RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
pentru Construire fermă puicuŃe, comuna Scutelnici, judetul Buzău
Titular: SC Avilan Farm SRL
2010
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
pentru Construire fermă puicuŃe, comuna Scutelnici, judetul Buzău
Titular: SC Avilan Farm SRL
ELABORATOR: ing. Alexandru Daniel Popescu Expert evaluator, cod numeric EIM 05 77/22.10.2008 Expert auditor, cod numeric BM 05 71/22.10.2008. Raport privind impactul asupra mediului Construire fermă puicuŃe SC Avilan Farm SRL – Scutelnici, Buzău
CUPRINS
1. INFORMATII GENERALE...... 7 1.1. Descrierea proiectului si descrierea principalelor etape ale acestuia...... 9 1.1.1. Faza de constuctie...... 9 1.1.2. Faza de functionare...... 10 1.1.3. Poluanti fizici si biologici...... 12 1.1.4. Organizare ...... 13 1.1.5. Managementul de mediu ...... 13 1.2. Localizarea geografica i administrativa a amplasamnetului ...... 15
2. Procese tehnologice...... 17 2.1. Procese tehnologice de producŃie ...... 17 2.1.1 Diagrama proceselor tehnologice...... 17 2.1.2 Parametrii cheie privind impactul potential generat de activitatea fermei .... 19 2.2. Descrierea proceselor ...... 20 2.2.1. Adapostire si curatarea adaposturilor, colectarea si evacuarea dejectiilor .... 20 2.2.2 Nutritie ...... 23 2.2.3 Asigurarea apei de baut ...... 25 2.2.4 Asistenta sanitar veterinara ...... 28 2.2.5 Sistemul de stocare, tratare si eliminare a dejectiilor...... 28 2.2.6 Ape de spalare i menajere ...... 29 2.2.7. Energie...... 29 2.2.8 Alte activitati ...... 30 2.3. ActivităŃi de dezafectare ...... 31
3. De euri...... 34 3.1. Tipuri i cantităŃi de de euri rezultate...... 34 3.1.1. Tipuri i cantităŃi de de euri rezultate în perioada de execuŃie ...... 34 3.1.2. Tipuri i cantităŃi de de euri rezultate în perioada de exploatare...... 35 3.2. Modul de gospodărire a de eurilor ...... 36
4. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI I MASURI DE REDUCERE A ACESTORA...... 37 4.1. Impactul in timpul perioadei de constructie...... 37 4.2. Apa...... 37 4.2.1. Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului ...... 37 4.2.2. Hidrologia amplasamentului ...... 39 4.2.3. Alimentarea cu apa...... 40 4.2.4. Managementul apelor uzate...... 40 4.2.5. Prognoza impactului in faza de exploatare...... 42 4.2.6. Masuri de diminuare a impactului in timpul exploatarii...... 43
3 Raport privind impactul asupra mediului Construire fermă puicuŃe SC Avilan Farm SRL – Scutelnici, Buzău 4.3. Aerul...... 44 4.3.1. Date generale...... 44 4.3.2. Surse i poluanti generati ...... 48 4.3.3. Prognozarea poluarii aerului ...... 49 4.3.4. Măsuri de protecŃie a aerului în perioada de exploatare...... 52 4.3.5. Emisii de mirosuri ...... 53 4.3.6. Impactul generat de mirosuri...... 53 4.4. Zgomotul si vibratiile...... 54 4.4.1. Surse de zgomot i vibraŃii în perioada de exploatare ...... 54 4.4.2. Măsuri pentru protecŃia împotriva zgomotului i vibraŃiilor...... 54 4. 5. Solul ...... 54 4.5.1. Tipurile de sol ale zonei cu caracteristicile acestora si modul de folosinta .... 54 4.5.2. Surse de poluare a solului i subsolului ...... 55 4.5.3. Prognozarea impactului...... 56 4.5.4. Măsuri de diminuare a impactului ...... 58 4.6. Geologia subsolului...... 58 4.6.1 Caracterizare hidrogeologica...... 58 4.6.2 Impactul prognozat si masuri de diminuare a impactului ...... 58 4.7. Biodiversitatea ...... 59 4.7.1 Situatia existenta...... 59 4.7.2. Surse de poluare a florei i faunei...... 59 4.7.3. Impactul prognozat si masuri de diminuare...... 60 4.8. Peisajul...... 60 4.9. Mediul social i economic...... 61 4.10. CondiŃii culturale i etnice, patrimoniu cultural...... 62
5. Analiza alternativelor ...... 63 5.1. ALTERNATIVA „ZERO” SAU „NICI O ACTIUNE” ...... 63 5.2. ALTERNATIVE PRIVIND DEFINITIVAREA PROIECTULUI...... 63 5.2.1. Alternative privind data inceperii activitatilor...... 64 5.2.2 Alternative privind alte facilitati legate de activitatile propuse ...... 64
6. Monitorizarea ...... 66 6.1. Monitorizarea si raportarea emisiilor in aer...... 67 6.2. Monitorizarea si raportarea emisiilor in ape de suprafata si subterane ... 67 6.3. Monitorizarea si raportarea emisiilor in reteaua de canalizare...... 68 6.4. Monitorizarea si raportarea calitatii solului...... 68 6.5. Monitorizarea si raportarea deseurilor...... 68 6.6. Monitorizarea altor elemente ale procesului tehnologic...... 69
7. SituaŃii de risc...... 70 7.1. Accidente industriale ...... 70
8. Descrierea dificultăŃilor ...... 72
9. Rezumat fără caracter tehnic...... 73
4 Raport privind impactul asupra mediului Construire fermă puicuŃe SC Avilan Farm SRL – Scutelnici, Buzău
10. Concluzii i recomandări ...... 79
Anexa nr. 1 – Modelarea dispersiei poluantilor atmosferici ...... 83
5 Raport privind impactul asupra mediului Construire fermă puicuŃe SC Avilan Farm SRL – Scutelnici, Buzău
Prezenta lucrare reprezintă Raportul privind impactul asupra mediului pentru obŃinerea Acordului de mediu pentru proiectul „Construire fermă puicuŃe ” in Comuna Scutelnici, judeŃul Buzău.
Necesitatea întocmirii prezentului studiului decurge din prevederile OUG nr. 195/2005 privind protecŃia mediului cu modificările i completările ulterioare, a HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului si a Ordinului nr. 135/76/84/1284/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private.
Raportul privind impactul asupra mediului a fost elaborate in conformitate cu recomandarile Ordinului nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii – cadru de evaluare a impactului asupra mediului.
6 Raport privind impactul asupra mediului Construire fermă puicuŃe SC Avilan Farm SRL – Scutelnici, Buzău
1. INFORMATII GENERALE
Titularul proiectului : SC Avilan Farm SRL Sediu social : oras Pantelimon, sos. Cernica, nr. 75 25, jud. Ilfov Activitatea principala : Cresterea pasarilor Cod CAEN 0147 Cod Unic de Inregistrare : 26143713 Tel./fax :0213695790 Persoana de contact: ICHIM DANA DENIS – asociat unic.
AUTOR RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI : Popescu Alexandru – Daniel , expert evaluator /auditor pentru domeniile 1, 3, 6, 9 i 12, cod numeric EIM 05 77/22.10.2008, BM 05 71/22.10.2008. Telefon : 0723 168 004
DENUMIRE PROIECT: Construire ferma puicute, comuna Scutelnici, judetul Buzau.
Conform anexei nr. 1 a OUG Nr. 152/2005 privind prevenirea i controlul integrat al poluării , activitatea fermei se va incadra la punctul 6.6.a): InstalaŃii pentru cre terea intensivă a păsărilor sau a porcilor, având o capacitate mai mare de 40.000 de locuri pentru păsări.
AMPLASARE Comuna Scutelnici este situata in partea de sud a judetului Buzau, in zona cu cea mai joasa altitudine a campiei, inclinata in general de la nord vest la sud est care predomina relieful judetului, si are urmatoarele caracteristici geografice: - latitudine 44°51′ N - longitudine 26°55′ E .
7 Raport privind impactul asupra mediului Construire fermă puicuŃe SC Avilan Farm SRL – Scutelnici, Buzău
Amplasamentul Fermei de crestere a puicutelor este situat in extravilanul localitatii Scutelnici, Tarla 29, la SV de satul Lipanescu, la o distanta de cca. 2420 m fata de localitate.
Amplasamentul are urmatoarele vecinatati: la nord: teren agricol; la est: teren agricol; la sud: teren agricol; la vest: teren agricol.
Terenul pe care se va amplasa investitia este proprietatea SC AVILAN FARM SRL, conform Contractului de vanzare – cumparare autentificat sub nr. 71/27.01.2010.
Proiectul are urmatoarele obiective: - o hala cu dimensiunile: L = 110 m; l = 15 m, h = 3,2 m; - Filtru sanitar; - Platforma pentru depozitarea dejectiilor solide, capacitate 3000 m 3; - Bazin betonat vidanjabil, bicompartimentat, V = 30 m 3; - Gospodarie de apa (foraj, bazin de inmagazinare a apei, pompe); - Retele de alimentare cu apa, canalizare, electricitate - 1 Rezervor GPL de 5000 litri pentru incalzirea halei si filtrului sanitar; - Cai de acces, imprejmuiri si porti.
8 Raport privind impactul asupra mediului Construire fermă puicuŃe SC Avilan Farm SRL – Scutelnici, Buzău
1.1. DESCRIEREA PROIECTULUI SI DESCRIEREA PRINCIPALELOR ETAPE ALE ACESTUIA
1.1.1. Faza de constuctie
Investitia consta in : • lucrari de constructie a halei de crestere a puicutelor, filtrului sanitar, platformei pentru depozitarea dejectiilor solide, gospodariei de apa, retelelor de alimentare cu apa, canalizare, electricitate; • achizitionarea si montarea unor echipamente specifice tehnologiei de crestere a pasarilor (adapare, hranire, iluminare, climatizare). • amenajare cai de acces.
A. Lucrari de constructii
Hala de crestere a puicutelor vor fi construite in concordanta cu cerintele sanitar – veterinare si de mediu, nationale si ale U.E, cu respectarea Celor Mai Bune Tehnici Disponibile (BAT). Se va construi o hala cu o suprafata utila de 1650 m 2 (L = 110 m; l = 15 m, h = 3,2 m) i o capacitate de 85 000 locuri/hala.
Filtrul sanitar va fi prevazut cu vestiare si grupuri sanitare pentru 3 angajati. Inclazirea se va realiza cu o centrala termica pe GPL cu o putere de 30 kW. Apele uzate vor fi evacuate intr un compartiment al fosei betonate vidanjabile.
Gospodaria de apa va fi compusa din: un foraj de medie adâncime, având următoarele caracteristici tehnice prognozate: H = 70 80 m, Q cap.= 2,5 3,5 l/s, Nhs = 4,0 m la 6,0 m i Nhd = 8,5 m la 15,0 m; electropompă submersibilă cu următorii parametrii propu i: Q = 6,0 8,0 mc/h, H = 30 50 mCA i P = 1,1 4,5 kw; rezervor suprateran, din beton armat de 30 m 3.
