Regizorii Români Sun\ Clopo]Elul „1:1“ [I „Superbia“ La Vene]Ia George Onofrei

$Regizorii Români Sun\ Clopo]Elul „1:1“ [I „Superbia“ La Vene]Ia George Onofrei$

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO CRONICA DE CARTE Lungul drum al nop]ii c\tre zi

Codrin Liviu Cu]itaru

Apari]ia recent\ (`n traducerea Antoanetei Ralian), integral (1.500 de pagini!), a trilogiei The Rosy Crucifixion/R\stignirea trandafirie (Sexus/Sexus, Plexus/Plexus, Nexus/Nexus) va r\m`ne, de departe, 1,5 drept momentul de v`rf al literaturii LEI universale, `n România, `n anul 2010. ~N » PAGINILE 10-11 ANUL VII » NR. 280 » 4 – 10 septembrie 2010 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected] Regizorii români sun\ clopo]elul „1:1“ [i „Superbia“ la Vene]ia George Onofrei

Dou\ proiecte curajoase reprezint\ România la a 12-a edi]ie a Bienalei de Arhitectur\ de la Vene]ia (29 august – 21 noiembrie 2010). Pentru prima dat\ `n istoria particip\rii sale, ]ara noastr\ a expus nu `n unul, ci `n dou\ pavilioane: cel de la „Giardini“ [i cel de la sediul Institutului Român de Cultur\ [i Cercetare Umanistic\.

~N » PAGINILE 6-7

Daniela Zeca: Demonii v`ntului

Avanpremier\ editorial\ Victor Rebengiuc `n produc]ia Medalia de onoare, `n regia lui C\lin Netzer Demonii v`ntului – un bazar al gemelor rare, c`teva episoade de dragoste [i un alt episod, magic, al bijuteriilor care ar putea Toamna filmelor române[ti demareaz\ la c`teva zile dup\ ce `ncep elevii [coala. Filmele lui Radu salva lumea, totul amalgamat `ntr-o scriitur\ tactil\, vizual\ [i olfactiv\, cu iz de po- Muntean, Constantin Popescu, Nap Toader, Cristi Puiu, Andrei Ujic\, C\lin Netzer [.a. spun „prezent” `n em oriental... Roman `n curs de apari]ie la fa]a cinefililor [i se aliniaz\ `n careu, cu speran]a c\ un num\r c`t mai mare de români vor veni s\ le vad\. Editura Polirom `n colec]ia „Ego. Proz\“. ~N » PAGINILE 8-9 Citi]i dosarul realizat de Iulia Blaga ~N » PAGINILE 3-5

www.suplimentuldecultura.ro » Urm\re[te [i comenteaz\ articolele din edi]ia tip\rit\ a revistei [i cele mai proaspete [tiri din actualitatea cultural\ Radu Pavel Gheo: „Simt aici r`ca proletar\ fa]\ de profesiile R~C| liberale, cea care a n\scut sloganul mineresc din 1990 «Noi PROLETAR| muncim, noi nu g`ndim» (triste vorbe, dac\ stai s\ te g`nde[ti c\ editorial au fost rostite de ni[te fiin]e `nzestrate cu ra]iune)“.

CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|: s-ar aduna, cu dob`nd\, tot `n va fi la B\sescu, va avea des- conturile P.S.D.-ului, liberali- chis\ calea s\ demonstreze po- lor revenindu-le firmiturile. pula]iei c\ partidele s`nt nere- De ce s-ar b\ga, `n cazul \sta, zonabile, nu el. ~nchipui]i-v\ o Marea mo]iune de toamn\ `ntr-o asemenea ac]iune politi- lun\ noiembrie, care va veni c\ de maxim risc? Din interes cu efecte devastatoare ale cri- na]ional, probabil. Mda. zei, `n care nimeni nu va avea Lucian Dan Teodorovici n-ar fi dec`t o abatere a aten]iei, ori doar din Parlament, de P.N.L. partid s\ se „sinucid\“, c`nd deo- De[i cele de mai sus par ni[- nici m\car `mpotriva cui s\ pro- o problem\ insignifiant\, `n Urmeaz\ o iarn\ teribil\, `n ca- camdat\ st\ pe cai mari? te argumente suficiente, pro- testeze. La Cotroceni [i aiurea Miercuri, 1 septembrie, o [tire fond. {i asta pentru c\, dac\ ar re efectele crizei vor fi cov`r[itoa- S\ mergem cu imagina]ia [i blema preconizatei mo]iuni de va fi vremea jocurilor. {i a acu- dobor`t\ repede de `nt`lnirea exista cu adev\rat o dorin]\ co- re pentru popula]ie. S\ accep- c\tre Crin Antonescu [i ai lui. cenzur\ e chiar mai mare de- zelor. Iar c`nd mingea e la B\- cu ambasadorii a pre[edinte- mun\ a partidelor de opozi]ie t\m c\ vor fi trei luni de gra]ie Cele de mai sus se aplic\ perfect at`t. Dac\ social-democra]ii [i sescu, oricum nu po]i [ti `n ce lui B\sescu, dar [i de adunarea de a da jos acest guvern, cele opt [i de speran]\. Noiembrie, decem- [i `n cazul unui guvern `n care liberalii ar da jos `n octombrie direc]ie va pleca. parlamentarilor P.D.-LL. `n ve- voturi s-ar ob]ine `n momentul brie, ianuarie. ~n februarie `ns\, e implicat P.N.L.-ul, fie el con- Guvernul Boc, a[a cum (ne) vor- Cu toate astea, o s\ avem o derea remanierii guvernamen- de fa]\. {i `nc\ destul de u[or. mai nimeni dintre votan]ii de azi dus [i de un independent pre- besc, l-ar introduce `n joc, cu mo]iune de cenzur\. Una la fel tale, ni-ii prezenta pe liderii Cred `ns\ c\ problema e acolo, ai P.S.D.-ului nu va mai fi dispus cum Klaus Johannis. Urmeaz\ un uria[ poten]ial de imagine, de inutil\, `n concret, ca [i re- P.S.D.^P.C. [i P.N.L. dup\ o la nivelul dorin]ei. Dincolo de ce s\ dea vina pe guvernarea P.D.-L. o iarn\ ucig\toare de voturi pen- pe chiar du[manul lor num\rul manierea actualului Guvern `nt`lnire strategic\, `n urma c\- ne spun nou\ Victor Ponta [i Ci vor veni cu `ntrebarea: „Dar tru oricine e la putere sau `m- unu: Traian B\sescu. I-ar oferi o Boc. O mo]iune pe care, s`nt ga- reia s-aa b\tut palma pentru o Crin Antonescu, exist\ politic\. voi ce a]i f\cut, ce face]i?“. {i cu parte puterea. ~ns\ chiar dac\ minge cu care juc\torul ar dri- ta s\ pariez, aproape nimeni mo]iune de cenzur\ comun\. Exist\ interese. Exist\ predic]ii oric`te bune inten]ii i-am `n- lucrurile n-ar sta astfel, P.N.L.-ul bla `n voia lui. C\ci, odat\ do- din Parlament n-o vrea, de[i Iar cei care nu mai suport\ abe- care sus]in aceste interese. vesti pe pesedi[ti, uit`nd relele tot ar avea o problem\: oric`t bor`t un guvern, Constitu]ia `l trebuie f\cut\. Una care creea- ra]iile actualului guvern [i care De ce [i-ar dori pesedi[tii, inten]ii de alt\dat\, `n trei luni ar vrea, nu va putea ob]ine, cu impune drept protagonist pe pre- z\ `ntr-adev\r emo]ii, dar nu au prins [tirea cu pricina, v\z`n- spre exemplu, d\r`marea guver- e imposibil s\ repare ceva. Ima- cele 18% care i-au dus pe libe- [edinte. Negocieri cu partidele, celor viza]i de ea, ci chiar celor du-i pe liderii opozi]iei hot\r`]i nului? Nu, nu accept r\spun- gina]i-v\, totodat\, c\ sindica- rali `n Parlament, controlul sub obiectivele ziari[tilor. Posi- care au ini]iat-o. Pentru c\, da- [i sur`z\tori, chiar [i-ar fi putut surile naive privind interesul tele se vor repezi s\ profite de unui nou guvern, fie el condus bilitatea ca pre[edintele s\ aib\ te fiind jocurile periculoase din face speran]e. na]ional, salvarea economiei schimbarea de guvern. Imagi- de un independent. {i, neav`nd un nou, excelent, cal de b\- interiorul P.D.-L., ei, liderii o- Nu o s\ vorbesc despre arit- etc. Accept `n schimb un joc al na]i-v\ c\, neprimind nimic controlul, chiar `n cazul suprana- taie: au l\sat ]ara f\r\ guvern pozi]iei, vor trebui s\ depun\ metic\ `n continuare. Nu o s\ imagina]iei. Sau, mai degrab\, `ntruc`t nu vor avea de unde s\ tural `n care acest nou guvern `n prag de iarn\, dar nu se pot mari eforturi ca la vot s\ nu m\ g`ndesc la ce trebuie f\cut `l propun. Guvern condus de primeasc\, vor scoate oamenii ar face minuni, sco]`nd ]ara din `n]elege pentru a pune altul `n aib\ de-a face cu o uria[\ sur- pentru a se mai ob]ine cele c`te- un lider P.S.D., s\ spunem, in- `n strad\, de ast\ dat\ nu la colaps, n-au nici suficiente bu- loc. Afirma]ie care va fi valabi- priz\ nepl\cut\: s\ „c`[tige“. va voturi necesare demiterii Gu- staurat undeva la finele lui oc- adresa P.D.-L.-ului, ci la adresa toane pentru a canaliza imagi- l\ chiar dac\ partidele de opo- ~n cazul acesta, pentru ei vor vernului Boc. Mie mi se pare c\ tombrie [i sprijinit, din interior P.S.D.-ului. De ce ar vrea acest nea dob`ndit\ spre ei. Victoria zi]ie s-ar `n]elege. Cum mingea `ncepe cu adev\rat problemele. TEO & GHEO

ROMÂNII E DE{TEP}I: „Domnii arti[ti (unii au redevenit tovar\[i c`nd e vorba de a intra `n le- SUPLIMENTUL LUI JUP galitate) vor s\ stea al\turi de Gu]\ [i Minune `n a fenta bugetul!... {i pe Poporul [i arti[tii urm\ ce s`nt ei o categorie aparte care nu-[i poate pl\ti datoriile [i nu suport\ ghi[eele?“ Radu Pavel Gheo s\ spui c`nd guvernul te oblig\ s\ te „Mai m\ l\sa]i cu a[a zi[i arti[ti co- duci la un oficiu, s\ stai la coad\, s\ muni[ti. Cine dreaqu se uit\ la relic- completezi formulare prost f\cute, s\ Noua [i aberanta lege a impozit\rii vele astea sekuriste comuniste se tur- drepturilor de autor a st`rnit deja faci copii dup\ acte contabile [i dup\ nau `ntre ei, ce venituri au adus..?? destul scandal. N-o s\ comentez buletin, iar `n cele din urm\, dup\ ore dec`t au supt [i sug `n continuare din acum prea mult ni[te lucruri evidente, de zbatere, s\ pl\te[ti patru lei la ofi- banii de la stat...“ pe care al]ii le-au spus deja mai bine ciul de pensii? Sau dou\zeci de bani „V-a] obi[nuit s\ nu pl\ti]i nimic dec`t mine. Da, e o lege prost f\cut\, de (de bani!) la [omaj? {i asta lun\ de 20 de ani [i c`nd cineva v\ pune s-o ni[te func]ionari incompeten]i – dar lun\, `n dou\ sau trei locuri diferite. face]i... vai ce rotund v\ da]i!“ de unde at`ta competen]\ `ntr-o ]ar\ Da, ne-am ales ni[te conduc\tori de „De ce dracu, eu, inginer proiec- `n care cea mai des `nt`lnit\ categorie tot r`sul, dar nu e ceva nou. {i nu de- tant nu s`nt pl\tit pe modelul «drep- de `nalt func]ionar public e cea de an- spre asta vreau s\ vorbesc. M-au f\cut gajat pe pile? Da, mini[trii Vl\descu [i s\ r`njesc cu triste]e c`teva comentarii turi de autor»? ~n mod sigur, activi- {eitan (al c\rui nume e mult prea pre- ale unor cititori la articolele de pres\ tatea mea este mult mai creatoare ten]ios pentru un personaj de m\run- publicate online pe aceast\ tem\. Nu dec`t a voastr\.“ ]imea Domniei Sale) afi[eaz\ un dis- toate, nu majoritatea, dar destule. Nu Ciudat e c\ astfel de p\reri nu m\ mi- pre] evident pentru cei printre care se c\ a[ pretinde recuno[tin]\ pentru inte- r\, a[a cum nu m\ mir\ nici dispre]ul num\r\ [i scriitorii, actorii, muzicienii lectualul care valideaz\ cultural o na]iu- cu care membrii guvernului trateaz\ [.a.m.d. (Nu uit nici c\ dintre ace[ti ne, dar simt aici r`ca proletar\ fa]\ de nemul]umirile arti[tilor. Toate astea se creatori, ast\zi umili]i de un guvern profesiile liberale, cea care a n\scut slo- petrec `ntr-o ]ar\ `n care tirajul mediu al care se cac\ `n capul lor, se vor alege ganul mineresc din 1990 „Noi muncim, unui scriitor autohton este mai mic de- peste decenii unii c\rora alde {eitan, noi nu g`ndim“ (triste vorbe, dac\ stai c`t `n Ungaria sau Serbia (a c\ror popu- Boc ori Vl\descu le vor depune cu s\ te g`nde[ti c\ au fost rostite de la]ie e pe jum\tate c`t a României), iar fals\ pio[enie coroane la statuile ridi- ni[te fiin]e `nzestrate cu ra]iune). filme române[ti care au cucerit premii cate `n pie]e publice.) Da, hot\r`rea Iat\ cum sun\ c`teva opinii, cu tot interna]ionale de prestigiu adun\ mai de guvern adoptat\ acum dovede[te cu gre[elile gramaticale [i de expri- mul]i spectatori `n str\in\tate dec`t incoeren]a [i incompeten]a celor ale[i mare ale unor oameni sup\ra]i pe acas\. De[i, desigur, ne iubim arti[tii, s\ conduc\ ]ara – c\ci ce altceva po]i ‘telectuali: fir-ar ei a dreaqu de relicve sekuriste!

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VII » NR. 280 » 4 – 10 septembrie 2010 www.suplimentuldecultura.ro Mar]i, dup\ Cr\ciun de Radu Muntean, care va intra `n ~N CUR~ND cinematografele de la noi pe 17 septembrie, a avut o foarte bun\ 3 « {I LA NOI primire la Cannes, unde a fost prezentat anul acesta `n sec]iunea „Un Certain Regard“, fiind preluat pe urm\ de alte festivaluri. ordinea de zi Filmele române[ti, `ncolonate la careul de toamn\

Toamna filmelor române[ti demareaz\ la c`teva zile dup\ ce `ncep elevii [coala. Filmele lui Radu Muntean, Constantin Popescu, Nap Toader, Cristi Puiu, Andrei Ujic\, C\lin Netzer [.a. spun „prezent” `n fa]a cinefililor [i se aliniaz\ `n careu, cu speran]a c\ un num\r c`t mai mare de români vor veni s\ le vad\. Iat\ care s`nt aceste filme (e nevoie de o precizare: unele nu au data premierei b\tut\ `n cuie).

Iulia Blaga Br\nescu), so]ia lui (Mirela Opri[or) [i amanta (Maria Popista[u), ale c\ror sentimente se `nvolbur\ `n preajma Mar]i, dup\ Cr\ciun – Cr\ciunului. Filmul e un studiu de ca- 17 septembrie ractere foarte bine ]inut `n m`n\ [i `n care, pentru prima oar\, Radu Mun- Noul lungmetraj al lui Radu Muntean, tean ì refuz\ spectatorului o c`t de mic\ socotit de unii critici cel mai bun film speran]\ de catharsis. De[i nu e thri- festivaluri printre care cel de la Sara- rit\]ii europenilor. Acest lucru creeaz\ re o aventur\, ac]iunea de pe ecran ni al s\u de p`n\ acum (eu r\m`n „ag\- ller, filmul se urm\re[te cu sufletul la jevo, care a premiat-o (prin juriul o universalitate fericit\, care ì permite s-ar p\rea foarte pu]in important\. (...) ]at\“ [i de H`rtia va fi albastr\), ì gur\. Mar]i, dup\ Cr\ciun le aduce prezidat de Cristi Puiu), pentru Cea autorului s\ g\seasc\ un sol fertil `n- Din punct de vedere tehnic, Muntean [i consolideaz\ regizorului reputa]ia de primele roluri principale `n cinema mai bun\ interpretare feminin\, pe tr-un mediu banal, prin povestea unui operatorul Tudor Lucaciu folosesc apa- investigator al rela]iilor interumane lui Mimi Br\nescu [i Mirelei Opri[or, Mirela Opri[or. b\rbat obi[nuit care se `ntreab\ dac\ ([i ratul de filmat cu mare clas\. Regi- din societatea româneasc\ de azi. care s`nt c\s\tori]i [i `n via]a civil\. „A[a cum a f\cut [i `n Boogie, Mun- cum) s\-[i schimbe via]a.“ („Variety“) zorul ì permite unui actor s\ ias\ din Dup\ b\rbatul românesc la 30 [i ceva Filmul a avut o foarte bun\ primire la tean se rupe de percep]ia general\ asu- „Actorii s`nt buni, dar au pu]ine de cadru [i s\ continue s\ vorbeasc\ `n de ani, cineastul str`nge cadrul [i mai Cannes, unde a fost prezentat anul pra filmului românesc, oferind solide f\cut, lucru care uneori pare bizar. (...) vreme ce urm\re[te reac]iile altui ac- mult, oprindu-se la triunghiul conju- acesta `n sec]iunea „Un Certain Re- personaje middle-class ale c\ror vie]i nu Partea voyeuristic\ e at`t de pu]in ex- tor, pentru ca apoi s\ nu mai revin\ la gal alc\tuit dintr-un b\rbat (Mimi gard“, fiind preluat pe urm\ de alte s`nt cu nimic diferite de cele ale majo- ploatat\ `nc`t, dac\ n-am [ti c\ Paul a- el.“ („The Hollywood Reporter“)

Marea Neagr\/Mar Nero – 17 septembrie Portretul lupt\torului nevoie de explica]ii ori de ad`ncime. (...) Din p\cate, la tinere]e – 24 septembrie ceea ce e constant e redundant: `mpu[c\turi [i Filmul de debut al italianului Federico Bondi e produs `mpreun\ cu compania ambuscade iar [i iar, ca [i cum am asista la un joc Adei Solomon, HiFilm, ajung`nd pe ecranele noastre la doi ani dup\ ce a avut Prima parte a unei trilogii, Aproape lini[te, zilnic de-a ho]ii [i vardi[tii. (...) E p\cat, pentru c\ premiera mondial\ `n cadrul Festivalului de la Locarno unde Ilaria Occhini Portretul... de Constantin Popescu e o `ncercare filmul e `n general frumos filmat de Liviu Marghidan, (nepoata scriitorului Giovanni Papini) a fost recompensat\ cu Premiul de temerar\ de reconstituire (at`t c`t e posibil cu iar actorii care ì joac\ pe membrii rezisten]ei au interpretare feminin\. Aceasta interpreteaz\ rolul unei v\duve al c\rei fiu an- instrumentele fic]iunii) a vie]ii lupt\torilor din interpret\ri remarcabile.“ („Screendaily“) gajeaz\ o românc\ (Dorotheea Petre) ca menajer\. Intimist, filmul se concen- rezisten]a anticomunist\. Prima parte se ocup\ de „Din punct de vedere cinematografic, `n ciuda treaz\ pe rela]ia dintre cele dou\ femei, rela]ie ce evolueaz\ de la ne`ncredere Ion Gavril\ Ogoranu, iar celelalte dou\ ì vor avea `n unor momente de natur\ transcedental\ à la [i ostilitate spre prietenie [i afec]iune. Din distribu]ie mai fac parte Vlad Ivanov, centru pe Elisabeta Rizea [i, respectiv, pe fra]ii Maia Morgenstern [i Theodor Danetti, filmul fiind turnat par]ial [i `n Româ- Terrence Malick, preten]ios numitul Portret al Arn\u]oiu. Realizat pe baza unei document\ri nia. Dorotheea Petre e bun\ `n rol, ca de obicei, dar debutantul `n regie Fe- lupt\torului la tinere]e aproape c\ nu se distinge am\nun]ite, filmul e construit pe dou\ planuri – derico Bondi recurge de multe ori la solu]ii simple, pe m\sura pove[tii. Filmul prin nimic. (...) Dac\ scopul a fost s\ fie pentru partizanii [i securi[tii care ì urm\resc. Poate c\ nu nu prea are amplitudine [i vitalitate, de[i are bune inten]ii. România anilor ‘50 ceea ce The Wind That Shakes era nevoie [i de planul aparatului represiv care the Barley, de Ken Loach, a fost pentru Irlanda anilor introduce un umor tragic (de[i cu replici sut\ la sut\ ‘20, atunci Popescu (...) a e[uat.“ („The Hollywood reale). Un compte-rendu numai despre existen]a de Reporter“) animal h\ituit a acestor eroi ar fi fost probabil suficient [i ne-ar fi p\strat `n atmosfer\. Filmul pare [i mai lung datorit\ structurii ce `nl\n]uie tablou dup\ tablou f\r\ o cronologie evident\. Portretul... e oportun nu doar pentru c\ nu e `n trend, dar mai ales pentru c\ e primul amplu proiect cinematografic despre sacrificiul lupt\torilor anticomuni[ti din mun]i. Premiera mondial\ a avut loc `n cadrul Festivalului de la Berlin 2010, `n sec]iunea „Forum“. „Filmat `ntr-un stil cvasi-documentar pentru a-i spori veridicitatea, (n.r. – filmul) are un format aproape epic (ecran lat), pentru a duce hagiografia la maximum. Aici rezid\ una dintre problemele sale insurmontabile: e mult prea `nc\rcat din punct de vedere ideologic. De cele mai multe ori, membrii rezisten]ei s`nt lipsi]i de defecte, de[i au unele `ndoieli [i episoade melancolice. Membrii aparatului de stat, de[i cu greu pot fi numi]i ni[te `ngeri `n via]a real\, s`nt at`t de previzibili `nc`t intr\ `n ceea ce regizorul sovietic Serghei Eisenstein numea tipaj – caricaturi recognoscibile imediat [i care nu mai au

