Carlos Şacalul Şi Atentatul De La Europa Liberă

Richard H. Cummings

Securitatea contra Radio Europa Liberă

Traducere de Traian Bratu şi Lia Galic Cuvânt de mulţumire

Comandaţi cărţile Adevărul: www.adevarulshop.ro mi este pur şi simplu imposibil să mulţumesc în parte Telefon: 021.407.76.38 / 51; fiecăruia dintre cei cu care am colaborat şi care mi-au Fax: 021.407.76.42 Îacordat sprijinul lor de-a lungul anilor petrecuţi la Radio Europa Liberă/Radio Libertatea (REL/RL). Sunt prea mulţi, iar a-l omite pe unul sau pe altul ar fi nedrept. Aceşti oameni se ştiu, şi nu este nevoie să-şi vadă numele în această carte pentru a realiza cât de mult îi apreciez pentru ajutorul acordat atunci şi pentru înţelegerea arătată. Orice reuşită aş fi avut în a proteja instituţia, nu mi se datorează doar mie. Pentru orice nereuşită însă, cum spunea preşe- dintele Harry S. Truman, „răspunderea ultimă este a mea“ Ediţie publicată de Adevărul Holding în colaborare cu Institutul Român de Istorie Recentă („The buck stops here“).

Richard H. Cummings: Cold War Battles Vreau să-i mulţumesc lui Liviu Tofan şi Institutului Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Român de Istorie Recentă (IRIR) pentru că au făcut posi- CUMMINGS, RICHARD H. bilă apariţia acestei cărţi. De asemenea, îi mulţumesc dr. Securitatea contra Radio Europa Liberă / Richard H. A. Ross Johnson pentru asistenţa valoroasă acordată la Cummings; trad.: Traian Bratu, Lia Galic. - Bucureşti: Adevărul redactarea manuscrisului. Apoi, vreau să-i mulţumesc lui Holding, 2011 ISBN 978-606-539-956-3 Nestor Rateş, fost director al Departamentului Românesc, pentru a-mi fi împărtăşit unele dintre rezultatele cercetă- I. Bratu, Traian (trad.) rilor sale privind Securitatea vs „Europa Liberă“. II. Galic, Lia (trad.)

654.195.6(430 München) Europa Liberă 329.15(498)

5 Prefaţă

a orice război, şi Războiul Rece a avut mai multe câmpuri de luptă. Dar München a fost acel câmp Cde luptă unde Războiul Rece a fost cel mai „fierbinte“. Exilaţii din ţările comuniste erau ameninţaţi, răpiţi, asasinaţi. Agenţi ostili au penetrat postul de radio, unii angajaţi au fost recrutaţi de serviciile răsăritene de spionaj. Împotriva postului de radio Europa Liberă şi a Radio Libertatea au acţionat toate serviciile secrete ale Pactului de la Varşovia. Au acţionat timp de peste 40 de ani, coordonat sau individual. România s-a remarcat în mod special.

Despre München şi lumea spionajului, celebrul John Le Carré scria în romanul său The Secret Pilgrim:

Pentru cei familiarizaţi cu oraşul Hamburg, Münchenul nu mai este deloc Germania. Este altă ţară. Nu am sesi- zat niciodată nici cea mai vagă legătură între cele două oraşe, dar când era vorba despre spionaj, Münchenul, ca şi Hamburgul, era una dintre capitalele confidenţiale ale Europei. Chiar şi Berlinul se situa pe un distant loc doi în raport cu dimensiunile şi pregnanţa comunităţii invizibile a Münchenului… Din când în când izbucneau scandaluri teribile, de obicei atunci când unul sau altul din această trupă de clovni uita pur şi simplu de care

7 parte lucrează, sau îl apucau confesiunile la beţie, sau Cartea se concentrează asupra războiului purtat de îşi împuşca amanta, sau prietenul, sau pe sine, sau Securitatea din România împotriva postului de radio băutura îl mâna de cealaltă parte a Cortinei, unde îşi Europa Liberă. Dar nici celelalte servicii secrete comu- clama loialitatea pentru cei cărora nu le fusese loial niste nu au stat cu mâna în sân. Am adăugat capitolelor până acum. În viaţa mea n-am mai văzut un asemenea cu subiect românesc două dintre cazurile mai speciale, bordel al spionajului. generate de sovietici şi de bulgari. În 2006, regizorul Alexandru Solomon, care îşi făcea Nu doar specialitatea şi experienţa mea profesională documentarea pentru filmul său „Război pe calea undelor“, stau la baza acestei cărţi, ci şi cercetările pe care le-am a stat de vorbă cu mine la München. I-am spus atunci că făcut asupra perioadei de 30 de ani de existenţă a REL/ cele trăite la „Radio Europa Liberă“ au devenit „o parte din RL anterioară numirii mele, în 1980, ca şef al Serviciului mine, de care nu mă voi putea despărţi niciodată“. Sper de Protecţie (Chief of Security). Ceea ce voi relata despre că, citind aceste poveşti adevărate, veţi înţelege ce am vrut Războiul Rece al radiourilor de la München – terorism, spi- să spun. Unii mi-ar putea reproşa că nu am făcut decât onaj, ameninţări, asasinate politice – este purul adevăr. să scriu încă o carte „din culise“. Numai că, în acest caz, nimeni altcineva nu ar fi putut s-o facă: am fost singurul Când am sosit la München, în noiembrie 1980, nu exis- Chief of Security în traumaticii ani ’80 ai Războiului Rece tau practic niciun fel de măsuri fizice de protecţie. Opinia de la München. managementului şi a personalului era că serviciile răsă- Această carte ne arată cum un sistem represiv se simte ritene de spionaj nu vor îndrăzni să comită un atac direct grav ameninţat de nimic altceva decât de cuvântul liber asupra sediului din capitala Bavariei. Cât de mult se înşe- şi reacţionează cu maximă agresivitate prin diversiune, lau, s-a arătat la doar trei luni de la sosirea mea, după cum ameninţări, intimidări, şantaj, subminare şi chiar atacuri veţi putea citi în capitolul 2. fizice împotriva unor oameni şi a instituţiei care îi repre- Nu cred că va exista vreodată o carte care să cuprindă zintă. Supremaţia puterii cuvântului contra forţei brute ea singură întreaga complexitate a celor patru decenii de este, cred, lecţia principală a acestei cărţi. existenţă a REL/RL la München. Există numeroase lucrări care tratează diverse aspecte ale istoriei REL/RL. Această carte li se alătură şi se concentrează pe problemele legate de protecţie şi contrainformaţii, lăsând alte teme, cum ar fi emisiunile şi politica radiourilor, în seama unora mai calificaţi decât mine. Am încercat, pe cât posibil, să mă extrag din prim-planul relatărilor, astfel încât să-mi păs- trez distanţa şi obiectivitatea, iar atenţia cititorului să se poată concentra asupra celor care au fost cu adevărat obiectivul şi victimele agresiunii – crime ale comunismului în cel mai real sens al cuvântului.

8 9

1 Radio Europa Liberă şi Radio Libertatea – Geneza

imp de peste 40 de ani, Radio Europa Liberă şi Radio Libertatea au fost două posturi de radio cu sponsori- T zare americană şi sediul la München, care emiteau în ţările situate dincolo de Cortina de Fier. Mii de oameni au lucrat pentru aceste posturi de radio, iar bugetele lor au însumat sute de milioane de dolari. Aceste posturi de radio au constituit elemente fundamentale ale fazei iniţiale a operaţiunilor secrete îndreptate de Agenţia Centrală de Informaţii (CIA) împotriva regimurilor comuniste. Mult timp, existenţa celor două posturi de radio a rămas învălu- ită în atmosfera de mister şi suspiciuni specifică Războiului Rece. Documentele originare legate de înfiinţarea posturilor nu mai există, iar majoritatea celor care au avut de-a face cu această fază au decedat de ceva vreme, lăsând în urmă, în cazul cel mai bun, o documentaţie fragmentară. Arhivele serviciilor secrete americane şi din ţările est-europene sunt, în multe cazuri, încă inaccesibile publicului larg sau cerce- tătorilor. Din aceste motive, evoluţia celor două posturi de radio poate fi reconstituită doar din surse publice, din unele

11 documente desecretizate de guvernul american în ultimii Ideea unui post de radio american care să transmită în ani, precum şi din puţinele dosare făcute publice de servi- limba rusă către Uniunea Sovietică din Germania, şi nu ciile secrete din fostele state ale Pactului de la Varşovia. de la sediul Vocii Americii, a fost lansată pentru prima Arhivele serviciilor secrete sovietice rămân în întregime dată de Departamentul de Stat american în august 1946. închise.1 Generalul Lucius Clay, comandantul forţelor americane de la Berlin, a respins propunerea întrucât contravenea Acordului celor Patru Puteri în privinţa Germaniei. În schimb, Clay s-a concentrat pe susţinerea postului de Geneza radio în limba germană din sectorul american al Berlinului (RIAS) care emitea din februarie 1946 în tot Berlinul şi „Preluarea puterii“ de către comunişti în ţările est-eu- în Germania de Răsărit. Echipa de jurnalişti de la RIAS, ropene şi ofensiva propagandistică sovietică de la sfârşitul tehnica folosită şi succesul programelor difuzate au fost un anilor patruzeci au constituit catalizatorul iniţierii unor model pentru Europa Liberă şi Libertatea, posturi de radio operaţiuni clandestine de război psihologic şi luptă politică, concepute ca „substitut al radiourilor naţionale“ din ţările incluzând emisiuni radio către Uniunea Sovietică şi sateliţii comuniste. Serviciul în limba rusă al postului de radio săi, operaţiuni menite să suplimenteze programele oficiale oficial al guvernului american, Vocea Americii, a început de informare pentru străinătate ale Statelor Unite. să emită în februarie 1947.

1 O analiză amănunţită se găseşte în lucrarea mea, The Intelligence Underpinnings of American Covert Radio Broadcasting in Germany During the Cold War, The Journal of Intelligence History, Winter 2001, Vol. 1, No. 2. O sursă excelentă pentru documente declasificate ale Agenţiei Centrale Durerile facerii şi naşterea de Informaţii şi ale Departamentului de Stat se găseşte în „Emergence of the Intelligence Establishment“, Foreign Relations of the United States, Geneza posturilor de radio internaţionale Europa Liberă 1945–1950, US Department of State, 1996, http://www.state.gov/www/about- state(history/intel/index.html, sau în volum ISBN 0-16-045208-2, GPO Stock şi Libertatea poate fi plasată în anii 1947–1948, perioadă în # 044-000-02413-6, US Government Printing Office. O altă sursă primară care se încheia procesul de instalare a dominaţiei sovietice este cartea editată de Michael Warner la Center for the Study of Intelligence, în Europa de Răsărit, în care avea loc blocada Berlinului CIA History Staff: Documente CIA din timpul Războiului Rece. CIA sub Harry Truman, Washington DC: CIA, 1994). O superbă privire de ansamblu a pos- şi operaţiunea aliaţilor de aprovizionare a populaţiei din turilor RFE/RL, cu ilustraţii, este Voci ale speranţei: istoria posturilor Europa sectoarele occidentale ale fostei capitale germane. Era Liberă şi Libertatea de Cissie Dore Hill, Hoover Digest, 2001, Nr.4, www. hooverdigest.org/014/dorehill.html. Articolul a fost scris cu ocazia expoziţiei perioada Planului Marshall şi a instalării Cortinei de Fier cu acelaşi nume organizată între 24 aprilie şi 28 decembrie 2001 de Hoover între Europa Occidentală şi Europa Centrală şi de Est. Institution şi Stanford University. Multe documente legate de istoria postului Acestea erau despărţite de garduri de sârmă ghimpată, Europa Liberă pot fi găsite în Arhivele Societăţii Deschise ale Universităţii Central Europene din Budapesta: HU OSA 300 Records of Radio Free Europe/ patrule înarmate, zone minate şi foişoare ale grănicerilor. Radio Liberty Research Institute (RFE/RL RI), 1949–1994. Arhivele constau Monopolul politic al Partidului Comunist şi cenzura insti- în special din articole de presă, sinteze de presă, monitorizarea emisiunilor de radio şi televiziune din epocă. Documentele ocupă 2.322 de metri liniari de tuită în mass-media au izolat ţările comuniste şi au blocat arhivă. http://www.osa.ceu.hu/db/fa/300.htm răspândirea liberă a informaţiilor în Uniunea Sovietică şi

12 13 în rândul popoarelor est-europene. În aceste condiţii, mem- pacea mondială.“1 Unul dintre obiectivele acestei campa- bri ai guvernului american, Congresul şi reprezentanţi nii de război psihologic urma să fie înfiinţarea de posturi ai lumii corporatiste americane au decis să coopereze în de radio-substitut care să emită în ţări aflate sub control secret pentru a face posibilă difuzarea de ştiri şi informaţii sovietic, posturi de radio care să nu aibă însă legături ofi- „în rândul populaţiei din naţiunile captive“. ciale cu Guvernul Statelor Unite. Aceste posturi de radio La 17 decembrie 1947, proaspăt înfiinţatul Consiliu al urmau să emită programe şi să adopte o agendă politică Securităţii Naţionale al Statelor Unite constata: faţă de care Statele Unite puteau oficial să-şi decline orice responsabilitate. Uniunea Sovietică a lansat o campanie intensă de George F. Kennan a fost numit „Părintele politicii de propagandă împotriva Statelor Unite şi aplică măsuri îngrădire“. Poate că a fost, după cum vom vedea, promoto- coordonate de natură psihologică, politică şi economică rul ferm al „Eliberării“. În 1948, Kennan se afla în fruntea menite să submineze elementele necomuniste din toate echipei Departamentului de Stat însărcinată cu elaborarea ţările. Scopul ultim al acestei campanii este nu numai liniilor directoare ale politicii externe, şi în această cali- să submineze prestigiul Statelor Unite şi eficienţa poli- tate, forţa motrice a înfiinţării posturilor de radio Europa ticii naţionale americane, ci să slăbească şi să divizeze Liberă şi Libertatea. La 4 mai 1948, Kennan a prezentat în în aşa măsură opinia internaţională încât o rezistenţă Consiliul de Securitate Naţională un document de evaluare eficientă faţă de obiectivele Moscovei prin mijloace poli- a situaţiei politice intitulat „Debutul Războiului Politic tice, economice sau militare să nu mai fie posibilă. În Organizat“. El definea în document noţiunea de război cadrul campaniei, Uniunea Sovietică recurge la toate politic drept „aplicarea logică a doctrinei lui Clausewitz 2 mijloacele de care dispune graţie regimurilor-satelit, în timp de pace.“ partidelor comuniste şi organizaţiilor susceptibile de Programul lui Kennan propunea măsuri de asistenţă influenţă comunistă.1 pentru „comitete ale eliberării, activităţi clandestine în spatele Cortinei de Fier şi pentru elemente anticomuniste 3 Consiliul de Securitate Naţională a adoptat apoi din ţări ale Lumii Libere periclitate de comunism.“ directiva NSC 4-A, prin care cerea directorului Agenţiei Aceste măsuri urmau să încurajeze formarea unei orga- Centrale de Informaţii să „iniţieze şi să conducă sub aco- nizaţii publice americane care să sponsorizeze comitete de perire operaţiuni psihologice menite să contracareze acţi- refugiaţi politici selectate prealabil, astfel încât să poată: unile sovietice sau de inspiraţie sovietică care periclitează a) acţiona ca centre de speranţă naţională şi să-i reîn- sufleţească pe refugiaţii politici proveniţi din perimetrul 1 O fotocopie a acestui document poate fi găsită în cartea editată de sovietic; Michael Warner, ed. CIA Cold War Records: The CIA under Harry Truman, Psychological Operations, NSC 4-A, (Washington, DC: CIA, 1994) p. 175–177. b) reprezenta o sursă de inspiraţie pentru rezistenţa De menţionat, de asemenea, Documentul 253: „Memorandumul Secretarului populară existentă în ţările lagărului sovietic; Executiv (Souers) către Membrii Consiliului Securităţii Naţionale“, NSC 4-A Washington, December 9, 1947, in Foreign Relations of the United States, 1 Ibid. 1945–1959, „Emergence of the Intelligence Establishment,“ http://www.fas. 2 Emergence of the Intelligence Establishment, Document 269. org/irp/offdocs/nsc-hst/ 3 Ibid.

14 15 c) constitui nucleul potenţial al mişcărilor de eliberare a folosi posturile de radio americane oficiale în războiul propriu-zise în eventualitatea unui război.1 psihologic ce urma să vină. Administraţiei Truman nu-i Kennan descria în continuare „Comitetele de Eliberare“ rămânea ca alternativă decât lansarea unor operaţiuni drept operaţiuni publice care însă trebuiau să beneficieze radio sub acoperire. de consiliere sub acoperire şi eventual de asistenţă neofi- Până în august 1948, CIA dispunea în Europa de un cială din partea guvernului american: emiţător radio, o tipografie şi o flotă incipientă de baloane meteorologice menite să împrăştie manifeste de propa- Se propune ca cetăţeni americani de încredere şi fără gandă şi alte materiale dincolo de Cortina de Fier. funcţii oficiale să fie îndemnaţi să înfiinţeze un comitet public care să susţină şi să călăuzească în interesul Statelor Unite mişcările naţionale (multe existente deja) conduse în mod public de refugiaţi politici de Originile postului de radio marcă din lagărul sovietic.2 Europa Liberă

În iulie 1948, secretarul de stat George Marshall a Comitetul pentru o Europă Liberă a fost înfiinţat la New trimis o telegramă ambasadorilor americani din Europa York pe 17 mai 1949, când s-au semnat documentele de Răsăriteană şi din Uniunea Sovietică, în care îi informa constituire a unei societăţi anonime înregistrată în statul despre planurile de a permite refugiaţilor politici proveniţi New York. Cu această ocazie au fost aleşi directorii şi şefii din ţările situate de partea cealaltă a Cortinei de Fier să ia de servicii ai societăţii, printre care viitorul director CIA cuvântul în emisiunile postului oficial Vocea Statelor Unite Alan Dulles şi viitorul preşedinte al Statelor Unite Dwight (VOUSA), predecesoarea Vocii Americii (VOA). Chemaţi D. Eisenhower. Joseph C. Grew, fostul ambasador ame- 3 să-şi spună opinia , toţi ambasadorii s-au pronunţat împo- rican în Japonia, a anunţat, cu ocazia unei conferinţe de triva acestor planuri. Ambasadorul american la Moscova presă din 1 iunie 1949, că unul dintre ţelurile corporaţiei explica: „În circumstanţele actuale, apariţia oricăror era de a permite „liderilor din exil să se adreseze pe calea refugiaţi sovietici în emisiunile VOUSA nu numai că ar undelor, în limba lor şi în maniera lor proprie, popoarelor fi ineficientă, dar va suscita cu siguranţă resentimente şi din Europa.“ persiflări la adresa emisiunilor noastre.“4 Potrivit unei analize ulterioare consacrate postului de Aceasta a fost probabil respingerea finală de către apa- radio Europa Liberă de guvernul american, Comitetul ratul birocratic a ideii (sau ce mai rămăsese din ea) de Naţional pentru o Europă Liberă (NCFE) a fost înfiinţat 1 Ibid. cu scopul de: 2 Ibid. 3 Memorandum From the Director of the Policy Planning Staff, Department 1) a crea o instituţie în care emigranţii din ţările-satelit of State (Kennan) to the Assistant Director for Policy Coordination, Central să-şi poată pune la încercare aptitudinile şi, în acelaşi timp, Intelligence Agency (Wisner), Washington, January 6, 1949, Document 308, Emergence of the Intelligence Establishment. să dezvăluie lumii întregi acţiunile guvernelor-satelit şi 4 Ibid, pp 215–216. ale Rusiei sovietice;

16 17 2) a utiliza, în Statele Unite şi în străinătate, personali- înfiinţării şi dezvoltării radiourilor.1 În 1947, Wisner a tăţile politice ale emigraţiilor din diferite ţări ca elemente renunţat la avocatură şi s-a angajat la Departamentul de de focalizare şi simboluri ale unei opoziţii unite împotriva Stat în funcţia de asistent adjunct al secretarului de stat comunismului; însărcinat cu ţările aflate sub ocupaţie. În această calitate, 3) a degreva Departamentul de stat de contactele s-a ocupat de refugiaţii din Uniunea Sovietică şi din ţările cu lideri politici pe care nu-i putea include în categoria est-europene din lagărul sovietic. „guverne în exil“ în timp ce Statele Unite recunoşteau ofi- În iunie 1948, Kennan l-a pus pe Wisner în fruntea unei cial guvernele-satelit; şi liste cu persoane eligibile pentru un nou post din cadrul 4) a susţine eforturile paşnice ale „liderilor nefascişti, CIA, cel de director al Oficiului pentru Proiecte Speciale. necomunişti de a pregăti calea spre restaurarea în Europa Kennan susţinea cu această ocazie că propunerea legată Răsăriteană a libertăţilor sociale, politice şi religioase în de Wisner se bazează „pe recomandările unor oameni care 1 care ei cred împreună cu noi.“ îl cunosc. În ceea ce mă priveşte, nu-i cunosc abilităţile, dar competenţele sale par destul de bune.“2 Frank Wisner, Dacă George Kennan poate fi considerat „părintele“ angajat încă al Departamentului de Stat, menţiona la celor două posturi de radio, atunci Frank Wisner le este 4 august 1948, într-o convorbire telefonică, că „proiectul cu siguranţă unul dintre „unchi“. Avocat şi veteran al celui pentru emiţătorul de radio clandestin“ a fost aprobat în de-al Doilea Război Mondial, în care a fost activ în cadrul principiu. Aprobarea definitivă urma să fie dată numai Oficiului pentru Servicii Strategice (OSS), Frank Wisner după lămurirea detaliilor legate de cine va opera emiţăto- a jucat un rol primordial în dezvoltarea posturilor de radio rul, către cine vor fi îndreptate emisiunile şi cine va realiza Europa Liberă şi Libertatea. În septembrie 1944, el fusese materialul brut ce urma să fie transmis.“3 trimis la Bucureşti pentru a conduce operaţiunea OSS de Astfel au fost create fundamentele conceptuale, politice evacuare a piloţilor aliaţi doborâţi dincolo de liniile ina- şi operaţionale pentru posturile de radio Europa Liberă şi mice. Wisner a rămas în Bucureşti până în martie 1945, Libertatea şi utilizarea lor de către emigranţi. fiind un martor al sosirii trupelor sovietice şi al perioadei tragice care a urmat ocupaţiei.2 După al Doilea Război Mondial, Wisner şi-a reluat activitatea de avocat şi a devenit preşedintele Consiliului pentru Afaceri Externe, în care activa şi Allen Dulles, fost 1 „Radio Europa Liberă a fost unul dintre proiectele pentru care Dulles a şef al operaţiunilor Oficiului pentru Servicii Strategice din manifestat un interes special …“ Wayne G. Jackson în CIA Historical Staff, Elveţia. Dulles se va dovedi al treilea protagonist în istoria Allen Welsh Dulles as Director of Central Intelligence, 26 February 1953 - 29 November 1961, Volume III Covert Activities, July 1973, p. 102. Pe lângă rolul său public la Europa Liberă, Dulles a deţinut şi funcţia de membru al 1 Raportul Comisiei Prezidenţiale (Comisia Jackson) asupra activită- Consiliului de Directori pentru Cruciada Libertăţii. ţilor politicii de informare internaţională, 30 iunie 1953, tipărit în Foreign 2 Memorandum From the Director of the Policy Planning Staff (Kennan) to Relations, 1952-54, Volumul II. the Under Secretary of State (Lovett), Washington, June 30, 1948, Document 2 Detalii ale celor trăite de Wisner în România pot fi găsite în cartea lui 294, Emergence of the Intelligence Establishment. Evan Thomas The Very Best Men: Four Who Dared: The Early Years of the 3 Hillenkoetter’s Memorandum for the Record, 4 August 1948, in Warner, CIA, (New York: Simon & Schuster, 1995). op cit., p. 217.

18 19 Începând de astăzi, toţi informatorii comunişti, toţi denunţătorii, toţi agenţii provocatori, toţi gardienii bar- Să înceapă emisiunile bari din închisori şi lagăre de muncă, toţi judecătorii şi magistraţii comunişti, toţi propagandiştii ideologiei La 4 iulie 1950, Radio Europa Liberă a transmis către comuniste se confruntă cu un inamic redutabil: Radio Cehoslovacia primul său program cu o durată de 30 de Europa Liberă, care le va da în vileag numele, unul câte minute. Comunicatul de presă din 3 iulie releva nu numai unul; toţi vor fi puşi pe lista neagră a lumii democra- fundamentul ideologic al programelor, ci şi „paravanul“ tice şi vor fi aruncaţi la groapa cu gunoi a dispreţului adevăratei sponsorizări a radioului: nemărginit al cehilor şi slovacilor.1

Iniţiat şi operat de Comitetul Naţional pentru o Europă Zece zile mai târziu, Comitetul Naţional pentru o Europă Liberă, o grupare de cetăţeni americani care nu deţin Liberă anunţa planuri editoriale cuprinzătoare cu pro- funcţii oficiale, Radio Europa Liberă va emite pentru grame „tranşante“ destinate Cehoslovaciei şi României, cele 80 de milioane de oameni care trăiesc în sclavie programe la începutul cărora se citea următorul text: comunistă din Germania până în Rusia, prezentându-le povestea adevărată a libertăţii şi democraţiei. Libere de Nu aţi fost daţi uitării. orice constrângeri diplomatice, emisiunile vor fi tran- Aceasta este menirea postului de radio Europa Liberă: 1 şante. să vă spună că nu aţi fost daţi uitării, că nu sunteţi singuri. Dumneavoastră, celor încătuşaţi de tiranie, vă Un emiţător radio pe unde scurte, cu o putere de numai vom pune la dispoziţie o sursă permanentă şi sigură de 7,5 kW şi poreclit „Barbara“, fusese obţinut din stocu- informaţii. Vom difuza vocile prietenilor şi compatrio- rile guvernamentale de aparatură excedentară şi plasat ţilor dumneavoastră, voci pe care le cunoaşteţi, voci pe într-o remorcă de camion în apropiere de Lampertheim, care veţi ajunge să le cunoaşteţi. în Germania. Incendiarul mesaj inaugural a fost semnat Vă vom vorbi liber şi fără constrângeri... vă vom de emigrantul ceh Pavel Tigrid care, după Revoluţia de vorbi ca oameni liberi care cred că singurul fundament Catifea din 1989, a devenit ministru al Culturii în primul al păcii este libertatea fiecărui om în parte, libertatea guvern postcomunist de la Praga: fiecărei naţiuni de a-şi făuri propriul destin. Pledând astfel pentru libertate, americani şi lide- Dragi ascultători, rii democraţi surghiuniţi din Europa de Răsărit şi-au ne-am adunat în acest studio încăpător, toţi cei care unit forţele pentru a vă face beneficiarii vocii Europei 2 lucrăm pentru acest post de radio a cărui demnă denu- Libere. mire este: Radio Europa Liberă, Vocea cehilor şi slovacilor liberi. Au urmat apoi emisiuni regulate către Ungaria, Bulgaria şi Polonia. Este interesant de notat că, între sfârşitul anului 1 Citat din comunicatul de presă al Comitetului Naţional pentru o Europă Liberă din 3 iulie 1950, RFE/Rl Collection, Hoover Institution, Stanford 1 Versiune tradusă în Colecţia RFE/RL. University. 2 Comunicat de presă al CNFE din 13 iulie 1950, Colecţia RFE/RL.

20 21 1950 şi 30 septembrie 1953, Radio Europa Liberă a difuzat emisiunile de propagandă ale postului Vocea Americii. emisiuni şi către Albania. 1 În aceste condiţii, subsecretarul de stat James Webb i-a cerut preşedintelui MIT James Killian să formeze o Proiectul Troia: echipă de experţi care să rezolve problema bruiajului. Killian şi decanul Facultăţii de studii umaniste şi Lumea academică şi CIA sociale John Burchard au alcătuit un grup ce include profesori de la Harvard şi alte universităţi, care să se Proiectul Troia a constituit un parteneriat între guvern ocupe nu numai de problemele tehnice, ci şi de chesti- şi lumea academică la începutul Războiului Rece. Ca în mai uni legate de războiul politic: ce ar trebui să transmită toate parteneriatele, cele două părţi îşi percepeau rolul în Vocea Americii, care ar trebui să fie audienţa ţintită şi mod diferit. cu ce efect, în momentul în care va fi depăşită problema bruiajului.1 Punctul de vedere al guvernului: Conform proiectului, Institutul de Tehnologie din O parte importantă a Raportului Troia se ocupa cu „răz- Massachussetts (MIT) a convocat 30 dintre cei mai boiul politic“ şi „probleme de comunicare cu zone ecranate“: renumiţi oameni de ştiinţă din ţară şi alţi experţi cu mijloace de comunicare care să străpungă Cortina de Fier, scopul de a explora toate mijloacele – convenţionale şi menţionând, pe lângă radio şi baloane, folosirea directă a neconvenţionale – prin care să se străpungă Cortine de poştei pentru a trimite publicaţii profesionale, comerciale Fier. Raportul lor susţine ideea extinderii pe scară mare şi din sfera industrială. Raportul sugerează, de asemenea, a instalaţiilor radio deja existente şi cere amplificarea expedierea unor obiecte tipice vieţii americane: medica- măsurilor în acest domeniu pentru a facilita străpunge- mente, lanterne, stilouri, aparate mici de radio etc.2 rea în continuare a cortinei cu mijloace care să nu inter- fereze cu alte canale de telecomunicaţii (militare).2

Punctul de vedere al lumii academice: Baloane deasupra Europei În 1950, pe când în Coreea bântuia războiul şi Uniunea Sovietică făcea teste cu bomba atomică, Moscova bruia O secţie importantă a Raportului Troia se referea la utilizarea baloanelor ca mijloc de transmitere a informaţiilor 1 Surse excelente de informaţii privind istoria postului de radio Europa dincolo de Cortina de Fier: Liberă sunt cărţile: Broadcasting Freedom: The Cold War Triumph of Radio Free Europe and Radio Liberty de Arch Puddington, (Lexington: University of Kentucky Press, 2000), and America’s Other Voice: The Story of Radio Free O zonă cu o suprafaţă de un milion de mile pătrate ar Europe and Radio Liberty de Sig Mickelson, (New York: Praeger, 1983). putea fi saturată cu manifeste de propagandă în cadrul 2 Memorandum către Secretarul Executiv al Consiliului pentru Securitate Naţională (Lay), nedatat. Al treilea raport asupra evoluţiei 1 Citat dintr-o lucrare MIT, Originile centrului (Origins of the Center), CSN 59/1, „The Foreign Information Program and Psychological Warfare referinţă la The MIT Center for International Studies. Planning Document“. Foreign Relations of the United States, 1950–1955, The 2 „Memorandum From Robert J. Hooker of the Policy Planning Staff Intelligence Community 1950–1955, Document No. 57, (Washington, DC: US to the Director of the Policy Planning Staff (Nitze) Washington, March 26, Government Printing Office, 2007). 1951,“ Foreign Relations, 1950 – 1955, Document 59.

22 23 unei singure operaţiuni cu baloane care ar costa câteva milioane de dolari... Dacă zona de răspândire a materi- Tehnologia baloanelor alului propagandistic ar fi restrânsă la 30.000 de mile pătrate, atunci operaţiunea s-ar solda, în medie, cu La vremea respectivă existau mai multe tipuri de baloane, un manifest pentru fiecare suprafaţă de 100 de metri dar unul dintre ele dispunea de un mecanism remarcabil de pătraţi... Împrăştierea baloanelor de către curenţii de aer şi răspândirea manifestelor în căderea lor din cer declanşare a împrăştierii manifestelor: gheaţa carbonică. sunt fenomene care se pretează excelent la operaţiunile Cutii de carton cu manifeste erau ataşate la baloanele cu de saturare... hidrogen şi, pe măsură ce gheaţa carbonică se evapora, Testarea operaţională şi programul de producţie tre- cutiile se răsturnau şi împrăştiau manifestele. Pentru a buie întreprinse acum. Costurile s-ar putea ridica la ţinti o zonă anumită, se recurgea la calcule complexe care circa un milion de dolari... Pentru a coordona utilizarea ţineau cont de cantitatea de gheaţă carbonică, volumul de baloanelor cu alte operaţiuni de război politic, planifi- hidrogen al balonului, greutatea tipăriturilor, direcţia şi carea operaţiunilor finale ar trebui să înceapă acum... viteza vântului. Un depozit cu materialele necesare trebuie constituit acum, iar pe măsură ce programul evoluează, trebuie analizat periodic dacă volumul şi tipul materialelor corespund necesităţilor operaţiunii. Cartea Neagră: reacţia regimurilor comuniste CIA şi secţia Free European Press a Comitetului Naţional pentru o Europă Liberă au reacţionat pozitiv la În iunie 1952, Comitetul Naţional pentru o Europă această sugestie: din octombrie 1951 până în noiembrie Liberă a făcut o primă compilaţie pentru uz intern din 1956, cerul de deasupra Europei Centrale a fost împân- reacţiile diferitelor guverne est-europene la emisiunile zit cu peste 350.000 de baloane care au transportat peste Europei Libere. Intitulată „Cartea Neagră“, publicaţia 300 de milioane de manifeste, afişe, cărţi şi alte tipărituri. precizează în introducere: Comitetul Naţional pentru o Europă Liberă a construit trei centre de lansare a baloanelor, operaţiune care pe vreme Este întotdeauna interesant să asculţi ce au de zis bună putea fi efectuată 24 de ore din 24. Operaţiunile de inamicii despre tine. Din acest motiv, membri ai lansare a baloanelor erau coordonate cu programele de Comitetului Naţional pentru o Europă Liberă şi radio şi aveau nume de cod ca PROSPERO, VETO, FOCUS ai departamentelor sale au întocmit această Carte şi SPOTLIGHT.1 Neagră conţinând acuzaţiile comuniştilor la adresa organizaţiei noastre.

1 Detalii despre aceste operaţiuni, incluzând poze ale manifestelor, se Un exemplu grăitor al reacţiilor comuniste îl constituie găsesc în articolul meu: Balloons Over East Europe: The Cold War Leaflet Campaign of Radio Free Europe, Psywar Society, http://www.btinternet. atacul la adresa lui Pavel Tigrid, apărut la 16 noiembrie com/~rrnotes/psywarsoc/fleaf/rfe.htm. 1952 în publicaţia cehoslovacă Dikobras:

24 25 Te-ai străduit cât ai putut, Pavel Tigrid Să cânţi în struna Europei Libere! Ca să le faci pe plac, ascuţeşte-ţi Cruciada pentru Libertate lansată de Limba ca o lamă de cuţit. America

Stransky a fost izgonit ca şi Tigrid. Istoricii Războiului Rece care au scris despre Radio Ce voci ne va mai aduce acum eterul? Europa Liberă consideră, de regulă, că originile Cruciadei Nu vă neliniştiţi degeaba, cehi, pentru Libertate se află în politica Administraţiei Nu-i pricină de grijă!1 Eisenhower din anii ’50. Şi totuşi, la 27 octombrie 1948, preşedintele Harry S. Truman afirma cu voce emoţionată Citatul următor din cea de-a doua Carte Neagră nu se într-o cuvântare electorală: deosebeşte cu nimic de atacurile verbale lansate de regi- murile comuniste în toiul Războiului Rece din anii ’80: În calitate de cetăţean american şi de preşedinte al Statelor Unite, îmi repugnă calomniile josnice lansate Volumul acestei compilaţii de atacuri comuniste nu de republicani că aş fi „concesiv“ cu tirania comunistă. reflectă întru totul eficienţa operaţiunilor Comitetului. În timpul administraţiei democrate, pe care voi aţi Dar cantitatea şi vehemenţa calomniilor oficiale adu- ales-o, poporul american s-a angajat cu tot sufletul în nate aici nu lasă nicio umbră de îndoială că inamicul campania de susţinere a libertăţii şi democraţiei în faţa este rănit şi reacţionează violent. Starea lui de spirit presiunilor rapace exercitate de comunism. Lupta noas- nu s-a ameliorat, deşi bagajul său de insulte a crescut tră susţinută, fără precedent şi dusă în întreaga lume simţitor de la publicarea precedentei Cărţi Negre în împotriva proliferării comunismului a dat speranţă iunie 1952. În timp ce înainte se mulţumea cu epitete oamenilor de pe tot mapamondul... Suntem angajaţi simpliste ca „emigranţi reacţionari“, inamicul şi-a însu- într-o cruciadă, o cruciadă pentru libertate, toleranţă, 1 şit între timp expresii mai picante ca: „excrementele pentru drepturile omului, pentru bunăstarea sa. exilului“, „mocirla prostituţiei“, „ucigaşi bacteriologici americani“, „stăpâni de sclavi“, „incendiatori“, „trădă- În 1950, Comitetul Naţional pentru o Europă Liberă a tori de ţară“, „mincinoşii de la Europa Liberă“, „dela- înfiinţat, ca o entitate separată, instituţia Cruciada pen- pidatori“, „foşti asasini SS“, „câinii turbaţi ai exilului“, tru Libertate, al cărei preşedinte a devenit fostul gene- „lachei dezgustători“, şi aşa mai departe.2 ral Lucius Clay. Allen Dulles făcea, de asemenea, parte dintre membrii conducerii. La 26 aprilie 1950, Comitetul Naţional pentru o Europă Liberă îl înştiinţa pe preşedin- tele Truman despre existenţa organizaţiei şi planurile ei de viitor:

1 Cuvântare ţinută la Mechanics Hall din Boston, la 27 octombrie 1948, 1 Exemplare ale Cărţii Negre se găsec în Colecţia RFE/RL. Harry S. Truman Library and Museum, http://www.trumanlibrary.org/pub- 2 Ibid. licpapers/viewpapers.php?pid=2011.

26 27 În cuvântarea Dumneavoastră din 20 aprilie, îndem- răspunsul prompt la apelul meu din 20 aprilie, în care naţi la iniţiative particulare prin care oamenii să-şi subliniam rolul important pe care grupările civice şi ridice glasul în sprijinul libertăţii. Comitetul Naţional organizaţiile particulare trebuie să-l joace într-o acţi- pentru o Europă Liberă a fost înfiinţat în acest scop, une de această anvergură.1 propunându-şi în special să-i susţină pe cei care, sur- ghiuniţi din cauza dragostei lor pentru libertate, vor să Acest schimb de mesaje nu a trecut neobservat de presa continue lupta pentru restaurarea libertăţii în ţările americană. La 2 mai 1950, New York Times publica un arti- lor de baştină. Credem că poporul american este gata col intitulat „Truman aprobă campania Europei Libere“. să pornească o cruciadă pentru libertate care, pe lângă susţinerea pribegilor lipsiţi de libertate, provenind din spatele Cortinei de Fier, să le întărească credinţa într-o lume liberă prin manifestări copleşitoare de solidari- Eisenhower şi Cruciada tate. Ne dăm seama de responsabilitatea sporită pe care pentru Libertate ne-o acordă cuvântarea Dumneavoastră şi vă asigurăm că vom începe imediat, folosind toate resursele de care dispunem, să organizăm o cruciadă pentru libertate Într-o cuvântare înflăcărată radiodifuzată cu ocazia care să exprime pe deplin voinţa poporului american Zilei Muncii din 1950, generalul Dwight D. Eisenhower a şi care, graţie postului de radio Europa Liberă şi altor pledat pentru lansarea unei Cruciade americane pentru instituţii, va cuprinde întreaga lume. Suntem convinşi Libertate. El a apelat la americani să susţină financiar o că cetăţenii Americii se vor alătura cu entuziasm acestei astfel de operaţiune şi să semneze „Manifestul Libertăţii“ cruciade menite să le salvgardeze valorile spirituale, conţinând o „Declaraţie a Libertăţii“. Cu aceeaşi ocazie, 1 răspunzând astfel prompt apelului Dumneavoastră. generalul Eisenhower a anunţat alegerea generalului Clay în fruntea Cruciadei. În timpul unei acţiuni publi- Generalului Clay şi lui Joseph C. Grew, preşedintele citare cu „Clopotul Libertăţii“, desfăşurată în 26 de oraşe Truman le-a răspuns într-o scrisoare: mari, 16 milioane de americani au donat 1.317.000 de dolari cu scopul extinderii programului postului de radio Telegrama Dumneavoastră din 26 aprilie, prin care Europa Liberă şi au semnat „Manifestul Libertăţii“ cu mă anunţaţi că Comitetul Naţional pentru o Europă Liberă lansează o cruciadă mondială pentru libertate, următorul text: se bucură de sprijinul meu cel mai fierbinte. Sper că toţi americanii vi se vor alătura, implicându-se în această Cred în inviolabilitatea şi demnitatea individului. luptă crucială pentru a câştiga de partea noastră sufle- Crec că toţi oamenii, fără discriminare, au căpătat tele şi minţile oamenilor. Vă sunt recunoscător pentru de la Dumnezeu dreptul la libertate. Jur să mă opun agresiunii şi tiraniei oriunde apar 1 John Woolley şi Gerhard Peters, The American Presidency Project. Santa pe pământ. Barbara, CA: University of California (hosted), Gerhard Peters (database). http://www.presidency.ucsb.edu/ws/?pid=13768. 1 Ibid.

28 29 Sunt mândru să mă înscriu în rândurile celor care Domnul Barrett a amintit că Comitetul Naţional pentru participă la Cruciada pentru Libertate. o Europă Liberă şi-a început activitatea cu scopul de a Sunt mândru să contribui la crearea Clopotului acorda asistenţă grupărilor de refugiaţi din diferite ţări Libertăţii, să fiu semnatar al acestei Declaraţii a est-europene, iar ideea de a le pune acestora la dispozi- Libertăţii, să ştiu că numele meu va figura pe Altarul ţie un post de radio pentru a-şi face cunoscute opiniile Libertăţii de la Berlin şi să mă alătur milioanelor de a fost o evoluţie ulterioară. Barrett a amintit, de ase- bărbaţi şi de femei din lume pentru care libertatea este menea, că, în primul rând, Cruciada pentru Libertate a o cauză sacră. avut menirea să disimuleze sprijinul guvernului pentru Clopotul Libertăţii este inscripţionat cu următoa- această operaţiune. Barrett şi-a pus întrebarea dacă nu rele cuvinte: „Fie ca lumea aceasta să cunoască cu voia cumva Cruciada a atins proporţii prin care un fenomen lui Dumnezeu o renaştere a liberăţii“. periferic răstoarnă deciziile centrului. El s-a întrebat, Clopotul Libertăţii, o copie a celui istoric de la Phila de asemenea, dacă cele două, trei milioane de dolari delphia, a fost apoi transportat la Primăria Schoeneberg care ar putea fi colectate în cursul Cruciadei nu vor din sectorul american al Berlinului, unde, cu ocazia unei periclita cele 85 de milioane de dolari prevăzute pen- ceremonii oficiale la 24 octombrie 1950, generalului Clay tru operaţiunile oficiului american pentru schimburi în i-a revenit rolul de a ţine o cuvântare fundamentală în faţa domeniul informaţiei şi educaţiei USIE. După părerea a sute de mii de oameni. sa, Cruciada trebuia să revină la scopul iniţial, acela de a oferi un minim necesar de acoperire Comitetului 1 Patru acorduri ale clopotului au fost folosite de Radio Naţional pentru o Europă Liberă. Europa Liberă în pauzele de emisie ca fundal muzical pentru mesajul „Acesta a fost Clopotul Libertăţii pentru a vă Rezultatul întâlnirii de la Washington a fost decizia reaminti că ascultaţi Radio Europa Liberă“. unanimă ca Exemplarele „Manifestului Libertăţii“ sunt păstrate cu Organizaţia Cruciada pentru Libertate să nu fie desfiin- sfinţenie într-o criptă clădită la baza turnului Clopotului ţată, ci să aibă în 1952 o anvergură considerabil mai mică, Libertăţii. Vizitatorii turnului pot vedea prin uşa de sticlă iar caracterul Cruciadei din 1952 să fie elaborat în cadrul a criptei teancurile de plicuri cu adeziuni. unor consultări strânse între Comitetul Naţional pentru o Europă Liberă, CIA şi Departamentul de Stat.2

Reacţie negativă la Washington Cruciada pentru Libertate a continuat până în 1965, când funcţiile sale au fost preluate de Fondul pentru Radio Succesul covârşitor al Cruciadei pentru Libertate nu a Europa Liberă. fost pe placul funcţionarilor de la Washington, care soco- teau că acţiunea periclita finanţarea Vocii Americii, postul 1 „Memorandum of Conversation. Washington, January 17, 1952“, Foreign de radio „oficial“ al guvernului, care emitea în diferite limbi Relations, 1950 – 1955, Document 100. pentru străinătate. 2 Ibid.

30 31 pentru Radio Europa Liberă a strâns o sumă totală de 50 Fondul Est-European / de milioane de dolari, ceea ce reprezenta o fracţiune infimă Fondul pentru Radio Europa Liberă din costurile reale de operare ale radioului, costuri supor- tate de CIA în decursul celor peste 20 de ani de finanţare secretă. Viziunea din 1948 a lui George Kennan privind „comitetele de eliberare“, despre care a fost vorba mai sus, a devenit realitate când, în martie 1951, a luat fiinţă Fondul Est-European. Înfiinţat de Fundaţia Ford, Fondul Est- Revoluţia Ungară din 1956 European l-a avut ca prim preşedinte pe George Kennan. Frank Altschul, directorul Comitetului Naţional pentru o Despre Revoluţia Ungară din 1956 s-au scris isto- Europă Liberă, a fost ales în Consiliul Director al Fondului. rii întregi şi se vor mai scrie pe măsură ce istoriografia Scopul organizaţiei era Războiului Rece va dispune de noi documente. Cu ocazia celei de a 50-a aniversări a revoluţiei, în Europa şi Statele să sporească utilitatea exilaţilor din sfera de influenţă Unite au avut loc numeroase conferinţe internaţionale con- sovietică, întărindu-le moralul, bunăstarea, creându-le sacrate acelui eveniment incendiar. Dar în ciuda volumi- posibilităţi de muncă pe măsura educaţiei primite, faci- nosului material informativ publicat cu această ocazie, a litându-le modalităţi de asociere şi ajutor reciproc şi sus- continuat să persiste mitul vechi de jumătate de secol al ţinându-i să contribuie la fondul general de cunoştinţe rolului jucat de Radio Europa Liberă şi de emisiunile sale din Statele Unite despre Rusia şi Uniunea Republicilor de dinaintea şi din timpul insurecţiei.1 Sovietice Socialiste.1 1 În anii ’50, Cord Meyer conducea Divizia Organizaţii Internaţionale din cadrul CIA, divizie care, pe lângă alte organizaţii, superviza administrativ pos- Una dintre realizările majore ale Fondului Est-European turile de radio Europa Liberă şi Libertatea. În memoriile sale Facing Reality: From World Federation to the CIA (New York, Harper and Row, 1980) se găseşte un a fost înfiinţarea în 1951 a Editurii Cehov, care a publicat capitol întreg dedicat Europei Libere şi conţinând informaţii detaliate despre rolul în primul an de fiinţare 60 de cărţi în limba rusă, între care său şi al CIA în evenimentele din Ungaria. Pentru un punct de vedere ştiinţific, romane, nuvele, piese de teatru şi poezie, memorii, studii vezi A. Ross Johnson To the Barricades: Did Radio Free Europe inflame the Hungarian revolutionaries of 1956? Exploring one of the Cold War’s most stubborn de istorie şi critică literară. Până în 1956, când şi-a încetat myths, Hoover Digest, 2007, No. 4. Pentru un alt punct de vedere ştiinţific privind activitatea, Editura Cehov a publicat peste 150 de cărţi. eşecul CIA de a interpreta informaţiile, vezi excelenta carte a lui Charles Gati, Failed Illusions: Moscow, Washington, Budapest and the 1956 Hungarian Revolt. Numele fondului a fost ulterior schimbat în Fondul (Stanford, California, Stanford University Press, 2006). El a putut să obţină de la pentru Radio Europa Liberă, care, în 1965, a preluat şi CIA următoarele documente relevante, prevalându-se de prevederile Legii privind funcţiile Cruciadei pentru Libertate. Fondul accepta dona- Libertatea de Informare: (1) CIA Clandestine Services History, The Hungarian Revolution and Planning for the Future, 23 October - 4 November 1956, Volume ţii particulare şi s-a angajat, de asemenea, în acţiuni de I of II, January 1958; (2) CIA Historical Staff, The Clandestine Service Historical colectare de fonduri în Statele Unite. Până în 1975, Fondul Series, Hungary, Volume I, [Deleted], May 1972; and (3) CIA Historical Staff, The Clandestine Service Historical Series, Hungary, Volume II, External Operations, 1 Second Annual Report, March 1952 – 1953, The East European Fund, 1946–1965, May 1972. Aceste documente se găsesc publicate pe internet la adresa: Inc., 10 Est 44th Street, New York, 17, NY. Exemplar în colecţia RFE/RL. http://www.gwu.edu/~nsarchiv/NSAEBB/NSAEBB206/index.htm#docs

32 33 Guvernul maghiar postrevoluţionar a publicat o „Carte Radio Europa Liberă era încă la începuturi şi lipsit Albă“ a revoluţiei în care susţine pe faţă că Radio Europa de experienţă. După doar cinci ani de existenţă, con- Liberă a fost unul dintre protagoniştii evenimentelor, acu- ducerea radioului testa încă instrumentele şi limitele zându-l nu numai de incitare la insurecţie armată, ci şi Războiului Rece, şi nu era nici pe departe în măsură să de pasivitate criminală, lăsând evenimentele să continue riposteze cu claritate şi nuanţare la prima mare încer- mai mult decât ar fi fost necesar. Acuzaţia continuă să care la care a fost supusă. Acest botez al focului avea 1 aibă susţinători şi în zilele noastre. Explicaţia este că noul să îi coste scump. guvern de la Budapesta avea nevoie de un ţap ispăşitor pentru revoltă şi nu era în niciun caz dispus să admită Un ungur care s-a refugiat în Occident după evenimen- public neajunsurile sistemului politic, iar Radio Europa tele din 1956, descria astfel reacţia celor care ascultau Liberă, un simbol recunoscut în toată Ungaria, se potrivea emisiunile Europei Libere: de minune acuzaţiilor. Cartea Albă cuprindea următoarele învinuiri: Niciun ungur nu este supărat pe Radio Europa Liberă. Noi eram cei care doream să ni se ţină treze speran- Emisiunile subversive ale postului de radio Europa ţele. Probabil că ne-am încrezut prea mult tocmai în Liberă – post finanţat cu dolari, condus de americani, acele elemente ale emisiunilor pe care autorii lor nu funcţionând pe teritoriul Germaniei Occidentale – au ţineau să fie luate în serios. Greşeala nu a fost a Europei jucat un rol esenţial în: Libere. Greşeala a fost în parte a noastră că am dat – pregătirea ideologică şi conducerea practică a con- crezare cuvintelor. Greşeala a fost în parte şi a ame- trarevoluţiei; ricanilor care şi-au închipuit că pot folosi cuvinte în – provocarea luptelor armate; mod necumpănit. Cuvinte ca „libertate, lupta pentru – nerespectarea acordului de încetare a focului; onoare naţională, respingerea inamicului, eliberare“ au – generarea isteriei în masă soldată cu linşarea unor înţelesuri bine definite. Credeţi-mă, nu poţi să le predici bărbaţi şi femei loiali poporului şi ţării lor.1 ungurilor sau bulgarilor sau polonezilor, timp de şase ani, să iubească libertatea, ca apoi să spui că „ungurii şi Sunt foarte puţini cei care au ascultat şi analizat toate bulgarii şi polonezii nu trebuie să lupte pentru libertate emisiunile Vocii Ungariei difuzate atunci de Europa Liberă. şi să aibă mereu în vedere că noi ducem lupta numai George Urban, fost director al Europei Libere, este probabil prin cuvinte“. Pentru un om în lanţuri, astfel de cuvinte singura persoană care a ascultat toate emisiunile care mai există şi astăzi înregistrate pe bandă de magnetofon. În 1 George R. Urban, Radio Free Europe and the Pursuit of Democracy: My War within the Cold War. (New Haven and London, Yale University Press memoriile sale, Urban scrie: 1997), p. 228. Cartea conţine o trecere în revistă detaliată a evenimentelor Revoluţiei ungare bazată pe studierea întregului set de înregistrări ale emisiunilor difuzate în acel timp. Pentru o analiză pătrunzătoare a situaţiei politice 1 U. N. Review. United Nations. Report of the Special Committee on the din Ungaria anului 1956 vezi cartea sa: The Nineteen Days: A Broadcasters Problem of Hungary, June 20, 1957. Account of the Hungarian Revolution (London, Heinemann, 1957).

34 35 nu sunt numai cuvinte, ci şi arme cu care să-şi sfarme de 31 de metri.“ Dat fiind că cele două emiţătoare aveau o lanţurile şi să-şi dobândească libertatea.1 putere de doar 10kW, emisiunile vizau doar forţele armate sovietice staţionate în Germania şi în Austria. Nu există nicio mărturie că prima emisiune ar fi fost recepţionată în Originile postului de radio Libertatea zona-ţintă. În schimb, la nici zece minute de la începerea emisiei, Uniunea Sovietică a declanşat o acţiune de bruiaj care va dura fără întrerupere până în 1988. Începuturile postului de radio Libertatea s-au deosebit În mai 1955 a început difuzarea emisiunilor postului Radio total de cele ale Europei Libere. Comitetul American pen- Libertatea de la Taipei (Taiwan), aria vizată fiind Siberia de tru Libertatea Popoarelor din Uniunea Sovietică a fost înfi- Est şi provinciile maritime ale Uniunii Sovietice. inţat în ianuarie 1951 cu sponsorizare CIA, care a stabilit şi Ca urmare a unor schimbări survenite în politica externă politica editorială a postului. Spre deosebire de Comitetul americană, postul de radio a fost rebotezat Eliberarea în Naţional pentru o Europă Liberă, Comitetul American nu 1956, pentru ca în 1959 să fie redenumit Radio Libertatea. a recurs la colectarea de fonduri publice care ar fi putut da Comitetul American pentru Eliberare şi-a schimbat denu- o acoperire plauzibilă adevăratului finanţator. mirea la 10 ianuarie 1964 „datorită impactului pe care l-au La 7 iulie 1951, la München, a fost fondat Institutul avut în Uniunea Sovietică emisiunile de 24 de ore din 24 pentru Studierea Istoriei şi Culturii Uniunii Sovietice. ale postului său Radio Libertatea.“1 Întâmplător am făcut parte din ultima generaţie de absol- Foştii preşedinţi americani Hoover, Truman şi venţi ai acestui institut, care şi-a închis porţile în 1972. Eisenhower erau la acea vreme „preşedinţi de onoare“ ai La începutul anilor ’50, CIA întâmpina greutăţi în a postului de radio Libertatea. Un comunicat de presă al uni diversele grupări de emigranţi sovietici din Germania. Comitetului American explica motivele ideologice ale exis- Comitetul American considera că propaganda cea mai efi- tenţei postului de radio Libertatea: cientă împotriva regimului sovietic nu putea fi dusă decât de foşti cetăţeni sovietici care să vorbească în numele unei Emisiunile postului de radio Libertatea analizează eve- diaspore unite. Două dificultăţi majore stăteau în calea nimente şi evoluţii din Uniunea Sovietică, acţiunile şi acestei solidarizări a emigranţilor: ostilitatea extremă din- politica guvernului de la Moscova din perspectiva inte- tre grupările ruşilor şi cele ale celorlalte etnii din Uniunea reselor primordiale ale popoarelor Uniunii Sovietice... Sovietică; şi falia politică dintre elementele marxiste şi cele Redactorii postului de radio Libertatea se străduiesc nemarxiste ale emigraţiei, indiferent de naţionalitate. să exprime în emisiunile lor sentimentele, gândurile şi 2 Radio Eliberarea de Bolşevism şi-a început emisiunile aspiraţiile reprimate ale compatrioţilor lor. din Lampertheim la 1 martie 1953, cu patru zile înain- tea morţii lui Stalin, cu următorul anunţ: „Aici e Radio Howland Sargent, preşedintele Comitetului pentru Eliberarea. Ne puteţi asculta pe lungimea de unde scurte Radio Libertatea, a dat publicităţii o declaraţie în care se enunţă sarcina principală a Comitetului:

1 James A. Michener, The Bridge at Andau (New York, Random House, 1 Radio Liberty Press Release, 10 January 1964, RFE/RL Archives. 1957), pp. 252-253. 2 Ibid.

36 37 Să susţină eforturile de a comunica cu popoarele lansat de preşedintele Ronald Reagan. Preşedintele Uniunii Sovietice cu scopul de a determina în cele din Reagan a explicat astfel rolul postului de radio Europa urmă o schimbare fundamentală în politica şi practica Liberă/Libertatea: Moscovei, care să reflecte voinţa popoarelor sovietice de „Este imposibil să te opui opresiunii fără acces la adevăr a trăi în pace şi libertate.1 şi fără posibilitatea de a comunica cu semenii tăi. Radio Europa Liberă/Radio Libertatea pot ajuta oamenii din În martie 1964, Radio Libertatea transmitea pentru Europa Răsăriteană şi Uniunea Sovietică să-şi rezolve prima dată programele sale de la Playa de Pals, în Spania, problemele. Cele două posturi de radio sunt indispen- unde fusese instalat în grabă un emiţător de 100 kW. sabile, constituind singurul substitut extern posibil Transmisiile pe unde scurte din Spania vor dura până la pentru o presă liberă.“ 1 iunie 2001. Prăbuşirea comunismului în Europa de Răsărit în 1989 a deschis noi perspective celor două posturi de radio. În Comasarea Radio Europa Liberă 1989 a fost inaugurată la Budapesta prima redacţie REL/ RL din ţările-ţintă. Apoi au urmat redacţiile de la Praga, şi Radio Libertatea Varşovia şi Bucureşti.

