Strategia de dezvoltare Valea Mostistei
1 Plan de Dezvoltare Locală
CUPRINS
I. INTRODUCERE ...... 3 II. DOSARUL DE CANDIDATURĂ ...... Error! Bookmark not defined. II.1 Lista localităţilor cuprinse în teritoriu...... Error! Bookmark not defined. II.2 Planul de dezvoltare a teritoriului ...... Error! Bookmark not defined. II.2.1 Prezentarea geografică şi fizică ...... Error! Bookmark not defined. II.3 Planul de finanţare...... Error! Bookmark not defined. III. REALIZAREA PARTENERIATULUI ŞI FUNCŢIONAREA GAL-ULUIError! Bookmark not defined. III.1 Prezentarea procesului de elaborare a dosarului de candidaturăError! Bookmark not defined. III.2 Prezentarea parteneriatului decizional ...... Error! Bookmark not defined. III.2.1 Descrierea partenerilor ...... Error! Bookmark not defined. III.2.2 Crearea şi funcţionarea GAL - ului ...... Error! Bookmark not defined. III.3 Resurse umane – animare – comunicare...... Error! Bookmark not defined. III.3.1 Descrierea echipei de animare ...... Error! Bookmark not defined. III.3.2 Descrierea resurselor materiale ...... Error! Bookmark not defined. III.3.3 Buget indicativ anual de funcţionare a GAL-ului .....Error! Bookmark not defined. III.3.4 Dispozitivul de comunicare şi informare ...... Error! Bookmark not defined. III.4 Implementarea proiectelor în cadrul GAL-ului ...... Error! Bookmark not defined. III.5 Implicarea GAL-ului în acţiunile de cooperare şi în RNDRError! Bookmark not defined. III.5.1 Cooperare ...... Error! Bookmark not defined. III.5.2 Crearea şi implementarea reţelei ...... Error! Bookmark not defined.
2 I. INTRODUCERE
Microregiunea Valea Mostistei a fost infiintata o data cu initiativa programului Leader incepand cu anul 2008, prin actiuni de informare si constientizare a actorilor locali si prin demararea inregistrarii juridice a parteneriatului dintre 9 unitati administrativ teritoriale - 8 comune (Sarulesti, Ileana, Frasinet, Gurbanesti, Valea Argovei, Nicolae Balcescu, Tamadau Mare, Sohatu) si un oras (Lehliu Gara) si reprezentanti ai mediului de afaceri (societati comerciale) si ai societatii civile (ONG- uri locale si scoli).
Microregiunea Valea Mostistei situata in nord vestul judetului Calarasi are ca element de definire cursul raului cu acelasi nume, precum si particularitatile zonei rurale situate in Campia Mostistei si Baraganul de Sud.
Grupul de Actiune Local Valea Mostistei intentioneaza sa se extinda in zona de sud pe cursul Vaii Mostistei si sa atraga in structura sa comunele Ulmu, Dorobantu si Manastirea acoperind in acest fel bazinul Vaii Mostistea.
Din punct de vedere istoric microregiunea apartine judetului Calarasi, pamant cu vechi traditii in istoria multimilenara a poporului roman. Dovezile materiale scoase la iveala de sapaturile arheologice precum si de marturiile documentare, atesta pe de o parte vechimea existentei populatiei romanesti pe aceste meleaguri, preocuparile ei precum si unitatea si continuitatea in spatiu si timp a populatiei autohtone. Cele mai recente cercetari arheologice demonstreaza existenta societatii omenesti in regiune inca din perioada neoliticului timpuriu (culturile Boian si Gumelnita) si continuitatea acesteia in epoca bronzului si a fierului.
Caracterizata de un relief predominant de campie si lunca, singurele neregularitati reprezentandu-le vaile terasate, asa numite clovuri, precum si movilele, care ar putea fi mai degraba rezultatul interventiei omului, localitatile de zona se pot clasifica in: asezari situate in microdepresiuni (Sarulesti, Gurbanesti, Frasinet), asezari in trepte, amplasate pe terasele unor rauri sau lacuri (Valea Argovei, Ileana, Lehliu Sat), asezari de ses, amplasate in campie deschisa (Lehliu sat, Lehliu Gara) si avand in general specific agricol sau agro-pescaresti cu exceptia orasului Lehliu Gara care reprezinta un pol de dezvoltare locala si are un predominant caracter industrial - comercial.
Solurile regiunii caracterizate de cernoziomuri, explica caracterul predominant cerealier al regiunii.
Flora si fauna sunt caracteristice zonelor de stepa si silvostepa cu o abundenta de specii.
Microregiunea este strabatuta in partea de nord de autostrada A2 - Bucuresti - Constanta si calea ferata Bucuresti - Urziceni. Principalul nod de comunicatii pentru zona fiind orasul Lehliu Gara.
3
4 II. Dosarul de candidatura
II.1 Lista localităţilor cuprinse în teritoriu
Nr Primarie Primar Adresa mail Telefon crt.
1 Nicolae Giurea [email protected] 0744320292 Balcescu Constantin 0242534411 2 Tamadau Mare Chirica [email protected] 0723689724 Constantin 0242643309
3 Lehliu Gara Iacomi [email protected] 0722533088 Iulian 0242641124
4 Valea Argovei Culea [email protected] 0723932192 Dumitru 0242645623
5 Ileana Alexandru [email protected] 0744525374 Cornel 0242646048 6 Gurbanesti Jelev Pavel [email protected] 0768126710 0242317138
7 Frasinet Manole [email protected] 0723327183 Vasile 0242645908
8 Sohatu Dumitrica [email protected] 0242517005 Iulian 0242317003
9 Sarulesti Ghedzira [email protected] 0733882325 Nicolae 0242311935
10 Lehliu Sat Matei [email protected] 0242645165 Nicolae 0751101021 11 Manastirea Mocanu [email protected] 0242520018 Aurel
12 Plataresti Dumitrescu [email protected] 0242533044 Florin
5 II.2 Strategia de dezvoltare locală
II.2.1 Prezentarea geografică şi fizică
II.2.1.1 Prezentarea principalelor caracteristici geografice
Amplasarea teritoriului
Microregiunea Valea Mostistei este situata in regiunea de nord-vest a judetului Calarasi, in imediata vecinatate a judetului Ilfov.
Coordonatele geografice in care se incadreaza teritoriul sunt date de comuna Tamadaul Mare care reprezinta pozitia nordica a microregiunii situata pe meridianul de 26°57' longitudine vestica si paralela de 44°47' si pozitia cea mai sudica determinata de coordonatele teritoriului comunei Frasinet situata pe meridianul de 26°44' longitudine vestica si paralela de 44°15' latitudine nordica.
Microregiunea se afla aproximativ la jumatatea distantei intre Bucuresti si Calarasi
Legatura cu municipiul Bucuresti putandu-se realiza atat pe calea ferata Bucuresti - Constanta cat si pe Autostrada A2 Bucuresti - Constanta si drumul national DN3 Bucuresti - Calarasi.
De asemenea orasul Lehliu Gara, membru in GAL Valea Mostistei, reprezinta un nod de comunicare pentru microregiune si cu pol de dezvoltare comercial si economic.
Relief
Microregiunea Valea Mostistei este situata in Campia Baraganul Mostistei (sau Baraganul Sudic), ce face parte din partea sudica a Campiei Romane. Relieful caracteristic este compus din Campia Mostistei, Campia Lehliului si lunca Mostistei (Campul Argovei), singurele neregularitati reprezentandu-le vaile terasate, asa numite clovuri, precum si movilele.
Localitatile de zona se pot clasifica in: asezari situate in microdepresiuni (Sarulesti, Gurbanesti, Frasinet), asezari in trepte, amplasate pe terasele unor rauri sau
6 lacuri (Valea Argovei, Ileana, Lehliu Sat), asezari de ses, amplasate in campie deschisa (Lehliu Gara).
Din punct de vedere genetic, relieful Campiei Romane este rezultanta directa a actiunilor fluviolacustre.
In ansamblu, relieful Campiei Romane se incadreaza in categoria marilor sesuri continentale ale Europei, de tipul Campiilor de loess, cu forme netede usor ondulate si inclinate, cu energie redusa si altitudini care foarte putin depasesc 200 m.
Baraganul de Sud prezinta o intindere neteda acoperita cu un strat gros de loess (roca sedimentara de origine eoliana, alcatuita dintr-un praf fin, de culoare galben - bruna, prin care apa patrunde relativ usor), efect al evolutiei sale geologice indelungate ca bazin de sedimentare. Relieful are aspect plan rareori existand zone mai inalte.
Aspectul actual al reliefului este doar o etapa in evolutia sa, relieful transformandu-se neincetat sub actiunea agentilor interni si externi. Procesele geomorfologice actuale intereseaza in primul rand modul de folosire a reliefului, avand in vedere tendintele de degradare in anumite areale. Intensitatea acestor procese este in general slaba si chiar foarte slaba din cauza reliefului plat si cu altitudine foarte joasa.
Clima
Teritoriul microregiunii Valea Mostistei apartine in totalitate sectorului cu clima continentala,specific Campiei Romane. Regimul climatic general este omogen in tot cuprinsul teritoriului ca urmare a uniformitatii reliefului de campie. El se caracterizeaza prin veri foarte calde cu precipitatii nu prea bogate, ce cad mai ales sub forma de averse si prin ierni relativ reci, marcate uneori de viscole puternice, dar si de frecvente perioade de incalzire, care provoaca discontinuitati in distributia temporara si teritoriala a stratului de zapada.
Media anuala a presiunii atmosferice este de circa 1016 mb, vara valorile fiind mai mici, pentru ca iarna sa fie mai mari datorita faptului ca predomina activitatea anticiclonala.
Media anuala a temperaturii este de +11,35 grade Celsius. Mediile temperaturii aerului sunt de 23 grade Celsius in iulie (cea mai calda luna), in timp ce in cea mai rece luna a anului - ianuarie, este de +1,95 grade Celsius.
7 Fenomenul de inghet este specific perioadei reci a anului, primul inghet se produce in prima decada a lunii octombrie, iar ultimul inghet de primavara este semnalat in aprilie.
Umezeala aerului se datoreaza curentilor de aer de origine tropicala si mediteraneana care se produc indeosebi iarna, ca si a celor atlantici care inregistreaza o frecventa mare vara. Se adauga sursele locale: evaporatia apei de pe suprafata Dunarii, Galatuiului, Vaii Mostistei, evapotranspiratia plantelor si a solului.
Precipitatiile atmosferice constituie un factor hotarator al starii de vegetatie a plantelor si a productiei agricole. Ele sunt aduse in general de catre masele de aer atlantice si mediteraneene. Anual se inregistreaza 503,6 mm.
Viteza medie a vantului este de 3,6 m/sec, inregistrandu-se diferentieri pe anotimpuri.
Frecventele medii anuale inregistrate indica predominarea vantului de Vest (16,4%) si Sud - Vest (12,4%), si cele din Nord (14,8%) si Nord - Est (13,3%) producand iarna spulberarea zapezii si vara pierderea apei din sol. Frecventa medie anuala a calmului atmosferic este de 12,9%.
