Vega Nr.112 Mai 2007. Coperta – Cătălin Păduraru. Galeria
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
112 Vega mai 2007 Cătălin PĂDURARU Cătălin CUPRINS Vega no. 112 ISSN 1584 - 6563 [email protected] Foto copertă: M4 (Scorpius) 30 aprilie 2006 12” Schimdt - Cassegrain f/3,3 Gemini G -11 CCD SVX M8C 25 imagini a 20 sec. fiecare Iturrieta - SPANIA Cătălin Alexandru PĂDURARU Redactori Galeria Bogdan DINICUŢU Adrian Şonka Alin Ţolea Sorin Hotea Zoltan DEAK Astronomy Day 2007 Redactor şef Zoltan Deak Virgo Oana SANDU Vega no. 112 ora 14.29, 50ASA, 1/20s, f/4.9, focus auto Galeria Astronomy Day 2007 Virgo ora 14:05, 50ASA, 1/10s, f/5, focus auto Canon A80 , PST + K17mm, prelurare cu Photoshop şi Paint Shop pro, 08 aprilie 2007 Azuga, jud Prahova Bogdan DINICUŢU 1 Vega no. 112 2007 Galeria Astronomy Day 2007 Virgo 2 ASTRONOMY DAY ASTRONOMY Vega no. 112 2007 Galeria Astronomy Day Minireportaj foto din 2007 parcul Herăstrău Pe pagina anterioară apar o parte din activităţile din timpul zilei. Cel mai solicitat instrument a fost bineînţeles PST-ul (Personal Solar Telescope) lui Bogdan. Nu au lipsit interviurile! Virgo În mod oarecum paradoxal maximul de activitate în ceea ce priveşte popularizarea a avut loc seara. Fotografiile de pe acestă pagină, făcute după ora 22, stau mărturie cât de mare a fost interesul în ciuda orei târzii. Membrii Astroclubului Bucureşti şi ai SARM-ului care au participat cap-coadă, de la ora 16 la 23, au depus eforturi deosebite pentru ca acţiunea să fie încununată de succes. Mulţumim încă o dată tuturor şi sperăm ca la anul să fie şi mai bine! Zoltan DEAK 3 ASTRONOMY DAY ASTRONOMY astfel încât oamenii şi animalele mureau de foame. Zeus intervine şi singura soluţie Vega no. 112 Virgo găsită a fost ca trei luni Core să stea cu Constelaţiei Virgo i-a fost mereu asociată În mitologia grecească, miticele Euno- Hades, timp în care creşterea plantelor era imaginea unei zeităţi feminine. Hărţi as- mia, Dice şi Irene erau zeiţele civilizaţiei suspendată, iar în restul timpului Core se tronomice antice o reprezentau ca o fe- şi ale păcii care păzeau porţile Olimpului. întorcea la mama ei, iar plantele începeau meie înaripată ce ţine în mâna stângă Când Dice a simţit că omenirea nu mai să crească iar. tulpini de porumb sau grâu. Steaua cea respectă justiţia, s-a retras în munţi şi mai strălucitoare care reprezintă această apoi a abandonat Pământul în favoarea Constelaţia Virgo este a doua constelaţie mână stângă poartă numele de Spica, Cerului, devenind Virgo. O altă referire o ca mărime. Virgo este unică prin faptul că ceea ce în latină însemna spic de grâu. identifică pe Virgo cu Demetra, zeiţa re- este singura constelaţie ce conţine toate Arabii numeau Spica Al Simak al A’zal, coltelor, a fertilităţii şi a civilitaţiei. Fata stele Bayer, fără alte litere sau numere, „Cea fără apărare” deoarece nu avea doar alfabetul grec de la alfa la omega. nici un companion strălucitor. Galeria Alfa Virginis este cunoscută sub denu- Reprezentarea constelaţiei ca zeiţă mirea de Spica, o binară albastră-albă, Astronomy Day 2007 a recoltelor se datorează poziţionării cu o perioadă de puţin peste patru solstiţiului de vară în această porţiune zile. Steaua este de două