Raport Privind Impactul Asupra Mediului

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

Raport privind Impactul asupra Mediului

CENTRAL Ă ELECTRIC Ă EOLIAN Ă CUDALBI (turbine eoliene, drumuri interioare, racord electric turbine, platforme tehnologice, modernizare drumuri exploatare, organizare de şantier) si servitute de trecere subterana/de suprafata/aeriana, in comunele Cudalbi si Costache Negri, judetul Galati - maxim 33 turbine CENTRAL Ă ELECTRIC Ă EOLIAN Ă CUDALBI (turbine eoliene, drumuri interioare, racord electric turbine, platforme tehnologice, modernizare drumuri exploatare, organizare de şantier) si servitute de trecere subterana/de suprafata/aeriana, in comuna Cudalbi, judetul Galati - maxim 6 turbine

1. Informa ţii generale 1.1 Informa ţii despre titularul proiectului S.C. CUDALBI EOLIAN S.R.L.;

1.2 Informa ţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului şi al raportului la acest studiu - SC MEDIU Consulting SRL Gala ţi, firm ă atestat ă de Ministerul Mediului şi Gospod ăririi Apelor, pentru RIM-15.12.2009.

1.3 Denumirea proiectelor CENTRAL Ă ELECTRIC Ă EOLIAN Ă CUDALBI (turbine eoliene, drumuri interioare, racord electric turbine, platforme tehnologice, modernizare drumuri exploatare, organizare de şantier) si servitute de trecere subterana/de suprafata/aeriana, in comunele Cudalbi si Costache Negri, judetul Galati - maxim 33 turbine eoliene CENTRAL Ă ELECTRIC Ă EOLIAN Ă CUDALBI (turbine eoliene, drumuri interioare, racord electric turbine, platforme tehnologice, modernizare drumuri exploatare, organizare de şantier) si servitute de trecere subterana/de suprafata/aeriana, in comuna Cudalbi, judetul Galati - maxim 6 turbine eoliene

MEDIU Consulting 1

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

Scopul raportului privind impactul asupra mediului Studierea impactului activit ăţ ilor care se vor desf ăş ura, va eviden ţia posibilele surse de poluare şi efectele pe care le pot determina, pe baza c ărora se va men ţiona necesitatea de a fi luate m ăsuri care s ă contracareze eventualele efecte negative. Analiza activit ăţ ilor şi a contextului în care acestea se desf ăş oar ă permite identificarea şi estimarea efectelor pe care le determin ă, efecte pe baza c ărora se vor men ţiona m ăsurile care le contracareaz ă pe cele negative. Studiul de evaluare a impactului asupra mediului stabile şte efectele, ce vor rezulta din impactul activit ăţ ii care urmeaz ă a fi desf ăş urat ă în cadrul celor doua proiecte din zona Cudalbi, asupra mediului, precum şi asupra factorului social şi economic. Obiectivele Studiului privind impactul asupra mediului au în vedere stabilirea urm ătoarelor propuneri: • modific ări posibile pozitive sau negative, ce pot interveni în calitatea factorilor de mediu prin desf ăş urarea activit ăţ ii; • nivelul de afectare a factorilor de mediu şi a s ănătăţ ii popula ţiei şi al riscului declan şă rii unor accidente sau avarii cu impact major asupra mediului; • modul de încadrare în reglement ările legale în vigoare privind protec ţia mediului; • măsuri ce pot fi luate pentru a se asigura protec ţia mediului. Obiectivul de investi ţii se încadreaz ă conform Hot ărârii Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului) în anexa 2 lista proiectelor pentru care trebuie stabilit ă necesitatea efectu ării evalu ării impactului asupra mediului punctul 3. Industria energetic ă, litera i) instala ţii destinate producerii de energie prin exploatarea energiei eoliene (parcuri eoliene). Raportul privind impactul asupra mediului, face parte din documenta ţia procedurii de ob ţinere a acordului de mediu şi a fost solicitat de ARPM Gala ţi în conformitate cu Ordinul MAPM nr. 135/2010 privind aprobarea metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private.

1.4. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia Necesitatea realiz ării celor doua proiecte, are ca rezultat dezvoltarea de surse alternative de energie din surse regenerabile, ca r ăspuns la cre şterea consumului de energie ca urmare a

MEDIU Consulting 2

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

dezvolt ării economice şi demografice mondiale, a necesit ăţ ii de a reduce poluarea şi în perspectiva epuiz ării resurselor de combustibili fosili( petrol, gaze, c ărbune). Importanta obiectivelor de investi ţii analizate este dat ă nu numai de energia electric ă produs ă, care reprezint ă un element de securitate na ţional ă, cât şi de contribu ţia suplimentar ă pe linia a 3 direc ţii de interes deosebit la nivel mondial: • combaterea schimb ărilor climatice; • reducerea consumului de combustibili fosili; • promovarea de tehnologii nepoluante.

Lucr ările efectuate în cadrul proiectului au vizat în principal: evaluarea oportunit ăţ ii dezvolt ării unor tehnologii pentru ob ţinerea de energie din surse regenerabile; evaluarea poten ţialului local al surselor regenerabile; proces de ob ţinere energiei electrice utilizând poten ţialul eolian al zonei; diseminarea informa ţiilor rezultate din studiile efectuate în cadrul proiectului. Investi ţia propus ă are ca finalitate valorificarea energiei vântului din zona dealurilor Moldovei prin montarea unui num ăr de maxim 33 + 6 turbine eoliene de ultim ă genera ţie, de maxim 3 MW fiecare, durata de func ţionare estimat ă este de 40 de ani, (cu o retehnologizare dup ă 20 de ani) valorificând un poten ţial natural remarcabil al zonei – energia eolian ă. Proiectul se realizeaz ă în scopul producerii şi furniz ării de energie regenerabil ă şi atingerii ţintelor na ţionale privind produc ţia de energie electric ă din surse regenerabile, a stimul ării realiz ării investi ţiilor privind protec ţia mediului şi asigurarea securit ăţ ii energetice a României. Zona destinat ă implement ării proiectului s-a stabilit în urma studiilor poten ţialului eolian existent (regularitatea fluxurilor de aer şi condi ţiile optime de vitez ă a vântului), fiind desemnat ă ca propice dezvolt ării unor proiecte (parcuri eoliene) de producere a energiei din surse regenerabile. Turbinele eoliene din ansamblul eolian din zona analizat ă sunt montate respectând o anumit ă dispunere în teren. Aceast ă dispunere urm ăre şte ob ţinerea unui randament aerodinamic atât pentru fiecare turbin ă în parte cât şi pentru ansamblul eolian. Aceasta ţine cont de panta terenului şi direc ţia principal ă a vântului pe parcursul unui an calendaristic. În vederea model ării câmpului eolian din arealul de interes şi pentru evaluarea performan ţelor

MEDIU Consulting 3

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

energetice ale proiectului, beneficiarul a efectuat m ăsur ători in zona analizat ă. Corelate cu valorile de vânt de la sta ţia meteorologica Gala ţi şi cu fondul de date eoliene pentru intervalul 1961-2009 datele in situ au permis crearea unei statistici eoliene cuprinzând distribu ţia vitezei şi frecven ţei vântului pe direc ţii (roza vitezelor şi roza frecven ţelor), roza energiei şi calculul profilului vântului în func ţie de în ălţime. Durata maxim ă anual ă de func ţionare este determinat ă de viteza şi intensitatea vântului şi este estimat ă la cca. 167 – 170 zile reprezentând circa 2.380 ore func ţionare echivalent ă la capacitatea nominal ă a turbinelor, pentru viteze ale vântului de 4 – 25 m/s, perioada specificat ă se reg ăse şte mai ales în perioada rece a anului (lunile noiembrie – aprilie) care vor fi vârf de produc ţie. Parcul eolian va fi amplasat, conform Certificatului de Urbanism nr. 177/4033 din 27.06.2011, pe raza comunelor Cudalbi si Costache Negri, jude ţul Gala ţi, extravilan, tarlalele T.89/1, T.90, T.91, T.92, T.93, T.94/1, T.95/1, T.95/2, T.131/1, T.132/1, T.133, T.134, T.135 Cudalbi si T.13/1, T.14, T.15/1, T.15/2, T.16/1, T.17/1, T.19, T.20 Costache Negri; si respectiv conform Certificatului de Urbanism nr. 176/3908 din 27.06.2011, pe raza comunei Cudalbi, jude ţul Gala ţi, extravilan, tarlalele T.90, T.91, T.93, T.95, T.132/1, T.133, T.134, T.135. Terenurile vizate sunt terenuri agricole, arabile, în suprafa ţă de 316 798 m2. Bilan ţul de teren este urm ătorul:

Suprafete definitive - platforme [mp] 73800 - drumuri de acces [mp] 67500 - drumuri de exploatare [mp] 125400 - fundatie [mp] 594.5 - racorduri la drumuri [mp] 14800 - organizare de santier [mp] 5000 Suprafete temporare - fundatie [mp] 14350 - santuri pentru LES [mp] 33500

Folosinta actuala a terenului pe care se doreste implementarea prioiectului este de teren arabil, drumuri existente şi teren neproductiv, şi apartine domeniului public si privat de interes local, proprietate privat ă a unor persoane fizice si juridice, conform CU nr. 176/3908 din 27.06.2011 şi CU nr. 177/4033 din 27.06.2011 emise de Consiliul Jude ţean Gala ţi. MEDIU Consulting 4

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

Proiectele compuse din 33 + 6 turbine eoliene de producere a energiei electrice, de maxim 3 MW fiecare, amenajate în extravilanulul localit ăţ ilor Cudalbi şi Costache Negri, propune realizarea urm ătoarelor obiective: - preg ătirea organiz ării de şantier; - amplasarea liniilor electrice subterane interne care fac leg ătura de la turbine la sta ţia electric ă a parcului eolian; - amenajarea drumurilor pentru transportul utilajelor şi al componentelor pân ă la loca ţiile turbinelor; - construirea platformelor din beton pentru turbine şi transformatoare; - montarea turbinelor eoliene şi a transformatoarelor; - aducerea la starea ini ţial ă a suprafe ţelor de teren utilizate temporar pentru asamblarea componentelor parcului eolian; Dup ă cum se poate observa în figura, zonele de activitate folosite la construc ţia parcului eolian sunt: - zona de asamblare (assembly area ): zona de depozitare a nacelei şi de asamblare a rotorului înainte de montare; - drumuri interioare ( site roads ); - drumuri de acces ( access roads ) - zona de depozitare ( storage area ) a componentelor turbinelor şi a echipamentelor; - zona de construc ţie ( construction area ); - zona de instalare ( installation area ).

MEDIU Consulting 5

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

Transportul în siguran ţă al componentelor turbinelor necesit ă amenajarea drumurilor existente, precum şi construc ţia unor drumuri noi în interiorul amplasamentului, astfel încât s ă poat ă sus ţine traficul greu. Alegerea tehnologiei corespunz ătoare pentru drumurile de acces depinde de caracteristicile solului de pe amplasamentul parcului eolian. Tehnologia general ă de realizare a drumurilor const ă în : - îndep ărtarea primelor straturi de sol moale, pân ă se ajunge la un strat compact; - acoperirea stratului de material compact, cu 40 cm de piatr ă cu granula ţie între 20-50 mm; - compactarea straturilor de piatr ă. Dimensiunile, pantele maxime şi razele de curbur ă admisibile ale drumurilor vor trebui să corespund ă cerin ţelor de transport în siguran ţă al obiectelor de mari dimensiuni, conform indica ţiilor firmei produc ătoare a turbinelor. Zona de construc ţie face parte din zona de instalare şi trebuie s ă îndeplineasc ă cerin ţele dimensionale înscrise în figura.

Zona de instalare.

MEDIU Consulting 6

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

Principalele obiecte de investi ţie şi justificarea necesita ţii acestora sunt prezentate în tabel : Nr. Denumire obiect Codificare Destina ţie Crt. de investi ţie C01,C02,C03, C04, C05,C06,C07, C10,C12,C15, C16,C17,C21, C22,C23,C39, C40,C41,C49, C50,C52,CN04, CN05,CN06, 1. Turbine eoliene Producere energie electric ă, C30,C31,C08, C42,C46,C51, C11, C48, C53

CD09, CD29, CD33, CD35,CD43, CD47

PT(C01).. ..PT(C53) Desf ăş urarea activit ăţ ilor de montaj Platforme 2. PT9, PT29, turbin ă, mentenan ţă şi scoatere din tehnologice PT33, PT35, func ţiune. PT43, PT47 Racordarea turbinelor eoliene la Sta ţia electric ă de medie tensiune Re ţele electrice 3. LES 30 KV (30KV); parc Re ţea transmisie date prin fibr ă optic ă.

MEDIU Consulting 7

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

Nr. Denumire obiect Codificare Destina ţie Crt. de investi ţie Creare infrastructur ă pentru acces Di1 – Di21 4. Drumuri interioare auto la fiecare turbin ă eolian ă din Di1 – Di6 parcul EOLIAN De.326/2, De.371, De.392, De.641, De.643, De. 645, De.646, De.648, Consolidare funda ţie drum De.649, De.653, Modernizare exploatare existent pentru a întruni 5. De.655/3, drumuri exploatare condi ţiile de transport solicitate de De.658, De. furnizorii de turbine eoliene. 763, De.774, De.777/2, De.778/1, De.781, De.783

Asigurare platform ă opera ţional ă pe 6. O.S. Organizare şantier perioada implement ării proiectului.

Etapele propuse în realizarea proiectului propus prin plan sunt realizate cronologic astfel: Planul de execu ţie aferent parcului eolian va cuprinde categoriile de lucr ări specifice etapei de execu ţie, punere în func ţiune, exploatare, mentenan ţă şi dezafectare:

Nr Perioada Durata Documente, Etapa Categoria de lucr ări crt de execu ţie lucr ării referin ţe - predare amplasament; Conform 18 luni din Proiect faza 1 Construc ţie - executare şi recep ţie lucr ări graficului momentul PT+CS+DE; de infrastructur ă; fizic de pred ării Planul calit ăţ ii

MEDIU Consulting 8

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

Nr Perioada Durata Documente, Etapa Categoria de lucr ări crt de execu ţie lucr ării referin ţe - executarea şi recep ţia construire a amplasa aprobat de IC; lucr ărilor de funda ţii şi parcului mentului Instruc ţiuni de construc ţii de rezisten ţă ; eolian montaj ale - amenaj ări exterioare în jurul furnizorului de turbinelor; centrale - montarea turbinelor eoliene; eoliene; recep ţie la terminarea lucr ărilor; - readucerea la starea ini ţial ă a terenurilor ocupate temporar. 1 lun ă de la Conform Punere în - teste şi reglaje împreun ă cu 2 montarea specifica ţiilor func ţiune operatorul de distribu ţie. turbinelor furnizorului eoliene Monitoriz are on- - operare; De la line prin punerea în sistemul func ţiune SCADA 3 Exploatare pân ă la Conform - mentenan ţă preventiv ă; dezafectare manualelor de a parcului între ţinere eolian Conform - mentenan ţă corectiv ă. manualelor de repara ţii

MEDIU Consulting 9

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

Nr Perioada Durata Documente, Etapa Categoria de lucr ări crt de execu ţie lucr ării referin ţe - recuperare componente; Conform Dup ă - selectare materiale; graficului scoaterea Conform - valorificare materiale; de din proiectului de 4 Dezafectare - aducerea la starea ini ţial ă a dezafecta func ţiune a desfiin ţare a terenurilor ocupate de re a parcului parcului eolian turbine şi drumuri de parcului eolian exploatare. eolian

Lucr ările efectuate pentru amenajarea amplasamentului, funda ţiilor, platformelor de operare presupun realizarea unei etape de organizare de şantier ce cuprind: amenajare perimetru construc ţii, transport utilaje şi echipamente ale antreprenorului care s ă-i permit ă satisfacerea obliga ţiilor de execu ţie şi calitate precum şi cele privind controlul execu ţiei. aprovizionare cu materiale, instala ţii şi dispozitive, necesare execu ţiei în conformitate cu prevederile din proiect şi normativele în vigoare. Organizarea de şantier se va amenaja pe o platform ă de maxim 5 000 m 2 comun ă celor doua proiecte analizate. Organizarea de şantier va presupune interven ţia cu utilaje de construc ţie într-un num ăr limitat de loca ţii, astfel încât s ă se respecte ordinea opera ţiunilor (delimitare, trasare, excavare, preg ătire cofraje, turnare beton, aducerea terenului la cota + 0,00, montaj, probe) şi s ă se scurteze la minim timpul de execu ţie. În cadrul organiz ării de şantier lucr ările identificate se refer ă la: stabilirea baracamentelor; modul de desf ăş urare a circula ţiei pe durata de execu ţie a lucr ărilor; modul de depozitare al materialelor folosite (depozite pentru de şeuri, depozitarea centralizat ă a componentelor turbinelor eoliene; num ărul de utilaje de construc ţie necesar; instruirea personalului angrenat în realizarea lucr ărilor. Lucr ările de construc ţii/montaj se vor derula dup ă marcarea şi delimitarea pe teren a amplasamentului destinat realiz ării proiectului, în conformitate cu etapele de execu ţie şi cu

MEDIU Consulting 10

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

planurile de situa ţie executate de proiectant. Astfel zonele în care se lucreaz ă vor fi împrejmuite corespunz ător pentru a se evita accesul direct al persoanele str ăine pe şantier. Împrejmuirea este realizat ă cu stâlpi metalici verticali, înfip ţi în teren pentru a garanta o perfect ă stabilitate la ac ţiunea vântului, cu bare dispuse orizontal şi împrejmuire metalic ă semnalizat ă cu benzi colorate şi reflectorizante. Se vor respecta regulile de igien ă colectiv ă, transport, depozitare, repara ţii autovehicule în locurile izolate. La predarea obiectivului de investi ţie, terenul ocupat cu organizarea de şantier va fi eliberat de materiale şi readus la starea ini ţial ă. În zona amplasamentului, c ăile principale de comunica ţie sunt reprezentate de Drumul Na ţional 24D Bârlad – Tuluce şti şi drumurile jude ţene din zon ă. Drumurile jude ţene cele mai apropiate amplasamentului Centralei Electrice Eoliene sunt : - Drumul Jude ţean 253 Cudalbi – Băleni, la nordul amplasamentului; - Drumul Jude ţean 255 Pechea – Suhurlui, la sud ; - Drumul Jude ţean 251 Cudalbi – Costache Negri, la vest ; - Drumul Jude ţean 242 Umbr ăre şti - Fâr ţă ne şti, la est. Drumurile de exploatare care traverseaz ă amplasamentul centralei sunt orientate Nord–Sud şi Est-Vest. Accesul la amplasamentul fiec ărei turbine se va face pe cai de acces noi, ce vor fi realizate în amplasament prin lucr ări specifice. Suprafa ţa ocupat ă de c ăile de acces interioare este de 67 500 m2. Lungimea drumurilor de exploatare existente care trebuie modernizate este de circa 31 350 m, iar suprafa ţa ocupat ă este de 31 350 x 4 = 125 400m2. De precizat c ă dup ă punerea în func ţiune a parcului, utilizarea unor mijloace de interven ţie pe pneuri se va face numai pentru revizii periodice şi eventualele interven ţii pentru punerea în func ţiune a turbinelor defecte. Prezen ţa acestei structuri de drumuri de exploatare va crea noi oportunit ăţ i de valorificare a poten ţialului natural al zonei. Volumul de lucr ări este considerabil şi comparabil cu cel privind amplasarea turbinelor. Execu ţia acestor drumuri se va face în etape, corelate cu etapele de realizare a investi ţiei, în special a funda ţiilor şi a re ţelelor electrice.

MEDIU Consulting 11

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

Pentru turbina eoliana, care este o instala ţie înalt ă, din o ţel, este utilizat un element structural cilindric a şezat pe o flan şă oarb ă aliniat ă cu precizie cu şuruburi de ajustare. Odat ă ce funda ţia este complet ă şi înt ărit ă (circa 2 luni) turnul este îmbinat cu sec ţiunea încastrat ă în funda ţie. Funda ţia reprezint ă partea ce intr ă în contact direct cu solul, având astfel rolul de a sus ţine greutatea construc ţiei şi de a o transmite în p ământ. Tipul şi adâncimea funda ţiei depind foarte mult de zona de amplasare a turbinei, de tipul terenului, de condi ţiile climatice şi totodat ă de greutatea materialelor folosite în ridicarea construc ţiei. Foarte important în aceasta ecua ţie este, de asemenea, studiul geotehnic, întocmit de un specialist. Acesta releva compozi ţia solului, ce va fi luat ă în considerare în calculele privind dimensionarea funda ţiei. Deasemenea, adâncimea la care se g ăse şte pânza freatic ă este un termen foarte important al ecua ţiei structuristului. Pentru realizarea funda ţiei: - se excaveaz ă mai întâi stratul fertil, de 30-40 cm şi se depoziteaz ă separat de restul p ământului excavat, pentru a fi folosit la aducerea terenului la starea ini ţial ă; unghiul de înclinare al s ăpăturii trebuie adaptat condi ţiilor concrete ale solului. - fosa executat ă trebuie s ă fie uscat ă prin asigurare a unui sistem de drenaj sau prin absen ţa apei de subsol. Ultimul strat de 10 cm de p ământ se sap ă înainte de turnarea betonului sau completarea cu balast; - func ţie de rezultatele studiului geotehnic şi recep ţia cotei de fundare se stabile şte dac ă se mai sap ă groapa pân ă la atingerea stratului corespunz ător şi apoi se completeaz ă cu balast; - la adâncimea stabilit ă în proiect se toarn ă radierul, mai lat decât funda ţia cu circa 50 cm., de 10 cm grosime, verificându-se orizontalitatea; - se traseaz ă limitele funda ţiei pentru cofrare şi amplasarea structurii de fier beton; - se amplaseaz ă piesa de leg ătur ă cu turbina; - se amplaseaz ă structura de fier beton şi se face recep ţia lucr ărilor; - se realizeaz ă cofrajul lateral şi se face recep ţia acesteia; - se toarn ă betonul de fundare conform prescrip ţiilor din proiectul tehnic şi detaliile de execu ţie; se las ă s ă se usuce timp de 1-2 luni; se protejeaz ă, dac ă este cazul stratul exterior; se face recep ţia lucr ărilor dup ă uscarea betonului; - se realizeaz ă straturile de umplutur ă conform proiectului tehnic; ultimul strat va fi

MEDIU Consulting 12

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

cu p ământ fertil pentru refacerea stratului vegetal. Suprafata ocupata temporar de fundatii este de 14 350 mp iar suprafata ocupata defimitiv este de 595 mp Re ţele electrice şi de comunica ţii Pentru a asigura condi ţiile de func ţionare a parcului eolian se va realiza o re ţea de distribu ţie proprie care va asigura calea de evacuare a energiei electrice produs ă individual de generatoarele eoliene. Pentru reducerea impactului asupra mediului s-a optat pentru solu ţia constructiv ă linie electric ă subteran ă. Pe traseul liniilor electrice subterane se va monta si fibra optic ă pentru asigurarea suportului de comunica ţie. Cablurile electrice si fibra optic ă vor fi pozate în p ământ, la limita interioar ă a drumurilor de exploatare existente, la o adâncime de minim 0,8 m, respectându-se distan ţele minime normate fa ţă de construc ţii şi alte instala ţii, conform prevederilor NTE 007/2008. Dup ă realizarea canaliza ţiei liniilor electrice subterane terenul va fi adus la starea şi destina ţia ini ţial ă. Suprafata ocupata de santurile pentru legatura prin cablu subteran la substatia din cadrul parcului este de 33 500 mp Substatia va face obiectul unui alt proiect, iar modul de racordare la SEN se va stabili, de asemenea, prin realizarea unui proiect aparte. Căile de acces şi drumurile de exploatare modernizate Lăţ imea acestor c ăi de acces va fi de 5,5 m, construite astfel încât s ă asigure evacuarea apelor pluviale. Drumurile de exploatare din zona amplasamentului nu vor induce în zon ă perturb ări semnificative decât în etapa de modernizare a lor. C ăile de acces nu fac parte din grupa suprafe ţelor construite ci din grupa utilit ăţ ilor, acestea fiind drumuri de exploatare, pietruite, care sunt accesibile cu utilaje pe pneuri. Suprafa ţa ocupat ă de c ăile de acces interioare este de 67 500 mp. Lungimea drumurilor de exploatare existente care trebuie modernizate este de circa 31 350 m, iar suprafa ţa ocupat ă este de 31 350 x 4 = 125 400 mp. Platformele tehnologice au rolul de a permite amplasarea macaralelor de montaj şi a componentelor turbinelor astfel încât lucr ările de montaj s ă se desf ăş oare în ordine, siguran ţă şi în timp minim. Pe lâng ă dimensiunile de gabarit trebuie asigurate condi ţiile de panta şi rezistenta a terenului. În acest sens aceste terenuri se vor balasta, nivela şi compacta.

MEDIU Consulting 13

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

Dup ă terminarea lucr ărilor, platformele tehnologice trebuie s ă r ămân ă func ţionale (schimbarea unor componente grele care se pot defecta şi dezafectarea parcului la expirarea duratei de func ţionare). Suprafata totala a platformelor de montaj sunt de 73 800 mp Lucr ări de montaj şi electrotehnice În aceast ă etap ă lucr ările de montaj şi punere în func ţiune cuprind opera ţiile: • asamblarea şi amplasarea turbinelor eoliene; • montajul sistemelor electrice aferente; • conectarea sistemelor de automatizare; Turnurile şi turbinele vor fi asamblate pe funda ţia existent ă cu ajutorul a unei macarale în urm ătoarele etape: 1. amplasarea turnului pe funda ţie şi fixarea acestuia; 2. montarea nacelei deasupra turnului; 3. asamblarea rotorului (pale şi butuc) la nivelul solului; 4. Faza final ă de asamblare a turbinei eoliene prin ridicarea pe pozi ţie a rotorului şi montarea pe turn.