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VII » NR. 280 » 4 – 10 septembrie 2010 www.suplimentuldecultura.ro » 4 ~NC| NU Data premierei filmului Aurora nu e sigur\, spune produc\torul Anca Puiu, dar cu siguran]\ pelicula va intra `n cinematografe SE {TIE ordinea de zi `n aceast\ toamn\. Filmele române[ti, `ncolonate la careul de toamn\

Morgen – 30 septembrie Medalia de onoare – scoate o vorb\ aproape tot filmul. 12 noiembrie Medalia de onoare a luat anul trecut Ac]iunea lungmetrajului de debut al t`n\rului cineast Marian Cri[an care `n mai multe premii interna]ionale, prin- 2008 a luat Palme d’Or-ul pentru scurtmetraj, cu Megatron, se petrece `n Al doilea lungmetraj al cineastului ro- tre care nu mai pu]in de cinci premii la Salonta natal\, povestea fiind preluat\ dintr-un ziar local unde `n preaj- mâno-german C\lin Netzer, dup\ Maria Salonic: Premiul Special al Juriului Sil- Nunt\ `n Basarabia – ma unui Cr\ciun petrecut acas\ Cri[an a citit cum un concitadin iubitor (multipremiat la Locarno `n 2003), `l pu- ver Alexander, Premiul pentru scena- 24 septembrie al pescuitului a dat `n loc de pe[te peste un imigrant turc. Scenariul ne pe Victor Rebengiuc `ntr-o postur\ riu, Premiul de interpretare masculin\, Coproduc]ie româno- dezvoltat de el de la acest incident s-a construit tot `n jurul unei ciocniri care ne aduce aminte de Nicki Ardelean, Premiul FIPRESCI [i Premiul Special al dintre civiliza]ii [i mentalit\]i, dar [i al prieteniei care se `nfirip\ `ntre colonel `n rezerv\. El interpreteaz\ un Asocia]iei Tehnicienilor de Film, Tele- moldoveano-luxemburghez\, doi oameni care nu `mpart nici m\car o limb\ comun\. Filmul e produs fost combatant din al doilea r\zboi mon- viziune [i Audiovizual din Grecia. comedia lui Nap Toader (nume de compania româneasc\ Mandragora, fiind o coproduc]ie româno- dial a c\rui existen]\ tern\ (marcat\ de „La [ase ani dup\ impresionantul sub care se ascunde regizorul maghiaro-francez\ [i av`nd deja contracte de distribu]ie `n Fran]a [i faptul c\ [i-a turnat propriul fiu la Securi- s\u debut cu Maria, cineastul n\scut `n Napoleon Helmis care a debutat Elve]ia. Morgen a participat `n acest an (al\turi de Periferic, `n regia lui tate pentru a-l `mpiedica s\ România [i crescut `n Ger- `n lungmetraj `n 2004, cu Bogdan George Apetri) `n Competi]ia Interna]ional\ a Festivalului de la plece `n Canada) se lumi- mania, C\lin Peter Netzer, Italiencele) [i-a `nceput cariera Locarno, de unde s-a `ntors cu un num\r record de premii (patru): Premiul neaz\ cu totul c`nd prime[- revine cu o digresiune pe festivalier\ prin Premiul Special Special al Juriului, Premiul Juriului Ecumenic, Premiul Don Quijote o- te o medalie din partea Pre- marginea suferin]elor post- al Juriului ob]inut la Tallinn ferit de The International Federation of Film Societies [i Premiul Juriului Ceau[escu ale ]\rii sale. Black Nights Film Festival. ~n Junior. Rolurile principale s`nt interpretate [edin]iei pentru o presupus\ Animat de interpret\ri aceste zile particip\ la Festival de Andras Hathazi (agentul de paz\ care fapt\ de arme. Excelentul scenariu al lui Tudor Voican principale puternice [i de des Films du Monde de la `l descoper\ pe imigrant), de acto- Montréal, `n cadrul sec]iunii rul turc Yalcin Yilmaz (imigran- pune `n ecua]ie un personaj un umor sec, Medalia de semi-odios, semi-patetic ce poate fi cel onoare devine cu totul captivant pe „Focus on World Cinema“. tul) [i de Elvira R`mbu (so]ia). Nunt\ `n Basarabia e povestea a „A[tept\rile pe care c`[tig\- mai mic multiplu comun al poporului ro- m\sur\ ce ironia cre[te. E decembrie mân azi. Miezul filmului e scena pro- 1995 [i c\ldura din apartamentul pe doi tineri, un dirijor român [i o torul Palme d’Or-ului pentru pianist\ din Chi[in\u, a c\ror scurtmetraj `n 2008 le-a creat priu-zis\ a decor\rii c`nd, la Cotroceni, care (n.r. – eroul) comic numit Ion I. decizie de a-[i uni destinele se s`nt confirmate. (...) O imagine eroul ajunge fa]\ `n fa]\ cu pre[edintele Ion `l `mparte cu so]ia sa, Nina, `nc\ nu `mplete[te cu o viziune practic\ discret\ [i sentimentele latente (interpretat chiar de Ion Iliescu). „S\ [ti]i func]ioneaz\. Ion `[i duce mai departe asupra vie]ii. Ca s\ fac\ mai prezente `n film ne fac s\ des- c\ v-am votat“, `i spune pe un ton exaltat via]a `n ciuda faptului c\ Nina [i fiul mul]i bani [i s\-[i poat\ lua un coperim o voce special\ a fil- [i umil, strecur`ndu-i o scrisoare cu dole- lor nu mai vorbesc cu el de [ase ani. mului românesc. (...) Una din- an]e cet\]ene[ti. De fapt, probabil c\ l-a Totul se schimb\ c`nd Ion prime[te o apartament, vor organiza dou\ tre tr\s\turile cele mai fru- votat a[a cum a meritat decora]ia, ero- scrisoare anun]`ndu-l c\ va primi o me- nun]i – una `n România, cealalt\ moase ale filmului este mo- ismul retroactiv, dar fals fiind o calitate dalie comemorativ\ cu prilejul aniver- `n Basarabia. De aici o ciocnire a dul `n care Cri[an `[i dez- care se pare c\ ne caracterizeaz\. Con- s\rii a 50 de ani de la terminarea r\z- mentalit\]ilor care are prea volt\ personajele, f\r\ a cep]ia regizoral\ mi s-a p\rut `ns\ sub boiului. Dar c`nd el `ncearc\ s\ afle pu]in de-a face cu iubirea celor expune foarte multe deta- nivelul pove[tii, iar muzica original\ a pentru ce e medalia, asocia]ia vetera- doi eroi. Povestea are cel pu]in lii. Spiritul uman, simplu lui Philip Glass nepotrivit\ `n context. nilor spune c\ nu are nimic de-a face teoretic (nu am v\zut-o `nc\) al lui Nelu r\m`ne ele- Interpretarea lui Victor Rebengiuc e ca cu ea, iar Ministerul Ap\r\rii c\ trebu- atuurile unei comedii de public. mentul principal.“ de obicei irepro[abil\, dar Camelia Zor- ie s\ fac\ o cerere `n scris.“ Nap Toader `i debuteaz\ pe („Variety“) lescu e fabuloas\ `n rolul so]iei care nu („Variety“) Vlad Logigan [i Victoria Bobu.

Cei mai buni prieteni ai poporului LA LOC teleCOMANDA Alex SAVITESCU Cei care `l cunosc de c`nd a- mai fioro[i cìni, pe care, se acolo unde el locuie[te. dat seama c\, `n absolut vea un[pe-ddoi[pe ani ì spun pare, i-a cam `mbl`nzit. El Lumea `ntreag\ [tie, ast\zi, toate cazurile „tratate“ de El „El Perrero“. El Perrero ar Perrero a `nv\]at, `ntre timp, c\ exist\ un cet\]ean simpa- Perrero, adjectivele de mai portorican\ „proletar\“ dac\ politicienii \[tia au pa- `nsemna, `n spaniol\, „b\ia- limba englez\, [i-a `ntemeiat tic, de vreo patruzeci de ani, sus se aplic\ mai mult st\p`- c\reia trebuie s\ ì desenezi trupede pe la casele lor. E tul-cìne“. Crescut printre o familie `n ]ara sa adoptiv\ care e-n stare s\ educe [i cel nilor. Ai sentimentul c\ psi- Soarele pe geam ca s\ se total nesemnificativ `n ceea animale, la ferma tat\lui s\u [i a dezvoltat, `n c`]iva ani, mai fioros pitbull. {i-l [tie hologul canin cu accent prind\ c\ s-a f\cut ziu\. ce-i prive[te. S`nt `ns\ con- din Mexic, B\iatul-Cìne n-a una dintre cele mai de succes drept Cesar. Cesar Millan mexican lucreaz\, de cele Nu po]i s\ nu te g`nde[ti vins c\ El Perrero are [anse dus-o chiar r\u. {i, cu toate afaceri de dresaj canin de face, de vreo opt ani de zile, mai multe ori, cu proprietarii astea, c`nd avea 21 de ani, a peste Ocean. Ast\zi cere, pro- [i o emisiune TV, pe care o animalelor. De altfel, a [i zis-o, la Cesar [i poten]ialul s\u s\-i fac\ pu]in mai ordona]i, traversat ilegal grani]a `n Sta- babil, onorarii mari tuturor pute]i vedea pe National `n nenum\rate r`nduri: „Nu imens, atunci c`nd comu]i de mai aten]i [i mai decen]i. {i tele Unite. A trecut ilegal `n proprietarilor de patrupede Geographic Channel. „Cesar cìnii au o problem\. Proprie- pe National Geographic pe poate c\, `ntr-o bun\ zi, vom America [i a muncit f\r\ nici care [i-au dorit un cìne, dar [i cìnii“ prezint\, `n fiecare tarii lor au!“. {i nu ai nici un canalele române[ti. S\ nu vedea translat\, de la cìne la un fel de acte, ne[tiind nici o nu [tiu cum s\-l ]in\ `n frù. episod, cazuri „dramatice“ motiv s\ nu-l crezi pe mexi- visezi c\, poate `ntr-o bun\ om, filosofia lui Cesar despre boab\ de englez\, pentru un Probabil, El Perrero a r\- de patrupede dezordonate, canul \sta scurt, mereu cu zi, ar merita s\-l aducem pe dresaj: „Ei nu g`ndesc, nu v\ magazin care vindea m`ncare mas cu apelativul \sta doar s\lb\ticite [i agresive. z`mbetul pe buze, care are senor Millan [i `n Capitala am\gi]i cu treaba asta! ~n- canin\. Acolo a continuat s\-[i `n Mexic [i `n ora[ul cu po- Corec]ie: dac\ v-a]i uitat r\bdare [i cu o cucoan\ bo- noastr\, s\ se ocupe pu]in v\]a]i-i ce au voie s\ fac\ [i pun\ `n practic\ marea sa pa- pula]ie majoritar... minori- m\car la un episod din gat\ ce are acas\ vreo opt de b\se[ti, boci, videni, ce s\ nu fac\! ~nv\]a]i-i s\ v\ siune: dresajul. A lucrat cu cei tar\ din sudul Californiei, „Cesar [i cìnii“, cred c\ v-a]i cìni adopta]i, [i cu o pon]i [i antone[ti. Nu [tiu respecte“.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VII » NR. 280 » 4 – 10 septembrie 2010 www.suplimentuldecultura.ro Autobiografia lui Nicolae Ceau[escu de Andrei Ujic\ este posibil LANSARE s\ aib\ premiera pe 29 octombrie. Compania de distribu]ie a lui 5 « DE ZILE MARI Cristian Mungiu, Voodoo Films, pl\nuie[te o lansare de zile mari, ca alt\dat\... ordinea de zi

Aurora – 20 octombrie domnului L\z\rescu, chiar dac\ tot din spatele acestor acte. Filmul este o avea destul material la care s\ reflec- dificil, avea elemente de comedie, aici `n[iruire a deciziilor [i actelor care vin teze, `mpreun\ cu recunoa[terea ta- Data premierei nu e sigur\, spune pro- tonul e maladiv [i sumbru. Viorel, per- odat\ cu aceste hot\r`ri dec`t a consecin- lentului [i a for]ei de impact a filmu- duc\torul Anca Puiu, dar cu siguran- sonajul central, se afl\ `ntr-o complet\ ]elor lor. E un film rece ([i lung), dar lui.“ („Variety“) ]\ filmul va intra `n cinematografe `n incomunicare cu lumea din jur, cine- f\r\ `ndoial\ opera unui maestru. To- „Scena de final, plasat\ ca [i `n aceast\ toamn\. Prezentat `n 2010 `n astul scufund`ndu-ne [i pe noi `ntr-o tu[i, e pu]in probabil ca filmul s\ aib\ Poli]ist, adjectiv `ntr-o sec]ie de poli- sec]iunea „Un Certain Regard“ a Fes- realitate psihotic\. Viorel a fost compa- un mare succes de public. Va circula cu ]ie, ofer\ o critic\ social\ subtil\ care tivalului de la Cannes, sec]iune c`[tiga- rat de unii critici str\ini cu Travis Bickle, siguran]\ prin festivaluri [i pe la cine- e diminuat\ tocmai pentru c\ ne-am t\ de Puiu `n 2005 cu Moartea dom- personajul central din Taxi Driver (dar matografele de art\, de[i sprijinul cri- dat at`ta osteneal\ g`ndindu-ne ce nai- nului L\z\rescu, al treilea lungmetraj „pe valium“). La noi, criticii s-au aliniat ticilor e posibil s\ nu fie la fel de solid ba s-a `nt`mplat p`n\ atunci.(...) Se al [efului de [coal\ al noului cinema- pro [i contra filmului, principalul cal de ca alt\dat\. Umorul negru din Moar- pare c\ tinerii cinea[ti români de azi tograf românesc aprofundeaz\ rela- b\taie fiind actorul Cristi Puiu. Pentru tea domnului L\z\rescu a disp\rut [i se `ntrec `ntr-o competi]ie macho: c`t ]ia dintre cinema [i realitate, `nf\]i- unii, ideea cineastului a fost nefericit\ s`nt pu]ine lucrurile care l-ar putea de mult timp putem plictisi publicul [`nd `n trei ore (concentrate) deruta pentru c\ `l deturneaz\ pe spectator de face pe erou simpatic spectatorilor. `nainte de a-i servi marfa? C`t de mental\ a unui b\rbat din zilele noa- la subiect (f\c`ndu-l s\-l vad\ pe Cristi Autorul a dorit probabil ca eroul, pe mult poate el suporta `nainte de a ie[i stre care ajunge `n situa]ia de a comi- Puiu, [i nu pe erou). Pentru ceilal]i e toc- care `l interpreteaz\ impresionant, s\ din sal\? Trebuie spus `ns\ imediat c\ te trei crime. Aurora e cel mai riscant mai vorba despre un demers autore- fie u[or de recunoscut, [i poate c\ e marfa e `ntotdeauna servit\ la sf`r[i- film de p`n\ acum al cineastului ro- feren]ial al cineastului care ar vorbi, vorba mai degrab\ de mecanisme tul celor mai bune dintre aceste filme, mân, care `[i pune greut\]i suplimen- de fapt, despre sine prin intermediul care ne `mpiedic\ s\ ne identific\m iar acest lucru se potrive[te de minu- tare `n spate [i se distribuie [i `n rolul unei pove[ti fictive. A[a o fi?! cu un asemenea personaj. Puiu pare ne [i `n cazul filmului Aurora. Dar principal, fiind prezent `n cadru se- „Aurora nu se preocup\ de motive- mai pu]in preocupat de ideea de a prin ce trebuie s\ trecem pentru a a- cund\ de secund\. Aurora nu e comod le din spatele crimelor, ci mai degrab\ pl\cea dec`t de nevoia de a spune o junge acolo?!“ („The Hollywood Re- nici pentru spectator. Dac\ Moartea prive[te cu un ochi neutru deciziile poveste, iar spectatorii r\bd\tori vor porter“)