ori mai mare a cerului în perioada 6000-4000 î.e.n. decât Soarele, dar cu o luminozitate de Apariţia constelaţiei marca începutul 2000 de ori mai puternică. Are o mag- recoltelor şi schimbarea anotimpurilor. nitudine de 1,0 şi se află la 260 de ani Figura unei femei în aceast porţiune lumină, formând un triunghi larg cu Virgo a cerului se explică şi prin caracterul Arcturus şi Denebola din Leu. matriarhal al societăţilor de atunci, când aveau loc dezvoltarea ştiinţelor şi Gamma Virginis poartă numele Zeiţei artelor agriculturii, domesticirea ani- Romane a profeţiilor, Porrima. Este o malelor şi întemeierea de oraşe. Prin- binară compusa din doua stele gemene tre reprezentările lui Virgo se numără: (sau identice) la 32,9 ani lumină Nana, Iştar, Hecate, Themis, Hera, depărtare şi cu un diametru de 1,5 Diana şi Isis, toate ipostaze ale Marii ori mai mare decât al Soarelui. Cele Mame, cea care a existat înaintea zeilor două stele galbene cu magnitudini de masculini din mitologiile antice. 4 orbitează una în jurul celeilalte în 172 de ani. La început puteau fi obser- În Mesopotamia, constelaţia este vate separat destul de uşor. La nivelul reprezentată de zeiţa hitită Sala, zeiţă anului 2000 era nevoie de instrumente a agriculturii şi fertilităţii, precum şi de cu diametre mici pentru a le separa, Nana, o zeiţă sumero-akkadiană. Ulte- iar astăzi, în 2007 separaţia dintre ele rior, este reprezentată de Iştar, zeiţa este invizibilă telescoapelor amatorilor, primăverii, a recoltelor şi a iubirii ino- urmând ca în timp să se îndepărteze cente. În Egipt, Virgo reprezintă zeiţa- iar. Theta Virginis este de asemenea o Lună, Isis, soţia lui Osiris şi mama lui ei, Core, a fost răpită de Hades în timp ce stea dublă, formată din stele de magnitu- Horus-Luna Nouă. Zeiţa e reprezentată culegea flori. Hades a dus-o în regatul său dine 4 şi 9 iar Tau Virginis cuprinde o stea ţinând un prunc în braţe, probabil Horus, şi a făcut-o soţia lui. Ca expresie a dure- cu un companion de magnitudine 9. imagine din care a derivat şi imaginea Fe- rii ei, Demetra a oprit creşterea plantelor 4 cioarei cu Pruncul. Ca stele variabile, R Virginis variază de cere pe la meridian.” aceasta se află între două stele de mag- la magnitudine 7 la 11. W Virginis este o nitudine 6. Aproape rotundă, are 2 grade Vega no. 112 cefeidă neobişnuită din cadrul populaţiei Împreună cu descoperirile sale ulterioare, în diametru, estompându-se rapid către II. Este poziţionată la 57 de grade de planul 98, 99 şi 100, Messier a catalogat 16 ele- margini. M49 este unul dintre cele mai galactic, în timp ce majoritatea cefeidelor mente din Virgo, pe care el le-a considerat masive şi mai mari sisteme eliptice cu- sunt în sau în apropiere de Calea Lactee. un roi de nebuloase. Aceste descoperiri noscute, având o masă totală mai mare aveau loc în 1781, cu un secol înainte ca decât cea a Caii Lactee. Din cauza faptu- Virgo cuprinde obiecte deep sky spectacu- natura acestor galaxii să fie descoperită, lui că M49 duce lipsă de gigante albastre loase: roiul de galaxii, numeroase obiecte în anii 1920. de mare luminozitate, acest sistem emite NGC, cum ar fi NGC 5364 sau Gemenii Si- o lumină galbenă mai slabă decât restul amezi- NGC 4567 şi NGC 4568), quasarul galaxiilor. 