Alegerile prezidenţiale din 2014

Volum III, Nr. 3 (9), Serie nouă, iunie­august 2015

1 POLIS

Revista POLIS ©Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative Universitatea „Petre Andrei” din Iaşi ISSN 12219762

2 Alegerile prezidenţiale din 2014

SUMAR

EDITORIAL 5 Alegerile prezidenţiale din anul 2014. Momente şi ipostaze Sabin DRĂGULIN

ALEGERILE PREZIDENȚIALE DIN 2014 15 Drumul politic pentru nominalizarea lui Klaus Iohannis la Preşedinţie Florin GRECU

Migraţia primarilor şi efectele ei electorale: alegerile din 43 România (2014) Aurelian GIUGĂL

Identitatea religioasă şi alegerile prezidenţiale din 1996, 2004 şi 61 2014 din România Andrei ALEXANDRESCU

Controlul exercitat de serviciile secrete din România asupra 81 politicii şi presei – metatemă a alegerilor prezidenţiale din 2014 Luminiţa KOHALMI

Alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014 şi reinventarea 95 conştiinţei civice Cosmin DIMA

Some Citizens are Ill Informed and Lack Basic Knowledge of 115 Politics. Should We Limit Their Right to Vote? Maria CERNAT

Cadrajele mediatice şi dezbaterea prezidenţială. Studiu de caz 131 Monica PĂTRUŢ

Factorul basarabean în alegerile prezidenţiale din România 149 Aurelia Peru BĂLAN

„Constituţionalizarea” programului politic al Preşedintelui şi 167 personalizarea partidelor politice Radu CARP

Aspecte privind procesul de coabitare 181 Marian POPA

Pentru revizuirea Constituţiei economice 191 Cristian­Ion POPA

3 POLIS

Ultimul senator din PP­DD. O viziune comunicaţională şi 205 imagologică privind creşterea şi descreşterea unui partid atipic din România Marcela STOICA

INTERVIU 217 Dan MIHALACHE: „Am asistat la falimentul reţetei de campanie electorală de tip clasic”

Dan SULTĂNESCU: 220 „Românii au decis să nu lase toată puterea în mâna unui singur partid"

Eugen TOMAC: 225 Clasa politică a tratat superficial subiectele legate de diasporă, inclusiv în Campania prezidenţială din 2014

VARIA 229 Participarea femeilor din Parlamentul României la procesul decizional (2004­2008) şi impactul discursului lor asupra deciziei politice Monica PAVEL

RELAŢII INTERNAŢIONALE ŞI STUDII EUROPENE 239 New legal Concepts in the XXIst Century Global Society: from “Global Good Governance” to “Global Eco­diplomacy” Mădălina Virginia ANTONESCU

RECENZII 257 Anemari Monica Negru (editor), Alexandrina Cantacuzino şi Mişcarea Feministă din anii interbelici Viorella MANOLACHE

Roberto Fai, Frammento e sistema. Nove istantanee sulla 263 contemporaneità Ioana Cristea DRĂGULIN

Milovan Djilas, Conversaţii cu Stalin 267 Nicolae DRĂGUŞIN

Note despre autori 275 Instrucţiuni pentru autori 283 Instructions to authors

4 Alegerile prezidenţiale din 2014

EDITORIAL

Alegerile prezidenţiale din anul 2014: momente şi ipostaze [Presidential elections in 2014: Moments and situations]

Sabin DRĂGULIN

Abstract: The Presidential elections in 2014 brought many new situations in the political space. The first one shows that we didn’t have any more a candidate having a second name that finishes in "escu". The second one underlines the fact that for the first time in the Romanian republican history, for the highest position in state it was elected a candidate from PNL. The third situation and maybe the most important one, is that the internet played a major role in shaping and clarifying the citizens decisions. During this study, the author’s approach was to present the principal elements analysed by the specialists under this subject

Keywords: elections, political parties, alliances, electoral campaign.

Introducere a reprezentat o evoluţie în raport cu prima decadă postdecembristă Anul 2014 a reprezentat pentru (1990­2000), atunci când, la nivelul istoria contemporană a României mo- mesajelor electorale exista o ruptură mentul alegerii celui de­al patrulea evidentă între Frontul Salvării preşedinte din perioada postdecem- Naţionale (FSN) şi urmaşii săi poli- bristă, moment ce s­a desfăşurat pe tici (Partidul Democrat şi Partidul fondul mai multor tensiuni politice Social Democrat) cu partidele istorice interne şi internaţionale. În plan intern, (Partidul Naţional Liberal şi Partidul situaţia politică a fost complexă. În Naţional Ţărănesc). Perioada anilor perioada anilor 2004­2014, la nivelul ’90 şi guvernările conduse de Ion eşicherului politic intern, principale- Iliescu, prin impactul pe care l­au le partide politice (Partidul Social avut la nivelul societăţii româneşti, a Democrat, Partidul Democrat/ rămas în continuare în memoria Partidul Democrat Liberal şi Partidul colectivă, ceea ce are un rol impor- Naţional Liberal) s­au aflat în alian- tant în anumite momente electorale. ţă, în diferite perioade1. Acest proces Privind retrospectiv, se poate observa este deosebit de important deoarece că acest vot, ce este influenţat din

5 POLIS punct de vedere emoţional, este carac- politică prin realizarea unei politici teristic pentru alegerile la preşedinţie, de alianţe între PSD şi PD­L. în timp ce, pentru alegerile parla- Aceste alianţe politice au putut să mentare impactul s­a demonstrat a fi fie realizate ca urmare a poziţionării limitat, iar pentru alegerile europar- PNL în opoziţie cu liderul dominant lamentare şi locale să fie inexistent. al momentului care provenea fie din O explicaţie parţială a acestui feno- PSD, fie din PD­L. Pentru a putea men o putem avea din analiza ieşi din paradigma conflictului ideo- statistică a numărului de participanţi logic şi istoric dintre liberali şi neo- în diferitele momente electorale. Pe comunişti, aşa cum se prefigurase parcusul ultimelor zece ani se obser- acţiunea politică în anii ’90, PNL s­a vă că în cadrul alegerilor europarla- aliat în anul 2004 cu PD, pentru a mentare, locale şi parlamentare, nu- lupta împotriva „partidului stat” iden- mărul de electori ce decid să îşi tificat în PSD şi reprezentanţii politici acorde votul este mult mai mic decât ai acestuia, Ion Iliescu şi Adrian în cazul celor prezidenţiale2. Astfel, Năstase. Astfel a luat naştere Alianţa în primele trei cazuri, se prezinde la DA. În anul 2011, PNL a acceptat urne, cu precădere membrii şi simpa- ,pentru prima dată în istoria sa tizanţii respectivelor partide, sau cum postdecembristă, să se alieze cu aşa mai apare în literatura de specialitate, numită parte conservatoare a FSN bazinul electoral, în timp ce pentru aflată timp de decenii sub controlul alegerea preşedintelui României, se lui Ion Iliescu, respectiv, PSD pentru prezintă şi alte categorii de persoane. a lupta împotriva unui alt „partid Un caz elocvent care vine să sprijine stat” identificat, la momentul respec- aceste afirmaţii sunt ultimele alegeri tiv, în PD­L şi a liderului acestuia, prezidenţiale din noiembrie 2014. La Traian Băsescu. În fine, a treia alian- acest moment numărul de participanţi ţă, care a condus ulterior la o fuziune, a fost sensibil mai mare. mai exact ACL, a fost modalitatea Revenind la politica de alianţe din prin care PNL a răspuns în faţa ultimul deceniu, faptul că PSD a con- politicii PSD de a acapara puterea tinuat să fie cel mai important partid politică în cadrul USL, şi în perioada politic din România, prin numărul de imediat următoare3. Dispariţia PD­L înscrişi, de aleşi la nivel local şi prin unificarea acestuia cu PNL a fost central, fiind urmat îndeaproape de mişcarea firească a politicii PNL de PD­L, cel de­al doilea urmaş istoric a­şi asigura supravieţuirea în spaţiul al FSN a impus o schimbare a poli- politic, prin crearea unui pol unic de ticii de alianţe a PNL. Astfel, reali- dreapta, care să aibă mijloacele de a zarea Alianţei Dreptate şi Adevăr se lupta cu PSD. Din acest punct de (DA), a Uniunii Social Liberale vedere, alegerile prezidenţiale din (USL), şi a Alianţei Creştin Liberale anul 2014, putem considera că repre- (ACL), fiecare în parte, s­a datorat zintă catalizatorul prin care forţele dorinţei PNL de a evita marginalizare politice de dreapta au ajuns la o plat-

6 Alegerile prezidenţiale din 2014 formă comună ce a permis începerea dintre Federaţia Rusă şi Uniunea procesului de unificare. Din punct de Europeană sau NATO. Datorită rela- vedere istoric şi politic, este pentru ţiilor tensionate dintre România şi prima dată în perioada postdecem- Federaţia Rusă din ultimii zece ani, bristă în care în cadrul sistemului alegerile din luna noiembrie a anului democratic din ţara noastră se reali- 2014 au fost importante nu numai zează un pol de dreapta capabil, atât deoarece este ales cel mai important prin resursele umane, materiale dar şi reprezentant al puterii executive, dar ideologice să se poziţioneze pe pozi- şi pentru că poziţionarea viitorului ţii de cvasi­egalitate cu PSD. Tot- preşedinte era importantă în geopo- odată, PNL a reuşit o altă noutate în litica regională. această perioadă, şi anume să înglo- De aceea, realizarea unui număr beze în rândurile sale un partid care tematic, publicat la aproape un an de s­a desprins din FSN. Această la încheierea alegerilor prezidenţiale realitate istorică ne dovedeşte că, la este necesar, pentru a permite spe- douăzeci şi cinci de ani de la Revo- cialiştilor în domeniu să îşi expună luţia din decembrie 1989, un partid punctele de vedere. La nivel informa- istoric, în speţă PNL a reuşit să rupă ţional, societatea românească este „frontul imaginar” al forţelor conser- bine informată de evenimentele ce se vatoare de tip neocomunist care desfăşoară în plan politic. Presa, tele- apăruse în politica românească odată viziunile, blogurile, paginile de socia- cu înfiinţarea FSN. Desigur, atât lizare de pe internet asigură plurali- PD­L, cât şi PSD, ca partide moşte- tatea necesară informării şi educării nitoare a FSN, au evoluat foarte mult populaţiei. Cu toate acestea, este din punct de vedere politic şi doc- nevoie ca specialiştii, din diferite do- trinar în raport cu FSN. Anii de demo- menii să îşi poată exprima opiniile în cratizare şi de modernizare insti- cadrul unor studii, articole cu caracter tuţională, şi­au lăsat amprenta asupra ştiinţific. Urmând această logică, acestor partide. Atât la nivel doctrinar, revista Polis a acordat acestor spe- cât şi la cel de acţiune politică, cialişti spaţiul necesar demonstrării schimbările sunt importante. Cu toate ipotezelor de lucru şi a expunerii acestea, memoria istorică recentă a propriilor idei. unei părţi importante a electoratului a Corpul central al acestui număr rămas în continuare influenţată de este reprezentat de doisprezece con- modul în care România s­a despărţit tribuţii publicate de profesori şi cer- de comunism. cetători specialişti în istorie, ştiinţe Pe plan extern, pentru prima dată politice, comunicare, drept şi econo- de la căderea regimurilor comuniste mie şi reprezintă analize, studii, arti- în Europa de est, la graniţele statului cole ce se înscriu în tematica numă- român a izbucnit un conflict deosebit rului. Acesta este completat cu o de sângeros, cel ucrainian care a serie de trei interviuri, acordate de schimbat natura relaţiilor externe trei membrii importanţi ai campa-

7 POLIS niilor electorale a candidaţilor Klaus PNL de la grupul parmalentar euro- Iohannis (Dan Mihalache), Victor pean al ALDE la PPE, cât şi „nomi- Ponta (Dan Sultănescu) şi Elena nalizarea lui Klaus Iohannis drept Udrea (Eugen Tomac), două articole candidat pentru funcţia de preşedinte de la secţiunea Varia şi de trei recen- al României”. zii. În cadrul studiilor şi articolelor A doua contribuţie ne este pro- prezente în cadrul tematicii numă- pusă de către Aurelian Giugăl şi se rului se observă două tipuri de abor- intitulează: „Migraţia primarilor şi dări: primele opt analizează elemen- efectele ei electorale: alegerile din tele din perioada de precampanie şi România (2014)”. Autorul prezintă o de campanie, următoarele trei au un temă larg mediatizată în perioda de specific teoretic şi în fine ultima, stu- precampanie şi de campanie şi a diază problema apariţiei şi dispariţiei privit OUG 55/20144, emisă de către unui partid politic (PPDD). Guvern prin care se oferea primarilor Prima contribuţie a corpului cen- posibilitatea schimbării partidului tral aparţine lui Florin Grecu şi este fără pierderea mandatului, aşa cum intitulată: „Drumul politic pentru legea electorală prevedea. Această nominalizarea candidaturii lui Klaus lege a generat, în opinia autorului: „... Iohannis la Preşedinţie”. Analiza au- o mişcare interpartinică de amploare, torului prezintă anumite motivaţii cel mai favorizat fiind partidul de la care au condus la nominalizare lui putere, PSD”. Datele statistice pre- Klaus Iohannis în calitate de candidat zentate pe parcursul demonstraţiei oficial al ACL. validează această afirmaţie. O altă Acest studiu, datorită noutăţii in- temă majoră studiată de către contri- formaţiei şi a lipsei de analize în butor a fost aceea a impactului pe domeniu a fost realizat în marea sa care această migraţie a avut­o asupra parte preluându­se informaţia din rezultatelor la alegerile prezidenţiale spaţiul online. Contribuţia autorului din anul 2014. Concluzia aceste ana- este importantă deoarece încearcă să lizei „... indică faptul că schimbarea argumenteze una dintre tezele pre- politică a primarului are efecte zentate în perioada imediat următoare electorale”. dizolvării USL, prin plecarea PNL­ A treia contribuţie aparţine lui ului din alianţă şi de la guvernare, şi Andrei Alexandrescu şi este intitu- realizarea ACL, şi anume că, citez: lată: „Identitatea religioasă şi alege- „...negocierile dintre grupul politic rile prezidenţiale din 1996, 2004 şi liberal din România şi cel al popu- 2014 din România”. Prin intermediul larilor europeni, cu privire la trecerea acestui studiu se face trecerea de la Partidului Naţional Liberal la Partidul perioada de precampanie la aceea a Popular European, au debutat cu mult campaniei electorale. Autorul ne pro- timp înainte de construcţia politică a pune un punct de vedere interesant, alianţei de drepta”. Rezultatul acestor atât pentru noutatea sa, deoarece la paşi politici au condus atât trecerea nivelul specialiştilor există o evidentă

8 Alegerile prezidenţiale din 2014 reticenţă de a scrie despre acest su- recul a favorabilităţii populaţiei faţă biect, cât şi pentru faptul că ipoteza de serviciile secrete autohtone. de lucru prezentată, şi anume că, În opinia autorului editorialului, atunci când unii dintre candidaţi şi­au după vizionarea emisiuni postului de asumat o identitate politică care a televiziune B1 TV din data de 16 inclus dimensiunea religioasă orto- august 20155, introducerea temei doxă şi sprijinul pentru anumite implicării serviciilor secrete în poli- aspecte specifice bisericii oficiale, tica românească, a avut un scop mai votul popular nu s­a schimbat deci- larg ce a excedat tema prezidenţială. siv, a fost demonstrată. Analiza com- Informaţiile pe care autoarea stu- parată pe parcursul a trei momente diului le prezintă sunt utile pentru a electorale importante, 1996, 2004 şi înţelege mai bine acest aspect ce a 2014, ne arată că, în cazul alegerilor privit doar în parte campania electo- prezidenţiale, electoratul votează în rală. principal ăn funcţie de motivaţii care A cincea contribuţie ne este pre- nu au ca principală temă, credinţa sau zentată de către Cosmin Dima şi are religia. Prin intermediul acestui ca titlu: „Alegerile prezidenţiale din articol avem posibilitatea să înţele- noiembrie 2014 şi reinventarea con- gem de ce anumite mesaje ale candi- ştiinţei civice”. Prin intermediul datului Victor Ponta nu au avut acestui studiu autorul „... identifică rezultatul aşteptat. principalii factori care au dus la A patra contribuţie este propusă victoria lui Klaus Iohannis candidatul de către Luminiţa Kohalmi şi se inti- Alianţei Creştin­Liberale ­PNL­PDL, tulează: „Controlul exercitat de în faţa lui Victor Ponta, candidatul serviciile secrete din România asupra Alianţei PSD­UNPR­PC. De ase- politicii şi presei – metatemă a ale- menea, analizează episodul proteste- gerilor prezidenţiale din 2014”. Tema lor din diaspora şi implicaţiile electo- este sensibilă deoarece în istoria rale ale acestuia, fenomen ce pare să recentă a României, regimul totalitar întărească ipoteza reinventării conşti- comunist, prin intermediul institu- inţei civice, preocupată de contesta- ţiilor de forţă, a controlat societatea. rea abuzurilor politice”. Opinia argu- Perioada a rămas în memoria co- mentată a autorului este că, explozia lectivă a populaţiei. Autoarea a mijloacelor de informare în masă demonstrat că această sensibilitate se neconvenţionale, odată cu genera- regăseşte în continuare la nivelul lizarea internetului a permis existenţa mentalului colectiv, „... controlul unei pluralităţi a acestora. Acest exercitat de serviciile secrete româ- factor a permis dezvoltare unei noi neşti asupra politicii şi mass­media conştiinţe civice ce reacţionează la (fiind) o supratemă sau o metatemă „... modul în care este percepută în cadrul campaniei electorale”. Folo- politica şi la acţiunile acesteia.” sirea acestei teme în perioada pre- A şasea cotribuţie aparţine au- campaniei şi campaniei a produs un toarei Maria Cernat şi este intitulată:

9 POLIS

„Some Citizens are Ill Informed and fost surprinzătoare doar prezenţa dis- Lack Basic Knowledge of Politics. cretă a cadrajului consecinţelor econo- Should We Limit Their Right to mice dintr­un eveniment mediatic Vote?” Demersul acesteia este alcă- major cum este dezbaterea prezi- tuit din trei teme. În prima, autorea denţială”. Elementul de noutate al şi­a propus demonstrare ipotezei acestei contribuţii este că identifică conform căreia, a existat pe parcursul elementele comune ale campaniilor campaniei prezidenţiale din 2014 dezbaterilor televizate în perioada persoane care, prin intermediul mij- postdecembristă. loacelor de informare online au pro- A opta contribuţie aparţine cerce- movat mesaje ce nu au privit doar tătoarei ce provine de dincolo de candidatul ci şi electoratul, sau o Prut, doamna Aurelia Peru Bălan. parte a electoratului acestuia. A doua Articolul său, intitulat: „Factorul parte a fost rezervată prezentării şi basarabean în alegerile prezidenţiale analizei mesajelor online cu caracter din România” ne prezintă compor- antidemocratic (n.a), pentru ca ultima tamentul electoratului cu drept de vot parte să fie rezervată prezentării unei din Republica Moldova şi evoluţia cercetări empirice alcătuită din inter- numărului celor care au participat la viuri prin care s­a dorit analiza temei alegeri din anul 1992 până în zilele limitării dreptului de a vota. noastre. Concluzia autoarei este că A şaptea contribuţie aparţine cetăţenii români din Republica doamnei Monica Pătruţ şi este inti- Moldova votează „într­o manieră mai tulată: „Cadrajele mediatice şi dezba- mult sentimentală decât pragmatică”. terea electorală. Studiu de caz”. Au- Principalele argumente care au influ- toarea a realizat în prima parte a enţat decizia acestuia provin din „... studiului un istoric al dezbaterilor politicile promovate în raport cu electorale dintre anii 1990­2009, iar statutul românilor din acest teritoriu”. în a doua parte, prin studiul de caz, Ideile prezentate de autoare sunt im- s­a aplecat asupra dezbaterilor din portante deorece ne permit să vedem cadrul alegerilor prezidenţiale din prin intermediul analizei specia- anul 2014 ce i­au avut ca actori pe listului aflat la faţa locului modul în Victor Ponta şi Klaus Iohannis. Con- care electoratul basarabean se rapor- cluzia acestui studiu este că: „Dez- tează la marile teme existente în spa- baterea finală dintre cei doi candidaţi ţiul politic din România. pentru funcţia de preşedinte al Începând cu a noua contribuţie, României a inclus cele cinci cadraje prezentată de domnul Radu Carp inti- mediatice clasice în literatura de spe- tulată: «„Constituţionalizarea” pro- cialitate. La fel ca şi în alte studii gramului politic al Preşedintelui şi efectuate asupra situaţiilor electorale, personalizarea partidelor politice» se cadrajele dominante în discursurile deschide seria studiilor cu caracter candidaţilor au fost cele ale con- teoretic. Autorul şi­a propus să anali- flictului şi moralităţii/legalităţii. A zeze atât „... reforma sistemului poli-

10 Alegerile prezidenţiale din 2014 tic din programul electoral al candi- dintre cei doi al puterii executive, datului care a câştigat cursa prezi- pentru a se „depăşi blocajele inevi- denţială din noiembrie 2014, Klaus tabile ale practicii înstituţionale” prin Iohannis”, cât şi modul în care acesta probabila alegere a unei majorităţi reuşeşte să le impună în spaţiul parlamentare care să provină din politic. Concluzia autorului este că, acelaşi partid cu preşedintele. În acest îndeplinirea în primele luni ale man- mod se realizează o coerenţă a actului datului preşedintele României, dom- de guvernare şi o aplicare a unui pro- nul Klaus Iohannis a cinci din cele gram comun. Astfel, electoratul va unsprezece obiective ale programului avea posibilitatea să evalueze mai prezentat în campania electorală re- uşor la încheierea ciclului electoral şi prezintă o formă de „constituţio- să voteze în cunoştinţă de cauză. nalizare” al acestuia. A unsprezecea contribuţie şi ulti- A zecea contribuţie publicată de mul studiu cu caracter teoretic apar- către domnul Marian Popa intitulată: ţine domnului Cristian Ion Popa şi „Aspecte privind procesul de co- este intitulată: „Pentru revizuirea abitare”, pune în discuţie o realitate Constituţiei economice”. Punctul de politică, aceea a coabitării între pre- vedere al autorului este interesant şi şedinte şi primul­ministru care s­a suscită interes deoarece pune în dovedit a fi deosebit de importantă. discuţie modul în care şcoala „econo- Analiza autorului porneşte de la ideea miei politice constituţionale” îşi pro- că, în sistemul constituţional actual, pune să clarifice anumite aspecte existând doi poli ai puterii executive, contradictorii existente în Constituţia Preşedintele şi Primul­Ministru vor României. Analizând mai multe exista întotdeauna conflicte interne articole şi alineate ale Constituţiei, deoarece, aşa cum s­a demonstrat din (vezi ca exemplu Art 135 (1) şi Art. 2004 până astăzi, aceştia provin din 47 (1)), sunt identificate surse ale partide diferite. Decalarea alegerilor conflictelor instituţionale. O altă prezidenţiale de cele parlamentare a temă interesantă şi prea puţin discu- acutizat această luptă în interiorul tată în spaţiul public este aceea a puterii executice. Prin intermediul asigurării bunăstării generale. Prin prezentării şi analizării modelului intermediul argumentelor de tip teo- francez, autorul ne propune o armo- retic, autorul explică de ce, în peri- nizare de tip instituţional prin care să oada postdecembristă, guvernele nu se revină la suprapunerea celor două au fost generatoare de bunăstare: alegeri fie prin reducerea mandatului „Aceste grupuri capturează instru- preşedintelui la patru ani, fie prin mentele puterii politice pentru a se creşterea mandatului Parlamentului la îmbogăţi în moduri care sunt inac- cinci ani. Argumentul principal al cesibile cetăţenilor obişnuiţi. Iar mag- revenirii la varianta suprapunerii nitudinea activităţilor lor este dată de celor două tipuri de scrutin este aceea uşurinţa cu care procesul politic de- a diminuării majore a conflictului mocratic poate fi utilizat pentru sa-

