Studiu Privind Caile Majore De Comunicatii Si Transport

URBAN TEAM S.R.L. CO N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R

ACTUALIZARE PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN BIHOR

ETAPA I: STUDII DE FUNDAMENTARE STUDIU PRIVIND CĂILE MAJORE DE COMUNICAȚII ȘI TRANSPORT ÎN JUDEȚUL BIHOR

BENEFICIAR: CONSILIUL JUDEŢEAN BIHOR

ELABORATOR:

URBAN TEAM S.R.L. Administrator: urb. Dana APOSTOL

octombrie 2020

URBAN TEAM S.R.L. CO N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R

COLECTIV DE ELABORARE:

URBAN TEAM S.R.L. urb. dipl. Victor GHEORGHE Şef proiect complex, Specialist urbanist, atestat RUR dr. urb. dipl. Liviu VELUDA Verificator proiect complex, Specialist urbanist, atestat RUR urb. dipl. Dana APOSTOL Specialist urbanist, atestat RUR ms. urb. Iulian STAN Specialist urbanist ms. urb. Radu CĂPRARU Specialist urbanist tehn. Bogdan SANDU Tehnician pentru urbanism şi amenajarea teritoriului

SEARCH CORPORATION S.R.L. matem. Anca BRÂNZĂREA Șef proiect specialitate matem. Simona MÂNEA Verificator specialitate tehn. Rodica NĂMOLOIU Tehnician proiectant

octombrie 2020

URBAN TEAM S.R.L. CO N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R

CUPRINS

1. INTRODUCERE ...... 5

1.1. SCOPUL ŞI ROLUL DOCUMENTAŢIEI ...... 1 1.2. DATE DE BAZĂ NECESARE ELABORĂRII STUDIULUI ...... 2 1.3. DELIMITAREA OBIECTIVULUI STUDIAT ...... 2 2. ANALIZA SITUAŢIEI EXISTENTE ...... 3

2.1. CONTEXTUL SOCIO-ECONOMIC CU IDENTIFICAREA DENSITĂŢILOR DE POPULAŢIE ŞI A ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE ...... 3 2.1.1. Populația ...... 3 2.1.2. Forța de muncă ...... 10 2.1.3. Evolutia indicelui de motorizare ...... 15 2.2. CĂI DE COMUNCAȚIE ȘI TRANSPORT. REȚELE DE TRANSPORT ...... 15 2.2.1. Reţeaua de transport rutier ...... 15 2.2.2. Reţeaua de transport feroviar ...... 21 2.2.3. Terminale de transport aerian ...... 29 2.2.3.1 Aeroportul Oradea ...... 29 2.2.3.2 Aerodromul Ineu ...... 31 2.3. INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT COMBINAT ...... 31 2.4. TRANSPORTUL PE REȚEAUA RUTIERĂ ...... 32 2.4.1. Date de trafic pe reţeaua rutieră...... 32 2.4.1.1 Evoluția traficului rutier pe rețeaua națională de drumuri publice ...... 34 2.4.1.2 Analiza traficului pe drumurile naționale din județul Bihor ...... 34 2.4.1.3 Analiza traficului pe drumurile județene și comunale din județul Bihor ...... 37 2.4.1.4 Analiza traficului rutier în zona punctelor de trecere a frontierei...... 39 2.5. TRANSPORTUL PE REŢEAUA FEROVIARĂ ...... 42 2.5.1. Transportul public de călători pe modul feroviar ...... 42 2.5.2. Transportul feroviar de marfă ...... 42 2.5.3. Analiza traficului feroviar în zona punctelor de trecere a frontierei ...... 45 2.6. TRANSPORTUL PRIN AEROPORTUL ORADEA ...... 45 2.7. DISFUNCȚIONALITĂȚI ȘI ELEMENTE DE POTENȚIAL ALE REȚELELOR DE TRANSPORT ..... 46 2.7.1. Disfuncționalități și elemente de potențial la nivelul reţelei rutiere ...... 46 2.7.1.1 Intensitatea traficului actual pe drumurile publice din județul Bihor ...... 46 2.7.1.2 Disfuncționalități la nivelul reţelei rutiere ...... 46 2.7.1.3 Siguranța rutieră ...... 51 2.7.2. Disfuncționalități și elemente de potențial la nivelul reţelei feroviare ...... 53 2.7.2.1 Siguranța circulației feroviare (la trecerile la nivel cu calea ferată ) ...... 56 2.7.3. Disfuncționalități și elemente de potențial la nivelul Aeroportului Oradea ...... 57 3. TRAFICUL DE PERSPECTIVĂ. NECESITĂȚI DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT ...... 58

3.1. PREVIZIUNI SOCIO-ECONOMICE ...... 58 3.1.1. Evoluția populației ...... 58 3.1.2. Evoluția PIB ...... 60 3.2. EVOLUȚIA TRAFICULUI RUTIER ...... 60 3.3. EVOLUȚIA TRAFICULUI AERIAN ...... 61 3.4. PROPUNERI DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT ...... 62

octombrie 2020

URBAN TEAM S.R.L. CO N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R

3.4.1. Propuneri de dezvoltare a infrastructurii de transport rutier ...... 62 3.4.2. Propuneri de dezvoltare a infrastructurii de transport feroviar ...... 68 3.4.3. Propuneri de dezvoltare a infrastructurii de transport aerian ...... 71 3.4.4. Propuneri de dezvoltare a infrastructurii de transport intermodal...... 76 4. REFERINȚE BIBLIOGRAFICE ...... 79 5. ANEXE ...... 83

LISTA TABELELOR ȘI A FIGURILOR

Tabelul nr. 1: Populația stabilă a județului Bihor...... 4 Tabelul nr. 2: Lungimea rețelei de drumuri publice a județului Bihor la 31.12.2019...... 19 Tabelul nr. 3: Clasificarea liniilor feroviare din județul Bihor...... 26 Tabelul nr. 4: Clasificarea stațiilor feroviare din județul Bihor...... 26 Tabelul nr. 5: Stații și halte feroviare în județul Bihor ...... 28 Tabelul nr. 6: Densitatea rețelei feroviare a județului Bihor la 31.12.2019 ...... 29 Tabelul nr. 7: Traficul mediu zilnic anual pe drumurile naționale din județul Bihor ...... 35 Tabelul nr. 8: Traficul mediu zilnic anual pe drumurile naționale ...... 35 Tabelul nr. 9: Traficul mediu zilnic anual pe drumurile județene din județul Bihor ...... 37 Tabelul nr. 10: Evoluția traficul mediu zilnic anual pe drumurile județene din județul Bihor 2010 - 2015 ...... 38 Tabelul nr. 11: Traficul mediu zilnic anual pe drumurile comunale din județul Bihor ...... 39 Tabelul nr. 12: Trenuri de marfă primite (descompuse)/ expediate (formate) în stațiile de pe raza jud. Bihor (anual) ...... 43 Tabelul nr. 13: Drumuri județene cu stare tehnică precară ...... 51 Tabelul nr. 14: Statistica generală a accidentelor rutiere grave pe drumurile naționale din județul Bihor ...... 51 Tabelul nr. 15: Statistica generală a accidentelor rutiere grave pe drumurile județene din județul Bihor ...... 52 Tabelul nr. 16: Statistica generală a accidentelor rutiere grave pe drumurile comunale din județul Bihor ...... 52 Tabelul nr. 17: Statistica generală a accidentelor rutiere grave pe străzile din localitățile din județul Bihor ...... 52 Tabelul nr. 18: Coeficienți de creștere a populației ...... 59 Tabelul nr. 19: Coeficienți minimi de evoluție a traficului în perioada 2015-2040. Ipoteză de evoluție pesimistă a traficului ...... 61 Tabelul nr. 20: Propuneri de proiecte la nivel național (MPGTR) privind rețeaua rutieră ...... 64

octombrie 2020

URBAN TEAM S.R.L. CO N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R

Tabelul nr. 21: Proiecte de dezvoltare drumuri naționale în județul Bihor ...... 65 Tabelul nr. 22: Proiecte prioritare de drumuri județene din județul Bihor în Regiunea de Dezvoltare Nord Vest ...... 66 Tabelul nr. 23: Proiecte de reabilitare și/sau modernizare a infrastructurii rutiere județene Bihor ...... 67 Tabelul nr. 24: Propuneri de proiecte privind dezvoltarea rețelei feroviare la nivel național (MPGTR) ...... 68 Tabelul nr. 25: Propuneri de modernizare a terminalului Oradea la nivel național (MPGTR) 77

Figura nr. 1: Încadrarea județului Bihor la nivel național și regional...... 2 Figura nr. 2: Distribuția spațială a populației la nivel de localitate a județului Bihor, la 01 ianuarie 2020 (vezi Anexa 1) ...... 5 Figura nr. 3: Densitatea populației la nivel de localitate a județului Bihor (locuitori/km2), la 01 ianuarie 2020 (vezi Anexa 2) ...... 6 Figura nr. 4: Ponderea populației municipiului Oradea la 1 ianuarie 2020 ...... 7 Figura nr. 5: Dinamica populației la ultimele trei Recensăminte ale populației ...... 7 Figura nr. 6: Dinamica populației localităților urbane din județul Bihor ...... 8 Figura nr. 7: Dinamica populației localităților rurale din județul Bihor ...... 8 Figura nr. 8: Evoluția populației în perioada 2009 – 2019 la nivel de localitate a județului Bihor (vezi Anexa 3) ...... 9 Figura nr. 9: Evoluţia populaţiei active civile...... 10 Figura nr. 10: Structura populației active. Anul 2018...... 10 Figura nr. 11: Distribuția populației ocupate pe ramuri ale economiei naționale. Județul Bihor, anul 2018 ...... 11 Figura nr. 12: Evoluţia populaţiei ocupate şi a numărului mediu de salariaţi. Județul Bihor, anul 2018...... 11 Figura nr. 13: Distribuția spațială a salariaţilor activi la nivel de localitate a județului Bihor la nivelul anului 2018 (vezi Anexa 4) ...... 12 Figura nr. 14: Rata somajului inregistrat la sfarsitul lunii iunie 2020 ...... 13 Figura nr. 15: Distribuţia spaţială a şomerilor la sfârşitul lunii iunie 2020 pe localități (vezi Anexa 5) ...... 14 Figura nr. 16: Evoluţia indicelui de motorizare ...... 15 Figura nr. 17: Rețeaua rutieră TEN-T pe teritoriul României...... 16 Figura nr. 18: Rețeaua de drumuri publice a județului Bihor ...... 18 Figura nr. 19: Rețeaua de drumuri publice a județului Bihor. Tip îmbrăcăminte (vezi Anexa 6) ...... 20

octombrie 2020

URBAN TEAM S.R.L. CO N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R

Figura nr. 20: Lungimea rețelei de drumuri publice a județului Bihor, pe categorii ...... 21 Figura nr. 21: Rețeaua feroviară TEN-T pe teritoriul României ...... 22 Figura nr. 22: Rețeaua feroviară a județului Bihor ...... 23 Figura nr. 23: Rețeaua feroviară a României ...... 24 Figura nr. 24: Evoluția traficului mediu pe rețeaua de drumuri publice în perioada 1990-2015 ...... 34 Figura nr. 25: Variația lunară a traficului pe DN 1 și DN 19. Sursa datelor: Contori automați CNAIR-CESTRIN ...... 36 Figura nr. 26: Variația lunară a traficului pe DN 75 și DN 76. Sursa datelor: Contori automați CNAIR-CESTRIN ...... 36 Figura nr. 27: Variația lunară a traficului pe categorii de vehicule pe DN 1, DN 79 și DN 19...... 37 Figura nr. 28: Evoluția traficului rutier mediu zilnic în punctele de trecere a frontierei din județul Bihor ...... 40 Figura nr. 29: Compoziția traficului în punctele de trecere a frontierei din județul Bihor ...... 40 Figura nr. 30: Redistribuirea traficului de vehicule după apariția în anul 2015 a Autostrăzii A1 ...... 41 Figura nr. 31: Cantitatea de marfă medie lunară manipulată în stațiile de pe raza județului Bihor (2010, 2015, 2019) ...... 43 Figura nr. 32: Variația traficului de marfă în stațiile CF de pe raza județului Bihor (trafic anual) ...... 44 Figura nr. 33: Cantitatea de marfă manipulată în stațiile de pe raza județului Arad (trafic anual 2019) ...... 44 Figura nr. 34: Distribuția numărului de trenuri și călători (pe modul feroviar) în P.T.F.-urile jud. Bihor cu Ungaria ...... 45 Figura nr. 35: Distribuția numărului de trenuri și călători (pe modul feroviar) în P.T.F.-urile cu Ungaria...... 45 Figura nr. 36: Mișcări aeronave și total pasageri în perioada 2010 – 2019. Aeroportul Oradea ...... 46 Figura nr. 37: Rețeaua de drumuri publice a județului Oradea. Intensitatea traficului la nivelul anului 2015 (vezi Anexa 7) ...... 47 Figura nr. 38: Accesibilitatea rutieră conform SDTR. Județul Bihor ...... 48 Figura nr. 39: Accesibilitatea rutieră la nivelul municipiului Oradea ...... 49 Figura nr. 40: Starea tehnică a drumurilor județene – Județul Bihor – aug .2020 ...... 49 Figura nr. 41: Rețeaua de drumuri publice județene din județul Bihor. Starea tehnică a drumurilor (vezi Anexa 8) ...... 50 Figura nr. 42: Statistici accidente rutiere, persoane decedate și rănite în județul Bihor ..... 53 Figura nr. 43: Statistici accidente în funcție de locația unde s-au produs (localitate/în afara localității) în județul Bihor ...... 53

octombrie 2020

URBAN TEAM S.R.L. CO N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R

Figura nr. 44: Viteza comercială pe liniile de cale ferată din județul Bihor ...... 54 Figura nr. 45: Viteza comercială pe sectoarele interorășenești din județul Bihor ...... 54 Figura nr. 46: Durata călătoriei cu transportul auto vs. durata călătoriei cu trenul ...... 55 Figura nr. 47: Accesibilitatea feroviară conform SDTR. Județul Bihor ...... 56 Figura nr. 48: Trecere la nivel cu indicatoare rutiere, intersecție str. Sarcadului (DN 79B) / CF L328 km 79+533 ...... 57 Figura nr. 49: Prognoza populaţiei în variantă medie – județul Bihor ...... 58 Figura nr. 50: Prognoza populaţiei – județul Bihor ...... 59 Figura nr. 51: Prognoza PIB ...... 60 Figura nr. 52: Prognoza trafic aerian ...... 61 Figura nr. 53: Direcțiile de dezvoltare a rețelelor de căi rutiere (P.A.T.N. Sectiunea I.A) .... 63 Figura nr. 54: Proiecte de transport rutier incluse în MPGTR și rețeaua TEN-T ...... 63 Figura nr. 55: Regiunea Nord Vest – Propuneri proiecte modernizare drumuri județene ..... 66 Figura nr. 56: Direcțiile de dezvoltare a rețelei de căi feroviare (P.A.T.N. Sectiunea I. A) .... 68 Figura nr. 57: Proiecte de transport feroviar incluse în MPGTR (figura 10.14/ pag 726) ...... 69 Figura nr. 58: Direcțiile de dezvoltare a rețelei de aeroporturi (P.A.T.N. Sectiunea I. A) ...... 72 Figura nr. 59: Proiecte de transport aerian incluse în MPGTR (figura 10.17/ pag 729) ...... 72 Figura nr. 60: Direcțiile de dezvoltare a rețelei de transport combinat (P.A.T.N. Sectiunea I. A) ...... 77 Figura nr. 61: Proiecte de transport multimodal incluse în MPGTR (figura 10.18/ pag 730). 78

octombrie 2020

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R 1. INTRODUCERE

1.1. SCOPUL ŞI ROLUL DOCUMENTAŢIEI Prin caracterul său director, Planul de Amenajare a Teritoriului Județean (P.A.T.J.) are un rol hotărâtor în jalonarea dezvoltărilor viitoare ale județului ca expresie spațială a programului de dezvoltare socio-economică a județului. În acord cu Legea nr. 350 /2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, Planul de Amenajare a Teritoriului Județean se corelează cu Planul de Amenajare a Teritoriului National, cu programele guvernamentale sectoriale, precum și cu alte programe de dezvoltare. Pentru o structurare mai bună a viitoarelor propuneri de dezvoltare, în cadrul P.A.T.J., conceput într-o manieră integrată, se va elabora o secțiune distinctă privind căile de comunicație, transportul și mobilitate. Astfel P.A.T.J. va asigura concordanța cu documenațiile sectoriale privind căile de comunicație, transportul și mobilitatea: • la nivel european (strategii, programe etc.);

• la nivel național (secțiunea Căi de comunicație din Planul de Amenajare a Teritoriului Național; Master Planul General de Transport al României, elemente ale Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României - România policentrică 2035 etc.);

• la nivel local (prevederi ce vizează căile de comunicație, transportul și mobilitatea la nivel local - UAT). În acord cu Ordinul MDRAP nr. 233/2016 privind Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 350/2001, fundamentarea propunerilor din cadrul documentațiilor amenajarea teritoriului se realizează pe baza studiilor de fundamentare. Astfel, în vederea elaborării Secțiunii Căi de Comunicații și Transport pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Județului Bihor, studiul de fundamentare (prezenta documentație) va avea caracter: • analitic urmărind la scara județului identificarea căilor de ameliorare a organizării circulației și transporturilor, dar și legăturilor dintre rețeaua rutieră și celelalte moduri de transport, pe baza analizei situației existente, a disfunctionalităților constatate și a posibilităților existente și viitoare.

• prospectiv prezentând, în anumite ipoteze, aspecte privind evoluția populației, evoluția indicelui de motorizare, evoluția traficului etc.

• astfel conceput prezentul studiu va putea constitui, într-o concepție unitară, fundamentul Secțiunii Căi de Comunicații și transport a Planului de Amenajare a Teritoriului Județului Bihor.

• Prin modul său de abordare studiul va oferi posibilitatea gestionării datelor și rezultatelor atât în funcție de scopul urmărit la nivele adecvate de detaliere ale rețelei de drumuri studiate, cât și în corelare cu celelate moduri de transport.

A C T U A L I Z A R E A P L A N U L U I D E A M E N A J A R E A T E R I T O R I U L U I J U D E Ţ U L U I B I H O R Etapa 1 – Elaborare studii de fundamentare cu caracter analitic și studii de fundamentare cu caracter prospectiv Studiu privind căile majore de comunicaţii şi transport în județul Bihor urban team s.r.l. 1

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R 1.2. DATE DE BAZĂ NECESARE ELABORĂRII STUDIULUI În prezentul raport se prezintă metodologia de culegere a datelor despre rețele de transport, volumul de trafic, parametrii socio-economici, atât pentru situația actuală cât și propunerile existente pentru modernizarea/ dezvoltarea infrastructurii de transport a județului Bihor. Întrucât Ordinul MDRAP nr. 233/2016 privind Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 350/2001, prevede ca studiile de fundamentare să prezinte concluzii pe bază de analiză de date actualizate, cu o vechime de maximum 3 ani față de data elaborării, au fost solicitate date actuale la nivelul anului 2019, după cum urmează: • s-au solicitat date de la DRDP Cluj, CNAIR - CESTRIN, CNCF CFR SA – Sucursala de Cai Ferate Cluj, Aeroportul Oradea, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bihor;

• Date de la Direcția Regim Permise Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor referitoare la deținerea de vehicule,

• Date de la Inspectoratul General al Poliției de Frontieră.

1.3. DELIMITAREA OBIECTIVULUI STUDIAT Regiunea de dezvoltare Nord Vest, situată în partea de nord vest a României și cu o suprafață de 34.160 km2 (14,3% din suprafața totală a țării) include următoarele șase județe: Bihor, Bistrița Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare, Sălaj.

Figura nr. 1: Încadrarea județului Bihor la nivel național și regional.

Sursa: SDTR. Studiul 15. Rețeaua de localități după rang și importanță

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R Dintre cele șase județe ale Regiunii Nord Vest, județul Bihor cu o suprafață totală de 7.544 km2 ocupă al primul loc din punct de vedere al suprafeței (22,08% suprafața totală a regiunii și 3,16% din suprafața totală a țării), și locul al doilea din punct de vedere al populației stabile. Densitatea populației la nivel județean este de 74,41 locuitori/kmp, ceea ce îl poziționează, la nivelul mediei regionale (74,71 locuitori/kmp) și sub media națională (93,02 locuitori/kmp) 1. Teritoriul județului Bihor se învecinează: • la sud: cu județul Arad,

• la sud-est: cu județul Alba,

• la est: cu județul Cluj și județul Sălaj,

• la nord: cu județul Satu Mare și

• la vest: cu Ungaria. Județul dispune de cinci puncte de trecere a frontierei la Salonta, Bors, Săcuieni, Valea lui Mihai și Borș II (acesta din urma fiind deschis în septembrie 2020) corespunzătoare modului rutier, trei puncte de trecere a frontierei pe modul feroviar și unul corespunzătoare modului aerian (Aeroportul Oradea). Județul Bihor include 101 localități, dintre care: • 4 municipii: Oradea (reședință de județ), Marghita, Beiuș, Salonta;

• 6 orașe: Aleșd, Nucet, Săcueni, Ștei, Valea lui Mihai,Vașcău;

• 91 comune.

2. ANALIZA SITUAŢIEI EXISTENTE

2.1. CONTEXTUL SOCIO-ECONOMIC CU IDENTIFICAREA DENSITĂŢILOR DE POPULAŢIE ŞI A ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE Mobilitatea populației, dar și a mărfurilor este întotdeauna influențată de factorii socio- economici. Pentru a întelege relația dintre mobilitate, dezvoltarea rețelei de transport și factorii socio-economici, în capitolul de față se vor prezenta anumite categorii de date, demografice și socio-eonomice, precum și distribuția lor spațială la nivelul județului Bihor.

2.1.1. Populația Populația județului Bihor, la 1 ianuarie 2020 număra conform INS, 616.264 persoane.

1 Pe baza populației după domiciliu la 1.01.2020, accesat septembrie 2020

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R Tabelul nr. 1: Populația stabilă a județului Bihor.

Populația după domiciliu Populația Populația Populația (evidența populației cf. act de UAT rezidentă rezidentă rezidentă identitate) (RPL 1992) (RPL 2002) (RPL 2011) 1 ian. 2019

Județul Bihor 638863 600246 575398 616264 Sursa datelor: Serii TEMPO INS (http://www.insse.ro/cms/- accesat sept. 2020) În comparație cu datele obținute din Recensămintele populației (observare exhaustivă odată la 10 – 11 ani), datele raportate la 1 ianuarie sau 1 iulie, la nivelul localităților presupun estimări ale populației pe baza datelor furnizate de evidenţa organelor administrative ale statului, incluzând soldul natural și migrator și evidențiind populația după domiciliu, conform actelor de identitate. În figurile 2 - 3 se prezintă distribuția spațială a populației, respectiv densitatea populației înregistrate la nivelul fiecărei localitați din județul Bihor, la 01 ianuarie 2020.

