ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PRO ARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRLIASI
PLAN URBANISTIC GENERAL
COMUNA VADU MOLDOVEI, JUDEŢUL SUCEAVA
Volum I: MEMORIU GENERAL
Contract nr. 15 / 2014 Faza de proiectare: P.U.G.
Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI
Proiectul conţine: Cod borderou: - Vol. I - P.U.G. 22/PUG/I - Vol. II - R.L.U. 22/RLU/II
- 2014 - ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.1 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
LISTĂ DE RESPONSABILITĂŢI ŞI SEMNĂTURI
PROIECTANT PRINCIPAL : S.C. PROARTEVAL SRL SUCEAVA
SUBPROIECTANT : S.C. URBA SISTEM SRL IAŞI
ŞEF PROIECT : Arh. Elena Dimitriu
COLECTIV DE ELABORARE:
Compartiment PROIECTANT Semnătura S.C. URBA SISTEM S.R.L. IASI ŞEF PROIECT Arh. Dimitriu Elena ...... S.C. URBA SISTEM S.R.L. IASI URBANISM Arh. Dimitriu Elena ...... S.C. URBA SISTEM S.R.L. IASI
Ing. Cîşlaru Cristina ......
TOPO P.F.A. Ing. Aluculesei Alexandra ......
RETELE EDILITARE Ing. Cîşlaru Cristina ......
Ing. Nazare Iulian
S.C. GEOPROB RPD S.R.L. SUCEAVA STUDIU GEOTEHNIC Ing. Repede Mirabela ...... EVOLUŢIA ec. Plăcintă Cristina - Elena POPULAŢIEI
ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.2 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
BORDEROU
PIESE SCRISE LISTA DE RESPONSABILITĂŢI SI SEMNĂTURI BORDEROU
CAPITOLUL 1- INTRODUCERE: 1.1. - ELEMENTE DE RECUNOAŞTERE A DOCUMENTAŢIEI 1.2. - OBIECTUL STUDIULUI 1.3. - NECESITATEA ŞI SCOPUL LUCRĂRII 1.4. - DOMENII DE UTILIZARE 1.5. - EFECTE ECONOMICE ŞI SOCIALE SCONTATE 1.6. - BAZA JURIDICĂ 1.7. - MODUL DE ELABORARE 1.8. - BAZA ŞI SURSELE DE DOCUMENTARE, SUPORTUL TOPOGRAFIC
CAPITOLUL 2 – STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2.1. - SITUAŢIA EXISTENTĂ ŞI EVOLUTIE 2.2. - ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL 2.2.1. Aşezarea geografică 2.2.2. Relieful 2.2.3. Resursele naturale 2.2.4. Clima 2.2.5. Hidrografia 2.2.6. Solurile 2.2.7. Vegetaţia şi fauna 2.2.8. Caracteristici geotehnice 2.3. - RELAŢII IN TERITORIU 2.3.1. Încadrarea în teritoriu 2.3.2. Relaţii în teritoriu 2.4. - ACTIVITĂŢI ECONOMICE 2.4.1.Sectorul primar ( agricultura, silvicultura, piscicultura) 2.4.2. Sectorul secundar 2.4.2.1. Industria 2.4.2.2. Construcţiile 2.4.3. Sectorul terţiar 2.4.3.1. Comerţul, servicii 2.4.3.2. Transportul ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.3 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
2.4.3.3. Poştă şi telecomunicaţii 2.4.3.4. Servicii în sănătate şi asistenţă socială 2.4.3.5. Învăţământul 2.4.3.6. Serviciile socio – culturale 2.4.3.7. Recreere / sport 2.4.4. Turismul
2.5. - POTENŢIALUL DEMOGRAFIC ŞI RESURSELE DE MUNCĂ 2.5.1. Evoluţia şi densitatea populaţiei 2.5.2. Structura populaţiei 2.5.3. Dinamica populaţiei 2.5.4. Resursele umane
2.6. - CIRCULAŢIA 2.6.1. Starea tehnică - Viabilitatea şi capacitatea portantă a drumurilor
2.7.- INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCŢIONALE. BILANŢ TERITORIAL 2.7.1. Caracteristici ale zonelor funcţionale 2.7.2. Bilanţ teritorial
2.8. - ZONE CU RISCURI NATURALE 2.8.2. Incendii de pădure 2.8.3. fenomene distructive de origine geologică
2.9. - ECHIPAREA EDILITARĂ 2.9.1. Gospodărirea apelor 2.9.2. Alimentarea cu apă 2.9.3. Canalizarea 2.9.4. Alimentarea cu energie electrică 2.9.5. Reţeaua de telecomunicatii, activitatea de poştă 2.9.6. Alimentarea cu gaze naturale şi căldură 2.9.7. Gospodărirea comunală
2.10.- PROBLEME DE MEDIU 2.10.1. Monumente ale naturii şi monumente istorice 2.10.2. Spaţii verzi, sport, agrement 2.10.3. Obiective industriale şi zone periculoase 2.10.4. Reţeaua principală de căi de comunicaţie 2.10.5. Depozite de deş euri menajere şi industriale 2.10.6. Disfuncţionalităţi 2.10.7. Identificarea surselor se poluare 2.10.8. Calitatea factorilor de mediu 2.10.9. Priorităţi în intervenţie ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.4 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
2.11.- DISFUNCTIONALITĂŢI 2.12. - NECESITĂŢI ŞI OPŢIUNI ALE POPULAŢIEI
CAPITOLUL 3 – PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICĂ 3.1. - STUDII DE FUNDAMENTARE 3.2. - EVOLUŢIE POSIBILĂ. PRIORITĂŢI 3.3. - OPTIMIZAREA RELAŢIILOR ÎN TERITORIU 3.4. - DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE ŞI SOCIALE 3.5. - EVOLUŢIA POPULAŢIEI 3.6. - ORGANIZAREA CIRCULAŢIEI 3.7. - INTRAVILAN PROPUS. ZONIFICARE FUNCŢIONALĂ. BILANŢ TERITORIAL 3.8. - MĂSURI ÎN ZONELE CU RISCURI NATURALE 3.9. - DEZVOLTAREA ECHIPĂRII EDILITARE 3.10. - PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA MEDIULUI 3.11.- REGLEMENTĂRI URBANISTICE 3.12.- OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ CAPITOLUL 4 – CONCLUZII. MĂSURI ÎN CONTINUARE
ŞEF PROIECT, arh. Elena Dimitriu
ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.5 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
CAPITOLUL 1 - INTRODUCERE
1.1. ELEMENTE DE RECUNOAŞTERE A DOCUMENTAŢIEI
Denumirea lucrării : PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI Proiectant principal: SC PROARTEVAL SUCEAVA Subproiectant: SC URBASISTEM IAŞI Număr proiect: 22/ 2014 Beneficiar: PRIMĂRIA COMUNEI Vadu Moldovei
1.2. OBIECTUL LUCRĂRII
Elaborarea Planului Urbanistic General al comunei Vadu Moldovei reprezintă strategia, cadrul de dezvoltare în perspectivă a unităţii administrativ - teritoriale şi corelarea cu strategiile elaborate în cadrul planificărilor spaţiale: Planul Naţional de Dezvoltare, Programul Operaţional Regional, Planul de Dezvoltare Regională Nord – Est şi Strategia de Dezvoltare economică şi socială a judeţului Suceava.
Reţeaua de localităţi este alcătuită din satele Vadu Moldovei, Dumbravita, Camarzani, Ciumulesti, Movileni, Mesteceni, Nigotesti si Ioneasa. Planurile urbanistice generale (P.U.G.) au caracter de reglementare (caracter operaţional) şi răspund programului de amenajare spaţială a teritoriului şi de dezvoltare a localităţilor ce compun unitatea teritorial – administrativă de bază. Durata de valabilitate a lucrării este de 10 ani, dacă pe parcurs nu apar elemente importante de dezvoltare care necesită actualizare,conform GP 038/1999 privind Metodologia de elaborare şi conţinutul cadru al PUG. P.U.G. se elaborează în scopul: Stabilirii direcţiilor, priorităţilor şi reglementărilor de amenajare a teritoriului şi dezvoltare urbanistică a localităţilor; Utilizării raţionale şi echilibrate a terenurilor necesare funcţiunilor urbanistice; Precizării zonelor cu riscuri naturale (alunecări de teren, inundaţii, neomogenităţi geologice, reducerea vulnerabilităţii fondului construit existent); Evidenţierii fondului valoros şi a modului de valorificare a acestuia în folosul localităţii; Creşterii calităţii vieţii, cu precădere în domeniile locuirii, dotărilor aferente locuirii şi serviciilor; Fundamentării realizării unor investiţii de utilitate publică; Asigurării suportului reglementar (operaţional) pentru eliberarea certificatelor de urbanism şi autorizaţiilor de construire; Corelării intereselor colective cu cele individuale în ocuparea spaţiului. ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.6 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
Materializarea propunerilor de amenajare spaţială şi dezvoltare urbanistică reglementate prin P.U.G. se face în timp, în funcţie de fondurile prevăzute din bugetul propriu unităţilor teritorial - administrative de bază, în corelare cu fondurile alocate de la bugetul statului sau ale unor întreprinzători. Dintre principalele obiective urmărite în cadrul Reactualizării Planului Urbanistic General se menţionează: Optimizarea relaţiilor localităţilor cu teritoriul administrativ şi judeţean din care fac parte; Valorificarea superioară a potenţialului natural, economic şi uman; Organizarea şi dezvoltarea căilor de comunicaţii existente; Stabilirea şi delimitarea unui nou intravilan care să corespundă necesităţilor viitoare de dezvoltare; Stabilirea şi delimitarea de noi zone construibile; Stabilirea şi delimitarea noilor zone funcţionale; Stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară sau definitivă de construire; Stabilirea şi delimitarea zonelor protejate şi de protecţie a acestora; Modernizarea şi dezvoltarea echipării edilitare; Stabilirea noilor obiective de utilitate publică; Stabilirea unui mod superior de utilizare a terenurilor şi condiţiilor de conformare şi realizare a construcţiilor.
În "Caietul de sarcini" şi în Tema-program a proiectului ACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL şi R.L.U AL COMUNEI VADU MOLDOVEI , Primăria a formulat solicitări pentru: elaborarea PUG se va face în conformitate cu legislaţia şi normativele de elaborare în vigoare; actualizarea PUG existent şi extinderea intravilanului prin includerea în intravilanul localităţii unor zone de dezvoltare (zone de locuit şi zone industriale şi de interes public), corelarea intravilanului existent conform PUG cu evidenţele Oficiului de Cadastru şi publicitate imobiliară. optimizarea relaţiilor localităţilor cu teritoriile adiacente şi cu tendinţele de dezvoltare ale regiunii; zonificarea teritoriului administrativ în funcţie de componenta spaţială dominantă şi activitatea umană desfăşurată în legătură cu aceasta; stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan; stabilirea condiţiilor de construibilitate şi delimitarea zonelor cu restricţii; stabilirea şi delimitarea zonelor protejate; organizarea şi dezvoltarea căilor de comunicaţie; modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii edilitare; precizarea obiectivelor de utilitate publică şi evidenţierea regimului proprietăţii imobiliare şi a circulaţiei juridice a terenurilor; relaţia între dezvoltare regională şi teritoriul unităţii administrative; potenţialul de dezvoltare economico - socială şi mutaţiile ce pot interveni în categoriile de folosinţă a terenurilor; probleme specifice de proximitate cu zone cu potenţial turistic. ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.7 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
Completările intravilanelor şi reconsiderarea utilităţilor în comuna Vadu Moldovei se vor face, pe cât posibil, în suprafeţe compacte care să faciliteze dotarea cu echipări edilitare de-a lungul drumurilor principale care le traversează, cât şi a celor de legătură şi exploatare a satelor. Proiectantul va studia teritoriul comunei Vadu Moldovei, depistând posibilităţi de introducere în intravilan a acelor suprafeţe care corespund, fără restricţii şi fără riscuri în ceea ce priveşte posibilităţile de construire, terenuri proprietate ale persoanelor fizice sau juridice. Planul urbanistic general (P.U.G.) orientează aplicarea unor politici în scopul construirii şi amenajării teritoriului localităţilor, politici ce îşi propun, între altele, restabilirea dreptului de proprietate şi implementarea unor noi relaţii socio-economice în perioada de tranziţie spre economia de piaţă şi integrare europeană.
1.3. NECESITATEA SI SCOPUL LUCRARII
Necesitatea lucrării decurge din identificarea şi asigurarea unor condiţii favorabile desfăşurării funcţiilor comunei Vadu Moldovei cu trupurile aparţinătoare. Lucrarea are ca scop evidenţierea situaţiei actuale, a problemelor şi a propunerilor de dezvoltare urbanistică ale comunei Vadu Moldovei, din punct de vedere al amenajării teritoriului, în corelaţie cu prevederile Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţului Suceava (PATJ), cu prevederile Planului de Amenajare a Teritoriului Zonal Regional - Regiunea de Nord - Est şi cu prevederile Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional (PATN) - secţiunile I - V, precum şi cu "Strategia de dezvoltare economica si socială a judeţului Suceava 2008 - 2013 ", strategie elaborată de Consiliul Judeţean Suceava.
1.4. DOMENII DE UTILIZARE
Lucrarea se va constitui într-un instrument operaţional practice aflat la îndemâna Consiliului Local şi Primăriei comunei Vadu Moldovei, care hotărăsc strategiile de dezvoltare şi amenajare a teritoriului pe care îl administrează. Regulamentul aferent lucrării va sta la baza elaborării tuturor documentelor şi documentaţiilor pentru aprobarea autorizării construcţiilor de locuinţe şi a celorlalte obiective de utilitate publică.
1.5. EFECTE ECONOMICE SI SOCIALE SCONTATE
Prin măsurile şi propunerile pe care le include, lucrarea va contribui indirect la creşterea nivelului de trai al populaţiei prin găsirea unor soluţii de amenajare a teritoriului care să asigure un grad de confort acceptabil, o sumă de utilităţi şi obiective de utilitate publică care să satisfacă nevoile colective în spaţiul administrativ; prin lucrările propuse se doreşte facilitarea accesării fondurilor de finanţare naţionale şi internaţionale ale U.E. (fonduri structurale, etc.). ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.8 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
1.6. BAZA JURIDICA
Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul; Legea nr. 289 din 7 iulie 2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul; Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, aprobate prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 1430/2005 cu modificări şi completări; Legea nr. 10/1995 - privind calitatea în construcţii; Legea nr. 18/1991 republicată în 1998 a fondului funciar, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 213/1998 - privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia; Legea nr. 54/1998 - privind circulaţia juridică a terenurilor; Legea nr. 33/1994 - privind exproprierea pentru o cauză de utilitate publică; Legea nr. 219/1998 - privind regimul concesiunilor; Legea nr. 7/1996 privind cadastrul şi publicitatea imobiliară, republicată în M.Of. 201 din 03.03.2006 cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 215/2001 - privind administraţia publică locală; O.U.G. nr. 195/2005 - privind protecţia mediului aprobată prin Legea 265 din 2006 ; Legea nr. 326/2001 a serviciilor publice de gospodărire comunală, cu modificările şi completările ulterioare; SR 13387/1997 Salubrizarea localităţilor. Deşeuri urbane. Prescripţii de proiectare a punctelor pentru precolectare. Legea nr. 82/1998 - pentru aprobarea O.G. nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor; Legea nr. 203/2003 republicată în 2005 privind realizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport de interes naţional şi european; Legea apelor nr. 107/1996, modificată şi completată prin Legea nr. 310/2004; Legea nr. 41/1995 - privind protecţia patrimoniului naţional; Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificările şi completările ulterioare; H.G.R. nr. 525/1996 - pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism; Regulamentul RUR din 26.09.2006 referitor la organizarea şi funcţionarea Registrului Urbaniştilor din România, publicat în M.O.nr. 853/18.10.2006. Codul civil; Ordinul ministrului Sănătăţii nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei; Legea nr.363/2006 privind aprobarea PATN - Secţiunea I - Căi de comunicaţie; Legea 171/1997 privind aprobarea PATN - Secţiunea II – Apa; Legea 5/2000 privind aprobarea PATN - Secţiunea III - Zone protejate; Legea 351/2001 privind aprobarea PATN - Secţiunea IV - Reţeaua de localităţi; Legea 575/2001 privind aprobarea PATN- Secţiunea V- Zone de riscuri naturale. Legea 215/2001 a administraţiei publice locale; Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă; Ordinul Ministerului Sănătăţii 119/2014; H.G.R. nr. 525/1996 republicată în 2002 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism; H.G.R. nr. 584/2001 privind amplasarea unor obiective de mobilier urban; Ordinul Ministerului Transporturilor nr.50/1998, privind “Normele tehnice privind proiectarea şi realizarea străzilor în localităţile rurale” publicat în M.Of. nr. 138bis/1998. ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.9 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
Ordinul comun al Ministrului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, Şefului Departamentului pentru Administraţie Publică Locală şi al Ministrului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului nr. 62/N/19.O/288/1.955 privind delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale; H.G.R. nr. 382 din 2 aprilie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigenţele minime de conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele de riscuri naturale; H.G.R. nr. 447 din 10 aprilie 2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare şi conţinutul hărţilor de risc natural la alunecări de teren şi inundaţii. H.G.R. 930/2005 privind protecţia sanitară a surselor şi instalaţiilor de aprovizionare cu apă; H.G.R. 974/2004 privind normele de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile şi a procedurii de autorizare sanitară a producţiei şi distribuţiei apei potabile şi a procedurii de autorizare sanitară a producţiei şi distribuţiei apei potabile; H.G.R. 348/2004 privind exercitarea comerţului cu produse şi servicii de piaţă în unele zone publice; Ordinul Ministerului de Interne nr. 171/1998 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare şi autorizare privind prevenirea şi stingerea incendiilor; H.G.R. nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe; H.G.R. nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.
1.7. MODUL DE ELABORARE
La baza elaborării lucrării Plan Urbanistic General comuna Vadu Moldovei se află: Ordinul M.L.P.A.T. nr. 21/N/2000 pentru aprobarea reglementării tehnice „Ghid privind elaborarea şi aprobarea regulamentelor locale de urbanism”; Ordinul M.L.P.A.T nr. 13N/10.03.1999, Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul - cadru al Planului Urbanistic General. Ordinul comun al ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului, al ministrului apărării naţionale, al ministrului de interne şi al directorului Serviciului Român de Informaţii nr.34/N/M.30/3.422/4.221/1995 pentru aprobarea precizării privind avizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului, precum şi a documentaţiilor tehnice pentru autorizarea executării construcţiilor.
1.8. BAZA ŞI SURSELE DE DOCUMENTARE
1.8.1.Baza documentară
Planul Urbanistic General reprezintă o etapă obligatorie şi de importanţă majoră în elaborarea documentaţiilor de urbanism şi a strategiilor de dezvoltare spaţială şi economică a comunei analizate. • planurile de amenajare a teritoriului naţional: - P.A.T.N. - secţiunile I - V; ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.10 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
- P.AT.Z.R. Regiunea de Nord - Est ; • planurile de amenajare a teritoriului judeţean: - P.A.T.Judeţul SUCEAVA • planurile urbanistice generale ale unităţii teritorial - administrative: - P.U.G. - ul comunei Vadu Moldovei, proiect nr. 143/1997 întocmit de S.C. “VOCS PROIECT” S.R.L. SUCEAVA.
Surse statistice : • Date statistice de la Institutul Naţional de Statistică - Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava; • Date de la Agenţia de Protecţie a Mediului Suceava; • Date de la instituţiile furnizoare de utilităţi: A.C.E.T Suceava, E-ON Gaz, E-ON Electrica, etc. • Date puse la dispoziţie de către Consiliul Local al comunei Vadu Moldovei prin fişele tehnice, Registrul Agricol.
Cu ajutorul datelor statistice precum şi a tuturor informaţiilor se va evidenţia stadiul actual al dezvoltării şi opţiunile generale ale amenajării teritoriului în vederea utilizării judicioase a solului, repartizării armonioase a activităţilor social - economice, protejării factorilor de mediu şi peisajului. Analiza de detaliu a relaţiilor complexe şi sincrone dintre spaţiul rural (reprezentat de comuna Vadu Moldovei) şi spaţiul urban (reprezentat de municipiul Suceava) se face pe baza a numeroase cercetări de teren, a interpretării de date statistice, a caracteristicilor şi funcţiilor economice, a poziţiei geografice, dar mai ales în raport cu deplasările pentru muncă şi aprovizionarea cu produse agro-industriale. Se utilizează de asemenea date privind gradul de dezvoltare a comunei, modul de utilizare actuală a terenurilor, producţia agricolă şi forţa de muncă la nivel de unitate administrativă.
1.8.2. Suportul topografic
Suportul topografic al lucrării constă în planşe reactualizate, după cum urmează:
• Planuri topografice pentru încadrarea în teritoriu - scara 1: 25.000, • Ortofotoplanuri – scara 1: 5000, • Planuri topografice – trapeze – sc. 1:5000.
ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.11 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
CAPITOLUL 2 - STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII
2.1. SITUAŢIE EXISTENTĂ ŞI EVOLUŢIE
Date privind evoluţia în timp a unităţii teritorial – administrative
Comuna Vadu Moldovei este situată in partea de sud ‐vest a judeţului Suceava, în sectorul văii largi submontane a Moldovei, fiind strabatută de drumul national DN 2 ( 85) Suceava – Roman ‐Bucuresti. Comuna Vadu Moldovei se afla la 45 km faţă de municipiul Suceava şi 14 km faţă de municipiul Fălticeni şi este compusă din satele Vadu Moldovei, Dumbrăviţa, Cămârzani, Ciumuleşti, Movileni, Mesteceni, Nigoteşti si Ioneasa. Repartiţia şi evoluţia în teritoriu a reţelei de localităţi, în ansamblu, este rezultatul unui complex de condiţii naturale şi social economice care s-au manifestat în diferite etape istorice. Aşezările rurale au evoluat, în principal, sub acţiunea factorilor social-economici, dar s- au dezvoltat şi sub influenţa mediului natural, a localizării în raport cu posibilităţile de alimentare cu apă, cu existenţa unor resurse (lemn, piatră, loc de cultivat şi de păşunat), a unor microclimate de adăpostire, a terenurilor prielnice pentru extinderea vetrelor, etc. Referitor la formarea şi evoluţia aşezărilor rurale menţionăm că actuala reţea este rezultatul unui proces istoric, multisecular care atestă continuitatea de locuire a acestui teritoriu din cele mai vechi timpuri. Se consideră că actuala configuraţie este moştenită din perioada feudală cu completările ulterioare care s-au produs prin defrişări, împroprietăriri, roiri. Fenomenul de roire şi formare de sate prin împroprietărire a determinat în unele cazuri extinderi tentaculare sau constituirea de nuclee noi. Henri Stahl consideră că “existenţa mai multor sate pe un acelaşi hotar se datorează fenomenului de “roire”, stabilind că trasarea de “hotare” este o fază ulterioară unei devălmăşii absolute şi reprezintă primul proces de teritorizare şi individualizare. Fiecare hotar vechi corespundea, la început, unui singur sat. Situaţia coexistenţei mai multor sate pe un singur hotar nu poate fi decât o dezvoltare ulterioară trasării primelor hotare, datorat procesului de îndesire a populaţiei. Soluţia cea mai curentă a rezolvării problemei surplusului de populaţie este acela al roirii în interiorul trupului său de moşie”. O analiză mai aprofundată relevă complexitatea şi complementaritatea sistemului relaţiilor existente, care cuprinde relaţii demografice, social - culturale şi politico- administrative. Un tip de relaţie care se stabileşte între centrul urban polarizator (Municipiul Fălticeni) şi teritoriul comunei, constă în legătura dintre industriile existente în mediul urban şi resursele naturale ale ariei adiacente, respectiv între consumul agroalimentar urban şi agricultura spaţiului rural.
ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.12 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
Caracteristici semnificative ale teritoriului si localităţilor, repere in evoluţia spaţială a localităţilor
Până în 1968 satele componente au făcut parte, succesiv, din mai multe unităţi administrativ-teritoriale. Despre comuna Vadu Moldovei ca unitate de sine-stătătoare se poate vorbi începând din 1968, când, în urma reformei administrative, s-au comasat cele două comune învecinate, Ciumuleşti şi Fântâna Mare, iar noua unitate rezultată a primit numele de Vadu Moldovei. În limitele sale actuale, comuna datează din 2004. Atunci s-a reînfiinţat comuna Fântâna Mare, cu 4 sate: Fântâna Mare, Cotu Băii, Spătăreşti şi Praxia, iar Vadu Moldovei a rămas cu cele 8 sate actuale. Chiar dacă are o vechime mică sub acest nume, în ceea ce priveşte locuirea şi administraţia, teritoriul a avut o bogată existenţă, dovedită prin izvoarele istorice. Urme de locuire din Neoliticul timpuriu s-au descoperit la Vadu Moldovei, Dumbrăviţa, Cămârzani şi Ciumuleşti 1. Arheologic se admite că zona a fost reprezentată în neolitic, mai ales prin cultura Cucuteni. Un număr mare de documente, începând cu primele forme de civilizaţie scrisă, demonstrează existenţa unor sate bine închegate în întreg bazinul Moldovei. Astfel, se poate avansa ipoteza locuirii neîntrerupte, importantul curs de apă al Moldovei fiind suficient de bine apărat natural. În Evul Mediu şi în perioada modernă, ca urmare a creşterii numerice a populaţiei, atât prin spor natural, cât şi prin spor migratoriu pozitiv, are loc o extindere a locuirii dinspre valea râului spre părţile mai înalte, utilizând ca spaţii de penetrare tot văile, respectiv afluenţii Moldovei. Iniţial locuirea s-a făcut liniar, urmând firul apelor, fenomen foarte bine păstrat şi chiar amplificat în timp către actual, prin morfostructura caracteristic liniară (village-en-rue). Izvoarele scrise fac menţiuni asupra satelor comunei Vadu Moldovei abia începând cu secolul al XV-lea, dar atunci apar aşezări deja existente. Menţionarea acestora în actele domneşti se face abia când ele devin obiectul unor tranzacţii (vânzări, cumpărări, danii, schimburi de proprietăţi, judecăţi). La aceste sate menţionate documentar ar mai trebui să adăugăm şi un oarecare număr de sate răzeşeşti, libere (despre care nu era cazul să se vorbească prea mult în acte), ca şi pe acele sate care nu s-au păstrat până în zilele noastre, dar sunt menţionate în documente. Aşezarea geografică favorabilă şi existenţa unor resurse naturale au fost principalii factori care au determinat locuirea timpurie a teritoriului comunei Vadu Moldovei. În timpurile istorice au avut loc o succesiune de creşteri şi descreşteri numerice ale populaţiei. În prezent, în cele 8 sate ale comunei, populaţia numără 3993 locuitori (la recensământul din 2011), corespunzând unei densităţi medii de 73,83 loc./km 2 (superioară mediei pe judeţ şi aproape de media naţională). Cea mai răspândită şi frecvent întâlnită în teren este aşezarea deschisă, cu largă accesibilitate din şi înspre exterior. În general aşezările omeneşti s-au concentrat de-a lungul contactului cu terasele, atât cele de versant, cât şi cele de luncă, pe podurile de terasă, în cuprinsul unor zone depresionare şi pe conurile de dejecţie ale unor afluenţi cu structură torenţială. În comună apar aşezări de şesuri şi de lunci inundabile (Vadu Moldovei), aşezări de terasă (Dumbrăviţa) de ,,obârşie” a unor afluenţi secundari (Mesteceni, Movileni), aşezări de versant (Ciumuleşti, Nigoteşti), aşezări de interfluviu (platou) - Cămârzani şi Ioneasa. Favorabilitatea naturală pentru locuire a sitului depinde de factori cum ar fi: energia reliefului (adâncimea fragmentării reliefului, înclinarea terenului), factorul litologic (formaţiunile
ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.13 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI petrografice in situ şi depozitele de suprafaţă), elementele care asigură securitatea hidrologică (altitudinea relativă a şesului aluvionar, distanţa în raport cu afluenţii, distanţa în raport cu secţiunea activă principală a râului, frecvenţa debitelor excepţionale, inundabilitatea), cei care asigură securitatea hidrogeologică (adâncimea stratului acvifer, amplitudinea şi regimul oscilaţiilor verticale ale apei freatice, procesele geomorfologice actuale), la care se adaugă factorii de favorabilitate/restricţie a microclimatului local (expoziţia versanţilor, grosimea şi durata stratului de zăpadă, frecvenţa fenomenelor hidrometeorologice de stres bioclimatic, altitudinea relativă a terenului construit, ş.a.). . Vatra iniţială a satelor ocupa terenurile cu cel mai înalt grad de favorabilitate naturală pentru locuire (podurile de terasă uscată, grindurile înalte din lungul Moldovei, conurile de dejecţie ale afluenţilor secundari ce debuşează în Moldova, zonele de platou, versanţii puţin înclinaţi). Pe măsură ce situl s-a extins s-a făcut apel şi la terenuri mai puţin favorabile natural: terase inferioare, braţe părăsite şi colmatate, versanţi tot mai înclinaţi.
Tabel nr. 1. Atestarea documentară a satelor din Vadu Moldovei. Sate Anul Localităţi Sate dispărute Alte nume componente atestării/ înglobate, părţi identificate pe purtate reatestării componente locul acestora documentare Vadu 1424 Huhurezu Poiana Zlătaru Bărăşti, Moldovei (La Temelie) (1424) Ciumuleşti- Calna (1598) Mârza Cămârzani 1600 Ciumuleşti 1424, 1552 Ganea Dumbrăviţa 1447, 1579 Dumbrăviţa de Răciuleni (1581) Jos Ioneasa 1586 Ioneşti Mesteceni 1828 Floceşti (1613 ?) Movileni 1577 Nigoteşti 1469 Negoteşti (Sursa datelor istorice: Matei, M, Emandi, E., Locuirea medievală din bazinul Moldovei şi al Şomuzului Mare (sec. XIV-XVIII),1982; Tezaurul toponimic al României. Moldova, 1992)
O concluzie se desprinde de aici, anume că majoritatea aşezărilor au fost atestate documentar până la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Bineînţeles că asupra majorităţii acestora se fac referiri cu privire la existenţa lor anterioară. Astfel ne putem face o idee, chiar dacă aproximativă, asupra vechimii locuirii satelor din zonă. Aşezările omeneşti din acest sector al văii Moldovei, împreună cu cele din zonele învecinate se înscriu într-o arie mai largă de locuire veche românească ce a cuprins, între secolele XIV–XVI şi chiar mai devreme, bazinul mijlociu al Moldovei, precum şi bazinele Sucevei şi al Şomuzului Mare şi care au constituit nucleul statului feudal Moldova. Sursa: Strategia de dezvoltare rurală a comunei Vadu Moldovei 2014-2020 ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.14 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
2.2. CADRUL NATURAL
Aşezarea geografică
Comuna Vadu Moldovei este situată în partea de sud est a judeţului Suceava. Geomorfologic, zona comunei este situată în unitatea Podişul Moldovei, subunitatea Podişul Sucevei, la limita vestică a podişului Fălticenilor, culuarul Moldovei. Între aceste subunităţi geografice înalte este sculptat culoarul depresionar al văii râului Moldova, racordat cu acestea prin intermediul teraselor şi glacisurilor. Comuna Vadu Moldovei se învecinează cu următoarele teritorii comunale: - La N cu comunele Preuteşti şi Hârtop - La E, SE cu comuna Forăşti - La S cu jud. Neamţ, - La SV cu comuna Boroaia - La V cu comunele Fântâna Mare şi Bogdăneşti.
Geologia
Zona este situată în marea unitate geo-structurală a Platformei Moldoveneşti, care reprezintă în zonă prelungirea spre vest pe teritoriul ţării noastre a Platformei Ruse (masivul ucrainean), localizată în apropierea regiunii de cutare alpină, constituind astfel unitatea de vorland a acesteia. Platforma amintită cuprinde două unităţi litostratigrafice, caracterizate prin: - fundamentul cristalin, format în stadiul de geosinclinal; - cuvertura sedimentară, formată în stadiul de platformă, şi dispusă discordant peste fundament. Formaţiunile geologice care alcătuiesc aceste structuri lito-stratigrafice sunt următoarele: - în fundamentul cristalin (soclu rigid, cutat şi consolidat în Proterozoic) se află gnaise granitoide, paragnaise plagioclazice, şisturi migmatice, etc., traversate de filonaşe de pegmatite, granite roz cu muscovit şi biotit, uneori chiar bazalte. Formaţiunile geologice amintite au fost metamorfozate şi cutate în Proterozoic inferior şi mediu, iar relieful generat a fost intens modelat de factorii externi subaerieni, care l-au transformat într-o peneplenă (peneplena soclului cristalin precambrian). Acest fundament după încetarea mişcărilor orogenetice îşi încheie regimul tectonic de geosinclinal, transformându-se într-o unitate de platformă, cu mobilitate redusă şi denudaţie activă, înhumat sub stiva cuverturii de roci sedimentare cvasi–orizontale (mega–monoclin). - în cuvertura sedimentară se află formaţiuni depuse prin 3 mari cicluri de sedimentare, separate prin lacune stratigrafice, care denotă că nu au existat sedimentări continui în apele marine. Podişul Sucevei este caracterizat de prezenţa formelor structurale, a cuestrelor şi suprafeţelor structurale. Relieful regiunii este sculptat într-o alternanţă de argile, argile nisipoase şi nisipuri ăn care se găsesc maimulte nivele de gresii şi calcare oolitice.Ele au o structură monoclinală, cu o cădere de 4,5 – 6m/km pe direcţia nord-vest – sud-est şi aparţin buglovianului ( în extremitatea nordică). În lungul văilor principale, peste toate acestea apar depozite cuaternare, proprii luncilor. Spaţiile interfluviale sunt largi, iar suprafeţele cu înclinări slabe sunt acoperite de pămînturi leossoide, eluviale şi coluviale. O largă dezvoltare a formaţiunilor argiloase, şi nisipoase – volhiene în nord şi bessarabiene în sud cu întinse orizonturi gresoase şi calcaroase, au imprimat şi reliefului de ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.15 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI aici un pronunţat caracter structural. Dealurile larg bombate şi platourile slab fragmentate, cu altitudini de 528 m în dealul Teişoara şi de 400-500 m în rest, care au în substrat intercalaţii de roci mai dure, sunt formele cele mai caracteristice. Cuestrele văile subsecvente ce străbat acest podiş ca şi abrupturile ce mărginesc treptele structurale înalte sau flancurile unor bazine torenţiale, poartă amprenta puternică a unei modelări deluviale în plină evoluţie. Marginile de est şi sud vest ale Podişului Fălticenilor sunt tivite cu cele 6-8 terase ale Siretului şi respectiv ale Moldovei, care coboară de la altitudini absolute de peste 400m, până la nivelel luncilor. Podişul Fălticenilor este fragmentat de râurile Racova, Şomuzul Mic, Şomuzul Mare, ca şi de o serie de afluienţi ai Moldovei. Configuraţia văii Moldovei se schimbă frecvent spre aval datorită creşterii progresive a debitului,variaţiei constituţiei petrografice de laun sector la altul.
Caracteristici geotehnice
Tectonica Zona a fost influenţată de cele două stadii de evoluţie: geosinclinal şi platformă, afectate prin mişcări de fracturare, care au determinat structura în trepte a soclului, spre orogenul carpatic (legea lui Mrazec), prezentând căderi succesive spre vest şi afundare sub orogen cu un unghi de 5 0. Toate informaţiile tectonice arată că această megaunitate structurală, prezintă un deranjament ruptural, influenţat în mare măsură şi de mişcările orogenezei alpine, infrastructurile au afectat soclul dar şi cuvertura, treptele subşariate sunt marcate de un sistem de falii, orientat de la NV spre SE. De asemenea, această zonă a fost afectată şi de mişcări de basculare (regresiuni şi transgresiuni marine), în prezent resimţindu-se mişcările neotectonice pozitive. Amintim că, între fundament şi relief nu există nici o legătură importantă, fapt demonstrat de forajele de cercetare executate, dar depozitele avanfosei prezintă o înclinare generală spre SE (megamonoclin) şi a cărei valoare este cuprinsă între 5–8 m/km. Încadrarea seismică Din punct de vedere seismic, teritoriul studiat se află în zona de influenţă a cutremurelor de tip moldavic cu hipocentrul în zona Vrancea, la adâncimi de 90 ÷ 150 km şi se încadrează conform Codului de proiectare seismică indicativ P 100-1/2006 (“Reglementări tehnice, Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri”) într-o zonă de hazard seismic cu o valoare a acceleraţiei orizontale a terenului ag = 0,20 g , şi o perioadă de colţ TC = 0,7 sec . Zona se încadrează în aria de rigiditate a formaţiunilor geologice superficiale, gradul de seismicitate 6 pe scara MSK.
Stratificaţia terenului Evoluţia şi sedimentarea formaţiunilor geologice descrise anterior a fost dictată de înaintarea şi retragerea nivelului mării sarmatice, dinamică care a generat şi complexitatea mediilor de viaţă (salmastru, lacustru şi terestru) din a căror interferenţă sau suprapunere ulterioară a rezultat palimpestrul actual. Instalarea mediului telmatic în perioade cronologice diferite şi pe areale variabile este rezultatul influenţei factorilor paleografic, paleoclimatic, paleovegetaţiei, sedimentologic şi tectonic.
ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.16 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
Formaţiunea nisipo – argiloasă, depusă peste nivelul membrului psamitic din Formaţiunea Valea Moldovei a luat şi ia naştere sub acţiunea mecanică a apei curgătoare de şiroire şi subterane din ravena pârâului. Elementele din care sunt alcătuite aluviunile provin din depozitul inferior al Formaţiunii în general nisipuri fine – grosiere şi fine. Petrografic, se asociază roci cu o compoziţie definitivă (nisipuri de vârstă Sarmaţian inferioară – Volhinian superior), iar componenta levigabilă este cuprinsă între 1,8 şi 7,3%, ceea ce le conferă un grad de permeabilitate mare.
Din punct de vedere geostructural zona studiată are în fundament Platforma Moldovenească, peste care s-au depus mai multe depozite sedimentare ale diferitelor mări care s-au succedat în decursul timpului, ultima fiind cea sarmatică. Câmpia de acumulare marină a fost modelată de factorii externi şi transformată într-o câmpie sculpturală, ducând la formarea unei structuri monoclinale cu direcţia NV – SE cu o cădere a stratelor de 4 – 5 m la km. Din punct de vedere litologic, materialele parentale pe care s-au dezvoltat şi evoluat solurile se clasifică astfel : După natura şi categoria materialelor parentale acestea sunt : - Luturile : sunt roci neconsolidate, de culoare gălbuie închisă, nestratificată, cu alcătuire granulometrică omogenă în alcătuirea căruia întră 20 - 32 % argilă (diametrul sub 0,002mm), sub 14 % praf (I + II) şi peste 45 % nisip (fin + grosier) (după sistemul ICPA). Conţine sau nu carbonat de calciu, este foarte afânat, poros, permeabil pentru aer şi apă, se rupe pe feţe verticale şi are un coeficient foarte mare de tasare.
- Argila : este o rocă detritică, constituită predominant din particule mai mici 0,002 m, având un conţinut de 10 – 25 % carbonaţi de calciu, uneori aceştia putând lipsi. Această rocă prezintă câteva caracteristici şi anume : este foarte fin poroasă, ca urmare capilaritatea este foarte mare ; este impermeabilă pentru aer şi apă, iar în prezenţa apei devine plastică, ca urmare în condiţii de versant poate favoriza fenomenul de alunecare. În general solurile au textură mijlocie fină şi fină, sunt reci , au permeabilitate scăzută ; în condiţii de umiditate ridicată sau în condiţii de secetă se lucrează foarte greu şi cu un cost foarte ridicat ridicat de combustibil ; prezintă un orizont Bt (argiloiluvial) fiind stagnogleizate, uneori pot prezenta şi fenomenul de gleizare. Datorită acestor caracteristici deficitare, solurile nu sunt recomandate pentru culturile de rădăcinoase : cartof, morcov, sfeclă, pătrunjel, păstârnac, etc..
Argila gonflantă : - este roca care prezintă o intensitate mare a fenomenelor de gonflare contracţie, în funcţie de conţinutul de umiditate la un moment dat. Are un conţinut ridicat de fracţiune argiloasă (peste 60 %) şi un procent foarte scăzut de nisip (sub 21 %). Solurile formate pe argile gonflante sunt mai reci, foarte greu permeabile pentru apă şi aer, textura este argilă lutoasă, prezintă orizont vertic de la suprafaţă sau imediat sub stratul arat la suprafaţa solului, prezintă automulci, are obligatoriu feţe de alunecare (10 o – 6 o) faţă de orizontală, crăpături largi de peste 1 cm grosime pe cel puţin 50 cm adâncime în perioada uscată a anului. În lipsa umidităţii optime se lucrează foartem greu cu utilajele agricole. Nisipul : este roca provenită din alterarea unor materiale initiale, cum ar fi marnele sau gresiile, alcătuit din particole cu diametrul mai mare de 0,01 mm, uneori prezentând carbonat de calciu. Aceste soluri se caracterizează printr-o textură grosieră, o permeabilitate pentru aer şi apă foarte ridicată şi se lucrează foarte uşor şi cu un consum de combustibil scăzut. Depozitele fluviatile : sunt materiale parentale transportate şi redepozitate în lunci şi terase cu ajutorul apei, iar solurile formate şi evoluate pe ele sunt de tipul aluviosolurilor. Uneori conţin carbonat de calciu, alteori acesta lipseşte. ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.17 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
Au un grad foarte ridicat de permeabilitate datorat prezenţei materialului rulat şi a nisipului de origine fluviatilă. Depozitele sunt formate din material detritic cu diametrul mai mare de 2 mm în cazul pietrişului şi sub 2 mm în cazul nisipului, mărunţit şi transportat prin rostogolire şi târâre în suspensie de către apă şi depuse în funcţie de mărime şi greutate de la albie spre terase. Depozitul loessoid : - este o rocă neconsolidată care prezintă numai unele caractere asemănătoare loessului. Are culori gălbui sau gălbui intense, uneori având nuanţe cenuşii. Pot fi uniforme sau stratificate, pot avea textura ceva mai fină sau mai grosieră ; alcătuirea granulometrică este omogenă (domină fracţiunea de 0,05 – 0,01 mm diametru ). La umezire tasează sub propria greutate. Conţine carbonaţi de calciu, uneori nu ; este permeabil pentru aer şi apă, rupându-se în feţe verticale. Solurile sunt pretabile pentru toate culturile dar în special pentru plantele rădăcinoase şi bulboase. Se lucrează uşor şi cu un consum minim de energie.
Adâncimea de îngheţ
Având în vedere prevederile din STAS 6054-77 (“Teren de fundare - Adâncimi maxime de îngheţ”), adâncimea de îngheţ maximă din zonă este de 1,00 – 1,10 m faţă de cota terenului natural.
Relieful , caracterizarea geomorfologică a zonei
Regiunea în care este amplasată comuna Vadu Moldovei este situată în bazinul hidrografic al râului Moldova în partea de NV a Podişului Moldovei, în subunitatea geomorfologică a Podişului Fălticenilor, suprapunându-se laturii estice a Culoarului morfologic al râului Moldova (Câmpia piemontană Baia–Roman). Subunităţile morfologice existente în zona sunt reprezentate prin: Podişul Moldovenesc ; Subunitatea Podişul Sucevei ; Limita vestică a Podişului Fălticenilor; Culoarul depresionar al văii râului Moldova (Câmpia Baia–Roman) ;
Relieful, format din mai multe masive deluroase şi platouri înalte, separate de văi largi, înşeuări şi depresiuni, are un pronunţat caracter erozivo structural. Podişul Fălticenilor ocupă interfluviul Moldova-Suceava-Siret fiind limitat spre nord-vest de valea Ilişeşti. Dealurile larg bombate şi platourile slab fragmentate, cu altitudini de 528 m în dealul Teişoara şi de 400-500 m în rest, care au în substrat intercalaţii de roci mai dure, sunt formele cele mai caracteristice. Versanţii care însoţesc văile au lungimi variabile (0,3 – 5,0 km). Pante cu valori mari (> 8 %) se întâlnesc pe toţi versanţii care sunt afectaţi de fenomenul de eroziune şi alunecări stabilizate cu potenţial de activare şi alunecări active. Aceşti versanţi încep cu o zonă de ruptură de circa 5 – 10 m lăţime, uneori înţelenită, la baza căreia se formează un uluc depresionar cu exces de umiditate, adesea formându-se microlacuri de glimee în spatele monticului de alunecare. În continuare urmează o zonă cu soluri supuse predominant fenomenului de eroziune de suprafaţă. La trecerea spre fundul de vale se găseşte o zonă de acumulare sub formă de glacis, având o pânză de apă superficială. Variaţia multiplă a diferitelor soluri fiind mare, a impus separarea de complexe de soluri. ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.18 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
Pe versanţii cu pante mici (< 8 %) şi lăţimi mari, drenajul natural este împiedicat, apa provenită din precipitaţii stagnând o perioadă lungă de timp deasupra orizontului Bt, favorizând manifestarea intensă fenomenului de stagnogleizare. Suprafeţele relativ plane se manifestă sub formă de interfluvii între afluenţii râului Moldova, lăţimea acestora variind de la 200 - 300 m până la maximum 1.000 m astfel : dealul dintre Antoceni şi Vadu Moldovei are lăţimea medie 500 m. Panta acestor interfluvii este cuprinsă între limite largi 2 – 7 %. Solurile formate şi evoluate sunt de tipul preluvosol, luvosol, pelosol şi vertosol. Văile ca forme de relief negative însoţesc pâraiele, având adâncimi de 2 – 3 m şi lăţimi cuprinse între 2 – 5 m. Panta generală de curgere este foarte mică (1 – 1,3 %) şi ca urmare în tot timpul anului apa bălteşte. La izvoare văile sunt mai adânci şi au pante mai mari de curgere. În zona studiată valea Moldovei este orientată pe directia NV – SE. Are o pantă redusă de scurgere şi un grad mare de despletire, cuprinzând în interiorul buclelor numeroase grinduri fluviatile. În cadrul şesului se disting trei trepte (terase) de relief şi anume : 1 - 2 m, 2 - 3 m şi 4 - 6 m. Treapta de 2 – 3 m are cea mai largă desfăşurare fiind destul de uniformă. Limitele dintre trepte de fac lin fără abrupturi evidente şi sunt destul de sinuoase, fără paralelisme cu actualul curs al Moldovei. Solurile formate şi evoluate aici sunt de tipul : aluviosoluri şi foarte rar gleiosoluri. Relieful regiunii a început formarea din Sarmaţian mediu (Basarabian), când în zonă a apărut Câmpia de acumulare marină, a cărei structură şi suprafaţă era uşor înclinată spre sud–sud est (structură de monoclin în roci moi). Apariţia acestui culoar depresionar se datorează proceselor complexe de morfogeneză, dar a cărui formare poate fi interpretată corect numai după cunoaşterea şi analizarea întregului complex de elemente geologice, geomorfologice, climatice, hidrologice, hidrogeologice, hidrogeomorfologice, hidroclimatice şi fitopedologice, dar şi a influenţei antropice. Marea diversitate a formelor de relief (reprezentate prin tipuri de acumulare şi eroziune) se datorează sistemului de modelare fluviatil, aflat în strânsă concordanţă cu elementul geologic, climatic şi hidrologic.
Resursele naturale
Prin structura sa geologică această regiune este în general lipsită de substanţe minerale utile. Formaţiunile , care aflorează sunt volhiniene şi cuaternare. Din punct de vedere litologic, importanţă prezintă prin calităţile pe care le au argilele, nisipurile şi pietrişurile. Din forajele care s-au executat pe teritoriul comunei, nu s-au găsit zăcăminte subterane care să poată fi exploatate. Singurele zăcăminte fiind cele de roci comune şi gresii, întrebuinţate în construcţii. Rezervele solului sunt constituite în principal din resursele propriu-zise de sol, şi din fondul forestier. Se observă separarea a numeroase categorii detaliate de sol, care se deosebesc distinct prin proprietăţile lor, capacitatea productivă şi măsurile de menţinere şi sporire a fertilităţii. Pe teritoriul comunei se găsesc soluri din categoria solurilor cu potenţial mediu de fertilitate . Suprafaţa cu vegetaţie forestieră de pe teritoriul comunei ocupă o suprafaţă redusă, de aproximativ 132 ha , adică 2,44% din suprafaţa totală a comune i, constând în păduri de stejar pedunculat (Quercus robur), în amestec cu alte specii de foioase. ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.19 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
Clima
Regiunea în care este amplasată comuna Vadu Moldovei, caracterizează un relief colinar şi depresionar, respectiv dealuri, coline şi culoar morfologic, toate aflându-se în aria de influenţă a climatului de tip temperat continental cu nuanţe moderate (influenţe continentale, subbaltice, atlantice şi mai puţin mediteraneene). Această zonă este încadrată în provincia climatică est–europeană (după indicele de umiditate, în tipul climatic II). Tipul climatic menţionat se reflectă în distribuţia temperaturilor şi precipitaţiilor (variaţii diurne, lunare, anuale şi multianuale) care imprimă şi o anumită periodicitate a acestora, stabilită şi prin elementele climatice, înregistrate la staţia meteorologică Fălticeni.
Pentru înţelegerea stării climatice existente în zona prezentăm în continuare următoarele elemente climatice specifice: ● temperatura aerului , reprezintă cel mai important parametru, caracterizat prin valori diurne, zilnice, lunare, anuale şi multianuale, valori prezentate în continuare: Regimul lunar şi multianual al temperaturii aerului (înregistrare la staţia meteorologică Fălticeni): 0 Medii lunare( C) Media Perioada anuală înregistrării I II III IV V VI VII VIII IX X X XII Temperaturi medii lunare multianuale 1956- -3,5 -2,2 1,6 8,4 14,1 17,3 18,1 18,1 13,9 8,7 3,1 -1,4 7,9 1998 Temperaturi medii maxime lunare – multianuale 1956- 0,5 2 6,5 14,2 19,9 23 24,5 24,2 20,2 14,5 7,2 1,8 12,7 1998 Temperaturi medii minime lunare – multianuale 1966- -7 -5,3 -1,8 3,9 9 12,3 13,7 13,8 9,3 4,5 0 -4,8 3,7 1998 Amplitudini lunare maxime absolute – multianuale 1956- 7,5 7,3 8,3 10,3 10,9 10,7 10,8 11,1 10,9 10 7,2 6,6 9,0 1998 Temperaturi maxime absolute
14,9 21,2 25,0 29,3 23,8 34,9 38,8 37,5 32,6 30,5 23,8 18,6 1956-1998 13/58 24/90 26/63 25/68 13/58 2/62 20/60 15/57 17/86 1/52 1/94 18/89 Temperaturi minime absolute -27,0 -26,7 -19,9 -9,0 -1,5 3,0 6,3 4,1 4,4 -8,1 -18,2 -20,2 1956-1998 29/56 5/54 4/55 5/65 5/65 5/58 4/59 30/66 17/65 27/79 26/93 28/56 0 Număr mediu lunar de nopţi geroase (temperatura minimă < - 10 C) 1956-1998 9,9 6,1 1,9 1,0 5,7 24,2 0 Număr mediu lunar de zile de iarnă (temperatura maximă ≤ 0 C)
14,2 23,1 19,6 4,3 0,2 0,1 2,9 11,2 23,7 114,4 1951-1998 0 Număr mediu lunar de zile cu îngheţ (temperatura minimă ≤ 0 C) 27,5 23,1 19,6 4,3 0,2 0,1 2,9 11,2 23,7 114,4 1951-1998 ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.20 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
0 Număr mediu lunar de zile de vară (temperatură maximă ≥ 25 C) 0,5 4,0 10,3 14,8 13,4 5,5 0,4 47,9 1951-1998 0 Număr mediu lunar de zile tropicale (temperatură maximă ≥ 30 C)
0,2 1,3 2,4 2,3 0,6 6,7 1951-1998
● amplitudinea termică medie lunară = 22,3 0C; ● amplitudinea termică maximă absolută = 65,8 0C (indică tipul de climat temperat continental). ● umezeala aerului, reprezentată prin umezeala relativă şi absolută, prezintă următoarele valori:
Medii lunare (%, g/mc şi mb) Media Specificaţie I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII anuală U.relativă 79 79 73 71 69 72 73 71 74 77 80 81 75 U.absolută 4,1 4,5 5,6 8,0 11,7 14,6 16,2 15,3 12,6 9,3 6,4 4,7 9,4 Deficit anual 1,2 1,3 2,0 3,9 5,6 6,2 5,9 6,1 4,5 3,2 1,7 1,2 3,6 de saturaţie
Valorile ridicate ale umezelii relative se datorează staţionării maselor de aer rece (N şi NE), puternic continentalizate, iar valorile scăzute se datorează temperaturilor ridicate. Numărul de zile cu umezeală : 80% este de 8,3, ≤ 50% este de 123, iar al celor cu ≤ 30% ajunge la 9,1 zile/an (ultimele valori înregistrându-se în sezonul cald: evaporaţie intensă). Creşterea deficitului de saturaţie începe cu lunile de primăvară, odată cu creşterea temperaturii aerului şi a proceselor de evaporaţie. ● nebulozitatea (gradul de acoperire al cerului cu nori: zecimi din bolta cerească), influenţează procesele radiative şi termice, care în culoarul depresionar formează inversiuni termice, ceaţă şi nori stratiformi groşi (fenomene intense în timpul iernii). Din tabel se desprinde faptul că, nebulozitatea prezintă valori maxime iarna din cauza sistemelor cu caracter anticiclonal şi minime vara, din cauza frecvenţei sistemelor cu caracter ciclonal, dar influenţată şi de bilanţul radiativ şi caloric al suprafeţei subiacente active. ● precipitaţiile atmosferice, constituie o caracteristică importantă a climei şi al căror interes practic şi teoretic este deosebit de important (sursă de alimentare cu apă şi sursă continentală a evaporaţiei). Dată fiind marea varietate a proceselor şi condiţiilor de formare şi cădere a precipitaţiilor, impune ca evaluările cantitative ale acestora să nu fie interpretate mecanic, atât pentru satisfacerea unor scopuri aplicative, cât şi a rolului lor în ansamblul proceselor fizico–geografice sau climatice. Din această cauză, cunoaşterea cantităţilor de precipitaţii căzute, regimul lor anual şi multianual, variabilitatea acestora în timp şi spaţiu, frecvenţa, forma şi intensitatea sub care cad, prezintă o dublă importanţă: climatologică şi practică, pentru întreg bazinul hidrografic al râului Moldova. ● număr mediu de zile cu ninsoare = 31,6 zile/an ÷ 36,1 zile/an; ● număr mediu de zile cu strat de zăpadă = 74,1 zile/an (38 ÷ 118) zile/an. Regimul eolian, este influenţat de intensitatea centrilor barici, orografie, altitudine şi orientarea Culoarului morfologic al râului Moldova, acesta fiind reprezentat prin: - direcţia vânturilor, influenţată de forma suprafeţei topografice, observându-se o concordanţă între principalele direcţii de acţiune şi orientarea văii. În zonă, direcţiile principale sunt dispuse dinspre NV (21,3%), SE (18,69%) şi N (11,7%), iar calmul atmosferic ajunge la 21%, apărând şi o circulaţie locală de tipul brizelor în anumite intervale; - viteza vântului este influenţată de deschiderea largă a văii râului Moldova, înregistrându-se o valoare medie maximă de 2,8 m/s şi minimă de 1,1 m/s. Frecvenţa şi viteza vântului se răsfrânge asupra zonei, prin aspecte negative şi ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.21 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI pozitive, privind activităţile antropice (înzăpeziri şi deteriorarea liniilor electrice) şi fenomene fizico– geografice (primenirea aerului, dispersarea ceţii etc.).
