Vitalie SOCHIRCĂ Natalia ODOLEANU Nicolae BOBOC Constantin MIHAILESCU

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

Ştiinţa, 2019 CZU 913(478)(075.3) G 31

Elaborat conform curriculumului disciplinar în vigoare şi aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei (nr. 645 din 20 iunie 2013). Editat din sursele financiare bugetare.

Comisia de evaluare: Anatolie Puţuntică, doctor în geografie, conferenţiar universitar, Universitatea de Stat din Tiraspol (cu sediul la Chişinău); Nina Mihalache, profesor şcolar, grad didactic întâi, Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, Bălţi; Iordan Casapu, profesor şcolar, grad didactic superior, Liceul Teoretic „Ion Creangă”, Chişinău

Recenzenţi: Mihai Coşcodan, doctor în geografie, conferenţiar universitar, Universitatea de Stat din Moldova; Vladimir Guţu, doctor habilitat în pedagogie, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova; Tatiana Baciu, doctor în psihologie, conferenţiar universitar, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”; Tatiana Cartaleanu, doctor în fi- lologie, conferenţiar universitar, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”; Alexei Colîbneac, profesor universitar, Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, Maestru în Arte

Redactori responsabili de ediţie: Petru Ghencea, Larisa Dohotaru Corectori: Mariana Belenciuc, Maria Cornesco Redactor tehnic: Nina Duduciuc Machetare computerizată: Romeo Şveţ, Olga Ciuntu Copertă şi concepţie grafică: Romeo Şveţ

Întreprinderea Editorial-Poligrafică Ştiinţa, str. Academiei, nr. 3; MD-2028, Chişinău, Republica Moldova; tel.: (+373 22) 73-96-16; fax: (+373 22) 73-96-27; e-mail: [email protected]; www.editurastiinta.md

DIFUZARE: ÎM Societatea de Distribuţie a Cărţii PRO-NOI, str. Alba-Iulia, nr. 75; bloc Q; MD-2071, Chişinău, Republica Moldova; tel.: (+373 22) 51-68-17; fax: (+373 22) 58-02-68; e-mail: [email protected]; www.pronoi.md

Toate drepturile asupra acestei ediţii aparţin Întreprinderii Editorial-Poligrafice Ştiinţa. Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Geografia fizică a Republicii Moldova: Man. pentru cl. a 8-a / Vitalie Sochircă, Natalia Odoleanu, Nicolae Boboc, [et. al]; comisia de evaluare: Anatolie Puțuntică [et al.]; Min. Educaţiei, Culturii și Cercetării al Rep. Moldova. – Ch.: Î.E.P. Ştiinţa, 2019 (Combinatul Poligr.). – 128 p. : fig. color, tab. ISBN 978-9975-85-164-0 913(478)(075.3)

Nicolae Boboc, Constantin Mihailescu. 2008, 2013, 2019 ISBN 978-9975-85-164-0 © Î.E.P. Ştiinţa. 2008, 2013, 2019 DRAGĂ PRIETENE, Cu ajutorul manualului de Geografie fizică a Republicii Moldova pentru clasa a 8-a vei studia poziţia geografică, rocile, relieful, clima, apele, vegetaţia, lumea animală şi solurile caracteristice teritoriului ţării noastre. Manualul este alcătuit din cinci capitole, divizate pe teme. Fiecare temă include in- formaţia de bază, precum şi diverse sarcini didactice: de rememorare şi actualizare a celor învăţate anterior, de analizare a hărţilor geografice, a diagramelor, schemelor; de aplicare a reţelei de grade şi a scării hărţii; de analizare a informaţiei din tabele; de soluţionare a unor situaţii-problemă etc. Unele dintre ele le vei rezolva pe caietul de geografie, păstrând curat manualul. În cadrul temelor sunt evidenţiate unele noţiuni geografice, pe care le găseşti expli cate la rubrica „Termeni-cheie”. Rubricile „Este bine să ştii” şi „Recorduri” includ informaţii cu caracter opţional, dar care îţi lărgesc orizontul. Competenţele geografice sunt deseori de o importanţă vitală pentru supravieţui- rea persoanelor afectate de fenomene naturale extreme: cutremure de pământ, alu- necări de teren, inundaţii, furtuni puternice etc. În acest scop, se studiază rubrica „Comportamente în natură”, care contribuie la formarea competenţelor privind comportamentul omului în cazul unor fenomene naturale de risc. Temele se încheie cu rubrica „Evaluează, aplică, creează”, care îţi oferă posibili- tatea să-ţi dezvolţi competenţele formate. Sarcinile marcate cu asterisc (*) nu sunt obligatorii. Menţionăm că cifrele incluse în text nu sunt pentru memorare, ci doar pentru analizare şi comparare. Natura din care facem parte şi în care trăim necesită o atitudine responsabilă a fiecăruia, iar geografia contribuie plenar la formarea unor competenţe durabile privind interacţiunea omului cu natura. Suntem convinşi: îţi este mare dragostea pentru Patrie – Republica Moldova – adevărat colţ de rai. Numai cunoscând natura plaiului natal şi participând activ la valorificarea durabilă şi protecţia ei, vei fi capabil să contribui la păstrarea naturii pamântului străbun pentru generaţiile viitoare. Mult succes! Autorii S U M A R

CAPITOLUL I. POZIŢIA FIZICO-GEOGRAFICĂ, STRUCTURA GEOLOGICĂ ŞI RELIEFUL 1. Teritoriul şi poziţia fizico-geografică ...... 6 2. Unităţile structurale...... 11 3. Evoluţia şi structura geologică a teritoriului ...... 15 4. Caracterizarea generală a reliefului ...... 20 5. Procesele de modelare a reliefului. Procesele endogene...... 23 6. Procesele exogene ...... 26 7. Unităţile de relief ...... 30 CAPITOLUL II. CLIMA ŞI APELE 8. Factorii de formare a climei ...... 36 9. Elementele climatice ...... 40 10. Anotimpurile ...... 45 11. Apele de suprafaţă. Râurile ...... 49 12. Apele stătătoare ...... 54 13. Apele subterane ...... 58 14. Descrierea unui obiectiv hidrografic (Lucrarea practică nr. 1) ...... 61 CAPITOLUL III. VEGETAŢIA, LUMEA ANIMALĂ ŞI SOLUL 15. Caracterizarea generală a vegetaţiei ...... 64 16. Asociaţiile vegetale. Vegetaţia de pădure ...... 68 17. Alte categorii de asociaţii vegetale ...... 72 18. Caracterizarea generală a lumii animale ...... 75 19. Complexele faunistice ...... 78 20. Caracterizarea generală a solului ...... 83 21. Tipurile de sol ...... 86 CAPITOLUL IV. ZONELE NATURALE 22. Caracterizarea generală a zonelor naturale ...... 92 23. Zona de silvostepă ...... 95 24. Zona de stepă ...... 99 25. Zona naturală – rezultat al interacţiunii componentelor naturii (Lucrarea practică nr. 2) ...... 103 CAPITOLUL V. PROTECŢIA NATURII 26. Probleme ale mediului natural...... 106 27. Protecţia naturii...... 110 28. Ariile naturale protejate. Rezervaţiile ştiinţifice...... 114 29. Alte categorii de arii naturale protejate ...... 119 30. Mediul natural şi dezvoltarea durabilă ...... 124

I CAPITOLUL

POZIŢIA FIZICO-GEOGRAFICĂ, STRUCTURA GEOLOGICĂ ŞI RELIEFUL Republica Moldova a apărut pe harta lumii în anul 1991 şi are un teritoriu de 33 846 km2 cu o populaţie de 3,9 milioane de locuitori. Poziţia fizico-geografică determi- nă particularităţile naturii teritoriului, favorizând popularea timpurie a acestuia. Structura geologică a teritoriului reflectă etapele majore ale istoriei geologice a Pământului. Natura îşi „plăs- muieşte” aici rocile şi mineralele de aproximativ 3 miliarde de ani. Pe parcursul evoluţiei scoarţei terestre s-au succedat perioade în care teritoriul era acoperit de apele mării sau era un sector de uscat, s-au schimbat în repetate rânduri clima, lumea organică etc. Relieful este relativ tânăr. Succesiunea formelor imprimă reliefului un colo- rit original şi pitoresc, similar pe alocuri regiunilor muntoase. Aici, după cum afirma scriitorul Mihail Sadoveanu, „...dealurile şi râpile ...urmează ca valuri- le încremenite ale străvechiului ocean sarmatic”.

STUDIIND ACEST CAPITOL, VEI FI CAPABIL: să analizezi caracteristicile poziţiei fizico-geografice, ale structurii geologice şi ale reliefului teritoriului ţării; să aplici reţeaua de grade şi scara hărţii; să apreciezi influenţa poziţiei fizico-geografice, a structurii geologice şi a reliefului asupra componentelor naturii şi a activităţii umane. TEMA 1 TERITORIUL ŞI POZIŢIA FIZICO-GEOGRAFICĂ

Formulează cât mai multe idei privind poziţia fizico-geografică a ţării noastre, studiind Harta fizică a Europei (fig. 2).

1 POZIŢIA ÎN RAPORT CU COORDONATELE GEO- GRAFICE. Republica Moldova este situată în sud-es- TERMENI-CHEIE tul Europei, în apropiere de centrul geografic al conti- o Poziţia fizico-geografică nentului. Astfel, meridianul central al Europei (28 32’ a ţării – localizarea aces- long. E) traversează partea mediană a teritoriului ţării teia în raport cu coordo- noastre în apropiere de capitală – orașul Chişinău (fig. 3). natele geografice (pe glob, pe continent), cu anumite unităţi geografice naturale (oceane, mări, munţi, Urmăre şte pe Harta fizică (fig. 3) desfăşurarea fron râuri, zone climatice, zo- tierei Republicii Moldova cu Ucraina şi cu România. ne naturale etc.).

Ţara noastră se învecinează la vest cu România, iar la nord, est şi sud – cu Ucraina. Fronti- era cu România se întinde aproape integral pe râul Prut, până la gura de vărsare a acestuia

Fig. 1. Gura de vărsare a râului Prut în fluviul Dunărea, care delimitează extremitatea de sud a Republicii Moldova

6 0250 500 1 000 1 500 km /(*(1'Ĉ Insulele Svalbard I Scala înălţimilor şi adâncimilor peste 6 000 200–500 6 000–3 000 500–1 000 3 000–1 000 1 000–2 000 1 000–500 2 000–3 000 3000 km 500–0 3 000–4 000 sub 0 4 000–5 000 peste 5 000 Groenlanda 0–200 2500 km

La vest de La est de Greenwich Greenwich 2000 km Islanda Reykjavik Suedia Finlanda 60º 1500 km Norvegia Helsinki Oslo Stockholm c Tallinn i Moscova 1000 km t Riga Kazahstan n Federaţia Rus ă 45º

a Vilnius Marea Minsk POZIŢIA FIZICO-GEOGRAFICĂ, STRUCTURA GEOLOGICĂ ŞI RELIEFUL l Nordului Copenhaga t Belarus 500 km Marea Caspică A Dublin Marea Britanie Varşovia Berlin l Irlanda Polonia Londra Kiev u Germania Ucraina Baku n Cehia Chişinău Tbilisi

a Bruxelles Praga R. Moldova Georgia Azerbaidjan e Paris Viena România c Berna Austria Ungaria Erevan 45º Bucureşti Iran O Franţa Marea Neagră BelgradBulgaria Serbia Ankara 15º Soa Italia Turcia Baghdad Roma 45º Madrid Grecia Siria Irak Atena Damasc Lisabona Spania Cipru 30º M a Liban Portugalia r e a Ierusalim Alger Israel Tunis M e n ă Iordania Malta d i t e r a Rabat Algeria Tripoli Tunisia Cairo Arabia Saudită Maroc Libia Egipt 0º Libia 15º 30º Fig. 2. Harta fizică a Europei

în fluviul Dunărea, apoi, pe o distanţă de circa 1 km, graniţa trece pe Dunăre (fig. 1). Fronti- era cu Ucraina se desfăşoară predominant pe uscat şi doar un sector mic – pe fluviul Nistru.

1. Identifică pe Harta fizică (fig. 3) punctele extreme ale teritoriului Republicii Moldova. 2. Studiind textul ce urmează şi tabelul 1, identifică principalele caracteristici ale poziţiei fizico-geografice a ţării şi consecinţele acestora.

Republica Moldova este situată la distanţe aproximativ egale de Ecuator şi de Polul Nord, în zona termică temperată. Această poziţie determină caracterul climei temperate,

7 P Naslavcea o 8 BRICENI d ei de Nord Criva oldov i & ul M &ăLQDU diş ş

Po &LXKXU &XEROWD SOROCA u 5 P l o 350 m d P $ D. Vădeni i o ş d Câmpia Bălţilor u l o L. Costești- , N Stânca 339 m 5 l Prutului de Mijloc BĂLŢI D. Rădoaia i i s Câmpia Dealurile t e r 1 Ciulucurilor i 2 349 m u 388 m D. Rediul l D. Măgura u i P $ 0 407 m o d Onești ORHEI D. Veveriţa iş u 429 m l Bâc C Ichel D. Bălăneşti o Æ d r C i â l o CHIŞINĂU m r p ia 1 Bâc N i TIGHINA s tr u lu i TIRASPOL In , Cogâlnic fe r io /(*(1'Ĉ r $ e i d Frontiera de stat d o v e S u o l d Râuri M a Lacuri i p Palanca Localităţi m /LPDQXO â 1LVWUXOXL 301m C Puncte extreme D. Lărguţa Altitudinea reliefului < 100 m $ 1 100–200 m &RJkOQLF Colinele , 200–300 m Tigheciului $ 300–400 m Câmpia Ialpugului 5 CAHUL 400–500 m L. Manta & 500–1 000 m 8 L. Sasâc > 1 000 m (Cunduc) L. Beleu /,DOSXJ Giurgiulești Marea Neagră D 01020406080km QăUH 'X 'XQăUHD

Fig. 3. Harta fizică a Republicii Moldova cu alternarea celor patru anotimpuri şi ritmicitatea co- respunzătoare componentelor naturii şi unor activităţi ESTE BINE SĂ ŞTII umane (în agricultură, construcţii, turism ş.a.). La rândul Republica Moldova este său, clima influenţează asupra reliefului, a apelor şi con- situată la aproximativ ace- diţionează formarea zonelor naturale de silvostepă şi de leaşi latitudini ca şi Elveţia, stepă. Faţă de meridianul 0° (Greenwich), teritoriul ţării nordul Italiei, iar Chişinăul – ca şi Budapesta sau Berna. este situat în emisfera estică.

8 Ora oficială a Republicii Moldova este cu două ore mai timpurie decât cea universală (ora Greenwich, Lon- ESTE BINE SĂ ŞTII I 00 dra). De exemplu, când la Chişinău este ora 12 , la Lon- Centrul geografic al Re- dra este 1000. În acelaşi fus orar se află România, Ucraina, publicii Moldova cores- Belarus, Finlanda, Bulgaria, Grecia şi alte ţări. punde satului Oneşti (raionul Străşeni), fiind 2 POZIŢIA ÎN RAPORT CU UNITĂŢILE GEOGRAFI localizat în valea râului CE. Poziţia fizico-geografică a Republicii Moldova faţă Ichel (fig. 4). Are coordonatele geografice 47° 17’ de marile unităţi geografice are un şir de caracteristici. lat. N şi 28° 33’ long. E. (Analizează tabelul 1.)

Tabelul 1. Poziţia Republicii Moldova în raport cu unităţile geografice învecinate Localizarea teritoriului Unele consecinţe ale poziţiei fizico-geografice În sud-vestul Câmpiei Europei de Pătrunderea frecventă dinspre est a maselor de aer Est temperat-continental, iar dinspre nord – a aerului arctic rece

În apropiere de Munţii Carpaţi Modificarea deplasării şi a caracterului maselor de POZIŢIA FIZICO-GEOGRAFICĂ, STRUCTURA GEOLOGICĂ ŞI RELIEFUL aer dinspre vest şi nord-vest; creşterea cantităţii de precipitaţii atmosferice La o distanţă de circa 2 000–3 000 km Pătrunderea spre est a maselor de aer oceanic de Oceanul Atlantic umed, dar cu o influenţă mai redusă comparativ cu ţărmul oceanului În apropiere de Marea Neagră şi de Pătrunderea aerului maritim cald şi umed, care Marea Mediterană favorizează căderea precipitaţiilor atmosferice La contactul a trei zone biogeogra- Diversitatea lumii organice (specii de păduri de fice: central-europeană, eurasiatică, foioase, de stepă, de vegetaţie xerofită cu frunza mediteraneeană aspră) şi a solurilor

Fig. 4. Satul Oneşti, raionul Străşeni – centrul geografic al Republicii Moldova

9 Fig. 5. Nistrul în apropiere de punctul extrem de nord – satul Naslavcea, raionul Ocniţa. În limitele ţării, lungimea fluviului constituie 660 km.

Astfel, poziţia fizico-geografică determină caracteristicile climei, vegetaţiei, lumii animale şi ale solului. În ansamblu, poziţia fizico-geografică a Republicii Moldova creează condiţii naturale favorabile pentru activitatea umană.

EVALUEAZĂ, APLICĂ, CREEAZĂ

1 Înscrie pe harta-contur numele state- 4 Completează pe caiet grila „Moldova”. lor vecine, denumirile punctelor ex- 7 1. Ţară vecină cu Re- treme ale teritoriului ţării noastre, ale 6 publica Moldova. râurilor de la frontieră, ale capitalei şi 1 3 2. Centru geogra- ale localităţii natale. fic al teritoriului 2 ţării. Determină: a) latitudinea geografică 2 4 5 3, 6, 7. Puncte ex- a punctelor extreme de nord şi de MOLDOVA sud ale ţării; b) longitudinea geogra- treme. fică a punctelor extreme de vest şi de 4. Fluviu pe care est ale ţării. Aplică rețeaua de grade trece frontiera de a Hărţii fizice fig.( 3). sud-vest a ţării. 5. Raion pe terito- 3 Calculează întinderea teritoriului ţă- riul căruia este situ- rii de la Naslavcea până la Giurgiu- at un punct extrem. leşti în grade şi în kilometri. Aplică reţeaua de grade şi scara Hărţii fizice 5 * Alcătuieşte o prezentare (electronică (fig. 3). ori pe poster) pe tema: „Influenţa po- ziţiei fizico-geografice a ţării asupra naturii şi a activităţii populaţiei”.

10 TEMA 2 UNITĂŢILE STRUCTURALE

1. Aminteşte-ţi ce reprezintă o platformă, un scut şi o regiune de orogen. 2. Află, din textul de mai jos, ce unităţi structurale stau la baza teritoriului ţării noastre. Identifică poziţia lor pe hartă (fig. 7).

1 NOŢIUNI GENERALE. Unităţile structurale sunt părţi ale scoarţei terestre cu o alcătuire şi o evoluţie geologică TERMENI-CHEIE relativ omogenă. Ele reprezintă suportul reliefului actual şi determină specificul dezvoltării acestuia. Platformă – porţiune rigidă şi relativ stabilă a Pe continente se deosebesc două tipuri majore de scoarţei terestre, alcătu- unităţi structurale: de platformă (pentru care este carac- ită dintr-un fundament teristic un relief mai puţin fragmentat, de câmpii şi de de roci cristaline, peste podişuri) şi de orogen (cu un relief mai fragmentat, de care se suprapune (sau nu) o cuvertură de roci regulă, muntos). sedimentare (etajul supe- La baza teritoriului ţării noastre stau două unităţi rior al platformei). structurale majore: Platforma Europei de Est şi Platfor- Scut – porţiune stabilă de ma Scitică. Platformele înregistrează mişcări lente de co- platformă, alcătuită numai din fundamentul cristalin borâre sau de ridicare. (roci magmatice şi metamorfice), care apare la su- 2 CARACTERIZAREA UNITĂŢILOR STRUCTURALE. prafaţă, iar în unele cazuri Cea mai mare parte a teritoriului Republicii Moldova este este acoperit de o cuvertu- ră sedimentară subţire. localizată la marginea de sud-vest a Platformei Europei

Fig. 6. Afloriment de roci cristaline ale Scutului Cristalin Ucrainean în cariera din apropierea satului Cosăuţi, raionul Soroca

11 25 0 25 km TERMENI-CHEIE Scutul Cristalin Ucrainean Soroca P la t fo r m a Fractură tectonică – M o ld o v e n e a s c ă ruptură, în plan verti- Bălţi cal sau oblic, a scoarţei Rezina terestre, determinată de mişcări cu direcţii diferi- Orhei te ale acesteia.

Ungheni Chişinău /(*(1'Ĉ Hânceşti Tighina

Unităţi structurale Căuşeni Platforma Moldovenească Platforma Scitică Scutul Cristalin Ucrainean Comrat

Fracturi tectonice: Depresiuni tectonice 1 – Ştefăneşti-Visoca Cahul Precarpatică 2 – Răuţel Taraclia 3 – Vadul lui Vodă Predobrogeană 4 – a Nistrului S c i t i c ă 5 – a Botnei P l a t f o r m a a Mării Negre 6 – Baimaclia Fig. 8. Strate de gresie formate în Prote- Fig. 7. Harta tectonică rozoic (satul Egoreni, raionul Soroca) de Est. Aceasta cuprinde, în limitele ţării, două unităţi distincte: Scutul Cristalin Ucrainean şi Platforma Moldovenească. Scutul Cristalin Ucrainean ocupă o fâşie îngustă în partea de nord-est, fiind delimitat de Platforma Moldovenească prin fractura tectonică a Nistrului (fig. 7). Scutul s-a format în cele mai vechi ere geologice: arhaică şi proterozoică. (Identifică vârsta Scutului Cristalin Ucrainean după tabelul 2.) Rocile scutului apar la suprafaţă în valea fluviului Nistru lângă satul Cosăuţi, în amonte de oraşul Soroca (fig. 6). Platforma Moldovenească se extinde de la extremitatea de nord a ţării până la fractura tectonică Baimaclia în sud (fig. 7). Ea are un fundament din roci cristaline magmatice şi metamorfice (granit, gnaise, şisturi cristaline ş.a.) cu o vârstă de circa 2,6 miliarde de ani, acoperit de o cuvertură sedimentară. Fundamentul platformei coboară de la nord-est spre sud-vest, iar grosimea cuverturii sedimentare creşte de la nord spre sud. Rocile sedimentare ale acesteia – gresii (fig. 8), argile, calcare, marne, nisipuri ş.a. – s-au acumulat în urma numeroaselor coborâri ale teritoriului sub apele mării (fig. 9 şi tab. 2). Platforma Scitică are un fundament alcătuit din șisturi cristaline mai vechi decât Pa- leozoicul. Fundamentul este acoperit de roci sedimentare acumulate în erele paleozoică şi îndeosebi în cele mezozoică şi neozoică (fig. 9). Grosimea cuverturii sedimentare vari- ază de la 500 la peste 2 000 m.

12 Platforma Moldovenească Platforma Scitică I l

A ăut B

m âul Cogâlnic R Râul Bâc Râul Nistru Râul R

250 Râul Ialpug 0 Râul Cahu –250 –500 Cuaternar –1 000 Neogen Paleogen Mezozoic

–2 000 Paleozoic Arhaic-proterozoic

Fig. 9. Profilul geologic pe linia Otaci (A)–Giurgiuleşti (B)

Analizând figura 9 şi tabelul 2, determină: a) în ce perioade geologice s-au format Platforma Moldovenească şi Platforma Scitică; b) ce grosimi au stratele de roci de POZIŢIA FIZICO-GEOGRAFICĂ, STRUCTURA GEOLOGICĂ ŞI RELIEFUL diferită vârstă.

Tabelul 2. Scara geocronologică şi depozitele de roci Vârsta, Era Perioada mil. ani Roci şi depozite Depozite aluviale (pietriş, nisipuri) Cuaternară circa 0,8 şi loess

Depozite marine (calcare, argile, Neozoică (cainozoică) nisipuri, marnă, ghips ş.a.); Neogenă circa 25 la sfârşitul perioadei – depozite aluviale (pietriş, argile, nisipuri)

Paleogenă circa 65 Argile, nisipuri, calcare ş.a.

Marnă şi calcare cu concreţiuni de Cretacică circa 136 silex (cremene), cretă, nisipuri ş.a.

Mezozoică Jurasică circa 200 Gresii, argile, calcare, marnă ş.a. Triasică circa 230

circa Paleozoică 570–230 Calcare, argile, ghips ş.a.

circa Arhaică şi Gnaise, şisturi cristaline, granit, proterozoică 3 000– 570 gresii ş.a.

13 Identifică pe Harta tectonică (fig. 7) depresiu- TERMENI-CHEIE nile tectonice menţionate în textul de mai jos. Regiune de orogen – regi- Mişcările diferenţiate ale scoarţei terestre din Mezo- une instabilă a scoarţei zoic şi Neozoic au contribuit la formarea în cadrul plat- terestre care, în urma formelor a unor depresiuni tectonice – regiuni mai unor mişcări tectonice intense, se transformă adâncite, comparativ cu cele din jur, în care se înregis- într-un lanţ muntos. trează creşterea grosimii cuverturii sedimentare. Aceste mişcări diferenţiate sunt generate predominant de presiunea exercitată asupra marginii platfor- ESTE BINE SĂ ŞTII melor de regiunile de orogen vecine. Ele contribuie la apariţia unor fracturi în scoarţa terestră şi determină Gresia de Cosăuţi este una dintre cele mai vechi specificul repartiţiei substanţelor minerale utile şi for- roci sedimentare, fiind marea reliefului actual. alcătuită din cuarţ şi alte În concluzie, constatăm că situarea teritoriului Re- minerale. Ea s-a format publicii Moldova pe cele două platforme determină acum 670–590 milioane de ani prin sedimenta- specificul evoluţiei şi al structurii geologice a teritoriu- rea şi cimentarea materi- lui, precum şi formarea unui relief slab fragmentat de alului erodat de pe Scutul câmpie şi podiş. Cristalin Ucrainean. Este un material de construc- ţie cu utilizări diverse.

EVALUEAZĂ, APLICĂ, CREEAZĂ

1 Explică deosebirea dintre unităţile care se află la baza teritoriului Repu- structurale platformă şi regiune de blicii Moldova. orogen. Structurează răspunsul pe ca- 3 Identifică fracturile tectonice pe terito- iet după următorul model: riul ţării, analizând Harta tectonică (fig. 7). Regiune Platformă Criterii de orogen 4 Explică ce importanţă are cunoaşte- Rocile rea structurii scoarţei terestre pentru viaţa şi activitatea umană. Dinamica Relieful 5 * Alcătuieşte o prezentare (electroni- că ori pe poster) pe tema: „Unităţile 2 Înscrie pe harta-contur denumirile structurale ale teritoriului Republicii geografice ale unităţilor structurale Moldova”.

14 TEMA 3 EVOLUŢIA ŞI STRUCTURA GEOLOGICĂ A TERITORIULUI

1. Expune-ţi opinia privind importanţa cunoaşterii trecutului geologic al teritoriului ţării noastre. 2. Ce roci şi minerale ai observat în localitatea natală? Pentru ce se utilizează ele? Prin ce se deosebesc rocile de minerale?

1 CARACTERISTICI GENERALE. Deschiderile de roci (aflorimentele), care apar la supra- faţă practic în fiecare localitate din ţară, sunt o dovadă a trecutului geologic îndelungat. Cunoaşterea rocilor este importantă, întrucât ele constituie baza teritoriului şi suportul pentru alte componente ale naturii. Unele roci şi minerale sunt utilizate de către om în diverse scopuri, fiind numite substanţe minerale utile. Structura geologică a teritoriului ţării cuprinde o gamă largă de roci de vârste diferite. Ele s-au format ca rezultat al evoluţiei geologice a acestui spaţiu pe parcursul a circa 3 miliarde de ani, începând din era arhaică şi continuând în era neozoică (tab. 2). În perioadele când teritoriul era acoperit de mare, se acumulau depozite de roci marine (gresii, calcare, marne, argile, nisipuri ş.a.). În condiţii de uscat, aceste roci erau erodate, transportate şi depozitate în sectoarele de relief mai joase.

Studiind textul ce urmează, tabelul 2 şi harta din figura 11, identifică rocileş i ză- cămintele care s-au format în diferite ere geologice.

2 ROCI DE VÂRSTĂ ARHAICĂ ŞI PROTEROZOICĂ. Cele mai vechi roci s-au format în Arhaic şi până la mijlocul Proterozoicului, ca urmare a unor procese vulcanice active. Ele sunt reprezentate de roci cristaline de origine magmatică (de exemplu, granit) şi meta- morfică (gnaise, şisturi cristaline). Aceste roci alcătuiesc Scutul Cristalin Ucrainean şi fundamentul Platformei Moldoveneşti. Ele apar la suprafaţă în nord-estul ţării, în valea fluviului Nistru (fig. 10). Peste rocile cristaline se suprapun depozitele cuverturii sedimentare a platformelor. Baza cuverturii sedimentare a Platformei Moldoveneşti este constituită din gresii şi argile, acumulate la sfârşitul Proterozoicului, în condiţii maritime. Ele sunt dez- golite în valea Nistrului, de la satul Naslavcea şi până la oraşul Camenca. Rocile de această vârstă sunt valorificate în câteva zăcăminte: la Cosăuţi (raionul So- roca) – granit, gnaise, şisturi cristaline şi gresii; la Egoreni (raionul Soroca) şi Vălcineţ

15 ESTE BINE SĂ ŞTII Gnaisul este o rocă metamorfică, alcătui- tă din granule de cuarţ şi Râbnița alte minerale, cu o textu- ră dungată. În zăcămân- tul de la Cosăuţi, gnaisul este de culoare roşie, roşiatică-cenuşie şi roz.

În depozitele de argile de lângă oraşul Otaci (raionul Ocniţa), formate Hâncești acum 650-600 milioane de ani, au fost găsite cele mai vechi urme de orga- /(*(1'Ĉ nisme de pe teritoriul Vârsta rocilor Republicii Moldova – Neogenul târziu alge marine, care repre- zintă „prima filă” a vieţii pe acest teritoriu.

Fig. 10. Harta geologică

(raionul Ocniţa) – gresii. Rocile extrase au duritate şi rezistenţă sporită şi se utilizează ca materiale de construcţie, pentru confecţionarea monumentelor ş.a. (Identifică aceste ză- căminte pe harta din figura 11.)

3 ROCI DE VÂRSTĂ PALEOZOICĂ. În Paleozoic teritoriul a evoluat, în majoritatea sa, în condiţii de uscat. La începutul acestei ere teritoriul reprezenta o câmpie vastă, dar fără viaţă, întrucât încă nu existau plante şi animale de uscat. Rocile mai vechi erau dezagre- gate şi erodate de factorii exogeni. Torentele de apă transportau materialul erodat în mările înconjurătoare. La mijlocul Paleozoicului sudul teritoriului s-a scufundat şi, în condiţii maritime, s-au acumulat calcare, argile, ghips şi alte roci, care pun începutul formării cuverturii sedimentare a Platformei Scitice. Aceste depozite se află la adâncimi de 1 000–3 000 m şi as- tăzi nu ies la zi.

4 ROCI DE VÂRSTĂ MEZOZOICĂ. În cea mai mare parte a erei mezozoice, teritoriul s-a dezvoltat în condiţii de uscat, cu excepția extremităţii sudice, care era acoperită de mare. Aici s-au format depozite marine cu grosime mare (de 2 000–2 500 m): gresii, argile, calcare ş.a., care se află la adâncimi mari. La sfârşitul perioadei cretacice, marea aco- peră aproape tot teritoriul şi, în condiţiile unei clime calde, se acumulează depozite ma-

16 Naslavcea Codreni Ocniţa Vălcineţ ESTE BINE SĂ ŞTII I Beleavinţi Drepcăuţi Criva Gordineşti Cosăuţi În era mezozoică aveau Feteşti Egoreni Camenca Brânzeni Drochia o răspândire largă, in- Râşcani Sănătăuca Floreşti Gvozdova clusiv pe teritoriul ţării Lipceni Hârjău Duruitoarea Alexăndreni Cobani noastre, nişte animale Rezina Râbniţa Balatina Saharna Ghidirim de dimensiuni gigantice, dintre care cei mai mari Nicolaevca erau dinozaurii. Unele Nouă Hârbovăţ Brăneşti Maşcăuţi animale atingeau o lun- Micăuţi Cricova Grigoriopol Goian gime de 20–30 m şi o Ghidighici Speia Chişinău greutate de 50 tone. Bubuieci Mălăieşti Cobusca Ele trăiau atât pe uscat, Mileştii Mici /(*(1'Ĉ Varniţa Sucleia cât şi în mediul marin; Zăcăminte unele erau chiar zbură- Calcare pentru blocuri toare. Se presupune că Calcare pentru piatră brută apariţia lor a fost deter- Calcare pentru industria cimentului Comrat Cărbune minată de prezenţa pe

Gaze naturale POZIŢIA FIZICO-GEOGRAFICĂ, STRUCTURA GEOLOGICĂ ŞI RELIEFUL Argile pentru cărămidă şi ţiglă Victorovca uscat a vegetaţiei foarte Argile pentru ceramică Ceadâr-Lunga Petrol Nisipuri pentru construcţii Ghips bogate, care asigura din Nisipuri cuarţoase Cahul Diatomit plin hrana acestor ani- Vulcăneşti Tripoli male erbivore, dar erau Gresii Văleni şi specii carnivore. Către Etulia Roci cristaline sfârşitul Mezozoicului, dinozaurii au dispărut. Fig. 11. Harta zăcămintelor rine, în special calcare, marnă şi cretă (de aici provine şi denumirea perioadei). În cadrul acestor depozite se întâlnesc şi concreţiuni de silex (cremene), o rocă dură, care în Epoca de Piatră era folosită de către strămoşii noştri pentru unelte de muncă şi de luptă. Aces- tea ies la suprafaţă în valea Nistrului, de la Naslavcea până la Camenca (fig. 12), şi în valea Prutului, de la Criva până la gura râului Racovăţ (fig. 10).

Fig.12. Aflorimentul calcarelor cretacice şi neogene în „Râpa lui Bechir”, în aval de oraşul Soroca

17 ESTE BINE SĂ ŞTII La mijlocul perioadei neogene, acum 15 milioane de ani, s-a produs extinderea spre nord a Mării Sar maţiene, care a acoperit o parte din sud-estul Euro- pei. În condiţii de climă tropicală şi mare puţin adâncă, s-a dezvoltat o lu- Fig.13. Schelet de dinoteriu gigantic me organică bogată (alge, meduze, corali, peşti ş.a.) şi 5 ROCILE DE VÂRSTĂ NEOZOICĂ au cea mai largă răs- s-au acumulat depozite de pândire pe teritoriul ţării. În perioada paleogenă, teri- calcare, nisipuri, argile ş.a. toriul s-a dezvoltat în condiţii continentale şi doar în ju- Pe teritoriul ţării noastre mătatea sudică a avut loc o înaintare a mării. Ca rezultat, au fost găsite câteva frag- s-au acumulat argile, calcare şi alte roci (tab. 2). mente ale scheletului de Cel mai mare rol în formarea reliefului şi a peisajelor geo dinoteriu gigantic – ma- grafice, în ansamblu, revine rocilor de vârstă neogenă, acu- mifer fosil înrudit cu elefantul actual, care a apă- mulate în condiţii predominant maritime, cu climă tropica- rut acum circa 20 milioane lă. La începutul Neogenului nordul teritoriului a fost acoperit de ani şi a dispărut com- de mare şi s-au format depozite de argile nisipoase, marnă, plet circa 2 milioane de ani calcare şi ghips, care apar la suprafaţă mai ales în valea râ- în urmă. Dinoterii erau ani- ului Prut şi în văile unor afluenţi ai acestuia (fig. 10). Astfel, male erbivore şi atingeau o pe teritoriul de azi al satelor Criva şi Drepcăuţi (raionul Bri- masă de 6–7 tone. La Mu- ceni) s-au acumulat depozite mari de ghips, iar în bazinele zeul Naţional de Etnogra- afluenţilor Larga, Vilia, Draghişte, Racovăţ, Ciuhur şi Camen- fie şi Istorie Naturală din Chişinău este expus sche- ca – calcar recifal (fig. 14) şi argile. La mijlocul perioadei neo letul unui dinoteriu desco- gene, Marea Sarmaţiană a acoperit întreg teritoriul de azi al perit în anul 1966 lângă sa- ţării, acumulându-se depozite de argile, nisipuri şi calcare. tul Pripiceni-Răzeşi, raionul Azi, acestea sunt folosite ca blocuri la construirea clădirilor, Rezina (fig. 13). ca piatră pentru fundamente, la acoperirea drumurilor etc.

