Padina Padina-Cinci Secole De Istorie Cinci
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
PADINA-CINCI SECOLE DE ISTORIE Prezentare pe scurt a istoriei unui sat buzoian (adaptare dupa lucrarea monografica: Padina-cinci secole de istorie(1536-1962),autor prof. Miu C.Gheorghe, aparuta in doua editii in 2007, la Editura Rafet din Rm. Sarat si respectiv Editura Omega din Buzau) © All rights reserved Miu C. Gheorghe 2008 Sumar 1.Geografia istoric a satului din Extremul Sud-Est buzoian 2.Repere istorice anterioare atestrii documentare 3. Satul arhaic medieval (1536-1832) 4.Satul secolului al XIX-lea.Tradiie i modernitate (1832-1921) 5. Padina interbelic (1921-1941) 6.Agonia satului micilor proprietari(1941- 1962) *Epilog Geografia istoric a satului din Extremul Sud-est buzoian 1.1. Localizare geografic 1.2. Caracteristici geografice (relief, clim, vegetaie) 1.3. Omul si mediul 1.4. Toponimie local. Movilele si islazurile 1.5. Crucea Curiganului 1.6. Cartografia. Hri istorice din secolele XVIII-XIX re- feritoare la Padina. * Anexe 1.1.Localizare geografic Padina este o comunitate rural din Extremul Sud-Est buzoian1 situat la hotarul dintre Câmpia Buzului si Brgan, un sat aparent periferic, dar nici- decum în afara istoriei si civilizaiei. La margine de lume, cu o geografie centrifug, Padina se afla la intersecia a trei judee: Buzu, Brila si Ialomia. Pe o ax de la nord la sud, aceasta localitate poate fi descoperit la mijlocul DN 2C care leag Buzul de Slobozia,respectiv la 54 Km si 700 metri de Buzu2. Limitele geografice includ la Nord si vest vecinatile cu oraul Pogoanele, comunele Largu, Luciu si Scutelnici; la sud hotarul cu satele ialomiene Cocora, Colelia, Miloeti pân la Movila Ciocilor, unde se termin hotarul judeului Ialomia; la est se afl limitele cu comuna buzoian Rueul i cu cea brilean - Ciocile3. Conform http://wikimapia.org, site specializat în locaiile geografice de pe glob,localitatea Padina are urmatoarele coordonate: (44°49'47"N 27°7'12"E) 1 Marele Dicionar Geografic al României (În continuare, M.D.G.R.), Editura Socec, Bucureti, 1898- 1902, vol. IV, p. 624 2 Ibidem, p.624. 3 Basil Iorgulescu, Dicionarul geografic, statistic, economic si istoric al jud.Buzau, Bucureti ,1892, p.370- 371 1.1. Caracteristici geografice Suprafaa comunei Padina (15350 ha sau, dup alte surse, 18680 ha.)4 o plaseaz printre cele mai întinse din judeul Buzu5, în primul rand datorit pmântului arabil (peste 12.000 ha.), la care se adaug vatra satului, islazurile i pdurea de salcâmi. Dealtfel, înc din sec. al XIX-lea, moia Padina-Macoveiul era catalogat ca fiind cea mai întins din judeul Buzu6. Relieful poart amprenta câmpiei, un es monoton întrerupt din loc in loc de câteva movile7. Dac partea de sud a teritoriului are rezonane ale Brganului, în nord dunele de nisip au fcut ca zona sa fie considerat în trecut “arenos i care produce colelie, fcând mult ru oilor”8. Îns, calitatea solului este deosebit, în buna parte fiind cernoziom de fânea (freatic umed), iar în sud un sol cu cernoziom incipient si slab levigat9. (...) Pentru detalii vezi monografia istorica a comunei Padina: Padina-cinci secole de istorie(1536-1962),autor prof. Miu Gheorghe,aparuta in doua editii in 2007, la Editura Rafet din Ramnicul Sarat si respectiv Editura Omega din Buzau. Editia a II-a revazuta reproduce integral textul primei editii de 396 pagini.Vezi p.21-22. 