DOCSLIB.ORG

Universitatea Din Bucureşti Facultatea De Limbi Şi Literaturi Străine Asociaţia Slaviştilor Din România

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Universitatea Din Bucureşti Facultatea De Limbi Şi Literaturi Străine Asociaţia Slaviştilor Din România Romanoslavica vol. XLVIII nr.1 UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE LIMBI ŞI LITERATURI STRĂINE ASOCIAŢIA SLAVIŞTILOR DIN ROMÂNIA Departamentul de filologie rusă şi slavă ROMANOSLAVICA Vol. XLVIII nr.1 Sesiunea internaţională de slavistică. Studiile slave în context comparat Editura Universităţii din Bucureşti 2012 1 https://biblioteca-digitala.ro Romanoslavica vol. XLVIII nr.1 Referenţi ştiinţifici: prof.dr. Constantin Geambaşu conf.dr. Mariana Mangiulea COLEGIUL DE REDACŢIE: Prof.dr. Constantin Geambaşu, prof.dr. Mihai Mitu, conf.dr. Mariana Mangiulea, Prof.dr. Antoaneta Olteanu COMITETUL DE REDACŢIE: Prof.dr. Virgil Şoptereanu, cercet.dr. Irina Sedakova (Institutul de Slavistică şi Balcanistică, Moscova), prof.dr. Mieczysław Dąbrowski (Universitatea din Varşovia), prof.dr. Panaiot Karaghiozov (Universitatea „Kliment Ohridski”, Sofia), conf.dr. Antoni Moisei (Universitatea din Cernăuţi), prof.dr. Corneliu Barborică, prof.dr. Dorin Gămulescu, prof.dr. Jiva Milin, prof.dr. Ion Petrică, prof.dr. Onufrie Vinţeler, asist. Camelia Dinu (secretar de redacţie) (Tehno)redactare: prof.dr. Antoaneta Olteanu © Asociaţia Slaviştilor din România (Romanian Association of Slavic Studies) [email protected] [email protected] [email protected] IMPORTANT: Materialele nepublicate nu se înapoiază. 2 https://biblioteca-digitala.ro Romanoslavica vol. XLVIII nr.1 LINGVISTICĂ 3 https://biblioteca-digitala.ro Romanoslavica vol. XLVIII nr.1 4 https://biblioteca-digitala.ro Romanoslavica vol. XLVIII nr.1 ORIGINEA NUMELOR FEMININE SÂRBEŞTI ŞI ROMÂNEŞTI DIN PERSPECTIVĂ SEMANTICĂ Anca-Maria BERCARU In this paper we submit to analysis the system of Romanian and Serbian feminine anthroponyms from a semantic perspective. The biggest controversies regarding this matter arise from the aspects that refer to the etymology of personal names from the point of view of the common name – anthroponym relation (nomina appelativa – nomina propria). Two main issues emerge from this relation: 1.1. Do proper names have semantic meaning? 1.2. When we analyse them should we search for the common word that led to the formation of the respective anthroponym which gives semantic meaning to the proper name? We have two possible situations in both languages: a) the calendar names (such as the Romanian name Alexandra and the Serbian Aleksandra or the Serbian and Romanian name Ana) and the modern names (such as Adela which exists in both languages) do not maintain in their form the meaning of the common words they were created from. b) the traditional names such as the Serbian Lepotica, Ljubičica, Malica and the Romanian Crenguţa, Floarea, Lăcrămioara retain in their form the meanings of the common names that led to their formation through the process of conversion. In both cases the functionality of the common name – anthroponym relation such as it appears in the case of common names is modified. In the first case it is total: the semantic relation between the former common words and the anthroponyms created from them disappears completely; in the second case it is partial: the acoustic form of the personal name maintains the relation with the common