SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

COMPLETARI - MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU

1. DATE GENERALE

1.1 DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTITIE SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

1.2 ELABORATOR S.C. ROMAIR CONSULTING, Str. Maior Aviator Stefan Sanatescu, nr. 53, Sector 1 – Bucuresti; Tel: +40 – 21 – 319.32.11, 319.32.12, 319.32.13; Fax: +40 – 21 – 319.32.15; E-mail: [email protected]; website: www.romair.ro .

1.3 AUTORITATEA CONTRACTANTA SI BENEFICIARUL FINAL MINISTERUL MEDIULUI, AUTORITATEA DE MANAGEMENT POS MEDIU – STRADA JUSTITIEI, nr. 59-61, Sector 4, Bucuresti / CONSILIUL JUDETEAN CONSTANTA – B-dul Tomis nr. 51 Constanta, Judetul Constanta.

1.4 AMPLASAMENTUL OBIECTIVELOR SI ADRESA Proiectul „Sistem de management integrat al deseurilor” este localizat in judetul Constanta. Amplasamentele obiectivelor de investitii propuse prin prezentul proiect sunt prezentate in cele ce urmeaza: 1. Comuna Tortoman - Depozit de deseuri nepericuloase Tortoman, statie de sortare, statie tratare mecano-biologica (TMB) Amplasamentul viitorului Depozit de deseuri nepericuloase Tortoman (inclusiv statia de sortare si statia TMB) este situat in sud-vestul localitatii Tortoman, la cca. 1,5 km distanta fata de zona locuita. Accesul la amplasament se va face din DJ 225 printr-un drum de pamant de aproximativ 1,5 km. 2. Statie de sortare si transfer Harsova Terenul aferent statiei de sortare si transfer este amplasat in intravilanul orasului Harsova, in sudul localitatii, la o distanta de aproximativ 800 m de zona locuita. Accesul rutier se realizeaza prin intermediul drumului judetean DN 2A, sensul de mers spre localitatea Harsova, din care se vireaza stanga. 3. Statia de transfer Targusor Amplasamentul viitoarei statii de transfer Targusor este situat in nord-estul localitatii Targusor, la cca. 1km distanta fata de zona locuita. Accesul la amplasament se va face din DJ 222 printr-un drum de pamant de aproximativ 800 m. 4. Statia de transfer Deleni Amplasamentul viitoarei statii de transfer Deleni este situat in NV localitatii Deleni, la cca. 700 m distanta fata de zona locuita. Accesul la amplasament se va face din DN 3 printr-un drum de pamant de aproximativ 700 m.

Page 6 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

5. Statia de sortare si statia de compostare Lumina Terenul statiilor de sortare si compost este amplasat in extravilanul satului Sibioara, ce apartine de comuna Lumina, la o distanta de aproximativ 1.5 km de zona intravilana a localitatii Sibioara, in sud-estul acesteia. Locatia este pozitionata, pe partea dreapta a drumului DC 86, drum de mers spre localitatea Sibioara. Accesul rutier se realizeaza prin intermediul drumului judetean DN 22/E87, sensul de mers dinspre localitatea Ovidiu spre localitatea Mihai Viteazu, din care se vireaza dreapta, se parcurge o distanta de circa 2 km pe DC 86 spre satul Sibioara. 6. Statia de sortare si transfer Topraisar Terenul aferent statiei de sortare si transfer este amplasat in extravilanul comunei Topraisar, la o distanta de aproximativ 700 m de zona locuita. Accesul rutier se realizeaza prin intermediul drumului judetean DJ 391, care constituie limita sudica a terenului. 7. Inchidere depozit urban neconform de deseuri Harsova Amplasamentul depozitului urban neconform de deseuri Harsova are o suprafata aproximativa de 2,7 ha si are termen de sistare a activitatii de depozitare in 2010, fiind localizat la o distanta de cca. 600 m de zona locuita, pe malul Dunarii. 8. Inchidere depozit urban neconform de deseuri Cernavoda Depozitul urban neconform de deseuri Cernavoda are o suprafata de 1,5 ha si are termen de sistare a activitatii de depozitare in 2012. Amplasamentul aferent depozitului este localizat in partea de nord-vest a orasului Cernavoda, in apropierea DJ 223, la o distant de cca.800 m fata de zona locuita. 9. Inchidere depozit urban neconform de deseuri Techirghiol Depozitul urban neconform de deseuri Techirghiol are o suprafata de 2,2 ha si este este exploatat din 2002 cu termen de sistare a activitatii de depozitare in 2012. Amplasamentul aferent depozitului este localizat pe malul lacului Techirghiol, in sudul localitatii, la o distanta de peste 2 km de zona locuita. 10. Inchidere depozit urban neconform de deseuri Murfatlar Depozitul urban neconform de deseuri Murfatlar are o suprafata de 1,5 ha si este este exploatat din 1976 cu termen de sistare a activitatii de depozitare in 2015. Amplasamentul aferent depozitului este localizat in partea de sud a localitatii (in depozitul steril de a apartinut fabricii de creta), la o distanta de peste 1,5 km de zona locuita. 11. Inchidere depozit neconform Medgidia Depozitul urban neconform de deseuri Medgidia are o suprafata de cca. 6 ha, a avut termen de sistare a activitatii anul 2006 si termen de inchidere anul 2008, dar a continuat sa functioneze datorita faptului ca autoritatea locala nu a dispus de fonduri pentru inchiderea acestuia. Amplasamentul aferent depozitului este localizat pe malul drept al Canalului Dunare-Marea Neagra, la o distanta de cca. 300 m fata de acesta.

Page 7 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

2. DATE SPECIFICE PROIECTULUI - COMPLETARI

2.1 SISTEMUL DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

2.1.1 Zonele de colectare a deseurilor In scopul eficientizarii activitatilor aferente managementului deseurilor, in judetul Constanta au fost stabilite 8 zone de transport.

™ Zona 1 Constanta este reprezentata de zona depozitului conform de deseuri al SC.Tracon SA, din localitatea Ovidiu. Zona 1 include municipiul resedinta de judet Constanta si o serie de localitati urbane: Ovidiu, Murfatlar, iar ca localitati rurale, un numar de 3 comune. Totalul populatiei din zona 1 este de 374.514 persoane la nivelul anului 2013 (348.378 in mediul urban si 26.136 in zona rurala); ™ Zona 2 Eforie include orasele Techirgiol si Eforie, precum si 9 comune din apropierea acestora. Totalul populatiei din aceasta zona este de 58.202 persoane, dintre care 39.974 populatie rurala si 19.228 populatie urbana; ™ Zona 3 Mangalia include orasul Negru Voda si un numar de 5 comune adiacente. Orasul Mangalia nu participa in cadrul proiectului. Astfel, populatia acestei zone numara 19.784 de locuitori, din care 5871 locuiesc in mediul urban si 13.913 in mediul rural. ™ Zona 4 Medgidia include orasul Medgidia, precum si 8 comune adiacente. Totalul populatiei din aceasta zona este de 78.502 persoane, dintre care 46.868 populatie urbana si 31.634 populatie rurala; ™ Zona 5 Cernavoda include orasul Cernavoda, precum si 4 comune adiacente. Totalul populatiei din aceasta zona este de 24.408 persoane, dintre care 19.646 populatie urbana si 8762 populatie rurala; ™ Zona 6 Targusor include cele 7 comune din nord-estul judetului, cu exceptia localitatii Cogealac, cu un total populatie rurala de 16.650 locuitori. ™ Zona 7 Harsova include orasul Harsova, precum si 9 comune adiacente. Totalul populatiei din aceasta zona este de 35.643 persoane, dintre care 11.076 populatie urbana si 24.567 populatie rurala; ™ Zona 8 Deleni include orasul Baneasa, precum si 10 comune adiacente. Totalul populatiei din aceasta zona este de 30.926 persoane, dintre care 25.099 populatie rurala si 5827 populatie urbana;

Page 8 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

Figure 2.1-1: Zonele de colectare a deseurilor in judetul Constanta

Table 2.1-1: Zonele de colectare a deseurilor – localitati arondate

ZONA 1-CONSTANTA ZONA 2-COSTINESTI

CONSTANTA 303712 TECHIRGHIOL 7226 OVIDIU 14051 EFORIE 9972 MURFATLAR 10926 NAVODARI 35164 . TOTAL urban ZONA 1 363853 TOTAL urban ZONA 2 17198

POARTA ALBA 4822 AGIGEA 6421 VALUL LUI TRAIAN 10378 23-Aug 5346 LUMINA 8869 BARAGANU 1940 M.KOGALNICEANU 10148 MERENI 2311 PECINEAGA 3225 TOPRAISAR 5580 TUZLA 6662 CUMPANA 10816 AMZACEA 2657 COSTINESTI 2485

TOTAL rural ZONA 1 34217 TOTAL rural ZONA 2 47443 TOTAL zona 1 398070 TOTAL zona 2 64641

Page 9 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

ZONA 3-MANGALIA ZONA 4-MEDGIDIA

MANGALIA 40452 MEDGIDIA 44219 NEGRU VODA 5539

TOTAL urban ZONA 3 45991 TOTAL urban ZONA 4 44219

CERCHEZU 1547 N.BALCESCU 5062 COMANA 1862 MIRCEA VODA 4866 ALBESTI 3394 COBADIN 8934 CHIRNOGENI 3441 CUZA VODA 3547 LIMANU 5404 TORTOMANU 1759 CIOCARLIA 2965 PESTERA 3437 CASTELU 5008

TOTAL rural ZONA 3 15648 TOTAL rural ZONA 4 35578 TOTAL zona 3 61639 TOTAL zona 4 79797

ZONA 6-TARGUSOR ZONA 5-CERNAVODA

CERNAVODA 18536 TOTAL urban ZONA 5 18536

COGEALAC 5542 SEIMENI 2126 GRADINA 1173 SALIGNI 2413 FANTANELE 1699 RASOVA 3900 TARGUSOR 1680 SILISTEA 1415 SACELE 2217 ISTRIA 2657 M.VITEAZU 3474 CORBU 5826

TOTAL rural ZONA 6 24268 TOTAL rural ZONA 5 9854 TOTAL zona 6 24268 TOTAL zona 5 28390

Page 10 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

2.1.2 Sistemul de management integrat al deseurilor propus

2.1.2.1 Colectarea deseurilor: Colectarea deseurilor va realiza selectiv – o pubela aferenta deseurilor reziduale si containere pentru fractiile reciclabila Hartie/Carton, Plastic/Metal si Sticla in punctele de colectare – in toate zonele, cu exceptia zonelor in care sunt in implementare proiecte Phare: Zona 8 – Deleni (colectare selectiva cu 3 pubele individuale), Zona 5 Cernavoda (colectare selectiva cu 3 pubele individuale). Pubelele /conteinerele sunt golite periodic intr-un camion de colectare iar apoi deseurile sunt transportate catre statiile de transfer de la Targusor (in zona 6), si Deleni (in zona 8) si statia de transfer/sortare Harsova (zona 7).

Table 2.1-2: Colectarea deseurilor in mediul urban

Deseuri reziduale+bio (din care 3 pubele 240l bio cca.75%)

Hartie/carton 1 clopot 2500l 1 punct precolectare la fiecare Blocuri peste P+4 bloc Plastic/Metal 1 clopot 2500l

Sticla 1 clopot 600l

Deseuri reziduale+bio(din care bio 3 pubele 240l cca.75%)

Hartie/carton 1 clopot 1300l Blocuri sub P+4 1 punct precolectare la fiecare bloc

Plastic/Metal 1 clopot 1300l

Sticla 1 clopot 600l

Deseuri reziduale+bio(din care bio pubela 120 l cca.75%)

Hartie/carton 1 clopot 1300l 1 punct precolectare la 125 Gospodarii individuale locuitori Plastic/Metal pubela 120 l

Sticla 1 clopot 600l

Tabel 2.1-1: Colectarea deseurilor in mediul rural

Page 11 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

Deseuri reziduale+bio(din care 3 pubele 240l bio cca.75%)

Hartie/carton 1 clopot 1300l 1 punct precolectare la fiecare bloc Blocuri sub P+4 Plastic/Metal 1 clopot 1300l

Sticla 1 clopot 600l

Deseuri reziduale+bio (din care saci menajeri bio cca.20%)

Deseuri biodegradabile compostare individuala 1 punct precolectare la 250 Gospodarii individuale locuitori Hartie/carton 1 container 1,1 mc

Plastic/Metal 1 container 1,1 mc

Sticla 1 container 1,1 mc

2.1.2.2 Transportul/transferul deseurilor Dupa colectare, deseurile urmeaza sa fie transferate catre facilitatile de sortare si TMB, iar apoi la depozitele conforme de deseuri pentru depozitare (la cele existente de la Ovidiu, Costinesti si respectiv Albesti sau cel nou propus de la Tortoman). In principiu exista doua moduri de a transporta deseurile de depozitul central si anume: ™ transportarea deseurilor colectate cu ajutorul masinilor de colecta direct la depozit; ™ transportarea deseurilor colectate cu ajutorul masinilor de colecta intr-o statie de transfer de unde urmeaza sa fie transportate in containere de mari dimensiuni cu ajutorul camionanelor speciale catre depozit.

Pentru zonele 1, 2, 3 si respectiv 4, deseurile colectate vor fi transportate direct catre facilitatile de sortare si apoi catre depozite. Pentru zona 5 – Cernavoda, statia de sortare/transfer construita prin proiect Phare va realiza transferul deseurilor catre depozitul din zona centrala Pentru zonele 6 - 8, analiza efectuata a demonstrat necesitatea construirii unor statii de transfer a deseurilor, in localitatile: Targusor, Harsova, Deleni, care vor realiza transferul catre depozitul din zona centrala. De la statiile de transfer, deseurile se transporta catre zona 4 (Medgidia), unde vor fi sortate si ulterior depozitate. Deseurile rezultate in urma sortarii in zonele 1, 2, 3 si 4 vor fi eliminate in depozitele conforme din zonele respective (Ovidiu, Costinesti, Albesti).

Page 12 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

2.1.2.3 Sortarea deseurilor Investitiile propuse prin prezentul proiect urmaresc atingerea urmatoarelor obiective: ™ Recuperarea / reciclarea deseurilor din ambalaje, conform prevederilor legislatiei nationale si internationale; ™ Implementarea sistemului de colectare selectiva a deseurilor reciclabile, prin crearea punctelor de colectare selectiva a deseurilor pe 3 fractii: hartie/carton, sticla si plastic/metal; ™ Reducerea cantitatii de deseuri care ajung la depozitare.

Analiza optiunilor a demonstrat ca pentru a putea atinge tintelor de reciclare si valorificare a deseurilor din ambalaje, exista necesitatea construirii urmatoarelor statii de sortare:

1. Statia de sortare Lumina – amplasata in vecinatatea depozitului ecologic existent Ovidiu 2. Statia de sortare Topraisar –amplasata in vecinatea depozitului ecologic existent Costinesti 3. Statia de sortare Tortoman – amplasata in cadrul zonei tehnice a depozitului ecologic Tortoman, construit prin proiect 4. Statia de sortare Harsova – pentru eficientizarea transportului din zona 7 catre depozitul central 5. Statia de sortare Cernavoda – construita in zona 5 prin proiect Phare

Fractiile recuperate vor fi cele de tip hartie/carton, PET-uri, alte plastic, metale feroase, si sticla. Toate fractiile, in afara metalelor, vor fi colectate manual, iar metalele vor fi colectate cu ajutorul magnetilor. Urmatorul tabel rezuma caracteristicile de baza ale statiilor de sortare (capacitatile se refera la cerintele estimate pentru anul 2013). Table 2.1-3: Caracteristici principale ale statiilor de sortare in judetul Constanta

Intrare Iesire Localitate Investitie Intrare sortare Iesire sortare Localitate Investitie sortare sortare

9588 t, din 6712 t, din Lumina Sortare 46,982 t, din care: 32,887 t, din care Tortoman Sortare care: care Plastic 17,314 14,700 Plastic 3,661 2563

Metal 5,736 4,870 Metal 1,133 793

Hartie/Carton 17,244 14,640 Hartie/Carton 3,487 2441

Sticla 6,687 5,677 Sticla 1,307 915 1933 t, din 1353 t, din Topraisar Sortare 4213 t, din care: 2949 t, din care Harsova Sortare care: care Plastic 1616 1131 Plastic 728 510

Metal 496 347 Metal 231 162

Hartie/Carton 1530 1071 Hartie/Carton 705 494

Page 13 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

Sticla 571 400 Sticla 268 188

2.1.2.4 Tratarea biologica a deseurilor Pentru a atinge tintele de deviere de la depozitare a deseurilor biodegradabile pe termen mediu (50% in 2013), cu o investitie minima, este nevoie sa ne concentram atentia pe cantitatile de deseuri biodegradabile care vor fi colectate usor si tratate. Prin sistemul propus, cea mai mare cantitate de deseuri biodegradabile va fi colectata in pubela cu deseu rezidual. Avand in vedere fluxurile de deseuri si conformarea cu tintele din Tratatul de Aderare, tinta din 2013 poate fi atinsa prin realizarea a doua facilitati de tratare biologica simpla, una langa depozitul de la Ovidiu – in localitatea Lumina si una langa depozitul de la Tortoman. Trebuie subliniat faptul ca, compostul obtinut in acest proces din deseuri biodegradabile mixte nu este la fel de bun calitativ precum cel obtinut din deseurile verzi colectate separat (deseuri din parcuri si gradini). Dar pentru materialul biostabilizat de calitate slaba exista o mare cerere, fiind folosit la reabilitarea vechilor depozite de deseuri si ca strat de acoperire la noile depozite. Pe masura ce populatia se va obisnui cu sistemul de selectare a deseurilor, se asteapta fractie organica sa fie predominanta in pubela pentru rezidual si astfel, compostul obtinut ar putea fi folosit in scopuri agricole.

Se va promova colectarea separata a deseurilor verzi din parcuri, gradini, curti si piete pentru a obtine un compost de calitate. Daca este posibil si in conformitate cu legislatia in vigoare, deseurile organice colectate separat din restaurante, cantine si supermarketuri se vor utiliza ca mancare pentru animale, reducandu-se astfel cantitatea de deseuri biodegradabile.

Table 2.1-4: Caracteristici principale ale statiilor de tratare simpla/compostare in judetul Constanta

Intrare intrare capacitate refuz intrare refuz compostare Localitate Investitie Biostabilizat Compost MBT MBT MBT sortare sortare deseuri “verzi” Sortare - - - - 46,985 14,096 - - Lumina Compostare 171,889 85,944 85,944 42,126 - - 3,387 1,312

Sortare - - - - 9,623 2,887 - - Tortoman Compostare 41,160.20 20,580.10 20,580.10 10,290.05 - - - -

2.1.2.5 Depozitarea deseurilor In prezent, in judetul Constanta exista un 3 depozite ecologice de deseuri care pot functiona pana in 2024-2038, dar analiza optiunilor a demonstrat necesitatea construirii unui nou depozit la Tortoman, pentru preluarea fluxurilor de deseuri din vestul si centrul judetului. Prin urmare, pentru a asigura reducerea efectelor negative asupra mediului, este necesar ca intreaga cantitate de deseuri generata in judet sa fie depozitata in aceste depozite conforme:

Table 2.1-5: Depozitarea deseurilor in judetul Constanta

Page 14 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

Capacitate totala Capacitate Durata de Amplasament Zona deservita (mii m3) disponibila* (t) viata (ani)

OVIDIU 1700 2500000 30 Zona 1

COSTINESTI 1200 64000 20 Zona 2

ALBESTI 1400 46092 21 Zona 3

TORTOMAN 800 800 27 Zonele 4-8

Necesitatea construirii unui nou depozit conform de deseuri pentru zona centrala si de vest a judetului Constanta a fost identificata atat in Planul Regional de Gestiune a Deseurilor - Regiunea 2 Sud-Est, cat si in Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor – Judetul Constanta.

2.1.2.6 Reabilitarea depozitelor neconforme Suprafata ocupata de aceste depozite este de aproximativ 17,2 ha. Pentru depozitele existente necontrolate, cantitatea deseurilor depozitata este inregistrata prin numararea containerelor care intra in unitate si prin cantitatea medie de deseuri din containere. O parte din depozite nu sunt ingradite si nu sunt prevazute cu sisteme de colectare a levigatului si a gazului de depozit. Table 2.1-6: Depozite de deseuri municipale neconforme in judetul Constanta

Denumire depozit/ Suprafata (ha) An inchidere Localizare

HARSOVA 2,5 ha 2010

CERNAVODA 1,5 ha 2012

MURFATLAR 7,5 ha 2015

TECHIRGHIOL 2,0 ha 2012

MEDGIDIA 3,7 ha 2006

Conform Planului de implementare a directivei privind depozitarea, dupa data aderarii, depozitele se vor inchide conform cu cerintele Directivei 1999/31/CE, intr-o perioada de maximum 2 ani dupa sistarea depozitarii. Conform prevederilor legale, spatiile de depozitare din zonele rurale au sistat activitatea in data de 16 iulie 2009. Autoritatile locale din judetul Constanta si-au asumat responsabilitatea inchiderii si ecologizarii acestora, prin urmare, aceste investitii nu au fost incluse in prezentul proiect

2.2 INVESTITII PROPUSE

Fiecare componenta a sistemului de management a deseurilor a fost analizata din punct de vedere a optiunilor de implementare, astfel: ™ Sistemul de colectare a deseurilor a fost analizat in functie de fractiile colectate, tipul de Page 15 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

pubele si containere si tipul de echipamente de colectare utilizate; ™ Locatia depozitului central al Judetului Constanta; ™ Numarul, locatia si configurarea statiilor de transfer sau transfer si sortare (in conformitate cu Planul Regional/Judetean de Gestionare a Deseurilor); ™ Inchiderea depozitelor neconforme de deseuri urbane; In urma analizei posibilelor optiuni aferente sistemului de management integrat al deseurilor in Judetul Constanta, prin prezentul proiect se propun urmatoarele investitii:

2.2.1 Implementarea sistemului de colectare selectiva a deseurilor Investitiile propuse sunt menite sa atinga urmatoarele tinte: ™ extinderea sistemului de colectare in zona rurala a judetului Constanta; ™ implementarea sistemului de colectare selectiva; ™ imbunatatirea si extinderea echipamentelor existente de colectare si transport; ™ optimizarea logisticii prin eficientizarea serviciilor de gestionare a deseurilor; ™ promovarea si incurajarea compostarii individuale in zona rurala; ™ depozitarea controlata a deseurilor in cadrul depozitelor conforme.

Investitiile principale referitoare la colectarea si transportul deseurilor sunt: ™ investitii in sisteme de colectare selectiva a deseurilor (pubele, containere etc.), prin implementarea sistemului de colectare selectiva – colectare deseuri reciclabile pe fractii hartie/carton, metal, plastic, sticla si colectare deseuri reziduale (biodegradabile). De asemenea, pentru gospodariile din mediul rural au fost prevazute si recipiente pentru compostarea individuala a deseurilor biodegradabile; ™ investitii in sisteme de transport a deseurilor de la generatori la statiile de transfer si depozitul din zona centrala a judetului, precum si de la statiile de sortare / biostabilizare din vecinatatea depozitelor ecologice existente.

In ceea ce priveste recipientele pentru colectarea deseurilor, o centralizare a acestora este prezentata in tabelul urmator: Table 2.2-1: Necesar recipiente de colectare pentru sistemul de management integrat al deseurilor in judetul Constanta

Urban Cantitate (bucati) Tip recipient Zona 1 Zona 2 Zona 3 Zona 4 Zona 5 Zona 6 Zona 7 Zona 8 Total Judet pubela 120 l deseu rezidual 52,257 5,598 1,572 7,920 3,964 0 2,011 1,472 74,794 pubela 120 l fractia plastic/metal 52,257 5,598 1,572 7,920 3,964 0 2,011 1,472 74,794 pubela 240 l deseu rezidual 9,580 72 270 1,155 388 0 252 71 11,788 container 1,1 mc fractia hartie/carton 1,684 117 76 235 105 0 57 34 2,309 container 1,1 mc fractia plastic/metal 639 10 45 154 52 0 34 9 942 conteiner 1,1 mc fractia sticla 1,161 61 61 156 65 0 37 19 1,561

Rural Cantitate (bucati) Tip recipient Zona 1 Zona 2 Zona 3 Zona 4 Zona 5 Zona 6 Zona 7 Zona 8 Total Judet

Page 16 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

cos gunoi 60 l pt deseu rezidual 10,428 17,546 6,273 10,560 3,235 8,291 6,576 10,187 73,096 pubela 120 l fractia plastic/metal 0 0 0 0 0 0 0 0 0 recipient compostare individuala 10,428 17,546 6,273 10,560 3,235 8,291 6,576 10,187 73,096 container 1,1 mc fractia hartie/carton 105 169 56 127 36 87 99 101 780 container 1,1 mc fractia plastic/metal 105 169 56 127 36 87 99 101 780 container 1,1 mc fractia sticla 35 56 19 42 12 29 33 34 260

Tip recipient Cantitate (bucati) Deseuri din piete Zona Zona Zona Zona Zona Zona Zona Zona Total 1 2 3 4 5 6 7 8 Judet conteiner 1,1 mc fractia 41 14 8 14 7 9 12 12 117 biodegradabila conteiner 1,1 mc fractia mixta 21 13 9 11 6 9 11 12 92 Deseuri din parcuri/gradini Zona Zona Zona Zona Zona Zona Zona Zona Total 1 2 3 4 5 6 7 8 Judet cos gunoi 50 L 3,710 250 50 400 160 0 200 20 4,790 conteiner 1,1 mc fractia 371 25 5 40 16 0 20 2 479 biodegradabila Deseuri stradale Zona Zona Zona Zona Zona Zona Zona Zona Total 1 2 3 4 5 6 7 8 Judet cos gunoi 50 L 9,331 1,340 360 1,740 780 0 540 340 14,431 pubela 240 l deseu rezidual 2,115 335 90 435 195 0 135 85 3,390

Deasemenea, a fost calculat si necesarul de masini pentru colectarea deseurilor. Aceste echipamente sunt neeligibile, obligativitatea asigurarii acestor tipuri de echipamente revenind operatorilor de salubritate care vor avea in gestionare colectarea deseurilor, lucru care va fi specificat in caietul de sarcini aferent procedurii de achizitie publica prin care vor fi desemnati acesti operatori. Estimarea numarului de autospeciale necesare pentru colectarea deseurilor menajere, asimilabile din comert, industrie, institutii, deseurilor din piete si a celor stradale, a fost realizata dupa cum urmeaza: ™ Pentru mediul rural s-au estimat trasee de colecta, incercandu-se gruparea mai multor comune adiacente la un traseu, in scopul eficientizarii consumului de carburant, dar luandu- se in considerare si cantitatile de deseu ce trebuie colectate saptamanal, separat pe fractii.

De asemenea, a fost estimat si timpul necesar efectuarii unui traseu complet, astfel incat sa nu se depaseasca 8 ore zilnic. Durata unui traseu include deplasarea de la facilitatile de management al deseurilor pana la zonele de colecta, apoi colectarea deseurilor de la gospodarii, institutii si agenti economici, deplasarea intre localitati si in final intoarcerea de la zonele de colecta la facilitatile de management, luandu-se in calcul si o marja de timp necesara descarcarii deseurilor.

Page 17 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

™ Pentru colectarea deseurilor in mediul urban au fost luate in considerare: numarul punctelor de colectare, atat a deseurilor menajere din zonele de case sau de blocuri de locuinte, cat si a deseurilor asimilabile, colectate de la agenti economici sau institutii, timpul mediu necesar ridicarii si descarcariii unei pubele sau unui container, frecventa colectarii si cantitatile de deseu ce trebuie colectate.

Table 2.2-2: Centralizator al necesarului de masini de colectare aferente sistemului de management integrat al deseurilor in judetul Constanta

Urban Cantitate (bucati) Tip masina de colecta Zona 1 Zona 2 Zona 3 Zona 4 Zona 5 Zona 6 Zona 7 Zona 8 Total Judet Masina colecta 6 to 23 1 1 3 1 0 1 0 30 Masina colecta 8 to 45 5 2 7 4 0 2 2 67 Rural Cantitate (bucati) Tip masina de colecta Zona 1 Zona 2 Zona 3 Zona 4 Zona 5 Zona 6 Zona 7 Zona 8 Total Judet Masina colecta 6 to 0 Masina colecta 8 to 2 3 1 2 1 2 1 2 14 Piete / parcuri / stradal Cantitate (bucati) Tip masina de colecta Zona 1 Zona 2 Zona 3 Zona 4 Zona 5 Zona 6 Zona 7 Zona 8 Total Judet Masina colecta 8 to - piete / parcuri / stradal 7 1 1 1 1 0 1 1 13 Automaturatoare 5 1 1 1 1 0 0 0 9 Deseuri periculoase

Tip masina de colecta Zona 1 Zona 2 Zona 3 Zona 4 Zona 5 Zona 6 Zona 7 Zona 8 Total Judet Haz Mobile 1 1

2.2.2 Depozit de deseuri nepericuloase Tortoman, statie de sortare, statie tmb

2.2.2.1 Localizare Amplasamentul viitorului Depozit de deseuri nepericuloase Tortoman (inclusiv statia de sortare si statia TMB) este situat in sud-vestul localitatii Tortoman, la cca. 1,5 km distanta fata de zona locuita. Accesul la amplasament se va face din DJ 225 printr-un drum de pamant de aproximativ 1,5 km.

2.2.2.2 Caracteristici tehnice

2.2.2.2.1 Depozitul de deseuri nepericuloase Tortoman Infrastructura necesara pentru functionarea corespunzatoare depozitului va cuprinde: ™ Intrarea principala - ingradire Gardul va acoperi intregul perimetru al incintei. Va fi facut din plasa de otel (lungimea inelelor plasei > 40x40 mm) sau similare. Inaltimea gardului va fi de cel putin 2 m. Cat timp conditiile solului permit, gardul va fi ingropat aproximativ 20 cm in pamant pentru a preveni intrarea in

Page 18 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

incinta a animalelor. Poarta de intrare va fi de aceeasi marime ca si gardul, echipata cu un sistem de inchidere. ™ Cabina de paza – constructia podului de cantarire Aceasta cabina (ce contine biroul de paza si cantarire) este localizata langa podul de cantarire al incintei. Aceasta constructie este o cabina prefabricata, avand aproximativ 20 m2. Cladirea va fi echipata cu un birou unde se va instala echipamentul necesar (pentru cantarire a vehiculelor ce intra si ies din incinta si pentru inregistrarea datelor). Adiacent acestei constructii se va amplasa un WC pentru personal. ™ Podul de cantarire Va fi instalat la poarta de intrare. Capacitatea indicativa va fi de 60 t si marimea sa de aproximativ 60 m2. Va fi echipat cu un terminal extern de cantarire pentru inregistrarea tutuor datelor si informatiilor necesare. ™ Zona de prelevare de mostre Este localizata dupa podul de cantarire si este utilizata pentru prelevarea de probe pentru a identifica daca deseul ar trebui sau nu sa intre in unitatea centrala de management al deseurilor. Suprafata sa e de aproximativ 20 m2. ™ Cladirea administrativa Unitatea pentru personal este de sine statatoare, localizata intre zona de tratare a deseurilor si poarta. Unitatea va acoperi nevoile de administrare ale depozitului si ale statiei de sortare si TMB simpla/statia de compostare. Cladirea administrativa acopera o suprafata de circa 190 m2. ™ Cladirea de intretinere Incinta este planificata pentru functionarea obisnuita a depozitului la fel ca si a statiei de sortare si statiei simple TMBTMB de compostare si este localizata aproape de zona de tratare a deseurilor. Cladirea de intretinere acopera o suprafata de 300m2. Cladirea va include facilitati ca spatiu de lucru, garaj, depozit, platou de spalare a camioanelor si vestiare cu dusuri. ™ Parcare pentru personal si vizitatori ™ Drumuri interne ™ Drumul de acces Un drum de aproximativ 2 300 m trebuie sa fie construit pentru a se realiza accesul camioanelor cu gunoi in incinta centrala pentru managementul deseurilor. Drumul va fi prevazut cu 2 sensuri de circulatie, cu o latime de 7 m si cu santuri de garda pentru preluarea apelor pluviale. Drumul va fi format din mai multe straturi consistand in balast pentru fundatie (30 cm), fundatie din piatra sfarmata (15 cm), asfalt beton BA 16 – strat acoperitor (4cm), mixtura de asfalt AB2 – stratul de baza (6 cm). ™ Sistemul de spalare al rotilor Scopul sistemului de spalare a rotilor este de a le curata inainte de a iesi pe drumurile publice. Este localizat in zona de intrare/iesire in incinta si este alcatuit dintr-o platforma pe care stationeaza utilajele pentru spalare si un sistem de canalizare a apelor reziduale rezultate, catre statia de epurare a levigatului. ™ Sistemul de protectie impotriva incendiilor: O retea de protectie impotriva incendiilor va fi dezvoltata si va acoperi intreaga zona a facilitatii. Sistemul va fi conectat la rezervorul de apa corespunzator, cu un volum suficient, care va fi monitorizat sa fie mereu plin cu apa.