11 POLIS tisfacerea unor interese personale şi „...esenţa OTV şi PP­DD se regăseşte de grup în detrimentul societăţii în acum în ADN­ul mass­media şi a întregimea sa”. partidelor politice româneşti”. Ultima contribuţie intitulată: „Ul- timul senator din PP­DD. O viziune comunicaţională şi imagologică pri- Concluzie vind creşterea şi descreşterea unui partid atipic din România”, Marcela Analiza alegerilor prezidenţiale Stoica prezintă: „o succintă analiză a din anul 2014 va continua pe par- unui fenomen oarecum singulat în cursul anilor ce vor urma. Eveni- viaţa politică românească, realizată mentele ce au condus la luarea unor într­o abordare comunicaţională, decizii politice, tipurile de instru- imagologică şi simbolică: ascen- mente folosite, tehnicile de infor- siunea şi decăderea partidului creat mare sau dezimformare a opiniei pu- de un jurnalist al cărui nume a deve- blice, fondurile folosite, etc,ca şi nit şi brand politic: Partidul Popo- multe alte aspecte vor fi studiate în rului­Dan Diaconescu (PP­DD)”. continuare. Pe parcursul acestui nu- Concluzia autoarei este că rolul lui măr, revista de ştiinţe politice Polis Dan Diaconescu în cadrul demo- a permis publicarea unor studii care craţiei româneşti a fost nociv datorită îmbogăţesc spaţiul cercetării. începerii procesului de „... analfa- betizare şi alienare a poporului..”, iar alegerile parlamentare din anul 2008. În opinia multor analişti acest moment a părut a fi reînfinţarea FSN­ului. În Note anul 2009, ca urmare a tensiunilor pro-

1 vocate de alegerile prezidenţiale ce Prima alianţă realizată doar de către trebuiau să se desfăşoare în acelaşi an, PNL cu un partid ce este urmaşul po- PSD a trecut în opoziţie. A doua litic al PSD a fost odată cu înfiinţarea alianţă a PNL cu un partid politic pro- Alianţei Dreptate şi Adevăr (DA). venit din fostul FSN a fost în Uniunea Aceasta a funcţionat în perioada anilor Social Liberală (5 februarie 2011­24 2003­2007 şi s­a realizat pentru a februarie 2014). Aceasta a fost o funcţiona în cadrul alegerilor locale, alianţă politică parlamentară şi pre- parlamentare şi prezidenţiale din anul electorală ce la care au mai participat 2004. În anul 2007, ca rezultat al Partidul Conservator şi ulterior UNPR. conflictului instituţional dintre guvern După câştigarea alegerilor locale şi reprezentat de primul­ministru Călin parlamentare din anul 2012 au început Popescu Tăriceanu (reprezentantul fricţiunile care au condus ulterior la PNL) şi preşedinţie reprezentată de disoluţia acesteia. Ultima alianţă dintre Traian Băsescu (reprezentantul PD), PNL şi PDL a fost în cadrul Alianţei alianţa DA s­a destrămat. A doua Creştin Liberale (ACL). Aceasta a fost alianţă la guvernare de această dată s­a o alianţă politică şi electorală care s­a realizat între PSD şi PDL după dizolvat după al doilea turn de scrutin

12 Alegerile prezidenţiale din 2014

al alegerilor prezidenţiale din anul http://www.gandul.info/politica/usl­s­ 2014 şi a condu la apariţia noului a­rupt­pnl­a­votat­iesirea­de­la­guver partid liberal. nare­antonescu­mi­s­a­parut­onest­sa­ 2 La alegerile prezidenţiale din perioada nu­prelungim­un­festival­de­ipocrizie­ anilor 1990­2014 numărul de alegători si­sa­avem­curajul­sa­constatam­ca­us a fost următorul: 1990 – 14.826.616, l­nu­exista­ultima­ora­12147310 1992 ­ 12.153.810, 2000 – 10.184.715, (accesat 22.08.2015) 2009 ­ 10.483.815, 2014 – 11.453.233 4 Vezi http://lege5.ro/Gratuit/gqydimr innformaţiile au fost accesate pe sgq/ordonanta­de­urgenta­nr­55­2014­ http://jurnalul.ro/stiri/politica/1990­20 pentru­reglementarea­unor­masuri­pri 04­istoria­votului­la­alegerile­prezide vind­administratia­publica­locala ntiale­din­romania­520215.html (accesat 22.08.2015) (accesat 22.08.2015). 5 Vezi pentru mai multe detalii 3 Cristian Andrei, Sorina Ionaşc, „ USL http://www.b1.ro/stiri/politica/elena­u s­a rupt. PNL a votat ieşirea de la drea­am­crezut­ca­se­poate­face­justiti guvernare. Antonescu : mi s­a părut e­cu­implicarea­serviciilor­si­am­gresi onest să nu prelungim uun festival de t­121513.html (accesat 22.08.2015). ipocrizie şi să avem curajul să constatăm că USL nu mai există”, în Gândul.info, 25 februarie 2014,

Bibliografie http://lege5.ro/Gratuit/gqydimrsgq/ordo nanta­de­urgenta­nr­55­2014­pentru­r Cristian Andrei, Sorina Ionaşc, „USL eglementarea­unor­masuri­privind­ad s­a rupt. PNL a votat ieşirea de la gu- ministratia­publica­locala (accesat vernare. Antonescu: mi s­a părut onest 22.08.2015). să nu prelungim uun festival de http://www.b1.ro/stiri/politica/elena­udre ipocrizie şi să avem curajul să a­am­crezut­ca­se­poate­face­justitie­c constatăm că USL nu mai există”, în u­implicarea­serviciilor­si­am­gresit­1 Gândul.info, 25 februarie 2014, 21513.html (accesat 22. 08.2015). http://www.gandul.info/politica/usl­s­ a­rupt­pnl­a­votat­iesirea­de­la­guvern are­antonescu­mi­s­a­parut­onest­sa­n u­prelungim­un­festival­de­ipocrizie­s i­sa­avem­curajul­sa­constatam­ca­usl ­nu­exista­ultima­ora­12147310 (accesat 22.08.2015). http://jurnalul.ro/stiri/politica/1990­200 4­istoria­votului­la­alegerile­prezident iale­din­romania­520215.html (accesat 22.08.2015).

13 POLIS

14 Alegerile prezidenţiale din 2014

ALEGERILE PREZIDENŢIALE DIN 2014

Drumul politic pentru nominalizarea lui Klaus Iohannis la Preşedinţie

[The Political road to presidential candidacy nomination of Klaus Iohannis]

Florin GRECU

Abstract: The article analyses the process which led to the nominalization of Klaus Iohannis as candidate in the presidential election campaign representing the Christian Liberal Alliance. The adhesion of the National Liberal Party to the European popular party, the retreat of PNL’s president Crin Antonescu from the presidential race and the ascent of the mayor of Sibiu on the political stage, represent the analytical aim of this study, trough statements and media articles. The causes and the stakes of the change of the political affiliation of the Liberal National Party and the reasons of the adhesion to PPE which led locally to the fusion with the Liberal Democrat Party, will be shown by analyzing the statements of the political actors involved in the negotiation and in the political compromise that named Iohannis as the candidate of the right wing, who was already convinced since fall 2014 of winning the elections. The political actors, the PPE members trough their statements and actions, they sustained their candidate during the campaign and through congratulation letters after winning the elections.

Keywords: Liberal­Christian Alliance, National Liberal Party, Social­Liberal Union, Iohannis, merger, political negotiations.

Introducere altă parte, articolul intenţionează să demonstreze ipoteza studiului de faţă Prezentul studiu îşi propune să şi anume că negocierile dintre grupul analizeze paşii politicii care au con- politic liberal din România şi cel al dus la nominalizarea lui Klaus popularilor europeni, cu privire la Iohannis drept candidat pentru func- trecerea Partidului Naţional Liberal la ţia de preşedinte al României. Pe de Partidul Popular European, au debu-

15 POLIS tat cu mult timp înainte de construcţia politice ale popularilor europeni de politică a alianţei de drepta, alcătuită susţinere a candidatului ACL. din formaţiunile politice ale Partidului Schimbarea orientării politice, la Naţional Liberal şi Partidul Democrat nivel european, de către liberali, cel Liberal, care s­au constituit în Alianţa puţin la nivel oficial, s­a datorat fap- Creştin Liberală, care l­a susţinut tului că populari europeni constituiau electoral pe primarul Sibiului, Klaus cel mai mare grup politic din Parla- Iohannis, în competiţia prezidenţială, mentul European. Printre motivele trecerii liberalilor la populari, invo- cu candidatul stângii, premierul Victor cate public, amintim faptul că PNL a Ponta, din toamna lui 2014. La schimbat tabăra politică, pe plan na- începutul anului 2014, „Victor Ponta ţional şi european, deoarece şi­a pro- şi Klaus Iohannis erau parteneri în pus ca, din competiţia dintre populari cadrul USL, pentru ca, la finalul şi socialişti, pentru poziţia de pre- anului să devină adversari în cadrul 1 şedinte al Comisiei Europene, să nu alegerilor prezidenţiale” . Care au fost ajungă un socialist. PNL­ul s­a afiliat actorii politici care au regândit alian- curentului politic popular european ţele politice şi au desemnat candidatul din raţiuni politice şi ideologice de care a triumfat în jocul electoral şi dreapta, susţînând faptul că grupul politic prezidenţial? La prezenta ALDE – Alianţa Liberalilor şi interogaţie vom încerca să răspundem Democraţilor pentru Europa5 – este în prezentul studiu, făcând trimitere la mai mult de stânga, iar şansele de a declaraţiile de susţinere ale liderilor da un şef al executivului european politici liberali şi populari europeni, erau reduse, aşa că, prin cele şase înainte şi după câştigarea alegerilor poziţii de eurodeputaţi, se considera prezidenţiale de către candidatul că arhitectura parlamentară euro- dreptei Klaus Iohannis. peană va fi înclinată în vederea pro- Articole academice despre actorii pulsării candidatului PPE, fostul şef 2 al Eurogrupului, luxemburghezul politici ai campaniei electorale pre- 6 zidenţiale, despre eşecul previzionǎrii Jean­Claude Junker , ca şef al Comisiei rezultatelor alegerilor3, precum şi Europene. Rezultatele alegerilor euro- 4 parlamentare au arătat că PNL a strategiile folosite de candidaţi în 7 alegerile prezidenţiale 2014 din adunat doar 835.531 voturi valabil România, au fost deja publicate. Ast- exprimate, obţinând un procent de fel, referinţele bibliografice vor fi 15% şi 6 mandate de deputaţi în constituite din spaţiul virtual. Prin Parlamentul European, conform sta- urmare, prezenta analiză face trimi- tisticilor publicate pe site­ul Auto- tere la articole premergătoare apari- rităţii Electorale Permanente. Pre- ţiei ACL­ului, precum şi la declaraţii gătind primul pas al retragerii ofi- de presǎ care vor pune în lumină ciale, chiar în ziua organizării scru- arhitectura politică, înainte şi după tinului electoral pentru Parlamentul ruperea USL­ului, despre repo- European, pe 25 mai 2014, Crin ziţionarea PNL­ului la grupul politic Antonescu a declarat la un post de al PPE­ului, precum şi la declaraţiile televiziune că, îşi va da demisia din

16 Alegerile prezidenţiale din 2014 funcţia de preşedinte al PNL dacă Congresul PNL şi Convenţia partidul nu va obţine peste 20% din PDL, reunite în şedinţă comună la voturi la alegerile europarlamentare: Palatul Parlamentului, pe 26 iulie „Îmi dau demisia, dacă PNL obţine 2014, au aprobat în unanimitate fu- sub 20%”8. Astfel, procentul electoral ziunea prin absorbţie dintre PNL şi de 20% a reprezentat pretextul retra- PDL11, protocolul având ca obiectiv gerii oficiale a lui Crin Antonescu şi participarea cu un candidat şi un de intrare în jocul politic prezidenţial program electoral comun la alegerile a lui Klaus Iohhnnis. prezidenţiale din noiembrie 2014. Până la momentul nominalizării Viitorul candidat la preşedinţia lui Iohannis la candidatură, pentru României, primarul Sibiului, Klaus funcţia de Preşedinte, din partea Iohannis, a declarat la Congres, că Alianţei Creştin Liberale, încercâm să prin fuziunea PNL­PDL, dreapta va vedem ce a fost şi ce este scris în sta- fi reprezentatǎ de un mare PNL: tutul PNL, odată cu schimbarea iden- „Fuziunea cu Partidul Democrat titǎţii doctrinare? Rǎspunsul com- Liberal nu trebuie privită ca o diluare parativ se regǎseşte în statutul ve- a identităţii liberale, ci, dimpotrivă, chiului şi noului PNL. Statutul PNL, ca o întărire a sa. Azi s­a născut aprobat la Congresul din februarie marele partid al Dreptei româneşti, 2013, la Capitolul II, Obiectivele marele Partid Naţional Liberal.(..) Partidului Naţional Liberal, punea în S­a spus adesea că trăim într­o ţară în lumină faptul că „Partidul Naţional care interesul pentru spectacol este Liberal este un partid liberal, membru mai mare decât interesul pentru al Alianţei Liberalilor şi Democraţilor normalitate. Este de datoria noastră, a Europeni şi al Internaţionalei Libe- marelui partid al dreptei, să facem rale. Partidul Naţional Liberal îşi din România un stat modern, bazat pe asumă istoria şi tradiţia sa, repre- un model liberal de dezvoltare. Acest zentarea ideilor şi valorilor liberale, lucru este posibil dacă ne îndeplinim civice şi ale dreptei democratice româ- obiectivele strategice, anume de a neşti”9. Ce specifică statutul noului câştiga preşedinţia României şi de a asigura un ciclu de guvernare pe zece PNL? Actualul statut al PNL cuprin- 12 de denumirea noii alianţe formate ani” . Pe aceeaşi linie politică de uni- prin fuziune la Congres, care, la Ca- pitolul I, Dispoziţii Generale, alin. ficare dreptei s­a poziţionat şi (2), menţionează că „Partidul Naţio- Preşedintele PDL, Vasile Blaga, nal Liberal reprezintă rezultatul fu- viitor copreşedinte al noului PNL, ziunii dintre Partidul Democrat care afirmat că „în salǎ se afla noul Liberal şi Partidul Naţional Liberal – preşedinte al României”. Astfel, PNL (PDL+PNL)10, fără a mai face Preşdintele PDL, Vasile Blaga, a răspuns cine va fi viitorul preşedinte trimitere la afilierea internaţională a organizaţiei politice. şi cine va câştiga alegerile prezi- denţiale, încă de la Congres: „Ce

17 POLIS construim noi astăzi nu este Alianţa congreselor PNL şi PDL, un articol Dreptate şi Adevăr 2, nu e nici CDR destul de acid despre fuziunea po- 2, astăzi am semnat împreună certi- litică şi trecerea la PPE de la Con- ficatul de naştere a celui mai mare gresul de la Palatul Parlamentului: partid de centru­dreapta”. „Nu e „Trădătorii câştigă întotdeauna doar niciun secret în această sală se află pe termen foarte scurt, dar ruşinea lor viitorul preşedinte al României. În este compensată de o funcţie în câteva zile vom decide împreună cine «Partidul cu 100 de conducători» (au este candidatul comun al celor două o reunire a «nebunilor şi mişeilor» partide la prezidenţiale”13. sub acelaşi acoperiş !). 26 iulie 2012 La Congres s­a hotărât fuziunea – la Romexpo se aflau liderii USL politică a celor douǎ partide, PNL şi (adică PSD, PNL, PC, Sorin Oprescu PDL şi viitorul candidat la funcţia de şi mulţi alţii ) alături de românii care preşedinte al României. Alianţa doreau să pună capăt „Regimului Creştin­Liberală a fost formată cu Băsescu”; în Piaţa Revoluţiei erau scopuri strict electorale şi anume de a Băsescu şi oamenii lui (Blaga, MRU, susţine candidatura lui Klaus Macovei şi alţi susţinători şi profitori Iohannis la Preşedinţie. În acest sens, ai aceluiaşi «Regim»!) 26 iulie 2014 Primarul Sibiului, Klaus Iohannis – la Palatul Parlamentului se reunesc într­o declaraţie, a precizat că man- reprezentanţii «Regimului Băsescu» datul sǎu va fi pentru zece ani, deşi, până la acel moment, candidat era (tot Blaga, MRU, Macovei şi alţii la Crin Antonescu: „Nu facem această fel) ca să se unească cu reprezentanţii fuziune ca să pierdem, o facem cu PNL (parlamentari, preşedinţi, pri- scopul de a deveni un mare partid mari şi alţi demnitari aleşi toţi în politic. Vrem să decidem soarta funcţii în 2012 ca reprezentanţi ai României în următorul deceniu. PNL USL care atunci luptau cu «Regi- este momentan foarte bine poziţionat mul»!). Cei rămaşi la poziţia din pe scena politică românească. Eu 2012 îşi fac doar datoria faţă de 7,4 cred că trebuie să câştigăm milioane de români”15. Candidatul Preşedinţia României cu candidatul comun al alianţei politice de dreapta, Crin Antonescu şi că trebuie să ajun- conform declaraţiilor, a fost desem- gem la rezultate excepţionale la ale- nat în urma „cercetărilor sociolo- gerile euroarlamentare, dar mai cu gice”, la propunerea forurilor de con- seamă la alegerile generale din 2016 ducere ale celor două partide, res- şi din 2020. Trebuie să consolidăm pectiv de Delegaţia Permanentă a poziţia PNL ca partidul dreptei din PNL şi de Biroul Permanent Naţional România. Aceasta este esenţa pro- al PDL16. Biroul Permanent Naţional iectului politic căruia m­am alăturat al PDL a votat pentru susţinerea lui acum”14. Klaus Iohannis în alegerile prezi- Premierul Victor Ponta, fost parte- denţiale, dar şi susţinerea lui Cătălin ner de guvernare în USL cu PNL, a Predoiu pentru funcţia de Premier. postat Facebook, în timpul derulării Astfel, a fost desemnat drept candidat

18 Alegerile prezidenţiale din 2014

Klaus Iohannis, pentru funcţia de Paşii transferului de putere preşedinte al României. În urma vo- tului şi desemnării, viitorul preşe- Încercăm să demonstrăm faptul dinte a mulţumit „noii echipe” decla- că, transferul puterii politice interne rând: „Mulţumesc pentru desemnare, în partid a constat în ieşirea de la mă simt onorat. Mulţumesc tuturor guvernare şi ruperea USL, în demisia colegilor, în special lui Vasile Blaga, din fruntea Senatului şi din fruntea pentru că am avut tăria să continuăm. PNL şi în renunţarea la proiectul pre- Îi mulţumesc în special lui Cătălin zidenţial. Toţi aceşti paşi, Preşe- Predoiu pentru eleganţa cu care s­a dintele PNL, Crin Antonescu, i­a bătut în această competiţie de făcut pentru a netezi drumul Pri- desemnare. Mă uit în sală şi realizez marului Sibiului, Klaus Iohannis în că suntem cea mai puternică echipă calitatea sa de prim­vicepreşedinte al politică din România. Sunt onorat că PNL, funcţia creată special pentru el, propunerea venind chiar din partea această echipă m­a ales pe mine. Sunt preşedintelui partidului, la Congresul convins că mă vor sprijini. În această PNL din 20 februarie 201318. Crin echipă sunt peste 1500 de primari de Antonescu, beneficiar al suspedării municipii, oraşe, comune, sunt preşedintelui Băsescu, pe care preşedinţi de Consilii Judeţene, sunt popularii euopeni îl sprijineau, fiind mii de aleşi locali. Cu această forţă asociat cu proiectul USL şi nefiind nu avem voie să nu câştigăm. Cel agreat de electoratul PDL şi nebe- care va câştiga alegerile va prelua neficiind de sprijinul politic al fami- mandatul în perioada aniversării a 25 liei politice europene populare, pen- de ani. Să vedem cum a evoluat tru funcţia de Preşedinte al României, democraţia românească. E timpul liderul PNL a făcut paşii politici unui nou început, să dăm o nouă strategici înapoi. Astfel, actorul poli- perspectivă şi un nou model de tic propus Klaus Iohannis, deţinând a exercitare a funcţiei prezidenţiale. doua funcţie în partid, cea de Este pentru prima dată, după 25 de prim­vicepreşedinte al PNL, a făcut ani, când o structură politică de primii paşi spre candidatura asemenea anvergură desemnează un prezidenţială. candidat un cetăţean român, dar Cum a crescut şi decăzut politic aparţinând unei minorităţi entice. Eu candidatul USL, Crin Antonescu, în vin de la Sibiu. Unii îmi spun că nu drumul spre alegerile prezidenţiale sunt parte a jocului de la Bucureşti. din toamna anului 2014? Astfel, pe Vă spun că vin din administraţia 20 martie 2009, Crin Antonescu a locală înspre Cotroceni pentru a fost ales preşedinte al PNL, câştigând schimba regulile jocului politic. la Congres în faţa lui Călin Popescu Vreau să cred că putem reda Tăriceanu, fiind votat de încă două încrederea cetăţenilor, că politica ori preşedinte al PNL, în 2010 şi poate provoca efecte pentru ei”17. 2013. Ȋn toamna lui 2009 candidează la Preşedinţia României, sub sloganul