B. Achizitionarea si montarea unor echipamente moderne, specifice tehnologiei de crestere a pasarilor
Hala de crestere a pasarilor va fi echipata cu : - instalatii de climatizare (incalzire/racire) ; - instalatii de iluminat artificial ; - instalatii de ventilare ; - instalatii automate de hranire ; - instalatii de adapare.
9 Raport privind impactul asupra mediului Construire fermă puicuŃe SC Avilan Farm SRL – Scutelnici, Buzău Tehnologia de crestere a pasarilor va fi condusa de un calculator care controleaza toate operatiile din hala: - ventilatia (turatia ventilatoarelor si deschiderea jaluzelelor); - umiditatea, incalzirea si racirea aerului; - sistemul de hranire; - perioada de iluminare (3 cicluri/zi); - alarme pentru temperatura, ventilatie, lipsa apa, lipsa furaja, etc.
C. Amenajare platforma pentru depozitarea temporara a dejectiilor
Va fi amenajata o platforma bicompartimentata pentru depozitarea temporara a dejectiilor cu suprafata utila de 2000 m 2. Platforma cu o capacitate totala de 3000 m 3 va fi betonata si acoperita, tip sopron. Pentru preluarea levigatului, platforma va fi prevazuta cu o basa de colectare cu V = 2 m 3.
D. Amenajare sistem de alimentare cu apa si canalizare
Lucrarile constau in realizarea unui foraj si a unui bazin de stocare (V = 30 m3), distributia apei la consumatori (hala si filtrul sanitar) se face prin intermediul unei retele de conducte de PVC. Apele uzate menajere si tehnologice (rezultate de la igienizarea si dezinfectia halei) vor fi colectate separat, in cele doua compartimente ale bazinului etans, vidanjabil (V = 30 m 3).
1.1.2. Faza de functionare
In faza de functionare , ferma va exploata o hala de crestere a puicutelor, cu o capacitate totala de 85 000 capete/hala/serie, 3 serii/an, aproximativ 255 000 capete/an.
Materiile prime folosite sunt: - Nutreturi combinate - Vitamine, minerale, aditivi furajeri, medicamente de uz veterinar - Apa pentru adapare puicute si consum menajer.
Resurse folosite : Apa – in scop igienico sanitar, pentru adaparea pasarilor si pentru curatarea halelor la sfarsitul fiecarui ciclu de productie. Sursa: foraj de alimentare propriu. Energie electrica – Sursa: din reteaua existenta in zona, printr un post de transformare de 120 KVA. GPL – din rezervor de 5000 litri.
Consumul estimat de furaje 6 kg/cap/serie x 85 000 pui/serie = 510 t/serie. 510 t/serie x 3 serii/an = 1530 t/an.
10 Raport privind impactul asupra mediului Construire fermă puicuŃe SC Avilan Farm SRL – Scutelnici, Buzău
Alimentarea cu apa Apa este folosita in scop menajer, in procesul de productie pentru adapatul pasarilor si igienizarea spatiilor de productie la sfarsitul fiecarui ciclu. Sursa de apa o constituie subteranul de adancime exploatat prin intermediul unui foraj, amplasat langa filtrul sanitar. Inmagazinarea apei se realizeaza intr un rezervor (V=30 mc) din beton, suprateran. DistribuŃia apei la utilizatorii interni ai obiectivului, se va face printr o reŃea de conducte din PE cu Dn = 25 40 mm în lungime de circa 150 m.
Consumul estimat de apa pentru adapare 10 l/cap/serie x 85 000 pui/serie = 850 m 3/serie. 850 m 3/serie x 3 serii/an = 2550 m3/an.
Evacuarea apelor uzate Apele uzate provenite de la filtrul sanitar si apele rezultate de la spalarea si dezinfectia halei la sfarsitul fiecarui ciclu de productie sunt evacuate prin retele de canalizare care colecteaza separat cele doua categorii de ape uzate, in cele doua compartimente ale fosei vidanjabile cu volumul de 2 x 15 m 3. Apele menajere uzate provenite de la filtrul sanitar, vor fi colectate prin intermediul unor conducte din PVC, cu Dn = 110 mm. La sfarsitul unui ciclu de productie, puicutele se livreaza fermelor de gaini ouatoare, iar halele sunt supuse procesului de igienizare, in vederea reluarii ciclului de productie. Dupa evacuarea dejectiilor in stare uscata, halele se matura mai intai, se spala cu apa, se varuiesc, apoi se realizeaza dezinfectia. Colectarea i evacuarea apelor tehnologice uzate (ape cu caracter menajer rezultate de la igienizarea anuală a halei), se va face gravitaŃional, prin intermediul unor rigole acoperite (în hală) i a unei conducte din PVC, cu Dn = 110 mm, racordată la bazinul vidanjabil. Periodic, apele uzate vor fi vidanjate, transportate i evacuate într o staŃie de epurare autorizata.
Asigurarea agentului termic Incalzirea spatiilor se va asigura cu echipamente care utilizeaza GPL. Hala se va incalzi cu 6 aeroterme de 66 kW fiecare, consum 4,7 kg GPL/ora. Inclazirea filtrului sanitar se va realiza cu o centrala termica pe GPL cu o putere de 30 kW.
Dejectiile solide care sunt evacuate din hala saptamanal sunt depozitate temporar pe o platforma betonata si acoperita, amenajata special. Dupa mineralizare, aceste dejectii sunt preluate de agricultorii din zona, pentru a fi utilizate ca ingrasamant natural.
11 Raport privind impactul asupra mediului Construire fermă puicuŃe SC Avilan Farm SRL – Scutelnici, Buzău Alimentarea cu energie electrica este asigurata de SC ELECTRICA SA, prin postul trafo instalat la nivelul fermei. Fiecare spatiu de productie este alimentat prin tabloul general, prevazut cu circuite separate pentru iluminat si pentru alimentare echipamente.
Deseurile menajere se vor colecta si depozita in pubele ecologice care vor fi preluate de unitatea de salubritate publica.
Cadavrele vor fi colectate in spatii frigorifice i eliminate prin firme specializate.
1.1.3. Poluanti fizici si biologici
Zgomot Sursele de zgomot sunt: - Descarcarea hranei din camioane in buncare - Incarcarea si descarcarea pasarilor - Trafic auto - Instalatia de ventilatie
Zgomotul la limita amplasamentului va fi in limitele legale pentru zone cu folosinta industriala. Distanta mare face ca zgomotul sa nu fie sesizabil in zona locuita.
Poluare biologica potentiala In general, activitatile de crestere a animalelor pot facilita dezvoltarea insectelor si rozatoarelor, care constituie vectori de propagare a poluarii biologice. De asemenea, dejectiile care se aplica pe camp ca material fertilizant ar putea constitui o sursa de poluare bacteriologica.
Eliminarea poluarii biologice Masurile de protectie sanitar veterinara, care se aplica obligatoriu in ferma precum si cele privind managementul dejectiilor in vederea aplicarii acestora pe camp, conduc la eliminarea surselor de poluare biologica de acest fel. Pentru realizarea securitatii biologice, accesul in cadrul fermei se realizeaza numai prin filtrul sanitar echipat cu dusuri si vestiare, cu schimbarea completa a hainelor de strada cu echipamente de protectie de unica folosinta. Mortalitatile vor fi pastrate in containere frigorifice speciale pe perioade scurte de timp, pana se atinge capacitatea unui transport, fiind apoi transportate la firme autorizate in vederea neutralizarii.
Radiatii electromagnetice si ionizante Activitatea in ferma nu produce radiatii electromagnetice sau ionizante.
12 Raport privind impactul asupra mediului Construire fermă puicuŃe SC Avilan Farm SRL – Scutelnici, Buzău
1.1.4. Organizare
Nu s au stabilit inca in detaliu posturile necesare; se estimeaza un numar de 3 locuri de munca. Se vor utiliza si prestatori de servicii pe baza de contract de exemplu pentru paza si pentru preluarea cadavrelor, deseurilor si apelor uzate , etc.
1.1.5. Managementul de mediu
In ferma vor fi respectate cerintele generale BAT pentru tehnici de management, conform celor prezentate in tabelul nr. 1
Tabelul nr. 1: Conformarea cu cerintele generale BAT pentru tehnici de management
Documentul de referinta sau Cerinta caracteristica a BAT Responsabil termenul de conformare
0 1 3 4 1 Politica de mediu 2 Exista programe preventive/ de intretinere Se vor intocmi: Responsabilul PM la pentru instalatiile si echipamentele Planul de prevenire si interventie nivel de firma relevante? in caz de incendii Seful fermei Exista o metoda de inregistrare a Planul de prevenire si combatere a necesitatilor de intretinere si revizie? poluarilor accidentale (anexa la autorizatia de gospodarire a apelor) Regulamentul de intretinere si exploatare a instalatiilor de captare a apei (anexa la autorizatia de gospodarire a apelor). Programul de intretinere a celorlalte instalatii 3 Monitorizarea si masurarea performantei Pe baza conditiilor din Responsabilul PM la in domeniul protectiei mediului Autorizatia Integrata de Mediu. nivel de firma Sistem de identificare a principalilor Seful fermei indicatori de performanta in domeniul mediului Sistem de stablire si mentinere a unui program de masurare si monitorizare a indicatorilor care sa permita revizuirea si imbunatatirea performantei. 4 Principalii indicatori de performanta de Se vor stabili pe baza conditiilor Idem mediu din Autorizatia Integrata de Mediu..
13 Raport privind impactul asupra mediului Construire fermă puicuŃe SC Avilan Farm SRL – Scutelnici, Buzău
Documentul de referinta sau Cerinta caracteristica a BAT Responsabil termenul de conformare
0 1 3 4 5 Sistemele de instruire trebuie sa se aplice in Va exista un sistem de instruire la Responsabilul PM la interval de 2 luni de la emiterea AIM pentru nivelul firmei. Copii ale nivel de firma intreg personalul relevant, inclusiv manualului de instruire sunt Seful fermei contractantii si cei care achizitioneaza disponibile la sediulfirmei. echipament si materiale; acestea trebuie sa Manualul de instruire va fi cuprindA urmatoarele elemente: actualizat permanent pentru a 1. Aducerea la cunostinta a conditiilor din acoperi toate necesitatile impuse AIM si a implicatiilor acestora pentru de conditiile din autorizatie. intrega activitate a Companiei si pentru sarcinile de lucru; 2. Constientizarea tuturor efectelor potentiale asupra mediului rezultate din functionarea in conditii normale si exceptionale; 3. Constientizarea necesitatii de a raporta orice abatere de la conditiile de autorizare; 4. Prevenirea emisiilor accidentale si actionarea cu masuri adecvate in situatii de emisii accidentale; 5. Constientizarea necesitatii de implementare si mentinere a evidentelor de instruire 6 Trebuie sa existe o declaratie clara a Se va intocmi Fisa postului pentru Responsabilul PM la abilitatilor si competentelor necesare fiecare angajat, in termen de 2 luni nivel de firma pentru posturile cheie. de la obtinerea AIM, pentru a Seful fermei raspunde conditiilor din autorizatie 7 Standardele de instruire pentru acest sector Normele din sectorul zootehnic si idem industrial cele din codul bunelor practici agricole 8 Procedura scrisa pentru actionare, Se va intocmi pana la depunerea idem investigare, comunicare si raportare in caz documentatiei de solicitare a de neconformare efectiva sau potentiala, obtinerii AIM. inclusiv luarea de masuri pentru reducerea oricarui impact produs si pentru initierea si aplicarea de masuri preventive si corective. 9 Procedura scrisa pentru evidenta, Se va intocmi pana la depunerea idem investigarea, comunicarea si raportarea documentatiei de solicitare a sesizarilor privind protectia mediului obtinerii AIM. incluzand luarea de masuri corective si de prevenire a repetarii. 10 Audituri (preferabil) independente pentru a Se va face in conformitate cu Responsabilul PM la verifica daca toate activitatile sunt realizate procedurile din Sistemul de nivel de firma in conformitate cu cerintele de mai sus. Management al Calitatii (Denumiti organismul de auditare). 11 Revizuirea si raportarea performantelor de Nu exista o inca o Politica de Directorul tehnic mediu mediu documentata Responsabilul PM la Managementul de varf al companiei trebuie nivel de firma sa demonstreze printr un document ca analizeaza performanta de mediu si asigura luarea masurilor corespunzatoare necesar astfel incat sa se garanteze indeplinirea angajamentele asumate prin politica de mediu si relevanta acesteia. Denumiti postul cel mai important care are in sarcina analiza performantei de mediu 12 Managementul de varf al companiei trebuie Nu exista un document dar Responsabilul PM la sa demonstreze printr un document ca Conducerea analizeaza anual nivel de firma analizeaza progresul programelor de realizarea programului de imbunatatire a calitatii mediului cel putin o conformare data pe an.