Fig. 14. Recif calcaros în valea râului Draghişte (satul Feteşti, raionul Edineţ)

18 Acum circa 4-5 milioane de ani, partea de sud a teritoriului a fost acoperită de Marea Ponţiană, unde s-au ESTE BINE SĂ ŞTII I sedimentat calcare, nisipuri şi argile. Cealaltă parte a Cărbunele brun din teritoriului se dezvolta în condiţii continentale, acumu- sud-vestul ţării s-a format lându-se roci aluviale (pietriş, nisipuri). Clima caldă şi în perioada neogenă, umedă favoriza dezvoltarea unei vegetaţii bogate, repre- prin sedimentarea restu- zentate de magnolii, chiparoşi, fagi şi alte specii. Fauna rilor organice (în speci- era foarte variată: rinoceri, girafe, struţi, antilope, ele- al de plante arboricole), fanţi, vulpi, diverse reptile ş.a. În perioada neogenă, în în lagune şi lacuri, în con- diţiile de climă caldă şi extremitatea de sud-vest a teritoriului s-au format mici umedă. Cărbunii zac la depozite de cărbune brun, petrol şi gaze naturale. Actu- adâncimi de circa 400– almente, aici se extrag gaze naturale şi petrol. 650 m şi sunt de calitate Cele mai tinere depozite aparţin Cuaternarului, fiind inferioară. reprezentate de roci sedimentare aluviale: pietriş, nisipuri Petrolul şi gazele ş.a. O largă răspândire au şi depozitele de loess – rocă se- naturale s-au format din dimentară detritică, prăfoasă, de culoare gălbuie. Ea s-a resturi de microorganis- format în condiţii continentale, în perioadele cu climă rece me, în condiţii natura-

şi uscată, însoţită de vânturi puternice. Asemenea condiții le similare. Vârsta lor este POZIŢIA FIZICO-GEOGRAFICĂ, STRUCTURA GEOLOGICĂ ŞI RELIEFUL climatice erau specifice perioadelor când la nord de terito- mult mai veche, compa- riul actual al ţării noastre se formau calote glaciare imense. rativ cu cea a rocilor în care ele se găsesc, for- Prin urmare, la alcătuirea teritoriului participă o diver- mate în perioada neo- sitate mare de roci (ca origine şi vârstă), care contribuie genă. Aceste substanţe la dezvoltarea proceselor de modelare şi la diferenţierea „au migrat” prin fisuri- formelor de relief. Unele roci sunt utilizate de către om ca le din scoarţa terestră, materiale de construcţie şi în alte scopuri. Însă extragerea din stratele mai vechi şi nechibzuită a substanţelor minerale utile poate avea con- adânci spre cele de la suprafaţă. Adâncimea secinţe negative pentru natură, de aceea este necesară o depozitelor explorate valorificare durabilă a lor, ţinând cont nu doar de necesi- este de 400–700 m. tăţile generației actuale, dar şi ale celor viitoare.

EVALUEAZĂ, APLICĂ, CREEAZĂ

1 Aminteşte-ţi, din cele studiate la substanţe minerale utile din localita- istorie, care au fost primele roci folo- tea natală. site de către omul primitiv în acţiuni- 4 Inaugurează cu colegii în gimnaziul/ le de dobândire a hranei. liceul vostru o expoziţie pe tema: 2 Identifică vârsta rocilor care apar la „Mineralele şi rocile din localitate”. suprafaţă pe teritoriul raionului vos- 5 * Alcătuieşte o prezentare (electro- tru, studiind Harta geologică (fig. 10). nică ori pe poster) pe tema: „Evolu- 3 Elaborează un proiect despre ţia geologică a teritoriului Republicii posibilităţile folosirii diferitor Moldova”.

19 TEMA 4 CARACTERIZAREA GENERALĂ A RELIEFULUI

1. Aminteşte-ţi: a) ce se numeşte relief; b) ce câmpii şi podişuri din Eurasia cunoşti. 2. Studiind textul de mai jos, identifică exemple ce reflectă importanţa reliefului pentru componentele naturii şi pentru activitatea umană.

1 UNITĂŢILE MARI DE RELIEF. În cadrul Câmpiei Europei de Est, unde este situată şi ţara noastră, se întâlnesc diferite unităţi şi forme de relief. Spaţiul dintre râurile Nistru şi Prut se încadrează în Podişul Moldovei, care se extinde de la Carpaţii Orientali în vest până la Nistru în est. În partea stângă a Nistrului ajung ramurile de sud-vest ale Podişului Podoliei. Pe toată întinderea acestor unităţi mari de relief se întâlnesc diferite forme de relief: podişuri, câmpii, dealuri (fig. 15), coline ş.a.

TERMENI-CHEIE

Unitate de relief – teritoriu care se delimitează de alte regiuni înconju- rătoare printr-un ansamblu de forme de relief şi caracteristici comune: poziţia geografică, altitudinea, evoluţia, procesele de modelare (Podişul Nistrului, Colinele Ti- gheciului, Câmpia Mol- dovei de Sud ş.a.). Formă de relief – înfăţi- şarea concretă a suprafe- ţei terestre, cu o anumită omogenitate a aspectului, a alcătuirii geologice şi a proceselor de modelare (deal, vale, şes, rave- nă ş.a.). Fig. 15. Dealul Măgura (altitudinea 388 m)

20 2 ALTITUDINEA ABSOLUTĂ a teritoriului variază de la 2 până la 429 m. În câmpii, altitudinea absolută a reliefu- TERMENI-CHEIE I lui este mică, de la 50–100 m până la 200–250 m, iar în podişuri şi dealuri atinge valori mai mari, de 250–350 m. Deal – formă pozitivă de relief cu altitudini Valori maxime, de 400–429 m, sunt în Podişul Codrilor. de circa 300–600 m, Altitudinea medie a teritoriului Republicii Moldova este mai mică decât muntele de 147 m. şi mai mare decât colina, Relieful influenţează elementele climatice: odată cu sectoare de versanţi povârniţi, formată, în ţara cu creşterea altitudinii, scade temperatura aerului şi noastră, prin erodare. creşte cantitatea de precipitaţii. Acest lucru, la rân- Colină – culme alungi- dul său, are impact asupra vegetaţiei, lumii animale tă şi îngustă (mai mică şi a solurilor. Înclinarea generală a teritoriului ţării de decât dealul), cu altitu- la nord-vest spre sud-est determină şi direcţia predo- dini de 200–500 m, ver- minantă a râurilor, a văilor fluviale şi a orizonturilor de sanţi puternic înclinaţi, ape subterane. ale cărei altitudini coboară treptat în sensul curgerii râurilor care o

încadrează. POZIŢIA FIZICO-GEOGRAFICĂ, STRUCTURA GEOLOGICĂ ŞI RELIEFUL Identifică pe Harta fizică (fig. 3) poziţia celor mai înalte dealuri de pe teritoriul ţării, indicate în figura 16. Înscrie denumirile lor pe harta- contur. RECORDURI

Dealul Bălăneşti – locul cu cea mai mare altitudi- m ne de pe teritoriul Repu- 429 407 400 388 blicii Moldova – 429 m, 350 349 339 301 situat în Podişul Codrilor, 300 în apropiere de satul Bălă- neşti, raionul Nisporeni. 200 Lunca Nistrului – locul 100 cu cea mai mică altitudine de pe teritoriul Republicii 0 Bălăneşti VeveriţaMăguraVădeniRediulRădoaia Lărguţa Moldova – 2 m, situat pe teritoriul satului Palanca, Fig. 16. Cele mai înalte dealuri din Republica Moldova raionul Ştefan-Vodă.

3 FRAGMENTAREA RELIEFULUI. O caracteristi- TERMENI-CHEIE că importantă a reliefului este fragmentarea lui de numeroase văi, vâlcele, ravene, rezultate din acţiunea Fragmentare a reliefu- cursurilor de apă (râuri, pâraie), a apelor subterane, lui – grad de fărâmiţare a alunecărilor de teren şi a altor factori. Gradul de frag- (segmentare) orizonta- mentare este diferit de la un tip de relief la altul. Ast- lă şi verticală a reliefului fel, mai fragmentate sunt podişurile (Podişul Codrilor, unei regiuni de cursurile Podişul Nistrului [fig. 17 ]), care au şi o altitudine mai de apă, alunecările de teren, procesele carstice şi mare, dar şi unele câmpii (Câmpia lalpugului), deter- de alţi factori. minate, în special, de prezenţa rocilor uşor erodabile

21 Fig. 17. Relief fragmentat din Podişul Nistrului

(argile, loess ş.a.). Un grad minim de fragmentare are Câmpia Nistrului Inferior. ESTE BINE SĂ ŞTII Diversitatea reliefului, altitudinea şi fragmentarea Multe localităţi poartă acestuia influenţează în mod direct componentele na- nume generate de as- turii şi determină formarea unei varietăţi de peisaje geo- pectul reliefului: Hârtop grafice: de câmpie, de deal, de luncă ş.a. În acelaşi timp, (10 sate au acest nume), relieful predominant de podiş şi de câmpie favorizează Valea Mare (rn. Ungheni), Valea Adâncă (rn. Camen activitatea umană, îndeosebi cea agricolă. Astfel, pen- ca), Măgura (rn. Făleşti), tru agricultură sunt mai pretabile terenurile cu un grad Măgurele (rn. Ungheni), redus de înclinare şi de fragmentare. Sectoarele cu re- Găureni (rn. Nisporeni lief puternic fragmentat sunt nefavorabile pentru agri- şi rn. Ialoveni) etc. cultură, transporturi, construcţii.

EVALUEAZĂ, APLICĂ, CREEAZĂ

1 Explică deosebirea dintre noţiunile: relie fului are importanţă pentru pro- unitate de relief şi formă de relief. tecţia naturii şi activitatea umană”.

2 Determină coordonatele geografice 4 Enumeră cât mai multe exemple de ale Dealului Bălăneşti, aplicând reţeaua influenţă a altitudinii şi a fragmentă- de grade a Hărţii fizice fig.( 3). rii reliefului asupra activităţii umane. 5 * 3 Argumentează veridicitatea afirma- Alcătuieşte o prezentare (electroni- ţiei: „Cunoaşterea particularităţilor că ori pe poster) pe tema: „Relieful localităţii natale”.

22 TEMA 5 PROCESELE DE MODELARE A RELIEFULUI. PROCESELE ENDOGENE

1. Aminteşte-ţi factorii şi procesele ce determină formarea reliefului Terrei. 2. Enumeră regiunile din Eurasia unde se manifestă mişcări tectonice active.

Relieful actual al teritoriului Republicii Moldova s-a format în urma interacţiunii proceselor endogene şi a celor exogene. Procesele endogene sunt determinate de energia internă a Pă- mântului şi cuprind mişcările tectonice ale scoarţei terestre şi cutremurele de pământ (seismele).

1 MIŞCĂRILE TECTONICE. După vârstă şi rolul lor în formarea reliefului, se disting miş- cări tectonice vechi şi mişcări tectonice noi. Mişcările tectonice vechi se consideră mişcările care s-au produs până în perioada neogenă. Fiind foarte vechi, acestea au jucat un rol semnificativ doar în formarea unită- ţilor mari ale reliefului actual al teritoriului ţării. Mişcările tectonice noi se manifestă începând cu perioada neogenă şi continuă în prezent. Ele, deopotrivă cu procesele exogene, joacă un rol important în formarea şi diferenţierea principalelor unităţi de relief ale teritoriului ţării.

Studiind schema din figura 18 şi Harta tectonică (fig. 7), relatează despre tipurile de mişcări tectonice noi de pe teritoriul ţării şi consecinţele acestora.

Perioada Perioadele neogenă Retragerea bazinelor neogenă şi cuaternară Adâncirea albiilor maritime râurilor

De înălţare lentă a uscatului Începutul formării Formarea teraselor reliefului actual în văile râurilor MIŞCĂRI TECTONICE NOI Formarea fracturilor Regenerarea (Răuţel, fracturilor (a Nistrului) Vadul lui Vodă ş.a.) De fracturare a scoarţei terestre

În cuvertura sedimentară a platformei

Fig.18. Tipurile de mişcări tectonice noi și relieful

23 25 025 km Identifică specificul diferenţierii teritoriului ţă- Soroca rii în zone seismice, studiind textul ce urmează Bălţi şi Harta seismică (fig. 19). Rezina 6 7 Orhei Ungheni 2 CUTREMURELE DE PĂMÂNT. Teritoriul Republicii Chişinău Moldova este situat în apropierea Orogenului Carpatic, Tighina Hânceşti unitate structurală instabilă, supusă unor mişcări tecto- Căuşeni nice intense. Aceste mişcări provoacă cutremure de pă- Comrat Zonele seismice 8 mânt, care îşi au focarul la adâncime în Munţii Carpaţi, în 6 grade Taraclia judeţul Vrancea din România. Cutremurele sunt genera- 7 grade Cahul te de tensiunea care apare în procesul de scufundare a 8 grade marginii Platformei Europei de Est sub Orogenul Carpa- Fig. 19. Harta seismică tic. Teritoriul ţării noastre se află într-o zonă în care sunt posibile seisme puternice, cu o intensitate de până la 8 grade, conform unei scări de 12 grade (fig. 19). ESTE BINE SĂ ŞTII Cutremurele de pământ, de rând cu alţi factori, de- Cele mai puternice cutre termină activizarea periodică a alunecărilor de teren, mure de pământ din ulti a surpărilor, rostogolirilor şi a altor procese de mode- mul secol, pe teritoriul lare a reliefului, precum şi modificarea albiilor râurilor Republicii Moldova, s-au produs la 10 noiembrie etc. De asemenea, seismele provoacă pierderi umane 1940 (cu o intensitate de şi materiale considerabile: distrugerea caselor de locuit 7,4 grade), la 4 martie 1977 ( fig. 20), a obiectivelor economice (fabrici, poduri, gazo- (7,2 grade), la 31 august ducte, căi ferate, drumuri) etc. 1986 (7,0–8,0 grade), la 30–31 mai 1990 (6,7 grade). Întrucât teritoriul ţării este situat într-o regiune seis mică activă, se impune aplicarea unor măsuri antiseis- mice în domeniul construcţiilor, precum şi informarea şi COMPORTAMENTE ÎN NATURĂ instruirea populaţiei referitor la comportamentul în timpul şi după declanşarea seismelor. În timpul seismului, în primul rând, păstrezi calmul. Dacă eşti surprins: a) în locuinţă/sală de cla să/loc public rămâi în în- căpere, dar te depărtezi de ferestre, mobilier, obiecte suspendate, căzătoare; te protejezi sub masă/bancă sau stai în cadrul uşii ori te ghemuieşti sub un pe- rete structural şi rezistent; b) în stradă te îndepăr- tezi de clădiri, de carosabil spre un loc liber şi sigur; c) în transport stai la locul tău până trece seismul, şi nu te îmbulzeşti spre ieşire. Fig. 20. Clădire din oraşul Chişinău avariată de seismul din 10 noiembrie 1940

24 25 025 km I Mălăieşti

Bălţi

Pârliţa Orhei

Chişinău Bărboieni Tighina

Constantineşti

Localităţi cu Cahul vulcani noroioşi Fig. 21. Con de vulcan noroios erodat (satul Bărboieni, raionul Nisporeni) Fig. 22. Harta vulcanilor noroioşi

De aceea fiecare trebuie să aibă o pregătire antiseismi- ESTE BINE SĂ ŞTII că. În acest scop, se elaborează un plan de acţiuni în familie, la scoală, la serviciu, pentru a face faţă unui seism. În ziua de 17 august 1974, în preajma satului Bărbo- POZIŢIA FIZICO-GEOGRAFICĂ, STRUCTURA GEOLOGICĂ ŞI RELIEFUL 3 VULCANII NOROIOŞI joacă un rol nesemnificativ în for- ieni (raionul Nisporeni), marea reliefului. Ei au conuri de dimensiuni mici, formate în văzul oamenilor se năş- tea un vulcan de noroi: pe de procese de expulzare a gazelor, a apei şi a noroiului din un câmp neted, pe neaş- partea superioară a scoarţei terestre. Craterul se caracteri- teptate, s-a format o movilă zează printr-o „fierbere” a materialului noroios în perioada cu înălţimea de circa 2,5 m. activă, care se scurge pe con asemenea lavei vulcanice. Vulcanul are un con mo- Pe teritoriul Republicii Moldova sunt cunoscute cinci bil, din fisuri ies la supra- areale de răspândire a vulcanilor noroioşi (fig. 22). Aceşti faţă şi curg în jos torenţi vulcani sunt localizaţi în zona fracturilor tectonice, ceea de masă de argilă de culoare gri-albăstruie. „Lava” ce explică activizarea erupţiilor în timpul şi în perioada se solidifică treptat şi se imediat următoare cutremurelor de pământ. acoperă cu fisuri (fig. 21).

EVALUEAZĂ, APLICĂ, CREEAZĂ

1 Explică care au fost consecinţele miş- seism acest grup s-ar afla într-o clădi- cărilor tectonice noi din perioadele re înaltă sau în stradă. neogenă şi cuaternară. 4 Elaborează un plan de acţiuni al fami- 2 Discută cu colegii despre consecinţele liei tale în scopul pregătirii pentru de- cutremurelor de pământ pentru com- clanşarea unui seism. ponentele naturii şi societatea umană. 5 * Alcătuieşte o prezentare (electronică 3 Descrie comportamentul adecvat al ori pe poster) pe tema: „Procesele en- conducătorului unui grup de copii, dogene de formare a reliefului Repu- dacă în momentul declanşării unui blicii Moldova”.

25 TEMA 6 PROCESELE EXOGENE

Aminte şte-ţi câteva exemple ce reflectă rolul energiei solare, al apeiş i al vân- tului în modelarea reliefului.

Procesele exogene se produc sub acţiunea energiei solare, a forţei gravitaţionale, a oscilaţiilor climatice, TERMENI-CHEIE a apei, a transformărilor chimice, a activităţii organisme- lor şi a activităţii umane. Pe teritoriul actual al Republi- Eroziune – proces de modelare a suprafeţei scoarţei cii Moldova, un rol deosebit în formarea reliefului revi- terestre prin redislocarea ne proceselor erozionale, gravitaţionale, fluviale şi carstice. particulelor de sol sau de rocă de ape curgătoare, 1 PROCESELE EROZIONALE au o răspândire largă gheţari, vânt, apa mării pe teritoriul ţării. Ele sunt condiţionate de caracterul sau a lacurilor. torenţial al ploilor, topirea bruscă a zăpezii primăvara, prezenţa unor roci moi (friabile) cum sunt loessul şi lutul, activitatea agricolă neraţională, despăduririle masive ş.a. Se deosebeşte eroziunea plană (de suprafaţă) şi eroziunea linia- ră (de adâncime). Eroziunea liniară determină formarea ravenelor (râpilor) (fig. 23), a vâl- celelor şi a altor forme de relief. Frecvenţa maximă a acestora se înregistrează în Câmpia Ialpugului, Podişul Codrilor, pe Colinele Tigheciului şi în Câmpia Prutului de Mijloc.

Fig. 23. Ravenă pe versantul stâng al lacului Cahul, lângă satul Etulia Nouă, UTA Găgăuzia (monument geologic)

26 I

a b Fig. 24. Hârtoape în Podişul Codrilor: a) satul Onişcani, raionul Călăraşi; b) satul Budăi, raionul Teleneşti

2 PROCESELE GRAVITAŢIONALE sunt determinate de POZIŢIA FIZICO-GEOGRAFICĂ, STRUCTURA GEOLOGICĂ ŞI RELIEFUL prezenţa unor văi cu versanţi alcătuiţi din roci cu anu- TERMENI-CHEIE mite proprietăţi. Cele mai reprezentative procese gra- vitaţionale pe teritoriul ţării sunt alunecările de teren. Alunecare de teren – Acestea se dezvoltă pe versanţii cu o înclinare de peste deplasarea naturală a 4–5o, constituiţi din succesiuni de strate de roci permea- maselor de roci pe o su- prafaţă înclinată, cu par- bile (nisipuri) şi impermeabile (argile, marnă). Factori im- ticiparea apei, sub acţiu- portanţi ce contribuie la declanşarea alunecărilor de te- nea variaţiilor bruşte ale ren sunt apele subterane, ploile abundente şi seismele. forţei de gravitaţie. Alunecările de teren se manifestă, îndeosebi în Podişul Codrilor, Podişul Nistrului, Dealurile Ciulucurilor, Coline- le Tigheciului, dar pot fi întâlnite şi în regiunile de câm- pie cu un grad ridicat de fragmentare (Câmpia Prutului de Mijloc ş.a.). Alunecările de teren cauzează mari pagube economiei, îndeosebi agriculturii, transporturilor, construcţiilor. COMPORTAMENTE ÎN NATURĂ Alunecările, în interacţiune cu procesele erozionale şi cele carstice, au creat forme specifice de relief, re- Discută cu colegii, prezentate prin depresiuni ovale sau circulare (în formă apoi argumentaţi im- de amfiteatru), numite hârtoape. Unele dintre acestea portanţa cunoaşterii pot avea un diametru de peste 4 km şi o adâncime de măsurilor de prevenire 100–250 m (fig. 24). şi de combatere a alune- Printre procesele de versant se înregistrează şi sur cărilor de teren pentru pările , care reprezintă deplasarea blocurilor de roci protecţia edificiilor, dure (calcare, gresii ş.a.) sub influenţa forţei de gravita- a căilor de comunicaţie ţie (fig. 25). Se manifestă mai intens în timpul cutremu- şi pentru agricultură. relor de pământ şi al dezgheţurilor de primăvară.

27 Fig. 25. Procese de surpare în defileul râului Racovăţ în apropiere de localitatea Brânzeni, raionul Edineţ

3 PROCESELE FLUVIALE. Dezvoltarea proceselor fluviale, într-o perioadă îndelungată, a contribuit la apariţia diferitor tipuri de văi şi a elementelor acestora (fig. 27).

ESTE BINE SĂ ŞTII Alunecările de teren vechi foarte active au format peisajul pitoresc numit „Suta de Movile” din Câmpia Prutului de Mijloc, menţionat pentru prima dată de către Dimitrie Can- temir în lucrarea „Descrie rea Moldovei” şi cercetat ştiinţific de geograful Ghe- Fig. 26. Defileul Răutului în aval de Orhei (sectorul Trebujeni – Măşcăuţi) orghe Năstase.

vale adâncă şi îngustă, cu ver- Valea fluviului Nistru în amonte Canion sanţi abrupţi şi în trepte de Dubăsari vale îngustă, cu versanţi abrupţi, for- Văile râurilor Draghişte, Racovăţ, Defileu mată, de regulă, în calcare, având Ciuhur ş.a., valea Răutului în aval

ALE fundul uneori ocupat integral de apă de Orhei (fig. 26) ş.a. V vale largă, cu versanţi relativ do- Văile râurilor Prut (în aval de Trape- moli, având fundul plat şi lunca Costeşti), Nistru (în aval de Dubă- zoidală bine dezvoltată sari), Cogâlnic, Ialpug ş.a. Fig. 27. Tipuri de văi fluviale

28 I

Fig. 28. Peştera în ghips „Emil Racoviţă” – monument al naturii protejat de stat. Secvenţe

4 PROCESELE CARSTICE se dezvoltă acolo unde există roci uşor solubile: calcare, ghips ş.a. Ele se manifestă atât la suprafaţa scoarţei terestre, cât şi în interiorul acesteia. În depozite-

le de calcare, cu o largă răspândire în regiunile de nord şi POZIŢIA FIZICO-GEOGRAFICĂ, STRUCTURA GEOLOGICĂ ŞI RELIEFUL centrală ale ţării, s-au format numeroase forme carstice – TERMENI-CHEIE peşteri şi grote. Dintre cele mai cunoscute sunt peştera de lângă satul Rudi (raionul Soroca), „Peştera Surprize- Proces carstic– proces lor” (de lângă oraşul Criuleni), peşterile din valea Răutului de dizolvare a rocilor so- (în aval de oraşul Orhei), grotele din văile râurilor Ciuhur, lubile (calcare, ghips ş.a.), Draghişte etc. În depozitele de ghips din preajma sate- de eroziune şi depunere a lor Criva şi Drepcăuţi din raionul Briceni s-a format una substanţelor dizolvate, ce conduce la formarea relie- dintre cele mai mari peşteri de ghips din Europa, cunos- fului carstic. cută sub numele de Peştera „Emil Racoviţă” (fig. 28).

EVALUEAZĂ, APLICĂ, CREEAZĂ

1 Argumentează veridicitatea afirmațiilor: 4 Trece pe caiet, apoi găseşte cores- a) Apa şi vântul sunt factori de mo- pondenţa dintre procesele de for- delare a reliefului. mare a reliefului şi formele de relief, b) Relieful este un rezultat al interac- unindu-le cu săgeţi. ţiunii permanente a proceselor en- Procesele erozionale Canion dogene şi a celor exogene. Procesele gravitaţionale Peşteră 2 Observă, în natură, care dintre procesele Procesele carstice Ravenă exogene şi formele de relief corespunză- Procesele fluviale Hârtop toare sunt frecvente în localitatea natală. 5 * Alcătuieşte o prezentare (electro- 3 Proiectează cât mai multe măsuri de nică ori pe poster) pe tema: „Proce- prevenire şi de combatere a alunecări- sele exogene de formare a reliefului lor de teren. Republicii Moldova”.

29 TEMA 7 UNITĂŢILE DE RELIEF

1. Enumeră formele de relief care se întâlnesc pe teritoriul ţării noastre. 2. Distinge deosebirea dintre noţiunile „formă de relief” şi „unitate de relief”, studiind textul de mai jos şi Harta fizică (fig. 3).

1 CLASIFICAREA UNITĂŢILOR DE RELIEF. Relieful teritoriului ţării este reprezentat de variate forme, apărute în urma interacţiunii proceselor endogene şi a celor exogene. Uni- tăţile de relief se deosebesc după: specificul genezei, altitudine, gradul de fragmentare, par- ticularităţile proceselor de modelare etc. Ca rezultat al interacţiunii dintre structura geolo- gică şi caracterul proceselor de modelare, s-au diferenţiat următoarele categorii de relief: podişuri fragmentate (Podişul Codrilor, Podişul Moldovei de Nord, Podişul Nistru- lui, Colinele Tigheciului, Podişul Podoliei); dealuri sub formă de măguri (Dealurile Ciulucurilor); câmpii deluroase (Câmpia Bălţilor, Câmpia Prutului de Mijloc, Câmpia Moldovei de Sud); câmpii fluviale (Câmpia Nistrului Inferior, Câmpia Prutului Inferior).

Identifică poziţia pe hartăş i caracteristicile unităţilor de relief, studiind textul ce urmează şi Harta fizică (fig. 3).

Fig. 29. Privire spre Dealul Bălăneşti (429 m) din Podişul Codrilor

30 I

Fig. 30. Peisaj de toltre în valea râului Draghişte (satul Feteşti, raionul Edineţ)

2 CARACTERIZAREA PODIŞURILOR ŞI A DEALURI-

LOR. Podişul Codrilor (fig. 3) se caracterizează prin cele mai ESTE BINE SĂ ŞTII POZIŢIA FIZICO-GEOGRAFICĂ, STRUCTURA GEOLOGICĂ ŞI RELIEFUL mari altitudini de pe teritoriul ţării, cu maximul de 429 m Toltrele sunt masive de (fig. 29) şi printr-un grad sporit de fragmentare. Mişcările calcar recifal din nord- tectonice din perioadele neogenă şi cuaternară au deter- vestul ţării, formate din minat ridicarea podişului; unele sectoare s-au înălţat cu fosile de corali, moluşte, 250–300 m. În consecinţă, s-au intensificat procesele de alge şi alte organisme eroziune şi alunecările de teren, la care au contribuit şi pe fundul unei mări alternanţa de strate de nisipuri şi argile, dar şi prezenţa din Neogen. Ulterior apelor subterane. Aceste procese au generat dealuri înal- acestea, timp de milioane te, văi şi ravene adânci cu versanţi abrupţi, podişul având de ani, au fost modelate un aspect de munţi joşi. Interfluviile sunt înguste şi alun- de apă, vânt şi alţi agenţi gite, iar forma cea mai originală de relief sunt hârtoape- exogeni. Masivele de rele. De pe podiş îşi au începutul un şir de râuri. (Identifi- cife ies la suprafaţă în văi că-le pe Harta fizică [fig. 3]). Podişul are o înclinare ge- le afluenţilor Prutului sub nerală spre sud, teritoriul fiind favorabil pentru cultura forma unor şiruri parale- pomilor fructiferi şi a viţei-de-vie. Alunecările de teren le, cu înălţimea de circa şi eroziunea afectează construcţiile şi activitatea umană. 100 m. Podişul Moldovei de Nord (fig. 3) are un relief slab fragmentat, cu altitudinea maximă de 299 m, în apropierea satului Clocușna, raionul Ocnița. (Determină înclina- TERMENI-CHEIE rea generală a teritoriului, studiind Harta fizică [fig. 3]). Podi- şul are un aspect relativ plat, fiind numit şi platou. Numai Platou – formă poziti- în văile Nistrului, Prutului şi ale afluenţilor acestuia relieful vă de relief, cu o suprafa- este mai fragmentat. Un relief original s-a format în regiu- ţă relativ netedă (plată) şi nea Toltrelor Prutului, care cuprinde bazinele râurilor Dra- slab fragmentată, având ghişte (fig. 30), Racovăţ, Ciuhur, Camenca şi ale afluenţilor de regulă margini abrupte (în ţara noastră cu altitu- acestora. Aceste râuri şi-au sculptat pe alocuri văile în ma- dini de circa 200–300 m). sivele de calcar recifal (toltre). Văile au formă de defileuri şi

31 chei, cu versanţi abrupţi, stâncoşi, cu numeroase grote şi peşteri. Aici sunt răspândite procesele carstice în calcare, marne şi, mai izolat, în ghips, cea mai mare fiind peştera „Emil Racovi- ţă”. Regiunea are un aspect pitoresc, fiind foarte atractivă pentru turism. Podişul Moldovei de Nord oferă condiţii favorabile pentru activitatea umană, fiind dens populat şi intens valorificat. Podişul Podoliei (fig. 3) este reprezentat prin ramurile de sud-vest, iar cea mai mare parte se desfăşoară în Ucraina. În sectorul din ţara noastră altitudinea maximă atinge 273 m în apropierea satului Plopi, raionul Râbnița. Prezenţa calcarelor favorizează procesele carstice şi formarea văilor fluviale adânci şi înguste: canionul Nistrului şi defileuri şi chei ale afluenţilor săi. Limita vestică a podişului este valea fluviului Nistru, cu terase care coboară în trepte. Văile deosebit de pitoreşti sunt populate din timpuri vechi, fiind foarte atractive şi pentru turism. Teritoriul podişului este favorabil pentru valorificarea agricolă, cu excepţia versanţilor abrupţi. Dealurile Ciulucurilor (fig. 3) au un relief reprezentat de dealuri cu altitudini de 250–300 m, iar Dealul Rediului atinge 349 m. Procesele de eroziune şi alunecări de teren sunt intense, de aceea relieful este puternic fragmentat. Dealurile au formă de măguri – masive conice, relativ izolate.

Compară caracteristicile Podişului Nistrului şi ale Colinelor Tigheciului, studiind tabelul 3 şi Harta fizică (fig. 3).

Tabelul 3. Analiza comparativă a Podişului Nistrului şi a Colinelor Tigheciului Podişul Nistrului Colinele Tigheciului Deosebiri Asemănări Deosebiri • Baza teritoriului – Platforma • După geneză – podişuri • Baza teritoriului – Moldovenească, Scutul Cristalin fragmentate. Platforma Moldove- Ucrainean. • Procesele de modelare principale: nească, Platforma • Altitudinea maximă – 350 m eroziunea, alunecările de teren. Scitică. (Dealul Vădeni). • Răspândire largă a dealurilor, • Altitudinea • Înclinarea generală – spre sud văilor, ravenelor, hârtoapelor. maximă – 301 m şi sud-est. • Teritoriul larg valorificat în (Dealul Lărguţa). • Forma caracteristică de agricultură. • Înclinarea generală – relief – dealurile. • Necesitate de împădurire şi spre sud. • Prezenţa la suprafaţă a calcarelor, înierbare a teritoriului în scopul • Forma caracteristică care contribuie la procesele carsti- diminuării impactului negativ al de relief – colinele. ce generând peşteri, grote etc. proceselor de modelare.

3 CARACTERIZAREA CÂMPIILOR. Câmpiile ocupă circa 1/3 din teritoriul ţării, preponderent în părţile de sud şi de sud-est. În funcţie de criteriul genetic, predomină câmpiile deluroase, care au un relief mai afectat de procesele de modelare şi mai fragmentat. Relieful câmpiilor fluviale este mai puţin afectat de procesele de modelare şi mai slab fragmentat.

Analizează caracteristicile Câmpiei Moldovei de Sud şi ale Câmpiei Nistrului Inferior, studiind tabelul 4.

32 Tabelul 4. Caracteristicile Câmpiei Moldovei de Sud şi ale Câmpiei Nistrului Inferior I Câmpia Moldovei de Sud Caracteristici Câmpia Nistrului Inferior În sudul ţării Localizarea În sud-estul ţării Platforma Moldovenească şi Unităţile structurale de la Platforma Moldovenească Platforma Scitică (depresiunile baza teritoriului (Depresiunea Mării Negre) Precarpatică şi Predobrogeană) Câmpie deluroasă Tipul genetic de relief Câmpie fluvială 50–200 m Altitudinea 2–220 m Spre sud Înclinarea generală Spre sud-est Argile, loessuri, nisipuri; Rocile de la suprafaţă şi Nisipuri şi luturi; eroziune eroziune intensă procesele de modelare puţin evidenţiată Relief neted, slab fragmentat, Relief puternic fragmentat, cu Forme de relief cu terase fluviale, văi şi puţine numeroase văi şi ravene caracteristice ravene Teritoriul mai slab populat, însă Teritoriul dens populat şi

Valorificarea umană POZIŢIA FIZICO-GEOGRAFICĂ, STRUCTURA GEOLOGICĂ ŞI RELIEFUL pe larg valorificat agricol intens valorificat agricol

Lucrând în grup, descrieţi Câmpia Bălţilor, Câmpia Prutului de Mijloc şi Câmpia Prutului Inferior, aplicând algoritmul din tabelul 4, Harta fizică (fig. 3) şi Harta tectonică (fig. 7).

În concluzie, într-o perioadă îndelungată de evoluţie a teritoriului, în condiţii continentale, ca urmare a interacţiunii proceselor endogene şi ale celor exogene, s-a format un relief complex, în continuă modificare. Relieful influenţează esenţial componentele naturii, dar şi activitatea umană: localizarea şi amenajarea aşezărilor umane, agricultura, transporturile, turismul etc. De aceea valorificarea raţională a reliefului are importanţă practică pentru activitatea umană.

EVALUEAZĂ, APLICĂ, CREEAZĂ

1 Caracterizează o formă de relief din 4 Enumeră cât mai multe deosebiri dinlocalitate conform algoritmului. tre Câmpia Bălţilor, Câmpia Prutului de Mijloc şi Câmpia Prutului Inferior. 2 Determină coordonatele geografice ale Dealului Lărguţa, aplicând reţea- 5 * Alcătuieşte o prezentare (electronică ua de grade a Hărţii fizice fig.( 3). ori pe un poster) pe tema: „Influen- ţa reliefului localităţii natale asupra 3 Argumentează cauzele răspândirii largi componentelor naturii şi a activităţii a hârtoapelor în Podişul Codrilor. umane”.

33 AUTOEVALUARE

I. Doi „De ce?“ III . Argumentează, generalizează 1. De ce pe teritoriul ţării s-au format 1. Argumentează, prin câteva exemple, depresiuni tectonice? rolul poziţiei fizico-geografice a Re- 2. De ce alunecările de teren sunt mai publicii Moldova pentru componen- frecvente în podişuri? tele naturii. 2. Expune, într-o jumătate de pagină, ro- II. Analizează, clasifică, aplică lul cunoaşterii structurii scoarţei te- 1. Verifică cât de bine cunoști poziţia unor restre a teritoriului ţării noastre pen- elemente geografice, plasând (fără a tru viaţa şi activitatea umană. consulta harta fizică) pe harta-contur: ţările: România, Ucraina; IV. Încearcă. Este interesant! punctele extreme: Naslavcea, Criva, Completând grila, vei obţine pe verticală Palanca, Giurgiuleşti; denumirea unei specialităţi geografice. râurile: Nistru, Prut, Bâc; 1. Procese de formare şi modelare a re- unităţile structurale: Scutul Cristalin liefului. Ucrainean, Platforma Moldoveneas- 2. Procese exogene de formare şi mo- că, Platforma Scitică; delare a reliefului, prin dizolvarea ro- podişurile: Moldovei de Nord, Podoli- cilor sub influenţa apei. ei, Nistrului, Codrilor; 3, 7. Formă de relief fluvial. dealurile: Bălăneşti, Veveriţa, Măgura, 4. Fenomene tectonice specifice terito- Vădeni, Rediul, Rădoaia, Lărguţa; riului ţării noastre. câmpiile: Prutului de Mijloc, Bălţi- 5. Proces exogen de formare şi modela- lor, Prutului Inferior, Nistrului Inferior, re a reliefului foarte răspândit pe te- Moldovei de Sud. ritoriul ţării. 6, 10. Formă de relief carstic. 2. Clasifică, conform principalului factor 8. Formă de relief apărută ca rezultat al de formare, formele de relief: ravenă, proceselor erozionale şi ale celor gra- peşteră, terasă, canion, hârtop, grotă. vitaţionale. 3. Determină coordonatele geografice 9. Procese gravitaţionale. ale Dealului Vădeni, aplicând reţeaua 11. Rocă, umezirea în exces a căreia pro- de grade a Hărţii fizice. voacă declanşarea alunecărilor de teren.