Turnul ca element din compunerea turbinei are rolul de a sus ţine nacela şi rotorul precum şi de a permite accesul în vederea exploat ării şi executării opera ţiilor de între ţinere, respectiv repara ţii. În interiorul pilonilor sunt montate atât re ţeaua de distribu ţie a energiei electrice produse de turbina eolian ă, cât şi sc ările de acces spre nacel ă. Nacela are rolul de a proteja componentele turbinei eoliene, care se monteaz ă în

MEDIU Consulting 14

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

interiorul acesteia şi anume: arborele principal, multiplicatorul de tura ţie, dispozitivul de frânare, arborele de tura ţie ridicat ă, generatorul electric, sistemul de r ăcire al generatorului electric şi sistemul de pivotare. Schema de principiu a nacelei este prezentat ă în figura de mai jos:

Rotorul reprezint ă unul dintre cele mai importante componente ale turbinelor eoliene şi este compus din pale şi butuc. Cel mai adesea, palele sunt realizate cu acelea şi tehnologii utilizate şi în industria aeronautic ă, din materiale compozite, care s ă asigure simultan rezisten ţă mecanic ă, flexibilitate, elasticitate şi greutate redus ă. Uneori se utilizeaz ă la construc ţia paletelor şi materiale metalice sau chiar lemnul. Generatorul - este de tip asincron cu o tensiune de ie şire de 690 V şi o putere variabila pân ă la 2.5 MW în func ţie de viteza vântului. De la generator coboar ă un conductor de cupru pân ă la transformatorul ridic ător de tensiune de la 690V la 20 KV. Transformatorul şi leg ătura cu turbina sunt echipamente furnizate de produc ător. Dispozitivul de frânare - dispozitiv de siguran ţă ce se monteaz ă pe arborele de tura ţie ridicat ă, între multiplicatorul de tura ţie şi generatorul electric. Viteza de rota ţie a turbinei este men ţinut ă constant ă prin reglarea unghiului de înclinare a paletelor în func ţie de viteza vântului şi nu prin frânarea arborelui secundar al turbinei. Dispozitivul de frânare este utilizat numai în cazul în care mecanismul de reglare al unghiului de înclinare a paletelor nu func ţioneaz ă corect, sau pentru frânarea complet ă a turbinei în cazul în care se efectueaz ă opera ţii de între ţinere sau repara ţii. Montajul dispozitivelor de m ăsur ă şi control: Girueta este montat ă pe nacel ă şi are rolul de a se orienta în permanen ţă dup ă direc ţia vântului. La schimbarea direc ţiei vântului, girueta comand ă automat intrarea în func ţiune a sistemului de pivotare al turbinei. În cazul turbinelor de dimensiuni reduse, nacela este rotit ă

MEDIU Consulting 15

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

automat dup ă direc ţia vântului cu ajutorul giruetei, f ără a fi necesar ă prezen ţa unui sistem suplimentar de pivotare. Anemometrul este un dispozitiv pentru m ăsurarea vitezei vântului. Acest aparat este montat pe nacel ă şi comand ă pornirea turbinei eoliene când viteza vântului depăş eşte 3…4 m/s, respectiv oprirea turbinei eoliene când viteza vântului dep ăş eşte 25m/s. Sistemul de control automat al turbinei este asigurat PLC (programmable logic conroller) ce analizeaz ă datele de la senzorii de stare ai turbinei şi datele meteorologice şi genereaz ă semnale de control. Sistemul de m ăsurare al vitezei şi direc ţiei vântului este format din 2 anemometre. Sistemul de control al fiec ărei turbine este echipat cu componente (hardware şi software) pentru monitorizarea datelor la distan ţă . Toate datele şi semnalele sunt transmise printr-o conexiune la un browser de Internet. Acest fapt face posibil ă monitorizarea datelor la fel de uşoar ă ca prin intermediul unei telecomenzi active la distan ţă (precum închiderea şi deschiderea).

MEDIU Consulting 16

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

Func ţionarea parcului eolian Fluxul de producere a energiei electrice este urm ătorul: palele rotorului de o forma special ă sunt antrenate de vânt care cedeaz ă circa 30% din energia sa cinetic ă, efectul fiind reducerea vitezei acestuia şi o u şoar ă cre ştere a umidit ăţ ii aerului. Palele antreneaz ă axul primar al cutiei de viteze. Cutia mecanismelor, cu o combina ţie de roti din ţate ridic ă viteza la axul de ie şire cu un raport de circa 1:115 astfel încât s ă asigure tura ţia pentru frecven ţa de 50Hz a tensiunii. Axul secundar al cutiei de viteze antreneaz ă rotorul generatorului electric care produce o tensiune de 690V. Tensiunea de 690V, generat ă, intr ă într-un transformator ridic ător de tensiune (0,690/30KV) astfel încât pe timpul transportului prin cablu pierderile de energie sa nu fie mari. Puterea produs ă de turbine este transportat ă printr-o re ţea de cabluri îngropate cu sec ţiunea de maxim 3 x (1 x 240 mm 2), la tensiunea de 30KV, pân ă la sta ţia electric ă de care este legat parcul eolian. Suprafata de teren ce va fi ocupata temporar de legaturile subterane a cablurilor de la turbinele eoliene la sustatia parcului este de 33 500 mp Construirea substatiei din cadrul parcului va face obiectul unui alt proiect cu solicitarea unui alt CU. De la bara colectoare de 30KV a sta ţiei electrice, tensiunea intr ă intr-un transformator ridic ător de tensiune (30/110KV) şi iese printr-o linie electric ă (aerian ă sau subteran ă) LEA/LES c ătre sta ţia de transformare 110/400 KV Negrea. Modul de racordare la SEN (LEA sau LES, traseu) se va stabili, prin realizarea unui proiect aparte prin solicitarea unui nou CU. Reglarea puterii, a frecven ţei şi tensiunii se realizează printr-un sistem combinat de reglarea a unghiului de înclinare al palelor şi a vitezei de rota ţie a acestora, prin aşa numitele proceduri moderne Opti Tip / Opti Speed. Comanda pentru toate func ţiunile turbinei se asigur ă prin blocul Power Control ce con ţine un microprocesor programat pentru realizarea tuturor comenzilor. Rotirea nacelei perpendicular pe direc ţia vântului şi oprirea palelor la dep ăş irea vitezei de 25m/s se realizeaz ă hidraulic, în mod automat. Pe timpul în care turbina nu func ţioneaz ă se realizeaz ă alimentarea cu energie electric ă din re ţeaua operatorului de distribu ţie, pe un circuit invers. Dac ă şi aceasta nu

MEDIU Consulting 17

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

func ţioneaz ă exist ă baterii de acumulatori de rezerv ă sau grup electrogen în sta ţia electric ă a parcului eolian.

1.6 Informa ţii privind produc ţia Tabel nr. 3 Informa ţii privind produc ţia şi necesarul resurselor energetice Pentru realizarea instala ţiilor proiectate se vor folosi în conformitate cu procedurile de lucru: - componentele turbinelor transportate pe amplasamente de c ătre furnizor; - beton (clase diferite); - pietri ş (dimensiuni diferite); - nisip; - balast; - tuburi de protec ţie din pvc (diametre diferite); - combustibili necesari utilajelor.

Produc ţia Resurse folosite în scopul asigur ării produc ţiei Denumire Cantitate anual ă Denumire Medie anual ă Furnizor Energie ~ 250.000 MWh Energie eolian ă 7-9 m/s - electric ă

1.7 Informa ţii despre materiile prime, substan ţele sau preparatele chimice Tabel nr. 4 Informa ţii despre materiile prime şi despre substan ţele sau preparatele chimice

Clasificarea şi etichetarea substan ţelor Denumirea sau a preparatelor chimice*) materiei prime, a Cantitatea anual ă/ Categorie- substan ţei sau a existent ă în stoc Periculoase/ preparatului Periculozitate**) Fraze de risc*) Nepericuloase chimic (P/N) Ulei hidraulic 1350 litri P Poate provoca efecte R53, S23, S51 adverse pe termen lung Ulei transmisie 10.800 litri P asupra mediului acvatic

MEDIU Consulting 18

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

1.8 Informa ţii despre poluan ţii fizici şi biologici care afecteaz ă mediul, genera ţi de activitatea propus ă

Poluare calculata p rodusa de activitate şi masuri de eliminare/reducere Pe zone reziden ţiale, de Pe zone de recreere sau alte zone protejate protec ţie/ cu luarea în considerare a rii

Poluare maxima Poluare permisa maxima (limita ă Perioada de construc ţie Trafic rutier (utilaje şi Func ţie de

ă autovehicule de num ărul utilajelor transport) şi autovehiculelor Verificarea periodic ă a st ării CMA STAS emisii specifice care vor fi utilizate - tehnice a utilajelor aflate în 12574-87 activit ăţ ilor de în cadrul dotare transport, organiz ării de Poluare Poluare atmosferic particule de şantier praf

MEDIU Consulting 19

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

Poluare calculata p rodusa de activitate şi masuri de eliminare/reducere Pe zone reziden ţiale, de Pe zone de recreere sau alte zone protejate protec ţie/ cu luarea în considerare a rii

Transportul şi Praf antrenat desc ărcarea CMA STAS de curen ţii Acoperirea materialelor in timpul materialelor - 12574-87 atmosferici in transportului (pulberi, COV, zonele vecine etc.)

Respectarea condi ţiilor impuse Depozitarea în urma organiz ării de şantier, necontrolat ă a Ord. amenajarea depozitelor materiilor prime MAPPM - specifice fiec ărui tip de material, şi materialelor, 756/1997 amenajarea unei platforme a de şeurilor betonate pentru opera ţiunile de generate înc ărcare-desc ărcare

Poluareasolului Utilizarea unor utilaje cu revizia Scurgeri de Func ţie de starea MAPPM tehnic ă realizat ă în mod regulat produse tehnic ă a utilajelor - 756/1997 Schimburile de ulei se vor petroliere şi ma şinilor realiza de c ătre persoane

MEDIU Consulting 20

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

Poluare calculata p rodusa de activitate şi masuri de eliminare/reducere Pe zone reziden ţiale, de Pe zone de recreere sau alte zone protejate protec ţie/ cu luarea în considerare a rii

Func ţie de ă num ărul utilajelor Func ţionarea STAS Monitorizarea nivelului de utilizate in cadrul utilajelor 10009/88 zgomot organiz ării de

Poluareafonic şantier În cazul apari ţiei Evacuarea unor polu ări Men ţinerea într-o stare bun ă de necontrolat ă a accidentale în NTPA func ţionare a sistemului de

apelor perioada 002/2002 colectare a apelor uzate menajere organiz ării de menajere (toalete ecologice) şantier Men ţinerea/între ţinerea rigolelor Poluareaapei In func ţie de Acumul ări de pentru dirijarea apelor pluviale nivelul ape pluviale către exteriorul precipita ţiilor amplasamentului

MEDIU Consulting 21

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

Poluare calculata p rodusa de activitate şi masuri de eliminare/reducere Pe zone reziden ţiale, de Pe zone de recreere sau alte zone protejate protec ţie/ cu luarea în considerare a rii

ă Num ărul Sursa de Poluare restric ţie polu ării de fond Măsuri de eliminare/ reducere surselor de poluare de fond aferente Cu a polu ării poluare Fără obiectivului, implementarea Tipulpolu masuri de conform măsurilor de eliminare/ legisla ţiei in eliminare/ Pe zona obiectivului Pe reducere a vigoare reducere a polu ării polu rii admisa pentru admisa om si mediu) ă Poluare maxima Poluare permisa maxima (limita Perioada de func ţionare Depozitarea Respectarea condi ţiilor impuse necontrolat ă, a în func ţion ării instala ţiei, de şeurilor amenajarea depozitelor MAPPM rezultate în specifice fiec ărui tip de material, 756/1997 urma între ţinerii amenajarea unei platforme

Poluareasolului turbinelor betonate pentru opera ţiunile de eoliene înc ărcare- desc ărcare Func ţie de Func ţionarea Monitorizarea nivelului de

ă num ărul turbinelor STAS turbinelor zgomot produs de c ătre utilaje utilizate in cadrul 10009/88 fonic

Poluarea eoliene la limita amplasamentului. parcului eolian

MEDIU Consulting 22

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

1.8.1 Zgomot şi vibra ţii Surse de zgomot şi vibra ţii în perioada de execu ţie Procesele tehnologice de execu ţie a lucr ărilor proiectate implic ă folosirea unor grupuri de utilaje cu func ţii adecvate. Aceste utilaje în lucru reprezint ă tot atâtea surse de zgomot. Pentru o prezentare corect ă a diferitelor aspecte legate de zgomotul produs de diferite instala ţii, trebuie avute în vedere trei niveluri de observare: Zgomot de surs ă; Zgomot de câmp apropiat; Zgomot de câmp îndep ărtat Fiec ăruia din cele trei niveluri de observare îi corespund caracteristici proprii. În cazul zgomotului la surs ă studiul fiec ărui echipament se face separat şi se presupune plasat în câmp liber. Aceasta faz ă a studiului permite cunoa şterea caracteristicilor intrinseci ale sursei, independent de ambian ţa ei de lucru. M ăsurile de zgomot la surs ă sunt indispensabile atât pentru compararea nivelurilor sonore ale utilajelor din aceea şi categorie, cât şi de a avea o informa ţie privitoare la puterile acustice ale diferitelor categorii de utilaje. În cazul zgomotului în câmp deschis apropiat, se ţine seama de faptul c ă fiecare utilaj este amplasat într-o ambian ţă ce-i poate schimba caracteristicile acustice. În acest caz, intereseaz ă nivelul acustic ob ţinut la distan ţe medii şi mari fa ţă de surs ă. Pentru a avea sens valoarea de presiune acustic ă înscris ă trebuie sa fie înso ţit ă de distan ţa la care s-a efectuat m ăsurarea. Fa ţă de situa ţia în care sunt îndeplinite condi ţiile de câmp liber, acest nivel de presiune acustic ă poate fi amplificat în vecin ătatea sursei (reflexii), sau atenuat prin prezen ţa de ecrane naturale sau artificiale între surs ă şi punctul de m ăsur ă. Deoarece m ăsur ătorile în câmp apropiat sunt efectuate la o anumit ă distan ţă de utilaje, este evident c ă în majoritatea situa ţiilor zgomotul în câmp apropiat reprezint ă, de fapt, zgomotul unui grup de utilaje şi mai rar al unui utilaj izolat. Dac ă în cazul primelor dou ă niveluri de observare caracteristicele acustice sunt strâns legate de natura utilajelor şi de dispunerea lor, zgomotul în câmp îndep ărtat, adic ă la câteva sute de metri de surs ă, depinde în mare m ăsur ă de factori externi suplimentari cum ar fi: fenomene meteorologice şi în particular: viteza şi direc ţia vântului, gradientul de temperatur ă si de vânt;

MEDIU Consulting 23

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

absorb ţia mai mult sau mai pu ţin importanta a undelor acustice de c ătre sol, fenomen denumit „efect de sol”; absorb ţia în aer, dependent ă de presiune, temperatur ă, umiditatea relativ ă, componenta spectral ă a zgomotului; topografia terenului; vegeta ţia. La acest nivel de observare constat ările privind zgomotul se refer ă, în general, la întregul obiectiv analizat. Din cele de mai sus rezult ă o anumit ă dificultate în aprecierea polu ării sonore în zona unui front de lucru. Totu şi pornind de la valorile nivelurilor de putere acustic ă ale principalelor utilaje folosite în construc ţii şi num ărul acestora într-un anumit front de lucru, se pot face unele aprecieri privind nivelurile de zgomot şi distan ţele la care acestea se înregistreaz ă. Utilajele folosite şi puteri acustice asociate: buldozere Lw ≈ 115 dB(A); înc ărc ătoare Wolla Lw ≈ 112 dB(A); excavatoare Lw ≈ 117 dB(A); compactoare Lw ≈ 105 dB(A); finisoare Lw ≈ 115 dB(A); basculante Lw ≈ 107 dB(A).

Surse de zgomot şi vibra ţii în perioada de func ţionare a proiectului Pentru perioada de func ţionare a parcului eolian, singurele surse de zgomot sunt emisiile sonore produse de mi şcarea palelor turbinelor eoliene. Este interesant de subliniat c ă nivelul sonor la diferitele tipuri de turbine eoliene este în general cam acela şi. Datorit ă faptului c ă marii constructori de turbine au optimizat construc ţia acestora gra ţie noilor concep ţii tehnologice (de exemplu pale cu extremit ăţ i mult mai silen ţioase) pentru cre şterea vitezei tangen ţiale în extremitatea palelor, respectiv a cre şterii randamentului instala ţiei de ob ţinere a electricit ăţ ii. Este extrem de dificil de m ăsurat sunetul provenit de la turbinele eoliene cu acurate ţe. La viteze ale vântului în jurul valorii de 8 m/s şi peste, în general devine o problem ă

MEDIU Consulting 24

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI nesemnificativ ă în dezbaterea problemei emisiilor de sunet a turbinelor eoliene, deoarece sunetul ambiental va masca în general complet orice sunet de turbin ă. Reflec ţiile sunetului sau absorb ţia de c ătre suprafa ţa solului sau cl ădirilor poate determina percep ţia sunetului diferit ă în loca ţii diferite. În general, se percep sunete foarte slabe dinspre turbine. Pentru determinarea intensit ăţ ii sunetului se folose şte a şa-zisa scal ă dB(A) sau decibeli (A) pentru a cuantifica m ăsur ătorile sunetului. Sistemul dB(A) spune c ă presiunea sunetului la frecven ţele cel mai auzibile trebuie multiplicat ă cu numere mari în timp ce frecven ţele sunetelor mai pu ţin auzibile sunt multiplicate cu numere mici, dup ă care totul este adunat pentru ob ţinerea unui index. Scala dB este logaritmic ă, o scal ă relativ ă. Asta înseamn ă ca dublând presiunea sunetului, indexul cre şte cu aproximativ 3. Un nivel al sunetului de 100 dB con ţine astfel de 2 ori energia unui nivel de sunet de 97 dB. Motivul pentru m ăsurarea sunetului în acest fel este acela c ă urechea noastr ă percepe sunetul mai degrab ă în termeni de logaritmi ai presiunii sunetului, decât presiunea sunetului îns ăş i. S-ar putea concluziona c ă, dac ă cre şte dB(A) cu 10, se dubleaz ă t ăria sunetului. Energia undelor sunetului va sc ădea cu sfertul distan ţei de la sursa sunetului. Cu alte cuvinte, dac ă te deplasezi 200 m de la turbina eolian ă, nivelul sunetului va fi un sfert din ce înseamn ă 100 m dep ărtare. În zona de ac ţiune a rotorului turbinei eoliene la o în ălţime de 50 m deasupra solului, turbina eolian ă emite aprox. 100 dB(A), nivelul zgomotului m ăsurat la baza turbinei fiind situat între 55-60 dB(A) acesta sc ăzând cu m ărirea distan ţei fa ţa de sursa de zgomot înregistrându- se o intensitate a zgomotului de 44dB(A) la 170 m şi de 40 dB(A) la 260 m distan ţa.

Varia ţia intensit ăţ ii sunetului func ţie de distan ţa faţă de surs ă

MEDIU Consulting 25

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

Dublarea distan ţei va face nivelul dB s ă scad ă la 6. În practic ă, amortizarea sunetului şi reflec ţia poate avea un rol într-o anumit ă zon ă şi poate modifica rezultatele prezentate aici. Pentru calcularea nivelului de zgomot s-a ţinut cont de nivelul intensit ăţ ii vântului conform tabelului: Varia ţia intensit ăţ ii sunetului produs de o turbin ă eolian ă în func ţie de viteza vântului Nivel intensitate sonor ă Caracteristici de m ăsurare Vitez ă vânt (dB(A)) 4 m/s 94,4 dB(A) Cota +10 m teren 5 m/s 99,4 dB(A) În ălţime turn 80 m 6 m/s 102,5 dB(A) Densitate aer 1,225 kg/m 3 7 m/s 103,6 dB(A) >8 m/s 104 dB(A)

În zona de ac ţiune a rotorului turbinei eoliene la o în ălţime de 50 m deasupra solului, turbina eolian ă emite aprox. 100 dB(A), nivelul zgomotului m ăsurat la baza turbinei fiind situat între 55-60 dB(A) acesta sc ăzând cu m ărirea distan ţei fa ţa de sursa de zgomot înregistrându- se o intensitate a zgomotului de 40- 44dB(A) la 200 m şi sub 40 dB(A) la peste 400 m distan ţă . Se poate observa c ă începând de la distan ţe de mai mari de 500 m în orice direc ţie fa ţă de parc eolian nivelul zgomotul produs nu va dep ăş i 30 – 34 dB(A). Din punct de vedere al s ănătăţ ii popula ţiei, Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 49 / 2007 al pre şedintelui Autorit ăţ ii Na ţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) impune ca amplasarea turbinei eoliene sa se efectueze la o distan ţă fat ă de cl ădirile locuite egal ă cu „în ălţimea pilonului x 3; aceasta distanta se poate reduce, fa ţă de zona de locuin ţe, cu acordul comunit ăţ ii locale, pân ă la o valoare minim ă egal ă cu în ălţimea pilonului plus lungimea palei plus 3 m”. Aplicând aceast ă impunere proiectului nostru, rezult ă c ă pentru o turbin ă eolian ă cu în ălţimea de maxim 119 m, distan ţa minim ă fa ţă de cl ădirile locuite trebuie sa fie egal ă cu 119 m x 3 = 357 m. Aceast ă raz ă trebuie s ă fie mai mic ă decât distan ţa pân ă la cea mai apropiat ă zon ă construit ă aflat ă în vecin ătatea parcului eolian. A şa cum se poate observa pe Planul de situa ţie anexat distan ţele dintre Centrala electric ă eolian ă Cudalbi şi localit ăţ ile învecinate au

MEDIU Consulting 26

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI urm ătoarele valori: 1640 m pân ă la comuna Suhurlui, 2280 m pân ă la Costache Negri şi 3360 m pân ă la Cudalbi (mult mai mare decât minimul necesar). La aceast ă distan ţă este evident c ă zgomotele produse de turbinele parcului eolian Cudalbi nu influen ţeaz ă în mod negativ s ănătatea popula ţiei comunelor învecinate. În ceea ce prive şte vibra ţiile, acestea sunt, în general sunete de joas ă frecven ţă şi nu pot afecta în mod negativ s ănătatea omului sau mediul ambiant.

Volumul de decibeli emi şi la diferite distan ţe fa ţă parcul eolian

MEDIU Consulting 27

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

Localizarea Parcului Eolian

MEDIU Consulting 28

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

Pentru a evita impactul negativ, produs de zgomot, m ăsurile tehnologice luate de fabrican ţii de turbine sunt speciale, astfel încât ace ştia garanteaz ă limitele superioare a zgomotului produs. Pentru turbinele moderne majoritatea fabrican ţilor garanteaz ă o presiune acustic ă de 100 dB(A). Din studii, nivelul acustic echivalent la o distan ţa de 50 m este de 50 - 60 dB(A), ceea ce echivaleaz ă cu nivelul unei conversa ţii umane obi şnuite. La o distan ţa de 150 m zgomotul scade la 45,5 dB(A), echivalent cu zgomotul normal dintr-o locuin ţa. La distan ţa de peste 300 m zgomotul turbinei se confund ă cu zgomotul produs de vântul ce o antreneaz ă. Datorit ă caracteristicilor geografice şi biologice ale zonei, se estimeaz ă c ă zgomotul generat de turbinele eoliene propuse prin implementarea proiectului poate fi m ăsurat dup ă instalarea acestora, luându-se şi m ăsurile necesare pentru reducerea impactului. Datorit ă distan ţei dintre amplasament şi cele mai apropiate a şez ări umane, a direc ţiei predominante a vântului şi conform studiilor prezentate este de a şteptat ca în satele apropiate, zgomotul produs prin func ţionarea turbinelor s ă fie sesizat la o intensitate mai mic ă decât nivelul de zgomot din interiorul unei case. În ceea ce prive şte vibra ţiile, acestea sunt, în general sunete de joas ă frecven ţă care pot afecta în mod negativ s ănătatea omului sau mediul ambiant. Aparent, efectul cel mai important pe care vibra ţiile le au sunt efecte asupra structurilor de rezisten ţă ale turnului şi funda ţiei turbinei, mai degrab ă decât asupra mediului. Turbinele ce se vor amplasa vor fi turbine de ultima genera ţie, certificate dup ă standardele interna ţionale de calitate în domeniu, aceasta reprezentând garan ţia unor efecte reduse asupra mediului ambiant.

1.8.2. Interferen ţele electromagnetice Toate structurile mari, mobile pot produce interferen ţe electromagnetice. Centralele eoliene pot cauza aceste interferen ţe prin reflectarea semnalelor electromagnetice de palele centralei. Astfel, receptorii din apropiere preiau atât semnalul direct cât şi cel reflectat. Interferen ţa se produce deoarece semnalul reflectat este întârziat din dou ă motive: datorit ă efectului Doppler (datorat rotirii palelor); datorit ă lungimii de und ă a frecven ţelor proprii ale turbinei.