Misiunea directorului de resurse Autobiografia lui Nicolae Ceau[escu – umane/The Human Resources Manager posibil 29 octombrie – posibil 29 octombrie Filmul lui Andrei Ujic\ este filmul ro- cu imaginile oficiale, rezist`nd tenta]iei Filmul israelianului Eran Riklis (foto), coprodus [i de mânesc despre care s-a scris `n acest de a comprima 18 coruri de La Mul]i compania Hai-Hui Entertainment [i par]ial filmat `n an cel mai mult [i cel mai laudativ `n Ani `n trei, `i d\ clenciul. Autobiogra- România, nu are `nc\ o dat\ sigur\ de lansare, ne-a spus presa interna]ional\. Al treilea eseu fia lui Nicolae Ceau[escu se comport\ Tudor Giurgiu, fiind posibil s\ intre `n s\li la sf`r[itul din trilogia despre c\derea comunis- ca o mascarad\ purgativ\ `n care is- lunii octombrie. Misiunea managerului de resurse uma- mului `i prilejuie[te scriitorului [i cine- toria `nghite un microb, transpir\ [i ne a fost [i el prezentat `n premier\ la Locarno, nu `n astului stabilit `n Germania s\ `l exor- halucineaz\ `n febr\, pentru ca apoi competi]ie, ci `n cadrul proiec]iilor din Piazza Grande, cizeze pe Ceau[escu, recompun`ndu-l s\ scuipe resturile nedigerate.“ („Film dar a fost votat de spectatori [i a luat Premiul Publicului [i descompun`ndu-l din imagini de ar- Comment“) UGS. Eran Riklis, autor al filmelor de succes la public hiv\ apar]in`nd aparatului propagan- „~ndr\zne] experiment narativ, do- Lemon Tree [i The Syrian Bride, ecranizeaz\ prin acest distic. Din aproximativ 1.000 de ore de cumentarul de trei ore al lui Andrei nou film al s\u bestsellerul publicat de Abraham B. Yeho- material filmat, trecut `n revist\ de Ujic\ e compilat `n `ntregime din sec- shua `n 2004. Filmul e un roadmovie tragi-comic `n care produc\torul filmului, Velvet Moraru, ven]e din filmele de propagand\ ale managerul de resurse umane al unei brut\rii din Ierusa- [i de cineastul Titus Muntean, Ujic\ a dictatorului român, rezult`nd un co- lim pleac\ `n România pentru a duce cadavrul unei an- r\mas cu 200, pe care le-a comprimat laj fascinant de sunete, imagini [i pro- gajate ucise de un atac sinuciga[ `n timpul celei de-a `n trei ore de material montat (de Dana vocatoare spa]ii goale. Evident, filmul doua Intifade. Film\rile au avut loc la Ierusalim (trei Bunescu, cea care a ad\ugat [i sunet va fi cel mai bine gustat de cei familia- s\pt\m`ni) [i `n România (20 de zile). Filmul `l are `n pe mare parte din material). Rezultatul riza]i cu istoria României [i a R\zboiu- rolul principal pe actorul ucrainean stabilit `n America e un film cu o nara]iune particular\, lui Rece, dar portretul evocativ f\cut Mark Ivanir, al\turi de care apar [i actorii români Irina lipsit de comentarii din off (cum au de Ujic\ unei ]\ri cosmopolite reduse Petrescu, Papil Panduru [i Bogdan Stanoevici. Imaginea legate de o angajat\ decedat\. Filmul are iste]ime [i stil, documentarele obi[nuite) sau de in- la stadiul unei pustiet\]i s\r\cite e filmului este realizat\ de Rainer Klausmann, colabora- iar misiunea central\ `nt`mpin\ multe [i nea[teptate serturi, [i care devine pe cea mai ma- lizibil [i profund injurios chiar [i pen- tor al lui Fatih Akin la Gegen Die Wand/Cu capul `nainte complica]ii `nainte ca Riklis [i scenaristul Noah Stollman re parte a sa o fic]iune, un flashback al tru ochiul cel mai pu]in antrenat.“ [i Soul Kitchen/Taverna Soul Kitchen. s\ ajung\ la o concluzie plin\ de c\ldur\ [i de compa- lui Nicolae Ceau[escu, demonstr`nd c`t („The Washington Post“) „~n ciuda titlului st`ngaci, Misiunea directorului de siune. Continu`nd succesele cu The Syrian Bride [i Le- de `n[el\toare s`nt imaginile, chiar [i resurse umane este o minu]ioas\ dram\ uman\ semnat\ mon Tree, acest nou film va c\l\tori departe [i va fi cele de propagand\. Autobiografia lui de cineastul israelian Eran Riklis care se concentreaz\ pe apreciat de spectatori, c`[tig`nd de asemenea [i premii.“ Nicolae Ceau[escu a fost prezentat un responsabil de personal care `[i dep\[e[te atribu]iile („The Hollywood Reporter“) hors-concours `n cadrul Selec]iei Oficiale a Festivalului de la Cannes 2010, fiind pe urm\ preluat, `n com- Europolis – 26 noiembrie legend\? balad\? mit folcloric? basm? `n desf\[urare p`n\ `n 6 septembrie. panii selecte, `n festivaluri ca San Se- Nu pot s\ afirm dec`t c\ este o fic- Adriana Trandafir [i Áron Dimény bastian, Toronto, New York sau Van- „De multe ori am fost obligat s\ catalo- ]iune. Contrar modei de ast\zi a cine- s`nt protagoni[tii filmului din a c\rui couver. La noi, compania de distribu- ghez genul filmului: dram\ fantastic\? matografului de autor, (hiper) realist, distribu]ie mai fac parte Elena Popa, ]ie a lui Cristian Mungiu, Voodoo Europolis nu-[i propune `n nici un Dorin Andone, Joseph Otteno, Petri- Films (care distribuie [i filmul lui caz o imitare a realit\]ii. Aceasta din c\ Nicolae, Adina Cartianu [i Ionela Radu Muntean), pl\nuie[te o lansare urm\ constituie doar un punct de ple- Nedelea. Personajele centrale ale a- de zile mari a filmului, ca alt\dat\... care spre o incursiune imaginativ\ `n cestei pove[ti, o mam\ [i fiul ei, plea- „Filmul lui Ujic\ e extrem de sufletul omenesc care, dup\ sf`r[itul c\ din Sulina spre Fran]a pentru a lua viclean, st\ruitor [i foarte t\ios, [i vie]ii sale pe p\m`nt, se-ndreapt\ c\tre `n primire mo[tenirea unei rude pe tocmai refuzul s\u de a se mul]umi Judecata de Apoi – a[a cum o reg\sim care o [tiau moart\ de 50 de ani [i de- `n tradi]ia noastr\. (...) }in`nd cont spre care acum afl\ c\ tocmai a mu- de tonalitatea filmului, pe care am dorit. Cornel Gheorghi]\ e stabilit de SUB SEMNUL ~NTREB|RII rit-o asem\n\toare artei noastre naive mul]i ani la Toulouse, unde a `mbinat populare, m-a[ aventura s\ etichetez activitatea de profesor de film cu cea acest film: un Eastern Balcanic – `nc`n- de autor de documentare [i de filme de ~nc\ nu se [tie c`nd va avea loc premiera filmului Tanti, realizat de {erban tat de universul fantastic al prozei lui scurtmetraj. Europolis a ob]inut Pre- Marinescu dup\ scenariul lui Mircea Daneliuc, povestea unei femei Mircea Eliade“, m\rturise[te documen- miul HBO `n 2005 pentru cel mai bun (interpretate de Cecilia B`rbora) care se `ndr\goste[te de un b\rbat cu taristul Cornel Gheorghi]\ despre pri- scenariu de lungmetraj, proiectul mult mai t`n\r. P`n\ la ora pred\rii acestui text, Mihai Or\[anu, mul s\u lungmetraj de fic]iune, selec]io- fiind premiat [i `n 2008, la Paris, `n produc\torul filmului, nu avea ok-ul unui distribuitor. C`t despre Liceenii nat `n competi]ia debuturilor la Festi- cadrul Festivalului European de Film mileniului trei [i Eva – Povestea unui secol, ambele de Adrian Popovici, val des Films du Monde de la Montréal, Independent (ECU). n-am reu[it s\ afl\m dac\ intr\ pe ecrane `n aceast\ toamn\.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VII » NR. 280 » 4 – 10 septembrie 2010 www.suplimentuldecultura.ro Proiectul din pavilionul tradi]ional al României, „1:1“, a plecat » 6 de la ideea de a expune spa]iul `nsu[i [i de a invita vizitatorii s\ „1:1“ `[i pun\ `ntreb\ri `n leg\tur\ cu acesta, s\ g\seasc\ o defini]ie ordinea de zi individual\.

ROMÂNIA LA BIENALA DE ARHITECTUR| DE LA VENE}IA Arhitectul care nu spune o poveste, nu prime[te nimic

Dou\ proiecte curajoase reprezint\ România la a 12-a edi]ie a Bienalei de Arhitectur\ de la Vene]ia (29 august – 21 noiembrie 2010). „1:1“ [i „Superbia“, ambele realizate de tineri arhitec]i [i arti[ti. Pentru prima dat\ `n istoria particip\rii sale, ]ara noastr\ a expus nu `n unul, ci `n dou\ pavilioane: cel de la „Giardini“ [i cel de la sediul Institutului Român de Cultur\ [i Cercetare Umanistic\ (IRCCU), `n fapt fosta galerie de art\ a institu]iei, exorcizat\ astfel. Dou\ proiecte puse `n aplicare `n urma unui concurs (jurizat inclusiv de arhitec]i str\ini invita]i), foarte diferite `n ceea ce prive[te finan]area: circa 80.000 de euro pentru „1:1“ [i circa 20.000 de euro pentru „Superbia“ (bani impozabili, desigur, vigilen]\, domnule {eitan!). „People meet in Architecture“ este tema Bienalei 2010, al c\rei curator este (`n sf`r[it!, dup\ cum exclama edi]ia italian\ a revistei „Wired“) o femeie: japoneza Kazuyo Sejima.

George Onofrei ideile de pe plan[e, solu]iile g\site deja de arhitec]i [i planurile urbanistice ale ~n ce ar consta curajul de care amin- marilor metropole. Dac\ ar trebui s\ team? El poate fi c`nt\rit mai ales `n ra- transform\m blocurile `n structuri din port cu ceea ce se expune `n pavilioa- beton [i substan]\ organic\, capabile nele centrale, destul de departe de zo- de fotosintez\, de producerea indivi- na nonconformist\ de la „Arsenale“ dual\ a energiei necesare, dac\ avem Pavilionul na]ional din „Giardini“, la ora prezent\rii oficiale a proiectului „1:1“ (rezervat\ `ndeosebi proiectelor indi- nevoie de o zon\ intermediar\ `ntre viduale sau de grup, mai pu]in „institu- spa]iul public [i spa]iul privat (pentru ocupat\ de un amfiteatru, `n care te interiorul. Doritorii `[i a[teapt\ r`ndul Vl\sceanu, care adaug\: „Dac\ publi- ]ionalizate“. Unul dintre participan]i c\ cele publice, `n sens conven]ional, a[ezi [i e[ti invitat la reflec]ie. Pavilio- pentru a putea p\trunde, unul c`te unul, cul va `n]elege mai bine cum se defi- a fost chiar Win Wenders, cu un proiect au devenit asupritoare, genereaz\ `n- nul Australiei s-a concentrat pe solu]i- `ntr-un spa]iu str`mt, claustrant, care ne[te spa]iul, noi, arhitec]ii, vom face care exploreaz\ „dialogul“ pe care `l temni]are, iar nu eliberare), dac\ tre- ile care s\ ofere un viitor locuitorilor reprezint\ orice spa]iu public, destinat o treab\ mai bun\ `n viitor“. poart\ cl\dirile cu cei pe care ì ad\pos- buie s\ construim pe orizontal\ sau continentului – pornind de la observa- maselor. pe vertical\, dac\ plec\m de la consta- tesc). ~n zona pavilioanelor na]ionale, ]ia c\ metropolele s`nt caracterizate Contrastul este cople[itor: dintr-o Din nou, un pavilion gol? temele ecologiste au fost extrem de tarea c\ pu]in din spa]iu este construit de construc]ii cu `n\l]imi ame]itoare, zon\ a realului, a colectivului (una cla- [i ar trebui s\ desfiin]\m dihotomia bine reprezentate. Arhitectura ]ine acum `n vreme ce industria minier\ sap\ su- ustrant\, haotic\) ajungi `ntr-un spa]iu Arhitectul german Martin Kloos, mem- sat/ora[ prin dezvoltarea unor mega- [i de futurologie, se `ncearc\ g\sirea ficient de ad`nc pentru a putea `ngropa care `]i este propriu, intim, controlat. bru al juriului care a desemnat proiec- lopolis-uri care s\ acopere mai bine unor r\spunsuri pertinente la `ntreba- `n p\m`nt gigan]ii de sticl\ [i metal. Pa- Curatorul, Tudor Vl\sceanu, explic\ tele ce reprezint\ România la edi]ia a de trei sferturi din teritoriul unei ]\ri, rea „cum vor ar\ta spa]iile noastre pri- vilionul Cehiei [i Slovaciei (care mai rela]ia de condi]ionalitate dintre cele 12-a a Bienalei de Arhitectur\ de la dac\ arhitectura poate reproduce natu- vate [i publice peste 20, 50 de ani?“. poart\ `nc\ pe frontispiciu denumirea dou\, care nu ar putea `ns\ exista f\r\ Vene]ia, a spus `n cadrul conferin]ei ra [i ì poate chiar aduce `mbun\t\- De altfel, 2050 nici nu mai este at`t de Cehoslovacia) propune o `ntoarcere Arhitectur\. 94,4 metri p\tra]i este de pres\ organizate la sediul IRCCU ]iri, o poate face mai „func]ional\“... de departe, se casc\ `ns\ un h\u `ntre la natural, la structurile care folosesc faptul c\ a fost onorat [i intrigat de invi- Toate `ntreb\rile se amestec\ `n spa]iul ce ì revine, `n mod teoretic, materiale „primare“, cum ar fi lemnul. ta]ia adresat\. „Prima oar\ am primit cap dup\ un tur `n for]\ al pavilioane- fiec\rui bucure[tean. „Ne-am g`ndit un telefon [i mi s-a spus: «Ai putea veni lor de la „Giardini“. Discursul propus c\ spa]iul este produsul final al arhi- la Bucure[ti pentru a face parte din ju- este [i nu este unul politic, depinde la Unu la nou\zeci [i patru tecturii [i c\ trebuie s\ ne concen- ce defini]ii ne raport\m. ~n m\sura `n virgul\ patru tr\m pe felul `n care ar trebui s\ prezen- riu?». Nu [tiam nimic despre România, care ecologia `[i poate face loc `n so- t\m aceast\ chestiune. Ideea era, prin despre Bucure[ti [i despre ce aveam cietate prin intermediul politicului, da, Proiectul din pavilionul tradi]ional al urmare, simpl\: voiam s\ expunem spa- s\ jurizez. Iar azi am fost invitat la aceas- statement-ul are leg\tur\ [i cu aceast\ României, „1:1“, a plecat de la ideea ]iu [i, mai mult dec`t at`t, spa]iu româ- t\ conferin]\ de pres\ [i am fost invitat zon\. ~n m\sura `n care ne raport\m de a expune spa]iul `nsu[i [i de a invita nesc, departe de conota]iile turistice. s\ vorbesc. A trebuit s\ ne g`ndim foar- exclusiv la cei care conduc ast\zi lu- vizitatorii s\ `[i pun\ `ntreb\ri `n leg\- Am ales Bucure[tiul ca teren de analiz\, te mult la ce tip de proiect ar trebui s\ ne mea, atunci nu, statement-ul `mbrac\ tur\ cu acesta, s\ g\seasc\ o defini]ie iar cu un simplu calcul – am `mp\r]it oprim pentru a reprezenta o ]ar\ precum alte haine, se croie[te dup\ alte prin- individual\. ~n interiorul construc]iei suprafa]a Bucure[tiului la num\rul de România la acest important eveni- cipii. existente a fost realizat\ o alta, din lemn, oameni care tr\iesc `n el `ntr-o perioa- ment. Apoi, a trebuit s\ ne g`ndim `n ce Marea Britanie a decis anul acesta av`nd suprafa]a de 94,4 metri p\tra]i – d\ de maxim\ activitate –, am aflat c\ vor consta diferen]ele [i punctele co- s\ aduc\ un omagiu Vene]iei [i arhi- la exterior sub forma unei prisme con- densitatea num\rului de locuitori este mune `ntre proiectul de la «Giardini» tecturii acesteia, pun`nd accent pe fra- torsionate, `n interior un spa]iu com- de un om pentru 94,4 metri p\tra]i. [i cel de la sediul IRCCU. Trebuie s\ o Ambi]ia rom=nilor de a-[i construi case nu a ]inut pasul cu capacitatea gilitatea ora[ului [i pe leg\tura puter- plet gol, cu pere]ii drep]i [i albi. Exist\ Am hot\r`t atunci c\ vom expune spun foarte r\spicat [i sincer: juriul nu autorit\]ilor de a crea infrastructura nic\ a britanicilor cu acest spa]iu. Cea un luminoar rotund `n tavan [i vizoa- acest spa]iu [i rela]ia abstract\ dintre a fost deloc `nc`ntat de nivelul gene- necesar\ mai mare parte a pavilionului a fost re prin care vizitatorii pot `ntrez\ri acesta [i locuitori“, declar\ Tudor ral al propunerilor, 19 la num\r.“

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VII » NR. 280 » 4 – 10 septembrie 2010 www.suplimentuldecultura.ro Echipa proiectului „Superbia“, beneficiind de o finan]are mai redus\, a fost pus\ [i `n situa]ia de a crea un spa]iu de la zero `n b\tr`na 7 « „SUPERBIA“ galerie a IRCCU, loc al unor evenimente expozi]ionale române[ti conven]ionale, destul de neatractive pentru un public interna]ional. ordinea de zi