O cotitură însemnată în istoria celor două posturi de radio s-a produs în 1967, când revista Ramparts dezvăluia Eficienţa emisiunilor REL/RL legătura dintre Radio Europa Liberă şi CIA. Aceasta va duce la decizia Congresului ca REL şi RL să nu mai fie finan- Eficienţa celor două posturi de radio poate fi descrisă ţate de Agenţia Centrală de Informaţii. Pe de altă parte, în cel mai bine recurgând la evaluările ascultătorilor. De Congres s-a declanşat o dezbatere asupra viitorului celor exemplu, la 29 ianuarie 1991, Lennart Meri, ministru de două posturi de radio. În 1973, o Comisie Prezidenţială Externe al Estoniei la acea dată, nominaliza Radio Europa sub conducerea lui Milton Eisenhower a publicat un raport Liberă/Radio Libertatea pentru Premiul Nobel pentru intitulat „Dreptul de a şti“, raport care a stat la baza legis- Pace, spunând între altele: laţiei privind consolidarea celor două staţii de radio într-o organizaţie hibridă: o corporaţie privată nonprofit, dar Eu şi compatrioţii mei estonieni dorim să aducem un finanţată de Congres. Consolidarea administrativă finală omagiu posturilor de radio Europa Liberă şi Libertatea, a avut loc în perioada 1975–1976, când a luat naştere noua precum şi poporului Statelor Unite pentru cei patruzeci corporaţie REL/RL. de ani de activitate în care ne-au ajutat să pregătim În anii ’80, REL/RL s-a dovedit o organizaţie matură şi restaurarea democraţiei. Dorim, de asemenea, să-i eficientă, jucând un rol major în „Proiectul Democraţia“, încurajăm să-şi continue munca plină de responsabi- 1 „Statement in Connection with Change of Name of the American litate în anii ce vin. Committee for Liberation“, 10 January 1964. RFE/RL Archives.

38 39 După prăbuşirea Uniunii Sovietice în 1991, primul pre- Libertatea încep un nou capitol în lupta pentru demo- şedinte al Rusiei, Boris Elţîn, a semnat un decret preziden- craţie care continuă în ţările fostului lagăr comunist.“ ţial prin care acredita REL/RL ca agenţie de ştiri. Pentru Preşedintele Vaclav Havel a salutat în mod oficial muta- prima dată în istoria sa, REL/RL şi-a putut deschide un rea la Praga a celor două posturi de radio la 8 septembrie birou de ştiri la Moscova. 1995, declarând: „Probabil că aş fi petrecut mai mulţi ani în închisoare dacă nu m-aş fi bucurat de publicitatea pe În timpul celor trei, patru zile ale puciului, Radio care mi-au făcut-o aceste posturi de radio“. Libertatea a fost unul dintre foarte puţinele canale În 1997, preşedintele ales în mod democratic al Bulgariei, prin care se puteau transmite informaţii lumii întregi Petar Stoianov, a vizitat sediul de la Praga al posturilor şi, ceea ce e mai important, Rusiei întregi, întrucât în de radio Europa Liberă şi Libertatea. Referindu-se la rolul zilele noastre aproape fiecare familie din Rusia ascultă jucat de Europa Liberă în viaţa concetăţenilor săi din tim- emisiunile postului Libertatea. Cred că, datorită acti- pul comunismului, Stoianov a declarat: vităţii şi obiectivităţii sale, Radio Libertatea merită să fie contactat direct de guvernul rus. Se impune invita- rea conducerii radioului de a face o vizită la Moscova. Ne amintim şi acum cum căutam cu febrilitate pe scala Desigur, nu vorbesc în numele Uniunii Sovietice, ci al de unde scurte postul de radio de care aveam nevoie, o Rusiei. Opinia mea este că Radio Libertatea trebuie să instanţă care să ne încurajeze să înfruntăm greutăţile fie acreditat în Rusia. vieţii de zi cu zi din timpul regimului comunist: Radio Europa Liberă. În martie 1993, la Moscova, a avut loc comemorarea celei de-a patruzecea aniversări a primei emisiuni a pos- Tot în 1997, sediul Europei Libere a fost vizitat de pre- tului Libertatea. Cu acea ocazie, fostul preşedinte sovietic şedintele României Emil Constantinescu. Cu acea ocazie, Mihail Gorbaciov spunea: el s-a referit cu elocvenţă la rolul important pe care posturile Europa Liberă şi Libertatea l-au jucat în demolarea În anii negri ai regimului comunist, înaintea lansării regimurilor comuniste din Europa de Răsărit: programului de reforme Perestroika, Radio Libertatea transmitea adevărul. Sperăm că postul de radio îşi va Sistemul comunist nu putea exista decât bazându-se pe continua activitatea. Sper să fiu prezent la cea de-a un eşafodaj de minciuni şi prin excluderea populaţiei cincizecea aniversare a postului de radio Libertatea. de la circuitul de informaţii. Comunismul a putut fi răsturnat de la putere nu prin forţa armelor, ci prin La 4 iulie 1994, preşedintele american Bill Clinton a forţa cuvintelor şi, mai ales, a convingerilor. Iată de acceptat în mod oficial oferta omologului său Vaclav Havel ce Radio Europa Liberă a jucat în timpul Războiului şi a guvernului ceh de a muta sediul Europei Libere/ Rece un rol mai important decât orice armată, arsenal Libertatea la Praga. „Cu această mutare“, a declarat de rachete sau armament ultrasofisticat. Rachetele preşedintele Clinton, „posturile de radio Europa Liberă/ care au distrus comunismul au fost lansate de Europa

40 41 Liberă, cea mai importantă investiţie a Americii, arma cea mai redutabilă a Americii în Războiul Rece.

Întrebat despre importanţa pe care o are Europa Liberă, Lech Walesa, primul preşedinte ales în mod democratic al Poloniei, a răspuns: „Ar exista pământul fără căldura soarelui?“ 2 Ultimul tangou la München: Carlos Şacalul şi atentatul de la Europa Liberă

„Problema unui mit nu este dacă e ade- vărat sau fals, şi nici dacă ne-am dori să fie adevărat, ci faptul că este cumva mai adevărat decât adevărul însuşi.“ Thomas Keneally, „Lista lui Schindler“

a 30 noiembrie 2001, cu ocazia unei ceremonii în onoarea postului de radio Europa Liberă, Ion LIliescu, preşedintele României, a afirmat că evenimentul reprezintă „o recunoaştere, poate întârziată, dar sinceră… Oricine va scrie istoria românilor din anii totalitarismului, nu va putea face abstracţie de rolul şi de impactul Europei Libere. El a adăugat că Europa Liberă a fost pentru România „o fereastră către lumea de «afară», normală, a informaţiei adevărate, multicolore şi pluraliste“. Preşedintele Iliescu a amintit şi „partea întunecată“ a istoriei relaţiilor României cu Europa Liberă:

42 43 – atentatul terorist cu bombă de la sediul din München în care acţiona în acea perioadă este atacul cu o gre- al Europei Libere, comis la 21 februarie 1981; nadă de mână de la cafeneaua Le Drugstore din Paris, la – atacurile asupra unor redactori ai Departamentului 15 septembrie 1974. Atacul s-a soldat cu doi morţi şi peste Românesc; treizeci de răniţi. – circumstanţele „încă neelucidate“ în care au murit Ramirez Sanchez trăia la Paris sub o identitate falsă. trei directori ai Departamentului Românesc al Europei La 27 iunie 1975, trei ofiţeri ai serviciului francez de con- Libere. trainformaţii DST s-au prezentat la apartamentul din rue Toullier, în cadrul unei anchete legate de nişte atentate În acest context, preşedintele Iliescu a afirmat că auto- asupra companiei aeriene israeliene El Al de la Aeroportul rităţile române colaborează cu „forurile internaţionale Orly. Investigaţia era una de rutină, Sanchez nefiind con- competente pentru clarificarea acestor cazuri“. siderat un suspect, motiv pentru care poliţiştii nu erau În calitate de director al Serviciului de Securitate al pos- înarmaţi. În cursul discuţiilor, sub un pretext oarecare, turilor Europa Liberă/Libertatea, am participat la investi- Sanchez s-a dus la baie, unde avea ascuns un pistol. gaţiile legate de una dintre cele mai brizante – din punct de Înarmat, el s-a întors în cameră şi a deschis focul asupra vedere politic – operaţiuni ale grupării teroriste paneuro- celor trei agenţi care, luaţi prin surprindere, au fost o pradă pene dirijate de Carlos „Şacalul“: atentatul cu bombă de la uşoară (unul singur a supravieţuit). Carlos l-a împuşcat sediul Europei Libere. Acesta a fost singurul atentat comis şi pe Michel Moukharbal, un colaborator apropiat, pe care de Carlos împotriva unei ţinte americane, şi pentru care îl bănuia că, informator fiind, ar fi pus poliţia pe urmele nu şi-a asumat niciodată răspunderea. Din analiza docu- sale. Şaptesprezece ani mai târziu, un tribunal francez îl mentelor poliţiei şi justiţiei germane, a rapoartelor întoc- condamna pe Carlos în contumacie la închisoare pe viaţă mite de fostele servicii secrete din Germania Răsăriteană şi pentru crimă. Ungaria, precum şi a altor documente, am ajuns la concluzia Ramirez Sanchez locuise anterior la Londra sub numele că „Şacalul“ a condus operaţiunea de la Budapesta. În cele de Carlos Andreas Martinez Torres, cetăţean peruan. După crimele de la Paris şi vâltoarea mediatică produsă ce urmează vă voi expune detaliile modului în care acest act de acestea, ziaristul britanic Peter Niesewand de la ziarul criminal a fost pus la cale şi executat. Guardian a fost informat de o sursă că autorul crimelor de la Paris ar putea fi acel Carlos Martinez Torres. Plecând pe urmele acestuia, Niesewand a vizitat-o pe una dintre Cine era Carlos „Şacalul“? prietenele lui Carlos. Cotrobăind printre lucrurile pe care Carlos le lăsase acesteia în grijă, Niesewand a găsit într-o Înainte de a fi cunoscut drept Carlos „Şacalul“, Ilich geantă arme şi explozibili. O altă descoperire a fost un Ramirez Sanchez s-a distins prin câteva acţiuni teroriste exemplar al cărţii lui Frederick Forsyth Ziua Şacalului. la începutul anilor ’70.1 Un exemplu al modului criminal Întâmplător, Niesewand tocmai citise acest roman poliţist

1 Pentru o selecţie a cărţilor privind începuturile carierei de terorist a lui despre un asasin profesionist, plătit să îl ucidă pe preşedin- Carlos, vezi Bibliografia anexată. tele Charles De Gaulle. Considerând că romanul i-a servit

44 45 lui Carlos ca sursă de inspiraţie, Niesewand şi-a trimis În cele ce urmează mă voi referi la Ilich Ramirez articolul la redacţia ziarului Guardian cu titlul Carlos Sanchez folosind numele de Carlos pentru a păstra uni- Şacalul, după care s-a dus la poliţia londoneză pentru a-şi tatea naraţiunii. prezenta rezultatele investigaţiei. Mitul Carlos se născuse. Scriitorul Frederick Forsyth nu s-a arătat impresionat de legendarul „Carlos Şacalul“ şi, după arestarea acestuia în Carlos alege Europa de Est 1994, a scris următoarele: În 1978, autorităţile de la Bagdad îi cer lui Carlos să „Cu o singură excepţie, cariera lui Carlos este un lung părăsească Irakul, unde îşi stabilise temporar baza de ope- şir de atacuri laşe asupra unor ţinte extrem de vulnera- raţiuni. La plecare, ofiţeri irakieni din serviciul de infor- bile. Ce poate fascina Occidentul la acest venezuelean maţii i-au înmânat un plic cu 200.000 de dolari.1 După ce scund, extrem de brutal şi, în fond, lipsit de succes? a testat mai multe ţări est-europene, în special Bulgaria, Părerea mea este că faima lui se bazează pe trei factori Carlos a decis în 1979 să se instaleze în Ungaria, dat fiind că contestabili: aici putea dispune de „căi de circulaţie favorabile, controale Carlos s-a dat mereu în vânt după publicitate reduse la graniţe şi relaţii bune cu Ministerul de Externe, Carlos a avut o reputaţie de crai, pe care a alimen- instituţiile guvernamentale şi organele de securitate“.2 tat-o asiduu Serviciul de informaţii maghiar a monitorizat permanent Carlos – şi asta trebuie recunoscut – a fost un came- toate mişcările şi convorbirile telefonice ale grupării lui leon uman care a reuşit să bântuie prin Europa multă Carlos, căreia i-a dat numele de cod C-79. vreme fără să i se poată lua urma.1 Carlos îşi denumise gruparea Organizaţia Luptei Carlos a savurat atenţia pe care i-o acorda presa inter- Armate Arabe – Braţul Revoluţiei Arabe (OAAS) şi, alter- naţională, şi a ştiut să o exploateze. În 1975, în ajun de nativ, Organizaţia Revoluţionarilor Internaţionali. Ea Crăciun, a condus cu succes o operaţiune de luare de osta- era compusă din terorişti provenind din mişcarea separa- tici la sediul OPEC (organizaţia ţărilor exportatoare de tistă bască ETA/PM (Politico-Militar), gruparea teroristă petrol) de la Viena. Influenţilor ostatici arabi, el s-a pre- elveţiană Prima Linea, Brigăzile Roşii din Italia, organi- zentat cu aroganţă cu următoarele cuvinte: „Numele meu zaţia Frontul Popular pentru Eliberarea Palestinei, din este Carlos. Poate aţi auzit de mine“. Cu fiecare acţiune foşti membri ai Celulelor Revoluţionare din Germania şi teroristă care a urmat, faima lui Carlos ca terorist temut din alţi indivizi rămaşi neidentificaţi. Gruparea folosea şi invincibil a crescut constant. Dar, în timp ce mass-media engleza ca limbă de comunicare, dar nu avea o agendă, occidentale se arătau fascinate de mitul său, Carlos s-a dat nu concepuse un plan politic strategic, nu elaborase un la fund şi următorii cinci ani a rămas pasiv. 1 Magdalena Kopp, Die Terrorjahre. Mein Leben an der Seite von Carlos (München, DVA, 2007), pag. 127. 1 Washington Post, 17 august 1994. 2 Anexa A, Raport Stasi din 10 februarie 1981.

46 47 manifest şi nu dispunea de un logo.1 Carlos crease mitul Raport şi ştia să-l exploateze în relaţiile sale cu Ungaria, RDG şi asupra activităţii organizaţiilor teroriste, celelalte ţări ale Pactului de la Varşovia. De pildă, într-o în special a Organizaţiei Revoluţionarilor scrisoare adresată liderului Partidului Comunist Ungar Internaţionali, condusă de bine-cunoscutul Janoş Kadar la 2 aprilie 1980, Carlos explica astfel decizia terorist „CARLOS“ sa de a se stabili în Ungaria: (…) Gruparea se consideră în continuare o organizaţie Stimate Tovarăşe Janoş Kadar, revoluţionară de luptă împotriva imperialismului în toate formele sale de manifestare. Acordă o atenţie spe- Ţările socialiste permit combatanţilor noştri să treacă cială mişcărilor de eliberare naţională, considerând că nestânjeniţi pe teritoriul lor şi în ultimul timp se con- acestea poartă acum cea mai evidentă formă de luptă stată o tendinţă reală de a stabili relaţii cu organizaţia revoluţionară. Statele socialiste sunt considerate ali- noastră. De un an, în lupta pentru atingerea ţelurilor aţi strategici cu care gruparea vrea să întreţină relaţii noastre revoluţionare am beneficiat de avantajele unei prieteneşti, dar aşteaptă în schimb sprijin material şi depline securităţi oferite de Ungaria socialistă. De pe logistic. teritoriul ungar am reuşit, fără ca autorităţile de la Organizarea de acţiuni teroriste proprii nu se află Budapesta să ne stingherească, să dezvoltăm o reţea de în prezent în centrul atenţiei grupării. Activităţile con- relaţii internaţionale, stabilind contacte cu revoluţio- statate în ultimul timp, precum şi informaţii verificate narii celorlalte state. permit concluzia că gruparea tinde să devină mai curând Cu salutări revoluţionare, un coordonator, respectiv mijlocitor în raport cu diver- Carlos, sele forţe teroriste naţionale. Membrii grupării „Carlos“ în numele Organizaţiei Revoluţionarilor urmăresc să-şi întărească influenţa asupra altor organi- Internaţionali2 zaţii prin furnizarea de ajutoare în arme, bani şi paşa- poarte pe care le obţin din alte ţări sau le produc chiar Serviciul Securităţii Statului din Germania Răsări ei, precum şi prin alte forme de sprijin logistic. teană, cunoscut sub numele de „STASI“, folosea pentru Opinia grupării „Carlos“ este că, pe termen scurt, gruparea lui Carlos numele de cod „Separat“. Un document nu este posibil să înfiinţeze baze proprii stabile în zona relevant din arhiva STASI, datat 10 februarie 1981, pre- de operare. De aceea se preconizează pe termen lung (o zintă o listă cu planurile şi intenţiile grupării lui Carlos perioadă de 10 până la 15 ani) crearea de baze în statele în Europa Răsăriteană: socialiste pentru întâlniri, dotarea tehnico-materială şi pentru recreere. Cartierul general va fi la Budapesta. În cazul în care s-ar ivi probleme în raporturile cu

1 Kopp, pag. 132. statele socialiste, gruparea intenţionează să accepte 2 Scrisoarea a fost citată la conferinţa de presă din 27 iunie 1990 a ministrului de Interne maghiar Balacs Horvath, conferinţă de presă retransmisă oferta României şi să-şi mute cartierul general la de postul de radio public din Ungaria. Bucureşti. Oferta a fost făcută de ceva vreme de către

48 49 Serviciul de Securitate al României, care a pus o casă s-a prezentat la Ministerul de Interne şi a informat auto- din Bucureşti la dispoziţia grupării.1 rităţile maghiare că, într-o scrisoare anonimă primită în ziua precedentă de Ambasada RFG de la Viena, se afirma Cei doi terorişti germani din gruparea „Carlos“, că teroristul Carlos trăieşte la Budapesta sub numele Adil Magdalena Kopp şi Johannes Weinrich, erau cunoscuţi sub Favaz Ahmed. Ministerul de Interne a dat asigurări că va numele de cod „Lilly“ şi, respectiv, „Steve“. Kopp, la acea investiga. La 29 august, Carlos a întâmpinat-o la aeroportul dată iubita lui Carlos, era experta grupării în falsificarea budapestan pe Magdalena Kopp, care venea de la Berlin. de paşapoarte. În februarie 1980, Kopp şi Carlos au călă- În drum spre locuinţa lor, Carlos a observat o altă maşină torit împreună la Damasc, unde s-au întâlnit cu oficiali din suspectă, a oprit, a sărit din propriul automobil şi a des- primul eşalon al serviciului de informaţii. Cu acea ocazie, chis focul asupra acesteia. Cele patru focuri de armă n-au cei doi au primit paşapoarte diplomatice siriene, arme şi rănit pe nimeni. Ajuns acasă, Carlos l-a sunat pe Johannes dreptul de a folosi două case. De asemenea, li s-au pus Weinrich la Berlin, spunându-i să nu vină la Budapesta la dispoziţie automobile. Pe de altă parte, guvernul de la pentru că agenţi secreţi germani sau italieni îi luaseră urma. Damasc a dispus ca ambasadele Siriei din Germania de Carlos s-a dus apoi din nou la sediul miliţiei şi a insistat să Est, Ungaria, Cehoslovacia şi Bulgaria să-i acorde asis- vorbească cu oficiali ai serviciului secret. Potrivit unei surse tenţă lui Carlos la solicitarea acestuia. oficiale, partea maghiară a acceptat să se întâlnească cu Carlos la 30 august pentru a-i spulbera temerile. Cu acea ocazie, Carlos a cerut să i se acorde protecţie de corp şi s-a Începutul unei relaţii problematice oferit să coopereze cu serviciul secret maghiar. A doua zi, agenţi secreţi ungari i-au spus lui Carlos La 16 iulie 1979, Ambasada Yemenului de Sud din Berlin că era probabil urmărit de serviciul secret vest-german a solicitat printr-o notă Ambasadei Ungariei din Germania din cauza apropiatei vizite a cancelarului Schmidt. Ei i-au de Est să emită o viză de o lună pentru Adil Favez Ahmed sugerat ca el şi ceilalţi membri ai grupării să părăsească (Carlos) care urma să sosească a doua zi şi deţinea un Ungaria înaintea vizitei cancelarului Schmidt. La 2 sep- paşaport diplomatic. Nu a trecut mult şi viaţa lui Carlos tembrie, Carlos şi Magdalena Kopp au plecat cu avionul la în Ungaria a devenit agitată. La 20 august 1979 (la ora Sofia. Vizita şefului guvernului vest-german s-a desfăşurat 6.30), Carlos s-a prezentat la sediul central al miliţiei din fără incidente între 4 şi 6 septembrie 1979. Carlos nu a Budapesta, unde a depus o plângere că este urmărit de trei revenit în Ungaria decât la sfârşitul lunii septembrie. bărbaţi într-un automobil Opel cu plăci de înmatriculare vest-germane (WES-YE 359). Poliţia maghiară l-a calmat promiţând că va investiga cazul. Generalul Pacepa Cu puţin timp înainte de vizita la Budapesta a cancelarului vest-german Helmut Schmidt, un diplomat vest-german În iulie 1978, generalul de Securitate Ion Mihai Pacepa 1Anexa A. s-a refugiat în Occident cerând azil la Ambasada americană

50 51 din Bonn. Consilier apropiat al preşedintelui Ceauşescu şi În anul 1979, printr-o sursă străină am reuşit să director adjunct al Direcţiei de Informaţii Externe (DIE), stabilesc că teroristul „Carlos“ trăia în ţările socialiste, Pacepa era un cunoscător din interior al sistemului şi al cu asentimentul şi sprijinul acestor state (RDG, RPP, RSC, RPU şi Iugoslavia) şi în plus faptul că era interesat aspectelor secrete ale biografiilor membrilor conducerii să realizeze un contact şi cu autorităţile din România. Partidului Comunist. O lună după fuga sa, el a fost condam- Am raportat informaţia şi după participarea la întâl- nat la moarte în contumacie pentru „trădare, dezertare şi niri cu sursa a col. Blaga Ştefan şi gral. lt. Vlad Iulian, refuz de a se întoarce în patrie“. Pentru executarea sen- conducerea Departamentului Securităţii Statului, per- tinţei, Securitatea a apelat la un personaj dubios: Carlos sonal Postelnicu Tudor a hotărât să fac o deplasare în „Şacalul“. Pacepa nu avea cum să ştie ori să-şi imagineze străinătate pentru a verifica informaţia cu privire la că fuga sa, ca o ironie a sorţii, avea să ducă, în cele din identitatea lui „Carlos“, a atitudinii acestuia faţă de urmă, la atentatul comis de Carlos asupra postului de radio România şi eventuale posibilităţi de a ne sprijini în neutralizarea trădătorului Pacepa…. Europa Liberă la 21 februarie 1981. În perioada 1981–1982 (iunie), gral. lt. Pleşiţă N. a Serviciul de spionaj român a stabilit un prim contact efectuat mai multe întâlniri cu „Carlos“ şi alţi membrii cu Carlos, prin intermediul palestinienilor, în august (sic) ai organizaţiei acestuia urmărind următoarele: 1979. Doi ofiţeri români de Securitate, Sergiu Nica şi Ion – determinarea lui „Carlos“ să nu întreprindă acţi- Deaconescu, au făcut deplasarea la Praga pentru discuţi- uni teroriste împotriva României; ile cu Carlos. Scopul lor era să-l determine pe Carlos să-l – acordarea unor facilităţi acestuia (întâlnire la lichideze pe Pacepa contra sumei de 10.000 de dolari. Nica Bucureşti cu mama sa, cu alţi membrii (sic) din ţări ale Americii de Sud etc.); şi Carlos s-au întreţinut în limba engleză. N-au ajuns la – determinarea lui „Carlos“ să ne sprijine în neutra- o înţelegere. lizarea trădătorului Pacepa. Din motive încă neclare, la exact nouă ani de la atentat (21 februarie 1990), Nica a scris cu mâna lui un raport Din câte cunosc, cu trădătorul nu s-a făcut nimic, pe privind o serie de acţiuni ale Securităţii despre care deţinea motiv că nu aveau oameni în SUA…1 informaţii: În ianuarie 1980, pe când locuia la Budapesta, Carlos În anul 1978, când a trădat Pacepa, funcţionam în a trimis-o pe Magdalena Kopp la Bucureşti, unde aceasta UM 0620 Bucureşti, şef serviciu informativ şi, printre a rămas trei zile. Nemulţumit de rezultatele convorbirilor altele, lucram personal la acţiunea informativă asupra purtate de Kopp, Carlos, însoţit de Weinrich, a plecat la teroristului internaţional „Carlos“. Acţiunea informa- Bucureşti pentru noi negocieri. tivă era deosebit de dificilă deoarece nu exista niciun Înaintea atentatului, Carlos a avut contacte telefonice fel de reţea informativă, ameninţări cu privire la ţara frecvente cu locotenent-colonelul Sergiu Nica, care folosea noastră erau destule (atac asupra Aeroportului Otopeni, numele de cod „Andrei Niţescu“. Încă din 4 februarie 1980, vizarea unor ambasade străine din Bucureşti şi altele), 1 Anexa C. Guvernul român a pus raportul lui Sergiu Nica la dispoziţia procu- iar practic teroristul nu putea fi localizat. rorilor germani care au investigat atentatul de la München. Nica a murit în 1995.

52 53 ungurii ştiau de planurile de asasinare a unui emigrant nate „România“ care confirmau legăturile lui Carlos cu român care lucra la Europa Liberă. La acea dată, numele Securitatea. viitoarei victime nu fusese încă pronunţat. După multe Teroristul elveţian Bruno Breguet, nume de cod „Luca“, convorbiri telefonice cu Sergiu Nica, Carlos şi Johannes a intrat în rândurile grupării în septembrie 1980.1 El a par- Weinrich s-au dus la Bucureşti să se întâlnească cu partea ticipat în noaptea din 24 spre 25 septembrie la o întâlnire română. la Budapesta împreună cu Carlos şi Weinrich. La 18 august 1980, Ministerul de Interne român aproba Un raport ultrasecret din 3 octombrie 1980 al Secţiei III/II-8 a Ministerului de Interne maghiar, raport bazat Planul de Acţiune Nr. 225/f.9/0025323 împotriva directo- pe monitorizarea convorbirilor telefonice dintre Carlos şi rului secţiei române a Europei Libere, Noel Bernard. Acest Sergiu Nica, identifica drept posibile ţinte de atentat pe Plan de Acţiune conţine singura referinţă directă cunos- redactorul Europei Libere Emil Georgescu, regele Mihai, cută până acum la atentatul cu bombă de la Europa Liberă, scriitorul Paul Goma şi alţi emigranţi.2 Atentatul asupra comis şase luni mai târziu: lui Emil Georgescu era conceput ca parte a unui atac asupra secţiei române a Europei Libere, ocazie cu care tero- Întreprinderea de măsuri speciale în scopul paralizării riştii ar fi trebuit să pună mâna şi pe o serie de documente activităţii obiectivului „EUROPA LIBERĂ“ şi al neu- „secrete“.3 tralizării unor angajaţi, prin avarierea şi distrugerea În plus, Carlos primise misiunea de a pune o bombă la unor clădiri şi instalaţii ale postului, a locuinţelor şi sediul Europei Libere de la München, de a distruge sta- mijloacelor de transport personale, precum şi prin pro- ţia de ascultare radio de la Schleissheim şi de a obţine ducerea de vătămări corporale asupra celor mai activi documente „secrete“ care erau depozitate acolo. În schimb, angajaţi şi colaboratori ai „EUROPEI LIBERE“. autorităţile române i-au pus la dispoziţia lui Carlos 34 Prin sursele: RIVA, PROTOPOPESCU, KRAUS, de paşapoarte germane, franceze şi austriece. Carlos, BARTA GEZA şi altele, vom studia clădirile şi insta- Weinrich şi Magdalena Kopp au căpătat paşapoarte diplo- laţiile postului de radio EUROPA LIBERĂ, sistemul matice româneşti. de pază şi securitate, punctele vulnerabile etc., în sco- La 14 octombrie 1980, Carlos a condus o „şedinţă de pul găsirii unor căi şi soluţii concrete pentru folosirea pregătire“ la o reşedinţă secretă din Budapesta, pusă la dis- mijloacelor adecvate în vederea avarierii şi distrugerii poziţie de serviciul de informaţii maghiar. Carlos şi acoliţii clădirilor şi instalaţiilor postului de radio EUROPA 1 Kopp, pag. 136. LIBERĂ, prin plasarea de explozivi, provocarea de 2 Raportul a fost remis procurorilor germani de autorităţile maghiare. incendii etc.1 Autorul dispune de o copie a raportului. 3 În iulie 1981, Emil Georgescu a fost înjunghiat de 22 de ori în gara- jul locuinţei sale de un interlop francez care a fost arestat împreună cu un La 6 septembrie, ofiţeri ai serviciilor secrete ungare au conaţional, pe când încercau să se refugieze cu o maşină în Austria. Cei doi au fost condamnaţi. Ei nu au invocat niciun motiv politic pentru atentat, după pătruns într-unul dintre apartamentele folosite de mem- cum n-au putut fi găsite dovezi ale unor legături cu Carlos. Vezi Capitolul brii grupării „Carlos“ şi au descoperit documente însem- 3 pentru detalii. În februarie 1981, scriitorului Paul Goma i-a fost trimisă o carte cu memoriile lui Hrusciov în care fusese disimulată o bombă. Vezi 1 Anexa D – Planul de Măsuri împotriva lui Noel Bernard. Capitolul 5 pentru detalii.

54 55 săi au analizat atunci nişte rapoarte de supraveghere care într-o mână şi o lanternă în alta. Întrucât fusese văzut de detaliau situaţia la postul de radio Europa Liberă în zilele paznici, Weinrich a susţinut că are nevoie de o nouă haină de sâmbătă, şi anume seara târziu. Evident, cineva ţinuse de iarnă pentru a nu fi recunoscut. Weinrich a adăugat sub supraveghere clădirea postului de radio, urmărind mai că ar prefera să nu trebuiască să tragă asupra paznicu- ales situaţia la ora 21.00 şi la unu noaptea. Potrivit rapoar- lui de la intrarea principală. Întrebat de Carlos de ce nu, telor, în aproximativ 40 la sută din birouri, lumina era Weinrich a afirmat că asta ar atrage atenţia asupra lor, aprinsă, estimându-se că circa 20 la sută din angajaţi s-ar şi că pomul de Crăciun luminat din faţa clădirii radioului afla la lucru la ora 9.00 seara. Dar, în momentul exploziei, oricum limita câmpul vizual al paznicului. La rândul său, sâmbătă seara, la ora 21 şi 50 de minute, în clădire se aflau Carlos a susţinut că şi în eventualitatea că va fi descoperită de fapt numai 40 de angajaţi din totalul de aproape o mie. înainte de explozie, bomba va sări oricum în aer la cea Estimarea teroriştilor s-a dovedit, deci, falsă cu privire la mai mică tentativă de a fi mutată din loc. Iar în acest caz, numărul persoanelor din clădire. era de părere Carlos, CIA va putea constata cât de buni Carlos a decis cu acea ocazie că un grup de terorişti se profesionişti sunt ei. va duce în noiembrie la München unde va aştepta transpor- Ora la care urma să fie comis atentatul a fost stabilită tul de material explozibil, arme şi alte obiecte de logistică iniţial la 22.15. Weinrich îi spusese lui Carlos că, potrivit necesare pentru comiterea atentatului. S-a stabilit că sunt cercetărilor sale, după atentat va avea nevoie împreună necesare noi acţiuni de supraveghere a postului de radio. cu Bruno Breguet de 12 minute pentru a ajunge la gară La 19 decembrie 1980, Carlos şi Johannes Weinrich, şi a pleca cu trenul din München în direcţii diferite. În care fusese însărcinat cu conducerea atentatului, au avut eventualitatea că erau prinşi în tren, fiecare dintre ei dis- la Budapesta o dispută asupra modului de înfăptuire a punea de un alibi. În ceea ce-l privea pe Breguet, acesta atacului. Din convorbirea celor doi, înregistrată de servi- urma să plece la Nürnberg, unde urma să se urce în trenul ciul secret maghiar, reiese că în opinia lui Carlos atentatul care venea din Elveţia cu destinaţia Berlin. În tren avea trebuia comis în ajunul sau în prima zi de Crăciun, întrucât să facă un schimb de bilete cu un complice care urcase în nimeni nu se aşteaptă la un atentat într-o astfel de zi. Elveţia şi călătorea la Berlin. Carlos s-a arătat încântat Weinrich era în principiu de acord cu planul lui Carlos, de acest aranjament.1 dar i-a atras atenţia că nu erau încă pregătiţi, întrucât nu În perioada 30 ianuarie–3 februarie 1981, Carlos s-a dispuneau de automobilele necesare. Carlos i-a dat drep- aflat la Bucureşti. Profitând de absenţa sa din Budapesta, tate şi a propus ca dată ajunul Anului Nou. membri ai serviciului maghiar de contrainformaţii au per- Cu aceeaşi ocazie, Weinrich i-a povestit lui Carlos cum, cheziţionat apartamentul lui Carlos şi au descoperit docu- în cursul acţiunii de recunoaştere pe care a întreprins-o la mentaţie recent achiziţionată despre modul de fabricare a München la începutul lunii împreună cu Bruno Breguet, a bombelor artizanale. Printre hârtiile documentaţiei aduse urinat la tulpina unui pom de pe terenul Europei Libere şi la Budapesta de teroristul ETA Luc Edgar Groven („Erik“) a trezit atenţia a doi paznici. Aceştia mergeau în direcţia 1 Raport de monitorizare al serviciilor secrete maghiare inclus în docu- sa, dar nu l-au interpelat. Cu această ocazie, Weinrich a mentele predate procuraturii germane; autorul deţine o copie a raportului observat că unul dintre paznici avea un mănunchi de chei tradus în germană.

56 57 se aflau şi câteva planuri exacte ale sediului Europei Libere Din personalul de pază, doar doi membri patrulau în de la München şi ale celorlalte clădiri de care dispunea exterior: unul se ocupa de fapt de parcare, celălalt făcea din radioul în Germania. Documentaţia nu făcea nicio referire când în când rondul clădirii. Un rond dura circa 18 minute, la data la care urma să aibă loc atentatul. şi nu se făcea decât unul pe oră. Paznicul respectiv s-a aflat Carlos s-a decis pentru 14 februarie, ziua Sfântului în colţul în care a fost plasată bomba la ora 21 şi 18 minute. Valentin. Atacul a fost amânat cu o săptămână întrucât Nu a observat nimic suspect. Atentatul din acea noapte era ETA nu a putut să facă rost în timp util de vehiculele nece- primul atac fizic asupra clădirii radioului de când exista sare acţiunii. La 13 februarie, Carlos l-a sunat la telefon pe ea. Nu au fost nici avertismente, nici ameninţări de vreun „Andrei“ la Bucureşti şi, în termeni voalaţi, l-a informat că fel. În consecinţă, nimeni nu era cât de cât alertat. activităţile lui „Steve“ trebuiau amânate: „Steve nu poate Temperatura era sub zero grade şi zăpada apucase să veni la Bucureşti la sfârşitul săptămânii, dar va ajunge se depună pe terenul din jurul clădirii cu un etaj, lungă câteva zile mai târziu“. şi cu numeroase aripi, a postului de radio Europa Liberă/ La 19 februarie, Weinrich l-a sunat la telefon pe Carlos Libertatea, în acea noapte a lui 21 februarie 1981. şi i-a spus pe ocolite că atentatul va avea loc înainte de Toate probele obţinute ulterior indică că în atentat au duminica următoare: „Întâmpinase greutăţi la bancă în fost implicaţi fizic patru membri ai bandei lui Carlos: legătură cu transferul unor bani, dar chestiunea va fi rezol- vată până duminică dimineaţă“. În dimineaţa următoare, Johannes Weinrich (nume de cod Steve) provenind Carlos i-a spus lui Nica la telefon că „Steve va veni la din gruparea teroristă Celulele Revoluţionare; Bucureşti duminică dimineaţă. La 10.00 îi va spune ora Bruno Breguet (nume de cod Luca) din gruparea exactă a sosirii lui Steve.“1 teroristă elveţiană Prima Linea; Jose Maria Larretxea (nume de cod Schep) din gruparea teroristă bască ETA; o femeie încă neidentificată (nume de cod Secretara) Atentatul din ETA.

Din cauza restricţiilor impuse de municipalitate, doar Nu există martori ai momentului în care teroriştii s-au trei becuri de 50 de waţi luminau partea exterioară a clă- dat jos din maşina lor parcată într-o zonă întunecată vizavi dirii: nu era permis ca o iluminaţie prea puternică să-i de clădirea radioului. Cu paşi repezi şi furişaţi, doi membri deranjeze pe vecini. Astfel, locul în care a fost plasată ai bandei lui Carlos – probabil Weinrich şi Breguet – s-au bomba nu era luminat decât de slaba lumină ce răzbătea apropiat de clădire, purtând o bombă cu detonare de la din birourile mai apropiate. Cum, în acea noapte de sâm- distanţă, constând din circa 15 kg de Nitropenta, explozibil bătă, lumina nu era aprinsă decât în puţine birouri, calea de tip „plastic“, de producţie românească. Bomba a fost aleasă de terorişti pentru a se apropia de clădire era bine depusă lângă un zid al clădirii aproape goale la acea oră. protejată de întuneric. Teroriştii au părăsit apoi în grabă zona radioului. Modul 1 Ibid. în care a fost detonată bomba, respectiv cu ajutorul unui

58 59 ceas sau printr-un semnal radio, continuă să fie o enigmă. Deflagraţia a provocat pagube considerabile şi a semă- Din cauza distrugerii totale a bombei, experţii poliţiei nu nat teroare în întreg cartierul. Ferestrele s-au făcut zob au putut determina mecanismul de declanşare. pe o rază de o sută de metri în jurul clădirii. Explozia a Teroriştii au plasat bomba în dreptul biroului de ştiri putut fi auzită în tot Münchenul. Distrugerile suferite de al secţiei cehe a postului Europa Liberă. La acea oră, trei clădire au fost evaluate la peste două milioane de dolari. membri ai redacţiei pregăteau buletinul de ştiri de la ora Doi locatari din zonă şi patru angajaţi ai radioului au fost 22.00. La ora 21.50, în birou a sunat telefonul, un redactor grav răniţi. Dintre aceştia, secretara cehă Maria Pulda a ridicat receptorul, dar nimeni n-a răspuns. În clipa urmă- a avut ghinionul să fie rănită mai ales la faţă. Pentru a i toare, o explozie a transformat redacţia într-o grămadă se reface chipul, această femeie a fost supusă de-a lungul de moloz. Timpul exact al detonaţiei a fost ulterior con- anilor la peste 20 de operaţii. Avea să moară în anul 2003, firmat de o agenţie germană de monitorizare a seismelor. mutilată şi la suflet, nu doar la faţă. Deflagraţia a fost atât de puternică încât a fost înregistrată Duminică, 22 februarie 1981, Nica îl sună la telefon de seismografe. pe Carlos la ora 9.21 dimineaţa şi îl întreabă ce s-a mai Teroriştii nu au mai apucat să vadă pagubele produse ori întâmplat şi când are de gând să vină la Bucureşti. Carlos să audă ţipetele răniţilor, întrucât, imediat după declanşa- răspunde că totul „e în ordine, dar că n-a dormit toată rea bombei, au pornit cu o maşină în mare viteză, părăsind noaptea şi de aceea îl va suna înapoi de îndată ce va avea zona peste podul de pe Isar din apropiere. Cei doi terorişti confirmarea de la Steve, dar un lucru e sigur – că eveni- basci au lăsat însă în urmă, parcată regulamentar, la circa mentele s-au desfăşurat conform planului.“ În aceeaşi seară, la ora 6.00, militantul ETA Luc Groven 500 de metri de clădirea radioului, o maşină Ford albă (Erik) i-a telefonat lui Carlos şi l-a felicitat călduros, spu- cu numere de înmatriculare franceze furate cu o noapte nând că „Schep“ şi „Secretara“ erau bine şi nevătămaţi. înainte la Strasbourg. Abia şase luni mai târziu, poliţia Carlos l-a rugat să transmită celor doi felicitările sale. Erik germană a ridicat automobilul pe care îl credeau pur şi i-a spus că va putea să-i felicite personal când îi va întâlni. simplu o maşină oarecare abandonată. Mare a fost uimirea Cu aceeaşi ocazie, Carlos i-a spus lui Erik că „în ultimul poliţiştilor când, deschizând maşina, au descoperit în con- timp s-a ocupat numai cu atentatul şi a fost nevoit să sola dintre cele două scaune din faţă cinci grenade de mână amâne alte chestiuni. Slavă Domnului, afacerea s-a termi- sovietice de tip Koveşnikov F-1. Acelaşi tip de grenadă pe nat cu bine şi încă într-un moment foarte oportun, dat fiind care îl folosise Carlos la Paris în anii ’70. că peste câteva zile va începe conferinţa [cel de-al 26-lea După atentat, Breguet a fugit, conform planului, la Congres al Partidului Comunist de la Moscova], iar aten- Berlin cu un tren ce venea din Elveţia şi în care îl aştepta tatul va fi un subiect de reflecţie pentru participanţi“. un complice cu un bilet elveţian care să-i servească drept Ulterior, Weinrich l-a chemat la telefon pe Carlos din alibi. La rândul său, Johannes Weinrich a luat un tren spre Elveţia şi i-a transmis că „ieri şi-a întâlnit familia şi totul Elveţia. Teroriştii ETA au părăsit Germania cu una dintre e în ordine. Toate rudele s-au întors dintr-o scurtă vacanţă maşinile furate. Lunile de pregătiri asidue de la Budapesta şi sunt acum acasă.“1 le-au permis celor patru făptaşi să-şi ducă la îndeplinire planul şi să scape neprinşi de autorităţile germane. 1 Raport de monitorizare al serviciilor secrete maghiare.

60 61 La 6 martie 1981, Carlos a zburat la Bucureşti, unde colonelul Sergiu Nica şi alţi ofiţeri de Securitate i-au făcut Contactele lui Carlos cu România o primire nu prea călduroasă, chiar dacă a fost „udată“ cu şampanie. Nica era vizibil contrariat, dar Carlos nu părea şi alte state comuniste să-şi dea seama că rezultatele acţiunii nu erau pe potriva dorinţelor Securităţii. Nica a ridicat o cupă de şampanie După atentatul de la Europa Liberă, Carlos a devenit şi a făcut următorul toast ironic la adresa lui Carlos: „De un factor de risc pentru ţările comuniste. Giorgio Bellini obicei, omor pentru bani, dar de data asta omor pe gratis. (Roberto), născut în Elveţia şi figurând în arhivele STASI Noroc!“1,Carlos a râs, neînţelegând ironia. Nica aflase de o ca membru al grupului „Carlos“, fusese arestat în Germania întâmplare din viaţa lui Carlos, când, prin anii ’70, venind Federală cu puţin timp înaintea atentatului. Din actele în vizită la un amic, i-a pus acestuia pe neaşteptate pistolul STASI reiese că Bellini „era la curent cu pregătirea şi exe- la tâmplă şi i-a spus: „Îţi aminteşti de filmul în care un cutarea atentatului împotriva Europei Libere“. Un ofiţer cowboy spune «Eu omor pentru bani, omor pentru o femeie, STASI scrie într-un raport că, „dacă Bellini va da în vileag dar pe tine te omor pe gratis pentru că îmi eşti prieten»“. ceea ce ştie, statele socialiste vor fi confruntate cu mari După care Carlos şi-a îmbrăţişat prietenul. Nu fusese decât pericole“. Giorgio Bellini nu a făcut însă nicio dezvăluire o glumă.2 în cursul anchetei poliţiei vest-germane. Cum nu aveau Carlos nu avea niciun motiv ideologic să comită atenta- nicio dovadă privind implicarea sa în atentat, autorităţile tul asupra Europei Libere. Singura sa motivaţie era câşti- germane l-au eliberat. Mulţi ani mai târziu, Bellini avea garea unei sume de bani. Şi în acest scop s-a lăsat năimit să declare sub jurământ procuraturii elveţiene şi germane de regimul Ceauşescu. Într-o scrisoare din august 1983, că n-avusese habar de atentat. Magdalena Kopp avea să adresată lui Johannes Weinrich, Carlos nu face niciun susţină versiunea lui Bellini în declaraţiile ei făcute sub secret din importanţa pe care o acorda banilor: jurământ în cadrul anchetelor din Elveţia şi Germania. După câteva săptămâni de odihnă şi recreere la Fă rost la Bucureşti de toate hârtiile şi fotografiile legate de brătrâna evreică de la Roma cu care ai vorbit Bucureşti, Carlos s-a întors la Budapesta, unde îl aştep- odată la telefon. Cred că e cazul să ne ocupăm de această tau însă vremuri grele cu gazdele maghiare. Ungurii au afacere luna viitoare, când baba se întoarce din vacanţă solicitat „consultări multilaterale“ pe tema Carlos cu cele- ...Nu uita că e vorba de un milion de dolari!3 lalte ţări din Pactul de la Varşovia. În mai 1981 s-a luat o decizie comună la nivel de servicii secrete de a se „analiza împreună cu colegii cubanezi“ posibilitatea ca aceştia să convingă grupul lui Carlos să-şi mute baza în Cuba. Potrivit 1 Kopp, pag.137. documentelor din arhivele STASI, serviciile secrete din 2 John Follain, Şacalul - întreaga poveste a legendarului terorist Carlos mai multe ţări au decis să adopte o atitudine precaută, (Arcade Publishing, New York, 1998), pag.126, unde se citează din articolul lui Robert Fisk, apărut în ziarul The Independent din 20 august 1994. de teamă că grupul „Carlos“ ar putea să se răzbune ori să 3 Raport de monitorizare al serviciilor secrete maghiare. treacă în „tabăra inamică“.

62 63 Serviciul secret cehoslovac StB şi KGB-ul sovietic au exemplar al raportului Varga de şase pagini a fost trimis acceptat punctul de vedere al ungurilor. Acceptul serviciu- şefului Departamentului X însoţit de următoarea notă: lui secret bulgar a venit ulterior. Reprezentanţii serviciului secret cubanez de la Budapesta au fost înştiinţaţi despre Tovarăşul general maior Neiber a dispus să vi se măsurile comune ce urmau să fie puse în aplicare. pună la dispoziţie un exemplar al raportului Secţiei În martie 1991, în timpul anchetei germane privind aten- XXII privind consultările avute în zilele de 24 şi 25 tatul de la Europa Liberă, am avut ocazia să examinez rapor- aprilie 1981 cu tovarăşul locotenent-colonel Varga de tul fotocopiat al unui fost ofiţer STASI. Raportul de 52 de la organele de securitate frăţeşti din Ungaria. pagini era datat 29 aprilie 1981 şi era clasificat ultrasecret. Tovarăşul ministru a primit originalul; el a aprobat Tot ultrasecret era şi memorandumul care însoţea raportul, propunerea tovarăşilor maghiari de a nu se organiza memorandum semnat de adjunctul ministrului Securităţii acum consultări multilaterale în chestiunea „Separat“ Statului, generalul-maior Neiber, şi adresat ministrului de sau noi discuţii cu tovarăşi cubanezi sau de la KGB-ul Interne est-german Mielke. Iată ce scria Neiber: sovietic. Documentaţia predată de tovarăşii maghiari privind Alăturat vă prezint raportul Secţiei XXII privind con- pregătirea unui atentat la postul de radio Europa Liberă sultările desfăşurate la Berlin între 24 şi 25 aprilie 1981 din München a fost evaluată de Secţia XXII şi a fost cu tovarăşul locotenent-colonel Varga, şeful Secţiei 8 anexată dosarului privind operaţiunea „Separat“.1 a administraţiei centrale Nr. 2 a serviciului de securitate fratern din Republica Populară Ungară, consultări Joszef Varga era ofiţerul de informaţii maghiar însăr- dedicate operaţiunii „Separat“. cinat să ţină legătura cu Carlos. În interviuri televizate şi Tovarăşul Varga ne-a înmânat cu această ocazie „o în depoziţii făcute sub jurământ în cadrul investigaţiilor documentaţie privind pregătirea atentatului comis de din Ungaria şi Germania legate de procesul intentat lui «Separat» asupra postului de radio Europa Liberă din Johannes Weinrich, Varga recunoştea că l-a întâlnit pe München“. Conţinutul documentaţiei a fost obţinut de Carlos la Budapesta de 20-25 de ori. El susţinea, pe de altă tovarăşii maghiari prin metode operative specifice. parte, că n-a vorbit niciodată cu Carlos sau cu Weinrich În ceea ce ne priveşte, vom avea noi consultări în despre atentatul de la Europa Liberă. Într-un interviu acest caz cu tovarăşii din Cuba şi cu KGB-ul sovietic. Intenţionăm să examinăm cu tovarăşii cubanezi dacă televizat, Varga a afirmat că ofiţeri maghiari au trimis poate fi oferită perspectiva unei şederi în America omologului sovietic informaţiile pe care le deţineau dinain- Latină, care să fie acceptabilă şi pentru membrii gru- tea atentatului. Rezidenţa KGB de la Budapesta le-a spus pului „Separat“.1 ungurilor că va pune informaţiile la dispoziţia francezilor ca un gest de bunăvoinţă şi în speranţa ameliorării rela- Ministrul de Interne a returnat raportul după ce a notat ţiilor sovieto-franceze. Varga a precizat că transferul de pe prima pagină „De acord. Mielke“. La 4 mai 1981, un informaţii la Paris nu a fost confirmat niciodată.

1 Anexa B: Raport Stasi din 29 aprilie 1981. 1 Autorul deţine o traducere a raportului.

64 65 Ministerul de Interne maghiar l-a convocat apoi pe Carlos Dacă ţi-ai continua activitatea de aici, grupul tău ar fi în cu scopul de a-l confrunta cu dovezi de încălcare a legislaţiei pericol. În acelaşi timp, interesele Republicii Populare ungare de către grupul său. Carlos urma, de asemenea, să Ungare ar fi periclitate. De aceea, te informăm despre fie avertizat că „serviciile secrete“ occidentale şi Interpolul decizia noastră. Trebuie să lichidezi baza. Subliniez, îi căutau febril pe el şi pe membrii grupului său. cererea noastră este să lichidezi baza. Subliniez că vei Întâlnirea cu Carlos şi Weinrich, care a durat două ore, avea dreptul să călătoreşti prin Ungaria. Vei putea sta a fost înregistrată cu o cameră de luat vederi ascunsă. Din aici pentru scurte perioade de timp. Nu îţi limităm liber- nefericire, nu s-au păstrat decât câteva minute de înregis- tatea de mişcare şi activitatea. Nu ne amestecăm.1 trare, de calitate proastă. Discuţiile, aprinse uneori, s-au dus în rusă şi engleză. La un moment dat, lui Carlos i s-a Petresevitis îl descria pe Carlos drept o persoană „schi- prezentat un raport Interpol contrafăcut în care se susţi- zofrenă, angoasată, paranoică. Trebuie, totodată, spus că nea că grupul lui Carlos fusese identificat la Budapesta. nu este prost sau neinstruit. Totuşi, Carlos este o perso- Carlos a reacţionat cerând serviciului de contrainformaţii nalitate de un fanatism primejdios, care nu se va da în maghiar să obţină „informaţii privind motivele pentru care lături de la nimc dacă vrea să se răzbune.“2 Cu ocazia era căutat împreună cu oamenii său de serviciile secrete întâlnirii de la Ministerul de Interne, partea maghiară occidentale.“1 şi-a exprimat nemulţumirea că grupul lui Carlos strân- Lui Carlos i s-a pus în vedere să părăsească Europa sese un întreg arsenal de arme. Replica lui Carlos a fost: Răsăriteană împreună cu grupul său în decurs de două „Dar nu-i vorba decât de o tonă şi jumătate. În România până la patru luni. Li se permitea să-şi ia cu ei armele, sub- am zece tone“. stanţele explozive şi alte materiale. Lui Carlos i s-a retras Într-un interviu televizat din 1990, fostul director al viza de şedere în Ungaria. Membrilor grupului său li se va Serviciului de Contrainformaţii maghiar, Miklos Redei, a permite să tranziteze Ungaria şi să stea la Budapesta doar fost întrebat de ce nu l-a arestat sau lichidat pe Carlos. pentru perioade scurte de timp. Andras Petresevitis, direc- Redei a răspuns: torul adjunct al Serviciului de contrainformaţii maghiar, i-a spus lui Carlos textual: Să vă spun cinstit, ar fi fost foare uşor să-l arestăm, chiar dacă acţiunea s-ar fi soldat cu victime. Dar eram Nu pot să spun mai mult în prezent. Potrivit informa- convinşi că o astfel de operaţiune ar fi provocat acţiuni ţiilor de care dispun, prezenţa dumitale în Ungaria a de răzbunare împotriva Ungariei din partea întregului devenit un risc. E simplu de înţeles de ce am ajuns la grup care nu era alcătuit doar din câţiva oameni. Ar fi concluzia că trebuie lichidată baza de la Budapesta. putut pune bomba la oricare dintre ambasadele noastre, Pentru că nu trebuie să organizezi de aici activitatea ar fi putut lua ostatici, ar fi putut deturna şi arunca în grupului. Nu eşti în siguranţă aici. Dacă eşti descoperit, aer avione ungureşti etc.3 sunt periclitate şi acţiunile. Cred că te simţi răspunzător pentru toţi oamenii tăi. Sper că m-am exprimat limpede. 1 Ibid. 2 Ibid. 1 Televiziunea de stat maghiară, Programul Panorama, 6 iulie 1990. 3 Ibid.

66 67 În urma discuţiilor, Carlos şi-a mutat baza de operaţii Când l-am întrebat de ce nu te-a pus la curent, Andrei de la Budapesta la Damasc. Judecând după scrisorile lui a răspuns că tocmai primise informaţia. fotocopiate aflate în arhiva STASI, mitul lui Carlos începe să pălească, după cum se infirmă şi ideea că grupul lui s-ar fi bucurat de susţinere financiară totală din partea Siriei. Operaţiunea Turistul În iunie 1982, Carlos îi scria lui Weinrich: La 10 iunie 1986, Carlos a zburat cu avionul la Praga sub Ali ia 15.000 de dolari, mai rămân doar 15.000... iar numele de Wattar Walid. Era însoţit de Magdalena Kopp, eu nu mai dispun decât de 9.000 de dolari. Din acest care era însărcinată şi folosea un paşaport emis pe numele motiv: 1) cheltuieşte cât poţi de puţin; 2) evită călătoriile de Maria Aziz, şi de Johannes Weinrich, care călătorea sub inutile; 3) fii cât poţi de strâns la mână în relaţiile cu numele fals de Radwand Farid. Toţi trei aveau paşapoarte camarazii. diplomatice siriene şi obţinuseră vize de şedere valabile trei zile. Autorităţile de la Praga voiau să se descotorosească de Weinrich, la rândul său, i-a scris lui Carlos că situaţia Carlos şi au lansat o acţiune de supraveghere cu numele lui financiară era atât de critică încât se gândea să ceară de cod „Operaţiunea Turistul“. În cursul operaţiunii, ofiţeri părinţilor din Germania Federală un împrumut de 50 până ai serviciului de informaţii ceh l-au acostat la un moment la 100.000 de mărci. Carlos continua să aibă probleme dat pe Carlos într-un hotel. Unul dintre aceştia a declarat financiare şi în august 1983, când îi scria lui Weinrich: ulterior într-un interviu acordat unei reviste cehe:

Voi profita de intervenţia franceză în Ciad pentru a Carlos s-a întors cu o servietă pe care o ridicase din relua cooperarea (cu Libia). Nu mai aştept pentru că, safe. A deschis-o şi, fără să se sinchisească, a început odată cu călătoria lui Feisal, mi-am terminat banii. (El să numere banii din geantă. Pentru prima dată în viaţa îţi aduce 2.000 de dolari şi 500 ca rezervă). Rezervele mea mi-a fost dat să văd un milion de dolari în bancnote grupului se ridică la numai 15.000 de dolari.... Redu la de o sută... Ulterior s-a aflat că banii erau plata lui minimum deplasările. Ceauşescu pentru serviciile făcute de Carlos. Între conducerea partidului nostru şi oameni de În aceeaşi scrisoare, Carlos dă noi detalii despre filiera teapa lui Carlos exista un fel de acord care permitea sa românească: acestora să rămână în ţară o perioadă de vreme, dacă cheltuiau valută forte şi nu provocau neplăceri. Cred că, în acel moment, Carlos era în căutarea unui loc unde În privinţa lui Andrei: la două zile după plecarea ta de amanta sa putea să nască în linişte.1 la Bucureşti, Andrei mi-a telefonat aici să mă averti- zeze de saudiţi; vorbea într-un mod codificat: „Saudiţii Pentru a scăpa de Carlos, securitatea cehă a recurs sunt foarte supăraţi (pe noi), cercetează minuţios toate la o stratagemă, spunându-i că agenţi secreţi francezi camioanele şi bagajele care intră în ţară, în special cele care provin din Liban, trebuie să fim foarte antenţi...“ 1 Operaţiunea Turistul, revista cehă Svet v Obrazech, 22 august 1990.

68 69 care îl urmăreau pentru crimele comise la Paris sosiseră telefonice ale Magdalenei Kopp cu rudele ei din Germania. la Praga. Carlos, Kopp şi garda lor de corp palestiniană Locul în care trăia nu era deci un secret pentru autorităţile au fost escortaţi în grabă la aeroport, unde aştepta cursa germane. Pe de altă parte, la Damasc, Weinrich conducea pentru Moscova. Erau înarmaţi până în dinţi şi, graţie mândru un automobil Mercedes şi inspecţiile maşinii erau intervenţiei unui ofiţer ceh, au putut să-şi ia armele cu ei făcute cu regularitate la filiala Mercedes din oraş. Weinrich la bordul avionului. Incidentul a fost descris ulterior de era, de asemenea, o prezenţă constantă la petrecerile ofe- agentul ceh: rite de personalităţi germane de la Damasc.