MEDIU Consulting 29

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

Interferen ţa este mai puternic ă în cazul materialelor metalice şi mai slab ă în cazul lemnului sau epoxi. Palele moderne sunt realizate dintr-un amestec de fibr ă de sticl ă şi materiale compozite şi sunt par ţial transparente la undele electromagnetice. Principala surs ă de producere a radia ţiilor electromagnetice ne-ionizate o reprezint ă generatoarele de curent ce echipeaz ă turbinele eoliene. Aceste tipuri de radia ţii produse au o influen ţă nefast ă asupra tuturor organismelor vii. Având în vedere în ălţimea la care este situat ă sursa de radia ţii electromagnetice (120 m în ălţime fa ţă de sol) şi la o distan ţa semnificativ ă fa ţa de zonele reziden ţiale impactul produs de radia ţiile electromagnetice generate în urma func ţion ării parcului eolian este nesemnificativ. Natura şi volumul de interferen ţe electromagnetice produse de turbinele eoliene depind de: localizarea relativ ă a turbinei eoliene fa ţa de transmi ţă tor şi receptor; caracteristicile palelor turbinei; frecven ţa semnalului interferat; caracteristicile receptorului; modelul de propagare a undelor radio în atmosfera zonei studiate (Sengupta & Senior 1983). 1.9 Alte tipuri de poluare fizic ă sau biologic ă Nu este cazul. 1.10 Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele Aceast ă sec ţiune con ţine o descriere a alternativelor titularului pentru proiectul propus în corelare cu: alegerea amplasamentului; tipul turbinelor; capacitatea parcului, num ărul de turbine ales şi amplasarea acestora; Alegerea loca ţiei amplasamentului Zona destinat ă implement ării proiectului s-a stabilit în urma studiilor poten ţialului eolian existent (regularitatea fluxurilor de aer şi condi ţiile optime de vitez ă a vântului), fiind desemnat ă ca propice dezvolt ării unor proiecte (parcuri eoliene) de producere a energiei din surse regenerabile.

MEDIU Consulting 30

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

Turbinele eoliene din ansamblul eolian sunt montate respectând o anumit ă dispunere in teren. Aceast ă dispunere urm ăre şte ob ţinerea unui randament aerodinamic atât pentru fiecare turbin ă în parte cât şi pentru ansamblul eolian. Aceasta ţine cont de panta terenului şi direc ţia principal ă a vântului pe parcursul unui an calendaristic. În vederea model ării câmpului eolian din arealul de interes şi pentru evaluarea performan ţelor energetice ale proiectului, a efectuat măsur ători in situ în intervalul noiembrie 2008 – septembrie 2010. Corelate cu valorile de vânt de la sta ţiile meteorologice Gala ţi şi Isaccea din aceea şi perioad ă, şi cu fondul de date eoliene pentru intervalul 1961-2009 de la sta ţia meteo Gala ţi, datele in situ au permis crearea unei statistici eoliene cuprinzând distribu ţia vitezei şi frecven ţei vântului pe direc ţii (roza vitezelor şi roza frecven ţelor), roza energiei şi calculul profilului vântului în func ţie de în ălţime. Harta poten ţialului eolian al României

MEDIU Consulting 31

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

De asemenea factori importan ţi în alegerea loca ţiei au constituit şi: existen ţa în zon ă a unui sistem de distribu ţie şi transport al energiei electrice; teren liber, f ără posibil impact asupra florei, faunei şi zonelor protejate; distan ţă considerabil ă fat ă de zonele locuite; accesul la infrastructura rutier ă.

Tipul turbinelor Variantele de realizare a unei Centrale Electrice Eoliene (CEE) au constat în analiza diferitelor scenarii cu turbine eoliene de diferite capacit ăţ i şi în ălţimi ale turnului. Selectarea preliminar ă a tipului de turbin ă s-a efectuat în func ţie de produc ţia de energie electric ă prognozat ă, timpul de recuperare a investi ţiilor, clasa IEC a turbinelor eoliene şi condi ţiile tehnice impuse la racordarea la Sistemul Energetic Na ţional. Turbinele moderne care s-au selectat au capacit ăţ i cuprinse între 1,8 şi 3 MW. Turbinele de capacitate relativ mic ă 1,5 -2,5 MW realizeaz ă o produc ţie mai bun ă la viteze mai mici ale vântului (cu medii anuale de pana la 8 m/s) iar cele de capacit ăţ i mai mari 2,5 -3 MW realizeaz ă produc ţii mai bune la viteze medii anuale mai mari ale vântului, de peste 8m/s. Scenariile întocmite au cuprins urm ătoarele tipuri de turbine şi în ălţimi ale turnului acestora: MEDIU Consulting 32

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

Diametru În ălţime Variante Furnizor Tip turbin ă rotor [m] turn [m] 1 ALSTROM Ecotecnia 100-3MW 100 100 2 ENERCON E70-2MW 71 113 3 ENERCON E82-2MW 82 95 4 FUHRLANDER FL90-2,5MW 90 100 5 FUHRLANDER FL100-2,5MW 100 100 6 GAMESA G87-2MW 87 100 7 GENERAL ELECTRIC GE2,5xl 100 75 8 GENERAL ELECTRIC GE2,5xl 100 85 9 GENERAL ELECTRIC GE2,5xl 100 100 10 NORDEX N90-2,5MW 90 80 11 NORDEX N90-2,5MW 90 100 12 NORDEX N100-2MW 100 100 13 REPOWER MM82-2MW 82 100 14 REPOWER MM92-2MW 92 100 15 REPOWER 3XM-104-3,3MW 104 100 16 SIEMENS SWT 93-2,3 93 100 17 SIEMENS SWT 101-2,3 101 99,5 18 SUZLON S88-2,1MW 88 100 19 VESTAS V 80-2MW 80 78 20 VESTAS V 80-2MW 80 100 21 VESTAS V 90-3MW 90 80 23 VESTAS V 90-3MW 90 105 24 VESTAS V 112-3MW 112 119 Cu ajutorul softului RetScreen au fost estimate costurile investi ţiei, produc ţia de energie electric ă şi termenul de recuperare al cheltuielilor efectuate pentru fiecare scenariu. Un alt factor de care s-a ţinut seama este clasa IEC a turbinelor eoliene pentru care acestea sunt omologate.

MEDIU Consulting 33

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

Turbinele eoliene se omologheaz ă pentru diferite clase de vânt identificate printr-o cifr ă şi o litera. Cifra depinde în primul rând de viteza vântului: viteza medie anuala dar şi viteza în rafal ă iar litera de turbulen ţa maxim ă a vântului. S-a analizat calitatea energiei electrice astfel încât aceasta s ă corespund ă normelor tehnice emise de c ătre ANRE. S-a ţinut seama dac ă turbinele respective sunt în fabrica ţie de serie sau numai în proiect. S-a ţinut cont de impactul asupra factorilor de mediu. În urma prelucr ării tuturor acestor date s-a concluzionat c ă pentru realizarea parcului eolian sunt necesare maxim 39 turbine eoliene.

Capacitatea parcului, num ărul de turbine ales şi amplasarea acestora Capacitatea maxim ă a parcului eolian satisface necesarul de utilizare a resurselor eoliene din zona amplasamentului şi se încadreaz ă în capacitatea sistemului de distribu ţie a energiei electrice. Amplasarea turbinelor eoliene pe loca ţie se face evitând impactul asupra: zonelor cu vegeta ţie important ă pentru habitatul existent şi zonele de hr ănire a păsărilor; zonelor locuite.

1.11 Localizarea geografic ă şi administrativ ă a amplasamentelor pentru alternativele la proiect Parcul eolian va fi amplasat, conform Certificatului de Urbanism nr. 177/4033 din 27.06.2011, pe raza comunelor Cudalbi si Costache Negri, jude ţul Gala ţi, extravilan, tarlalele T.89/1, T.90, T.91, T.92, T.93, T.94/1, T.95/1, T.95/2, T.131/1, T.132/1, T.133, T.134, T.135 Cudalbi si T.13/1, T.14, T.15/1, T.15/2, T.16/1, T.17/1, T.19, T.20 Costache Negri. si respectiv conform Certificatului de Urbanism nr. 176/3908 din 27.06.2011, pe raza comunei Cudalbi, jude ţul Gala ţi, extravilan, tarlalele T.90, T.91, T.93, T.95, T.132/1, T.133, T.134, T.135. Terenurile vizate sunt terenuri agricole, arabile, în suprafa ţă de 316 798 m2.

MEDIU Consulting 34

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

Coordonate geografice ale turbinelor eoliene prev ăzute in proiect Turbi Stereo 70 Latitude (dms) Longitude (dms) Nr na cr Eolian t ă X (m) Est Y(m) Nord Grade Min Sec Grd Min Sec 1 C05 716 369.56 477 713.60 45 45 54.87 27 46 51.07 2 C06 715 981.86 477 719.06 45 45 55.48 27 46 33.15 3 C07 714 602.10 477 631.37 45 45 54.19 27 45 29.20 4 C10 714 404.45 477 236.84 45 45 41.64 27 45 19.42 5 C12 715 330.25 477 184.49 45 45 38.91 27 46 2.15 6 C15 715 718.42 476 838.49 45 45 27.28 27 46 19.55 7 C16 716 185.60 476 830.34 45 45 26.49 27 46 41.14 8 C17 716 663.10 476 823.85 45 45 25.74 27 47 3.21 9 C21 713 761.03 475 808.05 45 44 56.11 27 44 47.39 10 C22 714 202.72 475 803.30 45 44 55.47 27 45 7.81 11 C23 715 263.92 476 107.70 45 45 4.13 27 45 57.36 12 C39 714 183.33 473 741.19 45 43 48.74 27 45 3.62 13 C40 714 602.16 473 709.88 45 43 47.26 27 45 22.93 14 C41 714 403.90 473 084.84 45 43 27.25 27 45 12.77 15 C49 718 085.20 476 496.75 45 45 13.54 27 48 8.44 16 C50 716 099.58 476 285.18 45 45 8.94 27 46 36.28 17 C52 716 940.78 476 268.11 45 45 7.43 27 47 15.15 18 CN04 714 268.35 472 546.16 45 43 9.96 27 45 5.65 19 CN05 714 744.90 472 526.00 45 43 8.78 27 45 27.64 20 CN06 715 708.24 472 468.82 45 43 5.85 27 46 12.06 21 C30 715 894.52 475 357.84 45 44 39.15 27 46 25.31 22 C31 713 879.40 474 216.53 45 44 4.46 27 44 50.33 23 C08 714 879.13 477 615.13 45 45 53.36 27 45 41.98 24 C42 715 593.02 472 937.06 45 43 21.13 27 46 7.49 25 C46 716 075.08 474 911.40 45 44 24.50 27 46 32.94

MEDIU Consulting 35

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

Turbi Stereo 70 Latitude (dms) Longitude (dms) Nr na cr Eolian t ă X (m) Est Y(m) Nord Grade Min Sec Grd Min Sec 26 C51 716 518.89 476 277.88 45 45 8.23 27 46 55.66 27 C11 714 864.70 477 210.19 45 45 40.27 27 45 40.67 28 C53 715 297.02 476 753.65 45 45 25.00 27 45 59.93 29 C48 717 773.63 476 500.53 45 45 14.01 27 47 54.04 30 C01 714 630.62 476 814.51 45 45 27.72 27 45 29.21 31 C02 718 210.40 476 005.39 45 44 57.49 27 48 13.43 32 C03 717 871.90 476 008.46 45 44 57.97 27 47 57.78 33 C04 715 420.02 472 561.51 45 43 9.17 27 45 58.89 Coordonate perimetru zon ă studiat ă 1 714 042.27 478 180.67 45 46 12.60 27 45 4.18 2 716 683.21 478 349.17 45 46 15.09 27 47 6.60 3 718 541.42 477 132.43 45 45 33.59 27 48 30.57 4 719 192.24 475 833.84 45 44 50.82 27 48 58.54 5 717 254.52 475 002.15 45 44 26.10 27 47 27.61 6 717 087.97 472 525.59 45 43 6.13 27 47 15.91 7 716 557.68 471 563.27 45 42 35.58 27 46 49.86 8 713 711.82 471 704.53 45 42 43.34 27 44 38.59 9 713 051.61 474 677.51 45 44 20.31 27 44 12.80 10 712 916.11 476 482.29 45 45 18.88 27 44 9.40

Turbina Stereo 70 Latitude (dms) Longitude (dms) Eolian ă X (m) Est Y(m) Nord Grade Min Sec Grade Min Sec CD09 715 608.43 477 572.05 45 45 51.14 27 46 15.64 CD29 715 914.12 475 884.49 45 44 56.18 27 46 27.06 CD33 714 598.99 474 996.56 45 44 28.91 27 45 24.84 CD35 714 679.31 474 226.40 45 44 3.89 27 45 27.32

MEDIU Consulting 36

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

CD43 715 559.97 473 539.35 45 43 40.66 27 46 6.93 CD47 716 714.34 474 901.23 45 44 23.45 27 47 2.48 Coordonate perimetru zon ă studiat ă 1 713 862.95 477 803.48 45 46 0.59 27 44 55.28 2 715 992.37 478 799.30 45 46 30.44 27 46 35.37 3 717 298.81 474 334.95 45 44 4.46 27 47 28.58 4 716 747.98 472 702.65 45 43 12.24 27 47 0.49 5 713 894.28 472 810.65 45 43 18.94 27 44 48.78

MEDIU Consulting 37

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

Localizarea Parcului Eolian

MEDIU Consulting 38

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

MEDIU Consulting 39

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

1.12 Informa ţii despre documentele/reglement ările existente privind planificarea /amenajarea teritorial ă în zona amplasamentului proiectului Folosinta actuala a terenului pe care se doreste implementarea prioiectului este de teren arabil, drumuri existente şi teren neproductiv , şi apartine domeniului public si privat de interes local, proprietate privat ă a unor persoane fizice si juridice, conform CU nr. 176/3908 din 27.06.2011 şi CU nr. 177/4033 din 27.06.2011 emise de Consiliul Jude ţean Gala ţi. Suprafa ţa a obiectivului evaluat conform CU este de 316 798 mp.

1.13 Informa ţii despre modalit ăţ ile propuse pentru conectare la infrastructura existent ă În zona amplasamentului, c ăile principale de comunica ţie sunt reprezentate de Drumul Na ţional 24D Bârlad – Tuluce şti şi drumurile jude ţene din zon ă. Drumurile jude ţene cele mai apropiate amplasamentului Centralei Electrice Eoliene sunt : - Drumul Jude ţean 253 Cudalbi – Băleni, la nordul amplasamentului; - Drumul Jude ţean 255 Pechea – Suhurlui, la sud ; - Drumul Jude ţean 251 Cudalbi – Costache Negri, la vest ; - Drumul Jude ţean 242 Umbr ăre şti - Fâr ţă ne şti, la est. Drumurile de exploatare care traverseaz ă amplasamentul centralei sunt orientate Nord–Sud şi Est-Vest. Accesul la amplasamentul fiec ărei turbine se va face pe cai de acces noi, ce vor fi realizate în amplasament prin lucr ări specifice. Traseul drumurilor existente se p ăstreaz ă la fel. Execu ţia acestor drumuri se va face în etape, corelate cu etapele de realizare a investi ţiei, în special a funda ţiilor şi a re ţelelor electrice. Producerea energiei electrice de c ătre turbine presupune evacuarea acesteia c ătre Sistemul Energetic Na ţional şi apoi c ătre consumatori. Astfel, puterea produs ă de turbine este transportat ă printr-un un cablu îngropat, la tensiunea de 30KV, până la sta ţia electric ă a parcul eolian. De la bara colectoare de 30KV a sta ţiei electrice, tensiunea intr ă intr-un transformator ridic ător de tensiune 30/110KV (realizare cu proiect separat) şi iese printr-o linie electric ă (aerian ă sau subteran ă) LEA/LES de 110 KV, c ătre sta ţia electric ă de transformare 110/400 KV Negrea (racord realizat printr-un alt proiect). Aceasta va asigura

MEDIU Consulting 40

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI calea de evacuare a energiei electrice c ătre Sistemul Energetic Na ţional. Utilit ăţ ile parcului eolian sunt: - telecomunica ţiile asigurate prin cablul cu fibr ă optic ă, precum şi cu telefon GSM de rezerv ă; - serviciile interne de curent alternativ şi de curent continuu ale parcului, alimentate de la re ţea şi o baterie de acumulatoare capsulate; - instala ţie de iluminat interior, normal şi de siguran ţă ; - instala ţie de iluminat exterior; - instala ţie de balizare luminoas ă în conformitate cu reglement ările aeronautice în vigoare; - drumuri interioare şi drumuri de exploatare modernizate; - instala ţie antiefrac ţie; - canale şi rigole pentru evacuarea apelor pluviale; - WC ecologic. acordarea turbinelor eoliene la alimentarea cu energie electric ă precum şi la re ţeaua de comunica ţii se va efectua prin intermediul re ţelelor nou construite ale parcului eolian. Amenajarea şi func ţionarea parcului eolian nu necesit ă racordarea la sistemul de alimentare cu ap ă. Necesarul de ap ă potabil ă destinat personalului ce activeaz ă pe durat ă amenaj ării/amplas ării parcului eolian va fi asigurat din surse proprii (ap ă potabil ă îmbuteliat ă). Pe amplasamentul analizat singura surs ă de ape uzate o va constitui ap ă uzat ă fecaloid/menajera generata doar în perioada desf ăş ur ării activit ăţ ii de şantier. Managementul apelor uzate fecaloid-menajere provenite din nevoile igienico-sanitare al personalului desf ăş urat în activitatea de şantier pe perioada amenaj ării/amplas ării parcului eolian va fi asigurat prin amplasarea în zona şantierului a unor toalete ecologice.

2. Procese tehnologice 2.1. Procese tehnologice de produc ţie Principiul de func ţionare al turbinei eoliene Turbinele eoliene func ţioneaz ă dup ă un principiu simplu. Energia vântului rote şte palele rotorului, acesta este conectat la cutia de viteze ce rote şte generatorul producând electricitate.

MEDIU Consulting 41

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

Turbinele de vânt sunt montate pe un turn pentru a capta cea mai mare parte din poten ţialul eolian.

Func ţionarea unei turbine eoliene

Câteva dintre p ărţile principale ale turbinelor eoliene sunt prezentate în figura, dar în principiu, cele mai importante p ărţi componente ale turbinelor eoliene, sunt: o butucul rotorului; o paletele; o nacela; o pilonul (turnul); o arborele principal (de tura ţie redus ă); o multiplicatorul de tura ţie cu ro ţi din ţate; o dispozitivul de frânare; o arborele de tura ţie ridicat ă; o generatorul electric;

MEDIU Consulting 42

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

o sistemul de r ăcire al generatorului electric; o girueta; o anemometrul; o sistemul de control (PLC). Caracteristici tehnice echipament – turbin ă eolian ă Turbina eolian ă este cu vitez ă variabil ă cu turnul de maxim 119 m, diametrul rotorului de maxim 112 m şi o putere nominal ă de max 3000 kW. Specifica ţii tehnice ale turbinei - temperatura ambiant ă…………………...…………..……...-40 0C……+50 0C; - viteza vântului la pornire…………...……………..………..……aprox.4 m/s; - viteza vântului la decuplarea turbinei…………………..………...…..25m/s; - durata teoretic ă de via ţă .………………………………………..…20-25 ani; - rotorul este compus din trei pale; palele rotorului sunt fabricate din r ăş in ă epoxidic ă armat ă cu fibre de sticl ă şi fibre de carbon; - diametrul rotorului………………….……………….…………..…max. 112 m; - cutia de transmisie………………1 treapt ă planetar ă + 2 trepte elicoidale; - raport de transmisie …………………….…..…….………...... …max. 1:115; - tip generator……………………………..………….…………….…..asincron; - putere nominal ă ……………………………..………………… maxim 3 MW; - tensiunea nominal ă a generatorului…………..…………….….….690V c.a.; - frecven ţa ………………………..………………….…………………….50 Hz; - unitatea de comand ă: microprocesor care monitorizeaz ă şi comand ă toate func ţiunile turbinei; - masa turnului………...... ………aprox. 235 t; - masa palelor…………...... aprox. 6 750 Kg; - masa nacelei……………….………..……..………………………max. 150 t; - masa generatorului ………………………..……….……..…aprox. 7 500Kg;

MEDIU Consulting 43

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

Sistem integrat de control a parcului eolian

2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor şi echipamentelor necesare; alternative avute în vedere Turbinele eoliene produc iar liniile electrice subterane transport ă energia electric ă produs ă de parcul eolian, evacuând-o în Sistemul Energetic Na ţional.

2.1.2. Valorile limit ă atinse prin tehnicile propuse de titular şi prin cele mai bune tehnici disponibile Nu este cazul

2.2. Activit ăţ i de dezafectare În conformitate cu Legea nr. 401/2003 privind modificarea şi completarea Legii 50/1991 privind autorizarea execut ării lucr ărilor de construc ţii, art. 6 alin(1). „Demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea, par ţial ă sau total ă, a construc ţiilor şi instala ţiilor aferente construc ţiilor, a instala ţiilor şi utilajelor tehnologice, inclusiv elementele de construc ţii de sus ţinere a acestora, închiderea de cariere şi exploat ări de suprafa ţă şi

MEDIU Consulting 44

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI subterane, precum şi a oric ăror amenaj ări se face numai pe baza autoriza ţiei de desfiin ţare ob ţinute în prealabil de la autorit ăţ ile prev ăzute la art. 4." Durata de func ţionare estimat ă este de 40 de ani, (cu o retehnologizare dup ă 20 de ani) valorificând un poten ţial natural remarcabil al zonei – energia eolian ă. Durata maxim ă anual ă de func ţionare este determinat ă de viteza şi intensitatea vântului şi este estimat ă la cca. 167 – 170 zile reprezentând circa 2.380 ore func ţionare echivalent ă la capacitatea nominal ă a turbinelor, pentru viteze ale vântului de 4 – 25 m/s, perioada specificat ă se reg ăse şte mai ales în perioada rece a anului (lunile noiembrie – aprilie) care vor fi vârf de produc ţie. Sunt 3 grupe de lucr ări, care impun refacerea amplasamentului: a) lucr ări cu caracter temporar, pe timpul construc ţiilor: - săpăturile pentru funda ţii; - şan ţul pentru re ţelele electrice subterane de 30 KV; b) lucr ări în caz de accidente; c) lucr ări la încetarea activit ăţ ii. a) Lucr ările cu caracter temporar, pe timpul construc ţiilor Săpăturile pentru funda ţii se acoper ă cu o parte din p ământul care a fost excavat iar la suprafa ţă obligatoriu stratul fertil 5-10 cm astfel încât nu r ămâne la suprafa ţa solului decât piesa de asamblare a turnului turbinei încastrat ă în funda ţie. Suprafa ţa de teren destinat ă organiz ării de şantier se acoper ă cu un strat fertil de 5 – 10 cm, fiind adus la stadiul de p ăş une în aproximativ 1 - 3 ani. În plus şi o parte din c ăile de acces se vor înierba par ţial, natural, în circa 2-3 ani. Liniile electrice subterane din parc se acoper ă cu p ământul rezultat din excava ţii, sortat astfel încât la suprafa ţa sa se g ăseasc ă stratul fertil de grosimea ini ţial ă. Acolo unde linia electric ă subteran ă se pozeaz ă pe drumurile de exploatare, şan ţurile vor fi astupate cu pământul rezultat din excava ţii şi terenul va fi adus la starea ini ţial ă de drum. b) Lucr ări în caz de accidente Accidentele care pot s ă apar ă constau în ruperea palelor sau a turnului care s ă duc ă la căderea nacelei. Lucr ările constau în demontarea şi îndep ărtarea pieselor defecte care, dup ă dezmembrare şi separare pe tipuri de materiale se predau în circuitul de reciclare.

MEDIU Consulting 45

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

c) Lucr ări în caz de încetarea activit ăţ ii În caz de încetarea activit ăţ ii, turbinele se demonteaz ă, se dezmembreaz ă, se separ ă pe tipuri de materiale şi se predau în circuitul de reciclare. Piesa metalic ă de leg ătur ă se taie de la suprafa ţa solului şi se pred ă în circuitul economic. Betonul din piesa de leg ătur ă , 40 cm de la sol, se sparge şi se transport ă într-o zon ă aprobat ă de Consiliul Local. Funda ţia r ămas ă se acoper ă cu p ământ vegetal 20-30 cm şi se înierbeaz ă. Drumurile, care nu s-au înierbat natural, se vor acoperi cu p ământ vegetal 20-30cm şi se înierbeaz ă.

3. De şeuri 3.1 Generarea de şeurilor, managementul de şeurilor, eliminarea şi reciclarea de şeurilor Surse de generare a de şeurilor În timpul amenaj ării parcului eolian, nu vor rezulta de şeuri din demol ări de cl ădiri sau din alte dezafect ări (dezafect ări de conducte hidro, etc.) – pe amplasament.

Tipurile şi cantit ăţ ile de de şeuri rezultate din activitatea analizat ă pe perioada de construc ţie: • de şeuri municipale amestecate 20 03 01 – 1,0 tone; • de şeuri de ambalaje (15 01 01 - ambalaje de hârtie şi carton, 15 01 02 - ambalaje de materiale plastice, 15 01 03 - ambalaje de lemn, 15 01 06 - ambalaje amestecate.) – 1,5 tone; • de şeuri metalice 17 04 07 amestecuri metalice – 1,0 tone; • pământ excavat (17 05 04 p ământ şi pietre) – 50000 mc. • cupru, bronz, alam ă 17 04 01 - 10kg; • aluminiu 17 04 02 – 5 kg; • materiale ceramice 17 01 03 – 5kg; • cabluri, altele decât cele specificate la 17 04 10 17 04 11 – 10 kg.

