Discipolii Acad. Grigore C. Moisil Și Pionieri Ai Informaticii Românești
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Discipolii acad. Grigore C. Moisil și pionieri ai informaticii românești Marin Vlada - Universitatea din Bucureşti, e-mail: vlada[at]fmi.unibuc.ro Abstract Articolul descrie un studiu succint prin analiza, enumerarea și evidențierea unor inițiative, acțiuni, rezultate știintifice, preocupări privind apariția și evoluția domeniului Informaticii la Universitatea din București. Opiniile și concluziii acestui studiu sunt ale autorului, și nu înseamnă că toate pot fi în unanimitate obiective. Inițial, în demersul nostru pentru a înțelege evoluția informaticii la Universitatea din București, am luat în considerare activitatea noastră din domeniul informaticii, dar am ajuns la concluzia că nu vom înțelege apariția și evoluția informaticii dacă nu vom analiza acțiunile și întâmplările așa cum s-au întâmplat în realitate: evenimente, decizii la nivel guvernamental, măsuri de schimbare, fapte și initiative ale unor oameni de știință, mărturii și explicații ale unor fapte petrecute în diverse etape, întâmplări și diverse contexte, etc. 1. Calculatorul, Matematica și Informatica – noi modalități de explorare a cunoașterii Motto "Calculatorul este o unealtă, ca stiloul, ca maşina de scris, ca telefonul, ca automobilul. Îl întrebuinţezi de câte ori ai nevoie. Calculatoarele din universitate sunt cele mai rentabile economic: dau oameni pricepuţi. Cât costă un calculator? Foarte mult, dacă nu ştii să umbli cu el. Mai mult decât un Rolls-Royce. Dar dacă ştii lucra cu el, îşi scoate preţul în doi ani. Care este investiţia de capital care se amortizează în doi ani?" Grigore C. Moisil în „Vom vedea – Ştiinţă şi umanism”, Contemporanul (aprilie 1973) Evoluția și dezvoltarea societății omenești nu se poate realiza, decât prin Cunoaștere și Învățare. Promotorul acestui proces de evoluție sunt considerate științele ce sunt forme de reprezentare virtuală a cunoașterii. Științele sunt Limbaje de reprezentare a Cunoașterii. Dacă se analizează cu profunzime evoluția spectaculoasă a Informaticii și a domeniul IT, se poate ajunge la concluzia că dezvoltarea s-a realizat prin explorarea conceptului de „Limbaj” – ce conduce la procesarea informației, și construirea de echipamente (sisteme) de calcul bazate pe microprecesoare („bijuteria” sec. XX), produse ale microelectronicii și ciberneticii. Astăzi, se poate afirma că științele sunt modele și reprezentări virtuale ale cunoașterii. În anul 2009, aceste idei descrise, în anul 2006, la prima ediție ICVL, în articolul [13] au fost preluate în elaborarea unei lucrări “Educational Technology Models - The promise and perils of Educational Technology” de la Pepperdine University [26]. Acesta este doar un exemplu privind caracterul transdisciplinar al activităților științifice și de învățămant. Ştiinţele şi şcoala1 sunt intrinsec legate prin misiunea lor, 1 M. Vlada, membru asociat al Diviziei de Istoria Științei a CRIFST al Academiei Române. Din prezentările „Acad. Solomon Marcus și promoția 1978 Informatică, martori la fondarea informaticii românești” , „Contribuția acad. Gheorghe Mihoc (1906-1981) la dezvoltarea școlii matematice românești - 110 ani de la naștere”: Academia Româna, Comitetul Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii (CRIFST), SESIUNEA ANUALĂ DE COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE, vineri, 20 mai 2016. 20 Universitatea din Bucureşti și Universitatea din Craiova deoarece ştiinţa este un izvor nesecat pentru un câmp fertil - şcoala, ambele contribuind la dezvoltarea armonioasă a societăţii omeneşti şi la modelarea personalităţii oamenilor. Științele sunt reprezentări și prelucrări ale cunoașterii. Evoluția și dezvoltarea științelor au creat pilonii cunoașterii: ÎNVĂȚARE, LIMBAJE, SISTEME. Roger E. Boh spunea că "Învățarea este evoluția cunoșsterii peste timp". De asemenea, recent, acesta afirma: "Limits on human knowledge mean that the frontiers of current graphs are always “fuzzy,” i.e. at low stages of knowledge. Further technology development will clarify clarify the current periphery of a graph, but reveals new fuzzy portions." "To the extent this hypothesis is true, i.e. that knowledge is fractal, it has a lot of implications. For example, high-tech industries must operate in frontier regions where much is known, but some important issues are not well understood. People are better than machines at dealing with ambiguity, so the faster the rate of technological progress, the more an industry needs people and cannot automate its activities". Mai departe, noi spunem că Gândirea este evoluția învățării peste timp. Educaţia, Cultura şi Tehnologia transformă gândirea şi atitudinea oamenilor. Fiecare știință reprezintă un proces continuu al cunoașterii ce utilizează metode și tehnici de observare și