adresat proaspeţilor părinţi; . Program de informare şi educare adresat populaţiei adulte;

48 CAPITOLUL I – Analiza diagnostic

. Program de informare şi educare adresat vârstnicilor; . Program de informare şi educare cu privire la prevenţia şi tratamentul bolilor frecvente;

SECTOR 7. MEDIU

Politica 7.1. Îmbunătăţirea managementului deşeurilor

Programul 7.1.1. Extinderea şi dezvoltarea serviciilor de colectare şi transport al deşeurilor Măsuri: . Crearea parteneriatului public-privat de gestionare a deşeurilor la nivelul întregului teritoriu al ZMO; . Achiziţia de echipamente şi instalaţii pentru colectare, prelucrare şi valorificarea deşeurilor; . Introducerea sistemului integrat de acţiuni şi activităţi pentru managementul deşeurilor în ZMO; . Organizarea de campanii de informare a populaţiei privind beneficiile colectării selective a deşeurilor;

Programul 7.1.2. Susţinerea valorificării energetice şi materiale a deşeurilor Măsuri: . Promovarea în rândul agenţilor economici a valorificării energetice şi materiale a propriilor deşeuri;

Politica 7.2. Intervenţii pentru îmbunătăţirea factorilor de mediu

Programul 7.2.1. Activităţi de împădurire Măsuri: . Împădurirea terenurilor publice neutilizate . Împădurirea terenurilor care prezintă risc de inundaţii şi alunecări;

Programul 7.2.2. Creşterea ponderii energiei regenerabile în consumul energetic Măsuri: . Utilizarea de surse de energie nepoluante, regenerabile în instituţiile publice; . Utilizarea de surse de energie regenerabilă în vederea realizării iluminatului public;

Programul 7.2.3. Intervenţii pentru reabilitarea terenurilor degradate şi pentru protecţia zonelor expuse riscurilor

Strategia de dezvoltare locală a comunei CETARIU 49

Măsuri: . Realizarea de construcţii de apărare în zonele expuse riscului de alunecări de teren şi inundaţii;

SECTOR 8. ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Politica 8.1. Îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice

Programul 8.1.1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii în care îşi desfăşoară activitatea administraţia publică locală Măsuri: . Reabilitarea/extinderea infrastructurii în care îşi desfăşoară activitatea administraţia publică locală; . Dotarea sediului administraţiei publice locale cu mobilier şi echipamente moderne; . Dotarea administraţiei publice locale cu mijloace IT&C moderne;

Programul 8.1.2. Dezvoltarea resurselor umane Măsuri: . Platformă e-learning pentru funcţionarii din cadrul administraţiei publice locale; . Cursuri de specializare pentru funcţionarii din cadrul administraţiei publice locale;

Politica 8.2. Creşterea gradului de transparenţă al administraţiei publice locale

Programul 8.2.1. Îmbunătăţirea colaborării între mediul de afaceri şi administraţia publică locală Măsuri: . Promovarea parteneriatelor de tip public privat; . Organizarea periodică de consultări publice cu reprezentanţii mediului de afaceri;

Programul 8.2.2. Îmbunătăţirea colaborării între populaţie şi administraţia publică locală Măsuri: . Organizarea periodică de consultări publice cu populaţia;

Programul 8.1.3. Dezvoltarea serviciilor de e-administraţie Măsuri: . Crearea unui sistem electronic de servicii publice la nivelul administraţiei publice locale;

50 CAPITOLUL I – Analiza diagnostic

2.1.3. Portofoliul de proiecte PORTOFOLIUL DE PROIECTE

PROIECT 1. DEZVOLTAREA UNOR SISTEME DE SUPRAVEGHERE VIDEO ÎN TOATE LOCALITĂŢILE COMUNEI

Scopul proiectului Reducerea ratei infracţionalităţii la nivel local

Problema Chiar dacă, în general, comuna Cetariu nu ridică probleme deosebite în ceea ce priveşte identificată ordinea şi siguranţa publică, amenajarea locurile publice cu sisteme de monitorizare video reprezintă o măsură de prevenire a infracţionalităţii. De asemenea, instalarea şi monitorizarea video a locurilor publice se impune cu precădere în locurile unde nu există implementată nici o măsură de pază şi protecţie. Buget estimat 0,01 mil. euro

