PAGINA 4 Joi, 10 martie 2011 BURSA, NR. 49 COMPANIIFOCUS Fondul Romania Invest a vândut "Be Igloo" Laurenþiu Plosceanu, ARACO: Atenþie Romania Invest a vândut firma Be Igloo, care se ocupã de comercializa- la constructorii strãini rea locuinþelor achiziþionate de fondul norvegian în ansamblurile din Româ- nia, noii proprietari fiind directorul de vânzãri ºi marketing ºi PR-ul firmei. sociaþia Românã a tã a datoriilor ºi implementarea în Noii proprietari ai Be Igloo sunt Nimrod Zvik, directorul de vânzãri ºi Antreprenorilor de Con- regim de urgenþã a prevederilor marketing, ºi Loredana Albu, specialist PR, anunþã Mediafax. strucþii (ARACO) atrage Directivei CE privind plãþile Be Igloo devine astfel organizaþie independentã ºi îºi extinde, de aseme- atenþia asupra afluxului întârziate. nea, gama de servicii în sectorul imobiliar. În urma operaþiunii, firma va asi- Ade companii strãine care deruleazã Finalizarea de cãtre Executiv ºi gura servicii integrate de PR, marketing ºi vânzãri în sectorul imobiliar. Por- proiecte publice la noi în þarã ºi care autoritãþile publice locale ºi prezen- tofoliul firmei va cuprinde, pentru început, nouã ansambluri rezidenþiale, acþioneazã în condiþii de calitate pre- tarea publicã a proiectelor pentru dintre care ºapte cu titlu de exclusivitate, au anunþat miercuri reprezentanþii carã, de multe ori încercând sã com- care se intenþioneazã dezvoltarea sis- Be Igloo. penseze eºecurile de pe pieþele din temului de parteneriat public-privat Bjorn Hauge, country manager Romania Invest, a arãtat cã tranzacþia a þãrile de origine. este o altã mãsurã solicitatã de Aso- fost luatã în calcul încã de la mijlocul anului 2010. Laurenþiu Plosceanu, preºedintele ciaþie. “Ne-am dat seama cã Romania Invest, prin definiþie, are o duratã de viaþã ARACO, a subliniat, ieri, într-o Referitor la partea legislativã, limitatã ºi cã ceea ce s-a construit în jurul brandului Be Igloo meritã sã trãiascã conferinþã de presã: “Avem foarte ARACO solicitã, printre altele, ºi dupã închiderea fondului. Prin vânzarea Be Igloo am redus costurile fon- mulþi membri care sunt vizibil afec- îmbunãtãþirea legislaþiei achiziþiilor dului cu circa 600.000 de euro pe an”, a explicat Hauge. taþi de maniera în care anumite com- publice, legiferarea urgentã a unui Cele douã pãrþi nu au fãcut publicã valoarea tranzacþiei. n panii strãine opereazã pe piaþa noas- Laurenþiu Plosceanu sistem de compensare a TVA sau a trã. Foarte multe dintre acestea, oda- altor datorii ale societãþilor cu dato- tã intrate în România, nu þin cont cu stângul, din punctul de vedere al 2011. În cea mai favorabilã aborda- riile pe care le are statul din rambur- Profit din exploatare înjumãtãþit nici de autoritãþile locale, nici de pa- investiþiilor publice, “marea majori- re, valoarea acestui domeniu va sarea TVAori plata taxelor în condi- tronatele sau asociaþiile profesionale tate a licitaþiilor fiind dirijate”. Re- ajunge, pânã la finalul anului, între þiile în care plãþile statului cãtre cre- dintr-un domeniu sau altul, se duc prezentanþii ARACO sunt de pãrere 9,5 ºi 10 miliarde euro, nivelul ditorii sãi se fac cu mari întârzieri, pentru “Holcim România” þintit pe lucrare, iar dacã n-o câºtigã cã, începând de la caietele de sarcini realizat în 2010. modificarea Codului fiscal astfel “Holcim România” a avut, anul ca piaþa construcþiilor ºi cea imobi- din valoare ºi din criterii, imediat ºi terminând cu criteriile de evalua- Anul trecut, sectorul construcþii- încât plata TVA sã se facã în mod trecut, o cifrã de afaceri de 200 mi- liarã sã revinã pe creºtere de anul contestã, fie la ANRMAP, fie în în re, condiþiile “sunt fãcute pentru a lor din þara noastrã a înregistrat o corelat cu momentul