Kloos a remarcat c\, de[i au fost mul- fost pus\ [i `n situa]ia de a crea un România la Bienala de Arhitectur\ de la Vene]ia, te proiecte bune `nscrise `n concurs, spa]iu de la zero `n b\tr`na gale- edi]ia a 12-a, 29 august – 21 noiembrie 2010 problema era dac\ acestea puteau fi rie a IRCCU, loc al unor eve- [i realizate din punct de vedere tehnic nimente expozi]ionale » Organizatori: Institutul Cultural Român, Institutul Român de Cultur\ sau nu. Din acest motiv, a avut emo]ii române[ti conven]io- [i Cercetare Umanistic\ de la Vene]ia, Ministerul Culturii [i Patrimo- c`nd a dat und\ verde pentru „1:1“. nale, destul de nea- niului Na]ional, Ministerul Afacerilor Externe, Uniunea Arhitec]ilor De altfel, au fost aduse o serie de mo- tractive pentru un pu- din România dific\ri nu numai proiectului ini]ial, blic interna]ional. » Comisar: Monica Morariu dar s-a renun]at [i la unele dintre reco- Pentru prima dat\, » Comisari-adjunc]i: Alexandru Damian, Ioan Luc\cel mand\rile juriului. S-a propus ca spa- s-a oferit aceast\ ga- ]iul din interiorul pavilionului s\ fie fo- lerie spre a fi al doi- » Vineri, 27 august, ora 18.00, la sediul IRCCU Vene]ia a avut loc o losit pentru desf\[urarea de evenimente, lea pavilion na]ional al conferin]\ de pres\ dedicat\ ambelor proiecte `nscrise `n Bienal\ apoi s-a considerat ca, din motive de ]\rii noastre la Vene]ia. securitate, s\ nu aib\ nici o deschidere Urmeaz\ o parantez\ „1:1“ – pavilionul na]ional al României [i s\ fie perceput exclusiv prin inter- destul de lung\, important\ `n- de la „Giardini“ mediul vizoarelor. ~n cele din urm\, s\ pentru a `n]elege contextul `n care s-a oferit acces `n spa]iu, iar u[a poate s-a lucrat la „Superbia“. Palazzo Cor- `nt`mplat de trei ani, `n prezent IRCCU » Curator: Tudor Vl\sceanu rer, sediul IRCCU (Campo Santa Fos- fi deschis\ doar din interior. av`nd director interimar) face, se pare, » Autori: Romina Grillo, Ciprian Râ[oiu, Liviu Vasiu, Matei Vl\sceanu, ca, Cannaregio 2214), este situat `ntr-o „Am v\zut cum a ie[it pavilionul imposibil\ achizi]ionarea unora. ~n Tudor Vl\sceanu. Cei cinci au lucrat, studiat [i tr\it `n România, zon\ comercial\, str\b\tut\ zilnic de de la «Giardini» [i trebuie s\ spun c\ aceste condi]ii, vizitatorii noii galerii Italia, Elve]ia, Olanda, Belgia, Germania, Norvegia [i Dubai. mii de turi[ti care se `ndreapt\, `nde- s`nt foarte `nc`ntat de felul `n care a trebuie s\ se confrunte `n luna august » Artist invitat: Dan Perjovschi osebi, pe jos, spre Pia]a San Marco. fost dus la bun sf`r[it. S`nt azi m`ndru c\ cu o c\ldur\ cople[itoare, dublat\ de » Vernisaj: vineri, 27 august, ora 19.00 am dat und\ verde unui proiect asupra Istoria cl\dirii este `n sine spectacu- umiditatea specific\. c\ruia aveam, la r`ndul meu, foarte loas\ [i se `nscrie `n tematica nelocui- multe `ndoieli. ~n propunerea ini]ial\, tului. Nicolae Iorga a reu[it s\ cumpe- Trei direc]ii, o... Superbia re circa o treime din Palazzo Correr, structura din interiorul pavilionului Consider\m paranteza `ncheiat\. Ini- loc `n care erau g\zdui]i intelectuali ai trebuia s\ fie din ciment. Ne-am g`n- ]ial, echipa a avut ideea ca galeria s\ vremii. Pe toat\ durata regimului co- dit c\ ar fi minunat ca aceast\ struc- fie acoperit\ cu p\m`nt, iar accesul s\ tur\ s\ r\m`n\ dup\ terminarea Bie- munist, `nc\perile achizi]ionate de Ior- se fac\ doar cu cizme de cauciuc. nalei [i s\ d\r`m\m pavilionul, astfel ga au r\mas goale, iar ferestrele pre- De[i juriul a apreciat ca `ndr\znea]\ România aleg`ndu-se cu unul nou. Am v\zute cu obloane de lemn. La parter, ideea [i i-a `ncurajat `n demersul lor, vorbit cu mul]i dintre cei care au vizitat un negustor a preluat abuziv „gale- s-a renun]at la acest „truc“ [i din cauza proiectul românesc [i, spre u[urarea ria“ [i a f\cut un magazin de pantofi. faptului c\, de trei ori pe an, Vene]ia mea, erau foarte `nc`nta]i“, a mai spus Prim\ria din Vene]ia a atras aten]ia este inundat\. „Superbia“ de acum se Martin Kloos. autorit\]ilor române `n privin]a st\rii bazeaz\ pe un joc foarte reu[it al con- ~n catalogul „1:1“, Bogdan Ghiu se de degradare `n care se afl\ cl\direa [i trastelor, a devenit un spa]iu `n care `ntreab\ ce fel de reac]ie a vizitatorilor le-a somat s\ `nceap\ renovarea, alt- exteriorul invadeaz\ bunul trai con- va exista, av`nd `n vedere c\ la Bie- fel `[i pierd dreptul de proprietate. ~n ferit de un interior rafinat. Din Româ- nala de Art\, din 2005, echipa condus\ România a venit Revolu]ia [i au mai nia au fost adu[i cu TIR-ul saci cu p\- de Daniel Knorr a expus tot un spa]iu gol, trecut circa doi ani p`n\ a reac]ionat m`nt, care a fost mai apoi plasat doar pe pere]i put`ndu-se distinge urme ale Ministerul Afacerilor Externe, `n ur- `ntr-o parte a `nc\perii. Spa]iul r\mas vechilor expozi]ii. Anul acesta [i pavi- ma unei alte soma]ii. Spa]iile din Pa- a fost `nvestit cu semne ale bun\st\rii lionul olandez a fost complet gol, ches- lazzo Correr de]inute de stat nu au (o sculptur\ din lemn pre]ios de cire[, tiunea pus\ `n discu]ie fiind aceea a beneficiat niciodat\ de o renovare pro- realizat\ de Ilie Pintea, troneaz\ `n cl\dirilor nelocuite. Ele s`nt foarte nu- fesionist\, o echip\ de muncitori ro- mijloc, o pereche de pantofi albi din meroase `ntr-o epoc\ `n care ne punem mâni realiz`nd o reabilitare aproxi- vitrin\ poate „p\c\li“ [i publicul con- tocmai problema lipsei spa]iului de mativ\, mobilierul provenind chiar [i sumeristo-turistic s\ intre, un ecran `n- construit. Organizatorii au realizat [i un de la Pele[. Din acest punct de vedere, castrat `ntr-o structur\ cu un design calcul: `nsu[i pavilionul Olandei, con- func]ionarea azi a IRCCU `n cl\dire foarte modern te `nva]\ c`te ceva de- struit `n 1954, a fost folosit `n medie este anevoioas\. At`t galeria, c`t [i bi- spre România). Materialele utilizate doar trei luni [i jum\tate pe an, 39 de rourile nu beneficiaz\ de instala]ii de pentru a da personalitate interiorului ani fiind gol. aer condi]ionat, iar tripla subordona- s`nt, de asemenea, `n trend. „Superbia“ – pavilionul na]ional al României de la re (c\tre Institutul Cultural Român Bu- Trei echipe diferite au lucrat pen- IRCCU, Palazzo Correr, Campo Santa Fosca, cure[ti pe partea de programe, c\tre Al doilea pavilion tru acela[i produs final. Membrii „Su- Cannaregio 2214 românesc Ministerul Afacerilor Externe salarial perbia“ s-au ocupat de munca de do- [i administrativ, c\tre Academia Ro- cumentare, partea de multimedia, in- » Curatori: Silviu Aldea, Tamás Sisak Echipa proiectului „Superbia“, bene- mân\, care are dreptul de a numi di- stala]ia vizual\. Tema pe care au dez- » Autori: Silviu Aldea, Marius C\t\lin Moga, Laura Panait, Camelia ficiind de o finan]are mai redus\, a rectorii – lucru care nu s-a mai voltat-o a fost aceea a noilor suburbii Sisak, Tamás Sisak, Areta Soare, Daniel {erban ap\rute la marginea marilor ora[e de » Interviuri [i concurs multimedia: Marius C\t\lin Moga, Laura Panait la noi `n timpul boom-ului economic. Silviu Aldea, curatorul pavilionului II » Concept vizual [i produc]ie artistic\: Radu Cioca al României, explic\: „Complexele re- » Design de obiect [i produc]ie artistic\: Ilarie Pintea ziden]iale au ap\rut peste noapte, f\- » Con]inut multimedia: Alina Bradu, Carlos Carmonamedina, Silviu r\ a dispune de toate utilit\]ile nece- Mede[an sare. Peisajul este unul foarte straniu, » Sunet ambiental: Teodora Vlad oameni cu bani s-au mutat aici, au in- » Pantofi: Ionu] }in]oc vestit mult `n casele visurilor lor `ncer- » Vernisaj: s`mb\t\, 28 august, ora 14.30 c`nd s\ scape de amintirea blocurilor comuniste. Cl\dirile s`nt, `n parte, foarte frumoase, s-a investit enorm `n in- terioare, dar lipse[te «urbanul», infrastructura, care nu a reu[it s\ ]in\ pa- Arhitectul Martin Kloos [i-a amin- cauciuc. Ar fi fost o senza]ie extraordi- sul cu dorin]a [i posibilitatea finan- tit c\ s-a `nt`lnit cu echipa la Vene]ia nar\ ca, pe c\ldura aceasta, oamenii ciar\ a românilor de a-[i construi ca- `n luna mai. „Speram c\ va ie[i ceva, s\ intre `nc\l]a]i `n galerie cu cizme [i sele pe care le-au vrut dintotdeauna. aveam multe `ndoieli, dar [i mult en- s\ se afunde `n noroiul românesc, iar Am decis s\ mergem `n aceste subur- tuziasm. Iar\[i, rezultatul a fost unul apoi s\ afle c`teva lucruri despre ]ar\. bii, s\ interviev\m oamenii de acolo foarte bun, pus `n valoare de locul ~n concluzie, ambele proiecte `[i ating [i s\ afl\m `n ce fel s`nt ei influen]a]i minunat `n care se afl\ galeria. S`nt, scopul: `i fac pe oameni curio[i `n le- de mediul `n care tr\iesc pentru a ie[i desigur, pu]in dezam\git de o serie g\tur\ cu ]ara, cu c`teva dintre carac- din sfera propriilor noastre prejudec\]i de modific\ri aduse proiectului, `ntre teristicile acesteia.“ [i a privi problema ca profesioni[ti ai care [i aceea c\ p\m`ntul nu a mai fost Acest articol apare cu sprijinul Noua galerie a Institutului Rom=n de Cultur\ [i Cercetare Umanistic\ din Vene]ia acestui domeniu“. a[ezat pe jos [i nu se intr\ `n cizme de Institutului Cultural Rom=n.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VII » NR. 280 » 4 – 10 septembrie 2010 www.suplimentuldecultura.ro Demonii v`ntului – un bazar al gemelor rare, c`teva episoade de » 8 UN BAZAR AL dragoste [i un alt episod, magic, al bijuteriilor care ar putea GEMELOR RARE salva lumea, totul amalgamat `ntr-o scriitur\ tactil\, vizual\ [i avanpremier\ olfactiv\, cu iz de poem oriental. Daniela Zeca – D „Suplimentul de cultur\“ public\ `n avanpremier\ un `nghi]ea dou\ guri de ap\ `n urma » „Istoria roman]at\... [i Demonii v`ntului alc\tuiesc un acelei dulce]i din stup, create dup\ dublet oriental, `n fapt – un pretext exotic pentru ca fragment din cel mai recent roman al Danielei Zeca, chipul odoarelor pe care el le monta `n eu s\ ajung la teme sensibile, care m-au obsedat: Demonii v`ntului, care va ap\rea `n cur`nd `n colec]ia inele, `n bro[e [i `n g\teli de purtat la fuga, destr\marea ideii de sine, `ntr-o civiliza]ie a „Ego. Proz\“ a Editurii Polirom. g`t, ce `]i `nnebuneau ochii. Apoi urma br`nza. O felie sub]ire, excesului, singur\tatea [i finalul dezastruos al acestor `ntins\ pe pìnea neagr\, [i vreo dou\ nefericiri: nu r\m`nem niciodat\ fideli promisiunilor – Fragment – Bijutierul [tia ce le place. {tia mai bine m\sline, niciodat\ mai mult. noastre. Altfel spus, am scris dou\ c\r]i ale ini]ierilor dec`t un doctor [i dec`t un duhovnic, Se hr\nea aproape ca un c\lug\r: e[uate.“ – Daniela Zeca c\ci era `mbl`nzitorul luminii care tre- cu m`nc\ruri pu]ine [i foarte iu]i, dac\ Bijutierul cea prin cristal, prin cuar] [i prin co- [lefuia pietre mate, [i bea doar ap\, rindon. Saiyed otr\vea ca s\rutul lui [tia de copil [i, `n plus, ì lega un secret {efu’, n-am v\zut c`nd l-au pus, pe ~l chema Saiyed [i to]i `l priveau ca pe un c`nd avea de t\iat nestemate. Diaman- Iuda inimile `nfierb`ntate de sclipirile pe care Bijutierul `nc\ nu `l `mp\r]ise onoarea mea, de[i s`nt `n tur\ de azi di- oriental. Avea pielea smead\ [i ochi tul `l f\cea s\ transpire [i s\ pl`ng\ `n pre]ioaselor [i le f\cea sclave, ca pe cu nimeni: b\iatul era g\sit, cum el `n- minea]\! cenu[ii, cu o uit\tur\ ca sticla. Unii `l somn. ~l golea de m`nie [i de r\bdare, m\rgelele dintr-un [irag. su[i fusese, `n urm\ cu ani, `n vremuri credeau evreu, iar al]ii armean, dar, pen- de aceea postea trei zile `nainte s\-l cu- Nu conteaz\ asta, e mort de foame. mai line. tru c\ nu exista o dovad\ clar\ a origi- Nici b\rba]ii nu rezistau la chema- prind\ `n cle[ti. C`nd lucra diamant, nu Urca]i-l la mine, s\-i g\sim o `ngriji- nii lui, ì spuneau Bijutierul, c\ci cu asta rea safirelor parc\ ude [i a boabelor de se b\rbierea niciodat\, ca [i cum ar fi M`nu]\ crescuse `ntre b\rba]i, la un toare p`n\ ajunge poli]ia. smarald risipite pe catifea, dar femeile fost `n doliu, dar `[i scurta unghiile, pen- se ocupa. Nu f\cea doar nego], ci crea schit. Mai erau [i al]ii acolo, orfani ca {i paznicul, [i femeile de la ghi[eele giuvaiere pentru toate femeile din at`t de sfioase [i de dornice s\ iubeas- tru a lustrui f\r\ urme, ca duhul mor]ii. el. Se-ngrijeau de vite, sp\lau `n altar c\! Se p`ndeau [i se alungau, se certau pentru clien]i r\m\seser\ cu gura c\s- ora[ care ì treceau de vitrine [i de fir- Diamantul venea din moarte [i mer- [i aduceau ap\ pentru straturile de zar- `ntre ele precum veveri]ele la alune, cat\, fiindc\ despre Guvernator se vor- ma fosforescent\ din fa]a u[ii, `ndr\z- gea `n lumin\. C`nd nu era fa]etat, st\- zavat. c`nt\rind nestematele `n palmele u- bea c\ e pederast [i c\ nu avea senti- nind s\ p\[easc\ `n magazin. Diaman- tea ca ochiul albit de o cataract\ `ntre mezite de `nc`ntare. Saiyed le ducea A fugit dintre popi de`ndat\ ce sta- mente ca oamenii. ~i spuneau Robo- tele ca de ghea]\, din sipetele luminate ustensilele lui cur\]ate [i r`nduite pe o p`n\ `n depozitul cu seifuri, unde ]inea re]ul care `l `nfiase murise. A r\bdat de Cop pentru c\ nu `nt`rzia niciodat\, nu electric, le tr\geau suflarea din piept, bucat\ de piele. ~l punea `ntr-un buzu- piesele care dep\[eau patru-cinci ca- foame, apoi a cer[it [i, `n cele din ur- fusese bolnav, intra primul `n banc\ [i `n timp ce topazul, cu lucirea lui azu- nar [i sim]ea cum `l arde [i cum `l stri- rate [i lingourile de platin\, ajut`ndu-le m\, s-a aciuat la un turc, pielar [i arti- pleca odat\ cu bodyguard-ul, la sf`r[i- rie, le `nfiora ca atingerile unui g\, ca o gur\ de jar `ngropat. zan `n aram\, care l-a crescut `ntre fiii tul turei de zi. amant. s\ se-mbete cu licorile din citrine [i din granat [i cu vinul tulbure din aga- Avea co[maruri dac\ `nt`rzia s\-l a- lui. Avea patru b\ie]i [i o fat\, dar erau P`n\ sus, `n birou, bebelu[ul adormi- tele ro[ii at`t de rare, pe linte sub frez\ [i sub polizoarele care firavi ca nuielele, sc\lda]i `n lapte [i se profund, cu m`nu]ele ro[ii deasupra care le [lefuia uneori, ca sclipeau ele `nsele precum ni[te po- zah\r, cum le zicea tat\-s\u adoptiv. `nvelitoarei. RoboCop `l pusese pe ma- un apucat, c`te o noap- doabe. Atelierul ì era templul, vizuina M`nu]\ venea de la m\n\stire, deprins s\, `ntre h`rtiile secretarei, se holba la te `ntreag\. de alchimist [i chilia lui de prelat. Nu cu roaba [i cu g\le]ile, avea coaste de el cum respir\ [i, fiindc\ nu-i tres\rea p\rea un loc pentru fitecine. Pentru Diminea]a, c`nd le cal [i spinarea b\t\torit\ de corzile ca- un mu[chi de pe fa]\, numai Dumne- punea `n casete, erau oricine l-ar fi vizitat pe nea[teptate, nu labal`curilor pe care le tot c\rase. zeu b\nuia ce-i trecuse prin minte. era de g\sit c`nd st\tea aplecat peste vii ca murele bine coap- S-a f\cut Ibrahim din fratele Mar- Cert e c\, `n c`teva zile, toat\ lumea te [i `mbietoare ca icre- bulg\rele de gem\, c\ut`ndu-i inima cu v`rful d\lti]ei. cu, f\r\ vreo remu[care. Oricum nu-i aflase despre adop]ie [i despre numele de morun pe tartine. p\sa. Voia bani, c\ci `n]elesese de mic le at`t de curios al copilului. Dar ce nu- Era limpede: dac\ g`n- }intuitorul [i ceilal]i doi b\rba]i pe c\ abia dup\ bani urmau celelalte: cre- me! Saiyed! „Nume de arab“ – ì vedea astfel `nsemna c\ ì care [i-i angajase ca ajutoare ì [tiau din]a, degetele moi [i sub]iri, man[e- deai pe bancheri ridic`nd din spr`ncene, era foame [i d\dea o meteahna de a sta `ncuiat ore `n [ir, p`- tele albe. {i la schit, dup\ ce plecase, f\r\ s\ se mire de fapt pe de-a-ntregul, fug\ la buc\t\ria din n\ c`nd pietrele ì vorbeau. ~l l\sau `n bog\]ia schimbase rosturile. ~n doar fiindc\ `l credeau un excentric oricum spate, activ`nd alarme- pace, fiindc\ oricum nu `n]elegeau mai cin[pe ani, ]arcul de sutane devenise pe guvernatorul care `ncheiase aface- le cu o m`n\ [i cu cealal- nimic. Ibrahim, care era ne`ntrecut `n un sit turistic, cu ma[in\ la scar\ [i in- rea. Unii chiar g\seau ilegal ca unui t\, scotocind `n dulap. a pecetlui diamantele `n loca[uri, `l in- ternet. celibatar, oric`t de bogat [i trecut bini- vidia pe ascuns [i de aceea `l privea rar C\uta mai `ntì lin- Dar [i el, orfanul, se transformase. [or de prima lui tinere]e, s\ i se `ncredin- `n ochi. Bijutierul `l lua drept timid [i guri]a lui de argint, cu Fata protectorului s\u ie[ise `n lume ]eze cu acte un sugar de doar patru zile. cu asta basta! ~i zicea M`nu]\, fiindc\ un cap de [arpe deasu- f\r\ s\ priceap\ c`t o iubise, iar b\ie]ii C`nd o infirmier\ pl\tit\ `l scosese avea bra]ul st`ng mai scurt dec`t drep- pra cozii, apoi farfuri- f\cuser\ [coli, dup\ voia tat\lui lor. U- din co[ s\ `l spele, ì v\zuse la g`t Roza tul, de c`nd se n\scuse. Nu era nimerit oara de jadeit, verde ca nul era constructor, iar altul medic, pe v`nturilor. s\ la[i nestematele `n seama unor calfe agurida, pe care scur- c`nd ultimii doi ]ineau `mpreun\ cea gea dou\ lacrimi de r\u `nsemnate, cum era el, dar n-avea Nu `mplinise nici patru ani c`nd ta- mai mare firm\ de ciocolat\ din Istan- miere. `ncotro. t\l s\u adoptiv `l dusese la pia]a de nes- bul. El r\m\sese s\ bat\ ]inte `n blana temate. P`n’ atunci copilul se jucase `n Era ca [i cum s-ar fi Ibrahim lucra ca un rob, ca un som- de oaie frumos arg\sit\ [i s\ cioc\neas- praf, cu b\ie]ii de v`rsta lui, `[i zdrelise miruit, ca [i cum ar fi nambul, urm\rind g\oacele aurului [i c\ arama p`n\ c`nd isca ape. Se f\cuse mìnile c\r`nd pumni [i mai [i pl`nsese b\ut aur. Se sim]ea o- platinei cu alte puteri dec`t ale unei mai aprig, avea diplom\ de [lefuitor [i din c`nd `n c`nd, dar, dup\ acea `nt`lni- crotit [i sf`nt dup\ ce calfe obi[nuite. Nu g\sise altul ca el. ~l era hot\r`t s\ str`ng\ averi. re, via]a lui c\p\tase cu totul alt curs, Saiyed, bijutierul, avusese mai mult ca un rù care, dintr-odat\, se revars\ noroc. Pe el `l l\saser\ pe treptele B\n- `n cascad\. CARTEA cii de Comer] [i Industrie, diminea]a, Pentru c\ era foarte cald, Guverna- la opt, c`nd veneau func]ionarii. Gu- torul `l l\sase la umbr\, ca s\ cumpere vernatorul, care sosea totdeauna pri- ~n Dubai, la sf`r[itul deceniului unu din mileniul al treilea, fost dezvelit morm`ntul lui Tutankhamon, România avea dou\ limonade. Se purta destul de st`n- mul, mai c\ nu d\duse cu piciorul `n gaci, fiindc\ ie[eau rar `mpreun\ [i de Burj Khalifa, cel mai `nalt [i mai luxos turn din lume, cel mai mare tezaur de aur [i nestemate din lume. ~n el, c`nd voise s\ urce `n lift. tocmai a fost inaugurat. Recesiunea mondial\ se simte ca Orient sau aiurea, povestea comorilor [i a pietrelor obicei nu se descurca cu copii a[a mici. un v`nt rece sub u[\, dar asta nu tulbur\ opulen]a pre]ioase are acela[i final: bog\]iile se `ntorc la nisipul sub Ce e cu copilul \sta aici, voi nu s`n- Saiyed a[tepta, leg\n`ndu-[i pi- spectacolului: zece mii de artificii se urc\ p`n\ sub t\lpile care st\tuser\ `ngropate. te]i zdraveni la minte? cioarele `nc\l]ate `n sandale din piele lui Allah. Demonii v`ntului – un bazar al gemelor rare, c`teva Saiyed, `n v`rst\ de patru zile, sc`n- fin\. Bona Berthe ì pusese batist\ `n ~n plin carnaval, „jurnalul arab“ al unui bancher `ncepe episoade de dragoste [i un alt episod, magic, al bijuteriilor cise de sub pl\pumioara lui de satin, `n buzunarul de la piept al costumului [i s\ spun\ o poveste surprinz\toare a Bucure[tiului de acum care ar putea salva lumea, totul amalgamat `ntr-o scriitur\ timp ce Guvernatorul [i paznicul `nar- pe cap o p\l\rioar\ de bambus cu in- un veac. Brusc, ne aducem aminte c\, p`n\ `n 1923, c`nd a tactil\, vizual\ [i olfactiv\, cu iz de poem oriental. mat din fa]a intr\rii `ncremeniser\. scrip]ia unei firme de lux. Nu p\rea un