19 POLIS electoral România bunului simţ, obţi- din nou în opoziţie. Nu pentru acest nând 20,02%, clasându­se pe locul 3. lucru e păcat, ci pentru că, dacă Pe 5 februarie 2011 a semnat, alături această construcţie şi­ar fi păstrat de Victor Ponta, protocolul de for- cursul, Victor Ponta şi­ar fi ţinut mare a USL. Pe 7 aprile 2012 a fost cuvântul, România ar fi avut şansa desemnat candidat USL la prezi- unei construcţii stabile. PSD şi Victor denţiale de către congresele PSD şi Ponta nu mai au nicio ezitare de a PNL. Pe 10 iulie 2012 a devenit transforma USL în PSD­ul anilor preşedinte interimar al României, în 2000­2004”19. urma suspendării preşedintelui Traian Decizia ieşirii PNL de la guver- Băsescu. Pe 7 februarie 2014, PNL nare şi din USL a fost votatǎ de 96% l­a desemnat pe Klaus Iohannis dintre participanţi Delegaţiei Perma- vicepremier şi ministru de Interne, nente a PNL, adică 187 voturi pentru dar Premierul a blocat numirea. Pe 25 şi 6 împotrivǎ şi 2 abţineri20. Liberalii februarie 2014, Delegaţia Perma- îşi acuzau partenerii de guvernare şi nentă a PNL a votat propunerea de de coaliţie de abdicare de la prin- ieşire de la guvernare, adică ruperea cipiile USL promise cetǎţenilor în USL şi trecerea în opoziţie. În acest campania electoralǎ pentru alegerile context al ruperii USL, Tăriceanu a parlamentare din iarna lui 2012. anunţat că va demisiona din partid şi Astfel, şeful liberalilor, Crin cǎ va lupta pentru menţinerea USL. Antonescu, pregǎtind urmǎtorii paşi Astfel, Crin Antonescu a declarat, pe ai retragerii politice, a declarat: „Este 25 februarie 2014, că USL nu mai o decizie care s­a luat cu un vot există şi că electoratul trebuie să covârşitor, dar este o decizie care nu înţeleagă că guvernarea dintre s­a luat uşor. Este o decizie pe care social­democraţi şi liberali a încetat, nu mi­am dorit­o, este o decizie pe inclusiv proiectul USL: „Este o care am încercat să o evităm, nu prin decizie care nu s­a luat uşor, pe care negocieri, târguri, tergiversări, amâ- nu mi­am dorit­o şi pe care am nări, ci prin căutarea tuturor posi- încercat să o evităm. Toată alianţa pe bilităţilor, tuturor şanselor de a spera care noi am dus­o 3 ani şi 20 de zile a că în formula Uniunii Social Libe- avut un sens atâtat timp cât am putut rale, împreună cu partenerii cu care spera că obiectivele sunt urmărite. Nu ne­am angajat în faţa alegătorilor şi mai avem niciuna din aceste am primit de la alegători un vot atât speranţe, Mi s­a părut onest să nu de important, se poate continua. În prelungim un festival de ipocrizie, ci chip practic, prin încălcare repetată şi să avem curajul să constatăm că USL flagrantă ajunsă la un prag inac- nu există. Alegătorilor le cer iertare ceptabil a unor elemente ale înţe- că nu s­a putut, nu am putut să ducem legerii politice la alcătuirea Guvernului la capăt un proect politic în care am de către primul­ministru Victor crezut foarte mult. Nu regret că un Ponta, Partidul Naţional Liberal a guvern se rupe, că PNL se vede acum decis să pună capăt unei crize

20 Alegerile prezidenţiale din 2014 prelungite artificial de către lucru este să ne concentrăm pe soarta primul­ministru, domnul Victor USL şi sigur că avem o mare respon- Ponta, vreme de două săptămâni, să sabilitate toţi cei care suntem astă nu accepte o prelungire păguboasă de seară cu drept de vot în Delegaţia încă 45 de zile, să ia act cu luciditate Permanentă să luăm o decizie care să şi cu demnitate de decizia care a fost fie şi spre interesul partidului, dar la primul­ministru şi ca atare să sper să nu uităm de interesul na- decidă retragerea miniştrilor săi din ţional”22. acest Cabinet. Alianţa politică USL, Deşi Uniunea Social­Liberalǎ „s­a care a fiinţat trei ani şi douăzeci de fracturat în chestiunea justiţiei”23, ca zile, a avut un sens atâta vreme cât urmare a pactului de coabitare insti- măcar liberalii au putut spera că tuţionalǎ, în urma înţelegerii dintre obiectivele, principiile, lucrurile pe Preşedinte şi Premier, care excludea care le­au promis oamenilor sunt PNL jocul politic, cu toate cǎ se afla urmărite şi că toată lumea are intenţia la guvernare alǎturi de PSD, neînţe- de a le atinge. Nu mai avem niciuna legrile politice devenind publice, din aceste speranţe şi ca atare mi s­a factorul care a declanşat ruperea părut onest, mi s­a părut cinstit, să nu USL, cel puţin ca pretext oficial, a prelungim un festival de ipocrizie, să fost Klaus Iohannis, propus de PNL nu prelungim o nesfârşită aruncare de pentru Ministerul Internelor şi pentru responsabilitate de la unii la ceilalţi şi funcţia de Vicepremier. O versiune să avem noi curajul să constatăm neoficială a ruperii USL, diferită de ceea ce este categoric adevărat din cea a istoriei politice recente, a fost perspectiva noastră şi anume că formultată de Preşedintele UNPR, Uniunea Social Liberală nu mai vicepremierul Gabriel Oprea, afir- există pentru că nu mai avea sens să mând că nu Iohannis a fost miza existe, pentru că nu mai urmăream cu ruperii USL, deoarece „a fost o temă toţii obiectivele angajate. Miniştrii falsă că s­a rupt USL­ul, că a vrut noştri şi­au anunţat demisia din punct domnul Iohannis să fie vicepremier. de vedere politic. Miniştrii, secretarii S­a rupt guvernul pentru că s­a cerut de stat şi şefii de agenţii liberali, viceprim­ministru pentru actualul adică demnitarii partidului, vor ministru al Agiculturii, domnul demisiona, practic, până miercuri la Daniel Constantin"24. Conform evo- 12.00, când îşi vor depune demisiile luţiei politice oficiale, PNL i­a scrise la secretariatul Guvernului”21. nominalizat pe Klaus Iohannis pentru Critic a lui Crin Antonescu şi al postul de ministru de Interne, cumu- trecerii PNL în familia politică a lat cu funcţia de vicepremier, pe popularilor europeni, Călin Popescu Teodor Atanasiu pentru Ministerul Tăriceanu a făcut apel la membrii de Economiei, Eugen Nicolăescu la partid să nu se grăbească cu o decizie Finanţe şi Cristian Buşoi la Sănătate, radicală de rupere a USL: „Cred că la însă premierul Victor Ponta a refuzat momentul acesta cel mai important ca Iohannis să devină vicepremier din

21 POLIS poziţia de ministru de Interne, pro- Prin urmare, anunţul lui Crin punând în schimb ca acesta să preia Antonescu conţinea următorul pas Finanţele. Pentru funcţia de vice- politic şi anume: desemnarea urgentă premier, propunerea PNL nu putea fi a unui candidat din partea viitoarei acceptată, deoarece Preşedintele Par- drepte unificate. După ce a abandonat tidului Conservator, Daniel Constantin, candidatura pentru Cotroceni, dorea la rându­i acest post. Preşe- Antonescu a anunţat că renunţă şi la dintele PC a declarat că nu din cauza interimatul din fruntea PNL, pe care lui s­a rupt USL, ci datorită faptului ar fi urmat să­l asigure până la că „nesiguranţa care l­a cuprins pe Congresul partidului din 28­29 iunie Crin Antonescu vis­a­vis de 2014: „Îmi voi ţine cuvântul legat de susţinerea PSD­ului pentru funcţia de scorul PNL, voi anunţa în şedinţa preşedinte este cea care a determinat BPN de azi. Voi propune cǎ euro- acest lucru”25. parlamentarii liberali să adere la PPE. Ultimul pas al strategiei retragerii Nu supun demisia mea la vot, demi- planificate şi al transferului de putere sia este un act unilateral de voinţă. din partid s­a consumat pe 31 mai Îmi ţin cuvântul, nu există niciun 2014, când Crin Antonescu s­a retras dubiu asupra faptului că obiectivul nu oficial din cursa prezidenţială26, a fost atins şi eu, primul, ca pre- printr­un anunţ sec, în cadrul unei şedinte al partidului îmi asum acest conferinţe de presǎ: „Conştient că lucru aşa cum am declarat public”28. este întru totul urgent ca efortul de „În urma acestei prime discuţii pe unificare al dreptei să facă paşi cât care delegaţiile partidelor noastre mai concreţi înainte, că este absolut le­au purtat, în esenţă am luat urgent ca un candidat al dreptei unite hotărârea de a colabora, de a construi să fie desemnat, anunţ intenţia de a împreună un proiect politic solid, de nu candida la Preşedinţia României şi durată, un proiect pentru România, de a favoriza în acest fel desemnarea un proiect care să implice un mare grabnică, rapidă, până la sfârşitul partid de dreapta într­un viitor cât acestei luni sau cel târziu până la 15 mai apropiat, o construcţie pentru iulie a unui candidat care să fie alegerile prezidenţiale, pentru admi- acceptat mai uşor de tot ceea ce nistraţia locală şi pentru alegerile înseamnă forţă politică de dreapta. parlamentare, pentru o viitoare gu- Am experienţa, ideile, viziunea vernare împreună”29. pentru ca PSD să nu pună mâna pe Preşedintele PSD, Victor Ponta, Preşedinţie. Cunosc dreapta româ- partenerul de guvernare şi de coaliţie nească, cunosc presa românească, a lui Crin Antonescu, a comentat modul în care se produc curente de anunţul preşedintelui PNL, privind opinie. Am tot ceea ce este necesar trecerea parlamentarilor liberali la pentru această luptă, nu am timp să PPE, considerându­i „traseişti” poli- vindec resentimente“27. titici: „O îngrozitoare minciună. Eu ţin minte, l­aţi dat dumneavoastră

22 Alegerile prezidenţiale din 2014 acum o săptămână, când îi spunea prin gestul făcut astăzi, Crin domnului Verhofstadt că noi suntem Antonescu rămâne cel mai valoros liberali şi aşa rămânem. Cred că om al Partidului Naţional Liberal şi pentru imaginea României este un sper şi îmi doresc ca împreună să lucru foarte prost. Numai în România reuşim să întărim PNL şi să atingem s­a întâmplat, de două ori, nu o dată, împreună obiectivele politice pe care ca un lider de partid să îşi ia partidul şi le propune Partidul Naţional peste noapte şi să şi­l ducă dintr­o Liberal”31. parte în alta. Nu mai există niciun pre- Având în vedere că strategia retra- cedent. Cei de la Bruxelles, Strasbourg, gerii luase sfârşit, Candidatul ACL la nu vor vorbi despre Antonescu, pentru prezidenţiale, Klaus Iohannis, recu- că nu ştiu cine este Antonescu, ci noscând retragerea din cursa electo- despre faptul că în România, pentru a rală a lui Crin Antonescu, a declarat doua oară, un partid candidează pe 19 august 2014 că mizează pe într­un fel – PD era socialist, PNL, votul şi pe sprijinul acestuia în lupta liberal – şi peste noapte, pentru că aşa pentru Cotroceni: „Este lesne de decid liderii, trec la altă familie înţeles şi trebuie să fim realişti. Până politică. Să ştiţi că trădătorii şi şi noi politicienii care părem, aşa, traseiştii sunt primiţi în Parlamentul nişte generatori de ştiri fără senti- European, dar sunt dispreţuiţi cum mente suntem oameni, iar Crin sunt dispreţuiţi şi în România”30. Antonescu a fost prezidenţiabilul cu Crin Antonescu, prin renunţarea şanse maximale, a fost preşedintele la candidatură, a anunţat care va fi Senatului, a fost copreşedintele alian- următorul proiect politic, care să ţei care a guvernat România şi si- susţină un candidat unic al dreptei. tuaţia s­a schimbat în ce avem acum. Astfel, beneficiarul retragerii gradu- Este clar că are încă nevoie de un ale din politicǎ a lui Crin Antonescu, timp de digerare a acestor lucruri. Klaus Iohannis, urmând, la rându­i, Trebuie să fim un pic şi empatici. paşii spre candidatură, a sintetizat Sunt convins că după ce îşi termină renunţarea pretextuală a lui Crin concediul şi revine, o să mă vadă mai Antonescu, declarând că”: „Astăzi bine în haina de preşedinte şi eu am văzut un gest al unui mare om contez pe votul lui şi nu numai, şi pe politic: Crin Antonescu. Am asistat la sprijinul domniei sale”32. un gest unic, în ultimii 24 de ani, făcut de un om politic cu o poziţie foarte puternică, foarte bine plasat, Strategia trecerii PNL la PPE care a renunţat la toate acestea pentru a întări partidul. Prin decizia luată, Negocierile politice, care au Crin Antonescu a dovedit că pune condus la aflierea Partidului Naţional interesul partidului şi al României Liberal la Partidul Popular European, înaintea propriului interes şi a datau din timpul guvernării Tăriceanu, propriei cariere politice. Consider că, încă din anii 2000­2004. Demararea

23 POLIS neoficialǎ a negocierilor era cu- politici de dreapta din România, noscută pe scena politică şi pe afilierea liberalilor la grupul popu- coridoarele puterii, iar anunţul fǎcut larilor europeni era doar o chestiune de Crin Antonescu, cu privire la procedurală administrativă, transferul politic al PNL­ului la PPE, politico­juridică. Prin urmare, Kostas nu a surprins dreapta politică din Sasmatzoglou, purtǎtorul de cuvânt al România. Pentru a avea un exemplu popularilor europeni, a declarat că despre faptul că se ştia de retragerea PPE ar putea lua o decizie cu privire lui Crin şi rocada politică cu la primirea PNL, dacă liberalii români Iohannis, fostul consilier prezidenţial trimit documentaţia necesară la timp34. Sebastian Lăzăroiu a afirmat că Astfel, Crin Antonescu, copreşedinte „varianta cu Klaus Iohannis la şefia al USL, a anunţat electoratul liberal PNL şi candidat la prezidenţiale se de negocierile politice pe care ştia, încă din vara lui 2013”: „Eu am PNL­ul le ducea cu PPE­ul, oficiali- aflat în august 2013, ştiam că la zând acest transfer politic prin vârful PNL era luată în calcul posi- următoarea declaraţie: „Acum noi bilitatea ca domnul Antonescu să se suntem într­o corespondenţă admi- retragă, inclusiv din candidatura nistrativă, pregătim documentaţia, şi pentru prezidenţiale, şi să­l lase pe la o dată care va fi stabilită, probabil Klaus Iohannis. Ştiam din interiorul la începutului lunii iunie, va avea loc PNL­ului, nu din alte surse. Că la o reuniune a PPE, care după vârf se lua în calcul acest scenariu. declaraţiile care s­au făcut ieri să Din momentul în care s­a rupt discute cererea noastră de aderare, şi USL­ul, mi se pare că toţi aceşti paşi probabil atunci. Nu a fost o discuţie au fost programaţi de Crin Antonescu, anume, una, într­un moment, într­o Klaus Iohannis şi probabil un cerc zi. Sunt contacte mai vechi, sunt restrâns din conducerea PNL. S­a discuţii mai vechi, este o ipoteză care prăbuşit în sondaje, nu s­a prăbuşit a existat în PNL din 2003­2004, dar anul trecut, ci după interimatul din care în ultima perioadă s­au accelerat. 2012, atunci, în cele două luni cât a Noi am avut întotdeauna, în 2003 stat la Cotroceni. Ce nu am ştiut cred, sau 2004, a existat chiar un mulţi e faptul că domnul Antonescu grup de lideri de atunci ai partidului nu e aşa de poet cum îl credeam noi. care a făcut o solicitare în sensul Este şi a fost un tip foarte calculat şi acesta, preşedinte era Stolojan. şi­a luat tot timpul, a avut scenarii Demersurile s­au blocat, au fost alternative. Şi­a făcut calculul că nu blocate în vremea respectivă tot de mai are nicio şansă să câştige, şi­a Tăriceanu, care era vicepreşedinte cu salvat partidul scoţându­l din USL, probleme internaţionale, până ne­am retrăgându­se din funcţie şi propu- pomenit că în PPE s­au dus Traian nând un alt candidat”33. Băsescu şi PD. După aceea, având în Dacǎ negocierile politice ale PNL vedere evoluţiile din România, nu am cu PEE erau cunoscute de actorii putut relua demersurile din cauza

24 Alegerile prezidenţiale din 2014 raporturilor interne. În ultima partea PNL să poarte negocieri cu perioadă sigur că şi PPE a devenit PPE: mai deschis şi atunci discuţiile s­au „Nu are niciun mandat să nego- reluat. Dar, practic, accelerarea lor a cieze d­l Frunzăverde. Nu cred că a avut loc acum, în preajma alegerilor, purtat vreo negociere, poate ar fi în perioada alegerilor, în zilele deschis vreo intenţie. PNL este din acestea”35. 2003 în analiza acestei posibilităţi. Negocierile politice cu privire la Are o dilemă. Din punct de vedere transferul PNL erau finalizate din doctrinar, e limpede că e mai aproape moment ce ele au devenit publice. În de dreapta europeană clasică, dar acest sens, vicepreşedintele PNL şi există motive serioase care ne­au arhitectul transferului politic al PNL făcut să rămânem în grupul liberal la PPE, Sorin Frunzăverde, a decla- european. Pentru a schimba filiera rat că Adunarea Politică a Partidului internaţională e nevoie de un congres, Popular European a hotărât, în data nu se discută de pe o zi pe alta”38. de 11 septembrie 2014, că Partidul Prin urmare, având în vedere Naţional Liberal va fi membru cu strategia transferului de putere, cu drepturi depline în PPE36, clarificând privire la trecerea PNL către PPE, mutarea politică: „Nu s­a semnat deciziile politice nu au fost luate nimic la Bruxelles, deşi o anumită unilateral de Preşedintele PNL, ca parte a presei a spus acest lucru. urmare a rezultatelor slabe, dar Domnul preşedinte Antonescu a fost preconizate, de la alegerile europar- la Bruxelles, de­a lungul lunilor lamentare din luna mai 2014, ci au trecute; şi eu, şi domnul preşedinte am fost pregătite încă de la începutul avut discuţii cu conducerea PPE, sunt anului 2014, iar primele informaţii au discuţii de foarte multă vreme. PNL apărut în presă a doua zi după şi­a pus problema de la începutul ruperea USL. Ȋn acest sens, vicepre- anului 2000 să adere la PPE, am şedintele interimar al PNL, Klaus accelerat această iniţiativă după Iohannis, beneficiarul politic retra- 2012, de la începutul anului 2013”37. gerii lui Crin Antonescu, a fost pe Pe de altă parte, pentru ca sce- acceaşi linie politică cu PPE­ul: nariul sǎ fie credibil, pentru membrii „Salut decizia PPE de a primi, în de partid şi electoratul PNL­ului, rândurile sale, Partidul Naţional şeful liberalilor Crin Antonescu a Liberal. Ne regăsim, alături de cole- infirmat public că, Sorin Frunzăverde, gii noştri de la PDL, în marea familie devenit liberal din luna mai 2012, a dreptei europene, care a avut şi are înaintea votului moţiunii de cenzură a o contribuţie decisivă în crearea unei opoziţiei prin care Guvernul Răzvan Uniuni puternice şi credibile. Adre- Ungureanu a căzut din Parlament, sez mulţumiri, în numele PNL, şi democrat­liberalul a purtat nego- liderilor noştri politici, în frunte cu cierile politice în numele liberalilor, domnul Crin Antonescu, pentru vi- declarând că nu a avut un mandat din ziunea de a orienta Partidul Naţional

25 POLIS

Liberal spre familia europeană cu Deşi Adina Vălean a susţinut că care este în cel mai înalt grad com- locul PNL nu e în ALDE, „unde patibil39. orientarea partidelor este majoritar Deşi PNL era în USL şi guverna centru­stânga”, ci în PPE, totuşi alături de PSD, totuşi, negocia în Sorin Frunzăverde a fost arhitectul subteranele politicii cu PPE, iar la politic care a negociat intrarea PNL sfârşitul lunii februarie, negocierile în PPE, acesta declarând că „eu duc cu popularii europeni erau aproape negocierile cu PPE, cu preşedintele finalizate. În acest context, Adina Joseph Daul”. Preşedintele PPE, Vălean, europarlamentar PNL şi Joseph Daul, i­a transmis liderului vicepreşedinte ALDE, declara pe 17 PNL Crin Antonescu că salută pro- februarie 2014 că: „Aş fi bucuroasă punerea acestuia, privind aderarea dacă, după 25 mai, va fi susţinut un eurodeputaţilor PNL la PPE şi că este candidat al PPE la şefia Comisiei gata demareze rapid toate procedurile Europene, admiţând că e nevoie de necesare, pentru realizarea acestui politici de dreapta, iar liberalii proces. Astfel: „Domnule preşedinte, români sunt mai de dreapta chiar faţă salut anunţul dumneavoastră privind de ALDE, grupul politic de care aderarea la PPE. Împărtăşim aceeaşi aparţin. Pe mine nu ar putea decât să viziune că avem nevoie de o forţă mă bucure susţinerea unui candidat al politică de centru­dreapta puternică PPE, pentru că eu cred în continuare pentru o Europă stabilă şi puternică. că este nevoie de politici de dreapta Suntem gata să demarăm rapid toate pentru a creşte competitivitatea eco- procedurile necesare pentru aderarea nomiei europene în ansamblul ei şi partidului la PPE, îndată ce decizia pentru a avea o politică rezonabilă în finală este luată de către Partidul ceea ce priveşte bunul echilibru între Naţional Liberal. Cu sinceritate, instituţii, între companii şi contri- Joseph Daul”41. buabili şi aşa mai departe. Chestiunea Eurodeputaţii PNL, inclusiv şefii nu cred că are repercusiuni asupra ALDE, nu agreeau ideea schimbǎrii politicii noastre interne pentru că, în taberei politice la nivel european şi în fond, în politica europeană nu există Parlamentul European, unde con- o reflexie a USL de acasă, adică nu tactele cu grupul politic liberal erau înseamnă că noi acţionăm aici în mod strânse. Astfel, Renate Weber era de unitar. De altfel, diferenţele între gru- părere, făcând o declaraţie pentru o pul liberalilor români în Parlamentul revistă, că PNL nu pleacă la PPE, European şi al socialiştilor români în neştiind că PNL­ul se reorientase PE sunt vizibile, pentru că noi sun- politic: „Chestiunea asta pe care am tem, să zicem, mai la dreapta chiar tot auzit­o în campanie, că PNL va faţă de grupul nostru politic şi, trece la PPE, este mai degrabă o atunci, sunt foarte multe teme în care poveste creată de presă. Am mai nu avem aceeaşi abordare”40. auzit şi varianta ca grupul ALDE să treacă în PPE. Este o enormitate. Cei