14 Raport privind impactul asupra mediului Construire fermă puicuŃe SC Avilan Farm SRL – Scutelnici, Buzău
Documentul de referinta sau Cerinta caracteristica a BAT Responsabil termenul de conformare
0 1 3 4 13 Trebuie sa existe o evidenta demonstrabila (de ex. proceduri scrise) ca in urmatoarele domenii se tine seama de aspectele de mediu (conform cerintelor IPPC): • controlul schimbarii procesului in Sarcinile care decurg din conditiile Responsabilul PM la instalatie; din AIM vor fi incluse in fisa nivel de firma postului fiecaruia dintre toti Seful fermei factorii responsabili in termen de 2 luni de la emiterea autorizatiei. • proiectarea si inspectarea noilor idem Directorul tehnic instalatii, echipamente sau altor proiecte importante; Directorul economic • aprobarea de capital; Responsabilul PM la • alocarea de resurse; nivel de firma Seful fermei idem • planificarea si programarea; • includerea aspectelor de mediu in Responsabilul PM la procedurile normale de functionare; nivel de firma Seful fermei Directorul economic • politica de achizitii; • evidente contabile pentru costurile de Directorul economic mediu comparativ cu procesele implicate si nu cu cheltuielile (de regie). 14 Compania va intocmi rapoarte privind performantele de mediu, bazate pe rezultatele analizelor de management (anuale sau legate de ciclul de audit) pentru: 1. informatii solicitate de Autoritatea de Raportul de mediu se include in Responsabilul PM la Reglementare; raportul anual al Companiei. nivel de firma Dupa obtinerea AIM, se va respecta forma ceruta 2. eficienta sistemului de management Se va implementa SMM pe baza fata de obiectivele si scopurile elementelor enumerate mai sus companiei si imbunatatirile viitoare planificate. 1 Rapoartari externe, preferabil prin Raportul de mediu este inclus in 5 declaratii publice privind mediul. raportul anual al Companiei.
1.2. LOCALIZAREA GEOGRAFICA SI ADMINISTRATIVA A AMPLASAMNETULUI
Amplasamentul Fermei de crestere a puicutelor este situat in extravilanul localitatii Scutelnici, Tarla 29, la sud de satul Lipanescu, la o distanta de cca. 2420 m fata de localitate.
Terenul pe care se va amplasa investitia este proprietatea SC AVILAN FARM SRL, conform Contractului de vanzare – cumparare autentificat sub nr. 71/27.01.2010.
Amplasamentul fermei este inconjurat de terenuri cu destinatie agricola.
15 Raport privind impactul asupra mediului Construire fermă puicuŃe SC Avilan Farm SRL – Scutelnici, Buzău
Accesul la amplasament. Circulatia in incinta Accesul in incinta se face din drumul de exploatare ce se formeaza din drumul judetean DJ 203I. In incinta va exista o retea de drumuri si platforme care asigura accesul mijloacelor de transport pentru aprovizionarea cu furaje si pentru livrarea puicutelor catre fermele de gaini ouatoare dupa terminarea perioadei de crestere. Mijloacele de transport la intrarea si iesirea din incinta vor trece printr un dezinfector rutier care asigura securitatea biologica a fermei. Accesul personalului se va face prin filtrul sanitar din cadrul corpului social administrativ. Ferma va fi imprejmuita cu gard din plasa de sarma pe stalpi metalici de 2 m inaltime. Accesul in incinta unitatii se va realiza doar cu aprobarea conducerii societatii. In timpul noptii, siguranta se realizeaza cu paznici. Unitatea este iluminata pe timpul noptii.
Folosinta i suprafata de teren ocupata Din totalul suprafatei de 56 294 m 2, ferma de crestere a puicutelor va ocupa o suprafata de 24 400 m 2 : • suprafata construita (hale, cladiri anexe, platforma dejectii): 4922 m 2; • suprafata circulatii carosabile (drumuri, parcari): 4926 m 2; • suprafata circulatii pietonale (alei, trotuare): 1023 m 2; • spatii verzi: 13 529 m 2.
Procentul de ocutare al terenului POT max = 25%, iar coeficientul de utilizare al terenului CUT max = 0,35.
16 Raport privind impactul asupra mediului Construire fermă puicuŃe SC Avilan Farm SRL – Scutelnici, Buzău
2. PROCESE TEHNOLOGICE
2.1 . PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE
2.1.1 Diagrama proceselor tehnologice
Prin specificul activitatii, procesele de productie din ferma sunt: • procese biologice de crestere a greutatii corporale a animalelor care se bazeaza pe procesele metabolice • activitati de asistenta si suport a proceselor biologice care constau in: - adapostire si curatarea adaposturilor - colectarea, transferul si procesarea dejectiilor si a apelor uzate - administrarea hranei - administrarea apei de baut - asistenta medicala de specialitate • activitati de stocare, tratare si eliminare a deseurilor.
Figura 1. Schema generala a activitatilor
Depozitare Descarcare sau Adaposturi Procesare temporara externa incarcare de animale cadavre animale
Distributie
Depozitare hrana hrana in buncare Raspandire pe Colectare Depozitare camp dejectii dejectii Transport hrana
Procesele operationale din cadrul fermei de puicute pot fi impartite in secvente dupa cum sunt prezentate in cele ce urmeaza: - populare cu pui de o zi adusi din alte ferme si instalarea acestora in hale; - incarcare gaini adulte (16 saptamani) pentru a fi transportate cu auto la fermele de gaini ouatoare; - activitati de asistenta si suport pentru procesele biologice de crestere a greutatii corporale a animalelor ; - adapostire , constand dintr o hala cu sistem de crestere a puicutelor la baterii pe 4 nivele, sisteme de ventilatie si iluminare artificiala;
17 Raport privind impactul asupra mediului Construire fermă puicuŃe SC Avilan Farm SRL – Scutelnici, Buzău - furnizare hrana , constand din: aprovizionare cu mijloace auto; descarcare in buncarul aplasat in interiorul halei si administrare din buncar prin reteua de distributie, la fiecare cusca; - alimentare cu apa , prin sistem automatizat cu adapatoare prin picuratori; - colectarea dejectiilor cu ajutorul unui sistem de benzi transportoare si depozitarea lor pe platforma special amenajata; - curatarea halelor, prin spalarea periodica cu apa sub presiune, respectiv cu masini de curatat la sfarsitul fiecarui ciclu de productie; aceasta secventa include colectarea si evacuarea apei de spalare din hala catre fosa septica; - asistenta veterinara de specialitate.
Figura 2. Shema fluxului tehnologic
ETAPE ALE FLUXULUI ACTIUNI TEHNOLOGIC Varuire Pregatirea halelor pentru Dezinfectie populare
Popularea halei Aducerea p uilor in ferma
Cresterea puicutelor Furajare, adapare, sigurarea 112 zile microclimatului, eliminarea dejectiilor
Depopulare hale Transportul puicutelor la fermele de gaini ouatoare
Efectuarea lucrarilor de Colectarea si curatire a halelor evacuarea apelor uzate
FuncŃionarea fermei se face pe principiul "totul plin totul gol". Activitatea de productie din ferma se va desfasura pe baza unei tehnologii de exploatare, care reprezinta un ansamblu de procese, metode, operatii sau faze ce se desfasoara intr o anumita ordine si corelare (flux tehnologic), respectand anumite conditii si folosind o gama de utilaje mecanice care se refera la furajare, adapare si microclimat. Tehnologia de exploatare urmareste valorificarea potentialului biologic al animalelor, utilizarea rationala a furajelor, a utilajelor din
18 Raport privind impactul asupra mediului Construire fermă puicuŃe SC Avilan Farm SRL – Scutelnici, Buzău dotare, a adaposturilor si a fortei de munca, in scopul realizarii unei productii ritmice, constante calitativ si cu costuri controlabile pe unitatea de produs.
2.1.2 Parametrii cheie privind impactul potential generat de activitatea fermei
In tabelul nr. 2 de mai jos sunt prezentati parametrii cheie care se au in vedere in legatura cu impactul asupra mediului care ar putea fi generat de activitatile fermei prin consum de resurse si emisii poluante inclusiv miros si zgomot.
Tabelul nr. 2: Parametrii cheie legaŃi de mediu pentru activităŃi principale din fermă
Parametrii cheie legaŃi de mediu Activitatile principale din fermă Consum Emisie potenŃială
Adăpostire animale: • sistemul de evacuare i emisii în aer (NH 3), miros, energie depozitare temporara (interna) a dejectii dejectiilor produse
Adăpostire animale: • echipamentul de control i menŃinere a climatului interior i zgomot, apă reziduală, praf, energie, hrană, apă • echipamentul de hrănire i CO 2, alimentare cu apa de baut a pasarilor Descărcare i încărcare pasari zgomot Descarcarea/depozitarea energie praf nutretului combinat in buncare emisii in aer, miros, accidental Depozitarea temporara a dejectiilor infiltratii în sol si in apa freatică in vederea fermentarii
emisii în aer, miros, Aplicare pe câmp a gunoiului emisii de N, P i K, etc., în sol, energie fermentat (fertilizare) apa freatică i apa de suprafaŃă zgomot Depozitarea celorlalte tipuri de mirosuri, poluare sol si apa deseuri freatica
Izolare mortalitati (depozitare energie miros temporara carcase)
Descrierea conditiilor in care se va desfasura si evaluarea conformarii acestora cu cerintele BREF ILF se prezinta in tabelele urmatoare din aceasta sectiune.
19 Raport privind impactul asupra mediului Construire fermă puicuŃe SC Avilan Farm SRL – Scutelnici, Buzău
2.2. DESCRIEREA PROCESELOR
Materialul biologic (pui de o zi) va fi adus in hala special pregatita. Pregatirea halei consta in varuirea, curatarea, igienizarea si dezinfectia acesteia si a instalatiilor interioare. Fiecare hala va fi populata cu 85 000 pui, 25 capete/cusca.