Page 19 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

Depozitul de deseuri care va fi proiectat si construit va rezolva problema eliminarii deseurilor, pana in anul 2038. Prima celula a depozitului de deseuri se estimeaza ca va avea o durata de viata de nu mai putin 7 ani, iar suprafata sa va ocupa aproximativ 3.1 ha. Criteriile cheie pentru dimensionarea depozitului de deseuri sunt cantitatile de deseuri care urmeaza a fi eliminate in depozit (rezultate din unitatile de procesare a deseurilor, cantitati mici de deseuri in amestec direct din zonele rurale mici izolate, deseuri stradale si namol), precum si durata de viata estimata a facilitatii. Zona disponibila si morfologia terenului sunt de asemenea luate in considerare, fapt care influenteaza pe rand cerinta privind limita perimetrica de 8% panta taluzelor pentru canalele pentru ape pluviale in conformitate cu Directiva privind depozitele de deseuri 99/31/CE si legislatia romana respectiva (toti parametrii care trebuie luati in considerare pentru lucrarile de teren, biogaz, levigat etc. sunt evidentiate corespunzator). Principalul curs de apa din zona este paraul Tortoman, la distanta de cca 100 m la nord de amplasament.

Depozitul confom de deseuri din judetul Constanta va fi realizat in trei etape-celule. Pentru prima etapa, 208 377 m3 de lucrari de excavare si 36 432 m3 de lucrari de umplutura, vor fi necesari pentru realizarea primei celule de depozitare. Suprafata primei celule va fi de aproximativ 31 310 m2 si va avea o capacitatea totala de aproximativ 250 000 m3.Cea mai joasa altitudine a celulei va fi +30,35 m, iar cea mai mare altitudine va fi +33,00 m. Panta generala a celulei de depozitare va fi de 2%, iar panta taluzurilor laterale de 1:3. Baza celulei a fost configurata in forma de trapez. In ceea ce priveste a doua celula, 236 736 m3 de lucrari de excavare si 33 264 m3 de lucrari de umplutura vor fi necesari. Suprafata viitoarei celule va fi de aproximativ 36 375 m2. Celula va avea o capacitate totala de aproximativ 300 000 m3 din care . Cea mai joasa cota a celulei va fi +30,35 m, iar cea mai mare altitudine va fi +33,00 m. In final, in ceea ce priveste a treia celula, 236 736 m3 de lucrari de excavare si 33 264 m3 de lucrari de umplutura vor fi necesari. Suprafata viitoarei celule va fi de aproximativ 36 375 m2. Celula va avea o capacitate totala de aproximativ 300 000 m3 din care . Cea mai joasa altitudine a celului va fi +30,35 m, iar cea mai mare altitudine va fi +33,00 m. Capacitatea totala de deseuri pentru cele trei celule va fi de 850 000 m3 . Sistemul de captusire a noului depozit include, incepand cu stratul de fundare, urmatoarele: ™ Bariera geologica construita ™ Geomembrana ™ Geotextil ™ Strat de nisip ™ Strat de drenaj

Invelis de argila Baza si partile laterale ale depozitului de deseuri vor consta dintr-un stat mineral, care satisface cerintele privind permeabilitatea si grosimea cu un efect combinat in ceea ce priveste protejarea solului, apa subterana si apa de suprafata, echivalenta cel putin cu k ≤ 1,0 x 10-9 m/s, grosime ≥ 0.5 m. Invelis geosintetic – membrana polimer

Page 20 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

Tipul de membrana polimer selectata este PEID, deoarece are o rezistenta chimica mai mare in comparatie cu majoritatea altor tipuri de membrane polimer. In plus, PEID are proprietati fizice care pot rezista la cele mai presiuni privind depozitul de deseuri. Grosimea membranei polimer va fi de cel putin 2 mm. Geotextil Geotextilul este utilizat pentru protejarea invelisului polimer impotriva ruperii si uzurii in timpul lucrarilor de instalare si impotriva deteriorarilor cauzate de particulele din stratul de drenaj. Geotextilul va fi un geotextil netesut din polipropilena rezistent impotriva razelor UV, polietilena sau poliester care poate rezista la expunerea la soare timp de minimum 2 ani. Greutatea geotextilului va fi de ≥ 1 000 g/m2. Strat de nisip Stratul de nisip este utilizat, pe langa geotextil, pentru protejarea invelisului polimer impotriva ruperii si uzurii in timpul lucrarilor de instalare si impotriva deteriorarilor cauzate de particulele din stratul de drenaj. Stratul de nisip va fi alcatuit din particule mai mici de 0,08 m. Grosimea stratului va fi de cel putin 0,10 m. Stratul de drenaj Stratul de pietris-sort 16/32 va servi scopurilor stratului de drenaj. Grosimea stratului de drenaj va fi de 50 cm. Materialele utilizate pentru stratul de drenaj vor fi din pietris calibrat, fara a fi drenat, fara continut de argila sau namol. Continutul de materiale organice (CaCO3) va fi sub 20%. Activitatea de depozitare a deseurilor se va desfasura in urmatoarele etape: - cantarire deseurilor la intrarea in incinta; - descarcare pe platforma de descarcare; - inspectia vizuala a compozitiei deseurilor; - transportul deseurilor in incinta compartimentului cu utilaje proprii; - imprastiere si compactare pentru reducerea volumului; - asternere de straturi de acoperire; - cantarire la iesire a autogunoierei fara incarcatura de deseu.

Nivelarea si compactarea: Deseurile descarcate vor fi imediat nivelate si compactate, aceasta practic avand mai multe avantaje: ™ creaza posibilitatea depozitarii unei cantitati mai mari pe unitatea de volum; ™ reduce impactul determinat de imprastierea deseurilor pe diferite suprafete, proliferarea insectelor, a animalelor si pasarilor, aparitia incendiilor; ™ minimizarea fenomenelor de tasare pe termen scurt. Pentru compactare se utilizeaza utilaje de tip compactoare cu role din hotel si picior de oaie. Acoperirea periodica: Acoperirea zilnica a deseurilor descarcate si compactate se realizeaza pentru a preveni aparitia mirosurilor neplacute, imprastierea de catre vant a deseurilor usoare, proliferarea insectelor, a pasarilor, precum si pentru a conferi depozitului un aspect relativ estetic. Materialul folosit pentru acoperire poate fi pamant obisnuit (eventual de la escavarile efectuate pentru amenajarea depozitului), deseuri inerte de materiale de constructie concasate, sau material biostabilizat din statia de compostare.

Page 21 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

La incetarea depozitarii, inchiderea depozitului se face in conformitate cu Ordinul 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor. Acoperirea depozitului va cuprinde urmatoarele elemente: ™ strat de sustinere (suport) de minimum 0,50 m grosime avand coeficientului de permeabilitate (conductivitate hidraulica) k > 1x10-4 m/s. Drept material pentru stratul de sustinere pot fi utilizate deseurile minerale corespunzatoare provenite din constructii sau demolari, forari, cenusa, deseurile minerale sau minerale naturale; ™ strat drenare biogaz cu o grosime de 0,30 m care se aplica peste stratul de sustinere. Materialul de drenare trebuie sa aiba un coeficient de permeabilitate (conductivitate hidraulica) de minimum 1x10-4m/s; ™ strat de geocompozit bentonitic pentru izolarea completa a corpului depozitului de mediul inconjuratorcare se va aseza peste stratul de drenare biogaz. Stratul de geocompozit bentonitic va avea o grosime de 0,01 m; ™ stratul de drenaj pentru apa din precipitatii realizat cu o grosime de 0.30m, coeficientul de permeabilitate (conductivitate hidraulica) trebuie sa fie >1x10-3m/s; ™ stratul de recultivare cu o grosime de 1.00 m , din care 0.85 m va fi un strat de pamant argilos, peste care se va pune un strat de pamant vegetal in grosime de 0.15 m care va fi insamnatat cu ierburi perene.

2.2.2.2.2 Statia de sortare Tortoman

Statia de sortare a fost proiectata pentru o capacitate totala de 9588 tone/an, operabila 260 zile pe an, cu schimburi de 8 ore, adica 40 tone/zi sau 5 tone/ora. Constructia va ocupa aproximativ 2 100 m2 pentru echipament, receptie, depozitare, zona de manevrare. Zona principala a statiei de sortare Constructia statiei de sortare va cuprinde urmatoarele zone: ™ Hala de receptie; ™ Zona de sortare; ™ Unitatea de balotare; ™ Zona de depozitare. Camioanele care vor veni incarcate cu materiale de reciclare vor intra in unitate pe poarta principala. Dupa ce au fost cantarite, camioanele vor descarca materialele in Hala de receptie iar apoi vor parasi cladirea. Va fi desemnat un incarcator pentru a introduce materialele in alimentator. Pentru a evita necesitatea unui dispozitiv de desfacere a pungilor, este sugerata informarea cetatenilor pentru ca acestia sa goleasca deseurile de ambalaje in cosurile de gunoi corespunzatoare in loc sa le arunce in pungi.. Un transportor cu lant inclinat va transporta materialele la o platforma superioara, 3-4 metri deasupra nivelului solului cladirii, unde va fi amplasata linia de sortare namuala. Sortarea materialelor va fi realizata deasupra unei benzi transportoare lente care va trece prin fata personalului responsabil cu sortarea. Zona dedesubtul platformei de sortare va fi zona de depozitare temporara a materialelor sortate. Au fost luate in considerare 3 sectiuni de separare. Fiecare sectiune va avea doua orificii in nivelul superior pentru primirea materialelor. La fiecare orificiu poate lucra un singur muncitor. Prin urmare, fiecare sectiune poate ocupa maxim 2 muncitori. Personalul fiecarei sectiuni va fi responsabil de colectarea unui anumit tip de material si aruncarea acestuia in orificiu in zona de depozitare temporara (siloz) de la nivelul inferior.

Page 22 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

La capatul transportorului cu curea, materialul va trece printr-o unitate de separare magnetica pentru colectarea de metale feroase. Materialele nereciclabile vor fi colectate in containere, care vor fi deplasate in apropierea statiei de sortare pentru eliminare in depozitul de deseuri.

Sortarea manuala va fi realizata intr-o incapere inchisa care permite furnizarea cu regularitate a aerului proaspat si curat si extragerea aerului poluat, in timp ce controlul temperaturii poate fi aplicat pentru a facilita sanatatea si siguranta operationala. Silozurile vor fi separate prin pereti metalici. De indata ce un siloz se umple, un incarcator frontal va transporta materialul la la unitatea de balotare. Unitatea de balotare va presa materialele sortate (plastic, hartie), care vor fi depozitate in zona de depozitare, din interiorul cladirii statiei de sortare. Bucatile de sticla vor fi colectate in containere speciale si vor fi reciclate ca atare.

Cladire statiei de sortare ofera spatiu adecvat pentru: ™ Depozitare temporara a materialelor care sosesc, ™ Depozitarea materialelor sortate, ™ Deplasarea si manevrarea vehiculelor de operare, precum si a camioanelor care sosesc.

Cantitatea de materiale reciclabile colectate separat estimata pentru anul proiectarii (2013) este de aproximativ 9588 tone. Cantitatea totala de materiale reciclabile va fi de aproximativ 6712 t/an, in timp ce reziduurile ce urmeaza a fi depozitate in depozitul de deseuri (refuzul sortarii) vor fi in jur de 2876 t/an. Table 2.2-3 Dimensionarea statiei de sortare

Iesire sortare Intrare sortare Localitate Investitie (tone/an) (tone/an)

Tortoman SS 9588, din care: 6712, din care

Plastic 3,661 2563

Metal 1,133 793

Hartie/Carton 3,487 2441

Sticla 1,307 915

Statia de sortare va fi construita in cadrul zonei tehnice a depozitului ecologic Tortoman, impreuna cu statia TMB. Numarul total de personal pentru sortarea manuala este 6 (cu exceptia muncitorilor suplimentari pentru a acoperi perioadele cu vacanta sau in caz de boala). Statia de sortare va fi pozitionata in cadrul zonei tehnice a depozitului de deseuri nepericuloase Tortoman. Astfel, aceasta va avea cateva lucrari auxiliare comune cu depozitul de deseuri, precum lucrarile de la intrare (poarta, pod-bascula, gard, drum intern, iluminare exterioara, retele utilitati, etc.). Statia de sortare va fi amplasata intr-o constructie metalica inchisa cu pardoseala industriala, care va acoperi echipamentul de sortare si spatiile de depozitare baloti. Spatiul pentru receptia deseului

Page 23 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

brut, icarcarea acestuia pe banda de sortare si zona de descarcare a refuzului, vor fi amplasate in spatiu acoperit de tip sopron. Statia de sortare va fi prevzuta cu un sistem de colectare a apelor reziduale rezultate din deseurile sortate, spalarea pardoselii etc.. Aceste ape vor fi colectate si transportate catre statia de epurare comuna a incintei.

2.2.2.2.3 Statia TMB Tortoman

Statia TMB simpla consta din urmatoarele: ™ Zona pentru receptionarea deseurilor ™ Constructie tip sopron de pre-tratare mecanica ™ Celule de biostabilizare

Statia TBM simpla se va afla intr-o cladire metalica de aproximativ 1 420 m2, cu pardoseala industriala. Celulele de biostabilizare vor ocupa aproximativ 1 400 m2 in timp ce suprafata totala necesara este 5 600 m2. Statia TMB va fi pozitionata in cadrul zonei tehnice a depozitului de deseuri nepericuloase Tortoman. Astfel, aceasta va avea cateva lucrari auxiliare comune cu depozitul de deseuri, precum lucrarile de la intrare (poarta, pod-bascula, gard, drum intern, iluminare exterioara, retele utilitati, etc.).

Functionarea statiei presupune: ™ Pre-tratare mecanica ™ Tratare biologica

Pre-tratarea mecanica Pre-tratarea mecanica a fost conceputa pentru o capacitate totala de 20.580 tone/an, functionabila 260 de zile pe an, cu un schimb de 8 ore, astfel 160 tone/zi sau aprox. 23 tone/h. Tratarea cu ventilare a fractiei biodegradabile va functiona 350 de zile pe an, 24 de ore pe zi. Pre-tratarea mecanica consta din urmatorul echipament: ™ Tocator ™ Banda transportoare ™ magnet permanent ™ Ciur rotativ

Tratarea biologica Fractia umeda este depozitata in celulele de biostabilizare cu aerare fortata. Materialul ramane in biocelule timp de 20 de zile si 50% din masa sosita este pierduta ca vapori de apa, CO2, compusi volatili si levigat. Prelucrare Cantitatea estimata de material biosatabilizat care urmeaza a fi produsa este in jur de 10 290 t/an (~25% din intrari) ce va fi folosit ca material de acoperire la depozit. O valoare importanta ce trebuie calculata este numarul de celule de biostabilizare necesar pentru cantitatea totala anuala de material biodegradabil. Page 24 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

Table 2.2-4 Dimensionarea tratarii biologice

Volum zilnic care intra in celulele de compostare 115.00 m3/d Volumul celulei de biostabilizare 434,00 m3/ciclu Numar de zile pentru umplerea fiecarei celule 3.8 zile Numar de zile in care fractia umeda ramane in interiorul 20 zile celulelor Nr. total de zile pentru fiecare ciclu 24,00 zile/ciclu Numar de zile in care statia primeste deseuri 260 zile/an Cicluri de tratare pe an pentru fiecare celula 11 cicluri/an Numar de celule 5 celule

Levigatul produs in celulele de biostabilizare impreuna cu apa provenita de la spalarea podelelor cladirii destinate pre-tratarii si apa reziduala produsa de anagajatorii statiei, sunt transportate printr-o retea adecvata de conducte la statia de epurare cu osmoza inversa.

Compostarea – descriere Tehnologia de compostare anticipeaza realizarea fazei de bio-oxidare cu insuflare de aer in materialul plasat in interiorul celulelor de compostare utilizate pentru a delimita deseurile si pentru a evita emiterea de mirosuri neplacute. Sistemul este modular; fiecare modul este constituit dintr-o celula de bistabilizare. Dimensiunile fiecarei celulele sunt de aproximativ 10 x16 metri; inaltimea totala a celulei este de aproximativ 7 metri; inaltimea care poate fi utilizata a materialului este intre 2,5 si 3,5 in functie de tipul de deseuri. Volumul total rezultat este de 434 m3. Principalele elemente ale sistemului de compostare completa sunt: ™ Pereti de siguranta ™ Usi principale cu deschidere rapida (chiar si cu o telecomanda) ™ Sistem de ventilare si distributie a aerului / sistem de colectare a levigatului ™ Sistem de amestecare ™ Sistem control computerizat. Sistemul de suflare necesita utilizarea a aproximativ 10 000 m2/h ventilator cu o presiune de 460 mm coloana apa pentru fiecare celula. Aerul care paraseste canalul de aerisire este transferat in camera de distribuire a aerului de dimensiune corespunzatoare realizata din otel inoxidabil. Scopul acestui echipament este de a distribui fluxul de aer in mod egal intre canalele de aerisire care alimenteaza canalele pentru gramezi. Aerul furnizat de ventilator este suflat in celula folosind diferite solutii, care difera in functie de nevoile specifice, structura existenta, tipul de tratare si tipul de material. Sistemul de aer consta din conducte care sunt gaurite pentru a putea transfera aerul in gramezi. Acestea sunt asezate paralel una langa alta, pentru intreaga lungime a gramezii. Aerul suflat din ventilator este insuflat prin material cu ajutorul canalelor trase in planseul celulei. Aceasta solutie necesita turnarea unei podele din beton. Conductele din PVC sunt introduse in planseu. Aerul circula prin material prin intermediul conurilor trunchiate, denumite picheti, care sunt proiectati din conducta pentru a atinge nivelul suprafetei si sufla aer in material. Fiecare pichet are forma de clopot astfel incat gaurile sa impiedice obstructiunile. Fiecare conducta are o acoperire pentru a activa verificarile de curatare. Toate conductele sunt conectate pentru a activa filtrarea

Page 25 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

colectiva. Solutii diferite sunt de asemenea disponibile pentru a asigura insuflarea cu aer in gramada. Ventilarea este gestionata automat de sistemul de control al statiei. Sistemul de control consta dintr-un PC, care controleaza programul statiei, iar acest PC va fi asezat in birou sau intr-o camera specifica la cateva sute de metri departare de gramada. PC-ul primeste date relevante de la sonda de temperatura din interiorul gramezii. Programul de control al statiei stabileste cantitatea de aer de suflat in material in conformitate cu temperatura gramezii. Ventilatorul sufla continuu o cantitate de aer suficienta pentru oxidarea care are loc. Sistemul de control recunoaste temperaturile excesive si creste capacitatea ventilatorului corespunzator, pentru a pastra valori optime ale caldurii pentru un proces continuu. Dupa o perioada de 72 de ore (3 zile) temperatura este pastrata la peste 55°C pentru a salubriza materialul. Bio-oxidarea accelerata a materialului este implementata prin intermediul ventilarii materialului pentru a furniza masa cu oxigenul necesar pentru dezvoltarea corecta a reactiei de bio-oxidare. Pe baza calculelor, aerul necesar este de 20 Nm3/h pe tona de material, tinand cont de masa gramezii de 380 t, aerul necesar pentru fiecare celula este egal cu 4 290 Nm3/h. Pentru a obtine obiectivele de bio-stabilizare, un timp de retinere, nu mai scurt de 20 de zile, este necesar. In timpul perioadei mai sus mentionate este normala asigurarea faptului ca materialul din interiorul gramezii poate atinge usor o temperatura de peste 55°C pentru o perioada mai lunga de 72 de ore, asa cum impun legile europene. Dupa incheierea a celor 20 de zile care au ramas in celula, deseul stabilizat este scos din celula cu ajutorul masinii de incarcat cu roti. Masina de incarcat alimenteaza ecranul de prelucrare mobila pentru a separa amestecurile ramase in deseul stabilizat (plastic, materii organice non biodegradate etc.). Sita inferioara este trimisa apoi in zona de maturare, in timp ce sita superioara este trimisa direct la depozitul de deseuri.

2.2.2.3 Modul de asigurare al utilitatilor In vederea asigurarii utilitatilor, se prevede asigurarea urmatoarele lucrari aferente zonei tehnice: ™ alimentarea cu energie electrica prin racordarea la sistemul national de distributie a

Page 26 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

energiei electrice si construirea unui post de transformare; ™ retele electrice in incinta pentru iluminat exterior si pentru alimentarea receptorilor din zona tehnica; ™ sursa de apa proprie sau racord la o retea existenta in zona (nu fac obiectul acestei documentatii) ™ retele de alimentare cu apa in incinta pentru apa potabila si incendiu ™ retea de canalizare apa uzata menajera; ™ statie de epurare; ™ canalizare a apelor pluviale colectate de pe platforma zonei tehnice; ™ instalatii de ventilare; ™ instalatii termice

2.2.2.3.1 Alimentarea cu apa Pentru calculul necesarului de apa menajera s-a considerat un numar de maximum 30 persoane – utilizatori de apa, cu un debit specific conform STAS 1478/90 de 75 l/om/zi, rezultand astfel un debit zilnic mediu de 2,25 m3/zi, respectiv de 585 m3/an. Pentru consumul tehnologic de apa, constituit din spalare pardoseli hale, spalare roti autovehicule, se vor folosi spalatoare sub presiune, care au un consum de apa de 0,13 – 2,00 l/s. S-a estimat un necesar de 2 m3/zi, respectiv 520 m3/an (260 zile pe an). Pentru consumul total de apa a rezultat astfel un debit zilnic mediu de 4,25 m3/zi. Consumul anual mediu va fi de 1105 m3. Se propune executia unei conducte ce va fi bransata la reteaua de alimentare cu apa a localitatii Tortoman. Se recomanda ca aceasta conducta de apa sa fie pozata de-a lungul drumului de acces din localitate catre amplasamentul lucrarilor proiectate. Reteaua de apa va lua in considerare alimentarea cu apa a utilitatilor pentru toate cladirile in scopul asigurarii necesarului de apa tehnologica si pentru nevoile igienico - sanitare. Reteaua de alimentare cu apa va fi realizata din teava PEID Dn 40 mm.

2.2.2.3.2 Managementul apelor uzate

In urma activitatilor de prelucrare si tratare finala a deseurilor menajere, pe amplasament vor rezulta mai multe categorii de ape uzate: ™ levigatul colectat de sistemul de drenaj levigat montat in radierul spatiului de depozitare (format din apa continuta de deseuri si apele meteorice care se infiltreaza prin corpul depozitului); ™ ape uzate menajere provenite de la grupurile sanitare ale cladirilor administrative / intretinere si cu folosinte similare; ™ ape uzate tehnologice si de la spalarea platformelor tehnologice; ™ ape uzate provenite de la spalarea autovehiculelor. Apa pluviala provenita de pe suprafata celulei de depozit nr. I va fi colectata prin intermediul a trei sisteme, astfel: ™ colectarea apei meteorice provenita de pe suprafata exterioara a digului aferent celulei de depozit se face prin intermediul santurilor de pamant dalate inferior amplasate la baza acestuia; Page 27 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

™ colectarea apei meteorice drenata de pe suprafata interioara a celulei de depozit, reprezentand apa cu potential contaminat (levigat) se face prin intermediul stratului de drenaj si a conductelor de drenaj; ™ sistemul de transport al levigatului colectat din corpul depozitului catre statia de epurare.

a) Levigatul Dintre tipurile de ape uzate mai sus mentionate, levigatul generat de depozitul de deseuri este considerat cel mai nociv pentru factorii de mediu. Levigatul este un deseu lichid, o apa uzata foarte poluata, in care concentratiile de impurificatori variaza in functie de cantitatea, natura si vechimea deseurilor precum si de cantitatea de apa care le traverseaza. Conform calculelor, productia de levigat este estimata a fi intre 1607 m3/zi pentru celula 1. Productia maxima de levigat, are loc cand celulele 1 si 2 vor fi pline, iar celula 3 este in functiune. Levigatul va fi colectat intr-un bazin de retentie cu un volum de cel putin 2000 m3. Apoi va trece prin unitatea de prefiltrare de unde ajunge in statia de epurare cu osmoza inversa. Tratamentul de prefiltrare consta in 2 filtre.

b) Apele uzate tehnologice si apele de spalare de la obiective de pe platformele tehnologice (ape reziduale) Provin de la spalarea autogunoierelor si a platformelor si spatiilor inchise din cadrul statiei de sortare, statiei de compostare, atelierului mecanic, zonei de alimentare cu carburanti. Apele au un continut ridicat de suspensii anorganice si organice precum si de substante organice dizolvate si pot fi impurificate cu produse petroliere. Datorita continutului lor, aceste ape vor fi colectate si directionate catre bazinul de stocare levigat, apoi catre statia de epurare din incinta. Dupa epurare apele uzate epurate vor fi evacuate in rigola executata adiacent si apoi descarcate in Valea Tortoman. Apa rezultata din spalarea pardoselilor zonelor de receptie, sortare si expeditie deseu uscat, receptie si sortare deseu umed, va fi colectata prin intermediul unor guri de scurgere si va fi condusa la o retea exterioara de canalizare realizata din tuburi PVC Dn 16 cm si Dn 20 cm. Reteaua va deversa apele astfel colectate vor fi descarcate in bazinul de stocare a levigatului, de unde vor fi preluate si epurate in cadrul statiei de epurare. c) Ape uzate menajere Apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare ale cladirii administrative si cu folosinte similare sunt colectate si directionate catre bazinul de levigat, de unde vor fi directionate catre statia de epurare si apoi evacuate in santul deschis perimetral si apoi descarcate in Valea Tortoman.

Ape uzate menajere

Ape uzate Bazin retentie Statie Canal deschis Valea tehnologic levigat Epurare Tortoman levigat

Levigat

Page 28 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

Figure 2.2-1: Managementul apelor uzate Productia zilnica de ape reziduale si menajere este estimata la 3,25 mc/zi, 260 zile pe an.

2.2.2.3.3 Managementul apelor pluviale Apele pluviale colectate de pe suprafata platformelor tehnice si parcari vor fi captate prin sistemul de canalizare pluviala cu guri de scurgere si rigole. Inainte de evacuarea in emisar, apele vor fi pre-tratate printr-un separator de hidrocarburi. Apele pluviale colectate prin canalele deschise din zona exterioara a digului perimetral aferent celulelor de depozitare, de pe acoperisuri, a drumurilor de serviciu si spatiilor verzi vor fi evacuate in valea Tortoman ce se afla la o distanta de aprox. 150 m. Astfel, in emisar vor fi evacuate apele pluviale din amplasament care nu vin in contact cu deseurile. Dupa inchiderea finala a depozitului, apele din precipitatii colectate prin sistemul de drenaj de suprafata, precum si cele rezultate din siroirea pe pantele depozitului – ambele categorii fiind considerate conventional curate – vor fi preluate prin rigolele special prevazute si apoi deversate in emisar.

2.2.2.3.4 Managementul levigatului

Generarea – compozitia levigatului Levigatul se produce in depozitele de deseuri, cand apa patrunde in volumul de deseuri, ca urmare a umiditatii, precipitatiilor si/sau nivelului ridicat al apelor subterane. Levigatul contine particule solide suspendate, componente solubile ale deseurilor, produse solubile descompuse si microbi. Majoritatea componentelor levigatului pot fi toxice si pot cauza degradarea apelor, in mod direct (prin toxine si CBO5) sau indirect (prin eutrofizare). Apa potabila poate fi de asemenea contaminata. Prin urmare, in niciun caz levigatul nu trebuie descarcat in ape de suprafata sau in apele subterane. Experienta ne-a aratat ca izolarea bazei, fara colectarea si indepartarea levigatului, pot cauza mai mult rau decat bine. Prin urmare, un sistem de colectare si drenaj este esential, si este una dintre cele mai importante faze in constructia unui depozit de deseuri, deoarece durata de viata a barierei de impermeabilizare depinde in mare masura de acesta. Conform calculelor, productia de levigat este estimata a fi intre 1607 m3/zi pentru celula 1. Productia maxima de levigat, are loc cand celulele 1 si 2 vor fi pline, iar celula 3 este in functiune.

