RAPORT DE MONITORIZARE Iulie 2012
Monitorizarea habitatelor şi a biodiversităţii în cadrul proiectului „Reţea de drumuri forestiere Voineasa, Ocolul Silvic Obârşia Lotrului, judeţul Vâlcea”
- CASCADE EMPIRE SRL -
Copie nr. 1
Printat pe hârtie reciclată
RAPORT DE MONITORIZARE Iulie 2012 Monitorizarea habitatelor şi a biodiversităţii în cadrul proiectului Reţea de drumuri forestiere Voineasa, Ocolul Silvic Obârşia Lotrului, judeţul Vâlcea
Colectiv de elaborare: Dr. ecolog Marcel ŢÎBÎRNAC Biolog Laurenţiu BURLACU Drd. biolog Daniel KURZELUK Ing. Valentin DRAGOMIR Dr. ecolog Marius NISTORESCU
Descrierea documentului şi revizii Rev Verificat Detalii Data Elaborat Aprobat Nr. Tehnic Calitate 00 Draft intern 15 August 2012 MŢ LB LB - Raport de monitorizare – 01 27 August 2012 MŢ, LB, DK AD AD MN versiune draft 02 Raport de monitorizare Septembrie 2012 DK AD AD MN Referinţă Document: Raport monitorizare biodiversitate_Voineasa_Iulie_rev02.docx
Lista de difuzare Rev Destinatar Nr. copie Format Confidenţialitate Cascade Empire SRL 1, 2 Printat, Electronic La dispoziţia 02 EPC Consultanţă de mediu 1 Electronic Beneficiarului
Verificat: Aprobat:
______Ing. Alexandra DOBA Dr. Ecolog Marius NISTORESCU Director General
Şoseaua N. Titulescu nr. 16, Sector 1, Bucureşti Punct de lucru: Str. Ana Davila, nr. 37, et. 2, Sector 5, Bucureşti Tel/Fax: 021-33.55.195 Mobil: 0745.08.44.44 [email protected] www.epcmediu.ro
Reţea de drumuri forestiere Voineasa RAPORT DE MONITORIZARE_Rev02
A NU SE COPIA
Pagina 3
Reţea de drumuri forestiere Voineasa RAPORT DE MONITORIZARE_Rev02
CUPRINS
1 INTRODUCERE ...... 6 2 MATERIAL ŞI METODE ...... 7 3 REZULTATE ...... 15
3.1 TIPURI MAJORE DE ECOSISTEME ...... 15
3.2 IDENTIFICAREA STRUCTURII VEGETAŢIEI TERESTRE ...... 17
3.3 STUDII FAUNISTICE ...... 21 4 CONCLUZII ...... 35 5 BIBLIOGRAFIE...... 36
INDEX TABELE Tabel nr. 1 Tabelul fitosociologic rezultat în urma realizării releveelor din cadrul zonei de studiu .... 18 Tabel nr. 2 Fitocenozele identificate, cu referire la habitatele Natura 2000 de care acestea aparţin ... 20 Tabel nr. 3 Încadrarea sistematică şi efectivele de nevertebrate identificate în cadrul staţiei aval cosire râul Lotru ...... 21 Tabel nr. 4 Încadrarea sistematică şi efectivele de nevertebrate identificate în cadrul staţiei amonte cosire râul Lotru ...... 23 Tabel nr. 5 Încadrarea sistematică şi efectivele de nevertebrate identificate în cadrul staţiei Mănăileasa front 2 ...... 25 Tabel nr. 6 Încadrarea sistematică şi efectivele de nevertebrate identificate în cadrul staţiei Mănăileasa front 3-4...... 26 Tabel nr. 7 Încadrarea sistematică şi efectivele de nevertebrate identificate în cadrul staţiei Mănăileasa front 2-3...... 26 Tabel nr. 8 Rezultatele analizelor probelor de bentos ...... 28 Tabel nr. 9 Statutul de conservare al speciei Bombina variegata ...... 31 Tabel nr. 10 Statutul de conservare al speciei Rana temporaria ...... 32
Pagina 4
Reţea de drumuri forestiere Voineasa RAPORT DE MONITORIZARE_Rev02 INDEX FIGURI Figura nr. 1 Localizarea zonei de studiu ...... 7 Figura nr. 2 Aspecte privind identificarea tipurilor majore de ecosisteme din zona de studiu: A, C, D – ecosisteme terestre; B şi E – ecosisteme acvatice (B – ecosistem temporar acvatic) ...... 8 Figura nr. 3 Realizarea fotografiilor geocodate în scopul identificării asociaţiilor vegetale/habitatelor Natura 2000 din zona de studiu ...... 9 Figura nr. 4 Aspecte privind investigarea compartimentelor faunistice din zona de studiu: A – investigarea ihtiofaunei; B şi D – montarea capcanelor Barber în scopul investigării nevertebratelor; C – investigarea componentei herpetologice ...... 9 Figura nr. 5 Aspecte privind recoltarea probelor zoobentonice din cadrul unor staţii acvatice fixate în zona de studiu ...... 10 Figura nr. 6 Aspecte privind măsurarea parametrilor de calitate a aerului (A) şi intensitatea zgomotului (B) din cadrul zonei de studiu ...... 10 Figura nr. 7 Localizarea punctelor de colectare pentru nevertebrate ...... 12 Figura nr. 8 Localizarea punctelor de prelevare a probelor de bentos ...... 13 Figura nr. 9 Ecosisteme forestiere identficate în cadrul zonei de studiu: A – Habitate forestiere dominate de Picea abies (Molid); B – Habitate forestiere de Picea abies (Molid) în amestec cu Fagus sylvatica (Fag) ...... 15 Figura nr. 10 Suprafeţe antropizate identificate în cadrul zonei de studiu ...... 16 Figura nr. 11 Aspect al Râului Lotru în proximitatea zonei proiectului ...... 16 Figura nr. 12 Aspect al Pârâului Mănăileasa în proximitatea zonei de interes ...... 17 Figura nr. 13 Aspect al unei bălţi temporare identificate în cadrul zonei de studiu ...... 17 Figura nr. 14 Rezultate pârâul Minelor amonte ...... 28 Figura nr. 15 Rezultate pârâul Minelor amonte ...... 28 Figura nr. 16 Rezultate pârâul Mănăileasa amonte ...... 29 Figura nr. 17 Rezultate pârâul Mănăileasa aval ...... 29 Figura nr. 18 Rezultate râul Lotru amonte ...... 29 Figura nr. 19 Rezultate râul Lotru aval ...... 29 Figura nr. 20 Componenţa comparată a faunei de insecte acvatice în locaţiile investigate ...... 29 Figura nr. 21 Indivizi de Bombina variegata identificaţi în cadrul zonei de studiu ...... 30 Figura nr. 22 Individ de Rana temporaria identificat în cadrul zonei de studiu ...... 32 Figura nr. 23 Individ de Phoxinus phoxinus pescuit în staţia din amonte pe Lotru ...... 33 Figura nr. 24 Individ de Salmo trutta fario pescuit în staţia din aval pe Lotru ...... 34
Pagina 5
Reţea de drumuri forestiere Voineasa RAPORT DE MONITORIZARE_Rev02 1 1 INTRODUCERE
Prezentul raport a fost întocmit în baza contractului C1235/2012 încheiat între EPC Consultanţă de mediu şi CASCADE EMPIRE SRL al cărui obiect îl reprezintă furnizarea de servicii de monitorizare a habitatelor şi a biodiversităţii, a calităţii apelor, a calităţii aerului şi a zgomotului, în cadrul proiectului „Reţea de drumuri forestiere Voineasa, Ocolul Silvic Obârşia Lotrului, judeţul Vâlcea”. Datele, măsurătorile şi probele pentru prezentul raport de monitorizare a biodiversităţii au fost colectate din teren în a doua jumătate a lunii Iulie 2012 (capcanele pentru nevertebrate au fost ridicate la începutul lunii August) şi prelucrate în prima jumătate a lunii August. Componentele studiate şi metodologia de lucru este conformă cu cerinţele Acordului de mediu RO - ANPM /Nr. 5 din 17.06.2010. Zona investigată în cadrul prezentului proiect este reprezentată în principal de un corp compact de ecosisteme de tip forestier, caracteristice regiunii montane, în care domină pădurile de fag şi molid, în zonele localizate la altitudini mai joase, care sunt ulterior înlocuite de păduri de molid. Aspectul altitudinal şi densitatea scăzută a reţelei hidrografice influenţează diversitatea tipurilor de habitate regăsite şi, implicit, a componentei faunistice care le populează. Altitudinea variază între 1100 – 1600 m, iar versanţii abrupţi, relativ frecvenţi, determină aspectul general de torent (ape temporare cu volum mic şi curgere rapidă) al elementelor hidrografice reofile. Deşi acest aspect nu favorizează instalarea unei faune piscicole în acest tip de ape, totuşi, la nivelul lor se regăseşte o faună de nevertebrate bentonice tipice regiunii montane. Un caz aparte este prezentat de Râul Lotru, unde, datorită volumului de apă mai ridicat, a vitezei de curgere mai redusă şi a caracterului permanent al acestui curs de apă, componenta ihtiologică a putut fi identificată, fiind însă reprezentată doar de două specii de peşti, caracteristice pentru cursurile montane ale râurilor.
