Schema Cu Riscurile Teritoriale

NESECRET

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUATII DE URGENTA

INSPECTORATUL PENTRU SITUATII DE URGENTA “BISTRITA” AL JUDETULUI BISTRITA-NASAUD

APROB PREŞEDINTELE COMITETULUI JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ PREFECT

Daniel Cristian FLORIAN DE ACORD ROG APROBAŢI ŞEFUL INSPECTORATULUI PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BISTRIŢA”AL JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD Locotenent colonel,

Dr. ing. Constantin FLOREA

SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE

ACTUALIZATĂ ÎN ANUL 2011

NESECRET SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE DIN JUDEŢUL BISTRIŢA NĂSĂUD

I. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE SCHEMEI CU RISCURILE TERITORIALE DIN ZONA DE COMPETENŢĂ

Experienţa şi realitatea au demonstrat, însă că oricât de dezvoltat economic ar fi un stat, formele de manifestare şi urmările dezastrelor naturale şi tehnologice fac, uneori imposibilă orice acţine de răspuns, indiferent cât de bine ar fi ea concepută şi organizată. Schema cu riscurile teritoriale se elaborează în scopul identificării şi evaluării tipurilor de risc specifice zonei de competenţă, pentru stabilirea măsurilor în domeniul prevenirii şi intervenţiei precum şi pentru aplicarea şi cuprinderea acestora, de către autorităţile administraţiei publice locale, în “Planul de analiză şi acoperire a riscurilor teritoriale în zona de competenţă”. Schema cu riscurile teritoriale are ca obiectiv fundamental cunoaşterea caracteristicilor, formelor de manifestare, realizarea în timp scurt, în mod organizat şi printr-o concepţie unită a măsurilor necesare, credibile, realiste şi adecvate de protecţie a a populaţiei în cazul producerii unor dezastre naturale şi tehnologice în scopul eliminării sau limitării pierderilor de vieţi omeneşti, valori de patrimoniu, pagubelor materiale şi factorilor de mediu. În vederea îndeplinirii acestui deziderat fundamental schema cu riscuri teritoriale defineşte următoarele obiective:  Identificarea, monitorizarea şi gestionarea tipurilor de rescuri generatoare de dezastre naturale şi tehnologice existente pe teritoriul judeţului sau pe teritoriul judeţelor vecine care ar putea afecta şi teritoriul judeţului;  Informarea şi pregătirea preventivă a populaţiei cu privire la pericolele la care este expusă;  Organizarea şi asigurarea stării de operativitate şi a capacităţii de intervenţie optime a serviciilor pentru situaţii de urgenţă şi a celorlalte organisme specializate cu atribuţii în domeniu;  Înştiinţarea oportună a autorităţilor administraţiei publice locale despre evoluţia spre dezastru a factorilor de risc natural sau tehnologic;  Protecţia populaţiei, bunurilor materiale, valorilor culturale şi arhivistice precum şi a mediului împotriva efectelor dezastrelor;  Realizarea preventivă a măsurilor de protecţie civilă prin evacuare, adăpostire, asanare pirotehnică, asistenţă sanitară şi decontaminare;  Planificarea, organizarea, pregătirea şi conducerea acţiunilor de intervenţie pentru înlăturarea urmărilor dezastrelor;  Organizarea şi executarea intervenţiei operative pentru reducerea pierderilor de vieţi omeneşti, limitarea şi înlăturarea efectelor situaţiilor de urgenţă civilă şi pentru reabilitarea utilităţilor publice afectate;  Limitarea şi înlăturarea efectelor dezastrelor. INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BISTRIŢA” pag._____ AL JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD Bistriţa, Str.Sigmirului, nr.16, cod poştal 420158, Tel. 0263/239404, Fax 0263/232128, E-mail : [email protected], http://www.isu-bistrita.ro SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE DIN JUDEŢUL BISTRIŢA NĂSĂUD

2. DESCRIEREA ZONEI DE COMPETENŢĂ

2.1. ASPECTE ADMINISTRATIVE

Judeţul cuprinde în limitele sale o suprafaţă de 5305 km2, reprezentând 2,23% din teritoriul ţării, în alcătuirea sa intră un municipiu, 3 oraşe, 58 comune şi 235 sate:

1. Municipiul Bistriţa – reşedinţa judeţului – ca are ca localităţi componente: Ghinda, Sărata, Sigmir, Slătiniţa, Unirea şi Viişoara;

ORAŞE: 1. Oraşul Beclean - ce are în componenţă satele: Coldău, Figa şi Rusu de Jos; 2. Oraşul Năsăud- cu localităţile componente: Luşca şi Liviu Rebreanu (vechea denumire era Prislop, de unde şi-a ales o parte din personaje scriitorul Liviu Rebreanu în romanul „ION”); 3. Oraşul Sângeorz Băi – cu localităţile : Cormaia şi Valea Borcutului.

COMUNE: 1. Bistriţa Bârgăului cu satele: Bistriţa Bârgăului şi Colibiţa; 2. Braniştea, cu satele: Braniştea , Cireşoaia şi Măluţ; 3. Budacu de Jos, cu satele: Budacu de Jos, Buduş, Jelna, Monariu şi Simioneşti; 4. Budeşti, cu satele – Budeşti, Budeşti – Fânaţe, Ţagu şi Ţăgşor; 5. Căianu Mic, cu satele – Căianu Mic, Căianu Mare, Ciceu Poieni, Dobric, Dobricel şi Dumbrăviţa; 6. Cetate, cu satele – Satu Nou, Orheiu Bistriţei şi Pietriş ; 7. Ciceu Giurgeşti, cu satele – Ciceu Giurgeşti şi Dumbrăveni; 8. Ciceu Mihăieşti, cu satul – Ciceu Mihăieşti. 9. Chiochiş, cu satele – Chiochiş, Apatiu, Bozieş, Cheţiu, Manic, Sânicoară, Strugureni şi Ţentea; 10.Chiuza, cu satele – Chiuza, Mireş, Piatra şi Săsarm; 11.Coşbuc, cu satele – Coşbuc şi Bichigiu; 12.Dumitra, cu satele – Dumitra, Cepari şi Tărpiu; 13.Dumitriţa, cu satele – Dumitriţa, Ragla şi Budacu de Sus; 14.Feldru, cu satele – Feldru şi Nepos; 15.Galaţii Bistriţei, cu satele – Galaţii Bistriţei, Albeştii Bistriţei, Dipşa, Herina şi Tonciu; 16.Ilva Mare, cu satele – Ilva Mare şi Ivăneasa; 17.Ilva Mică; 18.Josenii Bârgăului, cu satele – Josenii Bârgăului, Mijlocenii Bârgăului, Rusu Bârgăului şi Strâmba;

19.Lechinţa, cu satele – Lechinţa, Bungard, Chiraleş, Sângeorzul Nou, Sâniacob, Ţigău şi Vermeş; 20.Leşu, cu satele – Leşu şi Lunca Leşului; 21.Livezile, cu satele – Livezile, Cuşma, Dorolea, Dumbrava şi Valea Poienii; 22.Lunca Ilvei; 23.Maieru, cu satele – Maieru şi Anieş; 24.Matei, cu satele – Matei, Bidiu, Corvineşti, Enciu, Fântânele şi Moruţ; 25.Măgura Ilvei, cu satele – Măgura Ilvei şi Arşiţa; 26.Mărişelu, cu satele - Mărişelu, Bârla, Domneşti, Jeica, Măgurele, Neţeni şi Sântioana; 27.Miceştii de Câmpie, cu satele – Miceştii de Câmpie, Fântâniţa şi Visuia; 28.Milaş, cu satele – Milaş, Comlod, După Deal, Ghemeş, Hirean şi Orosfaia; 29.Monor, cu satele – Monor şi Gledin; 30.Negrileşti, cu satele – Negrileşti, Purcărete şi Breaza; 31.Nimigea, cu satele – Nimigea de Jos, Nimigea de Sus, Floreşti, Mintiu, Tăure, Mocod şi Mogoşeni; 32.Nuşeni, cu satele – Nuşeni, Beudiu, Dumbrava, Feleac, Malin, Rusu de Sus şi Viţa; 33.Parva; 34.Petru Rareş, cu satele – Reteag, Baţa, Ciceu – Corabia,şi Leleşti; 35.Poiana Ilvei, cu satul - Poiana Ilvei; 36.Prundu Bârgăului, cu satele – Prundu Bârgăului şi Susenii Bârgăului; 37.Rebra; 38.Rebrişoara, cu satele – Rebrişoara, Gersa I, Gersa II şi Podirei; 39.Rodna, cu satele – Rodna şi Valea Vinului; 40.Romuli, cu satale – Romuli şi Dealul Ştefăniţei; 41.Runcul Salvei, cu satul – Runcu Salvei; 42.Salva, cu satele – Salva; 43.Silivaşu de Câmpie, cu satele – Silivaş, Draga, Fânaţele şi Porumbeni; 44.Sânmihaiu de Câmpie, cu satele – Sânmihaiu de Câmpie, Brăteni, La Curte, Sălcuţa, Stupini şi Zoreni; 45.Spermezeu, cu satele – Spermezeu, Hălmăsău, Lunca Borlesei, Păltineasa, Sita, Şesuri şi Spermezeu-Vale; 46.Şanţ, cu satele – Şanţ şi Valea Mare; 47.Şieu, cu satele – Şieu, Ardan, Posmuş şi Şoimuş; 48.Şieuţ, cu satele – Şieuţ, Lunca, Ruştior şi Sebiş; 49.Şieu – Măgheruş, cu satele – Şieu-Măgheruş, Arcalia, Chintelnic, Crainimăt, Podirei, Sărăţel şi Valea Măgheruşului; 50.Şieu – Odorhei, cu satele – Şieu-Odorhei, Agrişul de Jos, Agrişul de Sus, Bretea, Coasta, Şirioara şi Cristur-Şieu; 51.Şintereag, cu satele – Şintereag, Blăjenii de Jos, Blăjenii de Sus, Caila, Cociu, Şieu Sfântu şi Şintereag –Gară;

52.Teaca, cu satele – Teaca, Archiud, Budurleni, Ocniţa, Pintic şi Viile-Tecii; 53.Telciu, cu satele – Telciu, Fiad şi Telcişor; 54.Tiha Bârgăului, cu satele – Tiha Bârgăului, Ciosa, Mureşenii Bârgăului, Tureac şi Piatra Fântânele; 55.Târlişua, cu satele – Târlişua, Agrieş, Agrişel, Borleasa, Cireaşi, Lunca Sătească, Molişet, Oarzine, Şendroaia şi Răcăteşu; 56.Uriu, cu satele – Uriu, Cristeşti Ciceului, Hăşmaşu Ciceului şi Ilişua; 57.Urmeniş, cu satele – Urmeniş, Câmp, Coşeriu, Delureni, Fânaţe, Podeni, Scoabe, Şopteriu, Valea şi Valea Mare; 58. Zagra, cu satele – Zagra, Aluniş, Perişor, Poienile Zagrei şi Suplai.

2.2. AŞEZARE GEOGRAFICĂ ŞI RELIEF

1. AŞEZAREA Judeţul Bistriţa – Năsăud este situat în partea de nord a României, între paralelele 47037” şi 47048” latitudine nordică, între meridianele 23027” şi 25036” longitudine estică, fiind încadrat de judeţele Maramureş la nord, Suceava la est, Mureş la sud şi Cluj la vest. În cadrul marilor unităţi de relief, judeţul înglobează zona de contact a Carpaţilor Orientali cu Depresiunea Transilvaniei, respectiv bazinul superior al Someşului care cu afluenţii săi (Şieu, Bistriţa, Sălăuţa, Ilva, etc.) precum şi o mică porţiune din bazinul mijlociu al Mureşului.

2. RELIEFUL Relieful judeţului este variat şi complex. Dispus sub forma unui vast amfiteatru natural cu doar două trepte, munţi şi dealuri, lipsind câmpia pe care încearcă s-o suplinească luncile, uneori destul de largi, ale văilor principale. Treapta montană are aspectul unui arc de cerc, orientat cu partea convexă spre Maramureş şi Moldova, cu înălţimi medii de 1500 m, dar cu piscuri înalte în Munţii Rodnei şi Călimani. Împreună cu prelungirile lor munţii însumează aproximativ o treime din suprafaţa judeţului. În zona muntoasă intră părţi ale masivelor muntoase Ţibleş, Radna Suhard, Bârgău şi Călimani.

MUNŢII ŢIBLEŞ: - reprezintă ultima subunitate a grupei vulcanice maramureşene. Sunt situaţii în zona de nord-est a judeţului, fiind cuprinşi între valea Bradului în vest şi culoarul Sălăuţei în est. Sunt alcătuiţi din andezite, diorite, gabbouri de vârstă omogenă. În zona de sud şi nord – est , zona montană se grefeşte pe tafuri andezitice, grasii şi marne cretacice sau eocene. Masivul este puternic împădurit. Piscul cel mai înalt îl reprezintă Ţibleşul cu înălţimea de 1839 m.

MUNŢII RODNEI – sunt situaţi în partea de nord şi nord – est a judeţului. În vest sunt limitaţi de valea Sălăuţei, pasul Şetref şi valea Caselor îi despart de Obcinele Bucovinei, iar în sud se învecinează cu Munţii Bârgăului. Munţii Rodnei reprezintă cea mai importantă unitate montană din cuprinsul judeţului şi se impun prin masivitatea lor, având o suprafaţă de 1 300 km2. Sunt constituiţi din şisturi cristaline, epizonale şi formaţiuni sedimentare vechi, injectate uneori de graisuri, diorit, granite. Munţii Rodnei prezintă un relief puternic fragmentat, cu forme semeţe, văii adânci, suprafeţe de netezire etajate în trepte, circuri glaciare. Cele mai înalte vârfuri sunt: vârful Pietrosul- 2305 m şi vârful Ineu 2279m. Deşi unitari, munţii Rodnei, datorită unor aspecte morfologice particulare, pot fi separaţi în trei compartimente distinctive: Masivul Ineu, Masivul Pietrosul şi Masivul Bătrâna.

MUNŢII BÂRGĂULUI: străjuiesc judeţul în partea de est şi alcătuiesc a treia unitate montană mai redusă ca suprafaţă şi înălţime, ceea ce le-a adus şi numele de “Muncei“. Aceşti munţi se limitează la nord cu valea Someşului Mare şi versantul sudic al Munţilor Rodnei, la vest cu Pasul Strâmba, la sud cu valea Bistriţei Ardelene, iar la est cu valea Dornei şi vârfurile Buba şi Dăblidan. Munţii Bârgăului se caracterizează prin prezenţa vulcanismului substructural care a străpuns sedimentarul ridicându-se cu peste 500 m faţă de formele monotone, etajate, aproape plane ale sedimentarului.

Reţeaua hidrografică a compartimentat aceşti munţi în trei unităţi distincte: în partea vestică, un şir de intruziuni vulcanice, cu aspect de clăi, constituit din masivele Măgura Cornii ( 1457 m ), Heniu Mare ( 1611 m ), Miroslava (1625), etc.

MUNŢII CĂLIMANI: reprezintă cel mai înalt masiv vulcanic din ţară, constituind prin creasta principală, linia de separaţie între patru judeţe care se întâlnesc aici: Suceava, Mureş, Harghita, Bistriţa-Năsăud În interiorul judeţului este cuprinsă numai partea nord-vestică a masivului Călimani, limitată la sud de creasta principală ce pleacă din Poiana Tomii (1469 m) spre Moldova (1570m), Piatra lui Irimie, Bistriciorul (1190 m) iar de aici, limita judeţului urmăreşte spre nord Struniorul, Viişoara şi Buba.

Relieful integrat în limitele judeţului s-a modelat pe aglomerate andezitice, lave andezitice, tafuri în straturi paralele, orizontal sau în trepte, toate devenind erupţii succesive. Lipsa pasurilor se justifică prin masivitatea lor accentuată şi structura lor geologică. Înălţimea maximă o atinge prin vârful Pietrosul (2100 m).

DEALURILE ŞI PODIŞURILE

Zona Dealurilor, este cea de-a doua treaptă de relief ce ocupă două treimi din suprafaţa judeţului şi include următoarele subunităţi: Ţara Năsăudului, un complex de dealuri cu structură monoclinală, foliate, puternic fragmentate, ferestruite de o serie de afluenţi ai Someşului Mare, pe dreapta, cu bazinele depresionare în cursul lor ( Gersa, Parva, Rebra, etc. ), toate populate din timpuri foarte vechi. La sud de Platforma Năsăudului, în partea centrală a judeţului, între Someşul Mare, Şieu, Bistriţa şi Munţii Bârgăului s-a conturat o regiune colinară denumită Dealurile Bistriţei. Ea este alcătuită dintr-un ansamblu de culmi longitudinale, fragmentate într-o serie de coline cu altitudini cuprinse între 400-700 m, acoperite cu păduri de foioase şi livezi. Dealurile Bistriţei alcătuiesc de fapt o asociere de trei bazine depresionare care s-au format sub acţiunea erozională a apelor curgătoare, fiecare fiind drenat de câte o vale principală. Acestea sunt: Depresiunea Dumitra-Tăure, situată de-a lungul văii Rosua, Depresiunea Livezile-Bârgău, pe valea Bistriţei Ardelene şi Depresiunea Budacului, pe valea Budacului, la vest de Piemontul Călimanilor. În partea vestică a masivului munţilor Călimani se află Piemontul Călimanilor , cuprins între văile Bistriţei Ardelene şi Şieului, format din pietrişuri şi bolovănişuri andezitice. Între valea Şieului şi valea Dipşei se profilează Dealurile Şieului, cu altitudini cuprinse între 500-600 m, ce culminează cu Vârful Păltinişu ( 691 m ), dealuri formate din sedimente miocene şi străpunse de sâmburi de sare, ce au două înşeuări transversale – Herina şi Posmuş, pe unde trec drumurile spre Câmpia Transilvaniei. INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BISTRIŢA” pag._____ AL JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD Bistriţa, Str.Sigmirului, nr.16, cod poştal 420158, Tel. 0263/239404, Fax 0263/232128, E-mail : [email protected], http://www.isu-bistrita.ro SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE DIN JUDEŢUL BISTRIŢA NĂSĂUD

Partea sud-vestică a judeţului se caracterizează printr-un relief cu văi largi, culmi mai line, cuprinzând o parte din Câmpia Transilvaniei. Partea nord-vestică este modelată în formaţiuni sedimentare şi aparţine Podişului Someşan, din ale cărui subunităţi în cuprinsul judeţului sunt cunoscute ca: Depresiunea Breaza, sculptată în cursul superior al râului Ilişua, Depresiunea Reteagului, în cursul inferior al aceluiaşi râu şi Dealurile Suplaiului cu un relief intens fragmentat, brăzdat de văi cu defilee tăiate în tufuri, în alternanţă cu mici depresiuni, în care satele se desluşesc greu din desişul livezilor. Zona de luncă, constituie treapta cea mai joasă de relief şi însoţeşte cursul principalelor râuri, în special al Someşului Mare şi al afluenţilor săi. Ea reprezintă circa 3% din suprafaţa totală a judeţului Bistriţa-Năsăud. Lunca Someşului Mare debutează în comuna Şanţ, la poalele munţilor Rodnei, se lărgeşte, în mod neuniform spre aval, ajungând până la 3,5 km lăţime la Reteag. Lunci mai puţin dezvoltate se află pe Bistriţa Ardeleană în aval de Prundu Bârgăului, pe Şieu, în aval de Domneşti, pe Sălăuţa, între Telciu şi Salva şi pe Budac în aval de Dumitriţa şi Ragla.

CARACTERISTICILE PEDOLOGICE ALE SOLULUI:

Datorită diversităţii reliefului şi formaţiunilor geologice subsolul judeţului Bistriţa – Năsăud cuprinde o gamă largă de resurse subterane ca: materiale de construcţii, minerale utile, (ape minerale, sare, gaz metan, şisturi bituminoase s.a) majoritatea în cantităţi apreciabile. „Materialele de construcţii sunt de natură epurativă (andezite şi dacite ce se exploatează la Sângeorz – Băi, Poiana Ilvei, Măgura Ilvei etc.) metamorfică (marmura de diferite nuanţe), care aflorează la Anieş, Parva, Maieru şi Sângeorz – Băi şi sedimentară (argile, tufuri vulcanice şi calcaroase). Zăcămintele de gaz metan sunt cantonate în partea sudică a judeţului (Matei, Enciu, Stupini, Silivaşu de Câmpie, etc) cărbunii din valea Budacului şi la Galaţii Bistriţei”. Zăcămintele de metale neferoase (Cu, Pb, Zn, etc.) se găsesc în partea sudică a harstului cristalin al Munţilor Rodnei (Rodna, Valea Vinului, Şanţ, Valea Blasnei) fiind de origine hidrotermală, legate genetic de masele eruptive intrusive care au afectat atât sedimentul, cât şi eruptivul din acest sector. Concentraţiile sunt alcătuite predominant din următoarele minerale: pirită, calcopirită, galenă, blendă, cărora li se asociază în cantităţi mici aurul şi argintul, iar ca minerale de gangă: cuarţul, calcitul, dolamitul, etc. Zăcămintele nemetalifere şi roci utile apar atât în cristalinul Rodnei cât şi în formaţiunile eruptive şi sedimentare. Menţionăm depozitele de caolin din Munţii Rodnei (Parva, Cormaia etc.); pegmatitele din bazinele hidrografice ale văilor Rebra şi Cormaia, grafitul de pe valea Arieşului şi Izvorul Băilor; muscovitul din bazinul văii Cormaia; diaposidul şi termalitul din aceeaşi zonă.

O altă bogăţie de seamă a judeţului o constituie sarea. Ea este prezentă la suprafaţă în apropierea suprafeţei sau la adâncime, pe toată întinderea zonei de dealuri (Sărăţel, Pintic, Figa şi Chiuza etc.). Rocile bituminoase din paleogen şi micenul inferior sunt prezente în cantităţi apreciabile (Romuli, Sângeorz – Băi, Ilva). Marmura (albă, alb-albăstruie, cenuşie, etc.) se exploatează pe Valea Cormaia, şi pe Valea Anieşului, dar rezerve exploatabile există şi în alte sectoare. O importantă rocă de construcţie, cu însemnate rezerve localizate la Susenii Bârgăului, Căianu Mic, Dobric, Ilişua, Uriu, Reteag, este tuful vulcanic din sedimente badenine (tuful de Dej), argilele, marnele, gresiile, nisipurile şi pietrişurile cu întrebuinţări multiple, ce ocupă o mare suprafaţă în zona sedimentară a judeţului.

2.3. CARACTERISTICI CLIMATICE:

Aparţinând atât sectorului cu climă continental-moderată, cât şi celui cu climă de munte, judeţul Bistriţa-Năsăud se încadrează în cea mai mare parte în ţinutul climatic al Podişului Transilvaniei, iar cu părţile marginale dinspre nord şi est, în ţinutul climatic al munţilor înalţi cu pajişti alpine. Efectul maselor de aer polar, maritim din vest este mai puternic în special în intervalul rece al anului ( octombrie- aprilie ), când activitatea frontală este deosebit de intensă. Anotimpurile de tranziţie (primăvară-toamnă ) sunt mai scurte în comparaţie cu sudul ţării, iernile mai lungi şi umede, iar verile călduroase şi destul de umede. În ceea ce priveşte radiaţia solară, regimul anual înregistrează valoarea maximă în luna iunie şi minimă în luna decembrie. În ceea ce priveşte temperatura aerului sunt de menţionat următoarele aspecte: mediile anuale pe cele mai înalte culmi montane ( Rodna şi Călimani ) au valori cuprinse între 0-2 grade Celsius, iar în perimetrul Sud-Vest, între 8-8,5 grade Celsius; pe dealurile Năsăudului şi Bistriţei valorile medii variază între 6-8,5 grade Celsius. Temperatura medie a lunii iulie oscilează între 8-19 grade Celsius; în zona de munte valorile medii lunare ajung între 14-15 grade Celsius, în timp ce în zona de podiş ele ating 16 grade Celsius. Primele îngheţuri se produc toamna, înainte de 1 octombrie, iar ultimele îngheţuri după 1 mai, rezultând un interval mediu anual, fără îngheţuri de aproximativ 100-120 de zile. Precipitaţiile atmosferice , în funcţie de altitudine şi anotimp nu depăşesc în general media pe ţară. Pe baza măsurătorilor efectuate rezultă că valori anuale ridicate se înregistrează în munţii Rodnei ( 1400 mm ), Ţibleş ( 1200 mm ) şi Suhard ( 1000 mm ). Mai bine de jumătate din suprafaţa judeţului primeşte în medie, anual peste 800 mm. Cele mai reduse cantităţi, între 650-750 mm cad în extremitatea de sud-vest a judeţului. În regiunea montană înaltă predomină precipitaţiile atmosferice solide. Cantitatea cea mai mare de precipitaţii se înregistrează în luna iunie, când au fost atinse uneori medii între 88,6 mm la Teaca şi peste 1300 mm în zonele montane, ca o consecinţă a dezvoltării anticiclonului Azaric, care favorizează formarea norilor. Cantităţile cele mai mici de precipitaţii se înregistrează în luna ianuarie, când valorile nu depăşesc 80-100 mm în zona montană şi luna februarie pentru zonele de deal şi câmpie când valoarea medie a precipitaţiilor nu depăşeşte 20 mm. Dacă în zonele situate la peste 800 m valorile medii ale precipitaţiilor sunt ridicate, în zona de deal ele se diminuează spre sud-vest, până la mai puţin de 650 mm ( Teaca 635 mm ). Există situaţii când cantităţile de precipitaţii sunt mai reduse decât în zonele învecinate ( Valea Ilişua, Valea Rebrei, Valea Sălăuţei, etc. ), aceasta explicându-se prin faptul că aceste văi se găsesc orientate pe direcţia nord-sud faţă de circulaţia vestică a curenţilor de aer care este dominantă.

Primele căderi de zăpadă îşi fac apariţia în jurul datei de 8 noiembrie în munţii Rodnei şi ţin până în jurul datei de 25 aprilie.

Datorită faptului că judeţul este situat într-o arie temperat continentală, în principal, face ca şi regimul hidrologic să urmeze în mare aceleaşi caracteristici:  Perioade lungi cu debite ce oscilează în jurul valorii multianuale;  Perioade cu regim de ape mici ( iarna coroborate cu o alimentare subterană slabă );  Perioade când se produc viituri puternice pe principalele cursuri de apă sau ca urmare a torenţilor. Monitorizarea potenţialului hidrologic al judeţului se realizează prin 32 de staţii hidrometrice locale şi a unei staţii hidrologice judeţene. Câteva din valorile debitelor medii multianuale şi a valorilor maxime se prezintă astfel :

Staţia Râul Q mediu Q maxim Data hidrometrică multianual mc/s Istoric producerii mc/s Beclean 47,3 2010,0 13.05.1970 Nepos Someşul Mare 17,4 850,0 Rodna 5,47 145,0 17.02.1980 Şintereag Şieu 15,0 1130,0 13.05.1970 Bistriţa Bistriţa 7,70 618,0

Vânturile . Teritoriul judeţului este afectat în principal de vânturile din sectorul vestic, cu schimbări evidente de la vară la iarnă. Cele mai puternice vânturi suflă în perioada lunilor aprilie-iunie, iar cele mai slabe ca frecvenţă şi intensitate în lunile noiembrie-decembrie. În zona de munte sunt obişnuite brizele de munte şi de vale, iar în bazinele depresionare intramontane predomină în cursul anului calmul atmosferic.

Fenomene meteorologice extreme  Un fenomen meteorologic rar întâlnit la noi în judeţ tip tornadă, s-a produs în data de 26.05.2010, când în comunele Silivaşu de Câmpie şi Urmeniş au fost afectate: 15 case, 33 anexe gospodăreşti, o linie de telecomunicaţii şi 3 linii de energie electrica de medie tensiune.  În data de 12.06.2010 o furtună de mare intensitate a afectat municipiul Bistriţa şi comunele învecinate acestuia, înregistrându-se următoarele: distrugerea sau avarierea grava a 33 acoperişuri de bloc, afectarea a 43 case, 41 gospodării, 2 obiective social economice, 0,06 km drum naţional, 0,24 km drum judeţean, 12,6 km drum comunal şi stradal, 41 obiective au rămas fără energie electrică, 2 linii de medie tensiune avariate, 3 posturi de transformare avariate, 4 linii electrice de cale ferate au fost rupte, 15 podeţe afectate şi 75 hectare teren agricol inundat.

Teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud este drenat de o reţea hidrologică bine reprezentată, axată pe râul principal Someşul Mare, ce izvorăşte din Carpaţii Orientali, de sub culmea Suhardului şi afluenţii săi mai importanţi: Valea Mare, Anieş, Cormaia, Rebra, Sălăuţa şi Ilişua, care coboară de pe versantul sudic al munţilor Rodnei şi Ţăbleşului. La aceasta se adauga Ilva, cu Leşu Ilvei, ce izvorăsc din munţii Bârgăului, apoi Şieu, Budacu şi Bistriţa ce îşi au obârşia în munţii Călimani, Dipşa şi Meleşu din Câmpia Transilvaniei. În zona sud-estică a judeţului îşi au izvoarele şi unii afluenţi ai râului Mureş ( Lechinţa de Mureş, Şesu şi Pârâul de Câmpie ). Teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud este drenat de o reţea hidrologică bine reprezentată, axată pe râul principal Someşul Mare, ce izvorăşte din Carpaţii Orientali, de sub culmea Suhardului şi afluenţii săi mai importanţi: Valea Mare, Anieş, Cormaia, Rebra, Sălăuţa şi Ilişua, care coboară de pe versantul sudic al munţilor Rodnei şi Ţăbleşului. La aceasta se adauga Ilva, cu Leşu Ilvei, ce izvorăsc din munţii Bârgăului, apoi Şieu, Budacu şi Bistriţa ce îşi au obârşia în munţii Călimani, Dipşa şi Meleşu din Câmpia Transilvaniei. În zona sud-estică a judeţului îşi au izvoarele şi unii afluenţi ai râului Mureş ( Lechinţa de Mureş, Şesu şi Pârâul de Câmpie ). Lungimea totală a reţelei hidrologice a judeţului este de circa 3030 km. Privită în ansamblu, această reţea se caracterizează printr-un regim de scurgere permanent – dacă ne referim la râul principal şi afluenţii din zonele montane cu o umiditate bogată – şi printr-un regim semipermanent la râurile din zona de dealuri şi câmpie, cum ar fi Dipşa, până la Chiraleş, Meleşu, până la Rusu de Jos şi Rosua până la Şintereag. Densitatea medie a reţelei hidrografice este de 0,59 km / km.p. în văile Ilişua şi Zagra şi 0,38 km / km.p. în văile Meleş şi Dipşa. Scurgerea medie multianuală a râurilor ne arată că judeţul dispune de importante rezerve de apă, care în condiţiile amenajării complexe, prin lacuri de acumulare pot fi mult mai raţional utilizate. Aportul principal îl aduce Someşul Mare, ce are un debit mediu multianual de 4,99 m.c./sec. la Rodna, 15,9 m.c./sec. la Nepos, 43,9 m.c./ sec. la Beclean, 48,5 m.c./sec. la limita cu judeţul Cluj. Celelalte râuri au debite medii multianuale inferioare. Scurgerea minimă se înregistrează de regulă în perioada de vară ( august- septembrie) şi iarna ( ianuarie ) aproape în întregul judeţ datorită precipitaţiilor scăzute din perioada de vară, cât şi alimentării predominant din ape subterane iarna. Scurgerea maximă provine din ploi în perioada iunie-noiembrie, din topirea zăpezilor în perioada decembrie-februarie şi din acţiunea combinată a acestor doi factori în lunile martie-mai, când se înregistrează şi unele deversări. În judeţul Bistriţa-Năsăud debite foarte mari ale apelor s-au înregistrat în luna aprilie 1913, aprilie 1932, iulie 1933, februarie 1958, mai 1970 şi aprilie 1974. Alături de apele curgătoare, pe teritoriul judeţului există mai multe lacuri, însă de dimensiuni reduse. Între acestea sunt : tăurile din unele circuri glaciare din munţii Rodnei ( Lala Mare, Lala Mică, Tăurile Buhăiescului ), iazurile de pe unele văi din Câmpia Transilvaniei şi lacurile cu apă sărată din zonele de aflorare a sării (Mintiu, INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BISTRIŢA” pag._____ AL JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD Bistriţa, Str.Sigmirului, nr.16, cod poştal 420158, Tel. 0263/239404, Fax 0263/232128, E-mail : [email protected], http://www.isu-bistrita.ro SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE DIN JUDEŢUL BISTRIŢA NĂSĂUD Sărata, Sărăţel), precum şi unele amenajări piscicole din zonele Chiochiş şi Budurleni. Cel mai mare lac din judeţ este lacul de la Colibiţa ce se întinde pe o suprafaţă de 260 ha. şi a fost realizat ca urmare a unor importante lucrări hidrotehnice începute în anul 1977 şi încheiate recent, ce permite acumularea a cca. 96 milioane m.c. apă şi acţionarea, în aval , a unei hidrocentrale cu o putere instalată de 21,5 M.V.

Principalele caracteristici ale cursurilor de apă sunt următoarele : Cursul de apă Lungimea cursului de apă Suprafaţa bazinului Pe teritoriul judeţului Totală (Kmp.) (Km) (Km) 0 1 2 3 Someşul Mare 111 407 4916 Şieu 68 68 1800 Bistriţa 62 62 656 Ilva 44 44 415 Ilişua 42 42 359 Rebra 41 41 199 Budac 38 38 234 Sălăuţa 37 37 408 Dipşa 34 34 447 Ţibleş 31 31 98 Meleş 30 30 317 Valea Mare 26 26 147

SITUAŢIA COTELOR DE APĂRARE LA PRINCIPALELE CURSURI DE APĂ Data Râul Staţia Cote de apărare zonale Ora hidrometrică CAZ CIZ CPZ Rodna 150 200 250 Someşul Nepos 200 300 350 Mare Beclean 160 220 270 Anieş Anieş 170 200 230 Cormaia Sîngeorz-Băi 120 160 200 Ilva Poiana Ilvei 180 230 250 Rebra Rebrişoara 140 200 250 Romuli 130 180 220 Sălăuţa Salva 170 220 300 Ţibleş Mocod 120 150 200 Domneşti 250 350 400 Şieu Sărăţel 260 350 390 Şintereag 350 400 450 Budac Jelna 250 310 350 Miţa 100 130 170 Bistriţa Bistriţa Bîrgăului 150 220 260 Bistriţa 200 300 500 Straja 100 120 150 Straja Mureşenii Bîrgăului 180 250 290 Dipşa Chiraleş 300 390 450 Meleş Rusu de Jos 350 400 450 Ilişua Cristeştii Ciceului 250 320 350

CAZ = Cotă atenţie zonală ; CIZ = Cotă inundaţie zonală ; CPZ = Cotă de pericol zonală

Cea mai mare parte a judetului face parte din bazinul hidrografic Somes-Tisa. O mica parte a judetului zona de sud-vest, apartine bazinului hidrografic Mures. Pe aceste forme de relief se dezvolta o retea bogata in cursuri de apa totalizand o lungime de 1728 km. Cursul important de apa de pe teritoriul judetului sunt reprezentate de : Somesul Mare. Somesul Mare are o lungime de 124 km, o altitudine in amonte de 1280 m, in aval 234 m, panta medie 8%o, coeficient de sinuozitate 1,34 si o suprafata de 5.005 kmp. Pe cursurile de apa de pe teritoriul judetului s-au produs frecvent evenimente datorate fenomenelor hidrometeorologice periculoase constand mai ales din inundari ale localitatilor. Cele mai mari viituri produse pe teritoriul judetului din ultimii 20 ani s-au produs in decembrie 1995 si martie 2001. Viitura exceptionala produsa pe cursul de apa Ilisua in data de 20 iunie 2006 isi are originile in cantitatile imense de precipitatii cazute intr-o unitate de timp relativ scurt, in caracteristicile geomorfologice ale versantilor, in debitul solid reprezentat de aluviuni, in cantitatea imensa de masa lemnoasa antrenata. Facem mentiunea ca masa lemnoasa antrenata provine in cea mai mare parte din alunecari de pe versanti si de pe torenti. O mare parte a masei lemnoase antrenate a fost pe picior in momentul declansarii fenomenelor. O parte din masa lemnoasa antrenata in special de torenti provine din fostele parchete de exploatare fiind de fapt o neglijenta a unitatilor de exploatare si a autoritatii in domeniu. Avand in vedere toti factorii mentionati s-a produs o concentrare rapida a viiturii pe afluentii raului Ilisua. Datorita acestui fapt in combinatie cu un volum imens de aluviuni ( pietris, fragmente de roca, mal) si cu un volum considerabil de masa lemnoasa la confluenta s-au format blocaje si in zonele amonte unde de barare. Pe zonele de contact ale vailor si raului Ilisua cu torentii s-au format conuri de dejectie continand aluviuni si masa lemnoasa, fapt ce a dus la obturarea cursurilor. Actiunea torentilor a fost majora prin faptul ca sa tranzitat din bazinul de receptie a acestora prin intermediul canalelor de scurgere un volum mare de apa, aluviuni si masa lemnoasa. In urma acestor fenomene canalele de scurgere a torentilor s-au adancit atingand roca de baza si avand acum un profil in U. Prin cedarea blocajelor si propagarea in aval a undelor de barare s-a compus o unda de viitura avand valoarea debitului in sectiunea Tarlisua de 249 m3/s. Serviciul hidrologic din cadrul DAST Cluj-Napoca si Statia hidrologica Bistrita-Nasaud au executat masuratori si calcule privind reconstituirea debitelor de viitura in diferite sectiuni pe raul Ilisua si afluentii acestuia. Unda de viitura pe raul Ilisua a avut o inaltime de 4-5 m fata de nivelul talvegului, fapt ce a dus la fenomenul de inundare pana la versantii vaii. Unda de viitura a ajuns in sectiunea Tarlisua in 10 minute de la formarea ei avand un caracter catastrofal si rezultand in zona un dezastru major cu consecinte greu de evaluat si cu posibilitati extrem de reduse de refacere. INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BISTRIŢA” pag._____ AL JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD Bistriţa, Str.Sigmirului, nr.16, cod poştal 420158, Tel. 0263/239404, Fax 0263/232128, E-mail : [email protected], http://www.isu-bistrita.ro SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE DIN JUDEŢUL BISTRIŢA NĂSĂUD Pe teritoriul localitatii Tarlisua conform celor relatate de oficialitatile locale fenomenul a inceput la orele 16,15 avand ca durata o jumatate de ora in care a plouat linistit. De la ora 16,45 pana la ora 17,15 a plouat torential. La ora 17 s-au observat cresteri semnificative ale cursurilor de apa. Unda de inundatie a ajuns in sectiunea Tarlisua la ora 17,15, dupa 10 minute de la formarea ei. Dezastrul produs este identic cu situatia de accident hidrotehnic la o acumulare care este distrusa si in aval se propaga cu repeziciune unda de viitura. Practic locuitorii din comuna Tarlisua nu au avut nici o sansa in fata amplorii si a violentei cu care s-au produs fenomenele. Din surse locale in urma cu cca. 150 ani s-a produs un dezastru asemanator cu cel din 20 iunie ramanand in localitatea Tarlisua doar trei gospodarii. In tabelul cu date caracteristice de aparare ale obiectivelor inundabile este prezentata pe comune si localitati situatia privind inundabilitatea acestora atat din revarsari ale cursurilor de ape cat si din cauza scurgerilor de pe versanti. In acest tabel sunt nominalizate si lucrarile de aparare impotriva inundatiilor. Masurile de aparare si de interventie in caz de producere de fenomene sunt specificate intr-un tabel tip anexat prezentului plan. Pe teritoriul judetului Bistrita-Nasaud in spatiul hidrografic aferent bazinului hidrografic Somes-Tisa sunt 57 Comitete locale din care aparate impotriva inundatiilor sunt 9 comitete ( Bistrita, Nepos, Nasaud, Nimigea de Sus, Nimigea de Jos, Beclean, Sieu-Magherus, Arcalia si Sieu-Odorhei). Singura acumulare de pe teritoriul judetului cu rol de atenuare a undelor de viitura este acumularea Colibita cu volum total 100 milioane mc. din care volum de atenuare 25 milioane mc. Numarul locuitorilor din judetul Bistrita Nasaud este estimat la cifra de 312.325 din care numar locuitori aparati 109.354. Suprafete de teren agricol aparate : 1.156 ha. Numar obiective social-economice aparate : 45. Km de drumuri de cai ferate aparate : din care DN 7 km, DJ 4 km, DC 6 km, retea stradala 4 km, cai ferate 3 km. Numar statii hidrometrice 26 din care 25 cu transmisie zilnica si una cu transmisie extraordinara, statii meteo 30 din care 30 cu transmisie zilnica si 1 cu transmisie extraordinara, statii nivometrice 24, statii automate din programul DESWAT pluvio 9 si hidro 8. Timpi de propagare a viiturii pe principalele cursuri de ape : -Somes Mare pe tronson Rodna-Dej 10 ore. -Sieu pe tronson Domnesti – Sintereag 7 ore. -Bistrita pe tronson Bistrita – Bargaului 4 ½ ore. Situatia lucrarilor de aparare : - diguri 24,11 km. - consolidari de mal 42,474 km. - regularizari 164,496 km. Sectiuni critice 22 poduri. INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BISTRIŢA” pag._____ AL JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD Bistriţa, Str.Sigmirului, nr.16, cod poştal 420158, Tel. 0263/239404, Fax 0263/232128, E-mail : [email protected], http://www.isu-bistrita.ro SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE DIN JUDEŢUL BISTRIŢA NĂSĂUD NIVELURI MAXIME ATINSE:

Nr. Crt. CURS APA STATIA DEBIT DATA HIDROMETRICA mc/s 1 Salauta Salva 403 05.03.2001 2 Somes Mare Beclean 2010 13.05.1970 3 Sieu Sintereag 1130 13.05.1970 4 Bistrita Bistrita 618 13.05.1970 5 Ilisua Cristestii-Ciceului 212 21.06.2006

PRECIPITATII MAXIME INREGISTRATE:

Nr. Crt. CURS APA POST Cantitati maxime DATA PLUVIOMETRIC in 24 h (l/mp) 1 Anies Anies 66,0 04.03.2001 2 Tibles Suplai 67,6 30.12.2001 3 Budac Budacu de Jos 60,6 02.06.2003 4 Lac Colibita Colibita - baraj 65,2 15.06.1999 5 Ilisua Cristestii-Ciceului 61,0 20.06.2006

Lucrari hidrotehnice speciale (iazuri de depozitare: gestionarea deseurilor etc.) cu risc asupra calitatii apei. Identificare. Caracterizare generala. 1. Iaz de decantare Valea Glodului Este amplasat pe cursul Văii Glodului, afluent de stânga al râului Someşul Mare amonte localitatea Valea Mare - comuna Şanţ. Lucrarea hidrotehnică care realizează retenţia o constituie un baraj cu anrocamente la bază, peste care s-a depus steril. Barajul are o înalţime de 40 m şi o lungime de 250 m. Cota actuală a barajului este de 720 mdMN faţa de cota finală 740 mdMN. Corpul barajului este în curs de sistematizare, fiind în execuţie berme şi taluze, în conformitate cu proiectul de execuţie. Principala funcţiune a iazului a fost de decantare a tulburelii rezultate din prepararea minereului de la uzina Făget. Pentru evacuarea apelor rezultate din tulbureală + precipitaţii, sunt prevăzute sonde inverse cu debuşare în zona aval baraj. Pentru situaţii cu precipitaţii mari şi în regim de exploatare cu ape mari, iazul are prevăzut un descărcător de ape mari, de asemenea cu debuşare în zona aval. 2. Iaz de decantare Anieş - aflat în conservare, predat prin protocol nr. 6570/26.11.1999 unităţii S.C. COMINCO S.A. Bucureşti - Sucursala Bucovina Frasin, jud. Suceava. Iazul este amplasat pe malul stâng al râului Someşul Mare în loc. anieş, com. Maieru. Acumularea este de tip lateral, închisă cu un dig perimetral, rezultat din procesul de flotaţie, cu o înălţime de 25 m si lungime de 900 m. In general, corpul digului este bine sistematizat şi stabilizat. Pe berme şi taluze s-au plantat arbuşti. Pe

2.5. POPULAŢIE

POPULAŢIE

Judeţul cuprinde în limitele sale o suprafaţă de 5305 km2, reprezentând 2,23% din teritoriul ţării, în alcătuirea sa intră un municipiu, 3 oraşe, 58 comune şi 235 sate:

1. Municipiul Bistriţa – reşedinţa judeţului – ca are ca localităţi componente: Ghinda, Sărata, Sigmir, Slătiniţa, Unirea şi Viişoara;

20.Leşu, cu satele – Leşu şi Lunca Leşului; 21.Livezile, cu satele – Livezile, Cuşma, Dorolea, Dumbrava şi Valea Poienii; 22.Lunca Ilvei; 23.Maieru, cu satele – Maieru şi Anieş; 24.Matei, cu satele – Matei, Bidiu, Corvineşti, Enciu, Fântânele şi Moruţ; 25.Măgura Ilvei, cu satele – Măgura Ilvei şi Arşiţa; 26.Mărişelu, cu satele - Mărişelu, Bârla, Domneşti, Jeica, Măgurele, Neţeni şi Sântioana; 27.Miceştii de Câmpie, cu satele – Miceştii de Câmpie, Fântâniţa şi Visuia; 28.Milaş, cu satele – Milaş, Comlod, După Deal, Ghemeş, Hirean şi Orosfaia; 29.Monor, cu satele – Monor şi Gledin; 30.Negrileşti, cu satele – Negrileşti, Purcărete şi Breaza; 31.Nimigea, cu satele – Nimigea de Jos, Nimigea de Sus, Floreşti, Mintiu, Tăure, Mocod şi Mogoşeni; 32.Nuşeni, cu satele – Nuşeni, Beudiu, Dumbrava, Feleac, Malin, Rusu de Sus şi Viţa; 33.Parva; 34.Petru Rareş, cu satele – Reteag, Baţa, Ciceu – Corabia,şi Leleşti; 35.Poiana Ilvei, cu satul - Poiana Ilvei; 36.Prundu Bârgăului, cu satele – Prundu Bârgăului şi Susenii Bârgăului; 37.Rebra; 38.Rebrişoara, cu satele – Rebrişoara, Gersa I, Gersa II şi Podirei; 39.Rodna, cu satele – Rodna şi Valea Vinului; 40.Romuli, cu satale – Romuli şi Dealul Ştefăniţei; 41.Runcul Salvei, cu satul – Runcu Salvei; 42.Salva, cu satele – Salva; 43.Silivaşu de Câmpie, cu satele – Silivaş, Draga, Fânaţele şi Porumbeni; 44.Sânmihaiu de Câmpie, cu satele – Sânmihaiu de Câmpie, Brăteni, La Curte, Sălcuţa, Stupini şi Zoreni; 45.Spermezeu, cu satele – Spermezeu, Hălmăsău, Lunca Borlesei, Păltineasa, Sita, Şesuri şi Spermezeu-Vale; 46.Şanţ, cu satele – Şanţ şi Valea Mare; 47.Şieu, cu satele – Şieu, Ardan, Posmuş şi Şoimuş; 48.Şieuţ, cu satele – Şieuţ, Lunca, Ruştior şi Sebiş; 49.Şieu – Măgheruş, cu satele – Şieu-Măgheruş, Arcalia, Chintelnic, Crainimăt, Podirei, Sărăţel şi Valea Măgheruşului; 50.Şieu – Odorhei, cu satele – Şieu-Odorhei, Agrişul de Jos, Agrişul de Sus, Bretea, Coasta, Şirioara şi Cristur-Şieu; 51.Şintereag, cu satele – Şintereag, Blăjenii de Jos, Blăjenii de Sus, Caila, Cociu, Şieu Sfântu şi Şintereag –Gară; 52.Teaca, cu satele – Teaca, Archiud, Budurleni, Ocniţa, Pintic şi Viile-Tecii; 53.Telciu, cu satele – Telciu, Fiad şi Telcişor;

54.Tiha Bârgăului, cu satele – Tiha Bârgăului, Ciosa, Mureşenii Bârgăului, Tureac şi Piatra Fântânele; 55.Târlişua, cu satele – Târlişua, Agrieş, Agrişel, Borleasa, Cireaşi, Lunca Sătească, Molişet, Oarzine, Şendroaia şi Răcăteşu; 56.Uriu, cu satele – Uriu, Cristeşti Ciceului, Hăşmaşu Ciceului şi Ilişua; 57.Urmeniş, cu satele – Urmeniş, Câmp, Coşeriu, Delureni, Fânaţe, Podeni, Scoabe, Şopteriu, Valea şi Valea Mare; 58.Zagra, cu satele – Zagra, Aluniş, Perişor, Poienile Zagrei şi Suplai.

SITUAŢIA STATISTICĂ CU LOCUINŢELE ŞI POPULAŢIA

Ierarhizare naţională Locul judeţului Populaţie 35 Densitate 39 Locuinţe 38 Număr mediu de persoane pe o gospodărie 2 Suprafaţa locuibilă pe o persoană 23

Nr. Indicatori 2002 Crt. 1 NUMĂRUL CLĂDIRILOR1 74.637 NUMĂRUL LOCUINŢELOR PERMANENTE / 105.332 SEZONIERE 2 din care: 1.042 cu camere utilizate în scopuri comerciale, profesionale etc. NUMĂRUL CAMERELOR DE LOCUIT – mii mp. – 263.390 din care: 3 cu camere utilizate în scopuri comerciale, 1.626 profesionale etc. 4 SUPRAFAŢA CAMERELOR DE LOCUIT – mii mp. - 4.382.0 LOCUINŢE PE FORME DE PROPRIETATE Privată (particulară) 103.223 5 De stat 1.755 Privată de grup (cooperatistă, asociativă)2 104 A cultelor religioase 250 LOCUINŢE DUPĂ DOTAREA CU INSTALAŢII Alimentare cu apă în locuinţe (din reţea publică sau sistem 49.973 propriu) 47.008 6 Canalizarea din reţea publică sau sistem propriu 99.117 Instalaţia electrică 24.391 Încălzire prin termoficare sau centrală termică LOCUINŢE DUPĂ DOTAREA CU DEPENDINŢE 7 Bucătărie 84.739 Baie 44.471

1) clădiri de locuit, clădiri cu altă destinaţie în care se află locuinţe şi clădiri cu unităţi de locuit în comun 2) în 1992 – “alte forme de proprietate”

STRUCTURA FONDULUI DE LOCUINŢE Număr Număr Locuinţe după dotarea cu instalaţii Localitatea locuinţe camere de Apă în Canalizare Instalaţii 2002 locuit 2002 locuinţă electrice 0 1 2 3 4 5 Judeţul Bistriţa-Năsăud 105332 263390 49973 47008 99117 A. Municipii şi oraşe 38317 95255 33898 33200 37868 Municipiul Bistriţa 28061 68273 26499 26189 27888 Oraş Beclean 3570 9271 2672 2530 3496 Oraş Năsăud 3850 9935 3172 3100 3674 Oraş Sîngeorz-Băi 2836 7776 1555 1381 2810 B. Comune – total 67015 168135 16075 13808 61249 Bistriţa Bîrgăului 1765 4284 605 540 1575 Braniştea 1145 3010 264 260 1124 Budacul de Jos 967 2324 98 88 904 Budeşti 856 1930 76 22 751 Căianu Mic 1795 5412 371 360 1686 Cetate 1494 3507 348 320 1341 Chiochiş 1478 3083 164 146 1360 Chiuza 800 2151 268 105 767 Ciceu-Giurgeşti 1589 3864 384 323 1470 Ciceu Mihăieşti 335 - - 355 Coşbuc 1078 3100 282 282 911 Dumitra 1264 3205 404 199 1176 Dumitriţa 860 2600 460 - 770 Feldru 2026 6135 376 297 1967 Galaţii Bistriţei 903 2099 174 150 870 Ilva Mare 905 2112 247 247 841 Ilva Mică 1058 2344 237 215 1009 Josenii Bîrgăului 1516 3757 320 319 1384 Lechinţa 1979 5080 604 538 1869 Leşu 952 2003 179 113 769 Livezile 1224 2830 477 313 1152 Lunca Ilvei 1177 2698 450 419 1059 Măgura Ilvei 1173 1760 130 - 1173 Maieru 2163 5835 657 589 1901 Mărişelu 886 2572 89 68 874 Matei 1189 3006 283 172 1099 Miceştii de Cîmpie 688 1511 19 12 619 Milaş 749 1704 58 49 653 Monor 595 1612 289 207 585 Negrileşti 900 2137 604 315 883 Nimigea de Jos 1974 5164 392 375 1889 Nuşeni 1315 2985 304 268 1185 Parva 830 2007 75 71 656 Petru Rareş 1646 3961 293 287 1578 Poiana Ilvei 515 1030 - - 511 Prundu Bîrgăului 2063 5265 1069 956 2025 Rebra 812 1922 232 131 683 Rebrişoara 1386 3957 478 427 1252 INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BISTRIŢA” pag._____ AL JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD Bistriţa, Str.Sigmirului, nr.16, cod poştal 420158, Tel. 0263/239404, Fax 0263/232128, E-mail : [email protected], http://www.isu-bistrita.ro SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE DIN JUDEŢUL BISTRIŢA NĂSĂUD

Rodna 2077 5825 1098 1031 2031 Romuli 621 1429 65 65 540 Runcu Salvei 335 460 120 - 335 Salva 1475 3993 446 442 1403 Sânmihaiu de Cîmpie 869 1948 33 33 744 Şanţ 1081 2637 355 354 1061 Şieu 895 2420 214 199 866 Şieu-Măgheruş 1179 2968 252 223 1087 Şieu-Odorhei 984 2428 103 102 929 Şieuţ 712 2055 498 412 681 Silivaşu de Cîmpie 495 1038 18 15 447 Şintereag 1254 3467 289 229 1200 Spermezeu 821 2058 99 80 774 Târlişua 1227 3076 173 162 1008 Teaca 2214 5007 316 274 2048 Telciu 1898 4417 349 277 1383 Tiha Bîrgăului 2346 5284 406 396 1765 Uriu 1218 3073 294 266 1176 Urmeniş 973 2200 30 28 859 Zagra 1196 3290 79 63 1103

PRINCIPALII INDICATORI AI RECENSĂMÂNTULUI POPULAŢIEI

Populaţia Etnia Celelalte Numărul Observaţii Localitatea stabilă în română etnii gosp.populaţiei 2002 0 1 2 3 4 5 Judeţul Bistriţa-Năsăud 312325 281773 30552 96083 A. Municipii şi oraşe 113260 102641 10619 35983 Municipiul Bistriţa 81467 73789 7678 26560 Oraş Beclean 10930 8723 2207 3274 Oraş Năsăud 10639 10120 519 3396 Oraş Sîngeorz-Băi 10224 10009 215 2753 B. Comune – total 199065 179132 19933 60100 Bistriţa Bîrgăului 4394 4366 28 1443 Braniştea 3395 1204 2191 1110 Budacul de Jos 2907 2253 654 867 Budeşti 2079 1917 162 818 Căianu Mic 5417 5408 9 1504 Cetate 2381 1875 506 696 Chiochiş 3570 2590 980 1235 Chiuza 2242 2161 81 696 Ciceu-Giurgeşti 1700 1672 28 753 Ciceu Mihăieşti 953 694 255 335 Coşbuc 3015 3014 1 958 Dumitra 4546 4352 194 1224 Dumitriţa 2950 1800 1150 880 Feldru 7067 7065 2 1934 Galaţii Bistriţei 2493 1997 496 817 Ilva Mare 2611 2580 31 867 Ilva Mică 3480 3450 30 1022 Josenii Bîrgăului 5078 4853 225 1435 Lechinţa 6024 4446 1578 1789 Leşu 3003 3001 2 833 Livezile 4309 3955 354 1194 Lunca Ilvei 3322 3317 5 1118 INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BISTRIŢA” pag._____ AL JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD Bistriţa, Str.Sigmirului, nr.16, cod poştal 420158, Tel. 0263/239404, Fax 0263/232128, E-mail : [email protected], http://www.isu-bistrita.ro SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE DIN JUDEŢUL BISTRIŢA NĂSĂUD

Măgura Ilvei 2099 1893 206 743 Maieru 7363 7351 12 1930 Mărişelu 2570 2306 264 809 Matei 2991 1732 1259 1053 Miceştii de Cîmpie 1288 977 311 529 Milaş 1568 1406 162 605 Monor 1604 1512 92 528 Nimigea de Jos 5535 4384 1151 1765 Nuşeni 3267 2377 1315 1105 Parva 2648 2648 0 749 Petru Rareş 4916 3082 1923 1528 Prundu Bîrgăului 6408 6376 32 1931 Rebra 3071 3069 2 751 Rebrişoara 4704 4688 16 1204 Rodna 6373 5314 693 1976 Romuli 1762 1754 8 560 Salva 4431 4427 4 1348 Sânmihaiu de Cîmpie 1637 1498 139 678 Şanţ 3359 3347 12 1028 Şieu 5247 5227 220 943 Şieu-Măgheruş 3507 3389 498 1055 Şieu-Odorhei 2567 2289 273 848 Şieuţ 2793 2724 69 663 Silivaşu de Cîmpie 1226 1157 69 446 Şintereag 3920 3386 475 1140 Spermezeu 2610 2610 0 733 Târlişua 3746 3705 41 1137 Teaca 6039 4389 1650 1946 Telciu 5730 5369 21 1654 Tiha Bîrgăului 6297 6100 197 1831 Uriu 3623 2617 952 1087 Urmeniş 2285 2063 222 834 Zagra 3778 3603 175 1068

Populaţia la 1 iulie 2007 pe localităţi şi pe sexe

Localitatea Total Masculin Feminin Total judeţ 316689 157260 159429 Total urban 116139 56623 59516 Bistriţa 83039 40413 42626 Beclean 11369 5528 5841 Năsăud 10938 5243 5695 Sângeorz-Băi 10793 5439 5354 Total rural 200550 100637 99913 Bistriţa Bârgăului 4394 2154 2240 Braniştea 3284 1645 1639 Budacu de Jos 3135 1589 1546 Budeşti 2064 997 1067 Căianu Mic 4045 2087 1958 Cetate 2577 1295 1282 Ciceu Giurgeşti 1737 882 855 Ciceu Mihaiesti 1392 676 716 Chiochiş 3324 1680 1644 Chiuza 2288 1139 1149 Coşbuc 1996 994 1002 Dumitra 4760 2410 2350 Dumitriţa 2938 1504 1434 Feldru 7712 3925 3787 INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BISTRIŢA” pag._____ AL JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD Bistriţa, Str.Sigmirului, nr.16, cod poştal 420158, Tel. 0263/239404, Fax 0263/232128, E-mail : [email protected], http://www.isu-bistrita.ro SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE DIN JUDEŢUL BISTRIŢA NĂSĂUD

Galaţii Bistriţei 2529 1237 1292 Ilva Mare 2593 1280 1313 Ilva Mică 3448 1731 1717 Josenii Bârgăului 5214 2641 2573 Lechinţa 6114 3029 3085 Leşu 3019 1627 1392 Livezile 4600 2384 2216 Lunca Ilvei 3280 1628 1652 Maieru 7681 3854 3827 Matei 2895 1427 1468 Măgura Ilvei 2131 1067 1064 Mărişelu 2641 1315 1326 Miceştii de Câmpie 1207 606 601 Milaş 1494 743 751 Monor 1531 740 791 Negrileşti 2510 1277 1233 Nimigea 5324 2591 2733 Nuşeni 3111 1519 1592 Parva 2747 1375 1372 Petru Rareş 3710 1835 1875 Poiana Ilvei 1620 834 786 Prundu Bârgăului 6565 3195 3370 Rebra 3067 1597 1470 Rebrişoara 4883 2469 2414 Rodna 6378 3256 3122 Romuli 1729 901 828 Runcu Salvei 1423 701 722 Salva 2893 1450 1443 Silivaşu de Câmpie 1173 551 622 Sânmihaiu de Câmpie 1563 768 795 Spermezeu 3958 2041 1917 Şanţ 3429 1691 1738 Şieu 3186 1638 1548 Şieuţ 2779 1389 1390 Şieu Măgheruş 4129 2052 2077 Şieu Odorhei 2609 1266 1343 Şintereag 3855 1870 1985 Teaca 6015 2972 3043 Telciu 6269 3185 3084 Tiha Bârgăului 6390 3284 3106 Târlişua 3643 1853 1790 Uriu 3688 1830 1858 Urmeniş 2178 1121 1057 Zagra 3703 1840 1863

Locuinţe existente la sfârşitul anului 2007, pe localităţi Localitatea Locuinţe existente - număr - Total din care: Proprietate Proprietate majoritară de majoritară stat privată Total judeţ 109338 2514 106824 Total urban 40817 1765 39052 Bistriţa 30137 1408 28729 Beclean 3867 183 3684 Năsăud 3848 167 3681 Sângeorz-Băi 2965 7 2958 Total rural 68521 749 67772 Bistriţa Bârgăului 1886 49 1837 Braniştea 1174 5 1169 Budacu de Jos 1007 9 998 Budeşti 860 15 845 Căianu Mic 1840 4 1836 INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BISTRIŢA” pag._____ AL JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD Bistriţa, Str.Sigmirului, nr.16, cod poştal 420158, Tel. 0263/239404, Fax 0263/232128, E-mail : [email protected], http://www.isu-bistrita.ro SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE DIN JUDEŢUL BISTRIŢA NĂSĂUD

Cetate 708 28 680 Ciceu Giurgeşti 696 - 696 Ciceu Mihăieşti 563 - 563 Chiochiş 1490 13 1477 Chiuza 833 6 827 Coşbuc 1097 4 1093 Dumitra 1352 60 1292 Dumitriţa 831 - 831 Feldru 2121 10 2111 Galaţii Bistriţei 929 17 912 Ilva Mare 911 9 902 Ilva Mică 1070 8 1062 Josenii Bârgăului 1536 10 1526 Lechinţa 2016 33 1983 Leşu 971 2 969 Livezile 1273 66 1207 Lunca Ilvei 1192 22 1170 Maieru 2219 12 2207 Matei 1207 12 1195 Măgura Ilvei 719 9 710 Mărişelu 903 11 892 Miceştii de Câmpie 690 4 686 Milaş 746 15 731 Monor 600 9 591 Negrileşti 911 2 909 Nimigea 2024 3 2021 Nuşeni 1331 13 1318 Parva 839 10 829 Petru Rareş 1131 19 1112 Poiana Ilvei 523 1 522 Prundu Bârgăului 2098 39 2059 Rebra 816 8 808 Rebrişoara 1441 12 1429 Rodna 2098 10 2088 Romuli 643 17 626 Runcu Salvei 466 - 466 Salva 1017 - 1017 Silivaşu de Câmpie 498 9 489 Sânmihaiu de Câmpie 869 6 863 Spermezeu 835 4 831 Şanţ 1110 12 1098 Şieu 905 10 895 Şieuţ 712 11 701 Şieu Măgheruş 1219 27 1192 Şieu Odorhei 1018 - 1018 Şintereag 1270 5 1265 Teaca 2238 23 2215 Telciu 1927 7 1920 Tiha Bârgăului 2472 22 2450 Târlişua 1218 12 1206 Uriu 1253 1 1252 Urmeniş 975 13 962 Zagra 1224 11 1213

2.6 CĂI DE TRANSPORT 1. REŢEAUA DE DRUMURI

Reorganizarea administrativ teritorială a ţării a determinat modificări de structură în, multe sectoare de activitate inclusiv în cele care priveau căile de comunicaţie. Această reorganizare a găsit judeţul Bistriţa-Năsăud cu două sectoare de drum naţional şi anume: - D.N. 15 A Dej – Bistriţa - Vatra Dornei - este înscris în reţeaua drumurilor europene E 576; - D.N. 15 A Reghin - Sărăţel. În anul 1970, Secţia de drumuri naţionale a preluat de la Direcţia Judeţeană de drumuri şi poduri următoarele sectoare: - D.N 17 C Bistriţa –Năsăud – Dealul Ştefăniţei; - D.N. 17 D Beclean – Năsăud – Rodna – Cârlibaba. Anexa 2 reprezintă reţeaua de drumuri din judeţ. SITUAŢIA cuprinzând drumurile naţionale de pe raza judeţului Bistriţa – Năsăud

Nr. D.N. Localităţi limitrofe Poziţia Lungime crt. km km 1 17 Dej – Vatra Dornei 6+500 – 116 +000 109,500 km 2 17C Bistriţa – Moisei 0+000 – 65+236 65,236 km 3 17 D Beclean – Rotunda 0+000 – 99 + 900 99 900 km 4 15 A Reghin - Sărăţel 18 + 000 – 46 +597 28,233 km TOTAL 303,233 km

Judeţul Bistriţa – Năsăud dispune de o reţea bună de drumuri judeţene şi comunale care asigură desfăşurarea activităţii de transport rutier în întregul judeţ. Situaţia statistică privind starea generală de viabilitate a drumurilor judeţene şi comunale se prezintă astfel:

Categoria de drumuri Total Din care: Modernizate cu: Drumuri Drumuri beton asfalt pietruite din pământ Drumuri judeţene 719,8 62,8 275,1 286,3 95,7 Drumuri comunale 417,2 16,2 18,2 202,3 180,3 Total km de drum 1,337,1 79,0 293,3 488,6 275,9

Pe traseele, ce leagă localităţile judeţului între ele, drumurile judeţene şi cele comunale, se întâlnesc 234 de poduri cu deschideri de la 5 la 10 m şi peste 10 m, în lungime totală de 4,3 km. Judeţul Bistriţa-Năsăud datorită bogăţiei naturale, pădurea ocupă mai bine de o treime din suprafaţa sa, dispune de o reţea de drumuri forestiere cu o lungime totală de 1004,8 km care au avut şi continuă să aibă o însemnată funcţie economică şi socială.

TABEL cuprinzând încadrarea drumurilor naţionale Nr. Indicativul şi denumirea drumului Lungimea Lungimea Poziţia km a crt. totală sectoarelor sectoarelor de - km - de drum- drum km…….. km km DN 15 –A LIMITA JUDEŢ MUREŞ- 28,577 18+000 46+577 TEACA- 1 SĂRĂŢEL- DN - 17 a) Limită judeţ Mureş - Teaca 7,000 18+000 25+000 b) Teaca - Herina 16,000 25+000 41+000 c) Herina – DN 17 5,577 41+000 46+577 DN 16 LIMITA JUDEŢ MUREŞ – 13,000 49+400 62+400 2 SILIVAŞU DE CÎMPIE – URMENIŞ – LIMITA JUDEŢ MUREŞ DN 17 LIMITA JUDEŢ CLUJ – URIU- 19,350 60+650 116+000 BECLEAN- ŞINTEREAG - BISTRIŢA- PRUNDU BÂRGĂULUI-PIATRA FÂNTÂNELE -LIMITA JUDEŢ SUCEAVA a) Limită judeţ Cluj-Josenii Bârgăului 71,650 6+650 78+000 3 b)Josenii Bârgăului- Mureşenii Bârgăului 16,000 78+000 94+000 c) Mureşenii Bârgăului- Limită judeş 22,000 94+000 Suceava 116+000 DN 17 C BISTRIŢA (DN 17) – NĂSĂUD- 65,236 0+000 65+236 SUCEAVA-TELCIU-DEALU ŞTEFĂNIŢEI- LIMITA JUDEŢ MARAMUREŞ 4 a) Bistriţa (DN 17) - Dumitra 10,000 0+000 10+000 b) Dumitra - Telciu 30,000 10+000 40+000 c) Telciu – Dealu Ştefăniţei 22,000 40+000 62+000 d) Dealu Ştefăniţei – Limită judeţ Maramureş 3,236 62+000 65+236 DN 17 D BECLEAN (DN 17) – SALVA- 93,000 0+000 99+000 NĂSĂUD- SÂNGEORZ BĂI-ŞANŢ-LIMITĂ JUDEŢ SUCEAVA 5 a) Beclean (DN 17)- Săsarm 7,000 0+000 7+000 b) Săsarm - Năsăud 16+000 7+000 29+000 c) Năsăud – Ilva Mică 21,000 29+000 50+000 d) Ilva Mică – Valea Mare 36,000 50+000 86+000 e)Valea Mare – Limită judeţ Suceava 13,000 86+000 99+000 TOTAL 309,163

TABEL cuprinzând încadrarea drumurilor judeţene

Nr. Indicativul şi denumirea drumului Lungimea Lungimea Poziţia km a crt. totală sectoarelor sectoarelor de - km - de drum drum km…….. - km - km DJ 151 LIMITA JUDEŢ MUREŞ- 78,600 45+810 128+180 LECHINŢA- ŞINTEREAG-BISTRIŢA (DN 17) a) Limită judeţ Mureş - Zoreni 17,190 45+810 63+000 b) Zoreni – Şintereag (DN17) 43,444 63+000 106+444 1 c) DN 17 – Blăjenii de Jos 2,555 110+214 112+769 d) Blăjenii de Jos – Blăjenii de Sus/zona 6,231 112+769 119+000 pădure e) Zona pădure - Sigmir 3,000 119+000 122+000 f) Sigmir – Bistriţa (DN 17) 6,180 122+000 128+180 DJ 154 LIMITA JUDEŢ MUREŞ- 34,720 17+000 MONOR-ŞIEU-SĂRATA (DN 17) 51+720 a) Limită judeţ Mureş-Şieuţ 10,000 17+000 2 27+000 b) Şeuţ – Sărata (DN 17) 24,720 27+000 51+720 DJ 154-B LIMITĂ JUDEŢ MUREŞ- 4,780 10+620 MONOR (DJ 154) 15+400 a) Limită judeţ Mureş-Monor 4,680 10+620 3 15+300 b) Monor – DJ 154 0,100 15+300 15+400 DJ 154-C ŞIEUŢ (DJ 154)-SEBIS- 16,600 0+000 ARDAN-BUDACU DE SUS ( DJ 173) 16+600 a) Şieuţ 0,500 0+000 0+500 b) Şieuţ- Sebiş 6,600 0+500 4 7+100 c) Sebiş – Budacu de sus 7,900 7+100 15+000 d) Budacu de sus 1,600 15+000 16+600 5 DJ 154 –D DOMNEŞTI (DJ 154) –DIPŞA- 20,420 0+000 BUDURLENI – DJ 151 23+000 DJ 162 TEACA (DN 15-A)- SÂNMIHAIU 45,240 0+000 DE CÂMPIE (DJ 151) – SILIVAŞU DE 48+426 CÂMPIE-ŞOPTERIU-DJ173 6 a) Teaca(DN 15A)- Sânmihaiu de Câmpie 18,540 0+000 (DJ 151) 18+540 b) Sânmihaiu de Câmpie (DJ 151)-Miceştii 5,900 18+733 24+633 de Câmpie c) Miceştii de Câmpie -Visuia 5,200 24+633 29+833

d) Visuia- Silivaşu de Câmpie (DN 16) 6,000 29+833 35+833 e) Silivaşu de Câmpie (DN 16) – DJ 173 9,600 38+826 48+426 DJ 170 RETEAG (DN 17)-CICEU 24,500 0+000 GIURGEŞTI - BREAZA 24+500 a) Reteag (DN 17) Ciceu Giurgeşti 6,300 0+000 7 6+300 b) Ciceu Giurgeşti - Breaza 18,200 6+300 24+500 DJ 170-A CHIUZA (DN 17D)- 16,377 0+000 8 DUMBRĂVIŢA-SITA-SPERMEZEU 16+377 (DJ 171) DJ 171 URIU (DN 17)-SPERMEZEU- 39,520 0+000 TÂRLIŞUA - LIMITA JUDEŢ 39+520 MARAMUREŞ a) Uriu (DN 17) – Lunca Borlesei 19,630 0+000 19+630 9 b) Lunca Borlesei - Târlişua 7,170 19+630 26+800 c) Târlişua 1,817 26+800 28+617 d)Târlişua – Limită judeţ Maramureş 10,903 28+617 39+520 DJ 172 DN 17-COCIU-NIMIGEA DE 35,120 0+000 JOS- ZAGRA -SUPLAI 35+350 a) DN 17 - Zagra 20,770 0+000 10 21+000 b) Zagra - Suplai 14,350 21+000 35+350 DJ 172-A BECLEAN (DN 17)- CHIOCHIŞ 33,000 0+000 LIMITĂ JUDEŢ CLUJ 33+000 a) Beclean (DN 17) - Chiochiş 26,000 0+000 11 26+000 b) Chiochiş – Limită judeţ Cluj 7,000 26+000 33+000 DJ 172-B UNIREA (DN 17)-NEPOS- 33,800 0+000 REBRIŞOARA-PARVA 39+600 a) Unirea (DN 17) – Nepos (DN 17-D) 16,300 0+000 16+300 12 1 2 3 4 b) Rebrişoara (Dn 17-D) - Parva 17,500 22+100 39+600 DJ 172-C JOSENII BÂRGĂULUI (DN 17) 25,320 0+000 – ILVA MICĂ – LEŞU-LUNCA LEŞULUI 28+277 13 a) Josenii Bârgăului (DN 17)- Strâmba 4,000 0+000 4+000 b) Strâmba-Ilva Mică (DJ 172-D) 10,320 4+000 14+320 c) Ilva Mică (DJ 172D) – Lunca Leşului 11,000 17+227 28+227 DJ 172 –D ILVA MICĂ 8DN 17-D)- 42,150 0+000 42+150 LUNCA ILVEI LIMITA JUDEŢ SUCEAVA INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BISTRIŢA” pag._____ AL JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD Bistriţa, Str.Sigmirului, nr.16, cod poştal 420158, Tel. 0263/239404, Fax 0263/232128, E-mail : [email protected], http://www.isu-bistrita.ro SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE DIN JUDEŢUL BISTRIŢA NĂSĂUD

a) Ilva mIcă – Măgura Ilvei 19,000 0+000 19+000 b) Măgura Ilvei – Ilva Mare 4,800 19+000 23+800 c) Ilva Mare – Lunca Ilvei 10,000 23+800 34+000 d) Lunca Ilvei – Viaduct Roşia 5,000 34+000 39+000 14 e) Viaduct Roşia – Limită judeţ Suceava 3,150 39+000 42+150 DJ 172 –E CHIOCHIŞ (DJ 172-A)- 21,060 0+000 LECHINŢA- HERINA (DN 15-A) 22+306 a) Chiochiş (DJ 172-A) - Matei 7,300 0+000 15 7+300 b) Matei – Herina (DN 15-A) 13,760 7+300 22+306 DJ 172-F LIMITA JUDEŢ CLUJ- 9,000 22+570 16 BRANIŞTEA- BECLEAN (DN 17) 31+570 DJ 172 – G NUŞENI (DJ 172-A)- 60,220 0+000 SĂRĂŢEL-CUŞMA- LIVEZILE (DN 17) 62+816 a) Nuşeni (DJ 172-A) Chiraleş 10,130 0+000 10+130 b) Chiraleş – Sărăţel (DN 15A) 10,250 10+400 20+450 c) Sărăţel (DN 15-A)- DJ 154 3,110 20+910 24+020 d) DJ 154 - Monariu 2,050 25+436 17 27+186 e) Monariu - Jelna 7,610 27+486 35+096 f) Jelna 0,990 35+096 36+086 g) Jelna – Satu Nou 4,820 36+736 17 41+556 h) Satu Nou 0,640 41+556 42+196 i) Satu Nou - Cuşma 6,480 42+196 48+676 j) Cuşma - Livezile 14,140 48+676 62+816 DJ 172 –H NUŞENI (DJ 172-G)-MATEI – 22,930 0+000 ZORENI (DJ 151) 25+590 18 a) Nuşeni (DJ 172-G) –Matei (DJ 172-E) 11,380 0+000 11+380 b) Matei-Zoreni (DJ 151) 11,550 14+040 25+590 DJ 172-I BEUDIU (DJ 172-A)-ŢENTEA – 13,220 0+000 13+220 SÂNNICOARĂ-LIMITA JUDEŢ CLUJ (DJ 172-A) 19 a) Beudiu – Viţa 5,550 0+000 5+550 b) Viţa – DJ 172-A 7,720 5+550 13+220 DJ 173 BISTRIŢA(DN 17) –BUDACU DE 64,170 0+000 20 SUS-ŞIEU-TEACA-LIMITĂ JUDEŢ 66+260 MUREŞ

a) Bistriţa (DN 17) – Jelna 6,000 0+000 6+000 b) Jelna- Budacu de Sus 9,000 6+000 15+000 c) Budacu de Sus – Şieu (DJ 154) 10,064 15+000 20 25+064 d) Şieu (DJ 154) - Pintic 12,016 25+624 37+640 e) Pintic - Teaca 1,960 37+640 39+600 f) Teaca - Ocniţa 11,900 39+600 51+500 g) Ocniţa – Limită judeţ Mureş 14,760 51+500 66+260 DJ 173-A PRUNDU BÂRGĂULUI (DN 30,000 0+000 17) – COLIBIŢA / LAC ACUMULARE – 30+000 MUREŞENII BÂRGĂULUI 21 a) Prundu Bârgăului (DN 17)- Colibiţa / st. 12,700 0+000 betoane 12+700 b) Colibiţa / st. Betoane – centură lac 12,300 12+700 acumulare 25+000 c) Centură lac acumulare – Mureşenii 5,000 25+000 Bârgăului (DN 17) 30+000 DJ 173 –B BISTRIŢA (DN 17-C)- 29,280 0+000 TĂRPIU- 29+280 22 NIMIGEA DE JOS (DJ 172) a) Bistriţa 3,000 0+000 3+000 b) Bistriţa -Tărpiu 10,000 3+000 13+000 22 c) Tărpiu 3,200 13+000 16+200 d) Tărpiu - Cepari 3,300 16+200 19+500 e)Cepari – Nimigea de Jos (DJ 172) 9,405 19+500 28+905 f)Nimigea de Jos 0,375 28+905 29+280 DJ 173C BISTRIŢA – BUDACU DE JOS- 19,860 0+000 20+000 BÂRLA – (DJ 154) a) Bistriţa 1,200 0+000 1+200 b) Bistriţa - Buduş 8,660 1+200 23 10+000 c) Buduş - Bârla 10,000 10+000 20+000 TOTAL 719,887

TABEL cuprinzând încadrarea drumurilor COMUNALE

Nr. Indicativul şi denumirea drumului Lungimea Lungimea Poziţia km a crt. totală sectoarelor sectoarelor de - km - de drum drum km…….. - km - km 0 1 2 3 4 1 DC 1 TELCIU (DN 17-C) - TELCIŞOR 10,200 0+000 10+200 2 DC 2 REBRIŞOARA (DN 17-D) - GERSA 7,100 0+000 7+100 3 DC 2-A SÂNGEORZ BĂI /DN 17-D)- 3,400 0+000 3+400 VALEA BORCUTULUI DC 2-B DN 17-D CORMAIA 8,050 0+000 8+050 a) DN 17-D- Cormaia 3,000 0+000 3+000 4 b) Cormaia 2,000 3+000 5+000 c) Cormaia 3,050 5+000 8+050 5 DC 2-B CORMAIA (DC 2-B) – 1,500 0+000 1+500 MĂNĂSTIREA BUNA VESTIRE 6 DC 2-D REBRIŞOARA (DN 17-D) - 3,000 0+000 3+000 PODEREI 7 DC 3 RODNA (DN 17-D) – VALEA 9,150 0+000 9+150 VINULUI 8 DC 3-A RODNA (DN 17-D) – MĂGURA 8,580 0+000 8+580 ILVEI 9 DC 4-A MĂGURA ILVEI (DJ 172 – D) - 5,000 0+000 5+000 ARŞIŢA 10 DC 4-B ILVA MARE (DJ 172 –D)- 6,500 0+000 6+500 IVĂNEASA 11 DC 5 DN 17 - CISA 9,000 0+000 9+000 12 DC 5-A PIATRA FÂNTÂNELE (DN 17) – 3,100 0+000 3+100 DC 5 13 DC 5-B DN 17 PIATRA FÂNTÂNELE 5,000 0+000 5+000 DC 6-A LIVEZILE (DN 17) – STRÂMBA 8,000 0+000 8+000 8DJ 172-C) 14 a) Livezile - Dumbrava 4,200 0+000 4+200 b) Dumbrava - Strâmba 3,800 4+200 8+000 DC 6 B RUSU BÂRGĂULUI (DN 17) – 4,000 0+000 4+000 15 DOROLEA (DJ 172-G) 16 DC 6-C RUSU BÂRGĂULUI (DN 17)- 3,000 0+000 3+000 DUMBRAVA 17 DC 7-A ORHEIU BISTRIŢEI (DJ 173) – 3,570 0+000 3+570 SATU NOU 18 DC 7-B DJ 172-G - SIMIONEŞTI 2,200 0+000 2+200 DC 7-C RAGLA (DJ 173) – DUMITRIŢA – 4,000 0+000 4+000 19 PIETRIŞ (DC 7-A) 20 DC 8 BISTRIŢA (DJ 173) - GHINDA 6,500 0+000 6+500 a) Bistriţa 1,500 0+000 1+500 b) Bistriţa - Ghinda 5,000 1+500 6+500 21 DC 11 DJ 173 - ARDAN 4,550 0+000 4+550 INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BISTRIŢA” pag._____ AL JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD Bistriţa, Str.Sigmirului, nr.16, cod poştal 420158, Tel. 0263/239404, Fax 0263/232128, E-mail : [email protected], http://www.isu-bistrita.ro SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE DIN JUDEŢUL BISTRIŢA NĂSĂUD

22 DC 12 – A RUSTIOR (DJ 154-C) LUNCA 4,200 0+000 4+200 (DJ 154-C) 23 DC 13 MONOR (DJ 154-B) - GLEDIN 1,300 0+000 1+300 24 DC 15 MĂRIŞELU (DJ 154) - JEICA 6,250 0+000 6+250 25 DC 15-A BÂRSA (DJ 154) - SÂNTIOANA 2,000 0+000 2+000 DC 16 HERINA (DN 15-A) – 11,900 0+000 13+100 SÂNGEORZU NOU - BUNGARD 26 a) Herina (DN 15-A) - Tonciu 3,000 0+000 3+000 b) Tonciu - Bungard 8,900 3+000 13+100 27 DC 18 – A BRĂTENI (DJ 154-D)- 6,000 0+000 6+000 STUPINI-LA CURTE DC 19 –A PODENI (DJ 162)–SCOABE – 5,600 0+000 5+600 28 ŞOPTERIU (DJ 162) 29 DC 19 –B DJ 162 - DELURENI 3,000 0+000 3+000 30 DC 19 – C URMENIŞ (DN 16) - CÂMP 3,400 0+000 3+400 31 DC 19 – D DN 16 - VALEA 3,000 0+000 3+000 32 DC 19 – E DN 16 - PORMUNBENI 3,000 0+000 3+000 33 DC 20 DJ 173 - COMLOD 3,830 0+000 3+830 34 DC 20 – A DJ 173 - HIRDAN 2,100 0+000 2+100 35 DC 20 – B DJ – 173 GHSMES 3,700 0+000 3+700 DC 21 MICEŞTII DE CÂMPIE (DJ 162) – 16,100 0+000 16+668 FÂNTÂNIŢA – VISUIA – BUDEŞTI 36 FÂNAŢE a) Miceştii de Câmpie - Fântâniţa 5,100 0+000 5+100 b) Fântâniţa – Budeşti Fânaţe 11,000 5+100 16+668 37 DC 21 – A SILIVAŞU DE CÂMPIE (DJ 4,400 0+000 4+400 162) – FÂNAŢELE SILIVAŞULUI 38 DC 22 – A DJ 151 - ŢĂGŞORU 1,850 0+000 1+850 39 DC 23 – A BIDIU (DJ 172 –H) - ENCIU 1,550 0+000 1+550 40 DC 23 – B DJ 151 - SĂLCUŢA 4,450 0+000 4+450 DC 24 STRUGURENI (DJ 172-E) – 12,700 0+000 12+700 41 JUMBOR-ZORENI (DJ 172-H) DC26RUSU DE SUS( DJ 172-A) - 6,300 0+000 6+300 42 DUMBRAVA a) Rusu de Sus - Malin 2,000 0+000 2+000 b) Malin - Dumbrava 4,300 2+000 6+300 43 DC 27 – A CHIRALEŞ (DJ 172-G)- ŢAGU- 7,620 0+000 9+000 SÂNIACOB 44 DC 28 DN 17 – CRISTUR ŞIEU - 7,000 0+000 8+940 BRETEA DC 29 BECLEAN (DN 17) – FIGA – 10,400 0+000 10+400 45 AGRIŞU DE JOS – DN 17 46 DC 30 NUŞENI (DJ 172-A) – 2,100 0+000 2+100 MĂNĂSTIREA SF. ILIE DC 30 – A RETEAG (DN 17)-BRANIŞTE- 10,340 0+000 10+450 CIREŞOAIA 47 a) Reteag 1,300 0+000 1+300 INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BISTRIŢA” pag._____ AL JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD Bistriţa, Str.Sigmirului, nr.16, cod poştal 420158, Tel. 0263/239404, Fax 0263/232128, E-mail : [email protected], http://www.isu-bistrita.ro SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE DIN JUDEŢUL BISTRIŢA NĂSĂUD

b) Reteag - Cireşoaia 9,040 1+300 10+450 48 DC 31 DJ 151 - CAILA 5,000 0+000 5+000 DC 31 – A ŞIEU MĂGHERUŞ(DN 17) – 7,200 0+000 49 SIGMIR (DJ 151) 7+200 DC 31 – B ŞIEU SFÂNTU (DN 17) – 7,540 0+000 50 CHINTELNIC DN 17 7+540 DC 31 – C BLĂJENII DE JOS (DJ 151)- 5,000 0+000 51 TĂRPIU (DJ 173 – B) 5+000 52 DC 32 CEPARI (DN 17-C) - DJ 173-B 2,720 0+000 2+720 DC 33 ŞINTEREAG (DN 17) – TĂURE – 8,200 0+000 DJ 173 B 8+200 a) Şintereag 0,910 0+000 53 0+910 b) Şintereag – DJ 173 -B 7,290 0+910 8+200 DC 34 CICEU MIHĂIEŞTI (DN 17) – 16,500 0+000 CICEU 16+500 CICEU CORABIA – DJ 170 54 a) Ciceu Mihăieşti - Leleşti 4,000 0+000 4+000 b) Leleşti – DJ 170 12,500 4+000 16+500 55 DC 35-A CICEU GIURGEŞTI (DJ 170)- 7,000 0+000 DUMBRĂVENI 7+000 56 DC 36 URIU (DJ 171) – HĂSMAŞU 3,600 0+000 CICEULUI 3+600 57 DC 37 DOBRIC (DJ 171) – CICEU POIENI 8,600 0+000 8+600 58 DC 37-A DOBRIC (DC 37)- DOBRICEL- 8,100 0+000 SPERMEZEU (DJ 171) 8+100 59 DC 37-B CĂIANU MIC(DJ 171)- CĂIANU 2,000 0+000 MARE 2+000 60 DC 38 DJ 171 – DUMBRĂVIŢA (DJ 170- 2,623 0+000 A) 2+623 61 DC 38-A TÂRLIŞUA (DJ 171) - 6,770 0+000 ŞENDROAIA 6+770 62 DC 38-B LUNCA SĂTEASCĂ (DC 38-A)- 3,840 0+000 OARZINA 3+840 63 DC 38-C TÂRLIŞUA (DJ 171)- 4,000 0+000 RACATESU 4+000 64 DC 38-D AGRIEŞ(DJ 171) - MOLIŞET 10,000 0+000 10+000 65 DC 39 PIATRA(DN 17-D)- MIREŞ- 10,000 0+000 PERIŞOR 11+000 66 DC 39-A PĂLTINEASA(DJ 170-A)- 5,000 0+000 PERIŞIR (DC 19) 5+000

67 DC 40 ZAGRA (DJ 171) - ALUNIŞ 8,370 0+000 8+370 68 DC 40 – A DJ 172 – PERIŞOR (DC 39) 5,380 0+000 5+380 69 DC 40-B NIMIGEA DE JOS(DJ 172)- 3,500 0+000 NIMIGEA DE SUS 3+500 70 DC 41 DN 17 – RUNCU SALVEI 6,600 0+000 6+600 71 DC 41 DN 17 – C - BICHIGIU 7,500 0+000 7+500 72 DC 43 SALVA(DN 17-C) – MĂNĂSTIREA 1,500 0+000 IZVORUL TĂMĂDUIRII 1+500 73 DC 157 LIMITA JUDEŢ MUREŞ – DJ 173 0,200 11+000 11+200 TOTAL 417,233

2 . CĂILE FERATE

Creşterea accentuată şi rapidă a nevoilor de transport pe calea ferată şi în această zonă, atât pentru persoane cât şi pentru marfă, cerinţa sporirii vitezei de circulaţie a trenurilor, a greutăţii specifice pe osie, în condiţiile asigurării depline a siguranţei circulaţiei a declanşat şi în judeţul Bistriţa-Năsăud, prin Regionala de căi ferate Cluj realizarea unor acţiuni majore, încheiate cu rezultate benefice pentru calea ferată pentru economia şi populaţia judeţului. O primă acţiune a constituit-o dublarea liniei ferate Dej – Beclean şi apoi Beclean- Sărăţel. O altă acţiune a fost electrificarea căilor ferate din judeţ. O categorie importantă de lucrări au fost dezvoltarea şi modernizarea staţiilor de cale ferată în principal cele mai importante din judeţ: Beclean, Sărăţel, Salva, Ilva Mică şi Bistriţa. În vederea asigurării unui acces direct a călătorilor din gara Bistriţa la liniile magistrale au fost introduse vagoane de clasă, cuşetă şi vagoanele de dormit care sunt racordate în staţia Sărăţel la garniturile trenurilor accelerate care circulă pe relaţia Baia Mare – Dej – Deda – Braşov – Bucureşti. Anexa 3 cuprinde reţeaua de căi ferate a judeţului.