2.2.2.3.5 Statia de epurare Statia de epurare este proiectata pe principiul epurarii prin procesul osmozei inverse. S-a tinut cont de faptul ca si pe plan international tratarea levigatului din depozitele de deseuri se efectueaza prin procesul osmozei inverse, proces prin care sunt indepartate toate elementele de contaminare din levigat, in procent de peste 99,5 %. Dupa epurare, concentratia de poluanti este chiar sub valorile standard pentru apa potabila. Folosirea instalatiilor de osmoza inversa ofera operatorului avantaje semnificative fata de alte metode, luand in considerare siguranta operarii, lucru confirmat in peste 2 000 de astfel de

Page 29 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

instalatii in intreaga lume. Instalatia este conceputa in sistem modular, si asigura o functionare simpla, durabila, 24 h/zi, necesitand un minim de intretinere. Calitatea apei tratate poate fi evaluata on–line, fara interventia omului, prin masurarea conductivitatii. Valoarea conductivitatii nu este o valoare limitativa in tratarea levigatului in depozite, dar ofera informatii despre integritatea membranei, reducand astfel la minim riscul contaminarii mediului datorita substantelor periculoase pentru acesta. Indicatorii de calitate ai permeatului rezultat se vor incadra in prevederile NTPA 001/2002 modificat si completat prin HG nr.352/2005 si HG 210/2007. Statia propusa de tratare a levigatului trebuie sa asigure ca apa epurata va fi de calitate satisfacatoare pentru a fi descarcata in emisari naturali in conformitate cu cerintele legislatiei si reducerea valorilor de concentrare pentru urmatorii indici: ™ Materiale solide suspendate ™ Consum chimic de oxigen ™ Consum biochimic de oxigen ™ amonianc ™ nitrati ™ sulfuri ™ clorati ™ Metale grele. Tehnica aplicata de tratare trebuie sa asigure indepartarea urmatorilor factori poluanti: ™ Nitrogen amonianc ™ Compusi organici biodegradabili si non-degradabili ™ Compusi organici clorinati ™ Saruri minerale. Tratarea levigatului si a apelor uzate se realizeaza cu ajutorul echipamentelor speciale, modulare, care sunt selectate ca functie a fiecarui caz specific. Tehnologia selectata pentru tratarea levigatului si apelor uzate este metoda cu osmoza inversa. Incarcarile debitelor de apa uzata ce intra in statia de epurare sunt: 3 ™ Qlevigat = 1607 m /zi 3 ™ Qape reziduale = 3,25 [m /zi]

™ CBO5 = 13 000 mg/l ™ CCO = 22 000 mg/l ™ SS = 1 200 mg/l ™ TN = 2 000 mg/l ™ TP = 6 mg/l Cerintele privind calitatea apelor epuarate sunt: ™ CCO ≤ 70 mg/l ™ CBO5 ≤ 20 mg/l ™ SS ≤ 35 mg/l

™ NO3 ≤ 25 mg/l

™ NH4 ≤ 2 mg/l

Page 30 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

™ TN ≤ 10 mg/l ™ TP ≤ 1 mg/l ™ FC ≤ 50 / 100 ml Statia de tratare a levigatului va include urmatoarele unitati. ™ Bazin de retentie levigat – un bazin in care se va stoca levigatul si apele uzate inainte de a fi pompate catre Statia de epurare. ™ Unitate de pre-filtrare ™ Unitate de separare ™ Unitate osmoza inversa ™ Conducta evacuare efluent catre emisar Atat levigatul cat si apele uzate menajere si tehnologice vor fi colectate intr-un rezervor de echilibrare a levigatului cu un volum de cel putin 2000 m³. Unitate de pre-filtrare In continuare, levigatul impreuna cu apele uzate colectate vor fi conduse la unitatea de pre-filtrare, urmat de unitatea de separare, iar de aici la unitate osmoza inversa. Tratarea cu pre-filtrare consta in doua filtre de nisip. Unitatea osmoza inversa va consta din 1-linie - 3-pasi-osmoza inversa (functionand simultan), ceea ce permite folosirea procedurii de curatare fara necesitatea de a opri intregul proces. Apele uzate colectate care intra in sistem vor fi filtrate cu filtre de nisip. Doua carcase de filtrare permit detinerea uneia in functiunea si a celeilate in standby. O pompa centrifugala curata un filtru datorita functiei de spalare cu apa provenita din rezervorul cu apa curata, in timp ce celalalt se afla in functiune, iar unitatile de tratare functioneaza continuu. Unitatea de separare De la filtrele cu nisip, apele uzate sunt conduse intr-o unitate de separare unde are loc indepartarea amoniacului. In statia de separare a amoniacului, continutul de amoniac va fi astfel indepartat din levigat si transformat apoi intr-o solutie salina de amoniac. Pentru a curata apele uzate, fluxul este distribuit in partea superioara a coloanei de separare. Aerul este introdus deasupra capatului coloanei, condus in contraflux la levigat, iar amoniacul este indepartat din lichid. Apele uzate preluate de pe fundul coloanei au continut scazut in amoniac. Apele uzate curatate vor fi pompate afara cu pompa de descarcare. Valoare pH-ului la iesire este usor mai scazuta decat la intrare. Coloana functioneaza si in conditii de presiune atmosferica. Straturile compacte sunt realizate din polipropilena si vor fi sprijinite cu o bara de sprijin realizata din polipropilena. Distribuirea lichidului este asigurata printr-un distribuitor continuu care va de asemenea va fi facut din polipropilena. Turnul de separare este echipat cu un dispozitiv de eliminare a lichidelor. Intreaga instalatie va fi montata pe un container. Unitatea de osmoza inversa Apele uzate sunt conduse la unitatea de osmoza inversa. Inainte de a fi trimise la unitatea osmoza inversa, anti-detartrantul si acidul sulfuric sunt adaugate pentru a impiedica detartrarea membranelor si pentru a corecta valoarea pH-ului. Apa uzata bruta trece prin filtrele cartusului de 10 µm (rata de filtrare) ca pas final al filtrarii pentru a proteja membranele impotriva cantitatilor mari de solide suspendate. O pompa cu conectata in paralel asigura presiunea necesara de funtionare pentru procesul de osmoza inversa. Prin pompele avansate, cu dispozitiv de accelerare, centrifugale de inalta presiune, este asigurat la suprafata membranei un flux transversal ridicat. Parametrii principali ai apelor uzate, cum ar fi temperatura, presiunea, conductivitatea si pH-ul vor fi controlate automat de PLC. Unitatea de osmoza inversa este un sistem complet automatizat, care poate fi pornit si oprit prin intermediul semnalelor externe precum senzorii de nivel in amonte si aval de sistem. Apele

Page 31 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

uzate sunt operate la o presiune de 20-50 bari. Presiunea de functionare depinde de nivelul de poluare a membranelor si va fi reglat de fluxul masurat in conducta de colectare a permeatului. Reglarea presiunii cu supape de control a motorului mentine rata de recuperare a sistemului la valoarea stabilita de 60-65%. Pentru a trata levigatul brut cu un sistem de osmoza inversa, va fi aplicata o membrana cu o bara de distantare mai mare pentru a impiedica blocarea membranei. Concentratul din acest stagiu va fi descarcat inapoi in depozitul de deseuri. Permeatul din acest stagiu poate fi utilizat ca apa curata pe depozitul de deseuri sau poate fi descarcat in emisar dupa o reglare finala a pH-ului cu o solutie diluata de hidroxid de sodiu. De asemenea, permeatul este necesar pentru curatarea interna a sistemului. In timpul procesului de osmoza inversa, un strat ancrasat se va forma pe membrane ca urmare a compusilor organici din levigat. Cand fluxul de permeat este incetinit de straturile ancrasate de pe membrane, un ciclu de curatare este necesar pentru a indeparta ancrasarea si pentru a reface performantele membranelor. Ca urmare a utilizarii unui sistem cu 2 linii, nu este necesara oprirea completa a functionarii normale a statiei. Doar o singura linie poate fi oprita si supusa procedurii de curatarem in timp ce cealalta continua sa functioneze. Solutia concentrata din sistem a liniei de curatat va fi indepartata, iar permeatul va fi transferat intr-un rezervor de curatare intern. Se va adauga substanta de curatare chimica, iar aceasta solutia se va incalzi si va circula in sistem pentru a indeparta straturile ancrasate si detartrate de pe membrane. Dupa curatarea acestei linii, aceeasi procedura de curatare poate fi efectuata de catre cealalta. Dupa terminarea ambelor proceduri, ambele linii pot functiona din nou conform procesului normal. Evacuarea efluentului catre emisar Apa epurata din unitatea de osmoza inversa este evacuat catre un canal deschis ce descarca in emisarul Valea Tortoman, aflat la o distanta de 150 m. Parametrii de calitate ai permeatului sunt controlati automat pe principiul conductivitatii. Acesta nu poate fi evacuat catre emisar decat daca indeplineste conditiile de calitate impuse. De regula, apa rezultata nu are calitatea apei potabile, dar poate fi folosita ca apa industriala sau la irigatii in parcuri. Conform prevederilor NTPA 001, apele epurate se vor inscrie in urmatoarii indicatori fizico- chimici: Indicator Valoare Indicator Valoare 3 pH 6,5 – 8,5 CCO Cr 125 mgO2/dm 3 3 CCBO5 25 mgO2/dm Azot amoniacal 2,0 mg/dm Azot total 10 mg/dm3 Azotiti 1 mg/dm3 Fosfor total 1 mg/dm3 Sulfati 600 mg/dm3 Cu 0,1 mg/dm3 Mn 0,1 mg/dm3 Zn 0,5 mg/dm3 Cloruri 500 mg/dm3 azotati 25 mg/dm3 Reziduu filtrare 2000 mg/dm3

In conditii normale de expoatare retelele de canalizare, bazinele de retentie si statiile de pompare nu reprezinta surse de poluare. Problema poluarii se pune in cazul aparitiei exfiltratiilor datorate deteriorarii colectoarelor sau opririi pompelor. Acestea pot fi evitate printr-o exploatare corecta cu efectuarea periodica a inspectarii obiectivelor si interventia rapida pentru remedierea diverselor avarii.

In concluzie, toate apele uzate (menajere, reziduale, levigat) vor fi colectate intr-un bazin de colectare denumit Bazin stocare levigat, pompate catre statia de epurare cu osmoza

Page 32 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

inversa, epurate in statia de epurare, apoi evacuate si descarcate controlat in Valea Tortoman.

2.2.2.3.6 Alimentarea cu energie electrica Investitia propusa necesita ca utilitati si racordarea la reteaua nationala de energie electrica. Alimentarea cu energie electrica se va face de la reteaua electrica zonala, prin intermediul unei retele de racord de 2,3 km. In incinta va fi instalat un post de transformare de 400 kVA. Instalatiile electrice din incinta vor fi alcatuite din retea de exterior (Tablou general si tablouri secundare, Instalatii de protectie impotriva tensiunilor atmosfrice, instalatii de impamantare, instalatii de iluminat exterior) si retea de interior (Instalatii electrice de iluminat si priza, instalatii de forta).

2.2.3 Statie de sortare si transfer Harsova

2.2.3.1 Localizare Terenul aferent statiei de sortare si transfer este amplasat in intravilanul orasului Harsova, in sudul localitatii, la o distanta de aproximativ 800 m de zona locuita. Accesul rutier se realizeaza prin intermediul drumului judetean DN 2A, sensul de mers spre localitatea Harsova, din care se vireaza stanga.

2.2.4 Caracteristici tehnice

2.2.4.1 Statia de sortare Harsova Statia de sortare Harsova a fost proiectata pentru o capacitate totala de 1943 tone/an, operabila peste 208 zile pe an, cu schimburi de 6 ore, adica 12 tone/zi sau 2 tone/ora. Constructia va ocupa aproximatic 1 536 m2 pentru echipament, receptie, depozitare, zona de manevrare. Zona principala a statiei de sortare

Page 33 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

Constructia statiei de sortare va cuprinde urmatoarele zone: ™ Zona de receptie; ™ Hala de sortare; ™ Unitatea de balotare; ™ Zona de depozitare baloti. Camioanele care vor veni incarcate cu deseu reciclabil vor intra in unitate pe poarta principala. Dupa ce au fost cantarite, camioanele vor vor descarca deseul in zona de receptie, dupa care vor parasi cladirea.

Un incarcator frontal va impinge materialul in buncar de unde o banda transportoare va transporta materialele la o platforma superioara, 3-4 metri deasupra nivelului pardoselii cladirii, unde va fi amplasata linia de sortare manuala. Sortarea materialelor va fi realizata deasupra unei benzi transportoare lente care va trece prin fata personalului responsabil cu sortarea. Zona dedesubtul platformei de sortare va fi zona de depozitare temporara a materialelor sortate. Au fost luate in considerare 3 sectiuni de separare. Fiecare sectiune va avea doua orificii in nivelul superior pentru primirea materialelor. La fiecare orificiu poate lucra un muncitor. Prin urmare, fiecare sectiune poate ocupa maxim 2 muncitori. Personalul fiecarei sectiuni va fi responsabil de colectarea unui anumit tip de material si aruncarea acestuia in orificiu in zona de depozitare temporara (siloz) de la nivelul inferior. La capatul transportorului cu curea, materialul va trece printr-o unitate de separare magnetica pentru colectarea de metale feroase. Refuzul de sortare vor fi colectate in containere, care vor fi deplasate in apropierea statiei de sortare pentru eliminare. Sortarea manuala va fi realizata intr-o hala inchisa care permite furnizarea cu regularitate a aerului proaspat si curat si extragerea aerului poluat, in timp ce controlul temperaturii poate fi aplicat pentru a facilita sanatatea si siguranta personalului. Silozurile vor fi separate prin pereti metalici. De indata ce un siloz se umple, un incarcator frontal va transporta materialul la la unitatea de balotare. Unitatea de balotare va presa materialele sortate (plastic, hartie, metale), care vor fi depozitate in zona de depozitare, din interiorul cladirii statiei de sortare. Bucatile de sticla vor fi colectate in containere speciale si vor fi reciclate ca atare.

Cladire statiei de sortare ofera spatiu adecvat pentru: ™ Depozitare temporara a materialelor care sosesc, ™ Depozitarea materialelor sortate, ™ Deplasarea si manevrarea vehiculelor de operare, precum si a camioanelor care sosesc. Cantitatea de materiale reciclabile colectate separat estimata pentru anul proiectarii (2013) este de aproximativ 1943 tone. Cantitatea totala de materiale reciclabile va fi de aproximativ 1360 t/an, in timp ce reziduurile ce urmeaza a fi transportate spre depozitare in depozitul de deseuri Tortoman (refuzul sortarii) vor fi in jur de 583 t/an. Statia de sortare va fi construita pe acelasi amplasament cu statia de transfer. Suprafata necesara este de aproximativ 1 700 m2. Numarul total de personal pentru sortarea manuala este 6 (cu exceptia muncitorilor suplimentari pentru a acoperi perioadele cu vacanta sau in caz de boala). Materialele sortate manual sunt depozitate temporar sub platforma de sortare, inainte de unitatea de balotare.

Page 34 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

Fiecare compartiment de depozitare are un volum de depozitare de 40m3. Fractiile pentru sticla, metale neferoase si fractia pentru materialele de eliminat vor fi colectate in containere, avand o capacitate de 24m³. Statia de sortare va fi amplasata intr-o constructie metalica cu pardoseala industriala, care va acoperi echipamentul de sortare si compartimentele de depozitare. Statia de sortare nu va avea productie de levigat dat fiind ca deseurile care sosesc sunt ambalaje uscate (toate tipurile de hartie, metale feroase si neferoase, plastic si sticla). Deseurile lichide produce in unitate sunt reprezentate de apa de spalare a pardoselii cladirii si deseurile lichide produse de angajatii statiei. O retea de conducte adecvata va colecta si transporta aceste ape reziduale intr-un bazin vidanjabil, de unde va fi transferat catre o statie de epurare a apelor uzate menajere din zona, sau la SE Tortoman.

2.2.4.2 Statia de transfer Harsova Statiile de transfer al deseurilor sunt facilitati unde deseurile municipale solide sunt descarcate din camioanele de colecta si tinute pentru o scurta perioada de timp pana cand acestea sunt reincarcate in autocamioane mari de transport lung curier pentru expedierea catre depozitele de deseuri sau catre alte facilitati de tratare sau eliminare. Statie de transfer prpopusa prin acest proiect va fi amplasata la o distanta de aprox. 400 m fata de orasul Harsova, la 60 km fata de depozitul central de la Tortoman. Tabel 2.2-1: Statia de transfer Harsova

Rezidual Rezidual Refuz spre spre Distanta fata de Localitate Investitie Reciclabile Transfer reciclabile TMB depozit depozit (urban) (rural)

Sortare 1,943.16 582.95 - Harsova 60 km Transfer - 580 5,464 1619 7,663 t/an

Deseurile care intra in statia de transfer sunt direct conectate la sistemul de colectare. Cantitatile de deseuri estimate pentru anul proiectat (2013) pentru statia de transfer Harsova sunt de 7,663 t/an din care 583 t/an refuz din sortare, 5464 t/an deseuri reziduale biodegradabile si 1619 t/an deseuri reziduale spre depozit. Capacitatea totala a statiei va fi de 7663 t/an. Fiecare statie de transfer este prevazuta cu containere pentru colectarea deseurilor DEEE, deseuri periculoase si deseuri voluminoase. Statia de transfer Harsova va deservi zona 7, cu o populatie de 29196 locuitori. Zona 7 cuprinde urmatoarele localitati:

ZONA 7- HARSOVA

HARSOVA 10450 TOTAL urban ZONA 7 10450

CIOBANU 3457 CRUCEA 3236

Page 35 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

GHINDARESTI 2744 PANTELIMON 1895 TOPALU 1836 GARLICIU 1814 HORIA 1629 SARAIU 1384 VULTURU 751

TOTAL rural ZONA 7 18746 TOTAL zona 7 29196

Statia de transfer Harsova a fost proiectata luand in considerare sistemul de colectare selectiva – colectare deseuri reciclabile pe fractii hartie/carton, metal, plastic, sticla si colectare deseuri reziduale (biodegradabile). Deasemenea, pentru gospodariile din mediul rural au fost prevazute si recipiente pentru compostarea individuala a deseurilor biodegradabile; Statia de transfer va consta din urmatoarele: ™ Imprejmuire incinta; ™ Intrare; ™ Platforma cantarire (pod-bascula); ™ Cabina intrare – cantar; ™ Drumuri si platforme interioare: - pentru manevrarea autovehiculelor; - pentru golirea autovehiculelor; - pentru acces la nivelul superior.

™ Nivel golire (superior); ™ Nivel descarcare (inferior); ™ Palnii de golire; ™ Containere cu auto-presare; ™ Autocamioane.

In functie de capacitatile sosite, calculele privind dimensionarea au fost efectuate. Parametrii privind proiectarea utilizati pentru efectuarea calculelor sunt:

Zile de functionare pe an 312 Volum specific in containerul de presare, tone/m3 0,65 Volum efectiv al containerului de presare, m3 24 Viteza medie a autocamionului, km/h 45 Interval de timp pentru fiecare autocamion (incarcare, descarcare, manevrare, trafic), 45 min Ruta Harsova– Tortoman – Harsova (total), km 120

Page 36 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

Table 2.2-5 Parametri de proiectare

Harsova

Anul proiectarii 2013

Deseuri intrate in anul proiectarii, tone/an 7663

Deseuri reziduale spre TMB (urban), tone/an 5464

Deseuri reziduale spre depozit (rural) tone/an 1619

Refuz reciclabile (tone/an) 580

Total deseuri ,tone/zi

Total deseuri, m3/zi

Nr. de containere necesare 6

Ruta (total), km 120

Timp pentru ruta, h:m 2:24

Interval de timp pentru fiecare autocamion (incarcare, descarcare, manevrare, 0:45 trafic), h:m

Timp total pentru o ruta, h:m 3:09

Nr. de autocamioane necesare pentru fluxul de deseuri 1

Drum acces necesar (m) n/a

Tipul de statie de transfer selectata este statia de transfer cu descarcare directa si compactare mobila. Deseurile sunt descarcate direct in dispozitivele de compactare fixe utilizate pentru reducerea volumul de deseu in vederea transferului catre alta facilitate sau depozitul central. Dispozitivul de compactare este format dintr-un cap de presare fix (12 t/h), si o instalatie de schimbare a containerelor pe sine. Din acest motiv, unitatea este formata ca o zona pe doua nivele. La nivelul superior se realizeaza incarcarea capului de presare cu deseu din masina de colecta, iar la nivelul inferior se afla sistemul cu sina de schimbare a 3 containere. Dupa ce aceastea din urma au fost umplute, prin intermediul unui mecanism de ridicare cu carlig, containerul este transportat la depozitul de deseuri.

Page 37 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

Camioanele vor fi potrivite pentru transportul containerelor de presare. Vor avea un carlig hidraulic cu mecanism de ridicare pentru a ridica containerele. Caracteristici tehnice ™ Numarul de osii 3 ™ Lungime . 9 m ™ Sarcina totala (max tehnic permis) 26 t

2.2.5 Modul de asigurare al utilitatilor

2.2.5.1 Alimentarea cu apa potabila Alimentarea cu apa se va realiza prin racordarea la sistemul public de alimentare cu apa a orasului Harsova. Acesta va asigura alimentarea cu apa a containerelor grup sanitar barbati si grup sanitar femei inclusiv cladirea administrativa. Pentru calculul necesarului de apa menajera s-a considerat un numar de maximum 11 persoane – utilizatori de apa, cu un debit specific conform STAS 1478/90 de 75 l/om/zi, rezultand astfel un debit zilnic mediu de 0,83 m3/zi. La aceasta se adauga 1 mc/zi volum de apa ce va deservi la spalarea platformelor din incinta, totalizand un volum de 380 m3/an. Statia de transfer nu va folosi apa in procesul tehnologic datorita faptului ca deseurile sunt transferate din autogunoiera direct in containerul de transport lung curier.

2.2.5.2 Colectarea apelor uzate Apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare ale cladirii administrative sunt dirijate prin reteaua de canalizare in bazinul vidanjabil destinat acestei categorii de ape. Capacitatea bazinului vidanjabil va fi de minim 30m3. De aici, prin grija beneficiarului, apele vor fi preluate prin intermediul vidanjelor si vor fi descarcate la cea mai apropiata statie de epurare din zona.. In acelasi bazin vidanjabil, se vor descarca si apele reziduale rezultate prin colectarea lor din incinta in urma spalarii platformelor, scurgeri din deseuri sau alte activitati ale personalului. Debitul de apa uzata: Qu zi med = 1,00 m3/zi Qu zi max = 1,20 m3/zi

Page 38 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

2.2.5.3 Colectarea apelor pluviale Apele pluviale colectate de pe caile de acces interioare, vor fi dirijate catre separatorul de produse petroliere si preepurate. Separatorul deproduse petroliere este dimensionat pentru un debit Q=20 l/s. Instalatia de separare este impermeabilizata la interior cu un strat de protectie rezistent la produse petroliere. Toate echipamentele sunt prevazute cu element de coalescenta si dispozitiv de inchidere automata pentru blocarea evacuarii, in cazul in care se atinge capacitatea maxima de depozitare a lichidelor usoare. Accesoriile constau in tubul de prelevare, trusa de prelevare probe si dispozitivul de inchidere automata. Apele pluviale ce ies din separatorul de grasimi vor respecta limitele impuse de NTPA 001/2002. Fractia separata si namolul decantat vor fi predate unor unitati specializate in preluarea si tratarea/eliminarea acestor tipuri de materiale, in timp ce apa conventional curata rezultata va fi descarcata intr-un canal stradal deschis, dirijata ulterior pe o suprafata de teren neproductiva din zona..

2.2.5.4 Alimentarea cu energie electrica Investitia propusa necesita ca utilitati si racordarea la reteaua nationala de energie electrica. Alimentarea cu energie electrica se va face de la reteaua electrica zonala, prin intermediul unei retele de racord de 1 km. In incinta va fi instalat un post de transformare de 400 kVA. Instalatiile electrice din incinta vor fi alcatuite din retea de exterior (Tablou general si tablouri secundare, Instalatii de protectie impotriva tensiunilor atmosfrice, instalatii de impamantare, instalatii de iluminat exterior) si retea de interior (Instalatii electrice de iluminat si priza, instalatii de forta).

2.3 STATIA DE TRANSFER TARGUSOR

2.3.1 Localizare Amplasamentul viitoarei statii de transfer Targusor este situat in nord-estul localitatii Targusor, la cca. 1 km distanta fata de zona locuita. Accesul la amplasament se va face din DJ 222 printr-un drum de pamant de aproximativ 800 m.

2.3.2 Caracteristici tehnice Statiile de transfer al deseurilor sunt facilitati unde deseurile municipale solide sunt descarcate din vehiculele de colectare si tinute pentru o scurta perioada de timp pana cand acestea sunt reincarcate in autocamioane mari de transport lung curier pentru expedierea catre depozitele de deseuri sau catre alte facilitati de tratare sau eliminare. Statia de transfer propusa prin acest proiect va fi amplasata la o distanta de aprox. 800 m fata de comuna Targusor, la 47 km fata de depozitul central de la Tortoman.

Tabel 2.3-1: Statia de transfer Targusor

Rezidual Rezidual Refuz spre spre Distanta fata de Localitate Investitie Reciclabile Transfer reciclabile TMB depozit depozit (urban) (rural) Targusor Transfer 218 - - 1460 47 km 1,678 t/an

Page 39 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

Deseurile care intra in statia de transfer provin direct din sistemul de colectare. Cantitatile de deseuri estimate pentru anul proiectat (2013) pentru statia de transfer Targusor sunt de 1 857 t/an din care 240 t/an reciclabile, 1 617 t/an deseuri reziduale spre depozit. Fiecare statie de transfer este prevazuta cu containere pentru colectarea deseurilor DEEE, deseuri periculoase si deseuri voluminoase. Statia de transfer Targusor va deservi zona 6, cu o populatie de 24268 locuitori. Zona 6 cuprinde urmatoarele localitati: ZONA 6-TARGUSOR

Rural COGEALAC 5542 GRADINA 1173 FANTANELE 1699 TARGUSOR 1680 SACELE 2217 ISTRIA 2657 M.VITEAZU 3474 CORBU 5826 TOTAL rural ZONA 6 24268 TOTAL zona 6 24268

Statia de transfer Targusor a fost proiectata luand in considerare sistemul de colectare selectiva – colectare deseuri reciclabile pe fractii hartie/carton, metal, plastic, sticla si colectare deseuri reziduale (biodegradabile). Deasemenea, pentru gospodariile din mediul rural au fost prevazute si recipiente pentru compostarea individuala a deseurilor biodegradabile;

Statia de transfer va consta din urmatoarele: ™ Imprejmuire incinta; ™ Intrare; ™ Platforma cantarire (pod-bascula); ™ Cabina intrare – cantar; ™ Drumuri si platforme interioare: - pentru manevrarea autovehiculelor; - pentru golirea autovehiculelor; - pentru acces la nivelul superior.

™ Platforma acces autogunoiere (CTA = +2,5 m); ™ Containere deschise pentru transfer pe platforma (CTA = ±0,00 m); ™ Autocamioane lung curier.

In functie de capacitatile sosite, calculele privind dimensionarea au fost efectuate. Parametrii privind proiectarea utilizati pentru efectuarea calculelor sunt:

Page 40 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

Zile de functionare pe an 312 Volum efectiv al containerului de presare, m3 40 Viteza medie a autocamionului, km/h 50 Interval de timp pentru fiecare autocamion (incarcare, descarcare, manevrare, trafic), min 45 Ruta Targusor – Tortoman – Targusor (total), km 94

Table 2.3-1 Parametri de proiectare

Targusor

Anul proiectarii 2013

Deseuri intrate in anul proiectarii, tone/an 1678

Deseuri reziduale spre TMB (urban), tone/an -

Deseuri reziduale spre depozit (rural) tone/an 1460

Deseuri reciclabile (tone/an) 218

Nr. de containere necesare 5

Ruta (total), km 94

Timp pentru ruta, h:min 1:53

Interval de timp pentru fiecare autocamion (incarcare, descarcare, manevrare, 0:45 trafic), h:min

Timp total pentru o ruta, h 2:38

Nr. de autocamioane necesare pentru fluxul de deseuri 1

Drum acces necesar (m) 264

Tipul de statie de transfer selectata este statia de transfer cu descarcare directa gravitationala in containere. Aceste statii de transfer vor avea o solutie constructiva simpla, cu platform a descarcare, unde autogunoierele vor avea accespentru a descarca deseurile colectate direct in containere deschise de 40 mc. Aceste containere vor fi transportate cu autocamioane lung curier catre facilitatile de sortare-compostare sau depozit.

Page 41 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

Figure 2.3-1 – Statie de transfer Targusor

Camioanele vor fi potrivite pentru transportul containerelor de transfer. Vor avea un carlig hidraulic cu mecanism de ridicare pentru a ridica containerele.

2.3.3 Modul de asigurare al utilitatilor

2.3.3.1 Alimentarea cu apa potabila Alimentarea cu apa se va realiza prin realizarea unui put forat cu pompa si hidrofor ce va asigura necesarul de apa tehnologica in statia de transfer. Apa potabila va fi asigurata personalului din cabina cantar prin dozatoare mobile puse la dispozitie de catre operatorul statiei.

2.3.3.2 Colectarea apelor pluviale Apele pluviale colectate de pe caile de acces si platformele interioare, vor fi dirijate prin guri de scurgere si retea de canalizare catre separatorul de hidrocarburi. Separatorul de hidrocarburi este dimensionat pentru un debit Q=20 l/s. Instalatia de separare este impermeabilizata la interior cu un strat de protectiv rezistent la produse petroliere. Toate echipamentele sunt prevazute cu element de coalescenta si dispozitiv de inchidere automata pentru blocarea evacuarii, in cazul in care se atinge capacitatea maxima de depozitare a lichidelor usoare. Accesoriile constau in tubul de prelevare, trusa de prelevare probe si dispozitivul de inchidere automata. Apele pluviale ce ies din separatorul de hidrocarburi vor respecta limitele impuse de NTPA 001/2002.

Page 42 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

Fractia separata si namolul decantat vor fi predate unor unitati specializate in preluarea si tratarea/eliminarea acestor tipuri de materiale, in timp ce apa conventional curata rezultata va fi descarcata in santul de garda al drumul de acces la incinta.

2.3.3.3 Alimentarea cu energie electrica Alimentarea cu energie electrica se va face prin racordarea directa la sistemul zonal de distributie a energiei electrice, prin intermediul unei retele de 1 100 m de extindere. Retelele electrice din incinta vor fi pentru iluminat exterior si pentru alimentarea receptorilor.

2.4 STATIA DE TRANSFER DELENI

2.4.1 Localizare Amplasamentul viitoarei statii de transfer Deleni este situat in NV localitatii Deleni, la cca. 700 m distanta fata de zona locuita. Accesul la amplasament se va face din DN 3 printr-un drum de pamant de aproximativ 700 m.

2.4.2 Caracteristici tehnice

Rezidual Refuz Rezidual spre spre Distanta fata de Localitate Investitie Reciclabile Transfer reciclabile TMB (urban) depozit depozit (rural) Deleni Transfer 1240 - 2874 2382 68 km 6,496 t/an

Deseurile care intra in statia de transfer provin direct din sistemul de colectare. Cantitatile de deseuri estimate pentru anul proiectat (2013) pentru statia de transfer Targusor sunt de 6 579 t/an din care 1 250 t/an reciclabile, 5 329 t/an deseuri reziduale spre depozit.

Fiecare statie de transfer este prevazuta cu containere pentru colectarea deseurilor DEEE, deseuri periculoase si deseuri voluminoase. Statia de transfer Deleni va deservi zona 8, cu o populatie de 30 926 locuitori. Zona 8 cuprinde urmatoarele localitati:

ZONA 8-DELENI BANEASA 5827 DELENI 2146 OSTROV 4897 ALIMAN 2627 LIPNITA 2988 OLTINA 2595 DOBROMIR 2627 ION CORVIN 1890 ADAMCLISI 2036 INDEPENDENTA 2763 DUMBRAVENI 532 TOTAL rural ZONA 6 25099

Page 43 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

TOTAL zona 6 30926

Statia de transfer Deleni a fost proiectata luand in considerare sistemul de colectare selectiva – colectare deseuri reciclabile pe fractii hartie/carton, metal, plastic, sticla si colectare deseuri reziduale (biodegradabile). Deasemenea, pentru gospodariile din mediul rural au fost prevazute si recipiente pentru compostarea individuala a deseurilor biodegradabile;

Statia de transfer va consta din urmatoarele: ™ Imprejmuire incinta; ™ Intrare; ™ Platforma cantarire (pod-bascula); ™ Cabina intrare – cantar; ™ Drumuri si platforme interioare: - pentru manevrarea autovehiculelor; - pentru golirea autovehiculelor; - pentru acces la nivelul superior. ™ Platforma acces autogunoiere (CTA = +2,5 m); ™ Containere deschise pentru transfer pe platforma (CTA = ±0,00 m); ™ Autocamioane lung curier.