1 G 2 R 3 N 4 S 5 Z 6 Ş 7 F 8 H 9 U DT 10 O 11 A

34 II CAPITOLUL

CLIMA ŞI APELE Teritoriul Republicii Moldova, numit „plai însorit”, este situat în zona climatică temperată de nord, având o climă temperat-continentală. Aceasta se caracterizează prin veri lungi şi calde, ierni relativ scurte şi blânde, iar primăvara şi toamna sunt anotimpuri de tranziţie, cu o durată şi o stare a vremii instabilă. Clima influenţează, în mod considerabil, rocile, apa, vegetaţia, lumea animală, solul, precum şi activitatea umană. Apele ţării noastre sunt reprezentate de râuri, lacuri, bălţi, mlaştini şi ape subterane. Informaţii preţioase despre apele acestui teritoriu se găsesc chiar şi în lu- crările învăţaţilor antici (Herodot, Strabo, Pliniu cel Bă- trân), ale unor cronicari (Grigore Ureche, Miron Cos- tin, Ion Neculce), dar îndeosebi în lucrarea lui Dimitrie Cantemir „Descrierea Moldovei”, tipărită în anul 1716. Volumul apelor de suprafaţă este relativ mic, ca rezultat al cantităţii reduse de precipitaţii atmosferice şi al evaporării intense în perioada caldă a anului. Gradul de asigurare cu apă este, în ansamblu, insuficient, de aceea este necesară realizarea unor măsuri adecvate de protecţie şi de creştere a volumului resurselor de apă.

STUDIIND ACEST CAPITOL, VEI FI CAPABIL: să explici factorii de formare şi particularităţile climei temperat-continentale; să localizezi pe hartă valorile elementelor climatice, principalele râuri şi lacuri; să argumentezi rolul climei şi al apelor pentru na- tură şi activitatea umană. TEMA 8 FACTORII DE FORMARE A CLIMEI

Aminte şte-ţi: a) ce tipuri genetice de mase de aer formează clima Eurasiei; b) în ce zone climatice este situată Eurasia.

Clima se formează sub influenţa mai multor factori, grupaţi în 3 categorii: radiativi, dinamici şi fizico-geografici. TERMENI-CHEIE

1 FACTORII RADIATIVI sunt determinanţi în formarea Climă – regimul mediu climei unui teritoriu. Cantitatea radiaţiei solare recepţio- multianual al vremii într-o anumită regiune, nate de suprafaţa terestră depinde de forma Pământu- reprezentat prin valorile lui şi poziţia sa în mişcarea de revoluţie, de latitudinea elementelor meteorologi- geografică, de specificul suprafeţei terestre etc. ce (temperatură, precipi- În funcţie de latitudinea geografică, pe teritoriul ţă- taţii, umezeală, vânt ş.a.). rii noastre constatăm o anumită diferenţiere a cantită- kcal/cm ţii anuale a radiaţiei solare, întrucât se modifică unghiul 16 de incidenţă (de cădere) a razelor solare. Astfel, în partea sudică cantitatea de radiaţie solară este cea mai mare, 12 micşorându-se cu cât se înaintează spre nord (fig. 33).

8 1. Identifică în ce anotimp este mai mare cantitatea de radiaţie solară globală, analizând diagra- 4 ma din figura 31. Care este, în opinia ta, cauza acestei distribuţii? 0 2. Compară cantitatea anuală a radiaţiei solare XIIXIXIXVIIIVIIVIVIVIIIIII Lunile globale în regiunile de nord, centrală şi de sud ale ţării, analizând harta din figura 33. Fig. 31. Valorile lunare ale radiaţiei solare globale. Staţia Meteorologică Chişinău

Fig. 32. Apus de soare în valea râului Ciulucul Mare

36 acestora are un caracter sezonier ( c narea vânturilor de nord-vest şi ale celor de vest. O frecvenţă mai mică au vânturile din

s cată: vara –călduroasă, dar iarna rece. –foarte În sezonulenit cald, dinspre uneori din nordul Oceanul Africii Atlantic şi Marea Mediterană, aduce vreme caldă şi umedă. Din direcţie estică pătrund temperat-continental mase aer de duc invazii arctic aer de caldăme foarte şi secetoasă. În perioada rece aanului, dinspre nord se pro şi nord-est tim roasă şi cu precipitaţii, deseori sub formă de averse (ploi torenţiale). tropical-mari Aerul est c tul de căldură şi de umezeală şi, în consecinţă, determină starea vremii şi particularităţile 2 au dinspre Asia de Sud-Vest pătrund tropical-continental mase aer de elelalte direcţii. Teritoriul este sub influenţa acinci tipuri de mase de aer, iar circulaţia limei. Circulaţia generală atmosfereia teritoriul pe prin predomi ţării caracterizează se Criv

ACTORII DINAMICI ACTORII Harta radiaţieiig. solare 33.Harta globaleşiaduratei strălucirii soarelui În perioada caldă a anului, dinspre nord-vestul Oceanului Atlantic se deplasează spre spre OceanuluiAtlantic deplasează se anului, dinsprenord-vestul a caldă perioada În F F globală (kcal/cm/an) solară Radiaţia /(*(1'Ĉ , v mase de 1 1 1 1 118 116 114 112 110 a soarelui (or Durata strălucirii (kcal/cm) Bilanţul radiativ Localităţi Fr ontiera destat de aer de pe teritoriulde aerpe asupra ţării caracteristicilor vremii. Studiind textul demai formulează jos, concluzii privind influenţa diferitor mase Briceni

aer temperat-maritimaer e Naslavcea / an) Ungheni

Bălţi

So 46 roca

, f

110 reprezintă circulaţia aerului în atmosferă, care asigură transpor asigură care atmosferă, în circulaţia aerului reprezintă 2100 50

Giurgiuleşti oarte receoarte şi uscat.

52 Cahul 1950

Hânceşti 52 Străşen

50 2150 112 Rezina Orhei Chişinău mrat . Vara aceste mase de aer determină ovreme mai răco fig. 34 fig. i 25 114

Râ 2100 Tighina bniţa ). 0

118 Căuşen Ti raspo

Pa 116 50 k lanca i l m , care condiţionează ovreme us 37 ESTE BINE şi turism. electrice, pentru recreaţie giei termice şiacelei pentru producerea ener- tiferi, tutunul, soiaş.a.), pomiifruc- (viţa-de-vie, cole iubitoare decăldură voltarea agri- culturilor pentru creşterea şidez- soareluirii este favorabilă Durata mare astrăluci- luna iulie. pânăla320deorebrie în 70 deore înlunadecem- lunare variazădela sud (fig. 33).Valorile 2 150 deore încea de denord şiîn partea mare: 1 950deore pean cirii soarelui este relativ Moldova Pe teritoriul Republicii , provocând ovre durata strălu

SĂ ŞTII ------

CLIMA ŞI APELE II 70° 60° 0°20°40° 20° 40° 60° 80° 90° ESTE BINE SĂ ŞTII

60° Primele observaţii meteo rologice organizate pe teri-

Arctic toriul actual al ţării noastre

50° au fost efectuate la Chişi- nău în anul 1844. Următoa- 50° Temperat-maritim rele posturi de observaţii meteorologice au fost des- Temperat-continental chise la Briceni (1887), So- 40° roca (1890), Comrat (1892), 40° Tropical-continental Plopi, rn. Râbniţa (1894) şi Tiraspol (1898). Actualmen- te Serviciul Hidrometeo- 30°

30° Tropical-continental rologic de Stat dispune de peste 50 de staţii şi posturi Tropical-maritim 20° 10° 0° 10° 20° 30° 40° meteorologice pe întreg te- Fig. 34. Tipul şi direcţia maselor de aer ritoriul ţării.

3 FACTORII FIZICO-GEOGRAFICI includ poziţia teritoriului ţării faţă de oceane, mări, continente, precum şi relieful, vegetaţia, solurile etc.

Analizează influenţa diferitor factori fizico-geografici asupra climei teritoriului ţării noastre, studiind tabelul 5.

Tabelul 5. Influenţa unor factori fizico-geografici asupra climei teritoriului Republicii Moldova Factori Caracteristici ale climei Îndepărtarea Determină caracterul continental al climei: o cantitate de precipitaţii de ocean a mai redusă, o amplitudine anuală medie mai mare a temperaturilor ae- teritoriului rului ş.a. Influenţa • Marea Neagră: în sezonul rece deasupra mării se stabileşte o presiune mărilor atmosferică scăzută, care generează o vreme umedă şi blândă; vara in- fluenţa mării se simte doar asupra unei fâşii înguste de-a lungul litoralu- lui, mărind umiditatea aerului. • Marea Mediterană: aerul mediteraneean cald şi umed aduce precipitaţii. Relieful • Determină deschiderea către masele de aer arctic rece dinspre nord teritoriului şi temperat-continental uscat dinspre est, datorită localizării ţării în sud-vestul Câmpiei Europei de Est. • Expoziţia versanţilor influenţează cantitatea de radiaţie solară recepţi- onată de suprafaţa terestră: versanţii sudici, mai expuşi soarelui, primesc o cantitate de radiaţie mai mare comparativ cu cei cu expoziţie nordică. • Altitudinea reliefului determină modificarea temperaturii aerului, a presiunii atmosferice şi a cantităţii de precipitaţii atmosferice. • Altitudinea şi configuraţia reliefului influenţează viteza şi direcţia vântului. Vegetaţia Contribuie la reducerea amplitudinilor temperaturii aerului, la creşterea umidităţii aerului şi a precipitaţiilor, la micşorarea vitezei vântului ş.a.

i sive şi alte activităţi. Desecările, construirea localităţilor, creşterea volumului deşeuri, de sia în cantităţi crescânde adioxidului de carbon şi aaltor gaze, precum şi defrişările ma tea omului. încălzirea La globală climei a contribuie industria şi transporturile prin emi ncendiile frecvente şi alţi factori duc la modificarea climei în plan regional şi local. ig. degheaţă 35.Depuneri înPodişul Nistrului (decembrie 2000) În perioada contemporană, o influenţă tot mai mare asupra climei o exercită activita F 3 2 1 tructurează într-o schemă cele trei- ca edu unde, în opinia ta, clima locală clima locală ta, înopinia unde, edu etermină Chişinău ce de înoraşul VALUEAZĂ, APLICĂ, CREEAZĂ APLICĂ, VALUEAZĂ, E va fi mai umedă: pe versantulpe nor fi va mai umedă: D te aproximativ latitudini. aceleaşi la sunt situa- oraşe mâniei, ambele deşi cu Arad dinvestul cea dinoraşul Ro- mosferice este comparativ mai mică cantitatea anuală aprecipitaţiilor at- D formare de tegorii factori aclimei. de S Argumentează-ţi opinia. Argumentează-ţi opinia. santul neîmpădurit. al unuideal sudic ver pe sau împădurit al unuideal dic - - 4 5

c) cum se va modifica clima unui te- modifica va c) cum se ceb) de versanţii cu expoziţie sudi- a) d Argumentează: formare aclimei Republicii Moldova”. tema: poster) „Factorii pe de pe ori că A lcătuieşte oprezentare (electroni- ţelor păduri. lacuri şide de extinderiiritoriu suprafe- încazul cu expoziţie nordică; mai maresolară comparativ cu cei ocantitate primesc radiaţie de că sud aţării; estesolare mai mare de înpartea e ce cantitatea anualăaradiaţiei 39 - - -

CLIMA ŞI APELE II TEMA 9

Precipitaţii, mm T, C ELEMENTELE CLIMATICE 90 20 80 15 70

1. Explică dependenţa mersului diurn al 60 10 temperaturii aerului de variaţia unghiului 50 5 de incidenţă al razelor solare. 40

2. Ce factori determină variaţia presiunii 30 0

atmosferice? 20 -5 10

III III IV VVIVII VIII IX XXIXII -10 1 TEMPERATURA AERULUI variază în spaţiu şi în timp 0 a. Briceni (zilnic şi anual) sub influenţa factorilor de formare a climei. Valorile medii lunare şi cele medii anuale ale tem- Precipitaţii, mm T, C 80 peraturii aerului diferă în funcţie de latitudinea geogra- 70 fică. Temperatura medie anuală variază de la 7,8 °C – în 25 60 nordul ţării, la 10,0 °C – în sud. 20 50

40 15 1. Identifică variaţia temperaturilor medii luna 30 re ale aerului la staţiile meteorologice Briceni, 10 Chişinău şi Cahul, analizând climogramele din 20 5 figura 37 a, b, c. 10 III III IV VVIVII VIII IX XXIXII 2. Apreciază distribuţia spaţială a temperaturi- 0 0 lor medii ale aerului în lunile ianuarie şi iulie, -5 analizând Harta climatică (fig. 38). b. Chişinău

Precipitaţii, mm T, C 90 25

80 20 70

60 15

50 10 40

30 5

20 0 10 III III IV VVIVII VIII IX XXIXII 0 -5 c. Cahul

Fig. 37. Climograme ale diferitor staţii Fig. 36. Zi senină de iarnă meteorologice din ţară

40 ş.a.) cultivă se preponderent în regiunile sud de şi centrală ale ţării. u şile naturale fenomenele vegetaţiei), (îndeosebi dezvoltarea agricultura şi alte activităţi

mane. exemplu, De culturile agricole iubitoare de căldură piersicul, (viţa-de-vie, caisul

50 Criv Harta climatică ig. 38.Harta V

Deşi diferenţa temperatură de nu este mare, totuşi considerabil influenţează procese F -5 de precipitaţii(mm) Cantitatea medieanuală Roza-vânturilor: /(*(1'Ĉ NV SV calmului atmosferic numărul zilelor Cifrele dincercreprezintă vânturilor (%dintotalpean) Ponderea direcţiei

a 600 medie aluniiianuarie Temperatura medie aluniiiulie Temperatura Fr 25 ontiera destat sub 500 500–550 550–600 peste 600 42 N S

5 10 15 20 25 30

Briceni 0 550

SE E +20 50 Naslavcea km

-4 Bălţi

Ungheni

600 600

550 +20

Sor -4

oca

Giurgiuleşti +22 +21

Cahul -4

-3 600

+22

+20

600

Co +20

Hânceşti

Străşen mrat Chişinău -4

Rezina

-3 Orhei +21 i Râ

bniţa

41 550 -3 550 V NV V SV Tighina

Căuşen

NV SV +21 550 V

29 -3 N S 5 10 15 20 25 30 NV i SV 18 N

5 30 10 15 20 25 +21 Ti SE NE raspol 21 N S 15 5 10 20 25 30 NE SE

500 E Pa E lanca SE NE E -

CLIMA ŞI APELE II Diferenţieri sezoniere accentuate au temperaturile maxime şi cele minime absolute ale aerului. Acestea va RECORDURI riază şi în funcţie de latitudinea geografică. Valorile mari ale amplitudinilor medii anuale ale temperaturii aerului Temperatura maximă ab solută (42,4 oC) pe teritoriul reflectă caracterul continental al climei. ţării a fost înregistrată la 7 august 2012 în oraşul Făleşti, 2 PRESIUNEA ATMOSFERICĂ variază în funcţie de iar cea minimă absolută o temperatura aerului, circulaţia atmosferică, specificul re- (–35,5 C) – în ianuarie 1963 liefului şi de alţi factori. În troposfera din zona climatică în s. Brătuşeni, rn. Edineţ. temperată (unde este situată şi Republica Moldova) are loc o alternanţă permanentă a maselor de aer cu presiune scăzută şi a celor cu presiune ridicată. ESTE BINE SĂ ŞTII Masele de aer cu presiune atmosferică scăzută aduc În perioada 1854–2008, dinspre Oceanul Atlantic vreme noroasă, însoţită de în care se efectuează cer- precipitaţii şi intensificări ale vântului (în cadrul vân- cetări meteorologice pe teritoriul actualei Repu- turilor de vest). Pe când masele de aer cu presiune at- blici Moldova, tempera- mosferică ridicată determină vreme stabilă, cu cer se- tura medie anuală a aeru- nin, fără precipitaţii, calmă, vântul fiind foarte slab. lui a crescut cu 0,8 °C. Iarna ele condiţionează perioade uscate cu tempera- Prognozele estimează o turi foarte scăzute, iar vara contribuie la creşterea tem- creştere a acestei valori peraturii aerului, uneori duc şi la secete. în perioada următoare.

3 VÂNTUL este generat de diferenţa de presiune at- COMPORTAMENTE ÎN NATURĂ mosferică. Pe teritoriul ţării, în ansamblu, predomină vânturile nord-vestice. Viteza medie anuală a vântului Evită călătoriile, dacă se este mică – 3–5 m/s. Viteza şi direcţia vântului sunt in- aşteaptă ploi puternice. fluenţate considerabil de relief. Astfel, direcţia genera- În timpul ploilor înso- lă de înclinare a reliefului din părţile nordică şi centra- ţite de furtună şi descăr- lă ale ţării este de la nord-vest spre sud-est, respectiv cări electrice: a) dacă eşti în locuinţă, închide bine aceeaşi direcţie dominantă o are şi vântul. Relieful din uşile, geamurile, deconec- sudul ţării are o înclinare generală spre sud, respectiv şi tează energia electrică, direcţia dominantă a vântului este cea nordică sau cea aparatele de gaz; b) dacă sudică. (Analizează rozele-vânturilor din figura 38.) Vân- te afli în stradă, găseşte un adăpost cât mai sigur; tul contribuie la dispersarea unor substanţe poluante şi nu te apropia de obiectele la polenizarea plantelor, serveşte ca sursă inepuizabilă metalice, de stâlpii cu fire de energie, utilizată în trecut la morile de vânt, iar în pre- de înaltă tensiune, de para- zent – la instalaţiile electrice eoliene. trăsnete, de copacii izolați (fulgerul atinge, de regulă, obiectul cel mai înalt și 4 PRECIPITAŢIILE ATMOSFERICE variază în timp şi în masiv); c) dacă te afli în spaţiu, fiind distribuite foarte neuniform. Variaţiile anu- pădure, caută adăpost sub ale şi sezoniere sunt determinate de circulaţia maselor copacii mai puțin înalți. de aer, precipitaţiile fiind condiţionate preponderent de Acţionează conştient, nu ceda în faţa panicii. masele de aer cu presiune atmosferică scăzută. Cea mai

42 g rior). Această diferenţiere este determinată poziţia de agricultură. pentru benefic cad în perioada caldă aanului (aprilie–octombrie), fapt anual) totalul (circa din 2/3 precipitaţiilor a parte mare că, a maselor de aer maritim. cu versanţii estici. precipitaţii este cu 50–100 mm mai mare comparativ de anuală vest) medie cantitatea de (expuşi vânturilor asemenea,De versanţii pe vestici ai Podişului Codrilor regiunile de câmpie, cărora le revin cantităţi mai mici. versanţiipe cu expoziţie nord-vestică), comparativ cu m te şi cantitatea de precipitaţii. exemplu, De cele mai tă şi de relief. Odată cu creşterea altitudinii se măreş p dişul Moldovei de Nord) şi în vestul Podişului Codrilor ra de la circa 700 mm în parteade nord-vest aţării (Po pitaţii atmosferice remarcă se prin micşorarea acesto eografică faţă de direcţiaeografică dominantă, cea nord-vesti ână la circa 450 (Câmpia mm în sud-est Nistrului Infe ari cantităţi precipitaţii de în podişuri cad (îndeosebi ig. 39.Chiciură învalea râului Işnovăţ R Repartiţia spaţială a cantităţii medii anuale de preci de anuale medii cantităţii a spaţială Repartiţia F epartiţia precipitaţiilorepartiţia atmosferice este influenţa ş taţii atmosferice, analizând Harta 3 (fig. fizică Identifică cantităţii repartiţia anuale de precipi- i Harta climatică (fig. 38). ) ------43 ESTE BINE re, demi intensității sola- activității şi sunt cauzate devariaţia ter ciclic, ritmic ori periodic uncarac naturale poartă climatice ală. Schimbările tă, comparativ- cucea actu umedă, bamairece şiusca- te fiindbamaicaldăşi ori, modificatritmic demul- noastrelui deazialţării s-a on deaniclimateritoriu- Pe parcursul ultimuluimili- Soare etc. Soare etc. tanţei dintre Pământ şi a Terrei, deschimbarea dis- 1998 la Chi 1998 la 1928 la Comrat1928 la (208mm). iar minimă – înanul cea t teritoriulce pe noas- ţării de precipitaţii atmosferi- Cantitatea maximăanuală re afost înregistrată înanul RECORDURI ș carea derevoluție

SĂ ŞTII ş inău (890mm), -

CLIMA ŞI APELE II Precipitaţiile atmosferice cad, în cea mai mare parte, sub formă de ploaie, iar în perioada rece a anului – şi sub TERMENI-CHEIE formă de zăpadă. Uneori precipitaţiile atmosferice cad sub formă de grindină, lapoviţă (zăpadă cu ploaie), bur- Chiciură (promoroacă) – niţă. Se produc frecvent şi fenomene ca roua, bruma, de- depunere a granulelor de gheaţă albicioasă pe obiec punerile de gheaţă (poleiul) (fig. 35), chiciura (fig. 39) ş.a. tele subţiri (ramurile arbo rilor, firele electriceş i de 5 SCHIMBĂRILE CLIMATICE. Clima Terrei, în ansam- telefon ş.a.). Se formează blu, şi a unor regiuni, în particular, este în permanentă în perioada rece a anului, modificare şi evoluţie. Pe parcursul evoluţiei geologice, prin sublimarea vapori- schimbări climatice semnificative s-au produs şi pe teri- lor de apă sau prin înghe toriul actual al ţării noastre. Conform unor cercetări, în ţarea bruscă a picăturilor suprarăcite de ceaţă. perioada contemporană schimbările climei au ca ten- dinţe principale: creşterea temperaturii medii anuale a aerului, creşterea lentă a cantităţii anuale de precipitații, COMPORTAMENTE ÎN NATURĂ creşterea variabilității generale a climei, îndeosebi a am- plitudinii contrastelor sezoniere şi a frecvenţei fenome- Discută cu colegii, apoi nelor meteo-climatice extreme (dintre care impactul cel proiectaţi măsuri de mai mare îl au secetele şi ploile torenţiale). combatere a impactului Schimbările climatice antropice se amplifică considerabil negativ al chiciurii, pole- în ultimele decenii, din cauza sporirii impactului activității iului şi al grindinei, fără a umane asupra naturii Terrei. dăuna naturii şi omului.

EVALUEAZĂ, APLICĂ, CREEAZĂ

1 Analizează mersul temperaturii aeru- 2 Compară direcţia predominantă a lui pentru staţiile meteorologice Bri- vântului la Bălţi şi la Cahul, analizând ceni, Chişinău şi Cahul (fig. 37 a, b, c). rozele-vânturilor (fig. 38). Explică cau- Structurează răspunsul pe caiet, după za diferenţelor. modelul de mai jos: 3 Se ştie că Podişul Codrilor beneficia- Indicatori Briceni Chişinău Cahul ză de o cantitate anuală de precipita- Staţia ţii atmosferice mai mare comparativ Valoarea temperaturii aerului în luna iulie cu Câmpia Moldovei de Sud. Argu- mentează cauza acestei diferenţe. Valoarea temperaturii aerului în luna 4 Observă variaţia elementelor climatice ianuarie în localitatea natală pe parcursul unei Amplitudinea anuală săptămâni, înregistrează rezultatele în a temperaturii aerului Calendarul vremii, apoi analizează-le. Cauzele care deter- 5 * Alcătuieşte o prezentare (electronică ori mină variaţia tempe- pe poster) pe tema: „Elementele climati- raturii aerului ce ale teritoriului Republicii Moldova”.

44 TEMA 10 ANOTIMPURILE

1. Aminteşte-ţi ce fenomene meteorologice cu efect negativ pentru viaţa şi activitatea umană sunt specifice fiecărui anotimp. 2. Studiind tabelul 6 şi textul ce urmează, expune succint caracteristicile fiecărui anotimp pe teritoriul ţării noastre.

Mişcarea de revoluţie şi înclinarea axei Pământului faţă de planul orbitei, precum şi schimbarea unghiului de incidenţă al razelor solare determină variaţia periodică a can- tităţii de radiaţie solară, a duratei zilei ş.a. În consecinţă, în zona climatică temperată, inclusiv pe teritoriul Republicii Moldova, se evidenţiază patru anotimpuri.

Tabelul 6. Unii indicatori ai anotimpurilor în Republica Moldova Temperatura medie Data medie Durata medie Anotimpurile diurnă a aerului de începere (zile) Nord 09.03–11.03 71 Primăvara de la 0 până la 15 °C Sud 27.02–01.03 71 Nord 19.05–21.05 116 Vara peste 15 °C Sud 08.05–10.05 136 Nord 12.09–13.09 75 Toamna de la 15 până la 0 °C Sud 22.09–23.09 80 Nord 27.11–28.11 103 Iarna sub 0 °C Sud 11.12–13.12 78

Studiind tabelul 6 şi textul de mai jos, comentează afirmaţia: „Primăvara este perioada anului când la soare este vară, iar la umbră – iarnă”.

1 PRIMĂVARA se stabileşte după trecerea constantă a temperaturii medii diurne a aerului peste 0 °C şi este COMPORTAMENTE ÎN NATURĂ anotimpul cu cea mai scurtă durată. În această perioadă cresc treptat cantitatea radiaţiei solare şi temperatura ae- Proiectează cu colegii rului. La sfârşitul lunii martie–începutul lunii aprilie, tem- măsuri de prevenire şi peratura medie diurnă a aerului depăşeşte 5 °C, creând de combatere a impac- condiţii favorabile pentru semănatul cerealelor timpurii tului negativ al înghe- de primăvară (grâu, orz), urmate apoi de mazăre, cartof, ţurilor târzii de primă- vară şi al celor timpurii sfecla-de-zahăr ş.a. Către mijlocul lunii aprilie începe ve- de toamnă. getaţia activă a viţei-de-vie şi a pomilor fructiferi (fig. 40).

45 TERMENI-CHEIE

Suhovei – vânt cald şi foarte uscat (cu umezea la relativă a aerului mai mică de 30%), caracte ristic perioadei calde a anului.

ESTE BINE SĂ ŞTII În medie, sunt secetoşi fiecare al treilea an în partea de sud a ţării şi fieca re al cincilea – în cea de nord. În ultima perioadă, cele mai puternice secete au avut loc în anii 1994, 2000, 2007, 2012. Fig. 40. Peisaj de primăvară în Podişul Codrilor

Primăvara vremea este instabilă, deseori cu vânturi puternice. Uneori pătrund mase de aer arctic, care pro- voacă scăderea bruscă a temperaturii şi îngheţuri târzii.

1. Descrie fenomenele meteorologice ce le-ai observat vara în localitatea ta. 2. Comentează proverbul: „Cine vara petrece cântând, iarna rămâne flămând”.

2 RAVA este anotimpul cu cea mai mare durată şi înca- drează perioada când temperatura medie diurnă depă- şeşte constant 15 °C. Creşterea cantităţii de radiaţie sola- ră contribuie la creşterea temperaturii aerului. Vara cade cea mai mare cantitate de precipitații atmosferice – în medie de la 150 mm în partea de sud până la 210 mm în cea de nord a ţării. Precipitațiile cad, de regulă, sub formă de averse (ploi torențiale), însoțite de descărcări electrice şi vânturi puternice, iar uneori şi de grindină. Totuşi vara se caracterizează prin insuficienţă de preci- pitaţii atmosferice, din cauza evaporării intense. Pătrun- derea maselor de aer continental (temperat sau tropical) provoacă perioade foarte calde şi secetoase. Se manifes- tă frecvent seceta şi suhoveiul. Fig. 41. Vară în Podişul Nistrului

46 tămâni. Aceste precipitaţii sunt numite ciobăneşti ploi în popor me noroasă şi cu ploi frecvente, deseori sub formă de burniţă, care durează săp una-două şitul toamnei devin dominante masele de aer cu presiune atmosferică scăzută. Ele aduc vre şitul lunii septembrie. Ele provoacă pagubeconsiderabile, culturile afectând agricole târzii. sfâr chiarla ani, unii în iar octombrie, lunii începutul la înregistrează se toamnă de timpurii rece, foarte arctic, care provoacă scăderea temperaturii, inclusiv primeleîngheţuri. Îngheţuri

n trund mase temperat-continental arcticsau aer de din die °C în de –4,7 nord şi –2,7 °C în sudul ţării. Adesea pă luna cea mai rece ianuarie, fiind cu otemperatură me sunt negative, iarnă de Temperaturile lunilor ale medii de invazia maselor de aer rece dinspre şi est. nord-est diurnă coboară constant sub generată, 0°C, de regulă, ae tate atoamnei se caracterizează prin vreme senină, calmă şi însorită, generată de mase de cepe odată cu trecerea stabilă atemperaturii medii diurne aaerului sub 15 Prima °C. jumă un sfecla-de-zahăr, porumbul, (viţa-de-vie, acestora recoltarea şi târzii coacerea culturilor tru 4 3 ordul şi centrul Eurasiei. Acestea provoacă coborârea OAMNA

ARNA ig. 42.Toamnă înPodişul Codrilor r cur presiune atmosferică ridicată. condiţii În această creează se perioadă favorabile pen ii pomi fructiferi ş.a.), fiind semănate cerealele de toamnă (grâul, orzul, secara). sfâr Spre (grâul, orzul, toamnă de cerealele semănate ş.a.), fiind fructiferi pomi ii I T F ră, toamna –unmozaic tuturor al celor trei”. gravură, primăvara –oacuarelă, vara –opictu- Comentează afirmaţia metaforică:„Iarna o este Comentează afirmaţia metaforică: „Toamna este primăvara iernii”. cuprinde când temperatura perioada medie , ca şi celelalte anotimpuri, este un anotimp frumos foarte în ţara noastră şi în - - 47 . Uneori pătrund Uneori mase aer de ESTE BINE sau este subţire. stratul dezăpadălipseşte vântul este puternic şi nă), înspecialatunci când vie, semănăturidetoam- viţă-de- arbuşti, le (arbori, rale agrico- şiculturilor nează vegetaţiei natu- borâte sub–20°C,dău- iarnă, cutemperaturi co- puterniceGerurile de

SĂ ŞTII ------

CLIMA ŞI APELE II Fig. 43. Peisaj de iarnă în valea Răutului (satul Butuceni, raionul Orhei) bruscă a temperaturii aerului, până la –20 °C, iar în unele ierni şi mai jos. Uneori bat vânturi nord-estice reci şi uscate, numite crivăţ. O astfel de vreme se succede cu zile foarte geroase, uscate, cu cer senin şi vânt slab, generate de masele de aer cu presiune atmosferică ridica- tă. Periodic, iarna pătrund masele de aer cu presiune atmosferică scăzută dinspre Oceanul Atlantic, Marea Mediterană sau Marea Neagră, care schimbă brusc vremea. Cerul este no- ros, cad precipitaţii, vântul se intensifică, iar temperatura aerului creşte, atingând valori pozitive. Acest fenomen de încălzire se numeşte moină. Iarna precipitaţiile cad, de regulă, sub formă de zăpadă, adesea fiind viscolită, însă sunt frecvente lapoviţa şi ploile. Stratul de ză- padă este instabil. În sezonul rece al anului se manifestă fenomene meteorologice de risc: poleiul, chiciura, ceaţa, gerurile puternice, căderile abundente de zăpadă, viscolul etc. Astfel, clima Republicii Moldova se caracterizează prin succesiunea celor patru anotimpuri, generând o ritmicitate anuală bine pronunţată a proceselor şi fenomenelor naturale, în special a vegetaţiei şi lumii animale. Această ritmicitate influenţează, de asemenea, traiul şi activităţile omului, îndeosebi agricultura, transporturile, construcţiile şi sectorul energetic.

EVALUEAZĂ, APLICĂ, CREEAZĂ

1 Explică de ce pe teritoriul ţării se a consecințelor negative ale acestora formează patru anotimpuri. se întreprind în localitate?

2 Descrie caracteristicile fenomenelor 4 Realizează un reportaj pe tema: meteorologice crivăţ şi moină. „Natura şi omul în diferite anotimpuri în localitatea noastră”. 3 Observă în ce perioadă a anului se produc diferite fenomene meteo 5 * Alcătuieşte o prezentare (electronică rologice de risc în localitatea ori pe poster) pe tema: „Anotimpurile voastră. Ce măsuri de prevenire în Republica Moldova”.

48 TEMA 11 APELE DE SUPRAFAŢĂ. RÂURILE

Aminte şte-ţi care sunt: a) elementele unui râu; b) cele mai mari râuri din Eurasia.

1 RÂURILE: CARACTERISTICI GENERALE. Totalitatea râurilor de pe un anumit teritoriu formează reţeaua flu TERMENI-CHEIE vială. Repartiţia şi configuraţia actuală a reţelei fluviale din ţara noastră s-au conturat în perioada cuaternară. Densitatea reţelei fluviale – raportul dintre Mişcările tectonice cu caracter diferenţiat au contribuit lungimea totală a reţe- la modificarea configuraţiei reţelei fluviale. În ariile de lei fluviale de pe un anu- scufundare s-a produs acumularea apelor, de exemplu mit teritoriu şi suprafaţa în bazinul superior al Răutului, bazinul lalpugului ş.a. În acestuia, exprimat în arealele de înălţare s-a produs dispersarea reţelei fluvi- (km/km2). ale, cum este exemplul Podişului Codrilor. Debitul râului – volumul Teritoriul ţării noastre este traversat de circa 3 700 de de apă care se scurge prin secţiunea transversală a râuri, care aparţin la trei bazine fluviale (figurile 44 şi 46). unui râu într-o unitate de timp (m3/s sau l/s). Studiind textul ce urmează, dedu factorii care Viitură – creşterea brus- determină densitatea reţelei fluviale, sursele de că a nivelului unei ape alimentare a râurilor şi regimul de scurgere al curgătoare, în urma topi- acestora. rii zăpezilor sau a căderii ploilor torenţiale.

2 DENSITATEA REŢELEI FLUVIALE diferă în funcţie de cantitatea anuală de precipitaţii, de specificul reliefului ESTE BINE SĂ ŞTII şi al structurii geologice a teritoriului. Densitatea medie a reţelei fluviale este de 0,57 km/km2. Valoarea ei scade Lungimea totală a reţe- de la nord-vest spre sud-est. O valoare mai mare este în lei fluviale a ţării este de Podişul Moldovei de Nord (circa 0,8 km/km2), iar cea mai 16 153 km. Din numă- rul total de râuri doar 246 mică se înregistrează în sudul Câmpiei Nistrului Inferior 2 au lungimi mai mari de (0,2 km/km ). În Podişul Codrilor, pe măsura creşterii al- 10 km şi numai 9 dintre titudinii, a gradului de fragmentare a reliefului şi a can- ele au lungimi de peste tităţii anuale de precipitaţii, se observă şi o creştere a 100 km (fig. 46). densităţii rețelei fluviale.

