Statut Uat Comuna Ceica ,Actualizat 22.04.2021

ANEX Ă LA HCL NR.33 /22.04.2021.

JUDE UL BIHOR România, jud.Bihor

CONSILIUL LOCAL AL Ceica,Str.Principal ă,

COMUNEI CEICA nr.67,tel.0259324464

Cod po ștal-417155 fax 0259/324463

CUI-4784210 www.ceica.ro

[email protected]

STATUTUL COMUNEI CEICA JUDE ȚUL BIHOR 2021

CAPITOLUL I

Prezentarea generala a unitatii administrativ-teritoriale

CAPITOLUL II

Autoritatile administratiei publice locale

CAPITOLUL III

Cai de comunicatii

CAPITOLUL IV

Principalele institutii care isi desfasoara activitatea

pe raza teritoriala a unitatii administrativ-teritoriale

CAPITOLUL V

Functiuni economice ale unitatii administrativ-teritoriale

CAPITOLUL VI

Bunurile din patrimoniul unitatii administrativ-teritoriale

CAPITOLUL VII

Serviciile publice existente

CAPITOLUL VIII

Atribuirea si schimbarea denumirilor de strazi, piete si de obiective de interes public local CAPITOLUL IX

Societatea civila, respectiv partidele politice,

sindicatele, cultele si organizatiile nonguvernamentale

CAPITOLUL X

Participare publica

CAPITOLUL XI

Cooperare sau asociere

CAPITOLUL XII

Dispozitii tranzitorii si finale CADRUL LEGAL

- CONSTITU IA ROMÂNIEI

-Ordinul Nr. 25 /2021 pentru aprobarea modelului orientativ al statutului unitatii administrativ-teritoriale, precum si a modelului orientativ al regulamentului de organizare si functionare a consiliului local

-OUG nr.57/2019 privind Codul Administrativ

-Legea nr.52/2003, republicat ă, privind transparen a decizional ă în administra ia public ă - Monitorul Oficial nr.749 din 3 decembrie 2013

-Legea nr. 554/2004, modificat ă privind contenciosul administrativ

Monitorul Oficial nr. 1154 din 7 decembrie 2004

-Legea nr. 273/2006, modificat ă, privind finan ele publice locale

-Legea nr. 227/2015 – Codul fiscal i normele metodologice de aplicare a acestuia, modificat ă;

-Legea nr. 51/2006 republicat ă i modificat ă, privind serviciile de utilitate public ă

-Declara ia Universal ă a Drepturilor Omului

-Hot ărârea nr.1085/2003 pentru aplicarea unor prevederi ale Legii nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice i în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, referitoare la implementarea Sistemului Electronic National

-Cartea European ă a Autonomiei Locale i Descentraliz ării

-Legea nr.195/2006 privind descentralizarea administrativ ă, modificat ă;

Capitolul I: PREZENTAREA GENERAL Ă A COMUNEI CEICA

Art.1(1) Comuna este unitatea administrativ-teritorial ă in care se exercita autonomia locala si in care se organizeaza si functioneaza autoritati ale administratiei publice locale.

(2) Comuna este persoana juridic ă de drept public, cu capacitate juridica deplina si patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de inregistrare fiscala si ale conturilor deschise la unitatile teritoriale de trezorerie, precum si la unitatile bancare. Comuna este sunt titular al drepturilor si obligatiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care apartin domeniului public si privat in care acestea sunt parte, precum si din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, in conditiile legii.

(3) In justitie comuna este reprezentat ă, dupa caz, de primar,

(4)Pentru apararea intereselor unitatilor administrativ-teritoriale, primarul, sta in judecata ca reprezentant legal si nu in nume personal.

(5) Primarul, poate imputernici o persoana cu studii superioare juridice de lunga durata din cadrul aparatului de specialitate al primarului, sau un avocat care sa reprezinte interesele unitatii administrativ-teritoriale, precum si ale autoritatilor administratiei publice locale respective, in justitie.

(6)Comuna CEICA este unitatea administrativ teritorială cu personalitate juridic ă din jude ul Bihor, România, format ă din satele Ceica, Bucium,Cei șoara,Cotiglet,Corbe ști, Du șești i Ince ști, ai c ăror locuitori formeaz ă o comunitate uman ă, unitar ă care are ca scop fundamental al vie ii i activit ă ii sale înf ăptuirea binelui comun i fericirea tuturor membrilor s ăi.

(7)Comunitatea i autorit ă ile sale reprezentative asigur ă condi ii optime ca fiecare dintre statele care o compun s ă-i p ăstreze i s ă-i promoveze identitatea exprimat ă prin valorile, obiceiurile i tradi iile proprii în condi iile stabilite de legile ă rii, de prezentul statut i de celelalte acte de autoritate local ă.

(8)Comuna Ceica este situat ă în partea sud a jude ului Bihor, pe drumul na țional DN 76 Oradea-Beiu ș la 30 km de municipiul re edin ă de jude Oradea. fiind situat la jum ătatea distantei dintre re edin a jude ului Bihor - municipiul Oradea si un vechi ora al jude ului nostru ora ul Beiu ,

(9) Comuna Ceica se învecineaz ă cu urm ătoarele unit ăți administrativ-teritorial ă : la nord și nord-est comuna Dr ăge ști și comuna Cop ăcel ; la est – comuna Dobre ști ; la sud-comunele Sâmb ăta și Holod ; la vest – comuna Lăzăreni ;

(10)Pozi ia în cadrul jude ului (11)Comuna este a ezat ă geografic aproximativ în centrul jude ului Bihor, fiind învecinat ă la sud cu comuna Sâmb ăta, la vest cu comuna L ăzăreni, la est cu comuna Dobre ti, la nord cu comunele Dr ăge ti i Cop ăcel.

Înainte de anul 1968, actuala unitate administrativ-teritorial ă, respectiv comuna Ceica, nu avea în componen a sa actual ă satele Cei oara, Cotiglet i Corbe ti, acestea f ăcând parte din comuna Cotiglet.

La reorganizarea administrativ-teritorial ă din anul 1968, comuna Cotiglet a fost desfiin at ă, iar satele apar in ătoare au fost înglobate în comuna Ceica.

Comuna Ceica este format ă din apte localit ă i, dum cum urmeaz ă:

Ceica , centrul de comun ă,cu sediul Prim ăriei în localitatea Ceica,nr.67,jude țul Bihor,CUI- 4784210,cod po ștal-417155,e-mail [email protected] sau [email protected],tel.0259324464,0259324460 ,fax 0259324463,site-ceica.ro

Bucium , amplasat de-a lungul drumului na ional Deva-Beiu -Oradea. Localitatea Bucium se afl ă la 2,8 km distan ă fa ă de re edin a de comun ă Ceica i la 31 km de municipiul Oradea, respectiv municipiul Beiu .

Localitatea Cei oara este a ezat ă în zona central ă a jude ului Bihor, într-o regiune colinar ă dezvoltat ă de-a lungul v ăii Cei oara. Fa ă de re edin a de comun ă Ceica, localitatea Cei oara se afl ă la 3 km distan ă , iar fa ă de municipiul Oradea la 34 km.

Pozi ia comunei Ceica în cadrul jude ului Bihor

Localitatea Corbe ti , se afl ă situat ă în partea de nord-est a comunei, în zona central ă a jude ului Bihor. Este o localitate de deal, a ezat ă pe un teren cu denivel ări. Localitatea este str ăbătut ă de dou ă drumuri comunale: Corbe ti-Cei oara-Ceica i Corbe ti-Topa de Sus-Hidi el-Sâmb ăta. Se afl ă la 8 km distan ă de re edin a de comun ă i la 61 km fa ă de municipiul Oradea.

Localitatea Cotiglet este amplasat ă într-o zon ă de dealuri. S-a dezvoltat de-a lungul v ăii Cotiglet. Accesul în localitatea Cotiglet se face din drumul na ional Deva-Beiu -Oradea. Se găse te la 6 km fa ă de re edin a de comun ă Ceica i la 38 km fa ă de municipiul Oradea.

Localitatea Du eti este situat ă în partea central ă a jude ului Bihor, într-o zon ă colinar ă. Localitatea s-a dezvoltat de-a lungul drumului na ional Oradea-Beiu -Deva, aflându-se la 2,5 km distan ă de re edin a de comun ă Ceica i la mijlocul distan ei Oradea-Beiu , adic ă 31 km.

Localitatea Ince ti este a ezat ă într-o zon ă colinar ă. Fa ă de re edin a de comun ă Ceica, se afl ă la distan a de 3 km, iar fa ă de re edin a de jude la 34 km. Accestul în localitate se face pe drumul comunal ce se bifurc ă din drumul na ional Deva-Beiu .

(12) Populatia comunei Ceica numara 3562 locuitori,conform datelor Institutului National de Statistica cu privire la ultimul recensamant al populatiei si locuintelor; (13)Potrivit prevederilor Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ional cu modific ările și complet ările ulterioare - Sec iunea a IV-a - Re eaua de localit ă i, rangul localit ă ilor componente ale comunei CEICA, este: • satul CEICA - rangul IV - sat re edin ă de comun ă; • satele Bucium,Cei șoara,Cotiglet,Corbe ști, Du șești i Ince ști, - rangul V - sate componente al comunei. (5)Prezentarea suprafe elelor terenurilor din comun ă sunt prev ăzute în anexa nr. 2 la prezentul statut.

Art.2 . (1)Comuna Ceica dispune de o re țea hidrografic ă format ă din râuri.

(2)Pe teritoriul comunei se găsesc o flor ă și faun ă diverse.

(3)Comuna Ceica dispune de o mare diversitate de soluri.

(4) Denumirea și lungimea râurilor ,denumirea florei și faunei de pe raza comunei Ceica,se reg ăsesc în anexa 3 la regulament.

Art.3 .Primele dovezi ale existen ei umane în Bihor apar in înc ă din paleolitic (circa 50.000-35.000 ani), iar descoperirile arheologice ce apar in neoliticului dovedesc continuitatea vie ii pe parcursul mai multor decenii.

Primii locuitori au venit în comuna Ceica din regiunea mo ilor, prin anul 1700 fiind aduse mai multe familii de ruteni (sau cum îi zic urma ii lor: „tăui”), cum ar fi familiile: Cmeci, Filoc i Rusneac. Bătrânii povesteau c ă acest sat poate fi socotit de dou ă ori înfiin at, odat ă la începutul organiz ării sale ca i comun ă politic ă, iar apoi reorganizarea lui dup ă foametea din anul 1790, când din lipsa de alimente au murit aproape to i locuitorii satului. Rămânând satul pustiu, s-au adus aici oameni din p ările Beiu ului i din alte locuri unde popula ia era mai deas ă. Via a satelor în Bihor începe prin prezen a celei mai vechi culturi neolitice: cultura Cri . La Râpa, lâng ă Tinca, s-au descoperit unelte de piatr ă, ceramic ă i o statuet ă de lut ars – o femeie – prima imagine artistic ă a omului, din epoca piatrei, din jude ul Bihor. Cele mai multe descoperiri neolitice din Bihor aparin culturii Tisa, identificat ă la Oradea, Valea lui Mihai, Suplacu de Barc ău, Salonta. În jude ul Bihor se afl ă o a ezare ce a dat numele unei importante civiliza ii, în epoca tracic ă a bronzului, prin cultura Otomani. Din epoca traco-dacic ă sunt cunoscute sta iunile, din prima epoc ă a fierului, de la Sântion, Râpa, Valea lui Mihai, Cociuba Mare i T ă ad, cu locuin e din lemn, unelte din lemn, unelte din fier i bronz, ceramic ă neagr ă ornamentat ă cu caneluri. În satul Corbe ti, comuna Ceica, se afl ă amplasamentul unei vechi fortifica ii medievale, numit „La Cetate”, datat ca apar inând secolelor XIV-XV. Locuin a de form ă trapezoidal ă este de dimensiuni medii. În interiorul locuin ei au fost g ăsite nenum ărate fragmente mai mari sau mai mici de chirpici. În toate cazurile, fragmentele sunt relativ groase i au, pe una din fe e, imprimate urmele unor lemne late, iar fa a cealalt ă este bine netezit ă. Chiar spre mijlocul casei s-au p ăstrat, una lâng ă cealalt ă, mai multe buc ă i compacte de chirpici. Toate au fost g ăsite cu fa a „imprimat ă” în sus, dovad ă că stratul de lut moale era aplicat numai pe latura interioar ă a structurii lemnoase. În interiorul locuin ei au fost g ăsite: o râni ă de piatr ă, depus ă pe o lespede cu u oare urme de lefuire; s-au mai g ăsit câteva obiecte din fier, un topor, o dalt ă, un c ălcâi de suli ă i cinci seceri. Descoperirea locuin ei de la Corbe ti, cu inventarul respectiv, este o dovad ă important ă pentru aprecierea agriculturii la dacii din Cri ana. La Du eti a fost descoperit un tezaur monetar datând din secolul XVII. Tezaurul a fost descoperit de c ătre locuitorul Florian Gli ă , cu ocazia aratului în partea de hotar numit ă „Beleasca” a satului Du eti, în jude ul Bihor. Tezaurul se compune din 54 de piese de argint, depozitate probabil într-o pung ă de piele, care s-a distrus în decursul timpului. Cele 54 de monede sunt emise în Polonia i Ungaria, fiind p ăstrate în colec ia Liceului Industrial Oradea. Cea mai veche moned ă din tezaur este emis ă în 1623, iar cea mai recent ă în 1693, ceea ce dateaz ă i îngroparea tezaurului, care a avut loc în acest din urm ă an, din cauza st ării de nesiguran ă creat ă de ocuparea Transilvaniei de c ătre austrieci. Compozi ia tezaurului este caracteristic ă pentru tezaurele transilv ănene de argint acumulate spre sfâritul celei de-a doua jum ătă i a secolului XVII. Descoperirile arheologice de pân ă acum dovedesc, cu prisosin ă , serioasa participare a dacilor de pe teritoriul jude ului Bihor la istoria zbuciumat ă a Daciei libere, înc ă de pe vremea viteazului rege dac Burebista, a urma ilor s ăi i a lui Decebal.