name, but the content is not the same anymore, the designatum is a woman with qualities and profession. The second issue is important mostly for the study of historical onomastics which, among others, aims at understanding the motives and circumstances in which certain anthroponyms were created. The Serbian system of names contains a category of feminine and masculine names which exercised in the past the function of protecting the child from the bad influence of the supernatural forces. The protective function in the case of the prophylactic names is realised through the acoustic form of the respective name that has the role of keeping the evil spirits away. This category contains names such as: Grdana (Novaković 57, Miklosich 54) < masculine name Grdan < adjective grdan “huge, immense, enormous”; Gromna (Novaković 56) < noun grom “thunder”; Gruba (Miklosich 55), Grubača (Stojanović III 315), Grubana (Novaković 57) < adjective gruba “rude, coarse, indelicate”. Key words: feminine anthroponyms, semantic meaning, Serbian, Romanian, common words, historical onomastics 5 https://biblioteca-digitala.ro Romanoslavica vol. XLVIII nr.1 Numele de persoană sunt parte integrantă din viaţa şi istoria unui popor. Sistemul denominativ evoluează şi se metamorfozează în funcţie de schimbările şi influenţele ce au loc în istoria unei limbi. Spre deosebire de numele comune a căror evoluţie poate fi urmărită diacronic datorită poziţiei relativ fixe pe care o au în limbă, caracterul dinamic al numelor de persoană face uneori imposibilă stabilirea originii unui antroponim sau a altuia. Numele de persoană depind de voinţa individuală de a alege, schimba sau crea un nume nou. Din acest motiv este Antroponimia una din ştiinţele umaniste cele mai supuse la metoda interpretării, o ştiinţă vie, a cărei cercetare pe linie diacronică ridică uneori mari dificultăţi. Cele mai mari controverse cu privire la acest subiect le-au suscitat aspectele ce ţin de etimologia numelor de persoană din perspectiva raportului apelativ-antroponim (nomina appelativa – nomina propria). Şi aici apar două probleme principale: 1.1. Au numele proprii conţinut semantic?; 1.2. În analiza lor trebuie sau nu căutat apelativul de la care s-a format antroponimul şi care aduce semnificaţie numelui de persoană? 1.1. Există două teorii majore la care lingviştii au aderat până acum: a) numele proprii au conţinut semantic, b) numele proprii sunt total lipsite de conţinut semantic. Este cunoscut faptul că înaintea lingviştilor de conţinutul numelor proprii s-au ocupat în general logicienii. În 1862 J.S. Mill1 a introdus teoria substantivelor care au conotaţie (desemnează obiectul şi atributele lui) şi care nu au conotaţie (desemnează obiectul fără atributele lui). În mod natural în prima categorie au fost introduse numele comune, în a doua numele proprii. De aici mai departe s-a ridicat întrebarea dacă numele proprii au sau nu statutul de semn lingvistic ca orice apelativ. Acesta a fost şi principalul motiv pentru care onomastica a fost de cele mai multe ori lăsată de cercetători în afara spaţiului lingvistic sau considerată ramură aparte a lingvisticii. În analiza semantică a numelor feminine trebuie să ţinem cont de anumite metode şi noţiuni elaborate de-a lungul timpului de teoreticieni ai limbii şi de logicieni ce duc la clarificarea şi înţelegerea aspectului semantic al numelor de persoană şi a poziţiei acestor semne în lingvistică. Este necesară în