MONITOR STRATEGIC Revistă editată de Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară, membru al Consorţiului Academiilor de Apărare şi Institutelor de Studii de Securitate din cadrul Parteneriatului pentru Pace, membru asociat al Proiectului de Istorie Paralelă pentru Securitate prin Cooperare.

REDACTOR-ŞEF • General-maior (r) dr. MIHAIL E. IONESCU, directorul Institutului pentru Studii Politice de Apãrare şi Istorie Militarã, Ministerul Apãrãrii Naţionale, România

COLEGIUL DE REDACŢIE • Prof. asociat dr. JORDAN BAEV, Colegiul de Apãrare şi Stat Major, „G.S. Rakovsky”, Sofia, Bulgaria • Prof. univ. dr. DENNIS DELETANT, University College London, Marea Britanie • SORIN ENCUŢESCU, Preşedintele Asociaţiei „Manfred Wörner”, Bucureşti, România • Lector univ. dr. IULIAN FOTA, Consilier prezidenţial, Preşedinţia României • Dr. SERGHEI KONOPLIOV, Harvard University Program for Black Sea Security, SUA • Prof. dr. CRAIG NATION, Department of National Security&Strategy, US Army War College, USA • Prof. dr. REINER POMERRIN, Universitatea din Dresda, Germania • Prof. dr. ERWIN SCHMIDL, Academia Naţionalã de Apãrare, Viena, Austria • Prof. univ. dr. MICHAEL SHAFIR, Universitatea „Babeş Bolyai”, Cluj-Napoca, România • Colonel (r) dr. SHAUL SHAY, Senior research fellow, International Policy Institute for Counter-Terrorism at the Interdisciplinary Center, Herzliya, Israel • Prof. univ. dr. VASILE SECÃREŞ, Şcoala Naţionalã de Studii Politice şi Administrative, România • Dr. JEFFREY SIMON, Senior research fellow, Institute for National Strategic Studies, National Defense University, Washington D.C., SUA • Comandor (r) GHEORGHE VARTIC, istoric militar, C.S.E.E.A., România

ADRESA Str. Constantin Mille nr. 6, sector 1, Bucureşti, cod 010142, telefon: 0040 21 315.17.00, fax: 0040 21 319.58.01 www.mapn.ro/diepa/ispaim e-mail:[email protected]

Revista a fost inclusã în baza de date a Consiliului Naţional al Cercetãrii Ştiinţifice din Învãţãmântul Superior, fiind evaluatã la categoria „C”.

Monitor Strategic 1 SUMAR

ROMÂNIA ŞI REGIUNEA EXTINSĂ A MĂRII NEGRE Cristina Dobreanu – Provocările regiunii Mării Negre: securitatea energetică şi rolul României / 5 Dr. Şerban F. Cioculescu – The main national and regional security issues with the Romanian-Polish contemporary relations / 13

NATO şi UE: ACTORI DE SECURITATE GLOBALI Carmen Rîjnoveanu – Politica de apărare europeană, între ambiţii şi limitări strategice / 33 Dr. Simona Ţuţuianu – Rolurile de gen în procesul de reformă a sistemului naţional de apărare: sprijinirea operaţiunilor militare internaţionale / 49 Dragoş Ghercioiu – NATO în Afganistan – prezent şi perspective. Consecinţe / 57 Ion Alexandru – Perspectivele extinderii NATO în Europa de Est / 66

ASIA DE SUD ŞI ORIENTUL MIJLOCIU Dr. Dragoş Ilinca – Procesul de pace din Orientul Mijlociu / 75 Dr. Silviu Petre – Sri Lanka între balanţa de putere şi regimul drepturilor omului. O contribuţie la dezbaterea neo-neo / 85

PUNCTE DE VEDERE Dr. Vasile Secăreş – Provocarea despre care nu am ştiut... sau „al doilea război al Crimeei”/ 101 Teodora-Maria Daghie - Romania’s national security strategy in the 21st century as a mem- ber of the European Union / 110 1-2/ 2014 Carmen Ardelean – Security Issues in the Danube Region / 121 c i RECENZII – „Euroarmata și apărarea României. Analiză de epistemologie con- t e g Constantin Manolache

a structivistă privind politica de securitate și apărare comună a Uniunii Europene” (Dragoş Ghercioiu) / 137 t r s t o r i o n m

Redactor-şef adjunct: Şerban Filip Cioculescu Tehnoredactor: Maria Dumitru

ISPAIM — B 00136/05.08.2014

2 Monitor Strategic ROMÂNIA ŞI REGIUNEA EXTINSĂ A MĂRII NEGRE

Monitor Strategic 3

Provocările regiunii Mării Negre: securitatea energetică și rolul României Cristina Dobreanu

Introducere între popoare şi comunităţi care să delimiteze un spaţiu de un altul”1. Iar în ceea ce o privește, Evenimentele care au izbucnit în Ucraina, Marea Neagră are caracteristici speciale, fiind în ultimele două luni, în care un episod im- singura pe care strâmtorile o leagă de o altă portant a fost anexarea Crimeii de către Rusia, mare şi nu de un ocean. De aceea, politologul aduc din nou în atenție regiunea tot mai „fier- și diplomatul Oleg Serebrian consideră Marea binte” a Mării Negre. Pe lângă instabilitatea in- Neagră „un fel de finis-mer, dar anume această ternă pe care inițiativa Rusiei a declanșat-o în particularitate o face să aibă acel rol deosebit Ucraina, inevitabil este repusă pe tapet și pro- în istoria Eurasiei, transformând-o într-o placă blema securității energetice a statelor aflate la turnantă a schimburilor comerciale din diver- vest de Ucraina și pentru care acest stat-tam- se epoci”2. pon între UE și Rusia este țară de tranzit pen- Referitor la delimitarea regiunii Mării Ne- tru gazul venit din Rusia. Astfel, securitatea gre există două accepțiuni în această privință. energetică devine o componentă importantă a Prima, vede regiunea Mării Negre în sensul politicii externe nu numai a statelor din regiu- restrâns, luând în considerare numai statele nea Mării Negre, ci a întregii Europe, depen- riverane ale Mării Negre: România, Bulgaria, dente într-o mare măsură de resursele naturale Turcia, Ucraina, Georgia și Rusia. A doua, ale Moscovei. vizează un sens mai larg al regiunii extinse a Dacă din punct de vedere istoric, regiunea Mării Negre și înglobează în această definiție și Mării Negre este punctul de legătură al Europei Republica Moldova, Armenia și Azerbaidjanul. cu Orientul Îndepărtat și Asia Centrală, deose- Delimitarea regiunii nu este însă una unanimă bit de importantă din punct de vedere geostra- fiindcă, de pildă, organizațiile regionale cu- tegic încă de pe vremea cuceririlor otomane, prind chiar mai multe state decât sunt definte astăzi, este din nou sub lumina reflectoarelor prin cele două accepțiuni. Organizaţia de Coo- pentru că poate reprezenta cheia diversificării perare Economică la Marea Neagră (Black Sea surselor de energie care pun în mișcare motoa- Economic Cooperation - BSEC) este un astfel rele economiilor europene. de exemplu care înglobează unsprezece state, Definirea conceptului de „regiune” se do- iar pe lângă cele care fac parte geografic din vedeşte a fi un demers complicat, deoarece, regiunea extinsă a Mării Negre mai sunt inclu- urmând explicaţia istoricului Charles King, se și Albania și Grecia. Desigur, fie că este luat „regiunile nu au la bază similitudini legate de în considerare sensul restrâns sau cel extins al limbă, culură, religie sau alte caracteristici pe regiunii, aceasta reprezintă mai ales „corido- care locuitorii regiunii – fie ei indivizi, popoare rul energetic ce leagă sistemul euroatlantic de sau state – le pot avea. Ci mai degrabă este vor- spațiul caspic, furnizor al acestor resurse, dar ba de conexiuni: legături profunde şi durabile și un vast arc la nordul arealului ce include ma- Monitor Strategic 5 rile axe fluviale și drumuri comerciale – Dună- și Osetia de Sud care au dus la un război-fulger rea, Nistrul, Niprul”3. al Rusiei cu Georgia sau recentele evenimente În perioada Războiului Rece, regiunea Mă- din Ucraina. Toate acestea arată că regiunea rii Negre nu a suscitat un interes deosebit din poate fi considerată zona „fierbinte” a Europei, partea marilor actori ai scenei internaționale, cu conflicte gata să izbucnească oricând și să după cum susțin analiștii politici americani repună pe tapet naționalismele latente apăru- Ronald D. Asmus și Bruce P. Jackson4. În opi- te, cel mai adesea, în urma deselor schimbări nia lor, căderea Cortinei de Fier dar mai ales de frontieră care au avut loc în această zonă atacurile teroriste din septembrie 2001 au fă- a Europei. Dar securitatea regiunii nu poate fi cut ca regiunea să înceapă să nu mai fie una redusă numai la chestiunile politico-militare periferică în interesele marilor actori ai scenei dintre statele din regiune, ci trebuie luate în intrenaționale, însă, în același timp, s-a dovedit calcul și legăturile regiunii cu restul continen- lipsa unei strategii coerente în ceea ce privește tului pe diverse paliere, inclusiv cel ce ține de această zonă de intersecție a Europei. Cei doi securitatea energetică. De altfel, tot mai des specialiști explică faptul că regiunea Mării Ne- apar referințele legate de securitatea energeti- gre s-a aflat în acest con de umbră mai întâi că considerată „o cheie a securității regionale, din cauza poziției sale marginale, la periferia căci orice disfuncționalitate sau distrugere în spațiilor de securitate eurasiatic, european și domeniul infrastructurii energetice critice are al Orientului Mijlociu ce se intersectează aici. potențialul de a genera efecte politice, militare Apoi, un al doilea factor este preocuparea fac- și sociale”7. Iar, cum lesne se poate observa, se- torilor de decizie europeni și nord-atlantici curitatea energetică depinde de factori precum pentru sprijinul acordat integrării europene a stabilitatea internă a statelor, relațiile dintre statelor care au fost până în 1990 în sfera de acestea, poziționarea geografică și necesitatea influență a URSS și mai puțin, deci, pentru unor state de a importa o cantitate mai mare spațiul propriu-zis al acestei regiuni. „Excepția de hidrocarburi, dar și de disponibilitatea sta- notabilă a fost, desigur, Turcia, care a dus o telor-sursă de a furniza cantități mai mari din luptă politică singură pentru a face Occiden- aceste materii prime. Vulnerabilitățile în ceea tul să privească cu atenție această regiune”5, ce privește securitatea energetică, așa cum sub- mai scriu Ronald D. Asmus și Bruce P. Jackson. liniază Daniel Yergin, președintele Cambridge Al treilea factor identificat de analiștii politici Energy Research Associaction, nu se rezumă americani este faptul că nici statele din regiu- numai la „terorism, tulburări politice, conflicte ne nu au avut dorința de a trezi interesul Oc- armate și piraterie”8, însă subliniază că poate fi, cidentului față de această regiune. În ultimul de asemenea, vorba și despre dezastre naturale rând, exista o profundă lipsă de conștientizare – cutremure sau uragane – care pun în pericol a problemelor cu care se confruntă regiunea, infrastructura energetică exitentă între state. statelor din această zonă, a oamenilor sau a Energia la nivel mondial este tot mai de- culturii de aici – o „amnezie istorică”, așa cum pendentă de factori geopolitici, așa cum sub- o numesc cei doi analiști. liniază Stanislav Zhiznin, iar securitatea ener- De altfel, și istoricul Charles King spu- getică globală este „asigurarea pe termen lung, ne că Marea Neagră, aflată la intersecţia mai stabilă și avantajoasă economică a combinației multor civilizaţii, a devenit, după căderea optime între diverse tipuri de energie care asi- comunismului, o regiune unde procesele de gură o economie sustenabilă și o dezvoltare tranziţie se fac dificil iar statele sunt relativ socială a lumii și care aduce minime prejudicii sărace, constituind „o problemă îngrijorătoare mediului”9. Cu alte cuvinte, securitatea energe- pentru proiectul Europei de a crea un conti- tică înseamnă obținerea resursei naturale dori- nent unit şi prosper”6. Regiunea Mării Negre te de un stat la un preț stabil și echitabil, dar și devine astfel, mai ales după 1990, o zonă unde asigurarea securității rutelor de transport. ies la suprafață mai multe conflicte înghețate: Europa este dependentă într-o mare mă- Transnistria, Nagorno-Karabakh, problema sură de gazul rusesc, aproape 35% din gazul Armeniei cu Turcia, evenimentele din Abhazia consumat în Europa fiind de proveniență ru- 6 Monitor Strategic sească. Astfel că, state precum Germania, de dă. După aderarea României și Bulgariei la UE, pildă – motorul economiei europene – se văd, (aceasta devenind riverană la Marea Neagră) la adesea, din cauza acestei dependențe, prin- care se adaugă și Turcia, eterna candidată la co- se între poziția pe care ar trebui să o aibă în munitatea europeană, interesul pentru această fața evenimentelor din regiune (și să se ralie- zonă capătă o nouă dimensiune. Astfel, prin- ze solicitărilor de a impune sancțiuni Rusiei tre coordonatele care au stat la baza acțiunilor în cazul recentelor evenimente din Ucraina) principale ale Uniunii Europene în regiune au și apărarea intereselor proprii. Potrivit estimă- fost: stabilitatea regională și securitatea ener- rilor europene, dependența de gazele naturale getică. Iar crizele din Ucraina din 2006 și 2009, ar urma să ajungă la 84% până în 2030 iar cea când neînțelegerile dintre Kiev și Moscova au de petrol ar urma să ajungă la 93% tot până în dus la oprirea gazului pentru multe state euro- 203010. De aceea, în astfel de momente, devine pene alimentate prin Ucraina, au întărit ideea tot mai acută necesitatea unor rute alternative necesității unei strategii coerente în această sigure care să nu pună în pericol economiile zonă care să diminueze dependența de Rusia. niciunui stat dependent de astfel de resurse Printre aceste strategii a fost și „Sinergia naturale. Este important de văzut astfel în ce Mării Negre”, creată la inițiativa României, măsură marii actori ai scenei internaționale după aderarea sa la Uniunea Europeană. UE sunt interesați de evoluțiile regiunii Mării Ne- definește regiunea Mării Negre ca fiind- for gre și dacă România, stat important în această mată din statele riverane și din Moldova, Ar- zonă a Europei, membru UE și NATO, care nu menia, Azerbaidjan și Grecia care, chiar dacă este total dependent de resursele energetice nu au ieșire la Marea Neagră „istoria, proximi- tatea și legăturile strânse le fac actori regionali ale Rusiei, poate deveni un actor important cu 11 resurse energetice diversificate și un hub ener- naturali ai acestei zone” . Principalele axe de getic regional care să reprezinte o alternativă la dezvoltare ale sinergiei sunt transporturile, gazul rusesc importat prin Ucraina. energia și mediul. Mai târziu, plecând de la re- comandarea de a realiza parteneriate sectoria- Această lucrare îşi propune să examineze le în regiune, România propune crearea Foru- geopolitica regiunii Mării Negre aşa cum s-a mului ONG-urilor din Regiunea Mării Negre, conturat în ultimul sfert de secol şi, analizând care să implice însă societatea civilă de aici, iar interesele, de multe ori divergente, ale statelor proiectul să intre sub umbrela Sinergiei Mării din regiune, pune accentul pe securitatea ener- Negre. Din lipsă însă de mecanisme concrete getică, un factor important al politicii externe. care să impulsioneze statele să aibă o colabora- În acest context, după analiza rolului pe care îl re mai strânsă pe toate palierele, Sinergia Mării au principalele structuri euro-atlantice, UE şi Negre nu a dat încă roadele scontate pentru a NATO, în stabilizarea zonei şi asigurarea secu- valorifica potențialul regiunii. rităţii energetice a regiunii, vom evidenţia care Dacă miza majoră pentru UE a fost diver- sunt pârghiile prin care România, în dubla sa sificarea resurselor de energie tocmai pentru a calitate de stat membru al UE şi NATO, poate reduce dependenţa de Rusia, de partea celaltă deveni un pol important regional pentru di- a baricadei, scopul Moscovei este tocmai să versificarea surselor de energie. împiedice aceste încercări pentru a-şi putea menţine puterea de negociere şi influenţa nu numai în regiunea Mării Negre, dar şi în Euro- UE și granița sa de la Marea Neagră pa. Proiectele legate de infrastructura energe- tică și încercările de diversificare a surselor de După 1990, Uniunea Europeană, alături proveniență a gazului natural, mai ales, nu au de NATO, au încercat să aducă stabilitatea și lipsit în ultimii ani. Susținut de UE, proiectul prosperitatea în estul Europei, zonă care fuse- Nabucco avea ca scop să reprezinte o alterna- se până atunci sub influența URSS, și să ajute la tivă la gazul rusesc și să aducă resurse natu- consolidarea democrației în aceste state. Prin rale din regiunea Caspică spre statele membre urmare, securitatea la Marea Neagră nu a fost UE, cu ocolirea Ucrainei. Lipsa unei finanțări decât o chestiune marginală în această perioa- substanțiale, precum și decizia Azerbaidjanu- Monitor Strategic 7 lui, fostă republică sovietică, de a furniza gaz astfel posibilitatea unei implicări mai rapide prin conducta TAP (Trans-Adriatic Pipeline - în regiunea Orientului Mijlociu, a relevat însă, Grecia, Albania, Italia) și nu prin gazoductul în acelaşi timp, lipsa unei strategii coerente în Nabucco a dus la eșecul acestei idei și arată, ceea ce priveşte această regiune considerată încă o dată, complexitatea regiunii existinse a fi mai degrabă periferică până la evenimen- a Mării Negre. În replică, înainte de a se cu- tele din septembrie 2001. După 2004, Marea noaşte soarta Nabucco, Rusia a propus crearea Neagră – în accepțiunea sa restrânsă – devi- unei alte conducte, anume South Stream, cu o ne împărțită în două: jumătate dintre statele lungime de 2.400 de kilometri, care să treacă riverane sunt membre al NATO, iar cealaltă din Rusia pe sub Marea Neagră spre Bulgaria jumătate sunt foste state sovietice, aflate încă şi de acolo să se separe către Grecia şi Italia, în vizibil sub influența puterii de la Kremlin. Cu sud, şi către Austria, în nord. Capacitatea So- toate acestea, Georgia şi Ucraina au fost sta- uth Stream este estimată la 60 de milioane de tele care au colaborat îndeaproape cu NATO, metri cubi, adică 15% din necesarul de gaz al vizând statutul de membre ale alianţei, în timp Europei. Soluţia propusă de Rusia nu a fost pe ce Rusia vede în potenţiala lărgire a NATO în placul tuturor liderilor europeni căci nu elimi- regiune o atingere a spaţiului său de influenţă. na decât un singur obstacol şi anume tranzi- Totuşi, cele două state puternice care îşi împart tarea Ucrainei, însă sursa gazului rămânea, în hegemonia la Marea Neagră sunt Rusia şi Tur- acest caz, tot Moscova. În cazul în care acest cia, însă legat de aspectele energetice, depen- proiect va fi pus în aplicare nu există însă ga- denţa masivă a Turciei faţă de Rusia face ca, de ranţii că rolul Ucrainei nu va fi jucat de această multe ori, cele două să ajungă la un consens în dată de Bulgaria, ţară care este şi ea dependentă chestiunile importante. Prin urmare, această într-o mare măsură de gazul rusesc. De altfel, divizare a forţelor în regiunea Mării Negre in- în lipsa proiectului Nabucco şi fără altă rută al- fluenţează direct şi modul de a lua deciziile în ternativă care să fie pusă în practică în viiorul ceea ce priveşte diversificarea surselor de ener- apropiat – proiectul AGRI fiind încă în faza de gie. În acest spaţiu plin de provocări regionale, discuţii și a studiilor de fezabilitate– conducta în plan energetic au fost realizate, din 1990 şi South Stream îi divide pe liderii europeni care, până în prezent, câteva proiecte importante. pe de-o parte încearcă să blocheze aprobările Două conducte au fost construite în anii 1990 necesare proiectului, iar pe de alta susţin im- – din Azerbaidjan şi nordul Kazahstanului – 12 care aduc petrol din zona Caspică în porturile portanţa acestuia . de la Marea Neagră ale Georgiei şi ale Rusiei precum şi conducta submarină Blue Stream ce leagă Turcia de Rusia, inaugurată în 200513. NATO și securitatea regiunii La summitul de la Istanbul, în 2004, când Mării Negre România şi Bulgaria au fost primite oficial în alianţa nord-atlantică, a fost recunoscut pen- În timpul Războiului Rece, Marea Neagră tru prima dată interesul NATO pentru regiu- reprezenta frontiera între cele două blocuri ri- nea Mării Negre şi importanţa pentru secu- vale, un spaţiu foarte important pentru statele ritatea euro-atlantică a acestei zone, aflate la NATO ca și pentru cele membre ale Pactului intersecţia drumurilor comerciale şi poartă de la Varșovia. După căderea comunismului de acces pentru resursele de hidrocarburi din însă, pentru o perioadă, zona a intrat într- trei regiuni ale lumii. Începând cu summitul de un con de umbră. Reizbucnirea conflictelor la Riga, din 2006, NATO a dat o tot mai mare în Balcani la sfârşitul anilor 1990, readuce în importanţă domeniului energetic. Astfel încât, atenţie această regiune, însă, mai precis, zona doi ani mai târziu, la summitul de la Bucureşti, Mării Negre reintră pe radarele NATO după a fost redactat raportul privind „Rolul NATO în declanşarea războiului împotriva terorismu- domeniul securităţii energetice”, unde s-a luat lui şi după ce, în 2004, România și Bulgaria au hotărârea ca „în paralel cu continuarea con- devenit parte a alianţei nord-atlantice. Poziţi- sultărilor privind riscurile la adresa securităţii onarea strategică a celor două state ce dădea energetice, NATO să se implice în următoarele 8 Monitor Strategic domenii conexe: schimbul de informaţii; pro- tarea gazelor de șist ar asigura independența iectarea stabilităţii; încurajarea cooperării in- energetică a României, mai ales că, spre dese- ternaţionale şi regionale; acordarea de sprijin bire de vecinii săi de la sud și de la nord, Bul- pentru managementul consecinţelor şi pentru garia sau Ungaria, Bucureștiul nu este depen- protecţia infrastructurii critice energetice”14. dent decât într-o mai mică măsură de gazul În plus, la summitul de la Lisabona, în 2010, a rusesc. În plus, voința politică a demonstrat că fost definit Noul Concept al NATO prin care România poate susține și propune și inițiative securitatea energetică joacă un rol important. concrete în domeniul energetic. Un exemplu Recunoscând că eventualele întreruperi în fur- în acest sens este AGRI (Azerbaidjan-Geor- nizarea de hidrocarburi ar putea afecta intere- gia-Romania Interconnector), proiect menit sele de securitate ale Alianţei, liderii NATO îşi să transporte din câmpul de gaze Shah Deniz propun, aşa cum subliniază şi reprezentanţii din Azerbaidjan, via Georgia, gaz natural li- ministerului român de Externe, „să-şi dezvolte chefiat pe Marea Neagră și apoi delichefiat la capacitatea de a contribui la securitatea ener- Constanța, destinația finală. Nici celelalte state getică, inclusiv la protejarea infrastructurii cri- riverane nu stau însă pasive: Turcia de exem- tice energetice, a zonelor de tranzit şi a rutelor, plu, a semnat tot cu Azerbaidjan realizarea în cooperare cu partenerii şi prin consultări conductei TANAP, Trans Anadolu Pipeline, interaliate pe baza evaluărilor strategice şi a care practic înlocuiește traseul gazoductului planificării prealabile”15. Implicarea Alianţei Nabucco (West) pe teritoriul său. Fiindcă sur- nord-atlantice nu poate însă depăşi zona de sa gazului este tot zăcamântul din Shah Deniz, protejare a securităţii infrastructurii energe- TANAP pune în pericol demararea proiectului tice, însă protecţia oferită de umbrela NATO AGRI (așa cum s-a întâmplat în cazul Nabucco) poate reprezenta o garanție suficientă pentru deoarece capacitatea de exploatare a câmpului statele din regiune. de gaze din Azerbaidjan nu depășește volumul necesar pentru cele două conducte. Totuși stu- diul de fezabilitate în ceea ce privește proiectul Rolul României AGRI ar urma să fie gata la jumătatea acestui an, după care statele implicate vor lua în calcul Aflată la frontiera orientală a Uniunii Euro- dacă este oportună sau nu demararea proiec- pene, România a inițiat, după aderarea la UE, tului. Până acum, există temeri potrivit cărora mai multe proiecte legate de regiunea Mării costurile legate de lichefierea gazului în Geor- Negre, pe care a încercat să le promoveze fie gia și delichefierea acestuia la Constanța ar în fața Bruxelles-ului fie a statelor din regiune. crește prețul final în așa măsură încât proiectul De pildă, înainte de aderare, folosind mecanis- să nu mai fie viabil din punct de vedere econo- mele specifice unui stat candidat, Bucureștiul mic. Marele avantaj geostrategic al proiectului a promovat crearea unei euroregiuni a Mării AGRI este că, dacă va fi pus în aplicare, va ocoli Negre. Iar inițiative precum „Sinergia Mării toate statele importante de la Marea Neagră, Negre” sau „Forumul Mării Negre pentru Di- cu rol în furnizarea energiei către Europa: alog și Parteneriat” au fost însă percepute de Turcia, Ucraina și Rusia. Șansele de reușită ale actorii puternici din regiune – Turcia și Rusia ambițiilor energetice ale României țin, într-o – drept o încercare a le submina puterea în mare măsură, de interesele Federației Ruse în această zonă a Europei. Cu toate că România spațiul estic, stat care a păstrat, în fiecare are- a văzut potențialul regiunii Mării Negre și a al al regiunii, o enclavă, cum este Transnistria încercat de multe ori să sublinieze importanța sau regiunea abhază, prin care poate dejuca acestei regiuni, Bucureștiul nu a avut o stra- planurile de diversificare ale statelor membre tegie energetică coerentă în ultimii 20 de ani ale comunității europene. care să înglobeze o viziune pe termen lung și Pe lângă inițiativele concrete pe care Ro- care să prevadă mecanismele prin care poate mânia le-a avut în regiunea Mării Negre, au deveni un hub energetic regional. existat și strategii care să susțină ambițiile Proiectele de exploatarea a zăcămintelor de Bucureștiului de a deveni un nod energetic gaze din Marea Neagră și cel legat de exploa- în această parte a Europei. Astfel, în 2007, a Monitor Strategic 9 fost lansată Strategia de Securitate Națională domeniului energetic în Strategia națională de a României care vedea securitatea energetică apărare pornește de la vulnerabilitatea pe care ca pe un domeniu secundar și viza reconfi- au arătat-o statele europene în fața ultimelor gurarea acesteia în conformitate cu strategia crize ale gazului, fiindcă din acest punct de ve- energetică a UE al cărei membru cu drepturi dere „a devenit clar că una dintre principalele depline era România începând cu acel an16. De amenințări la adresa securității statelor euro- altfel, în Strategia de Securitate Națională re- pene o constituie dificultatea de a-și asigura o giunea Mării Negre nu era considerată o zo- protecție adecvată în acest domeniu”20. nă-tampon sau secundară ci „un conector de Dacă aceste obiective legate de independența importanță strategică situat pe coridorul ce energetică vor fi realizate, atunci România va leagă comunitatea euroatlantică (factor furni- avea pârghiile necesare prin care să poată de- zor de securitate și consumator de energie) de veni o voce demnă de luat în calcul nu numai aeralul Orientul Mijlociu – Regiunea Caspică la nivel european ci și pentru statele din regi- – Asia Centrală (factor furnizor de energie și une. Însă deocamdată, ambițiile energetice ale consumator de securitate)”17. Iar contracararea României întâmpină, pe plan intern, o serie de riscurilor existente în această zonă (riscuri ce dificultăți. Referitor la punerea în aplicare a ex- pot pune în pericol fluxul normal al resurse- ploatării gazelor de șist prin facturare hidrauli- lor energetice, atât de necesare funcționării că, acest procedeu foarte folosit în Statele Unite, economiilor europene) revine, potrivit Stra- a stârnit un val de proteste legat de consecințe tegiei, statelor riverane la Marea Neagră care pe care le poate avea asupra zonelor unde ur- pot acționa singure în acest sens, prin politici mează să fie demarate lucrări. Mai mult,- ex interne sau externe, sau pot acționa coordonat, ploatarea resurselor de hidrocarburi din Marea împreună cu vecinii lor din zonă. Neagră – estimate de către autoritățile române, Apoi, a fost lansată și Strategia energetică a după ce Bucureștiul a câștigat procesul de la României pentru perioada 2007-2020, în care Curtea Internațională de Justiţie pentru delimi- se menționa necesitatea diversificării surse- tarea platoului continental al Mării Negre între lor pe fondul faptului că resursele de energie România și Ucraina, la 70 de miliarde de metri primară sunt disponibile însă cantitățile sunt cub de gaz și 12 milioane de tone de petrol21 – limitate și, în unele cazuri (cum ar fi pentru lig- este un proces dificil care ridică două probleme: nit), nici nu au mai fost identificate zăcăminte zăcămintele se află în apropierea Deltei Dunării, noi cu poțențial important. În ceea ce privește zonă protejată a biosferei, iar costurile exploată- resursele de gaz, Strategia menționează că rii ar putea depăși în cele din urmă prețul actual producția anuală de gaze a României, la nivelul al gazului. anului 2006, reușea să asigure 69% din consu- mul național anual18. Pe de altă parte, recent, Departamentul pentru Energie pregătește o Concluzii nouă Strategie Energetică pentru perioada 2014-2035 care să aibă printre principiile care Întâlnirea dintre geopolitică și energie în- vor sta la baza documentului și faptul că „exis- tr-o zonă plină de provocări precum cea a Mă- tă perspective reale ca România să-şi îmbu- rii Negre suscită interes, în special în momente nătăţească independenţa energetică sau chiar precum cel de acum, când conflictele asime- să devină independentă energetic în preajma trice ies la suprafața, iar probleme tensionate anului 2020, mai ales, datorită zăcămintelor precum chestiunea Ucrainei par tot mai dificil din Marea Neagră şi chiar dacă va continua, de rezolvat. Diversificarea surselor de energie cel mai probabil, să fie dependentă într-o oare- apare ca fiind tot mai stringentă, iar o strate- care măsură de importurile de ţiţei”19. De altfel, gie coerentă nu numai la nivelul structurilor mai există un document oficial important care internaționale prezente în regiunea Mării Ne- ridică securitatea energetică la rang de obiec- gre, ci și din partea fiecăruia dintre statele din tiv național major și anume noua Strategie de această zonă, se vede tot mai necesară. Apărare Națională, asumată de Administrația Uniunea Europeană și NATO sunt ac- Prezidențială în 2010. Motivația menționării tori importanți în regiunea Mării Negre, însă 10 Monitor Strategic dacă rolul NATO este limitat la asigurarea tiunea diversificării energetice. Oricum ar fi, securității și protejarea infrastructurii energe- problema diversificării surselor va fi tot mai tice, Uniunea Europeană are pârghiile necesare des menționată, iar strategiile României și ale unei decizii legate de diminuarea dependenței UE trebuie să fie gândite pe termen lung și nu față de Rusia. Lipsa unei unanimități la nivel ca o soluție temporară până la rezolvarea ten- european, cauzată, de fapt, de gradele diferi- siunilor din regiune. te de dependență față de resursele energetice rusești, face dificilă adoptarea și punerea în practică a unei ecuații care să scoată Rusia din Bibliografie ecuația energetică ce o leagă de Europa. În acest context, încercările individuale ASMUS, Ronald D. și JACKSON, Bruce P., „The Black ale statelor riverane la Marea Neagră par a fi Sea and the frontiers of freedom”, Policy Review, nr. 125, June/July 2004 o primă soluție pentru diversificare, iar fieca- KING, Charles, Black Sea: A History, Oxford Univer- re dintre aceste țări vrea să demareze proiec- sity Press, Londra, 2004 te în acest sens. Turcia, de pildă, mizează pe LĂZĂRESCU, Iulian, „Europe and security in the energia nucleară, pregătind construcția a două Black Sea Region”, Review of the Air Force Academy. The centrale nucleare care să fie funcționale până scientific informative review, vol. X, nr. 1(20), 2012 în 2023, anul în care se aniversează centenarul MOTOC, Iulia și CIOCULESCU, Șerban Filip (co- ord.), Manual de analiză a politicii externe, ed. Polirom, Republicii. În ceea ce privește România, ea are Iași, 2010 mai multe atu-uri pe care le-ar putea valori- SEREBRIAN, Oleg, Despre geopolitică, ed. Cartier, fica în domeniul energetic. Este o țară aflată Chişinău, 2009 la granița estică a UE, este membră a NATO ULGER, Fatih, „Euro-Atlantic strategy for the Black și este, în cele din urmă, într-o măsură relativ Sea region”, Yale Journal of International Affairs, vol 2, is- sue 2, Spring/Summer 2007 mai mică în relație de dependență față de Ru- YERGIN, Daniel, „Ensuring energy security. Old ques- sia, fiind singurul stat care îndeplinește simul- tions, new answers”, Foreign Affairs, vol. 85, nr. 2, Martie/ tan toate aceste condiții. Punerea în aplicare Aprilie 2006 a unei strategii energetice este astfel cu atât ZHIZNIN, Stanislav, „Russian energy diplomacy and mai necesară, mai ales dacă prin diversificarea international energy security (geopolitics and economics)”, The Baltic Region, nr. 1(3), 2010, surselor energetice naționale – gazele de șist și cele din platoul Mării Negre – România își asigură independența energetică, iar în această situație ar putea deveni chiar ea exportatoare Note de energie. Cu toate acestea, în acest moment, 1 Charles KING, Black Sea: A History, Oxford România singură nu poate deocamdată avea University Press, Londra, 2004, pp. 6-7. statutul de hub energetic, mai ales că majori- 2 Oleg SEREBRIAN, Despre geopolitică, ed. Cartier, tatea conductelor care transportă resursele na- Chişinău, 2009, p. 155. 3 turale din zona Asiei Centrale sau a Orientului Mihail E. IONESCU, „Regiunea extinsă a Mării Negre. Privire istorică și evaluare contemporană”, in Iulia MOTOC Mijlociu au ocolit România ca țară de tranzit și Șerban Filip CIOCULESCU (coord.), Manual de analiză (cum este cazul viitoarei South Stream, dar cu a politicii externe, ed. Polirom, Iași, 2010, p. 333. excepția AGRI), iar dacă nu aleg calea trans- 4 Ronald D. ASMUS și Bruce P. JACKSON, „The Black portului pe mare, traversează Turcia. România Sea and the frontiers of freedom”, Policy Review, nr. 125, ar putea astfel căuta parteneri în regiune care June/July 2004, sursă Internet http://digilib.lib.unipi.gr/ să nu o mai lase în afara traseelor energetice ce ket/bitstream/ket/736/1/The%20Black%20Sea%20and%20 the%20Frontiers%20of%20Freedom.pdf, consultată pe se creionează în regiune. De aceea, de pildă, o data de 2.05.2014. strategie comună a României și Turciei în acest 5 Ibidem. domeniu ar putea schimba traseele energetice 6 Charles KING, op.cit., p.5. 7 deja conturate în regiune. Privită din punct de Iulian LĂZĂRESCU, „Europe and security in the vedere istoric, această apropiere este foarte Black Sea Region”, Review of the Air Force Academy. The scientific informative review, vol. X, nr. 1(20), 2012, pp. plauzibilă mai ales că, la baza legăturilor An- 109-115. 22 karei cu Bucureștiul, există toate premisele 8 Daniel YERGIN, „Ensuring energy security. Old pentru o colaborare de lungă durată în ches- questions, new answers”, Foreign Affairs, vol. 85, nr. 2, Monitor Strategic 11 Martie/Aprilie 2006, pp. 69-82, sursa Internet http://www. 15 Ibidem. foreignaffairs.com/articles/61510/daniel-yergin/ensu- 16 Strategia de securitate națională, 2007, p. 18, sursă ring-energy-security, consultată pe data de 4.05.2014. Internet http://www.presidency.ro/static/ordine/SSNR/ 9 Stanislav ZHIZNIN, „Russian energy diplomacy SSNR.pdf, consultată pe data de 23.04.2014. and international energy security (geopolitics and eco- 17 Strategia de securitate națională, op.cit., p.32. nomics)”, The Baltic Region, nr. 1(3), 2010, pp. 7-17, sursă 18 Strategia energetică a României pentru perioada Internet http://journals.kantiana.ru/upload/iblock/e68/ 2007-2020, op. cit., p.8. Zhiznin%20Stanislav%20_7-17.pdf, consultată pe data de 19 Informare. Departamentul pentru Energie a elabo- 3.05.2014. rat primul set de principii care vor sta la baza noii strategii 10 Strategia energetică a României pentru perioada energetice pentru perioada 2014-2035, 7.05.2014, sursă: 2007-2020, 4 septembrie 2007, p. 6. http://energie.gov.ro/comunicate-de-presa, consultată pe 11 European Commission – Report on the first year of data de 7.05.2014. implementation of the of the Black Sea Synergy, Bruxelles, 20 Strategia Națională de Apărare, 2010, p. 12, sursa: 19.06.2008, sursă Internet http://eeas.europa.eu/blacksea/ http://www.presidency.ro/static/ordine/SNAp/SNAp.pdf, doc/com08_391_en.pdf consultată pe data de 3.05.2014. consultată pe data de 23.04.2014. 12 „Russia’s South Stream pipeline splits EU energy po- 21 „Insula Șerpilor – conflict închis”,România Liberă, 4 licy”, Reuters, 17 aprilie 2014, sursă Internet http://www. februarie 2009, sursă: http://www.romanialibera.ro/actua- reuters.com/article/2014/04/17/us-ukraine-crisis-gas-so- litate/eveniment/insula-serpilor--conflict-inchis--145371, uthstream-analys-idUSBREA3G1KP20140417, consulta- consultată pe data de 23.04.2014. tă pe data de 4 mai 2014. 22 Turcia a fost țara cu care România a avut relații bune 13 Fatih ULGER, „Euro-Atlantic strategy for the Black nu numai în perioada comunistă ci și după 1990, neexis- Sea region”, Yale Journal of International Affairs, vol 2, is- tând, așa cum s-a întâmplat în relațiile Ankarei cu celelalte sue 2,spring/summer 2007, pp. 57-68. state aflate sub dominația Imperiului Otoman, o ură față 14 „România în NATO. Securitatea energetică”, sursa: de acest stat. Punctul culminant al relațiilor bilaterale a Ministerul român de Externe, http://nato.mae.ro/node fost semnarea Parteneriatului Strategic, în 2011, ale cărui /430, consultată pe data de 4 mai 2014. principale componente sunt energia și securitatea.

ABSTRACT

Often the side effects of the regional crisis have broad implications on the energy security issues. This is what happened recently when the Ukraine crisis emerged. Now, more than ever, the international attention focuses on the Black Sea Region, a place where major interests of actors in the political international arena converge. The energy security will be the next big challenge for all the developped countries and, in the same time, a great oppor- tunity for new ways of energy diversification. In this context, Romania has the chance to play the role of an energetic hub in the Black Sea Region as long as it seize correctly all the opportunities.

Key-words: energy security, energy dependency, Black Sea Region, Romania, Russia, Turkey, EU, NATO

Cristina Dobreanu is a journalist and a Ph.D. candidate at the Political Science Faculty, University of Bucha- rest. She holds a MA in International Relations from the Faculty of Political Science, University of Bucharest with an Erasmus grant in Université Libre de Bruxellles, Belgium, and a BA in Political Science, French section, at the same Faculty in Romania.

12 Monitor Strategic The main national and regional security issues with the Romanian-Polish contemporary relations Dr. Şerban Filip Cioculescu