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VII » NR. 280 » 4 – 10 septembrie 2010 „Diamantul venea din moarte [i mergea `n lumin\. C`nd nu era fa]etat, st\tea ca ochiul albit de o cataract\ `ntre ustensilele lui 9 « DIAMANTUL cur\]ate [i r`nduite pe o bucat\ de piele. ~l punea `ntr-un buzunar [i sim]ea cum `l arde [i cum `l strig\, ca o gur\ de jar `ngropat.“ avanpremier\ Demonii v`ntului

copil g\sit, ci exact odrasla Guverna- nestemate la g`t, care o f\cea s\ par\ a x e l

torului. vr\jit\. AUTOAREA A

a n a i

Tocmai se plictisise, a[a c\ s\ri de S\ o b`ntuie nestematele `n somn era l u I

pe scaun [i se duse ]intit la vitrina pe tot ce-i lipsea b\tr`nei din Bruges, Daniela Zeca Buzura este : O absolvent\ a Facult\]ii de Litere T care o v\zuse de pe partea cealalt\. care treizeci de ani fusese consoarta di- O Se uit\ `n ea ca `ntr-un acvariu [i sim]i rigintelui po[tei [i nici c\ ]inuse vreo din Bucure[ti, a Facult\]ii de Jur- F c\ le[in\ de `nc`ntare: de pe o m\tase pre]ioas\ `n palm\ `n via]a ei. Dar a- nalism [i {tiin]ele Comunic\rii [i a sub]ire, cea mai gra]ioas\ pereche de cum, ca v\duv\, se mutase `n Dubai, unui masterat `n [tiin]ele comu- mìni aduna inele [i ceasuri, `ndoin- era angajata Guvernatorului [i aici giu- nic\rii. Din anul 2001 este doctor du-[i degetele ascunse `n m\nu[i, cum vaierele umblau singure. `n filologie al Universit\]ii din numai un magician de la circ mai pu- Bucure[ti [i lector la catedra de „~n Dubai, nimeni nu o s\-mi mai stri- tuse s\ fac\. pres\ a Facult\]ii de {tiin]ele ge copilul «`mpu]it de arab!»“ ì zisese Comunic\rii din cadrul aceleia[i De afar\, din strad\, nu z\rea nici chi- bancherul [i ea `l crezuse. pul, nici corpul celui care `[i mi[ca de- Universit\]i. N-avusese habar c\ ì va fi a[a getele, dar nu-i trebuia s\ le vad\. Se A realizat numeroase emisiuni greu: nu putea s\ `ndure c\ldura trezi purtat de baletul acelor mìni care de radio [i a publicat articole [i umed\, iar foiala cohortelor de tr\iau singure, f\r\ trup, ca ni[te mi- recenzii `n revistele: „Amfiteatru“, turi[ti `n bazar, `n hoteluri [i cafenele nuni ale aerului. Se lipi de vitrin\ [i „Ramuri“, „România literar\“, o lovea `n moalele capului. Ca un r`se tare, apoi se l\s\ `n genunchi, ca „Dilemateca“, „Luceaf\rul“, „Con- fruct prea copt, n\p\dit de furnici, s\ le observe mai bine. Nu [tia c\ fiorul vorbiri literare“, „Studii culturale“. ora[ul-regat din poala de[ertului se din el, care `l umplea ca un abur, ar pu- ~n calitate de realizator al Televi- l\sa cucerit diminea]a [i seara, din tea s\ aib\ un nume. R`se iar, ap\s`n- ziunii Române a semnat peste ianuarie p`n\ `n mai [i din august p`n’ du-[i fruntea pe sticl\. P\l\ria de bam- 200 de emisiuni de autor precum: la finele anului, v\rs`nd mun]i de bus, care era nou-nou]\, i se duse pe cea- „Cafeneaua artelor“, „Libr\ria pe bani `n visteria [eicului [i a emirului f\ [i, `n cele din urm\, c\zu al\turi. ro]i“, „Ceva de citit“. ~ntre titluri- de la Burj Al Arab. le men]ionate, seria tematic\ „Fa- {i atunci se-nt`mpl\ ceea ce spera s\ Bona Berthe nu putea s\ le sufere pe ]\ `n fa]\ cu autorul“, realizat\ se-nt`mple: degetele lungi, de z\pad\, femeile care n\v\leau `n boutique-uri, ne`ntrerupt din octombrie 1997 [i se oprir\ o clip\, [i-i f\cur\ un semn s\ devast`nd rastelele ca ni[te termite. p`n\ `n aprilie 1999 – reprezint\ o vin\. ~l chemar\ spre ele cu o bucurie veritabil\ antologie a literaturii anume, intens\ [i liber\, ca a p\s\rilor Bona Berthe nu putea s\ respire `n române contemporane `n 100 de c`nd zboar\. Se rotir\ `n cea]a de deasu- zgomotul de viespar poleit de cande- edi]ii – distins\ de Uniunea pra m\t\sii, precum dou\ figurine de za- labrele aurite, cu ghirlande de crista- Scriitorilor din România cu h\r, ag\]ate `n bradul de la Cr\ciun. le `n v`rf. Premiul Special pentru reflectarea B\ie]elului ì lucir\ ochii, iar Guvernato- Dup\ doisprezece ani de [edere, is- `n programe de televiziune a vie]ii rul, care r\m\sese prostit, cu paharele tovita `ngrijitoare `nc\ nu se obi[nui- literare române[ti. Pentru acela[i de limonad\ `n m`n\, `l auzi g`ngurind se cu mirosul acela de `navu]ire st\- ciclu de emisiuni, autoarei i-a fost [i-l v\zu topindu-se ca un ]ur]ur de tut\, de mirt [i de miere, de orez ars. decernat Premiul Na]ional de Tele- ap\ `n c\ldura de iad a dup\-amiezii. viziune pe anul 1997, acordat de Dubaiul le z`mbea tuturor cu un Bona Berthe [i [oferul bancherului Uniunea Scriitorilor [i Funda]ia z`mbet de faraon care preschimbase se purtar\ ca doi p\rin]i: `l veghear\ „Scrisul Românesc“ (distinc]ie nisipul `n gr\dini suspendate [i pe- trei nop]i [i ì stinser\ febra, p`n\ c`nd acordat\, la acea dat\, moderato- trolul – `n timp care st\. copilul clipi: rilor Octavian Paler [i Nicolae Ma- ~n Dubai, nu `mb\tr`nea nimeni. Ea nolescu). La sf`r[itul anului 2006 a Am dormit de ajuns, nu crezi, `ns\[i r\bda `n t\cere anii care i se `m- primit distinc]ia „Personalitatea Berthe? pr\[tiau ca mercurul, f\r\ s\ ì mai ma- european\ a anului pentru Româ- Da, odorul meu, ì r\spunse `ngriji- cine oasele. {i Guvernatorul, care ve- nia“ – sec]iunea televiziune, acor- toarea, care `l iubea tot mai mult, pe nise adus de spate [i cu t`mplele sure, dat\ de Funda]ia Eurolink [i Comi- m\sur\ ce v`rsta o-mpingea c\tre moar- acum mergea drept [i-[i reluase n\ra- sia European\. Din martie 2003 a te. Dar acuma nu te gr\bi s\ cobori vul misterioaselor sale escapade de fost redactor-[ef al Redac]iei Lite- din pat `nainte s\ bei pu]in lapte. noapte. ratur\ Arte, din august 2009 face parte din Consiliul de Conducere Nu-i era ceva mai nesuferit dec`t ...Saiyed le d\duse insomnii tuturor. al Institutului Cultural Român, iar laptele, a[a c\ p\[i pe parchetul c\l- Pentru c`teva seri, le-n]\rcase izvorul `n prezent este directorul Cana- du] al sufrageriei [i se duse glon] spre de pl\cere [i de noroc. Dup\ ce `l v\zu- lului TVR Cultural. dulapuri: r\ zburd`nd prin cas\, se `nzdr\ve- A mai publicat volumele: nir\ la loc [i-[i l\sar\ poftele slobode. N-ai vreo pr\jitur\, ceva? Orfeea (Ed. Viitorul Românesc – Numai Berthe mai avea o triste]e ne- poezie, 1994), ~ngeri pe carosabil Berthe ì puse repede o bucat\ din vindecat\, care ì asprea ochii, [i v\- (Ed. Coresi – proz\, 2000), tarta ei cu stafide [i m\r caramelizat, zuse asta [i la copil: se f\cuse t\cut, Melonul domnului comisar (Ed. iar b\iatul o m`nc\ lacom, ca [i cum to- iar pupilele lui, care str\luceau totdea- Curtea Veche – critic\ literar\, tul r\m\sese la fel. una, se umbriser\ ca t\ciunii stin[i. 2005), Jurnalismul de televiziune De c`nd `l adusese pe bra]e, ca pe un Bona Berthe nu `[i t\lm\cise co[- (Ed. Polirom – 2005) [i Totul la trandafir neudat, Guvernatorul nu avea marul, c\ vis\ din nou spata iadei, vedere. Televiziunea dup\ Big somn. Bona Berthe, `n schimb, visa str\puns\ [i `nro[it\ de s`nge, pe c`nd Brother (Ed. Polirom – 2007), lucruri ciudate, c\znindu-se apoi la inima despicat\ de fulger ì pulsa [i Veridic. Virtual. Ludic – Efectul de lumina zilei s\ le deslu[easc\ un rost. s\lta `n iarb\. Se sperie [i ]ip\ `n somn, real al televiziunii (Ed. Polirom – ~nainte ca Saiyed s\ deschid\ o- dar a doua zi diminea]\ se g`ndi s\ `[i 2009) – Premiul APTR (2009), chii, ea visase inima unei capre, str\- caute dezlegare chiar la cel pe care `l Istoria roman]at\ a unui safari puns\ de fulger `n timp ce p\[tea. Era ocolea. Era dervi[ul din pia]a de pe[- (Ed. Polirom – 2009) – Premiul mai mult o iad\ crudu]\, cu peri aurii te, de la care `[i `ntorcea fa]a, ori de revistei „Convorbiri literare“ ca foaia de ceap\ [i cu o zgard\ de c`te ori ì f\cea un dar. (2009).

www.suplimentuldecultura.ro Adriana Babe]i: „M-am g`ndit c\ la vremuri de criz\, de » 10 nemul]umiri, nervi, panici, depresii, care ]`[nesc din televizoare G~NDURI [i ziare, o rubric\ despre bucuriile m\runte poate fi de-a dreptul printre r`nduri aiurea, ca un piept\nat de bab\ `n plin\ p\l\laie na]ional\“.

SECRETUL ADRIANEI Lungul drum al Adriana BABE}I nop]ii c\tre zi O vacan]\ foarte Parafrazarea celebrului titlu dramatic al lui Eugene O’Neill (Long Day’s Journey into Night/Lungul drum mare al zilei c\tre noapte) nu reprezint\, mai sus, doar un exerci]iu de captatio benevolentiae. Este metafora Recunosc: pe undeva, speram ca e- puzderie de oameni pu[i pe relaxa- realit\]ii din spatele unei biografii artistice chipa de la „Supliment“ s\ g\seasc\ re [i distrac]ie. A[a c\ am devenit americane, `ntr-un anumit sens, singulare. M\ un pretext de[tept ca s\ m\ anun]e `ntr-un fel sau altul gazd\ (de la c\ Secretul... [i-aa tr\it traiul [i c\, prin c`teva s\pt\m`ni la doar c`teva ore) g`ndesc la scriitorul ([i pictorul) Henry Miller – o urmare, alte m\laiuri ar trebui m`n- pentru vreo 30 dintre ei. ~n primul figur\ controversat\ [i totu[i plin\ de charism\ a cate. Trei erau motivele care `mi d\- [i-n primul r`nd, pentru dragii mei deau ghes la asemenea g`nduri. ~nt`i, Oana, C\lin, Ilinca [i Andrei, ateriza]i literaturii de peste Ocean, din secolul XX. un soi de b\nuial\ c\ tinerimea nu taman din Toronto. Apoi pentru are de obicei curaj s\-i spun\ f\]i[ prieteni vechi, fo[ti colegi de [coal\ Codrin Liviu Cu]itaru de v`rf al literaturii universale, `n exil parizian), adic\, practic, din co- unui v`rstnic tot ce crede. Cum ar sau facultate, fo[ti vecini, fo[ti stu- România, `n anul 2010. Cele trei ro- pil\rie [i p`n\ la v`rsta de cincizeci de fi, de pild\, c\ [i-a sleit for]ele [i c\ den]i, sosi]i `n vizit\ din America, mane (redactate la maturitate, `ntre ani, constituie o intens\ [i dramatic\ ar trebui s\ se lase la vatr\ (cu func- Israel, Germania, Maroc, Austria, ~ntreaga lui via]\ (de 89 de ani) – deru- 1949 [i 1960) refac traseul biografic perioad\ ini]iatic\, legat\ nu at`t de ]iile, slujbele sau chiar rubricile lui). Anglia, Fran]a, dar [i din Bucure[ti, lat\ `ntre 1891 [i 1980, adic\ `ntr-uun al scriitorului de la primul lui divor] formarea unui individ, c`t, a[a cum Deci, `n ce m\ prive[te, n-a[ fi vrut Chi[in\u, Cluj, Oradea. N-a[ zice, interval de cristalizare at`t a ideologiei (din anii premerg\tori Primului R\z- spuneam, de formarea unui scriitor. ca Secretul... s\-i stea cuiva pe cap prin urmare, c\ nu m-am socializat moderniste, c`t [i a celei postmoder- niste – a constituit un efort (pe alocuri boi Mondial) [i p`n\ la plecarea sa `n Trilogia amintit\ [i Tropicele... – ro- sau `n g`t, prefer`nd s\ `ncasez orice zi de zi [i aproape or\ de or\. Fran]a (`n 1930). Interesant, ele re- mane gigantice, care investigheaz\ a- adev\r, dar spus cu elegan]\. Apoi, La `nceput am crezut c\ o s\-mi supraomenesc) de mi[care dinspre „noaptea“ existen]ei marginale c\tre iau cr`mpeie existen]iale explorate [i cest interval, cu detaliile lui adesea m-am g`ndit c\, la vremuri de criz\, iau c`mpii, dar `n c`teva zile m-am `n Tropic of Capricorn/Tropicul Capri- sordide – ar putea s\ fie citite `n vari- „ziua“ libert\]ii creatoare. Miller ilu- de nemul]umiri, nervi, panici, depre- resetat. S-au dus pe apa s`mbetei [i cornului (volum ap\rut ini]ial la Paris, `n anta unui joyceian „portret (ameri- streaz\ (poate cel mai pregnant `ntre sii, care ]`[nesc din televizoare [i zia- teoriile savante cu „`nva]\ s\ spui 1938, [i apoi `n Statele Unite, dup\ o can) al artistului `n tinere]e“. Experi- autorii moderni) voin]a titanic\ de a re, o rubric\ despre bucuriile m\run- nu”, „f\-]i o ierarhie a priorit\]ilor”, `ndelungat\ interzicere „pentru ob- mentul epifanic, transfigurarea este- te poate fi de-a dreptul aiurea, ca un „nu mai fi at`t de disponibil\”, s-au deveni scriitor [i, mai ales, de a tr\i scenitate“, rezolvat\ `ns\, `n 1961, cu tic\ a realit\]ii imunde [i nevoia de piept\nat de bab\ `n plin\ p\l\laie spulberat [i zelul [tiin]ific, [i nevoia ca un scriitor. Nonconformist p`n\ la celebrul „proces pentru pornogra- ie[ire din istoria comun\ s`nt la fel de na]ional\ [i c\, `n consecin]\, micile de singur\tate. Pentru c\ `ntr-o sear\ anihilarea instinctului de conservare, el fie“, unde autorul are c`[tig de cauz\, prezente (probabil c\ `ntr-o form\ chiar mele z`mbete, ba chiar chicoteli, ar miraculoas\ din iulie, pe terasa refuz\ orice form\ de „prizonierat“ so- textele sale clasific`ndu-se, din acel mo- mai acut\!) la Miller ca [i la Joyce. suna ca o propunere indecent\. {i cabanei la poalele c\reia se `ntindea cial, urm`ndu-[i – frecvent, pe paliere ment, oficial [i juridic, ca „literatur\“), T`n\rul new-yorkez, provenit dintr-o nu `n ultimul r`nd, ideea c\ pentru Oravi]a, m-a a[ezat l`ng\ mica mea existen]iale insalubre, aparent suicida- [i completeaz\ puzzle-ul existen]ial familie simpl\ (cu descenden]\ ger- bietele r`nduri din „Supliment“ o s\ stau familie canadian\ [i, `n timp ce le – destinul creator. ~nvie din propria deschis cu primul roman de succes, man\), dominat\ de o mam\ autori- lun\ de lun\ la trei ghi[ee risipite prin Oana desena, C\lin scria, Ilinca se cenu[\, transform`ndu-[i experien]a Tropic of Cancer/Tropicul Canceru- tar\, se c\s\tore[te devreme ([i are [i Timi[oara mi-a dat fiori de groaz\. preg\tea pentru un mic spectacol, boem\, de individ periferic, ie[it din lui (publicat, la Paris, `n 1934 [i, `n un copil), realiz`nd, `n scurt timp, c\ Dar n-a fost s\ fie. Junii suplimenti[ti iar Andrei improviza la chitar\, i-am conturul tipologiilor sociale, `n mate- America, `n 1961), unde Miller se o- existen]a social\ obi[nuit\ nu este nu s-au s\turat `nc\ de secretele privit pe to]i cu inima explod`nd de rial estetic. Via]a sa (`nvestit\ cu sens cup\, fic]ional, de deceniul petrecut `nscris\ `n genele sale. Divor]eaz\ (`n mele, la ghi[eele cu pricina e clar emo]ie, ca `n fa]a a ceva bun ce artistic) e materia prim\ a miilor de pa- `n Fran]a (1930-1940). ~mpreun\ cu Sexus), e[u`nd totodat\ [i `n postura c\ n-o s\ stau [i nici izvoarele bucu- urmeaz\ s\ se `nt`mple. {i brusc gini epice, l\sate de prozator, pagini `n cele dou\ Tropice..., de p\rinte (de[i `[i iube[te riilor n-au secat pentru mine `n iu- mi-a disp\rut orice urm\ de care biograficul [i fic]ionalul se com- Sexus, Plexus [i Ne- feti]a, amintindu-[i de ea lie-august. Ba dimpotriv\. `ncordare [i team\ c\ n-o s\-mi bin\, dup\ regulile modernit\]ii, p`n\ xus alc\tuiesc par- mereu cu durere, o evit\, Nu din motive de criz\, ci din cu termin treaba. E timp pentru toate, la indistinct. tea fundamental\ a nereu[ind s\-i pl\teasc\ totul alte pricini, vara asta am stat mi-am spus. A[a c\ am l\sat fenomenului mille- nici m\car pensia alimen- mai mult acas\. Marele plan era s\ vacan]a s\ fie vacan]\: am t`nd\lit Formarea unui scriitor rian: ofer\ o viziune tar\). Se rec\s\tore[te cu zac nemi[cat\ dou\ luni `n fa]a com- cu ai mei [i cu prietenii, am citit [i asupra anilor „deve- o femeie construit\ dup\ puterului [i s\ dau gata cartea cu am scris printre pic\turi, am Decizia Poliromului de a publica ope- nirii“ artistice a au- profilul lui psihologic bo- amazoanele la care pritocesc cam de umplut c\mara cu gemuri [i ra lui Miller (`n „serie de autor“) mi torului [i definesc em (o actri]\ cu similare mult. A[a am f\cut acum c`]iva ani zacu[ti, am tras ture cu bicicleta se pare o ini]iativ\ cultural\ remarca- nucleul operei lui. impulsuri asociale), Mo- [i am biruit, e drept, cam cu sula `n prin ora[, am pigulit curtea, iar `n bil\. Apari]ia recent\ (`n traducerea Via]a lui Henry na (`n trilogie), June (`n coaste, opusculul dandystic. Dar, ca ultimele zile din august am ]`[nit Antoanetei Ralian), integral (1.500 de Miller, de la `nce- realitate) pe numele ei. de obicei, socoteala de-acas\ nu s-a prin patrie pre] de vreo 3.000 de pagini!), a trilogiei The Rosy Crucifi- putul secolului [i Mona/June `i `n]elege potrivit cu cea din t`rg, c\ci urbea km. cu ma[ina, ca s\ simt pe deplin xion/R\stignirea trandafirie (Sexus/ p`n\ `n 1940 (c`nd dorin]a de evaziune din de pe Bega s-a transformat `ntr-un gustul bucuriei. Oi povesti Sexus, Plexus/Plexus, Nexus/Nexus) revine `n SUA, du- via]a comun\ [i `l `ncura- magnet care a atras `n vacan]\ s\pt\m`na ce vine cum l-am sim]it. va r\m`ne, de departe, drept momentul p\ un semnificativ jeaz\ s\ renun]e la orice