Pagina 6
Reţea de drumuri forestiere Voineasa RAPORT DE MONITORIZARE_Rev02 2 2 MATERIAL ŞI METODE
Studiile de teren care au vizat identificarea, evaluare şi cartarea componentelor biodiversităţii din cadrul zonei amplasamentului (Figura nr. 1) au fost efectuate în perioada 30 - 31 iulie 2012.
Figura nr. 1 Localizarea zonei de studiu
Zona de studiu a acoperit întreaga suprafaţă a amplasamentului (drumul forestier construit şi în etapa de construcţie) şi zonele din proximitatea acestuia. O atenţie deosebită a fost acordată zonelor localizate în vecinătatea amplasamentului datorită faptului că acesta prezintă o extindere spaţială de dimensiuni reduse, pe de o parte, iar suprafaţa actuală a drumului forestier (înaintea etapei de construcţie) a reprezentat o parte constitutivă a habitatelor adiacente la momentul actual (acelaşi tip de habitat), pe de altă parte.
Pagina 7
Reţea de drumuri forestiere Voineasa RAPORT DE MONITORIZARE_Rev02 Investigaţiile s-au desfăşurat pe durata a două zile, iar aspectele urmărite au vizat: Identificarea tipurilor majore de ecosisteme din zona de studiu (Figura nr. 2);
A B
C
D E
Figura nr. 2 Aspecte privind identificarea tipurilor majore de ecosisteme din zona de studiu: A, C, D – ecosisteme terestre; B şi E – ecosisteme acvatice (B – ecosistem temporar acvatic)
Identificarea structurii vegetaţiei (inclusiv a asociaţiilor vegetale/habitatelor Natura 2000) din zona de studiu (Figura nr. 3);
Pagina 8
Reţea de drumuri forestiere Voineasa RAPORT DE MONITORIZARE_Rev02
Figura nr. 3 Realizarea fotografiilor geocodate în scopul identificării asociaţiilor vegetale/habitatelor Natura 2000 din zona de studiu
Investigarea faunei (prezenţa speciilor, indicatori numerici) în zona de studiu (Figura nr. 4);
B A
C D
Figura nr. 4 Aspecte privind investigarea compartimentelor faunistice din zona de studiu: A – investigarea ihtiofaunei; B şi D – montarea capcanelor Barber în scopul investigării nevertebratelor; C – investigarea componentei herpetologice
Pagina 9
Reţea de drumuri forestiere Voineasa RAPORT DE MONITORIZARE_Rev02 Recoltarea probelor zoobentonice din staţiile selectate în zona de studiu (Figura nr. 5);
Figura nr. 5 Aspecte privind recoltarea probelor zoobentonice din cadrul unor staţii acvatice fixate în zona de studiu
Recoltarea probelor de apă din staţiile selectate în zona de studiu în scopul realizării de analize fizico-chimice (buletinele de analiză sunt prezentate separat şi nu sunt incluse în prezentul raport); Măsurarea parametrilor de calitate a aerului şi a intensităţii zgomotului din cadrul zonei de studiu (Figura nr. 6) - buletinele de analiză sunt prezentate separat şi nu sunt incluse în prezentul raport.
A B
Figura nr. 6 Aspecte privind măsurarea parametrilor de calitate a aerului (A) şi intensitatea zgomotului (B) din cadrul zonei de studiu
Pagina 10
Reţea de drumuri forestiere Voineasa RAPORT DE MONITORIZARE_Rev02 Materialele, metodele şi protocoalele utilizate în scopul investigării componentelor biodiversităţii de la nivelul ariei proiectului, specifice fiecărei direcţii de cercetare, au variat în funcţie de elementele de interes. Identificarea şi cartarea habitatelor a implicat realizarea de inventare fitocenologice de tip releveu şi transect, constând în realizarea unor liste de specii de fitotaxoni, localizate spaţial prin intermediul coordonatelor geografice (GPS). Speciilor regăsite la nivelul fiecărei locaţii li s-a acordat un indice de abundenţă/dominanţă, conform scalei Braun – Blanquet modificată. Pe baza acestor relevee au fost identificate asociaţiile vegetale existente pentru fiecare zonă de probă, care au fost ulterior echivalate cu habitatele de care aparţin, conform sistemului naţional (Doniţă et colab) şi sistemului european de clasificare a habitatelor Natura 2000 adaptat pentru România (Gafta & Mountford). În scopul identificării, evaluării şi cartării habitatelor au fost utilizate: Cameră fotografică Sony DSC HX200V cu GPS încorporat (permite realizarea de fotografii geocodate – locaţie şi orientare); GPS Garmin Oregon 550t cu cameră foto încorporată; Vinclu; Careu fitocenologic. Pentru nevertebrate colectarea de material s-a realizat prin două metode: cosire cu fileul entomologic prin vegetaţie urmată de sacrificarea şi conservarea materialului biologic în etanol 70% ; amplasarea în diferite locaţii a câte trei capcane tip Barber cu soluţie atractantă – conservant (etilenglicol cu adaus de aproximativ 10% bere în volum). Materialul rezultat în urma cosirii s-a triat şi identificat utilizând un stereomicroscop Carl Zeiss cu un grosisment total de 100x (oculare 6,3x, respectiv 25x, obiectiv 0,63x – 4x), pensa cu vârf drept, placa Petri, ac de disociere, pipete de sticlă de diferite capacităţi. Determinarea materialului colectat s-a efectuat utilizând mai multe surse bibliografice (Seidlitz, 1891, Schmiedeknecht, 1907, Perrier, 1927, 1932, De Vries, 1946, Panin şi Săvulescu, 1961). După identificare, piesele au fost conservate în tuburi de plastic cu capac filetat de tip Corning având o capacitate totală de 50 ml. Lichidul conservant utilizat: etanol 70%.