Art.4 . (1) Populatia comunei Ceica numara 3562 locuitori,conform datelor Institutului National de Statistica cu privire la ultimul recensamant al populatiei si locuintelor;

(2)Componen ța și structura popula ției comunei Ceica ,pe localit ăț i componente ,se reg ăse ște în anexa nr.5 la prezentul statut.

CAPITOLUL II:AUTORIT ĂȚILE ADMINISTRATIEI PUBLICE

Art. 5. - (1)Autoritatile administratiei publice locale sunt: a).Consiliul Local al comunei Ceica reprezinta autoritate deliberativa de la nivelul comunei Ceica ,fiind format din 13 CONSILIERI

b). Primarul comunei Ceica d-na Șovre Ana Livia ca autoritate executiva;

(2).La nivelul comunei Ceica a ales un viceprimar în persoana d-nei Petrila Mariana Cornelia

(3)Apartenen ța politic ă a consilierilor locali este urm ătoarea:

-PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT- 6 consilieri locali; -PARTIDUL NA ȚIONAL LIBERAL- 3 consilieri locali; -PARTIDUL ALIAN ȚA LIBERALILOR ȘI DEMOCRA ȚILOR- 1 consilier local; -USR PLUS- 1 consilier local; -PARTIDUL MI ȘCAREA POPULAR Ă-1 consilier local; -PRO ROMÂNIA- 1 consilier local. (4)Constituirea Consiliului local al comunei Ceica s-a f ăcut prin Ordinul Prefectului Jude țului Bihor,nr.624/26.10.2020 (5)Componen ța nominal , perioada/perioadele de exercitare a mandatelor ale ilor locali, începând cu anul 1992, sunt prev ăzute în anexa nr. 6 la prezentul statut. Art. 6. (1)Autorit ă ile administra iei publice locale au dreptul de a conferi i retrage titlul de cet ă ean de onoare persoanelor fizice române sau str ăine pentru Comuna Ceica, Jude țul Bihor. (2)Autorit ă ile administra iei publice locale au dreptul de a conferi certificatul de fiu/fiic ă al/a Comunei, persoanelor fizice române sau str ăine pentru Comuna Ceica, Jude țul Bihor. (3)Criteriile potrivit c ărora autorit ă ile administra iei publice locale au dreptul de a conferi i retrage titlul de cet ă ean de onoare persoanelor fizice române sau str ăine, precum i procedura aplicabil ă pentru acordarea titlului i certificatului de fiu/fiic ă al/a Comuna Ceica, Jude țul Bihor, se reg ăsesc în anexa nr. 7 la prezentul statut.

CAPITOLUL III:C ăi de comunica ii

Art. 7. (1)Raza teritorial ă a Comunei Ceica, jude țul Bihor, este tranzitat ă, dup ă caz, de una sau mai multe dintre urm ătoarele re ele de transport, potrivit prevederilor Legii nr. 363/2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ional - Sec iunea I - Re ele de transport, cu modific ările i complet ările ulterioare: a)re eaua rutier ă; b)re eaua de c ăi ferate. (2)Re eaua de transport prev ăzut ă la alin. (1) lit. a) este format ă, potrivit Ordonan ei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicat ă, cu modific ările i complet ările ulterioare, din drumuri de interes na ional, drumuri de interes jude ean i drumuri de interes comunal i poduri, dup ă caz, astfel cum sunt prezentate în anexa nr. 8.a la prezentul statut . (3)Re eaua de transport prev ăzut ă la alin. (1) lit. b), potrivit prevederilor Legii nr. 363/2006 , cu modific ările ulterioare, cuprinde: linii de cale ferat ă conven ionale, linii de cale ferat ă de interes local, pe trasee noi sau poduri noi, dup ă caz, astfel cum sunt prezentate în anexa nr. 8.b la prezentul statut.

CAPITOLUL IV:Principalele institu ii care î i desf ă oar ă activitatea pe raza teritorial ă a unit ă ii administrativ-teritoriale

Art. 8. (1)Re eaua colar ă de la nivelul Comunei Ceica, jude țul Bihor, potrivit Legii educa iei na ionale nr. 1/2011, cu modific ările i complet ările ulterioare, cuprinde num ărul total de 1(una) unitate de înv ăă mânt de stat preuniversitar. (2)Pe raza teritorial ă a Comunei Ceica, jude țul Bihor, î i desf ă oar ă activitatea un num ăr total de 1 (una) unitate de înv ăă mânt de stat preuniversitar. (3)Pe raza teritorial ă a Comunei Ceica, jude țul Bihor,nu î i desf ă oar ă activitatea universit ă i, academii de studii, institute, coli de studii superioare de stat private sau confesionale, dup ă caz. (4)Unitatea de înv ăă mânt este prezentat ă în anexa nr. 9 la prezentul statut. (5)Comuna Ceica, jude țul Bihor sus ine unitatea de înv ăă mânt prev ăzut ă la alin. (1), potrivit prevederilor Legii nr. 1/2011 .

Art. 9. (1)Pe raza teritorial ă a Comunei Ceica, jude țul Bihor î i desf ă oar ă activitatea 7 (șapte) institu ii de cultur ă. (2)Pe raza teritorial ă a Comunei Ceica, jude țul Bihor se organizeaz ă un num ăr de 1 (una) manifest ări culturale. (3)Tipul i denumirea institu iilor de cultur ă ori tipul i denumirea manifest ărilor culturale se reg ăsesc în anexa nr. 9 la prezentul statut. (4) Comuna Ceica, jude țul Bihor particip ă la finan area manifest ărilor culturale de la bugetele locale, din venituri proprii, fonduri externe rambursabile i nerambursabile, contracte cu ter ii, dup ă caz, potrivit legii.

Art. 10. (1)Pe raza teritorial ă a Comunei Ceica, jude țul Bihor,se asigur ă urm ătoarea form ă de asisten ă medical ă, dup ă caz: a)asisten ă medical ă profilactic ă i curativ ă; (2)Asisten a medical ă prev ăzut ă la alin. (1) lit. a) se realizeaz ă prin trei cabinete medicale ambulatoriude medicin ă de familie și un Centru de permanen ță în localitatea Ceica. (3)Lista cu num ărul i denumirea unit ă ii prin care se asigur ă asisten a medical ă sunt prezentate în anexa nr. 9 la prezentul statut.

Art. 11. (1)Pe raza teritorial ă a Comunei Ceica, jude țul Bihor,se asigur ă atribu ții de asisten ță social ă privind asisten a i suportul pentru asigurarea nevoilor de baz ă ale persoanei. (2) Comuna Ceica, jude țul Bihor, asigur ă cadrul pentru furnizarea serviciilor sociale prev ăzute la alin. (1). (3)Lista cu tipul serviciilor sociale asigurate de Comuna Ceica, jude țul Bihor, se reg ăse te în anexa nr. 9 la prezentul statut.

Art. 12. (1)Pe raza teritorial ă a Comunei Ceica, jude țul Bihor, nu îi desf ă oar ă activitateainstitu ii de pres ă în domeniul presei scrise, media on-line i/sau, dup ă caz, media audiovizual.

Art. 13. (1)Pe raza teritorial ă a Comunei Ceica, jude țul Bihor, nu î i desf ă oar ă activitatea, cluburi ale copiilor, cluburi sportiv-colare ori cluburi studen eti, sau cluburi/asocia ii sportive.

CAPITOLUL V:Func iuni economice ale unit ă ii administrativ-teritoriale

Art. 14 .Principalele func iuni economice, capacit ă i de produc ie diversificate din sectorul secundar i ter iar, precum i din agricultur ă sunt prev ăzute în anexa nr. 10 la prezentul statut

CAPITOLUL VI:Bunurile din patrimoniul unit ă ii administrativ-teritoriale

Art. 15. (1)Patrimoniul Comunei Ceica, jude țul Bihor, este compus din bunurile mobile i imobile care apar in domeniului public i domeniului privat al Comunei Ceica, jude țul Bihor, precum i din totalitatea drepturilor i obliga iilor cu caracter patrimonial. (2)Inventarul bunurilor aflate în patrimoniul Comunei Ceica, jude țul Bihor, întocmit i atestat prin Hot ărârea Consiliului Local nr. 35/2002, se g ăse te în anexa nr. 11 la prezentul statut. (3)Inventarul bunurilor aflate în patrimoniul al Comunei Ceica, jude țul Bihor, se actualizeaz ă ori de câte ori intervin evenimente de natur ă juridic ă i se public ă pe pagina de internet a Comunei Ceica, jude țul Bihor, în sec iunea dedicat ă acestui statut.

CAPITOLUL VII:Serviciile publice existente

Art. 16. Serviciile comunitare de utilit ă i publice furnizate la nivelul Comunei Ceica, jude țul Bihor sunt, dup ă caz: a)serviciul public de alimentare ap ă i canalizare; b)serviciul public de salubrizare, furnizat de: S.C RER BIHOR S.R.L; c)serviciul public de iluminat. Art. 17 .Transportul i distribu ia energiei electrice de pe raza teritorial ă a Comunei Ceica, jude țul Bihor, sunt furnizate de SOCIETATEA ENERGETIC Ă ELECTRICA S.A. Art. 18 .În prezent, nu exist ă serviciu de alimentarea cu gaze naturale pe raza teritorial ă a Comunei Ceica, jude țul Bihor. Art. 19 .În prezent, nu exist ă serviciu public de administrare a domeniului public al Comunei Ceica, jude țul Bihor.

CAPITOLUL VIII:Atribuirea i schimbarea denumirilor de str ăzi, pie e i de obiective de interes public local

Art. 20 (1)Comuna Ceica, jude țul Bihor, atribuie sau schimb ă denumirile de: str ăzi, pie e i de obiective de interes public local, precum i pentru obiective i institu ii de interes local aflate în subordinea sa, cu respectarea prevederilor Ordonan ei Guvernului nr. 63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, aprobat ă cu modific ări prin Legea nr. 48/2003 , cu modific ările i complet ările ulterioare. (2)În situa ia în care, prin proiectele de hot ărâri ale consiliilor locale, se propune atribuirea ca denumire a unor nume de personalit ă i ori evenimente istorice, politice, culturale sau de orice alt ă natur ă ori schimbarea unor astfel de denumiri, aceste hotărâri vor putea fi adoptate numai dup ă ce au fost analizate i avizate de comisia de atribuire de denumiri jude ean ă, respectiv a municipiului Bucure ti, în conformitate cu prevederile Ordonan ei Guvernului nr. 63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, aprobat ă cu modific ări prin Legea nr. 48/2003 , cu modific ările i complet ările ulterioare. (3)Schimbarea denumirilor institu iilor publice i a obiectivelor de interes jude ean, se face prin hot ărâre a consiliului jude ean, cu avizul consiliului local pe al c ărui teritoriu administrativ sunt amplasate institu iile i obiectivele în cauz ă, în conformitate cu prevederile Ordonan ei Guvernului nr. 63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, aprobat ă cu modific ări prin Legea nr. 48/2003 , cu modific ările i complet ările ulterioare.

CAPITOLUL IX:Societatea civil ă, respectiv partidele politice, sindicatele, cultele i organiza iile nonguvernamentale care î i desf ă oar ă activitatea în unitatea administrativ- teritorial ă

Art. 21. (1)Comuna Ceica, jude țul Bihor,realizeaz ă un cadru de cooperare sau asociere cu organiza ii neguvernamentale, asocia ii i cluburi sportive, institu ii culturale i artistice, organiza ii de tineret, în vederea finan ă rii i realiz ării unor ac iuni sau proiecte care vizeaz ă dezvoltarea comunit ă ii. (2)Comuna Ceica, jude țul Bihor acord ă o aten ie deosebit ă proiectelor culturale i educative cu caracter local, regional, na ional, european i interna ional, care se încadreaz ă în strategia de dezvoltare a unit ă ii administrativ - teritoriale. (3)Comuna Ceica, jude țul Bihor poate acorda finan ă ri nerambursabile de la bugetul local, în baza Legii nr. 350/2005 privind regimul finan ă rilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activit ă i nonprofit de interes general, cu modific ările i complet ările ulterioare. (4)Lista cu denumirea principalelor organiza ii neguvernamentale care î i desf ă oar ă activitatea pe raza teritorial ă a Comunei Ceica, jude țul Bihor se reg ăse te în anexa nr. 12 la prezentul statut.

