UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE GEOGRAFIE
ȘCOALA DOCTORALĂ ”Simion Mehedinți - natură și dezvoltare durabilă”
TEZĂ DE DOCTORAT Apele minerale din judeţul Braşov şi valorificarea lor Rezumat
Conducător ştiinţific: prof. univ. dr. Liliana ZAHARIA
Doctorand: prof. Rodica LUPU (MEREŢ)
BUCUREŞTI 2017 CUPRINS
INTRODUCERE...... 8
PARTEA I - ASPECTE GENERALE PRIVIND APELE MINERALE, REGIUNEA DE STUDIU ŞI ORGANIZAREA CERCETĂRII...... 14
Capitolul 1. Consideraţii teoretice generale privind apele minerale...... 14
1.1.Definirea noţiunii de apă minerală...... 14 1.2.Originea apelor minerale...... 17 1.3.Clasificarea apelor minerale...... 19 1.3.1. Clasificarea apelor minerale după particularităţile fizice...... 20 1.3.2. Clasificarea apelor minerale după particularităţile chimice, conţinutul ionic şi în gaze ...... 21 1.3.3. Clasificarea apelor minerale după modul de valorificare (importanţă economică...... 22
Capitolul 2. Caracteristici geografice generale ale judeţului Braşov...... 24
2.1. Aşezarea geografică...... 24 2.2. Caracteristici fizico - geografice...... 25 2.2.1. Condiţiile geologice şi importanţa lor în formarea apelor minerale...... 26 2.2.1.1. Caracteristici geologice generale...... 26 2.2.1.2. Influenţa geologiei asupra apelor minerale...... 29 2.2.2. Caracteristici morfologice şi morfometrice ale reliefului...... 31 2.2.2.1. Caracteristici morfologice...... 31 2.2.2.2. Caracteristici morfometrice...... 32 2.2.3. Particularităţi climatice...... 37 2.2.3.1. Caracteristici ale principalilor parametri climatici...... 38 2.2.3.1.1. Radiaţia solară şi durata de strălucire a Soarelui...... 38 2.2.3.1.2. Regimul termic al aerului...... 39 2.2.3.1.3. Umezeala relativă a aerului...... 40 2.2.3.1.4. Nebulozitatea atmosferică...... 41 2.2.3.1.5. Precipitaţiile atmosferice...... 41 2.2.3.1.6. Caracteristici ale vânturilor...... 42 2.2.3.2. Favorabilitatea climatică pentru activităţi turistice în localităţile cu ape minerale...... 43 2.2.3.3. Fenomene meteo - climatice de risc...... 44 2.2.4. Hidrografia şi caracteristici hidrologice...... 45 2.2.4.1. Apele de suprafaţă...... 46 2.2.4.1.1. Apele curgătoare...... 46 2.2.4.1.2. Lacurile...... 50 2.2.4.2. Apele subterane...... 51 2.2.5. Vegetaţia şi învelişul edafic...... 52 2.2.5.1. Zonele şi etajele de vegetaţie...... 52 2.2.5.2. Învelişul edafic...... 53 2.2.6. Modul de utilizare a terenurilor...... 55 2.3. Aspecte de ordin socio - economic...... 56 2.3.1. Aspecte privind aşezările şi populaţia...... 57 2.3.2. Caracteristici economice generale şi infrastructura de transport...... 60 2.3.2.1. Principalele activităţi economice...... 60 2.3.2.2. Infrastructura de transport...... 61
Capitolul 3. Fondul de date, metodologia şi organizarea cercetării...... 63
3.1. Fondul de date...... 63 3.2. Etapele cercetării, principii şi metode utilizate...... 65 3.2.1. Etapa cercetării bibliografice...... 66 3.2.2. Etapa cercetărilor pe teren...... 67 3.2.3. Etapa prelucrării şi interpretării datelor...... 68 3.2.4. Rezultatele/Produsele cercetării...... 69
Capitolul 4. Repere istorice privind cunoaşterea şi valorificarea apelor minerale...... 71
4.1. Lucrări de referinţă la nivelul României...... 71 4.1.1. Perioada Antică şi a Evului Mediu...... 71 4.1.2.Perioada Premodernă...... 72 4.1.3. Perioada Modernă...... 72 4.1.4. Perioada Interbelică...... 73 4.1.5. Perioada Postbelică...... 74 4.1.6. Perioada Postdecembristă...... 75 4.2. Lucrări reprezentative privind apele minerale din judeţul Braşov...... 75 4.2.1. Perioada Premodernă...... 75 4.2.2. Perioada Modernă...... 76 4.2.3. Perioada Interbelică...... 76 4.2.4. Perioada Postbelică...... 76 4.2.5. Perioada Postdecembristă...... 77 4.3. Valorificarea apelor minerale...... 77 4.3.1. Valorificare balneară...... 77 4.3.1.1. Valorificare la nivelul României...... 77 4.3.1.2. Valorificare la nivelul judeţului Braşov...... 78 4.3.2. Valorificare industrială prin îmbuteliere...... 79
PARTEA a II- a APELE MINERALE DIN JUDEŢUL BRAŞOV ŞI VALORIFICAREA LOR...... 81
Capitolul 5. Areale cu ape minerale şi caracteristici calitative şi cantitative ale acestor ape...... 81 5.1. Sectorul Rupea - Homorod - Racoş...... 84 5.1.1. Rupea (Băile Rupea)...... 86 5.1.1.1. Date geografice generale...... 86 5.1.1.2. Caracteristic calitative şi cantitative ale apelor minerale...... 88 5.1.2. Dacia...... 93 5.1.2.1. Date geografice generale...... 93 5.1.2.2. Caracteristici calitative şi cantitative ale apelor minerale...... 94 5.1.3. Homorod - Băile Homorod ("Honterus")...... 95 5.1.3.1. Date geografice generale...... 96 5.1.3.2. Caracteristici calitative şi cantitative ale apelor minerale...... 98 5.1.4. Mercheaşa - Jimbor...... 102 5.1.4.1. Date geografice generale...... 102 5.1.4.2. Caracteristici calitative şi cantitative ale apei minerale...... 104 5.1.5. Racoş...... 108 5.1.5.1. Date geografice generale...... 108 5.1.5.2. Caracteristici calitative şi cantitative a apelor minerale...... 109 5.2. Sectorul Şinca - Băile Perşani - Grid - Veneţia de Jos...... 112 5.2.1. Băile Perşani...... 114 5.2.1.1. Date geografice generale...... 114 5.2.1.2. Caracteristici calitative şi cantitative ale apelor minerale...... 119 5.2.2. Grid...... 123 5.2.2.1. Date geografice generale...... 123 5.2.3. Veneţia de Jos - Băile Veneţia (Băile Sărata)...... 127 5.2.3.1. Date geografice generale...... 127 5.2.3.2. Caracteristici calitatite şi cantitative ale apelor minerale...... 130 5.2.4. Alte locaţii cu ape minerale în zona Perşani (Şinca Nouă/Şinca Veche)...... 133 5.3. Sectorul Zizin - Tărlungeni - Săcele - Predeal...... 134 5.3.1. Zizin...... 135 5.3.1.1. Date geografice generale...... 135 5.3.1.2. Caracteristici calitative şi cantitative ale apelor minerale...... 138 5.3.2. Tărlungeni...... 152 5.3.2.1. Date geografice generale...... 152 5.3.2.2. Caracteristici calitative şi cantitative ale apelor minerale...... 154 5.3.3. Săcele...... 165 5.3.3.1. Date geografice generale...... 165 5.3.3.2. Caracteristici calitative şi cantitative ale apelor minerale...... 167 5.3.4. Predeal...... 171 5.3.4.1. Date geografice generale...... 171 5.3.4.2. Caracteristici calitative şi cantitative ale apelor minerale...... 172 5.4. Sectorul Codlea - Măieruş...... 175 5.4.1. Codlea...... 176 5.4.1.1. Date geografice generale...... 176 5.4.1.2. Caracteristici calitative şi cantitative ale apelor hipotermale...... 179 5.4.2. Măieruş...... 181 5.4.2.1. Date geografice generale...... 181 5.4.2.2. Caracteristici calitative şi cantitative ale apei minerale hipotermale...... 182 5.5. Rodbav (Băile Rodbav)...... 184 5.5.1. Date geografice generale...... 184 5.5.2. Caracteristici calitative şi cantitative ale apelor minerale...... 187 5.6. Alte locaţii cu ape minerale în judeţul Braşov...... 199 5.6.1. Bran...... 199 5.6.1.1. Date geografice generale...... 199 5.6.1.2. Caracteristici calitative şi cantitative ale izvorului mineral...... 200 5.6.2. Acriş (Vama Buzăului)...... 202 5.6.2.1. Date geografice generale...... 202 5.6.2.2. Caracteristici calitative şi cantitative ale apelor minerale...... 204 5.7. Sinteză asupra caracteristicilor calitative şi cantitative ale surselor cu apă minerală din judeţul Braşov...... 205 5.7.1. Parametri fizici...... 206 5.7.2. Parametri chimici...... 208 5.7.3. Gaze dizolvate...... 209 5.7.4. Parametri organoleptici...... 211 5.7.5. Caracteristici cantitative (debitul)...... 212
Capitolul 6 . Valorificarea apelor minerale şi a nămolurilor terapeutice...... 213
6.1. Valorificarea balneară a apelor minerale şi a nămolurilor terapeutice...... 213 6.1.1. Scurt istoric al valorificarii balneare în judeţul Braşov...... 213 6.1.2. Locaţii cu foste stabilimente balneare: istoric şi starea lor actuală...... 214 6.1.2.1. Băile Zizin...... 214 6.1.2.2. Băile Perşani (Băile Slătioara)...... 224 6.1.2.3. Băile Rodbav...... 227 6.1.2.4. Băile Homorod...... 230 6.1.2.5. Băile Veneţia de Jos (Băile Sărata)...... 234 6.1.2.6. Băile Cohalm (Rupea)...... 237 6.1.2.7. Complexul turistic Codlea (Ştrandul Codlea)...... 242 6.1.3. Valorificarea balneară actuală a apelor minerale şi a nămolurilor terapeutice în judeţul Braşov...... 245 6.1.3.1. Valorificarea potenţialului terapeutic la Băile Perşani şi Grid...... 245 6.1.3.2 Valorificarea potenţialului terapeutic al apelor hipotermale de la Codlea...... 247 6.1.3.3. Valorificarea potenţialului balnear de la Băile Rodbav...... 248 6.2. Valorificarea industrială a apelor minerale din judeţul Braşov...... 248 6.2.1. Staţia de îmbuteliere Zizin...... 249 6.2.2. Staţia de îmbuteliere de la Acriş (Vama Buzăului)...... 250 6.3. Valorificarea nămolurilor terapeutice ("peloide")...... 251 6.4. Perspective de valorificare a apelor minerale şi a nămolurilor terapeutice în judeţul Braşov...... 255 6.4.1. Băile Rodbav...... 255 6.4.2. Zona Băile Perşani - Grid...... 256 6.4.3. Zona Rupea - Băile Homorod ...... 258 6.4.4. Zona Zizin - Tărlungeni...... 259
Capitolul 7. Tipuri de turism ce pot fi practicate în localităţile cu surse de ape minerale...... 261
7.1. Turismul balnear (inclusiv turismul de tip spa sau wellness)...... 262 7.2. Turismul cultural...... 263 7.3.Turismul rural şi agroturismul...... 267 7.4. Turismul ştiinţific şi ecoturismul...... 270 7.5. Turismul ecleziastic (religios)...... 271 7.6. Turismul sportiv...... 272 7.7. Turismul de afaceri, congrese şi reuniuni...... 273 7.8. Turismul social...... 274 7.9. Turismul de tranzit...... 274 7.10. Turismul de aventură şi speoturismul...... 275
Capitolul 8. Evaluarea potenţialului turistic al localităţilor cu surse de ape minerale.277
8.1. Potenţialul turistic natural...... 277 8.1.1. Potenţialul cadrului natural...... 277 8.1.2. Factorii terapeutici naturali...... 278 8.1.3. Arii naturale protejate...... 278 8.2. Potenţialul turistic antropic...... 279 8.2.1. Monumente istorice de interes naţional...... 280 8.2.2. Muzee, colecţii publice...... 280 8.2.3. Artă şi tradiţie populară...... 280 8.2.4. Instituţii de spectacole...... 281 8.2.5. Manifestări culturale repetabile...... 281 8.2.6. Unităţi administrativ - teritoriale de bază (U.A.T.) ce deţin monumente UNESCO...... 282 8.3. Infrastructura turistică specifică...... 282 8.3.1. Unităţi de cazare...... 283 8.3.2. Instalaţii de tratament...... 283 8.3.3. Săli de conferinţe...... 283 8.4. Infrastructura tehnică...... 284 8.4.1. Acces la infrastructura majoră de transport...... 284 8.4.2. Infrastructura edilitară...... 284 8.4.3. Telecomunicaţii...... 285 8.5. Evaluarea potenţialului turistic balnear al judeţului Braşov pe baza unor criterii proprii...... 285 8.5.1. Izvoare cu ape minerale...... 286 8.5.2. Nămolurile terapeutice...... 287 8.5.3. Bioclimatul specific...... 287 8.5.4. Baza de tratament...... 289 8.6. Ierarhizarea localităţilor cu ape minerale din judeţul Braşov din punct de vedere al potenţialului turistic balnear...... 289
Capitolul 9. Analiza SWOT a turismului balnear din județul Brașov...... 292
9.1. Puncte tari ale tursmului balnear din județul Brașov...... 292 9.1.1. Potențialul balnear...... 292 9.1.2. Infrastructura specific turistică...... 293 9.1.3. Infrastructura tehnică...... 293 9.1.4. Componenta umană...... 294 9.2. Puncte slabe ale turismului balnear din județul Brașov...... 294 9.2.1. Potențialul balnear...... 294 9.2.2. Infrastructura specific turistică...... 295 9.2.3. Infrastructura tehnică...... 296 9.2.4. Componenta umană...... 296 9.3. Oportunități (favorabilitate) pentru dezvoltarea turismului balnear...... 297 9.3.1. Potențialul balnear...... 297 9.3.2. Infrastructura specific turistică...... 298 9.3.3. Infrastructura tehnică...... 298 9.3.4. Componenta umană...... 299 9.4. Amenințări/Riscuri...... 299 9.4.1. Potențialul balnear...... 299 9.4.2. Infrastructura specific turistică...... 300 9.4.3. Infrastructura tehnică...... 301 9.4.4. Componenta umană...... 302 CONCLUZII...... 304 BIBLIOGRAFIE...... 309 LISTA FIGURILOR ...... 317 LISTA TABELELOR...... 324 LISTA DE ACRONIME...... 325 ANEXE...... 327
INTRODUCERE
Lucrarea de faţă, intitulată Apele minerale din judeţul Braşov şi valorificarea lor, reprezintă rezultatul activităţii de cercetare (măsurători şi observaţii) întreprinse în perioada 2010 - 2016. În cuprinsul său, abordarea problematicii apelor minerale s-a dorit a fi cât se poate de completă şi complexă, incluzând atât aspecte teoretice, bazate pe sintetizarea şi prelucrarea informaţiilor existente, cât şi rezultate ale propriilor cercetări. Informaţiile din literatura de specialitate cu referire la apele minerale din judeţul Braşov sunt, fie dispersate, fie incomplete, întrucât teritoriul a aparţinut în decursul timpului, unor regiuni aflate sub dominaţii istorice diferite. Prin urmare, am considerat a fi important şi necesar, în acelaşi timp, realizarea unui studiu complex privind apele minerale din judeţul Braşov, care are ca obiective principale: › sintetizarea informaţiilor mai vechi din diverse surse bibliografice, cu privire la apele minerale din acest judeţ şi valorificarea lor de-a lungul timpului; › realizarea de cercetări proprii asupra surselor şi localităţilor cu ape minerale, care să evidenţieze caracteristicilor acestora, starea lor actuală şi modul de valorificare în prezent şi în perspectivă; › analiza şi evaluarea potenţialului terapeutic şi turistic al localităţilor cu surse de ape minerale. Astfel, au fost inventariate localităţile cu surse de ape minerale din judeţul Braşov, au fost indentificate noi surse (izvoare/fântâni/foraje) cu astfel de ape, s-au analizat particularităţile calitative şi cantitative ale surselor de ape minerale şi modul de valorificare de-a lungul timpului şi s-a prezentat starea lor actuală. Pentru localităţile cu un potenţial terapeutic important, s-au emis ipoteze/propuneri de valorificare în viitor, studiul dovedindu- şi, astfel, importanţa, atât în plan ştiinţific, cât şi în cel practic. Astfel, informaţiile din prezenta lucrare pot fi utile comunităţilor locale care deţin surse de ape minerale, oferind date despre parametrii fizico - chimici analizaţi, precum şi unele idei/propuneri de valorificare a acestora, realizând o analiză a potenţialului turistic local (natural şi antropic), care să ajute la dezvoltarea turismului în localităţile respective. În prezentarea localităţilor cu surse de ape minerale din județul Brașov, s-au avut în vedere caracteristicile cadrului natural, particularităţi fizico - chimice ale apelor minerale, aspectele cantitative, dar şi alţi factori terapeutici, pentru a se stabili potenţialul balnear real, precum şi istoricul valorificării apelor minerale din locaţiile analizate. De asemenea, Lucrarea este structurată pe două părţi ce cuprind în total nouă capitole (patru capitole în Partea I şi cinci capitole în Partea a II-a), prezentate într-o succesiune logică, echilibrată. Conţinutul textual este completat de un material grafic şi cartografic bogat şi diversificat (hărţi, schiţe, scheme, grafice, fotografii şi imagini satelitare), precum şi de numeroase tabele care ilustrează cât mai relevant şi în detaliu, aspectele specifice privind apele minerale din judeţul Braşov. Prin modalitatea de abordare a temei, prin mijloacele şi metodele utilizate în activitatea de cercetare şi nu în ultimul rând, prin informaţiile şi rezultatele obţinute în urma măsurătorilor, interpretării şi prelucrării datelor obţinute în demersul ştiinţific, considerăm că studiul include informaţii originale şi poate constitui o sursă de informare utilă pentru cei interesaţi de izvoarele minerale din judeţul Braşov şi valorificarea lor în viitor. Considerăm, de asemenea, că se impunea o reevaluare a acestei resurse naturale deosebit de importantă în contextul dezvoltării durabile şi predictibile a judeţului Braşov.