Pagina 11
Reţea de drumuri forestiere Voineasa RAPORT DE MONITORIZARE_Rev02
Figura nr. 7 Localizarea punctelor de colectare pentru nevertebrate
Probele de bentos au fost prelevate cu ajutorul probatorului Surber din zonele studiate, atât din amonte, cât şi din aval faţă de punctul de impact antropic. Materialul colectat a fost depozitat în borcane cu capac filetat, iar în fiecare dintre acestea s-au adăugat cca. 10 ml formaldehidă 3,7% (obţinut prin diluarea în raport 1:10 a formolului comercial – 37%). Pe fiecare borcan s-au trecut datele de colectare a probei. În laborator, materialul a fost spălat cu apă curentă până la îndepărtarea formolului şi a fost triat şi determinat (până la nivel de ordin) la lupa binocular cu ajutorul unui ac şi a unei pense. Larvele au fost conservate în tuburi Eppendorf cu o capacitate de 1,5 ml, în alcool etilic 70%.
Pagina 12
Reţea de drumuri forestiere Voineasa RAPORT DE MONITORIZARE_Rev02
Figura nr. 8 Localizarea punctelor de prelevare a probelor de bentos
Studiul componentei herpetofaunistice (amfibieni şi reptile) a constat în realizarea de transecte vizuale mobile în care prezenţa speciilor a fost investigată prin observare directă. În cazul identificării prezenţei herpetotaxonilor, au fost notate locaţia GPS, specia, numărul de indivizi, categoria de vârstă la care aparţineau aceştia, sexul, realizând totodată şi fotografii doveditoare geocodate. În scopul realizării fotografiilor şi al colectării datelor de localizare (GPS) a fost utilizată aceeaşi aparatură ca şi pentru componenta botanică (habitate, floră şi vegetaţie).
Pagina 13
Reţea de drumuri forestiere Voineasa RAPORT DE MONITORIZARE_Rev02 Investigarea locaţiilor acvatice s-a realizat prin capturări selective (captură directă a exemplarelor observate) sau neselective (dragări pe fundul bălţilor temporale), procedura de înregistrare a informaţiilor fiind identică cu cea descrisă pentru investigarea locaţiilor terestre. Pentru studiul ihtiofaunei pe cele trei cursuri de apă din zonă eşantionajul s-a realizat cu ajutorul plaselor reofile. S-au ales sectoare de râu pe care s-a realizat eşantionarea în vederea colectării materialului ihtiologic. Dificultăţi întâmpinate: pe toată durata deplasării au fost condiţii de precipitaţii şi cer înorat; semnalul GPS este foarte slab în toată zona proiectului, afectând precizia de localizare a punctelor de prelevare şi făcând imposibilă geocodarea imaginilor fotografice.
Pagina 14
Reţea de drumuri forestiere Voineasa RAPORT DE MONITORIZARE_Rev02
3 3 REZULTATE
3.1 TIPURI MAJORE DE ECOSISTEME
În cadrul zonei de studiu s-au identificat: două tipuri de ecosisteme terestre: - forestiere (Figura nr. 9); - ecosisteme antropizate – rezultate în urma construcţiei drumului forestier (Figura nr. 10).
A
B
Figura nr. 9 Ecosisteme forestiere identficate în cadrul zonei de studiu: A – Habitate forestiere dominate de Picea abies (Molid); B – Habitate forestiere de Picea abies (Molid) în amestec cu Fagus sylvatica (Fag)
Pagina 15
Reţea de drumuri forestiere Voineasa RAPORT DE MONITORIZARE_Rev02
Figura nr. 10 Suprafeţe antropizate identificate în cadrul zonei de studiu
trei tipuri de ecosisteme acvatice: - râuri (Figura nr. 11); - pâraie (Figura nr. 12); - bălţi temporare (Figura nr. 13).
Figura nr. 11 Aspect al Râului Lotru în proximitatea zonei proiectului
Pagina 16
Reţea de drumuri forestiere Voineasa RAPORT DE MONITORIZARE_Rev02
Figura nr. 12 Aspect al Pârâului Mănăileasa în proximitatea zonei de interes
Figura nr. 13 Aspect al unei bălţi temporare identificate în cadrul zonei de studiu
3.2 IDENTIFICAREA STRUCTURII VEGETAŢIEI TERESTRE
În urma cercetărilor asupra caracteristicilor structurale privind compartimentul producătorilor primari (prin metoda inventarieirii floristice), s-au realizat patru relevee fitosociologice în zonele adiacente celor patru fronturi de lucru (Tabelul nr. 1), utilizând scara de Abundenţă-Dominanţă elaborată de Braun-Blanquet (1928, 1951) modificată ulterior.
Pagina 17
Reţea de drumuri forestiere Voineasa RAPORT DE MONITORIZARE_Rev02 Tabel nr. 1 Tabelul fitosociologic rezultat în urma realizării releveelor din cadrul zonei de studiu Număr releveu
1 2 3 4 Denumire Durata de Arealul Specie Bioforma Fenologia Altitudine (m) populară viaţă (geoelement) 1302 1736 1464 1462 Huperzia selago (L.) Schrank et r . . . perenă Ch. VIII-X Cosm. Mart. Acer Paltin, pseudoplatanus + . . . Paltin de arbore Ph. V Eur. centr. L. munte Aegopodium Piciorul + . . . perenă H. (G.) V-VI Euras. podagraria L. caprei Dentaria 1 . . . Colțișor perenă G. IV-V Eur. centr. bulbifera L. Fagus sylvatica 2m . . 3 arbore Ph. IV-V Centr.-eur.-atl. L. Glechoma + + . . Rotungioară perenă H.(Ch.) IV-VI Euras. hederacea L. Galeobdolon r . . . perenă H.(Ch.) V-VI Eur. centr. luteum Huds. Lamium Urzică r . . . perenă H.(Ch.) IV-VI Euras. maculatum L. moartă Luzula luzuloides Mălaiul + . . . perenă H. VI-VII Eur. centr. (Lam.) Dandy cucului et Wilmott Oxalis acetosella Măcrișul 1 . . . perenă H. (G.) IV-V Circ. L. iepurelui Paris quadrifolia r . . . Dalac perenă G. V-VI Euras. L. Picea abies (L.) Eur. centr. și 2m 3 3 + Molid arbore Ph. V-VI H. Karst. nordic Sambucus nigra arbust- + . . + Soc Ph. V-VII Eur. L. arbore Symphytum Brustur cordatum r . . . perenă H. V-VI End. Carp. negru Waldst. et Kit. Woodsia ilvensis 3 . . . perenă H. VII-VIII Circ.-alp. (L.) R. Braun. Galium odoratum + . . . Vinariță perenă G. IV-VI Euras. (L.) Scop. Dryopteris filix- + . . . Ferigă perenă H. VII-IX Euras. mas (L.) Schott Euphorbia r . . r anuală T. VI-IX Eur. centr. platyphyllos L. Rubus idaeus L. + . . . Zmeur arbust Ph. V-VII Circ. Rumex acetosa r . . . Măcriș perenă H. VI-VII Cosm. L. Sorbus aucuparia Scoruș de + r . . arbore Ph. V-VI Eur. L. munte Cystopteris Feriguță de fragilis (L.) . + . . perenă H. VIII-IX Cosm. stâncă Bernh. Lycopodium . + . . Pedicuță perenă Ch. VII-IX Cosm. clavatum L. Vaccinium Afin, Afin subarbust . 2m 2m . Ch.(Ph.) V-VI Circ. myrtillus L. negru (arbust)