Posibile surse de Programul de Cooperare Transfrontalieră România Ungaria 2014-2020 finanţare Buget local

Posibili parteneri Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Oradea Mediul de afaceri

Perioada de 2016 - 2020 implementare

PROIECT 2. EXTINDEREA ILUMINATULUI PUBLIC

Scopul proiectului Îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei prin furnizarea accesului la servicii publice de calitate Problema Una din problemele actuale întâmpinate de populaţia din comuna Cetariu este gradul identificată scăzut de acoperire a drumurilor publice cu iluminare stradală. Din acest motiv se impune extinderea iluminatului public şi asigurarea parţială a iluminatului prin surse de energie regenerabilă. Buget estimat 0,1 mil. euro

Posibile surse de Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014 – 2020 finanţare Programul de Cooperare Transfrontalieră România Ungaria 2014-2020 Buget local

Posibili parteneri Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Oradea

Perioada de 2016 - 2020 implementare

PROIECT 3. ÎNFIINŢAREA UNUI MUZEU AL SATULUI LA NIVEL LOCAL

Scopul proiectului Dezvoltarea sectorului turistic prin crearea de noi atracţii turistice

Problema Comuna Cetariu nu reprezintă, în prezent, una dintre destinaţiile turistice cele mai frecventate de la nivelul Zonei Metropolitane Oradea, în ciuda resurselor turistice

Strategia de dezvoltare locală a comunei CETARIU 51

identificată existente. Între formele de turism ce pot fi dezvoltate la nivel local se numără atât turismul cultural-istoric, cât şi agroturismul. Spre exemplu, lista monumentelor istorice actualizată în anul 2010 de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional şi Institutul Naţional al Patrimoniului include mai multe obiective din comuna Cetariu, precum: Biserica Reformată, Casa Parohială Romano - Catolică, Biserica romano - catolică "Sf. Maria”, aşezarea fortificată din satul Şuşturogi, care datează din Hallstat.

Acest proiect prevede achiziţionarea şi reabilitarea unei case vechi din comună în vederea amenajării unui muzeu al satului. Buget estimat 0,06 mil. euro

Posibile surse de Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 finanţare Programul de Cooperare Transfrontalieră România Ungaria 2014-2020 Programul Operațional Regional 2014-2020 Buget local

Posibili parteneri Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Oradea Consiliul Judeţean Bihor

Perioada de 2016 - 2020 implementare

PROIECT 4. MODERNIZAREA CĂMINULUI CULTURAL CETARIU ŞI ÎNFIINŢAREA UNUI CENTRU MULTIFUNCŢIONAL

Scopul proiectului Creşterea calităţii vieţii culturale din comuna Cetariu prin dezvoltarea infrastructurii culturale existente şi prin diversificarea ofertei culturale Problema Infrastructura culturală de la nivel local se află într-o stare degradată, la nivel local identificată neexistând condiţii propice de desfăşurare a activităţilor culturale. Pentru îmbogăţirea ofertei culturale din comuna Cetariu, considerăm oportună extinderea şi modernizarea Căminului Cultural Cetariu şi transformarea în Centru multifuncţional. Această activitate va duce la creşterea gradului de acces şi de participare a populaţiei rurale la viaţa culturală. Mai mult decât atât, acest proiect poate avea un impact semnificativ şi asupra dezvoltării turistice a localităţii, prin oferirea cadrului specific necesar organizării de evenimente turistice. Buget estimat 0,2 mil. euro

Posibile surse de Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 finanţare Programul de Cooperare Transfrontalieră România Ungaria 2014-2020 Buget local

Posibili parteneri Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Oradea

Perioada de 2016 - 2020 implementare

52 CAPITOLUL I – Analiza diagnostic

PROIECT 5. REABILITAREA DRUMURILOR COMUNALE ŞI SĂTEŞTI

Scopul proiectului Îmbunătăţirea accesibilităţii rutiere în comuna Cetariu prin reabilitarea şi extinderea drumurilor publice Problema Lungimea drumurilor comunale din Cetariu este de 53 km, din care 18,25 km reprezintă identificată drumuri asfaltate (stare tehnică acceptabilă), 10,5 km reprezintă drumuri de piatră (stare tehnică proastă) şi 24,25 km reprezintă drumuri de pământ (stare tehnică proastă). Astfel, 65,6% din drumurile comunale din Cetariu prezintă o stare tehnică proastă.