O ultimă întâmplare neplăcută s-a produs la bordul avionului. Aplecându-se să-şi ridice valiza, palestinia- Arestarea lui Carlos nului i-a căzut pistolul din toc. Stewardesa era să leşine de frică. E uşor acum să povesteşti, dar atunci nu am Sub presiunea criticilor internaţionale care acuzau avut decât o fracţiune de secundă pentru a lua o decizie. Mi-am dat seama că, dacă m-aş fi aplecat să ridic pistolul, statul sirian de susţinerea terorismului internaţional, palestinianul ar fi interpretat gestul drept o ameninţare regimul de la Damasc l-a convins în 1990 pe Carlos să şi m-ar fi împuşcat cu cea de-a doua armă pe care o avea părăsească Siria. Devenise persona non grata pentru asupra sa. Oamenii ăştia pot fi extrem de necugetaţi în susţinătorii săi care îi fuseseră fideli o lungă perioadă de astfel de situaţii. Aşa că m-am mulţumit doar să spun: timp. Carlos, în schimb, era confruntat cu dificultatea de „Vezi că ţi-a căzut ceva“. El s-a scuzat îndată, a ridicat a găsi o ţară prietenă care să-l găzduiască. Ţinte ale cri- pistolul de jos şi l-a ascuns în haină. Stewardesei i-am ticilor internaţionale, atât Irakul, cât şi Libia au refuzat spus că ceea ce văzuse nu era decât un simulacru de să-i acorde azil. În cele din urmă, Carlos s-a stabilit cu armă, că totul fusese convenit dinainte, şi că nu trebuie soţia şi copilul în Yemenul de Sud. În 1993, când în Yemen să vorbească cu nimeni despre cele întâmplate.1 a izbucnit un război civil, Carlos a aflat că formaţiunile palestiniene, din partea cărora avea protecţie şi susţi- Cei trei au făcut o escală la Moscova, unde nu li s-au nere, urmau să fie transferate în Gaza şi Ierihon pentru luat armele, şi au plecat mai departe la Damasc. Capitala a pregăti terenul înaintea declarării autonomiei teritori- siriană a devenit locul de naştere al copilului Magdalenei ilor palestiniene. În această situaţie, Carlos a decis să se Kopp cu Carlos. Au urmat cinci ani în care cei doi, din câte refugieze în Sudan. se ştie, nu şi-au mai făcut apariţia pe scena terorismului De mulţi ani, Sudanul se afla în atenţia Departamentului internaţional. Magdalena a plecat la un moment dat cu de Stat american care îl considera un loc de refugiu pentru copilul în Venezuela şi a tras la rudele lui Carlos. În această teroriştii internaţionali. Dar în 1994, autorităţile sudaneze perioadă de acalmie, unii jurnalişti ajunseseră să creadă că au ajuns la concluzia că nu mai au nevoie de Carlos. El a fost probabil Carlos murise în Libia. Serviciul de informaţii ger- depistat de agenţi CIA şi, în august 1994, ofiţeri francezi man, BND, intercepta cu regularitate poşta şi convorbirile l-au arestat la Kartum şi l-au transportat la Paris.1

1 Ibid. 1 Billy Waugh, Hunting the Jackal (Harper Collins), NY, 2004, pag.198.

70 71 La 28 iunie 1991 am suspendat investigaţia în dosarul Ancheta din Ungaria lui Ramirez Ilich Sanchez (Carlos) şi a complicilor săi, suspectaţi de mai multe tentative de asasinat şi alte La 7 iulie 1991, Procuratura Generală din Ungaria a crime, întrucât suspecţii nu se află pe teritoriul ţării şi încercările de a-i localiza nu au avut succes. suspendat investigaţiile, care durau de mai bine de un an în Suspiciunea că atentatul de la Europa Liberă a fost legătură cu sprijinul acordat de guvernul comunist maghiar comis de grupul terorist „Carlos“ nu a putut fi probată teroristului internaţional Carlos, care folosise Ungaria ca sau infirmată în cursul investigaţiei. Am informat auto- o bază de operaţiuni între 1979 şi 1985. Ancheta urma să rităţile germane despre rezultatele anchetei noastre. fie reluată în momentul în care va fi posibilă interogarea Parţial din acest motiv, şi parţial pentru că nu este membrilor grupului „Carlos“, pentru a se putea clarifica de datoria noastră să informăm persoane particulare, gradul de implicare a regimului de la Budapesta. mă tem că nu vă pot pune la dispoziţie datele neconfir- Deşi guvernul maghiar sistase investigaţiile, cu permi- mate de care dispunem. siunea preşedintelui posturilor REL/RL, la 24 septembrie 1991, am scris următoarea scrisoare procurorului general Scrisoarea procurorului general Kalman către autori- al Ungariei, dr. Györgyi Kalman, trimiţând o copie minis- tăţile din Bavaria conţinea mai multe detalii: trului de Interne dr. Peter Boross: Rezultatele investigării datelor operative din perioada În iulie 1990, instituţia pe care o conduceţi a anunţat şederii în Ungaria a turiştilor „Carlos“ şi Magdalena declanşarea unor investigaţii privind activităţile gru- Kopp („Lily“), al cărei nume se regăseşte şi în actele pului terorist „Carlos“ în Ungaria. Inter alia, scopul dumneavoastră, indică faptul că grupul „Carlos“ a anchetei era să evalueze probele conform cărora, pe comis atentatul împotriva „SZER“ (Radio Europa când se aflau la Budapesta, membrii grupului „Carlos“ Liberă), respectiv că membri ai altor organizaţii tero- au pregătit atentatul asupra postului de radio Europa riste întreţinând legături cu grupul „Carlos“ au între- Liberă din 1981. Există, se pare, dovezi că grupului prins atacul. „Carlos“ i s-au pus la dispoziţie bani, arme şi material „Carlos“ şi „Lily“ s-au aflat la Budapesta în zilele explozibil înainte de a se deplasa la München. După care au precedat şi care au urmat atacului. Tovarăşii atentat, membrii grupului s-au reunit la Budapesta. lor, implicaţi direct în atentat, l-au sunat la telefon pe În mai 1991 s-a anunţat că investigaţiile au fost încheiate. „Carlos“ pentru a-l informa despre succesul acţiunii şi Întrucât postul de radio Europa Liberă a suferit daune despre ruta folosită pentru a scăpa de urmărire. Din substanţiale în urma atentatului şi mai mulţi angajaţi datele de care dispunem reise că atentatul, plănuit au fost răniţi grav, vă rog respectuos să ne puneţi la dis- de „Carlos“, a fost condus la locul crimei de Johannes poziţie rezultatele anchetei şi detalii ale investigaţiei. Weinrich („Steve“), cetăţean al Germaniei Federale. Bruno Breguet, cetăţean elveţian şi membru al orga- Datat 15 noiembrie 1991, răspunsul procurorului gene- nizaţiei teroriste elveţiene Prima Linea, a fost cel care a ral Kalman a fost succint: detonat materialul explozibil. Procurarea materialelor

72 73 necesare exploziei a căzut în sarcina lui Luc Edgar alte acte de terorism atât împotriva corporaţiei, cât şi Groven („Erik“), cetăţean belgian, şi a lui Lopez de a angajaţilor de origine română. Monteverde („Santiago“), cetăţean spaniol. Ambii sunt Nu ne-am eliberat încă de grija repetării actelor de membri ai aripii militante a organizaţiei teroriste basce terorism. ETA. În acţiunea de procurare a explozibilului au fost De aceea, vă rugăm să binevoiţi a dispune cercetarea implicaţi şi alţi terorişti. cazului menţionat mai sus pentru a se stabili: Benzile de magnetofon pe care au fost înregistrate 1. dacă acest atac a fost îndeplinit în colaborare cu convorbirile telefonice interceptate şi menţionate mai Serviciile Secrete Române, şi sus au fost şterse şi refolosite. 2. dacă a existat vreun angajat al postului de radio Nu există probe adiţionale care să confirme ori să Europa Liberă – Libertatea care să fi furnizat informaţii infirme datele operative descoperite în cursul investi- fostelor Servicii Secrete Româneşti. gaţiei noastre. Din acest motiv, datele menţionate nu pot fi folosite ca probe într-un proces penal.1 Un răspuns parţial a venit din partea lui Virgil Măgu reanu, care i-a telefonat directorului Departamentului Europa Liberă şi Serviciul Român Românesc al Europei Libere, Nicolae Stroescu, şi i-a spus că, după părerea sa, Ceauşescu s-a aflat în spatele aten- de Informaţii tatului cu bombă din 1981. Măgureanu a adăugat că, dat fiind că Europa Liberă şi el sunt „parteneri“, este necesar După cererea oficială din septembrie 1991 adresată să fie făcute investigaţiile de rigoare cu privire la aten- procurorului general al Ungariei, am trimis o cerere simi- tat. Măgureanu i-a mai spus lui Stroescu că „el însuşi va lară procurorului general al României, cu copii la directo- conduce investigaţiile şi va trimite cât mai curând posibil rul Serviciului Român de Informaţii, Virgil Măgureanu, informaţii cu privire la rezultatele acestora“. precum şi la ministrul de Interne din acea vreme, Doru Viorel Ursu: Europa Liberă a aşteptat rezultatele timp de nouă În februarie 1981 s-a comis un atac cu bombă împotriva luni. Dată fiind întârzierea, în iunie 1992 i-am trimis lui postului de radio Europa Liberă şi Libertatea. Angajaţi Măgureanu încă o scrisoare. În ea îi aduceam la cunoştinţă ai postului au fost răniţi, iar daunele provocate clădirii că, potrivit informaţiilor obţinute de noi din surse guverna- au fost considerabile. S-a relatat că acesta a fost un act mentale din Ungaria, Cehoslovacia şi fosta RDG, în august terorist sprijinit de preşedintele de atunci al României, 1979 – după toate probabilităţile –, Nicolae Ceauşescu i-a Nicolae Ceauşescu. În mediile de informare se afirmă că plătit sau i-a promis că-i va plăti teroristului „Carlos“ un N. Ceauşescu i-a plătit un milion de dolari teroristului milion de dolari pentru a reduce la tăcere „opoziţia“ româ- cunoscut sub numele de „Carlos“ ca să pună o bombă la nească din Occident. postul de radio Europa Liberă – Libertatea şi să comită Două luni mai târziu, Virgil Măgureanu mi-a trimis un 1 Autorul dispune de o copie tradusă a scrisorii. răspuns scurt, dar foarte interesant:

74 75 După condamnarea la moarte, în contumacie, a ex-ge- subiectele convorbirii noastre s-au numărat Carlos şi neralului Mihai Pacepa, fost adjunct al şefului Direcţiei atentatul cu bombă de la Europa Liberă. La discuţia cu Generale de Informaţii Externe cu rang de secretar de stat Măgureanu au mai participat trei colaboratori importanţi la Ministerul de Interne, a fost contactat la Praga, în 1979, ai săi. Unul dintre ei mi-a dat trei volume din dosarul teroristul Ilici Ramirez Sanchez, alias Carlos, solicitân- „Carlos“ al Securităţii, cu numărul 110.486, pe anii 1977, du-i-se sprijinul pentru executarea sentinţei respective. 1978 şi 1988 (acesta din urmă se încheia la 10 iunie 1988). Carlos nu a dat asigurări în privinţa unui angaja- Volumele anilor 1977 şi 1978 aveau împreună o grosime ment ferm, rezumându-se a afirma doar că „va studia problema“. de aproape 4 cm, în timp ce al treilea volum măsura sin- Emisarii care l-au contactat pe Carlos la Praga au gur peste 6 cm. Dosarele conţineau numeroase articole de avut asupra lor 10.000 de dolari, dar fiind impresionaţi presă şi câteva rapoarte. Colonelul SRI care mi-a înmânat de opulenţa ostentativ afişată de interlocutorul lor, au dosarele a insistat cu fermitate că nu există nicio dovadă considerat că suma de care dispun este mult prea mică cu privire la prezenţa în România a lui Carlos. Nu am pentru a-l putea tenta pe terorist, iar mai mult nu au găsit nicio informaţie referitoare la Europa Liberă. Exista putut promite. un raport sumar cu privire la activităţile lui Carlos până Apare, de asemenea, ca cert interesul lui Carlos, în 1988, dar informaţiile erau vagi, fără nicio referire la manifestat în anul 1982, de a fi sprijinit de autorită- atentatul cu bombă din 1981 sau la Europa Liberă. ţile româneşti pentru transferul bazei sale logistice de Colonelul SRI a insistat că dosarele „Carlos“ pe care la Budapesta la Bucureşti, cerere căreia nu i s-a dat mi le arătase erau singurele dosare cunoscute, însă nu a curs, iar ulterior, când acesta a încercat, în mai multe exclus posibilitatea ca în arhivele DIE, ale Comitetului rânduri, rediscutarea problemei, a fost respins, ultima Central sau chiar în cele personale ale lui Ceauşescu să oară în 1987. Deşi structurile externe ale Securităţii aveau ca sar- se afle şi alte dosare „Carlos“, care nu au fost găsite încă. cină neutralizarea celor mai activi angajaţi ai postului, Potrivit colonelului, ar fi fost posibil ca „Şacalul“ să fi vizi- nu rezultă ca fostul Departament al Securităţii Statului tat România, însă deghizat şi sub alt nume. În orice caz – a să fi fost implicat în atacarea REL la 21 februarie adăugat el –, noi credem că „banda lui Carlos“ era impene- 1981. Faptul că anumite documente ale STASI, aflate trabilă şi, din acest motiv, nimeni nu putea să-i cunoască deja în posesia dumneavoastră, atestă că regimul lui activitatea. I-am amintit atunci de copia unei scrisori Ceauşescu ar fi fost implicat în atentatul amintit poate din dosarele „Carlos“ ale STASI – copie trimisă de mine rezulta şi din tendinţa de a da pe seama unuia dintre SRI-ului – în care era menţionat „un contract de un milion cele mai reacţionare regimuri din Europa de Est toate de dolari cu România“. Colonelul a răspuns că experţii SRI 1 crimele care s-au produs în perioada respectivă. au examinat acea scrisoare, concluzia lor fiind că este un fals. I-am replicat că nu pot crede că STASI ar fi deţinut În octombrie 1992 am plecat la Bucureşti, unde m-am un dosar „Carlos“ complet, în care ar fi introdus scrisori întâlnit cu Virgil Măgureanu, directorul SRI. Printre contrafăcute ca dezinformare împotriva României. 1 Anexa E.

76 77 După această întâlnire, revenit la München, i-am trimis Este evident, pentru mine şi pentru alţii interesaţi lui Măgureanu un fax, mulţumindu-i pentru ospitalitate, de această problemă, că regimul Ceauşescu, la cel mai dar exprimându-mi nemulţumirea faţă de unele aspecte: înalt nivel, nu doar l-a încurajat pe „Carlos“ în activitatea sa teroristă, dar a acţionat astfel, împreună cu alte Cei trei ofiţeri pe care i-am întâlnit miercuri nu păreau ţări membre ale Pactului de la Varşovia, încât reuşita dispuşi să ne ofere informaţii depline ori să se angajeze lui „Carlos“ să fie deplină. într-un dialog pozitiv, să coopereze deplin… Păreau În cazul în care ar fi fost distruse acte, ştiu că, la să fie oarecum reticenţi în privinţa unei discuţii one- începutul anilor ’80, conform celor relatate de un fost ste asupra acţiunilor din trecut ale Securităţii şi ale ofiţer CIE, majoritatea dosarelor Securităţii au fost Serviciului Extern. Nu vreau să spun că n-ar fi dovedit copiate pe microfilm sau digitalizate şi introduse într-o profesionalism, dimpotrivă, merită felicitaţi în acest bază de date. Poate acesta este motivul pentru care sens. Dar o bună parte a informaţiilor lor au contrazis dosarul „Carlos“ arătat mie nu conţinea aproape nicio unele informaţii pe care mi le-aţi dat Dumneavoastră informaţie despre anii 1980–1986. anterior, de pildă cu privire la „Carlos“ la Praga în 1979. Am convingerea că ancheta dumneavoastră va avea Totuşi, s-a căzut de acord ca cercetarea activităţii fostei succes şi că veţi fi în curând în măsură să furnizaţi Securităţi şi a Serviciului Extern îndreptate împotriva informaţii exacte despre Securitate (DSS şi CIE) şi Europei Libere să fie continuată; poate ca aceste con- despre grupul „Carlos“, referitor la diversele acţiuni tradicţii să se rezolve în viitorul apropiat. criminale împotriva postului de radio Europa Liberă şi angajaţii săi. Două săptămâni mai târziu i-am trimis încă un mesaj, Cu tot respectul, şi realizând care sunt priorităţile în care spuneam, între altele: dumneavoastră, următoarea mutare vă aparţine.

Sunt în măsură să mai sacrific un pion în jocul nostru Măgureanu a promis să continue căutarea în arhivă a de şah: câteva detalii din dosarul STASI despre „Carlos“ unor noi date despre Carlos. Până în iulie 1995, când Radio şi relaţia sa cu fosta Securitate. Sunt sigur că cineva Europa Liberă şi-a mutat sediul de la München la Praga, de la SRI vă va putea face o traducere foarte exactă. Măgureanu nu a mai trimis nicio altă informaţie cu privire Pentru moment, câteva elemente esenţiale: la Carlos sau la atentatul din februarie 1981. În aprilie 1. „Carlos“ şi prietena sa Magdalena KOPP („Lilly“) 1997, el demisiona din funcţia de director al SRI. au avut contacte permanente cu un ofiţer de Securitate numit Andrei VICESCU, având la Bucureşti telefonul 111 969. 2. Securitatea a oferit adăpost grupului „Carlos“ Unde se găsesc acum? (nume de cod „Separat“) şi i-a furnizat arme şi paşa- poarte false. În decembrie 1997, Ramirez Sanchez a jucat până 3. „Carlos“ personal s-a aflat la Bucureşti în februarie la capăt rolul lui „Carlos-Revoluţionarul-de-Profesie“, 1981 şi în noiembrie 1981, folosind telefonul 136 469. atrăgând pentru scurt timp atenţia asupra sa în cursul

78 79 procesului care i s-a intentat la Paris. Juraţii nu s-au lăsat reperat de serviciul de contraspionaj francez DST. După însă impresionaţi de retorica revoluţionară sau de caboti- ce a fost transferat de francezi la Budapesta, Breguet nu nismul său: l-au găsit vinovat de uciderea în 1975 a agen- a mai apărut în public niciodată.1 ţilor secreţi francezi şi a informatorului lor libanez, şi l-au Teroristul basc Larretxea a murit în 1996. Terorista condamnat la închisoare pe viaţă. La proces, personajul bască care a participat la atentatul de la München nu a Carlos a cunoscut o ultimă zvâcnire autumnală pentru a putut fi identificată. se înscrie apoi pentru totdeauna în seria epifenomenelor În noiembrie 1998, procurorul militar Dan Voinea comunismului. anunţa că la Banca de Comerţ Exterior a fost descope- După capturarea lui Carlos, Magdalena Kopp, care trăia rit contul cu numărul 47 11 210 350 2 al lui Carlos şi împreună cu fata sa la rudele lui Carlos din Venezuela, a al Magdalenei Kopp, care foloseau numele conspirative zburat la Kartum, unde, după ce a achitat datoriile soţului Michael Mallios şi, respectiv, Anna Louise Toto-Kramer. ei, a strâns lucrurile care-i aparţinuseră şi s-a reîntors la În memoriile sale, Magdalena Kopp scrie că Sergiu Nica Caracas. În decembrie 1995, ea s-a întors de bunăvoie în a adus în discuţie ideea deschiderii unui cont pentru ea şi Germania, unde a cooperat deplin cu autorităţile. Carlos. Kopp susţine că a deschis contul depunând o mie de Johannes Weinrich a fost arestat într-o suburbie a dolari. Potrivit ei, în contul amintit nu s-a aflat niciodată Adenului şi a fost extrădat în Germania în 1995. Detaliile o sumă mai mare de bani decât cea iniţială.2 arestării lui Weinrich sunt neclare. Un oficial yemenit a În ianuarie 1998, o serie de relatări de presă făceau afirmat că Weinrich fusese arestat în iulie 1994, la câteva cunoscut că generalul Nicolae Pleşiţă, care condusese ser- luni după încheierea războiului civil. Era în posesia unui viciul de informaţii externe între 1980 şi 1984, a recunos- paşaport somalez pe numele de John Saleh. Deţinea şi un cut, în cadrul unei depoziţii la procuratură, că, între 1980 şi al doilea paşaport care îl identifica drept Peter Smith. Pe 1982, Carlos s-a aflat în România. Pleşiţă a refuzat însă să de altă parte, autorităţile germane susţin că Weinrich a vorbească ziariştilor pe această temă, susţinând că „subiec- fost arestat la 1 iunie 1995, după o lungă investigaţie a tul Carlos este o chestiune prea mare pentru voi“. În anii serviciilor secrete germane. 1996 şi 1997, generalul Pleşiţă a fost interogat de procurori Aura de mister din jurul teroristului Bruno Breguet a germani care s-au deplasat la Bucureşti. A susţinut că nu a fost întărită prin publicarea, la sfârşitului anului 1996, avut cunoştinţă de atentat şi că singurul care putea şti ceva într-o revistă considerată serioasă, a unei relatări potri- era Sergiu Nica, cel care avusese misiunea să întreţină vit căreia el s-ar afla în custodie franceză în Budapesta legătura cu Carlos în exclusivitate. În alte depoziţii făcute postcomunistă. Sursa susţinea că Breguet a cooperat cu sub jurământ, în cadrul unor anchete conduse de procurori serviciile secrete şi cu justiţia franceze în elucidarea unui români şi germani, Pleşiţă a susţinut că nu-şi aminteşte caz de trafic ilegal de arme către Algeria, caz în care erau să-l fi întâlnit pe Carlos. Pe de altă parte, într-un interviu implicate oficialităţi centrale la nivel ministerial şi înalţi dintr-un film documentar, Carlos aminteşte de întâlnirile demnitari din Nisa. Potrivit aceleiaşi surse, Breguet a lui cu Pleşiţă: fost arestat în Croaţia de agenţi ai forţelor speciale ale 1 INTELLIGENCE, N. 63 New Series, 30 iunie 1997. serviciului francez de informaţii externe, după ce fusese 2 Kopp, pag. 199.

80 81 Era un om de treabă. Ţineam la el. Era mare băutor, să ştii. Ne hotărâserăm să vorbim deschis unul cu celălalt. Ne plimbam în parc ca să nu fie microfoane în preajmă. Ne înţelegeam greu pentru că nu vorbea bine ruseşte. Dar l-am considerat un tip de toată isprava. De ziua mea mi-a făcut cadou două puşti de vânătoare sovietice. Lucrul acesta m-a impresionat. Era ca pe vremea lui 3 Che Guevara. Ne făceam cadouri reciproc. În spiritul latinităţii. Mă simţeam ca acasă. A fost bine.1 Nume de cod „Iago“: tentativele de asasinare a lui Emil Georgescu

e la mijlocul anilor ’70 şi până când a fost răsturnat de la putere şi executat în decembrie 1989, Nicolae DCeauşescu a purtat un război încrâncenat împotriva postului de radio Europa Liberă. Armele pe care le folosea erau intimidarea, ameninţările şi atacurile fizice. Europa Liberă contracara difuzând în emisiunile sale doar adevă- rul. Naraţiunea ce urmează ilustrează în mod exemplar pericolele la care erau expuşi angajaţii Europei Libere.

Numele lui Emil Georgescu este practic necunoscut în Occident, cu excepţia puţinilor români emigraţi care îşi amintesc de emisiunile lui de la Europa Liberă. Îmbrăcat mereu impecabil (costum închis, cămaşă albă, cravată în culori decente, pantofi negri bine lustruiţi), Emil Georgescu era un om scund şi îndesat, şi un fumător înrăit, din care cauză tuşea 1 Război pe calea undelor, de Alexandru Solomon. Emil Georgescu întruna. Cu un ten care părea cenuşiu

82 83 şi în timpul verii, Georgescu făcea impresia unui om bol- Ieri, 15 decembrie am primit la domiciliu două scri- nav. Dincolo de toate astea, el era, pentru ascultători, unul sori, una din Franţa şi cealaltă din Spania. Textele celor dintre cei mai apreciaţi redactori al serviciului românesc două scrisori conţin ameninţări cu moartea (alăturat al Europei Libere. cele două scrisori). Autorii scrisorilor pretind că fac Emisiunea sa „Actualitatea Românească“, mult apreci- parte din Garda de Fier. ată de ascultătorii din România, se remarca prin comentarii În ciuda acestei afirmaţii, sunt profund convins că acide la adresa lui Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, aflaţi în este vorba de o manevră a Securităţii. Vreau să vă amin- faza cea mai deşănţată de cult al personalităţii. Cum aveam tesc că, la 19 octombrie 1976, doi bărbaţi rămaşi neiden- să aflu în scurt timp, nici unul dintre criticii lui Ceauşescu tificaţi au regizat un accident rutier cu scopul de a mă nu scăpa fără a plăti pentru această îndrăzneală. omorî sau intimida. În urma anchetei poliţiei germane Născut la 7 decembrie 1929, Emil Georgescu a absolvit şi a Interpolului a reieşit că cei doi se foloseau de paşa- Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti în 1952. A poarte franceze false, ceea ce a împiedicat identifica- fost procuror, după care, potrivit datelor de care dispu- rea lor ulterioară. (Staatsanwaltschaft – Landsgericht neam, a profesat avocatura. În 1965 a devenit membru München I Nr.114 Js 5190/77). PCR. Împreună cu soţia sa a plecat în Germania în 1973, În aceeaşi perioadă am primit o scrisoare de ame- unde, datorită naţionalităţii germane a consoartei sale, ninţare din Belgia. Scrisoarea fusese concepută ca şi a căpătat dreptul de şedere şi s-a stabilit la München. când ar fi provenit din partea unor emigranţi români. A început să lucreze pentru Europa Liberă în calitate Nu îmi pot închipui că nişte emigranţi români de rând de colaborator extern, iar în octombrie 1976 a fost anga- ar fi putut pune la cale un atentat fără să fie depistaţi jat ca redactor. O personalitate plină de contraste, Emil de Interpol. Georgescu nu s-a bucurat de simpatia unanimă a celor de Vreau să atrag atenţia asupra următoarelor lucruri: la Europa Liberă. 1) În 1976 am fost dezamăgit de ineficienţa poliţiei germane în cazul amintit mai sus. Ameninţări cu moartea 2) Sunt implicat în lupta de susţinere a idealurilor americane şi mă aştept să mi se acorde protecţia la L-am întâlnit pe Emil Georgescu pentru prima dată la care poziţia mea expusă îmi dă dreptul. 18 decembrie 1980. Primise două scrisori de ameninţare cu 3) Deşi radioul nostru se află pe teritoriu german, trei zile înainte şi îi scrisese lui Noel Bernard, directorul mă aştept la o protecţie din partea serviciilor secrete secţiei române a radioului, un memorandum despre asta. americane. Memorandumul este deosebit de interesant întrucât s-a 4) Nu m-ar mira ca CIA să deţină informaţii deta- dovedit profetic în lunile ce aveau să vină. liate despre incidentul din 1976. 5) Cer ca în emisiunile noastre să relatăm atât În atenţia domnului Noel Bernard, cu rugămintea despre incidentul din 1976, cât şi despre scrisorile de de a transmite acest memorandum conducerii postului ameninţare. Sunt convins că procedând astfel vom de radio Europa Liberă descuraja noi acte de agresiune la adresa mea.

84 85 6) Am însărcinat un avocat să publice în presă tot Nu ne mai îndoim că te-ai vândut duşmanilor noştri, acest material împreună cu comentariile mele privind evreilor şi comuniştilor. posibilitatea punerii în practică a ameninţărilor. N-am uitat nici faptul că în ţară, ca procuror, ai condamnat mulţi oameni nevinovaţi. Canalie, tu n-ai Două zile mai târziu, Emil Georgescu mi-a prezentat fugit din ţară de rău sau din convingeri politice. cele două scrisori de ameninţare: una fusese expediată de A sosit vremea Judecăţii! Răzbunarea noastră te va la Madrid, cealaltă de la Paris. Iată textul scrisorii madri- găsi şi în gaură de şarpe şi nu te vor scăpa nici evreii, lene expediate la 10 decembrie 1980: nici comuniştii şi cei de la Europa Liberă. Nu vom avea odihnă până nu-ţi vom vedea cadavrul Stârpitură, ciuruit de gloanţe. GRUPUL „V“1 Am aflat că ai început să latri la noi jigodie Iuda. Cât ai stat dincolo de Cortina de Fier ai muşcat cât ai putut, Emil Georgescu considera că scrisoarea din Spania con- ai băgat la puşcărie mulţi fii ai Gărzii de Fier şi alţi ţinea trei referinţe explicite, dar inutile la Garda de Fier, români adevăraţi. Acum latri contra noastră, te-ai vân- ai cărei membri erau grupaţi la Paris, Madrid şi München: dut masoneriei şi mafiei jidoveşti de la Europa Liberă, simbolul organizaţiei, culoarea verde a cernelii şi formula lingi curul împuţit al jidanului de Bercovici. de încheiere „Trăiască Legiunea şi Căpitanul“. Faptul că Dacă nu-ţi tace pliscul, evreiule, o să te facem să-ţi autorii scrisorii folosiseră ostentativ aceste „semne“ legi- ţii numărul sub pământ, pe lumea cealaltă, lighioană onare i-a întărit lui Georgescu convingerea că în spatele spurcată. misivei se afla Securitatea. El mi-a atras atenţia căîn Fii atent, năpârcă, o să-ţi tăiem limba veninoasă. cercurile emigranţilor români se ştia că grupurile Gărzii Spune-le jidanilor tăi să-ţi pregătească coroane, iar de Fier din Spania, din Franţa şi de la München fuseseră tu fă-ţi testamentul, jidane. infiltrate de agenţii Securităţii. În privinţa scrisorii din Franţa, Georgescu nu ştia cum să interpreteze GRUPUL Trăiască Legiunea şi Căpitanul „V“, bănuind că era o găselniţă a Securităţii. La începutul lunii noiembrie 1980, Stindardul, ziarul „Bercovici“ era o referire la Noel Bernard. emigranţilor de dreapta de la München, a publicat un atac Scrisoarea expediată de la Paris, la 11 decembrie 1980, la adresa lui Emil Georgescu. Era primul articol critic nu era cu nimic mai prietenoasă: al Stindardului la adresa departamentului românesc al Europei Libere după o perioadă lungă de tăcere. În articol Emil GEORGESCU, era pomenit de mai multe ori Noel Bernard, însă criticile cele mai vehemente îl priveau pe Emil Georgescu, căruia Am aflat că ai început să-i ataci pe legionari. Noi te i se imputau vederile antilegionare. credeam român, deşi auzisem că soţia ta e prietenă cu 1 Anexa F – Instrucţiunile Securităţii de la Bucureşti privind expedierea jidanca de Ioana Măgură. Acum te-ai demascat singur acestei scrisori de ameninţare către Emil Georgescu ca din partea legionarilor ca trădător al neamului românesc. din Franţa.

86 87 La 27 noiembrie 1980 s-au împlinit 40 de ani de la Potrivit anchetei, maşina abandonată la locul accidentu- asasinarea istoricului Nicolae Iorga de către legionari. În lui fusese închiriată de cetăţeanul francez Rene Scheibling comperajul său la un program consacrat evenimentului, care, la München, trăsese la hotelul Deutscher Kaiser. Emil Georgescu s-a referit la un articol publicat de Tribuna Cum cercetările Interpolului în Franţa nu au dat de urma României, ziarul propagandistic tipărit la Bucureşti pen- lui Scheibling, poliţia germană a închis dosarul. tru românii din străinătate. Cum articolul nu pomenea O lună mai târziu, Viktor Pfeiller, originar din România, faptul că Nicolae Iorga fusese asasinat de membri ai Gărzii un prieten al lui Georgescu, care locuia în aceeaşi subur- de Fier, Emil Georgescu se întreba dacă nu cumva regimul bie müncheneză numită Haar, a primit un telefon de la un bărbat necunoscut care vorbea româneşte şi a ţinut să de la Bucureşti încearcă să-i menajeze pe foştii legionari rămână anonim. Susţinând că telefonează de la Frankfurt din România sau din străinătate. O a doua emisiune conţi- şi că ştie de prietenia lui Pfeiller cu Georgescu, bărbatul a nând opinii critice la adresa legionarilor a fost difuzată la declarat că accidentul rutier fusese pus la cale de regimul 1 decembrie 1980 cu ocazia aniversării unirii Transilvaniei de la Bucureşti. El a adăugat că tot Bucureştiul se afla în cu România. În cadrul emisiunii, cazul asasinării lui Iorga spatele accidentului petrecut cu câteva săptămâni înainte a fost amintit de un alt redactor în legătură cu un program în care muriseră preotul român Zăpârţan şi colaboratorul al postului de radio Bucureşti în care se recunoştea rolul său Leontie. Înainte de a închide telefonul, necunoscutul i-a Gărzii de Fier. spus lui Pfeiller că „Georgescu va trebui să nu mai conducă Insistând că scrisorile nu puteau fi scrise decât de noaptea, să nu se urce niciodată în maşina vreunui necunos- Securitate cu scopul de a-l intimida şi teroriza, Emil cut şi să nu mănânce decât lucruri preparate de soţia sa“. Georgescu mi-a povestit apoi incidentul din 1976. În ziua următoare, Emil Georgescu a primit un telefon de la un bărbat care s-a prezentat drept Alexandru Pană. El l-a avertizat pe Georgescu că regimul Ceauşescu trimisese Accidentul de maşină din 1976 un asasin în Germania pentru a-l elimina, iar incidentul cu maşina nu era decât o primă tentativă. Potrivit lui Pană, asasinul se numea Vasile Coman şi se afla în acel moment la Într-o seară din octombrie 1976, Emil Georgescu şi soţia centrul de refugiaţi de la Zirndorf pentru a primi azil politic. sa mergeau spre casă cu maşina, când automobilul lor a fost Pe lista lui Coman se mai aflau, în afară de Emil Georgescu, tamponat de două ori de o altă maşină şi scos de pe caro- părintele Zăpârţan, Leontie şi o a treia persoană al cărei sabil. Celălalt şofer s-a dat jos din maşină şi s-a îndreptat nume Emil Georgescu nu l-a reţinut. Pană a încheiat spunând spre automobilul familiei Georgescu. Văzând însă că alte că „autorităţile germane cunosc toate detaliile“. automobile opriseră deja la locul accidentului, necunoscu- Poliţiştii de la München i-au confirmat ulterior lui tul s-a suit într-o maşină însoţitoare cu care a părăsit în Georgescu că erau la curent cu întreaga afacere: ştiau viteză locul faptei. Maşina sa a rămas abandonată. Emil de Pană şi de Coman, care fusese reţinut. Acesta recu- Georgescu nu a fost rănit. S-a dus acasă, apoi a anunţat noscuse că lucra pentru Securitate şi că fusese trimis în „accidentul“ la poliţie. Occident pentru a provoca neplăceri unui număr de trei

88 89 exilaţi români: unul din Madrid, unul de la Paris şi lui GEORGESCU în jurul locuinţei acestuia. Împreună cu Emil Georgescu din München. Poliţia bavareză a consi- sursa s-au deplasat timp de 3-4 ore şi italienii GIOVANI derat însă că accidentul din 19 octombrie 1976 nu avea (Gioni) şi VINCENZO. EMIL GEORGESCU a ieşit de legătură nici cu Coman şi nici cu celelalte activităţi ale două ori la plimbare cu câinele, dar odată a fost înso- Securităţii. Georgescu a fost sfătuit să fie cât mai precaut, ţit de soţie, iar altă dată de MIRCEA POMPY (sic!) dar i s-a respins cererea de a dispune de un dispozitiv de COJOCARU. protecţie şi de a căpăta dreptul de portarmă. În seara de 26 ianuarie 1981 (luni), în jurul orei 21.00 (20.30 ?), EMIL GEORGESCU a ieşit din bloc singur să-şi plimbe câinele. Atunci, sursa a tras maşina la un loc dinainte stabilit, iar VINCENZO şi GIONI Ziua de naştere a lui Ceauşescu au ieşit după EMIL GEORGESCU. VINCENZO urma din 1981 să-l bată, iar GIONI să împiedice eventuale intervenţii exterioare. Următorul incident important în povestea lui Emil EMIL GEORGESCU a fost abordat în faţa boschetu- Georgescu a avut loc la 26 ianuarie 1981, de ziua lui Nicolae lui de la blocul vecin. După o serie de pumni primiţi în Ceauşescu, care împlinea atunci 63 de ani. Pe când îşi plimba plină figură, acesta a căzut, strigând „HILFE“ (ajutor). Jos fiind, a mai primit câteva picioare. La strigătele câinele în zona în care locuia, Georgescu a fost atacat de un lui s-au adunat nişte persoane din bloc, care au ieşit străin care l-a lovit cu pumnul de patru sau cinci ori în cap. pe balcon. Italienii au luat-o la fugă în sensuri diferite, Înainte de a-l lovi, străinul i-ar fi spus lui Georgescu „vă rog întâlnindu-se toţi trei la maşină. După relatările lui să mă scuzaţi“ în limba germană. La poliţie, Emil Georgescu VINCENZO, EMIL GEORGESCU este bine atins, cu a spus doar că fusese pălmuit. Autorităţile nu au întocmit leziuni faciale evidente şi cu mâna stângă ruptă1. (…) un proces-verbal al incidentului. În 2004, fostul director al secţiei române a Europei În colţul din dreapta sus al notei se găseşte însemnarea Libere, Nestor Rateş, mi-a pus la dispoziţie copia unei note de rău augur a colonelului I. Tiseanu: marcată „strict secret“ pe care o descoperise în dosarele Securităţii pe care le cerceta la acea dată. Nota conţine Situaţia creată ne obligă să folosim altă concepţie, tac- detalii surprinzătoare despre cele întâmplate în seara lui tică, împrejurări şi mijloace pentru realizarea acţiunii 26 ianuarie 1981 la München: de anihilare a lui „Iago“.2

U.M. 0225 – /133/f4/00 27919 STRICT SECRET Ziua următoare, la 27 ianuarie 1981, s-a dovedit o Primit: Lt. Col. MacăuExemplar Nr. 1 zi foarte interesantă, deşi nu este obligatoriu ca toate Sursa: „Helmut“ cele petrecute să fi avut o legătură. La acea dată au fost Data: 30 ian. 1981 1 Realitatea este însă că Emil Georgescu nu a avut atunci niciun fel de Începând cu ziua de 21 ianuarie 1981 până în seara leziuni faciale şi nici mâna stângă ruptă. de 26 ianuarie 1981 (luni), sursa a urmărit pe EMIL 2 Ibid.

90 91 expediate trei scrisori de ameninţare pe adresa unor redac- a scos din geantă o sirenă cu gaz şi a declanşat-o. Atunci, tori ai Europei Libere. Una din două scrisori expediate de tânărul a rupt-o la fugă în direcţia opusă. Întors acasă, la Linz, în Austria, era adresată lui Noel Bernard. Sosită Emil Georgescu a semnalat incidentul serviciului de pro- la 3 februarie şi semnată „GRUPA V“, scrisoarea făcea tecţie de la radio. referiri la starea de sănătate a lui Bernard, care suferea Trei zile mai târziu, la 21 februarie 1981, un grup de de cancer, şi conţinea ameninţări atât la adresa lui, cât şi terorişti conduşi de faimosul Carlos a comis atentatul cu a soţiei sale, Ioana Măgură. Autorul celei de-a doua scrisori bombă de la sediul Europei Libere. Însă abia după căderea din Linz, adresată unui alt angajat al Europei Libere, men- zidului de la Berlin, în 1989, aveam să aflăm cine a fost în ţiona starea gravă a lui Noel Bernard şi profera ameninţări spatele atentatului. la adresa acestuia. A treia scrisoare de ameninţare era În lunile care au urmat exploziei am fost foarte ocupat cu expediată din Neuburg, Germania, şi era adresată lui Vlad investigaţiile şi cu consultările cu oficiali americani şi ger- Georgescu, stabilit la acea dată la Washington. mani asupra modalităţilor de a crea un sistem de securitate la sediul radioului. Din acest motiv, problemele lui Emil Vlad Georgescu, care lucra ca redactor în secţia din Georgescu au trecut pe planul doi atât pentru mine, cât şi Washington a Europei Libere, îi criticase, într-o emisiune pentru conducerea radioului. În plus, Georgescu mă înşti- transmisă la 3 ianuarie 1981, pe legionarii din emigraţie. inţase că, în legătură cu ameninţările cu moartea, intrase Scrisoarea primită de el era semnată de data asta cu sin- în contact cu poliţia müncheneză. Când ne întâlneam tagma „GRUPUL V“ şi spunea, printre altele: ocazional pe culoarele radioului, Georgescu nu mi-a făcut impresia unui om înspăimântat. Ca toţi ceilalţi angajaţi ai Acum că ai fost racolat de Noel Bernard şi lucrezi pentru postului, Emil Georgescu era preocupat de dedesubturile jidanii din haznaua aceea… ai devenit un Juda… Eşti atentatului din februarie şi de revenirea la un climat de o bestie măcinată de cancer şi venin care încearcă să muncă normal. câştige încrederea americanilor prin evreii de la Europa Liberă.1 Emil Georgescu face cunoştinţă Despre soarta tragică a lui Vlad Georgescu va fi vorba cu potenţialul său asasin într-un capitol separat. La 18 februarie 1981, Emil Georgescu a avut impresia că La 27 aprilie 1981, Emil Georgescu mi-a telefonat la ora este urmărit de un tânăr suspect care aducea cu cel care îl 23 şi 20 de minute şi mi-a relatat următoarele: în seara atacase pe 26 ianuarie. Mi-a relatat că, împreună cu soţia, aceea primise un telefon de la un necunoscut, care vorbea plimba căţelul în jurul orei opt seara. La un moment dat româneşte şi susţinea că fusese năimit contra 10.000 de au observat un tânăr care pândea dintr-un tufiş şi care i-a mărci să-i asasineze pe Emil Georgescu şi pe Victor Frunză, urmat de la distanţă, apoi s-a apropiat. Doamna Georgescu emigrantul român din Danemarca. Bărbatul afirma că, 1 Ibid. întrucât nu e un asasin, l-a sunat pe Georgescu pentru

92 93 a-l avertiza. În continuare, l-a sfătuit pe Georgescu să nu O vecină de la etajul doi remarcase un tânăr cu barbă răspundă la telefon în noaptea aceea. A adăugat că avea care fotografia ferestrele familiei Georgescu. Vecina a să-i spună persoanei care îl trimisese că Georgescu nu era informat-o pe doamna Georgescu, care a ieşit din aparta- acasă şi din acest motiv nu şi-a putut îndeplini misiunea. ment să vadă ce se întâmpla. La început nu l-a găsit pe A mai spus că se va preda autorităţilor americane în dimi- individ, dar, îndreptându-se spre garaj, a dat de el pe când neaţa următoare, când avea de gând să se prezinte la sediul aştepta să se developeze o fotografie făcută cu un aparat Europei Libere. Înainte de a închide, străinul a adăugat că Polaroid. Tânărul a vrut să plece, dar doamna Georgescu va preda celor de la Europa Liberă şi pistolul cu amortizor s-a dus direct la el şi l-a întrebat pe nemţeşte ce căuta pe care îl avea asupra sa. acolo. Într-o germană stâlcită, tânărul i-a răspuns că făcea I-am spus lui Georgescu să sune imediat la poliţie şi fotografii pentru un prieten român. Ea i-a cerut atunci să-i informeze de cele întâmplate. L-am sunat puţin mai pozele, vorbind pe româneşte, dar el, în germană, a întrebat târziu şi am aflat că poliţia va patrula din oră în oră în „Warum?“ (de ce). Doamna Georgescu l-a apucat de mânecă zona locuinţei ca măsură de securitate. Cum nu se avea în şi a ridicat tonul, ameninţând că va chema poliţia. S-a vedere nimic altceva, l-am întrebat pe Georgescu dacă nu produs o scurtă încăierare, după care tânărul s-a smuls din vrea să vin la el. Mi-a răspuns că atât el, cât şi soţia lui încleştare şi a rupt-o la fugă. Doamna Georgescu a ţipat s-ar simţi mai în siguranţă dacă aş veni. după ajutor şi trei bărbaţi au încercat să-l ajungă din urmă Am ajuns la locuinţa sa la ora 1 noaptea. Era o noapte pe tânăr, dar acesta s-a făcut nevăzut. Doamna Georgescu blândă şi am făcut o tură în zonă, dar n-am văzut ţipenie a informat poliţia despre incident. de om. La intrarea blocului în care locuia Georgescu se afla Ulterior, ea a dat un telefon la Ambasada română din o plăcuţă cu inscripţia „Emil Georgescu, avocat“. Familia Köln, întrebând până când au de gând autorităţile române Georgescu ocupa locuinţa de la parter cu ferestre pe trei să se dedea la asemenea acte de intimidare. Cum femeia laturi şi boschete în faţa ferestrelor, ideale ca loc de pândă care a răspuns la telefon a afirmat că habar n-are despre ce pentru un asasin. Obloanele ferestrelor erau trase. Am vorbeşte, doamna Georgescu i-a spus că va ţine împreună bătut la uşă, mi-am spus numele şi Georgescu mi-a deschis. cu bărbatul ei o conferinţă de presă şi că va vorbi despre Blackie, canişul familiei, era foarte nervos şi lătra la cea maşina galbenă cu număr de Köln care fusese observată mai mică mişcare a mea. La un moment dat, un vecin a părăsind zona imediat după incidentul din acea zi. telefonat să se intereseze dacă nu cumva se întâmplase Automobilul galben cu număr de Köln este un detaliu ceva, dat fiind că Blackie nu mai contenea să latre. Timp interesant despre care va mai fi vorba. Alt detaliu este de circa o oră am vorbit despre lucrurile întâmplate până următorul: în noaptea în care m-am dus la Emil Georgescu atunci, şi la plecare m-am înţeles cu Emil ca dimineaţă să acasă, el mi-a relatat că fusese vizitat de două persoane vină la biroul meu de la radio. reprezentând „autorităţile federale de la Köln“. L-au între- Întrevederea lui Emil Georgescu cu „asasinul“ său la bat multe lucruri privind ameninţările recente, explozia sediul Europei Libere s-a dovedit iniţial o păcăleală. Dar, coletului-capcană trimis unui emigrant român din Köln în absenţa lui Emil Georgescu de acasă, imediat după orele (Şerban Orescu), şi departamentul românesc al Europei prânzului, doamna Georgescu a fost ţinta unei agresiuni. Libere, despre care ştiau foarte multe lucruri. Potrivit lui

94 95 Emil Georgescu, cei doi cunoşteau bine situaţia din redac- 1980“. Mi l-a prezentat drept Radu Rusch. Un bărbat cu ţia românească. Unul dintre ei a lăsat să se înţeleagă că părul lung, cârlionţat, barbă plină şi o privire bezmetică. făcea parte din comisia de anchetă a afacerii de spionaj din Când s-a ridicat în picioare am constatat că era cu un cap jurul fostului cancelar Willy Brandt. mai mare ca Georgescu şi ar fi putut cu uşurinţă să-i facă După ce a sunat la poliţie, doamna Georgescu s-a dus felul chiar şi fără armă. Ne-am dat mâna şi, pe când îi mai din nou în zona garajului blocului să vadă dacă, în timpul strângeam mâna, i-am cerut pistolul despre care spusese încăierării, tânărului nu-i scăpase cumva ceva pe jos. Şi că îl poartă cu el. Mi-a răspuns că predase arma „şefului“ chiar a găsit un pachet de ţigări pe care era scris cu pixul lui şi că este neînarmat. L-am percheziţionat şi într-adevăr „15 Archus“. Aarchus era oraşul danez în care locuia scriito- n-am găsit nicio armă. Era îmbrăcat cu o haină de piele rul Victor Frunză, colaborator extern al Europei Libere. maro şi jeanşi. Mi-a dat spre identificare paşaportul şi portofelul. Pe când cercetam vizele şi ştampilele de intrare/ ieşire, Rusch mi-a declarat că refuză să discute cu poliţia Povestea lui Radu Rusch germană. Georgescu, la rândul său, insista ca poliţia să nu fie implicată. În general, Georgescu era foarte surescitat şi nu contenea să-i mulţumească lui Rusch pentru că i-a După-amiaza târziu, Emil Georgescu mi-a relatat că salvat viaţa. I-a propus să-i dea o sumă de bani, să se fusese din nou sunat de bărbatul care îi spusese că fusese îngrijească de el. trimis să-l asasineze. Acesta a recunoscut că el era tânărul Am ieşit din cameră pentru a face copii după paşaport. bărbos din incidentul cu doamna Georgescu, şi a spus că Poliţiştii de afară erau tot mai nervoşi, şi după un alt sfert va explica totul când se va preda „autorităţilor americane de oră au anunţat că trebuie să-l aresteze pe Rusch. Acesta de resort“. Din nou, Georgescu şi necunoscutul s-au înţeles implora să nu fie dat pe mâna poliţiei deoarece Securitatea să se întâlnească la Europa Liberă chiar în acea seară, la ar avea o cârtiţă acolo. La sosirea unui poliţist de rang înalt, ora opt. Georgescu l-a implorat în genunchi să asculte ce avea de Când am ajuns la sediul radioului, cu puţin înainte de spus Rusch şi să-i permită apoi să rămână la sediul Europei ora 20, am dat peste doamna Georgescu stând în stradă Libere pentru a vorbi cu „americanii“. Cum nu avea dovezi împreună cu trei poliţişti. Mi-a spus că Emil Georgescu care să justifice arestarea lui Rusch, poliţistul a acceptat se afla la recepţie cu „asasinul“. Georgescu nu le permi- ca acesta să rămână la sediul Europei Libere. sese poliţiştilor să fie de faţă la întrevedere, susţinând că Pentru a asculta versiunea lui Rusch, ne-am dus în bărbatul îi salvase viaţa şi că el, Georgescu, avea de gând biroul meu împreună cu un traducător trimis de Consulatul să-l ajute. american, pe care îl voi numi Trout. Şi el, şi eu am făcut Dincolo de recepţie, în camera de gardă, l-am găsit pe însemnări amănunţite în cursul celor şase ore în care Emil Georgescu conversând cu un bărbat înalt şi solid. La l-am chestionat pe Rusch. Acesta a început prin a spune vederea mea, Georgescu s-a ridicat în picioare şi mi-a spus că se născuse în 1952, că se numea Radu Doichioiu şi fericit: „Acest om mi-a salvat viaţa. Poate să dovedească că îşi schimbase numele în Rusch la un moment dat. Pe totul. Tot el e cel care m-a băgat în sperieţi în toamna lui Emil Georgescu l-a văzut în carne şi oase la sfârşitul lunii

96 97 octombrie 1980. Anterior, i se prezentaseră la Nürnberg achitat datoria la o maşină achiziţionată recent şi a cum- sute de fotografii cu Georgescu, între acestea găsindu-se şi părat câteva cadouri pentru familia din România. Înainte unele care îl arătau intrând sau ieşind din clădirea Europei să se despartă, Vulcu i-a spus că, peste două-trei luni, îl Libere. Despre clădire i se spusese că e o hală de mărfuri a vor contacta din nou pentru a relua operaţiunea. lui Georgescu, care era prezentat drept un escroc care îşi Întrebat cum fusese racolat pentru atentatul asupra lui însuşise prin fraudă 300.000 de mărci. În acest scenariu, Emil Georgescu, Rusch a declarat că în cercurile emigran- Victor Frunză era complicele lui Emil Georgescu. ţilor români de la Frankfurt se ştia că el caută de lucru. Rusch a declarat, de asemenea, că ştia planul apar- Într-o bună zi, un anume Totoescu l-a rugat să îl ajute la tamentului lui Georgescu, ora de seară la care acesta repararea uneia dintre maşinile sale. A lucrat timp de zece îşi plimba căţelul şi direcţia în care o lua când ieşea din zile şi a câştigat 1.600 de mărci. Totoescu i-a oferit apoi casă. În prima noapte, a stat la pândă pe traseul obişnuit maşina, un Renault Alpine, pentru aceeaşi sumă. Rusch a al lui Georgescu. Era acompaniat de doi români, Mihai plătit un acont de 600 de mărci. Cu aceeaşi ocazie, Totoescu Corneliu Vulcu şi Aurelian (Titel) Totoescu, care se găseau i-a spus că „poate să-i ofere o afacere în care să câştige uşor în maşina parcată la circa 200 de metri de locul de pândă. 3.000 de mărci, fără ca treaba să fie periculoasă“. Aşa s-a Misiunea sa era să-i tragă o mamă de bătaie lui Georgescu, făcut că a fost prezentat lui Vulcu, care i-a înşirat povestea nu să-l omoare. Când Emil Georgescu a apărut în fine, cu „escrocheria“ comisă de Georgescu şi cum acestuia tre- iar el s-a apropiat la câţiva paşi de victimă aşa încât i-a buie să i se dea o lecţie pentru cele 300.000 de mărci furate. putut vedea faţa, Rusch s-a răzgândit şi a renunţat să-l Despre eventuale motive politice nu a fost niciun moment atace. În schimb, i-a cerut un foc să-şi aprindă ţigareta. vorba. Rusch afirma că la vremea respectivă nu avea habar Georgescu şi-a văzut apoi de drum, iar Rusch s-a întors la că Emil Georgescu lucra pentru Europa Liberă. complicii săi cărora le-a spus că Georgescu scăpase ca prin Ulterior, Rusch s-a întors în România, unde a stat câteva urechile acului. luni. Revenit în Germania în martie 1981, Rusch şi-a găsit Cei trei au plecat apoi la München, iar Rusch a tras la de lucru într-o pizzerie din Schweinfurt. Aici a fost contac- hotelul Münchner Hof. Seara următoare au revenit la Haar tat de Vulcu în persoană, care i-a propus o afacere despre şi s-au postat din nou în apropierea locuinţei lui Georgescu. care a zis că este bănoasă şi nu presupune prea mare bătaie Când acesta a ieşit din casă şi a pornit cu căţelul pe ruta de cap. Fără să-i dea alte amănunte, Vulcu i-a cerut să-şi obişnuită, Rusch s-a apropiat din nou de el, fără să încerce facă bagajele şi să-l însoţească la Nürnberg. Abia în tren, să-l lovească şi cerându-i din nou foc. De data aceasta, Rusch a aflat că urmau să plece în Danemarca pentru a-l câinele a reacţionat nervos, nervozitate care l-a cuprins molesta pe Victor Frunză. Ajunşi în Nürnberg, lui Rusch şi pe Georgescu, aşa că Rusch a decis să părăsească locul i s-a spus că, de fapt, misiunea consta în asasinarea lui în grabă. Frunză şi că, în caz că nu o va duce la îndeplinire, familia Complicilor le-a spus aceeaşi poveste din seara presa din România va fi omorâtă. cedentă: Georgescu nu şi-a urmat traseul obişnuit şi s-a De la Nürnberg, Rusch şi Vulcu au plecat în Danemarca, întors intempestiv în casă. Întorşi la München, Vulcu i-a trecând graniţa în dimineaţa zilei de 24 aprilie 1981. Au plătit lui Rusch 3.000 de mărci, bani cu care acesta şi-a ajuns la Copenhaga înainte de prânz şi au tras la hotelul

98 99 Memo. Seara, Vulcu a întâlnit o prostituată daneză într-un un loc prestabilit de lângă gară, au găsit o maşină verde cu restaurant, după care s-au dus într-o cafenea. Aici, Vulcu numere de München (marca Lada sau Fiat), ale cărei chei i-a zis lui Rusch să ia pistolul cu amortizor care se afla erau în posesia lui Vulcu. Cu această maşină au plecat la în fundul dublu al unui rucsac, să se ducă la adresa din Haar. Pe drum, Vulcu l-a instruit pe Rusch să se furişeze Copenhaga a lui Frunză şi să-l asasineze. Rusch a ajuns pe terasa lui Georgescu şi să tragă asupra acestuia prin la adresa care îi fusese dată în jurul orei 10 seara. A con- geam. statat că locul indicat era o clădire cu birouri. A reţinut o Au ajuns în jurul orei 22 şi au remarcat că obloanele placă cu numele unui post de radio, montată la intrarea fuseseră trase. Vulcu a rămas în maşină într-un loc de în clădire. parcare din apropierea blocului. Rusch, care a dat ocol blo- Întors la cafenea a povestit ce descoperise, iar Vulcu cului, s-a întors la maşină şi i-a raportat lui Vulcu că în s-a enervat că li se dăduse o adresă greşită. Împreună cu apartament luminile erau stinse. Vulcu nu i-a dat crezare prostituata, Rusch şi Vulcu s-au dus la clădirea cu birouri şi amândoi au mai făcut o rundă în jurul blocului. Cum în şi au făcut mai multe poze Polaroid postând prostituata apartamentul lui Georgescu era întuneric, au decis să se în faţa edificiului. Explicaţia lui Vulcu a fost că vor arăta întoarcă la München, unde Rusch a înnoptat împreună cu pozele „celorlalţi“ ca să dovedească că au fost în Danemarca. un prieten la hotelul Münchner Hof. Înainte să se despartă, Despre cine erau „ceilalţi“, Vulcu nu a scăpat un cuvânt. Vulcu l-a ameninţat pe Rusch să nu scape o vorbă despre Noaptea au petrecut-o la hotel, Vulcu şi prostituata în cele petrecute în ultimele zile, în caz contrar periclitând cameră, Rusch în antreu. A doua zi dimineaţă au luat un viaţa familiei sale din România. taxi până la un pod, de unde au început să-l caute pe Frunză Luni, Rusch şi Vulcu s-au întâlnit vizavi de gara cen- după adresa pe care o aveau. Vulcu i-a dat lui Rusch pisto- trală în jurul orei 10 şi au plecat din nou la Haar. Odată lul şi gloanţele. Rusch a povestit că, pe lângă acestea, mai ajunşi pe strada lui Emil Georgescu, Vulcu i-a dat din nou aveau la ei „muniţie cu gaze toxice“ pentru cazul în care, pistolul lui Rusch şi i-a cerut ca, după căderea nopţii, să-l după atentatul asupra lui Frunză, poliţia îi va urmări şi omoare pe Georgescu. va încerca să-i aresteze. Rămas singur la Haar, Rusch a petrecut mai tot timpul Au părăsit apoi Copenhaga în direcţia oraşului Aarchus. într-o cafenea din apropierea apartamentului lui Geor Căutarea s-a dovedit la fel de infructuoasă, aşa că s-au gescu. Pe la ora 8 seara, Rusch s-a dus la gara locală din întors la Copenhaga, unde au făcut noi fotografii ca să dove- Haar, de unde, în jurul orei 9 şi jumătate, l-a sunat la telefon dească că au făcut tot posibilul să-l găsească pe Frunză. În pe Georgescu. Aceasta a fost convorbirea telefonică prin cele din urmă au părăsit Danemarca. care îl înştiinţa că a fost trimis să-l ucidă şi că nu este dispus Trout, interpretul, care cunoştea bine Copenhaga şi să ducă la îndeplinire misiunea. Înţelegerea era ca, în cazul Danemarca în general, mi-a spus că unele dintre descrie- în care l-ar fi asasinat pe Georgescu, să telefoneze soţiei lui rile lui Rusch erau exacte, altele nu. Vulcu la Nürnberg şi să spună „am cumpărat cămăşile“. În Reluându-şi povestirea, Rusch a spus că în dimineaţa caz de eşec, trebuia să spună „nu am găsit cămăşile“. După de duminică, 26 aprilie, s-a întors la Nürnberg cu Vulcu. telefonul dat lui Georgescu, Rusch a sunat-o pe nevasta lui În aceeaşi seară au plecat cu trenul la München, unde, la Vulcu şi i-a spus „că nu le-a găsit“.