• Hidrografia
a) Apele de suprafaţă Apele care străbat teritoriul sunt sub jurisdicţia Direcţiei Apelor Siret – Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava (S.G.A. Suceava), care urmăreşte cursurile de apă. Reţeaua hidrografică care drenează zona studiată, aparţine bazinului hidrografic de ordinul II al râului Moldova . Râul Moldova izvorăşte de sub Obcina Lucinei, la altitudinea de 1590m şi se varsă în râul Siret, în aval de municipiul Roman. Este unul din cele mai curate rare ale ţării, în lunca sa de la berchişeşti se alimentează cu apă municipiul Suceava. Râul Moldova va străbate comuna Vadu Moldovei în partea de sud şi sud-vest, constituind principala reţea hidrografică cu afluenţii săi Mediasca şi Hatia de pe partea stângă. Regimul hidrografic al râului Moldova este influenţat de factorii naturali din zona versanţilor estici ai Carpaţilor Orientali, unde cantitatea de precipitaţii este mare (650 – 1000 mm). Repartiţia neuniformă a precipitaţiilor în timpul anului, face ca râul Moldova să aibă viituri puternice, în special vara, producând inundaţii în dreptul localităţilor Roşiori şi Oniceni. Debitul mediu este de 18,3 m 3 / sec, iar cel maxim pentru postul de la Baia este de 820 m3 / sec. Debitul maxim absolut este de 1.050 m 3 / sec, şi s-a înregistrat la data de 13 august 1969 la Tupilaţi – Roman. Râul Moldova are în dreptul comunei Vadu Moldovei, o altitudine a albiei de cca. 300- 320 metri. Debitul mediu, determinat pe cale indirectă, este de 21 m 3/s, debitele maxime anuale fiind influenţate de topirea zăpezilor şi de precipitaţiile abundente de la sfârşitul primăverii şi începutul verii, când scurgerea superficială este capabilă să atingă 80-90% din scurgerea medie multianuală. Variaţia mare a debitului în decursul unui an este explicată prin continentalismul climei. În timpul viiturilor se observă o lărgire a albiei minore, prin eroziune laterală spre maluri. Acţiunea de erodare a malurilor se manifestă puternic în sectoarele concave ale meandrelor, unde prin prăbuşire, se produce scăderea suprafţelor arabile şi transformarea lor în prundişuri.
Cel mai important afluient al râului Moldova este pârâul Mediasca care îşi are izvoarele sub Dealul Stejarului (451,5 m) şi Dealul Nigoteşti (427,6 m). Cele două izvoare confluează în aval de localitatea Ioneasa la cota 329,5 m, apoi străbat localitatea Ruşi şi se varsă în râul Moldova după 3,5 km de la confluenţă. În timpul precipitaţiilor abundente acesta producea inundarea unor mari suprafete de teren agricol şi gospodării. Pentru scoaterea de sub inundaţii a acestor teritorii s-au luat măsuri de combatere a eroziunii solului, de protejare a malurilor şi drenaj. Şomuzul Băii este un râu tipic de luncă. Izvorul principal se află în amonte, între Sasca Mică şi Sasca Nouă şi are un debit de 0,3 m 3/s. Regimul de alimentare subteran pronunţat îi asigură permanenţa scurgerii. Acesta a fost regularizat între anii 1958-1959 şi 1975-1980. Acum are o suprafaţă totală a bazinului de 90 km 2 şi o lungime de 20 km. Se varsă în Moldova la limita de sud a comunei. Iazurile care apar în comună sunt realizate prin captarea şi valorificarea unor mici cursuri permanente: acumulările Ioneasa, Cămârzani, Bulatău.
ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.22 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
b) Apele subterane
Hidrogeologic, nivelul freatic este cantonat în depozite grosiere de terasă (pietrişuri şi bolovănişuri cu interspaţiile umplute cu nisip). Freaticul este în legătură directă cu apa cu nivel liber din râul Moldova direcţiile de scurgere variind sezonier: în perioadele ploioase are loc alimentarea râului din versanţi, iar în perioadele secetoase râul se alimentează din terasă. Apele subterane de bună calitate se găsesc în depozite acumulative de terasă, la adâncimi de 5-10m şi în lunci, la adâncimi sub 1m, favorizând local înmlăştinirile. Apele subterane folosite la alimentarea cu apă potabilă a aşezărilor din zonă, se caracterizează printr-un grad mic de mineralizare. Apele freatice din subteran depind în mare parte de condiţiile climatice şi de structura petrografică.
• Vegetaţia
Vegetaţia spontană este reprezentată, în această zonă, prin păduri de stejar pedunculat (Quercus robur), în amestec cu alte specii de foioase, terenuri agricole şi pajişti secundare stepizate, terenuri agricole şi pajişti (grupări cu Agropyrus repens, Agrostis alba, Alopereus pratensis) situate în luncă, alternând cu specii de Salix, Populus, pe alocuri Quercus robur, etc. Pădurile de stejar şi gorun în amestec cu alte specii de foioase apar sub formă de petice în dreptul localităţilor Dumbrăviţa şi Ioneasa sau la limita administrativă cu comunele Preuteşti şi Forăşti. Vegetaţia intrazonală de luncă se dezvoltă de-a lungul văii Moldovei, dar şi parţial de-a lungul Şomuzului Băii. Solurile neevoluate, aluviale şi umezeala relativă crescută a aerului au favorizat apariţia acestor asociaţii vegetale. Pe teritoriul comunei Vadu Moldovei există aria naturală protejată Natura 2000 ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa şi Ruşi.
• Fauna
Fauna cuprinde atât elemente caracteristice ale faunei terestre, cât şi celei acvatice. Fauna terestră şi-a restrâns mult arealul şi numărul de exemplare, în special datorită reducerii suprafeţelor forestiere. Fauna acvatică este întâlnită în zona apropiată cursului Moldovei, parţial şi a afluenţilor, în iazuri, care asigură condiţii optime animalelor iubitoare de apă. Deosebit de importantă pentru aprecierea calităţii apelor Moldovei este prezenţa racului de râu (Astacus fluviatilis). În luncă trăiesc rozătoarele: popândăul, şoarecele de câmp, hârciogul, iepurele, dihorul. Păsările mai frecvente sunt reprezentate de prigorie, sticlete, graur, ciocârlie, mierlă, porumbel, turturică, guguştiuc, pupăză, cânepar, sturzul, vrabie, cioară, rândunică, lăstun, uliul porumbar, cucuveaua, huhurezul mic etc.
ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.23 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
2.3. RELAŢII ÎN TERITORIU
Încadrarea în teritoriu
Comuna Vadu Moldovei, cu o suprafaţă administrativă totală de 5408 ha , este amplasată în partea sud-estica a judetului Suceava , pe partea stanga a raului Moldova, la 13 km depărtare de Municipiul Fălticeni şi 36 km de reşedinţă de judeţ, Municipiul Suceava.
Poziţia în teritoriul Judeţului Suceava
Comuna Vadu Moldovei se învecinează cu următoarele teritorii comunale: - La N cu comunele Preuteşti şi Hârtop - La E, SE cu comuna Forăşti - La S cu jud. Neamţ, - La SV cu comuna Boroaia - La V cu comunele Fînîna Mare şi Bogdăneşti Ca tip de spaţiu rural , conform Atlasului României 2006, comuna este caracterizată ca fiind de tipul 1 , mai precis, un spaţiu rural dens populat, cu agricultură bazată pe microexploataţii individuale. Comuna se află în aria de polarizare a municipiului Fălticeni, într-un spaţiu de intensă concurenţă interurbană (puternică polarizare concurenţială) în care deplasările se fac doar pentru serviciile foarte specializate (universităţi, mari spitale); celelalte deplasări se efectuează în funcţie de reprezentările teritoriului ori de avantaje conjuncturale. Poziţia geografică a comunei este favorabilă din punct de vedere al conexiunii cu cele mai apropiate centre urbane şi anume cu municipiul Fălticeni şi cu reşedinţa de judeţ, municipiul Suceava. Astfel, comuna este poziţionată pe traseul DN2/E 85 care leagă capitala Bucureşti de frontiera cu Ucraina prin punctul vamal Siret. Străbate de la sud la nord partea de est a României şi trece prin oraşele: Urziceni, Buzău, Râmnicu Sărat, Focşani, Adjud, Bacău, Roman, Fălticeni, Suceava, Siret. ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.24 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
Comuna Vadu Moldovei are caracteristicile specifice unei aşezări rurale de pe văile transversale, aşa cum e valea râului Moldova. Localitatea Vadu Moldovei are rol de coordonare administrativ-economic şi socio- culturală, din punct de vedere teritorial administrativ. Din punct de vedere funcţional nu există diferenţieri prea mari în cadrul aşezărilor, funcţia predominantă fiind cea agricolă şi de creştere a animalelor. În vederea identificării şi asigurării posibilităţilor de dezvoltare a localităţii, se impune o studiere atentă în scopul propunerii unui intravilan corespunzător şi a unor variante care să suporte unele extinderi în etapele ulterioare.
Relaţii în teritoriu
Relaţiile în teritoriu ale comunei Vadu Moldovei se realizează cu: comunele învecinate : între comuna Vadu Moldovei şi comunele învecinate se conturează un sistem de relaţii de cooperare, colaborare şi coordonare în vederea implementării strategiilor locale de dezvoltare, pentru conservarea patrimoniului rural şi cultural, în scopul dezvoltării mediului economic, dezvoltării edilitare şi a infrastructurii de transport, îmbunătăţirii abilităţilor organizatorice ale comunităţilor locale, etc.; cu municipiile Fălticeni şi Suceava : relaţiile sunt constituite în principal din deplasările pentru muncă (navetismul), aprovizionarea cu produse şi bunuri de larg consum, sau, dimpotrivă, pentru comercializarea în special a produselor agroalimentare (aprovizionarea oraşului care absoarbe surplusul de produse agricole şi determină specializarea agriculturii), cât şi din deplasările pentru învăţământ preuniversitar, pentru serviciile specializate din domeniul sănătăţii, pentru serviciile financiar-bancare, etc. Aceste relaţii sunt facilitate de transportul în comun organizat prin reţeaua de microbuze care circulă pe ruta Suceava - Fălticeni - Roman.
Relaţiile economice
Relaţiile economice ale comunei Vadu Moldovei se realizează prin interacţiunea cu comunele învecinate, cu zonele urbane apropiate –municipiile Fălticeni şi Suceava – dar şi cu străinătatea. Astfel, cu comunele învecinate se manifestă relaţii de schimburi de produse, în special agricol-zootehnice, în cadrul târgurilor săptămânale organizate în zonă. Având în vedere distanţa redusă şi infrastructura comercială de care dispune (supermarketuri, depozite en-gros), municipiul Fălticeni devine sursă de aprovizionare cu bunuri şi produse de larg consum pentru numeroasele societăţi comerciale care funcţionează în comună. Precizăm totuşi că relaţiile cu zona urbană se realizează în dublu sens, deoarece oraşul devine piaţa de desfacere a surplusului de produse agricole rezultat în gospodăriile din comuna Vadu Moldovei. Menţionăm de asemenea că zona rurală a comunei reprezintă şi sursa de materie primă pentru unele ramuri industriale din oraş, în industria alimentară. Apropierea de Municipiul Fălticeni, ca centru de polarizare a forţei de muncă, exercită, de altfel, o influenţă favorabilă asupra întregii vieţi economice a comunei. Alte relaţii se desfăşoară cu străinătatea, prin perspectiva persoanelor din comuna Vadu Moldovei, plecate la muncă în diferite ţări din Europa. Repatrierea valutei de către cei care lucrează în străinătate contribuie, într-o anumită măsură, la ridicarea standardului de ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.25 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI viaţă, chiar dacă cea mai mare parte a investiţiilor sunt orientate în construcţia de locuinţe şi cumpărarea de bunuri, prea puţine fiind direcţionate în domeniul antreprenoriatului.
Relaţii demografice
Comuna Vadu Moldovei se încadrează într-o zonă foarte dinamică din punct de vedere al relaţiilor demografice. Este de remarcat faptul că în decursul intervalului 2001-2009, soldul migrator a fost negativ în cea mai mare parte a timpului, cu două excepţii. Trendul indică totuşi o uşoară tendinţă de reabilitare. Astfel, dacă în 2005 rata soldului migratoriu era de – 11.7‰, la finalul intervalului – anul 2009 ea atinge valoarea de 1.54‰. Modificarea trendului are la bază atât scăderea numărului de plecări, cât şi creşterea numărului de stabiliri cu domiciliul în comună, datorată atât fenomenului de retur rural, favorizat de proximitatea faţă de municipiul Fălticeni, cât şi căsătoriilor în care unul din soţi, ce nu avea domiciliul anterior aici, vine să se stabilească în Vadu Moldovei. Valorile negative ale bilanţului migratoriu arată că Vadu Moldovei prezintă o atractivitate scăzută pentru locuire. În perioada anterioară anului 1989, eliberarea unui mare volum de forţă de muncă din ramurile agricole a determinat intense mişcări de populaţie din zonele rurale spre oraş, pe de o parte, dar şi de migrări spre zonele deficitare ale ţării, pe de altă parte. În present asistăm la schimbarea sensului de flux migrator prin revenire în zonele de origine şi angrenarea populaţiei în activităţi agricole cu eficienţă scazută. Inexistenţa locurilor de muncă în domeniul industrial şi lipsa capitalului pentru dezvoltarea unei agriculturi competitive, lipsa posibilităţilor de calificare, cât şi nivelul relativ modest al dotărilor comunei au determinat o mare parte din tineretul rural să emigreze spre oraşele mari (Suceava, Iasi, Bucureşti) sau în ţări din vestul Europei în căutarea unui loc de muncă bine remunerat. Au plecat în afara graniţelor peste 1500 de străjeni, mai mult de 500 dintre aceştia fiind femei. O parte sunt în Spania, alţii în Germania, Anglia, Portugalia etc.
2.4. ACTIVITĂŢILE ECONOMICE
Comuna Vadu Moldovei, cu o suprafaţă administrativă totală de 6553 ha, este amplasată în partea sud-estica a judetului Suceava , pe partea stanga a raului Moldova, la 13 km depărtare de Municipiul Fălticeni şi 36 km de reşedinţă de judeţ, Municipiul Suceava. Accesul se realizează din DN 2/E 85.. Ca tip de spaţiu rural , conform Atlasului României 2006, comuna este caracterizată ca fiind de tipul 1, mai precis, un spaţiu rural dens populat, cu agricultură bazată pe microexploataţii individuale. Activităţile economice s-au dezvoltat în concordanţă cu potenţialul şi resursele locale: creşterea animalelor, în special a bovinelor pentru lapte, prin valorificarea suprafeţei întinse a păşunilor şi fâneţelor, activităţi de silvicultură, exploatare forestieră şi prelucrarea lemnului, valorificându-se astfel fondul forestier al comunei. Studiul de faţă urmăreşte identificarea particularităţilor economice ale comunei, precum ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.26 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
şi evidenţierea disfuncţionalităţilor, în vederea stabilirii celor mai bune direcţii de dezvoltare economică a comunei Vadu Moldovei. În realizarea studiului s-au utilizat date din Fişa localităţii, date furnizate de Registrul Comerţului de pe lângă Tribunalul Suceava, 2014, date furnizate de Institutul Naţional de Statistică, date extrase din Registrul Agricol al comunei Vadu Moldovei, informaţii colectate pe teren, informaţii provenind din diferite studii realizate în comuna Vadu Moldovei.
Structura unităţilor economice pe domenii de activitate În urma analizei societăţilor economice care funcţionează în comuna Vadu Moldovei, pe domenii de activitate, se constată următoarele: Domeniul de activitate Numărul unităţilor economice Agricultură şi pescuit 19 Industrie 14 Construcţii 2 Comerţ cu ridicata si cu amanuntul 24 Transport auto 1 Alimentaţie publică şi restaurante 1 Alte servicii 10 Sursa: prelucrarea datelor furnizate de Registrul Comerţului de pe lângă Tribunalul Suceava, 2014
Sursa: prelucrarea datelor furnizate de Registrul Comerţului de pe lângă Tribunalul Suceava, 2014
Se remarcă dominanţa, din punct de vedere al numărului de unităţi economice, a comerţului care, cu 24 unităţi, deţine 41,89% din totalul societăţilor din comuna Vadu Moldovei. Pe locul 2, ca pondere din totalul activităţilor economice, se situează agricultura, cu 23,46% din totalul unităţilor economice. Industria se situează pe locul 3, cu 17,28% din total, în timp ce construcţiile, cu o pondere de 2,47% , se plasează pe locul 4. În total, în comuna Vadu Moldovei sunt înregistrate 81 societăţi economice cu activităţi în diverse domenii. Pe sectoare mari de activitate, situaţia se prezintă astfel: ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.27 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
Sursa: prelucrarea datelor furnizate de Registrul Comerţului de pe lângă Tribunalul Suceava, 2014
Din punct de vedere al numărului de unităţi economice, conform datelor furnizate de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Suceava, se remarcă dominanţa unităţilor ce desfăşoară activităţi specifice sectorului terţiar , care reprezintă 56,79% din totalul unităţilor economice ale comunei Vadu Moldovei. Sectorul secundar , reunind industria şi construcţiile, cu o pondere de 19,79% din totalul unităţilor active din comuna Vadu Moldovei. Activităţile din sectorul primar – reprezintă 23,46% din total.
2.4.1. Sectorul primar Sectorul primar reuneşte activităţile din agricultură. În comuna Vadu Moldovei, activităţile desfăşurate în sectorul primar reprezintă, conform diagramei anterioare, 23,46% din totalul activităţilor economice din comună.
2.4.1.1. Agricultura Potenţialul agricol al comunei Vadu Moldovei este determinat de prezenţa terenului arabil şi a terenurilor ocupate de păşuni. Terenurile arabile şi păşunile reprezintă premisele care favorizează activităţile bazate pe cultura plantelor şi creşterea animalelor. Conform Atlasului României, ca tip de polarizare a spaţiilor agricole , comuna se încadrează în tipul 7, adică „ polarizare de tip oraş regional”, vizibil în jurul majorităţii centrelor urbane (efectul centurii de legume şi lactate). Pe ansamblu, putem aprecia că ponderea diferitelor categorii de terenuri plasează comuna Vadu Moldovei între aşezările cu mult teren arabil. De asemenea, inventarul agricol mecanizat este încă insuficient, agrotehnica este tradiţională, de aceea producţiile sunt destul de slabe. Creşterea animalelor, reprezintă o ramură importantă a economiei comunei Vadu ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.28 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
Moldovei, cu tradiţii străvechi în zona montană. Din suprafaţa totală de 5408 ha a comunei Vadu Moldovei, terenul agricol ocupă, la nivelul anului 2013, o suprafaţă de 4824 ha , adică 89,2 %. Suprafeţele ocupate de diferitele categorii de folosinţă agricolă, la nivelul anului 2013, sunt prezentate în tabelul următor:
Modul de utilizare al terenurilor agricole – anul 2009
SUPRAFAŢA AGRICOLA TOTALĂ 4824 Suprafaţa arabilă 3755 Suprafaţa - livezi si pepiniere pomicole 31 Suprafaţa - păşuni 764 Suprafaţa - fâneţe 274 Sursa: date furnizate de INSSE Bucureşti, 2014
Sursa: date furnizate de INSSE Bucureşti, 2014
Din datele şi graficul anterior se observă că, din totalul de 4824 ha teren agricol, 77,84% reprezintă suprafaţa ocupată de teren arabil, acesta ocupând o pondere majoritară din suprafaţa terenului agricol. Suprafaţa ocupată de păşuni şi fâneţe este de 21,52%. Este evident astfel caracterul profund agricol al acestei comune în care preocupările de bază sunt cultura plantelor şi creşterea animalelor. Păşunile sunt o componentă marcantă a peisajelor din cadrul comunei, datorită în mare parte prezenţei pe cursurile de apă (şesuri şi funduri de văi inundabile) precum şi pe versanţi. Aceste vaste suprafeţe care străjuiesc pâraiele respective sunt utilizate în mare parte pentru creşterea animalelor – pe teritoriul comunei existând stâni cu caracter estiv – turme de oi şi capre în principal. Păşunile sunt de fapt pajişti utilizate pentru păşunat, şi au o productivitate mediocră deoarece sunt amplasate pe terenuri improprii culturilor agricole. In cea mai mare parte sunt puţin îngrijite, de aceea sunt invadate de buruieni care le depreciază mult calitatea cât şi gradul de consumare. Eroziunea, alunecările, contribuie de asemenea la reducerea suprafeţei reale de păşunat. Livezile ocupă suprafeţe restrânse din terenul agricol, adică 0,64%. Livezile sunt concentrate în special în jurul gospodăriilor precum şi pe unii versanţi însoriţi, cu expunere sudică. ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.29 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
Servicii pentru agricultură
Mecanizarea La nivelul anului 2009, gradul de încărcare pentru un tractor este de aproximativ 50,03 ha / tractor fizic , relevând o încărcare mică, sub media pe ţară – 54,1 ha teren arabil/tractor, şi media pe Moldova – cca. 77 ha teren arabil pe tractor; totuşi comparativ cu media europeană, de circa 12,7 ha arabil/tractor, gradul de încărcare este mare. Utilajele agricole sunt suficiente dar nu foarte diversificate. Comuna nu dispune de atelier de reparaţii pentru utilajele agricole, foarte necesar dacă luăm în considerare suprafaţa de teren arabil. Pentru anul 2011, situaţia se prezintă astfel:
Nr. Denumirea bucati crt.
1 Tractoare 65 2 Pluguri pentru tractor 57 3 Grape cu tracţiune mecanică 37 4 Semănători cu tracţiune mecanică pentru paioase 15 5 Semănători cu tracţiune mecanică pentru prasitoare 10 6 Masini pentru erbicidat 10 7 Combine 7 8 Maşini pentru recoltat cartofi 2 9 Remorci pentru tractor 23 10 Motocositoare 10 Sursa: date extrase din Registrul Agricol al Primăriei Vadu Moldovei, 2011
Sectorul sanitar – veterinar Comuna Vadu Moldovei beneficiază de prezenţa unui dispensar veterinar deservit de un medic veterinar.
Producţia vegetală
Suprafeţele ocupate de principalele plante de cultură în cadrul terenurilor arabile şi evoluţia acestor suprafeţe sunt prezentate în tabelul şi diagrama următoare:
2006 2007 2008 2009 2010 Suprafaţa cultivată cu grâu şi 325 134 300 153 291 secară - ha Suprafaţa cultivată cu porumb boabe- ha 872 954 1020 969 1075 ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.30 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
Suprafaţa cultivată cu cartofi- ha 294 335 320 305 320 Suprafaţa cultivată cu orzoaica- ha 20 20 20 20 10 Suprafaţa cultivată cu ovaz- ha 380 345 430 415 350 Suprafaţa cultivată cu plante de nutret - ha 424 712 702 873 691 Sursa: date furnizate de Primăria Vadu Moldovei, 2011
Suprafaţa Evoluţia suprafeţelor cultivate cu principalele plante de cultură cultivata cu porumb boabe 1200
Suprafaţa cultivata 1000 cu cartofi
800 suprafaţa cultivată cu plante ha 600 pentru nutreţ suprafaţa 400 cultivată cu orzoaică 200 suprafaţa cultivată 0 cu ovăz 2006 2007 2008 2009 2010
Sursa: prelucrare date furnizate de Primăria Vadu Moldovei, 2011
Cultura care ocupă cea mai mare parte a terenului arabil este cultura porumbului care înregistrează o evoluţie oscilatorie, cu etape de creştere şi descreştere, pentru intervalul 2006 - 2010 înregistrându-se o tendinţă generală de creştere, în 2010 suprafaţa cultivată cu porumb fiind cu 23.28% mai mare decât în 2006. Cultura plantelor de nutreţ înregistrează o evoluţie oscilatorie în intervalul 2006 - 2010 cu tendinţă generală de creştere 62,97%. Suprafeţele cultivate cu grâu şi secară, respectiv ovăz, orzoaică sunt se asemenea în scădere pe parcursul intervalului cu 10,46%, 7,89%, 50%. Cultura de cartofi înregistrează o tendinţă generală de creştere în intervalul 2006 - 2010 (+ 8,84%) , dar oscilantă pe parcursul intervalului.
ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.31 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
Suprafaţa cultivata Structura culturilor agricole în anul 2010 cu porumb boabe
14.31% Suprafaţa cultivata cu cartofi 43.95% 0.41%
suprafaţa cultivată cu plante pentru nutreţ
suprafaţa cultivată cu orzoaică 28.25%
suprafaţa cultivată 13.08% cu ovăz
Sursa: prelucrare date furnizate de Primăria Vadu Moldovei, 2010
Observăm că în structura culturilor agricole, cultura porumbului ocupă suprafaţa majoritară, de 43,95 din suprafaţa arabilă cultivată. Prezenţa culturii de porumb pe suprafeţe foarte întinse este o situaţie frecvent întâlnită în Podişul Moldovei, datorită utilizării extinse a porumbului atât în hrana animalelor cât şi în alimentaţia populaţiei. Practic, porumbul este cultura de bază dintr-o gospodărie, fiind utilizat în hrana porcinelor, a ovinelor, a bovinelor, a păsărilor, favorizând perpetuarea agriculturii tradiţionale de subzistenţă , nespecializată , “universală”, din gospodăriile rurale. Cultivarea cu preponderenţă a porumbului conduce de fapt la o structură degradată a culturilor agricole , cu atât mai mult cu cât, porumbul, alături de grâu, se numără printre cele mai puţin productive culturi, cu o rată a profitului de doar 1% chiar în anii cu precipitaţii. Mai mult, porumbul în monocultură reprezintă unul din factorii care favorizează eroziunea solurilor. Producţia vegetală, cu excepţia plantelor furajere, este destinată în totalitate locuitorilor comunei, deci autoconsumului.
Producţiile obţinute la principalele culturi sunt prezentate în tabelul şi diagrama următoare:
2006 2007 2008 2009 2010 Producţia totală la grau si secara - tone 1070 380 1000 360 549 Producţia totala la porumb boabe - tone 2703 3069 3483 3391 2687 Producţia totala de cartofi - tone 4410 4025 3860 4650 4800 Producţia totala orzoaica - tone 44 34 45 40 16 Producţia totala ovaz - tone 950 621 1133 750 525 Producţia totala la plante de nutret - tone 7530 11620 21515 13800 12438 ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.32 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
Evoluţia producţiilor la principalele culturi agricole
5000 2006
4500
4000 2007
3500 2008 3000
2500 tone 2009 2000 l
1500 2010 1000
500
0 Producţia totala de Producţia totala la Producţia totala de producţia totală de producţia totală de grâu si secara – porumb boabe – cartofi – tone ovăz orzoaică tone tone
Sursa: prelucrare date furnizate de Primăria Vadu Moldovei, 2011
Aşa cum se observă în diagrama anterioară, cele mai mari producţii se înregistrează pentru culturile de cartof, porumb, dintre asestea doar producţia de cartof înregistrează o creştere pe durata intervalului, de 8,84%. La plantele de nutreş producţia a crescut până în 2008 cu 185%, după care scade, pe total interval creşterea fiind de 65,18%.
Evoluţia producţiei totale la plante de nutreţ
25000 21515
20000
13800 15000 12438 11620
total tone total 10000 7530
5000
0 2006 2007 2008 2009 20010
Asupra producţiei intervin o serie de factori care acţionează în corelaţie, determinând variabilitatea producţiei, cum ar fi: o condiţiile meteorologice nefavorabile în fazele de vegetaţie; ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.33 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
o proprietăţile şi caracteristicile solului (fertilitate naturală, umiditate, pantă, erodabilitate, textură, porozitate), care sunt diferite pentru fiecare categorie de sol; o agrotehnica învechită; o resurse materiale reduse ale proprietarilor de terenuri agricole; o lipsa de experienţă a cultivatorilor în gestionarea resurselor de sol; o lipsa unor lucrări ameliorative şi lipsa aplicării tratamentelor pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor. Efectul direct al acestor factori se manifestă asupra producţiilor la hectar realizate pentru principalele plante de cultură. Acestea sunt prezentate mai jos:
2006 2007 2008 2009 2010 Producţia la grau si 3.29 2.83 3.33 2.35 1.88 secara – t/ha Producţia la porumb 3.1 3.22 3.41 3.5 8.08 boabe - t/ha Producţia de cartofi - 15 12.01 12.06 15.24 15 t/ha Producţia orzoaica - 2.2 1.7 2.25 2 1.6 t/ha Producţia ovaz – t/ha 2.5 1.8 2.63 1.80 1.5 Producţia la plante de 17.76 16.32 30.65 15.80 18 nutret – t/ha Sursa: prelucrarea datelor furnizate de, Primăria Vadu Moldovei, 2011
Evoluţia producţiilor la ha la principalele plante de cultură 35
30 2006
25 2007 20 t/ha 15 2008
10 2009
5 2010 0 Producţia de Producţia de Producţia de Producţia de Producţia Producţia la porumb t/ha cartofi t / ha orzoaica t/ha grâu şi ovaz – t/ha plante de secara t/ha nutret – t/ha
Sursa: prelucrare date furnizate de Primăria Vadu Moldovei, 2011
Cele mai mari producţii la ha se înregistrează, exceptând plantele de nutreţ, pentru cultura de cartof, în timp ce pentru orzoaică şi ovăz se înregistrează cele mai mici producţii la ha. ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.34 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
Este de menţionat capacitatea redusă a producătorilor agricoli de a interveni pentru a diminua impactul negativ al factorilor climatici datorită lipsei şi insuficienţei dotărilor pentru agricultură: sisteme de irigaţii, lucrări antierozionale, îndiguiri, etc. Referitor la producţia de pomi fructiferi, comuna Vadu Moldovei nu dispune de un potenţial agro-pedo-climatic care să favorizeze plantaţiile pomicole. Puţinii pomi fructiferi se cultivă în curţi sau grădini doar pentru necesarul familial şi nu pentru comercializare. Ca pomi fructiferi, se cultivă meri, pruni, peri.
Producţia zootehnică
Creşterea animalelor este o ocupatie tradiţională şi îndelungată a locuitorilor acestei comune, asigurându-se necesarul de carne, lapte şi produse lactate pentru populaţia locală şi disponibilităţi de vânzare, atât pe piaţa urbană dar şi pe plan local. Producţia agricolă animalieră a cunoscut o diminuare după 1990, în special la bovine, al căror număr s-a redus o dată cu desfiinţarea sectorului zootehnice al C.A.P.
Conform înregistrărilor statistice, efectivele de animale sunt prezentate în tabelul şi diagrama următoare:
2006 2007 2008 2009 2010
Bovine - total – la sfârşitul anului 2375 2842 2540 2530 1599
Porcine - total – la sfârşitul anului 1625 1815 1570 1572 951
Ovine - total-la sfârşitul anului 1050 1350 1110 1046 997
Cabaline - total-la sfârşitul anului 700 553 565 542 303
Iepuri- total-la sfârşitul anului 500 620 320 250 160
Caprine 70 92 80 68 384
Familii de albine- total-la sfârşitul anului 240 230 220 250 144
Sursa: date furnizate din Registrul Agricol al Primăriei Vadu Moldovei, 2011
O parte din animalele se cresc în sistem gospodăresc, dar există asociaţii cu personalitate juridică pentru creşterea animalelor: - Asociaţia „Păşunea Verde” care deţine 1340 capete bovine, 1100 ovine, 14000 păsări, 440 cabaline; - Ferma „Agro Cavior” care deţine 240 capete bovine; -2 ferme cu câte 30 bovine.
ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.35 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
Evoluţia efectivelor de animale în intervalul 2006 - 2010
3000 Bovine - total – la sfârşitul anului 2500 Porcine - total – la sfârşitul anului
2000 Ovine - total-la sfârşitul anului
1500 iepuri de casă
nr. capete nr. cabaline 1000
caprine 500
familii de albine 0 2006 2007 2008 2009 2010
Sursa: prelucrare date furnizate de Registrul Agricol al Primăriei Vadu Moldovei, 2011
Referitor la evoluţia efectivelor de animale, se observă următoarele: efectivul de bovine este cel mai însemnat; între 2006 – 2007, numărul capetelor de bovine a cunoscut o etapă de creştere (19,66%), după care a scăzut pe intervalul 2007 – 2010 cu 43,73%. Comparând anii 2006 şi 2010, se constată o scadere semnificativă –32,67% – a efectivului de bovine. În zonă specia taurină este reprezentată cu precădere de rasele Holstein, Bălţată germană, Bălţată românească, Brună . Condiţiile de mediu şi tehnologiile de creştere extensive recomandă creşterea taurinelor această zonă. efectivul de porcine , prezintă în intervalul studiat o evoluţie oscilantă, descrescător pe intervalul studiat. Scăderea a efectivelor de porcine, este de 41,47%. efectivele de ovine înregistrează o evoluţie negativă pe intervalul 2006-2010, scăderea fiind de 5,05%. Cea mai adecvată rasă de ovine, în raport cu condiţiile naturale ale comunei Vadu Moldovei este rasa Ţurcană, care se recomandă să fie crescută în zona montană şi submontană a ţării, datorită particularităţilor sale de rezistenţă la boli şi intemperii. efectivele de caprine au cea mai mare creştere pe teritoriul comunei Vadu Moldovei . Pe parcursul intervalului acesta creşte de peste 4 ori (448,5%). La nivelul anului 2010 , structura efectivelor de animale din comuna Vadu Moldovei se prezintă astfel: ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.36 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
Structura efectivelor de animale în anul 2010
Bovine 8.46% 3.53% 3.17% 35.24% Porcine
6.68% Ovine Cabaline
iepuri de casă
Caprine
Familii de albine 21.97%
20.96%
La nivelul anului 2008, bovinele deţineau ponderea majoritară din totalul animalelor, deţinând un procent de 35,24%. O pondere însemnată deţin şi porcinele care reprezintă 20,96% din numărul total de animale. Ovinele au o pondere de 21,97% din totalul capetelor de animale în timp ce caprinele reprezintă doar 8,46%. Numărul păsărilor pe teritoriul comunei Vadu Moldovei a avut o evoluţie oscilatorie, cu o scădere de 15,81% pe perioada 2006-2010.
2006 2007 2008 2009 2010 Păsări - total – la sfârşitul anului 21500 14700 17800 17300 18100
Evoluţia numărului de păsări în intervalul 2006 - 2010
25000
20000
15000
10000 nr. păsări nr.
5000
0 2006 2007 2008 2009 2010
Sursa: prelucrare date furnizate de Primăria Vadu Moldovei – Registrul Agricol, 2011
ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.37 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
O altă activitate care se practică pe teritoriul comunei Vadu Moldovei este apicultura . Practicarea apiculturii are ca bază ponderea mare a plantelor medicinale şi melifere în cadrul vegetaţiei fâneţelor şi păşunilor. Câteva exemple de plante medicinale sunt Actilea milefolium , Armoracia rusticana , Artemisia absintium , Corum carvi , Chelidonium majus , Sambucus nigra . Principalele specii melifere sunt Rubus idaeus , Tylia cordata şi platyphyllos , Melilotus alba, Salix canea.
Producţia zootehnică este prezentată în tabelul următor:
2006 2007 2008 2009 2010 Producţia de carne (sacrificări) 106 61 58 88 78 - total - tone gr. vie Producţia de lâna - kg fizic 2380 3892 3108 2929 2011 Producţia de ouă – mii buc. 2.8 2.6 2.5 2.1 2.2 Producţia de lapte de vaca şi 36879 39156 37778 37422 23650 bivoliţă - total hl fizic Miere (tone) 2400 2300 2200 2500 3000 Sursa: date furnizate de Primăria Vadu Moldovei – Registrul Agricol, 2011
Evoluţia producţiei de carne în intervalul Evoluţia producţiei de lână în intervalul 2006 -2010 2006 - 2010 4000 120 3500
100 3000 2500 80 kg 2000 60 1500 40 1000 tone greutate vie greutate tone 20 500 0 0 2006 2007 2008 2009 2010 2006 2007 2008 2009 2010
Evoluţia producţiei de lapte (hl) Evoluţia producţiei de ouă (mii bucăţi)
3 40000 35000 2.5 30000 2 25000 hl 1.5 20000 1 15000 0.5 10000 5000 0 2006 2007 2008 2009 2010 0 2006 2007 2008 2009 2010
ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.38 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
Evoluţia producţiei de miere în intervalul 2006 - 2010
3000 3000 2500 2400 2500 2300 2000 2200
kg 1500
1000
500
0 2006 2007 2008 2009 2010
Sursa: prelucrare date furnizate de Primăria Vadu Moldovei – Registrul Agricol, 2011
Se observă că, în intervalul 2003 – 2009, producţia animalieră a comunei Vadu Moldovei s-a redus, consecinţă a diminuării numărului de capete de animale din comună. Această scădere a producţiei zootehnice se observă atât pentru producţia de carne, lapte, cât şi pentru producţia de lână şi ouă. Singura producţie aflată în creştere este cea de miere de albine, care înregistrează o creştere de 25% în intervalul studiat. Pentru creşterea producţiei vegetale şi zootehnice se impune fertilizarea suprafeţelor existente, utilizarea îngrăşămintelor naturale, extinderea de hibrizi productivi pentru culturile agricole, creşterea de rase ameliorate de bovine şi ovine, adaptate zonei montane, folosirea pe scară mai mare a furajelor concentrate, exploatarea raţională a păşunilor şi fâneţelor prin practicarea sistematică a «târlirii».
Unităţi economice din sectorul agricol
În sectorul agricol, în comuna Vadu Moldovei sunt înregistrate următoare societăţi la Oficiul Registrului Comerţului. NR. DENUMIREA FORMA DOMENIU CAEN ADRESA CRT. SOCIETĂŢII JURIDICĂ DE ACTIVITATE Activităţi în ferme mixte Sat MĂRIUŢĂ CIPRIAN- (cultura vegetală 1. 0150 PFA Cămârzani, CONSTANTIN combinată cu creşterea n. 40A animalelor) Cultivarea legumelor şi a Sat Vadu pepenilor, a 2. NASTASĂ ANCA 0113 PFA Moldovei, rădăcinoaselor şi Nr. 126 tuberculilor Activităţi în ferme mixte Sat DUMITRU VASILE- (cultura vegetală 3. 0150 PFA Cămârzani, DAN combinată cu creşterea Nr. 22 B animalelor) Sat OPREA COSMIN- Creşterea bovinelor de 4 0141 PFA Mesteceni, CONSTANTIN lapte Nr. 61 ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.39 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
Sat SPÎNU P.PAULA 5 0149 PFA Nigoteşti, Creşterea altor animale ANDREEA Nr. 92 Activităţi în ferme mixte Sat (cultura vegetală 6 GRAMA VLAD 0150 PFA Dumbrăviţa, combinată cu creşterea Nr. 124 animalelor) Cultivarea cerealelor Sat Vadu (exclusiv orez), plantelor ONOFREI IONUŢ- 7 0111 PFA Moldovei, leguminoase şi a NICOLAE Nr. 328 plantelor producătoare de seminţe oleaginoase Activităţi în ferme mixte Sat (cultura vegetală 8 MASCAN FLORIN 0150 PFA Movileni, combinată cu creşterea Nr. 22A, animalelor) Sat 9 CUCOŞ VLAD 0149 PFA Nigoteşti, Creşterea altor animale Nr. 24 Activităţi în ferme mixte Sat (cultura vegetală 10 SAMSON M. FLORIN 0150 PFA Cămârzani, combinată cu creşterea Nr. 43, animalelor) Activităţi în ferme mixte Sat Vadu (cultura vegetală 11 LACTALPINA SRL 0150 SRL Moldovei, combinată cu creşterea Nr. 385 A, animalelor) Sat ROŞU D. IONUŢ- Creşterea bovinelor de 12 0141 ÎF Dumbrăviţa, MIHAIL lapte Nr. 198 BIS Sat Creşterea bovinelor de 13 LOGHIN RALUCA 0141 ÎF Dumbrăviţa, lapte Nr. 199 A Sat PĂDURARIU 14 0149 PFA Dumbrăviţa, Creşterea altor animale C.COSTEL Nr. 176 Sat Cămârzani, MAFTEI GH. Activităţi auxiliare pentru 15 0161 ÎF la locul MARINICA producţia vegetală numit Dealul Morii Sat 16 SPÎNU C.MIHAI 0149 PFA Nigoteşti, Creşterea altor animale Nr. 92 Sat Vadu Cultivarea fructelor TOMESCU Moldovei, 17 0124 PFA seminţoase şi V.MARINA-DANIELA în sâmburoase extravilan Sat Ciumuleşti, 18 COBEL T.VALENTIN 0322 ÎI la locul Acvacultura în ape dulci numit "La Gherasim ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.40 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
NOVAC D.ELENA- 0124 PFA Sat Vadu Cultivarea fructelor 19 CORNELIA Moldovei seminţoase şi sâmburoase Sursa: date furnizate de Registrul Comerţului de pe lângă Tribunalul Suceava, 2014
2.4.2. Sectorul secundar
Din structura unităţilor economice pe domenii de activitate rezultă că activităţile sectorului secundar , industria şi construcţiile, reprezintă 19.75% din totalul activităţilor economice din comuna Vadu Moldovei.
2.4.2.1. Industria
Lista unităţilor care activează în acest domeniu este prezentată mai jos: NR. DENUMIREA CAEN FORMA ADRESA DOMENIUL DE ACTIVITATE CRT UNITĂŢII JURIDICĂ
1. 1061 SRL Sat Fabricarea produselor de morărit ESCU SRL Mesteceni, nr.56 2. ROMOBILA SRL 3109 SRL Sat Fabricarea de mobilă n.c.a. Dumbrăviţa
3. CANAY IMPEX SRL 2223 SRL Sat Vadu Fabricarea articolelor din material Moldovei, plastic pentru construcţii Nr. 49 4. STĂNICĂ VASILE 1610 PFA Sat Tăierea şi rindeluirea lemnului Cămârzani, Nr. 19 5. VB FOURNITURES 3109 SRL Sat Fabricarea de mobilă n.c.a. SRL Dumbrăviţa , Nr. 167 B 6. CHELARIU V. 1061 PFA Sat Fabricarea produselor de morărit DUMITRU Dumbrăviţa , Nr. 10 7 MOBVALCON SRL 3109 PFA Sat Fabricarea de mobilă n.c.a. Dumbrăviţa , Nr. 167 B 8 ONCIU N. CEZAR- 2352 PFA Sat Fabricarea varului şi ipsosului CONSTANTIN Dumbrăviţa , Nr. 63 9 TODICĂ GH. 1061 ÎF Sat Fabricarea produselor de morărit CONSTANTIN Nigoteşti, Nr. 175 10 MAVEL SRL 2370 SRL Sat Tăierea, fasonarea şi finisarea Ciumuleşti, pietrei Nr. 163 ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.41 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
11 TAPIMOB SRL 3109 SRL Sat Fabricarea de mobilă n.c.a. Dumbrăviţa , Nr. 355 12 SUMAN C.VASILE 1061 ÎF Sat Vadu Fabricarea produselor de morărit Moldovei, Nr. 322 13 NASTASĂ 1083 ÎI Sat Vadu Prelucrarea ceaiului şi cafelei GABRIEL-DAN Moldovei, Nr. 175 A 14 BURLACU 1610 ÎI Sat Vadu Tăierea şi rindeluirea lemnului I.CONSTANTIN Moldovei, Nr. 182 Sursa: date furnizate de Registrul Comerţului de pe lângă Tribunalul Suceava, 2014
2.4.2.2. Construcţiile
Sectorul construcţiilor în comuna Vadu Moldovei este reprezentat de următoarele societăţi: NR. DENUMIREA CAEN FORMA ADRESA DOMENIUL DE ACTIVITATE CRT. UNITĂŢII JURIDICĂ
1. GEOMAT 4120 SRL Sat Lucrări de construcţii a clădirilor CONSTRUCT SRL Dumbrăviţa rezidenţiale şi nerezidenţiale Nr. 256, 2. DAXIDUM SRL 4120 SRL Sat Vadu Lucrări de construcţii a clădirilor Moldovei, rezidenţiale şi nerezidenţiale Nr. 286, Sursa: date furnizate de Registrul Comerţului de pe lângă Tribunalul Suceava, 2014
2.4.3. Sectorul terţiar
2.4.3.1. Comerţul, servicii şi alimentaţie publică
Sectorul comerţului este bine reprezentat în comuna Vadu Moldovei, existând, conform informaţiilor furnizate de Registrul Comerţului de pe lângă Tribunalul Suceava, 46 societăţi care se ocupă cu comercializarea diverselor bunuri. Activităţile în domeniul comerţului reprezintă 56,79% din totalul activităţilor desfăşurate în comuna Vadu Moldovei. Structura bunurilor comercializate pe plan local nu este foarte diversificată, comercializându -se în special produse alimentare, băuturi şi tutun, cel mai des întâlnit cod CAEN fiind 4711 - comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun . Societăţile cu activitate în domeniul comerţului sunt menţionate în tabelul de mai jos: NR. DENUMIREA FORMA DOMENIU CAEN ADRESA CRT. SOCIETĂŢII JURIDICĂ DE ACTIVITATE ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.42 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
Comerţ cu amănuntul în magazine Sat Vadu TRIDELT-IRENE nespecializate, cu 1. 4711 SRL Moldovei, PROD-COM SRL vânzare predominantă Nr. 394 de produse alimentare, băuturi şi tutun Comerţ cu amănuntul în Sat PRECUB magazine 2. 4711 ÎF Movileni Nr. M.GEORGETA nespecializate, cu 90 BIS vânzare predominantă Comerţ cu amănuntul în magazine FALTICINEANUL Sat Vadu nespecializate, cu 3. COM-SERV SRL- 4719 SRL Moldovei, vânzare predominantă punct de lucru Nr. 79 de produse nealimentare Comerţ cu amănuntul în Sat magazine 4 COZMA I. MIHAIELA 4711 ÎF Ciumuleşti, nespecializate, cu Nr. 2 vânzare predominantă Sat Vadu Comerţ cu amănuntul al Moldovei, produselor 5 VEFCRISCOM SRL 4773 SRL Nr. FN, farmaceutice, în Bloc 151 magazine specializate Comerţ cu amănuntul în Sat Vadu magazine 6 DANILUP SRL 4711 SRL Moldovei, nespecializate, cu Nr. 388 vânzare predominantă Comerţ cu amănuntul în Sat magazine 7 VATAVU V.VALERIA 4711 PFA Dumbrăviţa, nespecializate, cu Nr. 15 vânzare predominantă Comerţ cu amănuntul în Sat Vadu magazine 8 DIGA SRL 4711 SRL Moldovei, nespecializate, cu Nr. 356 vânzare predominantă Comerţ cu amănuntul în Sat CĂLUŞERU V. magazine 9 4711 PFA Nigoteşti, LEONTINA nespecializate, cu Nr. 89 vânzare predominantă Comerţ cu amănuntul în Sat Vadu magazine 10 LUPU-VAD S.R.L. 4711 SRL Moldovei, nespecializate, cu vânzare predominantă Sat Vadu Comerţ cu ridicata 11 OZBARAN SRL 4690 SRL Moldovei, nespecializat Nr. 49 Comerţ cu amănuntul în Sat BĂRGĂOANU N. magazine 12 4711 ÎI Dumbrăviţa, NECULAI nespecializate, cu Nr. 135 vânzare predominantă Sat Comerţ cu amănuntul în GHIORGHIEŞ 13 4711 ÎF Ciumuleşti, magazine C.PAVEL Nr. 82 A nespecializate, cu ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.43 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun Comerţ cu amănuntul în magazine Sat nespecializate, cu 14 CHELARIU C. ANETA 4711 ÎF Dumbrăviţa, vânzare predominantă Nr. 91 de produse alimentare, băuturi şi tutun Comerţ cu amănuntul în magazine Sat DRĂGOI GH. nespecializate, cu 15 4711 ÎF Ioneasa, STELUŢA vânzare predominantă Nr. 140 de produse alimentare, băuturi şi tutun Sat Vadu Comerţ cu amănuntul în Moldovei, magazine 16 LEFSTAR SRL 4711 SRL str. nespecializate, cu Principală, vânzare predominantă Nr. 388 Comerţ cu amănuntul în COOP-STAR - Sat Vadu magazine 17 SOCIETATE 4711 Moldovei, nespecializate, cu COOPERATIVĂ vânzare predominantă Comerţ cu amănuntul în magazine Sat nespecializate, cu 18 NONA EXCLUSIV SRL 4719 SRL Movileni, vânzare predominantă Nr. 90 E de produse nealimentare Comerţ cu amănuntul în Sat GHEORGHIU GH. magazine 19 4711 ÎF Dumbrăviţa, RADU-CONSTANTIN nespecializate, cu Nr. 173 vânzare predominantă Comerţ cu amănuntul în Sat Vadu magazine 20 PĂDUREŢ I. IULIANA 4711 PFA Moldovei, nespecializate, cu NR. 475A vânzare predominantă Comerţ cu amănuntul al covoarelor, carpetelor, Sat Vadu tapetelor şi a altor 21 OPAIŢ DESIGN SRL 4753 SRL Moldovei, acoperitoare de podea, Nr. 40 în magazine specializate Comerţ cu amănuntul în magazine Sat nespecializate, cu 22 SOLCAN PETRU 4711 ÎI Cămârzani, vânzare predominantă Nr. 50 de produse alimentare, băuturi şi tutun Comerţ cu amănuntul în Sat magazine 23 MURARIU I. RĂDUCU 4711 ÎI Dumbrăviţa, nespecializate, cu Nr. 298 vânzare predominantă ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.44 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
de produse alimentare, băuturi şi tutun Sat AGRO MASTER Comerţ cu ridicata 24 4690 SRL Cămârzani, TRADE SRL nespecializat Nr. 22 B Comerţ cu amănuntul al Sat Vadu FARMACIA LIANA produselor 25 4773 SRL Moldovei, SRL farmaceutice, în Nr. 388 magazine specializate Comerţ cu amănuntul în magazine Sat Vadu DASCĂLU V. nespecializate, cu 26 4711 ÎI Moldovei, GHIORGHIŢĂ vânzare predominantă Nr. 80 de produse alimentare, băuturi şi tutun Comerţ cu amănuntul al Sat Vadu carburanţilor pentru 27 COMBUST-LUCA SRL 4730 SRL Moldovei, autovehicule în Nr. 429 magazine specializate Comerţ cu amănuntul în magazine Sat Vadu nespecializate, cu 28 GORBAN NICOLETA 4711 ÎI Moldovei, vânzare predominantă Nr. 172 A de produse alimentare, băuturi şi tutun Comerţ cu ridicata al Sat Vadu materialului lemnos şi al Moldovei, , 29 MOBIPLAST SRL 4673 SRL materialelor de Nr. 49, Ap. construcţii şi CAMERA 2, echipamentelor sanitare Comerţ cu amănuntul al Sat Vadu produselor 30 CAMYFARM SRL 4773 SRL Moldovei, farmaceutice, în Nr. 387 magazine specializate Comerţ cu amănuntul în magazine Sat Vadu nespecializate, cu 31 PARPOP COM SRL 4711 SRL Moldovei, vânzare predominantă Nr. 470 de produse alimentare, băuturi şi tutun Comerţ cu amănuntul în magazine Sat nespecializate, cu 32 TRIFAN GH. JENICĂ 4711 ÎF Movileni, vânzare predominantă Nr. 53 de produse alimentare, băuturi şi tutun Comerţ cu amănuntul în magazine Sat Vadu nespecializate, cu 33 ALEP COM SRL 4711 SRL Moldovei, vânzare predominantă Nr. 307 de produse alimentare, băuturi şi tutun Sat Vadu Comerţ cu amănuntul în 34 PRECUB I. IONEL 4711 ÎF Moldovei, magazine ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.45 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
NR. 72A nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun Sursa: date furnizate de Registrul Comerţului de pe lângăTribunalul Suceava, 2014
Servicii de alimentaţie publică: NR. DENUMIREA CAEN FORMA ADRESA DOMENIU CRT. SOCIETĂŢII JURIDICĂ DE ACTIVITATE 1. Sat Vadu MUNTEXIM SRL -punct Moldovei Baruri şi alte activităţi de de lucru 5630 SRL Nr. 387 servire a băuturilor Sursa: date furnizate de Registrul Comerţului de pe lângăTribunalul Suceava, 2014
Alte servicii
NR. DENUMIREA CAEN FORMA ADRESA DOMENIUL DE ACTIVITATE CRT. UNITĂŢII JURIDICĂ
1. NEVTEL SRL - punct 6110 SRL Sat Vadu Activităţi de telecomunicaţii prin de lucru Moldovei, Nr. reţele cu cablu 150 2. SERGAMA RECON 4520 SRL Sat Vadu Întreţinerea şi repararea SRL Moldovei, Nr. autovehiculelor 286 3. OCCIDENT M & M 4333 SRL Sat Vadu Lucrări de pardosire şi placare a SRL Moldovei, pereţilor Nr. 91 4. BANCA 6419 Sat Vadu Alte activităţi de intermedieri COOPERATISTA Moldovei monetare CAPITAL SUCEAVA 5. MARADENT SRL 8623 SRL Sat Vadu Activităţi de asistenţă Moldovei, în stomatologică incinta dispensarului uman 6. CEC BANK S.A. 6419 Sat Alte activităţi de intermedieri BUCUREŞTI - Ciumuleşti, monetare SUCURSALA Comuna SUCEAVA Vadu Moldovei 7. MIHĂILĂ GH. NELU 9003 PFA Sat Activităţi de creaţie artistică Ciumuleşti, Nr. 45 8. ROYAL 9200 SRL Sat Vadu Activităţi de jocuri de noroc şi CLUBINVEST SRL- Moldovei, Nr. pariuri punct de lucru 388 9. CLAMIBO SRL 7500 SRL Sat Vadu Activităţi veterinare Moldovei, Nr. 342 ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.46 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
10. GOMAVERO 4520 SRL Sat Vadu Întreţinerea şi repararea SERVICE SRL Moldovei, Nr. autovehiculelor 449 BIS
2.4.3.2. Transportul
Poziţia în teritoriu asigură un grad ridicat de accesibilitate, comuna fiind situată într-o zonă de acces la arterele principale de circulaţie rutieră. Transportul se realizează prin următoarele căi rutiere: DN 2E/E 85 . Drumul străbate comuna paralel cu râul Moldova şi are următorul traseu: leagă capitala Bucureşti de frontiera cu Ucraina prin punctul vamal Siret. Străbate de la sud la nord partea de est a României şi trece prin oraşele: Urziceni, Buzău, Râmnicu Sărat, Focşani, Adjud, Bacău, Roman, Fălticeni, Suceava, Siret. DJ 208F Dumbrăviţa – Lespezi are traseul: Tătăruşi jud.Iaşi – Uideşti – intersecţie Dj 208E – intersecţie cu DC 9 – Racord DN 2 . DC 9 pe traseul : Vadu Moldovei – Nigotesti – Cămârzani DC 10 Ciumuleşti(racord DN2) – Nigoteşti – Ioneasa – Udeşti (racord Dj 208E).
Firme transport si întreţinere autovehicule: NR. DENUMIREA CAEN FORMA ADRESA DOMENIUL DE CRT. UNITĂŢII JURIDICĂ ACTIVITATE 1. CONIGEO IMPEX 4941 SRL Sat Transporturi rutiere de SRL Dumbrăviţa, mărfuri Nr. FN Sursa: date furnizate de Registrul Comerţului de pe lângăTribunalul Suceava, 2014
b) Căi ferate Pe teritoriul comunei Vadu Moldovei, nu există cale ferată, cea mai apropiată staţie feroviară este la Fălticeni.