încasãrii crean- lioane de euro, în scãdere cu 20% viitor”. instanþã ºi, cu malversaþiuni de natu- nu fi câºtigate de firmele româneºti. contracþie a valorii de circa 17% faþã þelor ºi îmbunãtãþirea urgentã a pro- faþã de 2009. Markus Wirth, direc- Anul trecut, vânzãrile totale de ci- rã judiciarã, de multe ori reuºesc sã Sunt sarcini discriminatorii, care nu de 2009 ºi de 37% comparativ cu cedurilor de lucru cu autoritãþile de torul general al companiei, a decla- ment au scãzut, în volum, cu circa schimbe rezultatul unei licitaþii, pot fi îndeplinite de companiile au- 2008. De asemenea, a fost redus nu- management pe diversele programe rat, ieri, într-o conferinþã de presã, 10%, iar de la debutul crizei ºi pânã având o atitudine agresivã”. Potrivit tohtone”. ARACO a sesizat mãrul mediu de personal cu 14% cu finanþare UE. cã profitul EBIT din exploatare a în prezent – cu 40%. domniei sale, societãþile de acest ANRMAP cu privire la neconformi- faþã de 2009 ºi cu 24% faþã de 2008, ARACO îºi menþine propunerea scãzut cu 53%, de la 54 milioane de “Holcim România” va investi 35 gen sunt cu precãdere din Spania, tatea ºi derapajele înregistrate în do- în prezent activând circa 317.200 de lansatã Guvernului în 2010, potrivit euro în 2009 la 25 milioane de euro milioane de euro în acest an, cu 75% dar ºi din Portugalia ºi din alte þãri meniu, solicitând asumarea monito- persoane în domeniu. Productivita- cãreia, din banii alocaþi de la buget în 2010. Scãderea profitului reflectã mai mult faþã de anul trecut. Fondu- de origine latinã: “O parte din fir- rizãrii achiziþiilor publice prin con- tea medie în domeniu a scãzut conti- ºi alte sume atrase sã se dubleze nu- amortizarea investiþiei în fabrica din rile vor fi cheltuite pentru dezvolta- mele care vin sã deruleze proiecte în tracte. “Dacã ANRMAP nu e în sta- nuu de la începutul crizei, reducerea mãrul de km de drumuri moderniza- Câmpulung ºi reducerea contabilã a rea de proiecte care contribuie la România au mari probleme din per- re sã monitorizeze sistemul de achi- fiind de 17%, în timp ce dinamica te cu douã, trei ºi patru benzi de cir- valorii terenului achiziþionat de protejarea mediului înconjurãtor, spectiva calitãþii lucrãrilor pe care ziþii publice va trebui sã solicitãm salariului mediu realizat a fost rela- culatie. Perioda de desfãºurare a “Holcim” în localitatea Mihai Vi- dar ºi pentru creºterea eficienþei le-au fãcut în þãrile de origine, din premierului sã fie înfiinþatã altã enti- tiv pozitivã. Investiþiile au scãzut, acestui program ar fi 2011-2017, iar teazu, unde compania intenþiona sã energetice, modernizarea ºi perspectiva anchetelor procurorilor tate care sã monitorizeze achiziþiile anul trecut faþã de 2009, cu 13,5%. valoarea estimatã a investiþiilor - 11 construiascã o fabricã de ciment. întreþinerea tehnologiilor de din aceste state în ceea ce priveºte publice”, a precizat domnul Plos- În ianuarie 2011, acestea s-au redus miliarde euro. Terenul a fost cumpãrat în 2008, producþie. deturnãrile de fonduri, din perspec- ceanu. Domnia sa considerã cã pro- cu 31% comparativ cu aceeaºi pe- Principale direcþii de acþiune stra- când preþurile au atins un nivel ma- Cea mai mare parte a investiþiilor tiva folosirii fondurilor comunitare ximitatea unui an electoral predi- rioadã a lui 2010. Investiþiile strãine tegicã ale ARACO în parteneriatul xim pe piaþa noastrã imobiliarã. va fi dedicatã proiectului de recupe- în þãrile lor, precum ºi din perspecti- spune la derapaje în desfãºurarea directe au fost, anul trecut, de 2,6 social sunt menþinerea prevederilor Markus Wirth apreciazã cã, rare a energiei termice reziduale de va finanþãrii anumitor alianþe politi- acestui tip de proceduri. miliarde