Pe perioada de crestere, puii trebuie sa beneficieze de conditii optime de furajare, adapare si microclimat. Consumul zilnic de furaj variaza intre 20 g in primele zile si aproximativ 125 g la maturitate. Astfel, intr un ciclu de productie (16 saptamani), un pui consuma aproximativ 6 kg furaje.
Dupa depopulare, hala si utilajele din interior se igienizeaza. Repopularea halelor se face numai dupa terminarea lucrarilor de curatenie si dezinfectie, cu respectarea perioadei de igienizare, vid sanitar si controlul eficientei dezinfectantilor.
Ciclul de productie este de 16 saptamani pentru crestere si aproximativ 2 saptamani pentru curatirea halelor si vid sanitar.
2.2.1. Adapostire si curatarea adaposturilor, colectarea si evacuarea dejectiilor
Sistemul de adapostire
Puicutelor vor fi crescute in custi asezate pe 4 nivele, sistemul de adapostire fiind similar celui descris in BREF ILF, paragraful 4.5.1.5.3 Cu tile etajate vertical cu benzi pentru colectarea găinaŃului si cu procedeu îmbunătăŃit de uscare forŃată cu aer a dejectiilor.
Custile cu o capacitate de 25 pasari/cusca au dimensiunea de 1,2 m x 0,63 m (302 cm 2/pasare) si vor fi asezate pe 4 etaje, pe 5 randuri (cate doua custi spate in spate), cate 85 custi pe rand i nivel.
Pentru accesul la custi vor fi 7 culoare longitudinale cu o latime de 1,5 m.
20 Raport privind impactul asupra mediului Construire fermă puicuŃe SC Avilan Farm SRL – Scutelnici, Buzău Figura 3. Sistem de custi amplasate vertical cu banda pentru colectarea si uscarea fortata cu aer a dejectiilor
Dejectiile sunt colectate pe o bandă rulanta din polipropilena amplasata sub custi, câte o bandă pentru fiecare etaj de cu ti. Deasupra benzii este plasat un tub perforat care suflă aer (care poate fi pre încălzit) pentru uscarea dejectiilor.
Aerul necesar uscarii dejectiilor va fi asigurat de 10 turbine de 4,47 kW. In functie de temperatura exterioara, aerul pentru uscarea dejectiilor poate fi amestecat cu aer din interiorul halei.
GăinaŃul este îndepărtat din adăpost o dată pe săptămână cu ajutorul unui sistem de benzi transportoare într un depozit acoperit din afara halei, unde găinaŃul poate fi depozitat timp mai lung.
Dejectiile solide vor fi depozitate temporar pe o platforma betonata, acoperita, tip sopron, prejazuta cu rigola si basa de colectare a levigatului.
Periodic, după mineralizare, dejecŃiile de pasăre vor fi preluate de terŃi i va fi utilizat la fertilizarea terenurilor agricole din zonă, cu respectarea prevederilor Ordinelor comune nr. 344/708/2004, 242/197/2005 i 1182/1270/2006 ale M.M.G.A. i M.A.P.D.R. i STAS nr. 9450 88, privind managementul reziduurilor organice provenite din zootehnie i Codului bunelor practici agricole.
21 Raport privind impactul asupra mediului Construire fermă puicuŃe SC Avilan Farm SRL – Scutelnici, Buzău Figura 4. Schema unei instalaŃii cu de uscare forŃată (pneumatică) a dejectiilor
Hala de crestere a pasarilor va fi echipata cu : - instalatii de climatizare (incalzire/racire) ; - instalatii de iluminat artificial ; - instalatii de ventilare ; - instalatii automate de hranire ; - instalatii de adapare.
Tehnologia de crestere a pasarilor va fi condus de un calculator care controleaza totate operatiile din hala: - ventilatia (turatia ventilatoarelor si deschiderea jaluzelelor); - umiditatea, incalzirea si racirea aerului; - sistemul de hranire; - perioada de iluminare (3 cicluri/zi); - alarme pentru temperatura, ventilatie, lipsa apa, lipsa furaja, etc.
Instalatia de furajare consta dintr un buncar de 32 tone pentru depozitarea furajelor amplasate in exteriorul halei si sistemul de distributie al furajelor in interiorul halei. Furajele sunt preluate din buncarul exterior de un sistem transportor cu spirala si distribuite in fata custilor cu ajutorul unui carucior. Hranirea se face non stop (ad libitum). Instalatia de adapare din interiorul halei contine 10 linii de adapare pe fiecare nivel, fiecare linie avand 170 nipluri (2 niplu la fiecare cusca). Instalatia va fi dotata cu debitmetru electronic si sistem de dozare a medicamentelor. Ventilatia halei se realizeaza prin intermediul unor 8 fante de admisie prevazute cu jaluzele si a 24 ventilatoare, cu turatie variabila, de 42 000 m 3/h fiecare (14 m 3/h pentru fiecare pasare). Incalzirea halei se va face cu 6 aeroterme de 66 kW fiecare, consum 4,7 kg GPL/ora. Pe timpul verii, racirea halei se va face cu ajutorul unor panouri din celuloza tratate pentru absorbtia apei. Acest sistem de racire se bazeaza pe efectul de racire al apei la evaporarea in contact cu aerul.
22 Raport privind impactul asupra mediului Construire fermă puicuŃe SC Avilan Farm SRL – Scutelnici, Buzău Iluminatul halei se va realiza cu 165 lampi economice cu cate doua becuri de 5 W si 12 W.
Compararea cu cerintele BAT prezentate in Tabelul nr. 3, arata ca sistemul pentru adapostirea animalelor este BAT.
Tabelul nr. 3: Cerinte BAT pentru adapostire, curatirea adaposturilor, colectarea si evacuarea dejectiilor
Cerinte BAT Conform BREF ILF sectiunea 5.3.2.1, pentru sistemul de crestere a pasarilor la baterii, BAT este: • Custile amplasate vertical cu banda pentru colectarea dejectiilor cu uscare imbunatatita fortata cu aer, dejectiile fiind indepartate de la adapost cel putin o data pe saptamana catre un depozit acoperit (sistem descris in BREF ILF Sectiunea 4.5.1.5.3.) ; • Reducerea consumului de energie (sectiunea 5.3.4 din BERF ILF) prin izolarea termica a halelor, optimizarea sistemului de ventilatie i folosirea becurilor economice pentru iluminare
Uscarea fortata a dejectiilor conduce la o reducere cu 70 88 % a emisiilor de amoniac (BREF ILF, tabel 4.17).
2.2.2 Nutritie
Furajarea pasarilor se face cu furaje speciale furnizate de fabrici din exteriorul fermei. Se aplica furajarea dupa retete diferentiate pe faze de crestere. Fiecare hala este prevazuta cu un buncar pentru furaje amplasat in exterior. Din buncarul mare, furajul este preluat automat de un sistem transportor cu spirala si distribuite in fata custilor cu ajutorul unui carucior. Hranirea se face non stop (ad libitum). Se estimeaza un consum anual de aproximativ 1530 t nutreturi combinate.
Tabelul nr. 4: Determinarea cantitatii anuale de hrana
Categoria de Numar Numar Cantitate Cantitate animale de serii/an medie de anual de animale/ nutreturi nutreturi serie [kg [kg / an] /cap/serie] 1 5 3 4 6 Puicute 85 000 3 6 1 530 000
Se va aplica o hranire eficienta a pasarilor prin furnizarea cantitatii optime de energie neta, aminoacizi esentiali, minerale, micro elemente si vitamine pentru crestere. Pentru reducerea excretiei de nutrienti (N si P) in dejectii, se va aplica un management nutrional care consta in aplicarea de retete de furaje diferite pe faze
23 Raport privind impactul asupra mediului Construire fermă puicuŃe SC Avilan Farm SRL – Scutelnici, Buzău de crestere. In acest fel, se reduce cantitatea de azot nedigerat sau catabolizat. Masurile de furajare includ de asemenea, formule de diete bazate pe nutrienti digestibili /disponibili, cu un continut redus de proteine si fosfor. Pentru reducerea cantitatii de nutrienti in dejectii se vor utiliza enzime care cresc eficienta alimentara si imbunatatesc retinerea nutrientilor.
Compararea tehnicilor utilizate in ferma cu tehnicile BAT indicate in BREF ILF se face pentru doua categorii de indicatori: - tehnici de nutritie (numar de faze de hranire si reteta/compozitia nutretului combinat pentru fiecare categorie de animal) - consumul de nutret
Compararea cu cerintele BAT prezentate in Tabelul nr. 5, arata ca tehnicile de nutritie sunt BAT.
Tabelul nr. 5: Conformarea cu cerintele BAT pentru tehnici de nutritie
Activitatea in ferma Cerinte BAT
a) Tehnici de nutritie Puii sunt hraniti dupa retete diferentiate pe Hranire in faze diferentiate pe faze de crestere in faze de crestere in functie de greutatea functie de greutatea corporala a animalului corporala. Se utilizeaza nutret combinat Bref ILF Setiunea 5.3.1.1, tabelul 5.5 si Sectiunea 5.3.1.2, tabelul 5.6
Faza 1(1 – 10 zile): Faza 1 Proteina – 21,5 % Proteina – 20 – 22 % Fosfor total – 0,70 % Fosfor total – 0,65 – 0,75 %
Faza 2 (11 – 29 zile): Faza 2 Proteina – 20,5 % Proteina – 19 – 21 % Fosfor total – 0,67 % Fosfor total – 0,60 – 0,70 %
Faza 3 (30 – 112 zile): Faza 3 Proteina – 19,5 % Proteina – 18 – 20 % Fosfor total – 0,65 % Fosfor total – 0,57 – 0,67 % b) Consum de nutret Consum mediu de nutret de 6 kg Conform BREF ILF Sectiunea 3.2.1.1, tabelul 3.2, furaj/cap/serie, 18 kg furaj/loc/an. cantitatea de furaj/loc/an este de: • 34 – 47 kg pentru gaini ouatoare in perioada de productie; • 22 – 29 kg pentru puii de gratar.
24 Raport privind impactul asupra mediului Construire fermă puicuŃe SC Avilan Farm SRL – Scutelnici, Buzău
2.2.3 Asigurarea apei de baut
Apa este folosita in scop menajer, in procesul de productie pentru adapatul pasarilor si igienizarea spatiilor de productie la sfarsitul fiecarui ciclu. Sursa de apa o constituie subteranul de adancime exploatat prin intermediul unui foraj, amplasat langa filtrul sanitar. Inmagazinarea apei se realizeaza intr un rezervor (V=30 mc) din beton, suprateran. DistribuŃia apei la utilizatorii interni ai obiectivului, se va face printr o reŃea de conducte din PE cu Dn = 25 40 mm în lungime de circa 150 m. Instalatia de adapare din interiorul fiecarei hale contine 10 linii de adapare pe fiecare nivel, fiecare linie avand 170 nipluri (2 niplu la fiecare cusca).
Nu se utilizeaza apa recirculata sau refolosita.
Consumul de apa depinde de mai multi factori printre care: - varsta i greutatea animalului; - starea de sanatate; - temperatura apei; - temperatura ambientala; - reteta furajului; - tipul i starea sistemului de adapare.