49 Nistru U (Postul Tig Briceni TR hin ruhuiC S a 50 25 0 50 km NI ) Criva Vilia Soroca 14.1% Răut

Racovăţ Cubolta Căinar Camenca

Beloci

Răut 16.0% 44.4% Bălţi Râbniţa Rezina CamencaCiulucul de MijlocCiulucul Mare 25.5%

Ciulucul Mic Cogâlnic Cula Orhei Răut Iagorlâc Gârla Mare

Delia Ungheni Străşeni Nistru Ichel Postul C Bâc UT ( ahu Prut PR l) Chişinău

Nârnova Tiraspol Nistru 13.9% Botna Tighina Cuciurgan Hânceşti Lăpuşna Cogâlnic Căuşeni 15.5% 39.9%

Sărata Palanca /(*(1'Ĉ Lunguţa Comrat 30.7%

Râuri Ialpug Lunga Larga

Lacuri leguplaI

Bazine de scurgere: aiclaS Cahul Scurgerea pe anotimpuri al Nistrului (în % din totalul anual) al Prutului Cahul Primăvara Toamna al Dunării Vara Iarna Prut al Mării Negre Fig. 45. Regimurile de scurgere Fig. 44. Harta reţelei fluviale şi a bazinelor de scurgere ale râurilor Nistru şi Prut

3 SURSELE DE ALIMENTARE ŞI REGIMUL DE SCURGERE. Râurile se alimentează din zăpezi, ploi şi din ape subterane. Prezenţa mai multor surse de alimentare, care alternea- ză în cursul anului, determină particularităţile regimului de scurgere (fig. 45). Sursele principale de alimentare a râurilor sunt ploile şi zăpezile, care determină creşterea debitelor

NISTRU ϲϲϬ ϲϵϮ În limitele Republicii PRUT ϲϵϱ ϮϳϮ Moldova

RĂUT Ϯϴϲ În afara ţării COGÂLNIC ϭϮϱ ϭϭϴ

BÂC ϭϱϱ

BOTNA ϭϱϮ

IALPUG ϭϯϱ ϳ

CAMENCA ϭϬϳ

ICHEL ϭϬϮ

Fig. 46. Lungimea râurilor20 principale04 din00 Republica Moldova6008 (km) 00 1000 1200 1400

50 Deosebirile constau în următoarele: are caracteristici specifice, comparativ cu cele din nord. proceselor carstice. îşi adâncesc văile în calcare, cu omanifestare a activă Prut (Lopatnic, Draghişte, Ciuhur, Camenca ş.a.), care elocvent exemplu sunt afluenţii de stânga ai râului 2008 inundaţii uneori provocând mici, p 75%de die regiunile În anuale. volumulscurgerii din alimentare (nivală-pluvială), mixtă căreia revin îi în me te în munţii Carpaţi. râurile pe porţii Nistru şi Prut, cauzate de ploi abunden ploilor torenţiale, produc se viituri râurilor v oarece relieful mai fragmentat şi structura geologică ariată contribuie la formarea multor izvoare. Cel mai

reşte scurgerea deiarnă, datorită dezgheţurilor. (

curgerea minimă se înregistrează în lunile august şi şi august lunile în înregistrează se minimă curgerea ste relativ mare scurgerea de vară (cauzată de ploi e reduce aproape complet alimentarea subterană; ste mai mare scurgerea primăvară de (are în fe loc odiş este mai pronunţată alimentarea subterană, de subterană, alimentarea pronunţată mai este odiş ig. Prut inferior 47.Râul încursul Repartizarea scurgerii râurilor din partea de sud a ţării R teşte-ţi ce fenomen le cauzează. c septembrie; s torenţiale);le e s martie); lunii bruarie–începutul e F âurile Nistru şi Prut se caracterizează prin tipul de ș i î n iunie–iulie 2010 au avut viituri loc de mari pro , mai ales primăvara. Vara, urmare ca acăderii ) . Astfel, în iulie–august. Astfel, , mai ales râurile pe Amin ------51 locu dinpreajmaţurile curţii/ • b) întimpul inundaţiei: ne, actele etc.); personale mente, medicamente, hai- cesar deproduse (apă,- ali • a) înainte inundaţie: de b apagu Măsuri evitare de • • • sectoare inundabile; • curăţate/verificate;tânile • c) după inundaţie: deevacuare; serviciilor ile consecinţelor inundaţiei. delichidare a serviciilor • avariere aimobilului; • unde suntmile victime; • gaze naturale, apa; alimentarea electrică, cu COMPORTAMENTE

elor cauzate inundaţie de s s s n s s s s s s e utilizează apae utilizează dinfân- toatee respectă indicaţi- e pregăte e ridică diguri; e ridică e curăţă periodic e respectă indicaţiilee respectă gradul e verifică de e cercetează împrejuri- energiae deconectează u se fac construcţii în facconstrucţii u se inţelor; ş t e strictul ne - e strictul

ÎN NATURĂ ş a n-

CLIMA ŞI APELE II Studiind textul de mai jos şi Harta fizică (fig. 3), efectuează o excursie imaginară pe fluviul Nistru. Identifică direcţia, formele de relief traversate, afluenţii, dependenţa râului de relief şi de climă.

4 CARACTERIZAREA FLUVIULUI NISTRU. Nistrul îşi ia începutul din Carpaţii Orientali (pe versantul de nord-vest al muntelui Rozluci) în Ucraina, la altitudinea de 760 m, şi se varsă prin limanul omonim în Marea Nea- gră. Sectorul superior al Nistrului se află în Ucraina. În limitele Republicii Moldova, fluviul este divizat în două sectoare: de mijloc (de la Naslavcea până la Dubăsari) şi inferior (de la Dubăsari până la gura de vărsare). Fig. 48. Cascadă pe râul Țipova, afluent În sectorul de mijloc, Nistrul are o vale îngustă şi adân- de dreapta al Nistrului că, cu lăţimi de 1,5–3 km, şi versanţi puternic înclinaţi (fig. 49). Valea are, predominant, formă de canion, sculp- tată în roci dure (calcare, gresii, gnaise, granite). Lunca ESTE BINE SĂ ŞTII are lăţimi de la câteva zeci de metri până la 0,5–1,0 km. În aval de oraşul Camenca, lunca este inundată de apele Valoarea medie a scurge lacului de acumulare Dubăsari. Un rol deosebit în forma- rii fluviului Nistru alcătu- 3 rea albiei îl are ieşirea la zi a rocilor dure, care contribuie ieşte 10,2 km /an, a râului Prut – 2,9 km3/an, iar a ce- la formarea unor repezişuri şi praguri, cele mai cunoscute lorlalte râuri luate împre- fiind la Cosăuţi (raionul Soroca). Afluenţii principali sunt ună – circa 1,26 km3/an. cei de stânga (Camenca, Beloci, Râbniţa, lagorlâc ş.a.).

Fig. 49. Valea de tip canion a fluviului Nistru (satele Raşcov, raionul Camenca, şi Vadul-Raşcov, raionul Şoldăneşti)

52 Tabelul 7.Regimul descurgereNistru (pesectoare) afluviului osebiri sectoare. ( pe anumite de cu mixtă, lor. alimentare are Fluviul Nistru primăvară, de în perioada cândaretopirea loc zăpezi Ic ţul Turunciuc. Afluenţii principali sunt de dreapta (Răut, lângă satul Cioburciu, unde albia bifurcă, se formând bra de 30–70 Lunca m. are lăţimi în creştere, până la 12–13 km înalt de 100–150 m, iar cel stâng mai domol, cu înălţimi asimetrici, cel drept, în mare parte, puternic înclinat şi până la 16–22 la vărsarea km în liman. Versanţii văii sunt c 1/3 circa revin îi consumul Nistrului din total Actualmente, umană. societatea şi naturii le creaţie, producerea energiei electrice şi transportul fluvial. transportul şi electrice energiei creaţie, producerea losită de către om apă ca potabilă (după epurare), în industrie, pentru irigaţii, pescuit, re 5 entralizat de apă potabilă, iar râului Prut –circa 10%. concluzie, În aparâurilor este fo iarna. zilor primăvara, uneorişi da caldă,detopirea zăpe ploile torenţiale înperioa- cursul anului,cauzate de Multiple viituripetot par pluvială, subterană). Alimentare (nivală, mixtă hel, Bâc, Botna), ei influenţând regimul râului numai

MPORTANŢA RÂURILOR. În cursul inferior, valea Nistrului se lărgeşte, ajungând ajungând lărgeşte, se inferior, Nistrului cursul În valea I 2 1 etermină coordonatele- geografi nscrie pe harta-contur denumirile pe nscrie VALUEAZĂ, APLICĂ, CREEAZĂ APLICĂ, VALUEAZĂ, E rețeaua fizice aHărţii (fig. 3 grade ). de aplicând râuluice Ialpug, izvorului ale D teritoriulpe ţării. celor mai mari de lungime râuri după Î Superior S tudiază tabelul 7. tabelul tudiază - - Viituri petot parcursul anului. dnestr lacurile deacumulare delaNovo restul anotimpurilor, cauzată de Scurgere relativ uniformă în Nivel maxim–primăvara. subterană). Alimentare (pluvio-nivală, mixtă

Râurile au o importanţă deosebită pentruRâurile deosebită componente au importanţă o Cursul fluviului ovsk (Ucraina) şiDubăsari. ) De mijloc De 4 3 rgumentează, cu exemple, rgumentează, *

blicii Moldova”. Repu tema:- poster) „Râurile pe pe ori A şiclimeifului teritoriului”. oglinda suntrelie- „Râurile afirmația: A lcătuieşte oprezentare (electronică - - - 53 ESTE BINE leşti, Cahul, Nisporenietc. roca, Tighina Fă (Bender), - noastră: Chişinău, Bălţi,So tru multe localităţi dinţara pală deapăpotabilăpen- în calitate- desursăprinci tratare specială,serveşte Prut Apa dinrâurile Nistruşi Număr micdeafluenţi. anului. Viituri petot parcursul vara. Nivel ridicat –primă- (pluvio-nivală). Alimentare mixtă , dupăoepurare şi

SĂ ŞTII Inferior - - - -

CLIMA ŞI APELE II TEMA 12 APELE STĂTĂTOARE

Aminte şte-ţi tipurile de lacuri după criteriul de origine a cuvetei.

Lacurile, bălţile şi mlaştinile alcătuiesc apele stătătoare. Suprafaţa lor în Republica Moldova este neînsemna- TERMENI-CHEIE tă, constituind mai puţin de 1% din teritoriul ţării. Însă aceste ape au o importanţă deosebită, bazinele lor ofe- Lac de luncă – albie pă- rind un mediu specific de viaţă pentru diverse plante şi răsită sau lac format în- animale etc. tre grindurile fluvialeş i malurile râurilor. 1 LACURILE. În Republica Moldova sunt două catego- Grind fluvial – ridicătu- rii de lacuri: naturale şi antropice. ră alungită, formată din materialul depus (nisipuri, prundiş ş.a.) de am- Identifică, în schema din figura 50, tipurile de bele părţi ale albiei râului lacuri naturale din cadrul ţării. în timpul revărsărilor.

LACURI NATURALE De luncă: rezultate din procesele de eroziune şi de acumulare fluvială De baraj natural: formate în depresiunile rezultate din alunecările de teren Limane fluviale: formate prin bararea gurilor de vărsare ale unor râuri mai mici de râul colector ori de delta acestuia Fig. 50. Tipurile de lacuri naturale în funcţie de originea cuvetei

Fig. 51. Lacul natural Beleu din lunca Prutului

54 (Bâc, Botna, Răut) au fost desecate în adoua jumătate asecolului urmare ca aîndigu XX, mici mai râuri unor luncile din şi Prutului ale şi Nistrului luncile din bălţi şi lacuri Multe configuraţia,modifică suprafaţa şi adâncimea în de funcţie regimul hidrologic al râurilor. Rotunda ş.a.) şi ale Nistrului (Nistrul Vechi, Roşu (Crasnoe) ş.a.). Unele lacuri de luncă îşi inundabile, albiilor ş.a. rectificării a Stavăr, (Bulhacul lui Mijloc de Prutului pia Valea Bulhacul teritoriul ţării. a) irii zone lacului Cahul ( Cahul lacului au avut legătură cu Marea Neagră. Republicii Moldova aparţine îi doar secto apă salmastră, datorită faptului căîn trecutul nu prea îndepărtat (circa mii ani în urmă) 5-6 pl lor. Ele au dimensiuni mici (de regulă, 2-3 şi hectare mai puţin) şi se alimentează din ape de oaie, de la topirea zăpezilor şi din ape subterane. Lacurile naturale. În prezent sunt 57 de lacuri naturale, cu orăspândire neuniformă pe ig. fluvial 53.Lacul-liman Cahul ig.Sălaş peBâc râul fluvial 52.Lacul-liman Lacurile de baraj natural. Lacuri de luncă se întâlnesc luncă de Lacuri în luncile Prutului (Beleu ( Limanele fluviale Limanele F F lor fig. 53 fig. ). Liman fluvial este şi lacul Sălaş, de la vărsarea Bâcului în Nistru ( .

Printre acestea limanele se află dunărene din sudul Basarabiei, care au Lacuri de acest tip se întâlnesc în de Movile” „Suta din Câm Ş fig. 51 fig. i potului ş.a.) şi în Podişul în şi Codri ş.a.) potului 55 ESTE BINE ESTE BINE maximă –la0,8–0,9m. de hectare, iar adâncimea lui s-aredus lacirca 367 za secetei, suprafaţa lacu- lunaiulieînsă,dincau- În cimea maximă–2,8 m. 925 dehectare, iaradân- alcătuia lacului Beleu suprafaţa luciuluiapei primăvaraÎn anului2000 Nouă (UTA Găgăuzia). lacului, lângăsatul Etulia extremitatea denord a micdinţine unsector publicii Moldova îiapar minimă este de1,5 m.Re turilor, atinge 7m,iarcea mă alacului,întimpulvii- nărea. Adâncimea maxi- râului CahulDu- înfluviul mat lagura devărsare a mastră (2–4‰)şis-afor CahulLacul are apăsal- ), Manta, Dracele, Foltane,

SĂ ŞTII SĂ ŞTII rul de nord al al nord de rul fig. 52 fig. - - - ). - - -

CLIMA ŞI APELE II b) Lacurile antropice (artificiale) sunt construite în Moldova din timpuri vechi, pentru creşterea peştelui şi instalarea morilor de apă. Lacurile antropice sunt realizate prin construirea unor baraje pe o albie de râu sau torent temporar de apă, fiind utilizate în diverse scopuri. Lacurile antropice de dimensiuni mai mari (de regulă, cu un volum de apă de 1 mil. m3 şi mai mult), construite pe râuri, se numesc lacuri de acumulare, iar cele mai mici sunt numite iazuri, heleşteie etc. Construirea lacurilor antropice a luat amploare în secolul XX, contribuind astfel la creşterea rezervelor de ape dulci pentru necesităţile crescânde ale populaţiei şi economiei ţării. În prezent se numără 126 de lacuri de acumulare şi peste 3 mii de iazuri, formând o reţea deasă pe întreg teritoriul ţării. Cele mai mari lacuri de acumulare sunt prezentate în figura 54.

ha 6 750 70007 000 5 900 60006 000 50005 000 40004 000 2 730 30003 000 20002 000 1 510 680 10001 000 510 410 280 263 260 00

Dubăsari Taraclia Congaz Ialoveni Ceaga Mingir Comrat Cuciurgan Ghidighici(r. Bâc) (r. Prut) (fl. Nistru) (r. Ialpug) (r. Ialpug) (r. Işnovăţ) (r. Ceaga) (r. Ialpug) Costeşti-Stânca (r. Cuciurgan) (r. Lăpuşna) Fig. 54. Suprafaţa (în hectare) a principalelor lacuri de acumulare din Republica Moldova

2 BĂLŢILE ŞI MLAŞTINILE. Bălţile, în prezent, s-au păstrat doar în cursul inferior al Prutu- lui, în aval de oraşul Cahul, parţial în cursurile inferioare ale Nistrului (zona umedă „Nistrul de Jos”) şi ale Bâcului. Unele bălţi şi lacuri mici de luncă, acoperite de vegetaţie acvatică, formează mlaştini. În trecut acestea ocupau suprafeţe mai mari, fiind prezente şi în luncile râurilor Răut, Botna, lalpug ş.a. Mlaştinile au o lume organică specifică, adaptată la con- diţii cu exces de umiditate. Ele sunt dominate de muşchi şi licheni, în asociaţie cu rogoz,

ESTE BINE SĂ ŞTII În cadrul Serviciului Hidrometeorologic de Stat funcţionează o re- ţea naţională de obser vaţii hidrologice, care include peste 40 de staţii şi posturi hidrologice, situate pe râurile Nistru, Prut şi pe alte râuri mai mici. Fig. 55. Lacul de acumulare Dubăsari pe fluviul Nistru

56 Tabelul apelor stătătoare 8.Importanţa turii. b cate şi valorificate ca terenuri agricole. În perioada actuală însă se pune problema restabilirii salcie ş.a. În a doua jumătate asecolului majoritatea XX, bălţilor şi mlaştinilor au fost dese 3 marea soluluietc. nivelul apelorsubterane; contribuie lafor de viaţă pentru organismele vii;reglează procesul defotosinteză; camediu servesc Participă încircuitul apeiînnatură şiîn apelor subterane etc. şi aproceselor erozionale; reglează nivelul contribuie ladiminuarea viiturilorperâuri calacurilenaturale;Au aceeaşi importanţă vii; contribuie laformarea mlaştiniloretc. vesc camediudeviaţă pentru organismele apei înrâuri; influenţează climalocală;ser procesul defotosinteză; reglează nivelul Participă încircuitul apeiînnatură şiîn ălţilor şi mlaştinilor a în arealele naturale, lor prin aceasta contribuindu-se la protecţia na MPORTANŢA APELOR STĂTĂTOAREMPORTANŢA APELOR

I 3 2 1 eprezintă, printr-oeprezintă, dome schemă, ocalizează pe harta-contur lacu pe ocalizează criteriuluiconform ori- de lasifică, VALUEAZĂ, APLICĂ, CREEAZĂ APLICĂ, VALUEAZĂ, E R temei r L Sălaş. Ghidighici, Dracele, acuvetei,gine Cahul, Beleu, lacurile: C ile din ţară menţionate dinţară ile întextul Discută cu colegii despre cu Discută importanţa apelor stătătoare natură pentru um Importanţa pentru natură Importanţa pentru societatea Importanţa umană pentru natură Importanţa tabelul 8 ană, studiind tabelul . . Bălţile şimlaştinile Lacurile antropiceLacurile Lacurile naturaleLacurile - - pentru vânat etc. caarealerea împletite; obiectelor servesc nale, fructe, materiale pentru confecţiona- Vegetaţia oferă plante furajere şimedici- industrie, recreaţie, nautice etc. sporturi patul animalelor, recreaţie etc. pentru irigaţii, pescuitşipiscicultură, adă- Asigură omulcuapădulce; seutilizează pescuit şipiscicultură, adăpatul animalelor, lahidrocentrale,giei electrice înirigaţii, tabilă apopulaţiei; pentru producerea ener utilizeazăSe pentru alimentarea cuapăpo 5 4 * rgumentează de cergumentează de este necesar

Republicii Moldova”. tema: poster) „Lacurile pe pe ori că A şimlaştinile. bălţile a păstra A om. către utilizare stătătoare de niile aapelor de lcătuieşte oprezentare (electroni- 57 ş i societatea i societatea - - - -

CLIMA ŞI APELE II TEMA 13 APELE SUBTERANE

1. Ce roci permeabile şi roci impermeabile cunoşti? 2. Apreciază rolul apelor subterane în natură şi în viaţa omului.

Apele subterane, ca şi cele de suprafaţă, au un rol important atât în natură, cât şi în activitatea umană. Pe teritoriul ţării apele subterane sunt concentrate în diverse roci ale cuverturii sedimentare şi ale fundamentului cristalin, fiind prezente în circa 15 orizonturi acvifere. Apele subterane se divid după diverse criterii: conform poziţiei în scoarţa terestră, dinamica şi modul de alimentare – ape freatice şi ape de adâncime (fig. 56); potrivit gradului de mineralizare – ape minerale (cu un conţinut de săruri mai mare de 0,5 g/l) şi dulci (cu un conţinut de săruri mai mic de 0,5 g/l); după scopul utilizării – ape potabile (întrebuinţate în alimentare de către om), curative (folosite la tratamentul unor boli) şi industriale (aplicate în scopuri tehnice); în funcţie de temperatură – ape termale (cu o tem- o peratură de peste 20 C) şi reci (cu o temperatură mai TERMENI-CHEIE mică de 20 oC). Ape freatice – ape subte- 1 APELE FREATICE sunt răspândite pe tot teritoriul ţă- rane, de regulă, fără pre- rii. Caracteristicile lor sunt influenţate, în primul rând, de siune, situate deasupra factori naturali: compoziţia chimică şi mineralogică a ro- stratului de roci imper- cilor, dinamica apelor. În acelaşi timp, unele caracteristici meabile, formând primul sunt influenţate de activitatea umană, prin poluarea at- orizont acvifer.

ESTE BINE SĂ ŞTII Fântână Foraj Sol Volumul total al rezerve Nisip lor de ape subterane constituie circa 3,5 mil. m3/zi. Ape freatice Izvor În prezent se folosesc cir- Argilă ca 50 mii m3/zi. Apele freatice sunt exploatate prin Nisip circa 250 000 de fântâni, Ape de adâncime Râu izvoare şi foraje, iar cele Argilă de adâncime – prin circa 6 600 de foraje. Fig. 56. Tipuri de ape subterane conform poziţiei în scoarţa terestră

58 ş plu, se alimentează din oparte populaţia oraşului Orhei ( Drochia) ( Orhei) teritoriul pe de aule izvoarele (raionul satelor Jeloboc subterane voare de apă potabilă siune se numesc arteziene folosesc în tratarea diferitor boli. (raionul Hârjauca satul şi Camenca Cahul, Călăraşi) se chimice, în cantităţi mari. Apele curative din oraşele şi conţin hidrogen sulfurat, iod, brom şi alte elemente regiuni ale ţării. Ele au un grad de mineralizare ridicat F (raionul Căinarului (raionul Noi), Gura niţa Anenii Bălţi, ape minerale potabile. Mai solicitate sunt cele de la Var 1–10 g/l). În prezent sunt exploatate 16 zăcăminte de mo p lor sanitar-chimice 82%, iar celor microbiologice –32% din cerinţe ce. corespund nu recente, Conform unor estimări freati apelor calităţii continuă a degradare o înregistrează s ficient epurate, utilizarea excesivă apesticidelor şi aaltor permeabile ( orizonturi situate acvifere între două strate rocide im un dică aţării apele subterane de adâncime au, de regulă, 2 ubstanțe chimice etc. În consecință, în ultimele decenii se i locuitoriii sate din câtorva împrejurimi. loreşti), Chişinău, Camenca, În Soroca regiunea ş.a. su robele prelevate din surse locale de alimentare cu apă. se se găsesc în ADÂNCIME DE SUBTERANE PELE

ig. 57.Zona deprotecţie aizvorului (satul Jeloboc, raionul Orhei) Republica Moldova dispune de o gamă largă de ape Apele minerale curative minerale Apele A F grad înalt de mineralizare. de înalt grad sferei, deversarea apelor reziduale neepurate sau insu fig. 57 fig. fig. 58 fig.

minerale f ), Izvoare (raionul Floreşti), Cotova (raionul), Izvoare ig. 56 ig. ) ş.a. Cu) ş.a. apa izvorului de exem Jeloboc, ). În cazul în care apele sunt sub pre (cu un grad de mineralizare de de mineralizare (cu de grad un , d intre care cele mai mari debite . Seî sunt prezente în câteva câteva în prezente sunt ntâlnesc numeroase iz ------59 ESTE BINE r rale înorizontul freatic este ţinutul desubstanţe mine denord,le dinpartea con- ce. şicâmpii- podişurile În zinul râului Ialpug). nă la5800–6000mg/l(ba- sud mineralizarea creşte pâ- 700 mg/l),iarînpar traţie este şimaimică(500– şul Codrilor această concen 1 200–1300mg/l.Podi În - rea glandei tiroide. car cime auşiocarenţă deiod, apele subt lui osos. anumite regiuni, În uni dentare şialesistemu- duce unorafecţi- laapariţia Conţinutul ridicatdefluor Cahul şiînUTA Găgăuzia. F ioanele Glodeni,Nisporeni, ţii defluorsegăsescîn ra- Cele concentramai mari - câteva pânze deapefreati de mineralizare sedisting de str conţinut ridicatdefluor, se caracterizează printr-un subterane deadâncime elativ mic şi nu depăşeşte elativ micşinudepăşeşte ăleşti, Râşcani, Taraclia,Râşcani, ăleşti,

Uneleorizonturi deape gradului valorilegradului După e determină îmbolnăvi onţiu şideseleniu.

erane deadân- SĂ ŞTII tea de tea de - - - -

CLIMA ŞI APELE II Fig. 58. Izvoarele din satul Cotova, raionul Drochia, cu un debit de 200–300 l/s

Apele termale se întâlnesc în lunca râului Prut şi în ϳ nordul ţării. Adâncimea lor variază între 100 şi 1 000 m ϲ͕ϯ ϲ şi mai mult, având temperaturi de 20–80 °C. ϱ ϰ͕ϱ ϰ 3 RESURSELE DE APĂ ale ţării alcătuiesc în total ϯ 3 3 5 900 mil. m /an, dintre care 4 967 mil. m /an revin ape- Ϯ͕ϭ Ϯ lor de suprafaţă, iar cealaltă parte – apelor subterane po- ϭ͕ϱ tabile. Asigurarea cu apă dulce potabilă în ansamblu a ϭ Ϭ populaţiei Republicii Moldova, în raport cu media pen- Europa UcrainaRomânia Republica tru Europa şi ţările vecine, este prezentată în figura 59. Moldova Fig. 59. Asigurarea cu apă dulce Republica Moldova dispune de un potenţial semni- (mii m3/locuitor/an) ficativ de apă potabilă, având însă un grad de asigurare mai redus comparativ cu valorile medii europene. De aceea se impun măsuri de protecţie şi de valorificare raţională a apei.

EVALUEAZĂ, APLICĂ, CREEAZĂ

1 Descrie factorii naturali ce determină 4 Alcătuieşte „o hartă” a izvoarelor caracteristicile apelor subterane. din localitatea ta, apreciază starea în care se află şi enumeră măsurile 2 Observă în ce tip de roci ies la de protecţie necesare. suprafaţă apele subterane în locali tatea ta. 5 * Alcătuieşte o prezentare (electronică ori pe poster) pe tema: „Apele subte- 3 Argumentează, cu exemple, necesita- rane ale Republicii Moldova”. tea protecţiei apelor subterane.

60 TEMA 14 DESCRIEREA UNUI OBIECTIV HIDROGRAFIC

LUCRAREA PRACTICĂ nr. 1 Descrie, sub conducerea profesorului, un obiectiv hidrografic din localitate, în baza ob- servărilor şi a studierii diferitor surse de informare. Aplică unul dintre algoritmii de mai jos.

I. DESCRIEREA UNUI RÂU 4. Stabileşte dimensiunile aproximative 1. Află, din surse bibliografice sau de la şi forma lacului, studiind diferite surse. localnici, originea denumirii râului. 5. Identifică sursele de alimentare a la- 2. Determină poziţia geografică a râului cului. în cadrul ţării, raionului şi al localităţii. 6. Studiază lumea organică a lacului şi 3. Identifică izvorul, direcţia şi gura de cea din vecinătatea lui, în baza observă- vărsare a râului, analizând harta fizică. rilor şi a utilizării diferitor surse de informare. 4. Determină bazinul de recepţie căruia îi aparţine râul şi afluenţii lui principali, 7. Argumentează importanţa lacului pen- analizând harta. tru natură şi populaţie. 5. Calculează pe hartă (cu o aţă umezită) 8. Proiectează măsuri de protecţie a la- lungimea râului, aplicând scara hărţii. cului. 6. Calculează suprafaţa bazinului râului, III. DESCRIEREA UNUI IZVOR utilizând harta fizică şi hârtia matematică. 1. Află, din surse bibliografice sau de la 7. Stabileşte ce caracteristici ale râului de- localnici, originea denumirii izvorului pind de relieful şi de clima teritoriului tra- (dacă izvorul nu are denumire, argumen- versat, studiind diferite surse de informare. tează necesitatea unei denumiri repre- 8. Reprezintă, într-o schemă, importanţa zentative). râului pentru natura şi populaţia din lo- 2. Determină poziţia geografică a izvoru- calitatea ta. lui în cadrul localităţii. 9. Proiectează măsuri de mobilizare a co- 3. Studiază tipul de roci şi relieful terito- munităţii locale la acţiuni de protecţie a riului din regiunea izvorului. râului pe sectorul din localitatea ta. 4. Determină debitul izvorului (în litri pe II. DESCRIEREA UNUI LAC secundă), numărând câte borcane de un litru se umplu cu apă într-un minut. 1. Află, din surse bibliografice sau de la localnici, originea denumirii lacului. 5. Analizează temperatura, culoarea, mi- rosul, gustul apei din izvor. 2. Determină poziţia geografică a lacului în cadrul ţării, raionului şi al localităţii. 6. Observă regimul izvorului în perioada de iarnă. 3. Identifică tipul lacului după originea cuvetei şi după regimul de scurgere, stu- 7. Argumentează necesitatea protecţiei diind diferite surse. izvorului.

61 AUTOEVALUARE

I. Trei „De ce?” 2. Argumentează: 1. De ce pe teritoriul ţării noastre se for- a) De ce vara temperatura aerului mează patru anotimpuri? creşte de la nord spre sudul ţării? 2. De ce pe teritoriul Republicii Moldo- b) Ce cauze provoacă formarea va uneori se produc secete? îngheţurilor timpurii de toamnă şi a celor târzii de primăvară? 3. De ce în partea sudică a ţării cantita- c) Ce importanţă are cunoaşterea tea de precipitaţii atmosferice este mai fenomenului de îngheţ pentru scăzută comparativ cu partea nordică? viaţa şi activitatea umană? II. Analizează, descrie, aplică d) Ce măsuri pot fi întreprinse pentru prevenirea consecinţelor nega- 1. Verifică cât de bine cunoști poziţia bazi- tive ale îngheţurilor timpurii de nelor acvatice din ţară, plasând (fără a toamnă şi ale celor târzii de pri consulta harta fizică) pe harta-contur: măvară? râurile: Dunărea, Prut, Nistru, Răut, Co gâlnic, Bâc, Botna, Ialpug, Camenca, Ichel; 3. Generalizează dependenţa râurilor lacurile naturale: Beleu, Manta, Cahul, de relieful teritoriului traversat, anali- Dracele, Foltane, Sălaş, Nistrul Vechi; zând Harta fizică a ţării. lacurile de acumulare: Costeşti-Stân- a) În ce parte fluviul Nistru are mai ca, Dubăsari, Ialoveni, Ghidighici, mulţi afluenţi? Explică cauza. Cuciurgan, Congaz, Taraclia, Ceaga, b) În ce parte râul Prut are mai mulţi Mingir, Comrat. afluenţi? Explică cauza. 2. Determină coordonatele geografice ale gurii de vărsare a râului Răut, aplicând IV. Încearcă. Este interesant! reţeaua de grade a Hărţii fizice (fig. ).3 1. Se ştie că teritoriul ţării noastre este 3. Descrie o călătorie imaginară pe unul situat la aproximativ aceleaşi latitudini dintre râurile ţării noastre, analizând geografice ca şi Franţa. Explică de ce hărţile pe care le consideri necesare şi clima ţării noastre este mai aridă com- alte surse de informare. parativ cu cea a Franţei. 2. Observă, în natură, ce semne loca- III. Argumentează, generalizează le prezic vreme stabilă şi care vreme 1. Demonstrează, prin câteva exemple, instabilă. Colectează, de la oame- influenţa factorilor de formare a cli- nii din localitate, semne populare de mei asupra teritoriului ţării noastre. prezicere a vremii.

62 III CAPITOLUL

VEGETAŢIA, LUMEA ANIMALĂ ŞI SOLUL Vegetaţia, lumea animală şi solul sunt componente ale naturii cu un rol important în evoluţia acesteia. De asemenea, ele oferă societăţii umane bogăţii naturale valoroase. Lumea organică şi solurile Republicii Moldova sunt bogate şi variate, datorită condiţiilor naturale favorabile şi poziţiei geografice la intersecţia a trei regiuni biogeografice: central-europeană, eurasiatică şi mediteraneeană. Ca rezultat al activităţii umane neraţionale din ultimele două secole, vegetaţia naturală şi lumea ani- mală sunt afectate considerabil şi s-au păstrat pe arii restrânse. Iar folosirea in- tensivă şi, deseori, neraţională a solului, a determinat modificarea proprietăţilor şi reducerea fertilităţii lui. Prin urmare, astăzi devine iminentă necesitatea pro- tecţiei şi utilizării raţionale a vegetaţiei, a lumii animale şi a solului.

STUDIIND ACEST CAPITOL, VEI FI CAPABIL: să utilizezi termenii geografici specifici în comunică- rile orale şi scrise; să analizezi materialele grafice şi hărţile privind caracteristicile vegetaţiei, lumii animale şi ale solului pe teritoriul ţării; să clasifici plantele, animalele şi tipurile de sol după diferite criterii; să argumentezi relaţiile cauză–efect dintre lumea orga nică, sol şi alte componente ale naturii; să propui măsuri de protecţie a lumii organice şi a solului. TEMA 15 CARACTERIZAREA GENERALĂ A VEGETAŢIEI

Aminte şte-ţi speciile de plante caracteristice pădurilor de foioase şi stepelor din Eurasia.

Teritoriul Republicii Moldova se caracterizează printr-o bogăţie considerabilă a florei şi o diversitate re- TERMENI-CHEIE marcabilă a vegetaţiei, chiar dacă suprafaţa este relativ mică. Caracteristicile vegetaţiei sunt determinate de Floră – totalitatea unită- ţilor sistematice de plan- o serie de factori. te (specii, genuri, familii) de pe un anumit teritoriu Studiind schema din figura 60 şi textul ce urmea (de exemplu, flora Euro ză, relatează despre influenţa diferitor factori pei, flora munţilor Car asupra vegetaţiei. paţi) sau dintr-un mediu vital (de exemplu, flora acvatică). 1 Clima 2 Apele Vegetaţie – totalitatea asociaţiilor de plante de 3 Relieful Influenţa 4 Solul pe un anumit teritoriu, asupra constituite în funcţie de 5 Rocile vegetaţiei 6 Lumea animală mediul natural (de exemplu, vegetaţie de pădure, 7 Poziţia geografică 8 Activitatea umană vegetaţie de stepă).

Fig. 60. Factorii de dezvoltare şi răspândire a vegetaţiei ESTE BINE SĂ ŞTII 1 CLIMA condiţionează mediul de viaţă al lumii vii. Prin Flora Republicii Moldova urmare, este factorul principal în dezvoltarea şi răspândi- este reprezentată de rea vegetaţiei. Pentru fiecare tip de climă este caracteristic 5 513 specii de plante, din- un anumit tip de vegetaţie. Clima determină formarea ti- tre care 1 989 sunt plante purilor zonale de vegetaţie, care sunt reprezentate în Re- superioare şi 3 524 – inferi- publica Moldova prin stepă şi pădure. Diferenţierea climei oare. Din totalul speciilor la nivel local (microclima) de asemenea influenţează răs- de plante superioare, 1 806 sunt plante cu flori pândirea florei şi formarea unor asociaţii de plante carac- (angiosperme), 25 – fe- teristice. Regimul temperaturilor şi cantitatea de precipi- rigi, o specie de gimno taţii condiţionează dezvoltarea preponderent a vegetaţiei sperme (cârcel) ş.a. ierboase, adică a pajiştilor naturale. Doar în regiunile cu

64 c mite însuşiri, adaptându-se la noile condiţii (specii relicte condiţii(specii noile la însuşiri,mite adaptându-se aleficări florei: unele specii dispar, altele îşi anu modifică p boricolă, formând masive păduri. de Schimbările climatice se, din luncile râurilor, se întâlnesc pajişti şi păduri de luncă. stepă, cu prezenţa unor arbuşti. În sectoarele cele mai joa sanţii cu expoziţie nordică. expoziţie cu sanţii laţie şi care au nevoie de mai multă umezeală aleg ver î file) preferă versanţii cu expoziţie sudică, care sunt mai păduri foioase. de de până la 200–250 m cresc specii ierboase, iar mai sus – m nifestă etajarea verticală pe avegetaţiei, determinată de pl luri joase creeazăcondiţii mai omogene pentru dezvoltarea rea şi expoziţia versanţilor. Teritoriile câmpie de şi dea de l gulă, în stepe, iar cea hidrofită –în luncile râurilor, în jurul publica Moldova vegetaţia xerofită se întâlneşte, de re xerofite) sau la excesul acesteia (speciile hidrofite). În Re (speciile umiditate de deficitul Plantele la sunt adaptate 3 2 acurilor, mlăştinoase în sectoarele ( nsoriţi, dar şi mai uscaţi. Plantele nepretenţioase la inso antităţi anuale mai mari de precipitaţii creşte vegetaţie ar vegetaţie creşte precipitaţii de mari mai anuale antităţi e parcursul evoluţiei geologice determină anumite mo ELIEFUL antelor. În aceste regiuni vegetaţia se dezvoltă ierboasă de PELE DE SUPRAFAŢĂ ŞI APELE SUBTERANE. SUPRAFAŢĂ DE PELE SUBTERANE. APELE ŞI

odificarea climei şi asolurilor. regulă, De la altitudinea ig. 61.Pajişte –specierelictă bumbăcăriţă cu deluncă Î De asemenea,De plantele iubitoare de căldură (termo R A F n cadrul podişurilor şi al dealurilor mai înalte se ma înalte se mai dealurilor al şi podişurilor cadrul n e câteva deplante specii care preferă terenuri umiditate cu excesivă. Nume influenţează vegetaţia prin altitudine, înclina altitudine, prin vegetaţia influenţează ş t fig. 61 fig. ). di ). ------

65 ESTE BINE Cantemir) (fig. 62). fos dinraioanele Cahul şi destejar-pu-din pădurile gelescu (creşte înpoienile Codrilor, albăstreaua-An- dinPodişulnit înpădurile pădure (românesc), întâl- bujorul-de- şi Dubăsari), Grigoriopol nele Râbniţa, enţilor acestuia înraioa- şiaiaflu- rupţi aiNistrului creşte peversanţii ab- destepătă ierboasă care keleria-moldoveană (plan- tea sunt reprezentate de: MoldovaRepublica aces- de plante endemice . În vecine sunt câteva specii munţii Carpaţi şiregiunile c bumbă chia-podoliană, (leonticăOdesa ), şivere- pitic, gimnospermiu-de- cile geologice: vonicer- diţiilor naturale dinepo- pravieţuit con- schimbării , care relicte specii ausu- tre seîntâlnesc şiunele tul fânului (fâneaţă). (pă pă tru care poate fi folosităpen- naturalăierboasă perenă, faţă vegetaţie acoperită cu Pajişte naturală –supra ăriţa etc.