Tipurile şi cantit ăţ ile de de şeuri rezultate din activitatea analizat ă pe perioada de func ţionare: MEDIU Consulting 46

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

1. Ulei uzat de transmisie – în perioada de func ţionare a parcului eolian rezult ă uleiuri uzate. Schimbarea uleiului de la cutia de viteze a turbinei se face o data la 4 ani şi va fi realizat ă de c ătre firme specializate în domeniu, cu care administratorul parcului eolian va încheia un contract de service şi între ţinere. Cantitatea de uleiuri de motor este estimat ă la aproximativ 360 l/turbina si 14040 l/schimb parc eolian. Conform HG 856 din 2002 de şeurile rezultate fac parte din categoria 13 – de şeuri uleioase şi de şeuri de combustibili lichizi (cu excep ţia uleiurilor comestibile şi a celor din capitolele 05, 12 şi 19), grupa 13 02 uleiuri uzate de motor, de transmisie şi de ungere, cod 13 02 08* - alte uleiuri de motor, de transmisie şi de ungere. 2. Ulei uzat hidraulic – în perioada de func ţionare a parcului eolian rezult ă uleiuri uzate hidraulice. Schimbarea uleiului de la cutia de viteze a turbinei se face o data la 4 ani şi va fi realizat ă de c ătre firme specializate în domeniu, cu care administratorul parcului eolian va încheia un contract de service şi între ţinere. Cantitatea de uleiuri hidraulice este estimat ă la aproximativ 45 l/turbina si 1755 l/schimb parc eolian. Conform HG 856 din 2002 de şeurile rezultate fac parte din categoria 13 – de şeuri uleioase şi de şeuri de combustibili lichizi (cu excep ţia uleiurilor comestibile şi a celor din capitolele 05, 12 şi 19), grupa 13 02 uleiuri uzate de motor, de transmisie şi de ungere, cod 13 01 10* - uleiuri minerale hidraulice neclorinate. 3. Deoarece societatea de ţine un num ăr important de echipamente electrice şi electronice , trebuie s ă respecte obliga ţiile legale din HG 448/2005 privind de şeurile de echipamente electrice şi electronice. Astfel în cazul DEEE (de şeuri de echipamente electrice şi electronice) – societatea are ca obliga ţie prevenirea producerii de de şeuri de echipamente electrice şi electronice precum şi refolosirea, reciclarea acestora. Colectarea DEEE se face separat iar depozitarea temporar ă a acestora se va face în spa ţiu amenajat, impermeabil, marcat corespunz ător. Conform HG nr. 856 din 2002, de şeurile rezultate fac parte din categoria 16 – de şeuri nespecificate în alt ă parte, grupa 16 02 – de şeuri de la echipamente electrice şi electronice, codul 16 02 14 – echipamente casate, altele decât cele specificate de la 16 02 09 la 16 02 13. În cazul în care pe amplasament vor fi generate astfel de de şeuri, societatea va trebui s ă ia toate m ăsurile pentru a limita impactul acestora asupra mediului.

MEDIU Consulting 47

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

Managementul de şeurilor V – valorificare; E – eliminare; R – rămas în stoc; Codul Managementul Codul Starea privind de şeurilor Cantitate de şeului Denumirea S, L, principala kg/an generat ă conform Colectare de şeului*) semisol proprietate an HG nr. SS periculoas ă V E R 856/2002 **) construc ţie Municipale 1,0 tone SL 20 03 01 - europubele - D1 - S 15 01 01 spa ţii S 15 01 02 Ambalaje 1,5 - special R5 - - S 15 01 03 amenajate S 15 01 06 1,0 S 17 04 05 spa ţii De şeuri t/perioada - special R4 - - metalice S 17 04 07 construc ţie amenajate Reintroducere 50000 mc/ Pământ în lucr ările de perioada S 17 05 04 - - - - excavat sistematizare construc ţie a terenului Cupru spa ţii bronz 10 kg S 17 04 01 special R4 alama amenajate spa ţii Aluminiu 5 kg S 17 04 02 special R4 amenajate spa ţii Material 5 kg S 17 01 03 special R4 ceramic amenajate

MEDIU Consulting 48

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

Codul Managementul Codul Starea privind de şeurilor Cantitate de şeului Denumirea S, L, principala kg/an generat ă conform Colectare de şeului*) semisol proprietate an HG nr. SS periculoas ă V E R 856/2002 **) spa ţii Cablu fibra 10kg S 17 04 11 special R4 optica amenajate func ţionare Ulei uzat Recipiente 14040 l L 13 02 08* - - D10 - de motor metalice Ulei uzat Recipiente 1755 l L 13 01 10* - - D10 - hidraulic metalice De şeuri spa ţii electrice şi - S 16 02 14 special R7 D9 - electronice amenajate

Prognozarea impactului De şeurile rezultate vor fi stocate temporar, în spa ţii special amenajate, pe platforme betonate, în condi ţii corespunz ătoare, astfel încât s ă nu influen ţeze desf ăş urarea activit ăţ ilor pe amplasament. Stocarea temporar ă a de şeurilor se realizeaz ă în conformitate cu legisla ţia specific ă în vigoare, astfel: pe platforme betonate şi acoperite/descoperite; spa ţii special amenajate; în containere transportabile, butoaie metalice; în spa ţii închise şi acoperite.

MEDIU Consulting 49

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

Măsuri de diminuare a impactului Societatea va de ţine un plan de gestionare a de şeurilor, generate pe amplasament, în care se va specifica denumirea de şeului produs, codul de şeului, cantitatea produs ă, cantitatea valorificat ă, destina ţia de şeului, precum şi stocul existent la sfâr şitul anului. Poluarea, datorat ă gener ării de şeurilor, se consider ă c ă se va situa în domeniul nesemnificativ. În perioada de construc ţie cât şi în cea func ţionare societatea va lua toate m ăsurile necesare, astfel încât eliminarea, valorificarea deşeurilor se va realiza controlat, f ără a duce la poluarea mediului înconjur ător, astfel încât nu se preconizeaz ă un impact direct şi semnificativ asupra factorilor de mediu, ci doar un impact indirect prin eliminarea acestor de şeuri de c ătre firmele specializate. În cazul DEEE (de şeuri de echipamente electrice şi electronice) - Unelte electrice şi electronice, societatea are ca obliga ţie, reciclarea acestora, conform HG 448/2005 privind de şeurile de echipamente electrice şi electronice. Colectarea DEEE se va face separat, iar depozitarea temporar ă a acestora se va realiza într-un spa ţiu special amenajat, impermeabil, marcat corespunz ător. Colectarea de şeurilor periculoase (ulei de transmisie şi hidraulic uzat), se va realiza cu o firm ă specializat ă/autorizat ă conform contractului de schimbare/ eliminare a uleiurilor uzate generate de pe amplasament.

4. Impactul poten ţial, inclusiv cel transfrontier ă, asupra componentelor mediului şi m ăsuri de reducere a acestora Terenul destinat construc ţiei parcurilor eoliene se afl ă în extravilanul comunelor Cudalbi si Costache Negri conform CU nr. 176/3908 din 27.06.2011 şi CU nr. 177/4033 din 27.06.2011 emise de Consiliul Jude ţean Gala ţi. Suprafa ţa de teren de 316797 mp aferent ă proiectului apar ţine domeniului public de interes local şi proprietate privat ă a unor persoane fizice. Pe perioada amenaj ării terenului şi construc ţiei parcului eolian sunt generate emisii de pulberi, gaze şi zgomot de la utilajele care transport ă materiale şi din construc ţia propriu-zis ă a obiectivului.

MEDIU Consulting 50

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

În perioada desf ăş ur ării lucr ărilor de amenajare şi construc ţie a obiectivului constructorul va lua m ăsurile de umectare a c ăilor de acces astfel încât antrenarea pulberilor sedimentabile de pe sol s ă fie limitat ă. Racordurile pentru sistemul de distribu ţie (energia electric ă), necesare pe timpul execu ţiei, se vor realiza pe traseele racordurilor definitive. Pe durata amenaj ării/construirii, constructorul va urm ări în permanen ţă respectarea normelor şi procedurilor de execu ţie specifice fiec ărui tip de lucrare în parte şi va asigura respectarea normelor de tehnica securit ăţ ii muncii şi de protec ţie a mediului pentru tot personalul de execuţie. Nu sunt generate ape uzate pe perioada construc ţiei/amplasare, dar pot fi antrenate cu apele pluviale particule din sol generând concentraţii relevante de suspensii în ape. Pot fi de asemenea antrenate diverse substan ţe de pe şantier care pot ajunge să fie sp ălate de apele pluviale. De aceea vor fi luate m ăsurile de depozitare separat ă a materialelor şi a substan ţelor periculoase, care s ă asigure protec ţia şi managementul eficient al acestora. Activitatea desf ăş urat ă în cadrul obiectivului analizat, aflat la o distanta de 27 km de frontiera nu are impact transfrontalier deoarece nu se înscrie în Lista cu activit ăţ i propuse din Anexa 1 a Legii 22/2001 Pentru ratificarea Conven ţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier.

4.1. Apa 4.1.1 Condi ţiile hidrogeologice ale amplasamentului Hidrologie - Amplasamentul viitorului Parc eolian se g ăse şte în perimetrul bazinului hidrografic Gologan (Bujore şti), Valea Rea, Vame ş (Potârnichea, Valea Lupii) respectiv Suhu (Pechea, Suhurlui).

4.1.2 Alimentarea cu ap ă Amenajarea şi func ţionarea parcului eolian nu necesit ă racordarea la sistemul de alimentare cu ap ă. Necesarul de ap ă potabil ă destinat personalului ce activeaz ă pe durat ă amenaj ării/amplas ării parcului eolian va fi asigurat din surse proprii (ap ă potabil ă îmbuteliat ă).

MEDIU Consulting 51

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

4.1.3. Managementul apelor uzate Pe amplasamentul analizat singura surs ă de ape uzate o va constitui apa uzat ă fecaloid/menajera generata doar în perioada desf ăş ur ării activit ăţ ii de şantier. Managementul apelor uzate fecaloid-menajere provenite din nevoile igienico-sanitare al personalului desf ăş urat în activitatea de şantier pe perioada amenaj ării/amplas ării parcului eolian va fi asigurat prin amplasarea în zona şantierului a unor toalete ecologice.

4.1.4 Prognozarea impactului Surse de poluan ţi pentru ape în perioada de execu ţie Principalele surse de poluare a apelor în faza de execu ţie sunt reprezentate de: tehnologiile de execu ţie propriu-zise; utilajele terasiere şi cele de transport; activitatea uman ă. Lucrările de amenajare a terenului şi de execu ţie a funda ţiilor turbinelor eoliene constituie principalele activit ăţ i cu impact direct asupra apelor de suprafa ţă şi subterane. Mi şcările de terasamente prev ăzute în proiect au în vedere excavarea şi depozitarea unor cantit ăţ i de p ământ. Aceste depozite pot fi antrenate de apa meteoric ă. Ca urmare a precipita ţiilor, taluzele pot fi sp ălate de scurgerile de suprafa ţă care antreneaz ă frac ţiuni de material sau mase de p ământ. Deoarece lucr ările de excavare şi preg ătire a funda ţiilor se vor executa în uscat, cu depozitarea locală a materialului rezultat din săpături, riscul polu ării apelor de suprafa ţă şi subterane este minim.

Utilajele terasiere şi de transport Modul de lucru, vechimea utilajelor şi starea lor tehnic ă sunt elemente care pot provoca în timpul execu ţiei lucr ărilor de amenajare şi construc ţie, polu ări ale apelor. Principalii poluan ţi sunt motorina şi uleiurile arse. Acestea pot ajunge s ă afecteze calitatea apei prin: sp ălarea utilajelor sau a autovehiculelor în spa ţii neamenajate, direct pe sol; repararea utilajelor, efectuarea schimburilor de ulei în spa ţii neamenajate; remobilizarea unor surse subterane, antropogene, de poluare a apei prin lucr ările de excava ţii;

MEDIU Consulting 52

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

stocarea motorinei sau a uleiurilor arse în depozite sau recipiente improprii.

Activitatea uman ă Activitatea salaria ţilor din şantier este la rândul ei generatoare de poluan ţi cu impact asupra apelor, deoarece: produce de şeuri menajere care, depozitate în locuri necorespunz ătoare pot fi antrenate de ape sau pot produce levigat care s ă afecteze apa subteran ă; evacu ările de ape fecaloid-menajere aferente organiz ărilor de şantier, pot şi ele s ă afecteze calitatea apelor, dac ă toaletele sunt improvizate.

Surse de poluan ţi pentru ape în perioada de exploatare Principalele surse de poluare în faza de exploatare pot fi: manipulare necorespunz ătoare a de şeurilor propriu-zise rezultate din func ţionarea parcului eolian; În perioada de func ţionare a parcului, nu este sesizabil niciun alt impact negativ al ac ţiunii turbinelor asupra factorului de mediu ap ă, având în vedere c ă nu exist ă re ţea de canalizare, nu exist ă ape menajere sau tehnologice, iar apele pluviale se scurg în mod normal, gravita ţional şi prin infiltra ţie.

4.1.5 M ăsuri de diminuare a impactului Măsuri de protec ţie a apelor în perioada de amenajare/construc ţie : finalizarea execu ţiei amenaj ării terenului în perioade cât mai scurte, dar cu respectarea timpilor tehnologici necesari; realizarea lucr ărilor prin asigurarea de pante de scurgere pentru apele din precipita ţii; între ţinerea utilajelor (sp ălarea lor, efectuarea de repara ţii, schimburile de piese, de uleiuri, alimentarea cu carburan ţi etc.) numai în locuri special amenajate; pentru apele uzate care vor rezulta din şantier, se va impune respectarea limitelor de înc ărcare cu poluan ţi a apelor uzate evacuate în re ţele de canalizare or ăş ene şti şi în sta ţiile de epurare; condi ţiile de contractare vor trebui s ă cuprind ă m ăsuri specifice pentru managementul apelor din zon ă pentru a evita poluarea chimic ă a apelor;

MEDIU Consulting 53

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

manipularea materialelor, a sterilului, a p ământului şi a altor substan ţe folosite se va face astfel încât s ă se evite antrenarea lor de c ătre apele de precipita ţii; utilizarea de toalete tip cabine ecologice în perioada de amenajare/construc ţie.

Măsuri diminuare pentru factorul de mediu ap ă Faz ă de implementare Măsuri de diminuare Amenajare Construc ţie Operare Măsuri de diminuare a eroziunii solului şi transport de sedimente prin crearea unui sistem √ √ de drenare a apelor pluviale urmând linia pantelor naturale. Limitarea zonelor decopertate durata de √ √ expunere a solului. Reabilitarea şi stabilizarea progresiv ă a zonelor √ √ afectate pentru a preveni eroziunea. Minimizarea utiliz ării materialelor de construc ţie √ în afara zonei destinate şantierului. Asigurarea de toalete ecologice şi amplasarea acestora la distan ţă fa ţă de zonele de drenaj a √ √ apelor pluviale. Prin m ăsurile luate se consider ă c ă func ţionarea parcului eolian , nu are impact semnificativ asupra factorului de mediu ap ă.

MEDIU Consulting 54

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

4.1.6 H ărţi şi desene la capitolul Ap ă

4.2. Aerul 4.2.1 Date generale Dat fiind faptul c ă jude ţul Gala ţi reprezint ă o deschiz ătur ă spre nord-est şi spre sud- vest, el se g ăse şte sub influen ţa maselor de aer continental estice şi mai pu ţin sudice, lipsind aproape cu totul influen ţa aerului vestic care este oprit de paravanul mun ţilor Carpa ţi. Regimul climatic pe teritoriul jude ţului Gala ţi este temperat-continental, cu caracter de ariditate. Se înregistreaz ă unele diferen ţe între unit ăţ ile componente, în func ţie de relief (îndeosebi altitudinea) şi de orientarea re ţelei hidrografice. Din ansamblul teritoriului se deta şeaz ă partea sudic ă, cea mai joas ă, alc ătuit ă din cele trei v ăi cu lunci reunite şi terase – Siret, Dun ăre, Prut – în care valorile elementelor climatice sunt întotdeauna mai mari decât în restul jude ţului.

MEDIU Consulting 55

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

Sudul Podi şului Bârladului este situat într-o zon ă de tranzi ţie de la climatul continental al Europei Estice la climatul temperat premediteranean al Peninsulei Balcanice. Acesta prezint ă, sub raport climatic, caracteristici cu totul aparte fa ţă de restul ţă rii datorit ă pozi ţiei sale geografice, conforma ţiei reliefului şi altor factori de interferen ţă . Clima este continental excesiv ă, cu amplitudini mari de temperatur ă şi precipita ţii reduse (520 mm /an), veri călduroase, ierni reci, marcate de viscole. Temperaturi Aceast ă zon ă este delimitat ă de izoterma anual ă de 10°C, care intersecteaz ă teritoriul jude ţului la Sud de Umbr ăre şti, trecând c ătre Sud-Est pe la Nord de confluen ţa Siret-Bârlad, pe la Sud de Slobozia Conachi apoi spre Nord-Est pe la Vest de Vân ători, Tuluce şti, Frumu şiţa şi Folte şti, atingând Prutul aproximativ în dreptul localit ăţ ii Vl ăde şti. În jude ţ exist ă 3 sta ţii meteorologice (Gala ţi, Tecuci, Bere şti), care apar ţin Centrului Meteorologic Regional „Moldova” Ia şi, şi câteva posturi pluviometrice. Temperatura medie anual ă este, calculat ă pe o perioad ă de 70 de ani, este la Gala ţi de 10 0C şi la Tecuci de 9,8 0C. Temperatura medie a verii este de cuprins ă între 21 0C la Tecuci si 21,3 0C la Gala ţi. În timpul iernii, deasupra jude ţului Gala ţi vin din nord şi nord-est mase de aer rece care produc sc ăderi de temperatur ă care oscileaz ă între 0,2 0C -30C. Temperatura medie lunar ă este mai sc ăzut ă în ianuarie când are valori de -3 -40C. Temperatura medie a lunii iulie este de 21,7 0C. În timpul anului sunt cca.210 zile cu temperaturi de peste 10 0C. Radia ţia solar ă variaz ă între 118 şi 123 kcal/cm 2/an, iar durata medie de str ălucire a soarelui este de 2235.7 h/an, valoare ridicat ă, asem ănătoare sta ţiilor Medgidia şi Sf. Gheorghe Delt ă (cu 2311.8 h/an, respectiv 2370.3 h/an), distribuite astfel: în semestrul cald se înregistreaz ă 1579 h iar în semestrul rece 656.7 h. I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Max. 468 600 870 970 1047 1096 1061 956 963 803 558 377 Min. 7 13 18 31 33 43 41 40 35 19 17 10 Valorile maxime şi minime ale radia ţiei solare globale pe suprafa ţa normal ă la sta ţia Gala ţi (W/m 2)

MEDIU Consulting 56

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

Parametrii temperaturii solului urm ăresc îndeaproape, dar cu o anumit ă iner ţie, ciclul anual al radia ţiei solare, având în vedere c ă pe parcursul anului se înregistreaz ă un maxim, în general în iulie şi un minim, preponderent în ianuarie. Temperatura medie anual ă reprezint ă cel mai sintetic parametru al temperaturii solului, care pune în eviden ţă , mai ales, rolul acestuia de surs ă de c ăldur ă. Fa ţă de temperatura medie anual ă a aerului, aceasta este superioar ă cu 2- 3°C. La sta ţia Gala ţi se înregistreaz ă valori între 11 şi 12°C, valorile absolute fiind de 65.5°C (8.VII.1968) respectiv -30.1°C (18.I.1963). Durata medie a intervalului anual f ără înghe ţ la sol este un parametru important, atât din punct de vedere teoretic (ca indicator al poten ţialului termic al diferitelor zone), cât şi din punct de vedere practic, diferite ramuri economice, în primul rând agricultura, fiind influen ţate de durata acestui interval. La Gala ţi aceast ă perioad ă cuprinde între 170-180 zile pe an. Temperatura medie multianual ă a aerului variaz ă între 9.1°C în Nord şi 10.5°C în Sud (Dr ăgu şeni 9.3°C, Bere şti 9.6°C, Tecuci 9.9°C, Gala ţi 10.5°C). Datorit ă interac ţiunii dintre procesele advective şi cele de circula ţie local ă generate de bilan ţul caloric al suprafe ţei active, temperatura medie a lunii ianuarie variaz ă între -3°C la Tecuci şi - 2.6°C la Bere şti, iar în luna iulie media multianual ă se încadreaz ă între 21.2°C la Bere şti şi 22.5°C la Gala ţi. Temperatura maxim ă absolut ă înregistrat ă a dep ăş it 40°C pe 11.VIII.1951 (40.6°C la Târgu Bujor-Moscu) şi pe 5.VII.2000 (40.2°C la Gala ţi), iar temperatura minim ă absolut ă a fost de -32°C (la Dr ăgu şeni, pe 11.II.1929). Valoarea cea mai mare a amplitudinii termice absolute s-a înregistrat la Dr ăgu şeni (70.5°C). Temperaturile medii lunare şi pe anotimpuri înregistreaz ă acelea şi valori u şor diferite între partea de Sud şi cea nordic ă. Cea mai rece lun ă a anului este ianuarie (-2.2°C la Gala ţi, -3.6°C la Tecuci), urmat ă de februarie (- 0.4°C la Gala ţi, -1.1°C la Tecuci). Temperaturile medii lunare al e prim ăverii au treceri aproape brusce: de la 4.1°C, media lunii martie la Gala ţi, la 10.9°C în aprilie şi 16.7°C în mai, iar la Tecuci de la 3.6°C la 9.9°C şi la 15.9°C. Aproape acela şi ritm înregistreaz ă şi temperaturile medii ale lunilor de toamn ă: de la 17.1°C în septembrie la 11.2 în octombrie şi 5.2°C în noiembrie la Gala ţi, respectiv 16.7, 10.5 şi 4.4°C la Tecuci.

Media Amplitudine I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII anual ă medie

-2.2 -0.4 4.1 10.9 16.7 20.5 22.3 21.6 17.1 11.2 5.2 0.1 10.6 24.5

Temperaturile medii lunare şi anuale şi amplitudinea medie la sta ţia Gala ţi MEDIU Consulting 57

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

Pe lâng ă temperatura medie anual ă a anului, temperaturile medii anotimpuale şi semestriale reprezint ă parametri sintetici care redau mersul anual al temperaturii aerului pe intervale calendaristice de timp, des utilizate în diferite domenii de activitate (Tabel 6).

Sta ţia Anotimpuri Semestre meteorologic ă Iarna Prim ăvara Vara Toamna Med. sem. Med. sem. rece cald Tecuci -1.4 10.2 20.8 10.3 2.4 17.6 Gala ţi -0.8 10.6 21.5 11.1 3 18.2

Temperaturi medii sezoniere şi semestriale la sta ţiile Tecuci şi Gala ţi (1961-2000)

Temperatura medie anual ă este de cca 11°C (12.6°C s-au înregistrat pe Dealu l Ijdileni în intervalul nov 2008 – nov 2009). Iernile sunt reci, în ăsprite adeseori de criv ăţ , iar verile sunt calde şi secetoase. Precipita ţii Precipita ţiile atmosferice însumeaz ă pe teritoriul jude ţului Gala ţi valori dintre cele mai reduse din ţar ă. Acest fapt este nu numai rezultatul influen ţelor estice, continentale, dar şi o consecin ţă a foeniz ării maselor de aer care circul ă dinspre Vest şi Nord-Vest. Cantitatea medie anual ă de precipita ţii atmosferice se apropie sau dep ăş eşte 500 mm în Colinele Covurluiului şi Tutovei (564 mm la B ăleni, 530.8 mm la Dr ăgu şeni, 504 mm la B ălăbăne şti, 495.4 mm la Nicore şti), sc ăzând în Câmpia Înalt ă a Covurluiului la 394.4 mm la Pechea şi 368 mm la Schela, în Sudul jude ţului (Tabel 7). Precipita ţiile sunt variabile şi se produc la intervale mari. Circa jum ătate din totalul precipita ţiilor (53 %) cad în intervalul cald al anului. Precipita ţiile medii anuale au o valoare de 480 mm, regimul ploilor fiind îns ă neuniform repartizate, cele mai mari cantit ăţ i c ăzând vara, în luna iunie, iar cele mai mici cantit ăţ i c ăzând iarna în lunile ianuarie şi februarie.

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual 27.5 28.9 27.3 39.8 54.1 67.8 47.5 44.2 43.4 30.9 35.5 34.9 481.6

Cantit ăţ ile medii (mm) lunare şi anuale de precipita ţii la sta ţia Gala ţi (1961-2000)

MEDIU Consulting 58

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

Fenomenele de usc ăciune şi secet ă sunt posibile în orice perioad ă din an; din totalul cazurilor de secet ă înregistrate, cele „extreme” de ţin 3.2% la Tecuci şi 1.7% la Gala ţi, iar cele „grave” de ţin 29.1% la Tecuci şi 1.7% la Gala ţi. Cea mai ridicat ă valoare a cantit ăţ ii maxime de precipita ţii c ăzute în 24 de ore (205.2 mm) s-a înregistrat la Oancea, pe 4.VII.1987. Nebulozitatea Valorile de nebulozitate medie anual ă variaz ă între 5 şi 5.25 zecimi, fiind relativ ridicat ă, dar apropiat ă valorilor care se înregistreaz ă în general în Moldova (în compara ţie cu Câmpia de Vest sau Depresiunea Transilvaniei unde se înregistreaz ă şi 6 zecimi). Num ărul mediu al zilelor cu cer senin (nebulozitate medie 0-3.5 zecimi) este de 127.4 la Gala ţi (maximele fiind în lunile august – 18.5, septembrie – 17.2, iulie – 16.6) şi 126.9 la Tecuci.