100 101 Marţi dimineaţă, Rusch s-a întâlnit cu Vulcu, care i-a totul sigur şi nu văzuse numele nimănui care ar fi lucrat luat pistolul şi, enervat că Rusch nu a îndeplinit nici una la Europa Liberă. La un moment dat, Vulcu spusese că, dintre misiuni, a zis că va comite el atentatul. Au cumpărat după asasinarea lui Georgescu şi a lui Frunză, vor putea un nou film Polaroid şi au plecat la Haar. câştiga mulţi bani asasinând alte persoane (neidentificate) Vulcu a rămas în maşina parcată lângă apartamentul în Franţa, Spania şi în Statele Unite. lui Georgescu, în timp ce Rusch fotografia blocul din toate La sfârşitul conversaţiei am examinat vizele de intrare unghiurile. Este momentul în care doamna Georgescu îl şi ieşire din paşaportul lui Rusch, şi ele confirmau versiu- surprinde şi se iscă busculada soldată cu fuga lui Rusch. nea sa privind deplasările în Germania şi în Danemarca. Vulcu, care a văzut scena, s-a dat jos din maşină şi a Mi-am luat rămas-bun de la Rusch, iar Trout l-a condus intrat în cafeneaua apropiată. După o aşteptare de câteva cu maşina la hotel să-şi ridice bagajele. Au plecat apoi la minute, s-a dus la maşină şi a pornit-o în direcţia în care sediul central al poliţiei din München, unde Rush a făcut fugise Rusch. Când în fine l-a găsit şi l-a lăsat să urce o depoziţie. La ora 8.00 dimineaţa a apărut la poliţie şi în maşină, amândoi au observat că erau urmăriţi de un Emil Georgescu. După ce a făcut depoziţia, Rusch a părăsit automobil galben marca Opel, în care persoana de lângă sediul poliţiei müncheneze şi, după câte se pare, s-a întors şofer vorbea într-un microfon sau la un telefon de maşină. în România. Rusch şi Vulcu au oprit maşina şi s-au prefăcut că foto- Emil Georgescu a susţinut mereu că Rusch îi spusese că grafiază. Opelul galben a oprit la rândul său. Persoana de „serviciile secrete române“ îl plătiseră. Eu nu l-am auzit pe lângă şofer continua să vorbească în microfon. Scurt timp Rusch spunând aşa ceva, deşi nu resping ipoteza. Rusch a după aceea, şoferul a virat 180 de grade şi a accelerat în zis însă că, dacă nu l-a omorât pe Georgescu, o altă echipă direcţia opusă. de ucigaşi va fi trimisă să comită asasinatul. Rusch şi Vulcu s-au întors la München în jurul orei Autorităţile germane l-au arestat apoi pe Vulcu la 14.30. Rusch s-a dat jos la gara centrală, iar Vulcu a plecat, Nürnberg. În locuinţa sa au fost găsite fotografii ale lui după toate aparenţele, spre Nürnberg. Înainte de a se des- Emil Georgescu şi planuri ale apartamentului din Haar. părţi, Vulcu a spus că se va întoarce sâmbătă sau duminică, Eliberat, dar pasibil de urmărire penală, Vulcu s-a întors că va lua legătura cu el şi că vor face o nouă încercare. în mare grabă în România. În relatarea sa, Rusch n-a spus niciodată că tentativa Emil Georgescu, care ţinea permanent legătura cu poli- de asasinare a lui Emil Georgescu ar fi fost legată de acti- ţia müncheneză, a evitat ulterior să informeze conducerea vitatea acestuia la Europa Liberă. Mai mult chiar, Rusch Europei Libere despre o serie de incidente cum ar fi scrisori a afirmat că n-a ştiut de ocupaţia lui Georgescu până când şi apeluri telefonice pe care le-a primit. Către sfârşitul lunii nu l-a sunat la telefon. Potrivit lui Rusch, Vulcu nu a men- iulie, doi francezi au sunat la ora 23.00 la uşa lui Georgescu ţionat niciodată că Securitatea ar fi pus la cale acţiunea şi au cerut să discute cu el în calitate de avocat. Georgescu împotriva lui Georgescu. Rusch a afirmat, de asemenea, că a refuzat să-i primească la ora aceea, iar cei doi au plecat. n-avea habar de atentatul cu bombă de la sediul Europei Dar a doua zi, dimineaţa, cei doi francezi şi-au făcut din Libere din 21 februarie 1981. Rusch credea că Vulcu avea o nou apariţia la Haar. listă cu persoane care urmau să fie ucise, dar nu era întru

102 103 la uşa apartamentului, a trebuit să mă legitimez în două Tentativa de asasinare rânduri. La scurt timp după aceea, la familia Georgescu a a lui Emil Georgescu sosit comisarul Hartmann de la poliţia müncheneză, care ne-a anunţat că cei doi francezi fuseseră arestaţi pe auto- strada care duce de la München la Salzburg. În dimineaţa de 28 iulie 1982, Emil Georgescu a ieşit Întors la sediul radioului, l-am informat pe preşedintele din apartament puţin înainte de ora 8.00 pentru a se duce Europei Libere, Glenn Ferguson, despre cele întâmplate. la lucru. A coborât pe scările care duceau la uşa garajului. Într-o circulară către personalul Europei Libere, Ferguson La capătul scărilor a fost acostat de un bărbat care l-a întrebat în franceză dacă este Emil Georgescu. Abia apu- a prezentat evenimentul în felul următor: când să strige după ajutor, Georgescu s-a trezit înjunghiat În jurul orei 8, azi-dimineaţă, domnul Emil Valer cu un cuţit. A încercat să se apere cu geanta-diplomat pe Georgescu, senior editor al redacţiei româneşti, a fost care o purta, dar nici vorbă să facă faţă bărbatului care îl înjunghiat în abdomen şi în piept pe când se afla în gara- depăşea în înălţime cu un cap. În total, Emil Georgescu a jul subteran al blocului în care locuieşte. Emil Georgescu fost înjunghiat de 22 de ori de către atacator care, potrivit a fost operat de urgenţă la Spitalul Neuperlach şi se lui Georgescu, a exclamat la un moment dat: „Acum n-o află în prezent la secţia de reanimare. Nu dispunem de să mai scrii niciodată!“ informaţii suplimentare privind starea sa actuală. Soţia lui Georgescu a auzit ţipetele şi, strigând la rân- Poliţia germană a arestat doi suspecţi, şi unul dintre dul ei după ajutor, a coborât în fugă scările către garaj. aceştia a fost identificat drept agresorul din garaj. Nu Neputând să deschidă uşa încuiată a garajului, agresorul am fost informaţi de poliţie despre motivele invocate de a luat-o la fugă pe scări în sus, împingând-o din calea sa pe agresor. Vă vom ţine la curent de îndată ce vom primi doamna Georgescu. Ajuns la nivelul străzii, agresorul s-a informaţii suplimentare. îndreptat spre o maşină care îl aştepta. Pornind în urma lui, doamna Georgescu a apucat să vadă maşina şi o parte Georgescu a rămas în spital în stare gravă mai multe a numărului de înmatriculare. Alertate de vecini, poliţia luni. El a revenit la lucru şapte luni mai târziu, la 1 februa- şi Salvarea au sosit imediat la faţa locului. rie 1982, când a fost radiodifuzat primul său program după Constatând gravitatea rănilor suferite de Georgescu, atentat. Cu acea ocazie, preşedintele Europei Libere, Glenn medicul de pe Salvare a chemat un elicopter al serviciului Ferguson, a emis o nouă circulară cu următorul conţinut: de urgenţe, care l-a transportat la un spital din München. Concluzia medicilor a fost că Emil Georgescu a supravieţuit Ne bucurăm să vă anunţăm că domnul Emil Georgescu, atentatului datorită faptului că arma albă cu care fusese senior editor al redacţiei româneşti, s-a însănătoşit înjunghiat avea o lamă relativ scurtă. după rănile suferite în atentatul din 28 iulie 1981. Informat la telefon de cele întâmplate de către doamna Suntem fericiţi să aflăm că starea sănătăţii sale îi per- Georgescu, m-am deplasat la Haar, unde am găsit blocul în mite domnului Georgescu să reia lucrul, cu atât mai care locuiau înconjurat de poliţie, aşa că, pentru a ajunge mult cu cât programul său joacă un rol important în

104 105 cadrul emisiunilor serviciului românesc al Europei jurământ câte şase declaraţii care, când nu erau confuze, Libere. Rămânând profund îngrijoraţi de atentatul al erau contradictorii. cărei victimă a fost Emil Georgescu, ţinem să elogiem Unul dintre martorii acuzaţilor era un anume Boris loialitatea şi angajamentul lui pentru cauza Europei Rubin, care avea un cazier lung în Germania, fiind între Libere. altele condamnat pentru vânzare ilegală de arme. Rubin a făcut o declaraţie în care susţinea că atât el, cât şi fran- În prima sa emisiune după atentat, Emil Georgescu a cezii erau implicaţi în vânzarea de bijuterii furate. Rubin relatat în amănunt ce i s-a întâmplat în luna iulie, dar a a amintit de o afacere de peste 100.000 de mărci germane, vorbit şi despre incidentele precedente. A menţionat epi- în care el şi unul dintre francezi au fost nevoiţi să se întâl- sodul Radu Rusch şi declaraţiile făcute de acesta poliţiei nească la Paris şi München. În declaraţie, Rubin a vorbit în legătură cu implicarea sa în planul de asasinare a lui şi despre întâlnirea sa din decembrie 1980 cu un anume Emil Georgescu. Pierre Utreh într-o închisoare pariziană. Utreh este cel care În martie 1982, ofiţerul politic al Consulatului american i-a făcut cunoştinţă lui Rubin cu Jean Claude Cottenceau, de la München m-a informat că Rusch se prezentase la cel care a condus maşina făptaşilor după atacul asupra Ambasada SUA de la Bucureşti şi se plânsese de emisiu- lui Georgescu. Cottenceau, care avea de vânzare bijuterii nea lui Georgescu, susţinând că autorul ei îl pusese într-o furate, a zburat cu avionul la Berlin în ianuarie 1981 şi lumină mult prea nefavorabilă. s-a întâlnit cu Rubin, care a cumpărat bijuterii în valoare de 50.000 de mărci. Georgescu a difuzat o a doua emisiune despre atentat şi, Din declaraţia lui Rubin reiese că, în februarie 1981, în aprilie 1982, Consulatul american de la München a infor- s-a întâlnit din nou la Paris cu Cottenceau şi Utreh. La mat Europa Liberă că Rusch a fost din nou la Ambasada scurt timp după întoarcerea sa de la Paris, a primit vizita SUA din Bucureşti, unde s-a plâns din nou de programele lui Utreh, care i-a predat un inel cu diamant. În preajma lui Georgescu, dar în acelaşi timp a cerut o viză de imigrare sărbătorii de Paşte, Rubin a zburat la Paris unde i-a plătit în Statele Unite. Mi-am amintit că Rusch îmi spusese că lui Cottenceau suma de 35.000 de mărci. Tot atunci, Rubin are o soră în Carolina de Nord sau de Sud. l-a întâlnit pe Freddy Layani, cel care urma să fie agre- La 15 martie 1982, procuratura germană a întocmit sorul în cazul Georgescu. Au urmat întâlniri la Berlin cu un raport pe care mi l-a pus şi mie la dispoziţie. Cei doi Cottenceau şi Layani în luna mai. Ulterior, Cottenceau l-a francezi – Jean Claude Cottenceau şi Freddy Layani – au sunat pe Rubin la Berlin şi i-a oferit din nou bijuterii furate. făcut declaraţii sub jurământ pline de contradicţii, dar În iunie, Rubin s-a întâlnit iarăşi, la Paris, cu Cottenceau susţineau sus şi tare că sunt nevinovaţi şi nu au nimic şi Layani. de-a face cu atentatul. Probele din dosarul de peste 600 În declaraţia lui Rubin nu se face nicio menţiune despre de pagini instrumentat de procuratură se constituiau din Georgescu ca angajat al Europei Libere. Cum Rubin sus- declaraţiile soţilor Georgescu, ale poliţiştilor şi ale perso- ţine că activităţile interlope s-au petrecut numai la Berlin nalului hotelurilor din München unde înnoptaseră france- şi Paris, declaraţia sa trebuie luată cu un dram de sare. zii. Ambii suspecţi, ţinuţi separat în detenţie, făcuseră sub Căci aşa cum se va vedea mai jos, complicii francezi ai lui

106 107 Rubin au fost de mai multe ori la München şi s-au interesat Orescu. Goma şi Orescu fuseseră în februarie 1981 ţinta de drumul către Haar, unde locuia Emil Georgescu. După unor atentate cu colete-capcană. atentatul asupra lui Georgescu, o angajată a hotelului Înainte de începerea conferinţei de presă, Emil Paris din München i-a recunoscut pe cei doi francezi în Georgescu a distribuit audienţei o declaraţie de patruzeci fotografiile publicate de presă şi s-a adresat poliţiei. Din de pagini. În luarea sa de cuvânt, Georgescu a citit pasaje declaraţia ei reiese că francezii, care la 14 iulie se înre- întregi din declaraţie, abătându-se în două rânduri de la gistraseră la hotel sub nume false, îi ceruseră să le spună text pentru a lansa un protest virulent, însoţit de gesturi cum se ajunge la Haar. Femeia nu-şi mai amintea dacă le teatrale, faţă de serviciul secret american şi a conducerii dăduse o hartă sau dacă însemnase ruta pe o hartă a celor Europei Libere. Pe aceştia, Emil Georgescu îi acuza că l-au doi. O săptămână mai târziu, francezii s-au prezentat din împiedicat să recurgă la martori importanţi, transportând nou la hotel pentru a rezerva o cameră pentru 28 iulie, ziua în secret în Statele Unite pe cei doi români (nenumiţi) care atentatului. Recepţionera nu-şi mai amintea dacă cei doi recunoscuseră că fuseseră racolaţi de Securitate pentru îi spuseseră că înainte de acea dată se vor afla la Berlin, a-l asasina. sau dacă, dimpotrivă, abia după 28 iulie urmau să plece În continuarea conferinţei de presă, Georgescu a res- la Berlin. pins acuzaţiile că a avut câştiguri excesive şi ilegale prin Dosarul procuraturii germane conţinea şi raportul des- activitatea sa de avocat în cazuri de reunificare a familii- pre Radu Rusch întocmit de poliţie, inclusiv declaraţiile lui lor, susţinând că la fiecare dosar îi reveneau doar 100 de Totoescu. Acesta din urmă a afirmat că Rusch fusese prins mărci. pe când încerca să treacă ilegal refugiaţi din Ungaria în Conferinţa de presă s-a desfăşurat apoi într-o atmosferă Austria şi fusese silit să se întoarcă în România. Nu se ştia de haos şi confuzie crescânde. Pe de o parte, Georgescu vor- dacă Rusch fusese predat autorităţilor române, dacă fusese bea când în germană, când în română. Interpretul angajat racolat de serviciile secrete maghiare sau dacă optase să pentru această ocazie s-a dovedit neprofesionist, aşa că lucreze pentru Securitate. Din motive necunoscute, rapor- traducerea sa era mereu corectată fie de Georgescu, fie de tul poliţiei müncheneze nu conţinea declaraţia semnată de oameni din sală. Radu Rusch. Pe de altă parte, declaraţiile şi comentariile făcute de În mai 1982, Emil Georgescu a organizat o conferinţă de Victor Frunză şi de părintele Pop (în special acesta din presă la care au luat parte circa 100 de persoane, printre urmă) erau de cele mai multe ori atacuri la persoană sau care invitaţi care să-i susţină poziţia, ziarişti, o echipă irelevante faţă de obiectul conferinţei de presă. Cei doi de televiziune, poliţiştii care îi asigurau securitatea. Deşi se comportau ca şi când doreau să atragă atenţia asupra invitat, am refuzat să iau parte la conferinţa de presă. importanţei persoanei lor, fiind puţin interesaţi de cazul Jumătate din audienţă era alcătuită din români, printre Georgescu. Ambii s-au postat în faţa audienţei pentru a fi, care mai mulţi membri ai redacţiei române a Europei cum s-ar zice, numai ei în lumina rampei. În timp ce Frunză Libere. În sprijinul lui Georgescu veniseră scriitorul Paul a vorbit româneşte „beneficiind“ de traducerea stâlcită a Goma, exilat la Paris, Victor Frunză din Danemarca, aceluiaşi interpret, părintele Leonida Pop s-a exprimat în preotul Leonida Pop şi redactorul Europei Libere Şerban germană.

108 109 Contribuţia lui Şerban Orescu s-a rezumat la o scurtă La procesul ale cărui lucrări au început cum fusese sta- relatare a atentatului din februarie 1981. Cu remarci sobre bilit la 19 aprilie, Emil Georgescu nu era numai principalul şi la obiect, Orescu s-a abţinut de la discutarea aspectelor martor al procuraturii, ci şi „coacuzator“ cu dreptul de a controversate ale cazului. Tonul său academic şi reţinut audia martori. contrasta vădit cu stilul emoţional şi speculaţiile celorlalţi Acuzatul Layani a recunoscut că l-a înjunghiat pe participanţi. Paul Goma a tăcut mai tot timpul conferin- Georgescu, dar a adăugat că a făcut-o în autoapărare. El ţei de presă, după ce, la începutul ei, părintele Pop i-a a admins că fusese recrutat la Paris să îl molesteze pe întrerupt pur şi simplu declaraţia. Presa locală a relatat Georgescu, şi nimic mai mult. La întoarcere urma să facă a doua zi sumar despre conferinţa de presă, dar era clar că un transport de bani şi bijuterii. În cazul Georgescu, Layani rezultatele ei nu au fost cele scontate de Emil Georgescu. a afirmat că acesta sărise la el şi că, în cursul încăierării, a Procesul intentat celor doi francezi a fost, la rândul său, trebuit să se apere, cu atât mai mult cu cât fusese avertizat controversat. Cu câteva zile înainte de începerea lui, la 19 că era înarmat. În depoziţia sa, Layani a mai dat amănunte aprilie 1982, misteriosul „Grup V“ a proferat ameninţări la despre lumea interlopă de la Paris în care se mişca. Pentru adresa avocatului lui Emil Georgescu şi a judecătoriei: Layani au depus mărturie mama sa şi fosta sa soţie. În ceea ce-l priveşte pe Cottenceau, acesta a refuzat să facă Am citit în ziarul Die Welt am Sonntag că procesul orice declaraţie. împotriva prietenilor şi tovarăşilor noştri Layani şi În depoziţia sa, Georgescu a trecut în revistă cele ce Cottenceau se va deschide în curând, iar Dumnea i se întâmplaseră de la angajarea sa la Europa Liberă şi voastră, domnule, îl veţi apăra pe trădătorul Emil şi-a exprimat convingerea că atentatul fusese pus la cale Georgescu. de Securitate. El a declarat că, în timpul luptei sale cu Ne vedem obligaţi să vă avertizăm că vom arunca Layani, acesta i-a spus că de acum înainte nu o să mai aibă în aer atât judecătoria, cât şi casa Dumnevoastră dacă cum să scrie. Layani a respins afirmaţia, susţinând că nu prietenii noştri sunt condamnaţi. Într-un asemenea i-a adresat niciun cuvânt lui Georgescu şi că, de altfel, nu caz, nu veţi mai avea mult de trăit. îl înjunghiase în mână. La rândul său, Georgescu a negat Emil Georgescu este un escroc. Şi-a înşelat ţara şi con- că s-ar fi repezit la Layani şi a atras atenţia că francezul tinuă să ducă de nas milioane de oameni care îi ascultă era cu mult mai solid decât el. comentariile din cadrul emisiunilor împuţitului post de Apoi, avocaţii lui Layani l-au supus pe Georgescu unui radio Europa Liberă. Noi nu ne-am încheiat încă răfuiala riguros interogatoriu încrucişat legat de clienţii săi în cazu- cu el. Va trebui să moară ca un trădător pentru că s-a rile de reunificare a familiei şi de onorariile pe care le vândut pentru valută forte imperialiştilor americani. încasase. Doamna Georgescu a depus mărturie despre tot Grup V ce văzuse şi auzise. Ceilalţi martori ai acuzării au inclus poliţişti, angajaţi ai hotelului la care stătuseră francezii şi În urma acestei ameninţări, avocatul lui Georgescu a un şofer de taxi care o observase pe doamna Georgescu pe depus mandatul, iar poliţia a luat măsuri sporite de secu- când, în urma atentatului, fugea după francezi. În timpul ritate la clădirea tribunalului. audierilor, doamna Georgescu, într-o stare de spirit foarte

110 111 emotivă, întrerupea orice martor despre care avea impre- refuza. Adrian C. a explicat că fusese recrutat pentru a se sia că, prin afirmaţiile sale, ar putea ştirbi credibilitatea infiltra în mediile legionare din România. Înaintea întâl- soţului ei. nirilor cu legionarii, era preparat cu microfoane pentru Presa a relatat pe larg despre lucrările procesului din a înregistra conversaţiile. Pe de altă parte, el plantase primele zile, notând toate aspectele contradictorii şi con- microfoane în diverse locuri pentru interceptarea şi înre- fuze ale cazului. Verdictul procesului a fost pronunţat la gistrarea convorbirilor. 21 iulie 1982: ambii acuzaţi au fost găsiţi vinovaţi şi con- În martie 1982, un colonel de Securitate, pe nume Tudor, damnaţi la închisoare. Deşi procurorul ceruse condamnări l-a abordat şi i-a propus să lucreze în slujba patriei. I-a la închisoare pe viaţă pentru tentativă de asasinat, Layani, cerut lui Adrian C. să-i dea o listă cu prieteni şi rude care care avea 25 de ani la acea dată, a fost condamnat la 11 ani trăiau în străinătate şi l-a informat că în curând va avea de închisoare pentru tentativă de omucidere fără premedi- o întâlnire cu un specialist al Securităţii în probleme de tare. Cottenceau, în vârstă de 35 de ani, a primit o pedeapsă relaţii externe. Întâlnirea a avut loc în aprilie sau mai de patru ani şi jumătate de închisoare, pentru cauzarea în prezenţa colonelului Tudor. Cu acea ocazie i s-a spus de grave vătămări corporale. Judecătorul a spus că este să se pregătească să emigreze în Germania Occidentală posibil ca în spatele atentatului să se afle o terţă parte, şi a fost informat că va trebui să asasineze un „bandit“ probabil Securitatea română, adăugând însă că „nu există care lucra pentru secţia română a Europei Libere. Numele nicio probă care să arate care este acea terţă parte“. victimei urma să îl primească ulterior, probabil după ce va fi ajuns în Germania. Contractul prevedea ca după înde- Raportul anual al Ministerului de Interne german pe plinirea misiunii să se întoarcă în ţară şi, sub oblăduirea 1982 conţinea următoarea informaţie interesantă: Securităţii, să facă studii juridice. C. a făcut demersurile pentru a călători la mătuşa lui Victima grav rănită a putut fi salvată doar datorită care trăia în Germania de Vest. Odată ajuns în Germania, unei intervenţii prompte. Făptaşii au fost arestaţi şi C. s-a dus la ambasada americană şi s-a „predat“, dat fiind condamnaţi la câţiva ani de închisoare. Ei au refuzat cu încăpăţânare să furnizeze informaţii despre cei care îi că nu avea intenţia să omoare pe nimeni şi dorinţa sa era racolaseră. După eşecul acestui atentat, alte persoane să emigreze în Statele Unite sau în Canada. din serviciile secrete române au primit misiunea de a-l Povestea lui C. legată de recrutarea sa de către colonelul lichida pe emigrantul român o dată pentru totdeauna. Tudor era plauzibilă: existau informaţii despre existenţa unui colonel Tudor în Securitate. Dubios era faptul că În august 1982, măsurile de protecţie ale poliţiei pen- Adrian C. nu fusese instruit cum se comit atentate şi nu tru Emil Georgescu au fost reduse şi treptat abandonate. avusese niciun loc de lucru stabil în România înainte de În aceeaşi lună, un „defector“ român s-a prezentat la a fi recrutat. Ambasada Statelor Unite de la Bonn. Românul, identificat La ambasada americană, lui Adrian C. i s-au prezentat drept Adrian C., a declarat că fusese racolat de Securitate modalităţile de emigrare în Statele Unite, după care a fost împotriva voinţei sale, fiind ameninţat cu închisoarea dacă predat autorităţilor germane.

112 113 Ulterior, Adrian C. a luat contact cu Emil Georgescu funcţie de 25 de pagini redactate într-un stil patetic. Unul şi s-a declarat dispus să dea un interviu în legătură cu dintre motivele invocate era de natură profesională: misiunea sa. În acest interviu, Adrian C. şi-a modificat declaraţiile anterioare, susţinând că fusese racolat pentru Trebuie să mărturisesc că sunt profund dezamăgit a-l asasina pe Emil Georgescu. Adrian C. i-a spus lui Emil de faptul că prin emisiunile mele nu am reuşit să-mi Georgescu că dăduse aceleaşi informaţii oficialilor de la conving concetăţenii să urmeze exemplul ungurilor din ambasada americană şi ulterior autorităţilor germane. În 1956 sau al polonezilor din ultimii ani. Această stare de versiunea din interviu, C. găsise adresa lui Georgescu în lucruri mă face să cred fie că nu-mi fac treaba eficient, cartea de telefon şi aşa a fost posibil să-i scrie. Când l-a fie că poporul din care provin este o naţiune de oameni întâlnit, l-a recunoscut întrucât îl văzuse într-o fotografie laşi pentru care nu merită să-mi risc viaţa. care îi fusese arătată la Securitate. Auzind acestea, Emil Georgescu a făcut demersurile necesare ca Adrian C. să Emil Georgescu a adăugat şi un motiv personal: facă o depoziţie la poliţia şi procuratura din München. Mărturisesc că mă găsesc într-o stare de spirit în care A doua versiune a lui Adrian C. nu a fost confirmată de mă tem până şi de umbra mea. Mă tem că aş putea partea americană. Când a fost audiat la ambasada ameri- fi ucis, că va trebui să suport din nou durerile atroce cană, Adrian C. a fost întrebat în mod special despre Emil prin care am mai trecut. Uneori regret că nu i-am dat Georgescu, iar el a răspuns că, din câte a auzit, acesta este ocazia ucigaşului să mă omoare în acea zi fatală de 28 un angajat al Europei Libere şi a fost victima unei tentative iulie 1981. N-aş mai fi avut parte de coşmarul pe care de asasinat. C. a reiterat că nu i se dăduse numele celui pe îl trăiesc acum. care trebuia să-l asasineze. Discrepanţele dintre cele două versiuni ale lui Adrian C. Starea sănătăţii lui Emil Georgescu s-a deteriorat rapid, nu au fost lămurite niciodată. C. a dispărut, iar interviul iar doctorii au diagnosticat un cancer pulmonar. Europa nu a fost difuzat niciodată. Liberă şi Emil Georgescu au ajuns la un acord prin care el a părăsit redacţia în decembrie 1984, primind în schimb o despăgubire de 200.000 de dolari. Emil Georgescu a murit Emil Georgescu demisionează la 1 februarie 1985. Povestea sa nu s-a încheiat însă odată de la Europa Liberă cu decesul său prematur.

Emil Georgescu nu a mai avut niciodată în emisiunile sale aplombul de dinante de atentat. Emisiunile nu mai Orizonturi Roşii aveau vlagă, popularitatea sa scăzuse. Odată a fost chiar mustrat oficial pentru includerea în programul său a unui Cel care, la procesul de la München, ar fi putut să-l pună text dintr-o emisiune mai veche care nu îi aparţinea. În în temă pe judecătorul Krämer în ceea ce priveşte „fundalul iunie 1984, Georgescu a depus o cerere de eliberare din politic“ al dosarului lui Emil Georgescu era generalul Ion

114 115 Mihai Pacepa, fostul şef adjunct al spionajului românesc. Afirmaţiile lui Pacepa ridică o serie de probleme. El El a făcut o serie de dezvăluiri în cazul „Balthasar“, dar în părăsise România în 1978 şi deci nu a fost implicat în cazul Georgescu a păstrat tăcerea până în 1987. operaţiunile DIE din 1980 şi 1981, când a început cam- În cartea sa Orizonturi Roşii, publicată în Statele Unite pania de scrisori. Un alt semn de întrebare rămâne lunga în 1987, Pacepa a relatat despre următorul incident petre- sa tăcere în cazul Georgescu. Ca şi în cazul „Balthasar“, cut în 1976: el ar fi trebuit să fie un martor important. Ceauşescu îl condamnase la moarte pe Pacepa. El se afla sub protecţie – Tocmai am avut o altă convorbire telefonică cu CIA în Statele Unite, dar se pare că nu i se putea garanta 1 Emil Georgescu din München, a început Luchian după securitatea şi în Germania. ce mi-a strâns mâna cu laba sa enormă de urs. În curând am să-l îngenunchez… La 24 noiembrie 1987 am fost chemat la telefon de poli- În seara de 22 august 1976, în ajunul sărbătorii naţi- ţia judiciară din Bavaria (LKA) şi am fost întrebat dacă onale a României, ministrul de Interne, şeful DIE şi eu am fost chemaţi la o plimbare în grădina cu trandafiri un anume Viktor Pfeiller lucrează sau a lucrat la Europa a lui Ceauşescu. Liberă. După cercetarea actelor noastre, am constatat că – Emil Georgescu trebuie redus la tăcere, a ordonat Viktor Pfeiller a fost doar în vizită la Europa Liberă, o Ceauşescu. Pentru totdeauna. Trebuie să aibă fălcile, singură dată, în 1975. Am transmis informaţia, după care dinţii şi braţele zdrobite, ca să nu mai poată scrie şi poliţiştii s-au interesat de Emil Georgescu, dacă mai tră- vorbi la radio. ieşte şi locuieşte în suburbia Haar. Misiunea trebuia să fie întreprinsă de mercenari A doua zi, ziarele müncheneze relatau despre arestarea străini, fără legături cunoscute cu autorităţile române. lui Viktor Pfeiller, prins la graniţa cu Franţa cu o servietă Nimic nu trebuia pus pe hârtie, inclusiv despre discuţia în care avea două milioane de mărci. Se pare că lua bani de cu el din acea seară… la români stabiliţi în Germania Federală cu promisiunea Prin surse ale DIE din Franţa, Germania Federală şi Statele Unite, precum şi cu ajutorul unor scrisori că va obţine scoaterea din România a rudelor acestora. În semnate sau anonime trimise la postul de radio Europa momentul arestării, Pfeiller se afla în drum spre Paris cu Liberă, DIE a insinuat că Emil Georgescu primise sume purcoiul de bani. Unul dintre articolele de presă relata: ilegale de bani de la emigranţii români şi fusese implicat în afaceri ilicite cu blănuri şi bijuterii. Alte scrisori Poliţia bavareză a anunţat arestarea unui bărbat de trimise la Europa Liberă ameninţau că, dacă Georgescu 74 de ani din München, suspectat de a fi luat ilegal va continua să-şi slujească „stăpânii lui evrei“, va fi mari sume de bani de la români în baza promisiunii de omorât şi casa îi va fi arsă din temelii. Aceste ultime a-i scoate clandestin din ţară şi a-i ajuta să ajungă în scrisori, fabricate de DIE, erau atribuite legionarilor Germania Occidentală. din exil şi erau semnate „Grupul V“. Grupul V era o 2 invenţie a DIE. Potrivit relatărilor, Pfeiller ar fi recunoscut că pretin-

1 Generalul de Securitate Eugen Luchian. dea sume variind între 2.000 şi 16.000 de mărci pentru ca 2 Ibid. transfugii să fie ascunşi în tiruri cu marfă. Nu se ştie câţi

116 117 români au reuşit să fugă din România pe această filieră. Georgescu şi-a continuat activitatea de informator, Poliţia a depistat cazul Pfeiller în cadrul investigaţiilor transmiţând date printr-un canal necunoscut.(…)1 legate de o serie de români care ceruseră azil politic atât în Germania, cât şi în Austria, cu scopul de a încasa ajutoare În cursul vizitei mele la Bucureşti, în octombrie 1992, sociale din ambele ţări. domnul Măgureanu a reiterat acest punct de vedere, refu- Viktor Pfeiller şi Emil Georgescu erau amândoi avocaţi zând să admită vreo complicitate a Securităţii în tentativa de asasinare a lui Emil Georgescu. provenind din România, şi despre amândoi s-a spus că ar Realitatea este că Emil Georgescu a fost victima fi fost implicaţi în asemenea scheme. Dacă nu au fost par- Securităţii nu doar fizic, ci şi ca obiect al unei campanii teneri de afaceri, s-ar putea să fi fost rivali. Cum Pfeiller de dezinformare şi discreditare. Dovezile următoare sunt, se afla în drum spre Paris când a fost arestat, şi cum cei fără excepţie, preluate cuvânt cu cuvânt din documente care îl atacaseră pe Emil Georgescu proveneau din mediile ale Securităţii. interlope ale capitalei franceze, m-am interesat la poliţia bavareză dacă nu exista cumva o legătură între cele două Dintr-o NOTĂ a UM 02252 din 29.12.1981: cazuri. Am fost informat că de cazul Pfeiller se ocupa doar poliţia judiciară, deoarece nu existau implicaţii politice. Nu După o perioadă de spitalizare destul de îndelungată, se excludea însă posibilitatea unei legături între Pfeiller Emil Georgescu a revenit recent la domiciliul său din şi atentatul asupra lui Emil Georgescu, după cum nu se München, aflându-se în prezent sub supraveghere medicală. (…) El încearcă să creeze impresia că este excludeau orice alte posibile combinaţii între Pfeiller şi refăcut şi hotărât să-şi reia activitatea la începutul anu- Georgescu. lui 1982, anunţând că intenţionează să facă comentarii deosebit de ostile la adresa Serviciului de Informaţii După căderea regimului Ceauşescu, l-am întrebat român, pe care-l consideră autorul atentatului a cărui despre cazul Emil Georgescu şi pe noul şef al SRI Virgil victimă a căzut. (…) Măgureanu. Răspunsul, în cunoscutul stil birocratic, a fost Raportăm că organele noastre întreprind, în conti- următorul: nuare, acţiuni specifice, folosind toate posibilităţile de care dispun, în ţară şi în exterior, pentru discreditarea şi compromiterea lui Emil Georgescu. Referitor la atacul asupra lui Emil Georgescu nu s-au obţinut elemente care să infirme cele îndeobşte Dintr-o NOTĂ a UM 0225 din 10.06.1983: cunoscute sau acreditate, respectiv că actul nu ar fi fost săvârşit de cetăţenii francezi Layani şi Cottenceau Raportăm că, acţionând în conformitate cu orientă- drept răzbunare pentru o escrocherie în care ar fi fost rile primite, organele noastre au iniţiat noi măsuri implicată victima. (…) Sunt cunoscute unele cazuri în care persoane care 1 Anexa E. 2 Subunitate a CIE (UM 0544), răspunzînd de emigraţia română, emigraţia au devenit angajaţi ai REL au fost, anterior stabilirii minorităţilor, iredentism, Radio Europa Liberă, culte/secte, propagandă în străinătate, informatori ai Securităţii. Astfel, Emil externă, legionari, partide burgheze prin exponenţii aflaţi în străinătateetc.

118 119 combinative vizând compromiterea unor angajaţi ai b) Discreditarea, compromiterea lui Emil Georgescu secţiei pentru România a postului de radio Europa faţă de colegii săi români de la post, aţâţarea acestora Liberă şi neutralizarea activităţii lor ostile. Astfel: împotriva sa, determinarea lor de a acţiona contra lui. Prin exploatarea operativă a datelor şi informaţiilor – În acest sens, prin surse ale noastre din exterior deţinute despre Emil Georgescu şi lansarea unor ver- sau trimise temporar în misiune, au fost subliniate tră- siuni privind „loialitatea îndoielnică“ a acestuia faţă săturile negative ale lui Emil Georgescu, activitatea de Europa Liberă, s-a reuşit amplificarea suspiciunilor sa afaceristă, sunt alimentate neînţelegerile, disensi- manifestate faţă de el de unele cadre din conducerea unile. (…) americană a postului. c) Contracararea încercărilor lui Emil Georgescu de Totodată, au fost adâncite disputele şi rivalităţile a acredita ideea că a fost victima unui atentat politic, dintre Emil Georgescu şi alţi angajaţi ai secţiei pentru compromiterea sa în opinia publică şi, îndeosebi, în România a Europei Libere, mulţi dintre aceştia fiind rândul emigraţiei române. incitaţi să ia poziţie şi să acţioneze împotriva sa. – Pentru realizarea acestei sarcini, sursa „Konrad“1, S-au continuat şi diversificat, în acelaşi timp, pe care cunoaşte bine unele activităţi necinstite ale lui baza unor argumente şi fapte concrete, măsurile de dis- Emil Georgescu, după ce a obţinut şi asentimentul creditare şi demascare a lui Emil Georgescu în rândul directorului postului, James Brown, a depus sub jură- emigraţiei române din R.F. Germania, Franţa şi SUA, mânt, în instanţă, o mărturie potrivit căreia Emil ca escroc, element venal şi imoral. Georgescu s-a ocupat de afaceri care i-au atras ura unor clienţi. (…) Dintr-o NOTĂ a UM 0225 din 07.07.1982 – Tot pentru discreditarea lui Emil Georgescu, mai ales în rândul emigraţiei române, a fost conceput un În baza informaţiilor obţinute s-a acţionat pentru: pamflet în care sunt cuprinse date inedite privind, mai a) Discreditarea şi compromiterea lui Emil Georgescu ales, caracterul său murdar şi viaţa sa de familie, ce faţă de autorităţile americane, determinarea acestora urmează să apară în publicaţia Stindardul din R.F. de a întreprinde cercetări asupra sa şi a-l îndepărta de Germania. (…) la post. Având în vedere situaţia operativ-informativă din – În acest scop a fost trimisă directorului F.B.I. o scri- această acţiune, necesitatea stringentă de a anihila soare ca din partea unui angajat al postului, în care se cât mai urgent activitatea ostilă a acestui element, în menţionează că Emil Georgescu vrea să se răzbune pe perioada următoare se vor întreprinde măsuri care vor americani pentru că nu l-au protejat şi l-au ponegrit. (…) avea drept scop: – O scrisoare cu un conţinut similar a fost trimisă şi – Cunoaşterea evoluţiei situaţiei operative, înde- lui James Brown, directorul american al postului. osebi a atitudinii conducerii americane a postului, a – Prin sursa „Konrad“1 s-a întărit faţă de conducerea poziţiei şi acţiunilor angajaţilor români faţă de Emil americană a postului faptul că atentatul are ca mobil Georgescu, precum şi a măsurilor de „apărare“ luate fapte de drept comun. (…) de obiectiv.

1 Ivan Deneş. 1 Ivan Deneş.

120 121 – Incitarea, în continuare, împotriva lui Emil Georgescu a unor responsabili americani ai postului, precum şi sesizarea în legătură cu activitatea sa a unor factori de decizie din administraţia şi Congresul SUA. – Accentuarea urii angajaţilor postului contra lui Emil Georgescu, determinarea lor de a trece la acţiuni concrete, deschise, vizând înlăturarea sa de la post. Se 4 va acţiona, de asemenea, pentru a-i determina pe Victor Frunză, Paul Goma ş.a. să nu-l mai susţină pe Emil „Bastardul“: Georgescu. – Demascarea şi compromiterea, în continuare, a lui Povestea lui Vlad Georgescu Emil Georgescu în rândul emigraţiei române, lansarea unor versiuni vizând contracararea susţinerilor sale că ar fi fost victima unui atentat politic. „Spre disperarea regimului comunist, Radio – Actualizarea studiului operativ privind obiectivul Europa Liberă a fost într-adevăr ceea ce s-a dorit în scopul realizării unor acţiuni ofensive de neutrali- a fi – ziarul vorbit al românilor de pretutindeni. zare a sa. Omagiez memoria unor Ghiţă Ionescu, Mihai Cismărescu, Noel Bernard şi Vlad Georgescu, oameni care au luptat cu altruism şi pasiune pentru cunoaşterea şi rostirea adevărului. Îi elogiez pe Monica Lovinescu şi Virgil Ierunca, cei care, exilându-se fizic, au continuat să trăiască zi de zi pentru poporul român, ţinând trează, prin emisiunile lor de neuitat de la Radio Europa Liberă, conştiinţa morală a românilor.“ (Din discursul rostit de Traian Băsescu, preşedintele României, pe 18 decembrie 2006, în faţa Parlamentului României, cu ocazia prezentării Raportului Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România.)

altă întrebare din perioada Războiului Rece rămasă fără O răspuns este: a dezvoltat sau Vlad Georgescu nu România o armă secretă cu care a

122 123 asasinat prin iradiere patru membri importanţi ai secţiei – de asemenea, s-a manifestat un mare interes faţă române a postului de Radio Europa Liberă? Să examinăm de poziţia exactă a fiecărei piese de mobilier din apar- pentru început cazul lui Vlad Georgescu. tamentul lui Vlad, în special a biroului său în raport cu ferestrele şi uşile. Vlad Georgescu a fost un prestigios istoric şi disident, cu o bogată istorie de conflicte cu Securitatea. Începând cu Fapt este că informatorii trimişi la München au furnizat anul 1974, Securitatea l-a hărţuit pentru criticile aduse descrieri detaliate şi chiar schiţe ale interiorului aparta- regimului Ceauşescu. În 1977, a fost acuzat de trădare mentului. Apoi, să nu uităm numeroasele scrisori şi tele- şi arestat pentru scrierile sale anticeauşiste pe care le-a foane de ameninţare primite de Vlad Georgescu, inclusiv 1 trimis în străinătate prin intermediul Ambasadei SUA de cele vizându-l pe fiul său de doar 8 ani. la Bucureşti. Graţie interesului pe care guvernul ameri- În decembrie 1987, Vlad Georgescu mi-a împrumutat can l-a manifestat în legătură cu acest caz, Vlad a primit exemplarul său din recent publicatele memorii ale lui permisiunea de a pleca în Statele Unite, unde a primit Ion Mihai Pacepa, Orizonturi Roşii. Fostul general de azil politic. A devenit colaborator al Radio Europa Liberă, Securitate şi director adjunct al serviciului de spionaj director asociat al departamentului românesc, apoi direc- DIE (rebotezat, ulterior, CIE) susţinea în cartea sa că tor plin. Securitatea i-a dat numele de cod „Bastardul“. Securitatea conduce diverse operaţiuni împotriva radiou- Nestor Rateş, succesorul lui la conducerea departamen- lui Europa Liberă, de la atentate şi ameninţări la adresa redactorilor departamentului românesc, la recrutarea unei tului românesc, scria: secretare a directorului departamentului central de ştiri 2 Securitatea nu-şi făcea iluzii în privinţa felului în care (Central News), cu numele de cod „Balthasar“. avea să conducă postul de radio. De la bun început, Vlad Georgescu a vorbit pentru prima oară la microfon au conceput planul neutralizării lui complete. Această despre cartea lui Pacepa într-o sâmbătă a lunii noiembrie frază apare pentru prima oară într-un plan de măsuri 1987. Cumnata sa, care locuia în România, urma să vină în de patru pagini, purtând data de 25 iunie 1982. Însemna vizită la München. Ea a fost chemată la Securitate în lunea lichidarea. Un număr mare de informatori au fost tri- care a urmat difuzării materialului. Ofiţerul de securitate mişi la München pentru a culege informaţii despre l-a criticat aspru pe Vlad şi i-a spus femeii că, în cazul în situaţia lui Vlad, respectiv: care Vlad ar permite difuzarea cărţii, va fi lichidat. Cu – sănătatea lui fizică şi psihică; 1 Din colecţia autorului. – relaţiile din interiorul şi din afara postului de radio; 2 Ion Pacepa, Orizonturi Roşii: Culisele Spionajului Românesc (Regnery – rutina zilnică; Gateway, Washington DC, 1987). Atât biroul, cât şi locuinţa secretarei au fost percheziţionate, dar nu s-a descoperit nicio dovadă. Ea a demisionat de la – unde şi cum îşi petrecea timpul liber şi alte amă- Radio Europa Liberă/Libertatea. Dezvăluirile lui Pacepa au dus la arestarea nunte de acest gen; acesteia în mai 1981, chiar în sediul postului de radio, precum şi a soţului – o atenţie deosebită s-a dat locuinţei sale, un apar- ei care lucra la o unitate a armatei americane din Augsburg, Germania Federală. Ambii au fost eliberaţi ulterior din lipsă de probe. Pacepa nu a tament situat la parter şi considerat nesigur, adică primit permisiunea de a părăsi SUA pentru a depune mărturie în Germania, penetrabil; iar acuzaţiile la adresa secretarei au fost retrase.

124 125 toate acestea, Vlad a decis ca, din ianuarie 1988, Radio Pe 4 ianuarie 1988, Radio Europa Liberă a difuzat pri- Europa Liberă să înceapă difuzarea cărţii Orizonturi Roşii. mul episod din cartea lui Pacepa. O săptămână mai târziu, La rândul meu, am atras atenţia conducerii că trebuie să m-am întâlnit din nou cu Vlad Georgescu în biroul său. luăm foarte în serios ameninţările la adresa radioului şi a Am discutat despre problemele de securitate cu care s-ar lui Vlad Georgescu. putea confrunta el şi redactorii săi. În aceeaşi săptămână Vlad îşi planificase o vacanţă de două săptămâni în au mai fost transmise patru emisiuni; au urmat altele şi Statele Unite şi urma să se întoarcă în jur de 2 ianuarie altele. Cartea era extrem de critică la adresa lui Nicolae 1988. Emil Hurezeanu, redactorul care urma să facă lec- Ceauşescu şi membrilor familiei sale. La scurt timp mi s-a tura fragmentelor din Orizonturi Roşii, mi-a solicitat o confirmat că secţia FBI din Washington începuse o anchetă întâlnire pentru a stabili procedura de securitate care îl referitoare la o posibilă ameninţare teroristă a Organizaţiei viza direct. Părerea mea era că trebuia să fim pregătiţi pentru Eliberarea Palestinei contra editorului cărţii lui Ion pentru orice eventualitate. La 18 decembrie 1987 am întoc- Pacepa. Nu aveam însă nicio informaţie despre o acţiune mit un memorandum adresat preşedintelui REL/RL, Gene similară vizând Radio Europa Liberă. Nimeni nu se îndoia Pell, în legătură cu măsurile de precauţie ce ar trebui luate că palestinienii dispuneau de mijloacele necesare şi, în referitor la difuzarea episoadelor din cartea lui Pacepa. Pell anumite condiţii, şi-ar fi dus la îndeplinire ameninţările. s-a arătat profund îngrijorat şi a hotărât să aibă o discuţie Pe data de 25 ianuarie 1988, am primit de la Vlad cu Vlad Georgescu. Se gândea chiar la contramandarea Georgescu următoarea notă: acestui proiect. Dacă Radio Europa Liberă ar fi renunţat la difuzarea cărţii, decizia ar fi fost mai degrabă de natură „Îţi aminteşti de «GRUPUL V»? Acum, o nouă organi- politică, decât o cedare în faţa ameninţărilor. zaţie, numită «În slujba Mareşalului» [Antonescu], din Pe 29 decembrie 1987, ziarul New York Tribune a publi- New York, s-a hotărât să-l condamne la moarte pe fostul cat un articol amplu intitulat „Cartea care dezvăluie com- rege Mihai. Textul şi fotografiile ataşate au fost trimise plicitatea dintre România şi Organizaţia pentru Eliberarea regelui şi domnului Ciorănescu. În text se spune că vor Palestinei – posibilă ţintă a teroriştilor“. Ziaristul susţinea urma şi alte condamnări pentru că «lista cu trădători că FBI investighează existenţa unui presupus plan terorist este lungă». După cum ştii, nu este prima dată când se menit să împiedice popularizarea memoriilor lui Pacepa. formulează asemenea ameninţări ca din partea unei Mai mult decât atât, articolul menţiona că cel puţin trei organizaţii de extrema dreaptă. Totuşi, înclin să cred 1 persoane erau ameninţate cu moartea, inclusiv redactori că adevăratul expeditor se află la Bucureşti.“ ai Radio Europa Liberă: „Membrii Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei sunt principalii suspecţi.“1 A fost Scrisoarea fusese expediată din Paris. Cele două foto- pentru prima dată când s-a pus problema implicării pales- grafii color cu regele Mihai şi regina Ana erau identice, cu tinienilor în ameninţările la adresa Europei Libere. excepţia faptului că una avea desenată pe fruntea regelui Mihai o gaură de glonţ din care curgea sânge. În cealaltă 1 Peter Samuel, Book Exposing PLO-Romanian Intrigue and Scandal said targeted by Terrorists, New York Tribune, 29 decembrie 1987. 1 Din colecţia autorului.

126 127 fotografie, mâna regelui era pătată de sânge. Am înaintat Germania Federală. Cu două zile înainte de asasinarea lui poliţiei din München copii ale scrisorii şi fotografiilor. Wielspuetz, un avion charter german s-a prăbuşit în apro- Marţi, 26 ianuarie 1988, Ceauşescu împlinea 70 de ani. piere de coastele Turciei. Printr-un apel telefonic anonim Era la putere de douăzeci şi trei de ani şi cultul persona- dat unei agenţii de presă din Londra, ambele acte au fost lităţii era mai deşănţat ca oricând. În acea zi specială, revendicate în numele PKK. Cu toate acestea, un reprezen- cele două ore ale programului TV erau dedicate exclusiv tant autorizat al PKK a negat orice implicare a organizaţiei adulaţiei „marelui conducător“. Presa controlată de partid sale şi a catalogat asasinatul drept un „act mişelesc“. a publicat felicitările transmise de liderii vremii, printre Ancheta poliţiei avea să releve, după un timp, că care regina Elisabeta a Marii Britanii, regele Baudouin al Wielspuetz acumulase datorii foarte mari, şi era posibil Belgiei, regele Juan Carlos al Spaniei şi regele Carl Gustaf să se fi sinucis. La momentul respectiv nu aveam însă al Suediei. Numai că „felicitările“ erau nişte falsuri. Ele au această informaţie, iar menţionarea lui Gene Pell în raport fost urmate de note de protest cât se poate de autentice. cu Wielspuetz părea de neînţeles. Am informat Consulatul În ziua următoare a sosit un plic banal tip air-mail, american din München şi poliţia în legătură cu scrisoarea. expediat din Frankfurt pe adresa „Mr. PELL, FREE Pe 30 ianuarie 1988, Emil Hurezeanu a primit o EUROP (sic!) RADIO, MUNCHEN“, cu o scrisoare în gra- ameninţare telefonică: „Dacă nu îţi bagi minţile în cap fie arabă. Un plic par-avion nu era necesar pentru cores- până la jumătatea lui februarie, ne vom ocupa de tine“. pondenţa internă. Textul, tradus de directorul Radio Free Ameninţarea fusese înregistrată şi a fost repetată de mai Afghanistan, spunea: multe ori. În chestiunea scrisorii de ameninţare au intervenit „Suntem Luminile Revoluţiei Islamice. Vă informăm elemente noi atunci când am primit de la Londra o altă că tocmai am început să eliminăm slujitori ai impe- versiune a traducerii. Diferenţa majoră faţă de traduce- rialismului american şi ai sionismului. Primul a fost rea noastră iniţială consta în numele organizaţiei care se Siegfried Wielspuetz. Acum a venit rândul vostru şi al dădea drept autoarea scrisorii: slujitorilor vinovaţi că conduc departamentele naţio- 1 nale ale postului vostru de radio.“ „Noi, VULTURII REVOLUŢIEI ISLAMICE, vă anun- ţăm că am început eliminarea agenţilor imperialis- Siegfried Wielspuetz era secretar trei al Ambasadei mului american şi sionist. Siegfried Wielspuetz a fost Republicii Federale Germania la Paris. El fusese găsit primul de care ne-am debarasat. Acum a venit rândul împuşcat pe malul Senei pe 4 ianuarie 1988. În buzuna- vostru şi al agenţilor care conduc departamentele naţi- rul său s-a descoperit un text al Frontului 9 de Eliberare onale ale postului vostru de radio.“1 Naţională din Kurdistan, facţiune a organizaţiei teroriste PKK (Partidul Muncitoresc din Kurdistan). Textul detalia Termenul de „Vulturii Revoluţiei Islamice“ era foarte critici ale kurzilor faţă de tratamentul la care erau supuşi în asemănător cu denumirea grupării teroriste „Vulturii

1 Ibid. 1 Ibid.

128 129 Revoluţiei Palestiniene“, o organizaţie teroristă palesti- Preşedintele Pell, care se afla la Washington, a solicitat niană sprijinită de Siria, care revendicase atentatul cu opinia poliţiei din München în legătură cu oportunitatea bombă asupra unei sinagogi din Viena în aprilie 1979. Am desfăşurării conferinţei posturilor de radio Vocea Americii dat noua traducere serviciului german de contrainforma- şi Europa Liberă/Libertatea, care urma să aibă loc în zilele ţii şi am început să iau măsuri de precauţie. Am instalat de 12 şi 13 februarie la hotelul Hilton din München. Pentru sisteme de alarmă pe automobilul preşedintelui Gene Pell orice eventualitate, am dat instrucţiuni dispeceratului şi al lui Vlad Georgescu; am verificat amănunţit sistemele nostru să cerceteze atent orice scrisoare adresată lui Pell de alarmă de la locuinţa lui Pell şi a lui Vlad Georgescu. sau biroului preşedintelui, iar orice scrisoare fără expe- Apoi am transmis informaţia biroului FBI din Washington ditor să-mi fie adusă mie. Cât priveşte conferinţa, poliţia şi m-am consultat cu persoana de legătură de la Consulatul germană insista ca locul de desfăşurare să fie mutat de la american din München cu privire la ameninţările la adresa hotelul Hilton într-un loc mai sigur, cum ar fi clădirea radi- lui Pell şi a postului de radio. Gruparea „Vulturii Revoluţiei oului. Preşedintele Pell urma să primească protecţie din Islamice“ nu era cunoscută la Washington. partea unei escorte a poliţiei. Am alertat staţiile noastre din Spania şi Portugalia prin următorul mesaj: La începutul lui februarie l-am sunat pe Dennis Pluchinsky, principalul expert în terorism al Departamen Deţinem informaţii care necesită ca personalul vostru tului de Stat al SUA (avusesem anterior câteva discuţii cu de pază să fie în stare de alertă maximă pe parcursul el pe marginea acestui subiect). Dennis fusese deja infor- acestui sfârşit de săptămână, iar poliţia şi alte autori- mat despre existenţa scrisorii, dar conţinutul l-a auzit tăţi să fie informate în legătură cu această situaţie. Vă pentru prima oară citit de mine. Reacţiile sale au fost: voi contacta luni dimineaţa, 8 februarie, pentru a vă da „Nu avem date despre existenţa acestei grupări“; „Moartea mai multe detalii despre starea de alertă sau, eventual, diplomatului german de la Paris a fost declarată sinuci- despre contramandarea acesteia. Recomandarea mea dere“; „Din informaţiile noastre, nicio grupare „islamică“ este să menţineţi alerta de vineri, ora 18.00, până luni nu are vreun motiv să ameninţe Radio Europa Liberă/ dimineaţa, la ora 6.00. Vă mulţumesc penru sprijin şi Libertatea sau personalul postului“. I-am relatat despre cooperare. ameninţările Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei la adresa editorului cărţii lui Pacepa şi la adresa postului Luni, 8 februarie, m-am dus la Consulatul SUA pentru a nostru de radio în legătură cu difuzarea materialului. A citi informarea legată de „Vulturii Revoluţiei Palestiniene“, fost de acord că totul ar putea fi o diversiune a Securităţii nu ai „Revoluţiei Islamice“. Cu excepţia titulaturii schim- pentru ca, în eventualitatea unui atentat asupra lui Pell bate, raportul Departamentului de Stat nu conţinea nimic sau a postului, atenţia să fie abătută de la serviciile secrete nou. Pe cale de consecinţă, am transmis următorul mesaj din România. Cu alte cuvinte, pericolul plana încă asupra staţiilor noastre din Spania şi Portugalia: noastră. Dennis mi-a promis că vom păstra legătura prin intermediul Consulatului sau direct, în momentul în care Nu deţinem suficiente informaţii care să justifice men- ar fi aflat ceva nou. ţinerea stării de alarmă. Veţi fi anunţaţi în cel mai

130 131 scurt timp posibil în cazul în care intervin modificări. a mai multor organizaţii palestiniene şi iraniene (cel Deocamdată, vă rog să vă reluaţi activitatea normală. puţin aşa susţine); Vă rog să raportaţi orice scrisoare sau apel telefonic l La Paris nu am găsit indicii privind colaborarea dintre neobişnuit, în general orice activitate care vi se pare români şi palestinieni. Nici românii, nici palestinienii suspectă. Vă mulţumesc încă o dată pentru cooperare. nu au manifestat vreun interes în ultima vreme faţă de studioul de aici al Europei Libere. Românii nu s-au mai Gene Parta, şeful secţiei din Paris a serviciului nostru manifestat în Franţa în ultimul timp.1 de sondaje şi analiză a audienţei, a înmânat autorităţi- lor franceze o copie a scrisorii de ameninţare primite la Procuratura din Bavaria a clasat, la sfârşitul lui aprilie, München, cu rugămintea de a face o verificare în baza lor dosarul referitor la ameninţările la adresa lui Gene Pell de date şi de a ne semnala eventuale legături cu moar- şi a postului de radio Europa Liberă/Libertatea. Iar de la tea diplomatului german. După câteva zile l-am sunat pe Paris am primit, la începutul lui mai, următorul mesaj: Herr Hartmann de la poliţia din München. Nu avea nimic nou să-mi spună, dar considera în continuare că amenin- Scrisoarea de ameninţare a fost digitalizată şi compa- ţarea este reală şi că trebuie luată în serios. În faţa casei rată cu toate celelalte scrisori în arabă pe care le deţin preşedintelui Pell au fost postaţi doi poliţişti înarmaţi. francezii. Nu s-a găsit niciun indiciu. Totodată, au fost Tot acolo staţiona o maşină a unei firme private de pază. verificate toate informaţiile referitoare la cercurile de Conferinţa comună Vocea Americii – Europa Liberă s-a studenţi iranieni de pe teritoriul Franţei, dar fără rezul- desfăşurat fără incidente, deşi măsurile de protecţie din tat. Chestiunea a ajuns până la ministrul de Interne, partea poliţiei germane s-au rezumat la o maşină de poliţie deci verificarea a fost avizată de la cel mai înalt nivel care făcea rondul prin zonă. Dar procuratura germană a şi s-a făcut temeinic. Concluzia este că avem de-a face probabil cu o grupare obscură din Germania, care a luat deschis două anchete: una privind ameninţările la adresa Europa Liberă în vizor. Nu am găsit nicio legătură cu lui Pell, cealaltă privind ameninţările la adresa persona- Franţa.2 lului în general. La începutul lui martie am fost informat că şi FBI iniţiase o anchetă în Statele Unite. O lună mai târziu, am avut o întâlnire în biroul lui Gene De la Paris, Gene Parta mi-a transmis următoarele: Pell cu un ataşat al ambasadei, şi am trecut în revistă toate informaţiile pe care le aveam la acea dată. I-am dat o copie l M-am întâlnit cu persoana de contact din poliţia pari- ziană. În esenţă: nu are cunoştinţă despre vreo organi- a scrisorii de ameninţare împreună cu câteva pasaje rele- zaţie numită „Vulturii Revoluţiei Islamice“. „Vulturii vante din cartea lui Pacepa. Între timp, starea sănătăţii lui Revoluţiei Palestiniene“ sunt cu totul altceva. Liderul Vlad Georgescu se deteriorase. După ce s-a plâns o vreme acestora din urmă a fost asasinat la Paris în 1978 în de ameţeli ciudate, de pierderi bruşte de echilibru, Vlad s-a circumstanţe rămase neelucidate. Se pare că în ultima dus la doctor. A trecut prin mâna mai multor specialişti, dar vreme activitatea acestui grup este foarte redusă, în 1 Din colecţia autorului. parte datorită reuşitei serviciilor franceze de penetrare 2 Ibid.