În spaţiul ce În cuprinde Pe teritoriulnoas- ţării TERMENI-CHEIE ş un ş e) sau cosi- pentru un atul animalelor

SĂ ŞTII -

VEGETAŢIA, LUMEA ANIMALĂ ŞI SOLUL III Albăstreaua- Angelescu

Keleria- Bujorul-de-pădure moldoveană (românesc) Fig. 62. Specii de plante endemice

4 SOLUL oferă substanţe nutritive, elemente minerale, înmagazinează umiditatea şi ser- veşte drept suport pentru plante. Preferinţele plantelor pentru sol diferă, astfel că fie care comunitate vegetală alege anumite tipuri de sol.

5 ROCILE sunt substratul pentru sol şi plante, iar în funcţie de variaţia tipului de rocă apar anumite deosebiri şi în asociaţiile de plante. Unele specii de plante preferă rocile nisipoase, altele – rocile argiloase sau calcaroase etc. De exemplu, pe versanţii formaţi pe calcare, mai abrupţi, unde stratul de sol este slab reprezentat, se dezvoltă vegetaţia petrofită.

6 LUMEA ANIMALĂ se află într-o relaţie foarte strânsă cu vegetaţia, în cadrul lanţului trofic. De asemenea, animalele contribuie la polenizarea plantelor şi la răspândirea lor. (Ce exemple cunoşti?)

7 POZIŢIA GEOGRAFICĂ. Teritoriul Republicii Moldova este situat la intersecţia a trei regiuni biogeografice, ceea ce determină varietatea florei. Influenţează favorabil şi apropierea de centrele de provenienţă a speciilor de plante din munţii Carpaţi, Bazinul Mediteraneean TERMENI-CHEIE şi Orientul Apropiat. Pe parcursul evoluţiei geologice a teritoriului, din aceste regiuni au pătruns numeroase Regiune biogeografică – specii de plante, unele dintre care ulterior au fost intro- teritoriu continental sau duse în cultură de către om, devenind culturi agricole. oceanic cu anumite co- Flora de tip central-european este reprezentată de fag, munităţi de plante şi de animale caracteristice, ca- carpen, ulm, stejarul-pedunculat ş.a. Specii eurasiatice re convieţuiesc în mediul sunt mesteacănul, negara, păiuşul, pelinul etc. Dintre lor de trai, în condiţii na- speciile mediteraneene se întâlnesc stejarul-pufos, cor- turale relativ omogene. nul, cărpiniţa, dârmozul, viţa-sălbatică etc.

66 c anumite la adaptează se plantele consecinţă, În minant. vegetaţia,plex însă dată de fiecare unul dintre ei este do un pe anumitacţionează teritoriu şi influenţează în com a restieră, de la 197,4 mii ha în anul 1940 la 462,7 mii ha în prafeţelor păduri de şi altor a terenuri cu vegetaţie fo D nuri sau specii, în răspândirea unor specii valoroase etc. anumitor tere protecţia naturală, vegetaţie cu terenuri te de eroziune şi alunecări de teren etc. izolate, sectoarele pe cu soluri mai puţin fertile, afecta mici, areale în păstrat Vegetaţia s-a naturală plante etc. pentru construcţii, nimicirea unor specii valoroase de de pate vegetaţie de naturală, prin: defrişarea pădurilor, determinat reducerea considerabilă suprafeţelor a ocu vegetaţiei au atât impact pozitiv, cât şi negativ. Omul a ţii de plante: de stepă, de pădure, de luncă, acvatice etc. pr râurilor, albiei modificarea naturale, lacurilor a sau se 8 ondiţii naturale şi comunităţi se formează sau asocia nul 2012nul (13,7% ţării). teritoriului a totală suprafaţa din e exemplu, în ultimele decenii aavut extinderea loc su CTIVITATEA UMANĂ.

acticarea păşunatului excesiv, terenurilor extinderea sţelenirea pajiştilor, desecarea terenurilor mlăştinoa Factorii de dezvoltare şi răspândire avegetaţiei inter R A

4 3 2 1 olul pozitiv al omului se manifestă în extinderea unor preciază rolul fiecărui factor de de factor rolul fiecărui preciază lasifică în trei conform lasifică grupe, regiu dintre deosebirea xplică noţiunile: laborează un proiect pe tema: „Ve- pe unproiect laborează

VALUEAZĂ, APLICĂ, CREEAZĂ APLICĂ, VALUEAZĂ, E getaţia natale”, localităţii conform E tea natală. - efectuate înlocalita observărilor baza dezvol A cărpiniţă, negară, fag, păiuş s n C floră şivegetaţie naturală. E tejar-pufos, carpen, ulm, corn, pelin, ii de origine, speciile de plante: de speciile origine, ii de t are în şirăspândire avegetației, Intervenţiile omului asupra . 5 *

de protecţiede a vegetaţiei. d)măsuri tură şicomunitatea locală; vegetaţiei pentru na- c) importanţa vegetaţiei; diferitorţa asupra factori ei în trecut b)influen- şiînprezent; vegetaţi-algoritmului: a)aspectul Republicii Moldova”. şirăspândire avegetaţiei dezvoltare tema: poster) „Factorii pe de pe ori că A lcătuieşte oprezentare (electroni------67 ESTE BINE pătlagina etc. balul, păpădia, urzica, nul, salvia,pojarniţa, pod- menta, muşeţelul, odolea- mai răspândite sunt: medicinale, dintre care 250 despeciiplante va seîntâlnesc peste Moldo Republica nale. În curative, numite medici te care auproprietăţi prezintă ungrup deplan- go Cărpi nume delocalităţi: a dat naştere lamulte (oraş) etc. (mun. Chişinău),Sângerei Poiana (3sate), Sângera (4 sate), (3 sate), Salcia Teiurn. Râbniţa), (rn. Gri Ulmu (rn. Ialoveni şi Ovaloare deosebită Specificul vegetaţiei r iopol), Plop şi Plopi neni (r

SĂ ŞTII n. Hânceşti), -

VEGETAŢIA, LUMEA ANIMALĂ ŞI SOLUL III TEMA 16 ASOCIAŢIILE VEGETALE. VEGETAŢIA DE PĂDURE

Nume şte câteva specii de plante care se întâlnesc în preajma localităţii natale.

1 ASOCIAŢIILE VEGETALE. Flora Republicii Moldova formează diverse asociaţii (comunităţi) vegetale, în TERMENI-CHEIE funcţie de condiţiile naturale ale anumitor teritorii. Răspândirea vegetaţiei depinde, în primul rând, de cli- Asociaţie vegetală (fito mă. Ca urmare a caracterului zonal al climei, se formea- cenoză) – comunitate ză asociaţii (tipuri) vegetale zonale, reprezentate în Re- de plante cu compoziţie floristică asemănătoare, publica Moldova de vegetaţia de pădure şi vegetaţia de fizionomie şi structură stepă. Sub influenţa unor factori locali (ape, roci, relief, caracteristice, ce populea sol etc.), se dezvoltă asociaţii vegetale azonale: de lun- ză un anumit sector de că, acvatică şi palustră, petrofită etc. uscat sau acvatic, având un mediu natural omo- 2 VEGETAŢIA DE PĂDURE. Suprafaţa terenurilor aco- gen sau asemănător. perite cu păduri este de 375 mii ha, sau 11,1% din teri-

1.6% 2.1% 2.6% 1.6% 13.4% 2.1% 2.6% 13.4% 4.6% 39.6%

4.6% 39.6%

36.1% 36.1%

Stejar-pedunculatStejar-pedunculat CoConifenirefere (răşinoase)(răşinoase) SalcâmSalcâm PlopPlop FrFrasinasin AlteleAltele CarCarpenpen Fig. 64. Frecvenţa speciilor de arbori în Fig. 63. Pădure de fag cu gorun din Podişul Codrilor păduri (în % din suprafaţa totală)

68 ierbos, de mijloc de ierbos, arbuşti, – nivelul su pădure are un caracter etajat: stratul nivelul inferior – gată şi numără peste 850 de specii ( ce temperate. Compoziţia pădurilor a este bo floristică central-europene foioase de toriul ţării. Pădurile din ţara noastră sunt de tipul celor

Harta asociaţiilorig. vegetale 65.Harta 10 12 11 14 15 13 F Criv 3 1 2 9 8 7 6 5 4 /(*(1'Ĉ stejar-pedunculat cucireş Te Vegetaţie ac Vegetaţie petro tă Vegetaţie destepă Păduri destejar-pedunculatcucireş Păduri degorun Păduri degorunşicarpen Te Păduri defagşigorun Te Păduri degorunşistejar-pedunculat şi carpen Te Păduri destejar-pedunculatşicarpen Te Vegetaţie deluncă Te Te Păduri destejar-pufos a r renuri agricolepeloculpădurilorde renuri agricolepeloculpădurilordefagşigorun renuri agricolepeloculpădurilordestejar-pedunculat renuri agricolepeloculpădurilordegorun renuri agricolepeloculstepei renuri agricolepeloculpădurilordestejar-pufos enuri agricolepeloculpădurilordestejar-peduncula 15 Briceni vatică şipalustră 10 6 11 7 Naslavcea 10 , caracteristice zonei climati zonei caracteristice , Ungheni 14 Bălţi 3 1 t f ig. 64 ig. p Giurgiuleşti erior – arbori. 7 Cahul So 2 ). Vegetaţia în 12 1 roca 12 3 6 Co 3 Hânceşti Străşen mrat 15 7 14 Orhei 6 5 Chişinău - - 6 13 4 i Rezina 12 69 Râ 13 9 ESTE BINE de roadă îndestul”. foc, cişicopaci aducători pentru cherestea şipentru cărora lemnnuieste numai dova îmbogăţită, al foarte „Cu codri încăieste- Mol erea Moldovei (a. 1716): ona înlucrarea saDescri CantemirDimitrie menţi - 50 bniţa Căuşen 8 14 25 i 14

SĂ ŞTII Tighina 0 15 Ti raspo 14 Pa 50 k l lanca m

VEGETAŢIA, LUMEA ANIMALĂ ŞI SOLUL III Studiind tabelul 9 şi Harta asociaţiilor vegetale (fig. 65), identifică speciile de plante arboricole dominante în pădurile din ţara noastră şi arealul lor de răspândire.

Tabelul 9. Speciile principale de arbori din păduri Specii Caracteristici şi arealul de răspândire Imaginea frunzei

Frunze cu peţiolul scurt şi ghinde pedunculate; Stejarul- pedunculat nordul ţării, Podişul Codrilor, la altitudini de până la 250 m; pe sectoarele relativ umede

Frunze cu peţiolul lung şi ghinde sesile; Podişul Gorunul Codrilor, Podişul Nistrului, izolat în nordul ţării, la altitudini de peste 250 m; pe sectoarele mai umede

Partea dorsală a frunzei cu perişori; specie medite- raneeană, aflată la limita nordică de răspândire, se Stejarul-pufos întâlneşte izolat doar în sudul ţării; adaptată la con- diţii de climă mai călduroasă şi aridă (fig. 66) Vestul şi centrul Podişului Codrilor, la altitudini de peste 280–300 m, cu umezeală mare, pe versanţii Fagul cu expoziţie nordică şi vestică, puternic înclinaţi şi afectaţi de eroziune şi de alunecări de teren (fig. 63) Frasinul, carpenul, teiul, arţarul-tătăresc, cireşul, mărul-de-pădure, părul-de-pădure, plopul şi sal- Alte specii câmul (introdus de către om) – specii mai puţin pre- tenţioase la condiţiile naturale şi cu un areal larg de răspândire Carpen

Fig. 66. Pădure de stejar-pufos de pe Colinele Tigheciului

70 (

şul Codrilor are leurda are şul Codrilor dumbrăviţa, vioreaua-nopţii, crinul-de-pădure dumbrăviţa, vioreaua-nopţii, copaci, pe viorelele,lor brebeneii, înfloresc scânteiuţa rea plantelor ierboase are un caracter sezonier. Primăvara devreme, până la apariţia frunze frecvenţă mai mare golomăţul auetc. rogozul, Dezvolta mierea-ursului, fragul-de-pădure, împădurite, cât mai valorificarea raţională şi protecţia judicioasă acestora. a activitateade umană. aceea impun De se terenurilor măsuri privind extinderea adecvate lor plantele agăţătoare ( contemporană au fost plantate şi unele specii introduse de conifere (în special pinul ş în partea de nord specii dominante (edificatoare) dominante sunt stejarul-pedunculat specii nord de partea în gerul, porumbarul, socul-negru, salba-europeană, verigarul salba-europeană, socul-negru, porumbarul, gerul, fig. 66 urile din partea centrală – gorunul centrală – partea din urile ig. 67.Stejarul luiŞtefan cel Mare (satul Cobâlea, raionul Şoldăneşti) În cadrul poienilor, sub arbori şi arbuşti, un se formează înveliş ierbos variat, în care o În prezent pădurile sunt puternic afectate de aridizarea climei şi, în măsură mai mare, Compoziţia pădurilor a naturale floristică are diferenţiere o zonală în cadrul ţării ( F 3 2 1 - depen exemple, prin emonstrează, umeşte acţiunile de înverzireumeşte de apla- acţiunile vegetale asociaţiilor Harta nalizează VALUEAZĂ, APLICĂ, CREEAZĂ APLICĂ, VALUEAZĂ, E iului natal care la ai participat. N diferitor tipuri păduri. de t referi concluzii (fig. 65)şiformulează A diferiţide factori. vegetaţiei pădure denţa răspândirii de D or la arealul la or anterior şicel actual al ). Speciile de arbuşti mai des întâlnite în păduri sunt: , î ntrebuinţată în alimentaţie. Un farmecdeosebit imprimă păduri i edera edera şi viţa-sălbatică şi fagul şi ( etc. O răspândire largă în pădurile din Podi din pădurile în largă O răspândire etc. fig. 63 fig. ), care cuprind arborii şi arbuştii. În perioada 5 4 eprezintă schematic importanţa, eprezintă schematic importanţa, *

pădure”. tema: poster) „Vegetaţia pe pe ori de A Argumentează-ţi opinia. activi ponentele naturii, pentru viaţa şi pentru com apădurilor - ta, în opinia R ), iar în parteade sud –stejarul-pufos lcătuieşte oprezentare (electronică e tc. La începutultc. La verii îşi florile desfac t atea umană în ţara noastră. atea umană noastră. înţara e tc. cornul, alunul, păducelul, sân 71 ţia ţia un gorun dinRezerva mai înaltarboreCel este tulpinii de2,2m(fig. 67 ). de 35 m. iinţifică„Pădurea Domnească”, înălţimea cu Şoldăne raionuldin satul Cobâlea, Stejarul lui Ştefan cel Mare din ţară este considerat mai bătrân arboreCel 700 deani RECORDURI ş t ş t i, care are circa ş şi cireşul şi i ogrosime a , în podi - fig. 65 ). ): ): - - - - -

VEGETAŢIA, LUMEA ANIMALĂ ŞI SOLUL III TEMA 17 ALTE CATEGORII DE ASOCIAŢII VEGETALE

Studiind textul ce urmează şi harta din figura 65, analizează condiţiile de formare a diferitor asociaţii vegetale pe teritoriul ţării noastre.

1 VEGETAŢIA DE STEPĂ este caracteristică regiunilor cu insuficienţă de umezeală, care permite dezvolta- ESTE BINE SĂ ŞTII rea plantelor ierboase xerofite (adaptate la un mediu cu În stepe se întâlnesc mul- umiditate scăzută), mai rar a unor arbuşti şi arbori rezis- te specii de plante efe tenţi la ariditate (fig. 68). Vegetaţia de stepă, de regulă, mere – care au o perioa- îşi încetează periodic dezvoltarea – în timpul secetelor dă scurtă de vegetaţie, de şi al temperaturilor joase de iarnă. obicei primăvara, când fo- Până la începutul secolului al XIX-lea, vegetaţia de losesc umiditatea acumu- lată în sol în perioada ier- stepă ocupa o parte considerabilă a teritoriului actua- nii. Ele formează primăva- lei Republici Moldova. Ulterior stepa a fost desţelenită, ra devreme un covor flo- pentru extinderea terenurilor cultivate. Actualmente ve- ristic pitoresc, alcătuit din getaţia de stepă s-a păstrat sub formă de pâlcuri, pe ver- dediţei, toporaşi, ruscuţă, sanţii mai abrupţi, pe terenuri puternic afectate de pro- şofran, veronică etc. cese erozionale şi alunecări de teren.

Identifică pe Harta asociaţiilor vegetale (fig. 65) arealele cu vegetaţie de stepă.

Fig. 68. Pajişte de negară din Stepa Bugeacului

72 în malurilor stuful, vegetează papura, crinul-de-baltă formând masive în lacurile Beleu, Manta şi în alte locuri din lunca Prutului. În apropierea reprezentat, două de specii ( nufărul este renumită, foarte Tabelul 10.Pajişti deluncă gana, migdalul-pitic, cununiţagana, au şi lucerna, ( salvia, semiarbuşti unii păpădia, şi precum ţa-sălbatică, teristic pajiştilor de luncă. O răspândire largă au plantele agăţătoare: murul, hameiul, vi carac nordCâmpia de – (în Bălţilor partea şi Dealurile Ciulucurilor). Vegetaţia stepă este de cului tea sunt graminee: păiuşul, coliliatea sunt graminee: sau p inundate.ori Principalele ale speciiarbori zăvoaielor de sunt: salcia, răchita, plopul-alb, getaţia palustră getaţia este reprezentată luncă de pajişti de aproape de suprafaţă, de aceea covorul vegetal este bogat. Această asociaţie vegetală terenurile cu umiditate ridicată, cu soluri aluviale, deseori inundate şi cu apele freatice cadrul altor zone sau asociaţii vegetale, lungul de-a luncilor râurilor. sepe Ea formează de păduri, această asociaţie vegetală nu constituie ozonă naturală, ci se intercalează în tate de specii hidrofite. În apă cresc 3 2 În lunci inundabile lunci În etc. pădie, pătlagină, podbal pă coada-calului, trifoi, lui, iarba-câmpu pipirig, Rogoz, Râuri (după inundaţii)Râuri lopul-negru, lopul-negru, EGETAŢIA ACVATICĂ EGETAŢIA DE LUNCĂ

tâlnesc Flora stepelor este reprezentată de specii de peste 600 de plante, dintre care majorita Pe teritoriul ţării se disting două regiuni principale cu vegetaţie de stepă: Stepa Bugea Pădurile de luncă (zăvoaiele) V V

t (este situată în parteade sud şi până se extinde la Marea Neagră) şi Stepa Bălţilor eristică şi Câmpiei Nistrului Inferior, în special sectoarele pe de versant. f Studiind tabelul 10 ormare Inundabile sângerul, salba-europeană, socul-negru sângerul, salba-europeană, c reând în unele sectoare desişuri greu accesibile. însoţite de însoţite ş i arealele derăspândire paji ale

este caracteristică bălţilor. Aceste formaţiuni vegetale sunt reprezen stejarul-pedunculat, ulm,arţarul-tătăresc ş - este adaptată la creşterea în apă ( este oasociaţie vegetală azonală. Spre deosebire de stepe şi i Harta asociaţiilor vegetale (fig.), analizează 65 condiţiile de - ).

cresc în condiţii umiditate de excesivă, dese fiind şi păduriluncă de şi Tipuri depajişti a negar lge, broscăriţa, lintiţa broscăriţa, lge, Caracteristici Sursa deapă Arealele de formare Speciile a, firuţa, ovăzul-sălbatic firuţa, a, ş t ilor deluncă. etc., iar învelişul ierbos este cel carac etc.

. pelinul, cimbrul pelinul, etc. O plantă rar întâlnită, dar foi, salvie etc. Păiuş, pir-târâtor, tri firuţă, râurilor terase, în luncile drenate ale Pe sectoarele de versant, pe Precipitaţii atmosferice nufărul-alb nufărul-alb 73 mlaştini, râuri, lacuri râuri, mlaştini, Neinundabile etc. Ofrecvenţă mare etc. Dintre arbuşti se şi ) şi arbuşti ( nufărul-galben ), iar cara - ve ), ), ------

VEGETAŢIA, LUMEA ANIMALĂ ŞI SOLUL III Fig. 69. Vegetaţie petrofită din valea râului Bogda, afluent al Racovăţului

4 VEGETAŢIA PETROFITĂ (fig. 65) este adaptată la sectoarele de versanţi abrupţi, cu substratul din roci calcaroase, cu un înveliş de sol slab dezvoltat (cu grosimea de 10–50 cm) sau absent şi cu o umiditate insuficientă (fig. 69). Compoziţia floristică include circa 250 de specii, majoritatea ierboase (cimbrişorul, frăsinelul, păiuşul ş.a.), dar şi unii arbuşti sau arbori (scumpia, migdalul-pitic, stejarul-pufos ş.a.). Stratul ierbos este neuniform, în sectoarele cu panta mai abruptă – absent, cu predominarea speciilor xerofite, iar arborii şi arbuş- tii au talie scundă. În concluzie, constatăm că suprafaţa acoperită cu vegetaţie naturală este de circa 800 mii ha, sau aproape 1/4 din teritoriul ţării. Ea este reprezentată de diferite asociaţii vegetale zonale şi azonale, dintre care principalele sunt cele de pădure şi de stepă. Toa- te asociaţiile vegetale sunt afectate de unii factori naturali şi de activitatea umană şi ne- cesită măsuri corespunzătoare de protecţie.

EVALUEAZĂ, APLICĂ, CREEAZĂ

1 Dedu deosebirile în condițiile de for- celui de podiş; b) rolul cantităţii anuale mare a pajiștilor de luncă inundabile de precipitații atmosferice. şi a celor neinundabile. 4 Argumentează importanţa cunoaş- 2 Stabileşte arealele de răspândire a ve- terii diferitor asociaţii vegetale de pe getaţiei petrofite, studiind harta din teritoriul ţării noastre. figura 65. 5 * Alcătuieşte o prezentare (electroni- 3 Compară condițiile de formare a vegeta că ori pe poster) pe tema: „Adaptă- ției de stepă şi a celei de pădure, referin- rile plantelor la diferite condiţii de du-te la: a) rolul reliefului de câmpie şi al mediu”.

74 TEMA 18 CARACTERIZAREA GENERALĂ A LUMII ANIMALE

Studiind textul ce urmează, analizează factorii de dezvoltare şi repartiţie a lumii animale pe teritoriul ţării.

Lumea animală este o componentă a naturii cu un rol important în menţinerea echilibrului naturii. TERMENI-CHEIE Animalele, ca şi plantele, îşi au locul lor în interacţi- unea dintre componentele naturii, iar dispariţia sau Lume animală – o comunitate de animale care po- declinul unei specii duce la dezechilibrarea întregu- pulează o anumită regiune, lui sistem natural. Lumea animală a Republicii Moldo- zonă, cu condiţii natura- va este diversă, iar fauna este reprezentată de circa le omogene (de exemplu, 14 800 de specii. lumea animală de stepă, lumea animală acvatică). Diversitatea faunei şi dezvoltarea lumii animale sunt Faună – totalitatea spe- influenţate de un complex de factori (fig. 70). În urma ciilor de animale de pe interacţiunii acestor factori, se formează comunităţi un anumit teritoriu (de sau asociaţii de animale, care se află într-o permanen- exemplu, fauna Republi cii Moldova, fauna fluviu tă evoluţie. lui Nistru) sau dintr-o eră geologică (de exemplu, fauna Mezozoicului). 1 Poziţia geografică 2 Clima Influenţa 3 Apele asupra 4 Vegetaţia ESTE BINE SĂ ŞTII animalelor Fauna Republicii Moldova 5 Rocile şi solul 6 Activitatea umană include 461 de specii de Fig. 70. Factorii de dezvoltare şi răspândire a lumii animale vertebrate şi 14 339 de specii de nevertebrate. Verte- bratele sunt reprezentate 1 POZIŢIA GEOGRAFICĂ. Pe teritoriul Republicii de 71 de specii de mamife- Moldova convieţuiesc specii de animale silvice cen- re, 281 de specii şi subspe- tral-europene cu specii stepice asiatice şi specii me- cii de păsări, 14 specii de diteraneene. În interfluviul Nistru–Prut îşi au limita reptile, 13 specii de amfi- de est a arealului de răspândire câteva specii carac- bieni şi peste 80 de specii şi subspecii de peşti. teristice Europei Centrale şi Europei de Vest (pisica

75 ESTE BINE SĂ ŞTII Prin contribuţia omului au ajuns pe teritoriul Republicii Moldova unele specii de insecte dă unătoare (gândacul-de- Colorado, fluturele-alb- american, omida-păroa- să, musca-mediteraneea- nă-a-fructelor ş.a.), ca urmare a contactelor inter- naţionale şi a extinderii suprafeţelor unor culturi agricole. Fig. 71. Pisică sălbatică sălbatică (fig. 71), jderul-de-piatră, popândăul comun, popândăul-cu-pete). Acest lucru determină vulnerabilitatea speciilor şi necesitatea protecţiei lor.

2 CLIMA imprimă lumii animale un caracter zonal. În ţara noastră se întâlnesc specii de animale caracteristice pentru două zone naturale. Animalele se adaptează la anumite con- diţii de temperatură, lumină, umiditate, precum şi la ritmicitatea diurnă şi anuală a elementelor meteorologice. Astfel, unele specii hibernează, iar altele migrează pe durata iernii, majoritatea speciilor sunt active ziua, iar unele – noaptea etc. (Aminteşte-ţi câteva exemple.)

3 APELE creează un anumit mediu de trai pentru animale (în râu, lac, mlaştină, baltă), în special pentru fauna acvatică. Animalele au nevoie de apă pentru a trăi şi a se dezvolta. Prezenţa sau lipsa unei surse de apă influenţează răspândirea animalelor. Reţeaua flu- vială a ţării creează condiţii relativ favorabile pentru lumea animală.

4 VEGETAŢIA serveşte ca hrană pentru animalele erbivore, rozătoare şi omnivore, ofe- ră adăpost pentru multe specii de animale adaptate la anumite medii de viaţă (de pădu- re, de stepă, de luncă etc.).

5 ROCILE ŞI SOLUL sunt un mediu vital pentru unele specii de animale. Se întâlnesc specii care vieţuiesc în sol (râmele, insectele, cârtiţa, orbetele ş.a.), în peşteri (liliecii ş.a.), în rocile din malurile abrupte ale râurilor şi ravenelor (lăstunul-de-mal (fig. 72), porumbelul- de-stâncă, jderul-de-piatră (fig. 73) ş.a.). Animalele au un rol pozitiv şi prin faptul că ele contribuie la formarea şi afânarea solului.

6 ACTIVITATEA UMANĂ. Influenţa omului asupra lumii animale este în continuă creşte- re, fiind atât pozitivă, cât şi negativă. Astfel, creşterea numărului de locuitori şi a densită- ţii populaţiei a avut consecinţe nefaste pentru vieţuitoare. S-a redus considerabil mediul de viaţă al animalelor, precum şi numărul speciilor, iar unele specii au dispărut defini- tiv. La aceasta au contribuit despădurirea şi desţelenirea stepelor, extinderea terenurilor

76 ţării şi adiversităţii comunităţilor faunistice: de pădure, de stepă, acvatice etc. animale. altor şi păsărilor dăunează şi mult pândit răs s-a câinele-enot iar originare, speciilor supravieţuirea pericol în pune care hibrid un autohtonă. exemplu, De prin încrucişarea cu cerbul cerbului-cu-pete comun s-a produs rul, antilopa, struţul, hiena ş.a.) sau la clima rece ( ( anterior dispărută specie fazanulde-Askania, câinele-enot, etc. În acelaşi timp, omul a aclimatizat unele specii de animale ( luncilor, excesiv desecarea şi vânatul drenarea construcţii, de ocupate celor a şi agricole a prin conservarea la şi altora apariţia la specii, unor dispariţia condusla a naturale diţiilor nul, ursul-de-peşteră daptare aspeciilor relicte. Au dispărut specii adaptate la clima caldă ( Lăstuni-de-mal şi cuiburile lor–galerii şicuiburile ig. 72.Lăstuni-de-mal Interacţiunea tuturor determină factorilor teritoriul formarea pe unei faune specifice C F 3 2 1 ompoziţia faunei actuale este rezultatul unei evoluţii îndelungate. Modificarea con Modificarea evoluţii îndelungate. unei rezultatul este actuale faunei ompoziţia rgumentează, cu re faptul exemple, că - rgumentează, xplică influenţa diferitorasu- xplică factori elatează cazuri de dependenţă reci- dependenţă de cazuri elatează VALUEAZĂ, APLICĂ, CREEAZĂ APLICĂ, VALUEAZĂ, E vate natală. înlocalitatea întreprocă plante obser- şianimale, R viaţă pentru de lumeaanimală. rabile ţeaua fluvialăţăriioferă a favocondiţii - A viaţă alanimale. lumii de modului pra E ş .a.). .a.). cerbul-nobil , bizamul ). Aclimatizarea unor specii însă periclitează fauna fauna periclitează însă specii unor ). Aclimatizarea , unele specii de peşti ş.a.) şi areaclimatizat o 5 4

iscutând cu colegii, formulează formulează cuiscutând colegii, *

male în Republica Moldova”.male înRepublica şirăspândire ani- alumii dezvoltare tema: poster) „Factorii pe de pe ori A teritoriulanimale pe ţării. vire aclimatizareade la specii noilor argu D mam lcătuieşte oprezentare (electronică m utul, rinocerul-cu-blană, renul,utul, ela rinocerul-cu-blană, ente „pro” şi„contra” cu pri-

ig. 73.Jder-de-piatră F cerbul-cu-pete, maralul- cerbul-cu-pete, elefantul, rinoce - - - -

VEGETAŢIA, LUMEA ANIMALĂ ŞI SOLUL III TEMA 19 COMPLEXELE FAUNISTICE

Discutând cu colegii, aminteşte-ţi în ce locuri din împrejurime ai observat animale sălbatice.

În cadrul Republicii Moldova s-au format diverse co- munităţi de animale, numite complexe faunistice (zo ocenoze), în funcţie de condiţiile naturale ale anumitor teritorii. Formarea acestor comunităţi depinde, în primul rând, de mediul de viaţă, fiind delimitate comunităţi de animale zonale (de pădure şi de stepă) şi azonale (de lun- că, acvatice, petrofite, cavernicole, agricole).

1 FAUNA PĂDURILOR este cea mai bogată ca varietate de specii şi ca număr de indivizi, întrucât pădurea oferă posibilităţi mai mari de hrană şi de adăpost. În pădurile din ţara noastră se întâlnesc 172 de specii de vertebrate, cele mai multe fiind specii de mamifere. Carac- teristice pădurilor sunt următoarele specii de mamifere: vulpea, veveriţa (fig. 74), mistreţul (fig. 75), căpriorul (fig. 77), bursucul, jderul-de-pădure, pisica sălbatică (fig. 71) ş.a. Fig. 74. Veveriţă

Fig. 75. Mistreţi în Rezervaţia ştiinţifică „Codru”

Harta faunei ig. 76.Harta Criva F /(*(1'Ĉ Specii autohtone şi reaclimatizate Specii aclimatizate Vulpe Mistreţ Iepur Căprior Bursuc Popândău Fazan Bizam Cerb Cerb-nobil complexe faunistice. Harta pe Determină faunei (fig. 76 ) arealele principale derăspândire adiferitor -c e- u-pete Briceni de -c âmp Ra Potârniche Lişiţă Barză-albă ţă Ungheni Sor Bălţ oca i Cahu Giur l giuleşti Co mrat Hânceşti Străşeni Orhe Rezin i Chişinău a Râbniţa 79 Tighina Co 50 mple de stepă de pădureşistepă de pădure xe 25 faunistice Ti 0 raspol Pa lanca 50 km

VEGETAŢIA, LUMEA ANIMALĂ ŞI SOLUL III În păduri vieţuiesc peste 100 de specii de păsări, reprezentative fiind piţigoiul, ciocănitoarea (fig. 78), graurul, cucul, privighetoarea, pupăza, grangurul, mierla, precum şi unele păsări răpitoare (uliul-păsărar, şorecarul comun, acvila-ţipătoare-mică ş.a.). În galeriile subterane îşi au adă- postul diverse specii de şoareci, pârşul-de-pădure ş.a., iar dintre insectivore se întâlnesc ariciul, cârtiţa, chiţcanul comun, care s-au adaptat şi la alte medii de viaţă. În pă- duri vieţuiesc şi 9 specii de reptile (şarpele-de-alun, şar- pele-cu-abdomen-galben, vipera comună, diverse specii de şopârle, broaşte). Litiera pădurilor şi scoarţa copacilor Fig. 77. Căprior oferă un mediu prielnic pentru insecte, râme, păianjeni.

Stabile şte specificul mediului de viaţă, speciile reprezentative şi arealul lor de răspândire pentru diferite complexe faunistice, studiind textul ce urmează, tabelul 11 şi Harta faunei (fig. 76).

2 FAUNA STEPELOR şi a altor terenuri ocupate de ve- getaţie ierboasă este mai săracă în specii, deoarece aceste terenuri au caracter insular, vegetaţia lor este mai rară, implicit oferă mai puţină hrană şi adăpost mai redus, iar activitatea umană este prezentă în măsură mai mare. Aici se întâlnesc unele păsări şi reptile, iar rozătoarele – Fig. 78. Ciocănitoare mai frecvent (tab. 11).

3 FAUNA LUNCILOR ŞI A MALURILOR BAZINELOR ACVATICE oferă animalelor un mediu favorabil, hrană mai bogată, adăpost şi refugiu mai sigur (tab. 11).

Tabelul 11. Speciile reprezentative de animale ale stepei, luncilor şi ale bazinelor acvatice Complexe faunistice Mamifere Păsări Reptile şoarecele, şobolanul, hâr- ciogul, popândăul comun, ciocârlia, prigoria, vipera-de-stepă, De stepă popândăul-cu-pete, orbe- mai rar potârnichea, şopârla tele, iepurele-de-câmp prepeliţa, dropia fluierarul-de-zăvoi, De luncă hermelina, bizamul, cârstelul-de-baltă, şarpele-de-casă câinele-enot presura-de-stuf raţa sălbatică, gâsca sălba- şobolanul-de-apă, tică, stârcul, lişiţa, cormora- şarpele-de-apă, Acvatice chiţcanul-mic-de-apă, nul-mare, cormoranul-mic, broasca-ţestoa- nurca-europeană, vidra egreta-mică, barza-albă să-de-baltă

80 la în şi precum Prutului, şi Nistrului ale inferioare cursurile omnul-american, cosaşul,omnul-american, novacul, sângerul te specii au omare importanţă piscicolă. te tica, bibanul, şalăul, somnul ce apelor ţării noastre sunt: carasul, crapul, babuşca, plă ş. tice vieţuiesc şi unele mamifere, reptile, amfibieni, raci cii sedentare, cât şi de cele migratoare. În bazinele acva ată şi adăpost mai sigur. Sunt reprezentate atât de spe- mai numeroase sunt păsările, care au ohrană mai vari .a.), reptile ( reptile .a.), buhaori

truga, ţigănuşul, scrumbia-de-Dunăre truga, specii endemice peşti: de nisetrul-pontic, morunul, păs deose roci calcaroase, argilă, loess etc. aceste La condiţii s-au adaptat unele mamifere ( pr riile subterane apărute urmare ca unor substanţe aextracţiei minerale utile, reprezentat dăul comun, jderul-de-piatră în râuri, lacuri, bălţi şi mlaştini. este Ea mai bogată în 6 5 4 a. ( a. curile naturale şi de acumulare. Dintre vertebrate, cele cele vertebrate, Dintre acumulare. de şi naturale curile AUNA DE PEŞTERĂ (CAVERNICOLĂ). PEŞTERĂ DE AUNA AUNA DE STÂNCĂ AUNA ACVATICĂ

ig. autohtone 79.Specii depeşti eponderent câteva de speciililieci de s F F F F tab. 11 tab. b it, care deseori se încadrează în cel de stâncă. El include peşterile naturale şi gale ş ). Speciile şi subspeciile de peşti caracteristi şarpele-lui-Esculap, şarpele-cu-abdomen-galben şarpele-lui-Esculap,

cuprinde animalele care trăiesc vieţuieşte versanţii pe abrupţi ai văilor râurilor, ai ravenelor din

Nisetru-pontic ( [ f ig. 79 ig. f ig. 73 ig. ). Seîntâlnesc şi unele ]), păsări ]), . Au fost aclimatiza Au fost .