Presiunea atmosferic ă şi Umiditatea relativ ă a aerului

Influen ţa presiunii aerului asupra celorlal ţi parametri climatici este important ă prin rolul pe care aceasta îl are în deplasarea maselor de aer la nivel local şi regional. În zona de amplasare a parcului presiunea atmosferic ă medie anual ă (1961-2000) are valori cuprinse între 980 şi 1000 hPa, caracteristice suprafe ţelor de tranzi ţie între zona de deal şi cea de câmpie. Media multianual ă la Gala ţi este de 1008.2 hPa. Starea higrometric ă a aerului este exprimat ă de varia ţia anual ă, lunar ă şi diurn ă a umezelii relative a aerului. Anual, valoarea medie înregistrat ă în zona de interes este de 76-78%. În timpul prim ăverii (luna aprilie) aceasta are valori medii de 74-77%, iar în sezonul rece de 84- 88%. Regimul eolian În cursul anului, la Gala ţi şi Tecuci cea mai mare frecven ţă o au vânturile din direc ţia Nord (23.8%, respectiv 26.6%), iar la Bere şti din direc ţia NV (22%), cele mai reduse frecven ţe avându-le cele din direc ţiile Est (2.1% la Bere şti, 2.2% la Tecuci) şi Vest (5.5% la Gala ţi). Cele mai ridicate viteze medii le au vânturile din direc ţiile Nord (4.7 m/s la Bere şti şi 5.6 m/s la Gala ţi) şi NV (5.1 m/s la Tecuci). Valoarea medie a calmului atmosferic variaz ă între 10% la Gala ţi şi 29.4% la Bere şti. Iarna este specific criv ăţ ul , iar în unele veri suhoveiul. În medie, în zon ă se înregistreaz ă anual între 25 şi 50 de zile cu vânt tare (1961-2000), respectiv zile în care viteza vântului a dep ăş it 16 m/s. Pe suprafa ţa viitorului amplasament al Parcului eolian, valoarea extrapolat ă a vitezei vântului variaz ă între 6.8 şi 7.8 m/s (Figura 4).

MEDIU Consulting 59

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

Fenomene atmosferice periculoase Frecven ţa zilelor cu oraje (electrometeori ce constau în manifest ări vizibile şi/sau sonore ale electricit ăţ ii atmosferice) este medie – cca 30-35 de zile. Furtunile cu grindin ă sunt mai frecvente în lunile iunie-iulie. Bruma se formeaz ă în medie în cca. 50 de zile pe an, iar vulnerabilitatea la polei, viscol şi înghe ţ este ridicat ă.

Poluarea aerului Poluarea atmosferic ă se produce în zona Gala ţi constând în aportul în aer a substan ţelor precum CO, SO2, NO, NO 2, F 2Ca, H 2S, NH 2, Cl, pulberi, funingine, fum, cenu şi, vpori, iar la Tecuci cu diferite pulberi. Clima, a şa cum rezult ă din cele prezentate, este temperat-continental ă. Climatul comunei are un caracter temperat-continental caracterizat prin veri fierbin ţi şi uscate şi ierni reci cu viscole frecvente. Temperaturile medii lunare ajung la 26 0C.

4.2.2 Surse şi poluan ţi genera ţi I. Perioada de construc ţie/amenajare Luând în considerare specificul sectorului de amplasare a turbinelor şi parcului eolian, zona fiind preponderent agricol ă, sursele de poluare existente ce pot fi enumerate sunt reprezentate de gazele de evacuare ale ma şinilor agricole, respectiv de praful generat de trecerea acestora pe drumurile de exploatare si terenuri, in perioadele de lucrari. În perioada de execu ţie a lucr ărilor proiectate, activit ăţ ile din şantier au impact asupra calit ăţ ii atmosferei din zonele de lucru şi din zonele adiacente acestora. Execu ţia lucr ărilor proiectate constituie, pe de o parte, o surs ă de emisii de praf, iar pe de alt ă parte, sursa de emisie a poluan ţilor specifici arderii combustibililor (produse petroliere distilate) atât în motoarele utilajelor necesare efectu ării acestor lucr ări, cât şi ale mijloacelor de transport folosite. Emisiile de praf, care apar în timpul execu ţiei lucr ărilor proiectate, sunt asociate lucr ărilor de excava ţii, de vehiculare şi punere în oper ă a materialelor de construc ţie, precum şi altor lucr ări specifice.

MEDIU Consulting 60

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

Degaj ările de praf în atmosfer ă variaz ă adesea substan ţial de la o zi la alta, depinzând de nivelul activit ăţ ii, de specificul opera ţiilor şi de condi ţiile meteorologice. Natura temporar ă a lucr ărilor de construc ţie, specificul diferitelor faze de execu ţie, modificarea continu ă a fronturilor de lucru diferen ţiaz ă net emisiile specifice acestor lucr ări de alte surse nedirijate de praf, atât în ceea ce prive şte estimarea, cât şi controlul emisiilor. Amenajarea terenului necesar dezvolt ării parcului eolian implic ă o serie de opera ţii diferite, fiecare având propriile durate şi poten ţial de generare a prafului. Sursele principale de poluare a aerului, specifice execu ţiei lucr ărilor pot fi grupate dup ă cum urmeaz ă: Activitatea utilajelor de construc ţie Acestea sunt reprezentate în principal de transportul materialelor şi prefabricatelor, de la organizarea de şantier unde sunt depozitate şi prelucrate la locul de asamblare şi construc ţie. Poluarea specific ă activit ăţ ii utilajelor se apreciaz ă dup ă consumul de carburan ţi, respectiv emisia de emisii de poluan ţi în atmosfer ă datora ţi arderii acestora (substan ţe poluante: NOx, CO, COVNM, particule materiale din arderea carburan ţilor etc.) şi aria pe care se desf ăş oar ă aceste activit ăţ i. Poluan ţii rezulta ţi sunt: Gaze de ardere (CO, NOx, SOx, COVNM) şi pulberi provenite din func ţionarea motoarelor autovehiculelor şi utilajelor; Pulberi (praf) din activitatea amenajare/construc ţie obiectiv şi manipulare a instala ţiilor. Referitor la utilajele prezente pe şantier, gazele de e şapament evacuate de acestea con ţin: oxizi de azot (NOx), compu şi organici volatili nonmetanici (COVnm), metan (CH 4), oxizi de carbon (CO, CO 2), amoniac (NH 3), particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO 2). Conform EMEP/EEA (air pollutant emission inventory guidebook 2010), factorii de emisie estima ţi pentru astfel de ma şini-unelte se încadreaz ă în urm ătoarele valori: Nox CH4 VOC CO N2O CO2

Control moderat, consum carburant de 30.8/100 km

Total g/km 10.9 0.06 2.08 8.71 0.03 800 g/kg comb. 42.7 0.25 8.16 34.2 0.12 3138

MEDIU Consulting 61

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

g/MJ 1.01 0.006 0.19 0.80 0.003 73.9

Cantitatea de substan ţe emise de utilajele de şantier

Particulele rezultate se încadreaz ă, în marea lor majoritate, în categoria particulelor respirabile. Particulele cu diametre ≤ 15 µm se reg ăsesc în atmosfer ă ca particule în suspensie. Cele cu diametre mai mari se depun rapid pe sol Cantit ăţ ile de poluan ţi emi şi în atmosfer ă de utilaje depind, în principal, de urm ătorii factori: nivelul tehnologic al motorului; puterea motorului; consumul de carburant pe unitatea de putere; capacitatea utilajului; vârsta motorului/utilajului; dotarea cu dispozitive de reducere a polu ării. Este evident faptul c ă emisiile de poluan ţi scad cu cât performan ţele motorului sunt mai avansate, tendin ţa în lume fiind de fabricare a motoarelor cu consumuri cât mai mici pe unitatea de putere şi cu un control cât mai restrictiv al emisiilor. Se apreciaz ă c ă poluarea specific ă activit ăţ ilor de alimentare cu carburan ţi, între ţinere şi repara ţii ale utilajelor este redus ă. Activitatea organiz ării de şantier Poluarea atmosferei specific ă organiz ărilor de şantier este redus ă şi localizat ă. Sursele se încadreaz ă în categoria surselor discontinue. Date fiind perioadele limitate de executare a lucr ărilor de construc ţie, emisiile aferente acestora vor apare în aceste perioade, cu un regim maxim de 10 ore/zi.

II. Perioada de exploatare În perioada de exploatare, obiectivul analizat nu se constituie în surs ă de poluare a atmosferei. Nu exist ă niciun fel de emisii de poluan ţi care pot afecta factorul de mediu aer în perioada de func ţionare/exploatare a parcului eolian. Neexistând emisii de poluan ţi în aer datorit ă realiz ării unor astfel de proiecte, nu se produc dispersii şi nici modific ări ale calit ăţ ii aerului. MEDIU Consulting 62

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

4.2.3 Prognozarea polu ării aerului În perioada execut ării lucr ărilor de construc ţie a parcului eolian impactul asupra factorului de mediu aer este determinat de poluarea cu pulberi şi gaze de e şapament ca urmare a intensific ării traficului auto în zon ă, a lucr ărilor specifice construc ţiei şi a tranzitului de materii prime şi materiale. Având în vedere urm ătoarele aspecte: zona nu este sensibil ă din punct de vedere al polu ării deja existente a aerului; natura lucr ărilor nu presupune utilizarea unor substan ţe toxice şi periculoase. Se apreciaz ă c ă poluarea aerului în aceast ă perioad ă, are un caracter local manifestându-se doar în zona obiectivului şi în perioada derul ării lucr ărilor, deci impactul va fi redus. În perioada func ţion ării obiectivului şi a instala ţiilor aferente, nu se vor crea poten ţiale emisii semnificative de poluan ţi ai aerului.

4.2.4 M ăsuri de diminuare a impactului Măsuri de protec ţie a aerului Sursele de impurificare a atmosferei asociate activit ăţ ilor care vor avea loc în perioada de execu ţie în amplasamentul analizat sunt surse libere, deschise. Ca urmare, nu se poate pune problema unor instala ţii de captare - epurare - evacuare în atmosfer ă a aerului impurificat/ gazelor reziduale; Referitor la emisiile de la vehiculele de transport, acestea trebuie s ă corespund ă condi ţiilor tehnice prev ăzute la inspec ţiile tehnice care se efectueaz ă periodic pe toat ă durata utiliz ării tuturor autovehiculelor înmatriculate în ţar ă; Utilajele şi mijloacele de transport vor fi verificate periodic în ceea ce prive şte nivelul de monoxid de carbon şi concentra ţiile de emisii în gazele de e şapament şi vor fi puse în func ţiune numai dup ă remedierea eventualelor defec ţiuni; Alimentarea cu carburan ţi a mijloacelor de transport se va face în sta ţii de alimentare carburan ţi; Procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse în perioadele cu vânt puternic, sau se va urm ări o umectare mai intens ă a suprafe ţelor aflate sub ac ţiunea utilajelor de lucru sau a drumurilor de acces, în special a celor nepavate;

MEDIU Consulting 63

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

Drumurile de şantier vor fi permanent între ţinute prin nivelare şi stropire cu ap ă pentru a se reduce praful, sau cu lian ţi chimici pe baz ă de ap ă.

Măsuri de diminuare a aerului Faz ă de implementare Măsuri de diminuare Amenajare Construc ţie Operare Limitarea zonelor decopertate pe durata de √ √ expunere a solului. Reabilitarea şi stabilizarea progresiv ă a √ √ zonelor afectate pentru a preveni eroziunea. Umectarea zonelor de lucru pentru reducerea √ √ pulberilor antrenate de vânt. Restric ţionarea traficului în zona de lucru şi √ √ impunerea limitelor de vitez ă Verificarea periodic ă a utilajelor şi √ √ √ echipamentelor de lucru

4.3 Solul şi subsolul 4.3.1 Date generale Solul este factorul de mediu, care integreaz ă toate consecin ţele polu ării, cu influen ţă şi asupra subsolului. Între factorii de mediu, solul are o importan ţă major ă, el constituind, pe de o parte, un loc de acumulare a elementelor poluante, iar pe de alt ă parte, un mijloc de r ăspuns dinamic la procesul de acumulare. Modific ările care se produc în sol, ca urmare a impactului poluan ţilor, se reflect ă asupra celorlalte verigi ale lan ţului trofic, vegeta ţie – ap ă – animale – oameni. În func ţie de natura şi intensitatea impactului şi de însu şirile native fizice şi chimice ale solurilor, amploarea modific ărilor este diferit ă.

Elemente de geomorfologie Zona analizat ă este amplasat ă în Câmpia Înalt ă Covurlui, subunitate a Podi şului Moldovei. Aceasta se întinde la sud de culmile deluroase ale podisului Covurluiului si se MEDIU Consulting 64

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI desf ăsoar ă pân ă la lunca Prutului fiind o zon ă de terase cu poduri largi. Fundamentul cristalin, de vârst ă precambrian ă, alc ătuit din şisturi verzi, se afl ă, în aceast ă zon ă, la adâncimi cuprinse între 500 şi 1000 m şi reprezint ă continuarea forma ţiunilor existente la suprafa ţă în Dobrogea Central ă (soclul assyntic). Cuvertura de sedimente nedeformate ce acoper ă fundamentul s-a format în multiple cicluri sedimentare cu o cronologie complex ă. Dac ă în partea nordic ă a Podi şului Moldovei s-au identificat trei mari cicluri de sedimentare ( proterozoic superior - silurian, cretacic şi badenian superior – levantin) separate de dou ă lacune stratigrafice (devonian – jurasic şi paleogen – miocen inferior), spre periferia sa sudic ă şi vestic ă oscila ţiile au fost mult mai numeroase, fapt care a condus la formarea unei coloane stratigrafice mai bogat ă în termeni, cu lacune stratigrafice mai multe, dar cu amplitudini mai reduse. Substratul geologic în arealul analizat este alc ătuit din dou ă tipuri de depozite. Pe interfluvii sunt prezente depozite loessoide sub forma unei cuverturi groase de luturi nisipoase, apar ţinând pleistocenului superior ce acoper ă prundi şurile villafranchiene şi argilele nisipoase depuse în pleistocenul mediu. Aceste depozite sunt prezente pe toate interfluviile din zona sudic ă a Podi şului Moldovei începând de la latitudinea localit ăţ ii Homocea, din sud-vestul Colinelor Tutovei şi pân ă la Dun ăre. În regiunea Poiana-Nicore şti-Cozme şti grosimea luturilor oscileaz ă între 20-100 m, favorizând dezvoltarea abrupturilor importante ale versantului stâng al văii Siretului. Pe interfluviile din parte nordic ă a Podi şului Covurluiului grosimea lor oscileaz ă între 5 şi 15 m, pentru ca spre S şi SE s ă creasc ă pân ă la 30-70 m (60-70 m la N de Gala ţi). În acela şi sens cu cre şterea grosimii se constat ă o sc ădere continu ă a particulelor nisipoase şi o cre ştere a celor mai fine, luto argiloase. O caracteristic ă important ă a depozitelor loessoide din aceast ă parte a Moldovei este dat ă de prezen ţa unui mare num ăr de soluri fosile. De asemenea, în masa luturilor loessoide se întâlnesc uneori lentile de nisipuri şi chiar prundi şuri, care indic ă originea lor deluvio- proluvial ă. În sectoare mai restrânse se întâlnesc îns ă şi depozite loessoide eluviate (mai ales în partea nordic ă a Podi şului Covurluiului) şi de origine fluviatil ă, în sectorul sudic supus fenomenului de subsiden ţă . Pe v ăile din zon ă sunt întâlnite depozite de tipul argilelor, nisipurilor şi pietri şurilor formate în neogenul superior (levantin) şi pleistocenul inferior, ca urmare a degaj ării de c ătre râuri a depozitelor mai recente. Acestea sunt r ăspândite pe o mare parte a teritoriului Moldovei meridionale, începând de la E de ora şul Bârlad şi pân ă spre Tuluce şti-Izvoarele. Depuse în

MEDIU Consulting 65

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI condi ţiile unui stadiu avansat de colmatare a lacului pliocen, forma ţiunile acestea sunt alc ătuite din dou ă faciesuri deosebite: unul continental şi altul lacustru. Primul format din prundi şuri cu intercala ţii de nisipuri, este prezent pe versan ţii dintre Siret şi Berheci, la N de Nicore şti, precum şi în regiunea M ălu şteni-Bere şti. Celui de-al doilea facies îi revin nisipurile cu lentile de gresii şi argile nisipoase cu unionide, dezvoltate în Podi şul Covurluiului, la sud de paralela localit ăţ ilor Cudalbi-Fâr ţă ne şti. Pe m ăsura retragerii spre sud a liniei de ţă rm, faciesul fluvio- lacustru, generat de aportul sporit al râurilor ce veneau dinspre NV şi N s-a extins, fiind continuat la partea superioar ă de depozite mai recente, pleistocene. În ceea ce prive şte activitatea tectonic ă şi neotectonic ă, Podi şul Covurluiului face parte din zona de mi şcări radiare negative din pliocen pân ă în pleistocenul mediu, de ridicare în pleistocenul superior şi negative în holocen. În prezent, mi şcare negativ ă (de scufundare) prezint ă viteze cuprinse între 0 şi 1 mm/an. Podi şul Moldovei este afectat de cutremurele provenite din dou ă grup ări de focare seismice: una în interiorul depresiunii subcapratice a Vrancei, cu hipocentre la adâncimi cuprinse între 100 şi 200 km şi alta la exterior, în zona Foc şani-Mărăş eşti-Tecuci cu hipocentre mai pu ţin adânci, sub 60 de km. Propagarea şi intensitatea mi şcărilor seismice depinde de pozi ţia şi distan ţa la care se afl ă diferite regiuni fa ţă de focarul cutremurelor, de magnitudinea şi energia seismului, constitu ţia geologic ă a scoar ţei etc. Fa ţă de primul focar, zona analizat ă se afl ă la o distan ţă aproximativ ă de 105 km iar fa ţă de cea de-a doua la aproximativ 65 km. Arealul de interes este situat în zona seismic ă 8 (intensitate MSK) cu o perioad ă de revenire de minimum 50 de ani. Solurile Principalii factori pedogenetici sunt relieful, condi ţiile bioclimatice, roca de baz ă, apele superficiale şi omul. Partea sudic ă a Podi şului Moldovei ce corespunde stepelor şi silvostepelor sarmato- pontice apar ţine zonei (etajului) cernisolurilor sau solurilor molice (cernoziomice). În arealul analizat sunt întâlnite cernoziomurile, cernoziomurile carbonatice şi cernoziomurile levigate. Cernoziomurile levigate cusubtipurile de evolu ţie: slab, moderat şi puternic levigate (argilice) sunt caracteristice culmilor largi interfluviale, versan ţilor slab înclina ţi, teraselor şi glacisurilor bine drenate. Se caracterizeaz ă printr-o ridicat ă fertilitate natural ă şi efectiv ă, datorit ă propriet ăţ ilor fizice: permeabilitate moderat ă, textur ă mijlocie (lut-nisipoas ă, lut-argiloas ă),

MEDIU Consulting 66

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI structur ă glomerular ă realtiv stabil ă etc.; chimice: con ţinut apreciabil de humus predominant huminic (3-5%), azot total (0,15-0,25%), fosfor total (0,10-0,20%) şi alte elemente de nutri ţie, grad ridicat de satura ţie în baze (85-90%), reac ţie neutr ă şi subneutr ă (pH: 6,6-7,2); biologice: o bun ă mobilizare a substan ţelor nutritive, o ridicat ă capacitate de amonificare şi nutrificare.Intervalele valorice men ţionate sunt valabile pentru orizonturile superioare specific rizoferice, ale cernoziomurilor moderat levigate, care predomin ă. Cernoziomurile corespund stepei propriuzise. Sunt soluri cu o fertilitate natural ă ridicat ă, indicat ă de calit ăţ ile orizontului superior (A, cu o grosime de 40-50 cm), bogat în humus huminic (3,5-5,5%), azot (0,15-0,25%) şi fosfor (0,12-0,20%), cu grad ridicat de satura ţie în baze (90-100%), cu rac ţie neutr ă sau slab alcalin ă (pH: 7-7,5%). Însu şirile fizice (afânare, structur ă glomerular ă, textur ă mijlocie, drenaj normal etc.) şi biologice (intens ă activitate biologic ă, humificare, nitrificare, amonificare). Cernoziomurile carbonatice, formate în partea mai uscat ă a stepei din sud estul Podi şului Covurluiului şi cu apari ţii izolate pe v ăi şi versan ţi şi v ăi, se apropie mult de însu şirile cernoziomurilor semicarbonatice, de care se deosebesc doar printr-o mai slab ă dezvoltare şi diferen ţiere a profilului, şi prin unii parametri ai chimismului lor: humus în procente mai reduse (în jur de 3%), carbona ţi de la suprafa ţă , complet ă satura ţie în baze (100%), reac ţie alcalin ă (pH în jur de şi peste 8) ce demonstreaz ă un stadiu mai pu ţin evoluat. Poten ţialul fertilit ăţ ii lor naturale este şi mai slab valorificat, datorit ă frecventelor perioade de usc ăciune climato- edafic ă.

4.3.2 Surse de poluare a solului şi subsolului Poten ţialele efecte de poluare pe perioada activit ăţ ilor desf ăş urate în etapa de amenajare teren, construire-montaj a parcului eolian pot fi generate de urm ătoarele activit ăţ i: decopertare – zon ă construc ţii funda ţie, drumuri şi c ăi de acces; scurgeri accidentale de produse petroliere; transport utilizând utilaje de mare tonaj. Odat ă cu decopertarea şi depozitarea solului, se scoate din circuitul natural, o cantitate de elemente nutritive. O parte a acesteia va fi reintegrat ă acestui circuit, pe masur ă ce stratul vegetal de sol depozitat va fi utilizat la refacerea ecologic ă a teritoriului, inclusiv a înveli şului de sol, acolo unde aceasta se va preta. Important de men ţionat este faptul c ă aceste modific ări

MEDIU Consulting 67

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI ale solului sunt reversibile, putând fi deci readus în starea ini ţial ă dup ă expirarea duratei de executie. Pe perioada efectu ării lucr ărilor de investi ţie se produc modific ări structurale ale profilului de sol ca urmare a s ăpăturilor şi excava ţiilor prev ăzute a se executa, proiectantul prev ăzând o serie de m ăsuri compensatorii pentru protec ţia solului şi subsolului: utilizarea la maximum a traseului drumului actual, concomitent cu respectarea condi ţion ărilor pentru drumurile noi de acces ale echipamentelor energetice şi ale utilajelor tehnologice; utilizarea unor tehnologii avansate de construire; refacerea vegeta ţiei prin reconstruc ţia ecologic ă în zona platformelor de funda ţie şi a platformelor tehnologice prin acoperirea cu strat de p ământ vegetal şi refacerea vegeta ţiei specifice habitatelor din zon ă; Beneficiarul va amenaja c ăile de acces pe amplasamentul analizat în sensul îmbun ătăţ irii p ărţilor carosabile, pân ă la o l ăţ ime maxim ă în linie dreapt ă de 5 m, precum şi refacerea infrastructurii, astfel încât s ă fie posibil accesul utilajelor implicate în construc ţie, dar şi între ţinerea facil ă pentru accesul personalului de verificare pe toat ă durata de func ţionare. Modific ările intervenite în calitatea şi structura solului şi a subsolului datorate refacerii căilor de acces, a platformelor de montaj, a turn ării funda ţilor (din beton armat) şi liniilor electrice de racord la re ţea vor fi diminuate prin lucr ările de refacere a amplasamentului prev ăzute în proiect. Un factor ce influen ţeaz ă mediul îl constituie eroziunea provocat ă de vânt care înso ţeşte în mod inerent lucr ările de construc ţie. Fenomenul apare datorit ă existen ţei, pentru un anumit interval de timp, a suprafe ţelor de teren neacoperite expuse ac ţiunii vântului. Praful generat de manevrarea materialelor de construc ţii şi de eroziunea vântului este, în principal, de origine naturala (particule de sol, praf mineral). Intensitatea impactului prafului asupra solului depinde de mai mul ţi factori printre care: apropierea de sursele majore produc ătoare de praf, direc ţia vânturilor dominante. Poluarea cu praf nu are efect negativ de durat ă asupra solului. Efectul negativ, pregnant se manifest ă asupra vegeta ţiei prin depunerea pe aparatul foliar, generând închiderea partial ă sau total ă a stomatelor şi perturbarea proceselor fiziologice şi biochimice ale plantelor.

MEDIU Consulting 68

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

Impactul activit ăţ ii de construc ţie a obiectivului asupra solului şi subsolului va avea o perioad ă limitat ă în timp.

Etapa de exploatare/func ţionare Sursele poten ţiale de poluare, în timpul func ţion ării parcului eolian, asupra factorului de mediu sol pot fi de şeurile rezultate şi anume – uleiuri uzate de transmisie şi hidraulice ce pot produce prin depozitarea necorespunz ătoare o poluare a solului;

4.3.3 Prognozarea impactului Amenajarea/construc ţia şi func ţionarea parcului eolian, se va desf ăş ura în condi ţii de siguran ţă , nu constituie surse de poluare pentru sol prin m ăsurile luate înc ă din fazele de proiectare şi construc ţie. Realizarea investi ţiei analizate, nu va contribui la poluarea solului, deoarece: de şeurile rezultate vor fi eliminate conform legisla ţiei în vigoare; s-a limitat zona de contaminare poten ţial ă a solului în perioada de construc ţie/montaj; apele uzate/menajere sunt evacuate corespunz ător.

4.3.4 Măsuri de diminuare a impactului Măsuri de protec ţie a solului şi subsolului În urma aprecierilor f ăcute în subcapitolele anterioare a rezultat c ă emisiile de poluan ţi în atmosfer ă, ap ă, pe sol, generate de şantier în perioada de execu ţie au, în cea mai mare măsur ă, valori inferioare concentra ţiilor, respectiv limitelor maxime admise. În faza de execu ţie impactul asupra factorului de mediu sol poate fi diminuat prin: obligarea antreprenorului la realizarea unei organiz ări de şantier corespunz ătoare din punct de vedere al facilit ăţ ilor; prevederea de toalete ecologice pentru personalul din şantier şi din punctele de lucru; în incinta organiz ării de şantier trebuie s ă se asigure scurgerea apelor meteorice, care spal ă o suprafa ţă mare, pe care pot exista diverse substan ţe de la eventualele pierderi, pentru a nu se forma b ălţi, care în timp se pot infiltra în subteran, poluând solul şi stratul freatic;

MEDIU Consulting 69

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

evitarea degrad ării zonelor învecinate amplasamentelor şi a vegeta ţiei existente, din perimetrele adiacente, prin sta ţionarea utilajelor, efectu ării de repara ţii, depozitarea de materiale etc.; colectarea tuturor de şeurilor rezultate din activitatea de construc ţii, valorificarea tuturor de şeurilor rezultate.