2.4.3.4. Servicii în sănătate
În comună funcţionează un dispensar cu două cabinete medicină de familie şi un cabinet stomatologic. Dispensarul a fost renovat prin finanţare a Băncii Mondiale, ca şi centrul medico-social, cu 40 paturi, ce deserveşte locuitorii comunei şi 4 comune învecinate: Drăguşeni, Forăşti, Fântâna Mare şi Boroaia. Fostul spital rural înfiinţat încă de pe vremea regelui Carol I (1910) a fost beneficiarul unei finanţări nerambursabile a Băncii Mondiale, derulată între anii 1996 - 1998, ceea ce a pus autorităţile în imposibilitatea închiderii acestuia. Dispune de un laborator modern de analize medicale, 2 medici şi personal medical specializat. Se află în subordonarea Spitalului Municipal Fălticeni, ca secţie exterioară. În comună există trei farmacii particulare, toate în satul Vadu Moldovei. ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.47 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
În anul 2008 acoperişul dispensarului uman a fost reabilitat prin schimbarea învelitorii vechi cu tablă tip ţiglă, iar în anul 2011 a fost reabilitat acoperişul spitalului. Locuitorii unor sate ale comunei, dintre cele mai izolate (Ioneasa, Movileni, Mesteceni) întâmpină dificultăţi în accesarea serviciilor medicale, concentrate în centrul comunei.
2.4.3.5. Învăţământul
În comună există 1 şcoală cu clasele I-VIII cu 3 secţii şi 4 şcoli cu clasele I-IV, din care numai şcoala din satul reşedinţă de comună (fostul SAM Vadu Moldovei) are personalitate juridică distinctă. Fiecare din aceste şcoli are şi câte o grupă de preşcolari. Şcoala coordonatoare dispune de 2 microbuze şcolare. Şcolile cu clasele I-VIII Nigoteşti şi Vadu Moldovei au beneficiat de lucrări de reabilitare, nefinalizate la Şcoala nr.1, din lipsa fondurilor. Tot din lipsa fondurilor, lucrările de construcţie a unui nou corp de clădire pentru şcoala din satul Ciumuleşti au fost sistate.
Evoluţia populaţiei şcolare din comuna Vadu Moldovei este prezentată în diagrama următoare. Se observă că, în intervalul 2006 – 2013, populaţia şcolară a comunei a scăzut liniar pe toată perioada analizată.
Pe trepte de învăţământ, situaţia numărului de elevi înscrişi este următoarea:
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Populaţie şcolarizată total 711 664 626 605 576 531 515 503 Copii înscrişi în grădiniţe 192 185 166 169 145 130 93 96 Elevi înscrişi în învăţământul primar 225 213 227 217 226 203 214 201 Elevi înscrişi în învăţământul gimnazial 238 232 218 219 205 198 208 206 Elevi înscrişi în învăţământul profesional 56 34 15 - - - - - Sursa: date furnizate de INSSE Bucureşti , 2015 ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.48 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
Datele din tabelul şi diagrama anterioare, relevă următoarele aspecte: – în învăţământul preşcolar, numărul copiilor înscrişi a fost în scădere în intervalul 2006 – 2013, atingând valorile maxime şi minime în anii 2006– 192 copii, respectiv 2012 – 93 copii; – numărul elevilor înscrişi în ciclul primar se remarcă printr-o evoluţie descendentă, cu un vârf de creştere în anul 2006, în 2009 fiind cu 24 mai puţini elevi decât în anul 2006; – pentru învăţământul gimnazial, se constată o evoluţie oscilatorie, descendentă pe total interval, se înregistrează o scădere cu 32 elevi pe întreg intervalul. În ceea ce priveşte mărimea efectivului personalului didactic , evoluţia acestui indicator este prezentată în cele ce urmează. Menţionăm că datele sunt furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava.
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Personal didactic total persoane 49 42 39 42 44 39 36 38 Personal didactic preşcolar 8 8 8 8 8 8 6 6 Personal didactic primar 20 14 14 14 14 11 12 12 Personal didactic gimnazial 18 - - 20 22 20 18 20 Personal didactic profesional 3 20 17 - - - - -
Sursa: date furnizate de INSSE Bucureşti , 2015
ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.49 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
Sursa: date furnizate de INSSE Bucureşti , 2015
Aşa cum reiese din diagrama anterioară, pe ansamblu, numărul total al cadrelor didactice care asigură desfăşurarea procesului de învăţământ în comuna Vadu Moldovei are o tendinţă descrescătoare, înregistrându-se totuşi şi zone de creştere, în anul 2010. Numărul personalului didactic al comunei Vadu Moldovei în anul 2013 este de 38 de persoane, cu 11 mai putin decat începutul intervalului. Pe trepte de învăţământ, rezultă următoarele: în învăţământul preşcolar şi în învăţământul primar numărul personalului didactic a scăzut în intervalul 2006-2013; în învăţământul gimnazial evoluţia personalului didactic este în creştere în intervalul 2006-2013;
Un indicator important care reflectă calitatea actului de învăţământ este numărul de elevi / 1 cadru didactic . Evoluţia acestui indicator este redată în tabelul de mai jos.
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Preşcolari/ 1 cadru didactic 15 16 16 14 13 14 14 13 Elevi din învăţământul 24 23 21 21 18 16 16 16 primar/ 1 cadru didactic Elevi din învăţământul 11 15 16 16 16 18 18 17 gimnazial/ 1 cadru didactic Populaţie şcolarizată/ 15 16 16 14 13 14 14 13 1 cadru didactic Sursa: prelucrarea datelor obţinute de la INSSE Bucureşti , 2015
ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.50 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
Pe total, raportând numărul total de preşcolari şi elevi înscrişi în unităţile de învăţământ din comuna Vadu Moldovei la numărul total de cadre didactice, rezultă valori reduse, sub 16 persoane şcolarizate / 1 cadru didactic. Numărul mediu de preşcolari care revin unui educator în 2013 este de 13 copii / 1 educator, adică apropiat de norma de 10 – 12, maxim 15 preşcolari / 1 educator pentru ca procesul de învăţământ să se desfăşoare în condiţii optime. Deducem deci că în învăţământul preşcolar, la clasele de preşcolari nu este necesară suplimentarea numărului de educatori. În perioada 2006-2013, număr de elevi / 1 cadru didactic este fluctuant. Valori mai ridicate se înregistrează pentru învăţământul gimnazial. Situaţia numărului sălilor de clasă, a laboratoarelor şi atelierelor şcolare este prezentată în tabelul următor:
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Săli de clasă şi cabinete şcolare 35 37 37 37 37 37 37 37 - număr Laboratoare şcolare - număr 4 3 3 3 3 3 3 3 Ateliere şcolare - număr 1 1 1 - - - - - PC - total - 13 13 50 50 50 50 50 Sursa: date furnizate de INSSE Bucureşti , 2015
Corelând numărul total de persoane şcolarizate (preşcolari şi elevi) cu numărul total de săli de clasă obţinem un indicator important: numărul de elevi/ 1 sală de clasă .
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.51 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
Săli de clasa si cabinete şcolare 35 37 37 37 37 37 37 37 - număr Populaţia preşcolară şi şcolară 711 664 626 605 576 531 515 503 înscrisă în unităţi de învăţământ Nr. de elevi / 1 sală de clasă 20 18 17 16 16 14 14 14 Sursa: date obţinute în urma prelucrării informaţiilor furnizate de INSSE Bucureşti , 2015
Observăm că, în intervalul 2001-2009 numărul elevilor din unităţile de învăţământ din comuna Vadu Moldovei a scăzut, ceea ce a determinat scăderea numărului de elevi / 1 sală de clasă, de la 20 elevi / sală de clasă în 2006 la 14 elevi / sala de clasă în 2013. Constatăm că indicatorul număr de elevi / sală de clasă este sub limita de 30 elevi / 1 sală de clasă. Prin urmare, nu este necesară extinderea spaţiilor destinate învăţământului în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de studiu.
2.4.3.6. Serviciile socio – culturale
În ceea ce priveşte domeniul socio – cultural, comuna Vadu Moldovei dispune de un cămin cultural unde îşi desfăşoară activitatea ansamblul folcloric “Moştenite din bătrâni”. În 2008 s-a desfăşurat prima ediţie a festivalului comunei, numit „Pâinea de Aur”. Aici au evoluat în fiecare an formaţii entuziaste de amatori, copii şi adulţi, din toate satele comunei, dar şi invitaţi din comunele învecinate, din Fălticeni şi din judeţul Suceava. Formaţiile căminului cultural colaborează cu instituţii similare din judeţ, participând la numeroase manifestări judeţene şi regionale. Există un proiect aprobat pentru reabilitarea şi modernizarea căminului cultural Ciumuleşti, în care va fi amenajat un atelier pentru confecţionat măşti tradiţionale.
Referitor la domeniul cultelor , pe teritoriul comunei îşi desfăşoară activitatea:
Mănăstirea Cămârzani, Vadu Moldovei.
În anul 1863, boierul Emanoil Mor țun a construit o biserică de mir pe mo șia sa din
satul Cămârzani (din comuna Vadu Moldovei), în incinta conacului. Biserica construită a avut hramul Sfântului Gheorghe și era lăca ș de închinare doar pentru familia boierească. În partea
de nord a bisericii se află astăzi mormântul ctitorului și al altor membri ai familiei sale. ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.52 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
După cel de-al doilea război mondial, în anul 1947, mo șia boierească a fost
expropriată, iar terenurile au fost împăr țite veteranilor din cel de-al doilea război mondial.
Biserica a devenită filială a bisericii din Ciumule ști-Gane. La rugămintea preotului, aici a fost
înfiin țat un schit de călugări, care a apar ținut din punct de vedere administrativ de
mănăstirile Neam ț, Slatina și Râ șca.
Schitul și-a încetat existen ța ca urmare a Decretului nr. 410/1959, biserica schitului
devenind biserică de mir, afiliată din nou parohiei din Ciumule ști-Gane.
În anul 1992 fostul schit a fost redeschis ca mănăstire de maici. A fost construit un paraclis
închinat Sfântului Mina, sfin țit în acela și an, apoi, la 22 decembrie 1992, a avut loc sfin țirea
întregului complex mănăstiresc. Începând din acea dată, s-a instalat aici primul sobor de maici, care au venit de la Mănăstirea Teodoreni din cartierul sucevean Burdujeni. ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.53 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
Ini țial, complexul mănăstiresc era format din doar câteva chilii adăpostite într-o clădire de
lângă biserică. Astăzi, în această clădire se află stăre ția, câteva chilii și paraclisul. În anii
următori, a avut loc o campanie de construc ții și îmbunătă țiri. În anul 1994, au fost cumpărate
mai multe clădiri de la societatea Pomifal Fălticeni (IAS Cămârzani), care au fost modificate în spiritul arhitecturii tradi ționale române ști. Apoi, Mănăstirii Cămârzani i-au fost retrocedate 10
din cele 12 hectare de teren, iar în perioada 1999-2000 au fost înfiin țate mai multe ateliere: de
sculptură, pictură, croitorie și tricotaj.
În anul 2000 s-a început construc ția bisericii noi, în stilul tradi țional moldovenesc.
Dorind să transforme mănăstirea într-un centru de spiritualitate ortodoxă și de cultură ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.54 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
românească, PS Gherasim a pus bazele unui bogat muzeu, care adăposte ște, pe lângă
colec țiile arheologice, etnografice, numismatice, me ște șugăre ști, realizate de prof. Virginia
Bârleanu și aduse aici de la școala veche din comuna Vadu Moldovei și multe icoane din
lemn, obiecte de cult, căr ți și ve șminte liturgice. S-a deschis și o bibliotecă, unde au fost
adăpostite valoroase colec ții de carte, reviste și manuscrise.
Turnul-clopotniţă ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.55 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
Biserica este de propor ții monumentale, fiind construită din cărămidă. Planul bisericii
este dreptunghiular, iar turla are formă piramidală. Altarul este de formă semicirculară, în păr țile laterale fiind dispuse câte o ni șă pentru proscomidie și pentru diaconic. Catapeteasma
este un element de o mare valoare artistică, fiind înaltă până la arca prin care se sus ține bolta
naosului și altarului. Icoanele au fost pictate în ulei pe lemn de tei. S-a construit apoi un zid de
incintă prevăzut cu turn-clopotni ță la intrare și mai multe corpuri de chilii.
Astăzi, vie țuiesc în cadrul mănăstirii, circa 90 de maici. Hramul mănăstirii este praznicul
Sfântului Gheorghe, sărbătorit în fiecare an la data de 23 aprilie.
• Biserica ortodoxă Sfânta Cuvioasa Cămârzani, construită în 1863 ;
• Biserica ortodoxă de stil vechi Sfinţii trei Ierarhi , Ciumuleşti, construită în jur de 1873;
• Biserica ortodoxă Sfinţii Mihail şi Gavril, Ciumuleşti, construită în jur de 1873;
• Biserica adventistă Dumbrăviţa, construită în anul 1954;
• Biserica ortodoxă Sfântul Nicolae, Dumbrăviţa , construită în jur de 1863;
• Biserica ortodoxă Sfântul Ioan , Ioneasa , construită în anul 1946 ;
• Biserica ortodoxă Sfântul Ioan , Nigoteşti , construită în anul 1928 ; ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.56 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
• Biserica ortodoxă “La temelie”
• Biserica ortodoxă Sfântul Nicolae, Vadu Moldovei construită în anul 1996; • Biserica ortodoxă stil nou Mesteceni
ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.57 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
2.4.3.7. Recreere / sport
În ceea ce priveşte spaţiile de agrement şi spaţiile destinate practicării sporturilor, există un teren de sport amenajat corespunzător în localitatea Vadu Moldovei şi căteva terenuri pe langă şcoli. Pe acest teren se desfăşoară activităţi sportive atât în cadrul orelor de curs de specialitate dar şi în timpul liber. Menţionăm că pe teritoriul comunei există terenuri disponibile pentru amenajare parcuri şi spaţii verzi. Se propune creşterea suprafeţei de spaţii verzi de la 109918 mp la 130624mp. Comuna Vadu Moldovei dispune însă de un imens potenţial pentru amenajarea de spaţii special destinate recreerii şi sportului, dat fiind cadrul natural de excepţie în care este amplasată, dar şi activităţile economice specifice – creşterea animalelor şi agroturismul – acestea oferind posibilitatea înfiinţării unor spaţii destinate recreerii în aer liber (spaţii pentru camparea cu cortul, spaţii pentru picnic, trasee pentru drumeţii, excursii, locuri pentru pescuit) dar şi a unor manejuri pentru călărie, a unor spaţii de joacă pentru copii, a unor pârtii pentru sănii, etc
2.4.4. Turismul.
A. Resurse turistice naturale
A1. Cadrul natural Comuna este amplasată în bazinul hidrografic al râului Moldova şi poziţionată în partea de NV a Podişului Moldovei, în subunitatea geomorfologică a Podişului Fălticenilor, suprapunându-se laturii estice a Culoarului morfologic al râului Moldova (Câmpia piemontană Baia–Roman). Teritoriul se bucură deci de un climat specific regiunilor montane joase, lipsit de temperaturile prelungit scăzute, vânturile şi umezeala vârfurilor înalte, ca şi de căldurile excesive ale regiunilor extracarpatice. Anotimpurile extreme sunt termic moderate, verile fiind plăcut răcoroase iar iernile uşor suportabile.
A2. Factori naturali terapeutici
În comuna Vadu Moldovei nu există izvoare cu ape minerale terapeutice, nămoluri terapeutice, sau alţi factori terapeutici. Totuşi, trebuie menţionat bioclimatul tonic – stimulativ , aerul curat, ozonat, fără praf şi alergeni, bogat în ultraviolete, ionizarea accentuată a atmosferei, care se recomandă în tratamentul nevrozelor, surmenajului fizic şi intelectual, stărilor de convalescenţă deoarece favorizează relaxarea şi reconfortarea organismului. Referitor la durata intervalului de cazare în timpul anului, comuna Vadu Moldovei se remarcă prin posibilităţile de permanentizare a practicării turismului, pe durata întregului an, dar în special în timpul sezonului estival şi hibernal. ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.58 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
A.3. Arii protejate
Pe teritoriul comunei Vadu Moldovei există aria naturală protejată Natura 2000 ROSCI0366 Râul Moldova între Păltinoasa şi Ruşi.
Resurse turistice antropice B.1. Monumente istorice de interes naţional. În comuna Vadu Moldovei există următoarele monumente istorice înscrise în Lista Monumentelor istorice, judeţul Suceava:
1. SV-I-s-B-05413 Ruinele curţii boiereşti de la Fântâna Mare, punct "La Temelie" SV-I-m-B-05413.01 - Case SV-I-m-B-05413.02 - Ruine biserică 2. SV-II-m-B-05590 - Biserica de lemn "Sf. Voievozi" şi "Sf. Gheorghe" 3. SV-III-m-B-05686- Casa lui Matei Millo
Pe teritoriul comunei se află Mănăstirea Cămârzani.
B.2. Artă şi tradiţie populară. Comuna Vadu Moldovei, ca de altfel întreaga regiune a nordului Moldovei, se distinge prin păstrarea valorilor culturale specifice zonei: arta, tradiţia, obiceiurile populare, portul şi dansul popular, meşteşugurile tradiţionale, arhitectura tradiţională.
Foto: exponate din muzeul Mănăstirii Cămârzani
În lăzile de zestre ale gospodinelor satelor încă mai găsim, păstrate cu multă grijă si atenţie, costumele naţionale, stergare frumos lucrate, ţesute, sumane din lână neagră pentru bărbaţi, brâie etc. În special la Nigotesti femeile vin duminica la biserică îmbrăcate în costume naţionale.Tot în satul Nigotesti sunt ţărani care mai poartă în picioare opinci.
În sat se mai păstrează casele tradiţionale româneşti cu acoperişul în formă trapezoidală, în patru „ape” sau „table”. Chiar şi locuinţele nou construite menţin specificul local, fiind fie îmbrăcate în lemn (şindrilă), fie purtând ornamentaţii din lemn. Locuitorii sunt meşteri talentaţi în prelucrarea lemnului, construcţii de locuinţe şi sculptura în lemn.
ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.59 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
Ansamblul folcloric “Moştenite din bătrâni”
Grupul folcloric "Mostenite din bătrâni" din comuna Vadu Moldovei, judeţul Suceava, are o vechime de peste patruzeci de ani. El a cuprins în rândurile sale oameni de toate categoriile sociale, îndrăgostiţi de cântecul si jocul popular. De-a lungul timpului s-a participat la multe spectacole locale si în alte localităţi, la concursuri judeţene si interjudeţene. Cel mai important premiu a fost obţinut la concursul interjudeţean de folclor de la Soveja (1987) unde grupul bărbătesc a fost laureat.
2.5. POPULAŢIE. ELEMENTE DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE
Evoluţia populaţiei comunei Vadu Moldovei este determinată de evoluţia indicatorilor demografici: natalitatea, fertilitatea şi mortalitatea, precum şi de cea a fenomenului de migraţie. Acesta din urmă a avut un rol esenţial, atât prin prisma relaţiilor stabilite cu centrele urbane aflate în proximitate şi cu comunele învecinate, cât şi sub aspectul migraţiei externe .
2.5.1. Evoluţia populaţiei
Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică pentru intervalul de timp 2004-2014, populaţia comunei Vadu Moldovei se încadrează într-un trend evoluţional moderat descendent, sporul înregistrat la finalul intervalului fiind negativ, de 165 de persoane (- 3,26%). Evoluţia a fost constant descrescătoare pe parcursul acestei perioade, maximul a fost înregistrat în anul 2001 (5055 persoane), iar minimul în anul 2009 (4890 persoane). Scăderea se datorează în primul rând sporului natural negativ şi emigraţiei.
POP. AN MASCULIN FEMININ TOTALA
2004 4764 2320 2444 4696 2005 2296 2400 4672 2006 2287 2385 4660 2007 2260 2400 4611 2008 2219 2350 4530 2009 2180 2350 4500 2010 2174 2326 4463 2011 2154 2309 4442 2012 2148 2294 ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.60 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
4399 2013 2122 2277 4400 2014 2100 2300 Sursa: INSSE Bucureşti, 2014
Sursa: INSSE Bucureşti, 2014
În ceea ce priveşte evoluţia pe sexe a populaţiei, populaţia feminină a fost în mod constant mai numeroasă în intervalul analizat, implicaţiile în privinţa capacităţii de reproducere fiind vizibile în evoluţia natalităţii.
Densitatea populaţiei
Densitatea populaţiei comunei Vadu Moldovei a oscilat puţin în perioada 2001-2009, modificările survenite fiind proporţionale cu numărul locuitorilor. Este mai mică decât media judeţeană înregistrată la recensământul din 2013, de 80,5 locuitori/kmp.
ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.61 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
Sursa: DJS Suceava, 2014
SPECIFICATIE 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Suprafata totala locuibilă mp 58,109 59,478 62,001 64,546 66,869 68,632 73,994 74,801 75,581 Populaţia stabilă - total 4696 4672 4660 4611 4530 4500 4463 4442 4399 Densitatea loc/kmp 80,81 78,55 75,16 71,44 67,74 65,57 60,32 59,38 58,20
Sursa: INSSE Bucureşti, 2014
2.5.2.Structura populaţiei
2.5.2.1.Structura pe grupe de vârstă şi sexe a populaţiei
Structura pe grupe de vârstă şi sexe a populaţiei comunei Vadu Moldovei a fost analizată conform datelor înregistrate la 1 ian. 2014, furnizate de INSSE Bucureşti. Structura pe grupe mari de vârstă a populaţiei comunei atestă faptul că structurile demografice sunt afectate de procesul de îmbătrânire. Grupa populaţiei tinere, cu vârsta cuprinsă între 0-14 ani, reprezintă, în anul 2014, 16,32% din total, fiind mult sub pragul de 30%, ce marchează începutul degradării structurilor demografice dintr-un teritoriu din cauza procesului de îmbătrânire.
ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.62 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
Sursa: INSSE Bucureşti, 2014
Calculând indicele de îmbătrânire la nivelul comunei, prin raportarea populaţiei vârstnice la cea tânără, remarcăm că acesta se situează mult peste valoarea unitară, ceea ce arată faptul că populaţia comunei Vadu Moldovei este afectată puternic de îmbătrânire.
INDICE DE AN 0-14 15-59 PESTE 60 IMBATRANIRE 2014 718 2553 1129 1,57
Sursa: DJS Suceava, 2014
Structura populaţiei pe grupe de vârstă şi sexe la 1 ian. 2014, reprezentată prin piramida vârstelor , ilustrează tendinţa de îmbătrânire prin diminuarea bazei şi îngroşarea segmentelor de la vârf. Forma piramidei din 2014 este reprezentativă pentru o populaţie afectată de îmbătrânire mai accentuată faţă de cea de la recensământ, marcată prin amplitudinea segmentului populaţiei de peste 75 de ani. De asemenea, foarte proeminente in cadrul piramidei sunt segmentele populaţiei cu vârsta cuprinsă între 30 şi 44 de ani, în timp ce generaţiile foarte tinere sunt reprezentate mai slab.
Piramida vârstelor la 1 ian. 2014
ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.63 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
POPULAŢIA STABILĂ, PE GRUPE DE VÂRSTĂ, LA 1 IAN. 2014 COMUNA Vadu Moldovei
GRUPE DE TOTAL VÂRSTĂ MASCULIN FEMININ 0-4 ani 83 101 184 5-9 ani 103 124 227 10-14 ani 149 158 307 15-19 ani 83 114 197 20-24 ani 108 113 221 25-29 ani 167 143 310 30-34 ani 132 171 303 35-39 ani 186 179 365 40-44 ani 191 188 379 45-49 ani 176 134 310 50-54 ani 104 119 223 55-59 ani 133 112 245 60-64 ani 116 145 261 65-69 ani 77 90 167 70-74 ani 79 117 196 75- 79 ani 89 134 223 80 -84 ani 73 104 177 >85 51 54 105 TOTAL 2100 2300 4400
Sursa: INSSE, 2014 ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.64 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
În ceea ce priveşte raportul dintre sexe, exprimat prin indicele de masculinitate , a fost favorabil în 2014 populaţiei masculine, cu o valoare de 91,30%, populaţia feminină fiind mai numeroasă la nivelul grupelor de peste 60 de ani şi doar pe alocuri în cadrul grupelor mai tinere. Acest dezechilibru poate avea consecinţe negative asupra natalităţii la nivelul comunei. În cadrul grupei adulte se remarcă sub aspect demografic, cu un rol activ în dinamica numerică a populaţiei, subgrupa fertilă , care cuprinde populaţia feminină cu vârsta cuprinsă între 15 şi 45-49 ani, capabilă de reproducere.
AN TOTAL 0-14 ANI 15-19 ANI 20-29 ANI 30-49 ANI > 50ANI 2014 2300 383 114 256 672 875 Sursa: INSSE, 2014
Un aspect negativ îl constituie faptul că grupa cu vârsta cuprinsă între 0-14 ani (16,65%) este destul de mică, ceea ce poate avea efecte negative pe termen mediu şi lung asupra natalităţii. În perspectivă este totuşi îmbucurătoare şi cu efecte pozitive ponderea ridicată a populaţiei de fertilitate maximă (20-29 ani), în 2014 ea reprezentând 11,13% (256 persoane) din total.
Sursa: INSSE, 2013
Proporţia de indivizi tineri reprezintă un avantaj din punct de vedere demografic şi al perspectivelor de evoluţie a resurselor umane.
2.5.3. Dinamica populaţiei
2.5.3.1.Mişcarea naturală a populaţiei
Mişcarea naturală a populaţiei reprezintă modificările survenite în numărul şi structura populaţiei ca urmare a naşterilor, deceselor, căsătoriilor şi divorţurilor. Această componentă a mişcării populaţiei se reflectă şi în structura pe vârste şi pe sexe a populaţiei, ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.65 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI cât şi asupra distribuţiei în teritoriu, având o influenţă directă asupra caracteristicilor dimensionale ale localităţilor. Un indicator al mişcării naturale este sporul (bilanţul) natural al populaţiei, care reprezintă diferenţa dintre rata natalităţii şi rata mortalităţii şi relevă creşterea sau scăderea numărului de locuitori.
Bilanţul natural al populaţiei
Componenta activă a mişcării naturale a populaţiei, natalitatea , este cuantificată prin rata natalităţii, care reprezintă numărul de naşteri înregistrate într-un interval de un an raportat la o mie de locuitori. In intervalul 2005-2013, pentru care s-au analizat datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică, evoluţia natalităţii a fost una oscilantă, marcată de etape alternante de creştere şi scădere. Minimul s-a înregistrat în anul 2012, când rata natalităţii a fost de 7,6‰, în timp ce maximul a fost de 13‰, în anul 2005. Trendul urmat de acest indicator în comuna Vadu Moldovei a fost unul oscilant, dar care de redresează la sfârşitul intervalului. Valorile natalităţii sunt însă mai coborâte decât cele regionale, naţionale sau judeţene pentru mediul rural, în ultimul an aceste valori tind să se alinieze cu cele enumerate.
AN NASCUTI POP. RATA NATALITATII MEDIUL RURAL MEDIUL RURAL MEDIUL VII TOTALA COM. VADU MOLDOVEI JUD. SUCEAVA REG. NORD-EST RURAL ‰ ‰ ‰ ROMANIA ‰ 2005 61 4696 13 12,7 12,2 10,6 2006 46 4672 9,8 11,8 11,9 10,3 2007 41 4660 8,8 11,9 11,8 10,2 2008 36 4611 7,8 12,2 11,7 10,4 2009 45 4530 9,9 11,8 11,3 10,4 2010 39 4500 8,6 11,6 10,5 9,8 2011 41 4463 9,2 11,4 10,1 9,3 2012 34 4442 7,6 11,7 10,5 9,6 2013 41 4399 9,3 11,7 10,4 9,3 Sursa:DJS, INSSE, 2014
ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.66 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
Sursa:DJS, INSSE, 2014
Mortalitatea , cealaltă componentă a bilanţului natural, înregistrează, în acelaşi interval 2005-2013, tendinţe relativ similare de evoluţie. Astfel, diferenţa dintre minimul (11.1‰) înregistrat în 2006 şi maximul (17,3‰) înregistrat în 2013 este una semnificativă şi ilustrează ritmul oscilant în care a evoluat acest indicator demografic, corelat, la rândul său, cu particularităţile structurii demografice.
AN DECEDATI POP. RATA MORTALITATII MEDIUL RURAL, MEDIUL RURAL, MEDIUL RURAL TOTALA COM. Vadu Moldovei JUD. SUCEAVA REG. NORD-EST ROMANIA 2005 57 4696 12,1 11,8 12,9 14,9 2006 52 4672 11,1 11,9 12,6 14,6 2007 54 4660 11,6 11,6 12,6 14,2 2008 67 4611 14,5 11,5 12,8 14,3 2009 72 4530 15,9 11,8 13,2 14,6 2010 69 4500 15,3 11,8 13,6 14,7 2011 71 4463 15,9 11,6 12,8 14,2 2012 63 4442 14,2 11,6 13,2 14,3 2013 76 4399 17,3 11,4 12,8 13,8 Sursa:DJS, INSSE, 2014
De remarcat este faptul că valorile ratei mortalităţii au fost pe alocuri apropiate de cele ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.67 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI din mediul rural la nivel naţional, dar mai mari decât cele regionale şi judeţene. Valorile mari ale mortalităţii au drept cauză atât insuficienţa dotărilor sanitare şi igienice, cât şi unele obiceiuri pernicioase ale populaţiei.
Sursa: INSSE, 2014
Sporul natural a înregistrat valori negative în intervalul analizat, contribuind la o evoluţie demografică negativă şi la alterarea structurilor demografice.
AN RATA NATALITATII RATA MORTALITATII RATA SPORULUI NATURAL 2005 13 12,1 0,9 2006 9,8 11,1 -1,3 2007 8,8 11,6 -2,8 2008 7,8 14,5 -6,7 2009 9,9 15,9 -6 2010 8,6 15,3 -6,7 2011 9,2 15,9 -6,7 2012 7,6 14,2 -6,6 2013 9,3 17,3 -8 Sursa:prelucrarea datelor INSSE 2014
ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.68 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
Sursa: prelucrarea datelor INSSE Bucureşti 2014
2.5.3.2. Bilanţul migrator al populaţiei
Migraţia populaţiei se defineşte ca fiind acea mişcare în teritoriu prin care se modifică numărul şi structura pe vârste şi sexe a populaţiei, ca urmare a intrării sau ieşirii din aria administrativă respectivă a unui număr de persoane din/spre alte arii administrativ teritoriale. Migraţia are două componente, emigraţia (ieşirile) şi imigraţia (intrările de populaţie), a căror intensitate se măsoară cu ajutorul a doi indicatori – rata emigraţiei, respectiv rata imigraţiei. Prin compunerea acestora se obţine soldul migrator , care este un indicator al atractivităţii teritoriului respectiv pentru migranţi. După durata pe care se manifestă, migraţia poate fi definitivă, temporară şi de tip pendulator (navetismul), toate aceste categorii de mobilitate afectând în timp populaţia comunei Vadu Moldovei. În intervalul 2005-2014, a fost analizată situaţia migraţiei la nivelul comunei Vadu Moldovei în funcţie de datele furnizate de INSSE Bucureşti privind stabilirile şi plecările cu reşedinţa, iar pentru calcularea soldului migrator au fost utilizate doar datele privind stabilirea şi plecarea cu domiciliul. Este de remarcat faptul că în decursul acestui interval soldul migrator a fost negativ în cea mai mare parte a timpului, cu excepţia anului 2009. Trendul indică totuşi o uşoară tendinţă de reabilizare. Astfel, dacă în 2005 soldul migratoriu era de -11,7‰, la finalul intervalului ea atinge valoarea de 1,54‰, în 2009. Modificarea trendului are la bază atât scăderea numărului de plecări, cât şi creşterea numărului de stabiliri cu domiciliul în comună, datorată atât fenomenului de retur rural, favorizat de proximitatea faţă de municipiul Fălticeni, cât şi căsătoriilor în care unul din soţi, ce nu avea domiciliul anterior aici, vine să se stabilească în Vadu Moldovei. ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.69 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
AN STABILIRI DE PLECARI CU STABILIRI CU DOMICILIUL PLECARI CU DOMICILIUL SOLD RESEDINTA RESEDINTA (INCLUSIV MIGRATIA (INCLUSIV MIGRATIA MIGRATORIU EXTERNA) EXTERNA) 2005 2 42 55 110 -55 2006 22 35 94 127 -33 2007 41 27 69 92 -23 2008 28 27 91 126 -35 2009 19 33 96 89 7 2010 7 31 - - - 2011 12 36 - - - 2012 11 33 - - - 2013 11 45 - - - Sursa: prelucrarea datelor INSSE Bucureşti 2014
Deoarece nu există o evidenţă strictă a migraţiei, datele de mai sus nu pot reflectă întru totul realitatea, numărul emigranţilor fiind de cele mai mult ori mult mai mare. Chiar dacă au mai scăzut în ultimii ani, existând şi două valori negative, valorile bilanţului migratoriu arată că Vadu Moldovei s-a redresat în ultimul an, prezentând atractivitate pentru locuire.
AN RATA IMIGRATIEI (‰) RATA EMIGRATIEI RATA SPORULUI MIGRATORIU (‰) (‰) 2005 11,72 23,42 -11,7 2006 20,12 27,18 -7,06 2007 14,81 19,74 -4,93 2008 19,73 27,32 -7,59 2009 21,19 19,65 1,54
ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.70 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
Sursa: prelucrarea datelor INSSE Bucureşti 2014
2.5.3.3. Bilanţul real al populaţiei
Bilanţul (soldul) real al populaţiei se obţine prin însumarea soldului mişcării naturale cu cel al mişcării mecanice a populaţiei, şi determină dinamica globală a populaţiei teritoriului supus studiului. În comuna Vadu Moldovei, bilanţul a fost negativ în cea mai mare parte a intervalului analizat, valorile negative fiind intercalate însă cu cele pozitive, confirmând evoluţia numerică oscilantă a populaţiei.
AN SPOR NATURAL (‰) SPOR MIGRATORIU (‰) BILANT REAL (‰) 2005 0,9 -11,7 -10,8 2006 -1,3 -7,06 -8,36 2007 -2,8 -4,93 -7,73 2008 -6,7 -7,59 -14,29 2009 -6 1,54 -4,46 ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.71 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
Sursa: prelucrarea datelor INSSE Bucureşti 2014
2.5.4. Resursele umane
Resursele de muncă disponibile ale populaţiei cuprind persoanele cu vârsta între 15-59 ani, atât în cadrul populaţiei feminine, cât şi al celei masculine. Conform datelor statistice reprezentate tabelar mai jos, în comuna Vadu Moldovei ponderea populaţiei apte de muncă era în anul 2013 de 58,02%, din totalul populaţiei stabile, ceea ce înseamnă că teritoriul dispune încă de un capital important de forţă de muncă. Comparând populaţia din cele două subgrupe ale populaţiei în vârstă de muncă - 20-39 ani şi 40-59 ani, se remarcă faptul că raportul a fost favorabil pentru vârstele adulte din eşalonul superior, ceea ce denotă faptul că teritoriul comunei Vadu Moldovei dispune încă de resurse de muncă cu un grad ridicat de vitalitate.
An 20-39 40-59 Raport 2012 1199 1157 1,03 Sursa: INSSE Bucureşti, 2014
Disponibilul actual şi de perspectivă de resurse umane poate fi estimat utilizând şi raportul de substituţie a populaţiei, calculat prin raportarea populaţiei cu vârsta între 15-24 de ani la segmentul de vârstă 55-64 de ani, la nivel comunal: AN 15-24 55-64 RAPORTUL DE SUBSTITUTIE % 2012 418 506 0,82 ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.72 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
De remarcat că valoarea nu a depăşit 100%, astfel încât populaţia cu vârsta de 55-64 de ani care va trece în rândul populaţiei inactive va fi înlocuită de un contingent tânăr inferior numericşi care nu asigură o substituţie foarte bună a forţei de muncă.
2.5.5. Forţa de muncă
Numărul mediu de salariaţi a crescut cu 45 persoane în perioada 2006-2013.
SECTOARE DE 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 ACTIVITATE Număr mediu salariaţi – total, 153 160 162 236 213 203 203 198 din care: Sursa: INSSE Bucureşti, 2013
O menţiune importantă este legată de activitatea de construcţii, binecunoscută ca fiind un debuşeu pentru munca „la negru”, de cele mai multe ori numărul de salariaţi aflaţi în evidenţe fiind mai mic decât cel real. Acelaşi lucru este valabil şi în cazul salariaţilor din agricultură şi activităţile conexe.
Navetismul
Conform autorităţilor locale, persoanele care nu au loc de muncă în comuna Vadu moldovei lucrează în localităţile apropiate, mişcarea de navetism fiind favorizată de cursele regulate de autobuz pe această rută. Comercializarea produselor agricole obţinute în gospodării şi construcţiile sunt domenii de activitate ce antrenează locuitorii comunei în mişcări de navetism. Salariaţii din sectorul bugetar sunt antrenaţi în acest tip de mişcare şi în sens invers, dinspre localităţile apropiate înspre comună.
Nivelul şomajului
Disponibilul de forţă de muncă este calculat de către A.J.O.F.M. ca fiind populaţia cu vârsta cuprinsă între 18-62 de ani care participă la activităţi productive retribuite, conform legislaţiei în vigoare. Ponderea şomerilor este explicabilă în cea mai mare parte prin disponibilizările care au avut loc in unităţile economice din centrele urbane aflate în proximitate, unde activau persoane din comună, precum şi dezvoltarea economică insuficientă la nivel de comună. Lipsa cererii pentru forţa de muncă determină o parte a forţei de muncă tinere şi adulte fie să migreze spre alte oraşe, fie să plece în străinătate temporar (sezonier) pentru muncă în ţări ca Italia, Spania, Grecia, etc. Potrivit INSSE Bucureşti, în anul 2013 numărul de şomeri înregistraţi la nivelul comunei era de 89 persoane, din care 44 femei şi 45 bărbati. Este necesar de menţionat că datele statistice cuprind doar şomerii înregistraţi ca atare la Oficiul Forţelor de Muncă, astfel încât la aceştia se adaugă şomerii neînregistraţi, care se ocupă de agricultură pentru a subzista („şomajul ascuns”). Pe de altă parte, o parte din şomerii înregistraţi pot lucra fără forme legale, fie în zonă, fie în străinătate, chiar dacă figurează în cadrul populaţiei şomere. ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.73 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
Aprecieri asupra pieţei muncii
Piaţa muncii este definită de cele două componente: oferta de forţă de muncă, reprezentată de populaţia aptă de muncă, respectiv cererea de forţă de muncă, sau unităţile economice angajatoare. Atât capitolul privind potenţialul economic al comunei, cât şi profilul ocupaţional au relevat faptul că teritoriul comunei Ipatele prezintă un profil mixt, terţiar-agrar. Cea mai mare parte a populaţiei active este ocupată în agricultură şi activităţi conexe. Numărul persoanelor salariate în agricultură este foarte mic, ea fiind practicată majoritar în sistem individual, pentru subzistenţă. Creşterea animalelor este, la rândul său, o ocupaţie cu potenţial în comună, fiind practicată tot în sistem individual. Ponderea încă mare a activilor în agricultură maschează şi un alt fenomen, respectiv migraţia internaţională fără contract de muncă, şi deci neânregistrată ca atare. Activităţile din domeniul industriei şi construcţiilor lipsesc în comună. Se remarcă tendinţele de dezvoltare a iniţiativei private, în domeniul comerţului, însă ele nu valorifică suficient resurele umane de care dispune comuna. Cea mai mare parte a locurilor de muncă provin însă din sectorul bugetar. Putem aprecia în baza celor de mai sus, că resursele umane din comună sunt utilizate insuficient, fapt care determină un anumit grad de repulsivitate a comunei generată de lipsa locurilor de muncă şi are drept consecinţă de cele mai multe ori emigrarea.
Disfuncţionalităţi
Populaţia comunei Vadu Moldovei este elementul organizator al spaţiului studiat, astfel încât starea sa actuală şi dinamica trebuie să coordoneze măsurile urbanistice preconizate în cadrul acestui plan. Analiza relativ detaliată asupra populaţiei relevă o serie de disfuncţionalităţi ale populaţiei sub aspect demografic, social, profesional şi economic. Elementele esenţiale care se constituie în direcţii prioritare de intervenţie sunt sintetizate mai jos: • Natalitate în scădere • Sold natural negativ • Sold migratoriu negativ • Emigraţia internaţională „ascunsă”, greu de cuantificat datorită lipsei formelor legale de muncă şi reşedinţă; • Manifestarea unui fenomen de îmbătrânire a populaţiei în relaţie cu emigrarea grupelor de vârstă mai tinere şi cu diminuarea natalităţii; • Ponderea redusă a salariaţilor din totalul populaţiei active, care se traduce printr-un nivel scăzut al veniturilor din activităţi remunerate; • Rata mare a şomajului • Proporţia încă mare a populaţiei active într-o agricultură de subzistenţă; • Dezvoltarea insuficientă a serviciilor si activităţilor din sectorul terţiar; • Cererea insuficientă de forţă de muncă în comună; ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.74 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
• Accesul redus la facilităţi de conversie/reconversie profesională. • Inadvertenţe la nivelul înregistrării datelor şi a evidenţei exacte a populaţiei; • Accesul insuficient la servicii sanitare.
Concluzii
În concluzie, se poate spune că populaţia comunei Vadu Moldovei, deşi afectată de procesul de îmbătrânire şi de emigraţie, precum şi de o insuficientă dezvoltare economică şi a pieţei forţei de muncă, dispune totuşi de o serie de atuuri, precum natalitatea şi forţa de muncă numeroasă şi cu vitalitate ridicată, ce trebuie valorificate, în relaţie cu potenţialul natural şi economic, în vederea dezvoltării durabile a teritoriului.
2.6.CIRCULAŢIA
Drumurile naţionale constituie reţeaua principală de căi de transport a României, asigurând legătura între principalele localităţi ale ţării. Reţeaua de drumuri judeţene leagă centrele principale la nivel de judeţ, având rolul de a colecta şi dirija către drumurile naţionale traficul rutier local. Reţeaua stradală ce străbate comuna Vadu Moldovei este distribuită în mod judicios în funcţie de normativ, cât şi de necesarul de căi comunicaţie din interiorul teritoriul administrativ. Din punct de vedere al texturii drumurilor, comuna se încadrează în tipul de aşezare cu textură liberă a drumurilor, care reprezintă aspectele cele mai variate, determinate în principal de condiţiile de relief, dar totodată şi de condiţiile de formare şi de dezvoltare ale aşezării.
Căi de circulaţie rutieră
Transportul se realizează prin următoarele căi rutiere: DN 2E/E 85 . Drumul străbate comuna paralel cu râul Moldova şi are următorul traseu: leagă capitala Bucureşti de frontiera cu Ucraina prin punctul vamal Siret. Străbate de la sud la nord partea de est a României şi trece prin oraşele: Urziceni, Buzău, Râmnicu Sărat, Focşani, Adjud, Bacău, Roman, Fălticeni, Suceava, Siret. DJ 208F Dumbrăviţa – Lespezi are traseul: Tătăruşi jud.Iaşi – Uideşti – intersecţie Dj 208E – intersecţie cu DC 9 – Racord DN 2 . DC 9 pe traseul : Vadu Moldovei – Nigotesti – Cămârzani DC 10 Ciumuleşti(racord DN2) – Nigoteşti – Ioneasa – Udeşti (racord Dj 208E).
2.6.1. Starea tehnică - Viabilitatea şi capacitatea portantă a drumurilor
Tipul de îmbrăcăminte pe categorii de drumuri: - Drumuri asfaltate: DJ 208F Dumbrăviţa – Lespezi, DC 9 Vadu Moldovei – Nigotesti – Cămârzani - Drumuri pietruite: DC 10 si toate drumurile sătesti - Drumuri de pământ: drumuri de exploatare agricolă ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.75 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
Starea de viabilitate a drumurilor din comuna Vadu Moldovei poate fi caracterizată ca nesatisfăcătoare pe tronsoanele care lipseşte îmbrăcămintea asfaltică şi amenajările pentru evacuarea apelor de pe platforma drumului. În mare parte, drumurile săteşti sunt drumuri pietruite, pe timp nefavorabil circulaţia rutieră făcându-se anevoios.
Căi de comunicaţie feroviare
Pe teritoriul comunei Vadu Moldovei, nu există cale ferată, cea mai apropiată staţie feroviară este la Fălticeni.
2.6.2. Disfuncţionalităţi
Privitor la fluenţa circulaţiei pe reţeaua stradală existentă se manifestă o serie de greutăţi generate de: • Uzura îmbracăminţilor carosabile. • Lipsa unor îmbrăcăminţi carosabile permanente corelată cu deprofilarea, uneori accentuata, pe suprafeţele carosabile împietruite sau din pământ. • Elementele geometrice necorespunzatoare ale unei mari părţi ale releţei stradale, în profil transversal şi longitudinal. • Sistematizare verticală defectuoasă.
2.7. INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCŢIONALE. BILANŢ TERITORIAL
2.7.1. Caracteristici ale zonelor funcţionale
În componenţa intravilanului existent intră localităţile Vadu Moldovei, Dumbrăviţa, Cămârzani, Ciumuleşti, Movileni, Mesteceni, Nigoteşti si Ioneasa. Acestea au în intravilan zone de lotizări cu diferite funcţiuni: locuire, unităţi economice, unităţi de gospodărie publică şi echipare edilitară, depozitarea deşeurilor, etc.
Zona pentru locuinţe şi funcţiuni complementare
Fondul de locuinţe este constituit cu preponderenţă din case cu regim de înălţime P şi P+1, dar si locuinţe colective. Zona de locuinţe se află amplasată în lungul drumurilor săteşti, comunale şi judeţene, urmând ca în cadrul zonei de locuit să existe unităţi de deservire curentă (spaţii comerciale şi prestări servicii). Zona de locuinţe şi funcţiuni complementare reprezintă din intravilanul comunei Vadu Moldovei. Se constată că locuinţele din satul Vadu Moldovei sunt dispersate, cu distanţe mari între gospodării, iar loturile pe care sunt amplasate construcţiile sunt foarte mari. Rezultatele studiilor efectuate la Primăria comunei Vadu Moldovei cât şi informaţiile furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava pentru fondul de locuinţe în intervalul 2006 – 2013 sunt prezentate în tabelul care urmează:
ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.76 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
Evoluţia fondului de locuinţe pentru comuna Vadu Moldovei – anii 2006 – 2013:
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Locuinţe existente – număr 1702 1728 1756 1783 1803 1701 1707 1716 total, din care: Locuinţe proprietate publică 10 10 10 10 10 2 2 2 Locuinţe proprietate privată 1692 1718 1746 1773 1793 1699 1705 1714 Suprafaţa locuibilă – total 59478 62001 64546 66869 68632 73994 74801 75581 mp Suprafaţa locuibilă – 269 269 269 269 269 24 24 24 proprietate publica, mp Suprafaţa locuibilă – 59209 61732 64277 66600 68363 73970 74777 75557 proprietate majoritar privată, mp Sursa: INSSE Bucureşti 2013
Indicatori privind investiţii si construcţii
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Locuinţe terminate – total 26 26 28 27 20 12 13 9 (număr) Locuinţe terminate din fondurile 26 26 28 27 20 12 13 9 populaţiei (număr) Autorizaţii de construire eliberate 3 444 35 15 20 29 27 pt. cladiri rezidenţiale (exclusiv 36 45 pt. colectivităţi) (număr) Autorizaţii de construire eliberate 4651 7490 7044 6072 2648 3224 4906 5098 pt. cladiri rezidenţiale (exclusiv pt. colectivităţi) (mp) Autorizaţii de construire eliberate 5 19 16 16 12 9 13 5 pt. Alte cladiri (exclusiv pt. colectivităţi) (număr) Autorizaţii de construire eliberate 634 1817 1487 743 768 482 706 575 pt. Alte cladiri (exclusiv pt. colectivităţi) (mp) * - nu deţinem date Sursa: INSSE Bucureşti 2013
Din datele prezentate în cele 2 tabele anterioare, rezultă că, în comuna Ipatele, în intervalul 2006 – 2012 numărul de locuinţe crescut, în 2012 fiind cu 14 de locuinţe mai mult decât în anul 2006. În schimb, numărul locuinţelor terminate în intervalul 2006 – 2011 este în creştere. Datorită creşterii numărului locuinţelor a crescut şi suprafaţa medie care revine unei locuinţe, după cum se observă în graficul următor:
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Suprfaţă locuibilă 59478 62001 64546 66869 68632 73994 74801 75581 Locuinte 1702 1728 1756 1783 1803 1701 1707 1716 Suprfaţă locuibilă/locuintă ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.77 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
Sursa: prelucrarea datelor furnizate de INSSE Bucureşti 2013
Dacă se raportează suprafaţa locuibilă la numărul de locuitori, se observă că valoarea maximă a suprafeţei locuibile care revine unei persoane se înregistrează în interval 2009- 2012. Casele noi se construiesc din fonduri proprii ale populaţiei.
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 suprafaţa locuibilă/locuitor - 1 1 1 1 1 1 1 1 mp 2,73 3,3 3,99 4,76 5,25 6,58 6,84 7,18
ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.78 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
Sursa: prelucrarea datelor furnizate de INSSE Bucureşti 2014
Caracteristici: - fondul construit este format în cea mai mare parte din case dezvoltate pe parter, P, iar construcţiile din zona centrală şi cele mai recente sunt de tip P+1; - schema funcţională este cea tradiţională pentru aceste locuri: un hol cu două până la cinci încăperi, cu bucătăria în interior dar şi/sau separat într-o anexă; - materiale de construcţie - gama materialelor este diversificată: casele foarte vechi sunt construite din chirpici şi paiantă, iar cele din lemn, cărămidă, ciment, dar şi materiale moderne pentru izolare (rigips, vată de sticlă, OSB, panouri de polistiren); - din punct de vedere al dotărilor edilitare al locuinţelor din comună, se poate menţiona gradul redus de dotare.
Destinaţia construcţiilor : - locuinţe 92,0 % - social - culturale 5,0% - agrozootehnice şi industriale 3,0%
Materiale de construcţie : - chirpici, paiantă 70,0 % - zidărie, beton 30,0 %
Caracteristici de amplasament : - Perioada de colţ Tc=0,7 sec - Acceleraţia terenului pentru proiectare pentru cutremure având intervalul mediu de recurenţă IMR = 100 ANI ag = 0,20g - Având în vedere prevederile din STAS 6054-77 (“Teren de fundare - Adâncimi maxime de îngheţ”), adâncimea de îngheţ maximă din zonă este de 0,8 – 0,9 m faţă de cota terenului natural. - Regimul climato – meteorologic specific arealului geografic căruia îi aparţine judeţul Iaşi impune încadrarea în zona C – după STAS 10101/20-90 (încărcări date de vânt) şi zona D după STAS 10101/21-92 (încărcări date de zăpadă).
Realizarea noilor construcţii se va face avându-se în vedere folosirea zidăriei de cărămidă, a betonului şi a lemnului la alcătuirea structurilor de rezistenţă, cu respectarea normelor şi normativelor în vigoare privind atât calculul de rezistenţă şi stabilitate, cât şi modul de alcătuire a elementelor.
Disfuncţionalităţi : o Unele locuinţe noi se realizează fără a avea la bază un proiect şi asistenţă minimă de specialitate în realizarea lor; o comuna, şi implicit locuinţele, nu sunt racordate la reţeaua de alimentare cu gaze naturale, o doar o mică parte dintre locuinţe dispun de instalaţii sanitare şi de furnizare a apei calde în locuinţă; o telecomunicaţiile şi serviciile au o slabă dezvoltare; o încălzirea în mediul rural se face în totalitate cu sobe cu combustibili solizi.
ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.79 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
Zona pentru instituţii publice şi servicii
Funcţiunile existente în cadrul zonei centrale sunt cele specifice - obiective social- culturale: unităţi pentru administraţie : – primărie – construcţie cu regim de înălţime P, aflată în stare foarte bună; are alimentare cu apă şi centrală proprie.
unităţi pentru învăţământ : În comună există 1 şcoală cu clasele I-VIII cu 3 secţii şi 4 şcoli cu clasele I-IV, fiecare din aceste şcoli are şi câte o grupă de preşcolari. unităţi culturale: În ceea ce priveşte domeniul socio – cultural, comuna Vadu Moldovei dispune de 1 cămin cultural , în localitatea Vadu Moldovei
unităţi de cult: - Mănăstirea Cămârzani; – Biserica ortodoxă Cămârzani, construită în 1863 ; – Biserica ortodoxă de stil vechi , Ciumuleşti, construită în jur de 1873; – Biserica ortodoxă , Ciumuleşti, construită în jur de 187 – Biserica adventistă Dumbrăviţa, construită în anul 1954; – Biserica ortodoxă , Dumbrăviţa , construită în jur de 1863; – Biserica ortodoxă Ioneasa , construită în anul 1946 ; – Biserica ortodoxă Nigoteşti , construită în anul 1928 ; – Biserica ortodoxă “La temelie” – Biserica ortodoxă Vadu Moldovei construită în anul 1996; – Biserica ortodoxă stil nou Mesteceni
unităţi comerciale: Conform datelor furnizate de OFICIUL REGISTRULUI COMERŢULUI de pe lângă Tribunalul Suceava, în comuna Vadu Moldovei există: – 34 unităţi comerciale; – 1unităţi de alimentaţie publică.
unităţi sanitare: – un dispensar medical; – două cabinete individuale – un cabinet stomatologic; – două farmacii; – dispensar veterinar; – o farmacie veterinară.
ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.80 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
Zona unităţilor industriale
Zona unităţilor industriale şi de construcţii deţine 19,75% ha din teritoriul intravilan al comunei Vadu Moldovei şi este formată din 14 unităţi industriale şi 2 de construcţii.
Zona unităţilor agrozootehnice
Zona unităţilor agrozootehnice este formată din 19 unităţi care au ca domeniu cresterea animalelor şi cultura plantelor, acestea reprezintă 23,46% din teritoriul intravilan al comunei.
Zona căilor de comunicaţie şi transport
Zona căilor de transport este formată din căile de transport rutiere. Reţeaua căilor de transport rutiere reprezintă 31,1 ha din teritoriul intravilan al comunei. Este formată din drumurile judeţene, comunale şi săteşti care traversează şi deservesc comuna Vadu Moldovei.
BILANŢUL TERITORIAL AL SUPRAFEŢELOR CUPRINSE ÎN INTRAVILANUL EXISTENT
Bilanţ teritorial existent localitatea Vadu Moldovei Vadu Nr. crt. Zone funcţionale Moldovei ha % 1.