26 Alegerile prezidenţiale din 2014 din ALDE ne­au sprijinit, eu nu am care a activat până la venirea comu- auzit de nicio discuţie privind nismului în România, a murit. Asta e aderarea noastră la PPE. În plus, dacă realitatea zilelor noastre. Liderii şi­au PNL va obţine un număr important pus mai presus interesele personale de mandate, avem şansele să obţine decât cele ale României şi românilor mai mult decât funcţia de vicepre- care ne­au acordat încrederea în 2012. şedinte pe care o deţinem acum”42. Au distrus un proiect care putea să se Norica Nicolai, colega de grup a opună lui Băsescu, au vândut PNL­ul Renatei Weber în Parlamentul lui Băsescu. Trădătorii nu sunt aici, îi European, s­a abţinut de la votul cu căutaţi în altă parte. Cel care a fost privire la afilierea PNL­ului la PPE: duşmanul PNL de 10 ani încoace, care „Nu vreau să fac niciun comentariu a rupt din PNL, care a făcut tot pentru înainte de a avea o discuţie cu el, lucru a elimina liberalismul de pe scena po- care se va întâmpla, luni, în Biroul litică este simpaticul domn Băsescu. Politic Naţional. Nu ştiu ce a generat Cât am fost premier şi preşedinte au atitudinea lui Crin Antonescu şi, fost zădărnicite încercările. PPE nici pentru binele PNL, mă feresc să fac n­a îndrăznit să bată la uşa PNL. comentarii în buna tradiţie Niciodată nu au îndrăznit să încerce românească”43. „Îi înţeleg declaraţia şi să trecem din tabăra liberalismului în supărarea lui Guy Verhofstadt, cred că tabăra lor politică. Sunt un om anco- este şi justificată în opinia mea, însă rat în principii ferme, în principiile v­am subliniat, din păcate într­un liberalismului”45. partid politic votul contează. Majo- Sir Graham Watson le­a reco- ritatea dictează, aşa stau lucrurile din mandat celorlalţi liberali, cu referire la păcate (...) Nu este vorba de o schim- gruparea lui Călin Popescu Tăriceanu, bare a doctrinei, componenta creştin­ să se adune în jurul fostului premier şi democrată a făcut parte de­a lungul sǎ să readucă PNL în ALDE sau să timpului din statutul PNL, sper ca la creeze alt partid liberal: „Nu­mi pot viitorul statut să avem ambele com- imagina şi aş fi mirat dacă oameni ca ponente foarte puternice, una liberală Renate Weber, Norica Nicolai sau 44 Ramona Mănescu ar sta împreună cu şi una creştin­democrată” . dl Băsescu, cu fiica lui şi cu alţii în Critic al mutării politice a PE. Cred însă că există o persoană PNL­ului la PPE, Călin Popescu care a identificat acest pericol din Tăriceanu, a acuzat, în urma votului PNL în perioada lui Crin Antonescu şi Biroului Politic Naţional al PNL, că acesta este Călin Popescu Tăriceanu, „idealul liberal a fost trădat, în care acum ceva vreme, cu foarte mult detrimentul unor interese particulare curaj, cu multă determinare şi o şi de grup”: „PNL a fost trădat de cei viziune liberală a plecat din PNL care ar fi trebuit să ducă mai departe pentru că avea impresia că nu merge tradiţia PNL. O mână de lideri au în direcţia potrivită. Sper că şi ceilalţi trădat PNL pentru interese meschine. liberali din România se vor alătura lui PNL, aşa cum îl ştim de după ’90, Tăriceanu, sper că vor recunoaşte că

27 POLIS

împreună cu Călin pot păstra o ade- Guy Verhofstadt, liderul ALDE şi vărată forţă liberală în România”46. candidat al acestui grup europar- Ȋn urma sugestiei lui Graham lamentar la functia de preşedinte al Watson, Călin Popescu Tăriceanu, Comisiei Europene, a spus ca prin Preşedintele Senatului şi fost preşe- decizia de a părăsi grupul liberal şi de dinte al PNL, a susţinut că a avut o a merge la PPE, europarlamentarii serie de discuţii cu mai mulţi liberali PNL se vor alinia cu preşedintele şi că va face un alt partid liberal: român Traian Băsescu, subliniindu­şi „Am discuţii foarte numeroase şi astfel slăbiciunea: „Decizia nefericită consistente cu mulţi colegi din PNL: a preşedintelui PNL, Crin Antonescu, parlamentari, aleşi locali, simpli de a propune Biroului Politic al membri care manifestă o preocupare Partidului o mişcare spre PPE, trece pe care o împărtăşesc, legată de cu vederea faptul că în cadrul gru- soarta PNL şi de profilul partidului, pului ALDE, PNL ar fi una dintre de consistenţa liberală a lui, care se pierde odată cu avansarea în acest cele mai mari delegaţii şi, în confor- proiect de fuziune cu PDL şi cu mitate cu acordurile anterioare, ar deţine o poziţie de conducere în abandonarea familiei politice euro- 49 pene din care PNL a făcut parte atâta cadrul Parlamentului European” . timp. Nu am discutat despre un nou Eurodeputatul Graham Watson, partid, ci facem discuţii aşa cum e preşedintele partidului european firesc într­un moment de cumpănă, ALDE, a declarat că: „Nu există oamenii caută răspunsuri, caută so- niciun motiv logic pentru care un luţii şi, sigur, că primul pe care partid liberal să se alăture unui trebuie să­l fac este să discut cu ei şi partid care l­a sprijinit pe Băsescu să vedem încotro ne vom îndrepta. atâţia ani. PPE este partidul lui Ceva trebuie făcut! Nu cred că aban- Viktor Orban, al lui Boiko Metodiev donarea PNL şi a spiritului liberal, în Borisov şi al lui Berlusconi. În niciun acest moment, este un lucru care să ne caz acesta nu este un partid libe- preocupe (…) În curând va trebui ral”50. să anunţăm ceva şi în măsura în Preşedintele Partidului Democrat care aceste frământări capătă o soluţie Liberal Vasile Blaga a salutat anunţul şi o formă concretă, sigur că vă vom liderului PNL, Crin Antonescu, pri- 47 ţine la curent” . vind trecerea delegaţiei PNL la PPE: Tăriceanu a precizat că decizia lui „Nici un partid nu cred că şi­a atins Antonescu de a părăsi ALDE l­a obiectivele, rezultatele puteau fi mai „întristat”: „Sper ca împreună cu co- bune, le vom analiza în şedinţa Bi- legii mei, cu tovarăşii mei de partid, roului care va avea loc miercuri. Salut vom putea în viitor să revenim asupra decizia domnului Crin Antonescu de acestei decizii şi să facem ca PNL să a­şi trimite europarlamentarii în revină în familia politică în care am grupul Partidului Popular European fost primiţi cu braţele deschide şi (PPE). Sigur că noi am spus mereu că 48 foarte multă încredere în 1990” . dorim apropierea partidelor de

28 Alegerile prezidenţiale din 2014 dreapta, vom putea discuta cu PNL prezidenţiale pe candidatul popu- săptămânile viitoare. Noi nu am larilor Klaus Iohannis: „În primul contribuit cu nimic la dezbinarea rând, vreau să felicit toate partidele dreptei. În plus, avem experienţa româneşti de centru­dreapta pentru unor alianţe, fuziuni. Despre fuziune rezultatul obţinut în primul tur al nu se pune însă vorbal”51. alegerilor prezidenţiale, care au avut Victor Ponta, a fost de părere că loc ieri. Ca urmare a celor întâmplate, preşedintele Traian Băsescu a stat în îndemn toate partidele din România, membre PPE să­l susţină pe Klaus spatele retragerii lui Crin Antonescu din Iohannis pentru a câştiga alegerile de cursa pentru alegerile prezidenţiale: pe 16 noiembrie. Rezultatul obţinut „Nu ştiu dacă e chiar aşa definitivă ieri arată că Klaus Iohannis este un această retragere, nimic nu e definitiv candidat foarte puternic şi com- în politica, cel puţin în perioada asta. petitiv, cu o bază solidă care­l va Mă uit că i s­a pregătit acest lucru şi conduce spre succes la alegerile de nu de către noi, ci de către cei pe care peste două săptămâni. Îl felicit, încă o i­a crezut apropiaţi. Era o chestiune dată, şi îl asigur de tot sprijinul meu lucrată şi era evident că la un încă de pe acum. Reiterez importanţa moment dat ori se retrage, ori va fi mobilizării alegătorilor de centru­ retras. Şi în continuare cred că, din dreapta atât în România, cât şi în păcate, Crin Antonescu a fost doar străinătate pentru a­l sprijini pe Klaus intoxicat şi manipulat. În toamna Iohannis. De asemenea este crucial anului trecut i­am vazut sfătuitorii şi ca problemele ridicate de către i­am zis ca sunt mercenari de candidaţii celorlalte partide membre profesie”52. PPE să fie abordate de către Klaus Iohannis în etapa finală a acestor alegeri. Valorile pentru care Klaus Iohannis şi partidele noastre membre Susţinerea politică şi electo- s­au luptat în această campanie sunt rală a PPE­ului pentru can- comune pentru toţi membrii familiei didatul ACL noastre politice şi trebuie să avem grijă ca toate aceste valori să meargă Negocierile politice ale transfe- mai departe. Partidele membre PPE rului PNL la PPE şi Congresul de din România, PDL, PNL, PMP, fuziune dintre cele douǎ partide UDMR şi PNŢCD – partidele de româneşti, au plasat PNL în familia centru­dreapta trebuie să rămână uni- politicǎ a popularilor, iar mutarea te dacă vrem să câştigăm pe 16 strategică îşi va arăta beneficiile po- noiembrie”53. litice şi electorale. Astfel, Joseph CDU, Uniunea Creştin­Democrată Daul, Preşedinte PPE, a îndemnat din Germania54, membră a PPE, partidele din România, membre ale trimis o scrisoare de susţinere publică organizaţiei populare europene, PDL, a candidatului Klaus Iohannis: PNL, PMP, UDMR şi PNŢCD, să îl „Stimate Domnule Iohannis, susţină în turul al doilea al alegerilor

29 POLIS

Am aflat cu bucurie faptul că veţi „Dragă Domnule Iohannis, candida la alegerile prezidenţiale din Vă felicit din toata inima pentru 2 noiembrie din partea Alianţei alegerea dumneavoastră în funcţia de Creştin Liberale. Cetăţenii români preşedinte al României. Relaţiile regăsesc în candidatura dumnea- dintre ţările noastre sunt foarte bune. voastră o serie de virtuţi care în Sfârşitul Războiului Rece pe care îl Europa sunt foarte apreciate. Ca celebram pentru a 25­a oară în acest primar al oraşului transilvănean Sibiu an a deschis ţările noastre către o aţi dovedit competenţe administrative nouă faţă a relaţiilor bilaterale şi ne şi spirit european autentic. Prin tre- împuterniceşte să devenim parteneri cerea PNL la popularii europeni şi prin alianţa încheiată cu PDL aţi reuşit şi mai apropiaţi. să creaţi o forţă puternică a clasei de Vom sprijini România cu sfaturi mijloc. Vă doresc multă determinare şi fapte pe calea reformelor impor- şi energie şi sper într­o victorie a dvs. tante pentru ţara dumneavoastră şi şi a Alianţei Creştin Liberale”55. pentru Uniunea Europeana şi vom Preşedintele Partidului Popular rămâne un partener de nădejde. Sunt European, Joseph Daul, a salutat vic- convinsă că impreună vom putea toria lui Klaus Iohannis în al doilea aprofunda relaţiile noastre bilaterale. tur al alegerilor prezidenţiale din Vă urez mult noroc şi succes în înde- România, spunând că aceasta este o plinirea noilor dumneavoastră res- 57 veste excelentă pentru România şi ponsabilăţi” . pentru întreaga Uniune Europeană: Preşedintele german Joachim „Sunt mândru de poporul român care Gauck l­a felicitat pe Klaus Iohannis, a participat în număr mare la aceste pentru câştigarea alegerilor preziden- alegeri important. Doresc să­l felicit tiale: „Veţi prelua acest mandat într­o pe Klaus Iohannis pentru victoria sa perioada plină de provocări majore binemeritată în alegerile prezidenţiale atât pentru Europa, cât şi pentru ţara de ieri din România. Aceasta este o dvs. Fiţi sigur că Germania va sprijini veste excelentă pentru România şi România în implementarea reforme- întreaga Uniune Europeană. Este o lor, mai ales în ceea ce priveste îmbu- victorie pentru valorile de centru­ nătăţirea statului de drept”, i­a scris dreapta şi sunt mândru de rolul jucat Joachim Gauck noului preşedinte al 58 de PPE. Klaus Iohannis va menţine României . România pe calea democraţiei şi o va Preşedintele Comisiei Europene, conduce în interesul poporului propus şi susţinut de grupul politic al român”56. PPE în Parlamentul European la şefia După anunţarea rezultatelor celui Comisiei Europene, Jean­Claude de­al doilea tur, Angela Merkel, şi­a Juncker, l­a felicitat pe Klaus Iohannis felicitat colegul de partid, printr­un pentru câştigarea alegerilor preziden- mesaj public adresat lui Klaus tiale: Iohannis:

30 Alegerile prezidenţiale din 2014

„Dragă Preşedinte ales, lui Klaus Iohannis: „Unul dintre ulti- Vă scriu pentru a vă felicita mele dumneavoastră acte ca preşe- pentru victoria de la alegerile prezi- dinte a fost crucial ca poporul român denţiale din România. În numele să aleagă calea democraţiei. Apelul Comisiei Europene şi al meu per- dumneavoastră în ultima zi de sonal, vă urez succes în mandatul campanie, (…) a înclinat decisiv prezidenţial. Sper să avem şansa să balanţa în favoarea candidatului de ne întâlnim curând. Aştept cu nerăb- centru­dreapta”61. dare să lucrez cu dvs. şi cu Guvernul După încheierea şi câştigarea ale- român, pentru implementarea stra- gerilor prezidenţiale, Preşedinte- tegiei comune pentru Uniunea le PNL, Klaus Iohannis, a spus că Europeană, concentrându­ne acţiunile ACL nu mai există şi că el este pe zonele în care Uniunea poate face co­preşedinte al noului PNL, alături o reală diferentă, cum ar fi locuri de de Vasile Blaga: „ACL şi­a terminat muncă, creştere, investiţii şi com- misiunea, nu mai există începand de petitivitate. Acest lucru este esenţial luni”62. pentru prosperitatea românilor şi a 59 tuturor europenilor” . În loc de concluzii Deşi, în primul tur de scrutin Preşedintele Băsescu a susţinut can- Paşii nominalizării lui Klaus didatul Partidului Mişcarea Populară, Iohannis drept candidat al Aliantei în al doilea tur, fostul preşedinte a Creştin­Liberale, în urma prezentei îndemnat români, la solicitarea PPE, analize, sunt mai greu de descifrat, să meargă la vot: „Românii trebuie să decât desfăşurarea campaniei elec- meargă la vot. Ştiu foarte bine ceea torale şi câştigarea alegerilor prezi- ce ştiţi şi dumneavoastră, în România denţiale, din cel de­al doilea tur de votul nu este obligatoriu, dar, în acest scrutin, din 16 noiembrie 2014. Paşii moment, se trece într­o altă etapă. Ar retragerii Preşedintelui PNL au fost fi rău pentru viitorul ţării dacă vizibili din acţiunile şi deciziile pe românii, indiferent unde s­ar afla şi care le­a luat şi anunţat public. Lipsa cât de rău le­ar fi, nu ar face efortul datelor publice privează analiza de să meargă la vot. Tot acest zbucium ştiinţa modului în care au decurs al spectrului politic, al oamenilor din negocierile de aderare a PNL­ului la partide, al cetăţenilor simpli din Partidul Popular European. În afara această campanie se finalizează dumi- de declaraţii de presă ale actorilor nică, prin exercitarea dreptului suve- politici liberali şi popularilor euro- 60 ran al românilor de a vota” . peni, precum şi ale liderilor USL, nu După îndemnul electoral al fostului putem şti ce anume s­a promis şi ce şef al statului către români de a vota s­a oferit. Susţinerea candidatului candidatul dreptei, preşedintele PPE, ACL de către popularii europeni a Joseph Daul i­a mulţumit lui Traian fost vizibilă şi anume că, prin vocea Băsescu pentru implicarea în alegerea lui Daul, Preşedintele PPE, toate

31 POLIS partidele de dreapta din România, triumfat în alegerile prezidenţiale din l­au susţinut pe candidatul ACL, toamna anului 2014, în al doilea tur Klaus Iohannis. Ceea ce se ştie este de scrutin. Preşedintele României, faptul că PPE­ul nu l­a susţinut pe ales democratic în urma votului cetă- Crin Antonescu pentru funcţia de ţenilor din toamna lui 2014, a Preşedinte al României, din raţiuni declarat: „Pentru mine n­a fost o politice ce au ţinut de suspedarea surpriză că am câstigat, eram convins fostului preşedinte Traian Băsescu, şi că o să câştig”63. Răspunsul oferit de el membru al PPE. Având în vedere Preşedinte se regăseşte în planificarea că arhitectura politică a momentului negocieriilor politice de trecere a nu ofera lui Crin Antonescu sprijin PNL­ului la grupul politic al din partea PSD şi nici din cea a PPE PPE­ului, în pretextul retragerii lui şi nici din partea PDL, strategia Crin Antonescu din funtea PNL, în Iohannis s­a dovedit a fi soluţia poli- renunţarea la cursa prezidenţială. tică de compromis prin care s­a

Note 5 Alliance of Liberals and Democrats for Europe, http://www.alde.eu/, accesat 1 Alexandru, Radu, Daniel Buti, România pe 21.07.2015 înre lucrul bine făcut şi Marea Unire, 6 Jean­Claude Junker, http://ec.europa.eu/ Editura ProUniversitaria, Bucureşti, commission/2014­2019/president_en 2015, p.15. (accesat la 20.01.2015). 2 Florin Grecu, „Actorii politici şi 7 Biroul Electoral Central, „Proces verbal nepolitici din campania electorală privind centralizarea voturilor şi atri- prezidenţială 2015”, Sfera Politicii, nr. buirea mandatelor la alegerile pentru 1, ian­martie, 2015, http://www.sfera Parlamentul European”, 25 mai 2015, politicii.ro/sfera/183/art05­Grecu.php http://www.roaep.ro/bec_europ (accesat la 01.07.2015). 2014/wp­content/uploads/2014/05/PV­ 3 Sabin Drăgulin, Silvia Rotaru, „Ale- BEC.pdf, accesat 01.07.2015 gerile prezidenţiale 2014 – Preşedin- 8 Crin Antonescu: „Îmi dau demisia din tele României şi eşecul previzionării. funcţia de preşedinte al PNL dacă O abordare analitică”, în Sfera obţinem sub 20% la europarlamen- Politicii, nr. 1/2015, http://www.sfera tare”, http://www.b1.ro/stiri/poli tica/ politicii.ro/sfera/183/art02­Dragulin_ crin­antonescu­imi­dau­demisia­din­fu Rotaru.php (accesat la 01.07.2015). nctia­de­presedinte­al­pnl­daca­obtine 4 Dan Mihalache, Iulia Huiu, „Alegerile m­sub­20­la­europarlamentare­82776. prezidenţiale 2014 – rezultat surpriză html, accesat la 05.07.2015. sau strategie”, în Sfera Politicii, nr. 9 Cristian Andrei, „Frunzăverde confirmă 1/2015, http://www.sferapoliticii.ro/ negocierile PNL­PPE: Am PNL sfera/183/art03­Mihalache_Huiu.php, negocieze intrarea în PPE, intrăm în (accesat la 01.07.2015). acest an”, http://www.gandul.info/ politica/frunzaverdeconfirma­nego cierile­pnl­ppe­eu­negociez­intrarea­pn

32 Alegerile prezidenţiale din 2014

l­in­ppe­vom­intra­anul­acesta­122179 17 Larisa Ciută, Andreea Udrea, „anunţul 74, 02.07.2015. oficial. Klaus Iohannis este candidatul 10 Statulul NLl, Capitolul I – Dispoziţii PNL şi PDL la prezidenţiale. PDL a Generale, http://www.pnl.ro/subpa acordat vot covârşitor pentru susţinerea gina/capitolul­i­dispozi­ii­generale lui Iohannis”, (accesat la 05.07.2015). http://www.evz.ro/pdl­si­pnl­desem 11 Ionuţ Iordăchescu, „Fuziunea PNL­ neaza­azi­candidatul­acl­la­prezidentia PDL, aprobată în Congres comun”, le.html (accesat pe 21.07.2015). http://www.dcnews.ro/oficial­fuziu 18 Cristian Andrei, „Klaus Johannis va nea­pnl­pdl­aprobata­in­congres­com deveni al doilea om în partid, ca un_449707.html (accesat la prim­vicepreşedinte al PNL, 10.07.2015). http://www.gan dul.info/politica/klaus­ 12 „Ziua în care PDL s­a dizolvat în iohannis­va­deveni­al­doilea­om PNL. Cele două partide au aprobat ­in­partid­ca­prim­vicepresedinte­al­pn protocolul de fuziune. La intonarea l­exclusiv­10576650 (accesat pe imnului naţional a fost omisă a doua 18.07.2015). strofă, care conţine cuvintele „un nume 19 Cristian Andrei, „USl s­a rupt. Pnl a de Traian”, votat ieşirea de la guvernare. „Mi s­a http://www.evz.ro/congres­de­fuziun părut onest să nu prelungim un festival e­ziua­in­care­pdl­se­dizolva­in­pnl.ht de ipocrizie, ci să avem curajul să ml (accesat la 15.07.2015). constatăm că USL nu există”, 13 Ibidem, http://www.evz.ro/congres­ http://www.gandul.info/politica/usl­s­a de­fuziune­ziua­in­care­pdl­se­dizolva­ ­rupt­pnl­a­votat­iesirea­de­la­guverna in­pnl.html. re­antonescu­mi­s­a­parut­onest­sa­nu­ 14 „Klaus Iohannis, la Congresul PNL: prelungim­un­festival­de­ipocrizie­si­s Trebuie să câştigăm Preşedinţia a­avem­curajul­sa­constatam­ca­usl­nu României cu candidatul Antonescu”, ­exista­ultima­ora­12147310, accesat http://www.b1.ro/stiri/politica/klaus­io pe 19.07.2015. hannis­la­congresul­pnl­trebuie­sa­cast 20 Alexandru Radu, Daniel Buti, Statul igam­presedintia­romaniei­cu­candidat sunt eu! Un raport asupra politizǎrii ul­antonescu­50515.html (accesat pe justiţiei româneşti, Editura ProUni 12.07.2015). versitaria, Bucureşti, 2014, p.113. 15 Ponta, despre Congresul PNL­PDL: 21 Andi Manciu, „USL s­a rupt: PNL a „Trădătorii câştigă întotdeauna doar pe decis ieşirea de la guvernare. Antonescu: termen foarte scurt”, http://www.gan Decizia nu a fost luată uşor. Miniştrii dul.info/politica/ponta­despre­congre PNL îşi depun oficial demisiile sul­pnl­pdl­tradatorii­castiga­intotdea miercuri”, una­doar­pe­termen­foarte­scurt­12983 http://www.mediafax.ro/politic/usl­s­a­ 904 (accesat pe 18.07.2015). rupt­pnl­a­decis­iesirea­de­la­guvernar 16 „FUZIUNE PNL­PDL. ACL va avea e­antonescu­decizia­nu­a­fost­luata­us un candidat şi un program electoral or­ministrii­pnl­isi­depun­oficial­demi comun la prezidenţiale, http://www.obi siile­miercuri­12148601 (accesat pe ectiv.info/fuziune­pnl­pdl­acl­va­avea­ 05.07.2015). un­candidat­si­un­program­electoral­c 22 Cristian Andrei, „USl s­a rupt. Pnl a omun­la­prezidentiale_50168.html votat ieşirea de la guvernare. Mi s­a (accesat la 15.07.2015). părut onest să nu prelungim un festival