( porumbelul-de-stâncă, mierla-de-piatră, porumbelul-de-stâncă, Complexul faunistic de peşteră este unul ş.a. Aces ş.a. ------

Păstrugă 81 ESTE BINE negre (caviarul). la eiobţinându-seicrele masă de10–150kg), (cuo mari siuni foarte Aceşti peştiating dimen- dereproducere.perioada trund doarprimăvara, în date seîntâlnesc rar şipă- prezentrunul. În speciile trul-pontic, păstruga, mo- din Marea Neagră nise- pătrundeau la Dubăsari, barajului de construcţia Nistru, pânăla fluviul În

Somn

Biban , diverse, şopârle).

SĂ ŞTII

Plătică popân une - - -

VEGETAŢIA, LUMEA ANIMALĂ ŞI SOLUL III ESTE BINE SĂ ŞTII De regnul animal sunt legate numele mai multor localităţi din ţara noastră: Zâmbreni (rn. Ialoveni), Bursuc (rn. Nisporeni şi rn. Flo- reşti), Drochia (oraş şi sat în rn. Drochia), Prepeliţa (rn. Sângerei), Cucoara (rn. Cahul), Broşteni (rn. Râbniţa) etc. Fig. 80. Pelican comun – specie inclusă în Cartea Roşie

Enumeră speciile de păsări care se întâlnesc în preajma aşezărilor umane şi pe terenurile agricole.

7 Unele specii de animale s-au adaptat la mediul de viaţă în terenurile agricole şi în aşezările umane. În prezent peste 100 de specii de animale convieţuiesc în mediul an- tropic, manifestând o capacitate mare de adaptare la noile condiţii de trai. Cele mai frecvente sunt: rozătoarele mici (şoarecii, şobolanii), iepurele-de-câmp, vulpea, nevăstuica, di- horul, veveriţa, ariciul, cârtiţa, unele păsări, amfibieni ş.a. Lumea animală este afectată de unele procese naturale (aridizarea climei, pătrunde- rea unor specii străine, răspândirea unor boli etc.), dar mai ales de influenţa activităţii umane. Reducerea suprafeţelor cu vegetaţie naturală, a resurselor de hrană, a spaţiilor de adăpost, modificarea mediului natural de viaţă etc. conduc la diminuarea număru- lui de specii şi la completarea listei speciilor aflate în pericol de dispariţie. Dacă în prima ediţie a Cărţii Roşii a Republicii Moldova (din anul 1978) au fost incluse doar 29 de specii de animale, în ediţia a doua (din anul 2001) – 116 specii (fig. 80). Această situaţie impune măsuri constructive de protecţie a faunei ţării noastre.

EVALUEAZĂ, APLICĂ, CREEAZĂ

1 Reprezintă, printr-o schemă, comple- malelor sălbatice din localitate, pe xele faunistice zonale şi cele azonale care le-ai realizat în ultimul an. de pe teritoriul ţării. 4 Descrie succint unele specii de ani- 2 Alcătuieşte descrieri ale complexelor male luate sub protecţia statului. faunistice din localitate, studiind 5 * Alcătuieşte o prezentare (electronică diferite surse de informare. ori pe poster) pe tema: „Complexele 3 Descrie acțiunile de protecție a ani- faunistice din Republica Moldova”.

82 TEMA 20 CARACTERIZAREA GENERALĂ A SOLULUI

1. Identifică, din figura 81, factorii care determină formarea solului. 2. Studiind textul ce urmează, analizează exemplele care demonstrează rolul diferitor factori în formarea învelişului de sol din ţara noastră.

Solul este o componentă a naturii şi are un rol foarte Clima Apa important în dezvoltarea lumii organice, fiind şi resur- să naturală pentru om. Solul se formează în decursul a mii de ani la suprafaţa uscatului, în diverse condiţii na- Relieful INFLUENŢA Lumea turale, în funcţie de tipul de rocă, relief, climă, ape, ve- ASUPRA organică Rocile SOLULUI getaţie, lumea animală (fig. 81). În ultimele secole, acest proces este influenţat esenţial şi de activitatea umană. Timpul 1 ROCILE de la suprafaţa scoarţei terestre, în procesul de fragmentare şi alterare, furnizează materia minera- Fig. 81. Factorii de formare a solului lă necesară solului: nisip, argilă, praf. Rocile, în acelaşi timp, sunt şi un suport pentru sol. În cazul în care influ- ESTE BINE SĂ ŞTII enţa rocilor este dominantă, se formează o categorie de soluri numite litomorfe. Un exemplu de astfel de Solurile ţării noastre soluri prezent în Republica Moldova este rendzina, for- au fost cercetate de mată pe calcare. către marele savant rus V. Dokuceaev, fondato- rul ştiinţei despre sol. 2 Influenţa RELIEFULUI se manifestă prin altitudine, în- După o expediţie din clinarea şi expoziţia versanţilor, specificul proceselor de anul 1898, el scria: „Abia modelare. În podişuri, solurile se diferenţiază în funcţie de putem arăta… o re- de altitudine: până la cota de 200–250 m sunt prezente giune mai interesantă cernoziomurile, pe segmentul de 250–350 m – solurile în ce priveşte solurile cenuşii, iar pe culmile de peste 300–350 m – solurile bru- (şi din punctul de vedere ne. Înclinarea versanţilor influenţează scurgerea apelor al istoriei naturii) decât... de suprafaţă: cu cât versanţii sunt mai înclinaţi, cu atât Basarabia... Cu părere de devine mai intensă eroziunea solului. rău..., cunoştinţele noastre despre natura Basara- biei sunt invers proporţi- 3 CLIMA influenţează formarea solului prin variaţiile onale cu însemnătatea şi de temperatură şi de umiditate, de care depinde pro- interesul ei”. cesul de fragmentare şi alterare a rocilor, de dezvoltare

83 8 50 25 0 50 km 5 3 TERMENI-CHEIE Soroca 2 2 3 Humus – substanţă orga- 1 nică formată în procesul 4 de descompunere a ma- 5 Bălţi Rezina teriei organice în sol, ca- 1 re contribuie la nutriţia 1 7 plantelor.

6 Orhei 5 4 Ungheni 6 1

5 Chişinău Tighina 1 Hânceşti 4 2 7 ESTE BINE SĂ ŞTII 1 Căuşeni /(*(1'Ĉ 4 Într-un sol nevalorifi- Tipuri şi subtipuri de sol Comrat cat, pe o suprafaţă de 1 Cernoziom tipic 2 un hectar, convieţuiesc 2 Cernoziom levigat în medie: 3 tone de bac- Cernoziom argiloiluvial 3 7 1 terii, 3 tone de ciuperci, 4 Cernoziom carbonatic Taraclia 5 Cenuşiu 100 kg de alge, 500 kg Cahul Brun de râme, 30 kg de mo- 6 1 7 Aluvial luşte, 20 kg de rozătoare 4 8 Rendzină şi şerpi, alte plante şi mi- croorganisme. Fig. 82. Harta solurilor a plantelor şi animalelor, de descompunere a materiei organice etc. Caracterul zonal al condiţiilor climatice determină repartiţia zonală a solurilor. În Republica Moldova se for- mează trei tipuri de soluri zonale: cernoziom, sol cenuşiu şi sol brun.

4 APA participă la transformarea şi transportarea substanţelor minerale şi organice (săruri, materie organică, particule de rocă) în sectoarele unde apele freatice se găsesc aproape de suprafaţă. În acelaşi timp, insuficienţa sau excesul de apă din sol determină anumite însuşiri ale acestuia. Compoziţia chimică a apei de asemenea influenţează solul. De exemplu, apele subterane mineralizate determină formarea solului salinizat numit solonceac.

5 LUMEA ORGANICĂ. Plantele oferă masa organică din care rezultă humusul. Cu cât cantitatea de masă organică este mai mare, cu atât solul este mai fertil. În acelaşi timp, solul asigură plantele cu substanţe nutritive, diferite microelemente şi serveşte ca suport pentru ele. Microorganismele (bacterii, ciuperci etc.) descompun resturile de plante şi de animale şi le transformă în humus. De asemenea, animalele adaptate la mediul subteran contribuie la afânarea şi transformarea solului.

6 TIMPUL. Procesul de formare a solului durează mii de ani, de aceea timpul este un factor important. De exemplu, un strat de sol cu grosimea de 1 cm se formează timp de

84 noastră s-au format lungul de-a a4-5 mii de ani. câteva sute de ani, iar cernoziomurile actuale din ţara ţii pentru constituirea unor tipuri specifice de sol. tent toţi teritoriul pe de factorii respectiv, creând condi s degradarea loc are neraţionale valorificării cazul În lului. lamentului ş.a.), omul poate păstra şi spori fertilitatea so telor organice şi minerale, aratul corect, respectarea aso lucrare de metode adecvate (introducerea îngrăşămin unor proprietăţila modificarea ale acestuia. Practicând prietăţi ale acestuia. olului, prin reducerea fertilităţii şi schimbarea unor pro unor schimbarea şi fertilităţii reducerea prin olului, ig. valorificate 83.Soluri în Podişul Codrilor În procesul de formare asolului participă concomi O F 3 2 1 emonstrează, prin exemple, impor exemple, prin emonstrează, opune unele măsuri de prevenire unele măsuride opune a în factor rgumentează rolul fiecărui mul VALUEAZĂ, APLICĂ, CREEAZĂ APLICĂ, VALUEAZĂ, E solului în localitatea ta. ta. înlocalitatea solului asupra negative omului ale acţiunilor Pr formarea solului. A naturiiale şipentru umană. societatea t D anţa solului pentru alteanţa solului componente , folosind solul în agricultură ( fig. 83 fig. ), contribuie 5 4 ealizează un proiect de cercetare de un proiect ealizează *

Moldova”. r tema: poster) „Facto pe pe ori nică A perspec starea noastră: actuală şi localitatea „Valorificareape tema: din solurilor R ii de formare Republiciiii de asolului lcătuieşte oprezentare (electro------tivele”. 85 ESTE BINE re plantelor. de alte elemente necesa- şi cantităţi substanţiale 50 milioane tone deazot lioane t tone depotasiu, 60 mi de humus, 700milioane la circa 1miliard tone Moldova sunt estimate tul desolalRepublicii stanţe nutritive înstra- totale desub Rezervele one defosfor,

SĂ ŞTII

VEGETAŢIA, LUMEA ANIMALĂ ŞI SOLUL III TEMA 21 TIPURILE DE SOL

Studiind textul ce urmează şi Harta solurilor (fig. 82), identifică tipurileş i subtipurile de sol răspândite pe teritoriul ţării noastre.

Răspândirea geografică a solurilor este condiţionată de interacţiunea diferitor factori. Pe teritoriul ţării sunt prezente mai multe tipuri şi subtipuri de sol, grupate în două categorii mari: zonale şi azonale. faţa t upra otală n s a di în ve % li 1 SOLURILE ZONALE se formează sub influenţa zona- n 9,2 ş î u a lu e i r d lităţii climei şi a vegetaţiei. Ele sunt reprezentate de trei e 10,2 e d

s n 0,7

o tipuri: cernoziom, sol cenuşiu şi sol brun (fig. 84). l P 9,5 Cernoziomul are cea mai largă răspândire şi este o 70,4 carte de vizită a solurilor ţării noastre. El se formează sub vegetaţia ierboasă de stepă, dar este prezent şi în pădu- rile de stejar-pedunculat cu strat ierbos compact. Conţi- nutul de humus este cel mai ridicat, comparativ cu alte ti- Cernoziom Sol aluvial puri de sol, şi constituie de la 1,5 la 6%. Cernoziomul este Sol cenuşiu Alte tipuri de sol valorificat aproape în totalitate pentru diverse culturi Sol brun agricole: cereale, legume, pomi fructiferi, viţă-de-vie etc. Fig. 84. Tipurile principale de sol

1. Studiind tabelul 12 şi imaginile din figura 85, analizează subtipurile de cernoziom. 2. Identifică pe Harta solurilor (fig. 82) arealele de răspândire a subtipurilor de cernoziom.

Tabelul 12. Principalele subtipuri de cernoziom Subtipul Vegetaţia sub care se formează Arealul de răspândire Cernoziom tipic Vegetaţie bogată de stepă Câmpiile din nordul şi din sudul ţării Vegetaţie bogată de stepă şi pă- Podişul Moldovei de Nord, Podişul Cernoziom levigat duri de stejar-pedunculat cu un Nistrului, Dealurile Ciulucurilor, Po- covor ierbos compact dişul Codrilor – la altitudini mai mici Vegetaţie bogată de stepă şi pă- Cernoziom Podişul Moldovei de Nord, Podişul argiloiluvial duri de stejar-pedunculat cu un covor ierbos compact Nistrului – la altitudini mai mari Cernoziom Vegetaţie de stepă mai aridă Câmpiile din extremitatea de sud a carbonatic ţării, văile Nistrului şi ale Prutului

86 icării are un conţinut de humus de 1,5–2% şi este favorabil pentru cultivarea sfeclei-de-zahăr, a etc. tutunului,pomilor fructiferi, a viţei-de-vie a ţiile valori şi alte specii. El este prezent în regiunile de podiş cu altitudinea de 200–350 m. În condi special pentru culturi pomicole, viţă-de-vie şi tutun. tutun. şi viţă-de-vie pomicole, culturi pentru special iar după cultivare coboară sub 1–1,5%. Solul brun este mai rar cultivat, favorabil fiind în altitudini ce depăşesc În m. 300 stare naturală, conţinutul de humus este de circa 2–3%, Sector cu sol afectat de eroziune solafectat ig. cu 86.Sector ig. 85.Profilul diferitor subtipuride cernoziom Solul brun ( brun Solul Solul cenuşiu ( cenuşiu Solul F F Cernoziom tipic f fig. 87 fig.

fig. 87 fig. )

se formează subse formează pădurile de fag ) se subformează pădurile de stejar-pedunculat cu carpen gorun, Cernoziom levigat

argiloiluvial Cernoziom cu gorun cu 87 ESTE BINE tea agricole. culturilor vorabil pentru- majorita jar-pedunculat; este fa- deste cupâlcuri uneori taţie bogată destepă, se formează subvege til sol(4–6%dehumus); noziomului şicel maifer considerat etalonalcer Cernoziomul tipiceste

din Podişul din Codrilor, la

Cernoziom SĂ ŞTII carbonatic - -

- - -

VEGETAŢIA, LUMEA ANIMALĂ ŞI SOLUL III Sol cenuşiu Sol brun Sol aluvial Rendzină Fig. 87. Profilul diferitor tipuri de sol

2 SOLURILE AZONALE se formează sub influenţa unor condiţii locale specifice determi nate de roci, apă, relief şi alţi factori. Aceste soluri ocupă doar 19,4% din învelişul de sol al ţării.

Studiind schema din figura 88ş i imaginile din figura 87, analizează caracteristicile solurilor azonale.

Răspândire: în luncile râurilor. Răspândire: pe calcarele de pe versanţii stâncoşi Formare: sub vegetaţie de ai Nistrului, Răutului, ai unor afluenţi ai Prutului. luncă. Formare: sub vegetaţie ierboasă sau arboricolă Valorificare: culturi pomicole, petrofită. legumicole ş.a. Valorificare:foarte rar viţă-de-vie şi pomi fructiferi.

Aluvial Rendzină SOLURI AZONALE Solonceac Soloneţ

Răspândire: insular în lunca Prutului, în Câm- Răspândire: insular în Dealurile pia Ialpugului. Ciulucurilor şi în sectoare de stepă Formare: pe locuri cu nivel ridicat al apelor mai aridă; în luncile unor râuri. freatice mineralizate. Formare: pe argile saline. Valorificare:păşune. Valorificare: păşune. Fig. 88. Tipurile de soluri azonale

şi utilizarea durabilă asolurilor etc. unor acţiuni informare de şi educaţie privind protecţia d terea alunecărilor teren; de unei practicarea agriculturi comba şi prevenirea solului; a antierozională protecţia teritoriului; a adecvată organizarea suntscop necesare: b raţionalăficare a solului vom putea păstrăm să această utilizat intens în agricultură. Însă numai printr-o valori urabile; ameliorarea solurilor degradate; promovarea ogăţie a naturii şi pentru generaţiile viitoare. În acest Sector cu soldegradatig. cu deeroziune 89.Sector înCâmpia Prutului Inferior F Învelişul de sol al ţării este variat şi valoros, foarte fiind 3 2 1 e ştie vegetaţia că este unuldintre bservă ce acţiuni de protecţie ce de acţiuni aso- bservă valorifi vizând proiect un laborează VALUEAZĂ, APLICĂ, CREEAZĂ APLICĂ, VALUEAZĂ, E ultimul timp. în ta înlocalitatea efectuează lului se O ta. dinlocalitatea carea solurilor E mai bogată. vegetaţiacele unde pădure, este de mai mare comparativ humus de cu dinstepe au unconţinutsolurile ce de a solului. Argumentează formare de factori principalii S

- c) Solurile aluviale se formează în locurile înlocurile formează aluviale se c) Solurile brune sunt cele mai fertile b) Solurile cernoziom format de s-au a) Solurile 5 4 tabileşte caretabileşte afirmaţii suntadevă- *

sol din Republica Moldova”. dinRepublica sol tema: poster) „Tipurile pe pe ori de A argilele saline. suprafaţă la apar unde teritoriulpe noastre. ţării sub vegetaţia stepă. de înadevărate. formă-le trans- Celerate false şicare –false. S lcătuieşte oprezentare (electronică - - 89 ESTE BINE alcaline –ghips. aplică calcarşipe solurile te), pesolu du-se excesul deumidita- (înlătu drenează se ră. Astfel, solu apoi folosite înagricultu- rate cele salinepotfiamelio excesivSolurile umedeşi prin diverse prin lucrări şi

SĂ ŞTII r ile acidese r ile umede rân -

VEGETAŢIA, LUMEA ANIMALĂ ŞI SOLUL III AUTOEVALUARE

I. Trei „Ce? De ce?“ 2. Stabileşte deosebirile dintre plantele de stepă şi cele de pădure, comple 1. Ce condiţii naturale de formare sunt tând pe caiet tabelul. caracteristice vegetaţiei de luncă? Plante Plante 2. De ce, cu referinţă la lumea organică a ţă- de stepă Caracteristici de pădure rii noastre, se spune: „Aici se întâlneşte Dimensiunea nordul cu sudul şi vestul cu estul”? plantelor Adaptări ale 3. De ce în nordul ţării, unde predomină frunzelor silvostepa, se formează Stepa Bălţilor? Adaptări ale rădăcinilor II. Clasifică, compară, analizează 3. Analizează rolul diferitor factori în 1. Clasifică, în trei grupuri (arbori, ar- formarea solurilor de pe teritoriul ţării buşti, ierburi), plantele de pădure din noastre. imagini. III. Argumentează, generalizează 1. Explică, prin câte un exemplu, influ- enţa unui factor de formare a vege- taţiei şi a lumii animale de pe teritoriul ţării noastre (la alegerea ta). Fag Viorele 2. Argumentează faptul că cele mai mari suprafeţe de păduri din ţara noastră sunt localizate în Podişul Codrilor. 3. Demonstrează importanţa, în opinia ta, a vegetaţiei şi solului pentru viaţa omului în Republica Moldova. Păducel Alun 4. Elaborează un plan desfăşurat de valorificare raţională, în opinia ta, a lumii organice din localitate şi prezintă-l autorităţii publice locale.

Scânteiuţă Frasin

90 IV CAPITOLUL

ZONELE NATURALE În capitolele precedente ai studiat componentele naturii de pe teritoriul ţării noastre: rocile şi relieful, clima, apele, vegetaţia, lumea animală, solul. Aceste componente se găsesc în relaţii de interdependenţă continuă. Ca rezultat al interacţiunii lor se formează diverse peisaje naturale – teritorii cu un aspect specific şi o anumită omogenitate a componentelor naturii. Peisajele naturale se disting prin dimensiuni, vârstă, factorii de formare ş.a., modificându-se şi în timp. Ele se diferenţiază după latitudine (zonal), formând zonele naturale, pe care le-ai studiat în clasele a 6-a şi a 7-a. Teritoriul Republicii Moldova se în- cadrează în două zone naturale mari din Eurasia – dede stepă şi silvostepă. Odată cu amplificarea activităţii umane, peisajele naturale sunt tot mai mult modificate. În cadrul peisa jelor naturale din ţara noastră sunt prezente şi loca- lităţile, căile de comunicaţie, terenurile agricole, care alcătuiesc peisaje antropice, rezultate în urma diverselor activităţi umane. Important este ca modificările peisajelor naturale să nu provoace con- secinţe negative.

STUDIIND ACEST CAPITOL, VEI FI CAPABIL: să descrii o zonă naturală conform algoritmului; să analizezi caracteristicile zonelor naturale, com- parând hărţile tematice; să argumentezi, prin exemple, relaţiile cauză–efect dintre diferite componente ale naturii în cadrul zonelor naturale; să propui măsuri de valorificare raţională a zonelor naturale. TEMA 22 CARACTERIZAREA GENERALĂ A ZONELOR NATURALE

1. Aminteşte-ţi mai multe exemple de interacţiune a componentelor naturii într-o zonă naturală din Eurasia. 2. Argumentează de ce în Eurasia zonele naturale se desfăşoară atât latitudinal, cât şi longitudinal, analizând harta respectivă din atlas.

1 FACTORII DE FORMARE A ZONELOR NATURALE. TERMENI-CHEIE Deşi teritoriul ţării noastre este relativ mic, el se remar- că prin diversitate şi diferenţiere spaţială a peisajelor na- Zonă naturală – fâşie turale. Acestea se deosebesc de la un loc la altul. Ast- a suprafeţei terestre cu fel, dacă se călătoreşte dinspre nordul spre sudul ţării, caracteristici ale compo- se observă cum se succed pădurile cu sectoarele de ste- nentelor naturii relativ pă etc. În acelaşi timp, peisajele naturale au şi caracte- omogene, determinate în ristici asemănătoare. mare parte de coraportul dintre căldură şi umezea- Peisajele naturale din limitele ţării se încadrează în lă; denumirea zonelor es- două zone naturale: de silvostepă şi de stepă. Forma- te dată în funcție de tipul rea zonelor naturale este determinată de acţiunea a dominant de vegetaţie. două categorii de factori naturali: zonali şi azonali. Rolul primordial revine factorilor zonali: formei sferice a Pământului şi distribuţiei pe latitudine a energiei solare. Aceasta condiţionează formarea zonelor termice, a zonelor climatice care, la rândul lor, determină repartiţia zonală a lumii organice şi a solurilor.

Fig. 90. Peisaj de toltre din bazinul râului Racovăţ (Podişul Moldovei de Nord)

l durilor, desţelenirea pajiştilor, solurilor, decopertarea albiei râurilor, modificarea crearea cazuri chiar apele de suprafaţă şi relieful. Aceste sunt modificări legate de defrişarea pă teritoriul ţării noastre. Îndeosebi sunt modificate lumea organică şi solurile, iar în unele climei. modificarea de funcţie în rând primul în naturale, zone diverse cedat un sector micun sector din nordul ţării ( silvo d riorul zonelornaturale. exemplu, De relieful îndeosebi deplasarea influenţează maselor 2 acurilor antropice, etc. desecări e aer şi distribuția neuniformă aumezelii. NTERACŢIUNEA COMPONENTELOR NATURII ÎN CADRUL ZONELOR NATURALE ig. 91.Interacţiunea componentelor naturii încadrulunei zone naturale I Zonele naturale în timp: se modifică teritoriul pe ţării, după retragerea mării, s-au suc A Ca rezultatCa al interacţiunii componentelor naturii, teritoriul pe ţării noastre zona de relieful, (structura apele) geologică, diferenţierileFactorii generează azonali din inte F ctivitatea umană contribuie la modificarea aspectului iniţial al zonelor naturale de pe s tepă este dominantă, când pe zona de stepă cuprinde doar extremitatea sudică şi celorlalte componente. 3. Demonstrează modificarea că unui component natural provoacăschimbări ale în localitatea ta. 2. Nume 2. studiind schema dinfigura 91. Comentează1. interacţiunea componentelor naturii unei zone dincadrul naturale, APELE SOLUL ş t e exemple deinteracţiune acomponentelor naturii, care pe le-ai observat fig. 92 fig. ). STRUCTURA GEOLOGICĂ GEOLOGICĂ ŞI RELIEFUL CLIMA

93 ANIMALĂ VEGETAŢIA LUMEA LUMEA - - -

ZONELE NATURALE IV Podişurile şi c 25 0 25 km ESTE BINE SĂ ŞTII âmp iile

Z de stepăCâmpiileSor aleoca şiMoldovei dealurile d Delimitarea teritoriului a e l O e si ţării în zone naturale are l M N vo s o A de Nord te importanţă atât ştiinţifi- ld p o ă v D că, cât şi practică, îndeo- e E i Bălţi d Rezina sebi în utilizarea raţională e S N o I r L a condiţiilor şi a resurse- d V O Orhei lor naturale în agricultu- S T ZONA DE S T E PĂ ră, transporturi, turism,

E P

Ă d

Ungheni u în amenajarea aşezări- S

Podişul silvic e

lor umane, în protecţia

al Codrilor i e

Chişinău v naturii şi organizarea arii- o

d d

l u lor naturale protejate etc. o Tiraspol

Hânceşti S

M e Un rol important în cer- e l d a Căuşeni i epă e cetarea zonelor natura- de silvost Moldov ile r le şi a interacţiunii com- u ş

d Comrat plexe a componentelor

i naturii l-au avut savan- ş

e l ii ţii autohtoni Lev Berg, p de stepă ale /(*(1'Ĉ âm Nicolae Dimo ş.a. C Taraclia Frontiera de stat Cahul Limita dintre zonele de stepă şi silvostepă Câmpiile ZONA DE STEPĂ

Fig. 92. Harta zonelor naturale Zona de silvostepă se caracterizează prin temperaturi medii anuale ale aerului mai joase şi cantităţi mai mari de precipitaţii atmosferice comparativ cu zona de stepă. Condiţiile climatice, deopotrivă cu relieful de podiş, favorizează dezvoltarea vegetaţiei de pădure, sub care s-au format solul cenuşiu şi solul brun. În regiunile de câmpie şi în unele regiuni deluroase s-au format areale de stepă, sub care s-a dezvoltat cernoziomul. Zona de stepă, fiind cu temperaturi ale aerului mai ridicate şi mai săracă în precipita- ţii atmosferice, îndeosebi în perioada caldă, are o climă mai uscată, comparativ cu silvostepa. În asemenea condiţii, s-au dezvoltat preponderent asociaţii de plante ierboase pe soluri de cernoziom.

EVALUEAZĂ, APLICĂ, CREEAZĂ

1 Marchează pe harta-contur limitele factor natural asupra formării zone- zonelor naturale de pe teritoriul ţării lor naturale. noastre. 4 * Alcătuieşte o prezentare (electroni- 2 Reprezintă, într-o schemă, factorii că ori pe un poster) pe tema: „Inter- zonali şi cei azonali de formare acţiunea componentelor naturii în a zonelor naturale. localitatea mea: aspecte pozitive şi 3 Argumentează influenţa fiecărui negative pentru natură”.

94 TEMA 23 ZONA DE SILVOSTEPĂ

1. Aminteşte-ţi prin ce se deosebeşte zona de silvostepă de zona pădurilor de foioase din Eurasia. 2. Determină pe Harta zonelor naturale (fig. 92) limitele zonei de silvostepă.

1 LIMITELE ŞI POZIŢIA FIZICO-GEOGRAFICĂ. Zona de silvostepă cuprinde părţile de nord şi centrală ale ţării şi continuă în sectoarele vecine din România şi Ucraina. Spre sudul ţării silvostepa trece treptat în stepă, iar limita coincide cu graniţa de răspândire a sectoarelor de păduri naturale.

2 STRUCTURA GEOLOGICĂ ŞI RELIEFUL. La baza teritoriului, în cea mai mare parte, se află Platforma Moldovenească, iar în extremitatea nord-estică – Scutul Cristalin Ucrainean. Rocile de la suprafaţă sunt reprezentate predominant de calcare, argile şi nisipuri şi doar în văile Nistrului şi ale Prutului apar la zi marne, gresii, şisturi cristaline. Alcătuirea geologică fa- vorizează dezvoltarea unei lumi organice bogate şi variate. În unele sectoare specificul al- cătuirii geologice este factorul determinant în dezvoltarea lumii organice azonale: a celei petrofite – pe versanţii stâncoşi, a celei cavernicole – în peşteri etc.

Studiind Harta fizică (fig. 3) şi Harta zonelor naturale (fig. 92), identifică unităţile de relief şi cele mai înalte dealuri din zona de silvostepă.

Fig. 93. Dealul Vădeni (satul Vădeni, raionul Soroca) – cel mai înalt din Podişul Nistrului (350 m)

95 Relieful zonei de silvostepă este, în ansamblu, mai înalt comparativ cu relieful zonei de stepă (fig. 93). Aceas- ESTE BINE SĂ ŞTII ta favorizează o cantitate mai mare de precipitaţii, ca re- Podişul Codrilor are pei zultat fiind dominantă vegetaţia de pădure. Procesele saje originale şi pitoreşti, de modelare mai frecvente sunt eroziunea şi alunecări- cu dealuri acoperite de pă- le de teren, iar pe versanţii mai abrupţi alcătuiţi din roci duri de foioase, cunoscute dure – surpările şi rostogolirile. Prezenţa rocilor solubi- sub numele de „codri”. le (calcare, ghips) determină dezvoltarea intensă a pro- Cuvântul „codru” provi- ceselor carstice. ne din latinescul quodrum, ce înseamnă „pătrat”, iar Un relief inedit are regiunea toltrelor Prutului şi văile în limba română are sem- unor afluenţi ai Nistrului: Răut, Râbniţa, Saharna, Ţipova nificaţia de pădure mare etc. Aici sunt văi în formă de defileuri şi chei cu versanţi (deasă, seculară). abrupţi, stâncoşi, cu numeroase grote şi peşteri, cu cas- cade şi praguri. Bunăoară, râul Răut, în sectorul din aval de oraşul Floreşti şi până la satul Căzăneşti (raionul Teleneşti), precum şi în aval de oraşul Orhei, traversează strate de calcare, formând o vale şerpuitoare, în formă de defileu şi foarte pitorească.

3 CLIMA este mai caldă şi uscată comparativ cu zona pădurilor de foioase ale Eurasiei, situate mai spre nord de silvostepă, însă mai rece şi umedă comparativ cu zona de stepă, situată mai spre sud. Temperatura medie anuală a aerului oscilează între +8,5 şi +9,5 °C, iar amplitudinea anuală a temperaturilor medii lunare este de circa 23–24 °C, fiind mai re- dusă comparativ cu valoarea respectivă din zona de stepă. Cantitatea anuală de precipita- ţii este de 600–650 mm în sectoarele mai înalte şi 550 mm – în cele mai joase. O climă mai răcoroasă şi umedă are partea de vest a Podişului Codrilor, sectoarele cu expoziţie nord- vestică primind circa 700 mm de precipitaţii pe an. În silvostepă iarna este mai aspră, iar vara mai răcoroasă şi mai umedă, comparativ cu zona de stepă. Temperaturile minime iarna coboară până la –20 °C, iar minima absolută a înregistrat –35,5 °C.

4 APELE. Reţeaua fluvială este densă, ceea ce favorizează dezvoltarea lumii organice îndeosebi în văile râurilor. Zona este delimitată de cele două râuri mari – Nistru şi Prut – care au mulţi afluenţi. În această zonă se află şi cele mai mari lacuri de acumulare din ţară, care au o utilizare complexă. (Aminteşte-ţi care sunt ele.)

1. Identifică speciile de planteş i de animale caracteristice zonei de silvostepă, studiind Harta asociaţiilor vegetale (fig. 65), Harta faunei (fig. 76) şi figura 94. 2. Determină solurile ce s-au format sub tipurile corespunzătoare de vegetaţie în zona de silvostepă, studiind textul ce urmează şi Harta solurilor (fig. 82).

5 VEGETAŢIA, LUMEA ANIMALĂ ŞI SOLURILE. Vegetaţia naturală dominantă este reprezentată de păduri de foioase, intercalate cu sectoare de stepă. Pădurile ocupă, de regulă, sectoarele cu altitudine mai ridicată, care sunt mai umede, iar vegetaţia ierboa- să – sectoarele cu altitudine mai joasă, cele de versant cu expoziţie sudică, unele lunci ale râurilor. Pădurile mai răspândite sunt de două tipuri:

96 cu teritoriile vecine. Regimul precipitaţiilor este instabil, acestea cad, de regulă, sub formă de geologică. Relieful de câmpie determină ocantitate mai redusă de precipitaţii, compara Până în secolul trecut era răspândită şi dropia

ini, grote etc. ( etc. grote ini, , diverse păsări, reptile Animalele ş.a. desişurile populează de pădure, ducând un mod de viaţă terestru, altele vieţuiesc copaci pe ( treţ tare areliefului este unul dintre cele mai ridicate din ţară. d tepa Bălţilor pie are oaltitudine medie de 150–200 colinar, m, un aspect cu interfluviilargi şi versanţi tă vigate. Lumea animală este stepei: specifică p ( arbuşti unii ea fauna este relativ bogată. esteEa reprezentată de mamifere robuste ( omoli. Dealurile Ciulucurilor au altitudini mai mari –250–349 Iar m. gradul de fragmen fag cu gorun stejar-pedunculate cu cireş

ig. 94.Flora dinPodişul şifauna silvică Codrilor S Acest areal de stepă s-a format sub influenţa adoi factori azonali –relieful şi alcătuirea În cadrul zonei de silvostepă este prezentă o„insulă” cu peisaj natural de stepă, numi V Aceste păduri oferă condiţii favorabile şi adăpost de hrană de pentru animale, ace de b lor), sub care s-au format soluri cenuşii (pe sectoarele cu altitudinea de 150–300 m) şi de d giloiluvial; giloiluvial; dul ţării), sub care s-au format soluri cenuşii (pe sectoarele mai înalte) şi cernoziom ar F ) egetaţia este reprezentată de plante ierboase ( rune (pe sectoarele cu altitudinea de peste m). 300 măceş, caragană, migdal-pitic f ig. 94 ig. , care, cuprinde Câmpia Bălţilor şi Dealurile Ciulucurilor. câm de Sectorul , în amestec cu carpen ). ). , în amestec cu frasin , stejar-pedunculat ), sub care s-au format cernoziomuri tipice şi le păsările, veveriţa, jderii veveriţa, păsările, . opândău, iepure-de-câmp, potârniche iepure-de-câmp, opândău, , tei păiuş, negară, bărboasă, firuţă negară, bărboasă, păiuş, şi alte specii (pe podişurile din nor din podişurile (pe specii alte şi şi alte specii (pe Podişul Codri (pe specii alte şi 97 ş.a.), în scorburi, vizu c erb, căprior, mis etc.) şi ş.a. ş.a. tiv tiv ------

ZONELE NATURALE IV ploi torenţiale, îndeosebi vara. Ca urmare, solul suportă un anumit deficit de umiditate, favorizând astfel dezvol- ESTE BINE SĂ ŞTII tarea plantelor ierboase, mai rezistente la insuficienţa de În cadrul zonei de sil- umiditate. Pădurile acoperă doar vârfurile unor dealuri, vostepă, vegetaţia de care beneficiază de o cantitate mai mare de precipitaţii. stepă s-a păstrat doar pe Alcătuirea geologică este factorul determinant în apa- sectoarele cu versanţi ab- riţia peisajelor de stepă în Dealurile Ciulucurilor, unde rupţi, mai erodate şi afec- sunt prezente argilele saline, pe care se formează soluri tate de alunecări de teren (numite „ponoare”), iar în sărate – soloneţ, cernoziom salinizat etc. Aceste condi- luncile râurilor creşte ve- ţii nu sunt favorabile pentru speciile silvice de foioase, getaţie de luncă. Peisaje- în schimb sunt prielnice pentru plantele ierboase, înde- le naturale de stepă şi de osebi negara şi păiuşul. luncă deţin doar aproximativ 10% din teritoriu în 6 VALORIFICAREA ECONOMICĂ. Peisajele naturale Câmpia Bălţilor şi 20% – de silvostepă s-au păstrat doar pe aproximativ 20% din în Dealurile Ciulucurilor, fiind folosite ca păşuni, suprafaţa zonei, fiind în mare parte înlocuite cu peisaje iar celelalte terenuri de antropice (terenuri agricole, aşezări umane etc.). Aceasta stepă au fost desţelenite se datorează condiţiilor naturale favorabile pentru tra- şi cultivate. iul şi activitatea omului, de aceea se înregistrează un grad ridicat de populare şi de valorificare economică a teritoriului. Cea mai mare parte a zonei a fost defrişată şi desţelenită pentru dezvoltarea agriculturii, îndeosebi în Câmpia Bălţilor. Terenurile agricole ocupă în medie 60–70% din suprafaţa totală, fiind cultivate preponderent cu porumb, grâu, sfeclă-de-zahăr, floarea-soarelui, tutun şi pomi fructiferi (măr, vişin, cireş, păr etc.). Aşezările umane sunt situate, de regulă, pe malurile râurilor, în apropierea unor surse de apă, evidenţiindu-se în- deosebi capitala ţării – Chişinău, şi oraşele Bălţi, Râbniţa, Soroca, Ungheni, Orhei. Popularea şi valorificarea intensivă a teritoriului determină şi un nivel sporit de degradare a peisajelor naturale: eroziunea solului, poluarea apelor, distrugerea lumii organice etc. De aceea este necesară aplicarea unor măsuri corespunzătoare de protecţie a naturii. Pozi- tiv este faptul că unele sectoare cu terenuri accidentate sunt împădurite. În această zonă este necesară extinderea ariilor naturale protejate de stat.