euro, în scãdere cu 25,5% Contractului Colectiv de Muncã în într-un scenariu optimist, afacerile la fabrica de ciment Aleºd. Proiectul ce din statele de origine. Astfel, fir- Laurenþiu Plosceanu a atras aten- faþã de anul precedent. vigoare, completat cu prevederile “Holcim” ºi vânzãrile de ciment ar îºi propune sã înlocuiascã 15% din me de construcþii care au creat mari þia asupra faptului cã, anul trecut, Actului adiþional semnat în decem- putea stagna în acest an la nivelul energia electricã consumatã de fa- probleme în realizarea unor proiecte Consiliul Naþional de Soluþionare a Creanþele firmelor din brie 2010 prin care salariul minim în din 2010. Într-un scenariu pesimist, brica Aleºd cu energie “mai verde”, importante în þãrile de unde provin Contestaþiilor (CNSC) a admis con- construcþii - 750 milioane euro sectorul de construcþii a fost nego- vânzãrile de ciment ar putea scãdea obþinutã prin recuperarea cãldurii liciteazã sau au câºtigat lucrãri la testaþii cu o valoare estimatã de 40 ciat la 700 lei/lunã, reluarea nego- cu maxim 5%. Domnia sa a subli- reziduale din procesul de fabricã a noi, declasând firme româneºti de miliarde lei (circa 47% din valoarea Printre mãsurile generale de inte- cierilor pe continuarea Acordului niat: “Eu sunt optimist ºi sunt con- clincherului. construcþii care ar putea face lucrã- proiectelor lansate pe SEAP). Din res economico-social solicitate de social sectorial semnat în 2006, ree- vins cã România a atins maximul Vor fi realizate investiþii ºi în dez- rile respective mult mai documentat valoarea admisã de CNSC, opera- ARACO autoritãþilor de stat se nu- valuarea necesitãþii promovãrii Co- recesiunii economice în ultimul tri- voltarea de produse eficiente ener- ºi cu bani mult mai puþini. Cred cã þiunile anulate au fost de 11,4 mi- mãrã plata cu celeritate de cãtre en- dului de dialog social ºi promovarea mestru din 2010. În acest an, putem getic. Vor fi instalate noi echipa- ajungem sã importãm din þãrile liarde lei (mai mult de o patrime) iar titãþile achizitoare cu capital de stat unui Program de relansare spera la o stopare a cãderii dacã nu mente la fabricile din Câmpulung ºi comunitare ºi practici care atestã ace- pentru 28,4 miliarde lei au fost ºi autoritãþile locale a creanþelor pe economicã la nivel naþional. la o creºtere economicã modestã. Aleºd, cu scopul de a creºte capaci- astã formã de succes: calitate preca- dispuse mãsuri de remediere. care le au firmele din construcþii, În opinia conducerii ARACO, ro- Când economia creºte, într-o þarã ca tatea de co-procesare a deºeurilor. rã, spãlare de bani, fraudã”. Lauren- aferente perioadei 2008-2010, care lul finanþãrilor publice, comunitare România, atunci ºi piaþa construcþii- þiu Plosceanu susþine cã existã an- Construcþiile nu vor ieºi din au fost estimate, la începutul anului sau naþionale va rãmâne în conti- lor creºte. În principiu, ne aºteptãm ALINATOMAVEREHA treprenori care sunt descurajaþi sã crizã în acest an în curs, la circa 750 milioane euro, nuare esenþial, abordarea sistemului mai participe la licitaþii, adãugând transparenþa calendarului de plãþi a de parteneriat public-privat fiind cã “riscãm sã trãim alocarea prede- Conducerea ARACO este de pã- creanþelor, precum ºi promovarea de absolut necesarã. finitã a proiectelor publice”. rere cã nu existã premise ca sectorul cãtre Guvern în regim de urgenþã a "Lemet" îºi propune dublarea În opinia sa, anul 2011 a început de construcþii sã iasã din crizã în unei proceduri de reeºalonare la pla- EMILIAOLESCU investiþiilor în 2011 Producãtorul de mobilier Lemet Câmpina a investit în 2010 aproximativ Grupul TUI, nemulþumit de preþurile ºi serviciile de pe 8.000.000 lei pentru dezvoltarea