Art. 22. (1)Pe teritoriul Comunei Ceica, jude țul Bihor, î i desf ă oar ă activitatea un num ăr de 6 (șase) partide politice sau organiza ii apar inând minorit ă ilor na ionale, înfiin ate în condi iile Legii partidelor politice nr. 14/2003 , republicat ă, cu modific ările i complet ările ulterioare. (2)Lista partidelor politice care î i desf ă oar ă activitatea în Comuna Ceica, jude țul Bihor se găse te în anexa nr. 12 la prezentul statut.

Art. 23 .(1)Pe teritoriul Comunei Ceica, jude țul Bihor nu î i desf ă oar ă activitatea organiza ii sindicale sau asocia ii profesionale, dup ă caz.

Art. 24 .(1)În Comuna Ceica, jude țul Bihor, î i desf ă oar ă activitatea urm ătoarele culte religioase: 1. BISERICA ORTODOX Ă; 2.BISERICA PENTICOSTAL Ă; 3. BISERICA BAPTIST Ă 4. EPISCOPIA ROMÂN Ă UNIT Ă CU ROMA, GRECO-CATOLIC Ă; 5.BISERICA REFORMAT Ă (2)Lista cu denumirile l ăca elor apar inând cultelor religioase prev ăzute la alin. (1) se reg ăse te în anexa nr. 12 la prezentul statut.

CAPITOLUL X:Participare public ă

Art. 25. Popula ia din Comuna CEICA, jude țul Bihor, este consultat ă i particip ă la dezbaterea problemelor de interes local sau jude ean, dup ă caz, astfel: a)prin intermediul referendumului local, organizat în condi iile legii; b)prin intermediul adun ărilor cet ă ene ti organizate pe sate c)prin dezbaterile publice asupra proiectelor de acte administrative; d)prin participarea la edin ele consiliului local; e)prin alte forme de consultare direct ă a cet ă enilor, stabilite prin regulamentul de organizare i func ionare al consiliului. Art. 26. (1)În func ie de obiectul referendumului local, modalitatea de organizare i validare a acestuia se realizeaz ă cu respectarea prevederilor Legii nr. 3/2000 privind organizarea i desf ă urarea referendumului, cu modific ările i complet ările ulterioare sau ale Ordonan ei de urgen ă a Guvernului nr. 57/2019 , cu modific ările i complet ările ulterioare, dup ă caz. (2)Referendumul local se poate organiza în toate satele i localit ă ile componente ale comunei.

CAPITOLUL XI:Cooperare sau asociere

Art. 27. Comuna CEICA, jude țul Bihor, se asociaz ă sau coopereaz ă, dup ă caz, cu persoane juridice de drept public sau de drept privat române sau str ăine, în vederea finan ă rii i realiz ării în comun a unor ac iuni, lucr ări, servicii sau proiecte de interes public local cu respectarea prevederilor art. 89 din Ordonan a de urgen ă a Guvernului nr. 57/2019 , cu modific ările i complet ările ulterioare. Art. 28. (1) Comuna Ceica, jude țul Bihor, poate adera la asocia ii na ionale i interna ionale ale autorit ă ilor administraiei publice locale, în vederea promov ării unor interese comune. (2)În prezent, avem cooper ări și asocieri de c ătre Comuna Ceica, jude țul Bihor. Art. 29. Programele, proiectele sau activit ă ile, dup ă caz, a c ăror finan are se asigur ă din bugetul local, prin care se promoveaz ă/consolideaz ă elemente de identitate local ă de natur ă cultural ă, istoric ă, obiceiuri i/sau tradi ii, se reg ăsesc în anexa nr. 14 la prezentul statut.

CAPITOLUL XII:Dispozi ii tranzitorii i finale

Art. 30. Anexele nr. 1-14 fac parte integrant ă din prezentul statut, aprobat prin Hot ărârea Consiliului Local nr...... Art. 31. Orice modificare care are ca obiect modificarea Statutului Comunei Ceica, jude țul Bihor sau a anexelor acestuia, se realizeaz ă numai prin hot ărâre a autorit ă ii deliberative. Art. 32. Anexa nr. 11 la prezentul statut se actualizeaz ă ori de câte ori intervin evenimente de natur ă juridic ă. Art. 33. Prezentul statut i anexele acestuia, cu excep ia celei prev ăzute la art. 33 se actualizeaz ă, în func ie de modific ările i complet ările ap ărute la nivelul elementelor specifice ale acestora, cel pu in o dat ă pe an.

ANEXA nr. 1 a: Modelul stemei: Nu este aprobat

ANEXA nr. 1 b:

Modelul steagului:Nu este aprobat

ANEXA nr. 1 c: Modelul imnului:Nu este aprobat

ANEXA nr. 2: Prezentarea suprafeţelor intravilanului şi a extravilanului

Nr. Indicatori Total din care: Satele apar in ătoare comun ă crt. Ceica Bucium Cei oara Corbe ti Cotiglet Du eti Ince ti

1. Suprafa a total ă 8.183 1.671 687 1.299 1.421 1.346 937 822 (ha)

a). Suprafa a 5.300 1.049 524 830 860 888 542 607 agricol ă

d.c. – arabil 3.136 601 264 514 541 541 302 373

Total Intravilan 703 136 37 98 99 57 115 161

- pă uni 1.493 248 129 243 246 262 192 173

- fâne e 424 76 30 71 73 85 48 41

- vii i ------pepiniere viticole

- livezi i 247 124 101 2 - - - 20 pepiniere

b). P ăduri i alte terenuri cu vegeta ie 2.334 507 123 386 474 362 325 157 forestier ă

c). Ape 88 16 6 13 17 16 11 9 curg ătoare, lacuri, băli

d). Drumuri i c ăi 218 54 16 31 31 38 26 22 ferate

e). Cur i i cl ădiri 162 30 12 26 26 28 22 18

f). Alte terenuri 81 15 6 13 13 14 11 9 neproductive ANEXA nr. 3: Hidrografia, flora, fauna i tipul solurilor de la nivelul unit ă ii administrativ-teritoriale

I.Hidrografia Comunei Ceica, jude țul Bihor, este reprezentat ă de urm ătoarele râuri a)Râuri

(1)Comuna Ceica dispune de o retea hidrografica formata din: urm ătoarele râuri:

Teritoriul comunei este str ăbătut de Valea Straco ului prin satele Buciumi, Ceica i Du eti, Valea Cotigletului prin satele Cotiglet i Cei oara, Râul Topa prin satul Corbe ti i alte dou ă cursuri de ap ă: Valea Cerului i Valea R ăului.

Valea Cerului î i are obâria la est de satul Bucuroaia, prin v ăile Purc ăre iu i Ple u. Are scurgerea spre sud, constituind limita de hotar cu satul Ceica.

În aval de satul Cotiglet poart ă numele de Bozanii.

Re eaua hidrografic ă este destul de bine reprezentat ă în cadrul teritoriului analizat. Alimenta ia acestei re ele este maxim ă nival ă cât i pluvial ă.

Râul Topa izvor ă te din zona muntoas ă a Mun ilor P ădurea Craiului. Se formeaz ă prin unirea mai multor pâraie în zona de obârie. Dup ă ce str ăbate transversal Mun ii P ădurea Craiului, creându-i i o vale cu versan i abrup i i aspect de defileu, râul Topa intr ă în bazinul neogen al Cri ului Negru. În amonte i în aval de mir ă, râul este în aliniament circa 50 m. În aspectul său general, sectorul de râu face parte dintr-un meandru prelungit.

Albia minor ă are o l ă ime de 14-15 m i prezint ă maluri abrupte, înalte de 3-4 m. Debitele medii i minime nu dep ă esc limitele albiei minore.

Albia major ă este foarte întins ă câteva sute de metri i este limitat ă de la baza Dealurilor Dobre ti. Ea este inundat ă în timpul viiturilor excep ionale.

(2)Pe teritoriul comunei Ceica, se regasesc o flora si fauna diverse.

Vegeta ia

Vegeta ia natural ă este bine dezvoltat ă, fiind dat ă de foioase în diferite asocia ii, în sectorul superior, în alternan ă cu poieni naturale sau determinate de om i alternan e de vegeta ii naturale cu terenuri agricole în sectorul mediu, iar în aval de culturi agricole.

Arealul comunei Ceica dispune de condi ii climatice ce sunt prielnice unei vegeta ii, reprezentat ă îndeosebi prin p ăduri i paji ti.

Vegeta ia este reprezentat ă prin dou ă forma iuni vegetale: vegeta ia ierboas ă i vegeta ia lemnoas ă. Vegeta ia ierboas ă cuprinde forma iunile vegetale ce se asociaz ă în func ie de fragmentarea reliefului, condi iile pedoclimatice i în func ie de zonele de defri are. Vegeta ia ierboas ă

Este reprezentat ă de plante din flora spontan ă i subspontan ă i plante cultivate. Cele mai multe specii ierboase din flora spontan ă apar in urm ătoarelor fitocenoze: a). Vegeta ia segetal ă i ruderal ă - se întâlne te pe suprafe e întinse. Instalarea i men inerea ei este legat ă aproape exclusiv de activitatea omului i de animalele domestice. Vegeta ia segetal ă înso ete culturile agricole, iar vegeta ia ruderal ă, a ez ările omene ti i drumurile.

Frecven a vegeta iei segetale i a celei ruderale este strâns legat ă de gradul de modificare antropic ă a peisajului.

În vegeta ia segetal ă se disting dou ă categorii de comunit ă i, dup ă natura culturilor agricole cu care convie uiesc: prima se întâlne te în culturile de plante p ăioase, iar a doua este legat ă de culturile de plante pr ă itoare. Comunit ă i apar inând uneia sau alteia din cele dou ă categorii se pot forma pe aceeasi suprafa ă , în func ie de cultura instalat ă i, desigur, în func ie de agrotehnica aplicat ă.

Mare parte din aceste plante sunt anuale, dintre care men ion ăm: traista ciobanului ( Capsella bursa pastoris ), trei fra i p ăta i ( Viola arvensis ), opârli a ( Veronica arestis ), etc.

În culturile de plante p ăioase (grâu, orz, ov ăz), cele mai frecvent întâlnite sunt comunit ă ile de buruieni, caracterizate în special prin: Consolida regalis ssp ., Adonis aestivalis, Nigella arvensis, Centaurea cyanus etc.

Pe unele suprafe e poate predomina Causalis platycarpos ori Setaria lutescens , în altele Consolida orientalis, Glaucium corniculatum i Stachys annua , iar în lunci Lathyrus aphaca i L. Tuberosus. Prim ăvara, pe unele ogoare se dezvolt ă în mare cantitate mu tarul s ălbatic ( Sinapis arvensis ), neghina ( Agrostemma githargo ) sau macul ro u ( Papaver rhocas ), Bifora radians.

În culturile cu plante pr ă itoare (porumb, floarea soarelui, sfecl ă, cartofi, etc), comunitatea de burieni cea mai frecvent ă este cea edificat ă de Chenopodium album i Amaranthus retroflexus . În timpul p ă unatului se men in Festuca sylvatica, Festuca pratensis, Trifolium repens i alte plante.

Pe solurile (sau aluviunile) din lunc ă, cu umiditate mai mare, comunit ă ile de burieni din culturile cu plante pr ă itoare sunt formate din Echnochloa crusgalli, Polygonum lapathifolium, Setaria glauca, Lythrum hyssopifolia etc.

Vegeta ia ruderal ă cuprinde foarte multe comunit ă i, unele legate destul de strâns de anumite situa ii, altele cu r ăspândire mai larg ă. O grup ă destul de bine delimitat ă de comunit ă i este specific ă solurilor b ătătorite din cur i i de pe marginile drumurilor de ar ă i c ărărilor.

Plantele utile se pot grupa în mai multe categorii: plante alimentare, plante melifere, plante medicinale, plante toxice, plante industriale i plante decorative. b). Plante medicinale – dintre plantele medicinale cele mai folosite sunt: coada calului (Equisetum arvense ), feriga ( Dryopteris filix-mas ), rostopasc ă (Cheliodonium majus ), macul ro u ( Paver rahoeas ), sun ătoare ( Hyperricum officinalis ), dege el ( Digitalis lanita ), cimbri or de câmp ( Thymus serpyllum ), coada oricelului ( Ahillea millefolium ), p ăpădie ( Taraxacum officinale ), podbol ( Tussilago farfara ), mu eel ( Matricaria matricarioides ). c). Plante toxice – astfel de plante sunt: p ălăria arpelui ( Agrostema githago ), m ătr ăguna (Antropa belladona ) etc. d). Plante melifere – acestea sunt utilizate mai ales în albin ărit: zmeur ( Rubus idaeus ), m ălin (Prunus padus ), salcâm ( Robinia pseudoacacia ), trifoiul alb ( Trifolium repens ), salcie ( Salix alba ), teiul alb ( Tillia tomentosa ) etc. e). Plante alimentare – cele mai valoroase sunt plantele alimentare cultivate de la care se valorific ă fructele, cele mai valoroase fiind plantele care cresc în p ădure: mur p ăros ( Rubus hirtus ), murul ( Rubus fructicosus ), m ăr p ădure (Malus sylvestris ), p ărul p ădure (Pirus pyraster ), porumbar ( Prunus spinosa ), cornul în zona colinar ă (Cornus mas ), alunul ( Corylus avellana ), fragii de p ădure ( Fragaria vesca ), m ăce (Rosa canina ).