experimente, metodologii și tehnologii într-o continuă perfecționare, metode proprii de cercetare, informații proprii despre obiectele investigate, un limbaj științific propriu, dar și medii specifice de stocare. La nivel mondial, înainte de construirea primului calculator (computer), a fost nevoie de fundamentele date de Cibernetica (știința ce studiază sistemele) și Matematica (știința ce studiază structuri, relații, modele și obiecte prin intermediul unor limbaje: calcul, logică, raționamente, modelare, etc.). În perioada 1940-1950 s-au finalizat modelul calculatorului modern (raport din anul 1945 al matematicianului John von Neumann (1903-1957), așa-numita arhitectură John von Neumann) și definirea clară a conceptelor de „Algoritm” și „Calculabilitate” (concepte fundamentate de matematicianul Alan Turing (1912-1954) prin descierea mașinii Turing), acestea conducând la fondarea unei noi științe „Computer Science”/ Informatica. Computer Science și Informatics au fost considerate concepte identice. Astăzi, termenii sunt diferiți. Utilizarea sistemelor de calcul a schimbat lumea și continuă să influențeze aproape fiecare aspect al vieții cotidiene, inclusiv în medicină și asistență medicală, în afaceri și finanțe, în educație și formare continuă, în știință și tehnologie, în politică și guvernare, etc. Prin apariția calculatorului și a noilor tehnologii de prelucrare a informațiilor și a cunoștințelor, științele au realizat salturi mari în acumularea de descoperiri. Prin urmare, știința este un generator de cunoștințe obținute prin activitatea domeniilor de știință ce adaugă, de fiecare dată, la fondul comun al științei, informații noi și revizuiri ale unor cunoștințe vechi, realizând astfel o dezvoltare permanentă a științei. Științele constituie un tezaur al umanității printr-un ansamblu sistematic de informații despre natură, societate și gândire [12]. E nevoie să cunoaștem evoluția în știință, pentru a studia stadiul prezent și pentru a face proiectare spre viitor. Astăzi, când îmi amintesc perioada petrecută în anii de liceu – unii din cei mai frumoşi ani din viaţă, trebuie să evidenţiez emoţia şi nerăbdarea cu care aşteptam să citesc tabletele lui Gr. C. Moisil din „Contemporanul” ce apăreau săptămânal sub genericul «Ştiinţă şi Umanism». Aceste scrieri ale lui Moisil şi „căutările mele” prin universul problemelor de matematică, m-au îndreptat– în acea perioada, către un „necunoscut ce însemna calculator, matematică, informatică, roboţi”. În vara anului 1972 am primit scrisoare de la acad. Grigore C. Moisil (scrisă la Sinaia) ca răspuns al unei scrisori primite de la mine prin care îmi exprimasem dorinţa să scriu o culegere de probleme Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a XIV-a, 2016 21 de matematică. Îmi explica faptul că o astfel de culegere se poate elabora doar de un profesor după o vastă activitate didactică cu elevii săi. 2. Acad. Grigore C. Moisil, Computer Pioneer Award (1996) și unul din marii profesori, oameni de știință și de cultură din România O viziune a lui Moisil privind legătura știintă-școală-locuri de muncă: „Aproape toate meseriile pe care cineva le va practica în viitor, de la inginerie la muzicologie, de la fizică atomică la turism, de la istorie la medicină, vor folosi calculatoarele. Calculatoarele nu merg singure, ca să meargă trebuie să aibă oameni pricepuţi să le mâie. Ca să ai oameni pricepuţi, trebuie să îi înveţi: Ce?”, Contemporanul, aprilie 1973. În anul 1959, Grigore C. Moisil înființează sectia “Maşini de calcul”, inspirat de Congresul internaţional al matematicienilor români, organizat la Bucureşti în anul 1956, în plină reconstrucție a țării de după război. În acea perioadă, România era considerată în primele 10 țări (după unii, chiar pe locul 7) privind realizările de fundamentare și de construire a unui calculator. Era perioada de mari realizări în electronică și automatică, utilizarea de modele și teorii din Matematică, Cibernetică și Automatică. Un rol important în acest demers îl reprezintă colaborarea acad. Gr. C. Moisil cu prof. Leon Livovschi, ce i-a atras atenția despre teza de doctorat și lucrările științifice din URSS privind utilizarea logicii matematici la studiul și analiza circuitelor cu contacte și relee. Mai departe, acad. Victor Toma, la IFA-București, împreuna cu colectivul de ingineri și specialiști , au reușit să construiască primul calculator electronic românesc, CIFA 1. Specializarea "Mașini de calcul" era organizată în ultimii 2 ani din cei 5 ani de studii. În anul 1961, primii 10 absolvenţi ai secţiei au fost angajaţi la Institutul de Fizică Atomică (IFA)-unde s-a construit primul calculator electronic românesc CIFA, și în institute de cercetare cu profil de inginerie electronică sau automatică [7]. În anul 1974 această specializare/secție se va numi Informatică (în anul universitar 1974/1975 a existat seria C de Informatică