PARTEA I
ASPECTE GENERALE PRIVIND APELE MINERALE, REGIUNEA DE STUDIU ŞI ORGANIZAREA CERCETĂRII
Capitolul 1
Consideraţii teoretice generale privind apele minerale
1.1. Definirea noţiunii de apă minerală
Întrucât au fost cercetate de specialişti din domnenii diferite (geologi, chimişti, medici balneologi etc.), perspectivele de analiză au fost variate, iar rezultatele obţinute de aceştia au contribuit la o mai bună cunoaştere a apelor minerale, un domeniu deosebit de important din punct de vedere economic şi medical. Iniţial, geologii, chimiştii şi medicii balneologi au definit şi analizat apele minerale din punct de vedere calitativ, întrucât aveau în vedere importanţa lor terapeutică (Pricăjan, Airinei, 1981), iar începînd cu sec. al XIX-lea, apele minerale au fost analizate şi din punct de vedere al parametrilor cantitativi (debitul izvoarelor, cantitatea de săruri dizolvate, gazele conţinute etc), deoarece domeniile de utilizare erau tot mai diversificate (Pricăjan şi Airinei, 1981). În cadrul Congresului de la Bad Nauheim (Germania), din anul 1912, apele minerale au fost definite ca fiind "ape naturale ce conţin peste un 1g de substanţe solide dizolvate la
1kg apă sau care conţin CO2, Radium, substanţe rare într-o anumită concentraţie" (Berlescu, 1982, p. 27). De asemenea, la acest Congres s-a luat hotărârea ca apele cu o temperatură de peste 20ºC, să fie incluse în categoria apelor minerale. În România, cei care au avut preocupări pentru definirea apelor minerale au fost, îndeosebi, geologii şi medicii balneologi. Astfel, geologul Atanasiu (1939) considera că "apele minerale, prin gradul de mineralizare, valoarea temperaturii şi nivelul radioactivităţii, se deosebesc de apele comune şi prin proprietăţile fizico - chimice, prezintă anumite proprietăţi terapeutice (p. 3), iar medicii balneologi au stabilit criteriile/cerinţele pentru definirea apelor minerale, criterii asemănătoare cu cele internaţionale şi anume: "a) să conţină săruri (cloruri, sulfaţi, bicarbonaţi) în proporţie de cel puţin 1 g ‰ în parte sau cumulat; b) să conţină elemente chimice cu acţiune farmacologică stabilită într-o proporţie admisă ca necesară - concentraţiile în elemente chimice şi gaze minimum admise pentru o apă terapeutică fiind următoarele: Fe - 10 mg ‰; As 0,7 mg ‰; I - 1 mg ‰; CO2 - 1 gr ‰; H2S 1 mg ‰; c) să conţină unele gaze considerate terapeutice (CO2, H2S) în concentraţiile de mai sus; d) să aibă temperatura la emergenţă de peste 20ºC (ape termale); e) să fie radioactive în limitele admise ca terapeutice (peste 80 unităţi Mache = 29 nanocurie) (Pricăjan şi Airinei, 1981, p. 9. În timp, la conceptul de apă minerală naturală, s-au adaugat, o serie de noţiuni derivate, cum ar fi apă minerală naturală carbogazoasă, apă minerală naturală carbogazeificată etc., stipulate şi în Codex Standard 108 - 1981 (adoptat în anul 1981), cu amendamente în anii 2001 şi 2011. De reţinut sunt şi regionalismele utilizate în diferite zone ale ţării cum ar fi: borcút (apă minerală), borviz (apă minerală/carbogazoasă), slatine (izvoare de ape minerale sărate), pucioasă (ape sulfuroase) etc (DEX 2009).
1.2. Originea apelor minerale Formarea şi apariţia la suprafaţa scoarţei terestre a izvoarelor cu ape minerale sunt stâns legate de geologia zonei, de existenţa unor falii sau de prezenţa zăcămintelor de sare şi de hidrocarburi în interiorul scoarţei terestre, iar în zonele în care au avut loc erupţii vulcanice, de manifestarea unor fenomene postvulcanice. De asemenea, condiţiile bio - pedo - climatice pot contribui la formarea diferitelor tipuri de ape minerale (Dumitrescu, 1984; Pricăjan, 1985 ş.a.). După modul de formare sunt patru tipuri de ape minerale şi anume: ape minerale vadoase (meteorice), juvenile, de zăcământ (fosile) sau veterice) şi mixte (Vernescu, 1988).
1.3. Clasificarea apelor minerale
Clasificarea apelor minerale poate fi realizată după diferite criterii: proprietăţi fizice, chimice, conţinut în gaze, modul de valorificare. Principalii parametri fizico - chimici prezentaţi în acest subcapitol şi, în funcţie de care sunt clasificate apele minerale, sunt: temperatura, radioactivitatea, concentraţia ionilor de hidrogen (pH-ul), reziduul fix şi presiunea osmotică, iar dintre gazele dizolvate în apă dioxidul de carbon (CO2 liber) şi hidrogenul sulfurat (H2S). Ca urmare, compoziţia fizico - chimică a apelor minerale determină existenţa următoarelor tipuri: a. ape oligometalice - acratice; b. ape alcaline şi alcalinoteroase - bicarbonatate sodice, calcice, magneziene; c. ape clorurate - sodice - sărate; d. ape iodurate; e. bromurate; f. sulfatate; g. feruginoase; h. arsenicale; i. sulfuroase; j. carbogazoase; k. radioactive (Munteanu, 2013 etc.). În ceea ce priveşte valorificarea apelor minerale, pot fi desprinse următoarele categorii: 1. ape cu utilizare balneară; 2. ape folosite în industria alimentară; 3. în cosmetică; 4. industria farmaceutică ş.a.
Capitolul 2 Caracteristici geografice generale ale judeţului Braşov
2.1. Aşezarea geografică
Judeţul Braşov este situat în partea centrală a ţării, la intersecţia paralelei de 46º lat.N cu meridianul de 25º long.E şi, fizico - geogrfic, se suprapune pe două unităţi majore ale reliefului României: a) unitatea Carpaţilor (Orientali şi Meridionali), aflată în partea central - sud - estică şi sudică a judeţului şi b) unitatea Depresiunii Colinare a Transilvaniei (Podişul Târnavelor şi "Subcarpaţii Transilvaniei"), care acoperă partea central - vestică a judeţului (Fig. 2.1).
Fig. 2.1. Judeţul Braşov: aşezarea geografică şi unităţile majore ale reliefului (Prelucrare după Enciclopedia geografică a României, 1982)
O parte importantă din suprafaţa judeţului, o reprezintă Depresiunea Braşovului, zonă ce oferă condiţii optime de locuire, iar trecătorile transcarpatice au înlesnit legătura, încă din Evul Mediu, între aceasta şi Ţara Românească, Transilvania şi Moldova. Vechile drumuri comerciale ce veneau dinspre Rucăr, valea Prahovei, valea Oituzului sau valea Buzăului se întâlneau la Braşov, fapt ce a determinat dezvoltarea oraşului şi a zonelor din imediata apropiere.
2.2. Caracteristici fizico - geografice
Fiind situat în zona de Curbură a Carpaţilor şi la contactul acestora cu Bazinul Transilvaniei, caracteristicile fizico - geografice ale judeţului Braşov sunt de o complexitate aparte. Specificul zonei este dat şi de manifestările postvulcanice resimţie până în această parte a ţării.
2.2.1. Condiţiile geologice şi importanţa lor în formarea apelor minerale 2.2.1.1. Caracteristici geologice generale
Formarea unităţilor majore ale reliefului României şi, implicit, ale judeţului Braşov, a fost strâns legată de tectonica generală resimţită pe continentul european. Ca urmare, din punct de vedere tectonic, pe teritoriul judeţului Braşov sunt cinci unităţi carpatice: pânza Leaota - Bucegi - Piatra Mare; pânza bucovinică, pânza getică, masivul moldo - transilvan şi unităţile supragetice (Fig. 2.3). Structural, judeţul Braşov se suprapune pe patru unităţi şi anume: 1. unitatea cristalino - mezozoică din Carpaţii Orientali şi nord - estul Carpaţilor Meridionali; 2. unitatea flișului carpatic din Carpaţii de Curbură; 3. unitatea vulcanică (vulcanismul neogen) specifică vestului Carpaţilor Orientali şi 4. unitatea Depresiunii Transilvaniei (Bazinul Transilvaniei) (Oncescu şi Mutihac, 2003, "Enciclopedia geografică a României", 1982, ş.a.).
Fig. 2.3. Judeţul Braşov: harta unităţilor tectonice (Prelucrare după Mutihac, 2003)
2.2.1.2. Influenţa geologiei asupra apelor subterane şi minerale
Tipurile şi particularităţile rocilor vor influenţa caracteristicile şi proprietăţile fizico - chimice ale apelor minerale. Acolo unde geologia este reprezentată în principal de pietrişuri, nisipuri, roci poroase şi permeabile, izvoarele pot avea debite mai mari (partea central - vestică a judeţului) (Fig. 2.4). În zonele alcătuite din formaţiuni tipice de fliş sau compacte, impermeabile (partea central - sud - estică a judeţului), izvoarele prezintă debite mai mici, dar cu o compoziţie chimică variată, iar apariţia lor la suprafaţa scoarţei terestre este determinată de faliile existente în acele areale.
Fig. 2.4. Harta geologică a judeţului Braşov (Sursa: Harta geologică a României, scara 1: 200.000)
2.2.2. Caracteristicile morfologice şi morfometrice ale reliefului
2.2.2.1. Caracteristici morfologice
Din punct de vedere morfologic, pe teritoriul judeţului Braşov, pot fi delimitate trei trepte majore de relief fiecare prezentând particularităţi distincte şi anume: 1. treapta montană, ce include munţi cu altitudini de peste 800 m (Cristianul Mare, Măgura Codlei, Munţii Perşani, Ciucaş, Bucegi, Piatra Craiului, Făgăraş; 2. treapta dealurilor cu altitudini cuprinse între 550 - 800 m; 3. treapta depresiunilor (câmpii piemontane) cu altitudini cuprinse între 450 - 550 m şi care se continuă cu lunca aluvială al Oltului, unde altitudinile sunt sub 450 m (Fig. 2.5).
2.2.2.2. Caracteristici morfometrice
Apariţia "la zi" a izvoarelor minerale (a izvoarelor în general) este condiţionată, pe lângă aspectele menţionate la Cap. 1... şi de alte particularităţi ale reliefului cum ar fi densitatea şi adâncimea fragmentării reliefului, emergenţele fiind, de cele mai multe ori, în lungul cursurilor de apă, pe văi torenţiale, de panta reliefului, care va influenţa scurgerea apelor de suprafaţă sau de expoziţia versanţilor, în funcţie de care, temperatura apei subterane, va fi uşor modificată. În acest context, au fost realizate o serie de hărţi pentru a scoate în evidenţă aceste aspecte (ex. Harta unităţilor de relief, Harta treptelor hipsometrice, Harta densităţii fragmentării reliefului, Harta energiei de relief, Harta pantelor şi Harta expoziţiei versanţilor.
2.2.3. Particularităţi climatice
Clima, prin caracteristicile generale şi locale, influenţează formarea apelor minerale, a parametrilor fizico - chimici ai acestora şi, de asemenea, determină formarea tipurilor de bioclimate importante pentru practicarea turismului balnear.
2.2.3.1. Caracteristici ale principalilor parametri climatici Temperatura aerului, precipitaţiile căzute într-o anumită perioadă, influenţează temperatura şi pH-ul apelor minerale, cantitatea de săruri dizolvate în apă sau debitul izvoarelor, parametri fizico - chimici importanţi pentru evaluarea potenţialului terapeeutic al surselor de ape mierale din judeţul Braşov. De asemenea, radiaţia solară, temperatura aerului, umiditatea relativă, durata de strălucire a Soarelui, intensitatea vântului ş.a., sunt parametri climatici utilizaţi în descrierea şi definirea tipurilor de bioclimate care influenţează desfăşurarea activităţilor turistice. Ca urmare, în acest subcapitol au fost analizaţi aceşti parametri climatici pentru localităţile cu surse de ape minerale, foste staţiuni balneare în judeţul Braşov (ex. 2.2.3.1.1. Radiaţia solară şi durata de strălucire a Soarelui; 2.2.3.1.2. Regimul termic al aerului; 2.2.3.1.3. Umezeala relativă a aerului; 2.2.3.1.4. Nebulozitatea atmosferică; 2.2.3.1.5. Precipitaţiile atmosferice; 2.2.3.1.6. Caracteristici ale vânturilor). Rezultatele analizei acestor parametri climatici au fost sintetizate în Tabelul 2.6. De asemenea, s-au avut în vedere şi aspectele ce privesc condiţiile de practicare a activităţilor turistice prezentate în Subcapitolul 2.2.3.2 (Favorabilitatea climatică pentru activităţi turistice în localităţile cu surse de ape minerale) şi fenomenele de risc climatic ce se pot resimţi în localităţile cu surse de ape minerale analizate în Subcapitolul 2.2.3.3. Pentru majoritatea localităţilor cu surse de ape minerale din judeţul Braşov, favorabilitatea climatică este medie (conform scalei condiţiilor climatice favorizante pentru activităţi turistice în zonele de deal şi podiş - https://ro.scribd.com/document/227824770/Balneoclimatologie-Curs-5). Însă, localităţile Zizin, Tărlungeni, Băile Rodbav şi Codlea prezintă condiţii de favorabilitate medie spre mică pentru activităţi turistice. În aceste locaţii, temperatura medie anuală este sub 8ºC, media verii sub 16ºC, durata strălucirii Soarelui de 1750 - 1800 ore/an (medie), umiditatea relativă are valori sub 80 % (74 - 78 %), iar gradul de acoperire cu nori este în medie de 5 - 5,5 zecimi.
Tabel 2.6. Principalii parametri climatici (medii multianuale) în localităţile cu surse de ape minerale din judeţul Braşov, în perioada 1961 - 2013 (Sursa datelor: Dumitrescu şi Bîrsan, 2015; https://es.climate-data.org/) Nr crt. Locaţia Tmed an Precipitaţii Durata Nebulozitatea Umiditatea (ºC) (mm/an) strălucirii (zecimi) relativă Soarelui (%) (nr. ore) 1. Rupea 8,2 624,7 2012,6 6,2 80,0 2. * Dacia 8,3 602 - - - 3. Băile Homorod 8,3 588,8 2042 6,2 79,0 4. Mercheaşa 8,1 595 2039,7 6,2 77,8 5. * Jimbor 8,1 598,2 - - - 6. * Racoş 8,3 598,7 - - - 7. Băile Perşani 8,3 610 1985 6,2 80,4 8. Grid 8,3 610 1987 6,2 80 9. Veneţia de Jos 8,4 607,1 2026 6,3 78,1 10. Zizin 7,4 677,1 1833 6,1 79,8 11. *Tărlungeni 7,3 651,8 1815 6,3 79,7 12. Săcele 7,1 718 1745 6,3 84 13. * Predeal 5,3 866 - - - 14. Codlea 6,9 715,5 1716 6,4 82,7 15. * Măieruş 8,2 591 - - - 16. Băile Rodbav 8,4 740,3 2075 5,7 76,0 17. * Bran 6,9 725 - - - 18. * Acriş 6,8 699 - - - * Pentru aceste localităţi datele obţinute au fost doar pentru temperatură şi precipitaţii (Sursa datelor: https://es.climate-data.org/, perioada 1981 - 2013.
2.2.4. Hidrografia şi caracteristici hidrologice
2.2.4.1. Apele de suprafaţă
Judeţul Braşov se caracterizează printr-o reţea densă de ape curgătoare, în special, în zona montană, principala arteră hidrografică fiind Oltul (bazinul hidrografic ocupând cca. 10,3 % din suprafaţa judeţului (rezultată din calcule proprii). Apele de suprafaţă sunt completate de lacuri naturale (mai numeroase fiind cele glaciare) şi lacuri artificiale (mai importante fiind lacurile de acumulare).
2.2.4.2. Ape subterane
.În funcţie de particularităţile climatice, hidrologice şi hidrogeologice, pot fi delimitate două zone specifice judeţului Braşov cu importanţă în formarea apelor subterane: 1. zona montană din sud alcătuită din roci impermeabile, cu o înclinare mare a reliefului şi unde precipitaţiile prezintă valorii medii de peste 800 mm/an şi unde specifică este scurgerea de suprafaţă; 2. zona mai joasă cu altitudini sub 700 m, alcătuită, în principal, din roci sedimentare, unde gradul de înclinare a reliefului este mai mic şi unde precipitaţiile sunt mai reduse cantitativ (578 - 700 mm/an), aici predominând fenomenul de infiltrare a apelor provenite din precipitaţii.