Vegeta ia lemnoas ă

Este dat ă de p ăduri r ăspândite pe un relief variat, în mod obi nuit intens fragmentat, cu pu ine niveluri de culme. Cele mai reprezentative sunt p ădurile de foioase, i anume: f ăgete, gorunete, goruneto-făgete, f ăgeto-cărpinete, cerete, predominând f ăgetele cu aproape 50 %.

În partea nordic ă predomin ă pădurile de fag în amestec cu carpen.

În cele peste 2300 ha împ ădurite ale satului întâlnim molidul, pinul silvestru, fag ( Fagus silvatica ), gorun ( Quercus petraea ), carpen ( Carpinus betulus ), ulmul ( Ulmus campestris ), frasinul ( Fraxinus excelsior ), alunul, cerul, cire ul s ălbatic i, mai ales, castanul dulce.

Vegeta ia lemnoas ă este alc ătuit ă, în general, din esen e moi: s ălcii ( Salix alba ), r ăchite ( Salix cinera ), plopi, arini. Atrag aten ia prin dimensiunile cu adev ărat gigantice frunzele de brustur (Petasites albus ), de ruj ( Telechia speciosa ), iar în locurile mai umede tr ăiesc bumb ăci a, sânziene de balt ă (Galium palustre ).

De amintit sunt, de asemenea, fragii ( Fragaria vesca ), ferigi, mu chi ( Politricum i Brium ) i zmeura ( Rubus idaeus ). Ar mai fi de men ionat vegeta ia care cre te la gura pe terilor, iubitoare de umbr ă i umiditate, cu specii ca slina ( Chrysosplenium artenifolium ), fr ăguli a ( Adoxa mocshatellina ) i diver i mu chi.

Fauna

În mediul de via ă al p ădurii tr ăiesc o serie de animale mari, de mare însemn ătate pentru carnea i bl ănurile lor. Un element faunistic legat de p ădurile de fag i stejar este mistre ul ( Sus scrofa ), căpriorul ( Capreolus capreolus ), vulpea ( Canis vulpes ), pisica s ălbatic ă (Felix silvestris ). Ca specie care s-a redus numeric este lupul ( Canis lupus ), distrus de vânt ători pentru protejarea faunei de cerbi i c ăprioare. Al ături de acestea se mai întâlnesc iepurele ( Lepus europaeus ), dihorul, veveri a ( Sciurus vulgaris ). Pe ramurile copacilor tr ăiesc numeroase p ăsări viu colorate, cum sunt: cioc ănitoarea (Dendrocopos maior ), cucul, mierla ( Turdus merula ), cucuveaua, cioara.

Păsările r ăpitoare sunt reprezentate prin corbi ( Corvux corox ) i uliul, iar reptilele sunt reprezentate de opârle ( Lacerta viviolis ), arpele de p ădure ( Columber longissimus ).

În apele pârâurilor tr ăiesc cleanul i mreana ( Barbus barbus ). Tot în jurul apelor mai tr ăiesc o serie de insecte ca: fluturi, gâze, musculi e, libelule, greieri, unele specii de gândaci, furnici, ânari de balt ă.

(3) Comuna Ceica dispune de o mare diversitate de soluri.

Solurile

Suprafa a comunei este încadrat ă în zona solurilor brune de p ădure, cu subtipurile: sol brun luvic tipic, sol brun luvic litic, sol brun eumezobazic tipic, sol brun eumezobazic litic, litosoluri.

Procesele pedogenetice condi ioneaz ă o sp ălare a s ărurilor din profil, un anumit grad de debazificare, deplasarea argilei i alterarea mai întins ă a substratului mineral.

Existen a în aceste soluri a unui orizont argilo-iluvial, slab permeabil, favorizeaz ă un drenaj deficitar de-a lungul profilului, ceea ce face ca solurile s ă prezinte fenomene de pseudogleizare i de formare a apelor suprafreatice, care toate la un loc condi ioneaz ă formarea excesului de ap ă pe suprafa a solului, dezavantajând agricultura comunei.

Solurile brune de p ădure ocup ă suprafe ele cele mai mari, ele situându-se în zona p ădurilor de fag sau amestecate de foioase, până la altitudini de circa 700 m. Ele se dezvolt ă pe un material parental care are un con inut bogat în componente bazice, iar condi iile climatice sunt mai blânde.

Un tip de sol intrazonal ocup ă i el o suprafa ă destul de semnificativ ă, fiind condi ionat de prezen a calcarelor mezozoice. Redzinele se întâlnesc în condi ii de relief accidentat, ocupând zonele de interfluvii, fiind legate de condi iile de clim ă a zonei forestiere i de existen a p ădurilor de fag.

Resurse ale subsolului

Structura geologic ă i aspectele reliefului determin ă varietatea de bog ă ii ale solului i subsolului, punând în eviden ă numeroase resurse pentru dezvoltarea zonei. Z ăcămintele de bauxit ă, mai ales din Mun ii P ădurea Craiului, apar sub form ă de lentile în dolinele unui vechi relief modelat pe calcare tithonice.

Apele destul de repezi aduc cantit ă i însemnate de pietri uri i nisipuri, pe care le depun în zonele inferioare ale cursurilor de ap ă, acestea constituind o materie important ă în construc ii. Dar cele mai importante resurse ale solului r ămân, în zon ă, p ădurile, p ă unile i fâne ele naturale.

ANEXA nr. 4: Datele privind înfiin area Comunei Ceica, jude țul Bihor

Primele dovezi ale existen ei umane în Bihor apar in înc ă din paleolitic (circa 50.000- 35.000 ani), iar descoperirile arheologice ce apar in neoliticului dovedesc continuitatea vie ii pe parcursul mai multor decenii. Primii locuitori au venit în comuna Ceica din regiunea mo ilor, prin anul 1700 fiind aduse mai multe familii de ruteni (sau cum îi zic urma ii lor: „tăui”), cum ar fi familiile: Cmeci, Filoc i Rusneac. Bătrânii povesteau c ă acest sat poate fi socotit de dou ă ori înfiin at, odat ă la începutul organiz ării sale ca i comun ă politic ă, iar apoi reorganizarea lui dup ă foametea din anul 1790, când din lipsa de alimente au murit aproape to i locuitorii satului. Rămânând satul pustiu, s-au adus aici oameni din p ările Beiu ului i din alte locuri unde popula ia era mai deas ă. Via a satelor în Bihor începe prin prezen a celei mai vechi culturi neolitice: cultura Cri . La Râpa, lâng ă Tinca, s-au descoperit unelte de piatr ă, ceramic ă i o statuet ă de lut ars – o femeie – prima imagine artistic ă a omului, din epoca piatrei, din jude ul Bihor. Cele mai multe descoperiri neolitice din Bihor aparin culturii Tisa, identificat ă la Oradea, Valea lui Mihai, Suplacu de Barc ău, Salonta. În jude ul Bihor se afl ă o a ezare ce a dat numele unei importante civiliza ii, în epoca tracic ă a bronzului, prin cultura Otomani. Din epoca traco-dacic ă sunt cunoscute sta iunile, din prima epoc ă a fierului, de la Sântion, Râpa, Valea lui Mihai, Cociuba Mare i T ă ad, cu locuin e din lemn, unelte din lemn, unelte din fier i bronz, ceramic ă neagr ă ornamentat ă cu caneluri. În satul Corbe ti, comuna Ceica, se afl ă amplasamentul unei vechi fortifica ii medievale, numit „La Cetate”, datat ca apar inând secolelor XIV-XV. Locuin a de form ă trapezoidal ă este de dimensiuni medii. În interiorul locuin ei au fost g ăsite nenum ărate fragmente mai mari sau mai mici de chirpici. În toate cazurile, fragmentele sunt relativ groase i au, pe una din fe e, imprimate urmele unor lemne late, iar fa a cealalt ă este bine netezit ă. Chiar spre mijlocul casei s-au p ăstrat, una lâng ă cealalt ă, mai multe buc ă i compacte de chirpici. Toate au fost g ăsite cu fa a „imprimat ă” în sus, dovad ă că stratul de lut moale era aplicat numai pe latura interioar ă a structurii lemnoase. În interiorul locuin ei au fost g ăsite: o râni ă de piatr ă, depus ă pe o lespede cu u oare urme de lefuire; s-au mai g ăsit câteva obiecte din fier, un topor, o dalt ă, un c ălcâi de suli ă i cinci seceri. Descoperirea locuin ei de la Corbe ti, cu inventarul respectiv, este o dovad ă important ă pentru aprecierea agriculturii la dacii din Cri ana. La Du eti a fost descoperit un tezaur monetar datând din secolul XVII. Tezaurul a fost descoperit de c ătre locuitorul Florian Gli ă , cu ocazia aratului în partea de hotar numit ă „Beleasca” a satului Du eti, în jude ul Bihor. Tezaurul se compune din 54 de piese de argint, depozitate probabil într-o pung ă de piele, care s-a distrus în decursul timpului. Cele 54 de monede sunt emise în Polonia i Ungaria, fiind p ăstrate în colec ia Liceului Industrial Oradea. Cea mai veche moned ă din tezaur este emis ă în 1623, iar cea mai recent ă în 1693, ceea ce dateaz ă i îngroparea tezaurului, care a avut loc în acest din urm ă an, din cauza st ării de nesiguran ă creat ă de ocuparea Transilvaniei de c ătre austrieci. Compozi ia tezaurului este caracteristic ă pentru tezaurele transilv ănene de argint acumulate spre sfâritul celei de-a doua jum ătă i a secolului XVII. Descoperirile arheologice de pân ă acum dovedesc, cu prisosin ă , serioasa participare a dacilor de pe teritoriul jude ului Bihor la istoria zbuciumat ă a Daciei libere, înc ă de pe vremea viteazului rege dac Burebista, a urma ilor s ăi i a lui Decebal.

La reorganizarea administrativ-teritorial ă din anul 1968, comuna Cotiglet a fost desfiin at ă, iar satele apar in ătoare au fost înglobate în comuna Ceica.

Comuna Ceica este format ă din apte localit ă i, dum cum urmeaz ă:

Ceica , centrul de comun ă.

Pozi ia comunei Ceica în cadrul jude ului Bihor

ANEXA nr. 5: Componen a i structura popula iei Comunei Ceica, defalcate pe localit ă i componente

Populatia comunei Ceica numara 3562 locuitori,conform datelor Institutului National de Statistica cu privire la ultimul recensamant al populatiei si locuintelor;

Nr. Indicatori Total din care: Satele apar in ătoare comun ă crt. Ceica Bucium Cei oar Corbe ti Cotiglet Du eti Ince ti a

1. Num ăr de 3562 941 222 596 462 390 543 408 locuitori comuna CEICA

2. Num ăr de 1326 337 85 203 193 143 221 146 gospod ării comuna CEICA

3. Din care :

Români 3513 locuitori STRUCTURA POPULA ȚIEI PE CONFESIUNI RELIGIOASE

Maghiari 20 locuitori

Rromi 29 locuitori SATUL ORTODOCSI ,ROMANO CATOLICI ,PENTICOSTALI /BAPTISTI

Ceica 659 8 277

Ceisoara 341 1 264

Du eti. 331 3 203

Corbe ti 393 - 69

Cotiglet 247 - 143

Ince ti 230 1 170

Bucium 160 1 61

Evolu ia numeric ă a popula iei comunei Ceica

Începând cu recens ământul din anul 1900, 1910, 1966, 1977, 1992, 2002.

Anii 1900 1910 1966 1977 1992 2002

Popula i 4451 5591 5559 5589 4348 4106 a

Evolu ia numeric ă a popula iei în comuna Ceica (1900-2002)

Evolu ţia numeric ă a popula ţiei în comuna Ceica (1900-2002) În anul 2002 se înregistreaz ă în comuna Ceica o popula ţie de 4106 locuitori, dup ă cum urmeaz ă: Ceica: 977 locuitori; Bucium: 269 locuitori; Cei oara: 696 locuitori; Corbe ti: 602 locuitori; Cotiglet: 495 locuitori; Du eti: 596 locuitori; Ince ti: 471 locuitori.