SITUAŢIA reţelei de cale ferată pe raza judeţului Bistriţa-Năsăud

Lung. CATEGORIA CĂII FERATE Nr. LINIA în km. Naţională, Normală, Dublă, Electrificată sau crt. uzinală, îngustă simplă nu forestieră 1 Dej - Beclean 18,9 Naţională Normală Dublă Da 2 Beclean - Deda 58,5 Naţională Normală Simplă Da 3 Beclean – Ilva Mică 47,2 Naţională Normală Simplă Electrificată Beclean – Salva 42 km 4 Ilva Mică – Rodna 20,9 Naţională Normală Simplă Nu Veche 5 Sărăţel – Bistriţa 40,2 Naţională Normală Simplă Da Sărăţel – Bârgăului Bistriţa 10 km 6 Ilva Mică – Vatra 49,2 Naţională Normală Simplă Nu Dornei 7 Luduş – Măgheruş 47,1 Naţională Normală Simplă Nu Şieu 8 Salva – Vişeul de Jos 40,0 Naţională Normală Simplă Nu TOTAL 321,8

TOTAL linie normală : 321,8 km

SITUAŢIA cu staţiile şi haltele CF din judeţul Bistriţa-Năsăud a atelierelor de reparaţii şi noduri de CF

LINIA DE Staţii şi St. = staţii Nr. Atelier Noduri CIRCULAŢIE halte h.. = haltă linii reparaţii CF CF Reteag St. 5 0 0 Ciceu Mihăieşti h 2 0 0 Ciceu Cristur h 1 0 0 Coldău St. 4 0 0 Beclean pe Someş St. 12 0 Da Şintereag St. 4 0 0 Caila h 1 0 0 Sfântu h 1 0 0 Măgheruş - Şieu St. 4 0 Da Arcalia h 1 0 0 DEJ- Sărăţel – Bistriţa Sărăţel St. 7 0 Da Bârgăului Sărata h 1 0 0 Viişoara h 1 0 0 Bistriţa fabrici h 1 0 0 Bistriţa Nord st 11 Remiză loc 0 revizie vag. Bistriţa h. h 3 0 3 Livezile Bârgău h 1 0 0 Rusu Bârgăului h 1 0 0 Josenii Bârgăului h 1 0 0 Susenii Bârgăului h 4 0 0 Prundu Bârgăului h 1 0 0 Bistriţa Bârgăului h 1 0 0 Bistriţa Bârgăului St. 3 0 0 Sărăţel St. 7 0 Da Domneşti pe Şieu h 1 0 0 Mărişel St. 4 0 0 Sărăţel - Deda Bârla pe Şieu h 1 0 0 Şieu St. 4 0 0 Şieuţ h 1 0 0 Monor - Gledin St. 4 0 0 Beclean pe Someş St. 12 0 Da Cociu h 1 0 0 Mogoşeni h 2 0 0 Nimigea h 3 0 0 Nimigea St. 3 0 0 Mititei h 1 0 0 Beclean – Ilva Mică - Salva St. 6 0 Da Rodna Veche Năsăud haltă h 6 0 0 Năsăud St. 6 0 0 Rebrişoara St. 3 0 0 Nepos h 1 0 0 INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BISTRIŢA” pag._____ AL JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD Bistriţa, Str.Sigmirului, nr.16, cod poştal 420158, Tel. 0263/239404, Fax 0263/232128, E-mail : [email protected], http://www.isu-bistrita.ro SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE DIN JUDEŢUL BISTRIŢA NĂSĂUD

Feldru h 3 0 0 Ilva Mică St. 10 Remiză loc. şi da revizie vag. Sângeorz Băi St. 3 0 0 Maieru h 1 0 0 Anieş h 2 0 0 Rodna Veche St. 4 0 0 Salva St. 6 0 da Coşbuc St. 3 0 0 Salva – Vişeul de Sus Telciu h 3 0 0 Fiad h 2 0 0 Romuli h 2 0 0 Dealul Ştefăniţei St. 4 0 0 Ilva Mică St. 10 0 Da Leşu Ilvei h 3 0 0 Poiana Ilvei St. 4 0 0 Ilva Mică – Vatra Dornei Măgura Ilvei St. 3 0 0 Ilva Mare St. 2 0 0 Lunca Ilvei St. 4 0 0 Silhoasa h 2 0 0 Larion h 2 0 0 Ţagu sat h 1 0 0 Ţagu St. 3 0 0 Budeşti Cluj h 2 0 0 Miceştii de Câmpie h 1 0 0 Sânmihaiu de Câmpie h 3 0 0 Brăteni h 1 0 0 Luduş – Măgheruş - Sângeorzul Nou h 2 0 0 Şieu Vermeş h 1 0 0 Lechinţa St. 4 0 Da Chiraleş h 2 0 0 Măgheruş Şieu St. 4 0 Da Milaş h 3 0 0 Orosfaia h 1 0 0 Ocniţa Mureş h 1 0 0 Band - Lechinţa Teaca h 4 0 0 (linie îngustă) Viile Tecii h 1 0 0 Ecartament = 760 Dipşa h 1 0 0 Tonciu h 1 0 0 Lechinţa St. 4 0 da NOTĂ: Pe liniile de circulaţie aflate pe raza judeţului Bistriţa-Năsăud nu sunt depouri de cale ferată.

S I T U A Ţ I A capacităţii de transport în număr de trenuri / 24 ore

Nr.crt. LINIA Nr. de trenuri în 24 ore 1 Dej - Beclean 128 2 Beclean – Ilva Mică 64 3 Beclean - Sărăţel 70 4 Sărăţel - Bistriţa 62 5 Bistriţa – Bistriţa Bârgăului 34 6 Sărăţel - Deda 72 7 Luduş – Măgheruş Şieu 60 8 Salva – Vişeul de Jos 43 9 Ilva Mică – Rodna Veche 26 10 Ilva Mică – Vatra Dornei 52 11 Band – Lechinţa (linie îngustă) 12

T A B E L cu situaţie tunelelor pe secţie de circulaţie din cuprinsul judeţului Bistriţa –Năsăud

Nr. De la lungimea lăţimea înălţimea capacitatea crt. Km …….. la km ml. ml. ml de trecere în tone Secţia Sărăţel - Deda 1 26+421 – 26+921 500,00 6,7 6,1 20,5 t/os. 2 33+516 – 34+446 930,00 6,7 6,05 20,5 t/os. Secţia Ilva Mică – Rodna Veche 1 53+086 – 53+263 177,00 6,92 5,5 20,5 t/os. Secţia Salva – Vişeul de Jos 1 25+905 – 26+034 129,00 7,45 6,75 20,5 t/os. 2 26+438 – 26+552 84,00 7,55 6,75 20,5 t/os. 3 37+618 – 40+008 2390,00 7,40 6,75 20,5 t/os. Secţia Ilva Mică - Vatra Dornei 1 47+222 – 47+357 134,75 5,70 6,45 20,5 t/os. 2 44+870 – 45+125 245,35 5,70 6,00 20,5 t/os. 3 42+780 – 43+637 857,15 5,70 6,45 20,5 t/os. 4 41+901 – 42+140 238,85 5,70 6,35 20,5 t/os. 5 40+999 – 41+060 160,87 5,90 6,45 20,5 t/os. 6 39+939 – 40+089 150,15 5,70 6,75 20,5 t/os. 7 39+326 – 39+542 215,90 5,70 7,05 20,5 t/os. 8 35+672 – 36+840 166,00 5,55 6,67 20,5 t/os. 9 14+179 – 14+394 215,30 6,00 6,50 20,5 t/os.

INDUSTRIE Industria cuprinde: industria extractivă, industria prelucrătoare, energia electrică şi termică, gaze şi apă (secţiunile: C, D şi E conform CAEN Rev.1). Indicele producţiei industriale este un indice de tip Laspeyres, având ca an de referinţă anul 2000.

INVESTIŢII Indicele investiţiilor realizate este calculate pe baza unei cercetări statistice selective care cuprinde toate întreprinderile cu peste 50 de salariaţi şi un eşantion de întreprinderi cu 4 – 49 salariaţi. Raportarea investiţiilor pe judeţe se face după sediul central al întreprinderii furnizoare de date.

TRANSPORTURI Drumurile sunt căi de comunicaţie terestră special amenajate pentru circulaţia vehiculelor şi pietonilor. Drumurile publice sunt obiective de utilitate publică destinate transportului rutier în scopul satisfacerii cerinţelor economiei naţionale, ale populaţiei şi de apărare a ţării; acestea aparţin proprietăţii publice. Drumurile naţionale asigură legătura capitalei ţării cu municipiile-reşedinţe de judeţ, legăturile între acestea, precum şi cu ţările vecine. Drumurile judeţene şi comunale asigură legăturile între municipiile-reşedinţe de judeţ şi reşedinţele de comune, municipii, oraşe şi alte obiective importante, între comune şi satele componente din cadrul judeţului, precum şi legătura între municipii, oraşe, comune şi sate între ele.

Lungimea liniei de cale ferată în exploatare include numai liniile deschise traficului de mărfuri şi pasageri, pe care transporturile respective se fac pe bază de legitimaţii de călătorie sau scrisori de trăsură.

Categoria autovehiculelor pentru transportul mărfurilor cuprinde: autoutilitare (autovehicule destinate transportului de mărfuri fără amenajări speciale); autovehicule specializate (autovehicule destinate transportului de mărfuri cu amenajări speciale: autobasculante, cisterne, izoterme etc.); autotractoare şi autoremorchere.

Principalii indicatori socio-economici ai judeţului Bistriţa-Năsăud

U.M. 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Populaţia (1 iulie) mii loc. 318.3 319.1 318.6 317.3 317.7 316.7 Populaţia din municipii şi orase mii loc. 115.0 115.7 115.5 115.0 116.2 116.1 Populaţia ocupată (la 31 decembrie) mii pers. 114.4 117.1 116.7 120.8 122.3 127.1 Număr mediu de salariaţi mii pers. 47.8 50.2 49.3 52.4 57.8 59.2 Câştigul mediu net lunar lei* 3462485 4311925 5238962 653 727 905 ______* din 2005 valorile se exprimă în RON

Ponderea şi locul judeţului Bistriţa-Năsăud în economia naţională, la principalii indicatori

2002 2003 2004 2005 2006 2007 Populaţia (la 1 iulie) - % faţă de ţară 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5 - locul judeţului 35 35 35 35 34 34 Populaţia din municipii şi oraşe - % faţă de ţară 1.0 1.0 1.0 1.0 1.0 1.0 - locul judeţului 39 38 38 38 39 39 Populaţia ocupată (la 31 decembrie) - % faţă de ţară 1.4 1.4 1.4 1.4 1.4 1.5 - locul judeţului 35 34 34 34 34 33 Suprafaţa totală - % faţă de ţară 2.2 2.2 2.2 2.2 2.2 2.2 - locul judeţului 26 26 26 26 26 26 Suprafaţa agricolă - % faţă de ţară 2.0 2.0 2.0 2.0 2.0 2.0 - locul judeţului 29 28 28 29 28 28 Salariaţi total - % faţă de ţară 1.0 1.1 1.1 1.1 1.2 1.2 - locul judeţului 36 36 36 34 31 32 Locuinţe date în folosinţă - % faţă de ţară 2.7 2.0 1.9 2.3 2.3 2.1 - locul judeţului 13 22 24 17 17 21

din care: Total Denumirea activităţii unităţi Unităţi Unităţi Unităţi Unităţi micro mici mijlocii mari 2002 Total general 4116 3547 449 99 21 Industria extractivă 9 5 2 1 1 Industria prelucrătoare 932 677 187 57 11 Energie electrică, termică, gaze şi apă 8 2 - 3 3 Construcţii 175 135 26 14 - Comerţ cu ridicata şi amănuntul, reparaţii auto-moto 1939 1769 163 7 - Hoteluri şi restaurante 187 168 15 4 - Transport şi depozitare 231 207 17 4 3 Poştă şi telecomunicaţii 28 24 1 1 2 Tranzacţii imobiliare, închirieri şi alte activităţi de servicii 256 242 13 1 - Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 61 51 7 3 - Agricultură, silvicultură, piscicultură 181 162 14 4 1 Diverse activităţi 109 105 4 - - 2003 Total general 4536 3900 504 109 23 Industria extractivă 12 8 2 1 1 Industria prelucrătoare 1049 780 197 58 14 Energie electrică, termică, gaze şi apă 8 1 - 5 2 Construcţii 206 168 25 13 - Comerţ cu ridicata şi amănuntul, reparaţii auto-moto 2050 1843 194 13 - Hoteluri şi restaurante 213 193 16 4 - Transport, depozitare şi comunicaţii 268 235 23 5 5 Învăţământ 9 8 1 - - Sănătate şi asistenţă socială 69 69 - - - Tranzacţii imobiliare, închirieri şi alte activităţi de servicii 382 361 18 3 - Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 81 72 6 3 - Diverse activităţi 189 162 22 4 1 2004 Total general 5121 4476 518 109 18 Industria extractivă 11 6 4 - 1 Industria prelucrătoare 1151 872 209 58 12 Energie electrică, termică, gaze şi apă 9 2 - 5 2 Construcţii 259 216 29 14 - Comerţ cu ridicata şi amănuntul, reparaţii auto-moto 2233 2049 174 10 - Hoteluri şi restaurante 243 221 18 4 - Transport, depozitare şi comunicaţii 316 271 34 9 2 Învăţământ 10 9 1 - - Sănătate şi asistenţă socială 91 91 - - - Tranzacţii imobiliare, închirieri şi alte activităţi de servicii 485 466 16 3 - Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 94 86 5 3 - Diverse activităţi 219 187 28 3 1 2005 Total general 5651 4983 545 105 18 Industria extractivă 18 12 5 - 1 Industria prelucrătoare 1174 894 212 56 12 INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BISTRIŢA” pag._____ AL JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD Bistriţa, Str.Sigmirului, nr.16, cod poştal 420158, Tel. 0263/239404, Fax 0263/232128, E-mail : [email protected], http://www.isu-bistrita.ro SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE DIN JUDEŢUL BISTRIŢA NĂSĂUD Energie electrică, termică, gaze şi apă 10 3 1 4 2 Construcţii 370 319 37 14 - Comerţ cu ridicata şi amănuntul, reparaţii auto-moto 2425 2223 190 12 - Hoteluri şi restaurante 269 245 22 2 - Transport, depozitare şi comunicaţii 363 313 41 7 2 Învăţământ 12 12 - - - Sănătate şi asistenţă socială 102 102 - - - Tranzacţii imobiliare, închirieri şi alte activităţi de servicii 569 550 15 4 - Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 112 107 2 3 - Diverse activităţi 227 203 20 3 1 2006 Total general 5947 5232 590 109 16 Industria extractivă 22 15 6 1 - Industria prelucrătoare 1149 872 209 56 12 Energie electrică, termică, gaze şi apă 12 5 2 4 1 Construcţii 462 393 52 17 - Comerţ cu ridicata şi amănuntul, reparaţii auto-moto 2499 2279 207 13 - Hoteluri şi restaurante 277 253 22 2 - Transport, depozitare şi comunicaţii 387 335 41 9 2 Învăţământ 17 16 1 - - Sănătate şi asistenţă socială 112 111 1 - - Tranzacţii imobiliare, închirieri şi alte activităţi de servicii 626 602 21 3 - Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 132 125 5 2 - Diverse activităţi 252 226 23 2 1 2007 Total general 6425 5653 643 112 17 Industria extractivă 24 19 5 - - Industria prelucrătoare 1128 837 224 55 12 Energie electrică, termică, gaze şi apă 13 8 1 3 1 Construcţii 675 591 67 17 - Comerţ cu ridicata şi amănuntul, reparaţii auto-moto 2630 2400 216 13 1 Hoteluri şi restaurante 294 263 26 5 - Transport, depozitare şi comunicaţii 453 400 41 10 2 Învăţământ 22 20 2 - - Sănătate şi asistenţă socială 114 113 1 - - Tranzacţii imobiliare, închirieri şi alte activităţi de servicii 709 678 26 5 - Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 150 141 6 3 - Diverse activităţi 213 183 28 1 1

Suprafaţa agricolă după modul de folosinţă în sectorul privat - ha - 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Suprafaţa agricolă 296765 296015 294261 291144 291747 291661 291470 291451 - arabil 97791 98663 98348 98374 100114 100322 100241 100231 - păşuni 122357 120382 118313 114644 114119 112822 112381 112381 - fâneţe 66623 66959 67857 69216 68356 69439 69759 69750 - vii şi pepiniere 815 773 699 353 381 404 404 404 viticole - livezi şi pepiniere 9179 9238 9044 8557 8777 8674 8685 8685 pomicole

Structura suprafeţei totale a judeţului după modul de folosinţă -% - 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Suprafaţa totală a judeţului (1+2+3) 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 din care: 1.Suprafaţa agricolă 53.1 56.3 56.3 55.8 55.5 55.5 55.4 55.2 55.2 - arabil 18.9 18.6 18.8 18.7 18.7 19.0 19.0 19.0 19.0 - păşuni 20.2 23.0 22.7 22.4 21.9 21.8 21.5 21.3 21.3 - fâneţe 11.8 12.7 12.8 12.9 13.1 12.9 13.2 13.2 13.2 - vii şi pepiniere 0.2 0.2 0.2 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 viticole - livezi şi pepiniere 2.0 1.8 1.8 1.7 1.7 1.7 1.6 1.6 1.6 pomicole 2.Suprafaţa fondului 38.4 35.4 35.5 35.7 35.7 35.7 35.9 36.2 36.2 forestier 3.Alte suprafeţe 8.5 8.3 8.2 8.5 8.8 8.8 8.7 8.6 8.6

INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BISTRIŢA” pag._____ AL JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD Bistriţa, Str.Sigmirului, nr.16, cod poştal 420158, Tel. 0263/239404, Fax 0263/232128, E-mail : [email protected], http://www.isu-bistrita.ro SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE DIN JUDEŢUL BISTRIŢA NĂSĂUD Suprafaţa agricolă pe categorii de folosinţă în anul 2007, pe localităţi - ha - Teren din care agricol Arabil Păşuni Fâneţe Vii Livezi Total judeţ 295758 101906 113890 70769 404 8789 Total urban 21834 6830 7330 5988 13 1673 Bistriţa 8290 3080 1733 1964 5 1508 Beclean 3659 1792 784 1037 2 44 Năsăud 3245 1102 1168 848 6 121 Sângeorz-Băi 6640 856 3645 2139 - - Total rural 273924 95076 106560 64781 391 7116 Bistriţa Bârgăului 3148 698 1222 1105 - 123 Braniştea 3233 1296 836 437 34 630 Budacu de Jos 4650 2195 1076 1034 15 330 Budeşti 4624 2398 1813 404 8 1 Căianu Mic 3905 1801 1429 675 - - Cetate 4487 1016 2222 828 1 420 Chiochiş 7155 5189 973 707 16 270 Chiuza 2695 1467 579 469 1 179 Ciceu-Giurgeşti 3184 994 908 1204 - 78 Ciceu-Mihaiesti 2252 843 520 604 4 281 Coşbuc 1652 227 893 532 - - Dumitra 6389 2550 1874 1573 1 391 Dumitriţa 4295 793 1907 1575 - 20 Feldru 7248 1419 3215 2522 - 92 Galaţii Bistriţei 5044 2470 1959 320 16 279 Ilva Mare 3226 442 1103 1680 - 1 Ilva Mică 2218 408 597 1204 - 9 Josenii Bârgăului 3560 760 625 1736 - 439 Lechinţa 10101 4751 3402 1617 65 266 Leşu 3872 467 1896 1502 - 7 Livezile 6846 2038 2455 2024 2 327 Lunca Ilvei 3142 670 1518 944 - 10 Măgura Ilvei 1695 459 286 950 - - Maieru 4627 683 2595 1333 - 16 Mărişelu 6188 2602 2309 1113 13 151 Matei 6819 3591 2541 409 59 219 Miceştii de Câmpie 3633 2465 612 551 1 4 Milaş 4207 2857 1007 304 33 6 Monor 4267 1309 1157 1740 1 60 Negrileşti 4302 902 2160 1210 - 30 Nimigea 7111 2869 2488 1525 - 229 Nuşeni 7131 2980 3645 435 25 46 Parva 2771 304 1512 955 - - Petru Rareş 1884 942 518 216 14 194 Poiana Ilvei 1265 318 278 669 - - Prundu Bârgăului 2464 552 1013 723 - 176 Rebra 2855 419 1445 990 - 1 Rebrişoara 5840 1515 2960 1365 - - Rodna 8215 373 6272 1552 - 18 Romuli 2119 229 982 908 - - Runcu Salvei 1658 685 612 356 - 5 Salva 1892 871 720 289 - 12 Şanţ 8661 227 6799 1631 - 4 Şieu 5918 2078 1578 1697 2 563 Şieu-Măgheruş 4026 1688 1613 490 1 234 Şieu-Odorhei 3525 1743 1226 525 4 27 Şieuţ 4739 1540 1680 1457 12 50 Silivaşu de Câmpie 2634 1664 704 238 19 9 Sânmihaiu de 5622 3558 1671 315 2 76 Câmpie Sintereag 5261 2551 1326 1381 3 - Spermezeu 5721 1986 2289 1407 - 39 Teaca 10030 5145 1761 2534 15 575 INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BISTRIŢA” pag._____ AL JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD Bistriţa, Str.Sigmirului, nr.16, cod poştal 420158, Tel. 0263/239404, Fax 0263/232128, E-mail : [email protected], http://www.isu-bistrita.ro SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE DIN JUDEŢUL BISTRIŢA NĂSĂUD Telciu 10380 751 6058 3564 - 7 Tiha Bârgăului 6706 1264 2832 2564 - 46 Târlişua 6598 1384 3094 2120 - - Uriu 3106 1491 798 677 7 133 Urmeniş 4941 3387 1192 339 17 6 Zagra 8187 2802 3805 1553 - 27

Date suplimentare pot fi accesate în Anuarul statistic al judeţului Bistriţa-Năsăud editat de Institutul Naţional de Statistică- Direcţia Judeţeană de Statistică Bistriţa-Năsăud. Strategia priorităţilor de dezvoltare a judeţului Bistriţa-Năsăud pe perioada 2007-2013 poate fi consultată la adresa de internet http://www.cjbn.ro , secţiunea PROGRAME.

2.8 INFRASTRUCTURI LOCALE

1. Instituţii de cultură -Case de cultură şi cămine culturale ; - complexe muzeale : - Muzeul Judeţean Bistriţa-Năsăud ; - Muzeul Grăniceresc Năsăudean – Năsăud ; - Muzeul memorial “George Coşbuc” - Coşbuc; - Muzeul memorial “Liviu Rebreanu” - Năsăud; - Muzeul memorial “Ion Pop Reteganu” – Petru Rareş; - Oficiul Judeţean pentru Patrimoniul Cultural National – Bistrita; - Muzeul de Artă Comparată – Sîngeorz-Băi; - Muzeul « Casa Săsească » - Livezile.

2. Instituţii de ocrotire a sănătăţii - Spitalul Judeţean Bistriţa-Năsăud ; - Spitalul orăşenesc Beclean; - Spitalul Orăşenesc Năsăud; - Centrul de sănătate Rodna; - Centrul de sănătate Teaca ; - Preventoriul TBC pentru copii – Ilişua ; - Centrul de transfuzie sanguină Bistriţa ; - Serviciul judeţean de ambulanţă Bistriţa-Năsăud ; - Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Bistriţa-Năsăud ; - Dispensarul de Adulţi Beclean ; - Dispensar policlinic balnear – Săngeorz-Băi ; - Dispensarul policlinic cu plată Bistriţa ; - Dispensarul Policlinic Stomatologic Bistriţa ; - Dispensarul medical urban Năsăud ; - Dispensarul medical urban Sîngeorz-Băi ; - Dispensare medicale urbane Bistriţa = 11; - Dispensare medicale de intreprindere = 10; - Dispensare medicale şcolare = 3; - Dispensare medicale rurale = 52. Reteaua unităţilor sanitare: 2000 2005 2006 2007 2008 Spitale – total 3 3 3 4 4 Dispensare 14 2 2 2 2 medicale Policlinici - 2 2 2 2 2 total

Reţeaua unităţilor de cazare turistică - număr - 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Unităţi turistice - total 28 23 21 22 22 24 24 25 25 din care: Hoteluri 14 11 10 11 11 11 11 11 11 Hanuri şi moteluri 1 1 2 2 2 2 2 3 3 Cabane turistice 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Vile turistice 3 1 - - - 1 1 1 1

Capacitatea de cazare turistică instalată - locuri - 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Locuri - total 3352 2883 2570 2767 2752 2915 2660 2705 2730 din care în: Hoteluri 2431 2124 2073 2294 2286 2368 2122 2139 2172 Hanuri şi moteluri 24 19 18 18 18 60 60 84 84 Cabane turistice 34 34 34 34 22 22 34 34 34 Vile turistice 163 32 - - - 14 14 14 14

Capacitatea de cazare turistică în funcţiune locuri-zile 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Total 818750 677162 755296 673988 729083 807967 839078 834545 766878 din care în: Hoteluri 746049 626938 685675 631895 674503 713022 729491 733757 663878 Hanuri şi moteluri 2184 2516 5330 6074 4372 21462 21768 26316 30036 Cabane turistice 10370 1748 5206 - 5157 6039 - - - Vile turistice 15035 - - - - - 5110 4732 434 Date suplimentare pot fi accesate în Anuarul statistic al judeţului Bistriţa-Năsăud editat de Institutul Naţional de Statistică- Direcţia Judeţeană de Statistică Bistriţa-Năsăud. 4. Reţele electrice Reţele de distribuţie de 110 KV şi medie tensiune de 20 KV. Teritoriul judeţului nu este traversat de reţele electrice de transport cu tensiune mai mare de 110 KV. 5. Reţele de gaz Pe teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud sunt două magistrale de transport gaz ( presiunea P mai mare de 6 bari ): - Fântânele – Bistriţa; - Ocniţa – Crăieşti. INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BISTRIŢA” pag._____ AL JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD Bistriţa, Str.Sigmirului, nr.16, cod poştal 420158, Tel. 0263/239404, Fax 0263/232128, E-mail : [email protected], http://www.isu-bistrita.ro SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE DIN JUDEŢUL BISTRIŢA NĂSĂUD

III. RISCURI GENERATOARE DE SITUAŢII DE URGENŢĂ

a) FENOMENE METEOROLOGICE PERICULOASE

Fenomenele meteorologice periculoase sunt deja de notorietate pentru ultimii ani, caracteristicile principale situându-se între intensitatea deosebitã a lor şi modul atipic de manifestare faţã de caracteristicile geo-climatice ale zonei geografice în care se aflã ţara noastrã, fãrã a neglija efectele secundare pe care acestea le-au avut(inundaţii, recolte distruse, distrugeri ale cãilor de comunicaţii rutiere şi feroviare, etc.) În judeţul BISTRIŢA-NĂSĂUD, se pot evidenţia următoarele fenomene meteorologice periculoase : 1)ÎNZĂPEZIRI Zonele specifice unde se produc înzăpeziri sunt în MUNŢII BÎRGĂULUI pe comunicaţia BISTRIŢA – VATRA DORNEI în pasul TIHUŢA. În Munţii RODNEI pe comunicaţia SALVA – SACEL în pasul ŞETREF. Pe comunicaţia SÂNGEORZ BÂI- ŞANŢ- VALEA MARE- CÎRLIBABA în pasul ROTUNDA. În Munţii CĂLIMANI pe comunicaţia BISTRIŢA-BÂRGĂULUI – COLIBIŢA.

2)FURTUNI Fenomenul se produce cu precădere în zonele de munte , iar vara grindina cade cu precădere în zonele ILVELOR, SÂNGEORZ BĂI , DUMITRA, BECLEAN, şi în zona de câmpie a judeţului B.N. Furtunile şi vijeliile afectează suprafaţa împădurită din zonele muntoase , iar grindina afectează culturile de cereale şi livezile de măr , păr, prun şi cireş.

3)ÎNGHEŢURI TIMPURII – fenomene meteorologice foarte periculoase care se produc primăvara pe întreg teritoriul judeţului şi afectează grav producţia de fructe în judeţ.

4)DEPUNERI DE GHEAŢĂ – chiciură pe conductorii de înaltă tensiune se produce iarna, primăvara timpurie şi toamna târziu. Acest fenomen se produce în general în partea de N-V a judeţului ( Parva, Sîngeorz-Băi ) şi afectează magistralele de înaltă tensiune şi calea ferată electrică. Coroborat cu vântul puternic produce ruperea conductorilor şi întreruperea alimentării cu energie electrică a localităţilor din N-V a judeţului şi calea ferată electrică NĂSĂUD- ILVA MICĂ – VATRA DORNEI.

5) TORNADE - fenomene meteorologice foarte periculoase care se manifestă prin vânt foarte puternic ce acţionează pe un areal redus, sub formă de vârtej de aer nefiind întâlnite pe teritoriul judeţului până în anul 2010. Vântul se roteşte în atmosferă pe o axă verticală, fiind în corelaţie cu mişcările de convecţie a aerului însoţit de nori negri de furtună. Tromba vârtejului de aer se înalţă de la suprafaţa pământului până la nivelul norilor.

Procesul de formare al vârtejului este complex, fiind azi încă în fază de cercetare, vântul ia naştere când anumite condiţii climaterice sunt îndeplinite. Tornada se formează atunci când o cantitate imensa de aer cald urca şi aerul rece coboară, prin deplasare se formează o pâlnie.

Din cauza încălzirii globale, au ajuns să se formeze tornade şi în România. În anul 2010 au semnalate fenomene de acest tip în comunele Silivaşu de Câmpie şi Urmeniş.

6) Unul dintre cele mai periculoase fenomene meteorologice periculoase cu o arie largă de manifestare în ultima perioadă este producerea blocajelor de gheaţă şi plutitori pe cursurile de apă, fenomen ce se produce în special în perioada ianuarie – februarie. Principalele cursuri de apă pe care se produc blocaje de gheaţă cu riscuri de producere a inundaţiilor sunt: Someşul Mare amonte Năsăud, Sălăuţa, Ilva, Rebra, Ilişua, Ţibleş, Leşu.

În anul 2008 au fost executate 5 intervenţii pirotehnice la zăpoare de gheaţă astfel: - 21.01.2008 – râul Ilva, com. Ilva Mică şi Măgura Ilvei: 13 kg TNT, 2,86 kg dinamită, 14 capse electrice; - 22.01.2008 - râul Sălăuţa, loc. Coşbuc: 10,153 kg dinamită, 20 capse electrice; - 22.01.2008 – râul Leşu, localitatea Leşu: 3,221 kg dinamită, 3 capse electrice; - 22.01.2008 – râul Ilva, localitatea Măgura Ilvei: 3,046 kg dinamită, 3 capse electrice; - 23.01.2008 - râul Ilva, localitatea Măgura Ilvei: 5,72 kg dinamită, 11 capse electrice; - 07.02.2008 – râul Ilva localitatea Măgura Ilvei: 0,3 kg TNT, 1 capsă electrică; TOTAL MATERIALE EXPLOZIVE ŞI MIJLOACE DE DARE A FOCULUI: 25 kg dinamită, 13,3 kg TNT, 52 capse pirotehnice electrice.

Situaţia cu distrugerile zăpoarelor de gheaţă - 2009 Nr. Cantitatea de Lungimea de Alte elemente Crt. Locul unde s-a materii explozive şi Forţele participante (proprii şi cele degajare a sloiurilor Rezultatul distrugerii considerate a fi desfăşurat distrugerea mijloace de de cooperare de gheaţă (alte zăpoarelor raportate aprindere folosite materiale) SALVA (Râul 3 kg TNT, 3 capse proprii:echipa pirotehnică ISU BN 1,5 km S-a intervenit pentru nu au fost pagube Sălăuţa) 22.01.2009 electrice formată din 3 ofiţeri şi 6 subofiţeri . distrugerea podului de gheaţă materiale 1 de cooperare: 4 persoane - Comitetul şi crearea unui canal de Local pentru Situaţii de Urgenţă scurgere a apei. SALVA, 2 persoane - grupul de suport tehnic condus de directorul SGA , 6 persoane - D.N. şi 4 agenţi de poliţie . ZAGRA (Râul 2,8 kg TNT şi 12 proprii:echipa pirotehnică ISU BN 100 m A fost creat un canal de nu au fost pagube Ţibleş) 22.01.2009 capse electrice formată din 3 ofiţeri şi 6 subofiţeri . scurgere care a permis materiale 2 de cooperare: 4 persoane - Comitetul scăderea nivelului apei în Local pentru Situaţii de Urgenţă amonte şi a scos de sub ZAGRA, 2 persoane - grupul de pericolul inundării un număr suport tehnic condus de directorul de 42 gospodării. SGA , şi 1 agent de poliţie .

SALVA (Râul 5 kg TNT, 10 proprii:echipa pirotehnică ISU BN 100 m(pod de gheaţă) S-a intervenit asupra podului nu au fost pagube Sălăuţa) 23.01.2009 capse electrice formată din 3 ofiţeri şi 6 subofiţeri . de gheaţă în care s-a oprit un materiale 3 de cooperare: 2 persoane - Instituţia zăpor de gheaţă de Prefectului, 4 persoane - Comitetul aproximativ 2 km lungime şi Local pentru Situaţii de Urgenţă a fost creat un canal de SALVA, 4 persoane - grupul de scurgere care a permis suport tehnic condus de directorul scăderea nivelului apei în SGA , 6 voluntari şi 4 agenţi de amonte. poliţie .

Nr. Locul unde s-a Cantitatea de Forţele participante (proprii şi cele Lungimea de Rezultatul distrugerii Alte elemente Crt. desfăşurat distrugerea materii explozive şi de cooperare degajare a sloiurilor zăpoarelor considerate a fi mijloace de de gheaţă (alte raportate aprindere folosite materiale) Com.REBRIŞOARA,Loc. 0,2 kg TNT şi 2 proprii:echipa pirotehnică ISU BN 150 m Zăpoarele au fost dizlocate, nu au fost pagube GERSA I capse electrice formată din 2 ofiţeri şi 2 subofiţeri . albia râului a fost degajată, materiale 4 (Râul Gersa) 23.01.2009 de cooperare: 4 persoane- Comitetul Local fiind salvate de la inundare 6 pentru Situaţii de Urgenţă Rebrişoara şi 8 gospodării şi 20 ha. teren voluntari agricol ZAGRA 4,4 kg TNT şi 18 proprii:echipa pirotehnică ISU BN 250 m Zăpoarele au fost dizlocate, nu au fost pagube (Râul Ţibleş) 24.01.2009 capse electrice formată din 2 ofiţeri şi 2 subofiţeri . albia râului a fost degajată,au materiale 6 de cooperare: 4 persoane - Comitetul fost salvate de sub pericolul Local pentru Situaţii de Urgenţă inundării 30 gospodării ZAGRA, 2 persoane - grupul de suport tehnic condus de directorul SGA , 6 volutari şi 2 agenţi de poliţie . SALVA 9,3 kg TNT, 21 proprii:echipa pirotehnică ISU BN 150 m S-a intervenit asupra podului nu au fost pagube (Râul Sălăuţa) capse electrice formată din 2 ofiţeri şi 2 subofiţeri . de gheaţă în care s-a oprit un materiale 7 24.01.2009 de cooperare: 5 persoane - Comitetul zăpor de gheaţă de Local pentru Situaţii de Urgenţă aproximativ 2 km lungime şi LEŞU, 4 voluntari şi 1 agent de fost creat un canal de scurgere poliţie care a permis scăderea nivelului apei în amonte. În 25.01.09 albia a fost degajată. LEŞU (Râul Leşu) 7 kg TNT, 22 proprii:echipa pirotehnică ISU BN 350 m S-a intervenit asupra podului nu au fost pagube 25.01.2009 capse electrice formată din 2 ofiţeri şi 5 subofiţeri . de gheaţă în care s-a oprit un materiale 8 de cooperare: 4 persoane - Comitetul zăpor de gheaţă de Local pentru Situaţii de Urgenţă aproximativ 500 m lungime, SALVA, 2 persoane - grupul de prin distrugeri succesive s-a suport tehnic condus de directorul creat un canal de scurgere care SGA , şi 2 agenţi de poliţie . a permis scăderea nivelului apei în amonte. Au fost scoase de sub un eventual pericol de inundare 47 gopodării şi 0,5 km drum comunal. INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BISTRIŢA” pag._____ AL JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD Bistriţa, Str.Sigmirului, nr.16, cod poştal 420158, Tel. 0263/239404, Fax 0263/232128, E-mail : [email protected], http://www.isu-bistrita.ro SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE DIN JUDEŢUL BISTRIŢA NĂSĂUD

Situaţia cu distrugerea zăpoarelor de gheaţă - 2010-

Cantitatea de Locul unde s-a Lungimea de degajare Alte elemente Nr. materii explozive şi Forţele participante (proprii şi desfăşurat a sloiurilor de gheaţă Rezultatul distrugerii zăpoarelor considerate a fi Crt. mijloace de cele de cooperare distrugerea (alte materiale) raportate aprindere folosite 1 MĂGURA 4,2 kg TNT, 7 proprii:echipa pirotehnică 250 m - lungime S-a intervenit pentru nu au fost ILVEI capse electrice ISU BN formată din 2 15 m - lăţime distrugerea zăporului de pagube materiale (Râul Ilva) ofiţeri şi 2 subofiţeri. gheaţă fiind inundate 7 21.02.2010 de cooperare: 8 persoane - gospodării şi teren agricol. În CLSU/SVSU - Măgura urma intervenţiei albia râului Ilvei, 3 persoane - grupul fiind degajată. de suport tehnic condus de directorul SGA , şi 1 agenţ de poliţie .

SINTEZĂ FENOMENE METEO PERICULOASE 2009

Persoa e t i

Drumuri afectate i ) e ă e i a u a ţ i e c l n ne Gospodări n i e r a c h u u u i r ( e c c a i t i

t i i n r s s

afectat i D v e n c n l o a n a n e e m f

l o u e e e o

e N DJ DC Străzi e m e e t e t c e t m l

t i n ţ r c i m . a e o e i r r ă e o i o o t f n i g r t i

f n a g c e c d l e a a i e r d ţ . s t o i e a h e f o t a v r e e d

l a n e t l i n i r e p n n a

v e t m i

r a

î r a m c i

ă l

Localităţi t e r /

e i o

r i . e u c

f e e t e i c r

e l ă

ă i i

r r u s .

l i r i d

afectate o ţ ţ d r l a d

n t r e e

i b

s ă e N u s u e n a a ă e

ţ ă

e d e e

P i

c f i m h c x f

o â i d d u e

n i n r i t

e i i n i e c o v

e P a e r i n e e km km km km ţ ţ

i n n n ă ţ i c i a ţ c

i P t a a ă u ă

r e r â e a l r

c v t t

t c f f e i

e e i d e s u e

l l a a e i a l o r

r a s t i i b u p c c i i p s a o p o o r n n n i u l i i o l L l S T T C

Vânt 1 25.03.2009 Teaca 1 puternic

Vânt 2 02.07.2009 Bistriţa 0,2 puternic

SINTEZA FENOMENELOR METEO PERICULOASE ÎN ANUL 2010

Drumuri afectate e e e i n i t t i i e ) r e ă e i a a a t u a ţ ă i e t c l n o n a i i d r e a c h c s t u u u i r ( o z e c c e a i r t c i

t i i f n r p s ă s e v e e n c s n a f o l a r n a n N J C e e m P o f t

l o u a e e e o

e m e e t G D D D S e t c e t

m l

n ţ r i c m . a

e o e i r r ă e

o i o o t i f n g r

t i

f n a g c e

c d l e a

km km km km a i r e d ţ .

s t o i a e h e f

o t a r v e e d a

a n e t l i n i r e

p n n a

v e t m i

r a

î r a m c i

ă l

t e r /

e i o

r i e . c u

f e e t e i c r

l e ă

r r u . s

l i r d o d r a l d

n t r e e

b i

s ă N u i i u s e ă e

e d e i

P ţ ţ i

c f m h c f

o i i d e

i e

n i n r n a a i

ţ i i i e o v

e P i i e x r i n e e ţ â ţ u d

i n s ţ i ţ i ţ

t e i P t n a a ă u c e ă

e r a l r ă

c t t

t c n n ă f c a t e i

c e i e s u i e

l r â e a l a v a l e i a l o r f

r a e d s t a i i b u p c c i i p s a c o p o o r n n n i u o l i i l o L l S T T L C

1 Precipitaţii 03.02.2010 Monor 1 abundente

2 Precipitaţii 21.02.2010 Căianu Mic 1 1 14 1,3 25 abundente 4 3 Precipitaţii 21.02.2010 DN17C km 0,0 abundente 49-50 7

4 Precipitaţii 01.03.2010 Şieuţ 1 2 1 abundente

5 Precipitaţii 03.03.2010 Budacu de abundente Jos

6 Precipitaţii 12.05.2010 Josenii 1 abundente Bîrgăului

7 Precipitaţii 17.05.2010 Chiochiş 0,8 1 abundente 8 Precipitaţii 17.05.2010 Braniştea 0,03 abundente 9 Precipitaţii 17.05.2010 Parva 1 1 0,05 0, abundente 5

10 Precipitaţii 25.05.2010 Negrileşti 8 6 12 4 4 abundente

11 Precipitaţii 25.05.2010 Căianu Mic 2 4 2 0,2 0,2 10 abundente

12 Averse, 27.05.2010 Urmeniş 5 20 tornadă

13 Averse, 27.05.2010 Silivaşu de 1 2 0,3 1 1 3 1 1, tornadă Cîmpie 5 8 5

14 Precipitaţii 02.06.2010 Şieu 0,1 abundente Odorhei

15 furtună 14.06.2010 Bistriţa 6 3 18 2 3 8

16 furtună 16.06.2010 Bistriţa 2 1 4 23 2 20 1 7 6

17 furtună 16.06.2010 Chiochiş 2 4 30 0,2 5 15 75 5 0

18 furtună 16.06.2010 Livezile 0,0 1 5

19 trăsnet 16.06.2010 Sîntioana 1

20 furtună 16.06.2010 Sărăţel 0,0 4 1

21 furtună 16.06.2010 Corvineşti 1 0,01

22 furtună 16.06.2010 Budacu de 1 Jos

23 furtună 16.06.2010 Arcalia 4 10 0,2 1 1

24 furtună 16.06.2010 Domneşti 1 1

25 furtună 16.06.2010 Şieu 4 1 Măgheruş

26 furtună 16.06.2010 Sărăţel 5 4

27 furtună 16.06.2010 Crainimăt 4 1 0,4 1

I. Principalele fenomene meteo periculoase produse în anul 2010  Un fenomen meteorologic rar întâlnit la noi în judeţ tip tornadă, s-a produs în data de 26.05.2010, când în comunele Silivaşu de Câmpie şi Urmeniş au fost afectate: 15 case, 33 anexe gospodăreşti, o linie de telecomunicaţii şi 3 linii de energie electrica de medie tensiune.  În data de 12.06.2010 o furtună de mare intensitate a afectat municipiul Bistriţa şi comunele învecinate acestuia, înregistrându- se următoarele: distrugerea sau avarierea grava a 33 acoperişuri de bloc, afectarea a 43 case, 41 gospodării, 2 obiective social economice, 0,06 km drum naţional, 0,24 km drum judeţean, 12,6 km drum comunal şi stradal, 41 obiective au rămas fără energie electrică, 2 linii de medie tensiune avariate, 3 posturi de transformare avariate, 4 linii electrice de cale ferate au fost rupte, 15 podeţe afectate şi 75 hectare teren agricol inundat;

INUNDAŢII

Deşi reprezintă numai 0,01% din volumul totalul de apă dulce existent pe glob, apele curgătoare sunt cea mai importantă sursă de apă dulce a omenirii şi a avut un rol hotărâtor în dezvoltarea civilizaţiilor. Aşezările, căile de comunicaţii, terenurile agricole fertile au fost legate de cursurile de apă din cele mai vechi timpuri. Omul a avut însă de înfruntat numeroase probleme legate de regimul neuniform al scurgerii, de producerea unor inundaţii puternice şi de fluxul de sedimente transportate din cele mai înalte părţi ale reliefului spre mare. INUNDAŢIILE sunt rezultatul unei varietăţi de cauze într-o regiune climatică dată. Creşterea nivelului unei ape şi inundarea luncilor sunt fenomene naturale. INUNDAŢIILE ,,NATURALE” sunt cele mai frecvente şi se datorează revărsării apelor curgătoare sau formării unor torente, ca urmare a unor ploi abundente de lungă durată, topirii rapide a straturilor de zăpadă, blocării cursurilor de apă de către gheţuri sau creării unor baraje naturale prin alunecări de teren. Judeţul Bistriţa-Năsăud este situat într-o zonă hidrografică şi cu o reţea hidrografică care determină producerea acestui fenomen natural distructiv în special primăvara şi toamna. Procesul de revărsare din albiile râurilor, care poate cuprinde întinse suprafeţe de teren este însoţit de crearea unui ,,front de apă” – sau ,, undă de viitură” – care depinde ca mărime de cantitatea, durata şi distribuţia precipitaţiilor în cadrul bazinului hidrografic. Undele de viitură pot transfera cantităţi de apă de câteva sute de ori mai mari decât în mod obişnuit.

Obiective care pot fi afectate:

Pe valea SOMEŞULUI MARE în zona :

- oraşului Sîngeorz Băi, putând afecta : 1 pod, 15 km. D.N., staţia de epurare a apei, 100 case de locuit, 100 Ha. teren arabil; - oraşului Năsăud, putând afecta: abatorul, 15 Ha teren, 2 operatori economici, staţia trafo de 110 Kv.; - oraşului Beclean, putând afecta: 2 poduri C.F., 1 pod rutier, platforma industrială, 300 case de locuit, 150 Ha teren arabil, 5 Km D.N.; - comunei Rodna, putând afecta: 1 moară, 1 canal aducţiune, 1 gater, 40 case de locuit, 20 Ha teren arabil;

- comunei Maieru, putând afecta: 1 pod, 30 case de locuit, 0,3 km D.N., 30 Ha teren arabil; - comunei Ilva Mică, putând afecta: 20 case de locuit, 1 km D.N. 20 ha teren arabil; - comunei Feldru, putând afecta: 2 mori, 150 case de locuit, 100 Ha teren arabil; - comunei Rebrişoara, putând afecta: 1 Km C.F., 1Km. D.J. 40Ha. teren arabil; - comunei Salva, putând afecta staţia C.F., 8 case de locuit, 50 Ha. teren arabil; - comunei Chiuza, putând afecta: 300 Ha teren arabil, 1 staţie sortare balast; - comunei Uriu, putând afecta: 100 Ha. teren arabil, 1 staţie sortare balast; - comunei Braniştea, putând afecta: 470 Ha. teren agricol; - comunei Petru Rareş, putând afecta: 1 pod C.F., 12 case de locuit, 120 Ha. teren agricol.

Pe valea pârâului MELEŞ în zona:

- comunei Matei, putând afecta: 1 pod rutier, 1 Km. D.J. 190 Ha.teren arabil; - oraşului Beclean, putând afecta: platforma industrială, 2 poduri C.F. 1 pod rutier, 100 case de locuit, 50 Ha. teren arabil.

Pe valea pârâului SĂLĂUŢA în zona:

- comunei Romuli, putând afecta: 6 poduri, 11 Km D.J., 30 case de locuit, 15 Ha teren arabil; - comunei Telciu, putând afecta: 1 spital, 1 şcoală, 2 podeţe, 1 moară, 25 case de locuit, 5 Ha. grădini, 20 Ha teren arabil; - comunei Coşbuc, putând afecta: 1 pod, 10 podeţe, 0,5 Km. D.C., 15 case de locuit, 15 Ha. teren arabil; - comunei Salva, putând afecta: 45 Ha. teren arabil, 5 Km. D.N., 40 case de locuit.

Pe valea râului BISTRIŢA în zona:

- şantierului Colibiţa, putând afecta: staţia de compresoare, atelierul mecanic, postul trafo, colonia muncitorească - comunei Bistriţa Bîrgăului, putând afecta: fabrica de cherestea, 6 poduri, staţia de tratare a apei, 200 case de locuit, 150 Ha. teren arabil; - comunei Prundu Bîrgăului, putând afecta: 3 poduri, staţia C.F.R., 100 case de locuit, 20 Ha. teren arabil;

- comunei Josenii Bîrgăului, putând afecta: 2 poduri rutiere, 1 pod C.F., 3 Km. D.C. 97 case de locuit, 190 Ha. teren arabil, - comunei Livezile, putând afecta: 3 poduri, 0,8 Km. D.C., 1 Km. terasament C.F., 45 case de locuit, 70 Ha. teren arabil; - municipiului Bistriţa, putând afecta: staţia de tratare a apei, 2 poduri, 150 case de locuit, 100 Ha. teren arabil Unirea, 2 operatori economici, staţia de epurare a apei, 200 Ha. teren arabil Viişoara, 250 Ha. teren arabil Sărata.

Pe valea râului ŞIEU în zona: - comunei Şieuţ, putând afecta: 3 poduri, 3,3 Km D.C., 20 case de locuit, 20 Ha. teren arabil; - comunei Şieu, putând afecta: 2 poduri, 0,5 Km. D.J., 1 Km. D.C., 27 case de locuit, 20 Ha. teren arabil; - comunei Mărişelu, putând afecta: 1 pod C.F., 2 poduri rutiere, 3,5 Km terasament C.F. 73 case de locuit, 115 Ha. teren arabil. - Comunei Şieu Măgheruş, putând afecta: staţia C.F. , 3 poduri C.F., 1 pod rutier, 119 case de locuit, 440 Ha.teren arabil; - Comunei Şieu Odorhei, putând afecta: 1 pod C.F., 4 Km. D.J., 1 Km.D.C., 190 case de locuit, 515 Ha. teren arabil; - Comunei Şintereag, putând afecta: 1 pod C.F., staţia C.F., 167 case de locuit, 300 Ha,. teren arabil.

Pe valea râului DIPŞA în zona: - comunei Teaca, putând afecta: 1 pod C.F., 3 poduri rutiere, 130 Ha. teren arabil; - comunei Galaţii Bistriţei, putând afecta: 3 poduri rutiere, 1 Km. D.J., 54 case de locuit, 150 Ha. terea agricol.

Pe valea pârâului LECHINŢA în zona:

- comunei Miceştii de Cîmpie, putând afecta: 0,1 Km. terasament C.F., halta C.F., 270 Ha. teren agricol; - comunei Sînmihaiu de Cîmpie, putând afecta: 2 Km. terasament C.F., 0,5 Km. D.C., 40 Ha. teren agricol, - comunei Lechinţa, putând afecta: staţia C.F., 10 Km D.J. 170 Ha. teren agricol, 270 case de locuit.

Pe valea pârâului BUDAC în zona: - comunei Budacu de Jos, putând afecta: 1 moară, 40 Ha. grădini, 320 Ha. teren agricol, 20 case de locuit; - comunei Cetate, putând afecta

Inundaţiile se pot produce şi pe cursurile de apă secundare datorită ploilor abundente de lungă durată, topirii rapide a stratului de zăpadă, blocării cursurilor de apă cu gheţuri sau crearea unor baraje prin alunecări de teren.

Fenomenul meteorologic cu intensitatea şi amploarea cea mai mare s-a produs în judeţul Bistriţa-Năsăud în zona munţilor Ţibleş, pe Valea Ilişua şi pe Valea Ţibleşului în data de 20.06.2006. Situaţia victimelor şi a dispăruţilor – 10 morţi şi 3 dispăruţi

Evoluţia fenomenelor hidrometeorologice în raport cu mărimile caracteristice de apărare In cursul dupa amiezii zilei de 20 iunie 2006, vremea a intrat intr-un proces de instabilitate, datorat in mare parte existentei unui camp anticiclonic cu valori termice ridicate destramat cu presiuni de 1015-1016 mb. La nord de tara noastra era pozitionat un nucleu depresionar cu doua izohipse inchise avand suprapus un nucleu de aer rece de - 15 0 C., care in dupa amiaza zilei de 20.06.2006 a atins tangential nord-vestul judetului Bistrita-Nasaud. Contactul dintre cele doua mase de aer diferit a dus la o instabilitate atmosferica pronuntata fapt ce a declansat producerea de fenomene meteorologice periculoase. Aceste fenomene s-au caracterizat in primul rand prin averse puternice de ploaie intr- un interval scurt de timp ( in mai putin de o ora), mai ales in bazinul superior al raului Ilisua. Cantitatea de precipitatii inregistrata pe cursul inferior al raului Ilisua a fost de 60 l/m2 la postul pluviometric Cristestii-Ciceului. Postul pluviometric Agries-com. Tarlisua a fost distrus de scurgerile de pe versanti si cantitatea masurata a fost de 60 l/m2 pana in momentul distrugerii. In anexa 2 prezentam situatia precipitatiilor cazute in zona. Conform analizei preliminare a imaginilor radar precum si a datelor furnizate de catre posturile pluviometrice, cantitatile de precipitatii au depasit izolat valoarea de 110 l/m2. in bazinul superior al raului Ilisua rezultand un strat mediu cazut de 110 l/m2 si un strat mediu scurs de 50 l/m2. Intensitatea mare a precipitatiilor a generat umectarea rapida a solului rezultand o scurgere superficiala bogata ce a dus la decopertari si antrenarea aluviunilor inclusiv a arborilor de pe versanti. Pe versanti s- a produs o scurgere laminara. Din cauza caracteristicilor geomorfologice cu versanti abrupti, a structurii solului cu strat vegetal subtire de pana la 20 cm pe un orizont de argila prafoasa urmat de un strat de pietris si bolovanis asezat pe pachete de gresii si marna, saturarea cu apa a solului s-a realizat rapid urmand decopertarea acestor formatiuni pana la roca de baza.

Zona din punct de vedere fizico-geografic face parte din Munceii Tiblesului si este o continuare a Muntilor de origine vulcanica Tibles. Munceii Tiblesului sunt reprezentati de formatiuni de varsta oligocena respectiv rupelian-lattorfian adica flis marno-grezos ( strate de Valea Carelor) si formatiuni tot de varsta oligocena respectiv helvetian adica conglomerate, gresii, marno-argile (strate de Hida). Din punct de vedere hidrografic in acest sistem isi are obarsia cursul de apa Ilisua si afluentii acestuia: Valea Stramba, Valea Lunga, Valea Izvorului, Valea Sendroaia, Valea Ivaneasa, Valea Racatesu. Reteaua hidrografica in bazinul superior al raului Ilisua este de forma rectangulara. Versantii vailor sunt partial acoperiti cu padure tanara de foioase si mai rar conifere. Gradul de impadurire al bazinului superior al raului Ilisua este de 34%. Raul Ilisua cod cadastral II-1.27 este afluent de dreapta a Somesului Mare si are urmatoarele caracteristici: -lungime 52 km. -suprafata bazin 350 km2. -altititudinea medie este 493 m, in zona de izvor 1.020 m si la confluenta 242 m. -panta medie 15 %o. -coeficient sinuozitate -1,41. Cursul de apa Ilisua nu este amenajat, pe cursul mijlociu si inferior al acestuia exista meandre cu eroziuni active din loc in loc ale malului concav si cu depuneri aluvionare pe cel convex. Pe ambele maluri ale acestui curs atat in intravilan cat si in extravilan se remarca existenta arborilor ajunsi la un stadiu de varsta inaintata. Uneori acesti arbori au inclinare spre albie si in regim de viitura s-au de trecere in timpul iernii a formatiunilor de gheturi influenteaza in mod negativ regimul de scurgere. Viitura exceptionala produsa pe acest curs de apa isi are originile in cantitatile imense de precipitatii cazute intr-o unitate de timp relativ scurt, in caracteristicile geomorfologice ale versantilor, in debitul solid reprezentat de aluviuni, in cantitatea imensa de masa lemnoasa antrenata. Facem mentiunea ca masa lemnoasa antrenata provine in cea mai mare parte din alunecari de pe versanti si de pe torenti. O mare parte a masei lemnoase antrenate a fost pe picior in momentul declansarii fenomenelor. O parte din masa lemnoasa antrenata in special de torenti provine din fostele parchete de exploatare fiind de fapt o neglijenta a unitatilor de exploatare si a autoritatii in domeniu. Avand in vedere toti factorii mentionati s-a produs o concentrare rapida a viiturii pe afluentii raului Ilisua. Datorita acestui fapt in combinatie cu un volum imens de aluviuni ( pietris, fragmente de roca, mal) si cu un volum considerabil de masa lemnoasa la confluenta s-au format blocaje si in zonele amonte unde de barare. Pe zonele de contact ale vailor si raului Ilisua cu torentii s-au format conuri de dejectie continand aluviuni si masa lemnoasa, fapt ce a dus la obturarea cursurilor. O mare parte a acestor blocaje exista ramanand un real pericol. Prezentam acestui material un CD cu imagini din timpul dezastrului si dupa dezastru.

Actiunea torentilor a fost majora prin faptul ca sa tranzitat din bazinul de receptie a acestora prin intermediul canalelor de scurgere un volum mare de apa, aluviuni si masa lemnoasa. In urma acestor fenomene canalele de scurgere a torentilor s-au adancit atingand roca de baza si avand acum un profil in U. Prin cedarea blocajelor si propagarea in aval a undelor de barare s-a compus o unda de viitura avand valoarea debitului in sectiunea Tarlisua de 249 m3/s. Serviciul hidrologic din cadrul DAST Cluj-Napoca si Statia hidrologica Bistrita-Nasaud au executat masuratori si calcule privind reconstituirea debitelor de viitura in diferite sectiuni pe raul Ilisua si afluentii acestuia. Situatia o prezentam in anexa Schema sinoptica –puncte de reconstituire debite si anexam hidrograful undei de viitura la Statia hidrometrica Cristestii-Ciceului. Unda de viitura pe raul Ilisua a avut o inaltime de 4-5 m fata de nivelul talvegului, fapt ce a dus la fenomenul de inundare pana la versantii vaii. Unda de viitura a ajuns in sectiunea Tarlisua in 10 minute de la formarea ei avand un caracter catastrofal si rezultand in zona un dezastru major cu consecinte greu de evaluat si cu posibilitati extrem de reduse de refacere. Unda de viitura a parcurs distanta de 35 km din sectiunea Tarlisua pana la Statia hidrometrica Cristestii-Ciceului ( situata pe cursul inferior al raului Ilisua) fiind inregistrat un debit de 212 m3/s. Din analiza debitelor produse rezulta faptul ca debitul de pe cursul inferior are valoarea mai mica datorita fenomenului de atenuare datorat parcurgerii unei distante relativ mari. Pe teritoriul localitatii Tarlisua conform celor relatate de oficialitatile locale fenomenul a inceput la orele 16,15 avand ca durata o jumatate de ora in care a plouat linistit. De la ora 16,45 pana la ora 17,15 a plouat torential. La ora 17 s-au observat cresteri semnificative ale cursurilor de apa. Unda de inundatie a ajuns in sectiunea Tarlisua la ora 17,15, dupa 10 minute de la formarea ei. Dezastrul produs este identic cu situatia de accident hidrotehnic la o acumulare care este distrusa si in aval se propaga cu repeziciune unda de viitura. Practic locuitorii din comuna Tarlisua nu au avut nici o sansa in fata amplorii si a violentei cu care s-au produs fenomenele. Din surse locale in urma cu cca. 150 ani s-a produs un dezastru asemanator cu cel din 20 iunie ramanand in localitatea Tarlisua doar trei gospodarii. Pe cursul de apa Tibles (afluent de dreapta al Somesului Mare) cod cadastral II- 1.20 cu obarsie in zona Muntilor Tibles tot in cursul serii de 20 iunie 2006 in aceleasi conditii meteorologice s-a produs o viitura pe teritoriul comunei Zagra, care a produs prin efectele ei izolarea zonei. Viitura produsa pe acest curs a fost de o mai mica amploare. Pe cursul inferior la statia hidrometrica Mocod s-a depasit cota de inundatie locala cu 70 cm rezultand un debit de 122 m3/s. Caracteristicile cursului de apa Tibles sunt: -lungime 32 km. -suprafata bazin 98 km2. -altititudinea medie este 727 m, in zona de izvor 1.500 m si la confluenta 283 m. -panta medie 38 %o.

-coeficient sinuozitate -1,49. Pe cursul de apa Valea Mare cod cadastral II-1.28 tot in seara zilei de 20 iunie 2006 s-a produs o viitura de mai mica amploare, afectand obiective din zona comunei Ciceu-Giurgesti Pe teritoriul comunei Braniste ( pe malul stang al Somesului Mare) in localitatile Braniste si Malut tot in seara zilei de 20 iunie 2006 din cauza unor averse de ploaie s-au revarsat o serie de paraie ( cursuri nepermanente) acestea fiind afluenti de stanga ai Somesului Mare.

Organizarea si desfasurarea actiunilor operative de aparare.

In data de 20.06.2006 serviciul regional de prognoza a vremii a emis urmatoarele avertizari de fenomene meteorologice periculoase imediate: o Ora 13,25 Avertizare nr. 161: - Perioada de referinta 2-3 ore; - Localizare nord vestul judetului Bistrita-Nasaud; - Locatii: Tarlisua, Suplai, Cosbuc, Salva ,Chiuza; - Fenomene prognozate: precipitatii, grindina, vant oraje. - Destinatari: MMGA, DAST, IJSU B-ta, Prefectura B-ta.

o Ora 16,30 Avertizare nr. 165: - Perioada de referinta 1-2 ore; - Localizare nord vestul judetului Bistrita-Nasaud; - Locatii: Tarlisua, Sieu-Odorhei, Sintereag, Sieu-Magherus. - Fenomene prognozate: precipitatii 15-35 l/mp.. - Destinatari: MMGA, DAST, IJSU B-ta, Prefectura B-ta.

o Ora 19,15 Avertizare nr. 169: - Perioada de referinta 1-2 ore; - Localizare nord estul si centrul judetului Bistrita-Nasaud; - Locatii: nord estul si centrul judetului Bistrita-Nasaud; - Fenomene prognozate: precipitatii 15-35 l/mp. grindina, oraje, vant; - Destinatari: MMGA, DAST, IJSU B-ta, Prefectura B-ta;

o Ora 21 Atentionare hidrologica nr. 19/20.06.2006. Emitent CNPH : - Perioada de referinta 1-2 ore; - Locatii:Somesul superior; - Fenomene prognozate: scurgeri de pe versanti, torenti paraie; - Destinatari: MMGA, DAST, IJSU B-ta, Prefectura B-ta. La primirea avertizarii nr. 161 Centrul operational din cadrul IJSU Bistrita- Nasaud a transmis mesajul de avertizare comitetelor locale pentru situatii de urgenta : Tarlisua, Spermezeu, Caian , Zagra, Nimigea de Jos, Cosbuc, Salva si Chiuza.

Comitetele locale pentru situatii de urgenta au declansat starea de urgenta si s-a inceput avertizarea inclusiv a localitatilor apartinatoare centrului de comuna. La Tarlisua s-a folosit solutia de avertizare prin tragerea clopotelor la biserici. Dupa ora 17,20 s-au primit la Centrul operational din cadrul IJSU prin sistemul 112 primele informatii despre dezastru si solicitare de ajutor. Dupa acest moment toate retelele telefonice si electrice din zona au cazut. Pe Valea Ilisua nu a existat retea de telefonie mobila. S-au deplasat in zona afectata de pe raul Ilisua forte disponibile la nivel de Comitet judetean pentru situatii de urgenta din cadrul IJSU Bistrita. La actiunea de evaluare a situatiei au participat echipaje de la politie si SGA Bistrita. La iesirea din localitatea Spermezeu drumul judetean a fost rupt, practic nu a fost posibila trecerea cu mijloace auto. S-au deplasat la Tarlisua pe jos fortele de interventie din cadrul IJSU Bistrita, dupa retragerea apelor in matca. Dupa miezul noptii s-a ajuns la Tarlisua unde s-a constatat dezastrul produs. In dimineata zilei de 21 iunie la dispozitia data de catre Presedintele Comitetului pentru Situatii de urgenta s-au deplasat spre Tarlisua forte si mijloace de interventie. Au avut loc actiuni de interventie dupa cum urmeaza: ● LDP Bistrita a executat pe drumurile judetene DJ 171 si DJ 170 A lucrari de curatare a acostamentului drumului, de refacere a terasamentului drumului distrus, despotmolire sectiune podete pe teritoriul localitatilor Caian-Spermezeu-Tarlisua- Borleasa. Materiale folosite au fost balast si piatra sparta. Utilaje folosite : autogreder, autoincarcator frontal, excavator si placa vibratoare. A actionat o echipa de interventie de la UP Beclean. LDP a executat si lucrari de refacere a drumului judetean DJ 172 pe teritoriul com. Zagra. Utilaje folosite excavator, autogreder, incarcator frontal, placa vibratoare si mijloace de transport. ● SC COMLORELA SRL Beclean a executat lucrari de decolmatare pod pe V. Zambrita km 26+000, pod V. Racates km 27+ 216 , curatare spatii de drum judetean in Tarlisua, refacere drum pe Valea Ivaneasa, executarea unui podet tubular Ø1500 pe DC 38 D la Moliset, curatarea blocajului de la podul din Tarlisua. Utilaje folosite : autogreder, excavator senile, excavator greifer, buldoexcavator, excavator pe pneuri, buldozer, macara si mijloace de transport. ● SC TRAMECO SA ORADEA a executat lucrari de curatare a drumurilor de pe teritoriul comunei Tarlisua de sedimente provenite din inundare si alunecari de teren precum si terasamente la corpul drumurilor DC 38 C si DC 38 B pe o lungime de 21,5 km Utilaje folosite: 2 buldozere, 4 excavatoare , 3 compactoare, 2 incarcatoare frontale, 1 buldoexcavator, 6 autobasculante de 16 tone si 4 autobasculante de 28 tone. ● SC NORD CONFOREST SA Bistrita a executat lucrari de terasamente la drumuri in comuna Tarlisua. Utilaje folosite buldozer. ● SC DIMEX 2000 COMPANY SRL Rebra a executat lucrari de reparatii la drumuri de pe teritoriul comunei Zagra pe DC 40. Utilaje folosite: buldozer si incarcator frontal, autogreder si compactor.

● IJSU Bistrita-Nasaud si IJSU Cluj in perioada 21.06-7.07. 2006 au executat actiuni de transport a apei, stropitul drumului, pomparea apei din fantani si din pivnite. S-au executat si lucrari de curatare a cailor de acces de aluviuni si material lemnos. Au participat la actiunile de interventie 27 ofiteri, 39 maistri militari si subofiteri, 5 militari angajati pe baza de contract, 256 militari in termen. Utilaje folosite : 17 autospeciale cu apa, 28 autocamioane pentru transport, 15 autoturisme de teren, 12 turisme, 41 motopompe si 8 motofierastraie. ● SC ELECTRICA TRANSILVANIA NORD SA SUCURSALA Bistrita a executat urmatoarele interventii in mod special pe teritoriul comunei Tarlisua.: - Consolidare mal stalp nr. 105 la LEA 110 kV Dej-Nasaud - Reparare retele joasa tensiune Tarlisua-Izvor. - Reparare LEA 0,4 kV Lunca Sateasca. - Reparare LEA joasa tensiune Racates. - Reparare retele joasa tensiune Spermezeu, Sesuri, Borleasa si Tarlisua. - Reconstructie LEA 20 kV Beclean Agriesel. - Reparare PTA –uri. - Reconstructie LEA 20 kV Poienile Zagrii. - Reconstructie retele joasa tensiune in zonele Spermezeu, Sesuri, Borleasa, Lunca Borlesei, Tarlisua, Agries, Agriesel. - Reabilitare retele joasa tensiune Lunca Sateasca. - Reabilitare retele joasa tensiune Tarlisua Valea Izvorului. - Reabilitare retele joasa tensiune Racates. Au executat aceste lucrari echipe specializate din cadrul Sucursalei Bistrita. ● DIRECTIA SILVICA Bistrita a executat lucrari de interventii la drumurile forestiere afectate de viitura si anume Zambrita, Racates, Uleasa, Oarzina si Sendroaia. Au fost folosite utilaje specifice de interventie TAF-uri si incarcator de tip IFRON. ● DIRECTIA AGRICOLA Bistrita a executat in zonele afectate actiuni de evaluare a terenurilor agricole si a culturilor. ● INSPECTORATUL DE POLITIE AL JUDETULUI Bistrita-Nasaud pe teritoriile comunelor Tarlisua, Zagra si Spermezeu a executat urmatoarele actiuni: - interventie evacuare. - cercetare criminalistica. - investigatie criminala. - transport. - asigurarea ordinii si linistii publice. - dirijarea circulatiei. - paza obiectivelor de interes local. - supravegherea activitatii de distribuire a ajutoarelor. - insotiri coloane oficiale. Aceste operatiuni au fost asigurate in intervalul 21-27 iunie de 50 politisti/zi si in intervalul 28 iunie-6 iulie de 15 politisti /zi.

● DIRECTIA DE SANATATE PUBLICA a judetului Bistrita-Nasaud a asigurat in zona calamitata Tarlisua urmatoarele actiuni: - infiintarea unui punct sanitar de urgenta cu 3 medici si 2 asistente. - prezenta unei ambulante in permanenta. - procurarea de medicamente, materiale sanitare si vaccinuri. - s-a asigurat vaccinarea antitetanica si antihepatica A. - curatarea fantanilor si dezinfectarea lor. - monitorizarea calitatii apei din fantani. - dezinfectia si dezinsectia gospodariilor si a cladirilor publice afectate de inundatie. - asigurarea materialului dezinfectant pentru vesela. ● DIRECTIA SANITAR VETERINARA si PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR Bistrita-Nasaud a organizat actiunea de colectare a cadavrelor de animale moarte si transportarea lor la PROTAN Dej unde au fost incinerate. ● O formatie de voluntari 30 persoane din com. Ilva Mica cu motofierastraie. ● O formatie de voluntari din cadrul SVSU Rodna. ● O formatie de 6 voluntari din Municipiul Bistrita. ● O formatie de 10 voluntari din cadrul SVSU Sant cu 1 tractor si cu motofierastraie. ● INSPECTORATUL DE JANDARMI judetean Bistrita-Nasaud a asigurat urmatoarele actiuni: - deblocarea cailor de acces in localitate. - distribuirea ajutoarelor pentru populatie. In intervalul 21 .06.2006-3 07. 2006 s-a actionat cu echipe constituite din 55 jandarmi /zi. In intervalul 3-7 iulie au actionat echipe de 18 jandarmi/zi. In actiunile intreprinse au fost folosite autovehicule specifice :autospeciale, autoturisme si masini de teren. ● UM 01331 a asigurat urmatoarele operatiuni in comuna Tarlisua: - deblocarea cailor de acces in localitate. - distribuirea ajutoarelor catre populatie . - transport apa minerala si produse alimentare. - transportul cu autocamioanele din dotare a elevilor din zonele afectate la locul de desfasurare a examenului de capacitate. Transporturile au fost efectuate cu autocamioanele din dotare. ● ROMTELECOM SA Centrul de telecomunicatii Bistrita a executat urmatoarele actiuni in vederea refacerii liniilor telefonice din zonele afectate: - montarea a 2.150 km cablu si 11.000 km de bransamente. - montarea de echipamente de alimentare si telecomunicatii in centrale telef. Au executat aceste lucrari echipe specializate din cadrul Sucursalei Bistrita. ● INSPECTORATUL JUDETEAN IN CONSTRUCTII Bistrita-Nasaud a executatat in localitatile afectate de inundatii evaluarea pagubelor la case si anexe gospodaresti. ● CONSILIUL JUDETEAN Bistrita-Nasaud-Serviciul administrare drumuri judetene a executat actiunea de evaluare a pagubelor la drumuri judetene, comunale, retele stradale, poduri si podete.

● SISTEMUL DE GOSPODARIRE A APELOR Bistrita a efectuat urmatoarele actiuni : - cartarea zonei inundabile. - masuratori topo si reconstituirea debitelor de viitura prin serv. hidrologic DAST si al statiei hidrologice Bistrita-Nasaud. - defrisari manuale si cu motofierastraul. - degajarea incintelor de material lemnos si aluviuni. - deblocarea sectiunilor podetelor. - a pus la dispozitia Comitetului local pentru situatii de urgenta Tarlisua roabe si unelte genistice. - a asigurat colectarea tuturor datelor necesare si a intocmit acest raport. - a participat la actiunile de evaluare si a acordat asistenta tehnica in vederea intocmirii rapoartelor de sinteza din partea Comitetelor locale pentru situatii de urgenta. ● COMITETUL JUDETEAN PENTRU SITUATII DE URGENTA Bistrita-Nasaud a coordonat urmatoarele actiuni: - stabilirea comisiilor de evaluare a pagubelor cu reprezentanti ai unitatilor judetene. - curatarea drumurilor, a retelelor stradale, a curtilor de sedimente si material lemnos. - refacerea drumurilor afectate, decolmatarea podurilor si podetelor,curatarea fantanilor, supravegherea ordinii publice a starii de sanatate a populatiei sinstrate. - refacerea retelelor electrice si telefonice, instalarea in zona a unei retele de telefonie mobila ORANGE. - distribuirea populatiei din comuna Tarlisua a apei minerale, a unor alimente de baza ( zahar 8.000 kg, ulei 8.000 kg, conserve pateu 8.000 kg, conserve din carne 8.000 kg, orez 8.000 kg) a unor produse de stricta necesitate ( sapun 8.000 buc., detergenti 8.000 kg., hartie igienica 10.000 buc.), 4 tone lapte praf pentru copii de varsta 0-4 ani din rezerva de stat. - asigurarea cantitatii de 20 tone motorina pentru inerventia utilajelor din zona.

Efectele fenomenelor hidrometeorologice.

In primul rand au fost victime omenesti 10 persoane si trei disparute nominalizate in anexa. Au fost afectate o diversitate de obiective: case si anexe gospodaresti, retea stradala, drumuri, poduri si podete, terenuri agricole, fantani, retele electrice, retele telefonice, obiective social culturale. si constructii hidrotehnice. S-au inregistrat mortalitati la animalele aflate in gospodariile locuitorilor. La actiunea de evaluare a pagubelor a participat un delegat din partea Sistemului de gospodarire a apelor.

Efectele dezastrului produs in comuna Tarlisua sunt de lunga durata. Revenirea la o viata normala este de lunga durata. Practic acesti oameni au pierdut absolut totul, bunurile din gospodarie au fost luate de ape de asemenea si produsele agricole necesare hranei zilnice sau dupa caz materialele de constructie depozitate in gospodarii. Pentru populatia ramasa dupa dezastru din cauza distrugerii suprafetelor agricole va fi o problema majora asigurarea traiului zilnic. Pe langa efectele directe produse asupra locuitorilor raman probleme deosebite de mediu avand si acestea un impact negativ.

● PROBLEMA ALIMENTARII CU APA Inainte de dezastru alimentarea cu apa a populatiei se facea din doua surse si anume: - din fantani individuale si publice alimentate din panza freatica cu adancimi de 10-12 m. - din izvoare captate de o familie sau de un grup de familii. In urma dezastrului majoritatea fantanilor sunt deteriorate, colmatate. Apa din ele este necorespunzatoare din punct de vedere organoleptic, chimic si microbiologic. S-au modificat proprietatile solului, aerul teluric a fost inlocuit cu apa poluata ducand la modificarea permeabilitatii solului. Prin fenomenul de aluvionare textura solului este modificata. S-a modificat chimia solului prin procesul de poluare organica data de spalarea grajdurilor a latrinelor a cadavrelor de animale. In absenta aerului teluric ce ar fi asigurat o degradare aeroba pana la produsii finali, are loc un proces predominant anaerob de unde rezulta multi produsi intermediari de degradare a materiei organice pe care-i gasim in analize: amoniac, nitriti, hidrogen sulfurat. In timp procesele anaerobe vor fi inlocuite cu cele aerobe si solul isi va recapata capacitatea de autopurificare. Exista o poluare biologica masiva a solului , fiind in pericol sanatatea umana. Este pe deplin justificata masura de vaccinare antitetanica, antitifoidica si antihepatica tip A. In viitor dupa ce apa subterana va avea calitatile necesare este absolut necesara amenajarea unor fantani noi din tuburi de beton care sa aiba la exterior un strat din pietris si nisip.

● PROBLEMA MODIFICARII MORFOLOGIEI ALBIILOR CURSURILOR DE APA SI A TORENTILOR. Este si ramane o problema de mare importanta prin faptul ca viitura a modificat morfologia albiilor, fenomenele erozionale fiind de o intensitate deosebita asupra albiilor. Pe tronsoanele de curs superior a fost antrenat materialul aluvionar si a fost depus ulterior pe tronsoanele medii si inferioare, avand ca efect colmatarea albiilor, acestea avand o capacitate redusa de tranzitare a apelor mari. Semnalam prezenta in albii la contactul cu torentii a materialului aluvionar sub forma conurilor de dejectie,

● PROBLEMA ELIMINARII PUNCTELOR CRITICE PE CURSURILE DE APA 1. Pe Valea Racatesu in localitatea Tarlisua in bazinul superior s-au format doua blocaje dintre care: -cel din amonte rezultat din alunecarea versantilor si a arborilor este bine stabilizat are un luciu de apa cu lungime de 400 m. Materialul din care este constituit este predominant argilos, fiind etans. La o posibila ploaie cu cantitati mari de precipitatii datorita cresterii in volum a undei barate si deversarea ulterioara in zona aval se poate repeta fenomenul. -cel din zona imediat aval la cca 400 m realizat prin bararea albiei cu aluviuni si material lemnos in amonte de un podet de pe drum, apa se scurge prin el. Pericolul pe care il reprezinta este acela ca la baza lui albia se adanceste rezultand o cadere relativ mare de cca. 10 m. 2. In zonele de confluenta ale raului Ilisua cu afluentii acestuia in amonte de Tarlisua exista blocaje constituite din aluviuni si predominant din material lemnos care reprezinta un pericol major existand pericolul ca in situatii cu precipitatii mari sa se repete fenomenul. 3. In zona aval Caian pe o lungime de 500 m sectiunea albiei este blocata predominant cu material lemnos si alte materiale aduse de viitura. Datorita faptului ca aici a existat o sectiune extrem de mica de scurgere puternic mendrata, viitura a schimbat profund morfologia albiei raului Ilisua pe un tronson de curs a fost creat pe langa bratul vechi un brat nou si intre cele doua brate un lac cu diametrul de cca. 50 m. ESTE ABSOLUT NECESARA REZOLVAREA ELIBERARII SECTIUNII RAULUI ILISUA PE ACEST TRONSON, DEOARECE LA O POSIBILA VIITURA POT FI INUNDATE IN TOTALITATE LOCALITATILE CAIANU MIC si CAIANU MARE.

Comportarea lucrarilor de gospodarire a apelor cu rol de aparare impotriva inundatiilor.

Pe cursurile de apa pe care s-au produs viituri Ilisua, Tibles, Valea Mare nu au existat lucrari hidrotennice cu rol de aparare impotriva inundatiilor.

Singurele lucrari hidrotehnice existente pe cursurile de apa mentionate sunt cu specific de aparare de mal in apropierea unui anumit obiectiv de exemplu drum. Situatia lucrarilor hidrotehnice calamitate din administrarea ANAR este prezentata in anexa 5, iar situatia lucrarilor aflate in administrarea altor detinatori este evidentiata pe comune in anexa 4.

Concluzii. In urma producerii dezastrului de pe raul Ilisua cu accent pe comuna Tarlisua s-au mobilizat toate fortele disponibile la nivel de judet in vederea inlaturarii efectelor generate de inundatii. Au avut loc ample actiuni de refacere si curatare a cailor de acces ( drumuri, retele stradale), de refacere a liniilor telefonice si electrice, de ajutorare a populatiei sinistrate cu alimente si produse de stricta necesitate, actiuni cu caracter antiepidemic. Propunem factorilor decizionali de la nivel superior sa ia in considerare toate aspectele negative mentionate si nominalizate in propuneri in proiectul Hotarare de Guvern privind alocarea de sume pentru inlaturarea efectelor produse de inundatii.

SINTEZA EVENIMENTELOR PE LINIE DE DEZASTRE NATURALE ÎN ANUL 2008 Drumuri afectate i

Persoane afectate Gospodării e z t i ) e ă i e ă a e r a ţ i N J C c n n t c e i r a h i u u D D D S c r ( e c a i i i

n t i r s s v i e c o n l a m n f n a e u e

u l o e l o e e e t m e l e t e t e c t u n

t i ţ r c e m . t a o t e i o t r ă r e o i o i f

r g c n t c i f n a g i e d c l a a e r d ţ e i e e s t o a h e f f

o a r e e d a

l n l a n e t i i a i m p n n

a v e m t

r a i l a

î r i m ă

t i i

e r /

e o r

r n i c e u c f e a e t e i r

l e

t e ă ă

r u s . r o i l r d d a t l d i t n r e v e i

i i b a i ă ţ u u s e

ţ e e l ă i e f d e

P i c

n m h c a e

f e

o ţ i a d a O l

i n i e i n r i â x i v i u o t c d P e s e r u i t e n i e ţ n m m m m n e c ţ i i e a o ţ t i a P a u a p n ă ă e t k k k k r l a n r c

c c i t c t i L f â e e e i v a e e l s R u T l a i a e F a a o d r E

r a s b t i c i p i c i s p a o O o n r n n u i i L l o L l S T C

Ilva mică, Distrugere 21.01. Poiana Ilvei, 2 2 2 zăpoare 2008 Măgura Ilvei

Distrugere 22.01. Coşbuc, Leşu, zăpoare 2008 Măgura Ilvei

Distrugere 23.01. Măgura Ilvei zăpoare 2008

Distrugere 07.02. Măgura Ilvei zăpoare 2008

01.03. 2008 Inundaţie Leşu 4 02.03. 2008 Inundaţie 01.03. şi 2008 0, Sângeorz Băi 1 0,2 0,08 1 3 alunecare 02.03. 2 de teren 2008 01.03. Alunecare 2008 0, Măgura Ilvei 0,3 de teren 02.03. 3 2008 01.03. 0, Alunecare 2008 Ilva mică 2 0 2 de teren 02.03. 1 2008 01.03. 0, Alunecare 2008 Şant 0,1 0,05 1 de teren 02.03. 4 2008 01.03. Alunecare 2008 Rodna 0,42 0,84 de teren 02.03. 2008 01.03. 2008 Inundaţie Spermezeu 6 02.03. 2008 Inundaţie 01.03. şi 2008 11 Poiana Ilvei alunecare 02.03. ,6 de teren 2008 01.03. 2008 Şieu Inundaţie 10 02.03. Măgheruş 2008

Inundaţie 01.03. şi 2008 0,1 0, Telciu Fiad 5 3 2 8 5 alunecare 02.03. 5 4 de teren 2008 08.03. Pod 2008 Şieu 1 afectat 09.03. 2008 Inundaţie 08.03. si 2008 Şieuţ 2 2 1 alunecari 09.03. de teren 2008 08.03. Alunecare 2008 Năsăud 0,01 0,02 de teren 09.03. 2008 08.03. 2008 Inundaţie Bistriţa 1 1 09.03. 2008 13.03. Inundaţie Năsăud 1 2008 Alunecare 14.04. Parva 0,2 de teren 2008 Alunecare 17.04. Parva 0,2 de teren 2008 01.05. Inundaţie Năsăud 1 2008 Alunecare 05.05. Milas 0,3 de teren 2008 Inundaţie 19.05. şi 2008 Ciceu 2 0,2 9 alunecare 20.05. Giurgeşti de teren 2008

22.05. 0, 2008 0, Inundaţie Năsăud 1 1,5 9 9 23.05. 12 6 2008 Alunecare 23.05. 0, Salva 0,3 de teren 2008 1 23.05. Inundaţie Bistriţa 1 1 2008 24.05. Inundaţie Năsăud 1 2008 04.06. Inundaţie Bistriţa 1 2008 Inundaţie 18.06. şi 2008 Negrileşti 0, 6 4 1 2 alunecare 19.06. Breaza 3 de teren 2008 19.06. Inundaţie Rebrişoara 7 0,5 0,04 2008 19.06. Inundaţie Bistriţa 1 2008 21.06. Inundaţie Zagra Aluniş 20 10 0,5 4 2008 Căianu Mic 23.06. Inundaţie Căianu Mare 10 1 1,7 2008 Dobric 23.06. Alunecare 2008 Negrileşti 3 2 de teren 24.06. 2008 23.06. 2008 Inundaţie Cristeşti 2 1 24.06. 2008 23.06. Inundaţie Rebra 1 2008

24.06. Inundaţie Bistriţa 1 2008 27.06. Inundaţie Salva 5 2008 05.07. Inundaţie Năsăud 0,1 2008 09.07. Inundaţie Bistriţa 1 2008 22.07. Inundaţie Salva 1 2008 Inundaţie Căianu Mic şi 23.07. Căianu Mare 10 1 1,7 1 alunecare 2008 Dobric de teren Inundaţie 23.07. şi 2008 Negrileşti 1, 0, 11 3 50 alunecare 24.07. Breaza 5 3 de teren 2008

Inundaţie Căianu Mic şi 25.07. Căianu Mare 50 50 50 1 2,3 47 alunecare 2008 Dobric Ciceu- de teren Poieni

Spermezeu Inundaţie Sita şi 25.07. Dumbrăviţa 5, 1 35 3,2 5,6 5 alunecare 2008 Dobricel 4 6 de teren Hălmăsau Şesuri

25.07. 1, 1, Inundaţie Satu Nou 2008 3 5 25.07. Inundaţie Bistriţa 1 2008 25.07. Inundaţie Nimigea 2 4 2008

25.07. Inundaţie Bistriţa 1 2008 25.07. Inundaţie Bistriţa 1 2008 25.07. Inundaţie Piatra 4 2008 Inundaţie 21.08. Ciceu 1, şi 2008 Giurgeşti 1 4 alunecare 27.08. Dumbraveni 5 de teren 2008 25.08. Inundaţie Năsăud 1 2008 Inundaţie 0, şi 12.11. 0,10 Zagra 0 alunecare 2008 5 7 de teren Defecţiuni linie 24.11. Ciosa 1 1 medie 2008 tensiune 02.12. Inundaţie Viile Teci 1 2008 07.12. Inundaţie Bistriţa 2 2008 07.12. Inundaţie Bistriţa 1 2008 07.12. Inundaţie Bistriţa 1 2008 08.12. Inundaţie Beclean 1 2008 Lechinţa 07.12. Brăteni 38 Inundaţie 0,1 2008 Sîngeorzul 0 Nou Chiraleş, Ţigău

08.12. Matei. 12 Inundaţie 8 0,2 2008 Corvineşti, 0 Bidiu, Enciu 09.12. Herina, Inundaţie 0,2 20 2008 Tonciu

SINTEZA EVENIMENTELOR PE LINIE DE DEZASTRE NATURALE - 2009 e t i i

Persoane )

Drumuri afectate e ă i e a u a ţ i e

Gospodării c n l n i e r a c afectate h u u u i r ( e c c a i t

DN DJ DC Străzi i

t i i n r s s v e n c n o l a n a n m e e f

l u o e e e o e m e e t e e t c t m l

t i ţ n r c i m . a e o e i r r ă e o o i o t f i n r g t i

f n a g c e d c l e a a i e r d ţ . s t o i e a h f e o t a v r e e

d a

l a n e t l n i r i e p n n

a v e m t i

r a

î r c i a m ă

Localităţi l t e / i i r

e i o

r . c e i u ţ ţ

f e e t e i c r

i l e

ă t

ă e

r r u n . s a a

ţ l i r d

afectate o e d a l r d

t r n e i e x

b d i u s s ă N u u s e ă e

t ă e

e d n e

P e c

i c m f a h c f

km km km km o i d e

i n

ă i c n n r a i c

i i i o v P

e â r r e e a i n e e ţ v ţ

n i ţ i f i ţ

i P a t u d a e ă ă

e l r r

c t t

t c f e i

e i e s u e

l l a a e i l a o r

r a s t i b i u p c c i i s p a o p o o r n n n u i l i i o l l L S T T C 17-18. 1 Inundaţii 01. Spermezeu 1 2009 Distrugere 22.01. 2 Salva/Zagra de zăpoare 2009

Şieu Distrugere 23.01. 3 Măgheruş/Salv de zăpoare 2009 a/Rebrişoara

Distrugere 24.01 4 Zagra/Salva de zăpoare 2009

Distrugere 25.01.2 5 Leşu de zăpoare 009

Inundaţii/ 27.01. 6 Distrugere Uriu/Feldru 1 2009 Zăîpoare

Alunecări 29.01. 7 Ilva Mică 0,23 de teren 2009 13.02.2 8 Inundaţii Uriu/Cristeşti 2 009

Alunecări 17.03.2 0, 9 Sîngeorz Băi de teren 009 5

Vânt 25.03. 10 Teaca 1 puternic 2009

Inundaţii/ 09-13 11 Alunecări 04. Şieuţ 2 1 2 de teren 2009

14.04 12 Inundaţii Parva 1 2009

29.05 - 13 Inundaţii 02.06. Cetate 1 2009 Inundaţii/ 11-12 Spermezeu 14 Alunecări 06. 1 0,7 1 Ciceu Mihăeşti de teren 2009

Inundaţii/ 23-27. Poiana Ilvei 15 Alunecări 06. 1 3,5 2,5 9 6 Leşu de teren 2009

Vânt 02.07. 16 Bistriţa 0,2 puternic 2009

03.07. 17 Inundaţii Beclean 0,4 2009

07.07. 18 Inundaţii Beclean 1 2009

4 Grindină/ 08.07.2 Matei 2 19 20 8 9 Inundaţii 009 Chiochiş 6 5 08-09. 20 Inundaţii 07. Şieuţ 2 2 3 3 2009

11.07. Ilva Mică 0, 21 Inundaţii 4 0,2 0,5 2009 Feldru 1

01.07- 3 Sânmihaiu de 22 Inundaţii 15.07. 3 Câmpie 2009 0 16.07. 23 Inundaţii Feldru 3 1 2009

Inundaţii 06.08. Maieru 1 24 Alunecări 1 3 2009 Sîngeorz Băi 2 de teren

07.08. 25 Inundaţii Parva 6 2009

13.09. 26 Inundaţii Beclean 1 2009

26.12. 27 Inundaţii Cart. Viişoara 1 2009

SINTEZA EVENIMENTELOR PE LINIE DE DEZASTRE NATURALE - 2010

Drumuri afectate

i e r e n ă t a a d e t o o t i i c e s ) e e i ă p a t u e i r a ţ i e c l s n n f a z e i r a e c h t o a u u u i ă r ( e c c P a i c t i

t i i r n r s G N J C s e v e n t c n f o l a n n a e m e D D D S f

a u l o e e e o

e m e e t t e e c

t m l

i ţ n c r i m . a

e o e i r ă r e

o o i o t i n f r g

km km km km t i

n f a g c

e c d l e a i a e r d ţ .

s t i o e a h e f

t o a v r e e d a

l a n e t n l i r

e i p n n

a v e i t m

r a

î r c i a m

l t e r /

e i o

r . i c e u

f e e t e i c r

l e

t ă r

r u s .

i l r d o d r a l d

t n r e e

i s ă N u s u e ă e

e d e

i c f m h c f

o i d e

i i

n i n r i i

i ţ ţ i i o v

P e i i e r i n e e ţ e ţ

n i n a a ţ i ţ ţ i ţ

i e P a t u a ă i x ă

â e r l ă r d u

c s t t

t c t f e t n i e

e e e c i s a u i e

l l a n n ă a c l e i l a a o c r

r a s â r e a t a i v i b u p c f i c i s p a c d e o p o o n r n n i u o l i i l o L l S T T L C

1 Inundaţii 30.12.2009 - Negrileşti 2 0,45 0,3 01.01.2010

2 Inundaţii 30.12.2009 - Căianu Mic 1 27 1,7 40 31.01.2010 3 Inundaţii 31.12.2009 - Ilva Mică 0,02 0,5 4 01.01.2010

4 Inundaţii 31.12.2009 - Leşu 2 0,6 02.01.2010

5 Inundaţii 02.01.2010 - Măgura Ilvei 0,3 0,0 0, 03.01.2010 45 75

6 Inundaţii 31.12.2009 Nimigea 1 8 1 1 0

7 Inundaţii 31.12.2009 - Petru Rareş 3 01.01.2010 8 Inundaţii 04.01.2010 Telciu 0,15 1

9 Blocare 06.01.2010 Teaca circulaţie

10 Alunacar 04.01.2010 Feldru 3 e teren / inundaţii

11 Inundaţii 31.12.2010 Rebra 0,06 0, 01

12 Alunecar 07.01.2010 Ilva Mică 1 1 e teren

13 Inundaţii 26.12.2010 - Telciu 0,01 2 01.01.2010

14 Alunecar 26.01.2010 Nuşeni 2 1 e teren

15 Precipitaţ 03.02.2010 Monor 1 ii abundent e 16 Precipitaţ 21.02.2010 Căianu Mic 1 14 1 1,3 25 ii 4 abundent e 17 Precipitaţ 21.02.2010 DN17C km 0,0 ii 49-50 7 abundent e 18 Precipitaţ 01.03.2010 Şieuţ 1 2 1 ii abundent e 19 Precipitaţ 03.03.2010 Budacu de ii Jos abundent e 20 Inundaţii 11.04.2010 Petru Rareş 3

21 Inundaţii 12.04.2010 Teaca 2 35

22 Precipitaţ 12.05.2010 Josenii 1 ii Bîrgăului abundent e 23 Precipitaţ 17.05.2010 Chiochiş 0,8 1 ii abundent e 24 Precipitaţ 17.05.2010 Braniştea 0,03 ii abundent e

25 Inundaţii 17.05.2010 Căianu Mic 4 47 4 2,5 19 1 0 6

26 Precipitaţ 17.05.2010 Parva 1 1 0,05 0, ii 5 abundent e 27 Inundaţii 17.05.2010 Zagra 4 15 0,1 0,6 20

28 Inundaţii 17.05.2010 Telciu 3 1 2 1

29 Inundaţii 15-16.06.2010 Spermezeu 10 1 0,25 0,4 0

30 Alunecăr 10.04.2010 Nuşeni 1 i de teren

31 Precipitaţ 25.05.2010 Negrileşti 8 6 12 4 4 ii abundent e 32 Precipitaţ 25.05.2010 Căianu Mic 2 4 2 0,2 0,2 10 ii abundent e 33 Averse, 27.05.2010 Urmeniş 5 20 tornadă

34 Averse, 27.05.2010 Silivaşu de 1 28 0,3 1 1 3 1 1, tornadă Cîmpie 5 5

35 Precipitaţ 02.06.2010 Şieu 0,1 ii Odorhei abundent e

36 furtună 14.06.2010 Bistriţa 6 3 18 2 3 8

37 furtună 16.06.2010 Bistriţa 2 16 4 23 2 20 1 7

38 furtună 16.06.2010 Chiochiş 2 40 3 0,2 5 15 75 5 0

39 furtună 16.06.2010 Livezile 0,0 1 5

40 trăsnet 16.06.2010 Sîntioana 1

41 furtună 16.06.2010 Sărăţel 0,0 4 1

42 furtună 16.06.2010 Corvineşti 1 0,01

43 furtună 16.06.2010 Budacu de 1 Jos

44 furtună 16.06.2010 Arcalia 4 1 0,2 1 1 0

45 furtună 16.06.2010 Domneşti 1 1

46 furtună 16.06.2010 Şieu 4 1 Măgheruş

47 furtună 16.06.2010 Sărăţel 5 4

48 furtună 16.06.2010 Crainimăt 4 1 0,4 1

49 furtună 16.06.2010 Chintelnic 8 1

50 inundaţii 27.06.2010 Agrişul de 2 5 4 Jos 5

51 inundaţii 22-23.06.2010 Tăure 5 21 ,5

52 inundaţii 31.05.2010 Ciceu 1 30 Mihaiesti

53 inundaţii 22-23.06.2010 Spermezeu 0,5

54 inundaţii 03.07.2010 Matei 1 1 3 10 11 6

55 inundaţii 11.07.2010 Ciceu 1 19 14 29 Giurgeşti 1 (Dumbrăven i) 56 inundaţii 12.07.2010 Nimigea 11 2 8

57 inundaţii 12.07.2010 Căianu Mic 3 15 1 0,3 2 20 5

58 inundaţii 12.07.2010 Năsăud 10 2 2

59 inundaţii 12.07.2010 Parva 0,02

60 inundaţii 12.07.2010 Chiuza 9

61 inundaţii 12.07.2010 Piatra 3

62 inundaţii 12.07.2010 Tăure 10 0,5

63 inundaţii 12.07.2010 Moruţ 20 1 10 0

64 inundaţii 13.07.2010 Zagra

65 inundaţii 14.07.2010 Dumbrăviţa 0,25

66 inundaţii 14.07.2010 Sita 0,5

67 inundaţii 16.07.2010 Telciu 15 0,15

68 inundaţii 16.07.2010 Telcişor 15 11 3 20

69 inundaţii 16.07.2010 Josenii 16 30 Bîrgăului

70 inundaţii 16.07.2010 Mijlocenii 1 0,7 0, Bârgăului 5

71 Inundaţii 29.07.2010 Şieu 6 1,5 3 2 Odorhei 0

72 Inundaţii 07.07.2010 Ilva Mare 15 0,5 3

73 Inundaţii 22.07.2010 Bistriţa- 2 1,2 2 38 Bîrgăului

74 Inundaţii 22.07.2010 Rodna 4 4 1 4,47 1 1 1 11

76 Inundaţii 26.07.2010 Lunca Ilvei 0,9 2

77 Inundaţii 30.07.2010 Chiuza 5 1 2 2 0

78 Inundaţii 30.07.2010 Năsăud 2,2 2

79 Inundaţii 30.07.2010 Chiochiş 2 40 3 0,2 5 19 75 5 0

75 Inundaţii 09.08.2010 Ilva Mare 3 0,08

80 Inundaţii 06.12.2010 Chiochiş 3 total 7 3 3 1 4 4 9 2 2 4 5 , 8 3 1 2 1 , 0 , 0 0 2 1 6 1 0 3 4 1 0 0 5 1 4 8 , 2 , 1 4 1 4 7 5 2 4 3 1 6 1 4 2 1

I. Principalele activităţi preventive efectuate în anul 2010 In cursul lunii martie o comisie mixtă, formată din reprezentanţi ai Ministerului Mediului, Instituţiei Prefectului, Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, ANIF Unitatea de Administrare 02.4 Bistriţa-Năsăud, au desfăşurat o acţiune de verificare a modului de desfăşurare a salubrizării cursurilor de apă din judeţ. La sfârşitul lunii aprilie a fost efectuată o reverificare la primăriile la care au fost constatate nereguli, de data aceasta verificarea scoţând în evidenţă înlăturarea deficienţelor constatate. În perioada 20-21 octombrie 2010 o comisie mixtă compusă din reprezentanţi ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud, Sistemului de Gospodărire a Apelor Bistriţa-Năsăud, Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud, Comisariatului judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu şi Instituţiei Prefectului judeţul Bistriţa-Năsăud a desfăşurat o acţiune de verificare a iazurilor de decantare din zona de competenta, pentru verificarea respectării măsurilor de securitate, protecţie şi intervenţie, stabilite de operatorii economici care deţin obiective ce constituie surse de risc pentru populaţia din zonă.

II. Succesiunea celor mai importante evenimente Multiplele tipuri de risc care au generat situaţii de urgenţă în anul 2010 au evidenţiat trecerea bruscă de la fenomene meteorologice extreme caracterizate prin precipitaţii abundente şi intensificări ale vântului, la caniculă, secetă hidrologică şi meteorologică. Pe parcursul anului 2010, transmiterea avertizărilor şi atenţionărilor către membrii comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă şi preşedinţii comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă a fost făcută prin sistemul SMS, de către Centrul Operaţional Judeţean din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Bistriţa”,al judeţului Bistriţa- Năsăud. S-au primit şi transmis un număr de 60 atenţionări/avertizări meteorologice şi 34 atenţionări/avertizări hidrologice. Majoritatea acestora (43) au fost efectuate în lunile iunie-iulie, când au fost înregistrate fenomene meteorologice periculoase extreme.

În anul 2010 au fost executate următoarele activităţi de evaluare şi control a efectelor generate de situaţiile de urgenţă produse pe teritoriul judeţului: - 29 misiuni de evaluare a efectelor unor inundaţii şi alunecări de teren din care: - 20 evaluări în teren la solicitarea Comitetelor Locale pentru Situaţii de Urgenţă; - 9 petiţii adresate Instituţiei Prefectului judeţul Bistriţa-Năsăud de către persoane fizice.

Principalele măsuri stabilite de către comisiile de evaluare au fost următoarele:  Deblocare podeţ pe DJ 171 la intrare în loc. Căianu Mic. Deblocare podeţ pe DJ 171 în centrul localităţii Căianu Mic;  Realizare prag fund râul Ilişua, protecţie mal pe DJ171 la km 23+400. Refacere pod-raul Ilisua in Lunca Borlesei;

 Stoparea efectelor erozionale produse de pârâul Dobric asupra DC 37 si terenurilor riverane;  Reabilitare pod şi zona de protecţie pe DJ 154B, km 14+000, la intrare în sat Gledin, comuna Monor;  Decolmatarea şi recalibrarea albiei canalului Bratoşa;  Reabilitare podeţ şi refacere platforma DJ 172 C km 6+710 - 9+050;  Refacere protecţie mal la DJ 172 C pe tronsonul Strâmba –Ilva Mică;  Construire prag de fund şi refacere pod pe DJ 173 la km 25+951 în localitatea Şieu;  Regularizare albie şi consolidare platformă drum DJ 173 KM 37+882-39+842, între localităţile Teaca şi Pintic;  Consolidare şi refacere platformă DJ 173 km 50+490-50+790, între localităţile Ocniţa şi Milaş;  Asanare, consolidare şi refacere platformă DJ 172 A km 5+600 - 5+700, între localităţile Rusu de Jos şi Rusu de Sus;  Realizat protecţie mal şi consolidare platformă drum judeţean (com. Negrileşti): o -DJ 170 km11+880-12+100 o -DJ 170 km13+500-16+200  Cilindrarea şi pregătirea platformei drumului DJ 172 A, tronson Chiochiş-limită jud. Cluj si Dj 172 I, tronson Viţa-DJ 172 A;  Repararea sau reconstrucţia podeţului amplasat pe Valea Ştiubei în loc. Uriu;  Reanalizarea amplasării canalului colector betonat aferent DN 17, la km 14+800, loc. Uriu, în vederea creşterii capacităţii de preluare şi transport a apelor pluviale;  Schimbarea soluţiei de racordare a unui drum lateral cu drumul naţional DN 17, la km 19+000, in loc. Cristeştii Ciceului

III. Principalele situaţii de urgenţă produse în anul 2010 o În primele zile ale anului 2010, ca urmare a ploilor torenţiale şi a topirii zăpezii, s-au înregistrat creşteri importante ale cursurilor de apă Sălăuţa, Bichigiu, Fiezel, Fiad, Rebra Mare, Telcişor, Guşetu, fapt care a dus la erodarea drumurilor comunale şi forestiere precum şi la inundarea a 22 de gospodări. o În data de 21.02.2010 echipa pirotehnică din cadrul Detaşamentului de Pompieri Bistriţa a intervenit pentru distrugerea unui zăpor de gheaţă de aproximativ 250 metri lungime, format pe râul Ilva, pe raza localităţii Măgura Ilvei, fiind inundate curţile şi trenurile a 7 gospodării riverane. o În urma precipitaţiilor abundente din perioada 20 – 21 februarie 2010, în comuna Căianu Mic au fost afectate: o casă de locuit, 14 gospodării inundate, 1,3 km drum comunal, 25 ha teren agricol inundat; 14 fântâni inundate. o La data de 12.04.2010 în comuna Teaca precipitaţiile căzute într-o perioadă scurtă de timp au produs o alunecare de teren care afectează drumul judeţean DJ 173 Teaca – Pintic totodată fiind distruse 2 podeţe şi inundate 35 ha teren agricol.

o În perioada 15.05.2010-17.05.2010 fenomenele meteorologice periculoase au afectat un număr de 12 comune din judeţ: Zagra, Căianu Mic, Spermezeu, Negrileşti, Coşbuc, Chiochiş, Braniştea, Uriu, Telciu, Romuli, Parva, Josenii Bîrgăului fiind afectate: 49 case, 63 anexe gospodăreşti, 40 fântâni, 1 km drum naţional, 0,93 km drum judeţean, 5,15 km drum comunal, 3 poduri şi podeţe, 216,5 hectare teren agricol. o Un fenomen meteorologic rara întâlnit la noi în judeţ tip tornadă, s-a produs în data de 26.05.2010, când în comunele Silivaşu de Câmpie şi Urmeniş au fost afectate: 15 case, 33 anexe gospodăreşti, o linie de telecomunicaţii şi 3 linii de energie electrica de medie tensiune. o În data de 12.06.2010 o furtună de mare intensitate a afectat municipiul Bistriţa şi comunele învecinate acestuia, înregistrându-se următoarele: distrugerea sau avarierea grava a 33 acoperişuri de bloc, afectarea a 43 case, 41 gospodării, 2 obiective social economice, 0,06 km drum naţional, 0,24 km drum judeţean, 12,6 km drum comunal şi stradal, 41 obiective au rămas fără energie electrică, 2 linii de medie tensiune avariate, 3 posturi de transformare avariate, 4 linii electrice de cale ferate au fost rupte, 15 podeţe afectate şi 75 hectare teren agricol inundat; o În perioada 11-12.07.2010, ca urmare a ploilor însemnate cantitativ oraşul Năsăud şi un număr de 11 comune au fost afectate: 14 case, 97 anexe gospodăreşti , 2 obiective social economice, 1,07 km drum judeţean, 4,5 drum comunal şi stradal, 67 ha teren agricol. o În data de 22.07.2010, ca urmare a precipitaţiilor însemnate cantitativ căzute într-o perioadă scurtă de timp s-au produs două viituri pe raza comunelor Rodna şi Bistriţa-Bîrgăului, înregistrându-se următoarele: - În localitatea Valea Vinului:  DJ 172 J a fost blocat cu aluviuni şi material lemnos pe o lungime de aproximativ 250 m, comunicaţia între loc. Valea Vinului şi loc. Rodna s-a putut face doar pietonal prin pădure, au fost izolate 73 de gospodării;  8 gospodări afectate – inundate cu aluviuni şi material lemnos;  3 locuinţe inundate şi blocate de aluviuni şi material lemnos;  1 cabana”Valea Secii” –inundata si izolată;  1 drum forestier distrus in 3 porţiuni şi blocat de aluviuni, afectat pe o lungime de aprox. 2 km;  1 gospodărie distrusă - cuprinsă de viitura formată pe râul Valea Băilor ( casă de vară nelocuită permanent);  cursul râului Valea Băilor a fost modificat pe o lungime de 200-300 m, pe drumul din localitate;  73 de abonaţi ai SC ELECTRICA au rămas fără energie electrică. - În Comuna Bistriţa Bîrgăului:  DJ 173 A afectat pe o lungime de 70m (rupt şi acoperit de aluviuni);  Un pod de pe comunicaţia DJ 173 A colmatat;  Drumul forestier (Valea Stegii) a fost distrus pe o lungime de aproximativ 3km.

oDatorită precipitaţiilor scăzute precum şi a temperaturilor scăzute ce au determinat ruperea alimentării cu energie electrică aferentă căii ferate şi căderea de arbori pe calea ferată, în data de 02.12.2010 trei garnituri de tren au fost oprite pe raza comunei Lunca Ilvei. Circulaţia a fost reluată după îndepărtarea copacilor căzuţi pe calea ferată şi refacerea linie de alimentare cu energie electrică. Trebuie subliniat că în perioada manifestării tuturor situaţiilor de urgenţă s-a constatat o bună comunicare cu mass-media locală. Astfel s-a asigurat deopotrivă informarea opiniei publice şi transmiterea unor informaţii cu caracter general şi autoprotecţie către populaţie. De asemenea trebuie să fim conştienţi de faptul că suntem permanent ameninţaţi de producerea unor fenomene ce pot provoca pierderi de vieţi omeneşti şi distrugeri materiale care pot afecta bunul mers al vieţii.

INCENDII DE PADURE

Pădurea a ocupat si ocupă mari spaţii în aria judeţului Bistriţa – Năsăud. Mai bine reprezentată în partea de nord, nord – est si est, situată pe masivele muntoase Ţibleş, Rodna, Suhard, Bârgău şi Călimani, scade ca suprafaţă în zonele locuite si propice agriculturii din amfiteatrul văii Someşului Mare si a Câmpiei Transilvaniei, la sud si sud – vest, spre Teaca, Lechinţa si Beclean.

Repartiţia actuală a suprafeţei fondului forestier din cuprinsul judeţului nostru pe forme de proprietate, urmare a aplicarii Legii 18/1991 si a Legii 1/2000, in conformitate cu raportările statistice de la sfârşitul anului 2003, este urmatoarea :

Total fond forestier …………………………….…………….. 191.104ha din care :

 Fond forestier proprietate publica a statului…..……..………35.294 ha  Fond forestier proprietate publica a unitatilor administrativ – teritoriale (municipii, orase, comune)……………………………………...……… 137.149 ha  Fond forestier proprietate privata a persoanelor juridice (composesorate, asociatii de proprietari, unitati de cult si unitati de invatamant)……………………………..………..…………... 2.924 ha  Fond forestier proprietate privata a persoanelor fizice…….....15.737 ha

Direcţia Silvică Bistriţa-Năsăud administrează 44,1 mii ha păduri, din care 27,2 mii ha sunt proprietatea Statului Roman, iar diferenta 16,9 mii ha este reprezentată de proprietăţi publice ale comunelor, oraşelor, asociaţii de proprietari – care au încheiat contracte de administrare cu Regia Naţională a Pădurilor. In componenţa Direcţiei Silvice sunt 4 Ocoale silvice (Bistriţa, Beclean, Rodna şi Lechinţa), Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei, Centrul de Fructe Bistrita (care include si Atelierul de Confecţionat Trăsuri si Sănii), Secţia de exploatare, întreţinere reparaţii utilaje Bistriţa (S.E.I.R.U. Bistriţa) şi Herghelia Beclean.

Parcul Naţional Munţii Rodnei este cea mai întinsa arie protejata din nordul Carpaţilor Orientali, având o suprafaţa de 46.399 ha, din care 3.300 hectare au fost declarate rezervaţie a biosferei în anul 1979. Ministerul Mediului si Dezvoltării Durabile, responsabil de buna gospodărire a ariilor protejate din România, a incredintat pe baza de contract pentru 10 ani administrarea Parcului Naţional Munţii Rodnei, Regiei Naţionale a Pădurilor-ROMSILVA prin Direcţia Silvică Bistriţa. Ca urmare a semnării contractului de administrare nr. 734/22.05.2004, Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei funcţionează începând cu data de 24 mai 2004 fiind stabilită la Rodna, judeţul Bistrita – Năsăud.

De asemenea sunt autorizate şi 15 structuri silvice proprii (ocoale silvice private), care administrează o buna parte din suprafaţa de fond forestier proprietate publica a comunelor (cca 130.000 ha, ceea ce reprezintă aproape 75% din suprafaţa aflată în administrarea D. S. Bistrita si ICAS înainte de aplicarea legilor fondului funciar = 175000 ha) Acestea sunt: - O.S. al Municipiului Bistrita cu o suprafaţă de 4982 ha, predominând foioasele; - O.S.Valea Ilvei cu o suprafaţă de 10694 ha, predominând rasinoasele ; - O.S. Tihuta- Colibita cu o suprafaţă de 19759 ha, predominând rasinoasele; - O.S. Plaiurile Heniului cu o suprafaţă de 9578 ha, predominând rasinoasele; - O.S. Feldru cu o suprafaţă de 4454 ha, predominând foioasele ; - O.S. Izvorul Somesului cu o suprafaţă de 11762 ha, predominând rasinoasele; - O.S. Telciu cu o suprafaţă de 17680 ha, predominând foioasele; - O. S. Bistrita- Birgaului cu o suprafaţă de 8256 ha, predominând rasinoasele; - O.S. Romuli cu o suprafaţă de ha, 7811 predominând rasinoasele ; - O.S. Somes-Tibles cu o suprafaţă de 17574 ha, predominând foioasele ; - O.S. Dealu Negru cu o suprafaţă de 9619 ha, predominând rasinoasele; - O. S. Valea Şieului cu o suprafaţă de 5281 ha, predominând foioasele; - O. S. Josenii Birgaului cu o suprafaţă de 6639 ha, predominând rasinoasele; - O.S. Cormaia-Anies cu o suprafaţă de 6915 ha, predominând rasinoasele; - O. S. Maieru cu o suprafaţă de 8175 ha, predominând rasinoasele.

Suprafaţa fondului forestier pe grupe de specii se prezintă astfel: - răşinoase - 42% - foioase - 58%

Pădurile administrate de catre structurile silvice in judetul Bistrita-Nasaud se caracterizează prin vârsta medie a arborilor - 60 ani; înălţimea medie -20 m; diametrul mediu -25 cm; altitudinea max. =1700 m, min. =300m; plantaţii - 0.4%

Zone greu accesibile: zona muntoasa si drumurile forestiere din partea de nord a judetului.

Obiectivele cu risc mare de incendiu care îşi desfăşoară activitatea pe raza ocoalelor silvice sunt următoarele: - in cadrul Directiei Silvice Bistrita-Nasaud: Herghelia Beclean, Păstrăvăria Fiad, Pepinierele Sarata si Heniu, cabanele Coldau, StarSilva-Fiad, Valea Secii -Rodna, Dealu Negru, Colibita, - in cadrul O.S. Valea Ilvei: Pepiniera Silhoasa; - in cadrul O.S. Bistrita-Birgaului: Pepiniera Stegea; INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BISTRIŢA” pag._____ AL JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD Bistriţa, Str.Sigmirului, nr.16, cod poştal 420158, Tel. 0263/239404, Fax 0263/232128, E-mail : [email protected], http://www.isu-bistrita.ro SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE DIN JUDEŢUL BISTRIŢA NĂSĂUD

- in cadrul O.S. Telciu: Cabana Izvoarele Rebrei; - in cadrul O.S. Feldru: Cabana Anies- Intre Izvoare; - in cadrul O.S. Cormaia –Anies: Sera-pepiniera Singiorz-Bai, Cabana Cormaia; - societatile comerciale de prelucrare primara a lemnului de pe valea Somesului, Salautei, Ilvei si Birgaului

Zonele cele mai vulnerabile la incendiu din fondul forestier administrat de ocoalele silvice din judetul Bistrita-Nasaud sunt: - zona limitrofă drumului ce face legatura cu judetul Maramures (Salva – Viseu de jos pe Valea Salautei si prin pasul Setref) - zona limitrofă drumului ce face legatura cu judetul Suceava (Bistrita-Vatra Dornei pe Valea Birgaului si prin Pasul Tihuta) - zonele si traseele turistice din muntii Rodnei (Parcul Naţional Munţii Rodnei, Rotunda-Preluci, Valea Vinului, Valea Stramba si Repedea), muntii Suhard, muntii Birgaului (Heniu, Pasul Tihuta), muntii Calimani (Valea şi cheile Bistriţei, Valea Repedea), muntii Tibles (Valea Fiadului); - liziera pădurii care se invecinează cu păşunea şi terenul agricol arabil sau fâneaţă. a) Metode şi procedee pentru identificarea riscului de incendiu în fondul forestier

 Condiţii de izbucnire şi primul stadiu al dezvoltării incendiilor de pădure Vom analiza în ce raport proprietăţile specifice ale tipurilor de pădure, condiţiile de vegetaţie şi condiţiile meteorologice influenţează capacitatea de ardere a pădurii. Cea mai mare capacitate de ardere o au pădurile de răşinoase: pin, conice, brad etc. Capacitatea cea mai mică de ardere o posedă pădurile de foioase: stejar, mesteacăn, plop, fag etc. Capacitatea mare de ardere o au pădurile de răşinoase în special pin se explică prin faptul că frunzişul conţine multă răşină şi de asemenea din capacitatea mare de ardere a pădurii care acoperă solul. În pădurile de brad, incendiile apar mai rar decât în cele de pin. Marea capacitate de ardere a bradului alb (Arbres alba) este provocată de existenţa unei mari cantităţi de uleiuri eterice în cetina şi scoarţa acestuia. La capacitatea de ardere a loricelului ca şi la capacitatea de ardere a bradului contribuie în mare măsură lichenii uscaţi ce se întâlnesc frecvent în pădurile compuse din aceste specii. Forma de plantare are o mare importanţă pentru capacitatea de ardere, astfel dacă pădurea este mai puţin densă, pătura de pe sol se usucă mai mult şi

 Viteza de propagare a incendiilor de pădure 1. Viteza de dezvoltare a incendiilor de pădure

Este necesară cunoaşterea vitezei de dezvoltarea incendiilor de pădure pentru a putea calcula în care moment şi în ce număr şi cantitate, este necesar a concentra personalul, mijloacele tehnice şi materiale pentru stingerea incendiului. a. Viteza de dezvoltarea a incendiilor poate fi exprimată în următoarele mărimi:

- unitatea de drum străbătută de foc în unitate de timp (m/min, km/oră); - în unitate de creştere a perimetrului într-o unitate de timp (km/oră); - în unitate de creştere a suprafeţei într-o unitate de timp (hectare/oră); b. Viteza de propagare: - viteza iniţială = 0,1 – 0,7 m/min; - viteza ulterioară: creşte la 10 – 15 m/min sau la mai mult. c. Viteza de propagarea a incendiilor de pădure depinde de: - viteza vântului; - timpul incendiului; - natura şi vechimea pădurii; - gradul de umiditate; - densitatea pădurii; - obstacole din teren.

2. Viteza de răspândire a incendiilor de pădure:

Incendiile de pădure nu se dezvoltă numai liniar pe direcţia vântului, ci îşi lărgesc continuu frontul de atac, suprafaţa aprinsă creşte progresiv odată cu viteza de înaintare. Viteza cu care creşte suprafaţa incendiată în unitatea de timp este definită ca viteză de răspândire a incendiului. Viteza de răspândirea a incendiului depinde de: - ora de izbucnire; - temperatura exterioară; - gradul de umiditate; - intensitatea şi direcţia vântului

 Propagarea, temperatura şi înălţimea flăcării incendiului de pădure

Sunt determinate de felul păturii de pe sol şi de gradul de îngrămădire a lemnului mort de pe solul pădurii.

Înălţimea flăcării atinge, în diferite condiţii aproximativ următoarele mărimi:

- pe pături de licheni, muşchi verzi, muşchi de pădure moartă, în lipsa lemnului mort, până la 0,5 m;

- pe pături de afine şi iarbă neagră, în lipsa lemnului mort, flacăra se ridică până la 1 - 1,5 m;

- în prezenţa arbuştilor şi puieţilor de răşinoase şi în prezenţa lemnului mort, până la aproximativ 3 m şi mai mult.

Temperatura flăcării depinde de:

- puterea calorifică a pădurii vii şi moarte precum şi a lemnului;

- umiditatea materialelor combustibile aprinse;

- cantitatea de răşină pe care o conţin.

Temperatura flăcării păturii de pe sol este, de regulă, între 300 C - 500 C, în timp ce temperatura lemnului mort, a copacilor căzuţi şi a cioturilor, atinge 700 C - 900C.

 Cauze de incendiu la fondul forestier : Din studierea incendiilor produse la fondul forestier rezultă un segment larg de cauze de incendiu cuprinzând:  folosirea iresponsabilă a focului deschis  aruncarea la întâmplare a resturilor de ţigări aprinse  jocul copiilor cu focul  arderea resturilor de exploatare  arderea vegetaţiei erbacee şi arbuştive rezultate din curăţirea unor suprafeţe de teren  trăsnetul  autoaprinderea păturii organice de pe sol  razele solare care trec prin cioburi de sticlă aruncate la întâmplare (efectul de luptă)  incendierea premeditară  scânteile provenite de la maşinile şi utilajele cu care se lucrează în pădure  focul deschis ( nesupravegheat, pe timp de vânt, ori lăsat să ardă peste noapte) ;

 Identificarea riscului de incendiu în fondul forestier

Pentru identificarea riscului de incendiu in fondul forestier este necesar a fi utilizate citeva nopţiuni specifice: RMA - risc mediu anual RMD - risc mediu diurn (zilnic)

RMA este factorul de baza in calcularea riscului de incendiu şi se traduce prin probabilitatea in % ca o suprafaţă de pădure să fie incendiata intr-un an. (Ex.: RMA = 1% înseamna ca o suprafaja data - parcela, unitate de producpe sau o padure sa fie incendiata la 100 ani sau o unitate din acestea din 100 să ardă o data pe an).