primul rând înţelegerea atributelor generale ale semnului lingvistic. Semnele lingvistice denotă obiectele şi entităţile din lumea înconjurătoare şi astfel se realizează legătura fundamentală între lumea extralingvistică şi cea lingvistică. Orice entitate extralingvistică are drept corespondent un semn lingvistic2, iar denotatul 1 J.S Mill, A system of logic: rationative and inductive, Londra, 1862, p.31 (apud. Vladislav Lubaš, Studije iz srpske i južnoslovenske onomastike i sociolingvistike, Matica srpska, 2002, p.23). 2 Holger Steen Sørensen, Word-classes in modern English with special reference to proper names with an introductory theory of grammar, meaning and reference, Copenhaga, 1958, p.12. 6 https://biblioteca-digitala.ro Romanoslavica vol. XLVIII nr.1 unui semn lingvistic este întotdeauna o realitate extralingvistică1. Ca rezultat al acestei relaţii, semnul lingvistic poartă în el informaţia ce descrie realitatea extralingvistică pe care o denotă. Astfel, principala funcţie a unui semn lingvistic este de a denota, iar prin procesul de denotare se ajunge la cunoaşterea sensului care este parte integrantă a semnului lingvistic2. Acest raport între realitatea extralingvistică şi cea lingvistică poate fi exprimat prin termenii: semnificat (concept) – semnificant (imagine acustică)3, sau formă – conţinut, designator – designatum4. Termenul de formă sau semnificant poate fi substituit şi prin complex sonor, iar cel de semnificat sau conţinut prin semnificaţie, sens sau înţeles. Complexului sonor al unui nume comun îi corespunde un înţeles, o noţiune bine determinată. De exemplu, complexul sonor al cuvântului bluză se corelează imediat cu obiectul de îmbrăcăminte desemnat. Numai acest mod de stabilire a unei conexiuni între complexul sonor al unui cuvânt şi înţelesul acestuia face posibilă comunicarea între oameni. Etimologia unui nume comun poate fi astfel urmărită şi stabilită diacronic, prin analiza formei, a înţelesului sau comparându-l cu cuvinte din aceeaşi limbă sau dintr-o limbă înrudită şi „în general, noi nu avem posibilitatea de a interveni în mod arbitrar pentru a modifica această relaţie”5. Cu numele de persoană lucrurile stau cu totul altfel. Ele nu au la bază secole întregi de evoluţie umană, ci depind de voinţa individuală de a alege, crea sau modifica un nume deja existent fără ca acest lucru să afecteze în vreun fel comunitatea sau mediul în care trăieşte. De aici şi metodele de studiu privitoare la stabilirea raportului între formă şi conţinut sunt mai dificile. În continuare ne vom ocupa de categoria numelor proprii a căror origine este apelativică şi al căror conţinut a ridicat multe controverse. Raportul antroponim – apelativ şi funcţionalitatea lui este cel mai important aspect în analiza semantică a acestei categorii antroponimice. A fost acceptată ideea că numele proprii au la bază cuvinte ale lexicului comun. De exemplu, Alexandra, compus din verbul αλέξω “a apăra, a proteja” şi substantivul la 1
Load more

Recommended publications
  • 46.2 Literatura.Pdf