Măsuri de diminuare pentru sol Faz ă de implementare Măsuri de diminuare Amenajare Construc ţie Operare Măsuri de diminuare a eroziunii solului şi √ √ transport de sedimente. Limitarea zonelor decopertate pe durata de √ √ expunere a solului. Managementul traficului în zona obiectivului √ √ cu scopul de a reduce producerea pulberilor şi a eroziunii solului Management corect al de şeurilor rezultate. √ √ √ Verificarea periodic ă a utilajelor şi √ √ echipamentelor de lucru

MEDIU Consulting 70

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

1.3.4 Hărţi la capitolul Sol Harta solurilor din zona analizat ă

4.5. Biodiversitatea Având în vedere amplasarea parcului eolian analizat la o distan ţă de aproximativ 11 km fat ă de situl de importan ţă comunitare ROSCI 0163 P ădurea Mogo ş Mâ ţele şi 22 km fa ţă de sit-ului de Importan ţă Comunitar ă ROSCI 0105 – Pădurea Gârboavele, respectiv aproximativ 14 km fa ţă de ROSPA 0071 – Lunca Siretului Inferior nu se pot estima efecte/riscuri asupra florei şi faunei existente in aceste zone.

MEDIU Consulting 71

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

Localizarea parcului eolian fa ţa de zonele protejate

Ţinând cont de distan ţele la care este situat amplasamentul parcului Eolian fa ţă de zonele protejate şi de faptul c ă nu au fost identificate tipuri de habitate naturale, specii de flor ă şi alte bunuri ale patrimoniului natural ce se supun regimului special de ocrotire, realizarea investi ţiei nu influen ţeaz ă semnificativ factorul de mediu biodiversitate.

MEDIU Consulting 72

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

Măsuri de protec ţie a florei şi faunei Măsurile de protec ţie a florei şi faunei pentru perioada de execu ţie a lucr ărilor se iau din faza de proiectare şi organizare a lucr ărilor; astfel: amplasamentul organiz ărilor de şantier, bazelor de produc ţie şi traseul drumurilor de acces sunt astfel stabilite încât s ă aduc ă prejudicii minime mediului natural; suprafa ţa de teren ocupat ă temporar în perioada de execu ţie trebuie limitat ă judicios la strictul necesar; traficul de şantier şi func ţionarea utilajelor se va limita la traseele şi programul de lucru specificat; se va evita depozitarea necontrolat ă a de şeurilor ce rezult ă în urma lucr ărilor respectându-se cu stricte ţe depozitarea în locurile stabilite de autorit ăţ ile pentru protec ţia mediului; refacerea ecologic ă şi re-vegetarea zonelor afectate temporar prin organizarea de şantier. Sistemul de transport al energiei electrice c ătre sta ţia de transformare a fost proiectat subteran; Turbinele eoliene sunt prev ăzute cu sisteme de avertizare şi vizibilitate nocturn ă;

4.6. Peisajul şi impactul vizual Comparativ cu alte forme de impact ce ar putea s ă se manifeste asupra locuitorilor din vecin ătate, activitatea de construc ţie ca şi cea de exploatare a parcului eolian au efecte minore, insesizabile, efecte limitate şi de distan ţa fa ţă de zonele locuite (1640 m pân ă la comuna Suhurlui, 2280 m pân ă la Costache Negri şi 3360 m pân ă la Cudalbi). Amplasamentul parcului eolian respect ă distan ţele de siguran ţă impuse de legisla ţia în vigoare, respectiv Ordinul 4/9.03.2007 pentru aprobarea Normei tehnice privind delimitarea zonelor de protec ţie şi de siguran ţă aferente capacit ăţ ilor energetice – revizia I, conform Anexei 3. Peisajul din împrejurimile amplasamentului destinat investi ţiei este caracterizat printr-o serie de coline ce întrep ătrund câmpia înalt ă - forma ţiune care se extinde în cea mai mare parte a zonei.

MEDIU Consulting 73

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

4.6.1 Impactul prognozat Principalul impact peisagistic şi vizual al implement ării proiectului parcului eolian îl constituie modificarea peisajului rural al zonei caracterizat prin modul de folosin ţa al terenurilor. Valoarea estetic ă a peisajului este redus ă, deoarece nu exist ă elemente cu valoare deosebit ă în cadrul natural şi cel arhitectural, a şa încât nu va fi afectat ă. Pe teritoriul viitorului parc nu exist ă p ăduri sau zone naturale folosite în scopuri recreative care ar fi putut fi disturbate de func ţionarea turbinelor eoliene. Dimpotriv ă, în cele mai multe locuri din România turi ştii sunt atra şi de asemenea ansambluri, deseori modificându-şi traseele pentru a le vedea. În perioada de construc ţie poate exista un impact vizual nepl ăcut datorat aspectului şantierului în lucru (utilaje, mijloace de transport, materiale de construc ţie etc.). De asemenea, c ăile de transport pot avea un aspect nepl ăcut pe durata amenaj ării lor. În cazul parcurilor eoliene, impactul cel mai important asupra mediului are loc în timpul perioadei de construc ţie. Specificul acestei perioade este cel al oric ărui şantier, caracterizat ă printr-o concentrare de personal uman şi de utilaje, precum şi de activit ăţ i de modificare a aspectului loca ţiei. Din punct de vedere al impactului vizual asupra popula ţiei acesta difer ă de la o persoan ă la alta prin diferen ţa de percep ţie. Efectele ambientale ale parcului eolian sunt pozitive, turbinele eoliene având o siluet ă elegant ă care se integreaz ă armonios în peisaj şi constituie atrac ţie turistic ă.

4.6.2 M ăsuri de diminuare a impactului Măsuri de diminuare a impactului pentru factorul de mediu peisaj Faz ă de implementare Măsuri de diminuare Design Amenajare Construc ţie Operare Ca op ţiune – Utilizarea culorilor ce reduc contrastul între structurile turbinei şi peisaj.

Utilizarea de vopsele mate pentru finisare √ pentru a reduce fenomenul de reflexie a luminii soarelui.

MEDIU Consulting 74

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

Design şi construc ţie a substa ţiilor în corelare √ √ cu zona amplasamentului. Refacerea zonelor de teren afectate √ √ Între ţinerea zonelor cu vegeta ţie şi a √ drumurilor de acces de pe amplasament

4.7. Mediul social şi economic Se apreciaz ă c ă investi ţia în înfiin ţarea unui parc eolian şi ob ţinerea de energie eolian ă va avea un impact pozitiv asupra economiei locale (atât pe perioada de construc ţie a parcului cât şi pe durata func ţion ării acestuia) evaluând urm ătoarele posibilit ăţ i: crearea de noi locuri de munc ă, preponderent din rândul popula ţiei locale, investi ţii complementare direc ţionate c ătre spa ţiul comercial aferent zonei, plata de taxe şi impozite ce vor fi absorbite de bugetul local şi utilizate de comunitate, cre şterea general ă a poten ţialului economic al zonei şi atragerea de investitori în domeniul energiei eoliene, precum şi eventuala extindere a acestui sector în zon ă. În ceea ce prive şte impactul poten ţial asupra activit ăţ ilor economice, se iau în calcul urm ătoarele: pentru sectorul agricol se prevede întreruperea sau perturbarea temporar ă a activit ăţ ilor tipice (lucr ări agricole) în arealul de amplasare a turbinelor eoliene. Acest impact va fi limitat în timp în func ţie de perioada de organizare a şantierului. Se adaug ă consecin ţele scoaterii din circuitul agricol al suprafe ţelor pe care vor fi montate instala ţiile, punctul comun de colectare şi platformele de montaj. Acest impact este permanent, pe toat ă perioada de func ţionare a parcului. În general, terenul agricol poate fi cultivat pân ă la 0.5 m distan ţă de funda ţia turbinei. Realizarea obiectivului nu implic ă efecte negative asupra s ănăta ţii oamenilor din zon ă, în codi ţiile respect ării cerin ţelor legislative în vigoare referitoare la organiz ările de şantier, la desf ăş urarea activit ăţ ii de ridicare a parcului, la normele de poluare in vigoare. Pe parcursul func ţion ării instala ţiilor impactul se poate materializa prin zgomotul şi efectul vizual produs de turbinele eoliene. În ceea ce prive şte zgomotul centralele eoliene sunt silen ţioase şi devin din ce în mai silen ţioase. În privin ţa efectul vizual este posibil ă perceperea efectului de lic ărire al palelor dac ă sunt bătute direct de soare, care ar putea deranja şi care se poate percepe şi la distan ţe mai mari. MEDIU Consulting 75

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

Îns ă acest fenomen nu este foare des întâlnit, producându-se doar în zilele senine de la răsăritul soarelui pân ă la prânz doar dac ă vântul bate dinspre direc ţia privitorului. Tot în etapa de construc ţie vor ap ărea modific ări ale traficului normal, datorit ă transportului subansamblelor turbinelor (dimensiuni mari). Perturb ările din trafic vor fi cele specifice oric ărui vehicul cu gabarit dep ăş it şi vor fi în strâns ă leg ătur ă cu graficul lucr ărilor pe amplasament. Înfiin ţarea parcului eolian în zona de amplasament aduce şi modific ări asupra indicatorilor sociali, în special asupra popula ţiei din comunele din zon ă. Tehnologia de construc ţii - montaj a Instala ţiilor de Turbine Eoliene implic ă opera ţiuni atât simple cât şi complexe ce solicit ă calificare înalt ă. Aceste opera ţiuni solicit ă resurse umane care sunt asigurate din zon ă sau din zonele imediat adiacente. În concluzie pentru aceste opera ţiuni se solicit ă for ţă de munc ă în medie 10 oameni/zi. O alt ă implicare a planului este cea dat ă activitatea economic ă a unui agent care reprezint ă o surs ă de venituri pentru comun ă. Luând în considerare impactul realiz ării proiectului asupra indicatorilor sociali se poate spune: - ace ştia devin semnificativi pentru zon ă numai dac ă sunt montate un num ăr mai mare de cinci turbine (cu referire la dezvoltarea urban ă); - în perioada de montaj exist ă o solicitare a for ţei de munc ă, care devine indicator social semnificativ atunci când num ărul turbinelor montate este suficient de mare; - dezvoltarea acestui sector al energiei neconven ţionale la nivel industrial determin ă modific ări semnificative pe indicatorii sociali analiza ţi. - ca un impact social important al ături de impactul economic analizat trebuie men ţionat c ă analizele la nivel European f ăcute asupra necesarului de energie face ca în Europa actual s ă se importe 50% din energia necesar ă, iar în cazul în care nu se vor g ăsi solu ţii alternative pân ă în anul 2030, importul de energie s ă ajung ă la 75%. Acesta este unul din motivele pentru care alternativa poten ţialului eolian nu trebuie respins ă. - tot ca impact social important se poate cita, reducerea costurilor de producere şi deci şi de vânzare a energiei electrice. Sunt cunoscute comunit ăţ i locale în Europa şi în lume în care producerea local ă a energiei electrice din poten ţial eolian a însemnat reducerea pre ţului energiei electrice pân ă la 50% fa ţă de vânzarea pe plan na ţional. Factori caracteristici şi parametri implica ţi în construc ţia şi operarea proiectului propus vor include:

MEDIU Consulting 76

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

Faza de construc ţie capital semnificativ investit în faza de construc ţie a parcului eolian; faza de construc ţie a şteptat ă a se derula pe o perioad ă de 16 luni; perioad ă de exploatare a proiectului de 20 ani; pe perioada construc ţiei vor opera în medie un num ăr de 80-90 angaja ţi. Faza de operare generare de energie regenerabil ă; suprafa ţa total ă ocupat ă de parcul eolian este de 31797 mp parcul eolian va utiliza doar o parte din suprafa ţa total ă a amplasamentului; va necesita personal permanent pentru operare şi între ţinere. Evaluare cost-beneficiu Costurile implicate în dezvoltarea parcului eolian sunt reprezentate de: costuri de construc ţie; costuri de operare şi între ţinere. beneficiile proiectului de investi ţie constau în: produc ţie/vânzare de energie provenit ă din surse regenerabile;

reducerea polu ării cu pân ă la 100 000 tone CO 2 echivalent în gaze cu efect de ser ă; proiectul necesit ă un num ăr mic de personal de între ţinere, ce va fi recrutat local dac ă este posibil.

4.7.1 Impactul prognozat Impactul principal al dezvolt ării în zona analizat ă a unui proiect de anvergur ă (parc eolian – producere energie electric ă) va fi de natur ă social ă cu poten ţiale beneficii: crearea unui num ăr de 80-90 locuri de munc ă permanente în perioada de construc ţie/amenajare estimat ă la 16 luni; 2-3 locuri de munc ă permanente în faza de operare a parcului eolian; impact multiplu prin crearea şi dezvoltarea de noi servicii locale. surse suplimentare de venit la bugetul local.

Concluzii

MEDIU Consulting 77

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

Dezvoltarea parcului eolian propus în zona va furniza contribu ţii însemnate în economia şi comunitatea local ă. Impactul pozitiv va rezulta din capitalul investit în zona asociat dezvolt ării proiectului furnizând astfel locuri de munc ă permanente şi temporare, servicii şi dezvoltare economic ă.

4.7.2 M ăsuri de diminuare a impactului Nu este cazul.

4.8. Condi ţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural Ansamblul eolian nu va interac ţiona în nici un fel pe durata construc ţiei şi func ţion ării cu obiective ale patrimoniului cultural, arhitectonic sau arheologic, neexistând, a şadar, nici un fel de impact asupra acestora În cazul în care pe amplasament se vor descoperi vestigii arheologice în timpul lucr ărilor de amenajare, luc ările vor fi întrerupte şi se vor respecta prevederile legale în acest domeniu.

4.9. Evaluarea impactului cumulativ asupra mediului generat de implementarea proiectului alaturi de cele opt parcuri eoliene Evaluarea cu ajutorul Matricei de tip Leopold. Aceste sisteme de cuantificare pornind de la matricea de tip Leopold se folosesc în mod curent în evalu ările de mediu. Acestea asigur ă informa ţii cu caracter cantitativ pe baza unor note care se acord ă fiec ărui efect asupra factorilor de mediu afecta ţi. Acordarea punctajului se face ţinând cont de datele de intrare certe, raport ările la studiile de specialitate, se pot ob ţine concluzii m ăsurabile care altfel ar fi fost cantonate în domeniul unor generalit ăţ i f ără a se putea analiza corect efectele implement ării parcurilor eoliene asupra factorilor de mediu şi nu în ultimul rând s ă se propun ă lucr ări de minimizarea a impactului şi indicatori pentru monitorizare acestuia. Din informa ţiile/datele aflate la dispozi ţie în zona studiata (Comunele Corni, Suhurlui, Rediu,Baleni, Costache Negri, Cudalbi şi Pechea), in vecinatatea zonei destinate implement ării proiectului SC Cudalbi Eolian SRL – cu 39 turbine eoliene sunt propuse şi alte proiecte de parcuri eoliene şi anume:

MEDIU Consulting 78

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

5 parcuri eoliene ( S.C. ALIZEU EOLIAN S.R.L. proiect parc eolian 5 turbine (ATR 10 MW); S.C. BUJORI EOLIAN S.R.L proiect parc eolian 5 turbine (ATR 10 MW); S .C. POWER PARK EOLIAN S.R.L. proiect parc eolian 5 turbine (ATR 10 MW); S.C. WIND PRO EOLIAN S.R.L. proiect parc eolian 5 turbine (ATR 10 MW); S .C. ZEFIR EOLIAN S.R.L. proiect parc eolian 5 turbine (ATR 10 MW)) in comuna Baleni SC Suhurlui Eolian SRL – cu 29 turbine eoliene (57 MW) în comuna Suhurlui; SC Corni Eolian SRL – cu 35 turbine eoliene propuse pe teritoriul administrativ al comunei Corni; SC Generacion Eolica Dacia SRL – 30 turbine eoliene in comuna Cudalbi; SC Bridge Construct SRL – 5 turbine eoliene in comuna Cudalbi; SC Custom Line Energy SRL – 4 turbine eoliene in comuna Corni; SC Yellow Treee SRL – parc eolian de 66 turbine eoliene dispuse în comuna Pechea, Slobiozia Conachi, Smardan; SC Dan Holding SRL – parc eolian cu 5 turbine în comuna Pechea; SC Galati EOL SUD SRL – Z1, parc eolian cu 19 turbine eoline în comuna Pechea;

Prin urmare in evaluarea impactului cumulativ produs s-au luat în calcul proiecte propuse ce însumeaz ă cca. 257 turbine eoliene duispuse pe unitatile administrativ teritoriale a 9 comune conform plan şei de mai jos.

MEDIU Consulting 79

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

MEDIU Consulting 80

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

Pentru aceasta în continuare este prezentat modul de evaluare utilizat s-a definit o matrice simpl ă în care aspectele de mediu se înscriu pe o ax ă, iar efectele asupra mediului pe cealalt ă ax ă. s-au stabilit tehnicile de clasificare pentru ponderarea importan ţei, aceasta constând în folosirea unei scale predefinite a importan ţei. S-a utilizat o scal ă predefinit ă cu cinci niveluri şi defini ţiile corespunz ătoare, care permite atribuirea unor valori numerice în situa ţii de decizie.

Niveluri de referin ţă Defini ţie - Punctul cel mai important - Prioritatea de prim rang 5. Foarte important - Este implicat direct în problemele majore - Trebuie luat ă în considerare - Este relevant pentru problem ă - Prioritate de ordinul doi 4. Important - Impact semnificativ, dar nu trebuie tratat înaintea altor probleme - Poate s ă nu fie rezolvat ă în întregime - Poate fi relevant ă pentru problem ă - Prioritatea de ordinul trei 3. Importan ţă medie - Poate avea impact - Poate fi un factor determinant pentru probleme majore - Relevan ţă nesemnificativ ă - Prioritate sc ăzut ă 2. Mai pu ţin important - Are impact mic - Nu este un factor determinant pentru problemele majore - Fără prioritate 1. Neimportant - Fără relevan ţă - Nu are efecte m ăsurabile

MEDIU Consulting 81

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

Evaluarea impactului asupra mediului generat de implementarea proiectului folosind Matricea de tip Leopold

Aspecte de EFECTE ASUPRA MEDIULUI mediu Termen Termen Termen Semnificative Secundare Cumulative Sinergice Permanente Temporare Pozitive Negative afectate scurt mediu lung Biodiversitatea 1 2 Mediu social şi 5 1 economic Solul 1 2 Apa 1 2 Aerul 2 2 Factorii 4 1 climatici Patrimoniul 1 1 cultural Patrimoniul arhitectonic si 1 1 arheologic Peisajul 3 1 Zgomot 1 2 Total 2 5 3 3 5 3 3 2 5 20 15

Din examinarea lor se desprind urm ătoarele: • Punctajul s-a aplicat pe baza m ăsurilor propuse pentru a preveni, reduce şi compensa pe cât posibil orice efect advers asupra mediului. • Ţinând cont de notele acordate pentru fiecare tip de impact în parte se poate observa c ă raportul între impactul pozitiv şi cel negativ este în favoarea celui pozitiv, având un caracter secundar, temporar pe termen scurt.

MEDIU Consulting 82

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

Justificarea acord ării punctajelor la efectele pozitive şi negative Biodiversitatea S-a considerat un impact pozitiv f ără efecte m ăsurabile datorit ă urm ătoarelor aspecte: conform planurilor de încadrare în zon ă anexate reiese c ă amplasamentele analizate nu se afl ă în interiorul unei arii naturale protejate; aria strict de influen ţă a proiectului nu este atractiv ă pentru speciile de prad ă sau pentru berze, specii cu zbor planat, datorit ă lipsei structurilor generatoare de curen ţi ascenden ţi nu au fost observate locuri preferate pentru p ăsări, acestea fiind dispersate uniform aproape toate speciile cuib ăritoare sunt adaptate agrosistemelor specii care, conform datelor din literatura de specialitate sunt pu ţin afectate de parcurile eoliene. suprafa ţa proiectului este neatractiv ă pentru p ăsările cu zbor planat din cauza absen ţei forma ţiunilor geologice generatoare de curen ţi ascenden ţi cum ar fi stânc ăriile si a saraciei surselor de hrana. aproape toate p ăsările migratoare cu zbor planat au fost observate toamna zburând la mai mult de 200 m altitudine. Aprecierea altitudinii de zbor a fost f ăcut ă prin compara ţie cu suporturi de în ălţime cunoscut ă cu ar fi stâlpi de medie tensiune, stâlpi anemometrici etc. nu exist ă un model clar stabilit în timpul migra ţiei de prim ăvar ă, altitudinea şi num ărul p ăsărilor variind mult în func ţie de condi ţiile meteo. nu au fost observate stoluri de gâ şte care s ă foloseasc ă aria de studiu ca loc de iernare. in timpul iernii se constata prezen ţa unui num ăr mic de exemplare dintre speciile observate în special datorit ă s ărăciei în resurse a ar ăturilor de toamn ă. impactul asupra p ăsărilor cuib ăritoare va fi redus şi poate fi evitat u şor printr-o atent ă planificare a lucr ărilor în faza de construc ţie. au fost descrise m ăsuri pentru reducerea impactului printre care cea mai fezabil ă se pare a fi acoperirea rotoarelor cu vopsea care s ă reflecte UV şi iluminarea, daca este cazul cu lumin ă ro şie intermitent ă.

MEDIU Consulting 83

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

În privin ţa elementelor de mediu estimate a fi afectate de decopertarea solului, se anticipeaz ă perturbarea activitatii faunei prezente pe amplasament. Deoarece utilizarea în scopuri agricole a zonei presupune activitati de distrugere a faunei locale (prin imprastieri de insecticide, ierbicide etc), se poate afirma ca decopertarea stratului fertil nu va afecta biodiversitatea zonei. Singurul caz când amplasamentele ar putea dezvolta un poten ţial efect negativ asupra biodiversit ăţ ii este pe durata migra ţiei, atunci când p ăsările tranziteaz ă zona în cadrul unei c ăi secundare de migra ţie. Totu şi sunt de mentionat avantaje datorate particularit ăţ ilor zonei: distan ţe mari fa ţă de zonele protejate; amplasarea turbinelor eoliene din parcurile din zona preponderent, in siruri, pe directia N-S fara a constitui bariere E –V pe rute de deplasare (exceptie SC GENERACION EOLICA DACIA); crearea de culoare de trecere intre sirurile de turbine si zonele rezidentiale; dezvoltarea proiectelor pe terenuri cu destina ţie agricol ă, lipsite de orice urm ă de pădure, sau zone de tuf ări ş, cu activit ăţ i antropice ce nu au favorizat dezvoltarea faunei şi florei s ălbatice; în afara rutelor de migra ţie ce se deruleaz ă, majoritar, de-a lungul apelor, cu evitarea zonelor a şez ărilor omene şti; cât şi tendin ţa p ăsărilor migratoare de a zbura la altitudini considerabil mai mari decât în ălţimea turbinelor În ceea ce prive şte speciile de p ăsări care tranziteaz ă zona studiat ă c ătre diferite locuri de hr ănire sau cuib ărit, impactul produs de turbinele eoliene este cu atât mai mic cu cât acestea tind s ă tranziteze zona în zbor la altitudini mai mari decât în ălţimea turbinelor, cauz ă datorit ă c ăreia impactul este aproape inexistent. Dup ă cum se poate observa în harta de mai sus, localizarea parcurilor eoliene, nu se afl ă în apropierea unei zone dens populate cu specii de chiroptere. Inexisten ţa zonelor împ ădurite în vecin ătatea amplasamentului asigur ă un impact nesemnificativ al parcului eolian asupra acestor specii.

Mediu social şi economic S-au acordat 5 puncte pentru efectul pozitiv generat de implementarea parcurilor eoliene datorit ă urm ătoarelor beneficii : cre şterea surselor de finan ţare la nivel local;

MEDIU Consulting 84

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

angaj ări de personal atât în perioada de construc ţie cât şi în perioada de func ţionare; stoparea diminu ării resurselor neregenerabile, un plus de 200 MW/h energie din surse regenerabile; cresterea atractivitatii investitionale a zonei Mic şorarea suprafe ţelor de teren agricol şi implicit al veniturilor din aceast ă activitate va fi compensat ă de veniturile ob ţinute din taxele de concesionare, cre şterea pre ţurilor terenurilor, dezvoltarea infrastructurii rutiere din zon ă. S-a acordat un 1 punct pentru efectul negativ ca urmare a disconfortului generat în perioada de construc ţie.

Solul S-a acordat 1 punct pentru efectul pozitiv al implement ării proiectelor ţinând cont de faptul c ă suprafa ţa destinat ă efectiv construirii parcurilor eoliene este sc ăzut ă comparativ cu suprafa ţa total ă propus ă pentru implementarea proiectelor, mai mult nu se prognozeaz ă o schimbare important ă a destina ţiei terenurilor din folosin ţă agricol ă în neagricol ă. Deci nu se poate vorbi de un efect semnificativ asupra solului şi subsolului din zona de implementare a proiectelor decât în perioada de construc ţie, fapt pentru care s-a acordat un punctaj negativ (2 puncte). Opera ţiile de construc ţie, func ţionare şi mentenan ţă a parcurilor eoliene vor avea un impact negativ asupra drumurilor locale, ad ăugându-se la traficul existent un num ăr relativ mic de tranzituri, pe o perioad ă determinat ă de timp, îns ă având ca dezavantaj gabaritul mare al utilajelor de transport. De asemenea un impact negativ ar putea surveni prin construirea simultan ă (pe perioade restranse) a celor noua parcuri, camioanele şi utilajele de transport putând s ă afecteze infrastructura existent ă, pe termen scurt pot ap ărea probleme la transportul şi manipularea centralelor eoliene. Suprapunerea perioadelor de constructie este putin probabila deoarece sunt proiecte in diferite faze de implementare si chiar si in cazul aceluiasi investitor constructia este programata pe fiecare proiect separat. Ţinând cont de m ăsurile pe care dezvoltatorul proiectelor le va lua prin amenajarea căilor de transport necesare punerii în aplicare a investi ţiei se estimeaz ă un impact cumulativ diminuat.

