Flestli DEYIISII OFIVERILOR

SERIA II. ANUL IV,No. 705. Editla a trela SAMBATA, 7 MARTIE 1898. NUMARUL 10 I3AN:i NUMARUL 10 BANÌ A BONAl1IENTELi; ANUNCI UIt ILE Yncep la i 0 15 ale fle -cärei luni0 se pla- In Bucurestl ,i judete se primesc mimai la tesc tot- d'a -una mainte Administratie In Bucurepti la Casa Administratiel In streinatate, direct la adrninistrafie ,i la In judefe si streincltate prinmandate po,tale toate oficiile de publicitate Un an in tara 30 lei; In streinatate 50 loi Anunciuri la pag. IV 0.30 b. Buia > . > III 2. loi tase lun!... 15 » > » > 25 II 3. > ree luny... 8,' > 13 > Un numar in streinatate 30 ban! Insertiile si reclamele 3 le! rindul, MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZA UN NUMAR VECHIÜ 30 BANI DESTAIXIJIRIGRAVE SnCflESTLI DEYIISII OFIVERILOR DFSTÄINUIRI GRbVE IN CHESTIA conservatori în Macedonia, cind des - 'Ma -am inceput cariera politicä sub CONTINUAREA PROCESULUÏ regretatul Panu. Apos am fost cu Ion__TRIBUNA LITERARA DEMISIEI OFICERIEOR bina pe Rominil din Transilvania Sediuta de cri (a piltra) Ghica. ._,,...r ....,_., ...... §i da arme pentru strivirea lor, eind Si sub Hurmuzache, replica d. Take ln cuvintarea sa de errprin asemenea fapte, succedînd cam- Eri a vorbit d. Emit Costinescu. Diseur - Ionecu. Conferintele preotilor d-net Costinescu a fdcutpaniel saledinopozitie dusä pesul d -sale a Post mai violent, pi in forma Da pi sub Hurrnuzache. pi in fond, de cit toate cele ce s'aúrostit Si sub Mavrogheni. judetulut Doljiu o desldinuire care dove-cestia nationala, clatina întru alitade Sîmbätäp£nä acum. D. Costinescu devte gradul de deea-sentimentul patriotic.,nu e cu pu-nu e maestru inaleretoricei, nu facem'am alipit in urmä de Ion Brätianu. II frase pi figura, dar in schimb lovepte Para At fost pi subt d. Lascar Catargiu, Acura, spre a lncheia aceasta expunere, dentd morald a partidu-tinta ca un asa regim sa mal durezeralla, spune lucrurile asa cum sunt pi iptcontinua d. Take Ionescu, pi te -ai put-tat lui national-liberal. D.fard a rani sentimentele ïntregululmanifesta' pärerea Tara inconjur. Se poatechiar räù : sä ne dea voe cu loath dragcstea, prea eu- Costinéscua spus ed de-neam rominesc. zice ca'd. Costinescu a lovitla mir pi Iaräps tacere din parten d-lui Sturdza.cernici! conferentiars, a face cite -va bt garl Nu ne ïndoimca', la Inomentuldintr'o apn execufie cu greü se vor putea D. Sturdza declare cä nu se teme dede seams In interesul curáteniel literature! misiunea ofiterilor a l'osi ridica dd.DimitrieSturdzapiGogu adversarii sai, cä el ,stie sa luptevoini- noastre biserice *tl. cuvenit, tara va ati sa scuture de Cantacuzino. ceste pi adaogä. pldnuitd de conducdtorit Da, mä voi ü lupta ca piticui spre a Cestiunea ce s'a propus corferei,tir rilcr pe dinsa acest regim cu virtosia de Nu mai e nevoe sa' spunenca' a Post despre introducerea cristianismului in Da- partidulut liberal, cd licare a dat atitea ori probe. ascultat cu o tacere religioasä, cd a fostdovedi cä petit bonitomne vit encore. s'a promis in s cris rein- puternic aplaudat pi cil n'a fost o singurä Prepedintele consiliutui a incheiat sear- cia- Traianä, etc. credem cä nu',I avea locul data macar intrerupt. bäda sa elucubrafiune zicind cä chiar deluteo asemenea tntrunire; mal Iati, pentru - tegrarea lor vi în grad VICTORIA NOASTRA Suret lovituri de maciucä in urina cä-ar remine numai cu ciomagul steaguluicä este un adevar elementar pentru oil -cine vi în vechime,si ast-f el rora tel lovit rämïne buimäcit. Aga a ra-pa, tidului el va merge tot inainte. cunoaste cit de putinl istorie bisericeasea se documente azd ceea-ce N'a uitat inca nineni cura am Postmas banca ministerialä, depi de data asta In tot räspunsul säá d. Sturdza n'a combatufi de liberali cind eram la putere.se afin printreminiptri si cunoscuta gpiazäcitat o singurä data numele d lui .Aurelian.universala, cä partile acesteaale Europei, 'presupuneam deja cdpa- Campanule cele mai infame s'ait dus inrea' a partidului,d. Gogu Cantacuzino. La orele 5 pi jumatate pedinca se ridica,adfost cretinate delaInceputulere! triotismul colectivivtilorcontra politices noastre interne'pi externe. * * Azi vor continua a vorbi d nil Delavran-noastre, mal inainte cliiar de dcsrAlicatoarea E vre-o neomenie ce sa' nu sefi spus D. Costinescu a zugraait perfectclicacea pi Djuvara, cärora le va räspnnde d.Imparatulul 'l'raian ;aldoilea,pentru cA nu rezisid in pof ta bu- colectivista din jurul d -lor Sturdza pi Gogu Gogu Cantacuzino. ori sa nu se fi fäcut contra guvernului partea istoriel generale de la retragerra co- Ratifier, cd et nu se sfi-conservator ? Cantacuzino. Se crede cä totass guvernul va cere Orapele aveaü nevoie de resurse pi am E o clics de oamens constituifi în ordinvotut de incredere. lonilor de sub Aurelian pana la corstituirea sc a zdruncina disci-fäcut legea maximulus;;liberalis pretindeaücälugaresc, al cärui starif este d. Dimitrie .11111. Statelor romine (secolul al III XII) este Inca plina armaler, a ddrintacd spoliem Para pi fägaduiaü sa desfin-Sturdza. Acepts calugart duc pi tondue PENTRU PORTOFOL1 st b scalpelul critic al marilor istoriograf! *i feze impozitele. partidul. Fära ei, nimic nu se face. Ceea paleografi ; In tit, pentru comunul cirtura- cu proprile los- mîini ba- Satele eraú lipsite de siguranta pi amce decid el e bine decis. Discufie nu incape; ,a nu nutnai a viitoaretinfiinfat jandarmeria ruralä;liberalisalte pareri nu suit permise. Or fi bune ho- D. Dimitrie Sturdza, voind sa araterilor, cestiurea, se reduce la recitarea ver- toastre indriri, dar ba-pretindeaü ca' sugrumänt poporul pi protärîrile luate, or fi ele rele,trebuesc pusec4 opozifiunea pe care o fac liberaliisiuni'or elementare In de obste cunoseute, miteaf sa' suprime jandarmeria. In aplicare ! Nu se vorbepte in front. Indin jurul d-lui Aurelian elipsitä de dintre acestia pentru cet nesAbuitl, cari a chiar a existenter Romanis din Transilvania pi Ungarinafarä de tres - patru oamens, nimeni altulori-ce valoare monda, a spus in plina nu e priceput, nu e capabil. La finance, se IncumetcazA a patrunde cestiunea, cu noastre nationale. Cu' a-luptaü energie pentru cariza lor, secundafi sedinfa a Senatului cüdrapeli$tii nuun criteria criticpropriíi, o de mi Acarea din ¡ara ; liberalis ne acuzaüsingurii cari se pricep sunt dd. Gogusunt conclue de alt-ceva de cil de pofta Infrangere ri- : se»tenea oament luptaca trädäm neamul pi fägaduiaü sa laCantacuzinopiTake Protopopeccu. Laportofoliilor. dicula este inevitabi'a. -nu mai poule fi luptd deTransilvania. instrucf ie sunt Irai :d.Sturdza, Poni pi «Sund de vorbei cu dumnea'or, a spus Acestel lntre erg nesocotite de erudifiune Romanis Macedonens nu mai puteaúHaret. La externe singurul care postesa' datorim de sigur : unele productiunl de stil partid. O zicent eu du- le dirigeze este d. Sturdza. primul-ministru, am constatai cu mul- merge ïnainte cu vechia organizare sco- cu adevärat monumentale, trere, dar o zicent ; silara pi nos am inflinfatconsulatul de la C.nd asa e tondus partidul, va mirait,f umire ca nies o deosebire nu e luire alte erezil is- Bitolia pi Eforiile ; liberalisinsä ne acu-întreabä d. Costinescu, de numärnl paca -noi nici asupra principiilor, nici asu-torice, petit de naive, p'atlt de comice, !ca s'o zieem not irebtitfezaii de trädare. telor ces'ait comis? Va mirait ca' toatäpra lcgilorde fäcut. Nu ne-am pututprecum urmeazà : tin adevdr sd tie gdsitn Ei bine, sunt numai doua ana pi cite -valumen ne paraseste, ca' partidul e in des - totu,gs infelege, fii?d-cd dumr>ealor cereaú . Cä fie care din not va putea pune cite fata eu un pericol natio-luni pi deja suntem räzbunafi de toate ca-compunere, ca' un dezastru ne apteapta piportofolii ce nu le puteam da». o piaträ la fie care sug t, lomniile ce ni s'ait aruncat, de toste neo -ca' riscam sa' ajungem in halul partidului In sedinf a de Miercuri a Camera, spre a ridica nal : CA VEANT C6117--meniile ce ni s'ait fäcut. liberal din Belgia ? d. V. Lascar, fontministru de interneacest monument patrunghiular de istorie, s ULESr. Nu numai ca liberalis nu ait putut filma Si cite grepeli nu s'ait comas in timpin cabinetul Aurelian, a destainuit cumde (apte, de prezent pi viitor »... nici una din fagaduelile cu cari ait înpe-de opozi fie. D. Sturdza- a säv£rpit adevú- ..c cu atit mai muli in fata voastra care rate crime. d. Dimitrie Sturdza, la doua trei luni lat lames, dar astaza el înpis sunt silifi : cunoaptefs cu abondenla asemenea subjects marturiseascä in public ca' bine pi patrio - In chesiia nationalä, a mers pina anumai dupa plcscarea d-sale de la pu- Regim Intolerabil tic am lucrat cind eram la putere. promite luarea Transilvaniei pi apoi a fä-tere, se dädea in vînt dupa portofoliipi lucräri ». Lupta dintre taberele liberale, in ulti-cut scuse. Azi, 1n Transilvania, toatä lumenpentru d-sa acolifii d-sale. , Sf. Civil pi Methodiú eraú frati d'ai mele pedinfe ale Cameres, ne -a dat nouaacuzä pe partidul liberai ca' a trädat ches Primos, nu e asa ? nostri, rom£nt din tara Severinului»... Timp de patru zile,miui§trit aíin aceasta privinf ä o victoriestralucitä.tia nationalä. «Lnperiul Byzantin, prin fassis sale fost rästignitt, pe banca ministeriala, Rar se intîmplä ca adversaria sä-fs re- Nu numai atit, d.Sturdza a denunfat cunoasca dreptatea, mai ales cind adver-guvernului unguresc p£nä si cutibans a DIN STREINATATEefemere aves aspectul unut teatru in Ori- pironitt de propriit lor partizans cusaria sunt colectiva ptia. Satisfacf la aceastadat d. Take Ionescu pentru pcoalele din entui Europei »... acuzatiuut de acelea pe cari adver-atit de rara ne -ait procurat -ototupa libe - Transilvania. Apol o confirmare a teoriel luiRessler, sarit de principil ces mal dustnäno0ralii, nu de voie, ci de nevoie. Acolo insä onde d. Sturdza s'a purtat Conflictul ispano- cäreia i s'a fäcut deja de istoricil nostri E aci subiect de meditafiune adincä pen-ca un adevarat criminal este chestia cu american o Cu greti le tostesc. tru opiniunea publica, careatit de lesnedemisia ofiferilor de cavalerie. S'a organi Inmormintare de cl. i -its, iar eruditulcon - s'a lasat sa fie inpelatä de partidul liberal.zat acel pronunciamento de oficeri de ca- Zifele astea ni s'a cotnunicat o depesa foarfeferentiar nrs!iind aceasta, ne spuneeu toatA Din toate aceste acuzatiutls, doua ingrijitoare, Cu privire la relatiunile dintre Spa- .