UNIUNEA EUROPEANĂ

www.cheileinalba.ro FONDUL EUROPEAN Instrumente Structurale PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ 2007-2013

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional Str. Apolodor nr. 17, Sector 5, Bucureşti Telefon: 0372 11 14 09 Email: [email protected] www.inforegio.ro

Direcția Gestionare Fonduri Comunitare pentru Turism Organismul Intermediar pentru Turism Bd. Dinicu Golescu nr. 38, Sector 1, București Tel: 0372 144 000, Fax: 0372 144 001

Asociația de Dezvoltare Comunitară în Mediul Rural „ARD” Sat Predești, Comuna Tinosu, Jud. Prahova. Sucursala: Str. Ceahlău nr. 12, bl. 32, București E-mail: [email protected]

Material gratuit

Protejați natura!

Drumul cheilor în județul Alba Ghid turistic

Investim în viitorul tău! Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.

Drumul cheilor în județul Alba Asociația de Dezvoltare Comunitară în Mediul Rural „ARD” Iulie 2013 Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

www.inforegio.ro CUPRINS

1 Gârda de Sus GaldaDrumul de cheilor Jos în Județul Alba 11 Drumul cheilor în Județul Alba 2 Cheile Ordâncuşii 11 2 Parcurgerea unui traseu al cheilor în judeţul Găldiței și Turcului și Tecşeştilor, comuna Cheile Văii Cetii ComplexulArieşeni Scărişoara Întregalde Alba promite descoperirea unor formaţiuni Rîmetea cu Cheile Siloşului, comuna Râmeț Cheile Gălzii 13 carstice care rup temporalul şi te introduc cu Cheile Pravului, Piatra Bălții, Râmețului 3 într-un spațiu amețit de trecerea apelor și Mănăstirii, comuna Ponor cu Cheile- 13 - 3 Cheile Gârdişoarei modelatoare. Aici, te aşteaptă provocarea Geogelului și comuna Livezile cu Cheile Cheile Întregalde 13 de a descoperi bogăţii naturale deosebite, Vălișoarei și Plaiului. Traseul continuă în 4 Gheţarul de la Vârtop - Cheile Găldiţei şi Turcului care poartă mărturii ale formării Pământu spre comunele Ocoliș și Poşaga, zone în care Rîmetea CetăţileScărişoara Ponorului lui, desprinse parcă dintr-un univers ireal. se întâlnesc Cheile Runcului, Pociovaliștei Cheile Tecşeştilor La fiecare pas rămâi înmărmurit de frumu și Poşegii. Cheile urmează drumul înspre- 5 15 seţea şi monumentalitatea versanţilor care vest, în zona comunei Gârda de Sus, unde îţi creează impresia comunicării cu infinitul. se găsesc Cheile Ordâncușii, apoi în comu Râmeţ CheileAlbac Mândruţului înspre comuna pentru a admira Che- Cheile Siloşului Toate aceste chei au fost declarate rezervaţii- na Arieșeni Cheile Gârdișoarei, în comuna 6 Cheile Albacului 16 naturale pentru a păstra intacte elementele Scărișoara Cheile Mândruțului, coborând 6 de floră şi faună sau cele de natură peisagis Cheile Pravului Vidra tică şi geologică. Tabloul natural al cheilor ile Albacului și comuna Vidra cu Cheile Văii 7 Cheile Piatra Bălţii 17 este îmbogăţit de prezenţa unor obiective- Morilor. Traseul se încheie în zona central 8 culturale şi istorice, care atestă prezenţa şi vestică, unde se pot vizita Cheile Caprei, în Cheile Râmeţului CheileZlatna Văii Morilor activitatea oamenilor în aceste locuri, pre , Cheile Cibului și Glodului, în comuna Ponor cum şi istoria aşezărilor omeneşti care nu Almașu Mare, încheind în comuna Meteş, cu Cheile Mănăstirii Cheile Caprei 18 Cheile Geogelului 8 au contenit să se dezvolte şi să lase mărturii- Cheile Ampoiței. ale spiritualităţii şi culturii lor specifice. - Livezile Almaşu Mare Un tur al cheilor în județul Alba poate înce 9 Cheile Cibului 19 pe din comuna de Jos, unde vei întâl- Cheile Plaiului 9 Cheile Glodului 19 ni Cheile Văii Cetii și ale Gălzii, urcând apoi Cheile Vălişoarei înspre nord, unde se regăsește comuna În Ocoliş Meteş tregalde pentru a vizita Cheile Întregalde, Cheile Runcului 10 20 10 Cheile Ampoiţei CheilePoşaga Pociovaliştei Cheile Albacului 10 Cheile Râmețului Cheile Ordâncuşii Cheile Poşegii

Cheile Runcului Cheile Cibului

Cheile Întregalde

Copyright © 2013 ARD Cheile Caprei Cheile Ordâncuşii Foto copertă: Cheile Albacului Cheile Siloşului Cheile Ampoiței