In functie de capacitatile sosite, calculele privind dimensionarea au fost efectuate. Parametrii privind proiectarea utilizati pentru efectuarea calculelor sunt:

Zile de functionare pe an 312 Volum efectiv al containerului de presare, m3 40 Viteza medie a autocamionului, km/h 50 Interval de timp pentru fiecare autocamion (incarcare, descarcare, manevrare, trafic), min 45 Ruta Deleni – Tortoman – Deleni (total), km 150

Table 2.4-1 Parametri de proiectare

Deleni

Anul proiectarii 2013

Deseuri intrate in anul proiectarii, tone/an 6579

Deseuri reziduale spre TMB (urban), tone/an 2874

Deseuri reziduale spre depozit (rural) tone/an 2455

Deseuri reciclabile (tone/an) 1250

Total deseuri , tone/zi 21 t/zi

Page 44 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

Deleni

Nr. de containere necesare 6

Ruta (total), km 150

Timp pentru ruta, h:min 1:30

Interval de timp pentru fiecare autocamion (incarcare, descarcare, manevrare, 0:45 trafic), h:min

Timp total pentru o ruta, h 2:15

Nr. de autocamioane necesare pentru fluxul de deseuri 1

Drum acces necesar (m) 1000

Tipul de statie de transfer selectata este statia de transfer cu descarcare directa gravitationala in containere. Aceste statii de transfer vor avea o solutie constructiva simpla, cu platform a descarcare, unde autogunoierele vor avea accespentru a descarca deseurile colectate direct in containere deschise de 40 mc. Aceste containere vor fi transportate cu autocamioane lung curier catre facilitatile de sortare-compostare sau depozit.

Figure 2.4-1 – Statie de transfer Deleni

Camioanele vor fi potrivite pentru transportul containerelor de transfer. Vor avea un carlig hidraulic cu mecanism de ridicare pentru a ridica containerele.

Page 45 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

2.4.3 Modul de asigurare al utilitatilor

2.4.3.1 Alimentarea cu apa potabila Alimentarea cu apa se va realiza prin realizarea unui put forat cu pompa si hidrofor ce va asigura necesarul de apa tehnologica in statia de transfer. Apa potabila va fi asigurata personalului din cabina cantar prin dozatoare mobile puse la dispozitie de catre operatorul statiei.

2.4.3.2 Colectarea apelor pluviale Apele pluviale colectate de pe caile de acces si platformele interioare, vor fi dirijate prin guri de scurgere si retea de canalizare catre separatorul de hidrocarburi. Separatorul de hidrocarburi este dimensionat pentru un debit Q=20 l/s. Instalatia de separare este impermeabilizata la interior cu un strat de protectiv rezistent la produse petroliere. Toate echipamentele sunt prevazute cu element de coalescenta si dispozitiv de inchidere automata pentru blocarea evacuarii, in cazul in care se atinge capacitatea maxima de depozitare a lichidelor usoare. Accesoriile constau in tubul de prelevare, trusa de prelevare probe si dispozitivul de inchidere automata. Apele pluviale ce ies din separatorul de hidrocarburi vor respecta limitele impuse de NTPA 001/2002. Fractia separata si namolul decantat vor fi predate unor unitati specializate in preluarea si tratarea/eliminarea acestor tipuri de materiale, in timp ce apa conventional curata rezultata va fi descarcata in santul de garda al drumul de acces la incinta.

2.4.3.3 Alimentarea cu energie electrica Alimentarea cu energie electrica se va face prin racordarea directa la sistemul zonal de distributie a energiei electrice, prin intermediul unei retele de 1 000 m de extindere. Retelele electrice din incinta vor fi pentru iluminat exterior si pentru alimentarea receptorilor.

2.5 STATIA DE SORTARE SI STATIA TMB LUMINA

2.5.1 Localizare Terenul statiilor de sortare si compost este amplasat in extravilanul satului Sibioara, ce apartine de comuna Lumina, la o distanta de aproximativ 1.5 km de zona intravilana a localitatii Sibioara, in sud-estul acesteia. Locatia este pozitionata, pe partea dreapta a drumului DC 86, drum de mers spre localitatea Sibioara. Accesul rutier se realizeaza prin intermediul drumului judetean DN 22/E87, sensul de mers dinspre localitatea Ovidiu spre localitatea Mihai Viteazu, din care se vireaza dreapta, se parcurge o distanta de circa 2 km pe DC 86 spre satul Sibioara.

Page 46 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

2.5.2 Caracteristici tehnice

2.5.2.1 Statia de sortare Lumina Statia de sortare a fost proiectata pentru o capacitate totala de 46 985 tone/an, operabila 260 zile pe an, cu 2 schimburi de 8 ore, adica 190 tone/zi sau 12,00 tone/ora. Constructia va ocupa aproximativ 3 500 m2 pentru 2 linii de sortare paralele ce includ echipament, receptie, depozitare, zona de manevrare. Zona principala a statiei de sortare Constructia statiei de sortare va cuprinde urmatoarele zone: ™ Hala de receptie; ™ Zona de sortare; ™ Unitatea de balotare; ™ Zona de depozitare. Camioanele care vor veni incarcate cu materiale de reciclare vor intra in unitate pe poarta principala. Dupa ce au fost cantarite, camioanele vor descarca materialele in hala de receptie iar apoi vor parasi cladirea. Se va folosi un incarcator frontal pentru a introduce materialele in buncar. O banda transportoare va transporta materialele la o platforma superioara, 3-4 metri deasupra nivelului solului cladirii, unde va fi amplasata linia de sortare manuala. Sortarea materialelor va fi realizata deasupra unei benzi transportoare lente care va trece prin fata personalului responsabil cu sortarea. Zona dedesubtul platformei de sortare va fi zona de depozitare temporara a materialelor sortate. Au fost luate in considerare 3 sectiuni de separare pe fiecare linie. Fiecare sectiune va avea doua orificii in nivelul superior pentru primirea materialelor. La fiecare orificiu poate lucra un singur muncitor. Prin urmare, fiecare sectiune poate ocupa maxim 2 muncitori. Personalul fiecarei sectiuni va fi

Page 47 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

responsabil de colectarea unui anumit tip de material si aruncarea acestuia in orificiu in zona de depozitare temporara (siloz) de la nivelul inferior. La capatul transportorului cu curea, materialul va trece printr-o unitate de separare magnetica pentru colectarea de metale feroase. Materialele nereciclabile vor fi colectate in containere, care vor fi deplasate in apropierea statiei de sortare pentru eliminare in depozitul de deseuri. Sortarea manuala va fi realizata intr-o incapere inchisa care permite furnizarea cu regularitate a aerului proaspat si curat si extragerea aerului poluat, in timp ce controlul temperaturii poate fi aplicat pentru a facilita sanatatea si siguranta operationala. Silozurile vor fi separate prin pereti metalici. De indata ce un siloz se umple, un incarcator frontal va transporta materialul la la unitatea de balotare. Unitatea de balotare va presa materialele sortate (plastic, hartie-carton), care vor fi depozitate in zona de depozitare, din interiorul cladirii statiei de sortare. Cladirea statiei de sortare ofera spatiu adecvat pentru: ™ Depozitare temporara a deseurilor reciclabile nesortate care sosesc, ™ 2 linii de sortare; ™ Depozitarea materialelor sortate, ™ 1 unitate de balotare; ™ Deplasarea si manevrarea vehiculelor de operare, precum si a camioanelor care sosesc.

Cantitatea de materiale reciclabile colectate separat estimata pentru anul proiectarii (2013) este de aproximativ 46 985 tone/an. Cantitatea totala de materiale reciclabile sortate va fi de aproximativ 32 890 t/an, in timp ce reziduurile ce urmeaza a fi depozitate in depozitul de deseuri (refuzul sortarii) vor fi in jur de 14 096 t/an.

Table 2.5-1 Dimensionarea statiei de sortare Lumina

Iesire sortare Intrare sortare Localitate Investitie (tone/an) (tone/an)

Lumina SS 46985, din care: 32890, din care

Plastic 17,314 14,700

Metal 5,736 4,870

Hartie/Carton 17,244 14,640

Sticla 6,687 5,677

Statia de sortare Lumina va deservi zona 1, cu o populatie de 398070 locuitori. Zona 1 cuprinde urmatoarele localitati: ZONA 1-CONSTANTA CONSTANTA 303712

Page 48 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

OVIDIU 14051 MURFATLAR 10926 NAVODARI 35164 TOTAL urban ZONA 1 363853

POARTA ALBA 4822 VALUL LUI TRAIAN 10378 LUMINA 8869 M.KOGALNICEANU 10148 TOTAL rural ZONA 1 34217 TOTAL zona 1 398070

Statia de sortare va fi construita in cadrul zonei tehnice a statiei de la Lumina, impreuna cu statia TMB. Numarul total de personal pentru sortarea manuala este 12 (cu exceptia muncitorilor suplimentari pentru a acoperi perioadele cu vacanta sau in caz de boala). Aceasta statie va avea cateva lucrari auxiliare comune cu statie TMB, precum lucrarile de la intrare (poarta, pod-bascula, gard, drum intern, iluminare exterioara, retele utilitati, etc.). Statia de sortare va fi amplasata intr-o constructie metalica inchisa cu pardoseala industriala, care va acoperi echipamentul de sortare si spatiile de depozitare baloti. Spatiul pentru receptia deseului brut, incarcarea acestuia pe banda de sortare si zona de descarcare a refuzului, vor fi amplasate in spatiu acoperit de tip sopron. Statia de sortare va fi prevzuta cu un sistem de colectare a apelor reziduale rezultate din deseurile sortate, spalarea pardoselii etc.. Aceste ape vor fi colectate si transportate catre statia de epurare comuna a incintei.

2.5.2.2 Statia TMB Lumina

Statia de compostare/TMB simpla consta din urmatoarele: ™ Zona pentru receptionarea deseurilor; ™ Constructie tip sopron de pre-tratare mecanica; ™ Celule de biostabilizare.

Table 2.5-2 Dimensionarea statiei TMB Lumina

Intrare intrare capacitate refuz intrare refuz compostare Localitate Investitie Biostabilizat Compost TMB TMB TMB sortare sortare deseuri “verzi” Sortare - - - - 46,985 14,096 - - Lumina Compostare 171,889 85,944 85,944 42,126 - - 3,387 1,312

Statia TBM simpla se va afla intr-o cladire metalica de aproximativ 1 735 m2, cu pardoseala industriala. Celulele de biostabilizare vor ocupa aproximativ 5 100 m2.

Page 49 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

Statia TMB va avea cateva lucrari auxiliare comune cu statia de sortare a deseului reciclabil, precum lucrarile de la intrare (poarta, pod-bascula, gard, drum intern, iluminare exterioara, retele utilitati, etc.).

Functionarea statiei presupune: ™ Pre-tratare mecanica ™ Tratare biologica

Pre-tratarea mecanica Pre-tratarea mecanica a fost conceputa pentru o capacitate totala de 85 944 tone/an, functionabila 260 de zile pe an, cu 2 schimburi de 8 ore, astfel 660 tone/zi sau aprox. 41.32 tone/h. Pre-tratarea mecanica consta din urmatorul echipament: ™ Tocator ™ Banda transportoare ™ magnet permanent ™ Ciur rotativ

Tratarea biologica Fractia umeda este depozitata in celulele de biostabilizare cu aerare fortata. Materialul ramane in biocelule timp de 20 de zile si 50% din masa sosita este pierduta ca vapori de apa, CO2, compusi volatili si levigat. Tratarea cu ventilare a fractiei biodegradabile va functiona 321 de zile pe an, 24 de ore pe zi. Prelucrare Cantitatea estimata de material biosatabilizat care urmeaza a fi produsa este in jur de 42 126 t/an (~25% din intrari) ce va fi folosit ca material de acoperire la depozit. O valoare importanta ce trebuie calculata este numarul de celule de biostabilizare necesar pentru cantitatea totala anuala de material biodegradabil. Table 2.5-3 Dimensionarea tratarii biologice

Volum zilnic care intra in celulele de compostare 380.14 m3/d

3 Volumul celulei de biostabilizare 434 m /ciclu

Numar de zile pentru umplerea fiecarei celule 1.1 zile

Numar de zile in care fractia umeda ramane in interiorul zile celulelor 20

Nr. total de zile pentru fiecare ciclu 21 zile/ciclu

Numar de zile in care statia primeste deseuri 260 zile/an

Cicluri de tratare pe an pentru fiecare celula 10 cicluri/an

Numar de celule 19 celule

Page 50 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

Pentru o cantitate de 3 931 t/an material verde din parcuri, piete si gradini, se va prevedea o biocelule in care se va biostabiliza material cu un nivel minim de impuritati. Astfel numarul total de biocelule va fi 20 buc. Pentru transferul refuzului de statia de la sortare si tratarea mecanica a materialului biodegradabil, s-a prevazut o banda transportoare comuna ce va descarca materialul de refuz in 2 palnii aferente a 2 sisteme de compactare cu cap de prasare de 25 t/h. Investitia se justifica datorita lungimii considerabile dintre acest amplasament si orasul Ovidiu (20 km) si a cantitatii mari material de transportat (aprox. 100 000 t/an). Cu un raport de compactare de 1:5, investitia se va amortiza intr- ul timp scurt avand in vedere reducerea costurilor de operare si transport. Levigatul produs in celulele de biostabilizare impreuna cu apa provenita de la spalarea podelelor cladirii destinate pre-tratarii si apa reziduala produsa de anagajatorii statiei, sunt transportate printr-o retea adecvata de conducte la un bazin vidanjabil, de unde apa uzata va fi transportata catre o statie de epurare din zona. Biostabilizarea – descriere Tehnologia de biostabilizare anticipeaza realizarea fazei de bio-oxidare cu insuflare de aer in materialul plasat in interiorul celulelor de compostare utilizate pentru a delimita deseurile si pentru a evita emiterea de mirosuri neplacute. Sistemul este modular; fiecare modul este constituit dintr-o celula de bistabilizare. Dimensiunile fiecarei celulele sunt de aproximativ 10 x16 metri; inaltimea totala a celulei este de aproximativ 7 metri; inaltimea care poate fi utilizata a materialului este intre 2,5 si 3,5 in functie de tipul de deseuri. Volumul total rezultat este de 434 m3 Principalele elemente ale sistemului de compostare completa sunt: ™ Pereti de siguranta ™ Usi principale cu deschidere rapida (chiar si cu o telecomanda) ™ Sistem de ventilare si distributie a aerului / sistem de colectare a levigatului ™ Sistem de amestecare ™ Sistem control computerizat. Sistemul de suflare necesita utilizarea a aproximativ 10 000 m2/h ventilator cu o presiune de 460 mm coloana apa pentru fiecare celula. Aerul care paraseste canalul de aerisire este transferat in camera de distribuire a aerului de dimensiune corespunzatoare realizata din otel inoxidabil. Scopul acestui echipament este de a distribui fluxul de aer in mod egal intre canalele de aerisire care alimenteaza canalele pentru gramezi. Aerul furnizat de ventilator este suflat in celula folosind diferite solutii, care difera in functie de nevoile specifice, structura existenta, tipul de tratare si tipul de material. Sistemul de aer consta din conducte care sunt gaurite pentru a putea transfera aerul in gramezi. Acestea sunt asezate paralel una langa alta, pentru intreaga lungime a gramezii. Aerul suflat din ventilator este insuflat prin material cu ajutorul canalelor trase in planseul celulei. Aceasta solutie necesita turnarea unei podele din beton. Conductele din PVC sunt introduse in planseu. Aerul circula prin material prin intermediul conurilor trunchiate, denumite picheti, care sunt proiectati din conducta pentru a atinge nivelul suprafetei si sufla aer in material. Fiecare pichet are forma de clopot astfel incat gaurile sa impiedice obstructiunile. Fiecare conducta are o acoperire pentru a activa verificarile de curatare. Toate conductele sunt conectate pentru a activa filtrarea colectiva. Solutii diferite sunt de asemenea disponibile pentru a asigura insuflarea cu aer in gramada.

Page 51 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

Ventilarea este gestionata automat de sistemul de control al statiei. Sistemul de control consta dintr-un PC, care controleaza programul statiei, iar acest PC va fi asezat in birou sau intr-o camera specifica la cateva sute de metri departare de gramada. PC-ul primeste date relevante de la sonda de temperatura din interiorul gramezii. Programul de control al statiei stabileste cantitatea de aer de suflat in material in conformitate cu temperatura gramezii. Ventilatorul sufla continuu o cantitate de aer suficienta pentru oxidarea care are loc. Sistemul de control recunoaste temperaturile excesive si creste capacitatea ventilatorului corespunzator, pentru a pastra valori optime ale caldurii pentru un proces continuu. Dupa o perioada de 72 de ore (3 zile) temperatura este pastrata la peste 55°C pentru a salubriza materialul. Bio-oxidarea accelerata a materialului este implementata prin intermediul ventilarii materialului pentru a furniza masa cu oxigenul necesar pentru dezvoltarea corecta a reactiei de bio-oxidare. Pe baza calculelor, aerul necesar este de 20 Nm3/h pe tona de material, tinand cont de masa gramezii de 380 t, aerul necesar pentru fiecare celula este egal cu 4 290 Nm3/h. Pentru a obtine obiectivele de bio-stabilizare, un timp de retinere, nu mai scurt de 20 de zile, este necesar. In timpul perioadei mai sus mentionate este normala asigurarea faptului ca materialul din interiorul gramezii poate atinge usor o temperatura de peste 55°C pentru o perioada mai lunga de 72 de ore, asa cum impun legile europene. Dupa incheierea a celor 20 de zile care au ramas in celula, deseul stabilizat este scos din celula cu ajutorul masinii de incarcat cu roti. Masina de incarcat alimenteaza ecranul de prelucrare mobila pentru a separa amestecurile ramase in deseul stabilizat (plastic, materii organice non biodegradate etc.). Sita inferioara este trimisa apoi in zona de maturare, in timp ce sita superioara este trimisa direct la depozitul de deseuri.

2.5.2.3 Modul de asigurare al utilitatilor In vederea asigurarii utilitatilor, se prevede asigurarea urmatoarele lucrari aferente zonei tehnice: ™ alimentarea cu energie electrica prin racordarea la sistemul zonal de distributie a energiei electrice si construirea unui post de transformare;

Page 52 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

™ retele electrice in incinta pentru iluminat exterior si pentru alimentarea receptorilor din zona tehnica; ™ racord la o sursa de apa sau retea existenta in zona (nu fac obiectul acestei documentatii); ™ retele de alimentare cu apa in incinta pentru apa potabila si incendiu; ™ retea de canalizare apa uzata menajera; ™ canalizare a apelor pluviale colectate de pe platforma zonei tehnice; ™ instalatii de ventilare ™ instalatii termice

2.5.2.3.1 Alimentarea cu apa Alimentarea cu apa necesara instalatiilor tehnologice si cladirilor administrative se va face printr-o aductiune de apa de la o statie de pompare din zona aflata la o distanta de 1342 m. Adancimea si gradul de potabilitate a apei vor fi stabilite printr-o documentatie tehnica de specialitate ce va pusa la dispozitie de furnizor. In caz contrar aceasta apa va fi folosita in scop tehnologic, iar apa potabila va fi asigurata prin dozatoare mobile. Necesarul de apa va fi in conformitate cu necesarul de apa tehnologica si pentru consum igienico – sanitar. Pentru calculul necesarului de apa menajera s-a considerat un numar de maximum 30 persoane – utilizatori de apa, cu un debit specific conform STAS 1478/90 de 75 l/om/zi, rezultand astfel un debit zilnic mediu de 1.88 m3/zi, respectiv de 585 m3/an. Pentru consumul tehnologic de apa, constituit din spalare pardoseli hale, spalare roti autovehicule, se vor folosi spalatoare sub presiune, care au un consum de apa de 0,13 – 2,00 l/s. S-a estimat un necesar de 10 m3/zi, respectiv 2600 m3/an (260 zile pe an). Pentru consumul total de apa a rezultat astfel un debit zilnic mediu de 12 m3/zi. Consumul anual mediu va fi de 3120 m3. Se propune executia unei conducte cu o lungime de 1500 m, ce va fi bransata la statia de pompare din vecinatate. Se recomanda ca aceasta conducta de apa sa fie pozata de-a lungul drumului de acces catre amplasamentul lucrarilor proiectate. Reteaua de apa va lua in considerare alimentarea cu apa a utilitatilor pentru toate cladirile in scopul asigurarii necesarului de apa tehnologica si pentru nevoile sanitare. Reteaua de alimentare cu apa va fi realizata din teava PEID Dn40 mm.

2.5.2.3.2 Managementul apelor uzate

a) Apele uzate tehnologice si apele de spalare de la obiective de pe platformele tehnologice (ape reziduale) Provin de la spalarea autogunoierelor si a platformelor si spatiilor inchise din cadrul statiei de sortare, statiei de compostare, atelierului mecanic, zonei de alimentare cu carburanti. Apele au un continut ridicat de suspensii anorganice si organice precum si de substante organice dizolvate si pot fi impurificate cu produse petroliere. Datorita continutului lor, aceste ape vor fi colectate si directionate catre bazinul vidanjabil amplasat la intrarea in incinta. De aici va fi transportat cu vidanje catre o SE existenta

Page 53 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

Apa rezultata din spalarea pardoselilor zonelor de receptie, sortare si expeditie deseu uscat, receptie si sortare deseu umed, va fi colectata prin intermediul unor guri de scurgere si va fi condusa la o retea exterioara de canalizare realizata din tuburi PVC Dn 16 cm si Dn 20 cm. Reteaua va deversa apele astfel colectate vor fi descarcate in bazinul de stocare a levigatului, de unde vor fi preluate si epurate in cadrul statiei de epurare. b) Ape uzate menajere Apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare ale cladirii administrative si cu folosinte similare sunt colectate si directionate catre bazinul acelasi bazin vidanjabil, de unde vor fi preluate cu vidanja si transportate catre epurare. Productia zilnica de ape reziduale si menajere este estimata la 35 mc/zi, 260 zile pe an.

2.5.2.3.3 Managementul apelor pluviale Apele pluviale colectate de pe suprafata platformelor tehnice si parcari vor fi captate prin sistemul de canalizare pluviala cu guri de scurgere si rigole. Apele vor fi pre-tratate printr-un separator de hidrocarburi. Apa rezultata in urma procesului de separare a grasimilor va fi descarcata intr-un bazin tampon de unde va fi pompata in afara incintei in santul de garda al drumului de acces la incinta. In conditii normale de expoatare retelele de canalizare, bazinele de retentie si statiile de pompare nu reprezinta surse de poluare. Problema poluarii se pune in cazul aparitiei exfiltratiilor datorate deteriorarii colectoarelor sau opririi pompelor. Acestea pot fi evitate printr-o exploatare corecta cu efectuarea periodica a inspectarii obiectivelor si interventia rapida pentru remedierea diverselor avarii. In concluzie, toate apele uzate (menajere, reziduale) vor fi colectate intr-un bazin de colectare denumit Bazin stocare levigat, pompate catre statia de epurare cu osmoza inversa, epurate in statia de epurare, apoi evacuate si descarcate controlat.

2.5.2.3.4 Alimentarea cu energie electrica Investitia propusa necesita ca utilitati si racordarea la reteaua nationala de energie electrica. Alimentarea cu energie electrica se va face de la reteaua electrica zonala, prin intermediul unei retele de racord de 1,2 km. In incinta va fi instalat un post de transformare de 400 kVA. Instalatiile electrice din incinta vor fi alcatuite din retea de exterior (Tablou general si tablouri secundare, Instalatii de protectie impotriva tensiunilor atmosfrice, instalatii de impamantare, instalatii de iluminat exterior) si retea de interior (Instalatii electrice de iluminat si priza, instalatii de forta).

2.6 STATIA DE SORTARE TOPRAISAR

2.6.1 Localizare

Terenul aferent statiei de sortare si transfer este amplasat in extravilanul comunei Topraisar, la o distanta de aproximativ 700 m de zona locuita. Accesul rutier se realizeaza prin intermediul drumului judetean DJ 391, care constituie limita sudica a terenului.

Page 54 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

2.6.2 Caracteristici tehnice

Statia de sortare a fost proiectata pentru o capacitate totala de 4213 tone/an, operabila 260 zile pe an, cu schimburi de 6 ore, adica 24 tone/zi sau 3 tone/ora. Constructia va ocupa aproximativ 3 000 m2 pentru echipament, receptie, depozitare, zona de manevrare. Zona principala a statiei de sortare Constructia statiei de sortare va cuprinde urmatoarele zone: ™ Sala de receptie; ™ Zona de sortare; ™ Unitatea de balotare; ™ Zona de depozitare. Camioanele care vor veni incarcate cu materiale de reciclare vor intra in unitate pe poarta principala. Dupa ce au fost cantarite, camioanele vor descarca materialele in Sala de receptie iar apoi vor parasi cladirea. Se va folosi un incarcator frontal pentru a introduce materialele in buncar. O banda transportoare va transporta materialele la o platforma superioara, 3-4 metri deasupra nivelului solului cladirii, unde va fi amplasata linia de sortare manuala. Sortarea materialelor va fi realizata deasupra unei benzi transportoare lente care va trece prin fata personalului responsabil cu sortarea. Zona dedesubtul platformei de sortare va fi zona de depozitare temporara a materialelor sortate. Au fost luate in considerare 3 sectiuni de separare pe fiecare linie. Fiecare sectiune va avea doua orificii in nivelul superior pentru primirea materialelor. La fiecare orificiu poate lucra un singur muncitor. Prin urmare, fiecare sectiune poate ocupa maxim 2 muncitori. Personalul fiecarei sectiuni va fi

Page 55 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

responsabil de colectarea unui anumit tip de material si aruncarea acestuia in orificiu in zona de depozitare temporara (siloz) de la nivelul inferior. La capatul transportorului cu curea, materialul va trece printr-o unitate de separare magnetica pentru colectarea de metale feroase. Materialele nereciclabile vor fi colectate in containere, care vor fi deplasate in apropierea statiei de sortare pentru eliminare in depozitul de deseuri. Sortarea manuala va fi realizata intr-o incapere inchisa care permite furnizarea cu regularitate a aerului proaspat si curat si extragerea aerului poluat, in timp ce controlul temperaturii poate fi aplicat pentru a facilita sanatatea si siguranta operationala. Silozurile vor fi separate prin pereti metalici. De indata ce un siloz se umple, un incarcator frontal va transporta materialul la la unitatea de balotare. Unitatea de balotare va presa materialele sortate (plastic, hartie-carton), care vor fi depozitate in zona de depozitare, din interiorul cladirii statiei de sortare.

Cladirea statiei de sortare ofera spatiu adecvat pentru: ™ Depozitare temporara a deseurilor reciclabile nesortate care sosesc, ™ linia de sortare; ™ Depozitarea materialelor sortate, ™ 1 unitate de balotare; ™ Deplasarea si manevrarea vehiculelor de operare, precum si a camioanelor care sosesc. Cantitatea de materiale reciclabile colectate separat estimata pentru anul proiectarii (2013) este de aproximativ 4 213 tone/an. Cantitatea totala de materiale reciclabile sortate va fi de aproximativ 2 2949 t/an, in timp ce reziduurile ce urmeaza a fi depozitate in depozitul de deseuri (refuzul sortarii) vor fi in jur de 1 264 t/an.

Table 2.6-1 Dimensionarea statiei de sortare Topraisar

Iesire sortare Intrare sortare Localizare Investitie (tone/an) (tone/an)

2949 t, din Topraisar Sortare 4213 t, din care: care

Plastic 1616 1131

Metal 496 347

Hartie/Carton 1530 1071

Sticla 571 400

Statia de sortare Topraisar va deservi zonele 2 si 3 cu o populatie de 126280 locuitori. Zonele 2 si 3 cuprind urmatoarele localitati:

ZONA 2-COSTINESTI ZONA 3-MANGALIA TECHIRGHIOL 7226 MANGALIA 40452

Page 56 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

EFORIE 9972 NEGRU VODA 5539 . TOTAL urban ZONA 2 17198 TOTAL urban ZONA 3 45991

AGIGEA 6421 CERCHEZU 1547 23-Aug 5346 COMANA 1862 BARAGANU 1940 ALBESTI 3394 MERENI 2311 CHIRNOGENI 3441 PECINEAGA 3225 LIMANU 5404 TOPRAISAR 5580 TUZLA 6662 CUMPANA 10816 AMZACEA 2657 COSTINESTI 2485

TOTAL rural ZONA 2 47443 TOTAL rural ZONA 3 15648 TOTAL zona 2 64641 TOTAL zona 3 61639

Statia de sortare va fi amplasata intr-o constructie metalica inchisa cu pardoseala industriala, care va acoperi echipamentul de sortare si spatiile de depozitare baloti. Spatiul pentru receptia deseului brut, icarcarea acestuia pe banda de sortare si zona de descarcare a refuzului, vor fi amplasate in spatiu acoperit de tip sopron. Numarul total de personal pentru sortarea manuala este 6 (cu exceptia muncitorilor suplimentari pentru a acoperi perioadele cu vacanta sau in caz de boala). Statia de sortare va fi prevazuta cu un sistem de colectare a apelor reziduale rezultate din deseurile sortate, spalarea pardoselii etc.

2.6.3 Modul de asigurare al utilitatilor

2.6.3.1 Alimentarea cu apa potabila Alimentarea cu apa se va realiza prin realizarea unei aductiuni ce va fi racordata la sistemul de alimentare cu apa a localitatii Topraisar.

2.6.3.2 Colectarea apelor pluviale Apele pluviale colectate de pe caile de acces si platformele interioare, vor fi dirijate prin guri de scurgere si retea de canalizare catre separatorul de hidrocarburi. Separatorul de hidrocarburi este dimensionat pentru un debit Q=20 l/s. Instalatia de separare este impermeabilizata la interior cu un strat de protectiv rezistent la produse petroliere. Toate echipamentele sunt prevazute cu element de coalescenta si dispozitiv de inchidere automata pentru blocarea evacuarii, in cazul in care se atinge capacitatea maxima de depozitare a lichidelor usoare. Accesoriile constau in tubul de prelevare, trusa de prelevare probe si dispozitivul de inchidere automata. Apele pluviale ce ies din separatorul de hidrocarburi vor respecta limitele impuse de NTPA 001/2002. Fractia separata si namolul decantat vor fi predate unor unitati specializate in preluarea si tratarea/eliminarea acestor tipuri de materiale, in timp ce apa conventional curata rezultata va fi descarcata in santul de garda al drumul de acces la incinta.

Page 57 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

2.6.3.3 Alimentarea cu energie electrica Alimentarea cu energie electrica se va face prin racordarea directa la sistemul zonal de distributie a energiei electrice, prin intermediul unei retele de 2 000 m de extindere, si un post de transformare. Retelele electrice din incinta vor fi pentru iluminat exterior si pentru alimentarea receptorilor.

2.7 INCHIDERE DEPOZITE DE DESEURI URBANE NECONFORME

La nivelul judetului Constanta exista 5 depozite neconforme pentru deseuri nepericuloase – “clasa b” propuse pentru inchidere: Harsova, Cernavoda, Techirghiol, Murfatlar si Medgidia. Inchiderea acestor depozite neconforme se va face conform HG nr. 349/2005 si „Normativul tehnic de depozitare” in vigoare.