33 POLIS

de ipocrizie, ci să avem curajul să centru­dreapta», prin fuziune”. Blaga: constatăm că USL nu există”, „Am decis să avem un candidat unic la http://www.gandul.info/politica/usl­s­a Preşedinţie/Antonescu: Nu vorbim ­rupt­pnl­a­votat­iesirea­de­la­guverna acum de renunţarea la numele parti- re­antonescu­mi­s­a­parut­onest­sa­nu­ delor”, http://www.mediafax.ro/poli prelungim­un­festival­de­ipocrizie­si­s tic/pnl­si­pdl­vor­sa­ajunga­la­un­mare a­avem­curajul­sa­constatam­ca­usl­nu ­partid­de­centru­dreapta­prin­fuziune­ ­exista­ultima­ora­12147310, accesat blaga­am­decis­sa­avem­un­candidat­u pe 05.07.2015. nic­la­presedintie­antones 23 Alexandru Radu, Daniel Buti, op. cit., cu­nu­vorbim­acum­de­renuntarea­la­n p. 102. umele­partidelor­foto­12660173, 24 Oprea: „USL s­a rupt pentru Daniel accesat pe 10.07.2015. Constantin s­a cerut vicepremier", 30 Valentina Postelnicu, „Ponta despre accesat 19.07.2015. trecerea eurodeputaţilor PNL la PPE: 25 Constantin îi dă replica lui Oprea: „Eu Trădătorii sunt primiţi în PE, dar sunt am contribuit la formarea, şi nu la dispreţuiţi”, http://85.204.229.63/ ruperea USL”, http://www.ziare.com/ politic/ponta­despre­trecerea­euro daniel­constantin/ministrul­agriculturii deputatilor­pnl­la­ppe­tradatorii­sunt­p /constantin­ii­da­replica­lui­oprea­eu­a rimiti­in­pe­dar­sunt­dispretuiti­12651 m­contribuit­la­formarea­si­nu­la­rupe 520, accesat pe 01.07.2015. rea­usl­1373896, aacesat pe 31 Comunicat: Klaus Iohannis: „Prin 19.07.2015 decizia luată, Crin Antonescu a 26 Romulus Georgescu, „Culisele retra- dovedit că pune interesul partidului şi gerii lui Antonescu din cursa prezi- al României înaintea propriului inte- denţială”, http://www.romanialibe res şi a propriei cariere politice”, ra.ro/politica/partide/culisele­retrage http://www.pnl.ro/stiri/klaus­iohannis rii­lui­antonescu­din­cursa­preziden ­prin­decizia­luata­crin­antonescu­a­d tiala­337449, accesat la 20.07.2015. ovedit­ca­pune­interesul­partidului­i­a 27 Liviu Dadacus „Crin Antonescu l­romaniei­inaintea­propriului­interes­ renunţă la candidatura la preziden i­a­propriei­cariere­politice, accesat la ţiale”, http://www.mediafax.ro/poli 18.07.2015. tic/crin­antonescu­renunta­la­candidatu 32 Iohannis: „Sunt convins că după ce ra­la­prezidentiale­12668090, accesat Antonescu îşi termină concediul, o să pe 10.07.2015 mă vadă mai bine în haina de preşe- 28 Ioana Câmpean, „Antonescu: Îmi voi dinte”, http://www.hotnews.ro/ stiri­ ţine cuvântul legat de scorul PNL, voi politic­17928277­iohannis­sunt­convi anunţa în şedinţa BPN de azi. Voi ns­dupa­antonescu­isi­termina­conced propune ca europarlamentarii liberali iul­vada­mai­bine­haina­presedinte.ht să adere la PPE”, http://www.media m, accesat pe 17.07.2015 fax.ro/politic/antonescu­imi­voi­tine­c 33 Lăzăroiu: „Scenariul cu Iohannis şef al uvantul­legat­de­scorul­pnl­voi­anun PNL şi candidat la prezidenţiale se ştia ta­in­sedinta­bpn­de­azi­voi­propune­c în cadrul partidului din vara lui 2013”, a­europarlamentarii­liberali­sa­adere­la http://www.b1.ro/stiri/politica/lazaroiu ­ppe­12650888, accesat pe 10.07.2015. ­scenariul­cu­iohannis­sef­al­pnl­si­ca 29 Adelina Dragomir, „PNL şi PDL vor ndidat­la­prezidentiale­se­stia­in­cadru să ajungă la «un mare partid de

34 Alegerile prezidenţiale din 2014

l­partidului­din­vara­lui­2013­84020.ht 42 Mircea Sărărescu, Exclusiv! Renate ml, accesat pe 13.07.23015 Weber: „PNL nu pleacă la PPE, este o 34 Conducerea PNL a votat afilierea la enormitate”, grupul PPE, http://www.curierulna http://qmagazine.ro/exclusiv­renate­we tional.ro/Politic/2014­0527/Conduce ber­pnl­nu­pleaca­la­ppe­este­o­enorm rea+PNL+a+votat++afilierea+la+grup itate_247687.html, accesat la ul+PPE, accesat la 15.07.2015. 20.07.2015. 35 Adi Manciu, „Antonescu: Merg la noi 43 Alina Boghiceanu, Mădălina discuţii cu liderii PPE în iunie, ultimele Mihalache, „Un plan bine ticluit: cum au avut loc în preajma alegerilor”, a predat Crin Antonescu puterea în http://www.mediafax.ro/politic/antones PNL”, http://adevarul.ro/news/politica/ cu­merg­la­noi­discutii­cu­liderii­ppe­i un­plan­ticluit­predat­crin­antonescu­p n­iunie­ultimele­au­avut­loc­in­preaj uterea­pnl­postul­prim­vicepresedin ma­alegerilor­12653924, accesat pe te­miza­viitorului­congres­1_538b617 10.07.2015. 36 b0d133766a8343dac/index.html#, Cătălina Mihai, „Grupul de lucru PPE accesat la 20.07.2015. recomandă primirea PNL în partid. 44 Adi Manciu, Nicolai s­a abţinut în Şedinţa Adunării politice, în 11­12 legătură cu aderarea PNL la PPE: septembrie”, „Supărarea lui Verhofstadt e justifi- http://www.mediafax.ro/politic/grupul­ de­lucru­ppe­recomanda­primirea­pnl­ cată”, http://www.mediafax.ro/politic/ in­partid­sedinta­adunarii­politice­in­1 nicolai­s­a­abtinut­in­legatura­cu­adera 1­12­septembrie­13193125, accesat pe rea­pnl­la­ppe­supararea­lui­verhof 10.07.2015. stadt­e­justificata­12652746, accesat la 37 PNL era în USL şi negocia cu PPE, 20.07.2015. 45 http://jurnalul.ro/stiri/politica/pnl­era­i Elena Badea, „Congres PLR. n­usl­si­negocia­cu­ppe­669278.html, Tăriceanu acuză: PNL, vândut simpa- accesat pe 10.07.2015. ticului domn Băsescu”, http://www.dc 38 Ibidem, http://jurnalul.ro/stiri/politica/ news.ro/gongres­prl­tariceanu­acuza­p pnl­era­in­usl­si­negocia­cu­ppe­66927 nl­tradat­pentru­interese­meschine_ 8.html, accesat pe 10.07.2015. 450161.html, aacesat pe 21.07.2015. 39 Comunicat de presă: http://www.iohan 46 Graham Watson, la Sinteza zilei: nispresedinte.ro/ro/noutati/comunicate­ „Antonescu fie şi­a pierdut minţile, fie de­presa/comunicat­de­presa1410510 a fost mituit pentru a se alătura PPE”, 628, accesat la 15.07.2015. http://www.antena3.ro/romania/graha 40 PNL era în USL şi negocia cu PPE, m­watson­la­sinteza­zilei­antonescu­fi http://jurnalul.ro/stiri/politica/pnl­era­i e­si­a­pierdut­mintile­fie­a­fost­mituit­ n­usl­si­negocia­cu­ppe­669278.html, pentru­a­se­254792.html, accesat la accesat la 15.07.2015. 15.07.2015. 41 Ioana Câmpean, „Joseph Daul: Suntem 47„Tăriceanu este împotriva abandonării gata să demarăm rapid toate proce PNL şi a spiritului liberal”, http://porta durile pentru aderarea PNL la PPE”, luldestiri.net/tariceanu­este­impotriva­ http://www.mediafax.ro/politic/joseph­ abandonarii­pnl­si­a­spiritului­liberal/, daul­suntem­gata­sa­demaram­rapid­to accesat la 30.06.2015. ate­procedurile­pentru­aderarea­pnl­la­ 48 Ionuţ Iordăchescu, „Liberalii au primit ppe­12651544, accesat pe 15.07. 2015. misiune oficială să se adune în jurul lui Tăriceanu”, http://www.dcnews.ro/

35 POLIS

liberalii­au­primit­misiune­oficiala­sa­ Klaus Iohannis, http://adevarul.ro/ se­adune­in­jurul­lui­tariceanu_444 news/politica/exclusiv­alegeri­preziden 303.html, accesat la 18.07.2015. tiale­2014­scrisoarea­angelei­merkel­s 49 Claudiu Zamfir, „Liderul ALDE, Guy ustinere­klaus­iohannis­1_54648e9b0 Verhofstadt: „Prin aderarea la PPE, d133766a8d20608/index.html, accesat delegaţia PNL se va alinia cu Băsescu 09.02.2015. şi îşi subliniază slăbiciunea”, 56 Adrian Bărbulescu, „Joseph Daul, http://www.hotnews.ro/stiri­esential­17 Preşedintele Partidului Popular 359128­liderul­alde­guy­verhof European: Sunt mândru de poporul stadt­prin­aderarea­ppe­delegatia­pnl­a român”, linia­basescu­isi­subliniaza­slabiciu http://europeanul.org/impact­romania/j nea.htm, accesat pe 20.07. 2015. oseph­daul­presedintele­ppe­sunt­man 50 Graham Watson, la Sinteza zilei: dru­de­poporul­roman/, accesat pe „Antonescu fie şi­a pierdut minţile, fie 15.07.2015. a fost mituit pentru a se alătura PPE”, 57 Alex Vărzaru, Angela Merkel, mesaj http://www.antena3.ro/romania/graha pentru Klaus Iohannis: „Vă felicit din m­watson­la­sinteza­zilei­antonescu­fi toată inima”, http://www.ziare.com/ e­si­a­pierdut­mintile­fie­a­fost­mituit­ klaus­johannis/presedinte/angela­merk pentru­a­se­254792.html, accesat la el­mesaj­pentru­klaus­iohannis­va­feli 15.07.2015. cit­din­toata­inima­1334051, accesat 51 „Blaga salută propunerea lui pe 10.07.2015.1 Antonescu privind aderarea PNL la 58 Ioana Tomescu, „Klaus Iohannis, PPE”, „http://www.amosnews.ro/ felicitat de preşedintele Germaniei blaga­saluta­propunerea­lui­antonescu­ pentru câştigarea alegerilor prezi- privind­aderarea­pnl­la­ppe­2014­05­2 denţiale”, 6 accesat pe 19.07.2015. http://www.evz.ro/rezultate­alegeri­pre 52 Florin Necula, Ponta: „Băsescu, zidentiale­klaus­iohannis­felicitat­de­p implicat în retragerea lui Antonescu. resedintele­germa niei.html, accesat pe Nu ştiu dacă e definitivă”, 10.07.2015. http://www.ziare.com/victor­ponta/crin 59 Diana Toea, Juncker îi scrie lui ­antonescu/ponta­basescu­implicat­in­r Iohannis: „Sper să ne întâlnim curând etragerea­lui­antonescu­nu­stiu­daca­e­ şi să lucrăm împreună”, http://www.zia definitiva­1302174, accesat pe re.com/klaus­johannis/presedinte/junc 19.07.2015. ker­ii­scrie­lui­iohan 53 Cristian Fierbinţeanu, „Daul: Partidele nis­sper­sa­ne­intalnim­curand­si­sa­lu din România membre PPE­PDL, PNL, cram­impreu na­1334706, accesat pe PMP, UDMR şi PNŢCD ­ să îl susţină 15.07.2015. pe Iohannis”, http://www.mediafax.ro/ 60 „Traian Băsescu îi cheamă la vot pe politic/daul­partidele­din­romania­me toţi românii. Îi chem pe băsişti să vină mbre­ppe­pdl­pnl­pmp­udmr­si­pntcd­ duminica la vot să le dea o lecţie”, sa­il­sustina­pe­iohannis­1348 8418, http://www.hotnews.ro/stiri­esential­18 accesat la 02.07.2015. 557092­traian­basescu­declaratie­presa 54 https://www.cdu.de/international, ­ora­18­30.htm, accesat 10.07. 2015. accesat la 25.07.2015. 61 Alin Iliescu, „Document Cătălin 55 Scrisoarea de susţinere a Cancelarului Striblea prezintă dovada implicării lui Angela Merkel pentru candidatul Băsescu în victoria lui Iohannis”,

36 Alegerile prezidenţiale din 2014

http://psnews.ro/document­catalin­strib spre­succesorul­sau­in­fruntea­noului­ lea­prezinta­dovada­implicarii­lui­base pnl­1334079, accesat pe 20.07.2015. scu­in­victoria­lui­iohannis/, accesat pe 63 Florin Necula, „Iohannis: Am fost 16.07.2015. convins din capul locului că voi câştiga 62 „ACL nu mai există: Ce spune alegerile prezidentiale”, http://www.zia Iohannis despre succesorul său în re.com/klaus­johannis/presedinte/ fruntea noului PNL”, http://www.zia iohannis­am­fost­convins­din­capul­lo re.com/klaus­johannis/presedinte­pnl/a cului­ca­voi­castiga­alegerile­prezident cl­nu­mai­exista­ce­spune­iohannis­de iale­1344432.

Bibliografie http://www.gandul.info/politica/klaus ­iohannis­va­deveni­al­doilea­om­in­p Radu, Alexandru, Buti, Daniel, Statul artid­ca­prim­vicepresedinte­al­pnl­ex sunt eu! Un raport asupra politizǎrii clusiv­10576650. justiţiei româneşti, Editura ProUniver Andrei, Cristian, „USl s­a rupt. Pnl a sitaria, Bucureşti, 2014. votat ieşirea de la guvernare. „Mi s­a Idem, România între lucrul bine făcut şi părut onest să nu prelungim un festival Marea Unire, Editura ProUniver de ipocrizie, ci să avem curajul să sitaria, Bucureşti, 2015. constatăm că USL nu există”, http://www.gandul.info/politica/usl­s­ Articole academice a­rupt­pnl­a­votat­iesirea­de­la­guvern Grecu, Florin, „Actorii politici şi are­antonescu­mi­s­a­parut­onest­sa­n nepolitici din campania electorală u­prelungim­un­festival­de­ipocrizie­s prezidenţială 2015”, Sfera Politicii, nr. i­sa­avem­curajul­sa­constatam­ca­usl 1/2015. ­nu­exista­ultima­ora­12147310. Drăgulin, Sabin, Rotaru, Silvia, „Ale Badea, Elena, „Congres PLR. Tăriceanu gerile prezidenţiale 2014 – Preşedin acuză: PNL, vândut simpaticului tele României şi eşecul previzionării. domn Băsescu”, http://www.dcne O abordare analitică”, în Sfera ws.ro/gongres­prl­tariceanu­acuza­pnl Politicii, nr. 1/2015. ­tradat­pentru­interese­meschine_ Mihalache, Dan, Huiu, Iulia, „Alegerile 450161.html. prezidenţiale 2014 ­ rezultat surpriză Bărbulescu, Adrian, „Joseph Daul, sau strategie”, în Sfera Politicii, nr. Preşedintele Partidului Popular Euro- 1/2015. pean: Sunt mândru de poporul român”. Articole şi comunicate în presa online Boghiceanu, Alina, Mihalache, Andrei, Cristian, „Frunzăverde confirmă Mădălina, „Un plan bine ticluit: cum a negocierile PNL­PPE: Am PNL nego- predat Crin Antonescu puterea în cieze intrarea în PPE, intrăm în acest PNL”, http://adevarul.ro/news/poli an”, http://www.gandul.info/politica/ tica/un­plan­ticluit­predat­crin­anto frunzaverdeconfirma­negocierile­pnl­ nescu­puterea­pnl­postul­prim­vice ppe­eu­negociez­intrarea­pnl­in­ppe­v presedinte­miza­viitorului­congres om­intra­anul­acesta­12217974. 1_538b617b0d133766a8343dac/index. Andrei, Cristian, „Klaus Johannis va html# deveni al doilea om în partid, ca prim­vicepreşedinte al PNL,

37 POLIS

Câmpean, Ioana, „Antonescu: Îmi voi Fierbinţeanu, Cristian, „Daul: Partidele ţine cuvântul legat de scorul PNL, voi din România membre PPE ­ PDL, anunţa în şedinţa BPN de azi. Voi PNL, PMP, UDMR şi PNŢCD ­ să îl propune ca europarlamentarii liberali susţină pe Iohannis”, să adere la PPE”, http://www.media http://www.mediafax.ro/politic/daul­p fax.ro/politic/antonescu­imi­voi­tine­c artidele­din­romania­membre­ppe­pdl­ uvantul­legat­de­scorul­pnl­voi­anunta pnl­pmp­udmr­si­pntcd­sa­il­sustina­p ­in­sedinta­bpn­de­azi­voi­propune­ca e­iohannis­13488418. ­europarlamentarii­liberali­sa­adere­la Georgescu, Romulus, „Culisele retra- ­ppe­12650888. gerii lui Antonescu din cursa prezi- Câmpean, Ioana, „Joseph Daul: Suntem denţială”, http://www.romania gata să demarăm rapid toate proce- libera.ro/politica/partide/culisele­retra durile pentru aderarea PNL la PPE”, gerii­lui­antonescu­din­cursa­prezi http://www.mediafax.ro/politic/joseph dentiala­337449. ­daul­suntem­gata­sa­demaram­rapid­t Iliescu Alin, „Document Cătălin oate­procedurile­pentru­aderarea­pnl­l Striblea prezintă dovada implicării lui a­ppe­12651544. Băsescu în victoria lui Iohannis”, Ciută, Larisa, Udrea, Andreea, „Anun- http://psnews.ro/document­catalin­stri ţul oficial. Klaus Iohannis este can- blea­prezinta­dovada­implicarii­lui­ba didatul PNL şi PDL la prezidenţiale. sescu­in­victoria­lui­iohannis/. PDL a acordat vot covârşitor pentru Iordăchescu, Ionuţ, „Fuziunea PNL ­ susţinerea lui Iohannis”, PDL, aprobată în Congres comun”, http://www.evz.ro/pdl­si­pnl­desem http://www.dcnews.ro/oficial­fuziunea neaza­azi­candidatul­acl­la­preziden ­pnl­pdl­aprobata­in­congres­comun_ tiale.html, accesat pe 21.07.2015. 449707.html. Dadacus, Liviu, „Crin Antonescu Idem, Liberalii au primit misiune ofi- RENUNŢĂ la candidatura la pre- cială să se adune în jurul lui Tăriceanu, zidenţiale”, http://www.dcnews.ro/liberalii­au­pri http://www.mediafax.ro/politic/crin­an mit­misiune­oficiala­sa­se­adune­in­ju tonescu­renunta­la­candidatura­la­prez rul­lui­tariceanu_ 444303.html identiale­12668090. Manciu, Andi, „USL s­a rupt: PNL a Dragomir, Adelina, „PNL şi PDL vor să decis ieşirea de la guvernare. ajungă la «un mare partid de centru­ Antonescu: Decizia nu a fost luată dreapta», prin fuziune”. Blaga: „Am uşor. Miniştrii PNL îşi depun oficial decis să avem un candidat unic la demisiile miercuri”, http://www.media Preşedinţie/Antonescu: Nu vorbim fax.ro/politic/usl­s­a­rupt­pnl­a­ decis­ acum de renunţarea la numele iesirea­de­la­guvernare­antonescu­dec partidelor”, izia­nu­a­fost­luata­usor­ministrii­pnl­ http://www.mediafax.ro/politic/pnl­si­ isi­depun­oficial­demisiile­miercuri­1 pdl­vor­sa­ajunga­la­un­mare­partid­d 2148601. e­centru­dreapta­prin­fuziune­blaga­a Idem, „Antonescu: Merg la noi discuţii m­decis­sa­avem­un­candidat­unic­la­ cu liderii PPE în iunie, ultimele au presedintie­antonescu­nu­vorbim­acu avut loc în preajma alegerilor”, m­de­renuntarea­la­numele­partidelor­ http://www.mediafax.ro/politic/antone foto­12660173. scu­merg­la­noi­discutii­cu­liderii­ppe

38 Alegerile prezidenţiale din 2014

­in­iunie­ultimele­au­avut­loc­in­preaj Toea, Diana, Juncker îi scrie lui ma­alegerilor­12653924. Iohannis: Sper să ne întâlnim curând Idem, Nicolai s­a abţinut în legătură cu şi să lucrăm împreună, aderarea PNL la PPE: Supărarea lui http://www.ziare.com/klaus­johannis/ Verhofstadt e justificată, presedinte/juncker­ii­scrie­lui­iohanni http://www.mediafax.ro/politic/ni s­sper­sa­ne­intalnim­curand­si­sa­luc colai­s­a­abtinut­in­legatura­cu­aderar ram­impreuna­1334706. ea­pnl­la­ppe­supararea­lui­verhofstad Tomescu, Ioana, „Klaus Iohannis, t­e­justificata­12652746. felicitat de preşedintele Germaniei MIHAI, Cătălina, „Grupul de lucru PPE pentru câştigarea alegerilor prezi- recomandă primirea PNL în partid. denţiale”, http://www.evz.ro/rezul Şedinţa Adunării politice, în 11­12 tate­alegeri­prezidentiale­klaus­ioha septembrie”, http://www.mediafax.ro nnis­felicitat­de­presedintele­german /politic/grupul­de­lucru­ppe­recoman iei.html, accesat pe 10.07. 2015. da­primirea­pnl­in­partid­sedinta­adu Vărzaru, Alex, „Angela Merkel, mesaj narii­politice­in­11­12­septembrie­131 pentru Klaus Iohannis: Vă felicit din 93125. toata inima”, http://www.ziare.com/ Necula, Florin, Ponta: Basescu, implicat klaus­johannis/presedinte/angela­merk in retragerea lui Antonescu. Nu stiu el­mesaj­pentru­klaus­iohannis­va­feli daca e definitiva, http://www.zia cit­din­toata­inima­1334051. re.com/victor­ponta/crin­antonescu/ Zamfir, Claudiu, „Liderul ALDE, Guy ponta­basescu­implicat­in­retragerea­l Verhofstadt: Prin aderarea la PPE, ui­antonescu­nu­stiu­daca­e­defini delegaţia PNL se va alinia cu Băsescu tiva­1302174. şi îşi subliniază slăbiciunea”, Idem, „Iohannis: Am fost convins din http://www.hotnews.ro/stiri­esential­ capul locului ca voi castiga alegerile 17359128­liderul­alde­guy­verhofstadt­ prezidentiale”, prin­aderarea­ppe­delegatia­pnl­alinia­ http://www.ziare.com/klaus­johannis/ basescu­isi­subliniaza­slabiciunea.html. presedinte/iohannis­am­fost­convins­d in­capul­locului­ca­voi­castiga­ale Resurse online gerile­prezidentiale­1344432. Biroul Electoral Central, „Proces verbal Postelnicu, Valentina, „Ponta despre privind centralizarea voturilor şi atri- trecerea eurodeputaţilor PNL la PPE: buirea mandatelor la alegerile pentru Trădătorii sunt primiţi în PE, dar sunt Parlamentul European”, 25 mai 2015, dispreţuiţi”, http://www.roaep.ro/bec_europ2014/w http://85.204.229.63/politic/ponta­des p­content/uploads/2014/05/PV­BEC.p pre­trecerea­eurodeputatilor­pnl­la­pp df, accesat 01.07.2015. e­tradatorii­sunt­primiti­in­pe­dar­sunt „Crin Antonescu: „Îmi dau demisia din ­dispretuiti­12651520, accesat pe funcţia de preşedinte al PNL dacă 01.07.2015. obţinem sub 20% la europar- Sărărescu, Mircea, „Exclusiv! Renate lamentare”, http://www.b1.ro/stiri/ Weber: PNL nu pleacă la PPE, este o politica/crin­antonescu­imi­dau­demis enormitate”, ia­din­functia­de­presedinte­al­pnl­dac http://qmagazine.ro/exclusiv­renate­w a­obtinem­sub­20­la­europarlamentare eber­pnl­nu­pleaca­la­ppe­este­o­enor ­82776.html. mitate_247687.html.