SEMNAL

Will Self, Cum v\d eu distrac]ia, traducere din limba englez\ [i note de Daniela Ro- Anne Fortier, Julieta, traducere din limba englez\ [i note de Mihaela Negril\, colec]ia gobete, colec]ia „Biblioteca Polirom. Proz\ XXI“, Editura Polirom, 336 de pagini, „CHIC“, Editura Polirom, 576 de pagini, 37,95 lei 24.95 lei Tu ce ai face dac\ ai descoperi c\ str\moa[a ta este nimeni alta dec`t Julieta lui Cum v\d eu distrac]ia este primul roman al lui Will Self, ap\rut `n 1993. Personajul Shakespeare? {i c\ `n ora[ul natal te a[teapt\ o mo[tenire de familie aflat\ sub ap\- central, Ian Wharton, este un ins `nzestrat cu o extraordinar\ memorie fotografic\, sarea unui blestem cumplit, dar [i dragostea vie]ii tale, la fel de intens\ ca `n urm\ cu ce `i permite nu numai s\ `nregistreze, ci [i s\ „proceseze“ diverse aspecte ale re- peste [ase veacuri? alit\]ii. Pe parcursul c\r]ii, Ian trece printr-un proces de ini]iere patronat de o figur\ Plin de mister, pasiune [i suspans, romanul Julieta este o abordare inedit\ [i `ndr\znea]\ a pove[tii de dragoste care a stat la baza celebrei piese shakespeariene patern\ proteic\: dickensianul Mr. Broadhurst, cunoscut drept Controlorul Gr\san Romeo [i Julieta. Cartea, a c\rei ac]iune se petrece, `n cea mai mare parte, `n decorul sau, `n mediile de afaceri, Samuel Northcliffe, un vr\jitor al finan]elor care-i romantic al ora[ului Siena, descrie aventurile incredibile ale tinerei Julie Jacobs. Pri- dezv\luie secretele marketingului, ale publicit\]ii [i ale psihologiei umane [i ajunge mind drept mo[tenire cheia unui seif misterios, aceasta descoper\ c\ este urma[a s\-i controleze, pe nesim]ite, nu doar existen]a real\, ci [i procesele mentale. Un tur frumoasei Giulietta, a c\rei iubire tragic\ pentru Romeo a zguduit nu doar Italia mede for]\ al fanteziilor grote[ti, de o violen]\ de-acum familiar\ cititorilor lui Will dieval\, ci lumea `ntreag\. C\ut`nd s\ dezlege misterul unei fabuloase comori de Self, Cum v\d eu distrac]ia este o carte care urm\re[te s\ estompeze grani]ele din- familie, Julie afl\ `n cur`nd c\ cele peste [ase secole care o despart de evenimentele tre realitate [i imagina]ie, dintre existen]a cotidian\ [i psihoza halucinatorie. din 1340 n-au stins nici du[m\nia ancestral\ dintre cele mai puternice clanuri ale „Self este un scriitor unic `n literatura britanic\ a zilelor noastre.“ (Salman Rushdie) Sienei, nici blestemul ce pare s\ apese `n continuare asupra lor.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VII » NR. 280 » 4 – 10 septembrie 2010 www.suplimentuldecultura.ro Codrin Liviu Cu]itaru: „Apari]ia recent\ (`n traducerea MOMENT Antoanetei Ralian), integral, a trilogiei R\stignirea trandafirie 11 « DE V~RF (Sexus, Plexus, Nexus) va r\m`ne, de departe, drept momentul de v`rf al literaturii universale, `n România, `n anul 2010“. printre r`nduri

angajament social, s\ devin\ un pa- apoi r\m`ne singur), unde s\r\cia con- c`nd cele dou\ falii ontologice `nce- razit de lux. tinu\. Apar tensiunile `ntre cei doi teaz\ s\ mai fie complementare, a- BIBLIOTECA DIN PETRILA DE ION BARBU Pentru Miller, aceasta este existen]a so]i, generate, paradoxal, de un sen- jung`nd indistincte. Romanul al doi- ideal\ (spune, la un moment dat, `n timent al tr\d\rii emo]ionale (rela]ia lea al trilogiei, Plexus, sugereaz\, cu Plexus, cu un oarecare cinism, c\ se homoerotic\ dintre Mona/June [i prec\dere, acest transfer de perspec- simte „ca un pa[\“ atunci c`nd activi- personajul Anastasia, `n Nexus, `n re- tiv\. Existen]a naratorului/autorului/ t\]ile sale diurne se reduc la m`ncare alitate, Jean Kronski). Henry divor- personajului Henry Miller se refugia- rafinat\, somn pe s\turate [i partide ]eaz\ pentru a doua oar\, `ncep`nd, z\, cu obstina]ie, `n text, iar textul in- de sex). Pleac\ diminea]a la Gr\dina la Paris, o rela]ie cu Anais Nin (rela- vadeaz\ existen]a, transfigur`nd-o Zoologic\, a[ezat dominator la nive- ]ie descris\, cu am\nunte grafice, `n total. Postmodernismul `[i extrage, e- lul doi al autobuzului, de unde con- Tropicul Cancerului). Anais `l va aju- pic, cu certitudine, seva ([i) din opera templ\ mul]imea de „sclavi“ ce alear- ta s\ publice acest prim roman, cu scriitorului brooklynez (influen]a lui g\, ap\sa]i, spre slujbele lor mutilan- banii lui Otto Rank. La debutul celui Miller asupra beatnicilor – [i, `n spe- te suflete[te, apoi merge la specta- de-al Doilea R\zboi Mondial, Miller cial, asupra lui Kerouac – este admis\ cole de teatru [i/sau film, pentru a re- revine `n America, stabilindu-se `n de istoricii literari americani; totu[i, veni, pe sear\, acas\, la un osp\] re- California. Dup\ 1961 (`n urma „pro- impactul merge chiar mai departe, gal. Asemenea delicii vin, se `n]elege, cesului pentru pornografie“, din care p`n\ la Barth [i Hassan). Astfel, el a de- cu un pre]. Henry [i Mona se afl\ `n- iese `nving\tor), devine scriitor recu- venit nu numai un nume interna]ional, tr-o permanent\ c\utare de bani. ~[i noscut [i `n Statele Unite (romanele ci [i o referin]\ istoric\. tapeaz\ prietenii de sume mari [i mici, tip\rite anterior la Paris `i apar [i aici, S\ recunoa[tem deci: istoria este mint, se `ndatoreaz\, cer[esc [i dorm, bucur`ndu-se de un succes imens). un pervers deus ex machina! La o ase- uneori, `n spa]ii insalubre. ~ntr-un fi- Moare, `n 1980, ca un adev\rat star (`n menea `ntors\tur\ de destin, Henry nu ar fi putut visa `n nop]ile tinere]ii nal, so]ia `ncepe s\ se prostitueze cu ultimii ani de via]\, rela]ia cu starleta lui de boemie nebun\. acordul tacit al so]ului. Nimic `ns\ nu „Playboy“, Brenda Venus, este puter- li se pare prea mult celor doi `n nic mediatizat\, iar Warren Beatty joa- Henry Miller, Sexus, traducere din limba schimbul minunatei libert\]i. Miller c\, al\turi de el, `ntr-un film). Lunga englez\ de Antoaneta Ralian, colec]ia trebuie s\ devin\ neap\rat scriitor, iar noapte ini]iatic\ se transformase, `n „Biblioteca Polirom. Seria de autor arta nu se poate realiza `n regim de con- sf`r[it, `n zi str\lucitoare. «Henry Miller»“, Editura Polirom, 2010 str`ngere social\. Henry are, `n viziu- nea Monei (care, `n ciuda compro- Punctul unde biograficul Henry Miller, Plexus, traducere din limba misurilor sexuale, `[i iube[te enorm par- englez\ de Antoaneta Ralian, colec]ia [i fic]ionalul intr\ „Biblioteca Polirom. Seria de autor tenerul), un destin spiritual (chiar da- «Henry Miller»“, Editura Polirom, 2010 c\ el nu se observ\ imediat), fiind me- `n jonc]iune nit s\ pluteasc\ deasupra umanit\]ii De aceea, se poate constata c\ trilogia Henry Miller, Nexus, traducere din limba englez\ de Antoaneta Ralian, colec]ia dec\zute, s\ o contemple comprehen- R\stignirea trandafirie (dublat\ de Tro- siv [i s\ o descrie revelator. Prozatorul „Biblioteca Polirom. Seria de autor pice...) reprezint\ segmentul central «Henry Miller»“, Editura Polirom, 2010 am`n\ totu[i mult asumarea „menirii“, at`t din opera, c`t [i din existen]a lui degust`nd, un timp, pl\cerile colate- Henry Miller. Constituie punctul un- rale ale „form\rii“ scriitorice[ti pro- de biograficul [i fic]ionalul intr\ `n Am aruncat Suplimentul de cultur\ `n aer! priu-zise. Efectele secundare nu-l pot jonc]iune, `ntr-o imagine de sublim\ distrage din beatitudinea evaziunilor `mpletire. De altfel, aici trebuie locali- existen]iale. zat\ [i convingerea artistic\ a autoru- SUPLIMENTUL Cuplul ajunge, desigur, [i `n mize- lui lui Black Spring/Prim\vara nea- DE CULTUR| SE rie absolut\, trec`nd prin perioade de gr\ (convingere implicit\, nu explici- AUDE LA separare (dictate de nevoile financia- t\, de[i prozatorul a scris [i nenum\- re). Henry pleac\ `n Florida, cu c`]iva rate eseuri de critic\ [i teorie literar\): prieteni, [i cunoa[te degradarea ul- `n capacitatea realului de a se meta- tim\: cer[e[te m`ncarea stricat\ din morfoza literar [i, totodat\, `n dispo- supermarketuri. Revine `n casa p\rin- nibilitatea literaturii de a suplini isto- ]ilor, unde tr\ie[te din veniturile de ria brut\. Miller a fost un onirist (`[i `n fiecare vineri, croitor ale tat\lui s\u. Scrie acum fre- nareaz\ cu voluptate visele bizare – un de la 20.00 netic, dar nu reu[e[te s\ publice. Spre interesant prototip pentru Mircea sf`r[itul anilor dou\zeci, pleac\ `n Fran- C\rt\rescu!) `nclinat spre migrarea Cu George Onofrei ]a (la `nceput, e `mpreun\ cu Mona, permanent\ din real `n fic]ional, p`n\

Dimpotriv\. Dar, `ntr-un mod sesizabil, autorul lor `nseam- BUCURE{TI FAR WEST Rogozanii, Rogozanu n\ mai mult dec`t suma net\ a contribu]iilor sale tip\rite Daniel CRISTEA-ENACHE S`nt ni[te ani de c`nd, `n pa- rogozanilor, scoas\ din ca- `mprumuta tr\s\turile. Mie, a ori postate online. ginile „Adev\rului literar [i ar- racteristici personale, e inter- fi `n acela[i lot cu C. Rogoza- Rogozanii erau extrem de tistic“, semnam un editorial pretabil\ [i ca un simptom nu [i al]ii (altele) ca el `mi previzibili `n ce „r\deau“ [i `n intitulat Rogozanii. a-cultural pe care „b\tr`nii“ d\dea un frison. ce elogiau. Aveau liste negre c\ ascult\ muzic\ clasic\ din personal din care o va face. L-am recitit `n vacan]\ [i l-au tot lipit pe ac]iunile [i Lucrurile s-au schimbat [i liste albe. {tiau pe cine e adolescen]\. Cu ocazia Relaxat, dar nu superficial; m\rturisesc c\ nu mi-a displ\- reflexele „tinerilor“. Felul `n semnificativ `n ultimii doi- bine s\ desfiin]eze [i pe cine e alegerilor de la Uniunea Scri- informat, dar f\r\ morg\ cut, la noua lectur\, mai rece. care C. Rogozanu, pe vre- trei ani. Am descoperit `n preferabil s\ nu. Condi]ia de itorilor, v\zur\m cum l-a de atot[tiutor; cu o agend\, Dar am o problem\ – cum se mea aceea, d\dea cu barda textele celui ce pe vremuri ireveren]\ a criticii literare, o descoperit, printr-un mega- `ns\ cu agenda lui. Risc`nd spune? – deontologic\, pe de jur-`mprejurul literelor m\ oripila un ins care g`n- deformau convenabil, `nspre interviu, pe Nicolae Breban. prin ]intele pe care [i le ia, care a[ vrea s-o `mp\rt\[esc. române[ti, coment`nd `n cas- de[te [i are, pe deasupra, ni[te calificative insult\toare Lui Rogozanu `i plac filmele `n complicatul nostru ~ntre timp, obiectul jetului cad\ autori pe care nu-i ci- curajul propriei g`ndiri. Un servite autorilor consacra]i. „t`n\rului“ Porumboiu, `i spectru socio-cultural. meu de cerneal\ nu mai este tise [i pricep`ndu-se, practic, t`n\r, `nc\-t`n\r publicist [i C`nd ace[tia din urm\ mai ri- place proza „b\tr`nului“ Pre- Deschis spre ceea ce e nou acela[i. Rogozanii despre cam la toate (literatur\, film, critic care, citind c\r]i, as- postau, li se arunca `n obraz da; [i parc\ v\d c\ `n cur`nd [i ni]el burghez `n como- care scriam `n 2003 `mi teatru, muzic\, televiziune, cult`nd muzic\, v\z`nd filme, acuza c\ nu `n]eleg spiritul o s\-l descopere [i pe Nichi- dit\]i! De st`nga, dar o st`n- provocau o v\dit\ repulsie. politic\, sport, mentalit\]i) `[i spune opinia despre ele noii genera]ii. {i c\ le e fric\ de ta St\nescu... g\ igienizat\. {i curajos la ~n schimb, C. Rogozanu, pe nu f\cea dec`t s\ confirme o cu argumente, nuan]e [i re- critic\. Iar atunci c`nd t\ceau, Pardon, dar acesta nu mai modul real. care `l urm\resc constant `n tez\. Dac\ rogozanii vorbeau ferin]e inexistente `nainte. f\ceau figur\ de a[a-zi[i mari pare a fi un rogozan. Este o Pentru mine, rogozanii ultima vreme, `mi... place. mereu `n numele genera]iei Cele dou\ volume publicate scriitori, „dezumfla]i“ de o semn\tur\ distinct\ [i aproa- strig\tor-incul]i, de care-mi F\c`nd dintr-un nume pro- tinere [i dac\, iat\, rogozanii p`n\ acum de C. Rogozanu, recenzie. pe distins\, un nume pe care era literalmente jen\, nu mai priu un substantiv comun, se dovedeau [i agresivi, [i ig- unul de critic\, altul de pro- Tempi passati. Deun\zi, `l urm\resc cu interes, [tiind exist\. Ori s-au r\rit cu unul: voiam s\ ar\t c\ atitudinea nari, genera]ia t`n\r\ le z\, n-au rupt gura t`rgului. citindu-l pe C. Rogozanu aflu nu ce va scrie, ci unghiul C. Rogozanu `nsu[i.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VII » NR. 280 » 4 – 10 septembrie 2010 www.suplimentuldecultura.ro Bogdan Romaniuc: „Via]\ [i destin a fost considerat de » 12 Comitetul Central mult mai «periculos» dec`t Doctor Jivago, PERICULOS roman ap\rut mai `nainte [i care a provocat de asemenea un printre r`nduri scandal imens“.

DIABLOGURI Veronica D. Niculescu & Emil BRUMARU Geometria Adopta]i de un mor]ii copac (1) Ce a fost mai r\u: comunismul sovietic sau nazis- mul? Probabil c\ diferen]a se m\soar\ `n crimele Veronica D. Niculescu: Pia]a Mic\. `mping`ndu-[i ochelarii cu ram\ s\v`r[ite de ambele regimuri, de vreme ce latura O campanie de adop]ii. Mi-a de baga: deci cerul, deci mu- lor comun\ o reprezint\ aceea[i ur\ `mpotriva r\mas sufletul `n cutia de carton. [uroiul, deci pisicul? Nota. {i atunci ploaia? {i atunci scoar]a democra]iei [i dispre]ul total fa]\ de demnitatea Emil Brumaru: Azi am luat la copacului? Ba, r\spundeam, ba, mine acas\, am adoptat cerul at`t uman\. N\scute `n contexte istorice diferite [i de dureros de senin [i l-am pus pe c\ci scoar]a copacului ne-a av`nd ideologii diferite, cele dou\ regimuri au condus totu[i tavan. L-am lipit direct pe varul adoptat ea pe noi, mul]umim vechi, zgrun]uros. O s\ am grij\ frumos. {i piruet\ f\ceam. la dou\ catastrofe umane care `mpreun\ num\r\ milioane de mor]i. de el, o s\-l scutur de praf, o s\-l cur\] de plasele de p\ianjeni din E.B.: Scoar]a nu a venit la Bogdan Romaniuc Donului [i apoi ca muncitor `ntr-o fa- na]ionalit\]i, printre care [i Mihail Si- unghere, o s\-i mi[c soarele cu mine, spuse plictisit Bursucul bric\ de creioane. Via]\ [i destin este dorovici Mostovskoi, unul dintre co- m`na de la r\s\rit la apus. ~nc\ nu notar. Da, nu a venit, repet\ o Despre aceste ma[in\rii ale mor]ii cea mai important\ oper\ a sa. misarii Partidului Comunist, ajuns [tiu cum o s\ procedez cu d`nsul R`m\ secretar\, destul de rozalie [i Prima imagine din roman este cea prizonier de r\zboi la nem]i. noaptea, c`nd se umple de stele! scrie Vasili Grossman `n Via]\ [i des- gr\su]\. Dar nici nu putea, se a lag\rului german, descris ca o geome- Dincolo de zgomotul trenurilor S\-l bag sub plapum\? tin, unul dintre romanele clasice ale ofusc\ Feti]a, ar fi r\mas copacul literaturii universale, scrise `n cunos- trie a mor]ii: „R\suflarea lag\rului se care circulau `ntre lag\rele mor]ii [i `n pielea goal\, a[a ceva nu-i Dup\-amiaza, c`nd de obicei cutul stil rusesc, care aminte[te de Pas- sim]ea de la mul]i kilometri: spre el lag\rele de concentrare, dincolo de m\ odihneam pu]in, a]ipind chiar, frumos, e neru[inare pur\, se ternak sau Soljeni]`n, de[i Via]\ [i des- duceau, `ndesindu-se mereu, cabluri, sunetul infernal al r\zboiului de la m\ uitam la cerul lipit de tavan `mbufnar\ `n cor to]i, `mpreun\ tin a fost considerat de Comitetul Cen- [osele, [ine de cale ferat\. Era un spa- Stalingrad, unde „cele dou\ ciocane, mult timp. Odat\ am surprins cu cititorii, ne-a zis [i Diriga! Dar tral mult mai „periculos“ dec`t Doctor ]iu saturat de linii drepte, un spa]iu al fiecare de c`teva milioane de tone de formarea unor nori destul de mici, eu cum stau mereu `n pielea Jivago, roman ap\rut mai `nainte [i dreptunghiurilor [i al paralelograme- metal [i s`nge viu, omenesc“ se loveau a urmat o ploaie fin\ ca o cea]\ goal\ la serviciu, se `nc\p\]`n\ care a provocat de asemenea un scan- lor ce despicau p\m`ntul, cerul tomna- necontenit, r\m`ne mult\ t\cere `n [i, `n final, apari]ia unui curcubeu R`ma secretar\; desigur, `n dal imens. tic, cea]a“. Aici vie]uiesc, deosebi]i romanul lui Vasili Grossman, iar „`n feeric. Am observat c\ curcubeul p\m`nt, pe afar\ umblu numai Evreu de origine, Vasili Grossman doar prin culoarea peticului de pe hai- aceast\ t\cere a celor mu]i [i `n ros- este absolvent al Facult\]ii de Matemati- n\ – ro[u pentru de]inu]ii politici, ne- tirile celor orbi, `n aceast\ amestec\- avea un picior sprijinit pe raftul dup\ ploaie... Ei, nu, copacii au c\ [i Fizic\ a Universit\]ii din Moscova. gru pentru sabotori [i verde pentru tur\ de in[i uni]i totu[i prin groaz\, din mijloc al bibliotecii cu c\r]i scorburi, replic\ Feti]a, cum s\ cartonate. Cel\lalt picior `[i A lucrat ca inginer chimist `n bazinul ho]i – oameni de cincizeci [i [ase de speran]\ [i nenorocire, `n disensiunea, r\m`n\ un copac cu scorbura `n pusese talpa lat\ `ntr-un lighean ura unor oameni ce vorbeau aceea[i pielea goal\? Pe noi la [coal\ nu larg, emailat, plin cu rufe limb\ `[i g\sea o tragic\ expresie una murdare, l\sate la muiat. M-am ne `nva]\ asta... M\ rog, molf\i dintre calamit\]ile secolului XX“. speriat c\ l-a[ deranja dac\ m\ Bursucul notar, chestia e c\ nu mi[c. {i doream at`t de mult s\ s`nte]i adopta]i cu acte `n regul\, O fresc\ impresionant\ a am curcubeul `n cas\! Eventual e grav! societ\]ii staliniste s\-l perii, ca s\ luceasc\ mai Dac\ ai un cer pe tavan, am tare... readus eu discu]ia la normal, e Ac]iunea c\r]ii `ncepe `n 1942 [i se bine s\-]i pui [i o c`mpie pe `ncheie un an mai t`rziu, odat\ cu in- V.D.N.: A]i adoptat cerul! podele; o c`mpie cu o bucat\ de trarea armatei ro[ii `n Ucraina. Chiar Atunci eu s\ m\ uit `n jos, s\ dac\ pilonul central al ac]iunii roma- rù prin mijlocul ei, iar pe malul adopt t\lpile lucrurilor, [i nului este b\t\lia de la Stalingrad, mu[uroaiele, [i must\]ile rùlui cu brotaci obsceni! care decide cursul evenimentelor, c`rti]elor, [i – ce `ndr\zneal\! – Rùl `ncepea brusc de sub un s`ntem martorii unei fresce impresio- corni]ele melcului. Semnez un dulap de haine, curgea printre nante a societ\]ii staliniste, cu toate contract de adop]ie, m\ angajez picioarele solide ale mesei, f\cea neajunsurile sale. Urm\rim de-a lun- s\ nu le abandonez vreodat\, iar o bulboan\ limpede l`ng\ soba de gul c\r]ii drumul mai multor perso- c`nd vor veni ploile [i nop]ile, teracot\, apoi o lua c\tre geamul naje, din Rusia sovietic\ p`n\ `n Eu- c`nd vor veni ciorile, s\ las dinspre calea ferat\ [i disp\rea `n ropa de Est. Niciodat\ `ns\ Grossman curcubeul s\ se odihneasc\ pe peretele zugr\vit cu maci nu-[i judec\ personajele, ci doar le toate acestea. {i nu voiam mai `nfl\c\ra]i pe un fond galben-pai. `nf\]i[eaz\ destinele. mult dec`t un pui de pisic\... Brotacii obsceni se aliniau pe Cartea se sf`r[e[te `n acelea[i imagini sumbre, abia `ntrez\rindu-se o maluri, li se vedeau trupurile E.B.: Un pisic se poate vedea urm\ de speran]\, la fel ca `n roma- umede dintre brusturii la]i [i din oriunde, mai ales sub mas\, nele lui Dostoievski: „E `nc\ `ntuneric mieun`nd disperat, cu gura iarba `nalt\. Unduia pipirigul. [i frig, dar cur`nd de tot se vor des- maaare... {i dac\ e[ti mai atent, Uneori a[ezam rùl vertical: ie[ea chide larg u[ile [i obloanele, iar casa auzi dinspre u[a ce d\ spre din podea [i curgea `n sus, intr`nd se va `nsufle]i, se va umple de r`sete buc\t\rie un fream\t de frunze `n policandrul cu bra]ele lungi de [i pl`nsete de copil, vor r\suna zori]i, dese, c\rnoase, lucind intens, cristal. (Becurile `n form\ de ginga[i pa[i de femeie, [i prin cas\ va verde: e evident c\ locuim `ntr-un lum`nare str\luceau mai intens trece, sigur de sine, st\p`nul“. Asem\- copac enorm! Toate actele de atunci! Filamentele de wolfram narea cu Amintiri din casa mor]ilor adop]ie s`nt p\strate la loc uscat, ademeneau `ngerii no[tri este foarte mare, cel pu]in la nivelul curat, p\zit, cu literele caligrafiate imaginii `nchisorii. vioriu, [tampilate [i parafate ocrotitori...) Vedeam prin rùl artezian pe[tii [i pietrele m\runte parfumat de domnul notar, la Vasili Grossman, Via]\ [i destin, notariatul din apropiere. de pe fundul lui auriu... traducere din limba rus\ [i note de Lauren]iu Checiche[, colec]ia V.D.N.: Domnul notar era un „Biblioteca Polirom. Proz\ XX“, bursuc cu surtuc. Ne `ntreba, (va urma) Editura Polirom, 2010, 55 lei