2.7.1 Lucrari de inchidere Lucrarile de inchidere a depozitului vor presupune compactarea masei deseurilor prin treceri succesive cu un buldozer, de 3-5 ori. Se vor construi berme perimetrale si indiguiri pentru a incorpora deseurile. Deseurile voluminoase precum deseurile de echipamente electrice si electronice, bateriile, acumulatorii, anvelopele uzate, deseurile feroase, deseurile de mobilier sau din constructii si demolari, vor fi indepartate pentru a facilita compactarea masei deseurilor. Gropilor existente in corpul depozitului se vor nivela prin umplere cu pamant si compactare. Depozitele de deseuri urbane propuse pentru inchidere vor fi reabilitate prin implementarea unui sistem complet de acoperire dupa cum urmeaza: ™ Strat de sustinere (suport) de minimum 0,50 m grosime avand coeficientului de permeabilitate (conductivitate hidraulica) k > 1x10-4 m/s. Drept material pentru stratul de sustinere pot fi utilizate deseurile minerale corespunzatoare provenite din constructii sau demolari, forari, cenusa, deseurile minerale sau minerale naturale. ™ Strat drenare biogaz cu o grosime de 0,30 m care se aplica peste stratul de sustinere. Materialul de drenare trebuie sa aiba un coeficient de permeabilitate (conductivitate hidraulica) de minimum 1x10-4m/s. ™ Strat de geocompozit bentonitic pentru izolarea completa a corpului depozitului de mediul inconjuratorcare se va aseza peste stratul de drenare biogaz. Stratul de geocompozit bentonitic va avea o grosime de 0,01 m. ™ Stratul de drenaj pentru apa din precipitatii realizat cu o grosime de 0.30m, coeficientul de permeabilitate (conductivitate hidraulica) trebuie sa fie >1x10-3m/s ™ Geotextil de separatie de 400 gr/mp Pe stratul de drenaj pentru apa din precipitatii se aplică un strat separator, pentru a impiedica pătrunderea componentelor din stratul de recultivare in stratul de drenaj. ™ Stratul de recultivare cu o grosime de 1.00 m , din care 0.85 m va fi un strat de pamant argilos, peste care se va pune un strat de pamant vegetal in grosime de 0.15 m care va fi insamnatat cu ierburi perene ™ Pentru eliminarea gazelor din depozitul de deseuri, se vor executa puturi de captare gaz in masa de deseuri si se vor introduce tevi perforate cu diametrul de 500 mm care au ca si capac biofiltre; ™ Imprejmuire.

Colecatarea levigatului se va face prin intermediul puturilor de gaz, folosind pompe submersibile pentru apa uzata si un furtun flexibil ce va descarca debitul de levigat in bazinul vidanjabil. Nivelul Page 58 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

crescut al levigatului in fiecare put de captare va fi semnalat cu ajutorul unor senzori montati in interior.

2.7.2 Monitorizarea apelor subterane Conform Ordinului 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor, si a HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor, controlul calitatii apei subterane se va realiza prin 3 foraje de control, unul amplasat amonte si doua aval fata de depozit, pe directia de curgere a apelor subterane. Se va monitoriza astfel nivelul apei subterane, prin prelevari la intevale de 6 luni, si compozitia acesteia (pentru aceasta, frecventa de prelevare se stabileste astfel incat sa fie posibile actiuni de remediere intre doua determinari, in cazul in care se atinge un prag de alerta). Monitorizarea depozitulor se va face pe o perioada de minim 30 de ani.

2.7.3 Inchidere depozit urban neconform de deseuri Harsova Amplasamentul depozitului urban neconform de deseuri Harsova are o suprafata aproximativa de 2,5 ha si are termen de sistare a activitatii de depozitare in 2010, fiind localizat la o distanta de cca.600 m de zona locuita, pe malul Dunarii.

Table 2.7-1: Lucrari prevazute pentru inchiderea depozitului Harsova

1.10 Umplutura sant blocare geocompozit mc 440.00 1.11 Sapatura bazin etans vidanjabil buc 1.00 Constructii: Rezistenta (fundatii, structura de rezistenta) si arhitectura 2. (inchideri exterioare, compartimentari, finisaje) 2.1 Gard m 590.00 2.2 Poarta de acces buc 1.00 2.3 Geocompozit G=6000 g/mp mp 17,902.00 2.4 Geotextil de separatie si filtrare G=400 g/mp mp 18,264.00 2.5 Platforma betonata mp 302.00

Page 59 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

2.6 Put captare gaze buc 6.00 2.7 Conducta de gaz DN 75 mm m 180.00 2.8 Conducta de gaz DN 90 mm m 215.00 2.9 Casa facla buc 1.00 2.10 Container colector gaze, inclusiv fundatie buc 1.00 2.11 Separator de condensat din PE D=1000 mm buc 1.00 2.12 Bazin etans vidanjabil buc 1.00 2.13 Podet din beton (placa din beton) m 12.00 2.14 Drum serviciu acces acoperis m 92.00 2.15 Sant perimetral dalat inferior m 500.00 2.16 Foraj monitorizare buc 3.00 2.17 Panou de avertizare buc 2.00 3. Izolatii - 4. Instalatii electrice 4.1 Instalatii electrice interioare casa facla buc 1.00 4.2 Racord instalatii electrice buc 1.00 5. Instalatii sanitare - 6. Instalatii de incalzire, ventilare, climatizare, PSI, radio - tv, intranet - 8. Instalatii de telecomunicatii -

2.7.4 Inchidere depozit urban neconform de deseuri Cernavoda Depozitul urban neconform de deseuri Cernavoda are o suprafata de 1,5 ha si are termen de sistare a activitatii de depozitare in 2012. Amplasamentul aferent depozitului este localizat in partea de nord-vest a orasului Cernavoda, in apropierea DJ 223, la o distant de cca.800 m fata de zona locuita.

Page 60 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

Table 2.7-2: Lucrari prevazute pentru inchiderea depozitului Cernavoda

1. Terasamente 1.1 Strat de sustinere (0,50m) mc 8,940.00 1.2 Strat drenare gaz 16/32 mm (0,30 m) mc 5,482.00 1.3 Strat drenare apa 4/32 mm (0,30 m) mc 5,571.00 1.4 Pamant argilos necompactat (0,85 m) mc 16,270.00 1.5 Sol vegetal 0,15 m mc 2,945.00 1.6 Inierbare mp 19,708.00 1.7 Relocare si compactare deseuri mc 20,000.00 1.9 Sapatura sant blocare geocompozit mc 360.00 1.10 Umplutura sant blocare geocompozit mc 360.00 1.11 Sapatura bazin de retentie levigat buc 1.00 1.12 Sapatura bazin etans vidanjabil buc 1.00 1.13 Sapatura sant pentru conducta de PEID, Dn 300 mc 40.00 1.14 Umplutura balast pentru conducta de PEID, Dn 300 mc 40.00 Constructii: Rezistenta (fundatii, structura de rezistenta) si arhitectura 2. (inchideri exterioare, compartimentari, finisaje) 2.1 Gard m 330.00 2.2 Poarta de acces buc 1.00 2.3 Drum acces ml 200.00 2.4 Geocompozit G=6000 g/mp mp 18,424.00 2.5 Geotextil de separatie si filtrare G=400 g/mp mp 18,721.00 2.6 Platforma betonata mp 239.00 2.7 Put captare gaze buc 6.00 2.8 Conducta de gaz DN 75 mm m 310.00 2.9 Conducta de gaz DN 90 mm m 20.00 2.10 Conducta de gaz DN 110 mm m 25.00 2.11 Casa facla buc 1.00 2.12 Container colector gaze, inclusiv fundatie buc 1.00 2.13 Separator de condensat din PE D=1000 mm buc 1.00 2.14 Separator de condensat din PE D=400 mm buc 6.00 2.15 Bazin etans vidanjabil buc 1.00 2.16 Bazin retentie levigat buc 1.00 2.17 Conducta perforata de drenaj De 300 mm PEID PN 10 m 25.00 2.18 Conducta De 300 mm PEID PN 10 m 10.00 2.19 Conducta De 75 mm PEID PN 10 refulare levigat m 260.00 2.20 Podet din beton (placa din beton) m 10.00 2.21 Drum serviciu acces acoperis m 65.00 2.22 Sant perimetral dalat inferior m 420.00 2.24 Foraj monitorizare buc 3.00

Page 61 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

2.25 Panou de avertizare buc 2.00 3. Izolatii - 4. Instalatii electrice 4.1 Instalatii electrice interioare casa facla buc 1.00 4.2 Instalatii electrice - racord buc 1.00

2.7.5 Inchidere depozit urban neconform de deseuri Techirghiol Depozitul urban neconform de deseuri Techirghiol are o suprafata de 2,0 ha si este este exploatat din 2002 cu termen de sistare a activitatii de depozitare in 2012. Amplasamentul aferent depozitului este localizat pe malul lacului Techirghiol, in sudul localitatii, la o distanta de peste 2 km de zona locuita.

Table 2.7-3: Lucrari prevazute pentru inchiderea depozitului Techirghiol

1. Terasamente 1.1 Strat de sustinere (0,50m) mc 1.2 Strat drenare gaz 16/32 mm (0,30 m) mc 1.3 Strat drenare apa 4/32 mm (0,30 m) mc 1.4 Pamant argilos necompactat (0.85 m) mc 1.5 Sol vegetal 0,15 m mc 1.6 Inierbare mp 1.7 Relocare si compactare deseuri mc 1.8 Sapatura sant blocare geocompozit mc 1.9 Umplutura sant blocare geocompozit mc 1.10 Sapatura bazin etans vidanjabil buc 2. Constructii: Rezistenta (fundatii, structura de rezistenta) si arhitectura

Page 62 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

(inchideri exterioare, compartimentari, finisaje) 2.1 Gard m 2.2 Poarta de acces buc 2.3 Geocompozit G=6000 g/mp mp 2.4 Geotextil de separatie si filtrare G=400 g/mp mp 2.5 Platforma betonata mp 2.6 Put captare gaze buc 2.7 Conducta de gaz DN 75 mm m 2.8 Conducta de gaz DN 90 mm m 2.9 Conducta de gaz DN 110 mm m 2.10 Conducta de gaz DN 125 mm m 2.11 Casa facla buc 2.12 Container colector gaze, inclusiv fundatie buc 2.13 Separator de condensat din PE D=1000 mm buc 2.14 Bazin etans vidanjabil buc 2.15 Podet din beton (placa din beton) m 2.16 Drum serviciu acces acoperis m 2.17 Sant perimetral dalat inferior m 2.18 Sant perimetral dalat inferior m 2.19 Foraj monitorizare buc 2.20 Panou de avertizare buc 3. Izolatii 4. Instalatii electrice 4.1 Instalatii electrice interioare casa facla buc 4.2 Instalatii electrice-racord buc

2.7.6 Inchidere depozit urban neconform de deseuri Murfatlar Depozitul urban neconform de deseuri Murfatlar are o suprafata de 3.90 ha si este este exploatat din 1976 cu termen de sistare a activitatii de depozitare in 2015.

Page 63 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

Amplasamentul aferent depozitului este localizat in partea de sud a localitatii (in depozitul steril de a apartinut fabricii de creta), la o distanta de peste 1,5 km de zona locuita. In cadrul proiectului „Sistem de mamagement integrat al deseurilor in judetul Constanta” este prevazut pentru anul 2012, anul intrarii in functiune a facilitatilor, sa se sisteze activitatea de depozitare si sa se realizeze inchiderea anticipata si ecologizarea amplasamentului. Table 2.7-4: Lucrari prevazute pentru inchiderea depozitului Murfatlar

1. Terasamente 1.1 Strat de sustinere (0,50m) mc 13,146.00 1.2 Strat drenare gaz 16/32 mm (0,30 m) mc 7,476.00 1.3 Strat drenare apa 4/32 mm (0,30 m) mc 7,723.00 1.4 Pamant argilos necompactat (0,85 m) mc 22,563.00 1.5 Sol vegetal 0,15 m mc 3,085.00 1.6 Inierbare mp 23,450.00 1.7 Relocare si compactare deseuri mc 10,000.00 1.8 Sapatura sant blocare geocompozit mc 635.00 1.9 Umplutura sant blocare geocompozit mc 635.00 1.10 Sapatura bazin de scurgere-filtrare in panza freatica buc 1.00 1.11 Sapatura bazin etans vidanjabil buc 1.00 Constructii: Rezistenta (fundatii, structura de rezistenta) si arhitectura (inchideri 2. exterioare, compartimentari, finisaje) 2.1 Gard m 780.00 2.2 Poarta de acces buc 1.00 2.3 Geocompozit G=6000 g/mp mp 25,728.00

Page 64 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

2.4 Geotextil de separatie si filtrare G=400 g/mp mp 26,540.00 2.5 Platforma betonata mp 235.00 2.6 Put captare gaze buc 5.00 2.7 Conducta de gaz DN 75 mm m 695.00 2.8 Casa facla buc 1.00 2.9 Container colector gaze, inclusiv fundatie buc 1.00 2.10 Separator de condensat din PE D=1000 mm buc 1.00 2.11 Podet din beton (placa din beton) m 10.00 2.12 Drum serviciu acces acoperis m 145.00 2.13 Sant perimetral dalat inferior m 710.00 2.14 Drum acces incinta ml 70.00 2.15 Sant perimetral dalat inferior m 50.00 2.16 Bazin de scurgere-filtrare in panza freatica buc 1.00 2.17 Bazin etans vidanjabil buc 1.00 2.19 Foraj monitorizare buc 3.00 2.20 Panou de avertizare buc 3.00 3. Izolatii - 4. Instalatii electrice 4.1 Instalatii electrice interioare casa facla buc 1.00 4.2 Instalatii electrice-racord buc 1.00

2.7.7 Inchidere depozit neconform Medgidia Depozitul urban neconform de deseuri Medgidia are o suprafata de cca. 3.70 ha, a avut termen de sistare a activitatii anul 2006 si termen de inchidere anul 2008, dar a continuat sa functioneze datorita faptului ca autoritatea locala nu a dispus de fonduri pentru inchiderea acestuia. Amplasamentul aferent depozitului este localizat pe malul drept al Canalului Dunare-Marea Neagra, la o distanta de cca. 300 m fata de acesta.

Page 65 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

Table 2.7-5: Lucrari prevazute pentru inchiderea depozitului Medgidia

1. Terasamente 1.1 Strat de sustinere (0,50m) mc 16,625.00 1.2 Strat drenare gaz 16/32 mm (0,30 m) mc 10,880.00 1.3 Strat drenare apa 4/32 mm (0,30 m) mc 10,329.00 1.4 Pamant argilos necompactat (0,85m) mc 32,015.00 1.5 Sol vegetal 0,15 m mc 6,063.00 1.6 Inierbare mp 32,050.00 1.7 Relocare si compactare deseuri mc 36,000.00 1.8 Sapatura bazin de scurgere-filtrare in panza freatica buc 1.00 1.9 Sapatura bazin etans vidanjabil buc 1.00 1.10 Sapatura sant blocare geocompozit mc 630.00 1.11 Umplutura sant blocare geocompozit mc 630.00 Constructii: Rezistenta (fundatii, structura de rezistenta) si arhitectura 2. (inchideri exterioare, compartimentari, finisaje) 2.1 Gard m 770.00 2.2 Poarta de acces buc 1.00 2.3 Geocompozit G=6000 g/mp mp 29,155.00 2.4 Geotextil de separatie si filtrare G=400 g/mp mp 29,810.00 2.5 Platforma betonata mp 552.00 2.6 Put captare gaze buc 11.00 2.7 Conducta de gaz DN 75 mm m 320.00 2.8 Conducta de gaz DN 90 mm m 52.00 2.9 Conducta de gaz DN 110 mm m 33.00

Page 66 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

2.10 Conducta de gaz DN 125 mm m 45.00 2.11 Conducta de gaz DN 140 mm m 68.00 2.12 Casa facla buc 1.00 2.13 Container colector gaze, inclusiv fundatie buc 1.00 2.14 Separator de condensat din PE D=1000 mm buc 1.00 2.15 Podet din beton (placa din beton) m 15.00 2.16 Drum serviciu acces acoperis m 130.00 2.17 Sant perimetral dalat inferior m 710.00 2.18 Bazin de scurgere-filtrare in panza freatica buc 1.00 2.19 Bazin etans vidanjabil buc 1.00 2.20 Foraj monitorizare buc 3.00 2.21 Panou de avertizare buc 3.00 3. Izolatii - 4. Instalatii electrice 4.1 Instalatii electrice interioare casa facla buc 1.00 4.2 Instalatii electrice - racord buc 1.00

3. SURSE DE POLUANTI SI PROTECTIA FACTORILOR DE MEDIU

Directiva 96/61/EC privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, traspusa in tara noastra prin OUG 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii aprobata prin Legea 84/2006, cere ca instalatiile IPPC sa instituie un sistem de masuri pentru prevenirea sau reducerea emisiilor de poluanti in aer,ape si sol, inclusiv masuri referitoare la deseuri, astfel incat sa se asigure un inalt nivel de protectie a mediului considerat ca intreg. In cazul depozitelor de deseuri, valorile limita de emisie pot fi inlocuite cu parametri sau masuri tehnice echivalente care trebuie sa fie de asemenea conforme BAT. Cerintele tehnice BAT pentru depozitele de deseuri sunt cele din HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor si respectiv prin Ordinul MMGA 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor si acopera intreg ciclul de viata unui depozit (proiectare, construire, exploatare, inchidere si post-inchidere).

3.1 PROTECTIA CALITATII APELOR

3.1.1 Surse potentiale de poluanti pentru ape

3.1.1.1 Depozitul de deseuri nepericuloase Tortoman, statie de sortare si statie TMB In cazul obiectivelor din cadrul depozitului de deseuri nepericuloase Tortoman se pot creea prejudicii calitatii apei de suprafata si subterane prin: ™ manipularea neglijenta a materialelor utilizate si a deseurilor, prin depozitarea acestora in locuri de unde pot fi antrenate in apa de suprafata si subterana; ™ depozitarea necontrolata a carburantilor si stocarea acestora in recipienti si conditii necorespunzatore, prin aceasta facandu-se posibila interactiunea cu apele de suprafata si subterane; ™ deteriorarea sistemelor de drenare si colectare a levigatului din depozit si a retelelor de canalizare apelor uzate tehnologice catre bazinele de retentie, respectiv statia de epurare si tratarea acestora; Page 67 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

™ nefunctionarea corespunzatoare a sistemelor pompare a levigatului si a apelor uzate si colectarea acestora; ™ ruperea barierei de impermeabilizare a depozitului sau a defectiunii drenurilor si infiltrarea levigatului in apele subterane, ™ deversari accidentale de ape uzate menajere provenite de la organizarea de santier; ™ scurgeri accidentale de uleiuri, produse petroliere provenite de la echipamentele si utilajele folosite. In perioada de constructie si amenajare a depozitului Tortoman se pot manifesta diferite forme de impact direct sau indirect, mai mult sau mai putin semnificative, temporare sau definitive. Avand in vedere ca, pentru construirea depozitului, o suprafata insemnata de teren va fi scoasa din circuitul natural sau economic, iar noua folosinta impune decopertarea terenului, se va genera impact asupra apelor subterane. In raport de conditiile climatice si de modul de amenajare si exploatare al depozitului se apreciaza ca nu exista posibilitatea de patrundere a levigatului in panza freatica datorita impermeabilizarii fundului depozitului la nivelul standardelor nationale si europene (HG 349/2005 si Ord. MAPM 757/2004 - Directiva Consiliului Europei 1999/31/EC). Pe amplasament vor exista si alte potentiale surse de poluare a apelor subterane, precum depozitele de combustibil sau canalizarea de ape uzate tehnologice si menajere. Realizarea lor conform proiectului, ca si controlul periodic al functionarii acestora, conform programului de monitoring tehnic, va permite eliminarea oricaror riscuri de impact asupra apei subterane. Schema de epurare selectiva a apelor uzate rezultate din activitatea depozitului, sustine ideea unui impact minim asupra calitatii apei de suprafata, in conditiile unei exploatari corecte a procesului. Proiectul prevede urmatoarele instalatii: ™ statia de epurare a levigatului, ™ statia de epurare ape uzate menajere provenite de la corpul administrativ al depozitului ™ statia de preepurare (separator de produse petroliere) pentru apele meteorice de pe platforma incintei.

In caz de avarie la statia de epurare a levigatului, apele vor fi descarcate intr-un bazin tampon de unde vor fi reintroduse in procesul de epurare. In orice situatie nu se vor descarca in emisari ape neepurate. Distantele amplasamentului Tortoman, fata de cursurile de apa invecinate, sunt: N,NV – 200-400 m raul Tibrin.

3.1.1.2 Statii de sortare / transfer, statie de compostare In perioada de constructie, apele subterane pot fi afectate doar in cazul unor evenimente accidentale de poluare (scurgeri accidentale de carburanti si uleiuri) din utilajele si mijloace auto angrenate in activitatile de santier. Executia lucrarilor de constructii nu necesita deversarea unor deseuri sau produse secundare pe suprafata solului si nici de ape uzate, care ar putea duce la poluarea apelor subterane.

Page 68 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

Eventualele scurgeri de produse petroliere pe sol vor fi izolate, perimetrele respective fiind decopertate si apoi tratate pentru neutralizaea poluantului, fiind astfel evitata eventualitatea poluarii cursurilor de ape sau a stratelor freatice cu produse petroliere. In perioada de exploatare impactul asupra apelor subterane si de suprafata este nesemnificativ, avand in vedere modul de colectare si evacuare a apelor uzate, prevazut in proiect. Platformele de acces si cele tehnologice vor fi betonate, prin urmare, impactul asupra apelor subterane, in cazul unor scurgeri accidentale de poluanti, este redus.

3.1.1.2.1 Statia de sortare si transfer Harsova Distantele amplasamentului Harsova, fata de cursurile de apa invecinate, sunt: S – 500 m Fluviul Dunarea

3.1.1.2.2 Statia de transfer Targusor Distantele amplasamentului Targusor, fata de cursurile de apa invecinate, sunt: S - 600 m paraul Targusor N – 3 km – raul Casimcea

3.1.1.2.3 Statia de transfer Deleni Distantele amplasamentului Deleni, fata de cursurile de apa invecinate, sunt: E – 1,7 km – Valea Cotargea

3.1.1.2.4 Statie de sortare si compostare Lumina Distantele amplasamentului Lumina, fata de cursurile de apa invecinate, sunt: E – 800 m Lacul Tasaul

3.1.1.2.5 Statie de sortare si transfer Topraisar Distantele amplasamentului Topraisar, fata de cursurile de apa invecinate, sunt: N – 300 m canal de irigatii

3.1.1.3 Inchiderea depozitelor urbane de deseuri neconforme In perioada de executie a lucrarilor de inchidere depozite, apele subterane pot fi afectate doar in cazul unor evenimente accidentale de poluare (scurgeri accidentale de carburanti si uleiuri) din utilajele si mijloace auto angrenate in activitatile de santier. Executia lucrarilor de constructii nu necesita deversarea unor deseuri sau produse secundare pe suprafata solului si nici de ape uzate, care ar putea duce la poluarea apelor subterane. Eventualele scurgeri de produse petroliere pe sol vor fi izolate, perimetrele respective fiind decopertate si apoi tratate pentru neutralizaea poluantului, fiind astfel evitata eventualitatea poluarii cursurilor de ape sau a stratelor freatice cu produse petroliere. Lucrarile de inchidere prevad realizarea unor santuri perimetrale amplasate la baza depozitului de deseuri, cu rol de preluare a apelor provenite din precipitatiile cazute in zona depozitului si posibilitatea de descarcare a acestor ape de ploaie in lacuri, viroage, cursuri de apa sau retele de canalizare din zona. Prin inchiderea depozitelor neconforme in conformitate cu prevederile proiectului si prin respectarea HG 349/2005 si Ord. MAPM 757/2004, va avea un impact pozitiv asupra factorului

Page 69 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

de mediu apa, tinand cont ca se va asigura diminuarea semnificativa a impactului existent la ora actuala asupra apelor subterane. Acest lucru va putea fi pus in evidenta prin forajele de monitorizare, care se vor executa pe amplasamentele depozitelor inchise.

3.1.1.3.1 Inchiderea depozitului de deseuri urban neconform Harsova Distantele amplasamentului depozitului urban neconform Harsova, fata de cursurile de apa invecinate, sunt: V- 50-100 m Fluviul Dunarea

3.1.1.3.2 Inchiderea depozitului de deseuri urban neconform Cernavoda Distantele amplasamentului depozitului urban neconform Cernavoda, fata de cursurile de apa invecinate, sunt: E – 1,3 km Canalul Dunare – Marea Neagra V – 1,1 km Fluviul Dunarea

3.1.1.3.3 Inchiderea depozitului de deseuri urban neconform Techirghiol Distantele amplasamentului depozitului urban neconform Techirghiol, fata de cursurile de apa invecinate, sunt: E – 100 m Lacul Techirghiol

3.1.1.3.4 Inchiderea depozitului de deseuri urban neconform Murfatlar Distantele amplasamentului depozitului urban neconform Murfatlar, fata de cursurile de apa invecinate, sunt: NE – 200 m Lacul Fantanita E – 750 m Canalul Dunare Marea Neagra

3.1.1.3.5 Inchiderea depozitului de deseuri urban neconform Medgidia Distantele amplasamentului depozitului urban neconform Medgidia, fata de cursurile de apa invecinate, sunt:

N – 150 m Canalul Dunare-Marea Neagra

3.1.2 Masuri de protectie a apelor Indiferent de masurile luate pentru evacuarea apelor rezultate din activitatile de gestionare a deseurilor (depozitare, sortare, compostare, transfer, etc.) trebuie indepliniti anumiti indicatori de calitate impusi de legislatia in vigoare, dupa cum urmeaza: Indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate in reteaua de canalizare conform NTPA-002/2002, sunt: ™ 350 mg/l - Materii in suspensie. ™ 300 mg/l - Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5). ™ 30 mg/l - Azot amoniacal (NH4+) ™ 5,0 mg/l - Fosfor total (P)

Page 70 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

™ 500 mg/l - Consum chimic de oxigen-metoda cu dicromat de potasiu (CCOCr) ™ 25 mg/l - Detergenti sintetici biodegradabili ™ 30 mg/l - Substante extractibile cu solventi organici ™ 6,5-8,5 - Unitati pH ™ 400 C - Temperatura

Conditii de evacuare in emisar Pentru efluentul epurat, indicatorii de calitate trebuie sa se incadreze in limitele impuse de CN Apele Romane si prevederilor normativului NTPA 001-2002, si anume: ™ 60 mg/l - Materii in suspensie (MSS) ™ 25 mg/l - Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5). ™ 15 mg/l - Azot total (Nt) ™ 2,0 mg/l - Fosfor total (Pt) ™ 125 mg/l - Consum chimic de oxigen-metoda cu dicromat de potasiu (CCOCr) ™ 20 mg/l - Materii extractibile cu solventi organici ™ 6,5-8 - Unitati pH

3.1.2.1 Depozitul de deseuri nepericuloase Tortoman, statie de sortare si statie TMB Pentru evitarea poluarilor accidentale si diminuarea impactului asupra factorului de mediu apa, in perioada de executie se vor lua urmatoarele masuri: ™ optimizarea traseului utilajelor care transporta material excavat sau materiale de constructie preluat din gropi de imprumut ™ imprejmuirea incintei viitorului depozit inca din faza incipienta de constructie ™ monitorizarea calitatii factorilor de mediu pe durata constructiei ™ verificarea periodica si mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a tuturor utilajelor ™ respectarea normelor specifice de protectia muncii si protectia mediului la lucrarile ce se executa. Pe de alta parte, lucrarile proiectate pentru amenajarea depozitului au urmarit sa asigure protectia tuturor apelor subterane, prin evitarea exfiltratiilor din depozit. Aceste lucrari, constau in principal din: ™ impermeabilizarea fundului si peretilor laterali ai depozitului; ™ colectarea levigatului din deseuri printr-un sistem de drenaj amplasat deasupra hidroizolatiei de fund; levigatul colectat se va acumula in bazinul de egalizare debite al statiei de pompare, de unde va putea fi trimis cu debit constant spre statia de epurare levigat; ™ includerea unei hidroizolatii in acoperisul depozitului, in zonele care au atins cota finala de depozitare, care sa impiedice patrunderea apei din precipitatii in masa de deseuri in scopul reducerii debitului de levigat din depozit; ™ pentru colectarea apelor pluviale cazute pe acoperisul depozitului - un sistem de drenaj in acoperis;

Page 71 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

™ un canal de garda pe intreg perimetrul depozitului pentru evitarea infiltrarii in depozit a apelor pluviale scurse de pe suprafetele invecinate si de pe taluzurile digului perimetral; Pentru celelalte zone ale depozitului Tortoman, in scopul protectiei apelor subterane, se au in vedere masuri precum: ™ colectarea prin canalizare a tuturor apelor uzate produse in instalatiile auxiliare depozitului propriu-zis si aflate pe platforma tehnologica, pentru evitarea infiltrarii lor in panza freatica; ™ colectarea apelor uzate menajere de la grupurile sanitare ale corpului administrativ si a celorlalte cladiri si conducerea lor spre statia de epurare ape menajere; ™ prevederea unor bazine de retinere a produselor petroliere pe traseul canalizarilor ce pleaca de la gospodaria de carburanti, zona parcarilor si platformelor care poate genera ape cu astfel de impurificatori; Prevenirea situatiilor de poluare accidentala poate fi si trebuie realizata, in primul rand prin respectarea conditiilor de monitorizare a statiei de epurare, in scopul controlarii parametrilor ei de functionare prin masuratori fizico-chimice si biologice specifice. Ca o masura generala, trebuie serios luata in calcul, necesitatea respectarii unei discipline riguroase la locul de munca, pentru tot personalul depozitului regional si a infrastructurii propuse. In scopul monitorizarii calitatii apelor se vor lua urmatoarele masuri: ™ inaintea inceperii depozitarii se vor realiza masuratori ale calitatii apei subterane pe amplasament cu ajutorul unor foraje piezometrice ce vor fi amplasate in amonte si in aval de celulele de depozitare, pe directia de curgere (unul in amonte si doua in aval), conform HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor; ™ se va monitoriza calitatea apei subterane pe tot parcursul perioadei de exploatare a depozitului, cat si dupa inchiderea acestuia, conform prevederilor HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor; ™ se va urmari calitatea apelor de suprafata din vecinatatea depozitului pe tot parcursul perioadei de exploatare a depozitului, cat si dupa inchiderea acestuia, conform prevederilor HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor;

3.1.2.2 Statii de sortare / transfer, statie TMB

Pentru evitarea poluarilor accidentale si diminuarea impactului asupra factorului de mediu apa, se vor lua urmatoarele masuri: ™ optimizarea traseului utilajelor care transporta material excavat sau materiale de constructie preluat din gropi de imprumut ™ imprejmuirea incintelor inca din faza incipienta de constructie ™ monitorizarea calitatii factorilor de mediu pe durata constructiei ™ verificarea periodica si mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a tuturor utilajelor ™ respectarea normelor specifice de protectia muncii si protectia mediului la lucrarile ce se executa.

In perioada de exploatare masurile pentru protectia apelor sunt:

Page 72 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

™ betonarea platformelor de acces si a platformelor tehnologice ™ colectarea apelor uzate menajere printr-o retea de canalizare in sistem inchis si stocarea acestora intr-un bazin etans vidanjabil ™ evacuarea periodica a apelor uzate menajere prin vidanjare si transportul acestora la statii de epurare ™ colectarea apelor tehnologice (din spalari) prin intermediul unei retele de canalizare si stocarea acestora intr-un bazin vidanjabil etans, precum si evacuarea acestora la statii de epurare ™ preepurarea apelor pluviale prin separatoare de hidrocarburi, inainte de evacuarea acestora de pe amplasament.

3.1.2.3 Inchiderea depozitelor urbane de deseuri neconforme Tehnologiile propuse prin proiect pentru inchiderea si remedierea depozitelor neconforme asigura incadrarea in peisaj a zonelor afectate de aceste depozite, principalele operatii fiind: ™ dislocarea si mutarea prin impingere a deseurilor pentru a reduce suprafetele ocupate de deseuri ™ nivelarea, compactarea si modelarea masei de deseuri ™ acoperirea cu pamant argilos ™ aplicarea unui strat de sol vegetal ™ inerbarea si plantarea de esente silvice pe suprafetele reabilitate si pe zonele inconjuratoare de pe care s-au dislocat deseurile.