1.2. Omul si mediul Istoria i-a spus cuvântul asupra mediului, aa cum acesta în bun msur a influenat evoluia istoric a aezrii. Mediul geografic se rezum în cazul istoriei Padinei, la pmânt, chintesen a civilizaiilor strvechi, antice si medie- vale. Pmântul Padinei a oferit locuitorilor si din vechime pân astzi, cerno- ziomul vital pentru agricultur, islazurile pentru punat, locuri sterpe, lacuri si smârcuri, dune de nisip, pdurea de salcami. Iat de ce afirma Basil Iorgulescu despre Padina, c este „foarte veche”10, pmântul acesta fiind locuit din timpuri imemoriale de oameni cu ocupaii agricole, de la populaiile strvechi neolitice, la slaurile ttreti din Evul Mediu, la ranii megiei sau rumâni de pe moiile boiereti sau mnstireti; negustorii din secolul al XVI-lea care fceau comer cu Braovul11, ranii clcai din secolul XIX, ranii fruntai i mijlocai din secolul XX, pân la supravieuitorii experimentului comunist la sfârit de secol XX.(...) Pentru detalii vezi monografia istorica a comunei Padina: Padina-cinci secole de istorie(1536-1962),autor prof. Miu Gheorghe,aparuta in doua editii in 2007, la Editura Rafet din Ramnicul Sarat si respectiv Editura Omega din Buzau. Editia a II-a revazuta reproduce integral textul primei editii de 396 pagini.Vezi p.22-23. 4 M.D.G.R., vol. IV, p. 624 5 Judeul Buzau, Editura Academiei R.S.R., Bucuresti, 1971, p. 11 6 M.D.G.R, vol. IV, p. 625 ( Padina- Macoveiul: 14 600 ha- „cea mai mare moie din jude”) 7 Ibidem, p. 624 8 Basil Iorgulescu,op. cit.,p.370-371 9 Atlas geografic si istoric judeul Buzau, Casa Corpului Didactic, Buzu, 1979, p. 36 10 Basil Iorgulescu, op. cit., p. 370-371 11 Ilie Mândricel, op. cit.,,p. 16 1.4. Toponimie local Geografia i istoria Padinei se întâlnesc în cadrul unei toponimii locale cu rezonane istorice i cu trimiteri la ocupaii strvechi ale locuitorilor acestor meleaguri. Izvoarele scrise, lucrri istoriografice, dicionare i lucrri lingvistice, la care se adaug, nu în ultimul rând, memoria colectiv, istoria oral, cu toate prezint o toponimie variat a Padinei i împrejurimilor, nume de sate, de siliti, de locuri umblate, izolate sau sterpe din vechime, lacuri, smârcuri, movile,drumuri vechi, cruci de piatr,mooroaie , pietre de hotar i islazuri. Toponime eseniale pentru istoria local, atestate de izvoare istorice , unele pstrate pân astzi , sunt acele nume de sate, moii si siliti care au existat înc din Evul Mediu în perimetrul actual al comunei. Padina, Bora, Padina Bori, Macoveiul, Macoveanca, Mocoveni12, Unteni, Mazrea, Greaca sunt toponime medievale, vechi denumiri ale satului sau ale unor vetre de sat disprute din aceasta zon. Toponimul „Padina” reprezint un caz aparte prin vechime i semnificaia acestuia. Dicionarele limbii române vorbesc despre un loc „aproape plat situat pe vârful unui deal13. Mai mult, cuvântul este de origine slav, fiind întâlnit atât în zona montan de unde au coborât cu turmele lor în Evul Mediu oierii ardeleni, venind pe islazurile buzoiene, dar i în Oltenia, depaind spaiul româ- nesc, pân în Serbia i Bulgaria,unde frecvena acestui toponim este foarte mare. (...) Pentru detalii vezi monografia istorica a comunei Padina: Padina-cinci secole de istorie(1536-1962),autor prof. Miu Gheorghe,aparuta in doua editii in 2007, la