The specialized Romanian mass media fo- ced with the political-military and economic cusing on international politics and security reforms, it managed the double integration the issues and the strategic analysts almost always first, but also supported Romania in the same underline the increasing relevance of Poland as path to westernization and transformation. a „natural” ally and partner for Romania, in the Romania and Poland signed the Treaty on international relations arena. Certainly, Poland friendly relations and cooperation on January is a „regional power” with a numerous popula- 25th, 1993 in Bucharest, by Polish Minister of tion (about 38 million – number one in Cen- Foreign Affairs, Krzysztof Skubiszewski and tral-Eastern Europe), a big surface (312,685 sq his Romanian counterpart, Teodor Meleşca- km), a significant economy and strong armed nu. The treaty became valid in December the forces, but one needs to see the complex inte- same year. The main issues where the common rests, perceptions and values which link these pledge for a stronger EU and the membership states. Romania is the second big-gest country of both states with it, the need to deal with in- in Central-Eastern Europe and, like Poland, ternational and regional conflicts and the pro- a border-state for the West. Contemporary tection of human rights. Poland and Romania are closely connected More than that, the two states have a Stra- countries, both being members in the EU and tegic Partnership (S.P.) since October 7, 2009, NATO and situated on the eastern flank of the when the two presidents signed the Common Euro-Atlantic world. Most Romanians have a Statement and then on October 26, 2010, they favorable vision of Poland and Polish people agreed on the Action plan, during the Polish and there is a historic tradition of friendship president’s visit in Romania. and cooperation. The diplomatic bilateral relations were established in 1919, at the level of „legation” and later in 1938 at the level of embassy.1 Du- The research questions of this study ring the communist regimes both countries are to be separated were part of the Soviet sphere of influence and in four „packages”: participated in the Warsaw Pact Organization, but also enhanced their security cooperation 1. Why did Romanian security and foreign via the Conference for Security and Coopera- policy elites initially seemed to envisage such a tion in Europe after 1975. deep relations with the Northern neighbor and At the beginning of the 90’s, when the which was the general context for this SP? Cold War was just finishing, both states began 2. Why, in spite of the general Polish in- to push for the double integration, with the sistence and even enthusiasm about inviting NATO and EU. Since Poland was more advan- Romania to be a regional security partner Monitor Strategic 13 (with EU and NATO frameworks) towards the deter it from searching to approach the West former Soviet space, the practical outcome of via EU membership. the bilateral cooperation produced, up to now, Third, there is also the issue of ethnic mi- such tiny results? norities. Romania has on its territory the 3. Why did Romanian foreign policy elites Hungarian (and Szeklers) minority whose ex- seem somehow reluctant to develop a deeper tremists often ask for an independent state in partnership with Poland? Transylvania, while the neighboring Republic 4. Why during the initial phasis of the re- of Moldova has its own separatist province, cent Russia-Ukraine dispute over Crimeea Transnistria, where many „russophones” (and and the ongoing crisis, did Romania not full- also the non-Russian but pro-Russian Gagauts heartedly follow Polish assertivness and active minitory in the South of the country) are ma- diplomacy and even avoid forming a visible nipulated by Russian promisses and economic „tandem” with Poland? But what if Poland was incentives. For the Romanian political elites, in fact the reluctant actor in this cooperative it’s impossible not to make any connection framework, as it followed its own foreign po- between these cases, in spite of the different licy agenda? situations. To put it simply, those who fear territorial revisionism think that if Romania First, in January 2007 Romania became an eventually will unify with Moldova, the Hun- EU member and thus it was searching for a new garians and Szeklers could also ask to separate foreign policy identity, focusing on the Greater from Romania and possibly to unify with Hun- Black Sea Area (the riparian states plus Arme- gary. In this scenario, Poland could be an an- nia, Azerbidjan, Greece and Moldova). There chor and guarantor against such evolutions. was a strong need for a partner country to be able to shape the agenda of the EU and promo- te the Black Sea-Baltic Sea axis. Then, as expected, there is the „Russia” ele- Facing the Russian geopolitical ment. The anxiety regarding Russia is a well- revisionism: together or separately? known factor for both Warsaw and Bucharest, based on historical traumas and dramatic After the short war in the Caucasus in events which entered the collective psycho- 2008, some „eastern” European security ex- logies of the two nations. In August 2008, the perts asked for a detailed and more transpa- Russian-Georgian war was seen by many Ro- rent flank planning of the NATO’s collective manians and Poles as a proof that Russia was defense, which was seen as lacking concrete not any more willing to respect the Helsinki features. They feared NATO would not be rea- (CSCE/OSCE 1975 multilateral treaty) territo- dy to act aggainst a possible Russian interven- rial order – Moscow recognized South Ossetia tion in the Baltic region, after the quite passive and Abkhazia as new states. This impression, behavior of the big western NATO members 3 was unfortunately more than confirmed by during the August 2008 war. It seems that in Russia’s decision to „target” Ukraine and annex 2010-2011, NATO decision-makers allowed Crimeea, in February-March 2014, thus totally for the contingency planning on the Baltic blowing up its relations with NATO and EU sta- flank but there was a need to do the same also tes. Also Moscow seems to have acquired this for the Black Sea area, for Romania, Bulgaria pattern to „punish”, via military force, former and Turkey. The Russian military conquest of communist (Soviet) states for their attempt to Crimeea, using paramilitaries without offici- integrate NATO and the EU. Thus, Ukraine al signs, called „self-defense forces”, and the and Georgia are seen as classical examples for implicit threat that all Eastern and Southern Moscow’s territorial revisionism.2 No wonder Ukraine (what Russia’s leader V. Putin calls that almost everybody (including USA’s presi- „Novorossya”, following the Russian imperial dent B. Obama, and NATO secretary general tradition) could end by becoming part of Rus- A. F. Rasmussen) expects now Russia to try to sia again, or a satelite state controlled by it, bully also the Republic of Moldova in order to pushed Poland and the Baltic states to ask for a 14 Monitor Strategic more detailed contingency planning. Romania the commitment not to invade other coun- also wants this but it is not clearly expressing tries. Russia has undermined all the principles that, probably by fear of irritating Russia and of our relationship and therefore there can no of receiving negative signals from states such longer be business as usual and to make it clear as Germany, France, Greece - which are eco- NATO’s core task is to defend our allies and nomically connected with Russian interests. this is what we are doing”.5 It seems that NATO eventually organized the And probably the USA will become more contingency planning in the Baltic-Polish-Ro- firm in ensuring the flank deterrence, in spi- manian areas and now prepares to do the same te of president Barack Obama being limited for the Bulgarian flank, to make the junction by the congressmen who prefer not to risk a with Turkey. war with Russia. Romania and Poland will Thus, Romania needs Polish support in the contribute to the economic “embargo” against Greater Black Sea Area. Also, the possibility to Russia, they also must think at ways to reduce reshape article 5 from the Washington Treaty their dependency on Russian gas. in order to make it more committing in case Romania and Poland, together with the of an armed attack against a member state other NATO members condemned Russia and must be studied. Article 5 planning must be broke the military and civilian bound with it developed by NATO strategic headquarters4, on April 1.6 while diplomatically explaining to eastern Poland and Romania are among the states non-NATO states that the Alliance is a strictly which were invited by the Rada of Ukraine defensive one with no aggressive intentions. (lower house of Parliament) to take part in mi- The NATO Response Force should be used in litary exercises with the Ukrainian troops, to a more appropriate way for the „out of area” increase their effectiveness and operability. operations while avoiding to decouple them Before 2014, Bucharest and Warsaw may from the planning of the collective territorial have been irritated by the „fragmentation” of defense. Romania and Poland both want more the EU strategic landscape. EU states diver- US forces on their territory and American ged on their economic interests and position F16s patrolling on their air space. At the end towards Eurasian powers Russia and China. of March and beginning of April, USA eventu- Germany and Russia decided to cooperate to ally dispatched air warfare and more marines build the North Stream gas pipeline, in spite of in Poland, Romania and the Baltic states, as a Polish and Baltic states’ opposition, suggesting deterrence for Russia. When on April 2, 2014, a possible German „entente” with Moscow for Polish minister of Foreign Affairs, R. Sikorski, economic and strategic issues. At the same during the NATO’s chiefs diplomats meeting in time, the Nabucco gas pipeline project was Brussels, asked for more NATO military assets losing ground against the Russian-proposed and troops to be deployed in the East (near the South Stream project. The abolition of arms border with Russia), immediately the ministers embargo for China has been favored by Fran- of foreign affairs of Holland and Germany were ce and Germany, while other EU states feared against, on the ground that „we must not irri- this move could enhance a rift between EU and tate Russia”! It became obvious that Warsaw USA. and Bucharest have a strong supporter in the Some events on the other side of the Atlantic person of Mr. Rasmussen, NATO’s secretary also favored this rapprochment. While during general. When asked by a journalist who men- the GW Bush Jr. Presidency in USA, Poland tioned Russian claim that NATO had „viola- and Romania firmly supported the anti-terro- ted” its bilateral agreements with Moscow, he rist campaign, the Afghanistan war and then answered as follows: “no, of course we haven’t the intervention in Iraq and then send troops violated the Rome Declaration and I’m actual- there – also being labbeled as „new Europe” ly surprised that Russia can claim that NATO by Donald Rumsfeld in 2002 – then they were has violated its commitments, because Russia shocked by Bush’s hesitant attitude towards is violating every principle and international Russian aggression against Georgia and the commitment it has made. First and foremost unability of Washington to convince Germany Monitor Strategic 15 and France to agree with the MAP for Ukrai- land as a stabilizing factor, taking into account ne and Georgia at the April 2008 NATO Sum- its excelent relations with Ukraine. mit in Bucharest. The USA president, Obama, These were mainly the reasons for Roma- announced five years ago the will to reset the nia to search for a more intensive relations relations with Russia, a fact which has been in- with Poland: to have a greater size in the EU’s terpreted by some Central-Eastern Europeans CFSP, to counter Russian perceived aggresive- as a sign that US could make some concessions ness and to protect the EU’s Estern neighbors, to Russia in Eastern Europe, possibly against to make the USA remain commited to the mis- the interests of the local countries. In July sile shield plan, but also to try to block toge- 2009, a letter signed my many former chiefs of ther with Poland a possible strategic „entente” states and governments from Central-Eastern between Berlin and Moscow, which could had Europe and addressed to Obama emphasized been detrimental to Central European states. the feeling of unsecurity and unease about US After the Russian annexation of Crimea and disengagement from this region.7 revelations that Moscow likely supports Hun- Of course, now the USA are the „spearhead” gary in its revisionist claims (see the Viktor of the western states who insist the most on ap- Orban’ statement from 10 May about ethnic plying economic and political sanctions to Rus- Hungarians from neighboring states, inclu- sia and especially for those Russian officials and ding Ukraine, having the right to autonomy bussinessmen who supported Putin’s aggression and dual citizenship8 and also revelations abo- against Ukraine and annexation of Crimeea. ut extremist Jobbik Party being supported by Russia), Polish prime minister D. Tusk warned Anyway, at the end of 2013-beginng of 2014, Hungary not to try to destabilize its neighbors the US-Russia relations visibly deteriorated, and said the Orban’s statement was “unfortu- since Russia get too aggressively involved in the nate and disturbing”.9 This is a sign that inside negotiation of the agreement for destroying che- the Visegrad Group there are tensions between mical weapons in Syria and prevented Ukraine member states Poland, Hungary, Slovakia whi- from getting closer to the EU economic area, le the Russian behaviour enhances these ones. while also persecuting sexual minorities and Anyway, Romania did not want to adopt such a disrespecting human rights. Moscow preten- direct and negative stance towards Orban and ded that the USA was heavily involved in both his government, thus again missing a concer- the rebellions which could end in the removal of ted position with Poland and later adopting a pro-Russian presidents and oppressive regimes, softer stance on this statement. On the other in Syria and Ukraine. After the “Crimea episo- side, it must be clear crystal to Warsaw that, de”, it will take a lot of time and efforts to nor- in order for Romania tu fully support Ukraine malize the US-Russian relations, some analysts for western integration, Kyiv must respect the speaking about a new cold war… cultural and political rights of the Romanian Concerning Romania, the changes in the minority. The new Ukrainian president, P. Po- political shape of the neighborhood must also rosenko, and the future government will have be mentioned. In April 2009, there was a chan- to agree with this fact, in spite of the visible ge of power holders in the Republic of Moldo- rejection of the idea of federalism. va and a western-oriented (but very fragile) Eventually, trying to understand the beha- coalition bagan to govern the state. Some Rus- viour of our diplomacy and the Polish one, I sian analysts and politicians accused a „hidden” discussed with two Romanian diplomats and Romanian involvement in the April 2009 revo- two Polish researchers, whose names I will lutionary events in Chisinau. At the same time, not mention as we discussed under Chatham the previous attempts of the Romanian govern- House rules. I understood that the Romanian ment and presidency to normalize the relati- diplomacy put a lot of energy in developing the ons with Ukraine, led by the then-pro-western strategic partnership, but the decision-makers president Yuschenko and then-prime minister were worried by the possible rivalry and com- Yulia Tymoschenko, did not bring fruits and so petition with the Poles. Romanian diplomacy Romanian diplomacy possibly envisaged Po- proposed years ago the Black Sea Synergy, 16 Monitor Strategic being supported by the USA and Germany, and security. The same is true for the eastern „but Poland did not show any enthsiasm for neighbourhood, where Russia acts as a de facto this project”, as one of our diplomats said. He empire, trying to recover the lost “provinces” even perceived „a certain unpleasure from or at least a wide strategic “buffer”, by agitating Warsaw”. In 2008-2009, Poland and Sweden Russian-speaking ethnic minorities and using came with their own project, the Eastern Part- even force. What happens in Ukraine is a new nership, and the Romanian decision-makers kind of war, based on propaganda, guerrilla and stated they were not informed about and felt subversion. In a neoliberal logic, the actors co- like being not invited in the „new game”. Only operate to increase their absolute gains witho- after some months, Romania decided to wel- ut being disturbed by the relative gains issue. come the EaP and to take part in it, when the This is the opposite of the Neorealist thinking whole EU endorsed it as the Eastern dimensi- which emphasizes “that states are concerned on of the ENP. The Polish researchers (speci- with ‘relative gains’ – meaning gains assessed alized in foreign and security policy) sugges- in comparative terms (who will gain more?)”12, ted Warsaw was irritated by Romania’s lack of because seen like that, current allies could be- enthusiasm for common projects and lack of come tomorrow enemies. Certainly, neolibe- enough support for Ukraine, while exclusively rals consider that cooperation could lead not concentrating on Republic of Moldova. They only to privileging absolute advantages over complained that the Romanian side did not the relative ones, to mutual trust and friendly come with practical proposals for cooperati- relations, but also to possible integration into on. The conslusion is that, beyong the official supra-national entities and to the emergence „positive” and optimistic discourse, both sides of new identities. claim the other one is not doing what is good In fact, it is rational to assume that Roma- and necessary for a real partnership. nia and Poland want to cooperate for increa- Our presentation will focus on some basic sing their international status, their foreign elements regarding the security cooperation policy profile and for exporting security to and strategic priorities of Romania and Po- the East. More than that, they need stable and land. The priorities of the two countries within prosperous neighbours to be protected from NATO and EU, if not identical, share many trans-border risks and also for access to mar- common features. kets and resources. Romania and Poland need security guarantees in case of a war against Using the International Relations Theory Russia, in case NATO as such would be invol- insights, the behaviour or Romania and Poland ved or only some of the neighbours will expe- as members of the Euro-Atlantic and Euro- rience real troubles. As long as the EU does not pean security spaces could be understood by still have a unitary foreign and security policy, using the instruments of the Neoliberal Insti- Poland and Romania (the biggest members tutionalist theory or the Social Constructivist in the East) are legitimate to claim their right one. The two actors-states know they live in a to shape EU’s behaviour towards the Eastern world still “anarchical” in spite of the existen- flank. By cooperating, the two states benefit ce of EU and NATO, which are considered by more than if they were alone. From a construc- many constructivists to be “security communi- tivist point of view, their strategic identities ties” created to avoid intra-group wars. These are based on the European and Euro-Atlantic organizations produced security communi- values like pluralism, democracy, rule of law, ties where the war among members is exclu- peace and they want these values consolidated ded and a post-modern space emerged, where and “exported” to the eastern neighbours. The territory and sovereignty are “de-sacralized”.10 discursive social habits between international But the world around them is not so calm and actors produce the norms’ socialization, thus predictable. The Middle East, North Africa states reshape their interests and identities not and Asia are still in a “state of nature” (“Hob- necessarily connected with the material bases besian” world, or Wendt’s “Hobbesian culture of the power and security.13 Romania and Po- of anarchy”11) with states struggling for power land assumed this social role – agents of wes- Monitor Strategic 17 ternization and democratization for Moldova course, the permanent exchange of opinions and Ukraine – but their effort was reversed and technical cooperation is a must. after the Russian kind of war against Ukraine. Poland and Romania will have on their ter- In order to overpass the possible feelings of ri- ritory elements of the US anti-missile shield valry, unease and lack of communication, they (NMD) and will be part of the US grand stra- must make better use of the track two diplo- tegy to keep a strong West and a predictable macy (informal contacts at the level of institu- strategic environment. Poland hosts a battery tes, think tanks, universities and civil society) of Patriot 3 missiles but it is developing also and perhaps even organize joint government its own defensive missile system (Warsaw pla- sessions and joint parliamentary meetings. ned in 2012 to spend maximum US$400 mil- The political and strategic dialogue must be lion on the creation of its own missile defense uninterrupted and constructive. system), while in March 2013 Washington an- nounced the plan to cancel the installing of the last generation of interceptors SM-3 Block IIB Common goals for Romania in Poland. Anyway, Poland will have Block IIA installed in the third phase. Up to now, Roma- and Poland nia did not take into account the likelihood to buy and install some anti-missile elements on Both countries want a strong Euro-Atlantic its own, but nothing is impossible and the Po- Alliance with the USA keeping its preponderant lish experience must not be neglected.In 2009, systemic power and Great Britain, France and US President Barack Obama had decided to Germany playing a leading role in Europe, from change the anti-missile shield plan inherited a military perspective. They fear the dissolu- from George W. Bush Jr., giving up the loca- tion of the Alliance and the diminishing of the tions from Czech Republic and instead prefer- relevance of article V of the Washington Trea- ring Poland, Romania and Turkey for putting ty. They also want contingency planning for the interceptors and radars. Obama later canceled flanks and “keep an eye” on Russia, in spite of an earlier interceptor intended for Poland and the tendency to improve their relations with the radar in the Czech Republic, replacing the Moscow. Of course, Poland was more advanced high-speed interceptors with slower ones in on its way to have good relations with Russia order to counter Iran’s medium-range mis- 14 and could have played the role of a model. siles. The missile defense technology will be Nowadays, NATO is still the best securi- deployed in 2015 in Romania and in 2018 in ty provider and guarantor for the two states, Poland.15 but they must ensure that it would be effective From a different angle, the Polish and Ro- and fast in case of a threat evolving in a crisis manian citizens still need visas to travel in or a conflict. There is a question of solidarity USA, which is not the case for the older EU and cohesion among the 28 member states: states and the two governments should put a they must see together which are the main bigger pressure on the US government to give risks and define in a similar way the challen- up visa requirements for all EU states. They al- ges and the potential aggressors. The member ready have the support of the European Com- states should also invest much more in their mission and Parliament, which even threate- common defense and the European members ned the USA with visa introduction to sanction should not avoid paying more for their collec- this discrimination. tive defense while hoping that the USA would In strategic terms, both Poland and Roma- always do the main tasks. Within NATO, Ro- nia are key-players in the defensive game of de- mania and Poland could buy together military terring Russia from changing borders and the equipments using the “smart defense” concept balance of power in the Black Sea area. In June, (or the EU’s “pooling and sharing” doctrine), Stratfor analyst Thomas Friedman stated that : or at leas use together military planes, helicop- “For these reasons, we see the United ters, drones etc. The maintenance for the F16s States beginning to adopt a Black Sea strate- could be a good beginning in this process. Of gy centered on Romania. The Russians held 18 Monitor Strategic on to Sevastopol because naval capability in thern flank). In 2008-2009, Poland and Sweden the Black Sea is critical. A strategy that en- launched the Eastern Partnership initiative hances Romania’s naval capability and pla- and made it soon a part of EU’s ENP. Romania ces U.S. aircraft in the region would pose a eventually understood that it has to be part in threat to the Russian fleet. It would also extend this process, as a state located on the EU’s eas- defensive capabilities to Georgia and protect tern flank and overcame the initial hesitations, the indispensible route for any pipelines run- supporting the EaP and trying to develop a na- ning from Azerbaijan. Put simply, a competent tional expertise in this field. rival Black Sea fleet would create problems Within the EU, Poland and Romania want for Russia, particularly if the Ukrainian regi- to enhance the process of the European inte- me survives and Crimea is isolated. The visit gration; they want to support EU’s neighbours by U.S. Secretary of Defense Chuck Hagel to via the European Neighbourhood Policy (ENP) Romania indicates the importance U.S. strate- and the Eastern Partnership (EaP). Both are gic thinkers place on that country.”16 He insists among the “big countries”: Poland is the sixth that “Washington spent the past few weeks place and Romania the seventh one in terms of indicating its commitment to two key coun- population, with the EU. tries: Poland and Romania” but, on the other Geographically, there is a close connection hand, “the primary concern for the United and the situation has been similar even in the States would logically be Poland, the most first half of the previous century. Now, they vulnerable country on the North European share EU and NATO external borders and are Plain. But for now, distance and logistics limit aware of the transnational risks and threats the Russians’ ability to threaten Poland.” Wi- related to the “border country” position. Any- thout a US strong military commitment, and way, the situation nowadays is incredible good, with Germany reluctant to cut profitable eco- if one compares it with the interwar era, when nomic ties with Moscow, Friedman warns that Poland and Romania had a defensive conven- “equally clear is that no European power can tion of alliance from 1921 but were caught be- defend the line running from Poland to Roma- tween two geopolitical “monsters”: Nazi Ger- nia with the decisive force needed to repel a many and Soviet Union. The two countries did Russian attack - or even support these coun- their best to survive, they went over foreign tries against Russian pressure and potential occupation and permanent lost of some terri- subversion. “17 Thus, in the coming years, Wa- tories, they faced the killing of many of their shington will clearly push Warsaw and Bucha- citizens by foreign states, the destructions of rest to cooperate more and have joint security the war, then the horrors of the communism. planning and strategies. On the other side, it Within the EU, Romania and Poland ge- is likely that Berlin and Paris will ask them not nerally have similar views on the Common to be too “anti-Russian” and avoid provocative Security and Defense Policy (CSDP) and gestures. eventually converged on the ENP-Eastern Of course, the future of the European Partnership’s main issues. They agree that Union is the main focus for both Romania and Europe must rely on a strong and coherent Poland, and their elites are worried after the diplomacy, backed by a common strategic May 2014 elections for the European Parlia- culture and by much more military strength. ment saw big electoral successes for anti-Euro- Diplomacy by itself is not necessarily effecti- pean extremist and nationalist-populist politi- ve and credible without the military deterrent. cal parties in France, Great Britain, Germany, Situations of crisis and civil war like in Libya Netherlands etc. First, the EU must better and Syria cold become frequent in the sou- manage its neighborhoods. There is a need to thern belt – the Middle East-Northern Africa relaunch the European Neighborhood Policy (MENA), as the “Arab Spring” tends to evolve which had a relatively low profile because of into violent ethnic, socio-economic and religi- the different strategic and geographic focus ous clashes. Both Poland and Romania are big of the EU’s main powers, the western ones, to countries, with the EU. Poland has a popula- their former speheres of influence (the Sou- tion of 38,5 million and a GDP of 381 billion Monitor Strategic 19 Euros18, while Romania has 21,7 million people populated by a majority of ethnic Romanians. and about 150 billion Euros for the GDP. To- But, at the same time, Romania also supports gether they “dwarf” the other Central-Eastern Ukraine for EU association and then possible European states, speaking in terms of human integration, and had been also an advocate of potential. its NATO membership when Kyiv was a can- The ENP must ensure a common framework didate for this. And Poland is also interested for dealing with the neighboring states and help in the fate of Moldova, helping it to consoli- them become more democratic, economically date the internal legal and administrative me- viable and able to provide security to their citi- chanisms for a possible European integration. zens. Of course, Romania and Poland know that But the Romanian president recognized that it’s impossible to have all the EU members being Moldova is more important for Romania than equally interested in all the neighbors. From a Ukraine, taking into account the fact that it is regional and historic angle, while France and Ita- like a “sister-country”, while Ukraine is backed ly, as an example, are more dedicated to the so- for geopolitical reasons. It was seen like a “spe- uthern flank states (The Mediterranean Union), cialization” and burden sharing, with Roma- Poland and Romania are more interested in pro- nia and Poland trying not to interfere in one’s moting the interests of the Eastern states, mai- another busi-ness! One must also say that not nly those from the Wider Black Sea area. When all the Moldovans and Ukrainians are happy Poland and Sweden had launched the Eastern with this situation: a lot of Russian-speakers Partnership, in 2008-2009, at the beginning Ro- inhabitants in Moldova and in Ukraine claim manian decision-makers were euphemistically that both Poland and Romania have revisionist speaking not too enthusiastic and preferred to aims, aiming at taking back Ukrainian lands wait for a time to understand the role and the which before WWII belonged to these states. consequences of this initiative. Maybe the pos- But when Russia made the decision to annex sible “rivalry” between EaP and the EU’s Black Crimea, Bucharest and Warsaw not only did Sea Synergy could explain this reticence. But not expressed any revisionist claim but firmly then, Romania understood that it was a strong rejected Russia’s actions as illegal and encou- and positive institutional progress in the Eas- raged Ukraine to deny the validity of the refe- tern area. Romania and Poland both wanted the rendum. Eastern Partnership Roadmap 2012-2013 to be a So, Poland will probably continue to try to success at the Vilnius summit which was held in bring Ukraine (and also Moldova) in the EU November last year. But the outcome was only without totally blowing up its difficult relations slightly positive: Moldova and Georgia agreed with Moscow. It will be very hard, as Russia al- for the association agreements with the EU and ready warned Ukraine and Moldova of the ne- the deep comprehensive free trade pacts, while gative economic consequences if they join the Armenia, Azerbaijan and Ukraine stood away EU common market. If Ukraine will eventually and preferred the Russian-led custom union and split, its Centre-West will certainly try to beco- likely also the future Eurasian Union. me an EU and NATO member, while the East will be kept as a buffer by Russia (an indepen- dent state) or even become Russian territory in an extreme scenario. Romania and Poland Defining the geostrategic contribute to the political and economic sanc- “belt” - Ukraine and Moldova. tions that USA and EU put on Russia in Mar- Why not put them together when ch-May 2014. On the other side, Romania and dealing with them? Ukraine still do not enjoy real good relations because of historic inertia and because of old While Poland is very dedicated to Ukraine fears and hatreds linked to territorial disputes and strongly pushed it to sign the Association from the past and to the general lack of respect Agreement with the EU and the visa free regi- for Romanian minority’s cultural rights by me one, Romania is very interested in the fate Kyiv. On March 10, 2014, Romanian foreign of the Republic of Moldova, the “sister” country affairs minister, Titus Corlăţean, met Ukraini- 20 Monitor Strategic an PM Arsenyi Iatseniuk and encouraged him It would be extremely hard for Poland and to resist Russian pressures, also putting the Romania by themselves to deal with such a basis for a better bilateral relationship in the civil war plus a (even limited) Russian mili- future. But it will be difficult for these states to tary intervention scenario, speaking in terms start a new way, as the government in Kyiv will of accepting refugees, watching the borders, be under the constant pressures of nationalist preventing humanitarian disasters and even forces from Svoboda and Pravi Sektor to be countering non-Western foreign interventions more restrictive with ethnic minorities, while in Ukraine, while trying to stop somehow the Romania will probably not give up its policy Russian advances in the field. Romania’s Pre- of giving Romanian citizenship to Romanians sident Traian Băsescu more than once menti- from Ukraine and Moldova (in spite of the fact oned the special relation with Poland and the that Ukraine does not allow the double citi- fact that both countries tried to make the other zenship). Normally, Bucharest should ask Kyiv NATO states accept granting the Membership to recognize the Romanian minority only un- Action Plan (MAP) to Ukraine and Georgia der the single label of “Romanians”, giving up at the NATO Summit in Bucharest, in April the second label which is still used, “Moldavi- 2008, but failed because “unfortunately there ans”, as a sign of trust and good will. were two states which were against, two strong Historic injustice is difficult to forgive but states.”20 He did not mention their names but sometimes it’s a healthy mental process. After it is well known that there were Germany and 1945, both Poland and Romania gave terri- France, the same states which took a longer tories to Ukraine but now they do not claim time to consent to economic sanctions for them anymore, for political and juridical rea- Russia after the Crimean annexation. Traian sons. Most of all, they are not revisionist sta- Băsescu believes that had Ukraine and Georgia tes, like Russia, on the contrary. Romania and got the MAP, they could have been better pro- Poland should maybe develop a common stra- tected from Russian intentions (“as a country tegy for Ukraine and Moldova and try to act preparing to be a NATO member is more diffi- together for those states, with similar energy cult to be victim of a discretionary power…”). and instruments. This could also help Romania He also stated that now in the Black Sea “there normalize its relations with Kyiv, with Poland’s is a ring of frozen conflicts” – “a ring of fire, a support. In the worst scenario, Ukraine could ring of instability”.21 be engulfed in a full-blown civil war, preci- As the German Foreign Affairs minister, F. pitating even the disintegration of the state Steinmeier, correctly stated, Russia’s activities and the intervention of foreign powers such in Ukraine and subsequent positions are an as Russia.19 Moscow could, in the worst sce- attempt to “devise” the European and Euro- nario, even conquer all the Black Sea coast of Atlantic allies, thus NATO and EU states must Ukraine, becoming again a neighbor of Roma- resist at all cost. On March 21, 2014, Russia’s nia. The Mariupol-Simferopol-Odessa triangle deputy chief of the State Duma, the (in)famous would open access to the Danube’s arm Chi- extremist Vladimir Jirinovski, sent a letter to lia, while the Serpent Island could also tempt Romania’s and Poland’s embassies in Moscow Moscow for its strategic position. with some phantasmagoric proposals: he su- The opposition of western Greco-catho- ggested these countries (plus Hungary) should lic and nationalist Ukrainians against Eastern ask for referendums in Western Ukraine and orthodox and Russian-speaking ones is also get back their territories which were taken accompanied by the acute tendency of some by USSR under Stalin and incorporated into ethnic Russians from the East and South to Ukraine.22 Jirinovski is the leader of the Liberal seek independence from Ukraine and even Democrat Party (LDPR) and it is highly un- unification with Russia. The Crimean pattern likely that he did it by himself. In fact, if this could in the end become the rule for “solving” was an initiative of president Putin, it aimed all the Black Sea area frozen conflicts, a fact at turning Poland and Romania into revisionist that is considered a serious regional threat by states and thus give a deadly blow to western Warsaw and Bucharest. cohesiveness, to Ukraine and to the Helsinki Monitor Strategic 21 order! Of course, both Warsaw and Bucharest Armenia could someday turn again to the EU, immediately rejected this proposal, calling depending on their domestic politics and rela- it “absurd” and “non-sense”.23 In our opinion, tions with Russia. Protesters in the streets of Russia maybe tried to “contaminate” Romania Kyiv were asking for Ukraine’s deep relations and Poland, the strongest and pro-Atlantist with the EU, instead of Russia and I believe NATO border states, with its imperial-like that now most of EU states will agree to en- ideology, or al least to make some part of their hance the association procedures with Moldo- populations to support this plan and thus to va and Ukraine, in order to shield them from put pressure on the governments. Russian pressures…The future EU security Now, twenty two years after the end of Strategy and the future NATO Strategic Con- the Cold War, the EU’s Eastern neighbors are cept should put the Russian aggressiveness and confronted with two alternative projects: ei- territorial separatism as the number one threat ther choosing the EU market via free trade to European security, before terrorism, cyber- agreements (and association agreements) or threats and access to energy. the Russian-led future Eurasian Union and In my opinion, the Greek EU presidency current Customs Union. They are under pre- which took over in January 2014 clearly moved ssure by both Brussels and Moscow to make the EaP initiative from the frontline of the EU the good choice, even if it’s not Brussels who agenda. Greece also did not want to agree with recently told Moldavians that choosing the real sanctions towards Russia, thus diminis- wrong block would mean lacking gas and fros- hing the EU and NATO cohesiveness. Italy as- ing in the winter! sumed the presidency for the next half of 2014, States such as Moldova and Georgia came but it is well known also as a state which is fo- in to Vilnius Summit in November 2013 to sign cusing on the EU’s southern neighborhood and association agreements, free trade agreements is against “provoking” Russia by new economic (“Deep and Comprehensive Free Trade Agre- sanctions. Thus, Romania and Poland must in- ements”) and the first-phase visa liberalizati- sist and convince Athens, but also Sofia, Rome, on document. Until November, they had to be Madrid to change their behavior a little bit, in “shielded” against external pressures meant to spite of their privileged relations with Russia derail their Europeanization process. Unfortu- and the promise of new gas pipelines. nately, Armenia and Ukraine announced their In the CFSP-CSDP realm, Romania and withdrawal from the negotiations, while Bela- Poland could work together to come with pro- rus is still marginalized due to its political regi- posals for revisiting the European Security me (dictatorship) and lack of rule of law. Later, Strategy. They must support the pooling and Ukraine, led by the interim-government, reo- sharing method and support an enforcement pened the discussions with EU and signed the of the European Defense Agency’s role. They political pillar of the association agreement. must work within the European External Acti- Thus, Warsaw and Bucharest should try to on Service and provide the High Representati- do more to convince hesitant governments of ve for CFSP with relevant information concer- the Eastern neighboring states that their futu- ning the Baltic-Black Sea flank. They must ask re would be better within the EU, a block of for an increased use of the EU Battle groups. 500 million people with advanced economies. Romania and Poland should try to have a com- mon approach on Russia, when dealing with the common neighbors. But even if Vilnius Energy, economic and defence Summit was a half-success and only Moldova issues for cooperation and Georgia signed the agreements with EU (later Ukraine signed only the political side of the association treaty on March 20, 2014), Romania and Poland share the common this doesn’t mean that there will be forever a interest that the EU as a whole must be less new “iron curtain” separating the EU space dependent on the energy resources impor- from the Russian-controlled one. Belarus and ted from Russia, thus seeking diversification 22 Monitor Strategic of the supply corridors and developing alter- such as transport helicopters, cyber security, native less polluting resources. Among the EU air strategic transport capabilities, intelligence, members, they are among those favoring the reconnaissaince etc. research and exploitation of the shale gas, the Regarding the Visegrad Group (V4 – Po- diversification of transport corridors. Even land, Czech Republic, Slovakia, Hungary), ge- after the Nabucco West project has been re- nerally speaking, most of the Romanian poli- jected by the Shah Deniz II Consortium in ticians and analysts see it as a regional group June 2013, the quest for the diversification of of Central Europe which was created to ac- corridors should not be abandoned. The Stra- celerate the EU and NATO integration of the tegic partnership stands that Romania and member states and now is kept alive to incre- Poland have the European energy security as ase the geopolitical and institutional weight of a priority goal for cooperation. In March-April its members. 2014, following the Ukrainian crisis’ enhance- In the past, Romania did not manage to be- ment, Poland proposed a European Union of come a member in this group, being rejected Energy, in order to create a joint mechanism in 1992 for its so-called lack of a real central- for energy procurement at the EU level and a European identity and its democratic deficit. mechanism for negotiation with foreign sup- This is the reason why, at least until the begin- pliers (like Russia) in a coherent and unitary ning of the 2000, the existence of the Visegrad way. Of course, Romania openly supports this structure had been considered by many Roma- project which was endorsed also by other EU nian decision-makers a negative feature for the states, but it is possible that Bucharest will be Euro-Atlantic security cohesiveness.25 The re- strongly influenced by Germany’s position on jection suffered by Bucharest and the fact that this issue. Hungary was a Visegrad member since the be- Poland and Romania are among the big ginning and then a NATO member since 1999 EU agricultural-oriented states and regularly could explain this general negative attitude. ask more agricultural funds for their farmers. I personally consider Poland as being the They could cooperate even more in this field “natural” leader of V4, being the biggest mem- as Poland is known as a successful model of a ber, with the strongest economy and the most European country with a strong and develo- powerful army. Between July 2012-June 2013, ped agriculture. Under the Visegrad Group, Poland had the V4 presidency and pushed Poland stated it wants to negotiate with the towards a more assertive role for this group. European Commission the reform of the CAP, I think Romania would like Poland to exert using the V4+ Bulgaria, Romania and Slovenia a sort of moderating influence on Hungary, as a common group of negotiation. Romania which is also a strategic partner for Romania and Poland are directly interested in a positive (since 2002), but which is often said to creating outcome during the negotiations on the Multi- internal and external turbulences by agitating annual Financial Framework 2014– 2020. They the historic rights of the Hungarian minority have an interest in keeping the EU support for of Romania. The fact that Romania and Hun- agriculture and avoiding the diverting of funds gary still cannot have a completely positive for other activities. The CAP and Cohesion relation, like France and Germany (classical Policy are seen as vital instruments needing a enemies which later became friends) managed high amount of EU funding.24 to do, could make a possible Romania’s parti- One field where Poland should be a model cipation in V4 activities and even membership for Romania is the absorption of EU funds. It more difficult.26 could be useful to develop a common training But the V4 is frankly speaking far from in this field to benefit from Polish experience. being a real success story, that means it did not In the filed of armements defense coope- really create a security community, and it did ration, possible areas of cooperation regard not produce a common security culture at all. the Collaborative Database (CODABA) and As one analyst stated: the Armaments Co-Operation with the Euro- “The V4 failed also to undertake a common pean Defense Agency (EDA), with programs stance on acquisitions of new military equip- Monitor Strategic 23 ment. The best evidence of the failure of regio- I think Romania could eventually be associ- nal cooperation was divergence of positions on ated with such regional initiatives as V4 Battle the acquisition of new fighter aircraft. The Cze- Group (to be ready in 2016) but only on the ch Republic and Hungary leased the Swedish condition that its legitimate interests are tak- JAS-39 Gripen, while Slovakia kept its Russian en into account by the member states. At the MiG-29s and Poland purchased the American same tine, this has to help us building a foreign F-16. In 2009, the V4 established four working policy identity. groups intended to assure consultations on the Under the huge pressure of Russia’s an- purchase of new armaments and cooperation nexation of Crimea, eventually it seems that between their defense industries, a harmoni- Polish-Romanian military cooperation will zation of national laws and the creation of stra- enhance. Romanian minister of National De- tegic documents. However, the V4 countries fense, Mircea Duşa, met his Polish counter- failed to implement joint research projects part Tomasz Siemoniak, on 21 March 2014, or carry out joint upgrades and acquisitions. and they discussed about the need for coor- The outcome of the working groups was just dination and more NATO involvement in the the issuance of general declarations. Again, the context of the Ukrainian crisis, also about the foundations of political determination turned preparation of NATO summit in September.31 out to be rather shallow.”27 Among the other topics discussed, one should According to the Romanian regional expert mention the cooperation agreement between Octavian Milevschi “While having similar geo- Romania and Poland, especially between their strategic interests with Romania, Poland can air forces, the stage of the US missile defence be a lesson-learned case for refuting the hack- system implementation and issues of maritime neyed argument that Romania cannot overco- security in the greater Black Sea region.32 Ro- me the legacies of the Second World War and mania must grow its military budget to abo- the 20th century in general. On the opposite ut 2% of the GDP in 2015-2016, while Poland extent, Bucharest’s rhetorically unstable relati- announced an increase of 40 billion USD in onship with Budapest (itself a strategic partner ten years! It is logical that Romania must also of Romania), is not a factor that contributes increase its military spending in order to be to either more attractiveness or credibility in able to manage the military cooperation with Warsaw’s eyes.”28 This may be true but Poland Poland and the other NATO states. could play the role of a “mediator” using diplo- Both Poland and Romania need a much matic tools. stronger military presence of NATO forces on It is likely that the V4 Battle Group will the eastern flank of the Alliance, being border- be ready and reach the stand by phases in countries for NATO and EU. Poland asked two 2016 and the Polish V4 presidency stated that heavy brigades to be deployed in the Polish- “There will be a need for V4 consultations on Baltic space, but Germany and Netherlands NATO Russian relations, a V4 common po- were opposed to this plan. Bringing more tro- sition on Missile Defence and on the Russian ops and weapons here in fact is against the pro- response, on NATO cooperation with Ukraine visions of the Treaty on conventional armed and Georgia, consultations on CFE and force forces in Europe (CFE treaty). But since Russia deployment in the region, consultations, in the stopped its commitment to the CFE in 2007 broader format of V4+ Baltic states + Roma- and the western states also gave up in 2011 – nia and Bulgaria, on common security issues, some of them had previously refused to ratify and with regard to cyber security and energy the adapted CFE treaty after Moscow declined security.”29 The existence of the V4 Battle Gro- to withdraw its forces from Moldova’s territory up would be the confirmation of more mili- and kept too many troops in Georgia – it would tary cohesion among the members, because be illogical to ask NATO states to unilaterally “between 2009 and 2012, Poland and Slovakia respect this treaty now. It doesn’t really mat- took part in the Battle Group I-2010 together ter who was more guilty for the death of the with Germany, Latvia and Lithuania and each CFE, Russia (who “forget” about the 1999 “Is- of the V4 states joined separately various other tanbul commitments” under OSCE umbrella), EU battle groups.“30 NATO or both. We now see Russia deploying 24 Monitor Strategic forces and capabilities near the eastern border tern Partnership, even after the Vilnius Sum- of Ukraine and in Crimea.33 It is true that, in mit half-failure in November 2013. Bucharest 1997, NATO committed itself to abstain from wants Poland to get more involved in the Black deploying large number of troops and milita- Sea area, this seems to be the idea behind the ry assets near the Russia’s borders, but since launching of the Romania-Poland-Turkey “tri- Russia also violated the guarantee agreement angle” in 2012. Turkey is a key country for over Ukraine (signed in 1994 by Russia, USA NATO and the Romanian diplomacy supports and Great Britain), this commitment should be it for EU membership, notwithstanding the considered as abolished, at least before a new domestic characteristics of its politics and the agreement emerges. features of Turkish foreign policy (one exam- Of course, the CFE was useful and must be ple is the issue of the internationalization of replaced by a similar treaty or a wider regional the Black Sea and opening it to NATO activi- arrangement, but there should be a negotiated ties between 2001 and 2008, where Romania one and the West is not expected to put itself and Turkey stood on opposite sides). I think in a situation of vulnerability on its eastern Poland could have the know-how and influen- border when Russia begins to enlarge by force 34 ce to exert a moderating influence on Turkey its territory. and get it closer to the EU. Turkey and Poland Poland seriously benefits from the existence are pivotal states, thus having an added-value of the “Weimer triangle” with France and Ger- for the Romanian foreign policy. Turkey is pre- many, thus, it has as close partners the biggest ssured by Russia to scrupulously respect the and strongest EU members. Romania has a Montreux Convention of 1936 and not allow a pragmatic relation with Germany and a strate- longer stay of US military vessels entering the gic partnership with France (with few practical Black Sea to deter any Russian further aggres- outcomes), but frankly most of the time it does sion against Ukraine. But Turkey is a NATO not seems as having privileged relations with member and has a strong relation with US, Paris and Berlin, only functional ones. No- while also trying to keep a pragmatic relation body could forget that initially the European with Moscow (Ankara depends on gas im- Economic Communities emerged in order to portations from Russia). Poland and Romania keep peace among Paris and Berlin/Bonn and must try to reassure Turkey against any Russi- make them cooperate instead of fighting. In my opinion, the two European powers play the an actions or threats. role of security guarantors for Poland, which Cooperation in the security field would constantly tried to normalize its relations with contribute to a better mutual understanding Russia and to put on the top of the EU agenda between Poland and Romania and make them the interests of Central-European states. Ro- remain natural friends and partners within EU mania could try to emulate Poland in building and NATO, able to play a major role. a more pragmatic relation with Moscow. Ro- The outcomes of this Strategic Partnership mania would benefit from studying the process were considered as good on paper but in fact, of reconciliation between Poland, Russia and up to now, the SP did not generate some specta- Ukraine (of course before the 2014 Ukraine cular results. This is the reason why Romania’s crisis), as a successful lesson of history. But it president, Mr. Traian Băsescu stated in 2012, would also be excellent to develop closer rela- at the annual meeting of the Diplomats that tions with France and Germany, without dimi- “in my opinion we have something left behind nishing the depth of the Strategic Partnership unresolved regarding the materialization of with the USA. The best scenario would be for the very important external partnership with Romania to be a member in a group made up Poland. And at this point I want to draw the at- from Germany, France, Poland and Turkey, but tention of the Embassy from Warsaw that I will it seems a very remote possibility. insist especially on the implementing of this Romania would also like to receive more partnership whose action plan is completed”.35 Polish support for the Black Sea Synergy and Then, on August 27, 2013, the president focu- the Black Sea Strategy (both being EU initiati- sed on the newly launched trilateral format ves) and seek bigger involvement with the Eas- with Poland and Turkey which “already had Monitor Strategic 25 three sessions at the level of state secretaries sed. Young Romanian expert Octavian Mi- and is developing very well.”36 lewski stated that, when Poland launched the On the other side, the Polish ambassador EaP, Romania “was stubborn enough to pro- in Bucharest, Marek Szczygiel, stated in May pose the same policy of regionalization in the 2013 in a press interview that: Black Sea”, showed “jealousy” towards Poland’s “Cooperation in the area of security policy and Sweden’s regional EaP initiative, then Ro- is one of the fastest developing area of com- mania also suffered from “Moldova-centrism”, mon interests, as described in the Declaration “having developed an obsession for Moldova”. on Strategic Partnership. Last year a regular Another failure was the inability to fully assess strategic dialog has started between Poland “the role of Ukraine in the regional architectu- and Romania, with the participation of Minis- re”. Romanian elites seem to often think that tries of Foreign Affairs, Ministries of National Poland suffers from a superiority complex and Defence and the General Staff of the army. This are afraid to play the same game as the Polish format proved to be very efficient. It lead us, because this could overpass national resources 40 subsequently, to the initiation of the trilateral and national goals. Milewski also insists that format of talks with the Turkish side, based on “Romania has a strategic partnership relation the support of common values and shared in- with Poland, but this one is slowed by the in- terests in the area of international and regio- troversive perceptions of Bucharest towards 41 nal security.”37 The ambassador stated that his the eastern space”. In his opinion, Romania ministry made in 2013 “a midterm review of lacks enough expertise on Poland and the the 5-years Action Plan to the Strategic part- Baltic-Polish space, but also on Eastern Euro- nership and the results are more than satisfac- pe, due to the small number of institutes and tory.” research centers, the small amount of money On the other side, when the author of this for the research and the disdain that political article met some important Polish experts elites have towards scientific research in the from different foreign policy institutes and security studies and regional issues (area stu- think thanks, in 2012-2013, they did not he- dies). The September 2013 Romanian-Polish sitate to qualify the state of the strategic part- Civic Forum was a good initiative but only a nership as not really satisfying.38 beginning. The Polish ambassador also mentioned the How do the Poles see the situation now? fact that the foreign affairs ministers from the The Polish researcher Mateusz Gniazdowski “triangle” Poland, Romania and Turkey, hold a from the OSW Institute in Warsaw, stated meeting with their counterparts from Bosnia that Romania’s position on Russia-Ukraine Herzegovina, Georgia, Macedonia and Monte- conflict is not very coherent and predictable: negro, on May 2, 2013, for sharing experience “However, its stance is inconsistent. President with NATO candidate states and support the Băsescu stated that the Russian moves in Cri- “open doors” principle. mea were in violation of international law and The economic relations are fast developing, equated to “open aggression”, and at the same with a trade amounting to 3,4 billion Euros in time emphasised that this conflict could pose 2012 and Poland being the sixth biggest com- a direct threat to the interests of Romania only 39 in the longer term. The government led by mercial partner of our country. Victor Ponta, which needed to deal with the coalition crisis, has been relatively passive re- Overpassing the hindrances on the garding the Ukrainian issue.”42 His main idea way to cooperation: some practical is that Romania should have been more active: proposals “Romania has reacted passively to the develo- pments on Kyiv’s Maidan in comparison to the To understand the difficulty of Romanian common stance adopted by the V4. This was political elites to deepen the cooperation with due to its obvious surprise at the speed with Poland and become a real regional partner, which the situation developed. Bucharest’s tra- some explanations have already been propo- ditional passiveness in relations with Kyiv and 26 Monitor Strategic the fact that its policy in the Eastern Partner- and the presence of so-called “mindguards” ship area had been focused almost exclusively (informational filters), thus blocking alternati- on Moldova.”43 ve points of view, uniformising the visions with Łukasz Kulesa, a senior researcher from the group and eliminating “dissidence”. Thus, PISM (Polish Institute of International Relati- when dealing with issues like Poland, these ons) focused on the lack of a concrete body for groups of reflection (and decision-making) the strategic partnership: “Still, we are lacking should perhaps be more open to independent a tangible, internationally recognized trade- academics and experts from universities and mark as strategic partners on security issues. think tanks, not only bureaucrats and diplo- We need to bring attention both international- mats.45 They must include some “devil’s advo- ly and internally to Poland and Romania acting cates”, also. together for the benefit of European security. All these negative perceptions could be This could be a joint diplomatic initiative, this changed by a long-lasting strategic dialogue could be a cooperation project between the between officials and second-track diplomacy militaries or defence industries, we need to involving think tanks and civil societies. Ro- 44 upgrade the visibility of the relationship.” manians should see Poland in a historic light as Personally, even if I admit that these pro- the “Polish commonwealth”, or as the interwar blems are real, I doubt that it would be enough Polish constitution stated “Państwo Polskie jest for Romania to “copy” the Polish educational Rzecząpospolitą” (“The Polish State is a Com- and security institutions and the pattern of monwealth”), the country which aspires to be cooperation between politicians and regional a regional power in the Baltic-North-Eastern experts. But of course, more research centers flank of EU and NATO and offer a cultural and should be created and more funds allotted to civilization pattern for its close neighbors. On area studies. Another explanation for Roma- the other side, the Polish have to support Ro- nian elites avoiding the tandem with Poland mania to be a more important regional player could be the perceived regional power ambi- in the Black Sea area. Both must solidify the tions of Warsaw and the fear that this could Western territorial flank against risks coming mean Romania becoming a secondary actor, from the East and South. implying a lost of prestige and initiative. There In the end, we will list some proposals for is a concern that Romania could be attracted by Poland in a foreign adventure that could be- policy-makers from Romania and Poland, in come dangerous, like provoking Russia. order to improve the effectiveness of the Stra- Also I think the lack of a strategic profile tegic Partnership: for our country, a foreign affairs country role • to be accepted by all the political class (supra- Enhancing military cooperation by orga- partisan consensus) is a factor inhibiting the nizing common military exercises, a perma- Romanian-Poland strategic cooperation. And nent dialogue between the two MoDs or even maybe using instruments of the Foreign Policy a common structure for coordination with the Analysis could be also beneficial: the famous MFAs and MoDs (permanent cell); • mechanism of “groupthink”, described by Ir- Building a common regional mechanism ving Janis, could help us understand a certain to support the Helsinki order and avoid terri- mentality of the decision-makers who work in torial changes by force; coherent and longstanding groups of reflection • Setting a common Polish-Romanian within the MFA (the Government), the Presi- battalion and participation in a common EU dency and secret services and who could have a battle group; not so positive image on Poland’s aspiration to • Cooperation in the field of “drones” (mili- regional hegemony, seen as a possible rival for tary and civilian ones); Romania. Such groups could take not so good • Sharing experience on the US anti-missi- decisions because they suffer from hyper-op- les defense infrastructure; timism, too much confidence in their reflexive • A permanent consulting mechanism for capacities, mental stereotypes on “the other” supporting the EaP; Monitor Strategic 27 • Encouraging economic investments – a 4 Idem, p. 5. 5 Romanian-Polish commercial bank and finan- Secretary General tells Estonia NATO is firmly com- mitted to collective defence, 3 April 2014, www.nato.int. cial fund; 6 Statement by NATO Foreign Ministers, http://www. • To organize common government sessi- nato.int/cps/en/natolive/news_108501.htm, April 1, 2014. ons and a “civic forum” involving civil society; (“We, the Foreign Ministers of NATO, are united in our • condemnation of Russia’s illegal military intervention in A Romanian-Polish Strategic Forum to be Ukraine and Russia’s violation of Ukraine’s sovereignty and held annually, by rotation –participants: insti- territorial integrity. We do not recognize Russia’s illegal tutes, think tanks, universities; and illegitimate attempt to annex Crimea. We urge Russia • Working groups for scientific cooperati- to take immediate steps, as set out in the statement by the NATO-Ukraine Commission, to return to compliance with on (universities, ministries); international law and its international obligations and • A common regional strategy for agricul- responsibilities, and to engage immediately in a genuine ture focusing on increasing complementary dialogue towards a political and diplomatic solution that features; respects international law and Ukraine’s internationally • recognized borders”) A mechanism for jointly supporting the 7 “Twenty years after the end of the Cold War, however, Republic of Moldova and Ukraine (a quadrila- we see that Central and Eastern European countries are teral forum instead of two trilateral ones): for no longer at the heart of American foreign policy. As the new Obama Administration sets its foreign-policy prioriti- supporting their economic and administrative es, our region is one part of the world that Americans have domestic reforms and shape their foreign poli- largely stopped worrying about.” cies in ways favorable to EU plans46; Concerning Russia: • Cooperation on building highways (if And then there is the issue of how to deal with Rus- sia. Our hopes that relations with Russia would improve possible); and that Moscow would finally fully accept our complete • Supporting a common energy market sovereignty and independence after joining NATO and with the EU (the European Energy Union) – the EU have not been fulfilled. Instead, Russia is back as regional mechanisms, supporting the diversi- a revisionist power pursuing a 19th-century agenda with 21st-century tactics and methods. At a global level, Russia fication of oil and gas pipelines; has become, on most issues, a status-quo power. But at a • Romania to recalibrate its relations with regional level and vis-a-vis our nations, it increasingly acts Visegrad Group (if the group will survive the as a revisionist one. It challenges our claims to our own historical experiences. It asserts a privileged position in perceived lack of coherence generated by the determining our security choices. It uses overt and covert Ukrainian crisis); means of economic warfare, ranging from energy blocka- • Polish transfer of expertise regarding des and politically motivated investments to bribery and EU funds absorption and managing cohesion media manipulation in order to advance its interests and to challenge the transatlantic orientation of Central and funds – regular visits of Polish experts at Ro- Eastern Europe.” The letter was signed by Valdas Adamkus, 47. manian ministries Martin Butora, Emil Constantinescu, Pavol Demes, Lubos Dobrovsky, Matyas Eorsi, Istvan Gyarmati, Vaclav Havel, Rastislav Kacer, Sandra Kalniete, Karel Schwarzenberg, Michal Kovac, Ivan Krastev, Alexander Kwasniewski, Notes Mart Laar, Kadri Liik, Janos Martonyi. Janusz Onys-

1 zkiewicz, Adam Rotfeld, Vaira Vike-Freiberga, Alexandr Republica Polona – Relatii bilaterale (Republic of Vondra, Lech Walesa. See the full text at http://wyborcza. Poland – Bilateral relations), http://www.mae.ro/bilateral- pl/1,76842,6825987,An_Open_Letter_to_the_Obama_Ad- relations/1730#832, accessed on December 2, 2013. ministration_from_Central.html, from 15.07.2009, acces- 2 George Friedman, “Borderlands: The New Strategic sed on March 2, 2014. Landscape”, 6 May 2014, http://www.stratfor.com/weekly/ 8 “Hungary will stand up for its rights within the Eu- borderlands-new-strategic-landscape. For explaining ropean Union and wants autonomy for ethnic Hungari- Russia’s behavior Friedman uses a classical geopolitical ans living beyond its borders in central Europe, including framework: “The impersonal forces of geopolitics are dri- Ukraine”-http://uk.reuters.com/article/2014/05/10/uk- ving Russia to try to retake its critical borderland. Having hungary-orban-idUKKBN0DQ0BH20140510, accessed done that, the nations bordering Russian power will not on May 12, 2014. know how far the Russians will try to go. For Russia, the 9 “Tusk about Viktor Orban’s statement: unfortunate deeper the buffer, the better. But the deeper the buffer, the and disturbing”, 14 May 2014, http://www.warsawvoice.pl/ higher the cost of maintaining it.” WVpage/pages/article.php/28248/news One must know 3 Ronald Asmus, Stefan Czmur, Chris Donnelly, Aivis that the two leaders do not have an adversarial relation. Ronis, Tomas Valasek and Klaus Wittmann, “NATO, new On May 6, Orban, during a visit to Warsaw, had expressed allies and reassurance”, www.cer.org.uk, 2009, accessed on full support for the Polish project of the European energy December 2, 2013. union. 28 Monitor Strategic 10 Emanuel Adler, “The Spread of Security Communi- 26 Ruxandra Ivan, La politique étrangère de la Rou- ties: Communities of Practice Self-Restraint, and NATO’s mania (1990-2006), Editions de l’Université de Bruxelles, Post-Cold War Transformation”, European Journal of In- 2009, pp. 180-183. Ivan claims that Romanian elites im- ternational Relations, 2008; vol. 14(2), pp. 195-230. proved bilateral relations with Hungary between 1992- 11 A. Wendt, Social Theory of International Politics, 2004, in order to ease Romania’s way to EU and NATO Cambridge: Cambridge University Press, 1999, p. 165. In membership and also because the elites had “internalized the Hobbesian world, states perceive one another as mor- some of the norms issued by international organizations”, tal enemies and they deny one another’s existence, resor- like the protection of minorities, good neighborhood etc ting to annihilation tactics. There is no self-restraint. – p. 182. Of course, during the last years, one could see 12 Scott Burchill “Liberalism”, in Scott Burchill, An- an increase in Hungarian revisionism and the tendency to drew Linklater, Richard Devetak, Jack Donnelly, destabilize neighboring states by using the tool of ethnic Matthew Paterson, Christian Reus-Smit and Jacqui minorities. True, Theories of International Relations, thirs edition, 27 Adam Balcer, “A Wishful Thinking? Military Co- Palgrave Macmillan, 2005, p. 65. operation in the Visegrad Group”, http://visegradrevue. 13 See Dale C. Copeland, “The Constructivist Challen- eu/?p=1437, 28 February 2013. ge to Structural Realism: a Review Essay”, in International 28 Octavian Milewski, Poland and Romania: Exten- Security, vol. 25, No. 2, Autumn 2000, pp. 187-212. ding the partnership in the EuroEast, 08.09.2013, http:// 14 Octavian Milewski, Poland and Romania: Extending www.neweasterneurope.eu/node/938. the partnership in the EuroEast, 08.09.2013, http://www. 29 “2012-2013 Polish Presidency”, http://www.vise- neweasterneurope.eu/node/938 15 gradgroup.eu/documents/presidency-programs/2012- Łukasz Kulesa, Agnes Nicolescu, Stanislav Secrieru, 2013-polish, accessed on September 7, 2013. Anita Sobják, “Pushing the Turbo Button: What Next for 30 Adam Balcer, op. cit. the Polish–Romanian Strategic Partnership?”, PISM Policy 31 Bilateral meeting, http://english.mapn.ro/cpresa Paper, No. 30 (78), November 2013, https://www.pism.pl/ /4069_Bilateral-Meeting-between-the-Defence-Ministers files/?id_plik=15355 16 -of-Poland-and-Romania, accesses on March 24, 2014. T. Friedman, “Borderlands: The View Be- 32 Bilateral Meeting between the MODs of Romania yond Ukraine” http://www.stratfor.com/weekly/borde , and Poland, http://www.nationaljournal.com/library/12 lands-view-beyond-ukraine?utm_source=freelist-f&utm_ 9070, accessed on March 5, 2014. medium=email&utm_campaign=20140610&utm_term 33 One must mention that in May 1996, the CFE treaty =Gweekly&utm_content=readmore, June 10, 2014. was amended by the so-called “flank agreement”, which in 17 Ibidem. fact relaxed the restrictions for Russia and Ukraine in the 18 Armand Gosu, “Lectia poloneza”, revista 22, nr. 36, flank region as defined in Article V, subparagraph 1(A) of 10-16 September 2013, p. 5. the treaty. But the current situation exceeds what was ac- 19 Serban F. Cioculescu, “Praştie, nu kalaşnikov, cau­ cepted then. ciucuri arse, nu mortiere: de ce cred că Ucraina nu va 34 Elisabeth Brocking, “Remember the CFE Treaty?”, urma exact scenariul Siriei”, 27 January 2014, http://adeva- http://nationalinterest.org/commentary/remember-the- rul.ro/international/europa/ucraina-1_52e 66d3fc7b855 ff cfe-treaty-10203), accessed on April 8, 2014. 56d87f23/index.html 35 20 Press Communique regarding situation in Ukraine, Comunicat de presa (Press communiqué – spe- 12 March 2014, http://www.presidency.ro/?_RID = det & ech of the President at the Annual Meeting of Diplo- tb=date&id=14877&_PRID =. macy),), 4 September 2012, http://www.presidency.ro/?_ 21 RID=det&tb=date&id=13912&_PRID=ag. Idem. 36 22 Lidia Kelly, “Russian politician proposes new di- Comunicat de presa (Press communiqué – spe- visions of Ukraine”, 24 March, 2014, http://www.reuters. ech of the President at the Annual Meeting of Diplo- com/article/2014/03/24/ukraine-crisis-partition-letter- macy), 27 August 2013, http://www.presidency.ro/?_ idUSL5N0ML1LO20140324 RID=det&tb=date&id=14499&_PRID=lazi 37 th 23 Ministrul Roman de Externe ii raspunde lui Jirinov- “Romania-Poland relations: excellent”, May 8 , 2013, schi (Romanian Minister of Foreign Affairs answers to Jiri- http://www.nineoclock.ro/%E2%80%9Cromania-poland- novschi), 24 March 2014, http://adevarul.ro/international/ relations-excellent%E2%80%9D/, accessed on February europa/ministerul-roman-externe-raspunde-jirinovski- 10, 2014. 38 primit-scrisoarea-privind-impartirea-ucrainei-absurda-1 It is true that the ambassador mentioned himself _53303c5a0d133766a82f7ea5/index.html# . The proposal that Poland would like to see a greater involvement of civil was not singular, since the Kremlin geopolitical ideologue, society and closer relations of the two parliaments. Idem. 39 Alexander Dughin, in a recent interview also suggested A Romanian political analyst and presidential advi- Romania should unify with Besarabia and Northern Buko- ser for foreign policy, Iulian Chifu, assessed the bilateral vina, while Russia must take Eastern Ukraine. strategic partnership as follows: “The Romanian-Polish 24 Łukasz Kulesa, Agnes Nicolescu, Stanislav Secrieru, strategic partnership functions very well, with the per- Anita Sobják, “Pushing the Turbo Button: What Next for spective of fulfilling all the convened projects, especially the Polish–Romanian Strategic Partnership?”, PISM Poli- in the political and security realms. There are some delais cy Paper, No. 30 (78), November 2013, p.3, https://www. and misresults in the economic area especially because pism.pl/files/?id_plik=15355. Romanian investors did not manifest a clear interest for 25 Şerban F. Cioculescu, Viitorul nu ia prizonieri (The the Polish market, up to now.” I. Chifu, “Parteneriat stra- Future does not take prisoners), Ed. Rao, Bucuresti, 2013, tegic. Sistemul de parteneriate strategice ale Romaniei”, p. 43. Center for Conflict Prevention and Early Warning, Occa- Monitor Strategic 29 sional Papers, vol. 5, No. 9, 2012, http://cpc-ew.ro/occasi- and Ukraine’s European association requires long-term onal_papers/vol5_09.pdf, accesed on December 10, 2013. strategic vision, but has clear mutual benefits. The increa- 40 O. Milewski, “Lidera Estului” (The Leader of the singly coordinated approaches of Bucharest and Warsaw East), interview with Petre Munteanu, Foreign Policy (Ro- towards Moldova and Ukraine’s pro-European path will manian edition), 39, March-April 2014, pp. 46-47. have long-term benefits for these two, provided that the 41 Idem, p. 47. present political engagement in the two eastern partners 42 Mateusz Gniazdowski, “The countries of Central continues, irrespective of developments at the Vilnius and South-Eastern Europe on the crisis in Ukraine”, http:// summit.” - Łukasz Kulesa, Agnes Nicolescu, Stanislav Se- www.osw.waw.pl/en/publikacje/analyses/2014-03-05/ crieru, Anita Sobják, “Pushing the Turbo Button: What countries-central-and-south-eastern-europe-crisis-ukrai- Next for the Polish–Romanian Strategic Partnership?”, ne, 05 March 2014. PISM Policy Paper, No. 30 (78), November 2013, https:// 43 Ibidem. www.pism.pl/files/?id_plik=15355. 44 Ł. Kulesa, “Deepening the security component of 47 This article represents an optimized and much lon- the Strategic Partnership”, September 2013, Romanian- ger version of the speech delivered on September 11, 2013 Poland security Conference, Titulescu Foundation, Bucha- at the N. Titulescu Foundation’s and the European Insti- rest. (unpublished document) tute of Romania’s round table “Romanian-Polish Strategic 45 Irving L. Janis, “Victims of Groupthink”, Political Partnership. Sharing Mutual Visions” – on the occasion of Psychology, Vol. 12, No. 2, June, 1991, pp. 247-278. the visit of the Polish Minister of Foreign Affairs Rados- 46 “Going beyond the EU’s internal design, the Polish- law Sikorski, and of the researchers of the Polish Institu- Romanian tandem should also aim at upgrading the EU’s te of Foreign Affairs (PISM). It was a Polish initiative on commitment towards the Eastern Neighborhood, from a the occasion of 20 years since the signing of the Treaty on strictly institutional design into one with more political Friendly Relations and Cooperation 1993-2003 between significance, difficult as this may be in the current context. Romania and Poland. It represents only the personal view Bilateral coordination of political support for Moldova of the author.

ABSTRACT

Contemporary Poland and Romania are closely connected countries, both being members in the EU and NATO and situated on the eastern flank of the Euro-Atlantic world. Most Romanians have a favorable vision of Poland and Polish people and there is a historic tradition of friendship and cooperation. The diplomatic bilateral relations were established in 1919, at the level of „legation” and later in 1938 at the level of Embassy. Now they are both EU and NATO states, situated on the eastern flank of these organizations. They are disturbed by Russia’s territorial revisionism and would like to see a coherent West protecting the Helsinki status quo. Romania and Poland want to develop the political, economic, securoty and cultural cooperation but they must overcome some bureaucratic, mentality and material obstacles.

Keywords: diplomacy, strategic partnership, cooperation, security, Romania, Poland, Europe, Euro-Atlantic

Şerban F. Cioculescu (PhD in political science) is a guest lecturer at the University of Bucharest, Department of Political Science, International Relations and Security Studies, a lecturer with the National Defense College of Romania and also a senior scientific researcher with the Institute for Political Studies of Defense and Military History from Bucharest. He is specialized in Euro-Asian strategic studies, security studies, international organi- zations and international relations theory.

30 Monitor Strategic NATO ŞI UE: ACTORI DE SECURITATE GLOBALI

Monitor Strategic 31

Politica de apărare europeană: între ambiţii şi limitări strategice Drd. Carmen Rîjnoveanu

Dezvoltarea unei politici de apărare proprii teoretică a modului în care statele europene se şi creşterea profilului ca actor de securitate au raportează la conceptul de securitate. „Disputa” constituit, după 1990, preocupări majore pe conceptuală liberalism versus realism relativ la agenda politică a Uniunii Europene (UE). Sfâr- rolul UE ca actor de securitate developează, în şitul Războiului Rece şi transformările sistemi- fapt, complexitatea dilemelor şi clivajelor in- ce care au survenit odată cu dispariţia ordinii terne în articularea unei culturi strategice şi de bipolare au impus o reevaluare de substanţă a securitate comună. Cel de-al doilea se va con- gândirii strategice a decidenţilor politici euro- centra pe radiografierea principalelor dinamici peni. Consecinţa directă s-a reflectat în iniţie- care au marcat dezvoltarea Politicii Comune rea unor demersuri concentrate la nivelul UE de Securitate şi Apărare (PESA/PCSA). Vor fi în vederea asumării unor responsabilităţi mai analizate atât progresele înregistrate în direc- mari în domeniul securităţii şi construirii unui ţia dezvoltării PESA/PCSA, cât şi imperativele aparat militar eficient care să permită statelor strategice care au determinat agenda de acţiu- europene să joace un rol credibil pe scena de ne a UE în domeniul securităţii şi apărării. Al securitate internaţională. În prezent, obser- treilea palier de analiză se concentrează asupra văm că ambiţiile asumate în urmă cu aproape demersurilor întreprinse în vederea reformării 20 de ani nu au generat decât progrese parţia- agendei de apărare şi identificării unor soluţii le, incomplete şi limitate. UE nu deţine, încă, de gestionare a deficienţelor şi dezechilibrelor o forţă de proiecţie militară proprie eficientă existente la nivelul capabilităţilor militare eu- şi credibilă, operaţiunile militare se desfăşoară ropene. Secţiunea finală oferă o perspectivă de mai degrabă pe baze ad-hoc, iar demersurile în ansamblu asupra potenţialului de evoluţie al vederea construirii unor capabilităţi comune UE ca actor de securitate în contextul transfor- europene şi a unor programe militare integrate mărilor sistemice de dată recentă care par să sunt puternic constrânse de limitările genera- marcheze configuraţia mediului de securitate te de menţinerea unei paradigme de gândire internaţional şi, deopotrivă, postura strategică strict naţională. a Europei.

