GUVERNUL ROMÂNIEI INSTITUÞIA PREFECTULUI – JUDEÞUL MUREª

AGENDA LOCALÃ 21

PLANUL LOCAL DE DEZVOLTARE DURABILÃ A JUDEÞULUI MUREª

TÂRGU MURES 2004-2005 1

MUREù 2

JUDEğ UL

Proiect PNUD 0033238

Copyright@2005 Prefectura JudeĠ ului Mureú , România Str. Primăriei, Nr. 2, RO 540026, Târgu Mureú Tel: +40265 26 30 35 Fax: +40265 26 03 80

Copyright 2005 Centrul NaĠional pentru Dezvoltare Durabilă Calea 13 Septembrie, nr. 13, Cam. 7.212, Sector 5, Bucureúti Tel: +4021 410 32 00/2521 E-Mail: [email protected]

Opiniile exprimate aparĠin autorilor úi nu reprezintă în mod necesar punctul de vedere al PNUD Document apărut cu sprijinul Programului NaĠiunilor Unite pentru Dezvoltare úi Prefectura JudeĠului Mureú. Expertiză tehnică acordată de Centrul NaĠional pentru Dezvoltare Durabilă

EDITURA EXCLUS PUBLISHING PRODUS DE S.C. EXCLUS PROD S.R.L. ISBN: 973 - 87510 – 0 - 4 3

MUREù

SECRETARIATUL SZAMCSEK MIHAELA - coordonator DANIELA IJAC - reprezentant zona Târgu Mureú OLTEAN IOAN – reprezentant zona Târnăveni CRINA SLEV – reprezentant zona Iernut GYONGYVER GALFALVI - reprezentant zona DANIELA OPREA – reprezentant zona Sighiúoara MARCELA IEPURE – reprezentant zona TEODORA ùOFRON - reprezentant zona Luduú

GRUPELE DE LUCRU

DOMENIUL ECONOMIC ELVIRA CHIOREAN - coordonator EMIL NUğIU JOSIF BARTHA DENNIS BORDAN CRISTINA HABA VICTOR MOLDOVAN CLAUDIU OLAR CARMEN CÂMPEAN KADAR KATALIN DOMENIUL SOCIAL ANGELA MOLDOVAN- coordonator ELENA ANCA MORAR CARMEN RĂILEANU CARMEN LUPEA GORKI EVA DOMENIUL PROTECğIEI MEDIULUI GABRIELA BOCA - coordonator MIRCEA SARGHE COSMINA FILIP MICHAELA TURK ELENA MARIA CARMEN COROù DOMENIUL AGRICULTURII JENO NAZNAN – coordonator MIHAI LUP MARIA TODOR ZOLTAN BACZONI 4

JUDEğ UL

CONSULTANğĂ DIN PARTEA CENTRULUI NAğIONAL PENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ – CNDD:

Călin Georgescu – Director de proiect George Romanca – Coordonator pentru oraúul Borsec úi judeĠul Mureú Radu Vadineanu – Coordonator pentru oraúele Braúov úi BistriĠa Tania Mihu – Consultant SDNP, Coordonator Programe – Proiecte Dan Apostol – Consultant editorial, publicistic úi enciclopedic Carmen Năstase – Coordonator financiar Adrian Voinea – Specialist IT

COMITETUL LOCAL DE COORDONARE

CIPRIAN DOBRE – Prefectul judeĠului Mureú LOKODI EDITA EMOKE- Preúedintele Consiliul JudeĠean Mureú DORIN FLOREA- Primarul municipiului Târgu Mureú PETER FERENCZ – Primarul oraúului Sovata ANDRAS NAGY – Primarul municipiului Reghin OCTAVIAN POPA – Primarul municipiului Târnăveni IOAN DORIN DĂNEùAN – Primarul municipiului Sighiúoara OVIDIU DANCU – Primarul oraúului Luduú VASILE CORNEA – Primarul oraúului Iernut IOAN VASU – Primarul comunei DAN GLIGA – Director, Primăria Târgu Mureú RADU BĂLĂNEANU – CNIMM VASIPE POP –Preúedintele Camerei de ComerĠúi Industrie Mureú DĂNUğùTEFĂNESCU – Director Executiv, AgenĠia de ProtecĠia Mediului Mureú KLARA BRÂNZANIUC – Director, DirecĠia de Sănătate Publică Mureú IOAN MATEI – Director, DirecĠia JudeĠeană de Statistică Mureú ZOLTAN HAJDU – Reprezentatnt ONG, Focus Eco Center ùTEF TIBERIU –Reprezentant ONG, AsociaĠia JudeĠeană pentru Dezvoltare Montană Mureú MARGIT PALL – reprezentant ONG, AsociaĠia „Biocultura” PETER MOLNAR – Director, Banca Raiffeisen MANUELA SABĂU – Director, Banca ABN AMRO POP TAMAS – Grupul „Milvus” – AsociaĠia pentru protecĠia Păsărilor úi a Naturii EMA BORBELY – FundaĠia „Târnava Mică” LUPùA MIHAI – FundaĠia „Alpha Transilvană” BARNA BARTHA – AsociaĠia „Focus Eco Center” 5

MUREù

CUPRINS

Cuvânt înainte -adresat de Reprezentantul Rezident al Programului NaĠiunilor Unite pentru Dezvoltare în România 9 Cuvânt înainte - adresat de Prefectul JudeĠului Mureú 11

I. STRATEGIA LOCALĂ DE DEZVOLTARE DURABILĂ

I.A. PREZENTAREA JUDEğULUI

I.1. Descrierea generală a judeĠului 13 I.1.1. Amplasarea geografică I.1.2. Organizarea administrativ-teritorială 13 I.1.3. Municipii úi oraúe 13 I.1.4. Relieful 15 I.1.5. Resurse naturale 15 I.1.6. ReĠeua hidrografică a judeĠului 18 I.1.7. Solurile 18 I.1.8. Flora úi fauna 18 I.1.9. RezervaĠii naturale úi zone protejate 20 I.1.10. Zone expuse riscurilor naturale úi antropice 20 I.1.11. SpaĠii verzi, terenuri sportive úi de joacă 20 I.2. CARACTERISTICI GENERALE ALE ECONOMIEI JUDEğULUI I.2.1. Industria 27 I.2.2. Sectorul terĠiar 30 I.2.2.1. Turismul 30 I.2.2.2. ComerĠul 33 I.2.2.3. Transporturile 36 I.2.2.4. TelecomunicaĠiile 38 I.2.2.5. ReĠeaua internet 39 I.2.2.6. Infrastructura tehnico-edilitară 39 I.2.2.7. Fondul imobiliar construit cu destinaĠia locuinĠe 40 I.2.2.8. Energia 42 I.3. CAPITALUL SOCIAL I.3.1. Structura úi dinamica populaĠiei 47 I.3.1.1. Caracteristici demografice 49 I.3.2. Sănătatea 51 I.3.2.1. Starea de sănătate 51 I.3.2.2. Furnizorii de servicii de sănătate 53 I.3.3. EducaĠia 56 I.3.4. Tineret 59 I.3.5. ForĠa de muncăúi úomajul 60 I.3.5.1. ForĠa de muncă 60 6

JUDEğ UL

I.3.5.2. SituaĠia úomerilor 61 I.3.5.3. SituaĠia materială a locuitorilor 63 I.3.6. Pensii 63 I.3.7. AsistenĠa socială 64 I.3.7.1. SituaĠia asistenĠei sociale 64 I.3.7.2. Rezultatele activităĠii de asitenĠă socială în anul 2003 65 I.3.7.3. AsistenĠa socială a copilului 66 I.3.7.4. AsistenĠa socială a persoanelor cu disabilităĠi 67 I.3.8. ProtecĠia drepturilor copilului 69 I.3.8.1. Copii abandonaĠi/instituĠionalizaĠi 69 I.3.8.2. Copii defavorizaĠi, cu nevoi speciale 70 I.3.9. Societatea civilă 70 I.3.10. Activitatea sportivă 71 I.3.11. Cultura úi arta 71 I.3.11.1. ReĠeaua instituĠiilor culturale 72 I.3.11.2. Arta populară, conservarea úi manifestările acesteia 73 I.3.11.3. Cultele 74 I.3.11.4. Mass media 74 I.3.11.5. Edituri 74 I.3.11.6. Monumente istorice 74 I.3.12. Comunitatea rromilor 75 I.3.13. Ordine publică 75 I.4. STAREA MEDIULUI I.4.1. Calitatea aerului 76 I.4.2. Calitatea apelor 76 I.4.3. Calitatea solului 77 I.4.4. Calitatea habitatelor úi starea ariilor protejate 78 I.4.5. Calitatea mediului urban 78 I.4.6. Gospodărirea deúeurilor 79 I.4.7. Zone critice care necesită reconstrucĠie ecologică 79 I.4.8. Probleme de mediu prioritizate după importanĠă 80 I.4.9. AcĠiuni strategice în abordarea problemelor de mediu 81 I.5. EVALUAREA CONDIğIILOR AGROGEOGRAFICE, AGROECONOMICE ùI SOCIALE I.5.1. Aúezarea geografică 83 I.5.2. Clima úi condiĠii agrometereologice 83 I.5.3. Solurile úi condiĠiile pedoclimatice 86 I.5.3.1. Zonele pedo-climatice 86 I.5.3.2. Calitatea solurilor 88 I.5.3.3. Gradul de contaminare úi degradare a solurilor 88 I.5.4. Forme organizatorice în agricultură 91 I.5.4.1. Organizarea producĠiei agricole în exploataĠii 91 I.5.4.2. OrganizaĠii profesionale 91 I.5.5. Baza energeticăúi dotarea agriculturii 92 I.5.6. CapacităĠi úi nivele de producĠie 93 I.5.6.1. Sectorul primar (producĠie) 93 I.5.6.2. Sectorul secundar 94 I.5.6.3. Sectorul terĠiar (servicii) 95 I.5.7. Resurse umane 95 7

MUREù

I.B. ANALIZA SWOT 96 I.C. OBIECTIVE I.1. OBIECTIVEL GENERAL STRATEGIC DE DEZVOLTARE DURABILĂ 109 I.2. OBIECTIVE ÎN DOMENIUL ECONOMIC 109 I.2.1. Industria 109 I.2.2. Turism 109 I.2.3. ComerĠ 109 I.2.4. Transporturi 109 I.2.5. ComunicaĠii 110 I.2.6. Apa 111 I.2.7. Infrastructura tehnico-edilitară 111 I.2.8. Fondul imobiliar 111 I.2.9. Energia 111 .2.10. SpaĠii verzi 111 I.2.11. Mediul de afaceri 112 I.3. OBIECTIVE ÎN DOMENIUL SOCIAL I.3.1. EducaĠia 112 I.3.2. Sistemul sanitar 113 I.3.3. Servicii sociale 113 I.3.4. Cultură, artă, spiritualitate 113 I.3.5. Sport úi agrement 114 I.3.6. Tineretul 114 I.3.7. Persoane cu disabilităĠi 115 I.3.8. Persoane în vârstă 115 I.3.9. ComunităĠile de rromi 116 I.3.10. Societatea civilă 116 I.3.11. SiguranĠa úi ordinea publică 116 I.4. OBIECTIVE ÎN DOMENIUL MEDIULUI I.4.1. Problema de mediu: calitatea necorespunzătoare a aerului 116 I.4.2. Problema de mediu: calitatea necorespunzătoare a apei potabile úi cantitatea insuficientă de apă potabilă în unele zone 117 I.4.3. Problema de mediu: calitatea necorespunzătoare a apei 117 I.4.4. Problema de mediu: calitatea necorespunzătoare a solului úi impactul fenomenelor naturale úi antropice extreme 117 I.4.5. Problema de mediu: degradarea naturii 118 I.4.6. Problema de mediu: gospodărirea deúeurilor 118 I.4.7. Problema de mediu: capacitatea instituĠională redusă în adresarea problemelor de mediu 118 I.4.8. Problema de mediu: fonduri insuficiente pentru adresarea problemelor mediului 118 I.4.9. Problema de mediu: informare deficitară în ceea ce priveúte protecĠia mediului 119 I.5. OBIECTIVE ÎN DOMENIUL AGRICULTURII I.5.1. Dezvoltarea infrastructurii în agriculturăúi în mediul rural: căi de comunicaĠii 120 I.5.2. Solul 120 I.5.3. Apa 120 I.5.4. Activitatea de producĠie în agricultură 120 I.5.5. Turismul rural 120 I.5.6. ProtecĠia mediului 121 I.5.7. Resurse umane 121 8

JUDEğ UL

II. PLANUL JUDEğEAN DE ACğIUNE II.1. CONSIDERAğII GENERALE 122 II.2. PRINCIPII ùI CONDIğII 122 II.3. MÃSURI DE ÎNTĂRIRE A CAPACITĂğII INSTITUğIONALE 123 II.3.1. Pregătirea úi perfecĠionarea resurselor umane 123 II.3.2. Studii úi proiecte 123 II.3.3. Parteneriate 124 II.4. PROIECğIA FINANCIARĂ 125 II.5. OBIECTIVE SPECIFICE ùI PROIECTE IDENTIFICATE 127 II.6. MONITORIZARE ùI EVALUARE 148 III. PORTOFOLIUL DE PROIECTE PRIORITARE 155 9

MUREù

Cuvânt înainte adresat de Reprezentantul Rezident al Programului NaĠiunilor Unite pentru Dezvoltare în România

Agenda Locală 21 (AL21) a fost elaboratăúi adoptată la Summitul Mondial de la Rio de Janeiro în 1992, ca instrument de promovare a conceptului dezvoltării durabile. După zece ani, la Johannesburg în 2002, al II lea Summit global promovează AL21 ca principalul instrument în realizarea bunăstării populaĠiei lumii. Dedicată administraĠiei locale, AL21 stabileúte prin participare publică un echilibru între dezvoltarea economică, echitatea socialăúi protecĠia mediului. Conceptul dezvoltării durabile determină o reevaluare permanentă a legăturilor dintre om úi naturăúi pledează pentru solidaritatea între generaĠii ca singura opĠiune viabilă pentru dezvoltarea pe termen lung. Programul NaĠiunilor Unite pentru Dezvoltare din România sprijină activ dezvoltarea durabilă prin asistenĠa acordată în cadrul proiectului său de “Construire a capacităĠilor locale de implementare a Agendei Locale 21 în România”. Proiectul a fost implementat în 9 oraúe-pilot, în perioada 2000-2002, în 13 oraúe în perioada 2003-2004, iar în perioada 2004 – 2005 s-au finalizat încă 3 oraúe úi un judeĠ. Proiectul acoperă în fiecare an un set de oraúe úi se află sub coordonarea Centrului NaĠional pentru Dezvoltare Durabilă, agenĠia de implementare a PNUD pentru AL21. Procesul participativ de elaborare a fost unic, stimulând energia cetăĠenilor, a sectorului privat, a mediului academic, a ONG-urilor úi a autorităĠilor locale. ToĠi aceútia s-au ridicat la înălĠimea aúteptărilor, iar eforturile lor colective au dat naútere prezentului document. Acest raport îúi are rădăcinile în necesităĠile úi ideile locale, devenind o mărturie a eforturilor, energiei úi entuziasmului lor. Fie prin furnizarea de informaĠii, fie prin acordarea de asistenĠă tehnică, fie prin participarea directă, întreaga comunitate a avut o contribuĠie enormă la succesul acestuia. Rezultatul este o strategie coerentă, cu un plan concret de acĠiune úi de implementare. Ambele oferă o garanĠie practică a faptului că proiectul poate răspunde necesităĠilor comunităĠii úi că reprezintă o contribuĠie importantă la dezvoltarea durabilă în România. Felicit úi mulĠumesc tuturor celor care au contribuit la succesul său.

Soknan Han Jung Reprezentant Rezident PNUD Coordonator Rezident ONU 10

JUDEğ UL 11

MUREù

Cuvânt înainte adresat de Prefectul judeĠului Mureú

Caracterizat de un climat spiritual marcat de convieĠuirea mai multor etnii, judeĠul Mureú se înscrie pe o traiectorie istorică în care se regăsesc deopotrivă dimensiunea autohtonăúi cea europeană, cunoscută fiind constanta deschidere a mureúenilor spre progres. Având o activitate economică diversă, o bogată exprimare culturalăúi un potenĠial turistic atrăgător, judeĠul Mureú priveúte cu încredere atât prezentul, cât úi viitorul. ExistenĠa proiectului Agenda Locală 21 la nivelul judeĠului Mureú, ca prim proiect de acest tip realizat în România la nivel judeĠean, este un important semnal al dorinĠei mureúenilor de apropiere de structurile internaĠionale, prin dimensionarea dezvoltării durabile locale pe termen mediu úi lung. Implementarea conceptului de dezvoltare durabilă ne va ajuta să ne fundamentăm standardul de viaĠă pe capacitatea de suport a naturii. Căutăm să realizăm economii durabile úi durabilitatea mediului úi recunoaútem că durabilitatea este un proces creator, de căutare a echilibrului local, care se extinde în toate domeniile de decizie. Doresc să aduc mulĠumiri tuturor care au contribuit la elaborarea Planului JudeĠean de Dezvoltare Durabilă, un document extrem de util, prin care ne-am evaluat potenĠialul úi ne-am identificat priorităĠile. Punerea în practică a tuturor proiectelor mă face încrezător că judeĠul Mureú va deveni în curând un exemplu de succes pentru dezvoltarea durabilă în România.

Ciprian M. Dobre Prefect 12

JUDEğ UL 13

MUREù

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILÃ

I.1. DESCRIEREA GENERALÃ A I.1.3. Municipii úi oraúe JUDEÞULUI Municipiul Târgu-Mureú SuprafaĠa totală: 4.930 ha I.A. PREZENTAREA JUDEÞULUI PopulaĠia stabilă: 150.041 locuitori ReúedinĠa administrativă a judeĠului Mureúúi important centru economic úi cultural al judeĠului. Prin aúezarea sa geografică în culoarul larg al râului I.1.1. Amplasarea geograficã Mureú, beneficiază de avantajele oferite de zona de confluenĠă a trei regiuni naturale, cu resurse economice diferite úi complementare: regiunea JudeĠul Mureú, pitoresc cadru natural al spaĠiului cerealieră a Câmpiei Transilvaniei, Podiúul Târnavelor carpato-danubian, este situat în partea central-nordică úi zona forestieră a dealurilor subcarpatice interne. a României, în Podiúul Transilvaniei, în bazinul Totodată, Târgu-Mureú este cunoscut în Ġarăúi superior al râului Mureúúi bazinele râurilor Târnava străinătate ca un important centru medical, cu reuúite Mare úi Târnava Mică, fiind cuprins între meridianele deosebite în planul medicinii cardiovasculare úi 23º55' úi 25º14' longitudine esticăúi paralelele 46º09' urologice. úi 47º00' latitudine nordică. Centru universitar úi cultural cu tradiĠie, municipiul SuprafaĠa sa de 6.714 km², ce reprezintă 2,8% din Târgu Mureú dispune de un sistem de educaĠie solid úi suprafaĠa Ġării, coboară în trepte de pe crestele flexibil, gata să se adapteze la cerinĠele pieĠei forĠei de CarpaĠilor Răsăriteni spre Podiúul Târnavelor úi muncă. Câmpia Transilvaniei. Municipiul Sighiúoara Dispunând de condiĠii naturale deosebit de variate úi SuprafaĠa totală: 9.602 ha prielnice unei ample dezvoltări economice, judeĠul PopulaĠia stabilă: 32.304 locuitori. Mureú se învecinează la nord-est cu judeĠul Suceava, Beneficiind de o avantajoasă poziĠie geografică în la est cu judeĠul Harghita, la sud-est cu judeĠul Braúov, partea centrală a României, fiind situat în culoarul la sud cu judeĠul Sibiu, la sud-vest cu judeĠul Alba, la Târnavei Mari, municipiul Sighiúoara s-a afirmat de-a vest cu judeĠul Cluj, iar la nord cu judeĠul BistriĠa- lungul secolelor ca un important centru comercial, Năsăud. meúteúugăresc, administrativ úi cultural. Centru istoric, cu clădiri seculare, considerat a fi cea mai frumoasă cetate locuită din Europa, Sighiúoara I.1.2. Organizarea administrativ-teritorială este úi astăzi un veritabil oraú-muzeu, oferind vizitatorului modern úansa de a realiza o întoarcere în JudeĠul Mureú cuprinde: timp în atmosfera medievală. 4 municipii (Târgu-Mureú, Sighiúoara, Reghin, Municipiul Reghin Târnăveni) SuprafaĠa totală: 5.609 ha 7 oraúe (Luduú, Sovata, Iernut, Miercurea , PopulaĠia stabilă: 36.126 locuitori Sărmaúu, Sângeorgiu de Pădure, Ungheni). Reghinul este un nume de rezonanĠă, cunoscut în Ġară 91 comune. úi străinătate sub numele de „oraúul viorilor”. Firme 487 sate. specializate în construcĠia instrumentelor muzicale, Municipiul reúedinĠă al judeĠului: Târgu-Mureú alături de firme specializate în prelucrarea lemnului, metalurgie, încălĠăminte, industria alimentarăúi de construcĠii, determină profilul industrial al municipiului. În prezent, este considerat printre primele localităĠi în Ġară în ceea ce priveúte numărul societăĠilor 14

JUDEğ UL comerciale privatizate raportate la numărul de Oraúul Iernut locuitori. SuprafaĠa totală: 10.636 ha Municipiul Târnăveni PopulaĠia stabilă: 9.523 locuitori SuprafaĠa totală: 5.268 ha Săpăturile arheologice au descoperit dovezi ale PopulaĠia stabilă: 26.654 locuitori existenĠei omeneúti în această zonă aparĠinând epocii Deúi atestată documentar încă din anul 1278, neolitice (4500-2500 î.e.n.). localitatea a cunoscut o dezvoltare de tip urban abia la Sectorul economic dominant este agricultura, urmat începutul secolului XX, favorizată de începerea de producerea energiei electrice în cadrul sucursalei forărilor pentru gaz metan, rentabilă materie primă Mureú a S.C. Electrocentrale Bucureúti S.A. úi pentru industrie. prestarea lucrărilor de întreĠinere úi reparaĠii agregate Preponderentă, industria chimică determină profilul energetice. industrial al zonei, alături de care se dezvoltă Oraúul producĠia de geamuri úi materiale de construcĠii, SuprafaĠa totală: 5.588 ha producĠia de mobilier, articole ceramice de uz PopulaĠia stabilă: 5.824 locuitori gospodăresc úi ornamental, industria confecĠiilor. Dispune de importante resurse naturale de suprafaĠă Lacurile formate de-a lungul pârâului Sărat în partea (terenuri agricole, păúuni úi fâneĠe naturale), sud-estică a localităĠii conĠin nămol cu proprietăĠi sectoarele economice dominante fiind prelucrarea terapeutice atestate, constituind o resursă naturală ce lemnului, confecĠiile textile úi produsele lactate. trebuie pusă în valoare. Oraúul Sărmaúu Oraúul Luduú SuprafaĠa totală: 7.613 ha SuprafaĠa totală: 6.725 ha PopulaĠia stabilă: 7.693 locuitori PopulaĠia stabilă: 17.497 locuitori Prezintă dovezi de locuire încă din perioada de Mărturiile arheologice úi tratatele de istorie atestă tranziĠie la neolitic ( 2500-1800 î.e.n.). vechimea multimilenară a aúezării, continuitatea în Solurile fertile permit practicarea eficientă a vieĠuirea comunităĠii omeneúti. agriculturii, suprafaĠa arabilă întinzându-se pe 4.209 PoziĠia geografică favorabilă, infrastructura în ha, iar viile úi livezile pe 119 ha. dezvoltare, existenĠa forĠei de muncă reprezintă o Păúunile úi fâneĠele întinse pe 1.644 ha, au permis bază pentru dezvoltarea investiĠiilor în industrie, practicarea creúterii animalelor. agricultură, construcĠii, sfera serviciilor. Domurile gazeifere pe care este aúezată localitatea, Situat pe culoarul european în reĠeaua de transport au oferit zonei o bogăĠie inestimabilă: gazul metan, o rutier, la distanĠă relativ mică de Aeroportul Târgu- resursă energetică exploatată încă din momentul Mureú, dispune de reĠea de transport feroviar. descoperirii. Oraúul Sovata Oraúul Sângeorgiu de Pădure SuprafaĠa totală: 19.587 ha SuprafaĠa totală: 7.114 ha PopulaĠia stabilă: 11.614 locuitori PopulaĠia stabilă: 5.492 locuitori StaĠiune balneoclimaterică, al cărei renume se Zona dispune de resurse de gaze naturale. datorează lacurilor Ursu, Aluniú, Verde, Negru, Roúu, Turismul reprezintă un domeniu posibil în evoluĠia Mierlei úi ùerpilor, extrem de bogate în ape minerale localităĠii, pentru care va fi însă necesară elaborarea sărate clorosodice, bromurate, bicarbonatate úi/sau unor detalii de sistematizare în scopul dezvoltării unei uúor sulfuroase. zone de agrement úi sport pe ambele maluri ale Efectul heliotermic al lacului Ursu - constând în lacului de acumulare Bezid. încălzirea apei sărate de la soare - reprezintă un caz Oraúul Ungheni unic în Europa. Salinitatea úi temperatura apei SuprafaĠa totală: 6.369 ha înregistrează creúteri de la suprafaĠă spre adâncimi, PopulaĠia stabilă: 6.554 locuitori ajungând de la 30-40ºC (la 1 m adâncime), la 60ºC (la Principalele activităĠi economice ale locuitorilor 2 m adâncime). oraúului au caracter industrial úi agricol. Băile Sovata dispun de bazine pentru kinetoterapie, Cea mai importantă investiĠie industrială, aflată în instalaĠii pentru electroterapie úi hidroterapie, saune, prezent în curs de execuĠie o reprezintă societatea săli de gimnastică medicală, plaje pe malul lacului comercială "Parc Industrial Mureú" S.A., zonă în care Ursu úi lacului Aluniú, locuri de cazare în hoteluri úi se vor desfăúura activităĠi economice, de producĠie vile, terenuri sportive, piscine, precum úi dotări pentru industrialăúi servicii de înaltă tehnologie. canotaj, skilift úi pistă modernă pentru schi. 15

MUREù

I.1.4. Relieful I.1.5. Resurse naturale

Situat în interiorul arcului Carpatic, judeĠul Mureú este ExistenĠa unor resurse naturale de suprafaĠă úi a unor favorizat de un relief armonios, care coboară în trepte bogăĠii naturale ale solului, contribuie la ridicarea de la est spre vest, de la cei 2.100 m pe care îi atinge potenĠialului economic al judeĠului. creasta Călimanilor, spre Câmpia Transilvaniei ( 400 Resurse naturale de suprafaĠă (fondul forestier, m) úi Podiúul Târnavelor (500-700 m), până în lunca terenuri agricole, păúuni). joasă a râului Mureú de la ieúirea din judeĠ, unde SuprafaĠa fondului forestier este de 208.400 ha, altitudinea este de numai 280 m.aproximativ 22 % din reprezentând 31% din suprafaĠa judeĠului Mureú. suprafaĠa judeĠului este dominată de rama munĠilor Pădurile sunt una din cele mai importante resurse vulcanici Călimani úi (în nord-est úi est). naturale, având o valoare deosebită pentru mediu úi situaĠi în nordul judeĠului, MunĠii Călimani constituie economie. Din totalul fondului forestier, suprafaĠa cel mai proeminent edificiu vulcanic din România, cu pădurilor este de 206.000 ha (98,8%), între care cele înălĠimi maxime pe vârful (2.100 m), vârful mai extinse sunt pădurile de foioase (62 %), în timp ce Rătătiú (2.022 m), úi vârful Bistricior (1.990 m). Ei se pădurile de răúinoase ocupă 36,8% din suprafaĠa întind spre sudul judeĠului, până în valea Mureúului, acesteia. continuându-se cu MunĠii Gurghiului.

MunĠii Gurghiului, cuprinúi între valea Mureúului úi Fondul forestier al judeĠului Târnava Mare, au înălĠimi mai mici, reprezentate prin păduri de răúinoase vârful Saca (1.776 m), vârful Tătarca (1.689 m) úi 1% vârful Bătrâna (1.634 m). 37% păduri de foioase formaĠiunile deluroase aparĠinând Podiúului alte terenuri cu vegetaĠie forestieră Transilvaniei sunt structurate în trei unităĠi: 62% SubcarpaĠii Transilvaniei, Podiúul Târnavelor úi Câmpia Transilvaniei. SubcarpaĠii Transilvaniei sunt situaĠi în partea de est a judeĠului, având altitudini cuprinse între 600–1.000 SuprafaĠa agricolă a judeĠului Mureú este de 414.764 m úi sunt reprezentaĠi prin dealurile Mureúului, ha, din care teren arabil 222.495 ha (53,6%), păúuni SubcarpaĠii Târnavelor, ( Bicheúu 1.080 m, Sântioara 119.228 ha (28,8%), fâneĠe 64.042 ha (15,4%), vii úi 756 m , Lăposu 628 m ) úi SubcarpaĠii Reghinului. pepiniere viticole 3.399 ha (0,8%), livezi úi pepiniere Podiúul Târnavelor, extins la sud de râul Mureú are o pomicole 5.600 ha (1,4%). înfăĠiúare cu totul deosebită în cadrul formaĠiunilor deluroase. Dealurile sunt mai înalte (peste 600 m), iar culmile au versanĠi mai povârniĠi úi acoperiĠi cu păduri. Structura suprafetei agricole dupa modul de folosinta

Podiúul este străbătut de la est la vest de râurile arabil Târnava Mare úi Târnava Mică, de unde îi vine úi 2.2 pasuni numele. Podiúul Târnavelor include Podiúul Târgu- 15.4

53.6 fânete Mureú (Dealul Nirajului 500 m) úi Podiúul Jacodului 28.8 (Dealul Nadeúului), Podiúul Dumbrăvenilor, Podiúul vii, livezi Vânătorilor (subunitate a Podiúului Hârtibaciu). Câmpia Transilvaniei, situată la nord de Râul Mureú Resurse naturale ale subsolului este o regiune mai joasă, formată din dealuri scunde, având în medie 400 m înălĠime, fiind brăzdată de văi largi. Datorită pantei line úi absenĠei pădurilor, această Varietatea formelor de relief úi cea a condiĠiilor regiune este denumită câmpie. Partea din judeĠul geologico-tectonice, stratigrafice úi petrografice, au Mureú a Câmpiei Transilvaniei include Câmpia determinat o diversitate a bogăĠiilor subsolului. colinară a Sărmaúului, Dealurile Mădăraúului, Zăcămintele de gaz metan Comlodului úi Luduúului. Cea mai importantă resursă a subsolului o constituie zăcămintele de gaz metan, descoperite la Sărmăúel în 1907, pentru prima oară în Europa, în urma unui 16

JUDEğ UL foraj de exploatare a unor presupuse săruri de prelucrate industrial. Astfel de rezerve potenĠiale de potasiu. agregate minerale se întâlnesc: Sub raport tectonic, zăcămintele de gaz metan sunt pe cursul râului Mureú în zona localităĠilor Stânceni, localizate în domuri. Gazele sunt compuse în general, , RăstoliĠa, Deda, Ruúii-MunĠi, în proporĠie de cca 99% din metan (proporĠia Brâncoveneúti, Suseni, , , metanului variază, de regulă, între 95 úi 99,7%). Gorneúti, Glodeni, , Sângeorgiu de Mureú, Alături de metan, în proporĠii neînsemnate se găsesc Ungheni, Sânpaul, , Iernut, CheĠani; úi alte hidrocarburi (etan, propan, butan). pe cursul râului Târnava Mare în zona localităĠilor Până în prezent, în cuprinsul judeĠului sunt cunoscute Albeúti, Daneú; circa 30 de câmpuri (domuri) gazeifere, care, în pe cursul râului Târnava Mică în zona localităĠilor funcĠie de raporturile tectonice dintre ele, aparĠin la Sovata, , Sângeorgiu de Pădure, Bălăuúeri, două din cele trei zone de domuri din Depresiunea , Mica. Transilvaniei, respectiv zona centralăúi cea nordică. pe cursul râului Gurghiu în zona localităĠilor Ibăneúti , În zona centrală se află domuri de joasă altitudine , Gurghiu; (între 600 úi 2.000 m) aúa cum sunt domurile , pe cursul râului Niraj în zona localităĠilor , Bogata de Mureú, Nadeú, Filitelnic, , Miercurea Nirajului, Ungheni. Dumbrăvioara, Sângeorgiu de Pădure, Miercurea Zăcămintele de sare Nirajului, Teleac. Sarea comună, sarea gemă sau sarea de bucătărie În zona nordică, situată la nord de Mureú, se reprezintă una din bogăĠiile de seamă ale podiúului încadrează domuri de altitudine mai mare (până la transilvan. Masivul de sare de la Praid este cel mai 100 m), úi anume domurile din Luduú, Zau de Câmpie, bine descoperit de eroziunea văii Corond úi afluenĠii ùăulia, ùincai, Mădăraú, Sărmăúel, Cristeúti, ú.a. săi; apele de úiroire au săpat úănĠuleĠe úi creste Un procent de 62,5% din totalul producĠiei naĠionale ascuĠite (custri). de gaz metan este extras pe teritoriul judeĠului Mureú. Structura saliferă Corund-Praid-Sovata (Săcădat) Zăcămintele nemetalifere este situată în zona de contact a bazinului Între resursele subsolului, ca importanĠă, după gazul Transilvaniei cu lanĠul muntos neoeruptiv al CarpaĠilor metan, sunt rocile nemetalifere utile de diferite orientali, Călimani-Gurghiu-Harghita, la îmbinarea categorii (vulcanice, sedimentare, detritice, etc.). podiúului Târnavelor cu aliniamentul orogenic Zona eruptivă montană este dominată de andezit Gurghiu-Harghita. Acest zăcământ de sare este una (cariere industriale în defileul Mureúului la Stânceni úi din cele mai mari "cute diapire" din Europa. lângă Sovata la Ilieúi) úi de piroclastite andezitice. În general, sarea din bazinul Transilvaniei, spre În zona deluroasă din SubcarpaĠii interni, Podiúul deosebire de sarea pericarpaticăúi alte zăcăminte de Târnavelor úi Câmpia Transilvaniei predomină pe glob, se caracterizează printr-un conĠinut foarte mic depozitele sedimentare de nisipuri, marne, argile care în sulfat de Ca. Elementele rare, cum ar fi Br, Sr, Ba úi pot fi utilizate în fabricarea unor materiale de B substituie izomorf Na, K, Ca úi Mg din mineralele construcĠii, iar unele varietăĠi cuarĠoase (în zona principale, intrând în constituĠia unor minerale Sovata) la fabricarea sticlei. Nisipurile conĠin uneori accesorii (boraĠi, magnezit, celestina, pirita etc.) sau, intercalaĠii de gresii, care, bine cimentate, constituie o concentrându-se în spaĠiile planare ale mineralelor excelentă piatră de construcĠie de lungă durabilitate. argiloase. Marnele, existente de asemenea în rezerve apreciabile, nu sunt valorificate suficient, deúi unele SubstanĠele minerale terapeutice varietăĠi ar putea fi folosite la fabricarea cimentului. Argilele (inclusiv luturile de coastăúi de terasă), la fel Cuprind întreaga gamă de substanĠe minerale utilizate de larg răspândite, sunt utilizate la fabricarea în cura balneară, direct sau prin realizarea unor materialelor de construcĠii ceramice (cărămizi, Ġigle concentraĠii, precum apele îmbuteliate în scop etc.), atât în unităĠi ale industriei locale, cât úi în alimentar sau curativ. cărămidăriile rurale. JudeĠul Mureú dispune de o diversitate de astfel de O răspândire mai limitată, dar totuúi în rezerve substanĠe constând în ape minerale, ape de considerabile, o au depozitele mobile de bolovăniú, zăcământ, lacuri sărate, nămoluri sapropelice, gaze pietriúúi balast, extrase în numeroase puncte úi mofetice, dispuse în două zone: folosite ca materiale de construcĠie brute sau 17

MUREù

Zona Depresiunii Transilvaniei ReĠeaua hidrografică a judeĠului aparĠine în totalitate râului Mureú, principalul colector de apă în întreg Ansamblul de hidrostructuri cu zăcăminte de ape bazinul Transilvaniei, care străbate teritoriul judeĠului minerale este caracterizat de prezenĠa stratului de pe o lungime de 187 km, de la Ciubotani, unde sare, a hidrocarburilor úi a bioxidului de carbon. pătrunde în judeĠúi până în aval de CheĠani unde îl În această categorie genetică se încadrează apele părăseúte. sărate de la Sovata, Gurghiu, JabeniĠa, Ideciu de Jos, Alte cursuri de apă mai importante care străbat Brâncoveneúti úi Uila. suprafaĠa judeĠului sunt râul Târnava Mică, al doilea Renumele european al staĠiunii balneare Sovata se ca lungime în judeĠ (115 km), râul Târnava Mare (43 datorează coexistenĠei unei cantităĠi considerabile de km), râul Niraj (78 km) úi râul Gurghiu (55 km ). ape sărate cu diferite grade de concentraĠie, cu un În ceea ce priveúte calitatea apelor de suprafaĠă în nămol sulfuros de culoare neagră, bogat în elemente bazinul hidrografic Mureú, 46 % din total lungime râu chimice úi în substanĠe organice, precum úi supravegheat aparĠine categoriei de calitate I; 44,9 % fenomenului de heliotermie a apei din lacul Ursu. categoriei de calitate II úi 9,1 % reprezintă apa care Pe valea Gurghiului, la Băile Ideciu, se întâlnesc depăúeúte limitele categoriei de calitate III. izvoare minerale clorosodice. Apa minerală este Resursele de apă de suprafaĠă ale judeĠului sunt de utilizată în exclusivitate pentru cura externă sub formă 1.200 milioane mc. din care: 950 milioane mc. pe de băi calde, fiind indicată în afecĠiuni ale sistemului cursul râului Mureú, 200 milioane mc. pe Târnava nervos periferic. Micăúi 50 milioane mc. pe Târnava Mare. Pe dreapta râului Mureú, la Brâncoveneúti, apar Apele subterane din zona subcarpaticăúi de podiú izvoare sărate generate de prezenĠa masivului de au debite mici úi mineralizare ridicată, fiind în general sare, iar în sudul satului Uila se întâlnesc ape nepotabile. În luncile úi terasele râurilor apar ape clorosodice bromurate. freatice mai bogate, dar úi acestea sunt mineralizate úi O altă categorie de ape minerale sărate sunt cele de dure. Ele constituie principala sursă de alimentare cu zăcământ, din formaĠiunile gazeifere, cum ar fi cele de apă potabilă a localităĠilor din judeĠul Mureú. la Sângeorgiu de Mureú (la 5 km de Târgu-Mureú). Resursele subterane sunt de 3.500 l/s. Apele clorosodice, calcice, magneziene úi iodurate, se Din totalul resurselor de apă ale judeĠului au fost folosesc în instalaĠii balneare, la tratamentul diferitelor captate úi utilizate în anul 2003, un volum de 375 mii maladii (reumatism cronic, nevrite, afecĠiuni mc. de către 90 de folosinĠe care au utilizat apa de ginecologice, limfatism etc). PrezenĠa nămolului suprafaĠă úi 190 folosinĠe care au utilizat apa amplifică potenĠialul terapeutic al staĠiunii. subterană. În bazin sunt amplasate 4 acumulări cu un volum total Zona aureolei mofetice a eruptivului Călimani- de 86,5 milioane mc., din care 71,5 milioane mc. sunt Harghita volume pentru atenuarea viiturilor úi 15 milioane mc pentru suplimentarea debitelor pe râul Târnava Mică Zăcământul Stânceni, situat pe valea pârâului în perioadele deficitare, necesare în secĠiunea Mermezu, afluent de dreapta al Mureúului, este pus în Târnăveni, atât pentru apă potabilă, cât úi pentru apă exploatare pentru îmbutelierea apei minerale. industrială. Zăcământul se caracterizează prin ape minerale În judeĠ se află în construcĠie acumularea RăstoliĠa, cu biocarbonatate, calcice, magneziene úi carbogazoase. un volum de 40 milioane mc., care va asigura suplimentarea debitelor pe râul Mureú, în perioadele deficitare. I.1.6. ReĠeaua hidrografică a judeĠului Lacurile, iazurile úi bazinele de retenĠie completează hidrografia judeĠului. Teritoriul judeĠului Mureú are o reĠea de ape curgătoare, de lacuri, eleútee úi bazine de retenĠie Pentru Câmpia Transilvaniei sunt specifice iazurile úi artificiale deosebit de bogată, dar un volum de ape lacurile de geneză mixtă-naturalăúi antropică. Pe râuri subterane, freatice úi de adâncime mai redus. La s-au creat o serie de iazuri de interes piscicol (de acestea se adaugă micile bazine de apă sărată exemplu de-a lungul râului Pârâul de Munte, iazul artificiale din staĠiunile climaterice de interes local. artificial Zau de Câmpie - 133 ha, ùăulia - 48 ha, Tăureni – 53 ha). 18

JUDEğ UL

Lacul Fărăgău (38 ha) cu apă dulce, prezintă DistribuĠia lor în cadrul peisajului reprezintă o importanĠă útiinĠifică pentru flora úi fauna sa, iar reflectare a condiĠiilor fizico-geografice trecute úi lacurile antropogene de la Ideciu de Jos, JabeniĠa úi actuale, oglindind condiĠiile de climăúi modificările Sângeorgiu de Mureú, cu apă sărată, prezintă interes provocate de om prin înlocuirea vegetaĠiei spontane balneoclimateric local. cu plante de cultură, pe arii din ce în ce mai întinse. În cadrul complexului lacustru de la Sovata, Lacul Ursu este cel mai mare úi mai important lac sărat din Flora Transilvania. Are o suprafaĠă de 5 ha úi o adâncime de 18 m, prezentând fenomenul de heliotermie, adică, Dispuse în etaje, plantele alcătuiesc: vegetaĠia paralel cu creúterea concentraĠiei sărurilor de la etajului alpin, ocupat de pajiúti cu ierburi úi tufăriúuri suprafaĠă spre adâncime, până la un anumit nivel (3- pitice; vegetaĠia etajului montan, formată din 3,5 m), se produce o stratificare termică, diferenĠiată răúinoase amestecate cu fag, anin alb úi negru; după straturile de apă. vegetaĠia etajului de deal úi podiú, foarte eterogenă Lacul Negru, având o suprafaĠă de 0,38 ha úi o (gorun amestecat cu fag, cer, carpen, tei, frasin); adâncime de 6,82 m este important pentru depozitele vegetaĠia etajului de stepă antropogenă, în partea de nămol. vestică a Câmpiei Transilvaniei (silvostepă, pajiúti) úi vegetaĠia intrazonală (reprezentată prin păduri de lunc , stuf, papur , fâne e de lunc ). I.1.7. Solurile ă ă Ġ ă Fauna În strânsă concordanĠă cu substratul litologic, cu relieful, clima úi vegetaĠia, înveliúul de sol al judeĠului Fauna cuprinde biotipuri etajate ca i vegeta ia: etajul este foarte variat. De pe crestele înalte ale munĠilor úi ú Ġ montan (format din biotopul p durilor de munte, până în luncile joase ale râurilor, întâlnim o gamă ă biotopul apelor curg toare de munte i biotopul largă de soluri. ă ú În zona de munte sunt specifice solurile montane culmilor alpine úi subalpine), este reprezentat prin ursul brun, cerbul carpatin, râsul, c prioara, coco ul brune, brune gălbui podzolice sau brune acide de ă ú de mesteac n, etc în timp ce biotopul apelor pajiúti alpine, brune de pădure acide úi podzolice ă curg toare e reprezentat prin p str v, lipan, lostri ; ferifluviale, iar pe versanĠi soluri tinere de grohotiúuri, ă ă ă Ġă etajul faunei de deal i podi în biotopurile p durilor precum úi soluri scheletice. ú ú ă i al domeniului forestier stepizat (reprezentat prin În zona de deal úi podiú, mai frecvente sunt solurile ú c prioara, iepurele, veveri a, fazanul, lupul), biotopul silvestre, brune închise de pădure, pe alocuri ă Ġ apelor curg toare i lacustre (prin crap, clean, somn, argiluvionale, brune de pădure cernoziomice, soluri ă ú rac, iar dintre p s rile care tr iesc în preajma lacurilor erodate úi coluviale la baza versanĠilor. ă ă ă – ra ele s lbatice). În regiunea Câmpiei Transilvaniei predomină solurile Ġ ă silvestre brune úi mai ales cernoziomurile levigate, soluri negre de fâneaĠă umedă, bălane de coastăúi I.1.9. RezervaĠii naturale úi zone protejate soluri erodate, cernoziomurile levigate freatic umede úi izolat gleice i humicogleice, iar în partea vestic a ú ă Prin Legea Amenajării Teritoriului NaĠional nr 5/2.000 acestei unit i sunt r spâdite cele de cernoziom ăĠ ă (M.Of. PI, nr. 152/12.04.2000) - SecĠiunea III- "Zone carbonatic, în timp ce în est sunt mai frecvente cele de protejate" - în judeĠul Mureú sunt recunoscute 14 arii p dure tipice, brun închise de p dure cernoziomice i ă ă ú protejate de interes naĠional, cu o suprafaĠă totală de pseudorendzinice, favorizând dezvoltarea unei 28.359 ha. Principalele arii protejate sunt: vegetaĠii forestiere, dar úi formându-se sub influenĠa Parcul NaĠional Călimani Sud acesteia. A fost propus pentru ocrotirea úi conservarea peisajului, a formaĠiunilor geologice, a biodiversităĠii I.1.8. Flora úi fauna prin flora úi fauna caracteristice munĠilor, precum úi elementelor endemice sau rare. Corespunzător diversităĠii úi complexităĠii elementelor RezervaĠia peisagistică Defileul Deda-TopliĠa cadrului natural, asociaĠiile vegetale úi biotopurile Defileul TopliĠa-Deda se întinde de-a lungul râului faunistice se încadrează în aceeaúi categorie a Mureú de la km 72 la km 114, străbătând o zonă cu trăsăturilor variate. peisaj montan, rar populată, foarte puĠin poluatăúi 19

MUREù având o vegetaĠie úi faună caracteristice, cu un versanĠii însoriĠi cu panta mare. RezervaĠia se menĠine procent de peste 75% păduri naturale. Este o în stare satisfăcătoare úi datorită pantelor mari ale importantă zonă de pescuit sportiv: în râu se găsesc versanĠilor. scobari, mrene, clean, lipan úi lostriĠă între Adroneasa RezervaĠia molid de rezonanĠă Lăpuúna úi Lunca Bradului; păstrăvi la gurile de vărsare a Reprezintă un ecosistem forestier montan mijlociu, cu pâraielor ce coboară din înalĠimile Călimanilor úi ale exemplare de molid de rezonanĠă foarte rare (vârsta MunĠilor Gurghiu. 150 ani, diametrul peste 60 cm úi înălĠimea 36-38 m) Pădurea de Stejari seculari de la Mociar úi rezervaĠie de seminĠe forestiere. Prezintă un interes útiinĠific deosebit, datorită vârstei Stejarii seculari de la Braite, Sighiúoara stejarilor, cuprinsă între 400-500 de ani. Pădurea de RezervaĠia de stejari seculari de pe păúunea Braite stejari se întinde pe o suprafaĠă de 48 ha, cu o (Sighiúoara) cuprinde specia peduncular densitate de 10 stejari multiseculari la hectar, cu (Quercus robur), cel mai bătrân arbore viabil, cu diametre medii cuprinse între 1,5-2,00 m úi înălĠimi de posibilitate de reconstrucĠie ecologică. Arborii au 23 m. Vitalitatea arborilor este redusă, fructificaĠia vârsta de 400-500 ani, diametre 1-1,8 m úi înălĠimea foarte slabă, la intervale de 10-15 ani, cu seminĠe medie 12-20 m. sterile. Majoritatea arborilor sunt uscaĠi. Lacul Ursu Sovata úi arboreturile limitrofe RezervaĠia de Bujor de Stepă de la Zau de Câmpie Salba de lacuri sărate, situate într-o formaĠiune Este considerată ca unicul loc din interiorul arcului geologică cu substrat de sare, stă la baza existenĠei carpatic unde creúte această plantă. Complexului balnear Sovata, înconjurat de păduri cu Paeonia tenuifolia, denumită popular "bujor de stepă", aspect peisagistic deosebit úi cu rol de protecĠie a are o înălĠime de 10-30 cm úi flori de un roúu aprins. lacurilor. Lacul Ursu este helioterm, iar pădurile Declarată monument al naturii încă din anul 1932 úi înconjurătoare de vârste mari, pe lângă rolul protector aflându-se în proprietatea Academiei Române, prezintăúi o biodiversitate prin cele 23 specii de suprafaĠa rezervaĠiei botanice este de 2,5 ha. Zona esenĠă lemnoasă. este bine păstrată, menĠinându-se aspectul natural. RezervaĠia Laleaua pestriĠă Vălenii de Mureú RezervaĠia este amenajată pentru vizitatori, perioada Este o rezervaĠie botanică înfiinĠată pentru ocrotirea de vizitare fiind la începutul lunii mai, perioadă ce plantei rare Fritillaria meleagris (laleaua pestriĠă). corespunde înfloririi bujorului. RezervaĠia este situată la sud de localitatea Vălenii de RezervaĠia naturală Lacul Fărăgău Mureú, din comuna Brâncoveneúti. Iaz natural (tău de dealuri, de origine postglaciară, Poiana narciselor Gurghiu atlantico-subboreală, format prin barare naturală cu Este o rezervaĠie botanică pentru ocrotirea plantei propriile aluviuni), reprezintă ultima formaĠiune rămasă Narcissus stellaris (narcisa) úi a plantei Fritillaria dintr-un mare număr de lacuri ce existau odinioară în meleagris (laleaua pestriĠă). partea estică a Câmpiei Transilvaniei úi care úi-a RezervaĠia este situată în sudul localităĠii Gurghiu, păstrat o parte din rarităĠile originale, floristice úi lângă drumul comunal C9 Gurghiu-Orúova, aflându-se faunistice. în proprietatea comunei Gurghiu. Pădurea Săbed, comuna Ceuaúu de Câmpie RezervaĠia peisagistică Seaca Este o rezervaĠie útiinĠifică mixtă ornitologico- Amplasată în zona Ibăneúti-Sovata; pădurile de dendrologică, înfiinĠată pe un teren degradat, cu interes útiinĠific sunt reprezentate de arboretele eroziuni puternice de soluri. Pădurea plantată între considerate rezervaĠii pentru producerea de seminĠe 1892-1899 úi completată pe parcursul anilor, este un forestiere. Zona prezintă un interes cinegetic model de reconstrucĠie ecologică a terenurilor deosebit, cu faună reprezentativă pentru zona degradate. După trecerea unui secol se observă un pădurilor din munĠii mijlocii, cu efective de cerbi, exemplu de succesiune a vegetaĠiei forestiere, prin căpriori, urúi, cocoúi de munte. extinderea speciilor autohtone úi crearea unui Arboretul cu Chamaecyparis Lawsoniana – ecosistem natural. Sângeorgiu de Pădure RezervaĠia de stejar pufos Sighiúoara Zona este situată în Câmpia Transilvaniei, pe dealurile A fost creată pentru ocrotirea speciei Quercus dintre Târnava Micăúi Târnava Mare. Pădurea în care Pubescens, specie de stejar xerofită, caracteristic se găseúte Chiparosul de California (Chamaecyparis silvostepei. Se află la altitudinea de 500-600 m pe Lawsoniana) prezintă interes útiinĠific, fiind úi 20

JUDEğ UL rezervaĠie de seminĠe. Chiparosul depăúeúte vârsta de Existăúi zone în care apare riscul de avarii la 75 de ani úi se găseúte în amestec cu fagul provenit construcĠiile hidrotehnice: Bezid – acumulare din regenerări naturale. permanentă, Bălăuúeri – acumulare nepermanentă, Vânâtori – acumulare nepermanentă. I.1.10. Zone expuse riscurilor naturale úi antropice I.1.11. SpaĠii verzi, terenuri sportive úi de joacă

Pe o scară a gradelor de risc la cutremure, judeĠul SpaĠiile verzi sunt amenajate pe diferite categorii: Mureú este considerat cu gradul 6 de seismicitate. grădini-parc, parcuri centrale, terenuri de sport, În cazul producerii unor dezastre pe raza judeĠului, terenuri de joacă pentru copii, parcuri verzi, spaĠii acestea ar putea fi determinate de alunecări de teren (zone) verzi aferente clădirilor de locuit úi instituĠiilor. úi inundaĠii sau de incendii în masăúi explozii ori avarii SuprafaĠa spaĠiilor verzi existente pe teritoriul judeĠului la construcĠiile hidrotehnice. Mureú raportată la numărul total de locuitori ai Zonele expuse alunecărilor de teren sunt: Găneúti, judeĠului este mult sub standardele europene. Mica, Bezid, Sângeorgiu de Pădure, Măgherani- Cea mai mare suprafaĠă de spaĠii verzi amenajate se Sâniúor- ùilea Nirajului, LechinĠa, Chiheru de Sus, află în municipiile úi oraúele judeĠului, acolo unde Solovăstru – JabeniĠa. acestea sunt în administrarea directă a primăriilor úi Principalele zone expuse riscului inundaĠiilor, ca sunt întreĠinute în mod constant úi corespunzător de urmare a ieúirilor din matcă a râurilor úi pârâurilor către personalul de specialitate din cadrul acestora. care drenează teritoriul judeĠului sunt: Astfel, o bună parte din spaĠiile verzi sunt ocupate de râul Mureú, între comunele: Stânceni-Ruúii MunĠi; un variat fond vegetal format din peluze de gazon, Petelea-Sântana de Mureú; Sânpaul - Iernut; Iernut - gard viu, jardiniere, plantaĠii de arbori úi arbuúti Bogata; CheĠani. ornamentali, rabate de trandafiri úi alte sortimente de râul Târnava Mare, între comunele Vânători úi Daneú. flori, precum úi alei care se întind pe sute de mii de râul Târnava Mică, între localităĠile Sângeorgiu de mp. Pădure úi Corneúti. La nivelul judeĠului există două Parcuri Dendrologice: râul Niraj, între localităĠile Miercurea Nirajului úi - Parcul Dendrologic din Gurghiu – care se întinde pe Ungheni. o suprafaĠă de 11 ha úi adăposteúte 100 arbori exotici; pârâul LuĠ, între comunele Batoúúi . - Parcul Dendrologic din Apalina-Reghin (de pârâul LechinĠa, în localitatea LechinĠa. dimensiuni mai mici) úi care adăposteúte două pârâul Scroafa, în localitatea . exemplare din planta „chiparosul de baltă”. - zona lacurilor permanente Zau de Câmpie – Toate unităĠile administrativ-teritoriale dispun de Târnăveni. terenuri de sport úi de joacă pentru copii, iar la nivelul În bazinul Mureú sunt amplasate 4 acumulări cu un comunelor spaĠiile verzi amenajate sunt înlocuite de volum de 86,5 milioane mc., din care 71,5 milioane zonele verzi naturale. Terenurile de joacăúi de sport, mc. sunt utilizate pentru atenuarea viiturilor. în general lipsite de dotările necesare desfăúurării de DirecĠia Apelor Mureú din cadrul AdministraĠiei activităĠi sportive úi de agrement, se află într-o stare NaĠionale "APELE ROMÂNE" a desfăúurat lucrări continuă de degradare. ùi în cadrul unităĠilor de hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaĠiilor úi învăĠământ, în multe cazuri se întâlneúte lipsa dotărilor protecĠia malurilor împotriva eroziunilor, constând în: sportive necesare desfăúurării activităĠilor de acest îndiguiri - 330 km în 68 sectoare, apărări de mal - 150 gen. km în 380 buc, regularizări de albii - 240 km în 124 De menĠionat întreĠinerea precară a spaĠiilor verzi úi a buc. dotărilor aflate în administrarea asociaĠiilor de Pentru exploatarea acestora, pe raza judeĠului îúi proprietari sau locatari. desfăúoară activitatea 4 sisteme hidrotehnice. Între zonele expuse riscului incendiilor de masăúi exploziilor menĠionăm: Combinatul Chimic Târgu- Mureú, întreprinderile care prelucrează lemnul úi textilele, staĠiile de benzină, depozitele PECO, staĠiile (punctele) de distribuĠie a gazelor naturale, zonele împădurite. 21

MUREù

I.2. CARACTERISTICI GENERALE ALE zahăr, in úi cânepă, tutun, hamei), cereale (orz, ECONOMIEI JUDEÞULUI orzoaică, grâu, porumb, secară, etc.), legume, fructe, viĠă de vie. Zootehnia este prezentă prin crescătoriile de porcine, bovine, ovine úi păsări. Sectorul construcĠiilor este caracterizat printr-un înalt Economia judeĠului Mureú este caracterizată în grad de privatizare úi creúte constant în importanĠă. În afar de construc iile de cl diri civile i industriale, prezent de procesul de tranziĠie de la sistemul ă Ġ ă ú acest sector este specializat în construc ii i centralizat la economia de piaĠă, având la bază o Ġ ú moderniz ri de drumuri i osele, construc ii de puternică descentralizare úi promovarea liberei ă ú ú Ġ poduri, diguri, amenaj ri hidrotehnice, lucr ri de iniĠiative. PotenĠialul de dezvoltare a judeĠului este ă ă construc ii în domeniul transportului i distribu iei determinat în primul rând de aúezarea sa geografică Ġ ú Ġ energiei electrice. centrală, cu condiĠii naturale variate úi prielnice unei Jude ul Mure are un poten ial turistic foarte ridicat, ample dezvoltări economice. Ġ ú Ġ întrucât pe întreg teritoriul s u sunt concentrate Principalele ramuri economice úi ponderea lor în ă obiective turistice variate i de mare valoare. economia judeĠului: industrie: 41%, agricultură, ú Activitatea turistic este sus inut de existen a unei silviculturăúi exploatări forestiere: 22%, servicii: 37% ă Ġ ă Ġ infrastructuri diversificate, cu unităĠi de cazare corespunzătoare, în special în centrele urbane. Rezultatele economice în judeĠul Mureú au fost Ponderea ramurilor economice în economia judeĠului Mureú realizate de un număr de 8.280 unităĠi economice active, ale căror caracteristici sunt prezentate în cele ce urmează: 1 Industrie 37% 2 41% Agricultură, silvicultură 3 Servicii

22%

JudeĠul Mureú se înscrie cu o importantă pondere în producĠia industrială naĠională (locul 8 pe Ġară). Industria se caracterizează printr-o mare varietate a ramurilor producătoare, cu specializări de importanĠă naĠională: industria extractivă a gazului metan, industria de exploatare úi prelucrare a lemnului, producĠia de mobilier úi instrumente muzicale, industria chimicăúi producĠia de medicamente, prelucrarea cauciucului úi a maselor plastice, industria alimentară, industria textilăúi a încălĠămintei, confecĠii din textile, piele úi blană, industria altor produse din minerale nemetalice (geamuri, sticlărie, cărămizi, Ġigle, var, prefabricate pentru construcĠii, alte materiale de construcĠii, sticlă decorativă, porĠelan, faianĠă), metalurgie, industria de maúini, echipamente, aparate electrice. Agricultura este a doua ramură în economia judeĠului úi are o tradiĠie îndelungată. SuprafaĠa agricolă a judeĠului Mureú este de 414.764 ha úi reprezintă 61% din suprafaĠa totală a judeĠului. ProducĠia agricolă se repartizează relativ echilibrat pe cele două componente, cultura vegetalăúi creúterea animalelor. Principalele culturi sunt: plante tehnice (sfeclă de 22

JUDEğ UL

Principalii indicatori realizaĠi de unităĠile active, pe activităĠi ale economiei naĠionale (anul 2002)

Număr Cifra de afaceri InvestiĠii brute - Număr mediu ActivităĠi Cheltuieli cu personalul - de unităĠi - unităĠi active unităĠile active de salariaĠi în (secĠiuni CAEN) unităĠi active (mld. lei) active (mld. lei) (mld. lei) unităĠile active TOTAL 8280 60052,2 7483 108781 5677,4

Agricultură, silvicultură, piscicultură 371 1131,7 393,1 3797 182,5 Industrie total – total 1654 32278 3974,1 65974 3637,9

• Industrie extractivă 19 4109,6 414,6 2382 283,2 • Industrie prelucrătoare 1618 21590,2 2523,2 58161 2843 • Energie electricăúi termică 17 6578,2 1036,3 5431 511,7 ConstrucĠii 429 3325,8 295 7926 361,6 ComerĠ 3832 17477 1384,6 17201 638,6 Hoteluri úi restaurante 386 475 199,1 1877 64,8 Transport úi depozitare 557 2533,2 654 5096 324 45 1330,5 258,3 3158 285,3 Poútăúi telecomunicaĠii TranzacĠii imob., închirieri úi servicii 619 906,2 235,1 1896 91,9 Servicii colective, sociale, personale 163 367,8 25,7 1254 57,8

Alte activităĠi 224 227,1 64 602 33

Număr de unităĠi active, pe activităĠi ale economiei naĠionale Agricultură, silvicultură, 2,7% piscicultură Industrie total - total 2,0% 7,5% ConstrucĠii

0,5% 4,5% ComerĠ 6,7% 20,0% Hoteluri úi restaurante 4,7% k Transport úi depozitare

Po t i telecomunic ii 5,2% ú ăú ăĠ

TranzacĠii imobiliare, închirieri úi activit i de servicii 46,3% ăĠ Alte activităĠi de servicii colective, sociale úi personale Alte activităĠi 23

MUREù

Cel mai mare număr de unităĠi active se înregistrează în ramura comerĠ (3.832 unităĠi, reprezentând 46.3%), urmată de industrie (1.654 unităĠi, reprezentând 20%).

Cifra de afaceri úi investiĠiile brute, pe activităĠi ale economiei naĠionale

100.00

32.278, Cifra de 17.477, InvestiĠii

10.00

3.974, 3.325, 2.533,

1.330, 1.131, 1.384, 906, 1.00 654, miliarde 475, lei 393, 367, 295, 258, 235, 227, 199,

10 64,

25,

1

1 Agricultură Industrie - ConstrucĠ Come Hoteluri Transport Poúta TranzacĠ Alte activităĠi Alte ,silvicultură total ii Ġ restauranúi údepozitari telecomunicaúi Ġ imobiliareii serviciide activităĠi ,piscicultur te e ii inchirieri, colective,sociale ă activitúi ăĠi personalúi deservici e i

Cea mai mare cifră de afaceri înregistrată de unităĠile active a fost în industrie (32.278,0 mld. lei) urmată de comerĠ (17.477,0 mld. lei) úi construcĠii (3.325,8 mld. lei). În cadrul industriei, ramura prelucrătoare deĠinea 66,8% din volumul cifrei de afaceri. În celelalte ramuri ale economiei judeĠului, ponderea cifrei de afaceri era situată sub 4,2%. Volumul investiĠiilor brute totaliza la nivelul anului 2002 cifra de 7.483 mld. lei. Industria reprezenta 53,1% în totalul investiĠiilor efectuate de unităĠile active, fiind urmată de comerĠ (18,5%), transport úi depozitare (8,7%) úi agricultură (5,3%). 24

JUDEğ UL

0,6% Numărul mediu de salariaĠi în unităĠile active 1,2% 1,7% Agricultură, silvicultură, piscicultură 2,9% Industrie total - total

4,7% 3,5% ConstrucĠii 1,7% ComerĠ 15,8% Hoteluri úi restaurante

Transport úi depozitare

Poútăúi telecomunicăĠii 7,3% 60,6% TranzacĠii imobiliare, închirieri úi activităĠi de servicii Alte activităĠi de servicii colective, sociale úi personale Alte activităĠi

În anul 2002 în economia judeĠului îúi desfăúurau activitatea 108.781 salariaĠi, din care 65974 (60,6%) în industrie. Industria prelucrătoare absorbea 58.161 salariaĠi, reprezentând 88% din totalul salariaĠilor ocupaĠi în industrie. În comerĠ numărul salariaĠilor era de 17.201 (15,8%). 25

MUREù

Cheltuieli cu personalul efectuate de unităĠile active pe activităĠi ale economiei naĠionale Agricultură, silvicultură, (mild. lei) piscicultură Industrie total - total

3637,9 ConstrucĠii

ComerĠ

Hoteluri úi restaurante

Transport úi depozitare

Poútăúi telecomunicăĠii mld. lei TranzacĠii imobiliare, închirieri úi activităĠi de servicii 638,6 Alte activităĠi de servicii 361,6 324 colective, sociale úi personale 182,5 285,3 64,8 91,9 57,8 33 Alte activităĠi

Urmând aceeaúi evoluĠie cu numărul salariaĠilor, cheltuielile cu personalul efectuate de unităĠile active au înregistrat cea mai mare pondere în industrie (3.637,9 mld. lei reprezentând 64,1%). În măsură mai mică s-au efectuat cheltuieli cu forĠa de muncă în comerĠ (638,6 mld. lei reprezentând 11,2%) úi construcĠii (361,6 mld lei).

ForĠa de muncăúi úomajul

La finele anului 2002, participarea populaĠiei la forĠa de muncă, pe zone ale judeĠului, se prezenta astfel: - mii persoane -

PopulaĠia activă PopulaĠia ocupatăùomeri Total M F % Total M F % Total M F %

Total judeĠ 208,4 122,1 86,3 100,0 185,7 106,3 79,4 100,0 22,7 15,8 6,9 100,0 Zona Iernut 8,6 5,9 2,7 4,1 6,8 4,6 2,2 3,7 1,8 1,3 0,5 7,9

Zona Luduú 18,9 12,4 6,5 9,1 16,0 10,4 5,6 8,6 2,9 2,1 0,8 12,8 Zona Reghin 37,1 22,7 14,4 18,0 33,3 20,2 13,3 17,9 3,8 2,7 1,1 16,7

Zona Sighiúoara 21,1 11,7 9,4 10,1 19,5 10,4 9,1 10,5 1,7 1,3 0,4 7,5 Zona Sovata 16,0 10,3 5,7 7,7 14,2 9,1 5,1 7,6 1,7 1,2 0,5 7,5 Zona 89,6 48,8 40,8 42,9 81,7 43,5 38,2 44,0 7,9 5,3 2,6 33,5 Târgu Mureú Zona Târnăveni 17,1 10,3 6,8 8,1 14,2 8,3 5,9 7,7 2,9 1,9 1,0 12,8 26

JUDEğ UL

La indicatorul populaĠie activă înregistrează ponderi scăzute zonele Iernut (4,1%), Luduú (9,1%) úi Târnăveni (8,1%). Aceste zone au úi o rată mare a úomajului, depăúind cu mult nivelul judeĠului, care în anul 2002 era de 6,4%.