Prin acest proiect se intenţionează reabilitarea a 32 km de drum comunal neasfaltat de la nivel local. Buget estimat 6 mil. euro

Posibile surse de Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 finanţare Programul de Cooperare Transfrontalieră România Ungaria 2014-2020 Buget local

Posibili parteneri Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Oradea Consiliul Judeţean Bihor

Perioada de 2016 - 2020 implementare

PROIECT 6. REALIZAREA DE PISTE PENTRU BICICLIŞTI

Scopul proiectului Fluidizarea traficului la nivel local şi reducerea poluării cauzate de traficul auto

Problema În comuna Cetariu nu sunt amenajate piste pentru biciclişti, deşi acestea ar facilita identificată mobilitatea populaţiei ce traversează comuna, ar ajuta la fluidizarea traficului şi la protecţia mediului, prin reducerea emisiilor de gaze provocate de autovehicule.

Prin acest proiect se urmăreşte amenajarea de piste pentru biciclişti pe traseul Oradea – Cetariu şi Oradea - Şişterea, lungimea estimată necesară fiind de 30 km. Buget estimat 1,5 mil. euro

Posibile surse de Programul de Cooperare Transfrontalieră România Ungaria 2014-2020 finanţare Fondul de mediu Buget local

Posibili parteneri Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Oradea Consiliul Judeţean Bihor

Perioada de 2016 - 2020 implementare

PROIECT 7. ÎNFIINŢAREA UNUI CENTRU MULTIFUNCŢIONAL DE CONFERINŢE ŞI AGREMENT ÎN TĂUTELEC

Strategia de dezvoltare locală a comunei CETARIU 53

PROIECT 7. ÎNFIINŢAREA UNUI CENTRU MULTIFUNCŢIONAL DE CONFERINŢE ŞI AGREMENT ÎN TĂUTELEC

Scopul proiectului Creşterea gradului de atractivitate a comunei Cetariu prin dezvoltarea infrastructurii turistice la nivel local Problema Comuna Cetariu nu reprezintă, în prezent, una dintre destinaţiile turistice cele mai identificată frecventate de la nivel Zonei Metropolitane Oradea, în ciuda resurselor turistice existente. Unul dintre principalele impedimente întâlnite în prezent în sectorul turistic este nivelul slab de dezvoltare a infrastructurii turistice: unităţi de cazare şi alimentaţie publică, facilităţi de agrement, facilităţi de organizare de conferinţe etc.

Acest proiect prevede reabilitarea clădirii vechiului canton şi achiziţionarea infrastructurii necesare în vederea înfiinţării unui centru multifuncţional de conferinţe şi agrement în satul Tăutelec. Buget estimat 1 mil. euro

Posibile surse de Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 finanţare Programul de Cooperare Transfrontalieră România Ungaria 2014-2020 Buget local

Posibili parteneri Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Oradea

Perioada de 2016 - 2020 implementare

PROIECT 8. MODERNIZAREA STRĂZILOR COMUNALE

Scopul proiectului Modernizarea străzilor comunale, în special asfaltarea străzilor care încă nu au fost asfaltate. Lungime estimată – 5 km

Problema La nivelul comunei încă există străzi care nu sunt asfaltate, lucru care încetinește ritmul identificată de dezolvtare al comunei. Asfaltarea străzilor este importantă și pentru asigurarea unui nivel de trai mai ridicat.

Buget estimat 0,4 mil. euro

Posibile surse de Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 finanţare Programul de Cooperare Transfrontalieră România Ungaria 2014-2020 Buget local

Posibili parteneri Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Aparegio Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Oradea Consiliul Judeţean Bihor

Perioada de 2016 - 2020 implementare

PROIECT 9. EXTINDEREA ŞI REABILITAREA INFRASTRUCTURII DE APĂ-CANALIZARE

54 CAPITOLUL I – Analiza diagnostic

Scopul proiectului Îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale locuitorilor comunei Cetariu şi facilitarea desfăşurării activităţilor economice prin furnizarea accesului la reţelele de apă şi canalizare Problema Populaţia din comuna Cetariu dispune doar de reţea de apă potabilă a cărei lungime identificată totală la finalul anului 2010 era de 12,8 km. La nivelul comunei Cetariu nu există, însă, reţea de canalizare şi nici staţie de epurare a apelor uzate. Din acest motiv apar şi o serie de probleme de mediu, determinate în principal de utilizarea foselor septice şi a latrinelor.