Fig. 2.13. Judeţul Braşov: harta hidrografică şi localizarea staţiilor hidrometrice analizate (Sursa datelor: S.G.A., Braşov)
2.2.5. Vegetaţia şi învelişul edafic
Particularităţile vegetaţiei şi ale modului de utilizare a terenurilor pot influenţa formarea şi caracteristicile apelor subterane (inclusiv a celor minerale), prin rolul pe care îl au asupra elementelor bilanţului apei (infiltraţie, scurgere, evapotranspiraţie).
2.2.5.1. Zonele şi etajele de vegetaţie
Suprafaţa cea mai mare a judeţului Braşov este acoperită de zona de pădure reprezentată de etajul stejarului, etajul fagului şi etajul coniferelor. Pentru anumite areale din Depresiunea Braşov se remarcă prezenţa coniferelor la altitudini mai mici, aspect determinat de fenomenul de inversiune termică resimţi în acele zone (ex. la Zizin şi Tărlungeni).
2.2.5.2. Învelişul edafic
Din analiza hărţii cu clasele de soluri (Fig. 2.19), se constată faptul că solurile cele mai răspândite, în judeţul Braşov, sunt cele din clasa cambisolurilor (33 %), soluri cu o textură nisipo - lutoasă sau lutoasă - argiloasă (porozitate medie), aspecte ce interesează pentru gradul/indicele de infiltrare a apelor meteorice în interiorul scoarţei terestre. Următoarea clasă de soluri, ca pondere, este cea a luvisolurilor (29 %), soluri cu o textură - mijlocie (lutoasă), mijlocie - fină (luto - argiloasă) în orizontul superior şi fină spre mijlocie în orizontul inferior, infiltrarea apelor meteorice, în aceste zone, fiind mai redusă.
Fig. 2.19. Judeţul Braşov: harta claselor de soluri (Sursa: Institutul de Pedologie, Bucureşti)
Cele mai mici suprafeţe (sub 1 %) sunt deţinute de umbrisoluri (sub pajiştile alpine din munţii Făgăraş, Leaota etc. şi histisoluri (turbării) din zona Mândra - Făgăraş (Ielenicz, 2006). Pe suprafeţe foarte mici (local) apar salsodisolurile (la Grid sau Mercheaşa).
2.2.6. Modul de acoperire/utilizare a terenurilor
În prezentarea particularităţilor fizico - geografice generale ale judeţului Braşov s-a avut în vedere şi modul de utilizare/acoperire a terenurilor şi din analiza Hărţii utilizării terenurilor (Fig. 2.20), se desprind două mari domenii de utilizare cu suprafeţe aproximativ egale şi anume: terenurile cu destinaţie agricolă (T.D.A.) ce ocupă cca. 49,1 % din suprafaţa judeţului şi terenurile cu destinaţie forestieră (T.D.F.) cu o pondere de 45,4 %. Celelalte categorii de utilizare/acoperire a terenurilor (terenuri ocupate de apă - T.D.H; intravilan - Cc; terenuri cu destinaţie specială - T.D.S. ş.a.), ocupă suprafeţe mult mai mici.
2.3. Aspecte de ordin socio - economic 2.3.1. Aspecte privind aşezările şi populaţia
Aşezările omeneşti din judeţul Braşov sunt reprezentate de 149 de sate grupate în 48 de comune şi 10 oraşe, patru fiind municipii (Braşov, Făgăraş, Săcele şi Codlea) (Fig. 2.21).
Fig. 2.21. Judeţul Braşov: aşezările omeneşti şi căile de comunicaţie (Sursa datelor: C.N.A.D.N.R., 2013) Locaţiile cu surse de ape minerale sunt situate în apropierea principalelor oraşe: Braşov (290743 loc./2016) şi Făgăraş (39953 loc./2016) la care se adaugă Rupea, oraş cu un numar de locuitori mai mic (6161 loc./2016). Situaţia numărului de locuitori la data de 1 ianuarie 2016, pentru localităţile cu surse de ape minerale este prezentată în Tabelul 2.8.
Tabel 2. 8. Localităţi cu surse de ape minerale: unitatea administrativ - teritorială de apartenenţă şi numărul de locuitori la 1 ianuarie 2016 (Sursa datelor: Direcţia Judeţeană de Statistică, Braşov)
Nr. Locaţie cu ape Unitatea administrativ teritorială Nr. locuitori crt. minerale (U.A.T.) 1. Rupea Oraş Rupea 6161 2. Băile Homorod Sat Homorod/Comuna Homorod 2587 3. Mercheaşa Sat Mercheaşa/Comuna Homorod 2587 4. Jimbor Sat Jimbor/Comuna Homorod 2587 5. Dacia Sat Dacia/Comuna Jibert 2730 6. Racoş Comuna Racoş 3486 7. Băile Perşani Sat Perşani/Comuna Şinca (Şinca Veche) 3662 8. Grid Sat Grid/ComunaPărău 2217 9. Veneţia de Jos Sat Veneţia de Jos/Comuna Părău 2217 10. Zizin Sat Zizin/Comuna Tărlungeni 9290 11. Tărlungeni Sat Tărlungeni/ComunaTărlungeni 9290 12. Săcele Municipiul Săcele 36028 13. Codlea Municipiul Codlea 26068 14. Măieruş Sat Măieruş/Comuna Măieruş 3205 15. Băile Rodbav Sat Rodbav/Comuna Şoarş 2149 16. Bran Comuna Bran 5308 17. Predeal Oraş Predeal 5176 18. Acriş Sat Acriş/Comuna Vama Buzăului 3544
Important de menţionat este faptul că după anul 1990 s-a accentuat fenomenul de emigrare (în special în zonele locuite de saşi), iar populaţia urbană s-a redus cu 2,6 %. Pentru mediul rural se remarcă o creştere a populaţiei de etnie rromă în anume zone ale judeţului Braşov (Tărlungeni - Zizin; Rupea - Homorod). În ceea ce priveşte distribuţia populaţiei pe sectoare de activitate, în perioada 2013 - 2015 (Fig. 2.22), se observă o pondere mai mare a populaţiei ce lucrează în industrie.
Fig.2.22. Repartiţia populaţiei active pe domenii de activitate în judeţul Braşov, în perioada 2013 - 2015 (Sursa datelor: http://www.ccibv.ro/desprebrasov/economia-brasovului)
2.3.2. Caracteristici economice generale şi infrastructura de transport 2.3.2.1. Principalele activităţi economice
Economia judeţului se bazează în continuare pe sectorul indistrial, dar s-au dezvoltat şi alte domenii specifice economiei de piaţă (servicii, comerţ ş.a.).
2.3.2.2. Infrastructura de transport
Infrastructura de transport, prin căile rutiere importante (drumuri judeţene sau drumuri europene aflate, în marea lor majoritate, în bună stare de funcţionare) şi prin magistrale feroviare ce traversează judeţul, favorizează dezvoltarea activităţilor turistice din arealul judeţului, permiţând accesul în locaţiile cu ape minerale, dar şi în alte zone, localităţi ce interesează din punct de vedere turistic. Construirea aeroportului de la Ghimbav (la cca. 10 km distanţă de Braşov), ar reprezenta un mare "plus" pentru traficul de călători, în special, pentru turiştii şi investitorii străini, interesaţi poate chiar de domeniul balnear.
Capitolul 3
Fondul de date, metodologia şi organizarea cercetării
3.1. Fondul de date
În realizarea lucrării au fost valorificate trei categorii majore de date: 1. informaţii obţinute în urma consultării lucrărilor ştiinţifice de specialitate, inclusiv a documentelor cartografice (hărţi, profile geologie etc.); 2. informaţii obţinute din documente de arhivă (monografii, dosare, fotografii ş.a.); 3. informaţii obţinute din investigaţiile efectuate pe teren: observaţii personale asupra izvoarelor cu apă minerală şi a stării în care se află (coordonate geografice, dotări, amenajări); măsurători efectuate cu multiparametrul Hanna 9828, pentru anumiţi parametri fizico - chimici ai apelor minerale; prelevări de probe de apă şi de nămol, ce au fost analizate în laboratoare de specialitate acreditate; interviuri cu reprezentanţi ai Primăriilor locale şi localnici (la Băile Homorod, Băile Perşani, Zizin, Tărlungeni, Rupea ş.a.). Datele climatice au fost extrase din baza de date ROCADA (Dumitrecu şi Bîrsan, 2015) şi de pe site-ul http://es.climate-data.org/location/), iar datele hidrologice au fost furnizate de Sistemul de Gospodărirea Apelor (S.G.A.) din Braşov. Pentru stabilirea coordonatelor geografice ale izvoarelor cu ape minerale s-a folosit modelul de GPS, Mio Digiwalker C250 GPS.
3.2. Etapele cercetării şi metode utilizate
Desfăşurarea demersului ştiinţific a presupus parcurgerea logică a etapelor de cercetare: etapa documentării bibliografice, etapa cercetării pe teren, etapa prelucrării şi interpretării datelor şi etapa de redactare a lucrării în care au fost sintetizate rezultatele şi produsele cercetării. Metodele utilizate au fost cele specifice geografiei (observaţia, analiza, cartografierea izvoarelor) dar şi altor discipline (ex. prelevări de probe de apă minerală şi nămol terapeutic). Des întrebuinţate au fost metodele statistico - matematice de prelucrare a datelor climatice şi hidrologice etc. Pentru reprezentările grafice şi cartografice au fost utilizate soft-uri adecvate: Arc GIS 10.1 (ArcMap 10.1), CorelDraw X7, Global Mapper 12, Excel (grafice climatice, grafice cu parametri fizico - chimici ai apelor minerale) şi PhotoImpact. Etapele de cercetare şi metodele specifice sunt reprezentate în Fig. 3.2.
Fig. 3.2. Etapele cercetării şi metode utilizate
Capitolul 4
Repere istorice privind cunoaşterea şi valorificarea apelor minerale
4.1. Lucrări de referinţă la nivelul României
Lucrările de specialitate care au vizat domeniul apelor minerale, au fost prezentate pe etape, începând cu Perioada Antică şi a Evului Mediu (Subcapitolul 4.1.1) şi continuând cu celelalte etape de cunoaştere a apelor minerale şi anume Perioada Premodernă (Subcapitolul 4.1.2), Perioada Modernă (Subcapitolul 4.1.3.) etc. Perioada cea mai importantă în studierea apelor minerale a fost Perioada Interbelică (Subcapitolul 4.1.3.), iar Perioada Postdecembristă cunoaşte un regres evident (Subcapitolul 4.1.6.).
4.2. Lucrări reprezentative privind apele minerale din judeţul Braşov
Primele însemnări referitoare la apele minerale de pe teritoriul judeţului Braşov, datează din anul 1773 şi aparţin lui Lucas Wagner (Perioada Premodernă) fiind intens studiate şi valorificate, de asemenea, în Perioada Interbelică (Subcapitolul 4.2.3.).
4.3. Valorificarea apelor minerale
Studiile şi cercetările efectuate în domeniul apelor minerale au avut drept scop valorificarea lor. Astfel, în timp, s-a trecut de la o valorificare terapeutică empirică, rudimentară, la o valorificare pe baze ştiinţifice, moderne în staţiuni balneare special amenajate şi, de asemenea, s-a dezvoltat şi modernizat prin utilizarea unei tehnologii corespunzătoare, industria de îmbuteliere a apelor minerale. Nu în ultimul rând, au fost descoperite noi domenii în care pot fi utilizate apele minerale (cosmetic, farmaceutic, domeniul energetic etc.). Prin urmare, au fost analizate domeniile de valorificare (balneară, industria de îmbuteliere ş.a., la nivelul României (Subcapitolul 4.3.1.) şi la nivelul judeţului Braşov (Subcapitolul 4.3.2).
PARTEA a II-a
APELE MINERALE DIN JUDEŢUL BRAŞOV ŞI VALORIFICAREA LOR
În acest segment al lucrării o atenţie deosebită a fost acordată datelor existente în literatura de specialitate, dar, în egală măsură, am dorit să prezentăm şi date noi, informaţii actualizate obţinute prin investigaţii proprii pe teren cu referire la localităţile cu surse de ape minerale.
Capitolul 5 Areale cu ape minerale şi caracteristici calitative si cantitative ale acestora
Localităţile cu surse de ape minerale din judeţul Braşov pot fi grupate pe cele patru tipuri de structuri hidrominerale descrise de Pricăjan (1985) şi prezentate succint în Capitolul 1 (Fig. 1.1). Pe teritoriul judeţului se suprapun următoarele areale: arealul cu apele minerale clorosodice generate de levigarea masivelor de sare şi a sărurilor disperse (A1) aflat în partea centrală a judeţului, arealul cu ape minerale sulfuroase şi sulfatate rezultate prin spălarea sulfurilor disperse din zona cu formaţiuni flişoide (B) situat în partea sud - estică şi arealul cu ape minerale mixte (carbogazoase şi sulfuroase) (D) suprapus peste zona cu ape minerale sulfuroase şi sulfatate.
Fig. 1.1. Harta arealelor genetice cu ape minerale (Prelucrare după Pricăjan, 1985)
În studiul realizat de Marcela Nicolescu (1965), asupra surselor de ape minerale din judeţul Braşov, se menţionează faptul că cele mai multe dintre izvoarele minerale sunt de origine vadoasă şi au un grad de mineralizare mai scăzut (ape oligominerale). Aşadar, pentru o corectă şi complexă prezentare a arealelor (localităţilor) cu ape minerale din judeţul Braşov, s-a plecat de la informaţiile existente în lucrările de specialitate şi, de asemenea, s-au avut în vedere trei aspecte principale: 1. descrierea succintă a cadrului natural; 2. prezentarea caracteristicilor calitative şi cantitative ale izvoarelor cu ape minerale din aceste localităţi; 3. sinteza asupra particularităţilor fizico - chimice ale izvoarelor cu ape minerale. Pentru primul aspect au fost realizate şi interpretate hărţile ce prezintă caracteristici ale cadrului natural şi au fost localizate, în sectoare (areale), apele minerale ce prezintă parametri fizico - chimici asemănători. Au fost, astfel, evidenţiate relaţiile de interdependenţă dintre aspectele cadrului natural şi existenţa diferitelor tipuri de izvoare cu ape minerale. Pentru caracterizarea calitativă şi cantitativă a apelor minerale au fost efectuate, cu instrumente specifice de teren, măsurători ale parametrilor fizico - chimici (temperatura apei, pH-ul, conductivitatea, TDS-ul, salinitatea apelor minerale etc.), şi au fost colectate probe de ape minerale pentru a fi analizate în laboratoare de specialitate (la S.N.A.M. S.A. din Bucureşti, S.G.A. din Braşov, D.S.P. din Sibiu şi I.C.S.I. din Râmnicu Vâlcea). Datele obţinute în perioada de studiu (2011 - 2016), au fost comparate cu cele existente în literatura de specialitate, astfel că, sintetizând informaţiile obţinute, s-au putut face aprecieri cu privire la potenţialul terapeutic al apelor minerale din localităţile analizate. În funcţie de toate aceste aspecte analizate, s-au delimitat câteva sectoare ce prezintă caracteristici asemănătoare din punct de vedere al caracteristicilor fizico - chimice ale apelor minerale ale cadrului natural şi anume: 1. sectorul Rupea - Băile Homorod - Racoş (Subcapitolul 5.1.). În cadrul acestui sector sunt prezentate şi analizate calitativ sursele de ape minerale de la Rupea, Băile Homorod (calitativ şi cantitativ), Mercheaşa, Racoş (calitativ) şi Jimbor (doar descrierea locaţiei, fără analiză calitativă şi cantitativă a apei). Tot în acest sector a fost înclusă şi localitatea Dacia, pentru care s-a realizat numai identificare şi descrierea bazinelor în care se acumula apa clorosodică, în prezenz izvoarele fiind secate; 2. sectorul Şinca - Băile Rerşani - Grid - Veneţia de Jos (Subcapitolul 5.2) în cadrul căruia s-au prezentat şi analizat calitativ şi cantitativ a sursele de apă minerală de la Băile Perşani, de la Grid şi Veneţia de Jos (în aceste două cazuri numai analiza calitativă) şi, de asemenea, au fost menţionate localităţile Şinca şi Părău cu izvoare secate); 3. sectorul Zizin - Tărlungeni - Săcele - Predeal (Subcapitolul 5.3.), în cadrul căruia au fost prezentate şi analizate calitativ şi cantitativ sursele cu ape minerale de la Zizin, Tărlungeni, Săcele, surse active şi doar au fost prezentate sursele de la Predeal, aici izvoarele fiind secate); 4. sectorul Codlea - Măieruş (Subcapitolul 5.4.) în cadrul acestui sector fiind prezentate şi analizate calitativ sursele de apă hipotermală de la Codlea şi calitativ şi cantitativ izvorul cu apă hipotermală de la Măieruş. În Subcapitolul 5.6 au fost prezentate locaţii cu surse de ape minerale ce apar în mod izolat, cum ar fi Băile Rodbav şi localitatea Acriş, unde, de asemenea, există surse de ape minerale şi care au fost prezentate şi analizate calitativ şi cantitativ. La acest sector a fost adăugată şi localitatea Bran, unde izvorul menţionat în sursele vechi ca având apă sulfuroasă este, în prezent, intermitent şi, prin urmare, s-a realizat o descriere succcintă a acestei surse. Pentru aprecierea potenţialului terapeutic al judeţului, pe lângă particularităţile fizico - chimice ale apelor minerale, au fost analizaţi şi anumiţi parametri climatici cum ar fi durata strălucirii Soarelui, temperatura aerului, regimul precipitaţiilor, gradul de acoperire cu nori, umiditatea aerului etc., aspecte ce pot oferi informaţii cu privire la bioclimatele localităţilor cu surse de ape minerale. De asemenea, au fost prelevate probe de nămol terapeutic de la Băile Perşani, Băile Rodbav, Băile Homorod şi Grid şi transportate ulterior pentru a fi analizate la Institutul de Cercetare Ştiinţifică şi Tehnologică Multidisciplinară (I.C.S.T.M.) din Târgovişte. În Subcapitolul 5.7. intitulat Sinteza asupra caracteristicilor fizico - chimice (calitative) şi cantitative ale surselor cu apă minerală din judeţul Braşov s-a realizat o clasificare generală a surselor de ape minerale din judeţul Braşov identificate în perioada de studiu şi anume: 1. ape minerale clorosodice; 2. ape minerale carbogazoase şi 3. ape hipotermale. Apele clorosodice sunt prezente în zona sau în apropierea masivelor de sare (marginea de est a Depresiunii Transilvaniei caracterizată prin prezenţa cutelor diapire), unele dintre aceste surse fiind foarte concentrate (la Mercheaşa Rupea şi Racoş (salinitatea de peste 70 g/l) (Fig. 5.128). De asemenea, la contactul Depresiunii Transilvaniei cu vestul Carpaţilor Orientali, caracterizat şi prin manifestarea fenomenelor postvulcanice, sursele de ape minerale prezintă particularităţi fizico - chimice complexe şi un grad de mineralizare mai mare (Fig. 5.129). Apele clorosodice de la Băile Rodbav sunt determinate de sarea din domurile gazeifere (descoperirea apelor minerale de aici fiind legată de cercetările privind zăcămintele de gaz metan). De asemenea, prezenţa orizontului de sare din sudul Depresiunii Transilvaniei a fost confirmată prin forajele executate în această zonă sau prin existenţa unor izvoare minerale cu o valoare a salinităţii de peste 15 g/l, cum sunt cele de la Băile Perşani.