Dintre vanturile ce se resimt pe teritoriul microregiunii Valea Mostistei, pot fi amintite:
Crivatul - un vant foarte puternic, rece si uscat, care se dezvolta la periferia anticiclonului siberian, avand directia NE - SV. Bate iarna, determina geruri mari, ingheturi intense, polei, iar uneori viscole puternice, insotite de viteze mari ale vantului provocand spulberarea, troienirea zapezii, inghetul solului si degradarea culturilor, eroziunea solului, inzapezirea arterelor de circulatie, etc. Austrul - vant uscat, prezent aproape in toate anotimpurile. El se dezvolta la periferia anticiclonilor centrati in Peninsula Balcanica, in conditiile existentei unei depresiuni barice in centrul Transilvaniei. Iarna produce ger, vara seceta; primavara usuca rapid campul umed. Baltaretul - vant umed, avand originea in ciclonii care se formeaza pe Marea Mediterana si in Marea Neagra. Bate in special toamna si primavara, din SE si spre NV, sau din Est spre Vest, insotit de nori negri si grosi, care produc o ploaie marunta si calda, de scurta durata. Uneori bate si iarna aducand ploi, iar vara, racoare. Suhoveiul - bate in perioada calda a anului. Bate din directii diferite, dar in deosebi din Est, fiind un vant fierbinte si uscat, provocand seceta si, uneori eroziunea solului si furtuni de praf. Mai poarta numele de " Saracila", "Traista Goala" sau "Traista-n Bat".
8 Dintre fenomenele atmosferice deosebite pot fi amintite in perioada de iarna poleiul, chiciura, inghetul si depunerile de gheata; pentru toamna si primavara - bruma (care prezinta conditii favorabile de formare inca din a doua parte a lunii Septembrie si primavara pana in luna Mai), ceata; vara - evapotranspiratia > 700mm, roua este foarte abundenta, ploi torentiale, grindina (ce apare in urma unor ploi torentiale de convectie, la trecerea unor furtuni reci peste suprafata supraincalzita).
INCDA Fundulea
Statia Meteorologica
Suma precipitaţiilor lunare
(1999 – 2010, mm)
Anul IX X XI XII I II III IV V VI VII VIII
1999 - 2000 129.9 61.6 9.9 61.3 31.7 32.6 41.5 48.6 33.0 25.0 26.3 10.5
2000 - 2001 78.7 3.8 20.8 4.0 14.2 57.5 68.8 52.2 35.3 124.8 57.7 58.8
2001 - 2002 30.9 6.4 36.0 29.2 15.4 18.2 42.4 25.4 18.7 64.7 252.8 100.0
2002 - 2003 62.7 131.3 46.4 60.5 41.9 22.2 46.0 45.4 17.5 19.9 66.9 10.8
2003 - 2004 124.3 69.4 55.9 40.6 40.5 10.6 22.8 7.1 73.9 79.3 65.1 98.7
2004 - 2005 33.1 20.2 96.8 42.9 31.4 35.8 23.9 18.1 99.0 154.6 175.4 145.1
2005 - 2006 226.7 131.2 51.2 282.0 35.6 13.0 41.3 66.2 50.5 73.3 61.1 62.0
2006 - 2007 49.4 15.1 19.1 11.8 30.3 12.0 33.4 4.9 21.9 18.5 60.5 84.6
2007 - 2008 24.3 46.2 52.7 62.4 15.0 2.3 21.4 61.6 59.9 30.6 57.5 1.6
2008 - 2009 59.2 25.9 27.5 33.2 69.2 25.5 32.3 22.1 35.8 103.6 119.5 24.6
2009 - 2010 43.2 60.1 19.1 54.9
Media 50.1 40.4 44.3 44.1 32.7 31.8 38.0 44.8 59.5 72.5 71.5 52.6 multiannuală
9 Temperatura aerului medie lunară
(1999 – 2010, C0)
Anul IX X XI XII I II III IV V VI VII VIII
1999 - 2000 18.2 11.2 4.6 1.5 - 5.7 1.4 5.6 13.9 17.9 22.0 24.7 24.2
2000 - 2001 16.4 11.2 8.5 2.7 - 0.9 2.2 7.9 10.9 16.7 19.3 24.4 24.9
2001 - 2002 18.3 13.5 3.8 - 4.2 - 3.0 5.6 8.1 10.3 18.4 22.6 24.5 21.7
2002 - 2003 16.8 10.4 7.1 - 4.7 - 2.8 - 4.2 2.4 9.9 21.0 23.4 23.6 25.0
2003 - 2004 16.5 9.7 6.9 - 0.1 - 4.2 - 0.4 6.5 11.8 15.8 19.8 22.4 21.4
2004 - 2005 17.3 12.4 6.1 1.2 1.1 - 2.4 3.5 10.9 17.3 19.4 22.5 21.8
2005 - 2006 17.3 11.4 4.7 1.5 - 3.6 - 0.8 5.2 12.0 17.0 20.9 22.9 23.0
2006 - 2007 18.0 13.1 7.0 1.8 4.1 3.3 7.3 11.3 19.3 24.1 26.9 23.9
2007 - 2008 16.9 11.7 3.4 - 0.6 - 3.1 2.4 8.2 12.7 16.6 21.9 23.3 25.0
2008 - 2009 16.6 12.6 5.8 2.5 - 1.0 2.4 5.9 11.5 17.7 21.8 24.0 23.3
2009 - 2010 18.5 12.1 7.5 - 0.5
Media 17.2 11.2 5.0 - 0.3 - 2.4 - 0.4 4.6 11 16.9 20.5 22.5 21.9 multiannuală
10 Umiditatea relativă a aerului medie lunară
(1999 – 2010, %)
Anul IX X XI XII I II III IV V VI VII VIII
1999 - 2000 77 88 87 85 92 88 75 69 66 60 54 52
2000 - 2001 61 63 82 84 81 78 71 70 64 67 61 53
2001 - 2002 62 62 66 70 75 59 54 60 48 50 55 73
2002 - 2003 71 81 84 85 91 75 73 56 49 52 55 51
2003 - 2004 63 76 82 87 84 81 78 66 75 79 73 77
2004 - 2005 73 82 85 91 88 90 75 70 78 75 72 80
2005 - 2006 81 82 89 90 85 87 78 78 75 74 65 69
2006 - 2007 73 78 86 93 83 83 79 65 65 61 53 70
2007 - 2008 67 76 84 92 90 82 70 76 72 65 61 58
2008 - 2009 70 78 87 90 93 85 74 71 71 70 69 63
2009 - 2010 66 83 88 88
Media 73 79 88 92 90 88 80 74 73 73 71 70 multiannuală
11 Suma orelor de strălucire a soarelui
(1999 – 2010, ore)
Anul IX X XI XII I II III IV V VI VII VIII
1999 - 2000 218 152. 108. 91. 72.6 121. 190. 190. 341. 323. 340. 328. .4 6 6 3 6 1 9 5 8 2 7
2000 - 2001 223 162. 82.9 80. 50.6 122. 163. 198. 275. 261. 330. 318. .8 8 7 6 7 7 9 2 6 9
2001 - 2002 218 209. 120. 46. 83.2 169. 176. 164. 308. 280. 267. 265. .7 1 0 7 5 1 0 9 2 4 8
2002 - 2003 180 128. 100. 70. 41.4 28.9 151. 211. 306. 331. 304. 324. .0 9 2 6 2 6 4 4 8 8
2003 - 2004 181 132. 84.6 69. 46.5 126. 168. 233. 247. 261. 312. 272. .5 4 6 5 0 9 5 2 8 1
2004 - 2005 235 175. 101. 79. 107. 70.6 189. 200. 262. 278. 288. 287. .1 1 4 5 6 1 2 6 5 1 3
2005 - 2006 176 196. 71.1 71. 94.0 105. 150. 217. 273. 295. 327. 306. .0 2 1 3 2 8 6 9 2 6
2006 - 2007 205 185. 114. 90. 138. 96.4 164. 280. 271. 311. 400. 294. .2 4 8 8 1 4 9 6 7 8 2
2007 - 2008 243 141. 97.4 32. 69.6 155. 189. 158. 287. 304. 334. 362. .0 5 7 9 0 8 4 5 7 9
2008 - 2009 180 203. 71.5 65. 80.5 85.6 153. 257. 294. 325. 337. 324. .5 4 2 3 9 8 4 9 4
2009 - 2010 223 131. 104. 35. .2 2 8 3
Media 220 174. 90.1 62. 72.2 92.3 136. 181. 242. 265. 294. 281. multiannuală .7 3 2 5 6 0 9 6 6
12 Solurile
Din punct de vedere morfologic zona este situata in Baraganul Sudic, considerata cea mai importanta unitate morfologica a Campiei Romane.
Solurile, sunt soluri zonale de stepa si au ca roci parentale loessul sau depozitele loessoide. Loessul este considerat ca material parental optim de formare a solurilor. El s-a sedimentat in pleistocenul superior, fiind cel mai intins depozit de cuvertura.
In zona campului se intalnesc cernoziomuri ciocolatii cu petice de cernoziomuri castanii. In crovuri se intalnesc petice de cernoziomuri levigate de depresiune.
Aceste soluri sunt caracteristice tinutului cu climat stepic unde precipitatiile sunt in jur de 500 mmsi vegetatia este alcatuita din ierburi. Sunt bogate in humus, care atinge grosimi ce variaza de la 60-80 cm. Fiind afanate, se lucreaza usor, primesc si inmagazineaza cantitati de aer si apa suficienta pentru dezvoltarea plantelor.
Fiind formate pe loess cu o structura glomerulara si o textura lutoasa si lutoasa-nisipoasa, sunt poroase, fapt ce determina un drenaj perfect. Cand ploile sunt abundente, apa care se afla in exces se infiltreaza usor si in celelalte straturi, iar cand este insuficienta, se ridica spre suprafata prin circulatia ascendenta la nivelul radacinilor.
Sunt perioade, uneori destul de lungi cand datorita caldurilor si vanturilor, rezerva de apa din sol sa se epuizeze astfel ca plantele sa sufere de seceta. Conditiile favorabile de sol si relief explica predominantul caracter cerealier al regiunii.
Resursele de apa
Reteaua hidrografica a microregiunii Valea Mostistei provine in majoritate din sub-bazinul Mostistea.
De semnalat ca vaile Argova si Vanata din Campul Argovei (ca si afluentii lor Cucuveanu si Milotina din C. Lehliu) sunt barate cu diguri, dand salbe de lacuri. Intregul bazin al Mostistei are peste 100 de iazuri realizate prin mici baraje.
Caracteristicile hidrogeologice si hidrochimice ale formatiunilor sedimentare din regiune sunt conditionate de urmatorii factori:
- subunitatea morfologica pe care se dezvolta;
13 - raportul de alimentare sau drenare fata de reteaua hidrografica.
Conditii favorabile ale inmagazinarii si circulatiei apelor subterane se regasesc la nivelul urmatoarelor formatiuni geologice:
in nisipuri albiene, in " stratele de Fratesti" - (Pleistocen - inferior ) in nisipurile "Compexului marnos " - (Pleistocen Mediu) in "nisipurile de Mostistea"- (Pleistocen superior) in depozitele loessoide ale Campiei si aluviunile teraselor Ialomitei si Dunarii.
Stratele de Fratesti - (Pleistocen inferior) gazduiesc un orizont acvifer sub presiune cu nivel freatic ascensional.