Necesarul de apa Elemente de calcul pentru necesarul estimat de apa in ferma: • capacitatea fermei: 85 000 capete/serie; • nr. serii/an: 3; • numarul de angajati: 3; • suprafata (totala, construita, spatii verzi, etc.).
Structura necesarului de apa: • apa pentru adapatul puilor; • apa pentru igienizarea halelor • apa in scop potabil si igienico – sanitar; • apa pentru spalarea platformelor; • apa pentru stropit spatii verzi.
Necesarul de apa ( N) se determina cu formulele :
N zi med [mc/zi]= qsp x Ni/1.000 ;
N zi max [mc/zi] = Kzi x Qn zi med ;
N orar max [mc/h]= Ko x Qn zi max.
25 Raport privind impactul asupra mediului Construire fermă puicuŃe SC Avilan Farm SRL – Scutelnici, Buzău in care : N zi med = debitul zilnic mediu al necesarului de apa ; N zi max = debitul zilnic maxim al necesarului de apa ; N orar max = debitul orar maxim al necesarului de apa; qsp = debitul specific pentru fiecare folosinta [l/s]; Ni = numarul de folosinte pe categorii; Kzi = coeficientul de neuniformitate al debitului zilnic = 1,1; Ko = coeficientul de neuniformitate al debitului orar = 2,2.
Folosinte si norme de consum: • Metabolism : 10 l/cap/serie; • Spalari hale : 5 l /m 2 (BREF ILF Sectiunea 3.2.2.1.2; tab. 3.12); • Nevoi igienico sanitare : 50 litri/zi/om (conf. STAS 1478/90, tab.4) ; • Spalari platforme (de 5 ori pe an): 1,5 l/m 2; • Stropit spatii verzi ( de 10 ori pe an) : 8 litri/m2.
Necesarul de apa pentru metabolism: Qan med1 = 10 l/cap/serie x 85 000 cap/serie x 3 serii/an = 2550 m 3/an ;
Necesarul de apa pentru igienizarea halelor: Qan med2 = 5 l/mp x 1650 m 2/hala x 3 ori/an = 24,8 m 3/an ;
Necesarul de apa pentru nevoile igienico sanitare: Qan med 3 = 50 litri/zi/om x 3 persoane x 365 zile/an = 54,75 m3/an;
Necesarul de apa pentru spalarea platformelor: Qan med 4 = 1,5 l/mp x 5 ori/an x 2 000 m2 = 15 m3/an ;
Necesarul de apa pentru stropirea spatiilor verzi: Qan med 5 = 8 l/mp x 13 529 m2 x 10 ori/an = 1082 m 3/ an ;
Necesarul total de apa al folosintei anual : N = 3727 m3/an = 0,12 l/s ; - Necesarul de apa lunar : Qlunar med = 310,6 m3/luna ; - Necesarul de apa zilnic : Qzi med = 10,2 m3/zi ; Qzi max = Qzi med x 1,1 = 10,2 x 1,1 = 11,2 m3/zi = 0,13 l/s Qzi min = Qzi med : 1,1 = 10,2: 1,1 = 9,3 m 3/zi = 0,11 l/s - Necesarul de apa orar: Qorar med = 0,43 m3/h Qorar max = Qorar med x 2,2 = 0,94 m3/h = 0,26 l/s ; Qorar min = Qorar med : 2,2 = 0,19 m3/h = 0,05 l/s.
Cerinta de apa CerinŃa de apă este cantitatea de apă care trebuie prelevată dintr o sursă pentru satisfacerea necesarului (nevoilor) raŃional de apă ale unui beneficiar/utilizator.
26 Raport privind impactul asupra mediului Construire fermă puicuŃe SC Avilan Farm SRL – Scutelnici, Buzău CerinŃa de apa se determina tinand seama de necesarul de apa, de pierderile de apa din aductiune si reteaua de distributie si de nevoile tehnologice ale sistemului de alimentare cu apa.
Calculul cerintei de apa la sursa, Qs :
Qs = N x Kp x Ks = 3727 m3x 1,1 x 1,02 = 4181 m3/an = 0,13 l / s ;
unde: Kp = coeficientul care reprezintă suplimentarea cantităŃilor de apă pentru acoperirea pierderilor de apă în obiectele sistemului de alimentare cu apă până la bran amentele utilizatorilor = 1,1; Ks = coeficientul de servitute pentru acoperirea necesităŃilor proprii ale sistemului de alimentare cu apă :în uzina de apă, spălare rezervoare, spălare reŃea distribuŃie, .a. = 1,02.
Qs med = 4181 m3/an ; Qs max = Qzi med x 1,1 = 4181 x 1,1 = 4599,6 m3/an = 0,15 l/s Qs min = Qzi med : 1,1 = 4181 : 1,1 = 3801,4 m3/an = 0,12 l/s
Gradul de recirculare a apei = 0%
Compararea cu cerintele BAT prezentate in Tabelul nr. 6, arata ca tehnicile de adapare sunt BAT.
Tabelul nr. 6: Conformarea cu cerintele BAT pentru folosirea apei
Activitatea la ferma Cerinte BAT a) Apa de baut Fiecare hala are 10 linii de adapare pe fiecare nivel, Reducerea consumului de apa de baut nu este fiecare linie avand 170 nipluri (2 niplu la fiecare considerata o masura practica. Este obligatoriu sa cusca). Instalatia va fi dotata cu debitmetru se asigure accesul permanent la apa pentru electronic si sistem de dozare a medicamentelor. pasari. Consumul specific este de 10 l/cap/serie. Consum mediu pt. apa de baut: • 10 l/cap/ciclu pentru puicute pana la intrarea in productie • 83 – 120 l/loc/an pentru gaini ouatoare. (BREF ILF Sectiunea 3.2.2.1.1, tabel 3.11). b) Curatarea si igienizarea boxelor
Halele se spala cu masina sub presiune folosind Curatirea cu apa sub presiune dupa ciclul de apa la temperatura naturala si dezinfectanti. productie. (BREF ILF Sectiunea 5.2.3)
Se urmareste realizarea celei mai mici cantitati Pastrarea unui echilibru intre consumul de apa si de apa care sa asigure curatenia. mentinerea curateniei. (BREF ILF Sectiunea 5.2.3). Consumul specific de apa de spalare este de Consumul mediu de apa pentru curatenie: 0,005 m3/ m 2. 0,01 m3/ m 2 (BREF ILF Sectiunea 3.2.2.1.2; tab. 3.12).
27 Raport privind impactul asupra mediului Construire fermă puicuŃe SC Avilan Farm SRL – Scutelnici, Buzău
Activitatea la ferma Cerinte BAT c) Monitorizarea consumului de apa Halele sunt dotate apometre pentru controlul Evidente privind consumul de apa. (BREF ILF furnizarii apei de baut fiind posibila Sectiunea 5.2.3). monitorizarea consumului de apa Scurgerile se detecteaza prin control vizual si Detectarea si remedierea scurgerilor. (BREF ILF eventualele defectiuni se remediaza cat mai Sectiunea 5.2.3). repede posibil
2.2.4 Asistenta sanitar veterinara
Asistenta veterinara este asigurata de catre medicul veterinar din ferma si medicul veterinar epizootolog.
2.2.5 Sistemul de stocare, tratare si eliminare a dejectiilor
Conform celor prezentate anterior, dejectiile solide sunt colectate pe o bandă rulanta din polipropilena amplasata sub custi, câte o bandă pentru fiecare etaj de cu ti. Deasupra benzii este plasat un tub perforat care suflă aer (care poate fi pre încălzit) pentru uscarea dejectiilor. Aerul necesar uscarii dejectiilor va fi asigurat de 10 turbine de 4,47 kW. In functie de temperatura exterioara, aerul pentru uscarea dejectiilor poate fi amestecat cu aer din interiorul halei. GăinaŃul este îndepărtat din adăpost o dată pe săptămână cu ajutorul unui sistem de benzi transportoare într un depozit acoperit din afara halei, unde găinaŃul poate fi depozitat timp mai lung. Pentru depozitarea temporara a dejectiilor va fi amenajata o platforma bicompartimentata cu suprafata utila de 2000 m 2. Platforma cu o capacitate totala de 3000 m 3 va fi betonata si acoperita, tip sopron. Pentru colectarea levigatului, platforma va fi prevazuta cu o basa de colectare cu V = 2 m 3. Periodic, după mineralizare, dejecŃiile de pasăre vor fi preluate de terŃi i va fi utilizat la fertilizarea terenurilor agricole din zonă, cu respectarea prevederilor Ordinelor comune nr. 344/708/2004, 242/197/2005 i 1182/1270/2006 ale M.M.G.A. i M.A.P.D.R. i STAS nr. 9450 88, privind managementul reziduurilor organice provenite din zootehnie i Codului bunelor practici agricole.
Compararea cu cerintele BAT prezentate in Tabelul nr. 7, arata ca tehnicile de adapare sunt BAT.
28 Raport privind impactul asupra mediului Construire fermă puicuŃe SC Avilan Farm SRL – Scutelnici, Buzău Tabelul nr. 7: Conformarea cu cerintele BAT pentru managementul dejectiilor
Activitatea la ferma Cerinte BAT Dejectiile sunt colectate pe o bandă Depozitele pentru dejectii trebuie sa aiba rulanta si depozitate temporar pe o o capacitate suficienta pana cand pot fi platforma bicompartimentata, betonata aplicate pe teren. si acoperita, tip sopron. Dejectiile uscate trebuie stocate in soproane cu podea impermeabila si ventilare suficienta. (BREF ILF Sectiunea 5.3.5) Continutul de substanta uscata: 60% Continutul de substanta uscata: 60 – 70% Cantitatea de dejectii : 17 kg/loc/an pentru sistemul de uscare fortata a dejectiilor pe benzi rulante; Cantitatea de dejectii: 20 kg/loc/an (BREF ILF Sectiunea 3.3.1.1, tabel 3.26).
2.2.6 Ape de spalare i menajere
Apele rezultate de la spalarea halelor i apele menajere de la filtrul sanitar, sunt colectate separat in cele doua compartimente ale bazinului vidanjabil (V = 30 m3). Periodic, apele uzate sunt vidanjate si tratate intr o statie de epurare autorizata.
Tabelul nr. 8: Conformarea cu cerintele BAT pentru managementul apelor uzate Activitatea in Cerinte BAT ferma Colectare separata Apele uzate, care inseamna amestecul de ape de spalare, ape menajere si in bazin betonat ape pluviale care au fost contaminate cu dejectii, pot fi amestecate cu vidanjabil. dejectiile lichide sau semisolide si gospodarite in acelasi fel. (BREF ILF sectiunea 4.12.1) Tratare in statie de Apa uzata menajera poate fi evacuata fie prin sistemul local de canalizare epurare sau colectata si transportata pe alte cai sau tratata altfel (de ex. prin instalatiile de tratare conectate la canalizarea amplasamentului) urmate de evacuarea directa in apele de suprafata. (BREF ILF sectiunea 4.12.1)
2.2.7. Energie Utilizarea de energie la fermele de pasari este legată de distribuirea furajelor, alimentarea cu apa, iluminare, încălzire, ventilaŃie si colectare oua. Lumina zilei trebuie utilizata la maxim, dar trebuie utilizat i iluminatul artificial.
Exemple privind consumul de energie sunt date in BREF ILF sectiunea 3.2.3.1.