39 POLIS

Statulul PNL, „Capitolul I ­ Dispoziţii turii/constantin­ii­da­replica­lui­oprea­ Generale”, http://www.pnl.ro/sub eu­am­contribuit­la­formarea­si­nu­la­ pagina/capitolul­i­dispozi­ii­generale. ruperea­usl­1373896. Official site ALDE: Alliance of Liberals Comunicat: Klaus Iohannis: prin decizia and Democrats for Europe, luată, Crin ANTONESCU a dovedit http://www.alde.eu/. că pune interesul partidului şi al Official site CDU: https://www.cdu.de/ României înaintea propriului interes şi international a propriei cariere politice, Junker, Jean­Claude, http://ec.euro http://www.pnl.ro/stiri/klaus­iohan pa.eu/commission/2014­2019/presi nis­prin­decizia­luata­crin­anto dent_en. nescu­a­dovedit­ca­pune­interesul­part „Fuziune PNL­PDL. ACL va avea un idului­i­al­romaniei­inaintea­pro candidat şi un program electoral priului­interes­i­a­propriei­cariere­po comun la prezidenţiale, litice. http://www.obiectiv.info/fuziune­ „Iohannis: Sunt convins că după ce pnl­pdl­acl­va­avea­un­candidat­si­un­ Antonescu îşi termină concediul, o să program­electoral­comun­la­prezident mă vadă mai bine în haina de pre- iale_50168.html. şedinte”, „Ziua în care PDL s­a dizolvat în http://www.hotnews.ro/stiri­politic­17 PNL. Cele două partide au aprobat 928277­iohannis­sunt­convins­dupa­a protocolul de fuziune. La intonarea ntonescu­isi­termina­concediul­vada­ imnului naţional a fost omisă a doua mai­bine­haina­presedinte.htm. strofă, care conţine cuvintele "un „Lăzăroiu: Scenariul cu Iohannis şef al nume de Traian", http://www.evz.ro/ PNL şi candidat la prezidenţiale se ştia congres­de­fuziune­ziua­in­care­pdl­s în cadrul partidului din vara lui 2013”, e­dizolva­in­pnl.html. http://www.b1.ro/stiri/politica/lazaroiu „Klaus Iohannis, la Congresul PNL: ­scenariul­cu­iohannis­sef­al­pnl­si­ca Trebuie să câştigăm Preşedinţia ndidat­la­prezidentiale­se­stia­in­cadr României cu candidatul Antonescu”, ul­partidului­din­vara­lui­2013­84020. http://www.b1.ro/stiri/politica/klaus­io html. hannis­la­congresul­pnl­trebuie­sa­cas Conducerea PNL a votat afilierea la tigam­presedintia­romaniei­cu­candid grupul PPE, http://www.curierul atul­antonescu­50515.html. national.ro/Politic/2014­0527/Condu „Ponta, despre Congresul PNL­PDL: cerea+PNL+a+votat++afilierea+la+gr Trădătorii câştigă întotdeauna doar pe upul+PPE. termen foarte scurt”, PNL era în USL şi negocia cu PPE, http://www.gandul.info/politica/ponta­ http://jurnalul.ro/stiri/politica/pnl­era­i despre­congresul­pnl­pdl­tradatorii­ca n­usl­si­negocia­cu­ppe­669278.htmlC stiga­intotdeauna­doar­pe­termen­foar omunicat de presă: te­scurt­12983904. http://www.iohannispresedinte.ro/ „Oprea: USL s­a rupt pentru Daniel ro/noutati/comunicate­de­presa/comun Constantin s­a cerut vicepremier”. icat­de­presa1410510628. „Constantin îi dă replica lui Oprea: Eu „Tăriceanu este împotriva abandonării am contribuit la formarea, şi nu la PNL şi a spiritului liberal”, ruperea USL, http://www.ziare.com/ daniel­constantin/ministrul­agricul

40 Alegerile prezidenţiale din 2014

http://portaluldestiri.net/tariceanu­ Bundeskanzlerin Merkel gratuliert dem este­impotriva­abandonarii­pnl­si­a­sp gewählten rumänischen Staats iritului­liberal/. präsidenten Johannis, „Graham Watson, la Sinteza zilei: http://www.bundesregierung.de/Content Antonescu fie şi­a pierdut minţile, fie /DE/Pressemitteilungen/BPA/2014/11/ a fost mituit pentru a se alătura PPE”, 2014­11­18­merkel­johannis.html. http://www.antena3.ro/romania/graha „Traian Băsescu îi cheamă la vot pe toţi m­watson­la­sinteza­zilei­antonescu­fi românii. Îi chem pe băsişti să vină e­si­a­pierdut­mintile­fie­a­fost­mituit duminica la vot să le dea o lecţie, ­pentru­a­se­254792.html. http://www.hotnews.ro/stiri­esential­1 „Blaga salută propunerea lui Antonescu 8557092­traian­basescu­declaratie­pre privind aderarea PNL la PPE”, sa­ora­18­30.htm. „http://www.amosnews.ro/blaga­salut „ACL nu mai există: Ce spune Iohannis a­propunerea­lui­antonescu­privind­ad despre succesorul sau în fruntea noului erarea­pnl­la­ppe­2014­05­26. PNL”, Scrisoarea de susţinere a Cancelarului http://www.ziare.com/klaus­johannis/ Angela Merkel pentru candidatul presedinte­pnl/acl­nu­mai­exista­ce­sp Klaus Iohannis, http://adevarul.ro/ une­iohannis­despre­succesorul­sau­in news/politica/exclusiv­alegeri­prezide ­fruntea­noului­pnl­1334079. ntiale­2014­scrisoarea­angelei­merkel­ sustinere­klaus­iohannis­1_54648e9b0 d133766a8d20608/index.html.

41 POLIS

42 Alegerile prezidenţiale din 2014

Migraţia primarilor şi efectele ei electorale: alegerile din România (2014)1

[he Effects of Mayors Switching Parties on the 2014 Romanian Elections]

Aurelian GIUGĂL

Abstract: In 2014, between the two electoral ballots, the European Parliamentary elections and presidential elections respectively, as a consequence of an Emergency Government Ordinance, the mayors were able to move from one party to another without losing their mayor position, as it was ruled in the electoral law. Thereby, almost 20 per cent from the total number of the mayors have chosen to migrate, especially towards the social­democrats. In the present article we investigate the change of the electoral behaviour based on this political exodus. Using electoral data at the European Parliamentary and presidential elections held in 2014, in this study shows the significant role which is played by the mayors in shaping the electoral behaviour, especially in small underdeveloped rural communities. The electoral results indicate the fact that the key role of the mayors is more obvious in South and East Romanian localities and far more insignificant in the Centre and Western regions of the country. Accordingly, this study points towards the need for new and more complex investigations that incorporate ecological data in reaching their conclusions.

Keywords: elections, electoral behaviour, mayors, clientelism, Romania.

Introducere important, între cele două momente electorale menţionate, o ordonanţă de În 2014, în România, au avut loc guvern, OUG 55/2014, le oferea pri- alegerile europarlamentare şi cele marilor posibilitatea schimbării par- prezidenţiale. Două observaţii sunt tidului fără pierderea mandatului, aşa importante. În primul rând, scrutinul cum legea electorală prevedea. Res- europarlamentar reprezintă primul pectiva ordonanţă de guvern a gene- test electoral de la separarea de jure a rat o mişcare interpartinică de am- alianţei dintre Partidul Naţional ploare, cel mai favorizat fiind parti- Liberal (PNL) şi Partidul Social dul de la putere, PSD. Spre exemplu, Democrat (PSD). Nu mai puţin conform Expert Forum, din totalul

43 POLIS celor 3.180 de primari, au migrat 552, transferul de sume către primării un procent foarte mare, de 17,4%. Din urmează logica clientelară, sumele cei 552, 436, adică 79%, au ales ca primite crescând exponenţial pentru destinaţie PSD. Distribuţia a fost una primarii puterii. Deloc surprinzător, inegală teritorial, în unele judeţe favorizate au fost şi localităţile cu migrând mai mult de 73% din numă- primări independenţi, aceste alocări rul total al primarilor (cazul judeţului bugetare fiind folosite intenţionat Giurgiu), în altele, procentul fiind pentru a încuraja migraţia politică. mai redus (8% în judeţul Sălaj). Desigur, aceste aspecte particulare Situaţia s­a repetat şi în cazul ale politicii româneşti au constituit consilierilor locali şi judeţeni, ampli- subiectul unor analize academice, tudinea migraţiei fiind una mai ate- concluziile acestor studii având co- nuată comparativ cu cea de la primari respondenţă cu raportul menţionat (pentru mai multe detalii privind mai sus: sistemul politic românesc aceste mişcări interpartinice generate postcomunist implică o dimensiune de OUG 55/2014, vezi http://expert- clientelară consistentă, vizibilă mai forum.ro/primari­migratori/). De ce ales în mediul rural, performanţa aleg primarii să migreze? O variabilă electorală a unui partid în aceste varii importantă care explică acest meca- spaţii rurale fiind inextricabil legată de variabilele număr de primari mem- nism de migraţie interpartinică (tra- brii ai partidului şi fondurile guverna- seism politic, cum mai este cunoscut mentale distribuite către aceste loca- în limbajul comun) o reprezintă 2 lităţi . Prin urmare, dată fiind situaţia alocarea către administraţiile locale particulară a acestor două tipuri de de sume din fondurile naţionale scrutin, particularitate dată de OUG pentru proiecte de investiţii. Folosind 55/2014, scopul principal al acestei ca bază de analiză 6 instrumente de cercetări este acela de a testa în ce transfer de la bugetul de stat care au măsură ordonanţa a avut efecte elec- funcţionat în perioada 2004­2011, torale concrete. Prin urmare, folosind respectiv fondul de rezervă al un eşantion de 10 judeţe alese ale- guvernului, fondul pentru drumuri atoriu (5 din Transilvania & Banat, 5 judeţene şi comunale, fondul de din Muntenia, Dobrogea & Moldova), mediu, sumele pentru şcoli, sumele vom compara rezultatele electorale de pentru sistemele de apă în rural & la alegerile europarlamentare şi prezi- drumuri comunale şi sumele pentru denţiale din acele localităţi ai căror poduri, sistemele de apă­canal, tere- primari şi­au părăsit vechiul partid3. nuri de sport în mediul rural, un În acest sens, vom testa impactul raport din 2013 al aceluiaşi Expert migraţiei politice asupra rezultatelor Forum, Raport anual special. Clien- electorale. Sigur, cele două tipuri de telismul politic (disponibil online la alegeri nu sunt similare din punct de htpp://expertforum.ro/extra/harta­bu vedere al importanţei ce li se acordă getelor/EFOR­rap­anual­2013. pdf), de către electorat, cele europar- concluziona, printre altele, că lamentare fiind privite ca unele se- cundare, de unde şi prezenţa mai

44 Alegerile prezidenţiale din 2014 scăzută la vot în toate ţările Uniunii şi­au schimbat partidul între cele Europene, inclusiv în România. Ideal două momente electorale, ceea ce ar fi fost să fi putut compara alegerile înseamnă 26,63% din totalul celor parlamentare sau locale cu cele 552 primari la nivel de ţară. Din cei prezidenţiale. Cu toate acestea, inter- 147 de primari, la PSD au ajuns 125, valul de timp redus dintre cele două adică mai mult de 85% din total al alegeri, de doar 6 luni, este extrem de acestora (în tabelul 1 din anexă sunt important în a testa efectul migraţiei listate toate aceste localităţi). Pentru politice asupra comportamentului analiza noastră ne vom opri la aceste electoral. Sunt primarii capabili să 125 de localităţi ai căror primari au balanseze votul rural (migraţia inter- devenit membri PSD. Pe judeţe, partinică s­a produs preponderent în distribuţia a fost următoarea: Alba – lumea rurală) dinspre vechiul partid 5 primari, Bihor – 12, Bistriţa­ spre noua formaţiune? Şi dacă da, Năsăud – 12, Sălaj – 4 şi Timiş – 18 există diferenţe regionale semni- (un total de 51 de localităţi), Giurgiu ficative? Sau mai degrabă în lumea – 34, Ialomiţa – 5, Teleorman – 19, rurală distincţiile geografice nu sunt Tulcea – 9 şi Vrancea – 7 (74 de importante, singura în măsură să localităţi). Datele electorale folosite influenţeze votul fiind culoarea po- ca bază comparativă pentru a testa litică a primarului localităţii? În efectul electoral al migraţiei pri- subsidiar, folosind exemplele celor 10 marilor sunt cele de la alegerile judeţe selectate, vom observa în ce europarlamentare şi prezidenţiale – măsură tradiţionalele deosebirile elec- primul tur de scrutin. Pentru alegerile torale regionale din România post- europarlamentare, voturile cumulate comunistă4, cu Transilvania şi Banatul ale Partidului Naţional Liberal şi versus Muntenia, Oltenia, Dobrogea şi Partidului Democrat Liberal (PDL) Moldova, sunt funcţionale şi la aceste vor fi comparate cu voturilor obţinute alegeri. În următoarele secţiuni, vom de alianţa electorală formată din prezenta metodologia folosită, vom Partidul Social Democrat, Uniunea defini pe scurt conceptul de clien- Naţională pentru Progresul României telism electoral şi vom prezenta rezul- (UNPR) şi Partidul Conservator tatele prezentei analize electorale. (PC). La alegerile prezidenţiale, vom compara rezultatele electorale obţi- nute de Victor Ponta (susţinut de Metodologie PSD­UNPR­PC) şi Klaus Iohannis (susţinut de PNL şi PDL). Din cele 10 judeţe selectate pentru Referinţele la turul al doilea de această analiză, 5 sunt parte a pro- scrutin de la alegerile prezidenţiale vinciilor istorice Transilvania şi vor fi folosite ca reper pentru com- Banat (Alba, Bihor, Bistriţa­Năsăud, paraţiile judeţene şi regionale. Datele Sălaj şi Timiş) şi 5 sunt din Muntenia, electorale folosite sunt cele oferite de Dobrogea şi Moldova (Giurgiu, Biroul Electoral Central. Cele privind Ialomiţa, Teleorman, Tulcea şi migraţia primarilor sunt preluate din Vrancea). În 147 de localităţi primarii

45 POLIS baza de date a think tank­ului Expert care nu au avut nicio legătură cu Forum. lumea otomană. Mutând un pic planul discuţiei, este cu deosebire cunoscut faptul că Scurte consideraţii privind reţelele de control al votului din clientelismul electoral societăţile agrare, implică prezenţa unor lideri şi patroni locali care au Clientelismul se referă la acea re- rolul unor activişti politici, aceştia laţie dintre indivizi cu resurse de pu- recrutând sub­lideri care vor acţiona tere inegale5. Din perspectivă electo- electoral în numele partidului care i­a rală, clientelismul este definit simplu: angajat10. Cum sărăcia, izolarea şi vot pentru beneficii6. Clientelismul a slaba educaţie constituie terenul fertil fost şi este asociat cu înapoierea pe care se dezvoltă sistemele clien- economică, politică şi culturală. În telare, în varii forme de patronaj şi contextul fragmentării sociale, poli- clientelism orice devine obiectul unui ticienii au tendinţa să ofere protecţie schimb, de la un certificate de şi beneficii clienţilor lor – relaţia naştere, la o pensie socială sau pe caz diadică patron­client7. Prin urmare, de boală, la eliberarea unei autorizaţii regiunile sărace, izolate, cu o rată a pentru construcţie. În România, ţară analfabetismului mare, reprezintă cu un segment important de populaţie contextul perfect pentru dezvoltarea rurală, primarul preia rolul patronului unor relaţii clientelare. Totuşi, expe- local care acţionează în numele rienţa indică faptul că dezvoltarea partidului, constituind reţele clien- economică nu implică obligatoriu şi telare de control al votului. La nivel dispariţia clientelismului8. Iată de ce local, primarul acţionează ca un clientelismul a fost descris mai mult antreprenor electoral, implicarea mai ca un fenomen social şi politic şi mai mare sau mai mică a acestora pe puţin ca unul cultural şi economic. Pe durata campaniei electorale influ- de altă parte, clientelismului i­au fost ienţând sensibil performanţa electo- aplicate varii etichete: familism, tri- rală a partidului la nivel naţional. Cu balism, clanism sau orientalism9. cât mai mulţi primari în funcţie la Papakostas îndeamnă la prudenţă, nivel local, cu atât mai mari şansele acesta repudiind vechile clişee con- de succes electoral11. În perpetuarea form cărora, în Europa, clientelismul acestui mecanism local rezidă logica şi orientalismul sunt concepte inter- ordonanţei 55/2014. În secţiunile schimbabile, vechile teritorii aflate următoare, vom vedea în ce măsură sub stăpânirea Imperiului Otoman decizie politică a avut un efect înscriindu­se foarte bine în para- electoral vizibil. digma clientelismului. Adevărul nu poate fi decât unul parţial, din mo- ment ce clientelismul există în spatii

46 Alegerile prezidenţiale din 2014

Dinamica rezultatelor europarlamentare, 54,41% (primul electorale tur) şi 64,87% (al doilea tur) la prezidenţiale. Dinamica judeţeană Vom face o primă referinţă pri- surprinde aceste diferenţe dintre scru- vind prezenţa la vot. La nivel naţio- tine (figura 1), cu o nuanţă, respectiv nal, aceasta a fost una redusă la ale- mobilizarea mai mare a electoratului gerile europarlamentare (32,44%) şi din judeţele Giurgiu şi Teleorman, mai mare la alegerile prezidenţiale, evidentă mai ales în cazul alegerilor de 53,17% în primul tur de scrutin şi europarlamentare. 64,10% în turul al doilea. Valorile procentuale au fost similare în cele 10 judeţe selectate: 33,58% la

Fig. 1. Prezenţa la vot la alegerile europarlamentare şi prezidenţiale (2014)

80 70 60 50 40 30 20 Procente (%) Procente 10 0 GR IL TR TL VN AB BH BN SJ TM

Europarlamentare Prezidențiale I Prezidențiale II

Sursa: Biroul Electoral Central. Notă: GR – Giurgiu; IL – Ialomiţa; TR – Teleorman; TL – Tulcea; VN – Vrancea; AB – Alba; BH – Bihor; BN – Bistriţa­Năsăud; SJ – Sălaj; TM – Timiş.

