DOCSLIB.ORG

Donau Aktuell Danube News

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Donau Aktuell Danube News DONAU AKTUELL DANUBE NEWS Informationsblatt der Internationalen Arbeitsgemeinschaft Donauforschung (IAD) Bulletin of the International Association for Danube Research (IAD) März 2005, No. 11 Eine Monitoring-Studie zur Belastung der Mureş Monitoring pollution in the river Mureş In Fortführung der Bestrebungen der IAD während der As a follow-up action of IAD’s policy in the past years to letzten Jahre, neue Kooperationen zwischen west- und establish new cooperation between Western and East- osteuropäischen Forschergruppen im Hinblick auf ern research groups in order to develop joint projects zukünftige EU-Projektanträge zu etablieren, wurde for EU programmes, an international pilot project was 2004 ein Pilotprojekt unter Beteiligung der Universität set up in 2004 between Tübingen University, Steinbeis Tübingen, des Steinbeis-Transferzentrums Ökotoxiko- Transfer Centre for Ecotoxicology and Ecophysiology logie und Ökophysiologie Rottenburg (beide Deutsch- Rottenburg (both Germany), Institute of Biology of the land), des Instituts für Biologie der Rumänischen Aka- Romanian Academy Bucharest, Western University demie Bukarest, der Westlichen Universität Vasile Vasile Goldiş Arad, Oradea University, ICECHIM Bu- Goldiş Arad, der Universität Oradea, von ICECHIM charest (all Romania), Balaton Limnological Institute of Bukarest (alle Rumänien), dem Limnologischen Institut the Hungarian Academy of Sciences, Tihany (Hungary) Balaton der ungarischen Akademie der Wissenschaf- and Centre for Fish and Wildlife Health, University of ten, Tihany (Ungarn) und dem Zentrum für Fisch- und Berne (Switzerland). Wildtiermedizin der Universität Bern (Schweiz) gestar- The scientific aim of the study was to investigate the tet. degree of pollution in a Danube tributary system Das wissenschaftliche Ziel dieser Studie war die Er- (Mureş, the major tributary of Tisa/Tisza river) by com- mittlung des Belastungszustandes eines Zufluß- bining modern techniques (biomarkers analyses) with systems zur Donau, der Mureş, dem Hauptzufluß der classic chemical analyses, and to establish their eco- Theiß. Hierzu wurden in einem Multi-Level-Ansatz in logical relevance by investigations at the community den letzten Jahren entwickelte Techniken (Biomarker- level. Applying this multi-level approach, this was the analysen) mit klassischer chemischer Analytik kombi- first study of its kind in Romania to assess the biologi- niert sowie die ökologische Relevanz der Befunde cal effects of pollution on aquatic biocoenoses. durch Untersuchungen der Artengemeinschaften do- The most important pollution sources of the Mureş and 2 kumentiert. Diese Studie war die erste ihrer Art in Ru- its catchment area of 28,310 km are mining industry mänien, die durch Untersuchungen auf verschiedenen close to the tributary Aries, metallurgical industry at the Ebenen biologische Schadstoffeffekte auf aquatische tributaries Târnava, Ampoi, Cerna and Strei, chemical Biozönosen beurteilte. industry at Târnava and Mureş itself, and a number of Die wichtigsten Belastungsquellen der Mureş und ihres municipal wastewater treatment plants, mainly at the 2 28,310 km großen Einzugsgebiets sind die Bergbau- Mureş river. Quite a number of accidential pollution industrie nahe des Nebenflusses Aries, metallverarbei- events, mainly from industry, but also from agriculture tende Betriebe entlang der Nebenflüsse Târnava, Am- and municipality have occurred during the eighties and poi, Cerna und Strei, die chemische Industrie entlang nineties of the last century, with highest frequecy from der Târnava und der Mureş selbst sowie eine Reihe 1986 – 1989, and decreasing frequency during the von städtischen Klärwerken entlang der Mureş. Zahl- 1990s. These pollution waves contained mainly nitrate, reiche Unfälle, haupsächlich in Verbindung mit indus- ammonium, oil, cyanide, and heavy metals (Ognean R- trieller, aber auch landwirtschaftlicher und städtebauli- C, Sandu I, Kovács P, Buzás Z (1998): Mureş/Maros. cher Aktivität trugen in den 80er und 90er Jahren des Report No. 1, Inception Report, Task Force on Monitor- letzten Jahrhunderts zur Belastung bei. Hierbei wurden ing and Assessment under the UN/ECE Water Conven- die meisten Unfälle zwischen 1986 und 1989 ver- tion, Pilot Project Programme Transboundary Rivers. zeichnet; in den 90er Jahren ging die Häufigkeit der Targu Mureş, Romania). Unfälle zurück. Diese Verschmutzungswellen trugen For the research programme, a downstream stretch of haupsächlich Nitrat, Ammonium. Öl, Cyanid und the Mureş river in Romania was selected, between km Schwermetalle ein (Ognean R-C, Sandu I, Kovács P, 586 and 714. To include the potential pollution influx Buzás Z (1998): Mureş/Maros. Report No. 1, Inception from the tributaries, as well as the impact of a large Report, Task Force on Monitoring and Assessment municipality, two sites upstream and two downstream under the UN/ECE Water Convention, Pilot Project of Arad city were selected for the investigations (Fig.1). Programme Transboundary Rivers. Targu Mureş, Ro- mania). Abiotic parameters and pollution Für das hier beschriebene Forschungsprogramm wur- Since most chemical pollutants tend to accumulate in de ein Abschnitt der Mureş im Unterlauf auf rumäni- sediment, the chemical investigations focused on schem Gebiet zwischen Flusskilometer 586 und 714 sediment samples, assessing the organic matter, or- gewählt. Um potentiellen Eintrag aus den Zuflüssen ganic pollutants and heavy metals content. wie auch den möglichen Einfluss großer Siedlungen The analyses revealed a very low content of organic miteinzubeziehen, wurden je zwei Probestellen fluss- matter, which could be explained by the high water flow - 1 - auf- und flussabwärts der Stadt Arad für die Untersu- that washed the detritus from the sediment and also by chungen ausgewählt (Abb. 1). the substrata characteristics (the river sediment was mostly composed of sand and gravel). A biotische Parameter und Schadstoffbelastung Da die meisten Schadstoffe zur Akkumulation im Se- diment tendieren, konzentrierte sich die chemische A nalytik auf Sedimentproben. Die Konzentration an organischen Schadstoffen, Schwermetallen und der organische Anteil im Sediment wurden bestimmt. Die Analysen zeigten einen sehr geringen Anteil orga- nischen Materials im Sediment, was durch die hohe Fließgeschwindigkeit des Wassers und, damit einher- gehend, eine Trennung des Detritus vom Sediment sowie der Korngröße des Sediments (hauptsächlich Sand und Kies) erklärbar ist. Polyzyklische Aromaten (PAH) und polychlorierte Biphenyle (PCB) zeigen ge- nerell eine hohe Affinität zu organischen Partikeln im Wasser und zum organischen Anteil des Sediments, worüber sie üblicherweise in die Nahrungskette gelan- gen. Durch den geringen organischen Gehalt des Se- Abb.1: Lage der Probestellen entlang der Mureş diments war auch die Konzentration von PAH und Fig.1: Location of sampling sites along Mureş river PCB im Sediment der Mureş gering. 1: Zam, 2: Mândruloc, 3: Bodrogu Vechi, 4: Pecica Die Schwermetallbelastung des Sediments zeigte einen Trend zur Zunahme stromaufwärts. Dies gilt für Due to their high hydrophobicity, PAH and PCB mole- die Konzentrationen an Cu, Cd, Pb und Zn, welche cules have a high affinity for organic matter; they asso- allesamt bei der Probestelle Zam höher lagen als bei ciate with particles in the water, and settle in sediment, Pecica (Tabelle 1). In diesem Zusammenhang ist vor entering the food web via uptake by the phytoplankton allem Cd von größter ökotoxikologischer Bedeutung, and association with other suspended particles such as detritus and sediments. The low content of PAH and da die an allen vier Stellen gemessenen Konzentratio- nen die Qualitätskriterien für z.B. kanadische, schwe- PCB was in a close correlation with the low level of dische, niederländische und deutsche Flüsse drastisch organic matter from the sediment. überschritten. Auch die Kupferkonzentrationen an den Heavy metal analysis revealed a tendency for Cu, Cd, Probestellen 1 und 2 (Zam und Mândruloc) überschrit- Pb, and Zn concentrations to increase from down- ten die Standards für Schweden, Kanada und die Nie- stream (Pecica) to upstream (Zam) (Table 1). Here, derlande. particularly Cd is of great ecotoxicological importance Wie weitere Analysen zeigten, wurden insbesondere since its concentrations in the sediments of all four diese zwei Metalle in der Leber von Fischen, welche sites drastically surpassed the quality requirements for, an diesen zwei Probestellen gefangen wurden, akku- e.g., Canadian, Swedish, Dutch and German streams. muliert. Eine zusätzliche Belastung stellen die gemes- Also the Cu concentrations at sites 1 and 2 (Zam and senen Blei- und Zinkkonzentrationen dar, welche je- Mândruloc) surpassed the quality standards for Swe- doch – für sich alleine gesehen – unter den kritischen den, Netherlands and Canada. Particularly these two Schwellenwerten liegen. metals were bioaccumulated in the liver of fish caught Die üblicherweise erfassten limnochemischen Parame- at these two sites as shown by analyses also con- ter wie Temperatur, Nitrit, Nitrat, Ammonium, Ammoni- ducted in the frame of this project. Also lead and zinc ak, Phosphat, organisch gebundener Kohlenstoff, concentrations which were below critical thresholds, Chlorid, Leitfähigkeit, pH und Carbonat wiesen auf may contribute to overall metal toxicity. The commonly measured limnochemical parameters, such as tem- keine außergewöhnliche Situation an den vier Probe- stellen hin. perature, nitrate, nitrite, ammonium, ammonia, phos- phate, organic carbon,
Load more

Recommended publications
  • Ácsfalva, Aciuţa (Pleşcuţa
    Varga E. Árpád: Utolsó frissítés: 2010. március 3. Erdély etnikai és felekezeti statisztikája, 1850-2002 Magyar–román helynévmutató Almásegres, Agrişu Mare (Târnova, AR) A, Á Almasel, Almăşel (Zam, HD) Almásfegyvernek, Fegernic (Sârbi, BH) Abafája, Apalina (mun. Reghin, MS) Almásgalgó, Gâlgău Almaşului (Bălan, SJ) Abásfalva, Aldea (Mărtiniş, HR) Almásiratos, Almaş-Iratoş Curtici (or. Curtici, AR) Abosfalva, Abuş (Mica, MS) Almásköblös, Cubleşu (Cuzăplac, SJ) Ábránfalva, Obrăneşti (Ulieş, HR) Almásmálom, Malin (Nuşeni, BN) Abrudbánya, Abrud (or. Abrud, AB) Almásmező, Bicaz-Chei (Bicaz-Chei, NT) Abrudfalva, Abrud-Sat (or. Abrud, AB) Almásmező, Poiana Mărului (Poiana Mărului, BV) Abrudkerpenyes, Cărpiniş (Roşia Montană, AB) Almásnyíres, Mesteacănu (Almaşu, SJ) Abucsa, Abucea (Dobra, HD) Almásrákos, Racâş (Hida, SJ) Ácsfalva, Aciuţa (Pleşcuţa, AR) Almásrétje, Poiana Mereni Lemnia (Lemnia, CV) Ácsva, Avram Iancu (Vârfurile, AR) Almásróna, Ravensca (Şopotu Nou, CS) Adalin, Adalin (Dragu, SJ) Almásszelistye, Almaş-Sălişte (Zam, HD) Ádámos, Adămuş (Adămuş, MS) Almásszentmária, Sântă Maria (Sânmihaiu Ádámvölgy, Adămeşti Ploscoş (Ploscoş, CJ) Almaşului, SJ) Adorján, Adrian (Livada, SM) Almásszentmihály, Sânmihaiu Almaşului (Sânmihaiu Aga, Brestovăţ (Brestovăţ, TM) Almaşului, SJ) Agadics, Agadici (or. Oraviţa, CS) Almástamási, Tămaşa (Cuzăplac, SJ) Ágostonfalva, Augustin (Ormeniş, BV) Almaszeg, Voivozi (Popeşti, BH) Ágotakövesd, Coveş (or. Agnita, SB) Almaszeghuta, Huta Voivozi (Şinteu, BH) Ágya, Adea (Sintea Mare, AR) Alménes, Minişel (Tauţ,
    [Show full text]
  • Administraţia Bazinală De Apă Mureş
    PLANUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII Administraţia Bazinală de Apă Mureş Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş CUPRINS Abrevieri ................................................................................................................................... 4 Cap. 1: Prezentarea generală a bazinului hidrografic Mureș .................................................. 6 Cap. 2: Riscul la inundaţii în bazinul hidrografic Mureş ....................................................... 14 2.1. Descrierea lucrărilor existente de protecție împotriva inundațiilor ............................. 14 2.2. Descrierea sistemelor existente de avertizare - alarmare şi de răspuns la inundaţii ............................................................................................ 43 2.3. Istoricul inundaţiilor .................................................................................................... 51 2.4. Evenimentele semnificative de inundaţii ..................................................................... 53 2.5. Zone cu risc potențial semnificativ la inundații ........................................................... 55 2.6. Hărți de hazard și hărți de risc la inundații .................................................................. 59 2.7. Indicatori statistici ....................................................................................................... 63 Cap. 3: Descrierea obiectivelor
    [Show full text]
  • 1 ANEXĂ Repartizarea Sumelor Pentru Achitarea Unor Cheltuieli
    ANEXĂ Repartizarea sumelor pentru achitarea unor cheltuieli urgente în vederea înlăturării efectelor calamităţilor naturale Nr. Obiectiv Unitatea Suma crt. administrativ- alocată teritorială - mii lei – 0 1 2 3 1) Județul Arad Total, din care: 8.347 1 Refacere DJ 793 C Consiliul 1.211 Refacere DJ 763 A Județean Arad Refacere DJ 792 F Refacere DJ 708 A Refacere DJ 707 C Refacere DJ 708 Refacere DJ 707 B – sat Birchiș Refacere DJ 792 E – sat Laz 2 Refacere ruptură carosabil – sat Bârzava Comuna Bârzava 1.451 Refacere Podețe – sat Lalașinț Refacere DC 83 – sat Lalașinț Refacere Cămin Cultural – sat Bârzava Refacere Străzi – sat Bârzava Refacere Străzi – sat Căpruța Refacere Străzi – sat Slatina de Mureș Refacere Podeț Nișa – sat Bârzava Refacere Podeț Țălan – sat Bârzava Refacere Pod lemn – sat Bârzava Refacere Podețe – sat Groșii Noi Refacere Străzi – sat Bătuța Refacere Podeț – sat Bătuța 3 Refacere Străzi – sat Conop Comuna Conop 300 Refacere Străzi – sat Chelmac 4 Refacere Străzi – sat Vărădia de Mureș Comuna Vărădia 545 Refacere Străzi – sat Julița de Mureș Refacere Străzi – sat Baia Refacere Străzi – sat Nicolae Bălcescu Refacere Străzi – sat Stejar Refacere străzi – sat Vărădia de Mureș Refacere podeț – sat Stejar Refacere străzi – sat Stejar Refacere DC 72 – sat Stejar Refacere Eroziune mal Vale Vâlcuța – sat Nicolae Bălcescu 5 Refacere DC 72 – sat Pîrnești Comuna Săvârșin 111 Refacere Străzi – sat Hălăliș Refacere Drum forestier – sat Hălăliș Refacere DC 74 – sat Troaș Refacere Străzi – sat Săvârsin 1 6 Refacere DC 82 – sat Bata
    [Show full text]
  • Hunedoara.Pdf
    39DILúDUHMXGHĠ Proces-verbal din data 25.05.2016SULYLQGGHVHPQDUHDSUHúHGLQĠLORUELURXULORUHOHFWRUDOHDOHVHFĠLLORUGHYRWDUH constituite pentru alegerile locale din anul 2016úLDORFĠLLWRULORUDFHVWRUD &LUFXPVFULSĠLD(OHFWRUDOă-XGHĠHDQăQU22, HUNEDOARA ,QL܊LDOD Nr. crt. UAT 1U6HF܊LH ,QVWLWX܊LD )XQF܊LD Nume Prenume $GUHVă WDWăOXL &DVDGH&XOWXUă'UăJDQ 1 MUNICIPIUL DEVA 1 3UH܈HGLQWH REISS FRIDA A HUNEDOARA, MUNICIPIUL DEVA Muntean &DVDGH&XOWXUă'UăJDQ 2 MUNICIPIUL DEVA 1 /RF܊LLWRU 52ù8 SINTIA IONELA T HUNEDOARA, MUNICIPIUL DEVA Muntean &DVDGH&XOWXUă'UăJDQ 3 MUNICIPIUL DEVA 2 3UH܈HGLQWH *$95,/Ă ILEANA N HUNEDOARA, MUNICIPIUL DEVA Muntean &DVDGH&XOWXUă'UăJDQ 4 MUNICIPIUL DEVA 2 /RF܊LLWRU *$95,/Ă EMIL P HUNEDOARA, MUNICIPIUL DEVA Muntean &DVDGH&XOWXUă'UăJDQ 5 MUNICIPIUL DEVA 3 3UH܈HGLQWH BIBER BIANCA-EMILIA G HUNEDOARA, MUNICIPIUL DEVA Muntean &DVDGH&XOWXUă'UăJDQ 6 MUNICIPIUL DEVA 3 /RF܊LLWRU 3Ă&85$5 &Ă/,1$5*+,5 A HUNEDOARA, MUNICIPIUL DEVA Muntean ùFRDODJLPQD]LDOă³Andrei 7 MUNICIPIUL DEVA 4 3UH܈HGLQWH LUCA ADRIAN-NICOLAE A HUNEDOARA, MUNICIPIUL DEVA ùDJXQD´ ùFRDODJLPQD]LDOă³Andrei 8 MUNICIPIUL DEVA 4 /RF܊LLWRU DUMA MARIANA I HUNEDOARA, MUNICIPIUL DEVA ùDJXQD´ ùFRDODJLPQD]LDOă³Andrei 9 MUNICIPIUL DEVA 5 3UH܈HGLQWH VALEA CRISTIANA M HUNEDOARA, MUNICIPIUL DEVA ùDJXQD´ ùFRDODJLPQD]LDOă³Andrei 10 MUNICIPIUL DEVA 5 /RF܊LLWRU STARK GABRIELA-GEANINA ù HUNEDOARA, MUNICIPIUL DEVA ùDJXQD´ ùFRDODJLPQD]LDOă³Andrei 11 MUNICIPIUL DEVA 6 3UH܈HGLQWH $1'5$ù $1*(/,&$92,&+,ğ$ V HUNEDOARA, MUNICIPIUL DEVA ùDJXQD´ ùFRDODJLPQD]LDOă³Andrei 12 MUNICIPIUL DEVA 6 /RF܊LLWRU MUNTIANU DANIELA-CARMEN I HUNEDOARA, MUNICIPIUL DEVA ùDJXQD´ *UăGLQL܊DFX3URJUDP 13 MUNICIPIUL DEVA 7 3UH܈HGLQWH ZDRENGHEA MONICA-NICOLETA N HUNEDOARA, MUNICIPIUL DEVA Prelungit Nr 7 *UăGLQL܊DFX3URJUDP 14 MUNICIPIUL DEVA 7 /RF܊LLWRU INULESCU MARINELA-DANIELA I HUNEDOARA, MUNICIPIUL DEVA Prelungit Nr 7 1/74 39DILúDUHMXGHĠ ,QL܊LDOD Nr.
    [Show full text]
  • Tabel Atribute RO 11.05.2015
    Garda Cod / Validare Justificari eliminare (doar la nivel Id trup ID judet / trup Judet Bazinet C1 C2 C3 C4 Forestiera Nivel risc finala de bazinete /trup) 7 AB-7 Cluj AB Molivis AB-7 Total trup 1 0 0 0 galben 9 AB-9 Cluj AB Miras (Cotul) AB-9 Total trup 1 1 0 0 rosu 10 AB-10 Cluj AB Raul Mic AB-10 Total trup 1 0 0 0 galben 12 AB-12 Cluj AB Martinie (Marginea, Tetu) AB-12 Total trup 0 1 0 0 rosu 14 AB-14 Cluj AB Grosesti AB-14 Total trup 0 1 0 0 rosu 15 AB-15 Cluj AB Brustura AB-15 Total trup 1 0 0 0 galben 16 AB-16 Cluj AB Valea Tonii AB-16 Total trup 1 0 0 0 galben 19 AB-19 Cluj AB Chipesa AB-19 Total trup 1 0 0 0 galben 20 AB-20 Cluj AB Garbova AB-20 Total trup 1 0 0 0 galben 26 AB-26 Cluj AB Boz AB-26 Total trup 0 1 0 0 rosu 27 AB-27 Cluj AB Vingard AB-27 Total trup 0 1 0 0 rosu 29 AB-29 Cluj AB Ungurei AB-29 Total trup 0 1 0 0 rosu 30 AB-30 Cluj AB Gardan AB-30 Total trup 0 1 0 0 rosu 31 AB-31 Cluj AB Ohaba (Valea Mare) AB-31 Total trup 0 1 0 0 rosu 38 AB-38 Cluj AB Cenade AB-38 Total trup 0 1 0 0 rosu 39 AB-39 Cluj AB Tarnava (Tarnava Mare) AB-39 Total trup 0 0 0 0 galben 40 AB-40 Cluj AB Lodroman AB-40 Total trup 0 1 0 0 rosu 41 AB-41 Cluj AB Valea Lunga (Tauni) AB-41 Total trup 0 1 0 0 rosu 44 AB-44 Cluj AB Graben AB-44 Total trup 0 1 0 0 rosu 45 AB-45 Cluj AB Spinoasa AB-45 Total trup 1 1 0 1 rosu 46 AB-46 Cluj AB Tatarlaua AB-46 Total trup 1 1 0 1 rosu 48 AB-48 Cluj AB Veseus AB-48 Total trup 1 0 0 0 galben 49 AB-49 Cluj AB Pe Dealul cel mai Departe AB-49 Total trup 1 0 0 0 galben 53 AB-53 Cluj AB Dunarita (Bucerdea) AB-53 Total
    [Show full text]
  • Anexa Nr. 1 Lista Consolidată a Ariilor Naturale Protejate Din România
    Anexa nr. 1 Lista consolidată a ariilor naturale protejate din România Lista ariilor naturale protejate din România cuprinde codul ariei naturale protejate, denumirea acesteia precum și Unitățile Administrativ Teritoriale pe teritoriul cărora se află. 1. LISTA ARIILOR NATURALE PROTEJATE DE INTERES NAȚIONAL 1.a. PARCURI NAȚIONALE RONPA0001 Domogled - Valea Cernei Județul Caraș-Severin: Băile Herculane, Cornereva, Mehadia, Teregova, Topleț, Zăvoi Județul Gorj: Padeș, Tismana Județul Hunedoara: Râu de Mori Județul Mehedinți: Balta, Isverna, Obârșia-Cloșani, Podeni RONPA0002 Retezat Județul Caraș-Severin: Zăvoi Județul Gorj: Padeș, Tismana Județul Hunedoara: Pui, Râu de Mori, Sălașu de Sus, Uricani RONPA0003 Cheile Nerei - Beușnița Județul Caraș-Severin: Anina, Bozovici, Cărbunari, Ciclova Română, Dalboșeț, Lăpușnicu Mare, Șopotu Nou, Oravița, Sasca Montană RONPA0005 Munții Rodnei Județul Bistrița-Năsăud: Șanț, Maieru, Parva, Rebrișoara, Rodna, Romuli, Sângeorz-Băi, Telciu Județul Maramureș: Borșa, Moisei, Săcel RONPA0007 Cheile Bicazului - Hășmaș Județul Harghita: Gheorgheni, Sândominic, Tulgheș Județul Neamț: Bicaz-Chei, Dămuc RONPA0008 Ceahlău Județul Neamț: Bicaz, Bicazu Ardelean, Ceahlău, Tașca RONPA0009 Călimani Județul Bistrița-Năsăud: Bistrița Bârgăului Județul Harghita: Bilbor, Toplița Județul Mureș: Lunca Bradului, Răstolița Județul Suceava: Șaru Dornei, Dorna Candrenilor, Panaci, Poiana Stampei RONPA0010 Cozia Județul Vâlcea: Băile Olănești, Berislăvești, Brezoi, Călimănești, Muereasca, Perișani, Racovița, Sălătrucel RONPA0011 Piatra Craiului Județul Argeș: Dâmbovicioara, Dragoslavele, Rucăr 1 Județul Brașov: Bran, Fundata, Moieciu, Zărnești RONPA0012 Semenic - Cheile Carașului Județul Caraș-Severin: Anina, Bozovici, Carașova, Goruia, Prigor, Reșița, Teregova, Văliug RONPA0016 Munții Măcinului Județul Tulcea: Cerna, Greci, Hamcearca, Jijila, Luncavița, Măcin RONPA0848 Buila - Vânturarița Județul Vâlcea: Băile Olănești, Bărbătești, Costești RONPA0933 Defileul Jiului Județul Gorj: Bumbești-Jiu, Schela Județul Hunedoara: Aninoasa, Petroșani, Vulcan 1.b.
    [Show full text]
  • Situație Rate De Incidenta La Nivel De Localități 07.09.2020
    Situație rate de incidenta la nivel de localități 07.09.2020 1 Municipiul București Rata de BUCURESTI incidenta la 1000 locuitori Total Municipiul Bucuresti 1.12 2 Alba ALBA Rata de Localitate incidenta la 1000 locuitori MUNICIPIUL ALBA IULIA 1.11 MUNICIPIUL AIUD 0.55 MUNICIPIUL BLAJ 0.68 MUNICIPIUL SEBES 0.43 ORAS ABRUD 0.00 ORAS BAIA DE ARIES 0.26 ORAS CAMPENI 0.54 ORAS CUGIR 0.35 ORAS OCNA MURES 0.07 ORAS TEIUS 0.55 ORAS ZLATNA 0.25 ALBAC 1.49 ALMASU MARE 0.82 3 ARIESENI 0.00 AVRAM IANCU 0.00 BERGHIN 1.01 BISTRA 0.00 BLANDIANA 1.12 BUCERDEA GRANOASA 0.00 BUCIUM 0.70 CALNIC 0.00 CENADE 0.00 CERGAU 0.00 CERU-BACAINTI 0.00 CETATEA DE BALTA 0.65 CIUGUD 0.32 CIURULEASA 0.00 CRACIUNELU DE JOS 0.00 CRICAU 0.00 CUT 0.00 DAIA ROMANA 0.97 DOSTAT 0.00 FARAU 0.00 GALDA DE JOS 0.23 GARBOVA 1.43 GARDA DE SUS 0.64 HOPARTA 0.00 HOREA 0.00 IGHIU 0.43 INTREGALDE 0.00 JIDVEI 0.19 LIVEZILE 0.00 LOPADEA NOUA 0.00 LUNCA MURESULUI 0.00 LUPSA 0.00 METES 0.37 MIHALT 1.54 MIRASLAU 1.50 MOGOS 1.29 NOSLAC 0.00 OCOLIS 0.00 OHABA 0.00 PIANU 0.00 POIANA VADULUI 0.00 PONOR 0.00 POSAGA 1.05 RADESTI 0.00 RIMET 0.00 4 RIMETEA 0.00 ROSIA DE SECAS 0.00 ROSIA MONTANA 0.36 SALCIUA 0.00 SALISTEA 1.29 SINCEL 0.38 SINTIMBRU 0.00 SASCIORI 0.16 SCARISOARA 0.00 SIBOT 0.00 SOHODOL 0.59 SONA 0.00 SPRING 0.40 STREMT 0.42 SUGAG 1.03 UNIREA 0.20 VADU MOTILOR 0.00 VALEA LUNGA 0.33 VIDRA 0.00 VINTU DE JOS 0.37 5 Arad ARAD Localitate Rata de incidenta la 1000 locuitori MUNICIPIUL ARAD 0.67 ORAS CHISINEU-CRIS 0.61 ORAS CURTICI 0.91 ORAS INEU 2.10 ORAS LIPOVA 0.89 ORAS NADLAC 0.38 ORAS
    [Show full text]
  • Studia II Ultima
    DESCOPERIRI PREISTORICE DIN JUDEŢUL HUNEDOARA - DIN PALEOLITIC PÂNĂ LA ÎNCEPUTUL CIVILIZAŢIEI DACICE - Sabin Adrian LUCA Judeţul Hunedoara reprezintă una dintre cele mai populate regiuni ale României în perioadele preistorice şi istorice. Acest lucru ne-a făcut să realizăm pentru prima dată un repertoriu arheologic al acestuia.1 Pentru a uşura înţelegerea evoluţiei istoriei acestei zone a ţării în timpul preistoriei (din paleolitic la începutul perioadei Latène) ne-am gândit că ar fi bine-venită o abordare sintetică, sub formă de repertoriu şi în ordinea alfabetică a localităţilor actuale, a acestei perioade îndelungate din istoria omenirii. Chiar dacă nu am realizat o sinteză specială pe epoci şi perioade istorice, cred că utilitatea acestui demers este reală. 1. Almaş-Sălişte (comuna Zam) a) Punctul În Săcări. Aşezarea aparţinând purtătorilor culturii Coţofeni, cu elemente ale bronzului timpuriu, se află pe o înălţime cu pante abrupte ce se ridică cu 60 m deasupra vetrei satului.2 b) În hotarul localităţii au fost semnalate mai multe locuiri preistorice.3 ¤ 2. Almaşu Sec (comuna Cârjiţi) a) Pe teritoriul localităţii sunt amintite vestigii preistorice.4 ¤ 3. Arănieş (comuna Cerbăl) a) De aici provine o unealtă bifacială, paleolitică.5 ¤ 4. Ardeu (comuna Balşa) a) Peştera Nr. 4, Peştera surpată Raiu, Peştera Cetate sau Peştera de Jos. Materialul arheologic recoltat din peşteră aparţine culturii Coţofeni. Aici sunt identificate şi fragmente ceramice aparţinând grupului cultural Şoimuş (bronz timpuriu), iar altele se pot încadra în cultura Otomani.6 b) Peştera Cetate. În peşteră s-au identificat fragmente ceramice Coţofeni.7 c) Punctul Cetăţeauă, Cetăţeaua, Cetăţuie sau Cetăţuia. Cetatea dacică se află la SV de sat şi este izolată de terenul din jur prin văile Bozeşului şi Madei, precum şi prin pantele abrupte ce-l înconjoară.
    [Show full text]
  • Deva 0 1 Brad - Autogară Crisbus 4 2 Gura Ruzii 6 3 Luncoiu De Jos 8 4 Podele 10 5 Luncoiul De Sus 12 6 Dealu Mare - Ram
    Anexa nr.2 la Hotărârea nr. 177/2013 Anexa Stațiile publice aferente transportului public județean de persoane prin curse regulate (Anexa la Caietul de sarcini al serviciului de transport public județean de persoane prin curse regulate, în județul Hunedoara) Nr. KM Denumire stație stație Traseul 01: Brad - Deva 0 1 Brad - Autogară Crisbus 4 2 Gura Ruzii 6 3 Luncoiu de Jos 8 4 Podele 10 5 Luncoiul de Sus 12 6 Dealu Mare - Ram. 15 7 Vălișoara 20 8 Săliștioara 24 9 Fornădia 26 10 Căinelu de Jos 28 11 Bejan 31 12 Șoimuș 37 13 Deva - Autogară B.V.Dasler Traseul 02: Brad - Uibărești 01 Brad - Autogară Crisbus 22 Mesteacăn 43 Ribița - Ram. 64 Ribița - Pod 75 Ribiţa 10 6 Între ape 12 7 Uibărești Traseul 03: Hărțăgani - Brad 0 1 Hărțăgani 3 2 Săliște 5 3 Băița 10 4 Ormindea 13 5 Peștera 16 6 Vălișoara - Ram. 17 7 Dealu Mare - Ram. 19 8 Luncoiu de Sus 21 9 Podele 23 10 Luncoiu de Jos 25 11 Gura Ruzii 29 12 Brad - Autogară Crisbus Traseul 04: Brad - Dealu Mare 01 Brad - Autogară Crisbus 42 Gura Ruzii 63 Luncoiu de Jos 74 Stejaru - Coop. 95 Stejaru - Ram. 11 6 Podele 13 7 Luncoiu de Sus 15 8 Dealu Mare - Ram. 20 9 Dealu Mare Traseul 05: Brad - Obârșa 0 1 Brad - Autogară Crisbus 2 2 Mesteacăn 4 3 Ribița - Ram. 6 4 Țebea 8 5 Baia de Criş 10 6 Rișca 13 7 Baldovin 15 8 Rişculiţa 18 9 Leaut - Ram. 19 10 Dobroț 21 11 Obârșa Traseul 06: Brad - Bulzești 0 1 Brad - Autogară Crisbus 2 2 Mesteacăn 4 3 Ribița - Ram.
    [Show full text]
  • Text De Adaugat
    MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură Lista habitatelor piscicole naturale contractate de către asociațiile de pescari recreativi prin contracte pentru utilizarea resurselor acvatice vii în scop recreativ, la data 10.06.2020 Nr. contractul pentru Lungimea/suprafața Asociația de pescari Denumirea habitatului piscicol Limitele habitatului piscicol natural utilizarea resurselor habitatului piscicol recreativi natural (de la……până la) acvatice vii în scop natural (km/Ha) contractantă recreativ JUDEȚ ALBA Râul Mureș Stâna de Mureș- Băcăinți 115 Km Râul Târnava Mare Valea Lungă-conf. râul Mureș 44 Km Râul Ampoi Zlatna - conf. râul Mureș 35 Km Râul Cugir Cugir 15 Km, de la loc. Cugir - conf. râul Mureș 15 Km Râul Sebeș acumulare Petrești- conf. râul Mureș 17 Km Râul Târnava Mică Cetatea de Baltă – Blaj 23 Km AJVPS ALBA Râul Secaș Roșia de Secaș – Obreja 10 Km cu sediul în 44/26.10.2017 Mihoești Mihoești, comuna Câmpeni 98 Ha localitatea Alba Iulia, Râul Arieș Baia de Arieș – Vidolm 30 Km str. Calea Moților, nr. Râul Poșaga Conf. pârâul Săgagea – conf. Râul Arieșul Mare 10 Km 6, județ Alba Râul Sălciuța Fundata – conf. Râul Arieșul Mare 10 Km Râul Ocoliș Pod Lunca Largă – conf. Râul Arieșul 8 Km Râul Mogoș - Cotu Izvoare – limită cu O.S. Aiud 10 Km Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură Str. Sfânta Vineri nr. 29, Sector 3, București, cod 030203 1 Telefon: 0374.466.139 - 140 Fax: 0374.466.138 www.anpa.ro ; operator de date cu caracter personal, înregistrat sub nr. 22917 MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură Valea Bistrei Izvoare – vărsare în râul Arieș 21 Km Valea Bistricioarei Izvoare – vărsare în râul Arieș 18 Km Valea Caselor Izvoare – vărsare în râul Arieș 13 Km Valea Sartășului Izvoare – vărsare în râul Arieș 9 Km Valea Morilor Huda lui Papară - Izvoare – vărsare în râul Arieș 3 Km Râul Vălișoara Izvoare până la Cheile Aiudului 31 Km Râul Pian Izvoare – Pod CFR 34 Km APS HUNEDOARA cu sediul în localitatea Râul Geoagiu Inferior Cheile Râmeț – conf.
    [Show full text]
  • Decizia Nr. 116/21.07.2017, Privind Delimitarea Zonelor De
    Tabel cu zone de pescuit recreativ, propuse de A.N.P.A în vederea încheierii de contracte de utilizare a resursei acvatice vii în scop recreativ (Anexă la Decizia Președintelui ANPA nr.116/21.04.2017) Nr. Denumire zonei de Lungime/ Limite crt. pescuit suprafata JUD. ALBA 1. Mureş și afluenții 115 Km Stâna de Mureş – Băcăinţi săi, respectiv: - Târnava Mare 44 km, de la Valea Lungă – conf. Râul Mureş; - Ampoi 35 km, de la Zlatna – conf. Râul Mureş; - Cugir 15 km, de la loc.Cugir – conf.râul Mureş; - Sebeș 17 km, Acumulare Petrești- conf. râul Mureș. 2. Târnava Mică 23 Km Cetatea de Baltă – Blaj 3. Secaş 10 Km Rosia de Secaş - Obreja 4. Mihoieşti 98 Ha Mihoieşti com Câmpeni 5. Arieş 30 Km Baia de Arieș- Vidolm 6. Posaga 10 Km Confl. Pârâu Segagea – confl. Arieşul Mare 7. Sălciuţa 10 Km Fundata – Confl. Arieşul Mare 8. Ocoliş 8 Km Pod Lunca Largă – confl. Arieşul Mare 9. Mogoș-Cotu 10 Km Izvoare-limita cu O.S. Aiud 10. Valea Bisrei 21 Km Izvoare-varsarea în Aries 11. Valea Bistricioarei 18 Km Izvoare-varsarea în Aries 12. Valea Caselor 13 Km Izvoare-varsarea în Aries _____________________________________________________________________________________________________ 13. Valea Sartasului 9 Km Izvoare-varsarea în Aries 14. Valea Morilor 3 Km Huda lui Papara-varsarea în Aries 15. Geoagiu Superior 9 Km Izvoare pâna la Cheile Râmet 16. Valisoara 31 Km Izvoare pâna la Cheile Aiudului 17. Geoagiu Inferior 28 Km Cheile Râmet-confl. Râul Mureș 18. Pian 34 Km Izvoare-Pod CFR JUD ARAD *În jud. Arad o parte din zonele de pescuit recreativ fac obiectul contractelor încheiate cu AJVPS Arad, urmare a Sentinței civile a Curții de Apel nr.266/2013.
    [Show full text]
  • ABA Mures Smis 30292 PPPDEI Versiunea a 2 a ANEXE
    UNIUNEA EUROPEANA GUVERNUL ROMÂNIEI Instrumente Structurale 2007-2013 ANEXE Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în bazinul hidrografic Mureş , versiunea versiunea a a 2 2 –- aa 2014 Titular: Administraţia Naţională „Apele Române” – Administraţia Bazinală de Apă Mureş Ungaria Oradea Mures MUR-I-2 MUR-I-3 Cluj Napoca Casva GUR-I-1 Gurghiu MUR-I-1 MUR-I-4 Targu Mures Ariesul Mare ARI-I-3 Mures ARI-I-2 MUR-I-5 Ariesul Mic ARI-I-1 Mare Tarnava TMA-I-1 Miercurea Ciuc Arad MUR-I-6 TMA-I-2 MUR-I-13 Tarnava Mare MUR-I-12 TMA-I-3 MUR-I-11 Mures TMA-I-4 MUR-I-10 Alba Julia MUR-I-7 MUR-I-9 Mures MUR-I-8 Timisoara Sibiu Hunedoara Brasov Serbia si Muntenegru Beneficiar: Administratia Nationala Apele Romane Proiect nr.: BLOM Romania SRL Administratia Bazinala de Apa Mures 2956 / 2006 Str. I.H. Radulescu Nr. 3-5, Mun. Targoviste, Jud. Dambovita Romania, Tg. Mures, str. Koteles Samuel nr.33, jud.Mures, Telefon: 0265-250289 Fax: 0265-267955 Cod postal 130010 Titlu proiect: Faza: Email: [email protected], Tel: +40-21-2320182, Fax: +40-21-2321889 Studiu Scara: "Planul pentru Prevenirea, Protectia si Diminuarea Efectelor Inundatiilor Plansa nr.: Specificatie Numele Semnatura Spatiul Hidrografic Mures" 1:50000 SEF PROIECT Tiberiu Kocso I-2/M1 Tirgu Jiu PROIECTAT Dragomir Gabriela Data: Titlu plansa: 2013 Plan de situatie DESENAT Buzoianu Ilona Jolotca MUR-ZI-26 Fundoaia MUR-DI.ZI-25 3ODWRQHúWL MUR-ZI-24 6Ă50$ù MUR-DI.ZI-23 Hodosa MUR-DI.ZI-22 *KLGXĠ MUR-DI-19 ',75Ă8 GHEORGHENI MUR-DI.ZI-21 Filpea MUR-DI-20 SUBCETATE MUR-DI-287 MUR-DI-286 MUR-DI-15 ,]YRUX0XUHúXOXL MUR-DI-18 MUR-ZI-17 9DOHD6WUkPEă /Ă=$5($ MUR-ZI-16 MUR-DI-285 MUR-DI-12 Duda MUR-CD-11 MUR-ZI-14 92ù/$%(1, REMETEA &ăOQDFL ùLQHX MUR-ZI-13 Chileni )ăJHĠHO MUR-DI.ZI-3 MUR-DI-279 MUR-DI.SD-6 MUR-DI.ZI.SD-8 MUR-DI-10 JOSENI MUR-DI-280 SUSENI MUR-DI-1 CIUMANI MUR-DI.ZI-2 MUR-DI-284 MUR-DI-281 MUR-DI.ZI-4 MUR-DI-283 MUR-DI.ZI-5 MUR-DI.SD-282 MUR-DI.ZI-7 MUR-DI.SD-9 Borzont Simbol interventii Simbol curs de apa Tip interventie Nr.
    [Show full text]