2. 3. 4. 5. 6. 7. TOTAL teritoriu intravilan existent 97.00 100%
ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.81 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
2.8. ZONE CU RISCURI NATURALE
Conform “Strategiei naţionale de prevenire a situaţiilor de urgenţă” , riscurile naturale se referă la evenimente în cadrul cărora parametrii de stare se pot manifesta în limite variabile de la normal către pericol, cauzate de fenomene meteo periculoase, în cauză ploi şi ninsori abundente, variaţii de temperatură - îngheţ, secetă, caniculă - furtuni şi fenomene distructive de origine geologică, respectiv cutremure, alunecări şi prăbuşiri de teren. În afara unor procese relativ continue care le deteriorează şi le degradează, terenurile sunt supuse efectelor unor riscuri naturale cu urmări grave asupra lor şi importante pagube materiale, iar uneori şi cu pierderi de vieţi omeneşti. În general, sunt considerate riscuri naturale acele evenimente care schimbă într-un timp relativ scurt şi cu un grad apreciabil de violenţă o stare de echilibru existentă. Analiza riscurilor impune cunoaşterea mecanismelor şi condiţiilor de producere / manifestare, amplorii şi efectelor posibile ale acestora. Analiza se realizează pe tipuri de riscuri, pe baza datelor şi evidenţelor statistice, precum şi a altor documente avute la dispoziţie-studii, prognoze, etc. Factorii care generează sursele de risc natural sunt: formele de relief, reţeaua hidrografică, clima, gradul de acoperire (vegetaţie), compoziţia solului şi dispunerea straturilor geologice şi, nu în ultimul rând, gradul de seismicitate, determinat de poziţia geografică a ţării în raport cu traseul principalelor falii tectonice ale Pământului. Conform Planurilor de Analiză şi Acoperire a Riscurilor pe teritoriul localităţilor riscurile naturale pot fi grupate în: a) fenomene meteorologice periculoase; b) incendii de masă; c) fenomene distructive de origine geologică.
a) Fenomenele meteorologice periculoase
a.1. Inundaţii Unele dintre cele mai dezastruoase fenomene datorate unor factori combinaţi atmosferici şi hidrici le constituie inundaţiile. Acest fenomen are repercursiuni nu numai prin pagubele materiale ci şi prin efectul asupra mediului, modificând atât albia minoră cât şi cea majoră şi relieful regiunii afectate.
Cauzele generale ale producerii inundaţiilor Cauze naturale: Apariţia inundaţiilor se datorează în primul rând unor factori naturali legaţi de condiţiile climatice care generează cantităţi mari de precipitaţii, furtuni etc. Cauzele climatice presupun o creştere a nivelurilor sau a debitelor peste valorile normale şi revărsarea apelor în arealele limitrofe ca urmare a unor fenomene climatice ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.82 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI deosebite. Ploile torenţiale constau în căderea unor cantităţi mari de precipitaţii într-un timp foarte scurt, astfel încât capacitatea de infiltrare a solului este repede depăşită şi aproape întreaga capacitate de apă căzută se scurge spre reţeaua de văi generând viituri, depăşirea capacităţii de transport a albiilor minore şi deversarea apelor în albiile majore provocând inundaţii. Topirea zăpezilor este un alt factor important al formării viiturilor şi al producerii inundaţiilor. De regulă, procesul de topire a zăpezilor generează apele mari de primăvară. Acest proces poate fi însă accelerat de invaziile de mase de aer cald sau se poate asocia cu ploile cazute în acest interval.
Cauze antropice: Despăduririle efectuate de om de-a lungul timpului au modificat foarte mult o serie de verigi ale circuitului hidric şi prin aceasta au favorizat o scurgere mai puternică a apelor pe versanţi. Ca urmare, amplitudinea viiturilor a crescut, de unde şi niveluri mai mari şi o sporire a pericolului de inundare a terenurilor joase din lungul râurilor.
Cauze care pot produce inundaţii pe teritoriul comunei Vadu Moldovei: • Tendinţa generală de aridizare a climei în partea central – estică a Europei; un prim efect îl constituie creşterea gradului de torenţialialitate al precipitaţiilor şi scurgerii apei. • Lipsa lucrărilor de îndiguire, regularizare, corectare a torenţilor şi de combatere a eroziunii solului. • Reducerea capacităţii de transport a albiilor prin colmatare, datorită transportului masiv de aluviuni de pe versanţi la precipitaţii torenţiale locale. • Blocarea podurilor de acces şi podeţelor cu rădăcini şi resturi lemnoase aduse de torenţi. • Existenţa unor împrejmuiri şi anexe gospodăreşti la limita malurilor torenţilor. • Amplasarea de locuinţe şi obiective social culturale în zone inundabile ale cursurilor de apă.
Suprafeţele afectate de inundabilitate de te teritoriul comunei sunt următoarele: - Risc sporit de inundaţii există pe porţiuni din satul Vadu Moldovei (I şi II) – râul Moldova şi porţiuni din satul Ioneasa (pârâul Mediasca), - Scurgeri de pe versanţi se manifestă mai ales pe porţiuni din satul Dumbrăviţa, mare parte din Mesteceni şi Movileni, porţiuni din Nigoteşti, Ciumuleşti şi Ioneasa. - Se produce frecvent colmatarea pâraielor şi a canalelor de scurgere a apelor din precipitaţii. Inundaţiile produse de râul Moldova au loc ca urmare a neamenajării în amonte a unor acumulări cu rol de atenuare a viiturilor, la care se adaugă faptul că râul nu este regularizat şi nici indiguit. Cursurile de apă interioare, afluente ale râului Moldova au caracter torenţial, deoarece panta de scurgere este mare. Timpul de scurgere şi concentrare ale apei provenite de pe versanţi este scurt, iar debitul mare favorizează eroziunea de adâncime, la aceasta contribuind şi omul prin defrişarea Vadu Moldoveitului distrugând zona de apărare a malurilor şi degradarea solurilor din zonă. ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.83 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
Ca urmare a excesului de umiditate prevenit prin inundaţii datorită revărsării, solurile din zonă rămân o perioadă lungă de timp sub influenţa apei, ceea ce duce la apariţia fenomenului de înmlăştinire, iar din punct de vedere agrotehnic lucrările solului : arat, însămânţat, întreţinerea culturilor, combaterea bolilor şi dăunătorilor, recoltatul culturilor şi transportul produselor este întârziat şi îngreuiat, iar în unii ani imposibil de efectuat, solurile respective putând rămâne necultivate (pârloage). În cazul efectuării lucrărilor agrotehnice pe solurile cu un grad ridicat de umiditate are loc fenomenul de tasare ducând la apariţia hardpanului, distrugerea structurii solului, scoaterea de curele prin arături şi diminuarea recoltei cu peste 50 %, iar în unii ani chiar compromiterea totală a culturii.
a.2. furtuni, tornade, secetă, îngheţ, înzăpeziri etc . - se pot produce pe întreg teritoriul comunei Vadu Moldovei, de regulă nu sunt previzibile, iar despre eventualitatea producerii acestora, Primăria comunei primeşte de la Inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă avertizări de fenomene meteorologice periculoase, în vederea luării măsurilor ce se impun. De multe ori, timpul necesar pentru luarea unor măsuri de protecţie şi intervenţie într-o asemenea situaţie, nu este suficient. Efectele lor imediate pot antrena activarea unor factori de risc secundari, de producerea de evenimente catastrofale cu efecte mai grave decât cele ale evenimentelor generatoare. Astfel, furtunile pot avea ca urmări: - inundaţii ca urmare a scurgerilor de torenţi de pe versanţi; - avarii şi explozii; - avarii la locuinţele şi anexele gospodăreşti, reţelele de alimentare cu energie electrică, apă, etc. - incendii; - distrugerea culturilor agricole; - pierderi de animale. Înzăpezirile sunt fenomene sezoniere, produse de căderi masive de precipitaţii sub formă de zăpadă, fiind accentuate de condiţiile meteorologice în care se produc. Efectele imediate sunt: - blocarea căilor de transport; - întreruperea alimentării cu energie electrică, apă, etc; - afectarea unor activităţi sociale; - prăbuşiri de planşee şi acoperişuri.
b) Incendii de pădure Posibilitatea producerii incendiilor de pădure este relativ mică, cauzele limitându-se la focul deschis lăsat nesupravegheat, precum şi la seceta îndelungată însoţită de caniculă.
c) Fenome distructive de origine geologică
c.1. Cutremure Din punct de vedere seismic, teritoriul studiat se află în zona de influenţă a cutremurelor de tip moldavic cu hipocentrul în zona Vrancea, la adâncimi de 90 ÷ 150 km şi ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.84 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI se încadrează conform Codului de proiectare seismică indicativ P 100-1/2006 (“Reglementări tehnice, Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri”) în zona de hazard seismic cu o valoare a acceleraţiei orizontale a terenului ag = 0,16 g , şi o perioadă de colţ TC = 0,7 sec . În cazul producerii unui seism mai mare de 6 grade pe scara Richter în zona Vrancea, este afectată şi zona comunei Vadu Moldovei, existând pericolul unor avarii la locuinţele cu vechime mai mare şi construite din chirpici sau alte materiale cu rezistenţă mai slabă.
c.2. Zone afectate de alunecări de teren / eroziuni
Alunecările de teren sunt determinate în principal de alcătuirea petrografică formată din: luturi, marne argiloase, nisipuri, favorizate de existenţa stratelor acvifere de mică adâncime în care apar izvoare de pantă, defrişări, variaţii de temperatură, modificări aduse prin terasări etc. Solurile din cadrul alunecărilor se prezintă sub formă de complexe datorită microreliefului foarte variat (în valuri sau movile). Procesele de alunecare sunt însoţite şi de fenomene de eroziune de suprafaţă şi liniară, care se accentuează în perioadele ploioase. Alunecări de teren sunt caracteristice unor porţiuni din satele Nigoteşti, Ioneasa, Ciumuleşti şi Dumbrăviţa (în funcţie de valorile pantei şi de substratul predominant argilos).
Pe aceste suprafeţe au fost propuse împăduriri.
2.9. ECHIPAREA EDILITARĂ
2.9.1. Gospodărirea apelor
Apele care străbat teritoriul sunt sub jurisdicţia Direcţiei Apelor Siret – Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava (S.G.A. Suceava), care urmăreşte cursurile de apă. Reţeaua hidrografică care drenează zona studiată, aparţine bazinului hidrografic de ordinul II al râului Moldova . Din punct de vedere hidrologic, râul Moldova se încadrează în tipul de regim hidric carpatic oriental moldav, caracterizat prin ape mari în perioada primăvară–vară, care determină viituri şi ape mari. De asemenea, pe suprafaţa bazinului hidrografic al râului Moldova se produc şi ploi îndelungate sau cu intensităţi mari, ploi care determină condiţii favorabile pentru o scurgere bogată, atât solidă cât şi lichidă, dezvoltând astfel unde de viitură (mai ales monodinamice).
Pentru a opri devierea râului Moldova spre terenurile agricole, s-au executat în dreptul satului Oniceni lucrări de regularizare a râului şi protecţie a malurilor cu gabioane în anul 1971, lucrări ce necesită întreţinere şi refacere. În dreptul fermei legumicole, pe malal stâng al râului Moldova, s-a taluzat malul cu o înălţime de 3-5 m. La baza taluzului s-au pus gabioane ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.85 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
şi fascine, iar pe taluz s-au plantat salcâmi. Începând din anul 1975 s-au executat însemnate lucrări de îmbunătăţiri funciare care au cuprins până în 1985 o suprafaţă de 5200 ha, s-au executat lucrări de drenaj cu tuburi de ceramică pe o lungime de 400km. Pe o suprafaţă de 104 ha a fost amenajat în 1961-1962 un sistem de irigaţii Oniceni- Roşiori în lunca râului Moldova. Acest sistem a fost modernizar în anul 1978, o dată cu trecerea sistemului de irigaţii în administrarea IPILF Suceava.
Disfuncţionalităţi : Existenţa unor zone cu risc de inundabilitate satul Vadu Moldovei (I şi II) – râul Moldova şi porţiuni din satul Ioneasa (pârâul Mediasca), Scurgeri de pe versanţi se manifestă mai ales pe porţiuni din satul Dumbrăviţa, mare parte din Mesteceni şi Movileni, porţiuni din Nigoteşti, Ciumuleşti şi Ioneasa. Se produce frecvent colmatarea pâraielor şi a canalelor de scurgere a apelor din precipitaţii. Nerespectarea zonei de protecţie a apei, de 30 de m faţă de orice construcţie; Nerespectarea zonelor de protecţie sanitară în jurul surselor de apă potabilă, conform legii apelor nr. 107 cu respectarea distanţei de 50 m faţă de posibilele surse de poluare a apei.
2.9.2. Alimentarea cu apă
Comuna Vadu Moldovei nu dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă. Este în fază de finalizare proiectul “Alimentare cu apă în satele Vadu Moldovei I, Vadu Moldovei II şi Ciumuleşti, comuna Vadu Moldovei” , lungimea reţelei de distribuţie în lucru este de 12600 m. La sistemul de alimentare cu apă se vor racorda locuinţele şi dotările din zona centrală: şcoala şi grădiniţa, zona de comerţ, cămin cultural, dispensar. Populaţia se alimentează din puţuri săpate de tip fântâni alimentate din pânzele freatice şi construite de localnici din piatră sau beton. Nu există un control al gradului de potabilitate bactereologică şi chimică al apei acestor fântâni.
Disfuncţionalităţi: - lipseşte sistemul centralizat de alimentare cu apă în comună. - nerespectarea zonelor de protecţie sanitară în jurul surselor de apă potabilă (fântâni), conform Legii apelor nr. 107 cu respectarea distanţei de 50 m faţă de posibilele surse de poluare a apei.
2.9.3. Canalizarea
În momentul de faţă nu există sistem centralizat de canalizare care să asigure ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.86 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI colectarea apelor uzate, inclusiv epurarea lor. Apele pluviale din comună sunt colectate prin intermediul rigolelor şi şanţurilor amplasate pe marginea drumurilor, evacuarea apei făcându-se gravitaţional la emisarii naturali. Locuitorii utilizează closete simple uscate, care constituie surse de infecţie pentru pânza freatică. Pentru evacuarea apelor uzate din gospodării se propune realizarea unui sistem de canalizare stradală racordat în final la o staţie de epurare. În acest sens, primăria comunei Vadu Moldovei, a demarat proiectul " Înfiinţare sistem de canalizare si staţie de epurare comuna Vadu Moldovei, jud. Suceava” , aflat în fază SF.
Disfuncţionalităţi - Lipsa unui sistem centralizat de canalizare a apelor uzate menajere; - Lipsa staţiei de epurare.
2.9.4. Alimentarea cu energie electrică
Alimentarea cu energie electrică a comunei Vadu Moldovei este asigurată din reţeaua de medie tensiune de 20 KV pozată pe stâlpi de beton tip RENEL. Posturile de transformare, cu puteri cuprinse între 63-250 KVA, sunt de tip aerian şi se alimentează radial din reţeaua de medie tensiune. Reţeaua electrică acoperă în întregime satele componente. Această reţea se află în continuă extindere, pentru alimentarea noilor locuinţe. Reţeaua de joasă tensiune asigură racordarea tuturor beneficiarilor, realizând în acelaşi timp şi iluminatul public. Reţeaua de iluminat public este de tip aerian si se află în aproprierea reţelei de drumuri din comună, pozată pe stâlpi de beton. Starea tehnică a reţelei de alimentare cu energie electrică în comuna Vadu Moldovei este în general bună.
2.9.5. Reţeaua de telecomunicaţii, activitatea de poştă
Comuna este deservită de Compania Naţională Poşta Română S.A, Direcţia Regională de Poştă Iaşi, Oficiul Judeţean de Poştă Suceava, pe teritoriul comunei funcţionând Oficiul Poştal Vadu Moldovei . Telefonia fixă este asigurată prin prezenţa în satul Vadu Moldovei a unei centrale telefonice digitale ALCATEL care deserveşte comuna, cu un număr de 600 de abonaţi, iar telefonia mobilă prin cei 1150 utilizatori. Reţeaua de cablu TV se întinde pe o distanţă de 40 km, cu 1560 de abonaţi, iar accesul la internet este realizat prin reţeaua Romtelecom –ClikNet la care sunt racordate 25 calculatoare ale instituţiilor şi 75 de la populaţie. ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.87 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
2.9.6. Alimentarea cu gaze naturale şi căldură
Comuna Vadu Moldovei nu este racordată la reţeaua de gaze naturale. Alimentarea cu căldură a locuinţelor se realizează în cea mai mare parte cu sobe cu combustibil solid (lemne, deşeuri agricole etc.). Pe teritoriul administrativ al comunei trece conducta magistrală de gaz, comuna fiind prinsă în proiectul judeţean de alimentare cu gaze naturale “ Suceava – utilităţi şi mediu la standarde europene ”. Pentru alimentarea cu gaze naturale a comunei Vadu Moldovei se recomandă întocmirea unui studiu tehnico-economic pentru înfiinţare de distribuţie gaze naturale. Principala disfuncţionalitate o constituie lipsa instalaţiilor de încălzire centrală, în special în spaţiile socio-culturale, ceea ce înseamnă reducerea substanţială a confortului. O mică parte din gospodării dispun de instalaţii proprii de furnizare a apei calde pentru baie, bucătărie si încălzire a locuinţei.
2.9.7. Gospodărirea comunală
Pe teritoriul comunei Vadu Moldovei nu există depozite neconforme de deşeuri. Activitatea de depozitare a fost sistată la data de 16.07.2009 şi au fost executate lucrări de ecologizare (compactare şi acoperire, uniformizare strat de pământ). În comuna Vadu Moldovei există un sistem de colectare neselectiv, cu 65 eurocontainere şi 25 pubele cu capacitatea de 120 l. În momentul actual, serviciul Salubrizare este delegat firmei de salubrizare SC GOSCOM SA Fălticeni care prelua săptămânal deşeurile menajere şi le transporta la groapa de gunoi din Fălticeni - Antileşti. În prezent serviciul de salubrizare se efectuează cu autospeciala proprie a primăriei, având un program săptămânal pentru fiecare sat al comunei. În urma desfăşurării cu mare succes a unor campanii pentru colectarea deşeurilor electrice şi electronice (DEE) primăria a fost dotată cu 1 container pentru DEE. Cimitirele din comună fac parte tot din această zonă, cu obligativitatea de a se păstra distanţa de protecţie sanitară de 50m în jurul acestora, acolo unde nu există alimentare cu apă în sistem centralizat, conform prevederilor Ordinului nr. 119/2014 al Ministerului Sănătăţii.
ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.88 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
2.10. PROBLEME DE MEDIU
2.10.1. Zone protejate şi monumente istorice
Pe teritoriul comunei Vadu Moldovei există aria naturală protejată Natura 2000 ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa şi Ruşi.
Suprafa ță (ha) 5303.30
Localizare Pe teritoriul judeţelor Suceava (98%), Neamţ (2%). Se protejează: - Specii de mamifere enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE: Lutra lutra.
- Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II la Directiva Consiliului
92/43/CEE: Triturus cristatus, Bombina bombina, Bombina variegate, Triturus montandoni.
- Specii de pe ști enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE:
Barbus meridionalis, Sabanejewia aurata.
Alte caracteristici ale sitului Zonă umedă din regiunea biogeografică continentală reprezentând habitat specific pentru specia de interes conservativ Lutra lutra, alături de patru specii de amfibieni, două specii de peşti şi o specie de nevertebrat de asemenea de interes conservativ.
Calitate si importan ță De importan ă ridicată pentru speciile de amfibieni Bombina şi
Triturus, precum şi mamiferul Lutra lutra. Vulnerabilitate Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activităţilor de agricultură, a suprapăşunatului, al activităţilor de exploatare forestieră, a dragării şi drenării habitatului umed, al activităţilor industriale, al exploatării miniere de suprafaţă, al dezvoltării teritoriale, a circulaţiei, al poluării prin îngrăşăminte chimice. Nu exista plan de management al sitului. ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.89 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
Conform Listei Monumentelor Istorice a judeţului Suceava, pe teritoriul comunei Vadu Moldovei există următoarele monumente istorice (categoria B): Nr. Cod LMI Denumire Localitate Adresă Datare crt. 1 SV-I-s-B- Ruinele curţii sat FÂNTÂNA "La Temelie la DN sec. 05413 boiereşti de la MARE; 20, la km 405, la XV - Fântâna comuna intersecţia cu drumul XVI Mare, punct VADU spre Piatra Neamţ "La Temelie" MOLDOVEI SV-I-m-B- Case sat FÂNTÂNA "La Temelie la DN sec. 05413.01 MARE; 20, la km 405, la XV - comuna intersecţia cu drumul XVI VADU spre Piatra Neamţ MOLDOVEI SV-I-m-B- Ruine biserică sat FÂNTÂNA "La Temelie la DN sec. 05413.02 MARE; 20, la km 405, la XV - comuna VADU intersecţia cu drumul XVI MOLDOVEI spre Piatra Neamţ 2 SV-II-m-B- Biserica de sat PRAXIA; sat PRAXIA; sec. 05590 lemn "Sf. comuna VADU XVIII Voievozi" şi MOLDOVEI "Sf.Gheorghe" 3 SV-III-m-B- Casa lui Matei sat sat mijl. 05686 Millo SPĂTĂREŞTI; SPĂTĂREŞTI; sec. comuna VADU MOLDOVEI XVIII
2.10.2. Spaţii verzi, sport, agrement
Pe teritoriul comunei există o suprafaţă de spaţii verzi ce însumează 109.918mp. În ceea ce priveşte spaţiile de agrement şi spaţiile destinate practicării sporturilor, există un teren de sport amenajat corespunzător în localitatea Vadu Moldovei şi căteva terenuri pe langă şcoli. Pe acest teren se desfăşoară activităţi sportive atât în cadrul orelor de curs de specialitate dar şi în timpul liber. Menţionăm că pe teritoriul comunei există terenuri disponibile pentru amenajare parcuri şi spaţii verzi. Astfel, se propun pentru introcucerea în categoria spaţiilor verzi următoarele terenuri, pentru a atinge cota de 26mp pe locuitor în anul 2013: Se propune creşterea suprafeţei de spaţii verzi de la 109918 mp la 130624mp.
2.10.3. Obiective industriale şi zone periculoase ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.90 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
Pe teritoriul comunei Vadu Moldovei sectorul industrial cu potenţial impact asupra mediului este reprezentat de: Industria 14 unităţi, majoritatea de preluctare a lemnului- fabricare mobilă şi morărit. Construcţii - 2 unităţi Instalaţiile de tratare a suprafeţei obiectelor sau produselor din lemn utilizează solvenţi organici, astfel impactul asupra mediului se manifestă la nivelul aerului prin emisii de pulberi evacuate prin sistemele de exhaustare provenire de la fazele de prelucrare a lemnului, precum şi la nivelul solului prin ocuparea terenului cu reziduuri provenite din procesul de producţie.
Sectorul construcţiilor , este un potenţial poluator pentru mediu. Din desfundarea străzilor şi drumurilor rezultă substanţe gudronate şi substanţe cu lianţi bituminoşi sau hidraulici (ex. asfalt, macadam). Din construcţia clădirilor rezultă pietriş, mortar, deşeuri de beton şi zidărie, ciment, ipsos, deşeuri minerale care conţin poluanţi: zidării îmbibate cu ulei sau tencuială, azbociment. Acest sector este reprezentat pe teritoriul comunei de 2 unităţi comerciale ce au ca domeniu de activitate lucrări de construcţii.
2.10.3. Reţeaua principală de căi de comunicaţie
Teritoriul comunei Vadu Moldovei este strabătut de următoarele artere rutiere: DN 2E/E 85, DJ 208F, DC 9, DC 10. Traficul auto este foarte intens pe drumul european, dar şi pe drumurile judeţene, influenţând negativ calitatea mediului ambiant prin emisiile de gaze de eşapament şi zgomot. Oxidul de azot este unul dintre principalii factori de poluare care se găsesc în fumul de eşapament emis de motoare. Împreună cu oxidul de sulf, această substanţă este responsabilă de ploile acide şi de norii care apar deasupra zonelor care se confruntă cu un trafic intens.
2.10.4. Depozite de deşeuri menajere şi industriale
În comuna Vadu Moldovei există un sistem de colectare neselectiv, cu 65 eurocontainere şi 25 pubele cu capacitatea de 120 l. În momentul actual, serviciul Salubrizare este delegat firmei de salubrizare SC GOSCOM SA Fălticeni care prelua săptămânal deşeurile menajere şi le transporta la groapa de gunoi din Fălticeni - Antileşti. În prezent serviciul de salubrizare se efectuează cu autospeciala proprie a primăriei, având un program săptămânal pentru fiecare sat al comunei.
2.10.5. Disfuncţionalităţi
Disfuncţionalităţi privind zonarea utilizării teritoriului pe folosinţe 1. terenuri arabile afectate local de eroziune în suprafaţă şi de exces de umiditate; 2. păşuni şi fâneţe naturale afectate de alunecări de teren şi eroziuni pe versanţi, de exces ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.91 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
de umiditate în şes; 3. zone cu terenuri neproductive neamenajate şi nerecuperate pentru alte folosinţe (foste terenuri utilizate pentru viticultură şi pomicultură care nu au mai fost întreţinute şi de pe care plantaţiile au dispărut);
Identificarea surselor se poluare Aerul, apa şi solul sunt resursele de mediu cele mai vulnerabile dar şi cel mai frecvent supuse agresiunii factorilor poluanţi, având consecinţe directe şi grave nu numai asupra calităţii mediului înconjurător dar şi asupra oamenilor, florei şi faunei. Un prim pas în scopul reducerii şi eliminării impactului poluării asupra acestor factori constă în identificarea surselor de poluare. Principalele domenii care pot reprezenta potenţiale surse de poluare a mediului comunei Vadu Moldovei sunt industria, agricultura, gospodăria comunală, transporturile şi echiparea edilitară.
Industria - pe teritoriul comunei reprezintă sectorul economic aflat pe locul doi, după numărul unităţilor economice, având totodată cel mai mare impact asupra mediului. Ca urmare a exploatării de către acest sector a resurselor naturale, a consumului de energie, a proceselor de producţie generatoare atât de poluanţi cât şi de deşeuri, activităţile din sectorul industrial sunt printre principalele cauze care au ca efect deteriorarea mediului. Activităţile industriale exercită, în mai mare sau mai mică măsură, impacturi multiple asupra tuturor factorilor de mediu, afectând calitatea aerului, apelor, solului, generând deşeuri de diverse tipuri şi ocupând suprafeţe de teren pentru depozitarea deşeurilor, consumând resurse naturale şi energie, ceea ce face necesară reglementarea şi controlul acestora de aşa manieră încât să se asigure respectarea legislaţiei în domeniul protecţiei mediului şi a principiilor dezvoltării durabile. Impactul industriei asupra mediului se desfaşoară sub o multitudine de aspecte afectând toţi factorii de mediu: • poluarea aerului cu poluanţi organici şi anorganici; • poluarea solului prin depuneri atmosferice şi de reziduri; • poluarea apei de suprafaţă şi subterană prin emisii neepurate suficient; • poluare fonică. Agricultura este una din sursele importante de agenţi poluanţi cu impact negativ asupra calităţii mediului ambiental, generând degradarea sau chiar distrugerea ecosistemelor naturale, poluarea solului şi a apei. Activităţile agricole legate de cultura plantelor constituie surse indirecte de degradare, a solului în principal, dar şi a apelor, prin utilizarea iraţională a terenului, neîntreţinerea sistemelor de îmbunătăţiri funciare, folosirea fără discernământ a substanţelor chimice ameliorative şi împotriva dăunătorilor, lucrări agricole inadecvate, etc., în condiţiile existenţei a numeroase terenuri supuse în mod natural unor acţiuni distructive. Nerespectarea cu stricteţe a agrotehnicii antierozionale determină degradarea accelerată a calităţii solului, iar neexecutarea lucrărilor agrotehnice la timp optim determină distrugerea structurii solurilor. Păşunatul excesiv duce la distrugerea biodiversităţii pe ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.92 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI terenurile unde acesta se practică. Neaplicarea măsurilor de agrotehnică antierozională duce la declanşarea eroziunii accelerate a solurilor. Emisiile rezultate din agricultură constau în principal din gaz metan şi amoniac, gaze rezultate din procesele de fermentaţie enterică şi managementul dejecţiilor animalelor precum şi emisiile din procese naturale.
Transporturile Starea tehnică necorespunzătoare a unor autovehicule permite emisia unor cantităţi mai mari de oxid de carbon, de compuşi organici, oxid de azot, diverse particule printre care şi fum, aditivi pentru carburanţi şi produsele lor de combustie, mirosuri. Vidul legislativ sau neaplicarea legilor care există referitor la poluarea aerului au avut implicaţii dintre cele mai negative, şi abia odată cu introducerea de la 1 iulie 1998 a prevederilor Ordinului Ministrului Transporturilor nr. 537/1997 privind limitele maxime ale emisiilor poluante pentru autoturisme şi autoutilitare sub 3,5 t (normele EURO 2) probabil că va scădea şi poluarea produsă de emisiile automobilelor. Aceleaşi prevederi s-au aplicat de la 1 septembrie 1998 pentru emisiile poluante ale autovehiculelor peste 3,5 t. Din păcate şi aplicarea acestor norme se face destul de diferenţiat şi nu se aplică pentru moment decât automobilelor importate sau vândute, celelalte beneficiind de clemenţă pentru o anumită perioadă de timp, ori tocmai acestea din urmă sunt o adevărată problemă pentru mediu prin starea lor tehnică necorespunzătoare.
Echiparea edilitară şi gospodăria comunală Echiparea edilitară şi gospodăria comunală generează probleme pentru mediu prin
variate surse. În primul rând trebuie menţionate emisiile de gaze (CO, CO 2, NOx, SO X), pulberi sedimentabile, fum, funingine, rezultate în urma proceselor de ardere de la încălzirea locuinţelor comunei. Altă sursă de poluare ce ţine de echiparea edilitară şi gospodăria comunală este generată de ineficienţa colectării, transportului şi depozitării deşeurilor menajere ca şi de inexistenţa unor platforme controlate şi amenajate corespunzător pentru deşeuri în Vadu Moldovei. În afară de cele precizate anterior, alt factor de poluare este dat de inexistenţa unui sistem de alimentare cu apă şi canalizare în comună. Datorită acestor lipsuri în sistemul de echipare edilitară şi gospodărie comunală, există pericolul infestării surselor locale de apă subterană (fântâni, izvoare) şi a apelor de suprafaţă cu substanţe chimice, nutrienţi, substanţe organice provenind din cultura plantelor şi creşterea animalelor, infiltraţiile de la grupurile sanitare nepermealizate.
• Calitatea factorilor de mediu Factorii de mediu aer, apa, sol, vegetaţie şi faună constituie o parte importantă a patrimoniului oricărei comunităţi umane. În acelaşi timp însă, ei reprezintă resursele de mediu cele mai vulnerabile şi cel mai frecvent supuse acţiunii factorilor poluanţi, având consecinţe directe şi grave atât asupra calităţii mediului înconjurător cât şi asupra sănătăţii populaţiei şi a celorlalte organisme vii. Factorii de mediu se află în relaţie de interdependenţă unul faţă de celălalt, astfel încât, ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.93 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI orice intervenţie antropică asupra unei componente de mediu induce, inevitabil, consecinţe şi asupra celorlalte. Diminuarea calităţii mediului este determinată de două categorii de acţiuni: - acţiuni fizice naturale (eroziuni, alunecări de teren, exces de umiditate, sărăturări, unele fenomene climatice şi hidrologice), care afectează calitatea solurilor, apelor, aerului, florei şi faunei; - acţiuni antropice generate de dezvoltarea economico - socială a teritoriului, care au un rol hotărâtor în procesul de transformare a mediului natural într-un mediu antropizat, inclusiv prin dinamizarea şi accentuarea unor fenomene fizice.
• Calitatea aerului Poluarea aerului este rezultatul unor procese naturale şi antropice. Pe teritoriul comunei Vadu Moldovei nu există o reţea proprie de prelevare a probelor pentru stabilirea calităţii aerului. Pot fi menţionate o serie de surse locale cu caracter temporar – accidental, reprezentate prin următoarele activităţi umane: • procesele de ardere pentru încălzirea locuinţelor şi obiectivelor socio – economice,
care generează monoxid de carbon (CO), dioxid de carbon (CO 2), oxizi de azot (NOx), oxizi de sulf (SO X), hidrocarburi policiclice aromate care se ataşează de funingine, pulberi sedimentabile, fum, funingine (mai ales în timpul iernii);
• circulaţia şi transportul rutier generează NO X, CO 2, CO, hidrocarburi nearse, aerosoli de halogenuri de Pb, suspensii formate din particule de carbon ce absorb o serie din gazele eliminate, fum, substanţe adăugate benzinei sau uleiurilor pentru a le îmbunătăţi calităţile (antioxidanţi, anticorozivi) şi zgomot; • activitatea firmelor cu profil agricol de pe teritoriul oraşului; • activitatea firmelor cu profil industrial; • în privinţa nivelului de poluare cu gaze şi pulberi, deşi nu se fac măsurători, se poate aprecia că emisiile sunt reduse, iar prin procesele de dispersie şi reţinere mecanică (prin vegetaţie, relief), eventualele impurităţi din atmosferă se limitează şi mai mult.
• Calitatea apelor
a) Apele de suprafaţă Apa este esenţială pentru populaţie şi pentru desfăşurarea activităţilor economice. Prosperitatea şi bunăstarea unei comunităţi sunt direct dependente de furnizarea unei cantităţi suficiente de apă curată. Fiind o sursă limitată şi deosebit de vulnerabilă, apa poate fi oricând deteriorată dacă populaţia nu intervine cu măsuri concrete de protecţie. Dată fiind această degradare continuă, se impune gestionarea calităţii resursei de apă, astfel încât să se asigure cunoaşterea, conservarea, protecţia calităţii şi cantităţii acesteia. Importanţa deosebită a activităţii de monitoring a calităţii apelor rezidă din faptul că acesta pune în evidenţă în permanenţă stadiul calităţii resurselor de apă; pe baza acestor date, se adoptă strategia de protecţie eficientă a calităţii lor. Pentru atingerea obiectivului comun conform DC/60/2000/EC de “starea bună” a apelor ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.94 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI s-a modernizat şi dezvoltat Sistemul Naţional de Monitoring Integrat al Apelor, implicând creşterea numărului subsistemelor de monitorizare şi definirea unor noi tipuri de monitoring. Astfel, la nivelul SGA Suceava sistemul de monitorizare a fost realizat în patru subsisteme: râuri, lacuri, ape subterane şi ape uzate. Caracterizarea calităţii apelor s-a făcut în conformitate cu prevederile Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare şi prescripţiile tehnice stabilite prin “Normativul privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă“ aprobat prin Ordinul nr. 161 din 16.02.2006. Pentru secţiunile de potabilizare încadrarea s-a făcut în conformitate cu H.G.100/2002 - NTPA 013, NTPA 014. Aprecierea stării ecologice a râurilor, ţinând cont de elementele biologice, hidromorfologice, fizico - chimice s-a făcut în conformitate cu cele cinci stări ecologice ce exprimă cinci clase de calitate, după cum urmează: foarte bună – clasa I , bună – clasa a II-a, moderată – clasa a III-a, slabă – clasa a IV-a şi proastă – clasa a V-a de calitate.
Reţeaua hidrografică din acest teritoriu aparţine bazinului hidrografic al râului Moldova.
1. Elemente de calitate pentru evaluarea starii ecologice a râurilor: În cursul lunii martie 2010 reţeaua hidrografică a judeţului Suceava s-a încadrat de la clasa I-a la a V-a de calitate, conform Ord. 161/ 2006:
Râul Moldova – a fost monitorizat, în cursul lunii februarie 2011. În secţiunile de control amonte Câmpulung şi G.Humorului, raportat la nutrienţi valorile - - indicatorilor de calitate: N-NO 3 = 1,252 mg N/l (C-lung), N-NO 3 = 1,277 mg N/l (G Humorului) corespund clasei a II-a de calitate.
Pe lângă evacuarea apelor uzate, alte surse potenţiale de poluare a acestor râuri sunt apele reziduale provenite din gospodăriile populaţiei şi agenţilor economici, dejecţiile animaliere depozitate necorespunzător, deşeurile menajere depozitate pe malurile şi în albiile cursurilor de apă, substanţele chimice (insecticide, pesticide, ierbicide) folosite în agricultură şi ajunse în apele de suprafaţă prin scurgere superficială sau pătrunse iniţial în pânza freatică prin infiltraţii.
b) Apele subterane Datorită faptului că pe teritoriul comunei nu există reţea de canalizare, evacuarea apelor uzate de la populaţie se realizează prin latrine, în sistem uscat sau fose septice. Alte cauze probabile pentru care în majoritatea cazurilor apele freatice nu corespund cerinţelor pentru a fi utilizate în scopuri potabile sunt următoarele: - infiltraţiile de la suprafaţă de substanţe organice sau chimice provenite din activităţi umane; - depozitări necorespunzătoare de deşeuri menajere, industriale şi dejecţii zootehnice; - lipsa reţelelor de canalizare; - dezvoltarea intensivă a agriculturii în ultimele decenii cu utilizarea excesivă a îngrăşămintelor chimice pe bază de azot şi fosfor, şi a pesticidelor, a condus la acumularea în sol a unora dintre aceştia (sau a produşilor de degradare); ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.95 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
- efectele pasivităţii fostelor complexe zootehnice de capacităţi mari privind măsurile pentru conservarea factorilor de mediu; - activităţile comerciale şi economice desfăşurate în amonte; - particularităţile climatice, hidrogeologice şi exploatarea sistemelor de irigaţii care au contribuit la mineralizarea materiei organice din sol şi migraţia substanţelor rezultate din aceste procese; - surse de apă (captări, fântâni) fără perimetre de protecţie.
• Calitatea solurilor Solul, ca rezultat al interacţiunii tuturor elementelor mediului şi suport al întregii activităţi umane, este influenţat puternic de acestea, atât prin acţiuni antropice, cât şi ca urmare a unor fenomene naturale. Calitatea solului este afectată într-o măsură mai mică sau mai mare de una sau mai multe restricţii. Influenţele dăunătoare ale acestora se reflectă în deteriorarea caracteristicilor şi funcţiilor solurilor, respectiv în capacitatea lor bioproductivă, dar, ceea ce este şi mai grav, în afectarea calităţii produselor agricole şi a securităţii alimentare, cu urmări serioase asupra calităţii vieţii omului.
a) Poluarea solurilor Pentru teritoriul comunei Vadu Moldovei nu există date care să confirme poluarea certă a solurilor. Potenţialele surse de poluare a solurilor din teritoriul studiat sunt de natură biologică. Principalul factor care poate cauza poluarea solurilor este depunerea întâmplătoare pe sol a deşeurilor menajere şi a reziduurilor şi dejecţiilor zootehnice. Dejecţiile zootehnice au un conţinut mare de materie organică uşor biodegradabilă şi de elemente nutritive (P, K, N, Ca, Mg, microelemente), constituind un îngrăşământ organic foarte recomandat ca fertilizant al solurilor. Aceste considerente, alături de mirosul neplăcut resimţit la distanţe mari, impun aplicarea acestora ca îngrăşăminte pe terenurile agricole în cantităţi moderate şi numai după ce au fost compostate în condiţii controlate. Administrate în cantităţi prea mari, dejecţiile zootehnice determină apariţia riscului poluării solului datorită depăşirii capacităţii de absorbţie a solului respectiv. Un potenţial poluator ar putea fi şi îngrăşămintele chimice, şi substanţele chimice pentru combaterea dăunătorilor administrate incorect.
b) Degradarea solurilor Degradarea solurilor reprezintă un proces complex, generat în timp de o multitudine de factori naturali şi antropici, care determină anumite restricţii în utilizarea solurilor. Aceste restricţii sunt cauzate fie de factori naturali (clima, forme de relief, caracteristici edafice etc), fie de acţiuni antropice agricole; în multe cazuri factorii mentionaţi pot acţiona sinergic în sens negativ, având ca efect scăderea calităţii solurilor şi chiar anularea funcţiilor acestora. Din evaluarea însuşirilor solurilor, precum şi a unor factori privind drenajul, inundabilitatea, eroziunea şi relieful (panta), rezultă o serie de factori limitativi ai terenurilor, ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.96 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI care determină o serie de restricţii în folosirea lor agricolă. Restricţiile se referă atât la condiţiile existente, care diminuează recoltele, cât şi la pericolul apariţiei, prin exploatare, a unor degradări având aceleaşi efecte.
Activitatea omului asupra solului trebuie orientată spre o exploatare raţională a acestuia, care va contribui la formarea, refacerea structurii lor, la menţinerea echilibrului substanţelor fertilizante şi la combaterea spălării areolare, eliminarea excesului de umiditate, a combaterii şi diminuării poluării solurilor. Consecinţele poluării şi degradării solurilor se reflectă în primul rând asupra potenţialului lor productiv, în sensul limitării sau anulării calităţilor biologice şi de fertilitate. Cele mai grave efecte asupra solurilor sunt generate de fenomenele de degradare care determină scăderea potenţialului productiv, scoaterea din circuitul agricol, schimbări ale modului de folosinţă. De asemenea, poluarea solurilor cu reziduuri organice şi deşeuri menajere poate avea consecinţe negative asupra apelor, prin spălări, scurgeri şi infiltraţii, asupra plantelor, animalelor şi omului.
• Calitatea vegetaţiei şi faunei Vegetaţia naturală a comunei Vadu Moldovei, constituită din, pajişti şi păduri şi ostroavele din lunca Moldovei, ca şi biotopurile caracteristice acestora au fost modificate de-a lungul timpului de diverse activităţi umane: desţeleniri, defrişări, lucrări ameliorative, chimizare, păşunat intensiv, dezvoltare rurală. Pădurea de pe raza teritoriului comunei Vadu Moldovei ocupă o suprafaţă de aproximativ 194 hectare, aflându-se într-o stare bună de calitate. Referitor la calitatea pajiştilor, acestea au fost mult deteriorate din cauza păşunatului excesiv. Neîntreţinerea şi exploatarea iraţională au condus la reducerea numărului şi vitalităţii speciilor ierboase, înmulţirea plantelor ruderale (buruieni) şi la desfiinţarea temporară sau definitivă a unor pajişti. Defrişările şi desţelenirile practicate, uneori fără discernământ, în vederea extinderii culturilor agricole, au diminuat suprafeţele ocupate de păduri şi pajişti. Aceste acţiuni au declanşat reacţii negative asupra celorlalte componente naturale: creşterea gradului de continentalism şi stepizarea climatului, reducerea debitelor apelor subterane şi de suprafaţă, creşterea torenţialităţii şi a eroziunii etc. Ca şi vegetaţia, fauna din acest teritoriu a suferit ca urmare a presiunilor exercitate de activităţile antropice care au determinat restrângerea arealelor, modificarea componenţei populaţiilor şi a habitatelor, reducerea numerică a numărului de specii. Datorită rolului important al faunei în alimentaţia populaţiei şi în menţinerea echilibrului biologic al biocenozelor şi ecosistemelor, rezultă necesitatea protejării şi ocrotirii faunei, prin instituirea de protecţii speciale pentru speciile vulnerabile sau periclitate. Conservarea habitatelor naturale, a florei şi a faunei sălbatice constituie o condiţie a dezvoltării durabile a societăţii. Deşi în multe locuri nivelul poluării a scăzut şi protecţia naturii a fost din ce în ce mai mult integrată în planurile de dezvoltare, biodiversitatea rămâne totuşi sub ameninţarea unui mare număr de factori perturbatori.
ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.97 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
• Priorităţi în intervenţie Priorităţile în domeniul mediului se referă, în principal, la acele măsuri necesare pentru rezolvarea disfuncţionalităţilor majore de mediu menţionate anterior. În acest sens se impun: - asigurarea potabilităţii prin instituirea şi delimitarea zonelor de protecţie sanitară a captărilor de apă din subteran, respectarea distanţelor sanitare între acestea şi eventualele surse de impurificare (closete, gospodării); - extinderea sistemului centralizat de alimentare cu apă şi înfiinţarea reţelei de canalizare; - controlul strict al depozitării deşeurilor zootehnice, cu respectarea normelor în vigoare; - recuperarea terenurilor afectate de depuneri de deşeuri menajere şi zootehnice; - recuperarea terenurilor degradate de alunecări şi eroziune prin consolidări, plantaţii şi alte lucrări de combatere a degradării solurilor; - îndiguiri/regularizări pentru apărare contra inundaţiilor; - aplicarea de fertilizanţi şi utilizarea raţională a pajiştilor, prin evitarea suprapăşunatului, păşunatul alternativ pe parcele; - extinderea pădurii prin împăduriri cu specii valoroase (stejar, gorun), efectuarea de lucrări silvice pentru întreţinerea pădurii (rărituri, curăţiri). - extinderea spaţiilor verzi de la 109918 la 130624 mp.
2.11. DISFUNCŢIONALITĂŢI
Din analizele făcute precum şi din cele semnalate de către conducerea comunei Vadu Moldovei, au rezultat o serie de disfuncţionalităţi cu relevanţă în contextul socio - economic actual. Corelând fenomenele de natură economică cu aspectele vieţii sociale, se constată practicarea unei agriculturi cu productivitate medie, practicată încă în sistem individual, subzistenţial, care angrenează o mare parte a populaţiei active, în timp ce numărul locurilor de muncă din celelalte sectoare este relativ scăzut, infrastructura şi dotări tehnico – edilitare sunt deficitare, locuinţele şi instuţiile publice au un grad de confort redus.
În urma analizei acestor probleme, cauze şi obstacole, prezentăm următoarele disfuncţionalităţi pe domenii:
DOMENII DISFUNCŢIONALITĂŢI • Practicarea unei agriculturi subzistenţiale, în sistem individual, care nu permite obţinerea de producţii ridicate • Utilaje şi maşini agricole insuficiente în raport cu suprafaţa agricolă; • Insuficienţa formelor de asociere în creşterea animelelor; • Folosirea unor tehnologii agricole vechi, cu productivitate şi AGRICULTURĂ eficienţă economică scăzută; • Reducerea numărului de capete de bovine,ovine şi porcine; Nu există infrastructura de preluare şi colectare a produselor agricole; • Nu există o politică sistematică de recalificare şi specializare pentru ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.98 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
o agricultură performantă;
• interesul redus al investitorilor pentru demararea de afaceri în comună, datorită infrastructurii deficitare; INDUSTRIE • insuficienta dezvoltare a unităţilor de prelucrare a produselor locale; • migraţia forţei de muncă calificate în exteriorul comunei (în alte judeţe, în străinătate); • Potenţialul turistic nu este valorificat suficient; • Slaba dezvoltare a infrastructurii turistice: structuri de cazare, alimentaţie, agrement, trasee pentru drumeţii, marcaje etc; • Lipsa unor structuri de calificare profesională pentru turism; TURISMUL • Infrastructura rutieră deficitară, care necesită modernizare şi reabilitare; • Insificienta promovare a comunei din punct de vedere al potenţialului turistic existent; • Domeniul serviciilor pentru persoane este slab reprezentat în localităţile comunei; • O parte din servicii nu sunt conştientizate ca necesitate şi utilitate; SERVICII • Serviciile specifice activităţii de turism nu sunt dezvoltate; • Preferinţa antreprenoriatului pentru activităţile de comercializare a bunurilor; REŢEAUA DE • Echipare redusă; LOCALITĂŢI • Fenomen de dezvoltare tentaculară a vetrelor de sat. • Manifestarea unui fenomen de îmbătrânire a populaţiei în relaţie cu emigrarea grupelor de vârstă mai tinere şi cu diminuarea natalităţii; POPULAŢIA ŞI • Natalitate în scădere RESURSELE DE • Sold natural negativ MUNCĂ • Sold migratoriu negativ • Populaţia vârstnică, care începe să deţină o pondere din ce în ce mai ridicată, impune probleme referitor la investiţiile pentru asistenţă medicală, pentru ocrotirea socială, pentru asigurarea bătrâneţii etc. • Accesul redus la facilităţi de conversie/reconversie profesională. • Unele locuinţe noi se realizează fără a avea la bază un proiect şi asistenţă minimă de specialitate în realizarea lor; • Zone cu P.O.T. şi C.U.T. foarte mic; • Gradul redus de dotare al locuinţelor; • Nu există reţea de alimentare cu gaze naturale; LOCUIREA • Majoritatea gospodăriilor folosesc sobe cu combustibil solid şi o mică parte folosesc butelii de aragaz pentru prepararea hranei; • Încălzirea populaţiei se face cu sobe cu combustibili solizi; • Numărul redus de cabinete medicale, absenţa unor centre medicale dotate corespunzător pentru situaţii de urgenţă; • Inexistenţa infrastructurii necesare furnizării serviciilor de asistenţă socială pentru bătrâni şi copii; • Ofertă redusă de agrement şi petrecere a timpului liber pe plan
ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.99 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
DOTĂRI local; SOCIAL – • Insuficienţa spaţiilor pentru activităţi cultural-sportive; CULTURALE • Lipsa unei instituţii care să pregătească forţa de muncă calificată în vederea reînvierii meseriilor tradiţionale; • Lipsa preocupărilor pentru formarea profesională a adulţilor; ECHIPARE TEHNICĂ • Drumuri comunale şi săteşti cu îmbrăcăminte nemodernizată (de pietriş) (starea precară a drumurilor de interes local din comună); • Pe timp nefavorabil, datorită amenajării şi echipării CIRCULAŢIE necorespunzătoare a carosabilului şi a rigolelor de preluare a apelor din precipitaţii, pe tronsoanele neasfaltate circulaţia se desfăşoară cu dificultate; • Poduri degradate sau insuficient dimensionate ca gabarit. GOSPODĂRIREA • Lipsa unor lucrări de îndiguire a râului Moldova şi colmatări pe APELOR pâraiele; ALIMENTARE • sistemul centralizat de alimentare cu apă nu asigură alimentarea cu CU APĂ apă a tuturor lociutorilor comunei; CANALIZARE • Lipsa unui sistem centralizat de canalizare şi absenţa staţiei de epurarea apelor uzate menajere; ALIMENTARE • Lipsa reţelei electrice pentru deservirea noilor locuinţe. CU ENERGIE ELECTRICĂ ALIMENTARE CU • Nu există reţea de alimentare cu gaze naturale a comunei Vadu GAZE Moldovei; NATURALE TELECOMU- Cereri de instalare a noi posturi telefonice neonorate. NICAŢII PROBLEME DE MEDIU • Degradarea terenurilor arabile prin eroziune în suprafaţă şi exces de umiditate; • Lipsa lucrărilor de îndiguire a râului Moldova şi pâraielor • Inexistenţa unui sistem centralizat de canalizare şi epurare a apelor uzate generează probleme referitor la infiltraţii şi poluare a stratului PROTECŢIA ŞI de apă freatică; CONSERVAREA • Insuficienţa spaţiilor verzi amenajate publice şi lipsa terenurilor MEDIULUI pentru amenajare parcuri; • Calitate slabă a pajiştilor datorată păşunatului excesiv; • Lipsa / insuficienta atenţie acordată educaţiei de mediu în unităţile şcolare, la instituţiile publice; DEPOZITAREA • Inexistenţa unor depozite de deşeuri zootehnice, aceste deşeuri DEŞEURILOR fiind depozitate pe lângă gospodării, fără a respecta reglementările MENAJERE în domeniu pentru evitarea poluării solului şi a apei freatice; • Inexistenţa unui depozit frigorific pentru colectarea mortalităţilor de animale până la momentul ridicării acestora de către firma de ecarisare.
ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.100 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
Concluzii rezultate din analiza situaţiei actuale realizate la nivelul comunei Vadu Moldovei: Comuna Vadu Moldovei se încadrează în categoria comunităţilor rurale cu profil agricol, cu resurse în care se disting solurile pentru agricultură şi cu potenţial demografic ridicat, cu resurse de forţă de muncă însemnate. Resursele naturale ce se dezvoltă la nivelul solului sunt solurile pentru agricultură, care au însă un potenţial moderat de fertilitate. Profilul economic actual este predominant agricol. Potenţialul uman are o structură care permite desfăşurarea în bune condiţii a tuturor activităţilor specifice spaţiului rural, cu resurse importante de forţă de muncă, dar cu un debut al manifestării procesului de îmbătrânire care va determina creşterea populaţiei vârstnice şi creşterea valorii indicelui de dependenţă demografică. Sunt necesare măsuri privitoare la posibilitatea producerii unor fenomene ce ţin de riscurile naturale, în special inundaţii.
2.12. NECESITĂŢI ŞI OPŢIUNI ALE POPULAŢIEI
În urma discuţiilor purtate cu autorităţile locale, a consultării populaţiei precum şi în urma analizelor efectuate, s-au stabilit ca posibili următorii factori care ar putea contribui la relansarea dezvoltării localităţilor comunei: • Îmbunătăţirea infrastructurii rurale a localităţii, cu dezvoltarea unui nucleu urban în centrul de comună (centru civic). • Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport rutier de pe teritoriul comunei - asfaltare. • Extinderea reţelei de electrificare. • Modernizarea spaţiilor destinate activităţilor socio-culturale şi sportive, care să creeze condiţii optime de recreere a locuitorilor comunei. • Reabilitarea clădirilor - sedii de instituţii publice, învăţământ şi sănătate. • Dezvoltarea serviciilor de asistenţă socială a persoanelor aflate în dificultate. • Îmbunătăţirea serviciilor de asistenţă medicală. • Organizarea de cursuri de calificare/recalificare a adulţilor pentru reînvierea meseriilor vechi şi a meşteşugurilor tradiţionale. • Valorificarea producţiei agricole vegetale şi animale locale, precum şi a lemnului, prin prelucrarea în unităţi proprii. • Creşterea gradului de mecanizare în agricultură. • Realizarea reţelei de canalizare şi a staţiei de epurare. • Amenajarea de zone de agrement şi sportive. • Colectarea selectivă, preluarea şi transportul deşeurilor menajere la depozitul zonal, în cadrul unui sistem integrat de management al deşeurilor. • Crearea de legături corespunzătoare cu localităţile învecinate.
Opţiuni ale populaţiei ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.101 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
Solicitările populaţiei constau în: Prevederea de amplasamente pe terenuri stabile la alunecări, în interiorul intravilanelor, pentru: - funcţiuni de interes public şi servicii care lipsesc (sedii partide, sindicate, organizaţii obşteşti); - asigurarea spaţiilor special destinate investiţiilor industriale şi agricole; - modernizarea infrastructurii fizice care să favorizeze şi să încurajeze investitorii privaţi: modernizarea şi reabilitarea drumurilor din interiorul comunei, realizarea reţelei de alimentare cu apă, realizarea reţelei de canalizare, alimentarea cu gaz metan, îmbunătăţirea serviciilor de telecomunicaţii, în special accesul la telefonie GSM şi Internet; Dezvoltarea unor ramuri economice care să ocupe forţa de muncă disponibilă (industrie mică, artizanat şi activităţi meşteşugăreşti, unităţi de procesare a laptelui şi a cărnii, prelucrarea lemnului, etc.). Dezvoltarea turismului local, prin valorificarea potenţialului existent al cadrului natural (monumente istorice şi etnografice, tradiţii, monumente ale naturii, cadru natural).