Masurile aplicate au rolul de igienizare a terenurilor pe care s-au depozitat de-a lungul anilor deseurile majoritar menajere din zonele urbane si rurale si de a le reda mediului inconjurator printr- o integrare cat mai armonioasa cu acesta. Masurile tehnico-constructive prevazute urmaresc reducerea la minim a efectelor poluante generate de evacuarile directe sau indirecte in resursele de apa a unor substante ce pot degrada calitatea acestora. Avand in vedere ca nu s-a prognozat un impact semnificativ asupra apelor, in perioada de inchidere a depozitului, nu sunt necesare masuri speciale pentru protectia acestui factor de mediu. In activitatile de organizare de santier se vor normativele de protectia mediului. Pentru prevenirea scurgerilor accidentale de produse petroliere, care pot fi antrenate de precipitatii, intretinerea utilajelor, schimbul de ulei si alimentarea cu combustibil se vor efectua numai in locurile special amenajate in acest scop si numai de catre personal instruit. In plus, reviziile si reparatiile utilajelor sau instalatiilor se vor face periodic, conform graficelor si specificatiilor tehnice, la ateliere specializate. Inchiderea depozitelor neconforme si ecologizarea zonei va aduce beneficii de mediu prin reducerea poluarii apei subterane si solului, diminuand efectele surselor actuale de poluare a solului (depozite neizolate).

3.2 PROTECTIA AERULUI

3.2.1 Surse potentiale de poluanti pentru aer

Page 73 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

3.2.1.1 Depozitul de deseuri nepericuloase Tortoman, statie de sortare si statie TMB Astfel, sursele principale de poluare a aerului si emisiile in aer in cazul construirii depozitului zonal sunt: ™ emisiile asociate constructiei cat si inchiderii depozitului si care se datoreaza: ¾ manevrarii pamantului (sapaturi, umpluturi), - emisii de particule in suspensie ¾ utilajelor angrenate in efectuarea constructiilor ¾ traficului auto de lucru – emisii datorate arderii motorinei si emisii de particule in suspensie datorate antrenarii prafului de pe drumurile de acces de catre rotile vehiculelor ¾ eroziunii eoliene – emisii de particule in suspensie de pe gramezile de pamant descoperite.

™ emisiile datorate operarii curente a depozitului ecologic Tortomansi care sunt generate de: ¾ descarcarea deseurilor din utilajele de transport ¾ impingerea lor in celule ¾ compactarea si acoperirea zilnica cu pamant a deseurilor ¾ lucrul la pregatirea unei noi celule ¾ functionarea depozitului de carburant.

™ emisiile datorate descompunerii deseurilor – emisii de pe suprafata depozitului.

Se mentioneaza ca, emisiile din biostabilizare constau in principal in mirosuri, dar pot contine si cantitati reduse de amoniac. Aceste emisii pot fi neglijate, tinand cont de contributia acestora la emisiile totale din activitate.

3.2.1.2 Statii de sortare / transfer, statie de TMB In etapa de constructie, sursele de poluanti pentru aer sunt cele specifice activitatilor de constructii: ™ pulberi rezultate din manevrarea pamantului si a altor materiale de constructii; ™ emisii de gaze de esapament de la utilajele angrenate in efectuarea constructiilor; ™ traficului auto de lucru – emisii datorate arderii motorinei in motoarele cu ardere interna si emisii de particule in suspensie datorate antrenarii prafului de pe drumurile de acces de catre rotile vehiculelor;

Sursele potentiale de poluarea a aerului, in faza de exploatare sunt reprezentate de: ™ emisii rezultate in caz de incidente in stocarea deseurilor sau accidente privind distrugerea ambalajelor, deseurilor si imprastierea deseurilor; ™ emisiile provenite din manevrarea/descarcarea deseurilor colectate; ™ emisii rezultate de la autovehiculele si utilajele folosite in cadrul statiei de transfer; ™ emisii de praf si fum rezultate din potentiale accidente de incendii, explozii etc.

3.2.1.3 Inchiderea depozitelor urbane de deseuri neconforme Sursele potentiale de poluarea a aerului aferente etapei de inchidere a unui depozit neconform sunt urmatoarele: ™ compactarea deseurilor – emisii reduse de particule; ™ descompunerea deseurilor depozitate – emisii de gaze specifice; CO2, CH4, N2 si urme de H2S, compusi organic speciali (inclusive compusi organic clorurati) si de mercur

Page 74 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

3.2.2 Masuri de protectie a aerului In conformitate cu ordinul MAPM 1144/2002 privind infiintarea Registrului poluatilor emisi pentru emisiile de gaze cu efect de sera: bioxid de carbon (CO2), metan (CH4) si compusi organic volatile nonmetanici (CONM) titularul de activitate are obligatia de raportare a acestora la Agentiile Regionale si Locale de Protectia Mediului, pe raza carora isi desfasoara activitatea. De remarcat, ca in cazul instalatiilor IPPC de tipul “depozite de deseuri” nu sunt prevazute valori limita de emisie pentru emisiile provenite din activitatea principal, adica pentru emisia de gaz de depozit/biogaz. Datorita masurilor de control/protectie prevazute, contributia la poluarea aerului este nesemnificativa.

3.2.2.1 Depozitul de deseuri nepericuloase Tortoman, statie de sortare si statie TMB

Principalele masuri pentru prevenirea si reducerea impactului asupra aerului sunt:

™ Exploatarea etapizata a suprafetei de depozitare, prin celule zilnice de depozitare. In fiecare zi, dupa operatia de imprastiere, nivelare si compactare, operatii ce se desfasoara concomitent si permanent in cursul zilei, caseta zilnica se va acoperi cu un strat de pamant steril de 8 cm grosime, luat din depozitul de steril constituit la inceputul amenajarii patului depozitului; ™ Acoperirea zilnica cu pamant a depozitului conform normativului tehnic, in vigoare; ™ Depozitul va fi prevazut cu o tehnologie moderna pentru controlul emisiilor rezultate din depozitarea finala a deseurilor, constand in sisteme active pentru colectarea si evacuarea controlata a gazelor de depozit; ™ Optimizarea circulatiei vehicolelor de transport deseuri pe suprafata amplasamentului Tortoman;

™ Retinerea unor poluanti gazosi (ex: CO2 sau pulberi in suspensie) si eliminarea mirosurilor neplacute prin intermediul unei perdele vegetale substantiale prevazuta a se planta pe perimetrul intregului depozit. ™ Se va asigura colectarea si filtrarea gazului de fermentatie din procesul de prelucrare a compostului;

3.2.2.2 Statii de sortare / transfer, statie TMB Pentru protectia aerului, in perioada de constructie, se vor respecta normele in vigoare. Transportul materialelor se va efectua astfel incat sa nu fie antrenate particule in aer, dupa caz prin udarea drumurilor de acces in functiile de conditiile climatice din perioada executarii lucrarilor. Astfel, ca masuri de diminuare a impactului asupra aerului se pot mentiona:

™ folosirea utilajelor si mijloacelor de transport auto dotate cu motoare performante cu emisii reduse de noxe; ™ reducerea timpului de mers in gol a motoarelor utilajelor si mijloacelor de transport auto; ™ detectarea rapida a eventualelor neetanseitati sau defectiuni si interventia imediata pentru eliminarea cauzelor; ™ stropirea ciclica cu apa pe caile de transport pe care circula utilajele, in vederea reducerii pana la anulare a poluarii cu praf.

Page 75 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

In perioada de operare nu sunt prevazute masuri speciale pentru protectia aerului. Tinand cont ca principalele surse de poluare sunt reprezentate de mijloacele de transport auto, se vor respecta aceleasi masuri ca in perioada de constructie, pentru diminuarea impactului datorat acestor surse.

3.2.2.3 Inchiderea depozitelor urbane de deseuri neconforme Transportul si manipularea materialelor se va efectua astfel incat sa nu fie antrenate particule in aer, dupa caz prin udarea drumurilor de acces in functiile de conditiile climatice din perioada executarii lucrarilor. Astfel, ca masuri de diminuare a impactului asupra aerului se pot mentiona:

™ folosirea utilajelor si mijloacelor de transport auto dotate cu motoare performante cu emisii reduse de noxe; ™ reducerea timpului de mers in gol a motoarelor utilajelor si mijloacelor de transport auto; ™ detectarea rapida a eventualelor neetanseitati sau defectiuni si interventia imediata pentru eliminarea cauzelor; ™ stropirea ciclica cu apa pe caile de transport pe care circula utilajele, in vederea reducerii pana la anulare a poluarii cu praf.

In perioada de post-inchidere a depozitelor neconforme se va realiza monitorizarea calitatii aerului.

3.3 PROTECTIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI SI A VIBRATIILOR Activitatile prevazute in cadrul proiectului, vor respecta limitele nivelului de zgomot pentru incinte industrilae conform STAS 10009/88. In timpul zilei – 65 dB (A) curba de zgomot Cz60. Datorita masurilor de control/protectie propuse, contributia la zgomotul ambiental este nesemnificativa.

3.3.1 Surse potentiale de zgomot si vibratii Procesele tehnologice de executie a lucrarilor si de transport in cadrul obiectivelor proiectate implica folosirea unor grupuri de utilaje cu functii adecvate. Aceste utilaje in lucru reprezinta surse de zgomot, astfel: ™ Utilajele de constructie sunt generatoare de zgomot ™ Transportul deseurilor; ™ Descarcarea deseurilor; ™ Functionarea utilajelor care lucreaza in depozit ( de ex: functionarea electropompelor pentru pompare levigat).

3.3.2 Masuri pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiior I perioada de executie a lucrarilor proiectate, se impune organizarea riguroasa a lucrarilor, a programului de lucru. Se vor folosi utilaje si echipamente special prevazute cu dotari pentru reducerea nivelurilor de zgomot si vibratii. In timpul desfasurarii activitatii proiectate, nivelul de zgomot echivalent masurat in conditii legale, se va incadra in valorile limita legale cuprinse in STAS 10009/1988, fapt pentru care activitatile desfasurate nu vor constitui surse de poluare fonica zonala care sa produca disconfort fizic si/sau psihic. Toate obiectivele sunt situate la distante relativ mari de receptorii sensibili, astfel ca poluarea sonora va fi practic imperceptibila pentru populatie.

3.4 PROTECTIA IMPOTRIVA RADIATIILOR Lucrarile proiectate nu constituie surse de radiatii.

Page 76 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

3.5 PROTECTIA SOLULUI SI A SUBSOLULUI

3.5.1 Surse potentiale de poluare a solului

3.5.1.1 Depozitul de deseuri nepericuloase Tortoman, statie de sortare si statie de TMB Calitatea solului poate fi afectata de surse care se datoreaza construirii si exploatarii obiectivului. In perioada de constructie propriu-zisa activitatile de decopertare a solului si schimbarea destinatiei terenului vor constitui sursa principala de afectare a calitatii solului. De asemenea, pot aparea evenimente de poluare accidentala, cum ar fi scurgerile accidentale de combustibili si uleiuri pe sol de la utilajele si mijloacele auto angrenate in activitatile specifice de constructie. Sursele accidentale de poluare pot apare ca urmare a avariilor de mica sau mare amploare, cu deversari de lichide pe sol (scurgeri datorate neetanseitatilor, deversari din mijloace de transport auto). Astfel, ca urmare a lucrarilor preconizate a se executa in zona, in cazuri accidentale poate avea loc poluarea solului cu produse petroliere In etapa de exploatare se desfasoara si activitati de constructie dar acestea au loc strict pe amplasamentul propriu zis deoarece transportul pana la amplasament se efectueaza pe drumurile de acces deja realizate si date in folosinta. In consecinta, actiunile care pot fi interpretate ca surse de afectare a calitatii solurilor sau care au drept consecinta aparitia unor astfel de surse in perioada de exploatare sunt: ™ schimbarea folosintei terenului prin decopertare si influenta depozitului asupra zonei inconjuratoare; ™ poluarea aerului cu pulberi si poluanti chimici (rezultati din procesele tehnologice si activitatile de pe depozit si din transportul deseurilor pe drumuri publice) care se pot depune pe sol; ™ descarcari accidentale ale apelor uzate neepurate in receptorul natural sau descarcarea efluentului insuficient epurat de la statia de epurare, care ar putea afecta calitatea apei receptorului si, indirect, calitatea apei freatice si a solului, producand printre altele si acidifierea solului; ™ pierderi necontrolate de deseuri pe traseul de transport pana la depozit.

3.5.1.2 Statii de sortare / transfer, statie TMB In perioada de constructie activitatile de decopertare a solului si schimbarea destinatiei terenurilor (scoatarea din circuitul agricol) vor constitui sursa principala de afectare a calitatii solului. De asemenea, pot aparea evenimente de poluare accidentala, cum ar fi scurgerile accidentale de combustibili si uleiuri pe sol de la utilajele si mijloacele auto angrenate in activitatile specifice de constructie. Sursele accidentale de poluare pot apare ca urmare a avariilor de mica sau mare amploare, cu deversari de lichide pe sol (scurgeri datorate neetanseitatilor, deversari din mijloace de transport auto). Astfel, ca urmare a lucrarilor preconizate a se executa in zona, in cazuri accidentale poate avea loc poluarea solului cu produse petroliere In perioada de exploatare surse de poluare a solului pot fi, utilajele si mijloacele de transport auto utilizate pentru transportul deseurilor (doar in cazul unor scurgeri accidentale de carburanti, uleiuri pe sol).

Page 77 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

De asemenea, activitatile de transport si manipulare a deseurilor pot constitui o sursa de poluare a solului (in cazul unor deversari accidentale). Poluari accidentale, care ar putea afecta solul de pe amplasamentul statiilor de sortare si transfer respectiv statia de TMB, pot surveni si datorita unor scurgeri accidentale de ape uzate sau de la statiile de alimentare cu carburanti (doar la statiile de sortare care sunt dotate cu statii de alimentare).

3.5.1.3 Inchiderea depozitelor urbane de deseuri neconforme In perioada de executie a lucrarilor de inchidere a depozitelor neconforme sursele de poluare a solului din zona de organizare de santier pot fi scurgerile accidentale de combustibili si uleiuri de la utilajele si mijloacele auto angrenate in activitatile specifice de constructie. Sursele accidentale de poluare pot apare ca urmare a avariilor de mica sau mare amploare, cu deversari de lichide pe sol (scurgeri datorate neetanseitatilor, deversari din mijloace de transport auto). Astfel, ca urmare a lucrarilor preconizate a se executa in zona, in cazuri accidentale poate avea loc poluarea solului cu produse petroliere. Inchiderea depozitelor neconforme si ecologizarea zonei va aduce beneficii de mediu prin reducerea poluarii apei subterane si solului, diminuand efectele surselor actuale de poluare a solului (depozite neizolate).

3.5.2 Masuri pentru protectia solului si a subsolului

3.5.2.1 Depozitul de deseuri nepericuloase Tortoman, statie de sortare si statie de TMB In perioada de constructie a depozitului se vor lua toate masurile de protectie, conform normelor tehnice de securitate pentru evitarea evenimentelor accidentale, care ar putea polua solul. Prin urmare, se vor respecta urmatoarele masuri de prevenire respectiv diminuare a impactului: ™ optimizarea traseului utilajelor care transporta material excavat sau materiale de constructie preluat din gropi de imprumut ™ verificarea periodica si mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a tuturor utilajelor si mijloacelor de transport auto utilizate ™ masuri pentru evitarea pierderilor de materiale din utilajele de transport ™ imprejmuirea incintei viitorului depozit inca din faza incipienta de constructie ™ insamantarea cu iarba si stimularea regenerarii naturale a zonelor libere de cladiri sau instalatii inca din timpul fazei de constructie. ™ scurtarea duratei de executie a proiectului pentru a diminua astfel durata de manifestare a efectelor negative ™ utilizarea unor module constructive care pot fi usor montate si demontate pentru cladiri, drumuri, alte facilitati ™ depozitarea separata a stratului de sol fertil decopertat si a materialului steril – roca ™ monitorizarea gestionarii deseurilor rezultate din activitatea de constructie ™ interventia rapida in caz de avarii accidentale pentru eliminarea cauzelor si diminuarea daunelor ™ colectarea tuturor scurgerilor accidentale, si reconstructia ecologica a zonelor eventual poluate ™ sistem de monitoring a calitatii factorilor de mediu pe durata constructiei.

In perioada de operare a depozitului, principalele masuri pentru prevenirea impactului asupra solului sunt:

Page 78 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

™ terenul pe care va fi executat depozitul zonal va fi protejat ecologic prin hidroizolare si prin celelalte masuri de amenajare a depozitului; ™ lucrarile de reconstructie ecologica vor fi concomitente cu cele de inchidere si suprafata afectata depozitului se va reintroduce treptat in circuitul util in scop de agrement sau agricol ; ™ eliminarea influentelor pe zonele invecinate se asigura prin imprejmuire cu gard de protectie si plantarea perdelei de protectie ™ intretinerea drumurilor de acces ™ instituirea supravegherii traseului pana la depozit in scopul eliminarii riscului de descarcare necontrolata a deseurilor in alte zone decat cele special amenajate.

3.5.2.2 Statii de sortare / transfer, statie TMB In perioada de executie a lucrarilor proiectate, se vor respecta urmatoarele masuri de prevenire respectiv diminuare a impactului asupra solului: ™ verificarea periodica si mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a tuturor utilajelor si mijloacelor de transport auto utilizate ™ masuri pentru evitarea pierderilor de materiale din utilajele de transport ™ insamantarea cu iarba si stimularea regenerarii naturale a zonelor libere de cladiri sau instalatii inca din timpul fazei de constructie ™ scurtarea duratei de executie a proiectului pentru a diminua astfel durata de manifestare a efectelor negative ™ utilizarea unor module constructive care pot fi usor montate si demontate pentru cladiri, drumuri, alte facilitati ™ depozitarea separata a stratului de sol fertil decopertat si a materialului steril – roca ™ monitorizarea gestionarii deseurilor rezultate din activitatea de constructie ™ interventia rapida in caz de avarii accidentale pentru eliminarea cauzelor si diminuarea daunelor ™ colectarea tuturor scurgerilor accidentale, si reconstructia ecologica a zonelor eventual poluate ™ sistem de monitoring a calitatii factorilor de mediu pe durata constructiei. In perioada de exploatare protectia solului va fi asigurata prin aceleasi masuri, care au fost prezentate la protectia apelor, si anume: ™ betonarea platformelor de acces si a platformelor tehnologice ™ colectarea apelor uzate menajere printr-o retea de canalizare in sistem inchis si stocarea acestora intr-un bazin etans vidanjabil ™ evacuarea periodica a apelor uzate menajere prin vidanjare si transportul acestora la statii de epurare ™ colectarea apelor tehnologice (din spalari) prin intermediul unei retele de canalizare si stocarea acestora intr-un bazin vidanjabil etans, precum si evacuarea acestora la statii de epurare ™ preepurarea apelor pluviale prin separatoare de hidrocarburi, inainte de evacuarea acestora de pe amplasament.

3.5.2.3 Inchiderea depozitelor urbane de deseuri neconforme Lucrarile de inchidere a depozitelor neconforme vor cuprinde si lucrari de refacere a mediului, fiind prevazute lucrari de acoperire a masei de deseuri cu pamant argilos repartizat uniform respectiv cu sol vegetal necompactat, urmand sa se realizeze insamantarea cu iarba a intregii suprafete de sol, care se va intretine timp de minimum 2 ani.

Page 79 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

Se mentioneaza ca, inchiderea depozitelor neconforme si ecologizarea zonei va aduce beneficii de mediu prin reducerea poluarii apelor subterane si a solului, diminuand efectele surselor actuale de poluare a solului (depozite neizolate).

3.6 PROTECTIA ECOSISTEMELOR TERESTRE SI ACVATICE

3.6.1 Surse potentiale de poluare

3.6.1.1 Depozitul de deseuri nepericuloase Tortoman, statie de sortare si statie TMB Factorii perturbatori pentru elementele de flora si fauna, care pot aparea atat in timpul amenajarii depozitului, cat si pe parcursul exploatarii lui, sunt: ™ praful ridicat de autovehiculele si utilajele aflate in miscare care poate afecta: ¾ caile respiratorii ale oamenilor si animalelor; ¾ vizibilitatea in zbor pentru pasari; ¾ procesul de fotosinteza al plantelor - prin depunere pe vegetatia de pe terenurile adiacente deponeului; ™ zgomotul produs de aceleasi utilaje aflate in miscare indeparteaza animalele si pasarile; ™ compactarea solului cu utilajele specifice distruge elementele de flora si fauna; ™ caldura degajata de fermentarea deseurilor atrage, mai ales iarna, insecte si pasari (pentru hrana si adapost); ™ prezenta omului si traficul rutier indeparteaza animalele si poate genera accidente.

Deoarece noul depozit de deseuri este planificat a se realiza pe celule, efectul tuturor acestor factori perturbatori va fi mult diminuat in timp. Poluarea aerului cu substante daunatoare Componentele gazului de depozit au efecte negative asupra calitatii aerului si a conditiilor climatice. In consecinta pot apare efecte indirecte asupra biocenozelor.

Metanul (CH4), care este componenta de baza a gazului de depozit, are afect de sera (ca si CO2 si unele COV-uri). Chiar daca nu sunt toxice pentru speciile de plante si animale aceste gaze pot, prin sinergism cu alte substante (efect sinergic) sa determine modificari climatice cu influenta si asupra componentelor biocenozelor locale. Reducerea suprafetelor inierbate ca mediu de viata al speciilor de plante si animale din zona Prin amenajarea depozitului de la Tortoman se reduce suprafata de teren util pentru agricultura cu aproape 34 ha Reducerea numarului de indivizi din unele specii sensibile la praf, uscaciune, zgomot si cresterea numarului de indivizi din speciile ruderale Datorita neintretinerii terenului - pasunii, deja a fost redusa cantitatea furaje ce se poate recolta. Prin realizarea deponeului acest efect se va accentua. De asemenea, se va reduce numarul indivizilor din speciile sensibile la praf, seceta, zgomot. Acest din urma efect este temporar si va dura pana la inchiderea partiala sau totala a deponeului. Dupa inchidere, este posibila revenirea la compozitia numerica aproximativ similara situatiei initiale sau chiar imbogatirea ei. De exemplu, ca efect pozitiv este de mentionat ca o data cu cresterea deponiei, taluzurile vor fi inierbate si plantate cu arbusti. Din cauza transportului cu autogunoiere si a compactarii cu utilaje care fac zgomot, multe dintre speciile de pasari si rozatoare locale vor fi inlocuite de altele care sunt deja obisnuite cu acest gen de activitate si care se hranesc cu resturi alimentare (ciori, pescarusi, sobolani, etc.). Page 80 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

Se apreciaza ca schimbarile prognozate, nu vor determina efecte cu caracter definitiv asupra florei si faunei terestre care sa insemne disparitia totala a unora din speciile existente in zona. Realizarea unei perdele verzi in jurul depozitului va avea un impact pozitiv asupra zonei din multe puncte de vedere si anume:

™ reduce poluarea cu suspensii si CO2, ™ ecraneaza zgomotele si vizibilitatea asupra deponeului, ™ ofera adapost si surse de hrana unor specii de pasari, mamifere, insecte, etc.

Afectarea unor specii de plante si animale protejate In zona amplasamentului sau in vecinatatea sa NU sunt areale protejate in care sa traiasca si/sau sa se dezvolte plante sau animale protejate. Afectarea unor specii cu valoare economica In zona NU au fost semnalate specii de plante sau animale care sa aiba o valoare economica deosebita (precum vanat, pesti, ciuperci, etc). Este probabila o schimbare negativa in componenta vegetatiei din zonele inconjuratoare, aceasta insemnand cresterea ponderii unor specii de plante ruderale. Modificarea rutelor de migratie a unor specii de animale (pasari, mamifere, pesti) Nu este cazul. In imediata vecinatate a localitatii Tortoman nu exista situri Natura 2000 alte zone protejate.

3.6.1.2 Statii de sortare / transfer, statie de TMB In ceea ce priveste afectarea sau distrugerea habitatelor anumitor specii de plante, degradarea florei si distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de animale, se poate prognoza ca realizarea statiilor de sortare/transfer respectiv a statiei de TMB, nu va avea un impact semnificativ asupra acestora, tinand cont de suprafetele reduse care vor fi ocupate de aceste obiective. Impactul asupra biodiversitatii locale se va manifesta prin aceleasi mecanisme ca si cele prezentate la depozitul de deseuri Tortoman, cu mentiunea ca suprafetele afectate vor fi mult mai reduse. Pericolul afectarii semnificative a mediului natural poate aparea doar in cazul unor evenimente accidentale, cand se pot contamina anumite suprafete de teren prin scurgerea unor combustibili sau uleiuri pe sol. Afectarea factorilor de mediu in acest caz poate fi semnificativa, alterarea solului fiind uneori totala, curatarea mecanica a solului fiind greoaie, iar refacerea acestuia prin regenerare naturala (biodegradare) va necesita un timp indelungat. Avand in vedere distanta apreciabila fata de ariile naturale protejate din judet, se prognozeaza ca, activitatile specifice ale statiilor de sortare/transfer si a statiei de TMB nu vor afecta biodiversitatea zonelor respective.

3.6.1.2.1 Hasova

Canaralele de la Harsova Tip rezervatie: monument al naturii morfogeologic si peisagistic. Suprafata: 3.53 ha Amplasare: in orasul Harsova, pe malul Dunarii. Acces la rezervatie: se face din portul orasului Harsova.

Page 81 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

Celea Mare – Valea lui Ene Tip rezervatie: Mixta, botanica si zoologica. Suprafata: 54,1 ha Amplasare: localitatea Harsova, judetul Constanta. Acces la rezervatie: rezervatia este accesibila din drumul judetean Harsova –Ghindaresti, care se desprinde din DN2A Constanta – Harsova (E60).

ROSPA0005 Balta Mica a Brailei Localizarea sitului - Coordonatele sitului: Latitudine N 44º 59' 51'';; Longitudine E 27º 54' 31'' Suprafata sitului (ha) 20 460.4 Altitudine (m) : Min.0 Max.30 Med.5 Regiunea biogeografica : Stepica Judetul Constanta: Harsova (1%)

ROSPA0017 Canaralele de la Harsova

Localizarea sitului - Coordonatele sitului: Latitudine E 27º 55' 28''; Longitudine N 44º 40' 37'' Suprafata sitului (ha): 7 406.4 Altitudine (m) : Min.0 Max. 83 Med.8 Regiunea biogeografica: Stepica Regiunile administrative: 20.5% Constanta ,79.5% Ialomita

ROSCI0006 Balta Mica a Brailei

Localizarea sitului - Coordonatele sitului: Latitudine N 44º 59' 51'', Longitudine E 27º 54' 31'' Suprafata sitului (ha): 20.460 Altitudine (m) : Min.0 Max.30 Med.5 Regiunea biogeografica: Stepica Regiunile administrative: Judetul Ialomita: Giurgeni (2%) Judetul Braila: Bertestii de Jos (38%), Braila (18%), Chiscani (29%), Gropeni (13%), Marasu (5%), Stancuta (35%) , Judetul Constanta: Harsova (1%)

Tipuri de ecosisteme: Ecosistemele terestre ocupa peste 60% din suprafata, fiind reprezentate prin paduri, pajisti si tufarisuri. Padurile: - Padurile de salcie si alte esente moi (plop)reprezinta elementul autohton al fondului forestier, fiind in regres. Sunt perimetrale baltilor, pe grinduri interioare si de mal. - Padurile de amestec sunt naturale si fac legatura intre padurile de salcie compacte din jurul baltilor si zonele depresionare. - Padurile in regim de plantatie-pe locuri unde s-au facut defrisari ale padurilor autohtone de salcie, pe grinduri de mal. Au fost introduse pe criterii economice specii de plop cu crestere rapida:plop euroamerican (Populus euroamericana), plop italian (Populus nigra var. italica). Inlocuirea salciei cu aceste specii a dus la accentuarea fenomenului de eroziune laterala exercitata de bratele Dunarii cu aparitia surparilor de mal. Specifica este lipsa padurilor de lunca cu lemn tare si a zavoaielor de anin, ramanand absolut dominante zavoaiele de plop si salcie.

Pajistile au distributie neuniforma, preponderent in sud. - Pajisti de lunca localizate in depresiuni, pe grinduri interioare sau in padurile de amestec

Page 82 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

- Pajisti de stepa pe sesuri depresionare mai inalte, ocupand suprafete mai mari. Sunt in continuu regres, fiind cele mai afectate de pasunatul intensiv al animalelor lasate in stare semisalbatica.

Tufarisurile au cea mai mica dezvoltare, fie facand parte din structura pajistilor, fie exista izolat, pe arii restranse, in zona malurilor nisipoase.

Ecosistemele acvatice Viiturile de lunga durata care se intind pe parcursul a mai multe luni, ca si cele de scurta durata sau atunci cand lipsesc, influenteaza toata structura functionala a acestor ecosisteme; fitocenozele acestora sunt mult mai complexe si mai bine reprezentate decat ale ecosistemelor terestre. Asociatiile vegetale care se pot identifica sunt cele tipice pentru: a)balti permanente (iezere) si temporare (care evolueaza gradat spre ecosistem acvatic de tip mlastina sau zona mlastinoasa si apoi uscat) b)mlastini c)zone mlastinoase d)canale (privaluri) permanente si temporare.

Vegetatia acvatica a baltilor este deosebit de bogata mai ales in ceea ce priveste macrofitobentosul. Asociatiile de cosor, bradis si marar de apa au o dezvoltare foarte mare, in lunile iulie si august formand adevarate paduri subacvatice, iar atunci cand adancimea apei este mica intrarea spre interiorul baltilor se face cu mare greutate sau uneori in anumite portiuni vegetatia este de nepatruns.

Calitate si importanta: In ciuda modificarilor aparute atat in structura sistemelor ecologice integratoare cat si la nivelul ei, Balta Mica a Brailei conserva importante valori ecologice, fiind o importanta componenta a Sistemului Dunarii Inferioare, situat in amonte de Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. Este singura zona ramasa in regim hidrologic natural (zona inundabila) dupa indiguirea in proportie de 70% a fostei Balti a Brailei si crearea incintei agricole Insula Mare a Brailei. Datorita atributelor sale-zona umeda in regim hidrologic natural, complex de ecosisteme in diferite stadii succesionale si zona tampon-Balta Mica a Brailei reprezinta un sistem de referinta a fostei delte interioare si baza pentru reconstructia ecologica in Sistemul Dunarii Inferioare. Jumatate din ecosistemele identificate-balti si paduri specifice din lunca inundabila-sunt naturale, aceasta zona conservand in cea mai mare parte structura si functiile vechii Balti a Brailei din anii 50. Aceasta zona este bine cunoscuta pentru importanta ei ornotologica, deoarece se situeaza pe cel mai important culoar de migratie a pasarilor din bazinul inferior al Dunarii de Jos, la jumatatea rutelor de migratie intre locurile de cuibarit din nordul Europei si refugiile de iernat din Africa. Au fost observate un numar mare de pasari protejate pe plan international prin conventiile de la Berna, Bonn, acestea reprezentand jumatate din speciile de pasari migratoare caracteristice Romaniei.

Pentru ca o mare parte dintre acestea sunt pasari acvatice, in anul 2001 Balta Mica a Brailei a fost declarata sit Ramsar (la pozitia 1074), al doilea dupa Delta Dunarii, conform Conventiei Ramsar prin care se protejeaza zonele umede de importanta internationala ca habitat al pasarilor salbatice.

Proportia categoriilor de ecosisteme este de 50% naturale,, 35% seminaturale si 15% alte tipuri. Pe teritoriul ariei protejate au fost identificate 8 tipuri de habitate de interes comunitar incluse in anexele Directivei 92/43/CEE Habitate, flora si fauna. Fata de care s-au stabilit prioritati de conservare.