EVALUEAZĂ, APLICĂ, CREEAZĂ

1 Enumeră principalele caracteristici ale 4 Descrie factorii ce au determinat zonei de silvostepă din ţara noastră. formarea vegetaţiei de stepă în 2 Explică de ce în limitele silvostepei Dealurile Ciulucurilor. s-a format Stepa Bălţilor. 5 * Alcătuieşte o prezentare (electronică 3 Relatează: a) de ce silvostepele, în di- ori pe un poster) pe tema: „Silvoste- ferite timpuri, au atras foarte intens pele – rezultat al interacţiunii com- populaţia din alte părţi; b) care sunt ponentelor naturii”. consecinţele activităţii umane iraţio- nale în silvostepă.

98 TEMA 24 ZONA DE STEPĂ

1. Aminteşte-ţi prin ce se deosebeşte stepa de silvostepa din Eurasia. 2. Determină pe Harta zonelor naturale (fig. 92) limitele zonei de stepă în ţara noastră.

1 LIMITELE ŞI POZIŢIA FIZICO-GEOGRAFICĂ. Zona de stepă se desfăşoară pe o fâşie îngustă din sudul şi sud-estul ţării şi deţine circa 20% din totalul teritoriului. Ea cuprinde un mic sector din imensa zonă de stepă a Eurasiei. Limita de nord a stepei nu este bine conturată, deoarece peisajele se modifică treptat, iar arealele de stepă se intercalează cu cele de pădure.

2 STRUCTURA GEOLOGICĂ ŞI RELIEFUL. La baza teritoriului se află Platforma Mol- dovenească – în sectorul nordic, central şi de est al zonei – şi Platforma Scitică – în partea de sud-vest. Cuvertura de roci de la suprafaţă este reprezentată predominant de al- ternanţe de argile şi nisipuri, iar în unele locuri – de calcare şi loessuri. De rând cu aceste roci, importanţă economică au zăcămintele de petrol şi de gaze naturale.

Studiind Harta fizică (fig. 3) şi Harta zonelor naturale (fig. 92), identifică unităţile de relief din zona de stepă.

Relieful zonei este de câmpii deluroase şi fluviale, cu altitudinea de 100–240 m. Prin- cipalul proces de modelare este eroziunea, favorizată de prezenţa terenurilor de versant (fig. 95), a straturilor de loess, de caracterul torențial al ploilor, desțelenirea stepei, răspândirea largă a terenurilor arabile etc. Pe versanții mai înclinați ai văilor şi vâlcelelor sunt frecvente şi alunecările de teren.

Evaluează gradul de asigurare cu umiditate a zonei de stepă, analizând caracteristicile climei din textul de mai jos şi Harta climatică (fig. 38).

3 CLIMA este mai caldă şi uscată comparativ cu zona de silvostepă. Temperatura medie anuală a aerului oscilează în jurul a +10 °C, iar amplitudinea anuală a temperaturilor medii lunare este de circa 25 °C, depăşind valoarea respectivă din zona de silvostepă.

99 Fig. 95. Peisaj de stepă valorificată ca păşune în Câmpia Moldovei de Sud

Cantitatea anuală de precipitaţii este de 450–500 mm, adică cu 100–200 mm mai puţin comparativ cu silvo- ESTE BINE SĂ ŞTII stepa. Iarna este mai blândă (temperatura medie a lu- Comunităţile vegetale nii ianuarie variază între –3 şi –1,5 °C), iar vara mai caldă de stepă din sudul ţării (temperatura medie a lunii iulie este de 22–23 °C), com- se încadrează în regi parativ cu silvostepa. Stratul de zăpadă se formează mai unea Stepei Pontice rar şi se menţine, în medie, circa o lună. Prin urmare, în (Est-Europene) şi se atri- această zonă se manifestă un deficit de umiditate, fiind buie la categoria de stepe propriu-zise, având ca frecvente secetele şi suhoveiurile. edificatori negara şi păiu- şul. În sectoarele cele mai 4 APELE. Reţeaua fluvială este conformă înclinării aride se dezvoltă stepele generale a teritoriului, râurile având direcţie sudică şi subdeşertice, cu o flo- sud-estică. (Găseşte râurile mai mari din zona de stepă ră mai săracă, domina- pe Harta fizică [fig. 3].) Sursele principale de alimenta- te de specii xerofite de bărboasă, pelin şi cimbru. re a râurilor sunt zăpezile şi ploile, rolul apelor subte- În scopul ocrotirii Stepei rane fiind mult mai redus în comparaţie cu zona de sil- Bugeacului, au fost lua- vostepă. Acest mod de alimentare cauzează creşterea te sub protecţie de stat nivelului apelor, mai ales în a doua jumătate a lunii fe- 3 sectoare reprezentati- bruarie. (Explică de ce.) Vara, ca urmare a căderii ploilor ve cu vegetaţie de stepă: torenţiale, nivelul râurilor mici se poate ridica conside- Bugeac, Dezghingea (UTA Găgăuzia) şi Vino- rabil, provocând uneori inundaţii de proporţii. În ve- gradovca (rn. Taraclia). rile uscate însă unele râuri seacă parţial sau complet.

100 insuficienţa umiditate. de Majoritatea speciilor s-au adaptat la clima aridă, având peri o de silvostepă, sunt factori restrictivi în dezvoltarea lumii organice în stepă. Densitatea mai redusă areţelei fluvialeşi debitul mai mic al râurilor, comparativ cu zona oadă lungă de semirepaus. de Sectorul stepă din sudul interfluviului Nistru–Prut poartă contribuit la formarea unor peisaje naturale stepă ( de 5 EGETAŢIA, LUMEA ANIMALĂ ŞI SOLURILE.

ig. 96.Peisaj destepă secvenţe cu despeciiplante şideanimaletipice V F Păiuş de mai jos textul studiind tipurile2. Determină ces-au desol formatstepă, de sub vegetaţia H 1. Identifică de plante speciile arta asociaţiilor vegetalearta (fig. 65 ) ş i Harta solurilor (fig. 82 ). Negară ş i deanimale caracteristice zonei destepă, studiind ş i Harta faunei (fig. itic Migdal - Particularităţile climei, relativ aride, au au aride, relativ climei, Particularităţile p fig. 96 fig. 101

), cu plante mai rezistente la 76) . Iepure Potârniche Orbete - de - c âmp -

ZONELE NATURALE IV denumirea Stepa Bugeacului şi cuprinde şi arealele vecine din Ucraina. Flora de stepă este reprezentată de păiuş, ESTE BINE SĂ ŞTII negară, firuţă, albăstrea etc., sub care s-au format cerno- În stepa din ţara noastră ziomuri: carbonatic şi tipic. Pe solurile puternic erodate trece limita de est a area- şi afectate de alunecări sunt prezente bărboasa şi peli- lului de răspândire a nul. Dintre arbuşti cresc sângerul, măceşul, migdalul-pi- popândăului comun şi cea de vest – a popândă- tic, porumbarul etc. În văile râurilor se dezvoltă vegetaţia ului-cu-pete. de luncă, acvatică, de baltă şi de mlaştină, sub care s-au format soluri aluviale. În luncile Prutului şi ale Nistrului, pe lângă vegetaţia ierboasă, sunt şi păduri de luncă inundabilă (zăvoaie), constituite din salcie, plop, stejar-pedunculat etc. În unele lunci ale râurilor mici, unde sunt prezente ape subterane sărate, se dezvoltă soluri saline – solonceacuri, aproape lipsite de vegetaţie. Stepa oferă pentru animale condiţii de adăpost şi de hrană mai puţin favorabile comparativ cu pădurile. De aceea fauna este mai săracă, fiind reprezentată de specii de talie mică: în special rozătoare (popândău, şoarece, orbete, iepure-de-câmp), cârtiţă, vulpe, diverse păsări (potârniche, prepeliţă ş.a.), reptile ş.a. Animalele s-au adaptat la condiţiile de îmbinare a modului de viaţă terestru cu cel subteran, altele se adăpostesc în desişurile de arbuşti, în stufărişuri etc.

6 VALORIFICAREA ECONOMICĂ. Peisajele naturale de stepă s-au păstrat, sub formă de pâlcuri, doar pe aproximativ 2% din suprafaţa zonei, fiind în mare parte înlocuite cu peisaje antropice (terenuri agricole, aşezări umane etc.). Stepa a fost desţelenită, iar vegetaţia na- turală de stepă s-a păstrat relativ bine doar în câteva arii naturale protejate. Zona de stepă este mai puţin populată comparativ cu silvostepa, însă la fel de intens valorificată agricol. Se cultivă pe larg plantele mai rezistente la insuficienţa de umiditate: grâul, orzul, floarea-soarelui, tutunul, pomii fructiferi (piersicul, caisul etc.) şi viţa-de-vie. Se practică pe larg păstori- tul, în special al ovinelor (fig. 95). Oraşele mai mari din zonă sunt localizate în văile râurilor Nistru (Tiraspol, Tighina [Bender]) şi Prut (Cahul), în apropierea unor surse de apă. Popula- rea şi valorificarea economică a teritoriului au condus la degradarea peisajelor naturale, de aceea este necesară aplicarea unor măsuri corespunzătoare de protecţie a naturii.

EVALUEAZĂ, APLICĂ, CREEAZĂ

1 Numeşte principalele caracteristici 4 Argumentează interacţiunea compo- ale zonei de stepă din ţara noastră. nentelor naturii în zona de stepă din ţara noastră. 2 Reprezintă, într-o schemă, cât mai multe deosebiri între stepă şi silvostepă. 5 * Alcătuieşte o prezentare (electronică ori pe un poster) pe tema: „Stepele 3 Relatează: a) de ce stepele sunt intens Republicii Moldova în trecut şi în valorificate de om; b) care sunt conse- prezent”. cinţele activităţii umane în stepă.

102 TEMA 25 ZONA NATURALĂ – REZULTAT AL INTERACŢIUNII COMPONENTELOR NATURII

LUCRAREA PRACTICĂ nr. 2

Realizând lucrarea practică, vei fi capabil: • să stabileşti dependenţa dintre componentele naturii pe exemplul unei zone naturale; • să evidenţiezi adaptarea plantelor şi a animalelor la condiţiile de mediu; • să proiectezi măsuri de protecţie şi de valorificare raţională a naturii în localitatea natală. Reprezintă pe caiet/electronic/pe un poster principalele caracteristici ale zonei naturale în care este situată localitatea natală (raionul tău). Aplică algoritmul de mai jos.

1. Precizează în ce zonă naturală este si- de influenţă a acestora asupra reliefului tuată localitatea (raionul), studiind Harta şi lumii organice. zonelor naturale (fig. 92). 5. Stabileşte flora tipică şi adaptările 2. Constată ce unităţi structurale şi de re- plantelor la condiţiile de mediu, studiind lief stau la baza teritoriului zonei natura- ierbarele/imaginile respective. le, studiind Harta tectonică (fig. 7) şi Har- 6. Stabileşte fauna tipică şi adaptările ta fizică (fig. 3). animalelor la condiţiile de mediu, studi- 3. Determină prin ce se caracterizează ind imaginile respective. elementele climatice din zona naturală, 7. Caracterizează tipurile de sol specifi- analizând hărţile climatice sau climogra- ce acestei zone, studiind Harta solurilor mele alcătuite independent (temperatu- (fig. 82) şi surse suplimentare de informare. ra medie a aerului în lunile ianuarie şi iu- 8. Generalizează cum a fost valorificată lie, cantitatea medie anuală a precipitaţi- de om zona naturală în care este situată ilor atmosferice şi regimul lor). localitatea (raionul). Propune măsuri de 4. Identifică care sunt apele de suprafa- ameliorare a stării componentelor natu- ţă din localitate (raion). Prezintă exemple rii.

Notă: Lucrarea poate fi realizată şi în grup, fiecare membru având câte un rol: carto- graf, geolog, climatolog, hidrolog, botanist, zoolog, pedolog, ecolog ș.a. Membrii grupu- lui stabilesc principalele caracteristici ale zonei naturale, efectuând observări în natură, folosind materialele acumulate la lecţiile anterioare ce ţin de localitatea natală.

103 AUTOEVALUARE

I. Trei „Ce?“ 4. Selectează, dintre speciile de plante reprezentate mai jos, arbuştii carac- 1. Ce factori au determinat formarea teristici stepei. zonelor naturale pe teritoriul ţării noastre? 2. Ce tipuri de sol se formează în silvostepe? Dar în stepe? 3. Ce adaptări la condiţiile de mediu şi-au format plantele şi animalele din silvostepe şi cele din stepe? Sânger Migdal-pitic

II. Analizează, compară, reprezintă 1. Determină care dintre afirmaţiile de mai jos este falsă şi care – adevărată. a) Cantitatea medie anuală de precipi- taţii atmosferice în silvostepă este Păiuş Firuţă de 600–650 mm. b) Stepa Bălţilor cuprinde doar Câm- pia Bălţilor. c) Plante tipice de stepă sunt sângerul şi măceşul. 2. Reprezintă, într-o schemă, exemple de valorificare umană a zonei de sil- Negară Măceş vostepă şi a celei de stepă din ţara noastră. 5. Demonstrează rolul căldurii şi al umidităţii în formarea stepelor, 3. Compară condiţiile climatice din analizând climogramele oraşelor silvostepă cu cele din stepă, anali Bălţi (Stepa Bălţilor) şi Comrat zând Harta zonelor naturale (fig. 92) (Stepa Bugeacului). şi Harta climatică (fig. 38). Comple- tează pe caiet tabelul. III. Argumentează, generalizează Silvostepa Criterii Stepa 1. Argumentează, prin exemple, rolul Temperatura pozitiv al comunităţii locale (inclusiv medie a aerului al familiei tale) în valorificarea raţio- în ianuarie şi în iulie nală a zonei naturale în care locuieşti. Cantitatea 2. Relatează, succint, cum se vor mo- medie anuală difica componentele naturii de pe de precipitaţii atmosferice un teritoriu împădurit, dacă păduri- le ar fi defrişate pe suprafeţe conside rabile.

104 V CAPITOLUL

PROTECŢIA NATURII Dreptul fiecărui om la un mediu ambiant sănătos este garantat de legislaţia internaţională şi de Constituţia ţării noastre. Însă pentru a asigura acest drept, articolul 59 din Constituţie stipulează: „Protecţia mediului înconjurător, conservarea şi ocrotirea monumentelor istorice şi cultu- rale constituie o obligaţie a fiecărui cetăţean”. Natura teritoriului ţării noastre este afectată foarte mult de activitatea umană. Densitatea mare a populaţiei şi gradul ridicat de valorificare economică a teritoriului pun în pericol natura. De aceea protecţia naturii a devenit o necesitate stringentă. În acest sens, este bine-venită urmarea apelului din Carta Terrei, adoptat la Rio de Janeiro (Brazilia) în anul 1992: „Noi, tinerii ecologişti..., preaslăvim opera lui Dumnezeu – Terra, căminul tuturor vieţuitoarelor... Ne angajăm, prin urmare, să respectăm, să menţinem, să protejăm şi să restaurăm ecosistemele de pe Terra, să garantăm diversitatea biologică şi culturală...”

STUDIIND ACEST CAPITOL, VEI FI CAPABIL: să distingi categoriile de arii naturale protejate; să analizezi problemele protecţiei naturii; să argumentezi necesitatea unui monitoring conti- nuu al componentelor naturii; să proiectezi măsuri de soluţionare a problemelor protecţiei naturii. TEMA 26 PROBLEME ALE MEDIULUI NATURAL

Discută cu colegii despre influenţa omului asupra naturii în diferite epoci istorice. Care au fost consecinţele acestei influenţe?

1 NOŢIUNI DESPRE MEDIUL NATURAL. Natura Ter- rei formează un sistem unitar în care toate componente- TERMENI-CHEIE le, procesele şi fenomenele naturale se află într-un echilibru dinamic. Parte a acestui sistem sunt şi organismele Mediu natural – ansam- vii, inclusiv omul, pentu care natura înconjurătoare este, blu de factori naturali în primul rând, un mediu de viaţă, numit mediu natural. (rocile, aerul, apa, relieful, solul, vegetaţia şi Mediul natural, în spaţiul ţării noastre, a evoluat o peri- lumea animală), care se oadă îndelungată de timp. Odată cu apariţia omului, evo- află într-o strânsă inter- luţia naturii a continuat paralel cu dezvoltarea societăţii dependenţă şi determină umane. Modificări mai pronunţate ale naturii s-au produs condiţiile de viaţă pen- în ultimele două secole, cu urmări nefavorabile atât pentru tru organismele vii. unele componente ale naturii, cât şi pentru om. Transformările şi dereglările componentelor şi ale proceselor naturale, care influen- ţează negativ asupra echilibrului din natură şi asupra societăţii umane, generează unele probleme ale mediului natural. Astfel, în mediul natural apar dezechilibre, în urma că- rora se dereglează armonia naturii ca sistem unitar. Aceste dereglări pot fi provocate în special de activitatea umană (defrişarea, desţelenirea, desecarea, poluarea, exploatarea neadecvată a resurselor naturale etc.), dar şi de factorii naturali (cutremurele de pământ, alunecările de teren, modificările climei, inundaţiile, incendiile etc.).

Studiind schema din figura 97 şi textul ce urmează, identifică principalele probleme ale mediului natural din ţara noastră.

Fenomenele Modificarea naturale de risc PROBLEME ALE peisajelor naturale MEDIULUI NATURAL Poluarea Degradarea mediului natural Degradarea solului lumii organice

Fig. 97. Categorii de probleme ale mediului natural

106 n te vegetaţia şi lumea animală acvatică şi de luncă. substanţiale Modificări ale peisajelor terminat dereglarea regimului de scurgere a acestor râuri. asemenea, De au fost afecta în special râurile pe mai mari –Nistru, Prut etc ş Prutului lunca din râurilor, luncile din solului îndeosebi salinizarea cetoase, la contribuie tc climei. a bală secte luncile râurilor Nistru, Prut, Răut etc

peisa la diminuarea suprafeţelor forestiere circa de două ori. terenuri agricole, aşezări umane etc. exemplu, De despăduririle din ultimul secol au dus cări teren, de eroziuni, secete, furtuni, precipitaţii abundente, inundaţii produc mai frecvent următoarele fenomene naturale de risc: cutremure pământ, de alune ale mediului natural, precum şi pagube însemnate pentru om. Pe teritoriul ţării noastre se fireşti pentru evoluţia naturii. Având însă un caracterprovoacă extrem, anumite dereglări a irea terenurilor inundabile, albiilor râurilor, rectificarea desecarea bălţilor şi mlaştinilor a 3 2 i cea aIalpugului. Pe de altă parte, au fost construite numeroase lacuri de acumulare, u dus la dispariţia numai în adoua jumătate asecolului a30 de lacuri XX naturale din aturale se produc substanţelor în cazul extracţiei minerale utile în cariere. (

ODIFICAREA PEISAJELOR NATURALE. RISC DE NATURALE NOMENELE ig. 98.Inundaţie învalea Prutului, înpreajma oraşului (iulie2008) Lipcani M FE Activitatea umană a generat şi modificarea substanţială a reţelei hidrografice. Îndigu hidrografice. reţelei a substanţială modificarea şi generat a umană Activitatea F

j e elor naturale (de pădure, de stepă, de luncă, acvatice şi de baltă), înlocuindu-le cu mediului. Dedu câteva consecinţe negative sănătatea pentru omului, cauzate depoluarea tive manifestării ale acestuia natură pentru Argumentează, unui baza pe exemplu defenomen natural efectele nega- derisc, . Un fenomen cu consecinţe majore pentru întreaga planetă este încălzirea glo ( A minteşte-ţi prin ce se manifestă acest fenomen. . Desecarea teritoriilor Desecarea . umede, în condiţiile climei se , numite hazarduri şi naturale Omul cea amodificat mai mare a parte . Acestea au utilizări multiple, însă au de ş i pentru om.i pentru 107 ) ESTE BINE şi epidemii ş.a. 18 invazii dedăunători tate, 20deinundaţii, pământ demare intensi- t 65desece risc, inclusiv: fenomene naturalede înregistrate circa 300de publicii Moldova aufost alRe pe teritoriul actual Pe parcursul secolului XX, e, 52decutremure de ( f ig. 98 ig.

, sunt, manifestări SĂ ŞTII ), ), Exemplifică. invazii in de - ------)

PROTECŢIA NATURII V Fig. 99. Poluarea mediului prin arderea varului în valea râului Draghişte

4 POLUAREA MEDIULUI NATURAL reprezintă modificarea compoziţiei iniţiale a componentelor naturii prin ESTE BINE SĂ ŞTII introducerea poluanţilor, de origine naturală sau rezul- Un fenomen tot mai frec- taţi din activitatea omului (fig. 99). Sursele principale de vent în ultima perioadă poluare a mediului sunt întreprinderile industriale, mij- sunt ploile acide – preci- loacele de transport, activităţile agricole, gospodăria cas- pitaţii atmosferice cu un nică etc. Poluarea are consecinţe negative pentru com- conţinut de acizi ce de- ponentele naturii şi pentru sănătatea omului. păşeşte norma. Ele se for- Una dintre problemele cele mai grave pentru popula- mează ca rezultat al po- luării atmosferei cu oxizi ţia ţării este poluarea apelor. De exemplu, apele de su- de sulf, de azot şi cu al- prafaţă şi cele freatice sunt poluate cu compuşi ai azo- te substanţe, degajate tului, sulfului, clorului etc. Poluarea cu nitraţi în prezent în special de industrie şi este cauzată, în mare parte, de amplasarea în apropie- transporturi. Aceste sub- rea surselor de apă a deşeurilor menajere şi a gunoiu- stanţe, în contact cu va- lui de grajd. porii de apă, formează Poluarea mai intensă a aerului este caracteristică ora- acizi. Ploile acide au efect şelor (Chişinău, Tiraspol, Bălţi, Tighina (Bender), Râbniţa negativ asupra plantelor, etc.) şi localităţilor din vecinătatea acestora. Principalul animalelor, a apelor şi poluator al aerului este transportul, căruia îi revin 90% din a solului. totalul emisiilor nocive, urmat de activităţile industriale. Consecinţe negative a generat folosirea excesivă în agricultură a substanţelor chimice în a doua jumătate a secolului XX, care a dus la poluarea solului şi a apelor. O problemă acută a perioadei actuale este şi poluarea mediului cu deşeuri menajere. În multe localităţi au fost amenajate rampe în scopul depozitării sau înhumării deşeurilor, însă mai sunt numeroase gunoişti neautorizate – surse de poluare, de răspândire a bolilor, a dăunătorilor etc. Poluarea este cauzată şi de accidente industriale şi de transport, de incendii şi ex- plozii provocate de om, de arderea masei organice (lemn, resturi vegetale, mirişti) şi

108 în masă aversanţilor cu înclinare mare, afolosirii maşinilor agricole grele etc. În conse protecţie şi de folosire raţională a naturii. a raţională folosire de şi protecţie acestuia şi apeisajelor naturale. aceea De se impune aplicarea unor măsuri adecvate de d le probleme ale mediului le condiţionează altele. pe gradul Astfel, ridicat de populare şi ră a mediului învechit.mentului tează corespunzător apele reziduale din echipa cauza circa de staţii 600 de epurare din ţară nu peste tra 90% reziduale neepurate şi cele epurate insuficient: din cele deşeurilor.a negativ Un au impact deversările apelor a pul reducerii poluării transfrontaliere, au fost încheiate ţia unor specii de animale. de specii unor ţia e pescuitul şi vânatul cu animalelor. al împreună viaţă Aceasta, de mediul afectat a turală pândirea unor specii străine (invazive) etc. Micşorarea suprafeţei ocupate vegetaţia de na mativ 35% din totalul terenurilor agricole. cinţă, creşte considerabil suprafaţa terenurilor erodate, care în prezent este aproxide de mină schimbări ireversibile ale peisajelor naturale. Astfel, deter organice, lumii care ale caracteristici unor ficarea d tru şi Prut. exemplu, De circa din 2/3 poluarea aerului 6 5 corduri internaţionale.corduri xcesiv, determinat a reducerea considerabilă numărului a reprezentanţi de dispari sau in Republica Moldova revine surselor În externe. sco e valorificare amediului natural de către om adeterminat degradarea componentelor DEGRADAREASOLULUI EGRADAREA LUMII ORGANICE ORGANICE LUMII EGRADAREA

gradarea vegetaţiei manifestă se prin micşorarea numărului specii de autohtone, răs O P D 3 2 1 recum componentele naturii sunt într-o interdependenţă permanentă, şi la fel une dentifică sursele de poluare a mediului poluaremediului a de dentifică sursele

iscută cu colegii despre cu fenomeneleiscută colegii mediu na mediu noţiunilor: esenţa xplică sursă considerabilă este poluarea transfrontalie VALUEAZĂ, APLICĂ, CREEAZĂ APLICĂ, VALUEAZĂ, E - naturale înloca produc care risc se de D venire combatere şide apoluării. vări înnatură. Propune pre măsuride - efectuândobser natală, din localitatea I E gradarea mediului. tural, poluarea mediului natural, de- , m ai ales aaerului şi aapelor râurilor Nis se intensifică începând cu secolulurmare XX, avalo constă în modi - - 5 4 tabileşte cu colegii care cutabileşte sunt colegii pro-

me tema: unposter) „Probleme ale pe pe A traţia locală. publică te. Puneţi-le îndiscuţie cu adminis - natural mediului blemele înlocalita S prevenire aconsecinţelor negative. măsuride Proiectează litatea natală. lcătuieşte oprezentare ori (electronică diului n ------atural Moldova”. înRepublica 109 ESTE BINE coco panul), antilopa-saiga, pe – de-munte elanul, bourul, cocoşul- se maigăsescursul, nude animale. păduri În aproximativ 45despecii au dispărut complet pe teritoriulnoastre ţării ultimele3-4secole,În de animale. te speciidepeştişialte menea, audispărutmul- . De ase . De rul-de-stepă calul-de-stepă (tar calul-de-stepă

ş.a., iarînste SĂ ŞTII r ificării

------

PROTECŢIA NATURII V TEMA 27 PROTECŢIA NATURII

Numeşte câteva acţiuni de îngrijire a naturii la care ai participat.

1 CĂILE DE PROTECŢIE A NATURII. Protecţia naturii este în prezent o necesitate vitală, având drept scop di- TERMENI-CHEIE minuarea impactului negativ al omului asupra naturii. Protecţie a naturii – Protecţia naturii poate fi soluţionată doar prin aplicarea ansamblul măsurilor de unui complex de măsuri de caracter juridic, economic, ocrotire şi conservare a educativ, ştiinţific, informaţional. componentelor naturii şi a peisajelor naturale, realizate în scopul menţine- Studiind schema din figura 100 şi textul de mai rii echilibrului ecologic şi jos, identifică căile principale şi măsurile opor- al asigurării unui mediu vital sănătos pentru om tune de protecţie a naturii din ţara noastră. în prezent şi pe viitor.

PROTECŢIA NATURII Reducerea Reconstrucţia cantităţii Valorificarea Prevenirea şi com- ecologică a unor Conservarea de poluanţi raţională a resurse- baterea fenomene- terenuri degradate biodiversităţii lor naturale lor naturale de risc

Fig. 100. Căile de protecţie a naturii

2 REDUCEREA CANTITĂŢII DE POLUANŢI are ca obiectiv micşorarea concentraţiilor acestora până la limita care nu prezintă pericol pentru natură şi om. Măsurile principale realizate în acest scop sunt: utilarea sau reutilarea întreprinderilor poluatoare cu filtre, construirea staţiilor de epurare şi purificare, utilizarea echipamentelor speciale de captare a poluanţilor ş.a. (fig. 101); modernizarea proceselor de producţie, astfel încât să se micşoreze volumul poluan ţilor şi al deşeurilor nereciclabile; modernizarea mijloacelor de transport (de exemplu, în prezent 2/3 din autovehicule au o vechime de peste 15 ani şi sunt foarte poluante);

110 cuitul speciilor vulnerabile. speciilor cuitul de pate de vegetaţie naturală prin împăduriri, restabilirea unor sectoare de stepă, de luncă şi valoare ştiinţifică sau de unicat. asemenea, De sunt necesare extinderea suprafeţelor ocu internaţio Moldova Roşiiţii Republicii a toare; salubrizarea sistematică şi localităţilor; a reciclarea sortarea deşeurilor etc. p luării şi la autopurificarea mediului: plantarea de noi păduri; extinderea spaţiilor verzi în n ariilor crearea prin realizează organice.se lumii Aceasta stării ameliorarea şi păstrarea gure l cierea naturii. Este vorba, în special, de substanţele minerale utile, apă, sol, vegetaţie şi prejudi şi acestora a timp scurt în epuizarea evitându-se natural, mediului a protecţie 4 3 umea animală. exemplu, De este necesar de ase interzice sau ase limita vânatul şi pes aturale protejate care cuprind stat, de teritorii peisaje sau naturale cu obiective mare de tilizarea asubstanţelor adecvată chimice în agricultură sau renunţarea la folosirea aces

erimetrul umane, aşezărilor al întreprinderilor al căilor transport, de industriale polua solide, menajere înhumareadeşeurilor sau depozitarea pentru rampe unor menajarea educerea sau evitarea arderii unor substanţe organice (lemn, resturi vegetale) şi vegetale) resturi (lemn, organice substanţe unor arderii evitarea sau educerea ONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII presupune un ansamblu de măsuri menite asi să ALORIFICAREA RAŢIONALĂ A RESURSELOR NATURALE A RESURSELOR RAŢIONALĂ ALORIFICAREA

ig. 101.Staţia deepurare aapelorreziduale ocapacitate dinmunicipiulChişinău cu decirca 6600m baltă, transformarea baltă, unor terenuri cultivate neproductive în pajişti naturale etc. În scopul ocrotirii lumii organice a ţării, au fost elaborate elaborate fost au ţării, organicea lumii ocrotirii scopul În tora (înlocuindu-le cu metode biologice de combatere a dăunătorilor şi bolilor la plante); a gunoiului de grajd şi a altor reziduuri organice; reziduuri altor a şi grajd de gunoiului a a u r D deşeurilor.a C V F e asemenea,aplicate pot fi şi unele măsuri indirecte care contribuie la reducerea po Discută cu colegii cu Discută un n ei dinlocalitatea voastră. ală, au fost incluse în Cartea Roşie aEuropei ş i propuneţi câteva măsuri realizabile deprotecţie aflorei , i ar unele specii de plante şi animale, având oimportanţă . 111 ș i publicate trei ediţii ale Căr ale ediţii trei publicate este altă direcţie de de direcţie altă este 3 /oră ş i fa------

PROTECŢIA NATURII V 5 PREVENIREA ŞI COMBATEREA FENOMENELOR NATURALE DE RISC. Unele fenomene nu pot fi combătute (cutremurele de pământ, seceta, furtunile, gerurile puternice etc.). Ele însă pot fi prognozate în anumită măsură, diminuându-se consecinţele distruc tive. Alte fenomene (eroziunea, alunecările de teren etc.) pot fi prevenite şi combătute. În scopul prevenirii eroziunii, bunăoară, pot fi efectuate variate măsuri (fig. 102).

SĂ ŞTII Plantarea ESTE BINE perdelelor În Cartea Roşie a Re forestiere de publicii Moldova, edi- protecţie şi ţia 2001 (fig. 103), au fost împădurirea incluse 126 de specii de versanţilor plante şi 116 specii de animale. În intervalul de timp de la prima ediţie (anul 1978) a crescut numărul speciilor care au nevoie de Amenajarea protecţie: la plante de 4 ori, construcţiilor iar la animale de 5 ori. hidrotehnice În Cartea Roşie a Euro pei au fost incluse 12 specii de plante rare de impor- tanţă internaţională din ţa- ra noastră (papucul-doam- Plantarea fâşiilor nei, dediţelul-mare, brându- din ierburi şa-Fomin, şiverechia-podoli- multianuale ană etc.) şi 13 specii de ani- şi micşorarea male (nurca-europeană, po- suprafeţelor pândăul comun, popândă- de culturi ul-cu-pete, raţa-roşie, acvila- prăşitoare ţipătoare-mare, vipera-de- stepă, nisetrul-pontic ș.a.).

Realizarea lucrărilor agricole perpendicular înclinării versanţilor

Evitarea păşunatului excesiv pe versanţi

Fig. 102. Unele măsuri de prevenire a eroziunii solului Fig. 103. Cartea Roşie a Republicii Moldova

112

ii problemelor de protecţie a naturii a protecţie ii de problemelor şi creării unor condiţii mai favorabile pentru om. nă sunt insuficiente. aceea De sunt necesare eforturile întregii societăţi în vederea soluţio e mente etc.), precum şi ratificate diverse convenţii şi acorduri internaţionale. În acelaşi scop, z degradare pronunţată. În acest scop, se impun următoarele măsuri: 6 ar ste necesară şi însă educative şi promovarea unor acţiuni ealizarea lucrărilor agricole perpendicular înclinării versanţilor; estabilirea treptată a fostelor bălţi, mlaştini şi lacuri naturale din unele sectoare ale ale sectoare unele din naturale lacuri şi mlaştini bălţi, fostelor a treptată estabilirea pu terenurilor a multianuale agricole culturi cu plantarea sau înierbarea mpădurirea, cultivarea terenurilor ocupate de cariere abandonate, prin restabilirea stratului de sol sol de stratului restabilirea prin abandonate, cariere de ocupate terenurilor cultivarea

ECONSTRUCŢIA ECOLOGICĂ A UNOR TERENURI DEGRADATE DEGRADATE TERENURI AUNOR ECOLOGICĂ ECONSTRUCŢIA

ig. 104. Recultivarea carierei delângăoraşul Vatra, municipiulChişinău r În Republica Moldova se întreprind diverse măsuri de protecţie anaturii, însă acestea ternic erodate şi afectate de alunecări; etc.; odihnă ( re r P cât aceste acţiuni nu să prejudicieze natura şi societatea umană. în astfel Botnei, al şi Nistrului Prutului, al inferior cursul din râurilor,luncilor îndeosebi r î R F ea unor acţiuni orientate spre restabilirea caracteristicilor iniţiale ale terenurilor cu o 3 2 1 fig. 104 entru protecţia naturii au fost adoptate numeroase legislative acte fectuând observări în localitate, înlocalitate, fectuând observări numeră mai cât multe măsurirealiza ro VALUEAZĂ, APLICĂ, CREEAZĂ APLICĂ, VALUEAZĂ, E plani E E ţie anaturii noastră. dinţara protec- aproblemelor de soluționare P de familia ta în scopul protec înscopul ta familia de rii necesare de realizat, în opinia ta, ta, înopinia realizat, de rii necesare turii dinlocalitate. iectează cel puțin două măsuri de cel măsuride două puțin iectează ), prin împădurire, înierbare prin sau amenajarea acvatice, unor bazine zone de fi că cercetărică ș t iințifice ale iințifice natu-ale ți ei na - t e e 5 4 laborează cu colegii un plan de acţi- de unplan cu colegii laborează *

naturii Moldov înRepublica tema: unposter) „Protecţia pe pe ori A dinlocalitate. decizie de lor Prezentaţi-lcalitatea voastră. organe- protecţiei înscopul uni naturii înlo- E lor. ocrotirii sănătăţiiîn scopul oameni- lcătuieşte oprezentare (electronică de cercetări de ştiinţifice 113 (legi, coduri, regula coduri, (legi, constă în reali în constă a”. . - - - -

PROTECŢIA NATURII V TEMA 28 ARIILE NATURALE PROTEJATE. REZERVAŢIILE ŞTIINŢIFICE

Discută cu colegii despre modul în care unele teritorii sau obiective naturale din localitatea natală pot fi luate sub protecţia statului.

1 ASPECTE GENERALE. Valorificarea intensivă şi, deseori, neraţională a naturii, a determinat degradarea peisa- ESTE BINE SĂ ŞTII jelor naturale. În scopul menţinerii unui echilibru al natu- Suprafaţa ariilor natura rii, deopotrivă cu alte activităţi, statul protejează anumite le protejate în ţara noas teritorii sau obiective naturale, care dispun de o mare tră constituie în prezent valoare ştiinţifică, peisajeră, estetică etc. Destinaţia arii- 161 182 de hectare, sau lor naturale protejate constă în următoarele: 4,8% din teritoriu. Această conservarea şi protecţia speciilor reprezentative şi a ce- valoare este mică, comparativ cu ponderea ariilor na- lor rare de plante şi de animale; turale protejate din majori- protecţia peisajelor naturale şi a unor obiective unice; tatea ţărilor europene. De efectuarea cercetărilor ştiinţifice în scopul elaborării exemplu, în Franţa este de unor măsuri adecvate de conservare, regenerare şi pro- 7%, în România – de 7,8%, în Austria – de 25%. tecţie a obiectivelor de mare valoare. În Republica Moldova au fost stabilite opt categorii principale de arii naturale protejate (fig. 105).