Deoarece actualele obiective strategice de dezvoltare, mărimea numărului de locuitori şi tipul de organizare ca aglomeraţie rurală sunt premise ferme, comuna va continua să se extindă pe terenurile disponibile din jur încă din prima etapă, ţinându-se seama de toate categoriile de bariere existente şi de direcţiile prioritare de evoluţie. De aici rezultă necesitatea imperativă de a revizui întreaga strategie de dezvoltare a localităţilor şi în mod special a centrului de comună – localitatea Vadu Moldovei. În afara schimbărilor la nivel instituţional sunt necesare schimbări ale modului de viaţă şi a mentalităţii rurale. Trecerea la un nivel superior, în primă fază, comportă în primul rând o revizuire a funcţionalului zonei centrale: delimitare de spaţii verzi dotate cu mobilier urban, alei pietonale, în vederea creării unui ansamblu estetic şi funcţional în acelaşi timp, completat cu noi dotări (spaţii polivalente, spaţii comerciale şi de alimentaţie publică, servicii financiare, etc.). De asemenea, este necesar ca pe viitor să fie aprobate şi construite doar acele locuinţe care corespund din punct de vedere calitativ şi estetic cu specificul zonei şi respectă funcţiunile de bază. ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.102 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
CAPITOLUL 3 - PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICĂ
Până la data finalizării prezentului P.U.G., s-au realizat următoarele proiecte de urbanism, care au fost luate în considerare ca studii de fundamentare pentru elaborarea P.U.G. –ului: P.A.T.N. (PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI NAŢIONAL) ; P.A.T.Z. (PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI ZONAL - REGIUNEA DE NORD - EST) ; PLANUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ 2009 – 2016 ; P.A.T.J. (PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN SUCEAVA) ; STRATEGIA DE DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICĂ A COMUNEI 2008 -2013. MASTERPLANUL DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE JUDEŢUL SUCEAVA. Primăria Comunei Vadu Moldovei ne-a pus la dispoziţie pentru documentare şi analiză o serie de materiale întocmite de către autorităţile locale: - Strategia de dezvoltare a comunei Vadu Moldovei, perioada 2009-2016; - Proiecte de modernizare infrastructură, alimentare cu apă şi canalizare. - P.U.G. (Planul Urbanistic General al comunei Vadu Moldovei) – elaborat în 1999;
Demersul pe care s-a fundamentat P.U.G. Vadu Moldovei a permis formularea unor propuneri şi orientări pentru principalii factori de dezvoltare economico-socială, în profil teritorial. Studiul astfel elaborat şi aprobat va reprezenta pentru autorităţile administraţiei publice cadrul economico-social şi urbanistic de stabilire a priorităţilor de intervenţie în acest teritoriu. De asemenea, va oferi elemente de temă pentru planurile de amenajare teritorială, iar pentru investitori, informaţii utile asupra resurselor naturale şi umane, cu posibilităţi de valorificare imediată sau în perspectivă mai largă. P.U.G. reprezintă o etapă obligatorie şi de importanţă majoră în ansamblul documentaţiilor de amenajare a teritoriului, stabilită prin Legea nr. 350/2001.
ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.103 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
3.2. EVOLUŢIE POSIBILĂ, PRIORITĂŢI
3.2.1. Direcţii posibile de evoluţie a comunei
Problematica dezvoltării ruralului şi noile raportări dintre agricultură şi industrie, dintre sat şi oraş, impun o reconsiderare teoretică şi conceptuală, faţă de care nu se pot formula soluţii practice eficiente. Înnoirea aparatului teoretico-metodologic este impusă de restructurarea unor fenomene sociale cunoscute: industrializarea, urbanizarea, migraţiile rural-urbane, etc., precum şi de apariţia unor fenomene noi în perioada actuală de tranziţie: - modificarea formelor de proprietate a terenului, - restructurarea industriei, - întoarcerea unei părţi a populaţiei din mediul urban în mediul rural, etc. Dezvoltarea sau regenerarea unei aşezări rurale este determinată semnificativ de schimbările care se produc în structura economiei locale, în structura populaţiei şi în cultura comunitara. Conform politicii de dezvoltare rurală a Uniunii Europene, dezvoltarea localităţilor rurale pentru perioada 2009 – 2016 se concentrează pe trei teme (cunoscute sub numele de „axe tematice”). Acestea sunt: • ameliorarea competitivităţii sectorului agricol şi forestier; • ameliorarea mediului şi a zonelor rurale; • ameliorarea calităţii vieţi în zonele rurale şi încurajarea diversificării economiei rurale. Dezvoltarea în perspectivă a comunei Vadu Moldovei se va axa în primul rând pe valorificarea raţională a resurselor locale, atât fizice, cât şi umane. Astfel, din categoria resurselor fizice se are în vedere în primul rând potenţialul agro – pedo – climatic, ca principala resursă care susţine sectorul agricol, resursele de apă (potenţialul hidrografic), vegetaţia naturală, diversitatea speciilor, resursele de nisipuri şi pietrişuri, piatră, din albia râului Moldova. Se adaugă resursele umane ale comunei, din punct de vedere economic prezentând interes resursele de forţă de muncă. Astfel, o creştere economică susţinută implică folosirea cât mai completă şi cu o eficienţă sporită a forţelor de muncă. Comparativ cu alte judeţe, judeţul Suceava dispune de resurse importante de forţă de muncă, ceea ce conduce la un cost redus al muncii. Caracteristice comunei Vadu Moldovei sunt însă sporul natural în scădere, debutul fenomenului de îmbătrânire a populaţiei şi emigrarea masivă, probleme care necesită rezolvarea prin crearea de noi locuri de muncă, asigurarea unor condiţii moderne de viaţă, acces la servicii publice calitative, etc. Totodată, dezvoltarea comunităţii trebuie să ţină cont de caracterul limitat al resurselor (de capital uman, natural şi financiar) ce împiedică o autoritate publică să gestioneze toate problemele comunităţii, precum şi de alocarea echilibrată a acestora. Evoluţia din punct de vedere economic reprezintă un deziderat imperativ nu numai în scopul satisfacerii cerinţelor materiale de bază ci şi pentru asigurarea resurselor în scopul îmbunătăţirii calităţii vieţii, răspunzând cerinţelor pentru ocrotirea sănătăţii, educaţie, dezvoltare socială şi mediu înconjurător mai bun. Pentru a avea efecte benefice pe termen lung, dezvoltarea economică, socială şi de mediu trebuie să constituie componente de bază ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.104 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI ale dezvoltării durabile . Realizarea obiectivelor generale se întemeiază pe aplicarea unui management care să conducă la dezvoltare şi/sau regenerare, politicile, planificarea strategică, precum şi realizarea programelor şi proiectelor făcându-se cu respectarea câtorva direcţii: Dezvoltarea durabilă, astfel încât pe termen lung să se producă schimbări de cultură şi atitudine în ceea ce priveşte utilizarea resurselor de catre populaţie şi agenţii; Realizarea programelor şi proiectelor prin parteneriat public - privat; Integrarea politicilor atât pe orizontală, pentru a se realiza un efect sinergic simultan între sectoare, cât şi pe verticală, având în vedere corelarea şi integrarea politicilor de dezvoltare a comunei cu politicile de dezvoltare ale judeţului şi ale regiunii din care face parte; Managementul resurselor, ce presupune integrarea fluxurilor de resurse energetice, materiale, financiare şi umane, precum şi integrarea fluxurilor de resurse energetice şi materiale într-un ciclu natural; Fixarea regulilor de utilizare raţională a terenurilor pentru toate proiectele de dezvoltare în baza planului de urbanism general, ca instrument de planificare spaţială; Identificarea nevoilor comunităţii locale şi a priorităţilor acesteia; corespondenţa între lansarea unui program sau proiect şi nevoile comunităţii; Protecţia mediului; Asigurarea publicităţii informaţiilor cu impact în investiţii (informaţii topografice, informaţii statistice, regulamentul de urbanism, planul de urbanism general şi planurile de urbanism zonal).
Posibilitatea realizării unei creşteri economice durabile se impune a fi valorificată prin intervenţia adecvată a tuturor factorilor conştienţi care acţionează la nivel economic şi nu numai. Pentru asigurarea unui grad înalt de valorificare a potenţialului economic disponibil şi intensificarea creşterii economice este necesară întocmirea şi aplicarea unei strategii riguros fundamentate care să aibă ca obiectiv pe termen scurt refacerea şi depăşirea nivelului economic general realizat anterior anului 1989, iar ca obiectiv pe termen lung atingerea unui nivel economic net superior. Din evaluarea stării economico-sociale a comunei şi din analiza posibilităţilor plauzibile de evoluţie pozitivă în viitor a spaţiului studiat, au rezultat o serie de priorităţi şi oportunităţi ce pot jalona perspectiva acestei comune. Propunerile sunt prezentate pe domenii, în funcţie de eficienţa lor socială şi economică şi au valoare orientativă. Priorităţile în cadrul dezvoltării urbanistice a comunei decurg din necesităţile imediate semnalate. Îndeplinirea acestor deziderate se va putea face în funcţie de fondurile de care dispune comuna – fonduri proprii sau alocate de la bugetul statului. Ordinea acestor priorităţi se va stabili de către consiliul local.
ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.105 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
3.2.2. Priorităţi în evoluţie
DOMENII PRIORITĂŢI • AGRICULTURĂ Diversificarea producţiei agricole; • Exploatarea raţională a păşunilor şi fâneţelor; • creşterea gradului de mecanizare în agricultură prin extinderea parcului auto; • Sprijinirea înfiinţării grupurilor de producători agricoli; • realizarea de lucrări agro-pedo-ameliorative pentru combaterea alunecărilor şi eroziunii şi îmbunătăţirea potenţialului fertil al solurilor din comună; • Utilizarea terenurilor degradate şi neproductive pentru împădurire; • Stimularea asocierii proprietarilor de terenuri agricole; • INDUSTRIE Valorificarea producţiei locale prin capacităţi proprii de prelucrare; • Reconsiderarea meseriilor tradiţionale; • modernizarea şi asigurarea infrastructurii destinate investiţiilor industriale; • Susţinerea dezvoltării IMM-urilor şi stimularea implicării într-o mai mare măsură a micului antreprenoriat local; • Atragerea capitalului investiţional autohton şi străin. • TURISM Realizarea structurilor turistice de cazare şi alimentaţie; • Construirea unui complex turistic si de agrement în zona satului Vadu Moldovei si a unei cabane în zona Pădurii Horaiţa cu suprafaţă de 130mp; • Promovarea potenţialului turistic al zonei prin: - Amenajarea a 2 panouri publicitare - hărţi cu potenţialul turistic al comunei, - Editarea unei brosuri de prezentare turistică a comunei • Modernizarea locuinţelor rezidenţilor în vederea valorificării excedentului de locuit; • Amenajarea unor spaţii de campare şi dotarea acestora cu utilităţi specifice; • Renovarea şi conservarea construcţiilor cu valoare arhitecturală, culturală şi istorică; • Modernizarea şi reabilitarea drumurilor; • Amenajarea unui punct de informare turistică, • Înfiinţarea unui punct de comercializare a produselor de artizanat specifice comunei; • Organizarea de cursuri de formare profesională a adulţilor în domeniul turismului şi agroturismului. • SERVICII Dezvoltarea unei infrastructuri de alimentaţie publică specifică turismului de tranzit; • Încurajarea întreprinzătorilor ce desfăşoară activităţi legate de prestarea de servicii către populaţie sau agenţi economici. ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.106 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
DOMENII PRIORITĂŢI • REŢEAUA DE Revitalizarea prin diversificarea funcţiilor economice, LOCALITĂŢI îmbunătăţirea dotării şi echipării; • Coordonarea dezvoltării teritoriale printr-un cadru legislativ coerent şi prin aplicarea legii privind autorizaţiile de construire. • POPULAŢIA ŞI Menţinerea numărului de locuitori; • RESURSELE DE Stimularea creşterii natalitatii; MUNCĂ • Creşterea speranţei de viaţă; • Ameliorarea, îmbunătăţirea calităţii vietii; • Crearea de noi locuri de muncă; • Reducerea riscului de îmbolnăvire; • Imbunătăţirea dotării cabinetelor medicale umane; • Realizarea de acţiuni de educaţie pentru sănătate. LOCUIREA • Creşterea gradului de confort a comunei prin crearea unui fond locativ modern, echipat la standardele actuale; • Stimularea construirii de locuinţe din materiale durabile, cu finisaje superioare. • Construire sediu Primărie în satul Vadu Moldovei ; DOTĂRI SOCIAL • Construire grădiniţă program normal în satul Vadu Moldovei; CULTURALE • Construire şcoală generală nouă (cl. I-IV) în satul Ciumulesti; • Reabilitarea si modernizarea Căminului Cultural Ciumulesti; • Înfiinţare atelier pentru confecţionat măsti populare în cadrul Căminului Cultural Ciumulesti; • Construire Cămin Cultural nou în satul Nigotesti; • Reabilitare clădire Scoala de Arte si Meserii Vadu Moldovei; Reabilitare clădire scoală, construire grupuri sanitare în satul Movileni; • Reabilitare clădire scoală, construire grupuri sanitare în satul Nigotesti; • Reabilitare clădire scoală, construire grupuri sanitare în satul Ioneasa, • Reabilitare clădire scoală, construire grupuri sanitare în satul Dumbrăviţa; • Reabilitare clădire scoală, construire grupuri sanitare în satul Vadu Moldovei II; • Dotarea cu mobilier a scolilor si grupelor de grădiniţă din satele Dumbrăviţa, Nigotesti, Ciumulesti si Vadu Moldovei II; • Amenajare bază sportivă în satul Vadu Moldovei; • Sală de sport la Scoala de Arte si Meserii Vadu Moldovei; • Realizare mini-sală de sport în cadrul scolilor Nigotesti si Dumbrăviţa; • Construirea unui cămin-azil pentru bătrânii comunei cu 10 locuri si dotarea acestuia cu mobilier • Reabilitarea si dotarea dispensarului uman Vadu Moldovei Proiect ,, Reabilitare si dotare Spital Vadu Moldovei,, prin POR, Axa prioritară 3 Îmbunătăţirea infrastructurii sociale, Domeniul ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.107 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
DOMENII PRIORITĂŢI major de intervenţie 3.1 Reabilitarea /modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate; • Construcţie Biserica Ioneasa; • Realizare pictură si încălzire centrală la Biserica Vadu Moldovei; • Schimbare învelitoare acoperis si realizare încălzire centrală la Biserica Dumbrăviţa; • Realizare încălzire centrală la Biserica Ciumulesti; • Reabilitare Biserica Mesteceni; • Dotări pentru intervenţii în caz de situaţii de urgenţă: - Achiziţionare utilaj multifuncţional pentru lucrări de reparaţii si întreţinere drumuri; - Realizare surse de apă PSI în albia minoră a râului Moldova si în satele Mesteceni, Nigotesti si Ioneasa ; • Amenajarea si dotarea unui parc de joacă si de recreare pentru copiii comunei în satul Vadu Moldovei în suprafaţa de 1000 mp. ECHIPARE TEHNICĂ CIRCULAŢIE • Realizarea de alei pietonale în satul Vadul Moldovei 5000m ; • Realizarea de alei pietonale în satul Dumbrăviţa 2000m; • Modernizare prin asfaltare a DC 10 B Dumbrăviţa – Vadu Moldovei, lungime 5 700 metri; • Modernizare prin asfaltare a drumurilor comunale Ioneasa, Nigotesti, Mesteceni, Movileni, lungime 9 800 metri; • Modernizare prin asfaltare a străzilor secundare din satul Vadu Moldovei, lungime 3 300 metri; • Semaforizare si semnalizare E 85; • Semnalizare drumuri comunale; • Balastare drumuri agricole pe Măsura 125; • Înfiinţare drum de căruţe pentru decongestionarea E 85; • Realizarea şi amenajarea de noi drumuri săteşti în zonele de extinderi ale intravilanelor prin asfaltare; • Amenajarea staţiilor de călători; • Realizarea de spaţii de parcare; • Construcţie pod de 6 metri peste Râul Mediasca în satul Ioneasa; • Decolmatarea şanţurilor existente; • Executarea de şanţuri de scurgere acolo unde este necesar. GOSPODĂRIREA Lucrări de regularizare a albiei pârâu/râu si apărări de maluri APELOR pt. prevenirea si reducerea consecinţelor distructive ale inundaţiilor: - Decolmatare Râu Mediasca pe o lungime de 3400 metri; - Decolmatare Râu Şomuz pe o lungime de 4600 metri ; - Decolmatare pâraie locale la Ioneasa si Movileni - lungime 2400m; - Construcţie dig si apărări de maluri pe râul Moldova în dreptul ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.108 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
DOMENII PRIORITĂŢI satului Vadu Moldovei II (zona URCAP) - lungime 800 m ALIMENTARE CU • Extinderi ale reţelei de joasă tensiune pe suprafeţele nou ENERGIE introduse în intravilan; ELECTRICĂ • Post de transformare nou în satul Vadu Moldovei si înlocuire stâlpi current electric pe o distanţă de 3 000 metri în vederea îmbunătăţirii parametrilor curentului electric; • Lucrări de reabilitare si extindere a reţelei de iluminat public în satele comunei pe o lungime de 18 km ; ALIMENTARE CU • Alimentare cu apă în satele Vadu Moldovei I si II si APĂ Ciumulesti, în lungime de 12.265 metri; CANALIZARE • Înfiinţare reţele canalizare plus staţie de epurare în satele Vadu Moldovei I, Vadu Moldovei II, Cămârzani si Ciumulesti în lungime de 30 km • Înfiinţare reţele canalizare în satul Dumbrăviţa, lungime 6 km; • Înfiinţare reţele canalizare plus staţie de epurare în satele Nigotesti, Ioneasa, Mesteceni si Movileni – lungime 14 km; • Staţie de epurare în satul Vadu Moldovei; • Staţie de epurare în satul Ioneasa; ALIMENTARE CU • Înfiinţare reţea gaze naturale în comună – proiect judeţean GAZE “Utilităţi şi mediu la standarde europene”, în satele Vadu NATURALE Moldovei, Ciumulesti, Cămârzani, Mesteceni si Movileni în lungime de 20 km; GESTIONAREA • Implementarea în comuna Vadu Moldovei a proiectului DEŞEURILOR ,,Managementul integrat al deseurilor în judeţul Suceava”; • Dotare cu utilaje si echipamente pentru serviciul de gospodărie comunală si salubritate (1 masină de colectare si 1400 pubele); PROTEJAREA ZONELOR PE BAZA • Se vor delimita zonele de protecţie cimitire, captări de apă, NORMELOR cursuri de apă, staţii de pompare, de clorare, rezervoare, SANITARE staţie de epurare. FAŢĂ DE • Se vor delimita zonele de protecţie a reţelelor edilitare, căi CULUARE ferate şi se vor stabili condiţiile de construire. TEHNICE MONUMENTE • Se vor semnala siturile arheologice, monumente istorice. ZONE CU • Se vor lua măsurile necesare pentru înlăturarea cauzelor RISCURI (îndiguiri, regularizări, împăduriri, etc.). NATURALE ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.109 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
3.3. OPTIMIZAREA RELAŢIILOR ÎN TERITORIU
Optimizarea relaţiilor în teritoriu îşi propune identificarea principalelor măsuri care trebuie adoptate în scopul eficientizării, optimizării şi stimulării dezvoltării comunei. Chiar dacă accesibilitatea este bună, reducerea deplasărilor pentru muncă spre municipiile din judeţ (datorită restrângerii activităţilor industriale) plasează comuna într-o zonă profund rurală, în care principala activitate economică este agricultura care a jucat în permanenţă rol de refugiu economic. Comuna este străbătută de DN 2/ E 85, de-a lungul cursului râului Moldova. Legăturile comunei cu celelalte localităţi ale judeţului se realizează pe căi de comunicaţie rutiere, DJ 208F, DC 9, DC 10. Reţeaua stradală ce străbate comuna Vadu Moldovei este distribuită în mod judicios în funcţie de normativ, cât şi de necesarul de căi comunicaţie din interiorul teritoriul administrativ. Intre comuna Vadu Moldovei şi localităţile învecinate s-au stabilit de-a lungul timpului relaţii reciproce de muncă, aprovizionare şi servicii. Cele mai importante relaţii sunt însă cele care se stabilesc între comuna Vadu Moldovei şi oraşelul Fălticeni, principala localitate urbană care polarizează teritoriul studiat dar şi municipiul Suceava. Comuna constituie, în măsura posibilităţilor de care dispune, o sursă de aprovizionare, dar şi un consumator al unor produse şi servicii pe care le oferă oraşul. Sistemul de relaţii este constituit în principal din deplasările pentru muncă (navetismul), aprovizionarea cu produse şi bunuri de larg consum, sau, dimpotrivă, pentru comercializarea în special a produselor agroalimentare (aprovizionarea oraşelor care absorb surplusul de produse agricole şi determină specializarea agriculturii), cât şi din deplasările pentru învăţământ preuniversitar, pentru serviciile specializate din domeniul sănătăţii, pentru serviciile financiar-bancare. Se prevede o atenuare a discrepanţelor dintre nivelul de dezvoltare al zonei studiate şi cel al zonei urbane din imediata apropiere prin asigurarea unor condiţii de trai moderne şi prin mărirea gradului de confort, în acest scop fiind necesară în primul rând introducerea componentelor esenţiale de echipare edilitară (reţea de alimentare cu apă şi gaz, reţea de canalizare în sistem centralizat, staţie de epurare, sistem de colectare a deşeurilor) şi modernizare a infrastructurii de transport. Nu se întrevăd mutaţii majore în ceea ce priveşte folosinţa terenurilor, dar practicarea unei agriculturi performante necesită înfiinţarea de asociaţii şi ferme agricole, precum şi utilizarea raţională a resurselor reprezentate de terenul arabil, păşuni, fâneţe. Forţa de muncă excedentară va trebui să fie ocupată pe piaţa locală, prin crearea de noi locuri de muncă, în vederea stopării declinului demografic şi a procesului de degradare a structurilor demografice. Problema dezvoltării comunei nu poate fi scoasă din contextul dezvoltării regionale, ea nu este generată de lipsa terenurilor destinate dezvoltării şi nici de condiţiile de locuire necorespunzătoare, ci de deficienţele de natură economică. Rezolvarea problemelor administrative ale comunei pe teritoriul altor localităţi (bancare, juridice, de sănătate şi învăţământ) nu poate fi o soluţie de viitor, ci se impune proiectarea ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.110 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI unui sistem funcţional, urmărind o urbanizare controlată şi nu o urbanizare forţată: măsurile urbanistice trebuie însoţite de măsuri instituţionale – este necesară crearea unui organism care să coordoneze şi să monitorizeze dezvoltarea sistemului. Ridicarea nivelului de trai al populaţiei comunei impune mobilizarea de fonduri pentru modernizarea structurilor demografico-economice şi dezvoltarea pieţei muncii, în vederea apropierii de standardele U.E.
3.4. DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢILOR
Analiza activităţilor care se desfăşoară în comuna Vadu Moldovei a relevat faptul că, din punct de vedere economic, această unitate teritorial administrativă se caracterizează prin predominanţa activităţilor din sectorul terţiar în special a comerţului şi serviciilor de transporturi rutiere de mărfuri, prezenţa unor unităţi de prestări servicii pentru întreprinderi şi populaţie, activităţi ale industriei alimentare. Ca disfuncţionalităţi majore ale sectorului economic menţionăm subdezvoltarea sectorului agricol, care, în prezent este unul individual şi neperformant, dezvoltarea exagerată a comerţului, care induce o atitudine consumistă pe fondul unei puteri de cumpărare relativ redusă şi absenţa / insuficienta dezvoltare a unor domenii care pot conduce la diversificarea activităţilor economice şi creşterea nivelului de trai din comună: turismul, serviciile pentru populaţie şi meşteşugurile tradiţionale. Pentru dezvoltarea comunei Vadu Moldovei este necesară o politică rurală complexă, care să includă gospodărirea resurselor naturale locale, dezvoltarea agriculturii la standarde europene (depăşirea nivelului de agricultură de subzistenţă) adaptată la condiţiile şi realităţile locale, diversificarea activităţilor economice prin dezvoltarea industriei în concordanţă cu legislaţia de mediu şi în acord cu cerinţele pieţei, atragerea investitorilor, dezvoltarea serviciilor, valorificarea resurselor umane ale comunei, evidenţierea valorilor cadrului natural şi a celui cultural local. Unul din principalele documente care direcţionează dezvoltarea este Planul Naţional de Dezvoltare 2014 – 2020 care grupează 6 priorităţi naţionale de dezvoltare. Pentru autorităţile locale din zonele rurale , prioritatea cea mai relevantă a Planului Naţional de Dezvoltare 2007 – 2013 este prioritatea numărul 5 – Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol . Planul Naţional de Dezvoltare are în vedere aplicarea unui model multifuncţional de dezvoltare agricolă şi rurală . În acest sens, s-au identificat următoarele sub-priorităţi: 1. Creşterea competitivităţii economiei agro-alimentare şi silvice prin adaptarea ofertei la cerinţele pieţei. 2. Creşterea standardelor de viaţă în zonele rurale prin diversificarea activităţilor rurale. 3. Dezvoltarea economică durabilă a fermelor şi a exploataţiilor forestiere. 4. Promovarea iniţiativelor locale de tip „LEADER”. 5. Asigurarea pescuitului durabil si dezvoltarea acvaculturii.
1. Creşterea competitivităţii economiei agro-alimentare şi silvice prin adaptarea ofertei la cerinţele pieţei . În cadrul acestor sub-priorităţi se vor realiza acţiuni precum: ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.111 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
• Crearea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale de la nivelul fermei , prin: - realizarea de căi de acces la fermele agricole şi forestiere, - alimentarea cu energie electrică, - asigurarea unui sistem de management al apei la nivelul fermei (ex: construcţia, modernizarea sistemelor de irigaţii, drenaj, furnizarea apei). • Modernizarea fermelor prin: - acţiuni de retehnologizare a echipamentelor în vederea atingerii standardelor de calitate impuse de UE, • Creşterea valorii adăugate a producţiei agricole şi forestiere prin: - utilizarea unui sistem competitiv de prelucrare şi marketing al produselor agroalimentare şi silvice. • Creşterea valorii economice a pădurilor prin: - acţiuni de retehnologizare a unităţilor de prelucrare a lemnului, în scopul creşterii valorii economice a pădurilor. • Instruirea profesională în agricultură , prin: - sporirea calificării fermierilor şi a altor persoane care desfăşoară activităţi agricole sau activităţi conexe. • Sprijin pentru stabilirea tinerilor fermieri , prin: - încurajarea tinerilor fermieri în practicarea unei agriculturi moderne, - acordarea de facilităţi privind instalarea tinerilor fermieri, - sprijinirea financiară pentru demararea activităţilor agricole şi silvice. • Pensionarea anticipată , prin: - acordarea de compensaţii financiare fermierilor vârstnici în schimbul cedării exploataţiei sau a dreptului de folosinţă a acesteia, tinerilor fermieri. • Acordarea de servicii de consultanţă , prin: - organizarea unui sistem unitar pentru toţi partenerii pieţei din lanţul de comercializare a produselor agricole, - crearea serviciilor de management şi de consultanţă agricolă şi silvică. • Îmbunătăţirea calităţii producţiei şi a participării la schemele de calitate , prin: - pregătirea fermierilor şi a celorlalte persoane implicate în activităţile agricole în scopul sprijinirii îmbunătăţirii calităţii producţiei şi a participării la schemele de calitate. • Sprijinirea fermelor de semi-subzistenţă pentru a deveni viabile , prin: - sprijinirea fermelor de semi-subzistenţă care, pe baza unui plan de afaceri îşi vor demonstra capacitatea de a deveni entităţi viabile, competitive pe piaţă, prin îmbunătăţirea calităţii produselor, a sistemului de comercializare etc, - sprijinul pentru dezvoltarea fermelor de semi-subzistenţă, în scopul creşterii viabilităţii economice a fermelor, creşterii veniturilor agricultorilor şi reorientării producţiei agricole în funcţie de cererea şi oferta pieţei. • Stimularea constituirii şi funcţionării grupurilor de producători , prin: - dezvoltarea reţelelor specializate de producţie, prelucrare şi comercializare, a căror funcţionare să se alinieze standardelor comunitare, - încurajarea formării grupurilor de producători agricoli.
ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.112 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
2. Creşterea standardelor de viaţă în zonele rurale prin diversificarea activităţilor rurale. Această sub-prioritate se va realiza prin următoarele acţiuni: - Instalarea serviciilor de bază în raport cu infrastructura la scară mică , prin crearea de drumuri comunale care asigură legătura între sate şi/sau între resedinţa de comună şi satele componente, telecomunicaţii, transport energie şi infrastructură de apă ca servicii de bază la scară mică. - Dezvoltarea activităţilor non-agricole , prin dezvoltarea activităţilor meşteşugăresti (procesarea lemnului, confecţionarea obiectelor artizanale, ceramică, croitorie, broderie, tricotaje, prelucrarea pieilor, a papurei şi răchitei, instrumente muzicale tradiţionale) care să absoarbă surplusul de forţă de muncă şi să implice într-o mai mare măsură tinerii în activităţi meşteşugăreşti, servicii, agro-turism, cultivarea/recoltarea de fructe de pădure, sericicultură, apicultură. - Crearea si dezvoltarea de afaceri în spaţiul rural prin crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi, prin crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi ce reprezintă sectoare din amontele şi avalul producţiei agricole şi care oferă posibilităţi noi de locuri de muncă, dar şi o piaţă de desfacere a produselor agricole brute. - Încurajarea activităţilor în domeniul agro-turismului şi turismului rural , prin înfiinţarea unor centre de informare, crearea unei infrastructuri de recreere ce oferă acces la zonele naturale, dar şi promovarea de produse turistice (suveniruri etc.). - Menţinerea, restaurarea şi îmbunătăţirea patrimoniului istoric si cultural al spaţiului rural , prin renovarea satului românesc, precum şi păstrarea şi promovarea patrimoniului istoric şi cultural. - Promovarea informaţiilor despre o anumită zonă rurală şi despre strategiile de dezvoltare locală , prin promovarea zonelor rurale prin elaborarea de studii zonale şi strategii locale.
3. Dezvoltarea economică durabilă a fermelor şi a exploataţiilor forestiere Între acţiunile indicative avute în vedere se numără următoarele: - Sprijinirea financiară a fermierilor din zonele montane , prin acordarea de compensaţii financiare acelor fermieri care îşi desfăşoară activitatea în astfel de zone. - Sprijinirea financiară a fermierilor din zonele cu handicap natural , - Acordarea de plăţi compensatorii aferente programului Natura 2000 , - Sprijinirea prin plăţi pentru agro-mediu şi bunăstarea animalelor , prin: o sprijinirea fermierilor în vederea utilizării terenurilor agricole prin metode care sunt compatibile cu protecţia şi îmbunătăţirea mediului, o conservarea peisajului, a resurselor naturale, a solului şi diversităţii genetice, o acordarea de sprijin financiar pentru fermieri în vederea conştientizării importanţei acestor aspecte si practicării unei agriculturi ecologice. - Acordarea de prime de împădurire a terenurilor agricole sau neagricole şi de organizare a unor sisteme agro-forestiere pe terenuri agricole, prin acordarea unor prime destinate înfiinţării sistemelor agro-forestiere, ce combină sistemele de agricultură extensivă şi cele forestiere. - Refacerea potenţialului producţiei forestiere prin introducerea de acţiuni de prevenire împotriva calamităţilor naturale şi incendiilor, prin acţiuni integrate de împădurire şi ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.113 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI de creare a unor sisteme optime de perdele de protecţie forestiere.
În acelaşi timp, dezvoltarea economică a comunei Vadu Moldovei trebuie să aibă în vedere orientarea către realizarea obiectivelor propuse în cadrul Planului Naţional Strategic de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 : • Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier - cu următoarele obiective operaţionale: - îmbunătăţirea competenţelor profesionale în vederea creşterii capacităţii manageriale a agricultorilor şi proprietarilor de păduri; - restructurarea şi dezvoltarea fermelor şi creşterea competitivităţii produselor agricole; - restructurarea şi modernizarea sectoarelor de procesare a produselor agricole şi a celor forestiere.
• Îmbunătăţirea mediului în spaţiul rural - se bazează pe următoarele obiective operaţionale: - promovarea managementului durabil al terenului agricol; - sprijinirea agriculturii ecologice; - conservarea terenurilor agricole cu înaltă valoare naturală ce sunt ameninţate de schimbarea modului de folosinţă a terenului; - protejarea solului prin acţiuni de combatere a eroziunii, limitarea utilizării substanţelor chimice de sinteză şi îmbunătăţirea conţinutului în substanţe organice; - protejarea resurselor de apă prin limitarea scurgerii substanţelor poluatoare în reţeaua hidrografică şi infiltrarea în apele subterane; - conservarea biodiversităţii pe terenurile agricole şi a coridoarelor de circulaţie (benzile înierbate).
• Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale, cu următoarele obiective operaţionale: - dezvoltarea multifuncţionalităţii zonelor rurale; - dezvoltarea şi stimularea în spaţiul rural a microîntreprinderilor; - creşterea atractivităţii zonelor rurale şi renovarea satelor; - dezvoltarea potenţialului uman necesar pentru diversificarea economiei rurale.
Dezvoltarea precum şi revitalizarea activităţilor economice în arealul comunei poate fi dinamizată prin iniţierea unor proiecte şi accesarea resurselor financiare reprezentate de Fondurile Structurale, în vederea reducerii disparităţilor atât din interiorul teritoriului studiat cât şi între teritoriul studiat şi localităţi din Uniunea Europeană. Capitolul 3.4. “Dezvoltarea activităţilor” urmăreşte, pe baza analizei situaţiei existente, propunerea de soluţii care să rezolve disfuncţionalităţile prezente şi să conducă la dezvoltarea tuturor sectoarelor de activitate economică din comuna Vadu Moldovei. Propunerile de dezvoltare vor fi realizate pe sectoare de activitate, cu evidenţierea, la sfârşitul capitolului, a domeniilor eligibile pentru accesarea Fondurilor Structurale. ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.114 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
3.4.1.Sectorul primar (agricultura şi silvicultura)
3.4.1.1. Agricultura
Agricultura reprezintă o activitate tradiţională, în totalitate privată, bazată în principal pe creşterea animalelor şi secundar pe cultura plantelor. Agricultura, ca subramură a sectorului primar, trebuie să răspundă următoarelor cerinţe: - producerea de materii prime alimentare şi de alimente necesare aprovizionării populaţiei; - producerea de materii prime pentru industria prelucrătoare a comunei; - conservarea resurselor de sol, apă, floră şi faună, dar şi a echilibrului ecosistemului; - îmbogăţirea potenţialului turistic prin conservarea patrimoniului peisagistic; - armonizarea funcţiilor sociale şi culturale cu cea economică. Prin urmare, propunerile prioritare privind obiectivele pe termen scurt şi mediu care se impun în comuna Vadu Moldovei sunt: depăşirea stadiului agriculturii de subzistenţă şi trecerea la obţinerea de producţii agricole în scopul obţinerii de producţie – marfă, cu generarea de venituri; ridicarea nivelului tehnic al producţiei agricole şi îmbunătăţirea parametrilor calitativi ai acesteia; diversificarea activităţilor agricole şi a celor conexe agriculturii în scopul creşterii veniturilor, îmbunătăţirii calităţii vieţii şi eficientizării economiei gospodăriilor rurale; realizarea de lucrări agro-pedo-ameliorative pentru combaterea excesului de umiditate, a eroziunii solului şi îmbunătăţirea potenţialului fertil al solurilor din comună; îmbunătăţirea practicilor agricole prin creşterea competenţelor profesionale ale resurselor umane care lucrează în agricultură. Obţinerea unor randamente ridicate în agricultură şi dezvoltarea comunităţii rurale a comunei Vadu Moldovei impune luarea unor măsuri, adaptate condiţiilor sociale şi pedoclimatice ale zonei: 1. creşterea gradului de mecanizare în agricultură prin achiziţia şi dotarea gospodăriilor cu maşini şi utilaje agricole atât pentru producţia vegetală cât şi pentru producţia zootehnică, în special tractoare, cositori mecanice şi motocositori, instalaţii de muls şi alte utilaje performante (motocultoare de mici dimensiuni, mori şi tocătoare pentru furaje, etc.); 2. diversificarea producţiei agricole prin: dezvoltarea pomiculturii, în concordanţă cu condiţiile pedo – climatice (soiuri rezistente la temperaturi scăzute, cu perioade de coacere mai scurtă), precum şi a plantaţiilor de arbuşti fructiferi cu particularităţi silvice (zmeur, mur, etc.); colectarea, prelucrarea şi valorificarea plantelor medicinale şi aromatice, a ciupercilor şi fructelor de pădure (se urmăreşte obţinerea unor produse cu valoare adăugată mare, de ex. dulceţuri, siropuri, gemuri, ceaiuri, etc.), dezvoltarea de noi activităţi agricole generatoare de venituri prin abordarea unor produse mai puţin tradiţionale în agricultura românească dar foarte ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.115 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
apreciate în Uniunea Europeană: creşterea melcilor, a ciupercilor, a prepeliţelor, fazanilor, etc. ; îmbunătăţirea sistemelor de colectare, procesare şi valorificare a produselor agricole, realizarea unor interfeţe de preluare a produselor agricole pentru valorificare – centre de preluare / predare a produselor agricole ; 3. înfiinţarea şi organizarea de forme asociative cu caracter comercial ale crescătorilor de animale, în special bovine şi ovine, completate cu utilităţi şi construcţii aferente proceselor tehnologice; sprijinirea funcţionării asociaţiilor crescătorilor de animale; 4. organizarea de gospodării pilot multifuncţionale în domeniul vegetal, zootehnic şi agroturistic; 5. îmbunătăţirea calitativă a pajiştilor şi fâneţelor prin: - lucrări de cartare agrochimică ; - corectarea acidităţii solului prin aplicarea de amenadamente cu calcar; - combaterea eroziunii solului; - îndepărtarea vegetaţiei lemnoase şi a pietrelor; - efectuarea de însămânţări şi supraînsămânţări; - efectuarea anuală a lucrărilor de întreţinere, utilizarea îngrămintelor naturale. 6. având în vedere prezenţa efectivelor de ovine şi a celor de bovine, sunt necesare lucrări pentru menţinerea şi îmbunătăţirea productivităţii păşunilor – ca bază furajeră pentru creşterea animalelor, lucrări ce vizează combaterea degradării păşunilor prin păşunatul excesiv şi măsuri pentru refacerea covorului vegetal: compartimentarea păşunii pe tarlale şi utilizarea alternativă a perimetrelor respective; 7. exploatarea raţională a păşunilor şi fâneţelor prin practicarea sistematică a «târlirii»; 8. valorificarea îngrăşămintelor naturale organice din gospodării pentru creşterea fertilităţii naturale a solului; 9. dimensionarea efectivelor de animale în funcţie de raportul optim între specii şi disponibilul local de furaje; 10. dezvoltarea sectorului zootehnic , cu predilecţie creşterea bovinelor şi secundar a ovinelor şi caprinelor, prin: - achiziţii de rase de animale cu material biologic valoros şi aplicarea însămânţărilor artificiale în vederea îmbunătăţirii producţiei zootehnice; - modernizarea adăposturilor, îmbunătăţirea condiţiilor de cazare, igenă şi de protecţie a animalelor, - obţinerea de produse animaliere de bună calitate, ameliorarea calităţii fânurilor şi a altor categorii de furaje, - înfiinţarea de centre de colectare a laptelui. 11. respectarea normelor fito-sanitare şi sanitar-veterinare asigurându-se premisele dezvoltării unei agriculturi ecologice; 12. valorificarea potenţialului melifer al pomilor fructiferi, păşunilor, fâneţelor, prin dezvoltarea apiculturii; 13. realizarea unei strategii de promovare a produselor agricole şi alimentare tradiţionale locale corelat cu dezvoltarea agroturismului sub brandul (marca) “Vadu Moldovei”, care să ateste originalitatea produselor şi caracteristicile ecologice ale locurilor; 14. amenajarea şi întreţinerea albiilor şi malurilor pâraielor, prin: regularizarea cursurilor de ape, construirea de apărări de maluri cu ziduri din beton şi praguri de fund pentru corectarea pantei şi stabilizarea talvegului pâraielor; 15. consolidarea malurilor şi regularizarea cursurilor pâraielor Medeasca, Inare, Platoniţa şi a râului Moldova pentru a preveni producerea de noi inundaţii, amenajarea şi întreţinerea albiilor şi malurilor apelor respective, ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.116 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
Dezvoltarea servicilor din agricultură: - înfiinţarea în comună a unui centru de consultanţă agricolă în vederea formării profesionale şi informării agricultorilor; - înfiinţarea unui centru de perfecţionare a agricultorilor; - înfiinţarea în localităţile mai izolate ale comunei de puncte şi farmacii veterinare.
3.4.1.3. Silvicultura şi exploatarea forestieră
Pădurea reprezintă, o resursă foarte valoroasă, atât din punct de vedere economic, cât şi ecologic. În prezent, comuna Vadu Moldovei dispune de un fond forestier de 1031 ha , din punct de vedere al formaţiunii vegetale, se îmbină elementele forestiere cu cele de stepă şi luncă. Silvicultura, ca parte integrantă a sectorului primar trebuie să vizeze următoarele obiective : conservarea resurselor de sol, apă, floră şi faună şi a echilibrului ecosistemului forestier; exploatarea durabilă a resurselor pădurii; creşterea rolului pădurilor în protecţia şi conservarea mediului; sporirea potenţialului turistic prin conservarea patrimoniului peisagistic; Aceste deziderate se realizează prin amenajamente silvice care trebuie să răspundă cerinţelor social – economice şi ecologice. Principalele măsuri propuse pentru asigurarea dezvoltării durabile a domeniului silvic în comuna Vadu Moldovei sunt: acţiuni privind conservarea fondului forestier prin: - gospodărirea unitară a pădurilor prin aplicarea regimului silvic tuturor pădurilor (de stat sau a proprietarilor particulari); - exploatarea unui volum anual de masă lemnoasă care să nu depăşească posibilitatea anuală de regenerare a pădurilor; - elaborarea şi implementarea unui plan de acţiune privind prevenirea şi combaterea tăierilor ilegale de arbori din păduri şi a faptelor ilegale asociate cu circulaţia, depozitarea, prelucrarea primară şi comercializarea materialului lemnos; acţiuni silvotehnice de amenajare privind: - extinderea regenerării naturale a pădurilor folosindu-se tratamente intensive (cu o perioadă lungă sau continuă de regenerare); - reconstruirea pădurilor necorespunzătoare din punct de vedere economic şi ecologic prin plantarea de specii adecvate exploatării şi exercitării funcţiei de protecţie; acţiuni privind ameliorarea structurii fondului forestier, prin: - formarea de structuri optime sub raport compoziţional, respectiv optimizarea compoziţiei Vadu Moldoveitelor pentru a-şi exercita cât mai bine funcţiile (de protecţie, de recreere, ştiinţifică); - valorificarea tuturor speciilor şi exemplarelor forestiere, pentru evitarea valorificării selective bazată doar pe exploatarea speciilor şi exemplarelor valoroase, ceea ce determină scăderea valorii fondului forestier dar şi scăderea rezistenţei pădurii la factorii perturbatori; - ameliorarea compoziţiilor şi schemelor de împădurire prin folosirea speciilor de bază şi de amestec autohtone; - optimizarea efectivelor de vânat în raport cu bonitatea fondului de vânătoare; acţiuni de natură ecologică şi de protecţie a mediului prin: - conservarea biodiversităţii pădurii la nivel de biotopuri, specii, ecosisteme şi peisaje; ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.117 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
- combaterea dăunătorilor pădurii prin mijloace preponderent biologice; - folosirea unor metode şi tehnologii de exploatare a pădurilor mai sănătoase şi mai puţin poluante pentru mediu; - creşterea ponderii pădurilor cu funcţie specială de protecţie prin extinderea suprafeţei pădurilor constituite ca arii protejate ; - protejarea pădurilor împotriva braconajului, a furturilor de masă lemnoasă, prin intensificarea pazei; - împădurirea suprafeţelor de pe care s-a exploatat materialul lemnos în vederea asigurării continuităţii fondului forestier, prevenirii degradării terenului despădurit şi asigurării cu resurse a generaţiilor viitoare; modernizarea şi dezvoltarea accesibilităţii fondului forestier prin: - repararea şi extinderea reţelei de drumuri forestiere; - executarea unor căi simple de acces în interiorul Vadu Moldoveitelor pentru utilaje şi mecanisme uşoare; - sporirea gradului de mecanizare a lucrărilor silvice; acţiuni în direcţia organizării gestiunii pădurilor private prin: - obligativitatea gospodăririi în conformitate cu regimul silvic şi cu regulile privind protecţia mediului; - sprijinirea deţinătorilor de terenuri cu vegetaţie forestieră în vederea gestionării durabile a pădurilor în posesie; - acordarea de facilităţi şi stimulente proprietarilor de terenuri neproductive în scopul împăduririi acestora.
3.4.2. Sectorul secundar
3.4.2.1. Industria
Din structura unităţilor economice pe domenii de activitate rezultă că activităţile sectorului secundar , industria şi construcţiile, reprezintă 19,75% din totalul activităţilor economice din comuna Vadu Moldovei. Obiectivele de dezvoltare privind sectorul industrial vor urmări: - dezvoltarea integrată a ramurilor industriale, pe baza materiilor prime locale, - creşterea ponderii produselor cu grad ridicat de prelucrare, deci cu o valoare adăugată mare, - realizarea de produse sub marcă proprie în structura producţiei industriale; - dezvoltarea infrastructurii pentru asigurarea calităţii produselor; - creşterea nivelului activităţii antreprenoriale şi a abilităţilor manageriale locale; - corelarea dintre calificarea forţei de muncă şi cerinţele unei economii moderne; Măsurile propuse pentru dezvoltarea sectorului industrial productiv din comuna Vadu Moldovei se referă la: atragerea unor investitori şi realizarea unor unităţi industrial cu profil alimentar în vederea valorificării producţiilor agricole locale, în special de lapte şi carne; realizarea unei investiţii industriale care să valorifice fructele, fructele de pădure şi ciupercile („bureţii”) sălbatice, plantelor medicinale, cu obţinerea de ceaiuri, siropuri, gemuri, dulceţuri, etc. abordarea nişei produselor ecologice, crearea de mărci locale care să reprezinte branduri pentru comuna Vadu Moldovei; înfiinţarea de puncte de colectare şi prelucrare a laptelui; ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.118 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
înfiinţarea unui abator care să deservească crescătorii de animale locali şi pe cei din comunele învecinate şi asigurarea protecţiei producătorilor faţă de intermediari prin impunerea unor preţuri minime obligatorii pentru carnea de bovine, ovine; retehnologizarea unităţilor de prelucrare a lemnului, în scopul creşterii valorii economice a pădurilor prin procesarea cât mai eficientă a volumului de masă lemnoasă; asigurarea protejării mediului înconjurător prin achiziţionarea şi implementarea tehnologiilor şi echipamentelor nepoluante şi energoeficiente; reconsiderarea meseriilor tradiţionale şi valorificarea abilităţilor şi aptitudinilor locale prin: legat de creşterea animalelor, se pot dezvolta activităţi şi meşteşuguri conexe, de exemplu: o înfiinţarea unei unităţi pentru prelucrarea lânii (darac şi tors) care să deservească atât comuna Vadu Moldovei cât şi localităţile înconjurătoare; o înfiinţarea unui atelier de prelucrare a pieilor şi confecţionare a obiectelor tradiţionale de îmbrăcăminte (cojoace, bundiţe, căciuli), o continuare a vechiului meşteşug al cojocăritului ; o confecţionarea de plapumi din lână. corelat cu prelucrarea lemnului se propune înfiinţare unor ateliere de prelucrare artistică a lemnului; De asemenea, sunt necesare şi unele măsuri de ordin administrativ, cu rol stimulativ pentru dezvoltarea sectorului industrial: - fiscalitate care să faciliteze economisirea şi investiţia productivă (inclusiv stimulente fiscale); - prevederea unei zone / spaţii destinate potenţialelor investiţii industriale viitoare şi asigurarea cu utilităţi şi căi de acces; - modernizarea infrastructurii fizice care să favorizeze şi să încurajeze investitorii privaţi: modernizarea şi reabilitarea drumurilor săteşti, realizarea reţelei de alimentare cu apă, canalizare, în sistem centralizat, alimentarea cu gaz metan, îmbunătăţirea serviciilor de telecomunicaţii, în special accesul la telefonie GSM şi Internet; - sprijinirea mediului de afaceri local pentru accesarea de fonduri în vederea dezvoltării afacerilor şi creşterii competitivităţii economice; - susţinerea înfiinţării IMM-urilor cu capital local.
3.4.2.2 Construcţiile
Principalele propuneri referitoare la dezvoltarea sectorului construcţiilor vizează: reabilitarea fondului locativ construit existent; calificarea resurselor umane în domeniul construcţiilor pentru a contrabalansa migraţia muncitorilor constructori în Europa de Vest prin organizarea de cursuri de calificare în activităţile din construcţii: pietrari, fierari, betonişti, zidari, zugravi, tâmplari, dulgheri, realizarea construcţiilor noi la standarde superioare prin utilizarea materialelor de construcţie durabile; asigurarea siguranţei în construcţii; păstrarea specificului local arhitectural în construcţii prin: ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.119 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
efectuarea unui studiu ştiinţific etnografic pentru identificarea în teren a elementelor de arhitectură tradiţională, cu valoare de patrimoniu, pentru ca acestea să fie ulterior puse în valoare prin turismul cultural şi etnografic; elaborarea unui ghid care să conţină elementele arhitecturale care trebuie preluate de cei care construiesc în comună, ghid care va constitui un sprijin şi pentru administraţia locală, ca să controleze dezvoltarea din zonă; utilizarea în construcţii a materialelor specific locale – lemnul; renovarea construcţiilor cu valoare arhitecturală, ca de exemplu casele vechi, cu cu acoperis de şindrilă, porţile de lemn; încurajarea autorizării persoanelor fizice specializate în construcţii; includerea în intravilan a unor suprafeţe şi parcelarea acestora în vederea construcţiei de noi locuinţe.
În Strategia de dezvoltare economico-socială durabilă a comunei Vadu Moldovei, pentru perioada 2007-2013 se prevede: • Construire sediu Primărie în satul Vadu Moldovei ; • Construire grădiniţă program normal în satul Vadu Moldovei; • Construire şcoală generală nouă (cl. I-IV) în satul Ciumulesti; • Reabilitarea si modernizarea Căminului Cultural Ciumulesti; • Construire Cămin Cultural nou în satul Nigotesti; • Reabilitare clădire Scoala de Arte si Meserii Vadu Moldovei; Reabilitare clădire scoală, construire grupuri sanitare în satul Movileni; • Reabilitare clădire scoală, construire grupuri sanitare în satul Nigotesti; • Reabilitare clădire scoală, construire grupuri sanitare în satul Ioneasa, • Reabilitare clădire scoală, construire grupuri sanitare în satul Dumbrăviţa; • Reabilitare clădire scoală, construire grupuri sanitare în satul Vadu Moldovei II; • Amenajare bază sportivă în satul Vadu Moldovei; • Sală de sport la Scoala de Arte si Meserii Vadu Moldovei; • Realizare mini-sală de sport în cadrul scolilor Nigotesti si Dumbrăviţa; • Construirea unui cămin-azil pentru bătrânii comunei cu 10 locuri şi dotarea acestuia cu mobilier; • Reabilitarea şi dotarea dispensarului uman Vadu Moldovei prin Proiect ,, Reabilitare si dotare Spital Vadu Moldovei,, prin POR, Axa prioritară 3 Îmbunătăţirea infrastructurii sociale, Domeniul major de intervenţie 3.1 Reabilitarea /modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate; • Construcţie Biserica Ioneasa; • Realizare pictură si încălzire centrală la Biserica Vadu Moldovei; • Schimbare învelitoare acoperis si realizare încălzire centrală la Biserica Dumbrăviţa; • Realizare încălzire centrală la Biserica Ciumulesti; • Reabilitare Biserica Mesteceni; • Amenajarea şi dotarea unui parc de joacă si de recreare pentru copiii comunei în satul Vadu Moldovei în suprafaţa de 1000 mp. ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.120 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
3.4.3. Serviciile
3.4.3.1. Comerţ, alimentaţia publică, servicii pentru populaţie
Propunerile de dezvoltare în sectorul comerţului şi alimentaţiei publice se referă la: - înfiinţarea unor magazine specializate de tip minimarket pentru eliminarea magazinelor neconforme; - reamenajarea pieţei agro-alimentare cu condiţii specifice de desfacere a produselor; - asigurarea şi îmbunătăţirea calităţii bunurilor şi produselor comercializate; - diversificarea bunurilor comercializate în comuna Vadu Moldovei şi formarea unei structuri a bunurilor comercializate în concordaţă cu cerinţele pieţei; - asigurarea calităţii şi siguranţei alimentelor cu respectarea normelor igienico-sanitare; - organizarea de cursuri / traininguri pentru formarea / perfecţionarea resurselor umane din domeniul comerţului şi alimentaţiei publice; - dezvoltarea unei infrastructuri de alimentaţie publică specifică turismului de tranzit: restaurante, café – bar, cafenele, patiserii, popasuri turistice, hanuri, etc.; - preocuparea pentru includerea în meniurile unităţilor de alimentaţie publică a specialităţilor culinare autohtone, tradiţionale; - înfiinţarea unui punct de comercializare a obiectelor tip suvenir, autentice, specifice zonei: ţesături, cusături, obiecte de utilitate casnică sculptate / lucrate în lemn, obiecte de îmbrăcăminte tradiţionale (bundiţe, cojocele, căciuli) sau împletite manual din lână, etc., care pot contribui la promovarea comunei Vadu Moldovei ca destinaţie turistică ; Dezvoltarea sectorului de servicii private pentru populaţie este încă subdezvoltat, fiind necesară înfiinţarea unor unităţi care să răspundă necesităţilor populaţiei locale: - înfiinţarea unei unităţi de prestări servicii în domeniu întreţinerii şi reparării aparatelor electrocasnice, electrotehnice depanare, radio - TV; - înfiinţarea unei unităţi de prestări servicii pentru repararea încălţămintei şi croitorie; - unitate de servicii de reparare articole personale şi gospodăresti, - servicii de aprovizionare cu seminţe, îngrăşăminte, substanţe pentru tratamente pentru exploataţiile agricole, furaje combinate pentru animale, etc.
3.4.3.2. Transportul
Obiectivele generale în dezvoltarea infrastructurii de transporturi se referă la: Creşterea calităţii vieţii locuitorilor comunei Vadu Moldovei; Reabilitarea reţelei de drumuri din comuna Vadu Moldovei în vederea creşterii accesibilităţii şi a atractivităţii zonei pentru investiţii. Principalele propuneri în ceea ce priveşte domeniul transporturilor vizează următoarele: • Realizarea de alei pietonale în satul Vadul Moldovei 5000m ; • Realizarea de alei pietonale în satul Dumbrăviţa 2000m; • Modernizare prin asfaltare a DC 10 B Dumbrăviţa – Vadu Moldovei, lungime 5 700 metri; • Modernizare prin asfaltare a drumurilor comunale Ioneasa, Nigotesti, Mesteceni, Movileni, lungime 9 800 metri; • Modernizare prin asfaltare a străzilor secundare din satul Vadu Moldovei, lungime 3 300 metri; • Semaforizare si semnalizare E 85; • Semnalizare drumuri comunale; ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.121 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
• Balastare drumuri agricole pe Măsura 125; • Înfiinţare drum de căruţe pentru decongestionarea E 85; • Realizarea şi amenajarea de noi drumuri săteşti în zonele de extinderi ale intravilanelor prin asfaltare; • Amenajarea staţiilor de călători; • Realizarea de spaţii de parcare; • Construcţie pod de 6 metri peste Râul Mediasca în satul Ioneasa; • Decolmatarea şanţurilor existente; • Executarea de şanţuri de scurgere acolo unde este necesar.
3.4.3.3. Serviciile de sănătate şi asistenţă socială
Obiectivele strategice generale care vizează dezvoltarea pe termen lung a serviciilor medicale sunt: • creşterea gradului de sănătate a populaţiei prin îmbunătăţirea calităţii şi siguranţei actului medical; • asigurarea accesului populaţiei la servicii medicale de calitate; • gestionarea eficientă a resurselor alocate sistemului de sănătate; • creşterea calităţii serviciilor de asistenţă socială; • sprijinirea incluziunii sociale a categoriilor marginalizate şi excluse social.