Zoocenozele cele mai complexe sunt caracteristice padurilor (de amestec) si baltilor ermanente. Nevertebratele sunt reprezentate prin cel mai mare numar de specii, la nivelul tuturor tipurilor de ecosisteme, avand o distributie relativ uniforma. Vertebratele sunt mai putin numeroase, atat ca numar de specii, cat si ca numar de indivizi.

Page 83 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

ROSCI0022 Canaralele Dunarii

Localizarea sitului - Coordonatele sitului: Latitudine N 44º 24' 43''; Longitudine E 28º 4' 48'' Suprafata sitului (ha): 26.064 Altitudine (m) : Min.0 Max.133 Med.14 Regiunea biogeografica: Stepica Regiunile administrative: Judetul Constanta: Aliman (6%), Cernavoda (5%), Crucea (1%), Ghindaresti (22%), Harsova (11%), Horia (4%), Ion Corvin (1%), Lipnita (6%), Oltina (14%), Ostrov (22%), Rasova (10%), Seimeni (14%), Topalu (19%) Judetul Ialomita: Bordusani (5%), Facaeni (12%), Giurgeni (10%), Stelnica (4%)

Caracteristici ale sitului: Bine reprezentate sunt habitatele de stancarie (calcare)si cele cu vegetatie de margini de ape. Apele fluviului Dunarea constituie un factor determinant in prezenta unei avifaune bogate si diverse asociate tipurilor de habitate. Pe teritoriul sitului se gaseste rezervatia arheologica a cetatii Carsium (infiintata de Traian in anul 103 d.I.H.), rezervatiile geologice Locul Fosilifer Cernavoda si Punctul Fosilifer Movila Banului si rezervatia geologica si paleontologica Reciful Neojurasic de la Topalu.

Calitate si importanta: Situl prezinta o mare diversitate de habitate protejate, de la cele higrofile pana la cele xerofile, incuzind pajisti , tufarisuri, paduri,etc. Intre aceste habitate cel mai reprezentativ, atat ca suprafata ocupata in sit (30%) cat si la nivel national (11%) este habitatul 92A0 Salix alba and Populus alba galleries. Acesta include suprafete importante de arborete excluse, inca de la formare , de la interventii silvice, ce pot fi considerate ca paduri virgine (situate in special pe ostroave ), precum si arborete cu arbori seculari (plopi in special) pe suprafete de ordinul zecilor de hectare (ex. Ostrovul Turcesc). Locul secund ca importanta il ocupa habitatul prioritar 62C0* Ponto-Sarmatic steppes, ce reprezinta aproximativ 2,5% din suprafata nationala a habitatului, reprezentat pe unele suprafete prin stepe primare, inclusiv stepe petrofile pe calcare recifale , cu numeroase specii amenintate Cea mai importanta dintre acestea este specia de interes comunitar Campanula romanica iar cea mai importanta zona din sit este rezervatia naturala Celea Mare – Valea lui Ene. Dintre asociatiile endemice de stepa petrofila trebuie subliniata prezenta cenotaxonilor Sedo hillebrandtii – Polytrichetum piliferi si Agropyro brandzae – Thymetum zygioidi, raspandite predominant in nordul sitului , intre Ghindaresti si Harsova. Habitatul 40C0* Tufarisuri de foioase Ponto – Sarmatice include si doua asociatii rare la nivel national, de mare valoare conservativa, respectiv Rhamno catharticae – Jasminietum fruticantis si Paliuretum spinae – christi, endemice pentru Dobrogea (Sanda, Arcus, 1999). Desi reduse ca suprafata, padurile xeroterme incluse in habitatele 91I0* Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus sp. ,Paduri balcano-panonice de cer si gorun , Vegetatie forestiera cu stejar pufos, prezinta o importanta deosebita, inclusiv din punct de vedere paleoecologic, reprezentand ultimele vestigii ale padurilor de coasta ce au constituit calea de migratie a speciilor forestiere din Peninsula Balcanica spre masivele forestiere din Dobrogea de Nord (Pascovschi, 1967). Cea mai mare parte din aceste paduri este protejata in rezervatiile Padurea Bratca, Padurea Cetate si Celea Mare-Valea lui Ene. Desi nu constituie un habitat protejat , arboretele de Celtis glabrata(asociatia Gymnospermio altaicae- Celtetum glabratae) prezinta o importanta stiintifica deosebita, fiind foarte rare si endemice pentru Dobrogea. Situl constituie principala cale de migratie a speciilor de plante in general, nu doar a celor forestiere, din Peninsula balcanica spre Dobrogea de Nord si Delta Dunarii (ex. Periploca graeca), fiind situat si pe una din caile principale de migratie pentru pasari, fapt pentru care a

Page 84 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

fost si propus ca SPA. In acelasi timp situl constituie o zona vitala pentru reproducerea si migratia sturionilor si a altor specii de pesti. Includerea Cursului Dunarii in sit este esentiala pentru asigurarea continuitatii cit si pentru transportul de catre apele fluviului a organelor de reproducere (seminte, lastari etc. ) ale diferitelor specii de plante, ce favorizeaza propagarea acestora spre nordul Dobrogei si Delta Dunarii.

3.6.1.2.2 Targusor

Pestera la Adam

Tip rezervatie: monument al naturii, speologic. Suprafata: 5 ha Amplasare: La est de paraul Vistorna (Targusor). Acces la rezervatie: se face din DN 2 Constanta – M. Kogalniceanu (25 km), apoi pe DJ 222 M. Kogalniceanu –Targusor (11 km), Targusor – localitatea Gura Dobrogei (pe drum pietruit).

Caracterizare generala: Pestera este de interes stiintific in primul rand pentru fauna fosila si in plan secundar pentru prezenta unor specii troglobionte, mai ales specii de chiroptere. Studiile speologice efectuate au dus la descoperiri de importanta paleontologica si arheologica ce claseaza acest loc printre cele mai importante din Europa. Au fost studiate 80 specii de fosile jurasice si de mamifere cuaternare.

Pestera Gura Dobrogei

Tip rezervatie: monument al naturii, speologic. Suprafata: 5 ha Amplasare: La nord-est satul Gura Dobrogei, la sud-vest comuna Targusor. Acces la rezervatie: se face din DN 2 Constanta – M. Kogalniceanu (25 km), apoi pe DJ 222 M. Kogalniceanu –Targusor (11 km), Targusor – localitatea Gura Dobrogei (pe drum pietruit).

Caracterizare generala: Pestera "Gura Dobrogei" are in lungimea galeriilor peste 480 m. In aceasta pestera au fost atestate numeroase marturii ale activitatii umane,unelte de silex aleolitic si neolitic,fragmente de ceramica neolitica, cat si obiecte mai recente din metal apartinand epocii fierului. Pestera are 3 intrari si mai multe galerii.Pestera ofera conditii optime pentru coloniile de lilieci, care au dat si numele pesterii (Pestera Liliecilor).

Masivul Geologic Cheia

Tip rezervatie: Mixta, geologica si botanica. Suprafata: 387.95 ha Amplasare: intre localitatea Targusor si satul Cheia. Acces la rezervatie: urmand DN 22 Constanta – M. Kogalniceanu (25 km), apoi pe DJ 222 M. Kogalniceanu –Targusor -Cheia.

Caracterizare generala: Rezervatia reprezinta una din cele mai interesante formatiuni geologice si de peisaj din Dobrogea. Aici au fost puse in evidenta calcare de origine preponderent organogena. Acestea se prezinta in majoritatea cazurilor sub forma de coloane sau de turnuri masive cu diametrul de 15-40 m si cu inaltimea de peste 30 m. Masivul Geologic Cheia (reciful jurasic) prezinta o importanta stiintifica deosebita si prin flora bogata si variata, prin numarul mare de specii rare, atat pentru flora Dobrogei cat si a Romaniei.

Page 85 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

Numarul total al plantelor semnalate pana in prezent in aceasta rezervatie se ridica la circa 600 specii. Vegetatia este tipica stepei dobrogene, cu numeroase specii rare si endemice. Fauna de vertebrate se evidentiaza printr-un numar important de specii, in mare majoritate protejate, cum ar fi de exemplu speciile de chiroptere si cele de pasari rapitoare de zi.

Gura Dobrogei

Tip rezervatie: Mixta Suprafata: 242,7 ha Amplasare: la sud de paraul Targusor,Com. Targusor. Acces la rezervatie: din DC81 Targusor-Gura Dobrogei.

Caracterizare generala: Aria naturala Gura Dobrogei include pestera “Gura Dobrogei” sau “Liliecilor” si pestera “La Adam”.Gura Dobrogei apartine zonei de stepa in cadrul careia apar patrunderi insulare de silvostepa, ce sunt legate, mai ales de portiunile cu relief accidentat. Lista floristica cuprinde aproximativ 500 de taxoni, din care un numar de 47 de specii se regasesc in Lista rosie a plantelor vasculare. Fauna de vertebrate este foarte bine reprezentata, de un numar de 158 de specii (6 specii de amfibieni, 10 specii de reptile,119 specii de pasari si 23 de mamifere),multe dintre acestea protejate la nivel national si international. Zona ofera conditii propice pentru un numar mare de specii de rapitoare de zi si de noapte.

ROSPA0019 Cheile Dobrogei

Localizarea sitului - Coordonatele sitului: Latitudine E 28º 24' 32''; Longitudine N 44º 31' 14'' Suprafata sitului (ha): 10 929.0 Altitudine (m) : Min.4 Max.200 Med.86 Regiunea biogeografica: Stepica Regiunile administrative: 99% Constanta 1% Tulcea

Caracteristici ale sitului: Din punct de vedere paleontologic calcarele din zona Cheile Dobrogei adapostesc cel mai bogat punct fosilifer cu fauna mezojurasica din intreg sinclinalul Casimcei. Situl este important nu numai prin caracteristicile geomorfologice, paleontologice, botanice si peisagistice ci si prin elementele de fauna. Foarte bine reprezentate sunt speciile de reptile, pasari si chiroptere. In perimetrul sitului se afla doua pesteri importante din punct de vedere speologic si paleontologic. Studiile speologice efectuate in pestera La Adam,au dus la descoperiri de importanta paleontologica si arheologica ce claseaza acest loc printre cele mai importante din Europa. Din punct de vedere paleontologic s-au determinat numeroase specii de mamifere cuaternare, au fost studiate 80 specii de fosile jurasice si tot de aici a fost scoasa la iveala o piesa deosebit de importanta - un molar de Homo sapiens fossilis. Pestera adaposteste numeroase specii de lilieci protejate la nivel european, printre care Pipistrellus natusii, intalnit numai aici. Pestera Gura Dobrogei are peste 480 m lungime, trei intrari si doua galerii importante. Ultima se remarca prin acumularea unei mari cantitati de guano tasat, constituind movile apreciabile sub coloniile de lilieci adapostiti in timpul verii pe tavanul pesterii, care au dat si numele de Pestera liliecilor. Majoritatea sunt specii protejate si cu statut de specii periclitate. Vegetatia din zona de proiectie exterioara si din limita pesterii este caracteristic stepic dobrogeana.

ROSCI0215 Recifii Jurasici Cheia

Page 86 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

Localizarea sitului - Coordonatele sitului: Latitudine N 44º 30' 0'';; Longitudine E 28º 26' 4'' Suprafata sitului (ha): 5134 Altitudine (m) : Min.7 Max.188 Med.85 Regiunea biogeografica: Stepica Regiunile administrative: Judetul Constanta: Cogealac (< 1%), Gradina (16%), Mihail Kogalniceanu (1%), Pantelimon (5%), Silistea (< 1%), Targusor (28%)

Calitate si importanta: Situl este rezervatie naturala cu importanta botanica si geologica. Cuprinde stanci de varsta jurasica, slab vegetate sau chiar lipsite de vegetatie.

Vegetatia este reprezentata de pajisti uscate si cativa arbusti, precum: Crataegus monogyna, Jasminum fruticans, Spiraea crenata, Rosa canina, Fraxinus ornus si Cotoneaster sp. Dintre speciile mentionate in Lista Rosie Nationala au fost identificate aici: Achillea clypeolata, Achillea coarctata, Achillea leptophylla, Adonis flammea, Adonis vernalis, Agropyron cristatum ssp. ponticum, Allium flavum ssp. tauricum, Allium saxatile, Alyssum caliacrae, Alyssum hirsutum, Alyssum minutum, Anchusa leptophylla, Anchusa thessala, Asparagus verticillatus,Astragalus corniculatus, Astragalus cornutus, Astragalus pseudoglaucus, Bufonia tenuifolia, Bupleurum apiculatum, Bupleurum asperuloides,Campanula romanica, Carduus uncinatus, Carex halleriana, Carex liparocarpos ssp. liparocarpos, Celtis glabrata, Centaurea gracilenta,Centaurea napulifera ssp. thirkei, Centaurea tenuiflora, Cerinthe auriculata, Colchicum fominii, Colchicum triphyllum, Convolvulus lineatus,Coronilla scorpioides, Crocus chrysanthus, Crocus pallasii, Crocus reticulatus, Daucus guttatus ssp. zahariadii, Dianthus monadelphus ssp.pallens, Dianthus nardiformis, Dianthus pseudarmeria, Dictamnus albus, Echinops ritro ssp. ruthenicus, Euphorbia nicaeensis ssp.dobrogensis, Ferulago confusa, Festuca callieri, Gagea bulbifera, Gagea granatellii, Gagea szovitzii, Galanthus elwesii, Galium verticillatum,Galium volhynicum, Gypsophila pallasii, Helianthemum salicifolium, Helichrysum arenarium ssp. ponticum, Hyacinthella leucophaea, Jasminum fruticans, Knautia macedonica, Koeleria lobata, Lactuca viminea, Lappula marginata, Medicago orbicularis, Melica ciliata ssp. taurica, Minuartia adenotricha, Minuartia bilykiana, Moehringia grisebachii, Moehringia jankae, Onobrychis gracilis, Ononis pusilla, Ornithogalum amphibolum, Ornithogalum sibthorpii, Paeonia peregrina, Paeonia tenuifolia, Parietaria lusitanica ssp. serbica, Paronychia cephalotes, Pimpinella tragium ssp. lithophila, Piptatherum holciformis, Plantago cornuti, Polycnemum heuffelii, Potentilla astracanica, Prunus tenella, Ranunculus oxyspermus, Rumex tuberosus ssp. tuberosus, Satureja caerulea, Scutellaria orientalis, Sedum caespitosum, Sempervivum ruthenicum,Serratula radiata, Seseli campestre, Seseli tortuosum, Silene bupleuroides s.l., Silene csereii, Stipa pulcherrima, Thymus zygioides, Trigonella gladiata, Veronica multifida, Viola kitaibeliana.

3.6.1.2.3 Deleni

Peretii calcarosi de la Petrosani

Tip rezervatie: Geologica Suprafata: 8.07 ha Amplasare: La sud-est de satul Petrosani. Acces la rezervatie: se face din DJ Deleni - Negresti, desprins din DN 3 Constanta-Ostrov.

Caracterizare generala: In rezervatie,pe asa zisele "coline ale lui Baciu"afloreaza depozite cretacice cenomaniene,in care se remarca prezenta conglomeratelor si resturilor fosile de amoniti,

Page 87 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

lamelibranhiate, echinide etc. Peretii calcarosi impresioneaza prin aspectul deosebit rezultat in urma interventiei apei, acestia adapostind numeroase plante rare, xerofile si calcifile.

ROSPA0001 Aliman - Adamclisi

Localizarea sitului - Coordonatele sitului: Latitudine N 44º 8' 21''; Longitudine E 27º 56' 45'' Suprafata sitului (ha) 19 467.8 Altitudine (m) : Min.11 Max.181 Med.110 Regiunea biogeografica- Stepica Regiunile administrative : Judetul Constanta: Adamclisi (71%), Aliman (26%), Deleni (12%), Dobromir (2%), Ion Corvin (14%), Pestera (2%), Rasova (19%)

Caracteristici ale sitului: In perimetrul sitului bine reprezentate sunt habitatele de stepa si silvostepa unde au fost identificate specii de pasari enumerate in anexa 1 a DP.

Calitate si importanta: Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii: a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 33 b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 38 c) numar de specii periclitate la nivel global: 5

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor rapitoare: Falco cherrug,Milvus migrans,Circaetus gallicus,Circus pygargus,Falco vespertinus,Hieraaetus pennatus si Burhinus oedicnemus Situl este important in perioada de migratie pentru rapitoare.

Vulnerabilitate: Situl este supus presiunii antropice mai ales prin activitatea traditionala de pasunat, prin turismul practicat mai ales in zona monumentului Trophaeum Traiani si ruinelor cetatii romano-bizantine de la Adamclisi si exploatari miniere de suprafata (cariere de piatra). In zonele acoperite cu vegetatie forestiera se desfasoara activitati de vanatoare.

ROSCI0071 Dumbraveni - Valea Urluia - Lacul Vederoasa

Localizarea sitului - Coordonatele sitului: Latitudine N 43º 58' 10''; Longitudine E 27º 58' 43'' Suprafata sitului (ha) 18.714 Altitudine (m) : Min.1Max.194Med.101 Regiunea biogeografica- Stepica Regiunile administrative : Judetul Constanta: Adamclisi (18%), Aliman (46%), Chirnogeni (5%), Cobadin (5%), Deleni (14%), Dobromir (1%), Dumbraveni (26%), Independenta (6%), Ion Corvin (6%), Rasova (4%)

Caracteristici ale sitului: Padurea Dumbraveni, adaposteste pe costele calcaroase o vegetatie cu elemente submediteraneene, majoritatea specii rare. In afara formelor de relief foarte variate, cum ar fi zona canaralelor cu defilee care constituie peisaje geomorfologice naturale de o rara frumusete, exista o vale cu apa permanenta. In perimetrul padurii au fost identificate si 26 de specii de macromycete, cu 14 taxoni comestibili si doi otravitori. Fauna conserva populatii consistente pentru numeroase Page 88 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

specii de vertebrate si nevertebrate specifice zonei de sivostepa. Avifauna este bine reprezentata, spectrul ecologic al pasarilor, fiind echilibrat. Lacul Vederoasa face parte din categoria lacurilor de lunca, cu un grad accentuat de meandrare si este situat in sectorul limanic al vaii Urluia sau valea Vederoasa. In partea vestica a lacului exista o faleza bine definita. Fragmentarea accentuata a versantilor se datoraza vailor scurte formate de torenti in depozitele loessoide. Lacul Vederoasa este caracterizat de existenta unor izvoare ascensionale de mal, cu origine in calcarele de la baza falezei si care alimenteaza subteran apele lacului. Peste 80% din suprafata lacului este acoperita de stuf ceea ce cosntituie un habitat prielnic pasarilor.Pe teritoriul sitului se gaseste rezervatia paleontologica Locul fosilifer Aliman (monument al naturii)ce se prezinta ca un perete abrupt constituit dintr-o alternanta de calcare cu marno-calcare si mai rar cu argile marnoase, care apartin cretacicului inferior.

Calitate si importanta: Impreuna cu SCI Padurea Canaraua Fetii - Iortmac si Padurea Esechioi- Lacul Bugeac, constituie singurele situri de importanta comunitara din Dobrogea si probabil din tara in care a fost identificat subtipul 41.7A223 (habitatul 91I0*), ce ocupa o suprafata relativa de 0,3% (50/16000 ha) raportat la aria nationala de raspandire a subtipului (Donita et al. 2005). In acest sit a fost intilnite habitatul 41.7A221 (habitatul 91I0*) ce se regaseste in sudul Dobrogei doar in SCI Canaralele Dunarii, insa pe suprafete foarte reduse. Suprafata relativa este estimata la 3,9% (1928,9/49000 ha) raportat la aria nationala de raspandire a subtipului (Donita et al. 2005). De remarcat este faptul ca in cadrul subtipului au fost identificate si arii restranse cu arbori seculari, in padurea Dumbraveni.

Vulnerabilitate: Exista doua cariere de calcar (Dumbraveni si Sipotele) la limitele acestui sit dar impactul lor este minim iar continuarea functionarii lor nu ar afecta in mod semnificativ conservarea speciilor si habitatelor din sit. Trebuie evitata taierea masivelor batrane de padure nativa, in special de stejar, precum si alte activitati ce ar putea distruge vegetatia nativa (incendieri etc.) Impactul pasunatului ar trebui monitorizat pentru a se vedea daca se poate vorbi sau nu despre suprapasunat in limitele sitului.

3.6.1.2.4 Lumina

ROSPA0057 Lacul Siutghiol

Localizarea sitului - Coordonatele sitului: Latitudine N 44º 14' 45''; Longitudine E 28º 36' 15'' Suprafata sitului (ha): 2 023.3 Altitudine (m) : Min 0 Max.25 Med.1 Regiunea biogeografica: Stepica, Pontica Regiunile administrative: Judetul Constanta: Constanta (16%), Lumina (<1%), Navodari (1%)

Caracteristici ale sitului: Lacul Siutghiol si Tabacariei sunt situate la nord de Constanta si formeaza un complex lacustru datorita legaturii stranse care exista intre ele. Lacul Siutghiol, cu exceptia partii estice delimitate de cordonul maritim (lat de 300-600 m) pe care este situata statiunea Mamaia, prezinta o faleza cu inaltimi ce variaza intre 10 si 20 m. Datorita expunerii vanturilor de nord-est si a suprafetei mari de desfasurare pe oglinda apei, tarmul vestic si cel sudic este supus direct abraziunii lacustre care actioneaza intens. In partea nordica, datorita adapostului creat de faleza in calea vantului, s-a instalat o vegetatie de stuf, pe alocuri formand chiar plaur.

Page 89 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

Calitate si importanta: Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii: a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 32 b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 43 c) numar de specii periclitate la nivel global: 4

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare: Falco vespertinus,Oenante pleschanka,Antus campestris,Aytya nyroca. Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:Branta ruficollis,Pelecanus onocrotalus Phalacrocorax pygmaeus,Larus minutus,Sterna sandvicensis,Melanocorypha calandra,Sterna hirundo,Mergus albellus,Oenante pleschanka,Larus genei,Ardea purpurea,Circus aeruginosus Lanius minor,Sterna albifrons,Calandrella brachydactyla,Ficedula parva,Chlidonias hybridus Chlidonias niger,Ciconia ciconia,Egretta garzetta,Alcedo attis,Antus campestris,Aytya nyroca Botaurus stellaris,Galerida cristata. Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii:Larus ridibundus,Podiceps nigricollis Fulica atra,Larus canus,Aytya fuligula,Aytya ferina. In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, fiind posibil canditat ca sit RAMSAR. SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de BirdLife International: C1, C2, C4.

Vulnerabilitate: Data fiind activitatea antropica deosebit de intensa, manifestata prin, turism de masa, sporturi nautice, pescuit, circulatie rutiera, habitare umana (Statiunea turistica Mamaia, Oras Constanta, Oras Ovidiu, Localitatea Mamaia Sat), s.a. impactul asupra sitului este major cu efecte negative asupra habitatului lacustru si a speciilor de flora si fauna asociate.

3.6.1.2.5 Topraisar Nu exista situri Natura 2000 sau zone protejate in vecinatatea amplasamentului.

3.6.1.3 Inchiderea depozitelor urbane de deseuri neconforme Lucrarile de inchidere si remediere a depozitelor neconforme vor avea un impact pozitiv asupra biodiversitatii, prin lucrarile de reconstructie ecologica prevazute prin proiect, creandu-se conditii pentru dezvoltarea vegetatiei in zona depozitelor inchise (inierbare, etc).

3.6.1.3.1 Cernavoda

Locul fosilifer Cernavoda

Tip rezervatie: monument al naturii, geologic si paleontologic. Suprafata: 3 ha Amplasare: La sud de podul de peste Dunare, de unde se poate observa intreaga arie protejata. Acces la rezervatie: din orasul Cernavoda, pe malul Dunarii, in amonte.

Caracterizare generala: Importanta geologica a punctului fosilifer de la Cernavoda rezulta din faptul ca aici apar la zi depozite cretacice inferioare cu o bogata fauna fosila care a permis posibilitatea stabilirii clare a limitelor dintre etajele cretacicului inferior si corelarea acestor depozite

Page 90 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

cu cele similare din alte regiuni ale Europei (Franta de Sud, Spania, Portugalia), ale Africii de Nord si Asiei Mici. Acest punct fosilifer cuprinde o bogata fauna fosila, reprezentata prin 72 specii de corali, bivalve, gasteropode, brachiopode, cunoscute si in alte zone europene, la care se adauga taxoni noi pentru stiinta.

Locul fosilifer Movila Banului

Tip rezervatie: mixt, geologic si paleontologic. Suprafata: 0,50 ha in legea 5/2000,9,90 ha in Amenajamentul Silvic al O.S.Cernavoda Amplasare: la 1,5 km in nord-estul comunei Seimeni. Acces la rezervatie: de pe DJ 223 Cernavoda – Topalu

Caracterizare generala: Cel mai vechi punct fosilifer de miocen descoperit in Dobrogea. Punctul fosilifer a fost declarat arie naturala protejata datorita bogatiei sale in fosile, extrem de bine conservate, reprezentate de amoniti, bivalve, gasteropode, brachiopode si echinoderme. Importanta stiintifica deosebita consta in faptul ca aici a putut fi argumentat paleontologic pentru prima data faptul ca marea miocena inferioara se extinde si peste Dobrogea de Sud, iar bancurile de ostrei marcheaza zona litorala a acestei mari.

ROSPA0036 Dumbraveni

Localizarea sitului - Coordonatele sitului: Latitudine N 43º 58' 25''; Longitudine E 27º 59' 6'' Suprafata sitului (ha): 2 055.6 Altitudine (m) : Min.48 Max.176 Med.121 Regiunea biogeografica: Stepica Regiunile administrative 100% Constanta

Caracteristici ale sitului: Padurea Dumbraveni, adaposteste pe costele calcaroase o vegetatie cu elemente submediteraneene, majoritatea specii rare. In afara formelor de relief foarte variate, cum ar fi zona canaralelor cu defilee care constituie peisaje geomorfologice naturale de o rara frumusete, exista o vale cu apa permanenta. In perimetrul padurii au fost identificate si 26 de specii de macromycete, cu 14 taxoni comestibili si doi otravitori. Fauna conserva populatii consistente pentru numeroase specii de vertebrate si nevertebrate specifice zonei de sivostepa. Avifauna este bine reprezentata, spectrul ecologic al pasarilor, fiind echilibrat. In sit se afla ariile naturale protejate Peretii calcarosi de la Petrosani si Locul fosilifer Credinta.

Calitate si importanta: Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii: a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 23 b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 66 c) numar de specii periclitate la nivel global: 2

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare: Coracias garrulus, Dendrocopos syriacus,Lanius minor,Hieraaetus pennatus,Emberiza hortulana Lullula arborea,Accipiter brevipes,Milvus migrans,Buteo rufinus. Situl este important in perioada de migratie pentru speciile de rapitoare. Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii:Circus cyaneus Phylloscopus orientalis Reproducere: R, Caracteristici: A, B, B, A

Page 91 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

ROSPA0039 Dunare - Ostroave

Localizarea sitului - Coordonatele sitului: Latitudine N 44º 13' 32''; Longitudine E 27º 45' 48'' Suprafata sitului (ha) :16 223.6 Altitudine (m) : Min.0 Max.133 Med.18 Regiunea biogeografica: Stepica Regiunile administrative: 44.9% Calarasi, 55.1% Constanta

Caracteristici ale sitului: Ostroavele din lunca Dunarii sunt reprezentate prin paduri naturale si plantatii (cu o pondere de peste 50%), care includ mai multe tipuri de habitate de padure si tufarisuri de lunca. In perimetrul sitului se afla aria protejata Puctul fosilifer de la Cernavoda, monument al naturii, unde apar la zi depozite cretacice inferioare cu o bogata fauna fosila, reprezentata prin 72 specii de corali, bivalve, gasteropode, brachiopode.

Calitate si importanta: Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii: a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 38 b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 36 c) numar de specii periclitate la nivel global: 5 Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare: Coracias garrulus,Falco vespertinus, Aytya nyroca, Platalea leucorodia, Egretta garzetta, Nycticorax nycticorax, Plegadis falcinellus, Phalacrocorax pygmaeus, Ardea purpurea,Haliaeetus albicilla, Ardeola ralloides,Lanius minor, Caprimulgus europaeus,Milvus migrans. Situl este important in perioada de migratie pentru speciile: Plegadis falcinellus,Phalacrocorax pygmaeus, Aytya nyroca, Sterna hirundo, Tringa glareola,Himantopus himantopus, Ciconia ciconia Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: Branta ruficollis, Phalacrocorax pygmaeus. SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de BirdLife International: C1, C2, C6.

3.6.1.3.2 Techirghiol

Lacul Techirghiol

Tip rezervatie: zoologica – avifaunistica -zona umeda (SIT RAMSAR). Suprafata: 1226,97 ha din care 0,4 ha reprezinta suprafata plajelor. Amplasare: la sud de Eforie Nord, la vest de cordonul litoral ce leaga Eforie sud de Eforie Nord, la Nord de Tuzla si est de localitatea Techirghiol. Acces la rezervatie: se face de pe DN39 (E87) Constanta – Mangalia, din care se desprinde in dreptul localitatii Agigea DN 38 care trece prin marginea vestica a orasului Techirghiol.

Caracterizare generala: Lacul Techirghiol este cel mai intins lac salin din Romania, cu lungimea de 7.500 m, adancimea de maximum 9 m si salinitatea de peste 70g/l. Fauna nevertebratelor este dominata de crustaceul Artemia salina, care impreuna cu alga Cladophora cristalina furnizeaza materia prima pentru producerea namolului sapropelic cu componenti minerali activi

Page 92 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

care ii dau o valoare terapeutica deosebita. Lacul Techirghiol este o zona avifaunistica deosebit de importanta, declarat sit Ramsar in 2006 (cu suprafata de 1462 ha). Printre speciile de pasari global amenintate pot fi mentionate gasca cu gat rosu (Branta ruficollis) si rata cu cap alb (Oxyura leucocephala). Pe langa speciile migratoare de pasari remarcabil este si numarul mare de specii cuibaritoare din aceasta zona.

ROSPA0061 Lacul Techirghiol

Localizarea sitului - Coordonatele sitului: Latitudine N 44º 1' 35''; Longitudine E 28º 35' 35'' Suprafata sitului (ha): 3 035.3 Altitudine (m) : Min.0 Max.80 Med.12 Regiunea biogeografica: Stepica; Pontica Regiunile administrative: Techirghiol (24%), Tuzla (2%)

Caracteristici ale sitului: Cele doua diguri construite in 1983 si 1989 impart lacul in trei parti rezultand trei zone diferite si anume : -zona cu apa dulce in partea de Vest (1.0-2.3g/l salinitate) -zona cu apa salmastra in partea centrala (6-8g/l salinitate)- -zona cu apa salina este in partea de lac situata in apropierea Marii Negre (52-55g/l salinitate) In partea cu apa salina namolul are proprietati terapeutice si este utilizat pentru tratamente variate intr-un centru medical international de fizioterapie construit in aceasta zona. Dupa privatizare, mici cladiri apartinand fermierilor au fost construite in jurul lacului, aceasta ducand la un impact negativ asupra lacului si faunei sale.

Calitate si importanta: Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii: a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 38 b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 50 c) numar de specii periclitate la nivel global: 5 Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare: Ixobrychus minutus, Himantopus himantopus,

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:Larus minutus,Sterna albifrons, Philomachus pugnax, Larus melanocephalus, Pelecanus onocrotalus, Ciconia ciconia, Charadrius alexandrinus. Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: Oxyura leucocephala,Branta ruficollis Anser erytropus, Larus minutus, Phalacrocorax pygmaeus, Cygnus cygnus, Mergus albellus, Anser albifrons,Larus ridibundus, Podiceps nigricollis. In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, fiind sit RAMSAR. SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de BirdLife International: C1, C2, C3, C4, C6.