Editura Rafet din Ramnicul Sarat si respectiv Editura Omega din Buzau. Editia a II-a revazuta reproduce integral textul primei editii de 396 pagini.Vezi p.27-33 1.5. Crucea Curiganului Crucea Curiganului are o semnificaie aparte pentru satul Padina, deseori fiind invocat de memoria colectiv ca un fragment de piatr din istoria acestei comune, mrturie a trecutului, prezent în tradiia popular dar i în cataloagele de monumente feudale. Monument votiv ridicat în anul 1832 (dupa alte surse 1836) pe movila Curiganul, aceast cruce se afl pe marginea unui strvechi drum medieval- „drumul Buzului’’, care la începutul secolului al XIX-lea va face parte din reeaua de drumuri de pot ce asigura legatura între Buzau i Slobozia.(...) Pentru detalii vezi monografia istorica a comunei Padina: Padina-cinci secole de istorie(1536-1962),autor prof. Miu Gheorghe,aparuta in doua editii in 2007, la Editura Rafet 12 Harta Szathmary, 1864 (reproducere) 13 Vasile Breban, Dicionar al limbii române, Editura tiinific i Enciclopedic, Bucureti, 1980. din Ramnicul Sarat si respectiv Editura Omega din Buzau. Editia a II-a revazuta reproduce integral textul primei editii de 396 pagini.Vezi p.34-35. 1.6. Cartografia. Hari istorice din sec. XVIII-XIX referitoare la Padina Macoveiul i Padina sunt dou sate i moii des întâlnite pe harile datând din secolele XVIII- XIX, reprezentri cartografice care redau detalii asupra numrului de gospodrii, locuitorilor i topografia împrejurimilor.(...) Pentru detalii vezi monografia istorica a comunei Padina: Padina-cinci secole de istorie(1536- 1962),autor prof. Miu Gheorghe,aparuta in doua editii in 2007, la Editura Rafet din Ramnicul Sarat si respectiv Editura Omega din Buzau. Editia a II-a revazuta reproduce integral textul primei editii de 396 pagini.Vezi p.36. O alta menionare cartografic a Macoveiului dateaz din anul 1788, pe harta „Mappa specialis Walachiae”, redactat de topograful militar austriac F. 14 Jos. Ruhedorff. Satul Macovei figureaz cu denumirea derivat de Makovei, alaturi de alte localiti din zon precum Placul, pe drumul Buzului, vechi drum medieval al oilor în transhuman de la Buzu la Piua Petrii, pe o hart care cuprinde multe amnunte: aezri omeneti izolate, carantine, crri i drumuri. Aparut la Viena, aceast hart a fost tiprit i la Sibiu la 1788.(...) Pentru detalii vezi monografia istorica a comunei Padina: Padina-cinci secole de istorie(1536-1962),autor prof. Miu Gheorghe,aparuta in doua editii in 2007, la Editura Rafet din Ramnicul Sarat si respectiv Editura Omega din Buzau. Editia a II-a revazuta reproduce integral textul primei editii de 396 pagini.Vezi p.39 Harta austriacului F. Ruhedorff prezint cel mai bine „drumul Buzului” i locul satului Macovei, pe marginea acestuia între Buzu i Placul, pe o cale a transhumanei oierilor ardeleni ctre gurile Ialomiei, la Vadu Oii pe unde treceau mai departe în Dobrogea. De asemenea, este prezentat i poziia satului în cursul Evului Mediu între cele dou târguri: Buzu i Piua Petrii- „Orasch Flost” (Floci, ora medieval disprut, centru al comerului cu lân, de unde vine denumirea)(...) Pentru detalii vezi monografia istorica a comunei Padina: Padina-cinci secole de istorie(1536-1962),autor prof. Miu Gheorghe,aparuta in doua editii in 2007, la Editura Rafet din Ramnicul Sarat si respectiv Editura Omega din Buzau.