- valerie cärora li s'a promis inscris ca li gravitatea : sunt, mal ales,de retinut :Acuza- se va reda, cind partidul va veni la putera,nia si Stat( le Unite ale Ainericei. Se spunea tiunile de necinste, formulate de d. amine ca Statele -Unite ter dcsprgubire pentru CDupa cäderea imperiulus Romino Bul- SINGUI3A SOLUTIUNE gradul pi vechimea. Nu s'a finut nici aceastaincrucisatorul «Maine», explodat In portul Ha- gar, Rominii din Balcani Fleva, si Invinuirea de lipsa de pa- promisiune pi nid ca'se putea fine. Invane, si pe d'asupra independenta Cube!. se retrasera schimb, unii din acepa ofiler* mor de:foame, Iota, In aceasta privinta, amanuntele ce ga-in mass mare dincoace de Dunäre»... triotism repetatä de tots oratol'is o- Din diseutiunile urinate pina arum la Ca-iar pe cet gälgiopi i -alt pus in slújbe. sim in ziar; le straine: Bata -1 cucu de imperiü, i s'a apropiat si pozitiunet liberale. mera, relese nu numal ce r g:mul actual se Actul atesta a Post criminal. Asupracxplozielvasulu! =Maize >,aneheta gaseste Intr'o stare eu desavirsire anormal A, lui veleatul, si o sA l vedem ca tutinecla- «Tot neamul rominesc va bles- Apot d. Costinescu, dupa ce arate carifacuta de autoritatile spaniole a gasit cil ea sesat printre dar *i cA partidul liberal e cu desavlrsire desunt aspiratiile liberalilor pi dupa ce räs- datoreste unui accident de care nu pot fi ras- marfurile räsuflate de laPa- temä, d-le Sturdza), a spus ca con- zorganizat. punde pe larg acezo f iunet ces'a fäcutpunzatort de tit ct! de pe vas. Ancheta ame-pagalul frocilor Hassan din Lipsean! !... Pentru remedierea ateste I situatiuui, ora - ricana sustine !osa ca expinziunea se d toreate cluzie d. Lascar. Drapeliptilor ca' umbla dupa portofoliuri. une! cauze ex'erne. A um o proba de punctuatie : Am dori toril liberall dizidentis ü facut rpl la unire.termina, spunind cd ori-ce s'ar face, ori- Pe acest teme!, de ca rämas totAndrei sa t;timce învinuire Nol socotim ca propunatoriiacestelso- si nu se invir:uesc auto - ,''aguna !pi cite voturi ar (Aline guvernul, ora -ce s'ar ritatile spaniole de rea- vointa, se cere despa-pinslamoarte :creptin- ortodoxneu- mal mare se cade sa merite un gu- lutiuni Is1 faciluzil. pune la cale : gubire Spauivi. Dupa cum spun ziarele din Ma- vern spre a-sljustifica alungarea Dezbinarea din partidul liberal are i auze Nu mai merge. Nu veti merge £na-drid, guvernul din Washington a pus termennit ! ?.. » de la cîrmä. adtnci; daca unirea la putere, ar fi cu pu-irete. Peirea apteaptä partidul liberal, daca de o saptamina pentru plata despagubirel. Pe ItrgA aceasta, un potop de neologisme tir tti, de sigur ca ea s'ar fi Meut dupa a-veft perzista in aceasta direcfie. Presa spaniola protester :za eu cnorgie contra siradicalisme absolutridicolegi netre- Nu cum-va un guvern nepatriotictitea tratative mainte ca scandalul fan fi- ateste! pretei.tiuni. ca acestaacum putem rosti cuvín-liar sa fi izbucnit In public.Faptul ca lu- * ** Cu si mai mare snergie protestraza ziarele1 uincioase ca :sujete,altulmalfinzice crurile r,juns aci, e dovada peremptorie In timpul cuvintaroa d -lui Costinescu acontra cerarel de a se declara Cuba indopen- sujede, adopera, cadoü, grandios, echipafi, tul de nepatriotic, cind libe- fost pi un mit scandal, inevitabil intr'un denta,cerere Intemeiata de Statele -Unite pe cA unirea nu se poate face. cuvintul ca autoritatile spaniole nu ma! suntfactot, glorifica, sforf fama, tabulet,stag- rali! il arunca bäncis ministeriale A cere unirea, nu e dee!al! -eeva de eftparlament liberal. natiuse, misticisns penibil, D. G. Scorfescu a Post apnstrofat de fai-in stare sa garanteze siguranta strainilorIn regeneratrice, nu cum-va un a§a guvernva cadeaa cire imposibilul. Cuba. sugetul,amai, etc, etc ! Partidul liberal era dezunit pe cindse mosul Pana Buescu, prin cuvintul ,cio- Americani! par a se fi holarit sa exaspercze pe o meschina Lestiune de impozit; fla In op,.rzitiune contra regintulul conser-magap ». La atesta insulta, deputatul Tapi pe spanioll prin toate m;jleacele. Asa, un nu- Apol, prea venerabil, stiinabil, respecta- MO pe una diA acelecestiuns de vator. Daca, atan -1,fruntapil partidulul arlor a explicat imediat : mar respectabil de deputaii si senatori ameni -bü, prelat, etc. d iCoate acestea tncununate convenientäconstitutionalä nasco-fi inte'es situatiunea, el ar fict utat sA a- Epti obraznic pi te voiü puna la regula. can!, Imbarcati pe yachtul Anita, vizite; za coas-Cu slugarnica banalitate de : Traiti, Träiasca, cite spre a dovedi planeze toate nelntelegerile, a,jungtudla o Imediat tifs -va mameluct se infurie pitele Cube!. Ei Bunt acuzat! ca the propaganda ca tot constitu-transas tiune care ar fi multumit pe toti. apostrofeaza pe d. Scorfescu. In capul gä contra Spanielsi ca Impart mijlove pentrual celor prea Erlitt, caq nu vedemce at. a tionalizmul nostru lagiopilor e pi faimosut Nae Statescu din relneeperea revolutiunii. cauta in ni3te convorbirl lucrare or!con- e o simpla jucai'ie ? Frunla;il partidululliberaln'an Inteles Pian la re punet de incordare allajuns re- Aceasta nu se poate. lnsa situatiunea. Profittnd de setea de pu-Buzäü. latiunile dintre StateleUnite si Spania Fe poate fessionale. tere a partizanilor, el at acoperit sft }ierile in- Eptt o flinfä degradata, U strigarl. judeca din sfatul pe carezinrulImpartial il Aceasta nenorpcita pornire,de a se In- De aceea, chiar dacaar däinui Scorfescu. testine printr'o opozitiune exagerata contra da guveruulu! spaniol de a Inerme vapoarelestrcina limbs poporulul,este eualitmal încä cit-va timp guvernulactualguvernulul conscrvator, insellitdu -se pe sine, Nu e vorbä aci de [alimente, adaogäde posta. Aceste vapoare, zite numitul ziar, pentruconsidertiunsdepoliticatnsellndu -I partidul ;lar entre darpil cautaìld. Apostol. ar putea sa ruineze comertul american si savinovata In gura preotimei, care are la tn- înalta, ca umilirea d-lus Sturdza necoutenit sa se traga pe sfoara, cum a fost Sä nu filnerupinat, spune d.A. csstige gloria Gueri'lelor cari at1 lnvins pe Na- demina literatura noastrAclasicäbiseri- lade pildá In chestia si fiel. Arion. poleon. ceaseA, aceasta comoara a limb -Iromine. Petersburg, nol nu vom fncetade Aparenta unirei a pututfi ast -fel menti - Te vom puna la regula, striga toatä Vorba lui Wilhelm Se Intelege, ca e departe de no! ideia de opozifia. Indépendance Belge a anuntat acum cite -va a Infiera loviturile aduse de acestnuta cit timp partidul a stat In opozitiune. a se mal Iutn buinta slavismele din vechimeca regimintereselor romîne §i Setea de potere punea oare -care ten - Scandalul se potolepte dupa ce Nae Sta - zile ca Imparatul Wilhelm, la un prinzdat de sen-dintelor centrifugale. tescu este dat afarä din adunare de chestors. prince.a Illeinri h, ar fi zis: bogoslovie, precistatroica,preobrájenia, timentulul national. Ast-fel,ors-care Cit voit! fi Importa, Yankeil nu vor pune La guvern It sa, dispArtnd pricina unire! mina pe Cuba. et ,.. Dar pentru Dzc'ö, cum F poate sA fin ar fipretextul cäderis guvernulus, artificiale, cautele dezbinarel recApA- Dar tacere. Prepedintele consiliulut are *tirea aceasta a fost dezmintita d:nBerlin, Impacati, auzind pe un preot zielird aunt el va trebui sa-,si ispa§ascä tat vigoarea ,i si -aì1 produs roadele. cuvintul. in chip ramos. to loe de iubit, grandoare to loe d jma- päcatul Trel lunl ad fost de ajuns, pentru ca des - Must apteptata aparare a guvernului Totus! pare probabil ca Germania si alte Pu- cel mare pentru care s'ar ficuvenitcompancrea sa Inceapa. A plecat d. Flevan'a fost de cet un fiasco complect. Discur-ter! europene nu s'rrInvoi ca Statele -Unite rire, s. c. a. ca de mult sa fie izgonit. Cu al sai,a placet d. Aurelian cu o maresul d lui Sturdza a fort mai prejos de ori- sa -s1 anexe ze Cuba. De asemenea este o grava necuviinta, In lupta pe care o vom porni, laparte din frunta *l si lucrurile au ajuns urde ce apreciere pi inca nu traducem exact For(ele opaniole pentru un clerics ortodc x,a da unid epis- sunt. realitatea. N'a avut o [raza frumoasa, uu Ag stia II,.vas» din Paris. primeste din Ma-cop ortodoxcalificativulpapist de prelat, timpul cuvenit, discursurile rostite Trate aceste consideratiunl dovedescca cuvint just, un singur argument. N'a räs- drid urnia`oarea depesa : de patru zile în parlamentvor con-ce! ce fac asta zl apel la unire cer un lucrupuns la nimic, la nici una din acuzafiile 'In Cuba se gases, 82.000 de lnarmati vo-in loe de ierarcb §i prea stintit ;tot age de stitui un dosar nepretuit. imposibil. ce s'ait facut guvernului. A fost un dis- luntari, cari sunt hotarlkl sa apero pina la ex-ridicule nise pare pititulatura de stima - Partidul liberalnu se poatereorganizaeurs incoherent, Para accents, [ara sens, trem suveranitatea spantola. bil, respectabil, etc. in lot de cueernie or Cind un guvern e taxat de ne- .Spania nu urea aa declare razboitl; dnca va de cit tra opozitiune, daca nuva mai faceo adeväratä psalmodie a vre unta f £rcov- fi Irisa provocala, atun:! nu va ramine singura. einst it. patriot de însiOcel mal vechi algreelile din trecut. nic ragupit, care îpa face cu lila datoria.Spania nu are nevoe sa atare Statole Unite pe Ca unii ce am luptat aproape doua decenil sas partizani, cînd el distruge toate Aceasta e singura sulutiune a lncurcetu-Dezilusia era cruda printre rindurile ma-uscat ; va fi de ajaras un r azboitl cumIlfac rel deasla -z1 din care suferesitara*i joritafei, care din cind in cind numai 'picorsari! spre a nimici coineitnl americane. lmpotriva propagande, papistape in tara, si at?ezamintele romtne§tl ridicate departidul liberal. indeplinea obliga f la de a aplauda. Foreign. pentru lmbunttAtirea soartel cicrulul nos-