Analiza de faţă este articulată în jurul unei întrebări fundamentale: în ce măsură UE poate deveni un actor strategic şi de securitate credi- Cadrul teoretic bil, cu o proiecţie de putere pe măsură poten- Principala naraţiune care a dominat dez- ţialului său economic şi militar? baterile teoretice din ultimele două decade a În identificarea posibilelor răspunsuri, am vizat natura şi structura fundamentală a UE ca structurat lucrarea pe patru paliere de analiză. actor de securitate. Este UE abilitată să îşi asu- Primul va încerca să ofere o citire în paradigmă me responsabilităţi concrete în zona securităţii Monitor Strategic 33 şi apărării sau, prin construcţie, actorul euro- litare şi instrumente de forţă, atribute asociate pean nu poate apela decât la un registru limitat cu puterea definită în termen clasici-tradiţio- de instrumente de natură civilă şi normativă, nali, ci prin convingere şi persuasiune, atrac- securitatea europeană rămânând apanajul ex- ţie şi exemplu pozitiv („leading by example”). clusiv al Alianţei Nord-Atlantice, braţul militar Sfârşitul Războiului Rece a părut să confirme al ordinii internaţionale euro-atlantice? succesul modelului european de sorginte libe- Analiza teoretică pe subiect ne arată, în fapt, rală. Nu forţa militară a fost factorul determi- complexitatea acestuia, cele două mari şcoli de nant în prăbuşirea ordinii bipolare, ci puterea gândire, liberală şi realistă, propunând viziuni influenţei exercitate de construcţia europeană/ şi paradigme diferite de gândire şi interpretare. occidentală care a prevalat asupra instrumen- Disputa teoretică defineşte, în fapt, dilemele de telor militare de forţă deţinute de blocul mi- securitate majore cu care se confruntă state- litar sovietic. Aşadar, urmând raţionamentele le europene în încercarea de proiectare a unei logicii liberale, lumea s-a schimbat fundamen- agende comune de securitate. Dacă apelăm la tal, iar noile tipuri de ameninţări necesită, mai cadrul conceptual propus de teoreticienii libe- degrabă, o abordare „soft” a securităţii. Prin rali, proiectul european, prin preferinţa faţă instrumentele deţinute şi prin asumarea unui de instrumentele economice, diplomatice şi discurs de natură civil-normativă, UE oferă o politice în defavoarea celor militare, propune alternativă de gestionare a noului mediu de se- un model distinct de conceptualizare a para- curitate. digmei puterii. În logica liberală, două sunt raţionamentele care explică această schimbare Abordarea teoretică liberală şi viziunea op- de paradigmă. În primul rând, transformările timistă despre viitorul ordinii internaţionale sistemice post-Război Rece au impus noi dina- au provocat reacţii critice din partea teoretici- mici de securitate la nivelul ordinii internaţi- enilor şcolii realiste. Din perspectiva acestora, onale axate pe dezvoltarea cooperării, adânci- argumentaţia teoretică de sorginte liberală re- rea interdependenţelor, extinderea procesului prezintă, în fapt, o negare a realităţilor geopo- de integrare şi avansul globalizării. Dezvoltând litice şi o lipsă de înţelegere a dinamicilor ac- acest raţionament, securitatea nu mai este, tuale de securitate. În logica gândirii realiste/ în mod necesar, responsabilitatea exclusivă a neorealiste, anarhia sistemică şi centralitatea armatei, ci a unei agende mult mai comple- statului ca principal actor în sistemul interna- xe ce ţine de capacitatea statelor membre de ţional vor continua să caracterizeze comple- a garanta prosperitate, bunăstare, progres şi xul de securitate european. Cu alte cuvinte, dezvoltarea propriilor cetăţeni. Într-o lume statele, indiferent de gradul de cooperare şi a interdependenţelor şi globalizării, războiul interdependenţă la care ajung, continuă să fie nu mai poate constitui un mijloc de rezolvare motivate de necesitatea protejării şi asigurării a diferendelor între state, iar construirea unei propriei securităţi şi autonomii de acţiune în comunităţi europene de securitate este un domeniul apărării. Lumea apărută după 1990 element descurajant împotriva unei potenţia- rămâne profund ancorată în logica politicii de le surse de conflict. În al doilea rând, Europa putere/power politics, competiţie, rivalitate s-a adaptat noului mediu de securitate dezvol- geopolitică, balanţă de putere. În consecinţă, tând o agendă distinctă care să răspundă no- UE nu poate gestiona provocările de securi- ilor imperative strategice. Europa este, astfel, tate existente prin apelul exclusiv la „cartea” identificată ca fiind o „putere civilă”, cu atribu- civil-normativă sau prin instrumentele puterii te specifice şi conceptualizate ca atare: accent „soft”2. În formularea conceptuală realistă, UE pe instituţiile supranaţionale, susţinerea coo- poate fi un actor major al scenei internaţionale perării diplomatice ca mijloc de soluţionare a numai dacă va avea capacitatea de a-şi asigura problemelor internaţionale, realizarea obiecti- propria securitate şi de a-şi proiecta puterea în velor naţionale prin cooperare şi consolidarea spaţiile de interes imediat. Ceea ce înseamnă puterii economice1. obţinerea de capabilităţi militare efective care Puterea la nivelul UE, înţeleasă în această să-i permită efectuarea unei game diversificate paradigmă, nu este exercitată prin mijloace mi- de operaţiuni, inclusiv de natură militară. 34 Monitor Strategic Ultimele dinamici de securitate şi, mai ales, securitatea UE devenind responsabilitatea ex- transformarea agendei strategice globale după clusivă a SUA/NATO. Transformările sistemi- 2008 par să confirme mai degrabă paradig- ce care s-au produs odată cu sfârşitul Războ- ma teoretică realistă obligând UE să identifi- iului Rece, dispariţia sistemului bipolar şi pră- ce soluţii şi să-şi diversifice instrumentele de buşirea Uniunii Sovietice au readus în discuţie securitate. Lumea de la începutul anilor ’90, problematica securităţii europene. Noile mu- dominată de viziunea optimistă liberală care taţii la nivelul agendei strategice europene au anunţa o nouă perioadă de pace şi stabilitate fost confirmate prin semnarea Tratatului de la prin victoria modelului occidental de dezvol- Maastricht (1991) care a instituţionalizat Poli- tare3 s-a dovedit doar un episod de tranziţie. tica Externă şi de Securitată Comună (PESC), În doar câţiva ani, izbucnirea războaielor din drept al doilea pilon de funcţionare al UE. Balcani, amplitudinea ameninţărilor teroriste, Două au fost raţionamentele care au primat în războaiele din Afganistan şi Irak, multiplicarea calculele strategice europene. În primul rând, surselor de instabilitate şi conflict în Orientul mediul de securitate s-a modificat prin apari- Mijlociu, şi, de dată recentă, în Estul Euro- ţia de noi tipuri de ameninţări de natură non- pei (spaţiul fost sovietic), au impus revenirea militară/neconvenţională la graniţele Europei: în forţă a dimensiunii „hard” a securităţii şi, exacerbarea conflictelor naţionaliste, prăbuşi- implicit, reevaluarea posturii strategice a UE. re statală, conflicte etnice, instabilitate politi- Un punct culminant al acestor evoluţii a fost că, etc. În al doilea rând, dispariţia ameninţării atins odată cu declanşarea crizei din Ucraina directe sovietice a generat temeri relativ la vii- şi cu decizia Moscovei de anexare a Crimeei torul NATO şi la angajamentele de perspectivă (18 martie 2014), în fapt o primă lovitură dată ale SUA faţă de securitatea europeană. ordinii internaţionale şi logicii de funcţionare Demersurile europene în vederea asumării sistemică care au asigurat fundamentele secu- unui rol mai proeminent în domeniul securi- rităţii europene în ultimele peste şase decenii. tăţii prin construirea unei politici de apărare Marea provocare rămâne legată de capaci- comune la nivelul statelor UE au început în tatea şi voinţa Uniunii Europene de a-şi menţi- prima parte a anilor ’90. Concretizarea lor s-a ne vocaţia teoretizată de şcoala liberală de mis- dovedit, însă, dificilă. Pe de o parte, statele eu- sion civilisatrice fără a exclude folosirea unui ropene nu au reuşit să găsească o cale de com- registru cât mai cuprinzător de instrumente de promis între viziunea franco-germană (forţă europeană autonomă) şi cea britanică (forţă putere definite în paradigmă realistă. europeană în cadrul NATO şi prioritate acor- dată relaţiei transatlantice) privind configura- ţia şi natura unei viitoare capacităţi militare Parcursul politicii de securitate europene. şi apărare europeană Pe de altă parte, SUA au privit cu îngrijo- rare posibilitatea apariţiei unei forţe militare Crearea unor capabilităţi militare care să europene care ar fi putut impacta asupra co- ofere statelor UE capacitatea de a juca un rol eziunii şi solidarităţii Alianţei Nord-Atlanti- credibil pe scena internaţională a constituit ce. În consecinţă s-au imaginat diverse soluţii un deziderat asumat chiar înainte de crearea care au dus la crearea Identităţii Europene de Comunităţii Economice Europene. Într-o fază Securitate şi Apărare (IESA/ESDI), Combined iniţială, a luat chiar forma unei propuneri cu Joint Task Forces, aranjamentele Berlin+, pen- adevărat revoluţionare, când în 1950, Franţa a tru a aminti câteva dintre ele. Elementul cheie lansat un proiect privind construirea unei ca- al acestor aranjamente era să ofere europenilor pacităţi de apărare autonomă supranaţională, posibilitatea realizării unor misiuni distincte, cu instituţii comune, forţe armate comune şi dar cu capabilităţi NATO şi numai când Alian- un buget comun de apărare (Planul Pleven).4 ţa ca întreg nu era implicată. Aşadar, agenda de După respingerea proiectului în 1954, dez- apărare europeană rămânea parte integrantă a baterile pe acest subiect au fost scoase de pe Alianţei Nord-Atlantice. Responsabilităţile de agenda europeană până la sfârşitul anilor ’80, securitate rămâneau strict limitate la misiuni Monitor Strategic 35 de natură civilă, respingându-se orice impli- Europeană să joace un rol determinant şi activ care europeană autonomă în chestiuni de na- pe scena internaţională prin dotarea cu o capa- tură militară (dându-se, astfel, prioritate vizi- citate comună de acţiune susţinută de o forţă unii britanice). Uniunea Europei Occidentale militară credibilă7. Iniţiativa franco-britani- (UEO), care prin Tratatul de la Maastricht, de- că a fost adoptată ca politică a UE, un an mai venea braţul militar al PESC, a fost abilitată să târziu, la summitul Consiliului UE de la Köln desfăşoare diverse tipuri de misiuni de natură (3-4 iunie 1999) în cadrul căruia s-a agreat o civilă. Prin Tratatul de la Amsterdam (1997), platformă comună de acţiune care să permită relaţiile UE-UEO au dobândit un grad conso- statelor UE desfăşurarea de acţiuni autonome lidat de instituţionalizare, UE putând desfăşu- în baza unor forţe militare credibile. Apărea în ra, folosind capabilitatea operaţională a UEO, peisajul instituţional european Politica Euro- o gamă largă de misiuni incluse, însă, unui peană de Securitate şi Apărare (PESA) ca parte registru de acţiune civil: misiuni umanitare, structurală a PESC8. urgenţe civile,operaţiuni de căutare şi salvare, Primele capabilităţi militare practice au menţinere a păcii, construcţie post-conflict, fost anunţate la summit-ul Consiliului Euro- managementul crizelor, misiuni de impunere pean de la Helsinki (decembrie 1999), când a a păcii („obiective tip Petersberg”). Tot prin fost adoptat Obiectivul de forţe 2003 (Headli- Tratatul de la Amsterdam a fost creată funcţia ne Goal). Se avea în vedere crearea unei Forţe de Înalt Reprezentant pentru Politică Externă Europene de Reacţie Rapidă (FERR) formată şi de Securitate Comună.5 În context, Consiliul din 60.000 de militari, dislocabilă în 60 de zile European dobândea competenţe sporite în de- cu posibilitatea menţinerii în teatrele de ope- finirea orientărilor strategice în sfera securită- raţii pentru o perioadă de un an.9 Obiectivul ţii şi apărării care rămânea, însă, ferm ancorată FERR era acela de a asigura statelor membre principiilor decizionale inter-guvernamentale. UE o capacitate autonomă de luare a deciziilor Evoluţia dimensiunii militare europene în şi de conducere a operaţiunilor militare cu sau această perioadă a fost marcată de dilema ale- fără acces la capabilităţile militare ale NATO.10 gerii strategice pe de o parte între integrare şi Aceasta reprezintă, până în prezent, singura solidaritate atlantică, iar, pe de altă parte, între capabilitate militară europeană, însă cu defi- viitoarea postură a UE ca putere civilă sau pu- cienţe considerabile. Forţa, deşi operaţională, tere militară.6 nu dispune de capacitate de desfăşurare rapi- Declanşarea crizelor din Balcani, războaiele dă, lipsesc capabilităţile de comandă şi control din Bosnia (1995) şi Kosovo (1999) au marcat şi are un potenţial de desfăşurare limitat (nu un moment de turnură la nivelul gândirii stra- poate susţine mai mult de o singură operaţiu- tegice europene. Strategia diplomatică a UE s-a ne în acelaşi timp).11 Tot în cadrul Summitului dovedit insuficientă pentru soluţionarea unor de la Helsinki, statele membre au luat decizia crize de amploare care necesitau instrumente creării unor structuri permanente în vederea militare eficiente de gestionare. Exact ceea ce coordonării şi implementării politicii de apăra- lipsea din angrenajul acţional al UE. Interven- re europene: Comitetul Politic şi de Securitate ţia militară a SUA a devenit, astfel, decisivă pu- (COPS), Comitetul Militar şi Statul Major al nând Europa în faţa unor întrebări existenţiale UE. cu privire la relevanţa sa strategică. Paralizia Iniţiativele europene au generat reacţii decizională şi acţională a UE a determinat o ambivalente din partea SUA. În context, se- conjugare a eforturilor pe direcţia Londra-Pa- cretarul de stat american, Madeleine Albright ris-Berlin în vederea dezvoltării unei capacităţi a atras atenţia că prin dezvoltarea PESA eu- militare funcţionale care să ofere UE un poten- ropenii trebuie să evite cei „3- D”: decuplare, ţial credibil de acţiune în zona sa de respon- duplicare, discriminare12. Din perspectiva sabilitate. În acest context, declaraţia franco- SUA, era imperativ ca statele europene să-şi britanică de la Saint-Malo din decembrie 1998 sporească contribuţia la eforturile aliate, însă a reprezentat un episod definitoriu în evoluţia apariţia unei forţe militare europene autono- dimensiunii militare a UE. În esenţă, declara- me a generat o serie de îngrijorări la Washin- ţia afirma şi recunoştea necesitatea ca Uniunea gton datorită riscului producerii unui efect de 36 Monitor Strategic decuplare (free-riding effect). Această ambiva- Disputele intra-europene privind desena- lenţă a caracterizat, în cursul anilor ’90, poziţia rea designului relaţiei transatlantice şi deopo- americană faţă de proiectul european de apă- trivă viitorul politicii de apărare europeană au rare, dar şi designul relaţiilor intraeuropene. provocat o linie de clivaj în interiorul UE, între Declaraţia de la St Malo nu a schimbat în mod „Vechea” (franco-germană) şi „Noua” Europă fundamental parametrii de gândire ai celor doi (anglo-americană care cuprindea şi noile state parteneri strategici Franţa şi Marea Britanie. pro-atlanticiste din centrul şi estul Europei).14 Spre deosebire de Marea Britanie, Franţa, fără Pentru nucleul franco-german, episodul Irak a a pune în discuţie centralitatea rolului NATO avut impactul unui cutremur geopolitic de am- ca fundament al securităţii europene, a conti- ploare observabil, cu deosebire, prin două ra- nuat să avanseze o agendă autonomă de acţiu- ţionamente: consacrarea dominaţiei „superpu- ne la nivel militar. terii” americane şi „retrogradarea” strategică a Europei prin pierderea accentuată de influen- Atentatele teroriste de la 11 septembrie ţă asupra jocurilor globale de putere. În mod 2001 şi declanşarea campaniei militare ameri- paradoxal, însă, criza euro-atlantică a avut un cane în Irak (martie 2003) au marcat o nouă efect mobilizator la nivelul politicii decizionale etapă în evoluţia PESA generată de declanşa- a UE concretizat prin operaţionalizarea practi- rea unei crize cu reverberaţii sistemice la ni- că a PESA. velul relaţiilor intra-europene şi transatlantice deopotrivă. Europa s-a confruntat cu o pu- ternică fractură internă care, în fapt, exprima Reformarea agendei de apărare dezechilibrele majore de abordare şi viziune europeană strategică asupra viitorului Europei ca actor de apărare şi securitate distinct pe scena in- Adoptarea Strategiei de Securitate intitula- ternaţională. Principala naraţiune cu privire la tă „O Europă sigură într-o lume mai bună”, în raţionamentele crizei transatlantice declanşate decembrie 2003, a dat un nou impuls procesu- în 2003 are ca punct de pornire opoziţia tan- lui de dezvoltare a PESA prin stabilirea unor demului franco-german faţă de războiul din obiective de securitate ambiţioase. Strategia de Irak, Franţa ameninţând cu folosirea dreptului Securitate a UE menţionează clar că, în condi- de veto în cadrul Consiliului de Securitate al ţiile unui mediu de securitate extrem de expus, ONU. Situaţia este mult mai complexă şi pri- Europa are nevoie de capabilităţi consolidate veşte noua distribuţie de putere la nivel global în vederea contracarăririi noilor ameninţări la apărută după 2001. Întrebarea cheie era legată adresa securităţii, denumite asimetrice sau ne- de rolul Europei în noua arhitectură de putere convenţionale (terorism, proliferarea armelor globală dominată de superputerea americană de distrugere în masă, state eşuate, conflicte şi, prin extindere, cum va afecta „the war on regionale şi crize umanitare).15 Citirea docu- terror” viitorul relaţiei transatlantice. Două mentului relevă faptul că UE este un actor asumpţii pot fi identificate. Prima se referă la global şi, în consecinţă, trebuie să deţină ca- tendinţa SUA de a acţiona unilateral sau prin pabilităţi militare care să-i asigure posibilita- intermediul „coaliţiilor de voinţă” (coalition of tea desfăşurării de acţiuni pentru protejarea şi the willing) formulă prin care, în viziunea unor proiectarea intereselor europene, atât în inte- state europene, era subminată atât solidarita- riorul spaţiului european, cât şi în afara aces- tea atlantică, cât şi unitatea de acţiune în in- tuia, în regiuni precum Africa, Asia Centrală şi teriorul UE.13 A doua vizează preferinţa SUA Orientul Mijlociu. pentru acţiuni „out-of-area”, tendinţă care a În februarie 2004, UE3 (Marea Britanie, fost interpretată ca o încercare de dezangajare Franţa şi Germania) a propus crearea grupu- din Europa şi de concentrare pe alte zone de rilor de luptă („battlegroups”) care să pună interes, în special Orientul Mijlociu accentu- la dispoziţia PESA forţe de mici dimensiuni, ând sentimentul de vulnerabilitate în rândul flexibile şi uşor desfăşurabile. Decizia a fost statelor europene. implementată în iunie 2004 când s-a adoptat Monitor Strategic 37 Headline Goal 2010, ulterior fiind stabilite 13 găsi soluţii pentru remedierea deficienţelor grupuri de luptă. Un pas important la nivelul existente şi de a identifica formule de acţiune eforturilor de consolidare a capabilităţilor mi- în vederea creşterii capacităţii operaţionale litare europene a fost crearea, în 2004, a Agen- a UE în domeniul apărării. S-a agreat o nouă ţiei Europene de Apărare (EDA). Obiectivul reformă instituţională prin crearea Serviciului central este acela de coordonare a activităţi- European pentru Acţiune Externă. Politica Eu- lor în domeniul achiziţiilor de echipament şi ropeană de Securitate şi Apărare devine Poli- de dezvoltare a unor programe structurate în tica Comună de Securitate şi Apărare (PCSA), domeniul militar. Prin Tratatul de la Lisabona anunţând o viziune mai integrată a apărării, şi (2007), EDA a devenit responsabilă de stabili- se crează Cooperarea Structurată Permanen- rea unei pieţe comune de echipament pentru tă pentru încurajarea cooperării militare mai industriile de apărare europene prin lansarea strânse între statele membre17. La nivel decizi- unor programe de cooperare şi a unor proiecte onal se menţine, însă, principiul unanimităţii de cercetare şi dezvoltare tehnologică în do- ceea ce conferă fiecărui stat membru dreptul meniul apărării.16 de veto pe chestiuni legate de apărare. Ca mă- În ciuda clivajelor interne, UE a iniţiat, în- suri inovative, sunt introduse clauza de apărare cepând cu 2003, primele operaţiuni de natură reciprocă şi clauza de solidaritate între statele civilă şi militară, până în prezent desfăşurând membre. Participarea la diferitele misiuni UE peste 20 de astfel de misiuni. Implicarea UE rămâne, însă, decizia exclusivă a statelor mem- în operaţiuni civile şi de menţinere a păcii a bre în logica formatului decizional interguver- crescut exponenţial prin asumarea de respon- namental care defineşte dinamica internă eu- sablităţi de securitate pe arii extinse: FYROM, ropeană în materie de apărare şi securitate. Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Sierra Leone, În ciuda inovaţiilor instituite prin Trata- Ivory Coast, Congo, Chad, etc. De menţionat, tul de la Lisabona, statele UE nu au reuşit să însă, că instrumentele PESA au fost folosite identifice o viziune strategică comună la nivel pentru operaţiuni de intensitate redusă. Pen- intern sau să găsească soluţii coerente pentru tru crizele majore din anii 2000, s-a recurs la gestionarea deficienţelor tot mai mari în mate- alte instrumente: NATO ISAF în Afganistan, rie de capabilităţi. S-a atras tot mai mult aten- UNIFIL în Liban, NATO în Libia, pentru a ţia asupra riscului ca UE să ajungă în incapaci- aminiti câteva dintre ele. tate de a-şi îndeplini obiectivele asumate prin Succesele misiunilor întreprinse de UE co- Strategia de Securitate Europeană. relate cu deteriorarea situaţiei din Irak au de- Operaţiunile de dată recentă din Afganis- terminat o reevaluare, începând cu anii 2005- tan (în desfăşurare), Libia (2011) şi Mali (2013) 2006, a calculelor politice americane faţă de au arătat existenţa unor grave deficienţe şi dez- rolul PESA. A fost vorba, în primul rând, de echilibre la nivelul potenţialului militar euro- schimbarea naturii războiului şi creşterea re- pean. Concluziile reieşite au arătat că statele levanţei misiunilor de natură normativ-civilă europene nu pot derula o operaţiune militară (pregătire şi instrucţie, reconstrucţie, reface- de amploare fără sprijinul şi implicarea SUA. re instituţională, stabilizare post-conflict, etc) La nivel european, lipsesc capabilităţile nece- unde UE deţinea o bogată expertiză practică sare purtării războiului modern în termeni de obţinută în misiunile din Balcani şi Africa. transport strategic, alimentare în aer, sisteme Deopotrivă, dificultăţile întâmpinate de forţe- performante de supraveghere prin satelit, avi- le militare americane pe teatrele din Orientul oane fără pilot (drone), etc. Se menţin carenţe Mijlociu au generat presiuni tot mai mari la serioase de coordonare, planificare şi implica- adresa statelor UE pentru creşterea contribuţi- re la nivelul statelor europene. ei de apărare. S-a avut în vedere, cu precădere, Priorităţile imediate rămân însă achiziţio- rezolvarea deficienţelor majore în termeni de narea de echipamente perfomante şi de tehnică capabilităţi militare practice şi creşterea buge- militară modernă care să permită europenilor telor alocate apărării. recuperarea decalajului faţă de SUA în interi- Un obiectiv central al Tratatului de la Li- orul NATO, creşterea participării la eforturile sabona (13 decembrie 2007) a fost acela de a de apărare aliate şi asigurarea unui potenţial 38 Monitor Strategic militar care să asigure statelor UE capacita- reflectă, mai degrabă, existenţa unui dezechili- tea de a asigura securitatea propriului terito- bru tot mai accentuat între ambiţii strategice şi riu şi, deopotrivă, un spectru cât mai larg de limitările impuse de lipsa unei agende integrate operaţiuni în afara acestuia. În lipsa resurselor de securitate şi apărare şi a resurselor necesare necesare, statele membre au imaginat diverse implementării unor programe de modernizare soluţii şi formule de răspuns. Două opţiuni au a aparatului militar. fost cu deosebire avute în vedere: încurajarea Reuniunea Consiliului European din de- cooperării între state în vederea eficientizării cembrie 2013, deşi anunţat ca un summit al potenţialului lor militar şi stabilirea unor plat- apărării, nu a reuşit să identifice soluţii im- forme de lucru care să asigure o mai mare in- pasului existent pe acest palier. Principalele tegrare la nivel regional între forţele armate ale puncte pe agenda de discuţii au vizat: stadiul statelor membre. Din prima categorie, cel mai implementării obiectivelor P&S de punere în relevant exemplu este Tratatul semnat de Fran- comun a capabilităţilor militare, procedurile ţa şi Marea Britanie (Lancaster House Treaty) şi instituţiile pentru managementul crizelor şi în noiembrie 2010. Tratatul prevede crearea dezvoltarea industriei de apărare.22 Rezultatele unei forţe expediţionare comune, folosirea în reuniunii au fost, însă, marcate de menţinerea comun a portavioanelor şi îmbunătăţirea mă- unor clivaje accentuate de abordare între sta- surilor de eficientizare a arsenalelor nucleare tele europene relativ la nivelul de ambiţie care 18 ale celor două state vizate. ar trebui asumat de UE ca actor de apărare. Nu Cea de-a doua opţiune a fost concretizată s-a reuşit armonizarea agendelor de securitate prin lansarea Procesului de la Ghent (decem- a celor doi mari actori Marea Britanie şi Fran- brie 2011) în baza conceptului „pooling & sha- ţa, în condiţiile în care Londra şi-a manifestat ring” (P&G) ca platformă care să ghideze efor- reticenţa faţă de susţinerea oricărei iniţiative turile de gestionare a capabilităţilor militare privind conferirea unui rol mai proeminent naţionale. Concomitent, în cadrul NATO s-a Uniunii Europene în chestiuni de apărare. În adoptat strategia „smart defense”, gândită ca acest sens, Marea Britanie s-a opus creşterii un instrument complementar care să permită, bugetului EDA, a refuzat să participe la Co- prin lansarea unor proiecte pe arii specifice, o mandamentul european de transport aerian mai strânsă cooperare între statele europene în şi a respins includerea conceptului de “strate- vederea creşterii capabilităţilor lor militare. gic autonomy” pentru a defini aspiraţiile UE Obiectivele P&G au în vedere asigurarea de creştere a capacităţii de proiecţie pe scena unei sinergii şi cooperări extinse între statele internaţională. În ciuda aşteptărilor, tendinţa europene prin avansarea unor principii defini- dominantă de evoluţie se menţine mai degrabă te ca: specializare, structurare şi integrare (cel în logica „business as usual”. puţin parţială a unor structuri de forţe). Statele au fost, astfel, încurajate să dezvolte în comun programe de achiziţii sau să îşi folosească în comun o serie de capabilităţi militare. Statele Transformări sistemice după 2008 Nordice, Statele Baltice, Statele Benelux, state- şi perspective de evoluţie le Grupului de la Vişegrad, Germania şi Olan- a dimensiunii de apărare europeană da, Marea Britanie şi Franţa au iniţiat o serie de programe şi proiecte de colaborare pe arii În prezent, ordinea internaţională se află specifice19. Printre cele mai importante progra- în centrul unor mutaţii de impact sistemic pu- me amintim: Eurofighter, programul de fregate nând Europa în faţa unor alegeri strategice de FREMM, şi A400M pentru transport strategic. care poate depinde rolul său ca actor de securi- La 20 noiembrie 2013, şapte ţări europene20 tate credibil pe scena internaţională. Raţiunile au decis lansarea unor programe comune de sunt multiple şi ţin atât de modificarea mediu- fabricare şi utilizare de drone, utilizabile din lui strategic global, cât şi de mutaţiile apărute la 2020.21 nivelul relaţiilor intra-europene. Câteva eveni- În ciuda unor progrese realizate, stadiul ac- mente sunt cu deosebire importante: declanşa- tual de evoluţie a dimensiunii de apărare a UE rea crizei economice globale, eşecul extinderii Monitor Strategic 39 Alianţei Nord-Atlantice către Est (summit-ul media de cheltuieli de apărare în Europa este NATO de la Bucureşti-aprilie 2008), interven- de 1,7% din PIB25. Practic, din 2008, bugetele ţia militară a Rusiei în Georgia (august 2008). apărării au fost reduse cu o medie de 10%, în La acestea se adaugă alte două evenimente cu timp ce doar 2 state (Marea Britanie şi Grecia) semnificaţie aparte: anunţul privind decizia îndeplinesc standardele NATO privind aloca- SUA de reprioritizare a agendei strategice prin rea a 2% din PIB pentru apărare.26 Chestiunea mutarea focusului către regiunea Asia-Pacific contribuţiei statelor europene la eforturile de (Pivotul Asiatic)23 şi decizia anulării proiec- apărare aliate a devenit, aşadar, critică. Con- tului scutului antirachetă versiunea Bush şi form cifrelor existente, contribuţia financiară înlocuirea cu un sistem considerat mai puţin colectivă a statelor europene la bugetul NATO performant- European Phased Adaptive Ap- nu depăşeste 25%. Dacă în timpul Războiului proach. De menţionat că noul proiect a fost re- Rece, contribuţia SUA se ridica la 50%, în pre- structurat în martie 2013, când ultima fază de zent s-a ajuns la 75% generând critici aprinse implementare, considerată cea mai avansată din partea Washington-ului. În context, Ro- tehnic, a fost anulată24. Declanşarea crizei din bert Gates, secretarul apărării american aver- Ucraina şi anexarea Crimeei de către Rusia (18 tiza în 2011 că, dacă se menţin actualele evo- martie 2014) constituie, însă, cu siguranţă un luţii la nivelul angajamentelor financiare euro- moment de cotitură, punându-se în discuţie pene, viitorul NATO ar putea fi „deam, if not chiar pilonii existenţei arhitecturii internaţi- dimal”.27 Criza ucrainiană a dezvăluit efectele onale de securitate şi principiile de bază care dramatice ale ignorării sistematice din partea au fundamentat agenda de securitate a statelor statelor UE a nevoilor de apărare. În contextul europene după sfârşitul Războiului Rece. noilor dezvoltări strategice impuse de străpun- gerile de forţă ale Rusiei pe direcţia est, politi- Descifrarea efectelor directe ale acestor ca de dezarmare graduală şi continuă a statelor dezvoltări de securitate ne poate oferi o plat- europene a revenit ca preocupare primară pe formă de analiză şi interpretare privind situa- agenda occidentală. În acest sens, secretarul ţia de ansamblu a dimensiunii de apărare euro- general NATO, Anders Fogh Rasmussen, a so- peană şi a perspectivelor ei de evoluţie. licitat ţărilor aliate să-şi repecte angajamentele În primul rând, criza economică dublată privind alocarea a 2% din PIB pentru apărare. de criza datoriilor suverane a lovit puternic „The reality is that Europeans have disarmed UE. Măsurile financiare dure solicitate la ni- too much and for too long, a atras atenţia secre- velul Bruxelles-ului au impus statelor membre tarul general al NATO, I am not naive. I know politici dificile de austeritate şi reduceri buge- defence spending will not increase overnight. tare. Consecinţele s-au resimţit direct asupra But we cannot have effective collective security agendei de apărare europeană prin reduceri, without collective commitment”. 28 chiar masive în unele state, ale bugetelor alo- cate apărării şi prin reevaluarea priorităţilor În al doilea rând, revenirea geopolitică a europene, aspectele legate de dimensiunea de Rusiei a luat forma unei asertivităţi crescânde apărare şi securitate fiind trecute pe un pali- cu deosebire în zona aflată în imediata vecină- er secundar de interes. De la declanşarea cri- tate a graniţei UE. „Noua Europa de Est” cum zei economice, practic toate statele europene a fost denumită, incluzând statele aparţinând şi-au redus bugetele de apărare: Germania fostului imperiu sovietic şi aflate în diferite sta- intenţionează ca pentru următorii 4 ani să-şi dii de cooperare instituţională cu UE, a devenit reducă cheltuielile pentru apărare cu aproape noua tablă de şah a competiţiei strategice regi- 25% (în condiţiile în care bugetul pentru apă- onale. Intervenţia militară în Georgia, presiu- rare reprezintă doar 1,4% din PIB), iar Marea nile politice asupra statelor din acest areal prin Britanie a anunţat o reducere de 7,5% până în folosirea cărţii energetice, opoziţia făţişă faţă 2015. În unele state mai mici, reducerile au fost de implementarea scutului antirachetă ame- chiar mai dramatice cum este cazul Letoniei rican dublată de ameninţări privind desfăşu- care în perioada 2008-2010 a efectuat reduceri rarea de rachete ruseşti la graniţa UE/NATO de aproape 50%. Conform datelor existente, sunt tot atâtea indicii care au anunţat schim- 40 Monitor Strategic barea graduală şi profundă a mediului regional ropa. Mai este Europa prioritatea centrală de de securitate şi revenirea în forţă a politicii de securitate pe agenda SUA? Este evident că putere pe relaţia cu Rusia. Ofensiva geopolitică Europa rămâne partenerul strategic cheie al a Rusiei a fost reconfirmată prin blocarea par- SUA, iar NATO vehiculul central al apărării ţială a Parteneriatului Estic la summit-ul de la şi securităţii transatlantice. Ceea ce părea să Vilnius (noiembrie 2013) când, sub presiunile modifice „Pivotul asiatic” era legat de para- concentrate ale Moscovei, Armenia şi Ucraina matrii responsabilizării sau împărţirii respon- au refuzat să semneze Acordurile de Asociere sabilităţilor de securitate pe direcţia SUA-UE. la UE. Mai mult, iniţiativa asumată de Mos- Trei chestiuni ar putea fi subliniate în privinţa cova privind Uniunea Euro-Asiatică anunţa un agendei strategice americane formulate în pe- viitor regional complicat şi punea noi presiuni rioada 2011-2013: consecinţele crizei econo- la adresa UE aflată într-o postură de defensivă mice (care au impus o mai mare disciplină a şi vulnerabilitate la graniţa sa estică. cheltuielilor militare), potenţialul economic şi Viitorul Ucrainei a devenit, însă, miza cen- de dezvoltare al statelor UE (aşadar, dispun de trală a unei „confruntări” definitorii în vederea resurse pentru creşterea contribuţiei la efortu- aşezării/reaşezării sistemului de securitate eu- rile de securitate şi apărare ale spaţiului euro- ropean în ansamblul său. Anexarea Crimeei şi pean), emergenţa regiunii asiatice, şi mai ales „aruncarea” Ucrainei într-o criză internă de proiecţia de putere a Chinei (ceea ce impune mari dimensiuni confirmă, în fapt, transfor- translatarea centrul sistemic de putere către marea radicală şi decisivă a paradigmei de se- această regiune). În noile condiţii, credibili- curitate în logica „jocului de sumă nulă” care tatea angajamentelor de securitate americane pare să definească agenda geopolitică şi strate- devenise o reală preocupare în rândul statelor gică a liderilor de la Kremlin. Două sunt direc- europene, cu deosebire a celor localizate în ţiile care par să primeze în calculele politice ale arealul central şi est european. Anunţul pri- decidenţilor ruşi: stoparea avansului structuri- vind reducerea prezenţei militare americane lor de securitate euro-atlantice în apropierea pe teritoriul european a exacerbat sentimentul graniţelor sale şi asigurarea unei zone de se- de insecuritate determinând SUA să ofere asi- curitate formată din state cu o politică externă gurări suplimentare de securitate (contingency ferm racordată Moscovei. La 18 martie 2014, planning, scutul-antirachetă). Evoluţiile recen- preşedintele Vladimir Putin şi-a anunţat noua te în contextul dosarului ucrainian indică o re- doctrină prin care se consacră dreptul Rusiei orientare graduală a strategiei americane faţă de intervenţie pentru apărarea şi protejarea de centrul şi estul european. În condiţiile noii etnicilor ruşi şi vorbitorilor de limbă rusă din logici a confruntării impuse de politica Rusiei, alte state.29 Este o abordare eminamente revizi- pe 26 martie 2014 preşedintele Barak Obama a onistă şi mult mai ofensivă în condiţiile în care dat asigurări ferme statelor europene privind state membre NATO/UE pot fi vizate direct. respectarea angajamentelor de apărare: „What Nu numai stoparea extinderii NATO/UE este we will do always is uphold our solemn obliga- obiectivul ţintă, ci este avută în vedere slăbirea tion, our Article 5 duty, to defend the sovereign- şi destabilizarea din interior a acestora prin fo- ty and territorial integrity of our allies. And in losirea „cărţii minorităţilor”. Acţiunile subver- that promise we will never waver. NATO nati- sive împotriva Ucrainei, anexarea Crimeei, în- ons never stand alone.” 31 Atrage, însă, din nou, călcarea prevederilor Memorandumului de la atenţia referirea la necesitatea responsabilizării Budapesta (1994)30, corelate cu asumarea unei aliaţilor europeni, cu atât mai necesară în noua agende ambiţioase de recuperare imperială au conjuctură strategică apărută la flancul estic proiectat Rusia ca o sursă potenţială de ame- al spaţiului de securitate euro-atlantic. Ast- ninţare la adresa securităţii europene. fel, preşedintele american a solicitat ca „every În al treilea rând, decizia SUA de redi- NATO member state must step up and carry its mensionare a priorităţilor strategice prin „ba- share of the burden by showing the political will lansarea” către Asia-Pacifc (Strategic Defense to invest in our collective defense and by deve- Guidline, 22 ianuarie 2012) a pus în discuţie loping the capabilities to serve as a source of gradul de responsabilizare americană în Eu- international peace and security”32. Este, însă, Monitor Strategic 41 puţin probabil ca imperativele noi de securita- zarea unei cooperări strânse între statele mem- te apărute pe scena europeană să modifice pa- bre prin dezvoltarea unor programe comune rametrii strategiei avansate de SUA pe direcţia de achiziţii care să permită împărţirea costuri- Asia-Pacific, aşadar participarea europeană la lor dificil de suportat la nivel individual în con- asigurarea nevoilor de apărare prin împărţirea diţii tot mai grele de austeriate. În acest sens, responsabilităţilor în domeniul militar rămâne s-au propus diverse formule de implementare: o prioritate centrală la Washington. punerea în comun a unora dintre capabilităţi şi împărţirea costurilor (pooling&sharing), Fără îndoială că există o convergenţă de specializarea pe arii specifice, regionalizarea opinii la nivelul UE faţă de necesitatea îmbu- apărării, dezvoltarea unor programe pe baze nătăţirii capabilităţilor militare şi a creşterii ni- integraţioniste care să includă un număr limi- velului de coordonare în chestiuni de securita- tat de state. Tomas Valasek propunea soluţia te între statele membre. Dificultatea cu care se creării unor „insule de cooperare” multiple, confruntă în prezent UE pare a fi legată de mo- dar compatibile.34 Astfel, statele se pot grupa dul în care statele membre ar putea fi respon- pe baze regionale în funcţie şi de anumiţi in- sabilizate în vederea eficientizării capacităţilor dicatori comuni de securitate şi resurse, pen- militare în condiţiile unor bugete de apărare tru a-şi constitui forţe şi capabilităţi militare care au atins deja un nivel critic, în majoritatea comune. În ultimii ani s-au încercat astfel de statelor membre UE. formate de cooperare: Cooperarea de Apăra- Trebuie menţionat că, în ciuda reduceri- re Nordică (ca exemplu reprezentativ), Triun- lor resurselor dedicate apărării şi a carenţelor ghiul de la Weimar sau Grupul de la Visegrad. în ceea ce priveşte echipamentele şi sistemele Rezultatele rămân ambivalente. Principiul co- strategice performante, Europa rămâne a doua ordonator pare să fie cel al integrării, însă toc- putere militară a lumii în termeni de capabili- mai acest imperativ generează şi cele mai mari tăţi şi resurse alocate apărării. Statele europene dificultăţi operaţionale. Statele rămân reticen- alocă anual 180 miliarde de EUR (246 miliarde te în a crea sau a pune în comun cu alte state de dolari), dar cu discrepanţe îngrijorătoare în- anumite capabilităţi sau resurse35. Motivele tre statele membre (19 dintre statele membre sunt diverse: păstrarea autonomiei de acţiune cheltuie împreună mai puţin de 4 miliarde de pe palierul militar, protejarea industriilor de euro). O altă problemă este legată de alocările apărare proprii, evitarea costurilor ridicate im- resurselor existente şi adâncirea dezechilibre- puse de achizionarea de armament sofisticat, o lor între cheltuielile de personal şi cele pentru anumită lipsă de încredere între state. Statele cercetare&dezvoltare. Este relevant faptul că preferă mai degrabă politici proprii de gestio- 90% din programele şi activităţile de cercetare nare a necesarului de apărare, dezvoltă strate- şi dezvoltare în domeniul apărării sunt deru- gii pe baze individuale şi apelează în proporţie late doar de trei ţări: Marea Britanie, Franţa şi covârşitoare (80%) la capacităţile industriale Germania33. interne de producţie. De exemplu, cele 28 de Cu o privire comparativă, Rusia şi-a anun- state UE produc 16 tipuri de vehicule blindate ţat intenţia de a aloca 568 miliarde dolari până şi 11 tipuri de fregate. Consecinţele unei astfel în 2022 pentru modernizarea armatei şi achi- de evoluţii se reflectă în dezechilibre la nivelul ziţionarea de armament modern, iar China şi-a echipamentelor şi tehnicilor de luptă, dupli- crescut bugetul apărării cu 10% în 2013, chel- care de echipamente şi capabilităţi, reducerea tuielile de apărare ajungând la 14% din PIB. gradului de interoperabilitate şi, implicit, cos- turi tot mai greu de susţinut la nivel naţional. În faţa noilor evoluţii care se prefigurează Mai mult, în ciuda faptului că forţele armate pe scena internaţională, UE este obligată să gă- colective ale statelor europene sunt de aproa- sească alternative pentru soluţionarea defici- pe 2 milioane de militari, mai puţin de 100.000 enţelor şi dezechilibrelor care marchează situ- constituie forţe desfăşurabile pe teatrele de aţia în care se află din punct de vedere militar. operaţii. Soluţia cea mai vehiculată în rândurile specia- Există state cu o disponibilitate mai mare liştilor şi experţilor militari are în vedere reali- către formule de cooperare (statele Benelux, 42 Monitor Strategic statele Nordice, Statele Baltice) şi altele care pro-atlanticistă, actorii regionali est-europeni preferă un registru propriu de acţiune (Româ- au devenit susţinători vocali ai politicii de apă- nia, Spania). Anumite progrese s-au realizat rare europene. În acest sens, au susţinut o serie prin decizia unor state de a achiziţiona în co- de iniţiative care vizează creşterea cooperării mun echipament sau prin fuzionarea parţială a regionale pe dimensiunea militară. Sub coor- forţelor armate.36 Alte state au optat pentru re- donarea Poloniei, a fost creat în 2011, grupul alizarea unor programe proprii de consolidare de luptă Vişegrad (Visegrad Battle Group) care a capacităţii de apărare naţională. Este cazul mai include Slovacia, Cehia şi Ungaria (ţări- Poloniei care a anunţat alocarea unui buget de le membre ale Grupului de la Visegrad). De aproximativ 35,5 miliarde de dolari până până asemenea, Polonia a propus diverse formule în 2022 pentru achiziţionarea de echipamente de aprofundare a cooperări militare în cadrul moderne şi performante incluzând elicoptere, Triunghiului de la Weimar (alături de Franţa sistem de apărare anti-rachetă propriu, nave, şi Germania). Această schimbare de paradig- submarine şi alte tipuri de armament. mă s-a datorat temerilor tot mai puternice faţă de o posibilă reducere a angajamentelor de se- Care este explicaţia acestor dezvoltări curitate americane în cadrul NATO. Aşadar, complicate la nivelul UE? Este evident că UE consolidarea potenţialului militar european nu reuşeşte să depăşească blocajele interne şi creşterea contribuţiei europene la eforturi- pentru a „forţa” proiectarea unei politici de le aliate garantează menţinerea credibilităţii şi securitate coerente. Pentru înţelegerea cauza- relevanţei strategice a NATO şi, implicit, păs- lităţii acestei paralizii, Jan Zielonka identifică trarea interesului american faţă de alianţă. câteva posibile explicaţii: jocul de putere între Statele europene occidentale nu împărtă- principalii actori europeni; persistenţa unor di- şesc temerile de securitate ale central-est euro- vergenţe naturale în ceea ce priveşte interesele penilor fiind mai degrabă înclinate spre o vizi- naţionale specifice; confuzia strategică cauzată une globală a securităţii. Ipoteza unei agresiuni de sfârşitul Războiului Rece; criza structurală militare directe este exclusă din calculele stra- a democraţiei europene moderne; slăbiciunea tegice occidentale, iar Rusia poate fi catalogată instituţiilor europene.37 ca un partener dificil, dar nu o ameninţare di- Statele membre nu împărtăşesc viziuni rectă. Există, de asemenea, o percepţie diferită comune asupra securităţii, nu au percepţii si- relativ la urgenţa prioritizării unor vulnerabili- milare asupra ameninţărilor şi, în consecinţă, tăţi de graniţă: graniţa estică (fostul spaţiu so- preferă să-şi dezvolte strategii proprii de apă- vietic, Balcanii) în cazul Europei estice, graniţa rare naţională. Există, aşadar, un blocaj de vi- sudică (Magreb, Africa de Nord, Levant, Ori- ziune strategică care împiedică orice efort in- entul Mijlociu) în cazul statelor occidentale. tegraţionist de amploare la nivelul dimensiunii Asertivitatea Rusiei împotriva Ucrainei a pro- de apărare europene. vocat o undă de şoc care a generat, însă, efecte Există o falie adâncă care desparte statele şi preocupări diferite: statele occidentale s-au din Europa central-estică (noile state membre) arătat mult mai preocupate de protejarea in- de cele din partea occidentală a Europei. Spre tereselor economice şi financiare pe relaţia cu deosebire de statele occidentale, pentru statele Moscova, în timp ce pentru statele din arealul din partea central-estică a Europei, ameninţări- central şi est-european, acţiunea Rusiei a fost le la adresa securităţii naţionale rămân ancora- percepută în termenii unei ameninţări poten- te în paradigma militar-convenţională, iar vec- ţiale directe la adresa securităţii lor naţionale. torul rusesc este perceput ca o potenţială sursă Decizia NATO de creştere a prezenţei mi- de insecuritate. În consecinţă, angajamentele litare în statele cele mai expuse de la graniţa de securitate colectivă (art.5 al Tratatului de estică -Polonia, Ţările Baltice, România- (600 la Wasghinton) primează asupra oricăror alte de trupe noi urmând a fi dislocate în perioa- formule imaginabile de securitate. Această re- da următoare), întărirea capacităţii de apăra- alitate a generat mutaţii neaşteptate la nivelul re aeriană a acestor state prin desfăşurarea de agendei politice regionale. Dacă în perioada avioane F16 şi F15, întărirea misiunii de poliţie anterioară s-au remarcat prin vocaţia asumat militară aeriană în Ţările Baltice, organizarea Monitor Strategic 43 de exerciţii militare NATO la Marea Neagră şi litar european. În contextul crizelor din Mali Marea Baltică au constituit semnale serioase şi Republica Centrafricană, Franţa nu a bene- ale receptării temerilor de securitate şi solici- ficiat decât de un sprijin limitat şi periferic din tărilor de sprijin venite din partea statelor cele partea aliaţilor săi europeni. Astfel de situaţii mai vulnerabile din apropierea frontierei de crează o stare de neîncredere şi vulnerabilita- criză. Concomitent, însă, s-au transmis mesaje tea în rândul statelor, mai ales a celor din par- clare că nu se doreşte o confruntare cu Rusia, tea central-estică privind credibilitatea acţiu- iar aceste manevre au caracter strict defensiv. nii comune europene în cazul unei ameninţări Dislocarea de baze permanente NATO, de al- reale. Politica amplă de înarmare a Poloniei tfel intens solicitată de unele dintre statele cen- poate fi explicată şi prin astfel de raţionamen- tral-est europene, cu precădere Polonia şi Esto- te. Iar această lipsă de încredere este un obsta- nia, rămâne un subiect sensibil asupra căruia col major în calea unei integrări mai profunde poziţiile statelor membre par dificil de armo- la nivelul apărării şi, implicit, a proiectării unei nizat. În cadrul conferinţei de presă susţinute culturi strategice comune. la Bruxelles în ziua de 19 mai 2014, secretarul Diferenţele de percepţii au generat o evalu- general al NATO a anunţat că Alianţa Nord- are diferită a agendelor de securitate în interi- Atlantică nu planifică amplasarea de arme nu- orul UE. Atrage cu deosebire atenţia „disputa” cleare sau mari unităţi de luptă în Europa de între viziunea franco-britanică şi cea germană. Est, în ciuda tensiunilor cu Rusia în contextul Rolul Germaniei ca actor de securitate a de- crizei ucrainiene38. În replică, ministrul de ex- venit subiectul unor ample discuţii în mediile terne polonez, Radoslaw Sikorski a reiterat ne- internaţionale, care s-au acutizat pe fundalul cesitatea consolidării securităţii spaţiului est şi agravării situaţiei de securitate pe flancul estic central european: „“NATO must do in Poland european. În ciuda puterii economice şi a in- what it has done in other countries...There are fluenţei politice dominante la nivelul Europei, bases in Great Britain, Spain, Germany, Italy, Germania pare să prefere mai degrabă o igno- Kosovo and Turkey. Those are safe places. But rare a geopoliticii prin respingerea rolului in- there are no bases where they would be truly strumentului militar în politica internaţională. necessary”.39 Este adevărat că în Germania folosirea forţei militare ridică serioase probleme de legitimita- Diferende similare se păstrează şi în ceea te, situaţie pe care o regăsim şi în state precum ce priveşte rolul şi natura misiunilor care ar Italia, Grecia sau Spania. Această falie euro- trebui desfăşurate sub egida UE. Avem pe de o peană exprimă, în fapt, lipsa unui consens ferm parte, abordarea franco-britanică care susţine relativ la natura UE. În timp de Franţa şi Marea conceptul expediţionar al forţei militare, iar, Britanie inclină tot mai mult spre modelul pu- pe de altă parte, restul Europei, care pare mai terii militare care să-i ofere UE capacitatea de degrabă inclinată spre modelul german al pu- a juca un rol proeminent de securitate, Ger- terii militare desenat în termeni de putere soft, mania rămâne adepta instrumentelor civile de mai rezervată faţă de proiectarea forţei în afara gestionare a securităţii. Acţiunile Germaniei spaţiului european.40 din ultimii ani au sporit neîncrederea şi suspi- Au apărut, astfel, blocaje acţionale la nive- ciunile faţă de intenţiile acesteia: s-a abţinut de lul UE. Grupurile de luptă existente (battle gro- la votul care a autorizat campania NATO din ups) nu au fost desfăşurate în nici o operaţiune Libia, s-a opus constant oricăror iniţiative de datorită lipsei unui consens între statele parti- intervenţie în Siria şi a preferat o abordare de cipante relativ la scopul şi obiectivele misiunii non-involvement în cazul operaţiunii franceze planificate. Acesta a fost motivul pentru care din Mali. În ultima perioadă au apărut o serie forţa comună expediţionară franco-germană de semnale care indică un proces de reevalu- nu a putut fi desfăşurată în Afganistan. Răz- are la nivelul gândirii strategice a Berlinului. boiul din Libia este un alt exemplu concludent Declaraţiile preşedintelui Germaniei, Joachim care a arătat mai degrabă izolarea tandemului Gauck, în cadrul Conferinţei de Securitate de franco-britanic în interiorul Europei, dar şi la München (31 ianuarie-2 februarie 2014) şi gradul de disfuncţionalitate al aparatului mi- ale ministrului apărării, Ursula von der Le- 44 Monitor Strategic yen, vorbesc despre o posibilă schimbare a cere la power politics ca tip de comportament agendei Berlinului privind politica de apărare pe scena internaţională, devine tot mai evident prin asumarea unor responsabilităţi crescute că UE trebuie să deţină un potenţial credibil de în gestionarea problemelor de securitate glo- putere- hard şi soft- pentru a putea dobândi bale. Germania a anunţat, recent, posibilitatea relevanţă strategică. Agenda normativ-civi- desfăşurării brigadei franco-britanice în cadrul lă pare tot mai dificil de implementat în lipsa Misiunii UE din Mali (EU Training Mission), unui potenţial militar real. Episodul ucrainian precum şi disponibilitatea de a-şi creşte con- a arătat limitările abordării exclusiv normativ- tribuţia la alte misiuni desfăşurate de UE în civile ca instrument de proiectare a securităţii Africa.41 şi stabilităţii regionale. În ciuda anumitor progrese, mai degrabă Având în vedere situaţia financiară preca- punctuale, pare tot mai evident că, în lipsa ră şi perspectivele deloc încurajatoare relativ la unei abordări solidare faţă de proiectul apă- posibile realocări bugetare pentru apărare, so- rării european, UE rămâne un actor strategic luţia intens vehiculată este cea a integrării apă- confuz marcat de constrângeri şi limitări im- rării, pe un model aplicat cu succes în dome- puse de menţinerea unor dogme de gândire niul economic şi monetar. O astfel de soluţie naţionale şi a unor agende de securitate dificil însă necesită o strânsă coordonare a eforturilor de armonizat. între statele membre, UE şi NATO în vederea creării unui set de capabilităţi de apărare co- lectivă necesare în implementarea obiective- Concluzii lor şi responsabilităţilor de securitate ale UE. Procesul rămâne unul complicat şi dificil de Într-o perspectivă generală se poate punc- implementat în lipsa unei culturi strategice co- ta faptul că principalele probleme cu care se mune. Opţiunea unei armate europene cu un confruntă Europa ţin atât de lipsa unei politici centru de coordonare, comandă şi planificare europene coerente de gestionare a resurselor unic, chiar dacă alternativa ideală, rămâne la militare, cât şi de lipsa unei viziuni comune stadiul de utopie. Pornind de la aceste conside- legate de viitorul apărării european. Stadiul rente, Tomas Valasek a atras atenţia că pentru actual de evoluţie a dimensiunii de apărare a Europa există două posibile alternative: (1) fie UE reflectă, mai degrabă, existenţa unui dez- îşi consolidează capacitatea de apărare prin echilibru tot mai accentuat între ambiţii stra- cooperare mai strânsă, chiar integrare parţi- tegice şi limitările impuse de lipsa unei agende ală; (2) fie îşi pierde relevanţa strategică prin integrate de securitate şi apărare şi a resurse- incapacitatea de a interveni cu forţe credibile lor necesare implementării unor programe de şi eficiente atunci când interesele de securitate modernizare a aparatului militar. Criza euro a europene sunt ameninţate. desenat o nouă geografie politică la nivelul UE În prezent, configuraţia de ansamblu a ta- prin accentuarea divizărilor atât în interiorul, bloului european de securitate este desenată cât şi între statele membre. Există un consens prin câteva elemente definitorii: proiecţia de general asupra faptului că Europa are nevoie de putere a Rusiei; reprioritizarea agendei euro- o forţă militară credibilă pentru a juca un rol pene a SUA sub presiunea noilor dinamici im- central în configuraţia strategică globală care puse de asertivitatea sporită a Rusiei; intensifi- se joacă în prezent. Modificarea Strategiei de carea presiunilor sistemice la adresa ordinii de Securitate Europeană ar putea oferi o agendă securitate europene; apariţia de noi focare de mai coerentă de acţiune, dar procesul în sine se tensiune în spaţiul fost sovietic; creşterea in- anunţă complicat şi de durată. Abordarea iniţi- stabilităţii la graniţele Europei pe direcţia est- ală, care a stat la baza dezvoltării PESA/PCSA sud. În faţa acestor provocări tot mai acute de prin care UE îşi stabilea mai degrabă un statut securitate, UE este „obligată” să se reinventeze de putere civil-normativă, cu accent redus pe pentru a-şi putea menţine relevanţa strategică. folosirea forţei militare, pare să cunoască un În ciuda clivajelor şi divizărilor interne, UE nu proces de reevaluare. Într-o lume în care se ob- are altă alternativă decât aceea de a răspunde servă o tendinţă tot mai pronunţată de întoar- presiunilor globale. Criza sistemică genera- Monitor Strategic 45 tă de acţiunile Rusiei în Ucraina şi Crimeea a 7 Joint Declaration issued at the British-French Sum- arătat într-un mod brutal efectele ignorării ge- mit, Saint-Malo, France, 3-4 December 1998, http:// www.consilium.europa.eu/uedocs/cmsUpload/French- opoliticii şi riscurile ancorării exclusive într-o British%20Summit%20Declaration,%20Saint-Malo,%20 lume care neagă rolul instrumentului militar 1998%20-%20EN.pdf, accesat 22 ianuarie 2014 ca vector de asigurare a securităţii. Sub presi- 8 Cologne European Council. Conclusions of the Pre- unea noilor dinamici de securitate, am putea sidency, 3-4 June 1999, http://www.europarl.europa.eu/ summits/kol2_en.htm#an3, accesat 22 ianuarie 2014 asista la o reevalurare substanţială a politicilor 9 Michèle A. Flournoy, Julianne Smith, European De- europene în domeniul securităţii şi o regândire fense Integration: Bridging the Gap between Strategy and a agendei de apărare. Capabilities, Center for Strategic and International Stu- Însă, în acest moment, evoluţia politicii de dies, Washington, October 2005, pp. 22; 55-56 10 Helsinki European Council. Conclusions of the Pre- apărare europeană se află în impas, situaţie ge- sidency, 10-11 December 1999, http://www.europarl.euro- nerată atât de menţinerea unei geografii dife- pa.eu/summits/hel1_en.htm, accesat 23 ianuarie 2014 renţiate a ameninţărilor, intereselor naţionale 11 Michèle A. Flournoy, Julianne Smith, op.cit., pp. 55- şi abordărilor strategice, cât şi de dificultăţile 56 12 Madeleine K. Albright, US Secretary of State, ‘The financiare cu care se confruntă anumite state. Right Balance Will Secure NATO’s Future’, în “From St. În lipsa unei agende comune de securitate, sta- Malo to Nice. European Defense: core documents”, Chai- tele continuă să acţioneze în logica individua- llot Papers, no. 47, May 2001, http://www.iss.europa.eu/ listă, cu capabilităţi care, de cele mai multe ori, uploads/media/cp047e.pdf, pp. 60-65 13 David P. Calleo, Follies of Power. America’s Unipolar nu răspund exigenţelor militare ale sec. XXI. Fantasy, Cambridge University Press, 2009, pp. 9-10 Blocajul între aspiraţiile şi ambiţiile UE de a se 14 Secretary Rumsfeld Briefs at the Foreign Press proiecta ca un actor strategic central pe arena Center, US Department of Defense, 22 January 2003, internaţională şi incapacitatea de a depăşi limi- http://www.defense.gov/transcripts/transcript.aspx? transcriptid=1330; David P. Calleo, op. cit., p. 41 tările naţionale conceptualizate în baza princi- 15 European Security Strategy: A secure Europe in a piului suveranităţii pare să determine, pentru better world, Brussels, 12 December 2003, http://www. moment, perspectivele strategice de evoluţie a consilium.europa.eu/uedocs/cmsUpload/78367.pdf 16 politicii de apărare a Uniunii Europene. Fabio Liberti, Defense Spending in Europe: Can we do better without spending more?, Policy paper, no. 46, Notre Europe, 2011, http://www.notre-europe.eu/media/ policy46_fliberti_en.pdf?pdf=ok, p.31 Note 17 Official Journal of the European Union, C 306, vol. 50, 17 December 2007, http://eur-lex.europa.eu/LexUri- 1 Ian Manners, „Normative Power Europe: A Contra- Serv/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2007:306:FULL:EN:PDF, diction in Terms?”, Journal of Common Market Studies, accesat 22 ianuarie 2014 volume 40, number 2, 2002, pp. 236-237 18 “British Military Expands Links to French Al- 2 Adrian Hyde-Price, European Security in the Twen- lies”, New York Times, 2 November 2010, http://www. ty-First Century. The challenge of multipolarity, Routled- nytimes.com/2010/11/03/world/europe/03britain. ge, New York, 2007, pp. 51-55; Robert Kagan, “Power and html?pagewanted=all&_r=0, accesat 24 ianuarie 2014 Weakness”, Policy Review, no.113 (June-July 2002), pp. 19 Sven Biscop, Security Policy Brief: “Pool it, Share it, 3-28; John Mearsheimer, “Back to the future: Instability in Use it: The European Council on Defence”, No. 44, March Europe after the Cold War”, în International Security, vol. 2013, http://www.egmontinstitute.be/papers/13/sec-gov/ 15, no. 1 (Summer 1990), pp. 5-56 SPB44.pdf , accesat 24 ianuarie 2014 3 Francis Fukuyama, The end of history and the last 20 Cele şapte ţări implicate în proiect sunt: Germania, man, The Free Press, New York, 1992 Franţa, Spania, Grecia, Italia, Olanda şi Polonia 4 Jolyon Howorth and John T.S. Keeler, Defending 21 “Drones : des pays européens s’engagent à colla- Europe: The EU, NATO and the quest for European auto- borer”, 19 November 2013, http://www.lesechos.fr/en- nomy, Palgrave Macmillan, New York, 2003, p. 6 treprises-secteurs/air-defense/actu/0203137257054-dro- 5 Treaty of Amsterdam amending the Treaty on Eu- nes-des-pays-europeens-s-engagent-a-collaborer-630752. ropean Union, the Treaties establishing the European php, accesat 22 noiembrie 2013 Communities and related acts, Official Journal C 340, 10 22 European Council, 20 December 2013, Brussels, November 1997, http://eur-lex.europa.eu/en/treaties/ http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/ dat/11997D/htm/11997D.html, accesat 22 ianuarie 2014 pressdata/en/ec/140245.pdf, accesat 22 ianurie 2014 6 Stephan Keukeleire, European Security and Defense 23 Hillary Clinton, „Amercia’s Pacific Century”, în Fo- Policy: From Taboo to a Spearhead of EU Foreign Policy?, reign Policy, 11 October 2011, http://www.foreignpolicy. în Federiga Bindi (ed.), The foreign policy of the European com/articles/2011/10/11/americas_pacific_century, acce- Union. Assessing Europe’s role in the world, Brookings Uni- sat 13 martie 2014 versity Press, Washington, 2010, p. 72, http://hist.asu.ru/ 24 The European Phased Adaptive Approach at a Glan- aes/FPEU_0815701403.pdf, accesat 25 ianuarie 2014 ce, Arms Control Association, May 2013, https://www. 46 Monitor Strategic armscontrol.org/factsheets/Phasedadaptiveapproach, ac- 33 Julian Lindley- French, “European Defence: Red cesat 14 martie 2014 Team Europe?” , 13 December 2013, http://lindleyfrench. 25 Tomas Valasek, Surviving austerity. The case of a blogspot.ro/2013/12/european-defence-red-team-euro- new approach to EU military collaboration, Center for Eu- pe.html, accesat 15 ianuarie 2014 ropean Reform, April 2011, p. 3 34 Tomas Valasek, op.cit., p. 9 26 Charles A. Kupchan, “Is Europe Losing Its Geopoli- 35 Charles A. Kupchan, When enemies become friends. tical Relevance?”, The Security Times, Council on Foreign The Sources of stable peace, Princeton University, Prince- Relations, November 2013, http://www.cfr.org/europe/ ton and Oxford, p. 210 36 europe-losing-its-geopolitical-relevance/p31847, accesat Dintre exemplele cele mai relevante amintim: coo- 5 decembrie 2013 perarea dintre Belgia şi Olanda (comandament naval in- 27 “Blunt U.S. Warning Reveals Deep Strains in tegrat), dintre Olanda şi Marea Britanie (unitate amfibie NATO”, New York Times, 10 June 2011, http://www. comună), dintre statele nordice (Cooperarea de Apărare nytimes.com/2011/06/11/world/europe/11nato. Nordică), dintre statele Baltice (Colegiul de Apărare Bal- html?pagewanted=all&_r=0 tic), dintre Franţa şi Germania (folosirea în comun a por- 28 Speech by NATO Secretary General Anders Fogh tavioanelor şi o forţă expediţionară comună), etc. 37 Rasmussen at the NATO Transformation Seminar, Pa- Tuomas Forsberg, Integration Theories, theory deve- ris, 8 April 2014, http://www.nato.int/cps/fr/natolive/ lopment and European Security and Defense Policy, Paper opinions_108909.htm?selectedLocale=fr presented at the Fifth Pan-European Conference on EU 29 Address by President of the Russian Federation, 18 Politics, 23-26 June 2010, Porto, http://www.jhubc.it/ec- pr-porto/virtualpaperroom/137.pdf, p. 4 March 2014, http://eng.kremlin.ru/news/6889, accesat 21 38 martie 2014; de vazut Peter Rutland, “A Paradigm Shift in “NATO does not plan to put nuclear arms, new tro- Russia’s Foreign Policy” în Moscow Times, 18 May 2014, ops in eastern Europe”, Reuters, 20 mai 2014, http://www. http://www.themoscowtimes.com/opinion/article/a-pa- thestar.com.my/News/World/2014/05/20/NATO-does- radigm-shift-in-russias-foreign-policy/500352.html), ac- not-plan-to-put-nuclear-arms-new-troops-in-eastern- Europe/). cesat 19 mai 2014 39 30 Prin semnarea Memorandumului de la Budapesta “NATO ‘regrets’ Russian troops still on Ukrai- în 1994, Rusia, SUA şi Marea Britanie se angajau să res- ne border”, 20 May 2013, http://www.thenews.pl/1/10/ pecte suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în Artykul/171359,NATO-regrets-Russian-troops-still-on- schimbul renunţării de către aceasta la armele nucleare Ukraine-border 40 Julian Lindley- French, “European Defence: Red aflate pe teritoriul său din perioada sovietică 31 Team Europe?” , 13 December 2013, http://lindleyfrench. Full Transcript: President Obama gives speech blogspot.ro/2013/12/european-defence-red-team-euro- addressing Europe, Russia on March 26, http://www. pe.html, accesat 15 ianuarie 2014 washingtonpost.com/world/transcript-president-oba- 41 Vivien Pertusot, The Franco-German defence part- ma-gives-speech-addressing-europe-russia-on-march-26 nership: slowly does it?, http://www.europeangeostrategy. /2014/03/26/07ae80ae-b503-11e3-b899-20667de76985_ org/2014/02/slowly-franco-german-defence-partnershipl, story.html 32 accesat 15 februarie 2014 Ibidem

Monitor Strategic 47 ABSTRACT

Following the systemic changes emerged after the end of the Cold War, the European Union faced with new challenges that required a more holistic approach regarding its roles and responsibilities in the security and defense realms. Despite de ambitious agenda assumed in the ‘90s, EU did not succeed to develop a coherent platform of action in forging credible military capabilities so that to allow it to assume a higher profile role on defense matters. The divergent perspectives shared by the member states as regards the security priorities and the financial difficulties came to complicate even harder the UE ability to invest in defense. The countries remain highly reluctant to give up at their national sovereign rights over defense undermining the integration efforts and putting on hold various military cooperative projects proposed within the UE aiming at strengthening the European defense efficiency. Nevertheless, the changing security environment under the impact of Russia’s new assertiveness in the East and the return of “power politics” as the central paradigm of the emerging security landscape require a fundamental shift in the European mindset acknowledging that the new security threats can not be any more managed through civilian and normative principles. The article concludes that the EU member states seem unable to forge a unitary vision and to find the appropriate solutions to harmonize their national and individualist claims with the emerging security and defense imperatives.

Keywords: Europa, aparare, securitate, misiuni, geografie, strategie

Carmen Rîjnoveanu is a scientific researcher with the Institute for Political Studies of Defense and Military History. She is a PhD candidate with the National School of Political Studies and Administration. Her main fields of interest focused on topics related to European security, defense policy, and security regionalization in Central and Eastern Europe. She also collaborates with the Center for East- European and Asian Studies and regularly publishes on its web-site brief analysis concerning the ongoing developments within the Middle East region.

48 Monitor Strategic Rolurile de gen în procesul de reformă a sistemului naţional de apărare: sprijinirea operaţiunilor militare internaţionale Lt. Col. Dr. Iuliana-Simona Ţuţuianu

Reforma sistemului naţional de apărare curităţii.1 Intervenţia în cadrul conflictelor şi presupune un cumul de măsuri şi acţiuni con- operaţiilor de stabilitate se confruntă cu pro- jugate privind aspecte considerate cheie într-o vocări dificile şi inedite în materie de resurse democraţie autentică de secol XXI: controlul umane, dar şi cu un mediu de securitate fluid civil al tuturor instituţiilor de securitate naţi- şi diversificat din perspectiva rolurilor de gen. onală; răspunderea publică şi buna guvernare; Prin urmare, este imperios necesară examina- structura şi calitatea forţelor armate; reparti- rea interdependenţelor existente între structu- ţia echilibrată a forţelor din punct de vedere al rile de forţe naţionale şi internaţionale, robus- perspectivelor de gen sau etnice; instruirea şi te dar şi sensibile din perspectiva rolurilor de înzestrarea în raport cu mediul strategic (care gen, şi impactul acestora asupra conducerii şi presupune, inclusiv, contribuţia la organizaţiile desfăşurării operaţiunilor militare. de securitate regională şi de menţinere a păcii); În anul 1997, Corporaţia RAND publica un şi, nu în ultimul rând, respectarea normelor de studiu extensiv cu privire la impactul integrării drept internaţional, pe această cale contribu- femeilor în armată asupra capacităţii efective ind la îndeplinirea scopurilor asumate pentru de luptă, prin luarea în considerare a unor as- asigurarea păcii şi securităţii internaţionale. pecte precum: disponibilitatea, în funcţie de Transformarea sectorului de apărare, nece- situaţia socială, condiţiile de muncă dificile, in- sită, prin urmare, o abordare multidimensio- clusiv în cazul dislocării în teatrele de operaţii; nală, menită să identifice un design optimal al calificarea, mai precis rezistenţa fizică, capaci- forţelor amate şi să crească eficienţa acestora, tatea de luptă şi de a face faţă sarcinilor; expe- prin dezvoltarea şi menţinerea unor efecti- rienţa, dat fiind că există un număr important ve profesionale, modern echipate şi, mai ales, de funcţii restricţionate pentru femei, ceea ce echilibrate din considerentele amintite. Luarea face dificilă promovarea acestora; fluctuaţia în considerare a perspectivelor de gen are o de personal, măsura în care dinamica perso- importanţă deosebită în acest proces. În vreme nalului este redusă; moralul, prin evaluarea ce se remarcă, tot mai frecvent, creşterea nu- ataşamentului militarilor faţă de obiectivele mărului femeilor în sectorul de apărare, invo- unităţii.2 Fără a intra în prea multe detalii de cându-se necesitatea asigurării unui echilibru analiză, concluziile care se desprind din acest de gen, această măsură unitară nu garantează studiu relevă o perspectivă optimistă cu privire faptul că procesul efectiv de transformare şi la viitorul femeilor în armată. Femeile pot face obiectul acestuia - forţele armate - corespund faţă cu succes sarcinilor militare, integrarea lor exigenţelor în materie de gender. Orice proces în mediul cazon fiind mai mult o problemă de sau activitate asociate transformării trebuie să mentalitate decât de capacitate. Odată asumate aibă în vedere destinatarii sau beneficiarii se- efortul şi sacrificiile inerente, femeile şi famili- curităţii şi, mai ales, modul de realizare a se- ile lor trebuie să decidă cu privire la cariera şi Monitor Strategic 49 viitorul lor, nicidecum legiuitorii. Bineînţeles, zate prin considerarea exclusivă a concepţiilor pe baza unor standarde de performanţă fizică şi perspectivelor masculine asupra securităţii şi mentală pentru fiecare post sau misiune în militare, fiind nevoie de „un discurs asupra parte şi atribuirii acestora fără nicio discrimi- egalităţii sexelor, de implicarea mai mare a nare pe motiv de gen. femeilor în poziţii de decizie politică, econo- Politicile de incluziune a femeilor în arma- mică şi culturală, spre a se asigura o gestiune tă, prin evaluarea tuturor factorilor care influ- mai raţională a resurselor aflate la dispoziţia enţează asumarea de roluri militare, reprezintă umanităţii”.6 o prioritate majoră în societatea democratică contemporană.3 Feminizarea armatelor s-a pro­­dus şi continuă să se producă ca urmare a Rezoluţiile Consiliului de Securitate accentuării presiunilor pentru drepturi şi şan- al ONU privind femeile, pacea se egale, dar şi datorită evoluţiei tehnologiilor militare care permit o implicare diferită a fac- şi securitatea. NATO şi egalitatea torului uman în derularea şi gestionarea con- de gen flictelor (de exemplu, prin comandarea de la distanţă a avioanelor de luptă). Este un proces Adoptarea rezoluţiilor Consiliului de Secu- ireversibil pentru toate armatele naţionale, iar ritate al ONU nr. 1325, 1820, 1888, 1889, 1960, rata de feminizare diferă de la o ţară la alta, în 2106 şi 2122 reliefează atenţia deosebită a or- funcţie de tradiţii, obiceiuri, mentalitate, con- ganizaţiei îndreptată asupra prevenirii oricărei siderente de ordin istoric, etc. Nu în ultimul forme de violenţă asupra femeilor şi promo- rand, promovarea femeilor în funcţii de mare vării unei participări echitabile a acestora la responsabilitate şi grade superioare în armată orice nivel de decizie, în special în domeniul depinde de nivelul de dezvoltare a societăţii. securităţii. Rezoluţiile privind femeile, pacea Politicile de gen din instituţiile militare şi securitatea arată cum statele ar trebui să-şi naţionale sunt dependente de politicile inter- pregătească efectivele militare pentru desfăşu- naţionale şi comportamentul statelor în arena rarea operaţiunilor de menţinere a păcii şi de internaţională. Teorii feministe ale relaţiilor stabilitate internaţionale. Sunt avute în vede- internaţionale cercetează modul în care doc- re, cu titlu de recomandări specifice, aspecte trinele şi dezbaterile de politică externă sunt precum: includerea perspectivelor de gen în articulate astăzi din perspectiva egalităţii de programele de instruire şi pregătire naţionale gen.4 Bineînţeles, sub rezerva unei abordări te- premergătoare operaţiunilor, destinate per- oretice care transcede dihotomia dintre nivele- sonalului militar şi de poliţie civilă; luarea de le de analiză naţional şi internaţional. măsuri pentru prevenirea exploatării sexuale şi Ideile şi concepţiile femeilor în domeniul a abuzurilor de orice fel, precum şi pentru asu- securităţii militare sunt văzute astăzi într-o marea răspunderii în eventualitatea producerii lumină care reflectă sfârşitul hegemoniei dis- unor asemenea acte; iniţierea de măsuri pen- cursului „masculin” în Teoria Relaţiilor Inter- tru asigurarea unui efectiv sporit de femei în naţionale. Politicile de nivel înalt (high politics) cadrul misiunilor de menţinere a păcii, la nivel se bazează din ce în ce mai mult pe acţiunile operaţional; sprijinirea participării populaţiei constante, chiar dacă mai puţin vizibile, ale fe- locale feminine în toate etapele de soluţionare meilor.5 a unui conflict. Lecţiile învăţate în domeniul militar şi tea- Primele manifestări sub egida NATO da- trele de operaţii demonstrează faptul că, dacă tează din anul 1961, când a avut loc, la Co- bărbaţii au o înclinaţie culturală spre conflict şi penhaga, prima conferinţă a ofiţerilor femei cu competiţie mai accentuată, femeile se adaptea- grade superioare în serviciul militar din cadrul ză mai uşor în roluri de mediere şi protecţie. Alianţei. Agenda de lucru a cuprins discuţii în Prin urmare, diferenţele de mentalitate legate vederea îmbunătăţirii cooperării privind ches- de gen nu trebuie să conducă la o polarizare tiunile legate de statutul şi angajarea femeilor a domeniului. Menţinerea păcii, securitatea în forţele militare NATO. Abia în anul 1973 au ecologică, creşterea economică nu pot fi reali- fost înregistrate progrese semnificative, când 50 Monitor Strategic a fost agreată, în acelaşi cadru, oportunitatea către forurile de conducere ale NATO şi aliaţi, femeilor de a activa în toate specialităţile în respectiv asigurarea cooperării cu organizaţiile afară de cele combative, coordonatele angajării şi entităţile interesate, din perspectiva genului, lor fiind determinate potrivit politicilor naţio- de buna desfăşurare a operaţiunilor militare nale. În plus, a fost emisă o recomandare pen- internaţionale. tru desemnarea unui comitet ad-hoc care să se NATO a înregistrat progrese importante în ocupe de rolul şi obiectivele femeilor aflate în procesul de implementare a rezoluţiilor ONU serviciul militar. mai sus amintite, inclusiv prin identificarea La conferinţa din 1975, organizată la Lon- carenţelor în materie de instruire şi educaţie dra, reprezentanţii Belgiei au informat cu pri- la nivelul statelor Alianţei. La Summit-ul de la vire la începerea recrutării de femei în Armata Lisabona din noiembrie 2010, şefii de state au Belgiană, iar reprezentanţii Republicii Federa- adoptat un plan de acţiune menit să asimileze le Germane au anunţat, la rândul lor, că sunt recomandările rezoluţiei 1325 în procesele de pregătiţi să introducă ofiţeri medicali specia- managementul crizelor, planificare operaţiona- lişti femei în Armata Germană (Bundeswehr). lă, instrucţie şi doctrină, mai precis în toate pro- Un an mai târziu, Comitetul Militar al Alian- cesele relevante pentru asigurarea scopurilor ţei a recunoscut valoarea adăugată a integră- politico-militare ale Alianţei Nord-Atlantice. rii perspectivelor de gen în cadrul activităţilor Au fost emise directive militare pentru NATO, odată cu înfiinţarea Comitetului Feme- punerea în aplicare a rezoluţiilor ONU în ca- ilor din Forţele NATO (Committee on Women zul tuturor operaţiunilor aflate sub comanda in the NATO Forces - CWINF), unde fiecare Alianţei. În Afganistan, spre exemplu, au fost stat membru avea desemnat un reprezentant. înfiinţate posturi de consultanţă privind egali- Acest comitet consultativ, pe de o parte pro- tatea de şanse între femei şi bărbaţi, iar pe te- mova participarea activă a femeilor în armată, ren echipe specializate de femei au avut succes dar în acelaşi timp sprijinea Alianţa prin oferi- în consolidarea încrederii reciproce între for- rea de recomandări specifice problematicii de ţele aliate şi comunităţile locale. Se remarcă, gen şi diversitate. de asemenea, eforturile de consolidare a unei Urmare a conferinţei CWINF din 2008, reţele utile de ONG-uri, contactele realizate NATO a selectat o listă de bune practici a sta- cu femeile din închisoarea de la Sheberghan, telor membre şi partenere, cu intenţia de a îm- educaţia medicală oferită şi crearea de punc- bunătăţi starea de fapt cu privire la echilibrul te focale de intervenţie (gender focal points). de gen la toate nivelele operaţionale, dar mai Provocări majore au vizat necesitatea creşte- ales pe parcursul desfăşurării operaţiunilor rii numărului de femei din cadrul forţelor de militare. Un an mai târziu, cu prilejul confe- securitate afgane şi conştientizarea faptului că rinţei anuale, CWINF a aprobat noi termeni de femeile din această ţară pot reprezenta actori referinţă şi a primit un mandat explicit pentru transformatori în procesul de stabilizare a me- acordarea de expertiză Comitetului Militar diului de securitate, şi nu doar victime ale con- cu privire la politicile de gen vizând forţele flictelor purtate. armate ale Alianţei. În vederea reflectării cât În perioada 7-8 martie 2013, 70 de experţi mai fidele a acestui nou mandat, CWINF şi-a din 31 ţări s-au reunit, la sediul Alianţei din schimbat denumirea în Comitetul NATO pen- Bruxelles, pentru a discuta rolul femeilor în tru Perspective de Gen (NATO Committee on promovarea bunei guvernări în sectorul de Gender Perspectives). Acesta are ca responsa- securitate şi apărare. Acest prim seminar cu bilităţi şi rol declarat, implementarea rezolu- privire la subiectul menţionat s-a concentrat ţiei Consiliului de Securitate al ONU numărul îndeosebi asupra modalităţilor de incorporare 1325, susţinerea integrării perspectivelor de a perspectivelor de gen în Programul NATO gen în planificarea şi desfăşurarea operaţiuni- de Construire a Integrităţii (Building Integri- lor militare NATO, asigurarea unui punct de ty Programme). Rolul educaţiei a constituit contact al Alianţei responsabil de gestionarea nucleul central al discuţiilor, fiind emise reco- fluxului de informaţii şi a politicilor de gen mandări precise privind înfiinţarea unei echipe Monitor Strategic 51 mobile de experţi femei (Building Integrity mo- În privinţa recomandărilor pentru perioa- bile female expert team) care să asigure nevoile da imediat următoare, aspectele practice sunt specifice de pregătire, pe baza unei curricule avute în vedere, în mod excepţional, în pro- special concepută pentru femeile ofiţer. cesul de integrare a perspectivelor de gen în toate fazele operaţiunilor – de la planificarea Cât priveşte participarea femeilor la ope- şi conducerea acestora, până la evaluarea per- raţiunile militare desfăşurate sub conducerea formanţelor înregistrate. Punctul de plecare Alianţei, analizele de profil arată progrese no- în acest proces este reprezentat de asigurarea tabile înregistrate în Afganistan şi Kosovo, sub unei pregătiri corespunzătoare, dat fiind că rezerva unui potenţial considerabil de îmbu- perspectivele de gen nu reprezintă neapărat nătăţire a stării de fapt. La Summmi-tul NATO un element integrat în ciclul de planificare a de la Chicago din 2012 a fost decisă revizui- operaţiunilor militare, dar mai ales un element rea implicaţiilor practice ale rezoluţiilor ONU ad-hoc care se remarcă preponderent în veci- privind femeile, pacea şi securitatea, sub res- nătatea acţională a celor care conştientizează ponsabilitatea Centrului Nordic pentru Echili- importanţa problematicii (o dilemă rezolvabi- brul de Gen în Operaţiile Militare (The Nordic lă pe calea instruirii şi a exerciţiilor specifice). Centre for Gender in Military Operations) din NATO a luat deja măsuri pentru a răspunde cadrul Centrului Internaţional al Forţelor Ar- provocărilor identificate în Raportul de evalu- mate Suedeze. are, prin elaborarea unui plan de implementa- Echipa de experţi care a contribuit la pro- re robust, care a fost adoptat cu prilejul dis- cesul de analiză a întreprins vizite de lucru în cuţiilor din cadrul Consiliului Nord-Atlantic la Afganistan şi Kosovo, locaţii total diferite din nivelul miniştrilor de apărare (Bruxelles, 22-23 perspectiva normelor sociale şi culturale care octombrie 2013). dictează, finalmente, rolurile şi relaţiile de gen, La nivelul Consorţiului PfP al Academii- nemaivorbind despre mandatele de securitate lor de Apărare şi Institutelor pentru Studii de diferite alocate misiunilor ISAF şi KFOR. Pe Securitate, Grupul de Lucru pentru Reforma baza interviurilor realizate cu aprox. 300 de Sectorului de Securitate a iniţiat, în anul 2010, persoane (145 la număr) din rândul forţelor la Geneva, o serie de seminarii dedicate pro- aliate, forţelor de securitate naţionale, misiu- blematicii de gen. Aceste manifestări au avut nilor şi forţelor de poliţie naţionale şi interna- ca obiective principale: înţelegerea şi promo- ţionale, reprezentanţilor guvernamentali şi ai varea rolului femeilor în cadrul misiunilor de diverselor ONG-uri locale şi internaţionale, menţinere a păcii; revizuirea politicilor şi stan- etc., echipa a stabilit coordonatele impactului dardelor NATO privind educaţia şi instruirea; 7 operaţiunilor NATO. Astfel, s-a apreciat fap- identificarea unor căi eficiente de facilitare a tul că ISAF şi KFOR au contribuit la îmbunătă- cercetării privind integrarea problematicii de ţirea mediului de securitate, fapt care a permis gen în abordarea comprehensivă a operaţiu- serviciilor publice să asiste populaţia locală, nilor militare internaţionale, pe baza experi- îndeosebi femeile şi fetele tinere. Cu toate enţelor din teren şi a lecţiilor învăţate (lessons acestea, există temerea că, cel puţin în cazul learned); identificarea oportunităţilor de apli- Afganistanului, după 2014, este posibilă pier- cabilitate practică a unor proiecte vizând pro- derea acestor câştiguri fragile, prin urmare fi- blematica de gen în cadrul iniţiativelor grupu- ind necesare măsuri de protecţie suplimentare rilor de lucru constituente, cu sprijinul NATO. îndeosebi pentru femeile din provinciile unde La seminarii au participat şi experţi români, insurgenţa este încă prezentă. Faţă de KFOR, dată fiind implicarea activă a ţării noastre în ISAF a atribuit o mai mare atenţie aspectelor proiectele derulate de Consorţiu şi asigurarea, de gen, datorită stratificării relaţiilor de gen de către Institutul pentru Studii Politice de din Afganistan şi a impactului acestui fenomen Apărare şi Istorie Militară, a Secretariatului asupra forţelor aliate şi abilităţilor acestora de Permanent al Grupului de Lucru pentru Regi- a îşi desfăşura misiunile. unea Extinsă a Mării Negre. 52 Monitor Strategic România şi egalitatea de gen pe fundalul diminuării creşterii demografice şi în sectorul de apărare a penuriei de personal în armatele multor ţări, mişcării politice pentru drepturile femeilor şi Odată cu trecerea la epoca războiului in- egalitatea de şanse în raport cu bărbaţii şi, nu dustrial şi la mobilizarea generală a naţiunilor, în ultimul rand, datorită creşterii numărului de odată, deci, cu era războiului total, femeile au femei care îşi doreau o carieră în armată din fost chemate să participe, alături de populaţia motive de afirmare personală şi socială. În ţara masculină a popoarelor la efortul de război. noastră, după criza din august 1968, în contex- Prima conflagraţie mondială se constituie în tul unei doctrine militare şi viziuni particulare evenimentul-cheie care marchează transfor- asupra conflictului armat – Războiul întregului marea conflictului armat de la un domeniu popor –, a fost organizat un vast program de prin excelenţă masculin la unul în care toate pregătire militară obligatorie ce a inclus şi mari categoriile de populaţie, deci şi femeile, sunt mase de femei. În acest sens, a fost organizat un chemate să participe. Pe parcursul Primului program de pregătire premilitară a tineretului, Război Mondial, femeile au luat de multe ori la care participau elevii de liceu şi studenţii, atât locul bărbaţilor plecaţi pe front în fabricile băieţi cât şi fete. Studentele efectuau un pro- de armament şi în producţia industrială. Mai gram de pregătire militară pe durata studiilor, mult decât atât, ele au participat şi la conflic- iar la sfârşitul facultăţii primeau livret militar şi tul armat, încadrând servicii medicale şi auxi- gradul de ofiţer în rezervă. În plus, edificarea şi liare ale armatei. Ulterior, a doua conflagraţie dezvoltarea unei întregi reţele de unităţi para- mondială a adâncit şi mai mult acest proces, militare aparţinând Gărzilor patriotice a sporit procentul femeilor atât în cadrul efortului de şi mai mult numărul femeilor angajate în efortul război (industrie, agricultură), dar şi în cadrul de apărare naţională. Totodată, selecţia şi înca- forţelor armate propriu-zise sporind la un ni- drarea femeilor în armata română s-au produs vel fără precedent. Ariile de compentenţă şi de mai frecvent în anii ’80, pe fondul unei campa- implicare a acestora în organismul militar au nii propagandistice şi din considerente de supli- crescut. Ca exemple în acest sens pot fi citate mentare a unor efective luptătoare deja afectate participarea corpului auxiliar feminin la efor- de probleme demografice. tul de apărare a Marii Britanii şi rolul pe care Prin urmare, putem afirma, fără teama de femeile l-au deţinut în cadrul Home Defense, a greşi, că la momentul schimbării de regim or modul în care cunoştinţe şi deprinderi ale politic din România, dar şi din celelalte state femeilor în domenii puţin uzuale precum pilo- comuniste, odată cu sfârşitul Războiului Rece, tajul au fost utilizate în ţări precum România. efortul de adaptare şi implementare a politici- În acest din urmă caz, un corp aerian feminin lor de gen în cadrul forţelor armate ale acestor a fost parte componentă a forţelor aeriene ro- state a fost unul care nu a necesitat amenajări mâne, participând la operaţiunile de legătură or transgresări de tabu-uri. Tradiţia şi practi- şi evacuare medicală (un nume pe măsură a ca, precum şi datele evolutive ale organismelor fost dat acestui corp – Ecadrila Albă). militare din statele în discuţie pe parcursul se- Mai mult decât în Occident, comunizarea colului XX, au făcut cu mult mai uşoare asimi- Europei de Est a deschis o nouă eră în ceea larea şi implementarea politicilor şi standarde- ce priveşte egalitatea de şanse şi prezenţa fe- lor de gen NATO. meilor în cadrul organismului militar. Efect al Constituţia României stipulează în art. unor calcule precise de ordin ideologic8 dar 16 faptul că „cetăţenii sunt egali în faţa legii şi punere în practică a unui mod specific de a şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără concepe apărarea naţională şi funcţionarea or- discriminări”9. Principiul egalităţii între sexe ganismului militar, prezenţa femeilor în cadrul este în mod explicit prevăzut la art. 4 (2) dar şi armatelor statelor comuniste a reprezentat o în cuprinsul altor acte normative.10 constantă şi o realitate ce a evoluat cantitativ pe parcusul anilor. Eforturile de consolidare a cadrului legisla- Începând cu anii ‘70, prezenţa femeilor în tiv aferent egalităţii de gen sunt reflectate de o armată a devenit o chestiune de interes major, serie de măsuri notabile, dintre care, cele mai Monitor Strategic 53 importante: ratificarea Cartei Sociale Europe- stant la lucrările Comitetului Interministerial ne Revizuite, prin Legea nr. 74 din 3 mai 1999, pentru prevenirea şi combaterea discriminării, Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000, republi- responsabil cu dezvoltarea cadrului legisla- cată, privind prevenirea şi sancţionarea tuturor tiv aferent problematicii de gen, promovarea formelor de discriminare; adoptarea Planului schimbului de experienţă şi implementarea de naţional de acţiune pentru egalitatea de şanse politici sectoriale în domeniu. între femei şi bărbaţi prin Hotărârea Guvernu- În Secţiunea 1 a Cap. 2 (Îndatoririle şi lui nr. 1273 din 7 decembrie 2000; şi, respectiv, drepturile cadrelor militare, Art. 8) din Legea adoptarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, de şanse între femei şi bărbaţi, republicată. este menţionat faptul că toate „cadrele militare La nivelul Ministerului Apărării Naţionale, în activitate au obligaţia să participe la misiuni Ordinul ministrului nr. 57 din 16 aprilie 2003 în afara statului român, în funcţie de cerinţele susţine şi promovează participarea echilibrată Ministerului Apărării Naţionale, pentru înde- şi echitabilă a bărbaţilor şi femeilor la proce- plinirea obligaţiilor asumate de România prin sele de management şi execuţie militare, po- convenţii şi tratate internaţionale”. trivit criteriilor specifice de competenţă. Este În prezent, femei ofiţer din cadrul forţelor de menţionat faptul că, începând cu anul 2007, armate ale României participă la diverse misi- reprezentanţii ministerului au fost invitaţi con- uni ale NATO şi UE, după cum urmează:

Misiuni permanente Misiuni temporare 2-4 ani 6 luni – 1 an Teatre de operaţii Observatori militari Statul Major al Uniunii Europene EUFOR, Bosnia (EUMS), SHAPE Bruxelles Comandamentul Întrunit al Forţelor Aliate, Napoli, Italia Comandamentul de la Izmir al Forţelor Terestre NATO, Turcia Forţa Misiunea civilă de Internaţională de monitorizare a UE în Centrul de operaţii aeriene întrunite Asistenţă pentru Georgia (EUMM) (CAOC), Torrejon, Spania Securitate (ISAF) Afganistan Forţa NATO de avertizare timpurie (NAEW) & Componenta E-3A, Geilenkirchen, Germania

Concluzii cesul de reformă trebuie să reflecte caracterul democratic al unei societăţi, prin promovarea Integrarea perspectivelor de gen în proce- unor relaţii echilibrate între sexe, recrutarea sul de reformă a sistemului naţional de apăra- unui număr sporit de femei şi maximizarea po- re presupune mult mai mult decât o prezenţă tenţialului şi a contribuţiei acestora în cadrul sporită a femeilor în cadrul forţelor armate. forţelor armate şi de securitate; Sunt necesare reglementări multiple care să 2. Reforma apărării, cât mai cuprinză- răspundă recomandărilor emise de specialiş- toare. Procesul de reformă trebuie să asigure o tii în materie de gender, corespunzător unor viziune democratică cu privire la forţele de se- nivele de analiză diversificate, de la pregătirea curitate şi apărare, cu aportul unei game largi specifică, în funcţie de nevoi şi interese, până de contribuabili, precum ONG-urile şi grupu- la desfăşurarea de operaţiuni militare: rile de lucru care militează pentru egalitatea de gen; 1. Reforma sistemului de apărare reali- 3. Strategii evolutive de integrare a feme- zată prin promovarea echităţii de gen. Pro- ilor în cadrul forţelor armate şi institutelor 54 Monitor Strategic de securitate. Iniţierea şi implementarea unor reprezintă adesea un model de urmat, fiind astefel de strategii trebuie să asigure recrutarea un exemplu pentru femeile şi tinerele fete din şi accesul nelimitat al femeilor în structurile de societăţile dominate de bărbaţi, întruchipând apărare şi, de asemenea, un nivel de reprezen- conceptul de „power to empower” (model de tare corespunzător la nivel decizional; emancipare). 4. Pregătirea specifică. Instruirea în ma- Chiar dacă armatele naţionale acordă în terie de gender prezintă avantaje multiple, prin prezent femeilor sarcini din ce în ce mai com- analizarea atentă a rolurilor, responsabilităţi- plicate şi mai diversificate, există în continuare lor, constrângerilor, şanselor şi nevoilor bărba- politici de excluziune care neagă accesul aces- ţilor şi femeilor în context militar; tora la anumite misiuni care presupun energii 5. Prevenirea şi pedepsirea violenţei de şi capacităţi combative de excepţie. În acest gen în cadrul forţelor armate. Se impun apli- context, întrebarea firească este dacă se impu- carea unui cod de conduită care să interzică ne modificarea, sau chiar eliminarea, acestor discriminarea, hărţuirea, exploatarea şi abu- politici în viitorul apropiat. zurile sexuale de orice fel, dar şi măsuri asigu- Este încurajator faptul că aceste reguli ratorii de excludere a impunităţii în astfel de decurgând din mentalităţi învechite şi consi- circumstanţe; derente de ordin istoric sunt din ce în ce mai 6. Consolidarea atenţiei parlamentelor frecvent considerate astăzi drept bariere inu- naţionale în ceea ce priveşte perspectivele de tile acţionând în detrimentul carierei femeilor gen în sistemul naţional de apărare. Se reco- în uniformă, capabile şi calificate să contribuie mandă realizarea de analize privind bugetul na- la succesul misiunilor militare. Generalul Ray- ţional de apărare ţinând cont de perspectivele de mond T. “Ray” Odierno, şeful de Stat Major al gen, monitorizarea rapoartelor anuale privind armatei americane, apreciază eforturile de de- operaţiunile de menţinere a păcii şi promovarea păşire a acestor obstacole drept o chestiune ce politicilor şi mecanismelor în vigoare menite să ţine de managementul talentului acestor femei asigure premisele egalităţii de gen; al căror merit trebuie recunoscut în faţa deci- 7. Întărirea rolului societăţii civile în denţilor politici şi a întregii omeniri.11 procesul de reformă. Angajarea reprezen- tanţilor societăţii civile în dezbaterile privind reforma apărării este benefică din perspectiva Note abordării integratoare a egalităţii de gen (in- 1 tegrarea perspectivei de gen în toate celelalte Cheryl Hendricks, Laren Hutton, „Defense Reform and Gender”. Gender and Security Sector Reform Toolkit. politici). Eds. Megan Bastick and Kristin Valasek. Geneva: DCAF, Menţinerea păcii a evoluat foarte mult în ul- OSCE/ ODIHR, UN-INSTRAW, 2008. De asemenea, timele decenii. Noile misiuni au drept obiectiv vezi Megan Bastick, Daniel de Torres, “Implementing the facilitarea proceselor politice prin promovarea Women, Peace and Security Resolutions in Security Sec- tor Reform”. Gender and Security Sector Reform Toolkit. dialogului naţional şi a reconcilierii, protejarea Eds. Megan Bastick and Kristin Valasek. Geneva: DCAF, civililor, asistenţa pentru dezarmare, demo- OSCE/ ODIHR, UN-INSTRAW, 2010. bilizarea şi reintegrarea foştilor combatanţi, 2 Margaret C. Harrell, Laura L. Miller, New Opportu- promovarea drepturilor omului şi a reformelor nities for Military Women: Effects upon readiness, cohesi- on, and morale. RAND Corporation, 1997. în domeniul securităţii. Aceste responsabilităţi 3 Helena Carreiras, Gender and the Military: Women lărgite presupun o prezenţă tot mai numeroasă in the Armed Forces of Western Democracies, Routledge, a femeilor în cadrul acestor misiuni. În mul- 2006. 4 te cazuri, femeile sunt mai potrivite pentru Saskia Stachowitsch, “Military gender integration and foreign policy in the United States: A feminist interna- anumite sarcini, precum cele vizând discuţiile tional relations perspective”, Security Dialogue, Februarie purtate cu victimele abuzate sexual sau ale vio- 2014; http://sdi.sagepub.com/content/43/4/305.abstract lenţei de gen, munca desfăşurată în închisorile 5 Ann Tickner, Gender in International Relations: Fe- de femei, asistenţa socială oferită femeilor fos- minist Perspective on Achieving Global Security, Columbia University Press, New York, 1992. Vezi şi Cynthia Enloe, te combatante în procesul de demobilizare şi Bananas, Beaches and Bases. Making Feminist Sense of In- de reintegrare în viaţa civilă. Mai mult, feme- ternational Politics, University of California Press, Berkely, ile angajate în operaţiuni de menţinere a păcii 1990. Monitor Strategic 55 6 Şerban Filip Cioculescu, Introducere în Teoria Rela- http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=act2_1&par1= ţiilor Internaţionale, Ed. Militară, Bucureşti, 2007. 2#t2c1s0a16 7 Helené Lackenbauer, Richard Langlais, eds, Review 10 ARTICOLUL 4 (2) România este patria comună of the Practical Implications of UNSCR 1325 for the Con- şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de duct of NATO-led Operations and Missions, 2013, 92 p; rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de reli- http://www.nato.int/nato_static/assets/pdf/pdf _2013 _10 gie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau /20131021_131023-UNSCR1325-review-final.pdf de origine socială. Vezi, de asemenea, Art. 3-9 din Codul 8 Egalitatea a fost una din marile promisiuni ale comu- Muncii. nismului. Friedrrich Engels afirma în lucrarea sa Femeia, 11 Lance M. Bacon, Odierno backs expanding role of Familia şi Originile Proprietăţii Private: „Emanciparea women in combat, 22 Octombrie 2011; http://www.armyti- femeii devine posibilă doar atunci când aceasta va putea mes.com/article/20111022/NEWS/110220308/Odierno- lua parte la procesul de producţie la scară socială şi atunci backs-expanding-role-women-combat. Interviu acordat când îndatoririle domestice vor ocupa doar o mică parte de Şeful de Stat Major al armatei americane cu privire la din timpul ei (…). Va deveni astfel evident că prima pro- raportul Pentagonului analizând potenţialul femeilor în misiune a emancipării femeii o reprezintă reintroducerea misiuni combative. [“We need them there. We need their acesteia în industria de stat.” Friedrich Engels, Women, talent….This is about managing talent. We have incredibly the Family and the Origin of Private Property, Middlesex, talented females who should be in those positions. We have Hammondsworth, 1986, p. 120-121. work to do within the Defense Department to get them to 9 ARTICOLUL 16 (1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii recognize and change…”] şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.

ABSTRACT

The purpose of this Paper is to take a fresh look at gender mainstreaming in national armed forces and how such reforms can pave the way for more effective and accountable international operations. In the context of interventions in conflict situations and stability operations, understanding gender roles facilitates the promotion of human security. The Paper stresses the importance of the UN women, peace and security resolutions which devote particular attention to how states prepare their personnel for deployment to peace and stability operations. Lessons learned by countries like Romania underscore that gender mainstreaming is a cornerstone of defense transformation.

Keywords: military, women, reform, gender, integration, missions.

Simona Ţuţuianu Ph.D. is a Senior Researcher with the Romanian Institute for Political Studies of Defense and Military History. She served as diplomat with the Permanent Mission of Romania to the UN in New York and covered the activity of the First Committee to the General Assembly and the two Security Council’s subsidiary bodies that Romania chaired during its non-permanent membership (2004-2005), namely the 1540 Committee on non-proliferation of WMD and the 1518 Committee on Iraq.

56 Monitor Strategic NATO în Afganistan – prezent și perspective. Consecințe Dragoș Gabriel GHERCIOIU

Afganistanul are o lungă istorie de conflicte Laden și a celor considerați principalii vinovați și frământări, adesea turbulente și destabiliza- de implicarea în atentate, cărora regimul ta- toare, atât pentru regiune, cât și pentru restul liban le oferea găzduire, protecție și sprijin. lumii civilizate, niciodată tranșate decisiv, nici- Desfășurate inițial sub forma unei coaliții odată definite clar conform vechiului principiu internaționale, condusă de Statele Unite, amic – inamic. operațiunile din Afganistan au fost transferate Afganii, musulmani de orientare majoritar sub comandă NATO în anul 2005. sunită (80% suniți; 18% șiiți), au cunoscut în Intervenția Statelor Unite și a aliaților istoria apropriată invazia sovietică, războiul acestora din 07 octombrie 2001 a dus la înlă- civil, războiul religios iar astăzi, după aproape turarea rapidă a regimului taliban instalat în zece ani de prezență a trupelor NATO, sunt din Afganistan, iar prin rezoluția ONU 1386 din nou în fața unor alegeri dificile. Începută în de- 20 decembrie 2001 a fost constituită ISAF – cembrie 1979, invazia sovietică din Afganistan International Security Assistance Force. Inițial (prezența acestora a însemnat peste un milion misiunea ISAF a vizat asigurarea securității în de oameni uciși și 5.5 milioane de refugiați), zona capitalei Kabul și împrejurimi, în baza s-a încheiat cu retragerea Armatei Roșii în fe- unui mandat ONU, fiind extinsă apoi la întrea- bruarie 1989, iar țara a alunecat în război civil. ga țară, începând cu octombrie 2006. Misiunea Luptători saudiți, egipteni, libanezi, yemeniți, internațională ISAF, sub comanda și planifica- tunisieni, algerieni, aflați inițial în conflict cu rea NATO, a evoluat foarte mult de la lansa- trupele sovietice, au rămas în continuare în Af- rea sa în 2003, cea mai relevantă schimbare ganistan, iar în 1992 doi lideri militari influenți fiind mutarea efortului de la misiunile de luptă (generalii Abdul Rashid Dostum și Ahmad (combat centric role) către cele de instruire și Shah Massoud) au pus bazele Republicii Isla- antrenament din prezent (train, assist, advise). mice Afganistan. Războiul civil a continuat, iar Pe măsură ce zone întregi din Afganistan au în 1996 au ajuns la putere talibanii mullahului fost pacificate, responsabilitatea administrării Omar (majoritar paștuni), în special cu sprijin a fost transferată forțelor afgane de securita- saudit și pakistanez. Excesele și relele intenții te ANSF (Afghan National Security Forces), ale acestora, pe fondul unui primitivism social urmând ca la sfârșitul acestui an, guvernul și religios de neimaginat la finele secolului XX, central să poarte responabilitatea controlului au umplut de oroare și indignare întreaga lume și administrării pentru întreaga țară (Inteqal – civilizată. în limbile Dari și Pashtu). În noiembrie 2009 Urmare a tragicelor evenimente din 11 sep- a fost instituită misiunea NTM – A (NATO’s tembrie 2011, Statele Unite și Marea Britanie Training Mission in Afghanistan), având drept au declanșat Operațiunea Enduring Freedom, rol aducerea eforturilor de instruire ale NATO având drept scop capturarea lui Osama Bin si ale altor națiuni sub aceeași umbrelă. Exis-

Monitor Strategic 57 tă până în prezent un număr de 37 de națiuni sprijin și reconstrucție. După foarte mulți ani implicate în eforturile de pregătire și instrui- de prezența militară străină, Afganistanul se re ale forțelor de securitate afgane, sub con- întoarce către sine iar lumea privește cu ne- ducerea NATO. Misiunea NTM – A are ca încredere și speranță, în același timp, spre un și coordonator NATO, alături de Ministerul viitor mai bun pentru un popor extrem de greu afgan al Apărării, Ministerul afgan de Interne încercat în ultimul secol. și Misiunea de Poliție a Uniunii Europene în Construcția unei țări funcționale în Afga- Afganistan. Inițial, forțele afgane au operat în nistanul de azi este departe de a fi realizată. teren alături de militari și ofițeri de poliție ai Guvernul central afgan are puteri limitate (în țărilor contributoare în așa-numitele OMLT’s cel mai bun caz), efectele eforturilor sale fiind (Operational Mentoring and Liaison Teams), reduse la Kabul și zona imediată. Este evident, respectiv POMLT’s (Police Operational Men- pentru întregul establishment politic afgan (ac- toring and Liaison Teams) apoi s-au trans- tual sau de perspectivă), că va fi imposibil de format în MAT’s (Military Advisory Teams), guvernat fără sprijin extern, fie că este vorba de respectiv PAT’s (Police Advisory Teams), pen- suport financiar, economic, tehnic sau politic. tru ca în prezent să se unifice în SFAT (Secu- Economia și instituțiile statului rămân fragile, rity Force Assistance Teams). Structura ANSF ca să nu mai menționăm puținele elemente po- (Afghan National Security Forces) se compune zitive dobândite până în prezent din domeniul din ANA (Afghan National Army) – Armata educației sau al drepturilor femeilor. Națională Afgană, cu efective de 183 000 de Rolul vecinilor Afganistanului va crește ne- mijlocit, relația cu aceștia putând defini preg- militari (din care doar 400 de femei!) și ANP nant anii ce vin: China, Iran, fostele republici (Afghan National Police) – Poliția Națională sovietice Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekis- Afgană, cu efective de 153 000 de oameni (din tan, alături de mai vechiul prieten și dușman care 1500 de femei!). Pakistan (granița comună se întinde pe mai Lansat în 2011, transferul de responsabili- bine de 2430 km!), privesc și ele cu scepticism tate către ANSF se va încheia în 2014, urmând și neîncredere către viitorul regional al Afga- ca misiunea ISAF să se încheie, lăsând locul nistanului. misiunii internaționale Resolute Support (deci- Există experți care privesc soarta Afganis- să la Summit-ul NATO de la Chicago, din mai tanului din perspectiva relațiilor India – Pa- 2012), de pregătire și asistență pentru forțele kistan, două puteri nucleare care nici măcar de securitate afgane. Până la finele acestui an, nu au încercat să își mascheze animozitățile din cei 84 000 de soldați aflați încă în misiu- stârnite de modul în care acest conflict per- ne în Afganistan, vor rămâne în teren aproxi- petuu se desfășoară în timp. În timp ce India mativ 10 000 de militari, care vor avea drept nu a recunoscut niciodată guvernul taliban din scop continuarea consilierii și sprijinului pen- perioada 1996 – 2001, Pakistanul este prezent tru ANSF. Până în prezent, în afara celor 28 de permanent în viața politică și militară afgană. națiuni membre NATO, un număr de alte 21 Practic în Afganistan există două conflicte: de țări partenere au o contribuție considera- unul local între diferitele grupuri etnice de aici bilă în Afganistan, numărul trupelor aflate în și unul regional ale cărui consecințe trebuie că- prezent în cadrul misiunii ISAF fiind de 52.686 utate în permanenta confruntare dintre India militari. Între acestea, țările nemembre NATO și Pakistan. „With Karzai in office, India seized cu cea mai mare contribuție în personal mili- the opportunity to increase its political and tar sunt Iordania, Australia, Georgia și Suedia. economical influence in Afghanistan” sunt de Dincolo de factorii de planificare militară (afla- părere analiștii Brookings Institution, în timp tă în curs de elaborare), sprijinul public occi- ce Pakistanul a văzut această influență drept dental pentru o prelungire a prezenței aliate un „existential threat”. Concluzia experților în Afganistan este aproape zero. Majoritatea este că tensiunile regionale vor crește conside- covârșitoare a americanilor dorește înche- rabil dacă reconcilierea și stabilizarea politică ierea prezenței Statelor Unite în Afganistan, și economică din Afganistan eșuează. iar în absența acestora, nici un aliat nu își va China manifestă o preocupare în creștere asuma responsabilități suplimentare, pentru față de stabilitatea și securitatea Afganistanu- 58 Monitor Strategic Sursa: www.brookings.edu lui. Primele 300 de femei polițist au fost pregă- și lipsa de educație. Rămâne de văzut cine va tite cu sprijin chinez, iar domeniul economic profita de toate acestea, de atitudinea liderilor beneficiază de o atenție sporită: construcția de religioși sau extremiști, de felul în care taliba- drumuri și căi ferate, pentru a permite trans- nii sau elementele reziduale Al – Qaida vor portul materiilor prime, atât de necesare eco- acționa în viitor. nomiei chineze. Dealtfel, încă din 2008, un Faimos pentru plantațiile sale de mac (din consorțiu chinez format din companiile de stat care se extrage opiumul), Afganistanul este China Metallurgical Group și Jiangxi Copper Co în prezent principalul furnizor de precursori au cumpărat, pentru 3 miliarde de dolari, o con- pentru 75% din heroina care se consumă pe cesiune de 30 de ani pentru depozitele de cupru glob (există opinii potrivit cărora retragerea din Afganistan de la Mes Aynak. Se estimează că trupelor aliate va duce la o creștere a acestui în această vale sunt probabil cele mai mari de- procent până către 90%). pozite de cupru din lume, evaluate la peste 100 Gospodăria afgană, într-o țară în care 85% de miliarde de dolari, de peste cinci ori valoarea din populație este formată din agricultori (dacă întregii economii a Afganistanului. facem abstracție de predilecția pentru utilizarea Sigur, există interese economice majore armelor), se sprijină de secole pe cultivarea și în zonă, resursele naturale importante fiind valorificarea macului. Contrabandiștii plătesc atracția anilor care vin. Cu o suprafață arabi- în avans pentru pasta de opiu (care se extrage lă redusă, subsolul Afganistanului este bogat din capsulele de mac), iar cultivatorul folosește în resurse minerale, gaze naturale și petrol; semințele pentru a face ulei de gătit, tulpinile exploatarea acestora este însă extrem de difi- sunt arse pe post de lemn de foc, iar din cenușă cilă datorită climatului de insecuritate, infras- se fabrică săpun. Se cultivă ușor, nu are nevoie tructurii de transport și comunicații. Proasta de multă ploaie sau de fertilizare și are o peri- guvernare, corupția, zecile de interese ale oadă de creștere scurtă. Macul este o cultură diverșilor lideri tribali vor îmbogăți și mai mult de iarnă, iar după recoltarea acestuia, odată cu o clasă politică total depășită, ruptă complet sfârșitul primăverii, proprietarul poate cultiva de interesele naționale și vor accentua sărăcia porumb, bumbac sau fasole. Dacă cererea este Monitor Strategic 59 ridicată, un agricultor poate câștiga de până la Mortalitatea infantilă, la naștere, s-a șase ori mai mult din opiu decât din orice altă ­­înjumă­tățit comparativ cu 2003 iar speranța de cultură. Când prețul pe piețele internaționale viață a femeilor afgane a crescut cu 20 de ani!!! coboară, întreaga producție poate fi stocată și Speranța medie de viață este astăzi de 49 de depozitată în așteptarea de vremuri mai bune. ani. Mortalitatea femeilor la naștere (în Afga- Va fi greu de gestionat acest aspect, mai cu sea- nistan o femeie are în medie 6 copii) și morta- mă că autoritățile afgane (trecute, prezente sau litatea infantilă au fost reduse de nouă ori de la viitoare) au fost (cel puțin) permisive și au avut începerea misiunilor internaționale iar polio- beneficii directe materiale și ...spirituale. mielita (care făcea ravagii în rândul copiilor) a fost aproape eradicată. Alte elemente relevente, așa cum reies din Ce s-a realizat în Afganistan multitudinea de proiecte și dezvoltări posibile în ultimii zece ani? ca urmare a efortului internațional din Afga- nistan sunt: – în anul 2011 existau în Afganistan 75 de În primul rând progrese uriașe în educație stații de televiziune și un milion de utilizatori și aici trebuie menționate, în principal, progre- de Internet; sele care au permis accesul fetelor la educație – puterea energetică instalată a crescut (număr estimat la peste 2.8 milioane de fete de la 250 megawați în 2002 la peste 1100 de care urmează diferite forme de educație în pre- megawați în 2013; zent). Numărul copiilor care au putut merge la – numărul de posturi telefonice a ajuns în școală a crescut de opt ori, începând cu 2001 2013 la aproape 20 de milioane de abonați (față (de la aproape un milion de copii s-a ajuns la de sub 800 000 în 2002); aproape 7.8 milioane de copii care urmează în – produsul intern brut a avut o creștere prezent diverse forme de educație), iar numă- constantă, media anuală de creștere fiind de rul profesorilor a crescut din 2002 cu câteva 9,2% în perioada 2003 – 2012! (cf. Banca Mon- zeci de mii. Rata de alfabetizare a ajuns în pre- dială); zent la 28.1% din populație. – femeile au astăzi garantate un sfert din Doar prin contribuția și efortul direct al locurile din parlamentul afgan. comunității internaționale, au putut fi contu- Statutul femeilor în societatea afgană este rate elementele de bază ale unei elite afgane, una din cele mai mari provocări, numeroase capabile să contribuie la ridicarea și adminis- organizații și structuri având drept prioritate trarea țării, distrusă de războaie și incapabilă tocmai acest fapt. Women Empowerment este să existe prin forțe proprii. Siguranța vieții un element central al preocupării ONU (și) cotidiene, deși încă afectată de acte de teroare în Afganistan, fiind unul dintre cele opt Mil- sau de incompetența autorităților, de corupție lenium Development Goals aflate pe agenda și primitivism tribal, are efecte imediate, oglin- globală a organizației. Întărirea și respectarea dite în apariția și dezvoltarea micilor afaceri, a drepturilor femeilor nu este doar o componen- acțiunilor sau dezvoltărilor sociale, culturale și tă fundamentală a drepturilor omului, dar și un economice. Numeroase proiecte internaționale factor vital pentru asigurarea unei dezvoltări au în vedere crearea unei culturi tehnice în rân- sociale și economice durabile (sustainable de- dul populației adulte afgane, capabile să preia velopment). Afganistanul este unul din locurile responsabilitatea numeroaselor proiecte aflate cu cea mai pregnantă atitudine de respingere a în coordonare internațională. acestor idei, este un loc unde se manifestă o to- Serviciile medicale, inexistente până tală „ignorance about the power and knowled- de curând, sunt un alt element care vine în ge of women power”. Este cu siguranță cea mai sprijinul noii societăți afgane, în măsura în mare provocare în anii care vor veni și unul din care clasa politică înțelege să prezerve și să factorii cheie pe care trebuie să îi avem în vede- îmbunătățească această contribuție vitală a re atunci când privim la continuarea evoluției comunității internaționale. pozitive a societății afgane. 60 Monitor Strategic Toate aceste schimbări, toate aceste ele- terorism internațional, cum era cu zece ani mente de referință pe care le avem astăzi în în urmă (Orientul Mijlociu și zona Sahelului vedere, la încheierea misiunii NATO, sunt re- african au făcut între timp „pași” importanți în alizate cu mari sacrificii. Conform Brookings această direcție), rămâne o zonă tensionată, cu Institution, numărul sacrificiilor făcute de tru- puternic potențial exploziv. Talibanii au avan- pele coaliției internaționale se ridică în prezent taje comparative în abordarea pe termen lung: la peste 3 300 de decese (începând cu luna oc- înțeleg foarte bine nevoile unei societăți triba- tombrie 2001). le, imună la comenzile unui guvern central, au „The changes has been remarkable and our resurse de timp, oameni și bani inepuizabile și investment in lives and resources has been un- nu se grăbesc. Ei știu că terenul muntos care precedented. And these efforts should be res- a favorizat războiul de gherilă le permite să pected.” a afirmat Secretarul General NATO, reziste dincolo de sanctuarele lor tradiționale Anders Fogh Rasmussen. Iar ministrul german din nordul și din vestul Pakistanului, iar marea de externe, Frank – Walter Steinmeier consi- lor capacitate de înțelegere a culturii tribale lo- deră că „this is worth defending, we should vo- cale, a limbii și obiceiurilor străvechi sunt de uch for it”. nerefuzat. Deși resping cu îndârjire elementele de modernitate, talibanii manevrează cu ușurință Ce lasă în urmă NATO tehnologia modernă (militară și nu numai), au o strategie de comunicare imbatabilă care în Afganistan? permite împrăștierea și controlul ireproșabil al informației spre un public needucat, fără capa- În perioada sa cea mai intensă, războ- citate de înțelegere și de analiză și, deaseme- iul din Afganistan devenise un „război al nea, cunosc foarte bine limitările și slăbiciunile percepțiilor”. O bună parte din militarii și per- democrațiilor moderne, foarte vulnerabile la sonalul desfășurat în zonă aveau percepții dife- atacurile sinucigașe, răpirile de persoane sau rite de cele ale localnicilor cu privire la modul mutilările fizice. Pentru a-i înțelege, trebuie în care fiecare dintre părți vedea desfășurarea înțeleasă mai întâi lumea din care vin și în care evenimentelor. Mai mult decât atât, publicul se mișcă cu ușurință. occidental, datorită mașinii de propagandă media și demagogiei politicienilor, credea că împărtășește cu afganii aceleași năzuințe și speranțe pentru viitor. Spera să audă și dinspre PRT: unificare? Ce se va întâmpla „publicul” afgan aceleași elemente de referință cu proiectele? care fuseseră baza deciziilor cu care opinia publică din spațiul nord-atlantic judeca suc- Manualul „Small Wars” al Pușcașilor Ma- cesul operațiunilor îndepărtate. Realitatea este rini americani tratează subiectul stabilizării și însă diferită: sistemul juridic este foarte slab, reconstrucției în conflictele militare moderne sărăcia este generalizată, mii de copii orfani, ca un concept evolutiv, plasat la interacțiunea aflați la mila comunității, extrem de vulnera- dintre operațiunile militare propriu-zise și bili la abuzuri, văduve și infirmi care cu greu activitățile civile de reconstrucție și dezvolta- vor găsi o modalitate de supraviețuire decen- re. „Military planners might choose to consider tă, persistența un tradiții și obiceiuri primiti- the initial conventional combat phase as the ve („bachabaze”, etc). Numărul sacrificiilor de shaping phase, rather than the decisive phase. vieți a crescut permanent de la preluarea con- (...) the stability phase is, de facto, the decisive trolului de către forțele de securitate afgane, phase.” În conformitate cu doctrina militară, anul 2013 aducând o creștere de 7% fața de partea de stabilizare cuprinde operațiunile anul precedent (conform United Nations As- de contrainsurgență, operațiunile de pace, sistance Mission in Afghanistan). asistența de securitate și combaterea teroris- Deși în prezent Afganistanul nu mai este mului. Partea civilă de reconstrucție urmărește văzut drept unul din principalele focare de sprijinul și îmbunătățirea actului de guvernare Monitor Strategic 61 și se compune din pregătirea corpului admi- numitele „national caveats”. Impuse din ca- nistrativ, îmbunătățirea serviciilor esențiale și pitale de către guvernele unor țări contribu- a siguranței publice, sprijinul pentru societatea toare, acestea au avut adesea un rol restrictiv civilă și auto – determinare, precum și întări- și au afectat buna funcționare/coordonare rea statului de drept și dezvoltarea economică. între membrii echipelor PRT, cu impact asu- La începutul anului 2002, Statele Unite au in- pra modului în care publicul afgan a perceput trodus un concept nou, așa numitul PRT (Pro- efortul internațional de reconstrucție. Astfel, vincial Reconstruction Team). Denumite inițial au existat national caveats care interziceau Coalition Humanitarian Liaison Cells, PRT spre exemplu propriilor membri ai PRT să –urile aveau rolul de a contribui la dezvoltarea acționeze după lăsarea întunericului, alții erau relațiilor cu comunitățile din zonele de acțiune limitați cu privire la distanța față de bazele mi- ale forțelor militare, oferind securitate prin litare până la care puteau să acționeze în spri- proiecte de dezvoltare și reconstrucție. Con- jinul populației locale. Cu toate acestea, dedi- form Institute for the Study of War din Wa- carea și abnegația experților militari și civili a shington, specialiștii PRT evaluează și identifi- fost neprețuită, mulți plătind cu viața dorința că nevoile de suport umanitar, de dezvoltare și de a veni în sprijinul populației afgane. După sprijin, precum și de continuitate și transfer al încheierea retragerii și transferul integral către proiectelor către administrația locală sau gu- forțele afgane de securitate a controlului, va fi vernul de la Kabul. Inițial finanțarea proiecte- timp pentru dezbateri și modificări concep- lor dezvoltate de PRT a fost asigurată integral tuale în baza lecțiilor învățate. Este însă cert de Statele Unite, iar în timp o mare parte din faptul că desfășurarea evenimentelor în cazul țările coaliției prezentă în Afganistan au înce- conflictelor din Afganistan și din Irak ilustrea- put să își structureze propriile echipe, ajun- ză faptul că în orice război modern, faza de sta- gându-se la un număr de 16 țări-cadru impli- bilizare (stabilization phase of war) este adesea cate în astfel de proiecte. Au apărut totodată și mult mai solicitantă și mai dificilă decât partea primele dispute cu privire la modul în care tre- de conflict propriu – zisă (combat phase). Cât buie organizat și condus un PRT. În timp ce o privește eficiența acțiunilor PRT –urilor din parte din țări pun accentul pe componenta mi- Afganistan, aceasta este greu de cuantificat, litară, fără de care nu e libertate de acțiune în însă fără a exagera, un element de referință teren, există concepte care nu privesc drept un este metodologia „smiles on Afghan faces”: factor pozitiv subordonarea experților civili în de la primele acțiuni de sprijin ale populației reconstrucție și dezvoltare. Cât privește struc- când forțele coaliției erau întâmpinate cu pie- tura, numărul de persoane care compune un tre și focuri de armă, la semnele de încurajare PRT variază între 50 și 100 de persoane (con- și sprijin de mai târziu. „Influence is extremely ceptul american) și 300 de persoane (concep- hard to quantify” dar în final putem aduce în tul german). Acestea sunt militari din unitățile sprijinul activității de doisprezece ani a proiec- dislocate în zonă, diplomați detașați în spri- telor de stabilizare și reconstrucție „the num- jinul trupelor proprii din capitale, experți în ber of smiling Afghan children”. educație, sănătate, agricultură, infrastructură, etc., în funcție de complexitatea proiectelor și multianualitatea programelor de finanțare. Aspectul financiar, extrem de important, Respectul și sprijinul pentru forțele este asigurat în principal de națiunea-cadru, de securitate afgane dar este deschis și altor contributori externi: Banca Mondială, diverse instituții europene, Retragerea militarilor coaliției în cazărmi contributori privați, țări musulmane cu in- va muta efortul în zona forțelor afgane de se- terese în zonă. Diversitatea și originalitatea curitate ANSF: armată și poliție. Vor fi acestea programelor, specificitatea și limitările regio- capabile să reziste și mai ales să controleze în- nale ale fiecărui PRT au avut și o componen- tregul teritoriu național? tă mai puțin vizibilă, dar extrem de limitativă În societatea tribală afgană este puțin pro- și adesea subiectivă: limitările naționale, așa babil să existe un respect și o echivalență so- 62 Monitor Strategic cială pentru instituțiile de securitate („Afgha- Marcată de absenteism și dezertări, Ar- nistan has been lawless for so many years...”); mata afgană se confruntă cu o problemă de acesta va trebui construit în timp, cu mare lipsă de omogenitate, compoziția etnică fiind atenție și deosebită fermitate. Orice derapaj disproporționată, fapt ce ridică probleme se- va fi greu de întors și reparat, în special în rioase de autoritate. Structură fundamentală condițiile în care structurile talibane sau extre- a sistemului național de securitate, armată af- miste vor acapara tot mai mult din autoritățile gană este speranța principală de continuare a locale sau întoarcerea (foarte probabilă) tali- efortului de stabilizare și reconstrucție, în con- banilor la conducerea țării va accentua, în cel formitate cu valorile și principiile care au fost mai bun caz, acest fapt. Iar principala proble- baza prezenței militare NATO și a partenerilor mă este perfect descrisă de un realizator TV săi în toți acești ani. afgan: „If you sacrifice women to make peace, Fără îndoială că fiecare dintre țările mem- you are also sacrificing the men who support bre ale coaliției își dorește de mult timp înche- them, abandoning the country to the funda- ierea misiunii și aducerea militarilor proprii în mentalists that caused all the problems in the confortul și siguranță de acasă. Este însă impo- first place” – Jamalzadah. Prezența femeilor în sibil să se acționeze arbitrar, doar dacă leader- rândul forțelor de poliție afgane a fost unul din shipul politic, mânat de egoism și obtuzitate, elementele de bază ale efortului internațional în totală desconsiderare a uriașelor eforturi din ultimii zece ani: astăzi femeile reprezintă făcute în cei peste 12 ani de conflict sângeros, doar 1% din efectivele forțelor de poliție iar va decide unilateral, fără consultări și un plan- perspectivele de viitor nu sună încurajator. A fi ning bine fundamentat (care necesită timp de femeie-polițist în Afganistan înseamnă aproa- implementare și adaptare la situația concre- pe o condamnare la moarte: colegii bărbați nu tă din teren). Lecția Afganistanului va gene- văd cu ochi buni prezența acestora iar publicul ra consecințe importante și în relațiile dintre nu suportă să vadă femei în uniformă patru- aliați. Cooperarea trans – atlantică, adesea lând pe străzi. Cu toate acestea, există progre- pusă la încercare în anii de conflict și instabi- se. Cu fonduri asigurate prin Law and Order litate din această regiune, va avea cu siguranță Trust Fund (constituit prin efortul donatorilor un profil diferit în anii care vor urma. Inabili- din Elveția, Japonia și Olanda), au fost instruite tatea țărilor europene de a construi o strategie și dotate un număr de 33 de „family response de acțiune adecvată, coordonată, care să aducă units” compuse din femei cu pregătire în do- la îndeplinire obiective concrete, va eroda și va meniul investigațiilor criminale, al evaluării limita capacitatea de apărare comună. probelor criminalistice, în ridicarea de probe și materiale de urmărire sau discuția cu martorii Corupția este un impediment major în și suspecții. Planul pentru anul 2014 presupu- construcția oricărei societăți moderne, în res- ne o triplare a numărului de femei care să intre pect pentru drepturile omului. Sarah Chayes, în serviciul de poliție afgan și sunt speranțe că fost consilier de rang superior la Pentagon, el va fi asumat ca atare și continuat de noul gu- identifică factorul „corupție” ca principal res- vern , așa cum a rezultat acesta în urma alege- ponsabil pentru degradarea avansată economi- rilor din primăvară. că și socială în zonele cu instabilitate sau greu Calitatea și leadershipul poliției afgane guvernabile: „corruption acts as an accelerant sunt cheia întregii construcții de securitate of just about any other problems troubled coun- instituțională, pericolul imploziei structurilor tries have, from environmental degradation to existente fiind extrem de ridicat. Pe de altă humanitarian crises”. Potrivit Oficiului ONU parte, efortul suplimentar generat de prelu- pentru Droguri și Criminalitate (UN Office area responsabilitații de control de la forțele on Drugs and Crime) , valoarea totală a mitei coaliției internaționale, a ridicat considerabil plătite în Afganistan în cursul anului 2012 este numărul sacrificiilor în rândul forțelor afgane: estimată la ... 4 miliarde de dolari!!! potrivit Ministerului afgan de Interne, numă- Organizațiile internaționale care sunt pre- rul polițiștilor afgani decedați de la începerea zente la Kabul și care încearcă să ajute din răs- transferului de responsabilitate s-a dublat. puteri la instaurarea unui climat civilizat de Monitor Strategic 63 guvernare în Afganistan sau care oferă sprijin gresele sunt limitate iar succesul așteptat nu se necondiționat simplilor cetățeni vor fi proba- arată. bil printre cele mai afectate, odată cu retrage- În iulie 2012, a avut loc Conferința de la rea militară occidentală din cursul acestui an. Tokio, iar Afganistanul s-a angajat în fața Personalul acestora, constituit în principal din comunității internaționale să continue după experți civili non – afgani va fi tot mai expus anul 2014, eforturile de întărire a instituțiilor atentatelor și brutalităților de tot felul. După o statului și a justiției, să organizeze alegeri co- perioadă de liniște relativă, cuprinsă între anii recte și transparente, să respecte constituția 2002 și 2009, provocările pentru experții civili, țării și, în special drepturile omului (cu o non – militari care își desfășoară activitatea în mențiune clară referitoare la drepturile feme- domenii pașnice, cruciale pentru evoluția vii- ilor), să întreprindă demersuri pentru o bună toare a societății afgane (sănătate, agricultură, guvernare, să lupte împotriva corupției. Există educație, infrastructură, comunicații, trans- deasemenea o multitudine de programe non- port, etc) vor fi majore. Se constată în ultima militare care au drept scop dezvoltarea unei perioadă o amplificare a atentatelor împotriva culturi sociale, programe de alfabetizare (nu- așa – numitelor soft targets (specialiști civili, mărul de analfabeți în Afganistan la începerea lipsiți de protecție și fără pregătire militară operațiunilor militare era de ...90%, în prezent de specialitate) care vor deveni ținta predi- rata alfabetizării fiind încă în defavoarea feme- lectă a gherilelor de tot felul, amintind astfel ilor), programe de reconversie și incluziune de seriile de atentate, răpiri și violențe din Ba- socială a foștilor combatanți și/sau insurgenți ghdadul anului 2005. Costurile de protecție (Afghanistan Peace & Reintegration Program), vor escalada și vor descuraja astfel implicarea programe de pregătire și de asigurare a fondu- internațională, atât de necesară într-o țară care lui de salarii pentru ofițerii de poliție (Law & nu a mai cunoscut pacea de foarte multă vre- Order Trust in Afghanistan). Începând cu anul me. 2003, au fost organizate numeroase conferințe Apropierea retragerii trupelor occidentale și ale donatorilor, sumele totale strânse cu aceste perioada de alegeri din această primăvară, aduc prilejuri depășind 85 de miliarde de dolari. amenințările cu atentate tot mai aproape de co- De la începerea războiului, cele mai ridi- munitatea de străini de la Kabul, care locuiește cate costuri au fost suportate de Statele Unite, în cartiere lipsite de apărarea și siguranța bazelor estimate la peste 660 de miliarde de dolari (din militare sau a misiunilor diplomatice. Incepând care 56 de miliarde de dolari au fost cheltuite cu luna ianuarie, se manifestă o agresivitate cres- pentru echiparea și pregătirea forțelor afgane cută împotriva experților civili, a profesorilor și de securitate – armată și poliție). Dealtfel cos- jurnaliștilor (în 11 martie a fost asasinat în stradă turile de funcționare ale forțelor afgane, esti- un jurnalist suedez care abia sosise in Kabul; în mate la 4 miliarde de dolari anual, sunt supor- 4 aprilie un polițist afgan a asasinat o fotorepor- tate integral de guvernul american. teră germană care transmitea pentru Associated Este poate de ținut minte locul unde se Press desfășurarea alegerilor generale); scopul află Afganistanul azi (după eforturile consi- este descurajarea acestora de a interacționa cu derabile din ultimii zece ani depuse de lumea omologii afgani, de a reflecta obiectiv și onest civilizată) și de avut în vedere drept element situația reală din teren, precum și de a transmite de pornire pentru viitor. Este, fără îndoială, un semnale cu privire la noua ordine politică și so- moment de bilanț, marcat de eforturi și sacri- cială ce se vrea instaurată din acest an. ficii, cu multe pierderi de vieți omenești, care Foarte des se exprimă ideea că retragerea va au adus schimbări majore în cultura și socie- lăsa Afganistanul în „ruină și confuzie”, trupele tatea afgană, însă acestea nu sunt ireversibi- afgane fiind incapabile să mențină controlul și le. Dincolo de numeroasele provocări pentru stabilitatea în regiune. Temerile sunt înteme- societatea civilă și pentru femeile afgane, vii- iate, scandalurile de corupție, incompetență și torul țării va fi decis de poporul afgan, comu- lipsă de voință fiind la ordinea zilei în Afganis- nitatea internațională având responsabilitatea tan. După mai bine de un deceniu de eforturi de a pune presiune, în continuare, atunci când susținute ale Statelor Unite și aliaților săi, pro- guvernul central și structurile regionale și lo- 64 Monitor Strategic cale periclitează drepturile fundamentale și www.brookings.edu, accesat la 07.04.2014 încalcă obligațiile asumate. În această primă- www.undp.org, accesat la 07.04.2014 www.worldbank.org, accesat la 07.04.2014 vară, Afganistanul a încheiat un ciclu politic, www.washingtonpost.org, accesat la 14.03. 2014 prin retragerea președintelui Hamid Kharzai și *** „NATO and Afghanistan”, Brussels, 2012 se pregătește de o nouă opțiune care să poată Jane’s Defence Weekly, „Lessons from Afghanistan: aduce progresul așteptat: politic, economic și The UK experience”, 2013 The German Marshall Fund of the United States, Fre- social. Deși predicțiile nu sunt optimiste, exis- deric Grare, „Afghanistan Post -2014: Scenarios and Con- tă premise de normalitate, bazate pe corectitu- sequences”, February 2013 dinea ciclului electoral, pe continuarea proce- European Council on Foreign Relations, Daniel Kor- sului de reconciliere și pe sprijinul comunității ski, „Afghanistan: Europe’s Forgotten War”, London, 2008 Michael McNerney, „Stabilization and Reconstruction internaționale. Este un deziderat legitim, care in Afghanistan: Are PRTs a Model or a Muddle?”, Parame- trebuie întărit și extins, într-unul dintre cele ters, Winter 2005 - 2006 mai volatile medii de securitate de pe plane- Gândul, Lelia Munteanu, „Afganistan. Zorii de opium”, tă. Viitorul ne va arăta dacă eforturile uriașe 05/01/2014 The Economist, „Foreign Civilians in Afghanistan”, Ja- și speranțele investite în toți acești ani au fost nuary 27th, 2014 întemeiate... National Geographic nr.94, Robert Draper, „Războaie- le opiului”, Februarie 2011 William Dalrymple, „A Deadly Triangle: Afghanistan, Referințe: Pakistan and India” , The Brookings Essays, Washington, 2013 www.nato.int, accesat la 10.04.2014 Sarah Chayes, „The Money Pit”, Politico Magazine, Fe- www.dw.dd, accesat la 10.04.2014 bruary 27th, 2014

ABSTRACT

2014 brings important changes in Afghanistan. International coalition troops lead by NATO will start to wi- thdraw and on the national political stage it will take place a transfer of power and responsibilities. The interna- tional community is looking forward towards the stability and peaceful development in a harsh environment and hopes for better future for a hard tested people. Hopes are with the Afghans, but huge challenges are following: bad governance, drug trafficking, tribal misbehavior, resilient insurgency, corruption and violence.

Keywords: NATO, Afghanistan, ISAF, Resolute Support, ANSF, PRT, UNAMA, women empowerment

Dragoş Gabriel Ghercioiu graduated the Economic Studies Academy and Military Technical Academy in Bucharest. Between 2009/2010 he has been the European Co – Chair of NATO’s Defence Group on Proliferation and in 2008/2012 acted as Central Point of Contact for the European Defence Agency in Romania. Presently he is working with the Institute for Political Studies of Defence and Military History in Bucharest, Romania.