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R Figura nr. 2: Distribuția spațială a populației la nivel de localitate a județului Bihor, la 01 ianuarie 2020 (vezi Anexa 1)

Sursa datelor: Populația după domiciliu, conform serii TEMPO INS http://www.insse.ro/cms/, accesat sept. 2020) A C T U A L I Z A R E A P L A N U L U I D E A M E N A J A R E A T E R I T O R I U L U I J U D E Ţ U L U I B I H O R Etapa 1 – Elaborare studii de fundamentare cu caracter analitic și studii de fundamentare cu caracter prospectiv Studiu privind căile majore de comunicaţii şi transport în județul Bihor urban team s.r.l. 5

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R Figura nr. 3: Densitatea populației la nivel de localitate a județului Bihor (locuitori/km2), la 01 ianuarie 2020 (vezi Anexa 2)

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R Din figura 4 se observă detașarea municipiul Oradea ca pol urban important, în această localitate fiind concentrată circa 36% din populația județului Bihor. În același timp celelalte localități urbane sunt de mici dimensiuni cu populații între 2071 și 18805 de locuitori. Totuși, teritoriul limitrof acestora concentrează populația rurală adiacentă. Zona cea mai puțin populată se distinge în sud-estul județului, zonă preponderant de munte, deservită în primul rând de drumuri județene.

Figura nr. 4: Ponderea populației municipiului Oradea la 1 ianuarie 2020

Sursa datelor: Serii TEMPO INS (http://www.insse.ro/cms/- accesat sept. 2020) Datele înregistrate la ultimele trei Recensăminte ale populației arată că județul Bihor urmează, în general, tendința națională de scădere a populației. Totuși, între 2002 și 2011, tendințele sunt mai lente decât cele la nivel național, în special mediul urban din județul Bihor prezintă o tendință de scădere mai ușoară decât media națională la nivel urban.

Figura nr. 5: Dinamica populației la ultimele trei Recensăminte ale populației

Sursa datelor: Serii TEMPO INS (http://www.insse.ro/cms/- accesat sept. 2020)

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R Figura nr. 6: Dinamica populației localităților urbane din județul Bihor

Figura nr. 7: Dinamica populației localităților rurale din județul Bihor

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R Figura nr. 8: Evoluția populației în perioada 2009 – 2019 la nivel de localitate a județului Bihor (vezi Anexa 3)

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R Reprezentată grafic, evoluția demografică, după domiciliu, conform figurii 8 pune în evidență o creștere accentuată în zona de influență a municipiului Oradea, respectiv Zona Metropolitană Oradea, deși la nivelul reședinței de județ tendința este de stagnare. Scăderi importante ale populației după domiciliu se înregistrează în zona de munte, atât în sud-est, dar și pe zona de nord-est, pe direcția Marghita.

2.1.2. Forța de muncă Alături de populație, localizarea activităților economice și gradul de ocupare al forței de muncă determină structura și intensitatea fluxurilor de circulație a călătorilor și mărfurilor. Conform metodologiei INS, populaţia activă civilă caracterizează oferta potenţială de forţă de muncă şi gradul de ocupare a populaţiei cuprinzând populaţia ocupată civilă şi şomerii înregistraţi. Populaţia activă a judeţului Bihor era la sfârşitul lui 2018 de peste 265 mii persoane şi în ultimii 18 ani, a înregistrat un trend uşor descrescător, similar tendințelor la nivel național.

Figura nr. 9: Evoluţia populaţiei active civile.

Sursa datelor: Serii TEMPO INS (http://www.insse.ro/cms/- accesat sept.2020) Structura populaţiei active la nivel naţional, regional şi judeţean, la sfârșitul anului 2018 este prezentată în figura următoare.

Figura nr. 10: Structura populației active. Anul 2018.

Sursa datelor: Serii TEMPO INS (http://www.insse.ro/cms/- accesat sept.2020) A C T U A L I Z A R E A P L A N U L U I D E A M E N A J A R E A T E R I T O R I U L U I J U D E Ţ U L U I B I H O R Etapa 1 – Elaborare studii de fundamentare cu caracter analitic și studii de fundamentare cu caracter prospectiv Studiu privind căile majore de comunicaţii şi transport în județul Bihor urban team s.r.l. 10

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R Conform datelor statistice furnizate de INS, în 2018, populaţia ocupată din judeţul Bihor – 261,5 mii persoane, reprezentau 22,11% din populaţia ocupată la nivelul Regiunii SV şi 3,1% din totalul populaţiei ocupate la nivel naţional. Principalele activitați ale economiei naționale în care sunt implicate persoanele ocupate din judeţul Bihor sunt reprezentate în primul rând de sectorul industriei prelucrătoare – 25%, agricultură, pescuit și silvicultură – cca. 24%, comerț – 14%, transport și depozitare – 6%, construcții – 6%.

Figura nr. 11: Distribuția populației ocupate pe ramuri ale economiei naționale. Județul Bihor, anul 2018

Sursa datelor: Serii TEMPO INS (http://www.insse.ro/cms/- accesat sept.2020) În ceea ce priveşte populația ocupată, componenta principală o reprezintă numărul de salariați.

Figura nr. 12: Evoluţia populaţiei ocupate şi a numărului mediu de salariaţi. Județul Bihor, anul 2018.

Sursa datelor: Serii TEMPO INS (http://www.insse.ro/cms/- accesat sept.2020) Spre deosebire de totalul populaţiei ocupate, evoluţia numărului de salariaţi înregistrează în ultimii ani o uşoară tendinţă de creştere, totuși la nivelul judeţului Bihor aceasta este ușor mai scăzută faţă de media Regiunii Nord Vest. A C T U A L I Z A R E A P L A N U L U I D E A M E N A J A R E A T E R I T O R I U L U I J U D E Ţ U L U I B I H O R Etapa 1 – Elaborare studii de fundamentare cu caracter analitic și studii de fundamentare cu caracter prospectiv Studiu privind căile majore de comunicaţii şi transport în județul Bihor urban team s.r.l. 11

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R Figura nr. 13: Distribuția spațială a salariaţilor activi la nivel de localitate a județului Bihor la nivelul anului 2018 (vezi Anexa 4)

Sursa datelor: Numarul mediu al salariaților pe localități, conform serii TEMPO INS http://www.insse.ro/cms/, accesat sept. 2020) A C T U A L I Z A R E A P L A N U L U I D E A M E N A J A R E A T E R I T O R I U L U I J U D E Ţ U L U I B I H O R Etapa 1 – Elaborare studii de fundamentare cu caracter analitic și studii de fundamentare cu caracter prospectiv Studiu privind căile majore de comunicaţii şi transport în județul Bihor urban team s.r.l. 12

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R Conform datelor publicate de INS, la nivelul anului 2018, numărul mediu al salariaţilor din Judeţul Bihor era 162820 persoane. Municipiul Oradea concentrează 57,3% din numărul de salariați. Distribuţia spaţială a acestora este prezentată în figura 13. Un număr mai mare de salariați se înregistrează la nivelul localităților urbane situate pe latura vestică a județului, dar și la nivelul localităților rurale din Zona Metropolitană Oradea. În ceea ce privește șomajul, la sfârșitul lunii iunie 2020, Regiunea Nord-Vest înregistrează o rată a șomajului de 2.2%, situându-se după Regiunea București-Ilfov (1,1%) și Regiunea Vest (1,9%) printre regiunile cu cele mai mici rate ale șomajului. Județul Bihor este pe locul cinci în țară, ca nivel al celor mai mici rate ale șomajului, cu o rată de 1,6%.

Figura nr. 14: Rata somajului inregistrat la sfarsitul lunii iunie 2020

Sursa datelor: Serii TEMPO INS (http://www.insse.ro/cms/- accesat sept.2020) Distribuţia spaţială a şomerilor la nivelul localităţilor din Judeţul Bihor evidenţiază municipiul Oradea ca având numărul cel mai mare de şomeri, apoi localităţile urbane precum Marghita, Beiuș, Aleșd. Cu toate acestea, numărul de şomeri raportat la populaţia în vârstă de muncă (18 – 62 de ani), conform metodologiei INS, variază între 0,2% şi 5,2% la sfârşitul lunii iunie 2020. Odată în plus, acest indice pune în evidență o situația mai defavorabilă a localităților montane din estul județului, în timp ce în localitățile situate pe axa deservită de DN 79 - DN 19 se înregistrează ponderi sub 1%.

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R Figura nr. 15: Distribuţia spaţială a şomerilor la sfârşitul lunii iunie 2020 pe localități (vezi Anexa 5)

Sursa datelor: Someri inregistrati la sfârșitul lunii, pe localități, conform serii TEMPO INS http://www.insse.ro/cms/, accesat sept. 2020 A C T U A L I Z A R E A P L A N U L U I D E A M E N A J A R E A T E R I T O R I U L U I J U D E Ţ U L U I B I H O R Etapa 1 – Elaborare studii de fundamentare cu caracter analitic și studii de fundamentare cu caracter prospectiv Studiu privind căile majore de comunicaţii şi transport în județul Bihor urban team s.r.l. 14

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R 2.1.3. Evolutia indicelui de motorizare Potrivit datelor statistice privind parcul auto, disponibile pe site-ul DRPCIV şi luând în considerare datele despre populaţie furnizate de INS, pentru județul Bihor, indicele de motorizare a fost estimat la cca. 364‰ pentru autoturisme la sfârşitul lui 2019, fapt ce arată că acest județ are un nivel de motorizare situat uşor peste media naţională (357‰) și peste media Regiunii Nord-Vest (356‰) așa cum se observă și în reprezentarea grafică următoare.

Figura nr. 16: Evoluţia indicelui de motorizare

Sursa de date: prelucrare proprie din date DRPCIV și Serii TEMPO, INS

2.2. CĂI DE COMUNCAȚIE ȘI TRANSPORT. REȚELE DE TRANSPORT Rețeaua de transport județean Bihor corespunde următoarelor trei moduri de transport existente la nivel național: modul rutier, modul feroviar și modul aerian.

2.2.1. Reţeaua de transport rutier În context european, teritoriul județului Bihor este traversat de rețeaua rutieră europeană TEN-T globală. Traseele aceastei rețele rutiere europene se intersectează în municipiul Oradea (v. figura 17).

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R Figura nr. 17: Rețeaua rutieră TEN-T pe teritoriul României

În context național, din punct de vedere administrativ-teritorial2, drumurile care deservesc rețeaua de transport rutier a județului Bihor se clasifică în trei categorii: • drumuri de interes național;

• drumuri de interes județean;

• drumuri de interes local. Drumurile de interes național aparțin proprietății publice a statului și cuprind drumurile naționale, care asigură legăturile cu capitala țării, cu reședințele de județ, cu obiectivele de interes național, între ele, precum și cu țările vecine, și pot fi clasificate ca:

2 În acord cu Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor drumurile publice (Forma sintetică la data 10-feb- 2016).

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R • autostrăzi;

• drumuri expres;

• drumuri naționale europene (E);

• drumuri naționale principale;

• drumuri naționale secundare. Drumurile de interes județean fac parte din proprietatea publică a județului și cuprind drumurile județene, care asigură legătura între: • reședințele de județ cu municipiile, cu orașele, cu resedințele de comună, cu stațiunile balneoclimaterice și turistice, cu porturile și aeroporturile, cu obiectivele importante legate de apărarea țării și cu obiectivele istorice importante;

• orașe și municipii, precum și între acestea și resedințele de comună;

• reședinte de comună. Drumurile de interes local aparțin proprietății publice a unității administrative pe teritoriul căreia se află și pot fi clasificate ca: • drumuri comunale, care asigură legăturile:

• între resedința de comună și satele componente sau cu alte sate;

• între oraș și satele care îi aparțin, precum și cu alte sate;

• între sate;

• drumuri vicinale - drumuri ce deservesc mai multe proprietăți, fiind situate la limitele acestora;

• străzi - drumuri publice din interiorul localităților, indiferent de denumire: stradă, bulevard, cale, chei, splai, șosea, alee, fundătură, uliță etc.

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R Figura nr. 18: Rețeaua de drumuri publice a județului Bihor

Județul Bihor este traversat de drumuri europene, care în prezent se suprapun pe traseele drumurilor naționale (europene) existente: • Drumul european E60 – clasa A: (frontiera cu Ungaria) Borș - Oradea - Cluj-Napoca - Târgu Mureș - Sighișoara - Ploiești - București - Slobozia – Constanța, cu suprapunere în județul Bihor pe drumul național DN 1.

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R • Drumul european E79 – clasa A: (frontiera cu Ungaria) Borș – Oradea – Vârfurile – Deva – Petroșani – Tg. Jiu – Filiași – Craiova – Calafat (frontiera cu Bulgaria), cu suprapunere în județul Bihor pe drumul național DN 76.

• Drumul european E671 – clasa B: Timişoara – Arad – Oradea – Satu Mare, cu suprapunere în județul Bihor pe drumurile naționale DN 79 și DN 19. Poziționarea județului la limita vestică a țării își pune amprenta asupra caracterului rețelei rutiere. Legăturile rutiere cu Ungaria, se realizează prin următoarele cinci puncte de trecere a frontierei (P.T.F.): • PTF Salonta, pe DN 79B;

• PTF Borș II pe A3 (deschis în luna septembrie 2020);

• PTF Borș I pe DN 1;

• PTF Săcuieni pe DN 19D;

• PTF Valea lui Mihai pe DN 19C. Regiunea de dezvoltare Nord Vest are o densitate a drumurilor publice (km drum/100 km2 teritoriu) de 37,3 situându-se peste media naţională (36,2). Județul Bihor se poziționează pe locul al treilea în cadrul regiunii, cu o densitate de 39,8 km/100km2, situându-se atât peste media regiunii, cât și peste media națională.

Tabelul nr. 2: Lungimea rețelei de drumuri publice a județului Bihor la 31.12.2019. Rețeaua de drumuri publice Teritoriu Lungime (km) Densitate (km/100 km2) România 86391 36.2 Regiunea de dezvoltare Nord Vest 12729 37.3 Județul Bihor 3003 39.8 Județul Bistrita-Nasaud 1604 30.0 Județul Cluj 2827 42.4 Județul Maramureș 1791 28.4 Județul Satu Mare 1713 38.8 Județul Salaj 1791 46.3 Sursa datelor: Serii TEMPO INS (http://www.insse.ro/cms/, accesat sept. 2020)

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R Figura nr. 19: Rețeaua de drumuri publice a județului Bihor. Tip îmbrăcăminte (vezi Anexa 6)

Sursa: elaboratorul PATJ A C T U A L I Z A R E A P L A N U L U I D E A M E N A J A R E A T E R I T O R I U L U I J U D E Ţ U L U I B I H O R Etapa 1 – Elaborare studii de fundamentare cu caracter analitic și studii de fundamentare cu caracter prospectiv Studiu privind căile majore de comunicaţii şi transport în județul Bihor urban team s.r.l. 20

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R Figura nr. 20: Lungimea rețelei de drumuri publice a județului Bihor, pe categorii

sursa: INS. Serii TEMPO, accesat sept.2020 Conform datelor extrase din seriile TEMPO (INS), rețeaua de drumuri publice a județului Bihor includea la sfârșitul anului 2019: • 528 km drumuri naționale, din care 483 km modernizate;

• 990 km drumuri județene, din care: 381 km modernizate, 438 km cu îmbrăcăminți asfaltice ușoare, 157 km drumuri pietruite și 14 km drumuri de pământ;

• 1485 km drumuri comunale, din care: 23 km drumuri modernizate, 198 km drumuri cu îmbrăcăminți asfaltice ușoare, 652 km drumuri pietruite și 612 km drumuri de pământ.

2.2.2. Reţeaua de transport feroviar În context european, teritoriul județului Bihor este traversat de rețeaua feroviară europeană TEN-T globală.

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R Figura nr. 21: Rețeaua feroviară TEN-T pe teritoriul României

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R Figura nr. 22: Rețeaua feroviară a județului Bihor

Sursa: Sucursala Regională de Căi Ferate Cluj – Divizia Linii

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R Figura nr. 23: Rețeaua feroviară a României

La nivel național, rețeaua de cale ferată este alcătuiă din 9 magistrale principale (v. figura 23) din care se desprind mai multe linii secundare. Magistrala 300 de cale ferată, al cărei traseu este București - Brașov – Sighișoara – Războieni – Cluj Napoca – Oradea – Episcopia Bihor, străbate teritoriul județului Bihor pe relația Bratca – Oradea – Episcopia Bihor. Aceasta face parte din Coridorul TEN T european Rin – Dunăre pe sectorul București - Brașov – Sighișoara – Războieni. Pe teritoriul județului Bihor este asigurată și conexiunea cu magistrala de cale ferată 200 prin intermediul liniei: • 310 (328): Oradea – Salonta – Chișineu Criș – Sântana – Arad – Sânandrei – Timișoara (linie simplă neelectrificată între Oradea și Sântana, linie dublă neelectrificată între Sântana și Utvinișul Nou, linie dublă electrificată între Utvinișul Nou și Arad, linie simplă electrificată între Arad și Timișoara). Din linia 310 (328) se desprind următoarele linii secundare ce traversează județul Bihor: • 316 (327): Ciumeghiu - Holod (linie simplă neelectrificată)

• 315 (324): Holod - Vașcău (linie simplă neelectrificată) Serviciile de transport călători operate de Interregional Călători pe liniile 315 și 316 au fost suspendate de la 1 ianuarie 2020. • (333): Salonta – Kotegyan (linie simplă neelectrificată)

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R Pe teritoriul județului Bihor este asigurată și conexiunea cu magistrala de cale ferată 400 prin intermediul liniei: • 402 (400): Oradea – Carei – Satu Mare – Halmeu (linie simplă neelectrificată)

Din linia 402 (400) se desprind următoarele linii secundare ce traversează județul Bihor: • (406): Valea lui Mihai - Dealu Bran (linie simplă neelectrificată)

• 413 (404): Săcuieni Bihor – Marghita – Sărmășag (linie simplă neelectrificată)

Pe teritoriul județului Bihor, o serie de linii feroviare sunt închise în prezent circulației: • 314 (324): Oradea – Holod (linie simplă neelectrificată - inchisă)

• (334): Oradea – Cheresig (linie simplă neelectrificată - inchisă)

• (404A): Abram – Popești (linie simplă neelectrificată - inchisă)

Pe de altă parte, rețeaua feroviară din România este structurată3 în infrastructură interoperabilă și neinteroperabilă: • infrastructura feroviară interoperabilă este cea care se poate conecta la infrastructura feroviară transeuropeană, fiind administrată în concordanță cu prevederile privind accesul liber al operatorilor feroviari și dezvoltată în conformitate cu normele tehnice de interoperabilitate adoptate pe plan european.

• infrastructura feroviară neinteroperabilă este cea aferentă traficului local, conectată sau nu la infrastructura feroviară interoperabilă, administrată și dezvoltată pe baza unor reglementări specifice interne. În funcție de caracteristicile tehnice ale liniilor și de viteza maximă admisă, secțiile de circulație sunt clasificate pe categorii care au influență în modul de tarifare. Conform datelor primite din partea Sucursalei Regionala CF Cluj a CFR S.A. – Divizia Linii și preluate din Documentul de referință al Rețelei CFR, Anexa 9, versiunea 9.2, 23 septembrie 2020 mai jos sunt specificate caracteristicile tehnice ale rețelei feroviare din județul Bihor, structurate dupa criteriile: • tipul căii ferate (simplă sau dublă);

• modul de tracțiune (electrificată sau neelectrificată)

• interoperabilitate.

3 http://www.cfr.ro/index.php/ct-menu-item-81/ct-menu-item-83

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R Tabelul nr. 3: Clasificarea liniilor feroviare din județul Bihor.

Sector de cale ferată Sectia L5 Electrificată/ Interoperabilă/ Linia Tip Durata de viata OBS Poz. Km Simplă Dublă Neelectrificată Neinteroperabilă 300 magistrală CLUJ - ALESD KM: 586+180-619+000 32.820 neelectrificată interoperabilă 50 ani în circulație

ALESD - TELECHIU KM: 619+000 - 300 magistrală 8.000 neelectrificată interoperabilă 50 ani în circulație 627+000 TELECHIU - OSORHEI KM : 627+000 - 300 magistrală 16.700 neelectrificată interoperabilă 50 ani în circulație 643+700 OSORHEI - EPISCOPIA BIHOR ( I;II) KM : 300 magistrală 643+700 - 660+533(+0.400) -643+700 - 17.082 neelectrificată interoperabilă 50 ani în circulație 660+231 (+400) EPISCOPIA BIHOR - BORS FRONTIERA 300 magistrală 6.301 neelectrificată interoperabilă 50 ani în circulație KM: 0+811- 7+112 BOIU BIHOR - ORADEA VEST KM : 328 linie principală 51.346 neelectrificată interoperabilă 50 ani în circulație 68+000-119+346 EPISCOPIA BIHOR - CAREI KM : 660+432 400 linie principală 68.544 neelectrificată interoperabilă 50 ani în circulație - 728+028+DIR. II(0.948) ORADEA EST - VASCAU KM: 0+300 - 324 linie secundară 1.700 neelectrificată neinteroperabilă 50 ani în circulație 1+700 ORADEA EST - VASCAU KM: 1+700 - 324 linie secundară 47.500 neelectrificată neinteroperabilă 50 ani linie închisă 49+200 ORADEA EST - VASCAU KM: 49+200- 324 linie secundară 56.459 neelectrificată neinteroperabilă 50 ani în circulație 105+659 HOLOD - CIUMEGHIU KM: 0+000 - 327 linie secundară 44.446 neelectrificată neinteroperabilă 50 ani în circulație 44+446 325 linie secundară ROGOZ - DOBRESTI KM: 0+133 -9+564 9.431 50 ani casată

326 linie secundară DELTA HOLOD VEST Km: 0+000 - 0+766 0.766 neelectrificată interoperabilă 50 ani în circulație

SALONTA - KOTEGYAN KM: 0+064 - 333 linie secundară 12.684 neelectrificată interoperabilă 50 ani în circulație 12+748 ORADEA VEST - CHERESIG KM: 0+487 - 334 linie secundară 17.243 neelectrificată neinteroperabilă 50 ani linie închisă 17+730 EPISCOPIA BIHOR - ORADEA VEST KM: 335 linie secundară 0+980 - 6+629 + LVI DIR. EP.BIHOR( 7.062 neelectrificată interoperabilă 50 ani în circulație 1.413km) SACUIENI SARMASAG KM: 0+806 - 404 linie secundară 49.085 neelectrificată neinteroperabilă 50 ani în circulație 48+543+LIIDIR (1.348) DELTA DIOSIG - TARGUSOR KM: 0+000 - 404C linie secundară 0.401 neelectrificată interoperabilă 50 ani în circulație 0.401 VALEA LUI MIHAI - DEALU BRAN FR.KM: 406 linie secundară 8.522 neelectrificată interoperabilă 50 ani în circulație 0+316 - 7+752+L III DIR.( 1.091 km) 404A linie secundară ABRAM -POPESTI KM: 0+749 - 13.795 13.046 neelectrificată neinteroperabilă 50 ani linie închisă Sursa datelor: Conform date furnizate de Sucursala Regionala CF Cluj a CFR S.A. – Divizia Linii și Anexelor Documentului de Referinta al Retelei CFR, Anexa 8.a, versiunea 9.2, 23 septembrie 2020 Reprezentarea nodurilor, stațiilor și haltelor feroviare, precum și a punctelor de trecere a frontierei asociate rețelei feroviare din județul Bihor au fost prezentate în figura 22. Conform Anexei 9.a. Documentul de Referinţă al Reţelei CFR. Versiunea 9.1. 30 iunie 20204 stațiile se clasifică astfel:

Tabelul nr. 4: Clasificarea stațiilor feroviare din județul Bihor. Tip Tip Terminale de Nr. Stația Grad secție trafic Administrator mărfuri I / N C / M T / L 1 ALESD II I C,M CFR L 2 BEIUS III N C,M CFR L 3 BIHARIA Hm I C,M CFR L 4 BRATCA III I C,M CFR L 5 BULZ Hm I C,M CFR L

4 http://www.cfr.ro/files/ddr/2020%20DRR%20Ro/Anexa%209.a%20-20Infrastructurile%20de%20servicii%202020%20v9.1.pdf

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R Tip Tip Terminale de Nr. Stația Grad secție trafic Administrator mărfuri I / N C / M T / L 6 CEFA Hm I C,M CFR L 7 CIUMEGHIU Hm I C,M CFR L 8 DIOSIG Hm I C,M CFR L 9 EPISCOPIA BIHOR I I C,M CFR L 10 HOLOD III N C,M CFR L 11 HOLOD VEST Hm N C,M CFR L 12 LES BIHOR Hm I C,M CFR L 13 MARGHITA III N C,M CFR L 14 ORADEA I I C,M CFR L 15 ORADEA EST II I C,M CFR L 16 ORADEA VEST Hm I C,M CFR L 17 SACUIENI BIHOR III I C,M CFR L 18 SALONTA III I C,M CFR L 19 SILINDRU Hm I C CFR 20 STEI Hm N C,M CFR L 21 SUDRIGIU Hm N C,M CFR L 22 SUNCUIUS Hm I C,M CFR L 23 SUPLACU DE Hm N C,M CFR L BARCAU 24 TELECHIU Hm I C,M CFR L 25 TILEAGD III I C,M CFR L 26 TINCA Hm N C,M CFR L 27 VADU CRISULUI Hm I C,M CFR L 28 VALEA LUI MIHAI II I C,M CFR L 29 VASCAU III N C,M CFR L Legenda: I = sectie interoperabil, N = sectie neinteroperabil, C = trafic de calatori, M = trafic de marfă, T = terminale transcontainere, L = linii publice de inc./desc., rampe, magazii, linii ind. etc.