Acest proiect constă în realizarea reţelei de canalizare la nivel local, construirea unei staţii de epurare a apelor uzate şi extinderea reţelei de furnizare a apei potabile în toate satele componente. Buget estimat 8 mil. euro

Posibile surse de Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014 – 2020 finanţare Programul de Cooperare Transfrontalieră România Ungaria 2014-2020 Buget local

Posibili parteneri Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Aparegio Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Oradea Consiliul Judeţean Bihor

Perioada de 2016 - 2020 implementare

PROIECT 10. AMENAJARE PARC ŞI SPAŢIU DE JOACA ÎN LOCALITATEA ŞIŞTEREA

Scopul proiectului Îmbunătăţirea amenajării spaţiilor verzi şi diversificarea posibilităţilor de petrecere a timpului liber la nivel local Problema Una din problemele întâmpinate de populaţia din comuna Cetariu este insuficienţa identificată spaţiilor verzi şi slaba diversitate a posibilităţilor de petrecere a timpului liber. Crearea de spaţii verzi devine o necesitate stringentă la nivel local, cu atât mai mult în contextul normelor Uniunii Europene care impun autorităţilor locale să asigure în intravilanul localităţilor un minim de 26 mp/locuitor, până la sfârşitul anului 2013.

Acest proiect constă în amenajarea unui parc şi spaţiu de joacă pentru copii în satul Şişterea. Buget estimat 0,02 mil. euro

Posibile surse de Fondul de mediu finanţare Programul de Cooperare Transfrontalieră România Ungaria 2014-2020 Buget local

Posibili parteneri Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Oradea Consiliul Judeţean Bihor Mediul de afaceri local

Strategia de dezvoltare locală a comunei CETARIU 55

Perioada de 2016 - 2020 implementare

PROIECT 11. ÎNFIINŢAREA UNUI CENTRU DE ÎNGRIJIRE BĂTRÂNI LA NIVEL LOCAL

Scopul proiectului Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a persoanelor vârstnice aflate în risc social prin furnizarea de servicii sociale de calitate Problema Din punct de vedere al îmbătrânirii demografice, situaţia din comuna Cetariu este mai identificată gravă decât la nivelul Zonei Metropolitane Oradea, la 1000 de tineri (0-14 ani) revenind 1348,1 vârstnici (65 ani şi peste). Astfel, conform Institutului Naţional de Statistică, în anul 2010, 553 persoane din Cetariu aveau vârsta peste 60 de ani.

Acest proiect constă în înfiinţarea unui centru de îngrijire bătrâni la nivel local, ale cărui servicii să se adreseze nu doar persoanelor vârstnice din comună, ci şi persoanelor vârstnice din întreaga zonă. Centrul va duce la reducerea numărului de cazuri de excluziune socială din rândul persoanelor vârstnice. Buget estimat 0,4 mil. euro

Posibile surse de Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 finanţare Programul de Cooperare Transfrontalieră România Ungaria 2014-2020 Programul Operațional Regional 2014-2020 Buget local

Posibili parteneri Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Oradea ONG-urile de profil

Perioada de 2016 - 2020 implementare

PROIECT 12. ÎNFIINȚAREA ȘI CONSTRUIREA UNUI CENTRU AFTERSCHOOL

Scopul proiectului Extinderea reţelei de furnizare a apei potabile, realizarea reţelei de canalizare şi construirea unei staţii de epurare a apelor uzate Problema În cadrul comunei există străzi și zone în care nu este asigurat serviciul public de identificată furnizare a apei potabile și rețeaua de canalizare. Astfel este necesară realizarea investiiților aferente. Buget estimat 5,5 mil. euro

Posibile surse de Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 finanţare Programul Operațional Regional 2014-2020 Buget local

Posibili parteneri Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Oradea ONG-urile de profil