Nisipuri de Mostistea - (Pleistocen superior) bazal gazduitoare de orizonturi acvifere cu apa sub presiune cu nivel ascendent, pe alocuri are chiar nivel liber functie de permeabilitatea rocilor acoperitoare, nu prea este exploatat.
Orizontul freatic situat la adancimi de 8 - 10 m la baza depozitelor loessoide este exploatat prin fantani satesti.
Flora si fauna
Conform incadrarii biogeografice teritoriul microregiunii Valea Mostistei, se situeaza in regiunea de stepa.
Din punct de vedere al provinciilor floristice, microregiunea Valea Mostistei se afla in provincia danubiano-pontica.
Flora si fauna microregiunii Valea Mostistei sunt caracteristice zonelor de stepa si silvostepa, fiind direct influentate de starea factorilor de mediu din judet si de actiunile antropice. La nivelul microregiunii, majoritatea vegetatiei este reprezentata de culturi de plante tehnice si cerealiere.
Zona stepei ocupa cea mai mare parte a judetului Calarasi, fiind caracterizata prin stejar brumariu (Quercus pedunculifora) cu artar tataresc (Acer tataricum), dispersate intre terenurile agricole si areale restranse de pajisti secundare stepice cu firuta cu bulb (Poa bulbosa), firuta barboasa (Andropogon ischaemum), nagara (Stipa capillata), pelinita (Artemisia austriaca), laptele cainelui (Euphorbia stepposa).
14 Vegetatia azonala este caracterizata prin zavoaie de lunca alcatuite din salcie si plop, sleauri de lunca cu stejar, frasin, ulm, carpen, carpinita, visin turcesc, plante agatoare, vita de vie salbatica, catina, lemn cainesc, liana greceasca si plantatii de plop intre care se intercaleaza pajisti de lunca cu Agrostis stolonifera, Alopecurus pratensis, Agrpyron repens si terenuri cultivate.
Fauna salbatica a microregiunii Valea Mostistei este reprezentata de elemente tipice adaptate agrobiocenozelor din zonele de stepa si silvostepa ca: iepurele, potarnichea, prepelita, soparla de iarba, sarpele, dihorul de stepa, nevastuica, sobolan, fazanul, ciocarlie, graur, gugustiuc, porumbel salbatic, turturica, sturz.
Fauna padurilor de campie este alcatuita din exemplare de caprior, cerb, jder de copac, mistret, viezure, veverite, cainele enot sau mangutul (Nyctereutes procynoides ussuriensis Matschie), ciocanitoare, bufnite, porumbel gulerat, sticleti, fazani, melci.
Fauna luncilor si lacurilor este reprezentata de vidra (lutra lutra), vulpe (Vulpes vulpes), becatina comuna, lisita, rata salbatica, melci, acvila, soimul, lebada.
In iezere si ostroave cuibaresc: pelicanul cret, pelicanul comun, cormoranul mic, cormoranul mare, barza alba, barza neagra, starcul de noapte, starcul galben, starcul de cireada, lebada de vara, lebada de iarna, egreta mica, egreta mare, lopatarul, tiganusul, pescarusul albastru, rata mica, rata pestrita, rata mare, privighetoarea de zavoi, fluierari de munte, silvii, silvii cu capul negru, prundarati gulerati mici, scoicari, privighetoarea de zavoi, mierla, frunzarita galbena, gaia neagra, huhurezul mic, ciuful de padure, caprimulg, prigorii, codalbii.
Pestii care populeaza apele lacurilor si baltilor sunt: carasul, crapul, platica, bibanul, salaul si stiuca.
Productia vegetala
Cerealele detin ponderea cea mai mare in cadrul culturilor agricole de camp. Porumbul, se afla pe locul intai intre cereale. Este cultura care se preteaza cel mai bine conditiilor pedo-climatice si prin aplicarea masurilor agrotehnice in mod rational s-ar obtine productii foarte mari.
Graul, se afla pe locul al doilea intre cereale, fiind o cultura ce se preteaza foarte bine conditiilor naturale din zona.
Floarea soarelui este a treia cultura ca pondere in suprafata.
Viticultura este o ramura care in ultimii ani, a inregistrat o dezvoltare cantitativa, nu si calitativa fiind caracterizata in special prin soiuri hibride.
15 Pomii fructiferi se gasesc mai ales pe marginea arterelor de penetratie si in gospodariile individuale.
Speciile de pomi fructiferi din zona sunt: caisi - zarzari, pruni, visini, meri, nuci, gutui, peri, duzi, ciresi si altele.
II. 2.1.2. Hărţi – planul localizării teritoriului
16 II.2.1.3 Populaţie – demografie Populatia comunitatilor din Grupul de Actiune Locala Valea Mostistei, in functie de religie
Mediu Popul Orto Romano Refo Bapti Pent Adventita Creştin Evangh Altă Fără Localitatea aţia doxă catolica mata sta icost de ziua a a dupa elica religie religi stabilă ala saptea evangh e total elie Nicolae 1707 1697 0 1 0 0 7 1 0 1 0 Bălcescu Tămădău 2614 2609 1 0 0 1 2 0 0 1 0 Mare Lehliu Gară 6562 6428 5 1 2 86 27 3 0 9 1 Valea Argovei 2792 2789 3 0 0 0 0 0 0 0 0 Ileana 3872 3856 6 0 0 0 0 5 3 1 1 Gurbăneşti 1662 1659 3 0 0 0 0 0 0 0 0 Frăsinet 2048 2037 5 1 0 0 0 4 0 1 0 Sohatu 3558 3548 0 0 0 4 4 0 0 2 0 Săruleşti 3174 3170 1 0 0 0 0 1 0 2 0 Lehliu Sat 2985 2982 2 0 0 0 0 0 1 0 0 Total 30974 30775 26 3 2 91 91 91 91 91 91
Religia populatiei in totalul comonentelor GAL Valea Mostistei
30974 30775
199
Populatia stabila pe Ortodocsi Alta religie total comune
In ceea ce priveste populatia localitatilor componente ale Grupului de Actiune Locala, impartirea populatiei in functie de religie este destul de clara. Putem afirma faptul ca aproape intreaga populatie locuitoare in aceasta zona este de religie ortodoxa, in timp ce doar un procent de 0.7% reprezinta populatie de alta religie. In categoria populatiei de alta religie se regasesc si persone cu urmatoarele tipuri de religii: romanocatolica, refomata, baptista, penticostala, adventita de ziua a saptea, creştina dupa evanghelie, evanghelica, altă religie.
17 POPULATIA PE COMUNE SI ORASE COMPONENTE ALE Grupului de Actiune Locala VALEA MOSTISTEI
Populaţia Etnia Mediu stabilă Altă Localitatea Români Maghiari Rromi Ucrainieni Turci Italieni total etnie Lehliu Gară 6562 5934 2 611 2 3 1 6 Frăsinet 2048 1952 2 94 0 0 0 0 Gurbăneşti 1662 1511 1 150 0 0 0 0 Ileana 3872 3768 1 98 0 0 3 2 Lehliu 2985 2897 0 88 0 0 0 0 Nicolae Bălcescu 1707 1664 0 43 0 0 0 0 Săruleşti 3174 2715 0 458 0 0 0 0 Sohatu 3558 3520 0 38 1 1 1 0 Tămădău Mare 2614 2541 0 71 0 0 0 1 Valea Argovei 2792 2669 1 122 0 0 0 0 Total 30974 29171 7 1773 3 4 5 9
Daca incercam sa analizam Populatia din cadul componentelor GAL Valea Mostistei in functie de graficul alaturat, putem observa un etnie total al populatiei de 30974 29171 30.974persoane. Acest total face referire la cele 10 comunitati care 1803 fac parte din Grupul de Actiune Locala Valea Mostistei. Se poate Populaţia Români Alte etnii observa cu usurinta ca populatia stabilă total majoritara este reprezentat de romani, in proportie de 94%, comparativ cu celelalte populatii care reprezinta doar 6%. Cei 1.803 de persoane sunt formati din alte nationalitati precum maghiari, ucrainiei, turci, italieni dar si rromi. Datele pe baza carora s-au facut aceste calcule, grafice si alte comentarii sunt aferente recensamantului din 2002. In cadrul celor 10 comunitati, care formeaza Grupul de Actiune Locala Valea Mostistei, exist aun numar de 11.014 gospodarii ale populatiei. Orasul Lehliu Gara are cea mai mare pondere in totalul gospodariilor si anume de 2.181 gospodarii, reprezentand 19.8 %. Comuna Ileana ocupa al doilea loc in topul localitatilor componente avand un numar de 1418 gospodarii, cu un procent de 12.8 %. Pe ultimele locuri in ceea ce priveste numarul de gospodarii se regasesc comunele TamadauMare cu 864 gospodarii si Nicolae Balcescu care are un numar de 692 gospodarii, reprezentand un procent de numai 6.28%.
18 Analizand in linii mari datele mai sus aratate observam pe prima pozitie Orasul Lehliu Gara si ultimul loc este ocupat de comuna Nicolae Balcescu, comuna care are un numar de 1707 locuitori este formata din 3 sate comonente Nicoale Balecescu, Paicu si Fantana Doamnei, prima localitate mentionata fiind si centru de comuna.
II.2.1.4 Patrimoniu de mediu
Pentru protejarea speciilor salbatice din fauna si flora, altele decat pasari, a fost adoptata in 1992, Directiva Habitate (Directiva pentru Conservarea Habitatelor Naturale, a faunei si florei salbatice). Prin aceasta initiativa s-au desemnat cele mai potrivite zone care asigura supravietuirea si reproducerea speciilor de pasari amenintate cu disparitia, vulnerabile sau rare. Aceste zone au primit denumirea de Arii de Protectie Speciala (SPA).
Ariile Speciale de Conservare si Ariile de Protectie Speciala formeaza reteaua Ecologica Europeana Natura 2000, al carei scop este mentinerea intr-o stare de conservare favorabila a unei selectii a celor mai importante tipuri de habitate (enumerate in Anexa I a Directivei Habitate) si specii ale Europei (enumerate in Anexa II a Directivei Habitate si in Anexa I a Directivei Pasari).
In Judetul Calarasi au fost desemnate 8 situri Natura 2000 ( Ciocanesti - Dunare; Iezer-Calarasi; Lacul Mostistea; Oltenita-Ulmeni; Lacul Galatui; Bratul Borcea; Dunare-Oltenita; Dunare -Ostroave).
Doua dintre localitatile ce fac parte din microregiunea Valea Mostistei, respectiv comunele Frasinet si Valea Argovei fac parte din reteaua Natura 2000 si intra in componenta siturilor: ROSPA0105 - Valea Mostistei si ROSCI0131 - Oltenita - Mostiste - Chiciu.
Teritoriile comunelor Frasinet si Valea Argovei se suprapun pe circa 10% din suprafetele lor peste siturile Natura 2000.
Aceste situri au fost declarate conform HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania si a Ordinului 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania.
19 Localitatea Suprafaţa în Codul ariilor (clasificarea conform ha directivelor privind Habitatele şi Păsările)
Frasinet 820,2 ROSPA 0105 si ROSCI0131 Valea Argovei 824,8 ROSPA 0105 si ROSCI0131
Situl Valea Mostistei - ROSPA0105, are o suparafata de 4 379 ha, unde sunt cuprinse suprafete ocupate de rauri, lacuri, mlastini, turbarii, pajisti naturale, stepe, culturi agricole si pasuni.