Pagina 18
Reţea de drumuri forestiere Voineasa RAPORT DE MONITORIZARE_Rev02 Număr releveu
1 2 3 4 Denumire Durata de Arealul Specie Bioforma Fenologia Altitudine (m) populară viaţă (geoelement) 1302 1736 1464 1462 Luzula pilosa Mălaiul . + . 2m perenă H. IV-V Circ. (L.) Willd. cucului Festuca rubra L. . . + . Păiuș roșu perenă H. VI-VIII Circ. Circaea lutetiana . . . + perenă G. VI-VIII Euras.-medit. L. Euphorbia Centr. eur., subatl., . . . + perenă Ch. IV-VI amygdaloides L. submedit. anuală- Geranium . . . + Năpraznică anuală de T.-Ht. V-IX Cosm. robertianum L. iarnă Hypericum Pojarniță, . . . + perenă H. VI-IX Euras. perforatum L. Sunătoare Petasites hybridus (L.) P. Gaertn., . . . + perenă G. III-IV Euras. B. Mey. et Scherb. Salvia glutinosa . . . + Cinsteț perenă H. VI-VIII Euras. (mont.) L. Telekia speciosa Carp.-balc.-cauc.- (Schreb.) . . . + perenă H. VII-IX anat. Baumg. Tussilago farfara . . . + Podbal perenă G. III-V Euras. L. Urtica urens L. . . . + Urzică mică anuală T. V-IX Cosm. Carex brizoides . . . + perenă G. Centr. eur. L. Epilobium . . . + perenă H. VI-VIII Circ. palustre L. Verbascum . . . r bisanuală Ht. V-VII Euras. (submedit.) blattaria L. Scara de Abundenţă-Dominanţă elaborată de Braun-Blanquet modificată: r = un individ izolat cu ocurenţă ocazională; + = 2-5 indivizi sau tulpini ce acoperă < 5% din suprafaţa zonei investigate; 1 = 6-50 indivizi sau tulpini cu acoperire < 5% din suprafaţa zonei investigate; 2m = peste 50 indivizi sau tulpini ce acoperă < 5% din suprafaţa zonei investigate; 2a = nr de indivizi indiferent, gradul de acoperire 6-15% din suprafaţa zonei investigate; 2b = nr de indivizi indiferent , grad de acoperire 16-25% din suprafaţa zonei investigate; 3 = nr de indivizi indiferent , grad de acoperire 26-50% din suprafaţa zonei investigate; 4 = nr de indivizi indiferent , grad de acoperire 51-75% din suprafaţa zonei investigate; 5 = nr de indivizi indiferent , grad de acoperire 76-100% din suprafaţa zonei investigate.
Pe baza consultării lucrărilor de sinteză care cuprind diagnozele diverselor asociaţii vegetale din zona de studiu (Doniţă şi colab., 2005, Gafta şi Mountford, 2008, Sanda şi colab., 2008) şi a tabelului fitosociologic rezultat în urma investigaţiilor din teren, s-au identificat cinci asociaţii vegetale:
Pagina 19
Reţea de drumuri forestiere Voineasa RAPORT DE MONITORIZARE_Rev02 Telekio speciosae-Alnetum incanae Coldea (1986) 1990;
Telekio-Petasitetum hybridi (Morariu 1967) Resmeriţă et Raţiu 1974 Festuco drymejae-Fagetum Morariu et al. 1968; Hieracio rotundati-Piceetum Pawl. Et Br.-Bl. 1939; Vaccinio – Polytrichetum communis Mihai 1986; Hieracio rotundati-Fagetum (Vida 1963) Täuber 1987. Asociaţiile vegetale evidenţiate mai sus corespund următoarelor tipuri de habitate Natura 2000: 6430 – Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie şi din etajul montan până în cel alpin; 9110 – Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum; 9130 – Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum; 9410 – Păduri acidofile de molid (Picea) din etajul montan până în cel alpin (Vaccinio-Piceetea).
Tabel nr. 2 Fitocenozele identificate, cu referire la habitatele Natura 2000 de care acestea aparţin Fitocenoze identificate Categorie de habitat Natura 2000 corespunzătoare Telekio speciosae-Alnetum incanae Coldea 6430 – Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la (1986) 1990 câmpie şi din etajul montan până în cel alpin Telekio-Petasitetum hybridi (Morariu 6430 – Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la 1967) Resmeriţă et Raţiu 1974 câmpie şi din etajul montan până în cel alpin; Festuco drymejae-Fagetum Morariu et al. 9110 – Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum 1968; Hieracio rotundati-Piceetum Pawl. Et Br.- 9410 – Păduri acidofile de molid (Picea) din etajul montan Bl. 1939; până în cel alpin (Vaccinio-Piceetea) Vaccinio – Polytrichetum communis Mihai 9410 – Păduri acidofile de molid (Picea) din etajul montan 1986 până în cel alpin (Vaccinio-Piceetea) Hieracio rotundati-Fagetum (Vida 1963) 9130 – Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum Täuber 1987
Deşi situat în afara limitelor ariilor naturale protejate de interes comunitar, întregul perimetru al proiectului este localizat în cadrul unui complex de habitate de interes comunitar Natura 2000, dezvoltarea acestuia afectând respectivele habitate prin diminuarea suprafeţelor ocupate iniţial de către acestea şi prin modificarea condiţiilor naturale de microclimat şi hidrogeomorfologie. Niciunul dintre habitatele identificate la nivelul perimetrului proiectului nu are statut prioritar, însă toate categoriile de habitate existente prezintă interes pentru protecţie şi conservare, fiind incluse în Anexa nr. 2 (Tipuri de habitate naturale a căror conservare necesită declararea ariilor speciale de conservare)
Pagina 20
Reţea de drumuri forestiere Voineasa RAPORT DE MONITORIZARE_Rev02 a OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare, şi în Anexa I (Tipuri de habitate naturale de interes comunitar a căror conservare necesită desemnarea de arii speciale de conservare) a Directivei Consiliului European nr 92/43/EEC asupra conservării habitatelor naturale şi a faunei şi florei sălbatice.
3.3 STUDII FAUNISTICE
3.3.1 NEVERTEBRATE
Au fost identificate mai multe puncte din zona de studiu în care au fost efectuate colectări de material şi amplasări de capcane. Capcanele au fost amplasate în diferite locaţii de-a lungul drumului forestier (exemplu Figura nr. 4 - planşele B şi D). Au fost notate coordonatele GPS pentru fiecare zona în care au fost amplasate capcane (altitudinea maximă 1741 m). Rezultatele în urma cosirii cu fileul entomologic prin vegetaţie sunt prezentate în tabelele nr. 3 şi 4, iar cele rezultate în urma amplasării capcanelor tip Barber în tabelele nr. 5-7.