56 CAPITOLUL I – Analiza diagnostic

PROIECT 12. ÎNFIINȚAREA ȘI CONSTRUIREA UNUI CENTRU AFTERSCHOOL

Perioada de 2016 - 2020 implementare

Strategia de dezvoltare locală a comunei CETARIU 57

2.1.4. Mecanismul de monitorizare şi evaluare a implementării Strategiei de dezvoltare

Mecanismul de monitorizare şi evaluare a implementării Strategiei de dezvoltare are drept scop atât aprecierea gradului de realizare al activităţilor propuse de document, per ansamblu, cât şi fundamentarea eventualelor revizuiri şi modificări ale direcţiilor de dezvoltare, obiectivelor, ţintelor, planurilor de măsuri şi acţiuni. Monitorizarea şi evaluarea implementării strategiei va fi realizată în permanenţă şi va consta în verificarea implementării activităţilor şi programelor realizate, corelarea rezultatelor obţinute cu obiectivele propuse, colectarea datelor necesare pentru popularea bazei de date a indicatorilor de monitorizare şi evaluare etc. Pe lângă evaluarea activităţii de implementare a strategiei, această activitate contribuie la o îmbunătăţire a coordonării proiectelor realizate în profil teritorial.

Activitatea de monitorizare şi evaluare a implementării Strategiei de Dezvoltare a Comunei Cetariu este similară celor din celelalte unităţi teritorial- administrative din Zona Metropolitană Oradea. La nivel metropolitan, activitatea de monitorizare şi evaluare va sintetiza rezultatele locale, adăugând informaţii privind proiectele metropolitane.

La perioade mai mari de timp (3-5 ani) sau în cazul unor schimbări socio-economice sau administrative majore, se recomandă să se efectueze o revizuire a documentului strategic.

Orientativ, se recomandă o reactualizare a portofoliului de proiecte în anul 2016 (în momentul în care există informaţii complete cu privire la finanţările structurale disponibile pentru următoarea perioadă de programare). O altă revizuire este recomandată la sfârşitul anului 2015 - începutul anului 2016, când vor fi finalizate toate proiectele finanţate din fonduri europene din perioada actuală de programare şi când, conform previziunilor actuale, programele de finanţare din perioada următoare de programare vor fi deja demarate.

58 CAPITOLUL I – Analiza diagnostic

SET DE INDICATORI DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE 1. CONDIŢII DE LOCUIRE 1.A. Intensitatea de locuire indicatori modalitate de calcul 1.1. Intensitatea de locuire  =Suprafaţa intravilană / suprafaţa totală * 100;  u.m.: %;  sursa: INS, DJS; 1.2. Densitatea urbană  =Populaţia / suprafaţa intravilană;  u.m.: locuitori/km2;  sursa: INS, DJS; 1.B. Mediu indicatori modalitate de calcul 1.3. Spaţii verzi pe cap de  =Suprafaţa spaţiilor verzi amenajate / populaţie totală; locuitor  u.m.: m2/locuitor;  sursa: INS, DJS; 1.4. Ponderea spaţiilor verzi din  =Suprafaţa spaţiilor verzi amenajate / suprafaţa totală * 100; suprafaţa urbană totală  u.m.: %;  sursa: INS, DJS; 1. C. Locuinţe indicatori modalitate de calcul 1.5. Gradul de solicitare a  =Suprafaţa locuinţelor / suprafaţa intravilană *1000; teritoriului pentru locuire  u.m.: m2 / 1000 m2;  sursa: INS, DJS; 1.6. Densitatea locuinţelor  =Număr de locuinţe / suprafaţa intravilană;  u.m.: locunţe/km2;  sursa: INS, DJS; 1.7. Disponibilitatea locuinţelor  =Suprafaţa locuibilă existentă / populaţie totală;  u.m.: m2 locuinţe / locuitor;  sursa: INS, DJS; 1.8. Suprafaţa medie a unei  = Suprafaţa locuibilă existentă / locuinţe existente; locuinţe  u.m.: m2;  sursa: INS, DJS; 1.9. Număr mediu de camere al  = Camere pentru locuit existente / locuinţe existente; unei locuinţe  u.m.: camere;  sursa: INS, DJS; 1.10. Suprafaţa medie a unei  = Suprafaţa locuibilă existentă / camere pentru locuit existente; camere pentru locuit  u.m.: m2;  sursa: INS, DJS;