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VII » NR. 280 » 4 – 10 septembrie 2010 www.suplimentuldecultura.ro Victor Eskenasy: „C`ndva, un cercet\tor va trebui s\ examineze 13 « ~N VIITOR [i lumea muzicii române[ti, departe de inocen]a [i virginitatea pe care ar sugera-o cei 20 de ani de t\cere de dup\ 1989...“. muzic\

ROCKIN’ BY MYSELF Sf`r[it de var\ Dumitru UNGUREANU

A mai trecut o var\, ca `n SCRISOARE PENTRU MELOMANI fiecare an cu ploaia ei de Roackesorii „Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen) festivaluri muzicale, prefi- Victor ESKENASY, Praga Mi-aamintesc de un concert al lui (Motor City Mayhem, 2008) al gur`nd deja ceea ce se Valeriu Sterian (pomeneasc\-ll veteranului din Detroit, pe blonda anun]\ un excep]ional an Dumnezeu `n `mp\r\]ia lui, c\ s-aa care iese din tort `n cel mai ame- str\duit s\ fie [i altceva dec`t rican stil, [i nu pe meseria[ul ce-[i aniversar Mahler. De ce l\utar la curtea succesului), prin for]eaz\ vocea p`n\ la falsitate. {i Mahler? Nu v\ pot `n- anii ‘80. Unul dintre componen]ii cu at`t mai pu]in pe figuran]ii demna dec`t s\ v\ procu- trupei sale avea pe cap o p\l\rie echipa]i `n haine militare ce stau pleo[tit\, cu boruri late, deco- smirn\ ca fundal, chestie jignitoa- ra]i cartea muzicologului lorat\ de soare. S\ fi fost basistul? re pentru ziua na]ional\ a SUA, londonez Norman Nu re]in exact, dar s`nt gata s\ dup\ c`t m\ duce pe mine min- cred c\ el era, fiindc\ trupa c`nta tea. Or, standardul acelor oameni Lebrecht, ce poart\ chiar cu destul\ acurate]e [i evident\ este altul? acest titlu [i subtitlul Cum `nc`ntare ni[te piese The Band, pe E un exemplu de ceva ce poate care noi le [tiam de pe coloana un om [i zece simfonii au fi catalogat kitsch. Dar accesoriile sonor\ a celui mai vizionat spec- kitsch-oase abund\ `n showbiz. schimbat fa]a lumii tacol rock din epoc\: The Last Probabil s`nt n\scute `mpreun\ cu (publicat\ peste var\ la Waltz, admirabil transpus pe industria [i s`nt inseparabile. N-a[ ecran [i regizat `n sal\ de Martin vrea s\ insist pe origini. E posibil Editura Faber & Faber). A Scorsese. A[a c\ ni se p\rea na- ca obi[nuin]a costum\rii pentru fost lectura mea preferat\ tural ca basistul s\ poarte p\l\rie spectacol s\ vin\ dinspre opera asem\n\toare cu a lui Rick Danko, clasic\, din mont\rile fastuoase [i `n vacan]a pe care mi-a de[i p\l\rie avea [i Robbie extravagante v\zute de vreun pro- oferit-o „Suplimentul de Robertson, iar la prima pies\ din duc\tor sau interpret lovit de-o film (ultima din concert) cultur\“ [i, oric`t de mult brusc\ revela]ie. Sau poate au chitaristul o ]inea pe cap, `n r\mas din obiceiul trupelor de s-a scris despre Gustav vreme ce Danko o lep\dase pe-a ministreli negri care, ca s\ fie Mahler – de la a c\rui sa. M\ `n[eal\ oare memoria? Nu accepta]i la sindrofiile st\p`nilor, prea mult. se vopseau pe fe]e cu crem\ moarte se vor `mplini Am zg`nd\rit aceast\ amintire alb\? ~ns\ albii [tiau c\ respec- anul viitor 100 de ani –, neclar\ fiindc\ m\ `ntreb deseori tivele ar\t\ri s`nt negri v\csui]i; de ce cred muzicienii de rock, de deci, admiteau tacit mistificarea, parcurgerea ei ofer\ pop sau de alte genuri c\ publicul neput`nd s\-[i refuze distrac]ia c`teva date pu]in sau le va aprecia accesoriile ieftin\, popular\ [i, uneori, care se ocup\ de `nregistr\ri istorice [i le-ar fi avut [i doi directori ai unor pos- vestimentare. {tiu c\ adoptarea vulgar\. deloc cunoscute, al\turi c\ Gloria `n Re major a lui Vivaldi, cu turi de radio române[ti din str\in\tate, unor astfel de elemente Excesele de ab]ibilduri gen soprana Mimi Coertse, sub bagheta lui decorative are scopul bine de c`teva interpret\ri ce `l anun]\ prefa]a unei alte cercet\ri din Kiss, David „Ziggy Stardust“ Hermann Scherchen, va ap\rea al\turi determinat s\-l reliefeze pe arhivele CNSAS, despre destinul poe- Bowie, Motley Crue au coeren]\ ilumineaz\ [i `l `ndrum\ de o versiune clasic\ (nebarocizat\) a interpret, f\c`ndu-l unicat! (E tului [i militantului Dorin Tudoran. vizual\ remarcabil\, fie c\ dis- Anotimpurilor. Dup\ cum v\ pot reco- absolut delicios de rizibil s\ pe orice meloman. C`ndva, un cercet\tor va trebui s\ exa- place unora (tradi]ionali[ti) sau manda anticipat `nregistr\rile unui alt ascul]i, s\ vezi un interviu cu mineze [i lumea muzicii române[ti, altora (bigo]i). Dar de multe ori dirijor excep]ional, Klaus Tennstedt, ce vreun mar]afoi dintr-acesta, M\rturisesc c\ `ncep s\ dau semne de departe de inocen]a [i virginitatea pe totul se duce `n ridicol. Un acce- vor ap\rea `n Marea Britanie, la casa f\c\tur\ a mecanismului showbiz, enervare atunci c`nd cuno[tin]e occi- care ar sugera-o cei 20 de ani de t\ce- soriu ce f\cea furori `n epoca Testament. Dar, evident, nu am nici o cum pronun]\ el cuv`ntul „unic“! dentale m\ preseaz\ ultimativ cu `n- re de dup\ 1989... flower-power – benti]a de sus- idee despre discuri, programate ferm E... unic, nu? Dar unul multiplicat trebarea c`nd va ap\rea anun]ata mo- Vara a adus cu ea, cred, un singur ]inere a p\rului – e f\r\ haz pe s\ apar\ `n aceast\ toamn\ la Bucu- `n sute, `n mii de exemplare!) nografie despre Sergiu Celibidache a disc nou al unui interpret român, fruntea lui Axl Rose (foto) ori a re[ti [i nici despre eventuale apari]ii „Artistul“ din mine `n]elege [i e lui Radu L\z\rescu sau de ce nu se pu- pianista Luiza Borac, intitulat Früh- vocalistului de la Poison. Cercelul editoriale. de partea celui ce se chinuie s\-[i lingsglaube; un proiect de artist in- din ureche are sens chiar purtat blic\ la Bucure[ti `nregistr\rile lui Con- Situa]ia c\r]ii muzicale române[ti expectoreze neasem\narea. cluz`nd transcrip]ii pentru pian (una de b\rba]i. Punkerii [i-l puneau `n stantin Silvestri. Este clar c\ specia celor nu este deloc fericit\, educa]ia, cultura Educat la [coala mai veche a realizat\ chiar de Luiza), cu dubl\ nas ca semn de protest. Ag\]at `n care `[i dedic\ o via]\ cercet\rii [i pu- muzical\ neintr`nd, `n continuare, `n deprinderilor umaniste, ad\pat semnifica]ie, veniturile ob]inute din spr`ncene e un moft. Are [arm o nerii `n valoare a unei personalit\]i preocup\rile marilor edituri, nici pe cultural cu clasicism, romantism [i v`nzare fiind destinate unei opere p\l\rie fistichie. Dar c`nd o pui culturale, `n spe]\ muzicale, e `n curs malurile D`mbovi]ei, nici pe ale Ba- mult prea pu]in realism, nu pot caritabile din România. M-a[ fi a[tep- peste tichie... de dispari]ie. Vara a adus totu[i un o- hluiului. Ca [i `n trecut, mai precis ca refuza nim\nui drep- tat ca m\car din aceast\ perspectiv\ pus remarcabil de acest gen, cel al cri- `n ultimii 30 de ani, anivers\ri cum s`nt tul de a sparge aco- pianista s\ atrag\ aten]ia celor ce scriu ticului britanic Tully Potter, consacrat cele ale lui Dinu Lipatti, Clara Haskil, peri[ul propriei co- violonistului [i dirijorului german pentru a nu mai vorbi de Chopin sau `n presa bucure[tean\ despre muzi- chilii. Dac\ Ted Adolf Busch. ~n dou\ volume de peste Liszt [i Mahler, de anul viitor, vor trece c\. Nimeni nu pare interesat, de[i, v\ Nugent, bun\oar\, 700 de pagini, cu dou\ CD-uri ata[ate, practic, mai mult ca probabil, nemar- asigur, discul merit\ colec]ionat at`t crede c\ e mai chi- monografia, enciclopedic\, este o mi- cate nici m\car de o reeditare. A[ fi pentru programul s\u, c`t [i pentru tarist deoarece `[i n\ de informa]ii muzicale [i, evident, bucuros s\ fiu contrazis... calitatea interpret\rii pianistice. `ndeas\ pe frunte un ar trebui s\ figureze `n biblioteca fie- Mai prizat\ la români dec`t muzica Deocamdat\, discul Luizei Borac Stetson cu pic\]ele c\rei Academii de muzic\, inclusiv din clasic\ este deocamdat\ [coala voca- s-a bucurat de succes printre criticii [i-[i aga]\ de cen- România (Adolf Busch, The Life of a l\ de ciripituri, unii, soli[ti cu voca]ie germani, postul de radio din Bremen tur\, la spate, o coa- Honest Musician). [i c`mp de activitate interna]ional. {tia consider`ndu-l printre cele mai bune d\ arg\sit\ de raton Septembrie este luna a ceea ce el ce [tia (sau intuia doar, poate) Sergiu apari]ii clasice ale verii `n lista sa de sau de vulpoi, cine-l francezii numesc la rentrée [i normal Celibidache atunci c`nd le repro[a, CD-Tipp pe luna august (www.radio- poate convinge de ar fi ca [i la români presa s\ dispun\ de revenit la Bucure[ti, celor din breasl\ bremen.de/nordwestradio/musik/c contrariu? Totu[i, informa]ia l\muritoare despre apari]i- c\ s-au l\sat condu[i de un om ca Mihai d-tipps/borac100.html), al\turi de un spectatorul va re]ine, ile literare [i muzicale ale toamnei. V\ Brediceanu! Volumul Cioran [i Securi- alt pianist remarcabil, Evgheni Sud- din cele v\zute pe pot spune, de exemplu, ce va publica de tatea `i pune `n eviden]\ calit\]ile de bin, [i discul s\u cu sonate de Haydn, scen\ `n concertul cu Cr\ciun o cas\ de discuri parizian\ „solist“, agent `nrolat. Acelea[i talente publicat de casa BIS. num\rul 6.000

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VII » NR. 280 » 4 – 10 septembrie 2010 www.suplimentuldecultura.ro Drago[ Cojocaru: „N-o fi Micmacs capodopera lui Jeunet, dar » 14 \sta nu-i un motiv serios ca filmul s\ nu `[i g\seasc\ un loc pe OBLIGA}IINSTINCT DE marile ecrane de la noi, oblig`nd spectatorii interesa]i s\ `l AUTOAP|RARE fast food deguste direct pe DVD, ca pe o vulgar\ serie C american\“.

Cu the sisters of mercy [i Serj Tankian cu efort (aparent) minim, dar cu capete de afi[, ARTmania Festival 2010 imagina]ie [i dorin]\ de a d\rui. de la Sibiu a f\cut o demonstra]ie. {i-a Pe l`ng\ cele trei zile de concerte, ARTmania, `ntins aripile dincolo de Pia]a Mare, ARTmania a `nsemnat o serie de invit`ndu-[i spectatorii [i `n alte zone ale evenimente alternative, care au creat o Text [i foto `n privin]a publicului rock, dar s-a artei. Colabor\rile ingenioase de anul adev\rat\ atmosfer\ de festival `n de Veronica D. Niculescu demonstrat c\ nu exist\ probleme“, a spus Codru]a Vulcu, preciz`nd c\ fes- acesta au ar\tat cum se poate dezvolta centrul ora[ului, chiar [i pentru cei care tivalul se bucur\ acum de o extraor- un festival chiar [i `ntr-un an de criz\, n-au mers la concerte. Muzee, biciclete [i cercei dinar\ deschidere din partea altor institu]ii culturale [i de sprijinul munici- {aptezeci de biciclete au putut fi `n- palit\]ii. De altfel, prim\ria sibian\ a chiriate gratuit pe durata festivalului, contribuit la bugetul festivalului cu 36%, din Pia]a Mare. Iar cu biletele [i abona- adic\ 300.000 de lei. „M\ bucur c\ mentele la concerte s-au putut vizita dup\ Capitala Cultural\ European\ gratuit sau la un pre] infim toate mu- 2007 `n Sibiu se investe[te `n continua- zeele din cadrul Muzeului Na]ional re `n cultur\, `n turismul cultural“, a Brukenthal [i Complexului Muzeal A- spus t`n\ra organizatoare a festivalu- stra, unsprezece la num\r. Astfel c\ lui de la Sibiu. purt\torii de tricouri negre [i br\]\ri colorate au migrat ziua, pe jos sau pe O trup\ cult [i una biciclete, din centru, tocmai p`n\ pe `n plin\ ascensiune aleile muzeului din Dumbrav\. O alt\ noutate a fost scena din Pia]a Pe 13 [i 14 august, `n Pia]a Mare au c`n- Mic\, unde au c`ntat trupe române[ti, tat [ase trupe, c`te trei `n fiecare sea- `n concerte gratuite de-a lungul zilei: r\, toate fiind pentru prima oar\ `n Act, Tiarra, Lost, Sign of Agony, 9.7 România. Richter, Grimus. Tot `n Pia]a Mic\ a ~n prima sear\ au c`ntat Swallow rulat, `nainte de concertul the sisters of the Sun, Kamelot [i the sisters of mer- mercy, filmul Punksters & Youngsters. cy. Iar `n a doua, cu un public mai nu- {i tot aici a avut loc a treia edi]ie a Art meros, Sirenia, Dark Tranquility [i Serj Boutique, un t`rg de obiecte lucrate ma- Tankian. Miile de spectatori, majori- nual, realizat de aceast\ dat\ `n parte- tatea veni]i de departe, [i-au etalat tri- neriat cu ARTmania. courile cu trupele favorite, au petrecut pauzele pe la b\ncu]ele unde se bea Schimbare de mentalitate bere, cine a vrut s-a interesat cum s\-[i fac\ un tatuaj sau a `ncercat vreo chi- Codru]a Vulcu, directorul executiv al tar\ Fender, fiindc\ n-au lipsit standu- ARTmania, a explicat tendin]ele de dez- rile cu astfel de distrac]ii. voltare a festivalului: „Pentru mine, Concertul the sisters of mercy a sibianc\ fiind, dezvoltarea festivalului fost o `nc`ntare pentru cei care nici n-au [i a colabor\rilor sale este spectaculoas\ sperat ca aceast\ trup\ cult s\ poat\ fi la a cincea edi]ie. Schimbarea de menta- v\zut\ pe la noi. Cu doar trei albume litate este excep]ional\“. Absolvent\ de-a lungul carierei ce se `ntinde pe de Arte Plastice, ini]iatoarea ARTmania treizeci de ani, trupa a intrat `n 1993 s-a ar\tat `nc`ntat\ `n special de colabo- `n „greva `mpotriva East West“, casa lor r\rile cu muzeele, dar [i de cea cu autori- de discuri. O grev\ `ndreptat\, de fapt, t\]ile locale. „La primele edi]ii au exis- `mpotriva tuturor caselor de discuri. tat reticen]e din partea autorit\]ilor, Nu mai scoate albume, apare doar `n

pentru marché aux puces [i bric-à-brac, nici [i ultimul film al lui Luc Besson care a fost lan- Un DVD plin de Micmacuri dragostea lui pentru un Paris extras dintr-o sat `n Fran]a `n aprilie [i despre care nu s-a realitate paralel\ (350 de scene trucate!) [i pomenit aproape deloc la noi. P\cat! nici preferin]a pentru actori cu fe]e aparte, Drago[ Cojocaru „à tire-larigot“ prin „din bel[ug“ sau „`n se- dintre care nu lipse[te fidelul Dominic Pinon, rie“. Greu de tradus, distribuitorii filmului au abonat la toate filmele regizorului francez. ~ntreaga via]\ a lui Bazil a stat sub semnul preferat s\-l v`nd\ `n lume sub titlul Micmacs Sau Andre Dussolier, sau Dany Boon, un nou armelor: la 9 ani [i-aa pierdut tat\l, ucis de o care, spune Jeunet, „nu spune nimic nim\- venit `n menajerie, `n rolul lui Bazil. min\ antipersonal, mama lui a `nnebunit de nui, dar e simpatic“. „Filmul acesta este ceea ce englezii nu- durere, iar el, ca adult, a fost grav r\nit de Titlul descrie perfect ce se petrece `n aceas- mesc «o ciud\]enie» [i s`nt m`ndru de asta“, un glonte pe care medicii au decis, d`nd cu t\ ultim\ fantasmagorie a p\rintelui lui Amé- explic\ Jeunet `ntr-un interviu. „Terry Gilli- banul, s\ i-ll lase `n cap. R\nit, r\mas f\r\ lie Poulain. Dup\ doi ani de lucru `n zadar la am, Tim Burton [i cu mine facem filme care slujb\ [i cas\, Bazil `[i g\se[te ad\post `n adaptarea e[uat\ a romanului Via]a lui Pi, nu s`nt normale. Nu realiz\m fantezii ca s`nul unei familii de [apte inadapta]i care Jean-Pierre Jeunet, „`nfometat s\ filmeze“, a St\p`nul inelelor, dar noi transform\m reali- tr\iesc la periferia unui Paris magic-realist. decis, pentru viitorul lui film, s\ amestece nu tatea cu muzic\, lumin\ [i cu alt fel de inter- Totul este bine p`n\ `n ziua `n care Bazil des- trei idei, ci „trei sentimente“. Mai precis: pretare. E mai mult pictur\ dec`t fotografie, coper\ sediile companiilor constructorilor de 1. s\ realizeze un revenge-movie (fiindc\ dar eu, unul, n-am vrut niciodat\ s\ realizez arme ce i-au marcat via]a [i, `mpreun\ cu `i place Sergio Leone); fotocopii.“ amicii lui ciuda]i, dar ingenio[i, decide s\ se 2. s\ aduc\ pe ecrane o echip\ de [apte O ultim\ remarc\: n-o fi Micmacs capo- r\zbune. ciuda]i (à la cei [apte pitici sau ca juc\riile dopera lui Jeunet, dar \sta nu-i un motiv se- Ultimul film al lui Jean-Pierre Jeunet (Deli- din Toy Story). rios ca filmul s\ nu `[i g\seasc\ un loc pe catessen, Amelie) debarc\ pe DVD [tampilat 3. s\ trateze un subiect serios, cel al ne- marile ecrane de la noi, oblig`nd spectatorii cu un titlu bizar, Micmacs à tire-larigot. Ce gustorilor de arme, ca pe o comedie de mo- interesa]i s\ `l deguste direct pe DVD, ca pe vrea s\ `nsemne asta? „Micmac“ nu are nici d\ veche, `n gen Buster Keaton sau Chaplin, o vulgar\ serie C american\. Cel pu]in `n o leg\tur\ cu tribul indian cu acela[i nume, ci cu un lejer parfum de band\ desenat\ euro- Ia[i, filmul nu a fost prezentat la cinema, fi- este un cuv`nt extras din argoul parizian, cel pean\. ind preferate un [ir `ntreg de produc]ii pr\- at`t de drag lui San Antonio. Ar putea fi tradus Nu trebuie uitat\ obsesia lui Jeunet pentru fuite emanate anul acesta direct de la Holly- aici prin „intrigi, ma[ina]iuni complicate“, iar mecanisme [i colec]iile de obiecte bizare, wood. La aceea[i soart\ pare a fi condamnat