Sursa: Conform Documentului de Referinta al Retelei CFR, Anexa 9.a, versiunea 9.1, 30 iunie 2020, http://www.cfr.ro/files/ddr/2020%20DRR%20Ro/Anexa%209.a%20- %20Infrastructurile%20de%20servicii%202020%20v9.1.pdf Conform datelor furnizate de Sucursala Regionala CF Cluj a CFR S.A. – Divizia Linii lista stațiilor și haltelor CF la nivelul județului Bihor se completează cu următoarele stații:

Nr crt Nume Tip

1 Tetchea h 2 Sabolciu h 3 Sacadat h 4 Osorhei Hm 5 Oradea Est Triaj h 6 Madaras Bihor h

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R

Nr crt Nume Tip

7 Glad h 8 Batar h 9 Taut h 10 Rapa h 11 Dumbrava Bihor h 12 Ginta h 13 Capalna h 14 Suplacu de Tinca h 15 Soimi h 16 Urvis h 17 Borz h 18 Uilacu de Beius h 19 Finis h 20 Beius h 21 Tarcaia h 22 Rieni Bihor h 23 Tamaseu h 24 Rosiori BH h 25 Cadia h 26 Simion h 27 Curtuiuseni h 28 Targusor Bihor h 29 Bolcas h 30 Fancica h 31 Abramut h 32 Petreu h 33 Chiribis h 34 Abrami h 35 Marginea Bihor h 36 Saldabagiu h 37 Balc h În plus, conform Mersului trenurilor de călători (valabil în perioada 9.12.2018 - 14.12.2019), publicat de Compania Națională de Căi Ferate „CFR” SA, în județul Bihor au mai fost identificate următoarele stații și halte deschise traficului de călători.

Tabelul nr. 5: Stații și halte feroviare în județul Bihor

Linie cf mersul trenurilor de Nr. Stația Grad călători 1 Stâna de Vale h 300 2 Bălnaca h 300 3 Peștera h 300 A C T U A L I Z A R E A P L A N U L U I D E A M E N A J A R E A T E R I T O R I U L U I J U D E Ţ U L U I B I H O R Etapa 1 – Elaborare studii de fundamentare cu caracter analitic și studii de fundamentare cu caracter prospectiv Studiu privind căile majore de comunicaţii şi transport în județul Bihor urban team s.r.l. 28

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R

Linie cf mersul trenurilor de Nr. Stația Grad călători 4 Vadul Crișului h 300 5 Butan h 300 6 Aleșd h 300 7 Oșorhei Hm 300 8 Gepiu h 310 9 Boiu Bihor h 310 10 Tămașda h 310 11 Ioaniș Hm 315 12 Gurbediu h 316 16 Horea h 413

Legenda: hc = Halta deschisa pentru traficul de călători cu vânzător de bilet h = Halta deschisa pentru traficul de călători fără vânzător de bilete

Sursa: Conform Mersul Trenurilor de Călători 2018 - 2019 Conform datelor preluate de la Institutul Național de Statistică, la sfârșitul anului 2019, pe raza județului Bihor rețeaua feroviară avea o lungime de 500 km, complet neelectrificată. Densitatea rețelei feroviare județene este de 6,6 km/100 km2, peste densitatea medie a rețelei naționale (4,5 km/100 km2), regionale și a celorlalte județe din regiune.

Tabelul nr. 6: Densitatea rețelei feroviare a județului Bihor la 31.12.2019 Rețeaua de căi ferate Teritoriu Lungime (km) Densitate (km/100 km2) România 10759 4.5 Regiunea de dezvoltare Nord Vest 1663 4.9 Județul Bihor 500 6.6 Județul Bistrita-Nasaud 320 6.0 Județul Cluj 239 3.6 Județul Maramureș 207 3.3 Județul Satu Mare 214 4.8 Județul Salaj 183 4.7 Sursa datelor: Serii TEMPO INS (http://www.insse.ro/cms/, accesat sept.2020)

2.2.3. Terminale de transport aerian

2.2.3.1 Aeroportul Oradea În context european, Aeroportul Oradea Bihor este inclus în rețeaua europeană TEN- T globală. Aeroportul Oradea, situat în sudul municipiului Oradea se află la circa 7 km de gara centrală a municipiului Oradea, respectiv la 6 km de centrul orașului cu acces direct din DN

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R 79 (E671) (v. figura 21-22). În situația actuală Aeroportul Oradea a fost clasificat în Master Planul General de Transport al României ca Aeroport Regional Mic. Același document propune ca pe viitor Aeroportul Oradea să fie de tip Aeroport Regional, criteriile de stabilire a categoriilor de aeroport fiind următoarele: • dacă populația orașului deservit de aeroport este mai mare de 1.000.000 loc. și populația din aria de captare este mai mare de 3.000.000 loc. atunci aeroportul este de categoria „Aeroport Internațional Major”,

• dacă populația orașului deservit de aeroport este mai mare de 300.000 loc. și populația din aria de captare este mai mare de 1.000.000 loc. atunci aeroportul este de categoria „Aeroport Internațional”,

• dacă populația orașului deservit de aeroport este între 50.000 și 350.000 loc. și populația din aria de captare este mai mare de 500.000 loc. atunci aeroportul este de categoria „Aeroport Regional”,

• dacă populația orașului deservit de aeroport este între 50.000 și 200.000 loc. și populația din aria de captare este mai mică de 500.000 loc. atunci aeroportul este de categoria „Aeroport Regional Mic”.

În prezent, Aeroportul Oradea prezintă următoarele caracteristici, caracteristici furnizate de reprezentanții Aeroportului Oradea: • o pistă de decolare – aterizare cu o lungime de 2.100 m și o lățime de 45 m, având o portanță PCN de 60/R/D/W/U

• legătura între pista de decolare – aterizare şi platforma de îmbarcare – debarcare este asigurată prin două căi de rulare Alpha de 148 m și Bravo de 750 m.

• o platforma de îmbarcare – debarcare cu o suprafață de 31.521 mp care asigură staționarea unui număr de 6 aeronave, 2 încadrate în litera de cod "C" și 4 încadrate în litera de cod inferioară.

• Atât căile de rulare cât şi platforma de îmbarcare – debarcare au de asemenea capacitatea portantă PCN de 60/R/D/W/U.

• un sistem de balizaj luminos care corespunde categoriei II de operare pe direcția 19, în conformitate cu normele ICAO.

• Sistemul ILS de tip CAT 2 permite aterizarea în condiții de vizibilitate de minim 350 de metri în lungul pistei pe direcţia principală de aterizare 19.

• un sistem hidrotehnic și de canalizare care să asigure colectarea și evacuarea apelor atât de pe suprafețele de mișcare cât și de pe terenurile din banda de siguranță a pistei și din zonele de protecție din perimetru.

• o uzină electrică nouă care să asigure alimentarea cu energie electrică a balizajului luminos și a noului terminal de pasageri.

• Terminal nr.1 (terminal nou)

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R • regim de inaltime: parter • suprafata desfasurata: 2925mp • volumul construit:14.980mc; • număr de fluxuri: total 3, din care, din care: • 1 flux pentru sosiri curse interne • 1 flux pentru plecări curse interne • 1 flux pentru sosiri internaționale • capacitate prelucrare pasageri: 600 de pasageri/oră, din care: • 400 pasageri pe curse interne (200 sosiri+ 200 plecari) • 200 pasageri pe curse internaționale sosiri • număr de ghișee check-in pentru pasageri și bagaje: 4 ghișee • număr de ghișee check-in pentru bagaje agabaritice: 1 ghișeu • Terminal nr. 2 (terminal existent reamenajat)

• regim de inaltime: parter + etaj • suprafata desfasurata: 2395 mp • volumul construit: 9993mc • număr de fluxuri: 2 fluxuri pt. plecări internaționale • capacitate prelucrare: 200 pasageri/oră și pe fiecare flux • număr de ghișee check-in pentru pasageri și bagaje: 4 ghișee • Parcare auto:

• în fața terminalului nou sunt 128 locuri de parcare publică, 5 locuri de parcare pentru persoane cu dizabilități, 14 locuri de staționare taxi, 3 locuri de parcare pentru autocare, 6 locuri de staționare autobuze; • vis-a-vis de Bloc Tehnic (corp clădire C2) sunt 80 locuri de parcare pentru personal.

2.2.3.2 Aerodromul Ineu Aerodromul Ineu din județul Bhor este situate în sud-vestul localitășii Ineu (v. figura 22), la circa 2 km de centrul localității, cu acces direct din DC 44 sau din DJ767G. Aerodromul are o pistă 780 m lungime, o lățime de 40 m și deține hangar și parcare exterioară cu posibilitate de ancorare5. Pista Aerodromului Ineu poate fi folosită de orice aeronave ușoare, motoplanoare, planoare, avioane ultraușoare.6

2.3. INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT COMBINAT Pe teritoriul judeţului Bihor, conform datelor puse la dispoziție de către CNCF CFR SA – Sucursala de Cai Ferate Cluj, există un terminal intermodal feroviar/rutier, nefuncțional din anul 2010, denumit Terminalul Transcontainere Oradea Est (situate pe str. Căii Ferate, f.n.).

5 http://aeroclubulromaniei.ro/page/aerodrom-ineu

6 http://kingslandineu.com/aerodrom-planorism

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R Conditii tehnice: Containere ISO (maritime) de 20, 40’; Eurocontainere High Cubes de 20.45 Descrierea terminalului: • Numarul și lungimea liniilor: • 2 linii cf x 350 m/linie, stare : necesita reparatii • Capacitatea de depozitare (m2)-platforma depozitare sub macarale 2250 mp, stare: buna • Gradul de utilizare a capacitatii: • Echipament (macarale, rampe, elevatoare mobile) • 2 buc Macarale transtainer de 32tf x 25m, stare: nefunctionale, descompletate • Cale de rulare pe șine cf, stare : necesita reparatii • Spreader de 20’ , stare: nefunctionale, descompletate • Rama de 40’, stare: nefunctionale, descompletate

2.4. TRANSPORTUL PE REȚEAUA RUTIERĂ Date de trafic actual, dar și din perioada ultimilor ani, necesare stabilirii evoluției traficului, au fost solicitate autorităților de resort, respectiv: • CNAIR - CESTRIN;

• Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Oradea

2.4.1. Date de trafic pe reţeaua rutieră Din cinci în cinci ani, CNAIR - CESTRIN organizează și efectuează un recensamânt general de circulație pe drumurile publice, respectiv drumurile naționale, județene și comunale. Începand cu anul 2010, vehiculele au fost recenzate clasificat pe următoarele categorii 11 grupe, respectiv tipuri de vehicule care intră în componența grupelor de vehicule înregistrate: • Biciclete și motociclete

• bicicletă simplă • bicicletă cu motor • motocicletă solo • motoretă • scuter

• Autoturisme, motociclete cu ataș • motocicletă cu ataș • toate autoturismele, inclusiv cele de teren, cu/fără remorcă

• Microbuze, autospeciale • microbuz de transport persoane cu cel mult 8+1 locuri, inclusiv conducătorul auto, cu/fără remorcă • Autocamionete și autospeciale cu MTMA cel mult 3,5 tone A C T U A L I Z A R E A P L A N U L U I D E A M E N A J A R E A T E R I T O R I U L U I J U D E Ţ U L U I B I H O R Etapa 1 – Elaborare studii de fundamentare cu caracter analitic și studii de fundamentare cu caracter prospectiv Studiu privind căile majore de comunicaţii şi transport în județul Bihor urban team s.r.l. 32

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R • autocamionetă, cu/fără remorcă • autospeciale cu MTMA pȃnă la 3,5 tone, cu/ fără remorcă

• Autocamioane și derivate cu 2 osii • autocamion cu 2 osii • autobasculantă cu 2 osii • autofurgon cu 2 osii • autocisternă cu 2 osii • alte autovehicule cu sașiu de autocamion cu 2 osii și MTMA > 3,5 tone

• Autocamioane și derivate cu 3 osii sau 4 osii • autocamioane și derivate cu 3 osii sau 4 osii • autobasculantă cu 3 osii sau 4 osii • autoremorcher cu 3 osii sau 4 osii • automacara cu 3 osii sau 4 osii

• Autovehicule articulate (tip TIR), vehicule cu peste 4 osii, remorchere cu trailer • autotractor cu semiremorcă sau periodic • autoremorcher cu trailer • autoremorcher cu mai mult de 4 osii • automacara cu mai mult de 4 osii • alte vehicule cu mai mult de 4 osii

• Autobuze • autobuz • autocar

• Tractoare cu/sau fără remorcă și vehicule speciale • tractor universal cu/ fără remorcă • tractor agricol cu/ fără remorcă • combină agricolă • utilaj de construcții (buldozer, autogreder etc.)

• Autocamioane cu remorcă (Tren rutier) • autocamioane cu 2-4 osii, cu remorcă

• Vehicule cu tracțiune animală Rezultatele recensamȃntului de circulație stabilesc intensitatea medie zilnică anuală pe grupe de vehicule și total vehicule, medie pentru fiecare rețea de drumuri (DN, DJ, DC) pentru care s-a efectuat recensamȃntul general de circulație. Traficul mediu zilnic anual (MZA) pentru anul 2010 pe rețelele de drumuri a fost de: • 5441 vehicule/ 24 ore pe rețeaua de autostrăzi și drumuri naționale;

• 1030 vehicule/ 24 ore pe rețeaua de drumuri județene;

• 626 vehicule/ 24 ore pe rețeaua de drumuri comunale, iar pentru anul 2015 a fost de:

• 5498 vehicule/ 24 ore pe rețeaua de autostrăzi și drumuri naționale; A C T U A L I Z A R E A P L A N U L U I D E A M E N A J A R E A T E R I T O R I U L U I J U D E Ţ U L U I B I H O R Etapa 1 – Elaborare studii de fundamentare cu caracter analitic și studii de fundamentare cu caracter prospectiv Studiu privind căile majore de comunicaţii şi transport în județul Bihor urban team s.r.l. 33

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R • 982 vehicule/ 24 ore pe rețeaua de drumuri județene;

• 709 vehicule/ 24 ore pe rețeaua de drumuri comunale.

2.4.1.1 Evoluția traficului rutier pe rețeaua națională de drumuri publice Traficul rutier în Romȃnia pe ansamblul rețelei de drumuri naționale și autostrăzi a crescut de la o valoare MZA de 3077, în 1990 la 5498 în 2015 (figura 24). Imediat după 1990, cȃnd au fost anulate restricțiile referitoare la utilizarea drumurilor pentru transportul de mărfuri pe distanțe mai mari de 50 km și combustibilul și autoturismele au devenit mai accesibile, s-a produs o creștere rapidă a traficului.

Figura nr. 24: Evoluția traficului mediu pe rețeaua de drumuri publice în perioada 1990-2015

sursa datelor: Recensamȃntul general de circulație din anul 2015 Între 1995 și 2000 s-a înregistrat o stagnare a traficului rutier mediu. Această stagnare s-a înregistrat datorită creșterii motorizării, în ciuda scăderii PIB-ului. În perioada următoare, din 2000 pȃnă în 2005 s-a produs însă o creștere importantă, bazată pe creșterea mare a PIB. Traficul rutier de pe drumurile naționale și autostrăzi a inregistrat o creștere medie de 1.89% pe an între 1990 și 2000, și de 3.91% pe an din 2000 pȃna în 2010. Totuși, pentru perioada 2010 – 2015 s-a înregistrat o evoluție cvasi-constantă a traficului atât la nivelul drumurilor naționale cât și a celor județene sau comunale. Pentru drumurile naționale rata anuală de creștere medie a fost de 0.2%, fluxurile de trafic înregistrate fiind mai mici față de prognozele medii elaborate de CNADNR – CESTRIN anterior (cu baza 2005 sau 2010).

2.4.1.2 Analiza traficului pe drumurile naționale din județul Bihor Analiza traficului pe drumurile naționale din județul Bihor a fost efectuată pe date istorice puse la dispoziție de CNAIR-CESTRIN la nivelul anilor 2000, 2010, 2015 - 2019. A C T U A L I Z A R E A P L A N U L U I D E A M E N A J A R E A T E R I T O R I U L U I J U D E Ţ U L U I B I H O R Etapa 1 – Elaborare studii de fundamentare cu caracter analitic și studii de fundamentare cu caracter prospectiv Studiu privind căile majore de comunicaţii şi transport în județul Bihor urban team s.r.l. 34

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R În cadrul analizei s-au observat următoarele aspecte: • Anterior anului 2015 traficul mediu zilnic anual, la nivelul subrețelei de drumurile naționale din județul Bihor, s-a situat sub media națională a traficului recenzat pe drumurile naționale, iar în 2015 s-a aflat peste media națională;

• Volumul de vehicule articulate s-a dublat din anul 2005 până în 2015 și s-a triplat față de anul 2000.,

Tabelul nr. 7: Traficul mediu zilnic anual pe drumurile naționale din județul Bihor

Tabelul nr. 8: Traficul mediu zilnic anual pe drumurile naționale

Tractoare Autocamioane Biciclete, Autocamionete Autocamioane Autocamioane cu/fara si derivate cu Vehicule cu Lungime, motorete, Microbuze cu si autospeciale Autovehicule Total vehicule Drum An Autoturisme si derivate cu 2 si derivate cu Autobuze remorca si 3,4 osii cu tractiune km scutere, max 8+1 locuri cu articulate fizice osii 3,4 osii vehicule remorca (tren animala motociclete MTMA<=3.5t speciale rutier) 1 2005 72.301 120 6199 579 226 816 127 12 51 19 8149 1 2010 59.627 120 8707 660 945 490 139 1384 128 3 99 4 12679 1 2015 59.627 91 7686 558 1500 623 216 2886 298 11 189 4 14061 19 2005 59.087 263 2768 235 91 392 52 60 55 61 3976 19 2010 56.540 259 3126 197 377 245 93 424 120 44 55 21 4962 19 2015 58.890 212 3369 232 628 252 60 606 157 25 80 14 5633 75 2005 30.830 52 1269 76 64 11 40 13 2 10 1537 75 2010 13.000 31 1502 48 69 46 35 15 28 14 5 2 1794 75 2015 30.830 54 1441 19 226 28 14 40 52 18 9 2 1902 76 2005 94.901 62 3597 334 182 257 79 22 18 27 4578 76 2010 96.311 52 3667 257 368 283 112 307 64 14 24 7 5155 76 2015 97.911 71 3797 274 349 245 224 276 169 33 23 5 5467 79 2005 52.387 84 4329 292 123 524 51 28 61 15 5508 79 2010 51.745 59 4227 190 671 356 72 740 39 14 79 3 6449 79 2015 56.045 46 4364 74 874 334 85 1142 169 23 90 1 7203 19B 2005 38.125 153 1526 500 546 208 74 116 327 110 3560 19B 2010 35.982 143 1543 137 123 78 103 131 29 13 26 58 2385 19B 2015 35.982 74 1333 103 165 87 57 91 59 9 24 7 2010 19C 2005 9.280 582 1326 29 14 22 8 36 3 213 2233 19C 2010 9.280 396 1656 148 176 64 8 30 36 27 3 76 2621 19C 2015 9.280 358 1703 113 181 47 0 16 33 26 1 37 2516 19D 2005 10.200 108 317 10 7 4 0 79 1 49 575 19D 2010 10.200 106 475 25 28 31 2 4 0 62 4 30 767 19D 2015 10.200 70 446 23 42 57 3 11 0 66 0 8 726 19E 2005 19E 2010 38.910 27 2204 150 380 143 147 332 92 15 71 8 3570 19E 2015 38.910 31 2281 125 260 79 81 101 70 13 17 3 3063 1H 2005 31.400 94 498 20 23 19 4 5 7 19 689 1H 2010 31.400 87 646 32 112 25 17 54 8 5 2 15 1004 1H 2015 31.280 56 783 41 155 41 39 102 3 1 17 5 1242 1P 2005 1P 2010 22.543 81 461 14 67 15 36 44 19 9 2 29 778 1P 2015 22.543 112 645 33 117 41 41 66 32 22 5 18 1132 79B 2005 12.856 40 915 22 1 0 3 2 0 4 987 79B 2010 12.301 102 946 52 150 126 2 3 5 24 2 5 1416 79B 2015 12.301 42 842 21 106 41 4 2 22 13 0 5 1097 CORA 2005 CORA 2010 14.120 86 9212 613 1267 954 641 2333 85 23 160 5 15381 CORA 2015 14.120 71 8598 669 1549 880 808 3034 266 42 210 0 16126 V Stei 2005 V Stei 2010 2.800 40 570 45 19 15 15 15 1 6 1 15 742 V Stei 2015 2.800 111 1190 15 104 60 65 126 12 4 4 3 1694 2010 15601 117 3604 235 426 231 138 459 113 24 59 33 5441 Romania 2015 16064 87 3574 196 502 241 109 530 158 18 64 19 5498 Sursa datelor: http://www.cestrin.ro/web2014/pdf/recensamant%202015.pdf Analiza evoluției traficului în ultimii zece ani pe drumurile naționale a indicat următoarele: • volumul traficului pe DN 1 și Centură Oradea (CORA) înregistrează valori în creștere de la o etapă la alta, nivelul traficului fiind la nivelul fiecărui an cu mult peste media la nivel național.