afacerii. „Ne propunem pentru 2011 sã du- blãm nivelul investiþiilor, direcþionând fondurile cãtre dezvoltarea zonei de producþie ºi a lanþului de magazine LEM’s. Pânã în prezent am investit în litoralul românesc fabrica Lemet aproximativ 77.000.000 lei din fonduri proprii”, a declarat Grupul german TUI este nemulþu- Ministrul a vizitat standul Româ- dat un rãspuns. “Preþurile de pe lito- timp acesta va fi curãþat. Alexandru Rizea, Directorul General al companiei Lemet. Nivelul general mit de serviciile ºi preþurile de pe li- niei ºi a participat la întâlnirea cu re- ral sunt puþin prea mari pentru gus- Ministrul a mai spus cã România al business-ului Lemet înregistrat în 2010 este de 143.000.000 lei, în toralul românesc, iar ministrul Dez- prezentanþii TUI alãturi de pre- tul nostru. Preþurile sunt decisive în încearcã sã extindã parteneriatul cu creºtere cu 6,5 procente faþã de 2009. „Ne aflãm pe o configuraþie strategicã voltãrii Regionale ºi Turismului, Ele- ºedintele Consiliului Judeþean Suce- alegerea destinaþiilor de turism”, a TUI ºi pentru alte produse în afara de dezvoltare având ca obiective pe de o parte creºterea capacitãþii de pro- na Udrea, le-a promis reprezentanþi- ava, Gheorghe Flutur. Elena Udrea a adãugat el. Hohne crede cã marele litoralului. Numãrul turiºtilor ger- ducþie, iar pe de altã parte consolidarea poziþiei pe piaþã cu cea mai bunã lor turoperatorului german cã va adãugat cã interesul naþional trebuie câºtigãtor al evenimentelor din mani care au ajuns anul trecut prin acoperire teritorialã prin reþeaua de magazine LEM’S. În acelaºi timp, lu- încerca sã rezolve o parte din proble- sã primeze în faþa intereselor locale Egipt va fi Spania, care va atrage un TUI pe litoralul românesc nu a crãm puternic la noi game de produse, având în vedere cã existã o înclinaþie me. “Trebuie sã ne punem de acord ale unor hotelieri pentru ca litoralul numãr important de turiºti. depãºit câteva sute. crescutã a publicului din þara noastrã pentru noutate ºi modernism în zona cu ceea ce trebuie fãcut pentru ca li- românesc sã atragã turiºti. Udrea a discutat cu reprezentanþii Târgul Internaþional de Turism achiziþiilor de mobilã”, a adaugat Alexandru Rizea. Fabrica Lemet din toralul românesc sã fie operat în con- “Problematic în momentul de faþã TUI despre planurile de investiþii ale ITB Berlin, care se desfãºoarã între Câmpina a fost înfiinþatã în 1991, în prezent halele de producþie acoperind o tinuare de cãtre TUI. Pretenþiile aces- este mentalitatea hotelierului de a statului în sudul litoralului, despre 9 ºi 13 martie, este cea mai mare suprafaþã de peste 30.000 mp. Capacitatea actualã de prelucrare a Lemet tui turoperator sunt destul de ridicate accepta cerinþele turistului german”, demolarea clãdirilor construite ilegal manifestare de profil din lume, atât este de aproximativ 1.200.000 de metri pãtraþi de PAL pe an, pe poarta fabri- faþã de ceea ce a gãsit pe litoralul a declarat Detlef Hohne, director de ºi despre igienizarea staþiunilor. ca suprafaþã, cât ºi ca numãr de vizi- cii ieºind anual peste 360.000 de module de mobilã. Liniile de producþie românesc”, a declarat miercuri produs pentru România al TUI. Ea le-a promis reprezentanþilor tatori. În 2010 târgul a avut 179.000 sunt complet automatizate, bazându-se pe cele mai noi tehnologii existente Udrea, la Târgul Internaþional de Tu- Întrebat ce-i place unui turist ger- TUI, nemulþumiþi de felul în care de vizitatori ºi peste 11.000 de expo- la nivel mondial. n rism de la Berlin, citatã de Mediafax. man pe litoralul românesc, el nu a aratã litoralul românesc, cã în scurt zanþi. (F.A.)