Cheile Văii Cetii - CheileÎntregalde Întregalde peisajul spectaculos Limita nordică a rezervaţiei este trasa Se caracterizează prin tă în lungul drumului care leagă Cetea de Cheile Întregalde este o rezervaţie naturală geologică cu cele mai tipice marmite Tecşeşti, iar cea nordică pe interfluviul ce o suprafaţă de 25 ha, care face parte din sistemul de chei - coboară din Piatra Corbului în Valea Cetii. care conservă una dintre - care traversează masivul calcaros al culmii Ciumerna - ile Romane”. Tot aici se În est, limita este trasată de stâncăriile din Bedeleu din vestul Munţilor Trascăului. - torențiale numite “Bă versantul stâng al văii. Limita sudică, cu un monument al naturii pro- traseu mai sinuos, străbate pădurea ce aco Reprezintă un relief complex, deosebit de pitoresc, fiind format dintr-o serie de pereţi, turnuri, portaluri, între găsește floarea de colț, peră pantele sudice ale zonei calcaroase. Cascadele în chei cu înălțimi de 4-8 m oferă rupte de conuri de grohotiş. Au o lungime de circa 1,5 km,- fiind dezvoltate pe direcţia nord-vest - sud-est. tejat prin lege. Cheile Văii- un adevărat spectacol. Cetii le găsim în partea Sunt declarate rezervaţie naturală din punct de vedere ge de490 est m ala Mun 680ț ilorm. Din Trascăului, arealul totalpe cursul de 20 mij ha, ologic, peisagistic şi prin faptul că pe versanţi se păstrează lociu al Văii Cetii. Altitudinea variază de la o serie de plante rare, cum ar fi floarea de colţ, care creşte satul Cetea, comuna Galda de Jos aici la cea mai mică altitudine din Europa – 600 m. rezervația propriu-zisă se întinde pe 10 ha. DN 1/E81 -, stânga pe DJ 750C, Cheile Întregalde DN 1 Alba Iulia-Aiud până la Galda de Jos, de unde drumul Cheile Gălzii continuă prin satul Modoleşti al comunei Întregalde până la Mogoş - ate în partea de est a Cheile Cheile Gălzii sunt situ- Găldiţei şi Turcului, Drogului, Boca, Caprei și Găldiței.- Turcului Munților Trascău, pe cur Din punct de vedere geologic, rezervația- sul inferior al Gălzii, între Comple- este formată în cea mai mare parte pe cal localitămare altitudinețile Poiana este Gălzii de xul de chei care de vârstă jurasică, dispuse într-o ban și Galda de Sus. Cea mai format din- dă cu lăţime de la 1-1,5 km, orientată nord tr-un relief - nord-est, sud - sud-vest. La vest, în lungul 700 m, iar cea mai mică- liniei comune celor două chei, se dezvoltă- pitoresc de formaţiuni sedimentare baremian-apţiene de 350 m. Din suprafața - totală de 20 ha, 8 ha re interesant și (cretacic inferior), iar la est o fâşie de calca prezintă aria aflată sub ocrotire. Rezervația re jurasice. La marginea de vest, de sud (în este împânzită de păduri de fag, stejar, creste, ţancuri şi abrupturi sculptate în cal jurul Vârfului Drogului, 1177 m), de sud- mesteacăn, alun, frasin, dar pot fi găsite și car este situat în bazinul superior al Găldiței- vest (Piciorul Plăieţului, 1119 m) şi nord- și deține statutul de rezervație naturală.- vest (Dealul Caprei, 1212 m) se păstrează- ierburi caracteristice speciilor floristice de pe netede, în care au fost sculptate cheile. pajiște și stâncărie, printre care: firuța și Mai exact, ca și reper geografic comple- resturi dintr-un vechi platou calcaros sub xul de chei se află în partea central-su formă de culmi largi, pe alocuri aproa gușa porumbelului. - dică a Munților Trascăului (Culmea Be - deleului), în bazinul Râului Galda pe Accesibilitatea redusă din Cheile Turcului ce trece prin chei afluentul său Găldiţa. Altitudinea ma asigură acestora o protecţie mai bună, dar DJ 107 K modernizat Galda de Jos-Întregalde ximă atinge 1212 m (Dealul Caprei), existenţa drumului prin Cheile Găldiţei im iar altitudinea minimă este de 640 m.- pune o sporire a măsurilor de protecţie. Frumusețea locului impresionează prin- alternanța dintre versanții abrupți, verti cali, ţancuri, vârfuri sub formă de stog, pi- ramide sau turnuri, creste şi stânci izolate proeminente la albii de râu. Tot acest arse din DN 1 (E 15 A) Alba Iulia-Aiud se merge nal este presărat de păduri de fag în amestec pe DJ 107, în cea mai mare parte modernizat, cu gorun, pașuni și fânețe. Pe unii versanţi- prin Galda de Jos-Galda de Sus-Modoleşti Cheile Gălzii până la Întregalde. În continuare, un drum golaşi se găsesc pajişti de stâncărie, iar local comunal trece pe Găldiţa prin Cheile Găldiţei 2 apar pâlcuri de arbuşti (scoruş, măceş, moj şi pe la marginea de vest a Cheilor Turcului 3 drean). Complexul este străbătut de pâraiele Rîmetea

Cheile Siloşului

Cu o altitudine maximă de 1102 m, iar cea minimă de 810 m, cheile se reliefează în partea estică a Masivului Bedeleu. Rezervația dezvoltată în bazinul superior al Pârâului Siloş se găsește în arealul satului Colțești din comuna- Rîmetea. Lungimea acestora de 500 m este acoperită de pădurile de fag în amestec cu gorun, paltin, mesteacăn și arin, izolat ivin du-se pâlcuri de conifere plantate, precum pe DJ 107 M Aiud-Buru până în satul Colțești, larice, pin și molid. În cadrul rezervaţiei, de unde se continuă pe un drum paralel cu accesul se face doar pe poteca turistică, Siloşul marcată cu bandă albastră.

Cheile Tecşeştilor

Cheile Tecşeştilor -

Spre deosebire de restul cheilor din județul Alba, Cheile Tecșeștilor se evidențează dato rită perimetrului mai restrâns și a geomorfologiei mai simple ceea ce duce la lipsa mai multoral cheilor, specii cu dominarea și asociații mojdreanului. vegetale. Însă, ceea ce face ca zona să se remarce, o constituie prezența şibleacului pe stâncăriile mai abrupte de la partea superioară a versantului stâng-

Cheile se situează în partea de est a Munţilor Trascăului, de o parte şi de alta a Pârâului Ce tii. Ating altitudinea maximă de 1153 m în Dealul Runcului, iar altitudinea minimă de 775 m se află în albia Pârâului Cetii din chei. Ele s-au format prin tăierea transversală a fâşiei de calcare şi au un caracter asimetric, cu versantul nordic, un abrupt pronunţat şi prăpăstios, iar cel sudic cu înclinare accentuată şi acoperit de pădure. Abruptul nordic se continuă pe circa 0,7 km cu un relief de creste, ţancuri şi stâncării, lipsit de vegetaţie arborescentă, care a fost inclus în aria de protecţie. - În habitatul de aici întâlnim diferite forme de vegetație: pajiști de ovăscior carpatin, tufărișuri de cununiță, şibleacuri nordice. Printre speciile caracteristice aflate sub moni torizare se găsește stânjenelul siberian. Bulbucul Trollius europaeus şi narcisa sunt specii care apar cel mai des şi cu cele mai mari populaţii în pajiştile secundare montane de firuţă roşie şi iarba vântului din afara rezervaţiei,- dar care au fost găsite cu populaţii bogate şi întrei pajiştile Cetii, dar de ovăsciorsunt deosebit carpatin de de importante pe lapiezurile din partea superioară a Masivului Piatra Cetii. Nu sunt specii rare în perimetrul Pie-