E P O C A a Valuri de singe 'I se urcaüIn obraji sipus turc, ça guvernator al insule! Creta. torilor ciad un ministru loveste indreptu- cuni ar fi tru mirean, izbutiud a crea o cestiune politi- $i a se interesa Cronica judiciarà, infima -ibatea cu putere, ca si Berlin, 5 Martie. Comisiones bugetu- co-eclesiastica,pe care partidul conserva-rile,si prerogativele lor Procesnl dintre prluArla Capitale!voit sin sf &rame corpul. Acest corp micutlui Reichstagului aadoptat legca asupra puma* atuncide organizareajudecatoreasca ca de o pepusicá cu viale, simtea darfoeul flotea. tor a lnscrls-o In programul saü si venind la pensione* de 041 Compaiula de gaz. Afacerea cid este vorba de marirea Zappa. Itirl Judiciare dragostel I Roma, 5 Martie. '!'Date hiurourile ptrtere a realizat o, prin admirabila reformaretragere ce te prive¢te si pe tinepersonal ; Valsul urina nelntrerupt, pe clnd copita, atingi citas * de puiin merci s'ali pronuntat In favoarea autoriza- a legel asupra cleralui national, ne-am per-a nu indrazni PX te Eri in fine,dupanenuniarate aminarY, de hipnotizata, lente In voievalurilor muai-tiei de urmfrirllacontra d -lorDonati, ele un magistrainferior in grad, care in cui mis a face accste obsärvatii in speranta, cä iris4 oare -ce fusese ri vorba de impacare, aliInce- cel, aproape c& nu atingea parchetul Fusinato si Tassi,' In priviuta duelului Ca- sentinfele ce da ,insulta pe colegil sM, put Inaintea sectieiI -a a Curtilde apel dinpiciorusele el miel, delicate, saltiud si avin- valotti. nu ni se va lua aceasta in nume de rad,a trimite cu marezgomot in judecata Sec- atrasa spre razele Intru cil, dorul nostru, peutrus1r&lucirea Bucuresti, dezbatorile in procesal ce Compania lindo -se ca o ciocirlie Metz, 5 Martie. S;:ulptorul el vetian Stein- fiilor Unite ale Curli! de Casalie pe unde gaz a intentat primariel Capitale! pentru a-Tde lumini alesoarelul, precum ea era a- lensicälätorulDussard de Quenlen, añ Sf. noastre Bisericl nationale sipropäsireacoleg integra vi stimai feind-c4 n'aiscälitcere socoteala peutru ce aobligar o sa stingatrasa spre razele de lamina ale iubirei. fest arestati pentru spionagiü. preotimel noastre, credem ca nu mal areo încheere relativa lanumirea unui co- lampile pe anume locurl de la orale 12 noaptea, pist iati in adevär isprävi caridenotade ce eu força a oprit aprinderea lampilor de II In urma unor perchizitiuni s'ali gäsit do- trebuinte de dovada. pe Bulevard, unde s'a introduslumina electrice Pianul rämasese täcut, coardele de me- cumente lnsemuate. Baba-Novait. o îndraznealä colosalä 1» fare voie companiel, care singura avea dreptul, Atena, 5 Mentie. Karditzi $i Giorgis conform art. 15 din contract, a introduce o a- tal incetaserf de a mai vibra sub degetele aïefäcut apel in contra hotärirel Came- Tribuna Poporului spune c& ziarele ma-semenea lumini, daca va costa maleftin depasionateale maestrulul care '1 mfnuia sire* de punere sub acuzafie, care i -atri- gliiare anunta Cu mare veselie ca Intre cet cit gazul, si n'a introdus-o peutru ca costa maldensa remesese tot agetatä de corpul falnicmes inaintea Curie* cu jurafi. despagubeste de Incrarite al acestul berbet pe care acum 11vedea 80 function'rl de la calle ferate cari 'sl -aliscump, de ce nu o Inginerul Andreaidis a fort arestatça maghiarizat numele sunt si Rominl de pe f ieute cui ocazia canalizaril Dimbovitei si cana - luiría oará si care o stäpinea. Cind dinsula filiat la clubul anti- dinastic. Criza lizarii cu egourl, de ce in finei -atrintit la a o conduse spre local urde ea cerea,copita Vales- Muresului. amenza, earl se ridica cite o data pinala 3000 cui totulInverdeata Karditzi continua s4 arme cdel nu D. Gogu Cantacuzino a sfirsit prin Sunt, intr'adevar, doul -tres cantonieri cart lipsa dese assunse aproape este membru al acestulclub vicl a lu- a slretre'ge demisiunea in urma de-vici nu stili despre ce e vorba si carora lide lel intr'o singura noapte, pentru plantelor,in coltulabia luminatsi acolo calitate a luminei, pe cind la Viena nu se pune singura,pierdutä Inprada visu -crai dupa popria sa inifiativa. mersulut zadarnio al d-lua Dim. Sturdzas'a spus ca numal asa vor primi plata, dacapentru asemenea caz mal mult de 50fiorini. rämase Cetinge, 5 Martie. Noul ministrual pe linga d. Eugen Statescu. Ast-fel crizase vor numi cupia venir «poruncä de la Tiibunalul ilt'ov, caro s'a prounntat prin 1891, rilor, a acestor nebune de iubire.Se gin -Serbiel a remis Printulni scrisorile sale de a adnlis in ces mal mare partepretentiile corn- dea uimitä si turburat& laprivirea oehilor iminentä a fost aminatä pentru cite-va impärätie.» lui arzätori si se simtea fericitá. Se giudeacreanta. Discursurile pronuntate eu aceasta zile. Iaca prin ce mijloace se propaga maglia paniel, dar suma era mica, nu trocea de 100.000 ocazie ali fost foarte cordiale. Printul a re- rizarea numelor patronimice. de let. Daca se va admite irisa de Curtemodul la viata el diatrecut, de care nu 'side- Zicem amînatá, cadimpresia gene- de a vadea al companiel, aceste pretentils'arduse seanra pina asuma si pe care in cite amintit intrevederile sale cu Regele Serbiel raid e ca guvernul va trebui sa demi- ridica, azi, in 1898, la suma de peste o ,lume - va minute incepuse s'o sicote, s'o cunoascäla Belgrad si la Cetinge,cari vor ramine Guvernul unguresc a inchis cu forcatate milion. De aceea primaria s'a pus salupte sanctiunea cea mal ternit{ a lnfratirel ne- sioneze rhiar ziteleacestea,de oare-ce,scoala primará romineasca din comuna si s'o bine- cuvinteze. eu energiela Curte. Prirnarul, d. Robescu, a Facea visorlsafievecinic eu dinsul,strámutate si a amicitiel ce exista Litre cele Camera nu va putea lucra nimic si o-Nusfaläü, comitatul Solnoc-Dobica, ca ast- venit ln persoana sa asiste la dezbatert, armat doua tari. pozifia e decisa a nu da guvernuluifel sei sileasca pe sopii* romín* sa treacä Cu avocatl ca d -nel Eug. Slatescu,Petre Gra-mereü In bratele lui In acel vals, pierduta, MOab------, budgetele. in acoala ungureasca care nu era frecu- disteanu, V. Lascar, B. Bratianu si. Stefan Soi- extaziatä. si din acest coltassunse cao entatä de cit numai de tre* beef i -ovrei mescu. Compania de gaz nu s'a lasat:mal pre criminale, apäsindu -si mlinele pe anima care Corpurile Legiuitoare Ia urma refuzulai ce a Intim-doui unguri. jos si a venit si ea armata eu d -ni! C. Boerescu II batea asa de tare, il urmfrea euprivi - pinat d. Sturdza la d. Eugen Sta- Sehius, Mihail Cornea, Missirsi Mitica Carp. rea,vedeatot ce facea el. In momentul CAMERA DEPUTATILOR Sa vedem care pe care. cind 11 väzu ca vine spre ea, infima'(bdtu tescu, cousiliul de minitiftri Intru- D. Nicorescu, candidatul guvernamen- Cet dintel, care a luat cuvintul, ed. Eugen si mai tare, ln cit Il fu teamä de sgornotul Sedünta de la G Alarile nit eri dimineata la d. Ionel Bra- Stätescu. Dezbaterile vor dure 3 -4 zile. (Ur mare) tal de la Huse, a comunicai eri la Se- acestor batee cá vor fi auzite de cet cari tre -Discursul d -lui Costinescu. Direc- illant' a Lotarit sa meargá pipanat mat multor senatori, ca amicul säì4 *** cesü pe !finga densa. ttunea partidalu! In pinzele albe, adica nia o tra-d. G. D. Palladi va sezisa consiliul de In afacerea Zappa, au mal vorbit azi d -nei EI, lnalt, brun, eu Infätisearea superbe, tare de Implicare en nimenl. I Disescu si Missir, D. procuror Filitis isl va de- Toi* tinerii de condeiïc, tofi liner!* valo- ministri cu darea in judecata a d -lui pune Marti concluziunile sale. avea vigoarea tineretel si farmecul pe carerosi, v'aft piiräsit. Ei n'aie mai putut su- daca guvernul nu va YSutea saMateiü Cantacuzino, membru al Curait * ** Il räsptndeste o figura sincera. treacä budgetele, atunci sa de-de apel din last, pentru suspendarea Fa(u citi -va pari, cauta eu ochil in toateporta despotismului minunchiului de oa- Curtea cu juratl a judecat era pe d.G. Ba-partite, surise si se duse de tua bratul unesmeni caris'ali agafat de cirma, in dis.. misioueze. alegerel din Hug. rozi, acuzat ca prin ziarul«Nedreptatea» ar fi pref ul voin f e* partidului. in calomuiat pe d. Nicolae Ionescu, functionar la femei frumoase, apol treetud cu(Brisape Dect un noie scandalcolectivist llaga copila pe care aproape o atinse ferá Direetiunea este gresitri, d -lor, si aceastri In tabära disiden filor anima fia esteperspective. primarie. Juratil ail gasit ca d. Barozi n'a co- directiune a adus partidul in acest hal foarte mare si spiritele ràzboinice. Toll mis niel o nedreptate Cind in «Nedreptatea» as'ovaze, sepierduinmultime. Atunci vorbit rad de funetionarul Ionescusiali dat mlinile el se strinserä nervos, se scul& re-derizoriü. drapelisti*,afará de dezertorut 45tefá- D. general Berendeiü a Insärcinat pe d. un verdict negativ, Curt ea pronunta acbitarea.pede cuprinsá de ofurie copilareascá de Ion Bratianusi 1. Bratianu era Ion Bre/- nescu-Gogu, sunt hotárîli la luptä, pinamaior Ivanovici, inspectorul muzicilor mili- gelozie si In neputinta -a de;a'1 opri eu densa, tianu f va aduceti aminte cum ne consulta si aceia cari ai soväit acum cite-vatare, sa intocmeascä o muzic& militare com- de a goni pe acea femeie, cazu sdrobitäpe toti, cum cerea párerea fie- cäruia cind zile. D. Aurelian insá continua $i acumpusa din 60 persoane spre a lua parte la pe scauusiraniase muta, multa vremeera la mijloc o chestie importante. Et bine, cu moderafiunea-t legendarä, dar nu econcursul muzicilor militare,care va avea ast -fel. tot ara se face acum ? Nu. Si aceasta pen- ascultat de niment. loc la Viena, in luna Maid, cu ocazia ju- ¡311 CAPITALA tru cd partidul e prost rondos. Consfätuiri Drapelistit ar dori ca guvernul sa nubileulul de 50 mal de domnie a Imparatu- III nu niai exista, adunare generale nu se mai lui Frantz Iosef. Incercare de sinucidereunulde- Se anzi rasunind semnalul pentru un ca-fac ça pe vremile de glorie ale liberalismu- faca nout demersura de impacare, cari Repetitiunile ali inceput deja; bucata care zertor. Dumitru Anghel, soldatdezertor dril ;copila eri repede din coltul el se a-lui. Mal deunazi, majoritatea a Post con- ar dezarma o parte dintr'insii. Ea do- din regimentul 6 Mihaiü Viteazu, domiciliat in mestece prin multime, fugi de adoratoril se va cinta laconcurs,la care vor luaaoseaua Mihaiü Bravu, de teame ca sa nu fie vocata la o consfatuire in sala Senatululsi reso ca guvernul sa continue lupta, fiindparte si muzicile militare ale StatelorIn- cari o enervail si Ilcauta eu ochii pestecind ces convocati vor sa entre in sali, dati prins de autoritatile militare, a incercat asearatot. El nu era In salon. sigurt cä va fi biruit poate chiar säp-vecinate, va fiUvertura Freischütz desa se sinucideabsorbind o solutie de gamalil de Iacäte :usileerariInchise, d -lor.(A- támina viitoare. Weber. de chibrituri. Tot aeeleasi degete, tot acelas suflet pa- plauze). Cu aceasta ocaziune toate uniformele si Nenerocitul find cuprins de durent oribile sisionat scotea valurl de armonie din instru- Acum consfätuirile se fac entre doua tre!, Intrunirea publicci pe care dizidenfitinstrumentele vor fi pout. parintit prinzînd de veste, ali reusit, gratie in- mentul care parea ca are viatä; pentru eade la cart porneste cuvintul de ordine. grijirilor date latimp, sa -1 scape de la moarte. muzica nu mal avea insä farmecul d'inainte, eraic s'o convoace Duminicä, a fast ami- multimea care o lnconjura i se Trattlrile nata pe cea-la'attä Duminicá, la 16 Mar- Incendiul din cales Dorobanti. Unel nu era ; D. G. Scorfescu, insultai de cunoscutulmare incendiü a izbucnit, aseara, pe la orele 8,parea cä e de gliiatä, t'ara simtire ;totul o Vorbiud despre tratativele ce ad existat tie, de oare-ce campania parlamentaraStätescu, falitul din Buzäïc, a insärcinat in calea Dorobantl 82, la atelierul de timplarie,supera. Figurile cadrilulul urniaü, dantuito-Intre guvern sidizidenti, d.Costinescu a- antiguvernamentalá nu s'a sfirsit incd.pe dota din prietenit aat, pe d-nit A. al d -lui Sehmitinger. ril plani detransport facea un zgomot dinminteste cele spose de d. Lascar in sediota Campania parlamentará va urma siArion siC. Buzdugan sa-t ceara sa- Acest atelier,unul din cele mal mari ale infern. Copila fugi din mijlocul acelei mul-de eri si anume cl pe cind d. Sturdza in- säptámîna viitoare prin urmátoarele in-tisfaclie. hiere de tïmplarie din capitals, era Incarcat de timi si izolatá, fiar In coltul iutunecos, nu a- tr'o vizita la d. Aurelian blama purtarea terpetart 1Llartoril aïc rugat pe d. Scorfescu sao cantitate enorina de material de lucru si de vea de cut un gind :Urde o fi el ? Lipsad -lu* Fleva, d. G. Cantacuzino, intr'o alta Luna: suspendarea alegeret din Hust;nu-t insärcineze cu o ast-fel de misiunemobile confectionate. lui o fácea si i se para ca In salon e frig.vizita la d. Flava, batjocorea pe d. Aure - Focul a luat nastere din neglijenta unui lu- Vintul pe care adineaori nu'l auzea, cum "ilian ,vi ai st{*. Marli: i. terpelorea d-sui Delavranceapentru ca numitul Státescu nu e un ont crator din tlmplarie, care a aruncat un chibrit D. Gogu Cautacuzino se ridica de pe banca in chestiunea visitea ofiferilor din Ploesta pe aprins in talaril din atelier. se parea cä urla eu furie si c& patrunde in cáruiaa'ar putea ceresatisfarfie De o data tlacari imense s'ah ridicat si ahcasa Impreuná Cu zapada spulberata. I seministeriale si se duce la pupitrul d -lui Fleva, la Brasov ; calea onoaret. cuprins din toste partile atelierul. Focul s'aparea ca frigul o ingheata si cu toute asteacernia Il sopteste ceva la ureche. llliercurl: scandaloasa ofacere Nam- D. Scorfescu a ascultatsfatul ami-Intins cu mare repeziciune la depositul denu fugea de acolo. Simtea ea va murisi D. Fleva : Cer cuvintul. Zappa. cilor sát. materialsi inmal putinde unsfertde prepara moartea pentru ce In acea singu- D. Enz. Costinescu : Iatä d -ter politica Vor urina apot interpelarile in cestiu- ora, totul era in prada fiacarilor. Limbi enor- ratate se gindea la el, avea in echi thipulinandarinilor de la putere l...In loedo me de foe se ridicaü In vazduh si cheresteaua discutiune deschisa largii, ure- nea Antim, legea tiyainelor, etc. uscata troznea, scotind milioaue de scintel cariadorat al acestul ora care ii stäpinea sim- soapte la Ast-fel guvernul va fi eu desdvîrsire Buletinul Economic se raspindeaü itnprejur. tirea toatf, clripul lui pe care ar fi voit se'lche I... Politica e asta 'ipo eticaliberalri? impiedicat a lucra ceva serios si nu va Panica era la culme. In vecinatatea atelieru-aiba de stapin, sa se prosterneln fata lui(Aplause prclungite si indelung repetatt). putea cere nid sedinfe de noapte, de lui in flacart, era o casa locuita de peste10 In adorare. 11 veci In gind o cugetare care Tagmá cälugtäreascá 5 Martie. familil. Cu totil inspaimìntatl, locatari) ali esit o f &cu si tremure si sa roseascä de fericire: oare-ee grupurile aliate aü decis sa nu Bursa din Bucurestl.Pe plata noastr&in strada ingrozitl de proportiileincendiulul. Daca m'ar iubi si el ? speranta acestul Partidul liberal nu e conclus de fruntasit lipseascá nid un minut de la Camerá, financiará a domnitieri o mare lipsä de Pompiera sositi la incendiü, s'ali ocupat nu- vis de fericire o legara mult limp pe ari -stil, ci de un adevetratordincälugäresc, ca nu cum-va guvernut sa cearä intr'unnumerariü. Mai toti bancherit ad Intrebuin-mai de aparares cladirilor invecinate ; atelierulpele sale, mull, atit de mutt, cá uitase lu-dupa expresia unui maestru in alepsiho- moment favorabil sedinfe de noapte. tat sume lnsemuate pentru a cumpara rentaera eu tutut cuprins de flacarl si lu neputintamea si petrecerea. logiel. rominá 4 la sute, sperind sa realizeze cis- de a -1 mal scapa ;el a fostliteralmentedis- D -sa citeste un articol din Drapelul prin trus de flacerl. care se spune ça camarila de la cirma lace Demisiunea motivará a d -lui G.tiguri Cuprilejulconversiunii. Dar cum Intreg materialul de lucru, unelte simobile IV Gr. Cantacuzino din consiliul deconversiunea nu se va face de cit pentru o lucrate ali fost consumate de Hacer!. inipresia unui ordin de cdlugari, iar nu a suma nelnsemnata 36 de milioane, fiar Un vals, un vals nebun, Imbatátor,latin unui guvern. administratie al Creditului Ru- Pagubele sunt foarte mari. de farmec si poezie o fácu sa simte un fior Voci : Cine isceleste articolul ? ral a produis o vie senzatie princumul rentel de 4 la sute scade mereü, nu Incendiul a fost localizat pe la orele11din cercurile politice Ili financiare. se fac realizara si numerariul lipseste. noapte, iar focul a tinut pina ziva. de voluptate in tot corpul. Iute eri de unde D. Costinescu : De la Mo'.na, en psiholog Pentru a suplini aceasta lipsa, bancherit Alai Incercare de sinueldere. Fe- sta ascuas& si ciud il väzu venind, pe el, distins. Se Itie ca d. Gh. Gr. Canta-ad negociat multe cecurl, din care cauz&meli Mandica Popescu, ln v!rste de 45e uni, pe acest adorat, ti lua bratulsi seavintä D. Scorfescu : Numele aduvtlrat ? cuzino a fost vice- prelledinte tüschimbul a fostin urtare.S'a notat : cekdomiciliata pe soseaua Doamnel 3,voind a -rt din noti eu el in virtejul valsulul, tn acest D. Costinescu : D -lor,eli respect pseu- preiledinte de fapt al CreditululLondra 25.35 ; cek Paris 100.15 ; cek Viena pune capar firulul viete!, a luat un cutit si si -a virtej unde pentru iutlia oarasinitise feri- donimele,c aci am fostziarist. Am fost Rural II de la inffiintarea lui, de 2103/4 ; tek Berlin 123.75. facut mai malterani grave la gït si la figura.cirea. Ii soptea verbe magulitoare, cuvinte striar intemnitatprcventiv pentru c& n'am 25 ant, d -sa a lost membru al Renta romana 4 la sute din 1889, adicä Starea nenorocitel lündfoartegrava,ea afermecätoare si elWilliams de diagaldsiavoit sa spun cine se ascunde sub pseudo- fost iransportata in cautarea spitalului Brinco - acestea copile, ca semn de simpatie, Il zise :nimul de sub un artico!. consiliului de administratie wi uncea care se va converti,a cistigat ieri la venesc. fel de garantie a aclionarilor a-bursa un sfert la sute. Cele- l'alteemisiunl Pina asura nu se cunose cauzele cari ali de-«Sa te prezint femeei mele, e foarte buna!» Dar tagma celugäreascä credete cá tine ceste! institutil. ad ramas stationare, dar tendinta espre terminat pe Mandica Popescu ca sa laaceasta Clnd auzi cuvintele :femeel anele,ea seseamä de aceia cari ali suferit pin& si lu- scadere. Cindva trebuisa se facareali - funesta rezolutie. simti pierduta, in inimäi pätrunse un fior,chisoarea cuna e d. Fleva si altit multi Acura Creditul Rural a trecutzara, renta aceasta va pierde inevitabil cite crezu ca moare si rämase nemiscatä in bra- pentru partidul national - liberal ? Nu. (Apia - eu desävirlire In milnile Oculte!va puncte. N U V E L A tele lui. uze prelungite si iridelung repetate) a nunf mánnnchia de oamen!, Scrisurilefinanciare urbane ad cistigat Cind se desteptä, prietenele sale o In con D. Sturdza, an diferiteconvorhirl ce am cari nu pot inspira nid o lucre -din noli'l+ la sute. juraü, ele credeaü cg lesinase de oboseal& avut eu dinsul, Imispunea ce e tare reli- dere publicului celui mare. Conversiunea romintti. Un important Muma el care oadora o ruga sa meargagios. Et bine, acum se poate fali :d -sa este ziar. financiar din Paris, Le Moniteur des VALSIJL acasä ; prietenele o conduser& mal mult pestareiul une* tagme, car nu sefulunui Figaro anunta cä A. S. R. PrincipesaRentiers, organul marci case de banc& acom- brate. Ea se misca mai mult masinaliceste,partid. (Aplauze) Luisa de Coburg, socia Principelu* Irilipptoir national des rentiers», reproduce tex- I fera sä -s1 dea seaniä de ceva, pe ciud la Nu mal e conducere, e o staptnire a cá- de Coburg, care se afla la Nisa, a dispa-tul proiectulul de lege prit'care ministrul Un vals, un vals nebun, Imbätätor, planureche It resunaü mereü soaptele lui si vor-rei mina apasa grell asupräne. Atavismul rut impreunä cu un ofiler austriac, anumeromín de finante e autorizat sa faca con -de farmec si poezie, o facea s& se avantebele: femeei mele I vorbeste mai tare in d. Sturdza de sit prin- contele Mattasich- Kegtevich. versiunea si adaoga urmatoarele ln mijlocul PalidI, superbde frumoasl Inblana -i cipiile. D -sa nu esteliberal, d -sa este un perechilor de däntuitori, lmbe-alla care -a incadra figura, fornia un tabloü: mosafir in acest partid. (Aplauze prelungite) Principesa Luisa e fiaca Regelul Bel- «In expunerea de motive care insotestetattcutotilde valurile armonioasepe gier, soca Archiducesel Stefania si cumnata«proectul de lege, ministrul finantelor punecari le scotea pianul. all In alti, al resemt'ärel. D -sa este boer neaos ; avem nu un liberal principelui Ferdinand alàBulgarie*. «in evideuta intentia sa de a opera couver- Sunetul, (tud inset, languros sisuspiná- Treclndpe la usile salonulul auzi acor-la $effe, ci un boier. (Aplauze). Contele Mattasich- Keglegvich, capitan înesiuneaIiirenta 4 lasuca,rezervindu'sl durile pierdutealepianulua care cinta un Oilteril dentisionatl armata austriaca ton, se pierdea muriud pe frunzele plantelorvals, un vals nebun, Imbätator, plin de far - Lost adjutant al prin-« dreptul de a fixa forma si conditiunile cedin salonul eel mare, taud viu,nebunatec, Nu mal vreaü s& vorhesc urmeaz& ora- cipelui Filip de Coburg, a avut acum douä «vagasi maiavantagioase pentruTe- mec si poezie : valsul dragostel d'tutil, val - säptämin* un duel sîngeros cu Principele arzätor si plan de voluptate, da fiori acestorsul In care simtise fericirea, valsul in care despre fagaduelile neindepliuite. «zaur. Aceasta e dreptul s &ü, e datoria sa,dintuitori si '1avistasi niai mutt in far- Filip de Coburg, în care acest din urma «si abonatil nostti nu pot cere ca sa le dam,mecul valsulue. aflase durerea. Privireaelilztripentru Trebue însást{ amintesc una a fosa destul de gray rttnit. «de pe acum, un avis luminat asupra (lies- Florileraspnideaü un parfum de prima -ultima ocre. Inchise ochil,se vial väzu ode o gravitate mare. In opozitie, «tiei dace va fi in intoresul lor se acceptevarä, si plantele de sera, aduse dintiritedata in mijtoculdantulul avintatä in bra-d. Sturdza a împins un mare nu- 'Constitutionalul»Sid. Schina cconditiile conversiunel san s& le respiugä.soarelul siale luminei, fermecaü ochiul eutele lui, 11 simti la pieptul ella auzi soap- «Totusi, ni se pare c& din stares aceastaverdele lor, reanrintiird ce departe, departe,tele si vestea care o ueidea. Cind deschisemir de ofleri din cavalerie sá In currnd vom avea ocazie sa azistam laade lucrura reese ca trebue se se profite de ochl el disparuse. 0 urcara in tr &surä. A-fast{ un pronunciamiento, din- un proces de presa, ale carca dezbaterl pro - In patria lor, e vecinic vara,vecinic soarecolo se afonda in coltulintunecos si doua acursurile malte eu care se negociazá rentasi vecinic luminL. Si in acesttotce -o In- du-le în stria faigáduiala cá, ve- mit a fi foarte interesante. «5 la sute, pentru a realiza pretullor, tieconjura, In betia muzicel, in acest transport lacrämail alunecarä pe obraje din ochil ea D. C. Scliina, prinul presedinte al Curtil cpentru a Intrebuinta dinnoir capitalul In de nevrozare,sufletul El se simtea trans-marl, limpeza si frumost. nind d -sa la putere, le de Casatie, a hotärit darea an judecata acrentele cele noul daca sunt avantagioase,portal, dus ln regiuni necunoscute, in inäl- Intr'un moment iubise,adorasesiado- va reda vechimeagra- Conbtitufionalulu* pentru un articol intitu- «lie pentru a'1intrebuinta alt -fel dace cis-tima nesflrsite, acolo mide valurileetericerarea asta o arunca lu noianul dedurera dul. (Senzatie). lat «fiasco» ce a aperut In acest ziar si Inctigul va fi vial bun. Nu e bine saranil-scot note plane de farmec si melancolie. Incari o ucideaü. care se vorbeste despre d -sa. «nem la discretia ministrulut de fluente alacest extaz, avintata euacest necunoscut N. C. Nu s'a tinut de cuvfint, cui Iafa un pasaj din acest articol: «Rominiel care, lu imprejuiarea de asura,EU, cu care danta acum, se simtise in óra- toate cä fäptnise un act de 'In afacerrleanest* a nu -fi regula da- Ivrea sa se juace cu creditoril Statulut »! tele lui, simtise pe frunte, pe obraz, pe gtt, Depei6e de azio extrema gravitale, ulna toriile ; a lasa sä f 1 circuleze poli f ile ne- Recomandam aceste rinduri d -luiGogu In par, si flaira lui calda sifiorii 11 trecu plàtite in toute parfile,si portäreil sä nuCantacuzino, spre meditare. priatotcorpul.'Ise parea cit viata '1 e act condaainabil din lorr- indrazneasca a pä si la vie o urmärire, suspeudata. Oclin ea marl limpezi si frumost Serviciul

11 p ('c; A nu m'aascultat, cum de aseme- S'a vorbit despre exislenta unul comitet Ati spus c& veti rupe din stindardul li- Deja de anal ¡recut Curtea deCasafis adus, se dusese sa vad& peautorul emo- executival partidulut. A fost,Intr'adevärberal ftsie eu flsie, pinice mie nu -ml vaftersese pe acest doran din listelselecto- tionantei crimesi In acelaatimp victima uea nu m'aì'1ascultat nidoflte-un comitet, din care faceam parteen,P. ramine de cit batul.Aceasta o facuumal rate, dar el a lost din noreinscris diniufamiilor administratiel eneazutui Moruzzi. §î. asti-zi dreptatea mea eseS. Aurelian,Giani, Sendrea, P. Gr&distea-duamanic. Regimentul lupta pentru a men-ordinul guvernu)ui. Abatele Morisseau a fost adus In vago- de-asupra. (Aplause). nu, etc, ai d. Fleva, care s'a retras. tine In tact stindardul. In urna cerera d -lui larandi, deputatnul-dubä, Impreuuä eu 6 tärant. D. Fleva : Protestez ; en nielodatä nu iciliar de voiü rämine numai cu bätul, $imare proprietar, eri d. Catargiu a fost Figura zdraviva, abatele poartä o ciciula (1lestia Gillenadie m'am despärtit de partidulnatioal- liberal. tot11 voiü piastre,ziced.Sturdza termidin noú ¢tern din liste. mare, un palton vecllirl ai galoai In picioare. D -v. m'atl eliminat dap& ce v'ati Meut tre- nind, caci att vizut eu cita veneratiune Iatei cine conduce la Senat grupul ami - Fata It eincadrat& de o barb& ivalbitä De asemenea d. Sturdza n'avrntset ne cilor guvernulul, $i iota. in fine explicatädeja In urma chinurilor Induratecaci citi- de r ascultare niel Inchestia milropolitululburile. poartä o trup& stindardul din care n'a niai Ghenadieai ln urma s'a dus la d. Aure - D. Dim. Sturdza : D. Lascar zice c& di-ramas de clt mici suvite. (Aplauze). incäpdfînarea guvernulul de a fase ale toril si nu uite ca atit instructia cYt si de- I. Se cere Inchiderea discutiel si se admite.gerile din Hu$ cu listele cele nota. tinerea a fost ficuta In pasallml cneazolui. lian culacrämile 1nechiea säsalvezerectiunea partidulul, de lamoartea lui prestigiul partidulul. Brätianu lncoace, a fost gresitä. Dar, d -lor, edint'Re ridica la orale 5 si 40. Credem cä in urma acestel hotärîri a **a d. Lascar zicea chiar despreI.Brätianu, tribunalului, aeful sturdzieilor din Senat Lumea inconjura grupul pázit de opt jan- id. Aurelian, In arma multor stliruinte, Sedlnfa de la G 11Iarlle a primit sa rezolve chestia Glienadie. clod era Inca In putere, c& a apucat pe cal va demisiona din scaunul pe care pe ne-darmi pedestriai se uita Cu curiozitate la gresite. (Aplauze), Sedinta se deschide la orele 2 si 5, subdrept it ocupa, neflind cetetfean romín. abate. Voci dinmajoritate: N'a rezolvat -od. 111orisseau voiud s& spue ceva sergeutului Aurelian, ci conservatorii !... D -nil Costinescu art, ai d. Lascar erl,presideotia d -lui D. Giani, presedinte. ail afirmat ea eü suet un om care fac nu- Prezenti 126 d ni deputati. D. Praja, fost inspector al Ynvätämintuluide jandarnll, acesta 11 raspunde brusc : D. Costinescu : E adevärat c» a rezol- secundar, va fi numit director al divisiel In- d-le,nu trebue s& vor- vat-o eu concursul conservatorilor aieri mat räí1 partidulul, un om care am luptat Pe banca ministeriali d -nii Dim. Sturdza, 'Nu vorbi, le aduc multunririle mele. (Aplauze). tot- d'a -uua contra liberalismulua. De ce nu Ferechide, G. D.Palladi, Sp. Haret, An.vatamintulul secundar de la ministerul debeatt aci=. Dar, d -lor, ce a facut d. Sturdza in ches -aí1 spusaceasta mal de mult ;ciel data Stolojan. instructie. tianationalä ? A TRXDAT -0, A NIMI-am fäcut vr'un raüpartidulul,apol vina D. Slätescu protesteaz& contra informa Doctorul Anghelescu, fost intern CIT-0. (Aplauze). este a d -lor, earl stiaü de mutt rana ai n'aütiunei pus& de tiare eu privire la darea sa Statul romín a lost invitai 8A is