Strategia de dezvoltare locală a comunei CETARIU 59

2. INFRASTRUCTURĂ FIZICĂ 2. A. Drumuri indicatori modalitate de calcul 2.1. Densitatea străzilor  =Lungimea străzilor / suprafaţa totală;  u.m.: km drum/km2;  sursa: INS, DJS; 2.2. Gradul de modernizare a  =Lungimea străzilor modernizate / lungimea totală a străzilor * 100; străzilor  u.m.: %;  sursa: INS, DJS; 2. B. Utilităţi indicatori modalitate de calcul 2.3. Densitatea reţelei de  =Lungimea reţelei de distribuţie a apei / suprafaţa intravilană; distribuţie a apei potabile  u.m.: km reţea/km2;  sursa: INS, DJS; 2.4. Gradul de utilizare a  =Capacitatea totală de producere a apei / cantitatea de apă capacităţii de producere a consumată * 100; apei  u.m.: %;  sursa: INS, DJS; 2.5. Gradul de conectare la  =Gospodării conectate / Numărul total de gospodării; reţeaua de canalizare  u.m.: %  sursa: INS, DJS; 3. DEMOGRAFIE ŞI FORŢĂ DE MUNCĂ 3. A. Populaţie indicatori modalitate de calcul 3.1. Densitatea populaţiei  =Populaţia totală / suprafaţa totală;  u.m.: locuitori/km2;  sursa: INS, DJS; 3.2. Rata de dependenţă  =Numărul persoanelor în afara vârstei legale de muncă / Numărul demografică persoanelor în vârstă legală de muncă * 1000;  u.m.: ‰;  sursa: INS, DJS; 3.3. Rata sporului natural  =Soldul sporului natural / populaţie totală * 1000;  u.m.: ‰;  sursa: INS, DJS; 3.4. Rata de fertilitate  =Numărul nou-născuţilor vii / populaţie feminină în vârstă fertilă * 1000;  u.m.: ‰;  sursa: INS, DJS; 3.5. Rata sporului migrator  =Soldul schimbărilor de domiciliu / populaţie totală * 1000; intern  u.m.: ‰;  sursa: INS, DJS;

60 CAPITOLUL I – Analiza diagnostic

3. B. Forţă de muncă indicatori modalitate de calcul 3.6. Rata de ocupare a forţei de  =Populaţia ocupată / resurse de muncă; muncă  u.m.: ‰;  sursa: INS, DJS; 3.7. Rata de înlocuire a forţei de =Numărul persoanelor sub vârsta legală de muncă (0-14 ani) / o treime munca din numărul persoanelor aflate în vârstă legală de muncă * 1000;  u.m.: ‰;  sursa: INS, DJS; 4. NIVEL DE TRAI indicatori modalitate de calcul 4.1. Durata medie a vieţii  =numărul total de om-ani trăiţi de întreaga populaţie / numărul de supravieţuitori în vârstă de 0 ani;  u.m.: ani;  sursa: INS, DJS, pe baza tabelelor de mortalitate; 4.2. Vârsta medie a soţilor -  =suma căsătoriilor înregistrate pe fiecare vârstă ponderate cu vârstele feminin pentru care s-au înregistrat căsătorii / suma totală a vârstelor anuale nupţiabile;  U.m.: ani;  sursa: INS, DJS; 4.3. Rata mortalităţii infantile  =numărul deceselor infantile / numărul născuţilor vii * 1000;  u.m.: ‰;  sursa: INS, DJS; 4.4. Gradul de dotare cu  =numărul autoturismelor înmatriculate / populaţia totală * 100; autoturisme  u.m.: %;  sursa: INS, DJS, Poliţia Rutieră; 4.5. Suprafaţa medie a unei  = Suprafaţa locuibilă a unei locuinţe terminate / număr de locuinţe locuinţe terminate terminate;  u.m.: m2;  sursa: INS, DJS; 4.6. Consum casnic mediu lunar de =Cantitatea de apă potabilă distribuită lunar populaţiei existente / apă populaţie totală;  u.m.: m3 / locuitor;  sursa: INS, DJS; 4.7. Gradul de acoperire cu  =numărul abonamentelor TV / populaţia totală * 100; abonamente TV  u.m.: %;  sursa: INS, DJS; 5. ECONOMIE 5. A. Activitate economică generală indicatori modalitate de calcul 5.1. Rezultatul financiar al  =Cifra de afaceri a unităţilor locale / populaţia totală; mediului de afaceri  u.m.: lei / locuitor;  sursa: INS, DJS; 5.2. Densitatea IMM  Numărul total al IMM / populaţie totală * 1000;  u.m.: ‰;  sursa: INS, DJS; 5.3. Ponderea sectorului privat în =Număr de salariaţi din sectorul privat / Număr total de salariaţi * 100;