Propunerile pentru dezvoltarea serviciilor de sănătate şi asistenţă socială a populaţiei comunei Vadu Moldovei sunt următoarele: - reabilitarea şi dotarea dispensarului uman Vadu Moldovei prin Proiect ,, Reabilitare si dotare Spital Vadu Moldovei,, prin POR, Axa prioritară 3 Îmbunătăţirea infrastructurii sociale, Domeniul major de intervenţie 3.1 Reabilitarea /modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate; - construirea unui cămin-azil pentru bătrânii comunei cu 10 locuri si dotarea acestuia cu mobilier - dotarea şi echiparea cabinetelor medicale din satul Vadu Moldovei cu echipemente medicale moderne care să poată acţiona în cazuri de urgenţe; - promovarea şi derularea unor campanii de educare / informare a populaţiei cu privire la beneficiile consultaţiilor regulate, efectuarea analizelor medicale, informarea cu privire la anumite boli, comportamentul adecvat pentru prevenţie; - asigurarea condiţiilor de igienă şi educaţie pentru sănătate în şcolile şi grădiniţele din comună; - înfiinţarea unui cabinet de consiliere pentru copiii a căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate; - implementarea unui sistem de îngrijire la domiciliu pentru persoanele dezavantajate (persoane în vârstă sau cu dizabilităţi); - construcţia / amenajarea unui spaţiu social dedicat mamelor şi copiilor aflaţi în dificultate, cu probleme de integrare socială sau victime ale violenţei domestice.
3.4.3.4. Învăţământul ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.122 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
Obiectivele dezvoltării învăţământului în comuna Vadu Moldovei se referă la: asigurarea accesului egal la educaţie; ameliorarea mediocrităţii şcolare, scăderea ratei absenteismului şcolar, obţinerea de rezultate performante la testele naţionale; îmbunătăţirea calităţii actului de învăţământ; perfecţionarea resurselor umane din domeniul educaţiei; reabilitatea infrastructurii de învăţământ; creşterea nivelului de cunoaştere şi utilizare a tehnologiilor de informaţie şi comunicare; alocarea resurselor necesare desfăşurării procesului de învăţământ.
Propunerile pentru realizarea obiectivelor menţionate anterior sunt următoarele:
a) reabilitarea infrastructurii de învăţământ: - Construire grădiniţă program normal în satul Vadu Moldovei; - Construire şcoală generală nouă (cl. I-IV) în satul Ciumulesti; - Reabilitare clădire Scoala de Arte si Meserii Vadu Moldovei; Reabilitare clădire scoală, construire grupuri sanitare în satul Movileni; - Reabilitare clădire scoală, construire grupuri sanitare în satul Nigotesti; - Reabilitare clădire scoală, construire grupuri sanitare în satul Ioneasa, - Reabilitare clădire scoală, construire grupuri sanitare în satul Dumbrăviţa; - Reabilitare clădire scoală, construire grupuri sanitare în satul Vadu Moldovei II; - Dotarea cu mobilier a scolilor si grupelor de grădiniţă din satele Dumbrăviţa, Nigotesti, Ciumulesti si Vadu Moldovei II; - Amenajare bază sportivă în satul Vadu Moldovei; - Sală de sport la Scoala de Arte si Meserii Vadu Moldovei; - Realizare mini-sală de sport în cadrul scolilor Nigotesti si Dumbrăviţa;
Referitor la perfecţionarea îmbunătăţirea calităţii procesului de învăţământ, acestea depinde, pe de o parte de resursele umane implicate în actul predării, iar pe de altă parte de resursele materiale avute la dispoziţie. În acest sens, este necesară: b) îmbunătăţirea resurselor materiale avute la dispoziţie de unităţile de învăţământ: - modernizarea aparaturii şi a mijloacelor de învăţare: retroproiectoare, videoproiectoare, calculatoare, softuri educaţionale pentru diferite discipline, etc.; - direcţionarea fondurilor financiare pentru înfiinţarea de laboratoare noi (de fizică, chimie, biologie) / modernizarea şi dotarea cu materiale şi mijloace de învăţământ a laboratoarelor existente; - extinderea accesului la tehnologiile moderne informaţionale şi de comunicaţii pentru unităţile şcolare prin conectarea la Internet a tuturor unităţilor şcolare din comuna Vadu Moldovei şi înfiinţarea de laboratoare de informatică; - modernizarea mobilierului şi a materialelor didactice folosite în şcoli: table magnetice, hărţi, atlase, globuri şcolare, modele şi machete, planşe tematice, planşe murale, microscoape, etc.; ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.123 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
- înfiinţarea de biblioteci şcolare în fiecare unitate de învăţământ cu fonduri de carte şcolară.
c) perfecţionarea resurselor umane (a cadrelor didactice implicate în procesul de învăţământ), prin: - informarea şi formarea continuă a cadrelor didactice prin activităţi specifice organizate la nivelul şcolii în consiliile profesorale, comisiile metodice, cercuri pedagogice; - motivarea şi stimularea cadrelor didactice pentru a participa la activităţi de formare continuă realizate la nivel zonal, regional, naţional; - promovarea examenelor de obţinere a gradelor didactice; - participarea cadrelor didactice la cursuri de perfecţionare privind folosirea tehnicii de calcul moderne şi a softurilor educaţionale; - angajarea de personal didactic competent şi calificat, evitarea angajării de aşa – numiţi “pseudo-profesori”; - dezvoltarea unor programe educaţionale în parteneriat cu şcoli din ţară şi din străinătate şi cu alte instituţii, prin participare la programe comune de dezvoltare şcolară; - creşterea numărului de cadre didactice în învăţământul preşcolar în vederea asigurării condiţiilor optime de desfăşurare a activităţilor didactice în grupele de preşcolari;
d) elaborarea unei oferte şcolare în concordanţă cu specificul economic al comunei şi al zonei, în vederea integrării rapide a tinerilor în viaţa economică şi socială se poate realiza prin: - înfiinţarea unei şcoli agricole "pilot", de specializare a agricultorilor; - adaptarea învăţământului gimnazial la specificul agricol local; - proiectarea şi dezvoltarea unui curriculum în care să se pună un accent mai mare pe discipline cu caracter practic, adaptate la specificul agricol local, respectiv discipline care să contribuie la formarea şi calificarea profesională a viitorilor agricultori, - organizarea în cadrul şcolilor de ateliere meşteşugăreşti şi cercuri cultural artistice;
e) alocarea resurselor necesare pentru desfăşurarea, la standarde moderne, a procesului de învăţământ, se poate realiza prin: - atragerea unor resurse financiare şi materiale provenite din sponsorizări, donaţii, programe de finanţare interne şi externe; - realizarea unor proiecte viabile pentru obţinerea de fonduri de finanţare în învăţământ;
3.4.3.5. Cultura, activităţile meşteşteşugăreşti tradiţionale
ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.124 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
- dotarea căminului cultural din comuna Vadu Moldovei în vederea bunei desfăşurări a activităţilor cultural – artistice: aparatură şi echipamente necesare proiectării filmelor, instrumente muzicale tradiţionale, amenajarea şi dotarea sălii de spectacole şi festivităţi (lumini, sonorizare, etc.) - Reabilitarea si modernizarea Căminului Cultural Ciumulesti; - Înfiinţare atelier pentru confecţionat măsti populare în cadrul Căminului Cultural Ciumulesti; - Construire Cămin Cultural nou în satul Nigotesti; - organizarea de activităţi cu caracter instructiv – educativ, - dotarea şi modernizarea bibliotecii comunale cu mobilier nou, tehnică modernă: bază de date (catalog) al cărţilor şi autorilor pe calculator, înfiinţarea unei săli de lectură şi documentare; - înnoirea fondului de carte al bibliotecii comunale şi actualizarea cu materiale şcolare şi de cultură generală: atlase geografice, atlase botanice, atlase istorice, dicţionare, albume de artă, reviste educative; - abordarea unui nou sector, mai puţin tradiţionalist, prin înfiinţarea unui centru de împrumut pentru cd-uri şi dvd-uri cu filme documentare pe teme geografice, istorice, culturale, de călătorii, culinare, etc, destinate atât elevilor şi tinerilor cât şi populaţiei adulte; Referitor la meşteşugurile şi tradiţiile locale, în prezent, comuna Vadu Moldovei, ca de altfel întreaga zonă, se confruntă cu problema migraţiei tinerilor înspre zonele urbane sau pentru muncă în alte ţări. În acest context, se impune destul de imperativ conştientizarea faptului că valorile tradiţionale se pot păstra şi conserva doar prin continuitatea practicării acestora şi a transmiterii de la o generaţie la alta. Această migrare a tinerilor va duce cu timpul la pierderea tradiţiilor şi a specificului local. Este necesară aşadar implementarea unor proiecte având ca scop conştientizarea valorilor tradiţionale şi a importanţei acestora în contextul integrării României în UE. Astfel de proiecte pot reprezenta mijlocul de realizare a diferitor acţiuni care să contribuie la implicare mai activă a tinerilor în viaţa economico –socială a comunei şi la reînvierea vechilor meşteşuguri şi tradiţii: - utilizarea căminului cultural al comunei pentru organizarea de activităţi specifice satului românesc (de ex., învăţarea unor dansuri populare, revitalizarea meşteşugurilor locale prin organizarea unor ateliere meşteşugăreşti); - organizarea unor tabere de creaţie pe diferite teme, având ca scop popularizarea şi învăţarea meşteşugurilor tradiţionale, de ex. prelucrarea artistică a lemnului, cusături, tabere de pictură, etc.; - realizarea unui Club al Meşteşugurilor Tradiţionale pentru tineri în cadrul Căminului Cultural, care să aibă ca scop revitalizarea meşteşugurilor vechi specifice zonei; - realizarea infrastructurii specifice serviciilor şi programelor pentru tineret; - asigurarea unei oferte educaţionale nonformale (cercuri cultural artistice în cadrul şcolii, ateliere de creaţie în cadrul şcolii, activităţi extracurriculare, modernizarea căminului cultural la standardele unui centru cultural, etc.); - stimularea accesului tinerilor la activităţi economice şi sociale din comună sau din zona natală, prin informarea în legătură cu posibilităţile de finanţare; - organizarea unui festival de tradiţii şi obiceiuri în timpul sărbătorilor de iarnă; ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.125 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
- organizarea de cursuri de calificare/recalificare organizate de către AJOFM Suceava; - consilierea practicanţilor de meşteşuguri tradiţionale în accesarea fondurilor UE pentru dezvoltarea activităţilor; - înfiinţarea uneia sau a mai multor asociaţii de tineret; - evidenţierea riscurile existente pentru tinerii aflaţi în situaţii de abandon şcolar, şomaj, delicvenţă juvenilă, din zona rurală.
3.4.3.6. Recreere şi sport
În scopul dezvoltării sectorului de recreere şi sport se propun următoarele: • Amenajare bază sportivă în satul Vadu Moldovei; • Sală de sport la Scoala de Arte si Meserii Vadu Moldovei; • Realizare mini-sală de sport în cadrul scolilor Nigotesti si Dumbrăviţa; • amenajarea spaţiilor verzi • amenajarea de locuri de joacă pentru grădiniţele din comună; • amenajarea spaţiilor verzi din gospodăriile populaţiei, în special cele cu deschidere la stradă, prin: - curăţarea spaţiilor verzi şi a pomilor, - plantarea de pomi şi arbuşti ornamentali, - amenajarea rondurilor de flori şi semănarea de iarbă, • amenajarea de spaţii pentru camparea cu cortul, spaţii pentru picnic şi dotarea lor cu utilităţi; • promovarea unei politici ecologice – „localitatea verde”; • redimensionarea spaţiilor verzi ale domeniului public conf. OUG 114/17.10.2007 prin care se urmăreşte asigurarea unei suprafeţe de 26mp spaţiu verde / cap de locuitor în intravilanul localităţilor până în anul 2013;
3.4.4. Turismul Pe baza evaluării potenţialului turistic şi a premiselor de dezvoltare a turismului de care beneficiază comuna Vadu Moldovei(poziţia extrem de favorabilă în raport cu axele principale de transport, dinamismul activităţilor economice, cadrul natural montan, etc.) identificate în capitolul 2.4. al acestei documentaţii de urbanism, se conturează oportunităţi de dezvoltare a următoarelor forme de turism: Turismul de weekend – este asimilat turismului de agrement. Principalele dotări necesare sunt baza de cazare specifică (pensiuni agroturistice, campinguri) şi structurile de agrement, cât mai variate. Dezvoltarea turismului de weekend presupune: - realizarea unor structuri turistice de cazare – pensiuni agroturistice – sau valorificarea excedentului de locuit din locuinţele rezidenţilor din comună; - amenajarea în comuna a unei baze de agrement : căsuţe de vacanţă, terenuri de sport, grătare; - realizarea unor structuri de alimentaţie publică atractive, de tip han, popas turistic, terase în aer liber, - amenajarea unor spaţii de campare cu cortul şi dotarea acestora cu utilităţile specifice (grupuri sanitare, apă curentă, iluminat etc.); - amenajarea unor spaţii destinate ieşirilor în aer liber: spaţii pentru picnic, vetre pentru foc, puncte de colectare a gunoiului menajer; ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.126 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
- amenajarea de parcuri în localităţile comunei.
Turismul rural şi agroturismul Turismul rural este acea formă de turism care este practicată în mediul rural, “la ţară” în aşezări umane la scară redusă, economia bazată pe producţia proprie şi structuri tradiţionale ale societăţii, şi se referă la rural ca activităţi şi stiluri de viaţă specifice lumii satului. Agroturismul este definit ca un ansamblu de bunuri şi servicii oferite de gospodăria ţărănească spre consumul peroanelor care, pentru o anumită perioadă de timp, vin în mediul rural pentru relaxare, odihnă şi agrement, pentru satisfacerea unui hoby, pentru studiu sau documentare, precum şi pentru alte activităţi specifice. Agroturismul este principala formă de turism care se va regăsi în oferta de produs turistic a pensiunilor agroturistice. Dezvoltarea turismului rural şi a agroturismului în comună trebuie să ia în considerare următoarele aspecte: - modernizarea echipărilor edilitare ale comunei în vederea creării posibilităţilor de dezvoltare a agro-turismului: extinderea reţelei de alimentare cu apă, realizarea reţelei de canalizare şi a staţiei de epurare, realizarea reţelei de alimentare cu gaz a comunei; - construcţia, modernizarea, extinderea şi dotarea locuinţelor cu utilităţi moderne, în vederea practicării agro-turismului prin valorificarea surplusului de camere de locuit ale locuinţelor populaţiei; - realizarea de proiecte pentru atragerea fondurilor europene în vederea construirii de pensiuni agroturistice; - valorificarea produselor obţinute în gospodării prin agricultura locală (produse lactate, fructe, produse de panificaţie, produse din carne, etc.) în oferta de agro-turism – asigurarea mesei - ca urmare a cerinţei tot mai mari a turiştilor pentru produsele naturale; - dezvoltarea unei oferte turistice în care să fie inclusă participarea la activităţi specifice gospodăriei rurale, ca şi atracţii turistice, de exemplu excursii la stână, o zi la strânsul fânului, plimbări cu căruţa, experienţe gastronomice; - iniţierea turiştilor în practicarea anumitor meşteşuguri şi artă tradiţională locală (cusături, sculptură în lemn, împletituri din nuiele, etc.); - promovarea structurilor de alimentaţie publică bazate pe gastronomia locală; - păstrarea elementelor de arhitectură tradiţională în vederea creării unei imagini turistice atrăgătoare a comunei dar şi pentru sublinierea autenticităţii locurilor; - implicarea populaţiei locale în derularea activităţilor turistice şi educarea rezidenţilor comunei în scopul protejării potenţialului natural şi cultural – etnografic local. Conştientizarea populaţiei locale privind importanţa pe care o are protejarea şi păstrarea cât mai intactă a întregului potenţial turistic de care dispune comuna va permite evitarea epuizării acestor resurse de bază care pot oferi stabilitate şi bunăstare comunităţii locale.
e) Turismul religios
Este semnalată prezenţa pe teritoriul comunei a următoarelor biserici aflate în lista monumentelor istorice: Nr. Cod LMI Denumire Localitate Adresă Datare crt. 1 SV-I-s-B- Ruinele curţii sat FÂNTÂNA "La Temelie la DN sec. 05413 boiereşti de la MARE; 20, la km 405, la XV - Fântâna comuna intersecţia cu drumul XVI Mare, punct VADU spre Piatra Neamţ "La Temelie" MOLDOVEI ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.127 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
SV-I-m-B- Case sat FÂNTÂNA "La Temelie la DN sec. 05413.01 MARE; 20, la km 405, la XV - comuna intersecţia cu drumul XVI VADU spre Piatra Neamţ MOLDOVEI SV-I-m-B- Ruine biserică sat FÂNTÂNA "La Temelie la DN sec. 05413.02 MARE; 20, la km 405, la XV - comuna VADU intersecţia cu drumul XVI MOLDOVEI spre Piatra Neamţ 2 SV-II-m-B- Biserica de sat PRAXIA; sat PRAXIA; sec. 05590 lemn "Sf. comuna VADU XVIII Voievozi" şi MOLDOVEI "Sf.Gheorghe"
La acestea se adaugă numeroasele biserici, reprezintă obiectivul a numeroase călătorii de grup sau individuale şi oferă posibilitatea dezvoltării unei alte forme de turism, şi anume turismul ecleziastic/religios. Propunerile de dezvoltare a turismului religios trebuie să vizeze: - popularizarea şi promovarea locaşelor de cult prin: o includerea lor în circuite turistice la nivel judeţean dar şi regional, o organizarea periodică de pelerinaje, mai ales cu ocazia hramurilor mănăstireşti şi a marilor sărbători religioase; o semnalizarea vizibilă prin panouri turistice, în locuri uşor de remarcat. - reabilitarea drumurilor care asigură accesul către mănăstiri, în numeroase cazuri acesta fiind unul din impedimentele majore care reduc atractivitatea obiectivelor; - restaurarea şi întreţinerea ansamblurilor mânăstireşti; - amplasarea în apropierea obiectivelor religioase de panouri explicative privind istoricul şi stilul arhitectural al obiectivului turistic, - atragerea turiştilor prin crearea unei oferte turistice care să includă şi alte atracţii precum masa la mânăstire, ca element inedit.
Un alt obiectiv important care trebuie luat în considerare pentru dezvoltarea activităţilor turistice se referă la forţa de muncă specializată . Din acest punct de vedere ne confruntăm cu un deficit al persoanelor calificate în domeniul turismului. Pentru remedierea acestui aspect negativ se recomandă organizarea de cursuri de formare profesională a adulţilor în domeniul turismului şi agroturismului.
3.5. EVOLUŢIA POPULAŢIEI
ESTIMAREA POPULAŢIEI . ELEMENTE DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE
Comuna Vadu Moldovei a fost influenţată, în dezvoltarea sa, de o serie de factori printre care şi proximitatea faţă de spaţiul urban, şi resursele sale naturale. Se poate spune că teritoriul analizat se înscrie în tipologia relaţiilor de polarizare urban-rural, caracterizate prin fluxuri de migraţie în ambele sensuri şi schimburi economice. ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.128 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
Evoluţia populaţiei comunei, prezentată pe larg în capitolul privind situaţia existentă, a fost marcată de alternanţa fazelor de creştere cu cele de scădere bruscă, fenomen tipic pentru perioada de tranziţie traversată. Dintre disfuncţionalităţile cu care se confruntă teritoriul, cea mai gravă este cea legată de degradarea structurilor demografice, în special îmbătrânirea populaţiei, corelată cu scăderea natalităţii şi valorile ridicate ale ratei mortalităţii, dar şi lipsa de atractivitate pentru locuire, tradusă printr-un bilanţ migratoriu negativ. Pentru estimarea evoluţiei viitoare a populaţiei, trebuie luaţi în calcul 3 parametri, ce influenţează în mod direct: fertilitatea, natalitatea şi mortalitatea. La aceştia se adaugă un alt factor cu pondere semnificativă în comportamentul demografic, şi anume situaţia economică a populaţiei din comună. Analiza situaţiei existente în domeniul demografic a arătat că teritoriul dispune de un potenţial fertil relativ bun, ce ar permite reabilitarea structurilor demografice pe termen mediu, dar numai în situaţia în care situaţia economică ar fi suficient de favorabilă pentru a reţine în comună populaţia tânără, capabilă de reproducere. Putem crea un scenariu de evoluţie viitoare a populaţiei comunei Vadu Moldovei pentru orizontul de prognoză 2025, care să aibă în vedere următoarele: - natalitatea se va menţine la valori apropiate de cele actuale în perioada următoare, poate uşor mai ridicate, având în vedere potenţialul fertil al comunei; - printr-o mai bună educaţie sanitară şi facilitarea accesului la serviciile sanitare, mortalitatea poate scădea uşor, menţinându-se totuşi la valori mai ridicate datorită efectivului numeros al populaţiei vârstnice; - bilanţul migratoriu se va menţine negativ, chiar daca revigorarea economică poate conduce la o uşoară reabilitare a valorilor sale
Având ca bază de referinţă populaţia comunei la 1 iulie în intervalul 2004-2014, structura pe vârste a populaţiei la 1 iulie 2014, putem elabora 3 variante de prognoză, înglobând premisele scenariului anterior.
Varianta 1 de prognoză:
Prima variantă de prognoză a populaţiei comunei Vadu Moldovei pentru orizontul 2020 este realizată în funcţie de ritmul mediu anual de creştere a populaţiei în intervalul 1992-2002. Valoarea înregistrată a fost de -0,98%. Conform acestei ipoteze, populaţia îşi va menţine acelaşi ritm de descreştere până la nivelul anului 2020, continuând să scadă exponenţial, după cum reiese din algoritmul de calcul de mai jos:
POPULAŢIA POPULAŢIA RITMUL MEDIU ÎN 2004 (PERS.) ÎN 2009 (PERS.) ANUAL DE CREŞTERE (%) 4764 4530 -0.98
Anul 2015: 4400 X 0,9902= 4356,88 locuitori≈ 4357 locuitori Anul 2020: 4357 X 0,9902 5= 4147,65 locuitori≈ 4148 locuitori Anul 2025: 4148 X 0,9902 5= 3948,69 locuitori ≈3949 locuitori ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.129 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
Această variantă este considerată insă una pesimistă, situându-se sub potenţialul demografic al comunei.
Varianta II de prognoză:
A doua variantă de prognoză are, de asemenea, caracter tendenţial şi prevede, pentru orizontul 2025, evoluţia populaţiei în funcţie de ritmul mediu anual de creştere a populaţiei în intervalul 2009 -2014. Se presupune aşadar că populaţia comunei va continua să scadă .
POPULAŢIA ÎN 2009 POPULAŢIA ÎN 2014 RITMUL MEDIU ANUAL (PERS.) (PERS.) DE CREŞTERE (%) 4530 4400 -0,57
Anul 2015: 4400 X 0,9943= 4374,92 locuitori≈ 4375 locuitori Anul 2020: 4375 X 0,9943 5= 4251,72 locuitori≈ 4252 locuitori Anul 2025: 4252 X 0,9943 5= 4132,19 locuitori ≈4132 locuitori
Aşadar, conform acestei variante, populaţia comunei Vadu Moldovei va atinge în anul 2025 cifra de 4132 locuitori. Este o variantă de scădere minimă, ce se încadrează în premisele scenariului propus.
Varianta III de prognoză:
Varianta a treia de prognoză se calculează în funcţie de ritmul mediu anual de creştere a populaţiei în intervalul 2004-2014. Se observă aşadar că populaţia comunei va continua să scadă într-un ritm mediu, astfel încât în anul 2025 efectivul demografic va fi de 4014 locuitori.
POPULAŢIA ÎN POPULAŢIA ÎN RITMUL MEDIU ANUAL DE 2004 (PERS.) 2014 (PERS.) CREŞTERE (%) 4764 4400 -0,83
Anul 2015: 4400 X0,9917= 4363,48 locuitori≈ 4363 locuitori Anul 2020: 4363 X 0,9917 5= 4184,91 locuitori≈ 4185 locuitori Anul 2025: 4185 X 0,9917 5= 4014,18 locuitori ≈ 4014 locuitori
Aceasta este o variantă medie de evoluţie în concordanţă cu structura pe vârstă şi particularităţile demografice ale teritoriului. Prevede o scădere moderată a populaţiei, putând fi considerată drept bază pentru planificarea urbanistică a teritoriului.
ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.130 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
Sursa: Date prelucrate după DJS Suceava, 2015
In ceea ce priveşte evoluţia structurii pe grupe de vârstă a populaţiei din comună, este cert că grupa vârstnică va continua să crească, atât in cifre absolute, cât mai ales ca pondere din total, la fel ca şi grupa populaţiei adulte, în timp ce populaţia tânără va cunoaşte o creştere mai redusă a efectivului. Aceasta evoluţie demografică va fi resimţită in special la nivelul forţei de muncă, ce va fi in creştere. De asemenea, va creste si gradul de dependenţă a populaţiei vârstnice, fapt ce implică mai multe responsabilităţi de ordin social si sanitar, precum si necesitatea dezvoltării unor servicii specializate, adresate acestei categorii de vârstă.
Obiective privind dezvoltarea structurii socio-economice
Disfunc ţionalită ţile identificate in domeniul demografic pe teritoriul comunei Vadu Moldovei, corelate cu cele din domeniul economic, impun direcţiile principale de urmat in elaborarea unei strategii de dezvoltare durabil ă in aceste sectoare. In prezent, sectorul de bază al economiei locale este reprezentat de industria prelucrătoare, care oferă cea mai mare cerere de forţă de muncă şi asigură cea mai mare pondere din veniturile populaţiei. Ea este prezentă pe teritoriul comunei prin unităţile de prelucrare a lemnului, precum şi prin alte câteva unităţi cu profil industrial divers, între care menţionăm construcţiile metalice, aparatură pentru distribuţia şi comanda electricităţii, tăierea, fasonarea şi finisarea pietrei, recuperarea deşeurilor nemetalice, fabricarea de jocuri şi jucării. Acestea din urmă utilizează puţin din forţa de muncă disponibilă in teritoriu, insă prezintă potenţial pentru de dezvoltare, atât în direcţiile deja trasate de aceste unităţi, cât şi în alte sectoare ale industriei. Agricultura reprezintă sectorul secundar al economiei locale, fiind actualmente practicat numai în sistem individual. Deşi nu se pretează foarte bine la cultura plantelor datorită condiţiilor edafice, comuna Vadu Moldovei prezintă un potenţial ridicat pentru zootehnie. ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.131 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
Această activitate s-ar putea practica cu succes în asociaţii şi microferme, beneficiind şi de fondurile nerambursabile din programul FEADR, atât pentru achiziţionarea echipamentelor, cât şi pentru pregătirea personalului, conform standardelor europene. In acest fel, creşte productivitatea şi rentabilitatea activităţii, dar pot fi asigurate şi locuri de muncă cu forme legale, remunerate corespunzător, ceea ce ar contribui la creşterea veniturilor populaţiei. Domeniul serviciilor este insuficient conturat şi reprezentat pe teritoriul comunei Vadu Moldovei, dar există un real potenţial pentru extinderea şi diversificarea sa. Având în vedere ponderea crescută a populaţiei vârstnice în comună, se recomandă înfiinţarea unor unităţi de servicii sociale adresate acestei categorii. Potenţialul turistic al comunei este unul deosebit, fiind insuficient valorificat în prezent, prin cele 4 unităţi turistice înfiinţate. Este evident că în acest domeniu pot fi făcute în viitor investiţii foarte rentabile, ce ar putea contribui la creşterea veniturilor populaţiei, încurajând iniţiativa privată şi absorbţia fondurilor nerambursabile disponibile pentru dezvoltarea infrastructurii de turism prin cele două programe, POR şi FEADR. Serviciile bancare şi financiare sunt insuficient reprezentate la nivel de comună in prezent şi se impune dezvoltarea lor. In acest fel ar putea fi asigurat un număr de locuri de muncă pentru tinerii cu studii superioare. Si domeniul construcţiilor are un potenţial de dezvoltare mare, având în vedere faptul că în comună continuă extinderea şi modernizarea fondului locativ şi a obiectivelor de utilitate publică. Un domeniu ce ocupa un loc aparte in economia locală este comerţul cu amănuntul, precum si unităţile de alimentaţie publica, de tip bar. Este de aşteptat ca prin dezvoltarea reţelelor de utilităţi, acest gen de unităţi sa ia o amploare si mai mare. Dezvoltarea pe termen mediu şi lung a mediului social al comunei Vadu Moldovei poate fi stimulată prin stabilirea şi atingerea unor obiective sectoriale, care includ:
Stabilizarea populaţiei în comună prin creşterea atractivităţii sub aspectul pieţei muncii (locuri de muncă în terţiar, in special pentru populaţia tânără) Ameliorarea stării de sănătate a populaţiei prin creşterea accesibilităţii la servicii medicale de calitate, mai ales având în vedere ponderea în creştere a populaţiei vârstnice Creşterea nivelului de instruire a populaţiei, cu implicaţii directe în calitatea resurselor umane Asigurarea accesului echitabil la dotările edilitare pentru to ţi locuitorii comunei, care se reflectă în confortul sporit al populaţiei
Realizarea obiectivelor menţionate presupune implementarea unor programe/proiecte care ţin pe de o parte de sfera dezvoltării economiei locale (legată de oferta de locuri de muncă), iar pe de alta de locuire şi servicii publice (în relaţie cu creşterea atractivităţii pentru populaţie, dar şi pentru agenţii economici). În ceea ce priveşte locuirea , creşterea atât a suprafeţei construite, cât şi a numărului de locuinţe denotă o îmbunătăţire a calităţii fondului locativ. Excepţie fac unele locuinţe mai vechi, din materiale nedurabile (datorită puterii economice scăzute) sau cele construite în zone de risc Creşterea gradului de confort poate fi realizată prin: ⇒ utilizarea de materiale durabile pentru construcţii, păstrându-se însă pe cât posibil valorile şi materialele locale; ⇒ realizarea construcţiilor în conformitate cu proiectele de specialitate şi cu reglementările urbanistice; ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.132 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
⇒ corelarea amplasării locuinţelor cu protecţia zonelor vulnerabile şi evitarea zonelor de risc (în special terenuri inundabile şi afectate de eroziune pluvială).
Starea de sănătate a populaţiei este un aspect fundamental pentru analiza nivelului de trai, dar şi a resurselor umane din comună. Strategia de dezvoltare economico-socială durabilă 2014-2020 a comunei Vadu Moldovei prevede o serie de măsuri de exploatare a potenţialului balnear local, precum şi a celui fitomedical. Pe lângă acestea, propunem reabilitarea şi echiparea dispensarului medical existent la standarde actuale, precum şi suplimentarea efectivului de cadre medicale superioare şi medii, pentru a putea fi asigurata deservirea tuturor locuitorilor comunei. Aceasta constituie o necesitate, având în vedere ponderea populaţiei vârstnice, precum şi rata ridicată a mortalităţii la nivel de comună. Se impun, de asemenea, campanii de informare a populaţiei cu privire la factorii de risc pentru sănătatea umană, precum şi de monitorizare a acestora. Ar mai putea fi adoptate o serie de măsuri prin care să poată fi ameliorată starea de sănătate a populaţiei precum: - facilitarea accesului cetăţenilor la informaţia sanitară, - educarea viitoarelor mame cu privire la sarcină şi la creşterea copilului; - asigurarea unor condiţii mai bune de igienă si de viaţă prin racordarea tuturor locuinţelor la reţelele de utilităţi; - asigurarea unor controale medicale şi tratamente în şcoli şi grădiniţe prin programe ale Primăriei şi instituţiilor de învăţământ, etc., - construirea unor noi cabinete stomatologice şi puncte farmaceutice; Este necesară asigurarea unui nivel superior al procesului educaţional , pentru populaţia de pe teritoriul comunei, atât prin calitatea infrastructurii şi a materialelor didactice, cat şi prin corelarea programei şi a materiilor cu cererea de forţă de muncă de pe piaţă. Pentru îmbunătăţirea educaţiei din comun ă se recomandă: ⇒ ameliorarea calităţii serviciilor în ceea ce priveşte dotările unităţilor de învăţământ: spaţiile de învăţământ (săli de clasă, laboratoare),terenuri de sport, echipamentele informatice, dotările sanitare şi asigurarea cu agent termic; ⇒ dimensionarea corpului didactic în funcţie de efectivul şcolar şi asigurarea calificării corespunzătoare a acestora; ⇒ aducerea la parametri optimi de funcţionare a clădirilor în care funcţionează şcolile şi grădiniţele din teritoriu; precum şi construirea unor noi unităţi ⇒ acordarea unei mai mari atenţii învăţământului vocaţional şi tehnic, corelată cu piaţa forţei de muncă; ⇒ încurajarea tinerilor (şi în egală măsură, a părinţilor, având în vedere efortul financiar pe care trebuie să îl facă aceştia) pentru a urma studiile liceale şi superioare;
Dezvoltarea forţei de muncă este un alt domeniu de interes în care sunt necesare acţiuni de susţinere, care includ: ⇒ integrarea forţei de muncă în structurile economice locale şi din municipiile apropiate; ⇒ organizarea unor cursuri de reconversie profesională a populaţiei şomere, în parteneriat cu AJOFM sau organizaţii abilitate pentru aceste activităţi; ⇒ informarea populaţiei in privinţa importanţei urmării cursurilor de reconversie profesională şi a posibilităţilor reale oferite de acestea pentru reintegrarea pe piaţa muncii la nivelul comunei.
Mişcarea demografică cu o tendinţă defavorabilă pe termen lung şi procesul de ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.133 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
îmbătrânire a populaţiei trebuie contracarate printr-o serie de măsuri: ⇒ sprijinirea creşterii natalităţii prin facilităţi (financiare, asistenţă şi consiliere medicală) asigurate tinerelor mame şi creşterea cuantumului alocaţiilor pentru copii; ⇒ reţinerea tineretului instruit (învăţători, profesori, cadre medicale) originar din comună prin acordarea unor facilităţi de tipul bonificaţiilor, primelor de instalare, sau suport pentru construcţia de locuinţe (concesionarea unor terenuri ale primăriei, etc.).
3.6. ORGANIZAREA CIRCULAŢIEI
3.6.1. Căi de comunicaţie – Propuneri şi priorităţi
Analizând situaţia existentă şi problemele reţelei rutiere de pe teritoriul comunei Vadu Moldovei, se impun câteva măsuri urgente pentru remedierea problemelor şi intrarea în normalitate, şi anume: - Realizarea de alei pietonale în satul Vadul Moldovei 5000m ; - Realizarea de alei pietonale în satul Dumbrăviţa 2000m; - Modernizare prin asfaltare a DC 10 B Dumbrăviţa – Vadu Moldovei, lungime 5 700 metri; - Modernizare prin asfaltare a drumurilor comunale Ioneasa, Nigotesti, Mesteceni, Movileni, lungime 9 800 metri; - Modernizare prin asfaltare a străzilor secundare din satul Vadu Moldovei, lungime 3 300 metri; - Semaforizare si semnalizare E 85; - Semnalizare drumuri comunale; - Balastare drumuri agricole pe Măsura 125; - Înfiinţare drum de căruţe pentru decongestionarea E 85; - Realizarea şi amenajarea de noi drumuri săteşti în zonele de extinderi ale intravilanelor prin asfaltare; - Amenajarea staţiilor de călători; - Realizarea de spaţii de parcare; - Construcţie pod de 6 metri peste Râul Mediasca în satul Ioneasa; - Decolmatarea şanţurilor existente; - Executarea de şanţuri de scurgere acolo unde este necesar. - Amenajarea profilelor transversale în intravilan conform PUG - ului comunei; - Îmbunătăţirea stării de mobilitate a drumurilor judeţene şi comunale urmărindu-se creşterea capacităţii portante prin consolidarea sistemelor rutiere (ranforsări), modernizări, tratamente bituminoase, alegerea soluţiei fiind determinată de condiţiile locale şi recomandările de specialitate.
ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.134 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
3.6.2. Observaţii
Neexecutarea la timp a acestor lucrări va duce la creşterea dificultăţilor de remediere atât din punct de vedere tehnic cât şi din punct de vedere al cheltuielilor. Profilele de drumuri figurate în planşa reglementări au ţinut cont de profilele tramei existente şi reglementările legislaţiei în vigoare. Asigurarea spaţiilor pentru parcaje se va face în conformitate cu prevederile R.L.U. (Normele tehnice privind proiectarea şi realizarea străzilor în localităţile rurale – M.O. partea I, Nr. 138 bis, 6.IV. 1998).
Reţeaua de drumuri din cadrul teritoriului administrativ al comunei Vadu Moldovei judeţul Suceava va respecta condiţiile:
Administrarea drumurilor naţionale se realizează de Administraţia Naţionala a Drumurilor, sub autoritatea Ministerului Transporturilor. Organizarea si funcţionarea Administraţiei Naţionale a Drumurilor se va aproba prin Hotărâre a Guvernului conform Art. 21 din OG 43/1997aprobata prin legea 82/1998 (1). Privitor la suprafeţele de teren aferente drumurilor publice din OG 43/1977 , art 14,15,16,17, se vor respecta prescripţiile: - Zona drumului public cuprinde: ampriza, zonele de siguranta si zonele de protectie. - Ampriza drumului este suprafata de teren ocupata de elementele constructive ale drumului: parte carosabila, trotuare, piste pentru ciclisti, acostamente, santuri, rigole, taluzuri, santuri de garda, ziduri de sprijin si alte lucrari de arta. - Zonele de siguranta sunt suprafete de teren situate de o parte si de cealalta a amprizei drumului, destinate exclusiv pentru semnalizarea rutiera, pentru plantatie rutiera sau alte scopuri legate de intretinerea si exploatarea drumului, pentru siguranta circulatiei ori pentru protectia proprietatilor situate in vecinatatea drumului. Din zonele de siguranta fac parte si suprafetele de teren destinate asigurarii vizibilitatii in curbe si intersectii, precum si suprafetele ocupate de lucrarile de consolidari ale terenului drumului si altele asemenea. In afara localitatilor, limitele minime ale zonelor de siguranta a drumurilor, in cale curenta si aliniament, sunt prevazute in anexa nr. 1 la prezenta ordonanta. - Realizarea de culturi agricole sau forestiere pe zonele de siguranta este interzisa. - Zonele de protectie sunt suprafetele de teren situate de o parte si de alta a zonelor de siguranta, necesare protectiei si dezvoltarii viitoare a drumului. Limitele zonelor de protectie sunt prevazute in anexa nr. 1. b) Zonele de protectie sunt cuprinse intre marginile exterioare ale zonelor de siguranta si marginile zonei drumului, delimitat conform tabelului urmator:
CATEGORIA DRUMULUI DRUMURI DRUMURI DRUMURI NAŢIONALE JUDEŢENE COMUNALE (M) (M) (M) Distanta de la axul drumului 22 20 18 pana la marginea exterioara a zonei drumului (m)
Zonele de protectie raman in gospodarirea persoanelor juridice sau fizice care le au in administrare sau in proprietate, cu obligatia ca acestea, prin activitatea lor, sa nu aduca prejudicii drumului sau derularii in siguranta a traficului prin: a) neasigurarea scurgerii apelor in mod corespunzator; ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.135 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
b) executarea de constructii, imprejmuiri sau plantatii care sa provoace inzapezirea drumului sau sa impiedice vizibilitatea pe drum; c) executarea unor lucrari care pericliteaza stabilitatea drumului sau modifica regimul apelor subterane sau de suprafata. Sectoarele de drumuri naţionale, incluzând si lucrările de arta, amenajările si accesoriile aferente, situate in intravilanul reşedinţelor de judeţe si al municipiilor, sunt in administrarea consiliilor locale respective." conform Art. 21 din OG 43/1997aprobata prin legea 82/1998 (2). Deţinătorii terenurilor din vecinătatea drumurilor publice, conform Art. 18 din OG 43/1997aprobata prin legea 82/1998, sunt obligaţi sa permită instalarea pe aceste terenuri a panourilor de apărare a drumului contra înzăpezirii, fără a percepe vreo chirie, cu condiţia ca aceasta operaţiune sa nu împiedice executarea lucrărilor agricole si sa nu producă degradări culturilor de pe aceste terenuri. Pentru drumurile situate in intravilanul sunt impuse următoarele comform Art.19 din OG 43/1997 aprobata prin legea 82/1998 şi modificată cu ORDONANŢĂ nr. 7 din 29 ianuarie 2010 : (1) Zona străzilor include partea carosabilă, acostamentele, şanţurile, rigolele, trotuarele, spaţiile verzi care separă sensurile de circulaţie, pistele pentru ciclişti, suprafeţele adiacente pentru parcaje, staţionări sau opriri, precum şi suprafeţele de teren necesare amplasării anexelor acestora. Pe sectoarele de străzi fără canalizare se va asigura scurgerea apelor prin şanţuri sau rigole amenajate. (2) Consiliile locale vor asigura, în intravilan, condiţiile de deplasare a pietonilor şi cicliştilor, prin amenajări de trotuare şi piste. (3) Zonele de siguranţă şi de protecţie în intravilan se stabilesc prin studii de circulaţie şi prin documentaţiile de urbanism şi amenajarea teritoriului, cu avizul administratorului drumului. (4) Pentru dezvoltarea capacităţii de circulaţie a drumurilor publice în traversarea localităţilor rurale, distanţa dintre axul drumului şi gardurile sau construcţiile situate de o parte şi de alta a drumurilor va fi de minimum 26 m pentru drumurile naţionale, de minimum 24 m pentru drumurile judeţene şi de minimum 20 m pentru drumurile comunale. CATEGORIA DRUMURI DRUMURI DRUMURI DRUMULUI NAŢIONALE JUDEŢENE COMUNALE (M) (M) (M) Distanţa dintre axul 26 24 20 drumului şi gardurile sau construcţiile situate de o parte şi de alta a drumurilor minim
(5) Asigurarea distanţelor minime, stabilite conform prevederilor alin. (4), constituie prescripţie tehnică imperativă pentru organele administraţiei publice locale cu competenţe în activitatea de urbanism, amenajarea teritoriului şi autorizarea lucrărilor de construcţii, cu consultarea administratorului drumului. (6) Extinderea intravilanului localităţii în lungul drumului naţional, respectiv pe sectorul de drum aflat între indicatoarele rutiere de intrare/ieşire în/din localitate, se poate face numai cu condiţia realizării de drumuri colectoare paralele cu drumul naţional, care să preia traficul generat de obiectivele locale şi care să debuşeze în drumul naţional numai în două-trei intersecţii amenajate conform normativelor tehnice în vigoare. Drumurile colectoare vor fi prevăzute cu facilităţi şi pentru traficul pietonal, biciclişti, inclusiv pentru persoanele cu handicap locomotor."
La proiectarea, execuţia si intervenţiile asupra drumurilor se va tine seama de ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.136 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI categoriile funcţionale ale acestora, de traficul rutier, de siguranţa circulaţiei, de normele tehnice, de factorii economici, sociali si de apărare, de utilizarea raţionala a terenurilor, de conservarea si protecţia mediului înconjurător si de planurile de urbanism si de amenajarea teritoriului, aprobate potrivit Legii, precum si de normele tehnice in vigoare şi comform Art. 24 din OG 43/1997 aprobata prin legea 82/1998, pentru adaptarea acestora la cerinţele pietonilor, cicliştilor, persoanelor cu handicap si de vârsta a treia. Documentaţiile privind proiectarea construcţiei, reabilitarea si modernizarea drumurilor se întocmesc cu respectarea planurilor de amenajare a teritoriului si de urbanism, cu avizele prevăzute in normele metodologice şi conform Art. 25 din OG 43/1997 aprobata prin legea 82/1998. . Se vor respecta prevederile cuprinse în Ordonanţa 43 din 28.08,1997 privind regimul drumurilor, Anexa1 referitoare la zonele de siguranţă ale drumurilor. Acestea sunt cuprinse de la limita exterioară a amprizei drumului până la: - 1,5 m de la marginea exterioară a şanţurilor, pentru drumurile situate la nivelul terenului. - 2,00 m de la piciorul taluzului, pentru drumurile în rambleu; - 3,00 m de la marginea de sus a taluzului, pentru drumurile în debleu cu înălţimea până la 5,00 m inclusiv; - 5,00m de la marginea de sus a taluzului, pentru drumurile în debleu cu înălţimea mai mare de 5,00 m. Toate aceste situaţii se întâlnesc pe teritoriul administrativ al comunei. « Pentru evitarea congestionării traficului în afara localităţilor se interzice amplasarea oricăror construcţii care generează un trafic suplimentar la o distanţă mai mică de 50,00 m de marginea îmbrăcămintei asfaltice în cazul autostrăzilor, al drumurilor expres şi al drumurilor naţionale europene, respectiv de 30,00 m pentru celelalte drumuri de interes naţional şi judeţean. Prin construcţii care generează trafic suplimentar se au în vedere unităţi productive, complexe comerciale, depozite angro, unităţi tip show-room, obiective turistice, cartiere rezidenţiale, parcuri industriale, precum şi orice alte obiective şi/sau construcţii asemănătoare în care se desfăşoară activităţi economice. În zona mediană a autostrăzilor şi a celorlalte drumuri publice se pot amplasa numai instalaţii destinate întreţinerii drumurilor şi siguranţei circulaţiei. »(art. 47 alin 1, 2 Ord 7/2010)
Administrarea drumurilor Ministerul Transporturilor este organul administraţiei publice centrale care exercita prerogativele dreptului de proprietate publica a statului in domeniul drumurilor naţionale conform Art. 20 din OG 43/1997 aprobata prin legea 82/1998. Administrarea drumurilor naţionale se realizează de Administraţia Naţionala a Drumurilor, sub autoritatea Ministerului Transporturilor. Organizarea si funcţionarea Administraţiei Naţionale a Drumurilor se va aproba prin Hotărâre a Guvernului conform Art. 21(1) din OG 43/1997aprobata prin legea 82/1998. Sectoarele de drumuri naţionale, incluzând si lucrările de arta, amenajările si accesoriile aferente, situate in intravilanul reşedinţelor de judeţe si al municipiilor, sunt in administrarea consiliilor locale respective conform Art. 21(2) din OG 43/1997aprobata prin legea 82/1998. Administrarea drumurilor judeţene se asigura de către consiliile judeţene, iar a drumurilor de interes local, de către consiliile locale pe raza administrativ-teritoriala a acestora. Fac excepţie sectoarele de drumuri judeţene, situate in intravilanul localităţilor urbane, inclusiv lucrările de arta, amenajările si accesoriile aferente, care vor fi in administrarea consiliilor locale respective conform Art. 22 din OG 43/1997 aprobata prin legea ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.137 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
82/1998.
Distantele care trebuie respectate pentru dezvoltarea capacitaţii de circulaţie : Amplasarea unor obiective economice sau de alta natura, care implica modificări ale traseului, ale elementelor geometrice sau ale structurii de rezistenta a unui drum public se face cu acordul administratorului drumului respectiv, cheltuielile aferente fiind in sarcina celui care a solicitat modificările, cu respectarea legislaţiei in vigoare privind autorizarea executării construcţiilor conform Art. 26 din OG 43/1997 aprobata prin legea 82/1998 Intersecţiile intre drumuri se realizează denivelat sau la acelaşi nivel, in funcţie de categoriile drumurilor si de traficul rutier, cu respectarea legislaţiei in vigoare. Cheltuielile privind aceste lucrări sunt in sarcina celor care au in administrare sau in proprietate drumul pe care se desfăşoară traficul ce impune amenajarea sau modificarea intersecţiei comform Art. 27(1). din OG 43/1997 aprobata prin legea 82/1998 Amenajarea intersecţiilor la acelaşi nivel intre doua sau mai multe drumuri se face cu asigurarea prioritarii pentru circulaţia care se desfăşoară pe drumul de categorie superioara conform Art. 28 din OG 43/1997 aprobata prin legea 82/1998 . Pe drumurile publice, conmform Art. 43 din OG 43/1997 aprobata prin legea 82/1998, sunt interzise: a) conpetiţiile sportive, fără avizul prealabil al administratorului drumului si al Politiei rutiere. Organizatorii poarta răspunderea si i-au toate masurile pentru siguranţa traficului rutier si redarea ulterioara a drumului pentru circulaţia publica, in condiţiile existente anterior organizării competiţiei. b) intrarea pe drum a vehiculelor cu noroi pe roti sau pe senile, precum si pierderea, prin scurgere din vehicule, in timpul transportului, de materiale de construcţie sau de alte materii c) curtarea sau spălarea vehiculelor de pământ, de materiale sau de alte substanţe aceasta se va realiza înainte de a pătrunde in drum si numai pe suprafeţe special amenajate prin grija administratorului drumului d) scurgerea lubrifianţilor, a unor produse inflamabile, toxice sau de alta natura e) ocuparea, prin depozitare, a parţii carosabile, a staţiilor mijloacelor de transport in comun, a şanţurilor, trotuarelor, pistelor si zonelor de siguranţa a drumului, precum si afectarea stării de curtenie a acestora f) circulaţia autovehiculelor pe acostamente, pe şanţuri, pe trotuare, pe spatii de siguranţa ale drumurilor ori pe banda mediana a autostrăzilor g) circulaţia pe drumurile publice, modernizate, a vehiculelor cu pneuri cu cuie, cu senile, fără bandaje de protecţie, precum si transportul prin tarare a unor obiecte sau materiale prin excepţie este admisa circulaţia vehiculelor aparţinând Ministerului Apărării Naţionale sau Ministerului de Interne, in cazul in care nu exista posibilitatea evitării drumurilor publice modernizate, cu acordul si in condiţiile stabilite de administratorul acestora."
Aprobarea amplasării de construcţii si instalaţii in zona drumului public Realizarea in zona drumului public a oricărei construcţii sau instalaţii, in orice scop, se face cu respectarea legislaţiei in vigoare privind amplasarea si autorizarea executării construcţiilor si numai cu acordul prealabil al administratorului drumului conform Art. 46 din OG 43/1997aprobata prin legea 82/1998 . Reglementari în zona drumului conform Art. 47 din OG 43/1997 aprobata prin legea 82/1998: (1) In zona drumului public este interzisa amplasarea de construcţii, panouri publicitare sau instalaţii care periclitează siguranţa circulaţiei. (2) In zona mediana a autostrăzilor se pot amplasa numai instalaţii destinate ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.138 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
întreţinerii drumurilor si siguranţei circulaţiei. (3) Construcţiile sau instalaţiile temporare ale Ministerului Apărării Naţionale, care au caracter de urgenta, se pot executa fără acceptul administratorului drumului, urmând ca acest accept sa se obţină ulterior, in cazul in care construcţiile sau instalaţiile nu se demontează intr-un termen stabilit de comun acord cu administratorul drumului. (4) Pentru ocuparea zonei drumurilor, a podurilor, pasajelor, viaductelor, tunelurilor, prin amplasarea supraterană sau subterana a unor construcţii, instalaţii sau panouri publicitare acceptate de administraţia drumurilor, se aplica tarife de utilizare, care se constituie ca venituri la dispoziţia administratorului, respectiv pentru administrarea, exploatarea, întreţinerea, repararea si modernizarea drumurilor publice. Se exceptează perceperea de tarife de utilizare de către administratorii drumului, daca amplasarea se realizează pe zonele de protecţie unde aceştia nu sunt deţinători. Perceperea si folosirea acestor tarife de utilizare a zonelor de protecţie proprietate privata se realizează de către deţinătorul terenului respectiv. (5) Deţinătorii construcţiilor sau ai instalaţiilor acceptate in zona drumurilor sunt obligaţi sa execute, pe cheltuiala lor, demolarea, mutarea sau modificarea acestora, daca astfel a fost convenit cu administratorul drumului. (6) Administratorul drumului este obligat sa-i înştiinţeze pe deţinători asupra lucrărilor prevăzute, după cum urmează: - cu cel puţin 12 luni înainte de începerea lucrărilor a căror execuţie impune mutarea ori modificarea, pentru construcţii autorizate cu caracter definitiv; - cu cel puţin 3 luni înainte de începerea lucrărilor la drum, in cazul construcţiilor acceptate cu caracter provizoriu. Lucrările edilitare subterane se amplasează, de regula, in afara parţii carosabile a drumului public sau in galerii vizitabile. Construcţia, repararea si întreţinerea acestor lucrări, in zona drumului public, se fac cu aprobarea administratorului drumului si cu respectarea legislaţiei in vigoare, conform Art. 48 din OG 43/1997aprobata prin legea 82/1998 . Proprietarul construcţiilor, instalaţiilor sau al altor asemenea, realizate in zona drumului, conform Art. 49(1) din OG 43/1997 aprobata prin legea 82/1998, fără respectarea condiţiilor din prezenta secţiune sau cu nerespectarea condiţiilor din actul de acceptare, este obligat a le desfiinţa sau a le muta, pe cheltuiala sa, in termenul stabilit de administrator. (2) In cazul nerespectării termenului fixat de administratorul drumului, acesta poate proceda la desfiinţarea sau la mutarea lucrărilor, pe cheltuiala proprietarului. Traseele noi de drumuri publice se stabilesc pe baza documentaţiilor de urbanism si amenajare a teritoriului, aprobate in condiţiile Legii, conform Art. 51(1) din OG 43/1997aprobata prin legea 82/1998 . (2) Modificarea elementelor geometrice ale traseului, crearea de noi accese sau orice alte intervenţii asupra drumului public se fac cu acordul administratorului drumului public.
Cai de acces la drumurile publice conform Art. 52 din OG 43/1997aprobata prin legea 82/1998 Proiectarea, construcţia sau amenajarea cailor de acces la drumurile publice se face potrivit legislaţiei in vigoare, de către cei interesaţi, cu acordul prealabil al administratorului drumului public si al Politiei rutiere. Repararea, întreţinerea si exploatarea cailor de acces la drumurile publice sunt in sarcina celor care le deţin. Acceptul administratorului drumului comporta doua faze conform Cap.1.4.din Ordinul nr. 47/1998: - acordul prealabil, care se obţine la faza de proiectare; - autorizaţia de amplasare si acces la drum, care se obţine înainte de execuţie. ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.139 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
Aceste documente se emit pentru o anumita funcţie a obiectivului. Schimbarea funcţiei sau destinaţiei implica obţinerea acceptului administraţiei drumului pentru noua situaţie conform cap. 1.5. din Ordinul nr. 47 /1998. Traversările aeriene ale cablurilor trebuie sa asigure o înălţime de libera trecere de minimum 6,0 m deasupra punctului cel mai înalt al platformei drumului. In cazul cablurilor electrice, înălţimea se majorează cu spaţiul de siguranţa împotriva electrocutării conform cap 4.3. din Ordinul nr. 47 /1998.