Apa

MEDIU Consulting 85

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

S-a acordat 1 punct pentru efectul pozitiv al implement ării proiectelor ţinând cont c ă în toat ă perioada de func ţionare nu este necesar ă utilizarea apei în scopul producerii de energie şi nici nu vor fi generate ape uzate. S-au acordat 2 puncte pentru efectul negativ ca urmare a disconfortului generat în perioada de construc ţie. Prin m ăsurile pe care beneficiarul le va lua atât pe perioada de construc ţie cât şi de func ţionare a parcurilor eoliene asupra gestion ării apelor uzate menajere sau eventualelor polu ări accidentale cu substan ţe petroliere provenite de la vehiculele de transport, antrenate de c ătre apele meteorice, nu se poate preconiza un impact cumulativ suplimentar celui deja existent.

Aerul S-a acordat 2 puncte pentru efectul pozitiv al implement ării proiectelor ţinând cont de faptul c ă pe perioada de func ţionare nu exist ă nici un fel de emisii în aer S-au acordat dou ă puncte negative datorate efectului negativ al implement ării proiectelor, datorit ă emisiilor de gaze de la utilajele şi mijloacele de transport care pot contribui la cre şterea efectului cumulativ al impactului asupra aerului din regiune. Totu şi ţinând seama de gradul tehnologic ridicat al utilajelor folosite fata de emisiile utilajelor agricole folosite la activit ăţ ile specifice, precum şi de parametrii calitativi ai aerului din zon ă, impactul va fi unul redus, local şi temporar. Impactul asupra calit ăţ ii aerului poate fi sesizat prin emisiile temporare de praf în perioada de construc ţie. Impactul depinde de mai mul ţi factori: durata şi perioada construc ţiei; eficien ţa m ăsurilor de reducere a impactului; distan ţa dintre proiecte. Ţinând seama ca lucr ările de excavare se vor suprapune cu perioada lucr ărilor agricole (când emisiile de praf de la utilajele agricole sunt foarte mari) şi c ă proiectele vor fi finalizate pe faze, impactul va fi local, temporar şi nesemnificativ.

Factorii climatici S-au acordat 4 puncte pozitive datorate efectului pozitiv generat de implementarea parcurilor eoliene luându-se în considerare beneficiile aduse de utilizarea energiei cinetice a vântului. S-a ţinut cont de respectarea principiilor dezvolt ării durabile şi de politicile de

MEDIU Consulting 86

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI dezvoltare ale Uniunii Europene, care promoveaz ă reducerea utiliz ării combustibililor din surse neregenerabile şi nu în ultimul rând, ţinând cont de ţintele asumate de România cu privire la producerea de energie din surse regenerabile. S-a acordat 1 punct negativ ca urmare a disconfortului generat în perioada de construc ţie.

Patrimoniul cultural Nu este cazul, în zon ă nu s-au identificat obiective de patrimoniu cultural.

Patrimoniul arhitectonic si arheologic Nu este cazul, în zon ă nu s-au identificat obiective de patrimoniu arhitectonic şi arheologic.

Peisajul S-au acordat 3 puncte pozitive datorate implement ării parcurilor eoliene ţinând cont de faptul c ă pentru majoritatea turbinelor impactul vizual nu este mai semnificativ decât acela al stâlpilor de înalt ă tensiune care transport ă curentul electric din centralele de mare putere la centrele de distribu ţie, unde tensiunea este adus ă la un nivel corespunz ător utiliz ării în gospod ării. În România, num ărul stâlpilor de înalt ă tensiune este foarte mare, pe când num ărul turbinelor eoliene este mic astfel c ă impactul vizual nu constituie o problem ă. Impactul vizual cumulativ al parcurilor eoliene poate fi resim ţit numai în vecin ătăţ ile acestora. De asemenea, din practica celorlalte ţă ri europene, care au un avans considerabil în ceea ce prive şte producerea energiei electrice din surse regenerabile (în special, energie eolian ă) s-a constatat c ă amplasarea turbinelor eoliene s-a realizat la 50 m fa ţă de parcuri naturale (Germania –Parcul Natural Friedrich Wilhelm lubke koog wind park , Italia –Parcul Natural Abruzzi), f ără ca peisajul s ă aib ă foarte mult de suferit. Având în vedere ca amplasarea parcurilor eoliene în jude ţul Gala ţi sunt în faz ă incipient ă se poate aprecia c ă acestea vor constitui o atrac ţie turistic ă semnificativ ă, iar vizitarea parcului cu urcarea în nacela unei turbine poate deveni un important punct de atrac ţie. Pentru impactul negativ generat de construirea celor 9 parcuri eoliene s-a acordat 1 punct negativ luând în considerare disconfortul generat de organizarea de şantier

MEDIU Consulting 87

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

Mai mult datorit ă diferen ţelor de nivel şi a întinderii arealului evaluat nu se poate preconiza un efect cumulativ negativ din punct de vedere al aspectului vizual, deoarece parcurile eoliene nu sunt vizibile din satele învecinate în schimb sunt vizibile de-a lungul drumului DJ 261.

Zgomot S-a acordat un punct pozitiv pentru implementarea proiectelor având în vedere faptul c ă în perioada de func ţionare conform calculelor şi graficelor pentru fiecare proiect în parte nu se poate sesiza o amplificare a zgomotului produs de vecin ătatea celor 9 proiecte. S-au acordat 2 puncte negative pentru impactul generat de realizarea parcurilor eoliene în perioada de construc ţie s ănătatea şi siguran ţa reziden ţilor din zona analizat ă care poate fi afectat ă de c ătre impactul generat de c ătre zgomotul produs într-un interval redus de timp în perioada de construc ţie. Impactul va fi sesizat la nivelul persoanelor care lucreaz ă, sau care tranziteaz ă zona, deoarece zonele locuite sunt la distante apreciabile f ără posibilitatea de a fi influen ţate. Pentru evaluarea zgomotului produs de func ţionarea simultan ă a parcurilor eoliene s-a realizat o prognozare a intensit ăţ ii zgomotului în zona parcurilor eoliene şi extins în zonele învecinate. Dispersia intensit ăţ ii zgomotului produs s-a realizat prin calcul utilizând soft de dispersie a sunetului („wind turbine sound calculator” – Danish Wind Industry Association) pentru nivelul maxim produs de o turbin ă eolian ă – 106,5 dB. În perioada de func ţionare a parcurilor eoliene conform proiec ţiei de dispersie a zgomotului în zonele parcurilor nu se poate sesiza un disconfort al locuitorilor din vecin ătatea parcurilor eoliene, nivelul intensit ăţ ii zgomotului situându-se în intervalul de 30 – 40 dB – nivel de zgomot asociat cu zgomotul de fond.

5. Analiza alternativelor Aceast ă sec ţiune con ţine o descriere a alternativelor propuse pentru dezvoltarea proiectului în corelare cu: alegerea amplasamentului; conexiunea la sistemul/re ţeaua de transport a energiei electrice; capacitate turbine, num ăr propus şi locaţie;

MEDIU Consulting 88

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

alternativa de neimplementare a proiectului

Alegerea loca ţiei amplasamentelor Unul din motivele dezvolt ării proiectelor pe teritoriul administrativ al comunei Cudalbi si Costache Negri îl reprezint ă poten ţialul ridicat al resurselor de vânt ce asigur ă viabilitate financiar ă a investitiilor. Un rol important in stabilirea zonelor de amplasare a parcurilor eoliene precum si stabilirea locatiilor turbinelor eoliene s-a f ăcut pe baza m ăsur ătorilor realizate pe amplasament de catre beneficiarul proiectelor, masuratori care au vizat in principal directia si viteza vantului. Datele ob ţinute au ar ătat c ă zona analizat ă este favorabil ă pentru investi ţia propus ă. De asemenea factori importan ţi în alegerea loca ţiei au constituit şi: Existen ţa în zon ă a unui sistem de distribu ţie şi transport al energiei electrice; Teren liber (in totalitate teren agricol) f ără posibil impact asupra florei, faunei şi zonelor protejate; Distan ţă considerabil ă fat ă de zonele locuite; Accesul la infrastructura rutier ă si transportul eficient al utilajelor si echipamentelor in zona proiectului.

Conexiunea\capacitatea sistemului de distribu ţie al energiei electrice Capacitatea sistemului de distribu ţie a energiei ales se refer ă în primul rând la abilitatea de transmitere a energiei electrice la costuri minime. Capacitatea sistemului de distribu ţie (re ţelei electrice) este influen ţat ă de factori fizici şi climatici ce includ: Diametrul conductorului electric; Distan ţa dintre surse de la generator la sta ţia de transformare şi liniile de transport; Condi ţii meteo de pe amplasament (temperatur ă, viteza vântului etc.). Solu ţia optim ă de conectare intre turbine este prin leg ături LES iar de la sta ţia intermediara (realizata printr-un nou proiect) se va propune o alta investitie privind conectarea celor 2 proiecte prin intermediul statiei de transformare Negrea la SEN. Capacitatea totala, num ărul de turbine ales şi amplasarea acestora

MEDIU Consulting 89

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

Capacitatea cumulata maxim ă a parcurilor eoliene conform ATR ce satisface necesarul de utilizare a resurselor eoliene din zona amplasamentului şi se încadreaz ă în capacitatea sistemului de distribu ţie a energiei electrice. Amplasarea si proiectarea turbinelor eoliene pe loca ţiile propuse se face evitând impactul asupra: Zonelor cu vegeta ţie important ă pentru habitatul existent şi zonele de hr ănire a păsărilor; Culoare şi rute de migrare a p ăsărilor; Zone de locuin ţe;

Tinand seama de existenta in zona si a altor parcuri eoliene a u fost identificate 10 locatii de turbine care nu respecta distantele minime fata de turbinele parcului invecinat ce urmeaza a fi dezvoltat de catre S.C. GENERACION EOLICA DACIA S.R.L. Pentru rezolvarea situatiei titularul, fara a tine seama de etapa de realizare a fiecarui proiect in parte, face primul un compromis si propune o solutie echilibrata si anume : - Cudalbi Eolian preia ca sarcina de rezolvare 5 locatii -C21, C22, C50, C51 si C52 pe care le poate repozitiona respectand principiile de mai sus ( minim 4 diametre cu 3 diametre), sau la care poate renunta; - Generacion preia ca sarcina de rezolvare 5 locatii - A7, B3, B6, B7 si B9 pe care le poate repozitiona respectand principiile de mai sus ( minim 4 diametre cu 3 diametre) sau la care poate renunta; Noile pozitii vor fi notificate reciproc pentru acceptare vecinatate. Conceptia este de respectare a unor distante de proiectare tehnica a amplasarii turbinelor, ca si cand ar fi un singur parc si nu de respectare a vecinatatilor din Ordinul ANRE cu 7diametre / 4 diametre, cand nu ar mai fi nevoie de acceptul reciproc ci numai de o instiintare reciproca . Titularul proiectului analizat intelegand necesitatea rezolvarii situatiei, reia impreuna cu proiectantul si evaluatorul cateva etape ale proiectului repozitionand turbinele preluate in sarcina, conform tabelului :

Coordonate turbina noua (repozitionata) Numar Nr Nr. Stereo 70 WGS 84 turbina turb crt Latitudine Longitudine inlocuita noua Est Nord Grd Min Sec Grd Min Sec 1 C21 CN01 713760.23 472526.51 45 43 9.89 27 44 42.14 2 C22 CN09 715810.54 471904.59 45 42 47.47 27 46 15.88

MEDIU Consulting 90

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

3 C50 CN10 713095.03 471411.45 45 42 34.54 27 44 9.63 4 C51 C51R 716431.95 476432.97 45 45 13.35 27 46 51.89 5 C52 C52R 716942.93 476420.52 45 45 12.37 27 47 15.50

Completare drumuri care trebuie create prin reparcelare Avand in vedere ca prin propunerea de reparcelare nu s-au creat conditii de acces pentru toate tarlalele, s-a propus sa se creeze drum de acces si pe urmatoarele zone : - de la Manastirea Gologanu in parcurile eoliene comune, intre turbinele Generacion cod A3 si A4, la nord de T131 A775 ; - la Est de turbina A15, de la Nord (Drumul de exploatare 646) la Sud (Drumul de exploatare 658) , unde este linie parcelara; - la Est de turbina A10, de la Nord (Drumul de exploatare 645) la Sud (Drumul de exploatare 658) , unde este linie parcelara;

Trasee de cabluri pe drumurile de exploatare Se propune separarea, pe cat posibil, a traseelor de cabluri electrice pe drumurile de exploatare. Tinand seama si de interesul Generacion de a iesi cu cablurile cat mai mult pe linia de Vest, propunerea este ca Generacion sa foloseasca preponderent drumurile NordSud din zona de Vest iar Cudalbi Eolian sa foloseasca preponderent drumurile de exploatare Nord-Sud din zona de Est. Acolo unde cablurile vor avea un traseu comun, pe acelasi drum, se vor alege de catre fiecare titular cate o margine a drumului. Suprafetele ocupate temporar si definitiv de catre platforme si fundatii raman neschimbate in formula propusa fata de proiectul initial .

Neimplementarea proiectului în zona analizat ă va avea ca impact : pân ă la 250.000 MWh energie pe an generat ă din surse regenerabile nu va fi produs ă în re ţeaua na ţional ă (suficient ă pentru consumul a 32.000 locuin ţe) emisii de 100.000 tone rezultate ca urmare a utiliz ării instala ţiilor de producere a energiei din surse neregenerabile; lipsa locurilor de munc ă; pierderea unor surse de finan ţare la bugetului local. In cazul neimplement ării planului, amplasamentul studiat î şi va p ăstra actuala folosin ţă , fiind insuficient exploatat şi în neconcordan ţă cu actuala inten ţie în ceea ce MEDIU Consulting 91

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI prive şte dezvoltarea durabil ă a comunelor angrenate în derularea proiectului şi cu cerin ţele actuale de valorificare din punct de vedere economic a resurselor din zon ă, respectiv a poten ţialului eolian.

6. Monitorizarea Prevederile pentru monitorizarea mediului impun efectuarea de m ăsur ători şi determin ări periodice ale poluan ţilor caracteristici pentru un astfel de obiectiv pentru factorii de mediu ap ă, aer, sol.

6.1. Factorul de mediu ap ă Monitorizarea pe şantier va avea în vedere urm ătoarele aspecte: verificarea respect ării normelor de func ţionare ale utilajelor pe perioada de construc ţie a parcului eolian; monitorizarea managementului apelor uzate provenite din OS prin vidanjarea corespunz ătoare a toaletelor ecologice şi încadrarea în parametri NTPA 001/2002 de evacuare a apelor uzate; în perioada de func ţionare a Parcului Eolian nu se genereaz ă ape uzate.

6.2. Factorul de mediu aer Pentru faza de construc ţie se recomand ă s ă se realizeze monitorizarea pulberilor în suspensie şi a pulberilor sedimentabile, precum şi a zgomotului, pentru acest posibil poluant se vor face m ăsur ători şi se va monitoriza şi în perioada de func ţionare. În perioada de construc ţie beneficiarul va trebui sa respecte parametrii impu şi de STAS 12574/87 Aer din zonele protejate şi Ordinului 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limit ă, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjur ător. Nu se produc emisii, pulberi în suspensie/sedimentabile în perioada de func ţionare.

6.3. Factor de mediu sol şi subsol În perioada de construc ţie, depozitarea temporar ă a componentelor turbinelor şi a materialelor de construc ţie precum şi o mare parte a organiz ării de şantier va trebui s ă se

MEDIU Consulting 92

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

realizeze cât mai eficient, astfel încât s ă se evite pe cât posibil efectul de tasare a solului prin deplas ări repetate ale ma şinilor şi pentru a se diminua riscul producerii de accidente. Scurgerile de carburan ţi sau lubrefian ţi, datorate unor scurgeri accidentale, vor fi diminuate prin utilizarea produselor absorbante. Se va asigura o supraveghere permanent ă a perimetrului parcului eolian pentru sesizarea eventualelor incidente care ar putea influen ţa popula ţia, fauna sau flora şi raportarea imediata a acestora pentru luarea m ăsurilor de corec ţie şi prevenire. Monitorizarea func ţion ării parcului eolian se face de la distan ţă prin utilizarea unor echipamente speciale de tele şi radio transmisie sau local prin personalul angajat, func ţiile turbinei eoliene fiind monitorizate şi controlate de numeroase unit ăţ i de comand ă şi control.

6.4. Factor de mediu biodiversitate În perioada de func ţionare a parcului eolian se va acorda o importan ţă deosebit ă asupra poten ţialului risc de coliziune al p ăsărilor care tranziteaz ă zona. Astfel pentru identificarea eventualelor m ăsuri suplimentare de protec ţie se va monitoriza num ărul de carcase p ăsări şi chiroptere pe o perioada de un an de zile. Dup ă prezentarea raportului de monitoring şi analizarea rezultatelor de c ătre autoritatea competent ă pentru protec ţia mediului se va lua decizia dac ă procesul de monitorizare va fi continuat.

Măsura Im plementarea Monitorizarea Atât în faza de Conform planului de Monitorizare Respectarea planului de monitorizare propus construc ţie, cât şi în propus cea de func ţionare Recomand ăm ca pe toat ă perioada de Înainte de începerea implementare a proiectelor, pentru fiecare parc lucr ărilor de eolian, etapa de constructie s ă fie asistat ă de o Beneficiar construc ţie şi în persoan ă/firm ă specializat ă în implementarea timpul acestora durabil ă a obiectivelor propuse prin proiect. Decopertarea stratului de sol fertil se va face cu Executantul lucr ărilor depozitarea şi protejarea acestuia În perioada Pentru a evita dezvoltarea speciilor invazive în execut ării lucr ărilor zon ă, se recomand ă cu stricte ţe utilizarea pentru de construc ţie Personalul care execut ă lucrarea recopertarea solului fertil decopertat ini ţial. Pe parcursul şi dup ă terminarea lucr ărilor de Pe tot parcursul construc ţii – montaj, amplasamentul se va elibera perioadei de Executantul lucr ărilor de de şeuri şi resturi de materiale, pentru a nu afecta execu ţie a lucr ărilor calitatea solului fertil. Proiectarea re ţelelor de cablu subteran din cadrul Înainte de începerea amplasamentelor se va pozi ţiona urmând re ţeaua lucr ărilor, în Beneficiar drumurilor de acces minimizându-se astfel suprafa ţa momentul elabor ării de teren afectat ă prin fragmentarea temporar ă. proiectului tehnic. Depozitarea temporar ă a componentelor turbinelor Înainte de începerea Beneficiar şi a materialelor de construc ţie trebuie s ă se lucr ărilor, în MEDIU Consulting 93

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

realizeze cât mai eficient in spatiile realizate momentul elabor ării proiectului tehnic Pe tot parcursul Amplasamentul organizarii de santier trebuie ţinut în perioadei de Executantul lucr ărilor/Beneficiar permanen ţă curat. execu ţie a lucr ărilor de construc ţie Nu trebuie permis ă b ăltirea şi formarea de mla ştini/zone umede în perimetrul proiectelor, Înainte de începerea deoarece acestea atrag p ăsări iubitoare de ap ă sau lucr ărilor de Executantul lucr ărilor/Beneficiar de organisme dependente de mediul acvatic construc ţie. (amfibieni) Pe tot parcursul perioadei de Trebuie să se aib ă în vedere eficien ţa procesului de Beneficiarii proiectelor şi execu ţie a lucr ărilor, refacere a por ţiunilor de habitat afectat de persoan ă/firm ă specializat ă în pân ă la refacerea decopert ări – recopert ări. domeniul biodiversit ăţ ii. total ă a zonelor exploatate. Pe întreaga perioad ă Turbinele sunt semnalizate pe timpul nop ţii cu de func ţionare a lumin ă intermitent ă ro şie cu intervale mari de timp, Beneficiarii proiectelor celor 2 parcuri între dou ă aprinderi consecutive. eoliene. Pe întreaga perioad ă Se vor vopsi vârfurile palelor centralelor eoliene în de func ţionare a culori contrastate, pentru a evita coliziunea Beneficiarii proiectelor celor 2 parcuri accidentala a p ăsărilor cu acestea. eoliene.

7. Situa ţii de risc Atât în faza de construc ţie, cât şi func ţionare şi dezafectare nu se poate vorbi de un accident ecologic ce ar putea avea un efect distructiv asupra ecosistemele naturale şi antropice, se poate vorbi îns ă despre poluare accidental ă pe perioada ante şi post construc ţie prin scurgerea de carburant de la autovehiculele şi utilajele ce tranziteaz ă amplasamentul pe perioada construc ţiei parcului eolian. Instala ţiile pot avea ca şi cauze de producere a polu ărilor accidentale urm ătoarele: Cauze interne a. Defecte de proiectare sau execu ţie a instala ţiilor, a elementelor de control sau de automatizare. Ele se datoreaz ă: proiect ării gre şite din punct de vedere al rezisten ţei mecanice, la coroziune, la varia ţiile de temperatur ă, etc; proiect ării în lipsa unei documentări suficiente; nerespect ării normelor tehnice de securitate; dotarea insuficient ă cu aparatur ă de control, de siguran ţă , sau de alarmare; lipsa studiilor accidentelor previzibile (avaria controlat ă).

MEDIU Consulting 94

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

b. Defecte de material se refer ă la fiabilitatea elementelor de construc ţie (aparatur ă de siguran ţă , control şi alarmare). Ele se datoreaz ă eficien ţei sc ăzute de control. Pe acest principiu, o avarie poate fi previzibil ă şi trebuie s ă se asigure sisteme de înlocuire sau de dublare care s ă evite propagarea în lan ţ a efectului. c. Defecte de exploatare Ele se datoreaz ă: insuficien ţei calitative şi cantitative a operatorilor unei instala ţii; insuficien ţei instruc ţiunilor şi instructajelor de exploatare; căderilor psihologice, fiziologice. Cauzele externe schimb ările situa ţiei meteo: inversiuni termice, furtuni, etc; diverselor acte de sabotaj; calamit ăţ ilor naturale; dezastrelor majore. Pentru a spori caracterul de anticipare a oric ăror evenimente, accidente, pentru ca acestea s ă nu se transforme în accidente ecologice, vor fi luate în considerare de c ătre firm ă: sursele poten ţiale de accident, date de identificare; cauzele care pot produce evenimentul; factorul de mediu vizat; poluan ţii poten ţiali; aria posibil ă de r ăspândire a poluantului şi de afectare în lan ţ a altor surse poten ţiale; măsurile concrete de: prevenirea şi preg ătirea pentru interven ţie; interven ţia operativ ă dup ă declan şarea fenomenelor periculoase; interven ţia ulterioar ă pentru recuperare şi reabilitare. mijloacele materiale necesare pentru interven ţie şi m ăsurile de asigurare operativ ă a lor; echipele de interven ţie, responsabilit ăţ i; măsurile şi metodele de organizare, în ştiin ţare şi alarmare a echipelor de interven ţie;

MEDIU Consulting 95

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

asigurarea re ţelei de monitorizare şi control cu aparatur ă specific ă pentru controlul construc ţiilor, instala ţiilor, mijloacelor de transport, parametrilor factorilor de mediu - cu obliga ţia, în cazul detect ării avariilor sau al dep ăş irilor valorilor admisibile ale contamin ării s ă în ştiin ţeze organismele stabilite prin schemele de în ştiinţare şi s ă ia măsurile de punere sub control a instala ţiilor; programele de instruire a lucr ătorilor de la punctele critice şi a echipelor de interven ţie. Ca surse de accidente de natur ă electric ă, le reprezint ă toate utilajele ac ţionate de energia electric ă şi bineîn ţeles, sistemul de distribu ţie a energiei electrice. Riscurile unor electrocut ări exist ă, în special, în cazul personalului de între ţinere a instala ţiilor electrice. Evitarea unor asemenea accidente se poate realiza prin angajarea unor oameni cu o bun ă calificare, responsabili şi con ştien ţi privind riscurile care exist ă la instala ţiile electrice.

Substan ţe periculoase Din punct de vedere al HG 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substan ţe periculoase, substan ţele utilizate în procesul tehnologic (func ţionarea turbinelor eoliene) şi specificate în tabelul urm ător prezint ă fraze de risc R relevante, şi anume:

Identificarea substan ţelor periculoase Denumirea Clasificarea şi etichetarea substan ţelor materiei sau a preparatelor chimice*) Cantitatea prime, a Categorie- anual ă/ existent ă substan ţei sau Periculoase/ Fraze de în stoc Periculozitate**) a preparatului Nepericuloase risc*) chimic (P/N) Ulei hidraulic 1755 litri P Poate provoca efecte R53, S23, adverse pe termen Ulei S51 14040 litri P lung asupra mediului transmisie acvatic.

MEDIU Consulting 96

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

Riscuri naturale Riscurile naturale la care este expus ă zona de amplasare a Parcului Eolian, sunt: căderile masive de z ăpad ă; inunda ţiile; cutremurele. Căderi masive de z ăpad ă Obiectivul analizat se va amplasa în extravilanul comunelor Cudalbi si Costache Negri, într-o zon ă geografic ă cu c ăderi medii de z ăpad ă. Din acest motiv, se consider ă c ă prezint ă un risc foarte sc ăzut la c ăderi masive de z ăpad ă, care s ă afecteze buna func ţionare a turbinelor eoliene. Inunda ţii Nu exist ă posibilitatea apari ţiei unor inunda ţii, principalele cursuri de ap ă situându- se la o distan ţă apreciabil ă fa ţa de amplasamentul obiectivului. Seisme Din punct de vedere seismic (conform S.R.11100/1-93: "Zonare seismic ă- macrozonarea teritoriului României") amplasamentul se încadreaz ă în macrozona de intensitate seismic ă 81 având valoarea de vârf a accelera ţiei terenului de proiectare ag=0,18 g, şi perioada de col ţ Tc = 1.0 secunde. Potrivit normativului P 100/92, se va lua în calcul zona "B" cu un coeficient ks = 0,75 şi o perioad ă de col ţ Te = 1,5 sec.