în cadrul fitocenozelor de stâncării, iar pre în continuare pe drumul de exploatare de pe zenţa lor în populaţii bogate certifică o bună din DN 1 Alba Iulia-Aiud, pe DJ 107 Galda de păstrare a mediului în care ele se încadrează.- Jos-Benic (10 km), în lungul Pârâului Gălzii şi ciun indicator. Cheile Siloşului Rezervaţia este inclusă în traseul turistic de valea Pârâului Cetii 4 pe Pârâul Cetii, dar nu este marcată de ni 5 Cheile Râmeţului

- Accesul dificil în Cheile Râmeţului incită- Cheile Pravului oricare turist să se aventureze în explora Râmeţ - rea acestui tărâm de calcare şi forme en - docarstice. Situată în partea central-estică - satului Botani, domină relieful calcaros. Cea adescrie Munţilor un peisajTrascău, pitoresc la altitudinea în care sunt de 1189 con- Vizitarea Cheilor Pravu mai însemnată este Peștera cu Ape, străbă m, Rezervaţia Naturală Cheile Râmeţului lui poate să fie o adevă tută de un curs subteran ce cade în cascade acestea considerate monumente ale naturii. rată provocare pentru și care a generat marmite torențiale tipice. servate specii rare de plante, unele dintre turisituatești, datorităîn partea aș ezăriicen- La fel ca și în cazul celorlalte chei din județul - și morfologiei lor. Sunt Alba, și aici predomină vegetația formată Deşi, cheile constituie cel mai mare obiectiv - dino serie păduri de specii de fag de în plante combina cu caracterție cu cele ende din- natural al părţii centrale a Trascăului, re tral-vestică a Munților gorun. În spaţiul rezervatiei pot fi întâlnite- zervaţia nu este foarte frecventată de turişti Tperascăului cursul mijlociu (subunita al şi asta din cauza accesului dificil. - - tea Ciumerna-Bedeleu), mic, rare sau importante din punct de vede Păstrând marcajul albastru al traseului de re ştiinţific. Suprafața propriu-zisă ocrotită, loc deosebit, mai domol, numit Portal, care - traversare a Cheilor Râmeţului pot fi ad Văii Pravului, afluent dreapta al Pârâului aflată pe o întindere de 18 ha, nu este mar mirate grote, blocuri mari de stâncă şi un Mogoșului (denumire a Văii Geoagiului în- cată și nu are placă indicatoare. cursul său mijlociu). Cheile ating altitudi descrie o arcadă, probabil un ultim vestigiu nea maximă de 795 m, iar altitudinea mini dintr-o peşteră prăbuşită. Poteca ocoleşte mă este de 600 m. - portalul şi se îndreaptă către sectorul cel Suprafața rezervației este dominată de mai îngust al cheii denumit “La Cuptor”. prezența abrupturilor, a stâncilor izolate pe DJ 107 I din Aiud şi prin localităţile Râmeţ - şi Brădeşti, Geogel până în satul Onceşti (ne Un alt traseu este cel numit „Brâna Caprei”, (prezente pe ambele versante). Abrupturile care porneşte din chei, dinainte de portal, modernizat). De aici, accesul se face pe Valea deasupra apei, oferind peisaje superbe asu- sau baza acestora este marcată de masa de Mogoşului, pe drumul spre cătunul Cheia şi urcând pe nişte cabluri. Acest traseu străba grohotișuri, fixate sau mobile. Trei peșteri apoi pe Pârâul Pravului (înspre Boţani) tepra cheile cheilor. pe Traseulo cărare nu suspendată este amenajat cu 100 pen m- aflate pe stânga Pârâului Pravului, în zona

cu o lungime de circa 100 m. Relieful calca- tru turişti, presupunând pasaje de căţărare Cheile Piatra Bălţii pentru depăşirea unor obstacole. situate în partea central- Cheile Piatra Bălții sunt- ros este dominat de pereți verticali, parțial surplombați, ace, grohotișuri etc. În patul - albiei sunt prezente marmite torențiale în vestică a Munților Tras - căului, pe cursul mijlociu care, în perioadele secetoase, apa râului băltește, de unde provine denumirea dată al Văii Geoagiului. Altitu gorun. dineaeste de maximă 580 m. atinge Acest sec710- de localnici: Piatra Bălții. Vegetația este re m, iar altitudinea minimă prezentată de pădurile de fag în amestec cu de spectaculos deoarece tor de chei nu este atât imediata apropiere. este eclipsat de cele ale Râmețului aflate în - pe DC 78 modernizat din Teiuş până la - Mănăstirea Râmeţ şi nemodernizat până la Rezervația propriu-zisă cuprinde o intrarea în chei sau pe DJ 107 I din Aiud până suprafață de 5 ha din totalul de 12 ha. Reli pe DJ 107 I din Aiud şi prin localităţile Râmeţ, Brădeşti şi Geogel până în satul Onceşti (ne în localitatea Râmeţ, de unde pe drumul eful este reprezentat de două culmi situate modernizat).Cheia. De aici accesul se face pe Valea comunal paralel cu Valea Brădeştilor se de o parte și de alta a Pârâului Mogoș, ce Mogoşului, pe drumul de care spre cătunul coboară în satul Cheia. Intrarea în chei este prezintă aspecte de creste calcaroase. Între foarte dificilă deoarece pe o distanţă de circa acestea, râul și-a crestat un sector de chei Cheile Râmeţului 1 km ele pot fi străbătute numai în anotimp secetos prin apa pârâului