29 Raport privind impactul asupra mediului Construire fermă puicuŃe SC Avilan Farm SRL – Scutelnici, Buzău
Tabelul nr. 9: Consumul estimat de energie Activitate Consum energie Consum energie pe [Wh/cap/zi] ferma [MWh/an] Iluminat 0,28 7,73 Furajare 0,65 17,95 Ventilare 0,29 8,0 TOTAL 1,02 33,68
Cele mai mari oportunităŃi pentru economia de energie pot fi ierarhizate în ordinea priorităŃii astfel: 1. încălzire 2. ventilaŃie 3. iluminat 4. preparare hrană.
Măsurile operaŃionale generale de reducere a consumului de energie în fermele de pasari sunt: - Izolarea cladirilor in regiuni cu temperature ambientale; - Optimizarea designului sistemului de ventilare in fiecare adapost pentru a oferi un bun control al temperaturii si pentru a realiza rate minime de ventilare iarna; - Evitarea rezistentei in sistemele de ventilare prin inspectia frecventa si curatarea conductelor si ventilelor; - Aplicarea iluminarii cu energie redusa.
Trebuie alese ventilatoarele cu cel mai scăzut consum posibil de energie pentru o rată de volum de aer i pentru o presiune de aer date. Ventilatoarele cu turaŃie scăzută utilizează mai puŃină energie decât acele care operează la turaŃie ridicată. Semnificative reduceri în consumul de energie pot fie realizate cu un sistem combinat pentru controlul sistemelor de încălzire i ventilaŃie, optim adaptat la cerinŃele animalelor.
2.2.8 Alte activitati
Alimentarea cu carburanti, intretinerea si repararea autovehiculelor i a altor utilaje de transport nu se realizeaza pe amplasament. In consecinta, ferma nu detine depozit propriu de carburanti si nici atelier mecanic.
În cadrul filtrului sanitar va fi montata o centrală termică murala cu tiraj fortat cu puterea nominala instalata de 30 kW care va produce apa calda si agent termic.
30 Raport privind impactul asupra mediului Construire fermă puicuŃe SC Avilan Farm SRL – Scutelnici, Buzău
2.3. ACTIVITATI DE DEZAFECTARE
Incetarea activitatii si aducerea amplasamentului in starea care sa permita utilizarea sa in viitor, se vor face astfel incat sa nu se genereze efecte negative in timpul actiunii de inchidere si sa se minimizeze impactul potential remanent dupa incetarea activitatii.
In acest scop se va elabora Planul de inchidere a instalatiei are in vedere redarea amplasamentului intr o stare care sa permita utilizarea sa in viitor si se bazeaza pe urmatoarele elemente: spălarea i dezinfectarea halei; golirea continutului de ape uzate din toate structurile subterane si supraterane : fosa septica, basa, canale colectoare si bazine colectoare; spălarea i dezinfectarea structurilor subterane si supraterane; evacuarea apelor uzate rezultate din spălarea structurilor subterane si supraterane; ambalarea deseurilor si eliminarea acestora; colectarea i evacuarea din incintă a tuturor de eurilor menajere i industriale.
Tabelul nr. 10: Structuri subterane
Masuri pentru scoaterea din Structuri subterane Continut functiune in conditii de siguranta Retea de canalizare interioara si Dejectii, ape uzate Golirea preliminara, spalarea si exterioara. igienizarea retelei de canalizare Camine de vizitare. Bazin de colectare a apelor uzate
Tabelul nr. 11: Structuri supraterane
Materiale Cladire sau alta structura Alte pericole potentiale periculoase Hale de productie, platforma Nu Nu exista alte pericole potentiale dejectii, alte cladiri. pentru mediu
Pe amplasament nu exista zone de depozitare a deseurilor periculoase.
31 Raport privind impactul asupra mediului Construire fermă puicuŃe SC Avilan Farm SRL – Scutelnici, Buzău
Tabelul nr. 12. Zone in care se preleveaza probe
Zone/ localizari Motivatie in care se preleveaza probe Eventual, din Prelevarea de probe de sol din jurul structurilor subterane va avea ca obiect jurul structurilor doar, eventual, stabilirea gradului de incarcare cu fertilizanti a solului, subterane deoarece acestea servesc la stocarea de ape uzate cu continut de azot si fosfor care nu sunt considerate poluanti pentru mediu decat in zone cu vulnerabilitate la poluarea cu nitrati proveniti din surse agricole. Conform inventarului realizat si pus la dispozitia publicului prin OM 242/2005 al MMGA si MAPDR, ferma nu este amplasata intr o astfel de zona.
Nu este necesara realizarea de studii pe termen lung pentru a stabili cum se poate realiza incetarea activitatii cu minimum de risc pentru mediu. Inainte de data prevazuta pentru scoaterea din functiune, se va inainta APM Buzau solicitarea de obtinere a autorizaŃiei pentru încetarea activităŃii.
Planul de inchidere a activitatii si de refacere a amplasamentului
• Curătarea i dezinfectarea halei Inchiderea completa a activitatii va fi precedata de curatarea si dezinfectarea halei de productie respectandu se aceeasi tehnologie ca in cazul unei depopulari obisnuite, mai putin actiunile de pregatire a halei pentru repopulare.
• Golirea continutului de dejectii lichide din toate structurile subterane si supraterane: fosa septica, conducte si bazine colectoare si de stocare. Se va proceda la golirea prin vidanjare a intregii cantitati de apa cu continut de resturi de dejectii rezultata din spalarea halelor si adunata in bazinele colectoare.
• Spălarea i igienizarea bazinelor colectoare si a celor de stocare Dupa golirea bazinelor se va face spalarea acestora iar apa rezultata va fi de asemenea vidanjata
• Demolarea halei si a celorlalte structuri supraterane. In functie de destinatia ulterioara a amplasamentului, este posibil sa se doreasca demolarea tuturor structurilor supraterane. In acest caz: - se va elabora un proiect de demolare; - se va obtine autorizatia de demolare; - actiunile propriu zise se vor desfasura pe baza proiectului si in conformitate cu toate normele de securitate specifice; - deseurile de constructie vor fi manevrate si eliminate in conformitate cu regulile aplicabile pentru gestionarea deseurilor, in baza prevederilor din proiectul de demolare.
32 Raport privind impactul asupra mediului Construire fermă puicuŃe SC Avilan Farm SRL – Scutelnici, Buzău • Gestionarea materialelor de constructie periculoase. In componenta cladirilor de pe amplasament nu sunt materiale periculoase.
• Colectarea i evacuarea din incintă a tuturor de eurilor menajere i industriale. De asemenea in baza prevederilor din proiectul de demolare, toate deseurile ramase in incinta vor fi colectate si eliminate corespunzator.
33 Raport privind impactul asupra mediului Construire fermă puicuŃe SC Avilan Farm SRL – Scutelnici, Buzău
3. DE EURI
In fermele de crestere intensiva a porcilor si pasarilor, principalele tipuri de deseuri (care in cazul altor tipuri de instalatii IPPC se pot minimiza teoretic printr o folosire judicioasa a materiilor prime) sunt dejectiile si cadavrele de animale. In cazul dejectiilor, nu exista tehnici de minimizare a cantitatilor anuale produse, acestea variind intre anumite limite in functie de rasa, cantitatea de hrana si de apa, clima, tipul de adapost si dotarea acestuia cu instalatii de furajare/ adapare/ ventilare/ incalzire; in cazul cadavrelor, mentinerea mortalitatii in limitele normale se realizeaza prin respectarea cerintelor de bune practici veterinare. Celelalte tipuri de deseuri sunt in general in cantitati nesemnificative si depind de activitatile conexe desfasurate in ferma. În perioada de exploatare a obiectivului proiectat vor rezulta urmatoarele de euri: deseuri de tip menajer din activitatea personalului care lucreaza in incinta cantitati extrem de reduse de resturi de la servitul hranei 20 03 01; dejectii solide – 02 01 06; deseuri de ambalaje de medicamente sau vaccinuri rezultate din activitatea de asistenta veterinara – 02 01 09; cadavre de animale 02 01 02.
3.1. TIPURI SI CANTITATI DE DESEURI REZULTATE
3.1.1. Tipuri i cantităŃi de de euri rezultate în perioada de execuŃie
De euri inerte i nepericuloase Prin H.G. nr. 856/2002 pentru EvidenŃa gestiunii de eurilor i pentru aprobarea listei cuprinzând de eurile, inclusiv de eurile periculoase se stabile te obligativitatea pentru agenŃii economici i pentru orice alŃi generatori de de euri, persoane fizice sau juridice, de a Ńine evidenŃa gestiunii de eurilor. Conform listei menŃionate, de eurile din construcŃii se clasifică după cum urmează: 01.04.08 de euri de piatră i spărturi de piatră; 17.01.07 beton, cărămizi, materiale ceramice; 17.02.01 lemn; 17.02.02 sticlă; 17.02.03 materiale plastice; 17.04.07 amestecuri metalice; 17.09.00 de euri amestecate de materiale de construcŃie.
34 Raport privind impactul asupra mediului Construire fermă puicuŃe SC Avilan Farm SRL – Scutelnici, Buzău Examinînd lista de mai sus, se constată că nu apar de euri periculoase întrucât această categorie de de euri nu se generează prin lucrările de construcŃie proiectate.
De eurile de lemn, sticlă, materiale plastice se încadrează în categoria de eurilor menajere; sunt generate de personalul de execuŃie a lucrărilor de construcŃii.
De eurile de piatră i spărturi de piatră, beton, cărămizi, materiale ceramice sunt de euri provenite din activitatea de renovare a cladirilor.
De eurile amestecate de materiale de construcŃie sunt de euri provenite de la surplusul de materiale de construcŃii: construcŃiile vor fi realizate după normele de calitate în construcŃii astfel încât cantităŃile de de euri rezultate să fie limitate la minim.
De eurile solide menajere vor fi colectate în pubele, depozitate în spaŃii special amenajate în incintă, selectate i evacuate periodic la gropile existente sau după caz reciclate.