ANEXA nr. 6 a: Componen a nominal ă, perioada/perioadele de exercitare a mandatelor ale ilor locali de la nivelul Comunei Ceica, jude țul Bihor, precum i apartenen a politic ă a acestora, începând cu anul 1992

I.PRIMARI a)mandatul 1992-1996

Nr.crt Nume si prenume Data nasterii Apartenenta politica Perioada

1 POTRE VASILE - FSN 1992 -1996

b)mandatul 1996-2000

Nr. crt. Nume si prenume Data nasterii Apartenenta politica Perioada

1. POTRE VASILE - PDSR 199 6-2000

c)mandatul 2000-2004

Nr. crt. Nume si prenume Data nasterii Apartenenta politica Perioada

1 CORB FLORIN - PRM 2000 -2004

d)mandatul 2004-2008

Nr. crt. Nume si prenume Data nasterii Apartenenta politica Perioada

1 CORB FLORIN - PD 200 4-200 8

e)mandatul 2008-2012

Nr. crt. Nume si prenume Data nasterii Apartenenta politica Perioada

1 CORB FLORIN - PD 200 8-20 12

f)mandatul 2012-2016

Nr. crt. Nume si prenume Data nasterii Apartenenta politica Perioada

1 CORB FLORIN - PDL 2012 -2016

g)mandatul 2016-2020

Nr. crt. Nume si prenume Data nasterii Apartenenta politica Perioada

1 ȘOVRE ANA LIVIA - P.S.D. 2016 -2020 h)mandatul 2020-2024

Nr. crt. Nume si prenume Data nasterii Apartenenta politica Perioada

1 ȘOVRE ANA LIVIA - P.S.D.

Componenta nominala, perioada/perioadele de exercitare ale mandatelor alesilor locali de la nivelul COMUNEI CEICA precum si apartenenta politica a acestora, incepand cu anul 1992

II.CONSILIERI LOCALI AI CONSILIULUI LOCAL AL COMUNEI CEICA

a)mandatul 1992-1996

Nr. crt. Nume si prenume Data nasterii Apartenenta Perioada politica

1. JURCUUU Ț IOSIF FSN 1992-1996

2. HOMOROGAN FLORE FSN 1992-1996

3. COPIL FLORIAN FSN 1992-1996

4. HEPE Ș IOAN FSN 1992-1996

5. ȘANDRA NICOLAE FSN 1992-1996

6 BO ȚIU IOAN FSN 1992-1996

7 ȚIGAN VASILE CD 1992-1996

8 GLI ȚIA FLORIAN CD 1992-1996

9 BUHA Ș IOAN CD 1992-1996

10 VLAD FLORE PUNR 1992-1996

11 MORO ȘAN LAZ ĂR PUNR 1992-1996

12 HEPE Ș IOAN PDAR 1992-1996

13 MUNTEAN IACOB PDAR 1992-1996

b)mandatul 1996-2000

Nr. crt. Nume si prenume Data nasterii Apartenenta Perioada politica

1 PETRILA DUMITRU PSM 1996-2000

2 POPU Ș IOAN PSM 1996-2000

3. VALCAN AUGUSTIN PSM 1996-2000

4. BARA FLORIAN PSD 1996-2000

5 CORB FLORIN PRM 1996-2000

6 GOMBO ȘIU NICOLAE PRM 1996-2000

7 BELADAN NICOLAE PRM 1996-2000

8 JURCU Ț IOSIF PSD 1996-2000

9 HEPE Ș IOAN P.AGRAR 1996-2000

10 GLI ȚIA AUGUSTIN PNTCD 1996-2000

11 BO Ț IOAN 1996-2000

12 BUHA Ș IOAN PSD 1996-2000

13 BUHA Ș MIHAI APR 1996-2000

c)mandatul 2000-2004

Nr. crt. Nume si prenume Data nasterii Apartenenta politica Perioada

1 POTRE VASILE PSD 2000-2004

2. JURCU Ț IOSIF PSD 2000-2004

3. INDRIE FLORIAN PSD 2000-2004

4 BELADAN NICOLAE PRM 2000-2004

5 GOMBO ȘIU NICOLAE PRM 2000-2004

6 ONI ȚA TEODOR PSM 2000-2004

7 VLAD FLORE PSM 2000-2004

8 OLAR IOAN PUNR 2000-2004

9 POPU Ș IOAN PNG 2000-2004

10 ȘOVRE C ĂLIN PNG 2000-2004

11 BALA FLORIAN PSM 2000-2004

12 OAN Ț IOAN PDL 2000-2004

13 BUHA Ș MIHAI PNL 2000-2004

d)mandatul 2004-2008

Nr. crt. Nume si prenume Data nasterii Apartenenta politica Perioada

1 NICOAR Ă IOAN PDL 2004-2008 COST89EL

2. VALCAN AUGUSTIN PDL 2004-2008

3. HULE FLORIN PDL 2004-2008

4. CORBU ȚIU AUGUSTIN PDL 2004-2008

5 OAN Ț IOAN PDL 2004-2008

GALE IONEL PNL 2004-2008

7 BO Ț IOAN PRM 2004-2008

8 POTRE VASILE PSD 2004-2008

9 JURCU Ț IOSIF PSD 2004-2008

10 PETRILA VIOREL PNG 2004-2008

POPU Ș IOAN PSD 2004-2008

12 VLAD FLORE PUNR 2004-2008

13 BELADAN NICOLAE PRM 2004-2008

e)mandatul 2008-2012

Nr. crt. Nume si prenume Data nasterii Apartenenta politica Perioada

1 NICOAR Ă IOAN COSTEL PDL 2008-2012

2 VALCAN AUGUSTIN PDL 2008-2012

3. HULE FLORIN PDL 2008-2012

4. CORBU ȚIU AUGUSTIN PDL 2008-2012

5 BUHA Ș MIHAI PNL 2008-2012

6 GALE IONEL PNL 2008-2012

7 RA Ț CORNELIA GRA ȚIANA PNL 2008-2012

8 VLAD FLORE PC 2008-2012

9 CORB MARIANA PC 2008-2012

10 ȘOVRE C ĂLIN TEODOR PNG 2008-2012

11 PETRILA VIOREL PNG 2008-2012

12 POTRE VASILE PSD 2008-2012

13 JURCU Ț IOSIF PSD 2008-2012

f)mandatul 2012-2016

Nr. crt. Nume si prenume Data nasterii Apartenenta politica Perioada

1 NICOAR Ă IOAN COSTEL PNL 2012-2016

2 VALCAN AUGUSTIN PNL 2012-2016

3. HULE FLORIN PNL 2012-2016

4 ȘIȘCA VASILE PNL 2012-2016

5 BUHA Ș MIHAI PNL 2012-2016

MIHU Ț FLORIN DOREL PNL 2012-2016

BALA SPIRIDON PNL 2012-2016

8 VLAD FLORE PC 2012-2016

CORB MARIANA PC 2012-2016

PETRILA VIOREL PPDD 2012-2016

ȘOVRE ANA LIVIA PSD 2012-2016

12 PETRILA MARIANA PSD 2012-2016 CORNELIA

13 GALEA MOISE PSD 2012-2016

g)mandatul 2016-2020

Nr. crt. Nume si prenume Data nasterii Apartenenta politica Perioada

1 ȘIȘCA VASILE PNL 2016-2020

2 NICOAR Ă IOAN COSTEL PNL 2016-2020

3 MATEA Ș LEONTIN PSD 2016-2020

4 MIHU Ț FLORIN DOREL PNL 2016-2020

5 BUHA Ș MIHAI PNL 2016-2020

6 PETRILA MARIANA PSD 2016-2020

7 GALE MOISE PSD 2016-2020

8 GALE FLORIAN PSD 2016-2020

9 CIOLO Ș DOREL PSD 2016-2020

10 GOMBO ȘIU NICOLAE PSD 2016-2020

11 GALE SERGIU FLORIN PSD 2016-2020

12 CORB MARIANA ALDE 2016-2020

13 VLAD FLORE ALDE 2016-2020

h)mandatul 2020-2024

Nr. crt. Nume si prenume Data nasterii Apartenenta politica Perioada

1 PETRILA MARIANA PSD CORNELIA

2 GALEA MOISE PSD

3 MATEA Ș LEONTIN PSD

4 GALE FLORIAN PSD

5 MARCHI Ș AVRAM PSD

6 JURCU Ț IONEL PSD

7 BUHA Ș MIHAI PNL

8 CORB FLORIN PNL

9 NICOAR Ă IOAN COSTEL PNL

10 BULCAU PETRU PMP

11 DEMIAN IOAN ALDE

12 CORB MARIANA PRO ROMÂNIA

13 IAGHER MOISE USR

III.VICEPRIMARI AI CONSILIULUI LOCAL CEICA

a)mandatul 1992-1996 Nr. crt. Nume si prenume Data nasterii Apartenenta politica Perioada

1 VILCIUC CORNEL PNTCD 1992-1996

b)mandatul 1996-2000

Nr. crt. Nume si prenume Data nasterii Apartenenta politica Perioada

1 CORB FLORIN PRM 1996-2000

c)mandatul 2000-2004

Nr. crt. Nume si prenume Data nasterii Apartenenta politica Perioada

1 BUHA Ș MIHAI PNL 2000-2004

d)mandatul 2004-2008

Nr. crt. Nume si prenume Data nasterii Apartenenta politica Perioada

1 BUHA Ș MIHAI PNL 2004-2008

e)mandatul 2008-2012

Nr. crt. Nume si prenume Data nasterii Apartenenta politica Perioada

1 VLAD FLORE PSM 2008-2012

f)mandatul 2012-2016

Nr. crt. Nume si prenume Data nasterii Apartenenta Perioada politica

1 ȘOVRE ANA LIVIA PSD 2012-2016

g)mandatul 2016-2020

Nr. crt. Nume si prenume Data nasterii Apartenenta Perioada politica

1 PETRILA MARIANA PSD 2016-2020 CORNELIA h)mandatul 2020-2024.

Nr. crt. Nume si prenume Data nasterii Apartenenta politica Perioada

1 PETRILA MARIANA PSD CORNELIA

ANEXA nr. 7: Procedura privind acordarea titlului de "Cet ă ean de onoare al Comunei Ceica, jude țul Bihor", respectiv a "Certificatului de Fiu/Fiic ă al/a Comunei Ceica, jude țul Bihor "

Capitolul I - Dispozi ii generale Art. 1 – Titlul de „Cet ă ean de onoare al comunei Ceica, jude țul Bihor” se acord ă, dup ă caz, din ini iativa: a. Primarului comunei Ceica; b. Viceprimarul comunei Ceica c. consilierilor locali; d. persoanelor juridice care desf ășoar ă activitate în domeniul/domeniile în care s-a afirmat cel propus; e. unui num ăr de cel putin 5% din popula ția cu drept de vot a comunei Ceica, jude țul Bihor, pe baza unui tabel semnat de c ătre ace știa, care va sta la baza unui proiect de hot ărâre promovat de un consilier, sau un grup de consilieri locali. Art. 2 - Acordarea Titlului nu este condi ionat ă de: a) cet ă enie; b) na ionalitate; c) vârst ă; d) domiciliul; e) sex; f) religie; g) apartenen ă politic ă. Art. 3 - Titlul se acord ă, dup ă caz: a. în timpul vie ții celui în cauz ă; b. post-mortem; Art. 4 - Titlul are urm ătoarele caracteristici: a) este personal; b) este netransmisibil; c) este un drept al titularului; d) are valabilitate nedeterminat ă. Capitolul II - Categorii de personalit ă i îndrept ă ite la primirea titlului Art. 5 - Sunt îndrept ă ite s ă fie propuse pentru acordarea Titlului, categoriile de personalit ă i care se g ăsesc în una din situa iile urm ătoare: a) personalit ă i cu recunoa tere na ional ă sau international ă care i-au pus amprenta asupra dezvolt ării i a imaginii comunei Ceica sau a României; b) personalit ă i care, prin realiz ările lor deosebite, au f ăcut cunoscut numele comunei Ceica, în ar ă i/sau str ăin ătate; c) persoane care, prin ac iunile lor, au preîntâmpinat producerea de evenimente deosebit de grave, sau prin sacrificiul lor au salvat vie ile concet ă enilor lor, în comunei Ceica sau în lume; d) persoane care, prin ac iunile lor dezinteresate (dona ii, ac iuni umanitare, etc.), au produs o îmbun ătă ire sim itoare a condi iilor de via ă ale locuitorilor comunei Ceica; e) unor fo ti de inu i politic sau veterani de r ăzboi care prin activitatea lor ulterioar ă au adus un aport la realizarea unei imagini pozitive a comunei Ceica sau a României în lume; f) unor sportivi care au ob inut rezultate deosebite în competi ii sportive interna ionale; g) oric ărei persoane care s-a remarcat în mod deosebit, în orice domeniu de activitate, iar ac țiunile sale au dus la promovarea imaginii Comunei Ceica sau a României în lume; h) post mortem – demnitari, academicieni, profesori, orice alte persoane care au contribuit în mod deosebit la cre șterea prestigiului României sau al Comunei Ceica; g) altor persoane în cazuri temeinic justificate. Capitolul III – Incompatibilit ă i Art. 6 (1) Nu pot de ine Titlul de „Cet ă ean de onoare al comunei Ceica” persoanele care se g ăsesc în una din urm ătoarele situa ii: a) au fost condamnate definitiv pentru s ăvâr șirea de infrac iuni contra umanit ă ii, contra statului sau contra autorit ății, infrac țiuni de corup ție sau de serviciu, infrac țiuni care împiedic ă înf ăptuirea justi ției, infrac țiuni de fals ori a unei infrac țiuni s ăvâr șite cu inten ție care le-ar face incompatibile cu de ținerea titlului cu excep ția situa ției în care a intervenit reabilitarea, amnistia sau gra țierea; b) este declarat definitiv c ă a desf ăṣurat activit ă i de poli ie politic ă; c) au dosare pe rol, în cauze care ar leza imaginea titlului, propunerea se va face dup ă clarificarea situa ției juridice. (2) În cazul în care persoana propus ă pentru conferirea titlului face obiectul unor ac iuni pe rolul instan elor de judecat ă privind fapte de natur ă celor men ionate la art. 6 alin. 1. Capitolul IV - Procedura acord ării, înmân ării i înregistr ării Titlului Art. 7 - Procedura dezbaterii candidaturilor este urm ătoarea: (1) Propunerile pentru acordarea titlului de Cet ă ean de onoare pot fi adresate Primarului comunei Ceica sau Consiliului Local al Comunei Ceica. (2) Documentele vor cuprinde cel putin urm ătoarele înscrisuri: a. Declaratie tip de acceptare a titlului de Cetatean de Onoare al comunei Ceica, jude țul Bihor; b. Actul de identitate (xerocopie vizat ă în conformitate cu originalul); c. Curriculum Vitae în original; d. Certificat de cazier judiciar în original; e. referat al ini țiatorului, în original; f. actul de deces al celui propus, dup ă caz (copie vizat ă cu originalul); (3) Compartimentul de specialitate pentru ini iativele privind acordarea titlului de cet ățean de onoare este Compartimentul juridic. (4) Propunerile de hot ărâre ini iate se dezbat în plenul Consiliului Local al comunei Ceica, jude țul Bihor, în ședin ță public ă, ordinar ă sau extraordinar ă, dup ă caz. (5) Acordarea titlului se va face cu votul Consiliului Local, conform prevederilor OUG nr.57/2019 privind Codului administrativ. (8) Laureatul poate fi invitat s ă scrie câteva rânduri în Cartea de onoare a comunei Ceica, jude țul Bihor.