6 7 - colţi şi ace, din cauza eroziunii şi a intensei carstificări. Sunt mărginiţi de versanţi ab rupţi ce continuă spre bază cu acumulări deluvio-colucviale constituite din trene de- Cheile VălişoareiLivezile grohotişuri. - - În drumeții pot fi admirate garofița albă de Rezervaţia este străbătută de Pârâul Mă - năstirii, care primeşte o serie de mici aflu Importantă rezervație- stâncă, colilia sau feriguța, brândușa, pălă enţi sub formă de pâraie cu apă temporară. naturală de tip botanic mida, iarba surzilor, coada iepurelui, irisul - de specii rare de plante sălbatic, laleaua pestriță, cuibul pământu- Pleșa şi Boghiu la est şi Pârâul Uzei la vest și geologic impresionea - Cheile Mănăstirii flanchează rezervaţia. Rezervația se întinde- ză prin numărul mare lui, mătăciunea etc. Vegetaţia lemnoasă este pe o suprafață de 150 de hectare și cuprin - reprezentată de tufişuri de păducel, porum de calcare masive de vârstă jurasic superi și ocrotite prin lege care bar, pâlcuri de scoruș, păduri de stejar pu - fos, gorun şi carpen, păduri de fag. Atracțiile- Cheile Mănăstirii reprezintă un defileu oară. În jurul lor, predomină conglomerate, se ascund în crăpături peisajulgresii şi marnepitoresc vraconiancenomaniene. înscris în calcare, de o se- le stâncilor, pe un teren turistice ce nu trebuie ratate în zonă sunt aparte: cu o dezvoltare relativ redusă în stânca numită “Cetate”, ruinele cetății me- lungime, ele prezintă pereți cu înălțimi de- Importanţa rezervaţiei este dată, pe lângă- sărac în humus, consti - tuind o arie protejată de dievale a Trascăului, biserica mănăstirii din până la 180 m, propice pentru alpinism și Măgina, satul Rîmetea și muzeul său etno - riegorun. de plante rare ce se găsesc aici. Vegeta interes național. Reliefate în calcare, cheile escaladă sportivă. Cheile Mănăstirii fac par - grafic, rezervațiile naturale Cheile Plaiului te dintr-un larg sistem de chei și defilee să ţia este formată dintr-un amestec de fag şi au o lăţime de 25-150 m şi o înălţime de 100-150 m și sunt străjuite, pe dreapta, de de lângă satul Izvoarele, Cheile Siloșului, pate de apele Râmețului. Acestea s-au for Vânătările. mat prin eroziunea culmii calcaroase Pleșa Vârful Bogza (814 m), iar pe stânga de Plea Râmețului-Piatra Cetii. Aici, altitudinea- şa Cornilor (860 m) şi Vârful Răchiş (775 maximă ajunge la 1250 m în Vârful Pleşii, m). În pereţii cheilor, pe ambii versanţi se iar altitudinea minimă la 420 m în talve găsesc peşteri și alte formațiuni carstice: gul Văii Mănăstirii. Cele două culmi, Vârful pe DC 78 modernizat din Teiuş, până la lapiezuri, bolţi, arcade. Cheile Vălişoarei Pleșii şi Vârful Prisăcii – 1150 m, la nord,- Mănăstirea Râmeţ, sau pe DJ 107 J din Aiud sunt străbătute de Pârâul Aiudului, afluent respectiv, la sud, constituie relieful până în până în localitatea Râmeţ, de unde se coboară al Mureşului. pe DJ 107 M modernizat Aiud-Buru până Valea Mănăstirii. Culmile au căpătat un as pe o potecă în Valea Geoagiului, la Mănăstirea În cadrul rezervaţiei, accesul se face doar la km 14, de unde pe circa 2 km drumul pect zimţat, au vârfuri ascuţite cu forme de Râmeţ pe poteca turistică, marcată cu punct roşu. traversează sectorul de chei