parte cautat s'ovindice. (Majoritatta aplauda ;dala dinincinta Camerel,insedinta dela congresul diplomatic ce se va fine inat spitalelor din Paris, prirneste licela care se servea de nlinoritatea Intrerupe). eri a Adunärei. (ilaritate) Rog, zice ora - Septembrie la Haga. consultaíiuni de la 6 -7 seara, aceasta naire cliestie pen- D. Dim. A. Sturdza : Vä rog nrr ma In- torul, sa declarati, domnule presedinte, trerupeti, cast eü nu am talentul de avocatdaca este san nu adevärat ca eü eat fi fost sir. Sálciilor, 4 bis. tru a aduna orasele Ehi a a- acel frumos talent cu care d. Delavran-dat afara eri, din incinta, de eätre d. ches Citim In Opinia : gita strada, toemai el acea a aparat pe d -nilFilipescusi Victor tor Delimarcu, din ordinul d -v. ? La Doroboi s'aInfiintat de cit va timp ACT de 11IUL'IrUliIIRÈ volt s'o imibuse. (Aplauze). lonescu, ai o data Intrerupt, s'ar putea D. Giani, pre$edinte : Regret di am PostCabinetul Negra. In mod isolats'aviolat Dar d. Sturdza a spus in public, cusa ma Incurs... adus in pozifiune set recurg la asemeneasecretul scrisorilor mal mutter corespondente. Prin care subsemnatul aduc elite mole mul- privire la aceasta chestie, lucruri mari, D. Delavrancea : Am apärat pe d -nil Fi-mijloace. Sper di pe viitor numilvetiAceastä violare se pare mns& cas'af&cut tumirl Onor. Societat,1 Romane de Asigurare cînd a venit la putere, fra4dl noil-lipescu si Victor Ionesco, cum am apäratmai sili sa iaú asemenea misuri. sistematie in ce priveste corespondenta a-.Patria» la care am fost aslgurat contra atei pe d. Cantacuzino si pe d -v. toit. (Aplauze). D. N. Fleva adreseaza o interpelare inbatelai Morisseau cu ap&ratoril sai si In ce dentelor corporale pentru suma de 20.000 let, tri de peste munii aù fost sillitl D. D. Sturdza : Nu zie ca a -I facut riüafacerea Zappa. priveate corespondenta aparatorilorfntre si care in urma accidentulul nenorocit ce mi ,ä sutere cele Inal marl nedrep- dYnaiT. s'a intimplat lntr'o fabrics din Sobbes (Betgia) ca ial apärat,nu, al Meut foartebine ; D. G. C. Dobrescu cere dizolvarea con - onde mi -a särit o bueata de fier In orbiti, m'a tatl ; La, ca o calme, a decoratdar te rog lash -mi si pe mine,piticul,säsiliulul comunal din Ploesti, fiinddescoco Afacerea va ajunge probabil Inaintea in-despagubit complectaminte in modul eel mal pe torturatorul liominilor, pemä apär de acuzatiunile ce mi se aduc (a- pleetat. stantelor judecatoreatT. culant si prompt. Ieszenszky. planze). D. V. G. Morfun adr'eseaza o interpelare Acest accident nenorocit m'a facut sa apre - Scandal Urmtndu -alcuvintarea, d.prim- ministrn d -lui ministru de razboirl asupratorturilor Orasul Focsana a cerut autorizarea mi- ciezavantagiile ce presinta acest fel de asi- In vremea aceasta d. Pana Buescu, carepomeneate numele lut Cogalniceanu, D -triefaptuite In regimentul 2 de roaiort. nisterulul de interne ca s& contracteze ungurare Si cred ea aduc un serviciü d -lor co- Brätianu... imprumut de 700.000 lei, pentru aducereamercianti cari sunt expel in voiagiurile d -tor trece pe lîngl pupitra d -lui G. A. Scor- Intreabä, de asemenea, ped. ministru la tot felul de accidente corporale ca eel In- fescu, adreseazet acestuia un cuvint ofen- D. N. T. Popp : D -ta n'al dreptul s& vor-de justifie daca ftie ca la Boto$ani a avutapel potabile In oras ai alte lucr&r1dee- bestl de D -trie Brätianu... (zgomot, Intreru- lec un duel intre d nil senator Buc$enescu dilitate. timplat mie recomandindu -le eu caldura 'So- sätor. Un proiect de lege va fi depus pe biu- cietatea Romina de asigurare PATRIA». D. Scorfescu (adrestndu sed -lui Panapert violente). $i Ast. Gane $i daca parchetul local a por - Bucure01, 15 Martie 1898. Buescu) : sa nu fil obraznic 1 D. D. Sturdza :Citdetartsunt d -nilnit actiune impotrivä -le. roul Camerel In acest scop. G. 11. LEONEANU D. P. Buescu : Tu estï obraznic Costinescu, Fleva ai Lascarla vorbi,tot Discnrsul d -lai St. lendrea gent comisionar D. Scorfescu (repezindu -se la banca d -luiatlt de tare ma simt ai eìí sa le stair fats, Miami ca comisiunea numita 8 Sir. Smirdan -8 Buescu): Cu mine nu fi se trece ca cu d. azi, miine, poimline, mereü (aplauze). D. St. gendrea se urca latribuna In apentrll a ancheta cauzele pierde- Delavrancea ; eú te pun pe data la respect. Fund Intrerupt de d. Delavrancea, primul- plausele opozitiei liberale. rel 1leleorului, a deseoperit lu- awa1Yo880in na. AU BON JARDINIER Iàèaçö Mamelucil seridica in picioare ai vo-ministru spune ca nu vrea s& fie Intrerupt Oratol ul multnmeate Parlamentului pentru crawl de o extrema gravitate, pe 2 1leelalir 19 ani cifereazä. de un om carea lostchidconservator,onoarea ce i s'a facutchidl'aales vice cari Insdirectia C. F. R. vrea AUGUSTE CLOUARD D. Stdtescu, de la Buzaïc, apostrofeazädud liberal, de un barbai care a scris lapreaedinte. Cred ca aceasta a fäcut -o Par - Epoca si care a redactattot ara de bine sä le faca mullama. Post Gradinar ,'of al Capitulai, bntreprenorde pe d. Scorfescu cu cele mal neparlamen- lamentul pentru serviciile ce am ados par- Parcuri ai gradini tare expresii, la cari deputatul flevist ras-manifeste liberale cum a redactat sima- tidulul liberal In eel 8 ant deopozitie. (A- Promitem a da cititoriilor deli- Ducurerld, Strada Carol I, 5S punse: nifeste conservatoare. (Aplauze pebat-Idle placase). tainairl sensationale In aceast& Te invitset IIIcuviincios,falitule.majoritatel). privint&. Fati rusinea parlamentuluï, canalie. D. Delavrancea : E o calomnie contra WADE DEPOU tail *i d. Scortescu se repede la acela carecareia protestez. SENATIIL ideaeminte° deiTe- D. D. Sturdza : D -le preaedinte, rog sa I). inginer Sp. lorceanu a douai 100.000 foiii, IA1 erns, Iarbä de Cimp $i Gazon pentru Yl insultase. D. V. G. Mortun Yns&, Il roagä ledln fa de la G Alante lei aSocietatii pentrrr invätätura poporululLived si Päiuni, Furagere, Gramimes,Ule- s& se liniateasca. spat d -lui De!avranaea sa nu ira mat In. romiva. ioase, Textile ysi Economice ;rädäcini furage- In vremea aceasta, mamelucil se scoboaratrerupa. Sedinta se deschide la orale 2.30 sub pre- re ;Steele,Morcvoi, Napi, Cicoare de cafes, In incinta ai provoaca un scandalalit de D. Giani: D -leDelavrancea,respectatiaedinta d -lui N. Ganea. etc. etc. asurzitor, Inclt abia dati seruaiaude libertatea cuvirrtului. Prezenti 81 d -nI senatorl. In urma initiativeld -luidr.Istrati, s'a Seminterie de flort de legume de tot felul. vocea d -lui Gr&diateanu, care striga : D. Delavrancea : Bine, bine,d -leprim- Pe banca ministerialä d -nii general Be-constituit In Capitala o societate eu scopul Peste 200 de soiuri de Trandafi -i, Räsadurí de Facetitacere, d -lor L.. Parlament eministru, ne vom räfui. (Aplauze). rendel, Ione! Brätianu. de a exploata al a elabora nrateriile primefhrï .iarbor/ fructiferi. asta ?... Se fac formalitatile obicinuite. din tara pentru usul medicines. Instrumente pentru gradinari Si amatori Zgomotul perzista D. General Catargiu, relativ la informa - Comitetul de actiunes'aconstituitdin PO:tiPE 'l'L'LUMRE D. Dim. A. Sturdza: S'a zis ca r&ü amtiunea publicata inziarulDrapelul,prin urmatoarele persoane : pentru stropit floräril (Serre) D. Giani, peltro ca scandalul sä nu lafost ales ca nef al partidulul. De cen'ati proportil, roag. pe d -oil chestorl sal faca care se spune ca nu este romín, d -sare- D -nil dr. Istrati, profesor universitar, dr. Masinele cele mal noun de Altoit Vita Ame- protestat atuncl ? SA de cen'atidesem- cunoaate c& Inadeväraservit Inar- ricana., dupa sistemul francezsi adoptat de datoli.. net Regelul un alt barbat ca reprezintant Petrini -Paul,profesor universitar,A. Lo- Sectiunea Viticola a Ministerulul de Domenic. D. chestor Delimarcu, urmind color re- mata sirba, cu invoirea guvernului romín,custeanu, director al acoalei superioare de al partidulut liberal - national ? dar ca la intoarcere aI -a luat toatedrep- Stabilimentul horticol $i Pepiniera se aflä comandate de preaedintele Adunärei, la Dar sa va spirit eü de ce m':41 ales pe medicina veteriliarä, D. I. Roan, preaedinte pe Soseaua Grozävelti (Cotroceni) pe gälágiosul mamelue Stäteseu ai -1 con- turile sale politice pe cari, de alt -fel, spuneal ,soeietatel farnraciatilor din (ara, T. Wit- Ferma de incereare in judetul Arges mine ca aef. Nu puteati Incredinta aceastad. Catargiu, nu le pierduse nielodata. duce afara din incinta. onoare de eft la doul barbati :lut Stäteseu ting, presedinte al clubulul farmaciatilor din Catalogul de detail se trimite gratis $i franco Opozifia aplauda din räsputeri. D. Catargiu citeste si un jurnal al consi-Capitali, Teodor Stefanescu,directoral la cerere. sail mie. Stdtescu n'a voit sä primeascä, dinliului de ministri din aunt1887, prin care Seandalul domolindu -se, d.Gianiroaga cauza s&nat&tii sale sdruncinate, deci ata fost Bancel Nationale, C. Boerescu si Barbu Pal - pe orator set continue. i se recunoaate toate calitätile de cetatenietineanu jurisconsulta. silita a ma alege pe mine de nef. si de drepturi politice. Toata tineretea, con- De inchiriat Conservatorii ;+i liberalil Vorbiti de dezbinari ? Dar dezbinärile nu Membril acestel societati nu pot fi de tit tinua d. general Catargiu, uri -am petrecut -omedicil, veterinaril,farmacistii al juriscon- de la 23 iRprilie 18981 Conservatorii urmeazä d. Costinescu, eü le -am provocat, citot dv. Cred inset eaIn armata romini. Sftrsind, d. general Ca- aú fost muli mal nafionali$tl de citd -v. actele marl pe earl partidul vafi cliemattergiu spune ca, ca vechiü soldat, raminesultil. In Constan4a Vila decedatu- D. Take lonescu a ojutat, find la guvern,sä le fats, va avea darul sa v& reintoarcäla local saü de senator. lui general I. Em. Florescu. $coalele