Monitor Strategic 65 Perspectivele extinderii NATO în Europa de Est Ion Alexandru

Ce va ajunge NATO în viitorul apropiat? în care este acuzată de exercitarea hegemoni- Adversarii politici ai organizaţiei vor răspunde ei la nivel mondial şi a intervenţiei în politica că este necesară desfiinţarea acesteia, consi- internă a unor state. Scopul iniţial al NATO derată a fi lipsită de necesitate după sfârşitul era apărarea şi tradiţia acestei idei a rămas ne- Războiului Rece. Însă NATO nu mai este doar schimbată, dovedită prin tratatele încheiate cu o organizaţie militară, s-a transformat într-un Rusia în privinţa stopării armamentului nucle- hibrid care reuneşte democraţiile euroatlanti- ar şi a dezarmării. Principiile pentru extinderea ce, apără drepturile statelor mici, promovează NATO vor fi aceleaşi: respectarea Articolului egalitatea dintre membri, combate terorismul, 10 al Tratatului de la Washington, promovarea cooperează cu vecinii în scopul extinderii influ- ideilor Organizaţiei Naţiunilor Unite şi contri- enţei. Mulţi dintre analiştii internaţionali sunt buirea la formarea unui sistem de securitate de părere că NATO încă nu şi-a încheiat rolul colectivă2. în cadrul relaţiilor internaţionale, chiar dacă Înainte de a începe să discutăm despre nu se confruntă în mod direct cu un inamic perspectivele extinderii NATO către Europa cunoscut. Deşi Rusia percepe NATO ca pe o de Est, voi face o scurtă prezentare a relaţiilor ameninţare ce se apropie din ce în ce mai mult acestei organizaţii internaţionale cu vecinii de graniţele acesteia, considerând că este mult acesteia. Cele mai relevante zone în momentul mai benefică o relaţie de cooperare în scopul actual pentru NATO sunt vecinătatea sudică, ajutorării reciproce, probabilitatea ca Rusia să vecinătatea sud-vestica şi vecinătatea estică. ajungă membru NATO este foarte redusă. Cu Tabelul a fost structurat folosind date recente toate acestea, există membri NATO ce văd în asupra evoluţiei relaţiilor internaţionale, însă apropierea de Rusia o mai mare stabilizare a în ciudată faptului că sunt incluşi majoritatea alianţei, ţări precum Germania şi Franţa. Mulţi vecinilor, lucrarea aceasta se axează pe vecină- dintre membri se opun însă acestei iniţiative şi tatea estică3. consideră Rusia un vechi adversar cu o imagi- Având în vedere situaţia actuală, ce state ne modificată1. vor deveni membri NATO? În primul rând Structura internă a NATO rămâne la fel de concluzia summit-ului de la Bucureşti, a fost solidă, precum iniţial, chiar dacă statele ce au că Macedonia, Bosnia-Herţegovina şi Munte- fost admise în cadrul alianţei au o armată in- negru sunt candidaţii aderării din vecinătatea egală în comparaţie cu cea a SUA sau cu bu- sud-vestica. Kosovo poate deveni în scurt timp getul militar al americanilor. În ţările membre un alt candidat pentru aderare. Cooperarea cu NATO, alianţa se bucura în continuare de o Serbia nu este productivă, Belgradul încă mai popularitate mare, justificată prin diferitele considerând NATO un adversar datorită bom- referendumuri naţionale în care se confirmă bardamentelor din fosta Iugoslavie. Şansele ca acest lucru. Există şi critici la adresa acesteia, Serbia să ceară intensificarea dialogului sunt 66 Monitor Strategic Poziţia geografică Dialogul Comisii Consiliul Euro- Ţări Vecine PfP MAP faţă de NATO Mediteranean speciale Atlantic Bosnia- X X X Herţegovina Vecinătatea sud- Macedonia X X X vestică Malta X X Muntenegru X X X Şerbia X X Algeria X Egipt X Israel X Vecinătatea Iordania X sudică Mauritania X Măroc X Tunisia X Armenia X X Azerbaijan X X Belarus X X NATO- Georgia X X Georgia Kargastan X X Kazahstan X X Vecinătatea estică Moldova X X Rusia X *NATO-Rusia Tajikistan X X Turkmenistan X X NATO- Ucraina X X Ucraina Uzebekistan X X

* Rusia este atât membru EAPC, cât şi beneficiar al Consiliului Mixt Permanent NATO-Rusia refăcut în 2002. minime4. Mulţi dintre oficialii europeni sus- tre guvernul american, rămâne însă o proble- ţin ideea încetinirii procesului de acordarea a mă legată de timp până se va face acest lucru şi MAP-ului, după aderarea celor 3 state, spre a de modificările geopolitice din Europa de Est. nu destabiliza alianţa din interior. Înainte de a În continuare lucrarea mea se va concen- fi luată în considerare extinderea NATO către tra pe spaţiul vecinătăţii estice, iar statele că- Est, o serie largă de probleme trebuiesc soluţi- rora doresc să le evidenţiez situaţia cu privire onate: în primul rând relaţia cu Rusia este un la aderarea la NATO sunt: Moldova, Ucraina important aspect al problematicii5. Apropie- şi Georgia. Voi analiza punctele comune ce rea din ce în ce mai clară de graniţele statului unesc aceste state ale Europei de Est, iar apoi rus, poate compromite relaţiile dintre cei doi le voi analiza situaţia politică individual, iar la actori politici. Acordarea în momentul acesta final voi încerca să scot în evidenţă concluzii- a MAP-ului Ucrainei şi Georgiei ar fi un dez- le. Am ales aceste state pentru că au un punct astru pentru NATO. Ideea aderării în Ucraina comun: conflictul cu Rusia şi orientarea poli- este una controversată, în ultimi ani devenind tică către Occident. Toate cele trei statele au un subiect cu un suport politic relativ scăzut în suferit pierderi teritoriale faţă de Rusia, iar comparaţie cu fazele iniţiale. Acordarea MAP- conflictul cu aceasta le împiedică să adere la ului Georgiei încalcă prevederea Articolului NATO, circumstanţele pierderilor sunt diferi- 10, având un efect negativ asupra imaginii or- te, adversarul este acelaşi. Vladimir Putin prin ganizaţiei la nivel internaţional, atrăgând după doctrina Medvedev încercă să contracareze sine un conflict cu Rusia. Includerea celor două extinderea NATO către Est, dorind menţine- state în NATO este o opţiune susţinută de că- rea hegemoniei regionale chiar prin folosirea Monitor Strategic 67 forţei militare. Neutralitatea acestor state, pre- are un puternic suport extern privind aderarea cum şi etichetarea lor drept state tampon între la NATO, contextul politicii interne a ţării este Est şi Vest lasă în incertitudine orientarea lor diferit. Fiind o ţară răvăşită de crize politice, politico-militara faţă de ambele tabere. Politica aderarea este şi în prezent o idee foarte nepo- internă a acestora este divizată prin partide ce pulara în rândul multor cetăţeni9. Deşi cu o susţin ori Moscova ori doresc reorientarea că- populaţie majoritar românească, ţara primeşte tre Occident, prin urmare alegerile legislative un sprijin puternic pentru menţinerea influ- şi prezidenţiale sunt urmărite cu mare interes enţei ruse, prin intermediul PCM, partid ce de către actorii politici internaţionali. consideră că apropierea prea mare dintre Ro- Primul caz studiat este cazul Republicii mânia şi Moldova va avea consecinţe negative Moldova, un fost stat al URSS-ului, dar cu o pe termen lung. istorie a legăturilor puternice cu România şi Moldova în prezent este considerată atât de o cultură asemănătoare. Începutul relaţiilor NATO, cât şi de Rusia un stat neutru ce des- Moldovei cu NATO datează încă din 1992, de- parte cele două sfere de influenţă: ale Estului venind membră a NACC şi mai târziu a EAPC. şi ale Vestului. Neaderarea la NATO a Mol- Iar în 1994 se alătura PfP şi dezvolta o serie dovei este văzută ca un efect benefic în sfera largă de operaţiuni militare cu ţările membre6. geopolitică europeană, asigurând respectarea Motivul apropierii acesteia de NATO este pen- influenţei regionale în Europa Răsăriteană. tru apărarea intereselor naţionale, deoarece Însă modificările constituţionale din Moldova, aflându-se în proximitatea Rusiei, precum alte pot transforma ţara într-un potenţial membru state ale Europei de Est, teama de expansiunea NATO, având poate susţinerea României pen- teritorială rusă constituie o probleme de secu- tru o cât mai rapidă aderare. ritate naţională. După mai multe vizite ale Se- Dialogul NATO cu unele state ale Europei cretarului General NATO la Chişinău s-a decis de Est s-a intensificat de-a lungul anilor, în per- semnarea Planului de Parteneriat Individual spectiva includerii acestor ţări la scurt timp în cu Moldova. Perspectivele aderării acestui stat cadrul alianţei, însă diverse schimbări politice la NATO sunt minime, datorită prevederii în atât de natură internă, cât şi externă au mo- Constituţia ţării, a neutralităţii atât faţă de Vest dificat acest plan. Dintre cele mai importante cât şi faţă de Est. Cultura şi istoria comună cu intensificări ale dialogului dintre NATO şi Eu- România asigură existenţa unor relaţii diplo- ropa Răsăriteana, le menţionăm pe următoa- matice bune şi suportul României în cadrul re- rele: Comisia NATO-Ucraina şi Comisia NA- laţiilor internaţionale. Cooperarea cu NATO se TO-Georgia10. Cele două state sunt situate din face pe diferite niveluri, atât pentru securitatea punct de vedere geografic la graniţa cu Rusia, regională, reformarea sistemului de apărare al acest lucru le transformă în parteneri impor- Moldovei, în domeniul ştiinţei şi mediului, cât tanţi pentru NATO, dar şi în posibili duşmani şi a sistemului public de informare7. pentru partea rusă. Una dintre problemele cu care se confruntă Cel de-al doilea caz, este cel al Georgiei Moldova de la declararea independenţei până stat ce vede în NATO apărătorul integrităţii în prezent este Transnistria, regiunea separa- teritoriului naţional împotriva Rusiei. Deşi o tistă de la est de Nistru, ce are staţionate pe ţară mică, din punct de vedere geografic, este teritoriul său trupe ruseşti. Asemeni Georgiei, percepută ca un aliat important în regiunea Rusia foloseşte separatismul teritorial drept Marii Negre. Relaţiile NATO-Georgia încep să armă pentru manipularea politicii externe a crească treptat din 2003, datorită unui suport vecinilor8. În cadrul summit-ului de la Bucu- politic puternic şi a unei viziuni noi în cadrul reşti, NATO a susţinut integritatea teritorială politicii internaţionale. Georgia doreşte adera- a Moldovei şi s-a pronunţat din nou pentru rea la NATO, în cel mai scurt timp, însă Rusiei retragerea trupelor din regiunea Transnistria. îi pare de neconceput acest lucru. Tratativele privind Transnistria se discută În cadrul summitului de la Bucureşti din în prezent în formatul 5+2, însă soluţionarea aprilie 2008, este atrasă atenţia asupra Geor- acestei situaţii este departe de final. Deşi statul giei ca fiind următorul stat ce va primi MAP- 68 Monitor Strategic ul şi în continuare declarată candidat pentru că Rusia încearcă prin toate metodele să stopeze a deveni membru NATO cu drepturi depline. influenţa NATO în regiunea Mării Negre. Acest anunţ a trezit reacţia Rusiei, ce se opune În momentul actual, Georgia nu poate fi ac- aderării statului, prin vocea preşedintelui, Vla- ceptată în NATO, atâta timp cât conflictul cu dimir Putin11. Cu toate acestea, statele occi- Rusia nu s-a soluţionat, deşi având un puternic dentale arată un sprijin mare pentru aderarea suport occidental pentru aderare. Instabilita- Georgiei. Acest lucru trezeşte furia guvernului tea regiunii creşte perioada de aşteptare a unei de la Moscova, iar ca măsură pentru stopa- concluzii finale. Refuzul Rusiei privind adera- rea aderării, invadează Georgia în vara anului rea Georgiei la NATO dovedeşte încă odată 200812. Provinciile Osetia de Sud şi Abhazia, influenţa exercitată de aceasta asupra statelor Sunt declarate independente de către armata vecine. În prezent noul guvern al Georgiei cri- Rusiei, însă forţele militare georgiene au inter- tică intervenţia militară a lui Miheil Saakașvili venit în data de 7 august pentru recuperarea ca pricină a blocării aderării statului la struc- teritoriilor pierdute, dar fără nici un succes. În turile nord-atlantice şi deteriorării relaţiei cu zilele ce vor urma, Rusia va bombarda oraşele Rusia. Cu toate acestea aderarea Georigiei la şi porturile importante de pe teritoriul Geor- NATO poate soluţiona o parte din conflictele giei, toate acestea întâmplându-se sub ochii bilaterale cu Rusia pe termen lung. NATO, fără a se interveni sau a se lua o măsură Al treilea caz pe care îl voi discuta este cel împotriva acesteia. Nici unul dintre statele din al Ucrainei, cel mai mare stat din Europa de Occident nu a intervenit pentru apărarea inte- Est, ce doreşte să-şi regândească politica de reselor georgiene, iar în momentul actual cele securitate. Comisia NATO-Ucraina a fost înfi- inţată la 9 iulie 1997 la summitul de la Madrid, două provincii separatiste nu sunt recunoscute rolul acesteia era de a îmbunătăţii dialogul cu drept independente. Occidentul şi cooperarea în diverse proiecte Comisia NATO-Georgia, a fost înfiinţată în privind securitatea internaţională15. Se marca septembrie 2008 ca reacţie la blocarea de că- astfel începutul discuţiilor privind aderarea tre Rusia a aderării, având rolul de a intensifica Ucrainei la NATO, însă scopul final era obţi- dialogul cu Occidentul şi de a asigura în scurt nerea MAP-ului pentru a asigura acest lucru. timp obţinerea MAP-ului necesar viitoarei ex- Momentul nu era însă oportun, deoarece deja tinderi a NATO. Pentru a spori eforturile de începuse aderarea unor ţări din Europa de Est, integrare a statului, Secretarul General NATO, iar acest lucru nemulţumea Rusia. Anders Fogh Rasmussen şi prim-ministrul În luna ianuarie 2008, Ucraina este conside- georgian, Nika Gilauri, au semnat la Tbilisi, rată ca viitor membru NATO, pentru primirea la 15 septembrie 2010, un nou document-ca- 13 MAP-ului, însă până la sfârşitul anului acest dru privind cooperarea pe viitor . Guvernul lucru se schimbă, datorită Franţei şi Germani- georgian vrea intervenţia NATO pentru solu- ei care se opun aderării16. În cadrul summitului ţionarea conflictului cu Rusia, însă momentan de la Bucureşti se insistă pe problemă aderării o decizie privind acest lucru nu s-a luat, ade- Ucrainei, dar preşedintele rus, Vladimir Putin, rarea acestei ţări fiind în continuare blocată. spune un NU clar aderării. Secretarul General Relaţiile dintre Georgia şi Rusia s-au agravat al NATO, dorea convingerea participanţilor la şi astfel, fără pacificarea celor două tabere, nu summit despre importanţa aderării Ucrainei şi este posibilă aderarea, deoarece Tratatul de la Georgiei, însă fără nici un rezultat. Se încearcă Washington stipulează clar că un stat ce nu prin diferite metode diplomatice apropierea de întreţine relaţii diplomatice cu vecinii acestuia statele occidentale, Ucraina începând o serie nu va fi admis în NATO. largă de reforme, pentru a ajunge la standarde- Fostul preşedinte rus, Dmitri Medvedev, le cerute de NATO. Ca urmare a acestor refor- anunţa într-un discurs în faţa trupelor ruse, că me, în primăvara 2009 Ucraina înregistrează războiul georgian a oprit expansiunea NATO progrese vizibile, fiind mai aproape cu un pas către est, în acelaşi timp considerând că fostele de aderare. state ale URSS nu trebuie să facă parte din alian- Ceea ce avea să schimbe situaţia internă ţa occidentală14. Ideea centrală a discursului este a Ucrainei privind aderarea la NATO, au fost Monitor Strategic 69 alegerile prezidenţiale, din 2010 odată cu veni- ascensiunea marilor puteri în cadrul alianţei, rea la putere a lui Viktor Yanukovych, care se de reducerea „vocii” acestora în politica in- pronunţa pentru neutralitatea statului în ceea ternaţională. Acest lucru este adevărat, având ce priveşte politica de securitate. Viziunea no- în vedere evoluţia evenimentelor în arena in- ului preşedinte spulbera planurile de aderare ternaţională – este îngrijorătoare implicarea la NATO pe timpul mandatului său, lucru ce Statelor Unite ale Americii în politica internă mulţumea pe deplin politica internaţională a altor ţări. rusă. Cu toate acestea, Ucraina şi NATO coo- Multe dintre ţările membre contribuie cu perează în continuare pe temele de securitate un buget cam mic la bugetul NATO, dorind şi se poartă în continuare un dialog deschis cu menţinerea standardelor militare în faţă noilor Ucraina, însă fără fundamente practice17. În agresori20. În ultimele decenii sfera geopoliticii cadrul summitului de la Lisabona din 19-20 economice s-a mutat în Asia, unde noi puteri noiembrie 2010, este recunoscută neafilierea ale lumii se ridică, între acestea putem enume- Ucrainei la NATO, dar se doreşte continuarea ra: China, Coreea de Nord şi India. Cele trei reformelor începute şi menţinerea parteneri- state pot fi considerate ameninţătoare, datorită atului prin intermediul Programului Naţional forţelor militare superioare din punct de vede- Anual, lucru benefic pentru ambele părţi. re numeric NATO, iar China este deţinătoare Ucraina în prezent, deşi desfăşoară o re- de arme nucleare, ceea ce pune în alertă gu- laţie bună cu NATO, nu poate adera datorită vernele democratice ale lumii. Bugetele alocate situaţiei sale fragile cu privire la regiunea se- de către aceste ţări apărării au crescut simţitor, paratistă Crimeea18. Intervenţia militară rusă ceea ce în Occident crează semne de întrebare. din această regiune a avut un impact internaţi- Un nou Război Rece este iminent? Ideea unui onal, pentru că a încălcat principiile prevăzute Războiul Rece nu este un răspuns acceptat de de către ONU. Occidentul a reacţionat mult niciuna dintre cele două părţi şi cu atât mai prea târziu în situaţia Ucrainei pentru a putea puţin superioritatea unei singure părţi. Coa- contracara invazia Rusiei. Presiunile din par- lizarea ţărilor din Asia împotriva NATO este tea Occidentului pentru recuperarea Crimeei puţin probabilă, în contextul în care războaiele de către Ucraina o împiedica a se aşeza la masa religioase, revendicările teritoriale şi adminis- tratativelor cu Rusia pentru soluţionarea con- traţia slabă reprezintă problemele cu care se flictului. Cu toate acestea, atragerea sprijinului confruntă o mare parte dintre aceste state. Pe NATO de partea Ucrainei o transformă într- ce state se poate baza NATO în Asia ca parte- un aliat viabil, iar acceptarea acesteia în alianţă neri? Suportul NATO în Asia este îndreptat în ar aduce o contrapondere la alianţa: Rusia, Be- mare parte către ţările arabe, datorită resurse- larus şi Armenia. lor naturale şi a resurselor financiare de care În evoluţia sa, NATO se confruntă cu o se- dispun, dar există şi excepţii. Coreea de Sud, rie de schimbări ale structurii interne. După un stat democratic, este în conflict cu Coreea cum consideră şi Ivo D. Haalder, reprezentatul de Nord. Singura apărare a acestui stat împo- SUA la NATO, alianţa nu este o „insulă”, teri- triva ocupaţiei străine este SUA, forţele milita- toriul acesteia nu este limitat doar la Europa re naţionale fiind ineficiente împotriva forţelor şi America, treptat tinde să devină o organiza- comuniste din nord. Pakistanul, un stat impli- ţie de talie mondială19. Dar extinderea alianţei cat în conflictul cu India asupra regiunii Kash- la nivel mondial nu înseamnă doar aderarea mir, beneficiază de cooperarea cu NATO. Tai- unor noi membri, înseamnă adaptarea cultu- wan, statul aflat în conflict de interese cu Chi- rii NATO, spre a fi prielnică tuturor statelor. na, ajutat de către SUA, pentru a-şi menţine Modi­ficarea legislaţiei NATO e un pas impor- independenţă, fără suportul american poate că tant pentru instituirea unei noi forme, iar Tra- nu ar mai exista. Japonia, un alt stat asiatic în tatul de la Washington va suferi amendamente, ascensiune, este partener al NATO de o peri- deoarece a fost preconceput pentru geopoliti- oadă lungă de timp şi contribuie la menţinerea ca euroatlantică. Există un număr foarte mare securităţii internaţionale alături de forţele eu- de sceptici în privinţa reorganizării NATO: roatlantice21. De ce vrea NATO să ajute aceste mulţi dintre reprezentanţii ţărilor mici se tem state? În primul rând pentru că sunt democra- 70 Monitor Strategic ţii, unul dintre aspectele cele mai relevante în nale, poate oferi o viziune diferită asupra poli- cultura promovată de către NATO. Al doilea ticii internaţionale, iar după finalul Războiului motiv important este că se află în conflict cu Rece apare perspectiva multipolarităţii. As- statele foste comuniste sau actual comuniste, censiunea puterilor orientale ca o posibilă con- ce nu au o relaţie bună cu alianţa nord-atlan- trapondere la NATO - Rusia, China şi India, tică. demonstrează faptul că această organizaţie Stabilitatea continentului european a fost internaţională trebuie să-şi continue existenţa unul dintre factorii cheie ce a contribuit la evo- chiar mult timp de acum înainte. luţia NATO. Într-o regiune mult mai instabilă şi conflictuală, dezvoltarea unei alianţe durabi- le ar fi fost puţin probabilă. Acceptarea noilor Bibliografie state în cadrul alianţei trebuie făcută treptat pentru a nu periclita securitatea în regiunea GHECIU, Alexandra, NATO în the „New Europe”: The politics of Internaţional Socialization after the Cold War, alăturată: întâi consolidarea ţării respective, Stanford University Press, California, 2005 mai apoi acordarea unui ajutor economic sau GOLDGEIER, James M., The future of NATO, Council militar spre soluţionarea conflictelor cu vecinii on Foreign Relations, New York, 2010 acesteia, iar la urmă perspectivele aderării sta- MORELLI, Vincent, Paul BELKIN, Carl EK, Jim NI- CHOL, Steven WOEHREL, NATO Enlargement: Albania, tului la NATO. Organizarea internă a NATO, Croatia and Possible Future Candidates, Congressional după modelul instituţiilor internaţionale, ega- Research Service, Washington, 2008 litatea dintre state şi siguranţa cetăţenilor sunt POULIOT, Vincent, Internaţional Security în Prac- elementele cheie ce au rămas neschimbate tice: The politics of NATO-Russia Diplomacy, Cambridge după multe decenii de la fondare22. University Press, New York, 2010 ASMUS D. Ronald, A little war that shook the world, După o analiză mai atentă a celor trei state Palgrave MacMillan, New York, 2010 putem constata că acestea sunt blocate în pe- rioada de tranziţie, datorită contextului inter- naţional nefavorabil acestora, scenariu diferit Note faţă de fostele state ale blocului comunist. Deşi 1 Vincent MORELLI, Paul BELKIN, Carl EK, Jim NI- climatul politic intern este favorabil aderării CHOL, Steven WOEHREL, NATO Enlargement: Albania, la structurile NATO, situaţia externă este to- Croatia and Possible Future Candidates, Congressional tal diferită, Rusia fiind principala forţa politică Research Service, Washington, 2008, p. 4 2 ce se opune aderării acestor state. Cu privire la http://www.fas.org/man/nato/natodocs/enl-9502.ht m, consultat la data de 01.06.2012 NATO, există membri ce se pot opune aderării 3http://www.nato.int/cps/en/natolive/51288.htm,con unor noi ţări pentru a nu periclita relaţiile bila- sultat la data de 12.05.2012 terale cu Rusia, sau ca să nu o determine să reia 4 Vincent MORELLI, Paul BELKIN, Carl EK, Jim NI- cursa către expansiunea în Europa de Est. În CHOL, Steven WOEHREL, NATO Enlargement: Albania, Croatia and Possible Future Candidates, Congressional interiorul NATO, Franţa şi Germania sunt sta- Research Service, Washington, 2008, p. 26 tele care, în anumite scenarii, consideră relaţia 5 http://www.summitbucharest.ro/ro/doc_214.html, cu Rusia mult mai importantă decât extinde- consultat la data de 01.06.2012 rea NATO (cum a fost şi în cazul candidaturii 6 http://www.nato.int/cps/en/natolive/topics_49727. Georgiei de altfel), dar şi datorită dependen- htm, consultat la data de 30.05.2012 7 http://nato.mae.ro/en/node/398, consultat la data ţei acestora de resursele importate din Rusia. de 30.05.2012 Cum deciziile NATO sunt luate în unanimita- 8 Vincent POULIOT, International Security in Prac- te în NAC, este nevoie doar de un singur stat tice: The politics of NATO-Russia Diplomacy, Cambridge pentru a bloca aderarea. University Press, New York, 2010, p. 109 9 http://nato.mae.ro/en/node/399, consultat la data de În încheiere dorim să precizăm că infor- 30.05.2012 maţiile adunate de către această lucrare oferă 10 http://www.summitbucharest.ro/ro/doc_216.html, mai departe perspective pentru o cercetare consultat la data de 26.05.2012 11 mult mai amănunţită asupra subiectului adus http://www.summitbucharest.ro/ro/doc_215.html, consultat la data de 27.05.2012 în discuţie: „Perspectivele extinderii NATO în 12 Vincent POULIOT, International Security in Prac- Europa de Est”. Studierea spaţiului estic este tice: The politics of NATO-Russia Diplomacy, Cambridge un domeniu interesant al relaţiilor internaţio- University Press, New York, 2010, p. 223 Monitor Strategic 71 13 http://www.nato.int/cps/en/natolive/topics_52131. 19 James M. GOLDGEIER, The future of NATO, Coun- htm, consultat la data de 27.05.2012 cil on Foreign Relations, New York, 2010, p. 8 14 http://in.reuters.com/article/2011/11/21/idINIn- 20http://www.nato.int/cps/en/natolive/official_texts dia-60645720111121, consultat la data de 27.05.2012 _87593.htm?mode=pressrelease, consultat la data de 15 http://nato.mae.ro/node/269, consultat la data de 01.06.2012 27.05.2012 21 Vincent MORELLI, Paul BELKIN, Carl EK, Jim NI- 16 Vincent POULIOT, International Security in Prac- CHOL, Steven WOEHREL, NATO Enlargement: Albania, tice: The politics of NATO-Russia Diplomacy, Cambridge Croatia and Possible Future Candidates, Congressional University Press, New York, 2010, p. 220 Research Service, Washington, 2008, p. 8 17 http://www.nato.int/cps/en/natolive/topics_37750. 22 Alexandra GHECIU, NATO in “New Europe”: The htm?, consultat la data de 27.05.2012 politics of International Socialization after the Cold War, 18 http://www.theguardian.com/commentisfree/2014/ Stanford University Press, California, 2005 , p. 216 mar/14/georgia-lesson-for-ukraine-crimea-referendum- trick, consultat la data de 03.04.2014

ABSTRACT

This study is about Eastern Europe which includes a view on the region, but more important about the political actors that have the greatest chance of becoming NATO members: Moldova, Ukraine, Georgia. The research will focus on the internal and external problems which those countries have to face in order to become full members of the organization, also they have similar impressive historical characteristics and a common foe: Russia.

Keywords: NATO, Russia, Georgia, Ukraine, Eastern Europe, regional conflict, international security.

Ion Alexandru este absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Politice, Universitatea Bucureşti şi, al masterului. Relaţii Internaţionale, în cadrul Universităţii Bucureşti. A fost beneficiarul unei burse Erasmus pentru un semestru de studiu la Université Libre de Bruxelles, Belgia.

72 Monitor Strategic ASIA DE SUD ŞI ORIENTUL MIJLOCIU

Monitor Strategic 73

Procesul de pace din Orientul Mijlociu Dr. Dragoş Ilinca

Procesul de pace din Orientul Mijlociu re- mod recurent, iniţiative orientate spre susţi- prezintă, dincolo de orice îndoială, unul dintre nerea procesului de pace soldate, însă, cu re- dosarele cele mai complexe ale perioadei con- zultate adeseori îndoielnice, în ciuda existenţei temporane. Simpla analiză cantitativă a numă- unui sprijin de substanţă din partea comunită- rului de rezoluţii adoptate la nivelul Organiza- ţii internaţionale, în ansambul său. Suplimen- ţiei Naţiunilor Unite atestă din plin centralita- tar relaţiilor de ostilitate dintre Israel şi statele tea acestui subiect. În egală măsură, perspec- arabe, primul război arabo-israelian a generat tiva istorică consistentă nu a fost completată problema refugiaţilor palestinieni, element cu o trasabilitate facilă a modului în care acest care se va constitui în principala temă a Proce- proces s-a derulat. Cronologia asociată proce- sului de pace din Orientul Mijlociu. sului de pace arabo-israelian se plasează, cel Cu toate acestea, pentru perioada războa- puţin pentru perioada celei de-a doua jumătă- ielor arabo-israeliene (1948 - 1973) tema pre- ţi a secolului al XX-lea, în strânsă legătură cu dilectă a procesului de pace s-a cantonat cu principalele momente ale conflictului dintre preponderenţă în zona relaţiilor dintre state- statele arabe şi Israel. Practic, se poate vorbi de le arabe şi Israel. La câteva zile după victoria o dependenţă intrinsecă între opţiunile asuma- zdrobitoare repurtată în timpul celui de-al II- te de cele două tabere de-a lungul conflictului lea Război arabo-israelian (5-10 iunie 1967, şi atitudinea faţă de negocierile de pace. Războiul de 6 zile), ministrul apărării israelian, Încă din primele momente ale conflictului Moshe Dayan2, declara: „Aşteptăm un telefon arabo-israelian, considerate a fi plasate în pri- din partea statelor arabe”. Dincolo de semnifi- ma jumătate a anului 1948, au fost consemnate caţiile asociate contextului victoriei israeliene o serie de iniţiative, de nivel şi intensitate di- realitatea care se degaja era aceea a disponi- ferite. Deznodământul primului Război arabo- bilităţii pentru iniţierea dialogului. După în- israelian (1948-1949)1 a parafat debutul unei delungi dezbateri, în toamna anului 1967 se spirale conflictuale ale cărei evoluţii vor marca reuşeşte adoptarea Rezoluţiei Consiliului de mediul de securitate din Orientul Mijlociu, cu Securitate nr.2423, documentul care stabilea efecte semnificative la nivelul întregului sistem paradigma strategică a procesului de pace ara- al relaţiilor internaţionale. Atât înfrângerea bo-israelian. coaliţiei statelor arabe participante în aceas- În ciuda ambiguităţilor4 existente la nivelul tă etapă, cât şi eşecul vizând încheierea unei textului agreat, Rezoluţia 242 statua principiul păci durabile, au fost principalii factori care „teritoriu în schimbul păcii” care va reprezenta au generat paradigma sub care se vor derula principalul vector de orientare a procesului de diferitele demersuri de normalizare a situaţiei pace arabo-israelian. Logica introdusă în con- de securitate din zonă. Practic, fiecare etapă textul reglementării conflictului din Orientul a conflictului arabo-israelian a consemnat, în Mijlociu presupunea, în esenţă, restabilirea Monitor Strategic 75 statu-quo anterior Războiului din iunie 1967. diplomacy”, promovată de secretarul de stat, Retrocedarea teritoriilor ocupate (Peninsula Henry Kissinger, în timpul Administraţiei Ni- Sinai, West Bank, Gaza şi Înălţimile Golan) re- xon (1969-1974). O primă etapă s-a consem- prezenta elementul de compromis pentru re- nat la sfârşitul anului 1973, prin organizarea cunoaşterea existenţei statului Israel. În egală Conferinţei de la Geneva (21 decembrie 1973), măsură, modificarea perspectivei teritoriale în menită să contribuie la implementarea preve- urma războiului din iunie 1967 a readus pro- derilor Rezoluţiei 338. Evenimentul reprezenta blema refugiaţilor palestinieni în ansamblul o premieră istorică, avansând, practic, structu- preocupărilor privind negocierea unei păci ra cadrului de dialog între statele implicate în durabile în regiune. Pe această dimensiune, conflictul arabo-israelian. Prezenţa la Geneva a Rezoluţia 242 includea cerinţa privind identifi- reprezentanţilor din Egipt, Iordania şi Israel a carea unei „soluţii durabile şi echitabile pentru fost dublată de cea a celor din Uniunea Sovieti- problema refugiaţilor”5. că, a cărei implicare reprezenta o altă premieră În ciuda introducerii pe agenda relaţiilor pentru procesul de pace din Orientul Mijlociu. internaţionale a unei agende de dialog agreată, În planul realizărilor concrete ale Conferinţei relaţiile de ostilitate dintre statele arabe şi Isra- se plasa, de asemenea, semnarea Acordurilor el au continuat să se manifeste cu intermiten- de dezangajare între Israel şi Egipt (ianuarie ţă, în cadrul aşa-numitului „Război de uzură” 1974), respectiv. Israel şi Siria (mai 1974), ele- (1969-1970). Suplimentar alianţei egipteano- mente absolut necesare pentru cadrul general siriene, Organizaţia pentru Eliberarea Palesti- al procesului de pace. nei6 a jucat un rol important în susţinerea an- Câţiva ani mai târziu, semnificaţia dechi- gajamentului arab. De asemenea, asumarea7 de derii realizate prin organizarea Conferinţei de către Egipt, Iordania, Liban şi Israel a procesu- la Geneva se releva prin vizita istorică a pre- lui de implementare a prevederilor Rezoluţiei şedintelui egiptean Anwar Sadat11 la Ierusalim 242, nu a împiedicat escaladarea tensiunilor şi (19 noiembrie 1977). Beneficiind de susţinerea izbucnirea celui de-al III-lea Război arabo-is- internaţională, în special a Statelor Unite ale raelian (octombrie 1973). Reluarea ostilităţilor, Americii şi Uniunii Sovietice, demersul lui Sa- prin atacul conjugat al forţelor egipteano-si- dat a beneficiat de dezvoltări suplimentare prin riene, se datora, în mare măsură, dorinţei de semnarea, după 12 zile de negocieri egipteano- revanşă a statelor arabe a căror manifestare s-a israeliene, a Acordurilor de la Camp David (17 realizat şi prin valorificarea evoluţiilor8 Războ- septembrie 1978). Prin intermediul acestora se iului Rece. Cu toate acestea, succesul iniţial al dorea implementarea unei abordări cuprinză- acţiunii nu s-a putut meţine, deznodământul toare a procesului de pace arabo-israelian, în fiind adjudecat de forţele israeliene, ceea ce a spiritul prevederilor Rezoluţiilor 242 şi 338, condus la consolidarea realităţii teritoriale ge- inclusiv în ceea ce priveşte problema palesti- nerată cu şase ani mai devreme. niană12. Cea de-a doua componentă era repre- zentată de iniţiativa vizând încetarea stării de conflict dintre Israel şi Egipt. Progresele înre- Conflict vs. o portunităţi gistrate, astfel, au fost consolidate, la mai puţin de un an distanţă, prin semnarea Tratatului de În ciuda confruntărilor dramatice, războiul pace israeliano-egiptean (martie 1979), prin din octombrie 1973 a reprezentat debutul real care formula „teritoriu pentru pace” se im- al procesului de pace arabo-israelian. Într-o plementa pentru prima dată. Conform preve- măsură extinsă, incertitudinea rezultatului din derilor Tratatului, Israelul accepta retragerea octombrie 1973, a generat masa critică pentru totală din Peninsula Sinai, zonă care devenea reluarea procesului de pace9. Liniile directoare un perimetru demilitarizat, în schimbul nor- agreate anterior au fost reluate prin interme- malizării relaţiilor între cele două state13. diul Rezoluţiei 33810, adoptată de Consiliul de Poziţia Egiptului nu a beneficiat de susţine- Securitate în 22 octombrie 1973. Valorificarea rea lumii arabe, la nivelul căreia se înregistrea- momentului de oportunitate s-a realizat în ca- ză critici vehemente faţă de parcursul politic drul unui proces guvernat de celebra „shuttle asumat de Sadat, culminând cu suspendarea 76 Monitor Strategic Egiptului din cadrul Ligii Statelor Arabe (1979- cesului de pace prin izbucnirea mişcării de re- 1989). În acelaşi timp, susţinerea statelor arabe voltă la nivelul populaţiei arabe din West Bank se concentrează asupra Organizaţiei pentru şi Gaza (noiembrie 1987). Mult mai cunoscută Eliberarea Palestinei, a cărei legitimitate la sub numele de Intifada, mişcarea de protest a nivelul populaţiei palestiniene se consolidase arabilor palestinieni a fost iniţiată sub forma semnificativ prin decizia14 Ligii Arabe adopta- unei mişcări de nesupunere civică, ca formă tă la Rabat, în 28 octombrie 1974. de protest faţă de administraţia israeliană. Acestor evoluţii li se adaugă asasinarea pre- Din această perspectivă, Intifada reprezenta o şedintelui egiptean la 6 octombrie 1981, eve- abordare cu totul nouă în ansamblul relaţiilor niment care a nu a afectat, însă, procesul de israeliano-palestiniene a căror caracteristică normalizare a relaţiilor dintre Egipt şi Israel, dominantă fusese reprezentată, până în acel cadrul stabilit la Camp David continuând să moment, de un lung şir de violenţe. Deşi iz- fie utilizat pentru extinderea dialogului din- bucnită spontan, Intifada a reprezentat o opor- tre cele două state. În ceea ce priveşte extin- tunitate pentru OEP, aflată în, Tunisia care va derea procesului de pace, ultimele decenii ale fi curând valorificată prin preluarea graduală a secolului al XX-lea nu au consemnat, însă, controlului asupra evoluţiilor din West Bank şi progrese semnificative putându-se vorbi chiar Gaza. În egală măsură, Intifada a creat condiţi- de un adevărat blocaj. Suplimentar reticenţei ile pentru afirmarea unui nou centru de putere manifestată de unele state arabe în adoptarea la nivelul spectrului politic palestinian, repre- unui parcurs similar celui promovat de Egipt, zentat de organizaţia Hamas (Mişcarea de Re- această perioadă a fost marcată de un lung zistenţă Islamică). Sub influenţa organizaţiei şir de evoluţii cu un puternic impact în ceea islamiste egiptene Frăţia Musulmană, Hamas ce priveşte situaţia de securitate din Orientul a devenit în scurt timp unul dintre principalii Mijlociu. În acest context se plasează Războ- competitori ai Organizaţiei pentru Eliberarea iul civil din Liban (1975-1990) ale cărui efecte Palestinei, aspect ce va influenţa determinant s-au manifestat la nivelul întregului perimetru evoluţiile procesului de pace. geografic. În mod particular, evoluţiile conflic- Suplimentar acestor aspecte, Intifada a cre- tului din Liban au plasat într-un relativ con de at, într-o manieră relativ similară cu Războiul umbră procesul de pace arabo-israelian. arabo-israelian din octombrie 1973, condiţiile Proximitatea geografică a Războiului civil pentru reluarea procesului de pace arabo-isra- şi, implicit, efectele acestuia au reprezentat elian. Fereastra de oportunitate va fi valorifica- principalii factori care au stat la baza inter- tă, într-o primă instanţă de OEP care adoptă venţiei Siriei şi Israelului în Liban, în diferite la sfârşitul anului 1988 o serie de poziţii prin 15 etape ale Războiului civil. De asemenea, im- care îşi exprimă sprijinul pentru implementa- plicarea celor două state s-a derulat adeseori în rea Rezoluţiei 242. Trebuie menţionat faptul că mod antagonist, contribuind la menţinerea de opţiunea16 asumată de organizaţia palestinia- facto a stării de conflict dintre acestea. Influen- nă şi liderul său, Yasser Arafat (1929-2004), se ţele evenimentelor din Liban s-au regăsit şi la plasa în contextul particular creat prin izbuc- nivelul relaţiilor israeliano-palestiniene aces- nirea Intifadei, OEP căutând să răspundă atât tea degenerându-se constant pe fondul deru- deficitului de vizibilitate înregistrat pe durata lării de către diferite grupări palestiniene acţi- prezenţei în Tunisia, cât şi realităţilor generate unilor teroriste la adresa statului Israel. Starea prin apariţia Hamas. Iniţiativa palestiniană a de conflict dintre cele două tabere culminează fost urmată de lansarea, în mai 1989, de către cu expulzarea din Liban a Organizaţiei pentru Israel a unui demers similar prin intermediul Eliberarea Palestinei (iunie-septembrie 1982), „Iniţiativei de pace”. Aceasta viza normalizarea aceasta refugiindu-se în Tunisia. relaţiilor cu celelalte state arabe într-o manieră similară cu tipologia procesului Camp David, dublată de iniţierea unor măsuri menite să cre- Intifada eze un sistem de autonomie în West Bank şi Gaza17. Suplimentar tensiunilor din Liban, sfârşitul Deşi nu s-a bucurat de un succes notabil, anilor ’80 aduce noi provocări la adresa pro- iniţiativa israeliană a fost transferată în plan Monitor Strategic 77 internaţional prin implicarea SUA şi URSS în condiţiile menţinerii atacurilor teroriste lansa- crearea unui forum de dialog între statele arabe te împotriva Israelului din perimetrul libanez. şi Israel. Această opţiune s-a concretizat prin Reacţiile israeliene s-au concretizat în acţiuni organizarea Conferinţei de la Madrid (30 oc- militare vizând distrugerea bazelor teroriste tombrie 1991) în cadrul căreia s-au desfăşurat din Liban, culminând cu Operaţia „Fructele primele runde de dialog între Israel şi statele mâniei” (aprilie 2006) soldată cu numeroase arabe învecinate (Siria, Liban şi Iordania). Con- victime în rândul populaţiei civile din Liban. ferinţa a inclus şi o componentă semnificativă Din această perspectivă, dialogul dintre cele privind problema palestiniană, reprezentând o două părţi nu a cunoscut evoluţii semnificati- premieră prin participarea la discuţii a unei de- ve, ceea ce nu a permis, de asemenea, încheie- legaţii palestiniene. Practic, momentul Madrid rea unui Tratat de pace israeliano-libanez. a reprezentat ultimul reper al evenimentelor internaţionale asociate procesului de pace din Orientul Mijlociu care a mai abordat proble- Oslo ma palestiniană în conjuncţie cu cea privind relaţiile dintre statele arabe şi Israel. Din acest Efectul de departe cel mai consistent al de- moment, cele două aspecte vor fi tratate sepa- blocării procesului de pace din Orientul Mijlo- rat, ceea ce a contribuit în mod determinant ciu s-a resimţit la nivelul dialogului israeliano- la înregistrarea unor progrese semnificative pe palestinian. În contextul creat prin organizarea ambele dimensiuni. Conferinţei de la Madrid, la începutul anului În acest context se plasează dialogul dintre 1993 se derulează cu sprijinul Norvegiei, nego- Iordania şi Israel care consemnează semnarea, cieri secrete israeliano-palestiniene. Rezultatul la 25 iulie 1994, de către regele Hussein I bin acestora va deveni public la 9 septembrie 1993 Talal (1935-1999) şi premierul Yitzhak Rabin când, prin intermediul unor scrisori, Organi- (1922-1995), a „Declaraţiei de la Washington”. zaţia pentru Eliberarea Palestinei, prin preşe- Într-o manieră similară procesului Camp Da- dintele său Yasser Arafat, respectiv Israel, prin vid, câteva luni mai târziu, la 26 octombrie premierul Yithzak Rabin (1922-1995), recu- 1994, se încheia Tratatul de pace israeliano- noşteau reciproc dreptul la existenţă. Câteva iordanian18 prin care starea de război dintre zile mai târziu, prin intermediul „Declaraţiei cele două state lua sfârşit. Suplimentar, era de principii privind aranjamentelor interima- prevăzută iniţierea unui dialog consolidat în- re pentru autoguvernare”, mult mai cunoscută tre cele două state în scopul identificării unor sub numele de „Acordul de la Oslo” (13 sep- modalităţi de dezvoltare a unor iniţiative de tembrie 1993) se adopta cadrul pentru deru- cooperare economică. larea procesului de pace. În esenţă, Acordul Spre deosebire de progresele înregistrate în reprezenta un calendar vizând: cazul Egiptului şi Iordaniei, dialogul israelia- – retragerea israeliană graduală din Gaza şi no-sirian a cunoscut, curând după Conferinţa oraşul Ierihon din West Bank; aceasta marca de la Madrid, un blocaj semnificativ, aplicarea debutul unei perioade de tranziţie care se pre- principiului „teritoriu pentru pace” în cazul coniza să dureze 5 ani; Înălţimilor Golan dovedindu-se extrem de di- – crearea unei autorităţi palestiniene în zo- ficil de realizat. Din această perspectivă, sta- nele de unde Israelul se retrăgea, care să preia rea de război dintre cele două state continuă responsabilităţile vizând administrarea acesto- să se menţină oficial. Un caz cu totul aparte îl ra până la desfăşurarea de alegeri; reprezintă procesul de pace israeliano-libanez. – crearea poliţiei palestiniene19. Pe această dimensiune, evoluţia negocieri- De asemenea, prin intermediul Acordu- lor iniţiate prin intermediul Conferinţei de la lui se introducea perspectiva autoguvernării Madrid a fost influenţată negativ de acţiunile palestiniene, propunându-se o perioadă de împotriva Israelului derulate de grupările tero- tranziţie de cinci ani în care să se deruleze re- riste de pe teritoriul Libanului (ex. Hezbollah). tragerea etapizată a Israelului. De asemenea, Nici retragerea israeliană din Liban (mai 2000) în perioada tranzitorie urmau să fie iniţiate nu a favorizat deblocarea procesului de pace în discuţii privind reglementarea permanentă a 78 Monitor Strategic aranjamentelor pentru o serie de aspecte pre- cluzând obiectivele militare şi coloniile evre- cum: Ierusalimul, refugiaţii, graniţele, coloniile ieşti22. evreieşti etc. Retragerea israeliană trebuia să fie urmată La 4 mai 1994 se consemna prima expri- de desfăşurarea alegerilor pentru Consiliul Na- mare a principiilor Acordului de la Oslo, prin ţional Palestinian, organul legislativ al Autori- semnarea la Cairo a „Acordului asupra Fâşiei tăţii Naţionale Palestiniene. În mod evident, Gaza şi zonei Ierihonului” prin care se detaliau Oslo II a reprezentat momentul ireversibil al aspectele legate de retragerea forţelor israeli- procesului de pace. Practic, 1/3 din suprafaţa ene militare şi de poliţie. De asemenea, erau West Bank intrase sub responsabilitatea pales- stipulate in extenso rolul şi atribuţiile Autori- tiniană. Deşi se confruntă cu presiuni publice tăţii Palestiniene (oferindu-se, astfel, cadrul le- semnificative, premierul israelian, Yitzhak Ra- gal pentru apariţia acestuia) inclusiv în ceea ce bin, obţine în octombrie 1995 aprobarea Kne- priveşte componenta de asigurare a ordinii şi sset-ului pentru implementarea prevederilor combaterea acţiunilor teroriste la adresa Israe- Acordului. Asasinarea premierului israelian, la 20 lului . În 29 august 1994 era semnat „Acordul 4 noiembrie 1995, de către un extremist evreu de pregătire a transferului de autoritate şi res- în timpul unui miting pacifist a reprezentat un ponsabilităţi” care prevedea domeniile în care element de perturbare a procesului de pace. se făcea transferul către Autoritatea Palestinia- 21 Noul guvern condus de Benjamin Netanyahu nă (educaţie, sănătate, social, turism, finanţe) . semnează, la 15 ianuarie 1997, aşa-numitul Lista domeniilor s-a extins în anul următor „Protocol Hebron”23 care aducea noi reglemen- prin includerea celor vizând: muncă, comerţ, tări în ceea ce priveşte împărţirea controlului industrie şi energie, poştă, statistică, agricultu- asupra acestui oraş. Semnificaţia particulară a ră şi autorităţi locale. Prin intermediul acestui noului acord viza angajamentul politic al cabi- nou acord se încheia, practic, etapa de creare a netului israelian faţă de implementarea preve- cadrului legal aferent funcţionării instituţiilor derilor Oslo II, dublat de cel al lui Yasser Arafat palestiniene. În opoziţie cu demersurile O.E.P. de a combate terorismul. s-au plasat grupările radicale palestiniene (Ha- La 23 octombrie 1998, beneficiind de spri- mas, Jihadul Islamic) care au continuat să-şi jinul SUA este semnat „Memorandumul Wye manifeste opoziţia prin acţiuni teroriste în in- River”24 prin care Israelul îşi asumă angaja- teriorul Israelului. Cea de-a doua etapă a procesului de pace a mentul de a continua retragerea din West fost inaugurată prin semnarea, la Washington, Bank, obiectiv realizat în perioada următoare. în 28 august 1995, a „Acordului Interimar pri- Alegerile anticipate organizate în mai 1999 în vind West Bank şi Fâşia Gaza”. Semnat, iniţial, Israel au condus la înfrângerea partidului Li- la Taba (Egipt), sub patronajul preşedintelui kud, noul cabinet fiind condus de Ehud Barak, egiptean Hosni Mubarak, Acordul a intrat în susţinut de o coaliţie în cadrul căreia segmen- istorie sub numele de Acordul Oslo II. Acesta tul principal era reprezentat de socialiştii isra- reprezenta o etapă suplimentară, prin extin- elieni. Inventarul de acorduri este completat derea autonomiei palestiniene în West Bank şi prin semnarea, la 4 septembrie 1999, a „Acor- 25 Gaza. În acest sens, se introducea un sistem de dului de la Sharm el-Sheik” , care reprezenta, clasificare a zonelor care urmau să facă obiec- practic, o reafirmare a angajamentelor asuma- tul retragerii israeliene şi, subsecvent, al prelu- te, în sensul finalizării perioadei interimare şi ării de către Autoritatea Palestiniană: negocierii statutului final. Se fixa şi un termen – Zona A – oraşele majore din West Bank pentru încheierea unui acord-cadru până la 13 şi Gaza (Jenin, Nablus, Tulkarem, Kalkilya, Ra- septembrie 2000. mallah şi Bethleem) care urmau să fie cedate în Cu toate acestea, în anul următor s-au con- întregime controlului palestinian; semnat o serie de tensiuni majore culminând – Zona B (aprox. 450 de localităţi) – control cu presiunile lui Yasser Arafat vizând declara- palestinian parţial; prerogativele în asigurarea rea unilaterală a independenţei statului pales- securităţii rămân în sarcina Israelului; tinian. Implicarea SUA a condus la organiza- – Zona C – puncte particulare în care con- rea unei noi runde de negocieri între cele două trolul era deţinut în exclusivitate de Israel in- părţi (11-24 iulie 2000, Camp David) la care Monitor Strategic 79 premierul israelian Ehud Barack a venit cu o teroriste ale Hamas îndreptate împotriva Isra- ofertă majoră vizând soluţionarea întregului elului. Aceste evoluţii au afectat negativ proce- set de probleme aferente negocierilor, inclusiv sul de pace israeliano-palestinian, inclusiv din problema Ierusalimului. Propunerea israeliană perspectiva dialogului dintre Israel şi Autorita- a fost respinsă, eşecul înregistrat fiind accen- tea Palestiniană. tuat de izbucnirea în septembrie 2000 a celei În încercarea de a depăşi situaţia creată în de-a doua Intifade (2000-2005) care a condus, Gaza, în noiembrie 2007 s-a desfăşurat Con- practic, la blocarea procesului pace. Bilanţul ferinţa de la Annapolis (SUA) prilej cu care se acestor etape era, însă, unul pozitiv în special reafirmă angajamentul27 israeliano-palestinian din perspectiva creării cadrului juridico-insti- faţă de realuarea negocierilor în spiritul Ca- tuţional, dublat de preluarea responsabilităţii lendarului stabilit de Cvartet, fiind avansat ca pentru administrarea unui segment important termen de finalizare anul 2008. din West Bank şi Gaza. În ciuda sprijinului internaţional consis- Izbucnirea Intifadei a generat necesitatea tent, nici acest termen nu a putu fi respectat, pentru intensificarea sprijinului internaţional dialogul israeliano-palestinian fiind puternic adaptat la noile realităţi. În acest context se afectat de acţiunile teroriste derulate de or- plasează apariţia în 2002 a „Cvartetului pentru ganizaţiile extremiste palestiniene, în special Orientul Mijlociu” cu participarea: SUA, Fe- Hamas. Această situaţie continuă să reprezinte deraţiei Ruse, ONU şi UE, al cărui scop viza unul dintre factorii majori de întârziere a pro- medierea conflictului israeliano-palestinian. În cesului de negociere în vederea implementării aprilie 2003, Cvartetul lansează un „Calendar unei soluţii durabile în Orientul Mijlociu. pentru finalizarea procesului de pace”26, care prevedea finalizarea negocierilor dintre cele două părţi la orizontului anului 2005. Noua Concluzii iniţiativă nu a înregistrat progrese semnifica- tive în condiţiile situaţiei explozive din timpul Radiografia procesului de pace arabo-isra- celei de-a II-a Intifade. În completarea acţiu- elian atestă faptul că acest dosar va reprezenta nilor internaţionale, la nivelul Ligii Arabe s-a unul dintre elementele prioritare ale agendei consemnat lansarea, în martie 2002, de către internaţionale a secolului al XXI-lea. Bilanţul Arabia Saudită a unei noi propuneri de regle- evoluţiilor înregistrate în ultimele decenii este mentare a procesului de pace. Cunoscută sub de natură să ofere perspective optimiste asu- numele de „Iniţiativa arabă de pace”, propu- pra modalităţilor de finalizare ale acestui lung nerea viza soluţionarea comprehensivă a în- şi extrem de complex demers. În mod evident, tregului set de probleme asociate conflictului persistă o serie de aspecte asupra cărora solu- arabo-israelian, inclusiv cea a refugiaţilor pa- ţiile formulate până în prezent nu s-au dove- lestinieni. Deşi reafirmată periodic, iniţiativa dit a fi viabile. În general, acestea fac obiectul nu a reuşit să depăşească stadiul de propunere, predilect al analizelor circumspecte faţă de fi- nefiind înregistrate demersuri asociate de im- nalitatea procesului de pace din Orientul Mij- plementare. lociu. Progresele înregistrate sunt de natură să În acelaşi timp, evoluţiile vieţii politice pa- confirme, însă, ireversibilitatea procesului per lestiniene după terminarea Intifadei au generat se şi, mai ales, a determinării părţilor implicate provocări suplimentare la adresa procesului de în identificarea soluţiilor adecvate. pace. Ascensiunea politică a organizaţiei Ha- mas, confirmată prin alegerile din ianuarie Implicaţiile acestor evoluţii la nivelul me- 2006, au contribuit din plin la fragmentarea diului de securitate sunt încă dificil de cuan- vieţii politice palestiniene. Conflictul izbuc- tificat putând să influenţeze decisiv modul în nit în iunie 2007, între această organizaţie şi care relaţiile arabo-israeliene se vor desfăşu- Fatah, principala facţiune din cadrul OEP, s-a ra. În mod evident, trăsătura fundamentală a soldat cu impunerea autorităţii totale a Hamas Orientului Mijlociu contemporan este aceea a în Gaza. Preluarea controlului în acest perime- unei dinamici deosebite, în cadrul căreia para- tru a fost dublată de intensificarea acţiunilor digmele sunt încă în plin proces de adaptare. 80 Monitor Strategic Acest fenomen se suprapune peste complexi- 3 Apariţia acesteia s-a datorat într-o măsură determi- tatea particulară a procesului de pace, care re- nantă reprezentantului permanent al Marii Britanii la Or- ganizaţia Naţiunilor Unite, Hugh Mackintosh Foot, Baron prezintă, în esenţă, principala caracteristică. Caradon de St. Cleer (1907-1990). Textul Rezoluţiei Con- siliului de Securitate în Laquer, Walter; Rubin, Barry. The Problema esenţială rămâne aceea a adap- Israel-Arab Reader: A Documentary History of the Middle tării. Procesul de pace nu trebuie analizat în East Conflict, Penguin Books, New York, 2008, p.116-117. 4 Dificultăţile negocierilor dintre părţile implicate în afara realităţilor contemporane. În general, conflict şi-au pus amprenta din plin asupra textului per acest dosar a fost considerat ca fiind principala se care a inclus formule cu un grad ridicat de ambigui- cauză a problemelor din Orientul Mijlociu, so- tate. Pentru detalii asupra procesului de negociere care luţionarea sa fiind considerată drept panaceul a condus la apariţia acestui document în Bailey, Dawson Sydney. The Making of Resolution 242, Martinus Nijhoff, universal. Evoluţiile ultimului deceniu atestă, Dordrecht, 1985. însă, derularea, în mod autonom de evoluţi- 5 Laquer, Walter; Rubin, Barry, Op.cit., p. 117 ile procesului de pace, a unor evenimente de 6 Creată prin decizia Ligii Arabe din 28 mai 1964. 7 amploare, pornind de la „Primăvara arabă” şi Siria a respins Rezoluţia acceptând, condiţionat, im- plementarea acesteia după Războiul arabo-israelian din până la criza din Siria. Efectele generate, astfel, octombrie 1973. Pe aceleaşi poziţii s-a plasat şi atitudinea sunt încă dificil de cuantificat ceea ce reclamă Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei care şi-a mani- adoptarea unei abordări flexibile în articularea festat opoziţia faţă de prevederile acestui document. 8 potenţialelor soluţii. Refacerea capacităţii militare a Egiptului şi Siriei, re- dusă simţitor în urma Războiului din iunie 1967, s-a putut realiza într-un interval atât de scurt graţie sprijinului masiv al Uniunii Sovietice. (Rabinovitch, Itamar; Shaked, Haim. Note From June to October: The Middle East Between 1967 and 1973, Transaction Inc., New Brunswick, 1978). 9 1 Izbucnit la câteva ore distanţă după proclamarea in- Rabinovitch, Itamar. The Lingering Conflict: Israel, dependenţei statului Israel (14 mai 1948) prin atacul asu- The Arabs, and the Middle East, 1948-2011, Brookings In- pra acestuia lansat de coaliţia statelor arabe (Egipt, Iorda- stitution Press, Washington DC, 2011, p. 12. 10 nia, Liban, Irak, Siria). În 1949 s-au încheiat o serie de ar- Textul Rezoluţiei 338 disponibil la http://unispal. mistiţii între Israel şi statele arabe participante (Egipt – 24 un.org/unispal.nsf/0/7FB7C26FCBE80A31852560C5006 februarie; Liban – 23 martie; Iordania – 3 aprilie; Siria – 20 5F878. 11 iulie) care se limitau la încetarea luptelor. În acelaşi timp, Muhammad Anwar El-Sadat (1918-1981), unul linia frontului devenea, de facto, graniţa dintre Israel şi sta- din­tre fondatorii Organizaţiei Ofiţerilor Liberi care preia tele arabe învecinate (detalii suplimentare privind evoluţia puterea în Egipt în urma loviturii de stat din 1952. În oc- primului Război arabo-israelian în Herzog, Chaim; Gazit, tombrie 1970 devine cel de-al III-lea preşedinte al Egip- Shlomo. Arab-Israeli Wars: War and Peace in the Middle tului, după moartea lui Gamal Abdel Nasser (1918-1970). East, Vintage Books, New York, 2005 şi Karsh, Efraim. The În ceea ce priveşte relaţiile cu statul Israel, Sadat a optat, Arab-Israeli Conflict: The 1948 War, Osprey Publishing, iniţial, pentru consolidarea taberei arabe în scopul reluării New York, 2009). acţiunilor ofensive împotriva acestuia. A fost unul dintre 2 Moshe Dayan (1915-1981), una dintre figurile em- artizanii atacului arab prin care s-a declanşat Războiul ara- blematice ale pentru perioada războaielor arabo-israelie- bo-israelian din octombrie 1973. După eşecul înregistrat ne. Militar de carieră, a îndeplinit diverse funcţii în cadrul în cadrul conflictului s-a angajat determinant în susţine- organizaţiilor de apărare evreieşti (perioada Mandatului rea procesului de pace. contribuţia sa a fost recompensată britanic din Palestina, 1920-1948) şi, ulterior, în cadrul prin decernarea Premiului Nobel pentru Pace (1978). În armatei israeliene, culminând cu cea de şef al Statului Ma- timpul unei paradei militare, desfăşurată în 6 octombrie jor (1955-1958). Cariera sa politică a inclus portofoliile 1981, este ucis de un ofiţer egiptean islamist. ministeriale de la: agricultură (1959-1964); apărare (1967- 12 Textul integral disponibil http://www.jimmycarter- 1974) şi externe (1977-1979). În timpul Războiului din iu- library.gov/documents/campdavid/index.phtml. nie 1967 a fost principalul artizan al victoriei zdrobitoare 13 Pentru detalii privind contextul negocierilor ce au a Israelului. Cu toate acestea, dificultăţile majore pe care con­­­dus la semnarea Acordurilor de la Camp David, Car- trupele israeliene le-au înregistrat în prima etapă a Războ- ter, Jimmy. The Blood Of Abraham: Insights Into the Middle iului din octombrie 1973 i-au atras critici puternice ceea East, University of Arkansas Press, 1993. ce îl determină să demisioneze. Ulterior, revine ca minis- 14 Potrivit deciziei Ligii Arabe Organizaţia pentru tru de externe (1977-1979) contribuind în mod determi- Eliberarea Palestinei (OEP) era recunoscută drept „repre- nant la încheierea Tratatului de pace între Israel şi Egipt zentant unic şi legitim al poporului palestinian, în toate (1979). (cariera militară şi politică a lui Moshe Dayan a teritoriile palestiniene eliberate”. În acelaşi timp, Summit- făcut obiectul a numeroase lucrări biografice printre care: ul de la Rabat consfinţea angajamentul statelor membre de Bar-On, Mordechai. Moshe Dayan: Israel’s Controversial a susţine acţiunile OEP. Textul deciziei Ligii Arabe dispo- Hero, Yale University Press, New Haven-London, 2012 şi nibil, în format electronic, la adresa http://unispal.un.org Creveld, Martin. Moshe Dayan, Weidenfeld&Nicolson, UNISPAL.NSF/0/63D9A930E2B428DF852572C0006D06 Londra, 2004). B8. Monitor Strategic 81 15 Prezenţa militară siriană a reprezentat una dintre 17 Textul iniţiativei în Mahler, Gregory S., Mahler, R.W. constantele Războiului Civil din Liban debutând încă din Alden. The Arab-Israeli Conflict: An Introduction and Do- primele etape ale conflictului (ianuarie 1976). Ulterior, for- cumentary Reader, Routledge, New York, p.189-192 ţele siriene au fost integrate în cadrul „Forţei Arabe de Des- 18 Textul Tratatului disponibil la adresa http://www. curajare” (octombrie 1976), susţinută de Liga Arabă. Din kinghussein.gov.jo/peacetreaty.html această perspectivă, Siria a reprezentat principalul actor pe 19 Textul Acordului de la Oslo disponibil în format scena politică libaneză, prezenţa sa militară menţinându- electronic la http://www.knesset.gov.il/lexicon/eng/oslo_ se până în 2005. În ceea ce priveşte implicarea israeliană eng.htm în conflictul din Liban, aceasta a vizat cu preponderenţă 20 http://unispal.un.org/UNISPAL.NSF/0/15AF20B2F eliminarea bazelor palestiniene şi, ulterior, ale Hezbollah 7F41905852560A7004AB2D5 de unde erau organizate numeroase atacuri în interiorul 21http://avalon.law.yale.edu/20th_century/transfer_ statului Israel. Debutul acestei politici s-a concretizat în powers.asp martie 1978 când Israelul lansează Operaţia Litani în urma 22http://www.knesset.gov.il/process/docs/heskemb2 unui raid al OEP. Cei 25.000 de militari israelieni dislocaţi _ eng.htm sunt retraşi până la sfârşitul anului. Continuarea de către 23http://www.mfa.gov.il/mfa/foreignpolicy/peace/ OEP a acţiunilor teroriste la adresa Israelului a condus la guide/pages/protocol concerning the redeployment in he- reluarea acţiunilor de ripostă, culminând cu o nouă inter- bron.asp venţie în forţă (iunie 1982, Operaţia „Pace pentru Galile- 24http://mfa.gov.il/MFA/ForeignPolicy/Peace/Guide/ ea”). În 1985 trupele israeliene se retrag în interiorul unei Pages/The%20Wye%20River%20Memorandum.aspx “Zone de Securitate” creată în sudul Libanului. Procesul 25 Textul Acordului de la Sharm el-Sheikh disponibil de retragere israeliană se definitivează în iunie 2000 când în format electronic la adresa http://www.mfa.gov.il/mfa/ controlul asupra “Zonei de Securitate” este preluat de auto- mfa-archive/1999/pages/sharm%20el-Sheikh%20memo- rităţile libaneze. Pentru detalii privind evoluţia conflictului randum%20on%20implementation%20timel.aspx din Liban Weinberger, Naomi Joy. Syrian Intervention in 26http://www.un.org/News/dh/mideast/roadmap12 Lebanon, Oxford University Press, Oxford-New York, 1986 2002.pdf şi O’Balance, Edgar. Civil War in Lebanon, 1975-1992, Pal- 27http://mfa.gov.il/MFA/AboutIsrael/History/Pages/ grave Macmillan, New York, 1998. 16 The%20Annapolis%20Conference%2027-Nov-2007.aspx Sayigh, Yezid. Armed Struggle and the Search for State. The Palestinian National Movement, 1949-1993, Oxford University Press, Oxford, 2004, p.638

Source: BBC – Key Maps Source: BBC – Key Maps

82 Monitor Strategic Source: Yediot Aharonot, october 6, 1995

Monitor Strategic 83 ABSTRACT

The following article tries to analyse the evolution and achievements of the Peace Process in the Middle East. It includes, also, an extended historical perspective on the various aspects pertaining on Arab-Israeli relations in clo- se relations with the main events which occured in the Middle East during the last almost seven decades. The study indicates that the chances for a future, enduring peace solution are quite good. Nevertheless, the Arab-Israeli Peace Process is one of the many challenges of the New Middle East. Therefore, a future solution should be implemented in an appropiate way by enssuring the required level of integration within the current security landscape.

Keywords: Israel, Egypt, Syria, Middle East, Peace Proces, Palestinians, Arab-Israeli Conflict, Camp David, Oslo Agreement

Dragoş Ilinca, PhD in Military Science (2010) of the National Defence University is currently defence adviser within the Department of Defence Policy and Planning, Ministry of National Defence. He published an author book regarding the establishment of Israel – O istorie zbuciumată a poporului evreu, Niculescu Publisher, Bu- charest, 1999. At the same time he authored many articles focused on Middle East issues, in particular Arab-Israeli Conflict.

