MONITOR STRATEGIC Revistă editată de Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară, membru al Consorţiului Academiilor de Apărare şi Institutelor de Studii de Securitate din cadrul Parteneriatului pentru Pace, membru asociat al Proiectului de Istorie Paralelă pentru Securitate prin Cooperare. REDACTOR-ŞEF • General-maior (r) dr. MIHAIL E. IONESCU, directorul Institutului pentru Studii Politice de Apãrare şi Istorie Militarã, Ministerul Apãrãrii Naţionale, România COLEGIUL DE REDACŢIE • Prof. asociat dr. JORDAN BAEV, Colegiul de Apãrare şi Stat Major, „G.S. Rakovsky”, Sofia, Bulgaria • Prof. univ. dr. DENNIS DELETANT, University College London, Marea Britanie • SORIN ENCUŢESCU, Preşedintele Asociaţiei „Manfred Wörner”, Bucureşti, România • Lector univ. dr. IULIAN FOTA, Consilier prezidenţial, Preşedinţia României • Dr. SERGHEI KONOPLIOV, Harvard University Program for Black Sea Security, SUA • Prof. dr. CRAIG NATION, Department of National Security&Strategy, US Army War College, USA • Prof. dr. REINER POMERRIN, Universitatea din Dresda, Germania • Prof. dr. ERWIN SCHMIDL, Academia Naţionalã de Apãrare, Viena, Austria • Prof. univ. dr. MICHAEL SHAFIR, Universitatea „Babeş Bolyai”, Cluj-Napoca, România • Colonel (r) dr. SHAUL SHAY, Senior research fellow, International Policy Institute for Counter-Terrorism at the Interdisciplinary Center, Herzliya, Israel • Prof. univ. dr. VASILE SECÃREŞ, Şcoala Naţionalã de Studii Politice şi Administrative, România • Dr. JEFFREY SIMON, Senior research fellow, Institute for National Strategic Studies, National Defense University, Washington D.C., SUA • Comandor (r) GHEORGHE VARTIC, istoric militar, C.S.E.E.A., România ADRESA Str. Constantin Mille nr. 6, sector 1, Bucureşti, cod 010142, telefon: 0040 21 315.17.00, fax: 0040 21 319.58.01 www.mapn.ro/diepa/ispaim e-mail:[email protected] Revista a fost inclusã în baza de date a Consiliului Naţional al Cercetãrii Ştiinţifice din Învãţãmântul Superior, fiind evaluatã la categoria „C”. Monitor Strategic 1 SUMAR ROMÂNIA ŞI REGIUNEA EXTINSĂ A MĂRII NEGRE Cristina Dobreanu – Provocările regiunii Mării Negre: securitatea energetică şi rolul României / 5 Dr. Şerban F. Cioculescu – The main national and regional security issues with the Romanian-Polish contemporary relations / 13 NATO şi UE: ACTORI DE SECURITATE GLOBALI Carmen Rîjnoveanu – Politica de apărare europeană, între ambiţii şi limitări strategice / 33 Dr. Simona Ţuţuianu – Rolurile de gen în procesul de reformă a sistemului naţional de apărare: sprijinirea operaţiunilor militare internaţionale / 49 Dragoş Ghercioiu – NATO în Afganistan – prezent şi perspective. Consecinţe / 57 Ion Alexandru – Perspectivele extinderii NATO în Europa de Est / 66 ASIA DE SUD ŞI ORIENTUL MIJLOCIU Dr. Dragoş Ilinca – Procesul de pace din Orientul Mijlociu / 75 Dr. Silviu Petre – Sri Lanka între balanţa de putere şi regimul drepturilor omului. O contribuţie la dezbaterea neo-neo / 85 PUNCTE DE VEDERE Dr. Vasile Secăreş – Provocarea despre care nu am ştiut... sau „al doilea război al Crimeei”/ 101 Teodora-Maria Daghie - Romania’s national security strategy in the 21st century as a mem- ber of the European Union / 110 1-2/ 2014 Carmen Ardelean – Security Issues in the Danube Region / 121 C I RECENZII – „Euroarmata și apărarea României. Analiză de epistemologie con- TEG Constantin Manolache A structivistă privind politica de securitate și apărare comună a Uniunii Europene” (Dragoş Ghercioiu) / 137 TR S TOR I ON M Redactor-şef adjunct: Şerban Filip Cioculescu Tehnoredactor: Maria Dumitru ISPAIM — B 00136/05.08.2014 2 Monitor Strategic ROMÂNIA ŞI REGIUNEA EXTINSĂ A MĂRII NEGRE Monitor Strategic 3 Provocările regiunii Mării Negre: securitatea energetică și rolul României Cristina Dobreanu Introducere între popoare şi comunităţi care să delimiteze un spaţiu de un altul”1. Iar în ceea ce o privește, Evenimentele care au izbucnit în Ucraina, Marea Neagră are caracteristici speciale, fiind în ultimele două luni, în care un episod im- singura pe care strâmtorile o leagă de o altă portant a fost anexarea Crimeii de către Rusia, mare şi nu de un ocean. De aceea, politologul aduc din nou în atenție regiunea tot mai „fier- și diplomatul Oleg Serebrian consideră Marea binte” a Mării Negre. Pe lângă instabilitatea in- Neagră „un fel de finis-mer, dar anume această ternă pe care inițiativa Rusiei a declanșat-o în particularitate o face să aibă acel rol deosebit Ucraina, inevitabil este repusă pe tapet și pro- în istoria Eurasiei, transformând-o într-o placă blema securității energetice a statelor aflate la turnantă a schimburilor comerciale din diver- vest de Ucraina și pentru care acest stat-tam- se epoci”2. pon între UE și Rusia este țară de tranzit pen- Referitor la delimitarea regiunii Mării Ne- tru gazul