Fig. 5.128. Localităţi cu surse de ape minerale din judeţul Braşov: variaţia parametrilor fizico - chimici (Sursa datelor: măsurători efectuate de Mereţ, 2012 -2016)
Apele carbogazoase sunt situate în partea sudică a eruptivului neogen, respectiv în unitatea flişului intern, pe aliniamentul Zizin - Tărlungeni - Săcele, unele izvoare minerale din acest sector fiind denumite de Atanasiu (1939), "borvizuri sărate", deoarece concentraţia în clorura de sodiu (NaCl) este mai mare (Fig. 5.129). Caracteristic acestor ape minerale este şi prezenţa sulfului, localnicii numindu-le "pucioase", cum sunt izvoarele din zona Săcele. Apele hipotermale sunt localizate pe aliniamentul Măieruş - Codlea, având o temperatură constantă (Măieruş: 23,4ºC, iar la Codlea: 18,4ºC) şi mai mare decât temperatura medie a lunii celei mai calde din an (iulie). Aceasta este principala caracteristică a izvoarelor minerale din cele două localităţi, alţi parametrii fizico - chimici prezentând valori mici (ape oligominerale). Deşi au fost delimitate patru sectoare în care sursele cu ape minerale prezintă unele asemănări, fiecare localitate a fost descrisă din punct de vedere al particularităţilor cadrului natural, al amenajărilor/dotărilor de care dispun izvoarele şi, de asemenea, acestea au fost analizat din punct de calitativ, iar anumite surse (unde a fost posibil) şi din punct de vedere cantitativ.
Fig. 5. 129. Localităţi cu surse de ape minerale din judeţul Braşov: variaţia conţinutului ionic şi a gazelor dizolvate în apă (Sursa datelor: măsurători efectuate de Mereţ, 2012 - 2016)
Ca urmare, s-a constat că dintre cele 13 localităţi cu surse de ape minerale unde s-au efectuat măsurători cu multiparametrul Hanna 9828 în perioada 2012 - 2016, în patru localităţi, grad de mineralizare al apei este foarte ridicat (Mercheaşa, Racoş, Rupea şi Grid), urmate de alte patru surse cu un grad de mineralizare medie (cele de la Tărlungeni, Zizin, Băile Perşani şi Băile Rodbav), iar în celelalte localităţi mineralizarea este mai scăzută (Veneţia de Jos, Săcele, Măieruş, Codlea etc).
5.7.1. Parametri fizici
Temperatura. Sursele de ape minerale din judeţul Braşov se încadrează în categoria izvoarelor reci. Izvoarele minerale cu o temperatură mai mare decât cea obişnuită la sursă (10 - 12ºC) sunt la Măieruş (23,4ºC, media pentru perioada de studiu) şi la Codlea (18,4ºC), fiind astfel considerate ape hipotermale. În cazul izvorului hipotermal (foraj) de la Măieruş, apa vine de la adâncimi mari şi, prin urmare, temperatura este constantă (23,4ºC). Este posibil ca situaţia să fie asemănătoare şi în cazul izvoarelor de la Codlea (izvoare naturale), care au, de asemenea, temperatura constantă (18,4ºC). Temperatura ridicată a apei izvoarelor din cele două localităţi poate fi determinată şi de alţi factori şi anume: existenţa minereurile de uraniu în arealul Măieruş - Codlea; activitatea vulcanică din zonă. Pentru cele mai multe dintre sursele cu apă minerală studiate, temperatura apei variază în funcţie de anotimp/lună, indicând faptul că pânza subterană nu se află la adâncimi mari. În ceea ce priveşte izvoarele minerale din zona Săcele, temperatura medie a apei este mai scăzută deoarece, fie apa vine de la o adâncime mai mare şi prezintă o curgere liberă (izvorul din zona Gârcin), fie influenţa razelor solare se resimte mai puţin, cum este cazul izvorului de pe Valea Morii, locul de emergenţă fiind într-o zonă umbrită (Fig. 5.130).
Fig. 5.130. Localităţi cu surse de ape minerale din judeţul Braşov: variaţia temperaturii apei (valori medii) în perioada 2012 - 2016 (Sursa datelor: măsurători efectuate de Mereţ, 2012 - 2016)
În lucrarea "Apele minerale şi nămolurile terapeutice din R.P.Română (1965), se menţionează că faptul că, la Băile Homorod, în punctul numit Crater ("mini - vulcani" noroioşi), temperatura apei minerale este de 38ºC., însă măsurătorile efectuate în perioada de studiu nu au indicat această valoare. Culoarea. Majoritatea surselor cu ape minerale studiate prezintă ape incolore, transparente. La Mercheaşa, Rupea şi Racoş, apa are o nuanţă albicioasă determinată de cantitate mare de clorură de sodiu (NaCl). La Băile Perşani şi Grid, apa are o nuanţă gălbuie spre brună (cauzată de prezenţa fierului şi a substanţelor humice), iar la Zizin (Izvorul Nyáros, Izvorul Surduc) şi Tărlungeni (Izvorul de pe Dealul Varniţa), apa este gălbuie - albicioasă ca urmare a fierului conţinut. Transparenţă/turbiditate. Apele minerale de pe teritoriul judeţului Braşov sunt limpezi, fără suspensii, excepţie făcând apele clorosodice de la Mercheaşa, Racoş ş.a., cele feruginoase de la Zizin, Tărlungeni sau cele de la Băile Perşani (conţin clorura de natriu, fier, iod sau brom), unde apa, fie are o nuanţă albicioasă, fie gălbuie spre maronie. Conductivitatea. Izvoarele cu apă minerală de la Mercheaşa, Racoş, Rupea, Băile Perşani, Băile Hmorod, Tărlungeni ş.a., prezintă valori mari ale conductivităţii (ex. Mercheaşa - peste 240 mS/cm). Apele minerale de la Băile Rodbav (izvoarele F3, F5 sau F6), de la Veneţia de Jos (izvoarele 3,5,6), Zizin (Izvorul Nyáros, Fântâna de pe Str. Horea nr. 32 A) ş.a., prezintă valoari mai mici ale conductivităţii apei (sub 3 mS/cm). Radioactivitatea. În volumul "Apele minerale şi nămolurile terapeutice din R.P.Română" (1965) apar valori ale radioactivităţii apei pentru sursele cu apă minerală de la Zizin, Tărlungeni, Băile Homorod şi Rupea, care indicau faptul că apele sunt foarte slab radioactive. La Rupea (Bazinul Băilor) măsurătorile au indicat o valoare a radioactivităţii de 3,4 U.M./l), la Băile Homorod (Bazinul din câmp) de 2,22 U.M./l, la Tărlungeni (Fântâna Sărată) de 1,43 U.M./l (I.B.F., 1965). iar la Zizin (Izvorul Pîlpîitor) de 0,92 U.M./l. Probele de apă analizate în cadrul D.S.P. din Sibiu, în perioada de studiu, pentru izvorul de la Măieruş, Fântâna Sărată de la Tărlungeni şi Izvorul Nyáros de Zizin au indicat, de asemenea, o radioactivitate slabă a apelor minerale.
5.7.2. Parametri chimici
Concentraţia ionilor de hidrogen (aciditatea). Apele minerale din judeţul Braşov pentru care a fost măsurat acest parametru, au indicat o valoare medie a pH-ului cuprinsă între 6,5 şi 7,5 upH (caracter neutru spre bazic). Uşor acide sunt apele minerale din zona Zizin - Tărlungeni, unde valoarea pH-ului este de 6,5 - 6,7 upH, iar la Băile Rodbav, sursele cu ape minerale prezintă un pH de peste 8 upH (ape alcaline) (Fig. 5.128). Reziduu sec (mg/l). Valoarea maximă a reziduului sec a fost înregistrată pentru proba de apă din fântâna de la Racoş (315599 mg/l), iar valoarea cea mai mică pentru proba de apă de la Măieruş (345 mg/l) (S.N.A.M., Bucureşti). Conform clasificării prezentate de Feru (2012), ape cu o mineralizaţie foarte scăzută (Rs < 50 mg/l) nu au fost înregistrate în urma măsurătorilor/analizelor efectuate pentru sursele de ape minerale din judeţ; ape cu o mineralizaţie scăzută (50 < Rs < 500) sunt la Săcele (Gârcin) şi Măieruş; în categoria ape cu mineralizaţie medie (500 < Rs < 1500), se încadrează apa Izvorului Nyáros şi prin comparaţie şi apa din fântâna de pe Str. Horea nr. 32 A (Zizin); în categoria ape bogate în săruri (Rs > 1500) intră toate celelalte probe de apă minerală analizate la S.N.A.M. din Bucureşti (Rupea, Băile Homorod, Băile Perşani etc. (Anexele II). Sursele de apă minerală de la Băile Rodbav, cu excepţie forajul F3 (1111 mg/l - mineralizaţie medie), se încadrează în grupa apelor bogate în săruri (Rs > 1500 mg/l) (I.N.R.M.F.B., Bucureşti). Nu au fost analiazat reziduul sec pentru izvoarele de la Veneţia de Jos şi Codlea, dar prin comparaţie cu rezultatele obţinute în urma măsurătorilor efectuate cu multiparametrul Hanna 9828, considerăm că se încadrează în categoria apelor cu mineralizaţie scăzută. Ape concentrate (conform clasificării Ţeposu şi Puşcariu, 1932; Munteanu, 2013) sunt la Tărlungeni (Fântâna Sărată şi Izvorul sulfuros), Băile Perşani, Băile Homorod şi Rupea (izvor - Băi); ape foarte concentrate la Grid, iar ape de mare concentraţie sunt la Rupea (fântână), Racoş (fântână), Mercheaşa (fântână) (pe baza rapoartelor de analiză emise de S.N.A.M., Bucureşti în 2015 şi 2016)..
Fig. 5. 130. Localităţi cu surse de apă minerală din judeţul Braşov: variaţia principalilor parametri fizico - chimici, în perioada 2012 - 2016 (Sursa datelor: măsurători efectuate de Mereţ)
Dintre anioni, clorurile şi bicarbonaţii au înregistrat valori mai mari (ex. la Mercheaşa, Racoş şi Rupea), atât în urma măsurătorilor efectuate în teren cu multiparametrul Hanna 9828 (Fig. 5.129), cât şi în cazul probelor de apă analizate în laboratoare de specialitate (Fig. 5.132). Dintre cationi valorile mari sunt înregistrate de sodiu (ex. la Mercheaşa, Racoş şi Rupea), valori indicate de măsurătorile cu multiparametrul Hanna 9828. În situaţiile prezentate apa este foarte sărată.
5.7.3. Gaze dizolvate
Dioxid de carbon (CO2 liber). Întrucât analiza acestui parametru nu a fost efectuată la faţa locului, aşa cum prevede metodologia de lucru, au aparut diferenţe cu privire la valorile dioxidului de carbon deţinut de apele minerale. De asemenea, faptul că pentru aceeaşi sursă cu apă minerală, s-au obţinut valori diferite, poate avea mai multe explicaţii şi anume: emanaţiile de CO2 se produc la anumite intervale de timp şi cu intensitate diferită; metodele de analiză utilizate au fost diferite; momentele de prelevare au fost diferite. Valoarea cea mai mare a concentraţiei dioxidului de carbon (CO2) a fost măsurată la Zizin, la Izvorul Nyáros, cu 1716 mg/l (S.G.A., Braşov), iar valoarea cea mai mică la Băile Rodbav, unde la izvoarele/forajele F3, F5 şi F6, concentraţia dioxidului de carbon a fost sub 0 mg/l (S.G.A., Braşov) (Fig. 5.133).
Fig. 5.133. Localităţi cu surse de ape minerale din judeţul Braşov: variaţia dioxidului de carbon (Sursa datelor: probe colectate de Mereţ şi analizate la S.N.A.M S.A., Bucureşti şi S.G.A., Braşov)
Probele de apă minerală analizate în laboratorul S.G.A. din Braşov au indicat, în general, valori apropiate ale dioxidului de carbon (CO2 liber) cu valorile rezultate în urma analizelor efectuate la S.N.A.M.S.A. din Bucureşti (Fig. 5.134). Diferenţele pot fi determinate de intensitatea degajărilor de CO2 sau de metodele de analiză folosite în cele două laboratoare. Conform clasificării Feru (2012) ape palte sau necarbogazoase (cu valori mici ale dioxidului de carbon - sub 250 mg/l) se găsesc la Băile Rodbav, Rupea, Codlea, Săcele, Băile Homorod, Grid, Mercheaşa, Veneţia de Jos, iar valori de peste 250 mg/l (ape acidulate) la Rupea (fântână), Băile Perşani. În categoria apelor minerale efervescente (peste 800 mg/l) intră apele minerale de le Zizin şi Tărlungeni.
Hidrogenul sulfurat (H2S). Ape sulfuroase/sulfatate cu o concentraţie mai mare a hidrogenului sulfurat sunt la Băile Homorod (6,7 mg/l), Săcele (1,52 mg/l), iar la Rupea şi Tărlungeni, concentraţia acestui gaz este sub 1 mg/l.
Pentru acest parametru, nu s-a realizat o fizare a H2S la faţa locului conform metodologiei, fapt ce ne determină să afimăm că valoarea acestui parametru chimic este mai mare. Parametrii fizico - chimici măsuraţi cu multiparametrul Hanna 9828 în perioada 2012 - 2016 (TDS-ul, conductivitatea ş.a.) au indicat valori, în general, constante, variaţii prezentând doar temperatura apei în funcţie de lună/oră şi adâncimea la care s-au efectuat măsurătorile.
5.7.5. Caracteristici cantitative (debitul)
Pentru sursele cu ape minerale la care s-au efectuat măsurători de debit, s-a constat că acesta variază între 0,001 l/s (la Tărlungeni - Izvorul sulfuros) şi 1,66 l/s (Măieruş) (Fig. 5.135). Cauza debitelor mici o reprezintă alcătuirea geologică (ex. zona flişului cretacic), dar şi cantitatea de precipitaţii căzută (în medie, este de 500 - 600 mm/an). Excepţie fac izvoarele captate (forajele), în cazul lor, debitele fiind mai mari (ex. la Măieruş, Băile Rodbav şi Băile Perşani). Variaţia debitelor unor izvoare, în funcţie de cantitatea de precipitaţii căzută, indică faptul că pânza subterană se află la mică adâncime (ex. la Zizin - Izvorul Nyároş, Mercheaşa sau Rupea).
Fig. 5.135. Localităţi cu surse de apă minerală din judeţul Braşov: Variaţia debitelor (medii) în perioada 2012 - 2016 (Sursa datelor: măsurători efectuate de Mereţ)
În cazul fântânilor cu ape minerale, măsurarea debitului a fost dificilă şi, în consecinţă, greu de apreciat, iar în cazul forajelor ce prezintă debite mici (ex. la Tărlungeni, Homorod ş.a), s-a considerat că acestă situaţie poate fi determinată de colmatarea lor prin depunerea sărurilor minerale din apă. La Băile Rodbav, pentru o valorificare cât mai bună a sursei de ape minerale, forajele au fost dotate cu pompe submersibile crescând astfel debitul izvoarelor. Unele surse cu ape minerale din judeţul Braşov cu debit mic, în timp au secat (ex. la Predeal, Şinca Nouă etc), iar izvorul sulfuros de la Bran este posibil să fie colmatat de aluviunile râului Turcu.
Capitolul 6
Valorificarea apelor minerale şi a nămolurilor terapeutice
Apele minerale au fost şi sunt valorificate în diferite domenii de activitate, ponderea având-o însă domeniul balnear, domeniu în care au fost utilizate din cele mai vechi timpuri. Începând cu sfîrşitul sec. al XVIII-lea şi începutul sec. al XIX-lea se dezvoltă tot mai mult industria de îmbuteliere a apelor minerale, iar din sec. al XX-lea, apele minerale încep să fie utilizate şi în alte domenii cum ar fi industria de produse cosmetice. Nămolurile terapeutice au reprezentate o resursă complementară, acolo unde există, la tratamentul cu ape minerale.