84 Monitor Strategic Sri Lanka între balanţa de putere şi regimul drepturilor omului ∗ O contribuţie la dezbaterea neo-neo Dr. Silviu Petre

Introducere: necesitatea Perpetuarea unor locuri comune produce 1 revizitării originilor în RI ideologizarea domeniului. Acestea fiind spuse, miza unei relecturări Progresul într-un domeniu nu se obţine nu- a clişeelor prezente în literatura de RI capătă mai prin cercetarea unor noi direcţii ori feno- contur şi pentru faptul că schemele teoretice mene sau descoperirea unor noi teorii diferite pot influenţa pe viitorii decidenţi într-un fel de corpusul doctrinar deja consacrat. O a tre- sau altul. ia modalitate constă în arheologia propriului Articolul de faţă contestă o anumită diviziu- trecut, recitirea textelor clasice fondatoare şi ne a muncii care s-a cimentat între şcolile realis- reordonarea taxonomiilor. Cel care face ordine tă şi liberală la nivelul percepţiei comune. Con- într-un sertar prăfuit nu descoperă neapărat form numitei diviziuni a muncii, realismului îi lucruri noi ci obiecte uitate care îşi pot regăsi revine studiului războiului şi al puterii şi îi sunt utilitatea pierdută la un moment dat. specifice noţiuni precum balanţa de putere, în Aceleaşi consideraţii de mai sus rămân va- timp ce liberalismul se ocupă cu teme precum labile şi pentru domeniul relaţiilor internaţio- diplomaţia, comerţul şi regimurile internaţio- nale. În momentul când un student întâlneş- nale. Pe urmele lui Robert Keohane argumentul te cursurile introductive de aici, istoriografia prezent priveşte balanţa de putere şi teoria re- internă din RI îi este predată ca având un ca- gimurilor într-o manieră inclusivă. Premiza su- racter plural, multiplele teorii fiind nu numai pusă testării este aceea că existenţa regimurilor diferite dar chiar ermetice în relaţia dintre ele. nu aboleşte balanţa de putere între state. În plus Firul narativ structurat pe câteva şcoli de gân- chestiunea drepturilor omului privită ca regim dire precum liberalismul, realismul, marxis- internaţional poate deveni vectorul intereselor mul sau constructivismul sărăceşte mult din de putere. Studiul de caz ales este raportul din- bogăţia universului RI. Mai mult decât atât, cei tre India şi Sri Lanka după sfârşitul războiului mai mulţi studenţi rămân la cele câteva tex- civil împotriva Tigrilor Tamili. te structurate la cursurile introductive, fără a Prima parte a lucrării va dezbate importan- aprofunda şi alte lecturi, ceea nu face decât să ţa dezbaterii clasice din RI şi felul în care pu- perpetueze anumite clişee la nesfârşit. tem gândi o sinteză neo-neo. A doua parte, la rândul ei segmentată, va prezenta pe larg pro- ∗ O versiunea anterioară a studiului de faţă a fost pre- cesul de construcţie naţională din Sri Lanka, zentată sub titlul „Între regimurile internaţionale şi balan- resorturile războiului civil, implicarea indiană, ţa de putere: atitudinea Indiei faţă de problematica drep- ajutorul internaţional de reconstrucţie şi învă- turilor omului din Sri Lanka” din cadrul Sesiunii Naţionale de Comunicării Ştiinţifice în Ştiinţele Socială organizate ţămintele care se pot trage prin prisma sintezei de Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea Bucureşti, neo-neo. Ultima parte va găzdui remarcile de 14 decembrie 2013 final. Monitor Strategic 85 I. Sinteza neo-neo tarea tematicii drepturilor omului în contextul puterii şi al regimurilor. Realismul şi liberalism/idealismul2 au exis- Pentru necesităţile studiului de faţă miza tat ca filozofii contrare cu mult înainte de apa- sintezei neo-neo este aceea de a prezenta cum riţia relaţiilor internaţionale ca domeniu con- balanţa de putere şi regimurile internaţionale sacrat de studiu. Versiunile lor modernizate, pot coexista şi se pot influenţa reciproc. neorealismul şi, respectiv, neoliberalismul îm- părtăşesc însă origini şi metodologii comune, a) Argumentul comensurabilităţii înscriindu-se în traseul mai larg al ştiinţelor paradigmelor sociale de după al Doilea Război Mondial. Au- tori precum Morton Kaplan, Kenneth Waltz, Una dintre axiomele întâlnite de cel care Robert Keohane, Robert Gilpin, Stephen Walt, contemplă pluralitatea perspectivelor din lite- Christopher Layne, William Wolforth şi-au ratura de RI este aceea a incomensurabilităţii fundamentat argumentele pe referinţe comu- paradigmelor. Acceptarea faptului că paradig- ne precum teoria actorului raţional, economia mele ar reprezenta metodologii şi epistemolo- neoclasică sau sociologia weberiană.3 Astfel gii ermetic închise faţă de exterior, autonome, neorealismul şi neoliberalismul s-au situ- împiedică dialogul dintre autori şi agendele at după anii 1970 pe o platformă comună ce de cercetare, cauzând în timp cantonarea în le permitea: minimal o reflecţiei a propriilor turnuri de fildeş în loc de preocuparea pentru complementarităţi şi maximal speranţa unei rezolvarea problemelor reale, aşa după cum sinteze. constată Rudra Sil şi Peter J.Katzenstein.7 În- Atât o şcoală cât şi cealaltă pornesc de la tr-o lucrare comună cei doi se declară adepţii premiza că statele reprezintă actori raţionali eclectismului analitic şi propun relaxarea stan- care acţionează într-un mediu anarhic.4 În dardelor metodologice dintre diferitele şcoli de timp ce neorealiştii subliniază dificultatea sta- gândire pentru a putea gândi câte un fenomen telor de a coopera ca urmare a existenţei unei sau studiu da caz sintetic, cu luarea în calcul a perene dileme a securităţii,5 neoliberalii atrag punctelor forte ale fiecărei paradigme. atenţia asupra faptului că aceleaşi state pot Studenţilor li se predă istoria domeniului învăţa să coopereze cu ajutorul unor instru- ca o dihotomie iniţială peste care se adaugă mente precum organizaţiile şi regimurile in- dezvoltările ulterioare. Realismul este contra- ternaţionale. De aici nu trebuie dedus că inter- pus idealismului/liberalismului anilor 1920 dependenţa creează neapărat o pace utopică, fiecăruia ataşându-i-se o anume etichetă: ast- aşa după cum atrage atenţia Keohane, pentru a fel realismul apare ca un catehism al cinismu- preîntâmpina caricaturizarea teoriei sale: lui care învaţă despre răutatea naturii umane „[Nye şi cu mine] Am respins în mod ex- şi setea de putere aferentă politicii în timp ce plicit ideea că interdependenţa este în mod idealismul este descris ca alternativa progre­ necesar benignă şi ne-am declarat scepticismul sistă, optimistă, poate naivă dar utilă mai ales despre viziunea naivă cum că .” 6 etc. – toate prinse sub termenul-umbrelă de Specifică neoliberalilor este admiterea reflectivism . De asemenea fiecare dintre ma- faptului că interdependenţa economică este rile paradigme ajunge să fie descrisă printr-o o realitate ce permite împărtăşirea valorilor şi diviziune semantică a muncii: realismul va fi creşterea costului conflictului, rezultatul fiind, sinonim cu războiul şi balanţa de putere; libe- contra neorealiştilor, o ameliorare a anarhiei ralismul cu pacea, cooperarea şi comerţul în sistemice. timp ce constructivismul monopolizează noţi- În vederea edificării unui dialog neo-neo, unea de identitate.9 argumentul prezent conţine trei paşi: a) de-er- Istoria intelectuală a secolului XX demon- metizarea paradigmelor; b) compararea balan- strează însă că denominaţiile de mai sus trec ţei de putere cu noţiunea de regim; c) discu- transversal peste paradigmele clasice, atât din 86 Monitor Strategic punct de vedere descriptiv cât şi prescriptiv. le. 14 Structuralismul waltzian a preluat selectiv Există liberali pacifişti cum există la fel de bine potenţialul teoretic al sociologiei şi economiei, liberali imperialişti10; există autori asociaţi tra- neglijând numeroase aspecte. Aşadar „Teo- diţiei realiste care au promovat militarismul ria politicii internaţionale” menţine distinc- (sau realpolitik-ul) cum se pot găsi numeroşi ţia strictă dintre politica internaţională şi cea autori care au fost adepţii prudenţei faţă de in- domestică întărind diviziunea utilizării dintre tervenţiile militare.11 În altă ordine de idei, din- cele două noţiuni.15 tr-o lectură post-structuralistă, dezbaterea cla- Întreţinând aceleaşi premize waltziene le- sică poate fi suprapusă unei departajări geogra- gate de anarhie, dilema securităţii şi egoismul fice. Aşadar liberalismul poate fi considerat o naţional, Keohane ajunge la concluzii diferite. ideologie venită din mediul anglofon (Imperiul Pentru el statele, motivate de interese proprii Britanic, Statele Unite) în timp ce corpul rea- aleg să coopereze tocmai pentru a ameliora list clasic din RI a fost manopera europenilor dilemele securitare, a preveni crizele şi even- continentali, mulţi dintre ei emigranţi în anii tual a obţine câştiguri sporite care rezultă din 1940 din cauza războiului şi antisemitismului. dinamica mediului exterior. Organizaţiile şi Pe continent tradiţia liberală/libertariană s-a regimurile internaţionale sunt astfel de aran- dezvoltat în acele locuri unde statul naţional jamente.16 În accepţiunea lui Keohane regimu- unitar, centralizat, eventual definit etnic, fie nu rile reprezintă: s-a putut forma fie a fost distrus (fie că vorbim "un set de aşteptări reciproce, reguli şi re- de Geneva lui Rousseau; lumea germană a lui gulamente, planuri, resurse organizaţionale şi Immanuel Kant; Austro-Ungaria cu cercul de angajamente financiare care au fost acceptate la Viena al unui Carl Menger ori Mises).12 de către un grup de state. “ sau “seturi implicite sau explicite de princi- b) Balanţă de putere şi regim pii, norme, reguli şi proceduri decizionale spre care converg aşteptările actorilor într-o anumi- Modalitatea de receptarea a conceptelor de tă speţă a relaţiilor internaţionale.” 17 regim şi balanţă a depins de un anume traseu Cum se pot compara balanţa de putere cu urmat de ştiinţele sociale după cel de-al Doilea noţiunea de regim? Război Mondial în Statele Unite. Primul pas către răspuns este conţinut Noţiunea de regim este probabil cea mai veche fiind inaugurată odată cu zorii aristote- chiar de scopul regimurilor: acela de a înlocui lici ai ştiinţei politice. Înţelesul său îl depăşeşte sau cel puţin atenua instabilitatea balanţei de pe acela de stat, însumând totalitatea instituţi- putere. Aşa cum în teoria contractualistă in- ilor, normelor, practicilor politice care asigu- divizii semnează un pact social pentru a ieşi ră actul guvernării într-un anumit teritoriu şi din starea naturală, acel bellum omnium con- asupra unei anumite populaţii. În majoritatea tra omnes, tot astfel şi statele instituie meca- cazurilor el a fost integrat politicii comparate, nisme care aproximează acelaşi rezultat, chiar relaţiile internaţionale descoperindu-l relativ dacă acesta nu ia forma unui Leviathan, a unui curând după anii ’70-’80. guvern mondial. Crearea regimurilor este difi- Balanţa de putere în schimb s-a consacrat cilă, după cum constată Keohane şi vine după descrierii dinamicii dintre state, chiar dacă uti- numeroase episoade de balansare (Liga Naţi- lizarea sa în filozofia politică modernă şi mai unilor şi ONU- fiecare a apărut după câte un nou în studiile economice de management nu război de proporţii). Aşadar regimurilor pot fi a lipsit. Astfel părinţii fondatori americani de- considerate într-o filiaţie cauzală faţă de balan- dică numeroase pagini diferitelor aranjamen- ţa de putere.18 te instituţionale care să asigure echilibrul de Pe de altă parte nu trebuie trecut cu vede- putere în cadrul unei republici.13 Chestiunea rea că regimurile sunt creaţii ale marilor pu- balanţei de putere a devenit un subiect de stu- teri şi se menţin în bună măsură prin abilitatea diu pentru ştiinţa economică, în studii de caz acestora de a influenţa comportamentul altor precum relaţiile din interiorul firmelor sau, unităţi sistemice (fie prin forţă sau ameninţa- mai nou în cadrul organizaţiilor internaţiona- rea cu aceasta, fie prin seducţie sau prin stabi- Monitor Strategic 87 lirea agendei).19 De aceea ele şi reflectă valorile, internaţionale când unele state preiau rolul normele, practicile autorilor.20 de „buni samariteni”- definibili prin faptul că Al doilea pas este acela de a considera atât diplomaţia lor este predominant îmbibată de balanţa de putere cât şi regimurile ori securita- dorinţa promovării şi securizării drepturilor tea colectivă drept ideal-tipuri, aproximate dar omului.26 Contraofensiva realistă nu lipseşte nu redate perfect de realitate.21 Liga Naţiunilor nu lipseşte şi chiar dacă nu poate acomoda şi ONU servesc din nou ca exemple: nici una şi identitatea ca variabilă endogenă interesului nici cealaltă nu au funcţionat / nu funcţionea- naţional demonstrează că nici altruismul nu ză la capacitatea maximă dar cu toate acestea este pur: creatorii lor au găsit raţiuni pentru a le menţi- „..creşterea puterii americane încurajează ne în viaţă.22 dezvoltarea democraţiei şi drepturilor omului Din direcţie opusă balanţa de putere şi ac- dar totodată întăreşte şi influenţă SUA.” ţiunea aferentă de balansare pot fi privite la „Iniţial concepute ca o stavilă în calea pu- rândul lor în termeni normativi. Coalizarea terii statului, drepturile omului au devenit un statelor împotriva unui posibil actor expansi- vehicul crucial al politicii de putere, fiabil în onist/hegemon nu are loc într-un vid ci presu- vederea exercitării hegemoniei.” 27 pune practica deprinsă în timp, presupune ca cineva să îi confere legitimitate prin repetiţie.23 Balansarea nu se poate produce fără o minimă II. a. India şi Sri Lanka în perspectivă socializare a statelor- aşa se poate explica cum istorică regatele europene de secol XVII-XVIII puteau fi azi aliaţi şi mâine adversari. Chiar şi în tim- Asia de Sud a fost arareori o singură enti- pul (sau altfel spus: mai ales în timpul..) Răz- tate politică de-a lungul mileniilor dar împăr- boiului Rece, SUA şi URSS s-au văzut obligate ţirea sferelor de putere nu a împiedicat crea- să stabilească un set de reguli pentru a preve- rea unui sentiment civilizaţional comun. Rajul ni escaladarea şi a menţine rivalitatea la nivel britanic a fost poate singura perioadă în care subsistemic, regional.24 subcontinentul a fost unificat sub o singură au- Instrumentalizarea drepturilor omului de toritate politică. Imperiului colonial i-a urmat către politica externă a statelor nu este nicide- după 1945 un complex de securitate cu un ac- cum o invenţie a secolului XX, dar ea devine tor hegemonic->India. Apropierea geografică, pregnantă după Războiul Rece, în contextul similarităţile etno-lingvistico-religioase ca şi a ceea ce unii au văzut drept sfârşitul istoriei. porozitatea graniţelor au făcut că între politica Triumful valorilor liberale a făcut din apărarea externă şi cea internă a statelor complexului să şi promovarea drepturilor omului o condiţie fie canale comunicante. Elitele din New Delhi, sine qua non a legitimării unei politici sau al- chiar dacă au respectat suveranitatea vecinilor teia. Autenticitatea proclamării acestor norme mai mici, s-au interesat îndeaproape de inten- împarte şcolile de gândire în RI. Pe de-o parte ţiile acestora. La rândul lor vecinii au acceptat realiştii precum Morgenthau văd în ideologie (minus Pakistanul) primatul indian din cauza puţin mai mult decât o justificare a căutării slăbiciunii lor dar şi a unor beneficii obţinute. puterii şi satisfacţiei interesului naţional. În schimb, pentru liberali şi constructivişti pro- movarea unor valori precum cele ale dreptu- II.b. Sri Lanka sau frământările rilor omului nu trebuie să mascheze doar re- construcţiei naţionale sorturi egoiste ci poate deveni o componentă esenţială a culturii diplomatice. Jeane Kirkpa- Situată în Oceanul Indian şi cu o suprafa- trick, autoare şi fostă ambasadoare a SUA la ţă de 65.000 km², insula Sri Lanka adăposteşte ONU, a mers până într-acolo încât afirmă că un peisaj uman divers. Populaţia sa evaluată la singura politică externă legitimă pentru SUA circa 14 milioane de locuitori este formată din este una care avansează chestiunea drepturilor majoritarii sinhalezi ( 10 milioane circa 74%) omului şi normelor aferente.25 Alţi autori dis- urmaţi de tamili (peste 2 milioane- circa 18%) ting aici o veritabilă diviziunii a munci la nivel şi alte câteva grupuri:28 88 Monitor Strategic Grup etnic Număr Procentaj % mai mari aşteptări.30 Frustrările ce derivau de Sinhalezi 10.985.666 73,98 aici s-au repercutat şi în mărirea frecvenţei si- nuciderilor de la 6,9/100.000 locuitori în 1955 Tamili 2.696.768 18,16 la 22,1/100.000 locuitori în 1974. Anul 1978 Noor 1.056.972 7,12 a stabilit un record cu 3.012 cazuri de suicid, Malay 43.378 0,27 dintre care 1.066 femei. Pe dimensiunea etnică epoca Bandaranaike s-a manifestat prin dezin- Burgher 38.236 0,26 serţia tamililor din numeroase funcţii publice: Alţii 28.981 0,2 între 1956-1070 ponderea acestora se redusese de la 60% la 10% în profesiile liberale, de la 30% După câştigarea independenţei în 1948, la 5% în administraţia publică şi de la 40% la 1% 31 viaţa politică din Sri Lanka a împărtăşit une- în forţele armate- cea mai drastică diminuare. le puncte comune cu mai marele proxim de la (În universităţi numărul de tamili a rămas pre- 32 nord. Congresul naţional sri lankez, de factură dominant asupra celorlalte etnii). socialist-laicistă, la fel ca şi Partidului Con- În 1977 UNP, o altă formaţiune câştigă ale- gresului Indian al lui Nehru a creat un regim gerile generale şi reorientează politice econo- intern bazat pe dezvoltarea sectorului public. mice. Turnura liberală a adâncit clivajele de- După 1977 gripajele acestuia au determinat terminând formarea mai multor organizaţii ra- Colombo să facă tranziţia spre liberalizare şi dicale care să protesteze contra stabilimentului economia de piaţă. instituţional. Deşi nu a fost prima de genul ei, Organizaţia Tigrilor Tamili din Elam- LTTE Încă de la începutul republicii, politica s-a născut în sânul tineretului marginalizat şi majoritarilor sinhalezi a avut tente exclusivis- radicalizat din nordul tamil. Părintele fonda- te. Cum tamilii erau mai pregătiţi din punct tor, Velupillai Prabhakaran şi-a început carie- de vedere profesional şi fuseseră preferaţi de ra ca jefuitor şi personaj interlop, evoluând în britanici în posturile cheie, măsurile luate următorii ani la postura de veritabil lider pa- de noile elite sinhala au ţintit spre inversarea ramilitar. balanţei etnice.29 Actul Unic Sinhalez (Sinha- Războiul civil izbucneşte efectiv în 1983 la Only Act-1956) statua sinhala drept unica şi va continua cu intermitenţe în patru faze limbă oficială în locul englezei şi tamilei. Ulte- până în 2009: Cele patru faze ale conflictului rior partidele politice tamile au protestat con- (iunie 1983-iulie 1987; iunie 1990-ianuarie tra măsurii pe care o vedeau abuzivă reuşind 1995; aprilie 1995-februarie 2002; iulie 2006- anumite ameliorări. mai 2009). Privită retrospectiv, mai ales din prisma Ultima fază, supranumită şi Elam IV ar tre- războiului civil care a durat 25 de ani, istoria bui poate datată în 2004, de la momentul de- politică a insulei pare reductibilă la tematica in- zertării colonelului Karuna, unul dintre cei mai teretnică. Chiar dacă conflictul civil a materia- importanţi conducători ai Tigrilor. Pretextând lizat acest reducţionism (sinhala versus tamili) neînţelegerile dintre Tigrii Tamili din nord şi cauzele ţin de procesul defectuos al construcţi- cei din est, acesta a trecut de partea guvernu- ei naţionale în sensul cel mai plin al sintagmei. lui, gestul său uşurând victoria. De asemenea Astfel, politicile socialiste ale dinastiei politice reformele armatei regulate guvernamentale Bandanaraike au avut efectelor benefice, dar în au transformat-o pe aceasta într-o maşinărie timp au dus la noi clivaje pentru a nu mai vorbi de luptă impresionantă mai ales prin eficienţă. despre capotarea sistemului, fapt devenit vi- Personalul s-a dublat de la 100.000 la 200.000 zibil din cauza creşterii şomajului. Unei creş- în numai câţiva ani. Importurile substanţiale teri demografice de la 6.657.339 în 1946 spre de armament (vezi tabelul de la pagina 90)33 12.689.897 în 1971 i-a corespuns o creştere a Bilanţul conflictului de un sfert de secol nu ratei şomajului de la 10,5% la 14,3% între 1950- a fost deloc ieftin: în termeni umani şi mate- 1970. Trei sferturi dintre şomeri se regăseau în riali se cifrează la 100-200 de mii de morţi şi categoria de vârstă 15-24 de ani, adică cei care circa 200 de miliarde dolari, conform East Asia beneficiaseră de educaţie sporită şi aveau cele Network.35 Monitor Strategic 89 Sursa: WORLD BANK INDICATORS - SRI LANKA - ARMS IMPORTS (CONSTANT 1990 US DOLLAR) IN SRI LANKA şi reformele ministrului apărării, generalul Sarah Fonseca vor întoarce sorţii împotriva LTTE.

II. c. Implicarea Indiei- şah pe mai sfârşitul anilor 1980, determinând în cele din multe niveluri urmă pierderea puterii de către Partidul Con- gresului. Lecţia asumată de India s-a văzut prin Atenţia acordată de New Delhi evoluţiilor reducerea implicării politice în războiul civil şi de la Colombo trece dincolo de intimitatea geo- menţinerea relaţiilor comerciale. grafică. Dacă în nordul Sri Lankăi tamilii repre- Re-apropierea diplomatică de situaţia de zintă o micropopulaţie, în sudul ţării vecine, în pe insulă a început în 2009, odată cu sfârşitul statul Tamil Nadu mai precis, tamilii reprezintă războiului civil. De data aceasta miza nu mai 55-60 de milioane de locuitori, una dintre gru- ţinea doar de hegemonia regională ci se situa purile cele mai consistente şi cu o forţă de presi- în contextul mai larg al rechizitoriului comu- une electorală ce nu mai trebuie subliniată. nităţii internaţionale faţă de încălcările drep- Implicarea guvernului Indira Ghandi în turilor omului comise de regimul preşedintelui dinamica insulară a venit sub forma antrenă- Rajendra Rajapaksa. rii unor grupuri de Tigri Tamili de către ser- viciile secrete (RAW-Research and Analysis Wing).36 Moartea acesteia şi succesiunea fiului II. d. Valori şi interese său, Rajiv a atenuat tonul realpolitik înspre o preferinţă pentru mediere. Rajiv Ghandi se va Miza actualelor nemulţumiri care opune implica în criza sinhalo-tamilă, pe atunci încă comunitatea internaţională conducerii din Sri la început, cu speranţa restaurării stabilităţii. Lanka are drept conţinut comportamentul ar- Momentul decisiv a fost anul 1987 când exe- matei guvernamentale în cadrul ultimei părţi cutivul de la Delhi hotărăşte trimiterea unui a războiului civil- anume aceasta este acuzată mic contingent militar cu rol de peacekeeping. de folosirea unor mijloace extreme nu numai În locul planului iniţial, trupele indiene s-au împotriva insurgenţilor dar şi a populaţiei civi- trezit parte veritabilă a unei spirale a violenţei le prin în focul încrucişat. Deja în aprilie 2009 pe care nici măcar nu o înţelegeau pe deplin. surse ale ONU atrăgeau atenţia cu privire la Pentru a putea ace faţă cerinţelor teatrului de atrocităţi şi estimau numărul de morţi tamili operaţiuni guvernul s-a văzut obligat să supli- la 20 000. Uniunea Europeană a atras atenţia menteze contingentul la 100.000 de oameni. încă din 2007 cu privire la abuzurile asupra Implicarea lor pe teren timp de trei ani (1987- drepturilor omului.37 1990) s-a soldat cu moartea a 1.000 de soldaţi În 2010 UNCHR- Consiliul ONU pentru indieni şi un eşec profund episod ajungând să Drepturile Omului a cerut preşedintelui Raja- fie botezat de istoriografi . paksa să investigheze acuzaţiile citate mai sus Reverberaţiile intervenţiei au fost grave şi s-au şi să ia măsuri pentru repatrierea refugiaţilor grefat pe criza generală a statului indian la ca uvertură a procesului mai larg de reconci- 90 Monitor Strategic liere naţională. Raportul produs sub auspiciile du-şi decizia prin caracterul intrusiv la adresa executivului de la Colombo a fost dat publici- suveranităţii republicii insulare. Comunicatul tăţii în 2011 iar rezultatele sale exonerau con- Ministerului Afacerilor Externe indiene a mai duita armatei centrale într-o bună măsură. Un adăugat în motivaţie efectul nefericit pe care raport al ONU din acelaşi an ajungea însă la o nouă rezoluţie l-ar putea avea în ce priveşte concluzii opuse şi detalia un veritabil rechizi- „abordarea constructivă în spiritul cooperării 46 toriu pentru administraţia Rajapaksa.38 şi al dialogului” iniţiat de regimul Rajapaksa. Odată cu implicarea Statelor Unite UN- Scandalul diplomatic iscat de arestarea oficia- CHR a trecut o rezoluţie în martie 2012 ce lului Devyani Khobragade în decembrie 2013 condamna Sri Lanka. Votată cu 24 la 15 şi opt la Washington poate fi socotit o altă potenţială 47 abţineri, rezoluţia a fost sprijinită de India, cu cauză a votului de la UNCHR. riscul tensionării relaţiilor diplomatice cu ţara în cauză. Un an mai târziu, o nouă rezoluţie trecută in condiţii similare şi tot cu sprijinul II. e. Reconstrucţia postconflict: New Delhi-ului cerea Colombo să ia măsuri altruism şi sfere de influenţă reale pentru reconstrucţia ţării şi reîntoarce- rea refugiaţilor tamili.39 Reprezentantul per- Implicarea comunităţii internaţionale în manent al Indiei la ONU, Dilip Sinha a reite- criza sri lankeză poate fi găsit încă de la înce- rat chemarea „o investigaţie independentă şi put, atât sub aspectele sale distructive cât şi a credibilă în ceea ce priveşte acuzele legate de celor (re)constructive. Prezenţa unor state ca violarea drepturilor omului şi pierderea vieţii India sau Israel (prin intermediul Mossadului) civililor.” 40 care au furnizat logistică, instructaj şi arma- Ministrul afacerilor externe sri lankez, ment nu sunt decât unul dintre numeroasele G.I.Peiris a acuzat India de a fi „cedat presiu- exemple unde naţiuni liliputane ajung o miză nilor americane” iar pe restul susţinătorilor pentru interesele globale ale marilor puteri. Nu ca fiind motivaţi de „alianţe strategice şi pre- trebuie uitate legăturile avute de către LTTE cu 41 varii organizaţii teroriste din Orientul Mijlo- siuni domestice”. Consistentă poziţiei sale de 48 până atunci India a refuzat să fie prezentă la ciu. Pentru necesităţile studiului prezent intere- Întrunirea Şefilor de Guvern din cadrul Com- sul se va concentra pe aportul pacificator oferit monwealthului de la finele lui 2013, gest care a de comunitatea internaţională pentru ultima împărţit judecata analiştilor.42 decadă de conflict şi mai ales pentru intervalul Echilibristica pe care o încearcă executivul postrăzboi. din New Delhi între postura sa de actor regi- Organizaţii şi instituţii precum Banca Asia- onal/ superputere emergentă; interesul na- tică pentru Dezvoltare (ADB), UNICEF, UNES- ţional/ valorile etice nu este deloc una facilă. CO şi FAO au asigurat scheletul a numeroase Presiunile interne venite de la partidele tami- acţiuni de finanţare. ADB- menţinând capul de le din sud, DMK şi AIMDK, adaugă presiune listă a furnizat între 2009 şi 2012: 283,0; 342,1; suplimentară asupra coaliţiei de la putere. Iar 290,7; şi respectiv, 301,0 milioane dolari ame- reculul nu întârzie să se arate. În 2012 un func- ricani.49 ţionar public din Tamil Nadu a fost concediat În rândul donatorilor individuali/statali ar din cauza că a permis desfăşurarea unui meci trebui listată în primul rând Norvegia care, cel de fotbal amical pe stadionul Jawaharlal Nehru puţin din 2002 a încercat să joace rolul de me- 43 din Chennai. De asemenea pelerinii sri lan- diator între părţile adverse. kezi creştini veniţi în sudul Indiei au fost loviţi Japonia, fostă putere militară şi-a căpătat cu pietre.44 Nici cealaltă parte nu se lasă mai actualmente reputaţia unuia dintre cei mai ge- prejos şi se răzbună prin arestarea pescarilor neroşi donatori de ajutor la nivel internaţional. indieni prinşi în apele sale teritoriale.45 Deja la începutul anilor 2000 Tokyo deţinea Nu este deci greu de înţeles de ce pe 28 primatul la capitolul ajutor umanitar din regi- martie 2014, cu ocazia celei de-a treia rezoluţii unea Asiei. patronată de SUA la UNCHR, India face o în- După 2009 Beijingul a devenit protagonist toarcere de 180 de grade şi se abţine motivân- pe scenă. Capitalul chinez a plasat aici 400 de Monitor Strategic 91 milioane USD pentru dezvoltare imobiliară şi 15 Reconstrucţia BMICH 7,2 agricultură şi încă 500 milioane USD pentru 16 100 vagoane de călători 27,0 îmbunătăţirea infrastructurii. Printre cele mai 17 Extinderea terminalului de la 350 vizibile destinaţii se pot cita termoncentrala Colombo Port pe cărbune Norachcholai şi câteva terminale adăugate aeroportului din Colombo.50 Capul Angajamentul financiar chinez ca procen- de afiş îl deţine portul Hambantota, parte a taj din ajutorul internaţional total a crescut de Zonei de Dezvoltare Hambantota, construct la 2% în 2002 la 38% în 2011. Canalizarea aces- tuia s-a realizat prin intermediul unor institu- ambiţios estimat la circa 1,5 miliarde dolari la ţii ca Banca Chineză de Export-Import (Exim), nivelul anului 2010. Chinezii au oferit 85% din Banca de Dezvoltare Chineză (CDB), Banca costul de 500 de milioane$ al primei faze şi au Comercială şi Industrială Chineză (ICBC).54 promis încă 200 de milioane USD pentru pre- Cât despre India aceasta compensează prin figurata faza a II-a. Portul urmează a fi legat acorduri comerciale şi investiţii de reconstruc- printr-o cale ferată de aeroportul Katunayake ţie. Cifra comercială dintre cele două state a din capitală.51 [Numeroşi analişti aleg să vadă crescut de la puţin peste 600 milioane USD în întreaga activitate economică subîntinsă unei 2000 la aproape cinci miliarde dolari în 2011, logici geopolitice mai largi- anume că „lanţul cifrele fiind în favoarea Indiei, economia mai de perle” al marii strategii chineze doreşte ca puternică dintre cele două. Numărul de artico- Sri Lanka să completeze salba de baze navale le supuse schimbului comercial a crescut şi de deja existente: adică porturile Gwadar din Pa- la 505 în 1999 la 1062 în 2005 şi 2100 în 2011, kistan, Chittagong din Bangladesh şi Sitwe în Lankăi permiţându-se protecţionismul la mai 52 Myanmar. ] Tabelul de mai jos redă o listă mai multe produse sensibile.55 53 detaliată a acestora: Cifra ajutorului pentru reconstrucţia aceas- ta diferă în funcţie de sursa consultată. Dacă Milioane Nr de ziarul One India dă suma de 1,75 mld. USD în Numele proiectului de dolari ordine investiţi octombrie 2013, cotidianul Firstpost dă cifra 1 Drumul Navathkuli-Karaitvu- 48,4 de 298 milioane dolari pe care o contrapune Mannar 67 km celor peste 2 miliarde USD ai Beijingului.56 2 Şoseaua Puttalam- 73,2 Studiul lui Amarasinghe şi Repert afişează ci- Marichchikadde-Mannar 113 fra intermediară de 1,453 milioane dolari între km 2008-2012 dintre care 78% sub formă de îm- 3 Expresul sudic Pinnaduwa- 138,2 Godagama prumuturi şi 22% granturi. 4 Proiectul de iluminare a 24,9 Un tablou relativ cuprinzător al proiecte- provinciei Una din Sri Lanka lor sprijinite de India se regăseşte în tabelul de 5 Proiecte de drumuri prioritare 500 mai jos:57 II 6 Dezvoltarea Portului 306,73 Nr. Milioane de Hambanthota de Numele proiectului dolari 7 Infrastructură de şantier la 65,09 ordine Hambanthota 1 Centre vocaţionale Grant, 3,1 8 Proiectul căii ferate Colombo- 248,2 la Vantharamulai, Katunayake Onthachchimadam 9 Proiectul termocentralei pe 455 şi Batticaloa cărbune Puttalam– Faza I 2 Centrul de instructaj Grant, 2 10 Proiectul termocentralei pe 891 vocaţional Nuwara Eliya cărbune – Phase II 3 Centrul educaţional Grant, 1,9 11 Aeroportul internaţional 190 comunitar şi pentru Mattala Hambanthota facilitarea comerţului 12 13 motoare Diesel pentru căile 100 Batticaloa ferate 4 Reabilitarea Portului Grant, 2,2 13 Spectacole de teatru 17 Kankasanthurai 14 Construcţia de drumuri 10 5 Linie de credit 25 92 Monitor Strategic 6 Acord de credit sub formă 100 Hambanthota, având misiunea, de altfel uşor de dolari intuibilă, de a supraveghea acţiunile rivalului 7 Îmbunătăţirea căii ferate 167,4 transhimalayan.60 Colombo-Matara 8 150 de paturi la Spitalul Grant, 8,3 Districtual 9 Asistenţă umanitară Grant, 9,7 Consideraţii finale pentru provinciile din nord şi est Statele, ca şi indivizii nu au un comporta- 10 Asistenţă pentru Grant, 2,34 deminare ment echidistant, uniform unele faţă de alte- 11 Fundarea căii din zona 416,39 le/unii de alţii. Logica anarhiei nu este aceeaşi de nord pentru toate unităţile chiar şi atunci când pre- 12 Construcţia a 50.000 case Grant, 300 siunea externă pare să impună acelaşi răspuns. în nord şi est Citirea superficială a literaturii din RI ne indu- ce impresia simplistă că peisajul internaţional Banii sunt canalizaţi prin contoare precum: este fie unul complet hobbesian fie unul locke- Grupul TATA, Aditya Birla şi Mahindra, Banca ean (eventual punctat de insule de kantianism ICICI, Cairn India (industria petrolieră), HCL, gen Uniunea Europeană, SUA-Canada). În Cooperativa Naţională Indiană pentru Energie realitate, guvernele şi elitele diplomatice ope- Termală.58 rează simultan pe mai multe niveluri, statele Dincolo de polemicile statistice miza aju- putând face simultan parte din organizaţii ori torului ţine de rivalitatea indo-chineză în re- convenţii şi întreţinând practici contrare anga- giune. Ca aspirante la dominaţia geografiei jamentelor asumate. Ceea ce se întâmplă acum proxime şi chiar mai mult decât atât, Beijingul în zona Asia-Pacific îmbină rivalitatea cu inter- şi New Delhi reconfirmă şi aici, în Sri Lanka, dependenţa economică, confluenţa culturilor decalajul capacităţilor lor. După decenii în care cu tensiunea naţionalismelor, raison d’etat cu 61 hegemonia sa în Asia de Sud nu mai trebuie ex- participarea în foruri multilaterale. O sinteză plicată, astăzi Regatul Mijlociu punctează suc- neo-neo ne poate ajuta să înţelegem mai bine cese notabile în cascadă iar vecinii liliputani ai realitatea şi eventual să o prezicem; de aseme- Indiei profită de ocazie pentru a-şi mări spaţiul nea ar avea darul de a micşora distanţa dintre teoreticienii şi practicienii relaţiilor interna- de manevră şi diversifica opţiunile. „Spre deo- 62 sebire de India, ajutorul chinezesc în Sri Lanka ţionale. Studiul de faţa a favorizat ca meto- dologie, atât implicit cât şi explicit, revizitarea nu este însoţit de condiţii”, afirmă Soosipillai textelor clasice care demonstrează că realismul Keethaponcalan, profesor la departamentul şi liberalismul nu sunt complet diferite şi deci de ştiinţe politice al Universităţii Colombo.59 nici totalmente contradictorii. În acelaşi registru, Palitha Kohana, secretar pe Studiul de faţă şi-a propus să arate cum nor- afaceri externe, declara în 2008 că noii dona- mele conţinute în regimuri colorează balanţa tori ai Sri Lankăi „fac lucrurile diferit. Asiati- de putere sau, invers, cum în cadrul regimu- cii nu le predică celorlalţi cum să se comporte. rilor internaţionale balanţa de putere măsoară Sunt modalităţi de a interacţiona mai discrete, distanţa dintre actori. Comportamentul Indiei fără a arăta cu degetul spre celălalt.” Ceea ce faţă de situaţia postconflict din Sri Lanka poa- este mai grav din punctul de vedere al Indiei te servi drept exemplu. Prinsă între statutul este că ajutorul acordat de către aceasta, deşi de hegemon regional în Asia de Sud şi cel de beneficiază de o mai lungă tradiţie, nu apare ca superputere emergentă aliată a Americii, India vizibil pentru majoritatea sinhalezilor, spune este în căutarea unei via media. Dacă imedi- John Gooneratne, fost diplomat, ziarului Asia at după 2009 New Delhi a susţinut rezoluţiile Times. propuse de SUA în cadrul ONU/UNCHR, în Drept contrareacţie, secretarul indian momentul în care a devenit vizibilă depărtarea pe probleme­ de securitate, M. K. Narayanan Sri Lankăi de vecinul său nordic şi apropierea propunea în 2010 stabilirea unui consulat la de alte puteri gen China, atitudinea diploma- Monitor Strategic 93 ţiei indiene s-a schimbat şi ea. Demn de remar- Note cat este răspunsul delegatului indian cu ocazia 1 rezoluţiei din martie 2014: acesta nu a invocat Înţelegem ideologia în sensul lui van Dijk „drept baza reprezentărilor împărtăşite de membri unui grup. Ceea ce interesele tactice ale ţării sale în Oceanul Indi- înseamnă că ideologiile permit acelor membri ai grupului an ci retorica drepturilor umanitare- în cheia sa să îşi organizeze multitudinea credinţelor sociale despre de lectură abstinenţa indiană nu doreşte decât ceea ce trebuie considerat important, bun sau rău, drept să dea regimului mai mult pentru Rajapaksa, sau greşit pentru ei şi totodată să acţioneze în consecin- nicidecum pentru a-i permite să se eschiveze. ţă.” William D.Sunderhill, Ideology, Social Theory, and the Environment, Rowman & Littlefield Publishers Inc., Mary- Cu cele de mai sus în minte şi în spiritu- land, 2003, p. 14. Dincolo de latura teoretică şi de sociali- lui invocatei via media, o contribuţie la sinteza zarea în contextul grupului, ideologiile „stimulează şi pre- neo-neo care ar porni de la cazul prezentat ar ced acţiunea, devenind indispensabile pentru angajarea trebui să aducă în atenţie ambelor paradigme o realităţii” după cum observă Mohan şi Kinloch. Graham Kinloch, Raj P. Mohan (ed), Ideology and the Social Sci- serie de teme: ences, Greenwood Publishing Group, 2000, p.9. William – realismului: 1) faptul că normele ar trebui D.Sunderhill, op.cit., p.15 considerate endogene interesului naţional nu 2 Unii autori le consideră sinonime în timp ce alţii doar exogene acestuia; 2) statele mici au un rol atrag atenţia asupra diferenţelor dintre cele două. Brent J.Steele, „Liberal-Idealism: A Constructivist Critique”, In- crucial în relaţiile dintre marile puteri, putând ternational Studies Review, 2007, Vol.9, pp.23–52. Pentru fi cauza unor crize de mare amplitudine; dezbaterea clasică idealismul a devenit o etichetă peiorati- – liberalismului: 1) interdependenţa şi va- vă aplicată gânditorilor liberali, pacifişti din perioada ante lorile liberale nu îmbunătăţesc neapărat aspe- şi interbelică precum Woodrow Wilson, Norman Angell, John A.Hobson şi Alfred Zimmern. Neoliberalii sau libe- ritatea anarhiei. Uneori ele pot ascunde ten- ralii instituţionalişti de după 1970 se feresc de acest ter- taţia autoritarismului, ambiţiile expansioniste men chiar dacă cercetările lor se axează pe rolul ideilor în şamd. Bună credinţa a societăţii internaţionale dinamica internaţională. Alexander Wendt, deşi conştient împreună cu naivitatea pot perpetua anumite de conotaţia peiorativă a atributului îl introduce în structuralismul său pentru a sublinia importanţa facto- stări de fapt, drame umane şi pot irosi resurse rilor imponderabili (roluri, identităţi). Alexander Wendt, serioase care ar merita altă destinaţie; Teoria socială a politicii internaţionale, traducere de Mi- – în atenţia ambelor şcoli de gândire: des- hai Cristian Braşoveanu, prefaţă Luciana-Alexandra Ghi- coperirea unor tipare de acţiune care să dea ca, Polirom, Bucureşti 2011, pp.55-61 şi passim, esp.61 3 Duncan Bell, „Writing the world: disciplinary histo- seama de modul în care statele acţionează atât ry and beyond”, International Affairs, Vol. 85, No.1, 2009, bilateral, pe baze ad-hoc cât şi în cadrul unor pp.3–22, esp. p.8 organizaţii internaţionale.63 4 De la sfârşitul anilor ’80 fiecare şcoală a pretins că – în atenţia analiştilor, mai ales celor aple- asumpţiile sale le subsumează pe ale celeilalte. Astfel ne- orealiştii au pretins că liberalismul este doar un caz par- caţi spre factual (şi mai puţin spre teorie): ticular al teoriei lor în timp ce pledoaria liberală mergea adaptând afirmaţia lui Winston Churchill care în sens invers. Pretenţiile acestui articol nu sunt compre- afirma că SUA şi Marea Britanie sunt separa- hensive şi de aceea nu vom intra în detaliile polemicii des- te de aceeaşi limbă- engleza, tot astfel se poa- pre statutul ontologic al anarhiei sau câştigurile absolute vs relative, restrângându-ne asupra asemănărilor dintre te spune că America şi India sunt separate de balanţa de putere şi regimuri. Emerson M. S. Niou and aceleaşi valori: liberale. Cele mai mari două Peter C. Ordeshook, ”Less Filling, Tastes Great”: The Rea- democraţii din lume, pentru a repeta un motto list-Neoliberal Debate, World Politics, Vol. 46, No. 2, Jan., protocolar al diplomaţilor de la Washington şi 1994, pp. 209-234. Ca premisă implicită argumentul tin- de să favorizeze punctul de vedere neoliberal şi mai ales New Delhi, au avut o relaţie sinuoasă şi plină structuralismul lui Keohane. de surprize. Consensul faţă de instituţiile re- 5 Joseph M. Grieco, Anarchy and the Limits of Coo- prezentative sau procesele electorale nu aduce peration: A Realist Critique of the Newest Liberal Insti- de la sine şi o coincidenţă a ţelurilor urmărite tutionalism, International Organization, Vol. 42, No. 3 (Summer, 1988), pp. 485-507 pe plan mondial. Programatul pivot american 6 Robert O Keohane, Power and Interdependence in a către Asia va trebui să înveţe să privească In- Partially Globalised World, Routledge, London and New dia drept o variabilă, nicidecum o constantă. York, 2002, p.14 7 Chiar dacă interesele şi mentalităţile diploma- Rudra Sil , Peter Joachim Katzenstein, Beyond Para- digms: Analytic Eclecticism in the Study of World Politics, tice indo-americane corespund în linii mare, Palgrave Macmillan, 2010 există puncte de iritare pe care ambele vor fi 8 Unul dintre clasicii care au fost supuşi reevaluării nevoite să şi le menajeze. în ultimii ani este Hans Morgenthau. Noile biografii şi 94 Monitor Strategic studii resping schematizarea simplistă a scrierilor sale şi imperialismul englez de secol XIX vezi Theodore Kodit- aduc la lumină dimensiunea normativă, morală a acestora. schek, Liberalism, Imperialism, and the Historical Imagi- M. Benjamin Mollov, Power and Transcendence: Hans J. nation: Nineteenth-Century Visions of a Greater Britain, Morgenthau and the Jewish Experience, Lexington Books, Cambridge University Press, Cambridge, 2011. Un autor Maryland, 2002, Murray Friedman, The Neoconservative interesant, de obicei ignorat de mainstreamul din RI este Revolution: Jewish Intellectuals and the Shaping of Public John Atkinson Hobson (1858-1941) cunoscut pentru teza Policy, Cambridge University Press, 2005, Robert Kauf- sa privind imperialismul. Deşi un denunţător al acestuia man, „Morgenthau’s Unrealistic Realism”, Yale Journal of şi promotor al liber-schimbismului, Hobson a exprimat în International Affairs, Spring 2006, pp.25-38, William E. mai multe rânduri susţinerea pentru beneficiile pe care le Scheuerman, Morgenthau, John Wiley & Sons, 2013. În pot aduce imperiile asupra popoarelor înapoiate. P.J.Cain, spiritul premizei studiului nostru, Scheuerman atrage Variations on a famous theme: Hobson, International Tra- atenţia asupra faptului că lectura deformată a teoriilor de and imperialism, 1902-1938 în Michael Freeden, Reap- lui Morgenthau a avut un impact serios asupra direcţiei praising J. A. Hobson Humanism and Welfare, Routledge, în care s-a dezvoltat domeniul relaţiilor internaţionale şi 2009, pp.36-41 istoriografiei interne a acestuia: „The result is not a badly 11 În ultimii şapte ani a existat un revirement al rea- skewed portray of Morgenthau but also a significant body lismului mai ales prin opoziţie faţă de neoconservatorism of literature that reproducesthe artificial separation be- şi politica intervenţionistă a administraţiei Bush II. Vezi tween political theory and interational relations he fought în acest sens: John Mearsheimer, „Hans Morgenthau and energetically to overcome.” Scheuerman, op.cit., p.5 the Iraq war: realism versus neo-conservatism”, Open De- 9 Identitatea, ideologia sunt teme tratate extensiv de mocracy, 19 May 2005, Stephen M.Walt, „America needs autori paleorealişti precum Reinhold Niebuhr, Raymond realists, not William Kristol”, Salon, Jan.16, 2008, Robert Aron, George Kennan şi Hans J.Morgenthau. A se vedea Kaufman, op.cit., p.25 următoarele citate din Morgenthau: „Principiile legale şi 12 Remarca de mai sus trebuie văzută ca referindu-se etice, precum şi necesităţile biologice au o funcţie duală la o tendinţă generală. Centralizarea autorităţii în Euro- în sfera internaţională. Ele sunt fie scopul final al acţiu- pa continentală a generat numeroşi gânditori care, fie în nii politice-obiectele ultime pentru realizarea cărora este domeniul relaţiilor internaţionale fie în cel intern, au avut căutată puterea politică-, fie pretextele şi falsele poziţii de afinitate către etatism/statocentrism (geopoliticieni, soci- avangardă, în spatele cărora este ascuns elementul pute- alişti, marxişti etc). În lumea anglofonă (Anglia şi Ameri- rii, inerent în orice politică. Principiile şi necesităţile pot ca), acolo unde capitalismul şi industrializarea pătrunsese- îndeplini o funcţie sau alta sau pe amândouă în acelaşi ră mai devreme iar societatea civilă era mai individualistă timp.” Hans J.Morgenthau, Politica între naţiuni. Lupta şi-au găsit locul alte filozofii. Anti-etatismul continental pentru putere şi lupta pentru pace, traducere de Oana şi accentul pus pe individ au fost la mare preţ în Austro- Andreea Bosoi, Alina Andreea Dragolea, Mihai Vladimir Ungaria şi mai ales Viena. Experienţa iudaică interbelică Zodian, prefaţă de Andrei Miroiu, Polirom, Bucureşti/ ar fi un subiect fertil pentru rescrierea istoriografiei din RI. Iaşi, 2007, p.130. Referitor la cele de mai sus a se aduce în oglindă figurile lui - „Toate naţiunile sunt obligate la acest lucru: sa prote- Hans J.Morgenthau şi Ludwig von Mises. Primul, etatist jeze identitatea fizică, politică şi culturală împotriva inter- subliniază primatul politicului; al doilea, economist, pe cel ferenţelor altor naţiuni.” Scheuerman, op.cit., p.82-83 al pieţei. Unul s-a format în tradiţia germană, eventual cu - „Politica nu este numai o luptă pentru putere ci şi înclinaţii de stânga, al doilea în şcoala austriacă liberta- una morală pentru păstrarea, extinderea şi victoria anumi- riană; şi amândoi dedicaţi unui proiect politic de salvare tor valori morale.” Mollov, op.cit., p.32 a individului în faţa totalitarismului. Vezi Michael Löwy, Pentru un eseu in extenso despre relaţia dintre putere, Redemption and Utopia: Jewish Libertarian Thought in responsabilitate şi ideologie în cazul istoriei americane a se Central Europe : a Study in Elective Affinity, Stanford Uni- vedea Reinhold Niebuhr, Ironia istoriei americane, tradu- versity Press, 1992, Guido Jörg Hulsmann, Mises: The Last cere Valentin Filip, cuvânt înainte George Cristian Maior, Knight of Liberalism, Ludwig von Mises Institute, Alaba- introducere Andrew Bacevich, RAO, Bucureşti, 2012. În ma, 2007, pp.xii, 22-31, 41-43. Eugen-Maria Schulak, The acelaşi spirit al reevaluării vezi următoarele studii despre Austrian School of Economics: A History of Its Ideas, Am- opera lui Raymond Aron şi problema încadrării acesteia bassadors, and Institutions, Ludwig von Mises Institute, în parametri realismului clasic, Daniel J. Mahoney, The Li- Alabama, 2011, pp.12-17 şi passim John W. Coffey, Politi- beral Political Science of Raymond Aron: A Critical Intro- cal Realism in American Thought, Bucknell University Pre- duction, Littlefield &Rowman, Boston, 1991. Bryan-Paul ss, New Jersey, 1977, M.Ben Mollow, The Jewish Experien- Frost, „Better Late Than Never: Raymond Aron’s Theory ce as an Influence on Hans J. Morgenthau, Jewish Political of International Relations And Its Prospects in the 21st Studies Review, Vol.12, No.1-2, Spring 2000, pp.113-140, Century”, IPRI, 29 Setembro 2005 esp. 128. Scheuerman, op.cit., p.28 10 Timothy Eric Smith, JS Mill and Liberal Imperia- 13 Morgenthau, op.cit., pp.205-208 lism: The Architecture of a Democratization Theorem, 14 Pentru existenţa balanţei de putere în interiorul fir- University of Victoria, 2007, Karuna Mantena, «The Cri- melor vezi: Morten Bennedsen, Daniel Wolfenzon, „The sis of Liberal Imperialism», Histoire@Politique. Politique, balance of power in closely held corporations”, Journal culture, société, N°11, mai-août 2010. Pentru un studiu of Financial Economics, Vol.58, 2000, pp.113-139, Daniel aprofundat al mentalităţilor imperialiste din Germania Angualia, „Balance of Power between Shareholders and secolului XIX vezi Matthew P. Fitzpatrick, Liberal Imperi- the Board in Corporate Governance”, May 21, 2010, alism In Germany: Expansionism and Nationalism, 1848- SSRN: http://ssrn.com/abstract=1612962 or http:// 1884, Berghahn Books, 2008. Pentru unul similar despre dx.doi.org/10.2139/ssrn.1612962, Pentru o radiogra- Monitor Strategic 95 fie a balanţei de putere în interiorul instituţiilor UE vezi 21 Keohane atrage atenţia că existenţa cooperării nu Robert Thompson, Madeleine Hosli, „Who Has Power înseamnă absenţa conflictului, ci reflectă parţial eforturile in the EU? The Commission, Council and Parliament in de a depăşi conflictul. Keohane, After hegemony, pp.53-54 Legislative Decision-making”, JCMS, Volume 44, Number Pentru o perspectivă a balanţei de putere ca metaforă 2, 2006, pp. 391–417, Paul P. Craig, Institutions, Power vezi şi Richard Little, The Balance of Power in Internatio- and Institutional Balance, Oxford Legal Studies, Research nal Relations: Metaphors, Myths and Models, Cambridge Paper, No. 48/2011, Pierre Bocquillon, Jan Frederik University Press, 13 sept. 2007, pp.20-24, 32, 40 şi passim Braun, Luigi Carafa, Mathias Dobbels & César Garcia 22 Robert O.Keohane and Lisa L.Martin, The Promise Perez de Leon, Inter-institutional coordination in the of Institutionalist Theory, International Security, Vol.20, EU: reassessing the legislative balance of power after No.1, Summer 1995, pp.39-51 Lisbon, INCOOP Dissemination Conference on Inter- 23 Barry Buzan, „The primary institutions of internati- and Intra-institutional Cooperation in the EU System onal society” în Barry Buzan, From international to wor- of Multi-Level Governance, 11th October 2013. Pentru ld society? English school theory and the social structure existenţa balansării în cadrul ONU vezi şi: C.L.Lim, The of globalisation, Cambridge University Press, Cambridge, Great Power Balance, the United Nations and What the 2004, pp.161-204, esp. 169 Framers Intended: In Partial Response to Hans Köchler, 24 Jo-Ansie van Wyk, Linda Kinghorn, Hollie Hepburn, Chinese Journal of International Law, Vol.6, No.2, 2007, Clarence Payne and Chris Sham, The International Politics pp.307-328, Paul-Henri Bischoff, “Foreign policy by chan- of Nuclear Weapons: A Constructivist Analysis, Scientia ging balances of power? South Africa as a middle power at Militaria, South African Journal of Military Studies, Vol the United Nations”, ACUNS: 22nd annual meeting of the 35, Nr 1, 2007, pp.23-45, Nejat Dogan, International Academic Council on the United Nations System Port-of- Security and the Regime Theory: Managing Power Spain, Trinidad and Tobago, 4-6 June 2009, Susan Tieh, Relations Through Security Regimes,International Journal China in the UN: United with other nations?, Stanford of Russian Studies, No. 4/2, July 2011. Una dintre cele mei Journal of East Asian Affairs, Vol.4, No.1, Nov-Dec 2004, cunoscute convenţii instituite a fost Acordul SUA/URSS pp.19-28. A new balance of power at the UN?, Al Jazeera, pentru Prevenirea Incidentelor de pe şi de deasupra Mării 13 Oct 2010 Internaţionale (INCSEA) semnat la 25 mai 1972. Amy K. 15 Kenneth Waltz admite că frecvenţa şi intensitatea East, An Analysis of the Bilateral United States/Soviet violenţei pot fi cel puţin la fel de mari în interiorul statelor Union Navy Agreement on the Prevention of Incidents On ca între ele. [p.148-149] Diferenţa dintre internaţional şi and Over the High Seas (INCSEA), Cold War Museum, domestic este dată de monopolul exercitării forţei legitime http://www.coldwar.org/histories/INCSEA.asp (accesat şi de specializare în interior în timp ce la nivel internaţio- 2 mai 2014, ora 18:37). Un studiu al RAND Corporation nal unităţile sistemice sunt similare şi nu recunosc vreun de la sfârşitul anilor 1980 investiga posibilitatea de a trece arbitru deasupra voinţei lor: dincolo de simpla descurajare reciprocă şi a găsi căi prin „Domeniul politicii naţionale este unul al autorităţii, care SUA şi Uniunea Sovietică să colaboreze în domeniul al administrării şi al legii. Cel al politicii internaţionale este contraterorismului. În acest sens a avut loc la Moscova un domeniu al puterii, al conflictului şi al compromisului.” întrunirea unor grupuri de experţi ai ambelor state con- [p.160]. Concluziile nu sunt însă duse până la ultimele lor consecinţe: Waltz nu foloseşte la maximum comparaţia cu duse de John Mark şi, respectiv, Igor Beliaev. Brian Michae piaţa şi nu investighează posibilitatea ca statele, asemenea Jennings, The Possibility of Soviet-American Collaboration firmelor să poată fuziona [pp.162-163 şi passim]. Kenneth Against Terrorism, Notes of a meeting in Moscow, RAND Corporation, 23-27 January 1989 N.Waltz, Teoria politicii internaţionale, traducere Nicole- 25 ta Mihăilescu, introducere Lucian-Dumitru Dârdală, Poli- Jeane J.Kirkpatrick, Legitimacy and Force. Political rom, Bucureşti, 2006 and Moral Dimensions, Vol. I, Transaction Inc, New Jer- 16 sey, 1988, p.135 Robert O.Keohane, After Hegemony. Cooperation 26 and Discord in the World Political Economy, Princeton Irvin E.Alison Brysk, Global Good Samaritans: University Press, New Jersey, 1984, p.101 Human rights as Foreign Policy, Oxford University Press, 17 Ibidem, p.57 2009, pp. 4 şi 31 27 18 Keohane foloseşte teorema lui Folk din teoria jocu- Nicolas Guilhot, The democracy makers: human ri- rilor care afirmă că într-un număr foarte mare de repetări ghts and international order, Columbia University Press, ale dilemei prizonierului poate să apară cooperare între 2013, pp.78-79. Vezi şi articolul lui Stephen Walt despre participanţi. Robert Powell, „Anarchy in International Re- liberalismul imperialist: Stephen M. Walt, „Top 10 war- lations Theory: the Neorealist-Neoliberal Debate”, Inter- ning sings you are a liberal imperialist”, Foreign Policy, May national Organization, Vol.48, No.2, Spring 1994, pp.319- 20, 2013 28 344, esp. 327 P.A.Ghosh, Ethnic Conflict in Sri Lanka and Role of 19 Pentru o discuţie despre diferitele modalităţi ale pu- Indian Peace Keeping Force (IPKF), A.P.H. Publishing Cor- terii/forţei (coerciţie, limitarea opţiunilor, stabilirea agen- poration, New Delhi, 1999, p.15. Vezi şi Sunil Bastian, The dei etc.) vezi Joseph J.Nye, Viitorul puterii, traducere Ra- Failure of State Formation, Identity Conflict and Civil So- mona Lupu, Editura Polirom, Iaşi, 2012, pp.28-30 şi 111 ciety Responses - The Case of Sri Lanka, Centre for Con- 20 Susan Strange, „Cave! Hic Dragones: A Critique of flict Resolution, Department of Peace Studies , Working Regime Analysis”, International Organization, Vol. 36, Paper 2, September 1999 No. 2, (Spring, 1982), pp. 479-496, esp. 484-486,Namrata 29 Pentru procentajul etnic în diferitele categorii so- Goswami, „Power Shifts in East Asia: Balance of Power cio-profesionale vezi: Jonathan Spencer, Introduction: the vs. Liberal Institutionalism”, PERCEPTIONS, Spring 2013, power of the past, pp. 1-19 în Jonathan Spencer, Sri Lan- Volume XVIII, Number 1, pp. 3-31, esp. 21 ka: History and the Roots of Conflict, Taylor & Francis, 2002, 96 Monitor Strategic Asoka Bandarage, The Separatist Conflict in Sri Lanka. 43 A dangerous game, The Hindu, September 4, 2012 Terrorism, ethnicity, political economy, Routledge, New 44 Jim Yardley, Relations Between India and Sri Lanka York, 2009, p.31 şi passim Sour, International New York Times, 5 September 2012 30 Robert N. Kearney and Barbara D. Miller, The Spiral 45 Satellite photos catch Indian fishermen in Lankan of Suicide and Social Change in Sri Lanka, The Journal of waters, The Sunday Times, 27 February 2011, Jim Yardley Asian Studies, Vol. 45, No. 1, Nov., 1985, pp. 81-101, esp. , Two Hungry Nations Collide Over Fishing, International 86-87 New York Times, 4 September 2012, Not releasing fisher- 31 Robert I.Rotberg, „Sri Lanka’s Civil War: From men may cast shadow on Indo-Lankan ties: Khurshid, The Mayhem Toward Diplomatic Resolution” în Robert Times of India, Aug 23, 2013, Sri Lanka to release 61 Indi- I.Rotberg (ed), Creating Peace in Sri Lanka: Civil War an fishermen, The Hindu, Jan 24, 2014 and Reconciliation, Brookings Institute, Washington D.C., 46 Indrani Bagchi, India abstains from anti-Lanka re- 1999, p.6 solution at UN, The Times of India, Mar 28, 2014, J Sam 32 Asoka Bandarage, op.cit., p,91 Daniel Stalin, Surabhi Malik, India should have supported 33 China şi Pakistanul au furnizat cu entuziast harna- UN resolution against Sri Lanka: Chidambaram, NDTV, şamente militare Sri Lankăi. În aprilie 2007 Colombo a pa- March 28, 2014 rafat un contract cu Beijingul în valoare de 37 milioane de 47 Ashley J.Tellis, The rupture is real and quite tragic, dolari pentru importul de muniţie. Numeroase articole au Carnegie Endowment, February 17, 2014, US wants to re- fost intermediate de firma Lanka Logistics &Technologies pair relationship with India after diplomatic spat, Firstpost, patronată, mai mult sau mai puţin voalat, de către Gotab- Mar 4, 2014, Gardiner Harris, Years After Obama Hailed haya Rajapaksa, secretarul apărării şi fratele preşedintelui. Warming Ties With India, the Temperature Has Fallen, Un an mai târziu China „a dăruit” Lankăi şase avioane de The New York Times, March 31, 2014 vânătoare F7. Larry Marshall, Winners and losers in Sri 48 Pentru posibilităţile externe de aprovizionare ale Lanka’s long war, Inside Story, 13 November 2009 LTTE a se vede: Peter Chalk, ARCHIVED: Commentary 34 Eleanor Pavey and Chris Smith, Post-Conflict Re- No. 77: Liberation Tigers of Tamil Eelam’s (LTTE) Inter- construction and Security Sector Reform in Sri Lanka, national Organization and Operations - A Preliminary în H. Born and A. Schnabel, Security Sector Reform in Analysis, Canadian Security Intelligence Service, Com- Challenging Environments,., Lit Verlag, Munster, 2009, pp. mentary No. 77, Winter 1999, Shanaka Jayasekara, Tamil 189-210, esp. pp.192-193 şi 196. Pentru mai multe detalii Tiger Links with Islamist Terrorist Groups, International despre reforma armatei sri lankeze şi tacticile de luptă fo- Institute for Counter-Terrorism, 02/03/2008 losite vezi scrierile lui Rohan Gunaratna. Leel Pathirana, 49 Dhanusha Amarasinghe and Johann Rebert, Dyna- Failure to understand the conflict by UN and the West mics and Trends of Foreign Aid in Sri Lanka. Exploring has created a humanitarian Crisis – Prof. Rohan Gunarat- space for context-sensitive aid delivery, International na, Asian Tribune, 18 April 2009. Raisa Wickrematunge, Alert, August 2013, p.10 ”Haven’t examined the video but there would have been 50 Amantha Perera, China boosts Sri Lankan trade op- such killings”- Prof. Rohan Gunaratna, The Sunday Lea- tions with India, Asia Times online, 8 August 2013 der, 5 June 2011 51 Sudha Ramachandran, Sri Lankan waters run deep 35 Pratyush, India and Sri Lanka’s Civil War The Diplo- with China, Asia Times, Aug 13, 2010 mat, December 29, 2012. Mandana Ismail Abeywickrema, 52 Halik Azeez, China holds sway at Hambatonta, The War-torn Sri Lanka north en route to recovery, Khabar Sunday Leader, 4 July 2010, Corey Flintoff, Indians Uneasy South Asia, March 09, 2012 As China Builds Ports Nearby, NPR, June 20, 2011, Ravi 36 Stephen Philip Cohen, India. Emerging power, Broo- Laddwahetty, Why China needs the Hambantota port, The kings Institute, Washington D.C., 2001, p.240. C. Christine Island, September 22, 2012. Există şi voci care dezamor- Fair, Urban Battle Fields of South Asia: Lessons Learned sează temerile de natura militaristă a intenţiilor chineze from Sri Lanka, India, and Pakistan, Rand Corporation, în portul Hambantota. Daniel Kostecka de la Jamestown 2004, p.36. Jayshree Bajoria, The Sri Lankan Conflict, atrage atenţia că până la momentul prezent construcţiile Council of Foreign Relations, May 18, 2009 de acolo au un caracter civil, comercial. Daniel Kostecka 37 Charu Lata Hogg, Sri Lanka: Prospects for Reform (Jamestown Foundation), Hambantota, Chittagong, and and Reconciliation, Asia Programme Paper ASP PP June the Maldives Unlikely Pearls for the Chinese Navy, Chi- 2011, p.9 na Brief, Volume: 10 Issue: 23 November 19, 2010. Până 38 Q&A: Post-war Sri Lanka, BBC News, 20 September la momentul de faţă nici China şi nici Sri Lanka nu dau de 2013 înţeles în mod explicit că interacţiunea lor ar avea alte sco- 39 Nick Cumming –Bruce, In Resolution, U.N. Council puri de cât cele industriale.KJM Varma, China to provide Presses Sri Lanka on Civilian Deaths, The New York Times, military technology to Sri Lanka, The New Indian Express, March 22, 2012. UN passes resolution against Sri Lanka 31st May 2013. Asigurările nu sunt însă de natură să liniş- rights record, BBC News, 21 March 2013. Kim Wall. Sri tească Rashina Hill. Lanka: Tamil Struggle Continues, The Diplomat, Decem- 53 Dhanusha Amarasinghe and Johann Rebert, op.cit., ber 02, 2013 p.14 40 India votes against Sri Lanka at UNCHR in Tamils 54 Ibidem, p.12 case, DMK hits out at UPA, The Indian Express, March 55 Sri Lanka exports to India surge after free trade 21 2013 agreement, Lanka Business Online, 16 May, 2013 41 India’s UN vote grabs headlines in Sri Lanka, Zee 56 Salman Khurshid to visit Sri Lanka for bilateral ta- News, March 23, 2012 lks, One India, October 6, 2013 42 Ankit Panda, India’s CHOGM 2013. Strategic Blun- 57 Dhanusha Amarasinghe and Johann Rebert, op.cit., der, The Diplomat, November 15, 2013 p.15 Monitor Strategic 97 58 Ibidem, p.14 blog, May 2, 2014, Joseph S. Nye Jr., Scholars on the Sideli- 59 Sudha Ramachandran op.cit. nes, The New York Times, April 13, 2009 60 Idem 63 Spre exemplu administraţia Bush II a utilizat în ac- 61 Despre o discuţie despre ascensiunea chineză şi ţiunile sale atât alianţe ad-hoc cu diferite state, coaliţii ale diferitele paradigme care pot fi utilizate pentru a oferi o voinţei cât şi influenţa din cadrul organizaţiilor internaţi- explicaţie vezi şi: Jörn Dosch, Managing Security in China- onale (NATO, ONU etc). Un model sintetic neo-neo de ASEAN Relations: Liberal Peace or Hegemonic Stability?, succes ar fi unul care ar putea explica şi prezice comporta- Conference Paper “Regional Powers in Asia, Africa, Latin mentul unui stat concomitent pe mai multe fronturi (spre America, the Near and Middle East”, GIGA German Insti- exemplu: dacă statul X ia o anumită poziţie în organizaţia tute of Globaland Area Studies, Hamburg, December 11 Y atunci va acţiona unilateral faţă de statul W.) Putem adu- and 12, 2006, Alfred Gerstl, The China Factor in Regional ce ca mostra comportamentul administraţiei Obama faţă Security Cooperation. The ASEAN Regional Forum and de asasinarea lui Osama bin Laden versus criza din Siria. the Shanghai Cooperation Organization, Austrian Journal În primul caz a acţionat unilateral, concis; în al doilea caz a of South-East Asian Studies, Vol.1, No.2, 2008, Qianqian preferat să utilizeze CS al ONU- vetou-ul repetat al Rusiei Liu: China’s Rise and Regional Strategy, Power, Interde- şi Chinei poate fi văzut ca un efect anticipat, Casa Albă ne pendence and Identity, Journal of Cambridge Studies, mai dorind să intervină militar în Siria dar având nevoie de Vol.5, No.76, Dec. 2010, pp.76-92 o scuză faţă de opinia publică. Adam Entous, Sam Dagher, 62 Stephen M. Walt, The Relationships Between Theo- U.S. Talks Tough on Syria, Ramps Up Attack Planning, ry and Policy in International Relations, Annual Review of The Wall Street Journal, 25 August 2013, Matt Spetalnick, Political Science, Vol. 8, 2005, pp.23–48, Amitav Acharya, Analysis: Obama and Syria: The education of a reluctant International Studies: A Dying Discipline?, World Policy war president, Reuters, Aug 31, 2013

ABSTRACT

International relations theories, especially when they are read superficially or in a haste seem overtly optimis- tic or inescapably pessimistic. Classical debate appears as an irreconcilable game between Hobbesian and Lockean outcomes. In reality the flow of events takes a medium turn rendering obsolete many explanatory models. India’s approach towards Sri Lankan human rights issue after the end of the civil conflict shows that Realist balance of power can very well coexist with Liberal regimes. Thus, in the first phase, New Delhi endorsed many US sponsored resolutions within the United Nations Human Rights Council only to reverse the moment and take the side of Colombo in late March 2014. In the beginning India was eager to play the role of an emerging superpower allied with America while afterwards it acted as a regional hegemon with paternalistic reflexes out of fear that Sri Lanka might tilt towards China. Bearing in mind such an example IR students should try to device better explanatory models along the neo-neo synthesis.