20 II.2.1.5 Patrimoniu arhitectural şi cultural
Hanul Solacolu, Calea Moşilor nr.132-134, monument istoric, noiembrie 2008
Clădiride genul acestui monument istoric, după ce sunt aduse într-o stare de maximă degradare, sunt abandonate sau, retrocedate, sunt evacuate şi lăsate în continuare în paragină. Hanul Solacolu (fig.alaturata) este exemplul cel mai cunoscut: după ce, ani de-a rândul, a fost „devorat” de proprii săi locatari, este gol, închis, dar în pragul colapsului.
Pe raza comunei Lehliu se regaseste “Ansamblu de cruci de piatră”, dateaza din sec. XVIII – XIX, si estye incadrat in categoria de importanta: B, avand urmatorul Cod LMI: CL-IV-a-B-14740. Adesa la care se poate gasi acest ansamblu de cruci este: "Cimitirul afurisit", localitatea LEHLIU; comuna LEHLIU, judetul: Calarasi.
Un alt ansamblu de cruci se mai poate vizita in Localitatea SĂPUNARI; comuna LEHLIU-SAT, din judetul Calarasi, acesta dateaza din sec XIX, fiind incadrat tot in categoria B de importanta si se identifica prin urmatorul Cod LMI: CL-IV-a-B-14752. Acest ansamblu de cruci se afla chair pe proprietatea biserii, mai exact in curtea bisericii.
Pe raza comunei Gurbanesti se regaseste un monument din categoria arhitecturala, este situate mai exact in Satul CODRENI, Sub apele acumulãrii Mostistea. Schitul Codreni este identificat prin Codul LMI 2004 CL-II-a-B-14681, acest schit este compus din mai mute parti:
- Biserica "Schimbarea la fatã" construitã în anul 1678 Cod LMI 2004 CL-II- m-B-14681.01,
- Chilii construite în sec. XVII, Cod LMI 2004 CL-II-m-B-14681.02,
- Turn clopotniþã construit în sec. XVII, Cod LMI 2004 CL-II-m-B-14681.03
- Zid de incintã construit în sec. XVII, Cod LMI 2004 CL-II-m-B-14681.04
21
In teritoriul administrativ al Comunei Ileanase regaseste o “Cruce de piatrã”, care este incadrata in categoria monumentelor, acesta dateaza sec. XIX. Cod LMI sub care este inregistrata este: 2004 CL-IV-m-B-14726. Aceasta Cruce de piatra se gaseste mai exact la nr. crt. 259 din satul ARTARI, la 1,2 km sud-vest de marginea de vest a satului, la 200 m vest de soseaua Ileana- Artari, în apropierea unei statii de irigatii,
22 Tabel Lista bisericilor care sunt incluse in lista monumentelor istorice
Schitul "Sf. Ierarh Nicolae" Biserica "Schimbarea la Biserica "Sfinţii 40 de Tăriceni ( Denumirea Faţă" Mucenici" Schitul Tăriceni, Mănăstirea Tăriceni) 1810, Datare 1848 reparată 1810, reparată 1890 1828 1890 Tip Biserică Biserică Biserică Schit Cultul Orthodox ortodox ortodox ortodox Judeţ Călăraşi Călăraşi Călăraşi Călăraşi TĂMĂDĂU Localitate SOHATU TĂMĂDĂU MIC TĂRICENI MIC TĂMĂDĂU Comuna SOHATU TĂMĂDĂU MARE FRĂSINET MARE Protoieria Protoieria Protopopiat Protoieria Olteniţa Protoieria Lehliu Lehliu Lehliu Episcopia Episcopia Episcopia Sloboziei şi Episcopia Sloboziei şi Episcopie/Arhiepiscopie Sloboziei şi Sloboziei şi Călăraşilor Călăraşilor Călăraşilor Călăraşilor Mitropolia Mitropolia Mitropolia Munteniei şi Mitropolia Munteniei Mitropolie Munteniei şi Munteniei şi Dobrogei şi Dobrogei Dobrogei Dobrogei CL-II-m-B- CL-II-m-B- Cod oficial LMI 2004 CL-II-m-B-14718 CL-II-m-B-14721 14721 14722 Preot Paroh Stareţa Dumitraşcu Preot Paroh Gâtlan Adrian- Dumitraşcu Adrian- Sebastiana Răzvan; Clerici Răzvan; Îngrijitor Elena; Îngrijitor Dogaru Angela- Ieromonah Dogaru Nicolaeta Galis Angela- Grichentie Nicolaeta
23 Tabel 1 Lista lascaselor de cult din cadrul GAL Valea Mostistei
NICOLAE GURBĂNEŞ Comuna FRĂSINET ILEANA ORAS LEHLIU GARĂ BĂLCESCU TI
SAT
-
SAT, Localitat -
e NOU
PAICU
ILEANA ILEANA
RĂZVANI
TĂRICENI
FRĂSINET
FÂNTÂNA
RĂZVANI i DOAMNEI
SĂPUNARI,
LUPTĂTORI
LEHLIU
VLĂICULEŞTI
GURBĂNEŞTI
LEHLIUGARĂ
VALEAPRESNEI ŞTEFĂNEŞTI
Casă de rugă ciun 194 185 e 193 187 182 183 2- 9- 189 Datare 175 1911 1957 "Răz 1912 1936 2 0 6 7 194 186 3 3 vani 3 0 " aut. nr. 867 Casă Bis Bis de Biser Biser Biser Biseric Biser Biser Biseri Biser Biser Biser Biseric Biseri Biseric Tip eric eric rugă ică ică ică ă ică ică că ică ică ică ă că ă ă ă ciun e adve ntist Ort orto orto orto ortod bap orto orto ortod orto orto de orto ortod ortod ortodo Cultul ho dox dox dox ox tist dox dox ox dox dox ziua dox ox ox x dox şapt ea Pro Prot Prot Prot Prot Prot Prot Prot Prot toi Proto oieri oieri oieri Protoi oieri oieri Protoi oieri oieri oieri Protoi Protoi Protopop eri ieria a a a eria a a eria a a a eria eria iat a Lehli Olte Olte Lehli Lehliu Lehli Lehli Lehliu Lehli Lehli Lehli Lehliu Lehliu Leh u niţa niţa u u u u u u liu Co mu Epi nita sco Epis Epis Epis Epis Epis Epis Epis Episc tea pia copi copi copi copi copi copi copi opia Episco Bis Episc Conf Episco Episc Episco Slo a a a a a a a Episcopie Slob pia eric opia erinţ pia opia pia boz Slob Slob Slob Slob Slob Slob Slob / oziei Sloboz ilor Slobo a Sloboz Slobo Sloboz iei oziei oziei oziei oziei oziei oziei oziei Arhiepisc şi iei şi Cre ziei şi Mun iei şi ziei şi iei şi şi şi şi şi şi şi şi şi opie Călăr Călăra ştin Călăr teni Călăra Călăr Călăra Căl Călă Călă Călă Călă Călă Călă Călă aşilo şilor e aşilor a şilor aşilor şilor ăra raşil raşil raşil raşil raşil raşil raşil r Bap şilo or or or or or or or tist r e Buc
24 ure şti Biser ica Creş Mit Cult Mitr tină rop Mitr Mitr Mitr ul Mitr Mitr Mitr Mitr opol Mitro Adv Mitro Mitro olia opol opol opoli Mitro Cre opol opol opol opol Mitro ia polia entis polia polia Mu ia ia a polia ştin ia ia ia ia polia Mun Munt tă Munt Munt Mitropoli nte Mun Mun Mun Munte Bap Mun Mun Mun Mun Munte teni eniei de eniei eniei e niei teni teni tenie niei şi tist teni teni teni teni niei şi ei şi şi Ziua şi şi şi ei şi ei şi i şi Dobro din ei şi ei şi ei şi ei şi Dobro Dob Dobr a Dobro Dobr Do Dobr Dobr Dobr gei Ro Dobr Dobr Dobr Dobr gei roge ogei Şapt gei ogei bro ogei ogei ogei mâ ogei ogei ogei ogei i ea gei nia din Rom ânia Preo Preo t t Paro Paro h h Ivan Voic Dum Preot u Preot itru; Pre Paroh Preo Preo Preo Dani Paroh Preo Preot Preo ot Dobre t t t el- Oltean Preot t Paroh t Preot Par Iulian; Paro Paro Paro Cons u Alin- Paro Paro Flores Paro Paroh oh Îngrijit h h h tanti Cristia h h cu h II Ionesc Clerici Sm or Bărb Caza Jebe n; n; Drăg Coţu Laure Ştef u ato Dobre ieru cu lean Preo Îngrijit uţ Emil- nţiu- ănes Mirce c Cristin Ghe Alex u t or Mari Flori Cătăli cu a Mi a orgh andr Adri Paro Scarla an n n Luci hail Roxan e u an h II t an; a Tom Aurel Cânt a ăreţ Iliuţ Nea ă- gu Iulia Adri n an
25 Tabel 1 Continuare Comu VALEA LEHLI TĂMĂDĂU SOHATU SĂRULEŞTI
na ARGOVEI U MARE
-
-
SAT
Localit MARE
ate VALEA
SOHATU
SILIŞTEA
ARGOVEI
TĂMĂDĂU
PROGRESU
SĂRULEŞTI
SĂRULEŞTI
LEHLIU TĂMĂDĂU MARE SOLACOLU SĂRULEŞTI GARĂ certific at legator Datare 1908 1910 1860 1801 1843 1985 1857 234/24. 07.199 8 Casă de Biseric Biseric Biseric Biseric Biseric Biseric Biseric Biseric Biseric Biseric Tip rugăciu ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ne evangh Cultul ortodox ortodox ortodox ortodox baptist baptista ortodox ortodox ortodox ortodox elic Uniune a comuni tăţilor Protoie Protoie Protoie Protoie Protoie Protoie Protoie Protoie cultului Protop ria ria ria ria ria ria ria ria creştin opiat Olteniţ Olteniţ Lehliu Lehliu Lehliu Lehliu Lehliu Lehliu după a a evangh elie Călăraş i Comun Comun itatea itatea Episco Episco Episco Episco Biserici Biserici Episco Episco Episco Episco Biseric Episco pia pia pia pia lor lor pia pia pia pia a pie Slobozi Slobozi Slobozi Slobozi Creştin Creştin Slobozi Slobozi Slobozi Slobozi Evangh /Arhie ei şi ei şi ei şi ei şi e e ei şi ei şi ei şi ei şi elică piscopi Călăraş Călăraş Călăraş Călăraş Baptist Baptist Călăraş Călăraş Călăraş Călăraş Român e ilor ilor ilor ilor e e ilor ilor ilor ilor ă Bucure Bucure şti şti Mitrop Mitrop Mitrop Mitrop Cultul Cultul Mitrop Mitrop Mitrop Mitrop olia olia olia olia Creştin Creştin olia olia olia olia Mitrop Munten Munten Munten Munten Baptist Baptist Munten Munten Munten Munten olie iei şi iei şi iei şi iei şi din din iei şi iei şi iei şi iei şi Dobrog Dobrog Dobrog Dobrog Români Români Dobrog Dobrog Dobrog Dobrog ei ei ei ei a a ei ei ei ei Preot Preot Preot Preot Paroh Paroh Paroh Paroh Polomă Vasile Straton Preot Bădica nescu Mision Mision Preot Marian; Georgi Paroh Ion; Florin; ar ar Paroh Cântăre an- Clerici Neagu Îngrijit Preot Cojoc Cojoc Crainea ţ Călin Ermil; Cristian or Paroh Aurel Aurel Bogdan Cornel; Cântăre Tică Bădica II Îngrijit ţ Florica Baldovi or Troanc n Călin ă Alin
26 Cristian Doina ; Îngrijit or Polomă nescu Victoriţ a
II.2.1.6 Economia locală II.2.1.6.1 Repartizarea populaţiei active
Situaţia agenţilor economici conform Bilanţurilor contabile
depuse la 30 . 06 . 2009