Ponor de vegetaţie. Privitorul are sentimentul că- are în față o mare cu valuri pietrificate, în toată splendoarea ei. Numeroasele rup Cheile Geogelului turi de pantă au dat naștere unor cascade.- Cheile Geogelului sunt - Pădurile de gorun, predominante aici, se situate în partea central- Dealului Grozeştilor şi Culmii Nicaia. Limita amestecă cu carpen, cer, mesteacăn, spe- - estică se află la contactul stâncăriilor cu pă cii de pin și larice cultivate de oameni. De- durea ce acoperă pantele estice ale Culmii- asemenea, pe traseele turistice pot fi întâl vestică a Munţilor Tras Grozeştilor şi ale Culmii Nicaia. nite și admirate garofița albă de stânci, iri cău, pe cursul inferior al Cheia propriu-zisă a Geogelului are o lungi Cheile Plaiului sul sălbatic, trâmbița ciobanului, gențiana, Râului Geogel. Declarată- me de circa 400 m de natură epigenetică şi- iarba cășunăturii, colilia, căpșunița, pelinul rezervație naturală pe o prezintă în sectorul cel mai îngust o lăţime - de stâncă etc. În cadrul rezervaţiei, accesul de numai 2-3 m, ceea ce conferă spectacu se face doar pe poteca turistică, marcată cu suprafață de 22 ha, aceas Cheile Plaiului sunt străbătute de Pârâul ta se prezintă ca o fâşie lozitateanumeroase locului. plante A medicinale.ici te afunzi în păduri de cruce roşie. fag combinate cu gorun și pot fi întâlnite Izvoarele, afluent al Aiudului. Având o lun relativ îngustă (150-200 gime de 1,2 km, ele sunt străjuite la nord- m), alungită pe o direcţie de Vârful Cornului (1238 m), iar la sud de aproximativă nord-sud - Vârful Pleşii (1130 m). Acestea sunt încon (1500 m) dispusă perpendicular pe Pârâul - jurate de patru creste zimţate desprinse Geogel. Limita nordică a rezervaţiei se află pe DJ 107 I din Aiud, prin localităţile Râmeţ din versantul sudic al Vârfului Cornului, imediat sub cota de 983 m ce domină ab- pe DJ 107 M Aiud-Buru (modernizat) şi apoi - şi Brădeşti, până în apropiere de Geogel (ne pornind din abruptul imens al acesteia şi pe drumul comunal nemodernizat până ruptul calcaros, iar cea sudică ceva mai la modernizat) şi apoi pe drumul de pe valea coborând până la talvegul văii, turnuri, ace, sud de Piatra Nicaia (1009 m). Limita ves acestui pârâu până în cătunul După Deal în satul Izvoarele, în vestul căruia se află 8 stânci tip „babe”, imense culoare pline de rezervaţia 9 tică se află în marginea stâncăriilor şi poa (drum de căruţă în curs de pietruire) grohotişuri, grohotişuri mobile, dezgolite lelor de grohotiş ce acoperă faţa vestică a Cheile Runcului Ocoliş Gârda deCheile Sus Ordâncuşii - ros Vulturese, de-a lungul ficitatea cheilor este redată de etalarea pe - Situată în masivul calca- verticală a pereţilor şi prin mendrele văii Cheile Ordâncuşii se întind pe o lungime de care scot în evidenţă apa ce taie drumul. 2,5 km pe Valea Ordâncuşa, afluent de stân Văii Runcului, Rezerva La intrarea în chei pe stânga, turistul este ga al Gârdei Seci. Drumul ce urcă pe Valea ţia Cheile Runcului este întâmpinat de o stâncă, pe care se prelinge Ordâncuşa este străjuit de pereţi de calcar constituită dintr-un relief- uşor apa, denumită “Plânsul Cyclops”. înalţi care se îngustează atât de mult, încât deosebit de pitoresc şi se şoseaua trece peste patru poduri de beton Cheilecaracterizează Runcului prin sunt pe ce ocupă toată lăţimea văii. spectaculoasereţi calcaroşi înalţi. prin lungi- - pe DN 75 Turda-Câmpeni până la confluenţa Pereţii calcaroşi găzduiesc multe peşteri, grote şi portaluri, aici găsindu-se un număr - Pârâului Ocolişului cu Arieşul, apoi pe drumul comunal spre nord, pe Valea Ocolişului, de 70 de astfel de atracţii turistice. După câ mea lor de peste 1000 m şi prin înălţimea aproximativ 5 km până la intrarea în chei teva sute de metri de la intrarea în canion, în pe timp de ploaie. La nici 200 m în amonte lor care pe alocuriCheile depăşeşte Pociovaliştei 450 m. Speci versantul drept se deschide marea arcadă a Peşterii Corobana lui Gârţău, adăpost ideal Runc, pe traseul marcat gorun care ocupă o pătrime din suprafața se ajunge la peştera Poarta lui Ionele. Este- Situatăcu triunghi amonte albastru, de satul Re- rezervației. Pe pantele mai puţin abrupte o peşteră protejată, fiind adăpostul a mai şi bine luminate s-a format şi menţinut un multor specii de lilieci. În partea superioa - strat subţire de sol cu substrat de grohotiş, ră a versantului drept se află Peştera de sub zervaţia complexă Cheile- aici dezvoltându-se asociaţii ierboase de Zgurăşti, şi ea ocrotită. Cheile Ordâncuşii ne Pociovaliştei este carac stâncărie cu specii mai puţin pretenţioase. apropie şi de Complexul Scărişoara. terizată prin forme de re lief pitoreşti, prezentând- o asociaţie de abrupturi pe DN 75 Turda-Câmpeni până la confluenţa- De-a lungul timpului,prăpăstioase, cheile s-au creste, format tur Pârâului Ocolişului cu Arieşul, apoi pe drumul nuri, țancuri şi hornuri. - comunal spre nord, pe Valea Ocolişului, aprox imativ 4 km până în satul Runc, la confluenţa Cheile Ordâncuşii de Sus Pârâului Ocolişului cu Pociovaliştea. De aici, DN 75 Ştei-Câmpeni-Turda, comuna Gârda în stâncării greu accesibile peste care do spre vest, în lungul Văii Pociovaliştei 1,5 km mină păduri de fag și amestec de fag cu Complexul - Scărişoara re ce au diferite denumiri: Sala Mare, Bise - - - rica (unde vizitatorul poate admira peste Cheile Poşegii - 100 de formaţiuni stalagmitice de gheaţă), Este un loc de un farmec Complexul Scărişoara in Rezervaţia Mare şi Rezervaţia Mică (vizita Poşaga clude cea mai mare peş IVulturese.zvorul Poşaga. Exact de la acest Schit încep ce are o lungime de 700 rea acestora este permisă doar în scopuri de plante unice în lume. Cheile Poşegii, chei nu foarte spectaculoase, teră cu gheaţă din Româ Pentru a ajunge la aces- ştiinţifice), apoi se coboară la punctul cel sălbatic, unde cresc specii dar frumoase, printre Masivele Feredeu şi nia: Peştera Scărişoara, mai adânc al peşterii (105 m) numit Galeria merge din Turda, pe Va- - - Maxim Pop. Celelalte secţiuni ale peşterii Prima parte a cheilor este destul de îngustă, m şi se desfăşoară pe o sunt reprezentate de Catedrala şi Palatul iarte obiectiveapoi se face turistice dreapta se cu pereţi înalţi, aproape verticali, iar după diferenţă de nivel de 105 Sânzianei. pe sub podul pe care, câteva sute de metri peisajul se schimbă, va m, având 3 intrări. Intra lea Arieşului, cam 40 km, lea devine mai largă. Aici se găsesc locuri de rea principală a peşterii popas pe malul Râului Poşaga, care străbate- - - cheile. Stâncile impunătoare oferă o imagine este situată la 1165 m altitudine, fiind una cândva, trecea Mocăniţa. spectaculoasă, iar mai sus, se vede o parte dintre puţinele peşteri cu gheaţă din lume Se urmează firul apei Râ din Rezervaţia Scăriţa-Belioara, stânci cal ce se află la o altitudine atât de mică. Gheţa - ului Poşaga, se trece prin caroase, înalte şi golaşe şi copaci crescuţi în rulgrosime are o devârstă circa de 26 aproximativ m. 3000 de ani satul Poşaga de Jos, un sat cu un drum foarte stâncă ce dau impresia că sunt gata să cadă. şi cuprinde peste 75000 m³ de gheaţă pe o- DmarcateN 75 Ştei-Câmpeni-Turda, din centrul comu îngust, având o singură bandă de mers, dar nei Gârda de Sus, urmând traseele turistice 10asfaltat. La ieşirea din acest sat, înainte de 11 a intra în Cheile Poşegii, pe stânga e Schitul Acces: ca la Cheile Pociovaliştei Peştera este împărţită în mai multe sectoa Cheile GârdişoareiArieşeni - - - adânci și strâmte. Vegetaţia specifică Leucanthe rezer- vaţieino waldsteinii-Piceo-Fagetum aparţine categoriilor de Soo făgeto-mo 1964 Cuprinzând o suprafa Symphitocordatum-Fagetum Vida 1959 ţă de 15 ha, Rezervaţia lidişe şi făgete, din asociaţiile: Sphagno-Pi şi- mixtă Cheile Gârdişoarei ceetum Hartman 1942 prezintă formaţiuni de . În De-a lungul cheilor, se amonte, se găsesc asociaţii de exocarst tipic, având o - lungime de peste 20 km.- , respectiv molidişe - acidofile. Dacă ai ajuns în aici, nu poţi rata o găsesc mai multe forma vizită a Gheţarului de la Vârtop sau a Cetă ţiuni carstice impresio ţilor Ponorului. nante prin specificitatea lor, printre acestea fiind Izbucul de la Coliba Gheoabului, Peştera Şura şi Peştera cu Apă. DN 75 Ştei-Câmpeni-Turda, satul Casa de În aval de un alt izvor, Izbucul Gura Apei, Piatră, comuna Arieşeni Râul Gârda SeacăGhe formeazăţarul de aceste la Vârtop chei -