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R • drumuri cu valori sub media națională sunt DN75, DN 19B, DN 19C, DN 19D, DN 19E, DN 1H, DN 1P, DN 79B, V Ștei;

• drumuri cu trafic la nivelul mediei naționale sunt DN 19, DN 76 și DN79;

• drumurile cu tendință de scădere a traficului de la o etapă la alta sunt DN 19B și 19E, drumuri situate in partea de nord vest a județului.

Variații lunare ale traficului Prin bunăvoința CNAIR-CESTRIN au fost puse la dispoziție date din contorii automați de tip PEEK și ISAF din posturi care au funcționat pe teritoriul județului Bihor. Volumele de trafic înregistrate sunt exprimate ca total vehicule fizice la nivel MZL (medie zilnică lunară). Grafic variația lunară a fluxurilor de trafic este exemplificată în figurile următoare pentru drumurile DN 1, DN 19, DN 75 și DN 76. Se observă că vârful de circulație se plasează în general în luna august, iar luna cu traficul cel mai scăzut este de regulă luna ianuarie.

Figura nr. 25: Variația lunară a traficului pe DN 1 și DN 19. Sursa datelor: Contori automați CNAIR-CESTRIN

DN 1 DN 19

Figura nr. 26: Variația lunară a traficului pe DN 75 și DN 76. Sursa datelor: Contori automați CNAIR-CESTRIN

DN 75 DN 76

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R În ceea ce privește variația lunară pe categorii de vehicule se observă că vehiculele de marfă au o distribuție relativ constantă pe tot parcursul anului, în timp ce autoturismele au în general valori peste MZA în lunile de vară, cu un vârf accentuat la nivell lunii august.

Figura nr. 27: Variația lunară a traficului pe categorii de vehicule pe DN 1, DN 79 și DN 19.

sursa datelor: CNAIR - CESTRIN 2.4.1.3 Analiza traficului pe drumurile județene și comunale din județul Bihor Analiza traficului pe drumurile județene din județul Bihor a fost efectuată pe date istorice la nivelul anilor 2000, 2005, 2010 și 2015 puse la dispoziție de CNAIR – CESTRIN. În cadrul analizei s-au observat următoarele aspecte: • pe întreaga perioada 2000 – 2015 traficul mediu zilnic anual la nivelul subrețelei de drumurile județene din județul Bihor s-a situat peste media națională a traficului recenzat pe drumurile județene;

• în 2015, pe drumurile județene din județul Bihor, ponderea autoturismelor din totalul vehiculelor era de 62%, iar ponderea autobuzelor de 3,3%.

Tabelul nr. 9: Traficul mediu zilnic anual pe drumurile județene din județul Bihor

Autocamioa Tractoare Biciclete, ne si Vehicule Microbuze Autocamionete Autocamioane Autocamioane cu/fara Total Lungime, motorete, Autovehicule derivate cu cu Medie An Autoturisme cu max 8+1 si autospeciale si derivate cu si derivate cu Autobuze remorca si vehicule km scutere, articulate 3,4 osii cu tractiune locuri cu MTMA<=3.5t 2 osii 3,4 osii vehicule fizice motociclete remorca animala speciale (tren rutier) 2000 806.585 82 647 59 24 13 13 26 18* 42 906 2005 1002.297 107 770 58 34 31 13 47 12 50 1122 Jud.Bihor 2010 967.944 80 698 50 66 31 22 17 12 23 6 20 1025 2015 967.683 72 811 49 76 34 32 29 30 18 6 9 1166 2010 110 590 60 71 35 29 19 15 29 9 62 1030 Romania 2015 78 616 43 72 33 23 21 33 21 8 34 982 Sursa datelor: Recensămȃntul general de circulație din 2000, 2005, 2010 și 2015 - CESTRIN În ceea ce privește analiza fluxurilor de trafic de pe drumurile județene din județ, se remarcă următoarele situații: • scăderea traficului la nivelul drumurilor DJ 709E, DJ 709, DJ 767F, DJ 767B, DJ795A, DJ768B, DJ 190E, DJ 768A, DJ 108J, DJ 191 etc. (v. tabelul 10). Parte din sectoarele de drum cu scăderi ale traficului sunt cele de la limita cu județele învecinate sau au oricum valori mici de trafic sub media traficului la nivel de județ.

• creșterea traficului total de vehicule, spre exemplu:

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R Tabelul nr. 10: Evoluția traficul mediu zilnic anual pe drumurile județene din județul Bihor 2010 - 2015

Poz. km. Limite sector MZA 2015, Raport Nr. post Nr. drum Sector post De la km la km veh MZA 2015/ MZA 2010 2210 709E 5.000 0.000 13.570 323 DN 79-DJ709 0.35 2185 709 79.000 75.532 84.000 520 LIM.JUD.AR-DJ 709A 0.42 2217 767F 6.995 0.000 18.650 1,681 M.ORADEA-DN 19E 0.42 2221 767B 15.000 0.000 22.140 634 DN 76-DJ 767 0.49 2223 795A 1.000 0.000 21.800 345 DJ 792A-DJ 768A (SOIMI) 0.51 2146 768B 0.500 0.000 2.800 389 DJ 709 A (PETID) -DJ 768B (CAPALNA) 0.52 2154 190E 0.100 0.000 1.100 381 DN 19E-CHISLAZ 0.53 2160 768A 17.000 14.200 22.590 159 DJ 795 -DJ 768 0.54 2229 108J 0.500 0.000 8.000 699 DJ 108K-LESU 0.56 2141 108J 34.000 8.000 34.100 56 LESU-STANA DE VALE (DJ 764A) 0.62 2170 191 51.811 0.000 18.209 786 DN 19B (M.MARGHITA)-LUM.JUD.SM 0.62 2213 764K 8.473 0.000 8.473 593 DN76-POMEZEU 0.64 2149 797B 0.900 0.000 1.900 877 DN 79 -MADARAS 0.71 2148 797A 1.300 0.000 13.400 414 DN 79 (BICACI)-IANOSDA 0.74 2150 108O 1.500 0.000 1.600 1,548 DN1-DJ108 I 0.76 2168 108K 5.400 0.000 26.455 558 DJ 108 I-LIM.JUD.CJ 0.82 2161 764 4.000 0.000 17.400 1,666 DN76-ROSIA 0.83 2191 767 6.000 0.000 12.000 942 DN76 (SAMBATA) -DOBRESTI (DJ 767C) 0.84 2188 709A 21.100 13.500 30.000 1,203 DJ 792A-DJ 768A (SOIMI) 0.85 2158 190F 0.300 0.000 9.800 1,253 DN 19B-DN 19E 0.86 2224 764H 0.100 0.000 6.400 1,760 DN 76 (BEIUS)-CURATELE 0.87 2201 795 10.000 0.000 25.000 1,650 M.SALONTA-DJ 792 A 0.88 2157 764F 33.200 22.000 33.500 316 DJ 764G-DN 76 (LUNCA) 0.89 2202 795 34.700 25.000 46.102 823 DJ 792A-DN76 0.89 2176 767G 3.000 0.000 8.400 927 DN1-DJ 767A 0.90 2180 190 3.250 0.000 8.250 1,030 DN 19-DN 1 0.91 2193 767 37.800 27.400 44.768 1,222 DJ 767D-DN 1 0.92 2190 763 0.200 0.000 44.180 2,014 DN 76 - LIM.JUD.CJ 0.93 2189 709A 39.300 30.000 45.569 835 DJ 768A-DN76 (POCOLA) 0.94 2171 764A 4.000 0.000 12.000 659 DN 76-BUDUREASA 0.94 2197 792A 32.000 24.713 38.700 593 LIM.JUD.AR-DJ 709A 0.95 2227 190G 6.870 0.000 8.000 735 DN 19B-BALC 0.95 2152 190B 1.500 0.000 2.200 1,049 DN 19C-SIMIAN 0.97 2165 764 67.650 63.830 69.017 3,660 ASTILEU-DN 1 (ALESD) 0.97 2164 764 56.300 48.000 63.830 270 DJ 767D-ASTILEU 0.98 2186 709 96.000 84.000 97.458 1,018 DJ 709A-DJ 795 1.00 2212 764G 0.400 0.000 2.140 879 DN 76 - DJ 764F 1.02 2172 764A 13.000 12.000 27.200 255 BUDUREASA-STANA DE VALE (DJ 108J) 1.03 2207 797 33.825 26.000 36.440 1,351 SANNICOLAU ROMAN-DN 79 (INAND) 1.05 2208 767E 0.800 0.000 13.760 1,760 DN 1- DJ767B 1.05 2175 108 I 21.000 9.085 35.094 771 DJ 764D-DJ 764 1.06 2216 108 I 47.185 36.979 53.185 839 DJ 764-DN 1 (TILEAG) 1.06 2167 108H 6.000 0.000 17.264 519 DN1H-DJ 191B 1.11 2211 191F 10.000 0.000 15.680 1,504 M.MARGHITA (DJ 191)-DN 19 1.12 2206 767A 2.000 0.000 8.600 90 DN 1-BALAIA (767G) 1.13 2203 764C 4.500 0.000 11.300 409 DJ 764-MEZIAD 1.13 2228 764D 5.000 0.000 7.600 1,043 DN1-DJ108 I 1.13 2169 191A 6.000 0.000 14.350 2,137 DN 19E-DJ 191B 1.19 2184 191B 29.000 21.000 36.409 647 DJ 191A-DN 19B 1.20 2153 190D 0.500 0.000 4.300 573 DJ191 (PAGAIA)-BOIANU MARE 1.21 2218 767A 19.900 8.600 24.000 695 BALAIA-DN 19E 1.21 2199 792A 48.000 42.682 52.400 2,367 DJ 795 -DC 95A 1.21 2162 764 22.000 17.400 31.000 511 ROSIA-DJ764D 1.23 2215 767D 1.050 0.000 10.550 143 DJ767-DJ 764 1.23 2173 190C 3.300 0.000 7.060 597 DJ 191F-SALACEA 1.26 2198 792A 39.000 38.700 42.682 2,351 DJ 709A-DJ 795 1.30 2142 190H 0.200 0.000 2.000 740 DN 19- CHERECHIU 1.31 2151 190A 0.100 0.000 1.000 2,249 DN 19-DIOSIG 1.31 2143 764I 7.400 0.000 15.989 1,195 DN 76 (DRAGANESTI)-DJ 763 1.34 2209 764D 12.100 8.238 28.518 451 DJ 108 I - DJ 764 1.40 2183 191B 14.600 9.000 21.000 634 DERNA-DJ 191A 1.44 2155 764E 0.100 0.000 9.050 625 DN 76 - MANASTIREA IZBUC 1.46 2147 768C 0.100 0.000 1.500 694 DJ 768-LAZARENI 1.49 2174 108 I 1.250 0.000 9.085 1,091 DN 1-DJ 764D 1.53 2219 767A 37.889 24.000 42.812 598 DN 19E-DN 19B (SACUIENI) 1.56 2222 767C 3.000 0.000 11.672 579 DJ 767-DJ764 1.67 2144 764J 0.950 0.000 1.250 2,990 BEIUS-DJ 764F 1.74 2163 764 44.800 31.000 48.000 104 DJ 764D - DJ 767D 1.76 2200 792A 60.000 52.400 67.696 1,722 DC 95A-DN 79 1.76 2182 191B 6.000 0.000 9.000 523 DN 1P-DC 115 (DERNA) 1.77 2187 709A 4.000 0.000 13.500 1,330 DJ 709-DJ 792A 1.81 2205 797 17.926 10.000 26.000 1,527 TARIAN-SANNICOLAU ROMAN 1.87 2145 767H 3.700 0.000 4.700 862 DN1 - SACADAT- DN1 1.95 2196 768 6.144 0.000 18.395 2,804 DN 76 -DJ 795 2.48 2156 764F 10.000 0.000 22.000 1,740 DJ 709A (UILEACU DE BEIUS)-DJ 764G 2.70 2204 797 1.700 0.000 10.000 18,883 VARIANTA BIHOR (DN 79)-TARIAN 3.22 2192 767 15.000 12.000 27.400 537 DOBRESTI-DJ 767D 5.59 Sursa datelor: Recensămȃntul general de circulație din 2010 și 2015 A C T U A L I Z A R E A P L A N U L U I D E A M E N A J A R E A T E R I T O R I U L U I J U D E Ţ U L U I B I H O R Etapa 1 – Elaborare studii de fundamentare cu caracter analitic și studii de fundamentare cu caracter prospectiv Studiu privind căile majore de comunicaţii şi transport în județul Bihor urban team s.r.l. 38

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R • în relație cu municipiul Beiuș, pe DJ709A, DJ 764I, DJ 764J; • pe DJ 768, DJ 108I, DJ190A (Diosig) etc. • O creștere foarte mare a traficului s-a înregistrat pe DJ 797, creșterea fiind datorată dezvoltării localității Sânandrei (atât din punct de vedere a populației, cât și a locurilor de muncă). Analiza traficului pe drumurile comunale din județul Bihor a fost efectuată pe date istorice la nivelul anilor 2010 și 2015 puse la dispoziție de CNAIR – CESTRIN. În cadrul analizei s-au observat următoarele aspecte: • măsurătorile corespund unei lungimi de 86 km de drumuri comunale

• atât pentru anul 2010, cât și pentru anul 2015 se observă că media traficului la nivelul județean se situează ușor sub media drumurilor comunale la nivel national, tendința de creștere fiind însă mai accentuate în județul Bihor.

• dintre drumurile comunale cu trafic mai ridicat, peste media drumurilor județene, se remarcă DC 77 (DN 79 – Livada de Bihor) și DC 194 (DN 76 – Topa de Sus). De asemenea pe DC 184 (DJ 108I – Aștileu) volumul traficului este comparabil cu media drumurilor județene la nivel national.

Tabelul nr. 11: Traficul mediu zilnic anual pe drumurile comunale din județul Bihor

2.4.1.4 Analiza traficului rutier în zona punctelor de trecere a frontierei În ceea ce privește traficul internațional de tranzit peste România (prin PTF din județul Bihor) și cel de legatură (intrări/ieșiri în și din teritoriul național prin PTF din județul Bihor) au fost prelucrate date furnizate de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră privind volumele de trafic înregistrate în punctele de trecere al frontierei cu Ungaria. Datorită apariției Autostrăzii A1 a fost posibilă deschiderea punctul de trecere al frontierei Nădlac II, acesta devenind în 2019 cel mai atractiv punct de trecere a frontierei către Ungaria. Dacă în perioada 2010 numărul total de vehicule ce tranzitau PTF Borș reprezentau cca 69% din totalul vehiculelor ce tranzitau PTF din județul Bihor, în 2019, acestea reprezintă 82%. Pe de altă parte, ponderea vehiculelor de marfă, prin punctul de frontieră Borș și Salonta a scăzut ușor în 2019 față de 2015, odată cu apariția punctului de frontieră Nădlac II.

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R Figura nr. 28: Evoluția traficului rutier mediu zilnic în punctele de trecere a frontierei din județul Bihor

Sursa datelor: Inspectoratul General al Poliției de Frontieră

Figura nr. 29: Compoziția traficului în punctele de trecere a frontierei din județul Bihor

Sursa datelor: Inspectoratul General al Poliției de Frontieră

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R Apariția PTF Nădlac II a dus la o redistribuire a fluxurilor de tranzit nu doar la nivelul județului Arad, dar pe trasee lungi, rerutând fluxuri deservite și de punctele de trecere a frontierei din județul Bihor. Astfel, PTF Nădlac II a devenit un punct “preferat” de vehiculele în tranzit și în detrimentul PTF Borș (v. figura 30).

Figura nr. 30: Redistribuirea traficului de vehicule după apariția în anul 2015 a Autostrăzii A1

Sursa datelor: Inspectoratul General al Poliției de Frontieră

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R 2.5. TRANSPORTUL PE REŢEAUA FEROVIARĂ

2.5.1. Transportul public de călători pe modul feroviar În județul Bihor, transportul public de călători pe modul feroviar este deservit de trenuri de rang regio și inter-regio oferite de trei operatori feroviari: • Societatea Natională Transport Feroviar de Călători (SNTF CFR Călători SA)

• SC Interregional Călători SRL

• SC Transferoviar Călători SA

2011 2015 2019 Numărul mediu zilnic al trenurilor de călători 39 39 47

Sursa datelor: CNCF CFRSA - Sucursala Regionala de Căi Ferate Cluj În 2019 se observă creșterea numărului mediu zilnic de trenuri ce deservesc județul Bihor. Totuși, începând cu 1 ianuarie 2020 operatorul SC Interregional Călători SRL a încetat activitatea de transport călători pe ruta Ciumeghiu – Holod – Vașcău.

2.5.2. Transportul feroviar de marfă În ceea ce privește transportul de mărfuri la nivelul județului Bihor, operatorii feroviari sunt mult mai numeroși: • Societatea Națională Transport de Marfă (CFR Marfă)

• SC Unicom Tranzit SA

• SC Grup Feroviar Roman SA (GFR)

• SC Transferoviar Group SA

• Deutche Bahn Cargo SRL

• SC Tim Rail Cargo SRL

• SC Vest Trans Rail SRL

• SC MMV Rail SRL

• Express Forwarding SRL

• FoxRail

• PRVA Slovenska Zeleznicna

• SNTFM

• Reloc SA Date de trafic feroviar de marfă au fost furnizate pentru 10 stații CF la nivelul județului

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R Bihor. Stațiile Episcopia Bihor, Salonta și Valea lui Mihai se remarcă din punct de vedere al numărului trenuri primite/ expediate, având activitatea cea mai intensă de descompunere și formare a trenurilor de marfă, fiind în același timp și Puncte de Trecere a Frontierei Feroviare cu Ungaria. Față de perioadele anterioare, în 2019 se remarcă creșterea activității în stația Oradea Est, dar și reducerea importantă a activității în stațiile Marghita și Beiuș.

Tabelul nr. 12: Trenuri de marfă primite (descompuse)/ expediate (formate) în stațiile de pe raza jud. Bihor (anual)

Trenuri de marfă primite(descompuse)/expediate(formate) Nr Crt Staţiile /Haltele 2010 2011 2015 2019 1 Episcopia Bihor 794 / 778 802 / 784 814 / 792 832 / 805 2 Salonta 704 / 704 716 / 716 724 / 726 742 / 742 3 Valea lui Mihai 602 / 588 542 / 391 772 / 790 726 / 638 4 Suplacu de Barcau 468 / 414 524 / 486 512 / 470 355 / 309 5 Oradea Est 190 / 170 196 / 178 48 / 48 336 / 312 6 Tileagd 288 / 288 312 / 312 312 / 312 300 / 300 7 Marghita 384 / 375 406 / 398 432 / 416 118 / 113 8 Oradea 68 / 68 70 / 70 74 / 92 80 / 100 9 Beius 345 / 345 431 / 431 415 / 415 47 / 47 10 Sacueni Bihor 40 / 44 40 / 42 44 / 48 45 / 47 Sursa datelor: CNCF CFRSA – Sucursala Regionala de Căi Ferate Cluj Din punct de vedere al tonelor de marfă manipulate (primite/ expediate) cele mai importante stații de transfer sunt Episcopia Bihor și Valea lui Mihai. Deși în stația Salonta se primesc/ expediază un număr similar de trenuri cu cele din stațiile Episcopia Bihor și Valea lui Mihai, această stație nu are activitate de încărcare/ descărcare relevantă. Se poate observă de asemenea că stația Oradea Est se situează în 2019 pe poziția a treia ca activitate de încărcare și descărcare a mărfurilor, în timp ce alte stații doar primesc marfă (Tileagd) sau preponderant expediază marfă (Suplacu de Barcău, Oradea, Săcuieni Bihor etc). Reducerea activității de expediere a trenurilor din stațiilor Marhita și Beiuș se reflectă și la nivelul tonelor de marfă încărcate.

Figura nr. 31: Cantitatea de marfă medie lunară manipulată în stațiile de pe raza județului Bihor (2010, 2015, 2019)

Sursa datelor: CNCF CFRSA – Sucursala Regionala de Căi Ferate Cluj

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R La nivel stației Episcopia Bihor se remarcă o ușoară creștere a cantității de marfă manipulate, în schimb cele mai importante creșteri ale cantităților manipulate s-au remarcat în stațiile Oradea Est cu o creștere cu 54% a mărfurilor descărcate și cu 325% a mărfurilor încărcate, în timp ce Valea lui Mihai înregistrează o creștere de cca 120% a tonelor de marfă expediate. La nivelul județului, în 2019 față de 2010, cantitatea de marfă primită a crescut cu 13,5%, iar cantitatea de marfă expediată cu cca 2,2%.

Figura nr. 32: Variația traficului de marfă în stațiile CF de pe raza județului Bihor (trafic anual)

Sursa datelor: CNCF CFRSA– Sucursala Regionala de Căi Ferate Cluj Astfel, la nivelul anului 2019, cantitatea totală manipulată în stația Episcopia Bihor ajunge la 2,057,468 tone, reprezentând 38,5% din cantitatea totală manipulată la nivelul judetului Bihor, în timp ce cantitatea totală manipulată în stația Valea lui Mihai reprezintă cca 29,3% din totalul la nivel județean, iar Oradea Est – cca. 10,4%.

Figura nr. 33: Cantitatea de marfă manipulată în stațiile de pe raza județului Arad (trafic anual 2019)

Sursa datelor: CNCF CFRSA– Sucursala Regionala de Căi Ferate Cluj. În ceea ce privește terminalele de containere, conform datelor furnizate de SNTFM CFR MARFĂ, Terminalul Transcontainere Oradea Est nu are activitate din anul 2010.