PopulaĠia ocupată pe activităĠi ale economiei naĠionale

- mii persoane - POPULATIA OCUPATA 1999 2000 2001 2002 TOTAL, din care: 235,7 245,7 239,6 240,8 Industrie 61,8 62,2 65,2 69,8 ConstrucĠii 9,3 8,8 7,5 10,9 ComerĠ 19,3 21,4 20,0 26,0 Turism 3,2 2,7 2,5 2,8 Transporturi 6,9 8,6 6,4 7,2 Servicii 8,1 8,3 8,0 7,6 Agricultură 100,5 103,1 100,4 87,1 AdministraĠie publică 2,7 2,6 2,8 2,8 InvaĠământ 12,3 13,5 12,6 11,4 Sănătate 8,5 10,4 10,5 11,4 Alte activităĠi ale economiei naĠionale 3,1 4,1 3,7 3,8

Se constată evoluĠia ascendentă în perioada 1999-2002 a populaĠiei ocupate în industrie úi comerĠ, în timp ce numărul persoanelor ocupate în construcĠii, transporturi úi servicii a rămas relativ constant.

Ponderea úi locul judeĠului Mureú în economia naĠională, după forĠa de muncă

Ponderea în total Locul judeĠului 1997 1998 1999 2000 2001 2002 1997 1998 1999 2000 2001 2002 ForĠa de muncă Pop. ocupată total 2,8 2,8 2,8 2,8 2,8 2,9 13 14 13 12 12 11 Pop ocupată în agricultură 2,9 2,9 2,9 2,9 2,9 2,9 13 13 14 13 15 13 Pop. ocupată în industrie 3,1 3,0 3,0 3,1 3,2 3,3 10 13 9 11 9 9 Pop. ocupată la 1.000 locuitori ------12 13 13 13 14 7 Nr. salariaĠi 2,7 2,6 2,7 2,8 2,7 2,9 14 14 13 11 13 11 Nr. salariaĠi în industrie 3,0 2,9 2,9 3,1 3,2 3,3 10 13 13 9 11 11 Câútigul mediu net pentru salariaĠi ------18 22 15 10 21 22 27

MUREù

JudeĠul Mureú ocupă locul 11 pe Ġară la indicatorul producĠia de cherestea, cu o pondere de 2,7%. La ”populaĠie ocupată” úi locul 7 la indicatorul Reghin există o societate comercială de producere a privind“populaĠia ocupată la 1.000 locuitori”. Aceúti instrumentelor muzicale “Gliga Companies”. indicatori au înregistrat o tendinĠă de îmbunătăĠire în industria chimică este reprezentată în municipiile perioada 1997-2000. Târgu Mureúúi Târnăveni, unde se produc îngrăúăminte chimice, carbid, produse chimice anorganice de bază, anti-dăunători (locul 1 pe Ġară în I.2.1.Industria producĠia de anti-dăunători). producĠia de medicamente a cunoscut o evoluĠie Industria este ramura cu ponderea cea mai mare în ascendentă în ultimii ani, devenind o ramură de bază economia judeĠului, reprezentând 53,7% în structura în industria judeĠului, reprezentativ în acest domeniu cifrei de afaceri realizată de unităĠile active (la nivelul fiind municipiul Târgu Mureú. anului 2002). ramura prelucrarea cauciucului úi masele plastice După evenimentele din anul 1989, procesul de cuprinde producĠia de anvelope din oraúul Luduú. tranziĠie caracteristic economiei judeĠului s-a resimĠit úi în ceea ce priveúte industria alimentară, judeĠul Mureú în sectorul industrial, care a trecut de la un sistem ocupă locul 2 pe Ġară la producĠia de lapte de consum, puternic centralizat la promovarea liberei iniĠiative. cu o pondere de 14,8% în total; locul 8 în producĠia de Procesul de privatizare a tuturor unităĠilor de producĠie brânzeturi, cu o pondere de 3,1%. Caracteristică industrială care s-a desfăúurat în anii '90, a fost însoĠit pentru industria alimentară a judeĠului este prelucrarea de reducerea volumului producĠiei úi a capacităĠilor de cărnii, judeĠul ocupând locul 20 pe Ġară în producĠia de producĠie, precum úi de dispariĠia unor ramuri carne úi locul 16 în producĠia de preparate din carne; industriale. iar la producĠia de zahăr rafinat, judeĠul Mureú ocupă Totuúi, judeĠul Mureú dispune de un potenĠial de locul 20 pe Ġară. dezvoltare ridicat, determinat de aúezarea geografică Reprezentative pentru industria alimentară sunt centralăúi de condiĠiile naturale variate úi prielnice municipiile Târgu Mureú, Reghin, Sighiúoara úi oraúul unei ample dezvoltări economice. Sovata. Industria, cu o pondere de 41% în economia judeĠului, industria textilă, încălĠăminte úi confecĠii din textile úi se caracterizează printr-o varietate mare a ramurilor piele este reprezentată prin producĠia de Ġesături din producătoare, cu specializări de importanĠă naĠională, bumbac úi tip bumbac, confecĠii textile, pielărie úi între care menĠionăm: industria extractivă a gazului încălĠăminte în municipiile Târgu Mureúúi Sighiúoara. metan; industria de exploatare úi prelucrare a ProducĠia din minerale nemetalifere cuprinde lemnului; producĠia de mobilier úi instrumente producĠia de geamuri trase (2 mm grosime), sticlărie, muzicale; industria chimicăúi producĠia de cărămizi, blocuri ceramice, Ġigle, poame úi olane din medicamente; prelucrarea cauciucului úi a maselor argilă, var (locul 8 pe Ġară) úi prefabricate din beton plastice; industria alimentară, băuturi; industria textilă, armat (locul 25 pe Ġară). încălĠăminte úi confecĠii din textile úi piele; produse din Tot în ramura produselor din minerale nemetalice este minerale nemetalice (geamuri, sticlărie, cărămizi, Ġigle, cuprinsăúi producĠia ceramică (faianĠă menaj, sticlăúi var, prefabricate pentru construcĠii, alte materiale de porĠelan fosfatic) de la Sighiúoara, care cunoaúte o construcĠii, sticlă decorativă, porĠelan, faianĠă); dezvoltare tot mai mare în ultimii ani. metalurgie; maúini, echipamente, aparate electrice. construcĠia de maúini, echipamente úi aparate industria extractivă a gazului metan are o pondere de electrice se regăseúte în municipiul Târgu Mureúúi în 12,7% în cifra de afaceri a ramurii industriale úi este măsură mai mică în Sighiúoara, Reghin, Luduú. reprezentată mai ales în zonele Sighiúoara úi Sărmaú. un factor în dezvoltarea industrială a judeĠului îl industria de exploatare úi prelucrare a lemnului este constituie realizarea pe platforma Vidrasău (oraúul una dintre cele mai dezvoltate ramuri industriale, în Ungheni), la 18 Km de municipiul Târgu Mureú, a special datorită faptului că în această zonă a Ġării Parcului industrial Mureú – Platforma Vidrasău. materia primă se găseúte din abundenĠă. Industria de Începând cu anii '90, în urma privatizării, reorganizării prelucrare a lemnului este reprezentată în oraúele sau desfiinĠării unor capacităĠi de producĠie, fiecare Reghin, Târnăveni, Luduú. JudeĠul Mureú, cu o zonă a judeĠului s-a confruntat cu probleme specifice pondere de 8,9% în valoarea producĠiei de mobilier, în evoluĠia sectorului industrial. ocupă locul 1 pe Ġară la acest indicator úi locul 10 în 28

JUDEğ UL

Caracteristicile sectorului industrial în diferite Marea majoritate a unităĠilor erau profilate pe zone ale judeĠului: industria uúoară, mai ales textilă (65% pondere valorică din produsele sighiúorene), orientare fixată de Zona Târgu Mureú o anumită tradiĠie locală (vezi vechile bresle ale Ġesătorilor úi croitorilor), precum úi de materia primă Ramura industrială este prezentă în principal în abundentă pentru produsele ceramice. municipiul Târgu Mureú, unde îúi desfăúoară AgenĠi economici prezenĠi în industrie: S.C. “VES” activitatea peste 8.500 de agenĠi economici. S.A. (vase emailate), S.C. “Stimet” S.A. (ambalaj Structura industrială este diversificată, fiind dominată sticlă), S.C. “Siceram” S.A. (materiale pentru de 4 sectoare mai importante úi anume: industria construcĠii), S.C. “Târnava” S.A. (confecĠii), S.C. prelucrării lemnului, industria chimică, construcĠia de “Nicovala” S.A. (construcĠii metalice), S.C. “Parat – ro” maúini, industria textilăúi de pielărie. S.A. (confecĠii industriale), S.C. “Transtex” S.A. Industria de prelucrare a lemnului este prezentă prin (confecĠii), S.C. “CESIRO” S.A. (faianĠă menaj), S.C. producĠia de mobilier realizată de S.C. Mobex S.A., “Hochland ” S.R.L. (prelucrarea laptelui). care produce úi mobilier sculptat. Industria chimică este reprezentată de Combinatul Zona Reghin chimic S.C. Azomureú S.A., producător de îngrăúăminte chimice, iar industria farmaceutică de Profilul economic preponderent al zonei este S.C. Armedica S.A. úi Lek Pharmatech – unităĠi exploatarea, transportul úi industrializarea materialului producătoare de medicamente. lemnos. Industria constructoare de maúini este reprezentată de Industria metalurgică a avut de suferit în urma S.C. Electromureú S.A. (producător de articole desfiinĠării S.C. Metalurgica S.A., fiind disponibilizaĠi electrocasnice), S.C. Imatex S.A. (producător de un număr de 4.500 de angajaĠi. Ulterior, societatea a maúini de Ġesut convenĠionale úi neconvenĠionale), fost privatizatăúi în prezent se fac din nou angajări. S.C. Matricon S.A. (producător de maúini de cusut) úi În industria zonei îúi desfăúoară activitatea 274 agenĠi de către “Prodcomplex” (producător de utilaje pentru economici, între care cei mai importanĠi sunt: S.C. prelucrarea maselor plastice). Prolemn S.A., S.C. Alpina S.A., S.C. Amis S.A., S.C. Industria textilă este reprezentată de S.C. Textor S.A. Irum S.A., S.C. Hora S.A., S.C. Remex S.A., S.C. (producător de fibre sintetice úi din mătase), S.C. Lazar S.R.L., Geosef Levicom S.R.L., S.C. Larix Textila Mureúul (confecĠii textile), iar industria pielăriei Forest S.R.L., Emivas Cons S.R.L., RAGCL S.A., S.C. de S.C. Manpel S.A. (reprezentativ pentru producĠia Gliga Companies S.A., S.C. Metalurgica Reghin S.A., de confecĠii úi mănuúi din piele). S.C. Turlemn Prodcom S.R.L., Distileriile Regun Industria alimentară este prezentă prin societăĠi S.R.L., Vivarius Impex S.R.L., Grafis Art S.R.L., comerciale pentru produse din carne, prelucrarea Bewami Pan Expert S.R.L., Lemn Metal Reghin S.A.. laptelui (S.C. Friesland S.A.) úi zahăr. Profilul lor de activitate: industria alimentarăúi a băuturilor, confecĠiile din textile úi pielărie, producĠia Zona Sighiúoara de încălĠăminte, prelucrarea lemnului, produse din minerale nemetalice, metalurgie, construcĠii metalice Sectoarele economice dominante, în ordinea ponderii úi produse din metal, producĠia de maúini úi lor sunt: confecĠii, materiale de construcĠii úi alte echipamente, producĠia de maúini úi aparate electrice, produse din minerale nemetalice (faianĠă menaj, vase de aparaturăúi instrumente medicale, de precizie emailate, porĠelan fosfatic), prelucrarea laptelui úi opticăúi ceasornicărie, producĠia de mobilier úi alte construcĠii metalice. activităĠi industriale. La sfârúitul anilor '80, municipiul Sighiúoara era Numărul total al angajaĠilor este de 8.836. beneficiarul unui profil industrial complex, în care ponderea era deĠinută de ramurile textilăúi confecĠii Zona Târnăveni textile, construcĠii de maúini úi prelucrarea metalelor, sticlăúi faianĠă, articole pentru menaj, produse Sectoarele industriale dominante în zonă sunt alimentare, materiale de construcĠii, exploatarea úi industria chimicăúi producĠia din minerale nemetalice prelucrarea lemnului, pielărie, blănărie, încălĠăminte, (prelucrarea sticlei, Ġigle úi materiale de construcĠii, etc. articole de ceramică). 29

MUREù

Profilul industrial al zonei este dat de municipiul Obiectivul principal al acestor zone este crearea de Târnăveni, în care industria chimică (succesoare a noi locuri de muncă prin susĠinerea unor proiecte de ramurii reprezentative din perioada comunistă) este investiĠii în domeniul serviciilor, industria uúoară, preponderentă (carbid, acid sulfuric, etc.). Această industria alimentară, de prelucrare a legumelor úi cea ramură este reprezentată de Grupul de firme CARBID a produselor din lapte úi carne. (Carbid – Fox, Carbid – Gaz, Carbid – Conmet) restructurate din fostul Combinat Chimic úi care au ca Zona Luduú profil fabricarea de produse chimice anorganice de bază, gaze industriale úi turnarea fontei. Caracteristic pentru zona Luduú este faptul că Societatea comercială BICAPA S.A. Târnăveni, industria se desfăúoară doar în perimetrul oraúului desprinsă din fostul Combinat Chimic, a trecut printr- Luduú, profilul industrial fiind determinat de industria un proces de privatizare după anul 1989, iar în alimentară, prelucrarea lemnului, confecĠii-textile, prezent se află în reorganizare în vederea începerii prelucrarea cauciucului. unor activităĠi noi. Industria de prelucrare a cauciucului este reprezentată Regresul economic înregistrat de marile unităĠi de S.C. Romvelo S.A. Luduú, iar industria alimentară economice de pe platforma industrială a municipiului (prelucrarea sfeclei de zahăr) de S.C. Zahărul Luduú după anul 1990 (S.C. Bicapa S.A. , S.C. Carbid Fox S.A. S.A.) a avut drept consecinĠă disponibilizarea unui Industria mai este reprezentată în această zonă de număr impresionant de angajaĠi, atât din oraú cât úi prelucrarea sârmei úi sticlei la Luduú; industria din localităĠile învecinate. extractivă (gaze naturale) la Sărmaúu; prelucrarea Printre alĠi agenĠi economici care încep să se dezvolte lemnului la Luduú, Sărmaúu, CheĠani, Tăureni; în cadrul industriei din Târnăveni menĠionăm: Gecsat prelucrarea cânepei, industria uúoară (confecĠii) úi (geamuri, prelucrarea úi fasonarea sticlei plate, materiale de construcĠii la Luduú. fabricarea de elemente de dulgherie úi tâmplărie din Neutilizarea în totalitate a unor capacităĠi de producĠie metal); S.C. Cars S.A. (fabricarea cărămizilor, Ġiglelor existente úi desfiinĠarea altora, migraĠia forĠei de úi altor produse pentru construcĠii din argilă arsă); S.C. muncă spre alte zone din Ġarăúi străinătate sau lipsa Com Ardeleana (producĠia de mobilier); S.C. Cotton resurselor financiare necesare înlocuirii Textil SRL (confecĠii articole de îmbrăcăminte); S.C. echipamentelor úi tehnologiilor învechite, reprezintă Vitron (fabricarea articolelor ceramice pentru uz factori de regres pentru dezvoltarea industrială a gospodăresc úi ornamental); S.C. Omega Prodcom zonei. (recuperarea deúeurilor úi resturilor nemetalice Redistribuirea spaĠiilor industriale dezafectate ar putea reciclabile); S.C. Holland Tehnolemn Reedflex revigora activitatea acestui sector, prin orientarea lor International (producĠia de mobilier); S.C. Delrom spre activităĠi economice profitabile. (producĠia si conservarea cărnii). DisponibilităĠile în ceea ce priveúte suprafeĠele agricole ar putea oferi posibilitatea dezvoltării Zonele situate pe valea inferioară a Mureúului, industriei alimentare prin investiĠii în acest domeniu. reprezentate de oraúele Luduúúi Iernut În această zonă, cu bogată experienĠă în domeniul zootehniei (complexe de creúterea úi îngrăúarea Aceste zone au ca specific profilul agroindustrial. animalelor, aflate în conservare), cu existenĠa marilor Ca urmare a schimbărilor intervenite după anul 1989, suprafeĠe piscicole, este favorizată dezvoltarea dezechilibrele economice din aceste zone au fost industriei alimentare. provocate de închiderea unor unităĠi industriale care înglobau un număr apreciabil de locuitorilor din cele Zona Iernut două oraúe. Caracteristic pentru oraúele Luduúúi Iernut este Ramuri industriale preponderente: producerea numărul mare de locuitori apĠi de muncă, dar fără nici energiei electrice prin S.C. Electrocentrale Bucureúti un venit. S.A. - Sucursala Mureúúi lucrări de întreĠinere úi Oraúele sunt străbătute de DN 15 Turda – Târgu reparaĠii agregate energetice, lucrări PRAM, AMC, Mureú – TopliĠa úi drumul european E 60 Braúov – control nedistructiv prin S.C. Termoserv S.A. ce atrag Târgu Mureú – Cluj Napoca. circa 700 salariaĠi. 30

JUDEğ UL

Potential de dezvoltare: S.C. Complex ZOOIND PotenĠialul turistic hidromineral, lacustru úi al ARDEALUL S.A. Iernut (22 ha) úi S.C. PROTAN SA. reĠelei hidrografice (profil agro-industrial). Apele minerale au importanĠă turistică, întrucât au Zona Sovata efecte terapeutice dintre cele mai diverse. Predomină apele minerale bicarbonatat- Ramuri industriale preponderente: exploatarea úi carbogazoase, aflate în aureola mofetică Călimani- prelucrarea lemnului (exploatări forestiere, producĠia Gurghiu, urmate de cele feruginoase. de mobilă, artizanat din lemn) în cadrul a 7 agenĠi Apele minerale sărate apar la Ideciu de Jos, JabeniĠa, economici între care se remarcă S.C: Mobila S.A. Brâncoveneúti, Uila, Gurghiu úi Sovata. La Sângeorgiu componentă a grupului francez Jaques Parisot, S.C. de Mureú acestea provin din zăcămintele gazeifere ale Rowo S.A. úi industria alimentară (producĠia de domului Ernei. brânzeturi) reprezentată de S.C. Hochland S.A. Nămolurile sapropelice, utilizate în afecĠiuni locomotorii, apar la Sovata. Lacurile constituie o resursă importantă din mai multe I.2.2.Sectorul terĠiar motive: posibilităĠi de agrement, de terapie, valoarea peisagistică. În MunĠii Călimani este prezent lacul glaciar Iezerul de sub R i i . I.2.2.1.Turismul ăĠ Ġ ú Lacurile sărate, mai numeroase, sunt concentrate în Ideciu de Jos, JabeniĠa úi mai ales la Sovata. Aici Înzestrat cu un bogat poten ial turistic, definit de Ġ există circa 10 lacuri sărate, între care Lacul Ursu. marea varietate a elementelor cadrului natural, jude ul Ġ Importante terapeutic sunt úi lacurile Negru úi Aluniú Mure se înscrie între zonele de mare atractivitate pe ú care, alături de Lacul Ursu, au asigurat dezvoltarea plan intern i interna ional. ú Ġ staĠiunii Sovata. Poten ialul turistic privit ca activitate economic , Ġ ă Păstrăvăriile, între care cele mai renumite sunt situate constituie oferta primar a turismului i grupeaz ă ú ă la Lăpuúna, pe valea Gurghiului úi Câmpul CetăĠii, pe resursele úi obiectivele turistice naturale úi antropice. valea Târnavei Mici. Iazurile, prezente în Câmpia Transilvaniei, având PotenĠialul turistic natural aceeaúi funcĠie ca úi păstrăvăriile, se concentrează pe valea Luduúului, în perimetrul comunelor Sânger, PotenĠialul morfoturistic este reprezentat de cele Tăureni, Zau de Câmpie, ùăulia úi Miheúu de Câmpie. două lanĠuri montane din partea estică a judeĠului: ReĠeaua hidrografică constituie o resursă turistică mai Călimani úi Gurghiu. Cele mai spectaculoase forme, ales în perimetrul oraúelor mari, unde luncile râurilor cu potenĠial de mare atractivitate sunt craterele mai importante úi pădurile ce mărginesc aceste lunci vulcanice, bine păstrate úi de dimensiuni mari: sunt amenajate pentru turismul de agrement. Căliman în MunĠii Călimani, Fâncel-Lăpuúna úi Saca- ImportanĠă deosebită prezintă în acest sens valea Tătarca din MunĠii Gurghiu. Mureúului în perimetrul localităĠilor Târgu Mureú, Relieful glaciar dezvoltat la altitudini de peste 2.000 m Reghin, Iernut úi Luduú; valea Târnavei Mici la în aceste zone, conĠine două circuri glaciare. Târnăveni, precum úi valea Târnavei Mari la MunĠii de sare de la Sovata conĠin un substrat în care Sighiúoara. sarea este foarte aproape de suprafaĠă (relief salin). PotenĠialul turistic biogeografic este alcătuit din Defileul Deda-TopliĠa, desfăúurat în cea mai mare păduri úi fondul zoogeografic. parte pe teritoriul judeĠului Mureú, are o lungime totală Pădurile cele mai extinse apar în regiunile montane úi de 34 km, despărĠind masivele vulcanice Călimani úi în cele subcarpatice, constituind un alt factor de Gurghiu. atracĠie turistică. Câteva dintre ele au o valoare PotenĠialul climato-turistic permite practicarea turistică ridicată datorită declarării lor ca rezervaĠie activităĠilor turistice în toate sezoanele, cu variaĠii în naturală. În scopul conservării resurselor cu valoare funcĠie de specificul formelor de turism. Exceptând de unicat sau pe cale de dispariĠie, la nivelul judeĠului altitudinea masivelor muntoase, bioclimatul munĠilor Mureú au fost desemnate prin Legea nr. 5/2000 mijlocii (1.200-1.800 m) este foarte extins, fiind indicat privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului pentru efectuarea climato-terapiei. naĠional, o serie de arii protejate: Parcul NaĠional Călimani Sud; RezervaĠia peisagistică Defileul Deda- 31

MUREù

TopliĠa; Pădurea de Stejari seculari de la Mociar; obiectivelor turistice fiind incluse obiectivele cultural- RezervaĠia de Bujor de Stepă de la Zau de Câmpie; antropice (biserici, biserici-fortificate, cetăĠi, castele, RezervaĠia naturală Lacul Fărăgău; Pădurea Săbed, complexe arhitectonice urbane) precum úi cele care comuna Ceuaúu de Câmpie; RezervaĠia de stejar se leagă de cultura materialăúi spirituală din mediul pufos Sighiúoara; RezervaĠia molid de rezonanĠă rural (obiceiuri, tradiĠii, etc.). Lăpuúna; Stejarii seculari de la Braite, Sighiúoara; Complexele arhitectonice urbane deĠin un loc Lacul Ursu Sovata úi arboreturile limitrofe; RezervaĠia important între obiectivele cultural-antropice, între care Laleaua pestriĠă Vălenii de Mureú; Poiana narciselor se remarcă municipiile Târgu Mureúúi Sighiúoara. Gurghiu; RezervaĠia peisagistică Seaca; Arboretul cu Municipiul reúedinĠă de judeĠ Târgu Mureú - Chamaecyparis Lawsoniana – Sângeorgiu de Pădure. concentrează o serie de obiective turistice importante. În judeĠul Mureú au fost recunoscute 14 arii protejate În centrul istoric se remarcă cea mai veche casă din de interes naĠional, având suprafaĠa totală de 28.359 oraú, datând din 1554, reconstruită în 1763; Palatul ha. Dintre acestea cele mai cunoscute sunt Lacul Tholdalagi, construit în stil rococo; Palatul Culturii; Ursu, rezervaĠia peisagistică Defileul Deda-TopliĠa, Palatul Prefecturii, ambele datând de la începutul Defileul Mureúului úi numeroase rezervaĠii botanice. În secolului XX; Catedrala Ortodoxă, Biserica Catolică, plus, Parcul NaĠional Călimani Sud care se află parĠial construită în stil baroc între anii 1728-1764; Biblioteca pe teritoriul judeĠului Mureú. Teleki, cu 40.000 de volume; Biserica din Lemn Fondul zoogeografic se concentrază în acestă zonă, (ortodoxă), construită în 1793; Tabla Regească în stil turismul cinegetic fiind prezent în MunĠii Gurghiu úi baroc, etc. La toate acestea se adaugă Cetatea Călimani (cervidee, urúi), precum úi în zona Medievală, construită în prima jumătate a secolului al subcarpatică (mistreĠi). Propice pentru turismul XVII-lea, care cuprinde úi o Biserică Reformată, piscicol sunt valea Mureúului prin defileul Deda- monument arhitectonic de la sfârúitul secolului XIV. TopliĠa, văile superioare ale Gurghiului úi Târnavei Municipiul Sighiúoara concentrează 11 obiective Mici, precum úi pescăria de crapi de la Zau de cultural-istorice, dintre care cel mai impresionant este Câmpie. Cetatea Medievală, din secolul XIV, care mai În ce priveúte distribuirea teritorială a potenĠialului păstrează 9 turnuri (din 14). În incinta cetăĠii se aflăúi natural, cel mai ridicat este înregistrat de comunele alte obiective, între care Biserica Mănăstirii (sec. XIII), montane úi subcarpatice Lunca Bradului, RăstoliĠa, Biserica din Deal (sec. XIV-XV) úi Galeria de Lemn urmate de Sovata, Stânceni, Deda úi Ibăneúti. Un (1642). potenĠial relativ însemnat au úi comunele Vătava, Sighiúoara este cel mai important obiectiv turistic Hodac, Gurghiu úi Chiherul de Jos. antropic din judeĠ, fiind inclus pe lista monumentelor Aceste unităĠi administrative se caracterizează prin: UNESCO. bioclimat de munte cu efect stimulativ, fond zoogeografic, ape minerale, lacuri sărate úi piscicole úi PotenĠialul turistic al vestigiilor istorice úi prezenĠa defileului Deda-TopliĠa. arhitecturale Cu un potenĠial turistic natural mijlociu apar comunele Eremitu, Ruúii MunĠi, Aluniú, Brâncoveneúti úi În aúezările din judeĠul Mureú se află monumente Solovăstru, datorită prezenĠei reliefului salifer, a apelor istorice úi de arhitectură foarte variate stilistic, datând minerale sărate, a lacurilor sărate, precum úi a din perioade istorice diferite úi reflectând cultura pădurilor relativ extinse. autohtonă, pe cea maghiarăúi germană, culturi care În categoria unităĠilor administrative cu potenĠial s-au influenĠat reciproc în această zonă. Acest mozaic turistic natural scăzut se încadrează comunele din cultural se constituie într-o atracĠie turistică zona subcarpatică Batoú, Suseni, de Jos, importantă, care dă o notă specifică. precum úi cele din Câmpia Transilvaniei (Sârmaúu, O serie de aúezări săteúti cu biserici fortificate se află Miheúu de Câmpie, ùăulia, Zau de Câmpie, Tăureni úi pe lista Patrimoniului Universal UNESCO, Sânger). exemplificând localităĠile colonizate de saúii din Transilvania, care formează un tot unitar cu valoare PotenĠialul turistic antropic istorică, cuprinzând moduri de organizare a spaĠiului, clădiri úi urme de activităĠi umane care îúi pun pecetea PotenĠialul turistic antropic este complementar celui asupra împrejurimilor. Bisericile fortificate se regăsesc natural, în această categorie a resurselor úi în număr mare într-un perimetru restrâns. Ele 32

JUDEğ UL constituie o realizare arhitecturală deosebită, datorită al papurei, pănuúilor úi nuielelor în satele Chendu, diversităĠii úi folosirii gamei de tipare defensive din Viforoasa. faza târzie a evului mediu european. Pentru valoarea lor documentară pot fi menĠionate Între cetăĠile medievale din sudul Transilvaniei se centrul de olari de la Deda úi centrul de ceramică remarcă Cetatea săsească cu biserică din Comuna săsească de la Saschiz. Vânători, satul Archita. Specificul artei populare maghiare se regăseúte în Punctele arheologice sunt prezente la Cuci, Cipău, Ġesăturile lucrate la Aluniú, în zona Sovatei úi a Cristeúti, Moreúti unde s-au păstrat dovezi ale Reghinului, iar decoraĠiunile interioare cu motive existenĠei umane din perioada fierului, a bronzului, ale populare se realizează pe Valea Gurghiului úi Valea civilizaĠiei antice úi feudalismului timpuriu. Mureúului. În categoria altor obiective antropice se includ Muzeul úi Monumentul Petöfi de la Albeúti, precum úi Monumentul Ostaúilor Români de la Oarba de Mureú 3.2.1.3. Baza materială a turismului (comuna Ogra). Constituie oferta secundară din turism, având drept PotenĠialul cultural este reprezentat de instituĠiile úi componente baza de cazare úi căile de comunicaĠie. evenimentele cultural-artistice, monumentele de artă, Baza de cazare a judeĠului Mureú este diversă, monumentele tehnice, parcuri úi grădini, foarte cuprinzând hoteluri, hanuri úi moteluri, cabane numeroase úi variate în această zonă. turistice, campinguri, vile, tabere úi pensiuni. Dintre muzeele mai importante menĠionăm: Muzeul CapacităĠile de cazare turistică pe teritoriul judeĠului JudeĠean Mureú, Muzeul de Istorie din municipiul la nivelul anului 2002 cuprindeau 91 unităĠi cu 7.820 Sighiúoara, Muzeul Etnografic din Reghin, Muzeul de locuri din care: 21 hoteluri cu 3.142 locuri, 8 hanuri úi ùtiinĠe Naturale în cadrul Grupului ùcolar “Lucian moteluri cu 281 locuri, 7 campinguri, unităĠi tip căsuĠă Blaga” din Reghin, Muzeul Orăúenesc din Târnăveni. úi cabane cu 946 locuri, 40 vile turistice cu 2.081 Între evenimentele culturale menĠionăm: Festivalul de locuri, 4 tabere de elevi úi preúcolari cu 1.0 60 locuri, artă medievală Sighiúoara, Festivalul minorităĠilor 11 pensiuni cu 310 locuri. etnice – Proetnica Sighiúoara, Zilele Târgu Mureúene.

Locuri în unitatile de cazare turistica hoteluri PotenĠialul turistic al artei úi tradiĠiei populare este reprezentat de cultura materialăúi spirituală creată în mediul rural care se manifestă, din punct de vedere hanuri si moteluri turistic prin folclor, festivaluri, colecĠii de obiecte vechi, 39% 4% arhitectură rurală specifică. 12% Datorită izolării unor localităĠi s-a păstrat încă vie campinguri, cultura tradiĠională cu arhitectura úi tehnica populară 4% unitati tip casuta (construcĠiile de case, porĠi, edificii religioase), 27% si cabane 14% vile turistice materialele folosite, instalaĠii tehnice (mori, pive) cu tehnicile utilizate în prelucrarea lemnului, în realizarea de împletituri, Ġesături, pictură pe sticlă, ceramică, fierărit. Pe teritoriul judeĠului Mureú s-au identificat Principalii indicatori realizaĠi de capacităĠile zone etnografice care prezintă elemente arhitecturale turistice la nivelul anului 2002: distincte, meúteúuguri specifice, tipuri diferite de aúezări, diversitate de obiceiuri, tradiĠii úi gastronomie. Capacitatea de cazare: Datorită suprafeĠelor mari de pădure, lemnul a servit - număr de locuri existente la 31 iulie 2002: 7.820 ca material de construcĠie pentru case úi unelte, unităĠi existând zone care pot fi considerate prin valoarea - număr de locuri în funcĠiune la 31 iulie 2002: 1.120 construcĠiilor (biserici de lemn, case, porĠi, úuri), mii locuri zile rezervaĠii de arhitectură populară. Număr turiúti cazaĠi: 115.000 În cadrul arhitecturii Ġărăneúti mureúene, se Număr înnoptări: 371.000 evidenĠiază peste 40 de biserici de lemn de pe Valea Indicele de utilizare a capacităĠii în funcĠiune: 33,1%. Mureúului, a Gurghiului úi a Nirajului. Între (Sursa: DirecĠia JudeĠeană de Statistică Mureú) meúteúugurile practicate se numără împletitul paielor, 33

MUREù

Alături de celelalte componente ale bazei materiale, úi Sovata; turismul de afaceri - se dezvoltă pe căile de comunicaĠie au o contribuĠie importantă, măsura implementării în România a standardelor orientând úi canalizând fluxurile turistice. Luând în internaĠionale úi a introducerii aquis-lui comunitar considerare infrastructura de transport care străbate european. LocaĠii pentru desfăúurarea acestui gen de judeĠul Mureú, caracterizată prin diversitate (transport turism există în oraúele Târgu Mureú, Sighiúoara úi rutier, aerian, cale feratăúi drumuri forestiere) se Sovata; turismul rural/agroturismul – în anul 2002 remarcă poziĠia avantajoasă care determină un grad existau 40 de pensiuni cu un număr de 639 locuri. ridicat de accesibilitate pentru municipiile Sighiúoara, PotenĠialul turistic natural se concentrează în partea Târgu Mureú, Reghin a oraúelor Luduúúi Iernut. Pe de nord-estică a judeĠului, în comunele montane úi altă parte, în mediul rural, accesibilitatea prezintă un subcarpatice. În judeĠul Mureú au fost declarate sate grad ridicat în comunele Bălăuúeri, Sărmaúu, Ungheni turistice următoarele localităĠi: Gorneúti, Bezid (com. úi Vânători. Sângeorgiu de Pădure), Lunca Bradului, Stânceni, Neagra (com. Lunca Bradului), RăstoliĠa, Gălăoaia (com. RăstoliĠa), Borzia (com. RăstoliĠa). PotenĠiale 3.2.1.4. Forme de turism în judeĠul Mureú sate turistice sunt Gurghiu, Lăpuúna (com. Ibăneúti). Din punctul de vedere al efectelor pe care le are Diversitatea potenĠialului turistic natural úi antropic asupra gospodăriilor Ġărăneúti, agroturismul apare ca permite desfăúurarea unor forme variate de turism în o variantă a dezvoltării mediului rural, mai ales în judeĠul Mureú: turismul staĠionar (de sejur) - este zonele cu condiĠii grele de viaĠă cum sunt cele din concentrat în ariile subcarpatice sau premontane, în zona montană. zonele din culoarul Mureúului úi în staĠiunile Satul din această parte a Ġării reprezintă o zonă în balneoclimaterice, între care cea mai importantă este care de multe ori spiritualitatea românească a Sovata; turismul balneoclimateric - este prezent în interferat cu cea a naĠionalităĠilor conlocuitoare, staĠiunea Sovata (de importanĠă internaĠională) la care realizând o simbioză plină de originalitate. se adaugă staĠiunile de importanĠă naĠionalăúi locală În judeĠul Mureú se află sate deosebit de interesante Sângeorgiu de Mureú, Ideciu de Jos úi JabeniĠa; prin valorile etno-folclorice, meúteúuguri, gastronomia turismul pentru sporturi de iarnă - posibilităĠi de tradiĠională, produsele de creaĠie artisticăúi prin practicare a schiului există în staĠiunea Sovata în deĠinerea unor valori recunoscute istorice sau perioada noiembrie-martie. În staĠiune este amenajată culturale, aúa cum sunt satele pe teritoriul cărora se o pârtie de schi cu o lungime de 1 km, aflată la o află biserici fortificate săseúti, sate turistice altitudine de 600-900 m; turismul itinerant - este vitipomicole, pastorale, sate care sunt adiacente unor favorizat de diversitatea capacităĠilor de cazare rezervaĠii naturale sau altor fenomene geomorfologice existente pe raza judeĠului; turismul cinegetic - este deosebite. Începuturi ale acestei forme de turism se favorizat de menĠinerea unei faune cinegetice regăsesc pe valea Mureúului, la Câmpul CetăĠii úi în valoroase de cervidee, urside úi suide, dintre care, zona Sighiúoarei. fără a se afecta echilibrul ecologic la nivelul speciilor, se pot recolta, într-un cadru perfect controlat úi Adresă utilă: AsociaĠia NaĠională de turism rural, organizat, exemplare de excepĠie. Un interes deosebit ecologic úi cultural – Filiala Mureú chiar úi pentru turismul internaĠional, prezintă MunĠii Târgu Mureú, Bvd. 1848 nr. 23, Bl. C4, Apt. 14 Călimani úi Gurghiu; turismul piscicol - este Tel./fax +40-0265-269343 ; E-mail: [email protected] concentrat nu numai în ariile montane, dar úi în zona iazurilor din Câmpia Transilvaniei; turismul cultural - are ca motivaĠie existenĠa unui valoros patrimoniu I.2.2.2.ComerĠul cultural-istoric úi etnografic-folcloric cu un caracter original, chiar de unicat (complexe arhitectonice ComerĠul este domeniul de activitate care a cunoscut urbane, între care Târgu Mureúúi Sighiúoara sau arii o adevărată explozie în perioada de după revoluĠia cuprinse în zonele de podiúúi subcarpatice cu un fond anticomunistă, astfel că la finele anului 2002 acest cultural-istoric cu dispersie mare); turismul de sfârúit sector reprezenta, după industrie, o pondere de 29,1% de săptămână - cele mai tipice areale de concentrare în totalul structurii cifrei de afaceri pe activităĠi ale a amenajărilor turistice pentru această formă de turism economiei judeĠului. sunt cele de pe valea Gurghiului, Defileul Deda-TopliĠa 34

JUDEğ UL

De asemenea, în ceea ce priveúte nivelul investiĠiilor active, unde comerĠul reprezintă 16,5% cu un număr brute efectuate în economie, comerĠul ocupă locul al de 18.647 persoane ocupate. doilea, după industrie, cu o cifră de afaceri de 1.385 Cea mai mare concentrare a unităĠilor comerciale úi a miliarde lei úi o pondere de 18,5% în totalul numărului de salariaĠi în acest sector se regăseúte în investiĠiilor. zona municipiului reúedinĠă de judeĠ Târgu Mureú, pe Din totalul de 8.280 unităĠi active la nivelul judeĠean în raza căruia îúi desfăúoară activitatea 2.148 unităĠi anul 2002, 3.832 unităĠi îúi desfăúurau activitatea în comerciale cu un număr de 9.701 salariaĠi, urmată de sectorul comercial, reprezentând un procent de zona Reghin (care cunoaúte o evoluĠie economică 46,3%. Ponderea ridicată se menĠine úi în cazul ascendentă) cu un număr de1.227 unităĠi úi 1.958 numărului mediu de persoane ocupate în unităĠile salariaĠi.

Structura activităĠii comerciale, pe zone ale judeĠului, în anul 2003 (nr. unităĠi comerciale úi nr.salariaĠi)

Nr. Zonare TOTAL unităĠi Nr.agenĠi economici cu activ.în Ponderea Nr. salariaĠi Ponderea numărului de crt. comerciale domeniul comerĠului pe unităĠilor salariaĠi în total LocalităĠi sectoare comerciale comerciale în total % % Alim. Nealim. Alim. publ.

0 1 2 3 4 5 6 7 8 1 Iernut 186 92 64 30 3,3 172 1,0

2 Luduú 417 194 91 132 7,4 1.667 9,3 3 Reghin 1.227 466 481 280 21,8 1.958 10,9

4 Sighiúoara 699 449 209 41 12,4 2.644 14,8 5 Sovata 491 151 260 80 8,7 856 4,8

6 Târgu Mureú 2.148 198 1.684 266 38,2 9.701 54,2 7 Tîrnăveni 459 185 191 83 8,2 886 5,0 TOTAL 5.627 1.735 2.980 912 100,0 17.884 100,0 35

MUREù

Structura unităĠilor comerciale, pe zone ale judeĠului în anul 2003

8% 3% 7% Zona Iernut Zona Luduú 22%o Zona Reghin Zona Sighiúoara 39% Zona Sovata Zona Tg.Mureú 12% Zona Târnaveni 9%

Începând cu anul 2002, s-au construit mari magazine relaĠii cu membrii, sprijinirea procesului investiĠional, úi în judeĠul Mureú: pe drumul naĠional DN 15 Târgu prezentarea noilor oferte de produse úi servicii úi prin Mureú – Reghin, în localitatea Ernei, funcĠionează dezvoltarea celor existente. unitatea comercială SELGROSS Cash&Carry, iar în Puternic reprezentat în judeĠul Mureú, sectorul IMM- municipiul Târgu Mureú, pe drumul european E 60 la urilor se află într-o strânsă dependenĠă de sectorul intrarea dinspre Cluj-Napoca funcĠionează unitatea bancar, deoarece principala sursă de finanĠare a comercială METRO Cash&Carry úi la ieúirea din oraú acestui grup de întreprinderi rămân în continuare spre Sighiúoara, magazinul UNIVERS-ALL; tot în băncile comerciale, atât prin creditele pe care acestea municipiul Târgu Mureú, pe drumul european E 60 le acordă din fonduri proprii, cât úi prin programele de (porĠiunea Str. Gheorghe Doja) funcĠionează de creditare provenite din alte surse pe care acestea le asemenea o mare unitate comercială pentru derulează. desfacerea materialelor de construcĠii úi O trăsătură comună a creditelor acordate sau derulate accesorii (SURTEC). de bănci este aceea că, indiferent de utilizarea creditului (investiĠie, desfăúurarea activităĠii curente, Serviciile financiar-bancare etc.), banca solicităúi din partea debitorului o contribuĠie financiară. Economia judeĠului este susĠinută de sectorul bancar Având în vedere că sectorul IMM-urilor cunoaúte o reprezentat de filiale ale societăĠilor bancare úi de dinamică accentuatăúi înregistrează o importanĠă asigurări, precum Banca Comercială Română (sediul deosebită în ansamblul economiei zonale, analiza cu centralăúi filială), Raiffeisen Bank, Banca Română pieĠei creditelor acordate trebuie să ia în considerare de Dezvoltare – Groupe Societé Generale, Banca atât evoluĠia, cât úi participarea acestui sector la Românească, Banca Comercială Carpatica, ING formarea indicatorilor macroeconomici. Bank, Banc Post, Piraeus Bank, Unicredit, Banca Ion Din informaĠiile băncilor referitoare la ratele dobânzilor ğiriac, Eurom Banc, ABN AMRO Bank, Banca de practicate úi creditele acordate IMM-urilor, se Credit úi Dezvoltare Romexterra, Banca Transilvania, constată că acestea se află pe trendul general C.E.C. precum úi o serie de Cooperative de credit sau descendent al ratei dobânzilor înregistrate în sistem. Bănci Populare. În ceea ce priveúte destinaĠia creditelor acordate OperaĠiunile instituĠiilor publice se derulează prin întreprinderilor mici úi mijlocii, se remarcă o pondere Banca NaĠională a României úi Trezorerie. mai mare a creditelor destinate finanĠării capitalului de Majoritatea băncilor au sucursale úi filiale atât în lucru, în raport cu cele pentru investiĠii. În plus, nu municipiul de reúedinĠă, cât úi în principalele oraúe. toate băncile includ în portofoliu lor de creditare Serviciile oferite sunt diverse úi în general de bună sectorul IMM-urilor. calitate, singura dificultate pe care o întâmpină agenĠii economici úi persoanele private fiind accesul la credite, pentru acordarea cărora se solicită garanĠii mari. Serviciile financiar-bancare de promovare comercială se realizează prin activităĠile curente de 36

JUDEğ UL

I.2.2.3.Transporturile lungime de 402,9 km din care modernizate 375,3 km, reprezintă 20,7% din totalul drumurilor publice. Transportul public Din totalul drumurilor naĠionale, doar DN E60 se află în stare foarte bună, întrucât a fost reabilitat pe o Lungimea totală a drumurilor publice pe teritoriul lungime de 120 km în perioada 1998-2002 (pe judeĠului Mureú este de 1.944,1 km, densitatea lor întreaga distanĠă de la intrare úi până la ieúirea din fiind de 29,9 km la 100 km² de teritoriu, indicator situat judeĠ). Restul drumurilor naĠionale sunt în stare sub media pe Ġară de 32,9 km/100 km² teritoriu. mediocră, rea úi foarte rea, având durata de Starea drumurilor nu se ridică la nivelul standardelor exploatare expirată de 1-3 ori. europene. Drumurile judeĠene úi comunale ale judeĠului Reducerea constantă în perioada de după anul 1989 a (1.541,2 km) au o pondere de 79,3% în totalul reĠelei volumului de investiĠii alocate pentru construirea, de drumuri publice. Starea drumurilor judeĠene úi modernizarea úi întreĠinerea drumurilor publice, la comunale are o influenĠă deosebită asupra dezvoltării care se adaugă creúterea de până la 10 ori a traficului locale. Lungimea drumurilor judeĠene este 781,6 km greu pe unele tronsoane, au dus la deprecierea din care modernizate 638,7 km, iar cea a drumurilor continuăúi progresivă a stării drumurilor publice din comunale este de 759,6 km din care modernizate 98,3 judeĠ. Drumurile naĠionale de pe raza judeĠului, cu o km, reprezentând 40,3% úi respectiv 41,3% din totalul drumurilor publice.

ReĠeaua de drumuri publice

Total Din care modernizate: Drumuri naĠionale 402,959 375,275 Drumuri judeĠene 781,602 638,722 Drumuri comunale 759,649 98,291

Densitatea drumurilor publice la 100 km2 teritoriu

34 32 30 România 28 JudeĠul Mureú 26 24 1990 2003

În cadrul judeĠului se pot menĠiona 1.140,4 km de La 1 iulie 2005 vor începe lucrările de construcĠie pe drumuri forestiere, din care cea mai mare parte sunt secĠiunea Târgu Mureú (Ogra) - Câmpia Turzii a consolidate, cu îmbrăcăminte de balast sau macadam. autostrăzii Braúov - Ború, proiect cu termen de finalizare iunie 2008. La 1 ianuarie 2007 vor demara 37

MUREù lucrările pe distanĠa Sighiúoara - Târgu Mureú (56 km), Transportul public de persoane prin servicii regulate lucrări ce se vor încheia în luna decembrie. Ultimul este structurat astfel: transportul public local – tronson al autostrăzii pe teritoriul judeĠului, pe distanĠa organizat în municipii úi oraúe (excepĠie oraúele nou Sighiúoara – Făgăraú, va fi lansat în execuĠie la 1 înfiinĠate Miercurea Nirajului, Sângeorgiu de Pădure, ianuarie 2009 úi se va încheia în luna decembrie Sărmaú) deserveúte 281.212 locuitori; transportul 2012. public interurban judeĠean - organizat în 35 grupe úi O caracteristică a judeĠului o constituie dezvoltarea un număr de 185 trasee, cu o lungime pe sens de transportului public specific asigurării de servicii pentru 5.215 km. Se execută 1.346 de curse cu un total de distanĠe scurte úi cu o capacitate medie de transport. 206 mijloace de transport, din care 86 autobuze úi 120 Astfel, principalul mijloc de transport îl reprezintă microbuze; transportul public interjudeĠean în judeĠele microbuzul, cu o tendinĠă continuă de creútere în limitrofe este organizat în 6 grupe úi un număr de 31 defavoarea autobuzelor, al căror număr este în trasee, cu o lungime pe sens de 3.678 km. Se execută scădere datorită gradului de uzură fizică avansat. 46 de curse cu un total de 28 mijloace de transport din Transportul călătorilor în judeĠ este asigurat de 77.943 care 25 autobuze úi 3 microbuze; vehicule, din care 649 autobuze, 756 microbuze úi 76.538 autoturisme, din care 64.486 proprietate ReĠeaua de căi ferate privată. Transportul public interurban este asigurat de 15 Cu 48,4 km de cale ferată la 1.000 km2, judeĠul Mureú operatori societăĠi comerciale úi asociaĠi, deĠinători de se situează peste media pe Ġară a acestui indicator de licenĠă de transport public, existând úi numeroase 46,2 km/1.000 km². JudeĠul Mureú este străbătut de firme de transport internaĠional. 325 km de cale ferată, din care doar 26,5% (86 km) Serviciile de taximetrie s-au dezvoltat mult în ultimii este electrificată, ponderea fiind sub cea a căilor ani. De asemenea există firme care oferă posibilitatea ferate electrificate la nivel naĠional (35,8%). închirierii de autovehicule.

Densitatea liniilor de cale ferată pe 1.000 km2

Densitatea liniilor de cale ferată 1990 2003 România 47,8 46,2 JudeĠul Mureú 71,2 48,4

Lipsa resurselor financiare a condus la reduceri favorabilă, întrucât cu excepĠia judeĠului Cluj, judeĠele drastice în întreĠinerea infrastructurii úi refacerea învecinate nu dispun de aeroporturi. materialului rulant (învechit úi insuficient atât din punct Ca urmare, aeroportul Târgu Mureú deserveúte un de vedere cantitativ, cât úi calitativ). Acest fapt a areal geografic de 24.000 km2, cu o populaĠie alterat în mod semnificativ transportul feroviar, astfel aproximativă de 1,5 milioane de locuitori, cuprinzând 4 că infrastructura feroviară se situează în prezent sub judeĠe: Mureú, BistriĠa, Harghita, Covasna. standardele UE. Finalizarea proiectului de construcĠie a PARCULUI INDUSTRIAL în zona aeroportului va avea efecte Transportul aerian benefice asupra dezvoltării economice a judeĠului, prin intensificarea traficului aerian úi absorbĠia forĠei de Aeroportul Târgu Mureú, situat pe raza noului oraú muncă disponibilă în zonă. Lucrările de construcĠie Ungheni, la 12 km distanĠă de reúedinĠa judeĠului, pe sunt în curs, urmând a se finaliza în anul 2005. drumul european E 60 ce leagă Târgu-Mureú de Cluj- Napoca, are o poziĠie geografică deosebit de 38

JUDEğ UL

Aeroportul Târgu Mureú este primul din România care în reĠeaua de telefonie fixă, astfel încât la 1.000 de în anul 1994 a devenit membru al Consiliului locuitori revin 213 abonaĠi telefonici. JudeĠul Mureú se InternaĠional al Aeroporturilor (ACI). situează peste media naĠională care este 179,8 de La Târgu Mureú mai funcĠioneazăúi un aeroport abonaĠi la 1.000 de locuitori. Dintre aceútia, 70,3% utilitar – sportiv. sunt în mediul urban úi numai 29,7% în mediul rural. Oferta comercială în domeniul telecomunicaĠiilor este dominată de Compania naĠională de telefonie fixă I.2.2.4.TelecomunicaĠiile RomTelecom úi de companiile naĠionale de telefonie mobilă Orange, Connex úi Zapp. Extinderea úi modernizarea centralelor telefonice în ultimii ani a condus la creúterea numărului de abonaĠi

Nr. abonaĠi RomTelecom în judeĠul Mureú

Mediul rural Mediul urban Total Persoane fizice Persoane juridice Total Persoane fizice Persoane juridice 36.612 34.550 2.062 86.860 77.345 9.515

Ponderea de distribuĠie a abonamentelor Romtelecom în mediul urban úi rural

29,65% Mediul rural Mediul urban 70,35%

Ponderea de distribuĠie a abonamentelor Romtelecom (pers. fizice úi juridice)

9% Persoane fizice Persoane juridice 91%

În telecomunicaĠii se remarcă un proces alert de televiziunilor particulare ANTENA 1 úi PRO TV care modernizare, datorită expansiunii tehnicii avansate în au înfiinĠat úi posturi locale. În ultima perioadă s-a telefonia cu fir úi a creúterii gradului de acoperire prin dezvoltat reĠeaua de televiziune prin cablu, care telefonia mobilă. Modernizarea acestui sector va permite recepĠionarea a numeroase alte posturi de continua úi în viitor prin acĠiunea de montare a televiziune din România úi din străinătate. cablurilor optice, prin extinderea reĠelelor digitale úi În Târgu Mureú, funcĠionează un post public de radio, prin dezvoltarea telefoniei mobile úi a comunicaĠiilor pe unde medii, cu emisiuni în limba română, maghiară prin poúta electronică. úi germană, căruia i se adaugă numeroase alte posturi Pe teritoriul judeĠului se recepĠionează programele 1 úi private pe unde ultrascurte. 2 ale Televiziunii Române, precum úi programele 39

MUREù

I.2.2.5. ReĠeaua Internet I.2.2.6. Infrastructura tehnico-edilitară

PiaĠa serviciilor Internet este reprezentată în judeĠ de Un procent de 99% din sursele ce contribuie (sau pot marii furnizori naĠionali, ca de exemplu: RDS - contribui) la alimentarea cu apă, inclusiv a zonei rurale Romania Data Systems -(http://www.rdsnet.ro/); din judeĠ provin din surse de suprafaĠă úi numai 1% ARtelecom S.A. - operatorul Internet al Romtelecom, din surse subterane. Capacitatea disponibilă a dispunând de reĠeaua naĠionalăúi de 155+34 Mbps surselor utilizate nu este repartizată uniform la nivelul conectivitate Internet externă (http: //www.artelecom. judeĠului. Din debitul total captat, ponderea principală ro/); Connex-Xnet, Orange - furnizori Internet în îi revine văii Mureúului, după care urmează Valea special pentru abonaĠii serviciilor de telefonie mobilă Târnavei Mari. Sursele subterane de apă nu joacă un (http://www.xnet.ro/). rol important, din cauza debitului foarte redus úi a Tarifele serviciilor Internet sunt încă foarte mari pentru calităĠii necorespunzătoare a apelor freatice. utilizatorii din România. În general, valorile medii ale În oraúele úi municipiile judeĠului, alimentarea cu apă tarifelor sunt de 1,6-2 ori mai mari decât valorile medii ridică probleme de extindere a capacităĠilor de pentru Ġările membre UE. stocare, tratare úi distribuĠie, 60% din reĠele fiind ActivităĠile de comunicaĠii úi reĠele de date sunt uzate, cele mai multe fiind din metal úi având durata coordonate de ANRC - Autoritatea NaĠională de de serviciu expirată. Reglementare în ComunicaĠii: IGCTI – Inspectoratul Majoritatea comunelor au proiecte de alimentare cu General pentru ComunicaĠii úi Tehnologia InformaĠiei apă curentă pentru care caută finanĠări. din cadrul Ministerului ComunicaĠiilor úi Tehnologiei ReĠeaua de distribuĠie a apei, în lungime totală de InformaĠiei. 1.100 km (2,81% din lungimea pe Ġară), este repartizată în 86 de localităĠi ale judeĠului, din care 76 în mediul rural. Volumul total de apă potabilă distribuită este 33.650 mii mc/an, din care pentru uz casnic 21.872 mii mc/an. Consumul mediu de apă potabilă/locuitor este de 89,8 mc/an/pers. mult peste media pe Ġară de 68,3 mc/an/pers.

Consumul mediu Lungimea reĠelei de Volumul de apă de apă apă potabilă potabilă distribuită potabilă/locuitor km mii mc/an mc/an/pers România 39.104 1.530.000 89,8 JudeĠul Mureú 1.100 33.650 68,3

Consumul mediu de apa potabila/locuitor

100.0 Consumul mediu de apa 50.0 potabila/locuitor mc/an/pers 0.0 România Judetul Mures 40

JUDEğ UL

Se constată absenĠa în unele localităĠi a staĠiilor de infectează pânza freatică (ex. din fosele septice, epurare a apelor uzate sau existenĠa unor staĠii de decantoare în mediul rural úi din sistemele de epurare necorespunzătoare din punct de vedere al canalizare comunale - Sângeorgiu de Mureú, Ungheni, standardelor de calitate. Sângeorgiu de Pădure). ReĠeaua de canalizare însumează cca. 564 km, din În municipii úi oraúe evacuarea apelor se realizează în care peste 90% revin mediului urban. sistem unitar úi numai în mică parte în sistem divizor, Starea reĠelei de canalizare este medie spre rea, iar în localităĠile rurale prin fose septice. Doar în observându-se scăpări importante de ape uzate ce mediul urban există canale de scurgere.

Vechimea reĠelei de canalizare până la 10 ani 10% 10-20 ani 30% 20-30 ani 40% 30-40 ani 12% peste 40 ani 8%

Vechimea reĠelei de canalizare

până la 10 ani 8% 10% 12% 10-20 ani

30% 20-30 ani 40% 30-40 ani peste 40 ani

Raportat la reĠeaua totală de distribuĠie a apei, canalizare, energie electrică, mod de încălzire). lungimea reĠelei de canalizare acoperă doar 51,27%. Ponderea locuinĠelor care beneficiază de instalaĠii Există numeroase străzi care deúi au reĠele de edilitare corespunzătoare la nivel regional, respectiv distribuĠie a apei, nu au reĠele de canalizare, apele naĠional, este următoarea: apă curentă 55,5% faĠă de uzate menajere fiind de cele mai multe ori aruncate la 53 % nivel naĠional; canalizare 53,6 % faĠă de 52,51% suprafaĠa solului, producând fenomene de poluare. nivel naĠional; energie electrică 96,2% faĠă 97,1% nivel naĠional; încălzire prin termoficare sau centrală termică 34% faĠă de 36,4% nivel naĠional. I.2.2.7. Fondul imobiliar construit cu destinaĠia Ponderea gospodăriilor neelectrificate este de 0,25%. de locuinĠe În judeĠul Mureú există 52 de gospodării neelectrificate în 6 localităĠi, după cum urmează: 11 gospodării în Din cele 921 apartamente propuse a se realiza în satul ùtefaneanca - comuna Zau de Câmpie; 7 perioada 2002-2004, până în prezent au fost gospodării în Cihargau - comuna Miheú; 8 gospodării construite 534 apartamente. în Lotu - Sângeorgiu de Pădure; 7 gospodării în Nima Numărul mediu de camere pe o locuinĠă în judeĠul Milăúel - comuna Crăieúti; 7 gospodării în Curete - Mureú este de 2,29 fiind inferior mediei pe Ġară (2,6); comuna Râciu; 12 gospodării în Gurghiú – comuna de asemenea numărul mediu de persoane/locuinĠă CheĠani. este de 2,63 mai mic faĠa media pe Ġară (2,64). Comparând structura fondului de locuinĠe pe forme de În schimb, indicatorii privind suprafaĠa medie pe o proprietate, se remarcă creúterea ponderii locuinĠelor persoanăúi pe o locuinĠă sunt la nivelul mediei pe Ġară din fonduri private de la 90% în anul 1995 la 96,8% în (14,2 úi respectiv 37,9, faĠă de 14,2 úi 37,5 la nivel anul 2002, în detrimentul celor din fonduri publice, naĠional). care scad de la 9,3% în anul 1995 la 2,8% în anul Un alt grup de indicatori prezintă dotarea locuinĠelor 2002 cu principalele instalaĠii edilitare (apă curentă, 41

MUREù

Fondul de locuinĠe pe forme de proprietate*) - la sfârúitul anului -

90,0% 90,6% 91,8% 92,1% 92,1% 92,1% 92,1% 96,8%

9,3% 8,7% 7,5% 7,2% 7,1% 7,1% 7,1% 2,8% 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

Proprietate publică Proprietate privată

DiferenĠele până la 100 % reprezintă alte forme de proprietate.

LocuinĠe terminate, după sursa de finanĠare

1000 900 800 700 600 500 785 790 400 692 nr. locuinte nr. 300 510 540 507 426 482 200 100 130 101 52 77 60 0 0 29 36 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

Din fonduri publice Din fondurile populaĠ iei

Structura fondului imobiliar locativ, pe zone ale judeĠului úi forme de proprietate în anul 2003 Nr. ZONA Număr de locuinĠe SuprafaĠa locuibilă crt. Total din care: Total din care: privat privat 1 Zona Iernut 10.465 10.158 371.994 362.504

2 Zona Luduú 26.193 25.720 825.383 809.514 3 Zona Reghin 18.072 17.655 559.973 476.435

4 Zona Sighiúoara 20.496 18.963 787.061 735.631 5 Zona Sovata 21.013 20.663 772.125 760.792

6 Zona Târgu Mureú 88.108 80.351 971.278 958.305 7 Zona Târnăveni 20.848 20.086 799.490 774.404 TOTAL 205.195 193.596 5.087.304 4.878.585 42

JUDEğ UL

I.2.2.8. Energia o putere instalată de 800 MW, care face parte din ˝S.C. Termoelectrica S.A. – Filiala Electrocentrale Bucureúti˝ úi care utilizează drept combustibil gazul Energia electrică metan, fiind conectată la S.E.N. prin liniile electrice de înaltă tensiune care traversează judeĠul Mureú. ProducĠia, transportul úi distribuĠia energiei electrice Distribuirea energiei electrice se realizează de către au constituit activităĠi cu tradiĠie în judeĠul Mureú, unitatea teritorială a S.C. FDFEE Electrica utilizarea energiei electrice pentru iluminatul public, ca Transilvania Sud S.A. – SDFEE Târgu Mureú, ce forĠă motrice pentru antrenarea maúinilor úi utilajelor deserveúte 231.718 beneficiari grupaĠi în mari industriale sau în activităĠi casnice fiind cunoscută de consumatori, mici consumatori aproape 100 de ani. úi consumatori casnici.Ponderea clienĠilor pe sucursale: Unitatea reprezentativă pentru producerea energiei electrice este Centrala Termoelectrică de la Iernut, cu

Total clienĠi pe sucursale- 2003

86.482 158.626 SDFEE Alba 181.036 SDFEE Miercurea Ciuc 138.271 SDFEE Braúov SDFEE Târgu Mureú SDFEE Sibiu 231.718 237.637 SDFEE Sfântu Gheorghe

Cantitatea de energie electrică vândută în anul 2003 a fost de 3.910.418 MWh, iar repartizarea pe sucursale este prezentată în graficul alăturat:

Vânzare energie electrică- 2003

SDFEE Alba 6% 14% 18% SDFEE Miercurea Ciuc 11% SDFEE Braúov SDFEE Târgu Mureú 21% SDFEE Sibiu 30% SDFEE Sfântu Gheorghe

43

MUREù

Volumul de instalaĠii al SDFEE Târgu Mureú este Principalele localităĠi în zona cărora există captări de următorul: 526 km LEA 110 KV; 2612 km LEA m.t.; gaze naturale sunt: Sărmaú, Sărmăúel, Ulieú, 3235 km LEA j.t.; 482 km LES m.t.; 969 km LES j.t; 17 Sânmărtin, Crăieúti-Ercea, Zau de Câmpie, Luduú, Statii 110 KV; 2134 PA si PT. Lunca, etc., acestea fiind în exploatarea Regionalei Gaz Metan (ROMGAZ) Mediaú, Schela Târgu Mureú. Alimentarea cu gaze naturale ReĠeaua de distribuĠie a gazului metan are o lungime de 2.738,6 km, iar numărul localităĠilor în care se JudeĠul Mureú este principalul producător de gaze distribuie gazul este de 260. Volumul total de gaz naturale din România, furnizând peste 60% din totalul distribuit în judeĠ constituie 11,4% din consumul extras pe Ġară. naĠional .

Structura consumatorilor de gaze naturale (număr consumatori)

Sector rezidenĠial Sector economic ia a Ġ ă ial ii) ă Ġ Ġ ii de Ġ i i Ġ Ġ Al Al Total Total termic chimic colectivi locatari) (casnici) industria industria (institu agentului agentului industriali industriali individuali individuali comerciali reziden din sectorul din sectorul (asocia consumatori consumatori consumatori consumatori districtual Consumatori Consumatori Consumatori Consumatori Consumatori Consumatori Consumatori Consumatori pt. distribu Consumatori Consumatori 120.06 117.473 1.085 1.506 3.506 10 9 186 3.301 4

Structura consumatorilor de gaze naturale pe sectoare

2,8% Sector rezidenĠial Sector economic 97,2%

Structura consumatorilor din sectorul rezidenĠial

1,25%

0,90% Consumatori individuali (casnici)

Consumatori colectivi (asociaĠii de locatari)

AlĠi consumatori din sectorul rezidenĠial (instituĠii) 97,84% 44

JUDEğ UL

Structura consumatorilor din Consumatorisectorul economic industria chimica

0.29% 0.03% Consumatori pt. producerea de energie 0.26% electrica 5.30% Consumatori pt. distributia districtuala a agentului termic Alti consumatori industriali

94.13% Consumatori comerciali

Volumul de gaze naturale furnizat pentru consumatorii din judeĠul Mureú în anul 2003 a fost de 476,7 mil. mc. úi a avut următoarele destinaĠii:

Consumul de gaze naturale (mil. mc.) Sector rezidenĠial Sector economic ii ă Ġ a ă ia ii) ial Ġ Ġ Ġ Total Total (institu industriali distribu comerciali reziden i consumatori i consumatori i consumatori i consumatori de locatari) din sectorul din sectorul Ġ Ġ Consumatori Consumatori districtual Consumatori Consumatori Consumatori Consumatori Consumatori pt. Consumatori agentului termic Al Al industria chimic colectivi (asocia individuali (casnici) 248,2 206,5 15,0 26,7 228,5 20,5 59,9 106,0 42,1

Consumul de gaze naturale

48% Sector rezidenĠial 52% Sector economic

Consumul de gaze naturale în sectorul rezidenĠial

10,76% Consumatori individuali (casnici) 6,04% Consumatori colectivi (asociaĠii de locatari) Al i consumatori din sectorul reziden ial 83,20% Ġ Ġ (instituĠii) 45

MUREù

Consumul de gaze naturale în sectorul economic Consumatori industria chimică

18,42% 8,97% Consumatori pt. distribuĠia 26,21% districtuală a agentului termic

46,39% AlĠi consumatori industriali

Combinatul chimic AZOMURES Târgu Mureúúi C.T.E. Reghin 77,5 %, Târnăveni 97,0 %, Luduú 99,1 %, Iernut, caracterizate ca mari consumatoare de gaze Sovata 100 %. naturale, au utilizat 848,5 mil. mc. respectiv 780,5 mil. Pentru reabilitarea tehnică a infrastructurii sistemelor mc. în baza unor contracte directe cu alĠi furnizori centralizate de încălzire urbană rămase în funcĠiune decât S.C. DISTRIGAZ NORD S.A. Târgu Mureú. sunt necesare aproximativ 3.000 mld. lei (la nivelul anului 2003), din care: 29,9 % modernizare centrale Energia termică termice, 62,2 % modernizare reĠele, 1,7 % modernizare puncte termice, 3,5 % contorizare Energia termică produsă în judeĠ este utilizată pentru completă, 2,7 % reparaĠii in subsoluri tehnice. desfăúurarea unor procese de producĠie industriale, pentru încălzire úi pentru prepararea apei calde EvoluĠia sectorului privat úi a mediului de afaceri menajere. Combustibilul utilizat pentru producerea energiei termice este în marea majoritate a cazurilor Sectorul privat gazul metan. Până la evenimentele din anul 1989, localităĠile Sectorul privat a cunoscut o evoluĠie ascendentă mai urbane se caracterizau prin existenĠa unui sistem ales după anul 1995, având o pondere semnificativă centralizat de producere úi distribuĠie a energiei în totalul creúterii economice úi o contribuĠie termice organizat pe centrale termice de cartier, sau importantă la formarea produsului intern brut. Dacă în pe centralele termice de întreprindere. În majoritatea anul 1991 sectorul privat contribuia la formarea P.I.B.– localităĠilor rurale încălzirea s-a realizat úi se ului cu o pondere de 16,4%, în anul 1995 ponderea sa realizează local, fiind utilizat drept combustibil gazul a crescut la 45,3%, ajungând la 66,8% în anul 2001 úi metan sau lemnul. la 67,9% în anul 2002. În prezent, producerea energiei termice se realizează Privatizarea accentuată a sectorului de stat, mai ales tot mai mult în centrale individuale de apartament, în în industrie, a avut drept consecinĠă disponibilizări timp ce sistemul centralizat pierde teren ca urmare a masive de personal care a fost absorbit de sectorul creúterii tarifelor úi a găsirii unor soluĠii alternative din privat, sector care nu a compensat totuúi dispariĠia partea consumatorilor. Energia termică este distribuită locurilor de muncă pe ansamblul economiei. în 6 localităĠi, din care 4 sunt urbane. Transferul de active din sectorul de stat în cel privat Puterea termică instalată necesară este de 366,3 fiind un fenomen caracteristic perioadei de tranziĠie, Gcal/h care reprezintă 68,9% din totalul capacităĠii nu a dus neapărat la formarea de noi locuri de muncă. instalate iniĠial, iar numărul apartamentelor rămase Privatizarea întreprinderilor de stat a fost însoĠită, în racordate la sistemul centralizat este de 41.337, multe cazuri, de dezintegrarea pe verticală a unor respectiv 63,9%. ramuri economice úi, ca o consecinĠă, de concedierea Sistemul centralizat de producere a energiei termice angajaĠilor. Pe de altă parte, au luat fiinĠă noi societăĠi este activ în municipiile Târgu Mureú (operator S.C. comerciale creatoare de noi locuri de muncă, ele Energomur S.A. Târgu Mureú), Sighiúoara (operator constituind noua structură a economiei private. S.C. Apa Termic Transport S.A. Sighiúoara), Reghin Ritmul de dezvoltare al întreprinderilor mici úi mijlocii (operator R.A.G.C.L. Reghin). este dovada faptului că noua politică economică a SituaĠia apartamentelor debranúate în anul 2003 era următoarea: Târgu Mureú 17,0 %, Sighiúoara 46,2 %, 46

JUDEğ UL redirecĠionat alocarea resurselor financiare la noile 18.265.951 USD; Turcia cu 79 societăĠi úi cerinĠe ale pieĠei. 353.472.388 mii lei, din care 16.119.586 USD úi Italia Există totuúi mai mulĠi factori care concură la frânarea cu 241 societăĠi úi 160.623.327 mii lei din care înfiinĠării de noi întreprinderi: deúi creditele acordate 8.913.350 USD (clasamentul primelor 30 societăĠi cu sectorului privat au crescut în ultimii doi ani, ponderea participare străină din judeĠul Mureú este prezentat în lor în volumul total al creditelor pe întreaga economie tabelul de la sfârúitul acestui subcapitol); investiĠiile este încă mică; infrastructura instituĠională a străine majore au fost realizate în sectoare ca: intermediarilor financiari este încă slabă; industria lemnului, industria farmaceutică, industria accesul greoi la finanĠări rămâne unul din principalele alimentară, industria chimică, industria tutunului úi cea obstacole în calea înfiinĠării de noi întreprinderi, mai a băuturilor alcoolice; cea mai mare productivitate a ales din categoria celor mici úi mijlocii; cadrul legislativ muncii se înregistrează în sectorul comerĠului cu incomplet úi instabil este un alt factor care inspiră ridicata úi în sectorul turismului. nesiguranĠă, o bună parte din măsurile legislative cu În viitor se conturează următoarele tendinĠe în mediul privire la încurajarea IMM - urilor fiind încă în studiu, în de afaceri din judeĠul Mureú: vederea creării unui nou cadru fiscal mai încurajator. creúterea activităĠii din industrie, construcĠii, comerĠúi A fost adoptată Legea nr. 133/1999 privind stimularea servicii; în sectorul industrial se urmăreúte înfiinĠarea întreprinzătorilor privaĠi pentru înfiinĠarea úi unor activităĠi industriale performante, nepoluante, dezvoltarea întreprinderilor mici úi mijlocii. retehnologizarea proceselor de fabricaĠie, recuperarea tradiĠiei micii industrii; dezvoltarea serviciilor financiare Mediul de afaceri úi de consultanĠă, creúterea nivelului de ocupare a forĠei de muncă, realizarea parcului Potrivit Registrului ComerĠului, în judeĠul Mureú există industrial/tehnologic, aplicarea principiului prevenirii un număr de 24.084 firme din care: 8.286 persoane poluării, dezvoltarea sectoarelor IMM cu activitate în fizice (4.042 asociaĠii familiare úi 4.244 persoane domeniul producĠiei úi soluĠionarea problemei privind fizice autorizate) úi 15.798 persoane juridice (122 eliminarea controlată a deúeurilor industriale toxice úi organizaĠii cooperatiste, 3 regii autonome, 423 periculoase; acordarea de facilităĠi fiscale, în sectorul societăĠi pe acĠiuni, 31 societăĠi în comandită simplă, privat ; vitalizarea mediului economic local, prin 26 societăĠi pe nume colectiv úi 15.193 societăĠi cu implementarea de tehnologii de producĠie moderne cu răspundere limitată). Dintre acestea 77,3% sunt în sprijinul capitalului străin. funcĠiune, 17,7% au fost dizolvate în conformitate cu În ceea ce priveúte iniĠierea úi dezvoltarea de afaceri, prevederile Legii 314/2001, un procent de 1,7% au cele mai importante instituĠii implicate sunt: Camera fost radiate úi doar 0,24% se află în lichidare sau de ComerĠúi Industrie, ùcoala Română de Afaceri, faliment. Evaluator Târgu-Mureú, Consiliul Local al Din totalul firmelor înregistrate, 1.681 firme sunt cu Întreprinderilor Mici úi Mijlocii Târgu Mureú, Uniunea participare străină de capital, în sumă de Generală a Industriaúilor úi Patronilor din judeĠul 2.076.483.954 mii lei, din care 84.325.176 USD. Mureúúi AsociaĠia JudeĠeană de dezvoltare Montană În prezent mediul de afaceri se caracterizează prin: Mureú. Aceste organizaĠii au avut o activitate intensă costul forĠei de muncă este mai mare în servicii, care în ultimii ani privind asigurarea de consultanĠă úi sunt concentrate în oraúe, unde ponderea societăĠilor promovare în afaceri pe întreg teritoriul judeĠului. comerciale mari este mai ridicată; cea mai mare profitabilitate raportată la cifra de afaceri Oficiul Registrului ComerĠului úi Biroul unic s-a obĠinut la categoria societăĠilor mijlocii; în sectorul de stat s-a înregistrat o profitabilitate mai În sprijinul celor interesaĠi în organizarea unor afaceri scăzută decât în sectorul privat, firmele mari fiind mai se află Oficiul Registrului ComerĠului cu sediul în puĠin rentabile decât IMM – urile; în cursul anului 2003 municipiul Târgu Mureú strada Gheorghe Doja nr.9, în judeĠul Mureú au fost înregistrate 825 firme noi; tel.: +40-0265-264183; fax +40-0265-268121. între investitori, dupăĠara de provenienĠă a capitalului În vederea obĠinerii înregistrării úi autorizării social investit, pe primul loc se situează Ungaria cu funcĠionării comercianĠilor, în cadrul Oficiului 446 societăĠi úi o participare la capitalul social de Registrului ComerĠului funcĠionează Biroul unic, având 600.117.233 mii lei, din care 28.201.161 USD; urmată aceeaúi locaĠie, în municipiul Târgu Mureú strada de Germania cu 397 societăĠi úi o participare la Gheorghe Doja nr.9, tel.: +40-0265-264183; fax +40- capitalul social de 239.436.771 mii lei, din care 0265-268121 47

MUREù

Infrastructura pentru afaceri 1.800 de locuri de muncă, dintre care 300 în perioada de construcĠie úi 1.500 în faza operaĠională. Proiectul În scopul îmbunătăĠiri mediului de afaceri în România a Ġinut seama de condiĠiile de protecĠie a mediului úi prin determinarea deciziei de a investi în se anticipează ca, prin relocarea unor industrii din îmbunătăĠirea infrastructurii economice regionale din zonele de aglomerare urbanăúi modernizarea parcurile industriale, a fost adoptată OrdonanĠa tehnologică a acestora, să se obĠină o reducere a 65/2001 privind constituirea úi funcĠionarea parcurilor poluării în întreaga regiune. Proiectul a fost finanĠat de industriale. Uniunea Europeană (3.815.041,71 €) úi de Guvernul De asemenea, Programul Phare - Componenta de României, (1.271.680,57 €), prin Programul Phare Coeziune Economicăúi Socială, subcomponenta de 2000. Lucrările de construcĠie s-au finalizat în Infrastructură Regională are ca obiectiv dezvoltarea octombrie 2004. infrastructurii de afaceri, în special dezvoltarea de parcuri industriale. În acest sens, la nivelul judeĠului Mureú a fost aprobat pentru finanĠare prin Programul Phare 2001, proiectul Parcul Industrial Mureú - I.3. CAPITALUL SOCIAL platforma Vidrasău, Ungheni. Parcul Industrial Mureú va fi realizat pe platforma Vidrasău (oraúul Ungheni), la 18 km sud-est de municipiul Târgu Mureú. IniĠiatorul proiectului este Consiliul JudeĠean Mureú, în colaborare cu Primăriile comunelor Ungheni úi Sânpaul. I.3.1. Structura úi dinamica populaĠiei Parcul va avea o suprafaĠă totală de 40,9 ha úi se va situa în vecinătatea principalelor reĠele de comunicaĠii, opulaĠia, ca principal element al societăĠii, ocupă un incluzând drumul european E 60, calea ferată Târgu P Mureú - Războieni úi aeroportul internaĠional Târgu loc deosebit în evaluarea economico-socială a Mureú. Obiectivul vizat este acela de a atrage industrii judeĠului, fiind atât factor, cât úi scop al dezvoltării. uúoare úi de înaltă tehnologie. Capacitatea proiectată La 1 iulie 2002, populaĠia judeĠului Mureú însuma este de circa 50 de loturi, având în medie 5.000 metri 588.359 locuitori, ocupând locul 14 între judeĠele pătraĠi. De asemenea, este prevăzută realizarea unei României, cu o pondere de 2,7 % din totalul populaĠiei infrastructuri complete pentru partea industrială, Ġării. EvoluĠia numărului populaĠiei judeĠului din ultimii precum úi o zonă administrativăúi de servicii publice. 25 ani relevă o creútere între 977 úi 1991, urmată de o Materializarea acestui proiect va conduce la crearea a scădere continuă între 1991 úi 2003.

EvoluĠia numărului populaĠiei din judeĠul Mureú în perioada 1977 - 2003

630000 620000 610000 600000 590000 580000

nr.locuitori 570000 560000 1I. 1V 1V 1V 1V 1V 1V 1V 1V 1V 19 II II II II II II II II II 77 .198 .198 .199 .199 .199 .199 .200 .200 .200 0 5 0 1 2 5 0 2 3 Structura populaĠiei pe sexe înregistrează în ultimii judeĠul Mureú erau 286.709 bărbaĠi - 49 % úi 298.552 25 ani o uúoară scădere a ponderii bărbaĠilor (de la femei – 51%. 49,5% la 49%), concomitent cu creúterea ponderii DistribuĠia populaĠiei pe medii, relevă o evoluĠie femeilor (de la 50,5% la 51%). TendinĠa este aceeaúi interesantă, care reflectă mutaĠiile intervenite în cu cea de la nivel naĠional. La 1 ianuarie 2004, în structura economiei judeĠului úi a organizării administrativ-teritoriale. Ca urmare a procesului de 48

JUDEğ UL industrializare din perioada socialistă, ponderea nivelul întregii Ġări, fiind o consecinĠă directă a populaĠiei din mediul urban a crescut continuu, de la transformărilor survenite în economia naĠională. 33,9 % la 1 iulie 1970, până la 51,8 % la 1 iulie 1995. În anul 2003, datorită trecerii unor comune la statutul A urmat o perioadă de 3 ani de stagnare, după care, de oraúe, structura populaĠiei pe medii a suferit datorită disponibilizărilor masive din perioada modificări în sensul creúterii din nou a ponderii tranziĠiei, ponderea populaĠiei urbane a scăzut an de populaĠiei urbane. Totuúi, această modificare nu este an, ajungând la 1 iulie 2002 să reprezinte 49,3 % din însoĠită de o îmbunătăĠire a situaĠiei economice úi totalul populaĠiei, iar populaĠia din mediul rural 50,7 %. sociale a acestor localităĠi, locuitorii acestora Această evoluĠie urmează dinamica înregistrată la confruntându-se cu probleme sociale generate în principal de lipsa locurilor de muncă. STRUCTURA POPULAğIEI PE MEDII ùI SEXE, LA 1 IANUARIE 2004

47,7% 52,3% 51,0% 49,0%

urban rural masculin feminin

Densitatea populaĠiei judeĠului este în scădere, Sîncraiu de Mureú (313,2 loc./km2), Sîngeorgiu de ajungând la 1 iulie 2002 la 87,6 locuitori/km2, sub Mureú (284,8 loc./km2), Cristeúti (426,2 loc./km2), densitatea înregistrată pe Ġară la aceeaúi dată (91,4 Pănet (233,7 loc./km2) úi Sântana de Mureú (166,8 locuitori/ km2). În mediul urban, densitatea populaĠiei loc./km2). era la 1 ianuarie 2004 de 370,4 locuitori/ km2 , iar în Dintre localităĠile cu cea mai redusă densitate a mediul rural 47,4 locuitori/ km2. Principalele populaĠiei menĠionăm: aglomerări urbane sunt municipiul Târgu Mureú, în mediul urban – oraúele Iernut cu 91,3 loc./km2, reúedinĠă de judeĠ cu 3.023,3 loc/km2, precum úi Sângeorgiu de Pădure cu 78,8 loc./km2, Sovata cu municipiile Reghin cu 660,4 loc/km2, Târnăveni cu 61,1 loc./km2 ; 522,1 loc./km2 úi Sighiúoara cu 347 loc/km2. în mediul rural – comunele Lunca Bradului cu 7 În mediul rural, cele mai populate zone sunt comunele loc./km2, RăstoliĠa cu 8,2 loc./km2, Stânceni cu 12,3 limitrofe municipiului Târgu Mureú : loc./km2, Vătava cu 12,6 loc./km2.

I.3.1.1. Caracteristici demografice

0 Rata natalităĠii în judeĠul Mureú în perioada 1995 – 2003 s-a situat peste nivelul pe Ġară (10,8 /00 în 2003), având o evoluĠie favorabilă faĠă de tendinĠa de scădere care se înregistrează la nivel naĠional.

RATA NATALITĂğII ÎN JUD. MUREùùI ROMÂNIA ÎN PERIOADA 1995 - 2003

11,5 11 10,5 MUREù 10

i vii la 1000 9,5 ROMÂNIA Ġ

locuitori 9

scu 8,5 ă n 0 1 96 97 98 99 0 0 9 9 19 19 20 20 2002 2003 ul nul nul Anul 1995Anul 1Anul 1Anul Anul Anul A A An 49

MUREù

Analiza natalităĠii pe medii evidenĠiază faptul că în mediul rural aceasta este mai mare decât în mediul urban.

RATA NATALITĂğII PE MEDII ÎN JUD.MUREù ÎN ANUL 2003

Rural 12,2 Rural Urban 9,4 Urban

03691215

Rata mortalităĠii generale în judeĠul Mureú în perioada 1995 – 2003 s-a situat peste nivelul înregistrat pe Ġară (12,5 0 /00 în 2003), fiind influenĠată direct atât de factori de ordin biologic, cât úi de cei economico-sociali.

RATA MORTALITĂğII GENERALE ÎN PERIOADA 1995 - 2003, ÎN JUDEğUL MUREùùI ÎN ROMÂNIA

13,5 13 12,5 MUREù 12 ROMÂNIA 11,5 11 10,5 decese la 1000 locuitoridecese Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

Analiza ratei generale a mortalităĠii pe medii evidenĠiază faptul că în mediul rural, deúi natalitatea este mai crescută, nu compensează nivelul mortalităĠii, care atinge un nivel destul de ridicat, peste media judeĠului. 50

JUDEğ UL

RATA MORTALITĂğII GENERALE PE MEDII ÎN JUDEğUL MUREù, ÎN ANUL 2003

Rural 14,8

Urban 10,2

03691215

EvoluĠia principalilor indicatori demografici din perioada 1990 – 2003 evidenĠiază tendinĠa de îmbătrânire a 0 populaĠiei judeĠului Mureú, sporul natural fiind negativ în ultimii 10 ani úi având un trend descendent (-2,5 /00 în 0 2002). Această tendinĠă este confirmatăúi de scăderea continuă a fertilităĠii feminine (41,6 /00 în 2002 faĠă de 66,6 0 /00 în 1989), precum úi de structura populaĠiei pe grupe de vârste înregistrată în anul 2002.

0 Sporul natural /00 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

MUREù - 2,2 -2,7 -1,8 -1,6 -1,6 -0,2 -1,7 -2,5 -1,7 ROMÂNIA -1,6 -2,5 -1,9 -1,5 -1,4 -0,9 -1,8 -2,7

Grupa de vârstă TOTAL Mediul urban Mediul rural Nr. pers. % Nr. pers. % Nr. pers. % 0 – 19 ani 145.538 25,1 67.459 23,8 78.079 26,3 20 – 39 ani 174.050 30 90.827 32 83.223 28 40 – 59 ani 145.619 25,1 79.126 27,9 66.493 22,4 60 – 79 ani 103.118 17,7 41.654 14,7 61.464 20,7 peste 79 ani 12.526 2,1 4.693 1,6 7.833 2,6

Se observă că îmbătrânirea populaĠiei este mai impune aplicarea unor măsuri la nivel judeĠean care acentuată în mediul rural, ceea ce reflectă situaĠia să ducă la îmbunătăĠirea stării de sănătate úi a economică din satele úi comunele judeĠului, unde în condiĠiilor de viaĠă. general nu există agenĠi economici care să absoarbă În ceea ce priveúte migraĠia populaĠiei, statisticile forĠa de muncă disponibilă, singura ocupaĠie fiind evidenĠiază faptul că în ultimii 10 ani soldul balanĠei agricultura realizată prin mijloace neperformante. interjudeĠene a schimbărilor de domiciliu a fost pozitiv, Această situaĠie impune luarea de măsuri active de numărul sosirilor în judeĠ fiind superior numărului stimulare a natalităĠii, protecĠia socială a vârstnicilor, plecărilor din judeĠ (în 2002 soldul a fost de +926 concomitent cu impulsionarea activităĠilor economice. persoane). Durata medie a vieĠii locuitorilor judeĠului Mureú Structura populaĠiei pe naĠionalităĠi relevă anumite înregistrează o tendinĠă de uúoară creútere, fiind de modificări survenite în ultimii 25 ani, semnificative fiind 70,90 ani pentru perioada 2000 – 2002, valoare dublarea numărului de rromi úi reducerea drastică a situată însă sub media pe Ġară (71,18 ani), ceea ce numărului de locuitori de naĠionalitate germană. . 51

MUREù

Recensământul din 5 ianuarie 1977 Recensământul din 18 martie 2002 NaĠionalitatea Numărul populaĠiei Structura (%) Numărul populaĠiei Structura (%) Români 299.380 49,4 309.375 53,26 Maghiari 265.785 43,9 228.275 39,30

Rromi (Ġigani) 19.574 3,2 40.425 6,96 Germani 19.741 3,3 2.045 0,35

Evrei 660 0,1 150 0,03

Alte naĠionalităĠi 408 0,1 493 0,08 NaĠionalitate nedeclarată 88 0,02 TOTAL 605.380 100 580.851 100,0

I.3.2. Sãnãtatea un indicator al condiĠiilor de viaĠă caracteristice locuitorilor acestui judeĠ. În anul 2002, grupele populaĠionale expuse la risc, mari consumatoare de servicii medicale, I.3.2.1. Starea de sănătate reprezentau aproximativ 20% din totalul populaĠiei judeĠului, fiind repartizate pe grupe de vârstă, medii úi Starea de sănătate a populaĠiei judeĠului Mureú este sexe după cum urmează: influenĠată de o multitudine de factori, atât de ordin biologic, cât úi socio-economic, ea fiind în acelaúi timp

Mediu urban Mediu rural Grupa expusă la risc Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin 0 – 1 an 2.533 1.309 1.224 3.535 1.797 1.738 1 – 4 ani 10.069 5.190 4.879 15.090 7.687 7.403

65 ani úi peste 32.261 13.276 18.985 52.134 21.808 30.326 TOTAL 44.863 19.775 25.088 70.759 31.292 39.467 52

JUDEğ UL

Se constată că peste 60 % din numărul persoanelor aflate în grupele expuse la risc se află în mediul rural, ceea ce impune dezvoltarea serviciilor de sănătate din zona rurală.

EVOLUTIA RATEI MORTALITATII MATERNE ÎN JUD. MURES SI ROMÂNIA ÎN PERIOADA 1995 - 2003

0.8 0.6 0.4 0.2 0 Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 Mures România

Pe fondul unui spor natural negativ, mortalitatea agresivitatea factorilor de mediu úi o receptivitate infantilăúi mortalitatea maternă sunt indicatori extrem crescută la boală. Prin urmare, determină nevoi de importanĠi în stabilirea stării de sănătate a specifice, necesită îngrijiri particulare úi asistenĠă populaĠiei judeĠului. Sănătatea copilului úi a mamei preferenĠială. reprezintă una din problemele prioritare de sănătate Rata mortalităĠii infantile înregistrează în ultimii ani o 0 publică. ProtecĠia materno-infantilă rezultă din uúoară tendinĠă de scădere (15,6 /00 în 2003), caracteristicile proprii ale acestor grupuri evoluĠia fenomenului fiind favorabilă faĠă de evoluĠia populaĠionale, fiind grupurile cele mai expuse la lui la nivel naĠional. boală/deces, datorită reactivităĠii scăzute faĠă de

EVOLUğIA RATEI MORTALITĂğII INFANTILE ÎN JUD.MUREùùI ROMÂNIA ÎN PERIOADA 1995-2003

25 20 i vii

Ġ 15 10 scu ă

n 5

decese la 1000 decese la 0 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

MUREù ROMÂNIA .

În mediul rural, rata mortalităĠii infantile a fost în 2003 mai crescută decât în mediul urban, ca o consecinĠă directă a nivelului de trai mai redus din această zonă. Cele mai ridicate rate ale mortalităĠii infantile s-au înregistrat în zonele Sângeorgiu de Pădure úi Târnăveni, iar cea mai scăzută în Târgu Mureú. 53

MUREù

MORTALITATEA INFANTILA ÎN JUD.MURES ÎN ÎN ANUL 2003 ÎN PROFIL TERITORIAL

22 23.26 11.95 17.48 15.13 12.85 Reghin Sp.Mun. Padure Tarnaveni Sighisoara Sp.Mun. Sp.Mun. .Tg.Mures CS Sang. Sp.Or. Ludus Sp.CL.Jud.Urg

Rata mortalităĠii materne înregistrează o tendinĠă de principala cauză a deceselor (peste 60 % din decese 0 creútere, în anul 2003 atingând o valoare (0,63 /00), în 2002, evoluĠia fiind în creútere); Tumori – a doua 0 cu mult peste nivelul atins în anii anteriori (0,22 /00). cauză a deceselor (17,4 % din decese în 2002, în Se constată că multe din decese apar în rândul uúoară scădere faĠă de 2001); Boli ale aparatului populaĠiei rrome neaflate în evidenĠa medicilor de respirator – reprezintă 5,2 % din decesele familie. înregistrate în anul 2002. În cursul anului 2003 au fost raportate un număr de În ceea ce priveúte infecĠia HIV/SIDA, în judeĠul Mureú 85.469 cazuri, faĠă de 97.058 în anul 2002, există în evidenĠă 426 cazuri, depistate úi confirmate înregistrându-se o scădere uúoară a morbidităĠii prin în perioada 1990 - 2003. Până la sfârúitul anului 2003 0 boli transmisibile, de la 16.709,62 /0000 locuitori în au decedat 212 bolnavi, din care 13 bolnavi în cursul 0 anul 2002, la 14.585,41 /0000 locuitori în anul 2003. anului 2003. Principalele boli care au dus la decese în perioada 1996 – 2002 au fost: Boli ale aparatului circulator –

I.3.2.2. Furnizorii de servicii de sănătate

Sistemul sanitar cuprinde atât baza materială, cât úi personalul medico-sanitar. Prin dotarea existentă, judeĠul Mureú ocupa în anul 2002 locul 8 pe Ġară, deĠinând o pondere de 3 % din totalul paturilor din unităĠile sanitare la nivel naĠional. UnităĠile sanitare existente în 2002, pe forme de proprietate sunt:

Denumirea unităĠii Proprietate publică Proprietate privată - număr unităĠi - - număr unităĠi - Spitale 7 -

Policlinici 2 12

Dispensare medicale 10 -

Centre de sănătate 4 -

Preventorii 1 -

Cabinete medicale úcolare 18 - 54

JUDEğ UL

Cabinete medicale individuale 271 234

Cabinete stomatologice 71 145

Farmacii 12 142

Ambulatorii de spital 6 -

Ambulatorii de specialitate 3 -

Cabinete medicale de special.individuale 53 -

Laboratoare medicale - 3

Laboratoare de tehnică - 50 dentară

Centre medicale - 1

Depozite farmaceutice - 14

EvoluĠia sistemului sanitar din ultimii ani s-a încadrat Serviciul Mobil de UrgenĠă, Reanimare úi în tendinĠa generală de pe plan naĠional în sensul Descarcerare (SMURD) Tg. Mureú, unitate de dezvoltării continue a unităĠilor sanitare din sistemul asistenĠă medicală de urgenĠă prespitalicească privat úi scăderii numărului de unităĠi publice (în recunoscută pe plan naĠional; special cabinete stomatologice úi farmacii). Institutul de Boli Cardiovasculare úi Transplant Tg. În anul 2002, numărul de paturi în spitale a fost de Mureú, unitate de excelenĠă aflată în directa 4.903, la 1.000 locuitori revenind un număr de 8,3 subordonare a Ministerului SănătăĠii (200 paturi). paturi. În anul 2003, numărul de paturi în unităĠile În mediul rural úi în localităĠile recent devenite oraúe, sanitare a scăzut la 4.340, ele fiind repartizate în există următoarele tipuri de servicii de sănătate: 4 spitalele pentru îngrijiri acute (3.578 paturi) úi spitale Centre de Sănătate (112 paturi în total) – în localităĠile pentru îngrijiri de lungă durată (762 paturi). Sângeorgiu de Pădure, Sărmaúu, Sovata, Miercurea În mediul urban se concentrează cea mai mare parte Nirajului; 20 Centre de PermanenĠă Rurale; a unităĠilor sanitare, existând úi unităĠi de elită în Preventoriul TBC Gorneúti (105 paturi); 2 UnităĠi de municipiul Târgu Mureú, dotate cu aparatură asistenĠă medico – socială (30 paturi). performantăúi cadre medicale cu înaltă specializare: În judeĠul Mureú există 2 unităĠi de îngrijire la domiciliu Spitalul Clinic JudeĠean de UrgenĠă Tg. Mureú, în sistem privat, în municipiile Tg. Mureúúi Sighiúoara unitate de interes regional (2.333 paturi); . 55

MUREù

Personalul medico-sanitar existent a înregistrat o creútere continuă a numărului de cadre la toate categoriile, judeĠul Mureú ocupând în 2002 locul 6 pe Ġară la numărul de medici úi locul 5 la numărul personalului medical mediu. Deúi numărul medicilor stomatologi a crescut faĠă de anii anteriori, se înregistrează totuúi o scădere a ponderii numărului de stomatologi, judeĠul Mureú ocupând în anul 2002 locul 14 pe Ġară. Numărul cadrelor medicale din sectorul privat a crescut an de an, în special la medicii stomatologi (53,7 % în 2002) úi farmaciúti (81,9 % în 2002). *) *) *) *) *) *) DENUMIRE PERSONAL MEDICAL 1997 1998 1999 2000 2001 2002

MEDICI 1.439 1.463 1.596 1.575 1.580 1.690 Locuitori la un medic 419 412 377 382 381 348 Medici la 10.000 locuitori 23,9 24,3 26,5 26,2 26,2 28,7 STOMATOLOGI 190 195 207 197 226 268 Locuitori la un stomatolog 3.172 3.091 2.906 3.054 2.665 2.195 Stomatologi la 10.000 locuitori 3,2 3,2 3,4 3,3 3,8 4,6 FARMACIùTI 289 308 361 372 393 392 Locuitori la un farmacist 2.085 1.957 1.666 1.617 1.533 1.501 Farmaciúti la 10.000 locuitori 4,8 5,1 6,0 6,2 6,5 6,7 PERSONAL SANITAR MEDIU 3.689 3.785 3.874 3.680 3.831 4.135 Locuitori la un cadru sanitar mediu 163 159 155 163 157 142 Personal sanitar mediu la 10.000 locuitori 61,2 62,8 64,4 61,2 63,6 70,3 Personal sanitar mediu la un medic 2,6 2,6 2,4 2,3 2,4 2 ,4 PERSONAL AUXILIAR 2.148 2.183 2.085 2.190 2.176 2.648 56

JUDEğ UL

Inclusiv sector particular úi mixt. Se constată o creútere a numărului de elevi care Cu toate că numărul cadrelor medicale este mare la urmează liceul úi diverse úcoli profesionale sau de nivelul judeĠului, analiza distribuĠiei acestora pe medii ucenici. evidenĠiază faptul că, deúi în mediul rural trăiesc mai Profilurile din învăĠământul liceal úi profesional au fost mult de jumătate din locuitorii judeĠului, aceútia sunt menĠinute, dar au apărut úi unele noi, solicitate pe deserviĠi de numai 11 % din totalul medicilor úi numai piaĠa muncii. Totodată s-a redimensionat configuraĠia 15,7 % din totalul stomatologilor. Datorită stării unor profiluri deja existente, ca: informatică, filologie – precare a infrastructurii din mediul rural, a cheltuielilor limbi moderne, servicii, sau apariĠia de noi specializări suplimentare pentru deplasare, accesul populaĠiei din la profilurile: mecanică, agricultură, industria lemnului, mediul rural la serviciile de sănătate este îngreunat. robotronică, tehnică de calcul, turism, etc. Aceasta constituie o problemă extrem de importantă O dezvoltare remarcabilă s-a înregistrat în care necesită măsuri de îmbunătăĠire a situaĠiei. învăĠământul superior, prin creúterea continuă a numărului de studenĠi, înfiinĠarea de noi universităĠi, în special particulare, precum úi diversificarea I.3.3. EducaĠia specializărilor la facultăĠile existente. În prezent, municipiul Târgu Mureú a devenit un important Prin demersurile educaĠionale promovate de centru universitar în care funcĠionează atât Inspectoratul ùcolar JudeĠean Mureú s-a îmbunătăĠit universităĠi de tradiĠie (Universitatea de Medicinăúi actul educaĠional în úcolile din judeĠ – săli de clase, Farmacie Tg.Mureú, Universitatea Petru Maior laboratoare, ateliere úcolare, săli de sport, etc. Pe Tg.Mureú, Universitatea de Artă Teatrală Tg. Mureú), ansamblu, judeĠul Mureú dispune de un număr mare cât úi unităĠi noi, particulare (Universitatea Dimitrie de unităĠi úcolare, ocupând locul 4 pe Ġară în anul Cantemir Tg.Mureú, Universitatea SapienĠia). úcolar 2002/2003. Deúi populaĠia úcolară este în În tabelul de mai jos sunt prezentate principalele uúoară scădere, numărul copiilor cuprinúi în caracteristici ale sistemului de învăĠământ din judeĠul învăĠământul preúcolar este în creútere, situând Mureúúi evoluĠia acestuia în ultimii ani. judeĠul Mureú pe locul 5 pe Ġară la numărul de copii în grădiniĠe.

1997 / 1998 / 1999 / 2000 / 2001 / 2002 /

1998 1999 2000 2001 2002 2003

INVĂğĂMÂNTUL DE TOATE GRADELE

Număr unităĠi 950 956 902 899 899 892

PopulaĠia úcolară 115.848 115.957 113.722 115.158 115.607 114.346

Copii în grădiniĠe 20.652 20.382 19.674 20.038 20.213 20.671

Elevi - total 89.893 89.286 87.313 86.742 85.929 84.043

- ÎnvăĠământ de zi 86.613 86.008 84.641 83.721 82.681 81.855

- ÎnvăĠământ seral 3.258 3.259 2.515 3.021 3.248 2.188

- ÎnvăĠământ fără frecvenĠă 22 19 157 - - -

StudenĠi - total 5.303 6.289 6.735 8.378 9.465 9.632

- ÎnvăĠământ de zi 5.303 5.843 6.168 6.763 7.362 7.468 57

MUREù

- ÎnvăĠământ seral - - - 41 50 53

- ÎnvăĠământ fără frecvenĠă - 446 522 741 2.053 2.111

- ÎnvăĠământ deschis la distanĠă - - 45 833 - -

Personal didactic 8.561 8.595 8.788 8.573 8.646 8.468

ÎNVĂğĂMÂNT PREùCOLAR

GrădiniĠe 412 420 421 422 421 421

Copii înscriúi 20.652 20.382 19.674 20.038 20.213 20.671

Personal didactic 1.348 1.344 1.325 1.260 1.278 1.283

ÎNVĂğĂMÂNT PRIMAR ùI GIMNAZIAL 1)

ùcoli 457 455 439 433 434 428

Elevi înscriúi 63.004 63.631 62.992 61.737 59.762 57.197

Personal didactic 5.265 5.100 5.213 4.933 5.055 4.804

ÎNVĂğĂMÂNT LICEAL

Licee 36 35 36 36 37 36

Elevi înscriúi 18.560 17.136 16.460 16.584 17.482 17.871

Personal didactic 1.194 1.401 1.594 1.578 1.625 1.596

ÎNVĂğĂMÂNT PROFESIONAL ùI COMPLEMENTAR SAU DE UCENICI

ùcoli 26 26 3 3 2 2

Elevi înscriúi 6.239 5.485 5.040 5.121 5.490 5.928

Personal didactic 214 182 91 91 69 74

ÎNVĂğĂMÂNT POSTLICEAL DE SPECIALITATE ùI TEHNIC DE MAIùTRI

ùcoli 16 17 - 2 2 2

Elevi înscriúi 2.090 3.034 2.821 3.300 3.195 3.047

Personal didactic 50 31 - 111 67 87 58

JUDEğ UL

ÎNVĂğĂMÂNT SUPERIOR

Institute 3 3 3 3 3 3

FacultăĠi 14 14 13 14 16 17

StudenĠi înscriúi 5.303 6.289 6.735 8.378 9.465 9.632

Personal didactic 490 537 565 600 552 624

REVIN LA 1000 LOCUITORI

Elevi - total 148 149 145 144 143 143

În anul úcolar 2003/2004, în învăĠământul particular, Inclusiv úcoli pentru copii cu deficienĠe; reĠeaua úcolară era formată din: ÎnvăĠământul particular úi formele alternative de - învăĠământ preúcolar - 5 unităĠi învăĠământ s-au dezvoltat an de an, existând în - învăĠământ primar - 3 unităĠi prezent 18 unităĠi de învăĠământ particular - învăĠământ liceal - 2 unităĠi preuniversitar în care sunt cuprinúi 1.168 de elevi úi 22 - învăĠământ postliceal - 8 unităĠi unităĠi úcolare de nivel preúcolar úi primar care au Rata generală de cuprindere a copiilor în sistemul implementat diverse profile de învăĠământ alternativ de învăĠământ în anul úcolar 2002/2003, în judeĠul (Waldorf, Step by step, Freinet). Mureú a fost de 73,35 %, valoare situată sub cea înregistrată la nivel naĠional (78,34 %).

Structura personalului didactic din sistemul de învăĠământ din judeĠ în anul úcolar 2002/2003 este următoarea:

PERSONALUL DIDACTIC DIN ÎNVĂğĂMÂNTUL DE TOATE GRADELE ÎN ANUL ùCOLAR (UNIVERSITAR) 2002/2003

InvăĠământ gimnazial 56,7%

InvăĠământ liceal 18,8%

InvăĠământ preúcolar 15,2% InvăĠământ profesional úi de ucenici 0,9% InvăĠământ superior InvăĠământ postliceal úi 7,4% tehnic de maistri 1,0% 59

MUREù

În judeĠul Mureú funcĠionează Casa Corpului Didactic, - constituirea Consiliului consultativ al úcolii, din care cu sprijinul a úase filiale: Sighiúoara, Reghin, fac parte úi reprezentanĠii comunităĠilor locale; Tîrnăveni, Sovata, Luduú, Sărmaúu. - a fost elaborat în úcoli Regulamentul de ordine Activitatea desfăúurată de Casa Corpului Didactic s-a interioară; derulat prin: - au fost identificate resurse financiare extrabugetare; activităĠi de educare a adulĠilor, tinerilor, rromilor în - au fost derulate programe de formare continuă a zonele defavorizate; - acĠiuni în domeniul informării, cadrelor didactice; documentării, consultanĠei; elaborarea, editarea úi difuzarea de carte úi publicaĠii; organizarea activităĠilor de petrecere a timpului liber; marketing educaĠional; parteneriate externe. În ultimii ani au fost depuse cereri de finanĠare pentru micro-proiecte Phare, programul Leonardo da Vinci úi Socrates, precum úi parteneriate bilaterale. Multe úcoli din judeĠ desfăúoară activităĠi de colaborare cu diferite unităĠi de învăĠământ din străinătate. Prin derularea unor proiecte úi programe de finanĠare, a fost îmbunătăĠită dotarea unităĠilor de învăĠămât cu calculatoare úi mobilier. UnităĠile úcolare sunt dotate cu 2.719 calculatoare (2.130 urban úi 589 rural), din care 2.415 sunt utilizate în procesul de învăĠământ (1.292 în mediul urban úi 423 în mediul rural). Accesul la Internet este asigurat în 65 unităĠi úcolare cu 976 calculatoare. În modul de asigurare a utilităĠilor necesare în unităĠile úcolare (apă curentă, instalaĠii sanitare, instalaĠii de încălzire), există probleme în special cu unităĠile din mediul rural care nu dispun de utilităĠile necesare. Astfel, din totalul de 888 úcoli úi grădiniĠe existente în judeĠ în anul 2004, 595 nu dispun de apă curentăúi instalaĠii sanitare (67 % din total). Din punct de vedere logistic, judeĠul Mureú dispune de un număr suficient de unităĠi de învăĠământ úi de cadre didactice care pot acoperi toate disciplinele impuse de programa úcolară sau opĠionale. Fondurile alocate pentru întreĠinerea úi exploatarea unităĠilor de învăĠământ nu au fost însă suficiente la toate unităĠile úcolare din judeĠ, ceea ce a determinat degradarea din punct de vedere: al construcĠiilor - degradarea tencuielilor exterioare – interioare, lucrări de hidroizolaĠii; al utilităĠilor - grupuri sanitare, distribuire agent termic, iluminat; al dotărilor cu material didactic – dotarea cu tehnică de calcul úi mijloace moderne de predare. Pentru îmbunătăĠirea situaĠiei s-a realizat: - dezvoltarea úi îmbunătăĠirea relaĠiilor cu administraĠiile locale din judeĠ, prin depistarea în comun a necesităĠilor vieĠii economice úi sociale locale; 60

JUDEğ UL

Structura absolvenĠilor din învăĠământul de toate gradele în anul úcolar 2001/2002 a fost următoarea:

ABSOLVENğII DIN ÎNVĂğĂMÂNTUL DE TOATE GRADELE ÎN ANUL ùCOLAR (UNIVERSITAR) 2001/2002

InvăĠământ gimnazial 48,7%

InvăĠământ liceal 22,9%

InvăĠământ profesional úi de ucenici 10,3%

InvăĠământ postliceal úi InvăĠământ superior maiútri 9,1% 9,0%

Problemele cu care se confruntă învăĠământul în Necesitatea modernizării infrastructurii úi dotărilor majoritatea localităĠilor din judeĠ sunt aceleaúi cu cele instituĠiilor de învăĠământ. din sistemul educaĠional pe plan naĠional: Lipsa de continuitate în predarea materiilor, prin desele schimbări de manuale úi cadre didactice I.3.4. Tineret (suplinitori) ; Practicarea de către anumite cadre didactice a unor Tineretul reprezintă un segment al populaĠiei extrem metode învechite de predare, austere, rigide úi lipsite de important pentru dezvoltarea durabilă a judeĠului, de interacĠionarea elevului; fiind principala forĠă dinamizatoare a dezvoltării Lipsa de preocupare a unor categorii de dascăli de a sociale úi economice. În prezent, populaĠia tânără din preda conútiincios materia în cadrul orelor din judeĠ se confruntă cu multiple probleme sociale, programa úcolară, pentru a-i determina pe elevi să printre care: apeleze la meditaĠii în particular; Transformarea tinerilor în principala sursă a úomajulu ; Perpetuarea învăĠăturii „automate”, prin încărcarea NemulĠumirea tinerilor faĠă de lipsa competenĠei reale memoriei elevilor cu lucruri mai puĠin aplicabile în úi a oportunităĠilor de afirmare corecte ; practică, în defavoarea noĠiunilor de bază, importante. Afectarea prioritară a tinerilor de actuala criză de Lipsa funcĠionării concrete úi practice a comitetelor locuinĠe; elevilor în úcoli, în paralel cu Consiliul profesoral úi InsatisfacĠia pe care o au tinerii faĠă de calitatea vieĠii ; comitetele de părinĠi; Participarea socială scăzută a tinerilor, generată de Lipsa consultării elevilor în stabilirea prevederilor percepĠia unui mediu social nefavorabil afirmării Regulamentului de ordine interioară în cadrul profesionale, marcat de corupĠie, nereceptiv la instituĠiilor de învăĠământ; problemele specifice; PrezenĠa restrânsăúi ineficientă a cabinetelor Proliferarea unei vulnerabilităĠi mărite a tinerilor, psihologice în úcoli úi dezbaterea ineficientă la clase a aceútia fiind una din categoriile puternic afectate de temelor de actualitate: consumul de droguri, alcool, procesul de tranziĠie la economia de piaĠă; educaĠie sexuală, etc. de către consilierii psihologi; Creútera riscului de marginalizare úi de excludere a Implicarea insuficientă a factorilor abilitaĠi pentru tinerilor din societate; asigurarea protecĠiei úi ordinii publice în raza Lipsa valorificării creative a tineretului pe plan local, de instituĠiilor de învăĠământ, având în vedere creúterea către autorităĠile locale ; comportamentelor deviante; Numărul redus al ofertelor cultural-sportive, în special în mediul rural. 61

MUREù

Datorită acestor probleme, mulĠi tineri preferă să I.3.5. ForĠa de muncăúi úomajul părăsească locurile natale, încercând să găsească condiĠii mai bune de afirmare în alte zone din Ġară sau în străinătate. ğinând cont de greutăĠile cu care se confruntă I.3.5.1. ForĠa de muncă a judeĠului Mureú tineretul, se cere mai multă înĠelegere din partea autorităĠilor. De asemenea, se impune sprijinul PopulaĠia activă a judeĠului era, în conformitate cu financiar al administraĠiei publice locale, atât pentru datele înregistrate la Recensământul din 2002, de mediatizarea acĠiunilor structurilor asociative de 255.100 persoane, iar câútigul salarial mediu net lunar tineret, cât úi pentru derularea unor acĠiuni. era de 3.497.464 lei.

La sfârúitul anului 2002, populaĠia ocupată a judeĠului Mureú era următoarea:

PopulaĠia ocupată , pe sexe - mii persoane –

1997 1998 1999 2000 2001 2002

POPULAğIA OCUPATĂ TOTAL, din care: 250,6 243,4 235,7 245,7 239,6 240,8 - BĂRBAğI 136,3 127,2 123,1 127,7 123,1 125,6 - FEMEI 114,3 116,2 112,6 118,0 116,5 115,2

Se observă din tabel că ponderea femeilor în câmpul muncii este mai redusă decât cea a bărbaĠilor. De asemenea, comparativ cu anul 1997, procentul populaĠiei ocupate este în prezent mai mic, datorită schimbărilor intervenite în economia naĠională . Numărul de salariaĠi din judeĠul Mureú în perioada 1997 – 2003 a cunoscut o evoluĠie sinuoasă, în anul 2003 fiind în uúoară scădere faĠă de anul 2002

EvoluĠia numărului de salariaĠi în perioada 1997 - 2003 SalariaĠi 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 145.468 138.415 127.242 129.990 125.873 133.129 130.363 TOTAL JUDEğ 62

JUDEğ UL

Principalele aglomerări urbane se află în municipiul mixtă; 62.762 salariaĠi în proprietate privată; 4.950 Tg.Mureú, Reghin, Sighiúoara, Târnăveni, unde sunt úi salariaĠi în proprietate cooperatistă; 287 salariaĠi în principalele centre pentru forĠa de muncă. Faptul că o proprietate obútească; 7.031 salariaĠi în proprietate mare parte a populaĠiei trăieúte în mediul rural are integral străină; 26.708 salariaĠi în proprietate de implicaĠii în furnizarea de servicii sociale, din punct de interes naĠional. vedere al disipării resurselor, al dificultăĠilor în Din numărul total de salariaĠi înregistraĠi la sfârúitul comunicare úi deplasare, mai ales în timpul iernii. anului 2003, 70.341 salariaĠi lucrau în industrie úi Cei 133.129 salariaĠi din anul 2002 desfăúurau construcĠii (54%), 56.292 salariaĠi în domeniul activităĠi în diferite domenii, structura salariaĠilor pe serviciilor (43,2 %) úi 3.730 salariaĠi în domeniul forme de proprietate fiind următoarea: 13.529 salariaĠi agriculturii (2,8 %). în proprietatea publică; 17.862 salariaĠi în proprietate

În ceea ce priveúte nr. societăĠilor comerciale cu capital privat înregistrate la I.T.M. Mureú cu contracte individuale de muncă, la data de 31.12.2003, situaĠia se prezenta astfel:

Localitatea NR. ANGAJAğI <10 1050 Total

Tg. Mureú 2.901 325 70 3.296 Sighiúoara 713 120 33 866 Reghin 1.202 159 34 1.395

Târnăveni 319 65 9 393 Luduú 160 50 12 222 Sovata 130 42 18 190

Se observă că, în totalul societăĠilor comerciale cu I.3.5.2. Prezentarea situaĠiei úomerilor în judeĠul capital privat, ponderea cea mai ridicată o au Mureú societăĠile comerciale cu mai puĠin de 10 angajaĠi. Acest context economico-social, instabilitatea locului La sfârúitul anului 2003, cu o rată a úomajului de 6,72 de muncă, scăderea nivelului de trai în anumite zone %, judeĠul Mureú a ocupat locul 11 pe Ġară, în ordinea ale judeĠului, în special din mediul rural, fac ca crescătoare a ratei úomajului din toate judeĠele. numeroase persoane să solicite din ce în ce mai mult Zonele Târnăveni úi Luduú au ratele cele mai ridicate sprijin atât din partea serviciilor specializate de ale úomajului din judeĠ. asistenĠă socială, cât úi din partea autorităĠilor locale. De asemenea, în cele 214.227 locuinĠe existente în judeĠ se observă diferenĠe considerabile în ceea ce priveúte dispersia persoanelor pe gospodărie. Chiar dacă valoarea normală ar fi de 2,7 persoane pe gospodărie, în unele localităĠi din judeĠ există o mulĠime de cazuri în care în locuinĠe de 1-2 camere locuiesc familii cu 6-10 membri. Acest lucru sugerează necesitatea implementării unui program de construire de locuinĠe sociale, care să ducă la îmbunătăĠirea condiĠiilor sociale úi la uúurarea presiunii exercitate asupra familiei úi comunităĠii. 63

MUREù

SituaĠia úomerilor pe agenĠii locale ale A.J.O.F.M. úi puncte de lucru, la sfârúitul anului 2003

Total REGHIN Târnăveni Sovata Sighiúoara Luduú JudeĠ Tg.Mureú

Nr. úomeri indemnizaĠi 6.484 3.015 837 861 285 392 1.049 AbsolvenĠi úi militari 900 417 101 135 22 31 194 Nr. úomeri 10.876 5.028 1.624 1.935 333 731 1.225 neindemnizaĠi TOTAL ùOMERI 17.360 8.043 2.461 2.796 618 1.123 2.319 Rata úomajului 6,72 5,56 6,96 11,15 5,52 3,98 12,72

La sfârúitul lunii august 2004, rata úomajului în judeĠul úi-au dezvoltat afaceri în zonele menĠionate; specificul Mureú a fost de 4,17 %. Din totalul de 10.059 úomeri, localităĠilor – monoindustrial. 4.527 erau indemnizaĠi, iar femeile reprezentau 44,11 Rata mare a úomajului din unele zone din judeĠ %. Categoriile de vârstă cele mai afectate de úomaj au reflectă mutaĠiile economiei naĠionale, dar úi fost : 30 – 39 ani cu 29,25 % din totalul úomerilor úi 40 incapacitatea economiei locale de a absorbi úi utiliza – 49 ani cu 26, 11 % din total. Din totalul úomerilor, întreaga resursă umană de care dispune. 52,2 % sunt muncitori, 44,25 % persoane cu studii Punctele de lucru Sighiúoara úi Sovata au înregistrat medii úi 3,55 % persoane cu studii superioare. cele mai scăzute rate, ca urmare a pătrunderii Cauze ale úomajului ridicat din unele zone ale investitorilor străini úi a creării de noi locuri de muncă. judeĠului :numărul mic de societăĠi comerciale care

STRUCTURA ùOMERILOR LA SFÂRùITUL ANULUI 2002

Beneficiari de alocaĠie de sprijin Nu beneficiază de 17,5% drepturi băneúti 57,9%

Beneficiari de ajutor de úomaj úi ajutor de integrare profesională 24,6%

Cauzele care stau la baza creúterii numărului de muncă ale noilor generaĠii úi ale unor persoane de disponibilizaĠilor, precum úi dificultatea întâmpinată de vârsta a doua. aceútia în găsirea unui loc de muncă, sunt: Datorită faptului căúomajul este un fenomen disponibilizările colective datorate închiderii unor multidimensional (economic, psiho-social, cultural, agenĠi economici importanĠi; neconcordanĠa dintre politic) care acoperă o mare diversitate de situaĠii, structura cererii úi cea a ofertei de muncă, marcată de graniĠa dintre ocupare, úomaj úi inactivitate este imobilitatea profesională, îndeosebi pentru úomerii din nedeterminată. În noĠiunea de populaĠie inactivă se categoriile de vârstă 30-40 ani; evoluĠia nefavorabilă a ascund forme deghizate de úomaj, ca pensionarea acĠiunilor social-economice, solicitările suplimentare anticipată, úomerii de lungă durată, persoane cuprinse 64

JUDEğ UL

în diferite forme de reconversie profesională. Numărul Veniturile obĠinute de locuitorii din mediul rural persoanelor care sunt trecute în evidenĠa agenĠiilor de constau în principal în valorificarea producĠiei agricole, úomaj úi care nu beneficiază de ajutor de úomaj este a produselor animaliere úi vegetale; foarte mare, fapt care duce la concluzia că s-a creat Drumurile de acces spre sate, în special spre cele un număr relativ redus de noi locuri de muncă. izolate se află într-o stare precară.

I.3.5.3. MenĠiuni privind situaĠia materială a I.3.6. Pensii locuitorilor judeĠului Mureú Problemele specifice ale segmentului de populaĠie În urma unor studii realizate de Prefectura Mureú pensionată, cu pondere importantă în total (în anul privind starea socială, economicăúi materială a 2000 ponderea persoanelor trecute de 60 ani era de populaĠiei, s-a constatat că : 18%) au fost úi sunt abordate cu referire la sistemul de În majoritatea localităĠilor din mediul rural lipseúte securitate socială, dar cu accent principal asupra canalizarea, iar alimentarea cu apă se face în general sistemului de pensii. din surse individuale; În judeĠul Mureú, conform datelor transmise de I.N.S.S.E., populaĠia vârstnică stabilă pe grupe de vârstă la 1 ianuarie 2004 se prezenta astfel:

Grupe de vârstă Total Femei BărbaĠi 60-64 31.249 16.934 14.315 65-69 28.483 15.814 12.669 70-74 25.436 14.568 10.868 75-79 17.950 10.840 7.110 80-84 8.136 5.175 2.961 85-peste 4.390 2.914 1.476 La sfârúitul lunii decembrie 2003 au fost în plată un nr. total de 194.942 persoane cu pensii úi indemnizaĠii. SituaĠia se prezintă astfel:

Categorie

Număr

Pensionari din sistemul public de pensii al asigurărilor sociale de stat 131.798 Persoane cu indemnizaĠii în baza unor legi speciale suportate din bugetul de stat 14.296 Pensionari din sistemul public proveniĠi din sistemul de asigurări sociale al agricultorilor 48.848 Total pensionari în sistemul public în plată 194.942

DistribuĠia pensionarilor úi beneficiarilor de ajutor iar pentru cei cu vechime incompletă de muncă de social după sistemul de pensionare, evidenĠiază că 1.297.770 lei. Se poate constata situarea acesteia pe pensionarii de asigurări sociale de stat deĠin o judeĠ sub nivelul salariului minim pe economie pondere de peste 75%, iar diferenĠa de 25% o (2.800.000). reprezintă pensionarii agricoli. Conform datelor transmise de primăriile localităĠilor din La nivelul lunii decembrie 2003 pensia medie pentru judeĠ, pe parcursul lunilor mai, iunie, iulie 2004, 3% din pensionarii din sistemul asigurărilor sociale de stat cu totalul persoanelor vârstnice, care datorită stării lor vechime completă de muncă a fost de 2.650.764 lei, fizice sau materiale nu se pot gospodări sau întreĠine 65

MUREù singure, au solicitat ajutor din partea primăriilor din preponderenĠă persoanelor cu handicap sau copiiilor judeĠúi nu a existat posibilitatea de a fi ajutaĠi. În fiind vorba, fie de servicii acordate în centre realitate, nr. persoanelor vârstnice care nu se pot specializate, fie de asistenĠă personalizată. În afara întreĠine sau gospodări singure este mult mai mare, acestor două categorii de beneficiari (copiii úi cei 3% reprezentând doar ponderea celor care au persoanele cu handicap), rămân insuficient deserviĠi făcut cereri pentru a fi ajutaĠi în acest sens. vârstnicii cu probleme de inserĠie socială, familiile ProtecĠia socială a pensionarilor - având în vedere instabile din cauza violenĠei, tinerii care provin din diferenĠele mari existente între diferitele categorii de instituĠiile pentru protecĠia copilului. pensii în plată, în funcĠie de anul pensionării úi Pentru toate aceste categorii, soluĠia alocării de bani legislaĠia existentă la momentul respectiv - s-a axat pe pentru ajutor social este insuficientăúi foarte aducerea pensiilor la un nivel asemănător, indiferent costisitoare. SoluĠia principală este dezvoltarea de anul pensionării úi legislaĠia existentăúi Ġinând serviciilor úi programelor sociale. cont úi de rata inflaĠiei. În acest scop s-a implementat Serviciile sociale sunt acĠiuni de asistenĠă pe care o creútere a pensiilor stabilite în anii anteriori, prin trebuie să le dezvolte autorităĠile locale direct, la programul de recorelare a pensiilor . nivelul comunităĠilor, în parteneriat cu ONG-uri. Pentru protejarea tuturor categoriilor de pensionari din O problemă importantă este aceea a rromilor. Această sistemul public úi a veniturilor persoanelor care populaĠie, destul de numeroasă, se află într-o situaĠie beneficiază de indemnizaĠii, trimestrial au loc indexări de marginalizare, determinată nu numai de factori ale tuturor categoriilor de pensii aflate în plată, în baza socio-culturali, dar úi de cei psiho-sociali. unor hotărâri de Guvern. I.3.7.2. Indicatori de performanĠă privind activitatea desfăúurată de DirecĠia pentru I.3.7. AsistenĠa socială Dialog, Familie úi Solidaritate Socială Mureú în anul 2004.

I.3.7.1. SituaĠia asistenĠei sociale La începutul anului 2004, nr. mediu lunar de beneficiari ai alocaĠiei de stat pentru copiii sub 7 ani SituaĠia asistenĠei sociale trebuie analizată pe două era de 46.294, nr. mediu lunar de familii beneficiare de planuri principale: PrestaĠiile de asistenĠă socialăúi alocaĠii suplimentare era de 208 , nr. mediu lunar de Serviciile de asistenĠă socială . beneficiari de alocaĠii de plasament úi încredinĠare era Analiza sectorului prestaĠiilor de asistenĠă socială de 1.915, nr. mediu lunar de beneficiari de alocaĠii duce la concluzia că nivelul la care au evoluat pentru copiii nou-născuĠi era de 451, nr. mediu lunar prestaĠiile este unul suficient de ridicat, avându-se în de beneficiari ai alocaĠiei complementare era de vedere sumele importante care au fost angajate. În 3.816, nr. mediu lunar de beneficiari ai alocaĠiei de acest an nivelul angajamentelor bugetare a crescut, sprijin familii monoparentale era de 1.884, nr. mediu ca urmare a înfiinĠării de noi prestaĠii a căror lunar de beneficiari ai alocaĠiei persoanelor cu reglementări au intrat în vigoare la începutul acestui handicap vizual era de 3.178, iar nr. mediu lunar de an, respectiv alocaĠiile complementare úi de susĠinere beneficiari ai indemnizaĠiei pentru hrană era de 138. pentru familiile monoparentale. Tot în anul 2004, 43 de familii au beneficiat de În momentul de faĠă, prestaĠiile au o preponderenĠă ajutoare financiare în valoare de 0,08 miliarde lei, úi covârúitoare în asistenĠa socialăúi se pune problema 5.734 de persoane au beneficiat de ajutoare sociale dezvoltării serviciilor sociale care să aprofundeze prin bugetele locale în valoare de aproximativ 28 acĠiunile de asistenĠă socială. miliarde lei. Serviciile sociale sunt acĠiuni directe de asistenĠă La începutul anului 2004 au beneficiat de ajutoare care sunt insuficient dezvoltate. Înainte de 1989, pentru încălzirea locuinĠei pe timp de iarnă 50.436 serviciile erau aproape inexistente. Aceste servicii, persoane, iar suma plătită a fost în cuantum de 110,1 deúi au evoluat, sunt încă incapabile să absoarbă miliarde lei. mare parte dintre cazurile de marginalizare sau excludere socială. Ele sunt destinate cu 66

JUDEğ UL

I.3.7.2. Rezultatele activităĠii de asistenĠă socială în anul 2003

Masa la cantina de ajutor social

UnităĠi Nr. unităĠilor existente la Nr. locuri la sfârúitul Nr. mediu zilnic al Total cheltuieli în 2003 – sfârúitul anului anului persoanelor care au servit mii lei masa Cantine 3 145 118 1.517.212 SecĠii 3 109 129 1.279.482

Servicii de îngrijire la domiciliu

Sursa de finanĠare Nr. mediu lunar de Nr. mediu lunar de Nr. mediu lunar de Total cheltuieli pe copii vârstnici persoane cu handicap anul 2003 – mii lei Bugetul de stat - - - - Bugetul local 1 38 399 19.833.679

Cereri de ajutor social

Categoria de beneficiari Nr. cereri Nr. cereri existente în plată Nr. cereri Nr. cereri ieúite din înregistrate în anul la începutul anului 2003 suspendate din plată 2003 plată Persoane singure 778 2.331 1.031 812 Familii cu 2 persoane 573 2.318 859 570 Familii cu 3 persoane 470 2.419 856 533 Familii cu 4 persoane 382 2.346 871 516 Familii cu 5 persoane 177 1.644 579 335

Ajutorul de urgenĠă

Sursa de finanĠare Nr. de ajutoare Total sume plătite în 2003 – mii lei 99 450.171

Bugetul local

Bugetul de stat 6 285.000

AlocaĠii familiale 67

MUREù

Tipul alocaĠiei familiale Total sume plătite în 2003 – mii lei

Nr. mediu lunar de beneficiari

AlocaĠia de stat pentru copii plătită de 44.950 114.136.671 DDFSS

AlocaĠia suplimentară pentru familiile cu copii 31.010 23.193.745 plătită pentru : - Familii cu 2 copii 24.312 14.710.045 - Familii cu 3 copii 5.211 6.253.200

- Familii cu 4 úi mai mulĠi copii 1.487 2.230.500 AlocaĠia de întreĠinere pentru plasament 2.215 12.863.965 familial

AlocaĠia pentru copii nou-născuĠi 505 7.463.400

I.3.7.3. AsistenĠa socială a copilului

AdopĠia copiilor

AdopĠia Total Nr. cazurilor analizate în 2003 – nr. Nr. cazurilor analizate în 2003 – nr. hotărâri luate hotărâri puse în executare

19 19 19 - internă

- internaĠională 3 3 3

Servicii de îngrijire a copiilor în instituĠii

Unitatea Nr. unităĠi NR. LOCURI Nr. total al Nr. total de zile Total cheltuieli în existente copiilor găzduiĠi plasament 2003 –mii lei Centre de primire 1 20 130 42.250 952.466 Centre de plasament 7 1.696 1.376 412.800 51.607.478 Servicii de îngrijire prin 204 - 448 - - plasamentul copilului unei familii sau persoane 68

JUDEğ UL

I.3.7.4. AsistenĠa socială a persoanelor cu disabilităĠi

SituaĠia persoanelor cu disabilităĠi

Conform evidenĠelor oficiale, în judeĠul Mureú sunt 15.188 persoane cu disabilităĠi, adică 2,52 % din populaĠie suferă de o formă de handicap anume. Din numărul total de persoane cu disabilităĠi, 85 % sunt adulĠi, respectiv 15 % copii. Divizarea mai detaliată pe categorii de vârstă:

Vârsta % din total handicapaĠi 0-4 ani 1,35 5-17 ani 13,61 18-59 ani 51,64 60-84 ani 31,26 Peste 84 ani 2,14

În funcĠie de natura handicapului respectiv severitatea acestuia, cifrele statistice sunt:

Natura handicap Severitate handicap % din total handicapaĠi Grav (% din categoria Accentuat (% din Mediu ( % din categoria proprie) categoria proprie) proprie) Somatic 42,15 21,59 65,84 12,57 Mintal 27,16 25,53 54,35 20,12 Vizual 19,35 44,57 54,07 1,36 Fizic 4,35 23,15 54,92 21,93 Neuropsihic 3,24 48,58 46,95 4,47 Auditiv 1,78 0,74 42,07 57,19 Asociat 1,44 51,82 38,52 9,66 Social 0,29 41 29,5 29,5 SIDA 0,24 100 - -

Din totalul persoanelor handicapate, 1.102 persoane (7,25 %) sunt instituĠionalizate în centrele de îngrijire úi asistenĠă, recuperare úi reabilitare, restul de 92,74 % fiind neinstituĠionalizate.

InstituĠiona- Neinstitu - lizat % Ġionalizat % Natura handicapului Somatic 2,44 97,56 Mintal 4,87 95,13 Vizual 0,65 99,35 Fizic 13,92 86,08 Neuropsihic 100 - Auditiv 2,95 97,05 Asociat 50,46 49,54 Social 54,5 45,5 SIDA - 100 69

MUREù

Categorii vârstă Instit. % Neinstit.% 0-4 ani - 100 5-17 ani 3,58 96,42 18-59 ani 6,73 93,27 60-84 ani 9,45 90,55 Peste 84 ani 15,70 84,30

Persoane cu handicap asistate pe tipuri de deficienĠe

Nr. mediu lunar de persoane asistate în centre de recuperare úi reabilitare Tipuri de deficienĠe Nr . mediu lunar de persoane asistate în centre de îngrijire úi asistenĠă

Fizice 52 2 Mintale 69 - Auditive 8 132 Vizuale 19 - Neuropsihice - - Somatice 156 430

DelincvenĠi - - Handicap sever 110 -

Bătrâni - - Altele 24 -

InstituĠionalizarea are loc în 8 unităĠi publice de protecĠie specială a persoanelor cu handicap, cu o capacitate totală de 1.168 locuri.

Tipuri de unităĠi úi serviciile acordate

Nr. unităĠi la Nr. mediu lunar Nr. locuri Nr. cereri în Total cheltuieli în sfârúitul anului de beneficiari aúteptare anul 2003-mii lei 2003

Unitatea

Centre de îngrijire – cămine pentru bătrâni, cămine pentru bolnavi cronici 6 90 598 10 36.232.289

Centre de recuperare úi 2 281 570 26 56.146.875 reabilitare 70

JUDEğ UL

Ca o alternativă la soluĠiile oferite persoanelor cu handicap de către autorităĠi, peste 15 de fundaĠii úi asociaĠii aparĠinând sectorului civil oferă servicii úi asistenĠă acestei categorii defavorizate a populaĠiei.

Accesibilitatea mediului public pentru persoanele cu disabilităĠi este următoarea:

Amenajat % Clădiri publice urbane 50 Clădiri publice rurale 19,82 Clădiri publice-global pe judeĠ 27,45 Străzi urbane 6,68 Străzi rurale 2,12 Străzi-global pe judeĠ 5,32 Parcări urbane 75,86 Parcări rurale 20,75 Parcări-global pe judeĠ 55 Telefoane publice-urban 2,22 Telefoane publice- rural 17,19 Telefoane publice-global judeĠ 2,92

I.3.8. ProtecĠia drepturilor copilului

I.3.8.1. Copii abandonaĠi / instituĠionalizaĠi

În sistemul de protecĠie a copilului din judeĠul Mureú se aflau înscriúi la 31 martie 2004, 2.845 copii, adică 2,86 % din totalul populaĠiei cuprinse între 0-18 ani ai judeĠului.

Repartizarea cazurilor este următoarea:

În centre de plasament 25,37 % ÎncredinĠaĠi la familii 48,32 % ÎncredinĠaĠi în vederea adopĠiei 0,11 % ÎncredinĠaĠi la asistenĠi maternali profesioniúti 10,15 % PlasaĠi în case de tip familial 6,14 % PlasaĠi la Centrul Materna 0,25 % ÎncredinĠaĠi la case familiale susĠinute de organizaĠii 8,12 % neguvernamentale ÎncredinĠaĠi la centre de tranzit 0,98 % PlasaĠi în regim de urgenĠă, în medie/lună 0,56 %

La finele trimestrului I 2004, existau 7 centre de plasament în judeĠul Mureú. 71

MUREù

Conform noii strategii naĠionale în domeniul protecĠiei Societatea civilă mureúeană include: sindicate úi copilului, se preconizează reducerea drastică a organizaĠii patronale, organizaĠii neguvernamentale numărului de centre de plasament de tip rezidenĠial úi (asociaĠii profesionale, organizaĠii civile, asociaĠii de înlocuirea lor cu alternative de tip familial, respectiv caritate, organizaĠii care implică cetăĠenii în viaĠa dezvoltarea unei categorii de asistenĠi maternali localăúi municipală) inclusiv instituĠiile bisericii úi ale profesioniúti. comunităĠilor religioase. Primele rezultate ale restructurării s-au materializat în Se remarcă o evoluĠie permanentă, prin concentrarea achiziĠionarea de case sau construirea de clădiri noi activităĠilor, în rândul cărora se înscriu oferirea de unde se vor amenaja centre de plasament de tip servicii alternative pe piaĠă, monitorizarea acĠiunilor familial pentru copiii abandonaĠi (3 imobile în Ceauúu sociale, transferul de know-how, abordarea de metode de Cîmpie, un imobil în Tîrgu Mureú strada Trebely, úi tehnici inedite, încheierea de parteneriate public- 10 căsuĠe în viitorul centrul de plasament familial private. La acestea se adaugă o colaboare bună cu Sîncraiu de Mureú, centrul de tip familial Reghin) alte organizaĠii neguvernamentale naĠionale, concomitent cu desfiinĠarea centrelor de plasament administraĠia publică, organizaĠii internaĠionale, mass- tradiĠionale. media, mediu de afaceri, fapt ce denotă o schimbare Indicele de dezinstituĠionalizare pe trimestrul I 2004 în de mentalitate. O dovadă a acestei colaborări judeĠul Mureú a fost de 4,11 %. multidimensionale este organizarea diverselor manifestări, cum ar fi Forumul OrganizaĠiilor Neguvernamentale, organizat anual, între 1990-1997 I.3.8.2. Copii defavorizaĠi, copii cu nevoi úi Târgul OrganizaĠiilor Neguvernamentale în anul speciale 2003, eveniment la care au participat peste 40 de organizaĠii neguvernamentale din judeĠ. În această categorie se includ copiii provenind din Sectorul neguvernamental al judeĠului Mureú este medii sărace, copiii rromi, sau copiii cu disabilităĠi. format din asociaĠii, fundaĠii, precum úi alte forme Centrele de zi (speciale) sunt menite să asiste copiii în juridice: ligi, uniuni, cluburi, sindicate. Dintre acestea cauză pentru depăúirea, ameliorarea sau cel puĠin 57% sunt afiliate internaĠional, 25% deĠin filiale locale nedegradarea în continuare a stării lor defavorizante. úi 29% sunt partenere in reĠele nationale. Pentru ambele categorii, în afară de autorităĠile Miúcarea sindicală este grupată în jurul a 5 dintre cele guvernamentale acreditate, sectorul civil - prin peste mai importante sindicate naĠionale care au filiale în 20 de ONG-uri specializate - oferă servicii alternative judeĠ : C.N.S.R.L.- FrăĠia, C.N.S.- Cartel Alfa, de asistenĠă úi tratament. C.N.S.Meridian, C.S.D.R., Blocul NaĠional Sindical. Începând cu 1999, în cadrul D.G.P.D.C.Mureú ReprezentanĠii acestor sindicate sunt membri ai funcĠionează linia telefonică ALO OBLIO, pentru Comisiei de Dialog Social constituită la nivelul sesizarea cazurilor de abuz săvârúite asupra copiilor judeĠului. – în trimestrul I 2004 s-au raportat telefonic 31 de cazuri. I.3.9. Societatea civilă

Aria de activitate a organizaĠiilor neguvernamentale din judeĠ este prezentată în graficul de mai jos:

18% Locala 29% Judeteana 11% Regionala Nationala 43% 72

JUDEğ UL

În acest peisaj se regăsesc ONG-uri cu tradiĠie, din care 7 titluri de campioni mondiali, 4 medalii la 1990, alături de actori sociali noi, din 2002 care oferă Campionatele Europene úi 4 titluri la Jocurile un întreg set de servicii: social-medicale, cultură, artă, Balcanice. În competiĠiile interne, respectiv la religie, tineret, sport, recreere, învăĠămînt, educaĠie, Campionatele NaĠionale, s-au obĠinut peste 170 de cercetare, protecĠia mediului, dezvoltare economico- medalii, din care 37 titluri de campioni naĠionali. profesională, apărarea drepturilor omului, etc. Ramurile sportive cu rezultate deosebite au fost artele Nivelul de activitate al acestora este dat de numărul marĠiale, popice, atletism, canotaj, dans sportiv, de proiecte derulate úi preconizate. Astfel, avem de-a scrimă, ciclism, nataĠie, lupte libere, patinaj viteză. În face cu ONG-uri care derulează simultan pînă la 6 anul 2003, în urma rezultatelor notabile obĠinute de proiecte úi au preconizate pentru anul 2005 3 proiecte. sportivii mureúeni, un număr de 41 de sportivi au fost Valoarea proiectelor derulate se încadrează într-o selecĠionaĠi în loturile naĠionale la diferite ramuri de plajă de 250 euro/an – 179.000 euro/an. sport. Cea mai mare parte a resursei umane a ONG-urilor Sportul de masăúi de agrement este mult mai slab este formată din membrii 54%, urmată de voluntari reprezentat, practicarea activităĠilor fizice úi sportive la 19%,colaboratori 16% úi salariaĠi 11%. nivelul populaĠiei fiind destul de redusă, în ciuda Veniturile ONG-urilor au ca sursă de provenienĠă eforturilor realizate de autorităĠile locale úi a donaĠiile externe 27%, donaĠiile interne úi programelor úi manifestărilor organizate la nivel sponsorizările 22%, împrumuturi nerambursabile 20%, naĠional. Cauzele acestei participări reduse sunt subvenĠiile de la bugetul de stat 9%, activitatea multiple úi Ġin atât de baza materială, cât úi de modul economică 4%. de viaĠă úi mentalitate. Din datele statistice prelucrate reiese faptul că Bazele sportive existente în judeĠ sunt departe de a majoritatea ONG-urilor consideră propria lor bază satisface cerinĠele úi necesităĠile actuale, în special în materială insuficientă. mediul rural. În anul 2003 s-au aflat în diverse stadii Astfel, imaginea conturată este cea a unei societăĠii de execuĠie 11 săli de sport atât în mediul urban, cât úi civile ample, active úi inteligente, caracterizată prin în mediul rural, în prezent fiind date în folosinĠă 8 idei practice de modernizare, valori absolute de dintre acestea. integrare a conútiinĠei umane în viaĠa noastră de zi cu Complexul Mureúul din Târgu Mureú găzduieúte în zi. În acest mecanism este importantă contribuĠia la cea mai mare parte a anului activităĠi sportive de nivel naĠional prin mecanisme legislative, pârghii agrement, dotările fiind în continuă modernizare. financiar-economice, la nivel local prin facilităĠi Pentru sezonul de iarnă însă, faĠă de condiĠiile de finaciare, la nivel de fiecare persoană prin aportul relief pe care le oferă judeĠul, acĠiunile sunt mai puĠine, individual, contribuĠie care să deschidă noi oportunităĠi concentrându-se în zona staĠiunii Sovata. pentru obĠinerea fondurilor necesare continuării În domeniul sălilor de fitness, aerobic, body-building activităĠii. sau culturism se remarcă iniĠiativa privată, în special în mediul urban. Totuúi, această formă de activitate sportivă de întreĠinere este slab reprezentată, numărul I.3.10. Activitatea sportivă de persoane participante fiind mic raportat la totalul populaĠiei judeĠului. EvoluĠia miúcării sportive din judeĠ în ultimii ani relevă o scădere continuă a numărului de secĠii sportive (de la 330 în 1997, la 171 în 2002), sportivi legitimaĠi (de I.3.11. Cultura úi arta la 9.230 în 1997, la 5.651 în 2002), antrenori úi instructori (de la 278 în 1997, la 199 în 2002). Totuúi, JudeĠul Mureú dispune de un climat cultural specific, având în vedere situaĠia generală de la nivelul întregii determinat pe de o parte de valorile culturale Ġări, judeĠul Mureú ocupă locul 5 pe judeĠe după acumulate de-a lungul istoriei, iar pe de altă parte de numărul de secĠii sportive úi numărul de sportivi caracterul compozit al populaĠiei, generator de legitimaĠi. diversitate culturală. Sportul de performanĠă se remarcă prin dezvoltarea unor ramuri sportive care nu necesită sprijin financiar deosebit. În pofida greutăĠilor existente, judeĠul Mureú I.3.11.1.ReĠeaua instituĠiilor culturale din judeĠ a obĠinut rezultate deosebite în anul 2003. Astfel, în este foarte diversăúi cuprinde: competiĠiile internaĠionale oficiale, sportivii mureúeni au obĠinut 9 medalii la Campionatele Mondiale, din 73

MUREù

407 biblioteci cu 4,5 milioane volume, din care 316 TEATRE: biblioteci úcolare cu peste 1,8 milioane volume úi 87 biblioteci publice cu peste 2 milioane de volume. Teatrul NaĠional Târgu Mureú este un teatru de Numărul de cititori este în creútere, în anul 2002 fiind repertoriu de interes naĠional úi cuprinde două secĠii, înregistraĠi 169.000. românăúi maghiară, o sală principală cu 600 de 7 teatre úi instituĠii muzicale, din care 2 teatre locuri, o sală studio cu 100 de locuri, 7 ateliere, cabine dramatice, 2 teatre de păpuúi úi marionete, 2 pentru actori, spaĠii de repetiĠii; ansambluri artistice úi o filarmonică. Teatrul Studio din Târgu Mureú; 22 muzee úi case memoriale, vizitate anual de peste Teatrul pentru Copii úi Tineret ,,Ariel” este unul din 240.000 persoane, 6 cinematografe, 10 case de cele trei teatre din România cu secĠii în limba română cultură, 333 cămine culturale. úi maghiarăúi este prevăzut cu două săli de spectacol În domeniul cultural-artistic activează 82 asociaĠii (una de 160 locuri, iar cealaltă de 40 de locuri) úi culturale, 85 formaĠii cultural-artistice úi 9 asociaĠii ateliere de creaĠie. cu caracter interetnic. FILARMONICA DE STAT TÎRGU MUREù înfiinĠată în Dintre cele mai semnificative instituĠii culturale anul 1950, unde activează o orchestră simfonică menĠionăm următoarele: existentă din acelaúi an úi un cor mixt. ANSAMBLUL ARTISTIC PROFESIONIST BIBLIOTECI: ,,MUREùUL” promovează valorificarea scenică a folclorului românesc, maghiar úi a altor etnii din zonele Biblioteca JudeĠeană Mureú, cu o colecĠie de 40.000 etno-folclorice ale judeĠului. de volume, un fond enciclopedic de aprox. 900.000 de publicaĠii, cărĠi periodice, hărĠi, albume, documente MUZEE: olografe, înregistrări pe suport magnetic etc., în limbile română, maghiară, precum úi în alte limbi de circulaĠie Muzeul JudeĠean Mureú cuprinde Muzeul de internaĠională este prevăzută cu trei săli de lectură arheologie-istorie, Muzeul de artă, Galeriile Ion Vlasiu unde se înscriu peste 25.000 de cititori activi, media úi Nagy Imre úi SecĠia de conservare-restaurare; zilnică a numărului de utilizatori fiind de 800 de Muzeul de istorie Sighiúoara se află în Turnul cu persoane; ceas, devenit un veritabil simbol al oraúului úi cuprinde Biblioteca municipală ,,Zaharia Boiu” Sighiúoara, expoziĠii de arheologie, farmacie, unelte úi produse, cu un fond de carte de peste 159.275 de volume este mobilier, orologerie; prevăzută cu patru secĠii distincte (adulĠi, copii, sala de Muzeul Etnografic Reghin unde se conservăúi se lectură, documentară) unde există exemplare de carte valorifică expoziĠional monumente de arhitectură, vechi de peste 400 de ani; instalaĠii tehnice úi obiecte de artă populară; Biblioteca municipală ,,Petru Maior” Reghin Muzeul municipal Târnăveni cuprinde în colecĠiile dispune de un fond de carte de 122.000 volume, sale exponate de paleontologie, arheologie, albume, dicĠionare, enciclopedii úi cărĠi periodice documente istorice, útiinĠă-tehnică, carte veche, utilizate de către un număr mediu de 125.991 cititori numismatică, etnografie úi útiinĠele naturii. annual, media zilnică fiind de 4.957 persoane; CENTRUL JUDEğEAN AL CREAğIEI POPULARE Biblioteca municipală Târnăveni însumează cca. MUREù funcĠionează drept for metodologic úi útiinĠific 74.000 de documente, dispune de o secĠie pentru al activităĠii de stimulare úi valorificare a creaĠiei adulĠi cu peste 56.000 volume úi o secĠie pentru copii artistice în toate domeniile artei neprofesioniste din cu peste 17.000 cărĠi, iar numărul mediu anual al judeĠ. cititorilor este de aprox. 4.000; Biblioteca orăúenească Luduú dispune de peste PALATE ùI CASE DE CULTURĂ: 61.000 de cărĠi úi înregistrează o frecvenĠă anuală de peste 14.000 de cititori; Palatul Culturii este una din cele mai reprezentative Biblioteca orăúenească Iernut deĠine 27.000 volume clădiri ale secesionismului ardelean, impunându-se úi un număr de 1.000 de utilizatori; atât prin decoraĠia interioară, cât úi prin cea exterioară úi găzduieste mai multe instituĠii de cultură: Filarmonica de Stat, Biblioteca JudeĠeană, Muzeul de 74

JUDEğ UL

Artă, Galeriile Uniunii Artiútilor Plastici, ExpoziĠia Galeria ,,Kulcsar Bela”. În judeĠul Mureú există o permanentă a Muzeului de Istorie; galerie de artă în localitatea . Palatul Apollo din Târgu Mureú este ridicat în stil eclectic, iar acolo aveau loc reprezentaĠiile teatrale ale trupelor care vizitau orasul; I.3.11.2. Arta populară, conservarea úi Casa municipală de cultură ,,Mihai Eminescu” manifestările acesteia Târnăveni este dotată cu o sală de spectacole de 450 de locuri, 3 săli de repetiĠii, o sală de cursuri tehnico- În judeĠul Mureú se organizează anual o serie de aplicative, o sală de festivităĠi cu 60 de locuri, 3 birouri, manifestări folclorice în diferite localităĠi úi anume: 3 cabine pentru actori, anexe, o galerie de artă ,,Nestemate Mureúene”, dedicat obiceiurilor populare contemporanăúi diverse săali de expoziĠii; de peste an – Ruúii MunĠi; Casa municipală de cultură ,,Eugen Nicoară” ,,Tiszta Forrasbol”, festivalul portului, cântecului úi Reghin unde îúi desfăúoară activitatea membrii dansului popular – Sîncraiu de Mureú; Teatrului Popular, Teatrul de Păpuúi, corul mixt úi Spectacolul folcloric úi târgul de artă populară, două ansambluri folclorice; artizanat úi produse meúteúugăreúti – Lunca; Casa municipală de cultură Sighiúoara dispune de ,,Festivalul Etniilor” – Reghin; două clădiri prevăzute cu săli de spectacole (una are Festivalul ,,ProEtnica”, festival al comunităĠilor capacitatea de 474 de locuri úi cealaltă de 200 de etnice din România – Sighiúoara; locuri) unde activează un ansamblu folcloric, un cor de ,,Târgul de udatul nevestelor”, spectacol folcloric úi cameră, o orchestră de muzică populară, o formaĠie târgul de artă populară, artizanat úi produse de muzică uúoară; meúteúugăreúti – Hodac; Casa orăúenească de cultură Luduú are un sediu ,,La curĠile dorului”, festival de dansuri populare prevăzut cu o sală de spectacole cu 450 de locuri úi pentru copii – Luduú; două săli mici a câte 30 de locuri, unde îúi desfăúoară ,,Flori de pe Mureú”, festival naĠional de muzică activitatea trei ansambluri folclorice úi funcĠionează o populară – Reghin; Universitate Populară; Târgul fetelor, spectacol folcloric úi târgul de artă Casa orăúenească de cultură Iernut are în populară, artizanat úi produse meúteúugăreúti – componenĠă o sală de spectacole de 400 de locuri, o Gurghiu; sală mică de 60 de locuri úi o bibliotecă cu sală de ,,Târgul Cireúelor”, spectacol folcloric úi târgul de lectură unde îúi desfăúoară activitatea un ansamblu artă populară, artizanat úi produse meúteúugăreúti – artistic; Brâncoveneúti; Casa de cultură a tineretului ,,George Enescu” ,,La holdă de aur”, jocuri úi datini populare – Reghin dispune de o sală de spectacole de 400 de Sat; locuri, două săli de cursuri, o sală de discotecăúi ,,Jocul din bătrâni”, festival folcloric – Târgu Mureú; repetiĠii úi o sală de expoziĠii; ,,Florile dalbe, flori de măr”, festival judeĠean de Casa de cultură a studenĠilor Târgu Mureú asigură colinde úi obiceiuri tradiĠionale – Sărmaúu; condiĠii de organizare úi desfăúurare a activităĠilor ,,Datini străbune”, sărbătoarea colindelor, cântecelor culturale, educative, artistice, distractive, turistice, de úi obiceiurilor de iarnă – Reghin; agrement úi alte manifestări specifice pentru studenĠi; ,,SculaĠi, gazde, nu dormiĠi”, festival de colinde úi ùcoala de Arte Târgu Mureú are misiunea de obiceiuri de Anul Nou – Idicel Pădure. pregătire a interpreĠilor, creatorilor úi instructorilor de Au loc úi alte manifestări folclorice prilejuite de formaĠii artistice prin secĠiile de muzică, arte plastice, anumite sărbători sau de sărbătorile religioase coregrafie, actorie, regie úi grădiniĠă de specialitate; importante, dar care nu au un caracter repetativ. FundaĠia culturală ,,Cezara CodruĠa Marica” Se organizează târguri tradiĠionale anuale în sprijină adolescenĠii performeri, prin bursele úi premiile Sîngeorgiu de Pădure, Lunca, Hodac, Gurghiu, ,,Cezara” sau prin editarea creaĠiilor acestora în seria Brâncoveneúti, Rînciu, Ideciu de Jos, Zau de Cîmpie. ,,Prima verba” a Editurii ,,Cezara”; În câteva localităĠi se găsesc muzee Ġărăneúti de artă FundaĠia culturală ,,Scena” organizează o tabără de populară: Idicel Pădure, ùerbeni, . vară ce promovează arta teatrală. Festivaluri cu un alt caracter decât popular sunt Artă plasticăúi galerii: În municipiul Târgu Mureú organizate în municipiile úi oraúele din judeĠul Mureú, sunt organizate diverse expoziĠii ale artiútilor plastici la cum sunt: Galeria Palatului Culturii, Galeria ,,Nagy Imre” úi Festivalul InternaĠional ,,Teatru–Imagine”, Festivalul FACE-A-FACE, Festival NaĠional de CreaĠie Literară 75

MUREù

Religioasă ,,Credo”, Festival-Concurs de poezie SON úi staĠiile locale ale televiziunilor PRO TV úi ,,Romulus Guga", Festivalul ,,Zilele Muzicale Antena 1. Târgumureúene, Festivalul NaĠional-concurs de Mass-media este reprezentată în municipiul Reghin epigrame ,,Cobra”, Festivalul InternaĠional de Film de prin televiziunea locală T.V.– Reghin, RADIOSON, 6 Scurt Metraj ,,Alternative” - Târgu Mureú; ziare locale úi Gazeta Reghinului, care apare periodic. Festivalul NaĠional de Muzică Folk ,, Chitara de În municipiul Sighiúoara se află un post de televiziune Argint” – Reghin; prin cablu „TELESON”, două posturi de radio, Festivalul de Artă Medievală, Festivalul RADIOSON úi Radio MIX FM, iar presa scrisă este InternaĠional de Muzică Academică úi Cursurile reprezentată de Jurnalul Sighiúoara Reporter úi muzicale de vară, Festivalul de fanfară ,,Paul Buletinul Informativ al Primăriei Sighiúoara. Schuller”, Festivalul de de poezie úi critică ,,Agora” În municipiul Târnăveni úi oraúul Sovata există câte o – Sighiúoara; televiziune locală, iar mijloacele de informare scrisă Zilele oraúului Iernut – Iernut; sunt asigurate de câte un ziar local. Zilele municipiului Târnăveni – Târnăveni. Mijloacele de informare video, audio úi presa scrisă în celelalte localităĠi din judeĠ sunt reprezentate de 4 televiziuni locale prin cablu, 2 posturi de radio, 2 ziare I.3.11.3. Cultele locale úi 155 de publicaĠii periodice.

În judeĠul Mureú au convieĠuit secole de-a rândul români, maghiari, saúi, evrei, rromi úi alte minorităĠi, I.3.11.5. Edituri ceea ce a determinat o dezvoltare a varietăĠii cultural religioase. În judeĠul Mureú funcĠionează 9 edituri: Corar Media, Conform datelor Recensământului PopulaĠiei din Minos, Epistem, Lyra, Mentor, S.C. Ediprestipo S.R.L., 2002, numărul persoanelor din judeĠul Mureú care s- Sportrom – Târgu Mureú, Lapidarium – Luduú, Star au declarat la recensământ de religie ortodoxă este de Edcom – Iernut. 309.337, reprezentând 53,2 % din totalul populaĠiei, reformată 157.046 (27%), romano – catolică 55.287 (9,5%), unitariană 14.308 (2,5%), greco – catolică I.3.11.6 Monumente istorice 13.187 (2,3%), alte religii, atei, persoane fără religie úi cu religie nedeclarată 31.686 (5,5%). Patrimoniul cultural al judeĠului Mureú cuprinde 1.015 Din totalul populaĠiei, 95,5% úi-a declarat apartenenĠa obiective declarate monumente istorice, reprezentând la o religie (confesiune), în timp ce persoanele care s- situri arheologice, cetăĠi úi fortificaĠii, castele, biserici, au declarat fără religie úi atei (2.097) reprezintă 0,4 % biblioteci, clădiri etc. din total. Dintre vestigiile istorice, se remarcă Cetatea În prezent există în judeĠ peste 850 de biserici úi Sighiúoarei, considerată a fi „cea mai frumoasă cetate lăcaúuri de cult aparĠinând religiilor creútine (cea mai locuită din Europa" úi "cel mai complet ansamblu de mare parte din acestea), mozaice úi mahomedane. arhitectură medievală din România". Dintre acestea, 136 unităĠi de cult au fost construite în Întemeiată în anul 1191, dar menĠionată documentar perioada 1990 – 2004, cele mai multe (peste 40%) în 1280 sub numele de CASTRUM SEX úi mai apoi cu aparĠinând religiei ortodoxe. termenul german SCHESPURCH (1298), Sighiúoara este opera constructivă a coloniútilor germani (saúii) aduúi în Transilvania pentru paza vechilor frontiere ale I.3.11.4 Mass-media regatului maghiar în secolele XII-XIII după Christos. De menĠionat este faptul că din anul 1999 aceasta se În municipiul Tg-Mures există patru cotidiene: află sub patronajul UNESCO. Cuvântul Liber, Nepujsag, 24 de ore mureúene úi Zi Alte vestigii istorice cunoscute sunt Cetatea de Zi úi săptamânale: Ziarul de Mureú, Recurs, medievală-Tg. Mures, ridicată în sec. XV, extinsăúi Jurnalul de Mureú, Flash, Látó, Vatra, Vocea întărită în sec. XVII cu úapte bastioane; Ruinele Mureúului úi Harghitei, posturile de radio: Radio Star, castelului Bethlen-Criú, (la 19 km de Sighisoara), Radio Mix Fm, Radio GA-GA, Radio Pro FM, Studioul ridicat în stilul Renaúterii transilvănene, între 1559- teritorial de radio Tîrgu-Mures, radio Kiss FM, radio 1589; Castelul Gorneúti (la 17 km de Tg. Mureú), construit în stil baroc, între 1770 úi 1778, situat într-un 76

JUDEğ UL frumos parc dendrologic; Castelul de la Brâncoveneúti PopulaĠia de etnie rromă se confruntă cu numeroase (1557-1558), o clădire impunătoare cu 4 turnuri. probleme generate în principal de nivelul scăzut al Printre edificiile religioase se află Biserica din deal- veniturilor, lipsa de locuinĠe, nivel de educaĠie redus, Sighiúoara, una dintre cele mai vechi din România, condiĠii igienico-sanitare precare. Această situaĠie a menĠionată documentar în 1345, care păstrează dus la o marginalizare socială deosebit de complicată, frumoase sculpturi decorative în stil gotic úi valoroase care este cu atât mai delicată cu cât rromii înúiúi au picturi murale (sec. XV), dominând oraúul prin tendinĠa de a se autoizola formând grupuri sau chiar masivitatea zidurilor sale; Biserica Mânăstirii comunităĠi situate în jurul sau la marginea localităĠilor. Dominicane – Sighiúoara, menĠionată documentar în Ele au un stil de viaĠă lipsit de valorile îndeobúte 1298, care a suferit numeroase modificări ulterioare úi recunoscute de societate, generând probleme sociale deĠine piese de mare valoare artistică (covoare grave, cum sunt reproducerea úi educaĠia orientale); Biserica reformată-Tg. Mureú, monument nesănătoase, faptele antisociale, abandonul de familii de arhitectură în stil gotic, construită între anii 1316 - úi copii etc. 1442, cu sprijinul voievodului Iancu de Hunedoara; În ultimii ani, s-au făcut eforturi deosebite pentru Biserica fortificată-Daia, datând din anul 1457; îmbunătăĠirea situaĠiei rromilor. În urma constituirii Biserica fortificată-Saschiz; Biserica evanghelică- Biroului JudeĠean pentru Rromi, s-au stabilit măsurile Reghin, construită între anii1300-1330; Biserica prioritare pentru perioada 2001 – 2004, realizându-se leproúilor-Sighiúoara, construită în stil gotic în sec. XV, progrese semnificative în atragerea de fonduri externe care a servit ca azil leproúilor în secolele următoare; necesare pentru derularea de proiecte în domeniul Biserica romano catolică - Tg. Mureú, ridicată între construcĠiei de locuinĠe sociale, reabilitării de drumuri 1728-1750 de călugării iezuiĠi, Biserica ortodoxă de comunale, înfiinĠarea unor ateliere de lucru pentru lemn – Tg. Mureú. rromi, grădiniĠe úi cabinete medicale în comunităĠile de Dintre edificiile culturale reprezentative, amintim rromi. Biblioteca Teleki-Tg. Mureú, deĠinând una dintre cele mai bogate colecĠii de carte veche din Transilvania, lăcaú al culturii europene din secolele trecute. A fost I.3.13. Ordine publică întemeiată de contele Samuel Teleki, fost cancelar al Transilvaniei (la sfârúitul sec. XVIII). În 1802 a fost Statisticile consemnează o scădere anuală a prima bibliotecă publică din Ġara noastră. DeĠine un numărului de infracĠiuni în judeĠul Mureú, precum úi o fond de peste 200.000 volume (după asocierea cu scădere considerabilă a delictelor grave împotriva Biblioteca Bolyai), numeroase lucrări având o valoare proprietăĠii, vieĠii úi integrităĠii persoanelor úi normelor excepĠională. În aceeaúi clădire (monument istoric, de convieĠuire socială. 1799-1803) este găzduit úi Muzeul memorial Bolyai, La finele anului 2003, rata criminalităĠii a fost de care împreună cu expoziĠiile bibliotecii sunt vizitate 1.093,72 fapte penale la suta de mii de locuitori, anual de numeroúi turiúti din Ġarăúi străinătate; Palatul judeĠul situându-se sub rata medie pe Ġară în special Culturii-Tg. Mureú, unul dintre cele mai impozante la infracĠiunile grave, de mare violenĠă. Au fost edificii ale municipiului ridicat între 1911-1913. FaĠada săvârúite infracĠiuni contra vieĠii, integrităĠii corporale este împodobită artistic cu remarcabile statui úi úi sănătăĠii, infracĠiuni contra libertăĠii persoanei, basoreliefuri. Celebra "Sală a oglinzilor" reĠine atenĠia privitoare la viaĠa sexuală, contra demnităĠii, în total prin numărul mare de vitralii, prin oglinzile veneĠiene úi 695. mobilierul elegant. La infracĠiunile economico-financiare soluĠionate – 1.175 , judeĠul Mureú se situează pe locul 16 pe Ġară, la cele juridice – 1.744- pe locul 33, mult sub rata I.3.12. Comunitatea rromilor medie pe Ġară. Au fost comise 1.673 infracĠiuni de altă natură. Conform datelor rezultate în urma Recensământului Cele mai multe infracĠiuni au fost comise în mediul PopulaĠiei din 2002, comunitatea rromilor din judeĠul urban - 4.171 – peste 60% úi 2.329 în mediul rural. Mureú număra 40.425 persoane, reprezentând 7% din totalul populaĠiei. Se constată că în ultimii 25 ani SituaĠia infractorilor pe categorii de vârstă este populaĠia de etnie rromă din judeĠ s-a dublat, având următoarea: tendinĠa de creútere în continuare. Cele mai numeroase comunităĠi se găsesc în comunele , - minori – 255, din care: Band, Crăciuneúti, Fărăgău, Mica, Petelea, Sînpaul. 77

MUREù

- sub 14 ani - 17 I.4. STAREA MEDIULUI ÎN JUDEÞUL - între 14 úi 18 ani - 238 MUREª - tineri - între 18 úi 30 ani - 1.599 - persoane între 30 úi 50 ani - 2.218 - peste 50 de ani 520

SituaĠia pe ocupaĠii a persoanelor care au comis infracĠiuni : muncitori – 451, agricultori - 341, I.4.1. Calitatea aerului funcĠionari – 21, directori de SC – 45, contabili – 24, patroni – 617, gestionari – 19, lucrători în comerĠ – 29, n judeĠul Mureú aerul atmosferic este influenĠat într-o úomeri – 33, fără loc de muncă - 1.963. Î măsură moderată de emisiile din activităĠile economico - sociale. Sursele antropice de emisie în Cauzele ce au favorizat evoluĠia criminalităĠii: atmosferă cu potenĠial semnificativ sunt amplasate în Târgu Mureúúi Târnăveni, în timp ce în zone precum Analiza etiologiei criminalităĠii în cursul anului 2003 Reghin, Sovata, Luduú sursele de emisie antropice nu scoate în evidenĠă cauzele úi condiĠiile de ordin produc o poluare semnificativă. obiectiv, cum ar fi: condi iile socio-economice Ġ A.) Surse industriale: existente; lipsa de implicare a altor instituĠii în - industria chimică, industria de prelucrare a lemnului, activitatea de prevenire (úcoală, organizaĠii producerea materialelor de construcĠie; guvernamentale úii neguvernamentale, unităĠi - industria energeticăúi termoficare; sanitare); lipsa de control úi supraveghere din partea - stocarea úi distribuĠia carburanĠilor; familiei; consumul excesiv de alcool; existenĠa unor - utilizarea solvenĠilor; stări conflictuale latente intra - familiale; modificările Sursele de emisie în atmosferă din agricultură sunt Codului de procedură penală, în sensul că unele reduse, dar nu de neglijat. Depozitele de deúeuri activităĠi procedurale se execută cu întârziere faĠă de reprezintă surse moderate de emisie în atmosferă, momentul comiterii faptei; prelungirea în timp a fiind amplasate la distanĠe mari de localităĠi. solu ion rii unor st ri litigioase aflate pe rolul Ġ ă ă B). Surse mobile: instanĠelor de judecată, care pot genera violenĠă; - traficul rutier care se desfăúoară în principal pe numărul redus de efective de ordine publică care DN13 (E60) úi DN15 (Târgu Mureú - TopliĠa) care desfăúoară activităĠi specifice în vederea prevenirii úi traversează localităĠile urbane úi rurale ale judeĠului combaterii infracĠionalităĠii stradale; lipsa mijloacelor Mureú; logistice necesare, aflate în num r mic i având o ă ú - traficul feroviar este slab reprezentat. uzură avansată. Căile rutiere traversează localităĠile prin zonele Cauzele de ordin subiectiv: carenĠe în pregătirea de rezidenĠiale cu densitate mare a locuitorilor în Târgu specialitate a unor poliĠiúti; neimplicarea suficientă a Mureú, Sighiúoara, Reghin. Datorită lipsei unor căi tuturor poliĠiútilor în îndeplinirea sarcinilor de serviciu; ocolitoare a localităĠilor, căile rutiere sunt folosite úi caren e în activitatea unor factori de conducere de la Ġ pentru traficul mijloacelor de transport de mare toate nivelurile în analiza realistă a evoluĠiei stării capacitate. Municipiile Târgu Mureú, Sighiúoara, infracĠionale, a eficienĠei muncii; lipsa de solicitudine Reghin sunt traversate de liniile de cale ferată: faĠă de cetăĠeni úi a operativităĠii în intervenĠie la Războieni - Deda; Braúov - Teiuú. solicitările legale ale acestora. Transportul urban în localităĠile judeĠului Mureú se Climatul de încredere úi siguranĠă în care trebuie să realizează cu mijloace de transport echipate cu trăiascăúi să locuiască cetăĠenii comunităĠilor este motoare termice. Infrastructura rutieră este asigurat de către agenĠii de ordine publică, în dimensionată în general la o sarcină de 4 - 6 t/osie, colaborare cu cadrele din jandarmerie úi gardienii faĠă de 11 t/osie, cât este normativul pentru traficul publici. greu. Din lipsa fondurilor pentru întreĠinerea infrastructurii rutiere din localităĠile urbane, calitatea căilor de rulare este necorespunzătoare. 78

JUDEğ UL

Principalele aspecte generate de traficul urban sunt Secuiesc úi Sighiúoara. Pe acest tronson de râu, în următoarele: fiecare an în perioada iunie – august, din cauza - Poluarea aerului atmosferic cu particule, pulberi condiĠiilor hidro-meteorologice favorabile, pe fondul sedimentabile, NOx, SOx, hidrocarburi, plumb. aportului de nutrienĠi într-un raport N/P optim, se Poluarea atmosferei este cuantificată prin măsurători constată o înflorire algală accentuată (20 – 30 sistematice efectuate de A.P.M. Mureúúi D.S.P. milioane alge/litru), cu consecinĠe grave asupra Mureúúi confirmă că traficul rutier contribuie în mod preparării apei potabile la Sighiúoara úi Mediaúúi prin semnificativ la creúterea concentraĠiilor de poluanĠi în apariĠia mortalităĠii piscicole (în zona aval Mediaú – aerul atmosferic al aglomerărilor urbane. judeĠul Sibiu). - Traficul greu generează valori ridicate ale zgomotului Cursul de apă Părăul de Câmpie este considerat de stradal úi vibraĠiilor în municipiile Târgu Mureú, asemenea critic, dar în cazul lui concentraĠiile ridicate Reghin, Sighiúoara. ale nutrienĠilor úi mai ales a salinităĠii se datorează - Deúi nu au fost făcute măsurători ale concentraĠiei condiĠiilor pedologice ale zonei (soluri sărăturoase). O3 în zonele rezidenĠiale traversate de traficul intens, ConcentraĠiile mai ridicate ale unor indicatori ai se poate aprecia că acesta are valori semnificative în regimului de oxigen úi ai nutrienĠilor au ca sursă mai perioadele când se înregistrează valori ridicate ale ales poluarea difuză. traficului rutier, Ġinând cont de starea tehnică precară a Starea lacurilor în 2003 a fost bună. unor mijloace de transport, de la care emisiile de NOx, Apele subterane monitorizate de DirecĠia Apelor hidrocarburi (radicali liberi) sunt ridicate. Mureú nu îndeplinesc condiĠiile de calitate pentru apa potabilă. În majoritatea cazurilor, indicatorii depăúiĠi sunt cei care intră în categoria „grad de mineralizare” I.4.2. Calitatea apelor úi „substanĠe organice”. Principalele surse antropice poluatoare ale apelor La nivelul judeĠului Mureú, zona cea mai critică din subterane din judeĠul Mureú sunt: punct de vedere al poluării apelor de suprafaĠă este 1. Platforma S.C. AZOMUREù S.A. Târgu Mureú – tronsonul de râu (Târnava Mică) aval de Târnăveni, zona iazului batal cu ape fosfo – amoniacale, cu o unde calitatea apei s-a situat în afara categoriilor de suprafaĠă de 32 ha, amplasat pe malul drept al râului calitate, din cauza concentraĠiilor foarte ridicate ale Mureú. Poluarea se produce prin umplerea peste cromului hexavalent. Unitatea vinovată, SC BICAPA limita maximă a iazului batal, ceea ce permite SA, úi-a încetat activitatea de mai bine de trei ani, dar exfiltraĠii. SubstanĠele poluante sunt ioni amoniu, poluarea remanentă se datorează depozitelor de azotaĠi, azotiĠi úi fluor. deúeuri situate de-a lungul râului, care úi la ora 2. S.C. BICAPA S.A. Târnăveni – sursa de poluare o actuală poluează prin intermediul freaticului. Pe râul constituie batalele de reziduuri provenite de la fabricile Târnava Mică, la debite scăzute creúte mult salinitatea de bicromat de sodiu, săruri de bariu úi nămol din apei din cauza apelor sărate din zona Praid – Sovata. staĠia de epurare. Pânza freatică în jurul haldei este Un alt tronson de râu afectat fizico – chimic úi mai ales puternic impurificată cu crom hexavalent. bacteriologic este râul Mureú, aval de municipiul Târgu 3. Activitatea agricolăúi zootehnică Mureú, din cauza poluării produse de SC 4. Depozitele de deúeuri necorespunzător amenajate AZOMUREù SA úi RA AQUASERV (StaĠia de epurare 5. Scurgerile din reĠelele de canalizare din Cristeúti). În cursul anului 2003 pe acest tonson categoria de calitate a fost determinată de indicatorii regimului de oxigen úi cei toxici úi speciali (fenoli úi I.4.3. Calitatea solului zinc). Probleme deosebite la indicatorii amoniu, azotat, substanĠe organice úi fosfor apar în lunile cu Principalele restricĠii ale calităĠii solurilor din judeĠul debite scăzute (decembrie, ianuarie, februarie, iulie, Mureú prezintă următoarele fenomene: august). Acest tronson de râu este considerat sensibil terenuri cu exces de umiditate 21.100 ha la eutrofizare (din cauza concentraĠiilor de nutrienĠi), soluri acide 22.331 ha de la Târgu Mureú până la limită de judeĠ. soluri sărăturate 224 ha Un alt tronson critic úi care s-a încadrat în categoria soluri erodate total 57.810 ha apelor sensibile la eutrofizare a fost Târnava Mare, din care: de suprafaĠă 55.480 ha aferent judeĠului Mureú (cca 33 km), din cauza în adâncime 2.330 ha deversărilor de ape uzate fecaloid menajere insuficient soluri afectate de alunecări 20.100 ha epurate din localităĠile Odorheiu Secuiesc, Cristuru soluri poluate 2.205 ha 79

MUREù

Solurile degradate ca urmare a depozitărilor Starea de sănătate a pădurilor evaluată prin sistemul neorganizate de deúeuri sunt în suprafaĠă de cca. 20 de monitoring forestier este bună: 86,5% reprezintă ha. O suprafaĠă de aproximativ 6 ha, situată amonte arboreturi sănătoase úi 13,5% arboreturi afectate de de batalul de reziduuri tehnologice nr. 3 de pe diverúi factori. Pădurile din zona colinară au fost platforma S.C. BICAPA S.A. Târnăveni este afectată afectate în perioada de varăúi de toamnă de păúunat de exfiltraĠiile produse în perioada 1992-1994 din cu oi, deranjând vânatul. În urma păúunatului în acest batal. pădure, vânatul dislocat a provocat daune în culturile Terenurile afectate de eroziunea de suprafaĠă sunt în agricole, limitrofe cu pădurile. suprafaĠă de 55.480 ha. Alunecări de teren pe cca. 30 ha sunt prezente în zona ùardul Nirajului, în bazinul pârâului Niraj úi în I.4.5. Calitatea mediului urban zona aval Bălăuúeri, în bazinul râului Tîrnava Mică. Restrângerea utilizării îngrăúămintelor chimice úi a Calitatea necorespunzătoare a aerului ca urmare a pesticidelor din grupa I úi II-a de toxicitate pentru poluării este o problemă serioasă de mediu în fertilizare úi combaterea bolilor úi a dăunătorilor a majoritatea zonelor urbane. Creúterea numărului de redus impactul acestor substanĠe asupra solului. vehicule cu motor úi dezvoltarea economică rapidă Carierele de suprafaĠă pentru extragerea de nisip úi contribuie la crearea unei probleme crescânde de balast ocupă în total 32 ha; sunt amplasate pe terenuri poluare în majoritatea centrelor urbane în dezvoltare. slab productive. Lucrările de redare în producĠia În zona municipiului Târgu Mureú, în cursul anului agricolă vegetală a acestor amplasamente sunt în 2003 s-au înregistrat depăúiri ale concentraĠiei admise întârziere. la poluanĠi din grupa „poluanĠilor iritanĠi”, respectiv la amoniac (frecventa depăúirilor înregistrate este de 4 %) úi pulberi în suspensie (frecvenĠa depăúirilor I.4.4. Calitatea habitatelor úi starea ariilor înregistrate este de 42 %) . protejate Poluarea fonică este o problemă majoră pentru aglomeraĠiile urbane, dar în ultimul timp a apărut chiar Lipsa informaĠiilor privind starea actuală a majorităĠii úi în mediul rural. speciilor de animale sălbatice nu permite aprecierea Poluarea fonică poate fi atribuită în mare parte sigură a gradului in care sunt ameninĠate sau sunt pe traficului rutier, dar úi unor activităĠi ce se desfăúoară cale de dispariĠie. în zone rezidenĠiale în spaĠii necorespunzătoare. Ecosistemele alpine au fost afectate de turmele de oi, Nivelul de zgomot echivalent măsurat depăúeúte majoritatea coborând din păúunile din munĠii Călimani limitele admise în toate punctele unde au fost doar la sfârúitul lunii septembrie. Habitatul cocoúului efectuate măsurătorile. Aceste depăúiri se datorează de munte din munĠii Călimani este afectat în mod faptului că localităĠile judeĠului Mureú nu au drumuri continuu de păúunatul clandestin la limita fondului ocolitoare, care ar descongestiona arterele de forestier úi în zona subalpină, distrugându-se pontele circulaĠie care tranzitează oraúul, iar străzile nu au fost anuale. dimensionate pentru un trafic rutier atât de intens. În apele de munte din zona păstrăvului, pe cursul Dintre activităĠile care creează disconfort populaĠiei din superior al râului Mureú, se constată că păstrăvul zonele urbane putem aminti centrale termice indigen (Salmo trutta fario) nu mai este specie o amplasate foarte aproape de locuinĠe sau chiar la dominantă, fiind înlocuit, pe cale naturală, cu specii subsolul blocurilor, ateliere de tâmplărie, croitorii, secundare ca boiútean (Phoxinus phoxinus) úi grindel unităĠi de alimentaĠie publică. (Noemacheilus barbatus). Apa furnizată prin sistem public în mediul urban s-a Efectivele naturale de lipan (Thymallus thymallus) de încadrat în general în parametrii de calitate conform pe cursul superior al râului Mureú au scăzut sub Legii Nr. 458/2002. densitatea optimă, specia fiind capturată rar de către În mediul rural, aprovizionarea cu apă potabilă este pescari. Este necesară instaurarea regimului de deficitară, populaĠia alimentându-se cu apă din puĠuri protecĠie pentru această specie. de mică adâncime, situate în zone lenticulare care Starea ariilor naturale protejate este în general bună, sunt influenĠate de condiĠiile meteorologice, iar prin fiind necesară darea în administrare sau custodie a geologia specifică Câmpiei Transilvaniei, straturile de acestora úi elaborarea planurilor de management. 80

JUDEğ UL apă sunt puternic sărăturate, cu conĠinut crescut de nu respectă amplasamentele stabilite; evidenĠa NO3. cantităĠilor de deúeuri se face prin apreciere, La nivelul judeĠului există proiecte de alimentare cu neexistând dotări adecvate pentru cântărirea apă potabilă pentru comune úi satele aparĠinătoare, deúeurilor. prin racordarea la conductele de distribuĠie a uzinelor Deúeurile periculoase sunt o categorie aparte de de apă din zonă, existând deja localităĠi racordate prin deúeuri de producĠie. Principalele activităĠi sistemul ciúmelelor stradale. generatoare de deúeuri periculoase din judeĠ sunt: Conform bilanĠurilor teritoriale, suprafaĠa specifică industria chimică anorganică, transporturi (uleiuri medie, reprezentată de zonele de agrement (recreaĠie, uzate, anvelope uzate, emulsii, solvenĠi), activităĠi joacă pentru copii, campinguri, útranduri, etc.) úi agricole (pesticide úi ambalaje de pesticide, uleiuri zonele verzi este de 5 - 8 m2/locuitor în oraúele uzate, reziduuri petroliere, baterii úi acumulatori uzaĠi, Reghin úi Sovata úi de 2 - 5 m2/locuitor pentru etc.), industria lemnului (lacuri, vopsele) úi acoperiri municipiile Târgu Mureú, Sighiúoara úi Târnăveni. metalice - galvanizări (nămoluri cu metale grele úi Gradul de ocupare al intravilanului municipiilor Târgu cianuri), activităĠi medicale. Mureú, Sighiúoara úi Târnăveni cu construcĠii având Pe teritoriul judeĠului Mureú nu există un depozit de diverse funcĠiuni (rezidenĠiale, industriale, comerciale, deúeuri periculoase, practicile actuale utilizate instituĠii publice) este mare. În unele cartiere de prezentând un risc mare pentru poluarea solului, a locuinĠe spaĠiile verzi úi zonele de agrement sunt apelor de suprafaĠă úi a celor subterane. aproape inexistente. Datorită densităĠii ridicate a Deúeurile rezultate din activităĠile de ocrotire a populaĠiei, unele zone din cartierele noi, construite în sănătăĠii sau din activităĠile veterinare (deúeuri deceniile opt úi nouă ale secolului XX, au indici de considerate periculoase pentru sănătatea populaĠiei) suprafeĠe pe diferite funcĠiuni cu mult inferioare nu sunt neutralizate corespunzător cerinĠelor legale în valorilor medii pe Ġară. vigoare. Aceste deúeuri sunt arse în instalaĠii Din punct de vedere al condiĠiilor de locuit, cele mai neomologate, care nu asigură eliminarea riscului frecvente nemulĠumiri sunt legate de aerul poluat, pentru sănătatea populaĠiei. mirosuri dezagreabile úi deúeuri. Deúeurile periculoase rezultate din gospodăriile locuitorilor judeĠului nu sunt colectate separat (vopsele, lacuri, leúii, substanĠe fitosanitare expirate, I.4.6. Gospodărirea deúeurilor tuburi fluorescente, etc.), aceste deúeuri eliminându- se împreună cu deúeul menajer. Impactul depozitării deúeurilor urbane (municipale, Deúeurile de pesticide sunt depozitate temporar în orăúeneúti, comunale) sau a celor industriale asupra magaziile DirecĠiei Fitosanitare Mureúúi în magazia mediului este semnificativ, factorii de mediu agresaĠi unei societăĠi comerciale, până la găsirea unor soluĠii fiind solul, aerul, apele (de suprafaĠã úi subterane). de eliminare finală a acestor deúeuri, dat fiind pericolul Aceste probleme sunt create datorită unei gestionări grav pe care îl reprezintă pentru mediu úi sănătatea neigienice úi ilicite a deúeurilor. umană. Principalele aspecte de neconformare cu privire la gestiunea deúeurilor sunt: depozitarea finală în amestec a deúeurilor menajere úi industriale, I.4.7. Zone critice care necesită reconstrucĠie provenite de la agenĠii economici care nu au ecologică amenajate spaĠii de depozitare proprii; depozitele de deúeuri nu sunt împrejmuite decât parĠial, fapt ce I. Batalele de reziduuri administrate de S.C. determină împrăútierea deúeurilor uúoare de către BICAPA S.A. Târnăveni vânt pe terenurile limitrofe; autoapriderea frecventă a Poluarea mediului acvatic cu crom hexavalent úi depozitelor, datorită lipsei sistemului de colectare úi trivalent este determinată de exfiltraĠiile din batalele de evacuare a gazelor de fermentaĠie; formarea reziduuri úi poluarea istorică, difuză, datorată spălării levigatelor puternic încărcate cu substanĠe organice, amplasamentului poluat anterior de către apele compuúi ai azotului, fosforului, etc. care afectează pluviale. apele de suprafaĠă din zonă; operarea defectuoasă a Apa din precipitaĠii ce se înfiltrează în masa deúeurilor depozitelor de deúeuri, întrucât nu se face decât depuse în interiorul batalelor nu este drenată prin parĠial acoperirea acestora cu pământ; depozitele de radierul úi digurile batalelor; se alimentează astfel deúeuri fiind supravegheate într-un singur schimb, unii solul, subsolul úi stratul freatic cu ape impurificate; agenĠi economici care îúi transportă singuri deúeurile aceste ape Ġin sub presiune întreaga construcĠie, 81

MUREù contribuind la reducerea coeficientului de siguranĠă, în interceptarea úi drenarea frontului poluant existent în special al digurilor. pânză freatică. Frontul de poluare nu avansează mai Taluzul actual al digurilor nu mai corespunde mult de 1 km spre terasă. secĠiunilor tip de proiectare; de asemenea se observă Pentru a permite executarea lucrărilor necesare în unele profile prăbuúirea acestor diguri. Ansamblul pentru limitarea úi eliminarea exfiltraĠiilor din iazul celor trei batale nu este dotat cu aparatura necesară batal de 32 ha, S.C. AZOMUREù S.A. a executat un urmăririi comportării lor. iaz batal nou, impermeabilizat corespunzător, cu o Practic, întreaga fâúie de teren dintre batale úi râul capacitate de 2,5 ha. Târnava Mică este poluată cu crom hexavalent III. Fermele zootehnice care au fost supuse datorită exfiltraĠiilor din batale, anterioare úi prezente. procedurii de emitere a Avizului de mediu pentru Frontul de poluare se deplasează către aval, urmând privatizare cu Program de Conformare úi care nu au direcĠia de curgere a râului Târnava Mică, fiind fost încă privatizate sau a căror obligaĠii de mediu nu influenĠat úi de vechiul curs al râului. au fost transmise noului proprietar prin Contractul de SituaĠiile de risc care pot afecta siguranĠa acestor vânzare-cumpărare. batale, úi factorii de mediu sunt: acumularea unor volume importante de apă în batale, deversarea coronamentelor digurilor, alunecarea taluzurilor, I.4.8. Problemele de mediu prioritare, ierarhizate exfiltraĠii din interiorul batalelor prin diguri úi radierul după importanĠa acestora, sunt: acestora. Râul Târnava Mică pe sectorul de curs intrare judeĠ - I. Gestionarea (colectare, stocare, eliminare) amonte evacuare S.C. BICAPA S.A. Târn veni se ă necorespunzătoare a deúeurilor menajere încadreaz în categoria V de calitate datorit ă ă I.1 Rata redusă de colectare selectivă a deúeurilor de indicatorilor cloruri i zinc, iar aval de evacuarea ú la populaĠie; apelor uzate provenite de la S.C. BICAPA S.A. I.2 Rata redusă de colectare a deúeurilor valorificabile Târn veni, este de categoria V din cauza indicatorilor ă în rampele de deúeuri; cloruri, zinc i crom hexavalent. ú I.3 Rata redusă de valorificare a deúeurilor II. Iazul batal al S.C. AZOMUREù S.A. Târgu Mureú biodegradabile, prin compostare; 3 I.4 ExistenĠa unor depozite neecologice de deúeuri Iazul batal are o suprafaĠă de 32 ha, V = 1.250 mii m menajere în zona urbană, exploatate la limita úi este amplasat în imediata vecinătate a platformei capacităĠii de închidere (Luduú, Târnăveni, Reghin, industriale, pe malul drept al râului Mureú. Are rol de Sovata); bazin de răcire pentru apele calde provenite din I.5 ExistenĠa unor depozite de deúeuri menajere în procesul tehnologic de fabricaĠie a îngrăúămintelor zona rurală, amenajate sau amplasate complexe (NPK) cât úi de stocare a suspensiilor necorespunzător. transportate úi a sărurilor care se insolubilizează ca II. Calitatea úi cantitatea apei potabile urmare a răcirii apei (úlam cu conĠinut de carbonat de III. Evacuări de ape uzate insuficient epurate calciu úi fosfaĠi de calciu cu conĠinut ridicat de amoniu, III.1 Poluare istorică SC BICAPA SA; azotaĠi úi fosfaĠi). Iazul batal este integrat în fluxul III.2 Evacuări de ape uzate insuficient epurate de la liniilor de producĠie, apa vehiculată prin acesta fiind Complexul zootehnic Gorneúti; reutilizată în fluxul din care provine. Stratul de III.3 Evacuări de ape uzate insuficient epurate de la impermeabilizare a batalului este deteriorat, Combinatul de Îngrăúăminte Chimice SC AZOMUREù determinând exfiltraĠii semnificative. SA Tg.Mureú; Aportul iazului batal la poluarea apelor râului Mureú, în III.4 Evacuări de ape uzate insuficient epurate de la secĠiunea aval Târgu Mureú este evaluată la 0,6 - 0,8 StaĠiile de epurare orăúeneúti Tg.Mureú, Sighiúoara, mg/l amoniu, 4,33 mg/l azotaĠi úi 0,1 mg/l uree, reghin, Sovata,. Luduú, Târnăveni; rezultat exclusiv al exfiltraĠiilor. PoluanĠii proveniĠi din III.5. Evacuări de ape uzate insuficient epurate de la iazul batal avansează către albia minoră a râului staĠiile de epurare din zona rurală. Mureú, care constituie drenorul natural al zonei. În IV. Fenomene naturale úi antropice extreme (alunecări timp, frontul de poluare se deplasează spre aval, de teren, inundaĠii, degradări de albii úi maluri, urmărind direcĠia de curgere a râului. ConfiguraĠia degradarea solului, risc de accidente tehnice majore la naturală a cursului râului în această zonă face posibilă instalaĠii tehnologice, bataluri de reziduuri 82

JUDEğ UL

IV.1 Risc de accident la batalurile de reziduuri de la XI. Emisii de poluanĠi în atmosferă de la unităĠi SC BICAPA SA în caz de fenomene meteorologice industriale nefavorabile; XI.1 EficienĠa redusăúi/sau exploatarea IV.2 Risc de accident la iazul batal al SC AZOMUREù necorespunzătoare a echipamentelor de reĠinere a SA în caz de fenomene meteorologice nefavorabile; poluanĠilor în cadrul proceselor tehnologice industriale IV.3 Zone posibil a fi afectate de inundaĠii; administrate de către SC AZOMUREù SA, SC IV.4 Zone afectate de degradări de albii úi maluri; CARBID FOX SA, SC MOBEX SA, SC ILEFOR SA, IV.5 Zone afectate de degradarea solului; SC MOBILA SOVATA SRL; IV.6 Zone afectate de alunecări de teren. XI.2 InexistenĠa echipamentelor necesare de reĠinere V.Gestionarea (colectare, stocare, eliminare) a poluanĠilor în cadrul unităĠilor de prestări servicii necorespunzătoare a deúeurilor periculoase (vopsitorii auto) amplasate în imediata apropiere a V.1 Rata redusă de colectare a deúeurilor periculoase zonelor de locuit ; de la populaĠie; XI.3 InexistenĠa echipamentelor necesare de reĠinere V.2 InexistenĠa unor facilităĠi de eliminare a deúeurilor a poluanĠilor la staĠiile de distribuĠie carburanĠi. periculoase (în concordanĠă cu cerinĠele legislaĠiei de XII. SuprafaĠa deficitară a zonelor verzi în mediul mediu în vigoare) în judeĠul Mureú sau în zona urban imediat apropiată. XII.1 DeficienĠe în elaborarea corespunzătoare úi VI. Informare úi educare deficitară în ceea ce priveúte impunerea respectării Regulamentelor de urbanism; protecĠia mediului XII.2 Administrarea deficitară a spaĠiilor verzi VI.1. Lipsa unui sistem coerent de implicare a tuturor existente; factorilor interesaĠi /învăĠământ, administraĠie, ONG- XII.3 EducaĠia deficitară a cetăĠenilor, ceea ce uri) în educarea úi informarea tinerei generaĠii în determină transformarea spaĠiilor verzi existente în domeniul protecĠiei mediului; parcări neautorizate; VI.1. EficienĠa redusă a acĠiunilor promovate până în XIII. Emisii de poluanĠi în atmosferă din traficul rutier prezent, la nivel local, în domeniul sensibilizării XIII.1 Lipsa drumurilor ocolitoare pentru traficul rutier populaĠiei la problemele de mediu. ce tranzitează municipiile judeĠului Mureú; VII. Gestionarea (colectare, stocare, eliminare) XIII.2 Traficul rutier urban nu este structurat eficient necorespunzătoare a deúeurilor spitaliceúti pentru a satisface necesităĠile de deplasare, VII.1. EficienĠa redusă a crematoriilor existente în concomitent cu necesitatea asigurării confortului ceea ce priveúte neutralizarea corespunzătoare a cetăĠenilor úi protejării sănătăĠii acestora, precum úi a deúeurilor spitaliceúti. protecĠiei atmosferei. VIII. Fonduri insuficiente pentru adresarea problemelor XIV. Zgomotul de mediu (capacitatea redusă de accesare a fondurilor XIV.1 Zgomot datorat traficului rutier; de preaderare) XIV.2 Zgomot datorat activităĠilor industriale VIII.1 InexistenĠa fondurilor necesare pentru adresarea desfăúurate în imediata vecinătate a zonelor de locuit. poluării istorice; VIII.2 Capacitatea redusă de accesare a fondurilor de preaderare de către administraĠia locală; I.4.9. AcĠiuni strategice în abordarea VIII.3 Capacitatea redusă de accesare a fondurilor de problemelor de mediu preaderare de către agenĠii economici. IX. Capacitatea instituĠionalăúi administrativă GOSPODĂRIREA DURABILĂ A RESURSELOR DE nesatisfăcătoare a autorităĠilor descentralizate úi APĂ autorităĠilor publice locale în adresarea problemelor de mediu úi impunerea legislaĠiei de mediu ConcepĠia de gospodărire integrată a apelor îmbină X. Lipsa unui management corespunzător al ariilor aspectele de utilizare a acestora, cu cele de protecĠie protejate din judeĠul Mureú a ecosistemelor naturale. Astfel, se au în vedere X.1.Lipsa administraĠiei úi a planului de management următoarele obiective: al Parcului NaĠional Călimani; a) Asigurarea alimentării continue cu apă a X.2. Lipsa administraĠiei úi a planului de management folosinĠelor úi, în special, a populaĠiei al RezervaĠiei peisagistice Defileul Mureúului (Deda- realizarea de noi surse de apă; TopliĠa). realizarea de reĠele de distribuĠie separate de alimentare cu apă pentru populaĠie úi pentru industrie; 83

MUREù economisirea apei úi reducerea pierderilor din reĠelele conservarea in-situ úi ex-situ a speciilor ameninĠate, de distribuĠie a apei; endemice úi/sau rare, precum úi a celor cu valoare b) ÎmbunătăĠirea calităĠii resurselor de apă economică ridicată; retehnologizarea proceselor de producĠie prin protecĠia, conservarea úi refacerea diversităĠii utilizarea unor tehnologii curate, nepoluante; biologice terestre úi acvatice, existente în afara ariilor realizarea de staĠii de epurare noi úi modernizarea protejate; reducerea úi eliminarea efectelor negative celor existente; cauzate de poluarea mediilor de viaĠă úi reconstrucĠia implementarea unor mijloace de prevenire, limitare úi ecosistemelor úi habitatelor deteriorate; diminuare a efectelor poluării accidentale; protecĠia, conservarea úi refacerea diversităĠii c) ReconstrucĠia ecologică a râurilor biologice specifice agrosistemelor prin aplicarea îmbunătăĠirea úi realizarea de habitate tehnologiilor favorabile unei agriculturi durabile; corespunzătoare conservării biodiversităĠii; dezvoltarea programelor speciale de cercetare úi asigurarea de debite corespunzătoare pe cursurile de monitorizare pentru cunoaúterea stării diversităĠii apă, în scopul protecĠiei ecosistemelor acvatice; biologice. asigurarea continuităĠii debitului pe cursurile de apă, pentru facilitarea migraĠiei speciilor piscicole; ACğIUNI STRATEGICE PRIVIND CALITATEA d) Reducerea riscului producerii de inundaĠii SOLULUI realizarea de acumulări cu folosinĠe complexe, prevăzute cu volum de protecĠie contra inundaĠiilor; Pentru protecĠia, ameliorarea úi utilizarea durabilă a realizarea de îndiguiri, concomitent cu protejarea solurilor din judeĠul Mureú se stabileúte următoarea zonelor umede; strategie: utilizarea durabilă a resurselor; inventarierea interzicerea amplasării construcĠiilor în zonele arealelor cu probleme úi prioritizarea acĠiunilor; inundabile; aplicarea stimulentelor economice, dacă acestea contribuie la rezolvarea problemelor; aplicarea ACğIUNI STRATEGICE PRIVIND ATMOSFERA ùI principiului „poluatorul plăteúte”; cunoaúterea SCHIMBĂRILE CLIMATICE potenĠialelor naturale úi stabilirea modalităĠilor eficiente de utilizare a terenurilor, în concordanĠă cu Evaluarea impactului activităĠilor antropice asupra cerinĠele dezvoltării economice úi ale protecĠiei atmosferei trebuie făcută în condiĠiile realizării mediului; reabilitarea úi reconstrucĠia ecologică a următoarelor: definitivarea elaborării sistemului de solurilor. monitoring integrat al mediului; crearea unei baze de date, ataúată sistemului informaĠional de mediu; ACğIUNI STRATEGICE PRIVIND CALITATEA scăderea principalelor emisii de poluanĠi (amoniac, PĂDURILOR oxizi de azot, substanĠe organice volatile, pulberi); reducerea sub normele de emisie a evacuărilor de Gestionarea durabilă a pădurilor necesită promovarea poluanĠi în atmosferă, pe baza principiului „poluatorul unor acĠiuni specifice orientate pe următoarele direcĠii: plăteúte”; stabilizarea concentraĠiilor emisiilor de gaze asigurarea integrităĠii fondului forestier naĠional, în cu efect de seră, la nivelul care să permită prevenirea condiĠiile úi cu respectarea situaĠiei rezultate în urma interferenĠelor antropice periculoase cu sistemul schimbării formei de proprietate a acestuia; întregirea climatic. fondului forestier naĠional până la nivelul optim de 35% din teritoriul Ġării; reconstrucĠia ecologică a ACğIUNI STRATEGICE PRIVIND CONSERVAREA pădurilor deteriorate structural de factori naturali úi NATURII antropici; menĠinerea volumului recoltelor anuale de lemn la nivelul posibilităĠilor pădurilor; conservarea Luându-se în considerare starea actuală a diversităĠii biodiversităĠii úi asigurarea stabilităĠii, sănătăĠii úi biologice în judeĠul Mureú, au fost stabilite următoarele polifuncĠionalităĠii pădurilor. obiective prioritare: asigurarea managementului necesar ocrotirii ACğIUNI STRATEGICE PRIVIND habitatelor naturale úi conservării diversităĠii biologice; TRANSPORTURILE 84

JUDEğ UL

Pentru realizarea unui sistem de transport omogen, teritoriu, în condiĠiile păstrării echilibrului faĠă de conectat din punct de vedere al structurii la reĠelele de complexul de resurse ale capitalului natural. transport naĠionale úi europene, trebuie avute în Obiectivele strategice pentru centrele populate sunt vedere următoarele acĠiuni generale: reabilitarea úi următoarele: dezvoltarea echilibrată a regiunilor, prin modernizarea infrastructurii úi echipamentelor; repartizarea uniformă a activităĠilor social-economice asigurarea interconectării úi interoperabilităĠii între în teritoriu; îmbunătăĠirea condiĠiilor de viaĠă, a reĠelele úi modurile de transport; realizarea reĠelelor transportului urban úi valorificarea eficientă a pan-europene de transport; uitlizarea modurilor de patrimoniului natural úi a celui construibil; dezvoltarea transport ecologic; utilizarea de mijloace de transport aúezărilor umane în zone care nu sunt supuse performante tehnic úi operaĠionale pentru toate tipurile riscurilor naturale úi agenĠilor poluanĠi; ridicarea de transport; implementarea tehnologiilor de standardului de locuire în mediul urban úi rural; depoluare specifice; aplicarea măsurilor preventive reducerea pierderilor energetice datorate izolării pentru limitarea efectelor poluării; extinderea termice ineficiente; păstrarea identităĠii culturale a transporturilor combinate úi intermodale. oraúelor úi crearea unei reĠele de spaĠii verzi în conexiune cu ecosistemele din teritoriu; inventarierea ACğIUNI STRATEGICE PRIVIND GESTIUNEA úi cercetarea la nivelul întregului teritoriu naĠional a DEùEURILOR zonelor cu risc de dezastre antropice úi neantropice, în paralel cu elaborarea planificării pre-dezastru. Impactul deúeurilor asupra mediului a crescut în mod alarmant în judeĠul Mureú, administrarea necorespunzătoare a acestora generând contaminări ale solului úi ale pânzei freatice, precum úi emisii de I.5. EVALUAREA CONDIÞIILOR gaze toxice, cu efecte directe asupra sănătăĠii AGROGEOGRAFICE, populaĠiei. În elaborarea unei strategii pentru îmbunătăĠirea AGROECONOMICE ªI SOCIALE managementului deúeurilor, trebuie să se Ġină cont de următoarele direcĠii de acĠiune: optimizarea relaĠiilor de parteneriat între firmele de reciclare úi administraĠiile publice locale; crearea reĠelelor de colectare selectivăúi valorificare a deúeurilor I.5.1. Aúezarea geografică reciclabile úi implicarea responsabilă a administraĠiilor publice locale; identificarea unor soluĠii de stimulare materială care să determine atât populaĠia cât úi JudeĠul este situat în partea central-nordică a industria să practice o colectare selectivă a deúeurilor României, avînd suprafaĠa teritoriului de 6.714 kmp în paralel cu modernizarea unităĠilor economice (2,82 % din suprafaĠa Ġării). specializate în salubrizare urbană; stimularea JudeĠul Mureú se învecinează cu judeĠele BistriĠa- producĠiei care generează cantităĠi reduse de deúeuri; Năsăud (N-NV), Suceava (NE), Harghita (E-NE), crearea reĠelei de monitorizare a deúeurilor toxice; Braúov (SE), Sibiu (S), Alba (SV) úi Cluj (V). aplicarea principiului „poluatorul plăteúte”; sporirea conútientizării populaĠiei úi agenĠilor economici referitor la impactul gestiunii necorespunzătoare a I.5.2.Clima úi condiĠii agrometeorologice deúeurilor úi schimbarea comportamentului populaĠiei faĠă de problema colectării deúeurilor; găsirea JudeĠul Mureú este caracterizat printr-un posibilităĠii de creare a situaĠiei „câútig-câútig”. climattemperat - continental moderat, drept consecinĠă a poziĠiei sale în centrul Transilvaniei. ACğIUNI STRATEGICE PRIVIND CENTRELE Factorii climatogeni specifici sunt: POPULATE - altitudinea – a cărei consecinĠă principală o constituie zonalitatea verticală a climei. Aceasta se Sensul dezvoltării durabile al aúezărilor umane îl exprimă prin reducerea treptată, în raport cu constituie asigurarea unui mediu sănătos úi coerent altitudinea, a bilanĠului radiativ. În zona joasă – sub raport funcĠional úi cultural, la nivelul localităĠilor câmpie, văi largi úi depresiuni – temperaturile sunt mai urbane úi rurale, precum úi al reĠelei de localităĠi din ridicate, dar noaptea, prin stratificarea maselor de aer, 85

MUREù inversiunile de temperatură sunt frecvente úi duc la Resurse termice diferenĠe mari între zi úi noapte; - orientarea, înclinarea úi expunerea versanĠilor Temperatura medie în judeĠul Mureú oscilează între creează modificări în dezvoltarea proceselor 8,0 – 9,40C în zonele agricole, scăzând pe măsura atmosferice, diferenĠe în distribuĠia precipitaĠiilor úi creúterii altitudinii. Amplitudinea medie termică este de influenĠează direct regimul radiativ al suprafeĠei 23 – 240C, maximele absolute putând urca până la 38 terestre; – 390C (temperatura record 40,50C, Săbed, 15 – 16 - formele de relief – influenĠează pregnant regimul aug. 1952) iar cele minime absolute putând coborî sub temperaturii aerului. Se creează diferenĠieri mari între – 320C (- 32,80C, Tg.Mureú 25.ian.1942 úi 23 ian. formele concave (văi), cele plane (câmpii) úi convexe 1963). (dealuri úi podiúuri), prin răcirea radiativă localăúi prin Temperaturile medii anuale sunt reprezentate pe harta scurgerea aerului rece de pe culmile úi pantele nr.1 úi se observă că zonele agricole importante ale înconjurătoare úi respectiv acumularea lui pe fundul judeĠului se situează în clasele de temperaturi ridicate văilor úi depresiunilor. úi mijlocii.

Alături de factorul termic, durata de strălucire a realizează pe Câmpia Transilvaniei úi în jumătatea soarelui are o importanĠă deosebită în asimilaĠia estică a Podiúului Târnavelor. clorofiliană, acumularea zahărului, precum úi în Resurse pluviometrice cuantumul producĠiei agricole. În sezonul de vegetaĠie se înregistrează în medie 1.440 – 1.550 ore de strălucire a soarelui, reprezentând 48– 52 % din PrecipitaĠiile atmosferice în judeĠ nu sunt foarte durata astronomică posibilă. Valori mai ridicate se consistente, situându-se în jurul a 600 mm anual, cu 86

JUDEğ UL valori scăzute în vestul judeĠului (Luduú, Râciu, un deficit slab de umiditate (- 100 mm) în vestul Sărmaú), cu valori mai ridicate în centru (Reghin, Câmpiei Transilvane, slab úi moderat excedentar în Tg.Mureú, Târnăveni, Sighiúoara) úi cu clase de centrul úi estul judeĠului úi o zonă puternic precipitaĠii ridicate úi foarte ridicate în zona excedentară în zona montană. submontanăúi montană. Din analiza factorilor climatigeni úi din resurse PrecipitaĠiile medii anuale sunt reprezentate pe harta agrometeorologice rezultă că în judeĠ sunt condiĠii nr.2, iar din analiza hărĠii nr.3 rezultă că în judeĠul optime pentru majoritatea culturilor, de la cereale, Mureú se disting patru zone în privinĠa balanĠei – plante tehnice úi până la plantaĠii horticole. precipitaĠiilor úi – evapotranspiraĠiei. Se înregistrează 87

MUREù

I.5.3. Solurile judeĠului úi condiĠiile pedo- orizontul superior. Aceste soluri sunt de la slab la geoclimatice. foarte puternic acide. Aprovizionarea lor cu elemente fertilizante este medie, în afară de conĠinutul de fosfor cu care sunt slab aprovizionate. Datorită orizontului argilofluvial, în unele cazuri apar 1.5.3.1. Zonele pedo-geoclimatice. fenomene de pseudogleizare a solului cu un regim aerohidric defectuos. Fenomenul de eroziune a solului - Zonarea solurilor este strâns legată de relief úi de este prezent cu diferite grade de eroziune, ajungând la condiĠiile climaterice, factori care au determinat unele zone chiar úi la apariĠia erodosolurilor. delimitarea unor zone pedogeoclimatice distincte: Microzona III D-BD se dezvoltă în partea estică a - Nord-estul judeĠului – se caracterizează prin Câmpiei Transilvaniei, în unitatea geomorfologică prezenĠa unor forme de relief puternic accidentate, „Colinele Mădăraúului”. Predomină pleuvosolurile úi soluri scheletice, cu aciditate pronunĠată, slab faeziomurile argice úi clinogleice, cât úi aprovizionate cu elemente nutritive. Aceste soluri nu eutricambosoluri úi regosoluri. Sunt soluri cu reacĠie sunt favorabile culturilor agricole, dar se pretează slab moderat acidă sau neutre, cu o textură lut pentru păúuni úi fâneĠe, precum úi pentru silvicultură. argiloasă. Aprovizionarea cu elemente nutritive este - Zona centralăúi central sudică, cu climă răcoroasă medie, în afară de fosfor, cu care sunt slab umedă, cu un relief moderat accidentat úi luncile văilor aprovizionate. principale, constituie suprafeĠele agricole cele mai Microzona III D-PR se întinde în vestul podiúurilor mari din cadrul judeĠului. În cadrul acestor zone se Târnăveni úi Podiúul Dumbrăveni, pe un relief moderat separă patru microzone pedogeoclimatice: III D-BP, III accidentat. Înveliúul de sol a acestei zone se D-BD, III D-PR, III L-SA caracterizează prin apariĠia faeziomurilor calcarice - Microzona III D-BO se întinde pe unităĠile erodosoluri, preluvosoluri úi eutricambosoluri. geomorfologice Dealurile BistriĠei, Dealurile Mureúului, Fenomenul de eroziune este prezent prin diferite SubcarpaĠii Târnavelor, Dealurile Nirajului úi partea grade de eroziune, ajungând foarte frecvent la sudică a podiúului Târnavelor, zone acoperite erodosoluri. Textura solurilor este în general lut predominant cu luvosoluri, preluvosoluri, planosoluri. argiloasă sau lutoasă, iar aprovizionarea cu elemente Caracteristica acestor soluri este prezenĠa orizontului nutritive este medie. Relieful zonei este caracterizat argilofluvial în profil cu textura grea argiloasăúi cu o prin pante nordice úi nord vestice uniforme úi puĠin textură mai uúoară lut argiloasă sau lutoasă în înclinate, iar cele sudice cu pante mai pronunĠate. 88

JUDEğ UL

Terenurile cu expoziĠii sudice sunt pretabile culturii Microzona este caracterizată prin prezenĠa viĠei de vie. cernoziomurilor tipice, argice úi cambice. Sunt soluri Microzona III L-SA este prezentă de-a lungul văilor de la slab acide neutre la slab alcaline. principale Valea Mureúului úi celor două Târnave. Aprovizionarea cu principalele elemente fertilizante Sunt terenurile din lunca úi terasele inferioare ale este bunăúi foarte bună. Textura este în general râurilor mai sus amintite. argilo lutoasă sau lut argiloasă. Se remarcă aici dezvoltarea aluvosolurilor úi Sunt cele mai bune soluri din punct de vedere a gleisolurilor. Sunt soluri cu o textură în general argilo- producĠiei agricole, pretabile pentru toate culturile lutoasă sau lutoasă, cu o reacĠie neutră slab alcalină, agricole. Problema principală o constituie regimul având o aprovizionare cu elemente nutritive medie precipitaĠiilor mult mai scăzute faĠă de restul spre bună. În funcĠie de adâncimea apelor freatice, în judeĠului.Microzona II D-PR ocupă suprafeĠele unele zone sunt gleizate, ajungând uneori úi la restrânse, în extremitatea vestică a judeĠului úi se gleizare excesivă. caracterizează atât prin prezenĠa cernoziomurilor Datorită atât texturii, cât úi orizontalităĠii terenurilor tipice, cât úi a regosolurilor úi erodosolurilor calcarice. sunt mai uúor cultivate úi pretabile pentru culturile Datorită solului predominant, temperaturilor medii cerealiere úi de legume. anuale (în jur de 90C) úi a expoziĠiei, sunt pretabile Zona vestică a judeĠului Mureú, cu climă moderat pentru viticulturăúi pentru cultura plantelor termofile. călduroasă semiumedă, este caracterizată prin Microzona II L-SA se situează de-a lungul văii microzonele pedogeoclimatice II C-CI úi II D-PR úi II L- Mureúului, aval de comuna Sânpaul, în lunca úi SA. terasele Mureúului. Se caracterizează prin aluvosoluri Microzona II C-CI este prezentă pe Câmpia cu diferite grade de gleizare, bine aprovizionate în Transilvaniei, pe unităĠile geomorfologice Colinele elemente fertilizante cu reacĠie neutră slab alcalinăúi Luduúului, Colinele Comlodului (Câmpia Sărmaúului). textură lutoasă sau lut argilos. Sunt pretabile pentru toate culturile agricole. 89

MUREù

I.5.3.2. Calitatea solurilor

În baza analizelor riguroase, terenurile agricole ale judeĠului Mureú la toate categoriile de folosinĠă se încadrează la clasa IV de calitate (Tabel nr.3).

ÎNCADRAREA TERENURILOR ÎN CLASE DE CALITATE PE CATEGORII DE FOLOSINğĂ ùI TOTAL JUDEğ MUREù

Nr. SUPRAFAğĂ CLASA DE CALITATE CLASA crt. FOLOSINğĂ Reală Cartată I II III IV V ME NP D

Sup NP Sup NP Sup NP Sup NP Sup NP 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 1415 1 Arabil 222.495 219.748 5.538 84 26.193 70 57.916 50 69.684 31 63.164 8 IV 35

2 Păúuni, fâneĠe 183.315 143.066 2.605 85 22.244 68 55.775 49 52.769 32 49.922 7 IV 35 3 Vie 3.399 3.341 1 84 362 69 465 47 883 28 1.688 9 IV 26

4 Livadă 5.637 5.424 68 87150 70 594 51 1.579 31 3.246 8 IV 22 5 TOTAL 414.846 371.579 8.212 84 48.949 69 114.750 50 124.915 31 118.020 8 IV 35 AGRICOL 6 NEPRODUCTI 10.998 V TOTAL 425.844 371.579 8.212 48.949 114.750 124.915 118.020

Peste 38 % din suprafaĠa agricolă face parte din clasa I úi II-a, oferind condiĠii foarte bune culturilor. Degradarea úi contaminarea solurilor apare úi sub influenĠa unor factori naturali. Cele mai mari suprafeĠe I.5.3.3. Gradul de contaminare úi degradarea agricole sunt degradate datorită: eroziunii úi solurilor. alunecărilor, prin acidificare, poluare prin exces de apă, sărăturoase úi exces sau carenĠe de elemente Arealele agricole sunt supuse presiunii unor factori nutritive. poluanĠi, cum ar fi: activităĠile industriale, activităĠi de producĠie din agricultură, depozitarea deúeurilor Inventarul terenurilor contaminate úi degradate este industriale, menajere, reziduri organice, vegetale úi redat în tabelul nr.5 úi localizat geografic pe hărĠile nr. forestiere etc. 5, 6, 7. 90

JUDEğ UL

Tabel nr.5 TERENURI CONTAMINATE ùI DEGRADATE Gradul de afectare Nr. SuprafaĠa afectată Denumire Localizare areal Cod crt. 1. Poluare prin lucrări de excavare la Balastierele din lunca úi terasele zi Mure ului i Târnavelor ú ú 159 ha 88 excesiv 2. Poluare cu deponii halde, iazuri de depozite de gunoaie din localităĠile urbane decantare, depozite de steril, úi rurale 12 ha 88 excesiv depozite de gunoaie depozite de deúeuri industriale: Târnăveni, Tg.Mureú, Luduú, Sighiúoara 46,5 ha 88 excesiv 120 ha 08 slab 3. Poluare cu substanĠe purtate de aer Combinatul chimic Tg.Mureú 1.500 ha 18 moderat Combinatul chimic Târnăveni 500 ha 08 slab 4. Poluare cu deúeuri úi reziduri Complexe zootehnice: Iernut, Gorneúti vegetale agricole, nămoluri din 30 ha 18 moderat complexe zootehnice 5. Eroziune de suprafaĠă de diferite 55.480 ha 08 slab – 88 excesiv grade. 2.330 ha 08 slab – 88 excesiv Eroziune în adâncime 6. Sărăturare În zona diapirelor de sare, comuna Ideciu, 530 ha 08 slab Sângeorgiu de Mureú, Gurghiu, Sovata 72 ha 18 moderat 98 ha 88 puternic 7. Acidifiere În zona estică a judeĠului, în microzonele 23.800 ha puternic 18 moderat pedoclimatice IV M-80 III D-BP acid 08 slab 68.523 moderat acid 8. Exces de apă În microzonele pedoclimatice III-L-SA úi III 21.100 18 moderat 88 excesiv D-BD 08 slab 35.522 9. CarenĠe de elemente nutritive -azot Microzonele IV MBO úi III D – BP 55.837 slab aproviz. 3.353 slab -potasiu solubil 61% din teritoriile agricole a judeĠului aprovizionat 247.737 slab -fosfor solubil aprovizionat 91

MUREù 92

JUDEğ UL

I.5.4. Forme organizatorice în agricultură ha/exploataĠie, dar cele 41.356 ha suprafaĠă totală reprezintă doar 18 % din arabilul judeĠului. Numărul exploataĠiilor familiale este de 13.876 cu 35.297 ha (2,7 ha/exploataĠie) – exploataĠii care, în I.5.4.1. Organizarea producĠiei agricole în realitate, nu au terenuri comasate úi, ca atare nu exploataĠii. diferă foarte mult de gospodăriile Ġărăneúti clasice.

După aplicarea legilor fondului funciar, terenurile arabile au fost fărămiĠate în parcele mici, excepĠii 1.5.4.2. OrganizaĠii profesionale. făcând câteva asociaĠii úi societăĠi agricole. În ultima perioadă a început un proces lent de coagulare a Odată cu formarea exploataĠiilor au apărut úi terenurilor úi înfiinĠarea unor exploataĠii comerciale úi organizaĠiile profesionale care sunt parteneri în relaĠii familiale. cu procesatorii úi cu administraĠia agricolă. La jumătatea anului 2004 în judeĠ existau 803 exploataĠii comerciale, cu o suprafaĠă medie de 51

Lista organizaĠiilor profesionale este redată în tabelul nr.7.

Tabel nr.7

ORGANIZAğII PROFESIONALE

Nr.c Denumirea asociaĠiei Nr.filiale Nr.membri asociaĠi Capacitatea de rt. locale producĠie aferentă membrilor asociaĠi

1. AsociaĠia crescătorilor de taurine Mureú 68 8.440 14.400 cap.bovine

2. AsociaĠia agricultorilor maghiari din România 28 1.259 3.196 cap.bovine

3. FederaĠia crescătorilor de bovine BR 9 2.290 3.590 cap.bovine

4. FederaĠia crescătorilor de taurine Mureú 38 6.338 19.268 cap.bovine

5. AsociaĠii locale independente 20 3.640 6.739 cap.bovine

6. AsociaĠia de producere, condiĠionare úi depozitare a cerealelor úi 1 240 380 cap.bovine creúterea animalelor

7 AsociaĠia crescătorilor de albine Mureú 1 630 26.000 familii

8. AsociaĠia crescătorilor de porcine Mureú 1 208 10.250 cap.porci

9. AsociaĠia generală a crescătorilor de ovine Mureú 1 140 15.000 cap.oi

10. AsociaĠia judeĠeană a cultivatorilor de sfeclă de zahăr 1 4.200 00 ha sf.zahăr

92 93

MUREù

I.5.5. Baza energeticăúi dotarea agriculturii

Tabel nr.8

Nr. Denumirea Utilaje Supraf. de cultură Încărcătura Încărcătura Utilaje necesare pt. utilajului existente deservită optimă încărcătura optimă crt. -ha/utilaj- -buc- -ha- -ha/utilaj- Total Supliment 1. Tractoare agricole - U 650 M 3.347 222.495 66 40 5.562 2.215 - U 445 DT 219 4.665 21 20 - - - V 445 11 250 23 20 - - - L 445 88 880 10 10 - - 2. Pluguri 4.142 222.495 54 40 5.562 1.420 3. Grape cu disc 2.489 222.495 89 80 - -

4. Semănători 975 62.000 64 50 1.240 266 păioase 5. Semănători 890 90.000 101 70 1.285 395 prăúitoare 6. Maúini adm. Amendam. 295 152.000 515 450 338 43 ùi îngr.chimice 7. Cultivatoare 530 50.000 94 90 - -

8. Maúini de 644 113.000 175 170 - - erbicidat 9. Combine recoltat cereale 933 62.000 66 50 1.240 307 10. Prese de balotat 164 62.000 378 200 310 146 11. Combine recoltat furaje 21 2.200 105 50 44 23 12. Cositori mec. 449 31.430 70 50 629 180 94

JUDEğ UL

I.5.6. CapacităĠi úi nivele de producĠie

1.5.6.1. Sectorul primar (producĠie)

1.5.6.1.1. ProducĠia vegetală.

În perioada analizată (1991 – 1993) s-au înregistrat rezultate modeste. Acest lucru se datorează agrotehnicii aplicate úi crizei de mijloace circulante la nivelul exploataĠiilor úi gospodăriilor Ġărăneúti. EvoluĠia suprafeĠelor úi ale producĠiilor medii sunt cuprinse în tabelul nr.9.

Nr Cultura SuprafeĠe în cultură ProducĠia medie realizată . crt - ha - - kg/ha - 2001 2002 2003 Media 2001 2002 2003 Medi a 1 Grâu - total 40.957 29.858 33.398 34.738 3.050 2.754 2.448 2.751 2 Orz t-nă 8.404 5.473 5.730 6.536 2.424 2.836 2.232 2.497 3 Orzoaică p-vară 8.533 10.879 9.680 9.697 2.304 2.107 1.886 2.099 4 Ovăz 9.247 11.319 10.756 10.441 1.927 1.717 1.794 1.813 5 Porumb b.- total 78.272 78.133 79.349 78.585 4.841 3.567 3.726 4.045 6 Sfeclă zahăr 3.245 2.866 2.158 2.756 34.202 30.282 35.426 33.30 3 7 Cartofi 6.891 7.578 7.914 7.461 16.057 14.699 16.855 15.87 0 8 Floarea soarelui 1.305 1.948 2.492 1.915 1.353 1.443 1.553 1.450 9 Soia 111 512 1.155 593 1.486 1.754 1.424 1.555 10 Tutun 657 547 470 558 1.781 1.567 1.243 1.530

1.5.6.1.2. ProducĠia zootehnică.

Din datele prezentate în tabelul nr.10 se observă o tendinĠă de creútere a efectivelor de animale úi a nivelelor de producĠii realizate.

Specia Efective de animale – cap. Produsul U/M ProducĠii medii realizate 2001 2002 2003 Media 2001 2002 2003 Media

Taurine 75.023 77.943 85.325 79.430 Lapte l/c 3.667 3.499 3.487 3.551

Tineret Gr.de sacrif. pt.carne 20.764 19.527 22.195 20.829 kg/c 274 318 388 327

Ovine 283.527 300.149 317.594 300.423 Lapte l/c 97 97 102 98

Porcine 158.85 171.536 174.582 168.323 Carne kg/c 99 108 111 106

Păsări 1.395.015 1.111.700 1.470.650 1.325.775 Ouă buc/c 112 129 117 119 Sectorul de creútere a animalelor úi în mod deosebit al Punctele slabe ale sectorului zootehnic sunt: gradul de rumegătoarelor a fost întotdeauna punctul forte al specializare a fermelor, nivelul de dotare tehnică, zootehnicii mureúene. igiena laptelui úi tehnica furajării. 95

MUREù

1.5.6.1.3. ProducĠia horticolă 1.5.6.2. Sectorul secundar (procesare)

Sectorul horticol găseúte condiĠii optime în judeĠul Procesarea produselor agricole se desfăúoară în Mureú. Cele mai mari suprafeĠe cultivate cu pomi úapte domenii, cu un număr de 930 agenĠi economici fructiferi sunt în Reghin, Batoú, Zagăr úi Ceuaúu de repartizaĠi pe toată suprafaĠa judeĠului. Aceste domenii Câmpie. Patrimoniul pomicol cuprinde 4.665 ha úi un sunt: număr de 876.630 pomi răzleĠi. Anual se produc 40 – - industria laptelui úi a produselor lactate: 24 70 mii tone fructe, cantităĠi care depăúesc cu mult - industria cărnii úi a produselor din carne: 30 necesarul judeĠului. Se industrializează 13 – 15 mii - industria de morărit úi panificaĠie: 280 tone pentru obĠinerea de sucuri úi cca 15 mii tone se - industria conservelor din fructe úi băuturilor depozitează ca fond de marfă în depozite frigorifice. răcoritoare: 4 Viticultura este o ramură cu tradiĠii úi de perspectivă - industria zahărului: 1 având în vedere condiĠiile bune din zona Târnavelor, - industria vinului, berii úi a băuturilor alcoolice: 8 Nirajului úi Culpiului. Din suprafaĠa totală de 1.117 ha, - fabricarea altor produse alimentare, alimentaĠie sunt evidenĠiate 1.053 în registrul plantaĠiilor de vii publică: 583 întocmit în baza declaraĠiilor de sortiment. Legumicultura se limitează la ferme mici, familiale, situate în zone cu condiĠii úi tradiĠii în domeniu.

Sectorul de activitate U/M Capacitatea instalată ProducĠia realizată în 2003 Morărit to 78.000 25.000 PanificaĠie to 94000 72.000 Lapte úi produse lactate hl 490.000 295.000 Brânzeturi to 7.000 6.500 Carne to 16.300 10.700

Zahăr to 20.000 15.700

97

MUREù

1.5.6.3. Sectorul terĠiar (servicii) Servicii pentru aprovizionarea agriculturii – Privatizarea serviciilor din acest domeniu a avut un Serviciile în agricultură se prezintă heterogen úi efect stimulativ. Oferta de imputuri necesare în disproporĠional. procesul de producĠie în agricultură este bogată în toate domeniile. Magazine úi reĠele pun la dispoziĠia Mecanizarea – În acest domeniu au dispărut staĠiunile agricultorului pesticide, îngrăúăminte chimice, de mecanizare cu filialele lor comunale úi au apărut seminĠe, utilaje úi piese, într-un sistem concurenĠial. agenĠi economici care au preluat parcul de maúini úi patrimoniul fostelor unităĠi SMA. Din cauza Servicii pentru desfacerea produselor agricole. decapitalizării úi a capacităĠilor de plată foarte limitate Este sectorul cel mai deficitar, neavând practic nici ale beneficiarilor, nu a fost posibil dotarea i ă ú integratori, nici unităĠi de desfacere úi valorificarea retehnologizarea agromecurilor úi un număr însemnat produselor agricole. au disp rut, altele i-au redus activitatea, limitând ă ú RelaĠiile între producători úi procesatori nu se bazează paleta serviciilor. Serviciile prestate de c tre agen ii ă Ġ pe contracte ferme (excepĠie industria zahărului) – economici de profil, precum i de c tre de in torii ú ă Ġ ă valorificarea realizându-se în mod neorganizat úi privaĠi de tractoare úi maúini agricole au un caracter conjunctural. aleatoriu, dezorganizat úi haotic, în multe cazuri lipsit de temei legal (contracte, forme de plată legale etc) úi fără nici o garanĠie pentru calitate, atât în unităĠi proprii, cât úi la terĠi. 1.5.7. Resurse umane

Chimizare – Calitatea lucrărilor de chimizare lasă Aproximativ 50 % din populaĠia judeĠului trăieúte în foarte mult de dorit. DeĠinătorii de utilaje nu acordă mediul rural úi este legată de agricultură. În comunele atenĠie suficientă reglajelor, respectării riguroase a úi satele judeĠului există 87.614 braĠe muncă activă dozelor, motiv pentru care rezultatele nu sunt d.c. forĠa de muncă ocupată (exclusiv úomerii) se întotdeauna în corelaĠie cu costurile investite. Nu cifrează la 76.832 d.c. 26.321 lucrează exclusiv în există nici o unitate specializată în domeniul agricultură, reprezentând 34 % din forĠa de muncă prestaĠiilor la lucrări de chimizare. ocupată, respectiv 30 % raportat la totalul populaĠiei Transporturi – Cu dispariĠia unităĠilor specializate în active agrare. transporturi agricole, toĠi producătorii îúi rezolvă ForĠa de muncă din agricultură se caracterizează prin această activitate în limita capacităĠii fizice úi următoarele: prezintă o tendinĠă de îmbătrânire; nu financiare proprii. are cunoútinĠe profesionale temeinice; mult Servicii zooveterinare – Este un sector care, prin conservatorism faĠă de tehnica nouă; tendinĠă circumscripĠiile veterinare úi prin reĠeaua de permanentă de migrare către alte sectoare, mai bine însămânĠători artificiali, în linii mari face faĠă plătite; prea puĠini tineri se integrează în agricultură. solicitărilor. Se constată o cerere suplimentară în domeniul controlului oficial de producĠie. 98

JUDEğ UL

I.B. Analiza SWOT

Puncte tari Puncte slabe OportunităĠi Riscuri

Descrierea generală a judeĠului aúezarea centrală, prin care se municipiul reúedinĠă de poziĠia avantajoasă a zone inundabile úi expuse riscului realizează conexiuni rutiere cu judeĠ este situat în afara judeĠului în raport cu alunecărilor de teren. celelalte judeĠe úi feroviare cu principalelor trasee de proiectele europene importante noduri de cale transport feroviar. care vizează infrastructura ferată, prin intermediul cărora industrială diversificată; România se conexează cu potenĠialul turistic ridicat al Europa Centralăúi de Vest úi judeĠului datorat varietăĠii cu regiunile limitrofe; reliefului, diversităĠii varietatea formelor de relief cu resurselor înalt potenĠial turistic: 22% din naturale de suprafaĠă úi suprafaĠa judeĠului este substanĠelor minerale dominată de munĠii vulcanici terapeutice, Călimani úi Gurghiu; formaĠiuni în raport cu fondurile deluroase aparĠinând unei europene care vizează regiuni mai joase (Câmpia dezvoltarea infrastructurii Transilvaniei); turistice. numeroase resurse naturale ale subsolului: gaze naturale, zăcăminte nemetalifere, zăcăminte de sare, substanĠe minerale terapeutice úi ape minerale; ponderea ridicată a unor resurse naturale de suprafaĠă constând în: terenuri agricole (61,8% din suprafaĠa judeĠului) păduri úi alte terenuri cu vegetaĠie forestieră (31,0% din suprafaĠa judeĠului); reĠea deosebit de bogată de ape curgătoare, iazuri úi eleútee piscicole, de lacuri úi bazine de retenĠie artificiale, unităĠi acvatice care prezintă importanĠă pentru alimentarea cu apă potabilăúi industrială, pentru pisciculturăúi tratamente în staĠiunile climaterice úi balneare; bazinele de retenĠie au rol important în reglarea debitului râurilor în timpul marilor viituri; prezenĠa complexului lacustru la Sovata, în cadrul căruia lacul Ursu este cel mai caracteristic lac heliotermic din Europa úi cel mai important pentru cura de ape sărate, având valori termice de peste 40°C la adâncimea de 2-3 m; varietatea asociaĠiilor vegetale úi a biotopurilor faunistice, corespunzând diversităĠii úi complexităĠii elementelor cadrului natural; prezenĠa rezervaĠiilor naturale úi a zonelor prin care sunt protejate asociaĠii vegetale, specii de plante úi animale, pâlcuri de pădure-parc. 99

MUREù

Economia - aúezare centrală a judeĠului - starea actuală - îmbunătăĠirea - emigrarea accentuată a prin care se realizează modestă a dotării infrastructurii în unele zone specialiútilor; conexiuni rutiere úi feroviare cu infrastructurale care va facilita transportul úi va - instabilitate legislativă; importante noduri de cale ferată frânează dezvoltarea duce la creúterea - fiscalitate ridicată. prin intermediul cărora economică. atractivităĠii unor România se conexează cu oraúe/zone. Europa Centralăúi de Vest úi cu judeĠele limitrofe; - colaborări, înfrăĠiri între localităĠi din judeĠul Mureúúi localităĠi din străinătate; - prezenĠa unor resurselor naturale variate de suprafaĠă úi ale subsolului, precum úi existenĠa unei bogate oferte turistice. Industria - aúezare centrală prin care se - existenĠa unor zone - migraĠia populaĠiei din fostele realizează conexiuni rutiere úi relativ întinse unde - poziĠia avantajoasă în zone industrializate, care în prezent feroviare; infrastructura de transport raport cu proiectele au un grad ridicat al úomajului sau - numeroase resurse naturale este slab dezvoltată; europene care vizează din unele zone rurale; ale subsolului: gaze naturale; - existenta unor poli de infrastructura, structura - posibilitatea apariĠiei unor zăcăminte nemetalifere atracĠie urbană (Târgu industrială diversificată, fenomene naturale imprevizibile: utilizabile ca materiale de Mureú, Reghin, populaĠia; inundaĠii, alunecări de teren, căderi construcĠie brute sau prelucrate Sighiúoara, Luduú, Iernut, - oportunităĠi de afaceri úi masive de zăpada, etc.; industrial; zăcăminte de sare; Sovata), datorită cărora investiĠii în industrie; - restructurarea centrelor substanĠe minerale terapeutice sectorul industrial nu s-a - restructurarea industriilor monoindustriale, fără a oferi o utilizate în cura balneară direct dezvoltat în zonele rurale nerentabile; alternativă clară celor sau prin realizarea unor învecinate; disponibilizaĠi, poate să conducă la - promovarea cooperării concentraĠii; ape minerale; - în unele zone izolate amplificarea problemelor sociale; economice. - resurse naturale de suprafaĠă: apar fenomene de - emigrarea accentuată a terenuri agricole, păduri úi alte îmbătrânire a populaĠiei specialiútilor. terenuri cu vegetaĠie forestieră; rurale úi pericol de - industrie diversificată; depopulare ; - tendinĠa de afirmare a - spor natural negativ al sectorului economic privat úi a populaĠiei; IMM-urilor; - probleme majore legate - reĠea hidrografică foarte de restructurarea bogată, cu mare potenĠial industriei constructoare energetic; de maúini, metalurgice úi chimice; - grad ridicat de urbanizare, cu repartizarea centrelor urbane - existenĠa unor centre cu relativ uniformă în teritoriu úi cu caracter monoindustrial numeroase facilităĠi urbane, care au determinat un alimentări cu gaze naturale, nivel ridicat al úomajului servicii bancare, etc. în urma închiderii unor capacităĠi de producĠie - naĠionalităĠi conlocuitoare (Iernut, Luduú, diverse, care asigură Târnăveni); interferenĠe culturale cu o mare varietate de tradiĠii úi obiceiuri; - existenĠa unor echipamente úi tehnologii - potenĠial de resurse umane învechite; cu calificare variatăúi cu tradiĠie în activitatea industrială; - pierderea unor pieĠe forĠă de muncă relativ ieftină; tradiĠionale; - sistem de învăĠământ divers - capacitate lentă de ca profil úi domenii de adaptare a întreprinderilor pregătire; la modificările intervenite în structura pieĠelor; - vechi tradiĠii meúteúugăreúti în prelucrarea unor resurse locale; - existenĠa unor întreprinderi puternic - existenĠa unei infrastructuri de poluante úi energo- producĠie uniform distribuite úi intensive; în diverse domenii de activitate; - diferenĠe între numărul - apariĠia a numeroase IMM-uri, 100

JUDEğ UL multe dintre ele cu capital de IMM-uri înfiinĠate în străin; zonele mai dezvoltate úi - existenĠa unei reĠele de cele mai putin dezvoltate, transport diversificate (drumul în urban úi rural; european E 60, drumuri - acces limitat la capital naĠionale, judeĠene úi pentru investiĠii; comunale, reĠea de căi ferate, - număr mic al IMM-urilor transport aerian); active, bazate pe - prezenĠa aeroportului Târgu producerea de bunuri úi Mureú care deserveúte un areal servicii; geografic cu populaĠie - alimentare cu apă din aproximativă de 1,5 mil. reĠeaua publică a locuitori, cuprinzând 4 judeĠe: localităĠilor rurale este Mureú, BistriĠa, Harghita, scăzută; Covasna; - instalaĠii de captare úi - demararea lucrărilor de distribuĠie a apei cu construcĠie pe secĠiunea Târgu capacitate redusă, care Mureú (Ogra) - Câmpia Turzii a determină discontinuităĠi autostrăzii Bucureúti-Braúov- în aprovizionarea unor Târgu Mureú-Ború, proiect cu localităĠi; termen de finalizare iunie 2008; - existenĠa unor zone cu - economia judeĠului este nivel ridicat al poluării susĠinută de sectorul bancar, aerului; reprezentat de filiale ale - oraúul reúedinĠă de judeĠ societăĠilor bancare úi de nu se află pe traseul asigurări; căilor ferate pricipale. - energia electrică este distribuită pe întreaga suprafaĠă a judeĠului; - judeĠul Mureú este principalul producător de gaze naturale din România, furnizând peste 60% din totalul extras pe Ġară; - realizarea Parcului Industial Mureú-Platforma Vidrasău (oraúul Ungheni) la 18 km de municipiul Târgu Mureú fiind situat în apropierea Aeroportului. Sectorul terĠiar Turismul - diversitatea potenĠialului - lipsa unui concept de - punerea în valoare a - promovarea unei legislaĠii care nu turistic natural úi antropic, care turism care să facă siturilor istorice úi a încurajează investiĠiile in turism; permite practicarea unor forme posibilă promovarea unui monumentelor de - sprijin insuficient pentru variate de turism; produs unitar în Ġarăúi în patrimoniu naĠional dezvoltarea turismului, în special în - staĠiuni balneoclimaterice care afara Ġării; - posibilitatea de a exploata zonele rurale; oferă tratament pentru toate - calitatea scazută a zonele montane pentru - slaba implicare úi înĠelegere de tipurile de afecĠiuni; serviciilor úi a informatiilor drumeĠie, cicloturism, schi; către autorităĠile publice pentru - prezenĠa parcurilor naturale, turistice; - creúterea interesului exploatarea corespunzatoare a monumente ale naturii úi - infrastructura de pentru turism pe plan mediului úi a teritoriului, în folosul rezervaĠii; transport, internaĠional; dezvoltării turismului; - bogata faună cinegeticăúi telecomunicatiile úi - dezvoltarea unor produse - insuficienĠa capitalului de investiĠii piscicolăúi o mare varietate dotarea tehnică turistice complexe; capabil să mentinăúi să crească necorespunzatoare în botanică; - forĠa de muncă disponibilă activităĠile de afaceri în turism; anumite zone; - monumente istorice úi care poate fi atrasă în - creúterea presiunii factorului arhitecturale medievale (cetăĠi - accesul dificil spre sistemul serviciilor turistice antropic asupra obiectivelor medievale fortificate, biserici, zonele protejate, parcuri úi unităĠi de cazare turistice de mare valoare, ceea ce turnuri cu porĠi de intrare sau naturale sau rezervaĠii neutilizate la întreaga poate duce la deteriorarea lor. ziduri de cetate); prin excursii recreative capacitate; sau educationale; - potenĠial turistic ridicat datorită - patrimoniul natural úi peisajului, datinilor, obiceiurilor - interes úi spirit urbanistic reprezintă o bază úi a monumentelor naturale úi antreprenorial scăzut al de plecare pentru arhitecturale care permit o populatiei rurale faĠă de diversificarea turismului activitate complexă pe tot activităĠile din turism; internaĠional. parcursul anului; - lipsa de interes pentru - tradiĠii, obiceiuri folclorice, port turism ca potential pentru popular úi arhitectură afaceri úi pentru crearea traditională bine conservate úi de noi locuri de muncă; 101

MUREù

diversificate; - lipsa unei infrastructuri - diversitate etnică, diversitate turistice de informare, culturală; centre de marketing úi consultanĠă în turism, - obiceiuri culinare diverse materiale de promovare (bucătărie românească, turistică, servicii de ghizi, maghiară, săsească); structura de facilitare a - suprafaĠa mare acoperită de vizitelor în zonă; păduri, cu valenĠe recreative úi - personal insuficient curative. calificat pentru a asigura servicii turistice de calitate; - lipsa unor itinerarii turistice tematice, care să valorifice potenĠialul naturalantropic; - condiĠii neatractive de creditare pentru proiectele în turism; - slaba diversificare a ofertei turistice; ComerĠul - în cadrul economiei judeĠului, - slaba capitalizare a - dezvoltarea unei reĠele - nivelul scăzut al veniturilor majorităĠii comerĠul ocupă primul loc în societăĠilor comerciale; comerciale moderne úi populaĠiei. ceea ce priveúte numărul de - nivelul redus al diversificate, cu servicii úi unităĠi active; investiĠiilor de capital mărfuri la nivelul - ramura comerĠ ocupă locul 2 extern în economia standardelor europene. în cadrul economiei judeĠului în locală; ceea ce priveúte nivelul - nivelul redus al investiĠiilor brute, al cifrei de câútigului mediu net pe afaceri úi al numărului mediu salariat, judeĠul Mureú de persoane ocupate; ocupând locul 22 pe Ġară. - construirea autostrăzii Braúov-Târgu Mureú-Ború; - existenĠa resurselor naturale propice dezvoltării de noi activităĠi, cu implicaĠii directe asupra dezvoltării sectorului comercial.

Serviciile financiar-bancare - infrastructură relativ bine - perioade de timp prea - sprijinirea procesului - tendinĠa de creútere a perioadei dezvoltată; mari pentru operaĠiunile investiĠional; de rambursare a creditelor úi a - oferta serviciilor diversificată, bancare; - finanĠarea de către plăĠii dobânzilor; în general de bună calitate; - transfer greoi al banilor sistemul bancar european a - prognozarea pe termen mediu úi - forĠă de muncă calificată; de la o bancă la alta; programelor de dezvoltare lung a evoluĠiei cursurilor valutare. - competitivitate în cadrul - pentru accesul la credite regională; serviciilor bancare (dotare cu se solicită garanĠii mari úi - o prezentare a noilor oferte tehnologii la nivelul documentaĠie complexă; de produse úi servicii úi standardelor europene); - timp îndelungat până la dezvoltarea celor existente; - poziĠie centrală de amplasare acordarea creditelor; - dezvoltarea sectorului a băncilor; - costuri ridicate pentru privat, în special privind - bună afirmare a sectorului operaĠiunile bancare; stimularea întreprinzătorilor financiar privat. - diferenĠe mari la privaĠi pentru înfiinĠarea úi dobânzile acordate dezvoltarea întreprinderilor creditelor bancare, în mici úi mijlocii; raport cu dobânzile - tendinĠă generală de acordate la depozitele scădere a ratei dobânzilor. bancare. Transporturile - existenĠa Aeroportului - oraúul reúedinĠă de judeĠ - intensificarea traficului - neadoptarea unor decizii în internaĠional Târgu Mureú; nu se află pe traseul aerian după finalizarea legătură cu modernizarea, - reĠeaua de bază a căilor ferate principale; parcului industrial din zona extinderea úi dezvoltarea infrastructurii feroviare - 73,54% din lungimea aeroportului; aeroportului; satisfăcătoare; căilor ferate nu sunt - reabilitarea liniei de cale - scăderea ponderii transportului - reĠea de drumuri publice bine electrificate; există nevoi ferată cu ecartament îngust căilor de transport existente. reprezentată. de modernizare úi Târgu Mureú – Sovata; 102

JUDEğ UL

extindere în unele zone; - dezvoltarea úi - neincluderea serviciilor modernizarea infrastructurii de trafic aerian în uzul rutiere de legătură cu operatorilor aerieni autostrada Bucureúti- români úi străini; Braúov-Târgu Mureú-Ború- Ungaria. - echipamentul rulant este învechit; - infrastructura de transport necorespunzătoare; lipsa centurilor ocolitoare produce gâtuiri ale traficului în oraúe; - deficite în asigurarea legăturilor cu zonele isolate; - necesitatea modernizării mijloacelor de transport în comun; - lipsa resurselor financiare pentru asigurarea transportului în comun în zonele periurbane. TelecomunicaĠiile - reĠea de telecomunicaĠii - mari discrepanĠe în - dezvoltarea infrastructurii extinsă, modernizată; dezvoltarea reĠelelor de de comunicaĠii în marile - acoperire bună cu reĠea de comunicaĠii între mediul oraúe. telefonie mobilă – alternativă urban úi rural; pentru telefonia fixă. - RomTelecom este prestator unic în România, de servicii de telefonie fixă; - costul relativ ridicat al aparatelor úi al serviciilor de telefonie mobilă.

ReĠeaua internet

- existenĠa pe piaĠă a mai - costuri destul de ridicate - cererea mare úi în multor prestatori de servicii la abonamentele pentru creútere pentru servicii internet; internet. internet. - o gamă largă de servicii oferite de către prestatori. Infrastructura tehnico-edilitară - existenĠa unei reĠele - starea reĠelei de - susĠinerea de către - scăpări importante de ape uzate hidrografice de suprafaĠă transport a apei potabile autorităĠi a investiĠiilor în din reĠea, ce afectează pânza bogată; nu este corespunzătoare, domeniul sistemelor de freatică. - reĠeaua de gaze naturale generând pierderi pe alimentare cu apă, extinsă. traseu; canalizare, epurare úi de - alimentarea cu apă din management al deúeurilor; reĠeaua publică a - majoritatea comunelor localităĠilor rurale este deĠin proiecte de alimentare deficitară; cu apă curentă în diferite - reĠea de canalizare stadii, pentru care se caută deficitarăúi învechită în finanĠări. mediul urban úi slab dezvoltată în mediul rural; - lungimea reĠelelor de canalizare acoperă doar 51,27% din lungimea totală a reĠelelor de distribuĠie a apei; - lipsa în unele oraúe a staĠiilor de epurare a apelor uzate sau existenĠa unor staĠii de epurare necorespunzătoare; 103

MUREù

- lipsa unor rampe ecologice pentru deúeurile menajere úi industriale; colectarea fără separarea pe sortimente a acestora. Fondul imobiliar construit cu destinaĠia de locuinĠe - existenĠa pe suprafaĠa - tendinĠa de diminuare a - interesul autorităĠilor locale judeĠului a unor resurse fondului de locuit prin în rezolvarea problemei considerabile de nisipuri, reconversia funcĠională a locuinĠelor pentru diferite marne, argile, pietriúúi balast spaĠiilor; categorii sociale, care se utilizabile ca materiale de - posibilităĠi reduse de manifestă prin sprijinirea construcĠie brute sau prelucrate satisfacere a cererii de sub diferite forme a industrial; locuinĠe pentru familiile construcĠiilor în acest - existenĠa în judeĠ a unor tinere úi pentru familiile cu domeniu. întreprinderi producătoare de venituri foarte mici. materiale de construcĠii.

Energia

Energia electrică

- infrastructura de producere, - poziĠia de monopol - sectorul de producere úi - capacitatea de plată a transport si distribuĠie energie natural cu influenĠa distribuĠie energie electrică consumatorilor pentru serviciile electrică bine dezvoltată; asupra calităĠii serviciilor prezintă atracĠie pentru oferite; - serviciile de producere, oferite; privatizare; - cheltuieli suplimentare pentru transport úi distribuĠie energie - capacitate redusă de - introducerea noilor combaterea efectelor calamităĠilor electrică sunt asigurate prin decizie la nivel local; tehnologii. naturale. filialele unor societăĠi - neacoperire 100 % a naĠionalE; localităĠilor judeĠului. - tendinĠa crescătoare a consumului de energie electrică. Energia termică - populaĠie urbană concentrată - calitatea scăzută a - realizarea parteneriatului în ansambluri de blocuri; serviciilor oferite public-privat; - capacitatea redusă de plată a - reĠea termică extinsă; consumatorilor în - resurse financiare serviciilor oferite de operatori; - surse de producere de absenĠa unei contorizări disponibile pe plan - debranúare masivă a energie termică disponibile. adecvate; internaĠional pentru consumatorilor. - capacităĠi de producere reducerea efectelor gazelor úi reĠele termice uzate cu efect de seră (ex. Fondul fizic úi moral; de Mediu al PNUD-GEF). - segmentul de piaĠă tinde să scadă ca urmare a creúterii mărului debranúărilor. EvoluĠia sectorului privat úi a mediului de afaceri - industrie diversificată, cu - birocraĠie ridicată, - dezvoltarea sectorului puĠine zone monoindustriale număr mare de privat în economie (în - instabilitate legislativă; care să creeze probleme autorizaĠii úi avize special a întreprinderilor - fiscalitate ridicată; sociale grave prin restructurare; necesare pentru mici úi mijlocii) úi stabilirea - inflaĠie ridicată, scăderea continuă - potenĠial agricol ridicat; funcĠionarea societăĠilor unui climat favorabil pentru a nivelului de trai; - potenĠial turistic; comerciale; investitori (facilităĠi acordate - neimplicarea tinerei generaĠii în - tendinĠe de afirmare a - lipsa competitivităĠii în prin Legea nr.133/1999 problemele comunităĠilor; sectorului economic privat úi a multe sectoare privind stimularea - insuficienta conútientizare a întreprinderilor mici úi mijlocii; economice (dotare întreprinzătorilor privaĠi nevoilor de îmbunătăĠire a calităĠii - forĠă de muncă calificatăúi slabă, tehnologie pentru înfiinĠarea úi actului managerial în sectoarele relativ ieftină (rata úomajului, consumatoare de dezvoltarea întreprinderilor economice úi administrative. deúi ridicată, este sub media pe energie, calitatea mici úi mijlocii); Ġară); produselor úi serviciilor - oportunităĠi de afaceri úi - sistem de educaĠie úi nu este aliniată la nivelul investiĠii în industrie, învăĠământ universitar solid úi standardelor europene); agriculturăúi turism flexibil, gata să se adapteze la - acces limitat la capitalul (dezvoltarea, diversificarea cerinĠele pieĠei forĠei de muncă; pentru investiĠii; úi promovarea ofertei - finanĠarea prin Programul - fărâmiĠarea terenurilor turismului rural), alte Phare 2001 a Proiectului Parcul agricole úi agricultură servicii, infrastructură; 104

JUDEğ UL

Industrial Mureú platforma practicată cu mijloace - restructurarea industriilor Vidrasău, Ungheni. rudimentare; nerentabile; - calificări neadecvate - dezvoltarea industriei cerinĠelor actuale ale uúoare úi de înaltă pieĠei forĠei de muncă; tehnologie; - migraĠia forĠei de - dezvoltarea pieĠei muncii úi muncă; îmbunătăĠirea mobilităĠii - afectarea calităĠii forĠei de muncă prin cursuri aerului úi a apei în unele de calificare, perfecĠionare zone, datorită sau reconversie combinatelor chimice de profesională; la Târgu Mureúúi de - crearea de noi locuri de Târnăveni; muncă prin realizarea - lipsa de experienĠă în proiectului zonei economice relaĠiile cu instituĠiile libere adiacente internaĠionale. Aeroportului Târgu Mureúúi a unor parcuri industriale; - existenĠa sprijinului financiar internaĠional în anumite domenii; - promovarea cooperării economice; - promovarea produselor industriale úi a serviciilor pe piaĠa internăúi externă - colaborări, înfrăĠiri între localităĠi din judeĠul Mureúúi localităĠi din străinătate. PopulaĠia úi forĠa de muncă - PopulaĠie cu nivel ridicat al - Amplificarea migraĠiei - ExistenĠa unor legături - Amplificarea procesului de civilizaĠiei, de diverse care cuprinde în special strânse între populaĠia îmbătrânire a populaĠiei; naĠionalităĠi; populaĠia tânără; judeĠului úi persoanele - MenĠinerea emigrării accentuate a emigrate în Ġările Uniunii specia liútilor úi a populaĠiei Europene contribuie la calificate; schimburile economice úi culturale; - ForĠă de muncă cu un bun - Sporul natural negativ - ExistenĠa unor instituĠii - Gradul de sărăcie úi izolare a unor nivel de pregătire în diverse úi îmbătrânirea guvernamentale úi ONG-uri zone din judeĠ (oraúele domenii; populaĠiei; care se ocupă de pregătirea monoindustriale úi unele zone profesionalăúi reconversia rurale) generează fenomene de - Migrarea în ambele forĠei de muncă; depopulare, care dublate de direcĠii urban/rural úi îmbătrânirea populaĠiei crează rural/urban poate premisele dispariĠiei unor localităĠi; determina instabilitate demografică; - Colaborare foarte bună între - ExistenĠa unor zone din - PotenĠial de calificare - Mentalitatea greúită a úomerilor autorităĠi úi instituĠiile judeĠ cu un nivel ridicat ridicat la cadrele privind căutarea activă a unui loc specializate în orientarea úi al úomajului; specializate; de muncă; plasarea forĠei de muncă. - Incapacitatea - ExistenĠa unei legislaĠii úi a - Perpetuarea formelor deghizate economiei locale de a unor programe care de úomaj, care se ascund în absorbi úi de a utiliza încurajează reconversia noĠiunea de populaĠie inactivă; resursa umană de care profesionalăúi reintegrarea dispune; socială a úomerilor; - NeconcordanĠa între - Posibilitatea personalului - RezistenĠa la schimbare a unei structura cererii úi cea a de a participa la cursuri de părĠi a personalului, în special a ofertei de muncă, formare profesionalăúi celui necalificat sau înaintat în marcată de imobilitatea perfecĠionare. vârstă. profesională. EducaĠie - ReĠea educaĠională de toate - Scăderea interesului - Dezvoltarea de - Scăderea numărului populaĠiei gradele úi diversificată; familiei pentru parteneriate în cadrul úcolare datorită îmbătrânirii problemele úcolare; comunităĠilor locale între populaĠiei; autorităĠi ale administraĠiei publice, ONG-uri, instituĠii de învăĠământ; - Dotarea logistică adecvată a - Slaba finanĠare a unor - Realizarea de proiecte úi - Creúterea influenĠei negative unor unităĠi de învăĠământ din unităĠi de învăĠământ (în programe de finanĠare exercitată de media vizuală asupra judeĠ; special din mediul rural). pentru unităĠile úcolare tinerei generaĠii;

- ObĠinerea unor rezultate bune - Număr insuficient de - Dezvoltarea - Lipsa de informare a populaĠiei 105

MUREù

ale elevilor la Olimpiadele tehnică de calcul úi învăĠământului particular de privind reforma curriculară; zonale, naĠionale úi mijloace de transmitere toate nivelele, ca o internaĠionale; a informaĠiei (Internet, alternativă viabilă la fax etc.); sistemul de stat; - Dotarea unor licee úi úcoli - Lipsa cabinetelor - Intensificarea activităĠii de - Creúterea gradului de sărăcie, în generale cu calculatoare úi medicale din unele úcoli cooperare cu alte unităĠi din special în rândul populaĠiei cu nivel conectarea la Internet; din judeĠ; diverse Ġări, încheierea de de instruire scăzut; parteneriate de colaborare úi obĠinerea de burse de studii pentru elevi úi studenĠi; - ExistenĠa unei bune colaborări - Gradul înaintat de - PosibilităĠi de adaptare a - LegislaĠie în domeniu instabilăúi între unităĠile de învăĠământ úi uzură al construcĠiilor, în profilurilor úi specializărilor incoerentă; celelalte instituĠii locale; special în mediul rural; conform cerinĠelor de pe piaĠa muncii; - Implicarea mass-media în - Lipsa fondurilor - Creúterea numărului de - Scăderea numărului de cadre popularizarea experienĠelor necesare pentru dotarea posibilităĠi de accesare de didactice specializate úi creúterea pozitive ale úcolilor; unităĠilor úcolare; fonduri prin diverse numărului de suplinitori. programe de finanĠare externă. - ExistenĠa cabinetelor psiho- - Lipsa fondurilor pedagogice în cadrul liceelor; necesare pentru dotarea unităĠilor úcolare; - Profesionalismul cadrelor - Lipsa mijloacelor de didactice. transport pentru elevi în unele zone rurale din judeĠ Sănătate - ExistenĠa unei infrastructuri - Slaba dezvoltare úi - LegislaĠia în domeniul - Creúterea disparităĠilor în sanitare dezvoltate, în special dotare a unităĠilor medical úi existenĠa unei asigurarea infrastructurii úi în mediul urban; sanitare din mediul rural; strategii la nivel judeĠean; serviciilor medicale corespunzătoare între mediul urban úi cel rural; - ExistenĠa unor centre - Repartizare neuniformă - FacilităĠile acordate - Migrarea cadrelor medicale cu medicale de interes regional úi a cadrelor medicale, în cadrelor medicale care înaltă specializare spre alte zone naĠional; special în mediul rural; doresc să lucreze în mediul din Ġară sau în alte Ġări. rural; - Dotarea unor unităĠi medicale - Număr scăzut de - Numărul mare de Neutilizarea posibilităĠilor de cu aparatură performantă; medici stomatologi absolvenĠi ai facultăĠii de finanĠare existente pentru raportat la numărul medicină din Tg. Mureú îmbunătăĠirea sistemului sanitar. populaĠie; care doresc să lucreze în judeĠ; - ExistenĠa unei tradiĠii în - Slaba dezvoltare a - ExistenĠa unor posibilităĠi domeniul medical, ceea ce serviciilor medicale de de atragere de fonduri atrage pacienĠi din întreaga Ġară îngrjire la domiciliu; externe pentru finanĠarea úi din străinătate; unor programe în domeniul medical. - Personal medical cu înaltă - DistribuĠia neuniformă - PosibilităĠi de colaborare úi specializare úi în număr mare, a farmaciilor, care se de creare de parteneriate cu în special în oraúe; concentrează în mediul diverse ONG-uri. urban. - Dezvoltarea unor servicii medicale intregrate în scopul creúterii calităĠii îngrijirii sănătăĠii. ProtecĠie socială

- Preocuparea autorităĠilor - Număr insuficient de - LegislaĠia română în - Creúterea numărului de persoane locale úi a instituĠiilor acreditate centre de consiliere în vigoare úi orientarea spre defavorizate (copii abandonaĠi pentru implementarea unei domeniul social úi a dezvoltarea serviciilor delicvenĠi/neglijaĠi din cauza reforme complexe în domeniul spaĠiilor care să fie sociale; greutăĠilor financiare crescânde ale serviciilor sociale úi a protecĠiei utilizate ca centre familiilor, persoane în vârstă, copilului; comunitare sociale persoane cu disabilităĠi); (adăposturi, centre de zi); - ÎnfiinĠarea unor centre sau - Lipsa unei baze de - PosibilităĠi de finanĠare - ReticenĠa unor funcĠionari/angajaĠi cantine sociale pentru asistarea date centralizate privind internăúi externă prin ai diferitelor instituĠii faĠă de persoanelor cu venituri foarte situaĠia persoanelor cu diferite programe úi proiecte implementarea reformei în mici; dificultăĠi (copii în domeniul social; domeniul serviciilor sociale; 106

JUDEğ UL

defavorizaĠi, persoane cu disabilităĠi, persoane vârstnice), pentru stabilirea nevoilor specifice fiecărui caz; - ExistenĠa unor parteneriate - Solicitarea din partea - Disponibilitatea unui - Modificarea la intervale mici de funcĠionale între autorităĠi úi unui număr tot mai mare număr destul de mare de timp a legislaĠiei în domeniul ONG-uri în domeniul serviciilor de persoane, de sprijin ONG-uri care posedă protecĠiei persoanelor defavorizate; sociale; din partea serviciilor personal calificat úi sunt specializate de asistenĠă interesate de parteneriate; socială; - ExperienĠa acumulată prin - Nivel scăzut de - Promovarea voluntariatului - Neadaptarea copiilor proveniĠi din implementarea cu succes a instruire a populaĠiei din – ca formă de participare instituĠii tradiĠionale, la condiĠiile unor programe PHARE privind anumite zone úi activă a individului la unui mediu rezidenĠial familial; asistarea copiilor defavorizaĠi; neasumarea rezolvarea problemelor responsabilităĠilor faĠă comunităĠii; de proprii copii; - Prin apariĠia facultăĠilor de - InexistenĠa unor servicii - PosibilităĠi de realizare a Din dorinĠa de a realiza reforma cu profil, formarea unui număr la domiciliu pentru unor parteneriate public- orice preĠ, destabilizarea sistemului mare de specialiúti persoanele cu disabilităĠi private pentru crearea unor de protecĠie a copilului, distrugând (psihopedagogi, terapeuĠi, sau a serviciilor centre de îngrijire pentru ceea ce este funcĠional din vechiul psihologi) precum úi asistenĠi alternative; persoanele defavorizate sistem înainte de a pune ceva în sociali care pot oferi servicii de loc; calitate persoanelor defavorizate; - Proiecte pilot/programe - Număr insuficient de - Disponibilitatea pentru - Lipsa fondurilor necesare pentru gestionate cu fonduri personal implicat în implicare a unor comunităĠi gestionarea în bune condiĠii de nerambursabile, de către ONG- domeniul asistenĠei locale în ajutorarea către consiliile locale a problemelor uri în protecĠia úi asistenĠa persoanelor cu persoanelor defavorizate; sociale din unele localităĠi. persoanelor cu disabilităĠi; disabilităĠi, adulte.

Culturăúi sport - Patrimoniu cultural de mare - Scăderea interesului - ExistenĠa unor organizaĠii - Închiderea unor instituĠii culturale valoare úi diversitate cu unei părĠi a populaĠiei neguvernamentale din cauza lipsei de finanĠare; elemente unice în Ġară; pentru evenimentele interesate în organizarea de culturale úi tradiĠiile acĠiuni culturale; populare; - InstituĠii culturale de prestigiu - Slaba finanĠare a unor - Interesul manifestat de - Nerezolvarea prin dialog úi cu o bogată activitate; instituĠii culturale, ceea turiúti pentru cunoaúterea negociere a disputelor legate de ce duce la restrângerea valorilor culturale din judeĠ; proprietatea asupra lăcaúurilor de activităĠii acestora. cult poate genera conflicte religioase; - TradiĠii culturale úi populare - Scăderea numărului de - Posibilitatea de accesare a - Degradarea unor monumente bine păstrate úi perpetuate; cinematografe úi a altor fondurilor externe pentru istorice din cauza lipsei fondurilor spaĠii destinate acĠiunilor derularea de programe necesare protejării úi restaurării culturale (săli de culturale; acestora; expoziĠii, cluburi); - Mare varietate de manifestări - Promovarea - Posibilitatea realizării de - DesfiinĠarea unor secĠii sportive úi cultural-artistice recunoscute pe insuficientă a unor schimburi culturale prin asociaĠii din cauza lipsei de fonduri plan naĠional úi internaĠional; obiective culturale, acordurile de înfrăĠire necesare activităĠii. monumente istorice úi existente între localităĠi din tradiĠii populare din judeĠúi localităĠi din alte Ġări; judeĠ; - PotenĠial deosebit de - Scăderea numărului - Promovarea unor valorificare a monumentelor de persoane care programe la nivel naĠional úi istorice existente; activează în diverse construirea de noi săli de asociaĠii culturale; sport. -Număr mare de secĠii sportive - Scăderea numărului úi sportivi legitimaĠi la diverse de baze sportive úi ramuri de sport. dotarea slabă a acestora, din cauza fondurilor insuficiente alocate. 107

MUREù

Resurse naturale - Datorită multitudinii de factori - Acces dificil la zonele - ContribuĠia la păstrarea Posibilitatea apariĠiei unor naturali care influenĠează protejate datorită biodiversităĠii úi fenomene naturale imprevizibile, distribuĠia speciilor de florăúi infrastructurii slab diversificarea florei, faunei úi inundaĠii, alunecări de teren, căderi faună în zona montanăúi dezvoltate; habitatului European masive de zăpadă; colinară, întâlnim o mare - Capacitatea inadecvată reprezintă un potenĠial varietate de habitate naturale. de a folosi oportunităĠile ridicat pentru dezvoltarea -Peste 30% din suprafaĠa de finanĠare existente; turismului; judeĠului este acoperită cu - Degradarea mediului ca - Implementarea reĠelei de păduri, o parte însemnată fiind urmare a exploataĠiilor arii speciale de conservare păduri naturale; forestiere neautorizate; NATURA 2000; -Pe teritoriul judeĠului Mureú - Legea 426/2001 care sunt 11 rezervaĠii naturale de impune instituirea interes local sau naĠional úi administraĠiilor ariilor Parcul naĠional Călimani; protejate; - Demararea procesului de instituire a administraĠiilor ariilor protejate;

- JudeĠul Mureú se - Aportul la poluarea apei - Prevederile HGR 118/2002 Apele de suprafaĠă sunt utilizate caracterizează printr-o reĠea de suprafaĠă úi a apelor privind aprobarea pentru asigurarea necesarului de hidrografică cu densitate subterane a unor agenĠi programului de acĠiune apă potabilăúi industrială în medie; lungimea cursurilor de economici din judeĠul pentru reducerea poluării proporĠie de cca. 97 % , în timp ce apă codificată este de 2.940 Mureú; mediului acvatic úi a apelor apele freatice asigură cca. 3 % din km; - Aportul surselor difuze la subterane, cauzată de necesarul de apă a folosinĠelor; În cursul anului 2002 calitatea poluarea apelor de evacuarea unor substanĠe Aportul cauzelor naturale la râurilor a fost următoarea: suprafaĠă úi subterane; periculoase; poluarea unor cursuri de apă categoria I-a de calitate, 204 - Aportul exploatărilor de - Prevederile HGR 472/2000 precum Pârâul de Câmpie úi km; categoria II-a, 408 km; balast din albie la privind unele măsuri de Pârâul LechinĠa; categoria III-a de calitate, 0 km; poluarea apei de protecĠie a calităĠii Râul Târnava Mare intră în în afara categoriilor de calitate suprafaĠă; resurselor de apăúi Ordinul judeĠul Mureú cu categoria a doua 21 km. - capacitatea inadecvată MAPM 325/2001 pentru de calitate; de a folosi oportunităĠile aprobarea InstrucĠiunilor Poluarea naturală afectează de finanĠare existente. tehnice pentru aplicarea calitatea Pârâului de Câmpie úi a prevederilor HGR 472/2000; părăului LechinĠa; - Prevederile HGR 964/2000 ExistenĠa unei poluări istorice în privind aprobarea Planului zona Platformei industriale de acĠiune pentru protecĠia Târnăveni care afectează grav apelor împotriva poluării cu calitatea apelor râului Târnava nitraĠi proveniĠi din surse Mică. agricole; - DirecĠia Apelor Mureú este beneficiarul proiectului “Managementul calităĠii apei în bazinul hidrografic Mureúul Superior” proiect finanĠat de Guvernul Olandei. -ExistenĠa unor zăcăminte - Degradarea mediului ca - ExistenĠa strategiilor - Grad ridicat de epuizare a importante de gaz metan, urmare a exploatării naĠionale úi regionale úi resurselor. argilă, piatră andezit; resurselor minerale. locale de dezvoltare durabilă ce stabilesc - ExistenĠa strategiilor locale obiective úi acĠiuni pentru de dezvoltare durabilă ce exploatarea raĠională a stabilesc obiective úi acĠiuni resurselor; pentru exploatarea raĠională a - CerinĠele ce decurg din resurselor. aproximarea legislaĠiei naĠionale la legislaĠia CE in vederea aderării la CE. Capacitatea de soluĠionare a problemelor de mediu legate de infrastructură - ReĠea de transport rutier care - Lipsa centurilor rutiere - PoziĠie avantajoasă a - PoziĠia centrală poate duce la asigură racordul la regiune E60 ocolitoare; judeĠului în raport cu dezvoltarea tranzitului spre alĠi poli 108

JUDEğ UL

úi DN 13, DN 15; - Peste 50 % din căile proiectele europene care de dezvoltare externi, fără a avea - ReĠea de drumuri publice bine ferate nu sunt vizează infrastructura; vreun efect economic major asupra reprezentată; electrificate; -ÎmbunătăĠirea legăturilor judeĠului; - ExistenĠa aeroportului - Infrastructura de rutiere în spaĠiul sud-vestic - Moútenirea “arhitecturală” Tg.Mureú; transport al regiunii, prin construirea dezavantajoasă în unele zone; - ReĠea de distribuĠie a gazelor necorespunzătoare; autostrăzii Bucureúti- - Longevitatea sistemelor – multe naturale către consumatori, - InexistenĠa căii ferate Ungaria; infrastructuri urbane (publice bine dezvoltată; directe pe legătura - Posibilitatea accesării unor precum drumuri, căi ferate, reĠele - Modernizarea echipamentelor Sighiúoara-Tg.Mureú; finanĠări externe pentru sau private precum fabrici, ú.a.) de telecomunicaĠii úi extinderea - Producerea úi modernizarea úi extinderea sunt durabile din punct de vedere telefoniei fixe úi mobile; distribuĠia energiei infrastructurii; fizic úi nu este tocmai lesne de - Implementarea proiectului termice cu echipamente - Includerea în circuitul modificat modul de utilizare a ISPA de către RA Aquaserv neperformante; aerian internaĠional a acestora; tg.Mureú privind moderinizarea - SpaĠiu verde redus în Aeroportului Tg.Mureú; - Acumularea úi interacĠiunea reĠelei de alimentare cu apă zonele urbane; - Demararea proiectului efectelor poluării. potabilă, canalizarea apelor - Lipsa unui sistem viabil pentru autostrada ce va uzate úi reabilitarea StaĠiei de de alimentare cu apă traversa judeĠul Mureú; epurare Cristeúti; potabilă în unele -Demararea proiectelor de localităĠi rurale; investiĠii pentru drumurile de - ReĠea de canalizare centură ale municipiului ape uzate deficitară; Tg.Mureú pe relaĠiile Sighiúoara - ExistenĠa unor – Cluj úi Sighiúoara-Reghin; echipamente úi staĠii de - Demararea proiectelor de epurare ape uzate investiĠii pentru drumurile de orăúeneúti centură ale municipiului Reghin necorespunzătoare; pe relaĠia BistriĠa – - Lipsa unor rampe TopliĠa ; ecologice pentru - Implementarea Programului eliminarea deúeurilor de alimentare cu apă Sholel orăúeneúti; Bonen; - Lipsa unor posibilităĠi - Implementarea Programului de eliminare a deúeurilor SAMTID pentru periculoase în judeĠul retehnologizarea reĠelelor de Mureúúi în judeĠele distribuĠie a apei potabile în învecinate; oraúele mici úi mijlocii ; - Surse financiare - Demararea proiectului de insuficiente pentru investiĠii pentru realizarea adresarea tuturor rampei ecologice zonale pentru problemelor legate de deúeuri menajere Ungheni, cu impactul infrastructurii staĠiile de transfer aferente; asupra calităĠii mediului; - Starea avansată a lucrărilor - Capacitatea inadecvată de realizare a celei de-a doua de a folosi oportunităĠile celule ecologice pentru de finanĠare existente; depozitarea deúeurilor - InerĠia administraĠiei menajere Sighiúoara; locale care împiedică - Demararea procesului de obĠinerea unor rezultate colectarea selectivă a semnificative în deúeurilor industriale reciclabile colectarea selectivă a din deúeurile menajere. deúeurilor industriale reciclabile din deúeurile menajere.

Managementul de mediu al administraĠiilor locale

- Diversitatea partenerilor úi a - Comunicarea - ExistenĠa Planului de - Neimplicarea comunităĠii in punctelor de vedere referitoare segmentară între Regional de Dezvoltare elaborarea úi implementarea la abordarea problemelor de parteneri: administraĠie, Durabilă; strategiilor úi planurilor de mediu în cadrul dezvoltării agenĠi economici, - ExistenĠa unui Plan dezvoltare locală; durabile; comunitatea civilă, Regional de ProtecĠia - InsatisfacĠia comunităĠii legată de - ExistenĠa unor organizaĠii cetăĠeni, ONG-uri; Mediului; ambietul urban, calitatea vieĠii, neguvernamentele cu profil de - Instabilitatea financiară - ExistenĠa Strategiei starea mediului; protecĠia mediului cu experienĠă a ONG-urilor; NaĠionale de Dezvoltare - Presiunea exercitată asupra recunoscută; - Lipsa de fonduri la Durabilă; instituĠiilor care sunt în parteneriat, - ExistenĠa unor experienĠe administraĠiile locale; - ExistenĠa unui Plan ceea ce poate reduce posibilitatea reuúite legate de parteneriate - Rigiditatea instituĠiilor; NaĠional de AcĠiune pentru implicării; stabilite între autorităĠi, ONG-uri - Abordarea fragmentară ProtecĠia Mediului; - Gradul de izolare úi sărăcie a úi cetăĠeni pentru adresarea a managementului de - CerinĠele ce decurg din unor zone generează fenomene de unor probleme de dezvoltare mediu; aproximarea legislaĠiei depopulare, care dublate de 109

MUREù

locală; -Migrarea populaĠiei în naĠionale la legislaĠia CE in îmbătrânirea populaĠiei crează - ExistenĠa unui Plan Local de ambele direcĠii vederea aderării la CE; premizele dispariĠiei unor localităĠi; AcĠiune pentru ProtecĠia urban/rural, rural/urban - ExistenĠa unui Plan - Amplificarea îmbătrânirii Mediului în judeĠul Mureú ; poate determina NaĠional úi Local de populaĠiei face dificil procesul de - ExistenĠa Agendei 21 instabilitate demografică; Implementare la nivel local educaĠie ecologicăúi implicare a Tg.Mureú; oamenii nu au a legislatiei armonizate cu cetăĠenilor în viaĠa comunităĠii; - ExistenĠa Agendei 21 sentimental apartenenĠei acquis-ul comunitar; - Creúterea ratei úomajului, urmare Sighiúoara; la comunitate úi se - ExistenĠa oportunităĠii a restructurărilor economice în - ExistenĠa unui Program de comportă în consecinĠă, accesării unor fonduri unele municipii ca Târnăveni, dezvoltare economicăúi socială fără a-úi asuma externe nerambursabile Luduú, determină un slab interes al a judeĠului Mureú; responsabilităĠi în pentru informarea, cetăĠenilor pentru problemele - ExistenĠa unui Plan de dezvoltarea acesteia; conútientizarea úi stimularea comunităĠii, ei fiind mult mai Amenajare a Teritoriului - ONG-urile nu sunt implicării cetăĠenilor în absorbiĠi de problemele zilnice JudeĠului Mureú, aprobat; sprijinite sufficient în adresarea problemelor de personale. - ExistenĠa Planurilor de acĠiunile lor de autorităĠi úi mediu; Urbanism ale localităĠilor cetăĠeni; - ExistenĠa oportunităĠii aprobate pentru cca. 80% din - Planurile de urbanism accesării unor fonduri localităĠile judeĠului Mureú; pentru municipii trebuiesc externe nerambursabile - ConsecvenĠa în menĠinerea revizuite. pentru întărirea capacităĠii legăturii dintre parteneri pentru ONG-urilor de a manageria a adresa problemele proiecte de mediu. comunităĠii în mod integrat. Capacitatea de a îmbunătăĠi calitatea mediului - ExistenĠa unor - ExistenĠa Planului de - ExistenĠa unor poluări istorice echipamente úi tehnologii Regional de Dezvoltare care îúi fac încă resimĠit impactul; depăúite, intreprinderi Durabilă; - Pericolul degradării florei úi poluante; - ExistenĠa unui Plan faunei în zonele protejate ca - Servicii de consultanĠă Regional de ProtecĠia urmare a turismului necontrolat; în domeniul afacerilor Mediului; - Pericolul degradării unor clădiri slab dezvoltate; - Existen a Strategiei Ġ valoroase în cazul în care - Problemele financiare úi NaĠionale de Dezvoltare protejarea i între inerea de adaptare la cerinĠele Durabilă; ú Ġ pieĠii ComunităĠii - ExistenĠa unui Plan acestora nu este asigurată; Europene face ca agenĠii NaĠional de AcĠiune pentru - Restructurarea marilor economici să fie mai puĠin ProtecĠia Mediului; intreprinderi de stat fără a oferi o dispuúi să participe - CerinĠele ce decurg din alternativă pentru disponibilizaĠi, financiar la rezolvarea aproximarea legislaĠiei aceútia devenind interesaĠi doar unor probleme de mediu naĠionale la legislaĠia CE in de propriul bine fără a se mai ale comunităĠii vederea aderării la CE; implica îm problemele (încheiarea - ExistenĠa unui Plan comunităĠii. parteneriatelor public- NaĠional úi Local de private); Implementare la nivel local - Capacitatea inadecvată a legislatiei armonizate cu de a folosi oportunităĠile acquis-ul comunitar. de finanĠare existente; - Capacitatea lentă de adaptare a agenĠilor economici la modificările intervenite în structura pieĠelor; - Capacitatea redusă de a identifica úi accesa fondurile necesare soluĠionării problemelor legate de protecĠia mediului. Aúezare geografică – condiĠii agro-pedoclimatice 1.1. Aúezat central în bazinul - Infrastructura rutierăúi - ÎmbunătăĠirea interesului - InundaĠii pe arii limitate. Transilvănean, oferă conexiuni feroviară neperformantă. pentru produsele agricole cu toate zonele Ġării úi cu prin construirea autostrăzii. principalele coridoare de transport europene. 1.2. Clima judeĠului conferă - Cu o frecvenĠă medie - Extinderea culturilor - Depăúirea cererii pieĠii la anumite condiĠii prielnice pentru apar fenomene meteo horticole cu profitabilitate produse, în lipsa unor studii cultivarea cerealelor, nedorite (îngheĠuri târzii maximă. complexe. oleaginoaselor, culturilor de primăvară, grindină, horticole úi furaje pentru furtuni etc.) 110

JUDEğ UL creúterea principalelor specii de animale. 1.3. Peste 40 % din suprafaĠa - 60 % din suprafaĠa - Resurse de îngrăúăminte - Scăderea permanentă a arabilă se încadrează în agricolă slab chimice úi amendamente în fezabilităĠii naturale a solului; primele trei clase de aprovizionată cu fosfor úi judeĠ. - Diminuarea cantitativă a calitate,oferind condiĠii pentru 13 % carenĠat în azot; suprafeĠelor productive prin realizarea unor producĠii bune. - Terenuri contaminate úi extinderea poluării úi degradării. degradate. Organizarea producĠiei agricole 2.1. - ExistenĠa a peste 800 - Peste 70.000 gospodării - SusĠinerea îmbunătăĠirii - Perpetuarea stării de sărăcie úi exploataĠii agricole de diferite mici, neperformante, cu gradului de organizarea subdezvoltare în cadrul profile. terenuri fărmiĠate în producĠiei agricole din gospodăriilor de subzistenĠă. - Programe de parcele mici. fonduri naĠionale úi modernizarea exploataĠiilor úi internaĠionale. proiecte de înfiinĠare de capacităĠi noi. 2.2. FuncĠionează în judeĠ un - CompetenĠa - Stimularea formării O.P úi - Degradarea profesiunii de număr de 10 organizaĠii conducerilor úi calitatea interprofesionale prin agricultor. profesionale de diferite profile, activităĠii organizaĠiilor crearea cadrului juridic. cu 168 filiale locale úi cu peste profesionale lasă de dorit. 27.000 membrii. Dotarea tehnicăúi capacităĠi de producĠie 3.1. ExistenĠa unor unităĠi de - Parc de tractoare - PosibilităĠi de dotare cu - Permanentizarea subdotării. referinĠă în privinĠa dotării deficitar, cu uzură morală susĠinere de la bugetul - Nivele de producĠii necompetitive. tehnice úi a nivelelor de úi fizică avansată. naĠional sau în baza unor producĠii realizate. - Încărcătură mare pe proiecte finanĠate din fonduri tractoare. E.U. 3.2. CondiĠii bune pentru - SuprafeĠe exagerat - CapacităĠi de prelucrare. - Monocultură cu efecte negative. cultivarea cerealelor păioase úi cultivate cu porumb în - PiaĠă de desfacere. - EficienĠă economică limitată. a plantelor tehnice. monocultură. - PiaĠa plantelor tehnice neacoperită. 3.3. – Efective de taurine cu - C.O.P limitat. - Însăm. artificiale > 80 %. - Reducerea efectivelor, potenĠial biologic ridicat úi spaĠii - Tehnica de producere úi - PiaĠă úi capacităĠi de - Lipsă de materie primă la de cazare excedentare. valorificarea furajelor la prelucrare. procesatori. - TradiĠie úi profesionalism. un nivel nesatisfăcător. - SusĠinere din partea - Tehnica recoltării bugetului naĠional. laptelui la un nivel - Pajiúti úi alte resurse nesatisfăcător. furajere. Resurse umane 4.1. ExistenĠa unui corp de - ForĠă de muncă cu - Cursuri de calificare prin - Depopularea zonelor izolate. specialiúti agricoli cu vârstă înaintată. CJCA úi alĠi furnizori de - Abandonarea unor areale experienĠă. - Numărul forĠei de muncă formare profesională. agricole. ocupată în agricultură - LegislaĠie pentru prea ridicat. stimularea tinerilor fermieri. - Productivitatea pe - Fonduri pentru dezvoltarea persoană scăzută. agriculturii úi a mediului - Pregătirea profesională rural. a gospodarilor deficitară. 4.2. ExistenĠa unei infrastructuri - Programa de învăĠământ - Fonduri pentru formare - ùomeri în mediul rural. úi tradiĠii în domeniul formării agricol actuală manifestă profesională în programul - ForĠă de muncă necompetitivă. profesionale a viitorilor fermieri. carenĠe în pregătirea SAPARD úi alte surse practică a cursanĠilor. externe úi interne. - Oferta de meserii agricole neadecvată cerinĠelor actuale úi de perspectivă. - Criterii de úcolarizare anacronice. 111

MUREù

I.C. OBIECTIVE -promovarea serviciilor destinate susĠinerii activităĠilor economice; -reducerea consumurilor energetice prin utilizarea mai eficientă a energiei; I.1. OBIECTIVUL GENERAL STRATEGIC -creúterea performanĠelor forĠei de muncă; -stimularea spiritului antreprenorial; DE DEZVOLTARE DURABILÃ: -îmbunătăĠirea managementului; -dezvoltarea infrastructurii de susĠinere a activităĠilor economice (centre de inovare úi transfer de - dezvoltarea unei economii performante, prin tehnologie, parcuri industriale, centre de consultanĠă, mobilizarea tuturor resurselor fizice úi umane în etc.); corelaĠie cu conservarea mediului úi a patrimoniului, -sprijinirea cercetării, a transferului de tehnologie úi care să ducă la creúterea nivelului de viaĠă al dezvoltarea reĠelelor informaĠionale pentru afaceri; locuitorilor judeĠului, în condiĠiile conservării mediului -încurajarea practicării meseriilor tradiĠionale; úi a patrimoniului.Prin „dezvoltarea durabilă” a -stimularea dezvoltării în mediul rural a activităĠilor comunităĠii mureúene se înĠelege atingerea simultană care valorifică resursele locale. a obiectivelor de dezvoltare economică, socialăúi de protecĠie a mediului. I.2.2. Turism

Obiectiv general: crearea unei identităĠi turistice I.2. OBIECTIVE ÎN DOMENIUL regionale. ECONOMIC Obiective specifice:

- valorificarea potenĠialului turistic al regiunii, prin - îmbun t irea i dezvoltarea activit ilor de marketing I.2.1. Industria ă ăĠ ú ăĠ úi promovare; - investiĠii financiare durabile în turism, care să asigure Obiectiv general: creúterea competitivităĠii industriei un venit sigur locuitorilor úi să prefigureze o dezvoltare româneúti. viitoare a localităĠilor; - dezvoltarea, diversificarea úi promovarea ofertei Obiective specifice: turistice; - facilitarea accesului la zonele turistice prin - restructurarea ramurilor industriale nerentabile; modernizarea căilor de transport; stimularea activităĠilor economice performante; - modernizarea capacităĠilor úi a dotărilor de turism -alinierea calităĠii produselor la standardele europene existente; úi internaĠionale, în vederea creúterii exporturilor; - îmbunătăĠirea calităĠii serviciilor în turism; -modernizarea úi diversificarea activităĠilor industriale; - creúterea gradului de calificare a forĠei de muncă în -crearea de noi locuri de muncă în industria de turism; prelucrarea a lemnului, industria alimentarăúi - creúterea capacităĠii informaĠionale úi de promovare industria uúoară; a turismului. -crearea úi dezvoltarea IMM-urilor în sectorul productiv; I.2.3. ComerĠ -promovarea produselor industriale pe piaĠa internăúi externă; - extinderea unităĠilor comerciale existente úi ridicarea -asigurarea serviciilor de consultan în sectorul Ġă nivelului calitativ al prestaĠiei comerciale, odată cu productiv; creúterea gradului de ocupare al forĠei de muncă în această ramură a economiei judeĠului Mureú; 112

JUDEğ UL

- dezvoltarea reĠelei comerciale, prin cuprinderea unor - redimensionarea suprafeĠelor de miúcare, prin localităĠi în programe ce au drept obiectiv dezvoltarea extinderea pistei; infrastructurii de comerĠ: - modernizarea echipamentelor de iluminat suprafeĠe - înfiinĠarea unor noi unităĠi de tip supermarket la de miúcare – balizaj; Târnăveni, Luduú, Sărmaúu úi Sântana de Mureú; - extinderea aerogării cu pavilion flux internaĠional; - înfiinĠarea de mari magazine universale la Sovata, - construire zonă cargo. Sângeorgiu de Pădure, Miercurea Nirajului; Obiective pe termen lung: - înfiinĠarea de unităĠi pentru desfacerea mărfurilor nealimentare în 20 de localităĠi ale judeĠului; - realizarea următoarelor lucrări pe termen lung: - reĠeaua de drumuri: reabilitare, modernizare drumuri - înfiinĠarea a două cofetării în localităĠile Breaza úi judeĠene 420,88 km. Sâncraiu de Mureú; - reĠeaua de căi ferate: electrificarea căii ferate pe - înfiinĠarea unor pieĠe agro-alimentare în localitatea traseul Războieni-Târgu Mureú-Deda. Breaza úi în alte localităĠi din judeĠ; - dezvoltarea, reabilitarea úi modernizarea - înfiinĠarea a două restaurante în localităĠile infrastructurii de transport rutier, feroviar úi aerian; Măgherani úi Sâncraiu de Mureú. - reabilitarea úi dezvoltarea infrastructurii fizice locale úi regionale, cu scopul de a crea cadrul favorabil atragerii de investiĠii, promovării creúterii economice úi I.2.4. Transporturi creării de locuri de muncă sustenabile; - îmbunătăĠirea infrastructurii regionale de transport Obiective pe termen mediu: între polii economici úi coridoarele paneuropene; - realizarea următoarelor lucrări pe termen mediu la - facilitarea accesului la zonele industriale, turistice úi reĠeaua de drumuri: spre zonele izolate din judeĠ; 1. drumuri naĠionale: - încurajarea utilizării în transportul în comun a Varianta de ocolire a municipiului Tîrgu Mureú: mijloacelor de transport alternative, pentru a reduce - varianta sud - pe tronsonul Tîrgu Mureú- AcăĠari- impactul pe care îl au automobilele asupra mediului; Reghin (DN13-DN 15) crearea unor piste pentru biciclete la nivelul - varianta est – pe tronsonul Tîrgu Mureú-- localităĠilor. Ernei (DN 13-DN 15) Varianta de ocolire a municipiului Reghin din DN 15 la km 99+200, ocoleúte localitatea Apalina, intersectează I.2.5. ComunicaĠii DN 16 la km 89+200, ocoleúte municipiul la nord-vest úi revine în DN 15 la km 110+500 - dezvoltarea, reabilitarea úi modernizarea reabilitare primară a DN 15 Târgu Mureú - TopliĠa (100 infrastructurii de comunicaĠii; km) - dezvoltarea reĠelelor de comunicaĠii în corelaĠie cu 2. drumuri judeĠene: modernizare, întreĠinere, politica de dezvoltare a serviciilor din judeĠ; administrare 205,57 km; consolidări, reabilitări 14,43 - dezvoltarea reĠelei de comunicaĠii în zonele izolate úi km. la obiectivele turistice care nu sunt cuprinse în zonele 3. drumuri comunale: modernizare, reabilitare în de acoperire actuale; localităĠile: Nadeú, Frunzeni-BăiĠa, Gurghiu, Bălăuúeri, - sprijinirea sectorului de servicii regionale, care Păsăreni, AcăĠari, Mica, Miheúu de Câmpie, Batoú, asigură crearea úi dezvoltarea de reĠele de , AĠintiú, Găleúti, Gheorghe Doja, comunicaĠii; Viiúoara, Ideciu de Jos, Vătava, Sânpaul, Crăciuneúti, înfiinĠarea de telecentre în localităĠile care nu Sînpetru de Cîmpie, Brâncoveneúti,Cuci, Sânger, beneficiază de servicii de acces la reĠeaua publică de Vărgata, Ghindari, Aluniú, Bichiú. telefonie, la un punct fix, sau de un mijloc rezonabil de - realizarea următoarelor lucrări pe termen mediu la acces la serviciul de telefonie destinat publicului. reĠeaua de căi ferate: reabilitarea terasamentelor úi suprastructurii de cale ferată la linia cu ecartament îngust Târgu Mureú - Sovata úi redarea în circulaĠie în scop turistic. - realizarea următoarelor lucrări pe termen mediu în I.2.6. Apa transportul aerian: modernizare Aeroport Târgu Mureú prin: 113

MUREù

- armonizarea cu standardele europene în domeniul I.2.9. Energia calităĠii apei potabile úi a tratării apelor menajere în scopul asigurării unui standard de viaĠă ridicat pentru Energia electrică: locuitorii judeĠului. - construirea unei centrale electrice la Iernut; - modernizări de reĠele electrice; - modernizări de staĠii electrice; I.2.7. Infrastructura tehnico-edilitară - electrificarea localităĠilor neelectrificate. Energia termică: - îmbunătăĠirea reĠelelor de alimentare cu apă - reabilitare centrale termice de cartier úi reĠele de potabilă, gaze naturale, canalizare; distribuĠie, prin interconectarea acestora úi realizarea - îmbunătăĠirea reĠelelor electrice, epurarea apei; de investiĠii de sisteme de cogenerare; - dezvoltarea în mediul rural a infrastructurii de utilităĠi - realizare contorizare energie termică; edilitare, transport úi comunicaĠii. - modernizare alimentare cu energie termică în clădiri - extinderea úi modernizarea reĠelelor de alimentare publice. cu apă potabilă, canalizare úi a staĠiilor de epurare a Alimentare cu gaze naturale: apei; - alimentarea cu gaze naturale a localităĠilor din judeĠ - alimentare cu apă, canalizare în zona rurală: care în prezent nu sunt racordate; - dezvoltarea, extinderea sistemelor de canalizare în - modernizări de reĠele gaze naturale; localităĠile: Sântana de Mureú, Cristeúti. - exploatarea de noi zăcăminte de gaze naturale; - extinderea úi modernizarea reĠelelor de alimentare - creúterea capacităĠii de înmagazinare a gazelor cu apă în localităĠile: Rîciu, CheĠani, Apold, Band, naturale. Mărăúeúti,Valea Rece, , Grebeniúu de Câmpie, Iclănzel, Mădărăúeni, Iclandu Mare, Căpuúu I.2.10. SpaĠii verzi de Cîmpie, Breaza, Stânceni. alimentare cu apă, canalizare în zona urbană: - extinderea i reabilitarea spa iilor verzi din zonele - reabilitarea reĠelelor de alimentare cu apă în ú Ġ centrale ale municipiilor, ora elor i din cartierele municipiile Reghin, Sighiúoara, Târnăveni úi oraúele ú ú acestora; Luduú, Sovata, Iernut. - crearea unor parcuri de agrement în zonele versanĠilor cu pericol de alunecări, prin stabilizare úi I.2.8. Fondul imobiliar amenajare; - personalizarea zonelor verzi din oraúe, a celor - soluĠionarea problemei locuinĠelor pentru unele adiacente blocurilor de locuinĠe úi organizarea unor categorii ale populaĠiei (tineri, persoane cu venituri parcuri cu tematică specifică (parcul vârstnicilor, modeste, rromi) prin construirea unor blocuri sau parcul îndrăgostiĠilor); locuinĠe sociale, scop în care primăriile vor concesiona - crearea unor baze sportive înconjurate cu spaĠii verzi loturi de teren în municipiile Sighiúoara, Reghin, în cartierele oraúelor; Târnăveni úi oraúele Luduú (48 apartamente), - continuarea plantărilor anuale de copaci ornamentali Miercurea Nirajului; úi crearea unor perdele verzi; - construcĠia de locuinĠe în localităĠile Iernut, Petrilaca - amenajarea parcărilor auto cu dale înnierbate; úi realizarea de locuinĠe sociale pentru 50 de familii de - reamenajarea horticolă a CetăĠii Medievale din rromi în Petrilaca úi Orosia. municipiul Târgu Mureúúi a parcului din incinta ùcolii - realizarea unui cartier de locuinĠe în zona Păúunii a Profesionale Apalina din municipiul Reghin; municipiului Târgu Mureú; iniĠierea unor proiecte - asigurarea condiĠiilor pentru exploatarea maximă a pentru comunitatea rromă la AcăĠari; construirea unui potenĠialului zonelor de agrement úi de recreere din bloc cu 40 apartamente la Cristeúti, Sâncraiu de perimetrul periurban al municipiului Târgu Mureú, Mureúúi Sântana de Mureú; strategia constând în exploatarea judicioasă a iniĠierea de programe de reabilitare úi construirea de pădurilor ce înconjoară municipiul, prin amenajarea lor locuinĠe pentru grupurile sociale vulnerabile din sub formă de “păduri-parc“ sau “păduri de agrement”: municipiul Târnăveni. trupurile Corneúti, Budiu úi Remetea; 114

JUDEğ UL

- reamenajarea „ùtrandului Tineretului”, fost útrand Obiective pe termen mediu: olimpic în municipiul Reghin. - Dezvoltarea unui sistem care să asigure tuturor cetăĠenilor accesul egal la educaĠie úi care să fie I.2.11. Mediul de afaceri corelat cu dezvoltare economică-socială a localităĠilor. - Reabilitarea infrastructurii úcolilor úi procurarea de - promovarea unor proiecte care vor avea ca scop echipamente necesare în procesul de învăĠământ dezvoltarea infrastructurii pentru afaceri úi a celor care (tehnică de calcul, echipamente de birotică). contribuie la o creútere a eficienĠei în general a vieĠii - ÎmbunătăĠirea accesului la unităĠile de învăĠământ din economice a zonelor úi localităĠilor judeĠului; mediul rural, prin crearea unui sistem de transport al - regenerarea úi dezvoltarea urbană – instrument copiilor din zonele rurale izolate. esenĠial pentru creúterea atractivităĠii turistice, - Modernizarea úi actualizarea programelor de conservarea úi revitalizarea oraúelor úi comunelor; educaĠie, în acord cu cerinĠele de pregătire úi calificare - finalizarea úi dezvoltarea Parcului Industrial Mureú – impuse de piaĠa muncii. platforma Vidrasău, Ungheni; - Dezvoltarea instituĠiilor de învăĠământ superior din - înfiinĠarea Centrului de Cercetare, Inovare úi judeĠ, prin diversificarea ofertei educaĠionale úi Transfer de Tehnologie; îmbunătăĠirea infrastructurii universitare. - creúterea ponderii IMM-urilor în ansamblul - Diversificarea úi adecvarea metodelor úi tehnicilor de activităĠilor economice. evaluare, în special cele care încurajează creativitatea; promovarea participării active a elevilor atât la evaluarea curentă, cât úi la examenele naĠionale. I.3. OBIECTIVE ÎN DOMENIUL SOCIAL - Redefinirea activităĠilor extracurriculare ca o componentă complementară a procesului de învăĠământ. Ridicarea standardului de viaĠă al locuitorilor, prin - Stimularea înfiinĠării de unităĠi úcolare private, ca o utilizarea eficientă a forĠei de muncă din judeĠ alternativă la învăĠământul de stat. - ÎmbunătăĠirea sistemului de monitorizare a pieĠei - Dezvoltarea managementului úcolar úi a actului locurilor de muncăúi asigurarea accesului la decizional la nivelul unităĠilor de învăĠământ. informaĠie pentru toĠi factorii implicaĠi. - Identificarea unor noi surse de finanĠare a unităĠilor - ÎmbunătăĠirea condiĠiilor de viaĠă ale locuitorilor, prin de învăĠământ, prin accesarea de fonduri derulate prin dezvoltarea echilibrată a infrastructurii educativ- programe de finanĠare externe. sanitare úi a serviciilor sociale. - ÎmbunătăĠirea calităĠii procesului educaĠional, prin - Dezvoltarea durabilă a localităĠilor judeĠului, prin perfecĠionarea continuă a cadrelor didactice úi conservarea úi promovarea patrimoniului natural, identificarea unor noi modalităĠi de recompensare úi cultural úi istoric úi păstrarea identităĠii comunităĠilor. motivare a celor cu rezultate deosebite. - Combaterea marginalizării sociale, prin creúterea - Identificarea úi promovarea unor direcĠii de educaĠie participării persoanelor defavorizate la viaĠa insuficient acoperite până în prezent, necesare în economico-socială a localităĠilor. perspectiva aderării României la Uniunea Europeană. - ÎmbunătăĠirea parteneriatelor dintre sistemul de educaĠie oferit de stat úi ONG-uri, în vederea derulării I.3.1. EducaĠia unor programe destinate educaĠiei persoanelor defavorizate (copii din famiile de rromi úi familii Datorită restructurării industriale úi mutaĠiilor majore dezorganizate, persoane cu disabilităĠi). care au avut loc în economia judeĠului în ultimii ani, au - Încurajarea cadrelor didactice tinere care doresc să apărut neconcordanĠe în domeniul resurselor de lucreze în úcolile din mediul rural, prin acordarea unor muncă, între cerinĠele de pe piaĠa muncii úi domeniile facilităĠi suplimentare. de pregătire educaĠională. Principalul obiectiv urmărit în domeniul educaĠiei este modernizarea sistemului Obiective pe termen lung: educaĠional în vederea adaptării cât mai rapide la nevoile de dezvoltare integrată, economicăúi socială, - Realizarea unui program de introducere a utilităĠilor pe termen mediu úi lung a localităĠilor judeĠului. în toate unităĠile úcolare din mediul rural. 115

MUREù

- SusĠinerea activităĠii de cercetare úi inovare prin Pădure, Miercurea Niraj) úi în unele localităĠi rurale diverse programe de finanĠare. (Ibăneúti). - ÎmbunătăĠirea relaĠiilor comunitare úi umane pentru - Extinderea actualei reĠele sanitare din mediul rural úi realizarea învăĠământului de calitate úi găsirea celor dezvoltarea unei baze materiale corespunzătoare. mai bune soluĠii pentru finanĠarea unităĠilor de - Dezvoltarea managementului unităĠilor sanitare úi învăĠământ. îmbunătăĠirea actului decisional, în vederea gestionării - Organizarea unui centru judeĠean de formare optime a fondurilor necesare desfăúurării activităĠii profesională prin conversie úi reconversie specifice. profesională, în cadrul unei unităĠi de învăĠământ - ÎmbunătăĠirea parteneriatelor dintre sistemul sanitar specializatăúi acreditată în acest sens. oferit de stat úi ONG-uri, în vederea derulării unor - Reducerea ratei analfabetismului úi a abandonului programe destinate ajutorării persoanelor defavorizate úcolar în rândul populaĠiei rrome din judeĠ. (copii din famiile de rromi, persoane cu disabilităĠi, - PerfecĠionarea sistemului de autoevaluare a unităĠilor persoane în vârstă). de învăĠământ. - MenĠinerea unităĠilor medicale úi secĠiilor de elită din judeĠ la un înalt nivel de competitivitate, prin dotarea cu aparatură de performanĠă. I.3.2. Sistemul sanitar - Stimularea cadrelor sanitare care doresc să se instaleze în spaĠiul rural úi să iniĠieze o practică Principala problemă din domeniul sanitar este privată. dezechilibrul existent între serviciile de sănătate oferite locuitorilor din mediul urban faĠă de cele oferite Obiective pe termen lung: celor din mediul rural, cu consecinĠe negative directe asupra st rii de s n tate a popula iei. Multe unit i ă ă ă Ġ ăĠ - ÎmbunătăĠirea asistenĠei medicale în rândul sanitare din mediul rural prezint necesit i de ă ăĠ comunităĠilor de rromi, prin înfiinĠarea de cabinete reabilitare a cl dirilor, precum i de înnoire a ă ú medicale úi derularea unor programe sanitare echipamentelor existente necesare derulării speciale. activit ilor specifice. La acestea se adaug ăĠ ă - Creúterea calităĠii serviciilor sanitare, prin instabilitatea cadrelor sanitare úi educaĠia igienico- dezvoltarea sectorului medical privat (dispensare, sanitară necorespunzătoare. cabinete medicale, policlinici, farmacii). Având în vedere aceste discrepan e, principalul Ġ - ÎnfiinĠarea unor centre pentru îngrijiri la domiciliu în obiectiv de dezvoltare durabil în domeniul s n t ii ă ă ă ăĠ Târgu Mureú, Reghin, Sighiúoara, Târnăveni úi Luduú, este dezvoltarea i modernizarea infrastructurii ú la care să fie arondate toate comunele din judeĠ. sanitare, cu preponderen în spa iul rural, în paralel Ġă Ġ - Creúterea eficienĠei derulării programelor iniĠiate la cu optimizarea i diversificarea serviciilor sanitare ú nivel naĠional (campanii de vaccinare, campanii de oferite popula iei. Ġ prevenire úi control al unor boli). - ÎmbunătăĠirea sistemului de monitorizare a calităĠii úi Obiective pe termen mediu: salubrităĠii factorilor de mediu, pentru protejarea sănătăĠii populaĠiei úi reducerea numărului de - Optimizarea activităĠii unităĠilor spitaliceúti pentru îmbolnăviri asociate poluării. îngrijiri acute, prin reducerea numărului de paturi în unele secĠii, creúterea numărului de cazuri tratate în ambulatoriu úi menĠinerea duratei medii de spitalizare I.3.3 Servicii sociale la 8 zile. - Planificarea serviciilor spitaliceúti de lungă durată Principala problemă identificată la nivelul judeĠului o (spitalele de cronici) prin creúterea numărului de paturi reprezintă slaba dezvoltare a acestora, în condiĠiile úi reducerea duratei medii de spitalizare de la 21 la 14 creúterii continue úi diversificării prestaĠiilor de zile. asistenĠă socială. - ÎnfiinĠarea de centre de sănătate multifuncĠionale pe InstituĠiile care oferă servicii sociale locuitorilor structura unor centre de sănătate existente în judeĠului, deúi au evoluat, sunt úi în prezent incapabile localităĠile devenite oraúe (Sărmaú, Sângeorgiu de să răspundă solicitărilor în creútere úi nu acoperă 116

JUDEğ UL toate categoriile de persoane care necesită asistenĠă - Impulsionarea activităĠii culturale prin organizarea de socială. manifestări culturale diverse, care să atragă cât mai În aceste condiĠii, obiectivul general de dezvoltare mulĠi participanĠi. durabilă în domeniul serviciilor sociale este - Valorificarea patrimoniului cultural existent, prin dezvoltarea cât mai accelerată a reĠelei de servicii organizarea de acĠiuni de promovare a unor obiective sociale úi diversificarea acestora în concordanĠă cu culturale, monumente istorice, festivaluri úi prin necesităĠile. includerea acestora în traseele turistice. - Realizarea de lucrări de reparaĠii úi reabilitări ale Obiective pe termen mediu: căminelor culturale úi caselor de culturăúi dotarea acestora cu utilităĠile necesare. - Creúterea implicării autorităĠilor locale în organizarea - Colaborarea cu instituĠii culturale din Ġarăúi din úi susĠinerea de servicii sociale, prin dezvoltarea de străinătate, organizarea de acĠiuni comune. parteneriate public-private cu ONG- uri care - ÎmbunătăĠirea colaborării dintre instituĠiile culturale, desfăúoară activităĠi de asistenĠă socială. autorităĠile locale úi diverse organizaĠii - PerfecĠionarea personalului implicat în activităĠi de neguvernamentale, în vederea identificării surselor de asistenĠă socială, în special de la nivelul autorităĠilor finanĠare necesare desfăúurării de acĠiuni culturale. locale. - Sprijinirea desfăúurării festivalurilor anuale úi - Creúterea rolului Consiliului JudeĠean în coordonarea promovarea manifestărilor folclorice tradiĠionale din acĠiunilor de asistenĠă socialăúi acordarea de suport localităĠi. tehnic úi financiar consiliilor locale pentru dezvoltarea - Colaborarea úi sprijinirea cultelor religioase, prin de servicii sociale la nivel local. realizarea unor proiecte comune între autorităĠi úi - Reorganizarea unor instituĠii judeĠene cu atribuĠii în acestea în folosul comunităĠilor locale. domeniul asistenĠei sociale (DirecĠia de AsistenĠă - Elaborarea anuală a unui ghid cultural al judeĠului. Socială Mureú, DirecĠia Generală pentru ProtecĠia Drepturilor Copilului Mureú). Obiective pe termen lung: - ÎnfiinĠarea de servicii alternative în cadrul comunităĠilor: centre de zi, adăposturi protejate, - Efectuarea de lucrări de modernizare la Teatrul serviciul de tip „masa la domiciliu”. NaĠional Târgu Mureúúi Muzeul JudeĠean Mureú. - Restructurarea până la desfiinĠare a instituĠiilor de Continuarea úi finalizarea proiectului de reamenajare ocrotire a copiilor defavorizaĠi, respectiv a centrelor de a CetăĠii Medievale din Târgu Mureú, în vederea plasament de tip tradiĠional úi oferirea de alternative transformării acesteia într-un centru cultural de tip familial. reprezentativ. - Elaborarea unei monografii a judeĠului Mureú, care Obiective pe termen lung: să cuprindă toate transformările intervenite în ultimii ani în judeĠ. - Crearea unei baze de date care să cuprindă toate - SusĠinerea manifestărilor culturale care promovează persoanele din judeĠ ce necesită asistenĠă socială, în multiculturalitatea. vederea stabilirii nevoilor specifice. - Organizarea de festivaluri, manifestări culturale Restructurarea centrelor clasice rezidenĠiale. speciale destinate tinerilor úi implicarea lor în - ÎnfiinĠarea, sprijinirea úi dezvoltarea de servicii schimburile culturale internaĠionale ( fiecare localitate comunitare alternative de tip rezidenĠial (case de tip cu oraúele cu care este înfrăĠită). familial, locuinĠe protejate, adăposturi temporale) respectiv de tip nerezidenĠial (centre de zi, centre de I.3.5. Sport úi agrement consiliere, centre de terapie úi recuperare, cluburi). Dezvoltarea unui sistem de îngrijire medico-socială la - Realizarea de lucr ri de repara ii i moderniz ri la domiciliu pentru persoanele vârstnice dependente úi ă Ġ ú ă unele baze sportive din jude (Sala Sporturilor, persoanele cu disabilităĠi care necesită îngrijire de Ġ Stadionul Municipal Târgu Mure , Patinoar). durată. ú - Organizarea de acĠiuni sportive de masă în sălile de sport nou construite în localit i din jude . I.3.4. Cultură, artă, spiritualitate ăĠ Ġ

Obiective pe termen mediu: 117

MUREù

Impulsionarea úi promovarea sportului de aceútia în privinĠa vizionare de spectacole, festivaluri, performanĠă, prin identificarea unor posibilităĠi de etc. finanĠare a cluburilor úi asociaĠiilor sportive. Amenajarea de noi baze de agrement în zone care oferă condiĠii de desfăúurare a unor activităĠi complexe I.3.7. Persoane cu disabilităĠi cultural-sportive. - Actualizarea, completarea bazei de date privind persoanele cu handicap. I.3.6. Tineretul - Reevaluarea de către Comisia de Expertiză Medicală a Persoanelor cu Handicap Mureú a tuturor cazurilor. - Crearea condiĠiilor care să asigure sporirea - Elaborarea úi dezvoltarea unui plan de intervenĠie participării tinerilor la viaĠa economică, prin personalizat în vederea reabilitării úi reintegrării promovarea unui sistem formativ de natură a facilita sociale. mobilitatea tinerilor între sistemul de învăĠământ úi - Finalizarea, implementarea, adoptarea úi piaĠa forĠei de muncă. monitorizarea standardelor de calitate în serviciile - IniĠierea úi susĠinerea de programe de informare, deservite de către instituĠii ce activează în domeniul consiliere úi orientare profesională a tinerilor, precum protecĠiei persoanelor cu disabilităĠi. úi susĠinerea de iniĠiative în domeniul consilierii de - Antrenarea în activitatea de protecĠie specială a carieră, reconversiei profesionale úi medierii muncii. persoanelor cu disabilităĠi de personal specializat sau - Consilierea úi reintegrarea socială a tinerilor sub 18 formarea úi perfecĠionarea continuă a celui existent. ani proveniĠi din familii dezorganizate, cu grave - Cre terea gradului de accesibilitate a mediului fizic i probleme sociale. ú ú informa ional pentru persoanele cu deficien e, adulte, - Stimularea aptitudinilor antreprenoriale ale tinerilor, Ġ Ġ conform reglement rilor în vigoare. prin implicarea acestora în structurile economice ă - Dezvoltarea úi crearea cadrului de favorizare a private, inclusiv prin acordarea de credite úi facilităĠi parteneriatelor public – privat în domeniul protec iei fiscale. Ġ speciale a persoanelor cu disabilităĠi. - IniĠierea de măsuri care să faciliteze difuzarea - Sensibilizarea úi informarea opiniei publice asupra informaĠiei necesare tinerilor, prin crearea úi drepturilor persoanelor cu disabilităĠi, în vederea consolidarea unei reĠele de centre de informare úi îmbunătăĠirii atitudinii úi comportamentului general documentare pentru tineret, precum úi editarea unor privind problematica specifică persoanei cu disabilităĠi studii úi lucrări pentru tineret. úi a familiei acesteia. - Reducerea delicvenĠei în rândul tineretului prin susĠinerea unor acĠiuni de educaĠie moral-religioasă, civică, igienico-sanitară. - Asigurarea integrării tinerilor care părăsesc instituĠiile I.3.8. Persoane în vârstă pentru ocrotire a copiilor la 18 ani. - Creúterea numărului de structuri intermediare de - Stimularea asociativităĠii tineretului úi susĠinerea asistenĠă socială destinate persoanelor vârstnice, prioritară a parteneriatului cu structurile de úi pentru pentru prevenirea marginalizării úi excluziunii lor tineret reprezentative ale societăĠii civile. sociale. Încurajarea schimburilor internaĠionale de tineri úi - Dezvoltarea de forme specializate de supraveghere promovarea mobilităĠii tinerilor în spaĠiul european úi úi îngrijire prin intermediul ONG-urilor. internaĠional. - Acordarea de îngrijire la domiciliu, servicii medicale - Crearea úi promovarea unor structuri educaĠionale primare úi comunitare organizate la nivel local. de natură să contribuie la facilitarea úi optimizarea - Dezvoltarea infrastructurii sociale apte să susĠină integrării socioprofesionale a tinerilor defavorizaĠi, reĠeaua de servicii comunitare acordate, în strânsă marginalizaĠi, a celor cu nevoi speciale. relaĠie cu celelalte structuri medicale úi sociale. - Dezvoltarea unor programe de construire de locuinĠe - Elaborarea úi aprobarea de standarde de calitate sociale destinate tinerilor. privind serviciile acordate persoanelor vârstnice. - Consultarea reprezentanĠilor noii generaĠii de tineri - Creúterea calităĠii locurilor în unităĠile de tip de către autorităĠile administraĠiei publice locale úi rezidenĠial. judeĠene în vederea stabilirii priorităĠilor dorite de 118

JUDEğ UL

- Acordarea de facilităĠi fiscale persoanelor vârstnice - ÎmbunătăĠirea colaborării autorităĠilor locale cu cu venituri mici. organele de ordine publicăúi ONG-uri, în vederea coordonării acĠiunilor de prevenire a faptelor antisociale. I.3.9. ComunităĠile de rromi - Promovarea PoliĠiei de proximitate ca serviciu în folosul comunităĠii úi creúterea rolului acesteia în - Promovarea de măsuri active pentru participarea asigurarea ordinii úi liniútii publice. rromilor la activităĠile economice ale localităĠilor (în - Intensificarea controalelor organelor de poliĠie, special cele tradiĠionale comunităĠilor de rromi). jandarmi, gardieni în cartierele rău famate din mediul - Organizarea de cursuri de calificare úi a burselor urban. locurilor de muncă pentru rromi. - Creúterea ratei de cuprindere a copiilor de rromi în - Intensificarea acĠiunilor de diminuare a fenomenelor sistemul de învăĠământ. de cerúetorie, prostituĠie, furt. - Consilierea familiilor de rromi pentru evitarea - PrezenĠa autorităĠilor în úcoli, pentru a se preveni abandonului úcolar. consumul de alcool, droguri; menĠinerea ordinii úi - Efectuarea unor campanii de vaccinare în liniútii publice. comunităĠile sărace de rromi din judeĠúi derularea de - Supravegherea parcărilor amenajate sau a celor din programe de educaĠie igienico-sanitară. cartierele de locuit, pe timp de zi úi noapte, în vederea - Intensificarea colaborării între organele de ordine prevenirii furturilor de/din autovehicule; introducerea publicăúi organizaĠiile de rromi, în vederea prevenirii de sisteme de supraveghere electronică a intersecĠiilor úi rezolvării operative a conflictelor comunitare. úi zonelor aglomerate. - Consilierea úi reintegrarea socială a tinerilor proveniĠi - ÎmbunătăĠirea úi reabilitarea sistemelor de iluminat din familii de rromi care au suportat pedepse privative public din localităĠi. de libertate. - Sprijinirea realizării de proiecte care vizează construcĠia sau reabilitarea de locuinĠe sociale pentru comunităĠile de rromi. I.4. OBIECTIVE ÎN - Întocmirea de acte de identitate úi de stare civilă DOMENIUL MEDIULUI pentru toĠi cetăĠenii de etnie rromă din judeĠ, pentru a putea beneficia de toate drepturile legale. - Organizarea de festivaluri interetnice cu participarea ansamblurilor de etnie rromă, înfiinĠarea unor secĠii de Obiectivele generale în domeniul protecĠiei calităĠii dansuri úi muzică populară pentru rromi în cadrul unor mediului au fost clasificate în : instituĠii culturale din judeĠ. - Obiective pe termen mediu (până la 1 ian 2007) úi - Obiective pe termen lung (până în 2015).

1.3.10. Societatea civilă I.4.1. Problema de mediu: calitatea necorespunzătoare a aerului - Accentuarea vizibilităĠii sectorului neguvernamental în percepĠia cetăĠeanului úi creúterea autorităĠii Obiective pe termen mediu: societăĠii civile în raport cu autorităĠile locale úi guvernamentale. - Reducerea poluării atmosferice generate de unităĠile - Dezvoltarea parteneriatelor privat-privat úi privat- industriale ce intră sub incidenĠa directivelor europene public în toate domeniile vieĠii sociale. privind prevenirea poluării úi managementul riscului, Profesionalizarea úi îmbunătăĠirea serviciilor oferite de precum SC AZOMUREù SA , SC CARBID FOX SA ; organizaĠiile neguvernamentale din judeĠ. SC BICAPA SA, SC MOBEX SA, SC ILEFOR SA , SC MOBILA SOVATA SA , SNGN ROMGAZ SA ú.a. - Reducerea poluării atmosferice produse de depozitarea benzinei la staĠiile de distribuĠie úi la terminale. - Eliminarea din trama stradală a mijloacelor de 1.3.11. SiguranĠa úi ordinea publică transport aparĠinând agenĠilor economici din judeĠul 119

MUREù

Mureú ce nu corespund din punct de vedere al SC BICAPA SA Târnăveni úi din iazul batal de 32 ha, emisiilor de noxe. aparĠinând SC AZOMUREù SA. -Reabilitarea căilor rutiere intraurbane. - Promovarea sistemelor alternative de transport. Obiective pe termen lung:

Obiective pe termen lung: - Eliminarea poluării datorate evacuărilor în emisari a apelor uzate insuficient epurate de la agenĠii Reducerea poluării aerului la un nivel acceptabil din economici úi staĠiile de epurare orăúeneúti. punct de vedere al standardelor comunităĠii Europene. - Reducerea poluării apei la un nivel acceptabil din Alinierea la prevederile ConvenĠiilor intenaĠionale de punct de vedere al standardelor comunităĠii Europene. mediu, prin programe speciale pentru : schimbări - Finalizarea úi punerea în funcĠiune a lucrărilor úi climatice, protecĠia stratului de ozon, alarmare în caz amenajărilor pentru folosirea complexă a apelor (ex. de accidente. barajul de la RăstoliĠa). - Dezvoltarea sistemului de monitoring a calităĠii apei. Dezvoltarea sistemului de monitoring a calităĠii - Folosirea apei la potenĠialul ei de regenerare aerului. calitativă. - Asigurarea alimentării cu apă, canalizării úi epurării apelor uzate pentru toate centrele populate cu mai mult de 2.000 locuitori. I.4.2. Problema de mediu: calitatea necorespunzătoare a apei potabile úi cantitatea insuficientă de apă potabilă în unele zone I.4.4. Problema de mediu: calitatea necorespunzătoare a solului úi impactul fenomenelor naturale úi antropice extreme Obiective pe termen mediu:

- Modernizarea uzinelor de potabilizare a apei. Obiective pe termen mediu: - Extinderea reĠelelor de alimentare centralizată cu apă potabilă a populaĠiei, simultan cu extinderea - Reducerea suprafeĠelor de teren afectate de poluări reĠelelor de canalizare. istorice cu 50%. - Reducerea surselor de poluare a solului de Obiective pe termen lung: provenienĠă agricolă. - Ameliorarea calităĠii solului, pentru creúterea capacit ii de produc ie i redarea în circuit agricol sau - Finalizarea lucrărilor la Barajul RăstoliĠa. ăĠ Ġ ú forestier. - Finalizarea lucrărilor de alimentare cu apă din sursa Zetea. - Reducerea suprafeĠelor afectate de alunecări de teren. - Reducerea pierderilor ce pot apare în caz de I.4.3. Problema de mediu: calitatea inundaĠii. necorespunzătoare a apei - Diminuarea eroziunii solului prin amenajarea bazinelor hidrografice. - Valorificarea produselor secundare din agricultură Obiective pe termen mediu: prin compostare. Reducerea riscurilor de accidente în caz de fenomene meteorologice nefavorabile la batalurile de reziduuri - Reducerea poluării datorate evacuărilor în emisari a ale SC BICAPA SA úi la iazul batal de 32 ha a SC apelor uzate insuficient epurate de la agenĠii AZOMUREù SA. economici úi staĠiile de epurare orăúeneúti. - Închiderea depozitelor neecologice de deúeuri, care Obiective pe termen lung: prin activitatea lor contribuie la poluarea apei. Eliminarea exfiltraĠiilor din batalurile de reziduuri ale - Decontaminarea solului afectat de poluare în zona 120

JUDEğ UL batalurilor de reziduuri ale SC BICAPA SA úi la iazul se poate evita. batal de 32 ha a SC AZOMUREù SA. - Stabilirea unui sistem de gestionare a deúeurilor, - Amenajarea eficientă a teritoriului în concordanĠă cu integrat geografic úi tehnologic care să includă cele principiile protecĠiei mediului. mai bune tehnici / tehnologii care nu impun cheltuieli Dezvoltarea sistemului de monitoring a calităĠii solului. excesive; - Crearea condiĠiilor pentru ca deúeurile să fie reciclate /recuperate sau eliminate fără a pune în pericol I.4.5. Problema de mediu: degradarea naturii sănătatea umanăúi fără a utiliza procedee sau metode care ar putea dăuna mediului.

Obiective pe termen mediu: I.4.7. Problema de mediu: capacitatea - Mărirea suprafeĠei ariilor protejate instituĠională redusă în adresarea problemelor - Construirea reĠelei Natura 2000 de mediu - ÎmbunătăĠirea managementului ariilor protejate - ReconstrucĠie ecologică a unor suprafeĠe degradate Obiective pe termen mediu: Obiective pe termen lung: - Crearea unui cadru organizatoric favorabil pentru - Alinierea la prevederile ConvenĠiilor intenaĠionale de integrarea aspectelor de mediu în planificarea mediu, prin programe speciale pentru conservarea dezvoltării economico-sociale a comunităĠilor. biodiversităĠii úi protecĠia naturii. - Revizuirea PUG-urilor úi PAT-urilor. - Folosirea resurselor naturale regenerabile la - ÎmbunătăĠirea sistemului de monitoring a factorilor de capacitatea lor de refacere (faună, floră, păduri). mediu în judeĠul Mureú.

Obiective pe termen lung: I.4.6. Problema de mediu: gospodărirea deúeurilor - Integrarea aspectelor de mediu în toate deciziile de planificare a teritoriului, urbanism úi dezvoltare economico-socială. Obiective pe termen mediu:

- Extinderea sistemului de colectare selectivă a I.4.8. Problema de mediu: fonduri insuficiente deúeurilor de la populaĠie. pentru adresarea problemelor mediului - Reciclarea a 25% din greutatea totală a deúeurilor din ambalaje generate până în 2007. - Reducerea cu 25% faĠă de 1995 a cantităĠii de Obiective pe termen mediu: deúeuri biodegrabile menajere úi asimilabile, depozitate în rampele de deúeuri până în 2007. - ÎmbunătăĠirea capacităĠii de absorbĠie a fondurilor de - Realizarea depozitelor de deúeuri zonale úi a staĠiilor preaderare pentru soluĠionarea problemelor de mediu. de transfer aferente. - Implicarea mai activă a sectorului privat în - Asigurarea unor facilităĠi pentru eliminarea deúeurilor soluĠionarea problemelor de mediu. periculoase úi spitaliceúti. Obiective pe termen lung: Obiective pe termen lung: Crearea unor structuri permanente, funcĠionale care - Abordarea aspectelor legate de cantitătile mari de să asigure asistenĠă celor interesaĠi în identificarea úi deúeuri într-o manieră care să conducă la ruperea accesarea fondurilor necesare abordării problemelor relaĠiei de proporĠionalitate existente între creúterea de mediu. economicăúi generarea de deúeuri. I.4.9. Problema de mediu: informare deficitară în - Recuperarea, în măsura posibilităĠilor, a materialelor ceea ce priveúte protecĠia mediului úi energiei conĠinute în deúeurile a căror generare nu 121

MUREù

Obiective pe termen mediu: mediul urban, conservarea úi regenerarea mediului ambiant, contribuind la stoparea depopulării zonelor - Stabilirea unor strategii úi acĠiuni comune defavorizate. administraĠie, ONG-uri, autorităĠi, agenĠi economici Obiectivele dezvoltării rurale vor fi realizate cu pentru sensibilizarea comunităĠii la problemele de respectarea următoarelor principii: mediu în scopul responsabilizării úi stimulării unor - să producă schimbări majore în privinĠa nivelului de acĠiuni voluntare. culturăúi de atitudine în rândul populaĠiei rurale, faĠă - Crearea unor structuri pentru diseminarea strategiilor de utilizarea resurselor naturale (sol, animale, resurse úi planurilor locale de dezvoltare durabilăúi protecĠie a de apă, florăúi faună); mediului. - întărirea capacităĠii instituĠionale la nivel de judeĠ - Dezvoltarea unui grup de voluntari de mediu, care să (DADR, AgenĠia de plăĠi, birouri SAPARD, instituĠii de se implice în informarea úi educarea comunităĠii profil agricol) úi în teritoriu (centre agricole, centre de referitor la protecĠia mediului. consultanĠă, servicii publice de cadastru, circumscripĠii veterinare, formaĠiuni de prestări servicii etc.) cu Obiective pe termen lung: scopul satisfacerii cerinĠelor formulate de comunităĠile locale; - Creúterea gradului de implicare voluntară a - crearea unei reĠele de comunicaĠii interurbane, membrilor comunităĠii în abordarea problemelor de asigurând fluxul de informaĠii către mediul rural úi în mediu direcĠia organelor judeĠene; - îmbunătăĠirea managementului resurselor agricole, în scopul eficientizării activităĠii din agricultură; utilizarea mecanismelor de piaĠă pentru o mai bună I.5. OBIECTIVE ÎN DOMENIUL integrare a mediului rural în schimbul de valori AGRICULTURII materiale; - dezvoltarea activităĠilor neagricole, generatoare de venituri în mediul rural úi lărgirea sferei serviciilor cu scopul absorbirii forĠei de muncă disponibilizată, ca Obiectivele dezvoltării durabile ale agriculturii urmare a creúterii productivităĠii muncii în agricultură; judeĠului MureúĠin cont de schimbările majore care au - analiza gradului úi eficienĠei utilizării terenurilor avut loc în ultimii ani. agricole, în strictă corelaĠie cu mijloacele úi Programul de dezvoltare durabilă a mediului rural capacităĠile tehnice avute la dispoziĠie; trebuie să asigure formarea úi integrarea în agricultură - identificarea nevoilor úi posibilităĠilor comunităĠilor a tinerilor de la sate, care au vocaĠie pentru această locale, stabilirea pretabilităĠii culturilor úi a speciilor de ramură. Urbanizarea satelor prin realizarea animale în fiecare zonă, sincronizarea posibilităĠilor de infrastructurii adecvate, drumuri de acces, apă, producĠie cu cerinĠele pieĠii; canalizare, condiĠii de locuit, acces la internet, - practicarea unor forme noi de agricultură în zonele posibilităĠi de agrement, comerĠ civilizat úi altele cu risc ecologic major, cu scopul conservării constituie condiĠii obligatorii în vederea stabilizării biodiversităĠilor existente, asigurând protecĠie maximă generaĠiilor tinere úi refacerea intelectualităĠii satelor. mediului ambiant; Pe lângă o activitate agricolă foarte eficientă, se - promovarea tehnologiilor agricole, care contribuie la impune creúterea potenĠialului economic al localităĠilor stoparea fenomenelor de poluare úi degradare a rurale prin crearea unor condiĠii favorabile în vederea solurilor; realizării unor venituri alternative, din activităĠi asigurarea transparenĠei úi accesul nelimitat la neagricole, cum ar fi: agroturismul, activităĠi de informaĠii de interes local úi general. artizanat úi meserii tradiĠionale, diverse servicii legate de agrement úi alte domenii. Obiectivul general strategic de dezvoltare durabilă I.5.1. Dezvoltarea infrastructurii în agriculturăúi pentru agricultură este realizarea unui nivel tehnologic în mediul rural: căi de comunicaĠie care asigură atingerea unor parametrii cantitativi úi calitativi, în măsură să garanteze în mediul rural condiĠii pentru un trai decent, comparabil cu cel din 122

JUDEğ UL

- ReĠea de drumuri judeĠene reabilitate úi modernizate, I.5.3. Apa cu acces la toate centrele comunale (conform Programului Consiliului JudeĠean Mureú); - Finalizarea construirii úi punerea în valoare a marilor - ReĠea de drumuri comunale, asfaltate sau pietruite acumulări de interes naĠional de pe teritoriul judeĠului care asigură legături bune între satele componente; (Bezid, Miercurea Nirajului, Stânceni); - Sistematizarea localităĠilor rurale, dezvoltarea reĠelei - Regularizări de cursuri de apă, îndiguiri úi lucrări de stradale prevăzută cu trotuare úi úanĠuri pentru prevenire a inundaĠiilor; dirijarea apelor pluviale; - Lucrări de desecare úi eliminare a excesului - Sistematizarea terenurilor agricole, tarlalizare, temporar de apă de pe terenurile agricole; comasare, reĠea de drumuri de exploataĠie. - Dezvoltarea úi extinderea sistemelor mari de alimentare cu apă a zonelor rurale; - Alimentări locale de apă; I.5.2. Solul - Canalizarea localităĠilor din mediul rural – staĠii de epurare a apelor uzate; - MenĠinerea úi îmbunătăĠirea calităĠii solurilor de - Protejarea apelor de suprafaĠă úi subterane de folosinĠă agricolă; poluare datorită activităĠilor adverse bunelor practici - Programe concrete pentru corectarea acidităĠii agricole. solurilor pe o suprafaĠă de 23.800 ha, soluri puternic acide (microzone pedoclimatice IV.M – 80, III D-BP) úi 68.523 ha terenuri moderat acide; I.5.4. Activitatea de producĠie în agricultură - Corectarea carenĠei de elemente nutritive din terenurile agricole, prin aplicarea unor fertilizări bazate - MenĠinerea suprafeĠelor arabile mecanizabile, pentru pe analize agrochimice după cum urmează: cultivarea speciilor úi soiurilor de plante, care asigură eficien economic maxim în fiecare zon i - carenĠă de azot pe 55.837 ha; Ġă ă ă ăú schimbarea destina iei terenurilor conform pretabilit ii - carenĠă de fosfor solubil pe 247.737 ha, Ġ ăĠ (paji ti, planta ii, culturi silvice); 61% din suprafeĠele agricole. ú Ġ - Formarea de exploata ii agricole familiale, de - Combaterea compactării secundare ale terenurilor Ġ dimensiuni variabile între 50 – 100 ha, pe terenuri pe o suprafaĠă de 15.000 ha, aúezată în microzona preluvosolurilor; organizate, comasate – condiĠii obligatorii pentru eficientizarea activit ii în agricultur ; - Aplicarea unor măsuri agrotehnice de protejare a ăĠ ă - Ferme zootehnice familiale, deservite de un num r terenurilor în pantăúi combaterea eroziunii de ă mic de personal (1 – 2 familii) cu condi ii de munc suprafaĠă pe cele 55.480 ha afectate. Măsuri de Ġ ă foarte bune i cu eficien economic atractiv ; împădurire a suprafeĠelor afectate de eroziune de ú Ġă ă ă adâncime pe o întindere de 2.330 ha; Promovarea produselor cu specific local, cu denumire de origine geografic i, la unele produse, cu origine - Programe locale pentru limitarea contaminării ăú controlat ; solurilor úi restrângerea terenurilor afectate prin: ă - Extinderea ariei geografice úi paletei produselor - lucrări de excavaĠie – balastiere: 159 ha ecologice obĠinute, în perspectiva valorificării pe pieĠele Uniunii Europene; - deponii halde, steril úi gunoaie: 178 ha - Introducerea în zonele defavorizate ale judeĠului a - poluarea terenurilor cu substanĠe purtate de unor activităĠi alternative, generatoare de venituri aer: 2.000 ha (cultivarea ciupercilor, acvacultură, sericicultură etc.); - Valorificarea superioară a potenĠialului - Dezvoltarea serviciilor specializate pentru agropedologic, prin măsuri de comasare a terenurilor agricultură, fie pe varianta cercurilor de maúini, fie pe úi tarlalizări. Cele 810 exploataĠii agricole de mărime varianta agenĠilor economici specializaĠi pe diverse comercială însumează 41.400 ha teren, ceea ce domenii (lucrări de mecanizare, chimizare, recoltare, reprezintă doar 19% din suprafaĠa arabilă a judeĠului. depozitare, etc.). I.5.5. Turismul rural

- Dezvoltarea unor unităĠi agroturistice în zonele cele mai atractive ale judeĠului (zona montanăúi 123

MUREù submontană, văile râurilor, satele depopulate etc.) - Elaborare de strategii unitare cu privire la bazate pe oferte de servicii specifice locului; gestionarea deúeurilor, introducând úi în mediul rural - Atragerea unui număr cât mai mare de turiúti în sfera metoda colectării selective pe sortimente (sticlă, turismului rural, prin servicii de calitate úi prin materiale plastice, metale etc.); îmbunătăĠirea activităĠii de marketing; - Lichidarea depozitelor clandestine de deúeuri úi - Revitalizarea activităĠilor de artizanat úi meserii conectarea sistemului de colectare la groapa tradiĠionale, în scopul promovării produselor locale úi ecologică zonală Ungheni; prin agroturism; - Promovarea diverselor forme de educaĠie úi - Punerea în valoare a construcĠiilor cu arhitectură informare în rândul elevilor úi adulĠilor din mediul rural, istorică din mediul rural úi includerea lor în oferta de în scopul realizării unor atitudini úi norme morale servicii turistice ( cetăĠi, schituri, biserici, mănăstiri, pentru mediul nepoluat. castele etc.).

I.5.7. Resurse umane I.5.6. ProtecĠia mediului - Reducerea numerică a forĠei de muncă ocupată în - Protejarea mediului înconjurător, prin aplicarea unor agricultură, ca urmare a ridicării gradului de dotare tehnologii agricole compatibile, respectând prevederile tehnicăúi creúterea productivităĠii muncii; „bunelor practici în agricultură”; -Extinderea paletei de oferte pentru calificare úi - Împiedicarea poluării solurilor cu nitraĠi úi nitriĠi ca recalificare a forĠei de muncă disponibilizate; urmare a creării marilor aglomeraĠii de animale - Cursuri de calificare pentru activităĠi neagricole úi (îngrăúătorii industriale de porci úi bovine, complexe pentru sfera serviciilor, prin antrenarea tuturor avicole); furnizorilor de formare profesională (OJCA, AGROM- - Recircuitarea deúeurilor organice din agricultură, RO, AAMR, instituĠii de învăĠământ de specialitate). folosind metoda compostării; 124

JUDEğ UL

II. PLANUL JUDEÞEAN DE ACÞIUNE 125

MUREù

Planul Local de AcĠiune se adresează comunităĠii 1. CONSIDERAÞII GENERALE locale, drept pentru care măsurile, numărul acestora úi prioritizarea lor, precum úi mecanismele instituĠionale de aplicare trebuie săĠină seama de interesele acestei comunit i. Planul Local de AcĠiune (PLA) - ca instrument de ăĠ În PLA orice măsură ce se concretizează într-un planificare úi implementare - conĠine un set de politici program, sub-program ori proiect va Ġine cont de pe domenii de activitate ce se aplică într-un termen următoarele aspecte: determinat, în scopul realizării obiectivelor generale • concordanĠa între Ġintele fixate în programe, sub- fixate într-o strategie. Termenul de realizare a programe, proiecte cu obiectivele generale cuprinse în planului judeĠean de acĠiune trebuie să corespundă Strategia Locală de Dezvoltare Durabilă; termenului de 10-20 de ani, fixat pentru realizarea • existenĠa unor resurse financiare limitate, care Strategiei Locale de Dezvoltare Durabilă (SLDD). determină modalitatea de finanĠare úi mecanismele Planul de acĠiune este procesul participativ de juridice pe care se întemeiază un program, sub- dezvoltare a unui plan relativ scurt, care utilizeaz ă program sau proiect; resurse disponibile pentru a atinge obiective limitate, • evitarea efectului de evicĠiune, având în vedere de obicei într-o zonă bine definită. resursele limitate; autoritatea publică locală va evalua Avantajul său principal este posibilitatea realizării pe permanent oportunitatea realizării unei investiĠii, nu termen scurt. Prin natura sa, planul este inovativ i ú numai în raport cu resursele sale financiare prezente, flexibil. O problemă o poate constitui lipsa sprijinului ci úi cu cele viitoare, dar úi cu opĠiunile populaĠiei, specific legal, dacă nu este legat de un plan legiferat; astfel încât să încurajeze responsabilitatea comunitară un alt potenĠial pericol este rezolvarea de tip ad-hoc. úi individuală, precum úi parteneriatul în realizarea Planul de acĠiune are următoarele caracteristici de unui proiect de dezvoltare locală; bază: • gradul de popularizare (cunoaútere publică) prin • Este orientat către implementare; diseminarea informaĠiei în rândul comunităĠii locale, • AcĠionează pentru a aborda problemele într-un cadru care presupune existenĠa mecanismului de dezbateri temporal bine stabilit; úi consultări publice; • Se referă la o zonă bine definită; • implicarea părĠilor interesate în realizarea unui • Este inovativ, anti-rutin ; ă program, sub-program sau proiect; • Trebuie asumat de către cei implicaĠi; • norme de reglementare úi autoreglementare. • Problema abordată trebuie să fie una legitimă; Autoritatea locală va avea în vedere că sunt situaĠii în • Se referă la resurse realiste, disponibile; care organizaĠiile nonprofit sau asociaĠiile profesionale • Cei implicaĠi pot învăĠa din proces. îúi pot fixa reguli pe baze voluntare, în situaĠia Periodic, PLA va fi revizuit, astfel încât Ġintele fixate să realizării unui proiect fără intervenĠia autorităĠii publice Ġină cont de evoluĠia macroeconomică la nivel prin reglementări. De aceea, este bine să se evite na ional, starea economiei la nivel regional i local, Ġ ú suprareglementarea. precum úi de opiniile comunităĠii locale cu privire la implementarea lui. Cu cât revizuirea se face la intervale mai scurte, cu atât marja de eroare în privinĠa evaluării resurselor la un proiect este mai mică, având în vedere că, pe măsură ce se înaintează în timp, 3. MÃSURI DE ÎNTÃRIRE A variabilele economice ce trebuie luate în calcul la o CAPACITÃÞII INSTITUÞIONALE prognoză economică se multiplică.

Pentru atingerea obiectivelor propuse, s-a urmărit 2. PRINCIPII ªI CONDIÞII întărirea capacităĠii instituĠionale la toate nivelele de decizie úi execuĠie, asigurându-se un cadru legislativ pe măsură, prin Legea nr. 339/2004 – Lege -cadru privind descentralizarea. Observăm întărirea puterii úi rolului administraĠiei publice locale în scopul 126

JUDEğ UL dezvoltării economico-sociale durabile a unităĠilor Identificarea schimbărilor necesare úi a resurselor administrativ-teritoriale. Descentralizarea reprezintă, necesare pentru implementarea schimbărilor, aúadar, procesul transferului de autoritate úi Implementarea unui sistem de management a responsabilitate administrativăúi financiară de la nivel resurselor umane mai eficient, care să permită central la nivel local. Aceasta presupune nu doar responsabilizarea úi stimularea angajaĠilor pentru a implicarea propriilor resurse financiare, ci úi atragerea atingerea obiectivelor de mediu ale administraĠiei de resurse financiare suficiente realizării investiĠiilor publice locale în deciziile pe care le iau, Instruire úi necesare procesului de dezvoltare durabilă în toate schimb de experienĠă cu unităĠi similare din Ġarăúi domeniile de activitate úi nu doar în cel social. străinătate, Organizarea în cadrul fiecărei autorităĠi S-a urmărit ca, în interiorul administraĠiei publice să se publice locale a unei biblioteci tehnice cuprinzând cele acĠioneze în sensul producerii unor schimbări de mai importante publicaĠii, cărĠi, broúuri, reviste, profunzime a mentalităĠii úi atitudinii funcĠionarilor posibilitate acces internet, în domeniul publici faĠă de relaĠia cetăĠean-administraĠie, ca o managementului de mediu, managementului condiĠie a creúterii credibilităĠii administraĠiei publice administraĠiei locale, dezvoltare durabilă, sisteme de locale, sens în care au fost elaborate următoarele acte prevenire a poluării, cele mai bune tehnici. normative: Legea nr. 188/1999 privind Statutul În domeniul agriculturii, pentru atingerea obiectivelor funcĠionarilor publici, republicată, Legea nr.544/2001 propuse se impune calificarea úi perfecĠionarea forĠei privind liberul acces la informaĠiile de interes public, de muncă din mediul rural. Prin îmbunătăĠirea nivelului Legea nr. 52/2003 privind transparenĠa decizională în tehnicii úi tehnologiilor din agricultură, în perioada administraĠia publică, Legea nr. 7/2004 privind Codul următorilor 10 ani va scădea spectaculos procentul de conduită a funcĠionarilor publici úi altele. forĠei de muncă activă. Drept urmare se impune reconversia – recalificarea resurselor umane disponibilizate úi orientarea lor către sfera terĠiară II.3.1. Pregătirea úi perfecĠionarea resurselor (servicii). umane Principalele forme de calificare úi perfecĠionare se vor orienta în următoarele direcĠii: Se are în vedere úi ridicarea nivelului de pregătire úi Cursuri de bază pentru calificarea în meseria de specializare a resurselor umane din cadrul Cursuri pentru gospodine; administraĠiilor publice, aceasta concretizându-se prin Cursuri pentru formarea managerilor de agroturismù HG nr.1083/2004 privind organizarea úi funcĠionarea Cursuri de calificare pentru practicarea diverselor Institutului NaĠional de AdministraĠie úi a centrelor meserii tradiĠionale pentru mediul rural; regionale de formare continuă pentru administraĠia Cursuri pentru calificarea muncitorilor din sfera publică locală, HG nr. 1362/2004 privind înfiinĠarea serviciilor agricole; Centrului Informatic NaĠional al Ministerului Cursuri pentru calificarea agricultorilor pentru AdministraĠiei úi Internelor úi operaĠionalizarea practicarea agriculturii biologice. Sistemului de administraĠie úi altele, urmărindu-se specializarea resurselor umane úi identificarea celor mai eficiente mecanisme de comunicare , precum úi II.3.2. Studii úi proiecte reanalizarea cadrului de alocare a atribuĠiilor úi responsabilităĠilor. Întărirea capacităĠii instituĠionale, precum úi obiectivele Din punctul de vedere al activităĠii de protecĠia dezvoltării durabile identificate , nu se pot concretiza mediului, obiectivul principal este realizarea unui în lipsa unor proiecte úi studii de dezvoltare. S-a luat sistem de management a resurselor umane mai atunci decizia la nivelul legislativului úi executivului eficient, care să permită responsabilizarea úi localităĠilor din judeĠul Mureú, de a trece la elaborarea stimularea angajaĠilor pentru a atingerea obiectivelor într-un ritm accelerat a studiilor úi planurilor necesare de mediu ale administraĠiei publice locale în deciziile fundamentării dezvoltării serviciilor sociale. Dintre pe care le iau prin: evaluarea sistemului actual de acestea, în perioada imediat următoare sunt management al resurselor umane la nivelul prevăzute a se realiza diverse sondaje úi statistici administraĠiei publice locale, din perspectiva privind necesităĠile comunităĠilor. capacităĠii de răspuns la problemele de mediu,

II.3.3. Parteneriate 127

MUREù

La nivelul judeĠului Mureú se pune un mare accent pe dezvoltarea durabilă în toate domeniile de activitate. S-au încheiat parteneriate public-privat úi public-public, ceea ce demonstrează întărirea capacităĠii instituĠionale. Dintre cele mai importante parteneriate realizate la nivelul autorităĠilor administraĠiei publice locale din judeĠul Mureú, amintim:

Parteneri Domeniul Tipul parteneriatului

Primăria municipiului Sighiúoara ÎnfiinĠarea, organizarea úi funcĠionarea unui centru de Public - privat îngrijire úi asistenĠă pentru persoane vârstnice FundaĠia “Veritas” Sighiúoara

Primăria municipiului Târnăveni ÎnfiinĠarea, organizarea úi funcĠionarea unui centru de servicii Public - privat comunitare pentru persoane în vârstă Târnăveni AsociaĠia Umanitară “Marga”

Primăria oraúului Luduú ÎnfiinĠarea, organizarea úi funcĠionarea unei “Cantine Public – privat Sociale” O.N.G.”Caritas Metropolitan Greco- Catolic”,Blaj,filiala Luduú

Primăria oraúului Luduú ÎnfiinĠarea , organizarea úi funcĠionarea “Centru de servicii la Public - public domiciliu pentru persoane vârstnice” Consiliul JudeĠean Mureú

DircĠia Muncii úi SolidarităĠii Sociale

Primăria comunei Glodeni Servicii de protecĠie a persoanelor vârstnice Public - privat

FundaĠia “Sfânta Elisabeta”

Primăria comunei Păsăreni FuncĠionarea unui cămin pentru persoane vârstnice Public - privat

AsociaĠia Diakonos – cămin de bătrâni

Primăria comunei Păsăreni Servicii de îngrijire medicală a persoanelor vârstnice Public - privat

AsociaĠia Tiboldi – cabinet medical

4. PROIECÞIA FINANCIARÃ 128

JUDEğ UL

Nr. VENITURI Realizat 2004 Buget 2005 Estimări 2006 Estimări 2007 Estimări 2008 Estimări 2009 crt.

1 VENITURI PROPRII 1.642.697.300 2.169.692.064 2.386.661.270 2.761.108.465 2.899.163.888 3.044.122.082

1.1 Venituri curente 654.791.900 965.690.582 1.062.259.640 1.343.998.720 1.411.198.656 1.481.758.589

1.2 Venituri din capital 82.131.600 127.877.177 140.664.895 150.511.437 158.037.009 165.938.860

Cote defalcate din 1.3 impozitul pe venit 661.383.300 801.381.729 881.519.902 943.226.295 990.387.610 1.039.906.990

Sume alocate de consiliul judeĠean pentru echilibrarea 1.4 bugetelor locale 244.390.500 274.742.576 302.216.834 323.372.012 339.540.613 356.517.643

Prelevări de la 2 bugetul de stat 2.002.484.100 2.146.271.000 2.360.898.100 2.526.160.967 2.652.469.015 2.785.092.466

Sume defalcate din TVA 2.1 1.338.104.000 1.509.806.000 1.660.786.600 1.777.041.662 1.865.893.745 1.959.188.432

Sume defalcate pe 700 venit pentru 2.3 bugetele locale 664.380.100 636.465.000 .111.500 749.119.305 786.575.270 825.904.034

3 SubvenĠii 265.292.145 176.194.482 193.813.930 0

DonaĠi úi 4 sponsorizări 5.853.452 15.545.714 17.100.285 18.297.305 19.212.171 20.172.779

Încasări din rambursarea împrumuturilor 5 acordate 52.537.003 3.092.883 3.402.171 3.640.323 3.822.339 4.013.456

6 TOTAL 3.968.864.000 4.510.796.143 4.961.875.757 5.309.207.060 5.574.667.413 5.853.400.784 129

MUREù

Nr. CHELTUIELI Realizat 2004 Buget 2005 Estimări 2006 Estimări 2007 Estimări 2008 Estimări 2009 crt.

1 AutorităĠi publice 390.396.200 566.165.252 622.781.777 666.376.502 699.695.327 734.680.093

Cheltuieli social- 1.1 culturale 2.279.408.058 2.496.523.472 2.746.175.819 2.938.408.127 3.085.328.533 3.239.594.960

1.2 ÎnvăĠământ 1.451.431.100 1.593.441.110 1.752.785.221 1.875.480.186 1.969.254.196 2.067.716.906

1.3 Sănătate 32.771.858 28.011.275 30.812.403 32.969.271 34.617.734 36.348.621

Culturî, religie úi acĠiuni privind activitatea sportivă 1.4 úi de tineret 235.097.600 293.203.731 322.524.104 345.100.791 362.355.831 380.473.623

AsistenĠă socială, alocaĠii, pensii, ajutoare úi 1.5 indemnizaĠii 560.107.500 581.867.356 640.054.092 684.857.878 719.100.772 755.055.811

Servicii úi dezvoltare 2 publicăúi locuinĠe 677.893.500 547.741.880 602.516.068 644.692.193 676.926.802 710.773.143

3 Mediu úi ape 83.828.956 92.211.852 98.666.681 103.600.015 108.780.016

Agriculturăúi 4 silvicultură 8.775.414 11.657.528 12.823.281 13.720.910 14.406.956 15.127.304

Transporturi úi 5 comunicaĠii 441.411.600 582.522.931 640.775.224 685.629.490 719.910.964 755.906.512

Alte acĠiuni 6 economice 630.933 4.716.840 5.188.524 5.551.721 5.829.307 6.120.772

7 Alte acĠiuni 35.753.501 86.918.211 95.610.032 102.302.734 107.417.871 112.788.765

Fonduri de garantare úi 8 redistribuire 28.000.000 30.800.000 32.956.000 34.603.800 36.333.990

PlăĠi de dobânzi úi 9 alte cheltuieli 12.065.924 16.180.441 17.798.485 19.044.379 19.996.598 20.996.428

Rambursări de 10 împrumuturi 19.130.946 26.922.000 29.614.200 31.687.194 33.271.554 34.935.131

11 Fonduri de rezerva 103.397.924 59.618.632 65.580.495 70.171.130 73.679.686 77.363.671

12 TOTAL 3.968.864.000 4.510.796.143 4.961.875.757 5.309.207.060 5.574.667.413 5.853.400.784 130

JUDEğ UL

5. OBIECTIVE SPECIFICE ªI PROIECTE IDENTIFICATE

Următoarele obiectivele specifice decurg din obiectivele generale identificate în Strategia JudeĠeană de Dezvoltare Durabilă.

Obiectiv specific Titlul proiectului Valoarea Durata Parteneriat FinanĠare InstituĠiile / Monitorizare / estimativă Departamentele Evaluare responsabile

1. Dezvoltarea infrastructurii locale úi judeĠene (transport, mediu, reabilitare urbană, utilităĠi publice, infrastructură socială – úcoli, spitale etc.)

1.1. Dezvoltarea, reabilitarea úi modernizarea infrastructurii de transport úi comunicaĠii

Dezvoltarea, reabilitarea úi Varianta de ocolire a 18.200.00 3 ani Ministerul Buget de Ministerul Ministerul modernizarea infrastructurii de municipiului Târgu 0 € Transportului stat Transportului úi Transportului transport rutier Mureú-tronsonul Târgu úi Turismului Turismului úi Turismului Mureú-Livezeni-Ernei AutorităĠi AutorităĠi publice locale publice locale

Varianta de ocolire - 4.000.000 2 ani Consiliul Fondul Consiliul Local Consiliul Centura municipiului € Local Târgu NaĠional Târgu Mureú Local Târgu Târgu Mureú pentru Mureú Mureú devierea traficului pe Fondul relaĠia SE-NE PHARE Consiliul Local Târgu Mureú

Varianta de ocolire a 26.000.00 3 ani Ministerul Buget de Consiliul Local Ministerul municipiului Reghin din 0 € Transportului stat Reghin Transportului DN 15 la km 99+200, úi Turismului úi Turismului ocoleúte localitatea Consiliul Consiliul Apalina, intersectează Local Local DN 16 la km 89+200, Reghin Reghin ocoleúte municipiul pe la nord-vest úi revine în DN 15 la km 110+500 Reabilitare primară a DN 3 ani Ministerul Ministe rul Ministerul Ministerul 15 Târgu Mureú-TopliĠa Transportu lui Transportu Transportului úi Transportului (100 km) úi Turismului lui úi Turismului úi Turismului AutorităĠi Turismu AutorităĠi publice locale lui publice locale

Reabilitare úi 2.821.751, 2 ani Consiliul Fondul Consiliul Consiliul modernizare sistemului 67€ judeĠean NaĠional judeĠean Mureú judeĠean rutier DJ 142C, limită de Mureú Fondul Consiliile locale Mureú judeĠ Sibiu- Consiliile PHARE Coroisânmartin (DJ 142) locale Consiliul JudeĠean Mureú 131

MUREù

Obiectiv specific Titlul proiectului Valoarea Durata Parteneriat FinanĠare InstituĠiile / Monitorizare / estimativă Departamentele Evaluare responsabile

Reabilitare úi 6.900.000 2 ani Consiliul Fondul Consiliul Consiliul modernizare sistem rutier € JudeĠean NaĠional JudeĠean Mureú JudeĠean pe drumurile judeĠene DJ Mureú Fondul Consiliul Mureú 107 úi DJ 107D Consiliul PHARE JudeĠean Alba Consiliul JudeĠean Consiliul JudeĠean Alba JudeĠean Alba Mureú Consiliul JudeĠean Alba Reabilitare drumuri 3.600.000 2 ani Consiliul Fondul Consiliul Consiliul urbane în staĠiunea € judeĠean NaĠional judeĠean Mureú judeĠean Sovata Mureú Fondul Consiliul local Mureú Consiliul local PHARE Sovata Consiliul local Sovata Consiliul Sovata local Sovata Eliminare pasaje de nivel 285.000 € 1 an Ministerul Buget de Ministerul Ministerul pe DN 15 km 96 -101 Transportului stat Transportului úi Transportului la Periú-Petelea cu úi Turismului Turismului úi Turismului variantă de drum Consiliul Consiliul judeĠean judeĠean Mureú Mureú Dezvoltarea, reabilitarea 56.000.00 7 ani Consiliul Consiliul Consiliul Consiliul úi modernizarea drumuri 0 € judeĠean JudeĠean judeĠean Mureú judeĠean judeĠene Mureú Mureú Mureú Fonduri atrase

Dezvoltarea, reabilitarea 63.700.00 7 ani Consiliul Fonduri Consiliul Consiliul úi modernizarea drumuri 0 € judeĠean SAPARD judeĠean Mureú judeĠean comunale Mureú Consiliul Consiliile locale Mureú Consiliile JudeĠean Consiliile locale Mureú locale Fonduri atrase Consiliile locale Dezvoltarea úi modernizarea - Redimensionarea 2.600.000 2-5 ani Consiliul Consiliul Consiliul Consiliul Aeroportului Târgu Mureú- suprafeĠelor de miúcare, € judeĠean judeĠean judeĠean Mureú judeĠean Vidrasău prin extinderea pistei Mureú Mureú RA Aeroportul Mureú Târgu Mureú – Vidrasău - Modernizarea 5.800.000 Ministerul Ministerul Ministerul echipamentelor de € Transportului Transportu Transportului iluminat suprafeĠe de úi Turismului lui úi úi Turismului miúcare – balizaj Consiliul Turismului - Extinderea aerogării cu Local Târgu Consiliul pavilion flux internaĠional Mureú Local - Construire zonă cargo 940.000 € Târgu Mureú Fonduri atrase 4.300.000 € 132

JUDEğ UL

1.2. ÎmbunătăĠirea infrastructurii tehnico-edilitare úi de protecĠia mediului ÎmbunătăĠirea reĠelelor de Sisteme zonale de 88.886.16 5 ani Consiliul Consiliul Consiliul Consiliul alimentare cu apă potabilă alimentare cu apă 4 € judeĠean judeĠean judeĠean Mureú judeĠean (Târnava Mică, Mureú Mureú Consiliile locale Mureú Miercurea Nirajului, Consiliile Consiliile Consiliile Gurghiu, Voivodeni, locale locale locale Luduú-Zau de Câmpie, AgenĠi AgenĠi Valea LechinĠei) economici economici Fonduri structurale Alimentare cu apă a 14.250.00 5 ani Consiliul Consiliul Consiliul Consiliul satelor din judeĠul Mureú 0 € judeĠean judeĠean judeĠean Mureú judeĠean prin credit guvernamental Mureú Mureú Consiliile locale Mureú Consiliile Credit Consiliile locale guverna locale AgenĠi mental economic Sistem regional de 61.321.77 5 ani Consiliul Consiliul Consiliul Consiliul alimentare cu apă 5 € judeĠean judeĠean judeĠean Mureú judeĠean potabilă a localităĠilor Mureú Mureú Mureú situate în aval de Consiliul acumularea Zetea Consiliul Consiliul judeĠean Consiliul judeĠean judeĠean Harghita judeĠean Hargita Harghita Harghita Consiliul Consiliul Consiliul judeĠean Sibiu Consiliul judeĠean judeĠean judeĠean Sibiu Sibiu Sibiu Fonduri atrase

Reabilitarea reĠelelor de 6.039.597 5 ani Consiliul Consiliul Consiliul Consiliul alimentare cu apă din € judeĠean judeĠean judeĠean Mureú judeĠean judeĠul Mureú –program Mureú Mureú Mureú SAMTID AsociaĠia AsociaĠia Fonduri Oraúelor mici úi AsociaĠia Oraúelor mici PHARE Mijlocii din Oraúelor mici úi Mijlocii din JudeĠul Mureú úi Mijlocii din JudeĠul JudeĠul Mureú Mureú

Dezvoltarea reĠelelor de Canalizare în oraúele 6.500.000 3 ani Consiliul Consiliul Consiliul Consiliul canalizare din judeĠul Mureú nou înfiinĠate: Miercurea € judeĠean judeĠean judeĠean Mureú judeĠean Niraj, Sărmaúu, Ungheni, Mureú Mureú Mureú Sângeorgiu de Pădure

Consiliile Consiliile locale locale Consiliile Consiliile AgenĠi locale locale economici Fonduri atrase 133

MUREù

2. Sprijinirea afacerilor

2.1. Crearea úi dezvoltarea IMM-urilor în sectorul productiv úi de servicii

Dezvoltarea IMM-urilor Centru de servicii pentru 2.000.000 3 ani Consiliul Consiliul Consiliul Consiliul cluster-ul de prelucrare a € JudeĠean judeĠean judeĠean Mureú judeĠean lemnului úi a mobilei Mureú Mureú Mureú Centrul Român de Fonduri Politici atrase Economice AgenĠia de Dezvoltare Regională a Landului Niederösterre ich Regiunile Lombardia, Abruzzo, Marche úi Friuli- Venezia- Giulia din Italia AgenĠi economici 2.2. Sprijinirea cercetării, a transferului de tehnologic úi dezvoltarea reĠelelor informaĠionale pentru afaceri

Relansarea activităĠilor de Centru de Cercetare, 2.100.000 3 ani Universita tea Consiliul Consiliul Consiliul cercetări aplicative, consiliere Inovare úi Transfer de € Petru Maior judeĠean judeĠean Mureú judeĠean în inginerie, economie, Tehnologie Consiliul Mureú Mureú legislaĠie JudeĠean Mureú Fonduri Universita tea atrase Sapientia Universitatea de Medicină úi Farmacie Mureú AgenĠi economici 3. Dezvoltarea turismului Dezvoltarea úi diversificarea Amenajare platou Breite 50.000 € Consiliul local Buget Consiliul local Consiliul local ofertei turistice ca rezervaĠie naturală local Sighiúoara Sighiúoara Alte surse de finanĠare 134

JUDEğ UL

Amenajarea băilor de 1.300.000 8 ani buget local Consiliul local Primăria nămol Alunei - Târnăveni € municipiului alte surse Târnăveni

Amenajarea braĠului mort 50.000 € 3 ani Consiliul local buget local Consiliul local Primăria al râului Târnava Mică în Târnăveni Târnăveni municipiului zona Cuútelnic resurse Târnăveni AgenĠia AJVPS AJVPS JudeĠeană a Vânătorilor úi Pescarilor Sportivi (AJVPS)

Amenajarea pădurii „Trei 25.000 € 4 ani DirecĠia buget local Consiliul local Primăria Brazi” ca zonă de odihnă Silvică Mureú Târnăveni municipiului úi recreere resurse Târnăveni Consiliul local DirecĠia DirecĠia Silvică Silvică Mureú Mureú

Amenajarea unui parc 330.000 € Primăria buget Primăria Primăria municipal pe albia municipiului local: 10% municipiului municipiului părăsită a râului Mureú în Târgu Mureú Târgu Mureú Târgu Mureú aval de debuúeul surse canalului Turbinei externe: 90%

Extinderea Complexului 1.130.000 Parteneriat buget Primăria Primăria de Agrement úi Sport € tip public - local: 40% municipiului municipiului „Mureúul” privat surse Târgu Mureú – Târgu Mureú externe: DirecĠia tehnică – DirecĠia 60% tehnică

Programul „Transilvania 100.000 € 5 ani Primăria Primăria Primăria Primăria Club” municipiului municipiul municipiului municipiului Târgu Mureú ui Târgu Târgu Mureú Târgu Mureú Mureú AutorităĠile Consiliul Consiliul locale Fonduri judeĠean Mureú judeĠean interesate atrase Mureú

Realizarea unui program 400.000 € 1 an de investiĠii vizând reabilitarea rezervaĠiei naturale de bujori de stepă de la Zau de Câmpie

Dezvoltarea zonei 5.000.000 3 ani Consiliul turistice salinare Sovata € judeĠean - Praid Mureú Consiliul judeĠean Harghita

Valorificarea potenĠialului 500.000 € 3 ani cinegetic úi piscicol pe axa Ozd-Luduú-ùăulia

Sărmaúu, un centru 400.000 € 3 ani balnear în judeĠul Mureú 135

MUREù

Protejarea úi conservarea Reabilitarea turnurilor: 17.000 primăria - se caută DirecĠia patrimoniului istoric Cositorarilor, Cojocarilor, €/an municipiului surse de pentru Măcelarilor úi a zidului Sighiúoara finanĠare Cultură, Culte cetăĠii úi Patrimoniul DirecĠia Cultural pentru NaĠional Cultură, Culte Mureú úi Patrimoniul Cultural NaĠional Mureú

Revitalizarea CetăĠii 3.700.000 Primăria - buget AdministraĠia Primăria Medievale $ municipiului local: 20% cetăĠii municipiului Târgu Mureú Târgu Mureú - surse externe: AdministraĠia 80% cetăĠii 4. Fondul imobiliar

Dezvoltarea fondului imobiliar Edificarea cartierului de 3.000.000 3 ani Firmă privată Fonduri Firmă privată în Firmă privată locuinĠe unifamiliale € în domeniul atrase din domeniul în domeniul pentru cetăĠenii oraúului construcĠiilor finanĠări construcĠiilor construcĠiilor Luduú neramburs Primăria abile Oraúului Luduú Firmă privată în domeniul construcĠiil or

Construirea pentru tineri 1.500.000 3 ani Primăria ANL AutorităĠi ale AutorităĠi ale a două noi blocuri de € Oraúului administraĠiei administraĠiei locuinĠe în oraúul Luduú Luduú Buget publice locale publice locale local AgenĠia naĠională pentru locuinĠe

Construirea de locuinĠe 1.000.000 2 ani pentru tineri în oraúul € Sărmaúu

Construirea unui nou 50.508.25 5 ani Bugete Primăria Primăria cartier de locuinĠe: 8 € locale municipiului municipiului cartierul Belvedere, Târgu Mureú Târgu Mureú municipiul Târgu Mureú

Construirea de locuinĠe 2.650.000 5 ani Primăria Bugetele Primăria Primăria pentru tineri în municipiul € municipiului locale municipiului municipiului Târgu Mureú (4 blocuri) Târgu Mureú Târgu Mureú Târgu Mureú Surse ANL ANL Bloc de locuinĠe cu 25 407.672 € 3 ani Primăria Bugetul ANL ANL apartamente în Aleea municipiului local Gării - Târnăveni Târnăveni Primăria Primăria ANL municipiului municipiului ANL Târnăveni Târnăveni 136

JUDEğ UL

Construirea de locuinĠe sociale Construirea de locuinĠe 550.000 € 5 ani Bugetul Primăria Primăria sociale pentru rromi în local municipiului municipiului Valea Rece, lângă Târgu Mureú Târgu Mureú municipiul Târgu Mureú

Construirea de locuinĠe 580.000 € 5 ani Buget Consiliul local Primăria sociale str. Cerbului, str. local municipiului Dezrobirii úi cart. Târnăveni Livezeni, municipiul Alte surse Târnăveni

Adăpost de urgenĠă 67.000 € 3 ani Primăria Se caută Primăria Primăria pentru persoane aflate în municipiului surse de municipiului municipiului dificultate Sighiúoara finanĠare Târgu Mureú Sighiúoara

Reabilitare locuinĠe Reabilitare bloc locuinĠe 180.000 € 1 an Buget Consiliul local Primăria str. Dezrobiri nr.4, local municipiului municipiul Târnăveni Târnăveni Alte resurse

Reabilitare cămin 250.000 € 1 an Buget Consiliul local Primăria nefamiliúti str. Avram local municipiului Iancu, nr.158/A, Târnăveni municipiul Târnăveni Alte surse

Social

Reducerea marginalizării Centre de găzduire pe 275.000 € 3 ani Primăriile Primăriile Primăriile sociale perioadă temporară a municipiilor úi municipi municipiilor úi persoanelor defavorizate oraúelor din ilor úi Primăriile oraúelor din judeĠul Mureú oraúelor municipiilor úi judeĠul Mureú din judeĠul oraúelor din AgenĠi Mureú judeĠul Mureú Organizatorii economici úi finanĠatorii Fonduri O.N.G.-uri atrase din finanĠări neramburs abile

Reducerea violenĠei în familie, Centre de urgenĠă pentru 220.000 € 5 ani Consiliul Consiliul Consiliul Consiliul pentru a se asigura un mediu femei úi copii, victime ale JudeĠean judeĠean JudeĠean Mureú JudeĠean sănătos creúterii copiilor violenĠei domestice Mureú – Mureú - DirecĠia de Mureú - DirecĠia AsistenĠă DirecĠia de JudeĠeană de Primăriile Socială AsistenĠă AsistenĠă municipi Socială Socială ilor úi Primăriile oraúelor municipiilor úi Primăriile Primăriile din judeĠul oraúelor din municipiilor úi municipiilor úi Mureú judeĠul Mureú oraúelor din oraúelor din judeĠul Mureú judeĠul Mureú Fonduri atrase din Organizatorii Centrul de finanĠări úi finanĠatorii violenĠă neramburs domestică abile Mureú O.N.G.-uri

Sprijinirea reintegrării úi Centru de tranzit destinat 200.000 € 2 ani Consiliul Consiliul Consiliul Consiliul reinserĠiei sociale a tinerilor tinerilor de 18 ani JudeĠean judeĠean JudeĠean Mureú JudeĠean care au crescut în centrele de proveniĠi din instituĠiile de Mureú – Mureú - – DirecĠia Mureú - plasament úi care au împlinit ocrotire a minorilor din DirecĠia DirecĠia JudeĠeană DirecĠia 18 ani judeĠ JudeĠeană JudeĠeană pentru ProtecĠia JudeĠeană pentru pentru Copilului Mureú pentru

ProtecĠia ProtecĠia Primăria ProtecĠia Copilului Copilului municipiului Copilului Mureú Mureú Târgu Mureú Mureú

Primăria O.N.G.-uri Primăria municipiului municipiului 137

MUREù

Târgu Mureú Târgu Mureú O.N.G.-uri Organizatorii úi finanĠatorii Primăria lui Târgu Mureú

Fonduri atrase din finanĠări neramburs abile

Sprijinirea úi consilierea ÎnfiinĠarea unor centre de 600.000 € 3 ani Inspectoratul Primăriile Inspectoratul Inspectoratul persoanelor cu dizabilităĠi úi a orientare úi pregătire JudeĠean municipi JudeĠean pentru JudeĠean aparĠinătorilor acestora, în profesională/vocaĠională pentru ilor din ProtecĠia pentru vederea recuperării úi pentru persoanele cu ProtecĠia judeĠ Persoanelor cu ProtecĠia socializării acestora dizabilităĠi din judeĠul Persoanelor Handicap Persoanelor Mureú cu Handicap Fonduri cu Handicap atrase din Primăriile Primăriile finanĠări municipiilor din Primăriile municipiilor nerambur judeĠ municipiilor din judeĠ sabile din judeĠ O.N.G.-uri O.N.G.-uri Organizatorii úi finanĠatorii

Dezvoltarea parteneriatului ÎnfiinĠarea unui centru de 20.000 € 5 ani AutorităĠi Primăriile ReprezentanĠii Organizatorii dintre societatea civilăúi resurse pentru O.N.G.- publice locale localităĠilor O.N.G.-urilor din úi finanĠatorii administraĠia publică locală uri, care să dispună de din judeĠ C.L.C. – Agenda baze de date úi informaĠii O.N.G.-uri Locală 21 a jud. la zi Fonduri Mureú atrase din finanĠări nerambur sabile

Concesionarea în proporĠie de Concesionare de servicii 300.000 € 5 ani AutorităĠi Primăriile DirecĠia de DirecĠia de 45% din serviciile sociale către în domeniul social către publice locale localităĠilor AsistenĠă AsistenĠă ONG-uri până în 2010 ONG-uri din judeĠul din judeĠ Socialăúi Socialăúi Mureú InstituĠii ProtecĠia ProtecĠia publice Fonduri Copilului Mureú Copilului deconcentra atrase din Mureú te finanĠări DirecĠia pentru nerambur Dialog, Familie DirecĠia O.N.G.-uri sabile úi Solidaritate pentru Socială Mureú Dialog, Familie úi AutorităĠi publice Solidaritate locale Socială Mure O.N.G.-uri ú AutorităĠi publice locale

O.N.G.-uri ; Organizatorii úi finanĠatorii

ÎmbunătăĠirea informării úi ÎnfiinĠarea de Birouri de 1.500.000 5 ani AutorităĠi Primăriile InstituĠii publice AutorităĠi consilierii generale a consiliere pentru cetăĠeni € publice locale municipi deconcentrate publice locale cetăĠenilor în probleme de în mediul rural úi urban ilor din interes public InstituĠii judeĠ AutorităĠi publice O.N.G.-uri ; publice locale Organizatorii deconcentra Fonduri úi finanĠatorii te atrase din O.N.G.-uri finanĠări O.N.G.-uri nerambur sabile 138

JUDEğ UL

Coordonarea acĠiunilor de Program de informare úi 250.000 € 5 ani AutorităĠi Primăriile InstituĠii publice AutorităĠi informare, sensibilizare úi sensibilizare a opiniei publice locale localităĠilor deconcentrate publice locale educaĠie civică a opiniei publice în problematici din judeĠ publice din judeĠ specifice (drepturile InstituĠii AutorităĠi publice O.N.G.-uri ; omului, democraĠie, publice Fonduri locale Organizatorii protecĠia mediului etc.) deconcentra atrase din úi finanĠatorii te finanĠări O.N.G.-uri nerambur O.N.G.-uri sabile

Utilizarea experienĠei úi Cooptare reprezentanĠi 25.000 € 5 ani AutorităĠi Primăriile Departamentele AutorităĠi expertizei societăĠii civile de O.N.G.-uri în structuri ale publice locale localităĠilor autorităĠilor publice locale către autorităĠile publice locale autorităĠilor publice locale din judeĠ publice locale, din judeĠ InstituĠii instituĠiilor InstituĠii publice Fonduri publice publice deconcentra atrase din deconcentrate deconcentra te finanĠări responsabile cu te nerambur relaĠia cu O.N.G.-uri O.N.G.-uri ; sabile O.N.G.-urile Organizatorii O.N.G.-uri úi finanĠatorii

Modernizarea infrastructurii úi Introducerea utilităĠilor în 5.000.000 10 ani AutorităĠi ale Primăriile Primăriile Primăriile a dotărilor sistemului de toate unităĠile de € administraĠiei localităĠilor localităĠilor din localităĠilor învăĠământ preuniversitar din învăĠământ preuniversitar publice locale din judeĠ judeĠ din judeĠ judeĠ din judeĠ Inspectoratul Bugetul de InstituĠiile de Inspectoratul ùcolar Stat specialitate ùcolar JudeĠean locale úi centrale JudeĠean Mureú Fonduri Mureú atrase din finanĠări Organizatorii nerambur úi finanĠatorii sabile

SusĠinerea proiectelor Sprijinirea manifestărilor 400.000 anual AutorităĠi ale Primăriile Primăriile Primăriile culturale, colaborarea úi culturale diverse care €/an administraĠiei localităĠilor localităĠilor din localităĠilor sprijinirea cultelor religioase promovează publice locale din judeĠ judeĠ din judeĠ multiculturalitatea úi valorile locale InstituĠiile Bugetul de InstituĠiile locale Organizatorii locale de Stat de culturăúi artă úi finanĠatorii culturăúi artă Fonduri O.N.G.-uri AgenĠi atrase economici O.N.G.-uri

Restaurarea monumentelor Restaurarea 5.000.000 10 ani AutorităĠi ale Consiliul Primăriile Primăriile istorice din judeĠúi promovarea monumentelor istorice € administraĠiei JudeĠean localităĠilor din localităĠilor dezvoltării turismului cultural în din judeĠ publice locale Mureú judeĠ din judeĠ judeĠ Primăriile InstituĠiile localităĠilor InstituĠiile locale Organizatorii locale de din judeĠ de culturăúi artă úi finanĠatorii culturăúi artă Bugetul de O.N.G.-uri AgenĠi Stat economici, Operatori Fonduri culturali atrase

O.N.G.-uri 139

MUREù

Reducerea delicvenĠei în Crearea de centre de 200.000 € 3 ani AutorităĠi ale Primăriile Primăriile Primăriile rândul tineretului, prin acĠiuni prevenire úi consiliere administraĠiei localităĠilor localităĠilor din localităĠilor de prevenire úi consiliere antidrog în municipiile úi publice locale din judeĠ judeĠ din judeĠ antidrog oraúele din judeĠ Inspectoratul Fonduri Inspectoratul Organizatorii JudeĠean de atrase din JudeĠean de úi finanĠatorii PoliĠie finanĠări PoliĠie O.N.G.-uri nerambur O.N.G.-uri sabile Alte surse Reducerea poluării aerului la Implementarea măsurilor 2005- A.R.P.M. Buget de C.L. C.C. al un nivel acceptabil din punct din Planul NaĠional de 2007 Sibiu stat si Agenda 21 de vedere al standardelor AcĠiune pentru ProtecĠia surse A.P.M. Mureú comunităĠii Europene Atmosferei C.J. atrase de M.M.G.A AgenĠi M.M.G.A. economici

Elaborarea úi 2006 - A.R.P.M. A.P.M. Mureú C.C. al implementarea planurilor 2015 Sibiu Agenda 21 úi programelor locale de C.L. gestionare a calităĠii C.J. M.M.G.A D.S.P. aerului AgenĠi economici

Dezvoltarea sistemului de Evaluarea preliminară a 2005- A.R.P.M. Buget de A.P.M. Mureú C.C. al monitoring a calităĠii aerului calităĠii aerului 2006 Sibiu stat si Agenda 21 înconjurător úi zonarea surse teritoriului judeĠului atrase de M.M.G.A Mureú din punct de M.M.G.A. vedere al calităĠii aerului înconjurător, bazat pe metode úi criterii comune cu cele ale U.E.

Proiectarea reĠelei locale 2006 A.R.P.M. A.P.M. Mureú C.C. al pentru monitorizarea Sibiu Agenda 21 calităĠii aerului în judeĠul Mureú, bazat pe metode M.M.G.A úi criterii comune cu cele ale U.E.

AchiziĠionarea 2007 M.M.G.A A.P.M. Mureú M.M.G.A echipamentelor de monitorizare a calităĠii C.J. C.L. C.C. al aerului în judeĠul Mureú Agenda 21 úi acreditarea laboratoarelor de analiză

Reducerea poluării atmosferice Limitarea traficului rutier 2005 D.S.P. Bugete C.L. C.C. al datorate traficului rutier în zonele cu depăúiri ale locale úi Agenda 21 concentraĠiilor de A.P.M. Mureú surse poluanĠi în aerul atrase atmosferic úi a nivelului de zgomot echivalent prin devierea traseelor, limitarea orelor de acces, etc.

Realizarea centurilor 2005 - Prefectura C.J. rutiere pentru ocolirea 2010 Mureú municipiilor úi oraúelor C.L.

Reabilitarea căilor rutiere 2005- C.L intraurbane 2007 140

JUDEğ UL

Reabilitarea căilor rutiere 2005- C.J. interurbane 2010 C.L.

Promovarea sistemului 2005- C.J. C.L de transport în comun 2007 atât interurban cât úi intraurban

Promovarea ciclismului 2005- C.J. C.L. ca sistem alternativ de 2010 transport

Reducerea poluării atmosferice Implementarea măsurilor Perma Surse AgenĠii C.C. al generate de unităĠile cuprinse în Programele nent proprii si economici Agenda 21 industriale de Conformare din atrase AutorizaĠiile /AutorizaĠiile G.N.M.C.J.M Integrate de Mediu ale agenĠilor economici

Reducerea poluării Implementarea măsurilor 2005- Surse AgenĠii atmosferice produse de din angajamentele 2009 proprii si economici depozitarea benzinei la staĠiile rezultate în negocierea corelat atrase de distribuĠie úi la terminale Capitolului 22 Mediu – cu privind limitarea emisiilor terme de compuúi organici nele de volatili de la depozitarea tranziĠie benzinei úi distribuĠia sa aproba de la terminale la staĠiile te service

Alinierea la prevederile Recuperarea gazului de 2005- C.J. Surse C.L. C.C. al ConvenĠiilor internaĠionale de haldă la închiderea 2015 proprii si Agenda 21 mediu, prin programe speciale depozitelor existente de atrase Operatori ai deúeuri nepericuloase, depozitelor de G.N.M.C.J.M privind schimbări climatice, urbane, deúeuri alarmarea populaĠiei, protecĠia stratului de ozon Elaborarea planului 2005- A.D.R. 7 Operatori de C.C. al regional privind 2010 Centru servicii de Agenda 21 potenĠialul de valorificare salubritate energetică a biomasei úi A.R.P.M. G.N.M.C.J.M implementarea măsurilor Sibiu C.L. cuprinse în acesta; C.J. colectarea úi valorificarea nămolurilor rezultate de la epurarea apelor uzate, valorificarea biomasei din fermele de animale;

Implementarea Perma Comitetele úi C.C. al prevederilor OUG nent centrele Agenda 21 21/2004 privind operative pentru Prefectura managementul situaĠiilor situaĠii de Mureú de urgenĠă conform urgenĠă protocolului încheiat în 15.02.2005 între instituĠiile implicate în soluĠionarea situaĠiilor de urgenĠă

Dezafectarea instalaĠiei 2006 Surse SC BICAPA SA C.C. al de cloro-fluoro-carburi la atrase Agenda 21 SC BICAPA SA Târnăveni M.M.G.A. 141

MUREù

Reducerea poluării apelor la Elaborarea Planului de 2007 C.J. Buget de D.A.M. C.C. al un nivel acceptabil din punct Management pentru stat Agenda 21 de vedere al standardelor Bazinul Hidrografic C.L. comunităĠii Europene Mureú Bugete M.M.G.A. AgenĠi locale economici Surse proprii si surse Implementarea 2007- C.J. D.A.M C.C. al atrase prevederilor Planului de 2018 Agenda 21 Management pentru C.L. Bazinul Hidrografic M.M.G.A. AgenĠi Mureú economici Prefectura Mureú

Elaborarea úi 2005- D.A.M. C.C. al dezvoltarea sistemului de 2018 Agenda 21 monitoring a calităĠii apei AgenĠi bazat pe metode úi economici M.M.G.A. criterii comune cu cele Prefectura ale U.E. Mureú

Elaborarea unui 2005- C.L. C.J. C.C. al „MASTER PLAN” privind 2006 Agenda 21 alimentarea cu apă D.A.M. potabilă a consumatorilor AgenĠi din judeĠul Mureú, economici canalizarea úi epurarea apelor uzate D.S.P.

Realizarea 2005- C.J. C.C. al angajamentelor asumate 2018 Agenda 21 în procesul de negociere confo C.L. a capitolului 22 Mediu în rm D.A.M AgenĠi domeniul epurării apelor terme economici uzate orăúeneúti nelor (proiectare úi execuĠie de reĠele de canalizare úi tranziĠie staĠii de epurare a apelor aproba uzate pentru toate te aglomerările umane de peste 2000 locuitori precum úi pentru unităĠile agroalimentare care descarcă direct în ape de suprafaĠă)

Realizarea 2005 - C.J. C.C. al angajamentelor asumate 2015 Agenda 21 în procesul de negociere confo C.L. a capitolului 22 Mediu în rm D.A.M AgenĠi domeniul asigur rii terme ă economici D.S.P. calităĠii apei destinate nelor consumului uman de (monitorizarea calităĠii tranziĠie apei potabile, reabilitarea aproba tehnologiilor de tratare, te reabilitarea reĠelelor de distribuĠie, schimbarea instalaĠiilor interioare) 142

JUDEğ UL

Finalizarea úi punerea în 2005- D.A.M. M.E.C C.C. al funcĠiune a lucrărilor úi 2010 Agenda 21 amenajărilor pentru folosirea complexă a Prefectura apelor la Barajul judeĠ Mureú RăstoliĠa

Finalizarea lucrărilor de 2005- D.A.M. M.E.C. C.C. al alimentare cu apă din 2010 Agenda 21 sursa Zetea Prefectura judeĠ Mureú

Implementarea măsurilor Perma Surse AgenĠii D.A.M. cuprinse în Programele nent proprii úi economici de Etapizare din surse C.C. al AutorizaĠiile de atrase Agenda 21 Gospodărire a Apelor ale agenĠilor economici

Realizarea cadastrului 2005- DADR Buget de D.A.M. apelor poluate cu nitraĠi 2007 stat úi din surse agricole surse atrase Elaborarea Planului de 2005- DADR D.A.M. AcĠiune împotriva poluării 2007 cu nitraĠi din surse fermieri agricole

ConstrucĠia úi reabilitarea 2007 - DADR Surse Fermieri platformelor de colectare 2010 proprii úi úi depozitare a gunoiului surse de grajd úi a dejecĠiilor atrase lichide la nivel de gospodărie comunalăúi la nivel de comună

Reabilitarea úi 2005- DADR Ferme úi reconstrucĠia spaĠiilor de 2007 complexe depozitare a gunoiului de zootehnice grajd úi a dejecĠiilor lichide de la fermele úi complexele zootehnice existente, a staĠiilor de epurare aferente, a instalaĠiilor de evacuare a dejecĠiilor úi dotarea cu utilaje de manipulare úi administrare a îngrăúămintelor organice naturale 143

MUREù

Dezvoltarea sistemului de Elaborarea unui sistem 2005 C.J. Buget de D.A.D.R. C.C. al monitoring a calităĠii solului coerent de monitoring stat Agenda 21 de fond a calităĠii C.L. solurilor în judeĠul Mureú, Bugete Fermieri bazat pe metode úi locale si criterii comune cu cele surse ale U.E. atrase

(evaluare preliminară a calităĠii solurilor, proiectarea reĠelei de monitorizare, achiziĠionare echipamente de monitorizare, acreditare laboratoare)

Elaborarea unui sistem 2005 C.J. D.A.D.R. coerent de monitoring a zonelor cu riscuri la C.L. degradarea calităĠii Fermieri solurilor în judeĠul Mureú, bazat pe metode úi criterii comune cu cele ale U.E.

Actualizarea hărĠii 2005 C.J. D.A.D.R. solurilor cu risc la degradare ca urmare a C.L. reducerii biodiversităĠii Fermieri solului, ca urmare a reducerii conĠinutului de materie organicăúi creúterii conĠinutului de substanĠe azotoase

Actualizarea hărĠii 2005 C.J. D.A.D.R. solurilor cu risc la alunecări de teren C.L.

Actualizarea hărĠii 2005 C.J. D.A.D.R. solurilor cu risc la eroziune în bazinele C.L. hidrografice D.A.M.

Amenajarea eficientă a Revizuirea Planurilor de 2005- Bugete C.J C.C. al teritoriului in concordanĠă cu amenajare a teritoriului 2006 locale úi Agenda 21 principiile protecĠiei mediului surse C.L. Elaborarea unor planuri 2005- C.J. atrase C.L. de dezvoltare rurală 2006 durabilă D.A.D.R.

Strămutarea parĠială a 2007 C.J. C.L. satului Bobohalma, afectat de alunecări de teren 144

JUDEğ UL

Reducerea suprafeĠelor de Redarea în circuitul 2007 D.A.D.R. Bugete C.L. C.C. al teren afectate de poluare economic a terenurilor locale úi Agenda 21 istorică afectate de poluare cu surse fermieri dejecĠii animaliere atrase

Decontaminarea solului 2007 Surse afectat de poluare cu proprii metale grele úi cianuri în zona batalurilor de SC BICAPA SA reziduuri ale SC BICAPA SA Târnăveni

Decontaminarea solului 2007 SC AZOMUREù afectat de poluare cu SA nitraĠi în zona iazului Batalú de 32 ha al SC AZOMUREù SA Târgu Mureú

Punerea in siguranĠă a 2006 SC BICAPA SA batalurilor de SC BICAPA SA

Reducerea cu 30% a Proiectare úi execuĠie 2005 D.A.M. Buget de DADR C.C. al suprafeĠelor afectate de lucrări specifice de stat Agenda 21 alunecări de teren colectare úi evacuare a C.L. apei în exces Bugete locale Proiectare úi execuĠie 2005 D.A.M. DeĠinători de lucrări de combatere a Surse teren eroziunii de suprafaĠă úi atrase adâncime a solului, prin D.A.D.R. executarea de lucrări de amenajare de suprafaĠă úi lucrări de artă, după caz: baraje, ruperi de pantă, praguri

Împădurirea úi 2005 D.S.M. DeĠinători de reîmpădurirea tuturor teren suprafeĠelor de teren din zona alunecărilor active D.A.D.R. sau stabilizate, cu pantă C.L. mai mare de 30%

Reabilitare, consolidare, 2005 Prefectura AND modernizare DN14 Mureú afectat de alunecări de C.J. teren

Eliminarea efectelor 2010 C.J. C.L. produse de alunecările de teren

Reducerea cu 70% a Proiectarea úi 2007 C.J. Bugete D.A.D.R. C.C. al suprafeĠelor de teren afectate executarea lucrărilor locale Agenda 21 de degradarea stării fizice a specifice necesare Prefectura DeĠinători de solului pentru reducerea Mureú Surse teren degradării stării fizice a atrase C.L. solului datorită eroziunii de suprafaĠă prin apă, a eroziunii eoliene úi a tasării 145

MUREù

Realizarea în proporĠie de 80% Realizarea lucrărilor de 2006 D.S.M. Buget de D.A.M. C.C. al din necesar a lucrărilor de reîmpădurire úi a stat Agenda 21 apărare a mediului natural úi bagioanelor pentru construit împotriva inundaĠiilor torenĠii activi Bugete locale Surse atrase

Amenajări hidrotehnice 2006 C.L. D.A.M. în bazinul hidrografic Niraj (8,1 Km regularizare, 6100 ha teren arat)

Amenajarea râului Mureú 2006 C.L. D.A.M. pe sectorul -RăstoliĠa- Bozia (1,68 Km consolidare de mal)

Amenajarea râului Mureú 2005 C.L. D.A.M. pe sectorul Iod-RăstoliĠa- Bozia (5,14 Km dig)

Amenajări hidrotehnice 2006 C.L. D.A.M. în bazinul hidrografic Gurghiu (4,4 Km regularizare consolidare mal úi 2,3 km zid de beton)

Amenajări hidrotehnice 2005 C.L. D.A.M. în bazinul hidrografic Gurghiu (43,5 Km regularizare)

Stabilizare râu Mureú în 2005 C.L. D.A.M. zona barajului de priză Azomureú (6,5 Km regularizări)

Realizarea zidurilor de 2006 C.L. D.A.M. sprijin a malurilor úi albiilor cursurilor de apă de suprafaĠă, cu anrocamente sau materiale locale în zonele localităĠilor urbane úi rurale cu risc a fi afectate de inundaĠii

Realizarea pragurilor de 2006 C.L. D.A.M. fund în zonele cu viteze mari de curgere a apelor, pentru reducerea riscului de inundaĠii în aval

Alte amenajări 2007- C.L. D.A.M. hidrotehnice în bazinul 2010 hidrografic Mureú, menite a apăra mediul natural úi construit împotriva inundaĠiilor

Asigurarea stabilităĠii 2006 D.S.M. D.A.M. malurilor úi albiilor degradate prin plantaĠii forestiere pe 80% din lungimea totală degradată 146

JUDEğ UL

ProtecĠia naturii Inventarierea habitatelor 2006 ONG-uri de Buget de APM C.C. al la nivel teritorial profil stat si Agenda 21 surse Identificarea ariilor 2006 ONG-uri de atrase APM protejate existente úi a profil altor zone care îndeplinesc criteriile pentru reĠeaua Natura 2000

Elaborarea listei siturilor 2006 ONG-uri de APM eligibile, Situri de profil ImportanĠă Comunitară, pentru includerea în reĠeaua Natura 2000

Inventarierea speciilor de 2006 ONG-uri de APM florăúi faună a căror profil conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare conform Anexei II a Legii 426/2001 úi propunerea siturilor eligibile pentru reĠeaua Natura 2000

Elaborarea planurilor de 2006 ONG-uri de APM management pentru profil Ariile Speciale de Conservare

Stabilirea sistemului de 2006 ONG-uri de APM monitorizare a stării de profil conservare a populaĠiilor úi habitatelor din reĠeaua Natura 2000

Creúterea suprafeĠei 2005- ONG-uri de C.L. spaĠiilor verzi / cap 2007 profil locuitor în mediul urban până la norma europeană

Punerea în valoare a 2005- ONG-uri de C.L. izvoarelor din mediul 2007 profil urban

Punerea în valoare a 2005- C.L. ariilor protejate din 2007 judeĠul Mureú A.P.M. custozi ONG-uri de profil 147

MUREù

Creúterea coeficientului de Amenajarea punctelor de 2005 C.J. Buget de C.L. C.C. al colectare selectivă a deúeurilor precolectare selectivă a stat Agenda 21 de la populaĠie deúeurilor în Târgu bugete A.P. úi A.L. Mureú, Sighiúoara, locale Operatorii Sovata, Reghin, Luduú, surse serviciilor de Târnăveni, Sărmaú, proprii úi salubritate Sângeorgiu de Pădure, surse Ungheni, Miercurea atrase Nirajului

Realizarea unor sisteme 2007 C.J. C.L. viabile de colectare selectivă a deúeurilor la Operatorii sursă în Târgu Mureú, serviciilor de Sighiúoara, Sovata, salubritate Reghin, Luduú, Târnăveni, Sărmaú, Sângeorgiu de Pădure, Ungheni, Miercurea Nirajulu

Organizarea 2009 C.J. C.L. corespunzătoare a serviciilor de colectare Operatorii selectivă în toate serviciilor de localităĠi reúedinĠă de salubritate comună din judeĠul Mureú

Creúterea gradului de Elaborarea unui pachet 2005- C.J. Bugete C.L. C.C. al valorificare a deúeurilor de oportunităĠi pentru 2007 locale Agenda 21 generate în judeĠul Mureú până implementarea unor AgenĠii în 2013 sisteme viabile de economici surse valorificare a deúeurilor specializaĠi în proprii de ambalaje colectare, surse valorificare a atrase deúeurilor

Elaborarea unui pachet 2007- C.J. C.L. de oportunităĠi pentru 2013 implementarea unor AgenĠii sisteme viabile de economici valorificare a deúeurilor specializaĠi în reciclabile (cauciucuri colectare, uzate, mase plastice, valorificare metalice feroase úi deúeurilor neferoase, etc.)

Reducerea cantităĠii de deúeuri Studierea úi elaborarea 2005- A.P.M. Bugete Consilii locale C.C. al biodegradabile unor sisteme viabile de 2006 locale Agenda 21 municipale/urbane úi comunale colectare selectivă la ONG-uri depozitate (cantitate exprimată sursăúi compostare a surse gravimetric deúeurilor biodegradabile proprii, municipale, urbane úi surse comunale depozitate atrase

Implementarea 2006- A.P.M. Consilii locale sistemului optim de 2010 colectare selectivă la ONG-uri sursăúi compostare a deúeurilor biodegradabile municipale, urbane úi comunale depozitate în vederea reducerii la 75% din cantitatea depozitată în 1995 148

JUDEğ UL

Asigurarea facilităĠilor Realizarea depozitului 2006 AgenĠi Bugete C.J. C.C. al necesare pentru eliminarea în regional de deúeuri economici locale Agenda 21 condiĠiile legii a deúeurilor menajere Ungheni menajere úi urbane până în surse 2009 Realizarea depozitului 2007 C.J. proprii, C.L. regional de deúeuri surse menajere Reghin Operatori de atrase salubritate Realizarea celei de-a 2006 C.L. doua celule de depozitare la depozitul ecologic Sighiúoara

Realizarea staĠiilor de 2006- C.L. transfer 2009

Închiderea depozitelor 2007- C.L. de deúeuri nepericuloase 2009 urbane, conform termenelor din angajamentul asumat în procesul de negociere al Capitolului 22 Mediu

Organizarea sistemului 2008 C.L. de colectare a deúeurilor úi transport la staĠiile de transfer cele mai apropiate

Închiderea depozitelor de 2009 C.L. deúeuri neecologice din mediul rural

Creúterea cantităĠii de deúeuri Elaborarea unui studiu 2006 C.J. Bugete C.L. C.C. al periculoase eliminate în pentru identificarea locale Agenda 21 condiĠii de siguranĠă pentru soluĠiei optime de Operatori de mediu úi sănătatea umană colectare selectivăúi salubritate surse transport a deúeurilor proprii, periculoase de la surse populaĠie úi a resurselor atrase necesare

Implementarea soluĠiei 2006- C.J. C.L. optime de colectare 2009 selectivă, transport, Operatori de eliminare a deúeurilor salubritate periculoase de la populaĠie

Realizarea unui 2007 C.J. Surse Producători de incinerator pentru proprii deúeuri deúeuri periculoase în C.L. surse periculoase judeĠul Mureú atrase

Închiderea crematoriilor 2006- C.J. surse D.S.P. pentru deúeuri medicale, 2007 proprii conform termenelor din surse angajamentele asumate atrase în procesul de negociere al Capitolului 22 Mediu 149

MUREù

Elaborarea unui studiu 2005 C.J. D.S.P. pentru alegerea soluĠiei optime de colectare, transport, eliminare deúeuri medicale în judeĠul Mureú

Implementarea variantei 2006 C.J. D.S.P. optime de colectare, transport, eliminare deúeuri medicale în judeĠul Mureú

Creúterea numărului de ÎnfiinĠarea úi 2005 C.L. Bugete C.J. C.C. al proiecte finanĠate din surse instituĠionalizarea unui locale Agenda 21 externe Centru de ExcelenĠă ONG-uri pentru acordarea de surse AgenĠi asistenĠă tehnică în proprii, economici domeniul surse poluatori managementului de atrase proiect

Crearea unui Forum al 2005 C.L. C.J. Parteneriatelor Public Private sub auspiciile ONG-uri Consiliului Consultativ, AgenĠi care să identifice economici oportunităĠile úi să poluatori promoveze înfiinĠarea parteneriatelor public- private, în conformitate cu Legea 470/2002

Agricultura

MenĠinerea úi îmbunătăĠirea Ernei: Libanci – lucrări de 4,11 mld. 2005 DADR Mureú MAPDR DADR Mureú DADR Mureú fertilităĠii solului, principalul desecare 60 ha Lei Comunitatea Comunitatea mijloc de producĠie în Ernei Ernei agricultură. Ceuaúu de Cîmpie: 4,13 mld. 2006 DADR Mureú MAPDR DADR Mureú DADR Mureú InvestiĠii în perimetre de Culpiu – lucrări lei SC Prescom SC Prescom ameliorare: antierozionale 26 ha Tg.Mureú Tg.Mureú

Sânpetru de Câmpie: 3,7 mld. 2006 DADR Mureú MAPDR DADR Mureú DADR Mureú Eliminare exces de Lei Membrii Membrii umiditate AsociaĠia asociaĠiei din asociaĠiei din Agricolă „Tuúineana” 130 Tuúin Tuúin a

Mica: Mica – lucrări 6,2 mld. lei 2006 DADR Mureú MAPDR DADR Mureú DADR Mureú desecare úi Locuitorii Locuitorii anticorozionale 100 ha comunei Mica comunei Mica

Iernut: Sălcud – 4,2 mld. lei 2006 DADR Mureú MAPDR DADR Mureú DADR Mureú desecarea Văii Deagului Membrii Membrii 158 a AsociaĠiei SA AsociaĠiei SA Sălcud Sălcud

Formarea de ferme zootehnice Batoú: ÎnfiinĠare Euro 4.298 mil. 2006 SC Servagro SAPARD SC Servagro DADR Mureú familiale. fermă zootehnică de 20 lei SRL Batoú SRL Batoú vaci – Goreni

Daneú: Fermă de 20 de 9.018 mil. 2007 SC SAPARD SC Agrodimpex DADR Mureú vaci úi tineretul aferent lei Agrodimpex SRL SRL

Ungheni: Fermă de porci 19.826 2005 SC Ceragrim SAPARD Sc Ceragrim DADR Mureú în Coroi úi fermă de vaci mil. lei SRL SRL Grebeniúu de Câmpie 150

JUDEğ UL

Dezvoltarea úi modernizarea Batoú: PlantaĠii pomi úi 20.421 2006 SC Agrozoo- SAPARD SC Agrozoo- DADR Mureú exploataĠiilor agricole úi amenajare sistem de mil. lei viticola Batoú viticola Batoú investiĠii generatoare de irigaĠii venituri alternative. Ungheni: Modernizare 2.042 mil. 2005 SC Eximagro SAPARD SC Eximagro DADR Mureú expl.agricole – utilaje lei SRL SRL agricole

Ernei: Ferma apicolă 691 mil. lei 2006 Pers.fizică SAPARD Pers.fizică DADR Mureú Icland – modernizare autorizată autorizată

Protejarea culturilor agricole úi Sistemul antigrindină 160 mld.lei 3 ani în Proprietarii Bugetul DADR Mureú a mediului înconjurător Mureú perioad plantaĠiilor viti MAPDR împotriva efectelor calamităĠilor a 2005 pomicole, naturale: – 2008 legumicole, culturi câmp úi societatea civilă pe o suprafaĠă de cca. 150 mii ha din judeĠul Mureúúi cca. 100 mii ha în judeĠul Alba

Proiect privind oportunitatea Valorificarea resurselor 1,8 mld.lei 2 ani în MIRVALT, Bugetul AJDMontanaMu DADR Mureú creúterii raselor de porcine úi a agricole locale prin perioa- FranĠa, MAPDR, res micilor rumegatoare îin 5 filierele micilor da iulie teritorii europene din Spania, rumegatoare si ale 2005 – GAL CJ Mures, Ungaria, Slovacia i Romania- raselor porcine iunie ú INTEGRAL,M Surse zona montană a judeĠului autohtone 2007 urcia-Spania, atrase Mureú GAL ASSOCIATIO N MALLORCA RURAL,Mallo rca-Spania,

ABAUJ- Hegykozkiste rseg,Ungaria, Microre- giunea KANYAPTA,

Slovacia

C.L. consilii locale DAM DirecĠia Apelor Mureú C.J. Consiliul judeĠean DSM DirecĠia Silvică Mureú APM AgenĠia de ProtecĠie a Mediului Mureú DADR DirecĠia pentru Agriculturăúi Dezvoltare Rurală ARPM AgenĠia Regională de ProtecĠie a Mediului Sibiu ADR Centru 7 AgenĠia de Dezvoltare Regională 7 Centru GNMCJM Garda naĠională de Mediu Comisariatul JudeĠean Mureú AND AdministraĠia NaĠională a Drumurilor DSP DirecĠia de Sănătate Publică 151

MUREù

6. MONITORIZARE ªI EVALUARE - membrii participanĠi , - beneficiarii , - folosirea corespunzătoare a resurselor , - procesul de luare a deciziilor , Monitorizarea úi evaluarea precum úi progresele modul de aplicare a acestora. realizate prin implementarea proiectelor, revine Monitorizarea se realizează de către: administraĠiilor publice ale localităĠilor din judeĠul Mureú, deoarece acestea trebuie să stabilească un - executivul localităĠilor din judeĠul Mureú , sistem concret de urmărire a modului în care sunt - Membrii Comitetului de Coordonare al Agendei 21 , realizate úi a efectelor produse de acestea asupra - Coordonatorii de proiecte, finanĠatori sau consultanĠi beneficiarilor, dacă obiectivele specifice urmărite se externi. realizeazăúi în acelaúi timp dacă este respectat Evaluarea presupune analizarea resurselor investite, cadrul legislativ. acĠiunile îndeplinite, rezultatele obĠinute precum úi Monitorizarea, ca proces de colectare úi analizare beneficiile realizate. sistematică a informaĠiilor , trebuie să urmărească următoarele: - programele úi proiectele propuse ,

7. INDICATORI PRIVIND DEZVOLTAREA DURABILÃ A JUDEÞULUI MUREª

DOMENIUL ECONOMIC

A. Infrastructura de 1. Lungimea reĠelei de drumuri naĠionale (km), din care: DirecĠia JudeĠeană de Statistică Mureú fond rutier - modernizate Consiliul JudeĠean Mureú - cu îmbrăcăminĠi uúoare rutiere 2. Lungimea reĠelei de drumuri judeĠene (km), din care: - modernizate - cu îmbrăcăminĠi uúoare rutiere 3. Lungimea reĠelei de drumuri comunale (km), din care: - modernizate - cu îmbrăcăminĠi uúoare rutiere 4. Densitatea drumurilor la 100 kmp. 5. Lungimea străzilor orăúeneúti, din care: - modernizate (km) 6. Numărul de parcări publice 7. Volumul investiĠiilor în refacerea străzilor úi întreĠinere 2. ReĠele de 1. Numărul de localităĠi alimentate cu apă: municipii, oraúe, 1. DirecĠia JudeĠeană de aprovizionare cu ap i comune ăú Statistică Mureú canalizare 2. Lungimea simplă a reĠelei de apă potabilă Consiliul JudeĠean 3. ReĠeaua úi volumul apei potabile distribuite Mureú 4. Apa potabilă distribuită - total 3. Compania de apă Aquaserv - mii mc. - din care : - pentru uz casnic 5. Lungimea reĠelelor de canalizare (km), din care: - reabilitate 6. Procentul de locuinĠe conectate la reĠeaua de distribuĠie a apei 152

JUDEğ UL

potabile (%) 7. Procentul de locuinĠe conectate la reĠeaua de canalizare (%) 8. Consumul de apă potabilă anual (m3/locuitor) 9. Consumul de apă industrială (m3/locuitor) 3. Lucrări de 1. Lungimea cursurilor de apă 1. DirecĠia JudeĠeană de amenajare cursuri de 2. Lungimea digurilor de apărare împotriva inundaĠiilor Statistică Mureú apă pentru prevenirea inundaĠiilor 3. Lungimea consolidărilor de mal 2.AdministraĠia NaĠională "Apele Române" - DirecĠia Apelor Mureú 4. Volumul debitului de apă 3. Consiliul JudeĠean Mureú 4. Transport pe cale 1. Lungimea căilor ferate – total 1. DirecĠia JudeĠeană de ferat ă din care : Statistică Mureú - electrificate 2. Societatea NaĠională de 2. Lungimea căilor ferate – total Căi Ferate Române din care : linie normală linie îngustă 3. Densitatea reĠelei feroviare pe 1000 kmp. 5. Turism 1. Număr unităĠi de cazare turistică 1. DirecĠia JudeĠeană de 2. Capacitate de cazare Statistică Mureú - locuri - mii locuri zile 3. Număr de turiúti cazaĠi (mii) 4. Număr înnoptări 5. Indicii de utilizare a capacităĠii în funcĠiune 6. Fondul imobiliar cu 1. Număr locuinĠe – total, din care: 1. DirecĠia JudeĠeană de destinaĠie de locuinĠe - sector privat Statistică Mureú 2. SuprafaĠa locuibilă (mp) 7. Industria chimică 1. ProducĠia fizică industrială 1. Grupul de firme 2. Volumul cifrei de afaceri Carbid Fox Tîrnăveni 3. Volumul exportului úi importului 2. DirecĠia JudeĠeană de 4. Număr salariaĠi Statistică Mureú 5. ProducĠia fizică pe ramură 153

MUREù

DOMENIUL SOCIAL:

Indicator Responsabili / Sursa de date Subcategorie

PiaĠa forĠei de muncăúi 1. Număr de úomeri AgenĠia JudeĠeană de Ocupare a omaj For ei de Munc Mure ú 2. Rata úomajului (comparativ cu rata naĠională) Ġ ă ú 3. Structura úomajului pe sexe (% femei, % bărbaĠi) 4. Procentul de úomeri cu vârsta mai mică de 25 de ani 5. Procentul de úomeri pe nivel de pregătire 6. Procent de persoane care se află în úomaj de mai mult de 1 an Venituri ale populaĠiei 1.Număr de familii cu venituri peste valoarea medie a veniturilor DirecĠia JudeĠeană de Statistică corespunzătoare unui trai decent. Mureú 2.Număr de familii cu venituri sub valoarea medie a veniturilor corespunzătoare unui trai decent. 1.Pensionari din sistemul public de pensii al asigurărilor sociale de stat. 2.Persoane cu indemnizaĠii în baza unor legi speciale suportate din Casa JudeĠeană de Pensii Mureú bugetul de stat. Pensii 3.Pensionari din sistemul public proveniĠi din sistemul de asigurări sociale al agricultorilor. 1. Număr de persoane cu handicap 2. Număr de persoane instituĠionalizate /neinstituĠionalizate Persoane cu handicap 3. Tipul úi gradul de handicap DirecĠia pentru Dialog, Familie úi Solidaritate Socială Mureú 4. Număr mediu lunar de persoane asistate în centre de reabilitare, recuperare , îngrijire úi asistenĠă 5. Număr de unităĠi care acordă servicii persoanelor cu handicap 6.Tipuri de servicii acordate. Sănătatea populaĠiei 1. Număr de decese úi rate ale mortalităĠii (pe grupe de vârstăúi sexe, DirecĠia de Sănătate Publică mediu urban úi rural, cauze, grupuri socio-economice) Mureú 2. SperanĠa de viaĠă DirecĠia JudeĠeană de Statistică Mure 3. Mortalitatea infantilă (urban, rural) ú 4. Număr de bolnavi úi de îmbolnăviri noi pentru unele boli transmisibile (pe grupe de vârstăúi sexe, urban, rural) 5. Numărul úi ponderea persoanelor cu deficienĠe fizice úi anumite boli cronice (sexe, grupe de vârstă, cauze, urban, rural) 6. Număr de medici la 1000 locuitori (urban, rural) 7. Număr de cadre medii sanitare la 1000 locuitori (urban, rural) 8. Număr de paturi de asistenĠă medicală la 1000 locuitori, din care în spitale (urban, rural) 9. Număr mediu de zile –om spitalizare ce revin în medie pe un pat de spital (pe categorii mari de boli) 10. Numărul mediu de consultaĠii realizate de un medic, pe categorii de servicii medicale (urban, rural). 154

JUDEğ UL

Indicator Responsabili / Sursa de date Subcategorie

Rata úcolarizării Inspectoratul ùcolar JudeĠean Mureú Număr de elevi care au absolvit cursurile de învăĠământ primar, gimnazial úi liceal DirecĠia JudeĠeană de Statistică Mureú EducaĠie Număr de locuri în úcoli, licee úi úcoli postliceale Număr de locuri în unităĠi de învăĠământ superior Procentul de populaĠie (femei/bărbaĠi) care au absolvit cursurile de învăĠământ primar úi secundar Procentul de populaĠie (femei/bărbaĠi)care au absolvit cursurile de învăĠământ superior. Culturăúi recreere Număr de teatre úi rata anuală de vizionare a spectacolelor DirecĠia pentru Cultură, Culte úi Patrimoniul Cultural NaĠional Număr de locuri în cinematografe úi rata anuală de vizionare a spectacolelor Mureú Direc ia Jude ean de Statistic Număr de săli de concert úi spectatori pe an Ġ Ġ ă ă Mureú Muzee úi număr de vizitatori pe an Număr de biblioteci publice úi cărĠi împrumutate anual 6. FacilităĠi recreaĠionale pe cap de locuitor (parcuri, instalaĠii sportive DirecĠia JudeĠeană pentru Sport acoperite úi în aer liber) Primării 7. Rata anuală de utilizare a facilităĠilor recreaĠionale.

DOMENIUL PROTECğIEI MEDIULUI

Indicator Responsabili / Sursa de date

Subcategorie Reducerea poluării aerului ConcentraĠia de oxizi de azot, pulberi, amoniac, monoxid de carbon în aerul ambiental la un nivel acceptabil din A.P.M. punct de vedere al Planuri úi programe locale de gestionare a calităĠii aerului elaborate standardelor comunităĠii Europene Stadiul implementării acestor planuri si programe Dezvoltarea sistemului de Harta zonării teritoriului judeĠului Mureú din punct de vedere al calităĠii aerului ambiental monitoring a calităĠii A.P.M. aerului Proiectul reĠelei locale de monitorizare a calităĠii aerului ambiental în judeĠul Mureú Echipamente achiziĠionate Acreditarea laboratorului 155

MUREù

Indicator Responsabili / Sursa de date

Subcategorie Reducerea poluării ConcentraĠia de oxizi de azot, pulberi, monoxid de carbon în aerul A.P.M. ambiental atmosferice datorate D.S.P. traficului rutier Nivel de zgomot echivalent primării Zone cu circulaĠie rutieră restricĠionată Centuri rutiere realizate Km de drum inter úi intraurban reabilitat/an Număr de cetăĠeni ce apelează la transportul in comun/an Km de piste de biciclete dat în folosinĠă Reducerea poluării ConcentraĠia de oxizi de azot, pulberi, amoniac, monoxid de carbon în A.P.M. atmosferice generate de aerul ambiental G.N.M.C.J.M. unităĠile industriale Valoarea investiĠiilor în măsuri úi lucrări de protecĠie a mediului Reducerea poluării Valoarea investiĠiilor în măsuri úi lucrări de reducere a emisiilor de G.N.M.C.J.M. atmosferice produse de compuúi organici volatili în atmosferă depozitarea benzinei la Număr de activităĠi ce se conformează din totalul activităĠilor relevante la staĠiile de distribuĠie úi la termenele asumate terminale Alinierea la prevederile Număr de depozite închise cu recuperarea gazului de depozit G.N.M.C.J.M. ConvenĠiilor intenaĠionale Planul de valorificare a biomasei de mediu, prin programe speciale Dezafectarea instalaĠiei de CFC de la SC BICAPA SA

Reducerea poluării apelor Planul de management al bazinului hidrografic Mureú D.A.M. la un nivel acceptabil din Proiectul sistemului de monitoring al calităĠii apelor punct de vedere al standardelor comunităĠii InvestiĠii în lucrări de apărare împotriva inundaĠiilor/an úi eficienĠa Europene acestora Valoarea investiĠiilor în măsuri úi lucrări vizând protecĠia apelor Planul de acĠiune împotriva poluării cu nitraĠi

Dezvoltarea sistemului de Sistem coerent de monitoring de fond a calităĠii solurilor în judeĠul Mureú D.A.D.R. monitoring al solului Sistem coerent de monitoring a zonelor cu riscuri la degradarea calităĠii solurilor în judeĠul Mureú Harta solurilor cu risc la degradare ca urmare a reducerii biodiversităĠii solului, datortă reducerii conĠinutului de materie organică, ca urmare a creúterii conĠinutului de substanĠe azotoase Harta solurilor cu risc la alunecări de teren Harta solurilor cu risc la eroziune în bazinele hidrografice Amenajarea eficientă a Planuri de amenajare a teritoriului revizuite D.A.D.R teritoriului in concordan Ġă Planuri de dezvoltare rurală elaborate C.L. cu principiile protecĠiei mediului Sat Bobohalma strămutat Reducerea suprafeĠelor SuprafaĠa de teren redată circuitului economic/suprafaĠă de teren afectată D.A.D.R de poluare istoric de teren afectate de ă C.L. poluare istorică Reducerea cu 30% a SuprafaĠa de teren stabilizată/suprafaĠă de teren afectată de alunecări de D.A.D.R teren suprafeĠelor afectate de C.L alunecări de teren Reducerea cu 70% a SuprafaĠa de teren redată circuitului economic/suprafaĠă de teren D.A.D.R 156

JUDEğ UL

Indicator Responsabili / Sursa de date

Subcategorie suprafeĠelor de teren degradată fizic C.L afectate de degradarea stării fizice a solului Realizarea în proporĠie de InvestiĠii în domeniul apărării împotriva inundaĠiilor D.A.M 80% din necesar a lucrărilor de apărare a mediului natural úi construit împotriva inundaĠiilor ProtecĠia naturii Inventarul habitatelor la nivel teritorial A.P.M. Inventarul ariilor protejate existente úi a altor zone care îndeplinesc criteriile pentru reĠeaua Natura 2000 Lista siturilor eligibile, Situri de ImportanĠă Comunitară, pentru includerea în reĠeaua Natura 2000 Inventarul speciilor de florăúi faună a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare conform Anexei II a Legii 426/2001 úi propunerea siturilor eligibile pentru reĠeaua Natura 2000 Creúterea coeficientului Număr de puncte operaĠionale de colectare selectiva a deúeurilor C.L. de colectare selectivă a Cantitatea deúeuri valorificabile generată/cantitatea de deúeuri de eurilor de la popula ie ú Ġ valorificabile colectată selectiv la sursă Cantitate de deúeuri biodegradabile generată/cantitate de deúeuri biodegradabile valorificată

Creúterea gradului de UnităĠi noi de valorificare a deúeurilor de ambalaje ce-úi desfăúoară C.L. valorificare a deúeurilor activitatea în judeĠul Mureú generate în judeĠul Mureú UnităĠi noi de valorificare a deúeurilor reciclabile (cauciucuri uzate, mase până în 2013 plastice, deúeuri metalice) ce-úi desfăúoară activitatea în judeĠul Mureú Reducerea cantităĠii de Cantitate de deúeuri biodegradabile generată/cantitate de deúeuri C.L. deúeuri biodegradabile biodegradabile valorificată municipale/urbane úi comunale depozitate (cantitate exprimată gravimetric) Asigurarea facilităĠilor Realizarea depozitelor ecologice C.L. necesare pentru Număr de depozite neecologice închise la termen eliminarea în condiĠiile legii a deúeurilor menajere Număr de staĠii de transfer realizate úi urbane până în 2009

Creúterea cantităĠii de Cantitatea de deúeuri periculoase colectate de la populaĠie/cantitatea de CL. deúeuri periculoase deúeuri periculoase generate de populaĠie Operatori de salubritate eliminate în condiĠii de siguranĠă pentru mediu úi sănătatea umană Creúterea numărului de InstituĠionalizarea Centrului de ExcelenĠă C.J. proiecte finan ate din Ġ Număr de proiecte elaborate surse externe Număr de proiecte acceptate pentru finanĠare 157

MUREù

DOMENIUL AGRICULTURII

Subcategorie Indicator Responsabili / Sursa de date Protejarea solului de Reducerea poluării úi degradării solurilor prin lucrări de excavaĠie în cadrul OSPA efectul factorilor poluanĠi úi balastierelor de pe luncile râurilor Mureúúi Târnave de la 159 a într-un OCPI de contaminare procent de 15 %. Scăderea suprafeĠelor poluate cu deúeuri úi reziduri vegetale úi nămoluri OSPA din complexe zootehnice în zona Iernut, Gorneúti de la 30 ha la 10 ha. Reducerea eroziunii de suprafaĠă úi de adâncime de la 55.480 ha la 30.000 OSPA ha prin împăduriri în cadrul perimetrelor de ameliorare. DADR Corectarea acidităĠii solurilor prin aplicarea anuală a cca. 8000 t OSPA amendamente pe suprafaĠa de 23.800 a soluri cu ph acid. DADR Combaterea carenĠei de fosfor pe 247.737 ha úi carenĠei de azot pe 55.837 OSPA a, prin programe de fertilizări raĠionale locale, bazate pe îngrăúăminte DADR organice úi chimice. Protejarea apelor úi a Extinderea agriculturii biologice cu scopul păstrării unui mediu ambiant, mediului înconjurător. sănătos úi obĠinerea de alimente sănătoase pentru alimentaĠia umană. DADR Cota minimă de alimente ecologice în următorii 10 ani să atingă procentul de 15%. I.M Generalizarea bunelor practici în agricultură pentru menĠinerea în limite DADR admise a contaminării mediului cu pesticide, nitriĠi úi nitraĠi. I.M 158

JUDEğ UL 159

MUREù III.PROIECTE PRIORITARE

1. LUCRÃRI PENTRU DEZVOLTAREA, FinanĠare REABILITAREA ªI MODERNIZAREA - surse atrase: 100.000.000 € INFRASTRUCTURII DE FOND RUTIER - buget de stat: 42.753.350 € DIN JUDEÞUL MUREª - buget consiliul judeĠean: 49.226.752 € - bugete locale: 10.688.337 € - fonduri PHARE, SAPARD: 11.098.313 € Obiectivul general Aspecte instituĠionale - asigurarea unei reĠele de transport rutier de înalt Parteneriate: nivel calitativ - Ministerul Transporturilor, ConstrucĠiilor úi Turismului Obiective specifice - Consiliul JudeĠean Mureú - Consilii locale - dezvoltarea, reabilitarea úi modernizarea Beneficiari: infrastructurii de transport rutier - autorităĠi publice locale - populaĠia judeĠului Mureú Localizarea investiĠiei Durata proiectului - raza administrativ-teritorială a judeĠului Mureú - 7 ani pentru dezvoltarea, reabilitarea úi ActivităĠi modernizarea drumurilor judeĠene úi comunale; - Varianta de ocolire a municipiului Târgu Mureú - tronsonul Tîrgu Mureú-Livezeni-Ernei (18.200.000€) - 3 ani pentru restul obiectivelor - Varianta de ocolire a municipiului Reghin din DN 15 la km 99+200, ocoleúte localitatea Apalina, intersectează DN 16 la km 89+200, ocoleúte municipiul pe la nord-vest úi revine în DN 15 la km 2. ÎMBUNÃTÃÞIREA ªI EXTINDEREA 110+500 (26.000.000 €) REÞELELOR DE ALIMENTARE CU APÃ - Reabilitare primară a DN 15 Tîrgu Mureú - TopliĠa POTABILÃ ÎN JUDEÞUL MUREª (100 km) (22.200.000 €) - Reabilitare primară a DN 13A Bălăuúeri - Sovata (14.000.000 €) Obiectivul general - Eliminare pasaje de nivel pe DN 15 km 96 - 101 la Periú - Petelea cu variantă de drum (285.000 €) - asigurarea aprovizionării cu apă potabilă a - Reabilitare úi modernizare sistemului rutier DJ 142C, aglomerărilor urbane úi rurale în judeĠul Mureú limită de judeĠ Sibiu-Coroisînmartin (DJ 142) (2.821.752 €) Obiective specifice - Reabilitare úi modernizare sistem rutier pe drumurile - îmbunătăĠirea reĠelelor de alimentare cu apă potabilă judeĠene DJ 107 úi DJ 107D (6.900.000 €) în judeĠul Mureú - Dezvoltarea, reabilitarea úi modernizarea drumuri judeĠene (56.000.000 €) - Dezvoltarea, reabilitarea úi modernizarea drumuri comunale (63.760.000 €) Reabilitare drumuri urbane în staĠiunea Sovata Localizarea investiĠiei (3.600.000 €) localităĠi urbane úi rurale în judeĠul Mureú Costul proiectului (estimativ) ActivităĠi 213.766.752 € 160

JUDEğ UL

- Sisteme zonale de alimentare cu apă (Târnava Mică, ActivităĠi Miercurea Nirajului, Gurghiu, Voivodeni, Luduú, Zau - proiectarea, execuĠia úi operaĠionalizarea sistemelor de Câmpie, Valea LechinĠei) (88.886.164 €) de canalizare a apelor uzate menajere astfel încât - Alimentare cu apă a satelor (14.250.000 €) toate aglomerările umane cu peste 2000 locuitori - Reabilitarea reĠelelor de alimentare cu apă din echivalenĠi să aibă acces la acestea (execuĠie de noi judeĠul Mureú – program SAMTID (6.039.597 €) reĠele, extinderi, redimensionări, retehnologizări ale Costul proiectului (estimativ) reĠelelor de apă uzată menajeră existente); - proiectarea, execuĠia úi operaĠionalizarea staĠiilor de 109.175.761 € epurare a apelor uzate menajere astfel încât toate FinanĠare reĠelele de canalizare ale aglomerărior umane cu peste 2000 locuitori echivalenĠi să fie racordate la - surse atrase: 72.670.000 € aceste staĠii de epurare (execuĠia de noi staĠii de - buget consiliul judeĠean: 22.885.963 € epurare, retehnologizări, extinderi de capacităĠi úi - bugete consilii locale: 10.600.000 € implementarea de noi tehnologii la staĠiile de epurare - fonduri SAMTID: 3.019.798 € existente) - introducerea úi reabilitarea reĠelelor de Aspecte instituĠionale canalizare în oraúele Miercurea Niraj, Sărmaúu, Ungheni, Sângeorgiu de Pădure Parteneriat: Costul proiectului (estimativ) - Consiliul JudeĠean Mureú 347,3 milioane € - consilii locale din judeĠul Mureú - agenĠi economici FinanĠare Beneficiari: - surse atrase: 90% - autorităĠi publice locale - surse proprii – 10% - populaĠia judeĠului Mureú Aspecte instituĠionale - agenĠi economici Parteneriat: Durata proiectului - Consiliul JudeĠean Mureú – Consiliile locale din judeĠul Mureú 5 ani - operatorul zonal de gospodărire comunală - agenĠi economici Beneficiari: 3. CREAREA ªI ÎMBUNÃTÃÞIREA - autorităĠi publice locale REÞELELOR DE CANALIZARE ªI - populaĠie - agenĠi economici EPURARE APE UZATE MENAJERE ÎN Durata proiectului JUDEÞUL MUREª 13 ani

Obiectivul general Proiectul urmăreúte implementarea angajamentelor asumate în procesul de negociere a aderării României la Comunitatea Europeană – Capitolul 22 Mediu SecĠiunea Calitatea apei, la termenele stabilite úi cu costuri optime. Aceste angajamente vizează, pentru judeĠul Mureú, asigurarea canalizării úi a epurării apelor uzate pentru toate aglomerările umane cu peste 2000 locuitori echivalenĠi. Localizarea investiĠiei 73 de localităĠi în judeĠul Mureú 161

MUREù

4. LUCRÃRI DE AMENAJARE, - realizarea lucrărilor de îndiguire pe o lungime de cca. ÎNDIGUIRE ªI REGULARIZARE A UNOR 3,00 km úi a consolidărilor de mal pe o lungime de 1,5 km a râului Târnava Mică, în zona localităĠii CURSURI DE APÃ DIN BAZINUL Coroisînmărtin; HIDROGRAFIC AL RÂURILOR MUREª ªI - realizarea lucrărilor de îndiguire pe o lungime de TÂRNAVA MICÃ 8,00 km úi regularizare albie pe 10,00 km a pârâului LuĠ, în zona localităĠii Dedrad, comuna Batoú; realizarea în zona localităĠilor Mureúului, Deda úi Pietriú a următoarelor tipuri de lucrări pe pârâurile Obiectivul general Bistra úi Pietriú: reprofilări de albii – 8,30 km; protecĠii apărarea împotriva inundaĠiilor, prin realizarea de maluri – 1,85 km; praguri de fund din anrocamente lucrărilor de îndiguire, consolidări de mal úi pentru fixarea albiei – 10 buc; praguri pentru corecĠia regularizare a albiilor râurilor Mureú, Tîrnava Micăúi a pantei de scurgere – 8 buc. pârâurilor Lu , Bistra i Pietri în zonele localit ilor Ġ ú ú ăĠ Costul proiectului (estimativ) Dătăúeni, Coroisînmărtin, Dedrad, Bistra Mureúului, Deda úi Pietriú. 5.339.200 € Obiective specifice FinanĠare - amenajarea râului Mureú din zona localităĠii - surse atrase (90%) Dătăúeni, judeĠul Mureú - fonduri proprii ale AdministraĠiei NaĠionale „Apele Române” – DirecĠia Apelor Mureú (10%) - îndiguire úi regularizare râu Tîrnava Mică în zona localităĠii Coroisînmărtin, judeĠul Mureú Aspecte instituĠionale - îndiguire úi regularizare pârâu LuĠ în zona localităĠii Dedrad, comuna Batoú, judeĠul Mureú Parteneriat: - regularizarea pârâurilor Bistra úi Pietriú în zona localităĠilor Bistra Mureúului, Deda úi Pietriú, judeĠul - AdministraĠia NaĠională „Apele Române” – DirecĠia Mureú Apelor Mureú prin realizarea lucrărilor de amenajare, îndiguire úi Beneficiari: regularizare a cursurilor de apă, vor fi apărate - locuitorii localităĠilor Dătăúeni, Coroisînmărtin, împotriva inundaĠiilor: Dedrad, Bistra Mureúului, Deda úi Pietriú - număr localităĠi: 5; Durata proiectului - număr locuitori apăraĠi: 2000; - drumuri comunale apărate: 9,00 km; 4 ani - drumuri judeĠene apărate: 0,50 km; - drumuri naĠionale apărate: 0,50 km; - terenuri agricole apărate: 2800 ha. Localizarea investiĠiei - pe cursul râului Mureú, în zona localităĠii Dătăúeni, judeĠul Mureú; - pe cursul râului Tîrnava Mică, în zona localităĠii Coroisînmărtin, judeĠul Mureú; - pe cursul pârâului LuĠ, în zona localităĠii Dedrad, judeĠul Mureú; - pe cursul pârâului Bistra, în zona localităĠilor Bistra Mureúului úi Deda, judeĠul Mureú; - pe cursul pârâului Pietriú, în zona localităĠii Pietriú, judeĠul Mureú. ActivităĠi - realizarea lucrărilor de îndiguire a râului Mureú pe o lungime de 4,00 km, în zona localităĠii Dătăúeni; 162

JUDEğ UL

5. REABILITARE ÎN SCOP TURISTIC A Durata proiectului LINIEI DE CALE FERATÃ CU 2-4 ani, în funcĠie de resursele financiare ENCARTAMENT ÎNGUST SOVATA – MIERCUREA NIRAJULUI – TÂRGU MUREª – BAND – RÂCIU – CRÃIEªTI 6. REABILITAREA GÃRILOR DEDA, REGHIN, TÂRGU MUREª, IERNUT ªI LUDUª Obiectivul general - organizarea, în scop turistic a excursiilor de agrement, utilizând ca mijloc de transport trenul de Obiectivul general mică capacitate pe linia ferată îngustă - ridicarea la standardele europene – oferire cadru Obiective specifice civilizat pentru călători - reabilitarea căii ferate înguste (terasament, Obiective specifice suprastructura úi infrastructura căii ferate) - renovarea, modernizarea úi extinderea gărilor Deda, - echiparea zonei cu puncte de atracĠie turistică, Reghin, Târgu Mureú, Iernut úi Luduú pensiuni, refugii Localizarea investiĠiei Localizarea investiĠiei - intravilanele localităĠilor Târgu Mureú, Reghin, Iernut, - linia ferată îngustă va asigura legătura între úi Luduúúi a nodului de cale ferată Deda localităĠile Sovata - Miercurea Nirajului - Târgu Mureú - Band - Răciu - Crăieúti ActivităĠi ActivităĠi - pasaje pietonale, extindere gară, modernizare mobilier úi echipament tehnic - inventarierea stării actuale úi stabilirea soluĠiilor, - modificări structurale úi funcĠionale ale gărilor acĠiunilor úi normelor necesare pentru punerea în - întocmirea proiectelor de reabilitare funcĠiune a căii ferate înguste - lucrări de execuĠie - efectuarea studiilor de specialitate specifice lucrărilor de reabilitare Costul proiectului (estimativ) - lucrări de reabilitare 10.000.000 € Costul proiectului (estimativ) FinanĠare 1.000.000 € - surse atrase FinanĠare - Ministerul Transporturilor, ConstrucĠiilor úi Turismului - surse atrase Aspecte instituĠionale - bugetul Consiliului JudeĠean Mureú Parteneriat - surse guvernamentale - primăriile localităĠilor respective - surse private - Consiliul JudeĠean Mureú Aspecte instituĠionale - Societatea NaĠională a Căilor Ferate Române (SNCFR) Parteneriat: Beneficiari - călătorii - Consiliul judeĠean Mureú Societatea NaĠională a Căilor Ferate Române - Primăriile de pe teritoriul căii ferate înguste (SNCFR) - agenĠi economici Durata proiectului Beneficiari: - locuitorii localităĠilor situate de-a lungul căii ferate 4 ani - turiúti 163

MUREù

7. AMENAJAREA ÎN SCOP TURISTIC A 8. DEZVOLTAREA FONDULUI LACULUI DE ACUMULARE DE LA IMOBILIAR CU DESTINAÞIA LOCUINÞE BEZID ÎN MEDIUL URBAN

Obiectivul general Obiectivul general - valorificarea cadrului natural din zona lacului de - satisfacerea nevoilor de locuinĠe pentru populaĠia din acumulare de la Bezid, judeĠul Mureú zona urbană aferentă municipiul Tîrnăveni úi oraúelor Luduúúi Sărmaúu Obiective specifice Obiective specifice - amenajarea zonei cu case de vacanĠă pentru turism, pescuit, agrement, pe ambele maluri ale lacului Bezid - construirea úi reabilitarea de blocuri úi locuinĠe sociale în municipiul Tîrnăveni Localizarea investiĠiei - construirea úi amenajarea unui cartier nou úi a două - împrejurimile lacului Bezid, cuprinzând localităĠile blocuri de locuinĠe unifamiliale în oraúul Luduú LoĠu, Bezid úi Bezidul Nou - construirea de locuinĠe pentru tineri din oraúele Luduúúi Sărmaúu ActivităĠi Localizarea investiĠiei - modernizarea drumului judeĠean DJ 136 Sângeorgiu de Mureú – Goagiu (Harghita) - municipiul Tîrnăveni, oraúele Luduúúi Sărmaúu - construcĠia drumului perimetral al lacului úi echiparea ActivităĠi tehnico-edilitară corespunzătoare care să înconjoare lacul Bezid - construirea unui bloc de locuinĠe cu 25 apartamente în municipiul Tîrnăveni (410.000 €) Costul proiectului (estimativ) - reabilitare bloc de locuinĠe úi cămin nefamiliúti în 1.000.000 € municipiul Tîrnăveni (430.000 €) - construirea de locuinĠe sociale în municipiul FinanĠare Tîrnăveni (580.000 €) - surse atrase - construirea úi amenajarea unui cartier de locuinĠe - bugete ale autorităĠilor locale unifamiliale în oraúul Luduú (3.000.000 €) - construirea a 2 blocuri de locuinĠe pentru tineri în Aspecte instituĠionale oraúul Luduú (1.500.000 €) - construirea de locuinĠe pentru tineri în oraúul Parteneriat Sărmaúu (1.000.000 €) - PNUD Costul proiectului - Consilii locale - Consiliul JudeĠean Mureú 6.920.000 € - agenĠi economici FinanĠare Beneficiari - surse atrase - locuitorii judeĠului Mureú - bugetul local - turiúti bugetul de stat sectorul privat Aspecte instituĠionale Durata proiectului Parteneriat: 5 ani - autorităĠile publice locale din municipiul Tîrnăveni úi oraúele Luduúúi Sărmaúu - AgenĠia NaĠională pentru LocuinĠe (ANL) Beneficiari: 164

JUDEğ UL

- locuitorii municipiului Tîrnăveni úi ai oraúelor Luduúúi FinanĠare Sărmaúu - surse atrase: 80% Durata proiectului - grupul de firme CARBID: 20% - 1 an pentru reabilitarea blocului de locuinĠe Aspecte instituĠionale - 3 ani pentru construire de locuinĠe - 5 ani pentru construirea úi amenajarea cartierului de Parteneriat: locuinĠe unifamiliale din oraúul Luduú - agenĠi economici (Grupul de firme CARBID FOX Târnăveni) 9. MODERNIZAREA ªI DIVERSIFICAREA Beneficiari: ACTIVITÃÞILOR GRUPULUI DE FIRME - Grupul de firme Carbid Târnăveni CARBID FOX TÂRNÃVENI - locuitorii municipiului Târnăveni, prin asigurarea locurilor de muncă Durata proiectului Obiectivul general 5 ani - modernizarea, rentabilizarea úi dezvoltarea activităĠii desfăúurate de către grupul de firme CARBID Târnăveni în domeniul industriei chimice 10. AMENAJAREA ÎN SCOP TURISTIC A Obiective specifice POTENÞIALULUI LACURILOR SÃRATE, - asigurarea de locuri de muncă pentru populaĠia din AL APELOR BALNEOCLIMATERICE ªI zonă AL IAZURILOR DE PE RAZA - reducerea emisiilor poluante, în atmosferă, ca JUDEÞULUI MUREª urmarea a activităĠii desfăúurate pentru fabricarea produselor chimice industriale - revigorarea industriei chimice din zonă Obiectivul general Localizare amenajarea în scop turistic úi pentru punerea în - municipiul Târnăveni, judeĠul Mureú valoare a potenĠialului lacurilor sărate, al apelor ActivităĠi balneoclimaterice úi al iazurilor de pe raza judeĠului Mureú. - optimizarea capacităĠii instalaĠiei de producere a materialelor desulfurante (500.000 €) Obiective specifice - instalaĠie de obĠinere a varului hidratat cu o - amenajarea iazurilor de pe raza comunelor Fărăgău, capacitate de cca. 30.000 tone anual (800.000 €) Tăureni, ùăulia, Miheúu de Cîmpie ca atracĠie turistică - instalaĠie de obĠinere a varului de carbid brichetat – - amenajarea păstrăvăriilor la Zau de Câmpie, 5000 tone anual (250.000 €) Lăpuúna, Ibăneúti, Câmpul CetăĠii, Ghindari, Sălard - modernizarea cuptorului nr. 6 Carbid (1.850.000 €) - amenajarea în scop turistic a lacurilor sărate de la - instalaĠie pentru obĠinerea carbonatului de calciu Sovata, Sîngeorgiu de Mureú, Ideciu, Solovăstru- precipitat – 7500 tone anual (900.000 €) JabeniĠa - modernizarea cuptoarelor de obĠinere a varului amenajarea apelor balneoclimaterice de la Sărmaúu úi (1.100.000 €) a băilor de nămol de la Aluna-Tîrnăveni - instalaĠie de captare a dioxidului de carbon rezultat la fabricarea varului, purificarea úi îmbutelierea acestuia 200.000 N mc/zi (500.000 €) Localizarea investiĠiei

Costul proiectului (estimativ) - localităĠile Sovata, Sîngeorgiu de Mureú, Ideciu, Solovăstru-JabeniĠa, Sărmaúu, Aluna-Tîrnăveni, Zau 5.900.000 € de Câmpie, Lăpuúna, Ibăneúti, Câmpul CetăĠii, 165

MUREù

Ghindari, Sălard, Fărăgău, Tăureni, ùăulia, Miheúu de Obiectivul general Cîmpie pe raza cărora se situează lacurile respective - amenajarea pârtiilor de schi úi a infrastructurii ActivităĠi turistice aferente în judeĠul Mureú. - amenajarea lacurilor din zona Fărăgău, Solovăstru, Obiective specifice Tăureni, Zau de Câmpie, Ideciu, Sovata - amenajarea pârtiilor de schi úi a infrastructurii - construirea de cabine pe lângă lacurile din zona turistice pe raza judeĠului, în zonele Stînceni, Fărăgău, Solovăstru, Tăureni, Zau de Câmpie, Ideciu, Lăpuúna, Sovata, Pădurea Rotundă – Reghin úi Câmpul CetăĠii, Sîngeorgiu de Mureú - amenajarea unei microstaĠiuni balneare úi de agrement la Solovăstru-JabeniĠa, Sărmaúu, Aluna- Localizarea investiĠiei Tîrnăveni - modernizarea staĠiunii balneoclimaterice de la - localităĠile Stînceni, Lăpuúna, Sovata, Pădurea Sîngeorgiu de Mureú Rotundă din Reghin úi Sîngeorgiu de Mureú - amenajarea infrastructurii aferente turismului montan Costul proiectului (estimativ) ActivităĠi 10.000.000 € - amenajarea pârtiilor de schi de la pădurea Rotundă – FinanĠare Reghin, Lăpuúna, Sovata, Sîngeorgiu de Mureú, Stînceni - surse atrase - agenĠi economici Costul proiectului (estimativ) - bugete locale 1.000.000 € Aspecte instituĠionale FinanĠare Parteneriat: - surse atrase - bugete locale - consiliile locale - sector privat - agenĠi economici Aspecte institu ionale Beneficiari: Ġ - locuitorii localităĠilor Solovăstru, Ideciu, Fărăgău, Parteneriat: Tăureni, Zau de Câmpie, JabeniĠa, Sovata - turiúti - consiliile locale - agenĠi economici sector privat Durata proiectului Beneficiari: 5 ani - locuitorii localităĠilor Stînceni, Lăpuúna, Sovata, Reghin úi Sîngeorgiu de Mureú - turiúti sector privat Durata proiectului 2 ani

11. „SUPER – SKI ÎN CARPAÞI” – 12. REALIZAREA LUCRÃRILOR DE AMENAJAREA PÂRTIILOR DE SCHI ªI A APÃRARE A MEDIULUI NATURAL ªI INFRASTRUCTURII TURISTICE CONSTRUIT ÎMPOTRIVA INUNDAÞIILOR AFERENTE ÎN JUDEÞUL MUREª Obiectiv general 166

JUDEğ UL

JudeĠul Mureú are o reĠea hidrografică complexă. În FinanĠare perioadele de primăvară ca urmarea dezgheĠului, dar surse proprii 10% úi la ploi abundente pericolul de inundaĠii este crescut, surse atrase 90% pierderile înregistrate în cazul apariĠiei acestor fenomene fiind semnificative. Durata proiectului Proiectul urmăreúte realizarea în proporĠie de 80% din necesar a lucrărilor de apărare a mediului natural úi 36 luni construit împotriva inundaĠiilor ActivităĠi 13. REABILITAREA SISTEMULUI Proiectul prevede realizarea următoarelor lucrări: SANITAR ªI CREAREA DE NOI SERVICII Realizarea lucrărilor de reîmpădurire úi a bagioanelor SANITARE ÎN JUDEÞUL MUREª pentru torenĠii activi; - Amenajări hidrotehnice în bazinul hidrografic Niraj (8,1 Km regularizare, 6100 ha teren arat); - Amenajarea r. Mureú pe sectorul Iod-RăstoliĠa-Bozia Obiectivul general (1,68 Km consolidare de mal); Optimizarea activităĠii întregului sistem sanitar din - Amenajarea r. Mureú pe sectorul Iod-RăstoliĠa-Bozia judeĠul Mureúúi crearea unor servicii sanitare noi, în (5,14 Km dig); concordanĠă cu necesităĠile actuale. - Amenajări hidrotehnice în bazinul hidrografic Gurghiu (4,4 Km regularizare consolidare mal úi 2,3 km zid de Obiective specifice beton); - Optimizarea activităĠii spitalelor pentru îngrijiri acute; - Amenajări hidrotehnice în bazinul hidrografic Gurghiu - Reorganizarea serviciilor spitaliceúti de lungă durată; (43,5 Km regularizare); - ÎnfiinĠarea unor centre de sănătate multifuncĠionale în - Stabilizare r. Mureú în zona barajului de priză localităĠile nou devenite oraúe úi în unele localităĠi din Azomureú (6,5 Km regularizări; mediul rural; - Realizarea zidurilor de sprijin a malurilor úi albiilor - Crearea unor servicii sanitare de îngrijiri la domiciliu, cursurilor de apă de suprafaĠă, cu anrocamente sau cu acoperire pentru întreg judeĠul Mureú; materiale locale în zonele localităĠilor urbane úi rurale - ÎmbunătăĠirea dotării cu echipamente medicale a cu risc a fi afectate de inundaĠii; unităĠilor sanitare; - Realizarea pragurilor de fund în zonele cu viteze mari de curgere a apelor, pentru reducerea riscului de ActivităĠi inundaĠii în aval; - Reducerea numărului de paturi în spitalele pentru - Amenajări hidrotehnice în bazinul hidrografic Mureú, îngrijiri acute prin reorganizare, creúterea numărului menite a apăra mediul natural úi construit împotriva de pacienĠi rezolvaĠi în ambulatoriu úi în spitalizarea inundaĠiilor; de zi úi menĠinerea duratei medii de spitalizare la 8 - Asigurarea stabilit ii malurilor i albiilor degradate ăĠ ú zile; prin plantaĠii forestiere pe 80% din lungimea totală - Creúterea numărului de paturi în spitalele de lungă degradată; durată din judeĠúi reducerea duratei medii de Costul proiectului (estimativ) spitalizare de la 21 la 14 zile; - ÎnfiinĠarea, pe structura unor centre de sănătate 15000000 € existente, a unor centre de sănătate multifuncĠionale Aspecte instituĠionale cu servicii spitaliceúti úi ambulatorii, îngrijiri la domiciliu úi centre de permanenĠă; Beneficiar - ÎnfiinĠarea unui număr de 24 de unităĠi de îngrijiri la domiciliu care să acopere întreaga populaĠie a Consiliul JudeĠean Mureú judeĠului Mureú cu acest gen de servicii; Consiliile locale - AchiziĠionarea de echipamente medicale necesare Parteneri dotării unităĠilor sanitare din judeĠ; DirecĠia Apelor Mureú Rezultate aúteptate 167

MUREù

- ÎmbunătăĠirea indicatorilor de sănătate a populaĠiei Municipiile Târgu Mureú, Sighiúoara, Reghin, din judeĠul Mureú; Târnăveni în prima etapă, oraúele úi comunele - Creúterea accesibilităĠii populaĠiei la serviciile judeĠului în etapa a doua. sanitare; Activit i principale - Diversificarea gamei de servicii sanitare oferite ăĠ locuitorilor judeĠului. - Crearea unei hărĠi sociale specifice problematicii vârstnicilor, cu identificarea grupelor de vârstnici afla i Costului proiectului Ġ în situaĠii de risc social, a cazurilor dificile úi stabilirea 5.000.000 € nevoilor individuale úi de grup; - AchiziĠionarea bunurilor úi echipamentelor necesare FinanĠare bunei desfăúurări a centrelor de servicii sociale Bugetele locale destinate persoanelor vârstnice; Bugetul de Stat -Prestarea de servicii sociale de îngrijire cu caracter Fonduri nerambursabile social-medical aferente categoriei vârstnicilor; Alte surse Desfăúurarea periodică a sesiunilor de instruire úi consiliere a personalului care prestează servicii de Aspecte instituĠionale îngrijire.

Parteneri: Rezultate aúteptate AutorităĠi publice locale - Creúterea cu minim 20 % a calităĠii serviciilor sociale InstituĠii publice acordate persoanelor vârstnice; OrganizaĠii neguvernamentale - Crearea úi dezvoltarea unui parteneriat public-privat în domeniul serviciilor sociale din cadrul municipiilor, ca primă etapă a proiectului, úi ulterior în toate Durata proiectului localităĠile din judeĠ; 8 – 10 ani - Crearea unei baze de date complexe cu situaĠia vârstnicilor la nivelul întregului judeĠ. Costului proiectului (estimativ) 14. SISTEM INTEGRAT DE SERVICII 2.000.000 € SOCIALE PENTRU VÂSTNICI LA NIVELUL JUDEÞULUI MUREª FinanĠare Bugetele locale Fonduri nerambursabile Obiectivul general Alte surse - ÎmbunătăĠirea úi diversificarea structurilor de Aspecte instituĠionale asistenĠă socială destinate persoanelor vârstnice, pentru prevenirea marginalizării úi excluziunii lor Parteneriate: sociale; AutorităĠi publice locale Obiective specifice InstituĠii publice OrganizaĠii neguvernamentale - Dezvoltarea unor centre de servicii comunitare pentru persoane vârstnice în toate municipiile din Durata proiectului jude ul Mure ; Ġ ú 8 – 10 ani - Crearea úi dezvoltarea de parteneriate public – private în domeniul serviciilor sociale pentru vârstnici, capabile să acĠioneze în mod constructiv úi eficient în procesul de activizare a acestui segment social expus 15. SISTEM JUDEÞEAN DE CENTRE DE marginalizării; FORMARE ªI PERFECÞIONARE Localizarea proiectului PROFESIONALÃ 168

JUDEğ UL

Obiectivul general Aspecte instituĠionale Dezvoltarea abilităĠilor forĠei de muncă din judeĠul Parteneriate: Mureú, pentru a deveni mai adaptabilă la schimbările structurale, corespunzător nevoilor identificate pe AutorităĠi publice locale piaĠa forĠei de muncă, cu accent deosebit pe Furnizori de formare profesională dezvoltarea abilităĠilor manageriale în afaceri úi InstituĠii publice locale dezvoltare antreprenorială, pentru a încuraja creúterea economică viitoare. Durata proiectului Obiective specifice 8 – 10 ani Crearea unor centre de formare úi perfecĠionare profesională adaptate cerinĠelor localităĠilor judeĠului 16. MODERNIZARE ªI EXTINDERE Mureú, prin asocierea dintre sectorul public úi privat, adaptarea mijloacelor, a personalului úi instructorilor la DISPECERAT INTEGRAT DE URGENÞÃ noile cereri úi tehnici sau module de recalificare / reconversie, consiliere úi orientare pentru forĠa de muncă existentă în judeĠ. Obiectivul general Localizarea proiectului Creúterea gradului de siguranĠă a cetăĠeanului úi eficientizarea activităĠilor de intervenĠie în situaĠii de Municipiile Târgu Mureú, Reghin, Sighiúoara, urgenĠă, prin integrarea tuturor serviciilor de urgenĠă Târnăveni ; de la nivelul judeĠului (poliĠie, jandarmerie, pompieri, Oraúele Luduú, Sovata. protecĠie civilă, ambulanĠă, SMURD etc.). Obiective specifice ActivităĠi principale Construirea unui sediu nou pentru Dispeceratul - Dezvoltarea úi furnizarea de programe de formare Integrat de UrgenĠă, dotat corespunzător pentru a fi profesională (cursuri de iniĠiere, calificare, recalificare, capabil să dispună măsuri operative, eficiente de perfecĠionare, specializare); intervenĠie la solicitările cetăĠenilor, pe baza unor - Acordarea de asistenĠă úi consultanĠă firmelor informaĠii on-line, vehiculate prin mijloace interesate de dezvoltarea resurselor umane ; ultramoderne de comunicaĠii ; - Consiliere úi îndrumare profesională pentru Integrarea în această structură a Punctului de începerea unei afaceri sau activităĠi de asistare a comandăúi control pentru intervenĠiile specifice în întreprinzătorilor, cu scopul de a promova cazul incidentelor majore, calamităĠilor úi dezastrelor. antreprenoriatul úi crearea de locuri de muncă. Rezultate aúteptate Localizarea proiectului - Scăderea úomajului la nivelul judeĠului Mureú; - Asigurarea egalităĠii úanselor úi a integrării sociale a Proiectul se va implementa pe un amplasament din tinerilor, femeilor úi persoanelor defavorizate; municipiul Târgu Mureú. - Extinderea úi diversificarea sistemului de servicii ActivităĠi principale sociale, prin stimularea colaborării dintre administraĠie úi sectorul neguvernamental. - Construirea noului sediu al Dispeceratului Integrat de Costul proiectului (estimativ) UrgenĠă úi dotarea acestuia cu echipamentele necesare; 300.000 € - Dezvoltarea úi modernizarea subsistemelor componente ale Dispeceratului, structura propusă în FinanĠare proiect fiind următoarea: Bugetele locale - Subsistem preluare apeluri; Fonduri nerambursabile - Subsistem comunicaĠii; Alte surse - Subsistem de supraveghere video urban; - Subsistem Centrala de alarmare; 169

MUREù

- Subsistem de localizare úi monitorizare a vehiculelor; - Desfăúurarea în condiĠii optime a procesului de - Creúterea numărului de operatori în cadrul învăĠământ dispeceratului úi instruirea acestora. - Reducerea costurilor necesare pentru întreĠinerea unităĠilor de învăĠământ din judeĠ Rezultate aúteptate Localizarea proiectului - Creúterea capacităĠii de îmbunătăĠire a activităĠii, creúterea productivităĠii, folosirea judicioasă a LocalităĠile din judeĠul Mureú resurselor materiale úi umane; ActivităĠi principale - Un proces decizional mai bun úi mai rapid care conduce la o eficienĠă crescută ; - AchiziĠionarea centralelor termice úi echipamentelor - Eficientizarea activităĠii de comunicare úi colaborare necesare pentru unităĠile úcolare; a întregului personal, atât în interiorul dispeceratului, - Realizarea de lucrări de amenajare a spaĠiilor cât úi din staĠiile adiacente; speciale pentru montarea centralelor termice ; - Eficientizarea activităĠilor de deservire a cererilor Montarea centralelor termice úi a echipamentelor primite de la cetăĠeni úi extinderea ariei de intervenĠie aferente. la toate localităĠile judeĠului ; ÎmbunătăĠirea calităĠii serviciilor prestate de către Rezultate aúteptate Dispeceratul Integrat ; - Creúterea confortului termic în unităĠile úcolare; Comunicarea cu staĠiile adiacente pe canale de - Reducerea consumului de combustibil necesar comunicare multiple (telefon, radio, canal de date) la pentru încălzirea úcolilor; un nivel calitativ superior. - Reducerea cheltuielilor necesare pentru încălzire; Costul proiectului (estimativ): Costul proiectului (estimativ) 12.000.000 € 1.800.000 € FinanĠare FinanĠare Bugetele locale Bugetele locale Bugetul de Stat Bugetul Consiliului JudeĠean Fonduri nerambursabile Alte surse Alte surse Aspecte instituĠionale Aspecte instituĠionale

Parteneriate: Parteneriate: AutorităĠi publice locale AutorităĠi publice locale InstituĠii publice deconcentrate InstituĠii publice Durata proiectului Durata proiectului 2 ani 10 – 12 ani

17. INTRODUCEREA CENTRALELOR 18. DEZVOLTAREA ªI MODERNIZAREA TERMICE ÎN UNITÃÞILE ªCOLARE DIN MUZEULUI JUDEÞEAN MUREª JUDEÞUL MUREª

Obiectivul general Obiectivul general Promovarea patrimoniului cultural al judeĠului, prin - ÎmbunătăĠirea condiĠiilor din unităĠile de învăĠământ punerea în valoare a colecĠiilor muzeale existente. colar din jude . ú Ġ Obiective specifice Obiective specifice 170

JUDEğ UL

- Crearea unui spaĠiu muzeal care să confere unicitate ORGANIZAÞIILE ambientalăúi educaĠională, la nivelul cerinĠelor NEGUVERNAMENTALE prezenĠei culturii româneúti în perspectivă europeană; - Creúterea atractivităĠii judeĠului, prin punerea în valoare a resurselor úi obiectelor din colecĠiile secĠiilor de arheologie, istorie úi útiinĠe ale naturii; Obiectivul general - Asigurarea condiĠiilor optime pentru expunerea Dezvoltarea parteneriatului dintre societatea civilăúi obiectelor muzeale, conservarea úi restaurarea administraĠia publică locală. patrimoniului, precum úi organizarea de expoziĠii úi alte manifestări culturale. Obiective specifice Localizarea proiectului - Acordarea de consultanĠă, instruire úi asistenĠă Municipiul Târgu Mureú tehnică pentru ONG-uri; ActivităĠi principale - Facilitarea înfiinĠării úi sprijinirea activităĠii ONG-urilor din judeĠ; - Construirea unei noi clădiri pe structura clădirii - Diseminarea informaĠiilor despre ONG-uri către terĠi; existente a Muzeului JudeĠean Mureú; - Facilitarea dezvoltării parteneriatelor privat-privat úi Dotarea spaĠiilor muzeului cu facilităĠile necesare public-privat; pentru expunerea corespunzătoare a obiectelor, amenajarea laboratoarelor úi atelierelor de conservare Localizarea proiectului – restaurare. Municipiul Târgu Mureú Rezultate aúteptate ActivităĠi principale - Creúterea atractivităĠii judeĠului úi includerea - Amenajarea centrului de resurse úi dotarea cu muzeului în traseele turistice; echipamentele necesare; - Creúterea numărului de vizitatori ai muzeului, atât din - Instruirea personalului pentru desfăúurarea judeĠ, cât úi din Ġară sau străinătate; activităĠilor prevăzute; - Creúterea veniturilor încasate de muzeu. - Crearea unor baze de date care să poată fi puse la Costul proiectului (estimativ) dispoziĠia ONG-urilor úi a autorităĠilor locale; - Derularea unor programe de instruire úi consultanĠă 3.600.000 € pentru ONG-uri; FinanĠare - Organizarea de manifestări, dezbateri, întâlniri între ONG-uri úi autorităĠi publice locale úi centrale pe Bugetul Consiliului JudeĠean Mureú diverse tematici; Fonduri nerambursabile Alte surse Rezultate aúteptate Aspecte instituĠionale - Accentuarea vizibilităĠii sectorului neguvernamental în percepĠia cetăĠeanului úi creúterea autorităĠii societ ii civile în raport cu autorit ile locale i Parteneriate: ăĠ ăĠ ú guvernamentale; AutorităĠi publice locale - Dezvoltarea parteneriatelor privat-privat úi privat- InstituĠii publice public în toate domeniile vieĠii sociale; OrganizaĠii neguvernamentale - Profesionalizarea úi îmbunătăĠirea serviciilor oferite de organizaĠiile neguvernamentale din judeĠ. Durata proiectului Costului proiectului (estimativ) 3 – 5 ani 20.000 €/an FinanĠare 19. ÎNFIINÞAREA UNUI CENTRU Fonduri nerambursabile JUDEÞEAN DE RESURSE PENTRU Bugete locale 171

MUREù

Alte surse - Propunerea Siturilor eligibile (Situri de ImportanĠă Comunitară) pentru includerea în reĠeaua Natura 2000 Aspecte instituĠionale úi completarea documentaĠiei specifice; - Inventarierea preliminară a speciilor de florăúi faună Parteneriate: a căror conservare necesită desemnarea ariilor AutorităĠi publice locale speciale de conservare conform Anexei II a Legii InstituĠii publice 462/2001 (altele decât păsările) úi propunerea siturilor OrganizaĠii neguvernamentale eligibile pentru reĠeaua Natura 2000; - Elaborarea úi avizarea unor Planuri de Management Durata proiectului pentru Ariile Speciale de Conservare (SAC); 3 - 5 ani - Colectarea úi transmiterea datelor privind habitatele si speciile existente la nivel judetean; - Supravegherea stării de conservare a populaĠiilor úi habitatelor din posibile situri ale reĠelei Natura 2000; 20. PROTEJAREA, MONITORIZAREA, - elaborarea úi implementarea planurilor de CONSERVAREA FLOREI ªI FAUNEI ÎN management a ariilor protejate; JUDEÞUL MUREª - elaborarea úi punerea în aplicare a regulamentelor de funcĠionare a ariilor protejate; - punerea în valoare a ariilor protejate prin activităĠi de educare i turism; Obiective ú - asigurarea personalului instruit corespunzător úi a Proiectul urmăreúte elaborarea unei strategii de dotărilor necesare desfăúurării activităĠilor de patrulare protejare, monitorizare úi conservare a diversităĠii úi pază în ariile protejate; biologice pe teritoriul judeĠului Mureú în conformitate - elaborarea de materiale de informare despre ariile cu Directivele UE: Directiva Păsări – 79/409/EEC úi protejate, respectiv flora úi fauna sălbaticăúi Directiva Habitate – 92/43/EEC. conútientizarea cetăĠenilor asupra importanĠei Pe teritoriul judeĠului Mureú se află 14 arii protejate de protecĠiei úi conservării acestora; interes naĠional, incluse în diferite categorii: parc - stabilirea unui sistem de monitorizare a speciilor din naĠional, rezervaĠii naturale úi monumente ale naturii. flora naturală, a speciilor rare úi care necesită Starea de conservare a acestora depinde de protecĠie úi operaĠionalizarea acestuia; modalitatea de administrare a lor. - stabilirea unui sistem de monitorizare a păsărilor migratoare úi operaĠionalizarea acestuia; Descrierea proiectului - stabilirea unui sistem de monitorizare a Valorile naturale din ariile protejate úi din afara herpetofaunei úi ichtiofaunei úi operaĠionalizarea acestora necesită un management eficient, pentru a acestuia; putea persista în timp într-o stare de conservare - stabilirea unui sistem de monitorizare pentru favorabilă. carnivorele mari úi operaĠionalizarea acestuia; Proiectul cuprinde următoarele activităĠi în acest scop: - instituirea regimului de arie protejată în cazul în care - Identificarea ariilor naturale protejate úi a altor areale o suprafaĠă corespunde cerinĠelor acestei categorii care întrunesc condiĠiile desemnării Ariilor de ProtecĠie funcĠionale; Specială Avifaunistică conform Directivei „Păsări”; - stabilirea unor măsuri de protecĠie pentru speciile de - Inventarul preliminar úi analiza distribuĠiei păsărilor plante úi animale din afara ariilor protejate. pe teritoriul judeĠului în vederea stabilirii Ariilor de Costul proiectului (estimativ) ProtecĠie Specială Avifaunistică, prin utilizarea datelor disponibile; 30 000 € - Stabilirea listei preliminare a speciilor de păsări care Aspecte instituĠionale necesita acĠiuni de conservare la nivel teritorial; - Inventarierea tipurilor de habitate la nivel teritorial Beneficiar - Consiliul JudeĠean Mureú conform Anexei II a Legii 462/2001; Finan are - Identificarea ariilor protejate existente úi a altor zone Ġ care îndeplinesc criteriile pentru reĠeaua Natura 2000; Surse proprii - 10% Durata proiectului 172

JUDEğ UL

24 luni cetăĠenilor, stabilirea graficelor de colectare, tarife, operaĠionalizarea sistemului; - stabilirea amplasamentelor pentru staĠiile de transfer, proiectarea, executarea úi operaĠionalizarea acestora 21. COLECTAREA SELECTIVÃ A astfel încât să asigure: a) compactarea úi transferul deúeurilor nepericuloase úi nevalorificabile de la DEªEURILOR LA SURSÃ ªI TRANSFER punctele de colectare la depozitul ecologic zonal; b) LA DEPOZITUL ECOLOGIC REGIONAL balotare úi transfer a deúeurilor valorificabile, colectate UNGHENI selectiv de la populaĠie, către unităĠile specializate în valorificare; - închiderea depozitelor de deúeuri neecologice existente; Obiective - proiectare, execuĠie, operaĠionalizare staĠii de Proiectul vizează implementarea prevederilor compostare deúeuri biodegradabile. Directivelor europene privind gospodărirea deúeurilor Aspecte instituĠionale transpuse prin Strategia naĠională de gospodărire a deúeurilor, Planul naĠional de gospodărire a deúeurilor, Planul regional de gospodărire a Beneficiar: deúeurilor, legislaĠia naĠională specifică. Consiliul JudeĠean Mureú Târgu Mureú Conform angajamentelor asumate în procesul de Parteneri – Consiliile locale din judeĠul Mureú, negociere cu Comisia Uniunii Europene a Capitolului Operatori de salubritate 22 Mediu - secĠiunea Managementul deúeurilor, toate depozitele de deúeuri neconforme trebuie închise Costul proiectului după un program foarte riguros: 60 milioane € - închiderea úi ecologizarea spaĠiilor de depozitare a deúeurilor nepericuloase din zonele rurale până la FinanĠare 16.07.2009; Surse proprii - 10% - închiderea depozitelor urbane de deúeuri nepericuloase astfel: 2007 Luduú; 2008 Sovata, Durata proiectului Târnăveni, Iernut; 2009 Târgu Mureúúi Reghin. 24 luni În conformitate cu aceste angajamente,până la data închiderii acestor depozite, administraĠia locală trebuie să furnizeze o alternativă viabilă, operaĠională, pentru realizarea punctelor de colectare selectivă la sursă a 22. RECUPERAREA ªI VALORIFICAREA deúeurilor, racordate la staĠiile de transfer care vor GAZELOR DE DEPOZIT DUPÃ asigura compactarea úi transferul deúeurilor la ÎNCHIDEREA DEPOZITELOR depozitul ecologic regional. AdministraĠia locală are de asemenea obligaĠia de a NEECOLOGICE asigura o colectare mai eficientă,astfel încât fiecare generator de deúeuri să fie conectat la sistemul de colectare centralizată a deúeurilor. Totodată trebuie să Obiective crească cantitatea de deúeu reciclabil (deúeuri de Gazele de depozit conĠin în proporĠie de 50% metan, ambalaje, deúeuri metalice, deúeuri electrice ú.a.) component cu un potenĠial de contribuĠie la încălzirea colectată selectiv de la populaĠie. globală de cca. 21 ori mai mare decât bioxidul de Descrierea proiectului carbon. În conformitate cu prevederile ConvenĠiilor internaĠionale la care România a aderat, odată cu - crearea sistemului de colectare selectiv (pe ă intrarea în Comunitatea Europeană se vor putea vinde categorii) a deúeurilor de la toĠi generatorii (populaĠie, cotele de emisie a bioxidului de carbon. agen i economici) - respectiv amenajarea spa iilor de Ġ Ġ Proiectul urmăreúte reducerea emisiilor de gaze cu colectare, asigurarea recipien ilor necesari, asigurarea Ġ efect de seră, concomitent cu valorificarea energetică mijloacelor de transport necesare, stabilirea a gazului de depozit, ceea ce aduce comunităĠii operatorilor corespunzători, conútientizarea importante resurse financiare. Veniturile rezultate din 173

MUREù valorificarea gazului de depozit depind de natura - asigurarea tehnică a stabilităĠii batalurilor de energiei produse (electrice sau termice); aceste reziduuri úi protecĠia factorilor de mediu în zona venituri oscilează în jurul valorilor de 0,065 Euro/kWh batalurilor de reziduuri tehnologice. în cazul producerii energiei electrice úi 22 Euro/Gcal în Pe amplasament există trei bataluri care au fost cazul producerii energiei termice. ProducĠia de energie utilizate pentru depozitarea úlamurilor úi deúeurilor orientativă în cazul unui depozit de cca. 2,000,000 tehnologice cu conĠinut de crom, sulfuri, fluor ú.a.. tone este de 10,000,000 kWh /an producĠie energie Batalul B1 se găseúte actualmente în exploatare, electricăúi 14,000,000 kWh /an producĠie energie nivelul depunerilor fiind aproape de cota termică. coronamentului digului acestuia, astfel că practic nu Totodată vor putea fi comercializate unităĠile de mai există gardă de siguranĠă pentru acest batal; reducere a emisiilor de bioxid de carbon. digurile de contur ale acestuia sunt în stare relativ bună, nefiind observate fenomene de exfiltraĠii sau de Descrierea proiectului alunecări ale taluzelor; evacuarea stabilităĠii digurilor Proiectul vizează proiectarea, construirea úi punerea de contur a relevat existenĠa pericolului de alunecare în funcĠiune a unor sisteme de colectare úi valorificare a digurilor batalului B1. Batalurile B2 úi B3 sunt a gazelor reziduale rezultate din depozitele de deúeuri epuizate, coronamentul acestora este mult depăúit de menajere existente în judeĠul Mureú. depunerile realizate; platoul acestor bataluri este solidificat; apele de precipitaĠii care nu infiltrează în Localizare corpul depunerilor de reziduuri úiroiesc pe taluz Târgu Mureú, Sighiúoara, Luduú, Târnăveni, Sovata generând multiple ravene úi ogaúe, adâncimea acestora fiind în multe cazuri semnificativă; ca urmare Costuri a creúterii umidităĠii materialului din structura digurilor, InvestiĠia medie în sistemul de colectare/valorificare în unele locuri malul a curs úi în altele a alunecat; au energetică a gazului de depozit este de 1200 - 2000 apărut prăbuúiri ale taluzelor de până la 4 m verticală. Euro/KW energie instalată la un amplasament. Apa din precipitaĠii ce se infiltrează în masa deúeurilor depuse în interiorul batalurilor nu este drenată artificial Aspecte instituĠionale ci natural prin radierul úi digurile batalurilor; se alimentează astfel solul, subsolul úi stratul freatic cu Beneficiari ape impurificate; în acelaúi timp aceste ape Ġin sub presiune întreaga construcĠie, contribuind la reducerea Consiliile locale din judeĠul Mureú coeficientului de siguranĠă, în special al digurilor. Taluzul actual al digurilor nu mai corespunde FinanĠare secĠiunilor tip de proiectare; de asemenea se observă în unele profile prăbuúirea acestor diguri. Ansamblul Surse proprii - 10% celor trei bataluri nu este dotat cu aparatură necesară Durata proiectului urmăririi comportării lor. 24 luni Descrierea proiectului - realizarea unor măsurători pentru evaluarea stării úi eficienĠei sistemului de etanúare a radierului 23. ASIGURAREA TEHNICªÃ A batalurilor; realizarea unui sistem coerent de STABILITÃÞII BATALURILOR DE monitorizare a calităĠii solului úi apelor subterane în REZIDUURI ªi PROTECÞIA perimetrul batalurilor; realizarea unui sistem de colectare a apelor pluviale pe perimetrul fiecărui batal FACTORILOR DE MEDIU ÎN ZONA úi evacuarea controlată a acestora; refacerea calităĠii BATALURILOR DE REZIDUURI solului; măsuri de conservare úi construcĠie ecologică; TEHNOLOGICE - refacerea taluzurilor digurilor de contur ale batalurilor úi refacerea profilului transversal al acestora, acolo unde se constată deteriorarea gravă; - nivelarea depunerilor în bataluri úi supraînălĠarea Obiective digurilor pentru asigurarea unei gărzi de siguranĠă de cel puĠin 0,5 m; 174

JUDEğ UL

- nivelarea plafonului batalurilor, urmată de activităĠilor economice în judeĠul Mureú în general úi în impermeabilizarea úi ecologizarea acestora; zona Parcului Industrial Ungheni în special. - stabilirea unui program de monitorizare în timp a Proiectul vizează proiectarea, construirea úi punerea amplasamentului batalurilor. în funcĠiune a unui incinerator de deúeuri periculoase Există Studiul de evaluare a riscului. cu o capacitate de 1500 t/an. Costul proiectului (estimativ) Localizare 37500 € - expertizăúi proiect tehnic Ungheni, pe amplasamentul Depozitului ecologic - costurile investiĠionale urmează a fi evaluate în zonal funcĠie de prevederile proiectului tehnic Costuri Localizare InvestiĠie: 3 570 000 € Târnăveni Cost operare: 350 €/t de deúeu incinerat Aspecte instituĠionale Aspecte instituĠionale Beneficiarul: Beneficiar: S.C. BICAPA S.A. Consiliul JudeĠean Mureú Durata proiectului Parteneri: 12 luni - Consiliile locale din judeĠul Mureú, AgenĠi economici generatori de deúeuri periculoase; FinanĠare Surse proprii - 10% Durata proiectului

36 luni

25. UNITATE DE COMBATERE A CÃDERILOR DE GRINDINÃ 24. INCINERATOR PENTRU DEªEURI PERICULOASE Obiectivul

Obiectiv Protejarea culturilor agricole, obiectivelor economice úi în mod deosebit a plantaĠiilor pomiviticole împotriva Proiectul urmăreúte asigurarea condiĠiilor pentru efectului negativ a căderilor de grindină. eliminarea deúeurilor periculoase, generate în judeĠul Mureúúi în zona adiacentă, în concordanĠă cu Descrierea proiectului cerinĠele de protecĠie a mediului úi sănătăĠii populaĠiei, În cadrul acestui proiect vor fi prevăzute următoarele ce decurg din strategiile úi politicile naĠionale de acĠiuni: gospodărire a deúeurilor, precum úi din angajamentele - amplasarea unui centru de comandă la Tîrgu Mureú, asumate în procesul de negociere a aderării României care va coordona acĠiunile de intervenĠie de la bazele la Comunitatea Europeană. de lansare a rachetelor antigrindină; Cantitatea de deúeuri periculoase colectată va fi în - realizarea unei reĠele de informaĠii pentru colectarea creútere în următorii ani, ca urmare a introducerii datelor necesare luării deciziilor. În acest sistem vor fi sistemului de colectare a deúeurilor periculoase de la integrate staĠiile meteorologice, staĠiile de radiolocaĠie populaĠie, a închiderii crematoriilor de deúeuri úi bazele de lansare; spitaliceúti neconforme, dar úi ca urmare a dezvoltării 175

MUREù

- înfiinĠarea unei reĠele de baze de lansare a - Identificarea terenurilor úi formarea grupurilor de rachetelor cu rază de acĠiune de 10 km. Acoperirea producători pe zone; geografică a principalelor bazine pomiviticole úi - Întocmirea documentaĠiilor de înfiinĠarea plantaĠiilor legumicole din judeĠul Mureú, însumând un teritoriu de Identificarea úi atragerea de investitori úi fonduri de cca. 150 mii ha; investiĠii; - formarea profesională a personalului de comandă, - Implementarea proiectului. execuĠie úi de monitorizare. Impactul social úi de mediu Impactul economico – social: Prin realizarea acestui proiect, pantele cu expoziĠie Prin realizarea acestui proiect se evită anual sudică – afectate de eroziune prin spălări úi alunecări producerea unor pagube materiale în valoare de 50 – – vor fi reluate în cultură. Stăvilirea procesului de 60 miliarde lei. Pe lângă pierderile directe de produse spălări de sol úi alunecări vor reduce pericolul agricole trebuie să luăm în calcul úi deprecierea colmatării albiilor úi pericolul de inundaĠii. calitativă a produselor rămase, precum úi pagubele Sub aspect social, acest proiect va contribui la materiale provocate de grindină în domeniul ocuparea forĠei de muncă, reducerea úomajului în construcĠiilor úi altor obiective civile. zonăúi eficientizarea activităĠii agricole cu impact Prin implementarea acestui proiect se creează 50 – 60 asupra potenĠialului economic al judeĠului. de noi locuri de muncă. Costuri Costuri Amenajarea unui ha de viĠă de vie cu sistem de susĠinere úi mecanizarea aferentă se estimează la 350 Valoarea totală a investiĠiei se ridică la cca. 160 milioane lei iar valoarea totală a investiĠiei se ridică la miliarde lei, d.c. studiul de prefezabilitate 1 mld. lei. 350 miliarde lei. Fondurile vor fi asigurate de la Bugetul MAPDR. FinanĠare Termene de realizare - fonduri SAPARD 40 % Studiul de prefezabilitate: 2005 - capital privat autohton 15 % Studiul de fezabilitate úi de execuĠie: 2005 – 2006 - capital atras de la investitori 25 % Implementarea proiectului: 2006 – 2008 - granturi de la U.E 20 % Aspecte instituĠionale Coordonator - DirecĠia pentru Agriculturăúi Dezvoltare 27. REDUCEREA SUPRAFEÞELOR Rurală Mureú. AFECTATE DE DEGRADAREA SOLULUI

26. REABILITAREA PODGORIILOR VITI- Obiectiv VINICOLE ISTORICE DIN JUDEÞ În judeĠul Mureú, terenurile afectate de eroziunea de suprafaĠă sunt în suprafaĠă de 55.480 ha, iar terenurile afectate de alunecări de teren însumează cca. 30 ha. Obiectivul Proiectul urmăreúte reducerea cu 70% a suprafeĠelor Proiectul vizează reabilitarea podgoriilor istorice de pe de teren afectate de degradarea stării fizice a solului úi valea Târnavei Mici. În această zonă geografică se reducerea cu 30% a suprafeĠelor afectate de alunecări înscriu unităĠile administrative: Bălăuúeri, Zagăr, de teren Viiúoara, Coroisânmartin, , Suplac, Mica, ActivităĠi Găneúti, Băgaciu, Târnăveni. CondiĠiile agropedologice precum úi factorii climaterici Proiectul prevede realizarea următoarelor lucrări: fac ca această zonă să se preteze pentru cultura viĠei - Proiectare úi execuĠie lucrări specifice de colectare úi de vie. Există o tradiĠie úi forĠă de muncă calificată în evacuare a apei în exces; zonă pentru cultura viĠei de vie. ExpoziĠiile sudice úi - Proiectare úi execuĠie lucrări de combatere a microzonele care se pretează în mod deosebit pentru eroziunii de suprafaĠă úi adâncime a solului prin viticultură însumează în zona descrisă cca. 1.000 ha. executarea de lucrări de amenajare de suprafaĠă úi Descrierea proiectului 176

JUDEğ UL lucrări de artă, după caz: baraje, ruperi de pantă, praguri; - Împădurirea úi reîmpădurirea tuturor suprafeĠelor de teren din zona alunecărilor active sau stabilizate cu pantă mai mare de 30%; - Eliminarea efectelor produse de alunecările de teren; - Proiectarea úi executarea lucrărilor specifice necesare pentru reducerea degradării stării fizice a solului datorită eroziunii de suprafaĠă prin apă, a eroziunii eoliene úi a tasării. Costul proiectului (estimativ) 1.000.000 € Aspecte instituĠionale Beneficiar Consiliul JudeĠean Mureú Consiliile locale Parteneri: DirecĠia pentru Agriculturăúi Dezvoltare Rurală FinanĠare - surse proprii 10% surse atrase 90% Durata proiectului 36 luni