- muluicoloane, (dom draperii din montmilh,parietale, coralite, festonat gururi), cu gu - Situată la o altitudine de ruri), Sala Minunilor (stalactite, stalagmite, - te, stalactite, coloane, coralite, baldachine, 1250 m, Peştera Gheţa - rul de la Vârtop, mai este- Sala Mare (domuri stalagmitice şi stalagmi cunoscută şi sub denu mirea de Peştera Minu draperii, gururi festonate, un disc şi crista nată sau Gheţarul de la le de calcit). Cercetările ştiinţifice din anul localnici de secole, aceas- 1974 au dus la descoperirea unei noi părţi Vârtop. Deşi, intrarea în - peşteră era cunoscută de a peşterii, ce a fost numită „Sala Paşilor“, fiind descoperite aici urme pietrificate ale ta este atestată ştiinţific „Omului de Vârtop“, care, în urma cercetă abiadin anul în anul 1969. 1955, declarată monument al rilor, s-a stabilit a fi vorba despre “omul de naturii în anul 1957 şi rezervaţie speologică Neanderthal”. - Peştera are o lungime de 300 m, o intrare de 15 m lungime şi 5 m înălţime şi este al- cătuită din mai multe săli: Sala Gheţarului DN 75 Ştei-Câmpeni-Turda, satul Casa de (bloc de gheaţă de 1600 m cubi), Sala Do Piatră, comuna Arieşeni Cetăţile Ponorului - - trul comunei Arieşeni până în satul Cobleş, iar de acolo se urmează marcajul triunghi Cetăţile Ponorului, numi - tedintre şi „celeEverestul mai complexe speolo roşu, iar mai apoi marcajul banda roşie. giei româneşti“ este una Peştera are 3 portale gigantice, respectiv Dolina 1, Dolina 2, Dolina 3, intrarea în peş zone carstice din ţară. teră făcându-se prin Dolina 1 - un portal de Numele provine de la 70 m înălţime şi 30 m lăţime, fiind cel mai sectorul de suprafaţă al înalt portal din România. Complexul acestora ce seamănă cu o- - gigantică cetate de piatră. - Pentru a ajunge la Cetă- DcateN 75 Ştei-Câmpeni-Turda, din centrul comu Scărişoara nei Arieşeni, urmând traseele turistice mar 12 ţile Ponorului, localizate în platoul Padiş în 13 Parcul Natural Apuseni, se pleacă din cen Scărişoara Arieșului este cunoscut sub denumirea de Cheile Arieșului Mare. Aici, brazii privesc- spre luciul râului de la înălțimea amețitoare- a pereților de calcar, iar șoseaua se strecoa ră adeseori cu greu printre ziduri. La forma rea acestui peisaj maiestuos a intervenit ș-i eroziunea generată de fragmentele de rocă transportate de torenții dornici de a se în tâlni cât mai repede cu Arieșul. Un astfel desector torent, de chei numit proprii, Vâlceaua, orientat și-a perpendicu sculptat în- timp, în perimetrul Cheilor Mândruțului, un- lar pe direcția de desfășurare a cheii prin cipale, sector mai lung și mai sălbatic decât- acesta. În partea de sus a cheilor, o cascadă de 2 m înălțime poate fi o adevărată provo Cheile Mândruţului care pentru temerarul vizitator atunci când apele sunt învolburate. Mici guri de peșteri Cheile Mândruţului se observă și în malul drept al Arieșului.

Frumusețea reliefului acestora te pot duce cu gândul la un parc acvatic natural de distracții în miniatură. Apele repezi de aici au săpat niște tobogane având la baza lor- marmite (acele bazine de piatră în care apa pare să stea pe loc), chiar și de un me tru adâncime. Aici, Arieșul se strecoară cu repeziciunechei. prin strâmtoarea pereților de calcar, formând sectoare impresionante de

Cheile Mândruțului se caracterizează prin zone extrem de înguste, încadrate de zone cu pante stâncoase și microrelief variat și accidentat, în care se remarcă diverse grote șdei pealteșteri, chei cea este mai aspectul cunoscută lor fiindcaracteristic Peștera Corobana Mândruțului. Ceea ce le distinge unui canion, distanța între pereți nefiind mai mare de un metru. Se situează între- - Munții Bihorului, pe cursul Râului Arieșul Cheile Mândruţului Mare, la o distanță de 1 km de centrul co munei Scărișoara, având o altitudine ma ximă de 1003 m, reprezentată prin Vârful Piatra Bobului. La intrarea în Scărișoara,- în dreptul unui pod peste Arieș, turiștii pot - ra Munții Apuseni observa cum în partea dreaptă, un mic aflu ent reușește să se desprindă dintre stâncile DN 75 Ştei-Câmpeni-Turda, comuna Scărişoa 14 albe ale Cheilor Mândruțului. 15 Sectorul dintre Albac și Scărișoara al Văii Cheile Albacului