132 133 diagnosticul era clar: tumoare malignă la creier. Urma să în diverse capitale europene. Mai mulţi dintre ei au primit plece în Statele Unite pentru operaţie. Înainte de aceasta, scrisori de ameninţare cu antetul „Fiii lui Avram Iancu – la sfârşitul lui iulie, el s-a întâlnit la München cu doi agenţi Organizaţie Patriotică Radicală a Exilului Românesc“. americani, unul din partea Departamentului de Stat de la Mottoul lor era: „Numai sabia mai poate hotărî“. Informat Washington şi unul din partea Consulatului american din despre scrisorile de ameninţare, pe data de 11 noiembrie München. 1988, Emil Hurezeanu a realizat o emisiune având ca Pe 3 septembrie, importantul cotidian londonez Times subiect gruparea „Avram Iancu“. I-a acuzat că nu sunt a publicat un articol despre cazurile de cancer semnalate altceva decât o diversiune a Securităţii. La o săptămână printre redactorii serviciului românesc al Europei Libere. după difuzarea materialului, Hurezeanu primea aceste Autorul articolului, Anatole Lieven, amintea decesele pro- rânduri expediate din Austria (conform cu originalul): duse în urma cancerului şi se întreba dacă nu cumva era vorba de victime iradiate ale aşa-numitului „Plan Radu“. Domnule Hurezeanu, La începutul lunii noiembrie, Emil Hurezeanu a primit Ai greşit. Ţi-am fi fost foarte recunoscători dacă ne-ai fi făcut prin telefon următoarea ameninţare: publicitate în mod onest, reproducând complet numele organizaţiei noastre. Speculaţiile pe care le faci în legă- Salut, sunt un prieten de-al lui Harry. Dacă nu te poto- tură cu adevărata noastră identitate sunt fireşti şi nu leşti, vei fi ucis. Domnule Emil, nu vom ezita să aplicăm ne supără. În fond, important este că existăm. Dar ne soluţia finală. Eşti următorul pe „lista neagră“, după mâhneşte tare trunchierea numelui nostru, comisă cu Vlad. Dacă nu mă crezi, uită-te pe geam... de ce taci? intenţia transparentă de a denatura caracterul acţiu- nii noastre. „FIII LUI AVRAM?“ S-ar zice că suntem Hurezeanu a închis telefonul fără să se uite pe geam. vreun ordin pornit să organizeze o cruciadă înpotriva Simpla menţionare a numelui „Harry“ demonstra, spunea (sic) necreştinilor. el, că în spatele ameninţării se afla Securitatea. Înainte Nu, domnule Hurezeanu, noi ne numim FIII LUI de a părăsi România, un ofiţer de Securitate i-a spus: „Mă AVRAM IANCU şi, probabil, te-ai temut să rosteşti numesc Harry, să ţii minte asta“. Numele lui „Harry“ fusese numele întreg pentru ca nu cumva în sufletul vreunui pomenit şi la precedenta ameninţare telefonică primită de Român să se aprindă flacăra mândriei naţionale. Da, Hurezeanu. am pornit o cruciadă, dar aceasta se îndreaptă înpotriva (sic) urmaşilor hoardelor lui Attila, care ne-au pustiit şi care vor şi acum să ne înrobească, a acelora cărora te-ai vândut. Fiii lui Avram Iancu Vrei ca flamura pe care prietenul dumitale, Szocs Geza, o poartă în mâini (fotografiat), să fluture deasupra La 15 noiembrie se împlinea un an de la demonstraţia Clujului? muncitorilor de la Braşov, şi liderii organizaţiilor româneşti Nu vă convine, ţie şi prietenilor tăi Unguri, evi- din diaspora plănuiau o manifestaţie şi un marş aniversar denţierea caracterului patriotic, românesc, al poziţiei

134 135 noastre, întruchipat în personalitatea Crăişorului mun- să-şi facă iluzii: ameninţării cu sabia i se va răspunde ţilor? Numele lui Avram Iancu este un nume sfânt, iar mereu cu puterea cuvântului“.1 dumneata, ascunzându-l ca pe ceva ruşinos, ai jignit întreaga seminţie românească. Vlad Georgescu murea la München pe 13 noiembrie Va veni şi timpul dumitale. Te-am pus şi noi pe 1988. A doua zi, Gene Pell, preşedintele Radio Europa listă. Liberă/Libertatea, adresa colectivului următorul FIII LUI AVRAM IANCU1 comunicat:

În aceeaşi săptămână, alţi patru disidenţi români aflaţi Cu profund regret trebuie să vă aduc la cunoştinţă dece- în exil au primit scrisori de ameninţare de la FIII LUI sul directorului Serviciului românesc al Radio Europa AVRAM IANCU. Hurezeanu nu s-a lăsat intimidat şi, Liberă, Vlad Georgescu. El a încetat din viaţă aseară, câteva zile mai târziu, a comentat pe post astfel: la vârsta de 51 de ani, în spitalul Bogenhausen din München, după o luptă grea împotriva cancerului. Vlad Georgescu a fost un intelectual de excepţie, un admi- „Acum, câteva cuvinte despre Fiii lui Avram Iancu, orga- nistrator preţuit, un om bun şi îndrăgit. A avut mult de nizaţie radicală a exilului românesc, care mi-au repro- suferit în urma persecuţiilor, abuzurilor şi detenţiei din şat, în scris şi personal, că le-aş fi modificat numele în cauza credinţei sale nestrămutate în libertate şi drep- Fiii lui Avram. Mai scriau că «Speculaţiile pe care le faci turile omului. I s-a permis să părăsească România în în legătură cu adevărata noastră identitate sunt fireşti 1979, urmare a protestelor insistente şi a intervenţiilor şi nu ne supără. În fond, important este că existăm». făcute de Guvernul Statelor Unite şi de comunitatea Afirmasem, ca de altfel întreaga presă vest-germană, academică din Occident. Vlad Georgescu nu a încetat că Fiii lui Avram Iancu par să fie nu urmaşii marelui nicio clipă să lupte pentru principiile sale, pentru ţara patriot, cât cozile de topor ale Securităţii. Ca urmare, şi poporul său care pierde acum un patriot adevărat. La Fiii mă ameninţă că m-au pus pe lista socotelilor finale. rândul său, Radio Europa Liberă a pierdut un slujitor Mi-au mai trimis două fotografii luate în timpul unei devotat al cauzei libertăţii. Cea mai mare suferinţă o demonstraţii la Budapesta şi în care poetul Geza Szöcs resimt soţia sa, Mary Luiza, şi fiul său, Tudor Vlad, care poartă un drapel unguresc. Probabil că fotografiile au au pierdut un soţ şi un tată iubitor. Ştiu că, alături de fost făcute de la ferestrele Ambasadei României. Fiii mine, împărtăşiţi cu toţii durerea familiei şi tristeţea ne confirmă astfel că au legături nu cu Avram Iancu, pierderii unui bun prieten şi coleg. ci mai curând cu Tudor Postelnicu, actualul ministru de Interne şi fostul şef al Securităţii mulţi ani la rând. Câteva zile mai târziu am avut o discuţie cu ataşatul Faptul că acum trimit ameninţări pe adresa postului de Ambasadei americane de la Bonn pe tema morţii lui Vlad, radio Europa Liberă adaugă un element agravant cam- a ameninţărilor la adresa românilor şi alte subiecte ase- paniei de intimidare din ultimul timp. Dar nu trebuie mănătoare. Apoi, un agent special al FBI s-a prezentat la

1 Din colecţia autorului. 1 Ibid.

136 137 biroul din Washington al Radio Europa Liberă/Libertatea, interesându-se de împrejurările îmbolnăvirii şi morţii lui Vlad Georgescu. Înainte de a veni la München, Vlad ţinuse nişte cursuri la academia FBI. Agentul s-a interesat în special de ameninţările pe care Vlad le primise înaintea difuzării cărţii lui Pacepa. A cerut detalii despre stilul de viaţă al lui Vlad, despre amplasamentul biroului său, des- 5 pre maşina sa. În legătură cu diagnosticul lui Vlad, agentul a afirmat că îl va discuta cu patologii FBI. „Şacalul“ (Noel Bernard), În decembrie, revista US News and World Report a „Cobra“ şi „Eterul“ publicat un articol despre moartea lui Vlad Georgescu. Oficial mi s-a comunicat că Departamentul de Justiţie nu a autorizat încă niciun fel de anchetă în sensul specula- 1989 ţiilor de „asasinare prin iradiere“. Ca atare, orice afirma- ţii privind o asemenea investigaţie ar fi premature. La n ziua de 26 ianuarie 1989, Nicolae Ceauşescu împlinea München, poliţia judiciară (LKA) a considerat că nu există 71 de ani. În cadrul festivităţilor, el a ţinut un discurs motive pentru o anchetă asupra împrejurărilor morţii lui virulent de 70 de minute, în care a criticat reformele Vlad Georgescu. Î care se înfiripau în Europa de Est şi în Uniunea Sovietică sub conducerea lui Mihail Gorbaciov. Cinci zile mai târziu, Mircea Răceanu, fost secretar unu în anii ’70 la Ambasada României din Washington, a fost reţinut la Bucureşti de către Securitate în timp ce se îndrepta spre locuinţa ambasadorului SUA pentru a viziona un film. În prima jumătate a lunii martie, Europa Liberă difuza o scrisoare des- chisă semnată de şase foşti fruntaşi ai Partidului Comunist, care criti- cau politica lui Nicolae Ceauşescu. Printre semnatari se număra şi tatăl lui Mircea Răceanu. După cum vom vedea, difuzarea scrisorii celor şase a avut o semnificaţie aparte. La foarte scurt timp după difuza- Noel Bernard rea scrisorii, autorităţile din România

138 139 anunţau că Mircea Răceanu a fost inculpat pentru înaltă chimice. Prima condiţie pentru o asemenea substanţă trădare ca urmare a racolării sale, în 1974, de către un era să nu ucidă pe loc, astfel ca autorităţile să nu intre serviciu străin de spionaj (a se citi CIA) şi a divulgării de în alertă, iar făptaşul să-şi poată pierde urma. Este „date şi informaţii secrete“. În presa românească nu s-a posibil ca CIE să fi avut în vedere radiul, pentru că este făcut nicio referire la scrisoarea celor şase. Pe 17 martie, uşor de procurat şi are un efect lent. Totuşi, este uşor ataşatul politic al Consulatului american din München detectabil şi cu o persistenţă îndelungată. De aseme- mi-a dat următoarea informaţie furnizată de un fost agent nea, persoana care ar fi trebuit să plaseze substanţa al Securităţii: era în pericol prin simpla ei manipulare. Fostul agent şi-a amintit de discuţii în cadrul CIE privind o sub- În cursul anului 1988 a fost pus la punct un program stanţă otrăvitoare naturală originară din America de activ, probabil chiar foarte activ, pentru eliminarea unor Sud. Nu era vorba despre curara, deoarece are un efect persoane din Occident, în special a celor care se expri- prea rapid. CIE avea nevoie de ceva care să ucidă sub 1 mau deschis împotriva lui Ceauşescu, a regimului şi a aparenţe naturale . familiei sale. Bucureştiul devenise deosebit de sensibil la criticile adresate familiei Ceauşescu. Dintre criticii Alte noutăţi aveam să aflăm în iulie 1989, când BND lui Ceauşescu se remarcau, în primul rând, redactorii (Serviciul de Informaţii al Germaniei Federale) ne-a infor- de la Europa Liberă. Ceauşescu era foarte nemulţumit mat că un agent al Securităţii ceruse azil în Germania de măsurile luate de Centrul de Informaţii Externe în Federală. Cu două zile înainte de a fugi, un coleg, de ase- ultimii şapte-opt ani. Vara trecută (1988), şeful ser- menea, ofiţer de Securitate, îi spusese următoarele: viciului care se ocupa de Radio Europa Liberă a fost îndepărtat, iar noul şef a lansat o operaţiune cu totul În urma difuzării, în luna martie, a unei serii de emi- nouă de infiltrare a secţiei române a Europei Libere. siuni având ca temă o scrisoare deschisă adresată lui Ordinul său explicit era să fie eliminaţi toţi cei care Ceauşescu de şase foşti lideri ai PCR, a fost trimisă în îl atacau zilnic pe Ceauşescu. Acesta devenise foarte Germania Federală o echipă de asasini având ordin sensibil la criticile formulate de Europa Liberă, se consi- să-i lichideze pe redactorii Europei Libere Hurezeanu dera ironizat, şi asta îl enerva cumplit. Emisiunile sunt şi Munteanu2. foarte bine primite de populaţie, şi audienţa Europei Libere este foarte mare. M-am întâlnit cu cei doi, Neculai Constantin Munteanu Fostul agent al Securităţii nu a putut să se pronunţe şi Emil Hurezeanu, şi le-am sugerat să fie extrem de preca- în chestiunea folosirii radioactivităţii pentru eliminarea anumitor persoane, dar, după părerea lui, ar fi fost uţi în cursul acelei săptămâni. Le-am dat numărul meu de mai probabil ca Securitatea să apeleze la mijloace chi- telefon de acasă şi le-am spus să mă sune dacă survine ceva mice. Pentru a induce cancer prin materiale radioactive neobişnuit, inclusiv scrisori sau pachete suspecte. Ambii e nevoie de o expunere îndelungată, şi contaminarea primiseră în trecut scrisori şi telefoane de ameninţare. radioactivă este detectabilă. Din această cauză, ar fi 1 Colecţia autorului. mult mai lesne să se folosească substanţe cancerigene 2 Ibid.

140 141 Hurezeanu mi-a spus atunci că primise marţi un telefon desfăşurarea evenimentelor. În cazul în care acest plan bizar de la un bărbat care nu s-a prezentat şi care i-a spus că ar fi eşuat, avea sarcina să angajeze el însuşi un asasin sună din Belgia. L-a anunţat că un grup de asasini primise plătit pentru îndeplinirea misiunii. La aceste discuţii ar misiunea de a-l lichida pe Ion Raţiu, un cunoscut militant fi participat Elena Ceauşescu, doi ofiţeri de Securitate din român stabilit în Anglia. N.C. Munteanu îi luase un inter- anturajul Ceauşeştilor şi un locotenent-colonel din garda viu lui Raţiu după ce, în 1988, acesta fusese intervievat personală a preşedintelui. şi de către E. Hurezeanu. Raţiu era preşedintele Uniunii Nicolae Ceauşescu şi soţia lui, Elena, au mai trăit Mondiale a Românilor Liberi şi se preocupa în acel moment doar două luni după aceste evenimente, fiind judecaţi de situaţia refugiaţilor români de la Budapesta. şi executaţi în timpul revoluţiei din decembrie 1989. Echipa de asasini ar fi fost formată din două femei Ameninţările la adresa Europei Libere au încetat. Cercul desemnate de însăşi Elena Ceauşescu. Necunoscutul i-a s-a închis în 29 decembrie 1989, când cotidianul România spus lui Hurezeanu că îi va trimite o fotografie cu un grup liberă a început publicarea în foileton a cărţii lui Pacepa de femei din România şi că va încercui chipurile celor două Orizonturi Roşii. aflate în drum spre Anglia. Hurezeanu aştepta scrisoarea de la o zi la alta. L-am sfătuit pe Emil ca, în cazul în care primeşte o scrisoare expediată din Belgia, să nu o des- Nume de cod „Şacalul“: chidă înainte de a mi-o arăta mie pentru a fi verificată. Planul de Măsuri împotriva În cele din urmă, scrisoarea a sosit, conţinând fotografia lui Noel Bernard unui grup de nouă femei. Două dintre ele erau însemnate. Plicul, scrisoarea şi fotografia au fost înmânate poliţiei Timp de 16 ani, Noel Bernard a fost unul dintre cei mai germane. În luna august, Procuratura din Bavaria a închis respectaţi şi apreciaţi directori ai Radio Europa Liberă. dosarul referitor la cele mai recente ameninţări la adresa A murit de cancer în decembrie 1981, iar moartea lui a Europei Libere şi a lui Emil Hurezeanu. În aceeaşi lună, fost întotdeauna considerată suspectă. În vara lui 1982 am poliţia din Geneva, Elveţia, informa că regele Mihai pri- cerut verificarea birourilor de la Europa Liberă, a apar- mise şi el o serie de ameninţări cu moartea prin mesaje tamentului şi automobilului lui Noel Bernard. Nu a fost telefonice şi scrisori expediate din ţări vest-europene şi depistată nicio urmă de substanţe radioactive. SUA. Unele erau semnate „Fiii lui Avram Iancu“. Un ofiţer În vara lui 2007, Serviciul de Informaţii Externe al german de contrainformaţii mi-a comunicat în octombrie României (SIE) a desecretizat un raport de zece pagini 1989 că Nicolae Ceauşescu însuşi ar fi ordonat „folosirea care poate fi un indiciu în sensul că Noel Bernard a fost unui comando de asasini“. Sarcina de a duce la îndepli- asasinat de agenţi români1. nire această misiune a revenit unui ofiţer de Securitate Documente mult mai incriminante sunt telegramele cu experienţă. Ofiţerul a primit ordinul de a se deplasa în Germania Federală pentru a „activa“ o persoană de contact care au circulat între Germania şi Bucureşti şi îl vizau din München în vederea găsirii unui executant occiden- pe Noel Bernard. De exemplu, pe 22 octombrie 1980, tal. Ofiţerul de Securitate avea să urmărească din umbră 1 Anexa D. Fotocopii ale planului au fost publicate pe internet.

142 143 Ambasada României în RFG trimite un raport telegrafic sensul că autorităţile din România ar vădi un interes sporit centralei CIE având următorul conţinut: faţă de persoana lui Noel Bernard. Nu existau indicii privind folosirea violenţei, dar am fost avertizaţi că directorul În legătură cu compromiterea şi lichidarea lui N. Europei Libere va fi hărţuit într-un fel sau altul. Bernard, anexăm: Noel Bernard a murit de cancer pe 23 decembrie Hans Bergel (cunoscut studioului) este interesat să 1981. cunoască detalii referitoare la modul în care N. Bernard intenţionează să obţină cetăţenia corăbiană lui Aurora Măgură (soacra) deoarece aceasta este telegană şi nu Cărţile-bombă ale lui Hruşciov are nimic cu originea corăbiană. Suntem în posesia xerocopiei hotărârii Asociaţiei Bavariei Superioare de Pe 3 februarie 1981, Paul Goma şi Nicolae Penescu au respingere a contestaţiei lui A. Măgură. Prin posibilităţile de care dispunem s-au întreprins primit prin poştă colete-capcană la locuinţele lor din Paris. note pentru a pune în aplicare acţiunea documentată Cei doi erau colaboratori ocazionali ai Europei Libere. de arhitectul-şef. Penescu, fost ministru de Interne sub al doilea guvern Urmează fişierul. Sănătescu, a fost grav rănit în urma exploziei. Goma a scăpat nevătămat, în schimb un poliţist francez a fost rănit Celălalt document este datat 1 martie 1981 şi cuprinde în timpul dezamorsării. În ziua următoare, Şerban Orăscu, o relatare din publicaţia B.I.R.E.1 despre convalescenţa domiciliat la vremea aceea la Köln, de unde colabora cu lui Noel Bernard. În josul paginii se poate citi, scris de Europa Liberă, a fost şi el rănit în urma deschiderii unui mână: colet-capcană. Toţi cei trei erau personalităţi ale exilului românesc şi activi în campania pentru respectarea dreptu- Tov. Col. Bogdan, rilor omului în România. La Conferinţa pentru Securitate Datele publicate de B.I.R.E. confirmă că măsurile între- şi Cooperare în Europa (OSCE) de la Madrid, din noiembrie prinse de noi încep să aibă efect. 1980, toţi trei au denunţat vehement încălcarea drepturilor Să intensificăm măsurile pentru compromiterea omului în România. Toate cele trei colete-capcană fuseseră lui Emil Georgescu şi Ioana Măgură, în scopul de a fi expediate de la Madrid şi conţineau un volum al operelor timoraţi şi îndepărtaţi de la Europa Liberă. fostului lider sovietic Nikita Hruşciov, în interiorul căruia 15.03.81 Col. I Tiseanu era amplasat un dispozitiv exploziv. L-am contactat pe Emil Georgescu şi l-am avertizat să Pe data de 11 iunie 1981, Departamentul de Stat al nu deschidă niciun colet expediat din Spania sau Paris, iar SUA a informat comitetul de coordonare al REL/RL despre în cazul în care primeşte un astfel de colet să ne anunţe relatările unui agent român refugiat recent în Occident, în imediat. Am luat această măsură deoarece Georgescu pri-

1 B.I.R.E. era Buletinul Informativ al Românilor din Exil, o publicaţie în mise deja două scrisori de ameninţare, una având ştampila limba română apărută la Paris. poştei din Madrid, cealaltă din Paris.

144 145 Ca să înţelegem mai bine ce s-a întâmplat, e nevoie să Stimate D-le Noel Bernard, ne întoarcem la luna noiembrie 1980. Pe 27 noiembrie, Radio Europa Liberă difuza o emisiune pe tema asasinării Până nu demult aveam impresia că d-ta reuşeşti să marelui istoric român Nicolae Iorga, ucis în 1940 de mem- impui Secţiei pe care o conduci o linie independentă bri ai mişcării legionare Garda de Fier. Revista TRIBUNA faţă de exilul românesc. În prezent, cu părere de rău, ROMÂNIEI a publicat un articol comemorativ dedicat lui constatăm că situaţia s-a schimbat fundamental şi că IORGA, fără însă a menţiona felul în care a murit. Emil postul de radio a început să fie preocupat din ce în ce mai Georgescu, redactor la Europa Liberă, s-a întrebat în cadrul mult de ponegrirea şi jignirea mişcării legionare. emisiunii „Actualitatea Românească“ de ce nu exista nicio Acum nu mai avem nici un dubiu că te-ai coalizat cu referire la Garda de Fier în acel articol. comuniştii, al căror joc îl faci în prezent, cu scopul de a le da pretexte să lovească în camarazii noştri din ţară. O a doua emisiune cu accente critice la adresa Gărzii Când ai afirmat că legionarii noştri deţin încă pos- de Fier a fost difuzată pe data de 1 decembrie 1980. Două turi de conducere în diverse domenii din ţară ai uitat săptămâni mai târziu, Emil Georgescu primea două scrisori probabil că Jidanii tăi ocupă mult mai multe asemenea de ameninţare: una de la Madrid, cealaltă de la Paris. Cea posturi în România. care purta ştampila poştei pariziene era semnată GRUPUL Credem că prin aceasta ai comis o gravă imprudenţă! V şi era datată 9 decembrie 1980. Ambele conţineau referiri Pentru toate acestea, Garda de Fier nu te va ierta. la recentele emisiuni despre Garda de Fier. Tot în decembrie Grupa „V“ 1980, Noel Bernard a primit două scrisori: una era expediată Scrioarea de la Madrid, nedatată: din Paris pe 16 decembrie 1980 şi semnată GRUPA V, iar cealaltă purta data de 30 decembrie şi era semnată „V“. Şi Domnule Bernard, aceste două scrisori făceau referire la recentele emisiuni critice ale Europei Libere despre Garda de Fier. Pe 2 ianuarie Constatăm că postul de radio pe care-l conduci şi, recent, 1981, Noel Bernard mi-a trimis următorul memorandum: dumneata personal, atacaţi din ce în ce mai vehement MIŞCAREA LEGIONARĂ. După scrisorile primite recent de Emil Georgescu, şi eu, De ce faceţi acest lucru? la rândul meu, am primit două scrisori asemănătoare, una În slujba cui vă aflaţi voi şi al cui joc îl faceţi? din Paris, cealaltă din Madrid. Am inclus aici atât scriso- Vă închipuiţi poate, cu mintea voastră degenerată, rile originale, cât şi traducerile lor. Încerc să nu dau prea că forţa MIŞCĂRII s-a redus? mare importanţă acestor misive. Ţinând cont de faptul că Vă înşelaţi amarnic. legionarii au părăsit România în timpul războiului sau Dacă până acum n-aţi reuşit să ne cunoaşteţi forţa şi imediat după terminarea lui şi având în vedere că scriso- puterea, fiţi siguri că nu veţi scăpa nici în gaură de şarpe. rile pe care le-am primit folosesc o ortografie introdusă în Să ştii că nu glumim. România mult după plecarea lor, înclin să cred că autorul Trăiască LEGIUNEA şi COMANDANTUL 1 lor ar trebui căutat mai degrabă în Bucureşti. „V“ Scrisoarea de la Paris, din 16 decembrie 1980: 1 Colecţia autorului.

146 147 secţia română“. Nu credea că s-ar pregăti acţiuni de distrugere a sediului Europei Libere. Nume de cod: Cobra Extrem de interesantă a fost menţiunea că centrala de la Bucureşti este răspunzătoare pentru „atacurile În 1984, un funcţionar al Ambasadei României la Bonn, fizice împotriva personalului antiromânesc din străină- ulterior identificat de presa germană ca fiind ofiţer de tate“, şi că „de obicei recurge la cetăţeni străini pentru cifru, a cerut azil politic în Occident. Ca să îşi dovedească îndeplinirea misiunilor“. Fostul ofiţer nu avea cunoş- buna-credinţă, a prezentat un document de 13 pagini care tinţă despre alte acţiuni îndreptate împotriva postului conţinea un raport de supraveghere întocmit de un ofiţer de radio Europa Liberă/Libertatea cu excepţia celor al serviciilor secrete româneşti cândva între octombrie şi din raportul de supraveghere şi a discuţiilor purtate decembrie 1983. Defectorul a menţionat că a reuşit să „sal- cu ofiţerul care l-a întocmit. Cu alte cuvinte, nu a văzut veze“ acest document, care i s-a părut foarte important, niciun alt document referitor la Radio Europa Liberă datorită unei breşe în procesul obişnuit de distrugere a sau la salariaţii de la secţia română a postului. documentelor secrete. Un rezumat al informaţiilor furni- În decembrie 1983, cu o zi sau două înainte de o zate de defector în legătură cu ceea ce ştia despre raportul deplasare la Bucureşti, un anume Constantin i-a înmâ- de filaj mi-a fost trimis mie, iar eu am înaintat următoarea nat defectorului materiale spre a fi distruse. În mod analiză managementului: normal, ar fi trebuit ca amândoi să fie de faţă la această operaţiune, dar, din grabă, Constantin a lăsat sarcina Mi s-a părut deosebit de interesantă descrierea distrugerii materialelor pe seama defectorului. Văzând amănunţită a zidului clădirii Europei Libere de pe însă că era vorba despre Radio Europa Liberă, el s-a Oettingenstrasse şi studiul asupra sistemului de func- hotărât să păstreze materialul. Nu a mai văzut niciun ţionare a porţilor de la sediul Europei Libere. Raportul alt material legat de subiect şi nici nu a auzit pe nimeni nu este neapărat exact din acest punct de vedere. Nu altcineva, cu excepţia lui Constantin, vorbind pe această prezintă acurateţe nici în ceea ce priveşte locul came- temă la misiunile României din Köln sau Bonn. relor de supraveghere amplasate pe clădire, ceea ce mă Din discuţiile purtate cu Constantin a aflat că la duce la concluzia că filajul nu s-a apropiat de clădire sediul CIE există un grup numit C-428 pentru acţiuni din teama de a nu fi detectat. speciale cum ar fi atacurile fizice asupra adversarilor Rezumatul menţionează că raportul de suprave- regimului de la Bucureşti. C-428 foloseşte rezidenţi ghere se referă la „anumite birouri aflate la etajul l“. CIE din Occident pentru a culege informaţii, dar de Aceste detalii nu erau cuprinse în traducerea germană, obicei recurge la mercenari străini pentru executarea şi am cerut clarificări. misiunilor. Constantin primise instrucţiuni, după toate Se presupune că aceste „birouri aflate la etajul l“ sunt probabilităţile de la C-428, de a culege informaţii amă- ale redacţiei româneşti a Europei Libere. Defectorul nunţite despre sediul Europei Libere din München, şi-a exprimat părerea că Bucureştiul „adună informaţii cu numele de cod „Cobra“. Defectorul şi-a amintit o despre sediul postului de radio Europa Liberă pentru remarcă a lui Constantin: „Vor să pună o bombă la a conduce activităţi de intimidare a personalului de la sediul radioului“.

148 149 Tot de la Constantin a aflat că la C-428 există şi alte redacţiei româneşti. În continuare, nu credea că CIE ar rapoarte de supraveghere a sediului Europei Libere, urmări avarierea sediului1. primite atât de la Constantin (Ciobanu), cât şi de la Dan (Mihoc), ofiţer CIE pe lângă Ambasada României În noiembrie 1984, guvernul vest-german a dispus la Bonn. În decembrie 1983, Constantin a fost instruit expulzarea aşa-zişilor „diplomaţi“ pomeniţi mai sus. Media timp de două zile şi i s-au arătat rapoarte întocmite a acordat un spaţiu amplu acestei chestiuni. De exemplu, de Ciobanu şi Mihoc. Cu toate că raportul său a fost ziarul german Die Welt a publicat un articol detailat despre considerat „bun“, i s-a cerut să obţină şi alte informaţii acţiunea de expulzare, în care se face referire directă la de interes (despre care Constantin nu i-a dat detalii Dan Mihoc: defectorului). În 1984, Constantin a mai făcut două călătorii la München, unde l-a contactat pe unul dintre Superiorii de la Bucureşti i-au ordonat lui Mihoc în colaboratorii săi (nu avem detalii) pentru a-l sprijini în ianuarie anul acesta să achiziţioneze lucrări de speci- acest proiect. alitate despre otrăvuri ce nu pot fi detectate la autopsie Documentul întocmit de Constantin pe care ni l-a şi să expedieze volumele în capitala României2. prezentat defectorul are 13 pagini, conţine şi o schiţă şi este un raport de filaj asupra sediului Europei Libere. El descrie: Traficul din zonă Nicolae Pleşiţă şi cei cinci români Semnele de circulaţie şi parcările acuzaţi de acte de terorism Sediul şi zidul împrejmuitor Diferitele intrări/porţi La aproape 23 de ani după extrădarea diplomaţilor, Anumite birouri de la etajul l pe 7 noiembrie 2007, Institutul pentru Investigarea Prezenţa personalului care asigură securitatea şi Crimelor Comunismului în România a depus la Parchetul alte instalaţii din imediata vecinătate. General o sesizare penală „cu privire la faptele în legatura cu care exista indicii ca au fost savârsite de catre gene- Constantin îşi încheia raportul cu menţiunea că a strâns ralul de Securitate Nicolae Plesiţ, respectiv de catre o serie de hărţi ale oraşului, ghiduri turistice şi cărţi poş- cinci foşti diplomaţi ai Ambasadei RSR la Bonn (Dan tale din zona unde se află ţinta şi că va întocmi o anexă Mihoc, Constantin Ciobanu, Ion Constantin, Ioan Lupu care va conţine şi 24 de fotografii ale ţintei şi a obiectivelor şi Ion Grecu)“. În comunicatul de presă se spunea, între din imediata vecinătate (Hotelul Hilton, Banca Bavariei, altele: râul Isar etc.). Constantin a adăugat că el însuşi a bătut cu piciorul întreaga zonă descrisă. Părerea personală a defectorului era că CIE strângea 1 Colecţia autorului. 2 Die Welt, 9 noiembrie 1984. Anexa F conţine fragmente dintr-un Raport informaţii despre clădirea Europei Libere în vederea comi- Anual al Serviciului vest-german de contrainformaţii cu detalii despre terii unor acte de intimidare a personalului din sediul activităţile „diplomaţilor“ români.

150 151 Faptele incriminate de sesizarea penală depusă de IICCR, majoritatea fiind considerate acte de terorism, Eterul sunt extrem de grave şi au avut ca scop eliminarea unor adversari ai regimului comunist de la Bucureşti În luna iunie 1980, Securitatea a înfiinţat un grup ope- şi, totodată, inducerea unei strări de teamă şi panică în rativ special cu numele de cod ETERUL: rândul contestatarilor sau eventualilor contestatari ai regimului. Printre infracţiunile comise în acea perioadă „Eterul“ nu era o simplă măsură preventivă luată de pot fi enumerate crima cu premeditare, tentativa de Securitate într-un exces de zel, ci mai degrabă o măsură crimă, răpire, atacuri fizice şi psihologice, violarea regi- represivă; poliţia secretă nu a putut să rămână indi- mului de folosire a materialelor explozive, falsificare ferentă la încrederea tot mai mare pe care românii o de documente, fals în acte publice, asociere în vederea acordau buletinelor de ştiri din Occident şi a reacţionat comiterii de infracţiuni. într-un mod sistematic şi foarte bine organizat, conside- Probele care stau la baza acestei sesizări penale rând actul de ascultare a postului de radio Europa Liberă sunt: documente oficiale, mărturii de la diferite surse, o infracţiune în sine care trebuie aspru sancţionată1. articole din presă etc. Toate oferă informaţii despre folosirea de material exploziv în luna februarie 1981. Activitatea grupului „Eterul“ consta în filaj, amplasarea Bombele au fost camuflate în colete şi expediate prin de microfoane în locuinţele subiecţilor şi în interceptarea poştă unui număr de trei dintre cei mai cunoscuţi con- corespondenţei persoanelor care aveau rude sau prieteni la testatari ai regimului comunist (Paul Goma, Nicolae Europa Liberă, pentru ca expeditorii să nu poată furniza Penescu şi Şerban Orescu), cu intenţia de a le provoca informaţii pe care redactorii să le folosească în emisiunile moartea sau răni deosebit de grave. Probele atestă lor. La un moment dat, membrii grupului „Eterul“ aveau implicarea celor menţionaţi şi în alte acţiuni teroriste, ca termen 15 zile pentru identificarea expeditorului unei cum ar fi atacuri cu gaze toxice sau răpirea şi asasinarea scrisori difuzate la Europa Liberă. Dacă era descoperit, unor persoane. Securitatea punea în aplicare planul „de prevenire şi neu- tralizare în termen de 60 de zile a oricăror acţiuni favora- Pe 28 septembrie 2009, Nicolae Pleşiţă îşi dădea duhul bile postului de radio Europa Liberă“. Erau urmăriţi atât fără să fi plătit în niciun fel pentru crimele comise şi fără expeditorul, cât şi familia sa, iar corespondenţa şi convorbi- să-şi fi exprimat cumva regretul pentru toate câte le avea rile telefonice le erau strict monitorizate. Securitatea folo- pe conştiinţă. sea mai multe trepte de „convingere“ a subiecţilor, prima fiind admonestarea. Dacă persoana nu reacţiona, urma

1 Germina Nagâţ, Radio şi pedeapsă: Războiul Comunist Împotriva urechilor noastre, lucrare prezentată la Institutul Hoover, Universitatea Stanford, 13-15 octombrie 2005, în cadrul Conferinţei pe tema Impactul Media în Perioada Războiului Rece. Germina Nagâţ lucrează în cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS).

152 153 „influenţarea pozitivă“. În cazul în care şi aceasta eşua, de materiale, date şi informaţii destinate posturilor urma un „avertisment oficial“ la sediul Securităţii: de radio reacţionare… Prin acţiuni combinative de influenţă şi dezinformare, unele elemente ostile din Contravenientul era obligat să semneze un angajament emigraţia română au fost determinate să renunţe la scris prin care promitea să pună capăt activităţilor trimiterea de materiale denigratoare postului de radio subversive, angajament care era îndosariat alături de Europa Liberă. rapoartele de supraveghere. Persoana care devenea 2. Asigurarea unui control informativ mai eficient subiectul unui astfel de „avertisment oficial“ era auto- asupra persoanelor care întreţin ori intenţionează să mat stigmatizată pe plan social şi profesional: faptul stabilească legături cu posturile de radio străine... că erai ascultător al postului de radio Europa Liberă te Faţă de elementele semnalate cu intenţii de a intra putea costa slujba, sau cel puţin promovarea, accesul în contact, sau care au stabilit legături cu posturile pe lista de repartiţie a locuinţelor, ca să nu mai vorbim de radio străine, s-a manifestat mai multă fermitate, de imposibilitatea de a primi paşaport sau de a deveni acţionându-se cu măsuri diversificate. Preponderent, cu membru al Partidului Comunist Român. Din nefericire, sprijinul factorilor competenţi, s-au aplicat măsuri care consecinţele cele mai grave nu puteau fi consemnate din au vizat influenţarea pozitivă a elementelor în cauză cauza caracterului lor ilegal chiar şi din perspectiva şi determinarea lor de a renunţa la preocupările de a standardelor comuniste1. intra în contact ori de a menţine legătura cu oficinele de propagandă reacţionare din exterior. În cazul în care o persoană continua totuşi să asculte Într-un număr de 44 de cazuri s-au aplicat amenzi Radio Europa Liberă, măsura extremă era arestarea. contravenţionale în baza Legii 23/1971, iar în unele Documentul din 20.05.1985 intitulat „Informare privind cazuri mai deosebite au fost luate măsuri privative de stadiul îndeplinirii sarcinilor din Programul de măsuri libertate prin aplicarea de către organele de procura- ETERUL“ ne oferă o imagine a modului de operare a tură şi miliţie a dispoziţiilor Decretului 153/1970. Securităţii: De asemenea, s-a acordat atenţie sporită depistă- rii şi neutralizării activităţii ostile a persoanelor care 1. Depistarea căilor şi mijloacelor de legătură cu pos- audiază şi colportează ştirile cu conţinut ostil difuzate turile de radio străine şi prevenirea scurgerii de date de posturile de radio străine. către acestea. În acest sens au fost destrămate în fază incipientă În acest sens s-a acţionat pentru dezvoltarea poten- peste 30 de anturaje constituite din tineri, iar peste ţialului informativ în problemă, înregistrându-se o 1.200 de persoane au fost avertizate în cadru lărgit. creştere de 21 la sută. S-a asigurat, totodată, o mai În majoritatea cazurilor, măsurile întreprinse au fost bună instruire a acestuia şi, ca urmare, s-a depistat eficiente, cei în cauză renunţând la intenţiile şi preocu- şi prevenit transmiterea în străinătate a peste 3.000 pările lor duşmănoase. 1

1 Ibid. 1 Vezi Anexa G cu textul integral.

154 155 Activitatea grupului „Eterul“ până la căderea regimului comunist din România se regăseşte într-o arhivă de peste 55 de volume aflate la CNSAS, însumând 16.000 de pagini1.

6 Nume de cod „Piccadilly“: Asasinarea lui Gheorghi Markov

„Gheorghi Markov, scriitor bulgar care a avut îndrăzneala să critice regimul comunist din ţara sa de la microfonul Europei Libere, a fost asasinat într-un mod atât de neobişnuit, încât nici imaginaţia Agathei Christie nu ar fi reuşit să urzească o crimă mai bizară sau o armă mai neobişnuită.“ Ed Bradley în emisiunea de ştiri 60 Minutes a postului TV CBS, 20 octombrie 1991

n februarie 1991, fostul Îdisident şi primul preşe- dinte al Bulga riei postcomu- niste, Jelio Jelev, a făcut o vizită de şase zile în Anglia. A 1 Nagâţ, op. cit. Gheorghi Markov luat prânzul cu Francesco Gullino

156 157 regina Elisabeta a II-a şi s-a întâlnit cu numeroşi oameni de afaceri şi politicieni englezi. Nu a părăsit Regatul Unit Cine a fost Gheorghi Markov? înainte de a-şi împlini o dorinţă de ordin personal în ultima zi a şederii sale: a părăsit Londra pentru a vizita un cimitir Gheorghi Markov a fost un scriitor bulgar de mare suc- din Whitchurch, în sud-vestul Angliei. Acolo a participat ces. Prima sa carte, Noaptea lui Celsius a apărut în 1957. la o slujbă de comemorare oficiată de un preot bulgar, s-a Romanul Bărbaţii, publicat în 1962, a avut parte de cele mai apropiat de un mormânt acoperit cu flori şi a stat nemişcat elogioase recenzii şi a fost recompensat cu Premiul Uniunii câteva clipe, citind epitaful de pe piatra funerară: Scriitorilor din Bulgaria. Cartea a fost tradusă în toate „În memoria lui Gheorghi Ivanov Markov ţările din estul Europei şi apoi ecranizată. A mai publicat Romancier şi dramaturg şi alte romane, printre care se remarcă Portretul celuilalt Mult îndrăgit de soţia lui, Annabel, Eu al meu (1966) şi Femeile din Varşovia (1968). A pătruns şi de fiica Sasha, în cercurile privilegiate ale literaturii şi intelectualităţii De familie şi prieteni. bulgare şi a devenit membru al Uniunii Scriitorilor. Născut la Sofia, 1 martie 1929 În anul 1963, Markov a început o nouă carieră de succes Decedat la Londra, 11 septembrie 1978 ca dramaturg cu piesa Femeia cea de treabă a vânzăto- În numele Libertăţii.“ rului de brânză. Chiar şi liderii comunişti ai vremii care s-au insinuat în cercurile elitei culturale l-au acceptat pe Preşedintele Jelev s-a aplecat asupra mormântului şi a Markov ca pe unul de-al lor. Gheorghi Markov a participat depus un buchet de flori. După câteva secunde s-a ridicat, la petrecerile lor şi a ajuns să cunoască detalii intime din s-a întors spre grupul de oameni printre care se aflau viaţa lor personală, detalii ce erau ascunse cu mare grijă soţia şi fiica celui dispărut şi a rostit cu emoţie: „Sper ca de ochii publicului. Aceste informaţii „din interior“ aveau autorii acestei crime să fie demascaţi cât mai curând de să îl coste viaţa. către autorităţile bulgare. Acest asasinat este o ruşine La un moment dat a avut loc un eveniment tragic soldat care a marcat naţiunea noastră şi i-a pătat reputaţia peste cu moartea şi rănirea mai multor muncitori: prăbuşirea hotare.“ acoperişului unei clădiri aflate încă în construcţie la un Cine a fost Gheorghi Ivanov Markov? De ce este înmor- combinat siderurgic. Partidul Comunist nici măcar nu s-a mântat în Anglia? De ce a participat însuşi preşedintele sinchisit să mobilizeze oamenii pentru găsirea victimelor. Bulgariei la această comemorare, de ce a depus buchetul Câţiva ani mai târziu, Markov avea să scrie un roman inti- de flori şi de ce a făcut afirmaţii atât de dure? De ce e tulat Marele acoperiş pe care l-a conceput ca pe „o alegorie scris pe piatra funerară că acest om a murit „în numele a degradării morale“ a societăţii socialiste din Bulgaria: Libertăţii“? El a fost victima metodei supreme de cenzură: „În prăbuşirea acoperişului am văzut un simbol al inevi- asasinatul politic. Moartea sa a arătat lumii la ce este tabilului colaps al acoperişului de minciună, demagogie, capabil să recurgă un regim totalitar pentru a se apăra erori şi înşelăciune pe care regimul comunist l-a construit de adevăr. peste naţiunea noastră.“

158 159 Markov nu a primit aprobarea comitetului de cenzură între un poliţist şi un medic în timp ce caută refugiaţi răniţi pentru publicarea romanului. Cariera lui literară a fost în urma unei insurecţii. grav afectată. Pe data de 15 iunie 1969 a avut loc o vizionare oficială a piesei saleOmul care a fost Eu. Membrii comisiei de partid nu au fost la fel de entuziasmaţi de spectacol ca Markov se alătură Europei Libere restul publicului. Piesa a fost interzisă. Un prieten apropiat l-a sfătuit să părăsească Bulgaria. Ca măsură de precauţie, Gheorghi Markov a început să lucreze ca jurnalist la Markov şi-a distrus jurnalul pe care l-a ţinut timp de 15 BBC şi colaborator extern la Radio Europa Liberă de la ani. Cu un paşaport şi o viză eliberate cu trei luni în urmă, München. Prima sa apariţie radiofonică la secţia bulgară Gheorghi Markov a fugit în Occident prin Iugoslavia. Avea a postului a fost pe data de 8 iunie 1975 cu un material să fie ultima dată când îşi vedea ţara: intitulat „Datoriile literaturii bulgare contemporane“. În cei trei ani care au urmat a realizat peste 130 de programe „Am privit înapoi spre Bulgaria şi mi s-a părut că până duminicale difuzate la ore de maximă audienţă, în cadrul şi frumuseţea ei naturală accentua sentimentul că viaţa emisiunii „În contumacie: raport despre Bulgaria“. Era un urâtă pe care noi toţi trebuia să o îndurăm devenise de program informativ despre viaţa culturală din Bulgaria în nesuportat. cadrul căreia se făceau dezvăluiri legate de liderii comu- Simplul fapt că erai obligat să trăieşti în această nişti, în special Todor Jivkov. După moartea lui Markov, ţară era un nesfârşit lanţ de compromisuri. Până şi emisiunile sale au fost traduse în engleză şi publicate sub lupta împotriva compromisului cerea să faci compro- 1 misuri.1“ titlul „Adevărul care ucide“. Cenzura constituia un subiect central în cadrul emisiu- A locuit pentru o vreme în Italia, la Bologna, la fratele nilor lui Markov. Piesa lui Pe sub curcubeu fusese „oprită“ său Nikola. Apoi, în 1971, s-a stabilit în Anglia, unde şi-a la Sofia după doar 13 reprezentaţii. În Unde eşti, dragă continuat cariera literară. Ca urmare a fugii sale din ţară, a domnule cenzor?, Markov explica despre „una dintre cele fost etichetat drept „trădător“ de presa din Bulgaria. Cinci mai caracteristice“ expresii din limbajul realităţii socia- ani mai târziu a fost judecat în contumacie şi condamnat liste: „oprit“ ca sinonim cu „cenzurat“ sau „interzis“. El la şase ani şi jumătate de închisoare şi i-au fost confiscate adăuga: toate bunurile personale. În 1974 a adaptat piesa Pe sub curcubeu şi a pus-o în Cred că regimul comunist ar trebui să fie mândru de scenă în Anglia. Arhanghelul Mihail, prima lui piesă scrisă scamatoria sa dialectică – transferul cenzurii de la o instituţie ineficientă, desuetă şi compromisă din punct în exil, a primit un premiu la Festivalul de la Edinburgh. Acţiunea se desfăşoară în Europa Centrală şi este un dialog 1 Gheorghi Markov îşi redacta articolele la Londra şi le trimitea la München la Europa Liberă, unde erau citite de crainici. Textele integrale 1 Georgi Markov, The Truth that Killed (Londra, Wiedenfeld and ale emisiunilor sale pot fi găsite în colecţia Radio Europa Liberă/Libertatea, Nicholson, 1983), p. 267. arhivele Institutului Hoover, Universitatea Stanford.

160 161 de vedere istoric la o multitudine de indivizi particulari transcrieri ale emisiunilor în limba bulgară ale mai mul- care, în mod voluntar, îşi aplică cenzura singuri.1 tor posturi de radio: Europa Liberă, Vocea Americii, BBC, Deutsche Welle şi Radio Vatican. Agenţia de Presă bulgară Într-o altă emisiune, intitulată „Dialectica Cenzurii“, distribuia acest raport Comitetului Central al Partidului Markov intra în detaliile absurde ale cenzurii din Comunist şi redactorilor-şefi ai cotidienelor centrale, ai Bulgaria: radioului şi televiziunii. În 1977, tatăl lui Gheorghi Markov era pe moarte. În anii ’60, bulgarii au cunoscut chiar cenzurarea opere- Markov a cerut autorităţilor de la Sofia să îi permită să-şi lor sovietice, pe care dialecticienii bulgari însă nu le-au viziteze părintele bolnav de cancer ori să îi dea tatălui său considerat suficient de „sovietice“. Filmele cu subiect voie să vină în Occident. Regimul comunist din Bulgaria a mai mult sau mai puţin relevant din realitatea sovie- respins ambele cereri. După moartea tatălui său, în iunie tică, sau care deviau de la clişeele „realismului socialist“ 1977, Gheorghi Markov scria: erau difuzate în URSS, dar nu şi în Bulgaria2. Am primit vestea morţii tatălui meu. Durerea pierderii Audienţa lui Markov era estimată la aproximativ 60 la lui şi imposibilitatea de a-i fi alături în ultimele clipe sută din populaţia adultă, în ciuda agresivităţii cu care erau mi-au confirmat motivele pentru care mi-am părăsit bruiate programele secţiei bulgare a Europei Libere. Dar ţara. Am încercat să exprim acest lucru în atât de multe una dintre frecvenţele pe care transmitea Radio Europa cuvinte, dar totul poate fi rezumat într-unul singur: Liberă în limba bulgară era în mod deliberat omisă de la insuportabil.1 bruiere, pentru ca o direcţie a Securităţii să poată moni- toriza emisiunile şi produce rapoarte. În luna următoare, Todor Jivkov a emis un decret al Todor Jivkov, secretarul Partidului Comunist, era tot Biroului Politic prin care hotăra că pentru neutralizarea timpul la curent cu emisiunile difuzate la Radio Europa emigranţilor ostili se poate folosi orice mijloc.2 Tonul emisi- Liberă. „Direcţia de luptă împotriva activităţii ideologice unilor lui Markov de la Europa Liberă s-a schimbat. Seria subversive“ din cadrul Securităţii de Stat îi punea la dispozi- de 11 emisiuni satirice transmise în perioada noiembrie ţie zilnic rapoarte strict secrete şi transcrieri ale articolelor 1977–ianuarie 1978 era intitulată „Întâlniri personale cu transmise de Europa Liberă. Această unitate colabora strâns Todor Jivkov“.3 Aceste emisiuni erau deosebit de critice la cu odioasa Direcţie a 6-a a Serviciului de Contrainformaţii, adresa lui Jivkov şi a stilului său de viaţă aristocratic şi cu Direcţia de Informaţii Externe şi cu Direcţia Tehnică, cei duplicitar, şi au înfăţişat ascultătorilor bulgari o latură care se ocupau cu bruiajul pe teritoriul Bulgariei şi colabo- până atunci necunoscută a personalităţii lui Jivkov şi a rau în acest sens şi cu Uniunea Sovietică. 1 Markov, p. 264. Jivkov mai primea un alt raport intitulat „Buletin 2 Leonid Katsamunski, care a condus ancheta bulgară privind moartea de propagandă antibulgărească“. Acest raport conţinea lui G. Markov, a dat un interviu pentru Associated Press în decembrie 1991, afirmând că acest decret „a creat contextul necesar şi a dat mână liberă celor 1 Markov, p. 199. din ministere, serviciilor secrete şi altor organe“. 2 Markov, p. 197. 3 Markov, pp 215-261.

162 163 acoliţilor lui din intelectualitate. „Cultul personalită- ţii“ devenise o regulă în Bulgaria comunistă. Nimeni nu Soarta lui Markov s-a decis îndrăznea să-i spună împăratului că este gol. Dat fiind că la Moscova audienţa emisiunilor lui Markov, în ciuda bruiajului, era foarte mare, dezvăluirile sale au determinat o schimbare La începutul anului 1978, soarta lui Gheorghi Markov a radicală şi dramatică a stării de spirit a lui Jivkov. Markov fost pecetluită la Moscova în cadrul unei întâlniri ce a avut a primit numeroase ameninţări anonime pentru a pune loc într-un birou de la etajul trei al sediului KGB, supra- capăt emisiunilor care îl deranjau foarte tare pe dictator numit „Centrul“. Au participat Yuri Andropov, şeful KGB, şi pe acoliţii săi din cercurile de intelectuali şi activişti. Într-una dintre emisiunile difuzate atunci, Markov Vladimir Kriucikov, şeful Primului Directorat Principal spunea: (spionaj), primul său adjunct, viceamiralul Usatov şi generalul Oleg Kalughin, şeful Contrainformaţiilor externe.1 Am subliniat în repetate rânduri că răul cel mai mare Kriucikov era un vechi şi foarte apropiat colaborator al lui în viaţa şi opera scriitorilor, pictorilor, compozitorilor şi Andropov. El lucrase la Ambasada URSS de la Budapesta artiştilor bulgari îl constituie intervenţia Partidului... în timpul revoluţiei ungare din 1956, pe vremea când iar în spatele intervenţiei Partidului se află şeful său Andropov era ambasadorul URSS în Ungaria. organizatoric şi executiv – Todor Jivkov... ca o conse- Kriucikov primise o telegramă „urgentă“ de la Sofia, pro- cinţă a modului arbitrar şi adeseori nejustificat de a babil prin intermediul rezidentului KGB, şi l-a invitat şi pe interveni, nesiguranţa şi haosul au pus stăpânire pe Kalughin la întâlnire. Discuţiile din biroul lui Andropov au viaţa culturală din Bulgaria.1 început cu un dialog de rutină despre operaţiunile curente ale KGB. Kriucikov i-a relatat lui Andropov despre mesa- Se spune că Jivkov a fost iritat de intenţia lui Markov de jul strict secret transmis de generalul Dimitar Stoianov, a publica un volum cu „interviuri“ şi alte materiale difuzate ministrul bulgar de Interne. Stoianov solicita sprijinul la Radio Europa Liberă. Totodată, îl îngrijora amploarea KGB pentru asasinarea lui Gheorghi Markov. Kriucikov mişcării disidente din Bulgaria „Declaraţia 78“, apărută în i-a pus pe cei prezenţi la curent cu cazul Markov – fuga lui primăvara aceluiaşi an. „Declaraţia 78“ conţinea şase soli- din ţară, activitatea lui la Radio Europa Liberă şi BBC. A citări, printre care „încetarea violării drepturilor omului“ adăugat că Markov devenise un critic virulent al liderului 2 şi „abolirea privilegiilor în toate sferele vieţii publice“. bulgar, Todor Jivkov, şi că deţinea numeroase „secrete de alcov“ privindu-l pe acesta şi alte personaje importante ale elitei de partid.

1 Am avut o lungă întrevedere la sediul Europei Libere cu fostul general KGB Oleg Kalughin în august 1991. Discuţia noastră stă la baza reconstituirii care urmează şi care se referă la întâlnirea decisivă din biroul lui Andropov. În timp, Kalughin a modificat versiunea privind propriul său rol, dar esenţa 1 Markov, p. 236. rămâne aşa cum mi-a relatat-o el. Vezi Oleg Kalughin, The First Directorate 2 Kyril Panoff, Murder on Waterloo Bridge, Encounter, noiembrie 1979. (New York, St. Martin’s Press, 1994).

164 165 Potrivit lui Kriucikov, Jivkov însuşi cerea ajutorul Kalughin mi-a spus că s-a dus direct în biroul său şi şi-a Moscovei, iar ministrul de Interne Stoianov nu făcea decât chemat doi subalterni: pe generalul Serghei Golubev, şef al să transmită mai departe acest mesaj. Dar, prin faptul că Serviciilor de Securitate şi specialist în lichidări, şi pe un cel care transmitea mesajul era Stoianov, şi nu Jivkov, alt ofiţer KGB. În primii ani de după prăbuşirea comunis- acesta din urmă putea oricând să nege orice implicare. mului şi a Uniunii Sovietice, Kriucikov a repetat această După ce l-a ascultat pe Kriucikov, Andropov s-a ridicat versiune în mai multe interviuri televizate. După cum vom şi a făcut câţiva paşi prin încăpere. S-a oprit şi a rostit vedea, o va schimba mai târziu în memoriile sale publicate hotărât: „Sunt categoric împotriva asasinatelor politice! la Londra. Sunt împotriva crimelor politice!“ A adăugat cu fermitate: Generalul Serghei Golubev s-a distins printr-o carieră „S-au dus zilele când astfel de fapte puteau scăpa nepedep- strălucită în străinătate: a lucrat ca diplomat la New York site. Nu putem da timpul înapoi. Repet: mă opun. Suntem în 1961; la Washington între 1963 şi 1964; la Cairo între atraşi în tot felul de situaţii. E problema lor, să şi-o rezolve 1967 şi 1969, apoi s-a numărat printre sutele de ofiţeri singuri.“ KGB, pretinşi diplomaţi, pe care Marea Britanie i-a expul- Kriucikov l-a întrerupt politicos pe Andropov, care con- zat în 1971. Kalughin susţine că i-a transmis lui Golubev: tinua să stea în picioare în spatele scaunului său: „Iuri „Avem o misiune. Vei lua legătura cu Direcţia Ştiinţifică. Vladimirovici, te rog să înţelegi, dacă îi refuzăm pe bulgari Ei îţi vor pune la dispoziţie armele şi otrăvurile de care ai îl vom pune pe ministrul Stoianov într-o poziţie imposi- nevoie. Vei primi instrucţiuni, după care vei pleca la Sofia bilă. Jivkov ar putea crede că Stoianov nu se mai bucură să îi ajuţi pe tovarăşii bulgari.“ de respectul KGB. Că atitudinea conducerii noastre faţă Serghei Golubev s-a dus la Laboratorul 12, obiectiv de tovarăşii bulgari s-a schimbat. Pe scurt, acest refuz ar secret, departament al Direcţiei tehnico-operaţionale din putea avea consecinţe negative asupra dezvoltării relaţii- cadrul KGB. Laboratorul 12 era cunoscut în mediile servi- lor noastre şi, mai ales, asupra ministrului Stoianov, care ne este de mare ajutor.“ ciilor secrete sovietice sub numele de „Camera“. Directorul După câteva momente de tăcere tensionată, Andropov acestui departament era generalul KGB Viktor Cebrikov, s-a aşezat şi, în final, a acceptat, cu condiţia ca sovieticii să unul dintre cei mai influenţi subalterni ai lui Andropov. nu participe direct la asasinat: „Bine, aveţi consimţămân- Aici se produceau, pe lângă nenumărate dispozitive teh- tul meu să vă implicaţi, dar numai în chestiunile de ordin nice, substanţele chimice destinate anihilării duşmanilor, tehnic – fără participarea personalului nostru la acţiune. precum şi antidoturile necesare în cazul în care respecti- Puteţi să le trimiteţi un instructor, să le daţi mijloacele vele substanţe ar fi fost folosite împotriva vreunui agent tehnice necesare. Dar atât. Lăsaţi-i pe bulgari să-şi rezolve KGB. „Camera“ este laboratorul care a produs celebrul singuri problema“. Astfel, şi Andropov avea posibilitatea „spray gun“ (pistolul cu gaze otrăvitoare) cu care au fost să nege orice implicare „directă“ a KGB-ului în moartea lichidaţi cei doi militanţi naţionalişti ucraineni Ivan Rebet lui Markov. şi Ştefan Bandera la München, în anii ’50.1

După întrevedere, Kalughin şi Kriucikov s-au întors 1 Sterling Seagrave, Yellow Rain: a journey through the terror of chemical la sediul direcţiei de spionaj, situat în afara Moscovei. warfare (Londra, Sphere Books, Ltd, 1981).