3.1.2. Tipuri i cantităŃi de de euri rezultate în perioada de exploatare
Tipurile si cantitatile de deseuri generate din activitatea de crestere a pasarilor sunt prezentate in tabelul urmator:
Tabelul nr. 13: Tipurile si cantitatile de deseuri generate Nr Cod Denumire Sursa/ Cantitatea Starea crt deseu deseu provenienta fizica 1. 20 03 01 Deseuri Intreaga unitate Cca 1000 solida menajere kg/an 2. 02 01 02 Cadavre de Procesul de Cca 4 solida animale crestere puicute tone/an (mortalitati) 3. 02 01 06 Dejectii Procesul de 2660 m3/an solida animaliere crestere puicute 4. 02 01 09 Deseuri Activitatea de Cca 500 solida medicale asistenta kg/an medicala
Fundamentarea volumului de dejectii Cantitatea de dejectii anuala = 17 kg/loc Capacitate ferma : 85 000 capete/serie Cantitatea totala de dejectii = 17 kg/loc x 85 000 capete/serie x 3 serii/an x 112 zile/serie : 365 zile/an = 1330 t/an (la o umiditate de aproximativ 60% substanta uscata) 1330 t/an : 0,5 t/m 3 = 2660 m3/an
35 Raport privind impactul asupra mediului Construire fermă puicuŃe SC Avilan Farm SRL – Scutelnici, Buzău
3.2. MODUL DE GOSPODARIRE A DESEURILOR
Modul de gospodărire a de eurilor se prezintă sintetic în cele ce urmează. Tabelul nr. 14: Modul de gospodărire a de eurilor Cod Tip de eu Mod de colectare / evacuare deseu Menajer 20 03 01 În interiorul incintei se vor organiza puncte de colectare prevăzute cu containere de tip pubelă. Periodic acestea vor fi golite de ma inile de salubritate. Se vor încheia contracte cu unităŃile specializate pentru colectarea deseurilor menajere. Dejectii animaliere 02 01 06 Dejectiile se evacueaza periodic din hale. Se depoziteaza temporar pe o platforma special amenajata. Se valorifica in agricultura ca fertilizant Deseuri medicale 02 01 09 Ambalajele de medicamente sau vaccinuri rezultate din activitatea de asistenta veterinara se colecteaza separat de medicul veterinar si se elimina prin firme specializate Cadavre de animale 02 01 02 Se depoziteaza temporar intr o lada frigorifica si se elimina prin firme specializate
36 Raport privind impactul asupra mediului Construire fermă puicuŃe SC Avilan Farm SRL – Scutelnici, Buzău
4. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI I MASURI DE REDUCERE A ACESTORA
4.1. IMPACTUL IN TIMPUL PERIOADEI DE CONSTRUCTIE
Conform celor prezentate, in faza de constructie se vor realiza urmatoarele lucrari: • lucrari de constructie a halelor de crestere a pasarilor, filtrului sanitar, platformei pentru depozitarea dejectiilor solide, gospodariei de apa, retelelor de alimentare cu apa, canalizare, electricitate; • montarea echipamentelor specifice tehnologiei de crestere a pasarilor (adapare, hranire, iluminare, climatizare). • amenajare cai de acces.
Toate lucrarile se vor desfasura in incinta complexului zootehnic si vor generea doar niveluri reduse de pulberi si zgomot precum si deseuri specifice din demolari si constructii. Se vor lua masuri pentru minimizarea emisiilor de pulberi si a zgomotului astfel incat efectul acestora sa nu se resimta in afara amplasamentului. Deseurile vor fi eliminate in conformitate cu cerintele legale.
In perioada de executie, impactul este nesemnificativ.
4.2. APA
4.2.1. Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului
In judetul Buzau, varietatea litologica, tectonica si structurala, specifica celor trei mari unitati de relief, influenteaza în mod direct distributia si caracterul apelor subterane.
Zona montan a corespunde flisului paleogen compus din facies grezos sau pelitic bituminos, cu fisuratii fine, ce permit circulatia si acumularea apelor subterane. Cele mai bogate rezerve de ape subterane se întâlnesc, însa, în depozitele deluvio coluviale, cantonate sub forma de lentile. Prezenta lor este pusa în evidenta prin izvoare numeroase, cu debite suficient de mari. Sunt cunoscute si câteva structuri hidrogeologice cu ape minerale, care au continut ridicat în hidrogen sulfurat, cum sunt cele de la Siriu, Lopatari, Nehoiu si Fisici.
37 Raport privind impactul asupra mediului Construire fermă puicuŃe SC Avilan Farm SRL – Scutelnici, Buzău Zona dealurilor subcarpatice se caracterizeaza hidrogeologic prin existenta a doua sectoare. Cel situat la vest de Valea Slanicului are o litologie si o tectonica variata (gresii si marne nisipo argiloase), ce permit circulatia si acumularea apelor subterane la mari adâncimi. În depozitele cuaternare, mai principale sunt stratele acvifere de la 3, 4, 5 si 7 m. Prezenta masivelor de sare, a argilelor sarate si a gipsurilor influenteaza chimismul apelor subterane, dându le un grad ridicat de mineralizare. Astfel se explica prezenta numeroaselor izvoare cloro sodice, dintre care mai cunoscute sunt cele din dealurile Meledic, Gavanele si din Vaile Muratoarea, Scorosesti etc. Sectorul de la est de valea Slanicului se caracterizeaza prin predominarea gresiilor, nisipurilor si pietrisurilor, cu strate acvifere dispuse diferentiat. Pe interfluvii, apele subterane se gasesc la mare adâncime, pe când în cadrul vailor, cele mai bogate rezerve acvifere sunt cantonate în depozitele proluviale si de terasa. Ca o particularitate hidrologica apare concordanta ce exista între directia de curgere a apelor subterane si înclinarea generala a reliefului (mai pregnanta în cazul piemontului Râmnicului, unde orizonturile acvifere se gasesc la 20 30 m adâncime). Mineralizarea apelor freatice din acest sector este destul de ridicata. O mentiune aparte trebuie acordata conului de dejectie al Buzaului. Grosimea mare a depozitelor aluviale ce se suprapun pietrisurilor de Cândesti si prezenta numeroaselor lentile argiloase permit formarea mai multor strate acvifere cu debite bogate. În zona de câmpie, formatiunile cuaternare permeabile favorizeaza înmagazinarea unor importante cantitati de apa. Alimentarea stratelor acvifere de adâncime se face din marginea externa a subcarpatilor, unde apele sunt cantonate la 50 200 m. La contactul cu dealurile, unde predomina pietrisurile, se formeaza 1 2 strate acvifere, cu grosimi mari si debite bogate (5 10 l/s), în timp ce spre exterior, unde depozitele devin mai fine, se gasesc strate acvifere mai subtiri si cu debite mai mici (sub 1 l/s). Din punct de vedere al mineralizarii, apele din câmpie se încadreaza în tipul hidrochimic bicarbonatat, cu o mineralizatie totala de 0,650 g/Kg. Din punct de vedere geomorfologic terenul face parte din unitatea geomorfologica majora Campia Romana cu un relief in general plan, cu zone largi ridicate sau coborate specifice zonelor de cimpie, datorate depunerilor eoliene. Litologic terenul este constituit din depozite eoliene (loess), cu grosimi mai mici de 5,00 m. care stau peste depozite aluvionare constituite din nisipuri fin prafoase si nisipuri medii cu indesare medie sau afanate. Hidrologic, primul nivel freatic este cantonat in orizontul nisipos la adancimi de 3,50 5,00 m., in functie de cota terenului, si are caracter ascensional in perioadele ploioase aceasta urcand cu cca. 1,00 m.
In zona propusa pentru implementarea proiectului, calitatea apei este posibil sa fie afectata de doua categorii majore de factori de stres fizici si chimici: • tipul de mineralizatie al zonei; • folosirea fertilizantilor in agricultura.
Nu a fost investigata calitatea apei freatice de pe amplasament.
38 Raport privind impactul asupra mediului Construire fermă puicuŃe SC Avilan Farm SRL – Scutelnici, Buzău
4.2.2. Hidrologia amplasamentului
Principala artera hidrografica ce strabate judetul Buzau si care dirijeaza aproape întregul regim hidrologic este Buzaul. Extremitatea estica a judetului este ocupata de bazinul Râmnicului care, prin suprafata lui redusa, nu prezinta mare importanta sub aspect hidrologic. Buzaul îsi aduna apele de pe culmea estica a Muntilor Ciucas. Bazinul superior al vaii Buzaului se desfasoara pe suprafata a trei judete: Brasov, Covasna si Buzau. De aici raul curge prin Depresiunea Întorsura Buzaului, unde are un curs lenes si sinuos, executând si un cot de peste 90º. Intra apoi în judetul Buzau, unde strabate cele trei mari unitati de relief: munte, deal si câmpie si iese din judetul Buzau la Banita si intra in judetul Braila. Particularitatile fizico geografice ale acestora se înscriu si în aspectele morfohidrologice ale râului.
Sectorul montan Legat de prezenta bazinetelor, în sectorul montan întâlnim doua tendinte generale de evolutie hidrodinamica. În cadrul bazinetelor Sasu, Broasca, Nehoiu Nehoias, Paltineni, Mlajet etc., prezenta unei pante mai mici si a unei sectiuni mai largi contribuie la scaderea vitezei si la o împrastiere a apei în cadrul luncii si albiei minore. Ca urmare, energia si competenta râului scad, iar debitul solid transportat include cu preponderenta elemente cu diametrul redus. Din contra, în sectoarele înguste ale vaii, viteza si puterea hidraulica a râului cresc, ca rezultat al maririi pantei în profil longitudinal si al îngustarii profilului ei transversal. Dinamica râului este deosebit de mare, mai ales la viituri. In sectorul de câmpie, Buzaul primeste un numar redus de afluenti si de o importanta minora, a caror dispunere îi confera un caracter simetric. Caracteristic este coeficientul ridicat de sinuozitate si despletire, iar spre aval prezenta limanelor fluviatile (Amara, Balta Alba) si a numeroaselor cursuri parasite (“buzoielele”). Regimul hidrochimic al râurilor buzoiene este determinat, în principal, de structura geologica si de climat. Prezenta gresiilor, marnelor, argilelor, nisipurilor, loessurilor, a benzilor de sare si gips determina aparitia, în apele râurilor, a anumitor saruri solubile si a unor suspensii minerale. În perioadele secetoase se înregistreaza o crestere a mineralizarii apelor, iar în cele ploioase precipitatiile produc o eroziune puternica a solurilor, fapt ce influenteaza negativ calitatea apelor. De asemenea se constata o crestere a mineralizarii apelor în functie de treapta de relief: în zona de munte, apele au un caracter sulfatat bicarbonatat, cu mineralizare mijlocie; în zona de dealuri, mineralizarea creste la 350 650 mg/l (din care sulfati 134 250 mg/l si cloruri 30 125 mg/l); în zona de câmpie, mineralizarea atinge 680 1160 mg/l (din care cloruri 350 370 mg/l). O nota aparte o dau izvoarele sulfuroase de la Baile Siriu, Fisici si Nehoiu, precum si unele izvoare Sarate din subcarpati.
In zona amplasamentului fermei de pasari nu exista ape de suprafata.
39 Raport privind impactul asupra mediului Construire fermă puicuŃe SC Avilan Farm SRL – Scutelnici, Buzău
4.2.3. Alimentarea cu apa
Apa este folosita in scop menajer, in procesul de productie pentru adapatul pasarilor si igienizarea spatiilor de productie la sfarsitul fiecarui ciclu. Sursa de apa o constituie subteranul de adancime exploatat prin intermediul unui foraj, amplasat langa filtrul sanitar. Inmagazinarea apei se realizeaza intr un rezervor (V=30 mc) din beton, suprateran. DistribuŃia apei la utilizatorii interni ai obiectivului, se va face printr o reŃea de conducte din PE cu Dn = 25 40 mm în lungime de circa 150 m.
4.2.4. Managementul apelor uzate
Surse de poluanti pentru ape in perioada de executie
Sursele de poluare a apelor in perioada de executie a proiectului sunt reprezentate de : - utilajele de transport ; - activitatea umana.
Utilajele de transport pot cauza poluarea apelor prin scurgeri de carburanti sau uleiuri minerale. Activitatea salariatilor de pe santier este generatoare de poluanti cu impact asupra apelor prin : - producerea de deseuri menajere, care prin depozitare necorespunzatoare pot fi antrenate de vant si ploi sau pot genera levigat care sa afecteze apele de suprafata sau subterane ; - evacuarile fecaloid – menajere ale organizarii de santier pot si ele afecta calitatea apelor de suprafata sau subterane daca grupurile sanitare sunt improvizate.