RMD se traduce prin aceeaşi posibilitate, dar luata intr-o zi data la nivelul unei parcele sau subparcele şi depinde de condiţiile meteorologice estimate in fiecare zi. Este util la nivelul sectorului de intervenţie a unei unitaţi de lupta in

Elementele componente ale incendiului în pădure sunt: (a) combustibilul care consta din vegetaţia forestiera; (b) carburantul care este oxigenul din atmosfera şi care susţine focul; (c) fluxul de caldura degajat de materialul ce arde la o temperatura suficient de ridicata.

Importanţa acestor elemente este capitală când se întrunesc alte trei condiţii propice:  perioada secetoasa din timpul anului;  un grad ridicat de combustibilitate;  un grad ridicat de inflamabilitate al suportului vegetal;  frecvenţa mare a furtunilor însoţite de descărcări electrice atmosferice;  afluenţa mare de persoane în anumite perioade ale anului;

a) Combustibilul este repartizat in pădure pe 4 straturi:  stratul lemnos înalt (peste 2 m); crângul şi codrul de foioase şi răşinoase;  stratul lemnos de talie mica ( 2-3 m), subarboretul şi macinişurile;  stratul ierbaceu ce constituie pătura moartă foarte inflamabilă la sfârşitul perioadei de vegetaţie;  litiera, adesea densă, uscata si continua, adesea subţire şi discontinua. Pentru a alimenta un incendiu, combustibilul trebuie să fie sărac in apa. Conţinutul in apa a litierei şi a vegetaţiei moarte depinde numai de cele doua fenomene fizice din zona:  schimbul prin capilaritate cu solul;  echilibrul cu vaporii de apa din atmosfera.

b) Carburantul : pentru ca flacările să producă un incendiu este necesar ca indicele de oxigen (procentul de oxigen ramas in aer) sa fie superior lui 15,75%. Pentru ca tăciunii (jarul) să se consume, acest indice trebuie sa depaşeasca 10,50%. Vântul activeaza focul accelerând uscarea, (evaporarea apei) combustibilului in faţa frontului de foc. Efectul vântului este important intr-un incendiu de padure, el putând activa sau dezactiva incendiul în viteza lui de propagare, aici influenţand şi relieful. În practica, viteza maxima de avansare a frontului de foc în padure este de 1,5 la 3,0 km/oră.

c)Fluxul de caldura realizat prin caloriile produse intr-un punct dat prin reactja chimica de combustie şi care poate si fie transportat prin trei procese:  conductibilitate; INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BISTRIŢA” pag._____ AL JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD Bistriţa, Str.Sigmirului, nr.16, cod poştal 420158, Tel. 0263/239404, Fax 0263/232128, E-mail : [email protected], http://www.isu-bistrita.ro SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE DIN JUDEŢUL BISTRIŢA NĂSĂUD

 radiaţie;  convecţie.

 Forme şi metode de control al riscului.

Nivelul riscului de incendiu se controleaza periodic, prin:  verificarea respectarii normelor generale de apărare împotriva incendiilor şi a regulilor specifice fiecarui loc de munca;  cercetarea cauzelor de incendiu produse  asigurarea bunurilor la o societate de asigurare.  cunoaşterea tuturor zonelor vulnerabile, cu afluenţă mare de persoane şi expuse descărcărilor electrice atmosferice, stabilirea unor măsuri concrete de prevenire a incendiilor pentru aceste zone;  executarea de observări şi patrulări , în zilele de sărbătoare , în zilele caniculare şi secetă excesivă de durată;  organizarea unui sistem informaţional, operativ privind culegerea de date din zona de competenţă, cât şi transmiterea lor la eşalonul superior ;  întocmirea hărţii cu organizarea intervenţiei şi a celorlalte documente operative privind intervenţia în caz de incendiu ,conform normei departamentale a Ministerului Apelor, Pădurilor şi Mediului Înconjurător ;  instruirea periodică a personalului silvic, a culegătorilor fructelor de pădure, muncitorilor de la exploatările forestiere, cetăţenilor privind respectarea regulilor specifice de prevenire şi stingere a incendiilor, în conformitate cu norma departamentală şi O.M.A.I. nr. 712 / 2005 pe timpul desfăşurării activităţilor în pădure ( exploatarea masei lemnoase, împădurire, igienizare şi culegerea fructelor de pădure ) ;  verificarea şi întreţinerea căilor de acces pentru maşinile şi utilajele destinate stingerii incendiilor, a surselor de alimentare cu apă ;  amenajarea unor surse de alimentare cu apă pentru autospecialele de intervenţie la incendiu prin construirea de baraje şi rampe în zone accesibile ;  asigurarea din timp a forţelor şi mijloacelor necesare intervenţiei şi a unui sistem operativ de mobilizare ;  limitarea accesului persoanelor neautorizate în zonele împădurite prin montarea de bariere, executarea de şanţuri, etc;  amenajarea şi marcarea locurilor de popas pentru turişti ,a spaţiilor de parcare a autovehiculelor şi a unor vetre pentru foc din zonele frecventate de aceştia ;  instalarea de panouri de avertizare, interdicţie ori pentru informarea publică pe linia apararii impotriva incendiilor a cetăţenilor ;  asigurarea ocoalelor şi cantoanelor silvice cu mijloace de primă intervenţie la incendiu, verificarea şi menţinerea acestora în stare de utilizare; c) Incendiile în masă

Prin incendiu în masă se înţelege acel incendiu de mari proporţii care poate genera consecinţe negative majore asupra desfăşurării normale a activităţilor social- economice, precum şi asupra mediului înconjurător, şi care nu poate fi controlat şi lichidat numai prin intervenţia serviciilor de pompieri constituite conform legii Parametrii principali şi nivelurile minime de gravitate*) ce caracterizează situaţia de urgenţă publică generată de incendii în masă sunt prezentate în anexa 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1088/2000 pentru aprobarea Regulamentului de apărare împotriva incendiilor în masă.

1. Consecinţe produse sau iminente ale incendiilor în masă: a) persoane decedate - 20; b) persoane traumatizate**) - 200; c) persoane periclitate - 1.000; d) animale moarte - 50 tone; ameninţate - 250 tone; e) locuinţe individuale sau apartamente distruse - 100; ameninţate - 500; f) suprafaţa cvartal de locuinţe afectată - mai mare de 5 km2; ameninţata - 50 km2; g) suprafaţa fond forestier afectată - 100 ha; ameninţată - 1.000 ha sau front continuu de propagare a flăcării - 2 km; h) suprafaţa culturi afectată - 200 ha; ameninţată - 2.000 ha sau front continuu de propagare a flăcării - 4 km. 2. Riscul aprinderii sau producerii exploziei unor concentrări (sarcini termice de incendiu) ridicate de substanţe sau materiale combustibile periculoase 3. Forte de intervenţie concentrate - 200 persoane, din care cel puţin 100 specializate. ______*)Când s-a ajuns la unul dintre nivelurile de gravitate precizate sau exista pericolul atingerii acestuia se activează comisia de apărare împotriva dezastrelor de la autoritatea publica locala pe raza căreia s-a produs incendiul in masa si se pune in aplicare planul de apărare specific. Daca posibilităţile acestei comisii pentru gestionarea situaţiei create sunt depăşite, se activează comisia judeţeana de apărare împotriva dezastrelor. Comisia centrala pentru incendii in masa se activează când posibilităţile comisiei judeţene de apărare împotriva dezastrelor au fost depăşite ori exista premisele sa fie depăşite sau când sunt afectate cel puţin doua judeţe. **)Prin persoane traumatizate, in sensul prezentului regulament, se înţelege acele persoane care au suferit un traumatism fizic sau psihic.

Avalanşe de zăpadă

Avalansele sunt fenomene nedorite, reprezentate de deplasarea prin alunecarea sau curgerea pe pantele muntilor a unor mase de zapada, care antreneaza uneori in miscare si pietre, stanci, arbusti etc. Ele sunt temute, caci fac uneori victime omenesti. In muntii nostri, victimele avalanselor sunt mai ales turistii, schiorii, alpinistii. Ele pot produce însă şi dezastre, acoperind drumuri şi blocând accesul în unele localităţi.

A. Factorii care contribuie la declansarea avalanselor.

Acestia sunt factori naturali, multipli, fiecare dintre ei avand, de la caz la caz, o contributie mai mare sau mai mica, cumulandu-se progresiv, pana la declansarea avalansei. Dupa cum se va vedea, omul poate da "bobarnacul" final. Acesti factori, numiti de unii "conditii" sau "cauze", pot fi incadrati in trei grupe mari:

1.1 Relieful: Este cel care reprezinta "patul" pe care se asterne patura de zapada. Deplasarea zapezii, prin alunecare sau rostogolire, pe acest pat, deci ruperea stabilitatii / aderentei la sol, a echilibrului, depinde de zapada, de unele conditii meteo, dar bineinteles si de relief.

1.1.1.Inclinarea pantei: Avalansele se declanseaza pe pante cu inclinatia intre (aproximativ) 20 si 55o. Pe pantele cu inclinatie mai mare, zapada nu se aseaza dar, dupa caz, acestea pot fi "maturate" de avalanse venite de mai sus (plecarea "caciulii"de pe varf sau ruperea corniselor). Pantele mai mici de 20 o pot fi si ele periculoase cand sunt continuarea unor pante mai inclinate, sau la baza unor valcele / culoare inclinate. In functie de forta unei avalanse (cantitatea zapezii, viteza de deplasare), chiar si zone plate, nu prea apropiate de panta respectiva, sau chiar contrapantele ei pot fi periclitate. Asadar pe ele nu se declanseaza avalanse, dar pot fi acoperite sau "maturate" de acestea.

Firul vailor inguste, sub forma de "V", vaile "de abrupt" e mai periclitat de avalansele spontane venite de pe versant, decat fundul/firul vailor largi, in forma de "U". Relieful este insa doar un aspect al problemei.

1.1.2 Morfologia suprafetei solului. Pantele lungi, plane, convexe sau concave, sunt mai periculoase ca cele in trepte. Placile stancoase si fetele inierbate sunt mai favorabile avalanselor. Chiar si o patura de ienupar pitic, afinis, smardar etc. poate deveni un pat propice glisarii zapezii. Pantele cu copaci, jnepenisuri, tufisuri, blocuri de stanca, denivelari, sunt mai putin periculoase, "retinand" zapada. Dar uneori ele sunt acoperite, "netezite" de zapada mai veche, care poate deveni ea insasi (vom vedea cand si cum) un pat de avalansa pentru noul strat de INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BISTRIŢA” pag._____ AL JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD Bistriţa, Str.Sigmirului, nr.16, cod poştal 420158, Tel. 0263/239404, Fax 0263/232128, E-mail : [email protected], http://www.isu-bistrita.ro SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE DIN JUDEŢUL BISTRIŢA NĂSĂUD

zapada.

1.2 Zapada: Este desigur principala conditie pentru declansarea avalanselor.

1.2.1. Grosimea stratului: Se considera ca, in medie, grosimea de peste 30 de cm este periculoasa pentru montaniarzi. Depunerile uniforme (ninsori calme) permit o corecta apreciere a straturilor pe o sectiune realizata in acest scop, cum vom arata, pe cand ninsorile cu vant produc depuneri neuniforme, extrem de periculoase. Acestea din urma produc cele mai multe victime.

1.2.2 Densitatea: Pe langa grosimea stratului, conteaza mult si densitatea, caci variatia ei e foarte mare: 1 metru cub de zapada "pulver" are sub 50 kg, in schimb 1 metru cub de gheata are peste 900 kg. Prin urmare, un strat de zapada "firn" echivaleaza ca si masa cu un strat de "pulver" de peste 10 ori mai gros!

1.2.3. Structura microscopica (forma cristalelor, procentul de apa in stare lichida si gazoasa, variatia lor in cadrul aceleasi paturi de zapada) are rol determinant. Ea variaza in functie de conditiile meteo din timpul ninsorii si in plus sufera transformari importante in timp. Periculoase sunt ninsorile abundente cu zapada uscata ("pulver"), cand stratul nou nu s-a tasat si nu s-a "sudat" de baza. Periculoasa e zapada uscata granuloasa, aparuta prin transformarea in timp, in anumite conditii, a celei "pulver". Uneori insa, mai ales primavara, ninge direct cu zapada "uscata" granuloasa. La ninsorile cu zapada umeda, grea, cazute pe o suprafata inghetata, zapada proaspata se solidarizeaza cu aceasta. Cazuta insa pe o suprafata cu solul neinghetat, umed, desi ramane compacta, zapada proaspata nu adera, riscand "sa plece". Periculoasa e si zapada devenita umeda, grea, prin incalzirea brusca a vremii.

1.3 Conditiile meteo: Ele influenteaza structura intima a zapezii, a fiecarui strat, relatia dintre straturi si adeziunea zapada-sol.

1.3.1. Temperatura. Frigul sub 0oC nu permite realizarea unei coeziuni intre fulgii de zapada (cristale) si nici cu stratul anterior sau cu solul. Zapada e "uscata", "prafoasa" sau "pudroasa",("Pulverschnee" in germana, "neige poudreuse" in franceza, "powder snow" in engleza, dar nu "prafuita", cum gresit au tradus-o unii, caci nu e murdarita cu praf!). E caracteristica avalanselor "tip pulver" din plina iarna. Incalzirea vremii, cand se produce moderat, progresiv, favorizeaza tasarea stratului nou de zapada si marirea coeziunii interne a lui (dintre cristale) precum si "sudarea" cu stratul mai vechi, reducandu-se riscul de avalansa pe interfetze. Cand incalzirea se produce brusc si puternic, cu vant, front cald ("foehn","chinook") sau cu ploaie, zapada se inmoaie, devine apoasa, "grea", putand usor aluneca pe straturile mai vechi sau pe "pat" (stanca, iarba). Aceasta este si cauza avalanselor "de primavara" din zilele insorite, cand montaniarzii cu experienta pot aprecia pericolul in functie de insolatia pantei (ora, orientarea fata de soare INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BISTRIŢA” pag._____ AL JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD Bistriţa, Str.Sigmirului, nr.16, cod poştal 420158, Tel. 0263/239404, Fax 0263/232128, E-mail : [email protected], http://www.isu-bistrita.ro SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE DIN JUDEŢUL BISTRIŢA NĂSĂUD

1.3.2 Vantul - asociat ninsorii - produce depuneri inegale, dar deseori continua transportul zapezii de la suprafata si dupa oprirea ninsorii. Valcelele, culoarele, vor fi umplute cu zapada, iar crestele / muchiile vor ramane de obicei libere sau doar cu stratul vechi. In plus, vantul depune zapada si in alte locuri decat adanciturile reliefului, sub forma de "placi de vant" (germ. "Windbrett"; fr. "plaque a vent", en: "wind slab"). Acumularea de zapada astfel adusa si depozitata in valcele sau sub forma de placi de vant este foarte periculoasa (vom reveni), fiind de obicei mai instabila decat cea depusa obisnuit, prin ninsoare linistita si de asemenea fiind mai greu de recunoscut.

Vantul actioneaza si prin faptul ca formeaza cornise pe creste care, prin rupere, pot declansa avalanse, prin "spargerea" placii de vant de sub cornisa.

2. Mecanismul de declansare a avalanselor.

Stratul de zapada adera la sol sau la stratul depus anterior mai mult sau mai putin, in functie de factorii descrisi anterior. Consolidarea dintre stratul nou si cel vechi se produce lent, in 2-3 zile sau chiar mai multe, reducand progresiv riscul de declansare spontana, care este foarte mare imediat dupa ninsoare. Dar riscul nu dispare de tot! Aderenta mentine patura de zapada; greutatea (mai exact componenta paralela cu panta a greutatii zapezii) tinde sa invinga aderenta la sol sau coeziunea dintre straturi.Avalanşa se declanseaza cand se rupe echilibrul fortelor. Aceasta se poate produce prin doua mecanisme: a. scaderea aderentei (= forta de frecare, intr-o modelare mecanica a cazului) Are loc prin metamorfoza destructiva, aparitie de cristale granuloase ("zahar") sau prin cresterea temperaturii (topire), care diminueaza forta de atractie/contact intre cristale. b. cresterea greutatii masei de zapada dincolo de limita in care o poate compensa aderenta. Cresterea greutatii poate fi o crestere propru-zisa de greutate a stratului de zapada (de regula prin noi depuneri), cand se autodeclanseaza (avalanse spontane). Sau prin adaugarea altor forte (cauzate de caderi de cornise, trecerea unor turisti, schiori, capre negre, strigate, zgomote, explozii, vant puternic etc.) - cand pornesc avalanse provocate.

Locul/planul de alunecare nu e intotdeauna o interfata dintre straturi, ci uneori poate fi chiar in interiorul unui strat devenit fragil. De asemenea, nu intotdeauna fractura paturii de zapada se produce la locul de trecere a turistilor, schiorilor. Se poate INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BISTRIŢA” pag._____ AL JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD Bistriţa, Str.Sigmirului, nr.16, cod poştal 420158, Tel. 0263/239404, Fax 0263/232128, E-mail : [email protected], http://www.isu-bistrita.ro SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE DIN JUDEŢUL BISTRIŢA NĂSĂUD produce si la distanta, dar nu mare, zeci de metri, in zone unde intervine si "patul" avalansei (de ex. la racord al pantelor, mai ales in zonele convexe). Greutatea suplimentara reprezentata de oameni mareste tensiunile interne, "stresul" din patura de zapada data de metamorfoza interna, stratul superficial actionand ca un resort.

Pe pantele cu inclinatie mare - in jur de 45 grade - autodeclansarea se produce la cantitati mai mici de zapada si prin urmare se "descarca" mai des. Pe pantele mai line e necesara o cantitate mai mare pentru a rupe echilibrul, dar potentialul distructiv este mai mare din cauza energiei potentiale mai mari.

Avalansa pornita, evolueaza nu numai in functie de inclinarea pantei si masa de zapada, ci si de morfologia pantei, de tipul zapezii si de multi alti factori. Evolutia depinde si de procesele interne ce se petrec in masa de zapada in alunecare. Cristalele de zapada se modifica, devenind in majoritatea tipurilor de avalanse o pudra fina, cu forta de frecare redusa intre particule si deci cu o mare "fluiditate", ce duce la o mare viteza de curgere a avalansei. Dar detalii despre fiecare tip de avalansa afla intr-un capitol viitor.

De retinut 3 situatii cand pericolul de avalanse e maxim:

1. Dupa ninsori recente in cantitate mare 2. Dupa incalzirea brusca a vremii 3. Dupa ninsori mici, dar cu vant!

In situatiile 1 si 2 curg avalanse spontane, dar desigur ca e foarte usor de a fi produse de imprudenti, caci raportul greutate-aderenta e la limita echilibrului. Aceste doua situatii sunt in general cunoscute de catre montaniarzi si evitate, caci sunt mai usor de recunoscut.

Despre prima situatie, se spune ca: "Pericolul avalanselor persista cat timp crengile copacilor sunt incarcate"

In a doua situatie, cand in satele de munte curg stresinile, in munti curg avalansele de primavara.

In situatia a 3-a, se produc foarte rar avalanse spontane, dar se produc cele provocate şi care fac cele mai multe victime.

B: Comportarea celui prins in avalansa

Daca, in ciuda masurilor preventive, am fost prinsi intr-o avalansa, sansele de INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BISTRIŢA” pag._____ AL JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD Bistriţa, Str.Sigmirului, nr.16, cod poştal 420158, Tel. 0263/239404, Fax 0263/232128, E-mail : [email protected], http://www.isu-bistrita.ro SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE DIN JUDEŢUL BISTRIŢA NĂSĂUD supravietuire depind semnificativ si de atitudinea noastra. Evenimentele se desfasoara foarte rapid, dar cei cu experienta si sange rece pot insa actiona lucid, fara a se lasa paralizati de spaima.

1.1 Atitudinea in momentul declansarii / surprinderii de catre avalansa si a curgerii ei Se trage de manerul care declanseaza umplerea cu aer a Balonului ABS sau a balonului Holder - daca le avem.

Ne debarasam imediat de rucsac, bete, piolet. Se "descalta" rapid schiurile, cu exceptia cazurilor cand speram intr-o iesire rapida cu ele spre lateral. Posibila este aceasta fuga, cand avalansa e spontana, vine de sus, mai ales daca e umeda, care stim ca e mai lenta. Daca am declansat-o noi, sunt mici sansele de a ne mentine la suprafata ei in pozitie verticala pe schiuri si de a iesi "la mal".

In timp ce avalansa curge, se recomanda miscari energice de inot, pentru a ne mentine la suprafata zapezii.

1.2 Atitudinea in si dupa momentul opririi avalansei

Cand avalansa se opreste, daca suntem sub zapada, ne ghemuim pentru ca din aceasta pozitie - numai din aceasta spun specialistii ca e posibil - sa facem o detenta brusca pentru a crea cu bratele un spatiu cat mai mare de rezerva de aer in jurul capului ca sa respire prin el.

Antrenarea in avalansa perturba simturile prin factori mecanici (rostogolirea), psihologici (stressul) etc., incat unii nu-si dau seama in ce pozitie sunt si unde e "susul" si "josul". Ca sa aflam incotro e "suprafata", unii autori recomanda sa.... scuipam sau chiar....sa urinam

Zapada e destul de fonoizolanta. Dar gradul in care "absoarbe sunetele" e diferit si merita sa incercam a ne face auziti de salvatori. Pentru aceasta ni se recomanda sa strigam scurt si pe ton inalt sau - daca putem - sa utilizam un fluier!

2 Consecintele antrenarii in / acoperirii de catre avalansa A fi tarat/acoperit de o avalansa este de regula un accident foarte grav, doarece in acest tip de eveniment procentul de morti este foarte mare.

2.1 Sanse de supravietuire in avalansa si factorii care o determina INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BISTRIŢA” pag._____ AL JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD Bistriţa, Str.Sigmirului, nr.16, cod poştal 420158, Tel. 0263/239404, Fax 0263/232128, E-mail : [email protected], http://www.isu-bistrita.ro SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE DIN JUDEŢUL BISTRIŢA NĂSĂUD

Din cei antrenati in avalansa, o parte sunt ingropati.(Se considera ingropati/acoperiti, cei care au capul sub zapada!) Pentru ei, sansele de supravietuire - daca nu au murit prin tarumatisme- depind de mai multi factori:

- rapiditatea degajarii - profunzimea acoperirii -calitatea zapezii acoperitoare si punga de aer pastrata -alti factori

2.1.1 Timpul scurs O statistica elvetiana (1950-1974) indica 250 de degajati vii din 481, una franceza (1971- 1980) ne indica 202 degajati vii din 409 acoperiti de avalansa. Probabilitatea de supravietuire descreste rapid cu trecerea timpului. Afirmatia se refera la cei care in momentul opririi avalansei nu sunt deja morti prin traumatisme. La fiecare ora, sansele se reduc cu 50%. In momentul opririi avalansei, marea majoritate a celor acoperiti sunt vii. O statistica franceza arata ca, din cei degajati in primele minute, au fost scosi vii 9 din 10. Dupa o jumatate de ora sansele scad la 50%, iar dupa 4 ore din cei dezgropati mai traiesc numai 5 - 10 %.

O statistica franceza arata ca 71% (112 din 156) dintre cei vii, au fost gasiti de coechipieri/martori ai avalansei, si abia 13% (20 din 156) prin "ajutor extern". Asta arata importanta cautarii imediate dar si rolul spatierii intre coechipieri in zonele periculoase si al dotarii fiecaruia cu cele necesare cautarii/degajarii, pentru a interveni rapid.

2.1.2 Profunzimea acoperirii Mai mult de jumatate (56% dupa o statistica franceza) din cei ingropati au fost gasiti la mai putin de 1 m sub zapada (33% sub 50 cm!) 1/3 din cei ingropati erau la adancime mai mare de 1,50 m si doar 18% la mai mult de 2 m.

Profunzimea influenteaza sansele de supravietuire: Din cei acoperiti de mai putin de 1 m de zapada, 75 erau inca vii la o ora dupa accident, ceea ce arata importanta actiunii rapide de cautare - degajare de catre cei scapati teferi din avalansa sau ramasi in afara ei (rolul spatierii!).

2.1.3 Calitatea zapezii acoperitoare Zapada contine mai mult sau mai putin aer (si este mai mult sau mai putin permeabila pentru aerul de deasupra) in functie de structura ei (cristale, granule, etc.) si de densitate. Zapada pudroasa si cea granuloasa e mai bogata in aer si mai permeabila decat cea umeda, grea, care se si "betoneaza" rapid dupa oprire, astfel ca cea "usoara" duce mult mai lent la asfixie.

2.1.4 Punga de aer pastrata de cel in cauza in momentul opririi avalansei permite desigur "impingerea" mai departe in timp a momentului asfixiei lente posibile (chiar daca zapada e putin permeabila pentru aer) si, in plus, ii cresc sansele de a se degaja singur sau de a fi gasit viu.

2.1.5 Alti factori: imbracamintea, incaltamintea (daca sunt uscate, riscul de a muri prin hipotermie e mai mic), starea de sanatate, antrenamentul fizic si psihic, starea de constienta sau inconstienta in momentul opririi avalansei, rapiditatea transportului la spital (nu toti cei dezgropati vii sunt salvati!) etc.

2.2 Cauzele decesului in avalansa

Este adevarat ca "lipsa de aer" este cauza cea mai frecventa, dar nu este singura, cum cred multi din cei neavizati.

2.2.1 Traumatismele Se produc prin mai multe mecanisme.

- Traumatisme mecanice. Avalansa poate lovi victima de stanci, de copaci etc. De asemenea, in avalansele cu placi de zapada inghetata, acestea pot produce traumatisme mortale.

- Barotraume. Si in lipsa lovirii cu / de corpuri dure, pot aparea traume grave, prin presiune. In functie de configuratia terenului, unele avalanse se desfac si se opresc sub forma de evantai, dar in cele care sunt "stranse" intre doi versanti apropiati, ca intr-un gat de palnie, apare o presiune imensa, ce poate fi mortala. Avalansele "umede" pot provoca traume grave fara a fi "stranse" de configuratia terenului, prin greutatea mare a maselor de zapada, ce au astfel o mare forta de izbire/presiune chiar si la viteza mica. Chiar oprite pe loc, avalansele cu zapada uda, grea, pot "zdrobi" victimele ingropate, prin greutatea zapezii ce le acopera (aproape 1 tona / metru cub la zapada umeda tasata!).

Si avalansele cu zapada uscata pudroasa ("cu nor") pot produce barotraume, prin "efectul de suflu", putand provoca leziuni dinspre exterior, dar si dinspre interiorul organismului ("explozia plamanilor").

2.2.2 Asfixia imediata - se poate produce prin mai multe mecanisme.

- Poate aparea obstructia cailor respiratorii superioare cu zapada sau continut gastric (multi din cei luati de avalansa vomeaza).

- Avalansele "grele" pot si ele produce asfixie imediata prin compresia toracelui si / sau abdomenului, impiedicand miscarile respiratorii si amorsand alte reactii nedorite in organism. INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BISTRIŢA” pag._____ AL JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD Bistriţa, Str.Sigmirului, nr.16, cod poştal 420158, Tel. 0263/239404, Fax 0263/232128, E-mail : [email protected], http://www.isu-bistrita.ro SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE DIN JUDEŢUL BISTRIŢA NĂSĂUD

-Asfixie imediata pot produce si avalansele pudroase cu nor. "Aerosolii" (microparticule de zapada) inspirati pot produce fie o blocare a miscarilor respiratorii (oprirea respiratiei) prin bronhospasm reflex, fie un fel de inec la nivelul alveolelor pulmonare.

2.2.3. Asfixia lenta - este cea mai frecventa cauza de deces in avalanse, prin insuficienta oxigenului din aerul inspirat, care nu se reimprospateaza suficient si deci se viciaza treptat, in functie de rata de consum si mai ales si de factorii anterior amintiti (distanta fata de suprafata, "punga de aer" creata la oprire, continutul de aer al zapezii, permeabilitatea stratului de zapada acoperitor etc.).

2.2.4 Hipotermia. Moartea celui ingropat de avalansa se produce rar prin acest mecanism. Apare la cei ce nu sunt grav afectati de celelalte mecanisme (asfixie, traumatisme) dar nu sunt degajati rapid, mai ales daca au imbracamintea de pe piele umeda. Zapada izoleaza de frig iar cei in cauza sunt de obicei bine echipati. Asa ca putini ajung sa moara in acest fel (in apa rece, hipotermia se produce mult mai rapid!)

Hipotermia in avalansa se produce lent. Se reduc functiile vitale, nevoile organismului in oxigen si energie similar cu... hibernarea. Aceasta este explicatia oferita de multi medici si pentru rezistenta incredibil de lunga a multor victime la lipsa de aer/oxigen din zapada avalansei.

Dar e nevoie de atentie dupa degajarea acestor victime din zapada protectoare de frig: in functie de temperatura atmosferica si de vant, viteza de scadere a temperaturii corporale ajunde la 6-9 grade/ora si era/ poate fi cauza unor decese post salvare din avalansa, alaturi de alte cauze: sindromul de strivire (rinichi blocati).

2.2.5 Socul psihic. Constientizarea perspectivei iminente a mortii in momentul antrenarii de catre o avalansa poate produce o reactie psihica atat de puternica incat se ajunge la deces. Este insa o cauza foarte rara de moarte in avalansa (2%).

C. Măsuri de prevenire a avalanşelor

Si in domeniul avalanselor, ca si in medicina, e mult mai eficient a preveni decat a trata

În muntii nostri, nu avalansele iau cel mai mare tribut de vieti omenesti, altele sunt cauze mai frecvente. Măsuri de prevenire: - Stabilirea cat mai exacta a zonelor periculoase;

- Interzicerea constructiilor si activitatilor in zonele expuse; - educative, de constientizare riscurilor avalanşelor;

Masuri speciale de protectie a unor cai de comunicatie si a constructiilor in zone cu grad inalt de risc, si anume:  Masuri temporare de protectie: - reglementari (interdictii de acces si circulatie, evacuare cand exista risc iminent). - declansari artificiale a avalanselor, cu metode specializate, de obicei cu mijloace explozive (tir de artilerie militara sau cu lansatoare speciale, lansare de explozibil din elicopter, din teleferice speciale sau cu saniute speciale etc.)

Masuri permanente de protectie: Aparare pasiva prin: lucrari genistice de deviere, franare sau oprire a avalanselor. - Deviere: - copertine - care deviaza avalansele pe deasupra soselelor sau liniilor ferate - etrave (ziduri) de deviere intr-o parte sau bilateral - Franare - colti din beton armat (borne) de 5-6 m., pentru a disipa, pentru a "ucide" avalansa. - Oprire - ziduri, unul sau in serie - perpendiculare pe directia avalansei. Uneori sunt colmatate de zapada ninsa in cantitati mari si avalansele pot trece peste ele.

Apararea activa: - consta in masuri de fixare a zapezii in zona "de plecare", prin modificarea terenului: drenaje, mici ziduri, parapete, imbinate cu impadurire eficienta si…ecologica. francezi, in 1983 ele costau 1,7 milioane de franci la hectar.

Protectia individuala – echipament adecvat Acţiunile preventive şi de intervenţie sunt asigurate de către Serviciul Salvamont din cadrul Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud.

Cutremurele de pământ

Caracteristica generalã a cutremurelor din România, este aceea cã, în general, sunt cutremure de adâncime medie, cel mai adesea cu epicentrul în zona de curburã a Carpaţilor, la confluenţa plãcii geologice est-europene şi respectiv a stratului sub- geologic Moerian şi Inter-Alpin. Profunzimea medie a epicentrelor se situeazã la 100-150 km adîncime, cu magnitudinea de pânã la M = 7pe scara Richter, intensitãţi de pânã la VII - VIII pe scara M.S.K. (Medvedev - Spoheuer - Karnik). Datele statistice aratã cã periodicitatea cutremurelor de mare amploare în Vrancea, este de circa 100 de ani, cu circa 3 perioade de activitate seismicã intensã. ANEXA NR.6 prezintă harta cu riscurile seismice în România. Judeţul Bistriţa-Năsăud este situat într-o zonă muntoasă şi depresionară care nu este supusă fenomenului seismic. De aceea analizăm cutremurul ca un dezastru cu caracter general şi nu specific judeţului nostru. Judeţul nostru este situat în zona de intensitate de gradul VI- pe scara MERCALII.

CARACTERISTICI ALE SCÃRILOR DE INTENSITATE

Grad Energie Raza de Efecte aproximative la suprafaţa terenului eliberatã Richter Mercalli propagare (ergi) 1 2 3 4 5 Cutremure imperceptibile, înregistrate I numai de seismografe 2-3 Cutremure foarte slabe, simţite de oameni II foarte sensibili, în stare de repaus sau 1013 - locuind la etajele superioare ale clãdirilor. 1014 Cutremure slabe percepute de oameni 3 - 3,5 III aflaţi în repaus în interiorul clãdirilor Cutremure moderate, simţite de majoritatea persoanelor, chiar în mers sau 9,5x1015 la serviciu. Vibraţiile seamãnã cu cele 4x1017 3,5 -4 IV produse de trecerea unu vehicul greu. 30 km Uşile şi geamurile vibreazã, obiectele suspendate se clatinã uşor, mobila trosneşte. Pot apare fisuri mici la tencuialã.

1 2 3 4 5 Cutremure destul de puternice, simţite de toate persoanele din locuinţã şi majoritatea din exterior. Obiectele suspendate oscileazã, cele mici nefixate se rãstoarnã, 6x1017 - 4-4,5 V 45 km uşile şi ferestrele deschise se închid şi se 8,8x1018 deschid, geamurile vibreazã şi se pot sparge. Se produc mici crãpãturi în tencuialã. Cutremure puternice. Oamenii se trezesc din somn. Obiectele se rãstoarnã iar cele grele se deplaseazã. Se produce panicã, 4,5-5 VI 80 km unii oameni pãrãsesc locuinţa. Degradãri moderate în elementele nestructurale ale construcţiilor Cutremure foarte puternice. Cad obiecte, clopotele bisericilor sunã. Panicã, majoritatea oamenilor pãrãsesc locuinţa. La clãdirile slab executate se produc avarii sau distrugeri. Coşurile de fum se dislocã 9,5x1018 5-5,9 VII 150 km sau se prãbuşesc. La clãdirile proiectate 4x1020 antiseismic, avarii moderate.

Cutremure extrem de puternice, distrugãtoare. Mobilierul se deplaseazã sau se rãstoarnã.Arborii se pot rupe. Toate construcţiile sunt avariate. Avarii majore şi distrugeri la clãdirile obişnuite, fãrã asigurare antiseismicã sau defectuos 6x1020 6-6,9 VIII 270 km executate. Structurile antiseismice suferã 8,8x1021 avarii moderate. Zidurile de umpluturã se dãrâmã. Coşurile fabricilor suferã avarii sau se pot prãbuşi. Monumentele se rãsucesc sau chiar se prãbuşesc. Apele se tulburã. Se instaleazã panica. Cutremure dezastruoase. Clãdirile cu asigurare antiseismicã moderatã - în mare numãr - se dãrâmã parţial sau se prãbuşesc. Avarii însemnate la structurile de rezistenţã proiectate antiseismic, se 7-7,5 IX 350 km distruge zidãria de umpluturã. Ornamentele şi acoperişurile se deplaseazã şi cad. Apar falii şi se produc alunecãri de 9,5x1022 teren. Se pot produce accidente 4x1023 tehnologice.

1 2 3 4 5 Cutremur pustiitor. Cea mai mare parte a clãdirilor proiectate antiseismic se prãbuşesc parţial sau în totalitate ori suferã avarii importante. Zidãria de umpluturã este azvârlitã şi se produc avarii la capetele 7,5-7,9 X 480 km stâlpilor. Stâlpii metalici se înconvoaie. Şinele de cale feratã se deformeazã. Degradãri importante la baraje. Apar falii şi alunecãri de teren, se surpã malurile şi falezele. Se distrug majoritatea construcţiilor proiectate antiseismic (clãdiri, construcţii 8 XI speciale, construcţii industriale, drumuri 570 km etc.). 6x1023 Cutremur catastrofal. 8,8x1024 Catastrofã seismicã totalã. Modificare 8,1-8,9 XII 700km radicalã a structurii scoarţei terestre.

NOTÃ: Distanţa maximã de propagare se asociazã numai pentru cutremurele cu focarul în zona Vrancea şi reprezintã distanţa pânã la care apar pagube materiale sau victime umane pe direcţia de propagare a seismului.

SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE DIN JUDEŢUL BISTRIŢA NĂSĂUD

Alunecările de teren

Reprezintă o deplasare a rocilor care formează versanţii unor munţi sau dealuri, pantele unor lucrări de hidroamelioraţii sau a altor lucrări de îmbunătăţiri funciare.

În evaluarea riscului alunecărilor de teren se urmăresc următoarele:

 caracteristici generale: prezintă mai multe forme de manifestare sau pot apare ca efecte secundare ale altor tipuri de dezastre (cutremur, fenomene meteorologice periculoase, erupţii vulcanice, etc.), fiind considerat cel mai răspândit fenomen geologic.  predictibilitate: după frecvenţa de apariţie, extinderea fenomenului şi consecinţele generate de acesta, pot fi estimate zonele de risc, prin studiul zonei geografice.  factori de vulnerabilitate: clădiri construite pe versanţii dealurilor şi munţilor, drumuri şi linii de comunicaţii în zone muntoase, clădiri cu fundaţii slabe, conducte aeriene sau îngropate.  efecte: distrugeri materiale, blocarea drumurilor, distrugerea liniilor de comunicaţie sau a cursurilor de apă, reducerea producţiei agricole sau forestiere; pierderi umane.  măsuri de reducere a riscului: realizarea hărţilor cu zone de risc, realizarea unei legislaţii în domeniu, asigurarea bunurilor şi persoanelor.  măsuri de pregătire specifice: educarea comunităţii posibil a fi efectuată, realizarea unui sistem de monitorizare, înştiinţare şi evacuare.  măsuri post-dezastru: căutare-salvare, asistenţă medicală, adăpostirea de urgenţă a persoanelor sinistrat.  instrumente de evaluare a impactului: echipe de experţi.

În judeţul Bistriţa-Năsăud alunecările de teren se manifestă pe arii restrânse. Zonele unde se manifestă alunecări de teren care pun în pericol locuinţe şi anexe gospodăreşti sunt: - Localitatea Parva – zona „La case”, alunecare de teren inactivă în prezent dar care pune în pericol un număr de 12 gospodării, o grădiniţă şi accesul în localitatea Parva pe drumul judeţean; - Localitatea Feldru, zona „Dealul Cip”, alunecare de teren care a afectat un număr de 10 gospodării. A mai fost afectată de alunecări de teren infrastructura rutieră pe porţiuni mici, în special drumuri judeţene şi comunale.

Efectele alunecărilor de teren produse în unele localităţi în perioada ianuarie – aprilie 2006

Nr. Localitatea Data Infrastructură şi obiective economice şi Număr Număr Valoarea Din care: crt. producerii sau sociale afectate total total totală a

a reactivării locuinţe persoane pagubelor . . i . e e i ă e ă

e t ş r c c ţ v v r p e

e e e c a - i i e e u i ţ l l l n i u a t t a - - n i r

t alunecării r afectate evacuate produse e e e e

r c c . t ţ ţ ţ m o o u u c f d e e e i i c e e e u c i d i u n m o z c c e r r i I de teren o b b o l R R R a p t l o o e D s g L P s s a O O

Km. buc. m. m. m. buc. buc. nr. lei (RON) lei (RON) lei (RON) lei (RON)

1 Feldru 31.03.2006 ------9 - 127000 - 127000 - 2 Chiochis 27.03.2006 3,65 ------7150000 7150000 - - 3 Parva Febr.- 0,2 ------130000 130000 - - Mart.2006 4 Ilva Mica 30.03.2006 0,35 1 ------300000 300000 - - 5 Branistea 02.04.2006 0,40 ------230000 230000 - - 6 Teaca 26.03.2006 0,06 ------250000 250000 - -

SINTEZA ALUNECĂRILOR DE TEREN PRODUSE ÎN ANUL 2009 e

Persoane t i

Drumuri afectate i ) e e i ă a

u Gospodării ţ a i e c l n n

afectate i r a e c h u u u DN DJ DC Străzi i r ( e c c a i t i

t i i n r s s v e n c n o l a n n a e m e f

u l o e e e o e m e e t e t e c t m l

t i ţ n c r i m . a e o i e r ă r e o o i o t i n f g r t i

a n f g c e d c l e a a i e r d ţ . s t i o e a h e f o t a v r e e d a

l a n e t l n i r e i p n n

a v e t m i

r a

î r c i a m

l Localităţi ă t e r / i i

o i

r . i e c ţ ţ u

f e e t i e c r

i l e

t ă e r

r n u s . a a

ţ i l r

afectate d o e d r a l d

t n r e i e x

b d u i s s ă N u u s e ă e

t ă e

e d n e

P e c c

i f m a h c f

km km km km o i d

e O

i n ă

n c i n a r i c

i i i o v

P e â r e e r a i n e e ţ v ţ

n i ţ i f i ţ

i P a t d u e a ă ă

e r l r

c t t

t c f i e

e e i s u e

l l a a e i l a o r

r a s t i i b u p c i c i s p a o p o o n r n n i u l i i l o l L S T T C

Alunecări 3 2

1 29.01.2009 Ilva Mică ,

de teren 0

Alunecări 5 2 17.03.2009 Sîngeorz-Băi , de teren 0

Inundaţii/ 09-13.04. 3 Alunecări Şieuţ 2 1 2 2009 de teren Inundaţii/ Spermezeu 11-12.06. 4 Alunecări Ciceu 1 0,7 1 2009 de teren Mihăeşti

Inundaţii/ 23-27. Poiana Ilvei 5 Alunecări 1 3,5 2,5 9 6 06.2009 Leşu de teren

Inundaţii Maieru 2

6 Alunecări 06.08.2009 1 3 1 Sîngeorz Băi de teren

SINTEZA ALUNECĂRILOR DE TEREN PRODUSE ÎN ANUL 2010

Drumuri afectate i e e r t i e i e ) e ă n e i t ă a t u a ţ i e c a l n a n d a i e r a c h t t o u u o u i r ( i e c c a c i t s i c

t i i p n r z s e s v r e e n c s f n f l o a ă e n n a e e m f o

a l r o u a e e N J C e P o

e t e m e t t e e c t

m l

t i

n ţ c r i m D D D S . a

e o i e r r ă e

o i o o t n i f g r

t i

n f a g c e

c d l e a a i e r ţ d .

s t o a e i h f e

o t a v

km km km km r e e d a

a n e t l i n r i e

p n n a v

e t m i

r a

î r c a m i

t e r /

e i o

r . i e c u

f e e t e i c r

e l

r r u s .

l i r d o d r d l a

n t r e e

b i

s ă N u i i u s e ă e

e d e i

P ţ ţ i

c f h m c f

o i d i

i e

n i n r n a a i

ţ i i i e o

v e P i i e x r i n e e ţ â ţ u d

i n s ţ i ţ i ţ

t e P i t n a a ă u c e ă

r e a l r ă

c t t

t c n n ă f c a t e

i c e i e s u i e

l r â a e l a v a l e i l a o r f

r a e d s t a i i b u p c i c i s p a c o p o o n r n n i u o l i i l o L l S T T L C

1 Alunacare 04.01.2010 Feldru 3 teren / inundaţii

2 Alunecare 07.01.2010 Ilva Mică 1 1 teren

3 Alunecare 26.01.2010 Nuşeni 2 1 teren

4 Alunecări de 10.04.2010 Nuşeni 1 teren

A. Industriale Obiectivele SEVESO II din judeţul Bistriţa-Năsăud

adresa amplasament

cod l denumire a domeniu de t a

judet amplas s longit. . d o latitudine

amplasam. r activit. a

localitate p (grd/min/sec n r

am.

t (grd/min/sec) d s ) o c

SC Crainimăt Fabricarea de RO- BN PLASTSISTEM DN 15A 47/03/35 24/25/10 panouri 001_BN SA Km.54+500 termoizolante

substante substante nenominalizate nominalizate statut sevoso cantitate (RM / denumire categoria de denumire cantitate prezenta prezenta fraze de risc rm) substanta substanta substanta (kg) (kg)

Pentan R12, R65, R66, R67, R51/ R53 21,91

Izocianat R20, R42/ R43, R36/ R37/R38 74,4

Rm Periculoase Poliol R10, R20/ R21/R22, R50/ R53 65,4 - la limita pentru inferioară mediu Catalizator R34, R41, R10, R20/ R21/R22 8,49

Diluant R11, R38, R66, R67, R41 5,5

Grund R11, R38, R67, R51/ R53 5,5

.B. De transport şi depozitare produse periculoase:

Produsele periculoase sau substanţele periculoase ( S.P.) sunt acele produse chimice care, pe timpul transportului, cu mijloace auto sau pe calea ferată, datorită unor accidente de circulaţie, avarii la mijlocul de transport sau ambalaj, reacţii chimice neprevăzute, nerespectări ale normelor tehnice de ambalare şi transport sau altor factori neprevăzuţi, pot conduce la apariţia unor explozii, incendii, emisii de gaze, vapori toxici sau răspândiri de S.P. pe sol şi în mediul înconjurător. Având ca documentaţie de lucru “GHIDUL MĂSURILOR DE URGENŢĂ“ pe timpul transportului mărfurilor periculoase, în eventualitatea producerii unui accident / incident conducătorul vehiculului, pentru limitarea consecinţelor pericolului prezentat de acesta, va proceda la evaluarea situaţiei şi va anunţa imediat organele în drept, pentru a se lua măsuri operative de intervenţie. De asemenea, acesta trebuie să identifice: - denumirea substanţei sau obiectului periculos, clasa, numărul ONU; - descrierea proprităţilor fizice ( cu indicarea culorii, a mirosului, legate de aspectul pierderii sau scurgerii ); - natura pericolului prezentat de substanţa periculoasă sau obiectul periculos, efectele acestuia, inclusiv cele asupra mediului; - echipamentul de protecţie; - măsuri de securitate pe care trebuie să le aplice; - în caz de pierderi de produse sau deversări uşoare, se menţionează dacă substanţele transportate reacţionează periculos cu apa; - măsuri de prim ajutor. Bazându-ne pe datele de identificare a operatorilor economici clasificaţi de la Pct. A şi a avizelor solicitate de beneficiari, privind transportul de deşeuri periculoase la nivelul judeţului au fost identificaţi următorii agenţi economici surse de risc CHIMIC deţinători de substanţe periculoase:  SC CRISTIRO SA BISTRIŢA  SC TERAPLAST GP SA BISTRIŢA  SC ROMBAT SA BISTRIŢA, Str. Drumul Cetăţii, Nr. 6 poducător de acumulatori şi generator de acumulatori deşeu valorificaţi la SC REBAT SA COPŞA MICĂ Str. Sibiului, Nr. 25, Jud. SIBIU

Evenimente pe linie de dezastre tehnologice

Victime Nr. Tipul de Tipul de Tipul de Substanţă(e) Localitatea Data Decedaţ Răniţi/int crt. accident industrie* activitate implicată (e) Evacuaţi i oxicaţi 1 Dumitra 11.03. Accident Transport motorină 0 0 0 2008 rutier de mărfuri periculoase 2 Herina 05.06. Accident Transport motorimă 0 0 0 2008 rutier de mărfuri periculoase

C. Transporturi

1. Situaţia accidentelor rutiere cu victime din anul 2010 şi dinamica producerii acestora:

ACCIDENTE GRAVE ACCIDENTE UŞOARE TOTAL TOTAL MORŢI R.GRAV R.UŞOR TOTAL LEZIUNI 2009 129 38 112 40 188 241 317 2010 123 35 98 50 237 278 360 DIFERENŢA -6 -3 -14 +10 +49 +37 +17

2. Cauzele producerii accidentelor cu victime:

RĂNIŢI CAUZA GRAVE MORŢI UŞOARE TOTAL GRAV Traversare neregulamentară pietoni 20 7 13 26 46 Neacordare prioritate pietoni 15 3 12 22 37 Viteza neadaptată la cond. de drum sau excesivă 17 3 15 43 60 Vina motociclişti şi mopedişti 9 3 6 20 29 Neacordare prioritate vehicule 10 1 11 23 33 Rulare contrasens 4 - 4 9 13 Adormire la volan 5 4 3 3 8 Conducere sub influenţa alcoolului 5 0 5 11 16 Nepăstrarea distanţei între vehicule 5 3 4 21 26 Depăşire neregulamentară 9 4 8 13 22 Conducere imprudentă 5 1 4 9 14 Conducere fără permis 3 - 3 4 7 Experienţă redusă în conducere 2 - 2 1 3 Imprudenţă copii 7-14 ani 2 - 2 8 10 Nesupraveghere copii 2 – 6 ani 2 1 1 4 6 Abateri biciclişti 3 2 1 9 12 Abateri căruţaşi 3 2 1 4 7 Alte cauze 4 1 3 7 11 TOTAL 123 35 98 237 360

3. Repartiţia accidentelor cu victime după categoriile de drum:

DRUM GRAVE MOR’I RĂNIŢI G. UŞOARE TOTAL DN 17 (E58) 44 16 31 53 97 DN 17 C 8 2 7 14 22 DN 17 D 14 5 11 19 33 DN 15 A 4 5 2 9 13 DN 16 3 1 2 5 8 TOTAL DN 73 29 53 96 169 DJ 10 10 3 7 41 51 DC 5 - 5 19 24 STR. 35 3 33 81 116 TOTAL 123 35 98 237 360

4. După zilele săptămânii producerii şi intervalul orar:

GRAVE M RG ORE GRAVE M RG Luni 18 4 14 02-06 14 1 13 Marţi 11 1 9 06-10 17 5 12 Miercuri 17 4 15 10-14 18 3 16 Joi 18 5 14 14-18 31 4 28 Vineri 21 8 15 18-22 35 18 24 Sâmbătă 20 7 15 22-02 8 4 5 Duminică 18 6 16

5. După mediul de producere şi localităţi:

ACCIDENTE ACCIDENTE GRAVE TOTAL UŞOARE TOTAL MORŢI R.G. R.U. TOTAL LEZIUNI 123 35 98 50 237 278 360 URBAN 51 10 43 14 90 104 141 RURAL 72 25 55 36 147 174 219 BISTRIŢA 37 6 33 10 64 74 98 BECLEAN 8 2 6 4 12 14 20 NĂSĂUD 2 - 2 - 3 4 5 SÎNG.BĂI 4 2 2 0 11 12 15

ACCIDENTE MEDIUL RURAL:

grave morţi r.g. r.u. uşoare r.u. total BISTRIŢA-BÂRGĂULUI 1 1 1 BRANISTEA 2 - 2 - 2 2 4 BUDACU DE JOS 1 - 1 2 5 8 6 BUDESTI ------CAIANU MIC ------CETATE 1 1 - - 1 1 2 CHIOCHIS 1 - 1 - 1 1 2 COSBUC 2 1 1 - 1 2 3 CICEU MIHAIESTI 1 - 1 - 3 5 4 CHIUZA - - - - 1 1 1 CICEU GIURGESTI - - - - 2 2 2 DUMITRA 9 11 1 DUMITRIŢA 1 1 3 3 4 FELDRU 4 6 4 1 1 5 GALAŢII BISTRIŢEI 5 6 5 JOSENII BÂRGĂULUI 3 3 1 5 5 8 ILVA MARE 3 3 3 ILVA MICĂ 5 6 5 LECHINTA 2 1 1 4 4 6 LUNCA ILVEI 2 2 2 LIVEZILE5 2 3 3 3 8 LESU MATEI MAIERU 2 1 1 7 7 9 MĂRIŞELU 3 3 3 MONOR MĂGURA ILVEI 1 1 2 2 3 MICESTII DE CAMPIE NIMIGEA 4 5 4 NUSENI NEGRILESTI PARVA 3 3 3 PRUNDU BARGAULUI 2 2 5 5 7 POIANA ILVEI PETRU RARES 2 1 1 7 9 11 REBRA REBRISOARA 4 1 3 4 3 3 7 RODNA 2 1 1 1 1 1 3 INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BISTRIŢA” pag._____ AL JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD Bistriţa, Str.Sigmirului, nr.16, cod poştal 420158, Tel. 0263/239404, Fax 0263/232128, E-mail : [email protected], http://www.isu-bistrita.ro SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE DIN JUDEŢUL BISTRIŢA NĂSĂUD

ROMULI 1 1 1 RUNCU SALVEI 1 1 1 SALVA 1 1 1 1 2 ŞINTEREAG 6 6 4 10 14 16 ŞIEU MĂGHERUŞ 5 1 4 3 8 14 13 SPERMEZEU 2 2 2 ŞIEU ODORHEI 2 2 2 ŞIEU ŞIEUŢ ŞANT 1 1 3 3 4 SILIVASU DE CAMPIE 3 1 3 3 1 1 4 SANMIHAIU DE CAMPIE 3 3 3 TEACA 3 5 1 2 8 12 11 TIHA BÂRGĂULUI 8 3 6 3 11 15 19 TELCIU 2 2 1 2 2 4 TÂRLIŞUA 1 1 1 URIU 2 2 2 2 4 URMENIS 1 1 1 1 2 ZAGRA 1 1

Muniţie neexplodată

În conformitate cu prevederile Legii 481/2004 privind protecţia civilă în România, asanarea terenului şi neutralizarea muniţiei rămase neexplodate din timpul conflictelor armate se execută de către subunitatea specializată şi specialişti pirotehnicieni din Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „BISTRIŢA” al judeţului Bistriţa-Năsăud potrivit instrucţiunilor privind managementul activităţilor de intervenţie pentru asanarea terenurilor de muniţiile rămase neexplodate (OMAI 707/20.06.2005). Muniţiile descoperite neexplodate constituie un pericol deosebit pentru oameni, în condiţiile contactului cu acestea. Pentru prevenirea accidentelor în rândurile populaţiei, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „BISTRIŢA” al judeţului Bistriţa- Năsăud ia următoarele măsuri : a) organizează expuneri în şcoli, instituţii publice şi la agenţii economici pentru informarea asupra pericolului pe care îl prezintă descoperirea muniţiilor rămase neexplodate. Cu acest prilej, se prezintă modul de comportare faţă de aceste muniţii, precizându-se în special ceea ce este interzis, respectiv : 1. atingerea muniţiilor cu mâna sau cu alte obiecte ; 2. ridicarea, transportul şi introducerea muniţiilor în diferite încăperi sau locuinţe; 3. comercializarea acestora prin agenţii de colectare a deşeurilor feroase şi neferoase ; 4. lovirea sau mişcarea muniţiilor găsite în pământ sau la suprafaţă ; 5. introducerea muniţiilor în foc; 6. topirea elementelor metalice de muniţii; 7. tăierea muniţiilor cu fierăstrăul, scule electrice sau prin sudură; 8. folosirea muniţiilor pentru improvizarea diferitelor unelte ; 9. utilizarea pulberilor şi explozivilor provenite din muniţii în scopuri artizanale; 10.demontarea de la muniţii a focoaselor sau a altor elemente componente ; 11.folosirea pentru joacă, de către copii, a unor muniţii, cum sunt: grenadele, proiectilele şi focoasele sau alte elemente ale acestora ; b) Explicarea auditoriului şi în special copiilor, ce înseamnă sensibilitatea mare la iniţiere a muniţiilor prin contact direct cu acestea, modul de iniţiere, în ce constă efectele exploziilor muniţiilor şi consecinţele asupra sănătăţii oamenilor, în scopul înţelegerii de a nu se atinge acestea de către persoane neautorizate. c) Explicaţii despre responsabilitatea cetăţenească pe care o au, de a anunţa imediat autorităţile locale despre descoperirea unor muniţii neexplodate pentru prevenirea accidentelor grave ale căror victime pot fi oamenii, animalele sau alte bunuri şi să furnizeze orice informaţie privind localizarea acestora. De asemenea, să

INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BISTRIŢA” pag._____ AL JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD Bistriţa, Str.Sigmirului, nr.16, cod poştal 420158, Tel. 0263/239404, Fax 0263/232128, E-mail : [email protected], http://www.isu-bistrita.ro SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE DIN JUDEŢUL BISTRIŢA NĂSĂUD informeze dacă au cunoştinţă de deţinerea de către alte persoane a unor muniţii neexplodate. d) informarea despre măsurile care se iau pentru prevenirea accidentelor sau expunerea la riscuri în zonele în care există sau se presupune existenţa unor muniţii rămase neexplodate, avertizând asupra a ceea ce este interzis : 1. accesul persoanelor şi animalelor ; 2. executarea de săpături manuale sau cu mijloace mecanice ; 3. aprinderea focului deschis ; 4. executarea unor lucrări de îmbunătăţiri funciare ; 5. circulaţia vehiculelor. e) informarea, în mod deosebit pe lucrătorii din agricultură (mecanizatori, personalul tehnic-administrativ), despre pericolul pe care îl prezintă continuarea lucrărilor în locurile unde există muniţii şi materii explozive neexplodate sau alte obiecte suspecte. Pentru informarea cetăţenilor despre regulile de siguranţă şi modul de comportare faţă de muniţiile rămase neexplodate, se utilizează toate mijloacele mass media la dispoziţie precum şi de acordare a asistenţei de specialitate de către specialişti. Obligaţiile cetăţenilor pentru prevenirea accidentelor în cazul descoperirii de muniţii neexplodate : a) să anunţe de urgenţă organele de poliţie, autorităţile administraţiei publice locale sau inspectoratul pentru situaţii de urgenţă despre descoperirea de muniţii neexplodate ; b) să nu mişte de pe loc muniţiile descoperite neexplodate ; c) să respecte regulile şi măsurile stabilite pentru zonele cu risc la descoperirea de muniţii neexplodate ; d) să nu desfacă sau să predea la agenţii economici specializaţi muniţii neexplodate pentru valorificarea ca deşeuri metalice ; e) să nu folosească muniţiile descoperite pentru improvizarea diferitelor scule sau ornamente; f) să nu lovească, să taie sau să demonteze muniţiile neexplodate ; g) să nu aprindă focul deschis în apropierea muniţiilor descoperite neexplodate.

Muniţiile se distrug în poligonul „Dorolea”

În anul 2005 au fost executate 19 misiuni de asanare pirotehnică în urma cărora au fost identificate, cercetate, ridicate, transportate şi depozitate 1669 elemente de muniţie rămase neexplodate din timpul celor două conflagraţii militare in locaţiile din judeţ menţionate pe hartă: - 647 cartuşe de infanterie cal 7,62 mm, an fabricaţie1912 şi 1915; - 1 lovitură de aruncător cal 160 mm; - 4 lovitură de aruncător cal 82 mm; INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BISTRIŢA” pag._____ AL JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD Bistriţa, Str.Sigmirului, nr.16, cod poştal 420158, Tel. 0263/239404, Fax 0263/232128, E-mail : [email protected], http://www.isu-bistrita.ro SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE DIN JUDEŢUL BISTRIŢA NĂSĂUD

- 8 grenade defensive; - 1 lovitură AG; - 1000 capse M2 fabricaţie germană 1918: - 1 proiectil exploziv cal 122 mm; - 1 proiectil exploziv cal 20 mm. - 2 proiectile explozive cal 57 mm; - 1 proiectil exploziv cal 82 mm. - 2 proiectile perforante cal. 79 mm - 1 lovitură de aruncător cal. 120 mm

În anul 2006 au fost executate 17 misiuni de asanare pirotehnică în urma cărora au fost identificate, cercetate, ridicate, transportate şi depozitate elemente de muniţie rămase neexplodate din timpul celor două conflagraţii militare in locaţiile din judeţ menţionate pe hartă: - 305 cartuşe infanterie; - 2 proiectil exploziv cal 122 mm - 1 proiectil perforant cal 100 mm - 1 proiectil exploziv cal 100 mm - 1 proiectil exploziv cal 85 mm - 1 lovitură aruncător cal 82 mm - 1 proiectil exploziv cal 57 mm - 1 proiectil exploziv cal 45 mm - 5 proiectile explozive cal 20 mm - 4 grenade ofensive; - 6 grenade defensive; În anul 2007 au fost executate 17 misiuni de asanare şi 4 misiuni de distrugere - 10 bombă aruncător cal 82 mm - 3 proiectil exploziv cal 76 mm - 1 proiectil perforant cal 125 mm - 1 proiectil perforant cal 100 mm - 1 proiectil perforant cal 76 mm - 2 proiectile perforante cal 37 mm - 1 proiectil exploziv cal 45 mm - 1 proiectil antiaerian cal 25 mm - 2 grenade defensive - 2274 muniţii infanterie - TOTAL 2296 Elemente de muniţie

În anul 2008 au fost executate 23 misiuni de asanarea a muniţiei rămasă neexplodată (cercetare, identificare, transport şi depozitare), Muniţii asanate: 20 misiuni de asanare, nr. total elemente muniţie asanată 269, suprafaţă de teren asanată 2000 mp, elemente de muniţie rămase neexplodate din timpul celor două conflagraţii militare in locaţiile din judeţ menţionate pe hartă: INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BISTRIŢA” pag._____ AL JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD Bistriţa, Str.Sigmirului, nr.16, cod poştal 420158, Tel. 0263/239404, Fax 0263/232128, E-mail : [email protected], http://www.isu-bistrita.ro SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE DIN JUDEŢUL BISTRIŢA NĂSĂUD

170 cartuşe infanterie 5 proiectile perforante cal 100 mm 1 proiectil cumulativ cal 100 mm 1 proiectil exploziv cal 100 mm 1 proiectil exploziv trasor 100 mm 1 proiectil perforant trasor cal 85 mm 1proiectil perforant cal 76 mm 1 proiectile exploziv cal 76 mm 24 bombă aruncător cal 82 mm 1 bombă PG 2 inertă 55 focoase artilerie GPV 2R 1 lovitură AG 7 1 grenadă antitanc 3 grenade defensive 1 grenadă ofensivă 2 grenade antitanc cumulative PG 2

 3 misiuni de distrugeri de muniţii neexplodate

În anul 2009 au fost executate 17 misiuni de asanare a muniţiei rămasă neexplodată (cercetare, identificare, transport şi depozitare). - Muniţii asanate: numărul total elemente muniţie asanată 41; -Suprafaţă de teren asanată: 2500 mp; Elementele de muniţie rămase neexplodate din timpul celor două conflagraţii militare in locaţiile din judeţ menţionate pe hartă: . - 2 grenade de mână defensive; - 2 proiectile explozive cal.122 mm; - 2 bombe explozive cal. 60 mm; - 2 proiectile explozive cal. 76 mm; - 1 proiectil exploziv cal. 75 mm; - 6 proiectile exploziv trasoare cal. 100 mm; - 1 proiectil perforant cal. 85 mm; - 1 bombă explozivă cal 82 mm; - 6 cartuş infanterie 7,62 mm; - 1 cartuş cal.7,62 mm. şi 4 gloanţe cal. 14,5 mm; - 8 cartuşe cal.7,62 mm; - 8 cartuşe cal. 7,65 mm; - 1 petardă unică de infanterie.

 1 la distrugeri de muniţii,  6 la distrugere zăpoare gheaţă: Au fost executate şase misiuni de distrugere a zăpoarelor de gheaţă formate pe râul Ţibleş ( localitatea Zagra ), râul Sălăuţa ( amonte localitatea Salva ), Leşu ( localitatea Leşu ). A fost eliminat pericolul inundării la un număr total de 125 de gospodării ( valoare estimată 12.500.000 ). Au fost folosite 31,7 kg TNT şi 88 capse electrice  1 misiune care a implicat folosirea explozivilor în data de 05.11.2009 s-a executat distrugerea unei pile de pod dezafectată în amonte de podul rutier de peste râul Someşul Mare din oraşul Beclean. La această intervenţie au participat a fost utilizată o cantitate de 10 kg. TNT şi 4 capse electrice.

În anul 2010 au fost executate 22 de intervenţii pirotehnice din care: - 19 misiuni de asanare a muniţiei rămasă neexplodată; - 2 la distrugeri de muniţii; - 1 la distrugere zăpoare gheaţă.

 Au fost executate un număr de 19 misiuni de asanare a muniţiei rămasă neexplodată (cercetare, identificare, transport şi depozitare) şi au fost asanate un număr de 123 elemente de muniţie (data şi locul unde au fost descoperite sunt menţionate pe hartă): - 2 bombe cal. 82 mm; - 7 bombe cal. 60 mm; - 5 proiectile cal. 75 mm; - 1 proiectil cal. 57 mm; - 1 proiectil cal. 45mm; - 4 grenade de mână ofensive /defensive; - 7 grenade cumulative PG 2; - 96 elemente muniţie de infanterie.

 Misiuni de distrugere: 2 - 1 misiune pirotehnică de distrugere a muniţiilor asanate - în data de 15.04.2010. Activitatea s-a desfăşurat cu respectarea strictă a prevederilor OMAI 707/2005; au fost distruse următoarele elemente de muniţie: - 2 bombe explozive cal. 82 mm; - 2 proiectile explozive cal. 76 mm; - 1 proiectil exploziv cal.75 mm; - 1 grenadă de mână defensivă; - 1 grenadă de mână ofensivă - 1 petardă unică de infanterie - 26 cartuşe infanterie 7,62 mm; - 9 cartuşe infanterie 7,63 mm; - 4 cartuşe infanterie 7,65 mm; - 25 cartuşe infanterie 9 mm; - 4 gloanţe infanterie 14,5 mm; TOTAL ELEMENTE MUN. - 76

-1 misiune pirotehnică de distrugere a muniţiilor asanate - în data de 20.10.2010. Au fost distruse următoarele elemente de muniţie: Muniţie asanată: - 1bombă explozivă cal. 82 mm; - 1bombă explozivă cal. 60 mm; - 1bombă explozivă cal. 60 mm; - 1 grenadă de mână defensivă; - 1 grenadă cumulativă PG-2 - 6 grenadă cumulativă PG-2 - inerte - 12 cartuşe infanterie 7,62 mm; - 10 cartuşe infanterie 7,92 mm. TOTAL ELEMENTE MUN. - 33  1 misiune la distrugere zăpoare gheaţă: în localitatea Măgura Ilvei pe Râul Ilva. Au fost folosite 4,2 kg TNT şi 7 capse electrice, fiind salvate salvate bunuri în valoare de 10 mil. lei.

Analizând locaţiile unde au fost executate misiuni de asanare se constată că zonele predispuse existenţei muniţiilor asanate sunt localităţile urbane şi comunele aflate în apropiere, şi localităţile aflate în partea de nord est a judeţului ( în special comunele Josenii Bârgăului şi Livezile ) precum şi localităţile situate pe comunicaţia feroviară Ilva-Mică – Vatra Dornei. Conform unor documente menţionate în lucrarea „Căile de comunicaţie şi transporturile în judeţul Bistriţa-Năsăud”, Editura Mesagerul Bistriţa, 1999, - Distrugerile provocate căilor de comunicaţii din judeţ în timpul războiului au fost mult mai mari faţă de alte zone ale ţării din cauza faptului că aici s-au pregătit temeinic unele operaţiuni militare, teritoriul fiind considerat teatru de război…… După 23 august 1944 au urmat masive distrugeri făcute de trupele germane şi maghiare în retragere căilor de comunicaţii din judeţ. Pe linia Ilva-Mică –Vatra Dornei au fost distruse prin minare toate viaductele mari. Linia Deda-Sărăţel a fost în asemenea grad distrusă, încât nu a mai rămas nici o ramificaţie şi nici o şină întreagă, fără a mai vorbi de lucrările de artă şi clădiri. Linia a fost distrusă de trupele germane şi maghiare cu o sălbăticie rar întâlnită, rămânând aproape 3 ani un adevărat muzeu în aer liber al distrugerilor ( pag. 307 ). În acest sens enumerăm cele mai semnificative intervenţii: . anul 1999 în localitatea Ilva Mare a fost descoperită o cantitate de 200 kg TNT şi sistemul de dare a focului în piciorul unui pod ce urma a fi modernizat. . anul 2008 în localitatea Urmeniş au fost descoperite - 21 bombe explozive cal. 82 mm, 1 proiectil cumulativ cal. 100mm, 55 focoase artilerie GPV-2R. . anul 2010 în localitatea Ilva Mică au fost descoperite - 5 bombe explozive cal. 60 mm, 3 proiectile exploziv trasoare cal. 75 mm, 1proiectil perforant cal. 75 mm şi 1 proiectil perforant cal. 45 mm. Sporadic au fost executate misiuni de asanare şi în alte localităţi din judeţ ceea ce determină aplicarea unor măsuri preventive la nivel judeţean.

3.1.3. RISCURILE BIOLOGICE

Pentru riscurile apariţiei unor epizootii majore, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) elaborează anual Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, pentru anul 2006 acest program este aprobat prin Ordinul Preşedintelui ANSVSA nr. 148/2005. Acţiunile sanitar veterinare de supraveghere şi recoltările de probe pentru efectuarea examenelor de laborator în fermele zootehnice se fac de medicii veterinari împuterniciţi de Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSAVSA) Bistriţa – Năsăud iar în gospodăriile populaţiei de către medici veterinari de libera practică în baza contractului de concesiune încheiat cu DSVSA Bistriţa – Năsăud. Acţiunile de supraveghere sanitară veterinară pentru bolile majore sunt obligatorii şi se realizează monitorizarea documentelor, inspecţia şi examenul clinic al animalelor domestice şi sălbatice receptive şi prin supraveghere serologică de probe de sânge la Laboratorul Sanitar Veterinar şi pentru Siguranţa Alimentelor LSVSA şi Institutul pentru Diagnostic şi Sănătate Animală. În cazul suspiciuni unei epizootii majore se notifică prin sistemul rapid de alertă ANSVSA şi se activează Comandamentul Antiepizootic Central Judeţean şi Local. Comandamentul Antiepizootic Judeţean analizează situaţia, stabileşte planul de măsuri pentru prevenirea şi combaterea epizootiilor, asigură baza materială şi urmăreşte respectarea măsurilor de prevenire, combatere în stingerea epizootiei. Pentru gripa aviară şi pesta porcină clasică sursele potenţiale de infecţie sunt păsările sălbatice sau porcii mistreţi, supravegherea acestora este obligatorie prin examinarea tuturor mistreţilor vânaţi sau morţi şi a păsărilor sălbatice moarte şi prin organizarea de acţiuni de vânătoare în extrasezon şi recoltarea a cel puţin 5 probe pe fond de vânătoare la mistreţi şi 5 păsări capturate pe fond de vânătoare, lunar. Recoltarea probelor, ambalarea şi transportul acestora către LSVSA Bistriţa – Năsăud se face cu respectarea condiţiilor de biosecuritate. LSVSA Bistriţa – Năsăud este acreditat pentru efectuarea analizelor, dispune de spaţii şi aparatura modernă cu respectarea fluxului tehnologic pentru fiecare secţie iar deşeurile rezultate sunt incinerate în cadrul incineratorului de la laborator. Exploataţiile de animale, în special cele aprobate sanitar veterinar trebuie să respecte condiţiile de biosecuritate prin împrejmuirea fermei, amenajarea filtrului rutier şi a filtrului sanitar veterinar, asigurarea cu echipament de protecţie, asigurarea dezinfectoarelor şi a substanţelor necesare decontaminării atât pentru personal cât şi pentru mijloacele de transport.

În cursul anului 2006 în judeţul Bistriţa Năsăud a evoluat pesta porcină clasică în 2 focare în localităţile Livezile şi Uriu, ambele focare fiind stinse.

Situatia efectivelor de animale pe specii de animale si localitati la 31.12.2005

Nr. CSV EFECTIV DE ANIMALE crt. Bovine+ Cabaline Ovine+Caprine Porcine Pasari Carnasiere Bubaline 1. Bistrita 889 244 5005 1460 35252 600 2. Beclean 891 181 2308 1360 14500 1100 3. Braniste 750 177 3060 850 15000 650 4. Bistrita-Barg. 1500 450 5400 2000 7000 1500 5. Budesti 1200 220 2650 2200 15000 550 6. Budacu de Jos 1332 362 3800 2100 8100 660 7. Ciceu Giurgesti 574 130 2473 639 9774 332 8. Caianu Mic 1320 217 3100 2002 15500 660 9. Chiuza 1090 330 5580 1800 15000 850 10. Chiochis 1948 348 5449 5119 28615 1391 11. Cosbuc 358 154 1590 244 2150 182 12. Dumitra 750 360 4200 900 3500 400 13. Galatii-Bistritei 950 262 3662 980 25000 715 14. Feldru 1500 800 11000 650 19500 1200 15. Ilva-Mica 1080 230 3560 750 3000 241 16. Ilva-Mare 1592 420 2870 1120 7800 395 17. Josenii-Bargaului 795 440 4620 850 5200 550 18. Lechinta 1960 340 3700 1700 13000 1000 19. Livezile 1047 520 11634 820 46500 600 20. Lesu 1260 359 3520 680 8500 200 21. Lunca Ilvei 1150 500 2650 1000 8000 500 22. Singeorz-Bai 2340 900 23500 1880 18200 1220 23. Magura Ilvei 1306 391 5553 1307 5872 527 24. Matei 1391 326 3077 1810 17812 771 25. Micestii de 850 180 2210 1500 14500 630 Campie 26. Marisel 1266 411 6266 850 3210 540 27. Monor 1356 283 2415 887 7675 521 28. Milas 799 233 2563 2475 15486 797 29. Nasaud 510 230 1715 360 3300 380 30. Nimigea 1510 420 4650 1780 13000 980 31. Nuseni 1672 237 3405 2150 19516 962 32. Prundu-Bargaului 900 400 5300 1000 6000 800 33. Reteag 785 202 1450 1320 10900 650 34. Rebra 1700 400 8000 1300 8000 700 35. Rodna 705 250 4300 600 13500 600 36. Rebrisoara 1345 435 3760 1800 5300 650 INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BISTRIŢA” pag._____ AL JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD Bistriţa, Str.Sigmirului, nr.16, cod poştal 420158, Tel. 0263/239404, Fax 0263/232128, E-mail : [email protected], http://www.isu-bistrita.ro SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE DIN JUDEŢUL BISTRIŢA NĂSĂUD

37. Romuli 1200 482 3590 9400 3600 450 38. Satu Nou 2180 705 9000 850 10852 1140 39. Salva 1385 495 6906 1417 6210 653 40. Sinmihaiu de 996 178 2390 1474 16200 730 Cimpie 41 Silivasu de 580 145 330 1600 9000 430 Cimpie 42 Sieu 1780 565 8880 800 5800 700 43 Sant 686 215 3200 600 8000 450 44 Spermezeu 3300 380 8200 3000 20000 1100 45 Sieu Magherus 908 262 2152 3083 10252 802 46 Sieut 2032 987 19092 1435 7500 610 47 Sintereag 1120 350 1574 1450 8500 750 48 Sieu Odorhei 861 238 1540 1304 8451 416 49 Telciu 1674 320 3618 986 5500 243 50 Teaca 2270 320 5950 2200 20500 1300 51 Tiha Bargaului 1800 790 8600 2500 11500 1500 52 Urmenis 1285 320 5400 1780 17000 1050 53 Uriu 621 123 2035 610 10500 965 54 Viisoara 416 131 1531 604 5960 351 55 Zagra 1050 350 6700 980 8250 850 56 Negrilesti 586 257 2888 1100 6663 570 Total 69101 19955 273571 87416 668400 40064

SITUATIA EFECTIVELOR din judeţul Bistriţa – Năsăud la data de 01.03.2008

EFECTIVE DE ANIMALE Nr. C.S.V.C. Animale Familii de crt. Bovine Ovine Caprine Porcine Păsări Cabaline Câini de blană albine 1 Bistriţa 819 4881 140 1480 28844 242 0 400 780 2 Dumitra 1050 4500 350 1260 8935 350 0 85 500 3 Mărişel 1389 6738 60 630 9158 402 0 0 660 4 Monor 7602 2322 157 1100 7442 258 0 126 511 5 Şieu Măgheruş 649 1750 119 1200 14002 256 40 80 901 6 Şieu 2136 8350 250 1500 9522 555 0 200 700 7 Şieuţ 2107 21714 330 1487 7136 1103 0 120 819 8 Viişoara 392 1520 68 562 4150 117 0 106 400 9 Nuşeni 1403 3014 90 2745 32543 252 65 860 1020 10 Spermezeu 3432 7912 648 2489 18827 371 0 703 1411 11 Căianu Mic 1165 3126 140 1492 21797 228 0 330 659 12 Beclean 821 1806 0 1672 68126 195 600 0 1200 13 Braniştea 800 3200 0 1000 30480 194 0 87 1360 14 Ciceu Giurgeşti 696 1270 20 1003 8537 127 0 150 443 15 Chiochiş 1855 5022 210 3710 36737 361 0 1824 1380 16 Şintereag 1203 1810 82 1278 17500 386 395 252 1125 17 Şieu Odorhei 892 1180 8 1376 13350 203 280 25 478

18 Negrileşti 554 2324 200 1050 9590 247 0 119 520 19 Uriu 983 2426 39 1363 8600 94 0 300 645 20 Măgura Ilvei 1727 5764 469 663 5374 312 0 130 480 21 Rodna 776 4150 500 650 7450 235 0 300 600 22 Leşu Ilvei 1310 3500 550 1000 7162 330 0 80 800 23 Lunca Ilvei 1250 2200 150 1200 7988 521 0 200 750 24 Sîngeorz. Băi 1923 14965 2670 3825 17520 886 0 600 1256 25 Feldru 2194 13148 1660 2505 14901 834 0 1100 1500 26 Şanţ 730 4000 300 490 3548 190 0 10 350 27 Ilva Mică 1100 4109 90 500 8414 280 0 100 410 28 Ilva Mare 1645 2480 125 1790 4922 412 0 285 540 29 Rebra 1550 700 150 1400 5244 399 0 32 950 30 Rebrişoara 1492 4766 199 1548 6000 415 0 35 760 31 Năsăud 660 1500 110 340 4435 230 0 130 470 32 Salva 1524 6984 899 1495 8680 528 0 280 1086 33 Nimigea 1342 3745 299 2019 22109 482 0 320 2130 34 Chiuza 1080 5200 100 2300 13475 268 0 240 1430 35 Zagra 1190 6850 910 870 7270 320 0 260 600 36 Coşbuc 346 1147 283 342 3469 150 0 35 457 37 Telciu 1675 3100 380 800 4494 320 0 30 630 38 Romuli 1380 2750 280 1150 4810 515 0 95 900 39 Budacu de Jos 1240 3820 235 1820 13745 360 0 155 670 40 Satu Nou 1804 8000 900 950 16768 720 0 350 1600

41 Livezile 1179 2966 1183 2299 18260 510 0 116 756 42 Josenii Bîrgăului 1067 4980 151 1000 3270 449 0 80 960 43 Prundu Bîrgăului 957 5536 268 1007 7981 447 0 150 1730 44 Tiha Bîrgăului 1870 10560 274 1500 13604 850 0 251 1928 45 Bistriţa Bîrgăului 1480 4560 350 1140 10337 409 0 220 1870 46 Teaca 1816 6545 244 1605 13250 370 0 725 1060 47 Budeşti 1149 1710 0 1780 18517 183 0 250 797 48 Matei 1273 2185 121 2252 15267 318 0 442 709 49 Lechinţa 2043 3399 255 1289 15917 366 0 345 1091 50 Milaş 832 2502 30 2524 8625 219 0 383 797 51 Miceştii de Cimpie 755 2000 690 937 21467 156 0 80 575 52 Galaţii Bistriţei 890 3554 0 966 8675 302 0 446 701 53 Urmeniş 1059 4170 0 1998 27441 353 0 99 963 54 Sînmihaiul de Cîmpie 994 2408 25 1324 22590 176 0 610 719 55 Silivaşul de Cîmpie 515 3074 0 864 8545 120 0 120 337 56 Petru Rares 983 2234 0 322 10280 111 0 628 680 TOTAL 76658 267070 19068 78794 788381 19984 1380 15759 49448

EPIDEMIA

 Epidemia se defineşte ca apariţia într-o populaţie a unei boli transmisibile intr-un număr mai mare de cazuri decât era de aşteptat sa apară. Se consideră ca un eveniment este epidemic dacă incidenţa evenimentului sanitar in cauza creşte de cel puţin zece ori, sau dacă reprezintă peste 50% din totalul îmbolnăvirilor de acelaşi fel, iar tendinţa de evoluţie este intensivă si extensivă. Epidemiile de boli infecţioase apar când receptivitatea colectivă ( posibilitatea de a face boala) este mai mare de 80%. Pentru ca o epidemie să se producă este necesar sa existe un izvor de infecţie ( sursa de infecţie), o cale de transmitere ( aer, apa, alimente, obiecte, etc…) si organismul receptiv (persoanele susceptibile de a face boala). Pandemia reprezintă o epidemie cu intensitate deosebita si răspândită pe suprafeţe foarte mari ale globului, chiar in toata lumea. Se considera ca o boală evoluează pandemic dacă incidenţa ei ( frecventa) creşte de peste 100 de ori faţa de o perioada anterioară sau o zonă diferită, afectând cea mai mare parte a populaţiei. In judeţul Bistriţa - Năsăud nu au existat epidemii in ultimii 10 ani. S-au înregistrat doar focare epidemice, cu manifestare sporadică ( boli cu apariţie neregulata, întâmplătoare, din când in când), si boli cu manifestare sezoniera ( creşterea incidenţei unei boli in cursul unei anumite perioade a anului comparative cu restul anului). La nivel judeţean, riscul de apariţie a unei epidemii se apreciază prin măsurarea pericolului (evenimentul, condiţia sau agentul care are potenţialul de a produce o epidemie). Se apreciază 5 trepte de risc:  Activitatea pericolului 0 = nu exista nici un caz cunoscut  Activitatea pericolului 1 = pericol crescut pe plan mondial  Activitatea pericolului 2 = un eveniment confirmat pe plan mondial  Activitatea pericolului 3= eveniment confirmat pe plan naţional  Activitatea pericolului 4 = câteva evenimente pe plan naţional si sau judeţean  Activitatea pericolului 5 = incidenţa necontrolată a evenimentelor Unităţile aflate la risc de a produce o epidemie:  sunt unităţile care pot descărca in mediu agenţi infecţioşi care pot produce epidemii : unităţile sanitare care prelucrează materiale biologice sau lucrează cu agenţi infecţioşi: Spitalul judeţean Bistriţa, spitalul orăşenesc Beclean, Spitalul orăşenesc Năsăud, Laboratoarele de analize medicale: INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BISTRIŢA” pag._____ AL JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD Bistriţa, Str.Sigmirului, nr.16, cod poştal 420158, Tel. 0263/239404, Fax 0263/232128, E-mail : [email protected], http://www.isu-bistrita.ro SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE DIN JUDEŢUL BISTRIŢA NĂSĂUD -Laboratorul “Optimus Medica” SRL-Bistriţa, str Gen. Gr. Bălan -Laboratorul ”Biolab grup”- Bistriţa, str. 1 Decembrie -Laboratorul ”Murivisan” SRL- Bistriţa, str. Ispirescu, bl 2 -Laboratorul “Alteo” SRL- str. Ghiocelului bl. 2 -Laboratorul „Clinurolog” SRL Bistriţa, str. Independentei 71  Unităţi în care se pot produce epidemii datorită aglomerării umane: colectivităţile de copii ( creşe, şcoli, grădiniţe, tabere de copii), toate instituţiile publice cu număr mare de angajaţi, alte unităţi ( unităţi de producţie, unităţi alimentare, etc…)  Alte situaţii de risc: o serie de epidemii apar intr-un context mai larg de evenimente cum ar fi: inundaţii, cutremure, seceta, epizootii, sau intr- un context mondial, cum ar fi gripa aviară SIDA, ETC… Trebuie luat in vedere, in condiţiile liberei circulaţii a persoanelor, posibilitatea apariţiei epidemiilor transfrontiere. Pericolele biologice necesita, datorita particularităţilor de apariţie, un management aparte.