166 167 În „Cameră“, Serghei Golubev a primit instrucţiunile la München pe data de 16 ianuarie 1978, şi că doi agenţi necesare şi după puţin timp a plecat la Sofia împreună cu bulgari se aflau deja acolo. Planul lor era să îl neutralizeze Ivan Surov. Sarcina acestuia din urmă era să îi înveţe pe pe Markov „strecurându-i în băutură o bacterie ucigaşă bulgari modul de întrebuinţare a otrăvurilor speciale care care i-ar fi cauzat moartea în decurs de câteva zile“. Deşi nu puteau fi detectate în organism după moartea victimei. a considerat această informaţie doar o încercare de intimi- Golubev şi Surov au analizat împreună cu agenţii bulgari dare, Markov şi-a amânat totuşi vizita la München. metodele prin care putea fi ucis Markov. Planul elaborat Directorul adjunct al postului de radio Europa Liberă a de ei era să strecoare o otravă în cafeaua, ceaiul sau orice fost pus, la rândul său, la curent cu toate acestea. Iar din lichid ar fi băut Markov. informările primite de la Ambasada SUA la Sofia, ştia că Primele semnale despre o posibilă tentativă de asa- emisiunile lui Markov sunt foarte ascultate şi că îi irită sinare a lui Markov au apărut la serviciul de securitate nespus pe oficialii bulgari. al Europei Libere în luna ianuarie 1978. Nikola Markov, Într-un interviu difuzat la Radio Europa Liberă în 1991, negustor de timbre domiciliat în Italia, a telefonat anun- Nikola Markov avea să relateze cum, între ianuarie şi iulie 1978, a primit în câteva rânduri de la o sursă sus-pusă ţând că a fost avertizat printr-un mesaj telefonic că fratele informaţia că „zilele lui Gheorghi Markov sunt numărate.“ său urmează să fie ucis. Telefonul a fost dat de o persoană Nikola i-a transmis fratelui său toate aceste ameninţări, din anturajul lui Jivkov care dezaproba ideea lichidării iar reacţia lui a fost la început de neîncredere, ca mai apoi lui Markov. Nikola nu era dispus să îşi demaşte sursa, să se transforme într-o atitudine sfidătoare şi în final în argumentând că asta l-ar pune şi pe el în pericol. Sursa i-a resemnare. Un timp, Gheorghi Markov a refuzat să creadă mai spus că va mai primi informaţii de la o altă persoană, că liderii comunişti de la Sofia i-ar face vreun rău de teama un emigrant bulgar stabilit în Occident. unui „scandal internaţional“. Părerea lui era că ameninţă- rile transmise de Popov prin intermediul fratelui său din Italia erau menite să împiedice apariţia cărţii sale despre Ameninţări directe Todor Jivkov. Nikola Markov avea să afle de la Popov că doi agenţi Gheorghi Markov a luat legătura cu directorul servi- bulgari fuseseră la München în luna ianuarie pentru a afla ciului bulgar al Europei Libere pentru a-l informa despre detalii legate de vizita lui Gheorghi Markov: unde va locui, vizita pe care fratele său Nikola a primit-o de la un emigrant unde va dormi, unde va mânca etc. Popov l-a sfătuit pe bulgar pe nume Popov (pseudonim). Acesta i-a comunicat Nikola să nu pună la îndoială credibilitatea lui şi legătura planul serviciilor secrete bulgare de a-i asasina fratele la sa cu Serviciile Secrete bulgare, ci să ia totul ca atare. I-a München, la mijlocul lunii ianuarie.1 Popov era la curent mai spus că Securitatea bulgară a „plantat“ o sursă la cu programul lui Markov, ştia că acesta urmează să vină Europa Liberă şi era la curent cu tot ce se petrecea acolo. În primăvara aceluiaşi an, Popov a adus un nou argu- 1 Informaţiile din acest capitol sunt extrase din discuţiile purtate de autor cu Popov, precum şi din notele foştilor directori ai Serviciului de Securitate, ment care îl indica pe Gheorghi Markov ca pe o ţintă a Russ Poole şi George LeVaye. Securităţii: regimul comunist din Bulgaria era convins că

168 169 Gheorghi Markov era implicat în defectarea jurnalistului în Statele Unite. „Camera“ a transformat vârful umbrelei bulgar Vladimir Kostov în iulie 1977. Kostov era corespon- într-o ţeavă de armă, victima urmând să fie străpunsă de o dentul la Paris al agenţiei de ştiri din Bulgaria, de fapt alică metalică minusculă preparată cu ricină, o substanţă ofiţer de informaţii sub acoperire. El a rămas în Franţa deosebit de toxică extrasă din seminţele de ricin. Se consi- împreună cu familia sa şi a cerut azil politic. Mai multe deră că ricina este de 70 de ori mai puternică decât cianura despre Kostov în cele ce urmează. şi că o uncie (aproximativ 30g) de ricină poate să ucidă nu După ce şi-a amânat încă o dată deplasarea la München, mai puţin de 90.000 de oameni. Gheorghi Markov s-a hotărât totuşi să vină la Europa KGB-ul nu era singura agenţie de spionaj interesată Liberă în mai 1978. În prealabil a cerut ca vizita să rămână de ricină ca armă toxică. În anii ’70, CIA a dezvăluit că, la Fort Derrick, în statul Maryland, o unitate militară confidenţială. Urma să sosească vineri, 19 mai, dată pe care numită Divizia de Operaţiuni Speciale (Special Operations o cunoşteau doar câţiva prieteni de încredere. În ziua de Division – SOD) a produs arme chimice şi biologice pentru sâmbătă, Markov a venit în redacţia de la Europa Liberă, CIA. Acest proiect ultrasecret, cu o durată de aproape 20 după care şi-a vizitat un coleg internat la spital. Serviciul de ani, avea numele de cod MKNAOMI şi, datorită caracte- de securitate al Europei Libere a informat autorităţile rului extrem de sensibil, era un secret chiar şi în rândurile germane despre vizita disidentului bulgar, dar poliţia a CIA. Documentele privind activitatea sa au fost distruse decis să nu-i asigure lui Markov protecţie, considerând că în cea mai mare parte. ameninţările la adresa lui erau prea vagi. După o şedere Cu toate acestea, un agent KGB de la Ambasada sovie- aparent lipsită de evenimente, Markov s-a întors la Londra. tică din Washington, cum au fost şi Kalughin, şi Golubev, ar Dar evenimentele chiar au lipsit? După spusele generalu- fi putut afla cu relativă uşurinţă că, pe data de 23 octombrie lui KGB Kalughin, a existat o tentativă de asasinare a 1962, Oficiul Naţional al SUA pentru Invenţii şi Mărci a lui Markov în primăvara lui 1978, când acesta se afla la acordat brevetul cu numărul 3.060.165 unui grup de patru München. Un agent bulgar urma să strecoare o otravă în persoane „reprezentate de Secretarul Forţelor Armate“. băutura scriitorului în timpul unei petreceri date în onoa- Este edificatoare terminologia dezarmant de sinceră în rea sa. Planul a eşuat din motive necunoscute. KGB-ul şi care este descrisă invenţia: tovarăşii bulgari s-au hotărât să schimbe strategia. Ricina este o otravă protoplasmică preparată din uleiul extras din seminţele plantei de ricin. Eficienţa acestei sub- stanţe este maximă atunci când este injectată intravenos Ricina sau inhalată... Pentru folosirea ca armă toxică este sufici- entă o cantitate infimă. Golubev s-a întors la Sofia pentru a elabora un nou plan SOD a inventat, pe lângă biotoxine letale, diverse arme de asasinare a lui Markov. KGB-ul a decis să folosească speciale camuflate în stilouri, bastoane sau… umbrele. O o armă camuflată. Au adaptat la o umbrelă un dispozitiv astfel de armă putea să tragă o săgeată de grosimea unui de tragere cu amortizor pentru a propulsa o alică pe o dis- fir de păr într-o ţintă aflată la peste două sute de metri. tanţă între 1,5 şi 2 metri. Golubev a cerut rezidenţei KGB Golubev a primit umbrela sa din „atelierele“ KGB-ului şi din Washington să îi furnizeze câteva umbrele fabricate a plecat la Sofia pentru a face un scurt instructaj asasinului

170 171 care urma să o folosească. Alica trebuia să treacă prin de ameninţare în care i se spunea fără ocolişuri că va muri îmbrăcămintea victimei şi să pătrundă sub piele. Agenţii dacă nu încetează colaborarea cu Europa Liberă. A mai pri- bulgari au făcut primele teste pe un cal. O doză de doar mit sporadic astfel de telefoane. La ameninţările anterioare, un miligram a fost suficientă pentru a omorî un cal. După Markov obişnuia să răspundă că asasinarea sa nu va face reuşita primului test, bulgarii au decis să procedeze la o decât să îl transforme în martir şi să confirme adevărul pe simulare, încercând noua armă pe un deţinut condamnat la care l-a transmis de-a lungul anilor pe calea undelor: moar- moarte care, fără să aibă habar, îl „interpreta“ pe Markov. tea sa va demonstra lumii întregi dimensiunea putreziciunii Un ofiţer bulgar s-a apropiat de victimă şi a descărcat regimului comunist din Bulgaria. arma. Prizonierul s-a speriat şi a ţipat de durere. Spre Ultima ameninţare pe care a primit-o a fost chiar îna- surpriza tuturor, câteva zile mai târziu era încă viu şi nu intea plecării la München. Era complet diferită de toate dădea semne de boală. Nimeni nu a reuşit să înţeleagă de celelalte. L-a răscolit mult acest telefon, din cauza tonu- ce nu a murit. Agenţii au trecut la elaborarea unui plan nou: erau la lui ameninţător: „Nu“, a rostit vocea anonimă, „acum nu curent cu intenţia lui Markov ca, la începutul verii, să-şi vei mai fi martirizat. Vei muri pur şi simplu din cauze petreacă vacanţa împreună cu familia pe frumoasa insulă naturale. Vei fi ucis cu o otravă pe care occidentalii nu o Sardinia. Au hotărât ca atentatul să aibă loc în cursul aces- pot detecta şi nici trata.“ Ca să se asigure că a fost deplin tei vacanţe. Kalughin mi-a spus că intenţionau să ungă cu înţeles, a repetat ameninţarea pe un ton apăsat. substanţă otrăvitoare fie mânerul de la portiera maşinii, fie Markov a avut un somn agitat după acest din urmă pereţii camerei unde avea să fie cazat Markov. În final au telefon. Dimineaţa, la serviciul său de la BBC, nu le-a renunţat şi la acest plan după ce şi-au dat seama că astfel ar spus decât colegilor foarte apropiaţi despre ameninţare. putea fi otrăvite şi soţia, şi fiica scriitorului. Agenţii bulgari au Când s-a întâlnit mai târziu cu fratele său pe Aeroportul amânat operaţiunea până când aveau să perfecţioneze arma- Heathrow, i-a povestit şi lui incidentul. De data aceasta, umbrelă. Agenţii de pe lângă Ambasada Bulgariei la Londra spune Nikola, Gheorghi a mărturisit că s-a săturat să mai şi-au intensificat operaţiunile de urmărire a victimei. audă de complot şi nu îşi doreşte decât să fie lăsat în pace. În ciuda ameninţărilor repetate, Markov şi-a continuat „Dacă vor să mă omoare, n-au decât“. Avea să fie ultima emisiunile la Radio Europa Liberă. Pe data de 3 iulie 1978, întâlnire între cei doi fraţi. a lansat cu entuziasm o nouă serie de emisiuni de 20 de Zilele treceau, iar Markov s-a luat cu alte treburi şi a minute cu titlul „Vorbeşte Markov“, transmisă duminica început să uite de ameninţări. seara. Primul episod al seriei era intitulat „Gândirea sub arest la domiciliu“. Acest ciclu de emisiuni a continuat pe toată perioada verii. Un comentator a descris noile pam- flete ca „miniaturi ale genului... reflecţiile autorului pe Tentativă de asasinat la Paris marginea programelor oficiale ale Radio Sofia“. Gheorghi Markov vizitează pentru ultima dată sediul În august 1978 , când Gheorghi Markov se întâlnea pen- Europei Libere din München în luna august 1978. Recunoaşte, tru ultima oară cu fratele său la Londra şi discutau despre de această dată, că primise cu patru luni în urmă un telefon telefoanele de ameninţare, el nu ştia că un asasin era deja

172 173 pregătit să îndeplinească dorinţa lui Jivkov. Dar, înainte au încetat. Kostov a dat uitării incidentul şi şi-a continuat de asta, asasinul mai avea de rezolvat ceva la Paris. activitatea. Mă voi întoarce la povestea lui Kostov puţin Vladimir Kostov va descrie în volumul său de memo- mai târziu. rii Umbrela Bulgărească întâmplarea stranie de care a avut parte la Paris în ziua de 26 august 1978, în jurul orelor 14: Atentat pe Podul Waterloo Era o mulţime de oameni în staţia de metrou. Cu câteva clipe înainte să cobor de pe scara rulantă, am simţit o Joi, 7 septembrie 1978, Todor Jivkov împlinea 67 de durere pătrunzătoare în spate, în zona taliei. În acelaşi ani. Gheorghi Markov a lucrat o tură dublă la BBC. După moment am auzit un zgomot uşor, ca de pietricică ce căzuse programul matinal, a mers acasă să se odihnească şi să pe jos. Natalia (soţia lui) a auzit şi ea zgomotul, fără să mănânce. Apoi a plecat cu maşina spre parcarea de la capă- se gândească că are legătură cu mine. Primul meu gând tul sudic al Podului Waterloo. Avea obiceiul ca de acolo să a fost că fusesem lovit de o piatră azvârlită cu putere, ca ia autobuzul până la redacţia BBC din clădirea cunoscută 1 dintr-o praştie. sub numele de Bush House. Două ore mai târziu, Kostov şi soţia lui erau deja la După ce şi-a parcat Citroënul verde, Markov a urcat Clinica de Chirurgie Nanterre, unde au fost examinaţi de spre staţia de autobuz. În timp ce se apropia de coada medicul de gardă. Acesta a spus: „Nu apare nimic suspect formată în aşteptarea autobuzului, a simţit o durere acută în zona unde susţineţi că aţi fost lovit. Presupun că aţi fost în coapsa dreaptă. S-a întors imediat şi a văzut un individ înţepat pe sub cămaşă de o insectă – probabil o viespe“. care se aplecase să îşi ridice umbrela căzută pe jos. Şi-a Kostov a întrebat dacă era posibil ca cineva să-l fi atacat întors faţa de la Markov şi i-a spus simplu „Mă scuzaţi“, în mod deliberat. Răspunsul sceptic al medicului a fost: cu un accent străin, după cum îşi amintea Markov. Apoi, „Evident că nu aţi fost nici împuşcat, nici înjunghiat. Cât necunoscutul s-a urcat într-un taxi. Markov l-a descris ca despre otravă, au trecut două ore, ar trebui să fiţi deja mort pe un tip îndesat de aproximativ 40 de ani. sau în stare foarte gravă. Mergeţi acasă şi, dacă observaţi În ciuda durerii, Markov s-a dus la muncă. La un că starea dumneavoastră se înrăutăţeşte, veniţi înapoi.“2 moment dat a observat o pată de sânge pe pantaloni. Le-a În următoarele 48 de ore, Kostov a început să se simtă povestit câtorva colegi de la BBC ce i s-a întâmplat şi i-a din ce în ce mai rău, a făcut febră mare şi i-a apărut o arătat unui prieten umflătura mică şi roşie care îi apăruse umflătură în partea dreaptă a spatelui. Avea dureri şi s-a pe coapsă. La sfârşitul programului a plecat spre casă, dar dus la un alt spital, unde un medic i-a spus că rana nu deja avea febră mare. era provocată de înţepătura unei insecte, dar că nu poate Soţia lui l-a rugat pe un coleg de la BBC să îl ducă pe identifica cauza. În timp, umflătura s-a retras, iar durerile Markov la spital. Acolo i s-a aplicat un tratament contra 1 Vladimir Kostov, The Bulgarian Umbrella: The Soviet Direction and septicemiei. Treptat, starea lui s-a înrăutăţit şi organis- Operations of the Bulgarian Secret Service in Europe, (New York, Harvester Wheatshaef/St. Martin’s Press, 1988). mul nu a mai răspuns tratamenului. În ziua următoare 2 Ibid. a intrat în stare de şoc şi, timp de trei zile, corpul său a

174 175 luptat împotriva otrăvii. Echipa de medici nu a reuşit să Unul dintre medici a prelevat porţiuni mari de ţesut de pe stabilească un diagnostic. ambele coapse ale cadavrului pentru a le compara, inclu- Duminică seara, în ziua de 10 septembrie 1978, în timp siv zona de pe piciorul drept unde se găsea inexplicabila ce Markov îşi trăia ultimele ore de viaţă într-un spital din înţepătură de doi milimetri. În timp ce doi medici exami- Londra, Radio Europa Liberă transmitea al unsprezecelea nau ţesutul aflat pe o masă de autopsie, au observat ceva episod al seriei „Vorbeşte Markov“. Titlul emisiunii era metalic în locul înţepăturii. Când au încercat să extragă „Ziua libertăţii şi ziua miliţiei“. Dar aceasta nu avea să „vârful de ac“, o alică minusculă s-a rostogolit pe masă. fie ultima oară când vocea lui Gheorghi Markov se va face La un examen microscopic au observat găuri pe suprafaţa auzită pe undele radio. alicei, şi au anunţat Scotland Yard. Poliţia a reluat testele şi examinările la Porton Down, la Institutul de Chimie şi Microbiologie cunoscut sub Moartea lui Gheorghi Markov numele de „centrul bacteriologic“. Acolo se afla o echipă formată din cei mai buni criminalişti, împreună cu, se pare, dr. Christopher Green de la CIA. S-a descoperit că alica Luni, 11 septembrie 1978, ora 9.45. După zile întregi de avea două orificii de 0,34 mm realizate după toate aparen- chin teribil, Gheorghi Markov se stinge din viaţă la vârsta ţele cu ajutorul unui echipament sofisticat, probabil laser. de 49 de ani. Diagnosticul preliminar arăta că decesul a Orificiile erau dispuse în unghi drept unele faţă de celelalte, fost cauzat de „septicemie, o infecţie a sângelui provocată formând o cavitate în formă de X . Examinând mai atent de o bacterie toxică, şi, posibil, insuficienţă renală“. alica, au constatat că orificiile erau goale. Astfel, echipa Când i-au făcut o vizită mamei lui Markov la Sofia, de specialişti nu a reuşit să determine ce tip de otravă ofiţeri ai securităţii bulgare i-au spus că fiul ei a fost asa- s-a folosit. Un purtător de cuvânt al poliţiei a anunţat că sinat deoarece, prin activitatea sa la Radio Europa Liberă, „moartea lui Markov nu s-a produs din cauze naturale“. devenise un duşman al statului. Inspectorii de la Brigada Antiteroristă Britanică (BATS) s-au alăturat echipei de la Scotland Yard pentru continuarea anchetei. Scotland Yard începe ancheta La 15 septembrie 1978, un inspector de poliţie britanic s-a prezentat la biroul postului de radio Europa Liberă Ştirea despre moartea lui Gheorghi Markov a apărut pe din Londra şi a cerut traduceri după toate emisiunile lui prima pagină a câtorva ziare din Londra cu titluri de sen- Gheorghi Markov, în special după ultimele şase. A cerut zaţie cum ar fi: „Misterul umbrelei ucigaşe“ sau „Misterul şi textele emisiunilor care nu fuseseră încă transmise. defectorului ucis de o săgeată“. Colegii de la BBC au alertat Materialele solicitate se aflau la München. Departamentul Scotland Yard asupra posibilităţii unui asasinat. Detectivii de Securitate de la Europa Liberă a adunat materialele şi britanici au deschis o anchetă. le-a trimis la Londra cu avionul în aceeaşi seară. În dimineaţa de marţi a fost efectuată autopsia de către Din toată publicitatea care s-a făcut pe tema asasină- medicii de la Institutul de Medicină Legală Wandsworth. rii lui Markov, un singur articol a ieşit în evidenţă prin

176 177 exactitatea cu care a indicat cauza morţii scriitorului bul- Kostov a sosit la spital a doua zi dimineaţa, escortat de gar: Newsweek, 25 septembrie 1978: doi reprezentanţi ai Scotland Yard şi cel puţin patru ofiţeri A realizat recent o serie de emisiuni pentru Radio DST. Lui Kostov i s-a prelevat ţesut din jurul inflamaţiei Europa Liberă în care demasca practicile corupte şi imo- încă prezente pe spatele său, precum şi un minuscul corp rale ale regimului de la Sofia... După ce, în 1977, tatălui străin ce fusese detectat la radiografie. Era o alică minus- său, grav bolnav de cancer, i-a fost refuzată cererea de a culă. Unul dintre inspectorii Scotland Yard a dus-o ime- pleca în Occident, iar acesta a murit, Gheorghi a devenit diat la laboratorul din Anglia, unde s-a constatat că alica mult mai virulent în emisiunile sale de la Europa Liberă... extrasă din spatele lui Kostov era identică cu cea găsită I-a batjocorit efectiv pe cei de la vârful puterii... E posibil în coapsa lui Markov. În ambele cazuri, alica era făcută ca un agent bulgar să fi folosit una dintre acele otrăvuri dintr-un aliaj de 90 la sută platină şi 10 la sută iridiu. În nedetectabile din laboratorul „Camerei“, un departament alica adusă de la Paris mai exista o infimă cantitate de al Direcţiei V din cadrul KGB. substanţă necunoscută. La trei săptămâni după moartea lui Markov, Vladimir Simeonov, unul dintre colegii săi de la BBC, nu a apărut la A doua alică serviciu. Un coleg s-a dus la el acasă şi i-a găsit cadavrul zăcând cu faţa în jos pe scări. Presa a început să speculeze În ziua în care a murit Gheorghi Markov, redactorii de că o echipă de asasini bulgari dotaţi cu arme bacteriologice la secţia bulgară a Europei Libere l-au sunat pe Vladimir a început o operaţiune de lichidare a emigranţilor bulgari Kostov la Paris pentru a-i da tragica veste. A doua zi, incomozi. Potrivit anchetei poliţiei, moartea lui Simeonov s-a acesta a aflat de la un prieten de la BBC că Scotland Yard datorat unui accident: „a căzut pe scări, şi-a spart nasul şi s-a se ocupă cu investigarea crimei, şi că, pe când se afla pe sufocat cu propriul sânge în timp ce zăcea inconştient“. patul de moarte, Markov repeta întruna că a fost otrăvit La 20 octombrie 1978, la Londra a fost oficiată o slujbă de Securitatea bulgară. Fiind el însuşi fost ofiţer de infor- religioasă în memoria lui Gheorghi Markov. S-a cântat maţii, Kostov era în contact cu francezii de la direcţia de muzică bulgărească, s-a intonat psalmul 30, s-a citit din Noul contrainformaţii DST. I-a alertat, şi aceştia au început Testament şi din Fraţii Karamazov a lui Dostoievski. să investigheze posibila legătură dintre asasinarea lui Markov şi atacul asupra lui Kostov. DST-ul l-a pus sub protecţie permanentă şi a contactat alte agenţii de profil, inclusiv autorităţile britanice. Markov a fost asasinat! În ziua de luni, 25 septembrie 1978, George LeVaye, la vremea aceea director adjunct al Serviciului de securitate După multe săptămâni de investigaţii, în ianuarie 1979, al Europei Libere, a plecat la Paris pentru a se alătura un raport al legiştilor londonezi a concluzionat că dece- lui Kostov şi anchetatorilor francezi şi britanici sosiţi, de sul lui Gheorghi Markov a survenit în urma otrăvirii cu asemenea, la Paris. Scotland Yard avea să conducă inves- ricină. Potrivit specialiştilor, „ricina este de două ori mai tigaţia, dat fiind că ancheta lor începuse deja de câteva puternică decât veninul de cobră, şi nu are antidot“. S-a săptămâni. făcut un experiment prin injectarea cu ricină a unui porc;

178 179 animalul a avut aceleaşi simptome ca şi Markov şi a murit o confruntare cu Scotland Yard. Surse bulgare consideră în 24 de ore. Un inspector al Scotland Yard a declarat că, chiar că Todorov a luat dosarele în cauză cu el la Moscova. deşi ancheta s-a extins internaţional, cuprinzând ţări ca Todorov s-a întors la Sofia în toamna anului 1991, după ce Franţa, Italia, Germania şi SUA, nu au reuşit să găsească guvernul bulgar a cerut insistent extrădarea sa. El a fost niciun suspect. pus imediat sub arest la domiciliu. Într-un interviu publicat în noiembrie 1991, Todorov a spus: „Afirmaţiile apărute în presă despre legătura mea Prăbuşirea comunismului directă sau indirectă cu asasinarea lui Gheorghi Markov în Bulgaria şi distrugerea sunt, ca să mă exprim elegant, absurde, iresponsabile şi nefondate. Cu atât mai mult cu cât nici măcar nu am fost dosarului lui Markov interogat vreodată în legătură cu moartea scriitorului, nici în calitate de acuzat, nici de martor.“ Referitor la aten- În martie 1991, autorităţile bulgare au anunţat că dosa- tatul asupra lui Vladimir Kostov, Todorov a spus: „Nu a rele legate de cazul Markov au fost distruse de generalul existat niciodată un atentat la viaţa lui Kostov. Totul este Vladimir Todorov, la vremea aceea şeful spionajului bul- o înscenare şi se explică prin încercarea scriitorului de a gar. Era vorba de 17 volume a câte 200 de pagini fiecare. crea impresia că este persecutat de către foştii lui superi- Todorov a declarat că „nu conţineau nimic important. Erau ori din Securitatea bulgară şi de către regimul comunist în special articole din presă“. din Bulgaria în general. Până atunci, vocea lui Kostov nu Ministrul adjunct de Interne, generalul Stoian Savov, a s-a prea auzit la Radio Europa Liberă. Abia după aceea a recunoscut că i-a dat dispoziţie şefului Arhivelor Statului devenit comentator permanent la secţia bulgară“. să-i înmâneze dosarele lui Todorov. La scurt timp după Generalul Stoian Savov s-a sinucis la 6 ianuarie 1992, această dezvăluire, Vasili Kotsev, fostul şef al Serviciului cu două zile înainte de începerea procesului intentat lui de Informaţii Externe şi cel care condusese operaţiunile şi lui Todorov. Procesul lui Todorov a continuat. În iunie împotriva lui Markov şi Kostov, a murit într-un suspect 1992, el a fost găsit vinovat de distrugerea dosarelor lui accident de maşină. Markov şi condamnat la 14 luni de închisoare. Sentinţa a Todorov a plecat la Moscova în mai 1991, probabil ca fost ulterior redusă şi a fost eliberat în februarie 1993. să scape de arestare. Familia a anunţat că s-a dus la tratament pentru probleme cardiace şi diabet. La Moscova, Todorov a declarat într-un interviu că a distrus dosarele „în cadrul unei operaţiuni banale de casare“. Există însă Generalul KGB Kalughin face un motiv mult mai plauzibil pentru plecarea sa la Moscova. declaraţii publice în 1991 Doi inspectori ai Scotland Yard s-au deplasat la Sofia la începutul lunii iunie 1991 pentru o întâlnire cu ancheta- În anul 1991, fostul general KGB Kalughin devenise torii bulgari. Este posibil ca Todorov să fi fost avertizat în o autoritate omniprezentă în cazul Markov. De exem- legătură cu această vizită, şi a părăsit Sofia pentru a evita plu, în martie 1991, el a dat un interviu la televiziunea

180 181 bulgară afirmând că fostul dictator comunist Todor Jivkov fost momentul când, la rândul meu, am avut acea lungă a apelat la agenţi sovietici pentru a-l lichida pe Gheorghi conversaţie cu el la mine în birou. Markov în 1978. Fostul general Dimitar Stoianov a negat aceste acuzaţii într-un interviu acordat unui ziar bulgar în martie 1991: „Nu am apelat niciodată la ajutorul lui Nume de cod „Piccadilly“ Iuri Andropov sau al lui Kriucikov pentru asasinarea lui Gheorghi Markov“. În martie 1993, ziarele sofiote anunţau că asasinul lui A urmat un comunicat de presă al KGB ca răspuns la Markov este în viaţă şi trăieşte undeva în Europa de Vest. învinuirile privind moartea lui Markov. KGB-ul a acuzat Acestor ştiri le-au urmat afirmaţiile lui Rumen Danov, presa de la Sofia că „prejudiciază bunele relaţii de prietenie consilier prezidenţial pentru securitatea naţională, care a prin această campanie incalificabilă“, iar „insinuările şi declarat ziarului 24 de ore că s-a dat de urma asasinului căutarea unui nou duşman extern nu fac decât să impieteze lui Gheorghi Markov: „Este în viaţă, dar nu doresc să dau asupra legăturilor tradiţionale de prietenie dintre statele amănunte care ar putea dăuna anchetei“. Danov adăuga: noastre şi să nască neîncredere şi suspiciune.“ „Ucigaşul lui Markov este conştient că ancheta se apropie La rândul său, Radio Libertatea a transmis în martie de finalizare“. 1991 un „interviu“ cu Kalughin în care acesta repetă acu- Au urmat articole pe aceeaşi temă în presa din Marea zaţiile la adresa KGB. A fost foarte critic îndeosebi faţă Britanie şi Danemarca. Televiziunea daneză a fost cea de şeful KGB-ului Vladimir Kriucikov. Din nou, KGB-ul care l-a identificat pe asasin în persoana lui Francesco a negat vehement afirmaţiile lui Kalughin, iar agenţia de Gullino, nume de cod „Piccadilly“. Născut în Italia în 1946, presă TASS a dat publicităţii următorul comunicat des- Gullino era cetăţean danez. El făcea parte din lumea crimei tinat comunităţii internaţionale, redactat însă în limba organizate din Europa, fiind implicat în special în afaceri rusă: „Un corespondent al TASS a fost informat la cen- cu falsuri de artă şi antichităţi. În 1971, Gullino fusese trul de relaţii publice al KGB că acuzaţiile de implicare a arestat de miliţia bulgară într-o zonă de graniţă în timp KGB în aşa-numita «afacere Markov» sunt pure invenţii. ce transporta droguri spre Europa Occidentală. Un an mai Nu a existat nicio cerere din partea Serviciilor Secrete târziu, el a acceptat să colaboreze cu serviciile secrete şi bulgare către KGB referitor la această «afacere». KGB îşi a semnat un „angajament de loialitate“ cu bulgarii. S-au rezervă dreptul de a solicita organelor sovietice competente făcut speculaţii în legătură cu implicarea lui Gullino în să îi ceară lui Kalughin socoteală pentru calomnie“. Lui misterioasa răpire, în iulie 1973, a cunoscutului defector Kalughin i s-a luat mai târziu un interviu de către televi- şi publicist bulgar Boris Arsoff, rezident în Danemarca. ziunea maghiară în care şi-a reiterat acuzaţiile. Au urmat Arsoff a fost judecat la Sofia în septembrie 1973 şi con- şi alte interviuri de-ale lui Kalughin atât în presa din fosta damnat la 15 ani de închisoare. O publicaţie a regimului Uniune Sovietică, cât şi din alte ţări. Pentru a-şi încununa a lăudat „intervenţia oportună a Securităţii de stat din campania în Occident, Kalughin a vizitat sediul Europei Bulgaria, care a pus capăt activităţilor subversive ale lui Libere în august 1991 şi a stat de vorbă cu redactorii. A Arsoff“. Acesta a murit la scurt timp după întemniţare.

182 183 Mergând pe această pistă, anchetatorii bulgari au des- traiul zilnic şi călătorii erau banii primiţi de la Securitatea coperit că Gullino deţinea patru paşapoarte false. În dosa- bulgară. rul său de colaborator al Securităţii s-au găsit chitanţe În noiembrie 1993, Antoni Gheorghiev, unul dintre semnate „Piccadilly“. Ca urmare, Gullino a fost anchetat redactorii de la secţia bulgară a Europei Libere, a dat de de Serviciile de Informaţii daneze (PET) sub suspiciunea de urma lui Gullino la Karlovy Vary, în Cehia. Încercase să îl colaborator al fostei Securităţi din Bulgaria socialistă. El a contacteze la o adresă de acoperire din Budapesta. Gullino recunoscut angajamentul de loialitate semnat cu serviciile avea robot telefonic la Budapesta, pe care Gheorghiev i-a bulgare, dar acesta era doar un delict minor din perspectiva lăsat un mesaj. Gullino a sunat înapoi a doua zi şi jurnalis- autorităţilor daneze. tul i-a cerut un interviu. Gullino a refuzat iniţial, şi atunci Inspectorii Scotland Yard s-au dus imediat la Copenhaga Gheorghiev i-a trimis o garanţie scrisă de confidenţialitate. pentru a-l chestiona pe Gullino. La interogatoriul de şase Gullino i-a confirmat primirea faxului şi a cerut timp de 1 ore a luat parte şi un inspector bulgar, care le-a furnizat gândire. Acesta a fost ultimul contact cu Gullino. În ziua de 28 decembrie 2000, Gheorghi Markov a fost colegilor danezi şi celor de la Scotland Yard detalii din dosa- decorat post-mortem la Sofia, unde preşedintele Petar rele Securităţii bulgare. „Piccadilly“ s-a aflat la Londra în Stoianov i-a înmânat Annabelei Markov, văduva scriito- perioada asasinării lui Gheorghi Markov şi a primit suma rului, cea mai înaltă distincţie a statului bulgar: Ordinul de 2.000 de lire sterline de la agenţii bulgari. Interogatoriul Stara Planina. Prin această distincţie, lui Gheorghi Markov nu a produs alte rezultate, şi Gullino a profitat de prima i-a fost recunoscută „remarcabila contribuţie la literatura ocazie pentru a părăsi Danemarca. bulgară şi la lupta împotriva regimului comunist din Procurorul general al Bulgariei, Ani Krouleva, s-a plâns Bulgaria“. Stoianov a spus: „Am acordat această decoraţie de scurgerile de informaţii care au apărut în presa occiden- lui Gheorghi Markov pentru opera sa şi pentru curajul cu tală şi care l-au determinat pe agentul „Piccadilly“ să se care a pledat cauza anticomunistă în timpul exilului său. refugieze la Budapesta. Ea a declarat: „Recentele articole Îi acordăm această distincţie pentru că Gheorghi Markov a conţinând detalii despre cursul anchetei nu au fost publi- fost un exemplu de temeritate, sacrificiu şi curaj“.2 Cu toate cate întâmplător. Aceasta îmi întăreşte convingerea că în acestea, preşedintele Stoianov nu a recunoscut niciodată asasinarea lui Markov au fost implicate şi alte servicii de implicarea bulgarilor în asasinarea scriitorului. Cităm din informaţii în afară de cel bulgar“.1 discursul Annabelei Markov: Bogdan Karaiotov, procurorul responsabil cu acest caz, a precizat că autorităţile bulgare au pus la dispoziţia Mulţumesc, Domnule Preşedinte. Regret că soţul meu Scotland Yard dovezi că Gullino a lucrat iniţial pentru nu poate fi aici pentru a primi această înaltă distinc- Securitate pe problema traficului de droguri, dar că, „încă ţie. Doresc să mulţumesc tuturor celor care se află aici din anul 1976, Gullino a avut ca unică sarcină asasinarea 1 Antoni Gheorghiev rememorează episodul în articolul său Umbrela bul- lui Gheorghi Markov“. Singura lui sursă de venit pentru gărească, apărut în numărul 4 al revistei Vagabond, ianuarie 2007, http:// www.vagabond-bg.com. 1 AFP, Sofia, 12 iulie 1993. 2 Ecoul Sofiei, 4 ianuarie 2001.

184 185 pentru a-i cinsti memoria. Este regretabil faptul că Ştim că materialul care a provocat decesul victimei este această crimă îngrozitoare nu a fost încă elucidată, dar ricina, substanţă produsă în laboratoarele unor servicii consider acest eveniment ca pe un început al recunoaş- implicate în asasinat. De asemenea, ştiam că victima terii soţului meu în Bulgaria ca mare patriot şi scriitor. devenise o ţintă cu mult înainte de asasinat, şi că au Vă mulţumesc.1 mai existat tentative de eliminare a sa. Am avut aşadar informaţiile despre mijloace, mobil şi împrejurări.1 În iulie 2001, preşedintele Stoianov a făcut o nouă vizită în Marea Britanie şi s-a întâlnit cu doamna Markov, căreia Cazul Markov a rămas deschis în Marea Britanie. În i-a înmânat un dosar cu documente ale Securităţii legate Bulgaria, el ar fi trebuit clasat în 2008 ca urmare a prescrie- de crimă. Conţinutul acestui dosar nu a fost dat publicităţii rii după 30 de ani, dar autorităţile au decis să prelungească niciodată. această limită cu cinci ani. Până acum însă, în pofida tutu- Jurnalistul bulgar de investigaţii Hristo Hristov a petre- ror informaţiilor ce au devenit cunoscute şi a atâtor ani cut şase ani încercând să intre în posesia documentelor de investigaţii oficiale, nimeni nu a fost pus sub acuzare. Securităţii referitoare la Gheorghi Markov. În 2005, el a Şi nu toate întrebările au căpătat un răspuns. Ultimele publicat cartea Omorâţi-l pe golan. Asasinarea lui Gheorghi detalii mai trebuie încă descoperite. Oricum, asasinarea 2 Markov şi politica de stat a Bulgariei şi Marii Britanii. lui Gheorghi Markov ne arată până unde poate merge un Cartea conţine numeroase detalii despre Francesco Gullino regim totalitar pentru a se proteja de adevăr. şi colaborarea acestuia cu autorităţile bulgare până în 1990. Cu peste 20 la sută din dosarele Securităţii bulgare Hristov nu a reuşit însă să capete acces la arhivele Securităţii distruse sau dispărute, asasinarea lui Gheorghi Markov ar bulgare şi a continuat să facă demersuri în instanţă, chiar putea să rămână pururi unul dintre misterele nerezolvate şi după publicarea cărţii, pentru ca dosarele clasificate să ale Războiului Rece. fie puse la dispoziţia publicului. În anul 2006, studioul din New York al reţelei publice de televiziune PBS a realizat o emisiune despre Gheorghi Markov. Ea poate fi găsită pe internet3 împreună cu un interviu cu dr Cristopher Green (specialistul CIA menţio- nat anterior), care spune:

Din punct de vedere criminalistic, avem toate datele despre această crimă. Am avut la dispoziţie cadavrul, proiectilul cu care a fost ucis şi conţinutul acestuia.

1 Ibid. 2 „Golanul“ era numele de cod dat lui Gheorghi Markov de Securitatea bulgară. CIELA Soft & Publishing AD, Sofia, 2005. 3 Secrets of the Dead: Case File Umbrella Assassin, http://www.pbs.org/ wnet/secrets/case_umbrella/index.html. 1 Ibid.

186 187 1986. Potrivit purtătorului de cuvânt Charles Redman, Gundarev fusese trimis la Atena încă din 1983 sub acoperirea de „şef al secţiei navale a misiunii comerciale sovietice“. În aceeaşi zi a fost arestat, pe Aeroportul londonez Heathrow, John Bothwell, ofiţer în rezervă al marinei americane, pentru „violarea legii secretului de stat din Marea 7 Britanie“. Se pare că Bothwell petrecea şase luni pe an la Atena şi celelalte şase în Anglia, unde locuia. Arestarea Agentul KGB Oleg Tumanov lui Bothwell a fost pusă pe seama lui Gundarev şi a cola- borării sale cu serviciile secrete americane. O relatare de presă cita surse neoficiale potrivit cărora „complicii l-au avertizat pe Bothwell privind defectarea lui Gundarev, dar Cadou de Valentine’s Day, 1986 prea târziu“. Fapta lui Gundarev, interesantă din multe puncte de fiţerul de informaţii sovietic Victor P. Gundarev vedere, nu a afectat, la prima vedere, Radio Europa Liberă/ a defectat în ziua de vineri, 14 februarie 1986, la Libertatea. Şi totuşi, defectarea acestuia şi arestarea O Atena. Primele ştiri au apărut în presă abia o săptă- lui Bothwell au declanşat o reacţie în lanţ conducând la mână mai târziu. Avea în jur de 50 de ani şi era colonel KGB. demascarea unor agenţi KGB infiltraţi la radio. Cuprins În seara următoare, poliţiştii din Atena au reţinut patru de panică, unul dintre ei, redactorul-şef al secţiei ruseşti, bărbaţi, funcţionari ai ambasadei sovietice, care pândeau Oleg Tumanov, a dispărut peste noapte. ambasada americană încercând să împiedice transporta- Tumanov a fost dat dispărut în ziua de miercuri, 26 rea lui Gundarev în Statele Unite. Potrivit informaţiilor februarie 1986. Directorul secţiei ruseşti m-a chemat la el de presă, erau „înarmaţi până în dinţi“ cu arme automate spunându-mi că Tumanov nu s-a prezentat la serviciu în şi grenade de dimineaţa aceea. A adăugat că aşa-numitul „news budget“ mână. Cei patru (un dosar cu produsul zilnic al secţiei centrale de ştiri) din au invocat imu- ultimele zile zăcea în faţa uşii locuinţei sale, şi nimeni nu nitatea diploma- ştia nimic despre el de mai bine de 24 de ore. tică şi au fost eli- M-am dus la locuinţa lui Tumanov să verific. Dosarele beraţi. Prezenţa erau îngrămădite în faţa uşii şi din apartament nu răs- lui Gundarev în pundea nimeni. În dimineaţa următoare, aceeaşi situaţie. Statele Unite a Revenind după-amiaza, am găsit în apartament o angajată fost confirmată de a serviciului rusesc care avea o dublură a cheii şi îi adusese Departamentul lui Tumanov nişte lucruri. Habar n-avea că acesta dispă- de Stat pe data ruse. Apartamentul era vraişte. Vase şi pahare nespălate Oleg Tumanov de 22 februarie stăteau îngrămădite în bucătărie. Pe masa din living erau

188 189 resturi de mâncare care începeau să miroasă. Dulapul de Joi, 27 februarie, şeful lui Tumanov l-a declarat dispă- haine era gol, rămăseseră doar câteva cravate şi sacouri rut la poliţia din München. La fel a procedat şi fosta soţie a demodate. Pe pereţi se puteau observa urmele unor tablo- lui Tumanov. Din acel moment, Oleg Tumanov era, oficial, uri ce fuseseră luate. Tumanov era cunoscut ca împătimit o persoană dispărută. Am dat instrucţiuni să fie schimbată de fotografie, dar în apartament nu mai era nici urmă de încuietoarea de la uşa apartamentului lui Tumanov, şi am aparatură. De asemenea, se ştia că este un pasionat colec- păstrat cheile la mine în birou. ţionar de timbre şi monede, dar pe comoda din hol erau doar câteva clasoare goale. Nu am găsit nicio valiză. Prima mea impresie a fost că a plecat în mare grabă, din proprie Scurtă biografie a lui Oleg Tumanov iniţiativă, şi fără intenţia de a se mai întoarce vreodată. Am reconstituit evenimentele din ultimele zile. După Potrivit celor declarate în fişa de angajare la Radio spusele angajatei care avea grijă de el, Tumanov fusese Europa Liberă/Libertatea, Oleg Tumanov s-a născut acasă la ea duminică seara, pe 23 februarie 1986. L-a cău- la Moscova pe 12 noiembrie 1944. Tatăl său se numea tat la telefon un individ pe nume „Alexei“ – mai multe Alexander V. Tumanov, născut în 1903, fost ofiţer, nu se despre acest „Alexei“ în cele ce urmează. Ea a relatat că cunoaşte arma. Mama sa, Evdochina A. Tumanova, era „Alexei“ i s-a adresat într-o germană stricată cu puternic născută în jurul anului 1910 şi era pensionară. Ultima lui accent rusesc. Femeia nu a ascultat conversaţia celor doi. adresă din Moscova era strada Leningrad nr. 14. Existau Tumanov i-a spus doar că „Alexei“ avea o colecţie de timbre ruseşti în valoare de aproximativ 6.000 de mărci germane zvonuri cum că tatăl său ar fi fost ofiţer de contrainformaţii, pe care dorea să i-o arate. Şi-a amintit că Tumanov mai iar unchiul său, colonel KGB. Fratele lui Oleg Tumanov, vorbise de vreo două ori cu „Alexei“ despre timbre. El i-a Igor Alexandrovici, locuia la Moscova, dar nu se ştia cu ce spus că „Alexei“ trăia în Occident de vreo zece ani. Urma se ocupă. să îl întâlnească marţi, 25 februarie, la 3.00 după-amiaza. Tumanov a absolvit şcoala generală la Moscova în Dar „Alexei“ l-a anunţat că trebuia să plece la Viena la o 1961. În 1963 s-a înrolat în marina comercială a Uniunii licitaţie de timbre, aşa că au devansat întâlnirea pentru ora Sovietice unde a servit până în 1965, când a „dezertat“ în 11.00 dimineaţa. Tumanov a părăsit apartamentul femeii apele libiene – a înotat până la ţărm şi a cerut azil politic. în jurul orei 8 seara şi s-a întors pe la ora 1.00. Nu i-a spus Au fost anunţate autorităţile americane care l-au ajutat să unde a fost. ajungă în Germania de Vest, la un centru american pentru Despre ziua de luni, 24 februarie, nu se ştia mai nimic. refugiaţi de lângă Frankfurt. Administraţia americană de Doar că, la ora 11.50, Tumanov primise, la radio, vizita acolo a informat Radio Europa Liberă/Libertatea că un unei persoane în legătură cu o posibilă angajare, după care tânăr defector rus se află în custodia lor. Unul dintre direc- Tumanov a plecat acasă pe la ora 13 spunând că nu se torii postului s-a deplasat la Frankfurt pentru a-i lua un simte bine. Marţi dimineaţă, pe 25 februarie, şi-a sunat interviu lui Tumanov. L-a invitat apoi la München, unde superiorul zicându-i că nu şi-a revenit, dar că miercuri va a trecut cu brio testul de limba rusă. În iunie 1966 a fost fi probabil din nou la lucru. angajat la serviciul rusesc ca redactor de ştiri în perioada

190 191 de probă. A obţinut viză permanentă de şedere în Germania în International Herald Tribune. Au mai apărut o serie de şi i s-a eliberat un document de călătorie german. Nu a speculaţii, fie că Tumanov ar fi fost răpit de KGB, fie că dobândit cetăţenia germană sau cea americană.1 era agent rus infiltrat la Radio Libertatea. The New York În ziua de luni, 3 martie, i-am telefonat unei cunoş- Daily News a publicat un articol cu titlul „Oare ursuleţul tinţe din poliţia judiciară bacareză (LKA) în legătură cu acesta să fi fost de fapt o cârtiţă?“ Urmările celor apărute în dispariţia. A doua zi a venit să inspecteze apartamentul presă nu s-au lăsat aşteptate: chiar pe 4 martie s-au primit împreună cu un coleg de-al său. Înăuntru, totul era aşa două apeluri telefonice la Radio Europa Liberă/Libertatea, cum lăsasem, niciun lucru nu părea să lipsească ori să fie unul la sediul din München, celălalt la redacţia din Londra. mutat din loc. Cel primit la Londra era într-o engleză impecabilă şi suna Documentele sale de călătorie eliberate în 1981 arătau astfel: „S-a întors la Moscova, viu şi nevătămat. Vă mulţu- o altă zi de naştere: 12 februarie 1944. Celelalte acte pe mim“. Apelul primit la München era mai greu de descifrat, numele lui Tumanov, găsite în apartamentul său, con- fiind într-o engleză aproximativă, dar mesajul era limpede: ţineau dovada numeroaselor sale deplasări în Europa Tumanov se afla la Moscova. Încă de la început, Consulatul Occidentală, în special la Viena. De la Viena a zburat spre american din München a fost ţinut la curent cu fiecare Danemarca via Berlinul de Est, în ciuda restricţiilor pe detaliu al anchetei în cazul Tumanov. atunci în vigoare la Radio Europa Liberă/Libertatea în ceea ce priveşte Germania răsăriteană. Cei doi poliţişti au făcut o cercetare preliminară a apartamentului lui Tumanov în Victor Gundarev face dezvăluiri căutare de indicii. Cum majoritatea documentelor găsite Pe data de 1 aprilie am primit primul dintr-o serie de erau în limba rusă, le-a fost greu să le înţeleagă. Am încer- rapoarte de la Consulatul american. Victor Gundarev, aflat cat să-i ajut, traducând cât am putut. sub protecţie în Statele Unite, citise articolele despre dis- Potrivit informaţiilor primite mai târziu de la poliţie, în pariţia lui Tumanov şi le-a relatat supraveghetorilor săi ziua de luni, 24 februarie, Tumanov a mers la banca locală ceea ce ştia despre infiltrarea Radio Libertatea cu agenţi unde a spus că vrea să-şi lichideze contul. În dimineaţa KGB. În capul listei se găsea Oleg Tumanov. următoare a ridicat suma de 20.000 de mărci. Primele Potrivit lui Gundarev, Tumanov a fost un defector de articole despre dispariţia lui Tumanov au apărut în presă bună-credinţă. După puţin timp, KGB-ul l-a localizat pe pe 4 martie 1986. Corespondentul la Bonn al New York Tumanov la München. La iniţiativa serviciului de spionaj Times, James Markham, a sunat pentru a cere informaţii (Directoratul K), un ofiţer KGB l-a contactat pe Tumanov despre Tumanov. Articolul său, intitulat „Redactor rus şi i-a înmânat scrisori de la părinţii lui. Se pare că tatăl dispărut“, a fost publicat atât în New York Times, cât şi lui Tumanov, o persoană influentă, l-a convins pe fiul său 1 Memoriile oarecum romanţate ale lui Oleg Tumanov au fost publicate să coopereze cu KGB-ul ca să nu-i distrugă cariera.1 (în germană şi engleză) şi conţin date biografice diferite (Confession of a KGB agent, Edition Q, 1993). El recunoaşte că a scris cartea cu ajutorul KGB-ului, 1 Memoriile lui Tumanov sunt în totală contradicţie cu informaţiile lui dar neagă orice ingerinţă (p. 182). Nu face dezvăluiri privind alţi agenţi KGB Gundarev. De pildă, Tumanov declară în versiunea sa că a fost recrutat, infiltraţi la Radio Europa Liberă/Radio Libertatea. antrenat şi trimis în Occident în misiune. Vezi Tumanov, op. cit. pp. 16-47.

192 193 În 1972, Tumanov era deja, potrivit lui Gundarev, perfect „interes de serviciu“. La întâlnire, vărul i-a spus redacto- integrat şi furniza rapoarte despre Radio Libertatea. Cu rului că „patria are nevoie de el“, că „KGB-ul greşise“ faţă ofiţerii de legătură, el se întâlnea în Berlinul de Est, Viena de el prin tratamentul aplicat atunci când s-a hotărât să sau Helsinki, niciodată în Germania Federală. Tumanov emigreze. „Ştim că lucrezi pentru Radio Libertatea“, a mai a sustras liste cu angajaţii secţiei ruse a postului de radio spus vărul. Apoi a întrebat dacă operaţiunea de căutare a şi a cules informaţii personale despre aceştia. Prin 1974, lui Tumanov mai continuă. La care redactorul a răspuns el contribuise deja cu 12-13 „volume“ de informaţii. În acel „probabil e la voi“. Vărul s-a făcut că nu înţelege, spu- an, televiziunea sovietică a difuzat un film de propagandă nând doar „asta este o altă chestiune“. Dat fiind că mediile despre „radioul diversionist“, conţinând multe din datele sovietice de informare nu menţionaseră cazul Tumanov, furnizate de Tumanov. O permanentă preocupare pentru se poate presupune că vărul avea informaţii direct de Directoratul Principal 5 al KGB (ideologie şi disidenţă) la KGB. o constituia relaţia dintre Radio Libertatea şi Asociaţia Menţionarea lui Tumanov în acea conversaţie nu poate Emigranţilor Ruşi din Frankfurt, cunoscută sub iniţialele avea decât două explicaţii: fie KGB-ul intenţiona să-l înlo- NTS. În 1974, Gundarev a fost promovat adjunctul şefului cuiască pe Tumanov la Radio Europa Liberă/Libertatea, acestui directorat, în sfera căruia se găsea şi Tumanov. iar redactorul nostru era vizat în acest sens, fie înlocuirea Gundarev era convins că defectarea sa şi analiza făcută lui Tumanov avusese deja loc, iar această întâlnire era de KGB cu privire la consecinţele acesteia au determinat doar o manevră pentru ca noi să credem că nu mai există „extragerea“ rapidă a lui Tumanov de la München. Această alte „cârtiţe“ KGB la radio. Cea de-a doua variantă mi se opinie este întărită de informaţii pe care le-am obţinut ceva părea mai plauzibilă, cu atât mai mult cu cât abordarea mai târziu, potrivit cărora, de îndată ce a aflat de defec- redactorului nostru, deşi „clasică“, a fost lipsită de profe- tarea lui Gundarev, Tumanov s-a dus la Berlin să ceară sionalism. sfatul KGB-ului. I s-a spus să se întoarcă la München. A urmat însă arestarea lui Bothwell la Londra, ceea ce l-a pus pe Tumanov pe jar. A cerut din nou să se întoarcă în Debutul lui Tumanov la televiziune URSS. De această dată, şefii săi au acceptat, şi planul de repliere a fost pus în aplicare. Abia pe 28 aprilie 1986, agenţia de ştiri sovietică TASS a anunţat că Oleg Tumanov se întorsese acasă şi considera că este „datoria sa civică să demaşte planurile ostile Un prim semn de la Moscova popoarelor din lumea întreagă, planurile celor care vor să lanseze o «cruciadă» împotriva URSS şi să ducă un război În aprilie 1986, am stat de vorbă cu unul dintre redac- psihologic la scară mondială“. torii secţiei ruseşti care avusese o întâlnire la Salzburg, în În aceeaşi zi, la ora 15.00, Tumanov a ţinut o confe- Austria, cu o rudă îndepărtată, un fel de văr. Acesta avea rinţă de presă la sediul Ministerului de Externe de la o poziţie care îi permitea să călătorească în Occident în Moscova. Conferinţa nu a decurs însă conform aşteptărilor.