Alegerile europarlamentare a existat o diferenţă mai mare de 10% între cele două structuri politice. Per total România, la alegerile În cele 5 judeţe din sud, sud­est şi europarlamentare din 2014, Alianţa est (Giurgiu, Ialomiţa, Teleorman, PSD­UNPR­PC a obţinut un procent Tulcea şi Vrancea) diferenţele au fost de 37,60%, procentul cumulat al PDL şi mai mari: 47,29% pentru şi PNL fiind de 27,24%. Prin urmare, PSD­UNPR­PC şi doar 28,99%

47 POLIS pentru PNL & PDL. Situaţia a fost Iohannis (30,38%). Amplitudinea una complet diferită în cele 5 judeţe dintre cei doi candidaţi a fost una mai din centrul şi vestul ţării (Alba, mică dacă calculăm procentele doar Bihor, Bistriţa­Năsăud, Sălaj şi în cele 10 judeţe analizate: 40.43% Timiş). Aici procentul PNL & PDL a pentru candidatul de centru­stânga, fost unul mai mare (33,66%) decât 34,08% pentru cel de centru­dreapta. cel obţinut de PSD & Co. (30,36%). Aceeaşi scindare a votului a fost vizi- Această geografie regională a votului bilă în situaţia separării regionale a confirmă clivajele electorale per- voturilor: 46,65% pentru Ponta şi petuate de­a lungul perioadei postco- 26,92% pentru Iohannis – în judeţele muniste12. din sud, sud­est şi est, respectiv În cele 125 de localităţi selectate 31,13% şi 42,23% – în judeţele din pentru analiza noastră, localităţi ai centrul şi vestul ţării. căror primari au migrat între cele Rezultatele electorale din cele 125 două momente electorale din 2014, de localităţi introduc în peisaj distincţiile au fost următoarele: variabila primarul localităţii şi efectul - Total 125 de localităţi: 44,55% ­ electoral produs. Comportamentul PSD­UNPR­PC şi 33,99% ­ electoral post­migraţie subsumează PNL+PDL; inclusiv rolul primarului în ceea ce - Localităţile din judeţele Giurgiu, simplu înseamnă succes electoral în Ialomiţa, Teleorman, Tulcea şi lumea rurală. Datele, privite compa- Vrancea (74 de localităţi): 49,10% rativ cu cele de la europarlamentare, ­ PSD­UNPR­PC şi 30,60% ­ sunt unele elocvente: PNL+PDL; - Total 125 de localităţi: 54,70% ­ - Localităţile din judeţele Alba, VP şi 22,99% ­ KI; Bihor, Bistriţa­Năsăud, Sălaj şi - Localităţile din judeţele Giurgiu, Timiş (51 de localităţi): 33,79% ­ Ialomiţa, Teleorman, Tulcea şi PSD­UNPR­PC şi 41,98% ­ Vrancea: 59,96% ­ VP şi 17,12% PNL+PDL. ­ KI; Şi în cazul acestor localităţi dis- - Localităţile din judeţele Alba, tincţiile se păstrează, cu o singură Bihor, Bistriţa­Năsăud, Sălaj şi menţiune, diferenţa procentuală de Timiş: 42,81% ­ VP şi 36,28% ­ peste 8 procente dintre PNL & PDL KI. şi PSD­UNPR­PC în cazul judeţelor Practic, migraţia politică a prima- din Transilvania şi Banat. rilor către PSD a condus către o creştere procentuală pentru Victor Ponta şi o scădere pentru Klaus Alegerile prezidenţiale – Iohannis la toate nivelurile operate, primul tur de scrutin total 125 de localităţi, judeţele din sud, sud­est şi est, cele din centru şi La nivel naţional, Victor Ponta vest (figura 2). Spre exemplu, în cele (40,44%) i­a fost superior lui Klaus 125 de localităţi, diferenţa pro-

48 Alegerile prezidenţiale din 2014 centuală dintre PSD­UNPR­PC şi peste 31 de procente (54,70% faţă de PNL & PDL la europarlamentare a 22,99%). Evidenţa empirică indică fost puţin peste 10 procente (44,55% faptul că adoptarea OUG 55/2014 de faţă de 33,99%), la primul tur de către PSD a avut efect electoral scrutin al prezidenţialelor diferenţa concret. dintre Ponta şi Iohannis a fost de

Figura 2. Rezultate electorale la alegerile europarlamentare şi prezidenţiale13 (2014)

Sursa datelor: Biroul Electoral Central.

Alegerile prezidenţiale – al aproape dublu comparativ cu cel al doilea tur de scrutin lui Victor Ponta (34,63%). În cele 125 de localităţi a câştigat La nivel naţional, în cel de­al candidatul de centru­stânga, pro- doilea tur de scrutin Iohannis i­a fost centul fiind unul consistent, de 59,47%. Dacă operăm în continuare superior lui Ponta, 54,43% faţă de pe distincţiile sud, sud­est şi est 45,57%. În judeţele Giurgiu, versus centru şi vest, rezultatele sunt Ialomiţa, Teleorman, Tulcea şi iarăşi categoric diferenţiate: Vrancea rezultatele electorale au fost - Localităţile din judeţele din sud, opuse, 59,48% pentru Ponta şi doar sud­est şi est: 66,71% pentru 40,52% pentru Iohannis. În schimb, Victor Ponta şi 33,29% pentru în judeţele Alba, Bihor, Bistriţa­ Klaus Iohannis; Năsăud, Sălaj şi Timiş votul pentru Klaus Iohannis (65,37%) a fost unul

49 POLIS

- Localităţile din judeţele din cen- bun exemplu în acest sens) tru şi vest: 43,60% ­ Ponta şi predomină partidele carismatice şi 56,40% ­ Iohannis. clientelare17, ceea ce implică o Iarăşi se observă diferenţele dintre polarizare geografică a votului şi votul per total judeţ şi votul din lo- predominanţa chestiunilor locale, calităţile ai căror primari şi­au schim- non­ideologice18. O multitudine de bat afilierea politică. Deosebirile elec- factori, de la durata democraţiei la torale regionale sunt dublate de cele structura politică a fiecărei ţări, au din aceste localităţi. În cazul locali- contribuit la consolidarea partidelor tăţilor din sud şi est diferenţa electo- clientelare şi carismatice în detri- rală dintre Ponta şi Iohannis este mai mentul celor programatice în spaţiul mare comparativ cu diferenţa naţio- Europei de Est. Cu referinţă strictă la nală, pentru localităţile din centru şi România, Daniel Barbu, preluând un vest, amplitudinea procentuală dintre termen specific sistemului politic Iohannis şi Ponta este mai mică faţă italian19, se referă la partitocraţie ca de diferenţa procentuală calculată la acel sistem de guvernare în care pentru toate localităţile din cele 5 partidele deţin monopolul absolut al judeţe din Transilvania şi Banat. personalului, resurselor şi politicilor guvernamentale20. Corolarul partito- craţiei, clientelismul implică atât în- Discuţii suşirea resurselor de către o oligarhie partizană, dar şi o redistribuire eco- Formele de clientelism şi patronaj nomică în favoarea unor grupuri so- continuă să afecteze ţările postco- ciale relativ largi, aşa încât, în calitate muniste14. Cum în majoritatea acesto- de partide de patronaj, Patronage­ ra procentul populaţiei agricole din Partei (conform distincţiei operate de total populaţie ocupată este unul Max Weber), acestea sunt în per- consistent15, crearea şi consolidarea manentă căutare de clienţi21, scopul unor partide programatice devine un unor astfel de partide nefiind acela de proces cu atât mai complicat16. Par- a realiza politici, ci, mai degrabă, tidele programatice se bazează pe consolidarea poziţiei partidului prin structuri organizaţionale puternice, în ocuparea cât mai multor posturi pu- stare să pună în practică propriile idei blice, prin intermediul acestora men- societale astfel încât distribuţia ţinându­se controlul asupra bazinelor bunurilor comune să creeze o electorale prin accesul la resursele societate dezirabilă. Acestea depind publice. Este concluzia la care ajunge de votanţi în stare să discearnă între şi Daniel Olteanu într­o cercetare programul unui partid (creştere despre reţelele clientelare din judeţul economică, inflaţie, şomaj, securitate Teleorman. Spre exemplu, după socială) şi strategia politică a aces- alegerile parlamentare din 2004, din tuia. Prin contrast, în ţări cu populaţie cele 27 de servicii publice decon- rurală numeroasă (şi România este un centrate, aflate în subordinea dife-

50 Alegerile prezidenţiale din 2014 ritelor ministere, 21 de directori exe- cu atât pregnantă în localităţile rurale. cutivi sau şefi de serviciu au fost Faptul că există primari care în pe- recrutate din cadrul Partidului rioada postcomunistă şi­au schimbat Naţional Liberal, ceilalţi 6 provenind de mai multe ori partidul, fără ca de la Partidul Democrat Liberal. Prin acest aspect să le afecteze succesul aceste deconcentrate se deţine electoral23, dă seama de caracterul monopolul gestionării resurselor la non­ideologic din România rurală, nivel local22. Este schema clientelară subliniind importanţa mare a ofi- clasică din România postcomunistă, cialităţilor politice locale în impu- respectiv menţinerea controlului asu- nerea inclusiv a unor comportamente pra procesului electoral prin inter- de vot. Datele electorale de la alege- mediul funcţionarilor şi a resurselor rile europarlamentare şi prezidenţiale publice. În cadrul acestui mecanism sunt cât se poate de coerente în acest politico­electoral, primarii deţin un sens. rol important. Importanţa lor devine

Fig. 3. Dinamica electorală la alegerile pentru desemnarea primarilor (2012): PNL & PDL versus PSD­UNPR­PC25

100 PSD-PC-UNPR PNL+PDL 90 80 70 60 50 40

Procente (%) Procente 30 20 10 0 1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25 27 29 31 33 35 37 39 41 43 45 47 49 Localități

Sursa datelor: Biroul Electoral Central.

Prezentarea cronologică a datelor (alegerea primarilor), în 49 de loca- electorale (cu referire inclusiv la lităţi, din cele 125 folosite ca bază de alegerile locale din 2012) surprinde analiză, au existat candidaturi se- dinamica electorală ante şi post­ parate, PSD şi PNL24. Procentele migraţia primarilor odată cu OUG cumulate ale PNL & PDL (71,52%) 55/2014. La alegerile locale din 2012 sunt mult superioare celor ale

51 POLIS

PSD­UNPR­PC (19,33%). Dacă face odată cu ruperea USL, o mare parte o separaţie între regiuni, procentul din primarii acestor localităţi luaseră cumulat al votului PNL & PDL în deja decizia de afiliere la PSD. judeţele din sud, sud­est şi est, de Totuşi, în 65 de localităţi, procentul 73,39%, este superior celui din PNL & PDL a fost superior celui al judeţele din centru şi vestul ţării, PSD­UNPR­PC (figura 4). Calculat acesta fiind de 62,21%. De altfel, din pentru toate cele 125 de localităţi, cele 49 de localităţi, în doar 4 procentul PSD­ UNPR­PC (44,55% procentul PSD­UNPR­PC a fost mai faţă de 33,99% pentru PNL & PDL) mare comparativ cu cel al PNL şi indică această schimbare electorală PDL (figura 3). În cazul primelor 20 faţă de alegerile locale din 2012. de localităţi, sunt diferenţe electorale Schimbarea a fost una regională, în neverosimile între voturile PNL & judeţele din Transilvania şi Banat, PDL şi PSD­UNPR­PC (figura 3) PNL & PDL fiind în continuare La alegerile europarlamentare din superior electoral PSD­UNPR­PC mai 2014, în 60 din cele 125 de (41,98% faţă de 33,79%), ceea ce localităţi analizate, votul cumulat al indică slaba stabilitate electorală în PSD­UNPR­PC a fost mai mare ca judeţele din sudul şi estul ţării. cel al PNL &PDL. Faţă de alegerile Practic schimbarea comportamen- locale din 2012 se observă o per- tului electoral aici ai avut intensitatea mutare a voturilor dintre localităţile maximă. analizate, putându­se deduce că,

Fig. 4. Dinamica electorală la alegerile europarlamentare (2014): PNL & PDL versus PSD­UNPR­PC26

Sursa datelor: Biroul Electoral Central.

52 Alegerile prezidenţiale din 2014

Între cele două scrutine electorale schimbarea sau perpetuarea din 2014, europarlamentarele şi comportamentului electoral în micile prezidenţialele, după OUG 55/2014, comunităţi rurale preponderent au loc schimbările politice ale paupere şi non­ideologice. Cum votul primarilor. În consecinţă, rezultatele pentru Ponta în judeţele Giurgiu, electorale capătă o nouă dinamică, Ialomiţa, Teleorman, Tulcea şi diferită de cea de la alegerile euro- Vrancea (59,96% ­ Ponta şi 17,12% ­ parlamentare, desfăşurate cu numai 6 Iohannis) este mai consistent cu cel luni mai devreme (figura 5). Practic, obţinut în judeţele Alba, Bihor, la alegerile prezidenţiale (primul tur Bistriţa­Năsăud, Sălaj şi Timiş de scrutin), în doar 16 localităţi din (42,81% ­ Ponta şi 36,28% ­ Iohannis), totalul celor 125, votul pentru Klaus indică faptul că volatilitatea electo- Iohannis (sprijinit de PNL şi PDL) a rală este cu atât mai mare cu cât fost superior candidatului de centru­ nivelul dezvoltării economice este stânga, Victor Ponta (figura 5). În mai redus, o relaţie invers propor- procente, în toate cele 125 de loca- ţională. Cum indicele dezvoltării lităţi, pentru Iohannis au votat 47.520 sociale a localităţilor27, unul compo- de alegători (22,99%), iar pentru zit, ce foloseşte mai multe variabile, Ponta 113.080 (54,70%). Un vot ce are valorile mici în judeţele din sudul reflectă aceste schimbări politice la şi estul României, aceste rezultate nivel local, primarul localităţii electorale devin unele compre- având­şi un rol bine determinat în hensibile.

Fig. 5. Dinamica electorală la alegerile prezidenţiale (2014) – primul tur de scrutin: Klaus Iohannis versus Victor Ponta28

90 Victor Ponta Klaus Iohannis 80 70 60 50 40

Procente (%) 30 20 10 0 1 6 11 16 21 26 31 36 41 46 51 56 61 66 71 76 81 86 91 96 Localități 101 106 111 116 121

Sursa datelor: Biroul Electoral Central.

53 POLIS

Concluzii de centru­stânga). Întreg intervalul postcomunist conservă aceste În 2014, o conjunctură legislativă, stratificări electorale regionale, iar OUG 55/2014, ne­a permis analiza alegerile din 2014 nu infirmă aceste electorală comparată a rezultatelor delimitări, dimpotrivă, le tuşează şi electorale de la alegerile europarla- mai bine. Judeţele folosite aici ca mentare şi cele de la alegerile prezi- suport analitic nu fac excepţie de la denţiale. Cum în cele 10 judeţe regulă, sunt parte a acestui selectate a existat un număr consistent comportament electoral naţional, de primari care şi­au schimbat partidul divizat regional. odată cu adoptarea respectivei ordo- Pe de altă parte, analiza compa- nanţe, contextul pentru compararea rativă a datelor electorale indică fap- rezultatelor electorale ante şi post­mi- tul că schimbarea politică a prima- graţie a fost unul cât se poate de feri- rului are efecte electorale. Compa- cit. S­a vorbit de clientelism electoral, rate, rezultatele electorale de la ale- de reţele locale de control al votului, gerile locale, europarlamentare şi de votul non­ideologic din lumea prezidenţiale surprind aceste permu- rurală, dar cu toate acestea, cerce- tări electorale. În acest mecanism tările care să scoată în evidenţă aceste electoral complex, rolul primarului aspecte au fost unele cât se poate de devine unul important, legătura dintre limitate cantitativ şi calitativ (câteva politicieni, partide politice şi ale- analize judeţene, locale). Ce relevă gători, mai ales cei din mediul rural datele electorale? românesc, fiind intermediată de aleşii În primul rând, diferenţele regio- locali. Datele electorale sunt eloc- nale de comportament electoral, cu vente şi surprind schimbarea compor- Transilvania şi Banatul (regiuni cu tamentului electoral post­migraţie. vot preponderent pentru partidele şi Desigur, transferul de voturi între candidaţii de centru­dreapta), Oltenia, cele două momente electorale respectă Muntenia (cu excepţiile Bucureşti şi diferenţele de dezvoltare regionale, Prahova, parţial Ilfovul), Dobrogea şi amplitudinea mai mare fiind, desigur, Moldova (regiuni cu vot prepon- în judeţele din sudul şi estul derent pentru partidele şi candidaţii României.

Note ţifică fundamentală şi aplicată româ- nească”, număr de identificare contract 1 Lucrarea a beneficiat de suport finan- POSDRU/159/1.5/S/140106. Progra- ciar prin proiectul cu titlul „Studii mul este cofinanţat din Fondul Social doctorale şi postdoctorale Orizont European prin Programul Operaţional 2020: promovarea interesului naţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor prin excelenţă, competitivitate şi Umane 2007­2013. Investeşte în responsabilitate în cercetarea ştiin- Oameni!

54 Alegerile prezidenţiale din 2014

2 Pentru mai multe detalii vezi Ionuţ Piattoni (ed.) Clientelism, Interests, Ciobanu, Partidele politice româneşti. and Democratic Representation. The Tipologie şi mecanică, Teză de docto- European Experience in Historical rat, Facultatea de Ştiinţe Politice, and Comparative Perspective, Universitatea din Bucureşti, 2011; Cambridge University Press, Daniel Olteanu, Vot şi intenţie de vot. Cambridge, 2001, pp. 31­53. Reţele clientelare de control al 6 S. Piattoni, „Clientelism, Interests, votului. Teleorman 1996 – 2009, Teză Democratic Representation”, în S. de doctorat, Facultatea de Ştinţe Piattoni, op. cit., pp. 193­212. Politice, Universitatea din Bucureşti, 7 J. Hopkin, A. Mastropaolo, „From 2011; Aurelian Giugăl, Ionuţ Ciobanu, Patronage to Clientelism: Comparing „Alegeri generale în România sau the Italian and Spanish Experience”, confirmarea teoriei periferiei politice”, în S. Piattoni, op. cit., pp. 152­171. Sfera Politicii, vol. 174, nr. 2, 2013, 8 S. Eisenstadt, L. Roniger, „Patron­ pp. 51­65; Aurelian Giugăl, „Cliente- Client Relations as a Model of listic practices: Romanian National Structuring Social Exchanges”, Liberal Party and its Post­Communist Comparative Studies in Society and Uptrend”, EPOP Conference, History, Vol. 22, No. 1, p. 46. University of Edinburgh, 12­14 9 S. Piattoni, op. cit., pp. 193­212. September, 2014. 10 J. D. Powel, „Peasant Society and 3 Vom dezvolta aceste aspecte tehnice în Clientelist Politics”, în Steffen W. secţiunea metodologică. Schmidt, James C. Scott, Carl Lande 4 Despre aceste distincţii electorale s­a (eds), Friends, Followers, and scris suficient în vremea din urmă. Factions. A Reader in Political Vezi Traian Rotariu, Mircea Comşa Clientelism. University of California (coord.), Alegerile generale din 2004, Press, Los Angeles, 1977, pp. Eikon, Cluj­Napoca, 2005; Aurelian 147­161. Giugăl, Ron Johnston, Ştefan 11 Pentru detalii privind aceste me- Constantinescu, „Democratic Musical canisme electorale locale, vezi Daniel Chairs? Romania’s Post­1989 Electoral Olteanu, op. cit. Geography”, Space and Polity, No. 2, 12 Vezi Aurelian Giugăl et al., op. cit.; 2011, pp. 143­161; Mircea Comşa, Ionel Boamfă, op. cit.; Iaţu et al., op. Andrei Gheorghiţă, Claudiu D. Tufiş cit. (coord.), Alegerile prezidenţiale din 13 CS (centru­stânga) însumează rezul- România, 2009, Presa Universitară tatele PSD­UNPR­PC la alegerile Clujeană, Cluj­Napoca, 2012; Ionel europarlamentare şi cele ale lui V. Boamfă, Geografie electorală, Editura Ponta la prezidenţiale, iar CD (centru­ Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, dreapta) însumează rezultatele PNL şi Iaşi, 2013, pp. 255­262; Corneliu Iaţu PDL la alegerile europarlamentare şi (coord.), Atlasul electoral al României: cele ale lui K. Iohannis la prezi- 1990­2009, Editura Universităţii denţiale. Cifra 125 se referă la toate „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2014. localităţile ai căror primari şi­au 5 A. Papakostas, „Why Is There No schimbat partidul după alegerile euro- Clientelism in Scandinavia? A parlamentare, S şi E se referă doar la Comparison of the Swedish and Greek acele localităţi din judeţele din sudul Sequences of Development”, în S. şi estul României (Giurgiu, Ialomiţa,

55 POLIS

Teleorman, Tulcea şi Vrancea), iar C folosind ca studiu de caz judeţul şi V se referă doar la acele localităţi Teleorman. Nu sunt insule locale, din judeţele din centrul şi vestul ţării existând numeroase alte exemple de (Alba, Bihor, Bistriţa­Năsăud, Sălaj şi primari care se perpetuează la putere Timiş). prin intermediul unor reţele clientelare 14 R. J. Wedel, „Clans, Cliques and locale. Captured States: Rethinking «Transi- 24 Pentru celelalte 76 de localităţi, tions» in Central and Eastern Europe candidatura comună PSD & PNL, sub and the Former Soviet Union”, „umbrela” USL, face imposibilă Journal of International Development, analiza electorală comparată. No. 15, 2003, pp. 427­440. 25 Ordonarea localităţilor pe axa Ox este 15 În cazul României, conform următoarea: Isvoarele, Mihăileşti, Institutului Naţional de Statistică, mai Ciocârlia, Prundu, Comana, Livezile, mult de o treime din populaţia activă a Bara, Valcani, Criciova, Singureni, ţării lucrează în agricultură. Mârşa, Găiseni, Ilva Mică, Ghimpaţi, 16 Herbert Kitschelt, „Formation of Rădoieşti, Săcădat, Adunaţii­ Copăceni, Party Cleavages in Post­Communist Putineiu, Conţeşti, Floreşti­Stoeneşti, Democracies: Theoretical Iepureşti, Gostinu, Recaş, Arieşeni, Propositions”, Party Politics, No. 1, Bolintin­Deal, Joiţa, Husasău de Tinca, 1995, p. 449. Poiana Ilvei, Oinacu, Băneasa, 17 Ibid., p. 449. Gostinari, Frăteşti, Nalbant, Ciulniţa, 18 Joel D. Barkan, „Elections in C. A. Rosetti, Vânătorii Mici, Tărcaia, Developing Countries”, în Richard Dumitra, Ponor, Mănăştiur, Găujani, Rose (ed.), International Encyclo- Buciumi, Buturugeni, Șandra, Ulmi, paedia of Elections, CQ Press, Lăzăreni, Andrăşeşti, Hotarele şi Washington D.C., 2001, p. 93. Maşloc. 19 Mauro Calise, „The Italian Particracy: 26 Ordonarea localităţilor pe axa Ox este Beyond President and Parliament”, următoarea: Moşteni, Livezile, Conţeşti, Political Science Quarterly, No. Poroschia, Gostinu, Lunca Ilvei, 109(3), 1994, pp. 442–444. Măgura Ilvei, Gostinari, Valea Teilor, 20 Daniel Barbu, Republica absentă. Dobreşti, Secaş, Periam, Ponor, Politică şi societate în România Valcani, Tomnatic, Sânpetru Mare, postcomunistă, Nemira, Bucureşti, Dobroteşti, Bordeşti, Poiana Ilvei, 1999, p. 150. Nalbant, Criciova, Mârşa, Drăcşenei, 21 Ibid., pp. 155­161. Husasău de Tinca, Bragadiru, Arieşeni, 22 Daniel Olteanu, op. cit., pp. 97­102. Băleşti, Isvoarele, Mera, Nădrag, 23 Spre exemplu, în comuna Călăraşi Derna, Nufăru, Recaş, Crevedia Mare, (judeţul Dolj), în tot intervalul post- Oinacu, Găujani, Miceştii de Câmpie, comunist localitatea are un singur Dumitra, Vinţu de Jos, Ilva Mică, primar, cel în funcţie şi azi, schim- Bistriţa Bârgăului, Parva, Dracea, barea episodică a partidului (a fost Bolintin­Deal, Vânătorii Mici, Băbăiţa, membru al PCR, PRM, PDL, PSD…) Ciocârlia, Gura Ialomiţei, Avram neafectându­i cariera politică locală. Iancu, Adunaţii­Copăceni, Ciulniţa, Este imaginea comună în România Ceamurlia de Jos, Reghiu, Balc, Beba rurală post­1989. Daniel Olteanu, op. Veche, Mărişelu, Joiţa, Măcin, Râmeţ, cit., oferă numeroase alte exemple, Buciumi, Ghizela, Ciumeghiu, Maşloc,