6.1. Valorificarea balneară a apelor minerale şi a nămolurilor (peloide)
6.1.1. Scurt istoric al valorificarii balneare în judeţul Braşov
Valorificarea balneară a apelor minerale din zona Ardealului (Transilvania) a început încă din perioada în care teritoriul era sub stăpânirea austro - ungară (Orban, 1868 - 1973). În ceea ce priveşte judeţul Braşov, primele informaţii cu referire la sursele cu ape minerale de la Zizin, apar în lucrarea lui Lukas Wagner (1773), acesta specificând că erau folosite, atât terapeutic, cât şi pentru îmbuteliere (Orbán, 1868 - 1873). În sec. al XIX-lea şi prima parte a sec. al XX-lea cunoaşterea particularităţilor fizico - chimice ale apelor minerale, a constituit preocuparea de bază, studiile respective contribuind la valorificarea superioară a potenţialului terapeutic existent. Balázs Orbán (1868 - 1873) vorbeşte despre Băile Zizin, Vilmos Hankó (1891-1912) descrie Băile Cohalm/Rupeni, iar Ţeposu şi Câmpeanu (1921), Pascu (1927) ş.a. descriu Băile Zizin, Băile Cohalm (Rupeni/Rupea), Băile Homorod (Băile Honterus), Băile Sărata (Veneţia de Jos), Băile Perşani (Băile Slătioara) sau Băile Rodbav. Perioada interbelică a reprezentat "perioada de vârf " în valorificarea apelor minerale în judeţul Braşov. În acea perioadă, la Zizin, Homorod, Rupea sau la Rodbav, au existat stabilimente balneare, unde veneau la tratament oameni din zonele înconjurătoare, dar şi din zone mai îndepărtate (Bucureşti, Constanţa sau din afara ţării). Spre exemplu, în perioada anilor 1926 - 1928, la Băile Perşani şi Băile Homorod se faceau băi calde şi băi reci, la Rupea numai băi calde, iar la Zizin, numai băi reci (Pricăjan, 1985). Sunt însă documente de arhivă în care se menţionează faptul că la Zizin se făceau şi băi reci (Izvorul Regina Maria/Izvorul Lobogó) pe lângă băi calde (Izvorul Ferdinand şi Izvorul Lajos). Cel de-al Doilea Răboi Mondial a dus la încetare activităţii unor stabilimente balneare cum ar fi cel de la Băile Zizin sau de la Băile Homorod. La Zizin, începând cu sfîrşitul anului 1939, s-a desfăşurat doar activitatea de îmbuteliere a apelor minerale (Izvorul Ferdinand). La Băile Homorod, stabilimentul balnear a fost refăcut după război şi, se pare, a funcţionat până prin anul 1975 (conform declaraţiilor localnicilor). Băile Perşani şi Băile Rodbav au fost singurele locaţii cu ape minerale şi alţi factori terapeutici (nămoluri terapeutice), din judeţul Braşov, care şi-au continuat activitatea după procesul de naţionalizare (1948). La Băile Perşani activitatea balneară s-a desfăşurat până în anul 1989, iar la Băile Rodbav pănă în anul 1984 (după afirmaţiile directorului "Complexului Rodbav"). Prin urmare, locaţiile apar în de specialitate ca staţiuni balneoclimaterice de interes local (sezoniere - Băile Perşani sau permanente - Băile Rodbav) şi după cel de-al Doilea Război Mondial. În perioada posdecembristă s-au făcut şi se fac, în continuare, eforturi pentru repunerea în circuitul turistic balnear a celor două locaţii: Băile Rodbav şi Băile Perşani. Tratamentul cu nămoluri terapeutice a venit în completarea "procedurilor" efectuate prin utilizarea apelor minerale, la Băile Perşani, Băile Homorod şi Băile Rodbav.
6.1.2. Locaţii cu foste stabilimente balneare: istoric şi starea lor actuală
În acest subcapitol sunt analizate fostele staţiuni de importanţă locală.
● 6.1.2.1. Băile Zizin
● 6.1.2.2. Băile Perşani (Băile Slătioara)
● 6.1.2.3. Băile Rodbav
●Băile Homorod ("Honterus")
● 6.1.2.5. Băile Veneţia de Jos (Băile Sărata)
● 6.1.2.6. Băile Cohalm (Rupea)
● 6.1.2.7. Strandul de la Codlea (Băile "Carmen Syilva")
6.1.3. Valorificarea balneară actuală a apelor minerale şi a nămolului
terapeutic în judeţul Braşov
Potenţialul balnear al judeţului Braşov este valorificat, în prezent, în câteva locaţii. Mai bine amenajată şi cu un flux de turişti mai mare este Băile Perşani. Un punct de atracţie turistică destul de căutat, tot pe perioada verii, este şi Ştrandul Codlea. Situaţii de valorificare a factorilor terapeutici locali (deşi izolate) s-au observat pe perioada studiului nostru şi la Grid. În ceea ce priveşte Băile Rodbav, acestea au intrat într-un proces amplu de modernizare, dar de ceva timp lucrările stagnează. În celelalte locaţii, doar unii localnici mai folosesc apa izvoarelor minerale, cum ar fi la Zizin (Izvorul Nyáros şi Izvorul Lobogó), la Tărlungeni (Fântâna Sărată), în timp ce despre alte locaţii, aproape ca nu se mai ştie de existenţa unor izvoare minerale în apropierea localităţii lor (ex. la Veneţia de Jos). La Rupea şi Racoş apa sărată (clorosodică concentrată - "muriatică") este în continuare folosită în gospodărie pentru prepararea cărnii de porc sau pentru obţinerea sării prin fierbere sau de ciobani, în prepararea diferitelor sortimente de bânză.
6.1.3.1. Valorificarea potenţialului terapeutic la Băile Perşani şi Grid
Valorificarea terapeutică a apelor minerale de la Băile Perşani se face mai mult rudimentar nu pe baze ştiinţifice, în cadrul unui stabiliment balnear avizat. Principalele afecţiuni ce pot fi tratate sau ameliorate cu ajutorul apelor minerale şi a nămolului sapropelic de aici sunt cele reumatismale. Persoanele ce vin la Băile Perşani, în fiecare an şi fac "băi de nămol" (Fig. 6.33.b), spun că efectul este evident. La Grid, localnicii şi nu numai vin pentru că, spre deosebire de Băile Perşani, aici totul este "gratis". Îşi sapă "vane" direct în nămol, pe timpul zilei se adună apă sărată în ele, se încălzeşte şi apoi o utilizează pentru băi. De asemenea, la Grid fac şi băi de nămol.
6.1.3.2 Valorificarea potenţialului terapeutic al apelor hipotermale de la Codlea
Complexul turistic Codlea sau Ştrandul Codlea, aşa cum este numit de localnici, constituie un obiectiv turistic important pentru codleni şi pentru populaţia Braşovului pe timpul verii, constituind o zonă de odihnă şi relaxare, apa neavând proprietăţi terapeutice importante. Însă, de multe ori braşovenii preferă să străbată o distanţă mai mare, mergând până aproape de Făgăraş, la Complexul Laguna Albastră, întrucât, serviciile oferite acolo sunt superioare faţă de ceea ce poate să ofere ştrandul de la Codlea.
6.1.3.3. Valorificarea potenţialului balnear de la Băile Rodbav
În prezent, la Băile Rodbav nu se desfăşoară o activitate cu specific balnear, întrucât lucrările de modernizare a locaţiei au fost sistate din lipsă de fonduri.
6.2. Valorificarea industrială a apelor minerale din judeţul Braşov
Apele minerale din judeţul Braşov sunt valorificate industrial doar prin îmbuteliere la Zizin şi Acriş (Vama Buzăului), sub formă de apă plată naturală, apă carbogazoasă şi apă carbogazificată (îmbogăţită în CO2). În anii 2014 - 2015 s-au întreprins demersuri pentru înfiinţarea unei staţii de îmbuteliere la Crizbav, lângă Braşov.
6.2.1. Staţia de îmbuteliere Zizin
La Zizin, activitatea de îmbuteliere a apei minerale, prin utilizarea unei tehnologii specifice, a început în anul 1936, sursa de îmbuteliere fiind Izvorul Ferdinand. În anul 1991 s-a înfiinţat compania Apemin ZIZIN S.A., iar în anul 1997, compania se privatizează. Marca (brandul) ZIZIN a devenit o marcă foarte căutată pe piaţa românească, cifra de afaceri crescând de la an la an (http://zizin.ro/despre-noi/).
6.2.2. Staţia de îmbuteliere de la Acriş (Vama Buzăului)
În satul Acriş, în apropiere de Rezervaţia de zimbri, este staţia de îmbuteliere a apei minerale SC. Aguapur S.R.L. Activitatea de îmbuteliere a început în anul 2008, marca distribuită fiind în cinci variante: de 0,5 l, 2 l, 6 l, 10 l şi 19 l (Fig. 6.37.c).
6.3. Valorificarea nămolurilor terapeutice ("peloide")
Tipuri de nămol: nămolul sapropelic, nămolul mineral şi nămolul de turbă"Munteanu (2011) ş.a. Pe teritoriul judeţului Braşov, nămol sapropelic se găseşte la Băile Perşani şi luând în considerare caracteristicile arealului de la Grid, credem că şi la Grid, nămolul este de tip sapropelic. Nămoluri minerale sunt la Băile Rodbav, Băile Homorod şi la Veneţia de Jos. Toate tipurile de nămol existente, în locaţiile din judeţul Braşov, erau folosite pentru afecţiuni ale aparatului locomotor. În perioada de studiu, au fost prelevate probe de nămol de la Băile Rodbav, Băile Homorod şi de la Rupea (locaţie unde credem că se poate forma nămol mineral), de la Băile Perşani şi de la Grid (6 - 9 octombrie 2016) şi au fost transportate pentru a fi analizate la Institutul de Cercetare Ştiinţifică şi Tehnologie Multidisciplinară (I.C.S.T.M.) din Târgovişte.
6.4. Perspective de valorificare a apelor minerale şi a nămolurilor terapeutice în judeţul Braşov
Singura locaţie unde s-a realizat un plan de dezvoltare a locaţiei şi se încearcă punerea lui în practică este reprezentată de Băile Rodbav, deşi, momentan, activitatea de modernizare stagnează din motive financiare.
6.4.1. Zona Băile Rodbav
Aşezarea geografică a Băilor Rodbav constitue un factor deosebit de important în dezvoltarea viitoare a acestei staţiuni la care se adaugă aspectele reliefului, caracteristicile climatice, particularităţile vegetaţiei etc. se adaugă şi resursele minerale cu o valoarea terapeutică importantă, demonstrată de rezultatele analizelor fizico - chimice efectuate de laboratoarele de specialitate şi, de măsurătorile efectuate în perioada de studiu, cu privire la evoluția/regimul anumitor parametri fizico - chimici.
6.4.2. Zona Băile Perşani - Grid
În prezent, activitatea turistică de bază a Complexului Băile Perşani, este cea de relaxare şi de agrement doar pe timpul verii şi, oarecum "tangenţială", cea de valorificare a factorilor terapeutici. În restul anului, nu reprezintă decât un loc unde, în trecere fiind, poţi servi mâncăruri bine preparate. Din acest punct de vedere, principalul avantaj al obiectivului turistic, îl reprezintă situarea pe drumul naţional DN 1 (E 68), o zonă cu "vad". În timp, Complexul turistic a suferit modificări importante, dar doar din perspectiva practicării turismului de agrement şi relaxare. Potenţialul de la Perşani ar putea fi completat cu poteţialul terapeutic de la Grid.
6.4.3. Zona Rupea - Homorod (Băile Homorod)
În cadrul proiectului de reamenajare/refacere a Cetăţii Rupea, în anul 2008, Primăra Rupea îşi propunea şi refacerea stabilimentului balnear la ieşire din oraş spre Sighişoara. O altă locaţie ar putea fi între Rupea şi Homorod. Ca şi în cazul Băile Perşani - Grid, un complex care să valorifice atât potenţialul terapeutic de la Rupea, cât şi cel de la Homorod, ar fi mult mai eficient.
6.4.4. Zona Zizin - Tărlungeni
Localităţile Zizin - Tărlungeni au marele avantaj prin situarea lor în apropierea de municipiul Braşov, important nod de comunicaţii şi oraş turistic. Un alt avantaj îl reprezintă faptul că, administrativ, satul Zizin aparţine de comuna Tărlungeni şi, ca urmare, cele două localităţi pot realiza proiecte comune de dezvoltare regională.
Capitolul 7
Tipuri de turism ce pot fi practicate în localităţile cu surse de ape minerale
Valorificarea superioară a potenţialului natural şi antropic de care dispune judeţul Braşov, se poate realiza prin practicarea unor forme şi tipuri de turism cât mai variate desfăşurate în anumite perioade din an sau permanent, turismul reprezentând domeniul economic cu tradiţie şi cu perspective deosebite de dezvoltare. În ceea ce priveşte strict localităţile cu surse de surse de ape minerale din judeţul Braşov, aşezarea geografică a acestora, caracteristicile cadrului natural, existenţa unor importante obiective turistice în zonele respective (rezervaţii naturale, cetăţi medievale, biserici evanghelice fortificate etc.), indică faptul că alături de turismul balnear (inclusiv turismul de tip spa sau wellness) s-ar putea practica şi alte forme de turism cum ar fi: turismul cultural, turismul rural şi agroturismul, turismul ştiinţific şi ecoturismul, turismul ecleziastic (religios), turismul sportiv, turismul de afaceri sau turismul de cumpărături (shopping tourism), care pot fi de sejur scurt sau mediu şi lung (Ielenicz şi Comănescu, 2009).
7.1. Turismul balnear (inclusiv turismul de tip spa sau wellness)
Din prezentarea factorilor terapeutici specifici localităţilor cu surse de ape minerale din judeţul Braşov (Capitolul 5), s-a constatat că cele mai favorabile locaţii pentru practicarea turismului balnear sunt Băile Perşani şi Băile Rodbav. Trebuie reţinut însă şi poteţialul terapeutic al celorlalte localităţi studiate, chiar dacă dotările specifice turismului balner lipsesc, iar dotările edilitar - tehnice se află la un nivel foarte scăzut. În aceste condiţii, trebuie acordată o atenţie deosebită, mai ales fostelor staţiuni balneare din judeţ, dar şi altor locaţii cum ar fi Tărlungeni, Grid ş.a., ce deţin factori terapeutici importanţi. Învestiţiile, programele de dezvoltare turistică, trebuie, cu precădere, să vizeze acest domeniu. Prin urmare, valorificarea apelor minerale prin aplicarea unui tratament balnear, poate fi completată cu nevoia de odihnă, recreere şi refacere a organismului uman în centre de tip spa sau de tip wellness, care sunt tot mai căutate de populaţie, indiferent de vârstă.
7.2. Turismul cultural
Turismul cultural, din punctul nostru de vedere, ar putea cunoaşte dezvoltarea cea mai mare, întrucât numărul şi importanţa deosebită a obiectivelor istorice, arhitectonice şi de artă populară, existente în locaţiile studiate sau la distanţe nu foarte mari, permit aceast fapt. Dacă la nivel de judeţ sunt 985 de obiective de patrimoniu (656 cu valoare regional - locală şi 327 cu valoare naţională, iar două pe lista U.N.E.S.C.O.), 696 sunt situate în zona Braşov, 145, în zona Rupea şi 144 în zona "Ţara Făgăraşului" (Direcţia Judeţeană de Statistică -"Turismul braşovean - 2007 - 2010"). În zona Rupea, într-un număr mai mare, sunt bisericile fortificate şi cetăţile medievale, în zona Făgăraş reprezentative sunt bisericile ortodoxe, iar în zona Braşov, obiectivele istorice şi culturale sunt diversificate, reprezentate de cetăţi ţărăneşti, biserici, mănăstiri, case memoriale, situri arheologice etc.
7. 3. Turismul rural şi agroturismul
Izvoarele cu ape minerale sunt situate în apropierea sau în intravilanul unor aşezări rurale poziţionate într-un cadru natural deosebit şi nepoluat, cu posiblităţi de recreere, odihnă şi petrecere a timpului liber într-un mod cât mai plăcut, cum ar fi localităţile Tărlungeni şi Zizin sau Băile Rodbav. Apariţia unor "case particulare", a unor pensiuni sau hoteluri (Complexul Turistic Grand Hotel "Perla Ciucaşului" la Tărlungeni, Pensiunea Spanelis şi Pensiunea Zizin la Zizin, Casa Moga la Şinca Veche etc.), ce oferă un confort ridicat şi care respectă autenticitatea zonei, a determinat creşterea capacităţii de cazare în mediul rural şi, prin urmare, a numărului de turişti ce aleg această formă de turism pentru petrecerea concediului sau a sărbătorilor anuale.
7. 4. Turismul ştiinţific şi ecoturismul
Existenţa în zona localităţilor cu surse de ape minerale, de pe teritoriul judeţului Braşov, a unor rezervaţii naturale şi monumente ale naturii aflate în atenţia specialiştilor (geologi, paleontologi, botanişti etc.) constituie un alt aspect ce trebuie valorificat. Astfel de puncte de interes sunt la Purcăreni (lângă Zizin), Ormeniş şi Carhaga (în apropiere de Racoş), unde sunt rezervaţii paleontologice, la Rupea ("Stânca bazaltică"), la Racoş ("Coloanele de bazalt") şi la Băile Homorod ("Vulcanii noroioşi"), unde sunt rezervaţii geologice foarte importante şi care pot atrage cercetătorii, oamenii de ştiinţă, dar şi un număr mare de turişti obişnuiţi. Introducerea în circuitul ştiinţific a acestor obiective, trebuie să plece de la importanţa şi frumuseţea lor, însă este ştiut faptul că, prin creşterea numărului de turişti într-o anumită zonă, apar o serie de aspecte negative (ruperea exemplarelor floristice, deşeuri aruncate etc.).