194 195 Corespondenţii de presă străini nu s-au lăsat păcăliţi de orice persoană de bună-credinţă trebuie să fie alături povestea lui. După ce Tumanov a citit declaraţia dinainte de ai săi. De aceea mă aflu aici.“ pregătită şi difuzată simultan de agenţia TASS, s-a trecut la întrebările din partea corespondenţilor de presă sovietici În aceeaşi seară, la oră de maximă audienţă, emisiunea şi străini. Eşecul conferinţei de presă a fost cel mai bine de ştiri „Vremya“ a televiziunii din Moscova a difuzat frag- reflectat de ziarul britanic The Guardian: mente din conferinţa de presă, concentrându-se asupra întrebărilor puse de ziariştii sovietici. Tot atunci, Radio Lustruita maşinărie de propagandă a sovieticilor a Sofia şi Radio Varşovia au relatat pe scurt despre confe- suferit pentru prima dată o umilinţă publică ieri la rinţa de presă şi l-au citat pe Tumanov afirmând că Radio Moscova, unde o conferinţă de presă minuţios regizată Europa Liberă şi Radio Libertatea sunt „oficine ale servi- cu un „disident“ repatriat a eşuat în ridicol. Vizibil emo- ciilor secrete americane, o acoperire la îndemână pentru ţionat, oftând din rărunchi, uneori mormăind incoerent, operaţiunile clandestine împotriva Uniunii Sovietice şi a domnul Tumanov a refuzat să dea orice detalii despre celorlalte state socialiste“. Radio Praga a transmis câteva când, cum şi de ce s-a hotărât să revină în Uniunea informaţii sumare în cadrul buletinelor de ştiri de după- Sovietică. amiază, iar televiziunea cehoslovacă a difuzat un amplu Agenţia de ştiri sovietică TASS avea o cu totul altă ver- reportaj despre Tumanov în jurnalul de seară, la oră de siune: maximă audienţă. La rândul său, Radio Budapesta a difuzat o amplă relatare a trimisului său special la conferinţa Astăzi, la Centrul de Presă al Ministerului Afacerilor de presă de la Moscova. Externe al URSS, a avut loc conferinţa de presă a lui Ceva mai târziu, Tumanov a fost contactat de un fost Oleg Tumanov, fost redactor-şef al secţiei ruseşti a coleg de la Radio Libertatea. I-a răspuns printr-o scrisoare postului de radio Libertatea. El a povestit ziariştilor în care relata că locuieşte tot la părinţii săi, că avea un cum, după mai bine de 20 de ani de când s-a stabilit serviciu, iar cartea sa despre Radio Libertatea avea să fie în Occident, s-a trezit prins în capcana antisovietică a publicată în curând. serviciilor secrete militare şi a CIA din Statele Unite. „Drumul meu înapoi acasă a fost unul sinuos“, a concluzionat Oleg Tumanov. „Nu doresc nimănui să aibă parte Investigaţia cazului Tumanov de o asemenea experienţă de 20 de ani. Acum mă aflu din nou acasă şi mi-ar fi uşor să spun că ceea ce am trăit a fost un vis urât. Nu, nu a fost nicidecum un vis. Tot ce La începutul lunii mai 1986, poliţia bavareză a preluat v-am povestit aici a fost realitate, o realitate de coşmar. apartamentul lui Tumanov şi l-a sigilat. Apoi a fost cercetat Nu oricine este capabil să privească această realitate biroul lui Tumanov de la radio. Era mai mult de ochii lumii, cu obiectivitate. Eu am reuşit, şi astfel întoarcerea în deoarece chiar Procuratura federală din Germania iniţi- patrie a fost un lucru cât se poate de natural şi de logic. ase deja o anchetă în cazul Tumanov sub aspectul delic- În vremuri grele, şi lumea trece printr-o perioadă grea, tului de spionaj în favoarea sovieticilor. Ancheta fusese

196 197 determinată de conferinţa de presă ţinută de Tumanov la Pe 23 iunie 1986, Radio Moscova în limba română a înce- Moscova. put difuzarea unei serii de şase „interviuri“ cu Tumanov. Sovieticii au continuat campania de propagandă. Scopul acestor emisiuni era informarea ascultătorilor din Tumanov a apărut din nou la televiziunea sovietică în România cu privire la amestecul postului de radio Europa 11 mai şi şi-a reluat acuzaţiile. O săptămână mai târziu, Liberă în Polonia. Titlul dat de Radio Moscova acestui Tumanov a participat la o masă rotundă având, de data documentar era „Din culisele postului de radio Europa aceasta, doar interlocutori din presa prosovietică. Sigur Liberă şi Libertatea“, de Oleg Tumanov. că le-a ieşit mult mai bine, toate întrebările fiind dinainte Două zile mai târziu s-a difuzat cel de-al doilea episod, pregătite. Înregistrarea a fost difuzată de televiziunea în care Tumanov făcea noi „dezvăluiri“: despre şedinţe sovietică cu titlul „Adevărul despre corporaţia minciunii“. la care participau şeful departamentului polonez de la Tumanov a dat nenumărate detalii, majoritatea false, Europa Liberă şi redactori polonezi, şi care vorbeau des- despre activitatea şi angajaţii de la Radio Europa Liberă/ pre „documente subversive“ primite de la organizaţii din Libertatea. Departamentul de care răspundeam eu a fost Polonia, cum ar fi KOR şi Solidaritatea. După spusele lui prezentat incorect în mai multe rânduri, referitor la: Tumanov, întreaga propagandă împotriva regimului soci- l modul în care ne ocupam de persoanele care vizitau alist din Polonia era controlată de Washington şi urmărea Iugoslavia; scoaterea Poloniei din CAER şi din comunitatea ţărilor l felul în care „plantam“ microfoane în telefoanele şi socialiste. locuinţele angajaţilor noştri; Al treilea episod îl cita pe Tumanov spunând că posturile l violarea corespondenţei angajaţilor; de radio Europa Liberă şi Libertatea acordă o atenţie deo- l modul în care făceam cercetări asupra trecutului celor sebită aşa-zisei probleme evreieşti în primul rând cu scopul care urmau să fie angajaţi. de a semăna discordie între naţionalităţile care trăiesc pe teritoriul Uniunii Sovietice. În aceeaşi emisiune s-a spus Agenţia TASS şi Radio Praga au difuzat în acea seară că redactorii secţiei ruse pensionaţi sau decedaţi urmau emisiuni în care era citat Tumanov astfel: să fie înlocuiţi cu personal recrutat în Israel din rândurile evreilor emigraţi din Uniunea Sovietică. Radio Libertatea, post înfiinţat sub patronajul CIA, În cel de-al patrulea episod era reprodusă declaraţia lui a continuat să funcţioneze sub directa lor îndrumare. Tumanov conform căreia cele două posturi de radio întreţin Nimeni nu putea să fie angajat aici fără o verifi- birouri care se ocupă cu culegerea de informaţii la Paris, care făcută de serviciile secrete americane. Richard Viena, Roma şi în alte capitale occidentale. Cummings, ofiţer CIA, conduce departamentul de secu- Cel mai pitoresc episod a fost al cincilea, în care Tumanov ritate al Radio Europa Liberă/Libertatea din München. afirma că „redactorii celor două posturi de radio sunt con- Radio Libertatea are legături strânse cu serviciul de ştienţi, indiferent de orientarea lor politică, de faptul că informaţii al armatei americane, care deţine în Bavaria lucrează împotriva intereselor patriei lor. Fac acest lucru două şcoli de pregătire a spionilor. împotriva voinţei lor, doar de dragul banilor, fapt care are un impact negativ asupra sănătăţii şi comportamentului

198 199 lor, şi duce la excese privind alcoolul, drogurile şi sexul“. Libertatea compilau informaţii clasificate cu scopul de a Întrebat de către moderatorul emisiunii dacă este adevărat spori eficienţa postului de radio Libertatea.“ Czechowicz că redactorii de la Radio Europa Liberă/Libertatea sunt spunea că, după şase ani de experienţă, era convins că porecliţi „babuinii“, Tumanov a confirmat că ziarele ger- Europa Liberă era o instituţie în întregime plătită, condusă mane folosesc acest apelativ pentru oamenii de la radio. şi controlată de CIA; „Radio Europa Liberă/Libertatea au Făcând un rezumat al celor şase episoade ale emisiunii informatori permanenţi în Polonia. Noi am reuşit să-i lui Tumanov, comentatorul de la Radio Moscova a tras identificăm pe cei mai importanţi“. Pavel Minarik, care următoarele concluzii: a lucrat la Europa Liberă timp de şapte ani şi s-a întors în Cehoslovacia în 1976, l-a citat pe senatorul american 1. „Centrele de diversiune“ Radio Europa Liberă/ James W. Fulbright care, în 1971, a descris Radio Europa Libertatea duc un război psihologic împotriva statelor Liberă ca pe o relicvă a Războiului Rece, al cărei loc este socialiste din Europa. În acest scop, folosesc cele mai în coşul de gunoi al istoriei. Minarik a spus că nimic nu se murdare metode, cum ar fi denaturarea faptelor şi dez- schimbase în atitudinea de Război Rece a radioului, şi că informarea oamenilor. CIA are aceeaşi poziţie de control. 2. Radio Europa Liberă/Libertatea încearcă să creeze impresia că reprezintă opoziţia organizată din ţările socialiste. De fapt, nu reprezintă decât agenţiile Contactele lui Tumanov cu „Fiodor“, americane. 3. Radio Europa Liberă/Libertatea, sub controlul redactor la Radio Libertatea nemijlocit al CIA, se ocupă cu culegerea de informaţii din domeniile politic, economic şi militar. De asemenea, În septembrie 1986, Fiodor (pseudonim) a găsit un plic desfăşoară activităţi diversioniste împotriva ţărilor cu antetul Radio Europa Liberă/Libertatea în căsuţa lui socialiste din Europa, inclusiv România.1 poştală. Plicul nu purta ştampila poştei. Prima parte a scrisorii conţinea banalităţi despre Tumanov, în timp ce pe cea de-a doua pagină autorul scria:

Reuniunea spionilor de radio Realizezi că această scrisoare nu este una obişnuită. Mă adresez ţie de aici, de acasă, pentru că am fost prieteni şi În august 1986 a avut loc o întâlnire interesantă atunci ne cunoaştem bine de atâta vreme. Cred, de asemenea, când Radio Praga a difuzat o emisiune despre Radio Europa că putem avea încredere unul în celălalt. Ştii bine că nu Liberă, avându-i ca invitaţi pe trei foşti redactori: Andrej ţi-aş face vreodată rău, nici nu aş încerca să te compro- Czechowicz (Polonia), Pavel Minarik (Cehoslovacia) şi mit. Aşa cum nici tu nu mi-ai făcut mie (ştiu asta şi nu Oleg Tumanov.2 Potrivit acestuia, „Radio Europa Liberă/ o voi uita). După această scrisoare, va urma un telefon. Îţi va telefona o persoană care îţi va da toate detaliile. 1 Copii ale rapoartelor de monitorizare din Arhivele REL/RL, Institutul Hoover, Universitatea Stanford, SUA. Desigur, este la latitudinea ta să închizi telefonul. Tot 2 Ibid. ceea ce îţi voi spune acum este că Patria are nevoie de

200 201 tine. PATRIA NOASTRĂ! Şi felul în care te vei judeca se poate de mărunt; dar hai să nu discutăm acum despre pe tine însuţi în viitor depinde de modul în care vei asta.“ Acesta a fost sfârşitul dialogului. Fiodor a adăugat acţiona în viitorul imediat. Dacă totul e OK, s-ar putea că atitudinea lui Iura nu era deloc agresivă, din contră, i-a ca noi doi să ne întâlnim în oraşul nostru preferat. În vorbit pe un ton cât se poate de binevoitor. ceea ce mă priveşte, îţi garantez deplina securitate. Să Iura i-a telefonat lui Fiodor pentru a treia oară pe 19 nu ai nicio îndoială din acest punct de vedere. Cred în septembrie 1987, la ora 10.00 dimineaţa. I-a spus: „M-ai tine şi am încredere totală în tine şi în inima ta care întrebat ce vrem de la tine. Caută în cutia poştală, vei găsi bate ruseşte. Te îmbrăţişez. Aştept revederea noastră. Distruge această scrisoare. Oleg (O.T.)1 o agendă. Uită-te sub copertă“. În cutia poştală, Fiodor a găsit un plic mare, maro, cu numele său pe el. Înăuntru În aceeaşi seară, între orele 18.30 şi 19.00, o voce de era o agendă cu coperţi verzi de piele. Nu era scris abso- bărbat l-a cerut la telefon în limba germană pe Herr Fiodor. lut nimic pe paginile dinăuntru. Agenda era din 1985 şi Acesta a răspuns că este chiar el la telefon, iar bărbatul a avea o copertă groasă. Fiodor nu a desfăcut coperta de început să vorbească ruseşte. A întrebat dacă Fiodor a pri- piele. A doua zi, cu agenda la el, a urcat în avionul de mit scrisoarea lui Oleg. I s-a răspuns afirmativ. Bărbatul Londra pentru a ajunge în Irlanda, unde era invitat la o s-a prezentat cu numele de Iura. L-a întrebat pe Fiodor ce nuntă. I-a spus povestea cumnatului său, care era ofiţer părere are despre scrisoare şi i-a spus: „Oleg se bazează pe în aviaţia britanică. Cumnatul i-a aranjat o întâlnire cu „o tine. Sperăm că ne vei ajuta“. Fiodor l-a întrebat „cum?“. persoană“ din serviciile speciale britanice. Fiodor a repetat Iura a spus că aceste chestiuni nu puteau fi discutate la povestea şi i-a înmânat agenda. I s-a spus că va fi contac- telefon; pentru asta ar trebui să se întâlnească. Pretextând tat de către un alt oficial englez, după întoarcerea sa din că este obosit, Fiodor l-a invitat pe Iura la el acasă. Iura Irlanda. Această întâlnire a avut loc la sediul Amiralităţii, a refuzat „din motive tehnice“, dar i-a spus că nu este în Whitehall, unde se găsea şi traducerea în engleză a scri- departe. L-a întrebat din nou pe Fiodor dacă e dispus să îi sorii lui Tumanov. Acest al doilea oficial ştia de Tumanov ajute, dar acesta nu i-a răspuns. Atunci, Iura a zis: „Mai şi, după ce a ascultat povestea lui Fiodor, i-a arătat patru gândeşte-te, te voi suna din nou peste câteva zile“. pagini de text pe peliculă de film. Pe una dintre pagini era Iura a telefonat din nou pe 15 septembrie, spunând că o listă de întrebări despre Radio Libertatea: este în legătură cu Oleg. Informat despre refuzul lui Fiodor, Tumanov ar fi declarat: „Exact ce mă aşteptam de la Fiodor; 1. Obiectivele Radio Europa Liberă/Libertatea pe e prea bătrân“. Iura a adăugat: „Tumanov îţi transmite termen scurt şi mediu; salutări, iar noi înţelegem motivul refuzului tău“. Fiodor a 2. Noii „şefi“ de la Radio Libertatea şi serviciul rus; răspuns: „Nu pot face nimic pentru voi, vă rog să nu mă mai schimbările de personal; deranjaţi“. „Îţi mai dau un răgaz, poate te răzgândeşti, şi 3. Disensiunile dintre sionişti şi naţionalişti (ruso- te voi suna din nou peste câteva luni“, a răspuns Iura. „De fili); probleme şi controverse; fapt, ce vreţi de la mine?“, a întrebat Fiodor. „Un lucru cât 4. Detalii despre agenţii CIA de la radio; 1 Colecţia autorului. 5. Modificări ale bugetului;

202 203 6. Legăturile dintre Radio Libertatea şi alte centre presă în Belgia, cererea i-a fost refuzată. Apoi, Fiodor a sau publicaţii ideologice; demisionat. Cazul a fost închis. 7. Relaţia dintre sediul din München şi redacţiile din Statele Unite, Paris, Roma, Bruxelles etc.; 8. Atmosfera generală şi condiţiile de muncă la Radio Agenta KGB „Marina“ Europa Liberă/Libertatea. „Marina“ a fost, timp de mai bine de 10 ani, una dinre Celelalte trei coli tratau despre modul în care Fiodor cele mai active achiziţii ale KGB la Radio Europa Liberă/ urma să comunice cu KGB-ul: Libertatea. A devenit „spion“ din dragoste şi spirit de aventură, şi pentru „senzaţiile tari“ oferite de ideea de a 1. Instrucţiuni despre folosirea unui indigo special aparţine unei organizaţii secrete puternice.1 pentru a scrie printre rânduri, preferabil în limba ger- Oleg Tumanov a racolat-o şi a pregătit-o pentru viaţa mană; dublă de angajat model şi agent secret. În afară de Tumanov 2. Coli de hârtie specială (incluse); şi „Marina“, KGB-ul a mai avut la Radio Libertatea doi 3. Numele şi adresele persoanelor din Berlinul agenţi: Yuri Marin şi unul pe care îl vom numi Alex. Marin Răsăritean cărora trebuia să le scrie. era condus de secţia KGB din Germania Răsăriteană, care raporta Directoratului K de la Moscova. El a fost retras Oficialul britanic i-a spus lui Fiodor că va lua legătura în 1974, după care au avut loc obişnuita conferinţă de cu americanii, care, la rândul lor, urmau să ia legătura cu presă, propaganda de rigoare, cărţi şi articole în care Yuri mine. În cazul în care ar fi primit un nou apel telefonic de la Marin demasca Radio Libertatea ca pe o „unealtă a CIA“. Iura, trebuia să aibă pregătite următoarele răspunsuri: În ceea ce-l priveşte pe Alex, el a fost concediat de la Radio Libertatea din motive personale. 1. Nu cunoaşte niciun ofiţer CIA care să lucreze la La prima noastră întâlnire, „Marina“ mi-a spus că Radio Europa Liberă/Libertatea; Tumanov i s-a confesat în noiembrie 1973, în timpul unei 2. A pus agenda într-un loc sigur; vacanţe petrecute împreună în Insulele Canare. Erau în pat 3. Nimeni în afară de soţia lui nu a aflat despre când el i-a spus că lucrează pentru KGB şi că ar avea nevoie agendă. de ajutor. La început, nu l-a luat în serios. După un timp, Tumanov şi-a repetat povestea, insistând că nu glumeşte. Iura l-a sunat pe Fiodor pentru ultima oară pe 27 ianu- I-a dat chiar detalii despre activitatea sa de spionaj la radio. arie 1988. După schimbul de saluturi, a început să îi pună Atunci, „Marina“ l-a crezut şi a acceptat să îl ajute. întrebări despre fosta soţie a lui Tumanov. KGB a recrutat-o oficial în cursul anului 1974. Tumanov a aranjat ca ei să zboare împreună în Berlinul de Vest.

După o vreme, Fiodor a solicitat transferarea la 1 Tumanov nu face nicio referire în volumul său de memorii la „Marina“ Bruxelles. Deoarece postul de radio nu avea birou de sau la alţi agenţi infiltraţi la Radio Libertatea.

204 205 Acolo au schimbat cel puţin două metrouri şi s-au îndreptat Oleg a părăsit-o pentru altă femeie care, câţiva ani mai către staţia de metrou din Friedrichstrasse, lângă zidul târziu, avea să fie arestată la München ca agent GRU (spi- de la Berlin. Au intrat într-un magazin, iar de acolo au onajul militar sovietic). „Marina“ şi-a continuat existenţa parcurs un culoar care ducea la toalete. Tumanov a apăsat dublă de dragul aventurii. Din tot ce mi-a povestit mai un buton de lângă o uşă încuiată. Uşa s-a deschis şi au ieşit târziu, ar fi făcut-o la fel de bine pentru CIA sau orice alt în stradă. Erau dincolo de zid, în Berlinul răsăritean. Acolo serviciu occidental dacă ar fi avut ocazia. Nu era stimu- îi aştepta o maşină cu şofer, care i-a dus la o căsuţă de la lată nici de convingeri, nici de bani. „Era pur şi simplu periferie. Tumanov a fost rugat să părăsească încăperea, distractiv şi interesant“, mi-a spus ea. Iar KGB-ul i-a atins iar „Marina“ a rămas singură cu doi ofiţeri KGB. Unul coarda sensibilă, făcând-o să se simtă „importantă“ prin dintre ei, numit Nikolai (Kolea), i-a spus: „Tu ştii prea activitatea ei: fotocopierea de diverse documente, liste cu multe. Viaţa lui Oleg se află în mâinile tale. Dacă îl iubeşti numere de telefon etc. cu adevărat, va trebui să păstrezi tăcerea“. „Marina“ a încuviinţat. A rămas în casa aceea timp de trei zile pentru instructaj. La un moment dat, unul dintre ofiţerii KGB i-a Întâlnirile de la Viena spus: „Ai nevoie de bani. Îţi putem face plăţi intermitente. Dacă îţi ţii gura, vei avea un ban de buzunar. Trebuie să îl Cât timp a fost împreună cu Tumanov, ei mergeau, ajuţi pe Oleg de câte ori va fi nevoie. Trebuie să îi asiguri mereu sâmbăta, în Austria, unde se întâlneau, în diverse spatele“. „Marina“ a trebuit să semneze o chitanţă: „Am localităţi, cu ofiţeri de legătură. După ce s-a despărţit de primit de la KGB suma de 5.000 de mărci şi nu voi dezvălui Tumanov, „Marina“ mergea la Viena în una dintre ultimele asta nimănui“. Ceva mai târziu, „Marina“ a fost diagnosticată cu boala sâmbete din fiecare lună. Duminicile erau ale lui Tumanov. Parkinson. Oleg i-a aranjat o călătorie la Moscova pentru Într-o cabină telefonică prestabilită, „Marina“ lăsa semnul îngrijiri medicale. Mai întâi s-au dus din nou în Berlinul că a venit la întâlnire. Mi-a dat şi mie un plan al Vienei pe de Vest, de unde s-au strecurat în Germania Răsăriteană. care erau marcate trasee şi locuri de întâlnire cu ofiţerii Acolo, „Marina“ a primit un paşaport sovietic fals. A plecat de legătură. Iată câteva repere: parcul Marx, vizavi de mai departe cu avionul la Moscova, unde o aştepta agentul Hallenbad, un mic hotel în apropiere de Gara de Vest, „Kolea“. La aeroport, „Marina“ a avut probleme la controlul la colţul dintre străzile Stumper şi Fuger, peste drum de paşapoartelor, pentru că nu reţinuse numele şi datele din Schönbrunn, statuia lui Johann Strauss din parcul muni- paşaportul fals. Grănicerul s-a uitat lung la ea şi a lăsat-o cipal, Landstrasse, terminalul aeroportului. să treacă fără să-i mai pună întrebări. „Marina“ mi-a mai relatat cum a făcut odată o călătorie la Viena şi de acolo la celebra mănăstire de la Melk. Cu Dificultăţi tehnice acea ocazie, agenţii KGB i-au atras atenţia, între altele, să nu facă cumva vreo prostie în cazul în care s-ar simţi În diverse camere de hotel din Viena, agenţii KGB au „înşelată“ de Oleg. Le-a promis că nu va face. Dar a venit încercat să o înveţe pe „Marina“ tehnica „scrierii secrete“ şi momentul când povestea lor de dragoste s-a sfârşit, iar prin folosirea unor cerneluri speciale, a unui anumit tip

206 207 de hârtie etc. După încercări repetate, „Marina“ s-a dat Când s-a aflat adevărul, autorităţile vest-germane nu bătută. Nu a reuşit să stăpânească nici folosirea codurilor au întreprins nimic împotriva ei deoarece faptele ei erau de unică folosinţă pentru cifrarea şi descifrarea mesajelor. prescrise. În plus, „Marina“ era grav bolnavă. Ea a pără- Operarea unei staţii de emisie-recepţie s-a dovedit peste sit discret Radio Europa Liberă/Libertatea şi a murit la poate. Astfel că cei de la KGB au abandonat ideea folosirii scurt timp după aceea. Povestea ei nu a devenit publică de mijloace tehnice de comunicare, optând ca informaţiile niciodată. de la „Marina“ să fie transmise doar prin contact personal la întâlniri în afara graniţelor Germaniei Federale. De regulă, aceste întâlniri aveau loc într-o cameră de hotel „Voci străine“ din Viena, unde ofiţerul îşi nota într-un carnet spiralat răspunsurile „Marinei“ la întrebările sale despre oameni Pe 6 aprilie 1991, televiziunea moscovită a difuzat, şi evenimente de la Radio Libertatea. Pentru situaţii de la o oră de maximă audienţă, imediat după jurnalul de urgenţă, „Marina“ trebuia să folosească parola „barză“. seară, ultima emisiune a lui Oleg Tumanov: „Voci stră- Din conţinutul întrebărilor, „Marina“ şi-a dat seama ine“. Tumanov era prezentat ca fost redactor-şef la Radio că erau şi alte persoane la Radio Libertatea care furni- zau informaţii KGB-ului. Agenţii nu uitau niciodată să o Libertatea, întors la Moscova în 1986, „agent de informaţii“ întrebe cum merge relaţia ei cu Tumanov şi cum se mani- al KGB infiltrat la radio timp de 20 de ani. Emisiunea de festau problemele lui cu băutura. I se repeta că orice s-ar 40 de minute alterna imagini arătându-l pe Tumanov la întâmpla în relaţia lor, ea trebuia să îşi facă mai departe un birou, cu fragmente dintr-un reportaj al televiziunii datoria şi să păstreze tăcerea. În niciun caz să nu încerce bavareze despre Radio Europa Liberă/Libertatea. Nu s-a să facă vreo „prostie“ ca să se răzbune. În cazul în care ea spus, evident, nicio vorbă despre faptul că reportajul ger- însăşi ar fi avut probleme, nu trebuia decât să meargă la man avea doar cuvinte de laudă la adresa radioului. În Ambasada sovietică de la Viena şi să spună, simplu, că schimb, Tumanov a vorbit despre implicarea CIA în faza este „Marina“. incipientă a activităţii radioului, dar cu „precizarea“ că, O dată, „Marina“ le-a refuzat agenţilor sovietici un ser- în ciuda dezminţirilor, CIA şi serviciul secret al forţelor viciu: i-au cerut să ducă un obiect, un pistol cu gaze, cum armate americane conduc postul în continuare. S-a făcut a crezut ea, într-un anumit loc. Nu a înţeles de ce, şi le-a caz de faptul că numele iniţial al Radio Libertatea fusese spus nu. Radio Eliberarea. KGB-ul a plătit-o pe „Marina“ cu aproximativ 800 de Ulterior, un comentator al aceleiaşi televiziuni avea să mărci pe lună în ultima perioadă a activităţii ei, această spună că acest film „nu merită nici măcar premiul pentru sumă reprezentând în mare parte decontul deplasărilor ei prost gust“. Iar într-un ziar de la Moscova se putea citi: la Viena. La un moment dat, „Marina“ a făcut trei depla- sări succesive la Viena pentru întâlniri, dar la statuia lui Abia acum am înţeles de ce Radio Libertatea ne-a făcut Johann Strauss nu s-a mai arătat nimeni. Aşa s-a încheiat atât de mult rău: aveam oamenii noştri acolo! Şi nu erau cariera ei de spion KGB. doar curieri sau dactilografe. Agentul nostru Tumanov

208 209 a fost multă vreme la cârma secţiei ruseşti. Şi a făcut o Am aflat că Oleg Tumanov a murit în 1996; avea 51 sau treabă atât de bună încât chiar şi azi televiziunea naţio- 52 de ani. Nu a apărut niciun necrolog în Rusia, moartea nală trebuie să îşi sacrifice ora de vârf – duminica după lui a trecut complet neobservată. A rămas doar o tristă jurnal – ca să demaşte o organizaţie ce a fost condusă de notă de subsol în istoria Războiului Rece. un agent de-al nostru. Păi, nu înţeleg. Care era subiectul emisiunii? Eficienţa calomniilor unui „post de radio ostil“, sau cea a unui agent sovietic care a organizat-o? Atunci, Radio Libertatea este creaţia noastră, ceva ce noi am pus la cale pentru ca, la momentul potrivit, să putem spune poporului că duşmanul nu doarme, că stă la pândă şi aşteaptă. Sau? Oare cine a bătut la uşa noastră în acea seară de Paşte? Nu cumva vechea fantomă resuscitată a Războiului Rece?1

Memoriile lui Tumanov

Memoriile lui Oleg Tumanov, publicate în 1993, ne dez- văluie şi cumplita lui dezamăgire de a trăi la Mosova în Rusia postcomunistă. El scrie:

Acum aproape că nu mai ies din casă. Nu am serviciu şi trăiesc doar din pensia de la stat. Îmi petrec timpul citind cărţi şi ziare. Mă culc devreme şi mă trezesc târziu. Am doar 48 de ani, dar uneori mă simt foarte bătrân. Sunt un singuratic printre străini, ca şi printre prieteni. Toate s-au întors pe dos, totul s-a schimbat. Emigranţii, care odată complotau împotriva regimului comunist, nu mai sunt consideraţi duşmani, ci adevă- raţi eroi.2

1 Iuri Şcekotşkin, Literaturnaia Gazeta, 10 aprilie 1991. 2 Tumanov, p. 184.

210 211 ANEXA A Fragment

Departamentul XXII/8 Berlin, 10 febr. 1981 fö-gl

STRICT SECRET!

R a p o r t asupra activităţii organizaţiilor teroriste, în special a „Organizaţiei Revoluţionarilor Internaţionali“, condusă de bine-cunoscutul terorist „CARLOS“

În cadrul muncii politico-operative a MfS [Ministerului Securităţii Statului din RDG] în domeniul culegerii de informaţii şi combaterii forţelor, grupărilor şi organiza- ţiilor teroriste, nu s-au constatat până în prezent planuri sau intenţii ale unor grupări teroriste îndreptate împo- triva intereselor Uniunii Sovietice şi în special împotriva pregătirilor şi desfăşurării celui de-al XXVI-lea congres al PCUS. MfS nu deţine probe în sensul că servicii secrete impe- rialiste, folosindu-se de agenţi în rândurile organizaţiilor teroriste, ar plănui şi pregăti acţiuni antisovietice, respectiv împotriva congresului de partid. Nici măsurile operative precise de verificare referitoare la organizaţii teroriste de extrema stângă ca „Fracţiunea Armata Roşie“, „Celule Revoluţionare“, „Gruparea Revo luţionarilor Internaţionali“ (numită gruparea „Carlos“), Urmările atentatului din 21 februarie 1981 „ETA“, „Mişcarea 2 Iunie“ nu au relevat asemenea asupra sediului din München al REL/RL activităţi.

212 213 Referitor la aşa-numitul „Front de Eliberare Armean“, cu care gruparea vrea să întreţină relaţii prieteneşti, dar care a întreprins în trecut acţiuni antisovietice, nu deţinem aşteaptă în schimb sprijin material şi logistic. informaţii. S-a putut afla doar că „Carlos“ menţine personal contactul cu această organizaţie, şi că, într-o convorbire Organizarea de acţiuni teroriste proprii nu se află în cu membri de frunte ai organizaţiei, a exprimat opinia că a prezent în centrul atenţiei grupării. Activităţile consta- reuşit să atenueze poziţia antisovietică a organizaţiei. tate în ultimul timp, precum şi informaţii verificate permit concluzia că gruparea tinde să devină mai curând un coor- MfS dispune de un material voluminos despre gruparea donator, respectiv mijlocitor în raport cu diversele forţe „Carlos“. La tematicile în discuţie se pot face următoarele teroriste naţionale. Membrii grupării „Carlos“ urmăresc precizări: să-şi întărească influenţa asupra altor organizaţii prin furnizarea de ajutoare în arme, bani şi paşapoarte pe care le 1. Despre locul actual al lui „Carlos“ obţin din alte ţări sau le produc chiar ei, precum şi prin alte forme de sprijin logistic. „Carlos“ s-a aflat la Bucureşti până în 2 februarie 1981. De acolo s-a deplasat la Budapesta şi s-a întâlnit la baza Opinia grupării „Carlos“ este că, pe termen scurt, nu grupării (locuinţă privată extinsă) cu fosta cetăţeană RFG, este posibil să înfiinţeze baze proprii stabile în zona de ope- cunoscută ca membru de frunte [al grupării] rare. De aceea se preconizează pe termen lung (o perioadă de 10 până la 15 ani) crearea de baze în statele socialiste KOPP, Magdalena pentru întâlniri, dotarea tehnico-materială şi pentru recre- numită: „Lilly“ ere. Cartierul general va fi la Budapesta. nr. catalog: 3

În cazul în care s-ar ivi probleme în raporturile cu sta- Membrii de frunte [ai grupării] se regăsesc adesea în tele socialiste, gruparea intenţionează să accepte oferta această locuinţă. În ea se găsesc, potrivit informaţiilor noastre, arme, explozibili şi echipament pentru falsificarea României şi să-şi mute cartierul general la Bucureşti. de paşapoarte. Oferta a fost făcută de ceva vreme de către Serviciul de Securitate al României, care a pus o casă din Bucureşti la 2. Despre planurile şi intenţiile actuale ale grupării dispoziţia grupării. „Carlos“ Contactul direct este menţinut de membrul serviciului secret Gruparea se consideră în continuare o organizaţie revoluţionară de luptă împotriva imperialismului în toate VICESCU André 1 formele sale de manifestare. Acordă o atenţie specială nr. catalog: 43 mişcărilor de eliberare naţională, considerând că acestea Telefon: Bucureşti 111 969 poartă acum cea mai evidentă formă de luptă revoluţio- 1 Corect: NIŢESCU Andrei, numele conspirativ al lui Sergiu Nica, ofiţer nară. Statele socialiste sunt considerate aliaţi strategici DIE (UM 0544/R).

214 215 Pentru cazul în care şi România ar trebui abandonată în WEINRICH, Johannes cazul unor dificultăţi, „Carlos“ intenţionează să se replieze numit: „Steve“ în Siria. Potrivit ultimelor informaţii, în Siria se lucrează nr. catalog: 2 deja la amenajarea unei baze. Premisele pentru aceasta au fost create prin intermediul serviciului secret sirian. şi

Gruparea „Carlos“ are, în raport cu statele socialiste, ABUL HAKAM următoarea listă de priorităţi: nr. catalog: 4

RP Ungaria cu ocazia unei vizite în Cuba (mai 1980).

Cum s-a menţionat deja, Budapesta este considerată RS România cartierul general. Motivele pentru aceasta sunt: l căi de circulaţie favorabile Cum s-a mai menţionat, România a făcut promisiuni l un regim ideal (controale reduse la graniţe) ferme privind ajutoare şi susţinere. România le-a venit l relaţii bune cu Ministerul de Externe, instituţiile guver foarte mult în întâmpinare, iar reprezentanţii grupării au namentale şi organele de securitate beneficiat de un tratament deosebit (aparent la nivel de l niciun fel de probleme privind închirierea de locuinţe ministru). particulare, respectiv statul la hotel Potrivit unor date certe li s-au dat:

RP Bulgaria l 3 lansatoare antitanc de tip RPG cu optică specială l 18 proiectile Gruparea consideră că şi RP Bulgaria ar fi potrivită pentru construirea unei baze logistice stabile. Favorabilă Totuşi, din cauza relaţiilor directe dintre România şi în acest sens ar fi stabilitatea internă a Bulgariei. Israel, gruparea manifestă rezerve. Nu se exclud posibile activităţi ale serviciului secret „MOSSAD“ împotriva gru- Cuba pării.

Pentru moment, membrii grupării nu preconizează sta- Iugoslavia bilirea în Cuba. Activităţile s-ar rezuma la ajutor logistic, precum şi la menţinerea legăturilor dintre America Latină Poziţionarea şi regimul sunt favorabile unei baze ope- şi Europa. Aceste doleanţe au fost expuse de membrii de rative. Iugoslavia nu este însă potrivită pentru o prezenţă frunte. permanentă sau pentru recreere. Există contacte cu organele de securitate.

216 217 URSS l „Carlos“ dispune în continuare de mijloace financiare considerabile, de arme şi, în parte, de documente de Uniunea Sovietică este considerată centrul revoluţiei călătorie. mondiale. URSS nu este însă potrivită pentru staţionări l „Carlos“ şi membrii grupării sale se folosesc practic şi chestiuni logistice din cauza distanţei faţă de zona de nestingheriţi de posibilitatea de a se adăposti în statele operaţiuni. socialiste, facilitând întreţinerea legăturilor cu alte orga- Sunt prevăzute totuşi tranzitări prin Uniunea Sovietică nizaţii şi recrutarea de noi membri.

în direcţia spaţiului arab şi a celui african. Membrii de frunte ai grupării

RP Polonă „Steve“ şi „Lilly“

Din cauza instabilităţii interne, RP Polonă nu este con- revin, din 1980, la intervale regulate în RDG şi au aici siderată indicată de către grupare pentru crearea de baze numeroase întâlniri cu membri şi persoane de legătură ale sau alte puncte de sprijin logistic. grupării şi cu alţi străini. Felul în care ei se manifestă în restaurantele, cafenelele şi barurile reţelei Interhotel nu RS Cehoslovacă corespunde regulilor conspirativităţii. Pericolul deconspi- rării adevăratei lor identităţi este sporit de contactele lor Poziţionarea negativă a organelor din RSC faţă de gru- spontane cu cetăţeni ai RDG. pare, ca urmare a intrigilor serviciului secret irakian, nu creează condiţii favorabile unei prezenţe permanente sau 3. Despre structura şi capacitatea grupării „Carlos“ menţinerea de baze logistice în RSC. Se efectuează numai tranzitări sau întâlniri de scurtă durată. În cazul grupării conduse de „Carlos“ avem de-a face cu o grupare teroristă căreia îi aparţin persoane din diverse ţări.

RDG Conducătorul grupării este

În special capitala RDG oferă condiţii de lucru foarte RAMIREZ-SANCHEZ, Ilich bune pentru grupare. Dar, din cauza Berlinului de Vest şi numit: „Carlos“ a situaţiei generale din capitala RDG, prezenţa în RDG nr. catalog: 1 implică mereu complicaţii. Ca membri de frunte sunt cunoscuţi: În prezent se constată că gruparea este preocupată de mai multă stabilitate, de continuarea înarmării, de recru- WEINRICH, Johannes tarea de noi membri şi de crearea de contacte. Aceste pre- numit: „Steve“ ocupări sunt favorizate de faptul că nr. catalog: 2

218 219 WEINRICH este un fost membru al „Celulelor AL-AISAWI, Ali Revoluţionare“ din RFG, în grupare el fiind responsabil şi pentru activităţile din spaţiul european. El se numără FARHAN, Shihad Ahmed printre persoanele care pot exercita o anumită influenţă asupra lui „Carlos“. Această informaţie nu a fost încă confirmată.

KOPP, Magdalena Membri permanenţi, confirmaţi de către MfS, sunt: numită: „Lilly“ nr. catalog: 3 SCHNEPEL, Gerd-Hinrich numit: „Max“ KOPP răspunde, împreună cu WEINRICH, de activi- nr. catalog: 6 tăţile grupării din spaţiul european. Ea este considerată specialistă în falsificarea de paşapoarte. KRAM, Thomas Este iubita lui „Carlos“. numit: „Lothar“ nr. catalog: 7 ABUL HAKAM nr. catalog: 4 KROMBACH, Uwe numit: „Leo“ În cazul lui ABUL HAKAM avem de-a face cu un mem- nr. catalog: 8 bru al fostei grupări „WADI-HADDAD“1 (Frontul Popular pentru Eliberarea Palestinei – Operaţiuni speciale). El KUHN, Barbara răspunde, în cadrul grupării, de spaţiul arab. nr. catalog: 9

HAYDER, Abdul Kareem Totodată, au mai fost identificaţi un număr mare de sus- numit: ABU KERIM ţinători, simpatizanţi, parteneri de întâlniri şi persoane de nr. catalog: 5 contact, în cazul cărora nu s-a putut clarifica încă chestiunea apartenenţei la gruparea „Carlos“. El răspunde, în cadrul grupării, de spaţiul sud- şi lati- Potrivit unor date neoficiale, gruparea dispune în spa- no-american. ţiul european de circa 40 de membri, şi în spaţiul arab de circa 200 de membri. În spaţiul latino- şi sud-american au Alţi membri ai conducerii ar fi: putut fi identificaţi 7 parteneri de contact. Se poate pleca de la premisa că gruparea se dezvoltă permanent. 1 Wadi Haddad, cunoscut sub numele de Abu Hani; terorist palestinian şi agent KGB, lichidat de Mossad cu ciocolată otrăvită în 1978, în Germania Răsăriteană. 4. Sursele de finanţare a grupării „Carlos“

220 221 Se verifică faptul că gruparea a primit ajutoare finan- CANAL, Jose Carlos ciare din partea serviciilor secrete din Libia şi Siria. Nu nr. catalog: 17 avem date privind volumul acestor ajutoare. SANTIAGO LOPEZ DE, Monteverde Ajutoare financiare au mai fost obţinute de persoane de nr. catalog: 18 legătură, printre care „Carlos“ a promis „ETA/PM“ ajutoare în arme. În schimb, AL-HAMDANI, Ahmed „ETA/PM“ a promis grupării „Carlos“ ajutor logistic. numit: „Abu Tamur“ Armele promise au fost transportate în Europa nr. catalog: 34 Occidentală via Berlin în octombrie 1980 cu o auto- şi rulotă ABU FERID nr. catalog: 60 Tip „TOYOTA“ Nr. matricol: 2382 SH 29 Există şi indicii neoficiale că, în anul 1979, gruparea Franţa „Carlos“ a executat în Italia şi Franţa operaţiuni mai mici de procurare de bani. Nu se cunosc amănunte. Acest vehicul este un produs de serie al firmei TOYOTA, folosit cu precădere în spaţiul african. Este dotat în serie cu 5. Conexiunile grupării „Carlos“ dublă suspensie, astfel încât, optic, nu se distinge greutatea încărcăturii. Containerul se află în plafonul vehiculului S-au constatat legături cu organizaţia teroristă spaniolă şi este bine camuflat. Există în continuare legături cu reprezentanta unei „ETA/Politico-Militar“ grupări teroriste elveţiene Am observat până acum 6 întâlniri în RDG, la care au BERTA, Marina participat 5 membri ai „ETA/PM“. Aceştia sunt: nr. catalog: 20

GROVEN, Luc Eduard Pentru aceasta trebuia organizat un transport de arme numit: „Eric“ la 3.7.1980. În acest scop s-au deplasat în capitala RDG nr. catalog: 14 cetăţenii elveţieni

DIAZ-MIGUEL MASEDA, Ramon FURGER, Enrico Francesco nr. catalog: 15 nr. catalog: 24 şi CECILIA CECILIA, Manuel SUKKETTI, Lucia nr. catalog: 16 nr. catalog: 25

222 223 ca transportatori cu un automobil Volvo, nr. matricol GR 2343, în care se găsea un container. ANEXA B Din cauza unor probleme de securitate s-a renunţat însă Fragment la transport.

S-au mai constatat contacte cu persoana stabilită în Departamentul XXII Berlin, 28 aprilie 1981 Franţa jä-gl

BELLINI, Giorgio STRICT SECRET numit: „Roberto“ nr. catalog: 21

R a p o r t Foarte probabil, BELLINI are contacte cu forţe teroriste asupra consultărilor cu organele de securitate din din Franţa, ca şi cu „ETA“ spaniolă. (…) Republica Populară Ungară în cazul „Separat“1

Conform înţelegerii, pe 24.04 şi 25.04.1981 au fost purtate noi convorbiri cu organele de securitate ungare în cazul „Separat“.

Din partea ungară a participat: Tov. lt.col. VARGA, şeful Departamentului 8 din a 2-a Direcţie generală

Din partea MfS [Ministerul Securităţii Statului din RDG] au fost prezenţi: Tov. Col. DAHL, şeful Departamentului XXII Tov. Col. JÄCKEL, adjunctul şefului Departamentului XXII Tov. Mr. VOIGT, şeful Departamentului XXII/8 Tov. Lt. PAUL, translator

Oaspetele ungar a fost cazat la obiectivul „73“ al Departamentului XXII, unde s-au desfăşurat şi consultă- rile.

1 Nume de cod pentru gruparea lui Carlos.

224 225 Atât şederea, cât şi plecarea la Budapesta la 25.04.1981, l Asasinarea a 5 familii de români din exil. În cadrul ora 18.15, au decurs fără incidente. acestei misiuni s-au expediat, la 5.02.1981, colete-capcană unor exilaţi români din Paris şi Köln. Esenţa convorbirilor l Atentat asupra secţiei române a postului de radio Europa Liberă. Executat parţial la 21.02.1981. În contra- În centrul expunerii tov. lt.col. VARGA s-au aflat: partidă, membrii de frunte ai grupării au fost primiţi de 1. Evaluarea situaţiei actuale a grupării „Separat“. şeful serviciului secret român, şi au obţinut ajutoare con- 2. Predarea unei documentaţii, precum şi explicaţii pri- stând din arme, paşapoarte diplomatice ş.a. vind atentatul comis de gruparea „Separat“ asupra postu- – Membrul grupării „Separat“ lui de radio Europa Liberă. BELLINI, Giorgio Nume de cod: „Roberto“ 3. Informaţii despre măsurile pe care organele de a fost arestat în RFG. securitate ungare urmează să le ia împotriva grupării Din datele de care dispune RPU, el deţine informaţii „Separat“. despre pregătirea şi executarea atentatului asupra postului de radio Europa Liberă. Dezvăluirea acestor informaţii Privitor la 1.: ar genera pericole mari şi pentru statele socialiste.

Continuarea controlului şi observării grupării „Separat“ Privitor la 2.: nu a produs elemente efectiv noi. S-au obţinut totuşi informaţii care permit o evaluare Prin măsuri informative adecvate s-a constatat că gru- mai precisă a grupării. Datele esenţiale sunt: parea „Separat“ primise încă din aproximativ septembrie – La o întâlnire a membrilor din conducerea grupării 1980, din partea serviciului secret român, misiunea de a „Separat“ s-a procedat la o nouă evaluare a ţărilor socia- ataca secţia română a postului de radio Europa Liberă liste. Au existat aprecieri negative la adresa acestor state, pentru a sustrage documente şi apoi a o arunca în aer. cu excepţia URSS. Termenul fusese stabilit pentru 14.02.1981. – Într-o discuţie în cadrul grupării, şeful „Separat“ a „Heinrich Schneider“1, membru de frunte al grupării, a afirmat că activităţile sale sunt controlate, respectiv cunos- pregătit acţiunea şi, din câte se ştie, a participat la ea. cute în toate ţările socialiste. El consideră chiar că există o coordonare a statelor socialiste în această privinţă. El Deşi atentatul nu a fost realizat conform planului, şeful le-a dat membrilor grupării misiunea de a se folosi de con- „Separat“ s-a dus în România, unde a fost elogiat pentru tactele din RDG pentru a obţine informaţii despre această acţiune la cel mai înalt nivel al serviciului secret. cooperare, în special cea dintre RDG şi RPU. Documentaţia primită confirmă aceste constatări. Ea a – Din partea serviciului secret român, gruparea fost predată şi organelor de securitate din URSS şi RSC. „Separat“ a primit mai multe misiuni. Cunoscute sunt: 1 Johannes Weinrich.

226 227 Privitor la 3.: ANEXA C Noile constatări ale organelor de securitate din RPU confirmă necesitatea iniţierii unor măsuri treptate şi dife- renţiate împotriva grupării „Separat“ în coordonare cu OFIŢER SUPERIOR organele frăţeşti. În acest sens s-a elaborat o propunere Lt.col (R) NICA SERGIU care a fost confirmată de ministrul de Interne al RPU. Şi 21.02.1990 tov. Janoş KADAR a aprobat conceptul viitoarei abordări a cazului grupării „Separat“. RAPORT Scopul măsurilor vizează: – încetarea prezenţei permanente a grupării „Separat“ În legătură cu unele acţiuni speciale pe care le cunosc în RPU şi blocarea retragerii într-o altă ţară socialistă. din timpul cât am fost ofiţer activ, raportez următoarele: – evitarea unei confruntări cu gruparea „Separat“, dar În anul 1978, când a trădat Pacepa, funcţionam în UM şi excluderea unor dificultăţi cu statele care o susţin, cum 0620 Bucureşti, şef serviciu informativ, şi, printre altele, ar fi Libia, Siria, RPD Yemen ş.a. lucram personal la acţiunea informativă asupra teroris- (…) tului internaţional „CARLOS“. Acţiunea informativă era Conceptul RPU privind abordarea grupării „Separat“ a fost deja aprobat de organele de securitate din RSC. Există deosebit de dificilă deoarece nu exista niciun fel de reţea un acord general şi din partea Ministerului Securităţii informativă, ameninţări cu privire la ţara noastră erau Statului din URSS. Aprobarea din partea organelor de destule (atac asupra Aeroportului Otopeni, vizarea unor securitate bulgare urmează să vină pe 27.04.1981. Tov. ambasade străine din Bucureşti şi altele), iar practic tero- lt.col. VARGA a formulat rugămintea ca şi MfS să aprobe ristul nu putea fi localizat. măsurile preconizate. În anul 1979, printr-o sursă străină am reuşit să sta- (…) bilesc că teroristul „Carlos“ trăia în ţările socialiste, cu Documentaţia primită din partea tovarăşilor ungari asentimentul şi sprijinul acestor state (RDG, RPP, RSC, conţine copii ale documentelor originale găsite cu ocazia RPU şi Iugoslavia) şi în plus faptul că era interesat să unei percheziţii conspirative la locuinţa din Budapesta a realizeze un contact şi cu autorităţile din România. grupării „Separat“, şi dovedeşte cu absolută certitudine Am raportat informaţia şi după participarea la întâlniri participarea grupării la atentatul asupra postului de radio cu sursa a col. BLAGA ŞTEFAN şi gral.lt. VLAD IULIAN, Europa Liberă şi la atentate împotriva unor emigranţi conducerea Departamentului Securităţii Statului, perso- români din Europa Occidentală. Notele de mână de pe pla- nal POSTELNICU TUDOR a hotărât să fac o deplasare în nurile de acţiune sunt ale lui „Heinrich Schneider“. (…) străinătate pentru a verifica informaţia cu privire la identitatea lui „Carlos“, a atitudinii acestuia faţă de România şi eventuale posibilităţi de a ne sprijini în neutralizarea trădătorului PACEPA.

228 229 În baza ordinului dat de POSTELNICU T., împreună cu folosite în acţiuni, identificarea a circa 100 de elemente lt.col. DEACONESCU ION, în august 1979, m-am deplasat (membrii [sic!] şi simpatizanţi ai organizaţiei sale. la PRAGA şi am efectuat prima întâlnire cu „CARLOS“ şi Întrucât s-au obţinut informaţii că această relaţie cu alţi câţiva membrii [sic!] ai organizaţiei sale. noi era cunoscută, au apărut unele ştiri şi în presa străină, Am prezentat rezultatul într-un raport care nu mi-a mai în iunie 1982, din ordinul lui TUDOR POSTELNICU s-a revenit multe luni de la data întâlnirii. încetat legătura, iar aceştia au plecat din ţară. În anul 1980, după preluarea conducerii CIE de către Raportez că în anul 1981 când am fost mutat la CIE, gral.lt. PLEŞIŢĂ N., acesta m-a [scris iniţial „ma“ şi colectivul din care făceam parte a primit în lucru şi trădă- corectat] chemat şi întrebat dacă pot să reiau legătura cu torii, foste cadre active ale M.I. (circa 30). „CARLOS“ şi să-i facilitez personal o întâlnire. Am organizat urmărirea informativă a acestora, prin Am făcut uz de sistemul de legătură stabilit la prima acţiuni individuale vizând în special localizarea acestora întâlnire şi am primit răspuns favorabil din partea aces- în străinătate, timp în care majoritatea lor au fost condam- tuia, dar cu multe, multe suspiciuni din partea acestuia naţi pentru trădare de către instanţă. deoarece nu am mai dat niciun semn de viaţă după atâta În paralel, din ordinul gral.lt. PLEŞIŢĂ N., prin servi- timp. ciul tehnic al CIE s-a acţionat pentru confecţionarea unor În această conjunctură, la începutul anului 1981 am mijloace care puteau fii [sic!] folosite în străinătate împo- fost mutat la CIE cu caz cu tot. triva trădătorilor. În perioada 1981–1982 (iunie) gral.lt. PLEŞIŢĂ N. a Aceste mijloace au constat mai ales din: pistoale echi- efectuat mai multe întâlniri cu „CARLOS“ şi alţi membrii pate cu amortizor, disimularea de armament în saci sau [sic!] ai organizaţiei acestuia urmărind următoarele: colete, unele încărcături explozive cu diferite dispozitive – determinarea lui „CARLOS“ să nu întreprindă acţiuni de declanşare şi altele. teroriste împotriva României; Deşi mijloacele respective erau rudimentare şi insufici- – acordarea unor facilităţi acestuia (întâlnire la ent testate, la începutul anului 1982 gral.lt. PLEŞIŢĂ N. Bucureşti cu mama sa, cu alţi membrii [sic!] din ţări ale a ordonat să se întreprindă două acţiuni împotriva trădă- Americii de Sud etc.); torilor, din câte am înţeles, chiar numai pentru a-i speria. – determinarea lui „CARLOS“ să ne sprijine în neutra- Graba şefului CIE era determinată şi de faptul că în acea lizarea trădătorului PACEPA. perioadă continuau să trădeze unele cadre aflate la post. Din câte cunosc, cu trădătorul nu s-a făcut nimic, pe Acţiunile au constat în plasarea la autoturisme a unor motiv că nu aveau oameni în SUA, dar s-a realizat actul încărcături explozive mici asupra trădătorilor ŞERBAN de influenţă de a nu săvârşi acţiuni teroriste împotriva ION din Elveţia şi MANDACHE GHE. din R.F. Germania, României, iar prin mijloacele specifice folosite pentru con- ambii condamnaţi la moarte. trolarea întâlnirilor lui „CARLOS“ la Bucureşti am obţi- Rezultatul a fost rănirea uşoară la un picior a trădă- nut o serie de date şi informaţii, privind relaţiile acestuia torului ŞERBAN ION şi incendierea autoturismului lui cu diferite servicii de informaţii (17), procedee şi metode MANDACHE.