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VII » NR. 280 » 4 – 10 septembrie 2010 www.suplimentuldecultura.ro INVESTI}IE Codru]a Vulcu, director ARTmania: „M\ bucur c\ dup\ Capitala 15 « Cultural\ European\ 2007 `n Sibiu se investe[te `n continuare `n ~N CULTUR| cultur\, `n turismul cultural“. fast food

VOI N-A}I ~NTREBAT [i mai mult\ art\ f\r\ zah\r V| R|SPUNDE BOBI concerte [i continu\ s\ ocupe locuri al celor dou\ importante `n topuri. Solistul dintot- seri – o trup\ deauna, Andrew Eldritch, a venit a- cult [i una a- Doggie Style l\turi de chitari[tii Chris Catalyst [i flat\ `n pli- Ben Christo [i a [ocat necunosc\torii n\ ascensi- la `nceputul concertului, c`nd el nu s-a une – [i s\ A[a ceva nu se poate! Aici l-am tat\l t\u e doberman? Nu prea se- l\sat v\zut aproape deloc, c`nt`nd c`- se dezvolte `ngropat cu gura mea, la r\d\cina meni cu un doberman. E[ti bej, ai teva piese `nv\luit `n abur gros. Jur- `n direc]ii trandafirului. Poate s\ sap mai a- urechile astea cl\p\uge. Doberma- nali[tii frustra]i c\ nu au putut foto- nea[tepta- d`nc... tot nimic. E imposibil. Hai, nii `s fioro[i, tu e[ti cam blegoman. grafia s-au `mpr\[tiat repede, iar An- te, cu cola- c\ doar nu m\ las\ memoria sau — A[a zice mama, dar cred c\ drew a ap\rut din cea]\ doar pentru bor\ri loca- mirosul. Miroase a ciolan de porc, spune doar ca s\ m\ simt eu bine. fani, care au vibrat la „Temple of Love“ le `n zona ar- deci trebuie s\ fie aici! Dac\ nu S`nt sigur c\ tata e maidanez. Dar bunic\-mea de pe mam\ [tiu sigur sau „Vision Thing“, ce au sunat dum- tei [i ecolo- cumva... Spic, `n gura m\-tii de maidanez ce e[ti. Sigur tu mi-ai fu- c\ a fost cokeri]\. nezeie[te. Un concert fantastic, de pus giei. rat osul. Ei, las’ c\ pun eu col]ii pe — {tii ceva? M\ bucur c\ e[ti la suflet [i p\strat acolo. g`tlejul t\u. Unde e[ti, m\i? Hauuu- a[a cum e[ti. Cui ì trebuie pedigri? uuu! Uit\-te la mine, s`nt ras\ pur\ Cu ajutor românesc — M-ai strigat? pekinez. La ce-mi folosesc mie pi- Dark Tranquility [i Kamelot au bucu- — Tu mi-ai furat osul? cioarele astea scurte [i str`mbe de rat alte categorii de spectatori. Iar Serj — Era al t\u? Scuze, mi-era tare ras\ pur\? Nu pot s\ prind nici Tankian a ajuns la Sibiu `n plin\ glo- foame. Doar [tii c\ am st\p`ni cre- m\car o g\in\. C`nd latru parc\ rie, `ncheind festivalul cu cel mai nu- tini. Nu te sup\ra. Vrei s\ te miros miaun. S\ nu mai zic de dragoste, meros public, `ntr-un show puternic in fund? c\ s`nt la p\m`nt. A fost Laica `n `nc\rcat de mesaje sociale [i politice. — Da. Totu[i, data viitoare a[ c\lduri [i nu ajungeam la ea nici de Fostul solist al System of a Down a ve- vrea s\-mi ceri, nu s\ furi. pe scaun. nit cu primul s\u album solo, Elect the — Mfffff mfffff, da, a[a o s\ fac. — A fost Laica `n c\lduri? C`nd? Dead, `mpreun\ cu trupa sa numit\ Vrei s\ m\ miro[i [i tu? Dar s\ [tii Eu de ce nu am [tiut? The F.C.C. [i cu opt muzicieni din zona c\ m-am lins... — Tu erai cu Molda pe c`mp. clasic\, pe care ì alege de fiecare dat\ — Pisic\\\\\\\! Hau hau hau Fain\ c\]ea! din ]ara unde concerteaz\. A[adar, opt hau hau! — O bagaboand\. Am prins-o români. P`n\ [i cei doi chitari[ti de la — Ham ham ham. cu Bismarc [i cu Calu `n acela[i the sisters of mercy s-au amestecat `n — Ghh, ghh, ghh, mam\, ce-am timp. public [i au ascultat concertul de final fugit, nu mai pot. E bun\ asta, e — Nu se poate! al festivalului, al]i muzicieni ascult`nd din curtea spitalului. Fuge de rupe. — Dac\-]i zic? N-ai v\zut ce-a din fotoliile aflate `n zona VIP. — Las’ c-o prindem mìne. Hai f\tat? Doi albi [i doi negri, frumu[ei ARTmania a reu[it, `n 2010, cel pu- s\ ne pi[\m la nuc. Aaaaa, ce bine ca ta]ii lor. Dar [tii ceva, nu te mai ]in dou\ performan]e: s\ aduc\ cele e. Vezi c\ m\ strope[ti! am\r` degeaba, s`nt sigur c\ vei dou\ trupe care au ]inut capul de afi[ — Ce s\-]i spun, unde st\tea g\si o pekinez\ care s\ te iubeasc\. sensibilul. Ieri ai m`ncat c\cat de — S\ dea domnul. Sau m\car o om [i azi nu mai po]i de cur\]enie. maidanez\ mic\, dar s\ fie serioas\. — Ce s\-i faci, dac\ mi-era — P\i, nu? Cu[c\ ai, m`ncare foame... slav\ domnului, ce n-a[ da s\ fiu `n — Vrei s\ l\tr\m la ma[ini? locul t\u. Numai s\ nu m\ vacci- — Hai. neze, m\ tem de injec]ii. S\-]i bage Hau hau hau hau! Ham ham acul \la imens `n fund, nu mul]u- ham ham! mesc. Ia! Pisic\\\\\\! — M\i Spic, chiar e adev\rat c\ Hau hau hau hau hau!

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“. Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP Arte vizuale: Constantin Vic\. 266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: Caricatur\: Lucian Amarii (Jup). 0232/ 214111 Grafic\: Ion Barbu. TV: Alex Savitescu. Colegiul editorial: Emilia Chiscop, Actualitate: Robert B\lan, R. Chiru]\, Florin L\z\rescu, Ciprian Nedelcu, Veronica D. Niculescu, Lucian Dan Teodorovici (senior editor) Elena Vl\d\reanu, Cristina Hermeziu. Redactor-[[ef: George Onofrei Publicitate: Oana Asaftei, tel. 0232/ 252294 Redactor-[[ef adjunct: Anca Baraboi Distribu]ie / Abonamente: Mihai Sârbu, tel. Secretar general de redac]ie: Florin Iorga 0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112 Rubrici permanente: Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), „Suplimentul de cultur\“ este `nscris `n Cata- Emil Brumaru, Drago[ Cojocaru, Emilia Chis- logul presei interne la pozi]ia 2378. Pentru cop, M\d\lina Cocea, Daniel Cristea-Enache, abonamente v\ pute]i adresa oric\rei Agen]ii Radu Pavel Gheo, Florin L\z\rescu, Rodipet din ]ar\ sau oric\rui oficiu po[tal. Veronica D. Niculescu, Adrian Olaru, Diana Cititorii din str\in\tate se pot abona la Soare, Lucian Dan Teodorovici, Luiza Vasiliu. adresa: [email protected]. Carte: Doris Mironescu, C. Rogozanu, Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pen- Bogdan-Alexandru St\nescu. tru 3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei Muzic\: Victor Eskenasy, (690.000) pentru 12 luni Dumitru Ungureanu. Film: Iulia Blaga. Teatru: Mihaela Michailov. Tipar: Print Multicolor

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului » „Suplimentul de cultur\“ utilizeaz\ fluxurile de [tiri NewsIn » Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VII » NR. 280 » 4 – 10 septembrie 2010 www.suplimentuldecultura.ro » 16 Iulia Blaga: „S\ nu ne l\s\m cump\ra]i ieftin. Despicable Me nu DESPICABLE ME are mali]iozitatea sau inteligen]a lui The Simpsons sau South fast food Park, nici inocen]a [i frumuse]ea lui Up“.

EN}ICLOPEDIA ENCARTA Luiza VASILIU S`nt un mic tic\los..., Simplu dar m\ tratez En]iclopedia a obosit. De patru ani tot adaug\ rubrici noi, iar volumele ei se fac din ce `n ce mai groase, nu Nu [tiu de ce varianta mai are loc nic\ieri de ele, umbl\ ca româneasc\ a lui Despicable FILM melcii dup\ ploaie prin biblioteci [i pe pervazul ferestrei. A `ncercat toat\ va- Me `l are pe „mic“ `n titlu. Iulia BLAGA ra s\ fac\ ordine, s\ pun\ etichete pe Eroul filmului nu e deloc mic melci [i pe borcane, s\ ajung\ la o so- precum ajutoarele sale. Aaa, lu]ie. N-a ajuns nic\ieri. Ba mai mult, a picat `n langoare tocmai acum, c`nd pentru c\ nu e un mare tic\los? Poate c\ distribuitorul `ncepe toamna [i s`nt at`tea de f\cut. român s-a g`ndit tocmai la faptul c\ Gru, moroc\nosul Pe scurt, [i-ar dori mai mult\ simplitate. Cam ca-ntr-un poem de Queneau, personaj central al acestei anima]ii `n 3D bine situat\ `n `n care s`nt l\udate virtu]ile unei anu- box-office-ul verii, nu e nici el hot\r`t dac\ e bun sau r\u. mite decizii de-a dreptul scandaloase. ({optit, iat\ un rezumat: se pare c\, Atunci de ce ar trebui s\ ne facem noi griji? dac\ hot\r\[ti `ntr-o diminea]\ c\ vrei s\ te culci cu orice trec\toare Cred c\ asta m-aa nemul]umit la fil- c\ Gru ar trebui s\ vin\ prin România, care-]i place, trebuie doar s\ cobori mul realizat de Pierre Coffin, Chris `ntr-un scurt stagiu, ca s\ `nve]e ce `n- `n strad\ cu patul dup\ tine [i s\ alegi. Renaud [i Sergio Pablos: faptul c\ seamn\ s\ furi cu tupeu [i `n stil mare. La Queneau func]ioneaz\, asta dac\ `nc\ de la `nceput nu d\ impresia c\ De fapt, n-am `n]eles dac\ Gru a nu cumva ne-a min]it, a[a cum un- [tie `n ce sertar s\-ll v`re pe Gru, b\r- fost un mare tic\los `n tinere]e. Dar pe chiul Gabriel obi[nuia s-o duc\ de batul cu origine fran]uzit\ care, de[i undeva l-am sim]it ca nesincer, un S`nt un mic tic\los/Despicable Me. Regia: Pierre Coffin, Chris Renaud, Sergio Pablos. nas pe Zazie.) S\ nu v\ speria]i, nu arat\ fioros, are apuc\turi mizan- tic\los f\cut, copiat dup\ tic\lo[i [i Cu: Steve Carrell, Jason Segel, Russell Brand, Julie Andrews, Will Arnett, Miranda Cosgrove, Elsie Fisher, Dana Gaier. Premiera româneasc\ 27 august 2010 En]iclopedia are nevoie de un tip trope – [i numai cu cine i se n\zare. El mizantropi celebri. B\tr`nelul din Up diferit de simplitate. Nu amoroas\, ci e un super-r\u, dar – din pricina v`r- nu era tic\los, dar era mizantrop, [i amical\. Dup\ cum urmeaz\: dac\ stei probabil – nu mai e foarte r\u. fiind vorba tot de o anima]ie (`n 3D) [i galbene (e simpatic\, prin for]a `m- care au `mbr\cat `n culori vesele sceno- un cititor `[i spune „`n «Suplimentul» R\u `nseamn\ `n accep]ia scenari[ti- [i de tenta]ia eroului de a se ridica de prejur\rilor, doar cea pe care e testat grafii neobi[nuite. De departe cel mai urm\tor am chef s\ citesc un text de- lor ho] – de c`nd cu criza financiar\ la sol pentru a zbura spre lun\ sau lichidul antigravita]ional!) sau repli- bun moment tehnic al filmului e cel `n spre c`te personaje a inventat Dickens `n]elegem silogismul. Gru e ajutat de o spre un ]inut exotic, nu e greu s\ `]i cile spuse de posomor`tul Gru. De fapt, care Gru le duce pe feti]e `ntr-un parc [i la c`]i ani lumin\ se afl\ Vega de armat\ de creaturi mici, galbene [i ne- imaginezi c\ `ntre cele dou\ persona- atmosfera se `nc\lze[te de-abia c`nd de distrac]ii (e momentul `n care mizan- P\m`nt“, atunci g`ndul lui se va importante (de[i vorbesc mult [i nein- je ar exista o filia]ie. Dac\ Shrek, de pil- intr\ `n scen\ cele trei feti]e orfane – tropia lui `ncepe s\ se topeasc\) [i c`nd transfera automat, prin ni[te vase co- teligibil [i nu par la fel de rele ca st\p`- d\, era un c\pc\un de care n-avea cum Margo, Edith [i Agnes, care fac parte urc\ al\turi de ele `n montaignes-rus- municante din sticl\ colorat\, chiar nul lor, care nici el nu pare r\u). Fa]\ de s\ ]i se fac\ fric\ (de[i le era fric\ alto- din alt\ paradigm\. Asta se vede dup\ ses. Ai [anse bune s\ te ia cu ame]ea- `n laboratorul secret al En]iclopediei, al]ii (mai ales lupii tineri) care fur\ `n ra), Gru `]i d\ mai degrab\ senza]ia cum s`nt desenate – au contururile mai l\ dac\ `]i pui `n cap s\ te concentrezi unde, aten]ie mare, textul se va scrie stil mare (Vector, ochelaristul t`n\r [i cuiva care nu [i-a g\sit drumul. `ndulcite, dar [i candoarea dur\ a copi- pe picaj [i s\ ignori pe c`t posibil fap- singur. ~n felul \sta, fiecare cititor va cu burt\, a furat chiar Piramida din Gi- ilor care nu se `mpiedic\ de aparen]e, tul c\ e[ti `ntr-o sal\ de cinema. ~n avea textul pe care-l dore[te s`mb\t\ zeh), Gru n-a reu[it s\ fure `n ultima F\r\ prea mult umor precum [i umorul lor neinten]ionat. rest, s\ nu ne l\s\m cump\ra]i ieftin. diminea]\ (sau mar]i, depinde c`t de vreme dec`t o copie a Statuii Libert\]ii Dac\ nu `]i provoac\ hohote de r`s `n Despicable Me nu are mali]iozitatea departe se afl\ casa lui de Ia[i), iar En- din Las Vegas ([i, probabil, [i o copie Un alt cusur al lui Despicable Me/S`nt cascade, filmul te face s\ z`mbe[ti [i sau inteligen]a lui The Simpsons sau ]iclopedia n-ar mai tr\i m\sur`ndu-[i m\rit\ a Mona Lisei, pe care a arun- un mic tic\los e c\ nu prea are nici umor. m\car cre[te din mers `n loc s\ scad\. Ma- South Park, nici inocen]a [i frumuse- s\pt\m`nile `n rubrici, cu mintea cat-o `ntr-o camer\ de acas\). Poate Nu prea s`nt amuzante creaturile mici rele s\u atu este imagina]ia designerilor ]ea lui Up. plin\ de sertare `n care `nghesuie [tiri, r\va[e, b`rfe dulci. {i, mai ales, n-ar mai scrie despre ea la persoana a treia. ~n lumea ideal\ `n care acest transfer automat de dorin]e ar fi cu TRIMISUL NOSTRU SPECIAL putin]\, s-ar mai putea `nt`mpla ur- Confruntarea imbecililor m\toarele: albinele le-ar aduce ur[ilor `n fiecare duminic\ un borc\nel cu ~n concediu am tras o fug\ plaseaz\ strategic, egal r\sp`n- de r\suna toat\ valea. ~[i d\- Florin L|Z|RESCU miere [i o bucat\ de fagure (de ur[ii la munte. ~n Plaiul Foii, l`ng\ di]i `n tot arealul, la distan]e deau [i dedica]ii – „de la na[u polari s-ar ocupa, firesc, albinele po- Piatra Craiului, la corturi, prac- suficient de bine definite `nc`t Pandelic\ pentru finaaaa- lare, iar de ur[ii koala nici nu mai e tic s-a `nfiin]at o nou\ locali- manelele unora, date la maxi- naa-na-na“, `[i suprapuneau nevoie s\ spun cine), felurile cele mai nu posed\ o a[a juc\rie pro- `nceput s\ strige: „Papa- tate: sute de „locuin]e“ r\s- mum, s\ nu interfereze cu zbieretele lor cu cele ale duc\toare de zgomote. Ate- galule-lule-lule“. R\suna bune de m`ncare ar ie[i aburinde din firate pe toat\ valea, `n jurul ale celorlal]i. Plus c\ pe timpul soli[tilor maneli[ti, m\ rog, vistul a resim]it toate aces- valea. c\r]ile de bucate, iar eforturile noa- c\rora roiesc oameni de toa- zilei, c`nd e relativ lini[te, nici chef de chef. La un moment tea ca pe un soi de admira- Pe la dou\-trei noaptea, stre ar fi toate `ndreptate spre nimi- te v`rstele, c\]ei, vaci [i cai. Pe nu-i po]i identifica. Par oameni dat, au `nceput s\ fie bruia]i de ]ie [i a plusat. Hai s\ le arate c`nd toat\ lumea dormea curi de felul alegerii perechii perfecte moment, ai impresia c\ dai normali. Probleme apar pe alt gen de cocalar, unul cu ATV. el cum `[i poart\ femeia pe prin corturi, c`nd nu se aude [osete pentru o zi de mai. La in- peste o comunitate de cas- sear\, dup\ ce [i-au pus bur- Atevistul `[i plimba femeia cele mai `nalte culmi ale zea dec`t susurul izvorului, trarea `n regatul simplit\]ii ar sta tori. Se car\ `ncontinuu lemne ta la cale [i [i-au f\cut som- pe drumul dintre corturi, fericirii – a pornit `n tromb\ s-a produs r\zbunarea papa- urm\toarele cuvinte ale lui La din p\dure pentru foc, se rea- nul de frumuse]e. dus-`ntors, cu maxim\ vitez\, spre v`rful unui deal. Pe la galului. A venit cu ATV-ul l`n- Rochefoucauld: „Simplitatea mimat\ menajeaz\ albia rùlui, apar Am avut ghinionul s\-mi pe o distan]\ de c`teva sute jum\tate, din cauza pantei g\ cortul maneli[tilor, d`n- e o impostur\ delicat\“, un avertis- din senin mici baraje, se de- `ntind cortul l`ng\ o culme a de metri, acceler`nd [meche- foarte abrupte [i a du-i ture, cu motorul ambalat ment pentru impostorii delica]i din viaz\ cursul. Una peste alta, manelismului: o familie de re[te [i p`rìnd `ngrozitor. Cum denivel\rilor de teren, mo- la maximum, p`rìnd ca la un toate col]urile lumii, deci, din p\cate, o atmosfer\ care ar fi foarte bucure[teni care-[i aduseser\ s\ mai faci karaoke `n con- torul s-a oprit [i atevistul [i- concert de drujbe. S-a trezit [i pentru En]iclopedia Encarta. pl\cut\, vie, amuzant\, de cu ei sta]ie, boxe uria[e [i mi- di]iile astea? Maneli[tii s-au a tr`ntit femeia cu fundul de absolut toat\ lumea. Iar la or\[eni sc\pa]i la iarb\ ver- crofon. Cum s-a `nserat pu]in, oprit [i priveau spectacolul p\m`nt. Era c`t pe ce s\ un moment dat am auzit-o de. Asta dac\ `n „localitate“ a `nceput distrac]ia: un fel de atevistului. Aveau pe chipuri scape [i ATV-ul la vale. pe-o manelist\ url`nd: n-ar exista maneli[tii. karaoke pe manele. B\gaser\ un soi de uimire c\ cineva Hohote de r`s s-au st`rnit „Haide]i, m\i, oameni buni, N-ai cum s\-i evi]i, orice pe microfon [i un efect din \la `ndr\zne[te s\-i deranjeze, printre maneli[ti. Unul a luat s\-l omor`m pe \sta, c\ doar ai face. Am observat c\ se mi[to, de nunt\, cu ecou, amestecat\ cu invidia c\ ei microfonul cu efect [i a pe to]i ne deranjeaz\!“.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VII » NR. 280 » 4 – 10 septembrie 2010 www.suplimentuldecultura.ro