3 C 273, considerat a fi la două până la trei miliarde ani lumină distanţă. Quasa- M58 este o spirală barată, una dintre cele rii sunt cele mai luminoase obiecte cunos- patru catalogate de Messsier ( M91, M95, Galeria cute. Unele, inclusiv 3 C 273, au magnitu- M109). E nevoie însă de un cer bun şi un dini absolute de până la -27. Quasarul 3 C telescop de mărime mijlocie pentru a pu- Astronomy Day 2007 273 are o magnitudine variabilă, de la 12 tea observa bara centrală. Telescoapele la 13. Numele provine de la „obiect cvasi- mici dezvăluie doar nucleul luminos. Cu stelar”. Un singur quasar poate emite mai un telescop mai mare se poate observa multă energie decât 100 de galaxii, ener- un halo de strălucire inegal distribuită. gie emisă în cea mai mare parte sub formă În M58 au fost observate două supernove, de radiaţie infraroşie. supernova 1988A de tip II şi supernova Virgo Acest quasar a fost identificat prima dată 1989M de tip I. ca obiect non-stelar de către Maarten Schimdt. Gemenii Siamezi ( NGC 4567 şi NGC 4568) sunt două galaxii unite la mijloc ce oferă o privelişte impresionantă. Situat Roiul de galaxii din Virgo reprezintă la o distanţă estimată de 60 de milioane structura cea mai mare descoperită în de ani lumină, M59 este o galaxie eliptică vecinătatea noastră intergalactică şi cu- destul de aplatizată. prinde cele mai îndepărtate obiecte cos- mice cu o legătură fizică cu grupul nostru M60 este una dintre galaxiile eliptice gi- mic de galaxii, Grupul Local, incluzând gante din Roiul din Virgo. Magnitudin- Calea Lactee. Această structură a fost ea aparentă de 9 o face o galaxie foarte descoperită de Charles Messier, care nota strălucitoare, cu o magnitudine absolută în dreptul lui M91: de -22,3. Companionul ei are o zecime din masă lui M60. „Constelaţia Virgo şi în special partea de nord este una dintre constelaţiile ce cu- M61 este o spirală cu braţe. Această gal- prinde cele mai multe nebuloase. Acest axie este una dintre galaxiile cele mai mari catalog cuprinde 13 asemenea nebuloase asociate cu Roiul din Virgo şi ar putea identificate ca 49, 58, 59, 60, 61, 84, 85, M49 este a doua galaxie descoperită în avea o masă de 50 de miliarde mai mare 86, 87, 88, 89, 90 şi 91. Toate aceste neb- afara Grupului Local, după descoperirea decat masa Soarelui. În M61 au avut loc uloase par a fi fără stele si pot fi văzute lui M83 de către Lacaille. Galaxie eliptică cinci supernovae. Se poate observa un 5 doar pe un cer bun şi când se află în tre- strălucitoare cu o magnitudine de 8,5, efect destul de ciudat în structura acestei instrumente mici. Planul ecuatorial în- clinat cu 30 de grade o face asemănătoare Vega no. 112 cu galaxia Andromeda. M89 a fost pri- ma galaxie cu halou extins descoperită, haloul extinzându-se la peste 150 000 de ani lumină faţă de galaxie. M90 este o galaxie spirală cu braţe de strălucire uniformă, considerată o fosilă întrucât nici o stea nu pare să se mai for- Galeria Astronomy Day 2007 Virgo spirale: braţele prezintă schimbări bruşte M85 este format doar din stele galbene de direcţie, la unghiuri ascuţite, formând şi se află în partea de nord a Roiului din meze aici, cu excepţia regiunii discului in- o structură poligonală.