230 231 Acţiunile respective au avut răsunet în presa din Occident („moartea bate la uşă“) şi probabil deranjând pre- ANEXA D stigiul fostei conduceri în străinătate, în lunile iulie–august 1982 s-a hotărât desfiinţarea colectivului prin transferarea MINISTERUL DE INTERNE efectivelor la „unităţile speciale“ care au preluat şi dosarele STRICT SECRET trădătorilor, iar eu împreună cu 5 ofiţeri am rămas în CIE Departamentul Securităţii Statului Ex.unic pentru a coordona activitatea antiteroristă din unităţile – U.M. 0544 - operative. Nr. 225/f.9/0025323 18.08.1980 Raportez că de colectivul din care am făcut parte răspundea direct Şeful CIE Gral.lt. PLEŞIŢĂ N., iar Aprob, Gral. ZAGONEANU G. şi ulterior Gral.lt. STAMATOIU [semnătură indescifrabilă] ARISTOTEL nu au coordonat acţiunile respective. Nu cunosc alte acţiuni întreprinse de cadre ale CIE, doar PLAN de MĂSURI din auzite sau presa străină, cum a fost cazul „HAIDUC“ în cazul NOEL BERNARD, conspirativ ŞACALUL. condus direct de PLEŞIŢĂ N. În calitate de şef al secţiei pentru România a postu- [Semnătura] lui de radio EUROPA LIBERĂ, ŞACALUL coordonează activitatea propagandistică ostilă ţării noastre, în care a atras mai mulţi angajaţi şi colaboratori evrei. Contactează, totodată, cetăţeni români, în special intelectuali care se deplasează sau se stabilesc în străinătate, pe care îi exploa- tează informativ sau îi racolează pentru organizarea de acţiuni disidente, protestatare. În ultima perioadă se constată că ŞACALUL a devenit mult mai activ în promovarea propagandei calomnioase şi denigratoare împotriva R. S. ROMÂNIA. Având în vedere periculozitatea activităţii pe care o desfăşoară ŞACALUL împotriva ţării noastre, se impune necesitatea şi urgenţa întreprinderii unor măsuri de securitate mai calificate şi energice pentru: – compromiterea şi îndepărtarea lui ŞACALUL din func- ţia pe care o deţine în cadrul postului de radio EUROPA LIBERĂ şi pregătirea condiţiilor pentru trecerea la măsuri radicale împotriva sa;

232 233 – adâncirea şi amplificarea disensiunilor existente între 3/ În scopul susţinerii versiunii lansate de noi, vom pre- ŞACALUL şi EMIL GEORGESCU, precum şi între alţi găti pe ILIE CIURESCU să intre în legătură cu soţia lui angajaţi români şi evrei de la secţia pentru România a pos- ŞACALUL şi să realizeze contactarea ei în exterior, în mod tului de radio EUROPA LIBERĂ, în vederea neutralizării acoperit, de preferinţă într-un hotel, pentru a da posibili- acestora şi îndepărtării lor de la EUROPA LIBERĂ; tatea verificării ulterioare din partea celor interesaţi. – întreprinderea de măsuri speciale în scopul paralizării Termen: 30 decembrie 1980 activităţii obiectivului EUROPA LIBERĂ şi al neutraliză- 4/ Reactivizarea cuplului informativ FILIP-FLORICA rii unor angajaţi, prin avarierea şi distrugerea unor clădiri din R.F. GERMANIA, care are legături directe cu conduce- şi instalaţii ale postului, a locuinţelor şi mijloacelor de rea AMERICANĂ a postului de radio EUROPA LIBERĂ, transport personale, precum şi prin producerea de vătă- prin care se va acredita ideea că ŞACALUL şi soţia lui ar mări corporale asupra celor mai activi angajaţi şi colabo- avea legături atât cu serviciul de informaţii SOVIETIC, ratori ai EUROPEI LIBERE. cât şi cu organele de securitate ROMÂNE. Termen: 30 octombrie 1980 I. Pentru compromiterea şi îndepărtarea lui ŞACALUL 5/ Recrutarea lui MARCU din R.F. GERMANIA, prie- de la EUROPA LIBERĂ, vom întreprinde următoarele ten şi medic al familiei ŞACALUL, în scopul de a fi folo- măsuri: sit pentru obţinerea de date compromiţătoare privind pe 1/ Sursa MARTIN din R.F. GERMANIA, care are bune ŞACALUL şi soţia sa şi pentru pregătirea condiţiilor nece- posibilităţi pe lângă ŞACALUL, va fi folosită să dea curs sare în vederea aplicării de măsuri radicale împotriva lui solicitărilor acestuia în rezolvarea problemelor personale, ŞACALUL. cu scopul de a obţine date şi probe pe care să le folosim Termen: 30 decembrie 1980 pentru compromiterea lui ŞACALUL. Prin aceeaşi sursă, se va acredita ideea faţă de autori- 6/ De asemenea, pentru pregătirea acţiunii de compro- tăţile VEST-GERMANE că ŞACALUL ar avea legături cu mitere a lui ŞACALUL, vom folosi următoarele surse din serviciul de informaţii SOVIETIC. ţară: Termen: 30 octombrie 1980 – RIVA şi IONESCU MIHAI vor fi pregătiţi şi trimişi 2/ În ceea ce o priveşte pe soţia lui ŞACALUL, se va lansa periodic la ŞACALUL, cu care se află în relaţii apropiate, versiunea că aceasta ar avea legături atât cu serviciul de pentru adâncirea conflictului dintre ŞACALUL şi EMIL informaţii SOVIETIC, cât şi cu organele de securitate GEORGESCU şi pentru cunoaşterea reacţiilor acestora în ROMÂNE, că a fost pregătită şi trimisă iniţial în ISRAEL urma măsurilor întreprinse de noi pe această linie; cu misiunea de a se stabili apoi în R.F. GERMANIA şi a Termen: 30 octombrie 1980 se infiltra la EUROPA LIBERĂ. – EUGEN, medic, văr primar cu EDGAR RAFAEL, va Pentru acreditarea acestor idei, vom folosi versiunea fi trimis la acesta pentru a obţine date privind conflictul elaborată atât pentru ŞACALUL, cât şi pentru soţia sa dintre ŞACALUL şi EDGAR RAFAEL, pentru a fi folosite (Anexa nr. 1). la compromiterea lui ŞACALUL; Termen: 30 octombrie 1980 Termen: 30 august 1980

234 235 – CRISTESCU, prof. univiversitar (sic!), prieten din subtilităţii care îl determină să întreprindă o aseme- copilărie cu IACOB POPPER, va fi trimis la acesta pentru nea acţiune. În acest scop vor fi folosite sursele: RIVA, a obţine date compromiţătoare privind pe ŞACALUL şi IONESCU MIHAI, MARCU, DINCA şi PÂRVU. conflictul dintre acesta şi IACOB POPPER. Termen: 30 decembrie 1980 Termen: 15 septembrie 1980 – Concomitent cu executarea sarcinilor prevăzute în 7/ Analizarea posibilităţilor de a folosi cazul POPA prezentul plan, vom acţiona pentru pregătirea condiţii- GHEORGHE, fost redactor la Televiziunea ROMÂNĂ, în lor, variantei şi modului de acţionare în vederea trece- prezent aflat în ITALIA, atât pentru demascarea acţiunilor rii la măsuri radicale împotriva lui ŞACALUL. Avem în de instigare la emigraţionism ale EUROPEI LIBERE, cât vedere studierea acestor condiţii prin MARCU din R.F. şi pentru contracararea diversiunilor politice preconizate GERMANIA, medic al familiei ŞACALUL, PÂRVU din de cercurile reacţionare în perspectiva Conferinţei de la R.F. GERMANIA, proprietarul unui restaurant frecven- MADRID. tat de ŞACALUL, şi RADU CRAINIC din PARIS, unde POPA GHEORGHE a plecat din ţară în septembrie locuieşte ŞACALUL în perioadele în care se deplasează 1978, cu scopul de a se stabili în SUA, la insistenţele frate- în FRANŢA. lui său şi ale lui ŞACALUL, dar, neprimind viza de intrare Până la 30 martie 1981 vom propune măsurile radicale de la autorităţile AMERICANE, a fost nevoit să rămână ce le vom întreprinde în cazul ŞACALUL. în ITALIA, unde se găseşte şi în prezent într-o situatie – Acţiunea de compromitere a lui ŞACALUL va fi con- precară cu soţia şi trei copii, având intenţia de a reclama certată şi cu măsurile ce urmează a fi întreprinse asupra atitudinea autorităţilor AMERICANE, rolul lui ŞACALUL lui EMIL GEORGESCU şi a grupului de la PARIS, conform şi de a se repatria (Anexa nr. 2). planurilor întocmite în aceste cazuri. Termen: 30 octombrie 1980 8/ Întreprinderea de măsuri de securitate, în coope- II. În scopul adâncirii şi amplificării disensiunilor exis- rare cu Direcţia a III-a şi Inspectoratul Judeţean Cluj, tente între ŞACALUL şi EMIL GEORGESCU, între anga- asupra lui SORA MARIANA şi a soţilor DORDEA din jaţii români şi evrei din cadrul secţiei pentru ROMÂNIA R.F. GERMANIA, care se află în relaţii apropiate cu a EUROPEI LIBERE, vom întreprinde următoarele ŞACALUL şi vin frecvent în R.S. ROMÂNIA, fiind folosiţi măsuri: de acesta pentru culegerea de informaţii şi întocmirea de 1/ Instruirea şi dirijarea informatorului KRAUS din materiale de propagandă privind ţara noastră. R.F. GERMANIA, ziarist şi prieten cu ŞACALUL, pentru În aceste cazuri vizăm, pe de o parte, interceptarea şi a-l convinge, treptat, pe acesta că este „lucrat“, în mod neutralizarea canalelor de legătură, iar, pe de altă parte, constant, de către EMIL GEORGESCU cu scopul de a-i obţinerea de date spre a fi folosite în compromiterea lui lua locul. ŞACALUL şi a activităţii EUROPEI LIBERE. În acest sens, KRAUS va fi dirijat să-i sugereze lui Termen: 30 decembrie 1980 ŞACALUL să verifice dacă anonimele trimise împo- 9/ Verificarea semnalării potrivit căreia ŞACALUL triva sa sunt bătute la maşina de scris a lui PFEILLER ar intenţiona să viziteze R.S. ROMÂNIA şi stabilirea ADELHEIDE din R.F. GERMANIA, amanta lui EMIL

236 237 GEORGESCU, fapt ce corespunde realităţii şi va duce la concertate împotriva lui ŞACALUL şi a celorlalţi evrei din compromiterea lui EMIL GEORGESCU. cadrul EUROPEI LIBERE. Termen: 30 septembrie 1980 În acest scop vor fi folosite în mod legendat şi diver- 2/ Sursa HARALD din AUSTRIA, evreu, care este diri- sificat sursele: VLAD, ORESTE, VIANU şi MARTIN din jată pe lângă EMIL GEORGESCU cu scopul de a obţine R.F. GERMANIA, DRAGOŞ din FRANŢA, ALDEA din informaţii referitoare la acţiunile întreprinse de acesta CANADA şi OVIDIU din ITALIA. împotriva lui ŞACALUL, va fi instruită să-l „prevină“ pe Prin măsurile menţionate urmărim nu numai compro- ŞACALUL cu privire la aceste acţiuni, pentru a-l convinge miterea şi îndepărtarea lui EMIL GEORGESCU şi a altor de periculozitatea şi de necesitatea îndepărtării lui EMIL angajaţi de la EUROPA LIBERA, ci şi amplificarea disen- GEORGESCU de la EUROPA LIBERĂ. siunilor existente între grupul de români şi evrei din cadrul Termen: 30 octombrie 1980 postului de radio EUROPA LIBERĂ, în vederea compro- 3/ Reactivizarea informatorului LEUL din R.F. miterii lui ŞACALUL şi creării unei baze pentru incitarea GERMANIA, fost lider SOCIAL-DEMOCRAT, aflat în românilor din cadrul secţiei şi a grupărilor LEGIONARE relaţii apropiate cu ŞACALUL, care va fi dirijat să-l incite din exterior de a intensifica lupta pentru îndepărtarea pe acesta pentru a-l îndepărta pe EMIL GEORGESCU de evreilor din cadrul secţiei pentru ROMÂNIA şi ocuparea la EUROPA LIBERĂ. locurilor de către români. În acest scop, vom exploata aversitatea (sic!) lui Conflictul care se va isca între LEGIONARI şi EVREII LEUL împotriva lui EMIL GEORGESCU, precum şi fap- de la EUROPA LIBERĂ va fi folosit ulterior şi pentru tele compromiţătoare pe care le cunoaşte despre EMIL acoperirea măsurilor radicale ce le vom întreprinde împo- GEORGESCU, iar pentru acoperirea acţiunii lui LEUL, triva lui ŞACALUL şi a altor angajaţi ai postului de radio vom trimite pe adresa sa din R.F. GERMANIA o scrisoare, EUROPA LIBERĂ, precum şi pentru acoperirea acţiunilor în care vor fi prezentate date concrete cu caracter compro- speciale ce le vom întreprinde pentru paralizarea activită- miţător la adresa lui EMIL GEORGESCU, precum şi acţi- ţii obiectivului EUROPA LIBERĂ. uni concrete iniţiate de acesta împotriva lui ŞACALUL. Termen: 30 decembrie 1980 Termen: 30 septembrie 1980 4/ Luarea în lucru în vederea atragerii la colaborare a lui III. Pentru executarea măsurilor speciale în vederea VLAICU, angajat al postului de radio EUROPA LIBERĂ, paralizării obiectivului EUROPA LIBERĂ şi neutralizării cunoscut cu aversităţi (sic!) împotriva lui ŞACALUL, unor angajaţi, vom acţiona în următoarele direcţii: pentru a-l folosi în compromiterea acestuia şi instigarea 1/ Realizarea unei penetrări informative în obiectiv: românilor împotriva evreilor din cadrul secţiei pentru – analizarea fostului informator MANOLE, care este ROMÂNIA a postului. angajat ca tehnician în cadrul postului EUROPA LIBERĂ, Termen: 30 decembrie 1980 în vederea reactivizării şi folosirii sale pentru executarea 5/ Antrenarea grupărilor legionare din R.F. GERMANIA, unor măsuri speciale; FRANŢA, SUA şi SPANIA de a iniţia acţiuni organizate şi Termen: 30 octombrie 1980

238 239 – pregătirea colaboratorului DANCIU, din ţară, inginer modificări tehnice la autoturismele lor, cauzatoare de acci- electronist, în vederea scoaterii sale definitive în exterior dente grave. şi infiltrării la EUROPA LIBERĂ cu misiunea de a pro- Sarcină permanentă duce avarii şi distrugerea instalaţiilor şi clădirilor postului 5/ Depistarea restaurantelor, a localurilor rău famate EUROPA LIBERĂ; şi a caselor de randes-vous (sic!) frecventate de angajaţii Termen: 15 februarie 1981 „EUROPEI LIBERE“, unde s-ar putea organiza scandaluri – reactivizarea informatorului BARTA GEZA din R.F. soldate cu molestarea lor. GERMANIA, mecanic auto, care este folosit de unii anga- Sarcină permanentă jaţi ai „EUROPEI LIBERE“ pentru repararea autoturis- Prezentul plan va fi completat în procesul muncii cu melor, în scopul de a-l angrena la producerea de avarii noi măsuri concrete care să asigure realizarea integrală a autoturismelor acestora. obiectivelor ce ni le-am propus. Termen: 31 decembrie 1980 Lunar, se va analiza la nivelul conducerii stadiul execu- 2/ Prin sursele: RIVA, PROTOPOPESCU, KRAUS, tării măsurilor stabilite şi sarcinile ce trebuie întreprinse în viitor. BARTA GEZA şi altele, vom studia clădirile şi instalaţiile postului de radio EUROPA LIBERĂ, sistemul de pază şi ŞEF SECTOR, securitate, punctele vulnerabile etc., în scopul găsirii unor ŞEF UNITATE, căi şi soluţii concrete pentru folosirea mijloacelor adecvate [semnătură] în vederea avarierii şi distrugerii clădirilor şi instalaţii- [semnătură] lor postului de radio EUROPA LIBERĂ, prin plasarea de Col. Ion Tiseanu explozivi, provocarea de incendii etc. Col. N. Damian Totodată, vor fi selecţionate persoanele pe care le vom folosi pentru realizarea acestor acţiuni speciale. Ex. unic Până la 31 decembrie 1980 vom întocmi un studiu cu TI/NV propuneri de acţionare. r.d.963 3/ Identificarea şi studierea amplasării locuinţelor unor angajaţi, precum şi posibilitatea de a intra în incinta lor, în scopul plasării unor containere cu explozivi, scrisori şi colete prelucrate pentru producerea de explozii etc. Pentru fiecare caz în parte se va stabili varianta de acţionare. Sarcină permanentă 4/ Stabilirea garajelor unde îşi parchează sau îşi repară autoturismele angajaţii de la „EUROPA LIBERĂ, pentru introducerea unor explozivi sau pentru efectuarea unor

240 241 Începând din 1980, Departamentul Securităţii Statului ANEXA E şi-a făcut o preocupare de bază din contracararea efectelor ideologice ale activităţilor posturilor de radio străine, în ROMÂNIA special a R.E.L., considerat ca avanpost al C.I.A. pentru SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAŢII destabilizare. BUCUREŞTI, 16 IULIE 1922 Obiectivele urmărite aveau în vedere: – limitarea scurgerilor de informaţii către post şi redu- cerea numărului corespondenţilor acestuia, estomparea Stimate domnule Richard H. Cummings, criticilor aduse regimului, penetrarea informativă şi dez- binarea colectivului redacţional al secţiei române. Referitor la scrisoarea Dumneavoastră, prin care ne Până în prezent s-au stabilit unele aspecte ce pot avea solicitaţi clarificarea unor date ce v-au parvenit din surse o anumită legătură cu solicitarea ce ne-aţi adresat-o şi pe guvernamentale străine, potrivit cărora din România s-au care vi le relevăm după cum urmează: pus la cale şi realizat unele acţiuni împotriva „opoziţiei“ 1. După condamnarea la moarte, în cotumacie a ex-ge- române din Vest, respectiv a posturilor de radio R.F.E./ neralului Mihai Pacepa, fost adjunct al şefului Direcţiei R.L., am onoarea a vă comunica următoarele: Generale de Informaţii Externe cu rang de secretar de Înţelegând preocupările fireşti ale domniei voastre de stat la Ministerul de Interne, a fost contactat la Praga, în a clarifica informaţii de importanţa celor ce v-au parve- anul 1979, teroristul Ilich Ramirez Sanchez, alias Carlos, nit şi, în acelaşi timp, existând interesul nostru de a face solicitându-i-se sprijinul pentru executarea sentinţei lumină în problemele tenebroase ale unor afaceri trecute, respective. am început unele investigaţii – a căror reuşită stă sub Carlos nu a dat asigurări în privinţa unui angaja- condiţia mai multor factori, dintre care cel mai important ment ferm, rezumându-se a afirma doar că „va studia este acela de a putea fi indentificate persoanele şi dovezile problema“. care ar fi de natură a confirma ori a infirma informaţiile Emisarii care l-au contactat pe Carlos la Praga au avut pe care dumneavoastră ni le-aţi comunicat şi altele care asupra lor 10.000 de dolari, dar fiind impresionaţi de opu- v-ar putea interesa. lenţa ostentativ afişată de interlocutorul lor, au considerat Colaborarea cu dumneavoastră este necesară şi pentru că suma de care dispun este mult prea mică pentru a-l putea că instituţia noastră este în prezent interesată în derula- tenta pe terorist, iar mai mult nu au putut promite. rea procesului comunismului, în cadrul căruia demascarea Apare, de asemenea, ca cert interesul lui Carlos, mani- acţiunilor antidemocratice ale fostei Securităţi ocupă cel festat în anul 1982, de a fi sprijinit de autorităţile româ- mai însemnat loc pentru noi. Dar acest lucru va dura mai neşti pentru transferul bazei sale logistice de la Budapesta mult decât am apreciat iniţial (aproximativ un an) şi avem la Bucureşti, cerere căreia nu i s-a dat curs, iar ulterior nevoie de schimb de date cu dumneavoastră în tot acest când acesta a încercat, în mai multe rânduri, rediscutarea răstimp. problemei, a fost respins, ultima oară în 1987.

242 243 Este, de asemenea, în afara dubiului faptul că în peri- 3. În scopul intimidării unor colaboratori români ai oada 1978-1985 o grupare, de circa 30 de persoane, condusă R.E.L. sau alţi opozanţi ai fostului regim s-au expediat de Carlos, a avut baza în Ungaria, unde i s-au facilitat unele trimiteri poştale care aveau amorsate mici canti- contacte secrete cu mai multe reţele teroriste. tăţi de explozivi, a căror detonare au produs consecinţele 2. Deşi structurile externe ale Securităţii aveau ca sar- cunoscute. cină neutralizarea celor mai activi angajaţi ai postului, nu Poate fi considerat ca sigur faptul că orice informaţii rezultă ca fostul Departament al Securităţii Statului să fi compromiţătoare deţinute despre angajaţii şi colaboratorii fost implicat în atacarea R.E.L. la 21 februarie 1981. secţiei române a R.E.L. au fost „livrate“, în diverse modali- Faptul că anumite documente ale STASI, aflate deja în tăţi, autorităţilor americane. Dat fiind însă caracterul unor posesia dumneavoastră, atestă că regimul lui Ceauşescu asemenea operaţiuni, ele au fost astfel acoperite încât până ar fi fost implicat în atentatul amintit poate rezulta şi din în prezent nu s-a putut stabili vreun indiciu nominal. tendinţa de a da pe seama unuia dintre cele mai reacţionare 4. Referitor la atacul asupra fostului director al secţiei regimuri din Europa de Est toate crimele care s-au produs române R.E.L., Emil Georgescu, nu s-au obţinut elemente care să infirme cele îndeobşte cunoscute sau acreditate, în perioada respectivă. respectiv că actul nu ar fi fost săvârşit de cetăţenii francezi În realitate, în aceste crime sau tentative criminale au Layani şi Cottenceau, drept răzbunare pentru o escroche- fost amestecate şi regimuri care, prin comparaţie cu cel din rie în care ar fi fost implicată victima. România, aveau aparenţa unor liberalizări în limitele sis- De asemenea, în legătură cu cauzele morţii lui Noel temului comunist. Să nu uităm, de pildă, că în Cehoslovacia Bernard, Mihai Cismărescu şi Vlad Georgescu, nu se existau în acel răstimp tabere de antrenament pentru cunoaşte altceva decât ceea ce a fost stabilit prin actele extremişti de stânga şi terorişti din afara continentului medicale de constatare a deceselor. european. Sunt, de asemenea, dovedite complicităţile exis- 5. Sunt cunoscute unele cazuri în care persoane care au tente în ultimele decenii (unele durează şi în prezent) între devenit agenţi ai R.E.L. au fost, anterior stabilirii în stră- serviciile speciale maghiare şi cele ale K.G.B. etc. inătate, informatori ai Securităţii. Astfel, Emil Georgescu Date vehiculate de mass-media din Polonia şi Cehia- şi-a continuat activitatea de informator, transmiţând date Slovacia au pus atentatul pe seama serviciilor secrete ale printr-un canal necunoscut. (…) acestor ţări, dezvăluirile rezultând a fi făcute de agenţi ai De asemenea, s-a mai stabilit că s-au folosit prilejurile respectivelor servicii infiltraţi la R.E.L. oferite de contactele cu angajaţii şi colaboratorii R.E.L. Între fostul Departament al Securităţii şi servici- pentru moderare, cel mai adesea fiind folosite în astfel de ile secrete din cele două ţări nu au existat înţelegeri de scopuri relaţiile apropiate din ţară sau din străinătate, colaborare. rude ori foşti colegi. S-a stabilit însă că Securitatea a avut, prin comparti- Astfel de acţiuni de moderare, fără a li se putea cunoaşte mentele sale cu atribuţii externe, interesul de a cunoaşte rezultatul, au fost întreprinse înspre Vlad Georgescu, sistemul de bază şi securitate de la R.E.L., îndeosebi sub Liviu Tofan, Edgar Rafael, Cornel Dumitrescu, Max raportul vulnerabilităţilor şi facilităţilor de penetrare. Bănuş, Anelise Gabany, Ion Ioanid, Alexandru Cifarelli,

244 245 Alexandra Polizu, Ioana Măgură, Alecu Rene de Fleur şi posibil alţii. ANEXA F1 Relatările ce ne-au fost făcute, în măsura în care sunt adevărate, conduc spre concluzia că Securitatea, deşi a STRICT SECRET urmărit să realizeze, nu a finalizat infiltrări „clasice“ la Exemplar unic R.E.L. Nereuşitele sunt explicate, într-o primă etapă, prin insuficienta pregătire a operaţiunilor, iar, într-o a doua TELEGRAMĂ etapă, prin realizarea dimensiunilor reale ale unei con- fruntări cu un dispozitiv contrainformativ pentru a cărui penetrare nu se dispunea de mijloacele necesare, mai ales EXPEDITOR AB/L.498 URGENŢA urgent DESTINATAR PARIS că nu se coopera cu serviciile secrete ale celorlalte ţări din NR. OFICIAL 002157/AB/L-498 Alianţa Tratatului de la Varşovia. DATA 08.XII.1980 Mai mult, cu timpul s-a întâmplat ca ofiţerii care trebuiau să realizeze astfel de operaţiuni să devină dependenţi Tovarăşe TUDOR, „ideologic“ de R.E.L., a cărui influenţă i-a determinat să Luaţi note [măsuri] pentru a expedia din PADINA treacă linia frontului. [Paris] o scrisoare de ameninţare, din partea corbenilor Cazurile de această natură nu au fost chiar puţine, ele [legionarilor] din PADINA adresată lui Emil Georgescu, fiind de notorietate. angajat al NEGUREI [Europa Liberă], care în ultimele x emisiuni ale postului i-a atacat pe corbeni. Scrisoarea va x x avea următorul conţinut: Am fi bucuroşi ca datele ce vi le-am comunicat să vă fie utile şi în măsura în care doriţi adâncirea unor piste, Emil Georgescu, am aflat că ai început să-i ataci pe rugăm să ne aduceţi la cunoştinţă. corbeni. Noi te credeam făgărăşan [român] deşi auzisem că Primiţi, domnule director, expresia sentimentelor noas- soţia ta este prietenă cu jidanca Ioana Măgură. Acum te-ai tre de stimă, demascat singur ca trădător al neamului făgărăşan. Nu ne mai îndoim că te-ai vândut duşmanilor noştri, evreilor şi comuniştilor. N-am uitat nici faptul că în ţară ai condamnat oameni nevinovaţi. Canalie, tu n-ai fugit din ţară de rău sau din convingeri politice. A sosit vremea judecăţii! Răzbunarea noastră te va găsi şi în gaură de şarpe şi nu te vor putea scăpa nici evreii, nici comuniştii şi nici cei de la Negura. Nu vom avea odihnă până ce nu-ţi vom vedea cadavrul ciuruit de gloanţe. Grupul „V“

1 Sursa: Arhiva CNSAS.

246 247 Scrisoarea, scrisă la o maşină autohtonă, va avea ca destinatar: EMIL GEORGESCU – 8013 Haar – München, ANEXA G Am See 12, R.F.G., şi se va expedia în condiţii de calificare [conspirare] a acţiunii. MINISTERUL DE INTERNE SRICT SECRET DEPARTAMENTUL SECURITĂŢII STATULUI Luat cunoştinţă: SEMNĂTURA Exemplar nr. 1 I. Tiseanu Macău - U.M. 0610 – U.M. 0544/225 - Nr. 0051. 304 din 20.05.1985

INFORMARE privind stadiul îndeplinirii sarcinilor din Programul de măsuri „ETERUL“.

Posturile de radio străine cu emisiuni ostile în limba română, îndeosebi Europa Liberă, sprijinite de guverne, organizaţii şi cercuri reacţionare din exterior şi dirijate de serviciile de informaţii occidentale, au continuat să desfăşoare o intensă activitate de diversiune politică şi ideologică împotriva R.S. România. Acţiunile acestor oficine de propagandă reacţionară au fost axate, în principal, pe calomnierea politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru; incitarea unor persoane la manifestări contestatar-disidente; acuzarea unor pretinse încălcări ale drepturilor omului cu trimi- tere îndeosebi la naţionalităţile conlocuitoare, libertatea de credinţă, de exprimare şi de deplasare în exterior. Comitetul pentru emisiuni radio internaţionale al Statelor Unite ale Americii, precum şi alţi factori de decizie americani au acordat, concomitent cu suplimentarea repe- tată a fondurilor financiare şi modernizarea bazei tehnice o atenţie sporită încadrării la Europa Liberă a unor elemente cunoscute cu atitudine profund anticomunistă.

248 249 Au fost elaborate studii vizând creşterea conţinutului a acestuia şi, ca urmare, s-a depistat şi prevenit trans- diversionist al programelor şi emisiunilor postului de radio miterea în străinătate a peste 3.000 de materiale, date şi Europa Liberă, iar ca urmare se preconizează dezvoltarea informaţii destinate posturilor de radio reacţionare. structurilor şi a spaţiilor afectate emisiunilor cu conţinut O contribuţie importantă au avut pe această linie şi ideologic, de politică economică, culturală şi socială. De Direcţia de paşapoarte, Unităţile Speciale „S“ şi „T“. asemenea, se manifestă preocupare pentru extinderea De asemenea, prin acţiuni combinative, de influenţă şi influenţei nocive asupra unor noi categorii de persoane, dezinformare, unele elemente ostile din emigraţia română cum sunt lucrătorii din agricultură, cei din cooperaţia meş- au fost determinate să renunţe la trimiterea de materiale teşugărească, pensionarii etc. denigratoare postului de radio Europa Liberă. O atenţie deosebită a continuat să fie acordată mediilor Din analiza informaţiilor obţinute şi a cazurilor soluţi- de intelectuali, tineretului, elementelor din rândul cultelor onate rezultă că pentru scoaterea în exterior a datelor şi şi sectelor, precum şi acţiunilor de instigare la emigrare. materialelor cu conţinut denigrator s-au folosit, în prin- Totodată, în ultima perioadă, s-a accentuat activitatea cipal: diplomaţii acreditaţi în R.S. România, în special de provocare şi determinare la acţiuni ostile a unor ele- cei de la ambasadele Statelor Unite ale Americii şi R.F. mente din rândul fostelor partide burghezo-moşiereşti şi Germania; străinii veniţi în R.S. România în calitate de a foştilor condamnaţi pentru infracţiuni contra securităţii ziarişti, studenţi, doctoranzi, turişti, vizitatori la rude, statului. emisari, navigatori, persoane care lucrează pe mijloacele În acelaşi timp, sunt în curs de aplicare măsuri de îmbu- de transport internaţional; cetăţeni români rămaşi ilegal nătăţire a transmisiilor şi a condiţiilor de recepţionare a în exterior sau care s-au deplasat în Occident şi în ţările acestora, preconizându-se folosirea în viitor a unor sateliţi vecine; comunicările telefonice şi trimiterile poştale. de comunicaţii. Unui număr de opt străini semnalaţi cu preocupări de a I – În conformitate cu prevederile Programului de culege informaţii sau de a intermedia legătura cu posturile măsuri în problema „ETERUL“ şi ale Hotărârii Biroului de radio reacţionare li s-a întrerupt dreptul de şedere în Executiv al Consiliului de conducere al Departamentului ţară şi au fost incluşi pe lista persoanelor indezirabile. Securităţii Statului din iunie 1983, pentru contracararea Trebuie, totodată, menţionat că unele emisiuni cu carac- activităţii duşmănoase desfăşurate prin intermediul pos- ter profund ostil au fost realizate cu antrenarea unor ele- turilor de radio, în anul 1984 şi trimestrul I/1985, unităţile mente trădătoare stabilite în exterior, precum şi pe baza centrale şi teritoriale de securitate au acţionat în direcţia indicaţiilor serviciilor străine de informaţii, inventându-se realizării următoarelor obiective: cazuri şi probleme false, cu scop de diversiune. 1. – Depistarea căilor şi mijloacelor de legătură cu pos- 2. – Asigurarea unui control informativ mai eficient turile de radio străine şi prevenirea scurgerii de date către asupra persoanelor care întreţin ori intenţionează să sta- acestea. bilească legături cu posturile de radio străine. În acest sens, s-a acţionat pentru dezvoltarea potenţi- S-a asigurat luarea unor măsuri informativ-operative alului informativ în problemă, înregistrându-se o creştere complexe asupra elementelor din baza de lucru, atenţie deo- de 21 la sută. S-a asigurat, totodată, o mai bună instruire sebită acordându-se supravegherii informative a rudelor şi

250 251 legăturilor din ţară ale angajaţilor şi colaboratorilor postu- mai deosebite au fost luate măsuri privative de libertate rilor de radio străine, urmărindu-se prevenirea angrenării prin aplicarea de către organele de procuratură şi miliţie lor în acţiuni ostile şi determinarea unora dintre acestea a dispoziţiilor Decretului 153/1970. de a influenţa pe cei din exterior să renunţe la activitatea De asemenea, s-a acordat atenţie sporită depistării şi pe care o desfăşoară împotriva R.S. România. neutralizării activităţii ostile a persoanelor care audiază Unităţile speciale au luat în lucru organizat un număr şi colportează ştirile cu conţinut ostil difuzate de posturile mai mare de elemente din exterior, racolate mai recent de de radio străine. Europa Liberă sau aflate în atenţia aceste oficine. În acest sens au fost destrămate în fază incipientă peste Ca urmare a măsurilor întreprinse, s-a obţinut un 30 de anturaje constituite de tineri, iar peste 1.200 de per- volum mai mare de informaţii pe profil, ceea ce a permis soane au fost avertizate în cadru lărgit. În majoritatea finalizarea prin măsuri operative a 25 la sută din cazurile cazurilor, măsurile întreprinse au fost eficiente, cei în cauză aflate în atenţie şi luarea în lucru, în mod organizat, a unui renunţând la intenţiile şi preocupările lor duşmănoase. număr însemnat de elemente. 3. – Aplicarea de măsuri diversificate pentru prevenirea şi Informaţiile obţinute atestă că se menţine ridicat contracararea propagandei ostile desfăşurate de posturile de numărul persoanelor care, în vederea emigrării din ţară, radio reacţionare şi anihilarea efectelor nocive ale acesteia. au încercat ori au reuşit să se adreseze posturilor de radio S-a acţionat mai combinativ şi diversificat împotriva străine şi unor organisme internaţionale. celor mai ostili angajaţi şi colaboratori ai postului de radio Totodată, a crescut interesul anumitor diplomaţi, pre- Europa Liberă, precum şi asupra unor legături ale acestora cum şi al unor ziarişti străini faţă de unele elemente anar- din exterior. Astfel, s-a reuşit punerea în atenţia auto- hice, contestatar-disidente, îndeosebi din rândul cultelor şi rităţilor germane a unora dintre ei, iar asupra altora se sectelor, ceea ce a impus iniţierea de măsuri complexe în desfăşoară măsuri de compromitere şi izolare. vederea prevenirii intrării în contact şi transmiterii unor Prin posibilităţile unităţilor speciale şi ale Serviciului date ce ar putea fi folosite de Europa Liberă în propaganda Independent „D“, au fost publicate în străinătate un număr ostilă ţării noastre. sporit de materiale de ripostă şi demascare a unor acţiuni Faţă de elementele semnalate cu intenţii de a intra în propagandistice diversioniste iniţiate din exterior împo- contact, sau care au stabilit legături cu posturile de radio triva ţării noastre. străine, s-a manifestat mai multă fermitate, acţionându-se S-a acţionat mai organizat pe linia pregătirii contra- cu măsuri diversificate. Preponderent, cu sprijinul factori- informative a populaţiei, fiind folosite într-o măsură mai lor competenţi, s-au aplicat măsuri care au vizat influen- mare mijloacele de informare în masă – presa centrală şi ţarea pozitivă a elementelor în cauză şi determinarea lor locală, emisiuni radio – în care au fost publicate materiale de a renunţa la preocupările de a intra în contact ori de a de demascare şi contracarare a caracterului reacţionar al menţine legătura cu oficinele de propagandă reacţionară activităţii posturilor de radio străine şi îndeosebi al Europei din exterior. Libere în legătură cu pretinsele încălcări ale drepturilor Într-un număr de 44 de cazuri s-au aplicat amenzi con- omului, aşa-zise persecuţii religioase sau de îngrădire a travenţionale în baza Legii 23/1971, iar în unele cazuri dreptului de creaţie literar-artistică şi altele.

252 253 4. – Îmbunătăţirea activităţii de penetrare informativă exterior aflate în atenţia acestor oficine nu s-a reuşit decât în rândul angajaţilor şi colaboratorilor posturilor de radio în puţine cazuri să se obţină date, informaţii şi documente străine şi continuarea măsurilor pentru derutarea, dezin- pe baza cărora să se poată realiza combinaţii informative formarea şi descurajarea acestora. eficiente în vederea demascării şi compromiterii acestora. Împreună cu unităţile speciale, s-a acţionat mai organi- Unităţile centrale şi teritoriale de securitate se preocupă zat pentru trimiterea cu sarcini în exterior a unui număr în insuficientă măsură pentru obţinerea şi valorificarea însemnat de surse, unele dintre acestea reuşind să pene- unor asemenea date. treze în rândul elementelor urmărite, în mediile folosite – Unităţile Militare 0544 şi 0195 au o contribuţie încă de aceste posturi de radio, iar altor surse li s-au creat per- redusă la cunoaşterea şi semnalarea din timp a legăturilor spective în acest sens. din străinătate ale angajaţilor şi colaboratorilor posturilor Pentru anul în curs au fost selecţionate 97, cu 68 mai de radio străine ce se deplasează în R.S. România cu sar- mult decât în anul precedent, acţionându-se pentru verificarea, dirijarea şi instruirea corespunzătoare a acestora. cini de a culege date şi informaţii pentru a fi exploatate în Pe linia dezinformării în mediile ostile din exterior, au propaganda ostilă ţării noastre. fost contactaţi în mod acoperit un număr mare de străini, – Conlucrarea între U.M.0544 şi celelalte unităţi de cărora le-au fost plasate versiuni de dezminţire a unor securitate pentru identificarea şi luarea în lucru a rude- speculaţii difuzate de posturile de radio reacţionare şi alte lor şi legăturilor din ţară ale angajaţilor şi colaboratori- mijloace de propagandă ostile ţării noastre. lor posturilor de radio B.B.C., Deutsche Welle şi Vocea De asemenea, unele unităţi centrale şi teritoriale de Americii nu s-a realizat la nivelul cerinţelor impuse de securitate au trimis în exterior mai multe materiale cu situaţia operativă. caracter de ripostă ori pentru dezinformarea angajaţilor – Controlul informativ în locurile, mediile şi obiectivele şi colaboratorilor posturilor de radio străine şi a organiza- vizate de cercurile reacţionare, precum şi asupra străinilor ţiilor reacţionare care folosesc aceste oficine. care vin în ţară în calitate de ziarişti, turişti, vizitatori la II. – Deşi măsurile întreprinse au marcat un spor de rude, comercianţi etc., nu se realizează în toate cazurile eficienţă faţă de perioada anterioară, având în vedere cu rigurozitate, iar, ca urmare, unele elemente din baza de intensitatea, virulenţa şi periculozitatea acţiunilor pro- lucru au reuşit să transmită în exterior, prin intermediul pagandistice desfăşurate împotriva ţării noastre de pos- acestora, materiale cu conţinut ostil, care au fost folosite turile de radio reacţionare, se poate aprecia că activitatea în emisiunile posturilor de radio străine. de prevenire, ripostă şi contracarare nu se ridică încă la nivelul cerinţelor. – S-a acţionat insuficient pe linia determinării unor per- – Acţiunile de penetrare în cadrul acestor oficine s-au sonalităţi din domeniul artei, culturii, ştiinţei, să adopte desfăşurat greoi şi fără profunzime, nu toate sursele folo- poziţii ferme de combatere a activităţii ostile desfăşurate site au fost de calitate şi nu s-a asigurat întotdeauna o de Europa Liberă, deşi asemenea măsuri se impuneau mai instruire adecvată a acestora. ales în cazul scriitorilor elogiaţi de Europa Liberă, precum – În lucrarea angajaţilor şi colaboratorilor posturilor şi al altor intelectuali care au apărut în emisiunile acestei de radio străine, precum şi a altor elemente ostile din oficine de propagandă.

254 255 - Activitatea de demascare, compromitere şi neutrali- străine, în vederea penetrării informative şi contracarării zare a oficinelor de propagandă duşmănoasă nu are încă un acţiunilor ostile desfăşurate de aceştia. caracter sistematic, continuu şi ofensiv, de natură să ducă 3. – Prevenirea racolării de noi elemente de către postul la preluarea iniţiativei şi la crearea în ţară şi străinătate a de radio Europa Liberă, prin sporirea exigenţei verificărilor unui curent de opinie împotriva activităţii acestora. şi a pregătirii contrainformative a celor care se deplasează - Acţiunile de pregătire contrainformativă sunt încă în Occident. O atenţie deosebită se va acorda persoanelor reduse ca număr, aportul lor la crearea unei atmosfere din mediile creaţiei literar-artistice, cadrelor didactice, generale de respingere a propagandei occidentale este sub cercetătorilor, precum şi altor categorii de intelectuali. nivelul cerinţelor, iar utilizarea mijloacelor de informare în 4. – Intensificarea de către toate unităţile centrale a masă – la nivel central şi local – se desfăşoară încă greoi activităţii de îndrumare şi control la compartimentele şi sporadic. corespondente din cadrul securităţilor judeţene, privind - Deşi în ultimul timp Grupa operativă „ETERUL“ şi-a modul cum se realizează sarcinile din programul de măsuri organizat mai bine activitatea, în perioada de referinţă şi acordarea sprijinului necesar pentru clarificarea în mod nu a reuşit să exercite un rol mai activ în îndrumarea şi operativ a cazurilor aflate în lucru. controlul modului în care se execută sarcinile prevăzute 5. – Grupa „ETERUL“ va asigura, până la 30 iulie în Programul de măsuri şi să determine soluţionarea ope- 1985, identificarea tuturor rudelor şi legăturilor din ţară rativă a unor cazuri complexe. ale noilor angajaţi şi colaboratori ai posturilor de radio De asemenea, nu s-a preocupat îndeajuns pentru depis- B.B.C., Deutsche Welle, Vocea Americii şi Radio France tarea şi angrenarea unor persoane cu posibilităţi de a Internationale, asupra cărora, potrivit competenţelor, exercita influenţă pe lângă factorii de decizie ai statelor occidentale pentru diminuarea activităţii ostile împotriva unităţile de securitate vor întreprinde măsuri calificate R.S. România. de urmărire. III. – Pentru înlăturarea neajunsurilor existente şi 6. – Perfecţionarea conlucrării cu factorii de răspundere îmbunătăţirea activităţii informativ-operative în pro- din domeniul muncii ideologice, culturale şi de presă, în blemă, se va acţiona în următoarele direcţii: vederea sporirii eficienţei activităţii de demascare şi con- 1. – Îmbunătăţirea controlului informativ asupra stră- tracarare a propagandei reacţionare din exterior. inilor, persoanelor care au solicitat plecarea definitivă din 7. – Concluziile Biroului executiv al Consiliului de ţară, elementelor ostile din rândul cultelor şi sectelor, pre- Conducere al Departamentului Securităţii Statului, precum şi în mediile oamenilor de artă-cultură şi de tineret, cum şi hotărârile adoptate cu prilejul analizei vor fi prelu- pentru a depista elementele pretabile să intre în legătură crate cu şefii serviciilor de informaţii interne la convocarea cu posturile de radio străine şi a preveni trimiterea de către din luna iunie a.c. acestea a unor materiale denigratoare. 2. – Direcţia I, împreună cu U.M.0544 şi celelalte unităţi de securitate vor acţiona mai organizat pentru selecţiona- rea, instruirea şi trimiterea în exterior a surselor cu posibi- lităţi pe lângă angajaţii şi colaboratorii posturilor de radio

256 257 De atunci, ea a fost activă în cercurile emigranţilor din ANEXA H Germania Federală. Acţiunea, având numele de cod RITA- CORBU, a fost organizată şi condusă de rezidentura din Ambasada României de la Bonn/Köln. Responsabil pen- Fragment din Raportul pe 1984 al Agenţiei Federale tru acţiune era Ion GRECU, şef al contraspionajului CIE, pentru Apărarea Constituţiei (BfV – serviciul vest-german secretar unu şi ataşat de presă al ambasadei. Ataşatul de contrainformaţii) cultural LUPU avea misiunea de a deruta victima, de a o spiona după atac şi de a contracara suspiciunile la adresa (…) Ambasadei României. ROMÂNIA (pag. 52-54) Cazul 2: În 1984, când un ofiţer de informaţii de la rezidentura română din Bonn s-a refugiat în Occident1, s-au obţinut Un medic român, rudă apropiată a unui membru de informaţii importante privind acţiunile Serviciului Român rang înalt al Guvernului României, a venit în Germania de Informaţii pe teritoriul Republicii Federale Germania. Federală ca turist şi a cerut azil politic. În iunie 1984, uni- tatea de contraspionaj a CIE a primit ordinul de a-l depista Defectorul a furnizat probe despre pregătirea şi executarea pe refugiat şi de a-l aduce cu forţa înapoi în România. unor acţiuni criminale cu substrat politic de către ofiţeri Operaţiunea urma să fie încheiată până la congresul ai serviciului român de informaţii externe CIE cu statut Partidului Comunist Român din noiembrie 1984. Dacă diplomatic în cadrul Ambasadei României de la Bonn. operaţiunea ar fi eşuat şi refugiatul nu ar fi fost readus în România, un specialist urma să vină din România şi Cazul 1: să-l asasineze. La Ambasada României s-a format un grup operativ sub conducerea directorului adjunct al CIE şi a În data de 2 mai 1984, o cetăţeană germană de origine şefului de secţie pentru Germania de Vest. În iunie 1984, română, cu domiciliul în Köln, a fost atacată cu gaze lacri- o echipă de nouă persoane a început căutarea în Germania mogene şi jefuită de doi „turişti“ români care pretindeau Federală, cei nouă fiind medici, reprezentanţi de companii că vin de la Paris. Atacanţii neidentificaţi au sustras din şi ofiţeri CIE. Au fost activate numeroase persoane de con- locuinţa victimei bani, acte şi documente. Victima este o tact din Germania Federală, în acţiunea de căutare fiind fostă activistă comunistă care avusese în trecut o misi- implicate, sub diverse pretexte, chiar şi autorităţile fede- une oficială în Germania Federală. După ce s-a întors în rale germane. Persoanele responsabile pentru executarea România, şi-a pierdut poziţia din partidul comunist din acestei misiuni sunt: cauza unei pretinse atitudini antiromâneşti din perioada - Constantin CIOBANU, consilier de ambasadă când s-a aflat în străinătate. Apoi, cu prilejul unei călătorii - Ion GRECU, secretar unu într-o ţară din sudul Europei, ea s-a refugiat în Occident. - Ioan Lupu, secretar unu 1 Cifrorul Constantin Constantinescu.

258 259 Cazul 3:

Cel târziu din octombrie 1983, CIE a pregătit, prin uni- tatea de diversiune C-428, un atentat la Radio Europa Liberă din München. Următorii ofiţeri de informaţii din cadrul Ambasadei României au avut misiunea de a spiona obiectivul şi împrejurimile sale: Bibliografie

- Constantin CIOBANU, consilier - Dan MIHOC, secretar doi, şeful biroului tehnic Alexeyeva, Ludmilla. U.S. Broadcasting to the Soviet - Ion CONSTANTIN, secretar trei, şeful secţiei consu- Union. New York: Helsinki Watch Committee, 1986. lare Bagely, Kenneth H. Spy Wars: Moles, Mysteries, and Deadly Games. New Haven, CT: Yale University Press, 2007. În vara lui 1983, CONSTANTIN a primit ordin de la Browne, Donald R. International Radio Broadcasting: The Bucureşti să culeagă informaţii detaliate în vederea unui Limits of the Limitless Medium. New York: Praeger, atac cu bombă asupra postului Radio Europa Liberă. În 1982. urma deplasării sale la München din 11 şi 12 octombrie Critchlow, James. Radio Hole-in-the-Head/Radio Liberty: 1983, el a scris un raport de 13 pagini despre „obiectivul“ An Insider’s Story of Cold War Broadcasting. Washington, Europa Liberă. CIOBANU, în calitate de rezident, a confir- DC: American University Press, 1995. mat într-o anexă exactitatea raportului lui CONSTANTIN, Deletant, Dennis. Ceausescu and the Securitate: Coercion pe care l-a verificat personal la faţa locului. În decembrie and Dissent in Romania, 1965-1989. Londra, UK: Hurst 1983, CONSTANTIN a participat la o şedinţă de pregătire & Company, 1995. de două zile la Bucureşti. Pentru verificarea informaţiilor Dobson, Christopher, and Ronald Payne. The Carlos i s-au prezentat şi rapoartele lui CIOBANU şi MIHOC Complex: A Pattern of Violence. Londra: Hodder and despre obiectiv. El a primit ordin să obţină informaţii supli- Stoughton, 1977. mentare. În 1984, el a făcut încă două deplasări la München Follain, Jack. Jackal: The Complete Story of the Legendary pentru completarea informaţiilor. Terrorist Carlos the Jackal. New York: Arcade, 1998. (…) Foreign Relations of the United States, 1945–1959: Emergence of the Intelligence Establishment. Washington, DC: Government Printing Office, 1996. Frolik, Josef. The Frolik Defection: The Memoirs of an Intelligence Agent. Londra: Lee Cooper, 1975. Gati, Charles. Failed Illusions: Moscow, Washington, Budapest and the 1956 Hungarian Revolt. Stanford, CA: Stanford University Press, 2006.

260 261 Grose, Peter. Operation Rollback: America’s Secret War Nelson, Michael. War of the Black Heavens: The Battles of Behind the Iron Curtain. Boston: Houghton Mifflin, Western Broadcasting in the Cold War. Syracuse, NY: 2000. Syracuse University Press, 1997. Hersh, Burton. The Old Boys: The American Elite and Pacepa, Ion. Red Horizons: Chronicles of a Communist Spy the Origins of the CIA. St. Petersburg, FL: Tree Farm, Chief. Washington, DC: Regnery Gateway, 1987. 2002. Parta, R. Eugene. Discovering the Hidden Listener: An Holt, Robert T. Radio Free Europe. Minneapolis: University Assessment of Radio Liberty and Western Broadcasting of Minnesota Press, 1958. Jackson, to the USSR During the Cold War. Stanford: Hoover Wayne G. Allen Welsh Dulles as Director of Central Institution, 2007. Intelligence, February 26, Price, James R. Radio Free Europe: A Survey and Analysis. 1953–November 29, 1961. CIA Historical Study, 1973. Washington, DC: Congressional Research Service, Kalugin, Oleg. The First Directorate: My 32 Years in Library of Congress, 1972. Intelligence and Espionage Against the West. New York: Puddington, Arch. Broadcasting Freedom: The Cold War St. Martin’s, 1994. Triumph of Radio Free Europe and Radio Liberty. Kostov, Vladimir. The Bulgarian Umbrella: The Soviet Lexington: University of Kentucky Press, 2000. Direction and Operations of the Bulgarian Secret Service Seagrave, Sterling. Yellow Rain: A Journey Through the in Europe. New York: St. Martin’s, 1988. Terror of Chemical Warfare. Londra: Sphere, 1981. Kovrig, Bennet. Of Walls and Bridges: The United States Smith, Colin. Carlos: Portrait of a Terrorist. Londra: Andre and Eastern Europe. New York: New York University Deutsch, 1976. Press, 1991. Sosin, Gene. Sparks of Liberty: An Insider’s Memoir of Lendvai, Paul. The Bureaucracy of Truth: How Communist Radio Liberty. University Park: Pennsylvania State Governments Manage the News. Londra: Burnett, University Press, 1999. 1981. Short, K.R.M., ed. Western Broadcasting Over the Iron Markov, Georgi. The Truth That Killed. Londra: Wiedenfeld Curtain. Londra: Croom Helm, 1986. and Nicholson, 1983. Starr, Richard F., ed. Public Diplomacy: USA versus USSR. Meyer, Cord. Facing Reality: From World Federalism to Stanford, CA: Hoover Institution, 1986. the CIA. New York: Harper and Row, 1980. Tumanov, Oleg. Confessions of a KGB Agent. Chicago: Michener, James A. The Bridge at Andau. New York: Edition Q, 1993. Geständnisse eines KGB-Agenten. Random House, 1957. Berlin, Edition Q, 1993. Michie, Allan. Voices Through the Iron Curtain: The Radio Urban, George. Radio Free Europe and the Pursuit of Free Europe Story. New York: Dodd, Mead, 1963. Democracy: My War within the Cold War. New Haven, Mickelson, Sig. America’s Other Voice: The Story of Radio CT: Yale University Press, 1997. Free Europe and Radio Liberty. New York: Praeger, Warner, Michael, ed. CIA Cold War Records: The CIA 1983. Under Harry Truman. Washington, DC: CIA, 1994.

262 263 Washburn, Philo C. Broadcasting Propaganda: International Radio Broadcasting and the Construction of Political Reality. Westport, CT: Praeger, 1992. Waugh, Billy. Hunting the Jackal. New York: HarperCollins, 2004. Wettig, Gerhard. Broadcasting and Detente: Eastern Policies and Their Implications for East-West Relations. Index de nume proprii Londra: C. Hurst, 1977. Wheland, Joseph G. Radio Liberty: A Study of Its Origins, A C Structure, Policy, Programming and Effectiveness. Washington, DC: Congressional Research Service, Alex, 205 C., Adrian, 112–114 Library of Congress, 1972. Alexei, 190 „Carlos“, 45, 50, 52–54, 63, Altschul, Frank, 32 72–75, 77–79, 213–216, Andropov, Yuri, 165–167, 219, 220 182 Ceauşescu, Elena, 142, 143 Arsoff, Boris, 183 Ceauşescu, Nicolae, 74, 75, Aziz, Maria, 69 83, 84, 90, 127, 139, 142, 143 B Cebrikov, Viktor, 167 Cifarelli, Alexandru, 245 „Balthasar“, 116, 117, 125 Ciobanu, Constantin, 150, Bandera, Ştefan, 167 151, 259, 260 Bănuş, Max, 245 Ciorănescu, George, 127 Băsescu, Traian, 123 Cismărescu, Mihai, 123, Bellini, Giorgio, 63, 224, 227 245 Bergel, Hans, 144 Ciurescu, Ilie, 236 Bernard, Noel, 54, 84, 86, Clay, Lucius, 13, 27–30 87, 92, 123, 139, 143–147, Clinton, Bill, 40 233, 245 Coman, Vasile, 89, 90 Blaga, Ştefan, 53, 229 Constantin, Ion, 151, 260 Boross, Peter, 72 Constantinescu, Emil, 41 Bothwell, John, 189, 194 Cottenceau, Jean Claude, Bradley, Ed, 157 106, 107, 110–112, 118, Brandt, Willy, 96 245 Breguet, Bruno, 55–57, 59, Cummings, Richard, 198, 242 60, 73, 80, 81 Czechowicz, Andrej, 200, Burchard, John, 23 201

264 265 D Georgescu, Vlad, 92, 123– J Leontie, 89 127, 130, 133, 134, 137, LeVaye, George, 168, 178 Damian, N. colonel 138 Jelev, Jelio, 157, 158 Lieven, Anatol, 134 Securitate, 241 Gheorghiev, Antoni, 185 Jivkov, Todor, 161–166, „Lilly“, 50, 78, 214, 219, 220 Danov, Rumen, 183 Golubev, Serghei, 167, 168, 168, 169, 174, 175, 182 Luchian, Eugen, 116 De Fleurs, Alecu Rene, 246 170, 171 Johnson, Ross A., 5, 33 Lupu, Ioan, 151, 259 De Gaulle, Charles, 45 Goma, Paul, 145, 152 Deaconescu, Ion, 52, 230 Gorbaciov, Mihail, 40, 139 K M Doichioiu, Radu, 97 Grecu, Ion, 151, 259 Dordea, 236 Green, Christopher, 177, Kadar, Janos, 48, 228 Macău, lt.col. Securitate, Dulles, Allen, 17–19, 27, 186 Kalman, Györgyi, 72, 73, 90, 248 262 Grew, Joseph C., 17, 28 165–167, 170–172 Măgură, Aurora, 144 Dumitrescu, Cornel, 245 Groven, Luc Edgar, 57, 61, Kalughin, Oleg, 165–167, Măgură, Ioana, 86, 92, 144, 74, 222 170–172, 181, 182 246, 247 E Gullino, Francesco, 157, Karaiotov, Bogdan, 184 Măgureanu, Virgil, 74–79, 183–186 Kennan, George F., 15, 16, 118, 119 Eisenhower, Dwight D., 17, Gundarev, Victor P., 188, 18, 19, 32 Mallios, Michael, 81 29 189, 193, 194 Killian, James, 23 Mandache, Gheorghe, 231 Eisenhower, Milton, 38 „Konrad“, 120, 121 Marin, Yuri, 205 Elţîn, Boris, 40 H Kopp, Magdalena, 47, 48, „Marina“, 205–209 50, 51, 53, 55, 62, 63, 69, Markham, James, 192 F Hakam, Abul, 217, 220 70, 71, 73, 78, 80, 81, Markov, Annabel, 158, 185 „Harry“, 134 214, 220 Markov, Gheorghi, 157– Farid, Radwand, 69 Hartmann, comisar de Kostov, Vladimir, 170, 174, 161, 163, 165, 168–170, Favez, Adil Ahmed poliţie, 105, 132 175, 178–181, 262 172, 173, 175–179, (Carlos), 50 Havel, Vaclav, 186 Kotsev, Vasili, 180 181–187 Ferguson, Glenn, 105 Hristov, Hristo, 186 Kriucikov, Vladimir, Markov, Nikola, 160, 168, Fiodor, 201–205, Hruşciov, Nikita, 55, 145 165–167, 182 169, 173 Forsyth, Frederick, 45, 46 Hurezeanu, Emil, 126, 129, Krouleva Ani, 184 Marshall, George, 16 Frunză, Victor, 93, 96, 134–136, 141, 142 Martinez Torres, Andreas 98–100 L Carlos, 45 Fullbright, James W., 201 I Meri, Lennart, 39 Larretxea, Jose Maria, 59, Mielke, Erich, 64 G Iliescu, Ion, 43, 44 81, 110–112 Mihoc, Dan, 150, 151, 260 Ioanid, Ion, 245 Layani, Freddy, 106, 107, Minarik, Pavel, 200, 201 Gabany, Anelise, 245 Iorga, Nicolae, 88, 146 110–112, 118, 245 Monteverde, Lopez de, 74, 223 Georgescu, Emil Valer, 105 Iura, 202–204 Le Carré, John, 7 Moukharbal, Michel, 45

266 267 Munteanu, Neculai Popa, Gheorghe, 236 Stoianov, Dimitar, 165, U Constantin, 141, 142 Popov, 168, 169 166, 182 Postelnicu, Tudor, 53, 136, Stroescu, Nicolae, 75 Urban, George, 34, 35, 263 N 229–231 Surov, Ivan, 168 Ursu, Doru Viorel, 78 Pulda, Maria, 61 Usatov, 165 Neiber, Gerhard, 64, 65 Ş Utreh, Pierre, 107 Nestor, Rateş, 5, 90, 124 R Nica, Sergiu, 52–55, 62, 81, Şerban, Ion, 231 V 215, 229 Răceanu, Mircea, 139, 140 Şora, Mariana, 236 Niţescu, Andrei, 53, 215 Rafael, Edgar, 235, 245 Varga, Joszef, 65 Niesewand, Peter, 45, 46 Raţiu, Ion, 142 T Vlad, Iulian, 53, 229 Ramirez Sanchez, Ilich, 44, Voinea, Dan, 81 O 45, 47, 73, 76, 79, 219, Tigrid, Pavel, 20, 25, 26 Vulcu, Mihai Corneliu, 243 Tiseanu, I., 91, 144, 247, 98,103 Orescu, Şerban, 95, 109, Rubin, Boris,107, 108 248 W 110, 152 Reagan, Ronald, 39 Todorov, Vladimir, 180, 181 Rebet, Ivan, 167 Tofan, Liviu, 5, 245 Walesa, Lech, 42 P Redei, Miklos, 67 Totoescu, Aurelian, 98, 99, Walid, Wattar, 69 Regele Mihai, 55, 127, 142 108 Webb, James, 23 Pacepa, Ion Mihai, 51–53, Rita-Corbu, 259 Toto-Kramer, Anna Louise, 76, 116, 117, 125–127, Rusch, Radu, 96–103, 106, Weinrich, Johannes, 50, 81 51, 53–62, 65, 66, 68, 69, 130, 133, 138, 143, 229, 108 „Trout“, 97, 100, 103 230, 243, 263 71, 73, 80, 217, 219, 220, Truman, Harry S., 5, 12, 227 Pană, Alexandru, 89 S 14, 17, 27–29, 37, 263 Parta, Gene, 132 Wielspuetz, Siegfried, 128, Tudor, colonel Securitate, 129 Pell, Gene, 126, 128–133, Sargent, Howland, 37 113 137 Savov, Stoian, 180, 181 Wisner, Frank, 16, 18, 19 Tumanov, Alexander V.,191 Z Penescu, Nicolae, 145, 152 Scheibling, Rene, 51, 89 Tumanov, Igor A., 191 Petresevitis, Andras, 66, 67 Schmidt, Helmut, 50 Zagoneanu, Gheorghe, 232 Tumanov, Oleg, 188, 189, Zăpârţan, Vasile, 89 Pfeiller, Viktor, 89, 117, Schneider, Heinrich, 227, 192–211, 263 118, 237 228 Tumanova, Evdochina A., 191 „Piccadilly“, 157, 183, 184 Simeonov, Vladimir, 179 Pleşiţă, Nicolae, 53, 81, Solomon, Alexandru, 9, 82 151, 152, 230–232 Stamatoiu, Aristotel, 232 Pluchinsky, Dennis, 130 „Steve“, 50, 58, 73, 217, 219 Polizu, Alexandra, 246 Stoianov Petar, 41, 185, Pop, Leonida, 108, 109 186

268 269 BIBLIOTECA

Colecţia Alexandre Dumas

01. Contele de Monte-Cristo, vol. 1 BIBLIOTECA 02. Contele de Monte-Cristo, vol. 2 03. Contele de Monte-Cristo, vol. 3 04. Contele de Monte-Cristo, vol. 4 Cuprins 05. Regina Margot, vol. 1 06. Regina Margot, vol. 2 07. Doamna de Monsoreau, vol. 1 Cuvânt de mulţumire...... 5 08. Doamna de Monsoreau, vol. 2 Prefaţă...... 7 09. Doamna de Monsoreau, vol. 3 10. Cei Patruzeci şi Cinci, vol. 1 1. Radio Europa Liberă şi Radio Libertatea – Geneza...... 11 11. Cei Patruzeci şi Cinci, vol. 2 2. Ultimul tangou la München: Carlos Şacalul 12. Cei trei muschetari, vol. 1 13. Cei trei muschetari, vol. 2 şi atentatul de la Europa Liberă...... 43 14. După douăzeci de ani, vol. 1 3. Nume de cod „Iago“: tentativele de asasinare 15. După douăzeci de ani, vol. 2 16. Vicontele de Bragelonne, vol. 1 a lui Emil Georgescu...... 83 17. Vicontele de Bragelonne, vol. 2 4. „Bastardul“: Povestea lui Vlad Georgescu...... 123 18. Vicontele de Bragelonne, vol. 3 19. Vicontele de Bragelonne, vol. 4 5. „Şacalul“ (Noel Bernard), „Cobra“ şi „Eterul“...... 139 20. Laleaua neagră l Aventurile lui Lyderic 6. Nume de cod „Piccadilly“: Asasinarea lui Gheorghi Markov...... 157 BIBLIOTECA 7. Agentul KGB Oleg Tumanov ...... 188 Colecţia F.M. Dostoievski Anexa A...... 213 Anexa B...... 225 01. Fraţii Karamazov, vol. 1 BIBLIOTECA 02. Fraţii Karamazov, vol. 2 Anexa C...... 229 03. Amintiri din casa morţilor l Jucătorul Anexa D...... 233 04. Idiotul, vol. 1 05. Idiotul, vol. 2 Anexa E...... 242 06. Însemnări din subterană l Eternul soţ Anexa F...... 247 07. Crimă şi pedeapsă Anexa G...... 249 08. Adolescentul 09. Dublul l Oameni sărmani Anexa H...... 258 10. Umiliţi şi obidiţi 11. Demonii, vol. 1 12. Demonii, vol. 2 Bibliografie...... 261 Index de nume proprii...... 265 S.C. Adevărul Holding S.R.L., Str. Fabrica de Glucoză nr. 21, sector 2, Bucureşti. Telefon: 021.407.76.38; Fax: 021.407.76.42

Director general: Peter L. Imre Director general adjunct: Andrei Ştefan

Divizia CARTE Director: Oana Cruceanu Director executiv: Carmen Dincă Director editorial: Daniel Eberhat Project manager: Alina Drăguş

Toate drepturile asupra prezentei ediţii sunt rezervate exclusiv Editurii S.C. Adevărul Holding S.R.L. Reproducerea parţială sau integrală a textului fără acordul editurii este interzisă şi va fi pedepsită conform legilor în vigoare.

Tehnoredactor: Puiu Enache Corectori: Adriana Popescu Cristina Teodorescu Coperta: Marian Simon

Tipar executat de FED Print SA