Fig.7.12. Rezervaţii naturale din judeţul Braşov (Sursa datelor: http://site.judbrasov.ro/upload/files/8_Turism+SWOT.pdf)
Prin urmare, este foarte important să fie cunoscute parcurile naţionale şi naturale, rezervaţiile naturale, monumente ale naturii din judeţul Braşov, dar în acelaşi timp, pentru ca prezenţa omului să nu afecteze mediul, se impune realizarea unor programe de educaţie ecologică, infiinţarea unor puncte de informare turistică, angajarea de "rangeri" ("poliţişti ai mediului"), care să supravegheze activitatea turistică în arealele menţionate.
7. 5 . Turismul ecleziastic (religios)
În judeţul Braşov sunt numeroase biserici ortodoxe sau de altă confesiune, unde se organizează pelerinaje cu ocazia sărbătorilor importante din an sau individual, cu familia, populaţia participă la slujbă. În acest sens, amintim "Mănăstirea Brâncoveanu" de la Sâmbăta de Sus de lângă Făgăraş (Fig.7.14.a) şi Mănăstirea rupestră de la Şinca Veche (Fig. 7.14b, c), de lâgă Băile Perşani. În apropiere de grota de la Şinca Veche s-a construit, după anul 2004, o mică mănăstire cunoscută sub denumirea de Schitul "Sfântul Nectarie" (Fig.7.14. d) etc.
Fig. 7.14. Lăcaşuri de cult din zona Perşani - Făgăraş: a - Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus; b, c - Mănăstirea rupestră de la Şinca Veche ("Templul Ursitelor"); d - Schitul "Sf. Nectarie" de la Şinca Veche (Autor: Mereţ, 2016)
7.6. Turismul sportiv
În general, turismul sportiv este privit ca formă de petrecere a sfâşitului de săptămână pentru menţinerea unei condiţii fizice cât mai bune, dar şi de cunoaştere a unor locuri noi. Însă, interesul pentru această formă de turism poate să crească, dacă se fac amenajări speciale transformându-se într-o activitate continuă şi nu doar de "weekend". Cicloturismul şi mountain-bike-ul pot fi practicate în condiţii optime la Zizin (pe valea Zizinului spre Ciucaş), la Rodbav, Veneţia de Jos şi nu în ultimul rând la Codlea, locuri unde relieful prezintă pante şi mai domoale, dar şi mai abrupte.
7.7. Turismul de afaceri, congrese şi reuniuni
Trecerea la economia de piaţă, după anul 1989, a impulsionat dezvoltarea turismului de afaceri, congrese şi reuniuni şi în România. Pentru dezvoltarea sectorului economic, deosebit de importante sunt schimburile de experienţă, stabilirea şi efectuarea de întâlniri cu oameni de afaceri, cu reprezentanţi ai multinaţionalelor, realizarea de expoziţii, prezentări de produse etc. Astfel de activităţi ar putea avea loc la Complexul Grand Hotel - "Perla Ciucaşului" din zona Tărlungeni. În viitor ar putea fi mărită şi modernizată sala de conferinţe de la Băile Rodbav (Fig. 7.15.c.), iar, dacă la Băile Perşani s-ar construi un complex balnear modern, acesta ar putea să includă şi o astfel de sală de conferinţe.
7. 8. Turismul social
Pentru populaţia vârstnică sau cea cu venituri modeste, aplicarea unor reduceri la tarifele de cazare şi alte servicii turistice oferite, credem că ar putea revigora şi acest tip de turism, practicat mai ales până în anul 1989. La Băile Perşani, facilităţi, de asemenea natură, se aplică atât la biletele pentru intrare la ştrand, cât şi la spaţiile de cazare, pentru copii şi pentru persoanele în vărstă. Mai mult, în perioada 2012 - 2016, preţul biletelor pentru intrarea la ştrand sau preţurile la cazare, au rămas neschimbate Unele facilităţi au fost observate şi la ştrandul de la Codlea.
7. 9. Turismul de tranzit
Situarea judeţului Braşov în centrul ţării, permite desfăşurarea unui turism de tranzit, fie prin efectuarea unor "mici popasuri" de către cei aflaţi în trecere prin zonă, fie prin situaţiile de rămânere peste noapte a turiştilor în diferite locaţii turistice din judeţ. Din această perspectivă, principalele localităţi cu potenţial balnear, fiind situate pe axele de comunicaţie importante din judeţ, cum sunt drumurile naţionale DN 1/DN 1 A şi DN 13 sau drumuri europene (E 68 şi E 60), se poate vorbi şi de practicarea unui turism de tranzit. De departe, poziţia geografică cea mai avantajoasă o au Băile Perşani (pe DN 1/E 68). O poziţie geografică avantajoasă o au şi localităţile Rupea, Tărlungeni şi Zizin, însă numărul cel mai mare de turişti aflaţi în tranzit se înregistrează la Rupea, în timp ce la celelalte două locaţii, acest tip de turism este inexistent.
7.10. Turismul de aventură şi speoturismul
În zona Munţilor Perşani, unde sunt unele forme de relief carstic (peşteri), chiar dacă nu foarte spectaculoase, în zona defileului de la Racoş etc., se poate practicat acest tip de turism, într-un cadru organizat şi cu un ghid specializat. În acest sens putem aminti Peştera Comăna (lângă Veneţia de Jos), peştera din Vârful Cetăţii (Veneţia de Sus) etc.
Capitolul 8 Evaluarea potenţialului turistic al localităţilor cu surse de ape minerale
Pentru a realiza o evaluare cât mai exactă şi corectă a potenţialului turistic al localităţilor cu surse de ape minerale din judeţul Braşov, trebuie avute în vedere componentele ce alcătuiesc potenţialul turistic, dar şi alte elemente, ce înlesnesc valorificare lui. Astfel, în evaluarea potenţialului turistic al localităţilor cu izvoare minerale, s-a plecat de la metodologia elaborată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (nr. 549 din 25 aprilie 2016) în colaborare cu Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri (nr. 518 din 14 iunie 2016) şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 444 din 14 iunie 2016, privind evaluarea/reevaluarea potenţialului turistic al unităţilor administrativ - teritoriale de bază (U.A.T.) din România. Fiind vorba de locaţii cu potenţial balnear, am comparat această metodologie cu cea elaborată pentru omologarea staţiunilor balneare din România, pentru a vedea diferenţele, dar s-a constatat că între ele există şi criterii comune, iar pentru evaluarea doar a potenţialului balnear al localităţilor, au fost stabilite şi aplicate o serie de criterii proprii. Pentru calcularea punctajului final, criteriile din fişa de evaluare a unităţilor administrativ - teritoriale de bază (U.A.T) au avut o pondere de 75 %, iar pentru criteriile proprii, s-a considerat cu un procent de 25 %. În final, încadrarea localităţilor cu surse de ape minerale din judeţul Braşov în grupele valorice, s-a făcut după grupele stabilite de Ciangă (1998) în lucrarea "Turismul din Carpaţii Orientali: studiu de geografie umană", în care autorul stabileşte şase grupe valorice cu punctajul aferent şi anume: grupa I (peste 60 p), grupa II (50 - 60 p), grupa III (40 - 50 p); grupa IV (30 - 40 p); grupa V (20 - 30 p) şi grupa VI (sub 20 p).
8.1. Potenţialul turistic natural
Evaluarea localităţilor cu surse de ape minerale, după acest criteriu, a dus la concluzia că majoritatea localităţilor au un punctaj asemănător. Fiind situate în zona de deal/podiş sau la contactul acestei trepte de relief cu treapta montană sau cea depresionară, poziţia geografică influenţează în mod asemănător celelalte elemente ale cadrului natural. Prin urmare, punctajele obţinute, din punct de vedere al potenţialului cadrului natural, sunt apropiate (11 - 17 p). S-au evidenţiat localităţile Homorod (17 p), Perşani (17 p), Racoş (16 p), Rupea (16 p) şi Rodbav (16 p), punctajul total alocat acestui criteriu fiind de 25 puncte. Punctajul mai mare obţinut de aceste locaţii este determinat şi de existenţa unor arii protejate de o însemnătate deosebită în zonă, cum ar fi "Coloanele de bazalt" de la Racoş sau "Vulcanii noroioşi" de la Băile Homorod (Homorod) ş.a. Punctajul cel mai mic, la acest criteriu, l-a obţinut localitatea Jimbor (8 p) (Anexa VIII.2).
8.1.1. Potenţialul cadrului natural
Poziţia geografică a localităţilor cu ape minerale defineşte, în ansamblu, particularităţile generale ale cadrului natural. Relieful cu altituni cuprinse, în medie, între 500 - 700 m (zonă de deal/podiş), vegetaţia reprezentată de păşuni şi păduri de foiase, acestea ocupând o suprafaţă mai mare în zona localităţilor Codlea, Racoş ş.a. (Fig. 2.18), hidrografia reprezentată, în principal, de izvoarele minerale, conferă peisajului o notă particulară. Cu toate acestea, punctajul obţinut de localităţile cu surse de ape minerale din judeţ, pentru acest criteriu, este în general, de 5 puncte din totalul celor 10 puncte alocate. Excepţie fac localităţile Racoş (8 p), Codlea (6,5 p) şi localităţile Rupea, Veneţia de Jos, Perşani (Băile Perşani), Zizin şi Tărlungeni, care au câte 6 puncte. Diferenţa de punctaj este dată de anumite aspecte geomorfologice ce caracterizează locaţiile respective (prezenţa unor defilee, peşteri, vecinătatea unor unităţi de relief impunătoare) şi de interesul pe care îl prezintă peisajul pentru turişti, acesta fiind unul mare.
8.1.2. Factorii terapeutici naturali
Această componentă are în vedere izvoarele cu ape minerale, bioclimatul, nămolul terapeutic, aspecte ce pot diferenţia localităţile între ele, pe baza lor stabilindu-se importanţa terapeutică şi declararea ca staţiuni balneare (de importanţă locală sau naţională), dacă factorii de decizie locali ar fi interesaţi de acest aspect. Punctajul obţinut de cele mai multe dintre localităţile cu ape minerale din judeţ, la acest subcriteriu, a fost de peste 5 puncte din totalul de 10 puncte alocate. Rodbav (Băile Rodbav) şi Perşani (Băile Perşani) au obţinut câte 7,5 puncte, iar pentru Homorod (Băile Homorod) şi Grid, punctajul acordat a fost de 7 puncte. Câte 5 puncte au obţinut localităţile Rupea, Zizin şi Tărlungeni, iar pentru Veneţia de Jos punctajul a fost de 4,5 puncte. Pentru celelalte localităţi punctajul obţinut a fost sub 3 puncte.
8.1.3. Arii naturale protejate
Pe teritoriul judeţului Braşov se găsesc numeroase rezervaţii naturale şi monumente ale naturii care se află în apropierea localităţilor cu izvoare minerale sau arealul cu izvoare minerale, în sine, constituie o rezervaţie de importanţă ştiinţifică deosebită, cum este cazul Băilor Homorod. Astfel, pentru zona Racoş importante sunt rezervaţiile geologice "Coloanele de bazalt" (categorie III, IUCN, având o suprafaţă de 1,1 ha) şi "Complexul geologic Racoşu de Jos" (categorie IV, IUCN, extinsă pe 95 ha) etc. La acest subcriteriu localităţile Racoş, Homorod, Rupea şi Perşani au obţinut punctajul maxim (5 p), iar Grid şi Jimbor nu au obţinut niciun punct.
8.2. Potenţialul turistic antropic
Localităţile care au obţinut un punctaj mare (aproape de cel maxim alocat) sunt Rupea (23 p), Codlea (22 p) şi Racoş (19 p), acestea având în raza lor, obiective turistice foarte vechi şi de importanţă naţională (situri arheologice, cetăţi medievale, biserici forificate, case memoriale etc.), la care se adaugă existenţa unor muzee de importanţă locală. Componentă general - valabilă şi repetabilă o constituie obiceiurile, tradiţiile populare, serbările, şezătorile, alte manifestări specifice, componentă pentru care toate locaţiile au primit câte 8 puncte. Punctajul cel mai mic la acest criteriu a fost obţinut de satul Grid (4 p) pentru care, de menţionat, sunt doar manifestările cultural repetabile, serbările, şezătorile obiceiurile şi tradiţiile locale.
8.2.1. Monumente istorice de interes naţional
La acest subcriteriu/componentă, localităţile cu un punctaj maxim (8 p) au fost Rupea, Racoş şi Codlea.
8.2.2. Muzee, colecţii publice
Dintre localităţile cu ape minerale evaluate, un punctaj mai mare la acest subcriteriu l- au obţinut oraşul Rupea (7 p), aici fiind amenajate Muzeul de Etnografie "Gh. Cernea" şi Muzeul etnografic "V. Borgoman" şi municipiul Codlea (4p), unde în mai 2016 a fost deschis Muzeul Tradiţiilor Codlene, care include şi anumite colecţii de obiecte locale. De evidenţiat este şi Muzeul sătesc de la Zizin "Căsuţa Amintirilor".
8.2.3. Artă şi tradiţie populară
Obiceiurile, tradiţiile populare (serbări populare, şezători etc.) şi meşteşugurile populare, specifice şi practicate în regiunile geografice şi istorice din România, sunt elemente ce definesc entitatea poporului român. Pentru acest subcriteriu toate localităţile au obţinut 4 puncte din totalul de 8 puncte. În fapt, cele 8 puncte, conform metodologiei de evaluare a unităţilor administrativ - teritoriale de bază (U.A.T.), pot fi împărţite între acest domeniu şi subcriteriul manifestărilor repetabile (Capitolul 8.2.5) şi, s-a procedat în consecinţă.
8.2.4. Instituţii de spectacole
Deşi mult reduse ca fenomen în mediul rural, spectacolele, se desfăşoară la Căminele culturale sau în şcoli, iar pentru oraşul Rupea la Casa de Cultura din oraş. Acest domeniu este reprezentat, în prezent (2015), de mici grupuri vocale, formaţii de dansuri populare sau formaţii de fanfară care, altădată, erau foarte renumite în rândul saşilor. La acest subcriteriu, au fost acordate câte 4 puncte tuturor localităţilor, considerându- se că în şcoli sau în Căminele culturale au loc manifestări culturale cu diferite ocazii.
8.2.5. Manifestări culturale repetabile
Întrucât majoritatea localităţilor cu surse de ape minerale sunt aşezări rurale, la sate se păstrează şi se transmit din generaţie în generaţie anumite obiceiuri specifice locului. La aceast criteriu tuturor localităţilor li s-au acordat câte 4 puncte (punctaj maxim alocat), cele 8 puncte fiind împărţite cu Subcriteriul 8.2.3.
8.2.6. Unităţi administrativ - teritoriale de bază (U.A.T.) ce deţin monumente UNESCO
La acest criteriu nu se încadrează nicio localitate cu surse de ape minerale.
8.3. Infrastructura turistică specifică
Pentru acest criteriu, mai importante sunt două componente şi anume: "spaţiile de cazare" şi "instalaţiile de tratament". Punctajul obţinut de localităţile cu ape minerale este mic, deoarece dotările turistice specifice lipsesc, excepţie fac Băile Rodbav cu un total de 9, 25 puncte şi Băile Perşani 4,25 puncte din totalul de 20 puncte alocate acest criteriu.
8.3.1. Unităţi de cazare
Singurele localităţi cu ape minerale care dispun de spaţii de cazare în scopul valorificării potenţialului terapeutic sunt Băile Rodbav (Rodbav) şi Băile Perşani (Perşani). La Băile Rodbav este "Complexul Băile Rodbav" cu 27 de camere cu 2 paturi, iar la Băile Perşani, capacitatea de cazare este de 72 locuri. Punctajul obţinut de cele două locaţii este de 7 puncte pentru Băile Rodbav şi 4,25 puncte pentru Băile Perşani, din totalul de 7 puncte alocate. Pensiuni turistice au fost construite/amenajate la Rupea (2 p), la Zizin (1 p), Tărlungeni (1 p), Grid (1 p), dar care au în vedere valorificarea particularităţilor cadrului natural sau a potenţialul turistice antropic de care dispun şi nu potenţialul terapeutic.
8.3.2. Instalaţii de tratament
Acest subcriteriu poate fi aplicat doar pentru Perşani (Băile Perşani) şi pentru Rodbav (Băile Rodbav). Astfel, la Băile Perşani după luarea în concesiune a acestei locaţii, amenajările realizate au avut ca scop valorificarea sezonieră (pe timpul verii) a factorilor terapeutici specifici locaţiei. Considerăm că este insuficient. Punctajul acordat pentru Băile Perşani a fost de 1,50 puncte. La Băile Rodbav, proiectul de amenajare modernă a locaţiei este unul important şi, deşi au fost acordate 3,25 puncte, menţionăm că instalaţiile nu sunt încă funcţionale.
8.3.3. Săli de conferinţe
Locaţia care dispune de o minisală de conferinţe este cea de la Băile Rodbav, (2 p). Pentru localitatea Tărlungeni am putea reţine Hotelul "Perla Ciucaşului", care dispune de o asemenea sală de conferinţe (2 p). Celelalte componente ale acestui criteriu ("pârtii de schi/transport pe cablu", "alte amenajări"), nu sunt valabile pentru nicio localitate cu ape minerale din judeţul Braşov.