TERMENI-CHEIE Relevă caracteristicile rezervaţiilor ştiinţifice din ţară, utilizând textul de mai jos, Harta ariilor naturale protejate (fig. 105) şi tabelul 13. Rezervaţie ştiinţifică – spaţiu terestru sau acvatic de importanţă 2 REZERVAŢIILE ŞTIINŢIFICE constituie cea mai im- naţională, cu statut de portantă categorie de arii naturale protejate din ţară. În instituţie de cercetări şti- prezent sunt cinci rezervaţii ştiinţifice. (Localizează-le pe inţifice, în care protecţia naturii este totală, având harta din figura 105.) drept scop conservarea Rezervaţia ştiinţifică „Codru” este situată în partea unor elemente rare; în centrală a Podişului Codrilor, luând sub protecţie peisa- ele sunt interzise accesul jele pădurilor de foioase central-europene de gorun în publicului şi orice inter- amestec cu fag, stejar-pedunculat, frasin, carpen etc. Flora venţii antropice.

114 jderul-de-pădure, pisica sălbatică, jderul-de-pădure, şerparul, acvila-ţipă barza-neagră, incluse unt ş.a. acvila-imperială toare-mare, Roşie tea tea Roşie ( Roşie tea numără de circa specii de plante, 1000 dintre care peste 20 de specii sunt incluse în Car este bogată ( „Emil Racoviţă” Arii cumanagementmultifuncţional Rezer Monumente alenaturii Harta ariilornaturaleig. protejate 105.Harta Peştera F /(*(1'Ĉ geologice şipaleontologice Z botanice Pa Rezer Rezer Rezer perdele forestiere deprotecţie mix de plantemedicinale silvice hidrologice sectoare cuvegetaţie deluncă sectoare cuvegetaţie destepă one umede de importanţă internaţională one umededeimportanţă rc arbori seculari silvice vaţii naturale te Carac uri naţionale vaţii deresurse vaţii peisajer Fe s vaţii ştiinţice Rosoşeni nem teşti uşenii Noi cerb-nobil, cerb-pătat,cerb-nobil, căprior, mistreţ, bursuc, păsări, ţişor-fisurat, dumbrăviţă-de-baltă, bumbăcăriţă, ferigă etc. Brânz „La C Tr Suta demovile ebisăuţi ast e eni Pădurea Domnească But Cobani el” Climăuţi eşti „Carpov Ia Mândâc Rudi- Arioneşti Plaiul Fagului Nicoreni Maramono Bălţi Co r” tova vc Băxani Bursuceni a Cosăuţi Iurceni Râpa luiBechir Nemţeni Vr Larga de Jos Prutului Lacurile ăneşti Prutul deJos Br Rădoaia Leordoaia Vadul luiIsac Cantemir Hârjauca ejeni Vă Co Pr Aorimentul Etulia Unguri-Holoşniţa „Lebăda Albă” Ve Codru lcineţ drii T agurile Nistrului che Ve igheci Căpriana rejeni Valea Adâncă Cobâlea Hruşca Să Raşcov Moleşti-Răzeni Condriţa Bo De rata rc Saharna zghingea Râpa „Co Jeloboc eag Bugeac -Galbenă Chişinău Costeşti Ivancea Tv Ţi Molochişul Mic pova ardiţa Tr ebujeni ţofana” 115 Fârlădeni Hârbovăţ Te Oniţcani Râpa Taraclia liţa Iagorlâc Dubăsari Calf Pa

amfibieni, şerpi).amfibieni, În Car rc a ul Naţional „Orhei” Valea Sea 25 L eunte ). animală Lumea a

„G că Nistrul de Jos de Nistrul „T ră Vâlc amaşlâ dina Tur Talmaza Mlaştina eaua C c” ce as olcot 0 km că „To ” gai” - - -

PROTECŢIA NATURII V Tabelul 13. Caracteristici ale rezervaţiilor ştiinţifice Denumirea Supra- rezervaţiei Anul faţa, Scopul creării ştiinţifice creării ha Conservarea şi protecţia peisajelor de păduri de Codru 1971 5 177 foioase de tip central-european

Iagorlâc 1988 836 Conservarea florei şi faunei de stepă şi acvatice

Prutul de Jos 1991 1 691 Conservarea florei şi faunei acvatice şi de luncă

Conservarea şi protecţia peisajelor de păduri de Plaiul Fagului 1992 5 642 foioase de tip central-european Pădurea Conservarea şi protecţia peisajelor de păduri de Domnească 1993 6 032 luncă

Rezervaţia ştiinţifică „Iagorlâc” este situată în valea râului Iagorlâc, afluent de stânga al Nistrului, la vărsarea în fluviu, şi cuprinde un sector de uscat şi altul acvatic (fig. 106). În rezervaţie sunt ocrotite peisaje de stepă, de luncă, acvatice, petrofite. Flo- ra include 700 de specii (stejar-pedunculat, carpen, tei, scumpie, liane etc.), inclusiv 8 specii de plante înscrise în Cartea Roşie. Fauna protejată include mamifere (căprior, mistreţ, popândău ş.a.), păsări, şerpi, şopârle, broaşte, insecte. Sectorul acvatic al rezervaţiei este important pentru dezvoltarea şi reproducerea peştilor.

Fig. 106. Peisaj din Rezervaţia ştiinţifică „Iagorlâc”

116 Cartea Roşie Cartea În rezervaţie se întâlnesc 77 de specii de plante rare. În vorul râul Bâc, în bazinul căruia se află pisica sălbatică,derul-de-pădure, chiţcanul- hermelina, cu-abdomen-alb se Din 49 Roşie de specii de mamifere, în Cartea tic, papucul-Venerei, feriga-feminină, ghiocelul-nival rilor fag de pitoreşti peisajele tecţie şi valoare de ştiinţifică ale pădu în parteanord-vestică aPodişului Codrilor şi ia sub pro Dunăre. viul Beleu depun icre şi speciile de peşti migratoare din flu de-Dunăre, bibanul-soare, ţigănuşulde-Dunăre, ș peste 20 de specii de pe raţe gâşte, lebede, licani, de hrană şi de odihnă pentru păsările migratoare ( ş ţă internaţională. Acest areal serveşte de loc vieţuire ca A cul Beleu şi o reţea de bălţi din lunca Prutului Inferior. foarte bogată,foarte are statut de zonă umedă de importan i d i cuibărire pentru păsările sedentare, precum şi ca loc loc ca şi precum sedentare, păsările pentru cuibărire i ici sunt luate sub protecţie peisaje acvatice, palustre ig. 107.Peisaj dinRezervaţia ştiinţifică „Plaiul Fagului” j F Re Rezervaţia ştiinţifică „Prutul de Jos” ştiinţifică Rezervaţia e luncă inundabilă. Rezervaţia, cu olume organică este situată situată Fagului” „Plaiul este ştiinţifică zervaţia cu mălinul, perişorul, vonicerul-pi perişorul, mălinul, incluse sunt gorun şi vidra şi , în amestec cu alte specii ( . Pe. teritoriul îşi rezervației are iz ş ș t .a.). În rezervaţie se întâlnesc i, inclusiv specii rare ( ș . a.). În apele lacului ș i ora ș include la u sunt înscri l Chi fig. 107 fig. plătica- ș i e nău. pe tc. tc. ). ). ------117 ESTE BINE Academiei de anul 1946încadrulfilialei Comisieibrilor pentru nuat concursul prin mem- protecţie anaturiiconti- Activitatea de cercetare şi ment alnaturii. tor afost declarat monu- anul1937acest sec- În Căpriana. tea Mănăstirii înde ana, care s-aaflat timp de pădure Lozova–Căpri- valoros sectorul zervare sarabia apropus spre re- Iubitorilor NaturiidinBa- tea Experimentatorilor şi anul 1926,cândSocieta- ţifice „Codru” începe în Istoria Rezervaţiei ştiin Vera Verin-Nemţeanuş.a. na Gheideman,IonGanea, O crotirea lunga N

t înproprieta- SĂ ŞTII aturii, creată în aturii, creată în Ş tiin ţe: Tatia-

PROTECŢIA NATURII V ESTE BINE SĂ ŞTII Fig. 108. Zimbri în Rezervaţia ştiinţifică „Pădurea Domnească” Flora Rezervaţiei ştiin ţifice „Prutul de Jos” es- Rezervaţia ştiinţifică „Pădurea Domnească” de- te reprezentată de 270 de ţine cea mai mare suprafaţă dintre rezervaţiile ştiinţi- specii, iar fauna – de cir- fice. Ea cuprinde un sector de luncă din cursul de mij- ca 200 de specii. În Cartea loc al râului Prut, acoperit de păduri de luncă (zăvoaie). Roşie sunt incluse 3 spe- Pădurile luate sub protecţie sunt dintre cele mai vechi cii de plante (nufărul-alb, de acest tip din Europa, fiind reprezentate de steja salvinia, cornaciul-pluti- rul-pedunculat, plopul-alb, plopul-negru, răchită etc. tor) şi 32 de specii de animale: 5 specii de mamife- Dintre animale sunt prezente mamifere incluse în Car- re (vidra, nurca-europeană, tea Roşie (jderul-de-pădure, vidra, nurca-europeană ş.a.), hermelina, pisica sălbati- diverse păsări ș.a. În această rezervaţie au fost intro- că, chiţcanul-cu-abdomen- duşi şi zimbri aduşi din Polonia (fig. 108). alb), 24 de specii de păsări În concluzie, rezervaţiilor ştiinţifice le revine rolul (egreta-mare, stârcul-gal- principal în protecţia naturii ţării noastre, de aceea este ben, barza-neagră, lopăta- rul ş.a.), 2 specii de reptile, necesară extinderea suprafeţei lor şi respectarea unui o specie de amfibieni. regim judicios de protecţie.

EVALUEAZĂ, APLICĂ, CREEAZĂ

1 Explică ce este o rezervaţie ştiinţifică. 4 Studiază cu colegii teritoriul locali- Numeşte acţiunile permise şi cele inter- tăţii voastre. Selectaţi sectoarele ce zise într-o rezervaţie ştiinţifică. trebuie luate sub protecţie, în opinia voastră. Pregătiţi poiectul şi pre- 2 Localizează pe harta-contur rezervaţi- zentaţi-l organelor de decizie locale. ile ştiinţifice din Republica Moldova. 5 * Alcătuieşte o prezentare (electro 3 Argumentează de ce sunt necesare, nică ori pe un poster) pe tema: în opinia ta, rezervaţiile ştiinţifice pe „Rezervaţiile ştiinţifice din Republica teritoriul ţării noastre. Moldova”.

118 TEMA 29 ALTE CATEGORII DE ARII NATURALE PROTEJATE

Localizează pe harta din figura 105 ariile TERMENI-CHEIE naturale protejate menţionate în textul de mai jos. Monument al naturii – obiectiv unic al naturii 1 MONUMENTE ALE NATURII sunt arii sau obiective (formă de relief, aflori- naturale de o mare însemnătate, luate sub protecţie. ment, proces, plantă etc.) specific anumitor locuri Ele includ o mare varietate de obiective, răspândite pe şi care prezintă impor- tot cuprinsul ţării şi divizate în câteva categorii (tab. 14). tanţă ştiinţifică, culturală şi estetică. Tabelul 14. Monumente ale naturii Categoria şi numărul Tipuri de obiective Exemple total Peştera „Emil Racoviţă” (rn. Briceni); „Peştera Surpri- Peşteri şi grote zelor” (or. Criuleni), Brânzeni (rn. Edineţ) etc. Aflorimente de valoare ştiinţifică „Vâlceaua Colcotov” (mun. Tiraspol) etc. Amplasamente de fau- nă fosilă Calfa (rn. Anenii Noi) etc. Geologice şi paleontolo- Defileuri şi chei Orhei, Duruitoarea (rn. Râşcani), Feteşti (rn. Edineţ), gice – 86 Buteşti (rn. Glodeni) etc. Stânci Stânca „Mâgla” (rn. Orhei), Japca (rn. Floreşti) etc. Brânzeni, Feteşti (rn. Edineţ), Reciful fosil „Ţiglău” Recife fosile (rn. Briceni) (fig. 109) etc. „Râpa lui Bechir” (or. Soroca), Râpa „Carpov Iar” Ravene (rn. Ocniţa), Ceadâr-Lunga, Râpa „Coţofana” (rn. Cimişlia) etc. Hidrologice – Hârjauca (rn. Călăraşi), Oniţcani (rn. Criuleni), 31 Izvoare Jeloboc (rn. Orhei) etc. Sectoare reprezentati- Caracuşeni (rn. Briceni), Lipnic (rn. Ocniţa), Botanice – ve cu vegetaţie silvică Borceag (rn. Cahul) etc. 446 Stejarul lui Ştefan cel Mare (rn. Şoldăneşti), Arbori seculari Stejarii „Patru fraţi” (rn. Râşcani) etc. Specii floristi- Specii floristice rare Fag, migdal-pitic, bumbăcariță, brânduşă, ce şi faunisti- nufăr-alb etc. ce rare – 472 Specii faunistice rare Cerb-nobil, lup, vidră, dropie ş.a.

119 Fig. 109. Reciful fosil „Ţiglău” – monument al naturii (satul Corjeuţi, raionul Briceni)

2 REZERVAŢIILE NATURALE cuprind o suprafaţă tota- lă de circa 8 000 de hectare şi includ trei categorii: silvi- TERMENI-CHEIE ce (51), de plante medicinale (9) şi mixte (3). Rezervaţi ile silvice care se remarcă după suprafaţă şi bogăţia de Rezervaţie naturală – specii de plante sunt Copanca (rn. Căuşeni), Hârbovăţ spaţiu natural valoros din punct de vedere şti- (rn. Anenii Noi) (fig. 110), Rosoşeni (rn. Briceni) ş.a. Re inţific, destinat păstră- zervaţiile de plante medicinale (Hruşca (rn. Camenca); rii şi restabilirii unui sau mai multor componente ale naturii. Spre deosebire de rezervaţiile ştiinţifice, cele naturale sunt deschise vizitato- rilor, având însemnătate ştiinţifică, educativă şi turistică. Rezervaţie peisajeră (de peisaj geografic) – spaţiu natural (silvic, de stepă, de luncă, de baltă, de mlaştină) cu valoare ştiinţifică, ecologi- că, recreativă, estetică şi educaţională, destinat menţinerii calităţilor sale naturale şi efectuării unor activităţi economice reglementate. Fig. 110. Peisaj din Rezervaţia silvică Hârbovăţ

120 mănăstiri rupestre etc. r nostru: poporul pentru valoare de istorico-cultural niul patrimo cu armonios îmbinată originală, natură o tea au pitoreştideosebit de chei, canioane. cu defileuri, Aces t. Catego etc. sunătoare, coada-şoricelului, sovârf salvie, luând sub protecţie diverse specii utilizate în medicină: Selişte (rn. Nisporeni) ş.a.) au oînsemnătate deosebită, apropierea satului Crocmaz, raionul raionul Crocmaz, satului apropierea o apropierea în Prutului, albă” lunca din „Lebăda vaţiile mului. ţie câteva componente ale naturii (de exemplu, rezer tea de plante protejate merită cea mai mare grijă din par cea (rn. Orhei); Brejeni (rn. Sân 13 rezervaţii de resurse de sol: Brătuşeni (rn. Edineţ); Ivan pentru generaţiile viitoare. Ele sunt reprezentate prin naţională,importanţă protejate în scopul conservării lor cuprind resurse de sectoare cu resurseRezervaţiile de 34 mii şi de hectare includ diverse peisaje naturale carac t R vaţiile Saharna şi Ţipova (rn. Rezina), Feteşti (rn. Edineţ), 4 3 eristice ţării noastre. Dintre acestea se remarcă rezer ămăşiţe de citadele, cetăţi, aşezări antice şi medievale, udi–Arioneşti (rn. Soroca) ( raşului Leova, „Mlaştina Togai” din lunca Nistrului, în Togai” Nistrului, lunca din „Mlaştina Leova, raşului LTE CATEGORII DE ARII NATURALE PROTEJATE NATURALE ARII LTE DE CATEGORII PEISAJERE EZERVAŢIILE

ig. A R F o 111. Aflorimentcalcare de dinRezervaţia peisajeră „Rudi–Arioneşti” Rezervaţiile naturale mixte fig. 111 fig. g erei) etc. cuprind suprafaţă o de ), care includ sectoare Ş t efan-Vodă). iau sub protec sub iau riile - - - - - - -

121 ESTE BINE de Speo tor Institut alprimului (1868–1947) –fonda- lui român EmilRacoviţă numelesavantu- poartă şăreasa”, iardin1991 1959 şidenumită „Cenu- fost descoperită înanul înghips).Peşterarile a în Europa printre peşte- (loculaltreilea ca 100km subteranerii este decir- Lungimea reţelei degale- tăţilor vecine dinUcraina. raionul Briceni, şialocali- în preajma satului Criva, Racoviţă” este situată Cartea Roşie. incluse în Cartea cii, douădintre care sunt care numără 10spe- zenţa coloniilor delilieci, teri şigrote explică pre- cesc etc. peş- Multiplele tei, cireş sălbatic, vişin-tur- jar-pedunculat, carpen, cresc speciidegorun,ste- şi Zemstva (35ha).Aici (575ha) vice Saharna braniştile sil- circa 5km, inferior peolungime de dincursul Saharna arâuleţuluiîmpădurită valeatrului. Eacuprinde naturale dinbazinul Nis- cele maipitoreşti peisaje este unuldintreSaharna ca monument alnaturii. etc). Este protejată destat Verde, LaculDinozaurilor ne (LaculDacilor, Lacul subtera-ca 20 delacuri numeroaseluri, săli,cir- Peştera are câteva nive- Peştera „Emil Rezervaţia peisajeră log

SĂ ŞTII ie dinlume.

PROTECŢIA NATURII V Fig. 112. Privelişte din Rezervaţia peisajeră „Suta de Movile”

Ariile cu management multifuncţional constituie sectoare reprezentative cu vegetaţie de stepă, de ESTE BINE SĂ ŞTII luncă şi perdele forestiere de protecţie. Concomitent cu conservarea biodiversităţii, aici se efectuează une- Parcul Naţional „Orhei” le activităţi economice care nu duc la degradarea me- cuprinde teritoriul a diului natural. La acestea se atribuie 5 sectoare de ste- 18 sate din raioanele Orhei, Călăraşi și Criu pă (Bugeac, UTA Găgăuzia; Vrăneşti, raionul Sângerei leni, cu o suprafaţă de ş.a.) şi 25 de areale de luncă (Lunca inundabilă a râului circa 33 800 ha. Cen- Ciulucul Mare din raionul Teleneşti; Lunca inundabilă a trele principale ale par- râului Cula din raionul Ungheni ş.a.). cului sunt: Rezervaţia Zonele umede de importanţă internaţională cu- cultural-naturală „Orhe prind teritorii acvatice şi sectoarele limitrofe. Scopul iul Vechi”, sectorul de acestor zone este protecţia diversităţii biologice şi, în pădure Curchi cu mănăs- special, a habitatului păsărilor acvatice. Astfel de zone tirea omonimă şi Rezer sunt Lacurile Prutului de Jos (raionul Cahul), Nistrul de vaţia peisajeră Ţigăneşti Jos (raioanele Căuşeni şi Ştefan-Vodă), Unguri-Holoşniţa cu mănăstirea omoni- (raioanele Ocniţa, Donduşeni, Soroca) şi au o suprafaţă mă. Parcul este organi- totală de circa 95 mii ha. zat în scopul protecţiei Parcul naţional, cu diverse peisaje geografice, obiec- obiectivelor naturale tive naturale, specii floristice şi faunistice autohtone, re- şi cultural-istorice de prezintă un teritoriu natural aflat sub protecţie. Este des- pe teritoriul acestuia, tinat utilizării în scop ştiinţific, recreativ, economic, cultu- al realizării programe- ral, educativ etc. El cuprinde zone integral ocrotite, zone lor ecologice, educative, turistice, zone rezidenţiale cu laboratoare şi spaţii de ca- economice nepoluante, zare. Primul parc naţional din ţară – Orhei – este pe cale turistice etc. de organizare în Podişul Codrilor (fig. 113).

122

lor râurilorlor Prut şi Nistru ş.a. bazine naturii a raţională utilizare de peisajere, şi biologice diversităţii conservarea vind î losire abogăţiilor naturii în ţările vecine şi în alte ţări mai îndepărtate. aceea De au fost Dar gradul de stabilitate a naturii este influenţat, în anumită măsură, şi de modul de fo zoologice. cele şi alei), dendrologice (parcuri, grădinile ncheiate acorduri şi convenţii de colaborare între Republica Moldova şi alte state pri ig. 113.SecvenţedinParcul Naţional „Orhei” Astfel, în ţara noastră au fost organizate diferite categorii de arii naturale protejate. naturale arii de categorii diferite organizate fost au noastră ţara în Astfel, Alte categorii arii de naturale protejate sunt monumentele arhitectură de peisajeră F 3 2 1 rezervație rezervație noțiunilor a)esența xplică: nscrie pe harta-contur denumirile pe nscrie rgumentează necesitatea creării în VALUEAZĂ, APLICĂ, CREEAZĂ APLICĂ, VALUEAZĂ, E Î naţionale.lor internaţionalăportanţă şiaparcuri- im- de umede azonelor noastră ţara A naturală orezervaţie de ştiinţifică. orezervaţie deosebeşte ceb) prin se peisajeră naturii al şimonument E ; 5 4 rganizează cu colegii în şcoală o înşcoală cu colegii rganizează *

naturii natală”. înlocalitatea tema: unposter) „Ocrotirea pe pe ori A blica Moldova”. naturale protejate stat de dinRepu- postere tema: de „Ariiexpoziție pe O numente naturii. ale sunt unde prezentelocalităţilor mo- lcătuieşte oprezentare (electronică 123 - - -

PROTECŢIA NATURII V TEMA 30 MEDIUL NATURAL ŞI DEZVOLTAREA DURABILĂ

1. Argumentează rolul mediului natural pentru viaţa şi activitatea populaţi- ei ţării noastre. 2. Discută cu colegii despre diferite situaţii, observate în localitate, care reflectă o stare satisfăcătoare sau nesatisfăcătoare a mediului natural.

1 CONCEPTUL DE DEZVOLTARE DURABILĂ. Pro- ESTE BINE SĂ ŞTII tecţia naturii a devenit în prezent un obiectiv major al întregii omeniri, întrucât degradarea naturii este o pie- Strategia naţională pentru dezvoltare dura dică însemnată în calea dezvoltării societăţii umane. bilă „Moldova 21” a fost Preocupările în domeniul protecţiei naturii au generat lansată în anul 2000, fiind un concept numit „dezvoltare durabilă”, care a fost uti- elaborată pentru urmă- lizat în anul 1987 de Comisia Mondială pentru Mediu şi torii 20 de ani. Obiectivul Dezvoltare în cadrul raportului „Viitorul nostru comun”. fundamental este asigurarea bunăstării, sănătă- Dezvoltarea durabilă înseamnă axarea pe o con- ţii şi a educaţiei societăţii tinuă relaţie optimă dintre dezvoltarea economică, în corelare cu cerinţele de echitatea socială şi calitatea mediului. Scopul aces- conservare şi regenerare tei relaţii este satisfacerea cerinţelor actuale fără a a resurselor naturale, pre- compromite satisfacerea necesităţilor generaţiilor vii cum şi cu garanţiile pen- toare. tru generaţiile viitoare.

2 OBIECTIVELE DEZVOLTĂRII DURABILE. Dezvoltarea durabilă urmăreşte trei obiective principale: economic, social şi ecologic (de mediu). Ţara noastră implementează modelul dezvoltării durabile, urmând un program naţional de perspectivă. În cadrul acestuia, realizarea obiectivului ecologic include trei direcţii principale: a) restructurarea economiei în avantajul protecţiei naturii. Aceasta presupune imple- mentarea unui mecanism economic de administrare a mediului şi a resurselor naturale bazat pe principiul „plăteşte poluatorul şi beneficiarul resurselor naturale”. Astfel, pentru exploatarea potenţialului economic al naturii, precum şi pentru poluarea şi degradarea mediului, se plătesc taxe şi amenzi.

Propune câteva măsuri de cointeresare în protecţia mediului natural a agenţilor economici poluatori ai mediului din localitatea natală.

124 tilizarea durabilă a capitalului natural. b)

zvoltarea şizvoltarea promovarea unor tehnologii pro de ducerea acumulării deşeurilor menajere, selectarea selectarea menajere, deşeurilor acumulării ducerea

măsuri de protecţie măsuri deprotecţie ig. 115.Staţia meteorologică dinoraşul Chişinău –unitate demonitoring almediului Acţiuni privindutilizareaAcţiuni durabilă natural acapitalului 114. ig. a lui. Utilizarea durabilă aacestora presupune mai multe tele naturii necesare pentru viaţa şi activitatea omu î grave. mai dintre cele Deocamdată una este şeurilor tal natural de tal u tionare deşeurilor a prevede: p tate neautorizat în ravene, gropi, malul pe râurilor, în vind utilizarea deşeurilor, care, sunt deseori, depozi vieţii individ, fiecărui în parte, şi asocietăţii umane, în materiale plastice, sticlă, metal etc. carton, hârtie, reciclabile: celor a ulterioară utilizarea şi re deşeurilortală, a industriale; ducţie nepoluante, reducerea, până la eliminarea to de F F ad a calităţii aerului a calităţii n ţara noastră nu existăun sistem bine organizat pri Realizarea unor unor Realizarea cţiuni ( cţiuni erimetrul localităţilor etc. Programul naţional de ges de naţional Programul etc. localităţilor erimetrul şi ameliorare UTILIZAREA DURABILĂ A CAPITALULUI NATURAL ACAPITALULUI DURABILĂ UTILIZAREA Calitatea mediului natural determină şi calitatea calitatea şi determină natural mediului Calitatea ministrarea durabilă a deşeurilor. Problema de şi aapei fig. 114 fig. finim toatefinim componentele şi elemen ). perarea potenţialului potenţialului perarea c Gospodărirea dura Gospodărirea onservarea şi recu onservarea bilă asolului, prin a fertilităţii ş.a. fertilităţii a d e regenerare regenerare e

- - a versităţii (plantele, versităţii lizarea raţională şi şi raţională lizarea r nimalele şi mediul şimediul nimalele Conservarea, uti Conservarea, es lor deviaţă) aiie biodi tabilirea Prin capi Prin - - ------125 ESTE BINE global, acţionăm local”.global, acţionăm este: tor acţiuni „Gândind dezvoltare. Principiul aces- ală înmaterie demediuşi vizând cooperarea mondi- program globaldeacţiuni Aceste un cuprind acte tarea” şi„Agenda 21”. privind mediulşidezvol rate va), lacare aufost elabo Moldo clusiv Republica din peste (in- 140deţări conducătorilor destate organizată oreuniune a de Janeiro (Brazilia), afost anul1992,înoraşulÎn Rio gradării componentelorgradării gradului depoluare, ade- realizat prin observarea unanumitde pe teritoriu, calităţii mediului natural ş veghere lui Monitoring- mediu al i aproceselor naturale. TERMENI-CHEIE – sistem desupra- „Declaraţia de la Rio „Declaraţia delaRio ş i examinare a

SĂ ŞTII - -

PROTECŢIA NATURII V ansamblu. Supravegherea calităţii mediului este reali- zată în cadrul monitoringului mediului (numit şi mo ESTE BINE SĂ ŞTII nitoring ecologic). Monitorizarea cuprinde compo- Principalele convenţii nentele naturale (rocile, aerul, apa, vegetaţia, lumea internaţionale privind animală, solul), dar şi deşeurile, radiaţia etc. protecţia mediului la ca- Acest sistem are trei etape: supravegherea, evaluare a aderat Republica Mol- rea stării reale şi pronosticarea eventualelor modificări. dova sunt: Convenţia privind protecţia stratului de Cu ajutorul unor aparate şi utilaje moderne sunt colec- ozon (Viena, 1985); Con- tate date privind starea fiecărei componente a mediu- venţia privind diversitatea lui, după care urmează prelucrarea, interpretarea, sto- biologică (Rio de Janeiro, carea şi prognozarea informaţiilor (fig. 115). Staţiile de 1992); Convenţia-cadru a monitorizare a mediului sunt plasate pe tot cuprinsul ONU cu privire la schim- ţării, totuşi numărul lor este insuficient. barea climei (Rio de Janei- ro, 1992), cu protocolul de Republica Moldova participă, de rând cu alte ţări, la la Kyoto (1997); Convenţia procesul global de protecţie a naturii. Ţara noastră a privind cooperarea pen- aderat la peste 20 de convenţii şi acorduri internaţio- tru protecţia şi utilizarea nale şi regionale în domeniul protecţiei naturii. Se im- durabilă a fluviului Dună- plementează diverse proiecte de protecţie a biodiver- rea (Sofia, 1994). sităţii, de eliminare a stocurilor de pesticide cu termen Ţara noastră participă şi expirat, de prevenire a schimbărilor climatice, de pre- la procesul „Un mediu pentru Europa”, ce are ca venire a poluării apelor etc. La realizarea lor în practică obiectiv major soluţiona- trebuie să-şi aducă contribuţia atât instituţiile şi organi- rea problemelor de me- zaţiile publice, cât şi fiecare cetăţean. diu în plan regional şi Dezvoltarea durabilă este parte componentă a stra- naţional. tegiei recente de reconciliere a omului cu natura, promovată în statele mai dezvoltate ale lumii. Această reconciliere trebuie realizată la scară locală, regională şi globală. Natura divină care înzestrează teritoriul ţării noastre merită o atitudine şi un tratament cât mai raţionale, iar protecţia ei trebuie să devină o prioritate naţională. Doar cu eforturi comune vom valorifica patrimoniul natural de azi, astfel încât să-l păstrăm şi pentru generaţiile viitoare.

EVALUEAZĂ, APLICĂ, CREEAZĂ

1 Explică esența noțiunilor dezvoltare 4 Discutând cu colegii, elaborați un durabilă, monitoringul mediului. cod al bunului comportament în 2 Efectuează, în vacanţă, un monitoring mediul natural din localitate. Urmă- al mediului din localitate. Formulează riţi cum se respectă, apoi informaţi concluzii despre importanţa monito- comunitatea despre aceasta. ringului mediului pentru viaţa omului. 5 * Efectuați activităţi de protecție a 3 Organizează cu colegii un concurs al naturii în comun cu alţi colegi de eseurilor pe tema: „Cum va arăta me- şcoală, cu administrația publică diul natural din localitate, în viziunea locală, părinți, organizații negu mea, peste zece ani”. vernamentale ș.a.

126 1. II. 3. 2. 1. rei „Ce?“ I. eprezintă, într-o măsuri schemă, de 3. 2. P Jos de Domnească P Fagului Prutul Prutul Iagorlâc Codru Rezervaţia Rezervaţia

ştiinţifică

AUTOEVALUARE ădurea ădurea laiul completând pe caiet tabelul: caiet pe completând ştiinţifi luate sub protecţie în rezervaţiile S B. loana din coloana Acu denumirile din co- I I varea biodiversităţii? rea naturii; solului; conser- protecţia degradarea lumii organice; degrada- mediului natural; poluarea naturii; C umană? activitatea de provocate sunt C noastre? ţării teritoriul pe frecvente C T noastre. lor naturale de teritoriul risc pe ţării prevenire combatere şi fenomene a R B. PeşteriB. fosile Recife A. D. Ravene C. Arbori seculariC. dentifică, compară, reprezintă compară, dentifică, tabileşte ce obiective naturale sunt dentifică corespondenţa noţiunilor corespondenţa dentifică e fenomene naturale de risc sunt mai e modificări în mediul naturalţării al e înseamnă noţiunile: probleme ale noţiunile: înseamnă e Co

loana A c e din Republica Moldova, Moldova, dinRepublica e

Componente ale naturii naturii ale protejate

4 3 2 1 . „Râpa lui Bechir” . „Emil Racoviţă” „Emil . . „Patru fraţi” . „Patru . Feteşti Co Localizarea loana B - 4. 3. 2. 1. IV. 2. generalizează rgumentează, 1. III. 6. 5.

Domniţei”? Domniţei”? Î c a „Izvorul de la Hârjauca”? P c) de Movile”; „Suta d) Saharna. a Ierasus? mea în valea râului care în trecut nu- se apropierea satelor Avrămeni Cobani, şi C d) Camenca. a Castel”? vaţia peisajeră „La Î varianta de corectă răspuns. tează P Î t activi domenii de diferite labil pentru E localitate. din ţie ecologică aunui teren degradat A A d) Ungheni. a lui Stamati”? Î (Orhei).d) Jeloboc şeni); c) Slobozia-Vărăncău (Soroca); a lui Ştefan cel Mare şi Sfânt”? Î d) Cobâlea (Şoldăneşti). (Camenca);Adâncă c) Rudi (Soroca); a n ce localitate„Izvorul găseşte se n valea cărui râu este situată Rezer- n care localitate„Teiul găseşte se n ce localitate„Fântâna găseşte se ate apopulaţiei din localitatea natală. ) Floreşti; d) Glodeni. ) Vălcineţ (Călăraşi); b) Plop (Dondu ) Soroca; b)) Soroca; Călăraşi; ) Trebujeni; b) Ţipova; ) Ciuhur; b) Racovăţ; c) Răut; ) Orhei; b) Ocniţa; c) Ştefan-Vodă; ) Vadul-Raşcov (Şoldăneşti); b) Valea laborează cu colegiilaborează va un ecologic Cod ncearcă. Este interesant! Este ncearcă. e teritoriul cărui raion este situat entru întrebările selec ce urmează e rezervaţie peisajeră se găseşte în e rezervaţiegăseşte peisajeră se lcătuieşte un proiect de reconstruc- 127 -

- -

PROTECŢIA NATURII V Acest manual este proprietatea Ministerului Educaţiei, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova.

Gimnaziul/Liceul Manualul nr.

Anul de Numele de familie şi prenumele Aspectul manualului Anul şcolar folosire elevului la primire la restituire 1 2 3 4 5 Dirigintele controlează dacă numele elevului este scris corect. Elevul nu trebuie să facă niciun fel de însemnări în manual. Aspectul manualului (la primire şi la restituire) se va aprecia folosind termenii: nou, bun, satis făcător, nesatisfăcător. IMAGINI FOTOGRAFICE:

© Î.E.P. Ştiinţa (foto de Romeo Şveţ), cu excepţia fotografiilor menţionate mai jos: © V. Sochircă – fig. 4, 14, 21, 24 b, 28, 30, 63, 66, 93, 102(1), 111, 113(4); © N. Boboc – fig. 12, 17, 21, 24 a, 48, p. 63(1); © I. Roşca – fig. 29, 49, 57, 89, 95(1); © T. Cozari – fig. 71, 73, 77, 80; © A. Ursu – fig. 85, 86, 87; © Gh. Postolache – fig. 61, 62 (stânga), 68, 95(2), 96(1, 2 de jos), p. 104(3, 5); © V. Volontir – fig. 67, 109; © C. Mihailescu – fig. 35; © Şt. Manic – fig. 75; © G. Gîlcă – fig. 98; © A. Overcenco – fig. 58; © M. Revenco – fig. 15; © V. Curcubăt – p. 63(4); © V. Cazac – fig. 115; © ICAS – fig. 108; © X-Style – fig. 55; Figura 5, pagina 5(1) sunt preluate din Strategia Naţională şi Planul de Acţiune în Domeniul Conservării Diversităţii Biologice, Ştiinţa, 2001; Figura 20 este preluată din arhiva Institutului de Geologie şi Seismologie al AŞM; Figura 94 este preluată din Atlas Zoologic (autor T. Cozari), Ştiinţa, 2013. Î.E.P. Ştiinţa se obligă să achite deţinătorilor de copyright, care încă nu au fost contactaţi, costurile de reproducere a imaginilor folosite în prezenta ediţie. HĂRŢI: © V. Sochircă, T. Castraveţ – fig. 2, 11, 34, 105; © N. Boboc, T. Castraveţ – fig. 3, 92; © N. Boboc – fig. 22; © T. Castraveţ – fig. 44; Hărţile din figurile 7, 10, 19, 33, 38, 64, 76, 82 şi desenul din figura 9 sunt preluate din Атлас Молдавской ССР, ГУГК, Москва, 1978 şi 1990, redactate de V. Sochircă şi tehnoredactate de T. Castraveţ.

Imprimare la Combinatul Poligrafic, str. Mitropolit Petru Movilă, 35; MD-2004, Chişinău, Republica Moldova Comanda nr.