Condiţii de amplasare a pomilor in zona străzilor din localităţile urbane şi rurale Amplasarea pomilor in localităţile urbane si rurale se va face cu acordul administratorului drumului public, conform cap. 5.1. din Ordinul nr. 47 /1998. Plantaţiile in rânduri cu arbori se executa pe ambele părţi ale drumului, de regula in zona de siguranţa, amplasate simetric si paralel cu axa drumului. Alegerea speciilor si asocierea lor in plantaţii trebuie sa corespunda condiţiilor de clima si de sol, conform cap. 5.2. din Ordinul nr. 47 /1998. Distantele minime de plantare, conform cap. 5.3. din Ordinul nr. 47 /1998, de-a lungul drumului intre arborii aceluiaşi rând depind de clasa tehnica a drumului si de forma de baza a coroanelor arborilor: - categoria străzii I-IV - distanta minima de plantare pentru specii cu coroana piramidala este de 15 m, iar pentru cele cu coroana sferica, ovala sau tabulara - de 20 m; - categoria străzii V - distanta minima de plantare pentru specii cu coroana piramidala este de 10 m, iar pentru cele cu coroana sferica, ovala sau tabulara - de 15 m. Se interzice plantarea pomilor in interiorul curbelor, indiferent de raza acestora conform cap. 5.4. din Ordinul nr. 47 /1998. Lăţimile fâşiilor verzi situate in profilul transversal al străzii, in funcţie de felul plantaţiei, conform cap. 5.5. din Ordinul nr. 47 /1998, vor fi: - pentru plantaţii de pomi intr-un sir minimum 1,00 m; - pentru plantaţii de arbuşti minimum 0,75-1,00 m; - pentru gazon si flori minimum 0,75-1,00 m. - Cap. 5.6. Plantarea arborilor se poate face si in ochiuri pătrate, amplasate pe trotuar, cu dimensiunile 1,00 m x 1,00 m, sau circular, cu diametrul de 1,00 m, care se recomanda sa fie acoperite cu grătare metalice sau din beton prefabricat. Se interzice plantarea de arbori si arbuşti pe spatiile necirculabile in care sunt amplasate reţele si instalaţii edilitare subterane, conform cap. 5.7. din Ordinul nr. 47 /1998. Distantele minime de la marginea parţii carosabile pana la trunchiurile de arbori si arbuşti trebuie sa fie de minimum 1,00 m, conform cap. 5.8. din Ordinul nr. 47 /1998. Plantaţiile de pe zonele verzi nu vor deranja iluminatul străzii, vizibilitatea in curba si la traversările pentru pietoni, conform cap. 5.9. din Ordinul nr. 47 /1998. Plantaţiile cu garduri vii se executa la lucrări ornamentale, precum si la perdele de protecţie. Gardurile vii nu trebuie sa pericliteze siguranţa circulaţiei rutiere, conform cap. 5.10. din Ordinul nr. 47 /1998. Curtarea plantaţiilor in zona reţelelor electrice se face prin tăierea coroanelor arborilor, păstrându-se forma de baza respectiva Conform cap. 5.11. din Ordinul nr. 47 /1998.
ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.140 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
3.7. INTRAVILAN PROPUS. ZONIFICARE FUNCŢIONALĂ. BILANŢ TERITORIAL
Ca urmare a necesităţilor de dezvoltare, zonele funcţionale existente au suferit modificări în structura şi mărimea lor (amplasări de noi obiective, amenajări sau reamenajări) prin creşterea suprafeţei intravilanului. Limita intravilanului localităţilor comunei s-a modificat, noua limită incluzând toate suprafeţele de teren ocupate de construcţii şi amenajări, precum şi suprafeţe de teren necesare dezvoltării în următorii 5-10 ani. Zonificarea existentă s-a menţinut, au apărut modificări ale unor zone funcţionale, modificări justificate de înlăturarea disfuncţionalităţilor semnalate. Suprafaţa propusă a teritoriului intravilan se prezintă astfel:
3.7.1. Intravilanul propus
Bilanţ teritorial localitatea UIDESTI
Nr. Existent Propus Zone funcţionale crt. ha % ha %
1. Locuinţe şi funcţiuni complementare 21.10 81.15 21.10 81.15 2. Instituţii şi servicii de interes public 1.00 3.85 1.00 3.85 3. Căi de comunicaţie şi transport 1.10 4.23 1.10 4.23 4. Zona spatii verzi agrement, sport 0.80 3.08 1.80 6.92 5. Alte zone 2.00 7.69 1.00 7.69 TOTAL teritoriu intravilan existent şi propus 26.00 100% 26.00 100%
ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.141 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
Bilanţ teritorial localitatea TOLESTI
Nr. Existent Propus Zone funcţionale crt. ha % ha %
1. Locuinţe şi funcţiuni complementare 48.10 82.93 49.02 80.47 2. Instituţii şi servicii de interes public 1.80 3.10 1.80 2.95 3. Căi de comunicaţie şi transport 3.20 5.52 3.20 5.25 4. Zona spatii verzi agrement, sport 1.50 2.59 3.50 5.75 5. Gospodărie comunală, cimitire 0.40 0.69 0.40 0.65 6. Alte zone 3.00 5.17 3.00 4.93 TOTAL teritoriu intravilan existent şi propus 58.00 100% 60.92 100%
Bilanţ teritorial localitatea MANOLEA Nr. Existent Propus Zone funcţionale crt. ha % ha %
1. Locuinţe şi funcţiuni complementare 69.50 73.94 72.00 72.00 2. Instituţii şi servicii de interes public 4.50 4.79 4.50 4.50 3. Unităţi industriale şi depozitare 0.50 0.52 0.50 0.50 4. Căi de comunicaţie şi transport 5.50 5.85 6.00 6.00 5. Zona spatii verzi agrement, sport 7.50 1.60 10.50 10.50 6. Gospodărie comunală, cimitire 2.50 2.66 2.50 2.50 7. Zonă ape 2.50 2.66 2.50 2.50 8. Alte zone 1.50 7.98 1.50 1.50 TOTAL teritoriu intravilan existent şi propus 94.00 100% 100.00 100%
3.7.2. Zonificare funcţională
Zona pentru locuinţe rămâne aceeaşi. Având în vedere procentul de ocupare al terenului (POT) de 30% stabilit de către Regulamentul General de Urbanism pentru localităţile rurale, circa 30% din terenul agricol din intravilan se va putea ocupa cu construcţii de locuinţe, restul rămânând cu destinaţia de terenuri agricole, grădini de faţadă, spaţii verzi.
Zona de unităţi agricole şi industriale rămâne aceeaşi.
Zonele căilor de comunicaţie rutieră se extinde prin drumurile noi ce se propun ]n ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.142 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI extinderile de intravilan.
Zona de gospodărie comunală rămâne aceeaşi.
Zona pentru echipare tehnico-edilitară se măreşte prin extinderea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare.
Zona cu terenuri libere se micşorează ca urmare a redării în agricultură a unor terenuri neproductive.
Zona de spaţii verzi, complexe sportive şi de agrement creşte cu 2,07ha, prin aplicarea Ordonanţei 114/2007, pentru a atinge cota de 26 mp pe locuitor în anul 2013:
Zonele protejate cu valoare istorică Se impune semnalizarea peisajelor şi monumentelor, redarea lor mai lizibilă în patrimoniul natural sau cultural, în special pentru turiştii străini şi încurajarea circulaţiei în această zonă. Protecţia zonei se va face în primul rând prin educarea populaţiei. Se impune protejarea patrimoniului arheologic, conform Ordonanţei nr.43 din 30 ianuarie 2000, privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional . Prin regimul juridic general al descoperirilor şi al cercetării arheologice se înţelege ansamblul de măsuri ştiinţifice, juridice, administrative, financiar-fiscale şi tehnice menite să asigure prospectarea, identificarea, decopertarea, inventarierea, conservarea şi restaurarea, asigurarea pazei, întreţinerea şi punerea în valoare a bunurilor arheologice, precum şi a terenurilor în care se găsesc acestea, în vederea cercetării sau, după caz, clasării acestora ca bunuri culturale mobile sau ca monumente istorice;
Art. 5. - Prin protejarea bunurilor şi terenurilor de patrimoniu arheologic se înţelege : (1) adoptarea măsurilor ştiinţifice, administrative şi tehnice care urmăresc păstrarea vestigiilor descoperite întâmplător sau ca urmare a cercetării arheologice până la clasarea bunurilor respective sau până la finalizarea cercetării arheologice, prin instituirea de obligaţii în sarcina proprietarilor, administratorilor sau a titularilor de alte drepturi reale asupra terenurilor care conţin sau au conţinut bunurile de patrimoniu arheologic respective, precum şi prin reglementarea sau interzicerea activităţilor umane, inclusiv a celor autorizate anterior. (2) Descărcarea unei zone de sarcină arheologică este confirmată prin Certificatul de descărcare de sarcină arheologică, care reprezintă actul administrativ, emis în condiţiile prezentei ordonanţe, prin care se anulează regimul de protecţie instituit anterior. (3) În cazul zonelor cu potenţial arheologic cunoscut şi cercetat, regimul de protecţie este reglementat de legislaţia în vigoare privitoare la protejarea monumentelor istorice şi a bunurilor mobile care fac parte din patrimoniul cultural naţional. (4) Zonele cu patrimoniu arheologic reperat, delimitate şi instituite conform legii, beneficiază de protecţia acordată zonelor protejate, precum şi de măsurile specifice de protecţie prevăzute de prezenta ordonanţă. (5) În cazul zonelor cu patrimoniu arheologic evidenţiat întâmplător, în interiorul delimitării prevăzute la art. 2 lit. i) se instituie, din momentul descoperirii de bunuri arheologice, în vederea cercetării şi stabilirii regimului de protejare, temporar, pentru o perioadă ce nu poate depăşi 12 luni, regimul de protecţie pentru bunurile arheologice şi ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.143 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI zonele cu potenţial arheologic. (6) Săpătura arheologică şi activităţile umane întreprinse asupra patrimoniului arheologic se efectuează numai pe baza şi în conformitate cu autorizaţia emisă de Ministerul Culturii, în condiţiile legii. (7) Utilizarea detectoarelor de metale în situri arheologice, în zonele de interes arheologic prioritar şi în zonele cu patrimoniu arheologic reperat este permisă numai pe baza autorizării prealabile emise de Ministerul Culturii. (8) Până la descărcarea de sarcină arheologică terenul care face obiectul cercetării este protejat ca sit arheologic, conform legii. (9) Autorizarea lucrărilor de construire sau desfiinţare din zonele cu patrimoniu arheologic reperat se aprobă numai pe baza şi în conformitate cu avizul Ministerului Culturii. (10) În cazul zonelor cu patrimoniu arheologic evidenţiat întâmplător, în condiţiile prevederilor alin. (5), până la descărcarea de sarcină arheologică, autorizarea de construire se suspendă sau, după caz, primarul localităţii dispune întreruperea oricărei alte activităţi, în conformitate cu avizul serviciilor publice descentralizate ale Ministerului Culturii, şi se instituie regimul de supraveghere sau săpătură arheologică.
Art. 17. - În vederea protejării patrimoniului arheologic şi a respectării prevederilor legale în acest domeniu, autorităţile administraţiei publice locale au următoarele atribuţii principale: a) cooperează cu organismele şi instituţiile publice cu responsabilităţi în domeniul protejării patrimoniului arheologic pentru punerea în aplicare şi urmărirea respectării deciziilor acestora; b) asigură protejarea patrimoniului arheologic şi a descoperirilor arheologice întâmplătoare aflate în domeniul public sau privat al unităţilor administrativ-teritoriale respective, alocând resurse financiare în acest scop; c) pot colabora cu persoane fizice sau juridice de drept public ori privat pentru finanţarea cercetării şi punerea în valoare a descoperirilor arheologice; d) finanţează cercetarea arheologică în vederea descărcării de sarcină arheologică a terenurilor pe care se efectuează lucrări publice pentru care sunt ordonatori principali de credite, prevăzând distinct sumele necesare în acest scop în bugetele lucrărilor pe care le finanţează; e) cuprind în programele de dezvoltare economico-socială şi urbanistică, respectiv de amenajare a teritoriului, obiective specifice privind protejarea patrimoniului arheologic, aprobă documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism în conformitate cu avizele de specialitate ale Ministerului Culturii şi sunt obligate să elaboreze sau să modifice astfel de documentaţii în scopul stabilirii măsurilor de protejare a patrimoniului arheologic evidenţiat întâmplător, potrivit legii; f) colaborează cu serviciile publice descentralizate ale Ministerului Culturii, transmiţând acestora informaţii actualizate cu privire la cererile de autorizare de construire în zonele de patrimoniu arheologic reperat; g) precizează în certificatul de urbanism regimul imobilelor aflate în zone cu patrimoniu arheologic reperat; h) iau măsurile administrative corespunzătoare şi notifică proprietarilor şi titularilor de drepturi reale asupra imobilelor obligaţiile ce le revin pentru prevenirea degradării descoperirilor arheologice întâmplătoare. Art. 18. - În domeniul protejării patrimoniului arheologic aflat în teritoriul său administrativ de competenţă, primarul are următoarele atribuţii specifice: a) dispune suspendarea autorizaţiei de construire şi oprirea oricăror lucrări de construire sau desfiinţare de construcţii în situaţia descoperirii de vestigii arheologice sau de ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.144 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI alte bunuri pentru care s-a declanşat procedura de clasare, anunţă în cel mai scurt timp serviciile publice descentralizate ale Ministerului Culturii şi, după caz, la solicitarea serviciilor publice descentralizate ale Ministerului Culturii, organizează paza descoperirilor arheologice întâmplătoare; b) eliberează autorizaţia de construire sau de desfiinţare pe baza şi în conformitate cu avizul Ministerului Culturii pentru lucrările din zonele cu patrimoniu arheologic reperat, precum şi pentru lucrările din zonele cu patrimoniu arheologic evidenţiat întâmplător; c) asigură paza şi protecţia descoperirilor arheologice aflate în proprietate publică, semnalând de urgenţă serviciilor publice descentralizate ale Ministerului Culturii orice nerespectare a legii. ZONE PROTEJATE, DELIMITARE
Zona protejată instituită în jurul unui monument cuprinde monumentul, ansamblul şi/sau situl respectiv şi zona de protecţie aferentă. La stabilirea suprafeţelor şi tipului de zone s-a avut în vedere, în ordine: - stabilirea bunului/bunurilor de patrimoniu cultural naţional şi valoarea acestuia/acestora; - delimitarea zonelor de protecţie a bunurilor culturale clasate; - delimitarea unei zone protejate generate de bunurile clasate, ca zonă de cuprindere generală a tuturor ariilor de protecţie individuale a valorilor de patrimoniu însumate.
În cazul zonelor protejate instituite pentru protejarea patrimoniului arheologic şi arhitectural reprezintă suma ariilor ce conţin valori de patrimoniu reperat şi cunoscut prin studii de teren, sistematice sau întâmplătoare, prin descoperiri ocazionale sau perieghetice, care necesită protecţie. Stabilirea acestor zone s-a făcut ca urmare a parcurgerii următoarelor etape complexe: - studiul istoric de fundamentare pentru o arie prestabilită geografică, bazin hidrografic, privind amplasarea arealului studiat; - definirea zonelor de interes; - studiul istoric zonal ce conţine analiza complexă a elementelor componente şi precizarea valorii lor, precum şi propuneri privind atitudini faţă de acestea; - determinarea relaţiei între aceste zone şi restul unităţii administrative pentru care se elaborează studiul; - culegerea datelor bibliografice, a concluziilor a studiilor anterioare, dacă sunt, şi date noi privind arealul studiat; - determinarea concretă a zonelor protejate.
Determinarea zonelor protejate s-a făcut pe limite existente de parcele cadastrale, acolo unde acestea există, pe recunoaşterea în documentaţia scrisă şi desenată prin fişele de monument/sit anexate, sau după elemente reperabile în teren pentru areale ample, căi de comunicaţie, cursuri de apă, etc. Specialiştii semnatari ai documentaţiei îşi asumă responsabilitatea determinărilor respective şi evidenţierea lor în planşele anexate.
MODUL DE INTERVENŢIE ÎN ZONELE DE PROTECŢIE
A. În cazul monumentelor zona de protecţie, ce este şi sit arheologic, conţine 3 ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.145 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI zone cu mod diferit de intervenţie:
,În zona de grad 0 - sunt interzise orice intervenţii cu excepţia celor de conservare ٭ restaurare, reabilitare şi punere în valoare a monumentului, sitului sau locului istoric respectiv – conţine parcela/parcele cadastrale ale monumentului, sitului, rezervaţiei, etc. - zona de grad 0 – este de regulă incinta sau parcela/parcele cadastrale ale monumentului, sitului, rezervaţiei, etc. În această sub-zonă nu se permite decât realizarea lucrărilor specifice conservării, restaurării şi punerii în valoare a monumentului (titlu generic pentru orice grupă şi subgrupă conţinută în lista monumentelor) cu avizul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, prin serviciile de specialitate. Documentaţia se depune la DCPN Iaşi care o introduce în procesul de avizare.
În zona de grad 1 - sunt permise intervenţii cu restricţii majore privind regimul de ٭ înălţime, structura şi aspectul general arhitectural – conţine parcelele cadastrale aflate în raza vizuală a monumentului, sitului, etc . - zona de grad 1 – cuprinde parcelele cadastrale adiacente şi sub-adiacente monumentului. În cazul monumentelor de categorie valorică A această sub-zonă poate fi extinsă. Sunt permise realizarea lucrărilor de construire cu regim de înălţime redus, ce nu vor concura arhitectonic şi volumetric monumentul alăturat şi nu vor agresa din punct de vedere vizual, sau cu orice fel de noxe zona peisagistică înconjurătoare. În zonă sunt permise numai lucrări cu destinaţie de locuinţe şi / sau similare. Se pot executa lucrări de reparaţii la construcţiile existente şi se pot edifica clădiri noi, cu destinaţia de locuinţe unifamiliale, cu regim de înălţime maxim de P+1, cu finisaje în culori neutre: alb, gri, pentru tencuială şi negru, verde închis pentru învelitoare, în zona clădirilor monument. În siturile arheologice se pot edifica orice tip de construcţii cu condiţia descărcării de sarcină arheologică, lucrare efectuată anterior obţinerii autorizaţiei de construire şi care, conform legii 50/1991*R, nu necesită a fi autorizată de primărie. Lucrările de construire se vor realiza numai după obţinerea Certificatului de descărcare de sarcină arheologică , conform art. 11, litera d, din O.G. 43/2000, modificată şi completată prin Legea 378/2001. Documentaţia se depune la DCPN Iaşi care propune debutul lucrărilor de cercetare arheologică şi ulterior o introduce în procesul de avizare.
În zona de grad 2 - sunt permise intervenţii cu grad sporit de libertate privind ٭ regimul de înălţime şi aspectul general arhitectural - conţine parcelele cadastrale până la limita considerată de influenţă asupra cadrului arhitectural şi peisagistic din jurul monumentului, sitului, etc. inclusiv clădirile cu funcţiuni diverse aflate în această zonă. - zona de grad II – se permite realizarea unor lucrări al căror volum construit poate depăşi cu 1-2 nivele regimul general de înălţime al zonei. Funcţiunile propuse nu vor produce agresiuni asupra monumentelor prin atragerea de trafic dens, propagare de zgomote etc.. Lucrările de construire ce au o structură subterană se vor realiza numai după obţinerea Certificatului de descărcare de sarcină arheologică , conform art. 11, litera d, din Ord. 43/2000, modificată şi completată prin Legea 378/2001. Documentaţia se depune la DCPN Iaşi care o introduce în procesul de avizare.
Lucrările de restaurare, conservare, consolidare, amenajări pe monumente, precum şi ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.146 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI lucrări de punere în valoare a monumentelor istorice, siturilor arheologice, pot fi executate numai de către specialiştii şi agenţi economici atestaţi, înscrişi în registrele instituite de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, potrivit legii.
UTILIZARE FUNCŢIONALĂ
a. Utilizări permise:
1. Intervenţii pentru conservarea, consolidarea, restaurarea şi punere în valoare a monumentelor istorice cu respectarea avizelor organismelor competente potrivit Legii 50/1991*R cu modificările ulterioare şi Legii 422/2001*R cu completările şi modificările ulterioare. 2. Îmbunătăţirea valorii peisagistice şi ambientale a spaţiilor verzi din jurul monumentelor sau în siturile arheologice prin realizarea, eventual, de parcuri dendrologice; îmbunătăţirea dotărilor şi echipării specifice cadrului eco-peisagistic. 3. Amenajări ale circulaţiei în zona de protecţie cu parcare, circulaţie pietonală cu dalaje adecvate, mobilier urban, grupuri sanitare funcţionale, plantaţii ornamentale şi de protecţie. 4. Amplasarea de mobilier urban precum şi de corpuri de iluminat, jardiniere, spaţii de odihnă în zona adiacentă intrării monumentelor. 5. Modernizarea instalaţiilor de utilate publică din zonă. 6. Lucrări de cercetare arheologică menite a completa cunoştinţele istorice ale monumentului, sitului şi integrarea acestora în cadrul peisagistic creat. 7. Locuinţe cu regim de înălţime redus, cu aspect arhitectural decent, fără a epata printr-un stil arhitectural modern sau futurist, cu finisaje obişnuite, în culori simple:alb, gri şi învelitoare de culoare neagră, gri sau verde închis.
Clădirile, amenajările propuse, intervenţiile de orice natură în aceste zone protejate trebuie ca prin volumetrie, tratare arhitecturală, finisaje folosite şi amenajări exterioare să contribuie la punerea în valoare a monumentului, prin ridicarea nivelului urbanistic al sitului în care sunt amplasate. Pentru oricare din aceste intervenţii permise sunt necesare avizele organelor competente conform Legii 50/1991 şi Legii 422/2001 şi Autorizaţie de construire eliberată de Primăria Comunei Leţcani.
b. Interdicţii permanente; nu se vor elibera Autorizaţii de construire.
1. Pentru construcţii sau categorii de lucrări care pot aduce prejudicii atât calităţii de monument şi sit, cât şi calităţii vieţii locuitorilor zonei cum ar fi: - unităţi generatoare de noxe; - unităţi generatoare de trafic intens sau care necesită parcări ample; - unităţi ce reprezintă riscuri tehnologice, sau supraîncărcări ale reţelelor tehnico- edilitare din zonă. 2. Pentru construcţii sau categorii de lucrări care prin localizare, amplasament, pot compromite conservarea şi/sau punerea în valoare a unor vestigii arheologice sau situri cunoscute dar necercetate. 3. Pentru construcţii sau categorii de lucrări care prin amplasament, arhitectură, dimensiuni ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.147 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
şi/sau aspect exterior sau funcţional agresează funcţional monumentul, situl, cadrul natural al acestuia, în general asupra cadrului ambiental original – restaurante, hoteluri, moteluri, discoteci, stadioane sau alte funcţiuni similare.
ATRIBUŢIILE AUTORITĂŢILOR ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE
privind administrarea, protecţia şi autorizarea lucrărilor în zonele de protecţie
Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să realizeze şi să actualizeze studiile de fundamentare istorică, de delimitare şi instituire a zonelor de protecţie a monumentelor istorice, conform legii 350/2001, cu modificările şi completările ulterioare, Legii 422/2001 cu modificările şi completările ulterioare, legii 378/2001 pentru aprobarea OG43 /2000 privind protecţia patrimoniului arheologic, cu modificările şi completările ulterioare. Principalele atribuţii ale administraţiei publice locale sunt: 1. Cuprind în programele de dezvoltare economico-socială şi urbanistică, respectiv de amenajare a teritoriului, obiective specifice privind protejarea monumentelor istorice. 2. Actualizează şi aprobă documentaţiile de urbanism şi amenajare a teritoriului unităţii administrative prin Studii privind monumentele istorice şi/sau zonele protejate care conţin monumente. 3. Asigură protejarea şi paza monumentelor istorice clasate, înscrise în Lista monumentelor, a celor abandonate sau aflate în litigiu, alocând resursele financiare necesare în acest scop. 4. Participă la finanţarea lucrărilor de protejare a monumentelor istorice, prevăzând distinct sumele necesare în acest scop în bugetele pe care le administrează. 5. Includ în aparatul propriu al administraţiei publice locale de compartimente specializate sau, după caz, de posturi sau personalului angajat sarcini de serviciu precise pentru protejarea monumentelor, lucru absolut necesar pentru monumentele UNESCO. 6. Se preocupă permanent de îmbogăţirea zestrei de patrimoniu cultural naţional al localităţii prin depistarea şi propunerea spre clasare de noi obiective. 7. Controlul, prin personalul propriu, şi sesizarea de urgenţă, în scris, a C.J. Iaşi şi a D.C.P.N. Iaşi a oricăror agresiuni asupra monumentelor, etc. sau a intervenţiilor neautorizate în zonele protejate de orice fel şi luarea măsurilor de sistare a acestora până la intrarea în legalitate. 8. Face informări la cerere, anual, asupra stării de protejare şi conservare a monumentelor, etc. din unitatea administrativ-teritorială din subordine şi a măsurilor întreprinse în acest sens. 9. Promovează măsuri specifice de informare a cetăţenilor asupra măsurilor prevăzute de legislaţia în vigoare de protecţie a monumentelor istorice şi urmăresc respectarea acestora. 10. Eliberarea autorizaţiilor de construire pentru monumente şi imobilele situate în zonele de protecţie a acestora se face numai pe baza Avizului favorabil eliberat după depunerea documentaţiei la Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Iaşi şi introducerea acesteia în procesul de avizare al comisiilor de specialitate ale Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional.
ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.148 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
Pentru aceasta documentaţiile vor conţine cereri de înaintare către instituţia la care se solicită avizarea şi un exemplar complet din documentaţia PUD/PUZ şi/sau DATC supusă avizării ce se va arhiva şi nu se va returna beneficiarului. Cu titlul de Condiţii impuse ce se vor anexa la Certificatul de urbanism eliberat, se vor impune următoarele condiţii: 1. Proiectul ce urmează a fi realizat se va supune spre avizare serviciilor de specialitate ale Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional în funcţie de categoria valorică stabilită pentru zona respectivă. 2. Orice lucrări de săpătură ce se vor executa pe monumente şi în aceste zone, asupra cărora s-a instituit un anumit regim de protecţie, privind statutul monumentelor şi siturilor istorice, conform legilor în vigoare se vor anunţa în scris la Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional Iaşi, înainte de începerea acestora şi se vor executa numai în prezenţa unui arheolog delegat, pentru prelevarea eventualelor vestigii arheologice apărute. În această situaţie se va obţine Certificatul de descărcare de sarcină arheologică pe baza Raportului de descărcare de sarcină arheologică întocmit de specialiştii delegaţi. 3. Cercetarea arheologică, ce se va face prin finanţare de către beneficiar înainte de eliberarea autorizaţiei de construire, nu necesită autorizaţie de construire specială . În cazul zonelor în care se impune numai supraveghere arheologică, cercetarea se poate face şi după eliberarea autorizaţiei de construire. În acest caz, dacă se constată necesitatea, se vor sista temporar lucrările de construire, şi se va demara săpătura arheologică preventivă, pentru epuizarea complexelor arheologice descoperite. 4. Nerespectarea acestor prevederi intră sub incidenţa articolului 360 din Codul Penal precum şi a articolelor 23 şi 24 din Legea 378/2001.
ZONIFICAREA FUNCŢIONALĂ PRIVIND SITUAŢIILE DE URGENŢĂ:
Zona de instituţii publice şi servicii - La construcţiile administrative se va asigura accesul autospecialelor de intervenţie ale pompierilor cel puţin pe o faţadă; - La construcţiile de asistenţă socială se va asigura accesul autospecialelor de intervenţie cel puţin pe două faţade; - La construcţiile comerciale se va asigura accesul autospecialelor de intervenţie cel puţin pe două faţade; - La construcţiile de cult se va asigura accesul autospecialelor de intervenţie cel puţin pe o faţadă; - La construcţiile de cultură se va asigura accesul autospecialelor de intervenţie cel puţin pe o faţadă; - La construcţiile pentru învăţământ se va asigura accesul autospecialelor de intervenţie cel puţin pe două faţade; - La construcţiile de sănătate se va asigura accesul autospecialelor de intervenţie cel puţin pe două faţade; - La construcţii şi amenajări sportive se va asigura accesul autospecialelor de ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.149 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI intervenţie pe o faţadă, iar atunci când sunt săli aglomerate, la minim două faţade; - Construcţii pentru turism se va asigura accesul autospecialelor de intervenţie cel puţin pe două faţade; - Alte categorii de servicii se va asigura accesul autospecialelor de intervenţie ale pompierilor cel puţin pe o faţadă; Privitor la aspectul exterior al construcţiilor se vor adapta soluţii constructive care sa asigure limitarea propagării focului pe faţade;
Zona unităţi industriale Construcţiile de producţie şi depozitare vor avea asigurate căi de acces, intervenţie şi salvare în caz de incendiu, astfel dispuse şi realizate încât forţele de intervenţie să poată acţiona în timp cât mai scurt şi în condiţii de siguranţă. De regulă, construcţiile de producţie şi depozitare trebuie să fie accesibile accesului autospecialelor de intervenţie cel puţin pe două faţade. Fac excepţie construcţiile cu aria desfăşurată de maxim 2000 mp la care accesul autospecialelor de intervenţie ale pompierilor poate fi asigurat pe o faţadă; Căile exterioare de acces pentru autospeciale trebuie să permită intervenţia în mod special la zonele mai periculoase ale construcţiei, la deschiderile (protejate sau neprotejate) din pereţii exteriori, precum şi la sursele de alimentare cu apă. Căile de circulaţie interioare stabilite pentru intervenţie în caz de incendiu, vor fi alcătuite, echipate şi marcate corespunzător, astfel încât să fie uşor de recunoscut de către personalul de intervenţie.
Zona rezidenţială: - ansamblurile de locuinţe şi instituţii publice vor fi comasate sau grupate la distanţe nenormate între ele (cu respectarea limitelor stabilite de codul civil), în limitele unor compartimente de incendiu specifice, cu arii maxime admise în funcţie de destinaţie, gradul de rezistenţă la foc cel mai dezavantajos, riscul de incendiu şi numărul de niveluri cel mai mare (luând în calcul suma ariilor construite efective); - construcţiile independente şi grupările sau comasările de construcţii constituite conform aliniatului precedent, se amplasează astfel încât să nu se permită propagarea incendiilor o perioadă de timp normată sau, în cazul prăbuşirii, să nu afecteze obiectele învecinate, respectându-se distanţele menţionate mai jos:
Grad de Distanţe minime de siguranţă (m) faţă de construcţii rezistenţă la având gradul de rezistenţă la foc foc I - II III IV - V I – II 6 8 10 III 8 10 12 IV - V 10 12 15
Notă: 1. Pentru construcţiile de producţie sau depozitare din categoria A sau B (BE3a,b) de pericol de incendiu, distanţele de siguranţă faţă de clădiri cu alte riscuri sau categorii de pericol de incendiu, distanţele se majorează cu 50%, fără a fi mai mici de 15,00 ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.150 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI m. 2. În cazuri justificate tehnic, în cadrul limitei de proprietate, investitorii pot stabili distanţe mai mici pe proprie răspundere, prin hotărâri scrise ale consiliilor de conducere respective, dacă adoptă măsuri de protecţie compensatorii, stabilite prin proiect şi scenarii de securitate la incendii.
Subzona alimentare cu apă: - sistemul de alimentare cu apă trebuie să asigure intervenţia directă de la hidranţii stradali, în toate zonele localităţilor comunei; - de asemeni tipodimensiunile hidranţilor stradali trebuie să asigure posibilitatea racordării şi alimentării autospecialelor de intervenţie ale pompierilor profesionişti sau voluntare; - pentru asigurarea necesarului de apă pentru stingerea incendiilor, se va asigura o rezervă intangibilă calculată conform normelor tehnice coroborat cu previziunea de dezvoltare a localităţii. Organizarea circulaţiei rutiere: - Amenajarea căilor de acces de importanţă naţională şi locală – acestea vor fi amenajate şi dimensionate astfel încât să permită accesul autospecialelor de intervenţie în toate zonele localităţilor în cel mai scurt timp posibil. • Dotări propuse pentru intervenţii în caz de situaţii de urgenţă din stategia de dezvoltare: - Achiziţionare utilaj multifuncţional pentru lucrări de reparaţii si întreţinere drumuri; - Realizare surse de apă PSI în albia minoră a râului Moldova si în satele Mesteceni, Nigotesti si Ioneasa ;
3.8. MĂSURI ÎN ZONELE CU RISCURI NATURALE
Deşi apariţia celor mai multe riscuri naturale nu poate fi împiedicată, efectele acestora pot fi reduse printr-o gestionare corectă de către autorităţile competente la nivel local, regional şi central, cu atât mai mult cu cât, în general, zonele de manifestare a acestora pot fi cunoscute.
a) Inundaţii Apariţia inundaţiilor nu poate fi evitată, însă ele pot fi gestionate, iar efectele lor pot fi reduse printr-un proces sistematic care conduce la un şir de măsuri şi acţiuni menite să contribuie la diminuarea riscului asociat acestor fenomene. Managementul inundaţiilor este uşurat de faptul că locul lor de manifestare este predictibil şi adesea este posibilă o avertizare prealabilă, iar în mod obişnuit este posibil să se precizeze şi cine şi ce va fi afectat de inundaţii.
Conform “ Strategiei de management al riscului la inundaţii” principalele activităţi ale managementului inundaţiilor sunt:
Activităţi preventive (de prevenire, de protecţie şi de pregătire):
ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.151 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
Aceste acţiuni sunt concentrate spre prevenirea/diminuarea pagubelor potenţiale generate de inundaţii prin: - evitarea construcţiei de locuinţe şi de obiective sociale, culturale şi/sau economice în zonele potenţial inundabile; adaptarea dezvoltărilor viitoare la condiţiile de risc la inundaţii; promovarea unor practici adecvate de utilizare a terenurilor şi a terenurilor agricole şi silvice; - realizarea de măsuri structurale de protecţie, inclusiv în zona podurilor şi podeţelor; - realizarea de măsuri nestructurale (controlul utilizării albiilor minore, elaborarea planurilor bazinale de reducere a riscului la inundaţii şi a programelor de măsuri; introducerea sistemelor de asigurări etc.); - modificarea cursului inferior al râurilor prin construirea unor diguri şi canale, precum şi prin realizarea unor bazine temporare pe unele porţiuni de luncă pentru a reţine apa revărsată; - punerea cât mai rapid în aplicare a proiectelor: - Decolmatare Râu Mediasca pe o lungime de 3400 metri; - Decolmatare Râu Somuz pe o lungime de 4600 metri ; - Decolmatare pâraie locale la Ioneasa si Movileni - lungime 2400m; - Construcţie dig si apărări de maluri pe râul Moldova în dreptul satului Vadu Moldovei II (zona URCAP) - lungime 800 m - aplicarea unor măsuri de proiectare care permit clădirilor şi altor construcţii civile ori industriale să reziste la creşterea nivelului apelor şi la viteza de deplasare a acestora; - întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi a văilor torenţiale prin îngrijirea vegetaţiei de pe maluri, prin controlul strict asupra depozitării gunoaielor şi a altor materiale care pot colmata secţiunea de scurgere a apei; - realizarea canalizării pentru defluirea apelor meteorice, care provoacă pagube materiale la ploi torenţiale; - implementarea sistemelor de prognoză, avertizare şi alarmare pentru cazuri de inundaţii; - comunicarea cu populaţia şi educarea ei în privinţa riscului la inundaţii.
Activităţi de management operativ (managementul situaţiilor de urgenţă) ce se întreprind în timpul desfăşurării fenomenului de inundaţii: - detectarea posibilităţii formării viiturilor şi a inundaţiilor probabile; - prognozarea evoluţiei şi propagării viiturilor în lungul cursurilor de apă; - avertizarea autorităţilor şi a populaţiei asupra întinderii, severităţii şi a timpului de apariţie al inundaţiilor; - organizarea şi acţiuni de răspuns ale autorităţilor şi ale populaţiei pentru situaţii de urgenţă; - asigurarea de resurse (materiale, financiare, umane) la nivel judeţean pentru intervenţia operativă; - activarea instituţiilor operaţionale, mobilizarea resurselor etc.
Activităţi ce se întreprind după trecerea fenomenului de inundaţii: - ajutorarea pentru satisfacerea necesităţilor imediate ale populaţiei afectate de dezastru şi revenirea la viaţa normală; ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.152 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
- reconstrucţia clădirilor avariate, a infrastructurilor şi a celor din sistemul de protecţie împotriva inundaţiilor; - revizuirea activităţilor de management al inundaţiilor în vederea îmbunătăţirii procesului de planificare a intervenţiei pentru a face faţă unor evenimente viitoare în zona afectată, precum şi în alte zone. De menţionat este faptul că se poate accesa Fondul de Solidaritate al UE care intervine în cazuri de catastrofe majore sau pentru acţiuni de prevenire a dezastrelor.
b) Alunecări de teren (eroziuni)
Cauzele producerii de alunecări de teren sunt atât de origine naturală (perioade cu precipitaţii deosebit de bogate, mişcări seismice), cât mai ales de natură antropogenă (călcatul şi tasarea solului de către animale, păşunatul pe timp umed, primăvara timpuriu şi toamna târziu, păşunatul excesiv, distrugerea plantaţiilor silvice cu rol de protecţie). În acest sens se impun a fi luate măsuri de prevenire şi combatere a acestor fenomene, în ideea reducerii intensităţii acestora şi chiar a stopării lor totale. Astfel, amenajarea antierozională a solului ar trebui să dea o mai mare atenţie organizării, conform legii, a unităţilor teritoriale de lucru şi ameliorare a solului şi a drumurilor de exploatare, pentru a asigura condiţiile cele mai favorabile aplicării mecanizării lucrărilor agricole pe linia curbei de nivel şi a transportului în concordanţă cu cerinţele de atenuare a proceselor de degradare a solurilor. În cazul orientării în continuare a parcelelor cu latura lungă pe linia pantei şi executarea lucrărilor agricole din deal în vale, eroziunea se va accentua, pierderile de sol fiind proporţionale cu valoarea pantei, volumul şi caracterul precipitaţiilor, structura şi textura solului şi structura culturilor. Efectuarea lucrărilor pe solul umed, trecerile mecanice repetate, mobilizarea superficială a solului au dus şi conduc în continuare la stricarea structurii, dezechilibrarea regimului aerohidric, creşterea tasării şi compactării. Pe pajişti, încărcarea cu animale şi păşunatul pe timp umed duc la distrugerea covorului ierbos, tasarea şi pulverizarea solului, favorizând reactivarea şi declanşarea alunecărilor de teren. Se impun, astfel, lucrări de nivelare şi modelare a terenurilor cu alunecări, pentru eliminarea excesului de apă de pe versanţi şi deci, asigurarea unui drenaj natural-extern. Prin modelare trebuie să se asigure condiţiile de evacuare a surplusului de apă prin crearea unor debuşee de genul celor naturale. Toate drumurile de exploatarea al căror traseu intersectează normal sau oblic linia de scurgere, pe terenurile cu alunecări şi eroziune puternică, trebuie să fie prevăzute cu canal marginal. Se recomandă ca toate canalele înclinate de pe terenurile cu alunecări să fie impermeabilizate, iar consolidarea să fie făcută cu un strat de balast. Măsurile de prevenire şi combatere a excesului de umiditate trebuie să ducă la îmbunătăţirea regimului aerohidric al solului şi, implicit, la crearea de condiţii optime pentru dezvoltarea plantelor. O altă recomandare prevede introducerea sistemelor antierozionale şi a culturilor ameliorative şi înfiinţarea de plantaţii silvice cu rol de protecţie în zonele afectate de alunecări.
Lucrări de amenajare a terenurilor şi protecţia împotriva degradării solurilor prin ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.153 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI procesele de deplasare în masă precum şi pe terenurile cu exces de umiditate. Astfel, este necesar: - raţionalizarea păşunatului; - efectuarea lucrărilor agricole în sensul curbelor de nivel; - evitarea supraîncărcării cu construcţii grele a căror fundaţie este instalată superficial; - practicarea unui sistem de culturi care să asigure un grad mare de acoperire a solului, cu rol împotriva eroziunii; - restrângerea suprafeţelor afectate şi reintroducerea, prin măsuri de reconstrucţie ecologică, a terenurilor degradate în circuitul agricol şi forestier:
În cazul alunecărilor de teren de teren se va executa: - evacuarea populaţiei şi a bunurilor materiale; - relocarea de urgenţă a persoanelor sinistrate; - măsuri de căutare / salvare a eventualelor victime; - acordarea asistenţei medicale de urgenţă persoanelor afectate; - evaluarea efectelor generate de alunecările de teren prin echipe de experţi.
În cazul producerii unui cutremur se va executa: - formaţiunile de cercetare vor executa cercetarea raionului şi delimitarea zonelor (construcţiilor) cu grad ridicat de pericol; - amenajarea căilor de acces pentru salvarea victimelor, acordarea primului ajutor şi evacuarea populaţiei şi a bunurilor materiale se va execut ade către formaţiunile de deblocare-salvare în cooperare cu cele de salvare şi alte formaţiuni specifice; - participarea la amenajarea şi asigurarea funcţionării punctelor de adunare sinistraţi; - participarea la distribuirea ajutoarelor, asigurarea nevoilor de apă, hrană, şi medicamente; - grupa, de intervenţie pe autospeciala de stins incendii va actiona in vederea localizării si stingerea incendiilor.
b) Obiective specifice pentru prevenirea situaţiilor de urgenţă generate de riscuri naturale Activitatea de prevenire a situaţiilor de urgenţă generate de riscuri naturale presupune un efort conjugat şi multidisciplinar, implicând resurse umane şi materiale deosebite. Cum împiedicarea manifestării acestor riscuri nu este posibilă, activitatea de prevenire are în vedere influenţarea caracteristicilor legate în primul rând de vulnerabilitatea populaţiei, bunurilor materiale şi proprietăţii, prin măsuri şi acţiuni de apărare. Obiectivele specifice sunt: • identificarea şi delimitarea zonelor expuse riscului; • întreţinerea lucrărilor şi amenajărilor de apărare şi realizarea unora noi în zonele expuse riscului; • implementarea sistemelor de prognoză, avertizare şi alarmare; • întocmirea planurilor de apărare în vederea unei gestionării eficiente a situaţiilor de urgenţă determinate de manifestarea riscului specific: - planuri de intervenţie; - planuri de înştiinţare-alarmare a populaţiei; - planuri de evacuare a populaţiei în cazul situaţiilor de urgenţă; • asigurarea logistică în cazul situaţiilor de urgenţă; ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.154 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
• elaborarea hărţilor de risc pentru localităţile vulnerabile; • elaborarea politicilor de amenajare a teritoriului în concordanţă cu hărţile de risc; • implementarea unor sisteme de asigurări obligatorii pentru locuinţele din zonele de risc; • pregătirea populaţiei şi a autorităţilor privind responsabilităţile şi modul de acţiune în fazele pre-dezastru, dezastru şi post-dezastru; • elaborarea unor programe naţionale şi locale care să vizeze strămutarea comunităţilor din zonele de risc major, în care nu se pot aplica alte măsuri de reducere a riscului sau acestea nu sunt viabile din punct de vedere al costurilor.
3.9. DEZVOLTAREA ECHIPĂRII EDILITARE
3.9.1. Gospodărirea apelor
Lucrări de regularizare a albiei pârâu/râu si apărări de maluri pt. prevenirea si reducerea consecinţelor distructive ale inundaţiilor pe teritoriul comunei Vadu Moldovei:: - Decolmatare Râu Mediasca pe o lungime de 3400 metri; - Decolmatare Râu Somuz pe o lungime de 4600 metri ; - Decolmatare pâraie locale la Ioneasa si Movileni - lungime 2400m; - Construcţie dig si apărări de maluri pe râul Moldova în dreptul satului Vadu Moldovei II (zona URCAP) - lungime 800 m - se va asigura protecţia sanitară de minim 10 m de la albiile minore, conform Legii Apelor 107, Anexa nr.2; - se va asigura zonă de protecţie la diguri : - spre cursul de apă 10m - spre interiorul incintei 4m; - se va respecta HG 119/2014 privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică la captările de apă.
3.9.2. Alimentarea cu apă
Pentru rezolvarea alimentării cu apă a locuitorilor din comuna autorităţilor locale au întreprins demersurile necesare pentru întocmirea proiectului „ Alimentare cu apă potabilă a comunei Vadu Moldovei, judeţul Suceava”. Scopul proiectului de alimentare cu apă în sistem centralizat este creşterea calităţii vieţii şi a stării de sănătate a populaţiei din satele comunei, prin reducerea riscului îmbolnăvirilor hidrice prin furnizarea unei ape cu parametri calitativi conform directivei CE 98/93/EC privind calitatea apei potabile nr. 458/2002. Localitatea Vadu Moldovei, împreună cu satele Oniceni, Manolea şi Boura, nu dispun de un sistem de reţele de distribuţie. Prin aceasta s-a ajuns la următoarea situaţie: localitatea are sursă de apă, însă nu dispune de conductă de aducţiune, rezervor de înmagazinare şi reţele de distribuţie. Prin această investiţie, se rezolvă toate problemele tehnico-econornice care vor duce la creşterea gradului de confort al locuitorilor şi îmbunătăţirea condiţiilor ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.155 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI igienico-sanitare, prin renunţarea la alimentarea cu apă din fântânile poluate sau direct cu apă de suprafaţă din pâraiele existente. Propunerea acestei documentaţii prin programul SAPARD cu sprijinul Comunităţii Economice Europene, condiţiile de acces ale locuitorilor la reţeaua cu apă vor fi radical îmbunătăţite şi vor satisface din punct de vedere igienico-sanitar normele în vigoare (Legea nr. 137/1995; Legea 107/1999; H.G. 730/1997). Realizarea acestei investiţii va avea următoarele efecte: - creşterea nivelului de trai, a gradului de confort şi civilizaţie a locuitorilor din zonă; - creşterea atractivităţii zonei pentru implementarea de noi activităţi economice, cât şi pentru investiţii autohtone şi străine; - creşterea numărului de turişti; - asigurarea condiţiilor pentru dezvoltarea sectorului privat din mediu rural.
Sursa de apă Sursa de apă este subterană, respectiv în albia majora a raului Moldova, pe malul stang, în dreptul localitatii Oniceni. Apa va fi captata prin trei puturi forate cu Dn=200mm si adancimea de 10m şi 100 de metri între ele.
Studiile au scos în evidenţă faptul că sursa de captare asigură un debit de 9,46 l/sec necesar localităţii. Lucrările nu afectează alte lucrări hidrotehnice sau hidroedilitare existente ori prevăzute a se realiza în zonă . Apa este corespunzătoare din punct de vedere calitativ, conform buletin nr.68/05.12.2007.
Gospodăria de apă : Tratarea apei : Dezinfectia apei în vederea potabilizarii se face la fiecare rezervor de înmagazinare prin instalatii cu ultraviolete STERILIZATOR UV STREAMLINE 16000; Instalaţie de pompare cu pompă submersibilă pentru fiecare put (3 buc) de tip SA 615/4 NOCCHI-ITALIA cu urmatoarele caracteristici : Q = 13,8-18 mc/h; H = 31-46 mCA. Instalaţia de tratare se va monta în spaţiul public şi i se va asigura o zonă de protecţie sanitara si hidrogeologică în scopul prevenirii pericolului de alterare a calităţii sursei de minim 20m de la zidurile exterioare ale clădirilor conform HG 930-11.08.2005
Rezervorul Ţinând cont de configuraţia terenului în localitatea Vadu Moldovei, rezervoarele de înmagazinare se vor amplasa la o cotă care să permită distribuţia gravitaţională a apei potabile. Cele două rezervoare de înmagazinare sunt semiîngropate, din beton armat cu V = 200 mc , în care este inclusă şi rezerva de incendiu (doua bucati-R1 si R2); În incinta rezervorului s-a prevăzut un cămin de vane pentru conducta de aducţiune De140, un cămin de vane şi apometru pe conducta de distribuţie De160 şi un cămin de deversare care realizează legătura între conducta de preaplin Dn50 de pe rezervor şi conducta de evacuare în zonă. ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.156 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
Pe conducta de aducţiune în interiorul rezervorului se montează un robinet cu clapă fluture Dn50, Pn10, acţionată cu plutitor. Rezervorul de înmagazinare se va monta în spaţiul public şi i se va asigura o zonă de protecţie sanitară si hidrogeologică în scopul prevenirii pericolului de alterare a calităţii sursei de minim 20m de la zidurile exterioare ale clădirilor conform HG 930-11.08.2005 Amenajarea drumului de acces la rezervoare vor fi stabilite corespunzător prin proiect inclusiv pentru accesul maşinilor de pompieri. Primăria îşi asumă responsabilitatea, prin împuterniciţi speciali, pentru menţinerea rezervei intangibile de incendiu în rezervor, cât şi pentru manevrarea vanei care face posibilă utilizarea rezervei în condiţiile prevăzute de Normativul I 9 – 1995. De asemenea în sarcina Primăriei intră combaterea incendiului pe baza scenariilor elaborate de Comandamentul de Pompieri. Rezerva intangibilă de incendiu în fiecare rezervor va fi de 54 m 3 (corespunzător unei populaţii de 4890 locuitori) pentru asigurarea unui debit pentru stingerea incendiului de 5l/s timp de 3 ore, conform,,Ghid de proiectare, execuţie şi exploatare a lucrărilor de alimentare cu apă şi canalizare în mediul rural’’, indicativ P66/2001.
- conductă refulare cu L totala = 8118 ml din care: - tronsonul nr.1 ,Sp-R1, conductă Ø 160 mm, Pn6 si Pn 10, din PEHD, L=3890 m; - tronsonul nr.2 ,R1-R2, conductă Ø 125 mm, Pn 10, din PEHD, L=4228 m; Reţeaua de distribuţie apă este din PEHD, PN 6, cu diferite diametre: - conductă de distribuţie cu L I = 12.288 ml. - conductă Ø 160 mm, PEHD, L=2460 m; - conductă Ø 125 mm, PEHD; L=1332 m; - conductă Ø 120 mm, PEHD; L=3512 m; - conductă Ø 90 mm, PEHD; L=4984 m; Reteaua de distributie va fi amplasata pe trenuri din domeniul public, la limita proprietatilor riverane drumurilor cu respectarea distanţelor minime impuse de legislaţia în vigoare.
Cantitătile de apă necesare s-au determinat conform GP 106-04 ,,Ghid de proiectare, execuţie şi exploatare a lucrărilor de alimentare cu apă şi canalizare în mediul rural’’, SR 1343/1-2006, P66/2001.
Qzi mediu = 659,39 mc/zi = 7,62 l/s; Qzi max = 817,98 mc/zi = 9,46 l/s; Qorar max = 58,76 mc/h = 16,31 l/s; Qsursă = 817,98 mc/zi = 9,46 l/s; Qsursă max = 9,46 l/s; Vrezervor nr.1 = 200 mc. Vrezervor nr.2 = 200 mc.
- Lucrări speciale pe conductă de aductiune si distributie: - cămine vană; - cămine apometru; - cămine de linie; ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.157 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
- cămine de golire si aerisire, 9 buc; - hidranţi incendiu exteriori (montaţi la 500 m distanţă şi în punctele cheie mai importante), ; - cişmele stradale (montate în punctele cheie mai importante)- 23 buc;
Se impune respectarea HG 930/2005 privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică pentru staţii de pompare (10m), instalaţii de tratare (20m), rezervoare îngropate (20m), aducţiuni(10m), conform H.G. 930/2005. În amplasament au fost delimitate următoarele zone de protecţie sanitară la sursa de captare a apei Oniceni: (tranzit în subteran de minim 50 zile a particulei de apă): ● perimetru de protecţie sanitară cu regim sever, prezintă următoarele lungimi pentru puţurile de captare: - distanţa amonte = 60 m (normativ minim = 50 m) - distanţă aval = 13 m (normativ minim = 20 m); - distanţe laterale = 20 m (normativ minim = 20 m); ● perimetrul de protecţie sanitară cu regim de restricţie a fost delimitat luând în considerare timpul de tranzit al particulei de apă egal cu minim 50 zile, între punctul infiltrării şi cel al captării, distanţă calculată la 107 m amonte, pentru aval şi lateral distanţele rămân neschimbate. ● perimetrul de protecţie hidrogeologică a sursei de apă subterană captată va fi delimitat prin limitele: - zona confluenţei pârâului Mediasca cu râul Moldova, malul stâng al râului Moldova şi treapta de luncă de 3 – 5 m, limite care reprezintă zonele de alimentare şi implicit de drenare ale acviferului freatic supus exploatării.
3.9.3. Canalizarea
În condiţiile implementării sistemului de alimentare cu apă al comunei, se pune problema realizării unei reţele de canalizare în sistem unitar a apelor uzate menajere. Pentru realizarea acestui obiectiv, Consiliul Local al comunei a iniţiat proiectul – „Înfiinţare sistem de canalizare şi staţie de epurare în comuna Vadu Moldovei”. Reţeaua de canalizare menajeră la care se vor racorda obiectivele social-economice, clădirile administrative, unităţile agroindustriale locale şi locuinţele individuale, va avea ca obiectiv colectarea, evacuarea şi tratarea apelor uzate rezultate din activităţile acestora. Apele meteorice vor fi evacuate natural prin lucrări de sistematizare verticală la rigolele drumurilor, care vor deversa în pâraiele limitrofe localităţilor. Sistemul de canalizare va avea următoarele părţi componente: colectoare de canalizare Reţelele de canalizare din tuburi PVC cu Ø 250, Ø 300 şi Ø 350mm, îmbinate cu mufe şi etanşate cu inele de cauciuc, cu cămine de vizitare şi cămine de intersecţie de-a lungul reţelei stradale, pe o lungime totală de 19.187 ml. Conducta de refulare va avea o lungime de 3449 ml. Canalele colectoare vor fi amplasate pe ambele parti ale drumului european si partea stanga pe celelalte strazi, la adancimea minima de 1,5 m faţă de cota terenului natural. Pe traseu se vor prevedea camine de vizitare, la schimbarea de directie in plan orizontal sau vertical, iar in aliniament la distanta de minim 50 m. Canalele vor fi amplasate obligatoriu in ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.158 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI afara carosabilului drumului european si in lateral pe strazile nemodernizate. Canalele de colectare se vor executa din tuburi de PVC, inbimate cu inele de cauciuc, cu diametre de, 250 , 300 si 350mm ,in functie de debitele calculate. Elementele de dimensionare a canalelor colectoare luate in calcul: ‐ viteza minima de autocuratire de 0,7 m/s ‐ grad de umplere 60 – 65% Pentru racordarea consumatorilor s ‐au prevazut camine de vizitare carosabile STAS 2448/82. staţie de pompare ape uzate
staţie de epurare Staţia de epurare (cu trei trepte: mecanică, chimică şi biologică), cu nitrificare şi denitrificare a apelor uzate şi dezinfecţie cu raze ultraviolet, are amplasamentul pe malul stang al unui braţ al râului Moldova, zona fiind neinundabilă. Statia de epurare este calculată cu urmatoarele debite: Qzi med = (2.560 loc x 60 l/zi si om)/1000 = 154 mc/zi = 1,78 l/s Qzi max = 154 mc x 1,3 = 200 mc/zi = 2,31 l/s Qorar max = (200 x 1,81)/24 = 15,92 mc/h = 4,42 l/s Pentru aceasta schema de epurare va fi realizată pe o linie tehnologică, pentru un debit mediu de 480 mc/zi si va cuprinde: ‐ bazin de egalizare si prepompare; ‐ gratar mecanic; ‐ desnisipator si separator de grasimi; ‐ bazin de egalizare si pompare; ‐ 1 unitate de epurare biologica; ‐ 2 unităti de dezinfectie; ‐ 2 unitati de preparare si dozare coagulant si floculant ‐ bazin de colectare si pompare namol; ‐ unitate de deshidratare namol; ‐ platforma depozitare saci reziduri solide.
Cantităţile de apă evacuate şi dimensionarea reţelei se va face la debite maxime de calcul şi se vor stabili în conformitate cu prevederile SR 1846 şi SR 1795. La stabilirea debitelor s-a ţinut seama de NP 133/2013, STAS 1334/95, şi STAS 1478/90 (clasa de importanţă a lucrărilor – sistem de alimentare cu apă şi canalizare pentru localităţi rurale). Se impune respectarea Legii Apelor 107/1996 completată cu Legea 310/2004, care prevede că ,,realizarea alimentării cu apă a satelor şi comunelor cu distribuţie stradală, fără branşamente la locuinţe este condiţionată de asigurarea scurgerii apei prin rigole stradale şi programul de realizare etapizată a canalizării acestor ape. Se va respecta Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 119/2014 privind distanţa de protecţie sanitară în jurul staţiei de epurare – 100 m.
ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.159 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
3.9.4. Alimentarea cu energie electrică
Datorită extinderii intravilanului, a creşterii numărului de locuinţe, de obiective social- administrative, economice şi comerciale, se poate aprecia o creştere a consumului de energie electrică la nivelul comunei. Pentru alimentarea cu energie electrică a noilor consumatori, se propun extinderi ale reţelei de joasă tensiune LEA 0.4 KV şi se vor avea în vedere următoarele criterii : • Alimentarea cu energie electrică trebuie să corespundă nivelurilor de exigenţă impuse de normativele tehnice în vigoare. • Toate circuitele principale vor fi trifazate. • Alimentarea reţelei de iluminat particular şi utilizări casnice se recomandă a se face prin 2-4 plecări, iar cea a reţelei de iluminat public prin 1-3 plecări. • Posturile de transformare vor fi aeriene, montate pe stâlpi; acestea se vor amplasa la distanţe aproximativ egale, cât mai în centrul de greutate al consumatorilor şi în apropierea consumatorilor importanţi. • Se va reabilita iluminatul public. Pentru iluminatul public se vor considera încărcări uniform distribuite; valorile nivelelor de iluminare sunt în funcţie de categoria căilor de circulaţie: drumuri comunale, săteşti. • Calculul secţiunii conductorului de nul se va face combinat pentru circuitele de iluminat public, iluminat particular şi utilizări casnice, în situaţiile când funcţionează cu conductorul de nul comun. Soluţia de racord la reţeaua electrică se va stabili de către proiectanţii de specialitate F.T.D.E.E. Suceava conform prescripţiilor în vigoare PE 132 şi PE 136. Lucrări prioritare Branşarea la reţeaua electrică a construcţiilor neelectrificate şi a noilor construcţii; Electrificarea zonelor deficitare şi creşterea gradului de siguranţă în exploatare; Refacerea traseelor degradate şi înlocuirea stâlpilor de lemn cu cei de beton; Extinderea reţelei de joasă tensiune în zonele de extindere a intravilanului; Înlocuirea posturilor de transformare defecte.
3.9.5. Reţeaua de telefonie şi poştă
În comuna Vadu Moldovei este necesară dezvoltarea reţelei telefonice, care să rezolve numeroasele cereri de instalare de noi posturi telefonice neonorate până în prezent, precum şi eventualele noi solicitări ca urmare a extinderii intravilanului. Conform STAS 832, măsurile ce se impun la proiectarea şi apoi la întreţinerea instalaţiilor de telecomunicaţii sunt: - Liniile telefonice vor avea circuite transpuse. Cea mai mare distanţă intre două transpuneri ale unui circuit trebuie să nu depăşească 1,6 km; - Se vor instala cabluri cu manta de aluminiu; - Simetria instalaţiilor şi izolaţia lor faţă de pământ trebuie să corespundă normativelor în vigoare. Defectele de izolaţie trebuie să fie remediate în funcţie de ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.160 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
importanţa circuitelor în termenele stabilite. Se recomandă ca durata remedierii să nu depăşească 24 de ore; - La subtraversări, cablurile izolate se vor instala în ţevi izolate; - Se va evita înlocuirea unei linii aeriene cu o nouă linie aeriană pe alt traseu. De regulă, linia aeriană ce trebuie desfiinţată se înlocuieşte cu un cablu; Ca o măsură specială, înlocuirea instalaţiilor existente se va face numai atunci când nu se găseşte o soluţie judicioasă de protecţie în condiţiile protecţiei lor. Această măsură nu se referă la soluţii prin care reorientările de legături, comasările de linii, scurtările de traseu conduc la desfiinţarea de pe terenurile de construcţii sau agricole a unor linii aeriene cu lungime totală mai mare decât a cablurilor pe care le înlocuiesc. Soluţia abandonării cablurilor interurbane existente se poate admite numai în cazuri excepţionale şi se aplică numai cu avizul ministerelor interesate.
Lucrări prioritare: Creşterea gradului de siguranţă şi stabilitate în funcţionarea instalaţiilor telefonice; Onorarea cererilor de noi posturi telefonice.
3.9.6. Alimentare cu gaze naturale
În comună nu există sistem de alimentare cu gaze naturale, dar pe teritoriul comunei trece conducta magistrală de gaz, comuna fiind prinsă în proiectul judeţean de alimentare cu gaze naturale “ Suceava – utilităţi şi mediu la standarde europene ”. Se propune alimentarea cu gaze naturale prin racordul la magistrala. În localităţi, conductele subterane de distribuţie se vor poza numai în teritoriul public ţinând cont de următoarea ordine de preferinţe: zone verzi, trotuare, alei pietonale, în porţiunea carosabilă, folosind traseele mai puţin aglomerate cu instalaţii subterane. Pe traseele fără construcţii, pe câmp, precum şi în zonele cu agresivitate redusă şi fără instalaţii subterane, se vor prevedea la schimbări de direcţii şi la suduri răsuflători cu înălţimea de 0.6 m deasupra solului, dar nu la distanţe mai mici de 50 m. Se va evita instalarea a două conducte de gaze pe traseu paralel. Adâncimea de pozare a conductelor de distribuţie, măsurată de la suprafaţa terenului, până la generatoarea superioară a conductei va fi de 1m în carosabil cu fundaţie de beton, de cel puţin 0.7 m în spaţii pavate şi de cel puţin 0.5 m în spaţii verzi. Branşamentele se vor monta subteran şi se vor proteja împotriva coroziunii prin izolare cu împâslitură de sticlă şi bitum. Conductele de gaze naturale din oţel se vor izola conform prevederilor I.6-98 art. 11,4, iar în procesul de execuţie calitatea acesteia se va verifica conform STAS 7335/3-86 şi se va considera corespunzătoare dacă sunt satisfăcute următoarele condiţii: Izolaţia să fie continuă, fără denivelări şi crăpături, Suprapunerile în elice să fie regulate pe circa un cm pentru benzile de armare, respectiv 2 cm pentru înfăşurarea de protecţie. ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.161 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
Grosimea măsurată cu un dispozitiv de măsură pentru exterior să nu difere în nici un punct faţă de grosimea nominală, cu mai mult de: - 2mm pentru izolaţia foarte întărită, - 1,5mm pentru izolaţia întărită. Staţia de reglare măsurare predare: filtrarea, măsurarea şi reglarea gazelor se va face printr-o instalaţie compactă executată cu echipamente speciale, montate pe un saşiu, adăpostite sub o copertină. Incinta în care se va amenaja SRMP se va racorda la reţeaua de alimentare cu energie electrică existentă în zonă. Dimensionarea instalaţiilor din cadrul SRMP se va face după următorii parametri: 1. Presiunea de intrare în staţie p1 = 6÷ 40 bari 2. Presiunea de ieşire din staţie p2 = max 1,8 bari 3. Debitul maxim Qmax = 2.400Nmc/h Debitele de calcul pentru dimensionare se vor stabili după următoarele prescripţii: Pentru reţeaua de repartiţie şi pentru ramurile principale ale reţelei de distribuţie se va lua în considerare consumul pentru o etapă de perspectivă de minimum 20 de ani. Ţinând cont de dezvoltarea în viitor a zonelor deservite, eventuala modificare a regimului de înălţime şi a densităţii construcţiilor existente. Pentru traseele de interconectare se va considera şi debitul de avarie al sectoarelor vecine. Dimensionarea reţelei de repartiţie trebuie să asigure în caz de defectare a uneia din staţiile de măsurare predare, în orice punct al reţelei, 50% din debitul de calcul. Pentru ramurile secundare se va considera debitul instalat al aparatelor de utilizare existente şi a celor ce se vor monta în viitor. Pentru instalaţiile de utilizare şi branşamentele consumatorilor casnici se vor însuma debitele tuturor aparatelor de utilizare de aceeaşi categorie şi se vor aplica factori de încărcare corespunzători fiecărei categorii de utilizare.
3.9.7. Alimentarea cu căldură
În prezent locuitorii comunei folosesc pentru încălzire combustibil solid (lemne, deşeuri agricole etc.), combustibil lichid, sau utilizează echipamente electrice de încălzire. Se recomandă ca alimentarea cu căldură a locuinţelor şi a clădirilor cu caracter socio- cultural din satele comunei să se realizeze cu centrale termice individuale ce vor funcţiona pe bază de gaze naturale din conducta de distribuţie de presiune redusă propusă.
Lucrări prioritare: - Realizarea unei reţele de distribuţie de presiune redusă a gazului pentru alimentarea centralelor termice individuale necesare preparării agentului termic de încălzire. - Racordarea construcţiilor din satele comunei la reţeaua de gaze naturale propusă; - Înfiinţarea reţelei de repartiţie si distribuţie de gaze în toate localităţile comunei; - Înfiinţarea staţiei de reglare-măsură. ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.162 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
3.9.8. Gospodărirea comunală
Implementarea în judeţul Suceava a politicii UE privind gestiunea deseurilor se asigură prin Planul Judeţean de Gestionare a Deseurilor (PJGD), întocmit în baza Planului Regional de Gestionare a Deseurilor (PRGD) aprobat prin Ordinul comun al Ministerului Mediului si Gospodărire a Apelor si al Ministerului Integrării Europene nr. 1.364/14.12.2006, respectiv nr. 1.499/21.12.2006, care la rândul său a fost întocmit în baza Strategiei naţionale de gestionare a deseurilor si Planul naţional de gestionare a deşeurilor– PNGD -, documente ce au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.1.470/2004 privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deseurilor si a Planului naţional de gestiune a deseurilor. PNGD, PRGD si PJGD reprezintă instrumentele care stabilesc un sistem unitar pentru managementul deseurilor municipale, prevăd stabilirea graduală la nivel naţional, regional si judeţean a unui sistem de management al deseurilor municipale si constau în: a) colectarea/colectarea selectivă; b) transportul si transferul deseurilor; c) recuperarea si reciclarea anumitor fracţiuni din deseurile municipale cu accent pe ambalajele de plastic (PET); d) recuperarea energiei; e) tratarea deseurilor si neutralizarea acestora; f) depozitarea (eliminarea finală) în depozite controlate, conforme cu legislaţia de mediu în vigoare. OBIECTIVE JUDEŢENE PENTRU GESTIONAREA DEŞEURILOR
La nivel de judeţ trebuie îndeplinite cel puţin obiectivele şi ţintele naţionale. In cazul în care există un potenţial local de depăşire a ţintelor naţionale, judeţul îşi poate stabili propriile ţinte.
Din Strategia Judeţeană de Gestionare a Deşeurilor Suceava enumerăm următoarele obiective: • Adaptarea şi dezvoltarea cadrului instituţional şi organizatoric în vederea îndeplinirii cerinţelor naţionale şi europene • Asigurarea resurselor umane direct implicate în sistemul de gestionare a deşeurilor ca număr şi pregătire profesională • Crearea şi utilizarea de sisteme şi mecanisme economico-financiare pentru gestionarea deşeurilor în condiţiile respectării principiilor generale, cu precădere principiului “poluatorul plăteşte” şi cel privind responsabilitatea producătorului • Exploatarea tuturor posibilităţilor de natură tehnică şi economică privind valorificarea deşeurilor • Asigurarea celor mai bune opţiuni pentru colectarea şi transportul deşeurilor municipale • Gestionarea deşeurilor biodegradabile • Reducerea cantităţii de deşeuri de ambalaje depozitate prin valorificare şi reciclare • Creşterea cantităţilor de deşeuri de ambalaje colectate şi a eficienţei colectării selective a acestora ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.163 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
• Implementarea colectării selective a deşeurilor de ambalaje pe tipuri de deşeu : hârtie, sticlă, plastic. În judeţul Suceava, până în 2011, se vor construi 2 depozite de deseuri conforme cu legislaţia U.E., din care unul în zona de est pe teritoriul comunei Moara si unul în zona de vest pe teritoriul comunei Pojorâta, cu termen de finalizare anul 2011. Coordonatele principale ale viziunii strategice constau în împartirea judetului în doua zone principale privind colectarea, transportul si depozitarea deseurilor: - Zona de Est – acoperind 57% din teritoriul judetului si 85% din populatia acestuia. - Zona comunei ar urma sa fie arondata viitorului depozit ecologic din comuna Moara (în vecinatatea Municipiului Suceava); - Zona de Vest – acoperind 43% din suprafata judetului si numai 15% din populatia acestuia. Zona ar urma sa fie arondata viitorului depozit ecologic din comuna Pojorâta (în vecinatatea Municipiului Câmpulung Moldovenesc). Principala ratiune considerata în proiectarea celor doua zone este aceea a imposibilitatii preluarii întregii cantitati de deseuri municipale potential generate la nivelul judetului Suceava (în ipoteza unu grad ridicat de colectare) în cadrul unui singur depozit. Un al doilea depozit ar urma sa deserveasca zona aflata la distante mai mari si mai greu accesibila de Municipiul Suceava. Zona de est grupeaza teritoriul aflat în zona de podis si lunca Siretului (zone joase cu densitati mari ale populatiei). Zona de vest include preponderent teritoriul muntos al judetului cu densitati mici ale populatiei (< 50 loc/km 2).
În cadrul celor doua zone principale au fost propuse 7 subzone. Criteriul principal de delimitare al acestor subzone a fost acela al disponibilitatii cailor de acces pentru colectarea si transportul deseurilor si al eficientei transportului.
ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.164 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
Propunerea de localizare a statiilor de transfer si de arondare directa la depozitele zonale Conform Strategiei Judeţene de Gestionare a Deşeurilor Suceava , la Fălticeni a fost propusă a fi realizată una din cele 7 staţii de transfer a deşeurilor din judeţ, aceasta urmând a deservi subzona 7 din care face parte şi comuna Vadu Moldovei.
OBIECTIVE LOCALE PENTRU GESTIONAREA DEŞEURILOR
În comuna este organizat serviciul de salubritate la nivel local prin gestiune directă. Au ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.165 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI fost închise, până la data de 16.07.2009, fostele depozite de deşeuri menajere, conform H.G. nr. 349/2005. Spaţiile acestora au fost propuse spre ecologizate şi realocare, pentru redarea în circuitul naturii. Conform Directivei Europene şi Strategiei Naţionale de Gestionarea Deşeurilor, a Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor (aprobate prin H.G. nr. 1470/2004) şi a Masterplanului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor se impune respectarea următoarelor măsuri: • Eliminarea depozitărilor necontrolate a deşeurilor în localităţile rurale, introducerea sistemului de colectare selectivă în toate localităţile judeţului. • Stabilirea şi realizarea punctelor de precolectare selectivă a deşeurilor pe teritoriul comunei (în intravilan), cu amplasarea containerelor pe o platformă, în fiecare sat al comunei. Platforma va fi dimensionată corespunzător numărului şi tipului de containere precum şi funcţie de operaţiunile ce urmează să se desfăşoare (sortare manuală sau mecanizată, valorificare deşeuri, etc.). • Comuna face parte din subzona 7. Deşeurile vor fi colectate şi transportate la staţia de transfer Fălticeni, iar de aici la depozitul zonal de la Moara. • Întreţinerea punctelor de precolectare şi transportul deşeurilor din aceste puncte de colectare se va face de către societăţi specializate în colaborare cu Consiliul Local. • Punctele de precolectare a deşeurilor vor fi amplasate în intravilanele localităţilor aparţinătoare comunei, numărul acestora fiind dimensionat în funcţie de populaţie, capacitatea recipienţilor folosiţi şi frecvenţa preluării deşeurilor de către serviciul de salubritate (SR 13387 Salubrizarea localităţilor, Deşeuri urbane -Prescripţii de proiectare a punctelor pentru precolectare).
În funcţie de populaţie, şi considerându-se o frecvenţă de ridicare a deşeurilor de 2 - 3 zile în perioada de vară şi 4 - 5 zile în perioada de iarnă şi o capacitate a eurocontainerelor de 1,1 mc, s-au stabilit platforme de precolectare pe fiecare localitate, conform planselor. Pe acestea vor fi amplasate un număr de cinci eurocontainere (2 containere de biodegradabil, un container hârtie+carton, un container PET post consum, un container plastic general) pe platforme betonate special amenajate, după cum urmează: Eurocontainerele de 1100l vor fi amplasate în condiţii salubre, pe platforme betonate (cu pantă de 1%) prevăzute cu rigole de drenare a apei pluviale şi racordate la reţeaua de apă şi canalizare, sau la şanţul de colectare a apelor adiacent drumului, la care să aibă acces mijloacele de transport ce asigură preluarea deşeurilor, şi situate la o distanţă de cca. 10 m de clădiri. Se recomandă împrejmuirea platformelor cu gard pentru prevenirea împrăştierii deşeurilor şi accesului persoanelor neautorizate. În punctele de precolectare nu este permisă pozarea conductelor de distribuţie a apei şi a conductelor de canalizare sau de gaze naturale. Deşeurile vor fi precolectate selectiv, pe patru fracţii: sticlă, plastic, hârtie şi carton, şi deşeuri generale. Capacele containerelor vor fi adaptate fiecărui tip de deşeu şi vor fi colorate diferit pentru a facilita selectarea. Pentru fracţia biodegradabilă (menajere, deşeuri din grădini, zootehnice) se recomandă ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.166 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI compostarea în gospodării şi utilizarea ca îngrăşământ organic. Deşeurile spitaliceşti provenind de la dispensarele veterinar şi uman considerate periculoase (infecţioase şi înţepătoare) fie vor fi transportate în condiţii de siguranţă şi incinerate într-un incinerator spitalicesc autorizat, fie neutralizate termic şi depozitate la depozitul zonal în regim de deşeuri menajere nepericuloase. Este necesar a se respecta prevederile OG 119/2014 cu privire la zonele de protecţie sanitară (50 m faţă de zonele locuite) a cimitirelor, acolo unde nu există alimentare cu apă în sistem centralizat.
3.10. PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA MEDIULUI
Una din axele prioritare în jurul căreia se vor construi noile strategii şi programe de dezvoltare rurală este orientarea strategică privind îmbunătăţirea mediului în zonele rurale.
Obiectivul general al acestei axe este utilizarea durabilă a terenurilor agricole şi forestiere prin menţinerea populaţiei în mediul rural, promovarea practicilor agro-ecologice, conservarea biodiversităţii şi gestionarea raţională a resurselor forestiere.
Obiectivele specifice sunt prezentate mai jos şi vor contribui la:
a) Promovarea managementului durabil al terenului agricol: • Sprijinirea utilizării continue a terenului agricol în zone afectate de handicapuri naturale, care să contribuie la conservarea zonelor rurale, dar şi la susţinerea şi promovarea sistemelor agricole durabile; • Conservarea diversităţii biologice şi a habitatelor speciilor prioritare prin efectuarea de plăţi compensatorii pentru fermierii ce utilizeaza terenuri agricole şi forestiere aflate în interiorul sit-urilor Natura 2000.
b) Managementul durabil al terenului forestier: • Sprijin pentru extinderea suprafeţei de păduri prin împădurirea terenurilor agricole şi ne-agricole (ca prima împădurire) având în vedere protecţia mediului, prevenirea dezastrelor naturale şi diminuarea efectului schimbărilor climatice; • Sprijin pentru măsurile voluntare de gospodărire a pădurilor, aplicate în scopul dezvoltării biodiversităţii şi conservării siturilor naturale; • Sprijin pentru proprietarii de păduri în derularea investiţiilor neproductive ce conduc la o valoare ridicată a pădurilor.
Măsurile acestei axe trebuie să contribuie la implementarea reţelei agricole şi forestiere NATURA 2000, să ţină cont de angajamentul de la Goteborg de a opri declinul biodiversităţii până în 2010, de Directiva Cadru a Apei 2000/60/EC şi de Protocolul de la Kyoto privind ameliorarea efectelor schimbării climei. Pentru realizarea acestor priorităţi, sunt încurajate următoarele acţiuni cheie: • Promovarea serviciilor de mediu şi a practicilor agricole care nu afectează flora şi fauna; ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.167 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
• Păstrarea terenurilor forestiere şi a fermelor. Un management durabil al teritoriului poate ajuta la reducerea riscurilor cum ar fi abandonul, deşertificarea şi incendiile forestiere, în special în zone mai puţin favorizate. Terenurile şi habitatele, fie că sunt din lunci sau păşuni montane, pot fi ocrotite cu ajutorul unor sisteme potrivite pentru ferme; • Combaterea schimbărilor climatice. Agricultura şi sectorul forestier sunt în prima linie a dezvoltării energiei durabile şi materii prime pentru instalaţii de bioenergie; • Consolidarea contribuţiei fermelor care utilizează practici organice; • Încurajarea iniţiativelor mediu/economie de tipul câştig/câştig; • Promovarea unui echilibru teritorial. Programele de dezvoltare rurală pot aduce o contribuţie vitală la gradul de atractivitate a zonei rurale. Pot asigura, de asemenea, şi păstrarea unui echilibru durabil între zonele rurale şi urbane.
“Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală” , elaborat pe baza Liniilor Directoare Strategice ale Comunităţii, defineşte următoarele obiective generale pentru perioada 2007 - 2013: Creşterea competitivităţii sectoarelor agro-alimentar şi forestier (Axa 1); Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural (Axa 2); Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale (Axa 3); Demararea şi funcţionarea iniţiativelor de dezvoltare locală (LEADER) (Axa 4). În cadrul Axei 2 (Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural), 60% din alocarea financiară este acordată pentru sprijinirea activităţilor agricole din zonele defavorizate. Această decizie are la bază faptul că aproximativ 55% din suprafaţa agricolă utilizată (SAU) a României este considerată defavorizată datorită altitudinii, pantei, productivităţii scăzute a solului, condiţiilor climatice nefavorabile şi a altor caracteristici specifice de mediu. Un procent de 30 % din alocarea financiară este destinat sprijinului pentru practicile de agro - mediu, reprezentând astfel a doua prioritate în cadrul Axei 2. Prin acest tip de sprijin vor fi acordate plăţi compensatorii pe suprafaţa de teren agricol, fermierilor care adoptă voluntar metode de producţie compatibile cu protecţia mediului, în special pentru conservarea biodiversităţii, agricultura ecologică precum şi pentru protecţia resurselor de apă şi sol. O importanţă deosebită este acordată conservării sau reintroducerii sistemelor agricole cu valoare naturală înaltă. Plăţile Natura 2000 pentru terenurile agricole şi forestiere se estimează a fi efectuate începând cu anul 2010. Referitor la desemnarea siturilor Natura 2000, Reţeaua Europeană este în curs de implementare în România, dar nu este încă o reţea funcţională. În prezent, se lucrează la elaborarea măsurilor de conservare care vor sta la baza calculului plăţilor compensatorii. Această măsură va veni să încurajeze menţinerea activităţilor agricole, într-un mod de gospodărire extensivă a terenurilor, acest lucru contribuind la atingerea obiectivelor propuse în ceea ce priveşte menţinerea unei stări favorabile de conservare a habitatelor naturale şi a speciilor de plante şi animale sălbatice de interes comunitar. Măsurile care vizează promovarea managementului durabil al terenurilor forestiere, deţin o alocare financiară de 10% din bugetul Axei 2 (Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural). Sprijinul pentru împădurire are în vedere atât atenuarea efectelor gazelor cu efect de seră, cât şi îmbunătăţirea condiţiilor de mediu în zonele care se confruntă cu riscuri naturale (inundaţii, eroziunea solului). Este de asteptat ca prin implementarea măsurilor din cadrul Axei prioritare 1 care vizează formarea profesională, informarea şi difuzarea de cunostinţe şi utilizarea serviciilor de consiliere, să se aducă o contribuţie semnificativă la îndeplinirea obiectivelor axei prioritare 2, având în vedere nivelul scăzut de informaţie existent în rândul fermierilor în ceea ce priveşte gospodărirea durabilă a resurselor naturale. ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.168 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
Protecţia şi conservarea mediului reprezintă unul din obiectivele de baza ale amenajării teritoriului, prin care se asigură dezvoltarea si valorificarea durabilă şi echilibrată a resurselor acestuia. Pentru eliminarea şi prevenirea poluării la nivelul aerului, apelor şi solului se propun următoarele măsuri:
Protecţia aerului
Atmosfera fiind cel mai larg vector de propagare a poluanţilor, ale căror efecte se resimt de la nivel local până la nivel global asupra tuturor elementelor biotice şi abiotice, monitorizarea calităţii aerului ocupă un loc esenţial, constituindu-se într-un element de fundamentare a strategiilor de control. A supune controlului calitatea aerului presupune elaborarea unui program coerent care să vizeze toate problemele de poluare precum şi responsabilităţile autorităţilor locale. Monitorizarea emisiilor, ce defineşte cauza poluării, este un mijloc de informare absolut necesar asupra contribuţiei pe care o au diferite surse, permiţând astfel stabilirea priorităţilor cu privire la reducerea poluării. Pentru îmbunătăţirea calităţii aerului în comuna Vadu Moldovei se propun următoarele măsuri: - Amplasarea platformelor de colectare a deşeurilor Eurocontainerele vor fi amplasate în condiţii salubre, pe platforme betonate (cu pantă de 1%) prevăzute cu rigole de drenare a apei pluviale şi racordate la reţeaua de apă şi canalizare, sau la şanţul de colectare a apelor adiacent drumului, la care să aibă acces mijloacele de transport ce asigură preluarea deşeurilor, şi situate la o distanţă de cca. 10 m de clădiri. Se recomandă împrejmuirea platformelor cu gard pentru prevenirea împrăştierii deşeurilor şi accesului persoanelor neautorizate; - Îmbunătăţirea transportului public în comun prin înnoirea parcului auto şi întreţinerea corespunzătoare a acestora; - Realizarea perdelelor de protecţie în zona arterelor rutiere foarte circulate (DJ), prin plantarea de arbori, ce vor constitui zone - tampon între zona stradală şi zona de locuit; - Înlocuirea treptată a combustibililor tradiţionali (lemn, cărbune, produse petroliere) cu gaze naturale.
Protecţia apei
Protecţia apelor de suprafaţă, subterane şi a ecosistemelor acvatice are ca obiect menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii şi productivităţii biologice ale acestora, în scopul evitării unor efecte negative asupra mediului, sănătăţii umane şi bunurilor materiale. Fiind un factor de mediu fundamental, apa conferă posibilităţi de utilizare pentru orice fel de necesităţi. Supravegherea calităţii apelor are ca scop protecţia împotriva efectelor nocive ale poluării şi implică două etape: cunoaşterea calităţii şi măsuri de protecţie a acesteia. Aceasta include monitorizarea apelor de suprafaţă, a precipitaţiilor şi a apelor subterane. Ca măsuri, sunt necesare: 1. Realizarea unui sistem centralizat de canalizare şi epurare a apelor uzate va creşte atractivitatea zonei în sensul atragerii de investiţii şi de protejare a populaţiei şi a mediului înconjurător împotriva efectelor oricărui tip de contaminare a apei potabile prin ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.169 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
asigurarea calităţii ei de apă curată şi sanogenă. În comuna Vadu Moldovei este necesară realizarea unei canalizări capabile să preia apele uzate de la consumatori şi să le conducă într-o staţie de epurare prin care să se asigure o calitate corespunzătoare a apelor epurate în concordanţă cu cerinţele normelor în vigoare la descărcarea in emisar; 2. Delimitarea zonelor de protecţie ale apelor de suprafaţă, interzicerea oricăror deversări necontrolate de ape uzate, reziduuri şi depuneri de deşeuri în cursurile de apă şi pe malurile acestora; 3. Controlul strict al depozitării deşeurilor menajere şi zootehnice, cu respectarea normelor în vigoare; 4. Controlul utilizării îngrăsămintelor chimice şi a pesticidelor precum şi a administrării pe sol a îngrăşămintelor organice provenite din zootehnie; Lucrări de regularizare a albiei pârâu/râu si apărări de maluri pt. prevenirea si reducerea consecinţelor distructive ale inundaţiilor: - Decolmatare Râu Mediasca pe o lungime de 3400 metri; - Decolmatare Râu Şomuz pe o lungime de 4600 metri ; - Decolmatare pâraie locale la Ioneasa si Movileni - lungime 2400m; - Construcţie dig si apărări de maluri pe râul Moldova în dreptul satului Vadu Moldovei II (zona URCAP) - lungime 800 m
Protecţia solului
Ameliorarea şi menţinerea pe termen lung a funcţiilor solului şi contracararea poluării şi deteriorării lor sunt obiectivele principale pentru protecţia, ameliorarea şi utilizarea durabilă a solurilor de pe teritoriul comunei Vadu Moldovei. Solul este un factor de mediu fundamental ce trebuie protejat cu aceeaşi atenţie ca aerul şi apa. Este un mediu divers, dar fragil, care este însă factorul principal al asigurării hranei oamenilor, animalelor şi plantelor. Un centimetru în grosime de sol se realizează în zeci şi chiar sute de ani, dar de pierdut îl putem pierde într-un an, datorită vânturilor, precipitaţiilor, defrişării pădurilor sau folosirii neraţionale a unor substanţe chimice.
Ca măsuri pentru prevenirea poluării solurilor , se impun: • asigurarea instalaţiilor şi capacităţilor de utilizare controlată a îngrăşămintelor chimice şi pesticidelor la producătorii agricoli, depozitarea controlată a deşeurilor de pesticide; • extinderea folosirii îngrăşămintelor naturale şi a îngrăşămintelor chimice biodegradabile cu respectarea normelor de bună practică agricolă; • colectarea mortalităţilor de animale, depozitarea adecvată în camere frigorifice şi transportul acestora către agenţi specializaţi în eliminarea prin incinerare; • realizarea de platforme de compostare pentru reziduurile zootehnice; • sprijinirea activităţii şi programelor de colectare, reciclare şi valorificare a deşeurilor industriale şi din construcţii; • restrângerea suprafeţelor afectate şi reintroducerea, prin măsuri de reconstrucţie ecologică, a terenurilor degradate în circuitul agricol şi forestier. Colectarea deşeurilor pe teritoriul comunei Vadu Moldovei se va face conform Directivei Europene a Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor (aprobate prin H.G. nr. 1470/2004), care impun următoarele măsuri: • Dezafectarea şi reconstrucţia ecologică a terenului aferent actualului depozit de deşeuri (până la data de 16 iulie 2009); • Stabilirea şi realizarea platformelor de colectare selectivă a deşeurilor pe teritoriul comunei şi a localităţilor componente (în intravilan); ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.170 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
• Implementarea sistemului de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice. În acest sens s-a elaborat proiectul “ Sistem ecologic integrat pentru colectarea, valorificarea deşeurilor menajere din comuna Vadu Moldovei, cu Staţie de transfer la Roşiori” care va trebui implementat cât mai curând posibil. Acest proiect este realizat prin eforturile unui grup local de acţiune care reuneşte 18 comune. Acest sistem va cuprinde: - separarea la sursă şi colectarea selectivă a deşeurilor; - transport; - sortarea materialelor reciclabile; - concasarea deşeurilor rezultate din demolări şi construcţii; - compostarea fracţiei organice a deşeurilor; - depozitarea separată a deşeurilor menajere solide; - depozitarea deşeurilor periculoase; - colectarea şi tratarea levigatului. Se vor amenaja platforme de colectare a deşeurilor pentru gospodăriile individuale şi euro-pubele pentru agenţii economici şi instituţiile publice. Deşeurile colectate de la gospodării vor fi transportate în vederea procesării prin: compostare, sortare/balotare sau a depozitării în platformele de compostare. Deşeurile colectate de la agenţii economici şi insituţiile publice vor fi transportate la platformele de compostare din comuna Vadu Moldovei (deşeurile biodegradabile) şi la staţia de sortare amenajată pe teritoriul acestei comune (deşeurile nebiodegradabile - valorificabile).
Un al doilea set de măsuri vizează protecţia împotriva degradării solurilor prin procesele de deplasare în masă precum şi pe terenurile cu exces de umiditate. Astfel, este necesar: - menţinerea învelişului vegetal pe versanţii înclinaţi; - raţionalizarea păşunatului sau interzicerea acestuia pe pantele care indică alunecări în pregătire; - evitarea supraîncărcării cu construcţii grele a căror fundaţie este instalată superficial; - se poate opta şi pentru utilizarea agricolă a anumitor versanţi prin amenajarea plantaţiilor pomicole şi viticole; - practicarea unui sistem de culturi care să asigure un grad mare de acoperire a solului, cu rol împotriva eroziunii; - restrângerea suprafeţelor afectate şi reintroducerea, prin măsuri de reconstrucţie ecologică, a terenurilor degradate în circuitul agricol şi forestier. Pentru solurile afectate de exces de umiditate se recomandă lucrări de desecare, canale de drenaj, captări de izvoare, decolmatarea şi adâncirea albiilor pâraielor din apropiere. Pentru prevenirea riscurilor naturale se vor respecta condiţiile de fundare din studiile geotehnice şi se va acorda o atenţie deosebită sistematizării verticale. Sistematizarea verticală a terenului se va realiza astfel încât scurgerea apelor meteorice de pe acoperişuri şi de pe terenul amenajat să se facă către un sistem centralizat de canalizare – şanţuri de scurgere a apelor pluviale de-a lungul drumurilor – fără să se afecteze proprietăţile învecinate. Remedierea cauzelor poluării şi degradării solurilor trebuie efectuată în ordinea priorităţilor definite prin politica comunei, în paralel cu aplicarea de măsuri administrative ferme.
ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.171 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
Protecţia florei şi faunei
Pierderea diversităţii biologice continuă, mai ales ca urmare a distrugerii habitatelor, în urma urbanizării, extinderii culturilor agricole, extinderii suprafeţelor despădurite, recoltărilor excesive, dar şi ca urmare a poluării. Pentru conservarea biodiversităţii se propun următoarele măsuri: - stoparea defrişărilor şi iniţierea unor programe de refacere a pădurilor în scopul diminuării proceselor de degradare a solului, în special în zonele deficitare în vegetaţie forestieră; - reconstituirea pădurilor prin sistemul perdelelor de protecţie şi prin împădurirea terenurilor degradate, improprii culturilor agricole, sau a celor cu productivitate foarte scăzută; - dezvoltarea turismului prin valorificarea din perspectivă durabilă a siturilor naturale; - ameliorarea ecosistemelor acvatice, reglementarea folosirii ecosistemelor acvatice şi a zonelor umede prin diminuarea impactului antropic şi evitarea schimbării condiţiilor hidrologice; - prevenirea distrugerii ecosistemelor naturale prin păstrarea de fâşii de vegetaţie naturală în cadrul culturilor agricole; - prevenirea reducerii în continuare a numărului de specii şi a efectivului de populaţii din biocenozele naturale; - evitarea fragmentării habitatelor şi restabilirea coridoarelor de migraţie a animalelor şi de dispersie a plantelor; - protejarea speciilor autohtone prin prevenirea răspândirii speciilor invazive şi a speciilor modificate genetic; - protejarea şi restabilirea resurselor cinegetice şi piscicole prin optimizarea efectivelor şi structurii populaţiilor; - stimularea comunităţilor locale în vederea creşterii gradului de conştientizare asupra nevoilor de conservare a biodiversităţii Menţionăm că pe teritoriul comunei există terenuri disponibile pentru amenajare parcuri şi spaţii verzi . Astfel, se propun pentru introcucerea în categoria spaţiilor verzi următoarele terenuri, pentru a atinge cota de 26mp pe locuitor în anul 2013: - Antoceni 2064 mp - Vadu Moldovei 3792 mp - Oniceni 6180 mp - Manolea 6030mp. Se propune creşterea suprafeţei de spaţii verzi de la 109918 mp la 130624mp.
3.11. REGLEMENTĂRI URBANISTICE
• Soluţia generală de organizare şi dezvoltare: Soluţia de urbanism prevede organizarea şi dezvoltarea localităţii suprapusă pe intravilanul existent, cu menţinerea structurii actuale.
ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.172 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
• Organizarea căilor de comunicaţie: Trama actuală satisface accesele, dar este necesară îmbunătăţirea calitativă prin aplicarea de îmbrăcăminţi asfaltice, marcaje corespunzătoare, amenajarea rigolelor de preluare a apelor, reabilitarea podurilor şi, acolo unde este necesar, construirea de poduri şi podeţe noi, amenajarea de trotuare şi alei pietonale, amenajarea profilelor transversale în intravilan.
• Destinaţia terenurilor, zonele funcţionale rezultate: - Cea mai mare parte a terenurilor din intravilan vor continua să fie suportul pentru practicarea agriculturii şi asigurarea, în acest mod, a produselor agricole necesare consumului în gospodăriile populaţiei şi în industria alimentară locală. - Zona de dotări socio-culturale este constituită din obiectivele existente care satisfac necesităţile localităţii şi care sunt situate în zona de locuit. Acestora li se adaugă noile obiective propuse, cum ar fi creşa, biserica „ Sfinţii Constantin şi Elena”, spaţiu social dedicat mamei şi copilului aflaţi în dificultate, etc.. Datorită dispunerii acestora se conturează zona centrală a localităţilor. - Zona de unităţi industriale şi depozitare se va dezvolta pe amplasamentul actual al obiectivelor existente. Obiectivele de industrie mică (meşteşuguri şi artizanat, prelucrarea artistică a lemnului, prelucrarea primară a lemnului) compatibile cu celelalte zone funcţionale vor putea fi amplasate şi în cadrul acestora (în principal în zona de locuinţe). Orice nouă activitate de natură productivă va fi analizată pe baza unui studiu de impact, în principal urmărindu-se reducerea la minim a efectelor asupra mediului.
• Interdicţii definitive de construire la culoare tehnice şi zone de protecţie cu regim sever: - zona reţelei de tensiune - 20 kV – 12m; - zona de protecţie a cimitirului – 50m; - zona de protecţie a cursurilor de apă - 30m; - zona de protecţie a aducţiunilor de alimentare cu apă – 10m; - zona de protecţie a staţiilor de pompare – 10m; - zona de protecţie a staţiilor de clorinare şi a rezervoarelor – 20m; - zona de protectie fermă de taurine 200m; - zonă de protecţie la diguri : - spre cursul de apă 10m - spre interiorul incintei 4m; - zonă de protecţie la staţia de epurare: 300m.
În vederea stabilirii regulilor generale de construire, teritoriul intravilan al satelor a fost împărţit în Unităţi Teritoriale de Referinţă (UTR). UTR-ul se defineşte ca o reprezentare convenţională a unui teritoriu având o funcţiune predominantă sau/şi omogenitate funcţională, pentru care se pot stabili reguli de construire general valabile. UTR-ul este delimitat prin limite fizice, existente în teren (străzi, limite de proprietate, ape). Având în vedere limitele reduse ale localităţilor rurale şi faptul că funcţiunea de locuire este cea dominantă, numărul de UTR-uri este redus. Reprezentarea grafică a reglementărilor se face în planşa "Reglementări", care deţine şi elemente de echipare a teritoriului - existent şi propus. Detalieri ale reglementărilor se fac în R.L.U. ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.173 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
3.12. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ
Principalele obiective de utilitate publică de pe teritoriul administrativ al localităţii Vadu Moldovei sunt prezentate clasificat mai jos:
DOMENII CATEGORII DE INTERES NAŢIONAL JUDEŢEAN LOCAL INSTITUŢII PUBLICE ŞI SERVICII Vadu Moldovei
Primărie X Poliţie X Oficiu Poştal X Remiza PSI X Cămin cultural X Biblioteca X Piaţa X Grădiniţe X Şcoala generală cl. I-IV, X Şcoala generală cl. V-VIII X Dispensar uman, X Dispensar veterinar X Centru de consiliere X Stadion X Unităţi de cult:biserici şi mănăstiri X Teren de sport X Magazin coop X Magazin mixt X Bar X Moara X Canton silvic X
OBIECTIVE PROPUSE Construire sală de sport X Spaţii de joacă pentru copii X Camin cultural X Sală de sport X Scoala X
GOSPODĂRIE COMUNALĂ Staţie de epurare X Staţie de pompare X Cimitir ortodox X Rezervor X
CĂI DE COMUNICAŢIE DN 2E(E85) X ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.174 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
DOMENII CATEGORII DE INTERES NAŢIONAL JUDEŢEAN LOCAL DJ 208E X DJ208F X DC8 X Străzi în intravilan X
INFRASTRUCTURĂ MAJORĂ Reţea de alimentare cu energie electrică X Reţea de telecomunicaţii X Reţea de alimentare cu apă X Reţea de canalizare X
SISTEME DE PROTECŢIE A MEDIULUI Zone de protecţie sanitară cu regim sever X Zone de protecţie la culoarele tehnice X Zone de protecţie la monumente X
Pe teritoriul comuneivadu Moldovei s-au identificat următoarele tipuri de terenuri: • terenuri proprietate publică de interes local: terenurile ocupate de dotările publice din localităţile componente comunei (poliţie, dispensar, bibliotecă, şcoală, grădiniţă, biserică, cimitir şi altele asemenea), zona drumurilor locale şi traseul drumurilor judeţene; • terenuri proprietate privată de interes local formate din: terenurile arabile, păşunile şi fâneţele, terenurile neproductive aflate în intravilan sau în extravilanul localităţii; • terenuri proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice formate din terenurile din zona de locuinţe şi funcţiuni complementare, terenurile agricole din intravilan.
Pentru ridicarea standardului de viaţă şi civilizaţie a locuitorilor din comună şi mărirea gradului de atracţie a localităţii se vor prezenta obiectivele de utilitate publică din comuna Vadu Moldovei ce sunt propuse a se realiza în următorii 10 ani:
Obiectivele strategice şi de dezvoltare (direcţii de dezvoltare) ale comunei Vadu Moldovei
1. Modernizarea şi dezvoltarea căilor de transport: • Realizarea de alei pietonale în satul Vadul Moldovei 5000m ; • Realizarea de alei pietonale în satul Dumbrăviţa 2000m; • Modernizare prin asfaltare a DC 10 B Dumbrăviţa – Vadu Moldovei, lungime 5 700 metri; • Modernizare prin asfaltare a drumurilor comunale Ioneasa, Nigotesti, Mesteceni, Movileni, lungime 9 800 metri; • Modernizare prin asfaltare a străzilor secundare din satul Vadu Moldovei, lungime 3 300 metri; • Semaforizare si semnalizare E 85; • Semnalizare drumuri comunale; • Balastare drumuri agricole pe Măsura 125; ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.175 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
• Înfiinţare drum de căruţe pentru decongestionarea E 85; • Realizarea şi amenajarea de noi drumuri săteşti în zonele de extinderi ale intravilanelor prin asfaltare; • Amenajarea staţiilor de călători; • Realizarea de spaţii de parcare; • Construcţie pod de 6 metri peste Râul Mediasca în satul Ioneasa; • Decolmatarea şanţurilor existente; Executarea de şanţuri de scurgere acolo unde este necesar. 2. Modernizarea echipării edilitare:
• Extinderi ale reţelei de joasă tensiune pe suprafeţele nou introduse în intravilan; • Post de transformare nou în satul Vadu Moldovei si înlocuire stâlpi current electric pe o distanţă de 3 000 metri în vederea îmbunătăţirii parametrilor curentului electric; Lucrări de reabilitare si extindere a reţelei de iluminat public în satele comunei pe o lungime de 18 km ; Alimentare cu apă în satele Vadu Moldovei I si II si Ciumulesti, în lungime de 12.265 metri; • Înfiinţare reţele canalizare plus staţie de epurare în satele Vadu Moldovei I, Vadu Moldovei II, Cămârzani si Ciumulesti în lungime de 30 km • Înfiinţare reţele canalizare în satul Dumbrăviţa, lungime 6 km; • Înfiinţare reţele canalizare plus staţie de epurare în satele Nigotesti, Ioneasa, Mesteceni si Movileni – lungime 14 km; • Staţie de epurare în satul Vadu Moldovei; Staţie de epurare în satul Ioneasa; Înfiinţare reţea gaze naturale în comună – proiect judeţean “Utilităţi şi mediu la standarde europene”, în satele Vadu Moldovei, Ciumulesti, Cămârzani, Mesteceni si Movileni în lungime de 20 km;
3. Reabilitarea şi construirea de noi obiective socio-culturale: • Construire sediu Primărie în satul Vadu Moldovei ; • Construire grădiniţă program normal în satul Vadu Moldovei; • Construire şcoală generală nouă (cl. I-IV) în satul Ciumulesti; • Reabilitarea si modernizarea Căminului Cultural Ciumulesti; • Înfiinţare atelier pentru confecţionat măsti populare în cadrul Căminului Cultural Ciumulesti; • Construire Cămin Cultural nou în satul Nigotesti; • Reabilitare clădire Scoala de Arte si Meserii Vadu Moldovei; Reabilitare clădire scoală, construire grupuri sanitare în satul Movileni; • Reabilitare clădire scoală, construire grupuri sanitare în satul Nigotesti; • Reabilitare clădire scoală, construire grupuri sanitare în satul Ioneasa, • Reabilitare clădire scoală, construire grupuri sanitare în satul Dumbrăviţa; • Reabilitare clădire scoală, construire grupuri sanitare în satul Vadu Moldovei II; • Dotarea cu mobilier a scolilor si grupelor de grădiniţă din satele Dumbrăviţa, Nigotesti, Ciumulesti si Vadu Moldovei II; • Amenajare bază sportivă în satul Vadu Moldovei; • Sală de sport la Scoala de Arte si Meserii Vadu Moldovei; • Realizare mini-sală de sport în cadrul scolilor Nigotesti si Dumbrăviţa; ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.176 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
• Construirea unui cămin-azil pentru bătrânii comunei cu 10 locuri si dotarea acestuia cu mobilier • Reabilitarea si dotarea dispensarului uman Vadu Moldovei Proiect ,, Reabilitare si dotare Spital Vadu Moldovei,, prin POR, Axa prioritară 3 Îmbunătăţirea infrastructurii sociale, Domeniul major de intervenţie 3.1 Reabilitarea /modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate; • Construcţie Biserica Ioneasa; • Realizare pictură si încălzire centrală la Biserica Vadu Moldovei; • Schimbare învelitoare acoperis si realizare încălzire centrală la Biserica Dumbrăviţa; • Realizare încălzire centrală la Biserica Ciumulesti; • Reabilitare Biserica Mesteceni; • Dotări pentru intervenţii în caz de situaţii de urgenţă: - Achiziţionare utilaj multifuncţional pentru lucrări de reparaţii si întreţinere drumuri; - Realizare surse de apă PSI în albia minoră a râului Moldova si în satele Mesteceni, Nigotesti si Ioneasa ; Amenajarea si dotarea unui parc de joacă si de recreare pentru copiii comunei în satul Vadu Moldovei în suprafaţa de 1000 mp.
4. Dezvoltarea economiei:
Dezvoltarea agriculturii:
- creşterea gradului de mecanizare în agricultură; - diversificarea producţiei agricole - construirea de sere şi solarii pentru legumicultură; - îmbunătăţirea sistemelor de colectare, procesare şi valorificare a produselor agricole prin înfiinţarea unui centru de colectare şi preluare a acestora; - înfiinţarea şi organizarea de forme asociative ale crescătorilor de animale; - sprijinirea înfiinţării grupurilor de producători agricoli; - organizarea de gospodării pilot multifuncţionale în domeniul vegetal, zootehnic şi agroturistic; - realizarea de asolamente pentru mărirea capacităţii productive a solului şi utilizarea de hibrizi de plante adecvaţi condiţiilor pedoclimatice din comună; - îmbunătăţirea calitativă a pajiştilor şi fâneţelor; - dimensionarea efectivelor de animale în funcţie de raportul optim între specii şi disponibilul local de furaje; - dezvoltarea sectorului zootehnic , cu predilecţie creşterea ovinelor şi bovinelor; - achiziţii de rase de animale cu material biologic valoros şi aplicarea însămânţărilor artificiale în vederea îmbunătăţirii producţiei zootehnice; - respectarea normelor fito-sanitare şi sanitar-veterinare asigurându-se premisele dezvoltării unei agriculturi biologice; - valorificarea potenţialului melifer al pomilor fructiferi, păşunilor, fâneţelor, prin dezvoltarea apiculturii; - Amenajarea râului Suceava şi afluenţilor : consolidarea malurilor şi regularizarea cursurilor, amenajarea şi întreţinerea albiilor şi malurilor,
ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.177 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
Dezvoltarea industriei şi serviciilor bazate pe resursele existente : - dezvoltarea şi diversificarea sectorului de mică industrie: morărit şi panificaţie, tâmplărie, mobilier; - dezvoltarea industriei de prelucrare a laptelui şi a cărnii; - dezvoltarea şi diversificarea potenţialului de prelucrare a produselor animaliere prin: construirea unui abator pentru industrializarea cărnii de consum, înfiinţarea unei unităţi de prelucrare a lânii (darac, tors, etc.), atelier de prelucrare a pieilor şi confecţionare a obiectelor tradiţionale de îmbrăcăminte (cojoace, bundiţe, căciuli), - retehnologizarea unităţilor de prelucrare a lemnului, în scopul creşterii valorii economice a pădurilor prin procesarea cât mai eficientă a volumului de masă lemnoasă; - reconsiderarea meseriilor tradiţionale şi valorificarea abilităţilor şi aptitudinilor locale prin: înfiinţarea unor ateliere de prelucrare artistică a lemnului, de confecţionare a draniţei, de confecţionare a unor obiecte de uz casnic din lemn (de ex. tocătoare, linguri, etc.), înfiinţarea unor ateliere meşteşugăreşti de împletituri din nuiele (mobilier din nuiele, obiecte decorative, etc).
Dezvoltarea prestărilor de servicii: - înfiinţarea unor ateliere prestări servicii destinate populaţiei: reparaţii obiecte de uz casnic, repararea încălţămintei, croitorie, ţesătorie, coafură, etc.; - diversificarea formei de servicii pentru populaţie prin: servicii informaţionale, bancare, poştale la nivelul fiecărei localităţi; - alte servicii: spălătorie, notariat; - reamenajarea pieţei agro-alimentare cu condiţii specifice de desfacere a produselor; - înfiinţarea unor magazine specializate de tip minimarket pentru eliminarea magazinelor neconforme; - înfiinţarea unui punct de comercializare a obiectelor tip suvenir, autentice, specifice zonei, - încurajarea activităţii IMM, - atragerea capitalului investiţional autohton şi străin.
5. Protecţia mediului: - managementul integrat al deşeurilor menajere, managementul deşeurilor industriale; - construirea instalaţiilor de epurare / preepurare a apelor uzate menajere şi/sau industriale - implementarea de sisteme de monitorizare a calităţii factorilor de mediu (aer, apa, sol); - stoparea poluării şi depoluarea pâraielor, inclusiv repopularea acestora; - realizarea infrastructurii de utilităţi (alimentare cu apă, reţele de canalizare, gaze naturale); ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.178 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
- amenajarea cursurilor de apă şi realizarea unor sisteme de avertizare şi alarmare sonoră a populaţiei şi a obiectivelor din zonele potenţial afectate de inundaţii; - regularizarea şi apărări de maluri râul Suceava şi afluenţi; - realizarea unor perdele de protecţie în lungul arterelor rutiere intens circulate (drumurile judeţene); - stabilizarea versanţilor din apropierea căilor de acces – drumuri judeţene sau comunale afectate de alunecări de teren; - instituirea zonelor de protecţie sanitară la cursurile de apă, - dezvoltarea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor, de transport şi depozitare.
6. Dezvoltarea sectorului de servicii de gospodărire comunală: - respectarea zonei de protecţie la cimitire; - instituirea zonei de protecţie la captările de apă, rezervoare, staţii de pompare, staţii de clorinare. - Implementarea în comuna Vadu Moldovei a proiectului ,,Managementul integrat al deseurilor în judeţul Suceava”; Dotare cu utilaje si echipamente pentru serviciul de gospodărie comunală si salubritate (1 masină de colectare si 1400 pubele); 7. Utilizarea excedentului de forţă de muncă în: - Agricultură, - Industria meşteşugărească, - Turism: prin dezvoltarea şi diversificarea structurilor şi a tipurilor de formare profesională în turism şi sprijinirea adaptării lor la cerinţele pieţei turistice.
8. Intărirea capacităţii instituţionale a Administraţiei Publice Locale, a grupurilor de utilizatori locali şi a furnizorilor de servicii: - Organizarea unor cursuri de instruire pentru persoanele responsabile de identificarea surselor externe de finanţare şi gestionarea eficientă a acestora prin implementarea de proiecte.
9. Dezvoltarea turismului după următoarele linii de acţiune: - renovarea şi conservarea construcţiilor cu valoare arhitecturală, culturală şi istorică, de exemplu casele vechi construite în stil tradiţional; - conservarea şi continuarea practicării activităţilor meşteşugăreşti, a obiceiurilor tradiţionale.
CAPITOLUL 4 - CONCLUZII. MĂSURI ÎN CONTINUARE
Comuna Vadu Moldovei va asigura în continuare funcţia de locuire pentru populaţie, intravilanul propus satisface pe termen scurt şi mediu necesităţile pentru construcţia de locuinţe şi funcţiuni complementare. ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VADU MOLDOVEI S. C. PROARTEVAL S.R.L. SUCEAVA Beneficiar: COMUNA VADU MOLDOVEI Pag.179 Proiectant general: SC PROARTEVAL SRL SUCEAVA Proiectant de specialitate: SC URBA SISTEM SRL IASI
Localitatea se va dezvolta în special pe baza funcţiei agricole. Economia se va baza pe activităţile agricole şi într-o măsură mai mică pe activităţile neagricole. Realizarea obiectivelor propuse prin programul propriu al Consiliului Local va trebui susţinută de fondurile bugetului local, dar şi de către bugetul de stat, sau prin atragerea de finanţări nerambursabile prin programele: SAPARD, ISPA, fonduri de dezvoltare regională (FEDER, FNDR) şi fonduri structurale. Pentru continuarea şi aprofundarea propunerilor reglementate prin PUG în perioada următoare sunt necesare de elaborat hotărâri ale consiliului local privind regimul terenurilor. Pe baza analizelor efectuate şi a propunerilor de amenajare teritorială şi dezvoltare a comunei Vadu Moldovei, se desprind următoarele: • Resursele materiale, locale şi forţa de muncă, utilizate într-un sistem diversificat pot asigura relansarea economico-socială a comunei; • Echiparea edilitară implică dezvoltări majore privind: extinderea alimentării cu apă, înfiinţare reţea de alimentare cu gaze naturale, înfiinţare canalizare în sistem centralizat, reabilitarea şi extinderea iluminatului public. • Realizarea de investiţii şi diversificarea ofertei de servicii turistice în vederea valorificării potenţialului comunei din acest domeniu. • Dezvoltarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor, de transport şi depozitare se va face prin implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor stabilit prin Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor; • Prezenta reactualizare a PUG –ului urmează să fie supusă dezbaterilor publice în cadrul comunităţii. După obţinerea avizelor legale din partea forurilor interesate, Planul Urbanistic General şi Regulamentul Local de Urbanism se supun aprobării Consiliului Local al comunei. Odată cu aprobarea PUG şi RLU, acestea capătă valoare juridică, constituindu-se în instrumentul de lucru al administraţiei publice locale, fiind utilizat pentru: a. Fundamentarea solicitărilor unor fonduri de la bugetul de stat, fonduri de dezvoltare regională şi fonduri structurale, pentru realizarea obiectivelor de utilitate publică, b. Emiterea certificatelor de urbanism şi autorizaţiilor de construire, c. Rezolvarea unor probleme curente ale serviciilor de specialitate (înstrăinări, vânzări, parcelări de terenuri), d. Clarificarea unor litigii care pot apărea între persoane fizice, între persoane fizice şi juridice, precum şi în alte situaţii, e. Respingerea unor solicitări de construire neconforme cu prevederile PUG.