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R 2.5.3. Analiza traficului feroviar în zona punctelor de trecere a frontierei În ceea ce privește traficul internațional feroviar de tranzit peste România (prin PTF din județul Bihor) și cel de legatură (intrări/ieșiri în și din teritoriul național prin PTF din județul Bihor) au fost prelucrate date furnizate de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră privind numărul de persoane înregistrate în punctele de trecere ale frontierei cu Ungaria de la Salonta, Valea lui Mihai și Episcopia Bihor. Se observă că deși numărul cel mai mare de trenuri ce traversează granița sunt în PTF Valea lui Mihai, numărul cel mai mare de pasageri se înregistrează în PTF Episcopia Bihor. Un alt aspect care se observă este acela a scăderii numărului de pasageri pe modul feroviar în toate punctele de frontieră cu Ungaria. De asemenea numărul de pasageri din județul Bihor a scăzut în 2019 față de 2015, chiar daca numărul de trenuri au avut un trend crescător.

Figura nr. 34: Distribuția numărului de trenuri și călători (pe modul feroviar) în P.T.F.- urile jud. Bihor cu Ungaria

Sursa datelor: Inspectoratul General al Poliției de Frontieră

Figura nr. 35: Distribuția numărului de trenuri și călători (pe modul feroviar) în P.T.F.- urile cu Ungaria.

Sursa datelor: Inspectoratul General al Poliției de Frontieră

2.6. TRANSPORTUL PRIN AEROPORTUL ORADEA În perioada 2010 – 2019 aeroportul Oradea a deservit un total de 23496 mișcări aeronave și un total de 809097 pasageri (vezi figura 36). Cursele aeriene ale Aeroportului Oradea sunt în relație cu Bucuresti (Otopeni) și Antalya.

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R Figura nr. 36: Mișcări aeronave și total pasageri în perioada 2010 – 2019. Aeroportul Oradea

Sursa: Aeroportul Oradea

2.7. DISFUNCȚIONALITĂȚI ȘI ELEMENTE DE POTENȚIAL ALE REȚELELOR DE TRANSPORT

2.7.1. Disfuncționalități și elemente de potențial la nivelul reţelei rutiere 2.7.1.1 Intensitatea traficului actual pe drumurile publice din județul Bihor Intensitatea traficului la nivelul anului 2015, la nivel MZA, total vehicule fizice, pe sectoarele de recensământ definite de CESTIN, în conformitate cu Recensământul general de circulație 2015, este ilustrată grafic în figura 37.

2.7.1.2 Disfuncționalități la nivelul reţelei rutiere Rețeaua rutieră majoră a județului Bihor converge, cu drumurile naționale, radial către municipiul reședință de județ (Oradea), conexiunile între aceste drumuri facându-se preponderant prin drumuri județene. În acest context conectivitatea rețelei rutiere majore este relativ bună la nivelul județului.

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R Figura nr. 37: Rețeaua de drumuri publice a județului Oradea. Intensitatea traficului la nivelul anului 2015 (vezi Anexa 7)

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R În ceea ce privește accesibilitatea rutieră, aceasta poate fi definită în acord cu Strategia de Dezvoltare Teritorială a României, România policentrică 20357: ca indicator care a luat în considerare accesibilitatea la TEN-T central și TEN-T extins, combinat cu accesibilitatea la diferitele tipuri de drumuri non TEN-T (autostrăzi, europene, naționale, județene), rezultând clustere cărora li s-au asociat valori numerice (note). Astfel, se observă că localitățile situate în lungul rețelei TEN T Globală (DN 1 și DN79), dar și pe DN 19 au accesibilitate medie, în timp ce localitățile situate în lungul celorlalte drumuri nationale din județ au accesibilitate scăzută.

Figura nr. 38: Accesibilitatea rutieră conform SDTR. Județul Bihor

Sursa: prelucrare informații Observator Teritorial https://ot.mdrap.ro/atlas/idt/) Din punct de vedere al accesibilității rutiere, se observă că municipiul Oradea (v. figura 39) se situează la 60 de minute de parcurs cu autoturismul față de orașele Aleșd și Săcuieni și la circa de 45 de minute de parcurs cu autoturismul față de municipiul Salonta.

7 Coeziune şi competitivitate teritorială, dezvoltare şi şanse egale pentru oameni. Anexa nr. 2.c) - Metodologie de calcul şi aplicare a indexului de dezvoltare teritorială.

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R Figura nr. 39: Accesibilitatea rutieră la nivelul municipiului Oradea

Sursa: https://app.traveltimeplatform.com/ În ceea ce privește starea tehnică a drumurilor naționale și comunale, nu au fost disponibile date pană la redactarea studiului actual. Referitor la starea tehnică a drumurilor județene cca. 33% se află în stare bună și foarte bună, 51% în stare medie și 16 % în stare rea și foarte rea.

Figura nr. 40: Starea tehnică a drumurilor județene – Județul Bihor – aug .2020

Sursa: CJ Bihor

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R Figura nr. 41: Rețeaua de drumuri publice județene din județul Bihor. Starea tehnică a drumurilor (vezi Anexa 8)

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R Drumurile județene cu stare tehnică rea și foarte rea sunt prezentate în tabelul următor. Se poate observa că există trei drumuri județene care sunt în totalitate în stare rea: DJ763A, DJ 764G, DJ764J.

Tabelul nr. 13: Drumuri județene cu stare tehnică precară

Lungime (km) sectoare in stare % sectoare cu Drum Lungime, stare tehnica rea si judetean km Rea Foarte rea foarte rea

DJ 108I 51.300 9.939 19.37% DJ 108J 33.510 17.215 51.37% DJ 108K 26.455 17.580 66.45% DJ 191B 36.409 6.509 17.88% DJ 763A 18.275 18.275 100.00% DJ 764 69.017 12.832 15.450 40.98% DJ 764G 2.140 2.140 100.00% DJ 764J 1.000 1.000 100.00% DJ 767 44.768 16.560 36.99% DJ 767B 19.778 4.587 23.19% DJ 767C 11.672 8.322 71.30% DJ 767D 10.550 8.450 80.09% DJ 768A 22.590 8.120 35.95% DJ 795A 21.800 4.057 18.61% DJ 797A 17.059 5.242 30.73% Sursa: CJ Bihor O altă disfuncție majoră o reprezintă tranzitul în special de marfă grea prin interiorul localităților urbane (ex. Zona de vest a mun. vest Oradea, Aleșd, Beiuș, Marghita, Salonta, Săcueni, Ștei, Valea lui Mihai). Concentrările drumurilor în centrele urbane din județ nu au numai efecte benefice prin legaturile pe care le asigură, ci generează efecte negative (poluare, zgomot accidente etc.) prin faptul că relațiile de tranzit trec prin centrul localităților aglomerând rețeaua stradală. Dintre localitățile din județ, beneficiază de variantă de ocolire municipiul Oradea (parțial).

2.7.1.3 Siguranța rutieră

Pentru județul Bihor, Inspectoratul Județean de Poliție Bihor – Serviciul Rutier a pus la dispoziție baza de date a accidentelor rutiere din perioada 2015 – 2019. Au fost înregistrate 2733 accidente, 64% accidente ușoare și 36% accidente grave.

Tabelul nr. 14: Statistica generală a accidentelor rutiere grave pe drumurile naționale din județul Bihor

Numar In In afara Tip carosabil Numar Anul accidente localitate localitatii asfalt beton piatra pamant Morti Raniti grav Raniti usor 2015 134 68 66 132 2 0 0 23 65 98 2016 156 82 74 156 0 0 0 19 66 140 2017 166 90 76 166 0 0 0 15 56 195 2018 152 89 63 152 0 0 0 27 55 136 2019 178 91 87 177 1 0 0 24 71 164 A C T U A L I Z A R E A P L A N U L U I D E A M E N A J A R E A T E R I T O R I U L U I J U D E Ţ U L U I B I H O R Etapa 1 – Elaborare studii de fundamentare cu caracter analitic și studii de fundamentare cu caracter prospectiv Studiu privind căile majore de comunicaţii şi transport în județul Bihor urban team s.r.l. 51

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R Tabelul nr. 15: Statistica generală a accidentelor rutiere grave pe drumurile județene din județul Bihor

Numar In In afara Tip carosabil Numar Anul accidente localitate localitatii asfalt beton piatra pamant Morti Raniti grav Raniti usor 2015 82 39 43 81 0 1 0 10 38 69 2016 104 61 43 103 0 1 0 10 34 101 2017 101 65 36 100 0 1 0 2 35 104 2018 93 54 39 91 0 2 0 8 35 75 2019 100 52 48 98 1 1 0 15 44 81

Tabelul nr. 16: Statistica generală a accidentelor rutiere grave pe drumurile comunale din județul Bihor

Numar In In afara Tip carosabil Numar Anul accidente localitate localitatii asfalt beton piatra pamant Morti Raniti grav Raniti usor 2015 29 18 11 28 0 1 0 5 9 27 2016 38 25 13 38 0 0 0 3 16 30 2017 55 42 13 54 0 1 0 3 17 40 2018 38 28 10 36 0 1 1 6 9 28 2019 47 33 14 45 0 2 0 5 19 29

Tabelul nr. 17: Statistica generală a accidentelor rutiere grave pe străzile din localitățile din județul Bihor

Numar In In afara Tip carosabil Numar Anul accidente localitate localitatii asfalt beton piatra pamant Morti Raniti grav Raniti usor 2015 222 222 0 220 0 2 0 6 74 170 2016 256 254 2 251 2 3 0 11 66 207 2017 284 284 0 280 0 2 2 11 61 251 2018 213 211 2 209 2 2 0 5 61 181 2019 247 244 3 239 0 7 1 6 81 196 Așa cum se poate observa în tabelele anterioare și în graficele din figura 42 cea mai mare parte a accidentelor rutiere din județul Bihor s-au înregistrat pe străzi și apoi la nivelul drumurilor naționale.

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R Figura nr. 42: Statistici accidente rutiere, persoane decedate și rănite în județul Bihor

Statisticile următoare indică faptul că cele mai multe accidente se produc în localitate unde există un număr mai mare de participanți vulnerabili la trafic.

Figura nr. 43: Statistici accidente în funcție de locația unde s-au produs (localitate/în afara localității) în județul Bihor

La nivelul județului Bihor, indiferent de tipul de drum principala cauză de producere al accidentelor rutiere implică viteza neadaptată la condițiile de drum, urmată de neacordarea priorității vehiculelor sau pietonilor, traversările neregulamentare și abaterile bicicliștilor.

2.7.2. Disfuncționalități și elemente de potențial la nivelul reţelei feroviare Județul Bihor este deservit parțial de rețeaua de cale ferată. În prezent, calea ferată deservește transportul de călători doar pentru 33% din localitățile județului. Conform datelor INS ponderea liniilor neelectrificate este de 100% din lungimea liniilor CF din județul Bihor, iar lungimea liniilor duble reprezintă doar 5% din lungimea rețelei. Principalele consecințe ale acestei situații a rețelei se regăsesc în vitezele comerciale mici și neatractive.

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R Figura nr. 44: Viteza comercială pe liniile de cale ferată din județul Bihor

Sursă: prelucrare după Mersul Trenurilor de călători 9.12.2018-14.12.2019

Figura nr. 45: Viteza comercială pe sectoarele interorășenești din județul Bihor

Notă: Relația Oradea – Marghita se realizează cu schimb în stația Săcuieni Bihor Sursă: prelucrare după Mersul Trenurilor de călători https://infofer.ro/index.php/ro/, accesat sept.2020 Se observă că doar o parte din localitățile urbane au legături feroviare cu municipiul Oradea: • municipiul Marghita nu are legături directe cu municipiul Oradea, pe acestă rută operează doar trenuri regionale și schimbul trenurilor generează călătorii de cel puțin 160 minute între cele două municipii;

• începând cu 1 ianuarie 2020, operatorul Interregional Călători a decis încetarea circulației pe calea ferată a trenurilor de călători pe ruta Ciumeghiu – Holod – Vașcău, astfel municipiul Beiuș și orașele Ștei și Vașcău nu mai sunt deservite de transport feroviar;

• către orașul Nucet nu există infrastructură feroviară. În plus la nivelul rețelei feroviare a județului Bihor următoarele linii sunt închise circulației:

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R • 314 (324): Oradea – Holod (linie simplă neelectrificată - inchisă). Această linie asigura până în 2014 legătura cu stațiunile Băile 1 Mai și Băile Felix;

• (334): Oradea – Cheresig (linie simplă neelectrificată - inchisă);

• (404A): Abram – Popești (linie simplă neelectrificată - inchisă); Astfel, în prezent cca 38% din lungimea liniilor de cale ferată este închisă circulației trenurilor de călători. Făcând o comparație între timpul de acces dinspre/spre Oradea și localitățile urbane din județ pe modul rutier și pe calea ferată, la nivelul județului, transportul feroviar de călători cu trenuri IR prezintă timpi de călătorie comparabili cu durata călătoriei pe modul rutier, în timp ce durata călăroriilor cu trenurile regionale, pe aceleași rute, este cu cca 30% mai mare.

Figura nr. 46: Durata călătoriei cu transportul auto vs. durata călătoriei cu trenul

Sursă: prelucrări proprii după Google Maps și Mersul Trenurilor de călători https://infofer.ro/index.php/ro/, accesat sept.2020 În ceea ce privește intersecțiile căii ferate cu rețeaua rutieră, acestea sunt amenajate parțial cu pasaje denivelate doar în zona municipiului Oradea, în rest, majoritatea intersecțiilor fiind amenajate ca treceri la nivel semnalizate numai cu indicatoare rutiere sau trecere la nivel cu instalații automate de semnalizare fără semibariere - tip SAT. Intersecțiile liniilor CF cu drumurile județene au o dotare minimală, învechită și doar o parte sunt iluminate.

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R Figura nr. 47: Accesibilitatea feroviară conform SDTR. Județul Bihor

Sursa: prelucrare informații Observator Teritorial https://ot.mdrap.ro/atlas/idt/) În ceea ce privește accesibilitatea feroviară, aceasta poate fi definită în acord cu Strategia de Dezvoltare Teritorială a României, România policentrică 20358: ca indicator care a luat în considerare accesibilitatea luându-se în considerare accesibilitatea la TEN-T central și TEN-T extins, combinat cu accesibilitatea la diferitele tipuri de căi ferate non TEN-T (magistrale, linii secundare) sau fără accesibilitate, rezultând clustere cărora li s-au asociat valori numerice (note). Astfel, cu accesibilitate bună se remarcă localitățile situate în lungul magistralei 300 și a liniilor 310 (328) și 402 (400).

2.7.2.1 Siguranța circulației feroviare (la trecerile la nivel cu calea ferată ) Pentru Actualizarea Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Bihor, Sucursala Regionala CF Cluj a pus la dispoziție baza de date privind situația accidentelor produse la trecerile la nivel cu calea ferată, în perioada 2010 – 2019, pe raza județului Bihor. În perioada analizată au avut loc 12 accidente, dintre acestea cele mai multe având loc în anul 2013 (cca 33%).

8 Coeziune şi competitivitate teritorială, dezvoltare şi şanse egale pentru oameni. Anexa nr. 2.c) - Metodologie de calcul şi aplicare a indexului de dezvoltare teritorială.

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R

Pozitia Anul Nr.crt Linia cf Intre statiile Semnalizare Cauza Cu/Fara victime km producerii 1 2 3 4 5 6 7 8 1 L328 Arad - Oradea 75+246 Ciumeghiu- Salonta SAT 2010 Neasigurare (tamponare) Fara victime 2 L328 Arad - Oradea 79+533 Ciumeghiu- Salonta IR 2010 Neasigurare (tamponare) Cu victime 3 L300 Bucuresti - Ep. Bihor 592+807 Bulz - Bratca SAT 2013 Neasigurare (tamponare) Cu victime 4 L328 Arad - Oradea 79+533 Ciumeghiu- Salonta IR 2013 Neasigurare (tamponare) Fara victime 5 L328 Arad - Oradea 79+533 Ciumeghiu- Salonta IR 2013 Neasigurare (tamponare) Fara victime 6 L333 Salonta - Kotegyan 7+164 Salonta - Kotegyan IR 2013 Neasigurare (tamponare) Fara victime 7 L328 Arad - Oradea 81+792 Statia Salonta SAT 2014 Neasigurare (tamponare) Fara victime 8 L328 Arad - Oradea 71+730 Statia Ciumeghiu SAT 2015 Neasigurare (tamponare) Cu victime 9 L328 Arad - Oradea 79+533 Ciumeghiu- Salonta IR 2017 Neasigurare (tamponare) Fara victime 10 L328 Arad - Oradea 76+515 Ciumeghiu- Salonta SAT 2017 Neasigurare (tamponare) Cu victime 11 L400 Ep. Bihor - Halmeu 733+339 Valea lui Mihai - Sanislau IR 2018 Neasigurare (tamponare) Fara victime 12 L400 Ep. Bihor - Halmeu 717+324 Silindru - Valea lui Mihai IR 2019 Neasigurare (tamponare) Fara victime În 58% din cazuri accidentele au avut loc la treceri la nivel semnalizate numai cu indicatoare rutiere. Cele mai multe accidente (cca 66%) a avut loc la trecerile la nivel cu linia L328 Arad – Oradea, între stațiile Ciumeghiu – Salonta. Circa 33% dintre accidente raportate în perioada 2010-2019, au avut loc în Salonta, la trecerea la nivel (km 79+533) de pe str. Sarcadului (DN 79B), trecere la nivel semnalizată cu indicatoare rutiere, insuficient amenajată și neiluminată.

Figura nr. 48: Trecere la nivel cu indicatoare rutiere, intersecție str. Sarcadului (DN 79B) / CF L328 km 79+533

Sursa: Google Maps, Imagery Date: iulie/2012

2.7.3. Disfuncționalități și elemente de potențial la nivelul Aeroportului Oradea Aeroportul Oradea beneficiază de o pistă de beton cu dimensiunile 2100 m x 45 m, având portanță (PCN) 45, corespunzând standardelor MPGTR pentru un aeroport regional din punct de vedere a lățimii și a portanței (PCN) 45, dar nu și al lungimii (min. 2200m). Aeroportul se află la circa 7 km de gara centrală a municipiului Oradea, respectiv la 6 km de centrul orașului. În relație cu municipiul Oradea aeroportul este deservit și de o linie de operatori local (linia 28), operată de Oradea Transport Local S.A.

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R Nu există legătură directă a aeroportului la calea ferată. Viziunea MPGTR pentru orizontul 2025 este ca aeroporturile din rețeaua națională a României să asigure standarde de conectivitate, în colaborare cu autoritățile locale sau ceilalți administratori ai infrastructurii naționale. Standardele de conectivitate pentru un aeroport regional, conform MPGTR, sunt prezentate pe categorii de aeroport în tabelul de mai jos:

Serviciu de Serviciu de Aeroportul Legătură Legătură Servicii de Parcare de transport public transport public Oradea rutieră feroviară 1) taxi 2) lungă durată cu autobuzul 3) cu trenul 1) 3)

2020 Da Nu Da Nu Da Da

Standard MPGTR pentru aeroport Obligatoriu Opțional Obligatoriu Opțional Opțional Opțional regional 1) Trenurile vor opera la un interval de 30 min în ora de vârf 2) Fluxurile de taxi vor fi separate de restul traficului 3) Stațiile de tren/autobuz nu vor fi mai departe de 15 min de mers pe jos față de terminalul de plecări

3. TRAFICUL DE PERSPECTIVĂ. NECESITĂȚI DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT

3.1. PREVIZIUNI SOCIO-ECONOMICE

3.1.1. Evoluția populației În cadrul Studiului de fundamentare socio-demografic cu caracter prospectiv: Prognoza privind evoluția populaţiei în judeţul Bihor, Bucureşti: Urbanteam, 2020 au fost analizate tendințele de evoluție a populației din județul Bihor, la nivel de localitate. Astfel, conform acestui studiu, dacă se menţin tendinţele actuale ale mişcării naturale şi ale celei migratorii, până în anul 2040 populaţia judeţului Bihor scade cu 21% în varianta medie, mai pronunţat în mediul urban, iar până în anul 2060 scăderea va fi de 35%. În urma analizelor au fost propuse trei variante de prognoză: medie, optimistă și pesimistă.

Figura nr. 49: Prognoza populaţiei în variantă medie – județul Bihor

Sursa: Studiu de fundamentare socio-demografic cu caracter prospectiv: Prognoza privind evoluția populaţiei în judeţul Bihor, Bucureşti: Urbanteam, 2020 A C T U A L I Z A R E A P L A N U L U I D E A M E N A J A R E A T E R I T O R I U L U I J U D E Ţ U L U I B I H O R Etapa 1 – Elaborare studii de fundamentare cu caracter analitic și studii de fundamentare cu caracter prospectiv Studiu privind căile majore de comunicaţii şi transport în județul Bihor urban team s.r.l. 58

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R Figura nr. 50: Prognoza populaţiei – județul Bihor

Sursa: Studiu de fundamentare socio-demografic cu caracter prospectiv: Prognoza privind evoluția populaţiei în judeţul Bihor, Bucureşti: Urbanteam, 2020 Ținând cont de faptul că evoluția populației este corelată și cu mediul economic, iar din punct de vedere al tendințelor actuale în ceea ce privește numărul de salariați, precum și numărul de șomeri, indicatorii județului Bihor sunt favorabili unei dezvoltări economice, coeficienții de evoluție ai populației, în varianta medie și optimistă, sunt prezentați în tabelul următor.

Tabelul nr. 18: Coeficienți de creștere a populației 2019 Mediu 2040 Mediu 2060 Optimist 2040 Optimist 2060 Județul Bihor 1 0.79 0.65 0.82 0.77 Mediul Urban 1 0.76 0.61 0.79 0.71 Mediul Rural 1 0.82 0.71 0.86 0.83 Municipiul Oradea 1 0.78 0.64 0.81 0.75 Sursa datelor: Studiu de fundamentare socio-demografic cu caracter prospectiv: Prognoza privind evoluția populaţiei în judeţul Bihor, Bucureşti: Urbanteam, 2020

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R 3.1.2. Evoluția PIB Conform statutului său, Comisia Naţională de Prognoză elaborează prognoze privind dezvoltarea economico-socială a României pe termen scurt, mediu și lung în corelare cu prevederile Programului de guvernare, a strategiilor naționale, sectoriale și regionale precum și pe baza tendințelor din economia națională și cea mondială. Din păcate Comisia Națională de Prognoză în varianta din august 2020 face o previziune a PIB-ului doar pentru anii 2020 și 2021, subliniind, în contextul izbucnirii epidemiei Sars-2-COVID 19 în China la sfârşitul anului 2019, persistenţa gradului extrem de ridicat de incertitudine al prognozelor la nivel global. Astfel, pe parcursul elaborării PATJ Bihor, în concordanță cu datele disponibile, prognoza PIB va fi actualizată. Corespunzătoare datelor disponibile până în prezent, evoluția PIB la nivel național, regional și județean este prezentată grafic în figura de mai jos.

Figura nr. 51: Prognoza PIB

Sursă: Proiecţia principalilor indicatori economico – sociali în Profil Teritorial până în 2016, iunie 2013 - pt 2009-2011 Sursă: Proiecţia principalilor indicatori economico – sociali în Profil Teritorial până în 2017, dec. 2014 - pt 2012-2013 Sursă: Proiecţia principalilor indicatori economico – sociali în Profil Teritorial până în 2019, mai 2016 - pt 2014 Sursă: Proiecţia principalilor indicatori economico – sociali în Profil Teritorial până în 2020, martie 2017- pt 2015 Sursă: Proiecţia principalilor indicatori economico – sociali în Profil Teritorial până în 2020, mai 2017 - pt 2016 Sursă: Proiecţia principalilor indicatori economico – sociali în Profil Teritorial până în 2022, iunie 2019 - pt 2017 Sursă: Proiecţia principalilor indicatori macroeconomici 2020-2021, august 2020 - pt. 2019, 2020, 2021

3.2. EVOLUȚIA TRAFICULUI RUTIER În ceea ce privește prognoza de evoluție a traficului pentru perioada 2015 - 2040 pe drumurile interurbane, coeficienții de evoluție utilizați în cadrul studiului, coeficienți recomandați de CESTRIN având ca bază anul 2015, sunt prezentați mai jos, pentru toate categoriile de drum.

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R Tabelul nr. 19: Coeficienți minimi de evoluție a traficului în perioada 2015-2040. Ipoteză de evoluție pesimistă a traficului

Autocamioane si derivate Tractoare cu/fara Vehicule cu Biciclete Autovehicule Autocamioane cu Total Tip drum Bază Anul Autoturisme Microbuze Autocamionete Autobuze remorca veh. tractiune Motociclete articulate remorci (tren rutier) vehicule speciale animala

2 osii 3-4 osii

DN European 2015 2015 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 DN European 2015 2020 1.22 1.20 1.18 1.16 1.16 1.13 1.12 1.15 1.07 1.09 1.01 1.20 DN European 2015 2025 1.39 1.36 1.30 1.26 1.27 1.21 1.22 1.29 1.15 1.18 1.02 1.36 DN European 2015 2030 1.59 1.54 1.44 1.36 1.38 1.30 1.34 1.44 1.21 1.28 1.03 1.54 DN European 2015 2035 1.81 1.73 1.58 1.55 1.50 1.39 1.46 1.61 1.28 1.38 1.04 1.73 DN European 2015 2040 2.06 1.95 1.73 1.76 1.62 1.47 1.58 1.79 1.35 1.48 1.05 1.94 DN Principal 2015 2015 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 DN Principal 2015 2020 1.23 1.20 1.18 1.16 1.15 1.12 1.11 1.16 1.07 1.08 1.02 1.19 DN Principal 2015 2025 1.41 1.36 1.30 1.26 1.24 1.20 1.20 1.31 1.50 1.15 1.03 1.35 DN Principal 2015 2030 1.62 1.54 1.44 1.36 1.35 1.27 1.30 1.48 1.21 1.23 1.05 1.53 DN Principal 2015 2035 1.85 1.73 1.58 1.55 1.45 1.35 1.40 1.67 1.28 1.30 1.06 1.72 DN Principal 2015 2040 2.12 1.98 1.73 1.60 1.56 1.43 1.50 1.87 1.34 1.38 1.08 1.93 DN Secundar 2015 2015 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 DN Secundar 2015 2020 1.19 1.22 1.19 1.18 1.12 1.10 1.09 1.15 1.08 1.07 1.02 1.18 DN Secundar 2015 2025 1.33 1.39 1.32 1.36 1.19 1.16 1.17 1.28 1.16 1.14 1.03 1.33 DN Secundar 2015 2030 1.49 1.58 1.50 1.57 1.26 1.22 1.25 1.43 1.23 1.21 1.05 1.49 DN Secundar 2015 2035 1.67 1.62 1.66 1.80 1.34 1.28 1.33 1.59 1.29 1.27 1.06 1.67 DN Secundar 2015 2040 1.86 1.82 1.86 2.05 1.42 1.34 1.42 1.75 1.36 1.34 1.08 1.86 DJ 2015 2015 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 DJ 2015 2020 1.20 1.18 1.15 1.14 1.13 1.14 1.09 1.14 1.07 1.06 1.02 1.15 DJ 2015 2025 1.36 1.28 1.25 1.28 1.20 1.23 1.17 1.26 1.14 1.11 1.04 1.25 DJ 2015 2030 1.53 1.39 1.36 1.39 1.28 1.32 1.26 1.39 1.20 1.17 1.06 1.36 DJ 2015 2035 1.72 1.51 1.47 1.51 1.37 1.42 1.34 1.53 1.26 1.23 1.08 1.47 DJ 2015 2040 1.93 1.62 1.58 1.62 1.45 1.51 1.43 1.67 1.31 1.29 1.10 1.59 Sursa datelor: CNAIR - CESTRIN 3.3. EVOLUȚIA TRAFICULUI AERIAN În ceea ce privește prognoza traficului aerian pentru perioada 2025 – 2035, fără destinații, Aeroportul Oradea a pus la dispoziție o prognoză a numărului de pasageri și a mișcărilor de aeronave, în trei ipoteze de dezvoltare (pesimistă, realistă, optimistă), în contextul modernizării Aeroportului Oardea.

Figura nr. 52: Prognoza trafic aerian

Sursa: Aeroportul Oradea

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R 3.4. PROPUNERI DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT Întrucât până la acest moment colectarea datelor nu a fost finalizată complet, iar analiza situației actuale necesită completări, în cadrul capitolului de propuneri au fost trecute în revistă propunerile privind infrstructura de transport incluse în următoarele documente de planificare cu impact asupra județului Bihor: • Varianta finală revizuită a Master Planului General de Transport pentru România - MPGTR (august 2016)

• Planul pentru Dezvoltare Regională Regiunea Nord Vest 2014-2020, 2015-2016

• Strategia Regională de Mobilitate Urbană Durabilă și Orașe Inteligente a Regiunii Nord-Vest 2021-2027, 2020 (v. Anexa A)

• Strategia pentru dezvoltarea durabilă a județului Bihor 2014-2020, 2017

• Plan de mobilitate urbană durabilă pentru municipiul Oradea, 2016 Precum și din informațiile puse la dispoziție prin intermediul corespondenței oficiale din cadrul prezentului proiect.

3.4.1. Propuneri de dezvoltare a infrastructurii de transport rutier

Propuneri de dezvoltare a infrastructurii rutiere incluse în PATN Propunerile de dezvoltare a infrastructurii rutiere trebuie să armonizeze strategiile, proiectele și viziunile de dezvoltare cuprinse în documentațiile aprobate la nivel național, regional, județean și local. In figura 53 se prezintă Direcțiile de dezvoltare a rețelelor de căi rutiere așa cum apar ele în PATN, Anexa nr.III din Legea 363/2006. În ceea ce privește rețeaua de căi rutiere, în PATN au fost prevăzute următoarele proiecte de infrastructură ce vizează și județul Bihor: • Autostrăzi:

• 1.12 Borş*) - Marghita - Zalãu; • 1.20. Oradea - Chişineu-Criş - Arad; *Cuprinde şi secţiunea dintre ultima localitate şi frontiera de stat. • Drumuri expres sau cu 4 benzi:

• 2.03. Borş*) - Oradea - Zalãu; • 2.11. Satu Mare - Carei - Valea lui Mihai - Oradea; • 2.19. Chişineu-Criş - Beiuş - Cluj-Napoca; • 2.20. Oradea - Beiuş - Deva; *Cuprinde şi secţiunea dintre ultima localitate şi frontiera de stat. La momentul aprobării PATN (2006) nu exista un master plan general de transport la nivelul României, dar ulterior în perioada 2011-2016 a fost elaborat un astfel de document, fundamentat pe un model de transport complex în cadrul căruia au fost testate majoritatea proiectelor incluse în PATN. De accea, propunerile privind infrastructura de transport ce vor fi A C T U A L I Z A R E A P L A N U L U I D E A M E N A J A R E A T E R I T O R I U L U I J U D E Ţ U L U I B I H O R Etapa 1 – Elaborare studii de fundamentare cu caracter analitic și studii de fundamentare cu caracter prospectiv Studiu privind căile majore de comunicaţii şi transport în județul Bihor urban team s.r.l. 62

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R incluse în PATJ vor prelua în primul rând propunerile de proiecte propuse in MPGTR. În plus, în cadrul MPGTR, sunt recomandate anumite surse de finanțare pentru implementarea proiectelor, parte dintre acestea fiind deja asigurate, prin intermediul anumitor programe adoptate la nivel național (ex. POIM 2014-2020) și european, de fondurile europene.

Figura nr. 53: Direcțiile de dezvoltare a rețelelor de căi rutiere (P.A.T.N. Sectiunea I.A)

Figura nr. 54: Proiecte de transport rutier incluse în MPGTR și rețeaua TEN-T

prelucrare MPGTR - figura 10.13/ pag 725)

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R Propuneri de dezvoltare a infrastructurii rutiere incluse în documentații de planificare sectoriale privind infrastructura de transport

Tabelul nr. 20: Propuneri de proiecte la nivel național (MPGTR) privind rețeaua rutieră

Valoarea Perioada de Sursa de Proiect Denumire proiect Rețeaua TEN-T Lungime estimată implementare finanțare (mil Euro) Nădășelu - Ip (Suplacu de Barcău) 93,3 km 1002,55 A3: Gilău (Nădășelu) - Suplacu de Barcău - Borș Ip (Suplacu de B.) - Frontieră (Borș) TEN-T globală 64,5 km 238,65 2020 FEDR + Oradea Autostrăzi Nod Oradea - Oradea 10 km 65,78

TransRegio Biharia Deva - Brad - Ștei - Oradea - 197 km 124,3 2024-2025 FEDR (TR32):

TransRegio Țara DN 66: Arad - Salonta - Oradea TEN-T globală 121,00 km 60,5 2022-2023 FEDR

Crișurilor (TR33): Drumuri TransRegioDrumuri

Reabilitare/ modernizareReabilitare/ TransRegio Silvania Oradea - Carei - Satu Mare - 137,00 km 68,5 2022-2023 FEDR (TR42):

VO Beiuș + VO Ștei - 27 km 57,2 2020 FEDR

ocolire VO Aleșd - 7,70 km 15,03 2020 FEDR Variante de MPGTR precizeză că obiectivul general al proiectului Autostrada Nădășelu – Borș este de a spori eficiența economică a rețelei de transport din România. Obiectivul operațional specific este de a aduce îmbunătățiri în ceea ce privește viteza de călătorie pe coridoarele de conectivitate semnificative precum Cluj- Napoca – Oradea – punct de trecere a frontierei. În coroborare cu alte proiecte similare, Autostrada Nădășelu – Borș asigură legătura între Ungaria și restul Europei, cu centrul și sudul României. Analiza fluxurilor de trafic din Modelul Național de Transport ce a fundamentat MPGTR arată că standardul potrivit pentru acest proiect este cel de autostrada. Trebuie subliniat faptul că proiectul include și un drum de legătură între Nodul Oradea de pe A3 și municipiul Oradea situat la cca. 15 km sud de autostrada. MPGTR menționează că drumurile TransRegio asigură conectivitatea între regiunile de dezvoltare ale României, între pricipalele centre urbane și economice și conectează polii de creștere economică la rețeaua națională de autostrăzi și drumuri expres. Documentul definește de asemenea drumurile TransRegio9 ca reprezentând un sector sau mai multe sectoare de drumuri naționale, cu două sau patru benzi de circulație, care facilitează conectivitatea rutieră între regiunile României sau între reședințele de județ, polii de creștere economică și rețeaua primară de transport (autostrăzi și/sau drumuri expres). De altfel MPGTR, recomandă pentru drumurile TransRegio îndeplinirea următorilor parametrii și standarde tehnice10: • Eliminarea trecerilor la nivel cu calea ferată;

9 Varianta finală revizuită a Raportului privind Master Planul pe termen scurt, mediu și lung, pag.214

10 Varianta finală revizuită a Raportului privind Master Planul pe termen scurt, mediu și lung. Tabelul 4.65, pag.214

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R • Realizarea de variante de ocolire pentru satele sau comunele dens populate;

• Marcaj rezonant în zonele cu limitări de viteză sau zonele periculoase;

• Creșterea razelor de curbură (acolo unde acest lucru este posibil);

• Adăugarea celei de-a treia benzi de circulație pentru vehicule lente în zonele în care declivitatea este de peste 8%;

• Insule de calmare a traficului la intrarea în localități și în zona trecerilor de pietoni;

• Separatoare de sens pentru sectoarele de drum cu patru benzi de circulație sau pentru cele cu două benzi de circulație în zonele în care depășirea este interzisă;

• Eliminarea trecerilor de pietoni prin construcția de pasarele pietonale;

• Realizarea de benzi reversibile pentru sectoarele de drum cu trafic ridicat; (ex: vineri 2+1, duminica 1+2).

• Introducerea de elemente rutiere de siguranță (parapeți laterali, iluminarea drumului în zonele periculoase, supralărgirea și supraînălțarea drumului în curbe, introducerea de sensuri giratorii în zonele cu conflict de trafic);

• District de intervenție, management și gestiune propriu pentru fiecare drum. Propuneri de dezvoltare a infrastructurii rutiere naționale incluse în studii și strategii regionale și județene

Tabelul nr. 21: Proiecte de dezvoltare drumuri naționale în județul Bihor

Strategia pentru PDR NV dezvoltarea durabila Nr. Crt. Drum Titlul proiectului Institutii/actori implicati Maturitate proiect Surse finantare 2014-2020 a judetului Bihor 2014-2020

Refacere și consolidare DN19B; 1 DN 19B CNADNR Proiect propus CNADR x x DN19 Săcuieni- Suplacu de Barcău

Reabilitare DN19E; 2 DN 19E CNADNR Proiect propus CNADR x x DN19 (Biharia)-Chiribis (DN19B)

Reabilitare DN1P; 3 DN 1P CNADNR Proiect propus x Tileagd-Spinuș -DN19E

Modernizare DN 76; Drum national in 4 DN 76 CNADNR x Oradea -Beiuș-Cristioru de Jos-Vârfuri reabilitare/ modernizare

5 DN 75 Modernizarea și reabilitarea DN75: Ștei - Turda CNADNR Proiect propus x

Inel centură Construcția unui coridor de dezvoltare sub forma unui Municipiul Oradea, Consiliul 6 Proiect propus POR/POST x x Oradea inel de centură Județean Bihor, CNADR

Centură CNADNR, Consiliul Local 7 Construirea centurii oraşului Marghita SF în curs de elaborare PNDI x x Marghita Marghita

Proiect aprobat de Comisia Europeană Construirea centurii oraşului Ștei (Beiuș-Ștei-Lunca), CNADNR, Consiliile Locale Variantă ocolitoare in 8 Centură Ștei POS Transport x x L=27,23km implicate pregatire faza executie lucrari

Proiect aprobat de Comisia Europeană Lot 1 Aleșd Sud - Variantă ocolitoare in Construirea centurii orașului Aleșd (Nord și Sud), pregatire (proiectare)/ 9 Centura Aleșd CNADNR, Consiliul Local Alesd POS Transport x x L=16,83km faza licitatie Lot 2 Aleșd Nord - Variantă ocolitoare in pregatire faza executie lucrari

Centura CNADNR, Consiliul Local 10 Construirea centurii orașului Săcuieni Parțial realizată POST+POIM x Săcuieni Sacuieni

Centura Valea CNADNR, Consiliul Local Valea 11 Construirea centurii oraşului Valea lui Mihai Proiect propus POST x x lui Mihai lui Mihai

Consiliul Județean Bihor, Programul de Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport 12 Consiliile Locale interesate, Proiect propus Cooperare x x transfrontalier HU - RO partenerii externi Transfrontalieră HU-RO A C T U A L I Z A R E A P L A N U L U I D E A M E N A J A R E A T E R I T O R I U L U I J U D E Ţ U L U I B I H O R Etapa 1 – Elaborare studii de fundamentare cu caracter analitic și studii de fundamentare cu caracter prospectiv Studiu privind căile majore de comunicaţii şi transport în județul Bihor urban team s.r.l. 65

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R Propuneri de dezvoltare a infrastructurii rutiere județene și locale incluse în studii și strategii În cadrul PDR Regiunea Nord Vest 2014-2020, portofoliul de proiecte pe domenii de interes la nivel regional include ca fiind prioritară reabilitarea, modernizarea unor drumuri județene (figura 55). Pentru județul Bihor acestea au fost centralizate în tabelul 23.

Tabelul nr. 22: Proiecte prioritare de drumuri județene din județul Bihor în Regiunea de Dezvoltare Nord Vest

Tip proiect Demunire proiect

Modernizarea: DJ 795 (Salonta-Tinca), de la km 0+000 la km 23+320, L= 23,320 km; DJ 792A (Tinca-Belfir), de la km 42+720 la km 38+700, L= 4,020 km ; DJ 709A (Belfir - DN 76), de la km 12+946 la km 45+569, L= 32,623 km ;

Modernizarea:

județene DJ 764A (Beiuş-Stâna de Vale), de la km 0+000 la km 27+900, L=26,300 km; DJ 108J (Stâna de Vale - Remeţi), de la km 34+100 la km 18+500, L=20,371 km; Modernizare Drumuri DJ 108K (Remeţi - limită jud. Cluj) de la km 13+190 la km 26+455, L=13,265 km;

Figura nr. 55: Regiunea Nord Vest – Propuneri proiecte modernizare drumuri județene

Sursa: PDR Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest 2014-2020, pag.221

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R Propunerile privind reabilitarea și/sau modernizarea infrastructurii rutiere județene și locale au fost centralizate în tabelul următor:

Tabelul nr. 23: Proiecte de reabilitare și/sau modernizare a infrastructurii rutiere județene Bihor

Nr. Crt. Drum Titlul proiectului Institutii/actori implicati Maturitate proiect Surse finantare PDR NV Strategia pentru Proiecte CJ 2014-2020 dezvoltarea durabila a Bihor judetului Bihor 2014-2020

1 DJ 108H Modernizare DJ 108H Pădurea Neagră şi DJ 191A Chiribiş Consiliul Județean Bihor Proiect propus POR x

2 DJ 108I Reabilitare și modernizare DJ 108I Bucea-Bulz-Tileagd, L =46,533 km Consiliul Județean Bihor SF întocmit în 2006 POR x x

3 DJ 108I Reabilitare şi modernizare DJ 108I Bucea-Bulz-Vadu Crişului, tronson 2 Consiliul Județean Bihor Lucrare în continuare - Tronson 2 PNDI, Modernizarea satului romanesc x x

4 DJ 108I Amenajare poduri pe DJ 108I Consiliul Județean Bihor Lucrare nouă PNDI. Infrastructură la nivel județean x

5 DJ 108I Amenajare intersectie si lucrari de scurgere a apelor pe DJ 108I Consiliul Județean Bihor Proiect propus x

6 DJ 709 Amenajare poduri pe DJ 709 Consiliul Județean Bihor Lucrare nouă PNDI. Fonduri proprii x

7 DJ 709 Modernizare DJ 709 Talpoş Consiliul Județean Bihor SF, Proiect tehnic PNDI. Modernizarea satului romanesc x

8 DJ 709E Modernizare DJ 709E Ghiorac - Arpăşel şi DJ 709A Batăr-Belfir; L=25,114 km Consiliul Județean Bihor Proiect propus POR x

9 DJ 764 Reabilitare și modernizare DJ 764 Beiuș-Roșia-Aștileu-Aleșd,sector de la km 31+000 la km Consiliul Județean Bihor Proiect propus PNDL, Fonduri proprii 64+655 x x x

10 DJ 764 Reabilitare DJ764 Beiuș-Roșia și DJ 764D Bratca-Borod, etapa II, km 0+000 - 23+320 și km 0+000+10+038, Consiliul Județean Bihor Lucrare nouă - SF PNDI, Modernizarea L = 32,128 km satului romanesc x

11 DJ 765 Reabilitare si modernizare DJ 795 Salonta - Tinea, sector de la km 0+000 la 23+320, L = 23,320 km Consiliul Județean Bihor Proiect propus Fonduri proprii x

12 DJ 764C Modernizare DJ 767C Dobrești - Luncasprie Consiliul Județean Bihor Proiect propus PNDI. Infrastructură la nivel județean x

13 DJ 764C, DJ 764D, Amenajare poduri pe DJ 764C, DJ 764D, DJ 764H Consiliul Județean Bihor Lucrare nouă PNDI. Infrastructură la DJ 764H nivel județean x

14 DJ 764F Modernizare DJ 764F Uileacu de Beiuș-Finis-Lazuri de Beius-Lunca; L=33,5 km Consiliul Județean Bihor Proiect propus POR x

15 DJ 767 Amenajare poduri peste vale pe DJ 767 Consiliul Județean Bihor Lucrare nouă PNDI. Infrastructură la nivel județean x

16 DJ 767 Reabilitare si Modernizare DJ 767 Dobresti-Varciorog, sector de la km 10+940 la km 27+50077, L=16,560 Consiliul Județean Bihor Proiect propus PNDL, Fonduri proprii km; x

17 DJ 767, DJ 767C Reabilitare si modernizare DJ 767: DN76 (Sambata)-Dobresti, sector de la km 0+000 la km 9+332 si DJ Consiliul Județean Bihor Proiect propus PNDL, Fonduri proprii 767C: DJ 767 (Dobresti)-Luncasprie - DJ 764, sector de la km 0+000 la km 11+672, Ltotala=21,004 km; x

18 DJ 767A Reabilitare şi modernizare DJ 767A Uileacu de Criş-Bălaia-Burzuc-Sârbi, L=25km Consiliul Județean Bihor Proiect în derulare: ”Reabilitare si POR, Fonduri proprii modernizare DJ 767a _ Uileacu de Cris(dn1)_ Balaia_ Burzuc_Sarbi (DN19E), judetul Bihor” cod SMIS 125117 x x

19 DJ 767A Reabilitare şi modernizare DJ 767A Sarbi – Sâniob Consiliul Județean Bihor Proiect propus PNDI. Infrastructură la nivel județean x

20 DJ 767A Amenajare poduri pe DJ 767A, DJ 767E, DJ 767F, DJ 767G Consiliul Județean Bihor Lucrare nouă PNDI. Fonduri proprii x

21 DJ 767B Modernizare Drum Judetean DJ 767B, din DN 76-Tasad-Copacel-Serghis-DJ 767, km 0+000-22+140, Consiliul Județean Bihor Proiect propus PNDL, Fonduri proprii L=22,140 km; x

22 DJ 767D Modernizare DJ 767D Vîrciorog- DJ 764, L= 2,100 km Consiliul Județean Bihor Proiect propus PNDL, Fonduri proprii x x

23 DJ 767D Modernizare DJ 767D Fasca- Cornet, L=8,450 km Consiliul Județean Bihor Proiect propus Fonduri proprii x x

24 DJ 768A Modernizare DJ 768A Soimi-Suplacu de Tinca-Capalna; Consiliul Județean Bihor Proiect propus Fonduri proprii x

25 DJ 768A Modernizare DJ 768A Capilna-Ginta, km 8+560-22+590,L=14,030 km Consiliul Județean Bihor Proiect tehnic Fonduri proprii x x

26 DJ 792A Amenajare trecere CF pe DJ 792A Tinca Consiliul Județean Bihor Proiect propus PNDI. Infrastructură la nivel județean x

27 DJ 792A Reabilitare DJ 792A Beliu-Tinca-Les, km 24+987-67+696, L=42,712 km; Consiliul Județean Bihor Proiect în derulare: ”Reabilitare DJ792A POR, Fonduri proprii Beliu_Tinca_Les, Km 24 987 – Km 67 696, L=42,712 Km, Judetul Bihor” cod SMIS 125115” x

28 DJ 795A Modernizare DJ 795A Osand-Sumugiu; Consiliul Județean Bihor Proiect propus Fonduri proprii x

29 DJ 797A Modernizare DJ 797A Bicaciu-lanosda, km 2+993 - km 8+321,88, L=5,328 km; Consiliul Județean Bihor Proiect propus Fonduri proprii x

30 DJ 797A Amenajare poduri pe DJ 797 Consiliul Județean Bihor Lucrare nouă PNDI. Infrastructură la nivel județean x

31 DJ 108H, DJ 191A, Amenajari de poduri și lucrări de consolidare alunecări de teren pe traseul Beiuș - Aleșd - Marghita Consiliul Județean Bihor Lucrări noi PNDI. Modernizarea DJ 191B, DJ 764 pe DJ 108H, DJ 191A, DJ 191B, DJ 764 satului romanesc x

32 DJ 795, DJ 792A, DJ Traseul Regional Transilvania Nord Consiliul Județean Bihor, Proiecte în derulare: POR, Fonduri proprii 709A, DJ 764A ,DJ Creșterea mobilității şi locurilor de muncă pe Traseul Regional Transilvania Nord prin modernizarea Consiliul Județean Cluj, Traseul Regional Transilvania Nord; Drumul 108J, DJ 108K, DJ drumurilor judeţene: Consiliul Județean Sălaj, Apuseni; Reabilitare și modernizare DJ 764A, 767, DC 243, DC DJ 795 (Salonta-Tinca) – DJ 792A (Tinca-Belfir)- DJ 709A (Belfir – DN 76) – DJ 764A (Beiuş-Stâna de Consiliul Județean Satu DJ 104J L totală =43,375km, Județul Bihor x x x 242 Vale)– DJ 108J (Stâna de Vale – Remeţi) – DJ 108K (Remeţi-limită jud. Cluj) Mare, Consiliul Județean Traseul Regional Transilvania Nord; Drumul Ramificaţia 1- DJ 795 (Tinca- DN76) - DJ 767 (DN76- Sâmbăta- Tileagd DN1) Maramureș, Consiliul Apuseni; Reabilitare și modernizare DJ 108k, L Ramificaţia 2 - DC 243 (DN 76- Șuști- intersectie DC242)- DC 242 (intersectie DC243- limită judeţul Arad) Județean Bistrița Năsăud totală =12,893km, Județul Bihor

33 DC 7 Modernizare DC 7 Voivozi – Şilindru – DN 19D, de la km 4+800 la km 15+900, L = 11,100km. Consiliul Local Simian, Proiect propus POR (Modernizare drum în zona de graniţă cu legătura la Drumul Naţional Săcuieni – Letavertes). Consiliul Local Sacuieni x

34 DC 20 Modernizare DC 20 Salard - și DC 19 Vaida - Roșiori Consiliul Local Salard, Proiect propus POR Consiliul Local Rosiori x

35 DC 82 Modernizare DC 82 Poiana Tășad- Bucuroaia, L=3,9km Consiliul Local Copacel Proiect propus POR x

36 DJ & DC Măsuri de creștere a siguranței circulației pe drumurile județene și comunale din județul Bihor Consiliul Județean Bihor, Proiect propus Fonduri proprii UAT din județul Bihor x

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R 3.4.2. Propuneri de dezvoltare a infrastructurii de transport feroviar În vederea asigurării unei dezvoltări durabile a zonei de studiu (județul Bihor), se recomandă modernizarea, în mod progresiv, a sistemului de transport feroviar pentru organizarea serviciilor intermodale de transport, atât în cazul transportului de călători, cât și în cazul transportului de mărfuri. Propuneri de dezvoltare a infrastructurii feroviare incluse în PATN Linii de cale ferată convenționale, cu viteza până la 160 km/h pe trasee existente reabilitate: • 1.08. Oradea - Episcopia Bihor*);

• 1.09. Halmeu*) - Satu Mare - Oradea - Poieni - Cluj-Napoca - Apahida - Coşlariu;

• 1.11. Oradea – Arad. Linii noi: Reţeaua feroviară de mare viteză va fi realizatã în funcţie de înţelegerile cu ţările vecine şi în urma unui studiu care va stabili numãrul punctelor de secţionare şi traseul pe direcţia Constanţa - Bucureşti, cu ieşire spre frontiera vestică a României. Propuneri de dezvoltare a infrastructurii de căi feroviare incluse în documentații de planificare sectoriale

Tabelul nr. 24: Propuneri de proiecte privind dezvoltarea rețelei feroviare la nivel național (MPGTR)

Valoarea Perioada de Sursa de Proiect Denumire proiect Rețeaua TEN-T Lungime estimată implementare finantare (mil Euro)

14 km Vadu Crișului h - Aleșd - 26,6 Reabilitare/Electrificare 11 km Cluj-Napoca - Huedin - Oradea - Episcopia Bihor Aleșd - Tileagd - 34,1 2017-2019 FEDR Reabilitare/Electrificare 29 km Tileagd - Oradea - Ep, Bihor - 55,1 Reabilitare/Electrificare TEN-T globală 121 km Oradea - Salonta - Arad 217,6 2027-2029 FEDR Reabilitare

viteza de proiectareviteza de 133 km

Reabilitarecaleferată la Oradea - Carei - Satu Mare - Baia Mare - Jibou - Dej Oradea - Satu Mare - 212,80 2033-2035 FEDR Reabilitare

Figura nr. 56: Direcțiile de dezvoltare a rețelei de căi feroviare (P.A.T.N. Sectiunea I. A)

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R Figura nr. 57: Proiecte de transport feroviar incluse în MPGTR (figura 10.14/ pag 726)

Descrierea proiectelor conform MPGTR se regăsește mai jos: Reabilitare la viteza de proiectare a liniei Cluj-Napoca – Oradea și elecrificare Program de modernizare a liniei 300 între Cluj-Napoca și Oradea. Proiectul include: • Reabilitarea la viteza de proiectare a liniei 300 Cluj-Napoca – Oradea.

• Regim superior de întreținere, care să stopeze alte degradări ulterioare (ceea ce constituie o ipoteză de bază pentru toate testele efectuate în cadrul Scenariului Do Something)

• Îmbunătățirea sistemelor de semnalizare și comunicații pentru îmbunătățirea siguranței și eficienței.

• Modernizarea facilităților oferite în stații: Oradea, Aleșd, Huedin și Cluj-Napoca.

• Grafic de mers cadențat pentru serviciile InterRegio, operat prin material rulant nou. Intervalele de succesiune propuse sunt: Cluj-Napoca – Oradea (1 tren pe oră). Reabilitare cale ferată la viteza de proiectare a căii ferate Oradea – Salonta – Arad – Timișoara. Proiectul include: • Reabilitarea la viteza de proiectare a liniei 310 Arad – Oradea și a secțiunii Arad – Timișoara, parte a Coridorului TEN-T Core IV-S.

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R • Regim superior de întreținere, care să stopeze alte degradări ulterioare.

• Îmbunătățirea sistemelor de semnalizare și comunicații pentru îmbunătățirea siguranței și eficienței.

• Modernizarea facilităților oferite în stații: Timișoara, Arad, Chișineu-Criș, Salonta și Oradea.

• Grafic de mers cadențat pentru serviciile InterRegio, operat prin material rulant nou. Intervalele de succesiune propuse sunt: Timișoara – Oradea 0,5 trenuri pe oră). Reabilitare la viteza de proiectare a secțiunilor Oradea – Satu Mare și Satu Mare – Cluj-Napoca Program de modernizare a secțiunilor Oradea – Baia Mare via Satu Mare și Baia Mare – Cluj-Napoca via Dej. Proiectul include: • Reabilitarea la viteza de proiectare a liniilor 300 Oradea – Episcopia Bihor, 402 Episcopia Bihor- Satu Mare, 400 Satu Mare – Dej, 401 Dej – Apahida și 300 Apahida – Cluj-Napoca.

• Regim superior de întreținere, care să stopeze alte degradări ulterioare (ceea ce constituie o ipoteză de bază pentru toate testele efectuate în cadrul Scenariului “Do Something”)

• Îmbunătățirea sistemelor de semnalizare și comunicații pentru îmbunătățirea siguranței și eficienței.

• Modernizarea facilităților oferite în stații: Oradea, Săcuieni, Valea lui Mihai, Carei, Satu Mare,Baia Mare, Jibou, Dej și Cluj-Napoca.

• Grafic de mers cadențat pentru serviciile InterRegio, operat prin material rulant nou. Intervalele de succesiune propuse sunt: Baia Mare – Oradea via Satu Mare (0,5 trenuri pe oră) și Satu Mare – Cluj-Napoca via Baia Mare (0,5 trenuri pe oră).

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R Proiecte de dezvoltare a infrastructurii de căi feroviare transmise de COMPANIA NAȚIONALĂ DE CĂI FERATE „CFR” - S.A. - Sucursala Regionala de Cai Ferate Cluj

Proiect Denumire proiect Sursă de finanțare

’’Reactualizarea Studiului de fezabilitate pentru ’’Electrificarea și reabilitarea liniei de cale ferata Proiecte cu finantare din

Cluj - Oradea - Episcopia Bihor” fonduri externe

ferată

Modernizareși reabilitarecale

Studiu de fezabilitate pentru proiectul ’’Lucrari de reabilitare poduri, podete și tuneluri de cale ferata - etapa a II a - LOT SRCF Cluj” - 22 structuri, din care in judetul Bihor:

Podet km 705+404 linia 400 Episcopia Bihor - Halmeu, intre statiile cf Sacuieni Bihor - Proiecte cu finantare din Silindru fonduri externe

Podet km 722+674 linia 400 Episcopia Bihor – Halmeu, intre statiile cf Valea lui Mihai - Reabilitare poduri, Reabilitarepoduri, podețe, tuneluri CF tuneluri podețe, Curtuieseni;

’’Modernizarea / reabilitarea a 47 statii de cale ferata din Romania - faza studiu de fezabilitate” - Proiecte cu finantare din LOT 6 - statia cf Valea lui Mihai; fonduri externe

stații CF stații ’’Modernizarea / reabilitarea a 47 statii de cale ferata din Romania - faza studiu de fezabilitate” - Proiecte cu finantare din

Modernizare LOT 8 - statia cf Salonta; fonduri externe

Modernizare treceri la nivel cu calea ferata pe raza Sucursalei Regionala de Cai Ferate Cluj (conform Legii nr. 154/2018) - proiectare și executie - 27 treceri la nivel, din care in judetul Bihor:

Trecerea la nivel km 75+246, linia 328 Arad - Oradea, intre statiile cf Ciumeghiu - Salonta, intersectie cu DE 671;

Trecerea la nivel km 5+650, linia 406 Valea lui Mihai - Bran, intersectie cu DN 19C; Proiecte finantate de la bugetul de stat Trecerea la nivel km 717+324, linia 400 Episcopia Bihor - Halmeu, intre statiile Șilindru - Valea lui Mihai, intersectie cu DN 19C; Trecerea la nivel km 3+200, linia COL IIA Antestatie Episcopia Bihor - Oradea Vest, intersectie cu DN;

Trecerea la nivel km 7+164, linia 333 Salonta - Kotyegan. intersectie cu DN 79B.

Modernizaretreceri laCF nivel cu Modernizare trecere la nivel km 661 + 139, linia 400 Episcopia Bihor - Halmeu, intre statiile cf Proiecte finantate din fonduri Episcopia Bihor - Biharia (proiectare + executie) proprii CNCF”CFR” - SA.

Modernizare trecere la nivel km 79+533, linia 328 Arad - Oradea, intre statiile cf Ciumeghiu - Proiecte finantate din fonduri Salonta proprii CNCF”CFR” - SA.

3.4.3. Propuneri de dezvoltare a infrastructurii de transport aerian Propuneri de dezvoltare a infrastructurii pentru transportul aerian incluse în PATN La nivel național, Legea 363/2006, Anexa nr 7. Direcțiile de dezvoltare prevăzute în Planul de amenajare a teritoriului național - Secțiunea I – Rețele de transport. Rețeaua de aeroporturi prevede lucrări de modernizare pentru Aeroportul Oradea. În figura 58 se prezintă Direcțiile de dezvoltare a rețelei de aeroporturi așa cum apar ele în ANEXA NR.IX din Legea 363/2006. Propuneri de dezvoltare a Aeroportului Oradea incluse în documentații de planificare sectoriale Fișa de proiect pentru determinarea valorii intervențiilor pentru dezvoltarea aeroportul Oradea din cadrul Variantei finale revizuită a Raportului privind Master Planul pe termen scurt, mediu și lung. Anexa 10.49 (pag.972) include următoarea descriere a proiectului A C T U A L I Z A R E A P L A N U L U I D E A M E N A J A R E A T E R I T O R I U L U I J U D E Ţ U L U I B I H O R Etapa 1 – Elaborare studii de fundamentare cu caracter analitic și studii de fundamentare cu caracter prospectiv Studiu privind căile majore de comunicaţii şi transport în județul Bihor urban team s.r.l. 71

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R • Asigurarea compatibilității noilor investiții cu căile de rulare, terminal și platforma de staționare,

• Asigurarea infrastructurii, echipamentelor și utilajelor de asistență a navigației, securitate și siguranță conform standardelor MPGT

• Asigurarea conectivității aeroportului conform cerințelor MPGT.

Figura nr. 58: Direcțiile de dezvoltare a rețelei de aeroporturi (P.A.T.N. Sectiunea I. A)

Figura nr. 59: Proiecte de transport aerian incluse în MPGTR (figura 10.17/ pag 729)

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R Propuneri de dezvoltare a Aeroportului Oradea incluse în documentații de planificare regional și județeană La nivel regional, conform PDR 2014-2020 se propune ca proiect prioritar, proiectul Construire, extindere şi modernizare terminale de pasageri şi terminal cargo la Aeroportul Oradea, iar la nivel județean Strategia pentru dezvoltarea durabilă a județului Bihor 2014-2020 propune următoarele trei proiecte:

Strategia pentru dezvoltarea Nr. durabila a Domeniu Titlul proiectului Institutii/actori implicati Maturitate proiect Surse finantare Crt. judetului Bihor 2014-2020

Aeroportul Construire, extindere și modernizare terminale de 1 Consiliul Județean Bihor Proiect propus POS Transport x Oradea pasageri la Aeroportul Oradea

Aeroportul Gard inteligent și drum perimetral la Aeroportul 2 Consiliul Județean Bihor Proiect propus POS Transport x Oradea Oradea

Aeroportul Extindere și modernizare turn de control la Aeroportul 3 Consiliul Județean Bihor Proiect propus POS Transport x Oradea Oradea

Propuneri de dezvoltare a Aeroportului Oradea incluse în strategia de dezvoltare a Aeroportul Oradea pe termen scurt și mediu Prin Hotărâre a Consiliului de Administrație al regiei nr. 5 din 20.02.2020, a fost aprobată strategia de dezvoltare a Aeroportul Oradea pe termen scurt și mediu. Obiectivul fundamental al strategiei este creșterea gradului de satisfacție al clienților prin asigurarea de servicii aeroportuare de maximă calitate și de îndeplinire a recomandărilor și orientărilor Uniunii Europene în legătură cu dezvoltarea rețelei de transport, asigurarea securității si siguranței persoanelor. La elaborarea acesteia s-a avut în vedere și conformarea la strategia pentru dezvoltare durabilă a Județului Bihor pentru perioada 2014-2020 în cadrul Inițiativei strategice 1 „Modernizarea Aeroportului Oradea”, precum și respectarea prevederilor din Master Planul General de Transport (MPGT) la nivel național aprobat pentru domeniul transportului aerian. Dezvoltarea Regiei Autonome „Aeroportul Oradea" reprezintă una dintre direcțiile strategice ale județului Bihor datorită importanței regionale pe care aeroportul o are. Obiectivul strategic național de dezvoltare în domeniul transportului aerian îl reprezintă realizarea unei industrii de transport sigură, eficientă, funcțională, compatibilă și adaptabilă la politicile și principiile europene, obiectiv urmărit și la Aeroportul Oradea prin strategia adoptată. Activitățile aeronautice civile trebuie să răspundă cerințelor pieței de creștere a numărului pasagerilor transportați, să fie inter-operabile și să corespundă standardelor de siguranță și securitate. Prin realizarea și implementarea investițiilor cuprinse în strategie, Aeroportul Oradea va îndeplinii și obiectivul strategic prevăzut în MPGT în domeniul aerian, respectiv acela de a asigura o rețea de aeroporturi neredundantă pe teritoriul României care să permită conectivitatea tuturor regiunilor economice, precum și o competiție transparentă în condiții de maximă siguranță și securitate pentru pasageri.

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R Investițiile în infrastructura aeronautică sunt necesare pentru asigurarea siguranței în exploatare şi funcționarea infrastructurii aeroportuare, mijloacelor vizuale, sistemelor electrice de balizaj şi mijloacelor tehnice aeroportuare. Totodată, prin realizarea proiectelor de modernizare și dezvoltare se creează premisele: • creșterii eficienței utilizării aeroportului și a atractivității acestuia pentru beneficiari prin stabilirea de legături cu centrele UE și internaționale;

• creșterii traficului de pasageri prin introducerea unor noi zboruri efectuate de către companii low – cost sau prin stabilirea unei linii aeriene cu baza la aeroport;

• oferirii de servicii la un standard de calitate la nivel internațional, cu un handling rapid pentru aeronave și pasageri;

• asigurării unei inter-modalități între aeroportul Oradea și infrastructurile rutiere și feroviare actuale și de perspectivă existente în zonă;

• promovării destinațiilor turistice din regiune;

• creșterii gradului de atractivitate a zonei pentru investitori și pentru localizarea afacerilor în zonă. Față de cele precizate, prin strategia de dezvoltare precizată mai sus au fost stabilite obiective noi de investiții care să poată fi implementate prin asigurarea surselor de finanțare disponibile prin Programul Operational Infrastructură Mare (POIM), Axa Prioritară 2 – Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil și eficient, Obiectivul Specific – 2.3 (OS) Creșterea gradului de utilizare sustenabilă a aeroporturilor – Apel de proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii aeroportuare - proiecte noi de investiții care vizează activități de natură non–economică din domeniul siguranței și securității, respectiv proiecte noi de investiții în infrastructura aeroportuară având ca obiectiv construcția/ extinderea/ modernizarea de terminale, respectiv reabilitarea – modernizarea/extinderea de suprafețe de mișcare (piste, căi de rulare, platforme etc.) însoțite de măsuri de protecția mediului. În cadrul apelului de proiecte noi de investiții care vizează activități de natură non – economică din domeniul siguranței și securității, este în curs de elaborare proiectul „Creșterea gradului de siguranță și securitate la Aeroportul Oradea” a căror obiective principale sunt următoarele: • Obiective pentru protecția aviației civile împotriva actelor de intervenție ilicită și și intervenții în situații de urgență

• Construcție gard perimetral (inclusiv sistem TVCI) și drum perimetral

• Construcție Remiză PSI și asigurare spațiu de garare echipamente și utilaje aeroportuare (inclusiv poarta de acces personal și echipamente pentru controlul cu aparate RX a acestora)

• Amenajare spaţiu de siguranţă în conformitate cu cerinţele Regulamentului (CE)nr. 216/2008 al Parlamentului European si al Consiliului si Annex to ED Decision 2016/027/RCertification Specifications and Guidance Material for Aerodromes Design CS-ADR-DSN Issue 3 din 8 Decembrie 2016.

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R • Consolidare teren și

• Amenajare bandă pistă

• Achiziția de Echipamente pentru securitatea aeroportuară și siguranța aeronautică

• Echipamente în domeniul securității aeroportuare

• Achiziții de echipamente pentru siguranța aeronautică (situaţii de urgenţă)

• Echipamente pentru amenajarea, întreținerea și mentenanța suprafețelor și terenurilor de siguranță aeronautică

• Reabilitarea – modernizarea/extinderea de suprafețe de mișcare: Obiectivul principat este de extindere a lungimii pistei de decolare-aterizare de la lungimea actuală de 2.100 m la o lungime finală de 2.500 m , rezultând o prelungire cu 400 m. Necesitatea acestei extinderi este justificată de următoarele considerente: • Prin Master Planul General de Transport aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 666/2016 conform standardului lungimii pistelor de decolare – aterizare care să asigure minim codul de referință 4C pentru aeroporturile regionale, lungimea minimă a pistei trebuie să fie de 2.200 m (cerință care momentan nu este îndeplinită, lungimea actuală a acesteia fiind 2.100 m), rezultând necesitatea prelungirii cu minim 100 de metri.

• Necesitatea asigurării condițiilor de operare a Aeronavelor având litera de cod „C” având cea mai mare capacitate de transport pasageri (189 sau 215 pasageri cu aeronave Boeing 737 – 800 respectiv Boeing 737 – 900ER). Pentru aceste aeronave distanța la decolare pentru încărcătura cu masa maximă la decolare este de 2.450 m. Pentru asigurarea acestei condiții este necesară prelungirea pistei de decolare – aterizare pe direcția sud (direcția 01) cu minim 350 m, (pe direcția 19 - nord nefiind posibilă datorită obstacolării prin apropierea de limita construcțiilor spre municipiul Oradea). Astfel prin caietul de sarcini s-a stabilit ca lungimea pistei finale să fie de 2.500 m. De asemenea, în vederea punerii în exploatare a suprafețelor de mișcare care nu au fost reabilitate în cadrul proiectului „Extindere și modernizare suprafețe aeroportuare la Aeroportul Oradea”, respective platforma de îmbarcare – debarcare nr. 2 (platforma veche) și calea de rulare la aceasta de la pistă (calea de rulare Charlie) este necesară reabilitarea acestora pentru a ajunge la aceleașă caracteristici de portanță a celorlalte suprafețe de mișcare. Asfel se prevede reconstrucția lor având structurile rutiere similare cu cele nou construite și o extindere a platformei pentru a putea asigura/permite manevre/mișcari de aeronave între cele două platforme (dacă va fi cazul) fără a afecta pista de decolare aterizare. Urmarea lucrărilor de reabilitarea – modernizare/extindere a suprafețelor de mișcare precizate mai sus, în vederea funcționalității acestora și pentru îmbunătățirea condițiilor de operare, studiul va cuprinde execuția următoarelor lucrări principale: • Extinderea lungimii pe direcția 01 (sud) cu 400 m și o lățime de 45 m, execuția la capăt a unei platforme (buzunar de întoarcere), rezultând din prelungire o suprafață de

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R mișcare nouă de circa 20.200 mp. Lungimea finală a pistei va fi 2.500 m. Pe extinderea pistei se va instala balizaj marginal și axial similar celui existent, se vor executa marcaje conform reglementărilor aeronautice. Prelungirea pistei se va face conform structurii rutiere a actualei piste (structură rutieră rigidă din beton de ciment) și va asigura aceiași capacitate portantă (PCN minim 55 la finalizarea execuției ).

• Lucrările de execuție și echiparea direcției 01 cu echipamente de radionavigație și de balizaj pentru apropiere de precizie de CAT II vor consta în :

• lucrări de execuție a balizajului de apropiere de cat. II vor consta din barete de lumini și de iluminat flech, amplasate pe o lungime de 900 m de la capătul pistei spre sud, similar celui de pe direcția 19 (nord) a pistei;

• lucrările de echipare a direcției 01 cu echipamente de navigație aeriană vor consta din relocarea actualului echipament existent la capătul 01-sudic al pistei (ILS direcție) spre sud, furnizarea, instalarea, montarea și avizarea funcționării a 2 (două ) noi echipamente de navigație pentru asigurarea aterizării instumentale de pracizie cat. II pe direcția 01 a pistei de decolare-aterizare.

• Lucrările de reabilitare și extindere a platformei de îmbarcare-debarcare nr.2 – platforma veche (inclusiv a căii de rulare a acesteia la pistă) vor consta din demolarea actualelor suprafețe de mișcare, extinderea și reconstrucția acestor suprafețe având o structură rutieră nouă similară celorlalte suprafețe de mișcare construite în anul 2015 (suprafețe de mișcare rigide din beton de ciment), inclusiv capacitatea portantă a acestora. De asemenea se vor executa lucrări aferente de iluminat, balizaj, marcaje și drenaj. La final acestea vor asigura operarea și pe aceste suprafețe, atât pentru zborurile de aviație generală cât și pentru elicoptere, existând și posibilitatea de manevră a aeronavelor de pe o platformă pe alta. Complementar și pentru asigurarea funcționalități, siguranței și securități pe zonele extinse a suprafețelor de mișcare și a perimetrului aeroportuar, se vor prevedea și execuția următoarelor lucrări: • Lucrări de canalizare

• Lucrări în banda de siguranță a pistei și zona de protecție a balizajului și a echipamentelor de radionavigație

• Împrejmuire perimetrală

• Drum perimetral

3.4.4. Propuneri de dezvoltare a infrastructurii de transport intermodal

Propuneri de dezvoltare a infrastructurii rutiere incluse în PATN Legea 363/2006, Anexa nr. 5 Direcțiile de dezvoltare prevăzute în Planul de amenajare a teritoriului national - Secțiunea I – Rețele de transport. Rețeaua de transport combinat prevede executarea lucrărilor de modernizare pentru terminalele de transport combinat existente, inclusiv la terminalul Oradea Est.

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R In figura 60 se prezintă Direcțiile de dezvoltare a rețelei de transport combinat așa cum apar ele în ANEXA NR.VII din Legea 363/2006. Propuneri privind terminalul Oradea incluse în documentații de planificare sectoriale MPGTR propune renovarea terminalului existent în Oradea care ar furniza un nod important multimodal feroviar-rutier. Potențialul de dezvoltare este semnificativ, având în vedere mai ales localizarea în vecinătatea coridorului feroviar care tranzitează Ungaria și a drumului național european DN1 (E60). Dacă redeschiderea terminalului existent nu este posibilă, atunci recomandarea este aceea de construire a unui terminal nou.

Tabelul nr. 25: Propuneri de modernizare a terminalului Oradea la nivel național (MPGTR)

Valoarea Perioada de Sursa de Proiect Denumire proiect estimată implementare finantare (mil Euro)

Platformă betonată + spații de depozitare: 100000 mp Platformă multimodală Căi de acces rutiere (km): 4 km Construcția unui terminal nou sau Căi de acces feroviare: 3 km 21,44 2014-2020 FEDR modernizarea celui existent Rețea de apa canalizare: 4 km

Terminale Capacitate de operare platformă: 300000 t/zi Stație de curent electric: 10 MW/h multimodale Conexiune platformă la rețelele de utilități exterioare platformei

Figura nr. 60: Direcțiile de dezvoltare a rețelei de transport combinat (P.A.T.N. Sectiunea I. A)

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R Figura nr. 61: Proiecte de transport multimodal incluse în MPGTR (figura 10.18/ pag 730)

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R 4. REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

BIBLIOGRAFIE

• Consiliul Județean Bihor, Strategia de Dezvoltare Durabilă a Județului Bihor pentru perioada 2014 - 2020, 2017

• Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord Vest, Planul pentru Dezvoltare Regională Nord Vest 2014-2020, 2015-2016

• Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord Vest, Planul pentru Dezvoltare Regională Regiunea Nord Vest 2021-2027, draft 2020

• Strategia Regională de Mobilitate Urbană Durabilă și Orașe Inteligente a Regiunii Nord-Vest 2021-2027, Elaborator: CIVITA, 2020

• Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Strategia de dezvoltare teritorială a României. România policentrică 2035. Coeziune şi competitivitate teritorială, dezvoltare şi şanse egale pentru oameni (adoptată de Guvernul României la 05.10.2016 prin aprobarea Proiectului de Lege pentru aprobarea strategiei de dezvoltare teritorială a României)

• Ministerul Transporturilor, Variantă finală revizuită a Raportului privind Master Planul pe termen scurt, mediu și lung, Elaborator: AECOM, (versiunea August 2016, asumată și adoptată prin H.G. 14.09.2016)

• Plan de mobilitate urbană durabilă pentru municipiul Oradea – PMUD Oradea, 2016

• Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului ORADEA 2017-2023, versiune de lucru

• Program Operațional Infrastructura Mare – versiunea aprobată și Portofoliul de proiecte POIM. Lista de proiecte preidentificate, ianuarie 2016

• Compania Națională de Căi Ferate „CFR” SA, Mersul Trenurilor de călători, 9.12.2018-14.12.2019

• Strategia de dezvoltare a municipiului Beiuș 2014-2024, martie 2014

• Strategia de dezvoltare locală a Municipiului Marghita, Județul Bihor, pentru perioada 2014—2020

• Orașul Ștei, Strategia de Dezvoltare Locală a Orașului Ștei, Judeţul Bihor, pentru perioada 2014-2020

• Strategia de dezvoltare a Municipiului Salonta în perioada 2014-2020

• Planul de mobilitate urbană durabilă al Orașului Valea lui Mihai, 2016

• Studiu de fundamentare socio-demografic cu caracter prospectiv: Prognoza privind evoluția populaţiei în judeţul Bihor, Bucureşti: Urbanteam, 2020

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R WEBOGRAFIE Accesat în sept. 1. https://www.cjbihor.ro/ 2020 Accesat în sept. 2. http://eur-lex.europa.eu/legal-content/ 2020 http://ec.europa.eu/transport/infrastructure/tentec/tentec- Accesat în sept. 3. portal/map/mobile.html 2020 http://mt.gov.ro/web14/strategia-in-transporturi/master-plan-general- Accesat în sept. 4. transport 2020 Accesat în sept. 5. http://www.mdrap.gov.ro/dezvoltare-teritoriala/-2979 2020 Accesat în sept. 6. https://ot.mdrap.ro/website/maps/ 2020 Accesat în sept. 7. https://www.nord-vest.ro/ 2020 Accesat în sept. 8. http://www.insse.ro/cms/ 2020 Accesat în sept. 9. http://www.cnp.ro/ 2020 Accesat în sept. 10. http://www.cnadnr.ro/ 2020 Accesat în sept. 11. http://www.cestrin.ro/web2014/pdf/recensamant%202015.pdf 2020 Accesat în sept. 12. http://cluj.cnadnr.ro/ 2020 http://www.cfr.ro/index.php/component/content/article/29- Accesat în sept. 13. articles/4644-article-108 2020 Accesat în sept. 14. https://infofer.ro/index.php/ro/ 2020 Accesat în sept. 15. https://app.traveltimeplatform.com/ 2020 Accesat în sept. 16. https://zmo.ro/ 2020 Accesat în sept. 17. https://aeroportoradea.ro/ro/ 2020 Accesat în sept. 18. http://kingslandineu.com/aerodrom-planorism 2020 Accesat în sept. 19. http://aeroclubulromaniei.ro/page/aerodrom-ineu 2020 Accesat în sept. 20. http://www.oradea.ro/ 2020 Accesat în sept. 21. https://www.primariabeius.ro/ 2020 Accesat în sept. 22. https://marghita.ro/language/ro/ 2020 Accesat în sept. 23. https://salonta.net/ro/ 2020 Accesat în sept. 24. https://www.alesd-bihor.ro/ 2020 Accesat în sept. 25. http://www.primarianucet.ro/ 2020

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R Accesat în sept. 26. https://www.sacueni.ro/ 2020 Accesat în sept. 27. https://www.primariastei.ro/ 2020 Accesat în sept. 28. http://www.valealuimihai.ro/ 2020 Accesat în sept. 29. https://www.primaria-vascau.ro/ 2020 30. https://www.drpciv.ro/

LEGISLAȚIE

• Legea 350/2001 (cu completările și modificările ulterioare – ultima actualizare 2015), privind amenajarea teritoriului si urbanismul. Se aplică de la: 21-Dec.-2015

• Ordinul 233/2016 al Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și de elaborare și actualizare a documentațiilor de urbanism.Se aplică de la: 17-Mar-2016

• Legea 363/ 2006, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea I - Rețele de transport.Se aplică de la: 29-sep.-2006

• Legea 171/ 1997, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a II-a – Apa. Se aplică de la: 24-nov.-1997

• Legea 5/ 2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a - Zone protejate.Se aplică de la: 12-apr.-2000

• Legea 351/ 2001 (cu completările și modificările ulterioare – ultima actualizare 2011), privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a IV-a – Rețeaua de localități. Se aplică de la: 15-dec.-2011

• Legea 575/ 2001, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a V-a – Zone de risc natural.Se aplică de la: 14-nov.-2001

• Legea 190/ 2009, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a VIII-a – Zone cu resurse turistice. Se aplică de la: 12-iun.-2009

• Ordonanța Guvernului nr. 43/1997, (cu completările și modificările ulterioare – ultima actualizare 2015), privind privind regimul drumurilor drumurile publice.Act sintetic la data 10-feb-2016.

• Ordinul 43/1998 al Ministerului Transporturilor pentru aprobarea Normelor privind încadrarea în categorii a drumurilor naționale.

• Ordinul 45/1998 al Ministerului Transporturilor pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor.

• Ordinul 46/1998 al Ministerului Transporturilor pentru aprobarea Normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice.

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R • Ordinul 49/1998 al Ministerului Transporturilor pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea si realizarea strazilor în localitatile urbane.

• Ordinul 50/1998 al Ministerului Transporturilor pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea si realizarea strazilor în localitatile rurale.

• Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport și de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE

• Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 913/2010 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 680/2007 și (CE) nr. 67/2010

GLOSAR

Organizații

ADR Nord Vest Agenția de Dezvoltarea Regională Nord Vest CESTRIN Centrul de Studii Tehnice Rutiere şi Informatică CJ Bihor Consiliul Județean Bihor CNAIR Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere DRDP Cluj Direcția Regională de Drumuri și Poduri Cluj DRPCIV Directia Regim Permise Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor IGPF Inspectoratul General al Poliției de Frontieră IPJ Bihor Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bihor

Terminologie

Programul de finanțare Facilități pentru Conectarea Europei 2014-2020 CEF (Connecting Europe Facility) FC Fonduri de Coeziune FEDR Fondul European de Dezvoltare Regională

MPGTR Master Planul General de Transport pentru România

PATJ Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean PATN Plan de Amenajare a Teritoriului Național PUG Plan Urbanistic General PDR Nord Vest Planul pentru Dezvoltare Regională Regiunea Nord Vest 2014-2020 PMUD Oradea Plan de mobilitate urbană durabilă pentru municipiul Oradea

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R 5. ANEXE

Anexa A - STRATEGIA REGIONALĂ DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ȘI ORAȘE INTELIGENTE A REGIUNII DE DEZVOLTARE NORD-VEST 2021-2027

ANEXĂ – FIȘE ORAȘE – STRATEGIA REGIONALĂ DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ȘI ORAȘE INTELIGENTE A REGIUNII - extras

ORADEA

1.Proiecte regionale de mobilitate și transport importante pentru oraș / municipiu • Autostrada Transilvania (A3) – estimat 2023-2025 (segmentul Oradea – Borș 99% finalizat) • Trans Regio proiect (TR42): Satu Mare – Oradea - Arad (orizont 2023 cf. MPGT). Drumul se suprapune parțial (Oradea-Arad) peste Via Carpatica care Rutier leagă Grecia (Alexandroupolis / Tessaloniki) de Bulgaria (Sofia) – România (Calafat – Timișoara – Arad Oradea) – Ungaria (Debrecen) – Slovacia (Kosice) – Polonia (Rzeszow – Lublin) și Lituania (Kaunas – Klaipeda). Fiind vorba de un coridor strategic și o alianță între mai multe state, se dorește integrarea acestuia în rețeaua TEN-T. • Electrificare și modernizare magistrala 300 până la Episcopia Bihor (orizont 2019 cf. MGPT se află în curs de licitare) • Transport metropolitan pe cale ferată – implică achiziție material rulant și integrarea transportului feroviar metropolitan sub egida ADI Transregio (cadru Feroviar legal este în curs de adaptare). La nivelul anului 2019, peste 80.000 de persoane locuiau (domiciliu) la mai puțin de 60 min distanță pe calea ferată față de Gara Oradea (fără a lua în calcul linia 316 spre Beiuș / Vașcău). • Pe baza unor studii aprofundate se poate lua în discuție și repararea liniei de cale ferată spre Cheresig și legarea ei la linia 127 din Ungaria (Komandi – Veszto) pentru transport public transfrontalier.

2. Proiecte Smart City care sunt relevante pentru oraș / municipiu dar pot fi dezvoltate la nivel regional sau județean • Aplicație pentru încurajarea mersului pe jos sau pe bicicletă* Aplicație mobilă pentru mobilitate care să promoveze mijloacele alternative de Bicicletă transport (mers pe jos, bicicletă) prin diverse bonificații pentru utilizatori, bazate pe numărul de kilometri parcurși și de modul de deplasare ales. *Proiect pilot în implementare la nivelul Regiunii Transport • Aplicație regională / județeană pentru transportul public interurban public Aplicația ar include toate rutele de transport public județean, alături de orar și județean ar funcționa ca un planificator de rute. Aplicația s-ar putea corela și cum mersul trenurilor pentru a facilita transportul intermodal. Pe termen lung se poate avea în vedere și achiziția biletelor online. De asemenea, se pot integra și cursele interurbane.

3. Recomandări pentru planul de mobilitate urbană durabilă (versiune preliminară) Rutier • Ameliorarea legăturilor între municipiul Oradea și localitățile din zona metropolitană: Drumuri de legătura între Oradea – Oșorhei, Oradea – Biharia,

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R sau Oradea și Sînmartin; Modernizarea drumului de legătură între municipiul Oradea și comuna Paleu (dc 37-săldăbagiu de munte); Feroviar • Dezvoltarea sistemului de transport metropolitan pe cale ferată. Peste 80.000 de persoane locuiesc la mai puțin de 1 oră distanță pe calea ferată față de Oradea. De asemenea, există cale ferată între Oradea și stațiunea Băile Felix care poate fi valorificată pentru a asigura o legătură eficientă dedicată preponderent turiștilor. Desigur transportul public metropolitan implică achiziția de material rulant, formare personale, un sistem de management al transportului public metropolitan și adaptarea cadrului legal (în curs). – corelat cu „Achiziție tram/tren pentru linia feroviară Oradea – Băile Felix”

ALEȘD

1. Proiecte regionale de mobilitate și transport importante pentru oraș / municipiu

Rutier • Construirea variantei de ocolire a orașului Aleșd

Feroviar • Modernizarea magistralei CF 300 (Cluj-Napoca – Episcopia Bihor) – în lucru

BEIUȘ

1. Proiecte regionale de mobilitate și transport importante pentru oraș / municipiu

• Reabilitare drum trans regio Biharia TR32 Rutier • Realizare variantă de ocolire a orașului Beiuș

2. Proiecte Smart City care sunt relevante pentru oraș / municipiu dar pot fi dezvoltate la nivel regional sau județean Bicicletă • Aplicație pentru încurajarea mersului pe jos sau pe bicicletă*

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R Aplicație mobilă pentru mobilitate care să promoveze mijloacele alternative de transport (mers pe jos, bicicletă) prin diverse bonificații pentru utilizatori, bazate pe numărul de kilometri parcurși și de modul de deplasare ales. *Proiect pilot în implementare la nivelul Regiunii Transport • Aplicație regională / județeană pentru transportul public interurban public Aplicația ar include toate rutele de transport public județean, alături de orar și județean ar funcționa ca un planificator de rute. Aplicația s-ar putea corela și cum mersul trenurilor pentru a facilita transportul intermodal. Pe termen lung se poate avea în vedere și achiziția biletelor online. De asemenea, se pot integra și cursele interurbane.

MARGHITA

1. Proiecte regionale de mobilitate și transport importante pentru oraș / municipiu

• Autostrada Transilvania Rutier • Centura Marghita (SF în curs de licitare)

NUCET

1. Proiecte regionale de mobilitate și transport importante pentru oraș / municipiu

Rutier • Trans Regio proiect: Biharia, TR32 (MGT 2022-2025)

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R Transport • Aplicație regională / județeană pentru transportul public interurban public Aplicația ar include toate rutele de transport public județean, alături de orar și județean ar funcționa ca un planificator de rute. Aplicația s-ar putea corela și cum mersul trenurilor pentru a facilita transportul intermodal. Pe termen lung se poate avea în vedere și achiziția biletelor online. De asemenea, se pot integra și cursele interurbane.

SALONTA

1. Proiecte regionale de mobilitate și transport importante pentru oraș / municipiu

• Construcție variantă de ocolire a orașului Salonta pentru degrevarea traficului de pe drumul european E79. Rutier • Reabilitare drum trans regio TR33.

• Modernizarea magistralei CF 310 (Oradea – Arad). Feroviar • Modernizarea gării CFR Salonta.

2. Proiecte Smart City care sunt relevante pentru oraș / municipiu dar pot fi dezvoltate la nivel regional sau județean • Aplicație pentru încurajarea mersului pe jos sau pe bicicletă* Aplicație mobilă pentru mobilitate care să promoveze mijloacele alternative Bicicletă de transport (mers pe jos, bicicletă) prin diverse bonificații pentru utilizatori, bazate pe numărul de kilometri parcurși și de modul de deplasare ales. *Proiect pilot în implementare la nivelul Regiunii Transport • Aplicație regională / județeană pentru transportul public interurban public Aplicația ar include toate rutele de transport public județean, alături de orar și județean ar funcționa ca un planificator de rute. Aplicația s-ar putea corela și cum mersul trenurilor pentru a facilita transportul intermodal. Pe termen lung se poate avea în vedere și achiziția biletelor online. De asemenea, se pot integra și cursele interurbane.

SĂCUENI

1. Proiecte regionale de mobilitate și transport importante pentru oraș / municipiu

• Trans Regio proiect: Silvania, TR42 / Satu Mare – Oradea (cuprins în MPGT Rutier cu orizontul 2023)

• Electrificarea și modernizarea liniei 402: Oradea - Satu Mare (cuprins în Feroviar MPGT cu orizontul 2030)

ȘTEI

1. Proiecte regionale de mobilitate și transport importante pentru oraș / municipiu

• Reabilitare drum trans regio Biharia TR32 Rutier • Realizare variantă de ocolire a orașului Ștei

2. Proiecte Smart City care sunt relevante pentru oraș / municipiu dar pot fi dezvoltate la nivel regional sau județean • Aplicație pentru încurajarea mersului pe jos sau pe bicicletă* Aplicație mobilă pentru mobilitate care să promoveze mijloacele alternative Bicicletă de transport (mers pe jos, bicicletă) prin diverse bonificații pentru utilizatori, bazate pe numărul de kilometri parcurși și de modul de deplasare ales. *Proiect pilot în implementare la nivelul Regiunii Transport • Aplicație regională / județeană pentru transportul public interurban public Aplicația ar include toate rutele de transport public județean, alături de orar și județean ar funcționa ca un planificator de rute. Aplicația s-ar putea corela și cum mersul trenurilor pentru a facilita transportul intermodal. Pe termen lung se poate avea în vedere și achiziția biletelor online. De asemenea, se pot integra și cursele interurbane.

3. Coridoare de mobilitate urbană durabilă Mobilitate • 9 Căi de circulație / căi de transport care vor fi remodelate în totalitate durabilă (pietonal, piste de biciclete, transport public, etc.) • Potențial coridor verde – albastru (legătură cu Vașcau) în lungul râului Untu.

VALEA LUI MIHAI

1. Proiecte regionale de mobilitate și transport importante pentru oraș / municipiu • Drum Trans Regio Silvania, TR42 (Oradea-Valea lui Mihai-Carei-Satu Mare) orizontul de realizare cf. MPGT este 2022-2023. Rutier • Varianta ocolitoare / centură Valea lui Mihai

Feroviar • Electrificarea și modernizarea liniei 402: Oradea - Satu Mare (cuprins în MPGT cu orizontul 2030)

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R

VAȘCĂU

1. Proiecte regionale de mobilitate și transport importante pentru oraș / municipiu

Rutier • Trans Regio proiect: Biharia, TR32 (MGT 2022-2025)

Feroviar • Redarea spre funcționare a liniei 316 Oradea-Beiuș-Vașcău

3. Coridoare de mobilitate urbană durabilă Mobilitate • Coridor de mobilitate urbană durabilă în lungul râului Untu durabilă

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R Anexa 1: Distribuția spațială a populației la nivel de localitate a județului Bihor, la 1 Ianuarie 2020

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R Anexa 2: Densitatea populației la nivel de localitate a județului Bihor (locuitori/km2), la 1 ianuarie 2020

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R Anexa 3: Evoluția populației în perioada 2009-2019 la nivel de localitate a județului Bihor

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R Anexa 4: Distribuția spațială a salariaților activi la nivel de localitate a județului Bihor, la nivelul anului 2018

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R Anexa 5: Distribuția spațială a șomerilor la sfârșitul lunii Iunie 2020 pe localități

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R Anexa 6: Rețeaua de drumuri publice a județului Bihor. Tip îmbrăcăminte

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R Anexa 7: Rețeaua de drumuri publice a județului Bihor. Intensitatea traficului la nivelul anului 2015

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N B I H O R Anexa 8: Rețeaua de drumuri publice a județului Bihor. Starea tehnică a drumurilor