    Romanoslavica vol. XLVI, nr. 2 UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE LIMBI ŞI LITERATURI STRĂINE ASOCIAŢIA SLAVIŞTILOR DIN ROMÂNIA Catedra de limbi slave Catedra de filologie rusă ROMANOSLAVICA Serie nouă, vol. XLVI, nr. 2 Volumul cuprinde lucrările prezentate la sesiunea ştiinţifică internaţională „60 de ani de la înfiinţarea Catedrei de limbi şi literaturi slave la Universitatea din Bucureşti”, Bucureşti, 2-3 octombrie 2009 Editura Universităţii din Bucureşti 2010 1 Romanoslavica vol. XLVI, nr. 2 Referenţi ştiinţifici: prof.dr. Constantin Geambaşu prof.dr. Octavia Nedelcu COLEGIUL DE REDACŢIE: Prof.dr. Constantin Geambaşu, prof.dr. Mihai Mitu, conf.dr. Mariana Mangiulea, Prof.dr. Antoaneta Olteanu (redactor responsabil) COMITETUL DE REDACŢIE: Acad. Gheorghe Mihăilă, membru corespondent al Academiei Române, prof.dr. Virgil Şoptereanu, cercet.dr. Irina Sedakova (Institutul de Slavistică şi Balcanistică, Moscova), prof.dr. Mieczysław Dąbrowski (Universitatea din Varşovia), prof.dr. Panaiot Karaghiozov (Universitatea „Kliment Ohridski”, Sofia), conf.dr. Antoni Moisei (Universitatea din Cernăuţi), prof.dr. Corneliu Barborică, prof.dr. Dorin Gămulescu, prof.dr. Jiva Milin, prof.dr. Ion Petrică, prof.dr. Onufrie Vinţeler, asist. Camelia Dinu (secretar de redacţie) Tehnoredactare: prof.dr. Antoaneta Olteanu © Asociaţia Slaviştilor din România (Romanian Association of Slavic Studies) [email protected] [email protected] [email protected] IMPORTANT: Materialele nepublicate nu se înapoiază. 2 Romanoslavica vol. XLVI, nr. 2 LITERATURĂ 3 Romanoslavica vol. XLVI, nr. 2 4 Romanoslavica vol. XLVI, nr. 2 MOTIVE ANTICE ÎN SONETELE LUI JÁN KOLLÁR Gh. CĂLIN This article reveals the most significant episodes from among over 645 sonnets of classical ancient inspiration in the poem Slava’s Daughter (Slávy dcéra). The poem is actually an ode dedicated to the Slavs, whom the author ranks in accordance with their merits: in Paradise or Inferno following Dante’s model of the Divine Comedy.
    [Show full text]
  • Romania-Europe-In-Miniature.Pdf
    FOREWORD Romanians, Hungarians, Germans, Roma, Ukrainians, Turks, Tatars, Albanians, Armenians, Bulgarians, Croats, Greeks, Jews, Italians, Poles, Lippovan Russians, Serbs, Slovaks, Czechs, Macedonians, Ruthenians – they are citizens of Romania in 2005 and before long citizens of the European Union. Romania’s large array of national minorities, who intermingled for centuries with the majority population, inspired us to conceive Romania as a small scale reproduction of the European mosaic of ethnicities, languages, cultures, beliefs and traditions. This is why we intituled this book Romania, a Europe in miniature. We are bound to Europe through the respect and the openness towards ethno-cultural diversity and the commitment to the same values; therefore we believe in the value we can add to the European human and cultural heritage. Since this is a book about national minorities, it is worth mentioning that the Romanian experience in managing interethnic relations is internationally recognised as a positive practice. Cooperation with other countries and European institutions and organisations in the field is extremely rewarding. The statute of national minorities in Romania is carefully observed since it is one of the political criteria Romania needed to fulfil for accession to the European Union. The steps taken so far have been appreciated accordingly and brought Romania closer to the integration in the European Union. We dedicate this publication to the event of 25 April 2005 when Romania signed the Treaty for accession to the European Union, an event celebrated both by majority population and national minorities. We thank all who made a contribution to producing this publication, launched on Europe Day and included in the Diversity Week in Romania.