Albac Vidra

Cheile Albacului Cheile Văii Morilor - - - versantul stâng al Văii Vâlceaua, cea de-a- it, în primul rând în zona izbucului, unde ver Situată în apropierea lo doua ca lungime este peştera de la Calea Situată într-o pădure se- sanţii sunt extrem de apropiaţi, râul săpând în- calităţii Albac, Rezervaţia Dudeşti, iar cea de-a treia, Avenul de la Tri culară de conifer în Munții rocă vie. 35 ha. Cheile sunt opera fon. Cheile Albacului sunt lungi de 4 km şi - Oferta turistică din punct de vedere a reliefu naturală Cheile Albacului - Bihorului rezervația com se întinde pe aproximativ impresionează prin înălţimea pereţilor şi plexă reprezintă o cheie- lui este una atractivă și își justifică renumele. a erodat calcarele do- prin porţiunile înguste şi repezi prin care murelor de ) de Cu toate că nu au lungimi deosebite şi nici - asimetrică săpată în cal Râului Arieşul Mare care râul şi-a croit vadul. Din pereţii cheilor ţâş care cristaline (seria mar morfologie aparte, ele nuanţează fizionomic unui sector de chei de- nesc fâşii de apă care coboară înspre Arieş. peisajul, îl animă prin prezenţa celor două osebit de pitoresc. Sunt Acestea reprezintă o zonă protejată de inte izbucuri viguroase, devenite surse principale- lomitice au dat naştere - vârstă paleozoic mediu cu cele mai impresionante chei de pe întreg res naţional de pe cursul Arieşului, situată izbucuri, peşteri şi avene. de alimentare cu apă a aşezărilor din preajmă. între comunele Scărişoara şi Albac. Aceste Valea Seacă Dolea, unde scurgerea a încreme care nu ar trebui ratate. Cheile au o lăţime de 25- chei reprezintă unul dintre cele mai impor 50 m şi o înălţime de 100-150 m, iar zona nit pentru totdeauna furişându-se în lumea cursul Arieşului, localizat la limita dintre tante obiective turistice din Valea Arieşului, protejată mai cuprinde două izbucuri, Peştera subpământeană, prin ramificaţia sa vestică se comunele Scărişoara şi Albac. Calcarele- Cila şi avenele Hoanca Sturului și Poieni. Zona apropie de cea mai mare cavitate naturală din şi dolomitele dispuse în pături de sute de protejată se întinde pe o suprafaţă de 90 ha.- Platoul Poieni, Avenul Poieni (lungime 225 metri grosime străjuiesc şoseaua naţiona Valea Morilor, cu o lungime de 3 km, îşi are m şi denivelare de 150 m) care se remarcă lă care face legătura între judeţele Alba şi- izvoarele în izbucul cu acelaşi nume, ampla- printr-o intrare spectaculoasă. La obârşia Văii- Bihor. Au fost denumite în trecut „Cheile de sat în versantul stâng, la circa 4 m înălţime. Morilor se află Avenul Hoanca Sturului (127 la Zugăi”, fiind recunoscute acum şi sub nu- - Amonte de acest izbuc, valea a rămas suspen m lungime şi 61 m denivelare). Vârful Sturu mele de „Cheile Arieşului”. În prezent, sunt ra dată şi prezintă un regim de curgere temporar lui este singurul loc din Munţii Apuseni unde considerate rezervaţie naturală, aceasta cu DN 75 Ştei-Câmpeni-Turda, comuna Scărişoa activ. În aval de izbuc, pe o distanţă de 250 m, creşte celebra floare de colţ. prinzând foarte multe cavităţi subterane. se dezvoltă un mic sector de îngustare, uşor- asimetric în profil transversal, în sensul că Cea mai lungă peşteră din zonă este Huda - 762, comuna Vidra Oarbă, ce măsoară 132 m şi este situată în versantul stâng este mai prelung şi mai ab DN 75 Ştei-Câmpeni-Turda, dreapta pe DJ 16 rupt, iar cel drept pierde din înălţime faţă de 17 acesta. Profilul de cheie rămâne de netăgădu Zlatna