Surse de poluanti pentru ape in perioada de exploatare
In perioada de exploatare sursele de poluare a apelor sunt reprezentate de : - utilajele de transport ; - apele uzate menajere si rezultate de la igienizarea halei.
Utilajele de transport pot cauza poluarea apelor prin scurgeri de carburanti sau uleiuri minerale.
Ape uzate rezulta de la filtrul sanitar si din igienizarea halei la sfarsitul fiecarui ciclu de productie.
40 Raport privind impactul asupra mediului Construire fermă puicuŃe SC Avilan Farm SRL – Scutelnici, Buzău Apa menajera rezultata de la grupurile sanitare i dusurile amplasate in filtrul sanitar este i ea un potential poluator daca sistemul de canalizare nu functioneaza corespunzator sau daca este evacuata in mediu, in loc sa fie dirijata catre reteaua de canalizare. Pentru calculul volumului de ape uzate s au utilizat urmatorii coeficienti de restitutie: − 0,9 pentru apele uzate rezultate de la spalarea halelor ; − 0,8 pentru apele uzate rezultate de la grupurile sanitare din cadrul amplasamentului.
Tabel 15. Ape uzate rezultate in perioada de exploatare Folosinta Debit anual Preepurare Restitutie Calitate Conform limitelor Igienico 0,8 x 50 litri/zi/om x 3 Depozitare impuse prin Statie de sanitara persoane x 365 zile/an = in bazin contractul de epurare personal 43,8 m 3/an vidanjabil epurare a eplor uzate Conform limitelor Apa pentru Depozitare impuse prin 0,9 x 5 l/mp x 1650 m 2 x Statie de spalarea in bazin contractul de 3 ori/an = 22,27 m 3/an epurare halelor vidanjabil epurare a eplor uzate Total apa azata 66,07 m3/an
Bilantul apelor uzate rezultate din activitatile desfasurate in ferma este prezentat in figura nr. 5.
Figura 5. Bilantul apei in incinta
Reteaua de alimentare cu apa proprie (put forat)
Rezervor apa Hale V = 30 mc Retea de incendiu 150 l/zi
Grupuri sanitare Apa uzata 22,27m 3/an
Apa menajera 120 l/zi
Bazin vidanjabil – Bazin vidanjabil – Compartiment 1 Compartiment 2
41 Raport privind impactul asupra mediului Construire fermă puicuŃe SC Avilan Farm SRL – Scutelnici, Buzău
Sistemul de colectare a apelor uzate Apele uzate menajere provenite de la filtrul sanitar vor fi colectate printr o retea de canalizare realizata din conducte de PVC cu Dn = 110 mm in compartimentul 1 (V = 15 m 3) al bazinului vidanjabil. Reteaua de canalizare pentru colectarea apelor uzate rezultate de la spalarea halelor consta dintr o conducta magistrala din PVC (Dn = 300 mm) care colecteaza apele uzate din fiecare hala prin conducte de PVC subterane (Dn = 110 mm). Aceste ape uzate se colecteaza in compartimentul 2 (V = 15 m 3) al bazinului vidanjabil.
Locul de descarcare al apelor uzate Periodic, apele uzate (menajere si rezultate de la spalarea halelor) vor fi vidanjate, transportate i tratate într o staŃie de epurare autorizata.
4.2.5. Prognoza impactului in faza de exploatare
In faza de exploatare impactul previzionat asupra factorilor de mediu i / sau a sanatatii oamenilor este nesemnificativ, in conditiile in care se respecta: • prevederile proiectului; • tehnologia de executie; • tehnologia de exploatare.
Apele uzate generate pe amplasament pot polua solul i apele freatice i de suprafata prin: • fisurarea sistemul de etansare al platformei de dejectii; • fisurarea conductele de canalizare.
In timpul desfasurarii normale a activitatii nu exista evacuari directe in apele de suprafata sau subterane.
In ce priveste eventualele pierderi, se au in vedere urmatoarele: a) apele uzate tehnologice sunt ape de spalare a halelor care nu contin cantitati mari de poluanti, b) sistemul de colectare a acestora va fi nou si va fi bine intretinut, facand improbabila aparitia de exfiltratii, c) se va mentine curatenia riguroasa pe platformele din jurul halelor nepermitandu se venirea in contact a apelor meteorice cu eventuale resturi de dejectii. In acest fel, se inlatura riscul de patrundere a apelor uzate in apa freatica. De altfel, aceste ape nu sunt considerate a constitui un risc pentru calitatea apelor freatice iar folosirea lor directa la udarea terenurilor agricole este o practica recunoscuta ca BAT.
In concluzie, activitatea din ferma nu va avea impact asupra apelor .
42 Raport privind impactul asupra mediului Construire fermă puicuŃe SC Avilan Farm SRL – Scutelnici, Buzău
4.2.6. Masuri de diminuare a impactului in timpul exploatarii
Masurile luate prin proiect pentru protectia factorului de mediu apa sunt: • Apele uzate sunt evacuate printr o retea de canalizare care colecteaza separat apele uzate de la filtrul sanitar si apele rezultate de la spalarea si dezinfectia halelor la sfarsitul fiecarui ciclu de productie, intr o fosa betonata, etansa, bicompartimentata cu volumul total de 30 mc. Etansarea fosei se va face cu geomembrana; • Apele uzate se vidanjeaza de firme autorizate ori de cate ori este nevoie; • Platforma de depozitare a dejectiilor este betonata, acoperita (tip sopron) si prevazuta cu zid perimetral, rigole si basa de colectare a levigatului. Etansarea bazei depozitului va fi realizata cu geomembrana.
Este necesar ca utilajele de exploatare i mijloacele de transport : sa fie verificate tehnic i să nu prezinte defecŃiuni prin care să aibă loc scurgeri de motorină, uleiuri etc. alimentarea cu motorină i schimbul de ulei se va face în locuri special amenajate (garaje, ateliere). reparaŃiile se vor executa în ateliere speciale; spalarea autovehiculelor se va face în spălătorii special amenajate, cu conditii speciale de protecŃie i colectare a apelor; orice utilaj sau autovehicul care nu prezintă siguranŃă în exploatare din punct de vedere al protecŃiei mediului va fi oprit sa lucreze; mecanicii de utilaje i soferii vor fi instruiti în acest sens.
Activitatea umana In fapt, ea este cea care influenteaza in mod direct toata strategia de exploatare, monitoring i eficienta a masurilor de prevedere luate prin solutiile de proiectare. Se vor lua masuri speciale pentru ca: • Deseurile menajere rezultate din activitatea personalului sa fie depozitate in containere speciale amplasate in locuri protejate; • Toti salariatii vor fi instruiti cu privire la masurile speciale de protectie a mediului pe care trebuie sa le respecte i vor fi informati cu privire la masurile coercitive ce vor fi luate in caz de accidente ecologice datorate neglijentei.
43 Raport privind impactul asupra mediului Construire fermă puicuŃe SC Avilan Farm SRL – Scutelnici, Buzău
4.3. AERUL
Calitatea aerului in zona amplasamentului este influentata de activitatile antropice actuale i de fenomenele naturale precum eroziunea solului. Principala cale de acces in comuna Scutelnici este drumul judetean DJ 203I. Sursele mobile de poluare a atmosferei sunt utilajele si autovehiculele care se deplaseaza in zona.
Principalele surse fixe de poluanti atmosferici sunt cele specifice perimetrelor localitatilor, si anume: arderea combustibililor solizi (lemne, deseuri lemnoase, deseuri agricole) in sisteme casnice de incalzire si de preparare a hranei, cresterea animalelor in gospodariile individuale si culturile de vegetale.
Poluantii principali asociati acestor surse sunt reprezentati de: oxizi de azot (NO, NO2, N 2O), oxizi de carbon (CO, CO 2), oxizi de sulf (SO 2, SO 3), particule, compusi organici volatili si condensabili (inclusiv hidrocarburi aromatice policiclice – substante cu potential cancerigen), metale grele.
Principalele surse antropice de impurificare a atmosferei, care definesc nivelurile initiale (de fond) de poluare atmosferica la inceperea activitatilor aferente planului si care vor continua sa afecteze calitatea aerului pe durata ciclului de viata a planului, sunt reprezentate de arderea lemnului sau a altor combustibili, in sisteme de incalzire casnica sau din unitati comerciale sau institutionale aflate in localitatile din exteriorul zonei industriale.
Nu exista studii privind calitatea aerului in zona comunei Scutelnici, judetul Buzau.
Tinand seama de faptul ca amplasamentul este situat la o distanta de cca. 2420 m fata de cea mai apropiata zona locuita si ca in zona comunei Scutelnici, judetul Buzau nu se desfasoara o activitate industriala semnificativa, se poate aprecia ca aerul ambiental din jurul amplasamentului nu este poluat decat de sursele naturale, temporare.
4.3.1. Date generale
Sub aspectul conditiilor climatice, amplasamentul ce face obiectul prezentului studiu se caracterizeaza printr un climat temperat continental. Regimul climatic se caracterizeaza prin veri calduroase (uneori secetoase) i ierni reci, marcate uneori de viscole. Clima este mai ales continentală, media fiind de 92 de zile de îngheŃ pe an (16 zile cu temperaturi sub 10°C), dar i cu 92 de zile de vară, calde i secetoase. Vânturile locale includ CrivăŃul, care bate dinspre nord est spre sud vest (sau
44 Raport privind impactul asupra mediului Construire fermă puicuŃe SC Avilan Farm SRL – Scutelnici, Buzău uneori dinspre est spre vest) i Austrul, vânt care bate dinspre sud vest i aduce vara aer uscat i cald i iarna conduce la ridicarea temperaturii. Iarna circulatia atmosferica este mai intensa, iar contrastul termic al diferitelor mase de aer este mai mare. De aceea temperatura aerului prezinta diferentieri diurne importante fata de celelalte anotimpuri. Cele mai mici variatii de la o zi la alta se observa de obicei vara.
Temperatura aerului ( oC) Valorile medii anuale ale temperaturii aerului prezinta caracteristici de interes general din punct de vedere hidrologic. Temperatura maxim a absolut a se înregistreaza în lunile iulie august. Temperatura minima absolut a se produce de obicei în lunile decembrie ianuarie. Temperaturile aerului in perioada calda a anului intensifica procesul de evapotranspiratie, influentand scurgerea de apa.
Tabel 16. Temperatura aerului Temperatura medie a aerului (media lunară i anuală)*
Perioada Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Anual
1901 2,2° 0,2° 4,4° 10,9° 15,9° 19,4° 21,4° 21,9° 17,4° 11,2° 5,1° 0,4° 10,7° 2000
2005 1,7° 1,3° 4,1° 10,6° 17,4° 19,0° 22,4° 22,0° 18,3° 11,9° 4,8° 1,6° 11,0°
Maxima i minima absolută lunară în perioada 1901 2000
Anul 1936 1990 1947 1909 1950 1908 2000 1951 1946 1952 1963 1989
Maxima 18,4° 22,2° 27,9° 31,5° 37,3° 38,5° 39,8° 39,7° 37,0° 35,3° 25,0° 21,6°
Anul 1942 1929 1901 1944 1915 1973 1902 1939 1977 1988 1975 1902