Nr. LOCALITATE Nr. Unit- 0 - 9 10 - 49 50 - 249 250 şi crt total peste
1 SĂRULEŞTI 23 20 3 - -
2 ILEANA 19 17 2 - -
3 FRĂSINET 5 4 1 - -
4 GURBĂNEŞTI 8 7 1 - -
5 VALEA ARGOVEI 18 14 3 1 -
6 NICOLAE BĂLCESCU 15 14 1 - -
7 TĂMĂDĂUL MARE 7 7 - - -
8 SOHATU 17 16 1 - -
9 LEHLIU GARA 125 114 10 1 -
10 LEHLIU
27 Nr. LOCALITATE Nr. Unit- AG IND CONST COM SERV TURISM crt total
1 SĂRULEŞTI 23 6 2 - 7 8 -
2 ILEANA 19 10 2 1 5 1 -
3 FRĂSINET 5 2 1 - 2 - -
4 GURBĂNEŞTI 8 6 - - 2 - -
5 VALEA ARGOVEI 18 7 - 2 6 3 -
6 NICOLAE BĂLCESCU 15 7 1 - 6 1 -
7 TĂMĂDĂUL MARE 7 4 - - 2 1 -
8 SOHATU 17 7 1 - 7 1 1*
9 LEHLIU GARA 125 25 9 11 49 28 3*
10 LEHLIU SAT 10 2 - - 4 3 1*
* - baruri şi restaurant
Nr. LOCALITATE CA AG IND CONST COM SERV TURISM crt (lei)
1 SĂRULEŞTI 10413426 5929860 2265 - 905208 3576093 -
2 ILEANA 6499757 6113287 161208 15509 182290 27463 -
3 FRĂSINET 1057649 1007790 5704 - 44155 - -
4 GURBĂNEŞTI 1668426 1646772 - - 21654 - -
5 VALEA ARGOVEI 9230116 1427962 - 86997 6920750 794407 -
6 NICOLAE BĂLCESCU 3952825 3248661 - - 693500 10664 -
7 TĂMĂDĂUL MARE 1139303 318376 - - 746677 74250 -
8 SOHATU 2194739 1713858 27113 - 354155 88628 10985
9 LEHLIU GARA 36725057 12553419 2039285 1110620 17727872 3213740 80121
10 LEHLIU SAT 2353453 348684 - - 1532406 451241 21122
28 % faţă de total
Nr. LOCALITATE CA AG IND CONST COM SERV TURISM crt (%)
1 SĂRULEŞTI 100,0 56,95 0,02 - 8,69 34,34 -
2 ILEANA 100,0 94,05 2,48 0,24 2,81 0,42 -
3 FRĂSINET 100,0 95,29 0,54 - 4,17 - -
4 GURBĂNEŞTI 100,0 98,70 - - 1,30 - -
5 VALEA ARGOVEI 100,0 15,47 - 0,94 74,98 8,61 -
6 NICOLAE BĂLCESCU 100,0 82,19 - - 17,54 0,27 -
7 TĂMĂDĂUL MARE 100,0 27,94 - - 65,54 6,52 -
8 SOHATU 100,0 78,09 1,23 - 16,14 4,04 0,50
9 LEHLIU GARA 100,0 34,18 5,56 3,02 48,27 8,75 0,22
10 LEHLIU SAT 100,0 14,82 - - 65,11 19,17 0,90
29 II.2.1.6.2 Agricultură
Categoria de Sohatu Lehliu Sarules Nicolae Frasinet Tamad Gurbăne Valea Ilean Lehli teren -Gara ti Balcescu au şti Argovei a u Sat Mare Teren arabil 6310 7862, 5871 2986 6979 2935,5 5818 7153 12169 4928 lucrat 79 Teren arabil - 52 28,00 - - - nelucrat Păşuni 152,83 164 120 157 108 200,00 585 111 427 405 (islazuri) Fâneţe Vii şi pepiniere 145 18 85 35 56 45,00 50 48 72 viticole Livezi - 38 - 2,5 - - Păduri şi 96 165 77 - 74 363,00 146 210 76 terenuri cu vegetaţie forestieră Ape şi bălţi 4 572 - 948 236,00 592 984 40 205 Construcţii 252 435a 266 126 136 325,00 20 337 501,8 98 2 Drumuri şi căi 86 km 305km DJ=10km 175 km 4,00 101 km 188km 17.5 121 ferate CFR=20k km km km m Alte suprafeţe - 35 4,5 - 5 -
Pământul arabil reprezintă cea mai importantă resursă naturală a tuturor localitatilor componente ale Grupului de Actiune Locala a de pe Valea Mostistei, si aproximativ a tuturor comunelor din Romania. Solurile sunt compuse din diferite tipuri de cernoziomuri şi soluri aluvionale, fapt care le conferă o fertilitate foarte mare. Ele sunt exploatate în cea mai mare parte de către asociaţiile agricole şi sunt cultivate în general cu cereale şi plante tehnice.
Fauna Microregiunii Valea Mostistei este bogată şi diversificată. Ea se află în strânsă legătură cu habitatul natural pe care îl oferă naturalitatea locurilor. Fauna locală este specifică zonelor de câmpie, conţinând diferite specii cum ar fi: iepuri, vulpi, căprioare şi porci mistreţi. Dintre speciile de păsări, putem aminti: fazani, prepeliţe, turturele, ciocârlii, vrăbii, ciori, etc.
Flora locală este specifică stepei: brânduşe, toporaşi, coada şoricelului, traista ciobanului, moţul curcanului, ciocul berzei, etc.
30 II.2.1.6.3 Industrie – IMM – Micro-întreprinderi
Total Micro- Întreprinderi cu Întreprinderi cu Întreprinderi cu peste întreprinderi întreprinderi 10 - 50 salariaţi 50 - 250 salariaţi 250 salariaţi cu 1-10 salariaţi
Număr
%
II.2.1.6.4 Comerţ şi sector de servicii In ceea ce priveste sectorul serviciilor existente in localitatile componente ale Grupului de Actiune Locala Valea Mostistei, s-a incercat sa mobilizarea serviciilor existente in teritoriu, insa comparative cu numarul populatiei din regiune situatia nu este foarte favorabila. Pe raza localitatilor Sohatu, Lehliu-Gara, Sarulesti, Nicolae Balcescu, Frasinet, Tamadau Mare, Gurbăneşti, Valea Argovei, Ileana si Lehliu Sat, servicii de consultanta juridica, proiectare, servicii de notariat sau servicii care privesc alte domenii utile populatiei, sunt foarte rar intalnite sau chiar lipsesc. Acesta estu unul dintre factorii care ingreuneaza situatia localnicilor, pentru a beneficia de informatiile necesare in aceste domenii solicitantii trebuie sa se deplasezein orasesele invecinate. In orasul Lehliu Gara se gasesc mai multe puncte de informare a populatiei, sunt intalnite si cabinetele notariale, de consultanta, de proiectare sau firme de contabilitate.
Datorita faptului ca in zona in care activeaza Grupul de Actiune Locala Valea Mostistei sunt foarte putine posibilitati de angajare , cea mai mare parte a locuitorilor isi cauta de lucru in celelalte puncte de deschidere pentru forta de munca. Exista un procent insemnat in ceea ce priveste populatia navetista, cu destinatii spre Bucuresti, Calarsi, sau in unele cazuri din comunele invecinate catre orasul Lehliu Gara.
Datele statistice de la nivel judeţean arată o rată a şomajului relativ redusă, luand un caz aparte, in ceea ce priveste rata somajului in orasul Lehliu Gară, aceasta este de doar 2%. Procentajul respectiv reprezintă, de fapt, doar cota de populaţie care beneficiază de ajutor de şomaj. Majoritatea populaţiei apte de muncă este ocupată în agricultură şi nu se înregistrează de obicei ca şomeri, dar veniturile lor sunt foarte scăzute în comparaţie cu nivelul de venituri înregistrat de către persoanele angajate. În realitate, conform unor surse mai recente, nivelul ratei şomajului în Lehliu Gară s-ar situa în jurul valorii de 10%. Numărul total de copii, pensionari, şomeri şi lucrători în agricultură depăşeşte 82%, astfel că marea majoritate a locuitorilor oraşului au un venit foarte redus.
31 Localnicii de etnie rroma din teritoriul administrativ a comunei Sarulesti, practica prelucrarea metalelelor- arama din care confectioneaza cazane , cazane de tuica-alambicuri, diverse obiecte metalice folosite in gospodarie.
Infrastructu Lungime (pe Comuna/ ra de Tip teritoriul Imbunatatiri Stare Orasul transport orasului) National - - - Nesatisfacatoar Nicolae Drum Judetean 8 KM Asfaltat e Balcescu Comunal 22 KM Pietruit Buna National 6 km Asfaltat Buna Nesatisfacatoar Tamadau Drum Judetean 11 km Asfaltat e Mare Comunal 11,6 km Pietruit Satisfacatoare National 7 km Asfaltat Buna Drum Judetean 3 km Asfaltat Buna Lehliu Gara Comunal 7 km Asfaltat Buna National - - - Judetean 15 km Asfaltat Buna/ Drum Valea Argovei Asfaltat/pietr Buna/satisfacat Comunal 59 km uit oare National - - - Nesatisfacatoar Nicolae Drum Judetean 8 KM Asfaltat e Balcescu Comunal 22 KM Pietruit Buna National 10 km Asfaltat Buna Drum Judetean 15 km Asfaltat Buna Ileana Comunal 70 km Asfaltat Buna National - - - Judetean 303 7,00 Km. Asfaltat Satisfacatoare Judetean 8,00 Km, Pietruit 305 Drum Comunal 73 Gurbanesti A Comunal Buna 1,00 Km. Asfaltat 73 A Satisfacatoare 0,50 Km. Pietruit Coţofanca – Nesatisfăcătoar 5,00 Km. Pietruit Nicolae e Bălcescu National - - - Nesatisfacatoar Frasinet Drum Judetean 9 km Asfaltat e Comunal 4,5 km Asfaltat Buna National - - - 12 km Asfaltat Buna Drum Judetean Sohatu 14 km Pietruit satisfacatoare Comunal 45 km Pietruit satisfacatoare National - - - 14km Asfaltat Nesatisfacator Judetean Drum 4Km Pietruit Nesatisfacator Sarulesti 1Km/A/N Asfaltat Nesatisfacatoar Comunal 25KM/P/S Pietruit e
32 Satisfacator National 8 km Asfaltat BUNA Drum Judetean 4 km Asfaltat BUNA Lehliu Sat Comunal - - -
Localitatile care fac parte din GAL Valea Mostistei nu posedă sisteme moderne de infrastructură de alimentare cu apă şi canalizare, în timp ce multe străzi, din cadrul orasului Lehliu Gara, sunt în stare proastă: doar 20% din străzi au fost reabilitate, iar majoritatea străzilor nu sunt încă asfaltate. Aceeasi situatie sau poate chiar inferioara se regaseste celelalte commune. Împreună, toţi aceşti factori au reprezentat un obstacol pentru investiţiile private în construcţia de case. Totuşi, există un potenţial deosebit în domeniu pentru anii care urmează, dacă infrastructura localitatilor va fi reabilitată şi implicit acestea vor deveni mai atractive pentru noii veniţi. Accesul la internet şi la serviciile de televiziune şi radio este foarte redus în acesta zona. Se consideră că principala cauză a acestui fapt este situaţia financiară precară a unei părţi însemnate a populaţiei.