Tabel nr. 3 Încadrarea sistematică şi efectivele de nevertebrate identificate în cadrul staţiei aval cosire râul Lotru № ex. № total № Taxon / sex ex. Classis : Insecta
Subclassis : Pterygota 1. Ordo : Diptera 1.1 Familia : Tabanidae 4 1.2. Familia : Drosophilidae 3 Diptera indet. 8 Total diptere 15 2. Ordo : Coleoptera Subordo : Polyphaga Infraordo : Cucujiformia Suprafamilia : Chrysomeloidea Familia : Cerambycidae Subfamilia : Cerambycinae Tribus : Stenocorini Genus : Gaurotes Le Conte 1850 Subgenus: Gaurotes s.str. 2.1. Species: G. (s. str.) virginea L., 1758 6♂♂, 10 4♀♀ Tribus: Lepturini Genus: Leptura L., 1758 Subgenus: Leptura s.str. 2.2. Species: L. (s.str.) dubia Scopoli, 1763 1♂, 3 2♀♀ 2.3. Species: L. (s.str.) scutellata F., 1781 1♀ 1 Genus: Judolia Mulsant, 1863
Pagina 21
Reţea de drumuri forestiere Voineasa RAPORT DE MONITORIZARE_Rev02 № ex. № total № Taxon / sex ex. Subgenus: Pachytodes Pic, 1891 2.4. Species: J.(Pachytodes) cerambyciformis 1♂ 1 Schrank, 1781 Genus: Strangalia Serville, 1835 Subgenus: Pedostrangalia Sokolov, 1896 2.5. Species: S. (Pedostrangalia) pubescens F., 1787 4♂♂, 5 1♀ Subfamilia: Lamiinae Tribus: Agapanthiini Genus: Agapanthia (Serville, 1835) Plavilstshikov,
1930 Subgenus: Agapanthia s.str. 2.6. Species: A. (s.str.) cardui L., 1758 1 Total cerambicide 21 Infraordo: Cucujiiformia
Suprafamilia: Cleroidea Familia: Cleridae Latreille, 1802 Subfamilia: Clerinae Genus: Trichodes 2.7. Species: T. apiarius 1 Infraordo: Elateriformia
Suprafamilia: Buprestoidea Familia: Buprestidae Subfamilia: Buprestinae Tribus: Anthaxiini Genus: Anthaxia 2.8. Species: A. quadripunctata L., 1758 1♂, 2 1♀ Suprafamilia: Tenebrionoidea Familia: Mordellidae Genus: Mordella Species: M. fasciata 6 Genus: Mordellistena Species: M. micans 4 Familia: Oedemeridae Subfamilia: Oedemerinae Tribus: Oedemerini Genus: Oedemera 2.9. Species: O. virescens L., 1758 ♀ 1 Total alte familii coleoptere 14 Total coleoptere 35 3 Ordo : Hymenoptera 3.1. Familia : Bombidae 6 Gen : Bombus sp. 3.2. Hymenoptera indet . 5 Total himenoptere 11 4.1. Ordo : Heteroptera 4.1.1. Heteroptera indet. 4
Pagina 22
Reţea de drumuri forestiere Voineasa RAPORT DE MONITORIZARE_Rev02 № ex. № total № Taxon / sex ex. Total heteroptere 4 5.1. Ordo : Homoptera 5.1.1 Subordo : Aphidiformes 6 Total homoptere 6 TOTAL SPECII INSECTE DETERMINATE 9 TOTAL NR. EXEMPLARE 71
Tabel nr. 4 Încadrarea sistematică şi efectivele de nevertebrate identificate în cadrul staţiei amonte cosire râul Lotru № ex. № total № Taxon / sex ex. Classis : Insecta
Subclassis : Pterygota 1. Ordo : Diptera 1.1 Diptera indet. 9 9 2. Ordo : Coleoptera Subordo : Polyphaga Infraordo : Cucujiformia Suprafamilia : Chrysomeloidea Familia : Cerambycidae Subfamilia : Cerambycinae Tribus : Stenocorini Genus : Pachyta Zetterstedt 1828 2.1. Species : P. quadrimaculata L., 1758 3♂♂, 4 1♀ Genus : Gaurotes Le Conte 1850 Subgenus: Gaurotes s.str. 2.2. Species: G. (s. str.) virginea L., 1758 2♂♂, 3 1♀ Tribus: Lepturini Genus: Leptura L., 1758 Subgenus: Leptura s.str. 2.3. Species: L. (s.str.) cordigera Fuessly, 1775 1♀ 1 2.4. Species: L. (s.str.) fulva DeGeer, 1775 1♀ 1 2.5. Species: L. (s.str.) rubra L., 1758 1♂, 4 3♀♀ Genus: Judolia Mulsant, 1863 Subgenus: Pachytodes Pic, 1891 2.6. Species: J.(Pachytodes) cerambyciformis ♂, ♀ 2 Schrank, 1781 Genus: Strangalia Serville, 1835 Subgenus: Strangalia s.str. 2.7. Species: S. (s.str.) maculata Poda, 1761 ♂, ♀ 2 Subgenus: Pedostrangalia Sokolov, 1896 2.8. Species: S. (Pedostrangalia) pubescens F., 1787 1♂, 6 5♀♀ Subfamilia: Lamiinae
Pagina 23
Reţea de drumuri forestiere Voineasa RAPORT DE MONITORIZARE_Rev02 № ex. № total № Taxon / sex ex. Tribus: Agniini Genus: Monochamus Guérin, 1826 2.9. Species: M. sutor L., 1758 ♂ 1 Tribus: Agapanthiini Genus: Agapanthia (Serville, 1835) Plavilstshikov,
1930 Subgenus: Agapanthia s.str. 2.10. Species: A. (s.str.) cardui L., 1758 1 Total cerambicide 25 Infraordo: Scarabaeiformia
Suprafamilia: Scarabaeoidea Familia: Cetoniidae Subfamilia: Trichiinae Tribus: Trichiini Genus: Trichius 2.11. Species: T. fasciatus 1♂, 4 3♀♀ Infraordo: Cucujiformia Familia: Coccinellidae
Tribus: Cocinellini Genus: Coccinella 2.12. Species: C. septempunctata L., 1758 Suprafamilia: Tenebrionoidea Familia: Scraptiidae Subfamilia: Scraptiinae Tribus: Scraptiini Genus: Scraptia 2.13. Species: S. fuscula 1 Subfamilia: Anaspidinae Tribus: Anaspidini Genus: Anaspis Subgenus: Anaspis s.str. 2.14. Species: A. (Anaspis) ruficollis F. 1 Familia: Oedemeridae Subfamilia: Nacerdinae Tribus: Nacerdini Genus: Anoncodes 2.15. Species: A. rufiventris Scopoli 1 Total alte familii coleoptere 7 Total coleoptere 32 3 Ordo : Hymenoptera 3.1. Familia : Rhyssidae 1♀ Gen : Rhyssa sp. 3.2. Hymenoptera indet . 2 Total himenoptere 3 4.1. Ordo : Heteroptera 4.1.1. Heteroptera indet. 4 Total heteroptere 4
Pagina 24