romîne din Transilvania, pe cindIn partid, dupa cunt s'a reintorsai d. Di- Cu aceasta ocazie,b&trtnulgeneral nu D. Dimitrie Sturdza a fäcut eri, la Ca- D. Sturdza a denunfat pe cel cari fäceaúmitrescu-Iaaa eu ocazia legetinstructiunei. pierde prdejul de a -a1arata devotamenlulmera, o revelafiune interesantä. In Bucurt» btfl Casale din str. acte atit de lauda bile. Ni s'a spus ca nu facem reforme. Ea stirsi slugarniciacatre d.Sturdza aiincheie D sa vorbind de propunerile de impet-Soarolui No. 37. Dona etage curte Ce set mai tic de exilarea delegafieï ma-ci; de duel-zed de ant am tot reformat si vomcuvintarea prin cuvititele : (SI traiascä se-care cu aureliani$tii, a retspuns cä nusinguri, interior lagos. cedonene ? mal reform ;vad fnsä ea pelingaalteleful partidulul liberal. (Ilaritate). poate staalaturi cu d.Ghifä Mirzescu, Casele din Strada Numa Pom- linde s'a mai pomenit, d -lor, ca o tlele-multe,trebuiese reformateairnoravurile Se intra In ordinea zihl. pentru motivul cä acesta nu era pregätit gatie de romîni sä n'aibä voe a sta in (Aplauze). Prima cestiune estediscutiunea proiee-in mod suficient ca sä ocupe fotoliul depilia 1,colt ca Stradele Finti- tara romîneascä i (Aplause). Despre chestia portofoliilor n'ar fi trebuittulai de lege asupra regimulul apelor. ministru al instrucf iei publics. nei §i Neptun, §apte camere, cur- Dar purtarea d -lui Sturdza fata de pro -sit vorbesc, data vehementa aiacuzatiile D. Sefendache spune c&acestproiect D. Sturdza inset n'a spus tot adevärul. fesoril macedonenl ce epitet merita ? multiple ale d for Fleva, Costinescu si Las- este de mare importanti ai discutiunea lui Ce zice, totu$i, d. Mirzescu ? te singuri. Eú va märturisesc, dlor, cet conserva-car nu m'arfi fortat la aceasta. (Oratorulnu se poate faceIn mod asapripit. Abia Doritorilse vor adresa la Avo- toria n'ar fi lost in stare sa faca cesa -cepromite sä vorbeascä, ïnsä trece la o alts ieri raportul comitetulnidelegatilor a lost Abatele Morisseau in Iaaii catul N. A. PAPADAT, 14 Strada ali facut d -v.(Aplauze prelungite). Purta-Media fä rä a rosti un cuvint mäcar des distribuit siazi deja se pure In discutie. 111odei, Bucuresti. rea d -v. e condamnabilä din toste pune-pre ofacerea portofoliilor, pe care tench a D -sa cere aminarea pentru Lunt. Miercuri, cu trenul de 5 seara, a fost a- tele de vedere. fost atit de sc£rmanat. Nota Red.) D -nil colonel Budifteanu $i 'ioni com-dus mu Iaal abatele Morisseau, autorul cri- Un ieae eftin §i n'asfi atit de Ingrijat, das& toate a- Spine ca legea repauozulua dominecal nubat propunerea d -lui Sefendaclie. melon din comuna Dersca, alcarul proces In time de frig, de inghet, de coats, e bine ceste greseli s'arrasfringe numai asuprae eu desivfraire boni. Propunerea se respinge. urmeaz& a se judeca moaiutea Curtel eu Ju-sä ne aducen amiste ea eel mal bun lnijloc acelora eart leaü comas ; ele Insä se räs- Oratorul amillteatetoate actele partidu- I). M. Toni, raportor, da citire raportului rata din Iaaa In urna transfer&relde catre de a vindeca guturaiurile, tusen, bronisteta, ea- fring asupra întregulul partid, pecînd, lut liberal, despre cared. Lascar a decla-comitetulua delegatilorprivitorla proectulCurtea de Casatie. tarele este intrebuintarea GUDRONULUI GU- de tapt, na domneatede eft o fractiune arat e& constituese o pagina neagra. Ea de- YOT. Acesta este si medicamentul eel mal ef- de lege asupra regimulul apelor. ** tin, cace nu costa de tit 15 bane pe zi si dis- partidulul nationalliberal. (Aplauze frene - clar ca este o pagina de our (A !a! a 1 e.. Molt& lume careaflase ca abate' e va fi tice). (Deputatil plictisiti de discursulanost ai penseazä de on ce alt medicament. Va laudata eu majoritatile, de guvernantl.incoherent alprimulul ministru, paräsesc ®IIIIIIIIMIIIII EA atie Insa ce este in sufletul acestor ma-»nul cite unul, incinta Camerel). U1TME INFORMAT1U joritati. Ele v& sustin de teamti ca nu cunl- Nu ma mir ea intr'o zi cä d Lascar sä V I Z I T AT I va odata eu d -v. s&se prabuaeasc& defie ministru aläturl de d. T. Ionescu. CIIIZA la guvern Inlreg partidul liberal. Nu meri- D. T. lonescu : Al Post $i d -ta sub d. L. ICR0IT®RI,,I C1VTRá" tati InEA Ircrederea lor. ( Aplauze). Catargiú $i te -ai purtat foarte räú.(Ila- D. Dim. Sturdza a fácut aseará o FtURNISOAREA LIGIEICULTURALE"' ritate). nouá visitad-lui Eugen Stdtescu, cu 5. PASA6IIIIL ROIIdi11T. 5 Increderea regelai care nu s'a întreftinut decit vr'ozece Acelaal caz faceti si din Increderea ce va D. Sturdza De ce m'am retras de la pu- Uncle e sosit pentru sezonul de PRIMA-VARÄ. ai VAR"( un bogat tere in ehestia Glienadie ? Fünd -ca am vä-minute. asortiment de stofe englt ze si franceze pentru comande. acordat -o M. Sa Regele. Dar, dlor, nu dv.zut ca disidentil s'as unit eu couservatoril. Primul-ministru s'a dus apot lad. CBOIALA .Sal AJUSTARE ELE6iANT1 v'a acordat regele Inca ederea, ci partidulul (A ! a !a L. ilaritate) Ferechide, unde sea fiaüd-nii Gogu PIiETUBILE EFTINE liberal ( Aplauze prelungite). Ica chestia Ghenadie am dat concurs d -lui i Cantacuzino, C.Nacu, Palladi,Take 1111 Augusta speranti a M. Sale re- Aurelian. Protopopescu, Stolojan si 1.Brätianu. gelui a fost însa înselati (Aplau- Vorbind despre pofta d -lui Mirzescu de a 1 antra In minister,primul ministru declar& ca D. hli,qu Skina, de0 invitatspecial, ze prelungiteiîndelung rope- a refusal sa se duca la acest conciliabul. I1111t1Ae11áAUKTEDEToURSUIEL Isl: nu putea mncredin f a departamentul ins - Se spune cá s'a hotárit cx sa ia azi tate!. trucfiei »nui om care de mull nu mai era ci)octeztrl` FLANELELE Oratorul se coboarä de la tribuna $iin curent cu progresele ce f ärile civilizatecuvintul d. Gogu Cantaouzino $i in rds- INLOCUITIVÉ este vii2 felicitai de dizidenfa liberala. realizasera. punsul sad sáfie cit se po atedea- Antihigienice pria faptul ca oprecs evaporatiunea sudoare Se suspendí aedinta pentruunsfert Mat departe, d. Sturdza, vorbind despregresiv. IMBRACATI-VA de ora. tratative, spune ca ele n'aü reuait d n pri- *** CU La redeschidere, la cuvintul: cina ambitiunel dizidentilor,cari tineaü Iii D. D. prim- ministru Dim. A. Sturdza Azl guvernul va pune cestiu- : ruptul capulul s& fie printre cele trel minis -nea de ;incredere. FLAlv]C.I Dlor deputati, hit auzit atacurile oratorilortere cele ofeream, ai acela alinternelor. E probabil cä motiunea de fin- DE liberal), atacurl pe cari nu cred sa le me-N'am putut sa le ofer internele, fiind -cä mä rite niel dusmanit naturali al partidulul. temeam ;si de aci aü pornit urne. credere va ti propusä de d. C. S'a luegrit nu numai modesta mea per In cele din urina iar&sl am vrut si areNacu. VATA deT1JRBÄ soanä, dar chiar memoria ilustrului Ionvin la sentimente bone', dar clad am vä- Se vorbete ca la conciliabu- - ale D -resini ItASIIREL Brätianu ! zut atacurile Drapelulul, mi -am zis : aVoiüllil de aseara s'a deeis ca guver- VÉTEMENTSInDESSOUS1M3IENIQUES SINGURELE RECUNOSCUTE CA IIIGIENiCE D. Costinescu, printr'un meateaug oratorie merge mainte cum voir putes. Sunt servi -nul sä cearä amflnarea tuturor Flanele de Vati de Turbi Sant singurul remedilii contra dureritor reumatis- pe cate eü nu'l posed, m'a numit ba man -torul tärel, sunt servitorul Regelui ; dar nuinterpellíirilor plat dupa vota- male; sent ant.iseptice; s.rnt nemicsorabile la spalat; darin. ba carbonar, ba stani (le cetlugäri.mä bag slugs la dizidenti I» (Aplauze). rea budgetulul. Cum lush* pen- Flanele de Vati de Turbi Absorb Sadoarea; sunt ellaslice, Sac consery po- D. Fleva spune ca-I vechiü luptatorIn D. V.G. Morfun :Acuravorbeate -tie tru animare se cer doua treimìl, Flanele de Vati de Turba rositatea, evaporaazä sudoare.a. partidul liberal ; cred ; nu eIus& mat pu- ceva ai despre consulatul din Bitolia, pullet Flanele de Vati de Turbi Neputrecibile, Antifermenticibile, Cälduroase, Iyie- tin adevarat ca si eü ani luptat pentru a-asupra caruia aii fest interpelat. (Aplauze).guveruul e decis a demisioua, nice din Coate puntele de vedere. cest partid. D. Dim. Sturdza : Voir vorbi despre ceattar tonne, daca nu va isbuti. Siagaral Depositar pietra RomILIlia : Noi, cari avem puterca, averno raspuu- 1ml va placea... (Murmure). I/lagasíuul All PET ilT PARISIEN dere si clad suntem la guvern ai clod sun- Verbind despre activitatea Parlamentului, Citim in Drapelul de azi: Bncureati. 92, CALEA VICTORIEi, 92 (vis-il-vis de Palatul Regal) tern In opozitie. Aceasta nedeosibeate pespurn) s& uicl o seziunen'afort mat rod - D. general Catargiu, ïntrerupätorul ne- DáPO:i ITS IN PB OYINCIß Unii de attll. lrica de catasta. Oratorul citeaza cite -vaobosit al tuturor vechilorliberali,omul 'away, Fratil Pullinger l'loewtl, Constantinesou & Buoi- Beirlad, W. Sanft (La Luna.) S'a vorbit despre organizarea partidulul. proiecte de legi, printre earl ai legea cara- S. ahane's,4-sorl reson (La Carcubeìi). G/nrgtty Luoa Luoatoe (42frlagasin care dä tot tonul in Senat ori de cite or- Craiova, S Lazar Benvenistl (lea- Botowanl, Abr. Mohablatt Unlveraelle.. Ll toste tarife din lume, guvernut estee- cudelor. se ataca guvernul, acest stilp al bäncel mil ser 41 I'apdörie). Te-cuoi, Eratlr Ibralleann Nrcdana, laaob li. Hanaglo T.- Sererin, Abr. I. Aladgem Condtantza, L I. Lasuaridts manatiuuea puterei legiuitoarecare nu se S'a spus, urmeazä oratorul ca eü nunisteriale, a Post seos de tribunalul de fluff Burets, Frahm 9tolceaou Braila, Fra41i G. Perle Tulcea, (3runberg (.La Luna.) poate supune coetrolnlut until comitet ires-voesc unirea partidulul. Cet cari art parasitdin listele electorate ca neflind cetäfean flll Cataloged Ihswtrat we trim/te grape franco poasabil. partidul se pot relutoarce. (Aplauze) romnn.