II.2.1.7 Servicii şi infrastructuri medico-sociale II.2.1.7.1 Echipamente prezente sau accesibilitate
Tipul unitatilor de
sanatete
Gara
existente in -
localitate/comuna
Ileana
Sohatu
Nicolae Nicolae
Frasinet
Balcescu
Sarulesti
LehliuSat
Gurbăneşti
Lehliu
Valea Argovei Valea TamadauMare A.Cabinete medicale 1 1 3 1 - 1 1 1 1 1 B. Dispensare - 1 - - 2 - - - 1 - C. Cabinete stomatologice - - 4 - - - - - 1 - D. Spitale - - 1 ------E. Policlinici - - 1 ------F. Servicii de ambulanta - - 2 ------/SMURD G. Farmacii - - 5 1 - - - - 1 - H. Camine pentru varstnici ------1 - -
33 In ceea ce priveste starea de sănătate a populaţiei la momentul actual faţă de perioadele secolelor precedente evidenţiază indici caracteristici perioadei noastre mult mai favorabili prin reducerea mortalităţii generale şi infantile şi prelungirea duratei medii de viaţă. Au fost lichidate unele maladii infecţioase şi parazitare. Astfel de succese au fost obţinute nu numai în ţările dezvoltate, dar şi în cele în curs de dezvoltare. A marcat o creştere spectaculoasă dezvoltarea fizică, atât ca ritm de evoluţie în copilărie şi pubertate, cât şi ca performanţe fizice şi intelectuale.
Însă în perioada actuală există încă multe ţări, în care starea de sănătate a populaţiei este precară. Nivelul scăzut al situaţiei socio-economice, sărăcia, catastrofele naturale plasează ţările nedezvoltate şi cele în curs de dezvoltare pe locuri neavantajoase în privinţa morbidităţii şi mortalităţii populaţiei.
Printr-o analiza a sistemului sanitar din localitatile care fac parte din Grupul de Actiune Locala Valea Mostistei s-au constatat urmatoarele:
Comuna Nicoale Balcescu are o populatie de 1707 locuitori, exista un singur cabinet medical deservit de 2 cadre medicale; Comuna Tamadau Mare are un efectiv de 2614 locuitori, in aceasta comuna serviciile medicale sunt oferite de 4 cadre medicale, dintre care 2 isi desfasoara activitatea intr-un cabinet medical, iar celelalte 2 cadre intr-un dispensar, aceste unitati medicale fiind dotate cu o aparatura medie; Lehliu Gara este un oras la care mai sunt arondate 2 sate Razvani si Buzoieni insa populatia majoritara este in oras, populatia totala este de 6562 locuitori, si este deservita de un numar de 117 cadre medicale careisi desfasoara activitatea in cabinete medicale, cabinete stomatologice, spitale, policlinici, farmacii, si de remarcat un aspect foarte important este detinerea unui echipaj SMURD pentru care exista un numar de 4 persoane specilaizate pregatite in orice moment sa intervina pentru salvare persoanelor grav ranite; Comuna Valea Argovei este o comuna in a carei componenta se regasesc 4 sate Valea Argovei, Vladiceasca, Ostrov si Silistea si are o populatie totala de 2792, pe teritoriul acestei comune isi desfasoara activitatea medicala 4 persoane 1 medic, 2 persoane asistent medical si una persoana pentru farmacia din comuna.
34 Comuna Ileana este intinsa pe 9 sate componente si detine o populatie de 3872 care sunt luati in evidenta a 2 medici din cadrul a doua dispensare, acestia fiind ajutati de 2 persoane asistente medical; Comuna Gurbanesti este cea mai mica comuna componenta a acestui Gup de Actiune Locala, raportat la numarul de locuitori 1662, are 4 sate componente si un singur punct medical in care functioneaza doua cadre medicale; Comuna Frasinet are o populatie de 2048, populatie care este deservita medical de catre 1 medic si o asistenta, care isi desfasoara activitatea intru-un cabinet medical; Comuna Sohatu este formata din 2 sate componente: Sohatu si Progresu, iar populatia numara un total de 3558 locuitori, in raza comunei exista 1 cabinet medical cu doua cadre medicale si un camin pentru varstnici, care este de asemeneasub supravegherea a 2 cadre medicale; Comuna Sarulesti are un efectiv de 3174 locuitori, care sunt stabiliti in cele 7 sate componente ale comunei, pe plan medical, exista un cabinet medical, un dispensar si un cabinet staomatologic fiecare avand cate doua cadre medicale, in comuna mai exista si o farmacie care are o singura persoana in vederea eliberarii medicamentelor; Comuna Lehliu Sat, acesta comuna dispune de un singur cabinet medical cu doua cadre medicale, care asigura un serviciu permanent pentru populatia celor doua sate componente Lehliu Sat si Sapunari.
Situatia institutiilor de invatatmant din cadrul comunitatilor care compun GAL Valea Mostistei
Referitor la situatia prescolarilor inscrisi in anul 2009-2010, putem afirma ca prima pozitie este ocupata de orasul din Lehliu Gara, cu un efectiv de 221, urmat fiind de comuna Sarulesti care este reprezentata de 4 institutii si detinand un numar de 126 prescolari. Cu un numar foarte insemnat de cadre didactice putem evidential Comuna Tamadau Mare care detine un numar de patru institutii de invatamant prescolar si un efectiv de 23 cadre didactice, dintre care 13 sunt localnice si doar 10 suntpersonal navetist. Ultimul loc atat in ceea ce privesc numarul institutiilor cat si numarul cadrelor didactice si numarul copiilor se regaseste comuna Tamadau Mare care detine o singura gradinita, 2 cadre didactice si un numar de 35 prescolari. In ceea ce priveste situatia scolilor primare si gimnaziale, si in acest caz tot orsul Lehliu Gara este pe primul loc in ceea ce priveste numarul de elevi 281, respective 504 si efectivul de cadre didactice care sunt in numar de 15, respectiv 32,
35 institutiile in care se pregatesc acesti elevi sunt 3, respectiv 2. În ceea ce priveşte infrastructura, echipamentele şi facilităţile IT din cadrul instituţiilor educaţionale, aceastea sunt inadecvate la momentul actual, dar a fost câştigat recent un proiect pe tema economiei bazate pe cunoaştere, finanţat de Banca Mondială. Proiectul are ca scop diminuarea lipsei de informaţii prin dezvoltarea infrastructurii necesare de internet între instituţiile publice şi prin echiparea acestora cu echipamente IT moderne, hardware şi software. Cel mai mic numar de elevi este in comuna Tamadau Mare si reprezinta un procent de numai 6.9 % urmat de Nicolae Balcescu cu un procent de 7.2%. Pe raza orasului Lehliu Gara se gaseste un liceu teoretic si o scoala de arte si meserii in care invata 1340 elevi, educati de 71 cadre didactice. Legat de activităţile extra-curriculare, Lehliu Gară oferă câteva oportunităţi cum ar fi ateliere de artă şi artizanat pentru şcolari sau o sală de sport recent construită, modernă şi echipată corespunzător. Totuşi, activităţile extra-curriculare pentru elevii de liceu sunt limitate. Facilităţi educaţionale Primăria asigură microbuze pentru transportul şcolarilor din cele două localităţi aparţinătoare, Răzvani şi Buzoieni, în timp ce elevii provenind din alte localităţi folosesc ca mijloace de transport trenul şi autobuze private. Mijloacele de transport reprezintă o problemă deosebită, mai ales pentru elevii care locuiesc în localităţi care nu sunt poziţionate pe traseul de cale ferată. În Lehliu Gară nu sunt furnizate servicii de transport public, dar la momentul de faţă oraşul are avantajul de a fi situate pe traseul autostrăzii. Intr-o analiza de ansamblu activitatea scolara, institutiile de invatamant din localitatile componente ale Grupului de Actiune Locala Valea Mostistei ofera posibilitati de educare a posibililor elevi doar pana la terminarea unui ciclu de 8 clase. In raza acestor zece comunitati exista un singur liceu teoretic si o scoala de Arte si Meserii in orasul Lehliu Gara.
In limita posibilitatilor s-a incercat existenta a cel putin unei institutii de invatatmant in localitatile care au un numar mai insemnat al populatiei. Ponderea cadrelor didactice navetiste este sub 50%. Pentru comune care nu detin scoli sau gradinite in localitatile componente si care sunt mai indepartate de centrul de comuna, elevii au la dispozitie microbus scolar, care le asigura transportul de la domiciliu la scoala.
Nr de Nr elevi Nr cadre Nr cadre Institutii Localitate institutii inscrisi didactice didactice
36 2009/10 localnice Nicolae Balcescu 1 35 2 Tamadau Mare 4 100 23 13 Lehliu Gara 3 221 9 7 Valea Argovei 2 86 4 3 Ileana 140 Grădiniţe Gurbanesti 3 54 4 3 Frasinet 4 66 4 3 Sohatu 2 88 4 4 Sarulesti 4 126 4 3 Lehliu Sat 2 75 4 3 Nicolae Balcescu 2 89 5 4 Tamadau Mare 4 132 10 7 Lehliu Gara 3 281 15 Valea Argovei 2 134 6 5 Ileana 186 Scoli primare Gurbanesti 1 17 1 1 Frasinet 4 94 9 3 Sohatu 2 156 8 7 Sarulesti 4 202 11 8 Lehliu Sat 2 103 6 5 Nicolae Balcescu 1 97 8 4 Tamadau Mare 1 94 8 2 Lehliu Gara 2 504 32 26 Valea Argovei 1 101 7 7 Scoli Ileana gimanziale Gurbanesti 1 111 8 6 Frasinet 1 65 8 6 Sohatu 2 143 11 9 Sarulesti 1 104 13 4 Lehliu Sat 2 128 14 11 Nicolae Balcescu - - - - Tamadau Mare - - - - Lehliu Gara -Liceul Teoretic A. 1 1227 51 27 Odobescu Scoala de arte si meserii 1 113 20 10 Alte instiuţii Valea Argovei de educaţie Ileana Gurbanesti Frasinet Sohatu Sarulesti Lehliu Sat - - - -
II.2.1.8 Activităţi sociale şi instituţii locale
Perioada de Denumire Denumire Nr desfășurare, Descrierea evenimentului Comuna eveniment participanţi organizator
37 Nicolae Nu au astfel de
Balcescu evenimente
Ziua Manifestari artistice, sportive, Tamadau Tamaduirii, Ziua comunei 300 Mare masa festiva Primaria
29-31 Petrecere campeneasca, concerte Zilele orasului 2000 muzicale, concursuri pentru copii, foc de iulie artificii - stadion
Anul Nou 31 decembrie 500 Concert in parc, foc de artificii Lehliu Gara 8 Martie 8 martie 500 Concert in parc, foc de artificii
Concursuri pe diverse teme, Ziua copilului 1 iunie 200 divertisment – Casa de cultura
Ziua localitatii, Prima Valea Ziua duminica din 300 Concert, foc de artificii Argovei argoveana luna mai
Ileana
Nu au astfel de Gurbanesti evenimente
Nu au astfel de Frasinet evenimente
-discurs primar
Prima sambata -slujba preot Sohatu Zilele comunei din luna 1000 septembrie -discurs invitati de onoare
-program artistic
22partcipanti dansuri Zilele comunei Program artistic sustinut de ansamblul 56 cupluri Sarulesti Sarulesti 20 iulie Valea Mostistei, alte ansambluri invitate pensionari din Calarasi , solisti de muzica porulara.