venit din Rusia. Astfel, securitatea gre există două accepțiuni în această privință. energetică devine o componentă importantă a Prima, vede regiunea Mării Negre în sensul politicii externe nu numai a statelor din regiu- restrâns, luând în considerare numai statele nea Mării Negre, ci a întregii Europe, depen- riverane ale Mării Negre: România, Bulgaria, dente într-o mare măsură de resursele naturale Turcia, Ucraina, Georgia și Rusia. A doua, ale Moscovei. vizează un sens mai larg al regiunii extinse a Dacă din punct de vedere istoric, regiunea Mării Negre și înglobează în această definiție și Mării Negre este punctul de legătură al Europei Republica Moldova, Armenia și Azerbaidjanul. cu Orientul Îndepărtat și Asia Centrală, deose- Delimitarea regiunii nu este însă una unanimă bit de importantă din punct de vedere geostra- fiindcă, de pildă, organizațiile regionale cu- tegic încă de pe vremea cuceririlor otomane, prind chiar mai multe state decât sunt definte astăzi, este din nou sub lumina reflectoarelor prin cele două accepțiuni. Organizaţia de Coo- pentru că poate reprezenta cheia diversificării perare Economică la Marea Neagră (Black Sea surselor de energie care pun în mișcare motoa- Economic Cooperation - BSEC) este un astfel rele economiilor europene. de exemplu care înglobează unsprezece state, Definirea conceptului de „regiune” se do- iar pe lângă cele care fac parte geografic din vedeşte a fi un demers complicat, deoarece, regiunea extinsă a Mării Negre mai sunt inclu- urmând explicaţia istoricului Charles King, se și Albania și Grecia. Desigur, fie că este luat „regiunile nu au la bază similitudini legate de în considerare sensul restrâns sau cel extins al limbă, culură, religie sau alte caracteristici pe regiunii, aceasta reprezintă mai ales „corido- care locuitorii regiunii – fie ei indivizi, popoare rul energetic ce leagă sistemul euroatlantic de sau state – le pot avea. Ci mai degrabă este vor- spațiul caspic, furnizor al acestor resurse, dar ba de conexiuni: legături profunde şi durabile și un vast arc la nordul arealului ce include ma- Monitor Strategic 5 rile axe fluviale și drumuri comerciale – Dună- și Osetia de Sud care au dus la un război-fulger rea, Nistrul, Niprul”3. al Rusiei cu Georgia sau recentele evenimente În perioada Războiului Rece, regiunea Mă- din Ucraina. Toate acestea arată că regiunea rii Negre nu a suscitat un interes deosebit din poate fi considerată zona „fierbinte” a Europei, partea marilor actori ai scenei internaționale, cu conflicte gata să izbucnească oricând și să după cum susțin analiștii politici americani repună pe tapet naționalismele latente apăru- Ronald D. Asmus și Bruce P. Jackson4. În opi- te, cel mai adesea, în urma deselor schimbări nia lor, căderea Cortinei de Fier dar mai ales de frontieră care au avut loc în această zonă atacurile teroriste din septembrie 2001 au fă- a Europei. Dar securitatea regiunii nu poate fi cut ca regiunea să înceapă să nu mai fie una redusă numai la chestiunile politico-militare periferică în interesele marilor actori ai scenei dintre statele din regiune, ci trebuie luate în intrenaționale, însă, în același timp, s-a dovedit calcul și legăturile regiunii cu restul continen- lipsa unei strategii coerente în ceea ce privește tului pe diverse paliere, inclusiv cel ce ține de această zonă de intersecție a Europei. Cei doi securitatea energetică. De altfel, tot mai des specialiști explică faptul că regiunea Mării Ne- apar referințele legate de securitatea energeti- gre s-a aflat în acest con de umbră mai întâi că considerată „o cheie a securității regionale, din cauza poziției sale marginale, la periferia căci orice disfuncționalitate sau distrugere în spațiilor de securitate eurasiatic, european și domeniul infrastructurii energetice critice are al Orientului Mijlociu ce se intersectează aici. potențialul de a genera efecte politice, militare Apoi, un al doilea factor este preocuparea fac- și sociale”7. Iar, cum lesne se poate observa, se- torilor de decizie europeni și nord-atlantici curitatea energetică depinde de factori precum pentru sprijinul acordat integrării europene a stabilitatea internă a statelor, relațiile dintre statelor care au fost până în 1990 în sfera de acestea, poziționarea geografică și necesitatea influență a URSS și mai puțin, deci, pentru unor state de a importa o cantitate mai mare spațiul propriu-zis al acestei regiuni. „Excepția de hidrocarburi, dar și de disponibilitatea sta- notabilă a fost, desigur, Turcia, care a dus o telor-sursă de a furniza cantități mai mari din luptă politică singură pentru a face Occiden- aceste materii prime. Vulnerabilitățile în ceea tul să privească cu atenție această regiune”5, ce privește securitatea energetică, așa cum sub- mai scriu Ronald D. Asmus și Bruce P. Jackson.