E P O C A

FOITA ZIARULUI (EPOCA, rouä... sunetele par depärtate sf repezl, tundean si amutean, pästrind visele lor -ExitNielsI:ybne,ziseelcind delete aruncaa raze paralele de luminä se opreste subit._nici unul din ele nu misterioase. poarta se lnchise dupä dínsul. ruginie.Cäldura crestea. In atmosfere 25 se prelungeste... o asemenea noapte e Dar in strinitoarea In care se gasea, Scobori cu precautiune searatinind muiatä de mirezniele lemnulul incälzit J. P. JACOB.3E1' crudä, ea märeste dorintele, ea le cautä el avu un fior care o redesteptä. Ea is1paläria in mina. si de pulbereadogoritoare,se respin- In toateungliiurile sufletulul, ea le si- rezernä miinile in pieptul Jul si se des - Jos se opri si incepu sägesticuleze. dean alte mirezme, cari esean din pra- leste färä miläsä iasäla ivealä, dar fäcu din bratele lui. Cum sä inteleagä toate acestea ? Pentru nele brodate, dinspätarele scaunelor, nici o sperantä nu suride, nici o fagä- Du -te, Niels, nu trebuie sa rämil ce ? Da, pentru ce ?si urina drumul si din cacti si tapetele cutate. duintä nudormiteazä, gata sä se des- anzi tu ? trecu sub ferestrele el deschise si-1 veni Patin cite putin tremurul o päräsea, lä- tepte, in aceastä luminä rece si intepe- El voi s'o atragädin nonlasine, gust sä rupä printr'un tipät ascutit co-sind-o in prada une! ametell In care iNTRE VIATA BSI VIS virsitoarea tacere de sus,san sa aibä gindurileel confuze se ameslecancu nitä. Ob ! am plins, Tema !... N'al plins dar ea ilrespinse, palidäsisälbäti- tu nix! o data onoapteintreagä, subcitä. Tremura toatä din crestet pina inpe cine-va cu care sävorbeascä, vreme senzatiuul nelämurite. Inchiseoc:liilsi N IELS LYHr E farmecul de luna ?... talpa si Intinsebrateleinaintecasi de ceasuri, spre a acoperiaceastäta- rämase cu fata intoarsä spre oglindä. Scumpa mea,tunutrebue sä cum i -arfi team, de apropiereacor- cere In niste palavreneroade. 0 cuprinse de o data un fel de spai- plingi...tietrebuesä-t( sträluceascä pulul lui. Nu putea sä se scape de tacerea asta, mil, care o facea sä tipe. Tipase oare ? soarele ziva intreagäsi trandafiril sä Niels vru sä ingenunche si luä mina. credea cä o vede, cä-1 simtegustul in Ecoul une! voci puternice i! vibra incA Doua voci se inältail din strada, sehim- imbälsämeze noptile tale... SA nu rnä atingi ! gurä, inergea cu aceastä povarä pe din-In ureche, si simtea gitlejulobositca bind cuvinte de o banalitate desävirsitä. Ea se läsä cu totul in bratele lui, cu Privi disperata. sul. De o data se opri, rosindu-se indig- dupa un lung strigät de spaimä... Daca Palavreleacestea prosaicedinBare privirea pierdutä in ochi! lut' ; buzele el nata de rusine :oarevoisecasä seel ar fi posedat-o !... 0 poseda, si ea il De ce nu plecl, cind eüte rog ?ispiteascä pe sinelnsäsl si pe el ? apasa bratele pe piept, rezista... sii se nicl o silabä nu sepierdea,fäcean si soptean usor, ca dintr'unvis,cuvinte Oli ! doamne, nutepotiduce ?... Nu mal ametitoare imbratisarea tor,in a- de iubire, inäbusite de respiratia elsi In apartamentul de sus,d-na Boyeparea cä strbbätea prin väzduh färä vorbi, du -te !Uite, cumtremur... Estl pinze, rosie de rusine, Expusalades- ceasta camera in care lumina ajungea de cuvintele pe car! le repeta, ca sä le crud cu mine... Niels !te rog !... plingea mereü. indulcitä. murmure par'cä inimel sale. Se asczase lnaintea unel oglinzl mierdäriletuturorvïnturilor...El nu Cum te iubesc, adorato !... aid, In In afara vocile se departan, näscind El nu putea spune o vorbä,eanu cu amindouä minile pe mäsutä, plingeavrea sä se ducä si ea simtea cä o p4- bratele mele l...esti buna, nu -I asa cä insufletulel nelinistea. Se apropianmal voia s'asculte. Ea nu semal pu- eu atita violrntä, cä lacrimele il cädebnräsesc puterile, peste o clipä ar fi prea estl eu adevärat buna ?... D'abia pot sä-ti din non, lnsotite de sgomotul unul bas- tea stäpîni, lacrämile i! curgean, figura de pe masa. Se uita la figurael abä- tirzin... Oare il rugaseingenunchl ?.. vorbesc toate amintirile, amintirea la- ton care izbea pavagiul,apol se de-el miscatä, strälucea par'cä de palaare.tutä care se arata de asupra aburulul Sufletul säü se inälta spre dinsul, arä- crimilor si a dorintilor mele dureroase pärtaräLetts'indirectiaopusä,se Ce putea el sa faca ? gros pe caresullareasa il punea pe tindu-sl goalä fie-caridintredorintele, mä stäpinesc ca sicum ar avea sä se micsorarä,sise pierdurä cudesävir- Tot nu vrel sA pled ? Nu vez( tu sticlä, privealäcrimele care'!tisnean dintre visurile sale tainice,... se !Asa in asocieze la fericireamea...intelegl ?... sire. ca mA umilestl grozav, dacarämil ?... din ochlSise rostogolean de-alungul voia lui cu deficit!. Tema, adu -tt aminte de acel räsärit de Din non täcerea crescu in jurultor, Ce sA fac, daca est! asa de rail ? Oli!obrajiior. Niel odatä nu plinsese atit... Deschise incetochi! si trimese chi- luna, de anul trecut ?Ili place lumina, vibrind de bätaia inimelortor,Wear- du -te ! ba nu, odatä,la Frascati,duplace il pulul säü din oglindä un zimbet discret, aceasta atit de curata ?Oh, tu nu stil cata de respiratia lor. N'al mila de mine ? cäzuserä cail de la träsurä. ca until martor cäruia nu vrea sä-! in- cit ma face ca sä sufär !... 0 asemenea Cuvintele lor se topeaü unu intr'altu, Mila !... MiniailInghetla,i se parea Putin cite putin lacrimele sei ärirä, credinteze prea multe lucrurl. Apol, 'sl noapte, Tema, in care aerul e nemiscat särutarile cädean de pe buzele lorca ca e nebuna. Nu rämineaalta,de citdar o tremurätur ä nervoasä o zguduiaaduna mänusile, päläria, mantaua. Intr'o lumina rece,in care noril iati o intrebäri care ezitä, färä sä le satisfacä. sA piece.i plecä. Cele douä sirurl deincä din crestet pinä'n tilpi. forma lunguiatä... florile situfisurile I,sI Ochillor nu Indräznean säse para.- scaune nu -! pläceaü ;trecuprintre ele, Soarele ardea tot mal dogoritor. Re- (Va urma) opresc respiratia, s'ar zite cä sunt aco- seascä si nu indräzneannix! sä's( grä- cu un mers Intelept, cuprivirea tinta, flexul miscätoral apelse intindea In peritl de parfu mul for ca de un fel de iascä cu privirea, se acoperean, se as-ca si cum ar fi vrut sA le desfidA. dung! pe tavan ;de fie-care parte, per- door

l'Tii 1`Iatini ITnelte Agricole mainte de a vizita CEd 311-21 1 MARE' D EP O SI T111 E TOT FEI. ITT I. D E M A IliEIUNELTEA

EVGEN1REPRESENTANT GENERAL AL RENUMITEÌ HEHLESFABRICÌ TII. FLATI$Es DIN GERMANIA Biicuiet.-Strada Bibescu-Vodä, No. Lti 3 (In dosul Avzám. Brîncoven4.i). Bucure4i _ , 1r-IE? % I . E-R_Arrom Din Renuinita FaLricd TH. FLTHER Premiate cu 1IlEDtfiLIAE D A UR la concursul de la ,5'COALA DE AGRICULTURA de la Herestráú in 1891. TREERATOREA NOVA Flöther" Mode11898. Patentatá wor PrevAzuta cu Tripp, Curátitoare, Trei Vsilltilrlceea-ce nu posed, nid o treerAtoare de ori-ce alt system existent, ,i pentru btä- tut Porilmb aplicabilä numal la T R B E R A T O AREA,,F L O T H E R" bátYnd pe zi 150 'Anti la 200 chile mari de porumb,cu sañ grit fol.

MASINELE :L.. - ,TresS Y;- ..:. r , FLTHER `^ti treerà mult, curat, I ` fA.rà de risipA, fArAa

sparge bóbe fArà F: a inegri griul la cas r de mAlurA. PLIJGtIRÏUXIYERS% LE Cele mai bune gi solide, construite numal din PL U6Gi1R XORMAI,E otel Cu 2, 3 §i 4!Brázdare. Tot- d'a-una 500600 pluguri in Deposit R PLUGURI CU SEMANATORDE PORUMBC m _C d E e.. elnánátori manuale in lat 5iin rindurl. e e au Mori TRANSPORTABILE, pe postament de-lemn si tie Trioare originale HEID"in toate mari- fier, simple, duble, triple si quadruple, dincele mal re- mile cele mai bune existente. numite fabric!, de 36, 42 si 48 tolurl. Vmnturátorï, transportabilecu aparat de scos Pietre de Moarä FRANCEZE 1 -a calitate,din Laferté- rnfllura. sous Société Meulliére Dupety & Co., compuse dinmaxi- Greble de fin, Macini de tâlat mum 4 -:-i bucati, intregi färä piept. Toatemärimile. pale ti fin. --Y - Batoze de Poramb SIMPLE si DUBLE, Grape, ilexibile diagonale, en doni }ç:.`I.. abur!, cu Elevator ultirnul system manuale si cu i tre! ""-.° perfectionat. cîmpuri §i cu dintl de otel. ('urele de transmixiune ENGLEZE*TI, Rärit>i, Cultivatori, Ttivväluci. -, . simple si duble, si tonte lätimile. 1 -acalitate Par(l de reservd. JIu fa,nale. Pompe pentru spälatul cazanelar,de incendiä si grädinl. lllasine de scdrndnat lind. Pire de postas.1lotoare eu petrol;si eu fiaz. Secerâtoai'esimple CON T I N E N TAL" ,vi Cositoare c rices CO IN- riST1E" CU APARAT DE LEGATSNOPI din renumita fabrica JOHNSTON CIT TA1tllTL LA 19/1) R EA PTA" HARVESTER Comp., Batavia (America).Model 1898. Cele malii oars §i solide, construite din otel Garan4ie absolutapentru perfecta functionareFt4 material solidal tutiilorleal inclor Reprezentant igenerala Renunellel Case SI1ION BÜHLER Pentru In talatinniele MORI perfectAutomaticeí' BA U.?IANNcu Val *nri

Bncurettll.-- Tipografiia EPOCA StradaClementel No. 3. Bucure§t1