3.6.2 Masuri de protectie a ecosistemelor Proiectul propus nu va produce modificari ale unor suprafete impadurite, corpuri de apa, mlastini, zone protejate sau habitatele unor specii de plante protejate. Nu va avea efecte asupra florei locale, asupra populatiilor de specii de pasari, mamifere, pesti sau nevertebrate. Principalele masuri prevazute prin proiect pentru diminuarea impactului asupra ecosistemelor terestre si acvatice sunt:

Page 93 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

Evitarea afectarii zonelor inconjuratoare prin plantarea unei perdele vegetale

Pentru evitarea afectarii biotopurilor invecinate noii activitati, s-a prevazut realizarea unei perdele verzi care are printre altele si rol de retinere a suspensiilor antrenabile de curentii de aer. In timp, o data cu cresterea vegetatiei, perdeaua verde va face legatura dintre biotopurile ce se vor dezvolta in depozit si cele deja existente in exteriorul acestuia.

Refacerea terenurilor eliberate de sarcini tehnologice O data cu inchiderea treptata a depozitului si acoperirea cu sol fertil, acesta se poate constitui suportul pe care se pot face plantari de arbusti si plante ierboase; se vor reface astfel locurile de adapost, odihna, cuibarit pentru pasari si animale mici. Perdeaua verde prevazuta in proiect a fi realizata in jurul depozitului, va oferi de asemenea adapost pentru animalele si pasarile care s-au obisnuit cu zgomotele specifice activitatii. In timp, aceasta perdea verde va fi o mica padurice care poate sa adaposteasca o fauna specifica.

3.6.2.1 Statii de sortare / transfer, statie de TMB Tinand cont ca, activitatile de pe amplasament nu vor avea un impact semnificativ asupra ecosistemelor terestre si acvatice, nu se impun masuri speciale pentru protectia acestora. Cu toate acestea, in cadrul fiecarei statii si centru de colectare se vor lua urmatoarele masuri: ™ realizarea unor perdele vegetale (plantatii vegetale care cresc repede) ™ amenajarea de zone verzi in spatiile care delimiteaza diferite activitati din incinta.

De asemenea, pentru protectia biodiversitatii, in perioada de constructie se vor respecta normele de protectia mediului, iar activitatile de constructii se vor desfasura strict in perimetrul necesar organizarii de santier, pe o perioada de timp limitata. Accesul in zona se va face doar pe drumul de acces amenajat, iar circulatia utilajelor respectiv a mijloacelor de transport auto se va realiza doar pe suprafetele de teren strict necesare executarii lucrarilor.

3.6.2.2 Inchiderea depozitelor urbane de deseuri neconforme Pentru protectia ecosistemelor terestre si acvatice, in perioada de executie a lucrarilor de inchidere a depozitelor se vor respecta normele de protectia mediului, iar activitatile de constructii se vor desfasura strict in perimetrul necesar organizarii de santier, pe o perioada de timp limitata. Accesul in zona se va face doar pe drumul de acces amenajat, iar circulatia utilajelor respectiv a mijloacelor de transport auto se va realiza doar pe suprafetele de teren strict necesare executarii lucrarilor. Solutia tehnica adoptata pentru inchiderea depozitelor neconforme cuprinde si lucrari de refacere a mediului, care vor asigura un impact pozitiv asupra biodiversitatii locale, astfel: ™ insamantarea cu iarba a intregii suprafete de sol vegetal si implicit a depozitului; ™ intretinerea suprafetei inierbate a depozitului de deseuri (minimum 2 ani).

3.7 PROTECTIA ASEZARILOR UMANE SI A ALTOR OBIECTIVE DE INTERES PUBLIC

Page 94 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

Amplasarea depozitului de deseuri nepericuloase Tortoman, precum si a statiilor de sortare/transfer respectiv statia de TMB s-au facut cu respectarea dispozitiilor legale referitoare la protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes ecologic, social si economic (Ordinul Ministerului Sanatatii nr.536/1997, HG 349/2005, Ordinul MMGA 757/2004). Distantele fata de cele mai apropiate locuinte respecta reglementarile din actele normative de mai sus, astfel: Distante fata de zona locuita Amplasamentul depozitului de deseuri nepericuloase Tortoman este localizat in SV localitatii Tortoman, la o distanta de cca. 1,5 km fata de zona locuita. Amplasamentul statiei de transfer si sortare Harsova este localizat in S orasului Harsova, la o distanta de cca. 700 m fata de zona locuita. Amplasamentul Statiei de transfer Targusor este localizat in NE localitatii Targusor, la o distanta de cca. 1,5 km fata de zona locuita. Amplasamentul statiei de transfer Deleni este localizat in NV comunei Deleni, la o distanta de cca. 700 m fata de zona locuita. Amplasamentul Statiei de TMB si al statiei de sortare Lumina este localizat in SE satului Sibioara, ce apartinei comunei Lumina, la o distanta de cca. 1,5 km fata de zona locuita. Amplasamentul statiei de sortare si transfer Topraisar este localizat in NV localitatii Topraisar, la o distanta de cca. 700 m fata de zona locuita. Amplasamentul depozitului urban de deseuri neconform Harsova este localizat in SV orasului Harsova, la o distanta de cca. 600 m fata de zona locuita. Amplasamentul depozitului urban de deseuri neconform Cernavoda este localizat in NV orasului Cernavoda, la o distanta de cca. 800 m fata de zona locuita. Amplasamentul depozitului urban de deseuri neconform Techirghiol este localizat in S orasului Techirghiol, la o distanta de cca. 2 km fata de zona locuita. Amplasamentul depozitului urban de deseuri neconform Murfatlar este localizat in S orasului Murfatlar, la o distanta de cca. 1,5 km fata de zona locuita. Amplasamentul depozitului urban de deseuri neconform Medgidia este localizat in NE orasului Medgidial, la o distanta de cca. 350 m fata de zona locuita.

Proiectul va avea un impact benefic tradus prin imbunatatirea conditiilor de prestare a serviciilor de salubritate datorita urmatoarelor efecte directe: ™ colectarea deseurilor la surse va deveni mai regulata pentru a asigura masa de deseuri necesara bunei functionari a statiilor de transfer ™ prestatorii de servicii isi vor extinde aria de activitate pentru acoperirea in timp a tuturor localitatilor judetului; castigarea de clienti va aduce beneficii prestatorilor ™ existenta statiilor de sortare/transfer si a centrelor de colectare va stimula firmele de colectare deseuri in achizitionarea de utilaje moderne de transport ™ in activitatea prestatorilor va interveni un nou tip de contract incheiat cu operatorii statiilor de sortare/transfer si a centrelor de colectare in vederea stabilirii conditiilor de livrare a deseurilor colectate – cantitati, periodicitate, tipuri de utilaje adecvate transferului

Page 95 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

™ unii prestatori de servicii de colectare deseuri vor putea deveni operatori de statie de sortare/transfer si de statii de biostabilizare (in cazul castigarii licitatiilor), crescandu-si astfel sursele de venituri. Teoretic, amplasarea depozitului de deseuri la Tortoman poate genera un impact negativ asupra asezarilor umane, prin: ™ infestarea apei freatice din care se alimenteaza fantanile locuitorilor din zona in situatia impermeabilizarii necorespunzatoare; ™ afectarea calitatii apelor de suprafata in situatia in care apele colectate de pe suprafata depozitului nu sunt epurate sau sunt epurate necorespunzator; ™ afectarea calitatii aerului si crearea de disconfort olfactiv; ™ zgomotul datorat transportului deseului si activitatii buldozerelor si compactoarelor ™ poluarea biologica determinata de depozit (inmultirea vectorilor de agenti patogeni - muste, tantari, sobolani, pasari); ™ modificarea peisajului in zona.

Se apreciaza ca proiectul evaluat nu va avea impact asupra conditiilor etnice si culturale ale zonei de amplasare a depozitului ecologic si cu atat mai putin asupra celorlalte zone alocate. Situatia actuala privind managementul deseurilor menajere in judetul Constanta arata numeroasele deficiente in ceea ce priveste latura ecologica a acestui serviciu public. Mai putin dezvoltata a fost perspectiva sociala si anume nemultumirea populatiei judetului cu privire la felul in care ii este gestionat interesul propriu in acest domeniu important. O situatie aparte o reprezinta segmentul de populatie domiciliat in zonele rampelor de gunoi, pentru care aceasta problema continua sa fie una acuta de foarte multi ani. Analizand impactul potential al proiectului din aceasta perspectiva este de asteptat ca acesta sa fie unul pozitiv si foarte puternic.

3.8 GOSPODARIREA DESEURILOR GENERATE PE AMPLASAMENT In timpul perioadei de constructie rezulta in mod uzual urmatoarele tipuri de deseuri, care pot fi periculoase sau nepericuloase, dupa caz, si care se codifica in conformitate cu Lista cuprinzand deseurile, prevazuta in Anexa nr. 2 din HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase: ™ deseuri din constructii (cod 17) considerate nepericuloase: resturi de beton si caramizi (cod 17 01), resturi de lemn si sticla (cod 17 02), asfalturi (cod 17 03 02), amestecuri metalice (cod 17 04 07), pamant si pietre din excavatii (cod 17 05), materiale izolante (cod 17 06), materiale de constructie pe baza de gips (cod 17 08), alte amestecuri de deseuri nespecificate (cod 17 09); ™ uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere de la utilajele de constructii si mijloacele de transport; deseuri periculoase, cod 13 02; ™ anvelope uzate (deseuri nepericuloase, cod 16 01 03) si filtre de ulei (deseuri periculoase, cod 16 01 07) din activitatea de intretinere a mijloacelor de transport. De asemenea, mai pot rezulta ca deseuri menajere nepericuloase: deseuri biodegradabile de la bucatarii si cantine (cod 20 01 08), namoluri din fosele septice ale organizarii de santier (cod 20 03 04), deseuri municipale amestecate (cod 20 03 01). Activitatea desfasurata in cadrul depozitului de deseuri este la randul ei generatoare de deseuri: ™ deseuri menajere sau asimilabile acestora; ™ deseuri de tip stradal; Page 96 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

™ deseuri tehnologice. Deseurile menajere sau asimilabile cu acestea rezulta din activitatea de birou si cea tehnologica, intretinerea curateniei la locurile de munca. Ele contin hartie, sticla, plastic, resturi alimentare si alte deseuri biodegradabile; sunt deseuri nepericuloase. Deseurile de tip stradal vor rezulta din intretinerea cailor de transport, a parcarilor, spatiilor verzi si a zonei de biostabilizare si sortare deseuri. Aceste deseuri sunt de asemenea nepericuloase. Deseurile tehnologice vor proveni din urmatoarele surse: zona de interventii utilaje, zona de biostabilizare, atelierele de intretinere / reparatii si statia de epurare. Deseurile de la zona de la spalarea platformelor din zona de interventii utilaje vor fi: ™ namoluri (slamuri) rezultate din decantarea suspensiilor continute in apele uzate tehnologice; namolul va contine produse petroliere, nisip, particule coloidale si apa de namol (deseuri periculoase codificate 13 05 02); ™ emulsii ulei / apa colectate in separatorul de grasimi si provenite din antrenarea in apa de spalare a urmelor de uleiuri de la sistemele de ungere sau de racire si din angrenaje neetanse (deseuri periculoase codificate 13 05 07);

Deseurile de la zona de biostabilizare vor fi refuzuri de la sitarea produsului final. Ele vor fi constituite din fragmente de sticla, plastic, lemn, metal, textile care nu au putut fi separate din materialul brut supus compostarii; acestea sunt deseuri nepericuloase si se vor depune in zona de depozitare. Atelierele de intretinere - reparatii vor produce deseuri specifice acestor tipuri de activitati, si anume: ™ deseuri metalice feroase si neferoase (deseuri nepericuloase, cod 17 04 07) ™ uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere (deseuri periculoase, cod 13 02) ™ lavete imbibate cu produs petrolier (deseuri periculoase, cod 15 02 02) ™ baterii uzate (deseuri periculoase, cod 16 06 01) ™ anvelope uzate (deseuri nepericuloase, cod 16 01 03) ™ filtre de ulei (deseuri periculoase, cod 16 01 07) ™ ambalaje de la piesele de schimb (deseuri nepericuloase, cod 15 01 06)

In perioada de executie vor fi asigurate spatii special amenajate pentru depozitarea deseurilor rezultate, precum si contracte de salubritate incheiate cu societati de profil. Cantitatile de deseuri rezultate din activitatile de exploatare a depozitului sunt nesemnificative in raport cu cele care constituie obiectul de activitate al investitiei. Ele vor fi gospodarite in functie de natura lor, incercandu-se pe cat posibil recuperarea celor valorificabile si separarea celor periculoase. Deseurile rezultate in perioada de exploatare vor fi gestionate astfel: ™ deseuri municipale amestecate produse de personalul angajat, in timpul programului de lucru si sunt colectate in pubelele destinate acestui scop sunt introduse periodic in circuitul deseurilor municipale colectate, si procesate impreuna cu acestea; ™ *deseuri de uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere de la mijloacele auto de transport si agregatele de ridicare/transport, vor fi colectate in recipienti metalici si se depoziteaza in locuri special amenajate pentru a se preda la unitati specializate in colectarea si valorificarea/neutralizarea lor; ™ *baterii cu plumb (acumulatori) uzate provenite de la mijloacele de transport si/sau ridicare, cu ocazia inlocuirii lor; acestea vor fi depozitate separat in containere inscriptionate si

Page 97 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

predate unor unitati specializate; ™ anvelope scoase din uz rezulta de la mijloacele de transport si/sau ridicare, cu ocazia preschimbarii lor, acestea se valorifica prin firme autorizate pentru colectarea si valorificarea de anvelope uzate; ™ *ulei si concentrate de la separare rezulta in procesul de spalare a autovehiculelor, prin separarea uleiurilor si a produselor petroliere; vor fi predate la societati specializate; ™ *namolul rezultat de la statia de tratare a apelor uzate menajere si a levigatului va fi depus in celula de depozitare dupa uscarea in prealabil.

Deseurile ale caror cod este marcat cu * fac parte din categoria deseurilor periculoase. Din deseurile tehnologice se vor recupera materialele reciclabile (metale, uleiuri uzate, baterii uzate, resturile de produse petroliere, filtrele de ulei), calea de valorificare a acestora fiind similara cu cea a materialelor similare provenite din alte activitati economice. Deseurile nevalorificabile periculoase (lavete imbibate cu produse petroliere) vor fi eliminate in functie de natura lor, la fel ca materialele similare provenite din alte activitati economice. Deseurile nevalorificabile dar nepericuloase vor fi trimise pe depozit. Activitatile din cadrul obiectivelor de investitii vor fi monitorizate din punct de vedere al protectiei mediului, monitorizare ce va cuprinde obligatoriu gestiunea deseurilor.

4. LUCRARI DE REFACERE/RESTAURARE A AMPLASAMENTULUI

Pentru prevenirea poluarii zonelor potential a fi afectate in perioada de constructie se propun urmatoarele masuri: ™ se va exercita un control sever la transportul de beton din ciment cu autobetoniere, pentru a se preveni in totalitate descarcari accidentale pe traseu sau spalarea tobelor si aruncarea apei cu lapte de ciment in parcursul din santier sau drumurile publice. ™ zonele accidental contaminate cu ape uzate fecaloid-menajere vor fi curatate, evitandu- se asfel aparitia unor situatii de risc epidemiologic pentru sanatatea populatiei. ™ la sfarsitul saptamanii se va efectua curatirea fronturilor de lucru, eliminandu-se toate deseurile. Dupa finalizarea lucrarilor de constructie, eventualele zone ocupate temporar de proiect vor fi curatate si nivelate, iar terenul readus la starea initiala, prin acoperirea cu pamant vegetal si plantarea de vegetatie. Ultima transa de plata a lucrarilor se va face doar dupa ce constructorul a facut dovada redarii in forma initiala a suprafetelor de teren ocupate temporar. Monitorizarea acestor activitati se va asigura de catre o firma de specialitate, care va efectua totodata si monitorizarea lunara a performantelor activitatii antreprenorului general cu privire la protectia mediului. Solutiile tehnice de construire a noului depozit prevad masuri de protectie a factorilor de mediu prin realizarea unei bariere de impermeabilizare a sistemului de acoperire, colectarea levigatului, a gazelor de descompunere si tratarea acestora, precum si redarea in circuitul natural al terenului afectat.

Page 98 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

5. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI

5.1 MONITORIZAREA IN FAZA DE EXECUTIE In vederea supravegherii calitatii factorilor de mediu si a monitorizarii activitatii se propune angajarea de catre antreprenorul general a unei firme de specialitate, care sa efectueze o monitorizare lunara a performantelor activitatii acestuia cu privire la protectia mediului, respectiv conformarea cu normele impuse prin legislatia actuala. Se mentioneaza totodata ca, in conformitate cu legislatia actuala, stabilirea terenurilor de amplasare a organizarilor de santier si a depozitelor de materiale si deseuri se face de catre constructori la elaborarea ofertelor. Depozitul Tortoman – zona de depozitare propriu-zisa Monitorizarea in faza de executie a acestei componente a proiectului presupune urmarirea si controlul urmatorilor parametri de mediu: ™ Modul de indeplinire a cerintelor privind terenul de fundare si impermeabilizarea bazei depozitului regional, cu referire la: proprietatile fizice ale terenului de fundare:omogenitate, capacitate portanta, pozitia panzei freatice; chimismul terenului de fundare; mineralogia terenului de fundare; impermeabilizarea bazei de fundare:bariera geologica naturala, rezistenta barierei construite. ™ Modul de indeplinire a cerintelor constructive privind bariera, impermeabilizarea si sistemul de drenaj pentru levigat la depozitul regional si depozitele actuale, cu referire la: terenul de pozare al etansarii sintetice; protectia mecanica a etansarii sintetice; stratul de drenaj aferent etansarii sintetice; conductele de drenaj pentru levigat; primul strat de deseuri depozitate; constructia barierelor. ™ Modul de indeplinire a cerintelor constructive privind colectarea gazului de depozit la depozitul Tortoman si la depozitele actuale, cu referire la: constructia puturilor de extractie si constructia conductelor de colectare a gazelor de depozit. Zona tehnica din cadrul depozitului Tortoman Monitorizarea in faza de executie a acestei componente a proiectului presupune urmarirea si controlul urmatorilor parametrii: ™ Modul de indeplinire a cerintelor de mediu privind asigurarea necesarului de apa tehnologica si apa menajera; ™ Modul de indeplinire a cerintelor privind colectarea si evacuarea apelor uzate, cu referire la obligativitatea colectarii si deversarii lor la statia de epurare.

Statii de sortare si transfer, statii TMB Monitorizarea in faza de executie a acestei componente a proiectului presupune urmarirea si controlul urmatorilor parametrii: ™ Modul de indeplinire a cerintelor de mediu privind asigurarea necesarului de apa tehnologica si apa menajera; ™ Modul de indeplinire a cerintelor privind colectarea si evacuarea apelor uzate, cu referire la obligativitatea colectarii si deversarii lor in conformitate cu legislatia in vigoare; ™ Stabilirea terenurilor de amplasare a organizarilor de santier si a depozitelor de deseuri generate se face de catre constructori la elaborarea ofertelor, in conformitate cu Page 99 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

legislatia in vigoare, respectand distantele minime regelementate; in acest sens, constructorului ii va reveni obligatia de a reda eventualele terenuri ocupate temporar la forma initiala cu amenjarile stabilite de organele competente; ™ Se vor lua masuri pentru ca efectele potentiale negative datorate activitatilor propuse prin proiectul analizat sa fie minime, prin respectarea cu strictete a conditiilor prevazute in proiect; ™ Verificarea periodica a respectarii legislatiei, normelor si conditiilor impuse de lege privind executia lucrarilor proiectate; ™ Utilizarea de echipamentele, utilajele si masini performante si corespunzatoare, cu nivel minim de emisii si noxe; ™ Verificarea amplasamentelor privind scurgerile accidentale de apa uzata.

5.2 MONITORIZAREA IN FAZA DE EXPLOATARE Monitorizarea depozitelor de deseuri pe toata durata de exploatare este obligatia operatorului. Procedurile de control si monitorizare in faza de exploatare a unui depozit de deseuri vor cuprinde atat monitoringul emisiilor, monitorizarea tehnologica, cat si monitorizarea calitatii factorilor de mediu.

5.2.1 Monitoringul emisiilor Monitoringul emisiilor in faza de exploatare are ca scop verificarea conformarii cu conditiile impuse de autoritatile competente (Aprobarea de dezvoltare – Autorizatie de constructie, Avizul de gospodarire a apelor) si consta in urmatoarele actiuni: ™ controlul levigatului; ™ urmarirea producerii gazului de fermentare. Controlul levigatului: Indicatorii de urmarit si frecventa de analiza pentru caracterizarea efluentului epurat vor fi stabiliti in autorizatia de mediu conform tabelului din Anexa 2 la Normativul Tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ord. 757/2004 al MMGA (republicat in Anexa 4 la HG. 349/2005). Propuneri privind indicatorii urmariti si frecventa de analiza pentru caracterizarea efluentului evacuat din instalatiile de epurare a apelor uzate colectate din depozit, conf. Ord. 757/2004 sunt prezentate in tabelul urmator:

Indicatori urmariti Frecventa de analiza

Debit / Volum Zilnic, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

PH Zilnic, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

CCO-Cr (mg/l) Zilnic, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

CBO5 (mg/l) Trimestrial, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

Azot amoniacal (mg/l) Trimestrial, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

Page 100 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

Nitrati (mg/l) Trimestrial, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

Sulfuri (mg/l) Trimestrial, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

Cloruri (mg/l) Trimestrial, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

Metale grele (mg/l) Trimestrial, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

Alti indicatori *) Trimestrial, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

*) Stabiliti in autorizatia de mediu

Urmarirea producerii gazului de fermentare: Indicatorii de urmarit si frecventa determinarilor pentru urmarirea cantitatii si calitatii gazului de depozit vor fi stabiliti in autorizatia de mediu conform tabelului din Normativul Tehniv privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ord. 757/2004 al MMGA. Propuneri privind indicatorii urmariti si frecventa de analiza pentru urmarirea cantitatii si calitatii gazului de depozit, conf. Ord. 757/2004 sunt prezentate in tabelul urmator:

Indicatori urmariti Frecventa de analiza

CH4 (mg/m3) lunar, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

CO2 (mg/m3) lunar, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

H2S (mg/m3) lunar, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

Compusi organici volatili La 6 luni, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu (mg/m3)

Metode si proceduri de monitorizare: Analizele si determinarile necesare pentru automonitorizarea emisiilor vor fi realizate pe baza de contract, de catre laboratoare acreditate. ™ Se vor folosi metodele de analiza standardizate prevazute in Ord. 757/2004 - Normativul Tehnic privind depozitarea deseurilor, Anexa 3. ™ Valorile determinate in urma analizarii probelor vor fi comparate cu cele impuse in autorizatia integrata de mediu, in conformitate cu normele legale in vigoare. ™ Rezultatele determinarilor vor fi inregistrate pe toata perioada de monitorizare. ™ Rezultatele activitatii de automonitorizare se vor raporta trimestrial de catre operatorul depozitului de deseuri catre APM Constanta. Orice efect negativ inregistrat prin programul de automonitorizare va fi raportat catre APM Constanta in maximum 12 ore. ™ Anual se vor raporta catre APM Constanta si date privind valorile emisiilor conform cerintelor OM 1144/2002 (pentru Registrul Poluantilor Emisi).

Page 101 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

5.2.2 Monitoringul tehnologic Monitoringul tehnologic va avea ca scop verificarea periodica a starii si functionarii amenajarilor de pe amplasamentul Tortoman, respectiv: ™ Verificarea permanenta a starii de functionare a tuturor componentelor depozitului: ¾ starea drumului de acces si a drumurilor din incinta; ¾ starea impermeabilizarii depozitului ¾ starea sistemelor de drenaj – levigat; ¾ urmarirea anuala a gradului de tasare in zonele de depozitare deja acoperite; ¾ functionarea instalatiilor de epurare a levigatului ¾ functionarea instalatiilor de captare (si ardere) a gazelor de depozit; ¾ functionarea instalatiilor de evacuare a apelor pluviale; ¾ starea sistemului de dezinfectie a rotilor masinilor de transport deseuri. ™ Urmarirea gradului de tasare si stabilitatii depozitului: ¾ comportarea taluzurilor si digurilor; ¾ aparitia unor tasari diferentiate si stabilirea masurilor de prevenire a lor; ¾ aplicarea masurilor de prevenire a pierderii stabilitatii, respectiv – modul de depunere a straturilor de deseuri; ™ Controlul intrarilor de deseuri: ¾ verificarea documentelor care insotesc transporturile de deseuri; ¾ verificarea calitatii deseurilor in scopul incadrarii in conditiile prevazute de autorizatia de mediu. Controlul intrarii deseurilor se face prin procedura de acceptare/receptie a deseurilor primite pe depozit (conform Ord. 95/2005 al MMGA privind stabilirea criteriilor de acceptare si procedurilor preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare si conform Anexei 3 la HG 349/2005); in acest scop se vor efectua instruiri ale personalului. Monitoringul tehnologic asigura reducerea riscului de accidente legat de: ™ incendii si explozii; ™ distrugerea integritatii straturilor de impermeabilizare a compartimentelor de depozitare; ™ colmatarea sistemelor de drenaj; ™ tasari inegale dupa inchiderea depozitului; ™ fenomene de saraturare prin stagnarea apei din precipitatii in zonele mai tasate.

5.2.3 Monitoringul calitatii factorilor de mediu Monitoringul calitatii factorilor de mediu va consta in urmatoarele actiuni: ™ Urmarirea nivelului si calitatii apei freatice in zonele adiacente depozitului, prin intermediul forajelor de observatie special amenajate; ™ Urmarirea calitatii aerului ambiental din zona de influenta a depozitului; ™ Urmarirea calitatii solului din zona de influenta a depozitului; Page 102 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

™ Urmarirea dezvoltarii perdelei vegetale de protectie si a gradului de inierbare a zonelor care ating cota finala de depozitare. Indicatorii, frecventa si metodele de determinare pentru urmarirea calitatii componentelor mediului in zona de influenta a depozitului vor fi in conformitate cu tabelul din Anexa 2 la Normativul Tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ord. 757/2004 al MMGA (care se regaseste in Anexa 4 la HG 349/2005). Indicatorii si frecventa de determinare pentru urmarirea calitatii factorilor de mediu in zona de influenta a depozitului conf. Ord. 757/2004 sunt prezentati in tabelul urmator:

Natura indicatorilor urmariti Frecventa

Date meteorologice – cantitatea de precipitatii, variatiile de temperatura Zilnic si directia dominanta a vantului – in zona depozitului

Principalii indicatori de calitate a apelor de suprafata – probe prelevate La 6 luni sau mai des in caz de din puncte situate in amonte, respectiv in aval de evacuarile din deposit disfunctii la statia de epurare

Principalii indicatori de calitate a apelor subterane – probe prelevate Trimestrial sau mai frecvent in caz din foraje de monitorizare situate in amonte, respectiv in aval de de accidente depozit

Indicatori specifici in aerul ambiental din zona de influenta a Trimestrial sau mai frecvent in caz depozitului/ statiilor de sortare si transfer, statiilor TMB de accidente

Concentratii de poluanti in sol, in zona de influenta a depozitului. Trimestrial sau mai frecvent in caz de accidente

Valorile determinate in urma analizarii probelor vor fi comparate cu cele impuse in autorizatia de mediu sau in alte acte de reglementare, in conformitate cu normele legale in vigoare. Operatorul depozitului de deseuri va raporta semestrial daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu, catre autoritatea teritoriala pentru protectia mediului rezultatele activitatii de automonitorizare. Orice efect negativ inregistrat prin programul de automonitorizare va fi raportat catre autoritatea teritoriala pentru protectia mediului in maximum 12 ore. Metode si proceduri de monitorizare: Determinarea nivelurilor poluarii de fond initiale, datorate altor surse va fi realizata si prezentata in cadrul Raportului de Amplasament care se va face in vederea obtinerii Autorizatiei integrate de mediu necesara pentru intrarea in functiune a depozitului. Determinarile necesare pentru controlul calitatii componentelor mediului vor fi realizate de catre laboratoare acreditate, pe baza de contract, iar rezultatele vor fi inregistrate pe toata perioada de monitorizare.

5.3 MONITORIZAREA POST-INCHIDERE Emisia de poluanti in apa si aer va continua si dupa inchiderea finala a depozitului, fapt pentru care monitorizarea acestora va trebui sa continue pe o perioada de minim 30 ani (conform Ord. 757/2004). In cadrul monitorizarii post-inchidere se vor urmari unele din obiectivele mentionate pentru faza de functionare dar cu o frecventa redusa. Se va pune accentul pe: ™ cantitatea si calitatea levigatului evacuat, pana la epuizarea producerii acestuia; ™ analiza principalilor indicatori caracteristici apelor subterane; se vor preleva probe din Page 103 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

forajele de observatie situate in amonte, respectiv in aval de depozit, pe directia de curgere a apei subterane; ™ calitatea aerului si productia de biogaz; ™ regimul de tasare si comportarea stratelor din acoperisul depozitului; ™ calitatea solului in zona de influenta a depozitului si evolutia noilor biocenoze dezvoltate pe suprafetele redate circuitului natural. Indicatorii, frecventa si metodele de determinare pentru urmarirea calitatii componentelor mediului in zona de influenta a depozitului vor fi in conformitate cu tabelul din Anexa 2 la Normativul Tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ord. 757/2004 al MMGA (care se regaseste in Anexa 4 la HG 349/2005). In conformitate cu ord 757/2004 Anexa 2, numarul de puncte de recoltare, precum si frecventa de analiza in cazul acestui depozit sunt prezentate in tabelele urmatoare.

Table 5.3-1: Puncte de monitorizare

Ce se analizeaza Numarul de recoltare/supraveghere

Efluentul statiei de epurare 1 punct (bazinul de permeat al statiei de epurare) (permeat)

Apa subterana 2-3 puncte de recoltare (foraje/stationare hidrogeologice) : in amonte si in aval de depozit

Gazul de fermentare 4 cosuri/ha, respectiv 7 – 11 cosuri/celula, in functie de marimea suprafetei acoperite a fiecarei celule

Gradul de tasare 120 borne (placi de tasare) pe acoperisul si taluzurile depozitului, cate una la fiecare 5000 m2

Principalii indicatori care trebuie urmariti in cadrul activitatii de monitorizare postinchidere pentru caracterizarea levigatului, a apelor subterane si a gazului de depozit sunt:

Table 5.3-2: Indicatorii urmariti

Parametrii urmariti(*) Frecventa de analiza

Volumul levigatului si compozitia levigatului o data la 6 luni

Compozitia apei subterane o data la 6 luni

Volumul si compozitia gazului de depozit (CH4, CO2, H2S, etc.) o data la 6 luni

(*) – Indicatorii de analizat se stabilesc in conformitate cu prevederile autorizatiei de mediu Rezultatele determinarilor vor fi consemnate intr-un registru si vor fi arhivate pe toata durata monitorizarii (minim 30 de ani dupa inchidere conf. Ord 757/2004). Ele vor demonstra evolutia procesului de reconstructie ecologica si vor permite stabilirea momentului finalizarii acestuia. Datele determinate conform programului prezentat se evalueaza lunar si semestrial sau anual pe timpul fazei de functionare si anual pe timpul fazei post-inchidere.

Page 104 of 105 Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA