P.U.G. COMUNA VLADIMIRESCU

1 Arad, B-dul Revolu ţiei nr. 71, ap. 13, tel/ fax. 0257-214423, 0744 997597

FOAIE DE CAP ĂT

DENUMIRE PROIECT: PLAN URBANISTIC GENERAL şi REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM AFERENT - COMUNA VLADIMIRESCU ACTUALIZARE BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL VLADIMIRESCU PROIECT Nr.: 44 R/2008 FAZA: P.U.G. PROIECTANT: S.C. PRO URBAN S.R.L.

2 rad,B-dul Revolu ţiei nr. 71, ap.13, P.U.G. COMUNA J02/1360/1994, C.F. RO. 6361802 VLADIMIRESCU Tel. 0257-214423, 0744/997597; PR. NR. 44 R

FIŞĂ DE RESPONSABILIT ĂŢ I

INSU ŞIREA DOCUMENTA ŢIEI :

Director : arh. Elvira Şerban Sef proiect: arh. Elvira Şerban

COLECTIV DE ELABORARE :

Urbanism si amenajarea teritoriului arh. Elvira Şerban Organizarea circulatiei ing. Adrian Prahoveanu Alimentare cu apa si canalizare ing. Cristina Pantea Alimentare cu energie electric ă ing. Şandru Florin Alimentare cu gaze naturale ing. Begov Francisc

TEHNOREDACTARE : arh. Elvira Şerban

Întocmit: Arh. Elvira Şerban

3 Arad,B-dul Revolu ţiei nr. 71, ap.13, P.U.G. COMUNA J02/1360/1994, C.F. RO. 6361802 VLADIMIRESCU Tel. 0257-214423, 0744/997597; PR. NR. 44 R

BORDEROU DE VOLUME

VOLUMUL I PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VLADIMIRESCU - ACTUALIZARE

VOLUMUL II REGULAMENT LOCAL DE URBANISM LOCALITATEA VLADIMIRESCU

VOLUMUL II I REGULAMENT LOCAL DE URBANISM LOCALITATEA CICIR MÂNDRULOC

VOLUMUL IV REGULAMENT LOCAL DE URBANISM LOCALITATEA HORIA

Întocmit: Arh. Elvira Şerban

4 Arad,B-dul Revolu ţiei nr. 71, ap.13, P.U.G. COMUNA J02/1360/1994, C.F. RO. 6361802 VLADIMIRESCU Tel. 0257-214423, 0744/997597; PR. NR. 44 R

BORDEROU VOLUMUL I.

A.PIESE SCRISE Foaie de cap ăt pag. 1 Fi şa de responsabilita ţi pag. 2 Borderou de volume pag. 3 Borderou volum I pag. 4 Memoriu general pag. 6 5.1.INTRODUCERE 1.1. Date de recunoastere a P.U.G pag. 6 1.2. Obiectul P.U.G pag. 6 1.3. Surse documentare pag. 7

5.2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLT ĂRII 2.1. Evolu ţie pag. 8 2.2. Elemente ale cadrului natural pag. 9 2.3. Rela ţii in teritoriu pag. 20 2.4. Avtivit ăţ i economice pag. 22 2.5. Popula ţia .Elemente demografice şi sociale pag. 27 2.6. Circula ţia pag. 36 2.7. Intravilan existent. Zone func ţionale. Bilan ţ teritorial. pag. 46 2.8. Zone cu riscuri naturale pag. 67 2.9. Echipare edilitar ă pag. 68 2.10.Probleme de mediu pag. 71 2.11.Disfunc ţionalit ăţ i pag. 79 2.12.Necesit ăţ i şi op ţiuni ale popula ţiei pag. 81 2.13. Analiza situa ţiei din punct de vedere economico- social si Diagnosticul prospectiv pag. 81

5.3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTIC Ă 3.0. Strategia de dezvoltare pag. 82 3.1. Studii de fundamentare pag. 82 3.2. Evolu ţie posibil ă, priorit ăţ i pag. 84 3.3. Optimizarea rela ţiilor în teritoriu pag. 84 3.4. Dezvoltarea activit ăţ ilor pag. 85 3.5. Evolu ţia popula ţiei pag. 88 3.6. Organizarea circula ţiei pag. 89 3.7. Intravilan propus.Zonificare func ţional ă. Bilan ţ teritorial pag. 92

5

3.8. M ăsuri în zonele cu riscuri naturale pag. 100 3.9. Dezvoltarea echip ării edilitare pag. 101 3.10.Protec ţia mediului pag. 114 3.11.Reglement ări urbanistice pag. 114 3.12.Obiective de utilitate public ă pag. 115

4. CONCLUZII – MĂSURI ÎN CONTINUARE 5. ANEXE ( scheme ,cartograme, grafice)

PIESE DESENATE: INCADRARE IN TERITORIU sc. 1 : 25.000 01 SITUATIE EXISTENTA DISFUNCTIONALITATI LOCALITATEA VLADIMIRESCU sc. 1: 5000 02A SITUATIE EXISTENTA DISFUNCTIONALITATI LOCALITATEA CICIR -MÂNDRULOC sc. 1: 500 02B SITUATIE EXISTENTA DISFUNCTIONALITATI LOCALITATEA HORIA sc. 1: 5000 02C REGLEMENTARI URBANISTICE – ZONIFICARE LOCALITATEA VLADIMIRESCU sc. 1: 5000 03A REGLEMENTARI URBANISTICE – ZONIFICARE LOCALITATEA CICIR MÂNDRULOC sc. 1: 5000 03B REGLEMENTARI URBANISTICE – ZONIFICARE LOCALITATEA HORIA sc. 1: 5000 03C REGLEMENTARI ECHIPARE EDILITARA ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE LOCALITATEA VLADIMIRESCU sc. 1: 5000 04a.A REGLEMENTARI ECHIPARE EDILITARA ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE LOCALITATEA CICIR MÂNDRULOC sc. 1: 5000 04a.B.D REGLEMENTARI ECHIPARE EDILITARA ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE LOCALITATEA HORIA sc. 1: 5000 04a.C LOCALITATEA VLADIMIRESCU sc. 1: 5000 04a.A REGLEMENTARI ECHIPARE EDILITARA ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRIC Ă LOCALITATEA CICIR MÂNDRULOC sc. 1: 5000 04b.B.D REGLEMENTARI ECHIPARE EDILITARA ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRIC Ă LOCALITATEA HORIA sc. 1: 5000 04b.C PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR LOCALITATEA VLADIMIRESCU sc. 1: 5000 05c.A PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR LOCALITATEA CICIR MÂNDRULOC sc. 1: 5000 05c.B PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR LOCALITATEA HORIA sc. 1: 5000 05c.C

Întocmit: Arh. Elvira Şerban

6 Arad,B-dul Revolu ţiei nr. 71, ap.13, P.U.G. COMUNA J02/1360/1994, C.F. RO. 6361802 VLADIMIRESCU Tel. 0257-214423, 0744/997597; PR. NR. 44 R

MEMORIU GENERAL

1. INTRODUCERE

1.1. Date de recunoa şterea P.U.G

DENUMIRE PROIECT: PLAN URBANISTIC GENERAL şi REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM AFERENT - COMUNA VLADIMIRESCU ACTUALIZARE BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL VLADIMIRESCU PROIECT Nr.: 44 R/2008 FAZA: P.U.G. PROIECTANT: S.C. PRO URBAN S.R.L.

1.2. Obiectul P.U.G.

Obiectul lucr ării îl constituie actualizarea Planului Urbanistic General al comunei Vladimirescu, al localit ăţ ii re şedin ţă Vladimirescu şi al localit ăţ ilor apar ţin ătoare Cicir, Mândruloc şi Horia. Tema program s-a întocmit de c ătre emisarul comenzii - Consiliul Local Vladimirescu în colaborare cu proiectantul general al Planului Urbanistic General S.C. PRO URBAN SRL. Planurile Urbanistice Generale, cuprind analiz ă, reglement ări şi regulament local de urbanism pentru întregul teritoriu administrativ al unit ăţ ii de baz ă, delimitat conform legii, atât pentru suprafe ţele din intravilan (localitatea de baz ă - de re şedin ţă , localit ăţ ile apar ţin ătoare şi trupurile izolate ) cât şi pentru cele din extravilan ( terenuri agricole, forestiere, c ăi de comunica ţie, ape, etc.). Planul Urbanistic General - P.U.G. – este documenta ţia de urbanism care stabile şte obiectivele, ac ţiunile şi m ăsurile de dezvoltare durabil ă pentru localitatea de re şedin ţă , localit ăţ ile apar ţin ătoare şi trupurile izolate ale comunei , pe o perioad ă de timp determinat ă de maxim 10 ani. - Se va studia situa ţia existent ă şi posibilit ăţ ile de extindere a intravilanului atât pentru localitatea re şedin ţă cât şi pentru localit ăţ ile apar ţin ătoare ţi pentru trupurile izolate după caz. - Se vor prevedea zone pentru construirea de locuin ţe, prest ări servicii, zone de agrement, precum şi zone destinate industriei mici şi activit ăţ ilor agricole. Actualizarea P.U.G.-ului este prev ăzut ă prin alineatul 1, al articolului 46 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, publicat ă în Monitorul

7 Oficial al României, Partea I, nr.373 din 10 iulie 2001, cu modific ările şi complet ările ulterioare. Prin documenta ţiile de urbanism trebuie s ă venim în întâmpinarea posibililor investitori, asigurându-le amplasamente, echipate cu utilit ăţ i şi informându-i cu resursele naturale, ale solului şi subsolului, precum şi cu obiectivele turistice care sunt avu ţia comunei şi care ar putea fi un punct de plecare într-o nou ă afacere, ar putea sta la baza unei viitoare investi ţii. În cadrul documenta ţiei prezentului P.U.G. se vor studia, diferen ţiat pentru existent şi propus:

- probleme la nivel teritorial - încadrare în jude ţ - încadrare în subsistem

- probleme la nivel comunal - localitate principal ă - re şedin ţa - localit ăţ i apar ţin ătoare - trupuri izolate.

- probleme la nivel intravilan - zonificare - evolu ţie demografic ă - poten ţial economic - delimitarea zonelor de interdic ţie - protejarea mediului.

- lucr ări tehnico edilitare - probleme legate de extravilan - regulament local de urbanism.

Documenta ţia respect ă „ Ghidul privind metodologia de elaborare şi Cadrul Con ţinut al Planului Urbanistic General, indicativ GPO. 38/99, ghid elaborat de „ Institutul Na ţional de Cercetare , Dezvoltare în Urbanism şi Amenajarea Teritoriului URBAN PROIECT Bucure şti şi avizat de C.T.S.- M.L.P.A.T. Direc ţia Coordonare, Cercetare Ştiin ţific ă şi Reglement ări tehnice în construc ţii şi de Direc ţia Urbanism, Ordonan ţa 7/2011 modificare, completarea Legii nr. 350 din 6 iulie 2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanism. Programul de dezvoltare al localit ăţ ilor comunei Vladimirescu ini ţiat de Consiliul Local prevede: - dezvoltarea zonei de locuit - prin construirea terenurilor libere, neconstruite existente în prezentul intravilan, (pentru toate localit ăţ ile comunei ) şi pentru extinderea intravilanului prin alipire. - prevederea unor spa ţii rezervate pentru dot ări , prest ări servicii şi industrie mic ă, atât în intravilanul existent cât şi în cazul în care este necesar, în zonele prev ăzute pentru extinderea intravilanului în acest scop.

Prin HCL 69/2003 a fost aprobat Planul Urbanistic General si R.L.U. aferent al comunei Vladimirescu, P.U.G. elaborat de S.C.PRO URBAN S.R.L. Prin prezenta documenta ţie de urbanism, actualizare P.U.G. comuna Vladimirescu, se urm ăre şte s ă se stabileasc ă o direc ţie de dezvoltare a localit ăţ ilor comunei Vladimirescu, dezvoltare pe o analiz ă am ănun ţit ă a situa ţiei existente, şi a poten ţialului zonei – ţin ănd cont şi de evolu ţia popula ţiei şi de necesitatea de satisfacere a necesarului de dot ări şi locuri de munc ă, de documenta ţiile de urbanism, elaborate si aprobate dup ă

8 aprobarea P.U.G- ului precum şi de pozi ţia comunei Vladimirescu fa ţă de re şedin ţa de jude ţ, Municipiul Arad şi nu în ultimul rînd de ,, Strategia de dezvoltare economico social ă a comunei Vladimirescu,, .

1.3. Surse documentare

La elaborarea prezentei documenta ţii de urbanism s-au luat în considerare urm ătoarele surse: - Master Planul Sistem Integrat de Gestionare a De şeurilor , jude ţ Arad - Plan de Amenajare a Teritoriului Jude ţului Arad, proiect elborat de IMCD URBANPROIECT Bucure şti, proiect nr. 6961-2007, aprobat prin HCJ nr. 28/2010 - Planul Urbanistic General , pr. nr. 44, elaborat de S.C. PRO URBAN S.R.L. aprobat prin HCL 69 din 2003 - Zone de mare risc – proiect elaborat de „Universitatea de Vest „ Vasile Goldi ş. - Datele statistice au fost furnizate de Direc ţia de Statistic ă a jude ţului Arad. - Datele referitoare la înv ăţă mînt au fost furnizate de Inspectoratul Şcolar al jude ţului Arad. - Date referitoare la suprafe ţele teritoriului administrativ al comunei Vladimirescu ( intravilan şi extravilan) precum şi categoriile de folosin ţă au fost furnizate de Directia Agricola şi de dezvoltare rural ă, Arad. - Date referitoare la activitatea economic ă şi comercial ă a comunei au fost furnizate de Consiliul Local şi Sec ţia financiar ă a comunei.

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLT ĂRII 2.1. Evolu ţie Via ţa omeneasc ă în acest col ţ de ţar ă este atestat ă arheologic, încep ănd cu neoliticul, continuând în epoca bronzului, a fierului şi de-a lungul evului mediu. Localitatea Vladimirescu a fost atestat ă documentar în anul 1724, ca o a şezare de câmpie care s-a dezvoltat la început în lungul principalei artere de circula ţie, a şezare care a tr ăit în acest ţinut în secolul al XVIII-lea. Conform legendei, vechea denumire a comunei (Glogov ăţ ) ar deriva din numele unui Haiduc vestit , Glogov, care a tr ăit în acest ţinut în secolul al XVIII-lea. În preajma lor, în 1603 generalul Basta a sus ţinut o mare b ătălie cu turcii. În centrul comunei se afl ă ruinele unei bazilici de dimensiuni impun ătoare, în stil romanic. Ea a fost construit ă probabil la mijlocul sec. al XIII –lea. La Cicir s-a descoperit în 1965, pe terasa nordic ă a Mure şului, un bordei cu o mare cantitate de ceramic ă de factur ă dacic ă. În urma cercet ărilor s-a dovedit c ă la Cicir a existat, în secolul II-III e.n. o mare a şezare a dacilor liberi. Prima atestare documentar ă a localit ăţ ii Vladimirescu dateaz ă din anul 1724. Satul Cicir este documentat în anul 1296, satul Horia în 1315, iar satul Mândruloc în 1471. Prima atestare documentar ă a localit ăţii dateaz ă abia din 1724, îns ă, pe teritoriul ei, s ăpăturile arheologice au scos la iveal ă vestigii importante, semne ale unor locuiri foarte vechi. O

9 aşezare datat ă în secolul al V-lea, o alta din secolele XI - XII şi morminte din secolele IX - XI au fost g ăsite în locul numit ast ăzi ,,La Movile,,. În apropierea şoselei na ţionale, pe latura estic ă a localit ăţ ii, cele cinci movile se întind în linie dreapt ă. Mul ţi cercet ători le consider ă tumuli a unor c ăpetenii barbare. În preajma lor, în 1603 generalul Basta a sus ţinut o mare bătălie cu turcii. la hotarul de vest al localitatii. În locul "La Cetate" se g ăş este o fortificare de pământ datând din secolele IX - XI, iar în spatele actualei biserici romano-catolice, se mai păstreaz ă ruinele impresionantei bazilici romanice a prepoziturii şi capitului Orod (sec XII - XVI ). În centrul satului, în locul numit La Bisericu ţă, se afl ă ruinele unei m ănăstiri romanice, atestat ă documentar în secolul al XIII-lea cu numele "Bizere". Din aceast ă m ănăstire benedictin ă veche se mai p ăstreaz ă doar ruinele bisericii, care a fost o bazilic ă romanic ă mare, cu trei nave, transept (naos transversal), cor (presbyterium) cu deambulatoriu şi dou ă turnuri în partea vestic ă. În 1756 a fost construit ă la Glogov ăţ prima capel ă, iar în 1765 a fost constituit ă prima parohie, localitatea având primul preot în 1766. Prima biseric ă a fost zidit ă în 1767. În toamna anului 1887 a început construc ţia bisericii din strada Progresului 84, finisat ă la 16 iunie 1889. Bibliografie Melente Nica, Vladimirescu-Glogov ăţ . File de monongrafie, Editura Via ţa Ar ădean ă, 2004 Comuna este situat ă în partea de sud-est a Câmpiei Aradului. Teritoriul administrativ al comunei are o suprafa ţă de 12.230 ha. Din punct de vedere administrativ comuna este alc ătuit ă din patru sate: Vladimirescu - sat re şedin ţă de comun ă situat la o distan ţă de 8 km fa ţă de municipiul Arad, Cicir, Horia şi Mândruloc. Dup ă anul 1990 se constat ă o dezvoltare a localit ăţ ilor comunei, în special a localit ăţ ii Vladimirescu şi a localit ăţ ii Horia.

2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL

2.2.1.Caracteristicile reliefului :

Din punct de vedere geomorfologic Teritoriul administrativ al comunei Vladimirescu apar ţine Câmpiei de vest a României . Districtul Câmpiei Mure şului inferior ( Câmpia Aradului). Ca subdiviziuni se remarc ă în partea de nord-est o câmpie mai înalt ă , cunoscut ă sub numele de câmpul Glogov ăţ ului, având un aspect tabular, având altitudini absolute cuprinse între 108- 111 cm. fiind pres ărate de v ăi p ărăsite (vechi cursuri ale râului Mure ş) şi zone depresionare. Partea de vest este ocupat ă de o câmpie mai joas ă (Câmpia Aradului ) având altitudini absolute mai coborâte cuprinse între 98 –105 m. Trecerea între cele dou ă compartimente este lin ă, nefiind marcat ă din punct de vedere geomorfologic . Partea sudic ă a teritoriului administrativ al comunei Vladimirescu este ocupat ă de lunca Mure şului inferior. Lunca Mure şului este sec ţionat ă de digul de ap ăsare impotriva inunda ţiilor. Zona de lunc ă este ocupat ă în cea mai mare parte de p ădurea Vladimirescu şi prezint ă aspectul unei câmpii joase de lunc ă , cu numeroase crovuri, belciuge, bra ţe p ărăsite ale râului Mure ş ( zone de divagare). Zona prezint ă frecvente fenomene de exces de umiditate freatic generat de exportul râului Mure ş. Între zona de lunc ă şi câmpia înalt ă a Glogov ăţ ului se interpune Terasa de 2-3 m. altitudine relativ ă. În zona nord estic ă aceast ă zonă apare sub form ă de fragmente spre nord disp ărând în cuvertura sedimentar ă . Pe aspectul general plan al acestor fragmente de teras ă se grefeaz ă o alternan ţă de grinduri cu foste meandre p ărăsite ale râului Mure ş.

10

2.2.2 .Re ţeaua hidrografic ă:

1.Apele freatice. Sunt cantonate în depozite cuaternare alc ătuite din nisipuri cu granulometrie diferit ă, pietri şuri cu intercala ţii de argile , prafuri argilose – pr ăfoase. În partea superioar ă a acestor depozite permeabile se dezvolt ă forma ţiuni cu o permeabilitate mai redus ă care fac ca în anumite zone nivelele hidrostatice s ă prezinte caractere ascensionale. În acela şi timp , forma ţiunile cu granulometrie fin ă şi apari ţia unor orizonturi genetice de soluri impermeabile , bine dezvoltate , fac ca deasupra acestora (0,4 – 0,6 m) s ă se acumuleze strate acvifere sezoniere (suprafreatice ) influen ţate de condi ţiile climatice , motiv pentru care prezint ă oscila ţii sezoniere accentuate. Aceste straturi sunt discontinue şi se afl ă în interdependen ţă cu straturile freatice propriu – zise. Nivelurile apelor freatice în câmpia joas ă se întâlnesc între 0,0 şi 3,0 metri, excep ţie fac areale reduse de 3,0 – 5,0 metri care sunt situate în zonele grindate. Niveluri de 0,0 – 2,0 metri se întâlnesc în zonele depresionare şi pe fostele albii p ărăsite . În zonele înalte , apele freatice se dreneaz ă mai repede (din cauza materialului mai grosier al stratului acvifer) decât în zonele plane şi depresionare . Alimentarea pânzelor acvifere se face în cea mai mare parte din precipita ţii şi mai pu ţin din Mure ş. Condi ţiile cele mai favorabile de alimentare sunt în zona în care predomin ă materialele ceva mai grosiere. Maximele de nivele se produc , de regul ă , în lunile februarie şi martie.În continuare nivelul scade treptat pân ă în lunile octombrie – noiembrie când se înregistreaz ă valorile minime . Nivelul hidrostatic , având adâncime relativ mic ă este supus şi influen ţei climatice în sensul c ă prim ăvara când se produc infiltra ţii acesta se ridic ă u şor , iar vara , când evapotranspira ţia cre şte, nivelul scade. Oscila ţiile nivelului freatic prezint ă amplitudini de 1,0 - 1,5 metri în apropierea Mure şului , în depozitele grosiere, ele pot atinge pân ă la 2,0 – 2,5 metri iar în zonele de interfluvii , acestea sunt situate între 0,5 –2,5 metri. Datorit ă amplitudinii mari , în depresiuni nivelele freatice se întâlnesc uneori la suprafa ţă sau aproape de suprafa ţă din care cauz ă se semnalizeaz ă fenomene de b ăltiri. Oscila ţii ale nivelurilor freatice se întâlnesc şi de la un an la altul, func ţie de regimul precipita ţiilor . Trebuie subliniat că tendin ţa în ultima vreme este ca aceste niveluri sa scad ă. Regimul apelor freatice este puternic influen ţat de indiguiri şi desec ări. Re ţeaua canalelor de drenaj de adâncime construit ă în toat ă câmpia a determinat înl ăturarea par ţial ă a pânzelor de ape suprafreatice şi a contribuit la coborârea nivelului freatic . În cazul obiectivului analizat, în urma execut ării lucr ărilor de investigare (studiul geotehnice), efectuat, apa subteran ă a fost interceptat ă la adâncimi de 3,2 m, respectiv la 3,0 m. Aceasta este cantonat ă în orizontul nisipos , dar fiindc ă în cele dou ă foraje apar straturi poros permeabile (de la 0,8 m în jos ), se apreciază c ă nivelul hidrostatic este ( şi va fi în permanen ţă ) în direct ă dependen ţă cu nivelul apei din Mure ş. Apa subteran ă se va putea ridica pân ă la adâncimi de 1,4 – 1,7 m ( 107,9 m Nivelul M ării Baltice /NMB/) excep ţie făcând situa ţiile excep ţionale (inunda ţii , pierderi tehnologice , etc.) Chimismul apelor freatice – Orizonturile acvifere cantonate în depozite grosiere în care şi circula ţia apei este mai mare, mineralizarea şi duritatea prezint ă valori reduse . Calitatea mai slab ă au apele din zonele joase, unde drenajul este lent şi unde depozitele fine din acoperi şul acvifer îngreuneaz ă regenerarea apelor subterane prin infiltra ţii verticale . Chimismul variaz ă de la un foraj la altul distan ţe relativ reduse. Reziduul fix al apelor freatice poate varia între 0,4 şi 1,5 l. gr/ litrul de ap ă , deci întâlnim toat ă gama de ape , de la dulce la s ălcie.

11 Apele de adâncime din zona Câmpiei Aradului sunt cuprinse în marea unitate a Bazinului Vestic. Puternica fragmentare a soclului condi ţioneaz ă un circuit propriu care face ca la suprafa ţă s ă apar ă ape termale. În forajele efectuate în Câmpia Mureşului pân ă la adâncimi de 424 metri, în depozite cuaternare, au fost distinse 12 orizonturi acvifere ascensionale.

2. Apele de suprafa ţă

Din punct de vedere hidrografic teritoriul administrativ al comunei Vladimirescu , apar ţine bazinului râului Mure ş. Partea de nord a teritoriului administrativ (nordul intravilanului localit ăţ ii Horia) apar ţine subbazinului v ăii IERULUI , iar partea central ă vestic ă apar ţine subbazinului v ăii SÂNLEANI ( vale semipermanent ă). În zona localit ăţ ii Horia exist ă o re ţea de canale de desecare şi un sistem de iriga ţii în prezent dezafectat ( neutilizat) ce a apar ţinut de fostul IAS; şi respectiv SC. HORTICOLA HORIA , unit ăţ i desfiin ţate în prezent. Mure şul este cel mai mare afluent al Tisei, ca debit , iar în câmpie a divagat pe cele mai mari suprafe ţe şi a format cele mai extinse conuri de dejec ţie din Câmpia Tisei. Cantitatea de aluviuni este , în prezent ceva mai mic ă decât la Some ş vastitatea conului s ău explicându-se prin aceea c ă ele se împr ăş tie pe un fundament mai ridicat , de şi mai faliat, şi unde subsiden ţa a fost mai atenuat ă. De asemenea , marea extensiune a conurilor Mure şului a fost determinat ă de distan ţa mare dintre cele trei arii de subsiden ţă care au atras periodic râul sau bra ţe ale sale ( Sarret – confluen ţa Cri şurilor, Szeged – confluen ţa Mure ş – Tisa şi Timi şoara – Timi şul Inferior) . Din cauza influen ţei aproape concomitente asupra sa a acestor areale subsidente şi a lipsei unor râuri vecine de propor ţia sa , fenomenul de difluen ţă sau despletire a fost aproape o permanen ţă a Mure şului din câmpie în toat ă evolu ţia sa cuaternar ă , dar acestea nu excludeau un curs principal. Acest curs va avea stabilitate pe termen mai scurt sau mai lung şi pe sectoare şi era impus de jocul faliilor şi a blocurilor din fundament de atrac ţia mai activ ă a unuia dintre cele trei centre subsidente de la extremit ăţ i şi demersul şi trasarea colmat ărilor. Documente vechi consemneaz ă frecvente inunda ţii în bazinul Mure şului ( în perioada 1738 – 1741 rev ărs ările au avut loc în fiecare an). În ultimii ani are loc o cre ştere a cotei nivelului maxim anual ca urmare a fluctua ţiei elementelor meteorologice şi a modific ărilor de ordin antropic survenite în bazinul superior şi mijlociu al Mureşului şi afluen ţilor s ăi. Inunda ţiile din anii 1970 şi 1975 sunt şi rezultatul unui indice ridicat de pluviozitate. În anul 1970 s-a acumulat o cantitate mare de z ăpad ă care s-a topit brusc în perioada respectiv ă, ulterior suprapunându-se şi ploi toren ţiale ( 50 –130 l/ m²). Toate acestea au survenit pe un fond puternice saturat cu ap ă. Volumul de ap ă crescând brusc a f ăcut ca inunda ţiile s ă capete carcater catastrofal . Astfel, nivelul maxim atins în mai 1970 la Arad a fost de 689 cm , iar debitul maxim pe 18 mai 1970 şi 8 aprilie 1975 a fost de 2320 mc./ sec. Panta sc ăzut ă şi frecventele meandre au f ăcut ca unda de propagare a viiturii s ă fie redus ă ( 2- 4 km/h). Scurgerea minim ă se produce la sâr şitul verii şi începutul toamnei, datorit ă prelungirii secetelor (la Arad în 1962 a fost 0,93 mc./sec.). Modul de manifestare al debitelor medii maxime şi minime lunare şi anuale se observ ă din tabelul mai jos. Debitul Mure şului în perioada 1950 –1975 este redat în tabelul de mai jos:

Debite I II III IV V VI VII VIII IX Medii 115 164 210 292 314 275 199 122 87

12 Maxime 760 816 781 104 232 152 232 560 505 0 0 0 0 Minime 22 20 25 71 61 63 33 28 24 În luna octombrie 2011, a fost înregistrat cel mai sc ăzut debit mediu din ultimii 150 de ani - 30 mc/s. Debitul solid c ărat de Mure ş este la Arad de 86 kg./sec., el fiind rezultatul afluen ţilor mari pe care îi are în Podi şul Transilvaniei .Afluen ţii mici din Mun ţii Z ărandului îi aduc un debit solid redus – fapt explicat prin natura petrografic ă şi gradul ridicat de împ ădurire. Temperatura apei variaz ă în func ţie de temperatura aerului. Temperatura maxim ă a apei la sta ţia Arad a fost de 29 ºC. În cazul când temperaturile negative persist ă , se întâlnesc forma ţiuni de ghea ţă (în medie la sta ţia Arad se înregistreaz ă 47 zile , mxim 64 de zile). Tipul de mineralizare al apelor Mure şului în cursul inferior este carbonat –calcic ă, de şi se întâlnesc şi mari cantit ăţ i de cloruri.

2.2.3.Clima:

Datele climatologice ale zonei Teritoriul administrativ al comunei Vladimirescu se încadreaz ă într-un climat temperat continental moderat, cu u şoare influen ţe ale climatului mediteranean şi oceanic , cu ierni relativ blânde şi cu veri c ălduroase şi nu prea secetoase . Lan ţul Carpa ţilor îl ad ăposte şte împotriva invaziilor aerului rece continental, iar deschiderea dinspre vest permite p ătrunderea aerului temperat maritim.

Regimul termic Temperatura medie multianual ă este de 10,8 ºC la Arad. Luna cea mai cald ă este iulie , cu temperatura medie de 21,4 ºC. Luna cea mai rece este ianuarie cu temperatura medie de 1,4 ºC. În general iernile sunt blânde , fiind numeroase cazurile în care nu s-a înregistrat nici o medie negativ ă (20% la Arad). Altitudinea Câmpiei Aradului influen ţeaz ă în general , în mic ă m ăsur ă temperatura aerului, cu excep ţia lunilor reci , când se produc frecvent fenomene de inversiune de temperatur ă, zonele joase având temperaturi mai sc ăzute decât zonele înalte ale câmpiei. În ce prive şte mersul anual al temperaturii aerului, în muncicpiul Arad este un regim termic normal, ca al întregii ţă ri şi anume : temperaturile medii lunare cresc din ianuarie pân ă în iulie şi scad , apoi, pân ă în ianuarie. O particularitate remarcabil ă a climei Aradului este acea c ă prim ăvara apare brusc şi mai devreme decât în restul ţă rii . De asemenea , men ţion ăm diferen ţe mari (5,2 ºC. ) între temperatura medie a lunii martie (5,8 ºC. ) şi aprilie (11,0 ºC. ). Ridicarea brusc ă a temperaturii se datore şte extinderii dorsalei anticiclonului Azoric peste partea sudic ă a Europei. Diferen ţă mare de temperatur ă medie (5,5 ºC. ) apare şi între luna septembrie (17,0ºC. ) şi luna octombrie ( 11,5 ºC. ). Între celelalte luni diferen ţele de temperaturi medii sunt mai mici . Particularit ăţ ile termice ale ora şului Arad sunt un rezultat al pozi ţiei geografice şi a interac ţiunii circula ţiei atmosferice cu relieful , rol important având pozi ţia mun ţilor , ca paravan , în calea maselor de aer reci din nord şi nord –est. Lan ţul Carpa ţilor bareaz ă invaziile aerului rece continental (anticilonul Siberian) , în schimb, influen ţele maselor de aer maritim se fac sim ţite în timpul iernii, dând o nuan ţă mai blând ă climei din aceste p ărţi ale ţă rii. Analizând temperatura medie pe anotimpuri se constat ă c ă iarna est mai blând ă , având valoarea medie de 0,2 ºC. Iernile , relativ blânde , sunt o consecin ţă a influen ţei maselor de aer mediteraniean.

13 Anotimpul de var ă este c ălduros având valoarea medie de 20,5 ºC. Anotimpurile de tranzi ţie au o temperatur ă medie mai apropiat ă : 11,0 ºC prim ăvara şi 11,4 ºC – toamna. În general , anotimpul de toamn ă prezint ă valori termice mai constante comparativ cu cele de prim ăvara , datorit ă faptului c ă , de obicei , toamnele se g ăsesc sub influen ţa unui anticilon pronun ţat care men ţine timpul senin şi cald mai multe s ăpt ămâni la rând . Amplitudinea termic ă medie anual ă este de 22,5 ºC. ceea ce justific ă încadrarea zonei în climatul temperat continental. Temperatura medie a perioadei vegetative (1 aprilie – 1 octombrie ) este de 17,6 ºC. Cea mai ridicat ă temperatur ă medie lunar ă s-a înregistrat în luna august 1952, fiind de 24,3 ºC. Cea mai mic ă temperatur ă medie lunar ă în anotimpul de iarn ă s-a înregistrat în luna ianuarie 1942 , fiind de - 9,5 ºC. Temperatura medie anual ă cea mai mare s-a înregistrat în anul 1934 , fiind de 12,3 ºC cu 1,5 ºC mai ridicat ă decât cea normal ă , iar temperatura medie anual ă cea mai mic ă s-a înregistrat în anul 1940 , diind de 8,3 ºC, cu 2,5 ºC mai sc ăzut ă decât cea normal ă. Temperatura maxim ă absolut ă s-a înregistrat în ziua de 16 august 1952, fiind de 40,4 ºC. Minima absolut ă s-a înregistrat în ziua de 6 februarie 1954, fiind de –30,1 ºC. Data medie a primului înghe ţ este la 21 octombrie. Ultimele înghe ţuri dispar în mod normal în luna aprilie (21 aprilie) iar în mod excep ţional în luna mai. Înghe ţul cel mai târziu înregistrat la Arad , a fost la 21 mai 1934. Durata medie a intervalului de zile f ără înghe ţ este de cca 186 de zile. Num ărul zilelor de iarn ă (cu t max .≤ 0 ºC. ) este de 24,3 zile. Num ărul zilelor de var ă (cu t min .≥0 ºC. ) este la Arad de 93,5 zile. Num ărul mediu al zilelor cu temperaturi tropicale (cu t max .≥ 30 ºC. ) este de peste 30 de zile în zona Aradului.

Regimul eolian

Vântul este un factor climatologic important deoarece direc ţia lui indic ă originea maselor de aer care vin deasupra câmpiei modificând mersul vremii. Regimul vânturilor este determinat de dezvoltarea diferitelor sisteme barice care traverseaz ă Câmpia Aradului: - anticiclonul Azoric , anticiclonul Euroasiatic, ciclonul Islandic şi ciclonul Mediteranean .

Umiditatea aerului

Umiditatea relativ ă medie anual ă atinge valori mari (70%) fiind influen ţat ă de frecven ţa ridicat ă a maselor de aer de origine atlantic ă sau mediteranian ă. Mersul anual al umidit ăţ ii relative medii prezint ă dou ă maxime şi dou ă minime bine conturate , dar inegale ca intensitate. Maximul principal apare în decembrie şi corespunde intensific ării activit ăţ ii ciclonice din nordul bazinului m ării Mediterane, urmat ă de invazia aerului rece şi umed; maximum secundar apare în luna iunie, când regimul precipita ţiilor prezint ă valorile cele mai ridicate. Umezeala relativ ă este atenuat ă în aceast ă perioad ă de temperaturi ridicate. Urm ărind num ărul mediu al zilelor cu umiditate relativ ă mai mare sau egal ă cu 80% se observ ă c ă frecven ţele cele mai mari se înregistreaz ă iarna, de regul ă în decembrie (20,9 zile), pentru ca apoi s ă scad ă spre lunile de var ă atingând un minim în august (1,8 zile).

14 Nebulozitatea aerului

Nebulozitatea medie anual ă este de 5,8 iar în cursul unui an variaz ă între 8,1 –4,0 . Anotimpul cu cea mai mare nebulozitate este iarna , când gradul de acoperire variaz ă între 8,1 şi 7,0 , anotimpul mai pu ţin noros este vara , cu valori cuprinse între 4,0 şi 5,2.

Precipita ţiile

Regimul pluviometric este influen ţat de circula ţia maselor de aer oceanic , cât şi a celui tropical maritim determinând un plus de precipita ţii fa ţă de extremit ăţ ile sudice şi estice al ţă rii. Precipita ţiile medii anuale la sta ţia meteo Arad au valori de 564,2 mm cu varia ţii foarte mari de la un an la altul (275,2 mm/an în 1928 şi 853,0 mm/an în 1915). Pe anotimpuri , reparti ţia precipita ţiilor este urm ătoarea: vara 33%, iarna 20% , prim ăvara 25%, toamna 22%. Cantit ăţ ile lunare de precipita ţii , la fel ca şi cele anotimpuale , sufer ă din cauza fluctua ţiilor circula ţiei atmosferice , abateri neperiodice însemnate. În acest sens a existat luni lipsite complet de precipita ţii: iunie 1930, septembrie 1946, decembrie 1942 etc. precum şi luni în care cantit ăţ ile de precipita ţii au dep ăş it de 4-5 ori media lunar ă. Precipita ţiile medii lunare prezint ă un maxim puternic în lunile mai (62,3 mm) şi iunie (71,5 mm), sub influen ţa maselor de aer umed oceanic şi datorit ă convec ţiei termice , precum şi un maxim secundar în noiembrie (54,4 mm). În perioada de vegeta ţie (01.04.-01.10) se înregistreaz ă 317,7 mm (56,31% din cantitatea anual ă). Ploile toren ţiale cad în general în lunile de var ă, fiind produse de norii cumulonimbus ai frontului rece , contribuind la aceast ă şi factorii locali (convenc ţia termic ă). Num ărul mediu al zilelor cu ninsoare este de 18,3; cele mai numeroase zile fiind în luna ianuarie (6,0) .Data medie a primei ninsori este 1.12 şi a ultimei ninsori este 12.03. Durata medie a intervalului posibil cu ninsoare şi cu strat de z ăpad ă este de 102 zile ,iar num ărul mediu al zilelor cu strat de z ăpad ă este de 31,4 zile anual. Grosimea medie a stratului de z ăpad ă prezint ă cea mai mare valoare în lunile ianuarie şi februarie (variaz ă între 2,6 şi 5,2 cm.)

Elemente de geologie Din punct de vedere geologic , teritoriul administrativ al comunei Vladimirescu se situeaz ă în sectorul românesc al Depresiunii Pannonice. Depresiunea Pannonic ă reprezint ă o unitate geologic ă cu extensie mare, (600 km. lungime şi 400 km l ăţ ime) dezvoltat ă , de la vest spre est, pe teritoriile Austriei, Ungariei, Cehiei, Slovaciei, Iugoslaviei şi României. Sectorul românesc al acesteia ocup ă partea vestic ă a teritoriului României, fiind limitata spre este şi nord de structurile Mun ţilor Carpa ţi , iar spre vest si sud de frontiere României cu Ungaria şi Serbia. Evolu ţia acestei unit ăţ i geologice , ca arie depresionar ă intramontan ă , s-a f ăcut începând din neogen, simultan cu ridicarea structurilor muntoase carpatice. Aceast ă situa ţia a condus la separarea a dou ă etaje structurale distincte , care se reg ăsesc în toat ă Depresiunea Pannonic ă. Etajul inferior , constituit din forma ţiuni preneogene , prezint ă o structur ă complex ă , ca urmare a consolid ării în mai multe cicluri tecto- genetice şi a evolu ţiei ulterioare îndelungate , în regim subaerian.

15 Etajul superior , constituit din forma ţiuni neogene , prezint ă o structur ă mai simpl ă , determinat ă de r ăspunsul casant al etajului inferior la eforturile tectonice şi de viteza de subsiden ţă diferit ă a blocurilor rezultate. Zona Arad se situeaz ă în partea central ă a sectorului românesc al Depresiunii Pannonice , la cca. 25 km vest de rama Mun ţilor Z ărand. Ca urmare a acestei pozi ţii , în etajul structural inferior , s-au putut identifica elemente ce atest ă prelungirea spre vest a unit ăţ ilor carpatice , respectiv ale Mun ţilor Z ărand. Etajul structural superior este rezultatul acumul ării sedimentelor neogene şi cuaternare, ini ţial în mediu marin şi ulterior , pe m ăsura sc ăderii salinit ăţ ii , salmastru, lacustru şi deltaic – fluviatil. Acest aranjament structural face ca la alc ătuirea structurii geologice a sectorului unde se situeaz ă municipal Arad, s ă participe depozite apar ţinând fundamentului cristalin, corespunzând etajului structural inferior şi depozite sedimentare neogene şi cuaternare, apar ţinând etajului structural superior. Fundamentul cristalin se g ăse şte la adâncimi ce variaz ă între 1100 şi 1400 m, corespunzând unuia dintre blocurile ridicate ale sectorului românesc al Depresiunii Pannonice. El este constituit din şisturi epimetamorfice , cu un grad de metamorfism sc ăzut , corespunz ător faciesului şisturilor verzi, izogradul cloritului , astfel încât pot fi recunoscute unele dintre particularit ăţ ile texturate şi structurale ale rocilor precursoare. S-au identificat şisturi cloritoase , şisturi clorito – epidotoce , şisturi clorito- cuar ţoase, sernifite cu aspect grafitos, şisturi cuar ţoase cu aspect p ătat , şisturi filitoase , conglomerate brecioase, metamorfozate , intens cataclazate. Ele sunt constituite în principal din mic ă alb ă (sericit, muscovit) , cuar ţ şi clorit , la care se adaug ă subordonat amfiboli , epidot , biotit. Prezint ă structur ă lebidoplastic ă şi textur ă şistuoas ă accentuat ă. Din partea de sud a mun ţilor Z ărand , din şisturile cristaline ale Dealului Cet ăţ ii Şiria, s- au recoltat probe care, prin con ţinutul palinologic, indic ă vârsta devonian superior – carbonifer inferior a rocilor. Astfel ,s-au indentificat speciile : Stenozonotriletes simplicissimus Naum., Trachitriletes sp., Punctatisporites globatus (Luber) Luber, Leiotriletes microrugosus (Ibr) Naum., Zonotriletes cf. Auritus Waltz. Rocile cristaline ce constituie fundamentul zonei Arad, prezint ă acela şi facies petrografic cu forma ţiunile descrise în Seria de P ăiu şeni, din alc ătuirea Mun ţilor Z ărand, precum şi din Mun ţii Bihor (bazinul v ăilor Runcu şi Po şaga). Etajul structural superior este constituit din roci sedimentare apar ţinând la dou ă cicluri sedimentare : miocen superior( badenian – sarma ţian inferior) şi pon ţian -cuaternar.

Ciclul miocen superior ( badenian – sarma ţian) reprezint ă un ciclu transgresiune – regresiune, ca s-a manifestat pe arii extinse în întreaga Depresiune Pannonic ă ,fiind dealtfel perioada caracterizat ă prin ini ţierea şi dezvoltarea proceselor de extensie , înso ţite de subsiden ţa intens ă a unor sectoare, fenomene ce au condus la confirgura ţia actual ă a zonei. În zona Aradului , datorit ă distan ţei relativ reduse fa ţă de rama muntoas ă , fenomenele de subsiden ţă s-au manifestat mai târziu şi cu o amploare redus ă, fapt ce a condus la acumularea unei stive relativ mici de sedimente. Dac ă la aceast ă se mai adaug ă şi evolu ţia în sistem subaerian instalat ă în sarma ţianul mediu , care a îndep ărtat o parte din rocile acumulate, devine explicabil ă grosimea redus ă a depozitelor miocen superioare cunoscute în zon ă. Peste rocile cristaline ale fundamentului , în zona Aradului, se dispune, discordant şi transgresiv , o serie de roci sedimentare, de vârstă miocen superioar ă, cu grosimi ce variaz ă între 30 şi 80 m. Se constat ă prezen ţa unui complex carbonitic, constituit din calcare

16 compacte , alb – gălbui, cu resturi fosiliere , cu intercala ţii de marne calcaroase , cenu şii – albicioase. La partea superioar ă a seriei , se dezvolt ă un orizont de tufuri vulcanice, cenu şii – albicioase , alterate. Prezenta acestuia este rezultatul magmatismului subsecvent tardiv din mun ţii Apuseni, care a între ţinut o activitate vulcanic ă ce a avut o evolu ţie specific ă , atât ca timp , cât şi în ceea ce prive şte chimismul şi cantitatea produselor eliberate. Frac ţia cea mai fin ă, cenu şa vulcanic ă, a fost transportat ă la mari distan ţe şi s-a acumulat în bazinele sedimentare adiacente zonei muntoase. Ciclul pon ţian – cuaternar constituie ultimul ciclu sedimentar al zonei şi marcheaz ă colmatarea final ă a Depresiunii Pannonice. Pon ţialul , ca etaj final al miocenului , corespunde ultimei transgresiuni de amploare din Depresiunea Pannonic ă. Datorit ă întreruperii leg ăturilor cu domeniul oceanic , înc ă din timpul badenianului , marea pon ţian ă are un caracter evident dulcicol , marcat prin dispari ţia speciilor marine şi salmastre şi dezvoltarea unor specii caracteristice mediului lacustru. Limita superioar ă a depozitelor pon ţiene nu este tran şat ă , întrucât evolu ţia bazinului sedimentar nu a fost sincron ă , pe toat ă aria sa de dezvoltare . Astfel , zonele marginale au fost primele colmatate, moment din care sedimentarea a continuat în regim fluviatil , cu acumularea unor depozite specifice . La ie şirea râurilor din zona montan ă în câmpie , s-au acumulat conuri aluvionare ale c ăror dimensiuni au fost în func ţie atât de debitul râurilor , cât şi de distan ţa fa ţă de aria surs ă a sedimentelor şi rata de subsiden ţă a sectoarelor din imediata vecin ătate. Fa ţă de aceast ă situa ţie , s-a adoptat o separare a stivei sedimentare ce corespunde ciclului pon ţian – cuaternar , pe criterii litologice, în dou ă serii: - seria inferioar ă, predominant pelitic ă, ce corespunde sediment ării în mediul lacustru pon ţian; - seria superioar ă ,predominant psamitic ă, ce corespunde sediment ării în domeniul fluviatil, eventual deltaic. Grosimea depozitelor ce apar ţin celor dou ă serii variaz ă , în zona Aradului, între 1000 şi 1400 m. Seria inferioar ă prezint ă grosimile cele mai variabile , între 300 şi 800 m, prin ad ăugarea de sedimente la partea inferioar ă a seriei. Începând din baz ă spre partea superioar ă , se disting câteva complexe : - complexul marnos inferior cu frecvente intercala ţii grezoase- nisipoase, având dezvoltare local ă şi grosimea maxim ă de cca.200 m; - complexul marnocalcaros , cu dezvoltarea areal ă şi grosim de cca.100 m; - complexul marnos superior , cu devoltare areal ă şi grosimi de cca. 300 –400 m.

Complexul marnos inferior este constituit din marne cenu şii, compacte, fosiliere , în care s-au identificat specii de macrofaun ă ca: Paradachna abichifornis, Didacna oliophora, Lzmnocardium promultistriatus, L. sp. , Planobis sp.Ostrcode , la care se adaug ă microfauna cu : Globigerina bulloides, Elphidium macellum, Bakunella dorsoarcuata , Czprideis pannonica, Silicoplacentina huncarica. Complexul marnocalcaros este constituit din calcit microcristalin , în amestec intim cu material argilos . În propor ţii reduse mai apar granule de cuar ţ, mic ă, resturi de plante incarbonizate, pirit ă în cuiburi. Complexul marnos suprior este constituit deasemeni din marne cenu şii verzui, slab nisipoase, cu intercala ţii de argile nisipoase , prezentând un con ţinut faunistic asem ănător complexului inferior.Acesta conduce la atriubuirea vârstei pon ţiene depozitelor descrise. Mai apar intercala ţii nicipoase , grezoase, cu grosimi mici şi dezvoltare local ă.

17 Seria superioar ă prezint ă în acest sector varia ţii mai mici de grosime dacât cea inferioar ă . Astfel grosimea medie se men ţine în jurul valorii de 590 m. Este constituit ă din depozite detritice de dimensiuni psemitice , cu frecvente intercala ţii marnoase , argiloase. La partea superioar ă a seriei , se dezvolt ă depozitele de vârst ă cuaternar ă, constituite din pietri şuri şi nisipuri , apar ţinând terasei joase, luncii şi zonei de divagare a Mure şului. Acestea prezint ă structuri tipice unui mediu sedimentar fluviatil şi anume sectorului caracterizat prin gradient hidraulic sc ăzut , curen ţi cu putere de transport sc ăzut ă , detritusul fiind transportat în suspensie şi mixt (sediment târât şi/sau în suspensie , sistem fluviatil meandrat). Aceasta a condus la apari ţia unor structuri în care se poate recunoa şte traseul canalelor de curgere , a c ăror umplutur ă este mai grosieră dacât cea a malurilor , pe de o parte , iar pe de alta , se constat ă o granoclasare pozitiv ă a sedimentelor (dimensiunile particulelor scad pe vertical ă , de jos în sus). Fenomenele de meandrare au deasemeni ca rezultat apari ţia unor structuri în care dezvoltarea stratelor s-a realizat prin acre ţie lateral ă , marcat ă prin apari ţia laminelor. Grosimea depozitelor cuaternare este apreciat ă la cca. 80 m, f ără îns ă a exista o confirmare a acesteia pe baze biostratigrafice. Importan ţa deosebit ă a seriei superioar ă a ciclului sedimentar pon ţian – cuaternar rezid ă în importan ţele acvifere pe care le cantoneaz ă în depozitele de pietri şuri şi nisipuri , acvifere ce sunt în comunica ţie hidrodinamic ă, pe cca. 300 m. din grosimea seriei. Aceasta se datoreaz ă caracterului discontinuu a stratelor de argile şi marne , ce apar în succesiunea litologic ă, caracter ce le împiedic ă s ă se constituie în ecrane la acviferelor. La partea superioar ă a depozitelor cuaternare , se dispune p ătura de sol.

Poten ţialul seismic al zonei

Conform „ Normativului pentru proiectarea antiseismic ă a construc ţiilor de locuin ţe social-culturale, agrozootehnice şi industriale – Indicativ P 100-92” ora şul Arad se încadreaz ă , în zona „D” din punct de vedere al valorilor coeficien ţilor Ks , ceea ce înseamn ă Ks = 0,16, iar din punct de vedere al perioadelor de col ţ Tc (sec), în zona Tc = 10. Pe baza acestor date , din tabelul A.2. al Normativului menţionat mai sus , rezult ă c ă ora şul Arad se încadreaz ă în zona de intensitate seismic ă VII ( exprimat ă în grade MSK).

2.2.4 Caracteristici geotehnice:

Solul Înveli şul de sol al teritoriului administrativ al comunei Vladimirescu reflect ă în mod fidel interferen ţa factorilor pedogenetici (litologici, geomorfologici, climatici, hidrologici şi al ţii, asocia ţi în timp cu activitatea factorului antropic). Cart ările pedologice efectuate de speciali ştii Oficiului Jud. Pentru Pedologie şi Agrochimie Arad în zona com. Vladimirescu pun în eviden ţă existen ţa pe teritoriul comunei a urm ătoarelor tipuri de sol: - cernoziumuri tipice - cernoziomuri cambice - lăcovi şti - soluri gleice - soluri aluviale

18 Cernoziomurile tipice şi cambice sunt soluri ce ocup ă suprafe ţe întinse în cadrul Teritoriului administrativ al comunei Vladimirescu . Ele se definesc prin prezenta orizontului diagnostic Am (molic ) de culoare negricioas ă sau brun –închis ă. O caracteristic ă a acestor tipuri de soluri este con ţinutul sc ăzut de humus (la suprafa ţă 2- 3% ) ceea ce face necesar ă aplicarea îngr ăşă mintelor organice. Cernoziomurile tipice : s-au format pe depozite leossoide , pe luturi şi argile şi aproape toate se g ăsesc sub influen ţa apei freatice. Textura cernoziomurilor tipice este predominant lutoas ă , lutoargiloas ă şi devine mai u şoar ă spre profunzime. Varia ţia principalilor indici fizici şi hidrofizici arat ă c ă aceste soluri sunt pu ţin tasate (1,33 –1,41 gr./mc.) , cu o porozitate bun ă şi o permeabilitate bun ă – mijlocie. Con ţinutul de humus în orizontul Am este mic 2,0 –3,0 %) şi scade treptat în profunzime. Con ţinutul de N – total este mijlociu în orizontul Ap şi scade în adâncime . Fosforul mobil prezint ă valori mijlocii , rezerva de K asimilabil este mijlocie –bun ă. Capacitatea de schib cationic prezint ă valorile cele mai mari în orizontul Am (30 – 32 me la 100gr. Sol) şi scade în profunzime . Pe cernoziomurile tipice se practic ă cultura cerealelor , porumbului, florii –soarelui, maz ării , lucernei ş.a. Cernoziomurile cambice se deosebesc de primele prin apari ţia orizontului Bv.( cambic) sub orizontul Am. Materialele parentale pe care s-au format aceste soluri sunt foarte variate (luturi, loessuri, argile luto- nisipoase). În func ţie de adâncimea nivelului freativ , cernoziomurile cambice au fost influen ţate diferit de franja capilar ă. Textura acestor soluri este foarte variat ă de la luto-nisipoas ă la argilos ă , propriet ăţ ile lor fizice şi chimice fiind influen ţate de natura şi caracterul depozitelor pe care s-au format. Indicii fizici arat ă c ă cernoziomurile cambice sunt soluri tasate ,cu densitate aparent ă mare, cu valori ale porozit ăţ ii totale mici şi foarte mici. Au un con ţinut moderat de humus (sub 3% în orizontul Am şi cca. 1,5 % în orizontul Bv). Carbona ţii sunt sp ăla ţi pe profil şi acumula ţi în orizontul C (între 4 şi 16% CaCO3). Prin procesul de levigare sunt îndep ărtate şi o parte din bazele schimbabile , fapt ce determină un grad de satura ţie în baze (V) în jur de 90 % în orizontul Am şi cca 95% în orizontul Bv. În orizontul C al cernoziomurilor cambice aflate sub influen ţa apelor freatice se constat ă frecvent o alcalizare de la slab ă la foarte puternic ă. Reac ţia solurilor este slab –acid ă –neutr ă în orizonturile Am şi Bv şi slab alcaline – puternic alcalin ă în orizontul C. Aprovizionarea cu elemente nutritive este slab ă – moderat ă pentru P-mobil şi buc ă pentru K-mobil. Cernoziomurile cambice formate pe argile gonflante sau luturi fine gonflante care prezint ă un orizont vertic a c ărui limit ă superioar ă este situat ă între baza orizontului Am şi 100 cm adâncime , sau numai cr ăpături de orizont vertic care pot urca pân ă la suprafa ţă , au fost individualizate ca cernoziomuri vertice. Cernoziomurile cambice sunt considerate cele mai fertile soluri din zon ă şi sunt utilizate la cultura grîului , porumbului , orzului, florii – soarelui, sfeclei de zah ăr ş.a. Lăcovi ştile sunt soluri ce se definesc prin orizontul Gr. a c ărui limit ă este situat ă în primii 125 cm, cu un profil de tipul Am-Ago-Gr. Aceste soluri s-au dezvoltat pe v ăi p ărăsite şi în zonele depresionare cu apa freatic ă la 1,0 – 1,5 m (uneori la /sau aproape de suprafa ţă ). Textura l ăcovi ştilor este variat ă (lutoas ă , luto-argiloas ă, argiloas ă), nediferen ţiat ă pe profil. –Ele sunt bogate în humus (3-8 %), gradul de satura ţie în baze nu coboar ă sub 80%, reac ţia este de la slab-acid ă laalcalin ă, sunt soluri bine sau foarte bine aprovizionate în substan ţe nutritive. Sub aspectul st ării fizice şi hidrofizice , l ăcovi ştile prezint ă caracteristici nefavorabile , regimul aerohidric fiind defectuos.

19 Lăcovi ştile sunt utilizate predominant ca p ăş uni şi fâne ţe , mai pu ţin pentru culturi din cauza excesului de umiditate.

Solurile gleice se caracterizeaz ă prin orizont Gr în primii 125 cm. Cu profil de tipul Ao- AGo-Gr. Se formeaz ă în zone depresionare ca urmare a excesului de umiditate de provenien ţă freatic ă. Reac ţia acestor soluri este mai acid ă, procesele de reducere au o intensitate mai mare , se formeaz ă cantit ăţ i mai mici de humus (1-3%) şi adesea are caracter acid . Textura este de la mijlocie la foarte fin ă .Regimul aerohidric este defectuos. Gradul de satura ţie în baze este sc ăzut (80-55%). Aprovizionarea cu substan ţe nutritive şi activitate microbiologic ă este slab ă. Din cauza excesului de umiditate , solurile gleice sunt utilizate ca p ăş uni şi fâne ţe. Solurile aluviale se definesc prin prezenta unui orizont Ao de 20 cm. , urmat de un material parental constituit din depozite fluviatile sau fluviolacustre . Ele se întâlnesc în lunci în arealele ie şite de sub influen ţa rev ărs ărilor sau inundate numai la intervale mari de timp. In aceste condi ţii a fost posibil ă manifestarea solific ării , a c ărei intensitate este în general cu atât mai mare cu cât timpul scurs la ultima rev ărsare este mai îndelungat. În absen ţa rev ărs ărilor se creeaz ă condi ţii pentru instalarea unei vegeta ţii şi deci acumularea unui orizont humifer destul de profund sub care urmeaz ă materialul parental. Solurile aluviale au un con ţinut de humus şi elemente nutritive diferen ţiat în func ţie de textur ă. Reac ţia solului este neutr ă , slab –alcalin ă , gradul de satura ţie în baze este de 100%. Datorit ă fertilit ăţ ii lor c ăt şi a regimului hidric favorabil , aceste soluri sun propice culturilor de porumb, sfecl ă de zah ăr, grâu , orz, floarea – soarelui , cartofi, legume ş.a.

2.2.5 Riscuri naturale: În zona comunei Vladimirescu s-a identificat ca zonă de risc partea de sud a intravilanului localit ăţ ii Mândruloc, unde se înregistreaz ă intense fenomene de eroziune de mal , cu frecvente ruperi de mal. În aceast ă zon ă malul râului Mure ş este înalt , intravilanul fiind a şezat direct pe terasa de 5-6 m. Eroziunea de mal este favorizat ă de exploat ările nera ţionale de balast din albia minor ă a râului Mure ş din aval de localitatea Mândruloc. Men ţion ăm c ă influen ţele directe asupra fenomenului avut generate atât de exploat ările de pe malul drept cât şi de pe malul stâng. De şi s-au efectuat unele lucr ări de consolidare a malului în aceast ă zon ă nu este indicat ă extinderea intravilanului localit ăţ ilor Mândruloc şi Cicir în partea de sud a localit ăţ ii.. Producerea inunda ţiilor are ca principale cauze ploile abundente, cu debite mari şi de durat ă mic ă c ăzute în arealele neap ărate împotriva inunda ţiilor , în zona adiacent ă p ădurii.

Resursele naturale ale solului ţi subsolului:

Principalele resurse ale comunei Vladimirescu sunt exploat ările de balast din Vladimirescu şi Cicir din lunca Mure şului (albia mojor ă) şi partea de nord a localit ăţ ii Cicir (lâng ă linia CF la sud de balta Cicir, precum şi în estul localit ăţ ii Horia.. Balastul brut exploatat este sortat în sta ţiile de sortare Cicir şi Valdimiresc şi livrat pentru activit ăţ ile de construc ţii montaj.

Re ţeaua principal ă de c ăi de comuncia ţii:

Teritoriul administrativ al comunei Vladimirescu este str ăbătut pe direc ţia est –vest de o important ă cale ferat ă magistral ă care face parte din Coridorul IV Pan- European Frontiera

20 Curtici- Arad-Simeria-Vin ţu de jos- Alba Iulia- Co şaliu- Cop şa Mic ă-Bra şov – Bucure şti – Fete şti – Medgidia – Constan ţa, utilizat ă atât de traficul intern cât şi extern de marf ă şi de călători. Pe teritoriul comunei Vladimirescu func ţioneaz ă terminalul de transport combinat Arad- Glogov ăţ . Deasemenea comuna este str ăbătut ă de trei importante artere rutiere DN 7 Deva –Arad – pe direc ţia est-vest, DJ 709 Arad- Ineu şi DJ 682C Vladimireacu-Sânleani - DN 79

Depozite de de şeuri menajere şi industriale:

În prezent în cadrul comunei Vladimirescu nu mai exist ă amplasamente pentru depozit ări de de şeuri menajere, acestea au fost închise. Depozitele de de şeuri industriale sunt reprezentate de cele 2 bataluri din zona Combinatului Chimc, în prezent neutilizate, dar care pot fi puse în func ţiune pentru depozitare de diferite reziduri, având asigurat ă impermeabilizarea corespunz ătoare.

Surse de poluare:

Alte surse punctuale de poluare a mediului sunt reprezentate de : - sectorul zootehnic al diferitelor ferme zootehnice private, - balastierele din lunca Mure şului . - sistemul de înc ălzire propriu al locuin ţelor cu lemne, c ărbune, motorin ă, - existen ţa unor drumuri nemodernizate

Dep ăş iri ale nivelelor maxime admisibile de noxe se înregistreaz ă de-a lungul principalelor artere rutiere (DN7 , DJ 682c şi DJ 709) în perioadele cu trafic intens.

Calitatea factorilor de mediu:

Calitatea factorilor de mediu este în strâns ă corela ţie cu nivelul activit ăţ ilor industriale şi casnice din zon ă. În partea de sud a localit ăţ ii Vladimirescu în zona de p ădure se înregistreaz ă frecvent fenomene de uscare datorit ă reducerii volumului edapic util ( cre şterea cantit ăţ ii de schelet în urma sp ălării orizonturilor humifere în urma inunda ţiilor din rev ărs ări).

2.3.Rela ţii în teritoriu

La elaborarea prezentului P.U.G. s-au avut în vedere direc ţiile de dezvoltare şi propunerile Planului de Amenajare a Teritoriului National (PATN) şi anume : - Sec ţiunea 1 – Căi de comunica ţie – prevede în Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional Dezvoltarea re ţelei de c ăi feroviare o linie cu vitez ă sporit ă pe traseul : Curtici- Arad – Deva – Sibiu – Râmnicu Vâlcea – Vâlcele – Bucure şti. Comuna Vladimirescu este prins ă în acest traseu cu localit ăţ ile Vladimirescu, Cicir Mândruloc. Pe teritoriul administrativ al comunei Vladimirescu î şi desf ăş oar ă traseul în prezent urm ătoarele drumuri : • drumul na ţional DN 7 Bucure şti-Pite şti-Sibiu-Arad-Nădlac • drumul jude ţean DJ 682 C care face leg ătura între DJ 682, DN 7, DJ709, Sânleani, • centura municipiului Arad

21 • drumul jude ţean DJ 709 care face leg ătura între DN 7, Şiria-Seleu ş-Cermei. Comuna Vladimirescu ca şi localit ăţ ile apar ţin ătoare Mândruloc, Cicir se g ăse şte amplasat ă de-a lungul drumului na ţional DN 7 Bucure şti-Pite şti-Sibiu-Arad-Nădlac. Din punctul de vedere al st ării de viabilitate acest drum se prezint ă destul de bine cu o structura rutiera de tip nerigid corespunz ătoare unui trafic greu alcatuit ă din mixturi asfaltice . In comna Vladimirescu,traseul drumului na ţional DN 7 se intersecteaz ă cu drumul jude ţean DJ 682 C. Acest drum jude ţean ca şi structur ă rutier ă se prezint ă diferit pe diverse tronsoane astfel: • tronson DJ 682- DN 7 structur ă rutier ă asfaltic ă • tronson DN 7-sta ţia C.F.R. Vladimirescu structur ă rutier ă asfaltic ă • tronson sta ţia C.F.R. Vladimirescu -DJ 709 structur ă rutier ă asfaltic ă • tronson DJ 709- DN79- centura municipiului Arad structur ă rutier ă asfaltic ă Localitatea Horia este a şezat ă pe drumul jude ţean DJ 709 care face leg ătura între DN 7- Şiria-Seleu ş-Cermei. Drumul jude ţean DJ 709 are de asemenea structura rutier ă de tip nerigid dar având un grad mai mare de degradare decât drumul na ţional. Analizând re ţeaua de drumuri clasificate , putem spune ca dumul na ţional DN 7 împreun ă cu drumurile jude ţene DJ 682 C şi DJ 709 asigur ă o bun ă legatur ă a localit ăţ ilor apar ţin ătoare comunei Vladimirescu atât cu municipiul Arad cât şi cu celelalte localit ăţ i ale jude ţului inclusiv deschiderea spre vama N ădlac şi spre jude ţul Hunedoara.. Conform PATJ- situa ţia existent ă –căi de comunica ţie se poate afirma c ă : 1. drumul na ţional DN 7 pe sectorul ce str ăbate comuna Vladimirescu are o capacitate portant ă suficient ă datorit ă reabilit ării drumului încheiat ă în anul 2000. 2. drumurile jude ţene ce str ăbat teritoriul comunei Vladimirescu, nu asigur ă în totalitate fluen ţa traficului datorit ă îmbr ăcămin ţii rutiere a c ărei durat ă de exploatare este dep ăş it ă. 3. Drumurile pietruite şi de p ământ nu asigur ă o suprafa ţă de rulare corespunz ătoare desf ăş ur ării unui trafic în condi ţii normale. 4. Traseul drumului na ţional DN 7 întâlne şte câteva pode ţe tubulare care sunt amenajate de curând odat ă cu reabilitarea drumului na ţional. 5. Existen ţa intersec ţiei la nivel dintre DN 7 şi calea ferat ă precum şi cea între DJ 682C şi calea ferat ă în dreptul sta ţiei Vladimirescu, îngreuneaz ă circula ţia auto prin sta ţionarea prelungit ă la barier ă ceea ce duce la diminuarea vitezei comerciale, la diminuarea capacitp ăţ ii de circula ţie şi la consum suplimentar de carburan ţi. - - Sectiunea 2 – Apa – nu este prev ăzut nimic pe teritoriul comunei Vladimirescu - Sectiunea 3 –Zone protejate naturale si construite – conform acestei sec ţiuni pe teritoriul comunei Vladimirescu sunt Rezerva ţii şi monumente ale naturii şi Valori de patrimoniu cultural de interes na ţional - Sectiunea 4 –Re ţeaua de localit ăţ i – conform acestei sec ţiuni teritoriul comunei Vladimirescu nu sunt modific ări, comuna Vladimirescu face parte din Zona Arad - Sectiunea 5 – Zone de riscuri naturale , Teritoriul comunei Vladimirescu este una dintre comunele cu riscuri de inunda ţii, în zona Râului Mure ş.

Încadrarea în re ţeaua de localit ăţ i: Conform Planului de Amenajare a Jude ţului Arad, a Planului de Amenajarea Teritoriului Zonal Interor ăş enesc, comuna Vladimirescu face parte din Zona Arad.

22 Zona Arad are în componen ţa sa urm ătoarele localit ăţ i:

- Municipiul Arad - Ora ş Pecica - Comuna Felnac - Comuna Irato şu - Comuna Şofronea - Comuna Semlac - Comuna Secusigiu - Comuna Vinga - Comuna Şagu - Comuna Frumu şeni - Comuna Livada - Comuna Vladimirescu - Comuna Z ădăreni - Comuna Peregu Mare - Comuna Fântânele - Comuna Zimandu Nou

] Rela ţii în teritoriul administrativ al comunei : Comuna Vladimirescu la 1 iulie 2012 are o popula ţie 11.931 locuitori (conform ultimului recens ământ), încadrându-se în grupa comunelor din jude ţ care au o popula ţie peste 10.000 de locuitori şi are în componen ţa sa urm ătoarele localit ăţ i: Vladimirescu – localitate de re şedin ţă Cicir Mândruloc – localit ăţ i apar ţin ătoare Horia – localitate apar ţin ătoare

Ponderea pe care o au localit ăţ ile apar ţin ătoare în cadrul comunei la nivelul anului 2012 este urm ătoarea: -localitatea Vladimirescu - reprezint ă 59,37 % din totalul locuitori comun ă -localitatea Cicir - reprezint ă 8,82 % din totalul locuitori comun ă -localitatea Horia - reprezint ă 20,58 % din totalul locuitori comun ă -localitatea Mândruloc - reprezint ă 11,23 % din totalul locuitori comun ă ] 2.4.Activit ăţ i economice:

Func ţiile economice şi sociale din teritoriul comunei Vladimirescu sunt date de : - pozi ţia fa ţă de municipiul Arad - cadrul natural - resursele solului - fond forestier - fond agricol

- resurse ale subsolului – materiale de construc ţii - pozi ţie geografic ă - are rol şi de localitate dormitor Pe teritoriul comunei Vladimirescu , func ţiunea economic ă predominant ă este agricultur ă.

23 Activit ăţ i de tip industrial şi depozitare

În localitatea Vladimirescu unit ăţ ile de tip industrial şi depozitare sunt grupate. Principalele unit ăţ i industriale şi depozitare sunt:

S.C. PARC INDUSTRIAL COMBINAT S.R.L. S.C. FILCOM – EXPORT S.R.L. –confec ţii metalice S.C. SCULEA S.R.L. – confec ţii metalice S.C. TELCOMEST S.R.L. – productie mase plastice S.C. ZEROUNDICI S.R.L. – statie de betoane S.C. FREE STYLER S.R.L. – hala depozitare S.C. INST-SERV D&D S.R.L. S.C. CRIBO GAZ S.R.L. . S.C. IMMO RECZCLING S.R.L. S.C. OXIGEN AP Ă AZOT S.C. ARCHIM FERTIL S.R.L. S.C. ROMPETROL DOWNSTREAM S.R.L. S.C. ROMPETROL GAS S.R.L.

Depozite de materiale de construc ţii şi activit ăţ i în domeniul construc ţiilor: S.C. AMBIENT CONSTRUCT S.R.L. S.C. CASE MODULARE S.R.L. S.C. CONSTRUC ŢION HAUS S.R.L. S.C. CONSTRUCTORUL DE AUR SRL. S.C. CRIS PREFABRICATE S.R.L. S.C EMA CONSTRUC ŢION S.R.L. S.C. GRAF CONSTRUCT S.R.L.

Majoritatea unit ăţ ilor industriale şi a firmelor de construc ţii î şi au sediul în Arad, iar în localit ăţ ile comunei Vladimirescu î şi au filiale sau puncte de lucru. În prezent în localit ăţ ile comunei Vladimirescu exist ă unit ăţ i industriale grupate şi unit ăţile industriale dispersate pe teritoriul localit ăţ ilor. În cadrul incintei fostului Combinat şi în zona g ării putem vorbi de o grupare a unit ăţ ilor industriale.

Localitatea Cicir - Mândruloc Activit ăţ i industriale: Baz ă de procesare a laptelui. S.C. DEL BONO & CO S.A. S.C. GENERAL BETON S.R.L. S.C. IZOMETAL MAGELLAN S.R.L. S.C MURE ŞAN TÂMPL ĂRIE & DESIGN S.R.L.

Localitatea Horia Activit ăţ i industriale S.C. AGROINDUSTRIAL Ă S.C. SAMB INDUSTRIEL S.R.L. Construc ţii: S.C. SANICON S.R.L.

24 S.C.DUO BEST CONSTRUCT S.R.L. S.C. ISAAC CONSTRUCT S.R.L.

2.4.2. Activit ăţ i agricole şi zootehnice: Teritoriul administrativ al comunei Vladimirescu este de 12.230 ha., din care 9.267,59 ha. sunt teren agricol Pe teritoriul administrativ al comunei Vladimirescu î şi desf ăş oar ă activitatea asocia ţii agricole. Vladimirescu S.C. AGRO DAN FERME S.R.L. S. C. AGROARSOFT S.R.L. S.C. ARCHIM AGRO INDUSTRIAL S.R.L. A.S.. AGRICOLA M ĂRCULESCU CERES SOC AGRICOLA S.C.Z&A AGRICULTURE HOLDING S.R.L. S.C.SANT ROCCO ALLEVAMENTI S.R.L. S.C. ARAVIASCOMB S.R.L. S.C. DANA IMPEX S.R.L.

Cicir Mândruloc S.C. AGRO MICMAN S.R.L.. S.C. RUSCCO S.R.L. S.C. AGROMEC MÂNDRULOC S.A.

Horia S.C. AGRICOLA EUROPEEA S.R.L. S.C. AGRO-RACEM S.R.L. S.C. RUSCCO S.R.L. S.C. AGRO COTUNA S.R.L. S.C. AGRO PATRU –G S.R.L. S.C. AGROSEMENTI S.A. S.C. AVI ROVAMAX S.R.L. S.C. AVICOLA SAN GIORGIO S.R.L. S.C. AVICOLA SAN ROBERTO S.R.L. S.C. AVICOLA SANTA GIOVANNA S.R.L. S.C. AVICOLA SANTA MARIA S.R.L. S.C. AZIENDA AGRICOLA GARDA S.R.L. S.C. TERRACULT S.R.L. S.C. SUPERFLAY S.R.L.

VLADIMIRESCU În intravilanul localita ţii Vladimirescu activit ăţ ile agricole, func ţioneaz ă pe suprafa ţa de 5,01 ha. Suprafa ţa trupurilor izolate în care se desf ăş oar ă o activitate agricol ă ocup ă o suprafa ţă de 22,70 ha.

HORIA

25 În intravilanul localita ţii Horia exist ă o unitate agricola în suprafa ţă de 21,31ha. Suprafa ţa trupurilor trupuri izolate în care se desf ăş oar ă o activitate agricol ă ocup ă o suprafa ţă de 16,75 ha.

CICIR - MÂNDRULOC

În localitatea Cicir –Mândruloc exist ă o unitate agricol ă în suprafa ţă de 5,86 ha. In trupuri izolate exist ă mai multe activit ăţ i agricole care ocup ă o suprafa ţă de 0,54ha.

Situa ţia fondului funciar pe categorii de folosint ă pe total comun ă este :

- Arabil 9.037,00 ha. - Păş uni şi fâne ţe 224,29 ha. - Livezi 13,00 ha. - Vii 6,00 ha TEREN AGRICOL : 9.267,59 ha.

- Păduri 1.080,00 ha. - Ape 301,01 ha. - Căi de comunica ţii 258,00 ha - Cur ţi construc ţii 1.221,40 ha. - Neproductiv 102,00 ha

TOTAL NEAGRICOL: 2.962,41 ha.

TOTAL GENERAL 12.230,00 ha

Din total suprafa ţă , terenul agricol reprezint ă 75,78 % iar arabilul ocup ă o suprafa ţă de 9.037,00 ha, ceea ce reprezint ă 73,89 % din totalul suprafa ţă teritoriu administrativ.

Disfunc ţionalit ăţ i:

Neajunsurile legate de modul de aplicare al Legii nr.18/1991 rezultând fragmentarea terenurilor agricole în exploata ţii şi parcele de 3,0 ha. în medie. Randament insuficient al produc ţiei vegetale/ha; Facmentarea suprafe ţelor, diversificarea op ţiunii propriet ăţ ilor pe anumite func ţiuni utilizarea semin ţelor din produc ţie proprie a proprietarilor individuali. Insuficien ţa resurselor financiare în scopul moderniz ării şi înzestr ării tehnice a micilor gospod ării. Insuficien ţa punctelor de colectare a produselor animaliere. Insuficienta capacitate de prelucrare şi valorificare a producţiei zootehnice din cadrul gospod ăriilor individuale. Insuficien ţa lucr ărilor de îmbun ătăţ iri funciare, combaterea eroziunii solului.

Silvicultura: Comuna Vladimirescu suprafa ţă de 1.080 ha . fond forestier.

26 În anul 2.012 , 1.080 ha. – fond forestier din care 1.055 ha este în proprietate privat ă a statului, 23 ha este proprietatea privata a unit ăţ ilor administrative teritoriale şi 2,00 ha proprietate privat ă.

2.5. POPULA ŢIA .ELEMENTE DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE

2.5. Popula ţia .Elemente demografice şi sociale:

2.5.1. Num ărul de locuitori (situa ţie pe comun ă): 2006 2007 2008 2009 2011 2012 Popula ţia stabil ă pe total 11.143 11.210 11.425 11.552 11.799 11.851 comun ă la 1 iulie - din care femei 5.638 5.676 5.793 5.875 6.036 6.063 Popula ţia cu domiciliul în 11.150 11.303 11.460 11.604 11.849 11.799 lcalitate

2.5.2.Evolu ţia popula ţiei pe total comun ă şi pe localit ăţ i.

2005 2006 2007 2008 2009 2012 recens ământ

Com.Vladimirescu 10.940 11.143 11.210 11.425 11.552 11.851 TOTAL Vladimirescu 6.630 6.753 6.794 7.025 6.630 7.680

Cicir 868 884 889 922 868 898

Horia 2.436 2.481 2.496 2.583 2.436 2.094

Mândruloc 1.006 1.025 1.030 1.087 1.006 1.179

- Num ăr de locuitori pe sexe:

La recens ământul din 1992 şi la finele anului 2000 din punct de vedere al popula ţiei pe grupe de vârst ă situa ţia se rezint ă astfel:

COM.VLADIMIRESCU 2008 Tot. M. F. TOTAL: 11.368 5.593 5.775 0-4 ani 565 297 268 5-9 ani 590 296 294 10-14ani 627 310 317

27 15-19 ani 913 477 436 20-24 ani 952 505 447 25-29 ani 979 506 473 30-34 ani 1.056 556 506 35-39 ani 1.033 516 517 40- 44 ani 681 304 377 45- 49 ani 799 386 413 50-54 ani 800 415 385 55-59 ani 751 348 403 60-64 ani 469 220 249 65-69 ani 382 161 221 70-74 ani 337 147 190 75-79 ani 244 93 151 80-84 ani 119 40 79 85 şi peste 71 22 49

COM.VLADIMIRESCU COM.VLADIMIRESCU 01.01.2011 01.07.2012 Tot. M. F. Tot. M. F. TOTAL: 11.799 5.563 6.036 11.931 5.842 6.089 0-4 ani 603 315 288 602 321 281 5-9 ani 558 297 261 561 286 275 10-14ani 638 312 326 622 310 312 15-19 737 357 380 713 348 365 ani 20-24 1064 557 507 975 515 460 ani 25-29 1016 533 483 1.001 538 463 ani 30-34 1.005 496 509 1.049 527 522 ani 35-39 1.070 548 522 1.082 558 524 ani 40- 44 968 474 494 1.105 551 554 ani 45- 49 674 305 369 639 289 350 ani 50-54 815 397 418 803 371 432 ani 55-59 791 374 417 807 400 407 ani 60-64 653 316 337 711 326 385 ani 65-69 381 182 199 421 195 226 ani 70-74 113 215 334 125 209 ani 328 75-79 268 109 159 262 105 157

28 ani 80-84 149 61 88 167 58 109 ani 85 şi 81 17 64 77 19 58 peste

- Mi şcarea natural ă şi migratorie a popula ţiei (pe comun ă )

Denumire 2.006 2.007 2.008 2.009 2.012 Populatia totala - la 1 11.143 11.210 11.368 11.501 11.851 ianuarie (stabila) Populatia la 1 ianuarie femei 5.638 5.676 5.775 5.829 6.063 Nascuti vii 127 112 112 136 113 Nascuti morti - 1 1 - = Decedati - total 131 93 124 114 110 Decedati sub un an 1 - 2 4 2 Casatorii 81 104 86 57 49 Divorturi 19 24 16 16 21 Plecari cu domiciliul din 205 185 194 177 75 localitate Stabiliri de resedinta in 90 59 52 56 56 localitate la 1 ianuarie Plecari cu resedinta din 54 69 82 103 75 localitate la 1 ianuarie (pana in 2000 la 1 iulie) Emigranti 3 3 8 5 5 Imigranti 1 2 2 3 4 Spor natural -4 +19 -12 22 3 Spor migrator +36 -10 -30 -47 -19 Spor total 32 9 -42 -25 -16

Ritmul de descre ştere în perioada 2005 – 2011 este negativ cu valori între - +7 şi +32 la -42, respectiv -16 în 2012.

Pe comun ă evolu ţia indicelui de natalitate se prezint ă astfel: 136 - În 2011 - I.N. = x1000 = 82,11 11501 Indicele de mortalitate a evoluat astfel: 114 - În 2011 - I.M. = x1000 = 91,9 11501

Indicatorii de caracterizare ai îmb ătrânirii popula ţiei sunt : - ponderea popula ţiei în vârst ă - indicele de îmb ătrinire

29

P + sipeste • Ponderea popula ţiei în vârst ă: P = 60 x100 Ptot

2005 2011

1578 1860 Total comun ă - P = x100 = 42,14 % P = x100 = 17,16 % 10946 11501

2012

1972 P = x100 = 53,16 % % 11931

La nivel de ţar ă ponderea popula ţiei vărstnice în mediul rural este de 24%. Pe teritoriul comunei Vladimirescu acesta variaz ă între 14,42% în anul 2005, 16,17% în anul 2011 şi 16,53 % în anul 2012.

P sipeste • Indice de îmb ătrânire: I 60 îmb = − Po 14 ani

2005 2011 2012

1578 1860 1972 Total comun ă I îmb = = 84,0 Iîmb = = 09,1 Iîmb = = 10,1 1879 1799 1785

Capacitatea de regenerare a popula ţiei este atunci când popula ţia tân ără dep ăş eşte popula ţia v ărstnic ă. Se constat ă c ă în anul 2005 – indicele de îmb ătrânire (pe comun ă) ajunge la 0,84 , deci capacitatea de regenerare a popula ţiei este subunitar ă ceea ce permite o regenerarte a popula ţiei, în anul 2011 indicele de îmb ătrânire (pe comun ă) ajunge la 1,09, deci capacitatea de regenerare a popula ţiei este supraunitar ă ceea nu permite o regenerarte a popula ţiei iar , în anul 2012 indicele de îmb ătrânire (pe comun ă) ajunge la 1,10, deci capacitatea de regenerare a popula ţiei este supraunitar ă ceea nu permite o regenerarte a popula ţiei .

Indice de dependen ţă demografic ă :

+ P −150 ani P65 sipeste I.d.d. = x1000 P −6416 ani

30

2079 +1578 Total comun ă I d.d. = x1000 = 501 58, în anul 2005 7291 2000 +1799 I d.d = x1000 = 493 25, în anul 2011 7702 1927 +1261 I d.d = x1000 = 364 63, în anul 2012 8743 La 1000 persoane active sunt dependente (în intre ţinere ) - 501,58 persoane pe comun ă în anul 2005 - 493,25 persoane în anul 2011 - 364,63 persoane în anul 2012

Resursele de munc ă şi posibilit ăţ ile de ocupare a acestora:

Se consider ă resurse de munc ă: - popula ţia masculin ă între 16 – 64 ani. - Popula ţia feminin ă între 16 – 60 ani

R.munc ă = 3.866+ 3.616= 7.482 locuitori - comuna Vladimirescu (2004) R.munc ă = 3.978+ 3.757= 7.735 locuitori - comuna Vladimirescu (2005) R.munc ă = 4.126+ 3.827= 7.953 locuitori - comuna Vladimirescu (2006) R.munc ă = 4.153+ 3.878= 8.031 locuitori - comuna Vladimirescu (2007) R.munc ă = 4.537+ 3.957= 8.494 locuitori - comuna Vladimirescu (2008) R.munc ă = 4.287+ 4.024 = 8.311 locuitori - comuna Vladimirescu (2011) R.munc ă = 4.453+ 4.308 = 8.761 locuitori - comuna Vladimirescu (2012)

Popula ţia ocupat ă = locuri de munc ă + naveti şti Situa ţia pe comun ă Pop 15. − 29 ani • Indice de înoire a for ţei de munc ă: I î = Pop 30. − 44 ani

- la nivelul anului 2005 843.2 Iî = = 12,1 pe comun ă 2.535 - la nivelul anului 2006 897.2 Iî = = 11,1 pe comun ă 2.605 - la nivelul anului 2007 883.2 Iî = = 08,1 pe comun ă 2.666 - la nivelul anului 2008 844.2 Iî = = 03,1 pe comun ă 2.770 - la nivelul anului 2011

31 817.2 Iî = = 93,0 pe comun ă 3.043 - la nivelul anului 2012 689.2 Iî = = 83,0 pe comun ă 3.236

Se observ ă c ă valoarea indicelui de înoire a for ţei de munc ă este supraunitar ă în perioada 2005-2008, de unde rezult ă c ă exist ă posibilit ăţ i de reînoire a for ţei de munc ă, deoarece popula ţia între 15-29 ani este mai mare decât popula ţia între 30-44 ani, lucru specific popula ţiei din mediul rural, dar la nivelul anilor 2011, 2012, indicele de înoire al for ţei de munc ă este subunitar, deci posibilitatea de reînoire a for ţei de munca este diminuat ă..

2.5.6. Locuri de munc ă: Pe total comun ă num ărul de locuri de munc ă este dat de num ărul total al salaria ţilor din comun ă din care se scad naveti ştii care pleac ă din comun ă şi î şi desf ăş oar ă activitatea în alte localit ăţ i. Num ărul salaria ţilor pe ramuri de activitate, pe total comun ă , conform datelor furnizate de Direc ţia Judetean ă de Statistic ă Arad, se prezint ă astfel:

Popula ţia ocupat ă pe total comun ă 2.005 2.006 2.007 2.008 2.009

Salaria ţi - total – num ăr mediu 1.159 1.200 1.206 1.281 1.329 Num ăr mediu salaria ţti în 72 65 59 103 97 agricultur ă Num ăr mediu salaria ţi în 324 325 328 345 315 industrie - total Num ăr mediu salaria ţi în 6 5 4 24 15 industria extractiv ă Num ăr mediu salaria ţi în 310 312 316 302 271 industria prelucr ătoare Num ăr mediu salaria ţi în 8 8 8 - 7 energie electric ă şi termic ă,gaze si ap ă Num ăr mediu salaria ţi în 29 29 32 19 22 construc ţii Num ăr mediu salaria ţi în 250 279 272 153 124 comer ţ Num ăr mediu salaria ţi în 36 36 34 351 348 transport şi po ştă Num ăr mediu salaria ţi în activ. - - - 32 67 financiare, bancare şi de asig. Num ăr mediu salaria ţi în 31 32 35 55 48 administra ţie public ă Num ăr mediu salaria ţi în 100 96 102 15 18 înv ăţă mânt

32 Num ăr mediu salaria ţi în 21 23 23 - 10 sănătate şi asistent ă social ă

2.011

Salaria ţi - total – num ăr mediu 2024 Num ăr mediu salaria ţti în 50 agricultur ă, pescuit şi silvicultur ă Num ăr mediu salaria ţi în 805 industrie - total Num ăr mediu salaria ţi în 11 industria extractiv ă Num ăr mediu salaria ţi în 713 industria prelucr ătoare Num ăr mediu salaria ţi în 28 produc ția şi furnizarea de energie electric ă şi termic ă,gaze , ap ă cald ă si aer condi ționat Num ăr mediu salaria ţi în 53 distribu ţia apei, salubritate, gestionarea de şeurilor, activit ăţi de decontaminare Num ăr mediu salaria ţi în 187 construc ţii Num ăr mediu salaria ţi în 420 comer ţ cu ridicata şi cu am ănântul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor Num ăr mediu salaria ţi în 121 transport şi depozitare Num ăr mediu salaria ţi în 81 hoteluri şi restaurante Num ăr mediu salaria ţi în 18 informa ții şi comunica ții Num ăr mediu salaria ţi în activ. 14 financiare, şi de asigur ări. Num ăr mediu salaria ţi în 5 tranzac ții imobiliare Num ăr mediu salaria ţi în 49 activit ăţi profesionale, ştiin țifice şi tehnice Num ăr mediu salaria ţi în 68 activit ăţi de servicii administrative şi activit ăţi de

33 servicii suport Num ăr mediu salaria ţi în 37 administra ţie public ă şi ap ărare, asigur ări sociale din sistemul public Num ăr mediu salaria ţi în 79 înv ăţă mânt Num ăr mediu salaria ţi în 68 sănătate şi asistent ă social ă Num ăr mediu salaria ţi în 13 activit ăţi de spectacole, cultur ă şi recreativitate Num ăr mediu salaria ţi în alte 9 activit ăţi ale economiei na ţionale Num ăr şomerilor înregistra ţi la 112 sfâr șitul anului total Num ăr şomerilor înregistra ţi la 60 sfâr șitul anului femei Num ăr şomerilor înregistra ţi la 52 sfâr șitul anului b ărba ţi

98% din num ărul locurilor de munc ă sunt locuri de munc ă în localitatea de re şedin ţă Vladimirescu . În aceast ă localitate î şi desf ăş oar ă activitatea unit ăţ ile industriale; administra ţia public ă, activit ăţ ile comerciale, înv ăţă mânt , s ănătate , şi prest ări servicii. Structura popula ţiei pe cele trei mari ramuri de activitate ( pe total comun ă).:

Sector primar - Agricultura - Silvicultura - Pescuitul şi vân ătoarea - Industria extractiv ă Sector secundar - Industria prelucr ătoare - Construc ţii Sector ter ţiar - servicii

2005 % 2006 % 2007 % Sector 77 6,60 72 6,21 65 5,42 primar Sector 393 33,70 324 27,96 325 27,08 secunda r Sector 696 59,70 763 65,83 810 67,50

34 tertiar TOTAL 1.166 100,00 1.159 100,00 1.200 100,00

2008 % 2009 % 2011 % Sector 127 9,91 112 8,43 142 7,02 primar Sector 455 35,52 395 29,72 900 44,47 secundar Sector tertiar 699 54,57 822 61,85 982 48,51 TOTAL 1.281 100,00 1.329 100,00 2.024 100,00

Se constat ă c ă din total popula ţie activ ă ponderea ce mai mare lucreaz ă în sectorul tertial , aceasta reprezentând 67,50 % în 2007 , scade apoi ajungând la 48,51 în anul 2011. În sectorul secundar procentul de ocupare a popula ţiei active este de 54,57% în anul 2008 şi 48,51 în anul 2011 – se observ ă o sc ădere a procentului şi în acest sector.

• Sectoare economice dominante - sectorul agricol – activitate redusa - sectorul industrial – activitate redus ă - sectorul ter ţial, de deservire reprezint ă 48,51% din total activi

2.5.7.Disfunc ţionalit ăţ i privind evolu ţia popula ţiei Tendin ţa de cre ştere a num ărului de locuitori dup ă recens ământul din 2002 .Popula ţia scade pe intrevalul 2005-2012 – cu 7,89 % Se observ ă o degradare a fenomenelor demografice cu impact asupra evolu ţiei popula ţiei datorit ă înr ăut ăţ irii calit ăţ ii vie ţii şi a declinului economic. Sporul natural înregistreaz ă valori pozitive, alternând cu valori negative în perioada 2005 –2009 valori cuprinse între + 27 în 2005 şi - 16 în 2012 Accentuarea fenomenului de îmb ătrânire a popula ţiei în mediul rural. Ponderea popula ţiei în vârst ă (pe comun ă ) P= 14,42 % în anul 2005 şi P=16,53 % în anul 2012 Indice de îmb ătrânire (pe comun ă) nu exist ă capacitata de regenerare a popula ţiei. I îmb . =0,84 în 2005 şi 1,10 în 2012, deci capacitatea de regenerare este redus ă. Criza ocup ării for ţei de munc ă .Rata sc ăzut ă de ocupare a popula ţiei : 10,75% comuna Vladimirescu Sc ăderea popula ţiei ocupate în industrie Îndreptarea popula ţiei ocupate spre servicii. Cre şte rata şomajului Dezvoltarea fenomenului de s ărăcie: Sc ăderea indicelui de dependen ţă I.d.d. = 501,58 persoane sunt în între ţinere la 1000 persoane active (în anul 2005), Idd = 364,63 persoane sunt în între ţinere la 1000 persoane active (în anul 2012)

2.6. CIRCULATIA

Situa ția existent ă

35 Pe teritoriul administrativ al comunei Vladimirescu se reg ăsesc în prezent urm ătoarele c ăi de circula ție: • Drumul na ţional DN 7 (E68) Bucure şti – Pite şti – Sibiu – Deva – Arad – Nădlac; • Drumul jude ţean DJ 682 C care face leg ătura între DJ 682, DN 7 (E68), DJ709, DN 79; • Drumul jude ţean DJ 709 care face leg ătura între DN 7 (E68), Şiria – Seleu ş – Cermei – Limita Jud. Bihor; • Drumul jude ţean DJ709 G care face leg ătura între DN 7 (E68) și DJ 682C; • Drumul comunal DC 68 care face leg ătura între DN 7 (E68) și zona de agrement; • Linia de tramvai Arad – Ghioroc; • Linia de cale ferat ă, Magistrala 200, Curtici – Arad – Bucure şti; • Linia de cale ferat ă, Linie secundar ă 220, Timi şoara – Aradul Nou – Lipova; • Str ăzi pentru circula ția local ă.

° Situa ția existent ă raportat ă la DN 7 (E68) Bucure şti – Pite şti – Sibiu – Deva – Arad - Nădlac

Comuna Vladimirescu, ca şi localit ăţ ile apar ţin ătoare Vladimirescu, Mândruloc, Cicir, se găse şte amplasat ă de-a lungul drumului na ţional DN 7 (E68) Bucure şti – Pite şti – Sibiu – Deva – Arad – Nădlac. Delimitarea intravilanului existent , în lungul drumului na țional DN 7 (E68), al localit ăților apar țin ătoare comunei Vladimirescu este astfel: Localitatea Cicir: intrare km 529+945,00 → ie șire km 531+106,00 Localitatea Mândruloc: intrare km 531+106,00 → ie șire km 532+468,00 Localitatea Vladimirescu: intrare km 535+730,00 → ie șire km 538+571,00 - limite aprobate prin P.U.G. – ul anterior și documenta țiile de urbanism (PUZ, PUD) aprobate pân ă în prezent. Limitele construibile existente în lungul drumului na țional m ăsurate raportat la axa drumului sunt astfel: Localitatea Cicir (km 529+945,00 → km 531+106,00) ° partea stâng ă între 15,00 … 25,00 m ° partea dreapt ă între 15,00 … 25,00 m Localitatea Mandruloc (km 531+106,00 → km 532+468,00) ° partea stâng ă între 15,00 … 25,00 m

36 ° partea dreapt ă între 15,00 ... 25,00 m Localitatea Vladimirescu (km 535+730,00 → km 538+571,00) ° partea stâng ă între 10,00 … 25,00 m ° partea dreapt ă între 14,00 … 36,00 m Teritoriul cuprins între limita intravilanului și limita teritorial administrativ ă este urm ătoarea: Km 528+540,00 (limita administrativ ă com. Vladimirescu) → km 529+945,00 (limita intravilan localitatea Cicir); Km 532+468,00 (limita intravilan localitatea Mândruloc) → km 535+730,00 (limita intravilan localitatea Vladimirescu, comuna Vladimirescu). Limita teritorial administrativ ă a Comunei Vladimirescu fa ță de drumul na ţional DN 7 (E68) este între km 528+540,00 → 538+571,00. Din punctul de vedere al st ării de viabilitate drumul na țional DN 7 (E68) se prezint ă ca drum de clas ă tehnic ă III, cu o structur ă rutier ă alc ătuit ă dintr-o îmbr ăcăminte asfaltic ă, cu urm ătoarele caracteristici: • Lățime platform ă 9,00 m • Parte carosabil ă 7,00 m • Acostament 2x1,00 m • Band ă de încadrare 2x0,50 m Pozi țiile tablelor indicatoare de intrare - ie șire localitate Localitatea Cicir: intrare km 530+075,00 → ie șire km 531+106,00 Localitatea Mândruloc: intrare km 531+106,00 → ie șire km 532+484,00 Localitatea Vladimirescu: intrare km 535+840,00 → ie șire km 537+740,00

Intersec ții cu drumuri clasificate (na ționale, jude țene, comunale)

Actualmente DN7 se intersecteaz ă cu urm ătoarele drumuri clasificate prin intersec ții modernizate astfel: 1. km 534+600,00 DJ709 G - dreapta cu propunerea de realizare pentru Varianta ocolitoare a Municipiului Arad Est - partea stâng ă Pentru devierea traficului de tip greu, a traficului de tranzit, scoaterea lui din Municipiul Arad, respectiv loc. Vladimirescu de pe direc ția Timi șoara-Deva se va prelua solu ția propus ă de c ătre CNADNR de realizarea unui drum de centur ă, drum care traverseaz ă teritoriul administrativ al comunei Vladimirescu.

37 Solu ția de amenajare a intersec ției este necesar ă a se finaliza prin proiectul de amenajare a variantei de ocolire (actualmente la faza de studiu de fezabilitate) cu luarea în considerare a existen ței drumului jude țean respectiv a liniei de tramvai Arad - Ghioroc paralel ă cu DN7. Din aceast ă intersec ție se propun a se realiza drumuri colectoare pentru a putea facilita dezvoltarea zonei, drumuri deja aprobate de c ătre CNADNR prin documenta țiile de urbanism depuse pân ă în prezent care au fost luate în considerare la reactualizarea planului urbanistic general al localit ății. Dup ă amenajarea intersec ției și realizarea drumului de centura se va devia traficul de tranzit și traficul de tip greu, acest lucru fiind marcat prin indicatoare de circula ție corespunz ătoare.

P.U.Z. – uri aprobate

În decursul timpului s-au aprobat unele documenta ții la urm ătoarele pozi ții kilometrice fa ță de drumul na țional DN 7 (E68):

1. Km 529+540,00 stânga Denumire proiect: ZON Ă SERVICII ȘI AGREMENT Faza: P.U.Z. Beneficiar: S.C. TRADING TRUST S.R.L. Propunerea de amenajare a intersec ţiei dintre drumul de incint ă şi drumul na ţional DN7, Deva – Arad km 529+540,00 partea stâng ă s-a proiectat ca intersec ţie în “T” cu urm ătoarele caracteristici: • intersec ţia s-a amenajat ca intersec ţie în “T” doar pentru virajul la dreapta din drumul na ţional cu racordarea marginilor p ărţilor carosabile cu arce de cerc cu raza de racordare de 15,00 m atât pe banda de ie şire cât și pe banda de intrare; • intersec ţia va permite doar rela ţia de dreapta, atât la intrarea cât şi la ie şirea din incint ă. Fluxurile de circula ţie în intersec ţie, pe drumul secundar, au fost diferen ţiate printr-o insul ă, destinat ă separ ării şi dirij ării curen ţilor de circula ţie realizat ă denivelat cu borduri de beton (15x25x100), retras ă cu 1,00 m fa ţă de marginea p ărţii carosabile. Zona dintre borduri s-a prev ăzut a se amenaja cu pavaj ro șu; • realizarea unei benzi de decelerare de 70,00 m lungime, racordat ă la carosabilul existent printr-un sector de racord de 35,00 m lungime, cu l ăţ imea p ărţii carosabile de la 3,50 m la 5,50 m;

38 • realizarea unei benzi de accelerare de 70,00 m lungime racordat ă la banda curent ă printr-un sector de racord de 35,00 m; • accesul auto din/în drumul na ţional se va face doar prin viraj la dreapta, virajul la stânga fiind interzis atât prin configura ţia insulei cât şi prin semnalizare rutier ă. Structura rutier ă propus ă va fi alc ătuit ă din 3 straturi de îmbr ăcăminte asfaltic ă pe funda ţie din materiale granulare, respectiv balast şi piatr ă spart ă în grosimi corespunz ătoare care vor ie şi din calculele de dimensionare a sistemului rutier la traficul actual de calcul şi cel de perspectiv ă. Scurgerea apelor pluviale se va realiza prin sistemul de colectare şi evacuare a apelor proiectat. Prezenta documenta ţie propune amenajarea a dou ă drumuri colectoare paralele cu drumul na ţional care vor deservi parcelele învecinate. Drumurile colectoare s-au propus a se amenaja ca drumuri de clas ă tehnic ă IV, cu lăţ imea p ărţii carosabile de 6,00 m cu o band ă de circula ţie pe sens.

2. Km 529+740,00 stânga Denumire proiect: PENSIUNE TURISTIC Ă ȘI FUNC ȚIUNI COMPLEMENTARE DN7, km 529+740,00, EXTRAVILAN CICIR, COMUNA VLADIMIRESCU, JUD. ARAD Faza: P.U.Z. Beneficiar: AGRIJAN RODICA, AGRIJAN FLORIN ȘI ISPAS TEODOR, ISPAS MARIANA Accesul se va realiza prin drumul colector proiectat la intersec ția de la Km 529+540,00 stânga.

3. Km 534+310,00 stânga

Denumire proiect: AMENAJARE ACCES RUTIER LA STA ȚIA DE DISTRIBU ȚIE CARBURAN ȚI “AGIP” ÎN ZONA DN 7 km 534+310 stânga Faza: P.U.Z. Beneficiar: S.C. AGIP ROMÂNIA S.R.L.

3.1. ETAPA I - faza ini ţial ă pân ă la realizarea intersec ției DN 7 cu Varianta ocolitoare a Municipiului Arad Est, km 534+600,00

39 Propunerea de amenajare a intersec ţiei dintre drumul de incint ă şi drumul na ţional DN7, Deva – Arad km 534+310,00 partea stâng ă s-a proiectat ca intersec ţie în “T“, cu urm ătoarele caracteristici: • intersec ţia s-a amenajat ca intersec ţie în “T” doar pentru virajul la dreapta din drumul na ţional cu racordarea marginilor p ărţilor carosabile cu arce de cerc cu raza de racordare de 12,00 m pe banda de ie şire cât și pe banda de intrare; • intersec ţia va permite doar rela ţia de dreapta, atât la intrarea cât şi la ie şirea din incint ă. Fluxurile de circula ţie în intersec ţie, pe drumul secundar, au fost diferen ţiate printr-o insul ă, destinat ă separ ării şi dirij ării curen ţilor de circula ţie realizat ă denivelat cu borduri de beton (15x25x100), retras ă cu 1,00 m fa ţă de marginea p ărţii carosabile. Zona dintre borduri s-a prev ăzut a se amenaja ca spa țiu verde; • realizarea unei benzi de deccelerare de 90,00 m lungime, racordat ă la carosabilul existent printr-un sector de racord de 35,00 m lungime, cu l ăţ imea p ărţii carosabile de la 3,50 m la 5,50 m; • realizarea unei benzi de accelerare de 160,00 m lungime racordat ă la banda curent ă printr-un sector de racord de 61,25 m; • accesul auto din/în drumul na ţional se va face doar prin viraj la dreapta, virajul la stânga fiind interzis atât prin configura ţia insulei cât şi prin semnalizare rutier ă. Structura rutier ă propus ă va fi alc ătuit ă din 3 straturi de îmbr ăcăminte asfaltic ă pe funda ţie din materiale granulare, respectiv balast şi piatr ă spart ă în grosimi corespunz ătoare care vor ie şi din calculele de dimensionare a sistemului rutier la traficul actual de calcul şi cel de perspectiv ă. Scurgerea apelor pluviale se va evacua prin sistemul de colectare şi evacuare a apelor proiectat.

4. Km 535+050,00 stânga

Denumire proiect: CONSTRUIRE PENSIUNE INTRAVILAN TRUP IZOLAT, COMUNA VLADIMIRESCU, JUD. ARAD Faza: P.U.Z. Beneficiar: MURG IOAN Accesul se va realiza prin drumul colector proiectat la intersec ția de la Km 535+125,00 stânga.

5. Km 535+125,00 stânga

40 Denumire proiect: STA ȚIE DE DISTRIBU ȚIE CARBURAN ȚI, RESTAURANT, MOTEL, PARCARE TIR, LOC. VLADIMIRESCU A477, JUD. ARAD Faza: P.U.Z. Beneficiar: S.C. OZ MINE S.R.L. Propunerea de amenajare a intersec ţiei dintre drumul de incint ă şi drumul na ţional DN7, Deva – Arad km 535+125,00 partea stâng ă s-a proiectat ca intersec ţie în “T”, cu urm ătoarele caracteristici: • intersec ţia s-a amenajat ca intersec ţie în “T” doar pentru virajul la dreapta din drumul na ţional cu racordarea marginilor p ărţilor carosabile cu arce de cerc cu raza de racordare pe banda de ie şire de 12,00 m, iar pe banda de intrare de 20,00 m; • intersec ţia va permite doar rela ţia de dreapta, atât la intrarea cât şi la ie şirea din incint ă. Fluxurile de circula ţie în intersec ţie, pe drumul secundar, au fost diferen ţiate printr-o insul ă, destinat ă separ ării şi dirij ării curen ţilor de circula ţie realizat ă denivelat cu borduri de beton (15x25x100), retras ă cu 1,00 m fa ţă de marginea p ărţii carosabile. Zona dintre borduri s-a prev ăzut a se amenaja cu pavaj ro șu. • pentru facilitatea ie şirii - intr ării autovehiculelor se vor amenaja pene de racordare pe lungimea de 35,00 m atât pe banda de ie şire, cât şi pe banda de intrare din DN7, banda cu lăţ imea carosabilului de la 3,50 m la 5,50 m în zona accesului; • accesul auto din/în drumul na ţional se va face doar prin viraj la dreapta, virajul la stânga fiind interzis atât prin configura ţia insulei cât şi prin semnalizare rutier ă; Structura rutier ă propus ă va fi alc ătuit ă din 3 straturi de îmbr ăcăminte asfaltic ă pe funda ţie din materiale granulare, respectiv balast şi piatr ă spart ă în grosimi corespunz ătoare care vor ie şi din calculele de dimensionare a sistemului rutier la traficul actual de calcul şi cel de perspectiv ă. Scurgerea apelor pluviale se va evacua prin sistemul de colectare şi evacuare a apelor proiectat. Prezenta documenta ţie propune amenajarea a dou ă drumuri colectoare paralele cu drumul na ţional care vor deservi parcelele învecinate. Drumurile colectoare s-au propus a se amenaja ca drumuri de clas ă tehnic ă IV, cu lăţ imea p ărţii carosabile de 6,00 m cu o band ă de circula ţie pe sens.

6. Km 537+900,00 dreapta

41 Denumire proiect: CARTIER REZIDEN ŢIAL, LOC. VLADIMIRESCU Faza: P.U.Z. Beneficiar: S.C. ARIOLA INVEST S.R.L. Intersec ția este realizat ă cu racordare simpl ă la drumul na țional, cu raze variabile, necorespunz ătoare din punct de vedere al siguran ței circula ției rutiere.

7. Km 538+044,00 stânga

Denumire proiect: ZONA DE LOCUN ȚE Z1 – VLADIMIRESCU VEST Faza: P.U.Z. Beneficiar: S.C. IMOTRUST S.A. Intersec ția este realizat ă cu racordare simpl ă la drumul na țional, cu raze variabile, necorespunz ătoare din punct de vedere al siguran ței circula ției rutiere.

° Situa ția existent ă raportat ă la drumul jude ţean DJ 682 C care face leg ătura între DJ 682, DN 7, DJ709, DN79

Localitatea Vladimirescu, localitate apar țin ătoare comunei Vladimirescu amplasat ă de-a lungul drumului jude țean DJ 682C. Delimitarea intravilanului existent , în lungul drumului jude țean DJ682C, al localit ăț ii Vladimirescu este astfel: Localitatea Vladimirescu: intrare km 3+910,00 → ie șire km 7+020,00 - limite aprobate prin P.U.G. – ul anterior și documenta țiile de urbanism (PUZ, PUD) aprobate pân ă în prezent.

Limitele construibile existente în lungul drumului jude țean m ăsurate raportat la axa drumului sunt astfel: Localitatea Vladimirescu (km 4+280,00 → km 7+020,00) ° partea stâng ă între 8,00…16,00 m ° partea dreapt ă între 9,00…15,00 m

Teritoriul cuprins între limita intravilanului și limita teritorial administrativ ă este urm ătoarea: Km 1+290,00 (limita administrativ ă comuna Vladimirescu) → km 3+910,00 (limita intravilan localitatea Vladimirescu).

42 Din punctul de vedere al st ării de viabilitate drumul jude țean DJ682C se prezint ă ca drum de clas ă tehnic ă IV, cu o structur ă rutier ă alc ătuit ă dintr-o îmbr ăcăminte asfaltic ă, cu urm ătoarele caracteristici: Intravilan Vladimirescu • Lățime platform ă 8,00 m • Parte carosabil ă 6,00 m • Acostament 2x1,00 m Extravilan Vladimirescu • Lățime platform ă 8,00 m • Parte carosabil ă 6,00 m • Acostament 2x1,00 m • Band ă de încadrare 2x0,50 m Drumul jude țean DJ 682C se intersecteaz ă cu linia de tramvai Arad – Ghioroc la km 5+509,00.

Pozi țiile tablelor indicatoare de intrare - ie șire localitate Localitatea Vladimirescu: intrare km 4+280,00, ie șire km 7+115,00.

° Situa ția existent ă raportat ă la drumul jude ţean DJ 709 care face leg ătura între DN 7 (E68), Şiria – Seleu ş – Cermei - Limita Jud. Bihor

Localitatea Horia, localitate apar țin ătoare com. Vladimirescu se g ăse şte amplasat ă de-a lungul drumului jude țean DJ 709.

Delimitarea intravilanului existent , în lungul drumului jude țean DJ 709, al localit ăț ilor apar țin ătoare comunei Vladimirescu este astfel: Localitatea Horia: intrare km 7+556,00 → ie șire km 9+033,00 - limite aprobate prin P.U.G. – ul anterior și documenta țiile de urbanism (PUZ, PUD) aprobate pân ă în prezent.

În lungul drumului jude țean DJ 709 se afl ă situate unele trupuri izolate astfel: - km 2+660,00 → 2+800,00 dreapta - km 5+415,00 → 5+510,00 stânga - km 9+690,00 → 9+924,00 stânga

43

Limitele construibile existente în lungul drumului jude țean m ăsurate raportat la axa drumului sunt astfel: Localitatea Horia (km 7+556,00 → km 9+033,00) ° partea stâng ă între 18,00…30,00 m ° partea dreapt ă între 15,00…19,00 m

Teritoriul cuprins între limita intravilanului și limita teritorial administrativ ă este urm ătoarea: Km 2+570,00 (limita administrativ ă comuna Vladimirescu) → km 7+556,00 (limita intravilan localitatea Horia). Km 9+033,00 (limita intravilan localitatea Horia) → km 14+170,00 (limita administrativ ă comuna Vladimirescu). Limita teritorial administrativ ă a Comunei Vladimirescu fa ță de drumul jude țean DJ 709 este între km 2+570,00 → 14+170,00.

Din punctul de vedere al st ării de viabilitate drumul jude țean DJ709 se prezint ă ca drum de clas ă tehnic ă IV, cu o structur ă rutier ă alc ătuit ă dintr-o îmbr ăcăminte asfaltic ă, cu urm ătoarele caracteristici: • Lățime platform ă 8,00 m • Parte carosabil ă 6,00 m • Acostament 2x1,00 m • Band ă de încadrare 2x0,50 m

Pozi țiile tablelor indicatoare de intrare - ie șire localitate Localitatea Horia: intrare km 7+340,00 → ie șire km 8+620,00. Analizând re ţeaua de drumuri clasificate, putem spune c ă dumul na ţional DN 7 (E68) împreun ă cu drumurile jude ţene DJ 682C, DJ 709G şi DJ 709 asigur ă o bun ă leg ătur ă a localit ăţ ilor apar ţin ătoare comunei Vladimirescu atât cu municipiul Arad cât şi cu celelalte localit ăţ i ale jude ţului inclusiv deschiderea spre vama N ădlac şi spre jude ţul Hunedoara.

° Situa ția existent ă raportat ă linia de tramvai Arad - Ghioroc

44 Paralel cu DN 7, partea dreapt ă în comuna Vladimirescu se reg ăseste traseul liniei de tramvai, cale dubl ă, Arad - Ghioroc. Pe traseul liniei de tramvai sunt amplasate dou ă sta ţii, una chiar în centrul civic la intersec ţia DN7 cu DJ 682C, iar cealalt ă spre periferia comunei Vladimirescu. Drumul jude țean DJ 682C se intersecteaz ă cu linia de tramvai Arad – Ghioroc la km 5+509,00. Pentru modernizarea liniei de tramvai Arad – Ghioroc, prin proiectul refac ției liniei de tramvai Arad – Ghioroc, pus la dispozi ție de S.C. COMPANIA DE TRANSPORT PUBLIC S.A. ARAD, s-a proiectat un drum colector între km 536+819,25 – km 537+550,55. Acesta va fi realizat cu o lățime de 3,00 m.

° Situa ția existent ă raportat ă linia de cale ferat ă Curtici-Arad-Bucure şti și linia de cale ferat ă Timi şoara–Aradul Nou–Lipova

În partea de nord a comunei Vladimirescu se reg ăse ște linia CF (Magistrala 200) Curtici – Arad - Bucure şti care se intersecteaz ă cu DJ 682C la km 7+030,00, în zona sta ţiei CFR, şi linia C.F. (Linia secundar ă 220) Timi şoara – Aradul Nou – Lipova care se intersecteaz ă cu DN7 (E68) la km 538+592,00. De asemenea în localit ăţ ile Mândruloc, Cicir exist ă o halt ă C.F.R. pe acela şi traseu Curtici – Arad - Bucure şti.

° Str ăzi pentru circula ția local ă

Schema stradal ă a comunei Vladimirescu s-a dezvoltat având ca ax ă principal ă drumul na ţional DN 7. Pe aceasta ax ă se sprijin ă o re ţea de str ăzi cvasiortogonal ă colectoare şi de acces. Axa principal ă a localit ăţ ii î şi desf ăş oar ă traseul pe direc ţia est-vest pe o lungime de 3,08 km. Trama stradal ă este alc ătuit ă dintr-o re ţea de str ăzi în cea mai mare parte de categoria a III-a. Str ăzile existente importante ale localit ăţ ii au fronturi largi, între case fiind circa 7 - 20 m, în rest spre marginile comunei, str ăzile sunt scurte şi au fronturile înguste de 10 - 16 m. Intersec ţiile existente între str ăzile localit ăţ ii Cicir, Mândruloc şi partea stradal ă a DN 7 au fost amenajate prin programul de reabilitare a DN7. Re ţeaua stradal ă existent ă în comuna Vladimirescu este alc ătuit ă în mare majoritate din str ăzi de categoria III-a unele modernizate, altele nu, conform tabelului de mai jos:

45 Str ăzi Vladimirescu Nr. Lungime Denumire strad ă Observa ții crt. [km] 1 Strada Progresului 1.74 asfaltat ă 2 Strada Nicolae B ălcescu 0.30 asfaltat ă 3 Strada Avram Iancu 0.36 asfaltat ă 4 Strada Revolu ției 0.86 asfaltată 5 Strada Octavian Goga 1.06 asfaltat ă 6 Strada Clo șca 0.50 asfaltat ă 7 Strada Gheorghe Doja 0.26 asfaltat ă 8 Strada Abatorului 0.70 asfaltat ă 9 Strada Reformei 0.88 asfaltat ă 10 Strada Horia 0.60 asfaltat ă 11 Strada Ion Vod ă 0.46 asfaltat ă 12 Strada Vlad Țepe ș 0.46 asfaltat ă 13 Strada Eroilor 0.30 asfaltat ă 14 Strada Cri șan 0.34 asfaltat ă 15 Strada Bisericii 0.32 asfaltat ă 16 Strada Fermei 0.46 asfaltat ă 17 Strada Libert ății 1.08 asfaltat ă 18 Stefan cel Mare 0.88 asfaltat ă 19 Strada Jianu 0.28 asfaltat ă 20 Strada Cuza Voda 0.28 asfaltat ă 21 Strada Mures 0.46 asfaltat ă 22 Strada Bisericii 0.36 asfaltat ă 23 Strada St. O. Iosif 0.08 pietruit ă 24 Strada Improprietaritilor 0.72 asfaltat ă 25 Strada Popa Sapca 0.72 asfaltat ă 26 Strada Vasile Milea 1.82 asfaltat ă 27 Strada Vasile Roaita 1.84 asfaltat ă 28 Strada I. C. Frimu 0.38 asfaltat ă 29 Strada 22 Decembrie 0.62 asfaltat ă 30 Strada Eminescu 0.80 asfaltat ă 31 Strada Garii 1.20 asfaltat ă 32 Strada I. L. Caragiale 0.76 asfaltat ă 33 Strada Filimon Sarbu 0.76 asfaltat ă 34 Strada Ioan Slavici 0.42 pietruit ă 35 Strada Piata Victoriei 0.32 asfaltat ă 36 Strada Florilor 0.20 pietruit ă 37 Strada Chimiei 0.34 pietruit ă 38 Strada Campului 0.34 pietruit ă 39 Str ăzi zona de locuinte Vladimirescu 1.10 pietruite

Str ăzi Glogov ăț Nr. Lungime Denumire strad ă Observa ții crt. [km] 1 Strada 1 0.333 asfaltat ă

46 2 Strada 2 0.333 pietruit ă 3 Strada 3 0.00 asfaltat ă 4 Strada 4 0.22 pietruit ă 5 Strada 5 0.22 pietruit ă 6 Strada 6 0.00 asfaltat ă 7 Strada 7 0.343 pietruit ă 8 Strada 9 0.00 asfaltat ă 9 Strada 10 0.256 pietruit ă 10 Strada 11 0.507 pietruit ă 11 Strada 12 0.669 pietruit ă 12 Strada 13 0.72 pietruit ă 13 Strada 14 0.757 pietruit ă 14 Strada 15 0.00 asfaltat ă 15 Strada 16 0.513 pietruit ă 16 Strada 17 0.513 pietruit ă 17 Strada Câmpului 0.355 pietruit ă 18 Strada Chimiei 0.355 asfaltat ă

Circula ţia pietonal ă în localitate este asigurat ă de trotuarele existente între case şi partea carosabil ă a str ăzii . Ca stare de viabilitate a acestora, se men ționeaz ă faptul c ă în marea majoritate a trotuarelor, acestea sunt nemodernizate respectiv din piatr ă sau p ământ, excep ţie făcând numai aleile pietonale de pe strada principal ă care sunt realizate din beton. Schema stradal ă a localit ăţ ii Mândruloc Cicir s-a dezvoltat având ca ax ă principal ă drumul na ţional DN 7 respectiv partea stradal ă a acestuia. Pe aceast ă ax ă se sprijin ă o re ţea ortogonal ă de str ăzi colectoare şi de acces. Axa principal ă a localit ăţ ii î şi desf ăş oar ă traseul pe direc ţia est - vest pe o lungime de 3,40 km. Trama stradal ă este alc ătuit ă dintr-o re ţea de str ăzi în cea mai mare parte de categoria a IV-a. Str ăzile existente importante ale localit ăţ ii au fronturi largi, între case fiind circa 10 - 36 m, în rest spre marginile comunei, str ăzile sunt scurte şi au fronturile înguste de 7 - 18 m. Intersec ţiile existente între str ăzile localit ăţ ii Cicir Mândruloc şi partea stradal ă a DN 7 au fost amenajate prin programul de reabilitare a DN7. Re ţeaua stradal ă existent ă în localitatea Cicir Mândruloc este alc ătuit ă în mare majoritate din str ăzi de categoria IV-a unele modernizate, altele nu, conform tabelului de mai jos. Str ăzi Mândruloc Nr. Lungime Denumire strad ă Observa ții crt. [km] 1 Strada Principal ă 1.41 asfaltat ă 2 Prima strad ă pe dreapta 0.84 asfaltat ă

47 3 A doua strad ă pe dreapta 0.83 asfaltat ă 4 A treia strad ă pe dreapta 0.65 asfaltat ă 5 A patra strad ă pe dreapta 0.77 asfaltat ă 6 A cincea strad ă pe dreapta 0.64 asfaltat ă 7 A șasea strad ă pe dreapta 0.56 asfaltat ă 8 A șaptea strad ă pe dreapta 0.35 asfaltat ă 9 Strada paralel ă cu DN7 1.17 asfaltat ă 10 A șasea strad ă pe stânga 0.29 asfaltat ă 11 A cincea strad ă pe stânga 0.28 asfaltat ă 12 A patra strad ă pe stânga 0.26 asfaltat ă 13 A treia strad ă pe stânga 0.25 asfaltat ă 14 A doua strad ă pe stânga 0.25 asfaltat ă 15 Prima strad ă pe stânga 0.31 asfaltat ă 16 Strada paralel ă cu DN7 pe stânga 0.18 piatr ă 17 Strada paralel ă cu DN7 pe dreapta 0.19 piatr ă 18 Str ăzi locuri noi de cas ă 2.94 pietruite

Str ăzi Cicir Nr. Lungime Denumire strad ă Observa ții crt. [km] 1 Strada Principal ă 1.03 asfaltat ă 2 Prima strad ă pe dreapta 0.35 asfaltat ă 3 A doua strad ă pe dreapta 0.51 asfaltat ă 4 A treia strad ă pe dreapta 0.50 asfaltat ă 5 A patra strad ă pe dreapta 0.50 asfaltat ă 6 A cincea strad ă pe dreapta 0.50 betonat ă 7 Strad ă paralel ă cu DN7 între a 2-a și a 3-a 0.18 asfaltat ă 8 Strad ă paralel ă cu DN7 între a 3-a și a 4-a 0.17 asfaltat ă 9 Strad ă paralel ă cu DN7 între a 4-a și a 5-a 0.19 asfaltat ă 10 Între a 5-a strad ă pe dreapta și extravilan 0.10 pietruit ă 11 A cincea strad ă pe stânga 0.19 asfaltat ă 12 A patra strad ă pe stânga 0.23 asfaltat ă 13 A treia strad ă pe stânga 0.22 asfaltat ă 14 A doua strad ă pe stânga 0.22 asfaltat ă 15 Prima strad ă pe stânga 0.23 asfaltat ă 16 Strad ă paralel ă cu DN7 pe stânga 0.18 asfaltat ă 17 Strad ă paralel ă cu DN7 pe dreapta 0.19 pietruit ă 18 Strad ă locuri noi de cas ă 0.50 pietruit ă 19 Cicir - halta Cicir 3.00 20 Cicir - Ost Transport 1.00

Schema stradal ă a localit ăţ ii Horia s-a dezvoltat având ca axa principal ă drumul jude ţean DJ 709 respectiv partea stradal ă a acestuia. Pe aceasta ax ă se sprijin ă o re ţea ortogonal ă de str ăzi colectoare şi de acces.

48 Axa principal ă a localit ăţ ii î şi desf ăş oar ă traseul pe direc ţia nord est - sud vest pe o lungime de 1,472 km. Str ăzile existente importante ale localit ăţ ii au fronturi largi, între case fiind circa 17 - 32 m. În rest spre marginile comunei, str ăzile sunt scurte şi au fronturile înguste de 10 - 15 m. Intersec ţiile existente între str ăzile localit ăţ ii Horia şi partea stradal ă a DJ 709 au fost amenajate prin proiectul de modernizare a str ăzilor. Re ţeaua stradal ă existent ă în localitatea Horia este alc ătuit ă în mare majoritate din str ăzi de categoria IV-a unele modernizate altele nu, conform tabelului de mai jos: Nr. Lungime Denumire strad ă Observa ții crt. [km] 1 Strada Principal ă 1.23 asfaltat ă 2 Prima strad ă pe dreapta 0.22 asfaltat ă 3 A doua strad ă pe dreapta 0.20 asfaltat ă 4 A treia strad ă pe dreapta 0.23 asfaltat ă 5 A patra strad ă pe dreapta 0.23 asfaltată 6 A cincea strad ă pe dreapta 0.24 asfaltat ă 7 A șasea strad ă pe dreapta 0.23 asfaltat ă 8 A șaptea strad ă pe dreapta 0.23 asfaltat ă 9 A opta strad ă pe dreapta 0.23 asfaltat ă 10 A noua strad ă pe dreapta 0.51 asfaltat ă 11 A opta strad ă pe stânga 0.50 asfaltat ă 12 A șaptea strad ă pe stânga 0.51 asfaltat ă 13 A șasea strad ă pe stânga 0.50 asfaltat ă 14 A cincea strad ă pe stânga 0.50 asfaltat ă 15 A patra strad ă pe stânga 0.50 asfaltat ă 16 A treia strad ă pe stânga 0.30 asfaltat ă 17 A doua strad ă pe stânga 0.42 asfaltat ă 18 Prima strad ă pe stânga 0.38 asfaltat ă 19 Strad ă paralel ă cu DJ pe stânga 0.47 asfaltat ă

20 Strad ă paralel ă cu DJ pe dreapta 0.18 pietruit ă 21 Str ăzi locuri noi de cas ă 3.20 pietruit ă

Disfunctionalit ăți: Disfunc ționalit ăț ile constatate în intravilanul localit ăților rurale din punct de vedere al circula ției sunt: intersec țiile dintre drumul na țional DN7 și drumurile clasificate sunt nemodernizate, drumuri cu îmbr ăcăminte din p ământ, șan țuri colmatate, lipsa trotuarelor pentru pietoni, pistelor pentru bicicli ști. Actualmente DN7 (E68) se intersecteaz ă cu urm ătoarele drumuri clasificate prin intersec ții existente ce prezint ă urm ătoarele disfunc ționalit ăț i:

49 1. km 535+370,00 partea stânga: DC 68 Vladimirescu - Zon ă de agrement

Configura ţia intersec ţiei este dep ăş it ă existând probleme la efectuarea virajului la stânga/dreapta din toate ramurile intersec ţiei, intercalarea în fluxul principal se face cu dificultate. Accidente între vehicule, la intercalarea în fluxul principal.

2. km 536+715,00 intersec ție DN 7 (E68) cu DJ682C Fântânele – Vladimirescu - Sânleani

Configura ţia intersec ţiei este dep ăş it ă existând probleme la efectuarea virajului la stânga/dreapta din toate ramurile intersec ţiei, intercalarea în fluxul principal se face cu dificultate. Frânarea desf ăş ur ării circula ţiei rutiere, mergând chiar pân ă la blocarea unor zone pe lungi intervale de timp în cursul zilei. Accidente între vehicule, la intercalarea în fluxul principal cât şi lovirea pietonilor pe trecerile pentru pietoni în apropiere existând o sta ție pentru tramvai. În intersec ţie circul ă autovehicule de tip greu existând la aceast ă dat ă o propunere de posibilitate de deviere a traficului greu. Existen ța zonei de conflict dintre drumul jude țean și linia de tramvai Arad-Ghioroc paralel ă cu DN7, și diferen ța de nivel dintre linia de tramvai și drumul na țional DN7.

Problema major ă a traficului rutier, pe artera principal ă de circula ţie DN7 (E68) a Comunei Vladimirescu, este fluiditatea redus ă, cea ce determin ă: • cre şterea duratei deplas ărilor; • cre şterea consumului de carburant; • nivel ridicat de stres; • nivel ridicat de poluare; • incidente de trafic.

La momentul actual, transportul în comun întâmpin ă dificult ăți, pe linia de tramvai Arad – Ghioroc fiind necesar a se amenaja sta ții noi pentru c ălători. Lipsa pistelor pentru bicicli ști pentru asigurarea unui transport în condi ţii de siguran ţă şi confort sporite.

2.7. INTRAVILAN EXISTENT . ZONE FUNC ŢIONALE.BILAN Ţ TERITORIAL.

50

2.7.1. Intravilan existent Intravilanul existent s-a materializat în P.U.G. prin corelarea suprafe ţelor aflate în eviden ţa Oficiului Jude ţean de Organizare a Teritoriului Agricol, cu cele aflate în eviden ţa Consiliului Local, cu suprafetele din P.U.G-ul aprobat precum şi P.U.Z-urile aprobate. In componen ţa intravilanului existent intr ă: Localitatea de re şedin ţă Vladimirescu Localit ăţ ile apar ţin ătoare : Horia şi Cicir Mândruloc. Unit ăţ i economice izolate (cur ţi construc ţii) Unit ăţ i izolate de gospod ărie comunal ă şi echipare edilitar ă Unit ăţ i izolate pentru func ţionarea sistemelor hidroameliorative. Unit ăţ i izolate cu destina ţie special ă Unit ăţ i izolate turistice şi de agrement.

2.7.2. Zone func ţionale

Destina ţie special ă Vladimirescu În intravilanul localit ăţ ii Vladimirescu exist ă unit ăţ i cu destina ţie special ă. Unitatea de jandarmerie în suprafa ţă de 10,52 ha. Cicir- Mândruloc În intravilanul localit ăţ ii Cicir- Mândruloc nu exist ă unit ăţ i cu destina ţie special ă. Horia În intravilanul localit ăţ ii Horia exist ă o unitate cu destina ţie special ă Centrul pentru refugia ţi, în suprafa ţă de 2,00 ha.

Unitati economice Pe teritoriul comunei Vladimirescu îşi desf ăş oara activitatea : - 485 societati comerciale - 128 asociatii familiale - 120 persoane fizice autorizate

Activit ăţ i de tip industrial şi depozitare În localitatea Vladimirescu unitatile de tip industrial şi depozitare sunt în suprafa ţă de 98,75 ha în trupul principal şi 12,54 ha în trupuri izolate. Majoritatea unit ăţ ilor industriale şi a firmelor de construc ţii î şi au sediul în Arad, iar în localit ăţ ile comunei Vladimirescu î şi au filiale sau puncte de lucru. În prezent în localit ăţ ile comunei Vladimirescu exist ă unit ăţ i industriale grupate, in zona Gării şi pe platforma fostului Combinat Chimic, în parcul industrial prev ăzut de documentatia de urbanism aprobat ă ( pe Dn 7, la intersec ţia cu drumul de acces la incinta fostului Combinat chimic. precum şi unit ăţ i industriale dispersate pe teritoriul localit ăţ ilor.

Localitatea Cicir - Mândruloc

Activit ăţ i industriale: Exist ă unit ăţ i de tip industrial pe teritoriul localit ăţ ii Fabrica de procesare a laptelui., unitate care ocup ă 0,16 ha în trupul principal şi 65,20 ha, în trupuriizolate. Localitatea Horia În localitatea Horia, unit ăţ ile industriale ocup ă 23,31 ha, şi sunt în partea de est a a localit ăţ ii in trupuri izolate.

51

Activit ăţ i agricole şi zootehnice: Teritoriul administrativ al comunei Vladimirescu este de 12.230 ha., din care 9.267,59 ha. sunt teren agricol ceea ce reprezinta 75,78 % din total teritoriu. Pe teritoriul administrativ al comunei Vladimirescu î şi desf ăş oar ă activitatea asocia ţiile agricole, dup ă cum urmeaz ă:

LOCALITATEA VLADIMIRESCU

în tupul principal 5,01 ha şi în trupuri izolate. 22,70 ha

A 1 S = 1,50 ha FERM Ă ANGHELESCU , A 2 S = 1,75 ha FERM Ă ANGHELESCU, SILOZURI A 3 S = 13,69 ha FERM Ă ZOOTEHNIC Ă A10 S = 0,14 ha SERE LEGUMICOLE A14 S = 4,99 ha FERM Ă AGRICOL Ă A17 S = 0,50 ha CANTON SILVIC TOTAL S = 22,70 ha

LOCALITATEA HORIA

Activit ăţ i agricole în trupul principal S = 21,31 ha în trupuri izolate S 16,75 ha

TRUPURI IZOLATE

C 1 S = 0,56 ha FERM Ă UTILAJE AGICOLE C 2 S = 2,27 ha FERM Ă UTILAJE AGICOLE C 3 S = 0,76 ha ABATOR C 4 S = 1,09 ha S.C. BIOFRUTA S.R.L. C 5 S = 3,32 ha S.C. AVICOLA SAN ROBERTA C 6 S = 4,34 ha FERM Ă S.C. TERACULT S.R.L. C 7 S = 1,03 ha FERM Ă UTILAJE AGICOLE C 8 S = 1,11 ha FERM Ă ÎN CONSERVARE C 9 S = 2,20 ha FERM Ă AGRICOL Ă TOTAL S = 16,75 ha

LOCALITATEA CICIR MÂNDRULOC

Activit ăţ i agricole în trupul principal S = 5,86 ha în trupuri izolate S = 0,54 ha

52 B12 S = 0,30 ha CANTON SILVIC D4 S = 0,24 ha CANTON SILVIC TOTAL S = 0,54 ha

Locuin ţele - zona de locuit:

Aspecte caracteristice ale fondului locuibil existent, la nivel de comun ă

Comuna Comuna Comuna Comuna Comuna 2006 2007 2008 2009 2011 Suprafa ţa 172.752 174.636 179.331 184.703 194.105 locuibil ă –d.c: - proprietate 5.830 5.830 5.610 5.610 6.879 public ă -proprietate 166.922 168.806 173721 179.093 187.226 privata Indici locuire 15,50 15,58 15,78 16,06 16,38 Suprafa ţa locuibila/locuitori Nr.locuitori 11.143 11.210 11.368 11.501 11.851 Locuin ţă total – 3.414 3.440 3.502 3.558 3.705 d.c.: Locuin ţe in 166 166 166 166 190 propr.public ă Locuin ţe din 3.248 3.274 3.336 3.392 3.515 fonduri private Num ăr persoane 11.150 11.303 11.460 11.604 11.776 în locuin ţe Num ăr pers./ 3,26 3,28 3,27 3,26 3,18 Apartament

Se constat ă c ă la nivelul anului 2011, 95,33 % din num ărul locuin ţelor sunt locuin ţe din fondurile private . Din punct de vedere al investi ţiilor în construc ţii situa ţia se prezint ă astfel:

2006 2007 2008 2009 2011 Nr.Total locuin ţe existente 3.414 3.440 3.502 3.558 3.558 Locuin ţe terminate –total nr. 9 - 62 56 84 Locuin ţe terminate din 9 - 52 56 60 fonduri private–total nr. Locuin ţe terminate din 9 - 52 56 24 fondurile popula ţiei –total nr. Autoriza ţii de constr.elib. pt. - 3 113 63 110 cl ădiri reziden ţiale (excl.pt. colectivit ăţ i)- nr. Autoriza ţii de construire - 2 - - - eliberate pentru alte cl ădiri - nr.

53 Autoriza ţii de constr.elib. pt. - 307 21.68 10.569 19.373 cl ădiri reziden ţiale (excl.pt. 3 colectivit ăţ i)- mp. Autoriza ţii de construire - 597 - - - eliberate pentru alte cl ădiri - mp.

Comuna Vladimirescu

In general, locuin ţele sunt locuin ţe parter, construite în majoritate din materiale durabile, pere ţi de c ărămid ă sau piatr ă cu plan şeul din lemn şi învelitoare din ţigl ă sau olane . Din anul 2005 pân ă în anul 2009 s-au mai construit înc ă 174 locuin ţe şi au mai fost autorizate inc ă 195 cladiri. De remarcat c ă dup ă 2009 majoritatea locuin ţelor construite au fost proprietate privat ă , din fondurile popula ţiei.

Localitatea Vladimirescu În cadrul localit ăţ ii Vladimirescu zona de locuit ocup ă suprafa ţa de 325,64 ha., ceea ce reprezint ă 43,75 % din total suprafa ţă localitate. În general, locuin ţele sunt locuin ţe parter, construite în majoritate din materiale, pere ţi de c ărămid ă sau piatr ă cu plan şeul din lemn şi învelitoare din ţigl ă sau olane .

Localitatea apar ţin ătoare Cicir- Mândruloc În localitatea Cicir - Mîndruloc zona de locuit ocup ă o suprafa ţă de 204,23ha, reprezentând 57,76 % din total suprafa ţă intravilan localitate. Locuin ţele sunt locuin ţe parter, accidental P+1, construite din materiale tradi ţionale.

Localitatea apar ţin ătoare Horia: În localitatea Horia zona de locuit ocup ă o suprafa ţă de 101,56 ha., reprezentând 40,59 % din total suprafa ţă intravilan localitate. Locuin ţele sunt locuin ţe parter, accidental P+1, construite din materiale tradi ţionale.

Din punct de vedere al densit ăţ ilor intravilan şi în zona de locuit situa ţia se prezint ă astfel :

Densitatea în zona Densitatea în de locuit loc/ha. Intravilan loc/ha. Vladimirescu 18.37 8,96 Cicir - 0,89 7,20 Mândruloc Horia 20,42 8,93

Disfunc ţionalit ăţ i:

54 Locuirea - Fondul locativ nu acoper ă cerin ţele popula ţiei ca suprafa ţă locuibil ă/loc şi ca func ţionalitate. Căi de comunica ţie şi transporturi Disfunc ționalit ățile constatate în intravilanul localit ăț ilor rurale din punct de vedere al circula ției sunt: intersec țiile dintre drumul na țional DN7 și drumurile clasificate sunt nemodernizate, drumuri cu îmbr ăcăminte din p ământ, șan țuri colmatate, lipsa trotuarelor pentru pietoni, pistelor pentru bicicli ști. Actualmente DN7 (E68) se intersecteaz ă cu urm ătoarele drumuri clasificate prin intersec ții existente ce prezint ă urm ătoarele disfunc ționalit ăț i:

- km 535+370,00 partea stânga: DC 68 Vladimirescu - Zon ă de agrement

Configura ţia intersec ţiei este dep ăş it ă existând probleme la efectuarea virajului la stânga/dreapta din toate ramurile intersec ţiei, intercalarea în fluxul principal se face cu dificultate. Accidente între vehicule, la intercalarea în fluxul principal.

- km 536+715,00 intersec ție DN 7 (E68) cu DJ682C Fântânele – Vladimirescu - Sânleani

Configura ţia intersec ţiei este dep ăş it ă existând probleme la efectuarea virajului la stânga/dreapta din toate ramurile intersec ţiei, intercalarea în fluxul principal se face cu dificultate. Frânarea desf ăş ur ării circula ţiei rutiere, mergând chiar pân ă la blocarea unor zone pe lungi intervale de timp în cursul zilei. Accidente între vehicule, la intercalarea în fluxul principal cât şi lovirea pietonilor pe trecerile pentru pietoni în apropiere existând o sta ție pentru tramvai. În intersec ţie circul ă autovehicule de tip greu existând la aceast ă dat ă o propunere de posibilitate de deviere a traficului greu. Existen ța zonei de conflict dintre drumul jude țean și linia de tramvai Arad-Ghioroc paralel ă cu DN7, și diferen ța de nivel dintre linia de tramvai și drumul na țional DN7.

Problema major ă a traficului rutier, pe artera principal ă de circula ţie DN7 (E68) a Comunei Vladimirescu, este fluiditatea redus ă, cea ce determin ă: • cre şterea duratei deplas ărilor; • cre şterea consumului de carburant; • nivel ridicat de stres; • nivel ridicat de poluare; • incidente de trafic.

La momentul actual, transportul în comun întâmpin ă dificult ăți, pe linia de tramvai Arad – Ghioroc fiind necesar a se amenaja sta ții noi pentru c ălători. Lipsa pistelor pentru bicicli ști pentru asigurarea unui transport în condi ţii de siguran ţă şi confort sporite.

Circula ţia feroviar ă În partea de nord a comunei Vladimirescu se desf ăş oar ă linia CF Curtici-Arad- Bucure şti. Comuna Vladimirescu are statie CFR Glogov ăț, pe acest traseu feroviar. De asemenea in localitatile Mândruloc, Cicir există o halta C.F.R pe acelasi traseu Curtici- Arad- Bucure şti.

55 In comuna Vladimirescu chiar lâng ă gar ă exist ă o intersec ţie la acelaşi nivel intre calea ferat ă şi traseul drumului jude ţean DJ 682 C . In partea de vest a comunei Vladimirescu traseul DN 7 întâlne şte alt traseu de cale ferat ă, intersec ţie foarte impportant ă la acela şi nivel intre un drum na ţional şi calea ferat ă existent ă. Aceste dou ă intersec ţii existente la acela şi nivel cu calea ferat ă se constituie puncte majore de conflict in fluenta traficului rutier cu toate implica ţiile umane, sociale financiare etc cunoscute.

Spa ţii verzi, sport şi turism

Localitatea Vladimirescu : În localitate mai exist ă mici suprafe ţe de teren liber neamenajat, suprafe ţe dispersate în intravilan. Exist ă un proiect aprobat de amenajare a unor spa ţii verzi pe vechiul amplasament al gropii de gunoi, în zona blocurilor şi în P-ţa Victoriei. Zona verde ocup ă o suprafa ţă de 129,66 ha.respectiv 17,42 %, din total suprafa ţă intravilan, din care 91,52 hasunt în trupul principal. În aceast ă suprafa ţă fiind incluse şi spa ţiile verzi de alinament. Suprafa ța de 38,14 ha, reprezint ă zona de agrement din trupurile izolate

Localitatea Cicir Mândruloc În aceast ă localitate , exist ă un teren de sport în partea de nord a localit ăţ ii şi zona verde de aliniament. Zona verde ocup ă o suprafa ţă de 35,02 ha., ceea ce reprezint ă 9,91 % din suprafa ţa total ă a intravilanului, suprafa ță cuprins ă numai în trupil principal.

Localitatea Horia: În aceast ă localitate suprafa ţa de zon ă verde este aproape inexistent ă.Nu putem vorbi de o zon ă verde amenajata, exist ă un teren de sport în suprafa ţă de 0,83 ha. Exista o suprafa ţă amenajat ă în zona centrala de 0,29 ha. Zona verde de aliniament este de 29,59 ha. Zona verde reprezint ă 12,27 % din suprafa ța total ă a intravilanului..

Turism: Localitatea Vladimirescu În aceast ă zon ă sunt considerate elemente de atrac ţie turistic ă: -pozi ţia localit ăţ ii în cadrul jude ţului -caracterul pitoresc al v ăii Mure şului (transformarea defileului, într-o zon ă de sejur- turistic) - pădurea Vladimirescu Pe teritoriul comunei Vladimirescu în partea de sud se întinde P ădurea Vladimirescu care este un important punct de atrac ţie atât pentru locuitorii comunei cât şi pentru ar ădeni, având în vedere distan ţa mic ă fa ţă de Arad si prezenta râului Mures limitrof pădurii.. În p ădurea Vladimirescu exist ă şi un luciu de ap ă, este şi în apropierea râului Mure ş. În jurul oglinzii de ap ă se va dezvolta o zon ă de agrement. În aceast ă zon ă la ora actual ă exist ă un canton al A.S.V.P.S, o pescarie şi spa ţii de cazare ale S.C.Solaris S.R.L. În localitatea Vladimirescu exist ă şi un Motel situat pe DN 7, în trupul principal pe partea dreapt ă şi unul pe partea stâng ă, în trup izolat.

56

Localitatea Cicir – Mândruloc În localitatea Mândruloc exist ă o parcare pentru tiruri cu o unitate de cazare, un mic Motel, situat tot pe DN 7 şi o Pensiune turistică (în amenajare).

Localitatea Horia În aceast ă localitate exist ă o pensiune în partea de vest a localit ăţ ii în trup izolat, o pensiune agroturistic ă..

Pe total comun ă situa ţia locurilor de cazare este urm ătoarea:

2006 2007 2008 2009 2011 Unit ăţ i de cazare (total) 2 2 3 3 6 nr. Locuri în unit ăţ i de 48 48 48 48 138 cazare (total) nr. Moteluri nr. 1 1 1 1 1 Pensiuni turistice urbane - - 1 1 1 nr. Pennsiuni agroturistice 1 1 1 1 4 nr. Locuri în moteluri nr. 30 29 60 63 33 Locuri în pensiuni - - - - - turistice urbane nr. Locuri în pensiuni 18 19 29 19 85 agroturistice nr. Total- locuri - zile 17.480 18.253 17.960 21.802 39.382 Moteluri – locuri- zile 11.315 11.622 11.390 10.336 11.520 Pensiuni turistice rurale – 6.165 6.631 - 4896 4896 locuri - zile Cabane turistice-locuri- 7.300 zile Pensiuni agroturistice – - - 6570 6570 20.562 locuri - zile Sosiri – total – nr. 945 1.823 1.007 1.429 2.100 Sosiri în moteluri nr. 521 1.195 653 453 468 Sosiri în cabane turistice 318 nr. Sosiri în pensiuni 424 628 - 716 1.314 agroturistice rurale nr. Înopt ări – total – nr. 1.593 1.870 1.107 1.845 2.496 Înopt ări în moteluri – nr. 1.148 1.196 732 453 471 Înopt ări în pensiuni 445 674 - 1.132 1.330 agroturistice – nr. Înopt ări în cabane - - 375 260 695 turistice – nr.

Disfunc ţionalit ăţ i: - Insuficienta punere în valoare a unor resurse turistice poten ţiale din zon ă

57 - Nu este promovat suficient agroturismul.

Gospod ărie comunal ă:

Localitatea Vladimirescu:

În prezent în localitatea Vladimirescu exist ă unit ăţ i de gospod ărie comunal ă, acestea ocupând o suprafa ţă de 5,89 ha., adic ă 0,79 % din total suprafa ţă intravilan, şi sunt astfel repartizate: - un cimitir în suprafa ţă de 4,69 ha. amplasat în partea de est a localit ăţ ii , situat la sud de DN.7 , adiacent zonei de locuit. - un cimitir în suprafa ţă de 1,20 ha. amplasat în partea de est a localit ăţ ii , situat la nord de DN.7 , în apropierea zonei de locuit.

Localitatea Horia În localitatea Horia cimitirul localit ăţ ii este amplasat în nordul localit ăţ ii în trup izolat şi ocup ă o suprafa ţă de 3,58 ha, ceea ce reprezint ă 1,43 % din total suprafa ţă .

Localitatea Cicir - Mândruloc În localitatea Cicir – Mândruloc exist ă dou ă cimitire unul în partea de nord a localit ăţ ii Mândruloc, care ocup ă o suprafa ţă de 2,50 mp şi unul în partea de est a localit ăţ ii Cicir, adiacent zonei de locuit şi ocup ă o suprafa ţă de 2,69 ha, totalizând 5,19 ha, adic ă 1,47 % din total suprafa ţă intravilan..

Unit ăţ i din domeniul public şi al serviciilor

Institu ţii şi servicii de interes public:

Localitatea Vladimirescu În acest sector intr ă unit ăţ ile administrativ-financiare , spa ţiile comerciale , prest ări servicii , dot ări de înv ăţă mânt , cultur ă, s ănătate precum şi dot ările de cult. În ceea ce prive şte spa ţiile comerciale şi de prest ări servicii, acestea sunt într-o continu ă transformare în func ţie de cerere – economia de pia ţă este cea care face ca anumite unit ăţ i comerciale s ă fie men ţinute, s ă-şi schimbe profilul sau s ă se desfiin ţeze.

Administra ţie public ă , unit ăţ i financiar- bancare.

Aceste dot ări în marea lor majoritate sunt situate în zona central ă a localit ăţ ii şi în special pe cele dou ă fronturi ale D.N.7: • Prim ărie + Finan ţe • Poli ţie • P.T.T.R. • Birou Notarial • Oficiul po ştal Starea cl ădirilor în care func ţioneaz ă aceste unit ăţ i este satisf ăcătoare. În plan şa 02 Situa ţia existent ă sunt eviden ţiate aceste unit ăţ i. Salaria ţii sunt din rândul locuitorilor localit ăţ ii Vladimirescu în propor ţie de 98%.

Unit ăţ i comerciale

58 Num ărul unit ăţilor comerciale existente din intravilanul localit ăţ ii Vladimirescu este într-o fluctua ţie continu ă. Unit ăţ ile se înfiin ţeaz ă , dau faliment sau î şi schimb ă profilul în mod frecvent. La data când au fost inventariate aceste unit ăţ i situa ţia se prezenta astfel:

• Magazin universal proprietate particular ă • Magazin mixt proprietate particular ă • Alimentara proprietate particular ă • Magazin mixt proprietate particular ă • Magazin mixt proprietate particular ă

Prest ări servicii Repara ţii auto • Coafur ă proprietate particular ă • Atelier vulcanizare proprietate particular ă • Atelier croitorie serie proprietate particular ă • Frizerie (parter hotel) proprietate particular ă • Moar ă proprietate particular ă • Brut ărie proprietatea coopera ţiei

Înv ăţă mânt

Pe total comuna situatia se prezint ă astfel:

2006 2007 2008 2009 2011 Num ărul total de unit ăţ i 3 3 3 3 1 de înv ăţă mânt - total Gr ădini ţe de copii 1 1 1 1 1 Şcoli din înv ăţă mântul primar 2 2 2 2 1 şi gimnazial Copii înscri şi în gr ădini ţe 279 268 268 305 325 Elevi înscri şi - total 794 762 696 674 627 Elevi înscri şi în înv ăţă mântul 794 762 696 674 627 primar şi şi gimnazial Elevi înscri şi în înv ăţă mântul 402 382 349 328 324 primar Elevi înscri şi în înv ăţă mântul 392 380 347 346 303 gimnazial Personal didactc -total 57 75 62 62 54 Personal didactc în înv ăţă mînt 48 64 11 14 14 pre şcolar Personal didactc în înv ăţă mînt 48 64 51 48 40 primar şi gimnazial Personal didactc în înv ăţă mînt 18 22 20 20 17 primar Personal didactc în înv ăţă mînt 30 42 31 28 23

59 gimnazial Săli de clas ă şi cabinete şcolare 36 40 42 40 32 Laboratoare şcolare 2 3 3 3 7 Ateliere şcolare - - - - - Săli de gimnastic ă - total - 3 3 3 3 Terenuri de sport - 2 2 2 2 PC - 37 44 50 50

Situatia existent ă si necesarul au fost calculate la populatia 2012

Localitatea Vladimirescu

Înv ăţă mânt:

• Existent- Şcoal ă general ă cl.I-VIII - Cl ădire str. G ării - 16 s ăli clas ă + 1 sal ă religie - 2 laboratoare fizic ă şi chimie, biologie - 1 laborator CDI - 2 laboratoare informatic ă - 1 sal ă sport - 1 sal ă de tradi ţii - Cl ădire str. Horia – 4 s ăli clas ă + 2 s ăli libere - 1 sal ă sport - 2 corpuri de cl ădire (+ Gr ădini ţa PP – 4 s ăli + 4 dormitoare) - Gr ădini ţă PN1 - 3 s ăli - Gr ădini ţă PN2 – 3 s ăli Stare bun ă • Necesar conform normelor: - nr locuitori 5.983 - Şcoal ă general ă - 5 săli de clas ă /1000 loc → 30 s ăli clas ă - Suprafa ţă teren = 1,80 mp./loc. x 750 = 1.350 mp. – 0,13 ha.

Gr ădini ţă : 40 loc/1000 loc. 5.983 x 40: 1000 = 236 locuri → 10 grupe

EXISTENT NECESAR Gr ădini ţă 10 săli 10 săli - Sc.general ă 22 săli 30 săli - 8

Localitatea Cicir - Mândruloc

Înv ăţă mânt:

• Existent- Şcoal ă general ă cl.I-IV - nr. clase 3+1 laborator informatic ă - stare satisf ăcătoare -Gr ădini ţă PN Mândruloc -1 sal ă clas ă

60 -Gr ădini ţă PN Cicir -1 sal ă clas ă + 3 s ăli clas ă libere • Necesar conform normelor: - nr locuitori 2.020 - Şcoal ă general ă - 5s ăli de clas ă /1000 loc → 10 s ăli clas ă - Suprafa ţă teren = 1,80 mp./loc. x 250 = 450 mp. – 0,04 ha.

Gr ădini ţă : 40 loc/1000 loc. 2.020 x 40: 1000 = 81 locuri → 3 grupe

EXISTENT NECESAR Gr ădini ţă 5 s ăli 3s ăli +2 Sc.general ă 7 s ăli 10 săli -3

Localitatea Horia

Înv ăţă mânt:

• Existent- Şcoal ă general ă cl.I-VIII - nr. clase 9+1 laborator informatic ă - 1 sal ă sport - stare bun ă -Gr ădini ţă PN – 2 s ăli de clas ă

• Necesar conform normelor: - nr locuitori 2.074 - Şcoal ă general ă - 5s ăli de clas ă /1000 loc → 10 săli clas ă - Suprafa ţă teren = 1,80 mp./loc. x 250 = 450 mp. – 0,04 ha.

Gr ădini ţă : 40 loc/1000 loc. 2.074 x 40: 1000 = 83locuri → 3 grupe

EXISTENT NECESAR Gr ădini ţă 2 săli 3 săli -1 Sc.general ă 9 săli 10 săli -1

Dot ări de s ănătate La nivel de localitate situa ţia se prezint ă astfel:

2005 2006 2007 2008 2009

Medici - sector public 5 8 6 7 6 Medici de familie - sector public – 5 7 6 6 6 persoane Medici sector privat - persoane 3 2 2 3 1 Medici de familie - sector privat – - - - 1 1 persoane

61 Stomatologi –sector public - 2 4 4 5 5 persoane Stomatologi – sector privat - 2 1 1 - - persoane Farmaci şti - sector privat - persoane 4 3 3 4 5 Personal mediu sanitar – sector 8 10 10 10 10 public - persoane Personal mediu sanitar – sector 3 8 - 1 1 privat - persoane Cabinete medicale individuale (de 5 8 6 6 6 familie) sector public Cabinete stomatologice (individuale) 2 4 4 5 5 – sector public Cabinete medicale de specialitate – 1 1 1 1 1 sector privat Cabinete stomatologice – sector 1 1 1 - - privat Laborator de tehnic ă dentar ă- sector 1 - - - - privat Farmacii – sector privat 3 3 3 4 5 Cabinete medicale de familie – 1 - 1 1 1 sector privat Cabinete medicale de medicin ă 1 1 - - - general ă – sector privat

Dot ări de cultura Pe teritoriul comunei Vladimirescu îsi desf ăş oar ă activitatea urm ătoarele unit ăţ i: Cămin cultural – Vladimirescu - cl ădire proprietate privat ă a Prim ăriei Cămin cultural – Cicir + Mândruloc– cl ădire proprietate privat ă a Prim ăriei Cămin cultural – Horia– cl ădire proprietate privat ă a Prim ăriei

2005 2006 2007 2008 2009

Biblioteci – total – nr. 3 3 3 2 3 Biblioteci publice - nr. 1 1 1 1 1

Aceste unita ţi î şi desf ăş oar ă activitatea in cl ădiri parter in stare bun ă. C ăminele culturale nu au o activitate specific ă prea intens ă.

Dot ări de cult Biserici Vladimirescu Biserica ortodox ă situat ă în zona de locuit a localitatii, pe strada principala a localit ăţ ii. Cl ădirea mai necesit ă mici repara ţii.Terenul aferent este proprietatea parohiei. Biseric ă catolica situat ă în partea de sud - vest a localit ăţ ii în zona de locuit . Cl ădirea este în stare bun ă. Terenul aferent cl ădirii este proprietatea parohiei. Biserica baptist ă este situat ă în zona de locuit a localit ăţ ii, cl ădirea este în stare bun ă. Terenul aferent cl ădirii este proprietatea cultului.

62 Biserica penticostal ă este situat ă în zona de locuit a localit ăţ ii, cl ădirea este în stare bun ă. Terenul aferent cl ădirii este proprietatea cultului. Biserica adventist ă de ziua a şaptea este situat ă în zona de locuit a localit ăţ ii, cl ădirea este în stare bun ă. Terenul aferent cl ădirii este proprietatea cultului.

Cicir - Mândruloc Biserica ortodox ă este situat ă în zona central ă a localit ăţ ii, pe strada principal ă. Cl ădirea este în stare bun ă.Terenul aferent este proprietatea parohiei.

Horia Biserica localit ăţ ii este situat ă pe strada principal ă în partea de vest a localit ăţ ii.. Cl ădirea mai necesit ă mici repara ţii.Terenul aferent este proprietatea parohiei.

Disfunc ţionalit ăţ i:

Dot ări pentru înv ăţă mânt: Conform normelor în vigoare, aceste spa ţii sunt suficiente şi corespunzatoare desf ăş ur ării activit ăţ ilor didactice, având în vedere prognoza privind evolu ţia popula ţiei în urm ătorii 5 ani. Popula ţia comunei nu va înregistra cre şteri ale popula ţiei spectaculoase. În măsura în care în viitor se vor dezvolta re ţelele edilitare în localit ăţ ile comunei, se impune modernizarea acestor institu ţii, în special prin echiparea cu centrale termice proprii care s ă asigure confortul termic necesar desf ăş ur ării în bune condi ţii al procesului de învâ ţâmânt.

Dot ări pentru s ănătate - Asisten ţa medical ă este asigurat ă de un personal format din medici şi asistente medicale. Se efectueaz ă în prezent doar tratamente ambulatorii. - Nu exista nici un spital pe teritoriul administrativ al comunei. Num ărul popula ţiei comunei nu justific ă realizarea unei asemenea investi ţii, ţinând cont de distan ţa relativ mic ă a localit ătilor comunei fa ţa de Municipiul Arad. În prezent interven ţiile şi tratamentele ce necesit ă spitalizare sunt rezolvate la unit ăţ ile sanitare din municipiul Arad. Dot ări de cultur ă În prezent, pe teritoriul administrativ al comunei func ţioneaz ă: 3 case de cultur ă 1 bibliotec ă public ă în Vladimirescu Capacitatea acestor dot ări este în prezent suficient ă. Nu exist ă disfunc ţionalit ăţ i. Dot ări de cult În prezent, pe teritoriul administrativ al comunei func ţioneaz ă: 3 biserici ortodoxe 1 biseric ă catolic ă 1 biseric ă baptist ă 1 biseric ă penticostal ă 1 biseric ă adventist ă de ziua a şaptea Aceste spa ţii de cult sunt suficiente în prezent ca şi capacitate. Nu exist ă disfunc ţionalit ăţ i

Dot ări pentru activit ăţ i ter ţiare . - diversitatea sc ăzut ă a comer ţului cu am ănuntul şi a serviciilor – în specia în localitatea apar ţin ătoare, inexisten ţa spa ţiilor adecvate.

63 - lipsa unor depozite engros

Bilan ţul teritorial al terenurilor cuprinse în teritoriul administrativ al comunei

Categoria de Suprafa ţă total ă Procent din folosin ţă suprafa ţa total ă Ha % Arabil 9.037,30

Păş uni şi fâne ţe 211,29

Vii 6,00 Livezi 13,00 Teren agricol 9.267,59 75,78 Păduri 1.080,00 Ape 301,01 Drumuri 258,00 Construc ţii 1.221,40 Neproductiv 102,00 Teren neagricol 2.962,41 24,22 Total general 12.230,00 100,00

Se observ ă c ă suprafa ţa ocupat ă de terenuri agricole ocup ă mai mult de 75,78 % din suprafa ţa teriroriului administrativ al comunei.

TERITORIU CATEGORII DE FOLOSIN ŢĂ (ha) ADMINISTRA- Agricol 9.267,59 ha Neagricol 2.962,41 ha TOTAL TIV AL UNIT ĂŢ II DE Arabil Păş uni Vii Livezi Păduri Ape şi Dru- Cur ţi Nepro- BAZ Ă Făne ţe stuf muri constr. ductiv S M EXTRAVILAN 9037,30 211,29 6,00 13,00 1.080,00 300,85 131,37 167,16 102,00 11.048,98

INTRAVILAN - - - - - 0,16 126,62 1.054,24 - 1.181,02 TOTAL 9037,30 211,29 6,00 13,00 1.080,00 301,01 258,00 1.221,40 102,00 12.230,00

% din total 75,78 24,22 100

Bilan ţul teritorial al suprafe ţelor cuprinse în intravilanul existent Intravilanul comunei Vladimirescu este format din urm ătoarele trupuri (trupuri principale şi trupuri izolate): Reparti ţia zonelor func ţionale se analizeaz ă pe dou ă trepte de teritoriu, în cadrul teritoriului administrativ al comunei Vladimirescu şi în cadrul intravilanului localit ăţ ilor. Aceast ă abordare este indispensabil ă, deoarece p ărţile ce compun intravilanul cuprind o serie de trupuri reprezentând: localitatea de re şedin ţă localitatile apar ţin ătoare trupuri izolate în teritoriu cu diverse func ţiuni:

64 - unit ăţ i economice izolate (industriale, agrozootehnice, de depozitare) - unit ăţ i de gospod ărie comunal ă şi echipare edilitar ă (cimitire, pu ţuri de captare ap ă, sta ţii de transformare etc.) saivane. - zone de agrement, dot ări de turism, etc. Intravilanul existent este compus din suprafe ţele - trupurilor principale aprobate, ale localit ăţ ilor, - documenta ţiile de urbanism aprobate ( P.U.Z-uri şi P.U.D-uri) - trupuri izolate

65 INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNC ŢIONALE. BILAN Ţ TERITORIAL Compunerea intravilanului Intravilanul comunei Vladimirescu este format din urm ătoarele trupuri (trup principal şi trupuri izolate):

1. Vladimirescu S= 668,07 ha (re şedin ţa de comun ă ) 2. Cicir - Mândruloc S = 280,57 ha ( localitate apar ţin ătoare) 3. Horia S = 232,38 ha ( localitate apar ţin ătoare)

Total trupuri principale S = 1.181,02 ha Trupuri izolate S = 167,16 ha TOTAL S = 1.348,18 ha

Localitatea Vladimirescu

Trup princ. Cf. S = 627,82 ha P.U.G. aprobat Existent 1 S = 0,50 ha HALA ATELIER MECANIC D&D In trup princ. Existent 2 S = 0,71 ha In trup princ Existent 3 S = 1,42 ha FERM Ă M ĂRCULESCU In trup princ Existent 4 S = 0,24 ha STA ŢIE REGLARE GAZ In trup princ Existent 5 S = 2,33 ha PARCARE, PREST ĂRI SERVICII, In trup princ PENSIUNE Existent 6 S = 0,40 ha PREST ĂRI SERVICII In trup princ Existent 7 S = 0,71 ha PREST ĂRI SERVICII In trup princ Existent 8 S = 26,31 ha PARC INDUSTRIAL In trup princ Existent 9 S = 7,63 ha PREST ĂRI SERVICII, AGIP, STATIE InSTATIE trup princ BETOANE T1. Trup princip al S = 668,07 ha

Trupuri izolate Vladimirescu A 1 S = 1,50 ha ATELIER AUTO A 2 S = 2,27 ha FERM Ă ANGHELESCU, SILOZURI A 3 S = 13,69 ha FERM Ă ZOOTEHNIC Ă A 4 S = 0,03 ha STA ŢIE REGLARE GAZ A 5 S = 0,03 ha CANTON CF A 6 S = 1,39 ha CONTAINERE A 7 S = 0,28 ha CANTON CF A 8 S = 0,44 ha STA ŢIA CF A 9 S = 0,11 ha CANTON CF A10 S = 0,14 ha SERE LEGUMICOLE A11 S = 9,44 ha BATAL A12 S = 0,23 ha STA ŢIE POMPE A13 S = 3,10 ha PANOURI FOTOVOLTAICE A14 S = 4,99 ha FERM Ă AGRICOL Ă A15 S = 2,00 ha ZON Ă C ĂSU ŢE DE VACAN ŢĂ

66 A16 S = 36,24 ha ZON Ă AGREMENT A17 S = 0,50 ha CANTON SILVIC A19 S = 0,26 ha CANTON OGA T2. Trupuri S = 76,15 ha izolate Total = T1+T2 S = 744,22

Localitatea Horia

Trup princ. Cf. S = 152,01 ha P.U.G. aprobat Existent 1 S = 62,12 ha S.C. GRIMMING S.R.L. Existent 2 S = 1,16 ha FERM Ă Existent 3 S = 3,58 ha CIMITIR Existent 4 S = 1,18 ha FERM Ă Existent 5 S = 2,00 ha CENTRU REFUGIA ŢI Existent 6 S = 0,63 ha S.C. MIGLIORANZA S.R.L. Existent 7 S = 9,70 ha S.C. RUSCCO INTERNA ŢIONAL S.R.L. T1. Trup principal S = 232,38 ha

Trupuri izolate Horia C 1 S = 0,56 ha FERM Ă UTILAJE AGICOLE C 2 S = 2,27 ha FERM Ă UTILAJE AGICOLE C 3 S = 0,76 ha ABATOR C 4 S = 1,09 ha S.C. BIOFRUTA S.R.L. C 5 S = 3,32 ha S.C. AVICOLA SAN ROBERTA C 6 S = 4,34 ha FERM Ă S.C. TERACULT S.R.L. C 7 S = 1,03 ha FERM Ă UTILAJE AGICOLE C 8 S = 1,11 ha FERM Ă ÎN CONSERVARE C 9 S = 2,20 ha FERM Ă AGRICOL Ă C10 S = 1,09 ha PENSIUNE AGROTURISTIC Ă T2. Trupuri S = 17,84 ha izolate Total = T1+T2 S = 250,22 ha

Localitatea Cicir Mândruloc

Trup princ. Cf. S = 279,99 ha P.U.G. aprobat Existent 1 S = 0,12 ha CANTON SILVIC Existent 2 S = 0,46 ha LOCUIN ŢĂ T1. Trup principal S = 280,57 ha

Trupuri izolate Cicir Mândruloc B 1 S = 0,11 ha CANTON CF

67 B 2 S = 0,66 ha HALT Ă CICIR B 3 S = 0,11ha CANTON CF B 4 S = 7,90 ha EXPLOATARE AGREGATE MINERALE S.C. EUROCADE S.R.L. B 5 S = 8,19 ha EXPLOATARE AGREGATE MINERALE S.C. EUROCADE S.R.L. B 6 S = 2,97 ha RENT A CAR B 7 S = 0,76 ha PENSIUNE TURISTICA AGRIJAN B 8 S = 1,69 ha S.C. OZTRANSPORT S.R.L. B 9 S = 2,20 ha BALASTIERA GENERAL AGREGATE DEL BONO B10 S = 1,38 ha S.C. ITAL PREFABRICATE STATIE SORTARE B11 S = 4,11 ha S.C. ITAL PREFABRICATE EXPLOATARE B12 S = 0,30 ha CANTON SILVIC B 13 S = 29,85 ha BALASTIERA S.C. GENERAL BETON ROMÂNIA S.R.L.

D1 S = 11,57 ha BATAL N ĂMOL D2 S = 1,03 ha PENSIUNE TURISTIC Ă NEDESCU D3 S = 0,10 ha ZON Ă C ĂSU ŢE DE VACAN ŢĂ D4 S = 0,24 ha CANTON SILVIC T2. Trupuri S = 73,17 ha izolate Total = T1+T2 S = 353,74 ha

Intravilan Vladimirescu ZONE SUPRAFA ŢA(HA) Procent FUNC ŢIONALE Localita Localita Tru- Total % din -te -te puri total principa apar ţin ăt izolate intravilan lă oare P.U.Z- P.U.Z- uri uri aprob. aprob. LOCUIN ŢE ŞI 325,64 - 325,64 43,75 FUNC ŢIUNI COMPLEMENTARE UNIT ĂŢ I 98,75 12,54 111,29 14,95 INDUSTRIALE ŞI DEPOZITE UNIT ĂŢ I AGRO- 5,01 22,70 27,71 3,72 ZOOTEHNICE INSTITU ŢII ŞI - SERVICII DE 57,20 57,20 7,69 INTERES PUBLIC

68 CĂI DE 70,42 2,25 72,67 9,76 COMUNICA ŢIE ŞI TRANSPORT Din care: • rutier 70,42 - 70,42 • feroviar 2,25 2,25 • aerian - • naval - SPATII 91,52 38,14 129,66 17,42 VERZI,SPORT, AGREMENT,PROTE CŢIE CONSTRUCTII 3,42 0,52 3,94 0,53 TEHNICO -EDILITARE GOSPOD ĂRIE 5,89 - 5,89 0,79 COMUNAL Ă,CIMITI RE DESTINA ŢIE 10,22 - 10,22 1,38 SPECIAL Ă TERENURI LIBERE - - - - APE - - - - PĂDURI - - - - TERENURI - - - - NEPRODUCTIVE TOTAL 668,07 76,15 744,22 100,00 INTRAVILAN

Cicir – Mândruloc ZONE SUPRAFA ŢA(HA) Procent FUNC ŢIONALE Localita Localita Tru- Total % din -te -te puri total Principa apar ţin ăt izolate intravilan lă, oare P.U.Z- P.U.Z- uri uri aprob. aprob. LOCUIN ŢE ŞI 204,23 0,10 204,23 57,76 FUNC ŢIUNI COMPLEMENTARE UNIT ĂŢ I 0,16 65,20 65,36 18,48 INDUSTRIALE ŞI DEPOZITE UNIT ĂŢ I AGRO- 5,86 0,54 6,40 1,82 ZOOTEHNICE

69 INSTITU ŢII ŞI 5,07 6,45 11,79 3,26 SERVICII DE INTERES PUBLIC CĂI DE 24,80 0,88 25,68 7,26 COMUNICA ŢIE ŞI TRANSPORT Din care: • rutier 24,80 0,88 25,68 • feroviar - • aerian - • naval - SPATII 35,02 - 35,02 9,91 VERZI,SPORT, AGREMENT,PROTE CŢIE CONSTRUCTII 0,08 - 0,08 0,02 TEHNICO -EDILITARE GOSPOD ĂRIE 5,19 - 5,19 1,47 COMUNAL Ă,CIMITI RE DESTINA ŢIE - - - - SPECIAL Ă TERENURI LIBERE - - - - APE 0,16 - 0,16 0,04 PĂDURI - - TERENURI - - NEPRODUCTIVE TOTAL 280,57 73,17 353,74 100,00 INTRAVILAN

Horia ZONE SUPRAFA ŢA(HA) Procent FUNC ŢIONALE Localita Localita Tru- Total % din -te -te puri total Principa apar ţin ăt izolate intravilan lă, oare P.U.Z- P.U.Z- uri uri aprob. aprob. LOCUIN ŢE ŞI 101,56 - 101,56 40,59 FUNC ŢIUNI COMPLEMENTARE UNIT ĂŢ I 23,31 - 23,31 9,31 INDUSTRIALE ŞI DEPOZITE

70 UNIT ĂŢ I AGRO- 21,31 16.75 38,06 15,21 ZOOTEHNICE INSTITU ŢII ŞI 21,05 1,09 22,14 8,85 SERVICII DE INTERES PUBLIC CĂI DE 28,27 - 28,27 11,30 COMUNICA ŢIE ŞI TRANSPORT Din care: • rutier 28,27 - 28,27 • feroviar - • aerian - • naval - SPATII 30,71 - 30,71 12,27 VERZI,SPORT, AGREMENT,PROTE CŢIE CONSTRUCTII 0,59 - 0,59 0,24 TEHNICO -EDILITARE GOSPOD ĂRIE 3,58 - 3,58 COMUNAL Ă,CIMITI 1,43 RE DESTINA ŢIE 2,00 - 2,00 0,80 SPECIAL Ă TERENURI LIBERE - - - - APE - - - - PĂDURI - - - - TERENURI - - - - NEPRODUCTIVE TOTAL 232,38 17,84 250,22 100,00 INTRAVILAN

TOTAL COMUNA ZONE SUPRAFA ŢA(HA) Procent FUNC ŢIONALE Localita Localita Tru- Total % din -te -te puri total Principa apar ţin ăt izolate intravila lă, oare n P.U.Z- P.U.Z- uri uri aprob. aprob. LOCUIN ŢE ŞI 325,64 305,79 0,10 631,53 46,84 FUNC ŢIUNI COMPLEMENTARE UNIT ĂŢ I 98,75 23,47 77,74 199,96 INDUSTRIALE ŞI 1483

71 DEPOZITE UNIT ĂŢ I AGRO- 5,01 27,17 39,99 72,17 5,35 ZOOTEHNICE INSTITU ŢII ŞI 57,20 26,12 7.54 90,86 6,74 SERVICII DE INTERES PUBLIC CĂI DE 70,42 53,07 3,13 126,62 9,39 COMUNICA ŢIE ŞI TRANSPORT Din care: • rutier 70,42 53,07 - 123,49 • feroviar 3,13 5,38 • aerian - • naval - SPATII 91,52 65,73 38,14 195,39 14,50 VERZI,SPORT, AGREMENT,PROTE CŢIE CONSTRUCTII 3,42 0,67 4,61 TEHNICO 0,52 0,34 -EDILITARE GOSPOD ĂRIE 5,89 8,77 14,66 COMUNAL Ă,CIMITI 1,09 RE DESTINA ŢIE 10,22 2,00 - 12,22 SPECIAL Ă 0,91 TERENURI LIBERE - - - - - APE - 0,16 - 0,16 0,01 PĂDURI - - - - - TERENURI - - - - NEPRODUCTIVE - TOTAL 668,07 512,95 167,16 1.348,18 100,00 INTRAVILAN

2.8.Zone cu riscuri naturale Analizând poten ţialul seismic al zonei conform „Normativului pentru protec ţie antiseismic ă a construc ţiilor de locuin ţe social- culturale , agrozootehnice şi industriale „– indicativ P100-92 , se remarc ă faptul c ă zona se încadreaz ă în zona „D” din punct de vedere al valorilor coeficien ţilor Ks, ceea ce înseamn ă Ks= 0,16, iar din punct de vedere al perioadelor de col ţ Tc (rec) , în zona Tc= 10. În baza acestor date , din tabelul A 2 al actului normativ men ţionat , rezult ă c ă arealul se încadreaz ă în zonav de intensitate seismic ă VII (exprimat ă în grade MSK). Ca zone de risc au mai fost identificate areale restrânse afectate de exces de umiditate freatic excesiv.

72 Alunec ări de teren În zona localit ăţ ii Cicir – Mândruloc, exist ă pericolul unor alunec ări de teren datorit ă eroziunii de maluri ale râului Mure ş. Eroziunea de mal este favorizat ă de exploat ările nera ţionale de balast din albia minor ă a râului Mure ş din aval de localitatea Mândruloc. Men ţion ăm c ă influen ţele directe asupra fenomenului avut generate atât de exploat ările de pe malul drept cât şi de pe malul stâng.

Inunda ţii Producerea inunda ţiilor are ca principale cauze ploile abundente, cu debite mari şi de durat ă mic ă c ăzute în arealele neap ărate împotriva inunda ţiilor , în zona adiacent ă p ădurii, pe malul râului Mure ş. Pe teritoriul administrativ al comunei Vladimirescu o suprafa ţă de 1721 ha, este zon ă inundabil ă

2.9. Echipare edilitar ă

2.9.1. Gospod ărirea apelor

• Lucr ări hidrotehnice : Pe teritoriul administrativ al comunei Vladimirescu, lucrarile hidrotehnice existente sunt importante, deoarece râul Mure ş trece în partea de sud a localita ţilor Cicir Mândruloc şi în partea de sud a localit ăţ ii Vladimirescu, în zona de agrement a acesteia. Pe aceast ă zon ă exist ă lucr ări de ap ărare împotriva inunda ţiilor, respectiv îndiguiri ale apelor Mure şului. Ca şi lucr ări hidrotehnice existente pe teritoriul comunei se mai pot amintii şi re ţelele de canale de desecare, cu rol de a canaliza excesul de ape meteorice de pe suprafa ţa teritoriului. • Surse de ap ă : Sursele de ap ă de pe teritoriul comunei Vladimirescu sunt de dou ă categorii, surse de suprafa ţă , din râul Mure ş şi surse subterane. • Disfunc ţionalit ăţ i : Starea de degradare a malurilor Mure şului ( colmat ări, depuneri de aluviuni, eroziuni ale malurilor, etc.) este o problem ă în ceea ce prive şte gospod ărirea apelor

2.9.2. Alimentarea cu ap ă.

Alimentare cu ap ă a localit ăţii Vladimirescu şi a platformei industriale se face de la Uzina de Ap ă nr. 2 din Arad. Din Uzina de Ap ă nr. 2 Arad pleac ă o conducta de aduc ţiune de ap ă format ă din dou ă ţevi de o ţel având Dn 600 mm fiecare. La conducta de aduc ţiune se racordeaz ă conducta de ap ă potabil ă din tuburi de azbociment Dn 200 mm care alimentează localitatea Vladimirescu şi o conduct ă de ap ă care alimenteaz ă cu ap ă obiectivele de pe platforma industrial ă a fostului combinat chimic. Re ţeaua de distribu ţie de ap ă potabil ă şi pentru incendiu exist ă pe toate str ăzile localit ăţ i Vladimirescu, inclusiv la noile zone de locuin ţe ale Prim ăriei comunei Vladimirescu, folosindu-se ţevi din PVC tip M şi ţevi din polietilen ă de înalt ă densitate. Re ţeaua de distribu ţie este echipat ă cu c ămine de vane şi hidran ţi de incendiu subterani Dn 65mm sau supraterani Dn 80mm. Alimentarea cu ap ă a localit ăţilor Mândruloc şi Cicir se face din frontul de captare Mândruloc a COMPANIEI DE AP Ă Arad, front amplasat în partea vestic ă a localit ăţ ii Mândruloc şi care cuprinde 13 pu ţuri de adâncime (100-120m). Calitatea apei captate nu satisface condi ţiile de potabilitate, sursa subteran ă prezentând înc ă urme de poluare datorit ă

73 activit ăţ ii industriale de la Combinatul Chimic Vladimirescu, amplasamentul acestuia fiind la o distan ţă mic ă de amplasamentul frontului de captare. Alimentarea cu ap ă a celor dou ă localit ăţ i se face printr-o conduct ă din ţeav ă de PVC de tip M cu Dn 200mm care traverseaz ă aerian canalul de desecare existent, apoi traverseaz ă drumul na ţional DN 7 având în continuare traseul paralel cu DN 7. Re ţeaua de distribu ţie de ap ă potabil ă şi pentru incendiu exist ă pe toate str ăzile din cele dou ă localit ăţ i, inclusiv la noile zone de locuin țe ale Prim ăriei comunei Vladimirescu, folosindu-se ţevi din PVC tip M şi ţevi din polietilen ă de înalt ă densitate. Re ţeaua de distribu ţie este echipat ă cu c ămine de vane şi hidran ţi de incendiu subterani Dn 65mm sau supraterani Dn 80mm. Alimentarea cu ap ă a localit ăţi Horia se face de la Uzina de ap ă nr.2 Arad (apar ţin ătoare COMPANIEI DE AP Ă Arad) şi care este transportat ă c ătre localitatea Horia printr-o conduct ă de aduc ţiune din ţeav ă PVC tip M cu Dn 200mm şi care are o lungime de 4,5 km pân ă la limita localit ăţ ii Horia, montat ă paralel cu drumul jude ţean DJ709. Re ţeaua de distribu ţie de ap ă potabil ă şi pentru incendiu exist ă pe toate str ăzile din localitate, inclusiv la noile zone de locuin ţe ale Prim ăriei comunei Vladimirescu, folosindu-se ţevi din PVC tip M şi ţevi din polietilen ă de înalt ă densitate. Re ţeaua de distribu ţie este echipat ă cu c ămine de vane şi hidran ţi de incendiu subterani Dn 65mm sau supraterani Dn 80mm. Alimentare cu ap ă a unit ăţilor agricole şi zootehnice care sunt trupuri izolate se face individual prin pu ţuri forate.

2.9.3. Canalizarea menajer ă Evacuarea apelor uzate menajere din intravilanul locali ății Vladimirescu care se colecteaz ă într-o sta ţie de pompare SP1 amplasat ă în partea de vest a localit ăţii Vladimirescu. Sta ţia de pompare este de tip cheson cu un diametru interior de 6,00m. Evacuare apelor uzate menajere din sta ţia de pompare se face cu ajutorul a patru electropompe submersibile printr-o conduct ă de refulare din tuburi de azbociment Dn 400mm cu o lungime de 3,00 km, în colectorul menajer de pe strada Voinicilor din cadrul re ţelei de canalizare menajer ă a municipiului Arad. Datorit ă configura ţiei topografice a terenului din intavilanul localităţii Vladimirescu, evacuarea apelor uzate din zona de sud a localit ăţ ii se va realiza printr-o sta ţie de pompare SP2, amplasat ă în spa ţiul liber dintre strada Horea şi 6 Martie. Sta ţia de pompare SP2 este de tip cheson cu un diametru interior de 3,00m. Evacuare apelor uzate menajere din sta ţia de pompare se face cu ajutorul a trei electropompe submersibile printr-o conduct ă de refulare din ţeav ă de polietilen ă de înalt ă densitate Dn 160mm cu o lungime de 210 m, în colectorul menajer de pe strada Horia. În localitatea Vladimirescu exist ă colectoarele menajere gravita ţionale pe toate str ăzile de pe vechiul intavilan al localit ăţ ii şi de pe noile extinderi de zone de locuin ţe ale Comunei Vladimirescu. Colectoarele sunt din tuburi de beton Dn 500mm, 400mm şi 300mm şi din tuburi de PVC SN4 cu muf ă şi garnitur ă Dn 500mm, 400mm, 315mm şi 250mm. Colectoarele menajere au c ămine de vizitare din tuburi de beton Dn 800mm sau Dn 1000mm şi c ămine de inspec ţie din PVC cu urcarea având Dn 400mm sau Dn 315mm. Evacuarea apelor uzate de pe platforma industrial ă a fostului combinat chimic se face prin re ţeaua de canalizare existent ă pe platform ă într-o sta ţie de pompare ape uzate care refuleaz ă în decantoarele INHOFF din incinta platformei industriale. În decantoare se realizeaz ă decantarea primar ă a apelor uzate, iar ap ă epurat ă prin preaplin ajunge într-o sta ţie de pompare ape epurate şi prin nivel în bazinele de colectare şi de avarie. N ămolul rezultat din fermentare de la partea inferioar ă a decantoarelor se extrage prin intermediul unor vane în conductele de n ămol care ajunge la o sta ţie de pompare de ape epurate. Din cauza demol ărilor (dezactivarea sta ţiei de pompare n ămol de la instala ţia de tratare ap ă industrial ă) acest circuit nu mai func ţioneaz ă. Prin bazinele de colectare şi avarie se re ţine apa menajer ă o anumit ă perioad ă (4-5 zile) dup ă care se

74 pompeaz ă prin sta ţie de pompare ape epurate cu ajutorul pompelor de 450 mc/h la emisarul râul Mure ş printr-o conducta Dn 2000 mm. Re ţeaua de canalizare menajer ă din incinta platformei industriale este alc ătuit ă din tuburi de beton cu Dn 200-300 mm. În localit ăţile Mândruloc şi Cicir nu exist ă un sistem centralizat de preluare a restitu ţiei apei. În localitatea Horia nu exist ă un sistem centralizat de preluare a restitu ţiei apei.

2.9.4. Alimentare cu energie electric ă Re ţelele de distribu ţie a energiei electrice acoper ă întreaga suprafa ţă administrativ ă a comunei Vladimirescu şi localit ăţ ilor apar ţin ătoare: Cicir, Mândruloc şi Horia. Sursa de energie electric ă o constituie liniile aeriene de medie tensiune care taverseaz ă teritoriul administrativ al comunei şi fiecare din localit ăţ ile acesteia. Reţeaua de distribu ţie a energiei electrice c ătre consumatori este alc ătuit ă din linii electrice aeriene de medie tensiune, posturi de transformare 20/0,4 kV aeriene şi în construc ţie zidit ă, şi linii aeriene de distribu ţie de joas ă tensiune. Trasee de distribu ţie în cablu subteran sunt slab dezvoltate, existând doar pe distan ţe scurte în com. Vladimirescu şi loc. Horia, în zone dezvoltate în ultima perioad ă. Re ţelele de distribu ţie de joas ă tensiune existente sunt realizate în marea lor majoritate cu conductori clasici, doar extinderile re ţelei, executate în ultimii ani şi destinate aliment ării obiectivelor noi ap ărute în aceast ă perioad ă, fiind executate cu conductori torsada şi tip TYIR. Bran şamentele consumatorilor casnici sunt realizate aproape în exclusivitate numai aerian. Re ţelele de distribu ţie au fost realizate în cea mai mare parte în anii 1960-1970, durata de func ţionare de 35 ani a acestora fiind dep ăş it ă. Re ţelele de iluminat public sunt alimentate din posturile de transformare şi sunt prezente pe toate str ăzile, corpurile de iluminat ini ţiale fiind înlocuite ce corpuri de fabrica ţie recent ă. Ca şi structur ă a consumatorilor, re ţeaua de distribu ţie deserve şte atât consumatotri casnici cât şi industriali, respectiv agro-industriali. În localităţ ile apar ţin ătoare, cu specific predominant agricol, ponderea consumatorilor industriali este mic ă, dar în loc. Vladimirescu sunt prezente şi zone de industrie, logistic ă şi servicii.

2.9.5.Telecomunica ţii Vladimirescu De-a lungul DN 7 trece un cablu de fibr ă optic ă în s ăpătur ă şi cablul interurban în săpătur ă. Pe plan s-au trasat re ţelele telefonice subterane şi subtraversarea existente in localitate. Oficiul Romtelecom, situat in centrul localit ăţ ii dispune de centrala telefonica digitala, CDT, 1589 linii, 1356 abona ţi şi 2 telefoane publice. Re ţelele telefonice pentru distribu ţie sunt aereiene şi subterane, iar gradul de telefonizare asigurat este de 23,5 % (raportat la num ărul de locuitori).

Localitatea Cicir Mândruloc Nu are centrala telefonica, în lungul lui DJ 709 exist ă un cablu de fibr ă optic ă în canalizatie şi cablu telefonic în s ăpătur ă..

Localitatea Horia In lungul lui Dj 709 este un cablu telefonic subteran la 0,80 m adâncime. În localitate este o centrala telefonic ă .

2.9.6. Alimentarea cu căldur ă

75 Vladimirescu În localitatea Vladimirescu înc ălzirea se face cu sobe, şi centrale propri care folosesc fie combustibil solid, fie gaz, fie combustibil lichid. Cicir Mândruloc În localitatea Cicir Mândruloc nu exist ă un sistem de înc ălzire centralizat. În prezent înc ălzirea se face cu sobe, şi centrale propri care folosesc fie combustibil solid, fie combustibil lichid. Horia În localitatea Horia nu exist ă un sistem de înc ălzire centralizat. În prezent înc ălzirea se face cu sobe, şi centrale propri care folosesc fie combustibil solid, fie combustibil lichid.

2.9.7. Alimentarea cu gaze naturale

Comuna Vladimirescu este situat ă din punct de vedere administrativ in judetul Arad .Satele apartin ătoare de comuna Vladimirescu sunt :Mândruloc, Cicir si Horia. In prezent, comuna Vladimirescu respectiv satele Mândruloc - Cicir şi Horia dispun de re ţele de gaze naturale presiune redus ă,care deservesc atât consumatorii casnici cât si consumatorii sociali culturali din aceste localit ăţ i. Solutia tehnic ă existent ă,in vederea aliment ării cu gaze naturale a acestor localit ăţ i este: -o sta ţie de reglare masurare de predare in doua trepte ,care deserve şte cele 3 localit ăţ i –Vladimirescu, Mândruloc si Cicir; -o sta ţie de reglare predare (presiune înalt ă –presiune redus ă) de capacitatea Q=2200 Nmc/h ,prin care se deserve şte localitatea Horia. Fiecare localitate dispune de re ţele de distribu ţie gaze naturale presiune redus ă de tip ramificat respectiv inelar ,prin care se alimenteaza consumatorii casnici si social-culturali din cele patru localit ăti. In prezent ,in aceste localit ăţ i , gazele naturale sunt utilizate pentru inc ălzirea pe timp de iarn ă si pentru g ătit la buc ătării. Sistemul de alimentare cu gaze naturale din aceste localit ăţ i func ţioneaz ă in condi ţii tehnice bune , asigurându-se debitele si presiunile nominale.

2.9.8. Gospod ărie comunal ă Vladimirescu Localitatea Vladimirescu dispune în prezent de 2 cimitire. Gunoiul menajer este colectat de serviciul de salubritate al comunei.

Cicir Mândruloc Localitatea Cicir -Mândruloc dispune în prezent de 2 cimitire. Gunoiul menajer este colectat de serviciul de salubritate al comunei.

Horia În localitatea Horia, exist ă un cimitir, adiacent zonei de locuit, în partea de nord a localit ăţ ii.. Gunoiul menajer este colectat de serviciul de salubritate al localit ăţ ii.

2.10 PROBLEME DE MEDIU:

76

Caracteristicile reliefului :

Din punct de vedere geomorfologic Teritoriul administrativ al comunei Vladimirescu apar ţine Câmpiei de vest a României . Districtul Câmpiei Mure şului inferior ( Câmpia Aradului). Ca subdiviziuni se remarc ă în partea de nord-est o câmpie mai înalt ă , cunoscut ă sub numele de câmpul Glogov ăţ ului , având un aspect tabular, având altitudini absolute cuprinse între 108- 111 cm. fiind pres ărate de v ăi p ărăsite (vechi cursuri ale râului Mure ş) şi zone depresionare. Partea de vest este ocupat ă de o câmpie mai joas ă (Câmpia Aradului ) având altitudini absolute mai coborâte cuprinse între 98 –105 m. Trecerea între cele dou ă compartimente este lin ă , nefiind marcat ă din punct de vedere geomorfologic . Partea sudic ă a teritoriului administrativ al comunei Vladimirescu este ocupat ă de lunca Mure şului inferior. Lunca Mure şului este sec ţionat ă de digul de ap ăsare impotriva inunda ţiilor. Zona de lunc ă este ocupat ă în cea mai mare parte de p ădurea Vladimirescu şi prezint ă aspectul unei câmpii joase de lunc ă , cu numeroase crovuri belciuge , bra ţe p ărăsite ale râului Mure ş ( zone de divagare). Zona prezint ă frecvente fenomene de exces de umiditate freatic generat de exportul râului Mure ş. Între zona de lunc ă şi câmpia înalt ă a Glogov ăţ ului se interpune Terasa de 2-3 m. altitudine relativ ă. În zona nord estic ă aceast ă zon ă apare sub form ă de fragmente spre nord disp ărând în cuvertura sedimentar ă . Pe aspectul general plan al acestor fragmente de teras ă se grefeaz ă o alternan ţă de grinduri cu foste meandre p ărăsite ale râului Mure ş.

Re ţeaua hidrografic ă:

1.Apele freatice. Sunt cantonate în depozite cuaternare alc ătuite din nisipuri cu granulometrie diferit ă, pietri şuri cu intercala ţii de argile , prafuri argilose –pr ăfoase. În partea superioar ă a acestor depozite permeabile se dezvolt ă forma ţiuni cu o permeabilitate mai redus ă care fac ca în anumite zone nivelele hidrostatice s ă prezinte caractere ascensionale. În acela şi timp , forma ţiunile cu granulometrie fin ă şi apari ţia unor orizonturi genetice de soluri impermeabile , bine dezvoltate , fac ca deasupra acestora (0,4 – 0,6 m) s ă se acumuleze strate acvifere sezoniere (suprafreatice ) influen ţate de condi ţiile climatice , motiv pentru care prezint ă oscila ţii sezoniere accentuate. Aceste straturi sunt discontinue şi se afl ă în interdependen ţă cu straturile freatice propriu – zise. Nivelurile apelor freatice în câmpia joas ă se întâlnesc între 0,0 şi 3,0 metri, excep ţie fac areale reduse de 3,0 – 5,0 metri care sunt situate în zonele grindate. Niveluri de 0,0 – 2,0 metri se întâlnesc în zonele depresionare şi pe fostele albii p ărăsite . În zonele înalte , apele freatice se dreneaz ă mai repede (din cauza materialului mai grosier al stratului acvifer) decât în zonele plane şi depresionare . Alimentarea pânzelor acvifere se face în cea mai mare parte din precipita ţii şi mai pu ţin din Mure ş. Condi ţiile cele mai favorabile de alimentare sunt în zona în care predomin ă materialele ceva mai grosiere. Maximele de nivele se produc , de regul ă , în lunile februarie şi martie.În continuare nivelul scade treptat pân ă în lunile octombrie – noiembrie când se înregistreaz ă valorile minime . Nivelul hidrostatic , având adâncime relativ mic ă este supus şi influen ţei climatice în sensul c ă prim ăvara când se produc infiltra ţii acesta se ridic ă u şor , iar vara , când evapotranspira ţia cre şte, nivelul scade. Oscila ţiile nivelului freatic prezint ă amplitudini de

77 1,0 - 1,5 metri în apropierea Mure şului , în depozitele grosiere, ele pot atinge pân ă la 2,0 – 2,5 metri iar în zonele de interfluvii , acestea sunt situate între 0,5 –2,5 metri. Datorit ă amplitudinii mari , în depresiuni nivelele freatice se întâlnesc uneori la suprafa ţă sau aproape de suprafa ţă din care cauz ă se semnalizeaz ă fenomene de b ăltiri. Oscila ţii ale nivelurilor freatice se întâlnesc şi de la un an la altul, func ţie de regimul precipita ţiilor . Trebuie subliniat că tendin ţa în ultima vreme este ca aceste niveluri sa scad ă.

2. Apele de suprafa ţă

Din punct de vedere hidrografic teritoriul administrativ al comunei Vladimirescu , apar ţine bazinului râului Mure ş. Partea de nord a teritoriului administrativ (nordul intravilanului localit ăţ ii Horia) apar ţine subbazinului v ăii Ierului , iar partea central ă vestic ă apar ţine subbazinului v ăii Sânleani ( vale semipermanent ă). În zona localit ăţ ii Horia exist ă o re ţea de canale de desecare şi un sistem de iriga ţii în prezent dezafectat ( neutilizat) ce a apar ţinut de fostul IAS; şi respectiv SC. HORTICOLA HORIA , unit ăţ i desfiin ţate în prezent. Mure şul este cel mai mare afluent al Tisei , ca debit , iar în câmpie a divagat pe cele mai mari suprafe ţe şi a format cele mai extinse conuri de dejec ţie din Câmpia Tisei. Cantitatea de aluviuni este , în prezent ceva mai mic ă decât la Some ş vastitatea conului s ău explicându-se prin aceea c ă ele se împr ăş tie pe un fundament mai ridicat , de şi mai faliat, şi unde subsiden ţa a fost mai atenuat ă. De asemenea , marea extensiune a conurilor Mure şului a fost determinat ă de distan ţa mare dintre cele trei arii de subsiden ţă care au atras periodic râul sau bra ţe ale sale ( Sarret – confluen ţa Cri şurilor, Szeged – confluen ţa Mure ş – Tisa şi Timi şoara – Timi şul Inferior) . Din cauza influen ţei aproape concomitente asupra sa a acestor areale subsidente şi a lipsei unor râuri vecine de propor ţia sa , fenomenul de difluen ţă sau despletire a fost aproape o permanen ţă a Mure şului din câmpie în toat ă evolu ţia sa cuaternar ă , dar acestea nu excludeau un curs principal. Acest curs va avea stabilitate pe termen mai scurt sau mai lung şi pe sectoare şi era impus de jocul faliilor şi a blocurilor din fundament de atrac ţia mai activ ă a unuia dintre cele trei centre subsidente de la extremit ăţ i şi demersul şi trasarea colmat ărilor.

Clima:

Datele climatologice ale zonei Teritoriul administrativ al comunei Vladimirescu se încadreaz ă într-un climat temperat continental moderat, cu u şoare influen ţe ale climatului mediteranean şi oceanic , cu ierni relativ blânde şi cu veri c ălduroase şi nu prea secetoase . Lan ţul Carpa ţilor îl ad ăposte şte împotriva invaziilor aerului rece continental, iar deschiderea dinspre vest permite p ătrunderea aerului temperat maritim.

Regimul eolian

Vântul este un factor climatologic important deoarece direc ţia lui indic ă originea maselor de aer care vin deasupra câmpiei modificând mersul vremii. Regimul vânturilor este determinat de dezvoltarea diferitelor sisteme barice care traverseaz ă Câmpia Aradului: - anticiclonul Azoric , anticiclonul Euroasiatic, ciclonul Islandic şi ciclonul Mediteranean . Umiditatea aerului

78 Umiditatea relativ ă medie anual ă atinge valori mari (70%) fiind influen ţat ă de frecven ţa ridicat ă a maselor de aer de origine atlantic ă sau mediteranian ă. Mersul anual al umidit ăţ ii relative medii prezint ă dou ă maxime şi dou ă minime bine conturate , dar inegale ca intensitate. Maximul principal apare în decembrie şi corespunde intensific ării activit ăţ ii ciclonice din nordul bazinului m ării Mediterane, urmat ă de invazia aerului rece şi umed; maximum secundar apare în luna iunie , când regimul precipita ţiilor prezint ă valorile cele mai ridicate. Umezeala relativ ă este atenuat ă în aceast ă perioad ă de temperaturi ridicate. Urm ărind num ărul mediu al zilelor cu umiditate relativ ă mai mare sau egal ă cu 80% se observ ă c ă frecven ţele cele mai mari se înregistreaz ă iarna, de regul ă în decembrie (20,9 zile), pentru ca apoi s ă scad ă spre lunile de var ă atingând un minim în august (1,8 zile).

Nebulozitatea aerului

Nebulozitatea medie anual ă este de 5,8 iar în cursul unui an variaz ă între 8,1 –4,0 . Anotimpul cu cea mai mare nebulozitate este iarna , când gradul de acoperire variaz ă între 8,1 şi 7,0 , anotimpul mai pu ţin noros este vara , cu valori cuprinse între 4,0 şi 5,2.

Precipita ţiile

Regimul pluviometric este influen ţat de circula ţia maselor de aer oceanic , cât şi a celui tropical maritim determinând un plus de precipita ţii fa ţă de extremit ăţ ile sudice şi estice al ţă rii. Precipita ţiile medii anuale la staţia meteo Arad au valori de 564,2 mm cu varia ţii foarte mari de la un an la altul (275,2 mm/an în 1928 şi 853,0 mm/an în 1915). Pe anotimpuri , reparti ţia precipita ţiilor este urm ătoarea: vara 33%, iarna 20% , prim ăvara 25%, toamna 22%. Cantit ăţ ile lunare de precipita ţii , la fel ca şi cele anotimpuale , sufer ă din cauza fluctua ţiilor circula ţiei atmosferice , abateri neperiodice însemnate. În acest sens a existat luni lipsite complet de precipita ţii: iunie 1930, septembrie 1946, decembrie 1942 etc. precum şi luni în care cantit ăţ ile de precipita ţii au dep ăş it de 4-5 ori media lunar ă. Precipita ţiile medii lunare prezint ă un maxim puternic în lunile mai (62,3 mm) şi iunie (71,5 mm), sub influen ţa maselor de aer umed oceanic şi datorit ă convec ţiei termice , precum şi un maxim secundar în noiembrie (54,4 mm). În perioada de vegeta ţie (01.04.-01.10) se înregistreaz ă 317,7 mm (56,31% din cantitatea anual ă). Ploile toren ţiale cad în general în lunile de var ă, fiind produse de norii cumulonimbus ai frontului rece , contribuind la aceast ă şi factorii locali (convenc ţia termic ă). Num ărul mediu al zilelor cu ninsoare este de 18,3; cele mai numeroase zile fiind în luna ianuarie (6,0) .Data medie a primei ninsori este 1.12 şi a ultimei ninsori este 12.03. Durata medie a intervalului posibil cu ninsoare şi cu strat de z ăpad ă este de 102 zile ,iar num ărul mediu al zilelor cu strat de z ăpad ă este de 31,4 zile anual. Grosimea medie a stratului de z ăpad ă prezint ă cea mai mare valoare în lunile ianuarie şi februarie (variaz ă între 2,6 şi 5,2 cm.)

Elemente de geologie Din punct de vedere geologic , teritoriul administrativ al comunei Vladimirescu se situeaz ă în sectorul românesc al Depresiunii Pannonice. Depresiunea Pannonic ă reprezint ă o unitate geologic ă cu extensie mare, (600 km. lungime şi 400 km l ăţ ime) dezvoltat ă , de la vest spre est, pe teritoriile Austriei, Ungariei,

79 Cehiei, Slovaciei, Iugoslaviei şi României. Sectorul românesc al acesteia ocup ă partea vestic ă a teritoriului României, fiind limitata spre este şi nord de structurile Mun ţilor Carpa ţi , iar spre vest si sud de frontiere României cu Ungaria şi Serbia. Evolu ţia acestei unit ăţ i geologice , ca arie depresionar ă intramontan ă , s-a f ăcut începând din neogen, simultan cu ridicarea structurilor muntoase carpatice. Aceast ă situa ţia a condus la separarea a dou ă etaje structurale distincte , care se reg ăsesc în toat ă Depresiunea Pannonic ă. Etajul inferior , constituit din forma ţiuni preneogene , prezint ă o structur ă complex ă , ca urmare a consolid ării în mai multe cicluri tecto- genetice şi a evolu ţiei ulterioare îndelungate , în regim subaerian. Etajul superior , constituit din forma ţiuni neogene , prezint ă o structur ă mai simpl ă , determinat ă de r ăspunsul casant al etajului inferior la eforturile tectonice şi de viteza de subsiden ţă diferit ă a blocurilor rezultate. Zona Arad se situeaz ă în partea central ă a sectorului românesc al Depresiunii Pannonice , la cca. 25 km vest de rama Mun ţilor Z ărand. Ca urmare a acestei pozi ţii , în etajul structural inferior , s-au putut identifica elemente ce atest ă prelungirea spre vest a unit ăţ ilor carpatice , respectiv ale Mun ţilor Z ărand. Etajul structural superior este rezultatul acumul ării sedimentelor neogene şi cuaternare, ini ţial în mediu marin şi ulterior , pe măsura sc ăderii salinit ăţ ii , salmastru, lacustru şi deltaic – fluviatil.

Poten ţialul seismic al zonei

Conform „ Normativului pentru proiectarea antiseismic ă a construc ţiilor de locuin ţe social-culturale, agrozootehnice şi industriale – Indicativ P 100-92” ora şul Arad se încadreaz ă , în zona „D” din punct de vedere al valorilor coeficien ţilor Ks , ceea ce înseamn ă Ks = 0,16, iar din punct de vedere al perioadelor de col ţ Tc (sec), în zona Tc = 10. Pe baza acestor date , din tabelul A.2. al Normativului menţionat mai sus , rezult ă c ă ora şul Arad se încadreaz ă în zona de intensitate seismic ă VII ( exprimat ă în grade MSK).

Caracteristici geotehnice:

Solul Înveli şul de sol al teritoriului administrativ al comunei Vladimirescu reflect ă în mod fidel interferen ţa factorilor pedogenetici (litologici, geomorfologici, climatici, hidrologici şi al ţii, asocia ţi în timp cu activitatea factorului antropic). Cart ările pedologice efectuate de speciali ştii Oficiului Jud. Pentru Pedologie şi Agrochimie Arad în zona com. Vladimirescu pun în eviden ţă existen ţa pe teritoriul comunei a urm ătoarelor tipuri de sol: - cernoziumuri tipice - cernoziomuri cambice - lăcovi şti - soluri gleice - soluri aluviale

Cernoziomurile tipice şi cambice sunt soluri ce ocup ă suprafe ţe întinse în cadrul Teritoriului administrativ al comunei Vladimirescu . Ele se definesc prin prezenta orizontului diagnostic Am (molic ) de culoare negricioas ă sau brun –închis ă. O caracteristic ă a acestor tipuri de soluri este con ţinutul sc ăzut de humus (la suprafa ţă 2- 3% ) ceea ce face necesar ă aplicarea îngr ăşă mintelor organice.

80 Cernoziomurile tipice : s-au format pe depozite leossoide , pe luturi şi argile şi aproape toate se g ăsesc sub influen ţa apei freatice. Textura cernoziomurilor tipice este predominant lutoas ă , lutoargiloas ă şi devine mai u şoar ă spre profunzime.

Riscuri naturale: În zona comunei Vladimirescu s-a identificat ca zonă de risc partea de sud a intravilanului localit ăţ ii Cicir Mândruloc, unde se înregistreaz ă intense fenomene de eroziune de mal , cu frecvente ruperi de mal. În aceast ă zon ă malul râului Mure ş este înalt , intravilanul fiind a şezat direct pe terasa de 5-6 m. Eroziunea de mal este favorizat ă de exploat ările nera ţionale de balast din albia minor ă a râului Mure ş din aval de localitatea Mândruloc. Men ţion ăm c ă influen ţele directe asupra fenomenului avut generate atât de exploat ările de pe malul drept cât şi de pe malul stâng. De şi s-au efectuat unele lucr ări de consolidare a malului în aceast ă zon ă nu este indicat ă extinderea intravilanului localit ăţ ilor Mândruloc şi Cicir în partea de sud a localit ăţ ii.. Producerea inunda ţiilor are ca principale cauze ploile abundente, cu debite mari şi de durat ă mic ă c ăzute în arealele neap ărate împotriva inunda ţiilor , în zona adiacent ă p ădurii.

RISCURI INDUSTRIALE: pe teritoriul fostei platforme Archim sunt amplasate trei obiective SEVESO, astfel; 1. S.C. ARCHIM FERTIL S.R.L . este o societate în care principalul obiect de activitate este reprezentat de comer ţul cu ridicata al produselor chimice – îngr ăşă minte chimice. Substan ţa, implicat ă în profilul de activitate al societ ăţ ii, datorit ă c ăreia S.C. ARCHIM AGRO INDUSTRIAL S.R.L. se încadreaz ă sub inciden ţa HG 804/2007, este azotatul de amoniu . Obiectivul este dispus pe teritoriul administrativ al comunei Vladimirescu, jude ţul Arad, pe platforma fostului combinat chimic. Capacitatea de depozitare a azotatului de amoniu este de 2 x 5000 t=10000 t în dou ă hale. Datorit ă capacit ăţ ii mari de depozitare a azotatului de amoniu şi a cantit ăţ ii efective existente în cadrul S.C. ARCHIM FERTTIL S.R.L., pe platform ă s-au identificat urm ătoarele puncte vulnerabile de producere a incendiilor şi exploziilor: - rampa CF - platforma de desc ărcare a vagoanelor CF - hala nr.1 de depozitare cu capacitatea de 5000 t - hala nr. 2 de depozitare cu capacitatea de 5000 t - mijloacele de transport în timpul distribu ţiei azotatului de amoniu Conform documenta țiilor(Raportul de securitate; Planul de urgenta interna) depuse la autorit ăți (I.S.U. ”Vasile Goldi ș” al jude țului Arad, Agen ția pentru Protec ția Mediului Arad și Comisariatul Jude țean Arad al G ărzii Na ționale de Mediu), situa ţiile cele mai grave de producere a accidentelor majore sunt cele cauzate de incendii sau explozii, care pot fi generate de erori umane, defec ţiuni tehnice, ac ţiuni teroriste, atacuri din aer sau ca urmare a unor dezastre care au impact asupra obiectivului. Amploarea urm ărilor accidentelor, în astfel de cazuri, poate dep ăş i cu mult suprafa ţa obiectivului, putând fi afectate şi zonele limitrofe sau alte obiective din vecin ătăţ i. Zone de planificare la urgen ță în cazul exploziei: • zona de mortalitate – 700 m, • zon ă leziuni ireversibile – 1520m, • zon ă de aten ție – 3800 m. În jurul amplasamentului S.C. ARCHIM FERTTIL S.R.L. se consider ă puncte vulnerabile operatorii economici vecini și în special S.C. ROMPETROL DOWNSTREAM S.R.L., la aproximativ 50m, singurele persoane care pot fi afectate sunt angaja ţii acestor societ ăţ i. Datorit ă

81 distan ţelor mici, existente între S.C. ARCHIM FERTTIL S.R.L. şi S.C. ROMPETROL DOWNSTREAM S.R.L., exist ă posibilitatea s ă apar ă „Efectul Domino”. Zone de planificare la urgen ță în cazul exploziei: zona de mortalitate – 700 m, zon ă leziuni ireversibile – 1520m, zon ă de aten ție – 3800 m. 2. S.C. ROMPETROL DOWNSTREAM S.R.L. are ca domeniu de activitate comer ţul cu ridicata al carburanţilor pentru autovehicule, CAEN 4730. Cantit ățile de produse petroliere maxime, posibil a fi depozitate pe amplasament sunt 4650 t benzin ă și 3570 t motorin ă. Astfel amplasamentul se incadreaza la nivel inferior conform art.2 si art.8 din HG 804/2007, privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase. Zonele de pericol din cadrul amplasamentului sunt urmatoarele: • Parcurile de rezervoare • Platforma pompelor de benzina si motorina • Rampa de incarcare a autocisternelor • Rampa de descarcare CF La explozia unui singur rezervor cu carburant zonele de planificare la urgen ță sunt: • zona de mortalitate – 1,3 km, • zon ă leziuni ireversibile – 1,9 k m, • zon ă de aten ție – 2,9 km. 3. SC ROMPETROL GAS SRL - PUNCT DE LUCRU VLADIMIRESCU Are ca domenii de activitate: - aprovizionarea de GPL tip butan ( aragaz), propan si GPL auto cu cisterne CF si auto; - depozitarea GPL in 10 rezervoare stabile de capacitate 150 mc fiecare, amplasate in 2 grupe a cate 5 rezervoare amplasate in cuve betonate; - umplerea de GPL (aragaz/propan) in butelii de 26 litri in flux continuu pe o instalatie automata; - umplerea cu propan a buteliilor de 84 l si autogaz in butelii de 26 l pe cantare electronice manuale in instalatie semiautomatizata; - livrare de GPL in ambalaje ( butelii de aragaz,autogaz si de propan ) in sistem paletizat; - livrarea de GPL (butan, propan, GPL auto) in vrac in autocisterne si cisterne CF; Efectele producerii exploziei a intregului parc de rezervoare 10 X 150 mc GPL (684 t) Ar produce efecte pe urmatoarele distante. • zona de mortalitate 272m • zon ă leziuni ireversibile 909m • zon ă de aten ţie 1273m În urma analizei zonelor şi a distan ţelor de siguran ţă furnizate în analizele de risc ale operatorilor SEVESO, propunem urm ătoarele restric ții la construire: • În zonele de mortalitate ridicat ă să fie permisa doar constructia unitatilor economice cu un numar de angajati <100; • În zonele de leziuni ireversibile să fie interzis ă construirea de locuin ţe, unit ăţi de înv ăţământ, gradinite, institutii de interes public, camine de batrani, unit ăţi sanitare, cl ădiri cu aglomer ări de persoane permanente gen piete, targuri cu program permanent) ; • Permiterea construirii unor noi amplasamente de tip SEVESO, sa se faca numai dup ă o analiz ă de risc integrat ă pentru evaluarea Efectului Domino coroborat ă cu implementarea m ăsurilor de siguran ţă adecvate în vederea men ţinerii riscului în limite acceptabile; • Toti noi potentiali investitori, in zonele de resimtire a efectelor unui accident major, la solicitarea Certificatului de urbanism, vor fi informati despre riscul existent pe platforma industriala, si masurile de protectie ce se impun.

82

Resursele naturale ale solului ţi subsolului:

Principalele resurse ale comunei Vladimirescu sunt exploat ările de balast din Vladimirescu şi Cicir din lunca Mure şului (albia mojor ă). Balastul brut exploatat este sortat în sta ţiile de sortare Cicir şi Valdimiresc şi livrat pentru activit ăţ ile de construc ţii montaj.

Re ţeaua principal ă de c ăi de comuncia ţii:

Teritoriul administrativ al comunei Vladimirescu este str ăbătut pe direc ţia est –vest de o important ă cale ferat ă magistral ă care face parte din Coridorul IV Pan- European Frontiera Curtici- Arad-Simeria-Vin ţu de jos- Alba Iulia- Co şaliu- Cop şa Mic ă-Bra şov – Bucure şti – Fete şti – Medgidia – Constan ţa, utilizat ă atât de traficul intern cât şi extern de marf ă şi de călători. Pe teritoriul comunei Vladimirescu func ţioneaz ă terminalul de transport combinat Arad- Glogov ăţ . Deasemenea comuna este str ăbătut ă de trei importante artere rutiere DN 7 Deva –Arad – pe direc ţia est-vest, DJ 709 Arad- Ineu şi DJ 682C Vladimireacu-Sânleani - DN 79

Depozite de de şeuri menajere şi industriale:

În prezent în cadrul comunei Vladimirescu nu mai exist ă amplasamente pentru depozit ări de de şeuri menajere, acestea au fost închise.

Surse de poluare:

Alte surse punctuale de poluare a mediului sunt reprezentate de : - sectorul zootehnic al diferitelor ferme zootehnice private, - balastierele din lunca Mure şului . - sistemul de înc ălzire propriu al locuin ţelor cu lemne, c ărbune, motorin ă, - existen ţa unor drumuri nemodernizate

Dep ăş iri ale nivelelor maxime admisibile de noxe se înregistreaz ă de-a lungul principalelor artere rutiere (DN7 , DJ 682c şi DJ 709) în perioadele cu trafic intens.

Calitatea factorilor de mediu:

Calitatea factorilor de mediu este în strâns ă corela ţie cu nivelul activit ăţ ilor industriale şi casnice din zon ă. În partea de sud a localit ăţ ii Vladimirescu în zona de p ădure se înregistreaz ă frecvent fenomene de uscare datorit ă reducerii volumului edapic util ( cre şterea cantit ăţ ii de schelet în urma sp ălării orizonturilor humifere în urma inunda ţiilor din rev ărs ări).

Monumente ale naturii si istorice

Monumente ansambluri şi situri arheologice

83 În zon ă exist ă ansambluri si situri arheologice, în localitatea Vladimirescu şi pe teritoriul administrativ al comunei. Acestea sunt: - 121-AR-I-s-B-00467 Situl arheologic ,,La Movile,, (Ot Holon), epoca medieval timpurie, sec. IX-XI, ,,La Movile,, (Ot Holon), la 300 m est de localitate, pe partea stâng ă a soselei Arad-Deva – morminte tubulare. - 125-AR-I-s-A- 00468 – situl arheologic ,,La cetate,, (Die Schantzen) la 100 m vest de localitate şi la cca 500 m sud de DN 7. A şezare secolul VII-IX, cetate de p ământ - Necropol ă ,,La cetate ,,(Die Schantzen) epoca medieval timpurie, sec. IX-XI - Cetate de p ământ ,,La cetate ,,(Die Schantzen) epoca medieval timpurie, sec. IX-XI - Aşezare epoca medieval timpurie, sec. VIII-IX, ,,La cetate ,,(Die Schantzen) - Aşezare epoca medieval timpurie, sec. IX-XII, ,,La cetate ,,(Die Schantzen) - 129-AR-I-s-A-00469 - Situl arheologic de la Vladimirescu, punct ,,La Bisericu ţă ,, epoca Medieval ă - Ruine de bazilic ă romanic ă, în intravilaan la 50 m de biserica catolic ă. Sec. XIII-XV. - Incint ă medieval ă ,,La Bisericu ţă ,, - 21-AR-I-s-B-00431 – situl arheologic La gropi, a şezare dacic ă deschis ă, sec. II-III, sat Cicir, la 1,5 km sud de DN 7..

2.10.4. Zone de recreere ,odihn ă şi agrement:

.Spa ţii verzi şi sport.Turism: Localitatea Vladimirescu : În localitate mai exist ă mici suprafe ţe de teren liber neamenajat, suprafe ţe dispersate în intravilan. Exist ă un proiect aprobat de amenajare a unor spa ţii verzi pe vechiul amplasament al gropii de gunoi, în zona blocurilor şi în P-ţa Victoriei. Zona verde ocup ă o suprafa ţă de 91,52 ha.respectiv 17,42 %, din total suprafa ţă intravilan. În aceast ă suprafa ţă fiind incluse şi spa ţiile verzi de alinament.

Localitatea Cicir Mândruloc În aceast ă localitate , exist ă un teren de sport în partea de nord a localit ăţ ii şi zona verde de aliniament. Zona verde ocup ă o suprafa ţă de 35,02 ha., ceea ce reprezint ă 9,91 % din suprafa ţa total ă a intravilanului.

Localitatea Horia: În aceast ă localitate suprafa ţa de zon ă verde este aproape inexistent ă.Nu putem vorbi de o zon ă verde amenajata, exist ă un teren de sport în suprafa ţă de 0,83 ha. Exista o suprafa ţă amenajat ă în zona centrala de 0,29 ha. Zona verde de aliniament este de 29,59 ha, în total 30,71 ha. Zona verde reprezint ă 12,27 %.

Turism: Localitatea Vladimirescu În aceast ă zon ă sunt considerate elemente de atrac ţie turistic ă: -pozi ţia localit ăţ ii în cadrul jude ţului -caracterul pitoresc al v ăii Mure şului (transformarea defileului, într-o zon ă de sejur- turistic)

84 - pădurea Vladimirescu Pe teritoriul comunei Vladimirescu în partea de sud se întinde P ădurea Vladimirescu care este un important punct de atrac ţie şi pentru ar ădeni, având în vedere distan ţa mic ă fa ţă de Arad si prezenta râului Mures limitrof p ădurii.. În p ădurea Vladimirescu exist ă şi un luciu de ap ă, este şi în apropierea râului Mure ş. În jurul oglinzii de ap ă se va dezvolta o zon ă de agrement. În aceast ă zon ă la ora actual ă exist ă un canton al A.S.V.P.S, o pescarie şi spa ţii de cazare ale S.C.Solaris S.R.L. În localitatea Vladimirescu exist ă şi un Motel situat pe DN 7, în trupul principal pe partea dreapt ă şi unul pe partea stâng ă.

Localitatea Cicir – Mândruloc În localitatea Mândruloc exist ă o parcare pentru tiruri cu o unitate de cazare, un mic situat tot pe DN 7 şi o Pensiune turistic ă.

Localitatea Horia În aceast ă localitate exist ă o pensiune în partea de vest a localit ăţ ii în trup izolat, o pensiune agroturistic ă..

2.10.5. Depozite de de şeuri menajere şi industriale

In localit ăţ ile comunei Vladimirescu serviciul de salubritate al comunei asigur ă colectarea de şeurilor menajere.

Disfunc ţionalit ăţ i- priorit ăţ i mediu . - Re ţeaua de canalizare nu este realizat ă înc ă în toate zonele ( În zonele noi de locuin ţe) - Inexisten ţa perdelelor de protectie sanitar ă Priorit ăţ i în interven ţie Rezolvarea zonei de protec ţie între cimitire şi zona de locuit;( Vladimirescu, Cicir Mândruloc si Horia) Dezvoltarea re ţelei de ap ă şi canalizare în toate zonelor noi, din toate localit ăţ ile ;

2.11. DISFUNC ŢIONALIT ĂŢ I ( LA NIVELUL TERITORIULUI ŞI LOCALIT ĂŢ II ) În urma analizei situa ţiei existente se constat ă c ă atât în teritoriu, cât şi în localitat ăţ ile componente ale comunei Vladimirescu exist ă o serie de disfunc ţionalit ăţ i: Cele mai întâlnite disfunc ţionalit ăţ i sunt: Disfunc ţionalit ăţ i în dezvoltarea economic ă În cazul localit ăţ ii Vladimirescu şi a localit ăţ ii apar ţin ătoare problema major ă este slab ă industrializare a zonei, mo ştenire a perioadei anterioare lui 1989. Nu exist ă unit ăţ i industriale mari ca şi capacitate sau num ăr de locuri de munc ă. Principala activit ăte desf ăş urat ă în zon ă este agricultura. Cauzele acestui regres în domeniul industrial sunt urm ătoarele: - pozi ţia geografic ă ( faptul c ă se situeaz ă într-un jude ţ de grani ţă face ca 90% din activitatea industrial ă şi de tranzit comercial s ă fie concentrat ă în zona municipiului Arad .

85 - desfiin ţarea Combinatului Chimic Pentru a veni în întâmpinarea investitorilor, este necesar ă sprijinirea lor pe plan local prin: - acordarea unor posibilit ăţ i avantajoase de amplasare a capacit ăţ ilor; - crearea unor stimulente şi scutiri; - rezervarea unor terenuri într-o zon ă periferic ă a localit ăţ ilor în vederea construirii de obiective industriale pe platforma industrial ă propus ă. G ăsirea unor amplasamente u şor accesibile prin traficul auto; - asigurarea cu utilit ăţ i a amplasamentelor;

Disfunc ţionalit ăţ i în agricultur ă

Neajunsurile legate de modul de aplicare al Legii nr.18/1991 rezultând fragmentarea terenurilor agricole în exploata ţii şi parcele de 3,0 ha. în medie, - duc la urm ătoarele consecin ţe: - Randament insuficient al produc ţiei vegetale/ha; - Fragmentarea suprafe ţelor şi diversificarea op ţiunii proprietarilor pe anumite culturi. - Utilizarea semin ţelor din produc ţie proprie a proprietarilor individuali. - Insuficien ţa resurselor financiare în scopul moderniz ării şi înzestr ării tehnice a micilor gospod ării. - Insuficien ţa punctelor de colectare a produselor animaliere. - Insuficienta capacitate de prelucrare şi valorificare a produc ţiei zootehnice din cadrul gospod ăriilor individuale. - Insuficien ţa lucr ărilor de îmbun ătăţ iri funciare, combaterea eroziunii solului. - Ponderea redus ă a activit ăţ ilor complementare agriculturii. (servicii,prelucrarea produselor agricole şi animale, turism rural, etc.)

Probleme sociale Disfunc ţionalit ăţ i: - tendin ţa de sc ădere a num ărului de locuitori.Popula ţia scade pe intrevalul 2000- 2012 se observ ă o degradare a fenomenelor demografice cu impact asupra evolu ţiei popula ţiei datorit ă înr ăut ăţ irii calit ăţ ii vie ţii şi a declinului economic. - Sporul natural înregistreaz ă valori negative - Accentuarea fenomenului de îmb ătrânire a popula ţiei în mediul rural. - Ponderea popula ţiei în vârst ă (pe comun ă ) - Indice de îmb ătrânire (pe comun ă) nu exist ă capacitata de regenerare a popula ţiei. - cre şterea ratei şomajului datorit ă slabei industrializ ări a zonei şi faptului c ă popula ţia activ ă ( apt ă de munc ă ) este în num ăr mai mare decât num ărul de locuri de munc ă aflate pe plan local; - cre şterea num ărului de naveti şti în c ăutare de locuri de munc ă; - procesul de îmb ătrânire a popula ţiei în special din cauza sc ăderii natalita ţii, fenomen care are în mare m ăsur ă cauze economice;

Necesitatea protej ării unor zone cu resurse naturale valoroase, situri sau rezerva ţii de arhitectur ă şi arheologie În zon ă exist ă a şez ări si rezervatii de arhitectura si arheologie

Nivelul de poluare sau de degradare constat în unele zone

86 - poluarea urban ă şi agricol ă asupra apelor, prezen ţa substan ţelor organice ca rezultat al polu ării cu ape menajere, dejec ţii animaliere; - poluarea produs ă cu pesticide; - poluarea produs ă de îngr ăşă minte chimice;

Dot ări pentru s ănătate - Asisten ţa medical ă este asigurat ă de un personal format din medici şi asistente medicale. Se efectueaz ă în prezent doar tratamente ambulatorii. - Nu exista nici un spital pe teritoriul administrativ al comunei. Num ărul popula ţiei comunei nu justific ă realizarea unei asemenea investi ţii, ţinând cont de distan ţa relativ mic ă a localit ătilor comunei fa ţa de Municipiul Arad. În prezent interven ţiile şi tratamentele ce necesit ă spitalizare sunt rezolvate la unit ăţ ile sanitare din municipiul Arad. spitalizare sunt rezolvate la unit ăţ ile sanitare din municipiul Arad. Dot ări pentru activit ăţ i ter ţiare . - diversitatea sc ăzut ă a comer ţului cu am ănuntul şi a serviciilor – în specia în localitatea apar ţin ătoare, inexisten ţa spa ţiilor adecvate. - lipsa unor depozite engros

Disfunc ţionalit ăţ i în re ţeaua de circula ţie şi a transportului în comun La nivelul teritoriului comunei Vladimirescu disfunc ţionaliat ăţ ile sunt cele men ţionate mai sus la Secţiunea 1- Căi de comunica ţie şi anume; - drumurile na ţionale şi judetene care str ăbat teritoriul comunei traverseaz ă câteva v ăi , pe ni şte pode ţe improvizate oricând expuse la o viitur ă, inunda ţie etc. - existen ţa liniei de tramvai în imediata vecin ătate a drumului na ţional DN 7 în comuna Vladimirescu şi în localitatea Mândruloc, Cicir creaz ă mari probleme în traficul rutier îndeosebi în intravilanul localit ăţ ilor men ţionate. - intersec ţiile existente între drumurile clasificate nu sunt amenajate corespunz ător - intersec ţiile la acela şi nivel existente între drumurile clasificate şi calea ferat ă se constituie în puncte critice în desf ăş urarea traficului rutier - trama stradal ă în localit ăţ i este par ţial nemodernizat ă - str ăzile nu au acostamente, rigole deschise de scurgere a apelor şi nici pode ţe tubulare la intersec ţii - lipsa trotuarelor amenajate creaz ă probleme majore şi în traficul pietonal. Disfunc ţionalit ăţ i în domeniul locuirii Indicatorii reprezentând condi ţiile de locuit ale popula ţiei: - trebuie asigurat : - 16 mp A.loc./locuitor - 1 locuitor/camer ă

Disfunc ţionalit ăţ i în domeniul echip ării edilitare Alimentare cu ap ă şi canalizare Lipsesc instala ţiile centralizate de alimentare cu ap ă potabil ă partiala şi de canalizare menajer ă, în zonele nou construite

Alimentare cu energie electric ă: consum casnic preponderent; instala ţii electrice exterioare insuficiente; stâlpii comuni pentru telefonie şi instala ţii electrice ;

87 Telefonie: re ţea telefonic ă slab dezvoltat ă; re ţele de tip aerian stradal; centrale telefonice dep ăş ite moral ; stâlpii comuni pentru telefonie şi instala ţii electrice; Alimentarea cu gaze: Nu exista re ţea de alimentare cu gaze naturale, în toate zonele nou construite;

2.12 Necesit ăţ i şi op ţiuni ale popula ţiei Tema de proiectare ce st ă la baza elabor ării prezentei documenta ţii, reflect ă atât punctul de vedere al administra ţiei locale asupra politicii proprii de dezvoltare a localit ăţ ilor componente, cât şi cerin ţele şi op ţiunile populaţiei. Elementele de tem ă majore sunt urm ătoarele: - extinderea intravilanului care are în vedere asigurarea unor terenuri at ăt pentru construc ţie de locuin ţe, c ăt şi pentru realizarea unor investi ţii publice menite s ă creasc ă calitatea locuirii în localitatea Vladimirescu si Cicir Mândruloc şi localitatea Horia - (propuneri concrete în sensul valorific ării poten ţialului natural ; sprijirea liberei ini ţiative; - rezolvarea unor disfunc ţionalit ăţ i existente pe plan local ( re ţele tehnico-edilitare slab dezvoltate sau inexistente); optimizarea rela ţiilor în teritoriul administrativ prin modernizarea unor drumuri şi rezolvarea altor aspecte critice ale circula ţiei;

2.13. Analiza situa ţiei din punct de vedere economico- social si Diagnosticul prospectiv Analizând situa ţia existent ă constatam: - popula ţie în sc ădere - spor natural sc ăzul - popula ţie îmb ătrânit ă - locuri de munc ă insuficiente - unit ăţ i industriale pu ţine - echiparea cu utilit ăţ i este în mare m ăsur ă asigura ţă

3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTIC Ă

3.0. Strategia de dezvoltare - Se vor prevedea zone noi pentru asigurarea necesarului de locuin ţe - se vor prevedea terenuri pentru construirea de dot ări, spa ţii comerciale şi prest ări servicii - se vor executa lucr ări de între ţinere la cl ădirile existente deteriorate - se vor prevedea zone pentru construire de unit ăţ i industriale şi spa ţii de depozitare - se vor moderniza toate caile de acces carosabil Se va realiza Centura sud a localit ăţ ii - se va asigura echiparea cu utilit ăţ i a tuturor zonelor construite - se vor prevedea spa ţii verzi, zone de agrement şi de aliniament. - se va urm ării o dezvoltare rural ă prin : - diversificarea activit ăţ ilor rurale

88 - dezvoltarea de activit ăţ i cu specific local - dezvoltarea agroturismului

3.1. Studii de fundamentare

Pentru elaborarea Planului urbanistic general s-au luat în considerare o serie de studii existente, precum şi datele recens ământului din anul 1992. În anul 2003, a fost aprobat Planul urbanistic general al comunei Vladimirescu, respectând Cadrul Con ţinut al Planului Urbanistic General, indicativ GPO. 38/99 - Master Plan Sistem Integrat de Gestionarea De şeurilor, jude ţ. Arad - Plan de Amenajare a Teritoriului Jude ţului Arad, proiect elborat de IMCD URBANPROIECT Bucure şti, proiect nr. 6961-2007 - Planul Urbanistic General , pr. nr. 44, elaborat de S.C. PRO URBAN S.R.L. - Zone de mare risc – proiect elaborat de „Universitatea de Vest „ Vasile Goldi ş. - Datele statistice au fost furnizate de Direc ţia de Statistic ă a jude ţului Arad. - Datele referitoare la înv ăţă mînt au fost furnizate de Inspectoratul Şcolar al jude ţului Arad. - Date referitoare la suprafe ţele teritoriului administrativ al comunei Vladimirescu ( intravilan şi extravilan) precum şi categoriile de folosin ţă au fost furnizate de Directia Agricola Arad. - Date referitoare la activitatea economic ă şi comercial ă a comunei au fost furnizate de Consiliul Local şi Sec ţia financiar ă a comunei.

3.2. Evolu ţie posibil ă, priorit ăţ i Propunerile de interven ţie în sensul dezvolt ării comunei cu toate localit ăţ ile componente, vin atât din partea beneficiarului, Consiliul local al comunei Vladimirescu cât şi din partea proiectantului S.C. PRO URBAN S.R.L În urma analizei situatiei existente se pot intrevedea niste direc ţii posibile de evolutie a localit ăţ ilor, prin valorificarea poten ţialului natural, economic şi uman existent în teritoriu . În solu ţionarea acestor probleme s-a ţinut cont de prevederile din sec ţiunile P.A.T.N. şi P.A.T.J. legate de: 1- Căi de comunica ţie, 2 - Apa, 3 - Zone protejate naturale şi construite, 4 - Re ţeaua de localit ăţ i, 5 - Zone de riscuri naturale, c ăt şi de programe ale prim ăriei locale ce sunt în curs de derulare. Conform temei de proiectare aprobate de Consiliul local al comunei Vladimirescu, se dore şte m ărirea intravilanului comunei. Suprafa ţa ce se dore şte a fi introdus ă în intravilan este necesar ă pentru: -construc ţia de dot ări şi prest ări servicii; localitatea Vladimirescu, Cicir Mândruloc si localitatea Horia -valorificarea poten ţialului turistic al zonei, dezvoltarea agroturismului;localitatea Vladimirescu, Cicir Mândruloc si localitatea Horia

89 -propunerea unei zone rezervat ă pentru construirea unit ăţ ilor de industrie; localitatea Vladimirescu, şi localitatea Horia -introducerea în intravilan a unor terenuri ocupate de construc ţii şi amenaj ări, aflate la limita intravilanului existent; -extinderea zonei de spa ţii verzi, sport, agrement, şi de protec ţie;localitatea Cicir Mândruloc, Vladimirescu şi Horia -realizarea de rezervoare de ap ă potabil ă, în vederea extinderii re ţelei de alimentare cu ap ă potabil ă şi în localit ăţ ile apar ţin ătoare; extinderea re ţelelor edilitare; Zonele propuse a fi introduse în intravilan vor fi descrise am ănun ţit la paragraful 3.7. Localitatea Vladimirescu î şi p ăstreaz ă în continuare func ţia de re şedin ţă de comun ă şi se va dezvolta în continuare în acest sens, cu dot ările necesare. Pentru a putea pune în practic ă prevederile prev ăzute de Planul Urbanistic General al comunei Vladimirescu, este necesar s ă se întocmeasc ă Planuri Urbanistice Zonale pentru zonele propuse a fi introduse în intravilan, precum şi regulamentele aferente, pentru ca acestea s ă poat ă fi aplicate. Trebuie s ă se fac ă schimbarea categoriei de folosin ţă a terenurilor care urmeaz ă a fi introduse în intravilan, aceast ă schimbare a categoriei de folosin ţă a terenurilor propuse a fi introduse în intravilan se va face pe m ăsur ă ce aceste terenuri vor fi construite. Este necesar s ă se asigure o echipare edilitar ă corespunz ătoare pentru zonele noi, introduse în intravilan, pentru a putea asigura confort în zonele pentru locuin ţe şi o bun ă func ţionare mai bun ă, în zonele industriale şi de depozitare. Valorificarea cadrului natural, a resurselor solului şi subsolului Conform proiectului C.Pr.J.A. Nr.15.165 “Studiu de identificare de materii prime pentru dezvoltarea industriei mici din cadrul jude ţului Arad “ întocmit în 1983, în zona comunei Vladimirescu nu au fost identificate resurse ale subsolului respectiv substan ţe minerale solide, sau gazoase . Resursele solului Fără a aborda baza agricol ă a industriei alimentare care a fost tratat ă distinct, se analizeaz ă introducerea în circuitul economic a materiilor prime şi materialelor disponibile prin: - valorificarea terenurilor neproductive improprii agriculturii, care ar servi la producerea unor materii prime pentru industria mic ă; Energie neconven ţional ă - energie solar ă - biogazul - resurse energetice refolosibile

3.3. Optimizarea rela ţiilor în teritoriu

Pe baza prevederilor, propunerilor oferite de planul de amenajare a teritoriului şi de studiile de fundamentare, se prezint ă propunerile de optimizare a rela ţiilor în teritoriu astfel:

3.3.1.Pozi ţia localit ăţ ii în re ţeaua jude ţului Comuna Vladimirescu va face parte în continuare din acela şi centru interurban, Zona Arad. Localitatea Vladimirescu î şi p ăstreaz ă pozi ţia de re şedin ţă a comunei.

90 3.3.2.C ăile de comunica ţii şi transport .OPTIMIZAREA RELATIILOR IN TERITORIU PATJ Arad este un studiu de fundamentare elaborat de URBANPROIECT Bucure şti anterior documenta ţiei PUG Vladimirescu. In PATJ Arad – volumul PROPUNERI- Căi de comunica ţie se specific ă urm ătoarele : - dezvoltarea şi modernizarea re ţelei de c ăi de comunica ţie reprezint ă un element de baz ă în relansarea economic ă a jude ţului Arad, în cre şterea calit ăţ ii vieţii popula ţiei, în înscrierea jude ţului în re ţeaua european ă de transport, - pentru reabilitarea re ţelei rutiere locale sunt necesare lucr ări de îmbun ătăţ irea st ării de viabilitate, prin consolidarea şi modernizarea tuturor traseelor de drumuri jude ţene prioritate acordându-se celor care asigur ă leg ătura între localit ăţ i, cât şi a celor cu racord la drumurile na ţionale, - realizarea lucr ărilor de art ă pe traseele de drumuri, na ţionale, jude ţene şi comunale respectiv, poduri, pode ţe, ziduri de sprijin şi consolid ări şi ap ărări de maluri, regulariz ări de v ăi vor contribui la sporirea capacit ăţ ii de circula ţie . La nivel de teritoriu în comuna Vladimirescu se impune modernizarea traseelor de drumuri jude ţene care o str ăbat precum şi intersec ţiile la nivel ale acestora. Pode ţele întalnite pe aceste trasee se impun a fi amenajate corespunz ător deoarece la ora actual ă sunt dep ăş ite ca şi gabarit. -se va realiza Centura nord, prin devierea circula ţiei din DN7, prinincinta fostului Combinat, în DJ 682C- DJ 709- DN79. - realizarea Centurii sud. Din punct de vedere al circula ţiei feroviare, men ţion ăm reabilitarea liniei ferate Curtici –Simeria .

3.3.3.Muta ţii intervenite la folosin ţa terenurilor La nivelul Consiliului Jude ţean – Direc ţia Amenajarea Teritoriului şi Urbanism nu sunt prev ăzute nici un fel de modific ări în cadrul teritoriului administrativ al comunei. Modific ări intervenite în folosin ţe terenurilor din teritoriul administrativ al localit ăţ ii vor fi determinate de introducerea în intravilan, a unor suprafe ţe de teren, aceste terenuri schimbându-şi categoria de folosin ţă cu timpul fiind scoase de circuitul agricol, pe m ăsur ă ce se construiesc. Din punct de vedere al teritoriului administrativ, situa ţia este actualizat ă, trupurile izolate au fost identificate şi clarificate din punct de vedere juridic.. Situa ţia terenurilor propuse a fi introduse în intravilan este tratat ă am ănun ţit la paragraful 3.7. (Intravilan propus.Zone func ţionale), separat pentru fiecare localitate component ă .

3.3.4. Lucr ări majore în teritoriu Pe teritoriul comunei Vladimirescu au fost prev ăzute lucr ări majore - realizarea Centurii sud şi Centurii nord a localit ăţ ii Vladimirescu - realizarea de intersec ţii cu DN7, şi intersectia DJ 682C cu Calea ferat ă.

3.3.5. Deplas ări pentru munc ă Având în vedere distan ţa mic ă la care se afl ă amplasat ă comuna Vladimirescu fa ţă de Municipiul Arad, în prima etap ă deplas ările pentru munc ă înspre Arad nu vor sc ădea prea mult. În etapa de perspectiva prin dezvoltarea zonelor industriale propuse prin prezenta documentatie şi prin dezvoltarea serviciilor c ătre populatie se va reduce num ărul deplas ărilor pentru munc ă.

3.3.6. Dezvoltarea în teritoriu a echiparii edilitare

91 Din punct de vedere al echip ării edilitare la nivelul teritoriului se prev ăd extinderi de re ţele de alimentare cu ap ă şi canalizare în zonele noi construite, canalizare în localitatea Horia. Aceste propuneri sunt tratate detaliat la capitolul echipare tehnico – edilitar ă.

3.4. Dezvoltarea activit ăţ ilor Vor fi prezentate succint propuneri privind relansarea economic ă a localit ăţ ilor, axate pe valorificarea resurselor solului şi subsolului, a capacit ăţ ilor existente şi for ţei de munc ă din teritoriu. Principalele sectoare de activitate care au fost vizate prin prevederile prezentului P.U.G. sunt urm ătoarele: -. Pentru a venii în întâmpinarea învestitorilor în localit ăţ ile comunei au fost rezervate spa ţii pentru mica industrie şi prest ări servicii. -Deasemenea Consiliul local are în vedere asigurarea cu utilit ăţ i a zonelor ce urmeaz ă a fi puse la dispozitie investitorilor, precum şi a zonelor propuse pentru construire de dot ări. Num ărul de locuri de munc ă este mic în raport cu popula ţia apt ă de munc ă.

Activit ăţ i economice – industrie şi depozitare Comuna Vladimirescu Se urm ăre şte în primul rând folosirea resurselor naturale şi a capacit ăţ ilor de produc ţie existente în zon ă. Acestea sunt nevalorificate sau insuficient valorificate. La ora actual ă sunt spa ţii de produc ţie insuficint exploatate. Pentru a venii în întâmpinarea învestitorilor au fost rezervate spa ţii pentru mica industrie şi prest ări servicii. Deasemenea Consiliul local are în vedere asigurarea cu utilit ăţ i a zonelor ce urmeaz ă a fi puse la dispozitie investitorilor, precum şi a zonelor propuse pentru construire de locuin ţe.

Vladimirescu În localitatea Vladimirescu a fost introdus ă în intravilan o suprafa ţă de teren destinat ă dezvolt ării industriei mici, depozit ării şi dot ărilor şi a prest ărilor de servicii. Aceast ă zon ă este în lungul drumului na ţional pe partea dreapta şi stâng ă a acestuia în direc ţia Arad – Deva. Horia În localitatea Horia a fost introdus ă în intravilan o suprafa ţă de teren destinat ă dezvolt ării industriei mici, depozit ării şi prest ărilor de servicii şi dot ări. Aceast ă zon ă este în lungul drumului jude ţean pe partea dreapta a acestuia în direc ţia Arad - Ineu şi va avea acces carosabil din drumul jude ţean. Pe partea opus ă a acestui amplasament se afl ă o serie de unit ăţ i de produc ţie şi asocia ţii agricole.. În localitatea Cicir Mândruloc nu a fost introdus ă în intravilan nici o suprafa ţă de teren destinat ă dezvolt ării industriei mici, depozit ării şi dot ărilor şi a prest ărilor de servicii.

Mic ă industrie – me şte şuguri – artizanat Prin prezentul P.U.G. se prevede realizarea unor platforme industriale. În acest scop au fost rezervate spa ţii pentru dezvoltarea unit ăţ ilor industriale noi, grupate în partea de est a localit ăţ ii Vladimirescu şi la vestul localit ăţ ii Horia. Se propune ca în viitor s ă se dezvolte industria mic ă, me şte şug ăreasc ă şi artizanal ă. Prin crearea de noi unit ăţ i industriale se vor crea noi locuri de munc ă, astfel încât se presupune o diminuare a şomajului şi a navetismului. . Agricultura

92 Profilul agricol al comunei este determinat de ponderea terenurilor arabile. Din analiza notelor de bonitate poten ţate cu cele ce exprim ă condi ţiile naturale, se constat ă c ă exist ă mari resurse de sporire a produc ţiei pe diferite categorii de folosin ţă . Conform PATJ, teritoriul administratv al comunei face parte din subzona 1a a zonei de câmpie. Ponderea cea mai mare a produc ţiei agricole o are porumbul, sfecla de zah ăr şi grâul. Agricultura a fost şi r ămâne şi în perspectiv ă ocupa ţia de baz ă a locuitorilor din zon ă. Dezvoltarea şi consolidarea agriculturii, prin intensificarea continu ă a produc ţiei agricole, constituie obiective permanente în activitatea pe care o desf ăş oar ă cei care lucreaz ă în agricultur ă. În contextul acestor obiective trebuie urm ărit ă realizarea concomitent ă a urm ătoarelor probleme: - orientarea şi dezvoltarea produc ţiei agrozootehnice extinderea trupului izolat A2 - consolidarea economic ă a exploata ţiilor agricole particulare şi formarea unor structuri agricole performante ca produc ţie şi valorificare a produselor vegetale şi animale; - cre şterea economic ă şi asigurarea unei activit ăţ i rentabile fiec ărei societ ăţ i comerciale agricole şi formelor private; - integrarea economic ă, în scopul utiliz ării eficiente a resurselor materiale şi umane, cre şterea productivit ăţ ii muncii, a diminu ării costurilor de produc ţie şi a sporirii calit ăţ ii produselor agroalimentare. Orientarea şi dezvoltarea în perspectiv ă a produc ţiei agricole în scopul satisfacerii necesit ăţ ilor de aprovizionare cu alimente, necesit ă o analiz ă a condi ţiilor naturale, economice şi sociale, în scopul fundament ării indicatorilor economici în perspectiv ă. Pe teritoriul administrativ al comunei, toate efectivele de animale provin din gospod ăriile popula ţiei.

Turism şi agrement În scopul valorific ării poten ţialului turistic al zonei, se propune dezvoltarea agroturismului în zon ă, şi dezvoltrea unei zone de recreere şi agrement în partea de sud a teritoriului, profitând de existen ţa p ădurii şi a râului Mure ş. În acest sens, se propune extinderea zonei de agrement atât în localitatea Vladimirescu cât şi in localitatea Cicir Mândruloc, precum şi de stabilirea şi realizarea unor trasee turistice cu marcarea unor puncte de interes (situri, monumente, zone de agrement, Lunca mure şului, etc.).

Alte activit ăţ i O amploare mai mare, vor trebui s ă aib ă în viitor activit ăţ ile de prest ări servicii. Acest lucru ar fi posibil prin încurajarea micilor întreprinz ători şi prin acordarea unor facilit ăţ i celor care ar investi în activit ăţ i prestatoare de servicii c ătre popula ţie, precum şi punerea la dispozitie a unor spa ţii pentru astfel de activit ăţ i, localitatea Vladimirescu, la intrarea în localitate. INSTITU ŢII PUBLICE Pornind de la analiza situa ţiei existente şi a studiilor privind completarea şi diversificarea re ţelelor de servicii publice în concordan ţă cu op ţiunile popula ţiei şi necesarul preliminar în raport cu normativele în vigoare pentru toate categoriile de servicii, si luându-se in continuare cresterea populatiei, se fac urm ătoarele propuneri.

Administra ţie

93 Necesar Administrativ Existent Propu Observa ţii conf. s normelor Sediul politico 1 sediu 1 sediu administrativ corespunzator functiunii Poli ţia Sediu Pe drumul corespunzator na ţional

Cămin cultural 70 3 camine culturale - Unit ăţ ile actuale locuri/100 corespund ca şi loc.- 0,12 capacitate ha

Dot ări pentru înv ăţă mânt

Dotarile de invatamant sunt suficiente, avand in vedere indicele de imb ătrânire crescut în zona.

Dot ări de cult În prezent exist ă suficiente biserici ortodoxe, catolice, baptiste, penticostale şi adventiste. Se vor construi dot ări de cult în func ţie de necesit ăţ ile şi posibilit ăţ ile financiare şi de necesit ăţ ile fiec ărui cult în parte.

Dot ări de comer ţ, alimenta ţie public ă şi prest ări servicii Spa ţiile comerciale şi serviciile se vor dezvolta în perioada urm ătoare în func ţie de necesit ăţ i, de evolu ţia economiei de pia ţă , în concordan ţă cu dezvoltarea localit ăţ ii, cu cre şterea nivelului de trai al popula ţiei.

Spa ţii verzi şi amenaj ări sportive

Vladimirescu

Zona verde necesar ă a fi asigurat ă este de

26mp/loc x 5.983 = 155.558 mp

Cicir Mândruloc

Zona verde necesar ă a fi asigurat ă este de

26 mp/loc x 2.019 = 52.494,00 mp

Horia

Zona verde necesar ă a fi asigurat ă este de

26 mp/loc x 2.074 = 53.924,00 mp

94 Se propune de asemenea realizarea de perdele de protec ţie ( sub forma unor planta ţii de aliniament ) în zonele unde s-a propus realizarea unor platforme industriale, ( Vladimirescu, Horia) şi în zona cimitirelor.

3.5. Evolu ţia popula ţiei Estimarea evolu ţiei popula ţiei

Conform Planului de Amenajare a teritoriului jude ţului Arad, pentru a evalua evolu ţia popula ţiei în viitorul apropiat, se va folosi modelul de cre ştere tenden ţial ă, care ţine cont de sporul mediu anual ( spor natural şi migrator ), înregistrat în ultimii ani. Se va folosi acest model de calcul deoarece în ultimul timp mi şcarea migratorie a popula ţiei reprezint ă un procent relativ mare ţinând cont de num ărul total al locuitorilor comunei. Av ănd în vedere multitudinea de loturi propuse pentru construire de locuin ţe în documenta ţii de urbanism aprobate , se estimeaz ă o cre ştere a popula ţiei cu 10 %.

Se estimeaza ca populatia comunei va evalua astfel :

în anul 2015: 14.109 locuitori pe total comuna

Vladimirescu în anul 2015: 8.375 locuitori Cicir Mândruloc în anul 2015: 2.823 locuitori Horia în anul 2015: 2.878 locuitori Conform PATJ evolu ţia popula ţiei pentru comuna Vladimirescu a fost estimat ă în trei variante : Varianta medie - 2015 - 12.397 locuitori - 2025 - 13.497 locuitori Varianta optimist ă - 2015 - 12.608 locuitori - 2025 - 14.185 locuitori Varianta pesimist ă - 2015 - 12.375 locuitori - 2025 - 13.420 locuitori

Estimarea resurselor de munc ă Conform datelor preluate din P.A.T.J., se estimeaz ă c ă evolu ţia resurselor de munc ă şi a popula ţiei ocupate ar trebui s ă se înscrie, în raport cu poten ţialul natural, uman şi productiv al jude ţului şi localit ăţ ilor, în urm ătorii parametrii care se reg ăsesc în tabelul urm ător:

Ponderea popula ţiei ocupate (%) din:

95 - resurse de munc ă 58,4 58,2 57,8 - popula ţia total ă 34,8 35,1 36,6

Trebuie men ţionat c ă aceste valori includ şi elevii, studen ţii, casnicele, pensionarii de boal ă. Pentru estimarea locurilor de munc ă, se va avea în vedere corelarea locurilor de munc ă cu varianta de evolu ţie a popula ţiei. Din punct de vedere al locurilor de munc ă, în prezent situa ţia este instabil ă, rata şomajului va cre şte în continuare în prezent sunt 62 şomeri. Schimb ări importante se apreciaz ă c ă se vor produce în ceea ce prive şte structura ocupa ţional ă a popula ţiei. Strategia de restructurare şi modernizare a economiei dup ă modelul t ărilor cu o economie de pia ţă dezvoltat ă va conduce în viitor la transform ări structurale demoeconomice semnificative. În viitor se presupune c ă se vor face un transfer al locurilor de munc ă din sectorul secundar spre sectorul primar şi ter ţiar. O dinamic ă mai important ă se estimeaz ă c ă va inregistra popula ţia ocupat ă în activi ţile ter ţiare ( comer ţ, prest ări servicii, turism, b ănci, asigur ări, transport, informatic ă, etc. ) Se estimeaz ă c ă propunerile prev ăzute în actualul Plan Urbanistic General, zona destinat ă dezvolt ării industriilor, ( Vladimirescu, Horia) a depozit ării şi prest ărilor de servicii (Vladimirescu, Cicir Mândruloc, Horia) s ă dea posibilitatea investitorilor s ă construiasc ă spa ţii de produc ţie, contribuind astfel la crearea de locuri de muncă. Prin crearea de locuri de munc ă se preconizeaz ă sc ăderea ratei şomajului şi a navetismului pentru munc ă. Relansarea economic ă a zonei este cel mai important factor ce ar duce la cre şterea nivelului de trai al popula ţiei şi ar duce în timp la o cre ştere a popula ţiei, atât prin spor natural cât şi prin spor migratoriu.

3.6. Organizarea circula ţiei

CAILE DE COMUNICATIE SI TRANSPORT In PATJ Arad – volumul PROPUNERI- Căi de comunica ţie se specific ă şi se propun urm ătoarele cu privire la circula ţia din interiorul localit ăţ ilor : 1. modernizarea tuturor str ăzilor tramei localit ăţ ilor prin asfaltarea carosabilelor, amenajare acostamente, creare de rigole deschise adiacente carosabilului, pode ţe tubulare etc 2. amenajarea trotuarelor de-alungul str ăzilor existente 3. creare de spa ţii de parcare 4. amenajarea intersec ţiilor din localit ăţ i în special acelea aferente drumurilor clasificate 5. dotarea str ăzilor cu indicatoare de circula ţie, marcaje rutiere şi mobilier stradal P.U.Z. – uri aprobate

1. Km 534+310,00 stânga

Denumire proiect: AMENAJARE ACCES RUTIER LA STA ȚIA DE DISTRIBU ȚIE CARBURAN ȚI “AGIP” ÎN ZONA DN 7 km 534+310 stânga Faza: P.U.Z.

96 Beneficiar: S.C. AGIP ROMÂNIA S.R.L.

1.1. ETAPA II - faza final ă

Accesul se va realiza prin drumul colector propus odat ă cu realizarea intersec ției DN 7 cu Varianta ocolitoare a Municipiului Arad Est, km 534+600,00, paralel cu drumul na ţional care va deservi parcelele învecinate. Drumul colector s-a propus a se amenaja ca drum de clas ă tehnic ă IV, cu l ăţ imea p ărţii carosabile de 6,00 m cu o band ă de circula ţie pe sens. Racordarea marginilor p ărții carosabile se va realiza cu arce de cerc cu raza de 9,00 m.

Intersec ții cu str ăzi din localitate

Intersec țiile cu str ăzile secundare din localitate (l ăț imea p ărții carosabile de 4,00 m) se propun a se reamenaja ca intersec ții în “T” cu l ărgirea p ărții carosabile în zona intersec ției la 6,00 cu despărțirea fluxurilor de circula ție prin insul ă denivelat ă, cu modificarea razelor de racordare la marginea carosabilului la 9,00 m, astfel încât s ă fie eliminate sta ționarea pe carosabilul drumului na țional la intrarea pe o strad ă lateral ă, cauzat ă de l ăț imea mic ă a carosabilului din intersec ție. Se vor amenaja treceri de pietoni la intersec ția str ăzilor.

La Km 537+900,00 dreapta respectiv Km 538+014,00 stânga DN 7 (E68) se intersecteaz ă cu dou ă drumuri din intravilanul localit ății Vladimirescu, intersec ții neamenajate care se propun a se moderniza în solu ție comun ă ca intersec ții decalate. Solu ția aprobat ă prin PUZ pentru cele dou ă pozi ții km era realizat ă în corelare cu studiul de prefezabilitate de l ărgirea drumului na țional la 4 benzi de circula ție (2 benzi /sens) solu ție la care s-a renun țat în urma discu țiilor cu reprezenta ții CNADNR prezen ți la dezbaterile publice cu beneficiarul lucr ării Prim ăria Comunei Vladimirescu. În timpul discu țiilor s-a ajuns la concluzia că solu ția nu se poate realiza datorit ă frontului stradal redus, a liniei de tramvai existente, respectiv a utilit ăților din intravilanul localit ăț ii. Datorit ă acestui fapt solu ția de modernizare a drumurilor existente a fost modificat ă ținând cont de situa ția actual ă a drumului na țional.

Propunerea de amenajare a intersec ţiei dintre cele dou ă drumuri de incint ă şi drumul na ţional DN 7, Deva – Arad, km 537+900 partea dreapt ă și km 538+014,00 partea stâng ă s-a

97 proiectat ca dou ă intersec ţii decalate în “T” cu luarea în considerare a „Normativ pentru amenajarea intersec ţiilor la nivel pe drumurile publice, Indicativ 600/2010, publicate în Buletinul Tehnic Rutier, anul VI, nr. 4/2010”, cu urm ătoarele caracteristici: • intersec ţia de la km 537+900 partea dreapt ă s-a amenajat ca intersec ţie în “T” pentru virajul la dreapta/stânga din/în drumul na ţional cu racordarea marginilor p ărţilor carosabile cu arce de cerc cu raza de racordare pe banda de intrare cât și pe banda de ie şire de 12,00 m; • amenajarea unei benzi de viraj la stânga de 3,50 m l ăţ ime, din DN 7 urmat ă de o zon ă de stocaj de 20,00 m, racordat ă la banda curent ă printr-un sector de racord de 35,00 m; • intersec ţia de la km 538+014,00 partea stâng ă s-a amenajat ca intersec ţie în “T” pentru virajul la dreapta/stânga din/în drumul na ţional cu racordarea marginilor p ărţilor carosabile cu arce de cerc cu raza de racordare pe banda de ie şire de 15,00 m, iar pe banda de intrare de 25,00 m; • pentru facilitatea intr ării autovehiculelor se va amenaja o pan ă de racordare pe lungimea de 60,00 m pe banda de intrare din DN7, banda cu l ăţ imea carosabilului de la 0,00 m la 5,50 m în zona accesului; • pentru facilitatea ie șirii autovehiculelor se va amenaja o pan ă de racordare pe lungimea de 30,00 m pe banda de ie șire din DN7, banda cu l ăţ imea carosabilului de la 3,50 m la 5,50 m în zona accesului; • amenajarea unei benzi de viraj la stânga de 3,50 m l ăţ ime, din DN 7 urmat ă de o zon ă de stocaj de 20,00 m, racordat ă la banda curent ă printr-un sector de racord de 35,00 m; • amenajarea unei benzi de accelerare, zon ă de stocaj de 3,50 m l ăţ ime pe lungimea de 30,00 m racordat ă la banda curent ă printr-un sector de racord de 35,00 m pentru circula ția la stânga din cartierul Imotrust pe DN 7 spre Arad; • din DN 7 urmat ă de o zon ă de stocaj de 20,00 m, racordat ă la banda curent ă printr-un sector de racord de 35,00 m; • Fluxurile de circula ţie în intersec ţie, pe drumul secundar, au fost diferen ţiate prin dou ă insule retrase fa ţă de circula ţia curent ă, destinate separ ării şi dirij ării curen ţilor de circula ţie realizate denivelat cu borduri de beton C25/30 (15x25x100) retrase cu 1,00 m fa ţă de marginea părţii carosabile. Zona dintre borduri s-a prev ăzut a se pava cu pavaj de culoare ro şie montat pe o funda ţie de balast şi nisip pilonat. Structura rutier ă propus ă va fi alc ătuit ă din 3 straturi de îmbr ăcăminte asfaltic ă pe funda ţie din materiale granulare, respectiv balast şi piatr ă spart ă în grosimi corespunz ătoare care vor ie şi din calculele de dimensionare a sistemului rutier la traficul actual de calcul şi cel de perspectiv ă.

98 Scurgerea apelor pluviale se va evacua prin sistemul de colectare şi evacuare a apelor proiectat. Prezenta documenta ţie propune amenajarea a dou ă drumuri colectoare paralele cu drumul na ţional care vor deservi parcelele învecinate. La propunerea de modernizare a intersec ției s-a ținut cont de asigurarea continuit ăț ii pistei de biciclete propus ă de beneficiar pe partea stang ă a drumului na țional, respectiv de necesitatea de realizare a unui sta ții pentru tramvai în acest ă zon ă. Pentru a facilita dezvoltarea zonei s-a propus propus amenajarea de drumuri colectoare de clas ă tehnic ă IV, cu l ăţ imea p ărţii carosabile de 6,00 m cu o band ă de circula ţie pe sens, paralel cu DN 7 (E68). Atât în intravilanul localit ății Vladimirescu, Cicir și Mândruloc se propune prin grija administratorului drumului na țional de a reglementa toate accesele și racordurile cu str ăzile laterale de pe partea dreapt ă a drumului na țional care în urma lucr ărilor de reabilitatre efectuate la acesta a îngreunat accesul, respectiv virajul la dreapt ă prin ridicarea liniei ro șii a drumului, în corelare cu existen ța liniei de tramvai Arad-Ghioroc. La km 534+600,00, pe lâng ă lucr ările de modernizare a intersec ției cu drumul jude țean DJ709G respectiv cu centura de ocolire, de deviere a traficului greu din localitatea Vladimirescu și conducerea lui pe traseul drumului jude țean DJ709G, DJ682C, DJ709 spre Centura Municipiului Arad, respectiv spre alte direc ții, astfel încât acesta s ă nu mai intre prin localitate. Prin acest lucru se urm ăre ște reducerea numarului de acidente, fluidizarea traficului, eliminarea blocajelor create datorit ă reducerii vitezei de circula ție,a sta țion ării la trecerea la nivel cu calea ferat ă de la Km 538+571,00.

Amenajare piste pentru biciclete De la km 531+106,00 la km 538+571,00 se propune realizarea unei piste pentru biciclete cu lățime de 2,00 m (1,00 m/sens) paralel cu DN 7, partea stâng ă.

Amenajare sta ție de tramvai Se propune amenajarea unei noi sta ții de tramvai pentru transportul în comun, paralel cu drumul na țional DN 7 partea dreapt ă la km 538+050,00.

Zone de siguran ță și de protec ție ° În zonele construite și de intravilan existent

99 Localitatea Cicir Km 529+945,00 ... km 531+106,00 zona de siguran ță partea dreapt ă = 0,20 … 0,50 m zona de siguran ță partea stâng ă = 1,50 m zona de protec ție partea dreapt ă = 0,00 m zona de protec ție partea stâng ă = 1,00 m Din cauza apropierii liniei de tramvai de marginea p ărții carosabile pe partea dreapt ă nu exist ă zon ă de protec ție. Localitatea Mândruloc km 531+106,00 ... km 532+468,00 zona de siguran ță partea dreapt ă = 0,50 m zona de siguran ță partea stang ă = 1,50 m zona de protec ție partea dreapt ă = 0,00 m zona de protec ție partea stâng ă = 1,00 m Din cauza apropierii liniei de tramvai de marginea p ărții carosabile pe partea dreapt ă nu exist ă zon ă de protec ție.

Localitatea Vladimirescu km 535+730,00 ... km 538+571,00 zona de siguran ță partea dreapt ă = 0,00 … 2,00 m zona de siguran ță partea stâng ă = 1,50…2,00 m zona de protec ție partea dreapt ă = 0,00 … 1,00 m zona de protec ție partea stâng ă = 1,00 m

° În zonele de extindere a intravilanului propus

Localitatea Vladimirescu km 533+754,00 … km 535+730,00 zona de siguran ță partea dreapt ă = 2,00 m zona de siguran ță partea stâng ă = 1,00…2,00 m zona de protec ție partea dreapt ă = 1,00 m zona de protec ție partea stâng ă = 6,00…6,50 m

° În zonele de extravilan

Km 528+540,00 (limita administrativ ă comuna Vladimirescu) → km 529+945,00 (limita intravilan localitatea Cicir) zona de siguran ță partea dreapt ă = 1,00…2,00 m

100 zona de siguran ță partea stâng ă = 1,00…2,00 m zona de protec ție partea dreapt ă = 1,00 m zona de protec ție partea stâng ă = 6,00…6,50 m

Km 532+468,00 (limita intravilan loc. Mândruloc) → km 533+754,00 (limita intravilan localitatea Vladimirescu, comuna Vladimirescu) . zona de siguran ță partea dreapt ă = 2,00 m zona de siguran ță partea stâng ă = 1,00…2,00 m zona de protec ție partea dreapt ă = 1,00 m zona de protec ție partea stâng ă = 6,00…6,50 m

° Situa ția proiectat ă raportat ă la drumul jude ţean DJ 682 C care face leg ătura între DJ 682, DN 7, DJ709, DN79

Pozi țiile tablelor indicatoare de localitate intrare-ie șire între care se aplic ă regulile intravilanului (restric ții vitez ă de circula ție)

Localitatea Vladimirescu ° intrare km 4+280,00 – se p ăstreaz ă ° Ie șire km 7+115,00 – se p ăstreaz ă Extindere intravilan în lungul drumului jude țean

° nu este cazul

Intersec ții cu str ăzi din localitate

Intersec țiile cu str ăzile secundare din localitate (l ăț imea p ărții carosabile de 4,00 m) se propun a se reamenaja ca intersec ții în “T” cu l ărgirea p ărții carosabile în zona intersec ției la 6,00 cu desp ărțirea fluxurilor de circula ție prin insul ă denivelat ă, cu modificarea razelor de racordare la marginea carosabilului la 9,00 m, astfel încât s ă fie eliminate sta ționarea pe carosabilul drumului na țional la intrarea pe o strad ă lateral ă, cauzat ă de l ățimea mic ă a carosabilului din intersec ție.

Zone de siguran ță și de protec ție ° În zonele construite și de intravilan existent

101 Localitatea Vladimirescu - km 4+280,00 ... km 7+020,00 zona de siguran ță partea dreapt ă = 1,50 … 2,00 m zona de siguran ță partea stâng ă = 1,50…2,00 m zona de protec ție partea dreapt ă = 0,00 m zona de protec ție partea stâng ă = 0,00 m

° Situa ția proiectat ă raportat ă la drumul jude ţean DJ 709 care face leg ătura între DN 7 (E68), Şiria-Seleu ş-Cermei-Limita Jud. Bihor

Pozi țiile tablelor indicatoare de localitate intrare - ie șire între care se aplic ă regulile intravilanului (restric ții vitez ă de circula ție)

Localitatea Horia ° intrare km 7+340,00 – se p ăstreaz ă ° ie șire km 9+033,00 – se propune mutarea

Extindere intravilan în lungul drumului na țional

Localitatea Horia ° de la km 5+608,00 … km 7+556,00 ° de la km 9+033,00 … km 9+750,00 Extinderea intravilanului se propune corelat cu existen ța trupurilor izolate aprobate prin PUZ-uri pân ă în prezent, cu introducerea terenurilor dintre acestea în intravilanul localit ății.

Intersec ții cu str ăzi din localitate

Intersec țiile cu str ăzile secundare din localitate (l ăț imea p ărții carosabile de 4,00 m) se propun a se reamenaja ca intersec ții în “T” cu l ărgirea p ărții carosabile în zona intersec ției la 6,00 cu desp ărțirea fluxurilor de circula ție prin insul ă denivelat ă, cu modificarea razelor de racordare la marginea carosabilului la 9,00 m, astfel încât s ă fie eliminate sta ționarea pe carosabilul drumului na țional la intrarea pe o strad ă lateral ă, cauzat ă de l ățimea mic ă a carosabilului din intersec ție.

Zone de siguran ță și de protec ție ° În zonele construite și de intravilan existent

102 Localitatea Horia - km 7+556,00 → km 9+033,00 zona de siguran ță partea dreapt ă = 1,50 m zona de siguran ță partea stâng ă = 1,50 m zona de protec ție partea dreapt ă = 0,00 m zona de protec ție partea stâng ă = 0,00 m

° În zonele de extindere a intravilanului propus

Localitatea Vladimirescu - km 5+608,00 → km 7+556,00, km 9+033,00 → km 9+750,00 zona de siguran ță partea dreapt ă = 1,50 … 2,00 m zona de siguran ță partea stâng ă = 1,50…2,00 m zona de protec ție partea dreapt ă = 0,00 … 6,50 m zona de protec ție partea stâng ă = 0,00…6,50 m

° În zonele de extravilan

Km 2+570,00 (limita administrativ ă comuna Vladimirescu) → km 7+556,00 (limita intravilan localitatea Horia) Km 9+033,00 (limita intravilan localitatea Horia) → km 14+170,00 (limita administrativ ă comuna Vladimirescu) zona de siguran ță partea dreapt ă = 1,50 m zona de siguran ță partea stâng ă = 1,50 m zona de protec ție partea dreapt ă = 6,00 … 6,50 m zona de protec ție partea stâng ă = 6,00…6,50 m

În vederea fluidiz ării traficului în afara localit ăților se interzice amplasarea oric ăror construc ții care genereaz ă un trafic suplimentar, la o distan ță mai mic ă de 50,00 m de la marginea îmbr ăcămintei asfaltice în cazul autostr ăzilor, al drumurilor expres și a drumurilor na ționale europene, respectiv 30,00 m pentru celelalte drumuri de interes na țional și jude țean.

° Situa ția proiectat ă raportat ă linia de tramvai Arad-Ghioroc

Pentru modernizarea liniei de tramvai Arad – Ghioroc se va prelua solu ția propus ă prin proiectul refac ția liniei de tramvai Arad – Ghioroc pus la dispozi ție de S.C. COMPANIA DE TRANSPORT PUBLIC S.A. ARAD.

103 ° Situa ția proiectat ă raportat ă linia de cale ferat ă Curtici – Arad - Bucure şti și linia de cale ferat ă Timi şoara – Aradul Nou – Lipova

Trecerile la nivel se vor p ăstra la situa ția actual ă, cu realizarea lucr ărilor de între ținere periodice de c ătre administratorii lor astfel încât circula ția s ă se desf ăș oare în condi ții optime.

° Str ăzi pentru circula ția local ă

Organizarea circula ţiei locale conform prevederilor legisla ţiei în vigoare în localit ăţ ile comunei Vladimirescu, se axeaz ă în mod special pe descongestionarea traficului din centrul civic al acestora. Se propune realizarea de trasee pietonale de-a lungul fiec ărei str ăzi și modernizarea celor existente conform profilelor stabilite.

CIRCULATIA FEROVIARA Transportul pe calea ferat ă în situa ţia de viitor se va realiza pe acela şi traseu existent linia CF Curtici-Arad-Bucure şti . Se propune modernizarea sta ţiei CFR Vladimirescu de care vor beneficia şi locuitorii satelor vecine. Intersec ţia la nivel existent ă între traseul c ăii ferate Curtici- Arad-Bucure şti şi partea stradal ă a drumului judetean DJ 682 C spre Sânleani care în prezent creaz ă probleme în traficul rutier se propune a fi proiectat ă cu pasaj denivelat pentru a elimina toate punctele de conflict din traficul rutier şi feroviar . De asemenea se propune ca acest punct de conflict să fie dotat cu toate elementele necesare corespunz ătoare intersec ţiei denivelate cu o bun ă semnalizare, cu indicatoare de avertizare luminoase şi sonore, indicatoare de circula ţie şi marcaje rutiere. Pe traseul drumului na ţional DN7 spre Arad, intersec ţia existent ă cu calea ferat ă se propune a fi înlocuit ă cu pasaj denivelat pentru a fluidiza traficul rutier foarte important de pe DN 7 şi a elimina toate punctele de conflict .

104 3.7. Intravilan propus. Zonificare func ţional ă. Bilan ţ teritorial Ca urmare a necesit ăţ ilor de dezvoltare, precum şi pe baza concluziilor studiilor de fundamentare, zonele func ţionale existente pot suferi modific ări în structura şi m ărimea lor (amplas ări de noi obiective, amenaj ări sau reamenaj ări). De asemenea, s-au avut în vedere noile suprafe ţe de teren introduse în intravilan la solicitarea Consiliului Local, ce vor modifica intravilanul existent. Astfel, limita intravilanului localit ăţ ilor s-a modificat, noua limit ă incluzând toate suprafe ţele de teren ocupate de construc ţii şi amenaj ări, precum şi suprafe ţele necesare dezvolt ării pe o perioad ă de 10 ani. Propunerile privind noul intravilan şi rela ţia cu intravilanul existent sunt justificate în piesele scrise şi figurate în piesele desenate. Totalul suprafe ţei justificate pentru includerea în intravilanul propus , implic ă, dup ă aprobarea PUG, în baza actelor normative în vigoare, componente diferite: pân ă la 1,0ha intr ă în competen ţa Oficiului jude ţean pentru cadastrul agricol şi organizarea teritoriului agricol; pân ă la 100ha intr ă în competen ţa Ministerului Agriculturii şi Alimenta ţiei; peste 100ha intr ă în competen ţa Guvernului; Suprafe ţele incluse în noul intravilan se scot din circuitul agricol prin efectul autoriza ţiei de construire. Pentru toate terenurile din localit ăţ i destina ţia este stabilit ă în func ţie de destina ţia lor actual ă sau propus ă. Zonele func ţionale sunt determinate în func ţie de activit ăţ ile dominante aferente suprafe ţelor respective de teren. Zonificarea func ţional ă a intravilanului are ca scop stabilirea m ăsurilor de reglementare a destina ţiei tuturor terenurilor din localitate. La stabilirea zonelor func ţionale s-a ţinut cont în m ăsura posibilit ăţ ilor de activitatea dominant ă a teritoriului. Dificult ăţ ile unei împ ărţiri corecte rezid ă din faptul c ă în localita ţile apar ţin ătoare comunei nu exist ă zone func ţionale distincte, unit ăţ ile economice (industriale, agricole, depozite); unit ăţ ile comerciale şi cele administrativ bancare, se întrep ătrund cu zona de locuit. Aceste interfer ări de func ţiuni nu permit delimitarea net ă a fiec ărei zone func ţionale (intravilan existent). În cadrul zonelor introduse în intravilan putem vorbi de o zonificare func ţional ă a acestora (zon ă de locuin ţe, zon ă de unit ăţ i economice şi depozitare, zon ă de gospod ărire comunal ă), func ţie de scopul pentru care se dore şte a fi introduse în intravilan. Împ ărţirea intravilanului localit ăţ ilor în U.T.R.-uri precum şi numerotarea lor s-a făcut în primul rând pentru intravilanul existent şi apoi pentru zonele noi, introduse în intravilan. Situa ţia lor se prezint ă în cadrul Regulamentelor Locale de Urbanism care înso ţeşte acest Plan Urbanistic General. Unit ăţ ile teritoriale de referin ţă au fost delimitate pe str ăzi sau acolo unde a fost cazul, pe limite cadastrale. În determinarea zonific ării func ţionale s-a men ţinut, în general, configura ţia existent ă a p ărţilor ce compun intravilanul, cu un trup principal (localitatea de re şedin ţă , localitatea apar ţin ătoare) şi trupuri izolate în teritoriu ( unit ăţ i economice etc.).

TERITORIU CATEGORII DE FOLOSIN ŢĂ (ha) ADMINISTRA- Agricol 8.866,64 ha Neagricol 3.363,36 ha TOTAL TIV AL UNIT ĂŢ II DE Arabil Păş uni Vii Livezi Păduri Ape şi Dru- Cur ţi Nepro- BAZ Ă Făne ţe stuf muri constr. ductiv S M EXTRAVILAN 8.690,58 157,06 6,00 13,00 1.080,00 235,84 120,11 365,67 88,97 10.737,04

INTRAVILAN - - - - - 0,16 148,86 1.343,94 - 1.402,96 TOTAL 8.690,58 157,06 6,00 13,00 1.080,00 236,00 268,97 1.709,61 68,48 12.230,00

% din total 72,50 27,50 100,00

105

Bilan ţul teritorial al zonelor cuprinse în intravilanul propus are la baz ă bilan ţul teritorial al intravilanului existent, corectat cu muta ţiilor de suprafe ţe între zonele func ţionale sau majorat cu suprafe ţele justificate pentru introducerea în intravilan. Intravilanul comunei Vladimirescu este format din urm ătoarele trupuri (trupuri principale şi trupuri izolate):

1. Vladimirescu S= 868,09 ha (re şedin ţa de comun ă ) 2. Cicir - Mândruloc S = 292,67 ha ( localitate apar ţin ătoare) 3. Horia S = 332,20 ha ( localitate apar ţin ătoare)

Total trupuri principale S = 1.492,96 ha Trupuri izolate S = 365,67 ha TOTAL S = 1.858,63 ha

Trupuri izolate Vladimirescu A 1 S = 1,50 ha ATELIER AUTO A 2 S = 35,61 ha FERM Ă ANGHELESCU, SILOZURI A 3 S = 13,69 ha FERM Ă ZOOTEHNIC Ă A 4 S = 0,03 ha STA ŢIE REGLARE GAZ A 5 S = 0,03 ha CANTON CF A 6 S = 1,39 ha CONTAINERE A 7 S = 0,28 ha CANTON CF A 8 S = 0,44 ha STA ŢIA CF A 9 S = 0,11 ha CANTON CF A10 S = 0,14 ha SERE LEGUMICOLE A11 S = 9,44 ha BATAL A12 S = 0,23 ha STA ŢIE POMPE A13 S = 3,10 ha PANOURI FOTOVOLTAICE A14 S = 4,99 ha FERM Ă AGRICOL Ă A15 S = 2,00 ha ZON Ă C ĂSU ŢE DE VACAN ŢĂ A16 S = 89,36 ha ZON Ă AGREMENT A17 S = 0,50 ha CANTON SILVIC A18 S = 2,54 ha ZON Ă AGREMENT A19 S = 0,26 ha CANTON OGA A 20 S= 107,14 ha ZON Ă AGREMENT Total trup.iz S = 274,66 ha Trup principal S = 868,09 ha TOTAL S = 1.142,75 ha

Trupuri izolate Horia C 1 S = 0,56 ha FERM Ă UTILAJE AGICOLE C 2 S = 2,27 ha FERM Ă UTILAJE AGICOLE

106 C 3 S = 0,76 ha ABATOR C 4 S = 1,09 ha S.C. BIOFRUTA S.R.L. C 5 S = 3,32 ha S.C. AVICOLA SAN ROBERTA C 6 S = 4,34 ha FERM Ă S.C. TERACULT S.R.L. C 7 S = 1,03 ha FERM Ă UTILAJE AGICOLE C 8 S = 1,11 ha FERM Ă ÎN CONSERVARE C 9 S = 2,20 ha FERM Ă AGRICOL Ă C10 S = 1,09 ha PENSIUNE AGROTURISTIC Ă Total trup.iz S = 17,84 ha Trup principal S = 332,20 ha TOTAL S = 350,04 ha

Localitatea Cicir Mândruloc

Trupuri izolate Cicir Mândruloc B 1 S = 0,11 ha CANTON CF B 2 S = 0,66 ha HALT Ă CICIR B 3 S = 0,11ha CANTON CF B 4 S = 7,90 ha EXPLOATARE AGREGATE MINERALE S.C. EUROCADE S.R.L. B 5 S = 8,19 ha EXPLOATARE AGREGATE MINERALE S.C. EUROCADE S.R.L. B 6 S = 2,97 ha RENT A CAR B 7 S = 0,76 ha PENSIUNE TURISTICA AGRIJAN B 8 S = 1,69 ha S.C. OZTRANSPORT S.R.L. B 9 S = 2,20 ha BALASTIERA GENERAL AGREGATE DEL BONO B10 S = 1,38 ha S.C. ITAL PREFABRICATE STATIE SORTARE B11 S = 4,11 ha S.C. ITAL PREFABRICATE EXPLOATARE B12 S = 0,30 ha CANTON SILVIC B13 S = 29,85 ha BALASTIERA GENERAL BETON ROMÂNIA D1 S = 11,57 ha BATAL N ĂMOL D2 S = 1,03 ha PENSIUNE TURISTIC Ă NEDESCU D3 S = 0,10 ha ZON Ă C ĂSU ŢE DE VACAN ŢĂ D4 S = 0,24 ha CANTON SILVIC Total trup.iz S = 73,17 ha Trup principal S = 292,67 ha TOTAL S = 365,84 ha

107 Vladimirescu ZONE SUPRAFA ŢA(HA) Procent FUNC ŢIONALE Localita Localita Tru- Total % din -te -te puri total principa Apar ţin ă izolate intravilan lă -toare P.U.Z- P.U.Z- uri uri aprob. aprob. LOCUIN ŢE ŞI 400,80 - 400,80 35,07 FUNC ŢIUNI COMPLEMENTARE UNIT ĂŢ I 141,68 12,54 154,22 13,50 INDUSTRIALE ŞI DEPOZITE UNIT ĂŢ I AGRO- 5,01 58,31 63,32 5,54 ZOOTEHNICE INSTITU ŢII ŞI SERVICII DE 89,86 31,20 121,06 10,59 INTERES PUBLIC CĂI DE 88,20 2,25 90,45 7,92 COMUNICA ŢIE ŞI TRANSPORT Din care: • rutier 88,20 - 88,20 • feroviar 2,25 2,25 • aerian - • naval - SPATII 120,53 169,84 290,37 25,41 VERZI,SPORT, AGREMENT,PROTE CŢIE CONSTRUCTII 3,42 0,52 3,94 0,34 TEHNICO -EDILITARE GOSPOD ĂRIE 8,37 - 8,37 0,74 COMUNAL Ă,CIMITI RE DESTINA ŢIE 10,22 - 10,22 0,89 SPECIAL Ă TERENURI LIBERE - - - - APE - - PĂDURI - - TERENURI - - NEPRODUCTIVE TOTAL 868,09 274,66 1.142,75 100,00 INTRAVILAN

108

Cicir – Mândruloc ZONE SUPRAFA ŢA(HA) Procent FUNC ŢIONALE Localita Localita Tru- Total % din -te -te puri total Principa apar ţin ăt izolate intravilan lă, oare P.U.Z- P.U.Z- uri uri aprob. aprob. LOCUIN ŢE ŞI 197,86 0,10 197,96 54,11 FUNC ŢIUNI COMPLEMENTARE UNIT ĂŢ I 0,16 65,20 65,36 17,87 INDUSTRIALE ŞI DEPOZITE UNIT ĂŢ I AGRO- 4,34 0,54 4,88 1,33 ZOOTEHNICE INSTITU ŢII ŞI 9,07 6,45 15,52 4,24 SERVICII DE INTERES PUBLIC CĂI DE 25,65 0,88 26,53 7,25 COMUNICA ŢIE ŞI TRANSPORT Din care: • rutier 25,65 25,65 • feroviar 0,88 0.88 • aerian - • naval - SPATII 49,68 - 49,68 13,59 VERZI,SPORT, AGREMENT,PROTE CŢIE CONSTRUCTII 0,08 - 0,08 0,02 TEHNICO -EDILITARE GOSPOD ĂRIE 5,19 - 5,19 1,42 COMUNAL Ă,CIMITI RE DESTINA ŢIE - - - - SPECIAL Ă TERENURI LIBERE - - - - APE 0,64 - 0,64 0,17 PĂDURI - - TERENURI - - NEPRODUCTIVE

109 TOTAL 292,67 73,17 365,84 100,00 INTRAVILAN

Horia ZONE SUPRAFA ŢA(HA) Procent FUNC ŢIONALE Localita Localita Tru- Total % din -te -te puri total Principa apar ţin ăt izolate intravilan lă, oare P.U.Z- P.U.Z- uri uri aprob. aprob. LOCUIN ŢE ŞI 101,56 - 101,56 29,01 FUNC ŢIUNI COMPLEMENTARE UNIT ĂŢ I 47,96 - 47,96 13,70 INDUSTRIALE ŞI DEPOZITE UNIT ĂŢ I AGRO- 16,14 16.75 32,89 9,40 ZOOTEHNICE INSTITU ŢII ŞI 63,38 1,09 64,47 18,42 SERVICII DE INTERES PUBLIC CĂI DE 31,88 - 31,88 9,11 COMUNICA ŢIE ŞI TRANSPORT Din care: • rutier 31,88 - 31,88 • feroviar - • aerian - • naval - SPATII 65,11 - 65,11 18,60 VERZI,SPORT, AGREMENT,PROTE CŢIE CONSTRUCTII 0,59 - 0,59 0,17 TEHNICO -EDILITARE GOSPOD ĂRIE 3,58 - 3,58 1,02 COMUNAL Ă,CIMITI RE DESTINA ŢIE 2,00 - 2,00 0,57 SPECIAL Ă TERENURI LIBERE - - - - APE - - - - PĂDURI - - - -

110 TERENURI - - - - NEPRODUCTIVE TOTAL 332,20 17,84 350,04 100,00 INTRAVILAN

TOTAL COMUNA ZONE SUPRAFA ŢA(HA) Procent FUNC ŢIONALE Localita Localita Tru- Total % din -te -te puri total Principa apar ţin ăt izolate intravila lă, oare n P.U.Z- P.U.Z- uri uri aprob. aprob. LOCUIN ŢE ŞI 400,80 299,42 0,10 700,32 37,68 FUNC ŢIUNI COMPLEMENTARE UNIT ĂŢ I 141,68 48,12 77,74 267,54 14,40 INDUSTRIALE ŞI DEPOZITE UNIT ĂŢ I AGRO- 5,01 20,48 75,60 101,09 5,44 ZOOTEHNICE INSTITU ŢII ŞI 89,86 72,45 38,74 201,05 10,82 SERVICII DE INTERES PUBLIC CĂI DE 88,20 57,53 3,13 148,86 8,01 COMUNICA ŢIE ŞI TRANSPORT Din care: • rutier 88,20 57,53 - 145,73 • feroviar 3,13 3,13 • aerian - • naval - SPATII 120,53 114,79 169,84 405,16 21,79 VERZI,SPORT, AGREMENT,PROTE CŢIE CONSTRUCTII 3,42 0,67 0,52 4,61 0,24 TEHNICO -EDILITARE GOSPOD ĂRIE 8,37 8,77 17,14 0,92 COMUNAL Ă,CIMITI RE DESTINA ŢIE 10,22 2,00 - 12,22 0,66 SPECIAL Ă TERENURI LIBERE - - - - - APE 0,64 - 0,64 0,03

111 PĂDURI - - - - TERENURI - - - NEPRODUCTIVE - TOTAL 868,09 624,87 365,67 1.858,63 100,00 INTRAVILAN

Mărirea intravilanului pe trupurile principale si izolate s-a f ăcut cu urm ătoarele suprafe ţe:

SUPRAFA ŢĂ LOCALITATE INTRODUS Ă NOU ÎN INTRAVILAN (ha) Vladimirescu 200,02 Cicir Mândruloc 12,10 Horia 99,82 Trupuri izolate 198,51 TOTAL 510,45

Mărirea intravilanului pe categorii de folosinta s-a f ăcut cu urm ătoarele suprafe ţe:

Parcela Suprafata Obs. mp Terenuri agricole 3.467.334 Pasuni 542.329 Neproductiv 332.222 Canal 52.210 Drumuri 710.405 TOTAL 5.104.500

INSTITU ŢII ŞI SERVICII DE INTERES PUBLIC Zona central ă, care are un caracter complex din punct de vedere func ţional, este tratat ă ca atare. Sunt dot ări comerciale şi financiare. Astfel aici sunt amplasate institu ţii, sediile financiare, spa ţiile comerciale, unit ăţ i de prest ări servicii servicii, etc, prin reamenajarea şi remodelarea construc ţiilor existente, în special cu regim de în ălţime parter, parter şi un etaj. Având în vedere c ă zonele centrale din toate localit ăţ ile comunei sunt construite, nu mai sunt spa ţii libere, accesul auto este asigurat, nu se mai propune nici o construc ţie, consider ăm c ă nu este necesar ă introducerea de restric ţie pentru elaborare P.U.Z, deoarece acesta nu-şi mai are rostul.

112 ZONA DE LOCUIN ŢE ŞI FUNC ŢIUNI COMPLEMENTARE Pentru a putea asigura necesarul de locuinte s-a propus introducerea în intravilan a unor terenuri, în scopul construirii de locuin ţe. În acela şi timp, s-a propus introducerea în intravilan a unor terenuri cu construc ţii aflate la limita intravilanului existent, terenuri pe care au fost construite deja locuinte. În localitatea Vladimirescu un lot de teren situat în nord-vestul localit ăţ ii, unul în partea de sud- vest , altul în nodul localit ăţ ii şi unul în partea de est, toate aceste terenuri însumând 74,99 ha şi fiind destinate const ruirii de locuin ţe. Pentru construirea de dot ări şi prest ări servicii au fost introduse în intravilan 65,45 ha, o parte din aceast ă suprafa ţă este în trupul principal, iar o parte este în trupuri izolate Categorie de folosin ţă actual ă: teren agricol

În localitatea Cicir Mândruloc A fost introdus în intravilan un lot de teren situat în sud - vestul localit ăţ ii, în suprafa ţă de 4,00 ha destinat dot ărilor aferente zonei de agrement Categorie de folosin ţă actual ă: teren agricol în extravilan. Un lot in partea de nord a localitatii, in suprafata de 0,63 ha, fiind destinate construirii de locuin ţe.

ZONA UNIT ĂŢ ILOR INDUSTRIALE ŞI DE DEPOZITARE În localitatea Vladimirescu Pentru activit ăţ i cu profil industrial se propune introducerea în intravilan a unei suprafe ţe de 42,93 ha, suprafa ţă adiacent ă drumului na ţional, în partea de est al localit ăţ ii În acest scop se dore şte introducerea în intravilan a terenului agricol. Concluziile asupra conceperii şi conform ării zonelor, subzonelor, ansamblurilor urbane s-au materializat, prin reglement ările instituite în regulamentele de urbanism. Pentru activit ăţ i agricole au fost prev ăzute extinderi de trupuri izolate cu profil agricol, astfel suprafa ţa destinat ă activit ăţ ilor agricole se m ăre şte cu 35,61 ha.

În localitatea Cicir Mândruloc: În partea de sud a localit ăţ ii, nu au fost propuse unit ăţ i industriale.

În localitatea Horia: În partea de vest a localit ăţ ii, la intrarea în localitate pe partea de sud a drumului jude ţean şi adiacent acestuia, se propune o suprafa ţă de 24,65 ha, suprafe ţă destinat ă activit ăţ ilor industriale.

ZONA DE SPA ŢII VERZI, SPORT, AGREMENT, PROTEC ŢIE Prin prevederile prezantului P.U.G. se dore şte încurajarea liberei ini ţiative în scopul impulsion ării dezvolt ării turismului şi agroturismului în zon ă. În toate localit ăţ ile se vor realiza spa ţii verzi de protec ţie între zona de locuin ţe şi cea industrial ă şi planta ţii de aliniament de-a lungul drumurilor cu trafic intens, precum şi în zonele nou introduse în intravilan destinate construc ţiei de locuin ţe. În localitatea Vladimirescu terenul de footbal existent a fost prins în intravilanul localit ăţ ii Deasemenea s-au prevazut si perdele de protectie pentru cimitire şi lâng ă zona industrial ă., precum şi zone de agrement, astfel suprafa ţa de spatii verzi amenajate şi agrement se va m ării cu cu un trup izolat in suprafata de 107,14 ha, si

113 se va marii si trupul izolat A 16 cu o suprafata de 53,12 ha, care va cuprinde si o zona de camping si picnic. În localitatea Cicir Mândruloc terenul de footbal existent este în intravilanul localit ăţ ii propunându-se m ărirea suprafe ţei, pentru activitati sportive.. Deasemenea s-au prev ăzut si perdele de protectie pentru cimitire . În partea de sud-est a fost prev ăzut ă şi o zon ă de agrement. Astfel suprafa ţa de spa ţii verzi amenajate şi de agrement se va mării cu 14,54 ha. În localitatea Horia s-au prev ăzut şi perdele de protec ţie pentru cimitire precum şi zone de agrement .

ZONA DE GOSPOD ĂRIE COMUNALĂ Cimitirele existente nu sunt suficiente ca şi suprafa ţă . Se impune luarea de m ăsuri în scopul asigur ării normelor de protec ţie sanitar ă. Se propune un cimitir în localitatea Vladimirescu în suprafa ţă de 2,48 ha. Evacuarea gonoiului menajer se va face selectiv şi se va asigura de c ătre serviciul de salubritate pe baza de contract.

3.8. Masuri in zonele cu riscuri naturale Consolidarea malurilor Mure şului la sudul localitatii Cicir Mândruloc

3.9. Dezvoltarea echiparii edilitare. 3.9.1. Gospod ărirea apelor. Se propun lucr ări de amenajare şi între ţinere a digului precum şi de lucr ări de decolmatare în albia major ă. Pentru protejarea calit ăţ ii surselor de ap ă sunt necesare re ţele de canalizare pe toate str ăzilor localit ăţ ilor, respectarea zonelor de protec ţie sanitar ă şi colectarea gunoiului menajer de către serviciul de salubritate al comunei.

3.9.2. Alimentarea cu ap ă. Alimentare cu ap ă a noilor zone de locuin ţe sau de prest ări servicii de pe teritoriul localit ăţii Vladimirescu se va realiza prin extinderi ale re ţelei de distribu ţie de ap ă din localitatea Vladimirescu. Noile conducte de ap ă sunt din ţeav ă de polietilen ă de înalt ă densitate, se vor monta îngropat sub adâncimea de înghe ţ pe un pat de sprijin. Conductele vor fi dotate cu c ămine de vane şi hidran ţi de incendiu supraterani Dn 80mm. Alimentarea cu ap ă a localit ăţilor Mândruloc şi Cicir se propune s ă se realizeze de la cele dou ă conducte de aduc ţiune Dn 600mm, de la Uzina de Ap ă nr.2 Arad, printr-o conduct ă magistral ă de apă din ţeav ă de polietilen ă de înalt ă densitate cu Dn 300mm care se va racorda la re ţeaua de distribu ţie de ap ă a celor dou ă localit ăţi. Noua conduct ă de ap ă se va amplasa paralel cu drumul na ţional DN7, montându-se îngropat sub adâncimea de înghe ţ pe un pat de sprijin. Conducta va fi dotat ă cu c ămine de vane. La aceast ă conduct ă se vor alimenta cu ap ă noile obiective amplasate paralel cu drumul na ţional DN7 dintre Vladimirescu şi Mândruloc. Alimentare cu ap ă a noilor zone de locuin ţe sau de prest ări servicii de pe teritoriul localit ăţilor Mândruloc şi Cicir se va realiza prin extinderi ale re ţelei de distribu ţie de ap ă din localit ăţilor Mândruloc şi Cicir. Noile conducte de ap ă sunt din ţeav ă de polietilen ă de înalt ă densitate, se vor monta îngropat sub adâncimea de înghe ţ pe un pat de sprijin. Conductele vor fi dotate cu c ămine de vane şi hidran ţi de incendiu supraterani Dn 80mm. Alimentare cu ap ă a noilor zone de locuin ţe sau de prest ări servicii de pe teritoriul localit ăţii Horia se va realiza prin extinderi ale re ţelei de distribu ţie de ap ă din localitatea Horia.

114 Noile conducte de ap ă sunt din ţeav ă de polietilen ă de înalt ă densitate, se vor monta îngropat sub adâncimea de înghe ţ pe un pat de sprijin. Conductele vor fi dotate cu c ămine de vane şă hidran ţi de incendiu supraterani Dn 80mm. Alimentarea cu ap ă a zonei de agrement din p ădure se va face din noua conduct ă magistral ă de ap ă Dn300 Vladimirescu - Mândruloc printr-o conduct ă distribu ţie de ap ă din ţeav ă de polietilen ă de înalt ă densitate care se va monta îngropat sub adâncimea de înghe ţ pe un pat de sprijin. Conducta va fi dotate cu c ămine de vane şi cu hidran şi de incendiu supraterani Dn 80mm în zona cu imobile. Bran şamentele de ap ă vor fi prev ăzute cu robinete de concesie cu tij ă de manevr ă şi cutie de protec ţie din font ă, c ămine de apometru din beton rectangular cu dimensiunile interioare (1,25 x 1,50 x 1,80)m, echipat cu contor de ap ă cu dou ă robinete de închidere. Conductele de ap ă pentru bran şamente sunt din ţeav ă de politeilen ă de înalt ă densitate.

3.9.3 Canalizare. Evacuarea apelor uzate menajere a noilor zone de locuin ţe sau de prest ări servicii de pe teritoriul localit ăţii Vladimirescu se va face prin extinderea colectoarelor menajere. Colectoarele menajere sunt din ţeav ă de PVC SN4 cu muf ă şi garnitur ă de cauciuc pentru etan şare, se vor monta îngropat respectându-se pantele de montaj. Pe noile colectoare menajere se vor monta cămine de vizitare din tuburi de beton Dn 800mm sau Dn 1000mm sau c ămine de inspec ţie din PVC cu urcarea având Dn 400mm sau Dn 315mm. Cartierul nou Carmina este amplasat într-o zona cu cca. 3,00 m mai joas ă decât sta ţia de pompare SP1 (care refuleaz ă apa uzat ă în canalizarea municipiului Arad) apa uzat ă colectat ă din cartierul Carmina fiind evacuat ă printr-o sta ţie de pompare SP3. Sta ţia de pompare SP3 este de tip cheson cu un diametru interior de 3,00m. Pe colectorul menajer care intr ă în sta ţia de pompare se va prevedea un c ămin gr ătar. Evacuare apelor uzate menajere din sta ţia de pompare se face cu ajutorul a dou ă electropompe submersibile printr-o conduct ă de refulare din ţeav ă de polietilen ă de înalt ă densitate Dn 160mm cu o lungime de 80 m, în colectorul menajer principal care deverseaz ă apele uzate în sta ţia de pompare SP1. Evacuarea apelor uzate menajere de pe teritoriul localit ăţilor Mândruloc şi Cicir se va face prin realizarea unui sistem de canalizare menajer ă pentru apele uzate menajere compus din colectoare menajere principale şi secundare, o sta ţie de pompare ape uzate în localitatea Mândruloc care s ă preia apele uzate din localit ăţile Mândruloc şi Cicir şi s ă le refuleze într-un colector menajer principal din ţeav ă de PVC SN4 Dn 500mm care se va racorda la colectorul menajer Dn 500mm de pe strada Vasile Roait ă din localitatea Vladimirescu. Colectoarele menajere din intravilanul localit ăţilor Mândruloc şi Cicir şi colectorul menajer principal (montat paralel cu drumul na ţional DN7) sunt din ţeav ă de PVC SN4 cu muf ă şi garnitur ă de cauciuc pentru etan şare, se vor monta îngropat respectându-se pantele de montaj. Pe noile colectoare menajere se vor monta c ămine de vizitare din tuburi de beton Dn 800mm sau Dn 1000mm. Sta ţia de pompare din Mândruloc este de tip cheson din beton circular ă. Pe colectorul menajer care intr ă în sta ţia de pompare se va prevedea un c ămin gr ătar. Evacuare apelor uzate menajere din sta ţia de pompare se face cu ajutorul a trei electropompe submersibile printr-o conduct ă de refulare din ţeav ă de polietilen ă de înalt ă densitate Dn 160mm cu o lungime de 650 m, în noul colector menajer principal Dn 500mm paralel cu drumul na ţional DN7. Colectorul menajer Dn 500mm din extravilan va prelua apele uzate de la obiectivele amplasate pe traseul lui, de-a lungul drumului na ţional DN7 între Vladimirescu şi Mândruloc. Evacuarea apelor uzate menajere de pe teritoriul localit ăţii Horia se va face prin realizarea unui sistem de colectoare menajere principale şi secundare în localitatea Horia care deverseaz ă într-o sta ţie de pompare SP1, de unde apele uzate sunt refulate într-un colector menajer extravilan racordat la o sta ţie de pompare SP2 care refuleaz ă apele uzate într-un colector

115 menajer de pe strada G ării din localitatea Vladimirescu. Datorit ă configura ţiei terenului imobilele de pe dou ă str ăzi din partea de sud-est a localit ăţii Horia nu se pot racorda gravita ţional la colectoarele menajere principale, fiind necesar realizarea de dou ă minista ţii de pompare. Colectoarele menajere din intravilanul localit ăţii Horia şi colectorul menajer principal din extravilan (montat paralel cu drumul jude ţean DJ709) sunt din ţeav ă de PVC SN4 cu muf ă şi garnitur ă de cauciuc pentru etan şare, se vor monta îngropat respectându-se pantele de montaj. Pe colectoare menajere se vor monta c ămine de vizitare din tuburi de beton Dn 800mm sau Dn 1000mm. Sta ţiile de pompare din intravilanul şi extravilanul localit ăţii Horia sunt de tip cheson, din beton circulare. Pe colectorul menajer care intr ă în sta ţiile de pompare se vor prevedea cămine gr ătar. Evacuare apelor uzate menajere din sta ţiile de pompare se face cu ajutorul a dou ă sau trei electropompe submersibile prin conducte de refulare din ţeav ă de polietilen ă de înalt ă densitate. Colectorul menajer Dn 300mm din extravilan va prelua apele uzate de la obiectivele amplasate pe traseul lui, de-a lungul drumului județean DJ709. Evacuarea apelor uzate menajere din zona de agrement din p ădure se va face prin realizarea unui sistem de colectoare menajere în zona de agrement care deverseaz ă într-o sta ţie de pompare SP1, de unde apele uzate sunt refulate în colector menajer principal Dn 500mm extravilan dintre localitatea Mândruloc şi localitatea Vladimirescu. Colectoarele menajere sunt din ţeav ă de PVC SN4 cu muf ă şi garnitur ă de cauciuc pentru etan şare, se vor monta îngropat respectându-se pantele de montaj. Pe noile colectoare menajere se vor monta c ămine de vizitare din tuburi de beton Dn 800mm sau Dn 1000mm. Sta ţia de pompare din zona de agrement p ădure este de tip cheson din beton circular ă. Pe colectorul menajer care intr ă în sta ţia de pompare se va prevedea un c ămin gr ătar. Evacuare apelor uzate menajere din sta ţia de pompare se face cu ajutorul a trei electropompe submersibile printr-o conduct ă de refulare din ţeav ă de polietilen ă de înalt ă densitate Dn 200mm cu o lungime de 2,30 km, în noul colector menajer principal Dn 500mm paralel cu drumul na ţional DN7. Evacuarea apelor uzate menajere de pe platforma industrial ă a fostului combinat chimic se va realiza prin colectarea lor într-o nou ă sta ţie de pompare şi refularea într-un colector menajer gravita ţional racordat la colector menajer principal Dn 500mm de la Mândruloc la Vladimirescu, colector paralel cu drumul na ţional DN7. Colectoarele menajere sunt din ţeav ă de PVC SN4 cu muf ă şi garnitur ă de cauciuc pentru etan şare, se vor monta îngropat respectându-se pantele de montaj. Pe noile colectoare menajere se vor monta c ămine de vizitare din tuburi de beton Dn 800mm sau Dn 1000mm. Sta ţia de pompare de pe platforma industrial ă este de tip cheson din beton circular ă. Pe colectorul menajer care intr ă în sta ţia de pompare se va prevedea un c ămin gr ătar. Evacuare apelor uzate menajere din sta ţia de pompare se face cu ajutorul a trei electropompe submersibile printr-o conduct ă de refulare din ţeav ă de polietilen ă de înalt ă densitate Dn 200mm cu o lungime de 1,60 km, în noul colector menajer principal Dn 500mm paralel cu drumul na ţional DN7. În cazul în care pentru evacuarea apelor uzate menajere de pe amplasamentul noilor zone introduse în PUG este necesar realizarea de sta ţii de pompare (datorit ă configura ţiei terenului) acestea vor fi de tip cheson, din beton, circulare cu diametru interior de 4,00m ţi vor avea pe colectorul de intrare un c ămin gr ătar. Amplasarea acestor sta ţii de pompare de ape uzate menajere se va face cu respectarea normelor de s ănătate. Apele uzate evacuate în re ţeaua de canalizare menajer ă vor trebui s ă respecte condi ţiile din normativul NTPA 002. BREVIAR DE CALCUL AP Ă ŞI CANAL MENAJER

116 Breviarul de calcul pentru sistemul de alimentare cu ap ă şi canalizare menajer ă a comunei Vladimirescu jude şul Arad s-a f ăcut şinându-se seama de urm ătoarele criterii: – Cerin ţa de ap ă a fost evaluat ă pentru etapa de referin ţă de „25 ani”, etapa de perspectiv ă şi de dimensionare a obiectelor tehnologice de „10 ani”. – Unit ăţ ile de calcul pentru utilizatorii de ap ă potabil ă sunt popula ţia, institu ţiile publice şi culturale, agen ţi economici de pe raza localit ăţ iilor comunei. – În ce prive şte gradul de echipare edilitar ă şi modul de distribuire a apei la consumatori, s- au avut în vedere prevederile Normativului P66-2001 şi standardul SR 1343/1:2006.

I. Date privind consumatorul

Situa şia existent ă Alimentare cu ap ă a localit ăşii Vladimirescu se face printr-o conduct ă de aduc ţiunea de ap ă potabil ă din tuburi de azbociment Dn 200 mm racordat ă la conducta de aduc țiune de ap ă format ă din dou ă ţevi de o ţel având Dn 600 mm fiecare care se alimenteaz ă de la Uzina de Ap ă nr. 2 Arad. Evacuarea apelor uzate menajere din localitatea Vladimirescu se face în re ţeaua de canalizare menajer ă a municipiului Arad, printr-o sta ţie de pompare amplasat ă în partea de vest a localit ăţii Vladimirescu.

Alimentare acu ap ă a localit ăţilor Mândruloc şi Cicir se face din frontul de captare Mândruloc a COMPANIEI DE AP Ă Arad, front amplasat în partea vestic ă a localit ăţ ii Mândruloc şi care cuprinde 13 pu ţuri de adâncime (100-120m). Calitatea apei captate nu satisface condi ţiile de potabilitate, sursa subteran ă prezentând înc ă urme de poluare datorit ă activit ăţ ii industriale de la Combinatul Chimic Vladimirescu, amplasamentul acestuia fiind la o distan ţă mic ă de amplasamentul frontului de captare. În localit ățile Mândruloc şi Cicir nu exist ă un sistem centralizat de preluare a restitu ţiei apei.

Alimentare acu ap ă a localit ăţi Horia se face de la Uzina de ap ă nr.2 Arad (apar ţin ătoare COMPANIEI DE AP Ă Arad) şi care este transportat ă c ătre localitatea Horia printr-o conduct ă de aduc ţiune din ţeav ă PVC tip M cu Dn 200mm şi care are o lungime de 4,5 km pân ă la limita localit ăţ ii Horia. În localitatea Horia nu exist ă un sistem centralizat de preluare a restitu ţiei apei.

Caracteristici: - centru populat rural – comuna Vladimirescu cu localit ăţ ile: Vladimirescu , Mândruloc şi Cicir şi Horia - grad de asigurare a folosin ţei de ap ă 95% - popula ţie comunei conform ultimului recens ământ din 2011:

nr. anul Popula ţie comunei Vladimirescu crt. 2012 2022 2037 1 Localitate Vladimirescu 5.983 7.371 8.758 2 Localitatea Mândruloc 1.094 1.304 1.514 3 Localitatea Cicir 926 1.136 1.346 4 Localitatea Horia 2.074 2.359 2.644 Total 10.077 12.170 14.262

117

- unit ăţ i publice: şcoli, gr ădini ţe, magazine, c ămine culturale, biserici, prim ărie, dispensare medicale

persoane nr. unit ăţ i publice comuna crt. Vladimirescu 2012 2025 2037

Vladimirescu 1. şcoal ă 500 600 700 2. gr ădini ţă 100 150 200 3. magazine 50 70 90 4. cafe bar 30 40 60 5. dispensar 40 60 70 6. cămin cultural 200 300 400 7. zon ă de agrement 200 400 600 Mândruloc 1. şcoal ă 20 45 52 2. gr ădini ţă 14 22 26 3. magazine 20 20 30 4. cafe bar 10 10 20 5. dispensar 10 10 20 6. cămin cultural 100 100 100 Cicir 1. şcoal ă 45 45 52 2. grădini ţă 22 22 26 3. magazine 10 10 18 4. cafe bar 8 8 14 5. dispensar 10 10 20 Horia 1. şcoal ă 200 250 300 2. gr ădini ţă 100 120 160 3. magazine 20 30 40 4. cafe bar 20 30 40 5. dispensar 20 40 60 6. biserici 200 250 300 7. cămin cultural 100 100 150 8. centru refugia ţi 20 20 30

- zona industrial ă: consumatori Nr. unit ăţ i industriale comuna Crt. Vladimirescu 2012 2025 2037

Vladimirescu 1. prest ări servicii 360 720 1200 2. industrie u şoar ă 1050 2100 3500 Cicir 1. Fabric ă de produse lactate (litri/zi) 15000 20000 30000 Mândruloc 1. prest ări servicii 50 80 150 2. industrie u şoar ă 20 30 50

118 Horia 1. prest ări servicii 630 1260 2100 2. industrie u şoar ă 375 750 1250

- ferm ă zootehnic ă : capete nr. unit ăţ i zootehnice comuna Crt. Vladimirescu 2010 2020 2035

Mândruloc 1. cai 50 70 100 Horia 1. pui 38450 45000 50000 2. vitel 60 90 150

II. ALIMENTAREA CU AP Ă

A. Nevoi de ap ă

1. Nevoi gospod ăre şti

qg ponderea % nr. zone de locuin ţe comuna Vladimirescu Kzi crt. l/om zi 2010 2020 2035

Vladimirescu Zon ă de cl ădiri cu ci şmele pe str ăzi, f ără 1. 50 1,5 5 0 0 canalizare menajer ă Zon ă de cl ădiri cu ci şmele în curte, f ără 2. 50 1,4 5 5 5 canalizare menajer ă Zon ă de cl ădiri cu instala ţii interioare de ap ă 3. 120 1,3 90 95 95 rece, cald ă şi canalizare

Mândruloc, Cicir şi Horia

Zon ă de cl ădiri cu ci şmele pe str ăzi, f ără 1. 50 1,5 10 0 0 canalizare menajer ă Zon ă de cl ădiri cu ci şmele în curte, f ără 2. 50 1,4 30 5 5 canalizare menajer ă Zon ă de cl ădiri cu instala ţii interioare de ap ă 3. 120 1,3 60 95 95 rece, cald ă şi canalizare

2. Nevoi publice

q p nr. unit ăţ i publice comuna crt. Vladimirescu l/om zi

1. şcoal ă 20 2. gr ădini ţă 30 3. magazine 5 4. cafe bar 5

119 5. dispensar 10 6. cămin cultural 10 7. zon ă de agrement 30 8. Centru refugia ți 100

K zi = 1,20

3. Nevoi gospod ăre şti în unit ăţ i industriale

q p Nr. unit ăţ i industriale comuna Crt. Vladimirescu l/UM zi

1. prest ări servicii 20 2. industrie u şoar ă 50 3. Fabric ă de produse lactate 1

K zi = 1,20

4. Nevoi pentru ferme zootehnice

q p nr. unit ăţ i zootehnice comuna K Crt. Vladimirescu l/cap zi zi

1. cai 60 1,25 2. pui 1 1,25 3. vitel 50 1,20

5. Nevoi pentru combaterea incendiului Conform SR 1343-1:2006, pentru localit ăţ ile având mai pu ţin de 5.000 locuitori cu cl ădiri (1...4) niveluri, iar suprafa ţa teritoriului întreprinderilor (zona industrial ă) mai mic ă de 150 ha, debitul de incendiu este: q ie = 5 l/s , iar num ărul de incendii simultane este 1, iar pentru localit ăţ ile având între 5.000 şi 10.000 locuitori cu cl ădiri (1...4) niveluri, iar suprafa ţa teritoriului întreprinderilor (zona industrial ă) mai mic ă de 150 ha, debitul de incendiu este: q ie = 10 l/s , iar num ărul de incendii simultane este 1. Debitele de incendiu care trebuie să fie asigurate sunt: - pentru localitatea Vladimirescu q ie = 10 l/s, - pentru localit ăţile Mândruloc şi Cicir q ie = 5 l/s; - pentru localitatea Horia q ie = 5 l/s.

6. Nevoi proprii ale sistemului de alimentare cu ap ă - cur ăţ irea periodic ă a re ţelei de distribu ţie - sp ălarea şi cur ăţ irea rezervoarelor sistemului Ks = 1,02

7. Nevoi pentru acoperirea pierderilor de ap ă Kp = 1,15

120 B. Debite caracteristice ale sistemului de alimentare cu ap ă

1. Necesarul de ap ă

1.1. Debitul zilnic mediu , Q zi med , reprezentând media volumelor de ap ă utilizate zilnic în cursul unui an n m

Q zi med = 1 Σ [ Σ N (i) x q s(i) ] 1000 k=1 i=1 unde N(i) = num ărul de utilizatori consumatori fizici de ap ă

Qs(i) = debit specific: cantitatea medie zilnic ă de ap ă necesar ă unui consumator pentru o activitate normal ă (conform STAS 1478-90)

1.2. Debitul zilnic maxim , Q zi max , reprezentând valoarea maxim ă a volumelor de ap ă utilizate zilnic în decursul unui an n m

Q zi max = 1 Σ ( Σ N (i) x q s(i) x K zi (i) )

1000 k=1 i=1 Unde K zi = coeficientul de uniformitate zilnic ă

1.3. Debitul orar maxim , Q orar max , reprezentând valoarea maxim ă a debitului orar de ap ă din perioada de consum maxim n m

Q o max = 1 Σ ( Σ N (i) x q s(i) x K zi (i) x K o (i) ) 1000 k=1 i=1 Unde K o = coeficientul de neuniformitate orar ă

necesar de ap ă etapa 2012 necesar de ap ă etapa 2022 necesar de ap ă etapa 2037 Nr. Necesar de ap ă Q Q Q Q Q Q Q Q Q Crt. potabil ă zi med zi max orar max zi med zi max orar max zi med zi max orar max m3 / zi m3 / zi m3 /h l/s m3 / zi m3 / zi m3 /h l/s m3 / zi m3 / zi m3 /h l/s Localitate Vladimirescu

1. fără zootehnice 737,85 957,51 138,03 1010,71 1300,56 198,39 1262,76 1619,53 262,14

2. TOTAL 737,85 957,51 138,03 38,34 1010,71 1300,56 198,39 55,11 1262,76 1619,53 262,14 72,82

Localitatea Mândruloc

3. fără zootehnice 117,72 154,06 20,82 174,73 225,19 29,65 209,65 269,60 35,95

4. TOTAL 120,72 157,81 21,29 5,91 178,93 230,44 30,30 8,42 215,65 277,10 36,89 10,25

Localitatea Cicir

5. fără zootehnice 101,94 133,16 18,14 154,09 198,43 26,30 188,99 242,80 32,60

6. TOTAL 101,94 133,16 18,14 5,04 154,09 198,43 26,30 7,31 188,99 242,80 32,60 9,06

Localitatea Horia

7. fără zootehnice 203,91 268,96 36,55 337,67 433,28 72,97 412,73 526,73 97,19

8. TOTAL 245,36 320,62 43,01 11,95 387,17 494,93 80,68 22,41 470,23 598,23 106,13 29,48 TOTAL COMUNA 1205,87 1569,11 220,47 61,24 1730,91 2224,37 335,68 93,24 2137,62 2737,67 437,76 121,60 VLADIMIRESCU

2. Cerin ţa de ap ă se stabile şte conform STAS 1343/0 –89

121

Qs = K s x K p x Q n

Unde Ks = coeficient care ţine seama de nevoile tehnologice ale instala ţiilor de tratare şi epurare ale sistemului de alimentare cu ap ă şi canalizare Kp = coeficient care ţine seama de pierderile de ap ă în aduc ţiune şi în re ţeaua de distribu ţie Ks = 1,15 Kp = 1,02

cerinta de ap ă etapa actual ă 2012 cerinta de ap ă etapa I 2022 cerinta de ap ă etapa II 2037 nr. Cerin ța de ap ă Q Q Q Q Q Q Q Q Q crt. potabil ă zi med zi max orar max zi med zi max orar max zi med zi max orar max m3 / zi m3 / zi m3 /h l/s m3 / zi m3 / zi m3 /h l/s m3 / zi m3 / zi m3 /h l/s localitatea 1. 865,50 1123,16 161,91 44,98 1185,57 1525,56 232,71 64,64 1481,21 1899,71 307,49 85,41 Vladimirescu localitatea 2. 141,60 185,11 24,97 6,94 209,88 270,30 35,55 9,87 252,96 325,04 43,27 12,02 Mândruloc

3. localitatea Cicir 119,58 156,20 21,28 5,91 180,75 232,76 30,85 8,57 221,68 284,81 38,24 10,62

4. localitatea Horia 287,80 376,08 50,45 14,01 454,15 580,55 94,63 26,29 551,58 701,73 124,49 34,58

TOTAL 5. COMUNA 1414,48 1840,56 258,61 71,84 2030,35 2609,18 393,75 109,37 2507,43 3211,28 513,49 142,64 VLADIMIRESCU

3. Debite de dimensionare şi verificare conducte de ap ă

2.1. Dimensionare aduc ţiune de ap ă (conduct ă magistral ă rezervor de ap ă) Q IC = K p x K s x Q zi max + K p x K s x Q RI Q RI = 24 x V RI / T ri T ri = 24 h conform SR 1343/2006

2.2. Dimensionare re ţele de distribu ţie ap ă Q II (C) = K p x Q orar max + K p x Σ n j x Q ii

2.3. Verificare re ţele de distribu ţie ap ă Q II (V) = a x K p x Q orar max + 3,6 x n ie x K p x Q ie

etapa Nr. Debit de calcul 2012 2022 2037 Crt. l/s l/s l/s

Refacerea rezervei de incendiu pentru localitatea 1. 5,74 7,74 9,87 Vladimirescu Dimensionare aduc ţiune de ap ă localitatea 2. 18,74 25,40 31,86 Vladimirescu

Refacerea rezervei de incendiu pentru localit ăţ ile 3. 1,90 2,45 2,87 Mândruloc şi Cicir Dimensionare aduc ţiune de ap ă localit ăţ ile 4. 5,85 8,27 9,93 Mândruloc, Cicir

Refacerea rezervelor de incendiu pentru localit ăţ ile 5. 7,64 10,19 12,74 Vladimirescu şi localit ăţ ile Mândruloc şi Cicir Dimensionare aduc ţiune de ap ă localit ăţ ile 6. 28,94 40,39 49,91 Vladimirescu, Mândruloc, Cicir

122

Refacerea rezervei de incendiu pentru localitatea 7.. 1,26 1,86 2,28 Horia 8.. Dimensionare aduc ţiune de ap ă localitatea Horia 14,26 19,52 24,27

C. Dimensionare rezervorului de înmagazinare de ap ă

Rezervoarele de înmagazinare trebuie s ă asigure: - rezerva protejat ă – volumul rezervei intangibile de incendiu; V RI = V i + V cons • Necesarul de ap ă pentru combatere efectiv ă a incendiului din exterior: V i = 3,6 n e Q ie T e • Necesarul de ap ă pentru consumul la utilizator pe durata stingerii incendiului V cons = a Q orar max T e - volumul de compensare orar ă; - rezerva protejat ă – volumul de avarii pentru situa ţiile de întrerupere a aliment ării rezervoarelor.

Nr. Volum de ap ă Caracteristic ă UM crt. Etapa 2012 2022 2037 Mândruloc şi Cicir Rezerv ă stins incendiu localit ăţ ile Mândruloc şi 1. m3 54,00 54,00 54,00 Cicir Rezerv ă consum pe durata incendiului pentru 2. m3 82,79 118,88 145,92 localit ăţ ile Mândruloc şi Cicir 3. Rezerva intangibil ă m3 136,79 172,88 199,92 Rezerv ă compensare orar ă localit ăţ ile Mândruloc 4. m3 27,30 38,74 47,83 şi Cicir Rezerva de avarii, timpul pentru refacerea 5. m3 59,14 84,91 104,23 avariilor este considerat de 3 ore. TOTAL localit ățile Mândruloc şi Cicir m3 164,09 211,62 247,75 Vinc + Vcomp TOTAL localit ățile Mândruloc şi Cicir m3 195,93 257,79 304,16 Vinc + Vav Vladimirescu Rezerv ă stins incendiu pentru localitatea 1. m3 108,00 108,00 108,00 Vladimirescu Rezerv ă consum pe durata incendiului pentru 2. m3 289,87 416,62 550,50 localitatea Vladimirescu 3. Rezerva intangibil ă m3 397,87 524,62 658,50 Rezerv ă compensare orar ă pentru localitatea 4. m3 98,14 144,20 194,66 Vladimirescu Rezerva de avarii, timpul pentru refacerea 5. m3 207,05 297,59 393,21 avariilor este considerat de 3 ore. TOTAL localitatea Vladimirescu m3 496,01 668,82 853,16 Vinc + Vcomp TOTAL localitatea Vladimirescu m3 604,92 822,21 1051,71 Vinc + Vav

123 Horia 1. Rezerv ă stins incendiu pentru localitatea Horia m3 54,00 54,00 54,00 Rezerv ă consum pe durata incendiului pentru 2. m3 25,09 47,06 61,91 localitatea Horia 3. Rezerva intangibil ă m3 79,09 101,06 115,91 Rezerv ă compensare orar ă pentru localitatea 4. m3 29,65 60,05 81,20 Horia Rezerva de avarii, timpul pentru refacerea 5. m3 64,51 121,01 159,19 avariilor este considerat de 3 ore. TOTAL localitatea Horia m3 108,74 161,12 197,11 Vinc + Vcomp TOTAL localitatea Horia m3 143,60 222,08 275,10 Vinc + Vav

TOTAL comuna Vladimirescu m3 768,84 1041,55 1298,02 Vinc + Vcomp TOTAL comuna Vladimirescu m3 944,45 1302,07 1630,97 Vinc + Vav

Asigurarea rezervelor de ap ă de incendiu şi consum orar/avarii pentru cele patru localit ăţi ale comunei Vladimirescu se va face de la Uzina de Ap ă nr.2 a operatorului reginal de ap ă canal COMPANIA DE AP Ă ARAD.

D. Dimensionare/verificare sta ţie de pompare • Dimensionare Q II (C) = K p x Q orar max + K p x Σ n j x Q ii

• Verificare Q II (V) = a x K p x Q orar max + 3,6 x n ie x K p x Q ie

etapa Nr. Debit de calcul 2012 2022 2037 Crt. l/s l/s l/s

Dimensionare re ţea de distribu ţie localitatea 1. 12,74 17,31 21,56 Vladimirescu Verificare re ţea de distribu ţie localitatea 2. 18,92 22,12 25,09 Vladimirescu

Dimensionare re ţea de distribu ţie localit ăţ ile 3. 3,87 5,71 6,92 Mândruloc, Cicir Verificare re ţea de distribu ţie localit ăţ ile 4. 7,71 9,00 9,84 Mândruloc, Cicir

Dimensionare re ţea de distribu ţie localit ăţ ile 5. 20,89 29,61 36,44 Vladimirescu, Mândruloc, Cicir Verificare re ţea de distribu ţie localit ăţ ile 6. 29,62 35,72 40,51 Vladimirescu Mândruloc, Cicir

7. Dimensionare re ţea de distribu ţie localitatea Horia 4,27 6,59 7,96 8. Verificare re ţea de distribu ţie localitatea Horia 7,99 9,61 10,57

124

Asigurarea debitului şi presiunii de ap ă necesar pentru consumul orar, cât şi cel pentru incendiu, pentru cele patru localit ăţ i ale comunei Vladimirescu se va face de la Uzina de Ap ă nr.2 a operatorului reginal de ap ă canal COMPANIA DE AP Ă ARAD.

III. CANALIZARE MENAJER

1. Debitele de calcul de ape uzate menajer ă se stabilesc conform STAS 1846-1/2006, şi anume:

Q u = Q s

Unde Q s – debitul de ap ă de alimentare caracteristic ale cerin ţei de apă Iar Q u orar min = p x Q u zi max 24 Unde p – un coeficient adimensional care are valoarea; p = 0,10 pentru localit ăţ i între 1001 şi 10000 locuitori

debite canal menajer debite canal menajer debite canal menajer nr. Localitatea Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q crt. u zi med u zi max u orar max u orar min u zi med u zi max u orar max u orar min u zi med u zi max u orar max u orar min m3/zi m3/zi m3/h m3/h m3/zi m3/zi m3/h m3/h m3/zi m3/zi m3/h m3/h 1. Vladimirescu 752,61 976,66 140,79 4,07 1030,93 1326,58 202,36 5,53 1288,01 1651,92 267,38 6,88 2. Mâmdruloc 120,07 157,14 21,23 0,65 178,22 229,69 30,24 0,96 213,84 274,99 36,67 1,15 3. Cicir 103,98 135,83 18,50 0,57 157,18 202,40 26,83 0,84 192,77 247,66 33,25 1,03 4. Horia 207,99 274,33 37,28 1,14 344,43 441,95 74,43 1,84 420,98 537,27 99,14 2,24 TOTAL COMUNA VLADIMIRESCU 1184,65 1543,97 217,81 6,43 1710,75 2200,61 333,86 9,17 2115,61 2711,84 436,44 11,30

Debitele de calcul pentru re ţeaua de canalizare menajer ă şi sta ţiile de pompare sunt:

debite debite debite canal 2012 canal 2022 canal 2037 nr. menajer menajer menajer Localitatea crt. Q u orar max Q u orar min Q u orar max Q u orar min Q u orar max Q u orar min l/s l/s l/s l/s l/s l/s 1. Vladimirescu 39,11 1,13 56,21 1,54 74,27 1,91 2. Mâmdruloc 5,90 0,18 8,40 0,27 10,19 0,32 3. Cicir 5,14 0,16 7,45 0,23 9,24 0,29 4. Horia 10,36 0,32 20,67 0,51 27,54 0,62 TOTAL COMUNA 60,50 1,79 92,74 2,55 121,23 3,14 VLADIMIRESCU

Apele uzate menajere preluate de pe teritoriul celor patru localit ăți ale comunei Vladimirescu se vor evacua în sistemul de canalizare menajer ă al municipiului Arad.

3.9.4.Alimentare cu energie electric ă şi telecomunica ţii Din punct de vedere al aliment ării cu energie electric ă, strategia de dezvoltarea pe termen mediu şi lung are ca obiectiv principal extinderea re ţelei electrice de distribu ţie în noile zone de dezvoltare şi pentru noile obiective economice prev ăzute în aceste zone. Având în vederea vechimea re ţelei de distribu ţie existente, pentru por ţiunile de re ţea care nu mai prezint ă siguran ţă în exploatare şi trebuie urgent reabilitate, se propune înlocuirea conductoarelor

125 aeriene clasice de joas ă tensiune cu conductor torsadat tip TYIR; pentru buna între ţinere şi func ţionare a re ţelei aeriene de distribu ţie este important ă cosmetizarea arborilor. Extinderile re ţelelor de distribu ţie existente şi înlocuirea transformatoarelor existente în cazul unor defec ţiuni sau la expirarea duratei de via ţă se va face având în vedere cre şterea consumului de energie electric ă în viitor. Pe termen mediu şi lung se propune ca atât reabilitarea re ţelelor existente cât şi extinderea şi dezvoltarea de re ţele noi s ă se fac ă ţinând cont de cre şterea gradului de urbanizare a localit ăţilor, prev ăzut ă prin PUG şi anume: dotarea cu servicii publice şi private, prevederea de zone func ţionale pentru dezvoltarea activit ăţ ilor industriale, comerciale şi de servicii, prevederea de zone reziden ţiale. Ca urmare, pentru distribu ţia energiei electrice la consumatori, se propun ca direc ţii principale de dezvoltare, trecerea liniilor aeriene de distribu ţie în linii subterane şi implementarea schemelor de alimentare în bucl ă, specifice aliment ării consumatorilor urbani, în locul celor radiale existente. Fiderele ce formeaz ă buclele vor fi dimensionate la puterea nominal ă a posturilor de transformare, astfel c ă alimentarea unui nou consumator (în limita puterii disponibile) se poate face f ără a modifica re ţeaua de alimentare, iar conectarea acestora se face f ără sec ţionarea fiderului, ca în cazul utiliz ării schemei de distribu ţie radiale. În acest mod fiabilitatea re ţelei cre şte, re ţeaua de alimentare a consumatorilor devine o re ţea alimentat ă la dou ă capete, asigurându-se astfel o siguran ţă mai mare în alimentare, şi nefiind necesar ă întreruperea aliment ării tuturor consumatorilor de pe linie în caz de defect, ci doar izolarea por ţiunii avariate, pe perioada interven ţiei. Pentru noile zone de dezvoltare (reziden ţiale, industriale şi de dot ări) se propune ca extinderea re ţelelor de distribu ţie şi dezvoltarea de re ţele noi s ă se fac ă prin linii electrice subterane. Astfel, din noile posturi de transformare se propune a se realiza un sistem de distribu ţie de joas ă tensiune buclat cu func ţionare radial ă prin cabluri electrice montate subteran, pân ă la firidele principale de bran şament ale consumatorilor. În acest caz transformatoarele vor avea rezerva necesar ă de putere pentru preluarea integral ă a liniilor de joas ă tensiune care ar r ămâne nealimentate la avarierea transformatorului din postul de transformare învecinat. Iluminatul public se va alimenta radial din posturile de transformare şi va fi destinat ilumin ării str ăzilor, parcurilor şi parc ărilor publice. Se propune ca alimentarea iluminatului public să se fac ă, în toate zonele de dezvoltare, prin cabluri electrice montate subteran. Pentru noile zone reziden ţiale, industriale şi de dot ări propuse a se dezvolta în comun ă, va fi necesar ă realizarea unor planuri urbanistice zonale, care vor stabili necesarul şi solu ţiile concrete pentru rezolvarea conect ării lor la sistemul de distribu ţie a energiei electrice. La elaborarea acestor palnuri zonale se vor respecta prevederile normativului NTE 003/04/00 referitoare la culoarele de trecere pentru LEA MT şi LEA IT şi la coexisten ţa acestora cu drumuri, cl ădiri, împrejmuiri etc. Terenul pe care se afl ă instala ţiile electrice va r ămâne în proprietatea statului, în conformitate cu Legea nr.13/2007-Legea energiei electrice. Pentru fiecare construc ţie ce se va realiza, în conformitate cu planul urbanistic aprobat, se va solicita aviz de amplasament. În cazul în care în zon ă mai sunt şi alte instala ţii sau re ţele electrice care nu apar ţin SC Enel Distribu ţie SA, solicitantul va ob ţine obligatoriu avizul de amplasament şi de la proprietarul acelor instala ţii sau re ţele electrice (Transelectrica, Hidroelecrica, Termoelectrica etc.). Solu ţiile efective de alimentare cu energie electric ă pentru noii consumatori se vor definitiva în cadrul Fi şei de Solu ţie sau Studiului de Solu ţie, în cazul în care sunt necesare lucr ări de extindere de re ţele. Pentru realizarea efectiv ă a acestor lucr ări, atât în ceea ce prive şte solu ţia de alimentare cu energie electric ă, cât şi gestionarea instala ţiilor electrice propuse, investitorul se va adresa direct, sau prin intermediul proiectantului de specialitate, c ătre operatorul de distribu ţie a energiei electrice SC Enel Distribu ţie SA, UTR Arad pentru a ob ţine aprob ările şi avizele necesare. Proiectarea şi executarea lucr ărilor de mai sus se va face în conformitate cu prevederile Codului Tehnic al Re ţelelor Electrice de Distribu ţie aprobat cu decizie ANRE nr. 101 ⁄06.06.2000, de către societ ăţ i care de ţin competen ţe în acest sens, fiind autorizate de c ătre Autoritatea Na ţional ă de Reglementare a Energiei Electrice Bucure şti.

3.9.5.. Telecomunica ţii

În viitor se va putea asigura infrastructura de telecomunicatii, inclusiv prin extinderi

126 de retea, esalonat cu realizarea investitiilor publice si dezvoltarii socio- economic ă în zona respectiv ă.

3.9.6.Alimentare cu c ăldur ă În localita ţile comunei Vladimirescu în prima etap ă înc ălzirea se va face tot individual deoarece o înc ălzire în sistem centralizat este costisitoare în condi ţiile actuale..

3.9.7.Alimentare cu gaze naturale

Din analiza situa ţiei aliment ării cu gaze naturale, se constata c ă in toate aceste localit ăţ i au început s ă se realizeze parcel ări în vederea construirii de locuin ţe noi, iar unele au fost deja realizate, parcel ări ale gr ădinilor existente. Pentru alimentarea cu gaze naturale a acestor zone de locuin ţe se propune urm ătoarea solu ţie tehnic ă: - re ţele de distribu ţie gaze naturale de presiune redus ă ,(de tip ramificat ă respectiv buclat ă) , dispuse pe str ăzile acestor zone de locuin ţe. Re ţelele de distibu ţie gaze naturale de presiune redus ă propuse ,se vor racorda la re ţelele de distribu ţie gaze naturale presiune redus ă existente din vecin ătatea acestor zone de locuin ţe . Fiecare parcel ă , va dispune de un bran şament de gaze naturale. Având în vedere existenta conductelor de mare presiune care traverseaz ă teritoriul comunei, la amenajarea teritoriului trebuie s ă se respecte condi ţiile şi recomand ările Avizului societ ăţ ii Transgaz. NOTA Solu ţia tehnic ă definitiv ă o va stabili societatea licen ţiat ă de furnizarea a gazelor naturale, E ON GAZ Distribu ţie SA Sucursala Arad , conf.HG1043/2004 , odat ă cu depunerea documenta ţie de cerere de acord de acces la sistemul de distribu ţie a gazelor naturale.

3.9.8.Gospod ărie comunal ă Cimitirele existente în localit ăţ ile componente ale comunei corespund ca şi suprafa ţă în localit ăţ ile Cicir Mândruloc şi Horia, iar pentru localitatea Vladimirescu se propune un cimitir nou. Se propune realizarea de zone verzi de protec ţie între cimitire şi zona de locuin ţe existent ă, acolo unde este posibil. Se propune educarea locuitorilor în activitatea de strângere a gunoaielor - selectarea gunoaielor (sticl ă, hârtie, plastic. etc.) şi depozitarea corespunz ătoare a gunoaielor în locurile amenajate în pubele, urmând ca apoi acestea s ă fie colectate de serviciul de salubritate.

3.10. Protec ţia mediului În concordan ţă cu disfunc ţionalit ăţ ile aminite la paragraful 2.10 ( Probleme de mediu – Disfunc ţionalit ăţ i ), ca şi m ăsuri de protec ţia mediului, se fac urm ătoarele recomand ări: Depozitarea controlat ă a de şeurilor menajere şi industriale . Depozitarea gunoiului menajer pân ă la colectarea de serviciul de salubritate se va face selectiv în pubele , în condi ţii igienice( platforme betonate şi u şor de între ţinut)

În urma analizei zonelor şi a distan ţelor de siguran ţă furnizate în analizele de risc ale operatorilor SEVESO, propunem urm ătoarele restric ţii la construire: • În zonele de mortalitate ridicat ă să fie permisa doar constructia unitatilor economice cu un numar de angajati <100;

127 • În zonele de leziuni ireversibile să fie interzis ă construirea de locuin ţe, unit ăţi de înv ăță mânt, gradinite, institutii de interes public, camine de batrani, unit ăţi sanitare, cl ădiri cu aglomer ări de persoane permanente gen piete, targuri cu program permanent) ; • Permiterea construirii unor noi amplasamente de tip SEVESO, sa se faca numai dup ă o analiz ă de risc integrat ă pentru evaluarea Efectului Domino coroborat ă cu implementarea măsurilor de siguran ţă adecvate în vederea men ţinerii riscului în limite acceptabile; • Toti noi potentiali investitori, in zonele de resimtire a efectelor unui accident major, la solicitarea Certificatului de urbanism, vor fi informati despre riscul existent pe platforma industriala, si masurile de protectie ce se impun.

Organizarea sistemelor de spa ţii verzi - se propune amenajarea de spa ţii verzi în toate zonele nou introduse în intravilan destinate construirii de locuin ţe sau case de vacan ţă , cât şi de zone verzi de protec ţie a acestora fa ţă de surse poluante ( industrie, circula ţii majore, cimitire, rampe de gunoi ). Acest lucru este valabil şi în cazul zonelor de locuin ţe existente. - între ţinerea spa ţiilor verzi existente;

3.11.Reglement ări urbanistice Vor fi prezentate reglement ările şi categoriile de interven ţii urbanistice, dup ă cum urmeaz ă: Destina ţia terenurilor, zonele func ţionate rezultate Reglementarea destina ţiei terenurilor din localitate s-a f ăcut în cadrul plan şei 03 A - Reglement ări - zonificarea teritoriului. Zonele func ţionale au fost descrise la paragraful 5.3.7. - Zonificare func ţional ă. Intravilan propus. Odat ă cu încheierea aplic ării Legii nr. 18, va trebui s ă se treac ă la o actualizare a tuturor terenurilor şi trupurilor izolate din punct de vedere al proprietarilor. În ceea ce prive şte intravilanul localit ăţilor componente ale comunei, se va respecta zonificarea func ţional ă conform plan şelor: localitatea Vladimirescu Reglement ări urbanistice - nr.plan şă ……………………….03A. localitatea Cicir Mândruloc Reglement ări urbanistice - nr.plan şă ………………………03B localitatea Horia Reglement ări urbanistice - nr.plan şă ………………………03C

Zonele protejate şi limitele acestora Delimitarea suprafe ţelor de teren protejate cu valoare istoric ă, arheologic ă şi a zonelor protejate sanitar. În plan şa 01 “Încadrarea în teritoriu”, sunt marcate zonele de protec ţie a monumentelor ansambluri şi situri arheologige precum şi zonele de protec ţie sanitar ă pentru pu ţuri de captare a apei potabile, rezervoare de ap ă, cimitire. Construc țiilor aflate în zonele de protec ție a monumentelor sau siturilor arheologice propuse, vor trebuii s ă respecte reglement ările specifice zonei numai dup ă clasarea monumentelor și înregistrarea acestora în lista monumentelor și a siturilor arheologice. In „Studiul istoric al localitatilor comunei Vladimirescu, au fost reperate situri arheologice si monumente propuse : - localitatea Vladimirescu

128 - situri arheologice reperate VT 1b, VT 2a, VT3d, VT4d, VT5d, V2 sit, V3 sit, V12 sit, V14 sit, V15 sit, V16 sit, V17 sit, V18 sit - situl arheologic reperat si propus V16 sit PADUREA VRABIILOR - monumente propuse , BISERICA CATOLICA CENTRALA, PRIMARIA, BISERICA CATOLICA MICA, CALVARIA, BISERICA ORTODOXA SI CANTON CFR

- localitatea Horia, - situri arheologice reperate V4 sit, V5 sit, V6 sit, V7 sit - monumente propuse BISERICA CATOLICA

- localitatea Cicir Mandruloc - situri arheologice reperate V1 sit, V8 sit, V10 sit, V11 sit - monumente propuse BISERICA ORTODOXA MANDRULOC, CASA PAROHIALA MANDRULOC, BISERICA ORTODOXA CICIR

Interdic ţii temporare de construire Vor fi enumerate pentru fiecare localitate în parte zonele în care s-a instituit interdic ţie temporar ă de construire. Aceste zone se pun sub interdic ţie temporar ă de construire pân ă la elaborarea unui P.U.Z. Interdic ţiile de construire î şi pierd valabilitatea în momentul elimin ării cauzelor ce le-au determinat. Restric ţii privind regimul de în ălţime În general s-a propus respectarea regimului de în ălţime al zonei. Pentru zona central ă s-a propus un regim de în ălţime de P+1; P+2., P+3 Pentru principalele artere de circulaţie DJ 709 s-a propus un regim de în ălţime P+1; P+1+M. În restul localit ăţ ii regimul de în ălţime va fi P; P+M; P+1.

3.12. Obiective de utilitate public ă Ţinând cont de tema de proiectare, de posibilit ăţ ile reale de finan ţare (relativ reduse) cât şi de necesarul de dot ări rezultat din calcul, se propune realizarea urm ătoarelor obiective: Zone verzi şi terenuri de sport: Se propune amenajarea de spa ţii verzi în toate zonele nou introduse în intravilan destinate construirii de locuin ţe, cât şi de zone verzi de protec ţie a acestora fa ţă de surse poluante ( industrie, circula ţii majore, cimitire. ). Aceste zone sunt descrise la paragraful 3.7. Se dore şte amenajarea spa ţiilor verzi existente prin creerea de locuri de joac ă pentru copii, de locuri de odihn ă, agrementarea lor cu obiecte de mobilier urban în lungul lui DN 7. Gospod ărie comunal ă: pentru toate localit ăţ ile Se propune apelarea la serviciile unei firme de salubritate . Aceste au fost descrise la paragraful 3.7. Circula ţia: str ăzi noi în zonele introduse în intravilan; amenaj ări de intersec ţii; amenajarea intersec ţiilor conflictuale existente; Lucr ări edilitare: realizarea re ţelei de alimentare cu ap ă potabil ă; realizarea re ţelei de canalizare;

129 realizarea re ţelei de distribu ţie a gazelor naturale;

Tipuri de proprietate asupra terenurilor din intravilan În plan şa - Proprietatea asupra terenurilor sunt prezentate tipurile de proprietate a terenurilor, în func ţie de informa ţiile primite. Pentru Vladimirescu şi pentru localitatea apar ţin ătoare cât şi pentru trupuri izolate în intravilanul existent avem urm ătoarele tipuri de proprietate: proprietate public ă terenuri proprietate public ă de interes na ţional terenuri proprietate public ă de interes local proprietate privat ă terenuri proprietate privat ă (ale unit ăţ ilor administrativ teritoriale) de interes local terenuri proprietate privat ă a persoanelor fizice sau juridice În ceea ce prive şte situa ţia juridic ă a terenurilor datele nu sunt actulizate nu sunt date suficiente şi la zi pe toat ă suprafa ţa intravilanului. Având în vedere c ă nu toate unit ăţ ile economice s-au privatizat, c ă nu s-a încheiat ac ţiunea de inventariere a terenurilor conform H.G. nr. 834/1991, aplicarea deficitar ă a legii 18, fac ca datele privind regimul juridic al terenurilor s ă fie actualizate pentru întreaga suprafa ţă studiat ă. Pentru terenurile ce se propun a fi introduse în intravilan, situa ţia propriet ăţ ii asupra terenurilor şi actuala categorie de folosin ţă este urm ătoarea: Mărirea intravilanului s-a f ăcut cu urm ătoarele suprafe ţe:

SUPRAFA ŢĂ LOCALITATE INTRODUS Ă NOU ÎN INTRAVILAN (ha) Vladimirescu 200,02 Cicir Mândruloc 12,10 Horia 99,82 Trupuri izolate 198,51 TOTAL 510,45

Concluziile asupra conceperii şi conform ării zonelor, subzonelor, ansamblurilor urbane s-au materializat, prin reglement ările instituite în regulamentele

Circula ţia terenurilor Circula ţia terenurilor între de ţin ători, în func ţie de necesit ăţ ile de amplasare a noilor obiective de utilitate public ă, este eviden ţiat ă în plan şele 05, 08, “Proprietatea asupra terenurilor”. Situa ţia se prezint ă astfel: terenuri ce se inten ţioneaz ă a fi trecute în domeniul public al unit ăţ ile administrativ - teritoriale - sunt terenurile pe care se inten ţioneaz ă a fi amplasate obiective de utilitate public ă: - drumurile din zonele noi propuse pentru construc ţii de locuin ţe şi din zonele industriale - zonele verzi de protec ţie terenuri aflate în domeniul privat al statului, destinate concesion ării

130 În aceast ă categorie intr ă terenurile care au fost introduse în intravilan şi care urmeaz ă a fi concesionate pentru construire de locuin ţe sau pentru unit ăţ i economice (industrie), depozite, prest ări servicii). De asemenea şi terenurile din intravilanul existent care sunt în proprietatea Prim ăriei sunt destinate concesion ării pentru unit ăţ i industriale şi depozitare.

Concluzii - Măsuri în continuare AMENAJAREA ŞI DEZVOLTAREA UNIT ĂŢ II TERITORIAL - ADMINISTRATIVE DE BAZĂ ÎN TOTALITATE EI, ÎN CORELARE CU TERITORIILE ADMINISTRATIVE ÎNCONJUR ĂTOARE Posibilit ăţ ile de dezvoltare, în continuare, a comunei sunt legate de dep ăş irea crizei economice acute prin care trece întreaga economie na ţional ă şi evitarea croniciz ării ei. Planul Urbanistic General a fost elaborat ţinând cont de o serie de factori precum: prevederile P.A.T.J. privind strategiile de termen scurt, mediu, si lung de dezvoltare a jude ţului, de situarea comunei în re ţeaua de localit ăţ i a jude ţului, de c ăile de comunica ţie şi de transport, lucr ările majore propuse în teritoriu, muta ţiile intervenite în folosin ţa terenurilor, dezvoltarea în teritoriu a echip ării edilitare.

Şansele de relansare economico - social ă a localit ăţ ilor, în corelare cu programul propriu de dezvoltare. Obiectivele conducerii locale sunt îndreptate spre atragerea de cât mai mul ţi investitori, care prin realizarea investi ţiilor pe care le au în plan s ă asigure relansarea economic ă a localit ăţ ii, atât pe termen mediu cât şi pe termen lung. De asemenea realizarea unui plan de dezvoltare cât mai flexibil prezint ă şanse mari de rezolvare a dezideratelor propuse. Nu sunt neglijabile nici grija pentru asigurarea dot ărilor şi a c ăilor de acces pentru tot teritoriul administrativ. În era informa ţional ă. a c ărei apari ţie se preconizeaz ă într-un timp relativ scurt, distan ţele nu vor mai constitui o barier ă, eventualii investitori, luând în calcul mai mult calitatea mâinii de lucru şi a condi ţiilor optime de dezvoltare. În vederea atragerii de investitori, conducerea local ă trebuie s ă-şi sus ţin ă punctul de vedere, s ă prezinte avantajele locale privind amplasarea comunei, a amplasamentelor rezervate pentru zonele industriale cât şi facilit ăţ ile acordate prin accesul la re ţelele edilitare, leg ătur ă direct ă la marile c ăi de trafic rutier şi feroviar, dar şi mâna de lucru ieftin ă din zon ă şi calitatea acesteia. De luat în considerare sunt şi necesit ăţ ile unor categorii de oameni care prin activitatea lor şi a unui num ăr redus de angaja ţi pot oferi servicii în toate domeniile vie ţii, domeniul serviciilor fiind unul foarte deficitar. Tendin ţele în modul de locuire contemporan ă sunt canalizate spre satisfacerea necesit ăţ ilor de via ţă (odihn ă, recreere, prepararea şi servirea mesei, igienice etc), dar şi pentru satisfacerea activit ăţ ilor legate de rela ţiile sociale ale locuitorilor (primirea oaspe ţilor etc) sau de informare (teleinformare, pres ă etc) sau de prelungirea unor tipuri de preocup ări profesionale pentru exercitarea profesiei (fie informarea pentru preg ătirea intelectual ă la profesori, doctori etc, fie spa ţii pentru exercitarea unor meserii, sunt cele mai adaptate necesit ăţ ilor actuale. Spa ţiile destinate practic ării meseriei la domiciliu pot fi împ ărţite la rândul lor în dou ă: unul care este destinat ca atelier şi altul ca spa ţiu de vânzare, primire). De regul ă, acestea vor fi ateliere mici, nepoluante, cu un număr de angaja ţi pân ă la 3 persoane, care prin activitatea lor nu produc poluarea aerului, solului, subsolului, a sitului, a vecinilor.

131 Categorii principale de interven ţie, care s ă sus ţin ă materializarea programului de dezvoltare Pornind de la analiza situa ţiei existente şi a studiilor privind completarea şi diversificarea re ţelelor publice în concordan ţă cu op ţiunile popula ţiei şi necesarul preliminar în raport cu normativele în vigoare pentru toate categoriile de servicii, m ăsurile de interven ţie au fost tratate am ănun ţit la paragrafele: 3.2. Evolu ţie posibil ă, priorit ăţ i 3.3. Optimizarea rela ţiilor în teritoriu 3.4. Dezvoltarea activit ăţ ilor 3.6. Organizarea circula ţiei 3.9. Dezvoltarea echip ării edilitare 3.12. Obiective de utilitate public ă Strategia de organizare adoptat ă pentru dezvoltarea localit ăţ ii trebuie s ă fie suficient de flexibil ă pentru a se adapta la schimb ările neprev ăzute de situa ţie, dar trebuie s ă fie suficient de ferm ă pentru a se asigura direc ţii clare administra ţiei locale referitor la politica de investi ţii. Priorit ăţ i de interven ţie, în func ţie de necesit ăţ i şi op ţiunile popula ţiei Poate cea mai ardent ă necesitate a popula ţiei în perioada actual ă, este posibilitatea de a avea asigurate locurile de munc ă, direc ţie înspre care se îndreapt ă şi conducerea Consiliului Local. În acest sens, prin prezentul proiect s-au f ăcut propuneri pentru dezvolt ărea prioritare a activit ăţ ilor economice care s ă duc ă în primul rând la valorificarea poten ţialului natural, economic şi uman existent pe teritoriul comunei. Acest program trebuie sus ţinut de Consiliul local prin politicile proprii de dezvoltare a localit ăţ ii, care s ă sprijine ini ţiativa privat ă prin

Intocmit : Arh. Serban Elvira

132