Art. 8 – Metodologia înmân ării Titlului este urm ătoarea: a) Primarul Comunei Ceica înmâneaz ă distinc ia de „Cet ă ean de onoare al Comunei Ceica ” și o placheta realizat ă în acest scop. b) ia cuvântul persoana laureat ă sau reprezentantul acesteia; c) pot s ă ia cuvântul i alte persoane prezente care doresc s ă sublinieze pe scurt meritele laureatului; d) laureatul poate fi invitat s ă scrie câteva rânduri în Cartea de onoare a comunei Ceica, jude țul Bihor. Art. 9 (1) Titlul este înscris în Cartea Cet ă enilor de onoare ai Comunei Ceica. (2) În cazul retragerii Titlului acesta va figura radiat în Cartea Cet ă enilor de onoare. Capitolul V – Drepturi dobândite de de in ătorii Titlului Art. 10 – De in ătorii Titlului dobândesc urm ătoarele drepturi specifice: a) înscrierea în cartea de onoare a Comunei Ceica, jude țul Bihor; b) conferirea distinc țiilor corespunz ătoare titulului de cet ățean de onoare, respectiv diploma de cet ățean de onoare și a plachetei. c) dreptul de a lua cuvântul în edin ele Consiliului Local al comunei Ceica la dezbaterea materialelor care privesc întreaga comunitate; d) dreptul de a participa la toate manifestările desf ă urate sub patronajul Consiliului Local al comuna Ceica sau în care acesta este co-organizator; e) dreptul de a participa gratuit la toate manifestările cultural-sportive organizate de Comuna Ceica Art. 11 – Drepturile prev ăzute la art. 10 înceteaz ă în urm ătoarele situa ii: a) decesul titularului; b) retragerea Titlului. Capitolul VI – Retragerea Titlului Art. 12 – Titlul se retrage în urm ătoarele situa ii: a) atunci când ulterior decern ării, apar incompatibilit ă ile prev ăzute la art. 6; b) atunci când persoana laureat ă produce prejudicii de imagine sau de alt ă natur ă comunei Ceica, locuitorilor s ăi sau ă rii. Art. 13 – Retragerea Titlului se face de c ătre Consiliul Local al comunei Ceica, dup ă urm ătoarea metodologie: a) este sesizat Consiliului Local al comuna Ceica de c ătre persoanele men ionate la art.1; b) dezbaterea cazului se va face în cadrul comisiilor Consiliului Local; c) retragerea Titlului se va face prin Hot ărâre a Consiliului Local, conform procedurii similare stabilit ă la art. 8 pentru dezbaterea candidaturii; d) la edin a de comisii va fi invitat de in ătorul Titlului, iar dac ă va fi prezent i se va acorda cuvântul, la solicitarea sa ṣi sus inerile sale vor fi consemnate în procesul verbal al comisiilor. e) în caz de neparticipare, hot ărârea urmeaz ă s ă i se comunice în termen de 15 zile. Capitolul VII - Îndatoriri ale Cet ă enilor de Onoare Art.14 - Cet ă enii de Onoare au datoria de a promova imaginea Comunei Ceica. Capitolul VIII – Dispozi ii finale Art. 15 – Informa iile publice referitoare la „Cet ă enii de onoare” vor fi publicate i în format electronic pe portalul Prim ăriei Comunei Ceica.

ANEXA nr. 8 a:Re eaua rutier ă

Reteaua rutiera a comunei Ceica se prezint ă astfel :

A)Drumuri de interes national

1.Autostrazi

În comuna Ceica nu avem autostr ăzi care strabat comuna

2.Drumuri expres

În comuna Ceica nu avem drumuri exprese care strabat comuna

3.Drumuri internationale

În comuna Ceica nu avem drumuri interna ționale care strabat comuna Ceica.

4. Prin comuna Ceica trece drumuul na țional DN 76 care face leg ătura între Oradea și Deva și trece prin satele Bucium,Ceica și Du șești pe o por țiune de 8 km.

Pe teritoriul comunei Ceica nu exist ă Drumuri de interes judetean.

. C)Drumuri de interes local

1.Drumuri comunale

CAPITOLUL III

Cai de comunicatii

Drumurile comunale ale comunei Ceica se întind pe 40 km lungime. Anual, Consiliul Local hot ără te alocarea unor importante sume de bani pentru între inerea lor acestea fiind modernizate aproape în totalitate pe lungimea lor.

DRUMURI DESCHISE CIRCULA ȚIEI PUBLICE

Nr. Denumirea Traseul drumului Lungime drumului Crt. kilometric ă

1. DC 191 Tope ști-Ince ști 2,4 km

2. DC 193 Ceica-Ince ști 8,8 km

3. DC 194 Ceica-Cei șoara 6,0 km

4. DC 195 Cei șoara-Cotiglet 7,0 km

5. DC 197 Cotiglet-Corbe ști 2,7 km

6. DC p ământ Bucium-carier ă 2,4 km

În comuna Ceica nu avem re țea de cale ferat ă,Reteaua de aeroporturi și nici Reteaua de transport combinat.

ANEXA nr. 9: Principalele institu ii din domeniul educa iei, cercet ării, culturii, s ănătă ii, asisten ei sociale, presei, radioului, televiziunii i altele asemenea

I.Institu ii din domeniul educa iei i cercet ării

În comuna Ceica sunt 6 școli, dup ă cum urmeaz ă:

1.SCOALA GIMNAZIALA NR.1,CEICA

2.SCOALA GIMNAZIALA NR.2. CEISOARA 3.SCOALA PRIMARA NR.1. CORBESTI

4.SCOALA PRIMARA NR.2 COTIGLET

5.SCOALA PRIMARA NR.3 DUSESTI

6.SCOALA PRIMARA NR.4 INCESTI

și un num ăr de 6 gr ădini țe dup ă cum urmeaz ă:

1.GRADINITA CU PROGRAM NORMAL NR.1, CEICA

2.GRADINITA CU PROGRAM NORMAL NR.2, CEISOARA

3.GRADINITA CU PROGRAM NORMAL NR.3, CORBESTI

4.GR GRADINITA CU PROGRAM NORMAL NR.5, COTIGLET

5.GRADINITA CU PROGRAM NORMAL NR.4, INCESTI

6.GRADINITA CU PROGRAM NORMAL NR.6, DUSESTI

Singurul sat în care nu se desf ășoar ă cursuri este satul Bucium datorit ă faptului c ă nu a avut un num ăr suficient de elevi pentru desf ășurarea activit ăț ii didactice.

Toate școlile și gr ădini țele din comuna Ceica au fost reabilitate termic ,dotate cu grupuri sanitare în interior și înc ălzire termic ă prin programul PNDL din anul 2016.

În satul Ceica exist ă și un after scool construit prin fonduri europene în anul 2015.

II.Institu ii din domeniul culturii

Pe raza Comunei Ceica func ționeaz ă urm ătoarele institu ii de cultur ă:

Cămin cultural sat Ceica Cămin cultural sat Bucium Cămin cultural sat Cei șoara Cămin cultural sat Cotiglet Cămin cultural sat Corbe ști Cămin cultural sat Du șești Cămin cultural sat Ince ști

III.Institu ii din domeniul s ănătă ii

În satul Ceica, actul medical este realizat prin intermediul cabinetelori individuale medicin ă de familie CMI DR. CODOBAN SIMONA-în localitatea Ceica ,CMI DR. HORA DELIA- în localitatea Ceica. CMI DR. O ȘVAT RAMONA-în localitatea Cotiglet. Deasemena în localitatea Ceica masi exist ă și un Centru de permanen ță și o Sta ție de Ambulan ță . Cazurile medicale mai grave sunt tratate în cadrul spitalelor din municipiul Oradea.

IV.Institu ii din domeniul asisten ei sociale La nivelul Comunei Ceica, se asigur ă, prin intermediul Compartimentului de asisten ță social ă din cadrul Prim ăriei Comunei Ceica, asisten a i suportul pentru asigurarea nevoilor de baz ă ale persoanei.

ANEXA nr. 10:Principalele func iuni economice, capacit ă i de produc ie diversificate din sectorul secundar i ter iar, precum i din agricultur ă

În comuna Ceica sunt înregistrate un num ăr de 50 de societ ăți comerciale ,28 de Persoane Fizice Autorizate ,21 de Intreprinderi Fizice și 12 Intreprinderi Individuale. Num ărul mediu de angaja ți în aceste societ ăț i este de - nivel relativ constant comparativ cu anii 2016 si 2015. Lista agenţilor economici şi a institutiilor publice de pe teritoriul UAT-ului

Nr crt Denumire Adresa agentului economic/instu ției publice inclusiv a punctelor de lucru Domeniul de activitate desf ășurat ă daca este cazul 1 PRIMĂRIA CEICA CEICA, NR.67 ADMINISTRA ȚIE PUBLIC Ă 2 POST POLIȚIE CEICA, NR.82

3 DISPENSAR MEDICAL CEICA, NR.3A

4 CĂMIN CULTURAL CEICA, NR.48 A

5 ȘCOALA GEN. CLS I-VIII CEICA, NR.240 A

6 COOPCONSUM CEICA CEICA, NR.76 B COMER Ț CU AM ĂNUNTUL 7 BARIL SERV SRL CEICA, NR.63 COMER Ț CU AM ĂNUNTUL AL CARBURAN ȚILOR 8 SC SAMIDA SERV SRL CEICA, NR.17 B COMERT CU AMANUNTUL AL ART DE FIERARIE 9 FARMACIA SANITAS SRL CEICA, NR.64 COMER Ț CU AM ĂNUNTUL AL PROD FARMACEUTICE 10 TOPSECUND SRL CEICA NR.108 A ACTIV. DE INGINERIE 11 DESIGN SEMINEE CEICA NR.44 LUCR ĂRI DE PARDOSIRE CONSTRUCT SRL

12 POPU Ș SRL CEICA NR.317 FABRICAREA ÎNC ĂLȚĂ MINTEI

13 DAVIDORA COM SRL COTIGLET NR.13 TRANSPORT RUTIER DE MĂRFURI 14 BUCUR FLOREX TRANS SRL CORBE ȘTI NR.120 TRANSPORT RUTIER DE MĂRFURI 15 CARMEN BEST EVENTS SRL-D CORBE ȘTI NR.163 ALTE ACTV RECREATIVE ȘI DISTRACTIVE 16 FRATELLI HEP SRL CEI ȘOARA NR.121 BARURI ȘI ALTE ACTV

17 VULPION SPEED SRL CEI ȘOARA NR.63 INTERMEDIERI ÎN COMER ȚUL CU PROD. DIV 18 ȘOV IOANA SRL ]CEICA NR.205B TRANSPORTURI RUTIERE DE MĂRFURI 19 BUCIUM NR.59 LUCR ĂRI DE CONSTRUC ȚIE ECHIPA ALBINU ȚA SRL