Reţea de drumuri forestiere Voineasa RAPORT DE MONITORIZARE_Rev02 № ex. № total № Taxon / sex ex. 5.1. Ordo : Homoptera 5.1.1 Subordo : Cicadelliformes 3 5.1.2. Subordo : Aphidiformes 3 Total homoptere 6 6.1. Ordo : Orthoptera 6.1.1. Orthoptera indet. 1 Total ortoptere 1 TOTAL SPECII INSECTE DETERMINATE 15 TOTAL NR. EXEMPLARE 46
Tabel nr. 5 Încadrarea sistematică şi efectivele de nevertebrate identificate în cadrul staţiei Mănăileasa front 2 № ex. / № total № Taxon sex ex. Classis : Aranea Aranea indet 10 Total aranee 10 Classis : Opiliones Opiliones indet. 38 Total opilionide 38 Classis : Acari Acari indet. 30 Total acarieni 30 Classis : Insecta
Subclassis : Pterygota 1. Ordo : Diptera 1.1 Diptera indet. 10 Total diptere 10 2. Ordo : Coleoptera Subordo : Polyphaga Infraordo : Scarabaeiformia Suprafamilia : Scarabaeoidea Familia : Scarabaeidae Subfamilia : Geotrupinae Tribus : Geotropini Genus : Geotrupes Latreille 1802 Subgenus : Anoplotrupes Jekel 2.1. Species : G. (Anoplotrupes) stercorosus 2 Total scarabeide 2 Subordo: Adephaga Suprafamilia: Caraboidea Familia: Carabidae Subfamilia: Carabinae Tribus: Carabini Subtribus: Carabina Genus: Carabus L., 1758 Subgenus: Orinocarabus 2.2. Species: C. (Orinocarabus) linnaei 6
Pagina 25
Reţea de drumuri forestiere Voineasa RAPORT DE MONITORIZARE_Rev02 № ex. / № total № Taxon sex ex. Panzer, 1812 Subfamilia: Harpalinae Tribus: Harpalini Subtribus: Harpalina Genus: Harpalus Latreille 1802 2.3 Species: H. rubripes Duftschmid, 1812 4 Total carabide 10 TOTAL SPECII INSECTE DETERMINATE 3 TOTAL NR. EXEMPLARE 22
Tabel nr. 6 Încadrarea sistematică şi efectivele de nevertebrate identificate în cadrul staţiei Mănăileasa front 3-4 № ex. № total № Taxon / sex ex. Classis : Insecta
Subclassis : Pterygota 1. Ordo : Hymenoptera 1.1 Hymenoptera indet. 5 Total himenoptere 5 2. Ordo : Homoptera 2.1. Homoptera indet. 1 Total homoptere 1 3. Ordo : Heteroptera 3.1 Heteroptera indet. 1 Total heteroptere 1 TOTAL SPECII INSECTE DETERMINATE 0 TOTAL NR. EXEMPLARE 7
Tabel nr. 7 Încadrarea sistematică şi efectivele de nevertebrate identificate în cadrul staţiei Mănăileasa front 2-3 № ex. № total № Taxon / sex ex. Classis : Aranea Aranea indet. 2 Total aranee 2 Classis : Opiliones Opiliones indet. 2 Total opilionide 2 Classis : Insecta
Subclassis ; Pterygota Ordo : Hymenoptera Hymenoptera indet. 1 Total himenoptere 1 2. Ordo : Coleoptera Subordo : Polyphaga Infraordo : Staphyliformia Suprafamilia : Staphylinoidea Familia : Staphylinidae
Pagina 26
Reţea de drumuri forestiere Voineasa RAPORT DE MONITORIZARE_Rev02 № ex. № total № Taxon / sex ex. Subfamilia : Staphylininae Tribus : Staphylinini Subtribus : Staphylinina Genus : Staphylinus Zetterstedt 1828 2.1. Species : S. caesareus Cederhjelm, 1798 1 Subordo: Polyphaga Infraordo: Cucujiformia Suprafamilia: Curculionoidea Familia: Curculionidae Subfamilia: Scolytinae Tribus: Ipini Genus : Ips De Geer, 1775 2.2. Species : I. typographus (L., 1758) 5 Tribus: Tomicini Genus: Hylurgus Latreille, 1807 2.3. Species: H. ligniperda F., 1787 4 Subfamilia : Molytinae Tribus : Hylobiini . Subtribus : Hylobiina Genus: Hylobius Germar, 1817 Subgenus: Hylobius 2.4 Species: H. (Hylobius) excavatus 5 (Laicharting, 1781) Total coleoptere 15 TOTAL SPECII INSECTE DETERMINATE 15 TOTAL NR. EXEMPLARE 20
3.3.2 NEVERTEBRATE BENTONICE
Larvele anumitor ordine de insecte se dezvoltă în mediul acvatic, fiind adaptate la acesta prin formă, metabolism, mod de hrănire etc. Dintre acestea, cel mai utilizate în analiza stării de conservare / sănătate a habitatelor populate de către acestea sunt larvele aparţinând ordinelor Ephemeroptera, Plecoptera şi Trichoptera (prescurtate în mod uzual ca “EPT”). Prin compararea numărului de indivizi colectaţi în două sau mai multe locaţii se poate stabili gradul de naturalitate a habitatului acestora, respectiv impactul antropic în zona cercetată. Rezultatele analizei probelor de bentos prelevate din zona de studiu sunt prezentate în tabelul următor.
Pagina 27
Reţea de drumuri forestiere Voineasa RAPORT DE MONITORIZARE_Rev02 Tabel nr. 8 Rezultatele analizelor probelor de bentos № Nume staţie Ephemeroptera Plecoptera Trichoptera Alţi taxoni 1 Minelor amonte 2 0 0 5 2 Diptera 2 Minelor aval 3 0 0 3 1 Diptera 2 Diptera, 2 3 Mănăileasa amonte 1 0 0 2 Nemathelminthes, 1 Coleoptera 4 Mănăileasa amonte 2 0 0 0 2 Diptera 1 Coleoptera, 2 Diptera, 1 5 Mănăileasa amonte 3 0 2 3 Annelida, 1 Crustacea 3 Diptera, 2 6 Mănăileasa aval 2 1 0 3 Annelida 7 Mănăileasa aval 3 0 0 0 1 Diptera 2 Crustacea, 2 8 Lotru amonte 1 0 1 5 Diptera, 1 Annelida 2 Coleoptera, 2 9 Lotru amonte 2 1 8 7 + 1 Diptera 1 larva Coleoptera 10 Lotru amonte 3 1 10 4 3 Diptera 1 Diptera, 1 11 Lotru aval 1 0 0 1 Annelida 12 Lotru aval 2 0 0 7 3 Diptera 13 Lotru aval 3 0 0 0 3 Annelida
Datele prezentate în tabelul anterior pot fi sistematizate sub forma următoarelor grafice pentru fiecare staţie de prelevare a probelor.
6 3.5
5 3
4 2.5 2 3
1.5 Nr. indivizi Nr. Nr. indivizi Nr. 2 1 1 0.5 0 0 1 2 3 1 2 3
Figura nr. 14 Rezultate pârâul Minelor amonte Figura nr. 15 Rezultate pârâul Minelor amonte
Pagina 28
Reţea de drumuri forestiere Voineasa RAPORT DE MONITORIZARE_Rev02
6 3.5
5 3
2.5 4 2 3
1.5 Nr. indivizi Nr. Nr. indivizi Nr. 2 1 1 0.5 0 0 1 2 3 1 2 3
Figura nr. 16 Rezultate pârâul Mănăileasa Figura nr. 17 Rezultate pârâul Mănăileasa aval amonte
20 9 8
7
15 6 5 10
4 Nr. indivizi Nr. Nr. indivizi Nr. 3 5 2 1 0 0 1 2 3 1 2 3
Figura nr. 18 Rezultate râul Lotru amonte Figura nr. 19 Rezultate râul Lotru aval Legenda: Coloana 1: Ephemeroptera; Coloana 2: Plecoptera; Coloana 3: Trichoptera
20 19 18 17 16
14
12 10 8
8 Ephemeroptera Nr. indivizi Nr. 6 5 5 Plecoptera 3 3 4 2 2 Trichoptera 1 2 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Figura nr. 20 Componenţa comparată a faunei de insecte acvatice în locaţiile investigate
Pagina 29
Reţea de drumuri forestiere Voineasa RAPORT DE MONITORIZARE_Rev02 Prin compararea datelor astfel obţinute se pot trage următoarele concluzii:
Cel mai bine reprezentat ordin îl constituie trichopterele, acestea fiind prezente în majoritatea probelor; Cel mai slab reprezentat ordin îl constituie efemeropterele, prezente numai în 2 probe; Plecopterele sunt prezente doar în două probe, dar cel puţin într-una dintre acestea (Lotru amonte) predomină net; Cel mai propice mediu de dezvoltare îl constituie râul Lotru, urmat în ordine descrescătoare de către pârâul Mănăileasa şi pârâul Minelor, acesta din urmă oferind condiţiile cel mai puţin favorabile; Per total, probele colectate în amonte au prezentat o diversitate şi abundenţă mai ridicate a indivizilor comparat cu cele colectate în aval, însă nu în cazul tuturor ordinelor de insecte analizate diferenţele sunt semnificative din punct de vedere statistic. Aceasta ne conduce la concluzia că impactul lucrărilor nu este unul semnificativ.
3.3.3 HERPETOFAUNA
Studiul componentei herpetofaunistice (amfibieni şi reptile) a constat în realizarea de transecte vizuale mobile în care prezenţa speciilor a fost investigată prin observare directă. Investigarea locaţiilor acvatice s-a realizat prin capturări selective (captură directă a exemplarelor observate) sau neselective (dragări pe fundul bălţilor temporale), procedura de înregistrare a informaţiilor fiind identică cu cea descrisă pentru investigarea locaţiilor terestre. În urma studiilor în teren, au fost identificaţi 7 indivizi ai speciei Bombina variegata (3 femele, 1 mascul şi 3 juvenili) (Figura nr. 21) ce populau o baltă temporară formată la marginea drumului de exploatare, în urma realizării acestuia.
Figura nr. 21 Indivizi de Bombina variegata identificaţi în cadrul zonei de studiu
Pagina 30
Reţea de drumuri forestiere Voineasa RAPORT DE MONITORIZARE_Rev02 Specia Bombina variegata este protejată prin Convenţia de la Berna – Anexa II Specii de faună strict protejate (Legea nr. 13/1993 pentru aderarea României la Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa) şi Directiva Habitate – Anexa II Specii de animale şi plante de interes comunitar a căror conservare necesită desemnarea unor arii speciale de conservare şi Anexa IV Specii de animale şi plante de importanţă comunitară care necesită protecţie strictă. Conform OUG 57/2007, specia Bombina variegata este inclusă în Anexa nr. 3 Specii de plante şi de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică şi Anexa nr. 4A Specii de interes comunitar. Specii de animale şi de plante care necesită o protecţie strictă. Conform Cărţii Roşii a Vertebratelor din România, specia este aproape ameninţată, iar conform Listei Roşii IUCN la nivel european specia are statutul Least concern (LC – specie cu risc scăzut/ preocupare minimă). Tendinţa populaţiei la nivel European este de descreştere.
Tabel nr. 9 Statutul de conservare al speciei Bombina variegata Carte Roşie a Directiva IUCN 2009 Convenţia de la OUG Specia Vertebratelor Habitate Europa Berna 57/2007 din România 92/43/EEC Bombina NT LC II II, IV 3, 4A variegata
La nivel global, populaţiile de Bombina variegata nu par a fi ameninţate în mod semnificativ. Totuşi, la scară regională şi locală, aceste populaţii pot fi ameninţate prin pierderea habitatelor din cauza extinderi urbanizării, infrastructurii de transport şi industriale, defrişărilor etc. În plus, la aceste ameninţări se adaugă comerţul cu aceşti amfibieni (ca animale de companie şi/sau momeală de către pescarii din anumite regiuni). Hibridizarea cu Bombina bombina ar putea fi, de asemenea, considerată ca ameninţare, cel puţin în unele zone (Covaciu-Marcov şi colab., 2005). Totodată, în perimetrul proiectului a mai fost identificat un exemplar femel de Rana temporaria (Figura nr. 22).
Pagina 31
Reţea de drumuri forestiere Voineasa RAPORT DE MONITORIZARE_Rev02
Figura nr. 22 Individ de Rana temporaria identificat în cadrul zonei de studiu
Specia Rana temporaria este protejată prin Convenţia de la Berna – Anexa III Specii de faună protejate (Legea nr. 13/1993 pentru aderarea româniei la convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din europa) şi Directiva Habitate – Anexa V Specii de animale şi de plante de interes comunitar a căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management. Conform OUG 57/2007, specia Rana temporaria este inclusă în Anexa nr. 4 B „Specii de interes naţional. Specii de animale şi de plante care necesită o protecţie strictă” şi în Anexa nr. 5 A „Specii de interes comunitar. Specii de plante şi de animale de interes comunitar, cu excepţia speciilor de păsări, a căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management”. Conform Cărţii Roşii a Vertebratelor din România, specia este vulnerabilă, iar conform Listei Roşii IUCN la nivel european specia are statutul Least concern (LC – specie cu risc scăzut/ preocupare minimă). Tendinţa populaţiei la nivel European este de descreştere.
Tabel nr. 10 Statutul de conservare al speciei Rana temporaria Carte Roşie a Directiva IUCN 2009 Convenţia de la OUG Specia Vertebratelor Habitate Europa Berna 57/2007 din România 92/43/EEC Rana VU LC III V 4B şi 5A temporaria
Pagina 32
Reţea de drumuri forestiere Voineasa RAPORT DE MONITORIZARE_Rev02 Aceste populaţii sunt în general ameninţate de lucrările de drenaj şi de eutrofizare a apelor de reproducere, de exploatare forestieră şi de înlocuire a habitatelor forestiere de foioase neproductive cu cele de conifere. Deşi la nivel regional pare să nu fie ameninţată, totuşi, la nivel local aceste populaţii se caracterizează prin ameninţări datorate traficului rutier, mai ales în timpul migraţiilor şi reproducerii. Totodată, modificarea regimului hidric local, prin executarea lucrărilor de drenaj aferente dezvoltării reţelei de drumuri care deserveşte exploatarea forestieră reprezintă un factor de impact negativ asupra populaţiilor de amfibieni din zona proiectului.