Cuvinte-cheie: India, Sri Lanka, războiul civil, tigrii tamili, drepturile omului, ONU, balanţa de putere, regimuri internaţionale

Silviu Petre este cercetător la Centrul de Studii Est-Europene şi Asiatice (cseea.ro) din cadrul SNSPA, Bucu- reşti. Interesele sale sunt teoria relaţiilor internaţionale şi geopolitica Asiei de Sud.

98 Monitor Strategic PUNCTE DE VEDERE

Monitor Strategic 99

Provocarea despre care nu am ştiut... sau „al doilea război al Crimeei” Prof. Univ. dr. Vasile Secăreş

Dacă rezultatele Summit-ului de la Vilnius (în sensul cel mai larg) şi de capacitatea sa în ne-au vorbit despre eşecul Eastern Partnership domeniul intelligence şi al analizei şi predicţiei al UE, criza ucraineană şi anexarea Crimeei strategice. de către Rusia – şi, desigur, ceea ce se întâm- Dacă ne uităm la ce se spune acum, „la plă în ultimele zile în estul Ucrainei – pun în cald”, în contextul crizei ucrainene, sar în ochi termenii cei mai duri problemele cu care se evaluările care subliniază, în esenţă, că NATO confruntă organizaţia militară nord-atlantică a fost „prins pe picior greşit” de acţiunea rusă; în acest moment. Anexarea Crimeei, mai ales, mai mult, se apreciază că „if Mr. Putin pursues ne reaminteşte războiul georgian din vara lui a broader military campaign, a robust respon- 2008 din care – vedem acum – nu am învă- se both from America and Europe is unlikely” ţat mai nimic! Să nu uităm că acea perioadă a iar încercarea SUA de a acționa mai dur „will prilejuit analize serioase – vezi de pildă studiul ultimately fail”.2 Dar eticheta cea mai bună o publicat sub egida German Marshal Fund of pune percepţia rusă: potrivit profesorului de la the US în primăvara lui 2008! – care au vorbit New York University, Ian Bremmer, Putin ştie despre „the crisis of the post-cold war Euro- că Vestul nu va implementa „robust sanctions”. pean Order” și s-au întrebat în mod direct ce În aceste condiţii, caracterizarea reacţiei Ves- ar trebui să facem „about Russia’s new found tului (a se citi: SUA, NATO şi UE) este aceea 1 taste for confrontation with the West” . După că el recurge la „empty threats and sweeping câteva luni, războiul georgian avea să ne arate sanctions”, trăgând, în faţa eventualităţii ca nu numai că „războiul între națiuni” este posi- Rusia să meargă mai departe – aşa cum susţin, bil, dar și că, deloc surpinzător, Rusia era dor- de pildă, analizele poloneze din ultima vreme nică să se confrunte cu SUA și cu UE. Rezul- – „a deeper line in the sand”.3 Pe bună drepta- tatul: nu ne-am învățat lecția iar Comunitatea te, Slawomir Sierakowski aprecia că „the pre- Euro-Atlantică nu s-a trezit. Toate întrebările sent situation casts a dark shadow on the place de atunci sunt intacte. where the Iron Curtain used to be”. Nu este Pe de o parte, este vorba de rolul NATO în mai puţin adevărat că acest moment este – sau Europa – în mod deosebit pe frontiera Euro- ar putea fi – un fel de „wake-up call” pentru Atlantică – şi de aşteptările pe care le au mem- NATO, pentru SUA și pentru aliații europeni brii săi est-central europeni, „Noua Europă” În acest context, abundă încercările de a în- şi partenerii din imediata apropiere a acestei ţelege ce s-a întâmplat. Într-un anumit registru frontiere (din Ucraina până în Georgia); pe de avem de a face cu întrebarea frecventă în me- alta – pur şi simplu – de capacitatea NATO: diile politice sau de analiză americane: de ce a de capacitatea sa politică (procesul de deci- avut loc „această deteriorare”, care înseamnă, zie politică, de realizare a consensului şi for- de pildă, că „relations between Russia and the ţa cooperării politice), de capacitatea militară US are now at their worst since the end of the Monitor Strategic 101 Cold War”.4 Mai importantă este însă interoga- găsească, până la urmă, „a neutrally satisfacto- ţia în legătură cu cauzele acestui moment care ry deal…sugested by all sides at different times: confruntă Vestul cu cel mai periculos prece- a new Ukrainian constitution with decentrali- dent şi cu cea mai gravă criză în funcţionarea sed powers for the Russian-speaking regions; ordinii internaţionale – şi, aș spune, nu doar de de facto, if not de jure, acquiascence to Russian la încheierea Războiului Rece, ci de la al doilea control of Crimea; and aggrement that Ukrai- Război Mondial încoace – anexarea Crimeei. ne will not be economicaly ready and milita- Iar aici merită amintit ce spunea ministrul de ry eligible to join either NATO or the EU for externe al Germaniei, Frank-Walter Steinme- at least a decade or two”7 – dar asta este mai yer: „I’m very worried the unlawful attempt to degrabă poziţia rusă „moderată” sau în orice alter recognized border in our European nei- caz un posibil „balon de încercare” (cu ajutorul ghborhood, 25 years after the end of the Cold presei occidentale). War, will open Pandora’s box”. Am putea adău- Am, apoi, mari îndoieli în legătură cu abor- ga însă că această criză „închide” comunitatea darea aşa-zis „realista”, bazată pe „common Euro-Atlantică într-un joc în care are puţine sense”, care are în vedere nu doar interesele, in- opţiuni bune –iar această situaţie se cere ex- terdependenţele şi legăturile principalelor pu- plicată. teri europene şi chiar ale SUA cu Rusia, ci, până În sfârşit există întrebările în legătură cu la urmă, aşa-numitele „interese legitime” ale lucrurile pe care nu le-am înţeles în privinţa Rusiei în „near abroad”. Mă gândesc mai ales la obiectivelor sau a politicii Rusiei. Desigur, se sublinierea faptului că SUA (implicit este vor- poate spune că – de la sfârşitul anilor ’90 – ba şi de UE) „needs to see the Ucrainean crisis Occidentul a văzut „ceea ce voia să vadă” în from Russia’s view-point”, înţelegând „motivele privința comportamentului Rusiei. În bună de securitate naţională” ale Rusiei, pentru care măsură ne-am luat dorinţele drept realitate, Ukraine is „the single biggest national security socotind, de pildă, că „Putin is a pragmatic rea- issue beyond its borders”. Ca să nu mai vorbim list who will cooperate with us whenever there despre socotirea costului „ignorării Rusiei” are sufficient common interests”5, iar acum (adică?) ca „prohibitively high for Europe” şi descoperim că nu este aşa. despre ideea că „Ukraine is far more important Dar acesta este doar un nivel superficial al for Russia than is to America”.8 întrebărilor cu care ne confruntăm. Avem ne- Avem de a face însă şi cu ceea ce numesc voie de o abordare de fond a chestiunilor pe „evaluarea optimistă” – extrem de nocivă – care le ridică pentru NATO – şi desigur pentru cum este cea a geopoliticianului francez Ge- UE – testul Crimeei. Fără îndoială, pot să fiu de rard Chaliand, care susţine că „Poutine est sur acord – chiar dacă nu total – că tonul drama- la defensive ” şi „c’est le camp pro-occidental tic – uneori chiar apocaliptic – în legătură cu qui est en train de gagner.” ce se va întâmpla la nivel mondial nu este ne- Cu totul altfel stau lucrurile dacă le privim apărat îndreptăţit. Să ne uităm doar la reacţia la nivel strategic. Aici impactul/consecinţele pieţelor, pentru care Crimeea pare deja un fapt apar în adevărata lor lumină. Cred că Adrian care aparţine trecutului.6 Cursul normal al lu- Severin are dreptate în analizele sale din ulti- crurilor – „business as usual” – nu pare afectat. ma vreme – care însă invocă, pe drept cuvânt, Dar nu asta este problema. și luări de poziție mai vechi – să sancționeze Este de asemenea posibil să vorbim despre nu doar „totala neputință (a Vestului) de a situaţia actuală acum sau, cum sugera Anatole acționa coerent, convergent și consistent” (iar Kaletsky, după câteva luni, ca despre „a stale- aici vezi și „dezbinarea Europei” și diferențele mate”, dar, spun din nou, sunt destule analize de agendă), ci mai ales incapacitatea „de a gân- care văd posibile acţiuni ulterioare ale Rusiei, di și planifica strategic” în toată perioada de vizând obiective mai largi, iar ceea ce se în- după sfârșitul Războiului Rece și asta nu nu- tâmplă în Doneţk şi în alte locuri din estul şi mai în relația cu Rusia, ci în legătură cu întrea- sud-estul Ucrainei acum, la început de aprilie, ga reașezare a lumii (cf. A. Severin). Anexarea sprijină un asemenea scenariu; a fost adus în Crimeei de către Rusia – spun din nou – este discuţie şi faptul că Vestul şi Rusia vor trebui să deja evenimentul politic şi militar cu cele mai 102 Monitor Strategic serioase urmări din perioada de după Războiul ier – nu am luat în considerare – în SUA sau Rece şi de fapt de la sfârşitul ultimului război noi toţi în NATO – „his (Mr. Putin’s – nota mondial. Aici avem de a face cu un episod în- mea) stated goal of revising a post-Cold War cadrat în ceea ce numesc de mai multă vreme settlement in which Moscow lost control over ultima etapă a restructurării strategice şi poli- significant territory and watched as the West tice (dar şi economice) începute acum mai bine expanded its domain”.11 Ar trebui însă să ne de 20 de ani – a tranziţiei care deschide un nou aducem aminte că nu este prima dată când ciclu sistemic.9 Orice acţiune care vizează re- ajungem la o asemenea concluzie. În perioada scrierea hărţii geopolitice, care aşează pe teren care a culminat cu războiul georgian am putut – în această perioadă – noi realităţi politice, să ne dăm seama că „Russia’s new found taste economice şi militare are o semnificaţie clară for confrontation with the West is not an emo- în acest context. tional overeaction... it is a strategic choice”, Pornind de la această perspectivă teoretică care are la bază concluzia – pe care o afirmă spun că „cheia” folosită pentru înţelegerea in- Serghei Karaganov – că „the next decade pre- tenţiilor şi a comportamentului Rusiei a fost ne- sents a window of opportunity for restoring potrivită/greşită. Nu am înţeles – menționam Russia’s global influence”.12 Mai mult, aşa cum și mai devreme – că acţiunile acestei mari pu- sublinia Eric S. Edelman, subsecretar al apără- teri au o bază geopolitică evidentă, anumite rii în administrația Bush, încercările Vestului imperative politice, strategice şi militare. Aşa de a acomoda Rusia – luând în considerare „its cum sublinia S. Sierakowsky în aceste zile ana- sense of grievance” – „have been invariably ta- lizând criza ucraineană, „unlike the West, it ken as weakness”.13 Este important să sublini- values geopolitical expansion, not economic em însă că şi atunci, analiza patronată de GMF conditions.” Ar fi trebuit să vedem că avem de neglija „Russia’s territorial aspirations” – în- a face cu interpretarea acestui moment în evo- cadrate, desigur, într-un concept de influență luţia Ucrainei ca fiind faza cea mai distructivă și control – şi perspectiva geopolitică absolut a „luptei pe care Rusia şi Vestul o duc de două necesară pentru înţelegerea comportamentu- decenii” – o fază în care, aşa cum aprecia, de lui Rusiei. pildă, Alexander Malevani (şef adjunct al Ser- Consecinţele acestor erori de abordare viciului federal de securitate al Rusiei - FSB) sunt distrugătoare. De la războiul din Georgia – pe fondul afirmării de către „les peuples de şi până acum Rusia a marcat în modul cel mai Crimée et des régions orientales de l’Ukraine clar cu putinţă frontiera E-A, iar reacţia sau cel (vezi Dombass, Donetsk sau Kharkov – nota puţin preocuparea NATO şi a UE au fost ca şi mea)…de leur souhait légitime de s’unir à la inexistente. A fost vorba, pe de o parte, de ne- Russie - ar fi avut loc „la rapide augumentati- glijarea impactului unui efort constant al Ru- on des menaces extérieures” visant „à affaiblir siei de afirmare a unei alte staturi – şi posturi notre influence dans cet espace vital”.10 – internaţionale. Să ne amintim că acţiunea Toate acestea ne-ar fi fost de mare ajutor rusă din august 2008 a vizat explicit „distruge- pentru a descifra ce conţinea analiza strategică rea aparatului militar al Georgiei”, în vederea însuşită de conducerea de la Kremlin sau ce pu- eliminării opţiunii sprijinului american pentru teau să-i spună, de pildă, militarii preşedintelui refacere; iar atunci când preşedintele Sarkozy Putin în legătură cu urmările basculării Ucrai- a cerut preşedintelui Putin – la Beijing – un nei către Vest (scoaterea Rusiei din Europa şi răgaz de 48, de 24 de ore, „o noapte măcar” – fixarea ei „cu spatele ” pe Urali) sau cu necesita- de întârziere a acţiunii militare ruse, răspun- tea de a acţiona acum ( pentru a preîntâmpina sul a fost un „NU” foarte brutal. Iar modul în impactul acţiunii americane menite să reducă care Vestul a reacţionat la războiul georgian (a dependenţa Europei de gazul rusesc, inclusiv se vedea mai ales cum s-a negociat încetarea pe baza „revoluţiei gazelor de şist”, şi având în focului, de parcă ceea ce ne trebuia era să aşe- vedere timpul necesar, încă lung, pentru a aşe- zăm pe teren „planul preşedintelui Sarkozy”, za pe teren „ efectul pozitiv” al South Stream). care suportase o corectură majoră prin cererile În sfârşit, este absolut necesar să subliniem ruşilor, ceea ce avea să ducă la dezmembrarea că – aşa cum spune de pildă James M. Goldge- de facto a Georgiei) şi mai apoi felul cum s-a Monitor Strategic 103 acţionat fie de către UE – în cadrul Partene- gul acestor ani nu doar în Caucaz, ci şi, sau riatului Estic, fie de către SUA, după decizia mai ales, în Ucraina şi Moldova – prin utili- preşedintelui Obama din 2009 „to dial back zarea unei palete largi de instrumente politi- American involvement in Russia’s neighboors, ce, economice, ideologice şi culturale (să nu especially Georgia, Ukraine and Central Asia” uităm biserica “pravoslavnică” rusă) şi, acum, (în contextul așa-numitei „reset of relations”), în Ucraina, militare, care au prins Vestul “pe aveau să încurajeze Rusia în privinţa continu- picior greşit”- iar conţinutul său a dobândit o ării presiunii sale pe frontiera euro-atlantică si semnificaţie cât se poate de clară, lucru pe care să ducă la eşecul de la Vilnius. Este un eşec pe l-am putut vedea la Vilnius: “Russia’s back!” care comunitatea euro-atlantică trebuie să şi-l De ce? Pentru că – şi de fapt aici este proble- asume: nu doar UE, ci şi NATO, atât SUA cât şi ma noastră – instituțiile euro-atlantice „have aliaţii europeni. Este vorba nu doar de sterili- been failing to deliver ”14 iar Rusia a beneficiat tatea Parteneriatului Estic, ci în general a poli- de asta. În acest context, „eticheta” a fost deja ticilor noastre de parteneriat dincolo de fronti- pusă : „UE este slabă” iar „O Uniune slabă nu-l era E-A: cu excepţia Moldovei şi a cazului mai poate opri pe Putin”.15 Ceea ce vedem „on the slab al Georgiei, Rusia a reuşit „să scoată din ground” este că UE va oferi dialog când este dispozitiv” toate statele cărora şi UE şi NATO confruntată cu un comportament agresiv. Cât le-au oferit, începând încă de la sfârşitul anilor despre NATO, în acest moment organizaţia nu ’90, perspectiva apropierii/integrării. Poate nu are, din păcate, prea multe opţiuni la îndemâ- vom neglija faptul că Moldova intră acum în nă şi până la urmă era limpede de ceva vreme prima linie a presiunilor ruse. că nu va întreprinde nimic hotărâtor pentru a Iar cu aceasta ajungem la cea de-a doua opri Rusia să revină în fostul spaţiu sovietic. componentă a erorii noastre de abordare: ne- Desigur, dacă avem în vedere evoluţiile po- glijarea/subestimarea „mesajului politic” pe zitive în plan strategic, politic şi militar care care au început să-l perceapă partenerii UE/ au marcat istoria alianţei nord-atlantice în ul- NATO încă înainte de războiul georgian şi timii cca. 15 ani, NATO ar fi trebuit să se afle devenit dramatic – pus în termeni practici – în altă postură în faţa crizei ucraineene, a ane- odată cu acţiunea militară rusă. Acela că „ali- xării Crimeei. Să nu uităm ce spunea Secreta- aţii occidentali” (chiar dacă nu era vorba de rul general al NATO Anders Fogh Rasmussen obligaţii derivate din vreun tratat, toate aceste ţări vedeau în noi, aliaţi!) nu aveau să apere, să în toamna anului trecut, la Carnegie Europe salveze Georgia. Dincolo de greşelile eviden- Event: „NATO is the foundation on which any te ale conducerii georgiene, această mică ţară Ally or group of Allies can build their respon- caucaziană avea să afle cum stau lucrurile nu se to any crisis”; mai mult, NATO dispune de doar pentru că o spunea preşedintele Sarkozy : „the widest network of partners”, fiind gata să „nimeni nu riscă un război pentru voi”, ci pen- acționeze împreună cu ei pentru a proteja „our tru că a văzut armata rusă apropiindu-se de values in our region and beyond”; iar în acest capitală. Este adevărat, acţiunea militară rusă context „we must always ensure that we have a fost oprită la câţiva km de Tbilisi de mesajul the military capabilities (însemnând „robust ferm al SUA în legătură cu o „posibilă misiu- defence and deterrence”, cf. Rasmussen – nota ne <> condusă de armata ameri- mea) to protect those values and the political 16 cană”, dar realitatea dură a revenirii Rusiei în will to do so”. Mai mult, s-ar putea spune fostul spaţiu sovietic a pătruns în câmpul poli- că, în principiu, la începutul acestui deceniu tic al Regiunii Lărgite a Mării Negre, „ajutată” NATO era pregătit „să intre intr-o nouă etapă”: în mod limpede şi de deosebirile de abordare „noul concept strategic” îi oferea sau ar fi tre- dintre SUA şi aliaţii europeni (vezi întrebarea buit să-i ofere instrumentele necesare. După adresată de preşedintele Sarkozy preşedintelui Summit-ul de la Lisabona „this new document Saakaşvili: “unde sunt americanii să oprească was supposed to equip the Alliance for the new tancurile ruse?”). security challenges and guide its future poli- Acest mesaj a fost “lucrat în teren” de ad- tical and military development” (vezi NATO ministraţia Putin-Medvedev-Putin de-a lun- Strategic concept). 104 Monitor Strategic Din păcate, câteva accente esențiale ale lationships between the US and Russia”.19 Din „noului concept” au făcut aproape irelevantă păcate, „pe masă” se află un cu totul alt dosar: – vedem acum – această pregătire. Concen- suntem confruntaţi cu o ameninţare clară de trarea asupra „noilor amenințări” („new asym- securitate. Mai mult, în contextul crizei ucrai- metric and unconventional threats”) a afectat nene este răspândită evaluarea potrivit căre- serios luarea în considerare a „bunei și vechii ia SUE vor ezita să intervină în regiune: „the agende” a descurajării și apărării. În al doilea Obama administration doesn’t want to bear rând, eliminarea – declarată – a perspectivei the costs associated with an active foreign po- geopolitice din arsenalul construirii viziunii licy”, printre altele şi pentru că trebuie să ţină sale, al abordării și planificării strategice a fă- seama de „ the lowest level of public support” cut NATO să capoteze în fața ultimei etape a pentru aceasta din 1964.20 restructurării politice şi strategice și a rescri- Ca să nu mai spun că descoperim doar erii hărții geopolitice a lumii. În sfârșit, ideea acum „the need for very-real contingency valoroasă a „angajării cooperative” a foștilor plans” pentru a proteja țările membre NATO adversari a eșuat în fața necesității „de a citi” din Europa Centrală și de Est, pentru că „those în mod corect/realist politica rusă. Și aici nu plans, to date, have been inadequate”.21 Acesta este vorba doar de „idealism” sau de „wishful este rezultatul – pe care noi, în regiune, l-am thinking”. Avem de a face cu un subiect care anticipat – al „shift”-ului NATO de la postura ar fi trebuit tratat cum trebuie încă din mo- esențială de alianță militară la calitatea de „fo- mentul încheierii războiului rece – dacă el era rum politic” și arhitect al „the emerging Euro- înțeles corespunzător în timpul acestuia. Am Atlanc security architecture”. A fost o greșeală scris despre asta cu mai mulți ani în urmă în le- să vedem NATO ca un fel de „instituție pen- gătură cu originea războiului: politica externă tru propagarea democrației” sau „un instru- și relațiile dintre state nu pot fi discutate doar ment de socializare” în raport cu „noul mediu în termeni ideologici așa încât relația SUA cu internațional de securitate”. Aceste derapaje URSS nu avea la bază și nu putea fi înțeleasă post-moderne au costat! Ce garanții de secu- doar în termenii confruntării ideologice; ea ritate există acum pe teren? Atunci ce să mai avea o profundă dimensiune de putere/stra- vorbim despre „our very real contingency tegică – politica URSS – și ulterior cea a Ru- plans” pentru frontiera E-A şi pentru partene- siei – trebuia discutată ca o politică de mare rii noştri? Mai rău, dacă este vorba de Ucrai- putere, motivată inclusiv de rațiuni geopolitice na, să ne amintim că acum 20 de ani, în 1994, – vezi şi confruntarea URSS cu China la sfâr- SUA, Marea Britanie și Rusia s-au angajat să şitul anilor ’60.17 Înțelegând asta, am fi „econo- garanteze integritatea teritorială a acestei țări misit” timpul pierdut cu iluzia post-modernă a (în schimbul renunțării la armele nucleare în „sfârșitului istoriei” și – mai important – am fi favoarea Rusiei). Ce mesaj trimite acum reacția evitat derapajul de abordare strategică. slabă a Vestului – sau lipsa oricărei reacții rea- Situaţia pe teren arată, așa cum spuneam, le – în fața dezmembrării Ucrainei? Un dublu că, în termeni reali, NATO nu a fost pregăti- mesaj greșit: în primul rând, că puterile occi- tă pentru challenge-ul pe care îl reprezintă dentale fie nu au posibilitatea „să livreze”, fie acţiunea rusă. Dincolo de eșecul abordării au o „agendă ascunsă”, fie o înțelegere cu Rusia strategice trebuie să menționăm, însă, printre (ca să nu mai vorbim de mesajul către “other cauze, şi ambiguitatea politicii americane. Este regimes thinking about disarming or halting adevărat, în februarie 2013, la Munich Security nuclear weapons developement”);22 în al doilea Conference, vicepreședintele Biden și-a asigu- rând, pentru Rusia aceasta înseamnă un fel de rat audienţa că politica SUA „has come back „lumină verde” – nu există consecințe / cos- to its traditional center points”: „Europe is the turi ale acțiunilor sale militare (vezi Georgia și cornerstone of our engagement with the rest Ucraina). of the world… nothing has changed.”18 Aceas- Avem, cu alte cuvinte, o problemă stra- tă poziţie părea însă să continue cu ideea că tegică uriaşă, iar eşecul înfruntării ei va avea singurul lucru care preocupa SUA în Europa consecinţe grave. Aici ne interesează în mod în materie de securitate era să repare „our re- deosebit NATO iar în acest cadru este vorba, Monitor Strategic 105 întâi de toate, de forţa NATO: politică şi mili- Siria: „America lost credibility internationaly tară. Pack şi Simms se întrebau dacă “NATO for failing to make good of its threat”. 26 Acest is equipped to deal with the complexities of lucru contează. this new globalised world” (idem). Eu mă în- Pe de altă parte, trebuie luată în conside- treb dacă organizaţia este echipată să facă faţă rare imposibilitatea unui „răspuns european acestei ultime etape a restructurării politice şi viguros” şi prevalenţa „intereselor naţionale strategice a lumii, a definitivării hărţii sale ge- înguste” ale principalelor ţări membre ale UE opolitice – cu crizele şi confruntările ei actuale – care au fost extrem de circumspecte în for- şi viitoare: dacă dispune de viziunea strategică mularea reacţiei occidentale. Mai ales Germa- necesară, de instituţiile politice şi de mecanis- nia pare „să se uite în altă direcție”. Sierakows- mele şi procedurile cerute de realizarea con- ky sublinia pe drept cuvânt că „the European sensului – de fapt, marea noastră problemă Union’s helplessness is greater than ever, as is pentru a ajunge la aceeaşi înţelegere a situaţiei the domination of national economic interes- şi la obiective comune – şi pentru a putea lua ts over those of the Union as a whole and its decizii dure; de asemenea, dacă are pregătite regional security, in which Ukraine necesarily “dosarele necesare”, discutate opţiunile posibi- plays a role”; şi de asemenea, că „EU is unwil- le şi “our very-real contingency plans” pentru ling to bear the economic costs of a confron- vremurile care vin. tation with Russia in order to protect them” Iar în acest context avem o problemă cu (ucrainenii care „were willing to die in order to funcţionarea „US extended deterrence” „with open the door to the EU”).27 the credibility and effectiveness of extended Toate acestea sunt lucruri pe care Polonia, deterrence guarantees provided by the US to ţările baltice sau România le înţeleg foarte bine. its allies”. Încă în primăvara lui 2013 o analiză Iar urmările nu sunt greu de văzut: „faced with poloneză sublinia că “in future contingencies the helplessness of the West before Vladimir V. Washington’s allies may need to rely more on Putin’s Russia, the countries from Eastern Eu- their national capabilities and focus their effort rope are suddenly confronted with the need to on persuading US decission – makers and the reflect on their foreign policies”. Mai rău, ei des- public about the merits of US involvement”.23 coperă că „the interests of Old and New Europe Iar analiza în cauză menţiona Europa ca teren are already divergent”. 28 Ioan Mircea Pașcu sau al “future contingencies”.24 Vrem, nu vrem, de- Adrian Severin au scris pe larg despre aceasta pindem în continuare, masiv, de intervenţia în ultima perioadă. Iar în acest context – cum SUA. spune tot Sierakowsky – iluziile dispar: „No one Este limpede că funcţionarea NATO ca will be willing to die for Ukraine, or for Poland “primă linie de apărare” a comunităţii atlantice or any country in the region for that matter”.29 este pusă în discuţie. Pe de o parte, dincolo de Nu este greu de văzut că fără unitatea po- declaraţiile privind angajarea în Europa, este litică a Europei – iar unificarea politică este vorba – trebuie să spun din nou – de urmările neterminată în cadrul UE – NATO nu poate „reorientării strategice”a SUA („pivotul stra- funcţiona eficient. De aceea, într-adevăr, aşa tegic”) spre Asia – Pacific şi de – probabil că cum subliniau Pack şi Simms, „the Ukrainean Roger Cohen are dreptate – neglijarea alianţei crisis represents the worst case scenario for Nord-Atlantice „through much of (Obama’s) NATO”, dar eșecul înfruntării provocării stra- presidency”.25 Iar atunci întrebarea este ce ar tegice pe care o creează acum Rusia „will have trebui şi ce poate face – urgent – America pen- corespondingly grave consequences”.30 Este tru a revitaliza NATO – mai exact, pentru a absolut necesar ca NATO să-și regândească corela această „primă linie de apărare a comu- accentele: să se concentreze pe frontieră și pe nităţii euro-atlantice” cu factorul de descuraja- vecinătăți. În același timp, alianța trebuie să re american. reacţioneze: direct, pe frontiera E-A, prin în- În acest context, nu putem neglija însă şi un tărirea prezenței militare aliate aici, pentru a alt aspect: SUA au înfruntat şi înfruntă criza trimite un mesaj ferm Rusiei, începând în ace- ucraineană cu o problemă creată în legătură cu laşi timp reamplasarea dispozitivului militar al invocarea acţiunii militare şi a „liniei roşii” în organizaţiei către Est, în Polonia şi România. 106 Monitor Strategic Timpul „sancţiunilor” vagi şi chiar jenante, aşa ce ale Ucrainei vor lua acelaşi drum al „unirii” cum vor arăta, cred, lucrurile în zilele urmă- iar „regiunea militară Odesa” ar putea ajunge , toare, a trecut. Ne putem întreba, de aseme- curând, din nou la gurile Dunării. Un „mic de- nea, de ce nu există un sprijin anti-tero ameri- taliu” aici sunt cei 40-50000 de militari ruşi la can pentru Ucraina. frontiera cu Ucraina. Nu este greu să vedem că Ca să încercăm câteva concluzii, până la Moldova devine extrem de importantă în acest urmă problema pe care o are comunitatea euro- context: ea are nevoie de un puternic program atlantică – NATO şi UE – în contextul acestei de sprijin – politic, economic şi de securitate – ultime etape a restructurării strategice/a rea- care să plece de la miza reală a situaţiei actuale. şezării hărţii geopolitice a lumii, are de a face N-ar trebui să uităm nici sensibilitatea şi cu capacitatea de a gândi strategic evoluțiile nici volatilitatea opţiunilor/atitudinilor elite- viitoare: în privinţa desenului frontierei E-A în lor în această regiune. Da, uneori este vorba Regiunea Lărgită a Mării Negre şi evident a vi- despre „missperception”, cum au spus mereu itorului unor ţări cum sunt Ucraina şi Moldova diplomaţii americani la Chişinău, dar în Mol- sau cele din Marea Caspică. Şi nu este vorba dova am avut de a face în mai multe rânduri doar de a gândi la fel – strategic – ca Rusia. cu întrebarea : „Why has America agreed with Este o chestiune de fond nu putem gândi or- Russia to push us into Russia’s orbit?”33 Expli- dinea politică a secolului al-XXI-lea şi struc- caţia? Experienţa propunerilor de federalizare tura sa de securitate fără a pune în termeni înaintate de OSCE şi sprijinite de SUA – aces- practici valorile şi principiile pe care ne bazăm tea nu doar că au tratat Transnistria ca o “Rus- în raport cu cele pe care le afirmă Rusia ane- sian area”, dar au acceptat de facto un fel de xând Crimeea; fără a stabili ce vrem, care sunt protectorat rusesc asupra Moldovei. obiectivele politice şi de securitate ale NATO Clarificarea intenţiilor NATO în privin- şi UE; şi în sfârşit, cum vrem să arate „harta” în ţa viitoarei frontiere E-A este esenţială. Şi din această regiune, punând pe teren – şi aceasta nou spun : aceasta este o problemă strategică este, probabil, misiunea UE, în condiţiile unifi- şi politică. Să nu uităm că la Praga, în 2002, a cării sale, inclusiv a politicilor externe, de secu- fost limpede că „NATO membership criteria ritate şi apărare – „a crystal-clear border with are neither static, nor identical for all aspirant Russia”31. Doar începând de aici putem aşeza countries.” Plecând – atunci – de la “incessant în mod coerent reperele esenţiale ale relaţiei Russian pressures and threats against Georgia, cu Rusia, ale „angajării sale cooperative”. ultimately endangering not only the country, but În acest context ar fi o greşeală să conti- also major Western interests regarding transport nuăm să amestecăm perspectiva strategică cu of Caspian oil and gas and strategic acces to abordări tactice, să acoperim orizontul aştep- Central Asia”, fostul preşedinte al acestei ţări, E. tărilor partenerilor noştri cu cerinţele FMI şi Şevardnadze, ceruse ca Georgia să fie conside- ale BM – de pildă în legătură cu transformările, rată “an aspirant for the next round of NATO’s necesare fără nici o îndoială, sau cu lupta îm- enlargement”. 34 Deciziile aliaţilor la Summit-ul potriva corupţiei, de asemenea, esenţială, din din 2008 de la Bucureşti au fost altele. Ucraina (sau Moldova), dar neglijând costurile Din această perspectivă, dincolo de urgen- sociale sau parcursul realist al acestora, cerând ţa revenirii coerente a NATO în confruntarea „for to-severe economic reforms in exchange presupusă de securizarea frontierei euro-atlan- for too-paltry economic assistance”32, sau să tice pe aliniamentul Ucraina-Moldova, avem ne înfundăm în chestiunile tehnice ale bail- nevoie de elaborarea unei concepţii strategice out-ului de care are nevoie Ucraina. Aceasta clare a comunității euro-atlantice cu privire la pentru că este vorba de chestiuni subordonate aşa-numitul The East-West Strategic Corridor iar lucrurile s-ar putea rostogoli în continua- or The East-West Caspian Sea- Black Sea Cor- re foarte repede. Nu ştim – mai degrabă avem ridor (cf. Iulian Chifu). Valoarea sa actuală şi în informaţii care ne îndeamnă să ştim – dacă nu perspectivă pentru NATO şi UE este dincolo cumva Rusia va continua politica „faptului îm- de orice îndoială. plinit”, utilizând pe teren forţele sale de „cer- cetare-diversiune”, regiunile estice şi sud-esti- 16 aprilie 2014 Monitor Strategic 107 Bibliography 6 Kaletsky, Anatole. “The truth beneath the drama.”In - ternational New Zork Times, March 28, 2014: 17. 7 Avril, Pierre. “L’Ukraine sans la menace des troupes ro- Ibidem. 8 usses a ses frontieres .” Le Figaro, 29-30 mars 2014: p 11. Bremmer, Ian. “A Tortured Policy Toward Russia.” Baker, Peter. “3 American Presidents and a riddle International New York Times, March 26,2014: 2 9 named Putin.” Internaţional New Zork Times, March 25, Secares, Vasile. “Ultima etapă a tranziţiei: restruc- 2014: 4. turarea politică şi strategică în spaţiul Euro-Atlantic şi la Bremmer, Ian. “A Tortured Policy Toward Russia.” In- nivel global.” INFOSFERA, 2014. 10 ternational New York Times, March 26,2014: 2. Apud Pierre Avril, “L’Ukraine sans la menace des Chaliand, G. “Poutine sur la defensive.” Le Figaro, 28 troupes rousses a ses frontieres .” Le Figaro, 29-30 mars mars 2014: 17. 2014: p 11. 11 Cohen, Roger, President Obama’s speech in Brussels Baker, Peter. “3 American Presidents and a riddle - “Obama’s anemic speech in Europe.” International New named Putin.” Internaţional New Zork Times, March 25, York Times, March 28, 2014: 9. 2014: 4. 12 Covel, Alan. “Dusting off the language of Cold War.” Krastev, Ivan. “The crisis of the Post - Cold War Eu- International New York Times, March 28, 2014: 2. ropean Order.” Forum Paper Series, GMF,, March 2008: p Iulian Chifu, Narciz Bălăşoiu, Radu Arghir. “The East- 4. 13 West Black Sea-Caspian Sea Strategic Corridor.” Editura Baker, op. cit. 14 Institutului de Stiinte Politice si Relatii Internationale, Bu- Jason Pack & Brendan Simms. “A weak EU can’t stop curesti, 2014: 7-10. Putin, .” International New York Times, March 28, 2014: 9. 15 Jason Pack & Brendan Simms. “A weak EU can’t stop Ibidem. 16 Putin, .” International New York Times, March 28, 2014: 9. Rasmussen, Speech bt NATO Secretary General Kaletsky, Anatole. “The truth beneath the drama.” In- Anders Fogh. “NATO: Ready, Robust, Rebalanced.” Carne- ternational New Zork Times, March 28, 2014: 17. gie Europe Event, 19 sept 2013. 17 Krastev, Ivan. “The crisis of the Post - Cold War Euro- V. Secăreş, Polemologia și problemele păcii, Ed. Po- pean Order.” Forum Paper Series, GMF,, March 2008: p 4. litică, Bucuresti, 1976. 18 —. The Crisis of the Post - Cold War European Order. The White House, Office of the Vice President. “Re- Brussels: Brussels Forum Paper Series, GMF, march 2008. marks by Vice President Joe Biden to the Munich Security Kulesa, Lukasz. “US Extended Deterrence Weake- Conference.” february 2, 2014. 19 ned?” Bulletin, PISM, no 57()510, 28 May 2013: 1. Ibidem. 20 Rasmussen, Speech bt NATO Secretary General An- Bremmer, Ian. “A Tortured Policy Toward Russia.” ders Fogh. “NATO: Ready, Robust, Rebalanced.” Carnegie International New York Times, March 26,2014: 2. 21 Europe Event, 19 sept 2013. Roger Cohen, President Obama’s speech in Brussels Roger Cohen, op cit. - “Obama’s anemic speech in Europe.” International New Secăreş, Vasile. “Ultima etapă a tranziţiei: restructura- York Times, March 28, 2014: 9. 22 rea politică şi strategică în spaţiul Euro-Atlantic şi la nivel Jason Pack & Brendan Simms. “A weak EU can’t stop global.” INFOSFERA, 2014. Putin, .” International New York Times, March 28, 2014: 9. 23 Sierakowski, Slawomir. “Why Poland loves Ukraine... Kulesa, Lukasz. “US Extended Deterrence Weake- for now.” International New Zork Times, March 29-30, ned?” Bulletin, no 57()510, 28 May 2013: 1. 24 2014: 10. Idem. 25 Socor, Vladimir. “How to discredit Democracy and fe- R. Cohen, op. cit. Vezi si Iulian Chifu et. all “the deralism?” The Wall Street Journal Europe, June 6-8, 2003. East-West Black Sea-Caspian Sea Strategic Corridor.” Edi- Socor, Vladimir. “No point to Limboo: Why make tura Institutului de Stiinte Politice si Relatii Internationa- them wait?” Wall Street Journal Europe, Nov-Dec, 2002. le, Bucuresti, 2014: 7-10. 26 The White House, Office of the Vice President. “Re- Bremmer, Ian. “A Tortured Policy Toward Russia.” marks by Vice President Joe Biden to the Munich Security International New York Times, March 26,2014: 2, p.8. 27 Conference.” february 2, 2014. Sierakowski, Slawomir. “Why Poland loves Ukrai- ne...for now.” International New Zork Times, March 29-30, 2014: 10. 28 Ibidem. Note 29 Idem. 30 Jason Pack & Brendan Simms. “A weak EU can’t stop 1 Krastev, Ivan. “The crisis of the Post - Cold War Euro- Putin, .” International New York Times, March 28, 2014: 9. pean Order.” Forum Paper Series, GMF,, March 2008: p 4. 31 Idem. 2 Bremmer, Ian. “A Tortured Policy Toward Russia.” 32 Sierakowski, Slawomir. “Why Poland loves Ukrai- International New York Times, March 26,2014: 2. ne...for now.” International New Zork Times, March 29-30, 3 Ibidem. 4 2014 Baker, Peter. “3 American Presidents and a riddle 33 Socor, Vladimir. “How to discredit Democracy and named Putin.” Internaţional New Zork Times, March 25, federalism?” The Wall Street Journal Europe, June 6-8, 2014: 4. 5 2003. Vezi James M. Goldgeier, in Baker, Peter. “3 Ame- 34 rican Presidents and a riddle named Putin.” Internaţional Socor, Vladimir. “No point to Limboo: Why make New Zork Times, March 25, 2014: 4. them wait?” Wall Street Journal Europe, Nov-Dec, 2002. 108 Monitor Strategic ABSTRACT

One should ask the appropriate questions concerning NATO and EU behaviour towards their Eastern nei- ghborhood, this is an important strategic and political issue, having in mind Russia’s aggresive behavior towards Ukraine and other Black Sea states. Georgia and Ukraine missed in 2008, at the NATO summit in Bucharest the MAP, therefore they could not get the perspective of EU membership, while the EU summit in Vilnius, in Novem- ber 2013, generated the decision by the Ukrainian leadership to prefer Russia’s Customs Union generated huge streets protests, fight and the regime change. Russi’s decision to annex Crimea proved to be a game changer, put- ting into question the issues of post Wolrd War II borders in Europe and the OSCE Helsinki system.

Keywords: Europe, Ukraine, security, separatism, NATO, Russia, war

Vasile Secăreş, PhD, is a professor of political science within the National School of Political Studies and Administration from Bucharest. He is specialized in Geopolitics and International Relations Theory.

Monitor Strategic 109 Romania’s national security strategy in the 21st century as a member of the European Union Teodora-Maria Daghie

Introduction Romania’s national security policy is to be defined as the part of policy-making that This paper starts from the assumption that makes the theoretical grounds and sets the the Romanian national security strategies and premises for all political, economic, and mili- the policy discourse had automatically aligned tary means, employed in peace or wartime to to that of NATO and the European Union af- promote the fundamental interests of the state ter 1990. We have identified two speeds in the and to defend it against any threats, risks and security policy discourse, the keystone event aggressions, be them foreign or domestic. In being the terrorist attacks of 11 September order to fully understand it we must first clar- 2001 in the United States, after which Roma- ify several geopolitical and geostrategic issues nia sided with its western allies acting as de – fundamental in the context. facto member of NATO. In the face of geopo- One of the main features of this paper is to litical changes after the fall of the Berlin Wall, test the theory or otherwise evaluate a theoret- emerged many questions regarding the future ical framework, national attributes and their of the security environment within the con- impact on the state’s capacity to act and how tinent. Bipolar world order gave way to the can they be translated and used to analyse the many uncertainties regarding the role and in- ESDP / CSDP. The framework is described in terests of the European security actors. Both detail by Maurice A. East. Basis for this can be states and international institutions tried to derived from the idea that national attributes adapt to the new geopolitical context. Some affect the behaviour of the foreign policy of a institutions have tried to find a new legitimacy, state. Another problem is that of testing the while others tried to find the way for future developments. While most of the states are theory, there are many works where the con- trying to stick to their own interests, many are nection between foreign policy analysis and struggling to keep the peace and influence oth- the issue is debated. Jolyon Howorth has his ers towards their goals. However, there remain view in the theory and analysis of ESDP/CSDP a number of questions: How are these actors, that the most common thing about the study states or international institutions imposing is that it is devoid of theory. He said that there their views on the European geopolitical con- were many attempts by researchers within the text? What is the role of the major European field of study, to establish a theoretical frame- states on the inflexibility of the security archi- work or model, but in his opinion, none of tecture? How are the European states consid- them have managed to build a viable model. ering their security options as members of the The concept of collective security must European Union? In this context can the role be understood from this perspective. Collec- be assimilated by the European Defence and tive security is generally defined as a “system Security Policy? for international peace” and was understood 110 Monitor Strategic as the proportion of the aggressive and illegal concept of security and the rapid change of its use of force by one nation against another will definition2. face the combined force of all other nations. All will work together to control a disruptive peace. It will act as one for all and all for one. A brief history of Romania’s Their combined power will serve as security for each security. security drifts The end of the stigmatized Cold War led to the rethinking of the concept. Com- Defending Romania’s independence and pared to the East-West conflict earlier, most identity was always the result of fine diplomat- changes were considered positive in terms of ic negotiations in the regional and European the western. By the dissolution of the Warsaw context. The primary objective of the early Ro- Pact threat, the analysts declared that security manian modern state was to safeguard its in- was built mostly in Western Europe and the dependence and territorial integrity. However, foreign policy existing since the end of World this security arrangement lasted for less than War II disappeared quickly. Soviet threat dis- 40 years. In 1914 Romania needed to recon- appeared, so that the West could now be more sider its security arrangements during the First relaxed on military force and decrease the World War in order to regain all the territories number of troops and weapons to reduce, to inhabited by Romanian populations. In the some extent, the financial burden. However, first stage, the alliance with the Central Powers the fundamental nature of international poli- represented a safeguard for the integrity of the tics changed. Military power continues to young Romanian state (against Russia’s expan- play an important role on the old continent as sionism), however the course of events created demonstrated by the conflicts in the Balkans a window of opportunity that brought together involving major military force. Meanwhile, all the provinces inhabited by Romanian popu- Russia’s geographical position did not change, lations. nor its potential weight disappeared, and the The interwar period saw the next change nuclear weapons still exist. “But while military in Romania’s security arrangements, with the power could somehow contribute “to the bal- country trying to secure the gains of Versailles ance of the inter-state relations, in Western and Trianon, through a set of regional allianc- Europe direct military power has no role in es. The influence of France and Britain on the them1.” continent diminished after the 1929 economic Therefore, from 1980’s onward and increas- crash, and authoritarian regimes emerged to ingly more after the collapse of Soviet commu- power across the continent. Following Ger- nism - alternative understandings of security many’s expansionism and its secret agreement in international relations have gained ground. with the Soviet Union, Romania was caught in It is increasingly discussed and agreed that se- a trap between the two and ha to face harsh curity is more than military force or something territorial losses to Bulgaria, Hungary and the in addition to it. These non-territorial threats Soviet Union in early 1940. As a result, King were linked to very different problems. These Charles II was forced to renounce the throne ranged from social and economic inequalities in favour of his son, and the power was seized to terrorism, proliferation of weapons of mass by the head of the government, General Ion destruction, environmental, humanitarian dis- Antonescu3 that establishes himself as “Leader asters, ethnic conflicts, international crime of the State”4 and joined the Third Reich in and even immigration. Often defined as secu- the war against the Soviet Union in order to rity issues of equal importance to the military, take back Bessarabia and Northern Bukovina. these non-territorial threats were security risks Nonetheless, some might argue that with the as important as, or even more important than war becoming global, Romania should have the threat of a military invasion from abroad. changed its allegiance in order to be consist- The new political situation generated extended ent with its traditional affiliations. In 1944, the debate, contributing to the ambiguity of the reflux of the German armies in the Soviet Un- Monitor Strategic 111 ion led to a third change in Romania’s security relation to published information. The rea- needs. Given that the alliance with Germany son for the limited use primary sources such was clearly a losing one, it was imperative to as various legislative texts became clear after return to its traditional partners and join the a primary assessment of previous preliminary alliance of the United Nations against Germa- investigations of writing. Specifically, it is too ny. Worth to mention the error made by politi- technical to be relevant when taking into ques- cal and military leaders regarding the persist- tion the purpose of my work. ence of the Soviet presence in Romania – the country falling in its sphere of influence and being subjected to sovietisation and commu- Contemporary security debates nization in the dusk of the Cold War. The rise to power of Nicolae Ceauşescu Now, we have to express our theoretical brought yet another change in the Romanian approach that will guide us through the ana- security discourse, the country getting a dis- lysis of the European security system and the senting position in the years following the So- geopolitical evolution on the old continent. viet invasion of Czechoslovakia in 1968. The We must remark that the literature on euro- threat of a Czechoslovak scenario in Romania pean security is mostly focused on the Euro- was repelled only by President Johnson, who pean Union, on its evolution or how it behaves urged “not to unleash the dogs of war.” as an international actor at the outskirts of the The end of the Cold War brought Romania continent5. in front of yet another geopolitical shift, the Although there was an increase in sus- option for safeguarding its national security tained and substantial attention in the 1990s bringing the country with its face westward. and 2000s, given the influence that the EU The political elite didn’t spare a moment to enlargement has in terms of security, most of tie the country to European and Euro-Atlan- the literature on EU security remains purely tic mechanisms. Romania become associated descriptive, focusing especially on the devel- with the European Union in 1995 and submit- opments of the how the EU Treaties affected ted a request for NATO membership as early the transatlantic relations. Many of these are as 1993. regulatory since they focus on the opportunity The national security paradigm has shifted for the EU to develop security and defence to 180 degrees with the fall of the communist policies. This is rather descriptive however; regime – the foremost objective of the newly it also has a theoretical dimension. The sub- established democratic institutions being to ject mentioned above is based primarily on a safeguard the integrity, unity and sovereignty of realistic approach, especially because the is- the nation (the Romanian Constitution, 1991). sues raised are going to be analysed in terms In time, the policymakers rallied to more con- of defensive Neorealism. These also involved crete objectives such as joining the European a change from a “classic” approach to security and Euro-Atlantic systems as the sole mean of where the armed forces were the vanguard of safeguarding country’s security interests. defending the country to a modern approach, The material is collected from sources of emphasizing on intelligence and countering secondary information. This means books, asymmetric threats. journal articles and conference papers. We It should be noted that since the object of also used the websites of EU institutions our work is not purely theoretical, the theories when there is a pertinent analysis of primary discussed will be mostly used as a means to data. There must be caution regarding limited help answer questions and to corroborate the sources of information that may affect the de- hypotheses. Moreover, we must add that the scriptive analysis. This is done out of necessity work does not attempt to be a normative one. rather than choice. Furthermore, I use materi- It might question the subject of the European als of the European Institute for Security Stud- security system and its influence on geopoliti- ies, an agency of the European Union - so there cal zones in Europe from several perspectives. may be doubt of their independence and their Theoretical literature on the European system 112 Monitor Strategic is rather rare and generally focused - as seen The downside, for me at least, is that the from those already mentioned - the security academic research is the only one taken in ex- system of the EU and most of the theoretical amining the ESDP. Creating several models literature on European security that derives from a pre-existing definition is a fashionable from the liberal school. Liberalism and its research technique; however, most authors variants are generally considered to generate seem to conclude - with which I agree -that it most internal affairs when it comes to external is too early to say what will happen. Building relations.6 scenarios has its merits, but if the only pur- Starting with 2007, Romania engaged as an pose of the study is to define, then there is the active member of the Organization for Eco- chance of leaks in offering an image as close nomic Cooperation and Development, in close to reality. cooperation with other European Union mem- Another aspect of the literature on Euro- ber states and the international institutions. pean security deals with the relation of the EU In 2011, Romania reaffirmed its commitment with NATO and the US. The future of NATO to the OECD’s main objectives: regaining the and the EU-US relation, when considered the trust in the market, enhancing and consolidat- situation of such joint venture in the military ing the national fiscal policies, furthering in- and security issues in the European neigh- novation throughout the economy and getting bourhood, seems to be the main concern of the most value of the human capital (Roma- the authorities in the field. The question to be nian Ministry of Foreign Affairs, 2013). asked is whether the EU can become an equal Despite not being a fully-fledged member partner of the United States in security mat- of the OECD, Romania is represented in 19 ters, and the latter will enhance the global sta- workgroups, attended by 14 ministries and tus of the main intervening power? Another governmental agencies. Its engagement allows question to be asked is whether the European experts to involve in think-tanks and receive Union will be able to build it’s own security important insights in domains of interest for structure through PSEC in an attempt to ri- the government. The most important projects val the United States. We must also evaluate ran by Romania under the OECD framework ESDP’s ability to raise the EU as global super- go in line with its national security objectives power, or is this just a feeble attempt without by providing assistance in areas such as the a certain future. Finally, it should be assessed wider Black Sea area, Caucasus, Central Asia, capability of the European community to cre- Western Balkans or North Africa (Romanian ate a military structure. Ministry of Foreign Affairs, 2013). These questions and more are raised The paper further examines a specific area by the above authors when it comes to the of EU policies, specifically the Common For- common security and defence policy and its eign and Security Policy. This area enjoys a current and future applications. This field of wide range of definitions since its launch in study is really relevant to the relation between 1999. Since then the study of ESDP / CSDP the EU and the US. However, often, like what has experienced several distinct directions. was said above, it all breaks down what the EU The aim of this exhibition is to schematize is, that is not a nation-state. Defining and ana- theoretical and empirical landscape, but first I lysing a structure such as the European Union have mentioned vast perspectives from which can be very difficult if we adopt the same strat- this problem can be analyzed. The first is en- egy as in the case of sovereign states. There- tirely descriptive, there are many authors that fore, we can say that if we want to make a com- have defined the sole purpose of describing the parison between the EU, the U.S. and NATO, causes that led to the CFSP / CSDP. A famous we will have to consider this element. Further- example is provided by Howorth, after which more, we must remember that most of the EU reading can conclude that it remains one of the member states are also members of NATO. A best works within the field with the most am- very productive way to deal with this analysis bitious approach. is to examine the Common Security and De- Monitor Strategic 113 fense Policy (CSDP) and NATO in the various lapse of the Soviet Union and the end of the foreign policy instruments or areas. Since, this bipolar world. factor depends on the analysis of the use of As a result, today’s neo-realism seems to be foreign policy instruments and the purpose of a paradigm neglected in international security their use. studies. In fact, although it is one of the domi- nant paradigms in these studies, the use of Ne- orealism as a tool for understanding current European Union as an international security structure in Europe is largely rejected due to the popular belief that it cannot explain security actor cooperation between EU member states and the EU institutions’ impact on them. However, Analyzing complex security in Europe and Neorealism is obviously more than the ideas of focusing on institutional actors, the paper John Mearsheimer! focuses on the cooperation between states, The first thing to do before continuing with which obviously led towards the creation of the analytical framework is to define the type organizations such as the Organization for Se- of player that we analyse. Otherwise, the ef- curity and Cooperation in Europe (OSCE), the fort of understanding will be very difficult, North Atlantic Treaty Organization (NATO), almost impossible. In international relations, and more recently the promised development the term actor refers to the key components of of security and defence policy in the EU. No political mechanisms - most often nationally. doubt, globalization and the increasing impor- Classical realist theory acknowledges only the tance of the number and quality of institutional states as legitimate actors in international re- arrangements seem somehow to challenge the lations, however, the 20th century brought us neorealist concepts. Multipolar world order new ones such the NGOs, the UN and other after the Cold War was considered - by neore- international institutions who were only con- alist John Mearsheimer - less stable and more sidered a sort of sub-actors before recently. turbulent, as it was seen in the wars from the former Yugoslav space and former Soviet Un- This understanding has become over time ion. However, it seems that neorealist theory increasingly challenged, with a heated debate about the bipolarism vs. multipolarism can ex- on its nuances. None the less, there was no plain some developments after the Cold War, significant progress in cataloguing the Euro- such as the success of the European Union, pean Union as an international actor or even if especially the Franco-German relation and re- it can be considered a proper actor. According cent developments within the field of security to Gunnar Sjöstedt, the European community 7 and defence . and then the European Union qualifies when According to traditionalists, realists and it comes to be regarded as an international ac- neorealists, cooperation is not an ordinary in- tor “is discernible from its environment“ and cident, although it happens in certain circum- has a “minimum degree of internal cohesion“. stances. So they agree that states may try to Bretherton and Vogler go further and develop increase their power by themselves (“internal a set of assumptions or requirements when it balancing”), and through alliances. Further- comes to qualify an international player: more, they consider cooperation between ri- – Shared commitment to a set of values​​ and vals as more likely if their vital interests and general principles. even survival are put into the test, if the coop- – The ability to identify policy priorities eration does not limit the automatic recourse and to formulate coherent policies. to force to resolve their differences. However, – The ability to negotiate effectively with those statements seem true and the neoreal- other actors in the international system. ism not able to explain the continued existence – Willingness and ability to use policy in- - and even success – of many phenomena af- struments. ter the Cold War, especially if we consider the – Domestic legitimation of decision proc- increasing integration in the EU since the col- esses and priorities on foreign policy. 114 Monitor Strategic According to the authors mentioned above, with one voice on the world stage. Working these requirements are met by the European together through the European Union, the 28 Union which is to them a proof of quality in- EU member states may have more power and ternational actor. Accepting that the European influence than if they act individually based on Union as a whole is an actor with specific skills 27 different policies. is therefore, a default. Theories about what kind Common Security and Defense Policy of foreign policy apply to the European Union (CSDP) is an integral part of the CFSP. This appeared a long time ago, the most common enables the EU to use military or civilian belonging to Francois Duchene - Europe as a means of conflict prevention and management civilian power, and Ian Manners - normative of international crises. The first CSDP/ESDP powers in Europe. military mission ARTEMIS mission took place There are other examples of scientists who between 12 June and 1 September 2003 in the describe the nature of the European Union Democratic Republic of Congo. Its aim was to when it comes to foreign policy. All they seem calm and stabilize the Bunia region to enable to do is to focus on the dichotomy between the the delivery of humanitarian aid. EU as an international actor and other actors Since 2004, a European Defense Agency in the international arena. They are all looking was created to develop joint defense capabili- for a definition that encompasses the essence ties in the field of crisis management, to pro- of the actor, the attributes that make it unique. mote and strengthen European cooperation The need to define and separate from other EU on armaments. It also aims to strengthen the actors on the international scene is natural, be- European industrial base and defense technol- cause it can get very useful results and analyse ogy, creating a competitive European defense commonalities. equipment and to promote research. The general rule is unanimity decision- making, although since the Treaty of Amster- European Union’s security policy dam is dedicated to a qualified majority sys- tem. This problem is solved by what is called The existence of threats and international “constructive abstention”: “a state may decide tensions in Europe led the European Union not to participate in an act passed by a quali- member states to develop common methods fied majority. If it considers that its vital inter- to influence major international strategic bal- ests are threatened, it may block joint action, ance. Thus, since the 1992 Maastricht Treaty, which can be unlocked only by a unanimous the European Union implemented a common vote. In addition, there is a procedure for en- foreign and security policy (CFSP), with sev- hanced cooperation to implement an action or eral objectives, including the assertion of its a common position except “matters based on values ​​internationally to stabilize crises. military or defense security.” This policy is developed every day. This was The European Union is now able to conduct developed for the first time fifteen years ago crisis management operations with a “rapid when “free riding” was the norm in diplomacy reaction force “of up to 60,000 troops and ap- and defence among European states. Today, propriate command structures. It can also pro- European reflex develops more. This isre- vide up to 5,000 police officers for civilian as- flected, in particular, by adopting joint actions pects of crisis management a thousand could and common positions on most international be deployed within thirty days. Franco-British issues. In addition, since 2003, the EU has a summit in Saint Malo in December 1998 led European Security Strategy, which sets out the to the development of ESDP capabilities, the European vision of the threats and security is- text of which is the declaration of the Euro- sues setting political, economic and financial pean Council in Cologne in 1999. The EU is resources to meet them. now present on four continents through crisis The European Union has its own foreign management missions. policy and security, developed over the years. The mere exposure to the various aspects This allows member states to speak and act and components of the theoretical framework Monitor Strategic 115 is, of course, important, but for them is more in the next chapter that evaluates the impact important to translate and interpret this case of missions. These capabilities are in continu- within the framework of the European Union. ous evolution between 1999 and 2009, military Due to the limitation area, the analysis suggests spending increased by 29%. a number of inherent limitations that must also Funding civilian missions involve a number be addressed. Therefore, we need to analyze of differences, because they can draw resourc- the concepts of power and social organization es from the EU budget. In 2004, the EU spent in the specific context of CFSP / CSDP. These 44, 2 million for civilian ESDP / CSDP mis- two notions are part of the concept of capacity sions. In 2009, the budget was estimated at 210 for action that shaped decision-making prefer- million. Another issue regarding the financing ences. The choice of actions ranked in the top of the civilian missions is that the budgetary international performer preferences lead to resources involved require the approval of the the desired output. Parliament. According to research by East, a country’s The overall impression when it comes to power base lies in the quantity of resources power base is that the EU is constantly evolv- available in the implementation of foreign ing and expanding. Only analysis tasks can policy. A clarification is required; the base of decide whether this development positively af- power is not just the sum of individual national fects the best performance tasks. powers, but the amount of resources that they devote to the implementation of the CFSP member union. There is an imperative need The European Union in the Balkans to distinguish between the resources available, and the resources that EU members are willing The European security complex is differ- to contribute with. ent from others due to its complexity, to the According to Robert Keohane, one of the level of integration and by the way it affects all major constraints of the ESDP / CSDP is the other actors. One of the main security issues lack of resources. There are also problems in Europe is turning a multipolar Europe into a when it comes to having the right kind of re- homogeneous unit. sources. Member States’ military capabilities This is the main task of EU security. One were not always in tune with the needs of the of the consequences of European integration missions. Since the European Union has its is that indeed it reconciles regional actors in own military capabilities, all personnel shall be Europe. EU works in this sense as a security given by the member states, the national ele- system, defined as a tightly knit community ment will therefore naturally have an impact safety with security functions both at internal on the mission. and external levels. Therefore, the EU in its ef- There are also differences when it comes forts to carry forward the process of integra- to financing, military missions are largely fi- tion should be seen as a very important actor nanced by the so-called ATHENA mechanism. in unsecured European security complex, het- One of the problems in the first mission was erogeneous, and where threats still diffuse out the need to have a certain baseline of funding. of the increase in military. Athena mechanism was created as a prepara- Apart from the EU, there are other insti- tion for the tasks that were to be undertaken. tutions that are trying to make the continent Most of the costs are covered by the member a more homogeneous security environment. states involved in the mission. This means that European security is now shifting towards member states with large resources and big multilateral institutions, we see an increasing ambitions in foreign policy have a higher pro- institutionalization of among relations Euro- pensity to engage in military operations since pean states. The aim is to define the -charac they have the financial ability to support them. teristics and to establish the main features of Since the beginning actions under the CFSP/ the European security system. For this, the CSDP, the EU has developed and improved discussion focuses on two important elements capacities for action - these will be examined of the current international concern, referring 116 Monitor Strategic here to the evolution of the European security I and II.EUPAT was conducted on a much system in relation to different actors playing a smaller scale and on a smaller budget than its role within it and how these actors work to- predecessor. These are the second and third gether to provide security institutionalization, police missions undertaken by the EU and the given new geopolitical challenges and the new first that was not a mission to take over an op- security agenda. eration led initially by another organization. In the former Yugoslavia, there were a to- This meant, of course, that much of the pre- tal of four civilian missions, the first one be- paratory stages that led to the implementation ing a civilian police mission EUPM in Bosnia of the EU mission was in charge and there is and Herzegovina. This mission has so far been a legacy of intelligence and expertise of other exactly what the EU intends to be. Namely, a organizations. learning experience and evidence that PSAC This allowed the EU to continue and- ex was mature enough to get real responsibilities pand its powers to make long-term commit- in an effort to turn the Bosnian police forces in ments, more difficult and more complex, such an entity that can be used to benefit the civil- as, for example, EUFOR ALTHEA in Bosnia ian population and not as a weapon to be used and Herzegovina, which was launched in De- against them. cember 2004. Furthermore, this time the EU As mentioned this is an ongoing mission took over after NATO considered their role and seems to need EU presence in Bosnia and has ended. Herzegovina. So it currently had a success in NATO also concluded that the nature of fulfilling its mandate and achieved the desired conflict and threats in the region were not dis- results from the start. What was the criticism astrous and that the probability for a new out- is that the mandate from the beginning was break of civil war diminished, and threats are insufficient because it reduced its scope and more of civil nature. therefore, success was not very indicative. The What were the outcomes and experiences Union has also been criticized for not fully en- learned from Althea? Well, the operation was gage when it comes to EUPM. Given that this so far the largest ever made under the auspices was the first mission of the Union, probably the of the ESDP / CSDP. Managing an operation assessment should not have been very hard. The two military missions in the Balkans of this magnitude, with so many participating share some common characteristics, not only and third nation itself is a true testament to the the obvious geographic proximity but also difficulties inherent in this type of multilateral their common political origin. An important operation. It can be said that this would be a reason was, of course, testing the capacity of sufficient reason for a failure, but its manage- the EU to conduct a military operation through ment and fulfilment of the mandate are a suc- the ESDP / CSDP. Another was to actually test cess for an organization that does not conduct the capabilities of ESDP / CSDP in undertak- this scale of operations. This proves that the ing a serious military operation. EU can be seen as a viable alternative to peace- Europol Proxima I and II Missions were keeping. conducted from 2003 to 2005. Their mandate In 2008, the EU launched a massive civilian was close to that of MPUE in Bosnia, namely mission in Kosovo called EULEX. This con- law enforcement, assistance provided to local text and the mandate of the mission basically law enforcement authorities and training them aimed to create at all levels the infrastructure accordingly. The objective of this operation for the functioning of the new independent and the EUPM was to a large extent, the fight state. This in itself is a proof that the EU has against organized crime elements that began become more mature in the way it leads and to develop in the region after the Civil War. pursues civil commitments. It shows that the The aim was to transform the local police at all EU can lead civilian missions in particularly levels in a system able to cope. sensitive situations. A third operation, EUPAT can be consid- Regional attempts of security cooperation ered to be more of a light version of Proxima in Central Europe Monitor Strategic 117 Central European countries had work to- policy and the economic power or position in gether in the field of security and defence al- the business sector. most from their first days since the fall of the Given the different nature of these threats, communist regimes, sharing experiences and it is justified for institutions involved in Eu- participating in joint international missions. ropean security issues to enhance possible Ever since they embarked on the path to the cooperation. A significant difference between European and Euro-Atlantic integration, the Europe during the Cold War and its aftermath countries of Central Europe have grown closer is that in the latest years security is centred on together. Common experiences are made to the cooperation without confrontation or division structure of the EU Battle Groups and the in- among rival blocks. volvement in the Balkans, which is the General Staff concern. There should not be overlooked the concerns about the future development of Conclusions NATO: the fact that NATO could soon take on a new identity, and become closely involved Given the events of the last period on the with Russia, the fact that once again the edge European continent (being the latest episode can be pushed further, this being also reflected of Moldova) from the point of view of security, on the further development of transatlantic we proposed to approach this problem from relations, whether it is comprehensive issues the perspective of neorealist theory. In the such as the future of the EU or to aspects such latest years, the EU has created a set of insti- as the debate on the European Security and tutions and alliances at a regional and world Defence Policy (ESDP). Another key point that level designed to preserve a safe and balanced should be discussed is the matrix of integration environment in its extended vicinity. of the Central European and Balkan countries Moreover, it should be noted the multi- into NATO and the European Union. dimensional approach of this work, which We can safely assume that regional integra- is based on security, political, historical and tion plays a great role for the stability of the re- economic perspectives, nonetheless its central gion and in the internal stability itself. Security analysis being derived mostly from a security is crucial in all areas, including the economy, and political perspective- discussing concepts and it would never be considered as a given. such as low power, civilian power or military In recent years, the European security com- power. plex has undergone many changes. The end of When discussing security in Europe we the Cold War, international world order - with must make reference to a kind of multi-level Europe in the centre - was faced with a com- governance, where power and influence are pletely new geopolitical situation. In particu- shared across multiple levels in the taking of lar, European security system had to adapt to decisions, each level having its own sphere of this new situation, in which globalization plays influence. Some authors considered the low an increasingly larger and brings new types of capacity of actors to be an important factor threats - among which international terrorism affecting multilateral agreements. If we turn - caused not only by the traditional actors, but to the issue addressed by the EU, we can see also new ones. the validity of these assumptions in the case of The process of European political integra- Concordia, where it replaced NATO and at the tion - the common development process that same place it took action on its own. exists especially in foreign affairs, the defence In EUPOL Proxima I and EUPAT, the EU and security issues - has always been a diffi- acts on its own; using the same logic it could cult one, especially on issues of successful eco- mean that it developed the ability to operate nomic and monetary cooperation. Mainly, due independently. It could also mean that the EU to the refusal of the EU member states to es- is considering the two missions to have a low tablish supranational powers in these areas so degree of complexity. sensitive, the European Union has so far failed The missions in the Balkans of the EU dem- to increase its power in foreign and defence onstrated an increase of the effective power of 118 Monitor Strategic the EU, and that it can act on its own to lunch BUZAN, Barry - WAEVER, Ole – DE WILDER, Jaap, complex missions such as was later Althea- Security: A new framework for analysis. Boulder: Lynne Ri- ennerPulishers, 1998. where it collaborated with other international DENK, Thomas, Komparativmetod – förståelseg- organizations that had a lower implication. enomjämförelse, Lund: Studentlitteratur, 2002. However, there are limitations to this EAST, Maurice.A. SALMORE, Stephen.A. & HER- framework of analysis–or example the analy- MAN, Charles. F. (ed), Why nations act: theoretical per- spectives for comparative foreign policy studies. London: sis on the impact on the individual behaviour. Sage Publications Inc, 1982. National attributes or resources are also a GREVI, Giovanni - HELLY, Damien - KEOHANE, fairly broad concept, which could include al- Daniel (eds), European Security and Defence Policy - The most everything available to states. There are first ten years (1999-2009), Paris: Institute for Security Studies, 2009. also some difficulties to translate the concept HAINE, Jean Yves, “The European Security Strategy of inclusion as it is applied by the EU. This coping with threats: is Europe secure?” London: Routledge, did not take into account the fact that the EU 2008. could have different foreign policy objectives HOWORTH Jolyon, Security and Defence Policy in the European Union, Basingstoke: Palgrave Macmillan, 2007. than a national state and that there may be HUDSON, Valerie.M, Foreign policy analysis: classic other methods that should be used to measure and contemporary theory. Plymouth: Rowman And Little- them. field Publishers Inc, 2007. The desire to act is evident, the number of MANNERS, Ian, “Normative Power Europe: A Con- tradiction in Terms?” s. 235-258 JCMS 2002 Vol. 40, No missions will attest this in the future. A mis- 2, 2002. sion in a country is often followed by another, RINGMORSE, Jens – Sten, RYNNYNG, “Introduc- one which can be seen as evidence of compli- tion. Taking Stock of NATO’s new Strategic Concept” s. ance with the first commitment. The European 7-22 in NATO’s new strategic concept: A comprehensive assessment. DIIS Report 2011:02, 2011. Union also wants to participate in multilateral SLOAN, Stanely R., “The United States and European commitments, and this must not be seen as a defence”, Chaillot Papers 39, 2000, pp. 1-49. weakness but as a promotion of its values by SMITH, Michael E, “A liberal grand strategy in a re- multilateral instruments. alist world? Power Purpose and the EU’s changing global role” in Journal of European Public Policy, 2011, 18:2, pp. Foreign policy tools available to Europe will 144-163. be grouped together in both the development and adoption of new policies. The Lisbon Trea- ty gave Europe a clear voice in relations with Note its partners worldwide. We use force gained 1 Mahncke, D., “Parameters of European Se- by Europe’s economic, humanitarian, politi- curity”, Chaillot Papers n°10 Paris: Institute for cal and diplomatic support to promote Euro- Se­curity Studies/Western European Union, September pean interests and values ​​worldwide, whilst at 1993, pp.20. 2 the same time, promoting the interests of the Sjursen, H., “Arena Working Papers: Changes to European Security in a Communicative Perspective”, WP member states in foreign affairs. The conclu- 1/04 Oslo: Arena, 2004, pp. 92. sion is that those very states that fear the out- 3 Condemned for war crimes at the end of the Second break of new threats to the security of Europe, World War. 4 are trying to create structures which are open A position similar to the one of Mussolini in Italy and Hitler in Germany. to as many players as possible, to achieve a 5 Hill, C & Smith, M., International Relations and the minimum balance and safety. European Union, Oxford University Press, 2005, p. 469. 6 Ibidem, pp.393. 7 Jackson, R., Sørensen, G., Introduction to internati- onal relations: theories and approaches, Oxford, Oxford Bibliography University Press, 2006. pp. 91-92.