56 femei anteprenor
Lehliu Sat - - - -
Dansuri Manastirea populare
Sărbătoarea
38 Cucilor
Targ Plataresti saptamanal Saptamanal Saptamanal se organizeaza targ. Duminical
Cea mai des intalnita sarbatoare in zona sunt ’’Zilele comunei” in cadrul careia are loc un program artistic sustinut de ansamblul Valea Mostistei in general sau alte ansambluri invitate din Calarasi , solisti de muzica porulara, foc de artificii si dupa caz alte activitati.
Oras Lehliu
Orasul LEHLIU GARA detine in patrimoniu Biserica din satul Razvani – construita in anul 1912; si Monumentul Eroilor – Razvani , care dateaza din anul 1920. Pe raza orasului se mai gasesc si urmatoarele institutii locale Poliţia , Centrul comunitar/Casa de cultură, Dispensar, Parohie.
FRASINET
Biserica Sf. Nicolae Tăriceni
Comuna SARULESTI, are ca obiective de madrie 4 Biserici dintre care 2 biserici dateaza de cel putin un secol (100 ani)
ILEANA
3 monumente istorice cu referire la eroii din cele două războaie mondiale şi la eroii revoluţiei române din 1989
39 Despre decorarea caselor
Stilul decorului este preponderent geometric. Specific zonei este si motivul denumit "roata" , constand intr-o succesiune de romburi diferit colorate, pe intreaga suprafata.
Ramul este cea mai cunoscuta tesatura de perete folosita in satele din zona Calarasi. Are un caracter decoratia deosebit, culorile utilizate fiind armonios imbinate. Pot avea dantela realizata cu crosete sau ciucuri impletiti. De dimensiuni mari, pentru a acoperi un intreg perete (de regula, cel de deasupra patului) ramurile se realizau din doua sau trei latimi de tesatura. Motivele decorative sunt geometrice, vegetale sau zoomorfe. Se mai pastreaza in localitati ca Manastirea, Valea Popii, Vlad Tepes, Galdau. Feloreta se incadreaza in acelasi tip de tesatura cu "ramul", dar are dimensiuni mai mid (2-2,5m).
Stergarele pentru impodobirea peretilor s-au folosit si se folosesc si in prezent. Dimensiunile variaza intre 70 cm (ex. "puii de stergar" de la Sohatu) si 4 m (Mitreni, Chirnogi, Radovanu, Borcea). Sunt tesute in doua sau patru ite, din bumbac si borangic ("trupul" din bumbac, capetele din borangic) sau numai din borangic. Decorul este dispus la ambele capete, in dungi, la cele mai vechi, sau cu motive geometrice, avimorfe si vegetale, la cele mai recent confectionate. Pot avea franjuri si ciucuri sau dantele si ca sistem de aranjare pe perete, cele mai vechi erau atarnate de un cui la mijloc, iar la capete cadea liber formand falduri. Altele au fost aranjate la icoana (stergare de icoana), cu busuioc sau in dreptul patului. Odata cu asezarea de-a lungul peretilor, deasupra usii sau a ferestrei (stergar de fereastra) au fost fixate si capetele, stergarele marindu-si dimensiunile. Impresioneaza sobrietatea si stilizarea unor stergare vechi, ca cele gasite la Radovanu si Mitreni, realizate "in sabace" (dungulite subtiri colorate in tente de galben sau bej, brodate cu acul pe "fire trase" sau alese in razboi).
Perdelele pentru ferestre sunt lucrate pe panza alba, decorate cu acul de cusut sau broderie "sparta" (cu fir alb) si cu colti decupati in panza si brodati. In trecut s-a tesut si "panza pentru perdele" (Sohatu) in 4 ite, subtire, alba, cu dungulite discrete, descriind carouri (in tente de albastrui sau bej).
40 Binecunoscute in zona, tesaturile ocazionale sunt legate de ceremonialul nuntii, botezului si inmormantari. Cel mai frecvent utilizate sunt stergarele lucrate in aceleasi tehnici, dar cu un decor mai bogat, in cazul celor "de nunta" , sau mai redus si mai sobru la cele "de moarte" . Mai numeroase sunt cele de nunta, care se ofera nuntasilor (obiceiul pastrandu-se si astazi) numai ca stergarele traditionale sunt inlocuite cu prosoapele industriale.
41 PARTEA A II-A: ANALIZA SWOT
Analiza SWOT la nivelul teritoriului
Teritoriu- caracteristici geografice, patrimoniu de mediu, patrimoniu arhitectural şi cultural
Puncte tari Puncte slabe
Amplasarea în apropierea unor importante căi de Lipsa unei infrastructuri de transport adecvate in cmunicaţii regionale, naţionale și europene interiorul microregiunii, drumuri ocolitoare pentru (autostrada A2 – Bucuresti – Constanţa, calea ferată accesul intre comune; București – Constanţa, drumul naţional DN3 Infrastructura deficitara (drumuri, apa, canalizare, București – Călărăși); statii de epurare apa uzata, retea energie electrica de Amplasata in imediata vecinatate a Municipiului calitate slaba) Bucuresti; Baltile sunt concesionate de Intreprinzatori Privati Existenta unor retele bue de telefonie (atat fixa cat acestea fara a aduce mari beneficii regiunii; si mobila); Intensificarea fenomenului de seceta din ultimii ani; Asezarea sa in Campia Romana ii confera un fond Reteaua de irigatii este redusa si deteriorata; funciar de cea mai buna calitate; Existenta unor soluri degradate; Raul Mostistea (devenit salba de lacuri, in urma Lipsa perdelelor forestiere de protectie; unor lucrari de amenajare hidrotehnica in perioada comunista) reprezinta un important capital natural Calitatea proasta a surselor de apa (cantitati mari de pentru microregiune si a doua sursa de apa dulce la nitriti si nitrati); nivelul judetului Calarasi; Lipsa gropilor ecologice de gunoi ; Clima temperat continentala ofera conditii bune de Lipsa sistemului de colectare a gunoiului de grajd; viata pentru locuitori; Lispa sistem de colectare pentru majoritatea deseurilor Zona este caracterizata de o foarte mare reciclabile; luminozitate ceea ce ofera potential pentru cultivarea oricarui tip de plante precum si de Insuficienta resurselor forestiere pentru uzul utilizare a energiei solare; individual; O larga varietate de flora si fauna specifica zonelor Nivel crescut de poluare datorat atat cetatenilor cat si de stepa si silvo-stepa, unele dintre ele protejate firmelor care nu respecta legislatia de depozitare a prin reteaua europeana Natura 2000; deseurilor; Existenta unor izvoare subterane de apa plata si Abandonarea traditiilor; sulfuroasa pe teritoriul microregiunii; Pierderea unora din mestesugurile traditionale; Un patrimoniu arhitectural si cultural deosebit cu numeroase zone de interes pe teritoriul intregii microregiuni (incluzand numeroase situri arheologice); Existenta a numeroase traditii locale precum si a unor mestesuguri traditionale; Oportunitati Riscuri
Dezvoltarea cooperarii la nivelul microregiunii; Necesitatea unor investitii foarte mari in infrastructura si de durata lunga; Apropierea de orasul Lehliu care reprezinta un nod de comunicatii si un pol de dezvoltare pentru Conditii meteorologice nefavorabile agriculturii
42 microregiune; traditionale, datorate în special încalzirii globale;
Proiecte de infrastructura în derulare aproape in Aridizarea solurilor; fiecare localitate a GALului; Posibilitatea unei dezvoltari haotice sub presiunea Noi posibilitati de accesare a fondurilor de extinderii zonei metropolitane a Bucurestiului; dezvoltare rurala;
Dezvoltarea unor servicii de salubritate care sa gestioneza si colectarea selectiva a deseurilor;
Reteaua de gaze naturale trece prin apropierea microregiunii;
Valorificarea potentialului natural al zonei;
Realizarea de perdele forestiere de protectie;
Asocierea la comunitatile ce implementeaza Agenda Locala 21.