FOTBAL ªI BANI H&M va deschide cinci magazine în Bucureºti CFR Cluj a câºtigat 17 milioane de euro din ºi unul în Braºov Retailerul suedez de îmbrãcãmin- Liga Campionilor te H&M (Hennes&Mauritz) va des- chide alte patru magazine în Româ- ampioana þãrii noastre la Liga Campionilor în ultimii 7 ani. nia pânã la sfârºitul lunii aprilie, trei fotbal a câºtigat nu mai Formaþia campioanã s-a detaºat în Din cele trei formaþii autohtone care în Bucureºti ºi unul în Braºov, dupã privinþa importului de jucãtori în puþin de 17 milioane de au prins grupele celei mai puternice ce primele douã unitãþi, din AFI Pa- ultimii 6 ani, conform lui Arpad lace Cotroceni ºi Unirea Shopping euro din participarea în Paszany în aceastã perioadã au competiþii intercluburi, Steaua (trei Cgrupele Ligii Campionilor, suma participãri) a obþinut 23.106.000 de Center, vor fi inaugurate în luna fost investiþi aproximativ 72 de urmând sã creascã dupã ce UEFA va milioane de euro (inclusiv în infra- euro, Unirea Urziceni 17.720.000 de martie, potrivit Mediafax. calcula la finalul competiþiei întrea- structurã). Conducerea clubului a euro, ºi CFR Cluj 7.605.000 de euro Astfel, H&M va deschide maga- zine în Bãneasa Shopping City (31 ga reþetã financiarã. Pentru echipele schimbat puþin politica manage- (nu a fost luat în calcul sezonul rialã ºi în ultimele douã sezoane, în martie), în Plaza Romania (8 aprilie) autohtone, participarea în grupele 2010-2011). Pe prima poziþie în acest vistierie au intrat aproximativ 18 ºi Bucureºti Mall (15 aprilie). Pri- Ligii Campionilor reprezintã un ade- clasament al câºtigurilor se aflã milioane de euro din vânzarea de mul magazin H&M din afara Bucu- vãrat colac de salvare. fotbaliºti. Manchester United, cu 216.594.438 reºtiului se va deschide la Braºov, în Chiar dacã din punct de vedere Cele mai consistente mutãri au de euro, pe urmãtoarele douã poziþii fost urmãtoarele: Alvaro Pereira – UnireaShoppingCenter,pedatade sportiv, clujenii nu au reuºit mare aflându-se alte douã formaþii din 29 aprilie. Potrivit informaþiilor di- lucru, au obþinut o victorie (2-1 cu 4,5 milioane de euro (FC Porto), Anglia, Chelsea Londra, cu Lacina Traore – 4 milioane de euro sponibile pe piaþã, H&M ar putea FC Basel) ºi un egal (1-1 cu AS (Kuban Krasnodar),Ciprian Deac – 215.869.359 de euro, ºi Arsenal deschide un magazin în centrul co- Roma), financiar lucrurile au stat fo- 2,5 milioane de euro (Schalke 04), Londra, cu 189.186.115 de euro. mercial Maritimo Shopping Center arte bine. Emmanuel Culio – 2 milioane de Trebuie precizat cã din cauza re- din Constanþa ºi alte trei unitãþi la Primele fixe acordate cluburilor de euro (Galatasaray Istanbul), Seba- zultatelor foarte slabe înregistrate în Iaºi, Timiºoara ºi Cluj-Napoca, în UEFA sunt: 3,8 milioane de euro stian Dubarbier – 1,5 milioane de ultimii 5 ani, doar în aceastã toamnã centrele comerciale Palas, respectiv euro ( Lorient), Antonio Semedo – pentru calificarea în grupe, 550.000 900 mii euro (Steaua), Saºa Bjela- vom mai avea o echipã calificatã di- Iulius Mall. Reþeaua H&M cuprinde de euro pentru fiecare meci din gru- novic – 700 mii de euro (Atalanta rect în grupe, din sezonul 2012 – în prezent 2.200 de magazine în pe, indiferent de rezultat, 800.000 de Bergamo). 2013, campioana urmând sã treacã aproape 40 de þãri. Grupul are în jur euro pentru fiecare victorie din grupã prin cel puþin un tur preliminar. de 87.000 angajaþi ºi comercializea- ºi 400.000 de euro pentru fiecare re- rilor provine din drepturile TV ºi doua fazã a competiþiei, bonusurile startul în noul sezon, UEFAa anunþat zã haine pentru femei, bãrbaþi, ado- zultat de egalitate, dar grosul câºtigu- vânzarea de bilete. Începând cu a sunt mult mai consistente. Înainte de care sunt sumele totale câºtigate din DANNICOLAIE lescenþi ºi copii. n