20 AGRO ȘOVRE DARIA SRL CEICA NR.119 CULTIVAREA LEGUMELOR

21 ELECTRO VALCAN SRL DU ȘEȘTI NR.84 LUCR ĂRI DE INSTALA ȚII ELECTRICE 22 DULEO SPEDITION SRL COTIGLET NR. 161 TRANSPORT RUTIER DE MĂRFURI 23 CEDROM PRODSERV SRL CORBE ȘTI NR.57A COMER Ț CU AM ĂNUNTUL

24 MEGATREF SRL CORBE ȘTI NR.34 EXPLOATAREA FORESTIERA

25 ZEESHANA SPEED SRL BUCIUM NR.31 TRANSPORT RUTIER DE MĂRFURI 26 GLD ELECTRIC SRL CEICA NR.226 LUCR ĂRI DE INSTALA ȚII ELECTRICE 27 SONICAR SRL CEICA 68A COMER Ț CU AM ĂNUNTUL

28 DEMLO PREST SRL CEICA NR.152 COMERT CU RIDICATA AL FRUCTELOR 29 ALBIN-MIERE SRL INCE ȘTI NR.75 CRESTEREA ALTOR ANIMALE

30 OLIMPIC VAN SRL DU ȘEȘTI NR.5A TRANSPORTURI RUTIERE DE MĂRFURI 31 ADELDAIA SRL DU ȘEȘTI NR.102A ACTV DE CONSULTAN ȚĂ PT AFACERI 32 MARAGROSIL SRL DU ȘEȘTI NR.92 CULTIVAREA CEREALELOR

33 ROMDIGITAL CEICA NR.369 COMER Ț CU RIDICATA

34 ȚIGAN PRESST SRL DU ȘEȘTI NR.213 COMER Ț CU AM ĂNUNTUL

35 NINU & GINA TRANS COTIGLET NR.33 TRANSPORT RUTIER DE CONSTRUCT SRL MĂRFURI

36 MIHE IONUT CONSTRUCT SRL BUCIUM NR.98 B LUCRARI DE PREGATIRE A TERENULUI 37 GAVRIFLOR IMPEX SRL BUCIUM NR.5A COMERT CU RIDICATA AL FRUCTELOR 38 ADEFLO FOOD SRL CEICA NR.161 RESTAURANTE

39 CAPRIRON COM SERV SRL TRANSPORTURI RUTIERE DE CEI ȘOARA NR.255 MĂRFURI 40 NICOCRIS TRANS SRL CEI ȘOARA NR.26 TRANSPORTURI RUTIERE DE MĂRFURI 41 DAVLON MED SRL BUCIUM NR.58 ACT DE ASIS MEDICALA

42 GIG VAL SRL D CEICA NR.188 LUCRARI DE CONSTRUCTIE

43 AGRIBIRAU SRL CEICA NR.114 CULTIVAREA LEGUMELOR

44 SONICAR EXPRES SRL CEICA NR.68 A TRANSPORTURI RUTIERE DE MĂRFURI 45 CORELIA EXIM SRL DUSESTI NR.137 COMER Ț CU AM ĂNUNTUL

46 ANAIGROEG SRL DUSESTI NR.28 TRANSPORTURI RUTIERE DE MĂRFURI 47 VEMIL TRANSPORT SRL DUSESTI NR.153 TRANSPORTURI RUTIERE DE MĂRFURI 48 YNA TURISM SRL CORBE ȘTI NR.58A COMER Ț CU AM ĂNUNTUL

49 TOGALIROX SRL CEICA NR.76 A COMER Ț CU AM ĂNUNTUL

50 PLAZA CONSTRUCT DESIGN CEICA NR.110 LUCRARI DE PREGATIRE A SRL TERENULUI

51 NELUT-FLORIN SRL INCESTI NR.127 COMER Ț CU AM ĂNUNTUL

52 PAM SPEDITION SRL DUSESTI NR.186 TRANSPORTURI RUTIERE DE MĂRFURI

53 FLORIANAGRI TRANS SRL CEISOARA NR.215 TRANSPORTURI RUTIERE DE MĂRFURI 54 KIRICORB SRL CORBE ȘTI NR.34 COMER Ț CU RIDICATA

55 DANVIO FORESTA SRL CORBE ȘTI NR.42 EXPLOATARE FORESTIERA

56 ECOAGRARIA SRL CEI ȘOARA NR.62 CULTIVAREA CEREALELOR

57 BNP JUDEA IOANA CEICA,NR.27/A BIROU NOTAR PUBLIC

Tipul de activitate desf ășurat ă de societ ăț ile comerciale înregistrate în comuna Ceica sunt, în ordinea descresc ătoare a importan ței lor: • comer ț, inclusiv comer ț cu am ănuntul al produselor farmaceutice, comer ț cu am ănuntul în magazine, cu vânzare predominant ă de alimente, b ăuturi și tutun, comer ț cu ridicata al ma șinilor-unelte; • transporturi rutiere de m ărfuri; • fabricarea de construc ții metalice și p ărți componente ale structurilor metalice; • lucr ări de instala ții sanitare, de înc ălzire și aer condi ționat; • activit ăți veterinare; • cultivarea cerealelor. Dup ă cum se poate observa dup ă tipul de activitate desf ășurat, societ ăț ile din comun ă activeaz ă în domenii variate și se adreseaz ă, prin produsele și serviciile lor, atât pie ței locale cât și pie ței generale. Totu și, exist ă un singur agent economic ce are ca obiect de activitate cultivarea cerealelor.Acest lucru se datoreaz ă dimensiunii reduse a pie ței locale, dar constituie un avantaj, deschiderea și orientarea c ătre alte pie țe creaz ă premisele dezvolt ării acestor afaceri, în special al celor din domeniul transporturilor, fabricarea de construc ții metalice sau a lucr ărilor de instala ții. Societ ățile ce activeaz ă în domeniul comer țului, atât cel al bunurilor alimentare cât și al celor farmaceutice, se adreseaz ă pie ței locale, contribuind la satisfacerea de alimente, produse de uz casnic și farmaceutic necesare locuitorilor, dar sunt limitate din perspectiva creșterii și dezvolt ării viitoare sau chiar amenin țate de situa ția demografic ă (îmb ătrânirea popula ției) sau a puterii financiare limitate a consumatorilor din zon ă.

La nivelul comunei, ponderea cea mai mare a popula ției ocupate este în sectorul agricol, aproximativ 60% din total, 25% din populatie fiind implicat ă în activit ăți economice non-agricole, restul fiind reprezentat de servicii.

Industria nu este o ramur ă economic ă semnificativ ă pentru comuna Ceica. Practic, aici nu exist ă niciun obiectiv industrial major. Totu i, industria u oar ă i cea alimentar ă este prezent ă.

Astfel, pe raza comunei Ceica î i desf ă oar ă activitatea 4 fabrici de înc ălă minte: Sec ia de înc ălă minte Clasicor Ceica, cu aproximtiv 50 de angaja i, S.C. Popu S.R.L., cu 80 de angaja i i S.C. Minaro S.R.L., cu 40 de angaja i.

Aceste fabrici au ca obiect de activitate fabricarea de înc ălă minte pentru toate scopurile, din orice material, pentru orice procedeu, inclusiv prin turnare.

Fabricarea de jambiere, ghete i articole similare, fabricarea unor p ări din înc ă lăminte, fabricarea caputelor, a t ălpilor i bran urilor, tocurilor.

Pe lâng ă aceste fabrici, în comun ă mai func ioneaz ă o coopera ie de consum, cu filiale în toate localit ă ile comunei, dou ă cooperative de credit, un atelier de tâmpl ărie, sec ia de vulcanizare, oficiul po tal Ceica, banca 1 Decembrie ceica, farmacia SANITAS S.R.L., sta ia peco Ceica i mai multe magazine de tip ABC, care au ca obiect de activitate vânzarea bunurilor de b ăcănie, precum i a altor tipuri de m ărfuri, cum sunt: cosmetice, articole electrocasnice, etc.

În satul Du eti exist ă un restaurant., care are ca obiect de activitate prepararea i vânzarea la comand ă a mânc ărurilor calde, inclusiv vânzarea de b ăuturi, cu sau f ără program distractiv.

Ocupa ia de baz ă a locuitorilor satului este cultivarea plantelor i cre terea animalelor. Peste 5300 ha din suprafa a terenului este etichetat ă ca teren agricol, iar din acesta 3136 ha ca teren arabil.

La Ceica, p ământul nu se ar ă adânc niciodat ă, deoarece stratul fertil de la suprafa ă este sub ire, iar ar ătura adânc ă ar scoate la suprafa ă argila ori pietri ul.

Fig. 17. Ceica – Harta utiliz ării terenurilor

Pe Dealurile T ă adului se g ăsesc numeroase livezi i pepiniere pomicole.

În zona comunei Ceica, precum i în satele din apropiere, se cultiv ă mai ales prunul, cire ul, vi inul, caisul, piersicul, m ărul, p ărul, gutuiul, nucul.

Ca soiuri de prune autohtone amintim: prunele vinete române ti sau bistri ene, prunele ro ioare, prunele boto ele sau negru e, prunele albu e. Ulterior au fost aclimatizate soiuri de prune urs ă ti, cior ă ti i ringlote.

Vi inul este i el r ăspândit în zon ă. Cele mai cunoscute soiuri erau: moc ăne ti, turce ti i de pădure. În zon ă se mai produc mere borodane i iculane, mare dulci, mere p ătule, cre eti, mere pădure e, pere supurate.

Nucul este, de asemenea, larg r ăspândit. În unele locuri s-au mai cultivat castanul comestibil, alunul i zmeura de gr ădin ă.

Viticultura are condi ii deosebit de prielnice în Dealurile T ă adului. Modul obi nuit de cultivare a vi ei de vie în zona satelor bihorene este acela de pari.

Strugurii pentru consum se culeg, de obicei, în timpul coacerii i se valorific ă pe pia ă . Se obi nuie te s ă se p ăstreze o cantitate de struguri pentru iarn ă. Data culesului viei este în func ie de soi, între mijlocul lunii septembrie i începutul lunii octombrie.

Întrucât calitatea vinului depinde de con inutul de zah ăr din struguri, ace tia sunt l ăsa i s ă se coac ă bine.

Înainte, strugurii erau zdrobi i cu maiul. Azi aceast ă opera ie se face cu zdrobituri mecanice.

Dac ă în urm ă cu 15-20 de ani predominau suprafe ele cultivate cu grâu, datorit ă faptului c ă exista brut ărie în localitate i c ă mul i dintre s ătenii naveti ti procurau din localit ă ile unde lucreaz ă pâinea necesar ă familiei, în prezent predomin ă suprafe ele cultivate cu porumb, floarea soarelui i cartofi, folosite pentru hrana animalelor.

În prezent, la nivelul comunei Ceica, suprafa a cultivat ă cu grâu i secară este de 5300 ha, ob inându-se o produc ie de 1101 tone, cea cultivat ă cu porumb este de 1130 ha, ob inându-se o produc ie de 1686 tone.

Principala ocupa ie a locuitorilor localit ă ii este cre terea animalelor.

Cre terea p ăsărilor are, de asemenea, tradiii în zon ă. Se cre teau în special gâte, ra e, g ăini i curcani.

Animalele erau crescute atât pentru satisfacerea nevoilor gospod ăriei, cât i pentru comercializare. Vitele cornute mari i caii reprezentau for a motrice pentru efectuarea muncilor agricole. B ălegarul era adunat, fiindc ă reprezenta îngr ăă mântul cel mai valoros cu care se putea fertiliza p ământul.

Animalele au constituit i mijloacele de transport. Cre terea lor a asigurat materia prim ă pentru îmbr ăcăminte (piele, lână i blan ă), precum i produsele alimentare cele mai importante i mai valoroase: carnea, laptele i produsele lactate. Multe animale erau crescute în scopul vânz ării.

În Ceica exist ă târg de animale unde animalele sunt vândute fie pentru consum local, fie pentru export.

Pentru vitele cornute mari s-a practicat sistemul de stabula ie. Vitele erau inute în grajd, fiind hr ănite în timpul iernii cu plante furajere. Din prim ăvar ă i până toamna târziu, animalele sunt scoase ziua la p ă unat pe câmp (ima ). Acest sistem de p ăstorit a cunoscut forme diferite, în func ie de num ărul animalelor din sat. În zonele deluroase, mai ales pe Dealurile T ă adului i pe piemontul nord-vestic al Mun ilor Pădurea Craiului, vacile erau v ărate pe munte, de c ătre proprietarii individuali, rareori sub form ă de asocia ie.

În zona de câmpie a fost r ăspândit ă i este practicat ă i ast ăzi cre terea vitelor în ciread ă (ciurd ă). Vitele sunt adunate diminea a i, sub îngrijirea unui paznic (ciurdar) pl ătit în raport cu num ărul animalelor avute în paz ă, erau conduse pe p ă unea satului, pentru ca seara s ă se întoarc ă fiecare în gospod ăria ă ranului. Nu sunt rare cazurile în care ima ul nefiind departe de vatra satului, vitele se întorceau acas ă la prânz; dup ă ce beau ap ă i se odihneau la umbr ă, reveneau până seara la p ă une.