8.4. Infrastructura tehnică
Particularităţile cadrului natural, potenţialul terapeutic, ce caracterizează anumite localităţi cu surse de ape minerale, nu ar prezenta interes dacă nu ar fi cumulate cu alte aspecte de infrastructură sau de dotările edilitare (canalizare, alimentare cu gaze naturale, servicii de telecomunicaţii etc.). Ca urmare, punctajul alocat este cel mai mare (30 p), comparativ cu celelate trei criterii incluse în fişa de evaluare a unităţilor administrativ - teritoriale de bază (U.A.T.). Localităţile care au obţinut punctajul cel mai mare la acest criteriu au fost Rupea (19 p); Codlea (19 p); Măieruş (13,5 p) şi Perşani (12,5 p). Punctajul cel mai mic a fost acordat următoarelor localităţi: Jimbor, Mercheaşa şi Veneţia de Jos, fiecare cu câte 7 puncte din totalul de 30 puncte (Anexa VIII.2).
8.4.1. Acces la infrastructura majoră de transport
Localităţile cu surse de ape minerale cu o poziţie deosebit de avantajoasă, având acces direct la infrastructura majoră de transport (drum europen/drum naţional/cale ferată), sunt Perşani (Băile Perşani), Rupea şi Codlea carea au obţinut fiecare câte 5 puncte. Celelalte locaţii au acces la drumuri judeţene aflate, în general în stadii bune de funcţionare. Excepţie fac Băile Rodbav, care deşi are acces la drumurile judeţene DJ 105 A şi DJ 104 D, ambele variante se află într-o stare deteriorată. La distanţă mai mare de drumul judeţean ce traversează localitatea, se află izvoarele cu ape minerale de la Veneţia de Jos, vechiul drum comunal DC 18 ducând spre locaţia fostelor Băi Sărata. Accesul la drumurile judeţene nu este inclus însă în fişa de evaluare U.A.T.
8.4.2. Infrastructura edilitară
Localităţile cu surse de ape minerale studiate de noi, sunt alimentate cu gaze naturale (4 p), dar la subcriteriul "alimentare cu apă/canalizarea apelor uzate şi puviale", în unele locaţii (Grid, Mercheaşa ş.a.) sunt încă deficienţe majore. Punctajul maxim a fost obţinut de Rupea şi Codlea (9 p). Unele locaţii (Grid, Jimbor, Mercheaşa) nu au rezolvată problema canalizării apelor uzate şi pluviale, iar în alte locaţii cum ar fi Homorod şi Tărlungeni, s-a realizat destul de târziu (în anul 2015).
8.4.3. Telecomunicaţii
Din acest punct de vedere, majoritatea localităţilor cu ape minerale, studiate de noi, asigură servicii de bună calitate. Situaţia este favorizată de faptul că rangul administrativ deţinut de aceste locaţii este cel de oraş/municipiu pentru Rupea, Codlea sau de reşedinţă de comună pentru Homorod, Tărlungeni, Măieruş şi Racoş, poziţia administrativă impunând asigurarea unor indicatori cantitativi şi calitativi prevăziţi prin lege (Legea 351/2001). Fără telefonie la punct fix, dar cu acoperire GSM sunt localităţile Mercheaşa, Jimbor şi Grid, sate ceva mai îndepărtate de reşedinţa de comună de care aparţin. De remarcat este situaţia Băilor Rodbav, locaţie uşor izolată faţă de satul de care aparţine (Rodbav) şi de reşedinţa de comună (Şoarş) şi, cu toate acestea, este alimentată cu gaze naturale, apă, electricitate şi fibră optică pentru serviciile de telecomunicaţii (conform declaraţiilor managerului Complexului turistic).
8.5. Evaluarea potenţialului turistic balnear al judeţului Braşov pe baza unor criterii proprii
În perioada de studiu, au fost gândite o serie de criterii proprii care să permită evaluarea şi ierarhizarea cât se poate de corectă a localităţilor cu surse de ape minerale. În stabilirea criteriilor şi a punctajului aferent, s-au avut în vedere în primul rând, izvoarele cu apă minerală (număr, grad de mineralizare, importanţa balneară), apoi nămolurile terapeutice, tipul de bioclimat, dotările existente şi gradul de accesibilitate. Punctajul total alocat a fost de 100 puncte, pentru a avea un numitor comun cu fişa de evaluare a unităţilor administrativ - teritoriale de bază (U.A.T.). Pentru susele cu ape minerale, considerat a fi cel mai important, punctajul alocat este de 40 puncte, pentru nămoluri terapeutice 10 puncte, bioclimatul a fost apreciat cu 5 puncte, importanţa balneară a localităţii cu 25 puncte, iar pentru dotări şi acces au fost alocate căte 10 puncte. Pentru alte aspecte sesizate (existenţa unor bazine de acumulare a apei minerale etc.) au fost alocate 5 puncte. În urma aplicării criteriilor de evaluare proprii, localităţile care au obţinut punctajul cel mai mare au fost Băile Rodbav (71,5 p) şi Băile Perşani (57,5 p) şi iar cel mai mic a fost înregistrat de Măieruş (17 p). Majoritatea localităţiilor evaluate au obţinut un puncat cuprins între 40 şi 50 puncte.
8.5.1. Izvoare cu ape minerale
Localităţile care au obţinut punctajul aproape de cel maxim alocat sunt Rodbav (Băile Rodbav), cu 48 puncte, urmată de Perşani (Băile Perşani), cu 40 puncte. Un punctaj de peste 30 p au obţinut trei localităţi care nu prezintă amenajări speciale, dar unde, proprietăţile terapeutice ale apelor minerale, permit folosirea acestora, atât în cură internă cât şi pentru băi, iar accesul este destul de facil (Anexa VIII.4). Pentru Grid, Mercheaşa, Jimbor, locaţii cu ape minerale puternic mineralizate şi foarte importante pentru afecţiunile reumatismale şi nu numai, punctajul este sub 30 puncte, întrucât fântânile sunt lasate în paragină, apa nemaifiind valorificată nici măcar în activităţi casnice (prepararea cărnii etc.). Punctajul cel mai mic a fost obţinut de Veneţia de Jos (20 p), determinat de faptul că izvoarele sunt lăsate în paragină, iar accesul este dificil.
8.5.2. Nămolurile terapeutice
Localităţile cu ape minerale din judeţul Braşov, au fost menţionate la Capitolul 6. In perioda studiului nostru a fost analizate 6 probe de nămol (de la Grid, Băile Perşani, Băile Homorod, Rupea şi Băile Rodbav) (Fig. 8.1).
Fig. 8.1. Nămoluri terapeutice din judeţul Braşov: a - Băile Homorod; b - Grid; c - Rupea (Autor: Mereţ, 2012 - 2016)
Punctajul maxim la acest criteriu a fost obţinut de Perşani (Băile Perşani) şi Grid, cu 10 puncte, locaţii în care nămolurile terapeutice sunt valorificate în prezent (2015). În continuare s-au clasat Băile Rodbav şi fostele Băi Homorod cu câte 10 puncte, locaţii unde, în trecut, nămolurile terapeutice au fost analizate de specialiştii balneologi şi indicate pentru anumite afecţiuni. dar unde în prezent nu sunt întrebuinţate în scop terapeutic. În final, au fost acordate 5 puncte pentru Rupea, locaţie menţionată cu această resursă pe baza observaţiilor empirice făcute în cadrul studiului de faţă.
8.5.3. Bioclimatul specific
În ceea ce priveşte bioclimatele specifice judeţului Braşov, conform Atlasului bioclimatic al României (Ionac şi Ciulache, 2008) şi al studiilor efectuate de medicii balneologi (Dinculescu, 1963, Teodorescu şi alţii, 1984 etc), zona deluroasă şi depresionară (400 - 700 - 800 m) se încadrează în bioclimatul sedativ - indiferent (de cruţare), Localităţile cu bioclimat sedativ - indiferent (de cruţare) sunt Băile Perşani, Băile Homorod şi Veneţia de Jos. Prin comparaţie, se poate afirma că şi localităţile Grid şi Rupea, aflate în apropierea celor menţionate şi pentru care parametrii climatici analizaţi indică valori apropiate, se încadreză în acest tip de bioclimat. Pentru Zizin climatul stabilit de specialişti a fost cel de depresiune intramontană tonic (Dinculescu şi alţii; 1975Teodoreanu şi alţii, 1984). De semenea, Băile Rodbav sunt încadrate la acest tip de bioclimat (Berlescu, 1971), Prin carateristicile parametrilor climatici apreciem că şi municipiul Codlea s-ar încadra la climatul tonic - stimulent. În consecinţă, localităţile cu un bioclimat sedativ - indiferent au obţinut punctajul maxim (10 p), iar cele încadrate la bioclimatul tonic - stimulent au obţinut 5 puncte. Zona montană, cu altitudini peste 800 m, se încadrează în biocliamtul tonic - stimulent (Dinculescu şi alţii, 1975; Teodoreanu şi alţii, 1984; Ionac şi Ciulache, 2008 ş.a.) Dintre localităţile cu surse de ape minerale din judeţ, în acest tip de bioclimat se încadrează oraşul Predeal.
8.5.4. Baza de tratament
Nefiind staţiuni balneare nicio localitate cu ape minerale din judeţul Braşov, nu putem vorbi de existenţa unor dotări tehnice specifice funcţionale (baze de tratament) în prezent, în aceste locaţii. Trebuie însă să menţionăm amenajorile realizate la Băile Perşani, dar care sunt mai mult de agrement şi relaxare şi mai puţin în scop balnear şi lucrările care s-au efectuat la Băile Rodbav, dar instalaţiile însă nu sunt funcţionale încă. Ambele locaţii au primit câte 5 puncte din totalul celor 10 puncte alocate.
8.6. Ierarhizarea localităţilor cu ape minerale din judeţul Braşov din punct de vedere al potenţialului turistic balnear
În urma evaluării potenţialului turistic balnear al localităţilor cu surse de ape minerale din judeţul Braşov, s-a constatat, conform grupelor stabilite de Ciangă (1998), că în prima grupă valorică (peste 60 p), s-a încadrat doar localitatea Perşani (Băile Perşani), cu 62,75 puncte, iar localitatea cu punctajul cel mai mic a fost Jimbor, cu 27 puncte (grupa a V-a). În a II-a grupă valorică s-au încadrat trei localităţi (Rodbav - Băile Rodbav, Rupe şi Codlea) şi tot trei localităţi în a III-a grupă valorică (Homorod - Băile Homorod, Zizin şi Racoş). Cinci localităţi s-au încadrat în a IV-a grupă valorică şi anume Tărlungeni, Veneţia de Jos, Grid, Măieruş şi Mercheaşa. Nicio localitate nu a avut un punctaj total de sub 20 puncte (Tabel 8.1).
Tabel 8.1. Ierarhizarea localităţilor cu surse de ape minerale din judeţul Braşov, conform criteriilor de evaluare a U.A.T. şi a criteriilor proprii de evaluare a potenţialului balner
Nr. Localitate Punctaj Punctaj Total U.A.T. propriu punctaj crt.
1. Perşani (Băile Perşani) 64,5 p 57,5 p 62,75 p
2. Rupea 60 p 53 p 58,25 p
3. Codlea 57,5 p 36 p 52,12 p
4. Rodbav(Băile Rodbav) 50,7 p 71,5 p 55, 9 p
5. Racoş 43,5 32 p 40,62 p
6. Zizin 40 p 44 41 p
7. Homorod (Băile Homorod) 38,5 p 55 p 42,62 p
8. Măieruş 38,5 p 17 p 33,12 p
9. Tărlungeni 35,5 p 44 p 37, 62 p
10. Veneţia de Jos 32,5 p 49 p 36,62 p
11. Mercheaşa 32 p 31 p 31, 75 p
12. Grid 28 p 40 p 31p
13. Jimbor 27 p 27 p 27 p
Prin cumularea punctajelor obţinute de localătăţile cu surse de ape minerale evaluate, din punct de vedere al potenţialului turistic balnear, a rezultat că zona cea mai importantă este arealul Făgăraş în care intră Rodbav (Băile Rodbav), Perşani (Băile Perşani), Grid şi Veneţia de Jos cu 186,27 puncte, urmată de zona Braşov, unde au fost incluse localităţile Măieruş, Codlea, Zizin şi Tărlungeni, cu 163,86 puncte şi zona Rupea cu localităţile Rupea, Homorod (fostele Băi Homorod), Mercheaşa şi Jimbor, cu 159,62 puncte (Fig. 8.2). Acest areal deţine un important potenţial balnear (factori terapeutici), dar anumite localităţi incluse aici (Mercheaşa, Jimbor) sunt deficitare la "infrastructura tehnică" şi atunci punctajul U.A.T. este mic.
Capitolul 9
Analiza SWOT a turismului balnear din județul Brașov
Pentru a aprecia (evalua) corect starea reală a surselor cu ape minerale din judeţul Braşov ("ceea ce există") şi privit în perspectiva a "ceea ce va fi" (conform conceptului analizei strategice SWOT) cu privire la dezvoltarea turismului balnear, s-a realizat analiza "punctelor tari", a "punctelor slabe", "oportunităţilor" şi a "riscurilor/ameninţărilor" pe componentele pentru care s-a realizat şi evaluarea potenţialului turistic: potenţial terapeutic, componenta umană, infrastructura etc.).
CONCLUZII
Lucrarea Apele minerale din judeţul Braşov şi valorificarea lor este un studiu complex în care sunt prezentate localităţile cu surse de ape minerale, care au fost analizate atât din punct de vedere al particularităţilor calitative şi cantitative ale apei, ci şi din perspectiva potenţialului terapeutic pe care acestea surse îl deţin. Conţinutul lucrării este structurat în două părţi ce cuprind patru, respectiv, cinci capitole, materiale grafice şi cartografice reprezentative, tabele sintetice, un număr important de fotografii, la care se adaugă numeroase anexe ce cuprind informaţii din bibliografia de specialitate, dar şi date noi, rezultate din propriile investigaţii, care vin să completeze baza de date existentă în domeniul apelor minerale. În prima parte a lucrării sunt prezentate scopul, obiectivele şi motivarea alegerii temei, metodele şi procedeele folosite în atingerea obiectivelor propuse. De asemenea, sunt expuse câteva aspecte cu caracter general despre apele minerale (definiţie, formare, tipologie, importanţă), date sintetice despre istoricul cercetărilor în domeniul apelor minerale la nivelul României şi la nivelul judeţului Braşov, care au stat la baza cercetărilor efectuate. Întrucât judeţul Braşov reprezintă un areal cu particularităţi fizico - geografice complexe, pentru înţelegerea formării apelor minerale şi a tipologiei acestora, au fost analizate şi particularităţile cadrului natural (caracteristici ale reliefului, parametri climatici, particularităţile solurilor şi ale vegetaţie etc.) şi rolul lor în formarea apelor minerale. Necesare şi de un real ajutor, în acest sens, au fost hărţile tematice realizate (Harta geologică a judeţului, Harta unităţilor tectonice etc. soluri etc.) şi reprezentările grafice ale parametrilor climatici pentru fostele staţiuni balneare de importanţă locală din judeţ. În atenţia noastră s-a aflat şi "factorul uman", aspect analizat din pespectiva necesarului de "forţă de muncă" şi al nivelului de calificare al acesteia. În partea a doua, care reprezintă, de altfel, segmentul cel mai important al lucrării, sunt prezentate detaliat localităţile cu surse de ape minerale, inventarierea lor realizându-se în urma studierii surselor bibliografice şi a activităţii desfăşurate pe teren. A fost identificat un număr de 20 de localităţi cu surse de ape minerale. Dintre acestea, 15 localităţi (Rodbav, Rupea, Homorod, Mercheaşa, Jimbor, Racoş, Măieruş, Codlea, Zizin, Tărlungei, Săcele, Perşani, Grid, Veneţia de Jos şi Acriş) prezintă surse active de ape minerale (sub formă de izvoare naturale sau captate prin foraje aflate în intravilanul sau extravilanul lor. În 4 localităţi menţionate în literatura de specialitate mai veche ca deţinând izvoare minerale, acestea au secat (Predeal, Şinca Nouă, Părău şi Dacia), iar într-o singură localitate (Bran) izvorul este intermitent. Două localităţi (Grid şi Racoş) sunt menţionate foarte rar în literatura de specialitate, iar localitatea Măieruş nu apare în nicio sursă bibliografică ca având ape hipotermale. În ceea ce priveşte municipiul Codlea, în sursele bibliografice ("Enciclopedia geografică a României", 1982; "Monografie - judeţul Braşov", 1981), este menţionat ca locaţie cu ape mezotermale, deşi temperatura apei izvorului este de doar 18,4ºC, medie rezultată în perioada de studiu (apă hipotermală). De asemenea, pentru Săcele în literatura de specialitate apare doar izvorul de pe valea Gârcin, în perioada de studiu descoperindu-se încă un izvor (cel de pe Valea Morii), iar la Racoş este menţionată doar fântâna cu apă clorosodică ("slatina"), aici existând şi un izvor oligomineral (foraj). În total, au fost menţionate în lucrare, 56 surse cu apă minerală. Dintre acestea, identificate şi descrise sunt 45 de izvoare, din care 43 sunt active (23 de foraje şi 20 sunt izvoare naturale, un izvor fiind intermitent), iar două au secat (la Dacia). Pentru restul de 11 surse cu apă minerală a fost descrisă doar locaţia, pe baza informaţiilor din bibliografie (fiind izvoare secate), iar localizarea pe hartă a izvoarele minerale de la Predeal, s-a realizat cu aproximaţie. Printre cele 11 surse intră şi izvoarele cu apă sărată de la Părău şi Şinca Nouă şi câteva surse cu apă minerală de la Zizin şi Tărlungeni, care au fost menţionate în studiul de faţă, dar nu au fost identificate în teren (Ivorul Biria, Izvorul Transilvania etc.). De asemenea, de reţinut este faptul că din cele 23 de foraje, 4 sunt captate în fântâni (unele cu acoperiş/cu "casă", altele nu), iar dintre sursele cu apă minerală ivite natural, 4 prezintă diferite amenajări (fântâni), la care se adaugă ivirile de apă minerală în bazine vechi, cum sunt cele de la Băile Homorod, Băile Perşani sau de la Băile Rodbav (a se vedea Tabelul sintetic).