BISCOP, Sven, “The European security strategy in context: a comprehensive trend” in Sven Biscop, Jan Joel Andersson (eds), The EU and the European Security Strat- egy, London: Routledge, 2008, pp. 5-20. BRETHERTON, Charlotte and Vogler, John, The European Union as a global actor, second ed. New York: Routledge, 2006.

Monitor Strategic 119 ABSTRACT

This paper describes the Europeanization of the Romanian security policy discourse that occurred since the country joined the European Union. It explains using a constructivist framework how the standards of the Euro- pean foreign and security cooperation are transferred to the Romanian security policy discourse. This work tries to point out that the Romanian security policy, after the end of the cold war and the Romanian membership in the EU, is increasingly beginning to correlate with the European security policy discourse. The paper also highlights how both the Romanian, and the European security discourse has changed over time.

Keywords: security policy, Romania, European Union, NATO, foreign affairs, defence

Teodora-Maria Daghie is a PhD candidate, University of Bucharest (Romania), Department of Political Sci- ence - ([email protected])

120 Monitor Strategic Security Issues in the Danube Region Carmen Ardelean

I. INTRODUCTION War, there seems to have been a significant di- fference between the way in which upstream Any attempt to assess potential security is- and downstream Danube states have focused sues and to find out whether or not the Danube on ecological issues, as well as on various risks Region can be defined as a Regional Security and threats regarding the Danube region. At a Complex in its own right results in a large num- closer look, such risks and threats result both ber of intricate issues, which make it difficult to from existing international worries and from give a straightforward answer. In most cases, local inter-state issues. Regional Security Complexes imply the inter- The present study aims at presenting the play of state actors faced with common interes- complex image of the Danube region, in view ts or, at the other end of geopolitics, with com- of all these problems, by focusing on two main mon vulnerabilities and threats. In this case, it hypotheses. The first hypothesis starts from is not the states that act as main players, but a the assumption that the Danube Region is, common geographic characteristic, none other indeed, a Regional Security Complex, given a than the second longest river in Europe – and, positive assessment of all the specific elements in fact, the only major world river that passes characterizing such a complex. Thesecond hy- through or borders more than one country. pothesis proposes the description of the Da- The River Danube starts the 2,780 km co- nube Region as a RS sub-complex, by compa- urse with its spring in the Black Forest (Ger- ring it to other already acknowledged similar many) and ends it through the Danube Delta, structures. finally flowing into the Black Sea. This means In short, it must be said that such extensive that it covers most of Europe, West-to-East, research is fundamentally useful for a better bordering or flowing throughten riparian sta- understanding of the interplay of features cha- tes and strongly influencing their economic, racterizing a complex geographical (and geo- political and cultural life; last but not least it political) area such as the one defined by the stands as an important ecological backbone of Danube course. The direct influence (and di- Europe, through its unparalleled biodiversity, fferent approaches) of riparian states on its de- with a large number of natural habitats or even velopment, as well as great powers’ interest in manmade inland channels. the area can lead us to the conclusion that this Throughout its history the River Danube region cannot be defined by a unique, inflexi- has witnessed periods of war and peace, em- ble frame, but rather that it must be viewed pires rise and fall, local conflicts break out and from a flexible, dynamic, lively perspective, in die out; it suffered the effects of the Cold War which constant changes, as well as potential and a resurge of importance in the years that regional security risks, must be carefully taken have passed since its end. During the Cold into account. Monitor Strategic 121 II. THEORETICAL PREMISES this time defined as “a set of units whose major processes of securitisation, desecuritisation, II.1. Conceptual outline or both are so interlinked that their securi- ty problems cannot reasonably be analysed and definitions 3 or resolved apart from one another.” In their Closely linked to the wider field of Secu- assessment of the RSC in the post-Cold War context, the authors concur with the opinion rity Studies, the concept of Regional Security 4 Complex was first defined by Barry Buzan in of Lake and Morgan (1997) that, following the 19831, in an attempt to make it easier, for sci- end of the Cold War, “the regional level stands entists and policy makers alike, to assess the more clearly on its own as the locus of conflict relevance of security concerns from a regional and cooperation for states and as the level of perspective. This was a new theoretical - per analysis for scholars seeking to explore con- spective that focused on the close relationship temporary security affairs” but point out that between states’ national and regional involve- their view is far more extensive than that of ment in ensuring security. In is important to the above mentioned authors, because it refers mention the fact that, in this first attempt to to “security” from a number of viewpoints be- define RSCs, Buzan actually focused on states sides the military one. Also, unlike Lake and as actors in the security area. He defined RSCs Morgan, Buzan and Waever consider that the as: “a group of states whose primary security end of the Cold War does not necessarily lead concerns link together sufficiently closely that to a reduced interest of the Super Powers in their national securities cannot reasonably be the respective regions; neither do they agree considered apart from one another.”2 that the post-Cold War only means a re-focu- Indeed, Buzan advanced his definition in a sing of strategic interest towards the “trouble period in which the Westphalian national sta- spots” and leaving the more “peaceful” areas to te was essential in evaluating political issues; solve their problems through direct, common at the same time, the most important “regio- actions. nal” specificity was given by the states inclu- One other important characteristic of the ded in the spheres of influence of the two Su- RSC theory that needs to be pointed out is its per Powers (the USA and the USSR). In other connection to neorealism and globalism, due words, judging by the relevance of this struc- to the fact that “both the neorealist and the re- ture for the area of our case study, which, in gionalist approaches are rooted in territoriality broad terms, is the course of the River Danube and security, we see RSCT as complementary through Europe, it can be said that Buzan’s de- to the neorealist perspective on system struc- finition could be applied, on one hand, to Wes- ture, in a sense providing a fourth (regional) tern states under American influence and, on tier of structure”, even if their explicit “relati- the other hand, to Eastern states under Soviet onship with the globalist perspective is [….] influence. necessarily less close” even if “globalisation Fifteen years later (and arguably influenced constructed as a threat” does play a part in by the new security issues resulting from the their analysis.5 At the same time, the authors geopolitical characteristics specific for the end point out what they consider to be another es- of the Cold War) Buzan delivered, in co-au- sential contribution of Neorealism in viewing thorship, a new definition of the RSC, which regional security as a multi-level concept: “in took into account an important change in the principle the regionalist perspective should be structure of international politics: the fact that able to incorporate neorealism’s understan- states were not the only actor to be taken into ding of the global level into its own multilevel account in defining security issues; moreover, scheme (unit, region, interregional, global). new elements (such as securitization and dese- The essential idea in our theory is that security curitisation, as well as a significant interest in dynamics have a strong territoriality, and on various social aspects of security) were needed this basis it can accommodate non-state actors in order to make a valid assessment of RSCs, without too much difficulty.”6 122 Monitor Strategic Therefore, if during the Cold War the im- Cold War variant, the system was defined as: pact of the Super Powers over various regions 2SPs (the USA and the USSR) + 3 GPs, with was stronger, more obvious and divergent, the “regional powers” arguably missing because last decade of the 20th century brought about a the bipolar system structure could not allow certain degree of independence for former re- for strong regional actors. The new, post-Cold gional actors, while the authors’ classification War, geopolitical system structure has filled according to their importance proposes just this gap; the absence of one major pole meant one Super Power (the USA) and several Gre- to preserve the balance has resulted in a com- at Powers (all at the system level), along with petition for dominant positions at regional a number of (existing or emerging) “regional level, thereby changing the frame to 1 SP + 4 powers”. At the same time, even though it may GPs + n RPs (whereby the number of regional seem that, in a “unipolar” world (described by powers becomes an important variable in time Krauthammer) as we are witnessing today in- and space). The presence of at least one Super terests have re-focused, for the time being Eu- Power in this frame is essential from the point rope (the continent under focus in the present of view of Buzan and Waever’s theory: “The study) remains an area of open possibilities hypotheses from existing polarity theory wo- (especially in the economic area) and seemin- uld still apply to pure superpower systems (i.e., gly independent actions of local states or units those composed of x superpowers and zero may still be manipulated for the benefit of va- great powers), but such configurations will be rious “shadow-players”. rare. They probably cannot be applied to pure From a military and strategic point of view, great power systems, because great powers are the end of the Cold War has also witnessed the strongly driven by less than global interests, as well as by their concerns about superpowers emergence of new areas of conflict, in which 8 non-state and cross-border actors have acted (existing or potential).” as main threats for the security environment. But why aren’t “smaller” states represented Due to the irregular character of such actions, in these frames or formulae? The answer is the danger for regional security is proportio- quite obvious: smaller states follow what Waltz nally larger. However, though their 2003 book calls the “alliance” pattern, whereby they choo- follows closely the September 11, 2001 events, se either bandwaggoning (an alliance with the Buzan and Waever fail to perceive the magni- threatening power) or balancing (an alliance with other, potentially “stronger” states) in tude of this incoming trend. The only mention order to counteract threatening actions – and they make with reference to the changing value thus become part of a regional complex gover- of regional security refers to the fact that “the ned by a Great (or Regional) Power. The num- post-Cold War era seems clearly to continue ber of such smaller states, if they were to be the opening up of scope for regional security represented in this frame, would vary accor- dynamics [….] and the ending of the Cold War ding to the specific features of the threat and enabled these dynamics to operate with much its timeline. From a post-Cold War perspective more freedom from high levels of rival super- in Europe, the number of smaller states has in- power military-political intrusion”7 – being creased significantly, following nationalist and influenced, for instance, by the “type of states” independence movements having occurred in forming different regional security complexes. former communist states (e.g. Yugoslavia or Czechoslovakia); some analysts even advance II.2. Regional Security Complexes the idea that such actions might continue in the in a nutshell: specific variables near future, even in Western Europe (notably in areas such as Scotland, the Basque county of According to Buzan and Weaver, the Regi- Spain or the Flemish part of Belgium). Argua- onal Security Complex theory can be expre- bly, even if this were to happen, the resulting ssed by a specific formula in which all relevant state units would continue to be members of stakeholders (Super Powers, Great Powers the existing Regional Security Complex repre- and Regional Powers) are mentioned. In the sented by the European Union. Monitor Strategic 123 Before the emergence of RSC theory, re- changes undergone by one influence the beha- searchers and strategy-makers viewed security viour of the other three. Each of these levels of on two main levels: a national and an interna- analysis is therefore important for the overall tional (now global) one. The term region was perception of a RSC. preferred for the description of economic, so- cial or cultural issues. But Buzan and Waever a. The boundary variable propose a different viewpoint: “The regional level is where the extremes of national and glo- According to the same authors (2003: 53), bal security interplay, and where most of the the boundary “differentiates the RSC from its action occurs. The general picture is about the neighbours.” Inside the same Regional Security conjunction of two levels: the interplay of the Complex, neighbourhood policies are actually global powers at the system level, and clusters directed towards mutual security, especially of close security interdependence at the regi- 9 when certain territorial or ideological issues onal level.” In emphasizing this interplay, the are active in the close vicinity, and the case authors explain the importance of a regional study proposed in thus study will prove the assessment of security for both the “national” validity of this variable. The authors continue and “global” structures. In the complex textu- by explaining that “the impact of geographical re of the world today, certain issues that were proximity on security interaction is strongest once viewed as “internal” (for instance, human and most obvious in the military, political, so- rights observance or human trafficking) may cietal, and environmental sectors” even if this influence a whole region and beyond; conver- interaction is not always a smooth one. Howe- sely, pressing “global” issues (such as terrorism) ver, direct neighbourhood is not a sine qua are bound to influence not only national deci- non requirement for RSCs, which refer to “a sions, but “regional” policies as well. Regions very specific, functionally defined type of regi- are also the areas where important variables, on, which may or may not coincide with more such as securitisation and desecuritisation, general understandings of region.” By under- come into play and have the deepest effects, lining Buzan’s words the author of this study mainly because it seems easier to set up secu- rity patterns with one’s neighbours. Functional points out the fact that states (or other units) international structures (such as the European do not have to be geographically placed in the Union) take this requirement very seriously same area, but rather share common (military, and no country can be accepted as a member economic or other) interests. state unless enmities with its neighbours are solved and security is ensured. b. The “anarchic structure” variable

The fundamental elements which define a According to neo-realists, states are cha- Regional Security Complex are the four vari- racterized by anarchy, a fundamental feature ables mentioned by Buzan and Waever (2003: of the international system; by adapting this 45-46, 53) which also act as major components postulation to the Regional Security Complex for any regional geopolitical analysis. The spa- frame, it can be said that anarchy determines ce component (mainly defined by immediate the need for security, while security can be neighbourhood), the structural component enhanced by autonomous but interdepen- (which starts from the fundamental neo-rea- dent “units”. For Buzan and Waever (2003: 49) list assumption that states are characterized “within the structure of anarchy, the essential by anarchy), the power component (in other structure and character of RSCs are defined words, the relationship between units with di- by two kinds of relations, power relations and fferent degrees of power within the structure) patterns of amity and enmity.” Even if, by neo- and the social component (the positive or ne- realist standards, the behaviour of such units gative relationship between social groups that is determined by the international (or even ge- are representative for the regional units) are opolitical) structure, this might imply that the viewed in a close interrelationship, in which units behave in a similar way inside a RSC as 124 Monitor Strategic well, to satisfy their need for safety and sur- common cultural embrace of a civilisational vival. Indeed, according to Buzan, there is al- area (Arabs, Europeans, South Asians, Nort- ways greater security inside a RSC than among heast Asians, South Americans).” a group of states of which some belong to a To conclude, any Regional Security Com- RSC and some remain outside it. The anarchic plex must be characterized by these four varia- structure undergoes deep changes which affect bles. As a rule, domestic conflicts can be solved the relationship between RSC units. by local forces, whereas conflicts which drag along more actors can be solved, on a case by c. The polarity variable case base, if the specific character of each RSC is clearly understood. Being a “specific, func- The term “polarity” refers, in Buzan and tionally defined type of region” as mentioned Waever’s view, to the distribution of power before, RSCs may refer to groups of neighbo- among the components of a Regional Security uring states, regions of common ecological in- Complex. While stronger states (such as Super terest, nevertheless affected by diverging poli- Powers or Great Powers) have the means and tical significance (such as the Arctic region), or ability to provide security, to serve their inte- non-neighbouring areas with mainly a strong rests and ensure their own security by control- economic convergence (such as the so-called ling different geographical areas, not only nei- BRICS group). ghbouring ones “at the other end of the power The Danube region is primarily defined by spectrum are states whose limited capabilities a geographical feature shared by a large part of largely confine their security interests and acti- Europe; but can it also be defined as a Regional vities to their near neighbours, as in Southeast Security Complex? Asia or Southern Africa” (2003: 46). Specific patterns of power can be identi- fied within each Regional Security Complex, as shown at the beginning of this sub-chapter. III. Case study: The Danube Since Great Powers tend to balance each other, Region the presence of a decisive Super Power is cle- arly needed. The present study is aimed at defining the status of the Danube Region, from the viewpo- d. The social construction variable int of the Regional Security Complex Theory. By applying the RSC matrix (the validity of the The social construction explains the amity four variables) to our case, the research took and enmity relationships established between into account the states (riparian and others) the components of a Regional Security Com- that have explicit or implicit interests in the plex. Such relationships usually have a strong area, the inter-state (neighbouring or other) historic component, since they express the ac- relationships, perceived from various points tors’ behaviour towards each other, at different of view (with reference to historic, economic, times in their respective history. Territorial is- social, political or military issues), as well as sues, ethnic or racial conflicts around the wor- the involvement of Super Powers or Great ld can be traced back to the earliest of times; Powers in the region. some remain unsolved even today, in spite of Two main hypotheses are taken into ac- international efforts. Regional power issues, count. The first hypothesis advances the idea nationalism and domestic economic interests that the Danube Region is indeed a Regional can also be added on the list; all of them can Security Complex, nevertheless an atypical act as security threats which need to be solved. one, given its geographical specificity and In other words (Buzan, Waever, 2003: 46) “the component inter-state relationships. The se- particular character of a local RSC will often cond hypothesis reviews Buzan and Weaver’s be affected by historical factors such as long- definition of sub-complexes and states that the standing enmities (Greeks and Turks, Arabs Danube Region is a sub-complex within the and Persians, Khmers and Vietnamese), or the RSC of EU-Europe. Arguments are proposed Monitor Strategic 125 for each of these two hypotheses and a poten- international character of the River Danube tial (hopefully correct) conclusion is reached. was the Paris Treaty signed in 1919, following To a certain extent, these hypotheses resemble the end of the First World War. In its Part XII, the two facets of the same coin – two almost Chapter III a series of provisions refer directly converging ways of approaching complex Eu- to the main rivers of Europe (the Elbe, the Vl- ropean issues. On a continent which has been tava, the Oder, the Niemen and the Danube) tormented by constant geopolitical, cultural, which are “declared international” along with social and demographic changes, one thing is “all navigable parts of these river systems whi- certain: irrespective of local conflicts, the Da- ch naturally provide more than one State with nube will continue to be the most constant fea- access to the sea, with or without transship- ture of our continent – nevertheless subject to ment from one vessel to another; together with potential climate changes. lateral canals and channels constructed either to duplicate or to improve naturally navigable sections of the specified river systems, or to connect two naturally navigable sections of the III.1. First Hypothesis: The Danube 10 Region – an atypical RSC same river.” By emphasizing the equal treat- ment of states on these rivers and the absence of all dues “along the course or at the mouth of III.1.1. Historical overview these rivers”, the document provides a modern perspective on free trade and transport. Any attempt to prove that a certain struc- In 1829 the first Danube Steamship Com- ture complies with the Regional Security Com- pany (Erste Donau-Dampfschiffahrts-Gesell- plex requirements must be based on a thorou- 11 gh analysis of the four variables which charac- schaft), in short DDSG was set up in Vienna terize this matrix. The validity of said variables and, in the next year, its “Franz I” ship cove- would support a positive answer in this res- red the 280 km course between Vienna and pect. But before bringing into the discussion Budapest, an important link between the for- the variables, a short overview regarding the mer capitals of the Habsburg Empire. In less historical importance of the River Danube can than a century, the company became one of be helpful for such an approach. the largest trade fleet in Europe and it ensured Without attempting to produce a full pre- transport and trade over the Danube and its sentation of the relevance of River Danube in tributaries. ancient times, it can be said that some early The strategic character of this natural European cultures are documented to have boundary determined an increased interest for flourished on the Danube banks during the dominance in the region from three European Neolithic Age; also, it represented an impor- Empires – Habsburg, Ottoman and Russian. tant transport structure ever since the time The first owned approximately 33% of its cour- of the Roman Empire. The Romans’ ability to se within its historic borders; the second had build bridges and develop settlements on the arrived at its gate when the Bulgarian territory banks of this important source of water was a fell under its rule in 1396 and preserved its po- significant asset for moving downstream, up to sition (as well as a significant influence on the Dacia. Later, during the Middle Age, fortresses other side of the river, in Wallachia, while also and cities expanded on its banks, some of them controlling the Dobrujan ports at the Black later becoming capitals of empires (Vienna and Sea) for almost 500 years. Finally, the Russian Budapest). Empire was keen on preserving access to the Black Sea by means of a partial control over The Westphalian treaties of 1648 sanctio- the eastward arm of the Danube, Chilia (be- ned the concept of sovereign states with clearly tween 1829 and 1856), and envisaged a further outlined borders in Europe; the next centuries westward and southward expansion of its in- witnessed the expansion of inland navigation fluence. and free trade rules. But the document whi- The end of the Second World War and the ch confirmed, for the first time in writing, the beginning of the Cold War period brought a 126 Monitor Strategic major geopolitical change for the Danube. activities throughout the course of the Danube While Western countries continued to main- and to place it firmly of the international map, tain an equal treatment in trade and transport not only from a geographical perspective, but matters, the Eastern half of its course, up to the also from a political, social, cultural and envi- Black Sea, fell under the implicit domination ronmental one. of Moscow rulers around 1948, when former independent states became satellites of the III.1.2. Validity of RSC variables for Soviet Empire. The first confirmation of this this hypothesis drastic change was given by the setting up of a Danube Commission in the same year, accor- In order to confirm the validity of this hy- ding to the provisions of the Treaty of Belgrade; pothesis, a separate discussion for each of the Stalin imposed a Commission which included RSC variables is required. According to Buzan representatives of all riparian states – except and Waever (2003: 47) “The standard form for Germany and Austria, the guilty parties of for an RSC is a pattern of rivalry, balance-of the recently ended conflict12. power, and alliance patterns among the main The fall of communism at the end of the powers within the region: to this pattern can 1980s and the demise of the USSR in 1991 then be added the effects of penetrating exter- made it possible to openly assess the damage nal powers.” produced to the development of Danube du- The set of variables proposed by the same ring the 50 years of Cold War. The difference authors, which are considered specific for all between Western investments in course regu- RSC, include (a) the relevance of the boun- lation, environment and flood protection, on dary component, (b) the anarchic structure the one hand and the collapse of downstream (defined by the behaviour of autonomous units traffic, indifference to development andmo- within the RSC), (c) the polarity variable (in dernization, as well as ecological ignorance on other words, the distribution of power in the the other became clear in the first half of the respective region, a variable which can be ren- 1990s. The Civil War in Yugoslavia and NATO dered with the help of the RSC matrix) and (d) bombardments further added to this decay. the social construction (which, according to Today, following the admission of several historical and cultural coordinates, explains former Communist states into the European the amity/enmity relationship between the Union and the prospect of further enlarge- units). ment in the same area the fate of the Danube Region has changed for the better. The Danube a. The boundary component Commission (in which Russia continues to be a member, due to its former position as a Su- In our opinion this is the most difficult per Power, although it no longer is a riparian component to explain in the case of the Da- state) has set up a strategy meant to enhance nube Region. As shown above, according to development in the area. This strategy, propo- Buzan and Weaver it is the boundary which sed by the European Commission in 2010, was makes the difference between a RSC and its endorsed by all member states in April 2011. It neighbours (which can be either different RSCs is also known as “One Strategy – 11 Priorities”, or “buffer” states or areas). In most cases, the whereby a set of eleven important issues (“Pri- boundaries of a RSC coincide with the outer orities”) are grouped under four main “pillars”. boundaries of its units, but the Danube course Both riparian and non-riparian states are is atypical from this point of view. involved in putting into practice various initia- From a geographical point of view, only in tives; Romania is involved in the coordination six out of the ten riparian states the Danube of Priority Area 1A (focusing on the impro- acts as an actual border (part of the Serbian- vement of inland waterways – together with Croat border, part of the Serbian-Romani- Austria) and Priority Area 5 (management of an border, the Romanian-Bulgarian border, environment risks – together with Hungary). a small part – less than 1 km - of the border Such convergent actions are meant to improve between Romania and Moldova and the bor- Monitor Strategic 127 der between Romania and Ukraine along the Russia (for economic and trading purposes, Chilia Arm of the Danube Delta). Otherwise, but also for political reasons, as it continues the Danube flows through Germany (starting to exert a certain amount of influence in some with its spring in the Black Forest), then thro- of its former satellites, such as Bulgaria) and ugh Austria (including its capital city, Vienna, (though not explicitly, but rather through pro- by means of the manmade Donau canal), then xy means, such as NATO during the Civil War through Slovakia (and its capital, Bratislava) in Yugoslavia) the USA. The European Union and “cutting” Hungary in two parts (by separa- as a unitary structure, an important RSC in its ting the Transdanubian Mountains on its right own right, according to Buzan and Waever, is bank and the North Hungarian Mountains on also a major stakeholder in the area; the Da- the left bank)13. nube Region Strategy focuses on eleven major In Buzan and Waever’s understanding of priorities, among which economic, political, the “border” relevance, therefore, the Danube ecological or humanitarian issues. region partially complies with the inter-units The historic overview above also offers a border rule and partially confirms the authors’ general image of the changes undergone, in opinion that a RSC “may or may not coinci- time, by this anarchic structure. The most im- de” with the traditional description of borders. portant – and dramatic – change which took More importantly, in this region, the RSC place in recent years was the break-up of the characteristic is given by the functional com- Eastern Bloc in the 1990s, following the down- ponent – in other words, the fact that the Da- fall of communism and the end of the Cold nube is a strategic transport and trade factor War era. The political and military influence for Europe. of the US in the former communist countries increased significantly, partially replacing that b. The anarchic structure of the former Moscow leaders and one of the results was that, freed from the constraints of The anarchic structure of a system (made the Warsaw Pact (disbanded in February 1991) of autonomous units), in neo-realist terms, ten former communist states became members determines the need for security and survival. of the Western military counterpart, NATO, For neo-realists it is the anarchy itself which in two phases (the Visegrad Group – Hungary, determines the structure and its specific cha- the Czech republic and Poland – in 1999, fol- racteristics. lowed by Latvia, Lithuania, Estonia, Slovenia, In the case of the Danube Region, this Slovakia, Romania and Bulgaria – in 2004)15. structure includes ten main autonomous units This military reorientation went hand in (the riparian states), along with other nine hand with a renewed interest of the European countries which benefit from the drainage ba- Union towards the Eastern part of the con- sin of the river, through its tributaries (Swit- tinent, for the purpose of what is commonly zerland, Italy, the Czech Republic, Poland, known as “European integration” – in other Slovenia, Bosnia & Herzegovina, Montenegro, words, the accession of former communist sta- the Republic of Macedonia and Albania – all tes. Two phases of Eastward enlargements have with between 4.6% and 0.1% of basin area14). taken place so far, in 2004 and 2007, thereby in- It is the only major river which marks a level creasing membership figures to 27 at present. difference of over 4,000 m because it starts in With the admission of Romania and Bulgaria in the Black Forest Mountains and, along its co- 2007, most Danube riparians and stakeholders urse, it reaches the summit of Piz Bemina at are now members of the EU. This process is in- the border between Italy and Switzerland (at a tended to continue in the future, with Croatia height of 4,049 m) and then continues down- programmed to sign the basic accession docu- stream until it flows into the Black Sea, there- ments in 2013 and with Serbia and Moldova in fore at sea level. Other important stakeholders negotiations for the same goal, at a date which include the three main European Empires (as is still unknown for the moment. shown in the sub-chapter dedicated to the his- But the anarchic behaviour of RSCs is gi- torical overview) and, in contemporary times, ven by changes of all types – both positive and 128 Monitor Strategic negative. The most important negative chan- USSR) + smaller states, Soviet satellites + non- ge which took place in the Danube Region – affiliated small states (e.g. Yugoslavia, Albania) with large-scale political, economic, ecological which, nevertheless, tended to take sides with and humanitarian effects - was the Civil War the Eastern Big Brother. in former Yugoslavia. Starting from the initial The fall of the USSR and the end of the independence movements inside the Yugoslav Cold War changed this structure profoundly; Federation, a regional conflict which threa- the following decade was considered by politi- tened the security of the entire region broke cal analysts to be a “unipolar” one, in which the out when the Kosovo region (part of Serbia) only remaining Super Power was the USA. It is claimed its independence. The ensuing invol- our opinion that the USA continues to exert its vement of, and bombardments by NATO for- influence in the region, although this influence ces (in support of the Kosovar bid) in Serbia has largely been balanced by an increasingly resulted in an ecological catastrophe for the powerful European Union. One should not Danube, with parts of destroyed bridges and ignore the influence of another pole – Turkey, wreckages temporarily blocking transport and now acting as a rising Regional Power, espe- trade on the river and taking years to clean. cially influent in areas (and countries) with a significant Islamic demography. Therefore, c. The polarity variable the RSC matrix at present could be 1 SP (the USA) + 2 GP (the EU and Russia) + 1 RP (Tur- As shown above, in Buzan and Waever’s key) + smaller regional actors (Ukraine, Mol- terms, the polarity factor focuses on the dis- dova, Albania, former members of the Yugos- tribution of power among the components of lav Federation that were not admitted in the a RSC. The RSC matrix proves that the invol- EU, and Caucasus countries). vement and control of a Super Power through A variant to this matrix would be 0 SP + explicit or implicit means) is fundamental for 2 GP (the rest of the matrix remaining the a specific area to be treated as a RSC, while the same), but this alternative would contradict mere representation of Great Powers in any the essence of the RSC theory, according to number is not sufficient, as it gives rise to mo- which only the presence of a Super Power in vements meant to ensure a balance of power a specific region is able to ensure the survival among them. Therefore, the optimal matrix for and security of component units. Moreover, a RSC in the present context would be 1SP + the influence of the US in the region (especi- 3-4 GP + n smaller states. ally through organizations coordinated by it, In historical terms, the structure was func- such as NATO) is still significant, though not tional during the time of the empires, where- always explicit. by there were 1SP (The Russian Empire) + 3 GP (the Habsburg Empire, the Ottoman Empi- d. The social construction variable re and Prussia). The number of smaller states was irrelevant, due to the fact that they were According to Buzan and Waever (2003: 47) parts of the above mentioned empires. During the “pattern of amity and enmity” is a hallmark that period all the stakeholders constantly at- of RSCs and “the specific pattern of who fears tempted to gain control over this major water- or likes whom is generally not imported from way (for purposes of economic dominance and the system level, but generated internally in strategic interest). the region by a mixture of history, politics, and The situation changed during the Cold material conditions. For most of the states in War period, when the international structure the international system, the regional level is was bipolar, with two Super Powers (the USA the crucial one for security analysis.” As shown and the USSR) balancing their spheres of influ- above, various ethnic, social or territorial issu- ence. In Europe, the situation was as follows: es have marked the history of the Danube Re- 1 SP (USA) + 1 RP (the Western states grou- gion. In defining amity or enmity relationships ped in the European Community) vs. 1SP (the the so-called “distance effect” (understood in a Monitor Strategic 129 proportional increase of conflicts with the de- tration; a decision by the ICJ followed, asking crease of distance) is extremely important. Hungary to comply with the provisions of the The Danube Region was never short of Treaty, but Hungary still insists that it was a conflicts. The local fights for domination whi- “communist decision” which was rejected by ch took place during the Middle Age were fol- the democratic administration elected after lowed by fiercer (though not as explosive) con- 1990. flicts during the Cold War period. The decisive According to specialized European insti- part played by the USSR in setting up a con- tutions, further enmity issues spring from venient, arguably Soviet-dominated Danube the qualitative gap in observing environment Commission resulted in a partial failure of free protection requirements and treaties; the de- trade mechanisms; the major qualitative diffe- velopment of industrial facilities in various rence between the upstream and downstream parts of the Danube resulted in an increase Danube protection and modernization acti- of pollution levels, often impossible to solve ons marked the presence of the Iron Curtain with the existing water purifying units; the on this river too. In upstream countries, dams decay of water quality affects biodiversity and were built in order to prevent devastating flo- places the specific flora and fauna under thre- ods, while downstream countries built fewer at. According to the International Commis- dams and, in certain areas, still rely on tempo- sion for the Protection of the Danube River, rary sandbag dams in case of dangerous flows. Vienna (2005 Report), the “Upper Danube, One of the few but remarkable achievements where chains of hydropower plants exist, is during the Cold War period was the construc- mainly impacted by hydro-morphological tion of the two Iron Gate dams at the border alterations, and many water bodies have also of Serbia and Romania, which solved a centu- been provisionally identified as ‘heavily modi- ries-long problem – the fact that the natural fied water bodies’. The section of the Danube structure of the gorge in this area had often shared by Slovakia and Hungary is also clas- prevented safe shipping due to its dangerous sified as ‘at risk’ due to hydro-morphological streams. alterations. The section shared by Croatia and But bilateral rivalries have not ceased with Serbia is ‘possibly at risk’ in all categories, the end of the Cold War period. Ukraine and since not enough data is available for a sure Romania continued to have disputes over the assessment.”16 free use of the Chilia Arm of the Delta. The The patterns of amity are confirmed by first major event was the (presumed intentio- treaties that result – or are bound to result - nal) wreck of the Ukrainian barge Rostock at from the acknowledgement of existing, com- the beginning of the 1990s, which resulted in mon risks and threats. However, contempo- long efforts to retrieve the wreck and resume rary threats continue to diversify and to take shipping activities. More recently, Ukraine de- surprising forms: the impact of illegal fishing cided to build a navigation canal for large ships and fish trafficking in the Danube Delta; hu- on Chilia arm of the Danube Delta, in spite of man trafficking or illegal migration; the recent international concern for preserving the Na- accusations of piracy against Serbia (by Cro- tural Reserve; for the moment, Ukraine has atia) and against Romania (by Ukraine), with stopped the project due to international pro- alleged “peasant pirates” attacking barges for tests, but nobody knows what will happen in theft17; the oil terminal that Russia intends to the future years. build in the less than one km river bank in Another important element of trans-boun- Moldova. dary enmity is the dispute between Slovakia The assessment of Danube Region charac- (previously Czechoslovakia) and Hungary aro- teristics presented above demonstrates the und the issue of the Gabčíkovo – Nagymaros complexity of this area and the manifold, intri- Dams. The dispute refers to the 1977 Treaty cate elements which define its identity. They all for a cross-border canal whereby the Danube converge towards a confirmation of its status was partially diverted. Hungary rejected the as an atypical, nevertheless solidly structured project after 1990 and Slovakia called for arbi- RSC. 130 Monitor Strategic III.2. Second hypothesis: III.2.2. The Danube River - specific the Danube Region – a sub-complex features within the RSC of EU- Europe The Danube stands out by a number of specific features which also stand in favour of III.2.1. Premises in support of the se- the sub-complex proposal. Firstly, the Danube cond hypothesis is the only major world river with an “interna- tional” status, thereby creating a dependency In order to verify the validity of this hypo- among riparian states with regard to econo- thesis, the author of this study started from mic, social (including ethnic), cultural and Buzan and Waever’s reference to the European ecological issues. Union as a Regional Security Complex. In their Secondly, the Danube can be studied from opinion, EU is a Regional Security Complex of another specific perspective, related to free a “centred-institutional type”, characterized by movement and immigration issues: some of the the fact that “the region acquires actor quality component units of this region are members of through institutions.”18 the Schengen Treaty, others are not, and there- In their assessment of the European conti- fore a division into two “sub-complexes” could also be made according to this element. nent as a whole, they advance a potential divi- Thirdly, bilateral and multilateral coopera- sion into two or three RSCs. Adopting the neo- tion in the region is ensured with the help of realist position with reference to power balan- various international specialized, region-fo- cing and friction, and defining the two “cen- cused institutions of the European Union (e.g. tred RSCs as the European Union and Russia, the Danube Commission). Moreover, within they state that “after the end of the Cold War, the European Union, the region is perceived as Europe has wavered between a formation as a strategic macro-region. one, two, or three complexes. In the first post- All these arguments and features prove, Cold War years, a large ‘OSCE’ Europe began once more, the case of “common interests” as to form which included Russia, but the latter defined by Nye; according to him said com- mon interests “determine the interdependence increasingly drifted off to become the centre of 21 its own RSC. The Balkans for a while looked as among the respective states” However, in the case of the Danube region, this interdepen- if it formed a distinct RSC. This development dence is punctual, while common interests are ultimately did not materialise, and Europe now often superseded by the national or regional consists of two centred RSCs which have deci- interest of each unit included in the Regional sively curbed its traditional power balancing Security Complex. 19 and friction.” Institutions are also important for preser- According to the same authors, one of ving the functional character of such a multi- the practical features of a Regional Security unit structure, be it regional or sub-regional. Complex is the possibility of dividing them With regard to this issue, neo-realists consider into smaller units (called “sub-complexes”); that institutions are fundamental for the durati- this division is justified by the fact that, whi- on and validity of a system; as long as the insti- le major security concerns must be solved tutions are operational, and as long as stakehol- at macro level (with the participation of all ders have a common interest that can result in component units), lesser risks and threats relative gains, the system survives. In the case of the Danube Region, several institutions were with a limited, “cross-sector” character can set up to improve cooperation on all levels: be solved locally, through direct actions of - The Danube Commission the (often bilateral) parties involved. The Da- - The Southeast European Cooperation Ini- nube Region is given as an example linked to tiative – with its Danube Transport Working environmental security risks, being regarded Group as one of several “small-size units” facing - A joint cooperation initiative between “cross-sectoral security concerns” within the Austria and Romania, under the name of Da- EU-Europe RSC.20 nube Cooperation Process Monitor Strategic 131 - The Inland Transport Committee for Eu- Complex with a certain degree of specificity, rope (as part of the UN Economic Committee or as a sub-complex within the larger Regio- for Europe) nal Security Complex defined by Buzan and The legal framework for cooperation in all Waever as “EU-Europe”, with the help of two issues concerning the Danube Region is the research hypotheses proposed in the introduc- EU Strategy for interstate cooperation and the tive part. development of the Danube Region, perceived With its status as the second longest river as “a united response to challenges affecting in the world and the only major river with an an area which stretches from the Black Fo- international status, due to the large number rest to the Black Sea, including over 100 mil- of riparian states and other stakeholders, the lion inhabitants”22, with its 11 Priority Areas. Danube course outlines a region of both com- Actions are organized in the form of bilateral mon and conflicting (regional or local) inte- cooperation for 14 countries in the region, Ro- rests, of rivalries and cooperation, of histori- mania being involved in the improvement of cal “die-hard” traditions opposed to modern existing inland waterways facilities, along with regulations, of unbalanced development and Austria (Priority 1A) and in promoting “cul- efforts for improvement. ture and tourism, people to people contacts”, Following a complex, extensive research, together with Bulgaria (Priority Area 3). Other several conclusions can be drawn: issues under close scrutiny include Rail-Road- 1. The Danube Region can be defined as Air mobility, Water quality, Energy, Culture a Regional Security Complex, since the stan- and tourism, Biodiversity, Competitiveness, dard pattern of a RSC and all its specific va- Institutional capacity and Security, along with riables are confirmed. However, the present the high priority dedicated to human issues day geopolitical situation and the absence of such as Knowledge and Skills improvement. a real Super Power in Europe bring doubts in An important sub-regional cooperation in- the confirmation of the RSC matrix. In spite of stitution is the International Scientific Forum the implicit, yet not officially assumed interest “Danube – River of Cooperation” whose decla- of the remaining superpower (the USA) in the red purpose is to engage “in developing regio- area, and due to the fact that the latest years nal cooperation between the Middle Danube have marked an obvious shift of American in- countries and other European countries inte- terest from Europe towards other areas on the rested in this section of the Danube, paying globe, such as Asia, the future years will have attention to interdisciplinary programs and to confirm whether or not this specific charac- projects.”23 The Forum has set up cooperation ter of RSCs is confirmed. programs with various international organi- 2. The two hypotheses proposed for the zations, such as UN agencies, the Council of study are not fundamentally opposed, but Europe, the World Tourism Organization or rather complementary to each other. The the European Agency for Reconstruction and sub-complex characteristics do not represent Development. a different analysis structure altogether; they Such specific characteristics are inde- can be perceived as part of a more complex en- ed relevant for a sub-complex within a RSC. tity. The Danube Region sections can be regar- However, they act only as section of a larger ded as sub-complexes if one takes into account construction. The second hypothesis can be the specific bilateral or local security interests, considered valid, but it represents only a part providing they develop according to different of the whole. patterns, along a historical timeline. 3. Such a complex structure, adjacent to a more complex structure (the European Union) CONCLUSIONS which is constantly changing in shape and has yet to decide upon the long-term validity of This study aimed to look into potenti- some of its instruments (such as the moneta- al security issues resulting from viewing the ry reform) or institutions, can and should be Danube Region either as a Regional Security further researched from a variety of compara- 132 Monitor Strategic tive viewpoints. Such comparative research co- [9] The Danube Region Strategy: http://www.in- uld focus on (a) EU sub-regions and their spe- teracteu.net/danube_region_strategy/danube_strategy /285/3928_ cificity vs. Non-EU sub-regions and their speci- [10] European Union Strategy for Danube Region ficity; (b) Existing national instruments for co- (2010): http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do operation and suggested improvements in the ?uri=CELEX:52010DC0715:EN:NOT_and http://ec. euro- pa.eu/regional_policy/cooperate/danube/index_en.cfm case of riparians vs. other stakeholders, as well [11] EU site for Danube Region: http://www.danube- as ways for their harmonization; (c) Upstream region.eu/ vs. Downstream states’ future security risks and threats and ways in which these can be addres- *** Text of the Paris Treaty (1919), Part XII – Ports, Waterways and Railways, at http://net.lib.byu.edu/~rdh7// sed; (d) finding a balance between stronger vs. wwi/versa/versa11.html weaker economies in regional matters. *** Austria Forum on the First Danube Shipping Com- Viewed as a Regional Security Complex, pany, http://austria-forum.org/af/AEIOU/Donau-Dam- the Danube Region will continue to face more pfschiffahrts-Gesellschaft%2C_Erste%2C_DDSG *** NATO Enlargement policy: http://www.nato.int/ diversified security threats, or the specific pat- cps/en/natolive/topics_49212.htm terns of amity and enmity may change in time; *** Danube Internet Sources: http://www.danube-re- however, one in support of an optimistic view, search.com/links.htm#misc *** Newspaper articles on piracy issues:http://suite one should remember Luttwak’s theory about 101.com/article/piracy-in-europe-danube-river-pirates- the paradoxical character of conflicts: they only arrested-in-serbia-a393295, http://www.moimconsulting. appear because potential adversaries exist, and com/danube-shipping-company-reports-pirate-attacks- because what one side considers to be a good on-its-ships-in-romania/, http://www.odin.tc/news/read. asp?articleID=519 choice may eventually prove to be the worst, with unexpected results. It is like building a bridge over a meandering river (which, in our Abbreviations case, can be the Danube): unexpected events RSC – Regional Security Complex may change its course, floods and draught may SP – Super Power occur from time to time; but the bridge will GP – Great Power still be finished one day. RP – Regional Power

Bibliography and references Notes

[1] Buzan, B.: People, States, and Fear, Brighton: 1 Buzan, B.: People, States, and Fear, Brighton: Wheat- Wheatsheaf, 1983 sheaf, 1983 [2] Buzan, B., Waever, O.: Security: A New Framework 2 Idem, p. 106 for Analysis, Boulder, CO: Lynne Rienner, 1998 3 Buzan, B., Waever, O.: Security: A New Framework [3] Buzan, B., Weaver, O.: Regions and Powers: The for Analysis, Boulder, CO: Lynne Rienner, 1998, p. 201 Structure of International Security, CUP 2003 4 Lake, David A., and Morgan, Patrick M.: Regional [4] Ebert, S.: Defending the Danube (2008): http:// Orders: Building Security in a New World (pp. 6-7) (www. www.internationalrivers.org/resources/defending-the-da- links.jstor.org/sici?sici=00030554(199809)92%3A3%3C7 nube-1809 52%3AROBSIA%3E2.0.CO%3B2-H retrieved on Dec. 21, [5] Hyman, Michael A.: Under the Danube Cano- 2012), also in Buzan, Waever, Regions and Powers: The py: The Future of International Waterway Law, 23 Wm. Structure of International Security, CUP 2003, pp. 10-11 &Mary Environmental. L. & Policy Rev. 355 (1998), http:// 5 Buzan, Waever, [3] quoted above, p.12 scholarship.law.wm.edu/wmelpr/vol23/iss1/8 6 Ibid., p. 29 [6] Lake, David A., and Morgan, Patrick M.: Regional 7 Ibid., p. 20 Orders: Building Security in a New World, University Park, 8 Ibid., p. 39 Penn State (1997), in www.links.jstor.org/sici?sici=00030 9 Ibid., p. 43 554(199809)92%3A3%3C752%3AROBSIA%3E2.0.CO%3 10 The text referring to the River Danube and others, B2-H under Part XII – Ports, Waterways and Railways can be [7] Martin, E.: International Waterways in Crisis: The accessed at http://net.lib.byu.edu/~rdh7//wwi/versa/ver- case of the River Danube, in IAME Panama 2002 Confe- sa11.html (retrieved on Jan. 26, 2013) rence Proceedings. See http://www.eclac.cl/Transporte/ 11 Further information regarding the shipping com- perfil/iame_papers/papers.asp pany can be found at http://austria-forum.org/af/AEIOU/ [8] Nye, J., Soft Power: The Means to Success in World Donau-Dampfschiffahrts-Gesellschaft%2C_Erste%2C_ Politics, Public Affairs, NY 2004 DDSG (retrieved on Feb. 02, 2013) Monitor Strategic 133 12 As explained by Edgar Martin in its extensive re- nato.int/cps/en/natolive/topics_49212.htm (last retrieved search on the Danube history and international value on Feb. 2, 2013) “Austria joined the Danube Commission in 1960, although 16 Data also retrieved from http://www.unece.org/file- Germany did not become a full member until 1998, at the admin/DAM/env/water/blanks/assessment/black.pdf same time as the new states of Croatia and Moldova” (See 17 See a number of press articles, mainly from Ukrai- the full text “International Waterway in Crisis: the Case of nian and Russian sources, such as http://suite101.com/ the River Danube” in the in IAME Panama 2002 Confe- article/piracy-in-europe-danube-river-pirates-arrested- rence Proceedings. http://www.eclac.cl/Transporte/perfil/ in-serbia-a393295,http://www.moimconsulting.com/ iame_papers/papers.asp) (retrieved on Dec. 12, 2012) danube-shipping-company-reports-pirate-attacks-on- 13 The source of these data is The Danube River Ba- its-ships-in-romania/, http://www.odin.tc/news/read. sin District - River basin characteristics, impact of human asp?articleID=519 (last accessed on Feb. 14, 2013) activities and economic analysis required under Article 18 Buzan and Waever (2003), quoted above, see the 5, Annex II and Annex III, and inventory of protected Table at page 62 areas required under Article 6, Annex IV of the Water 19 Ibid., p. 343 Framework Directive (2000/60/EC), Part A – Basin-wide 20 Ibid., p. 360 overview. International Commission for the Protection 21 Nye, J., Soft Power: The Means to Success in World of the Danube River, Vienna, 18 March 2005, also availa- Politics, Public Affairs, NY 2004, p. 27 ble at http://www.unece.org/fileadmin/DAM/env/water/ 22 Details about this strategy are presented on the offi- blanks/assessment/black.pdf (Drainage Basin of the Black cial site http://ec.europa.eu/regional_policy/cooperate/ Sea, Danube River Basin, pp 119-124 (retrieved on January danube/index_en.cfm (retrieved on Feb. 14, 2013) 15, 2013) 23 See more details on the official site http://danube- 14 Ibid., p. 120 cooperation.com/en/ (last accessed on Feb. 12, 2013) 15 Read a more detailed presentation of the NATO En- largement policy on the Alliance website, at http://www.

ABSTRACT

Due to its geographical characteristics (second longest river in Europe, passing through or bordering 10 diffe- rent European states) the Danube has had a major importance for the regional security, has influenced the balance of power in Europe and has played a part in the economic development of the riparian states. Its complex charac- teristics require a constant focus due to potential security issues which may affect it. However, can it also be viewed as a Regional Security Complex? The present paper aims to answer this question by proposing two hypotheses based on the RSC Theory and on a complex description of the relevant international environment.

Key words: RSC, security community, securitization, variables, institutional coordination

Carmen Ardelean a absolvit studii masterale la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, actu- almente fiind cadru didactic la Universitatea Bucureşti. Este specializată în problematica securităţii regionale în Orientul Mijlociu.

134 Monitor Strategic RECENZII

Monitor Strategic 135

„Euroarmata și apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate și apărare comună a Uniunii Europene” Constantin Manolache Institutul European, Iași, 2014

Profesorul italian Andrea Riccardi de la ca- a prelua responsabilitățile asumate direct de tedra de „Istorie contemporană” a Universității țările membre ale Uniunii Europene în dome- din Roma, care a abordat adesea subiecte re- niul securității și apărării. Cu o foarte bună feritoare la prezentul și viitorul Uniunii Euro- cunoaștere și înțelegere a mecanismelor de pene, spunea: „Lumea după 1989 a rămas fără luare a deciziei la Bruxelles, cu experiență și o o politică orientativă. Se crezuse că, odată cu bogată carieră militară, autorul ne prezintă în sfârșitul Războiului Rece (al cărui climat de „Euroarmata și apărarea României” o succesi- tensiune și amenințare atomică este uitat cu une de elemente de referință ce pot constitui prea mare ușurință), începe o epocă de pace. baza dezbaterilor pentru o „structură proprie Dar nu a fost așa. Se crezuse că anul 1989 va de securitate și apărare” a Uniunii Europene. marca universalizarea valorilor cum ar fi li- Abundența de documente oficiale și lucrări de bertatea sau metodele democratice. În fond, referință la care autorul face apel denotă o pre- era teza lui Francis Fukuyama, care a vorbit ocupare aplecată către momentele de decizie despre sfârșitul istoriei ca universalizare a istorică în construcția instituțiilor europene democrației și a libertății și drept concentrare așa cum le cunoaștem în prezent. a vieții politice și internaționale asupra eco- Europa trebuie să facă mai mult pentru pro- nomiei de piață. Ar fi fost victoria universală pria apărare și securitate; prea mult timp s-a a democrației occidentale. Această teză a fost ignorat aspectul costurilor pentru apărare iar contrazisă de anii care au urmat, în care nu au astăzi suntem puși în fața unui adevăr impera- lipsit ciocnirile și conflictele. Războiul Rece tiv: politica de apărare și securitate înseamnă corespundea unei viziuni bipolare, simple și tot mai puțin „strategic vision” și tot mai mult eficiente: opoziția între Orient și Occident este „financial affordability”. un loc comun al istoriei. Niciodată în istorie nu Securitatea noastră depinde de voința altor a fost atât de simplu, ca în a doua parte a pe- țări de a lucra împreună și de a respecta interese- rioadei postbelice, să fie recunoscut Orientul, le comune sau individuale. Suntem dependenți care avea granițele blindate și o ideologie de de bunul mers al economiei mondiale, de buna referință. Începând cu anii ’90, totul a devenit funcționare a organizațiilor internaționale, de confuz. Pentru factorii de decizie din politica aplicarea corectă și promptă a principiilor de mondială, pentru grupurile conducătoare, ca drept internațional. Pentru orice țară europea- și pentru cititorii de ziare.” nă, sunt de interes vital: securitatea teritorială, Cartea domnului Constantin Manola- stabilitatea socială și politică, siguranța indivi- che vine cu câteva abordări interesante (deși dului, securitatea ecologică și buna funcționare uneori prea didactice), referitoare la meca- a economiei. Avem o responsabilitate comună nismele actuale și perspectiva utilizării efici- de îndeplinit, cu privire la: întărirea și respec- ente a acestora pentru a crește și (eventual) tul legii, drepturile și libertățile individuale; Monitor Strategic 137 întărirea cooperării; buna guvernare; creșterea echivoc, care să aibă ca fundament expertiza nivelului de confort economic al individului; și prognozele unor specialiști asemenea dom- suport social și dezvoltare individuală; o pre- nului Constantin Manolache. Lucrarea „Eu- ocupare tot mai ridicată pentru mediu și felul roarmata și apărarea României” este un bun în care viața cotidiană afectează natura și me- moment de referință, ce poate sta la baza unor diul înconjurător și nu în ultimul rând, profilul dezbateri pe această temă. Este deasemenea cultural și identitatea educațională a fiecărui o sursă de informare extrem de utilă, putând cetățean european. constitui nu doar o foarte bună propunere de Trăim astăzi într-un mediu de securita- studiu pentru studenții sau pasionații de relații te caracterizat prin lipsă de predictibilitate internaționale, ci și un material util pentru și grad mare de incertitudine, cu amenințări diplomații ministerelor cu responsabilități în neconvenționale, dinamice, de regulă aleato- domeniu. rii, fără constrângeri sau reguli. Apare astfel o provocare permanentă ce impune găsirea Dragoș Gabriel Ghercioiu unui echilibru între ambițiile politice ale fiecă- rei națiuni, pe de o parte și resursele de care Notă aceasta dispune, pe de altă parte. Construcția Andrea Riccardi, „Despre civilizţia conviețuirii”, Hu- unor instituții de apărare și securitate ale Uni- manitas, Bucureşti, 2008 unii Europene impune abordări politice fără

138 Monitor Strategic SUMMARY

ROMANIA AND THE GREATER BLACK SEA AREA Cristina Dobreanu – The Black Sea region’s challenges: energy security and Romania’s role / 5 Dr. Şerban F. Cioculescu - The main national and regional security issues with the Romanian- Polish contemporary relations / 13

NATO AND THE EU: GLOBAL SECURITY PLAYERS Carmen Rîjnoveanu – The European defense policy, between ambitions and strategic limita- tions / 33 Dr. Simona Ţuţuianu – Gender roles within the process of reforming the national defense sys- tem: the support of the international military operations / 49 Dragoş Ghercioiu – NATO in Afghanistan–present and perspective. Consequences / 57 Ion Alexandru – The perspectives of NATO’s enlargement in Eastern Europe / 66

SOUTH ASIA AND THE MIDDLE EAST Dr. Dragoş Ilinca – The peace process within the Middle East / 75 Dr. Silviu Petre – Sri Lanka between the balance of power and the regime of human rights. A contribution to the neo-neo debate / 85

OP-EDS Dr. Vasile Secăreş – The challenge we never knew about....or the “second Crimean war” / 101 Teodora-Maria Daghie - Romania’s national security strategy in the 21st century as a member of the European Union / 110 Carmen Ardelean – Security Issues in the Danube Region / 121 1-2 / 2014 c i BOOK REVIEWS Constantin Manolache – „The Euro-army and Romania’s defense. An analysys by constructivist

t e g epistemology regarding the common security and defense policy of the European Union” (Dragoş a Ghercioiu)/ 137 t r s t o r i o n m ISPAIM —

Monitor Strategic 139