Cheile Caprei Almaşu Mare - - ral al naturii oferă posibilitatea practicării- sunt situate în partea de sud-est a Munţilor - alpinismului şi escaladării sportive pe tra Metaliferi, în Bazinul Geoagiului (afluent al- Denumirea corectă a re - zervaţiei, consemnată în seele amenajate. Gradul de dificultate şi nu Mureşului). Abruptul format din mai mulţi lista oficială a rezervaţi mele traseului sunt inscripţionate la bază. pereţi cu diferite toponime ca: Piatra Cor ilor din judeţul Alba este O altă atracție, mai mult pentru cei- bului, Piatra Ceretului, Piatra Mijlocie şi Vâ “Cheile Feneşului”, după- pasionați, o constituie speologia, existând- nătarea ascunde mai multe peşteri. numele râului care o- peste 7 peşteri aici. Cele mai cunoscute peş Din punct de vedere recreativ, alpinismul, străbate. Ulterior, a apă teri sunt Avenul, Gemenele şi Peştera Dâm escaladarea sportivă și studiul speologic rut numele de “Cheile Ca bău, a doua ca lungime din Munţii Trascău, constituie forme de agrement în zonă. De prei”, după numele celor care din motive de protejare a fost închisă asemenea, a fost amenajat la baza Peretelui două coloane stâncoase,- cu o poartă metalică. Zona este populată de Mijlociu un loc de campare, într-o poiană cu “Pietrele Caprei”. cerbi, căprioare, vulpi, mistreţi, râşi, vipera izvor în apropiere. Este şi loc pentru scăldat Rezervaţia Cheile Caprei face parte din sec neagră și urşi. în pârâul Cibului la o mică cascadă. În zonă Cheile Cibului se întâlnesc frecvent vipere cu corn, fiind torul de sud al Munţilor Trascău şi aparţine Cernei. administrativ de oraşul Zlatna, sat Feneş.- probabil una dintre cele mai mari populaţii Arhitectura acestora reflectă diferenţa de - de acest gen din ţară, după cea din Munţii - duritate a formaţiunilor geologice şi expli Pârâul Cibului este cel care în traseul lui a- că înălţimea celor doi munţi ce încadrează DN 74 Alba Iulia-, între aşezările Pre saca Ampoiului (comună suburbană a oraşu- format cheile cu același nume, situate în cheile. La baza pantelor sunt conuri şi trene lui Zlatna) şi Galaţi (comună componentă a estul masivului Pleașa Ardeului. Aici, Pâ de grohotişuri, iar spre înălţimi surplombe râul Cibului și-a dat frâu liber imaginației - oraşului) se desprinde spre nord drumul fo şi grote. În masivele Dâmbău şi Corabia se restier (industrial) ce însoţeşte pârâul Feneş- creând, în curgerea lui, un sector de chei- DN 75 Ştei-Câmpeni-Turda, dreapta pe DN 74 găsesc 5 peşteri mai importante şi 3 avene. pe distanţa de 8 km. La început betonat, apoi extrem de larg cu versanţi despărţiţi de o Câmpeni-Alba Iulia şi iar dreapta pe DJ 705 Înde partea1200-1300 de vest, m. Acestlimita ansamblu rezervaţiei arhitectu este for- pietruit, drumul străbate Cheile Caprei şi ur luncă întinsă care adăposteşte un sat pito care se continuă cu DJ 705D până în satul mată din platoul Dâmbăului, cu altitudine mează Valea Feneşului până spre obârşie resc cu locuinţe tradiţionale. Cheile Cibului Cheile Cibului, comuna Almaşu Mare Cheile Glodului - rul Tămăduirii. - Reprezintă o subdiviziu Suprafața rezervației aflată sub ocrotire- ne a Munților Metaliferi,- este în mare măsură izolată, întrucât în lun fiind situate în partea de- gul cheilor nu există nici un drum. Altitudi sud-est a Munților Sani nea variază de la 712 m, cea maximă, la cea- jeiGeoagiu, în lungul la limitaPârâului dintre Ar minimă de 450 m. Împătimiții alpinismului deu, afluent al Pârâului- trebuieamenajate să șîntie amonte că aici dese poatesatul Ardeu.practica Gra al- ra. Cheile Glodului sunt pinismul şi escalada sportivă pe traseele județele Alba și Hunedoa dulcampa şi numele în amonte traseelor de chei sunt în inscripţionatepoienile exis- adâncite într-un platou la bază. De asemenea, potențialii turiști pot calcaros - Feneş Deva, ce corespunde unei suprafețe de netezire specifice Munților tente acolo, în curţile localnicilor din satul Metaliferi, aflată la 650-700 m. Deasupra Glod sau în aval, în poienile din satul Ardeu ei se înalță cu câțiva metri (până la 100 m), sau în curţile localnicilor. o serie de măguri teșite: Măgura Glodului (768 m), Măgura Ardeului (770 m), Pleașa Ardeului (855 m), Dumbrăvița (730 m). Cheile Caprei În cuprinsul cheilor pot fi vizitate cele trei - peșteri: Peștera Zidită (a nu se confunda cu DN 75 Ştei-Câmpeni-Turda, dreapta pe DN 74 - Câmpeni-Alba Iulia şi iar dreapta pe DJ 705 cea din Cheile Madei), Peștera Feciorilor și care se continuă cu DJ 705D satul Glod, comu 18 Peștera cu două guri, un aven denumit de na Almaşu Mare 19 localnici Peștera fără fund, precum și Izvo MeteşCheile Ampoiţei Harta judeţului Alba

E81 21 23 22 18 15 Ceea ce atrage turiștii în acest loc, fără doar 17 19 20 16 și poate, sunt numeroasele trasee echipate Albac Scărișoara 14 pentru alpinism, fiind și principala atracție de Sus Arieșeni Poșaga 10 Ocna - Gârda24 Baia de 13 12 a zonei. De remarcat în această zonă sunt 6 Vidra Arieș 9 peșterile, cea mai renumită fiind Peștera Câmpeni 11 7 Liliecilor, aflată la o distanță de 9 km de lo 8 Mureș Abrud Aiud calitatea Ampoița. Sunt pitonate peste 64 4 3 Râmeț Mogoș 2 5 de trasee pentru alpinism, asigurările fiind Întregalde 1 refăcute cu materiale inoxidabile. Galda de Jos Deși, sunt un loc mai puțin vizitat, Cheile- Teiuș Zlatna 28 Ampoiței sunt preferate de cei care vor o 27 25 vacanţă liniştită, în mijlocul naturii, remar 26 cându-se prin relieful accidentat, ceea ce- Mare Meteș conferă un spectacol unic peisajistic, lăsând Almașu impresia privitorului că uriașele stânci cal- ALBA-IULIA caroase sunt mai degrabă sculpturi create de mâini talentate decât creații ale natu Sebeș rii. Rezervația Naturală Cheile Ampoiței se situează pe cursul mijlociu la Pârâului E81 Ampoița, având o suprafață de 41 ha.

DN 74 Câmpeni-Alba Iulia şi stânga până în satul Lunca Ampoiţei, comuna Meteş

1 11 Cheile Geogelului 21

2 Cheile Văii Cetii 12 22 Cetăţile Ponorului

3 Cheile Gălzii 13 Cheile VălişoareiPlaiului 23 Cheile MândruţuluiAlbacului

4 Cheile Întregalde 14 Cheile Runcului 24

5 Cheile Găldiţei şi Turcului 15 25 Cheile VăiiCaprei Morilor

6 Cheile Tecşeştilor 16 Cheile Pociovaliştei 26 Cheile Cibului

7 Cheile Siloşului 17 Cheile Poşegii 27 Cheile Glodului

8 Cheile Pravului 18 Cheile Ordâncuşii 28

9 Cheile Piatra Bălţii 19 Complexul Scărişoara Cheile Ampoiţei Calcarele Ampoiței 10 Cheile Râmeţului 20 Cheile Gârdişoarei 20 Cheile Mănăstirii Gheţarul de la Vârtop 21