    [Show full text]
  • Conference on the Role of Consultative Bodies of National Minorities in Enhancing Participation of National Minorities in Public Life
    GOVERNMENT OF ROMANIA DEPARTAMENT FOR INTER-ETHNIC RELATIONS CONFERENCE ON THE ROLE OF CONSULTATIVE BODIES OF NATIONAL MINORITIES IN ENHANCING PARTICIPATION OF NATIONAL MINORITIES IN PUBLIC LIFE DRAFT LIST OF PARTICIPANTS Tuesday 7 March 2006 Braşov, Romania 1 NATIONAL DELEGATIONS ALBANIA/ALBANIE ARMENIA/ARMENIE Ms Tatevik MARGARYAN, Expert on National Minorities, Department of National and Religious Issues, Government of Armenia, Republic Square, Bld. 1 Government House, 375010 YEREVAN, Armenia Tel: +374 10 52 28 61, Fax: +374 10 58 16 63 E-mail: [email protected] Consultative body representative Ms Tatevik KHOSROEVA Minority Youth Leader Department of National Minorities and Religion, Government of Republic of Armenia, Government House 1, Republic Square, 37 410 YEREVAN, Armenia Tel: +374 10 23 58 75; Fax: +374 10 58 73 12 E-mail: [email protected] AUSTRIA/AUTRICHE Ms Christa ACHLEITNER, Head of Department, Department for National Minority Affairs, Federal Chancellery, Ballhausplatz 2, A-1014 VIENNA, Austria Tel: +43 153 115 24 65; Fax: +43 153 115 26 16 E-mail: [email protected] Consultative body representative Mr Marjan STRUM Head of the Advisory Council for the Slovene Minority in Austria Tarviserstrasse 16, 9020 KLAGENFURT, Austria Tel: +43 463 51 43 00 11; Fax: +43 463 51 43 00 71 E-mail: [email protected] AZERBAIDJAN/AZERBAIJAN Ms Marziya VEKILOVA, Desk-Officer, Department of Human Rights, Democratisation and Humanitarian Problems, Ministry of Foreign Affairs, 4 sh. Gurbanov Street, 1009 BAKU, Azerbaijan Tel:
    [Show full text]
  • Romanoslavica Vol
    Romanoslavica vol. XLVII, nr.3 UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE LIMBI ŞI LITERATURI STRĂINE ASOCIAŢIA SLAVIŞTILOR DIN ROMÂNIA Catedra de limbi slave Catedra de filologie rusă ROMANOSLAVICA Vol. XLVII, nr.3 Volum dedicat celei de-a 90-a aniversări a profesorului Mirco Jivcovici Editura Universităţii din Bucureşti 2011 Referenţi ştiinţifici: prof.dr. Anca Irina Ionescu 1 Romanoslavica vol. XLVII, nr.3 prof.dr. Mihai Mitu COLEGIUL DE REDACŢIE: Prof.dr. Constantin Geambaşu, prof.dr. Antoaneta Olteanu, prof.dr. Mihai Mitu, conf.dr. Mariana Mangiulea Prof.dr. Octavia Nedelcu (redactor responsabil) COMITETUL DE REDACŢIE: Acad. Gheorghe Mihăilă, membru corespondent al Academiei Române, prof.dr. Virgil Şoptereanu, cercet.dr. Irina Sedakova (Institutul de Slavistică şi Balcanistică, Moscova), prof.dr. Mieczysław Dąbrowski (Universitatea din Varşovia), prof.dr. Panaiot Karaghiozov (Universitatea „Kliment Ohridski”, Sofia), prof.dr. Antoni Moisei (Universitatea din Cernăuţi), prof.dr. Corneliu Barborică, prof.dr. Dorin Gămulescu, prof.dr. Jiva Milin, prof.dr. Ion Petrică, prof.dr. Onufrie Vinţeler, asist. Camelia Dinu (secretar de redacţie) Tehnoredactare: prof.dr. Antoaneta Olteanu © Asociaţia Slaviştilor din România (Romanian Association of Slavic Studies) [email protected] [email protected] [email protected] IMPORTANT: Materialele nepublicate nu se înapoiază. 2 Romanoslavica vol. XLVII, nr.3 PROFESORUL MIRCO JIVCOVICI LA A 90-A ANIVERSARE 3 Romanoslavica vol. XLVII, nr.3 4 Romanoslavica vol. XLVII, nr.3 PROFESORUL MIRCO JIVCOVICI LA A 90-A ANIVERSARE Specialist în domeniu sârbocroatisticii, istoric literar, promotor al relaţiilor culturale româno-iugoslave, dascăl neobosit, apreciat de generaţii întregi de studenţi, tălmăcitor înzestrat al creaţiilor literare din literatura sârbă, croată şi slovenă, şef de catedră timp de aproape un deceniu, profesorul dr.
    [Show full text]