8. Descrierea dificult ăţ ilor Pe parcursul elabor ării Raportului privind Impactul asupra Mediului, pentru investi ţia analizat ă nu s-au întâmpinat dificult ăţ i practice sau tehnice.

9. Rezumat f ără caracter tehnic Parcul eolian va fi amplasat, conform Certificatului de Urbanism nr. 177/4033 din 27.06.2011, pe raza comunelor Cudalbi si Costache Negri, jude ţul Gala ţi, extravilan, tarlalele T.89/1, T.90, T.91, T.92, T.93, T.94/1, T.95/1, T.95/2, T.131/1, T.132/1, T.133, T.134, T.135 Cudalbi si T.13/1, T.14, T.15/1, T.15/2, T.16/1, T.17/1, T.19, T.20 Costache Negri; si respectiv conform Certificatului de Urbanism nr. 176/3908 din 27.06.2011, pe raza comunei Cudalbi, jude ţul Gala ţi, extravilan, tarlalele T.90, T.91, T.93, T.95, T.132/1, T.133, T.134, T.135.

MEDIU Consulting 97

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

Terenurile vizate sunt terenuri agricole, arabile, în suprafa ţă de 316 798 m2. Bilan ţul de teren este urm ătorul:

9.1. Descrierea activit ăţ ii Amplasamentul destinat investi ţiei va r ămâne cu destina ţie agricol ă pe durata derul ării şi func ţion ării proiectului, doar o mic ă suprafa ţa din acesta fiind utilizat ă în scopul propus. Realizarea lucr ărilor specifice proiectului Etapele propuse în realizarea proiectului sunt realizate cronologic astfel: Realizarea organiz ării de şantier Realizarea drumurilor de acces c ătre parcul eolian de la drumul de exploatare; Realizarea funda ţiilor, a platformelor de operare şi asamblarea turbinelor eoliene Construirea re ţelei de desc ărcare a energiei produse de parcul eolian la sta ţia de transformare. Turbinele eoliene care vor fi instalate în cadrul Parcului Eolian au principiu de func ţionare similar cu cel al morilor de vânt, rotorul acestora fiind prev ăzut cu trei pale. Energia ob ţinut ă astfel, poate fi gestionat ă în mai multe moduri cum ar fi: stocat ă în acumulatori, fie este distribuit ă prin intermediul unei re ţele electrice, fie sunt alimentate sarcini izolate. 9.2. Metodologii utilizate în evaluarea impactului Evaluarea impactului, produs de activitatea ce se va desf ăş ura în proiectul propus s-a realizat ţinându-se cont de: legisla ţia specific ă pentru: ap ă, aer, sol şi subsol, de şeuri, factorul uman; normele metodologice, stabilite de legisla ţia de protec ţia mediului, pentru evaluarea impactului; grilele de evaluare, prezentate în raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului; evaluarea de mediu cu ajutorul Matricei de tip Leopold. 9.3 Impactul prognozat asupra mediului Surse de poluan ţi pentru ape în perioada de execu ţie Principalele sursele de poluare a apelor în faza de execu ţie sunt reprezentate de: tehnologiile de execu ţie propriu-zise; utilajele terasiere şi cele de transport; MEDIU Consulting 98

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

activitatea uman ă.

Surse de poluan ţi pentru aer În perioada de execu ţie a lucr ărilor proiectate, activit ăţ ile din şantier au impact asupra calit ăţ ii atmosferei din zonele de lucru şi din zonele adiacente acestora. În perioada de exploatare, obiectivul analizat nu se constituie în surs ă de poluare a atmosferei. Surse de poluare a solului şi subsolului Poten ţialele efecte de poluare pe perioada activit ăţ ilor desf ăş urate în etapa de amenajare teren, construire-montaj a parcului eolian pot fi generate de urm ătoarele activit ăţ i: decopertare – zon ă construc ţii funda ţie, drumuri şi c ăi de acces; scurgeri accidentale de produse petroliere; transport utilizând utilaje de mare tonaj Sursele poten ţiale de poluare, în timpul func ţion ării Parcului Eolian, asupra factorului de mediu sol pot fi: de şeurile rezultate şi anume – uleiuri uzate de transmisie şi hidraulice ce pot produce prin depozitarea necorespunz ătoare o poluare semnificativ ă a solului; Surse de zgomot şi vibra ţii în perioada de execu ţie Procesele tehnologice de execu ţie a lucr ărilor proiectate implic ă folosirea unor grupuri de utilaje cu func ţii adecvate. Aceste utilaje în lucru reprezint ă tot atâtea surse de zgomot. Surse de zgomot şi vibra ţii în perioada de func ţionare a proiectului Pentru perioada de func ţionare a parcului eolian, singurele surse de zgomot sunt emisiile sonore produse de mi şcarea palelor turbinelor eoliene. Datorit ă distan ţei dintre amplasament şi cele mai apropiate a şez ări umane, a direc ţiei predominante a vântului şi conform studiilor prezentate este de a şteptat ca în satele apropiate, zgomotul produs prin func ţionarea turbinelor s ă fie sesizat la o intensitate mai mic ă decât nivelul de zgomot din interiorul unei case. Aparent, efectul cel mai important pe care vibra ţiile le au sunt efecte asupra structurilor de rezisten ţă ale turnului şi funda ţiei turbinei, mai degrab ă decât asupra mediului.

MEDIU Consulting 99

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

Turbinele ce se vor amplasa, vor fi turbine de ultim ă genera ţie, certificate dup ă standardele interna ţionale de calitate în domeniu, aceasta reprezentând garan ţia unor efecte reduse asupra mediului ambiant. Din punct de vedere al s ănătăţ ii popula ţiei, Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 49 / 2007 al pre şedintelui Autorit ăţ ii Na ţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) impune ca amplasarea turbinei eoliene sa se efectueze la o distan ţă fat ă de cl ădirile locuite egal ă cu „în ălţimea pilonului x 3; aceasta distanta se poate reduce, fa ţă de zona de locuin ţe, cu acordul comunit ăţ ii locale, pân ă la o valoare minim ă egal ă cu în ălţimea pilonului plus lungimea palei plus 3 m” . Aplicând aceast ă impunere proiectului nostru, rezult ă c ă pentru o turbin ă eolian ă cu în ălţimea de maxim 119 m, distan ţa minim ă fa ţă de cl ădirile locuite trebuie sa fie egal ă cu 119 m x 3 = 357 m. Aceast ă raz ă trebuie s ă fie mai mic ă decât distan ţa pân ă la cea mai apropiat ă zon ă construit ă aflat ă în vecin ătatea parcului eolian. A şa cum se poate observa pe Planul de situa ţie anexat distan ţele dintre Centrala electric ă eolian ă Cudalbi şi localit ăţ ile învecinate au urm ătoarele valori: 1640 m pân ă la comuna Suhurlui, 2280 m pân ă la Costache Negri şi 3360 m pân ă la Cudalbi (mult mai mare decât minimul necesar). La aceast ă distan ţă este evident c ă zgomotele produse de turbinele parcului eolian Cudalbi nu influen ţeaz ă în mod negativ s ănătatea popula ţiei comunelor învecinate. Interferen ţele electromagnetice Nivelul de risc al câmpurilor electric şi magnetic ce compun câmpul electromagnetic, de unde începând se produc efecte biologice care afecteaz ă corpul uman, este determinat de urm ătoarele valori:

Nivel Nivel Nivel foarte Nivel extrem Câmpul normal periculos periculos de periculos Electric 0 – 6 6,1 – 8,9 9 – 13,9 > 14 (V/m) (nT) 0 – 65 66 – 99 100 – 249 > 250 Magnetic 0 – 0,65 0,66 – 0,99 1 – 2,49 > 2,50 (mGs) (A/m) 0 – 1,625 1,65 – 2,475 2,5 – 6,225 > 6,25

Toate structurile mari, mobile pot produce interferen ţe electromagnetice. Centralele eoliene pot cauza aceste interferen ţe prin reflectarea semnalelor electromagnetice de

MEDIU Consulting 100

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI palele centralei. Astfel, receptorii din apropiere preiau atât semnalul direct cât şi cel reflectat. Principala surs ă de producere a radia ţiilor electromagnetice ne-ionizate o reprezint ă generatoarele de curent ce echipeaz ă turbinele eoliene. Aceste tipuri de radia ţii produse au o influen ţă nefast ă asupra tuturor organismelor vii. Având în vedere în ălţimea la care este situat ă sursa de radia ţii electromagnetice şi la o distan ţa semnificativ ă fa ţa de zonele reziden ţiale impactul produs de radia ţiile electromagnetice generate în urma func ţion ării parcului eolian este nesemnificativ. Biodiversitate Un impact preconizat al fermelor eoliene este acela ca pot constitui bariere în calea pas ărilor migratoare sau a p ăsărilor ce se deplaseaz ă în diferite zone (zone de cuib ărire, hr ănire sau zone de odihn ă). Nu se prognozeaz ă un posibil impact al turbinelor eoliene asupra pas ărilor care tranziteaz ă zona, justificat prin lipsa zonelor de cuib ărire, hr ănire sau zone de odihn ă). Nu sunt afectate arii naturale protejate de interes comunitar, rezervatii naturale, habitate prioritare sau specii de flora si fauna de interes conservativ. 9.4 Descrierea zonelor în care se resimte impactul Unul din motivele dezvolt ării a celor doua parcuri eoliene îl reprezint ă poten ţialul ridicat al resurselor de vânt in zona ce asigur ă viabilitate financiar ă a proiectului. De asemenea factori importan ţi în alegerea loca ţiilor au constituit şi: Existen ţa în zon ă a unui sistem de distribu ţie şi transport al energiei electrice; Teren liber, f ără posibil impact asupra florei, faunei şi zonelor protejate; Distan ţă considerabil ă fat ă de zonele locuite; Accesul la infrastructura rutier ă.

9.5 M ăsuri de diminuare a impactului pe componente de mediu Măsuri de protec ţie a apelor în perioada de amenajare/construc ţie: finalizarea execu ţiei amenaj ării terenului în perioade cât mai scurte, dar cu respectarea timpilor tehnologici necesari; realizarea lucr ărilor prin asigurarea de pante de scurgere pentru apele din precipita ţii; între ţinerea utilajelor (sp ălarea lor, efectuarea de repara ţii, schimburile de piese, de uleiuri, alimentarea cu carburan ţi etc.) numai în locurile special

MEDIU Consulting 101

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

pentru apele uzate care vor rezulta din şantier, se va impune respectarea limitelor de înc ărcare cu poluan ţi a apelor uzate evacuate în re ţele de canalizare or ăş ene şti şi în sta ţiile de epurare; condi ţiile de contractare vor trebui s ă cuprind ă m ăsuri specifice pentru managementul apelor din zon ă pentru a evita poluarea chimic ă a apelor; manipularea materialelor, a sterilului, a p ământului şi a altor substan ţe folosite se va face astfel încât s ă se evite antrenarea lor de c ătre apele de precipita ţii; utilizarea de toalete tip cabine ecologice în perioada de amenajare/construc ţie.

Măsuri de protec ţie a aerului Sursele de impurificare a atmosferei asociate activit ăţ ilor care vor avea loc în perioada de execu ţie în amplasamentul analizat sunt surse libere, deschise. Ca urmare, nu se poate pune problema unor instala ţii de captare - epurare - evacuare în atmosfer ă a aerului impurificat/ gazelor reziduale; Referitor la emisiile de la vehiculele de transport, acestea trebuie s ă corespund ă condi ţiilor tehnice prev ăzute la inspec ţiile tehnice care se efectueaz ă periodic pe toat ă durata utiliz ării tuturor autovehiculelor înmatriculate în ţar ă; Utilajele şi mijloacele de transport vor fi verificate periodic în ceea ce prive şte nivelul de monoxid de carbon şi concentra ţiile de emisii în gazele de e şapament şi vor fi puse în func ţiune numai dup ă remedierea eventualelor defec ţiuni; Alimentarea cu carburan ţi a mijloacelor de transport se va face în sta ţii de alimentare carburan ţi; Procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse în perioadele cu vânt puternic, sau se va urm ări o umectare mai intens ă a suprafe ţelor aflate sub ac ţiunea utilajelor de lucru sau a drumurilor de acces, în special a celor nepavate; Drumurile de şantier vor fi permanent între ţinute prin nivelare şi stropire cu ap ă pentru a se reduce pulberile formate.

Măsuri de protec ţie a solului şi subsolului În urma aprecierilor f ăcute în subcapitolele anterioare a rezultat c ă emisiile de poluan ţi în atmosfer ă, ap ă, pe sol, generate de şantier în perioada de execu ţie au, în cea mai mare m ăsur ă, valori inferioare concentra ţiilor, respectiv limitelor maxime admise. În faza de execu ţie impactul asupra factorului de mediu sol poate fi diminuat prin:

MEDIU Consulting 102

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

obligarea antreprenorului la realizarea unei organiz ări de şantier corespunz ătoare din punct de vedere al facilit ăţ ilor; prevederea de toalete ecologice pentru personalul din şantier şi din punctele de lucru; în incinta organiz ării de şantier trebuie s ă se asigure scurgerea apelor meteorice, care spal ă o suprafa ţă mare, pe care pot exista diverse substan ţe de la eventualele pierderi, pentru a nu se forma b ălţi, care în timp se pot infiltra în subteran, poluând solul şi stratul freatic; evitarea degrad ării zonelor învecinate amplasamentelor şi a vegeta ţiei existente, din perimetrele adiacente, prin sta ţionarea utilajelor, efectu ării de repara ţii, depozitarea de materiale etc.; colectarea tuturor de şeurilor rezultate din activitatea de construc ţii, valorificarea tuturor de şeurilor rezultate.

Măsuri de protec ţie a florei şi faunei Măsurile de protec ţie a florei şi faunei pentru perioada de execu ţie a lucr ărilor se iau din faza de proiectare şi organizare a lucr ărilor; astfel: Amplasamentul organiz ărilor de şantier, bazelor de produc ţie şi traseul drumurilor de acces sunt astfel stabilite încât s ă aduc ă prejudicii minime mediului natural; Suprafa ţa de teren ocupat ă temporar în perioada de execu ţie trebuie limitat ă judicios la strictul necesar; Traficul de şantier şi func ţionarea utilajelor se va limita la traseele şi programul de lucru specificat; Se va evita depozitarea necontrolat ă a de şeurilor ce rezult ă în urma lucr ărilor respectându-se cu stricte ţe depozitarea în locurile stabilite de autorit ăţ ile pentru protec ţia mediului; Sistemul de transport al energiei electrice c ătre substa ţia de transformare a fost proiectat subteran; Turbinele eoliene sunt prev ăzute cu sisteme de avertizare şi vizibilitate nocturn ă;

MEDIU Consulting 103

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

Bibliografie: 1. Prof. univ. dr. ing. Vladimir ROJANSCHI; Prof. univ. de. Florina BRAN; Dr. ec. Simona DIACONU; Sef lucrari univ. ecolog Florian GRIGORE, Evaluarea impactului ecologic şi auditul de mediu, Editura Economic ă, 2006 2. ROJANSCHI, V., BRAN, F. Politici şi strategii de mediu, Bucure şti, Editura Economic ă, 2002 3. Montana Department of Natural Resources and Conservation Northeastern Land Office - Environmental Impact Statement For Martinsdale Wind Farm LLC, Horizon Wind Energy- February 2009 4. GREEN BEAN DESIGN - SILVERTON WIND FARM STAGES 1 AND 2 - LANDSCAPE AND VISUAL IMPACT ASSESSMENT - 30th July 2008 5. Heggies PtyLtd Suite6, Bulleen Road Balwyn North Australia - SILVERTON WIND FARM – Noise Impact Assessment 23 iulie 2008 6. NGHenvironmental Suite1 216 Carp Street (PO Box 470) Bega NSW 2550, - SILVERTON WIND FARM -Biodiversity Assessment, martie 2008 7. Rodger Ubrihien, Bega Duo Designs - TRAFFIC AND TRANSPORT IMPACT STUDY, martie 2008 8. U.S. Department of Energy Western Area Power Administration Rocky Mountain Region Loveland, Colorado - Western Area Power Administration - Mitigation Action Plan for the Spring Canyon Wind Project - June 8, 2005 9. Florida Power and Light (FPL) Energy North Dakota - Wind Energy Center (Edgeley/Kulm Project) – Environmental Assessment 10. Woodlawn Wind Energy Joint Venture - Woodlawn Wind Farm – august 2004 11. Department of Sustainability and Environment (DSE) Australia - RYAN CORNER WIND FARM ENVIRONMENT EFFECTS STATEMENT- decembrie 2005 12. ENERGI E2 A/S Teglholmen A.C. Meyers Vænge 9 DK-2450 København SV - Environmental impact assessment and monitoring - The Danish Offshore Wind Farm 13. Demonstration Project: Horns Rev and Nysted Offshore Wind Farms ScottishPower Renewables UK Limited An Iberdrola Renovables Company - Proposed Queniborough Wind Farm, Leicestershire - December 2008

MEDIU Consulting 104

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

14. Bertel Bruun, Hakan Delin, Lars Svensson, Păsările din România şi Europa. Determinator Ilustrat, versiunea româneasc ă Dan Munteanu, Societatea Ormitologic ă din România; 15. Ciocârlan, V., 2000 - Flora ilustrat ă a României, Editura Ceres, Bucure şti; 16. Curtean Bân ăduc., Aspecte tehnice ale implement ării re ţelei Natura 2000 în România , Vol III, 2006; 17. Darouczi, J., Sz., Zeitz, R., 2000, Cinci ani de experien ţă – Programul pentru Studiul şi Protec ţia p ăsărilor , Alcedo 2000, nr.13/14; 18. Doni ţă N et. al., 1992 – “Vegeta ţia României”, Editura Tehnic ă Agricol ă, Bucure şti; 19. Doni ţă , N., et al, 1990 - Tipuri de ecosisteme forestiere din România, Editura Tehnicã Agricolã, Bucure şti; 20. Doni ţă , N., Popescu, A., Pauc ă-Com ănescu, M., Mih ăilescu, S., Biri ş, I.A., 2005 – “Habitatele din România”. Edit. Tehnic ă Silvic ă, Bucure şti,. (ISBN 973-96001-4-X); 21. Doni ţă , N., Popescu, A., Pauc ă-Com ănescu, M., Mih ăilescu, S., Biri ş, I.A., 2006 – “Modific ări conform amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC)”. Edit. Tehnic ă Silvic ă, Bucure şti, (ISBN 973-96001-4-X); 22. Fuhn, I. 1960 Fauna României, vol XIV, fascicula 1 Amphibia, Editura Academiei Române, Bucure şti; 23. Fuhn, I., Vancea, Şt. 1961 Fauna României, vol XIV, fascicula 2 Reptilia, Editura Academiei Române, Bucure şti; 24. Fortlage, C.A. (1990) Environmental assessment. A Practical Guide Gower Publishing Company, England; 25. Glasson, J., Therivel R. and Chadwick A. (1994) Introduction to Environmental Impact Assessment, UCL Press, London; 26. Gafta, D., Mountford, O. (coord.), 2008, Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Edit. Risoprint Cluj-Napoca; 27. IUCN – Romania, 1996, National Strategy, Action Plan for Biodiversity Conservation, Sustainable Use of its Components; 28. Lee, N. and Colley, R. (1992) Reviewing the Quality of Environmental Statements Occasional Paper 24 (second edition), Department of Planning and Landscape, University of Manchester; 29. Munteanu, D, Papadopol D, Weber, P, Atlasul provizoriu al p ăsărilor clocitoare din Romania, Publicatiile Societ ăţ ii Ornitologice Române, nr. 2, Cluj Napoca 1994;

MEDIU Consulting 105

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

30. Oltean M., et al., 1994, Lista ro şie a plantelor superioare din România, Studii, sinteze, documenta ţii de ecologie, Adad. Rom-Inst. Biol. Bucure şti; 31. Papp T, Fântân ă C, 2008 - Ariile de Importan ţă avifaunistic ă din România, publica ţie comun ă a SOR şi Asocia ţia “Grupul Milvus” 32. Sadler, B. (1996) Environmental Assessment in a Changing World: Evaluating Practice to Improve Performance Canadian Environmental Assessment Agency and IAIA - International Study of the Effectiveness of Environmental Assessment; 33. Sanda, V., Ollerer, K., Burescu, P., 2008, Fitocenozele din România; 34. Stugren, B., 1982 – “Bazele ecologiei generale” Ed. Şt. şi Ped., Bucure şti; 35. Stugren, B., 1994 – “Ecologie teoretic ă” Ed. Sarmis, Cluj-Napoca; 36. Stefan Nicolae, Botanic ă sistematic ă, Ed Universitatea Al. Ioan Cuza, 2007; 37. Tucker, G. M. and Evans, M.I., 1997, Habitats for birds in Europe: a conservation strategy for the wider environment. Cambridge, U.K.: BirdLife International; http://www.eukarya.ro/ http://www.efloras.org/ http://www.hear.org/ http://plants.sagebud.com/ http://encyclopedia2.thefreedictionary.com/ http://www.henriettesherbal.com/ http://www.treknature.com/ http://www.salvaeco.org http://ec.europa.eu/ http://www.sor.ro/ http://www.rspb.org.uk/ http://www.birdlife.org/ www.iucn.org

MEDIU Consulting 106

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

CUPRINS 1. Informa ţii generale ...... 1 1.1 Informa ţii despre titularul proiectului ...... 1 1.2 Informa ţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului şi al raportului la acest studiu ...... 1 1.3 Denumirea proiectelor ...... 1 1.4. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia ...... 2 1.6 Informa ţii privind produc ţia ...... 18 1.7 Informa ţii despre materiile prime, substan ţele sau preparatele chimice ...... 18 1.8 Informa ţii despre poluan ţii fizici şi biologici care afecteaz ă mediul, genera ţi de activitatea propus ă ...... 19 1.8.1 Zgomot şi vibra ţii ...... 23 1.8.2. Interferen ţele electromagnetice ...... 29 1.9 Alte tipuri de poluare fizic ă sau biologic ă ...... 30 1.10 Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele ...... 30 1.11 Localizarea geografic ă şi administrativ ă a amplasamentelor pentru alternativele la proiect ...... 34 1.12 Informa ţii despre documentele/reglement ările existente privind planificarea /amenajarea teritorial ă în zona amplasamentului proiectului ...... 40 1.13 Informa ţii despre modalit ăţile propuse pentru conectare la infrastructura existent ă ... 40 2. Procese tehnologice ...... 41 2.1. Procese tehnologice de produc ţie ...... 41 2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor şi echipamentelor necesare; alternative avute în vedere ...... 44 2.1.2. Valorile limit ă atinse prin tehnicile propuse de titular şi prin cele mai bune tehnici disponibile ...... 44 2.2. Activit ăţ i de dezafectare ...... 44 3. De şeuri ...... 46 3.1 Generarea de şeurilor, managementul de şeurilor, eliminarea şi reciclarea de şeurilor .. 46 4. Impactul potenţial, inclusiv cel transfrontier ă, asupra componentelor mediului şi m ăsuri de reducere a acestora ...... 50 4.1. Apa ...... 51

MEDIU Consulting 107

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

4.1.1 Condi ţiile hidrogeologice ale amplasamentului ...... 51 4.1.2 Alimentarea cu ap ă ...... 51 4.1.3. Managementul apelor uzate ...... 52 4.1.4 Prognozarea impactului ...... 52 4.1.5 M ăsuri de diminuare a impactului ...... 53 4.1.6 H ărţi şi desene la capitolul Ap ă ...... 55 4.2. Aerul ...... 55 4.2.1 Date generale ...... 55 4.2.2 Surse şi poluan ţi genera ţi...... 60 4.2.3 Prognozarea polu ării aerului ...... 63 4.2.4 M ăsuri de diminuare a impactului ...... 63 4.3 Solul şi subsolul ...... 64 4.3.1 Date generale ...... 64 4.3.2 Surse de poluare a solului şi subsolului ...... 67 4.3.3 Prognozarea impactului ...... 69 4.3.4 M ăsuri de diminuare a impactului ...... 69 1.3.4 Hărţi la capitolul Sol ...... 71 4.5. Biodiversitatea ...... 71 4.6.1 Impactul prognozat ...... 74 4.6.2 M ăsuri de diminuare a impactului ...... 74 4.7. Mediul social şi economic ...... 75 4.7.1 Impactul prognozat ...... 77 4.7.2 M ăsuri de diminuare a impactului ...... 78 4.8. Condi ţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural ...... 78 4.9. Evaluarea impactului cumulativ asupra mediului generat de implementarea proiectului alaturi de cele opt parcuri eoliene folosind Matricea de tip Leopold ...... 78 5. Analiza alternativelor ...... 88 6. Monitorizarea ...... 92 6.1. Factorul de mediu ap ă ...... 92 6.2. Factorul de mediu aer ...... 92 6.3. Factor de mediu sol şi subsol ...... 92 7. Situa ţii de risc ...... 94 8. Descrierea dificult ăţ ilor ...... 97

MEDIU Consulting 108

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

9. Rezumat f ără caracter tehnic ...... 97 9.1. Descrierea activit ăţ ii ...... 98 9.2. Metodologii utilizate în evaluarea impactului ...... 98 9.3 Impactul prognozat asupra mediului ...... 98 9.4 Descrierea zonelor în care se resimte impactul ...... 101 9.5 M ăsuri de diminuare a impactului pe componente de mediu ...... 101

MEDIU Consulting 109