3.3.4 PEŞTI
Dintre cele 4 staţii selectate în cadrul ecosistemelor acvatice (câte una amonte şi aval pe râul Lotru şi pârâul Mănăileasa), doar pe cursul râului Lotru au fost capturate, cu ajutorul plaselor tip sac (Pouilly şi colab, 1995), speciile Phoxinus phoxinus şi Salmo trutta fario. Efectivele capturate au variat în funcţie de altitudine, cei mai mulţi indivizi fiind pescuiţi în aval (4 indivizi de Phoxinus phoxinus şi 2 indivizi de Salmo trutta fario), comparativ cu cei pescuiţi în staţia din amonte pe Lotru (2 indivizi de Phoxinus phoxinus şi 1 individ de Salmo trutta fario) (Figurile nr. 23 şi 24). Pâraiele Mănăileasa şi Minelor nu prezintă condiţii propice instalării ihtiofaunei, datorită cursului rapid, debitului superficial şi caracterului temporar al acestora.
Figura nr. 23 Individ de Phoxinus phoxinus pescuit în staţia din amonte pe Lotru
Pagina 33
Reţea de drumuri forestiere Voineasa RAPORT DE MONITORIZARE_Rev02
Figura nr. 24 Individ de Salmo trutta fario pescuit în staţia din aval pe Lotru
3.3.5 MAMIFERE
În perioada derulării activităţilor de investigare a componentelor biodiversităţii în zona proiectului nu au fost identificate specii de mamifere mari sau urme ale prezenţei acestora (amprente în sol umed, fire de păr, fecale, zgârieturi pe arbori sau cojiri ale trunchiurilor tinere). Considerăm că, datorită derulării lucrărilor de executare a sistemului de drumuri forestiere, care au generat zgomot, prezenţă umană şi modificări ale habitatului natural, aceste specii au părăsit zona proiectului, migrând către locaţii mai protejate.
Pagina 34
Reţea de drumuri forestiere Voineasa RAPORT DE MONITORIZARE_Rev02 4 4 CONCLUZII
Din punct de vedere al componentei botanice şi fitocenologice, reprezentată aici de speciile de plante, asociaţiile vegetale şi habitatele naturale regăsite la nivelul perimetrului proiectului, deşi nu au fost identificate specii de plante care să facă obiectul măsurilor de protecţie şi conservare, după prevederile legislaţiei naţionale şi europene în vigoare, totuşi, flora locală formează patru tipuri de habitate de interes comunitar Natura 2000. Afectarea habitatelor este evidentă doar în limitele proiectului. Componenta herpetologică, reprezentată de două specii de interes pentru conservare, poate fi afectată prin modificarea regimului hidric local în urma lucrărilor de drenaj necesare exploatării infrastructurii rutiere, scurgerilor de combustibil şi de alte substanţe provenite de la utilaje, sau prin mortalitatea datorată traficului aferent lucrărilor de exploatare. Construcţia drumului implică şi crearea unor habitate suplimentare pentru specia Bombina variegata care populează frecvent ochiurile de apă temporare formate pe drum sau în imediata sa vecinătate, în principal ca habitate de reproducere şi hrănire. Din păcate însă utilizarea acestor habitate face deopotrivă ca specia să fie expusă riscului de creştere a mortalităţii datorate traficului autoutilajelor. La data vizitei în teren nu au fost identificate victime ale traficului autoutilajelor şi nici situaţii de poluări accidentale cu produse petroliere. Componenta entomologică a biodiversităţii locale. Cu excepţia probelor obţinute în urma cosirilor (Tabelele 3 şi 4), care au prezentat o abundenţă ridicată a coleopterelor, cele obţinute cu ajutorul capcanelor tip Barber (Tabelele 5 – 7) au indicat abundenţe scăzute şi un număr foarte mic de specii ca urmare a efectului direct al lucrărilor de construcţie. În niciuna din probele prelevate nu au fost identificate specii de interes comunitar, dar pe baza unei singure campanii de investigaţii nu poate fi exclusă prezenţa acestora în zona studiată. Pe durata vizitei în teren nu au fost identificate victime ale traficului autoutilajelor. Fauna de peşti, reprezentată de două specii pentru a căror protecţie şi conservare nu există reglementări legale, nu va fi afectată de lucrările aferente prezentului proiect, dacă se va evita producerea unor poluări accidentale. Ca o concluzie generală apreciem faptul că impactul asupra habitatelor şi nevertebratelor este evident la nivelul strict al zonei proiectului (drumul propriu-zis şi imediata sa vecinătate) şi nedecelabil pentru peşti şi amfibieni. Este de asemenea posibil ca prezenţa utilajelor să îndepărteze mamiferele mari din zona proiectului, prezenţa acestora nefiind validată în teren pe distanţe de până la 500 m faţă de axul drumului.
Pagina 35
Reţea de drumuri forestiere Voineasa RAPORT DE MONITORIZARE_Rev02 5 5 BIBLIOGRAFIE
1. Bănărescu, M.P., 1964, Pisces-Osteichthyes, Fauna Republicii Populare Române, vol. XIII, Editura Academiei Române, Bucureşti 2. Covaciu-Marcov, S.-D., Bogdan, H., Peter, V.I., Groza, M., Diaconu, D., 2005, Analiza zonei de hibridare dintre Bombina bombina şi Bombina variegata în nord-vestul dealurilor Tăşadului (România), Muzeul Olteniei Craiova, Oltenia, Studii şi comunicări, Ştiinţele Naturii, vol. XXV, pag. 153-156 3. De Vries, L., 1946, German – English science dictionary for Students in chemistry, physics, biology, agriculture, and related sciences, Second edition revised and enlarged, McGraw – Hill book company, inc., New York and London, 558 pp. 4. Doniţă, N., Paucă-Comănescu, M., Popescu, A., Mihăilescu, S., Biriş I.-A., 2005, Habitatele din România, Editura Tehnică Silvică, Bucureşti 5. Gafta, D., Mountford, O., 2008, Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Editura Risoprint, Cluj-Napoca 6. Panin, S., Săvulescu, N., 1961, Fauna Republicii Populare Romîne, Insecta, Vol. X, fasc. 5, Coleoptera, Familia Cerambycidae (croitori), Editura Academiei Române, Bucureşti, 509 pp., XXIX pl., index 13pp. 7. Perrier, R., 1927, La faune de la France en tableaux synoptiques illustres, Fasc. 5, Coléoptères (première partie), Paris, Librairie Delgrave, 188 pp., index 4 pp. 8. Perrier, R., 1932, La faune de la France en tableaux synoptiques illustres, Fasc. 6, Coléoptères (deuxième partie), Paris, Librairie Delgrave, 224 pp., index 5 pp. 9. Pouilly, M., Sylvie, V., Capra, H., Ginot, V., Souchon, Y., 1995, Méthode des microhabitats: principes et protocoles d’application, Bull. Fr. Pêche Piscic. 336: 41-54. 10. Sanda, V., Öllerer, K., Burescu, P., 2008, Fitocenozele din România – Sintaxonomie, Structură, Dinamică şi Evoluţie, Editura Ars Docendi, Universitatea din Bucureşti 11. Schmiedknecht, O., 1907, Die Hymenopteren Mitteleuropas, nach ihren Gattungen und zum grossen Theil auch nach ihren Arten analytisch bearbeitet, Gustav Fischer Verlag, Jena, 804 pp., 120 fig. 12. Seidlitz, G., 1891, Fauna Transsylvannica, die Kaefer Siebenbürgens. Königsberg, Hartungsche Verlagsbuchdruckerei, 914 pp., 1 tabel;
Pagina 36