Economie locală (IMM-uri, comerț, servicii, turism)
Puncte tari Puncte slabe
Amenajari hidrotehnice si bazine piscicole Lipsa activitatilor de colectare, procesare si marketing a produselor realizate (in agricultura) Potential turistic (sporturi de apa) Baltile sunt concesionate de catre investitori privati Cupa mondiala de pescuit la crap la Sarulesti care nu permit accesul catre acestea (Brand cunoscut deja la nivel international) Parteneriat fragil intre producatori (agricoli) Existenta la Valea Argovei a unui investitor care a concesionat 1400 ha luciu de apa cu intentia de a Lipsa utilizarii produselor secundare rezultate din amenaja lacul pentru organizarea unor sporturi pe agricultura apa _ concurs international Sectorul de afaceri este foarte slab dezvoltat Existenta la Valea Argovei a unui demers de amenajare a unei zone de agrement/strand Capacitate limitata de adaptare la noile standarde în agricultura Existenta in zona padurii Ciorani a unui sat de vacanta Acces limitat la surse de informatie
Existenta unei traditii in cresterea cailor (la Sohatu) Acces redus la consultanta în domeniul agriculturii
Existenta unei activitati de crestere a oilor (Sohatu: Mecanizare redusa a agriculturii 2 – 3 mii oi) (prelucrarea lanii poate fi facuta in alte localitati din microregiune - exista darac in Lehliu) Sectorul zootehnic este foarte slab dezvoltat;
Existenta unei activitati de crestere a bivolilor Dezinteresul investitorilor cauzat de infrastructura (Sohatu: cca 400 buc) saraca
Branza de Sohatu (piata _ Bucuresti) Lipsa fortei de munca specializate
43 Cresterea bovinelor (la Balcescu exista > 140 ha de Lipsa initiativei pasune naturala) Infractionalitatea ridicata Existenta unor unitati agricole de calitate Migrarea tinerilor catre oras Proximitatea fata de centrul de cercetari in agricultura _ Fundulea
Existenta unui potential de producere a energiei alternative (Fabrica biodiesel, potential solar)
Proximitatea oraselor Lehliu si Fundulea care au un potential important de concentrator/consumator de servicii
Existenta unei afaceri cu puieti de sturion (in scopul repopularii Dunarii)
Existenta operatorilor de transport persoane
Existenta operatorilor de transport marfa
Existenta unor spatii de cazare si servicii
Existenta unei infrastructuri pentru irigatii, infrastructura ce poate fi reabilitata
Existenta apicultorilor
Existenta unei afaceri cu lalele, capsuni etc, cultivate in serele locale
Oportunitati Riscuri
Potential de devoltare a fermelor ecologice Concentrarea capitalului si a investitiilor in Bucuresti
Potential pentru utilizarea surselor regenerabile de Imbatranirea populatiei (fortei de munca) energie (energie solara si biomasa, în mod special); Riscuri induse de catre schimbarile climatice (seceta, Existenta surselor de finantare pentru dezvoltarea temperaturi medii mai ridicate, cresterea durabila a comunitatii (pentru cresterea vulnerabilitatii plantelor, animalelor si oamenilor fata competitivitatii economice, dezvoltare rurala, de boli si agenti patogeni) mediu, dezvoltare regionala, îmbunatatirea infrastructurii, cresterea capacitatii administratiei publice si dezvoltarea resurselor umane)
Potential practicare activitati sportive si de recreere
Potential dezvoltare zone rezidentiale sau sate de vacanta, avand in vedere distanta fata de Bucuresti
Potential exploatare ape subterane (apa plata, ape sulfuroase)
Potential dezvoltare brand care poate fi valorificat pe pietele capitalei (in special branzeturi si produse rezultate din prelucrarea fructelor, produse legate de apicultura)
44
Populaţie, servicii şi infrastructură medico-socială
Puncte tari Puncte slabe
Forta de munca disponibila, calificata pentru Populatie imbatranita ; agricultura; Populatie slab pregatita profesional ; Relatii pasnice între etnii; Nivel de trai scazut ; Existenta unor mestesuguri traditionale (fierari, Rata saraciei foarte accentuata; Numar mare de cojocari, tesatoare etc); persoane beneficiare ale legii privind venitul minim garantat; Nivel cultural scazut; Abandon scolar crescut; Numar insuficient de leaderi locali ; Lipsa locurilor de munca/somaj crescut Lipsa acuta de specialisti (agricultura, crestere animala, asistenta medicala, consilieri psihologi in scoli); Migrarea tinerilor catre oras; Nivel scazutde pregatire in scoli/lipsa interactiunii personale intre profesor si elev; Lipsa invatamant vocational si antreprenorial ;
Scaderea numarului de elevi din cauza ratei reduse a natalitatii;
Scaderea numarului personalului didactic; Nivel foarte scazut de educatie ecologica al populatiei; Grad scazut de mobilitate a populatiei;
Oportunitati Riscuri
Potential crescut pentru proiecte în parteneriat cu Acces dificil la instruire pentru formarea resurselor comunele din microregiune; umane in special pentru invatamantul preuniversitar si universitar; Posibilitati de atragere a tinerilor in zona rurala prin granturile europene destinate relocarii Migratia tinerilor catre zona urbana; populatiei tinere; Spor natural negativ. Punerea in valoare a traditiilor culturale ale etniei rrome (ex. Cantece lautaresti);
Punerea in valoare a mestesugurilor specifice etniei rrome;
45
Instituţii locale, organizaţii neguvernamentale, politici de dezvoltare locală
Puncte tari Puncte slabe
Infrastructura scolara existenta acceptabila Lipsa scoli de meserii
Buna pregatire a profesorilor Unele mijloace fixe aferenrte educatiei sunt deteriorate Abandon scolar scazut Acces redus la servicii medicale Relatie buna a personalului spitalului din Lehliu Gara cu comunitatile din microregiune Insuficienta asistenta farmaceutica
Spatii de joaca, terenuri sportive Grad scazut de acoperire asistenta sociala Relatii de colaborare ale institutiilor publice din judet Lipsa bazin de inot
Strategii de dezvoltare locala existente Numar insuficient de sali de sport Pregatirea unor parteneriate active in domeniul Grad scazut de implicare a cetatenilor in comunitate dezvoltarii locale
Realizarea de proiecte in parteneriat public – Lipsa abilitatilor de asociere a populatiei din public si public – civic - privat la nivelul microregiune microregiunii Resurse financiare insuficiente pentru cofinantarea Abilitati ale institutiilor / organizatiilor de a derula proiectelor finantate din fonduri externe proiecte in parteneriat Lipsa unei baze de date care sa contina informatii
despre mediul asociativ din microregiune
Fragilitatea parteneriatelor (unele parteneriate s-au dizolvat dupa ce nu au mai avut asigurata finantarea)
Neincredere in structurile de tip asociativ
Existenta unor parteneriate nereprezentative
Oportunitati Riscuri
46 Cadru legal favorabil Instabilitate legislativa
Cresterea asistentei financiare din parte a UE prin Scaderea numarului de elevi din cauza ratei scazute a fonduri structurale natalitatii
Facilitati pentru asociatiile agricole Populatie imbatranita la nivelul microregiunii
Implementarea programului LEADER Grad ridicat de saracie a populatiei
Grad ridicat de infractionalitate
Slaba vizibilitate a actiunilor structurilor asociative in mass-media si la nivelul populatiei
47 PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA VALEA MOSTISTEI
PRIORITĂŢI
Construind pe rezultatele analizei diagnostic și ale analizei SWOT și luînd în calcul interesele privind dezvoltarea locală identificate la nivelul comunităților membre ale teritoriului, dar și viziunea de ansamblu asupra dezvoltării teritoriale, în concordanță cu Programul Național Strategic de Dezvoltare Rurală, Strategia de Dezvoltare Locală a teritorului Valea Mostiștei se centrează pe trei aspecte-cheie:
1. Facilitarea transformării și modernizării agriculturii pentru a o face mai competitivă și pentru a contribui la creșterea economică din teritoriu;
2. Valorificarea potențialului natural, cultural și așezării geografice a teritoriului, în scopul susținerii dezvoltării turismului de agrement;
3. Susținerea dezvoltării antreprenoriatului și facilitarea tranziției forței de muncă din domeniul agricol către sectoare economice non-agricole.
Susținerea celor trei priorități necesită o abordare complexă care să asigure complementaritatea și coerența între Axele 1, 2 și 3 din PNDR precum și cu alte programe județene, naționale sau europene.
Justificarea opțiunii pentru cele trei priorități:
1. Agricultura practicată în teritoriul Valea Mostiștei este una de tip ”agricultură mare”, centrată pe cultura cerealor și a plantelor tehnice. Cultura cerealelor în teritoriul Valea Mostiștei, deși poate fi considerată de interes național și integrată în politicile și planurile de dezvoltare ale Uniunii Europene, este încă necompetitivă, fiind puternic influențată de condițiile meterologice, de competiția cu alte țări și de politicile naționale de subvenționare a producție agricole. Suprafața productivă a teritoriului este de peste 69.000 ha și predomină solurile din categoria cernoziomuri şi soluri aluvionale, cu o fertilitate ridicată, ceea ce permite practicarea pe scară largă a agriculturii, predominant fiind caracterul cerealier al producţiei vegetale. Resursele naturale și pregătirea profesională a oamenilor, recomandă aceste teritoriu pentru dezvoltarea agriculturii. Strategia se va concentra pe creșterea productivității agriculturii intensive, pe încurajarea culturilor cu valoare economică ridicată (legume, flori) concomitent cu îmbunătățirea capacității de valorificare superioară a producției. Se are în vedere apoi sprijinirea inițiativelor asociative ale agricultorilor în scopul reducerii costurilor fixe de exploatare și pentru a spori gradul de penetrare pe piața de desfacere a produselor agricole.
50
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA VALEA MOSTISTEI
2. A doua prioritate urmărește valorificarea unui potențial natural și cultural existent în teritoriu pentru a crește atractivitatea zonei pentru turiști și pentru a impulsiona activitățile economice din domeniul turismului. Patrimoniul natural al teritoriu are un potențial deosebit pentru turismul de agrement sau sportiv, țintind în special populația municipiului București (accesul de la București în teritoriu se face în mai puțin de o oră datorită autostrăzii Soarelui – A2). Teritoriul Valea Mostiștei se remarcă în principal prin bazinul hidrografic bogat în ceea ce priveşte numărul râurilor, dar mai cu seamă a pârâurilor şi lacurilor naturale şi artificiale existente. De asemenea, un aspect important pentru stabilirea acestei direcții prioritare de dezvoltare îl constituie valorificarea cu grijă a ariilor protejate, în acest teritoriu situându-se două arii naturale de interes comunitar (SPA), care găzduiesc specii extrem de interesante de păsări. Cu 3515 ha luciu de apă, cadrul hidrologic reprezintă un adevărat potenţial de dezvoltare a activităţilor turistice de tipul turismului de pescuit. De asemenea, trebuie luat în considerare și potențialul cultural deosebit, încă insuficient exploatat – teritoriul facând parte din ceea ce se numește cultura Gumelnița, potențial important pentru primirea turiștilor, mai ales cei interesati de vestigii arhelologice neolitice.
3. Cea de-a treia prioritate este impusă de numărul redus al societăților private. Cu o medie de 88 firme la 10.000 de locuitori, teritoriul se situează sub media județului Călărași (133 firme/10.000 de locuitori). Dintre societățile comerciale prezente în teritoriu, 30% au domeniu de activitate agricultura, silvicultura sau pescuit și încă 367% activează în domeniul comerțului. Industria o pondere de numai 6,4%. Domeniul serviciilor pentru populaţie este slab reprezentat, în special la nivelul celor 10 comune din teritoriu, două dintre ele neavînd nicio unitate economica înregistrată în domeniul serviciilor, iar patru comune având înregistrată fiecare doar câte o firmă din acest domeniu.
Prin această prioritate, strategia teritoriului urmărește încurajarea antreprenoriatului și dezvoltarea economiei din sectoarele non-agricole.
Dezvoltarea economică a teritoriului este susținută astfel de trei piloni: agricultura, turism de nișă – agrement și sector economic - servicii.
50
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA VALEA MOSTISTEI
Agricultură performantă
Întreprinderi Turism atractiv competitive
Optând într-o manieră echilibrată pentru cele trei priorități, la nivelul teritoriului este abordată o problemă importantă pentru teritoriu și anume tendința de îmbătrânire și depopulare, specifică zonelor rurale de câmpie, predominant agrare. Numai agricultura în sine, indiferent de nivelul de performanță atins, nu va reuși să atragă forța de muncă tânără și nici să o păstreze pe cea existentă. Agricultura definește însă teritoriul Valea Mostiștei iar potențialul său natural este o garanție a capacității de regenerare a competitivității în acest sector de activitate. Intreprinderile mici și mijlocii, în special cele active în domeniul serviciilor vor oferi tinerilor șansa ocupării și a dezvoltării profesionale, atât ca antreprenori cât și ca angajați. La fel, fără a fi coroborate cu alte măsuri care vizează domenii complementare de dezvoltare, acestea nu ar putea activa teritoriul din punct de vedere economic, fiind necesare investiții mari și timp îndelungat pentru a atinge un nivel de dezvoltare dorit. Turismul de agrement/petrecere a timpului liber va spori atractivitatea teritoriului și va aduce un număr de turiști care vor cheltui bani cumpărând servicii și produse locale, contribuind la dezvoltarea economiei teritoriului Valea Mostiștei.
50
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA VALEA MOSTISTEI
50
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA VALEA MOSTISTEI
50
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA VALEA MOSTISTEI
50