Strategia de dezvoltare locală a comunei CETARIU 61

economia locală  u.m.: %;  sursa: INS, DJS; 5.4. Ponderea populaţiei ocupate =Populaţie ocupată în activităţi neagricole / Populaţie ocupată * 100; în activităţi neagricole din  u.m.: %; totalul populaţiei ocupate  sursa: INS, DJS; 5.5. Ponderea consumului  Consum industrial de apă / consum total de apă * 100; industrial de apă  U.m. %;  sursa: INS, DJS; 5. B. Construcţii indicatori modalitate de calcul 5.6. Locuinţe noi  =Suprafaţa locuinţelor pentru care s-a obţinut autorizaţie de construcţie / populaţia totală * 1000;  u.m.: m2/1000 loc;  sursa: INS, DJS; 5.7. Clădiri noi, altele decât  =Suprafaţa clădirilor, altele decât locuinţe, pentru care s-a obţinut locuinţe autorizaţie de construcţie / populaţia totală * 1000;  u.m.: m2/1000 loc;  sursa: INS, DJS; 5. C. Turism indicatori modalitate de calcul 5.8. Mărimea medie a unei unităţi =Capacitatea de cazare existentă / unităţi de cazare existente; de cazare turistică  u.m.: locuri;  sursa: INS, DJS; 5.9. Densitatea locurilor de  =Capacitatea de cazare existentă / suprafaţa intravilană; cazare existente  u.m.: locuri/km2;  sursa: INS, DJS; 5.10. Indicele de utilizare netă =Capacitatea de cazare în funcţiune / înnoptări turistice * 1000; a capacităţii de cazare  u.m.: %;  sursa: INS, DJS; 6. SERVICII PUBLICE 6. A. Sănătate indicatori modalitate de calcul 6.1. Disponibilitatea personalului =Personal medico-sanitar calificat / populaţia totală * 1000; medical calificat  u.m.: personal calificat / 1000 locuitori;  sursa: INS, DJS; DSP; 6.2. Densitatea cabinetelor  =Cabinete medicale de familie / populaţia totală * 10.000; medicale de familie  u.m.: cabinete medicale de familie / 10.000 locuitori;  sursa: INS, DJS; DSP; 6.3. Densitatea farmaciilor  =Farmacii / populaţia totală * 10.000;  u.m.: farmacii / 10.000 locuitori;  sursa: INS, DJS; DSP; 6. B. Educaţie indicatori modalitate de calcul 6.4. Dotarea cu TIC a unităţilor  =Numărul PC-urilor deţinute de unităţile de învăţământ / populaţia de învăţământ şcolară * 1000;  u.m.: PC-uri / 1.000 elevi;  sursa: INS, DJS;

62 CAPITOLUL I – Analiza diagnostic

6.5. Capacitatea unităţilor de  = Populaţia şcolară / săli de clasă şi cabinete; învăţământ  u.m.: elevi / sală;  sursa: INS, DJS, ISJ; 6.6. Gradul de solicitare a  =Numărul elevilor din învăţământul primar şi gimnazial / numărul cadrelor didactice cadrelor didactice din învăţământul primar şi gimnazial  u.m.: elevi / cadru didactic;  sursa: INS, DJS, ISJ; 6. C. Cultură indicatori modalitate de calcul 6.7. Indicele de cuprindere la  =Numărul abonaţilor bibliotecilor publice / populaţia totală; lectură  u.m.: %;  sursa: INS, DJS; 6.8. Indicele de circulaţie a  =Volume eliberate / volume existente în bibliotecile publice * 100; documentelor  u.m.: %;  sursa: INS, DJS; 6.9. Indicele de lectură a  =Volume eliberate / cititori în bibliotecile publice * 100; cititorilor  u.m.: %;  sursa: INS, DJS; 6.10. Capacitatea sălilor de  =Locuri disponibile în săli de spectacole / populaţia totală * 10.000; spectacole  u.m.: locuri / 10.000 locuitori;  sursa: INS, DJS;

Strategia de dezvoltare locală a comunei CETARIU 63

64 CAPITOLUL I – Analiza diagnostic