CLASIFICAREA LOCALITĂŢILOR, INSTITUŢIILOR PUBLICE, OPERATORILOR ECONOMICI ŞI OBIECTIVELOR DIN PUNCT DE VEDERE AL PROTECŢIEI CIVILE, ÎN FUNCŢIE DE RISCURILE SPECIFICE

Prin Hotarârea Guvernului Românei nr. 642 din 29/06/2005 au fost aprobate criteriile de clasificare a unităţilor administrativ-teritoriale, instituţiilor publice şi operatorilor economici din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de tipurile de riscuri specifice. În baza acestora, în cadrul centrului operaţional din inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă a fost întocmit catalogul local cuprinzând clasificarea unităţilor administrativ-teritoriale, instituţiilor publice şi operatorilor economici din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de tipurile de riscuri specifice. Riscurile care se iau în consideraţie pentru clasificarea unităţilor administrativ- teritoriale, instituţiilor publice şi operatorilor economici din punct de vedere al protecţiei civile sunt: a) riscuri naturale: 1. cutremure; 2. alunecări şi prăbuşiri de teren; 3. inundaţii; 4. fenomene meteorologice periculoase; 5. avalanşe; 6. incendii de pădure; b) riscuri tehnologice: 1. accidente chimice; 2. accidente nucleare; 3. incendii în masă; 4. accidente grave pe căi de transport; 5. eşecul utilităţilor publice; c) riscuri biologice: 1. epidemii; 2. epizootii/zoonoze. (2) Elementele expuse riscurilor specifice care se au în vedere sunt: 1. populaţia; 2. animalele; 3. proprietatea; 4. activităţile social-economice; 5. mediul înconjurător. Prin risc se înţelege nivelul de pierderi preconizat, în sens probabilistic, estimat în victime, proprietăţi distruse, activităţi economice întrerupte, impact asupra mediului datorită manifestării unui hazard într-o anumită zonă şi cu referire la o anumită perioadă de timp. Încadrarea unităţilor administrativ-teritoriale, instituţiilor publice şi operatorilor economici în clase de risc se face în baza analizei de risc. INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BISTRIŢA” pag._____ AL JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD Bistriţa, Str.Sigmirului, nr.16, cod poştal 420158, Tel. 0263/239404, Fax 0263/232128, E-mail : [email protected], http://www.isu-bistrita.ro SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE DIN JUDEŢUL BISTRIŢA NĂSĂUD Analiza de risc este metoda de cuantificare a riscurilor pe baza identificării riscului, determinării frecvenţei evenimentelor şi consecinţelor asupra elementelor expuse ale fiecărui eveniment pentru fiecare tip de risc specific. În funcţie de frecvenţa şi de consecinţele situaţiilor de urgenţă generate de tipurile de riscuri specifice, riscul poate fi principal sau secundar.

CATALOGUL LOCAL CU CLASIFICAREA UNITĂŢILOR ADMINISTRATIV-TERITORIALE, INSTITUŢIILOR PUBLICE ŞI OPERATORILOR ECONOMICI DIN PUNCT DE VEDERE AL PROTECŢIEI CIVILE CONFORM HGR. Nr.642/29.06.2005

A. UNITĂŢI ADMINISTRATIV-TERITORIALE: CRITERII DE CLASIFICARE Obs. ( în funcţie de expunerea la riscul de: ) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

r e e i r r r p t ă ş c o

i a s c r l u u e i i

Nr. e a o d ţ l b v m g i r n i p c ă c e ă i ă a o m i e s u t e ţ ş l

h p u r t r i ă

crt. Denumirea r

c n a c l o n t n o g n p i e m

i i e î

/ a l e d a t t

o e g i t l e d i r c b t z n

r n m u

unităţii adm.- i r t t

a n i e i

u e e u i ă l d e n e v p S e u p d c d a e n d n d d i i

d A

teritoriale E I e i e C d

n i c c p i i c n c e c e c c ă E c u ş n c c l A I A n E I A A 1 Mun. Bistriţa c At/Pt Id S av Ip Ach an Im Atp Eup ed Ez 2 Or. Beclean c at/pt Id s av Ip ach an Im Atp Eup ed ez 3 Or. Năsăud c at id s av Ip ach an im Atp Eup ed ez 4 Or. Sîngeorz-Băi c At id s av Ip ach an im atp Eup ed ez 5 Com. Branştea c at/pt Id s av ip ach an im atp Eup ed ez 6 Com. Bistriţa-Bîrgăului c At/Pt Id s Av Ip ach an Im atp eup ed ez 7 Com. Budacu de Jos c At/Pt Id s Av Ip ach an Im atp eup ed ez 8 Com. Budeşti c at/pt id S av ip ach an im atp eup ed ez 9 Com. Căianu Mic c at/pt Id s av Ip ach an Im atp eup ed ez 10 Com. Cetate c at/pt id s av ip ach an im atp eup ed ez 11 Com. Ciceu Giurgeşti c At/Pt id s av ip ach an im atp eup ed ez 12 Com. Ciceu Mihăeşti c At/Pt id s av ip ach an im atp eup ed ez 13 Com. Chiochiş c at/pt Id s av ip ach an im atp eup ed ez 14 Com. Chiuza c at/pt Id s av ip ach an im atp eup ed ez 15 Com. Coşbuc c At/Pt Id s Av Ip ach an Im Atp eup ed ez 16 Com. Dumitra c At/Pt id s av Ip ach an Im Atp eup ed ez 17 Com. Dumitriţa c At/Pt id s Av Ip ach an Im atp eup ed ez 18 Com. Feldru c At/Pt Id s Av Ip ach an Im Atp eup ed ez 19 Com. Galaţii Bistriţei c at/pt Id s av Ip ach an Im Atp eup ed ez 20 Com. Ilva Mare c At/Pt id s Av Ip ach an Im atp eup ed ez 21 Com. Ilva Mică c at/pt Id s Av Ip ach an im atp eup ed ez 22 Com. Josenii Bîrgăului c at/pt Id s av Ip ach an im Atp eup ed ez 23 Com. Lechinţa c at/pt id S av ip ach an im atp eup ed ez 24 Com. Leşu c At/Pt id s Av Ip ach an Im atp eup ed ez 25 Com. Livezile c at/pt id s av Ip ach an Im Atp eup ed ez

INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BISTRIŢA” AL JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD Bistriţa, Str. Sigmirului nr. 16 Pag.___ Tel. 0263 239404, fax 232128, 236198 SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE DIN JUDEŢUL BISTRIŢA NĂSĂUD 26 Com. Lunca Ilvei c At/Pt id s Av Ip ach an Im atp eup ed ez 27 Com. Maieru c At/Pt Id s av Ip ach an Im atp eup ed ez 28 Com. Matei c at/pt id S av ip ach an im atp eup ed ez 29 Com. Măgura Ilvei c At/Pt id s Av Ip ach an Im atp eup ed ez 30 Com. Mărişelu c at/pt Id s av ip ach an im Atp eup ed ez 31 Com. Miceştii de Cîmpie c at/pt id S av ip ach an im atp eup ed ez 32 Com. Milaş c at/pt id s av Ip ach an im atp eup ed ez 33 Com. Monor c at/pt Id s av ip ach an im Atp eup ed ez 34 Com. Negrileşti c At/Pt id s av ip ach an im atp eup ed ez 35 Com. Nimigea c at/pt Id s av ip ach an im atp eup ed ez 36 Com. Nuşeni c at/pt Id s av Ip ach an Im atp eup ed ez 37 Com. Prundu Bîrgăului c at/pt Id s Av Ip ach an Im Atp eup ed ez 38 Com. Parva c At/Pt id s Av Ip ach an Im atp eup ed ez 39 Com. Poiana Ilvei c At/Pt id s Av Ip ach an Im atp eup ed ez 40 Com. Reteag c at/pt Id s av ip ach an im Atp eup ed ez 41 Com. Rebra c At/Pt Id s av Ip ach an im atp eup ed ez 42 Com. Rebrişoara c At/Pt Id s av Ip ach an Im atp eup ed ez 43 Com. Rodna c At/Pt Id s Av Ip ach an Im atp eup ed ez 44 Com. Romuli c At/Pt id s Av Ip ach an Im atp eup ed ez 45 Com. Runcu Salvei c At/Pt id s Av Ip ach an Im atp eup ed ez 46 Com. Salva c At/Pt Id s av ip ach an im atp eup ed ez 47 Com. Spermezeu c At/Pt id s Av Ip ach an Im atp eup ed ez 48 Com. Silivaşu de Cîmpie c at/pt id S av ip ach an im atp eup ed ez 49 Com. Sînmihaiu de Cîmpie c at/pt id S av ip ach an im atp eup ed ez 50 Com. Şieuţ c at/pt Id s av Ip ach an im Atp eup ed ez 51 Com. Şieu c at/pt Id s av ip ach an im Atp eup ed ez 52 Com. Şanţ c at/pt Id s Av Ip ach an im atp eup ed ez 53 Com. Şieu Măgheruş c at/pt Id s av ip ach an im atp eup ed ez 54 Com. Şieu Odorhei c at/pt Id s av ip ach an im atp eup ed ez 55 Com. Şintereag c at/pt Id s av Ip ach an Im Atp eup ed ez 56 Com. Teaca c At/Pt id S av ip ach an im Atp eup ed ez 57 Com Telciu c At/Pt Id s Av Ip ach an Im Atp eup ed ez 58 Com. Tiha Bîrgăului c At/Pt id s Av Ip ach an Im Atp eup ed ez 59 Com. Tîrlişua c At/Pt id s Av Ip ach an Im atp eup ed ez 60 Com. Uriu c at/pt Id s av ip ach an im Atp eup ed ez 61 Com. Urmeniş c At/Pt id S av ip ach an im atp eup ed ez 62 Com. Zagra c At/Pt id s Av Ip ach an Im atp eup ed ez

INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BISTRIŢA” AL JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD Bistriţa, Str. Sigmirului nr. 16 Pag.___ Tel. 0263 239404, fax 232128, 236198 SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE DIN JUDEŢUL BISTRIŢA NĂSĂUD B. INSTITUŢII PUBLICE ŞI OPERATORI ECONOMICI: CRITERII DE CLASIFICARE ( în funcţie de expunerea la riscul de: ) 1 2 3 4 5 6 7 Nr. Denumirea instituţiei publice sau

i i r e i t t

i Obs. i n r r r i r u ţ n i n e c crt. operatorului economic ă ă u i a a d ş e e r t m c e d e n e u d d d l e m e i i ă e c g i b c n r n c c t c e t p h

ă u u

c c u n S c u e r l e n n I A A d p I d C A 1 Secţia Drumuri Naţionale c At/Pt Id s ip ach an 2 SC. Lucrări Drumuri Poduri SA c at/pt id s ip ach an 3 Sistemul de Gospodărire a Apelor c At/Pt Id s ip ach an 4 Direcţia Gen. Pt. Agricultură şi Dezv.Rurală c at/pt id s ip ach an 5 Inspectoratul Judetean în Construcţii c at/pt id s ip ach an 6 Agenţia de Protecţia Mediului c at/pt id s ip ach an 7 Direcţia Gen. A Finanţelor Publice c at/pt id s ip ach an 8 Înspectoratul Şcolar Judeţean c at/pt id s ip ach an 9 Direcţia Sanitar-Veterinară c at/pt id s ip ach an 10 SC Electrica SA-Suc. de Distribuţie Bistriţa c at/pt id s ip ach an 11 SC ElectricaSA-Ag.de Întreţ. şi Serv.Electrice c at/pt id s ip ach an 12 Direcţia Judeţeană de Telecomunicaţii c At/Pt Id s ip ach an 13 SC Distrigaz Nord-Sucursala Bistriţa c At/Pt Id s ip ach an 14 RAJA Aquabis c at/pt id s ip ach an 15 Direcţia de Sănătate Publică c at/pt id s ip ach an 16 SC Rombat SA c at/pt id s ip ach an 17 Spitalul Judeţean c at/pt id s ip ach an 18 SC Comelf SA c at/pt id s ip ach an 19 SC Iproeb SA c at/pt id s ip ach an 20 SC Ario SA c at/pt id s ip ach an 21 SC Mebis SA c at/pt id s ip ach an 22 SC DAN STEEL SA c at/pt id s ip ach an 23 SC Leoni SA c at/pt id s ip ach an 24 SC Somplast SA Năsăud c at/pt id s ip Ach an 25 Direcţia Silvică c at/pt Id S Ip ach an 26 SC Prisma Prod SA c at/pt id s ip Ach an 27 SC RAAL SA c at/pt id s ip ach an 28 SC Intex SA Năsăud c at/pt id s ip Ach an 29 Oficiul registrului comertului BN c at/pt id s ip ach an 30 31

Unitati din judetul Bistrita Nasaud care detin sau utilizeaza instalatii cu surse sau generator de radiatii la data de 01.03.2009

BECLEAN 1. CMI DR COCOI SORIN VASILE Str. Grigore Silasi nr. 5, loc. BECLEAN, jud. BISTRITA NASAUD, - Lab RDG Dentar Str. Gr. Silasi, nr. 5, loc. BECLEAN, jud. BISTRITA NASAUD, tel. CIDL09/2008 Valabilitate:6/18/2008-6/17/2018 Activitatea autorizata: INREGISTRARE EMX : RDG DENTAR : ENDOS ACP, seria: 27070390 / 2007 2. SC MEDALEX SRL Str. Parcului nr. 29, loc. BECLEAN, jud. BISTRITA NASAUD, tel. CIMG03/2008 Valabilitate: 2/26/2008 - 2/25/2018 Activitatea autorizata: INREGISTRARE EMX : RDG DENTAR : X-MIND AC, seria: 317662 / 2007 3. SP Orasenesc BECLEAN Str. 1 DECEMBR. 1918 nr. , loc. BECLEAN, jud. BISTRITA NASAUD, - Lab RDG Str. 1 Dec. 1918, nr. 65, loc. BECLEAN, jud. BISTRITA NASAUD, tel. BB033/2007 Valabilitate:3/27/2007-11/2/2009 Activitatea autorizata: UTILIZAREA EMX : RDG Aparat cu 2 Posturi (S si G) : ELTEX 400, seria: 673 / 1990 EMX : RDG Aparat cu 1 post (S-G) : MERCURY 332, seria: 04102701 / 2004

autorizaţie de deţinere VI 228/2006 SERIOMETA, tip MRF, seria 070/1977/1978

BISTRITA

4. FUND UM TABITA 96 Str. SUBCETATE nr. 30, loc. BISTRITA, jud. BISTRITA NASAUD, tel. DA046/2004 Valabilitate: 12/13/200 - 12/12/2006 Activitatea autorizata: DETINEREA EMX : RDG DENTAR : ORALIX 65, seria: DA046 / 2004 EMX : RDG DENTAR : TROPHY 708, seria: DA046 / 2004 5. PENITENCIARUL BISTRIŢA localitatea BISTRIŢA str. Tărpiului nr. 22 cod poştal 420062 instalaţie radiologică de tipul SABRE 4000, seria 40926, cu sursă de Ni- 63 – nu necesita autorizare 6. SC BETAK SA Str. Industriei nr. 4, loc. BISTRITA, jud. BISTRITA NASAUD, tel. 234312 - Laborator de Spectrometrie cu raze X Str. Parcului, nr. 7, loc. BISTRITA, jud. BISTRITA NASAUD, tel. CC100/2007 Valabilitate:8/27/2007-8/15/2012 Activitatea autorizata: UTILIZAREA EIX : SPECTROMETRU CU RAZE X : VRA-33, seria: 354538 / 1987 7. SC COMELF SA Str. INDUSTRIILOR nr. 4, loc. BISTRITA, jud. BISTRITA NASAUD, tel. - Lab CND X si Gamma Str. Industriilor, nr. 4, loc. BISTRITA, jud. BISTRITA NASAUD, tel. VI164/2006 Valabilitate:7/22/2006-7/21/2011 Activitatea autorizata: DETINEREA EISR : GAMADEFECTOSCOP portabil : GDP U5, seria: 6274 / 1989 EIX : INST PT RADIOGRAFIERE IND : MXR 200, seria: 200181 / 1979 EIX : INST PT RADIOGRAFIERE IND : MXR 200, seria: 200212 / 1980 EIX : INST PT RADIOGRAFIERE IND : MXR 300, seria: 5227 / 1986 IDR : Avertizor de radiatii cu prag : INR, seria: 304 / 2001 IDMC : Monitor port. pt. detec. rad. alfa, beta, gama : MABG-83, seria:

2348 / 1990 VI165/2006 Valabilitate:7/22/2006-7/21/2007 Activitatea autorizata: INCHIRIEREA EISR : GAMADEFECTOSCOP portabil : GDP U5, seria: 6274 / 1988 Radionuclid : Radionuclid : Ir-192, seria: xx01 / xxxx EIX : INST PT RADIOGRAFIERE IND : MXR 200, seria: 200181 / 1979 EIX : INST PT RADIOGRAFIERE IND : MXR 200, seria: 200212 / 1980 EIX : INST PT RADIOGRAFIERE IND : MXR 300, seria: 5227 / 1986 ID : AVERTIZOR RADIATII CU PRAG : INR, seria: 304 / 2001 8. SC DENTAINVEST MED SRL Str. Rodnei nr. 20, loc. BISTRITA, jud. BISTRITA NASAUD, tel. 237100 - Lab RDG Dentar Str. Rodnei, nr. 20, loc. BISTRITA, jud. BISTRITA NASAUD, tel. CIMG13/2008 Valabilitate:5/27/2008-5/26/2018 Activitatea autorizata: INREGISTRARE EMX : RDG DENTAR : X-MIND AC, seria: 318572 / 2007 9. SC DIADENT SRL Str. B-dul REPUBLICI nr. 57, loc. BISTRITA, jud. BISTRITA NASAUD, - Lab RDG Dentar Str. N.TITULESCU, nr. 19, loc. BISTRITA, jud. BISTRITA NASAUD, tel. VI052/2007 Valabilitate:2/28/2007-12/21/2009 Activitatea autorizata: UTILIZAREA EMX : RDG DENTAR : X 70 S CASTELLINI, seria: 06 KX 01 / 2006 EMX : RDG DENTAR PANORAMIC : ORTHOPHOS, seria: 14334 / 2004 10. SC DIADENT M SRL BISTRIŢA str. Calea Moldovei nr. 7, bloc G1, Sc. A, ap. 2 - Lab RDG Dentar Str. Gării, nr. 9-11, Bistriţa jud. BISTRITA NASAUD, tel. CIBB02/2005 Valabilitate: 6/1/2005 -5/31/2015 Activitatea autorizata: INREGISTRARE INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BISTRIŢA” AL JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD Bistriţa, Str. Sigmirului nr. 16 Pag.___ Tel. 0263 239404, fax 232128, 236198 SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE DIN JUDEŢUL BISTRIŢA NĂSĂUD

EMX : RDG DENTAR : X-MIND AC, seria: 309542 / 2005 EMX : RDG DENTAR PANORAMIC : X-MIND PANO CEPH, seria: H411479 / 2005 11. SC IPROEB SA Str. Drumul Cetatii nr. 19, loc. BISTRITA, jud. BISTRITA NASAUD, tel. Fabrica de Cabluri Electrice Str. CETATII, nr. 19, loc. BISTRITA, jud. BISTRITA NASAUD, tel. - Sectia de Cauciuc Str. CETATII, nr. 19, loc. BISTRITA, jud. BISTRITA NASAUD, tel. ST019/2008 Valabilitate: 2/6/2008 -6/19/2011 Activitatea autorizata: UTILIZAREA EIX : GROSIMETRU : SIKORA X-RAY 8000, seria: xx01 / 1997 ST020/2005 Valabilitate:4/26/2005-4/25/2006 Activitatea autorizata: IMPORTUL Componenta : Tub radiogen : Tub Radiogen, seria: tip U 850 / 2buc 12. SC MURIVISAN SRL Str. Petre Ispirescu nr. 14A, loc. BISTRITA, jud. BISTRITA NASAUD, - Lab.RDG-Clinica Sanovil Str. Viisoara, nr. 263, loc. VISOARA, jud. BISTRITA NASAUD, tel. CIDC10/2008 Valabilitate: 7/9/2008 -3/3/2018 Activitatea autorizata: INREGISTRARE EMX : RDG MAMOGRAF : LILYUM, seria: 1LILHF/065/C0 / 2007 13. SC REDIVIVUS PRODCOM Str. Closca nr. 13, loc. BISTRITA, jud. BISTRITA NASAUD, tel. 234940 - Lab Analize Rapide Str. IOAN CAIANU, nr. 4, loc. BISTRITA, jud. BISTRITA NASAUD, tel. CICC05/2005 Valabilitate:9/29/2005-9/28/2015 Activitatea autorizata: INREGISTRARE EIX : Spectrometru portabil cu radiatii X : X MET 3000 TX, seria: 700638 / xxxx 14. SC ROMBAT SA Str. Valea Castanilo nr. 6, loc. BISTRITA, jud. BISTRITA NASAUD, tel. - Lab Difractometrie cu Raze X Str. Valea Castanilo, nr. 6, loc. BISTRITA, jud. BISTRITA NASAUD, tel. CC242/2006 Valabilitate:12/20/200-12/19/2011 INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BISTRIŢA” AL JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD Bistriţa, Str. Sigmirului nr. 16 Pag.___ Tel. 0263 239404, fax 232128, 236198 SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE DIN JUDEŢUL BISTRIŢA NĂSĂUD

Activitatea autorizata: UTILIZAREA Debitmetru : Debitmetru portabil : GAMARAD DL-7, seria: 7079 / 1980 EIX : Instalatie difractie X : URD-63, seria: 142338 / 1987 15. SC TOP DENT SRL Str. Petre Ispirescu nr. 2, loc. BISTRITA, jud. BISTRITA NASAUD, tel. - Lab RDG Dentar Str. Pacii, nr. 13, loc. BISTRITA, jud. BISTRITA NASAUD, tel. IO040/2003 Valabilitate:3/20/2003-3/19/2008 Activitatea autorizata: UTILIZAREA EMX : RDG DENTAR : EXPLOR - X 70, seria: 23020135 / 2003 EMX : RDG DENTAR PANORAMIC : ROTOGRAPH PLUS CEPH, seria: 03017172 / 2003 16. SP JUD BISTRITA Str. Gen Gr Balan nr. 43, loc. BISTRITA, jud. BISTRITA NASAUD, tel. Ambulatoriu de Specialitate Str. Garii, nr. 9-11, loc. BISTRITA, jud. BISTRITA NASAUD, tel. - Lab RDG Str. Garii, nr. 9-11, loc. BISTRITA, jud. BISTRITA NASAUD, tel. MB88/2007 Valabilitate:9/18/2007-4/13/2011 Activitatea autorizata: UTILIZAREA EMX : RDG Aparat cu 2 Posturi (S si G) : TUR D 800-1, seria: 87901- 187 / 1985 EMX : RDG Aparat cu 1 Post (G) : MULTIX COMPACT K, seria: 01194 / 2001 - Lab.RDG-ddR Chest System,Axionos Str. Garii, nr. 9-11, loc. BISTRITA, jud. BISTRITA NASAUD, tel. MB13/2004 Valabilitate:2/20/2004-2/19/2009 Activitatea autorizata: UTILIZAREA EMX : RDG Aparat cu 1 Post (G) : ddR CHEST SYSTEM, seria: 400304 / 2001 FIRAM Str. Gen Gr Balan, nr. 43, loc. BISTRITA, jud. BISTRITA NASAUD, tel. - INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BISTRIŢA” AL JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD Bistriţa, Str. Sigmirului nr. 16 Pag.___ Tel. 0263 239404, fax 232128, 236198 SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE DIN JUDEŢUL BISTRIŢA NĂSĂUD

MN050/2005 Valabilitate: 4/8/2005 -4/7/2010 Activitatea autorizata: MANIPULAREA ID : DOZIMETRU : VAJ 15, seria: 167 / xxxx Sectia TBC Str. Ghinzii, nr. 11, loc. BISTRITA, jud. BISTRITA NASAUD, tel. - Lab RDG Str. Ghinzii, nr. 11, loc. BISTRITA, jud. BISTRITA NASAUD, tel. MB89/2007 Valabilitate:9/18/2007-2/19/2009 Activitatea autorizata: UTILIZAREA EMX : RDG Aparat cu 1 post (S-G) : DUO DIAGNOST, seria: 00.00.335 / 2001 Spital Str. Independentei, nr. 30, loc. BISTRITA, jud. BISTRITA NASAUD, tel. - DL029/2008 Valabilitate:2/20/2008-2/19/2010 Activitatea autorizata: DETINEREA EMX : RDG Microradiografii Pulmonare : ODELCA, seria: BHF- 98M2071 / 1998 EMX : RDG Microradiografii Pulmonare : ELECTRODELCA, seria: 55044 / 2004 - Lab RDG Mamografie Str. Gen Gr Balan, nr. 43, loc. BISTRITA, jud. BISTRITA NASAUD, tel. CIMB02/2004 Valabilitate:10/29/200-10/28/2013 Activitatea autorizata: INREGISTRARE EMX : RDG MAMOGRAF : SENOGRAPH DMR+, seria: 349632BU0 / 2001 Spital Judetean Str. Gral. Gr. Balan, nr. 117, loc. BISTRITA, jud. BISTRITA NASAUD, - CC77/2007 Valabilitate: 7/4/2007 -8/24/2011 Activitatea autorizata: UTILIZAREA EMX : RDG Aparat cu 2 Posturi (S si G) : TUR D 800-1, seria: 87301- 171 / 1984 EMX : RDG Aparat cu 2 Posturi (S si G) : SIRESKOP CX, seria: 01045

/ 1998 - Lab RDG - Bloc 700 Paturi Str. G-ral Gr. Balan, nr. 117, loc. BISTRITA, jud. BISTRITA NASAUD, CC66/2007 Valabilitate:6/13/2007-3/5/2011 Activitatea autorizata: UTILIZAREA EMX : RDG MOBIL : POLYMOBIL 10, seria: 01252 / 1996 EMX : RDG MOBIL : POLYMOBIL PLUS, seria: 010480 / 2001 EMX : RDG MOBIL : SK 7-3, seria: 020-06 / 1982 - Sectia boli infectioase Str. Alba Iulia, nr. 7, loc. BISTRITA, jud. BISTRITA NASAUD, tel. IO182/2006 Valabilitate:11/24/2006- 11/23/2011 Activitatea autorizata: UTILIZAREA EMX : RDG Aparat cu 1 post (S-G) : MERCURY 332, seria: xx01 / 2004 17. Serviciul Roman de Informatii Bistrita Generator de radiatii X – este autorizata

NASAUD 18. SP OR GEORGE TRIFON Str. GEORGE COSBUC nr. 19, loc. NASAUD, jud. BISTRITA NASAUD, VI230/2006 Valabilitate:10/26/2006- 10/25/2008 Activitatea autorizata: DETINEREA EMX : RDG Microradiografii Pulmonare : SERIOMETA 5, seria: 87164 / 1987 DL113/2008 Valabilitate:9/21/2007-10/29/2013 Activitatea autorizata: UTILIZAREA EMX : RDG Aparat cu 2 Posturi (S si G) : NEODIAGNOMAX, seria: 1634-11-10 / 1973 EMX : RDG Aparat cu 1 Post (G) : ddR CHEST SYSTEM, seria: 400322 / 2001 EMX : RDG Aparat cu 1 Post (G) : COMBIGRAPH QUADRO, seria: 66201 / 2002

EMX : RDG Aparat cu 1 post (S-G) : MERCURY 332, seria: 04042609 / 2004 - Lab RDG Mobil Str. Tudor Vladimire, nr. 1, loc. NASAUD, jud. BISTRITA NASAUD, tel. IO007/2006 Valabilitate:1/17/2006-1/16/2011 Activitatea autorizata: UTILIZAREA EMX : RDG MOBIL : SIREMOBIL COMPACT, seria: 03627 / 2001 19. Centru de Sanatate Rodna Str. Principala, nr. , loc. RODNA, jud. BISTRITA NASAUD, tel. EMX: MRS PHILIPS - in curs de autorizare 20. SC RADIODENT SRL Nasaud Lab. RTG , Str. V. Naşcu, nr. 34, etaj 1, NĂSĂUD, Jud Bistriţa Năsăud CIAP 03/2008 valabilitate: până la data de 21.08.2018. Activitatea autorizata: UTILIZAREA - IMAGE X 70, seria 21311/2001, instalaţie intraorală - X-MIND PANO CEPH, seria 411478/2004, instalaţie panoramică.

SINGEORZ BAI 21. SC HEBE SA Str. Trandafirilor nr. 10, loc. SINGEORZ BAI, jud. BISTRITA NASAUD, OG010/2008 Valabilitate:5/28/2008-5/27/2010 Activitatea autorizata: DETINEREA EMX : RDG Aparat cu 2 Posturi (S si G) : NEODIAGNOMAX, seria: 1634-13-40 / 1973 22. SC RADIODENT SRL Lab. RTG , Str. Stejarului, Bl. B2, Sc C. Ap. 2, Sîngeorz Băi, Jud Bistriţa Năsăud CIDL 06/2008 valabilitate: până la data de 14.10.2017 Activitatea autorizata: UTILIZAREA instalaţie radiologică cu geneatori de radiaţii X de tipul X-MIND AC seria 315224

SUSENII BIRGAULUI 23. UNIT MED SOC SUSENII BIRG Str. Principala nr. 394, loc. SUSENII BIRGAULUI, jud. BISTRITA AE083/2008 Valabilitate:7/14/2008-7/13/2010 Activitatea autorizata: DETINEREA EMX : RDG Aparat cu 1 Post (G) : MULTI-RADIOGRAPHY SYSTEM MRS, seria: 986/010 / 1997

Unitati care detin detectori de fum cu surse de Am – 241 radiactiv: 24. ARHIVELE NAŢIONALE – DIRECŢIA JUDEŢEANĂ BISTRIŢA NĂSĂUD 25. DIRECŢIA GENERALĂ A FINANŢELOR PUBLICE BISTRIŢA NĂSĂUD

Unitatti in curs de autorizare : 26. CENT SAN TEACA Str. P-ta Purbach, nr. 153 tel. EMX : RDG Aparat cu 1 Post (G) : MULTI-RADIOGRAPHY SYSTEM MRS, 27. SC CAB STOM BOL SRL Bistrita Str. Piata Morii, nr. 2 tel. 28. SC CAB STOM SAVA SRL Bistrita Str. Pietrosu, nr. 2B tel. 29. SC ALMO EGLO TRADING SRL Bistrita Str. Imparat Traian, nr. tel. 30. SC ALEXDENT SRL Bistrita

A. Depozite / staţii distribuţie carburanţi 1. Benzine - motorine

Nr. Denumire operator economic Adresa Telefon crt. 1 SC ORIZONTEX SRL Tiha Bîrgăului, nr. 501 2 SC OZANA SRL, staţia 1 Bistriţa, Calea Moldovei, nr. 17 3 SC OZANA SRL, staţia 2 Susenii Bîrgăului 4 SC OZANA SRL, staţia 3 Mititei, com. Nimigea, DN 17D, km 19+3 GO 5 SC LUKOIL ROMANIA SRL Unirea Bistriţa, cart. Unirea, nr. 468 6 SC LUKOIL ROMANIA SRL Crainimăt 1 Crainimăt, DN 17, km 52 7 SC LUKOIL ROMANIA SRL Crainimăt 2 Crainimăt, DN 17, km 52 8 SC MOL ROMANIA COM PP SRL Bistriţa, Calea Moldovei 9 SC OMV ROMANIA MINERAL OEL Bistriţa, Calea SRL Moldovei 10 SC PETROM SA STAŢIA 3 Bistriţa, str. Arţarilor, nr. 3 11 SC ALEX DORA-LUX COM SRL Bistriţa, str. Sigmirului, nr. 15 12 SC ROMPETROL DOWNSTREAM SA Bistriţa, str. Cetăţii, FN 13 SC PETROM SA STAŢIA NR. 1 Bistriţa, str. Libertăţii, nr. 1 14 SC PETROM SA STAŢIA NR. 2 Bistriţa, cart. Viişoara, nr. 301 15 SC ALTAI PROD SRL Com. Teaca, sat Viile Tecii 16 SC ALTAI PROD SRL Năsăud, str. Grănicerilor, nr. 61 17 AGROMEC ŞIEU Şieu 18 SC COM PRODUCT SRL Galaţii Bistriţei, sat Herina, DN 15A, km 38+800 19 PETROM SA TEACA (transportabilă) Teaca, str. Viilor, nr. 551 20 SC LECPETROVAM SRL Lechinţa, nr. 220 21 SC MULTILEVEL EXIM SRL Urmeniş, nr. ¾ 22 SC PETROM SA Sînmihai Sînmihaiul de Cîmpie 23 SC PURCSA PROD SRL Şintereag 24 SC PETROM SA STAŢIA 6 Beclean, str. Parcului 25 SC GAD PETROL SRL Coldău, nr. 13B 26 SC PURCSA PROD SRL Uriu, DN 17, km 13, nr. 1B

27 SC PETROM SA Năsăud, str. Grănicerilor, nr. 59A 28 SC CICSA ACS SRL Feldru, DN 17D 29 SC MIDIVOX SRL Sîngeorz Băi, DN 17D 30 SC BLUM IMPEX SRL Telciu 31 SC FOREST GOSEN SRL Sîngeorz Băi, str. Republicii, nr. 1/C 32 SC PETROM SA Sîngeorz Băi, str. Carpaţi, nr. 8 33 SC DORIS AGROCOM SRL Rodna, str. Principală, nr. 1449 34 SC SOBUUS IMPEX SRL Măgura Ilvei, nr. 194

2. Gaz petrolier lichefiat (GPL) SC TRASNEVEREST COM SRL Bistriţa, Dr. de Centură, nr. 333/B SC MARIGAZ TRADE SRL Cranimăt SC MEFINA IND SRL Bistriţa, str. Drumul Dumitrei Vechi, nr. 23 MONOROM IMPEX SRL Bistriţa, G-ral Grigore Bălan, 40/47/B SC HAMICOM DISTRIBUŢIE SRL Bistriţa, str. Nicolae Titulescu, nr. 9 SC TANK-OILL IMPEX SRL Bistriţa, str. Şoimilor, 3/2/C SC GRUP PETROCHIM SRL Bistriţa, Valea Căstăilor, nr. 8 SC EUROTRANS-OIL SRL Bistriţa, cart. Unirea, DN 17

B. Agenţi economici cu risc mare şi foarte mare de incendiu (industrie) Nr. Denumire operator economic Adresa Telefon crt. 1 AC ARIO SA Bistriţa. Str. Industriei, 0263/234160 nr. 10 2 SC IPROEB SA Bistriţa, str. Cetăţii, nr. 0263/238164 19 3 SC ROMBAT SA Bistriţa, str. Cetăţii, nr. 0263/238160 6

C. Comercial Nr. Denumire operator economic Adresa Telefon crt. 2 Complex Comercial KAUFLAND Bistriţa, str. Libertăţii 3 Complex Comercial PLUS DISCOUNT Bistriţa, str. Parcului 4 Complex Comercial CASA AMBIENT Bistriţa, Calea Moldovei, 5 Complex Comercial WINMARKT Bistriţa, str. Gării

INUNDAŢII

SURSE DE RISC INUNDAŢII ŞI ZĂPOARE DE GHEAŢĂ

INUNDAŢII

ZĂPOARE DE GHEAŢĂ HARTA CU RISCURILE DE PRODUCERE A ZĂPOARELOR DE GHEAŢĂ PE CURSURILE DE APĂ DIN JUDEŢ

INTERVENŢII PIROTEHNICE LA ZĂPOARE DE GHEAŢĂ ÎN ANUL 2008 2009 2010 6 intervenţii pirotehnice la zăpoare de gheaţă: 6 intervenţii pirotehnice la zăpoare de gheaţă: - 21.01.2008 – râul Ilva, com. Ilva Mică şi Măgura - Râul Ţibleş ( localitatea Zagra ); Ilvei: - Râul Sălăuţa ( amonte localitatea Salva ); - 22.01.2008 - râul Sălăuţa, loc. Coşbuc: - Leşu ( localitatea Leşu ); - 22.01.2008 – râul Leşu, localitatea Leşu: - Pârâul Gersa, (localitatea Gersa). - 22.01.2008 – râul Ilva, localitatea Măgura Ilvei: 1 intervenţie pirotehnică la zăpoare de gheaţă: - 23.01.2008 - râul Ilva, localitatea Măgura Ilvei: - 21.02.2010 Râul Ilva ( localitatea Măgura Ilvei); - 07.02.2008 – râul Ilva localitatea Măgura Ilvei:

Zone cu risc de producere a zăpoarelor de gheaţă unde nu au fost desfăşurate acţiuni de intervenţie în ultimii 2 ani ( Răurile Ilişua,zona loc. Căianu Mic, Someşul Mare cu localităţile Rodna, Feldru, Nimigea de Sus, Telcişor cu localitatea Telciu, Sălăuţa cu localitatea Salva.

SURSE DE RISC ALUNECĂRI DE TEREN

ALUNECĂRI DE TEREN SURSE DE RISC AVALANŞE

AVALANŞE

SURSE DE RISC INCENDII ÎN MASĂ

INCENDII ÎN MASĂ SURSE DE RISC TRANSPORT RUTIER

TRANSPORT RUTIER SURSE DE RISC ACCIDENTE MAJORE PE CĂILE DE COMUNICAŢII - TRANSPORT RUTIER ŞI FEROVIAR

TRANSPORT RUTIER

TRANSPORT FEROVIAR HARTA CU SITUAŢIA ACTIVITĂŢII DE ASANARE DIN JUDEŢ

8 9

INTERVENŢII PIROTEHNICE LA MUNIŢIE RAMASĂ NEEXPLODATĂ 2009 2010 17 intervenţii pirotehnice la muniţia rămasă neexplodată 19 intervenţii pirotehnice la muniţia rămasă neexplodată 31.01.2009 – Bistriţa - 1(una) grenadă de mână defensivă. 12.01.2010 – Teaca - 1(unu) proiectil exploziv cal. 75 mm. 02.02.2009 – Bistriţa - În urma asanării nu au fost descoperite elem. de muniţie. 08.02.2010 – Bistriţa (Str. Ghinzii, nr. 116) - 1(una) bombă explozivă cal. 82 mm. 23.03.2009 – Bistriţa - 1(unu) proiectil exploziv cal. 122 mm. 23.02.2010 – Reteag - 1(una) grenadă de mână ofensivă. 09.04.2009 – Bistriţa - 1(unu) cartuş cal. 7,62 mm. 23.03.2010 – Căianu Mic - 1(una) grenadă de mână defensivă. 14.04.2009 – Bistriţa - 1(una) bombă explozivă cal. 60 mm. 31.03.2010 – Bistriţa (Str. Ioan Căianu, nr.4) - 9(nouă) cartuşe cal. 7,63 mm. 16.04.2009 – Miceştii de Cîmpie - 1(una) grenadă de mână defensivă. 02.04.2010 – Bistriţa (BASP) - 12 cartuşe cal. 7,62 mm, 25 cartuşe cal. 9 mm. 17.04.2009 – Bistriţa - 1(una) bombă explozivă cal. 60 mm. 20.04.2010 – Budacu de Jos (Simioneşti) - 7(şapte) cartuşe cal. 7,62 mm. 28.04.2009 – Năsăud - 1(unu) proiectil exploziv cal. 75 mm. 02.06.2010 – Beclean (Str.Codrului nr.31, Remat) - 1(una) grenadă de mână defensivă. 04.05.2009 – Josenii Bîrgăului – 6 (şase) proiectie explozive trasor cal. 100 mm., 10.06.2010 – Bistriţa (Str. Zimbrului,Grădiniţa nr.15) - 10(zece) cartuşe cal. 7,92 mm. 1(unu) proiectil exploziv cal. 122 mm., 1(unu) proiectil perforant cal. 85 mm. 06.07.2010 – Mărişelu - 1(una) grenadă cumulativă. 16.05.2009 – Şieu Măgheruş (Chintelnic) - 5(cinci) cartuşe cal. 7,62 mm. 20.08.2010 – Bistriţa (Unirea, nr. 94) - 1(una) bombă explozivă cal. 60 mm. 22.06.2009 – Lunca Ilvei - 1(unu) cartuş cal. 7,62 mm., 5 (cinci) gloanţe cal. 14,5 mm. 09.09.2010 – Bistriţa (Str. Ioan Căianu, nr.4) – 6 (şase) grenade PG-2 inerte. 26.06.2009 – Sîngeorz-Băi - 8 (opt) cartuşe cal. 7,62 mm. 12.09.2010 – Lunca Ilvei (Teşna) - 1(una) bombă explozivă cal. 60 mm. 03.07.2009 – Teaca (Pintic) - 4 (patru) cartuşe cal. 7,62 mm. 21.09.2010 – Sărăţel (Pădurea Sărăţel) - 1(una) bombă explozivă cal. 82 mm. 03.08.2009 – Bistriţa - 1(unu) proiectil exploziv cal. 76 mm. 11.10.2010 – Bistriţa (Viişoara, nr.192) - 5(cinci) cartuşe cal. 7,62 mm. 27.08.2009 – Bistriţa - 1(una) bombă explozivă cal. 82 mm. 19.10.2010 – Bistriţa (Str. Dobrogeanu Gherea, nr.10) - 1(una) grenadă de mână ofensivă, 06.09.2009 – Şanţ (Pasul Rotunda) - 1(unu) proiectil exploziv cal. 76 mm. 8 (opt) tub. cartuş cal. 7,62 mm şi 5 (cinci) tub. cartuş cal. 14,5mm. 09.09.2009 – Braniştea - 1(una) petardă unică de infanterie. 04.11.2010 – Bistriţa (BASP) – 13 buc. cartuş cal. 7,62 mm, 2 buc. tub cartuş cal. 7,62 mm. 06.12.2010 – Ilva Mică - 5 (cinci) bombe explozive cal. 60 mm, 3 (trei) proiectile exploziv trasoare cal. 75 mm, 1(unu) proiectil perforant cal. 75 mm şi 1(unu) proiectil perforant cal. 45 mm. 07.12.2010 – Rusu Bîrgăului - 1 (unu) proiectil exploziv trasor cal. 75 mm. TOTAL ELEMENTE MUNIŢIE 41 123 MISIUNI DISTRUGERE 1 2