Tabel sintetic al surselor cu ape minerale existente în judeţul Braşov Nr. Izvor crt. Locaţie Foraj Fântână Bazin natural Observaţii 1. Băile Rodbav 8 foraje - 2 bazine - bazine nefuncţionale 2. Rupea 1 fântână cu 1 bazin de captare - bazin nefuncţional "casă" naturală a izvoarelor ("slatină") 3. Băile Homorod 3 foraje - 2 bazine de captare 1 izvor bazine nefuncţionale naturală a izvoarelor 4. Mercheaşa - 1 fântână cu - - fântână cu "casă" "casă" ("slatină") 5. Jimbor - 1 fântână cu - - fântănă distrusă "casă" ("slatină") 6. Dacia - - 2 bazine - izvoare secate 7. Măieruş 1foraj - - - - 8. Codlea - - 1 bazin izvoare naturale 9. Băile Perşani 2 foraje 1foraj captează 2 bazine alimentate cu mici izvoare captate în apa în fântână apa de la forajul principal bazine. 11. Grid 1 foraj foraj captat în - - fântănă neacoperită fântână ("slatină") 12. Veneţia de Jos - 3 fântâni 1 bazin 4 izvoare fântâni ce captează natural izvoarele; izvoare naturale; bazin distrus. 13. Racoş 1 foraj 1 fântână - - izvor captat în fântână "cu casă" 14. Zizin 2 foraje 3 fântâni - un izvor izvoare captate în fântâni foraje sunt şi la Staţia de îmbuteliere (2 - 3 foraje) 15. Tărlungeni 1 foraj 3 fântâni - 1 izvor foraj - izvorul este este captat în Fântâna Sărată; 2 fântâni ce captează apa natural, izvor protejat într-o "scorbură" distrus în 2014. 16 . Săcele - - - 2 izvoare 17. Predeal - - - 6 -7 izvoare naturale izvoare în prezent sunt secate 18. Acriş 1 foraj - - - izvor captat pentru a fi îmbuteliat 19 Şinca Nouă - - - - izvorul nu a fost identificat 20 Părău - - - - izvorul nu a fost identificat
Întrucât în unele localităţi, factorii terapeutici sunt reprezentaţi şi de nămoluri terapeutice (la Băile Perşani, Grid, Băile Homorod etc.), a fost considerat şi acest factor în evaluarea potenţialului balnear al localităţilor cu surse de ape minerale din judeţ. În partea a doua a lucrării sunt identificate şi prezentate, de asemenea, alte obiective naturale şi antropice ce alcătuiesc potenţialul turistic al localităţilor cu surse de ape minerale, în vederea evidenţierii/evaluării şi a altor forme/tipuri de turism ce pot fi practicate, alături de turismul balnear (turismul cultural, turismul rural/agroturismul, turismul ştiinţific etc.) prezentate în Capitolul 7. În Capitolul 8 al lucrării, pe baza unor criterii de evaluare a potenţialului turistic al unităţilor administrativ - teritoriale de bază şi a unor criterii proprii stabilite doar pentru potentialul balnear, s-a realizat o ierarhizare a localităţilor cu surse de ape minerale din şi o regionalizare a potenţialului turistic belnear deţinut de judeţul Braşov. Analiza SWOT din Capitolul 9 al lucrării prezintă aspectele esenţiale ("puncte tari", "oportunităţi"), dar şi elementele negative ("puncte slabe", "riscuri) existente sau rezultate din intensificarea activităţii turistice în localităţile cu surse de ape minerale. Lucrarea este rezultaul unei activităţi intense desfăşurate pe teren în intervalul 2011 - 2017. Deplasările pe teren s-au desfăşurat în diferite luni ale anului, perioada lunilor martie - noiembrie, reprezentând perioada optimă pentru activitatea de cercetare. Pentru izvoarele cu apă hipotermală (Codlea şi Măieruş) s-au efectuat măsurători şi în lunile de iarnă (decembrie - februarie). Ca urmare a activităţii întreprinse în teren, s-a reuşit cartate unor surse cu ape minerale menţionate în bibliografia din domeniu, dar au fost descoperite şi altele noi. Pentru izvoarele identificate au fost stabilite coordonatele geografice, au fost analizaţi anumiţi parametrii fizico - chimici şi s-a prezentat starea lor actuală. În urma activităţii pe teren, pentru 45 de izvoare minerale (active sau nu) s-au stabilit coordonatele geografice (latitudinea, longitudinea, altitudinea), iar pentru 28 de izvoare au fost efectuate măsurători calitative (pH-ul apei, conductivitatea, TDS-ul, salinitatea ş.a.), cu ajutorul multiparametrului Hanna 9828, iar în unele cazuri şi măsurători cantitative (debite). Pentru izvorul mineral clorosodic de la Jimbor, cele două izvoare minerale secate de la Dacia şi pentru izvorul mineral intermitent de la Bran s-au stabilit coordonatele geografice (latitudinea, longitudinea şi altitudinea). Pentru 23 de izvoare minerale au fost efectuate şi analize în laboratoare de specialitate. Astfel, au fost prelevate probe de apă şi transportate ulterior la S.N.A.M. din Bucureşti (12 probe în perioada 2015 - 2016), la I.C.S.I. din Râmnicu Vâlcea (4 probe în noiembrie 2013), D.S.P. din Sibiu (3 probe în ianuarie 2017) şi S.G.A. din Braşov (26 probe în iunie - iulie 2014). Unele probe de apă minerală au fost analizate atât la Bucureşti, cât şi la Braşov. Cercetarea din teren a dus, de asemnea, la identificarea unui areal important cu nămol terapeutic în zona Grid, ce nu apare în literatura de specialitate. Pentru descrierea fizico - chimică a tipurilor de nămol existente în judeţ, au fost prelevate probe de la Grid, Băile Homorod, Băile Rodbav, Băile Perşani şi Rupea şi analizate în laboratorul I.C.S.T.M. din Târgovişte (în octombrie 2016). Studiul de faţă contribuie la actualizarea unor date existente în literatura de specialitate şi la completarea informaţiilor cu date noi, pentru izvoarele minerale ce nu au fost analizate calitativ şi cantitativ anterior cercetării noastre (7 izvoare). Pentru izvoarele minerale pentru care existau informaţii în sursele bibliografice vechi, datele obţinute în perioada de studiu au permis realizarea unor comparaţii, constatându-se faptul că proprietăţile terapeutice nu s-au schimbat şi, prin urmare, pot reprezenta în continuare importanţă balneară (terapeutică). În acest sens, menţionăm sursele de la Băile Homorod, care în prezent nu sunt valorificate, dar care au importante proprietăţi terapeutice. Apele minerale folosite în scop terapeutic pot fi completate cu utilizarea nămolului terapeutic existent la Băile Perşani, fostele Băi Homorod, Băile Rodbav şi, de asemenea, nămolul terapeutic de la Grid. Prin îmbuteliere sunt valorificate sursele cu ape minerale de la Zizin (S.C. Apemin S.A.) şi la Acriş - Vama Buzăului (S.C. Aguapur. S.R.L.). Prin cumularea tuturor factorilor naturali şi socio - economici, s-ar putea dezvolta în judeţul Braşov trei areale cu specific balnear, principalele localităţi cu surse de ape minerale reprezentând poli de atractivitate turistică pentru populaţia judeţului precum şi pentru turiştii veniţi din alte colţuri ale ţării. Cel mai important areal îl reprezintă zona Făgăraş, cu Băile Perşani, Băile Rodbav etc., urmat de zona municipiului Braşov, unde gradul de urbanizare şi nivelul de dezvoltare economică sunt ridicate şi ar putea impulsiona şi dezvoltarea turismului balnear la Zizin şi Tărlungeni şi o a treia zonă este arealul Rupea - Homorod.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1. Atanasiu, I. (1939), Distribuţia regională şi geneza apelor minerale din România, Revista Iaşul Medical, nr. IV, Iaşi. 2. Berlescu, E. (1975), Indicaţii şi contraindicaţii de trimitere la cură balneo-climaterică Editura Medicală, Bucureşti. 3. Ciupagea, D., Paucă, M., Ichim, Tr. (1970), Geologia Depresiunii Transilvaniei, Editura Academiei R.S.R., Bucureşti. 4. Feru, A. (2012), Ghidul apelor minerale, Editura NOVIS S.R.L., Cluj - Napoca. 5. Gâştescu, P. (1998), Hidrologie, Editura Roza Vânturilor, Târgovişte. 6. Greissing, C. (1855), Die Mineralquellen zu Zaizon, sowie die beruhmteren Kurorte Siebenburgens: Borszek, Aranypataku. Bassen. 7. Hankó, V. (1891), Az erdélyrészi fürdők és ásványvizek leírása"/"Descrierea băilor şi apelor minerale din Ardeal", Koloszvár. 8. Ionac, N., Ciulache, St. (2008), Atlasul bioclimatic al României, Editura Ars Docendi, Universitatea din Bucureşti. 9. Mereţ, R. (2011), Consideration on the mineral waters from county of Braşov. Spa and recovery , Editura, Editura Presa Universitara Clujeană, Cluj - Napoca (BDI). 10. Mereţ, R. (2012), Balneotherapy and Wellness type tourism in the area Zizin (Brasov county), Editura Transversal, Târgovişte (ISSN). 11. Mereţ, R. (2013), Rodbav baths resort (Braşov County) - Therapeutic potential and its exploitation, Editura Presa Universitară, Cluj - Napoca (BDI). 12. Mereţ, R., Zaharia, L. (2014), Research and valorisation history of mineral waters in Braşov county, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj - Napoca (BDI). 13. Mereţ, R., Zaharia, L. (2014), Mineral waters at Băile Perşani (Braşov county) and their use, Editura Transversal, Târgovişte (ISSN). 14. Mereţ, R., Zaharia, L. (2016), Mineral Waters in Rupea City: Physicochemical Features and Use, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă (BDI). 15. Mereţ, R., Zaharia, L., Grecu, F. (2017), Characteristics and Use of Mineral Waters and Therapeutic Muds from Grid Village Area (Braşov County), Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj - Napoca (ISSN). 16. Mutihac V., Ionesi L., (1974), Geologia României, Ed.Tehnică, Bucureşti. 17. Nicolescu, M. (1965), Privire generală asupra geologiei şi a apelor minerale din regiunea Braşov (Apele minerale şi nămolurile terapeutice din R.P. Română, 1965), Editura Medicală, Bucureşti. 18. Orbán, B. (1868 - 1873), A Székelyföld leírasa (Descrierea Ţinutului Secuiesc), vol II, Editura Ráth Mór, Budapesta. 19. Pascu, M., R. (1927), Carierele şi apele minerale din România - Carierele şi apele minerale din judeţul Tarnava Mare, Institutul de Arte Grafice Bucovina, I.E. Torouţiu, Bucureşti. 20. Pascu, M., R. (1927), Carierele şi apele minerale din România - Carierele şi apele minerale din judeţul Făgăraş, Institutul de Arte Grafice Bucovina, I.E. Torouţiu, Bucureşti. 21. Pascu, M., R. (1927), Carierele şi apele minerale din Romănia - Carierele şi apele minerale din judeţul Braşov, Institutul de arte Grafice Bucovina,I.E. Torouţiu, Bucuresti. 22. Pişota, I., Zaharia, L., Diaconu, D. (2010), Hidrologie (ed a II-a), Editura Universitară, Bucureşti. 23. Pricăjan, Ar. (1972), Apele minerale şi termale din România, Editura Tehnică, Bucureşti. 24. Şaabner-Tuduri, Al. (1906), Apele minerale şi staţiunile climaterice din România, Ed II, Tipografia ”Gutenberg”, Joseph Gobel. Bucureşti. 25. Trufaş, V., Trufaş, C. (1975), Hidrochimie, Tipografia Universităţii din Bucureşti,
LISTA FIGURILOR
1. Fig. 1.1. Harta arealelor genetice cu ape minerale. 2. Fig. 2.4. Harta geologică a judeţului Braşov 3. Fig. 2.6. Judeţul Braşov: harta treptelor hipsometrice 4. Fig.2.9. Judeţul Braşov: harta pantelor 5. Fig. 2.11. Judeţul Braşov: variaţia temperaturilor medii multianuale în perioada 1961 - 2013 6. Fig. 2.19. Judeţul Braşov: harta claselor de soluri 7. Fig. 5.1. Sectorul Rupea - Homorod - Racoş: amplasarea localităţior şi surselor de ape minerale 8. Fig. 5.7. Izvoarele minerale de la fostele Băi Cohalm: variaţia parametrilor fizico - chimici în perioada 2012 - 2016 9. Fig. 5.16. Localizarea izvoarelor cu apă minerală de la Băile Homorod 10. Fig. 5.19. Izvorul 2 de la Băile Homorod: Variaţia parametrilor calitativi şi cantitativi, în perioada 2012 - 2016 11. Fig. 5.25. Fântâna cu apă minerală clorosodică ("muriatică" - "slatină") de la Mercheaşa: variaţia parametrilor fizico - chimici 12.. Fig. 5.35. Sectorul Şinca - Băile Perşani - Grid - Veneţia de Jos: amplasarea locaţiilor şi surselor de ape minerale 13. Fig. 5.51. Localizarea izvoarelor minerale de la Veneţia de Jos 14. Fig. 5.56. Harta fizică a sectorului Zizin - Săcele - Predeal: amplasarea localităţilor şi a surselor de ape minerale 15. Fig. 5.81. Fântâna Sărată de la Tărlungeni: variaţia parametrilor fizico - chimici, în perioada 2012 - 2016 16. Fig. 5.111. Localizarea izvoarelor (forajelor) cu apă minerală de la Băile Rodbav 17. Fig. 5.132. Localităţi cu surse de ape minerale din judeţul Braşov: variaţia conţinutului ionic 18. Fig. 6.15. Complexul turistic Băile Perşani - Amenajarea spaţiului pentru agrement şi relaxare 19. Fig. 6.18. Compexul Băile Rodbav în anul 2014 (interior) 20. Fig. 6.34. Ape minerale şi nămol sapropelic la Grid (în 2014) 21. Fig. 6.42. Proba de nămol de la Rupea , recoltată de Mereţ şi analizată la I.C.S.T.M. din 22. Fig. 7.4 Biserici evanghelice fortificatedin zona Rupea - Homorod
LISTA TABELELOR
1. Tabel 2. 8. Locaţii cu surse de ape minerale: unitatea administrativ - teritorială de apartenenţă şi numărul de locuitori la 1 ianuarie 2016 2. Tabel 8.1. Ierarhizarea localităţilor cu surse de ape minerale din judeţul Braşov, conform criteriilor de evaluare a U.A.T. şi a criteriilor proprii de evaluare a potenţialului balnear 3. Tabel sintetic al surselor cu ape minerale existente în judeţul Braşov
LISTA ACRONIMELOR
A.N.C.P.I. - Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară A.N.T.R.E.C.T. - Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural J.O.F.M. - Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă A.P.M. - Agenţia pentru Protecţia Mediului C.A.P. - Cooperativa Agricolă de Producţie Centrocoop - Uniunea Națională a Cooperației de Consum C.N.A.D.N.R. - Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere C.P.P.R.C.P. - Centrul de Pregătire Profesională şi Recuperare a Cadrelor de Penitenciare DC - Drum comunal DJ - Drum judeţean D.J.A.N. - Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale D.J.S. - Direcţia Judeţeană de Statistică DN - Drum naţional D.S.P. - Direcţia de Sănătate Publică E 60 - Drum european EDS - Spectometru cu dispersie după energie FederalCoop - Uniunea Judeţeană a Cooperativelor de Producţie F.I.T.E.C. - Federaţia Internaţională de Termalism şi Climatism GIS - Geographic Information Systems (Sistem Informațional Geografic) GPS - Global Positioning System (Sistem de Poziționare Globală) I.B.F. - Institutul de Balneologie şi Fizioterapie I.C.S.I. - Institutul Naţional de Cercetare - Dezvolatare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice I.C.S.T.M. - Institutul de Cercetare Ştiinţifică şi Tehnologică Multidisciplinară I.M.F.B.R.M. - Institutul de Medicină Fizică, Balneologie şi Recuperare Medicală I.N.S. - Institutul Naţional de Statistică O.N.T. - Oficiul Naţional de Turism P.A.T.J. - Plan de amenajare a teritoriului judeţean ROCADA - Set de date climatice zilnice din România SEM - Microscopul electronic de baleiaj (Microscop electronic scanning) S.G.A. - Sistemul de Gospodărirea Apelor S.N.A.M . S.A. - Societatea Naţională a Apelor Minerale, România S.A. S.R.T.S. - Sistemul român de taxonomie a solurilor T.D.A. - Terenuri cu destinaţie agricolă T.D.F. - Terenuri cu destinaţie forestieră T.D.H. - Terenuri aflate permanent sub apă T.D.S. - Terenuri cu destinaţie specială TDS - Total dissolved solids (Săruri totale dizolvate) U.A.T. - Unitate administrativ - teritorială