Laptele de vac ă este consumat proasp ăt, vândut sau prelucrat în produse lactate. Laptele inut în oale înalte de ceramic ă este l ăsat 1-2 zile s ă se prind ă, dup ă care se aduna smântâna. Laptele smântânit se nume te s ămăchi ă . Din aceasta, înc ălzit ă, se ob inea brânza (scoaca); aceasta era pus ă în saci de pânz ă care sunt suspenda i ca s ă se scurg ă zeama (zerul). Cu zerul care se scurgea erau hr ăni i porcii.

Azi, în multe sate unde înainte nu s-a acordat prea mare aten ie cre terii vitelor cornute, cum este localitatea Ceica, oamenii se ocup ă cu cre terea animalelor.

Pentru anul 2005, efectivele de animale ale comunei înregistrau urm ătoarele valori: bovine – 1500 capete, porcine – 1450 capete, ovine – 200 capete, cabaline – 250 capete, p ăsări – 25.000 capete.

Cultura plantelor furajere i paji tile naturale asigur ă cre terea animalelor, îndeosebi bovine i porcine.

În satul Ceica, aproape la fiecare gospod ărie exist ă cel pu in o bovin ă, porcinele i p ăsările le găsim la fiecare gospod ărie, iar ovinele i caprinele sunt într-un num ăr mai mic.

ANEXA nr. 11:

CAPITOLUL VI

Bunurile din patrimoniul unitatii administrativ-teritoriale

1) În comuna Ceica, se respect ă principiul pluralismului formelor de proprietate în sensul coexisten ei propriet ă ii publice ( a statului, a jude ului i a comunei) cu proprietatea privat ă a persoanelor fizice sau juridice.

2) Proprietatea comunei este format ă din proprietatea public ă i proprietatea privat ă.

3) Proprietatea public ă a comunei este format ă din :

- drumurile comunale, vicinale,str ăzi, drumuri în câmp, poduri, pode e, garduri ;

- re ele de alimentare cu apa, canalizare, sta iie de epurare a apelor uzate cu instala iile, construc iile i terenurile aferente ;p ăduri

- terenurile i cl ădirile în care î i desf ă oara activitatea consiliul local i prim ăria, precum i institu iile publice de interes local, cum sunt : colile, gr ădini ele, c ăminele culturale, bibliotecile, remize PSI i altele asemenea ;

- monumentele eroilor ;

- terenurile cu destina ie forestier ă, dac ă, nu fac parte din domeniul privat al statului i dac ă nu sunt proprietatea persoanelor fizice ori a persoanelor juridice de drept privat ;

- alte bunuri de utilitate public ă, aflate în proprietatea comunei fie imobile sau mobile ;

4) Inventarul bunurilor care alc ătuiesc domeniul public al Comunei se întocme te i se actualizeaz ă de c ătre comisia special ă, constituit ă în conformitate cu prevederile Legii 213/1998 i cu normele metodologice de aplicare a acesteia i se însu ete prin hot ărâre a consiliului local. Orice modificare cu privire la înregistrarea i regimul juridic sau tehnic al bunurilor, care atest ă dreptul de proprietate respectiv categoria de folosin ă a acestora, se aprob ă, cu justific ările corespunz ătoare, prin hot ărâre a consiliului local, în condi iile legii,;inventarierea bunurilor se face anual

5) Bunurile care alc ătuiesc domeniul public al comunei sunt imprescriptibile, insesizabile i inalienabile.

6) Proprietatea privat ă a comunei Ceica este format ă din acele bunuri care au fost dobândite de aceasta pe c ăile prev ăzute de lege i care nu sunt cuprinse in lista bunurilor care alc ătuiesc domeniul public al unit ă ilor administrativ- teritoriale. Trecerea bunurilor comunei din domeniul public în domeniul privat al acesteia sau invers poate fi aprobat ă, în condi iile legii, numai de c ătre consiliul local,prin adoptarea de hot ărâri în acest sens.

Hot ărârile pe care consiliul local le ia cu privire la administrarea sau opera iunile privind bunurile care alc ătuiesc domeniul public sau privat al comunei(de patrimoniu) se adopt ă cu votul a dou ă treimi din num ărul consilierilor în func ie.

7) R ăspunderea privind inventarierea, gestionarea, utilizarea eficient ă, paza i asigurarea integrit ă ii bunurilor care alc ătuiesc domeniul public sau privat al comunei revine primarului i viceprimarului prin delegare de atribu ii de c ătre primar;

8) Reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate privat ă asupra terenurilor se realizeaz ă cu respectarea condi iilor i procedurilor stabilite prin legisla ia în vigoare. Comisia local ă de stabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor î i exercit ă competen ele în limitele stabilite de lege, documenta iile supuse aprob ării acesteia fiind întocmite de c ătre serviciul pentru cadastru i agricultur ă, care gestioneaz ă terenul aflat la dispozi ia comisiei, i avizate pentru legalitate de c ătre secretar.

9) Fiecare persoan ă fizic ă sau juridic ă este obligat ă s ă-i declare i s ă probeze propriet ă ile pe care le de ine pe raza comunei Ceica, pentru a fi inregistrate în eviden ele fiscale i agricole ale prim ăriei. Orice modificare survenit ă cu privire la regimul juridic al propriet ă ilor va fi, de asemenea, adus ă la cuno tin ă i probat ă cu acte, compartimentelor de specialitate ale administra iei publice locale pentru a fi operate corespunz ător. Proprieta ile de inute în alte unit ă i administrativ teritoriale se declar ă la prim ăriile respective, asupra acestora fiind informat ă i prim ăria local ă.

10) În comuna Ceica, proprietatea privat ă dobândit ă licit este garantat ă i ocrotit ă în mod egal de lege, indiferent de titular. Caracterul licit al dobândirii dreptului de proprietate asupra terenurilor i altor imobile în condi iile aplic ării eronate a legilor propriet ă ii poate fi constatat numai de c ătre instan a de judecat ă sau, dup ă caz, de c ătre autoritatea care a emis actul de proprietate în cauz ă.

Ac iunea în instan ă , respectiv sesizarea autorit ă ilor emitente cu privire la situa iile prev ăzute la aliniatul precedent poate fi f ăcut ă de orice persoan ă care justific ă un interes sau de către primar, respectiv de c ătre viceprimar, în condi iile legii.

11) Pe raza comunei , dobândirea dreptului de proprietate i înstr ăinarea bunurilor se realizeaz ă pe c ăile i în condi iile stabilite de lege.

Concesionarea, închirierea,darea în administrare i delegarea gestiunii unor bunuri sau servicii publice se face numai prin licita ie public ă, pe baza unor studii de oportunitate care justific ă un interes major al comunit ă ii locale, în condi iile legii.

Se interzice supunerea spre aprobare a consiliului local a proiectelor de hot ărâre care vizeaz ă probleme de patrimoniu f ără asigurarea transparen ei decizionale ; În cazul vânz ărilor de terenuri este obligatorie consultarea cet ă enilor prin organizarea adun ărilor publice pe sate, înainte de adoptarea hot ărârilor consiliului local privind scoaterea la licita ie a imobilelor în cauz ă.

Inventarul bunurilor aflate in patrimoniul comunei Ceica,jude țul Bihor,sunt inventariate anual ,fiind înscrise în contabilitatea Prim ăriei comunei Ceica,aceste fiind însu șite prin Hot ărâre a Consiliului local mal comunei Ceica.

I.Inventarul bunurilor imobile din domeniul public al comunei Ceica sunt publicate în Monitorul oficial al României,nr.671 bis ,anexa nr.32.,aprobate prin HCL nr.35/2002 .

Valoarea bunurilor care alcatuiesc domeniul public al UAT Ceica este de 52.921.724,71 lei.

Fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul privat al UAT Ceica este de 3.184.932,64 lei.

II.Inventarul bunurilor imobile din domeniul privat al comunei Ceica,jude țul Bihor,sunt acele bunuri care nu sunt cuprinse în domeniul public al comunei Ceica sau au intrat în patrimoniul comunei prin cump ărare sau dona ție. Aceste bunuri sunt inventariate separat și ținut ă eviden ța contabil ă separat ă.Valoarea bunurilor care alcatuiesc domeniul privat al UAT Ceica este de 3.184.932,64 lei.

ANEXA nr. 12:Principalele entit ă i privind societatea civil ă, respectiv partidele politice, sindicatele, cultele, institu iile de utilitate public ă, precum i celelalte organiza ii nonguvernamentale, care au sediul sau punctul declarat c ă func ioneaz ă la nivelul unit ă ii administrativ-teritoriale I.Cultele religioase În comuna Ceica,jude țul Bihor exist ă un num ăr de 21 de l ăca șe de cult ,dup ă cum urmeaz ă:

SATUL ORTODOCSE ROMANO PENTICOSTALE BAPTISTE REFORMAT ALTE CATOLICE LĂCA ȘE CRE ȘTINE

Ceica 1 1 1 1 1 1

Ceisoara 1 1 1

Corbe ști 1 1

Cotiglet 1 1 1

Bucium 1 1

Ince ști 1 1

Du șești 1 1 1

ANEXA nr. 13: La nivelul Comunei Ceica, jude țul Bihor, exist ă înfr ă iri, cooper ări sau asocieri încheiate,dup ă cum urmeaz ă:.

Lista cu denumirea infratirilor, cooperarilor sau asocierilor incheiate de comuna Ceica,jude țul Bihor.

1 ADI CRI UL NEGRU 35939722 14.04.2016 CEICA, DOBRE TI ADI APAREGIO 2 ORADEA 24145521 18.02.2008 COMUNA CEICA

3 ADI REOSAL 22360167 2008 COMUNA CEICA

4 ADI ECOLET GROUP 28601736 11.05.2011 COMUNA CEICA 5 A.CO.R 10747683 15.02.2008 CEICA,POMEZEU,C ĂBE TI... 6 GAL CRI UL NEGRU 35467425 22.01.2016 CEICA,C ĂPÂLNA,SÂMB ĂTA...

ANEXA nr. 14: Programele, proiectele sau activităţile, după caz, a căror finanţare se asigură din bugetul local, prin care se promovează/consolidează elemente de identitate locală de natură culturală, istorică, obiceiuri şi/sau tradiţii

În prezent, la nivelul Comunei Ceica, județul Bihor, există programe, proiecte și activităţia căror finanţare se asigură din bugetul local, prin care se promovează/consolidează elemente de identitate locală de natură culturală, istorică, obiceiuri şi/sau tradiţii.

D-nul LAZĂR FLORIN-RADU,fiu al comunei Ceica domiciliat în comuna Ceica,sat Ceica,nr.33,județul Bihor este cunoscut în comuna Ceica, ca și meșter popular în confecționarea mijloacelor de transport tradiționale arta lemnului,care efectuează în mod tradițional simbolistica etnografică și religioasă în obiecte de uz casnic sau gradini cât și ornamentale.

A participat anual la aproape toate târgurile de specialitate din țară și tabere de creație și inițiere.

Obiceiuri si traditii

- Turca

În Ceica, perioada de organizare a jocului cu turca începe deodat ă cu ivirea lunilor de ia rn ă, când bărba ţii mai vârstnici din sat, cei mai iste ţi, mai sfato i i cu voci frumoase se hot ărăsc

„s ă fac ă turc ă”. Num ăru l lor nu e limitat, pot fi mai mul ţi sau mai pu ţini, între 15 i 30 de turca i. Dintre ei se aleg câ ţiva care sunt investi ţi cu diferite sarcini legate de organizarea i desf ă urarea datinei.

Primul este „svornicul”, care poart ă responsabilitatea turcii, prime te darurile i roste te crea ţiile rituale. Alt personaj este „bir ăul mic”, care se îngrije te s ă „vesteasc ă” la fiecare cas ă sosirea turcii. „Iopa”, un alt personaj, are sarcina de-a „purta în sac colacii” i alte daruri primite de turca i.

Mai sunt doi chem ători, cu menirea de a chema din cas ă în cas ă pe to ţi cei care au primit turca, să participe pe „bulciugul turcii”, adic ă la petrecerea pe care o organizeaz ă turca ii dup ă ce au terminat colindatul prin sat. Cel mai interesant personaj este îns ă „turca ul”, căruia i se solicit ă rezisten ţă fizic ă, iste ţime, temperament i aptitudini de joc. El trebuie să fie „un fel de drac”, dup ă cum precizeaz ă cei care organizeaz ă jocul turcii.

Datina turcii are un repertoriu destul de mare. Preferin ţele gospodarilor sunt diferite i ei trebuie să le satisfac ă, căci „aceia nu-s turca i care nu tiu toate colindele”. Repertoriul cuprinde cel pu ţin 15-20 de colinde, aproape fiecare având aproximativ 60 de versuri. Tim- pul de umblat cu turca începe în ziua de 25 decembrie i se termin ă pe 6 ianuarie.

PRE ȘEDINTE DE ȘEDIN ȚĂ SECRETAR GENERAL

BUHA Ș MIHAI DOREL OCTAVIAN GOLDEA