56 Alegerile prezidenţiale din 2014

Grădinari, Câmpeni, Sacadat, Pietroasa, Băbăiţa, Stejaru, Călmăţuiu, Crevedia Boldur, Lozna, Broşteni, Mărăşeşti, Mare, Bragadiru, Poroschia, Băleşti, Borod, Coşteiu, Călmăţuiu, Crevenicu, Vânătorii Mici, Slobozia, Crângeni, Bujoreni, Găiseni, Buturugeni, Creaca, Gălăteni, Mihăileşti, Drăcşenei, Răsmireşti, Bara, Beuca, Şandra, Comana, Răsmireşti, Bara, Iepureşti, Mahmudia, Lăzăreni, Poeni, Gura Oinacu, Hotarele, Lăzăreni, Crevenicu, Caliţei, Gălăteni, Giurgiu, Ştorobăneasa, Gura Caliţei, Bujoreni, Isvoarele, Horoatu Crasnei, C. A Rosetti, Avram Iancu, Beuca, Colibaşi, Frăteşti, Mihăileşti, Frăteşti, Sulina, Tărcaia, Andrăşeşti, Dobroteşti, Bărcăneşti, Batăr, Crângeni, Floreşti­Stoeneşti, Gura Ialomiţei, Ghimpaţi, Buturugeni, Stoeneşti, Budacu de Jos, Stejaru, Husasău de Tinca, Reghiu, Budacu de Chilia Veche, Ulmi, Bărcăneşti, Jos, Ciocârlia, Grădinari, Gostinari, Slobozia, Mănăştiur, Sacoşu Turcesc, Bordeşti, Mărăşeşti, Valea Teilor, Iepureşti, Putineiu, Singureni, Curtea, Curtea, Mera, Ulmi, Batăr, Adunaţii­ Ghimpaţi, Letca Nouă, Stăneşti, Căianu Copăceni, Pietroasa, Nufăru, Giurgiu, Mic, Andrăşeşti, Bulbucata, Băneasa, Parva, Nalbant, Poeni, Ciulniţa, Creaca, Colibaşi, Rădoieşti, Comana, Hotarele, Lozna, Borod, Măgura Ilvei, Broşteni, Clejani şi Prundu. Ciumeghiu, Derna, Joiţa, Buciumi, 27 Pentru mai multe detalii privind Nădrag, Mahmudia, Periam, Tomnatic, indicele dezvoltării sociale a loca- Ilva Mică, Dobreşti, Criciova, Valcani, lităţilor, vezi Dumitru Sandu, „Social Chilia Veche, Săcădat, Beba Veche, Disparities in the Regional Develop- Maşloc, Recaş, Secaş, Floreşti­ ment and Policies of Romania”, Stoeneşti, Şandra, Sânpetru Mare, International Review of Social Râmeţ, Balc, Poiana Ilvei, Mănăştiur, Research, no. 1, 2011, pp. 1­30. Boldur, Ponor, Măcin, Horoatu Crasnei, 28 Ordonarea localităţilor pe axa Ox: Sulina, Bolintin­Deal, Ghizela, Mărişelu, Clejani, Prundu, Gostinu, Putineiu, Sacoşu Turcesc, Ceamurlia de Jos, Rădoieşti, Conţeşti, Singureni, Dracea, Tărcaia, Arieşeni, Miceştii de Câmpie, Stoeneşti, Stăneşti, Letca Nouă, Coşteiu, Câmpeni, Bistriţa Bârgăului, Găujani, Căianu Mic, Mârşa, Găiseni, Vinţu de Jos, Lunca Ilvei, Dumitra, C. Ştorobăneasa, Bulbucata, Băneasa, A. Rosetti, Livezile, Moşteni.

Bibliografie Boamfă, Ionel, Geografie electorală, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Barbu, Daniel, Republica absentă. Cuza”, Iaşi, 2013. Politică şi societate în România post- Calise, Mauro, „The Italian Particracy: comunistă, Editura Nemira, Bucureşti, Beyond President and Parliament”, în 1999. Political Science Quarterly, nr. 109(3), Barkan, Joel D., „Elections in Deve- 1994, pp. 441­460. loping Countries”, în Richard Rose Ciobanu, Ionuţ, Partidele politice (ed.), International Encyclopaedia of româneşti. Tipologie şi mecanică, Teză Elections, CQ Press, Washington D.C., de doctorat, Facultatea de Ştiinţe 2001. Politice, Universitatea din Bucureşti, 2011.

57 POLIS

Comşa, Mircea, Gheorghiţă, Andrei, Olteanu, Daniel, Vot şi intenţie de vot. Tufiş, Claudiu D. (coord.), Alegerile Reţele clientelare de control al votului. prezidenţiale din România, 2009, Presa Teleorman 1996 – 2009, Teză de Universitară Clujeană, Cluj­Napoca, doctorat, Facultatea de Ştiinţe Politice, 2012. Universitatea din Bucureşti, 2011. Eisenstadt, S., Roniger, L., „Patron­ Papakostas, A., „Why Is There No Client Relations as a Model of Clientelism in Scandinavia? A Structuring Social Exchanges”, în Comparison of the Swedish and Greek Comparative Studies in Society and Sequences of Development”, în History, vol. 22, nr. 1, pp. 42­77. Piattoni, S. (ed.) Clientelism, Interests, Giugăl, Aurelian, Johnston, Ron, and Democratic Representation. The Constantinescu, Ştefan, „Democratic European Experience in Historical and Musical Chairs? Romania’s Post­1989 Comparative Perspective, Cambridge Electoral Geography”, în Space and University Press, Cambridge, 2001, pp. Polity, No. 2, 2011, pp. 143­161. 31­53. Giugăl, Aurelian, Ciobanu, Ionuţ, Piattoni, S., „Clientelism, Interests, „Alegeri generale în România sau Democratic Representation”, în Piattoni, confirmarea teoriei periferiei politice”, S. (ed.), Clientelism, Interests, and în Sfera Politicii, vol. 174, nr. 2, 2013, Democratic Representation. The pp. 51­65. European Experience in Historical and Giugăl, Aurelian, „Clientelistic practices: Comparative Perspective, Cambridge Romanian National Liberal Party and University Press, Cambridge, 2001, its Post­Communist Uptrend”, în pp. 193­212. EPOP Conference, University of Powel, J. D., „Peasant Society and Edinburgh, 12­14 September, 2014. Clientelist Politics”, în Schmidt, Steffen Hopkin, J., Mastropaolo, A., „From W., Scott, James C., Lande, Carl (eds), Patronage to Clientelism: Comparing Friends, Followers, and Factions. A the Italian and Spanish Experience”, în Reader in Political Clientelism. Piattoni, S. (ed.), Clientelism, Interests, University of California Press, Los and Democratic Representation. The Angeles, 1977, pp. 147­161. European Experience in Historical and Rotariu, Traian Comşa, Mircea (coord.), Comparative Perspective, Cambridge Alegerile generale din 2004, Eikon, University Press, Cambridge, 2001, pp. Cluj­Napoca, 2005. 152­171. Sandu, Dumitru, „Social Disparities in Iaţu, Corneliu (coord.), Atlasul electoral the Regional Development and Policies al României: 1990­2009, Editura of Romania”, International Review of Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Social Research, No. 1, 2011, pp. 1­30. Iaşi, 2014. Wedel, R. J., „Clans, Cliques and Kitschelt, Herbert, „Formation of Party Captured States: Rethinking «Transitions» Cleavages in Post­Communist Demo- in Central and Eastern Europe and the cracies: Theoretical Propositions”, în Former Soviet Union”, în Journal of Party Politics, nr. 1, 1995, pp. 447­472. International Development, nr. 15, 2003, pp. 427­440.

58 Alegerile prezidenţiale din 2014

ANEXĂ

Tabelul 1. Localităţile ai căror primari au migrat la PSD după OUG 55/2014

Nr. crt. Judeţ Localităţile ai căror primari au migrat după OUG 55/2014 1 Alba PNL›PSD: Arieşeni, Câmpeni, Vinţu de Jos; (5) PDL›PSD: Ponor, Râmeţ. 2 Bihor PNL›PSD: Avram Iancu, Batăr, Borod, Derna; (12) PDL›PSD: Balc, Ciumeghiu, Dobreşti, Husasău de Tinca, Săcădat, Tărcaia; PC›PSD: Lăzăreni, Pietroasa. 3 Bistriţa­Năsăud PPDD›PSD: Căianu­Mic; (12) PDL›PSD: Bistriţa Bârgăului, Budacu de Jos, Dumitra, Ilva Mică, Lunca Ilvei, Măgura Ilvei, Mărişelu, Parva; PNL›PSD: Livezile, Miceştii de Câmpie, Poiana Ilvei. 4 Sălaj PPDD›PSD: Buciumi, Horoatu Crasnei; (4) PNL›PSD: Creaca; PDL›PSD: Lozna. 5 Timiş PDL›PSD: Bara, Beba Veche, Criciova, Ghizela, Nădrag, (18) Sacoşu Turcesc, Secaş, Şandra; PNL›PSD: Boldur, Coşteiu, Periam, Recaş, Sânpetru Mare, Tomnatic, Valcani; PPDD›PSD: Curtea, Maşloc; PNŢCD›PSD: Mănăştiur; 6 Giurgiu PNL›PSD: Adunaţi­Copăceni, Băneasa, Bolintin­Vale, (34) Buturugeni, Clejani, Crevedia Mare, Floreşti­Stoeneşti, Frăteşti, Găujani, Ghimpaţi, Gostinari, Gostinu, Grădinari, Isvoarele, Joiţa, Letca Nouă, Mârşa, Mihăileşti, Oinacu, Prundu, Singureni, Slobozia, Stăneşti, Ulmi, Vânătorii Mici; PDL›PSD: Bulbucata, Găiseni, Iepureşti, Putineiu; Independent › PSD: Colibaşi, Comana, Giurgiu; PPDD›PSD: Hotarele, Stoeneşti. 7 Ialomiţa PDL›PSD: Andrăşeşti, Bărcăneşti, Ciulniţa, Ciocârlia; (5) PNL›PSD: Gura Ialomiţei. 8 Teleorman PNL›PSD: Băbăiţa, Bragadiru, Conţeşti, Dracea, Drăcşenei, (19) Poroschia, Rădoieşti, Răsmireşti; PDL›PSD: Beuca, Bujoreni, Călmăţuiu, Crevenicu, Crângeni, Gălăteni, Stejaru, Ştorobăneasa; PPDD›PSD: Dobroteşti, Moşteni, Poeni. 9 Tulcea PDL›PSD: C. A. Rosetti, Măcin, Nalbant, Sulina, Valea (9) Teilor; PNL›PSD: Ceamurlia de Jos, Chilia Veche, Mahmudia, Nufăru. 10 Vrancea PNL›PSD: Băleşti, Bordeşti, Broşteni, Mărăşeşti, Mera, (7) Reghiu; PDL›PSD: Gura Caliţei.

Sursa: Expert Forum (disponibil online: http://expertforum.ro/primari­migratori/).

59 POLIS

60 Alegerile prezidenţiale din 2014

Identitatea religioasă şi alegerile prezidenţiale din 1996, 2004 şi 2014 din România [Religious identity and the presidential elections of 1996, 2004 and 2014 in Romania]

Andrei ALEXANDRESCU

Abstract: The current study assesses the role played by the references to the national and Orthodox identity in Romanian presidential election campaigns of 1996, 2004 and 2014. The working hypothesis, validated during the research, was that, when some of the candidates assumed a certain political identity which included the Orthodox religious dimension and support for certain issues on the agenda of the official church, the balance of popular vote didn’t change decisively.

Keywords: alegeri prezidenţiale, identitate naţională, religie, ortodox, alteritate, minorităţi.

Introducere locului pe care religia îl joacă în cursa electorală dintr­un stat Problema ridicată de rolul pe democratic. care trebuie să îl joace identitatea Momentul alegerilor preziden- şi convingerile religioase ale oa- ţiale din 2014, când Klaus Iohannis menilor politici în contextul desfă- a fost ales preşedinte fără ca reli- şurării proceselor politice demo- gia sa lutherană să fi trecut neob- cratice a fost şi este discutată în servată electoratului, a readus în toate ţările la nivel politic sau discuţie toate acestea. Aşadar, care intelectual şi filosofic iar România a fost şi care este rolul religiei în nu putea face excepţie. Mai mult, campaniile electorale prezidenţiale momentele de încordare ale ener- româneşti? Dar rolul Bisericii giilor politice şi de ascuţire a inte- Ortodoxe Române? resului public specifice perioa- Pentru a realiza un istoric al delor electorale aduc note supli- problemei am optat pentru trei mentare şi întăresc tuşele de cu- momente electorale esenţiale ale loare ale dezbaterilor în jurul istoriei României post­decem-

61 POLIS briste, anume alegerile preziden- Ipoteza noastră formulată atunci ţiale din 1996, 2004 şi 2014 când şi ulterior validată în acel context a au fost aleşi Emil Constantinescu, fost aceea că dacă privim lucrurile Traian Băsescu şi Klaus Iohannis. la nivel naţional, în cazul alegerilor Faţa de alegerile locale şi parla- prezidenţiale, când este ales un sin- mentare în care sunt mulţi can- gur om, electoratul ţine cont în mai didaţi în cursa electorală, cele mare măsură de alte tipuri de iden- prezidenţiale au fost mereu extrem tităţi în cadrul unui sistem concen- de personalizate în România. Ele tric de cercuri de alteritate definit în au favorizat abordarea unor pro- raport cu proiectul naţional româ- bleme de anvergura naţională în nesc şi pe care l­am descris la domenii precum identitatea naţio- vremea respectivă1. Îndrăznim să nală şi, subordonat, rolul religiei şi spunem că acea concluzie a fost Bisericii în societate. Acesta este reconfirmată de alegerile preziden- unul din motivele pentru care am ţiale care au avut loc în 2014 în optat pentru aceste trei momente România. electorale. Cel de al doilea este Opinia noastră era de pe atunci reprezentat de faptul că în toate aceea că punând într­un eventual cele trei situaţii problemele legate „centru” simbolic proiectul naţional de religie au jucat un anume rol în românesc, se poate spune că prin- cursul campaniilor electorale. cipalele forme de definire a dife- renţelor faţă de ceea ce este văzut ca fiind „normal” pentru cei mai mulţi Ipoteze de lucru dintre cetăţeni, şi anume a asuma o identitate „românească”, pornesc de Acum mai mulţi ani, într­un stu- la criteriul naţional. Cei „diferiţi” şi diu care integra concluziile campa- eventual investiţi cu valenţe nega- niei electorale prezidenţiale din tive la nivelul imaginarului colectiv 2004, am ajuns la concluzia că iden- sunt cei percepuţi ca fiind un pericol titatea religioasă a candidaţilor nu a pentru unitatea naţională şi pentru fost una de natură să influenţeze identitatea naţională, iar criteriul decisiv (adică până la înclinarea ba- religios apare numai pentru a fi sub- lanţei către un câştigător) formarea ordonat celui naţional2. De aceea, în intenţiei de vot la nivel naţional. Şi aceasta în ciuda unei opinii larg masura în care o parte cetăţenilor răspândite potrivit căreia problema acceptă ideea că a fi ortodox este o religioasă şi implicarea Bisericii latură importantă a identităţii româ- Ortodoxe în campanie pot fi de neşti se ajunge în situaţia ca mai natură să joace un rol puternic în a frecvent să fie percepuţi ca fiind un orienta votul popular într­o direcţie pericol greco­catolicii decât pro- sau în alta (opinie care însă se poate testanţii. Cei din urmă sunt asociaţi valida însă la nivelul politicii lo- cu minorităţile naţionale, tratate cale). într­un registru distinct şi plasate pe

62 Alegerile prezidenţiale din 2014 un cerc de alteritate mai îndepărtat maghiar, chiar având aceeaşi religie de normalitatea românească pe când protestantă, şansele sale de câştig ar greco – catolicii divizau chiar na- fi fost altele, probabil mult mai iunea arătând că identitatea româ- mici. nească poate exista şi progresa fără Folosim acum acest prilej pentru o legătură directă cu cea ortodoxă. a relua pe scurt istoria problemei De aceea redresarea Bisericii Greco dar şi pentru a adăuga unele con- – Catolice după 1989 a fost mult sideraţii privind alegerile din 2014 îngreunată iar atacurile la adresa ei menţinând aceeaşi ipoteză de lucru. vizau tocmai acest aspect: existenţa Nici simpla afirmare a identităţii ei îi împarte pe români, îi divide, religioase a candiaţilor şi nici chiar destramă unitatea naţională (con- sprijinul Bisericii Ortodoxe Române, cept­cheie al viziunii ceauşiste mai mult sau mai puţin discret, despre naţiune şi despre statul­ pentru unul sau altul dintre ei, nu naţional în anii 1980 prezent însă în sunt de natură să aducă un avantaj imaginarul colectiv şi după 1989)3. electoral decisiv la alegerile prezi- Evident, şi aici a existat o evoluţie denţiale aşa cum se desfăşoară ele în timp, frecvenţa atacurilor la acum, la nivel naţional. Alţi factori, adresa greco­catolicilor a fost mai de pildă identitatea etnică sau ideo- mare în primii 10­15 ani după logia politică par a fi mai impor- Revoluţie intrând apoi în declin. tanţi. La fel şi aprecierea pe care Dacă ne uităm acum către mino- electoratul o dă partidelor care îi rităţile naţionale, vedem funcţio- susţin sau promisiunilor lor în do- nând aceleaşi exigenţe care pun pe menii precum combaterea corupţiei, primul plan nevoia de a proteja sta- opţiunile economice, angajamentele tul naţional. Şi în acest caz parti- în câmpul politicilor de protecţie cular criteriul religios se sub- socială etc. ordonează în mod fundamental celui naţional şi de aceea maghiarii (care sunt numeroşi şi au tendinţa de a Temele analizate revendica autonomie în diferite forme şi grade) sunt priviţi cu mai Aşa cum este ştiut, la alegerile multă reţinere decât reprezentanţii prezidenţiale din 2014 s­a impus grupurilor minoritare foarte restrân- candidatul lutheran Klaus Iohannis se care nu mai au capacitatea de a în faţa ortodoxului Victor Ponta. În ridica întrebări faţă de concepţia cursul campaniei presa a susţinut, politică a statului naţional unitar cu anumite dovezi, că unii dintre românesc precum saşii sau turcii şi membrii echipei de campanie a lui 4 tătarii . Cu alte cuvinte în cazul unui Victor Ponta, cel puţin de la nivel candidat cum a fost Klaus Iohannis local, credeau că o parte din ierarhia nu religia era cea importantă cât Bisericii Ortodoxe ar fi preferat o identitatea etnică. Dacă el ar fi fost victorie a lui Ponta (aşa cum a fost

63 POLIS cazul de la Satu Mare)5. Dar, până care a câştigat alegerile, Klaus la urmă, victoria lui Iohannis nu ar Iohannis6. Despre participarea celor- fi trebuit să fie o surpriză. Şi în anul lalţi patru la viaţa religioasa s­a 2004 lucrurile au stat oarecum la vorbit puţin dar nu există elemente fel: candidatul care a fost perceput cunoscute în mod public care să ca având inclusiv sprijinul unor permită o caracterizare a lor ca fiind părţi importante ale conducerii credincioşi practicanţi. Bisericii Ortodoxe Române a Deşi nu ignorăm premisa că pierdut (Adrian Năstase) pe când atenţia publicului era concentrată în cel care a fost mai provocator şi toamna lui 2014 asupra lui Klaus care a înfruntat deschis punctul de Iohannis şi Victor Ponta, percepuţi vedere al Bisericii pe teme precum ca fiind singurii candidaţi cu şanse construirea Catedralei Neamului sau de a câştiga alegerile prezidenţiale, statutul comunităţii LGBT a câştigat trebuie spus că şi ceilalţi candidaţi (Traian Băsescu). au jucat un rol în ecuaţia procesului Revenind la alegerile din anul electoral. Dacă ar fi să ne referim la 2014 se impune încă o observaţie ceilalţi doi candidaţi evocaţi care nu preliminară. Din afara Bisericii erau ortodocşi, putem reţine de pe Ortodoxe nu venea doar Klaus acum ideea că nu sunt argumente Iohannis (lutheran, membru al pentru a susţine că în cazul lor Bisericii Evanghelice de Confesiune problema religiei a fost relevantă în Augustană) ci, potrivit informaţiilor vreun fel în cursul anului electoral disponibile, şi alţi candidaţi printre 2014. Totuşi, atât în cazul lui Călin care cel clasat pe locul al 3­lea, Popescu­Tăriceanu, cât şi în cazul Călin Popescu­Tăriceanu (romano­ Monicăi Macovei era departe de a fi catolic) şi cel clasat pe locul al vorba despre nişte secrete. 5­lea, Monica Macovei (greco­cato- Tăriceanu se căsătorise în anul lică). De fapt, dintre candidaţii pla- 2013, iar apartenenţa sa la Biserica saţi pe primele 5 locuri la turul I al Romano­Catolică fusese evocată de alegerilor prezidenţiale din 2 noiem- presă în acest context7. De fapt, brie 2014 doar 2 erau ortodocşi problema fusese notată şi în cursul (Victor Ponta şi Elena Udrea). anului electoral 2004 când Tăriceanu Privind problema dintr­un alt era copreşedinte al Alianţei DA, iar unghi şi în ciuda discreţiei cu care faptul că era catolic fusese reţinut ca poate fi asociată o astfel de pro- fiind o vulnerabilitate (vom reveni blemă care ţine în mare măsură de asupra acestui moment menţionând viaţa privată sursele de informare au însă de pe acum că acest detaliu nu conturat, totuşi, încă o informaţie a jucat nici atunci vreun rol în interesantă: dintre cei 5 candidaţi campania electorală)8. evocaţi şi care au contat în mai mare Referitor la Monica Macovei măsură în cursa electorală singurul trebuie spus că în cursul campaniei practicant pare a fi fost chiar cel electorale 2014 a existat un moment

64 Alegerile prezidenţiale din 2014

în care o televiziune a amintit faptul narelor limbii române înseamnă ateu, că este greco – catolică. Ea a asumat necredincios sau fără Dumnezeu. acest lucru într­o conferinţă de presă Sigur că omul se poate schimba. Pot evocând contribuţia importantă avu- să se producă chiar zguduiri sufle- tă de această comunitate în istoria teşti. La Antena 1, în dialogul pe românilor: „Vreau sa aduc aminte care l­am avut, v­am întrebat dacă tuturor că greco­catolicii reprezintă credeţi în Dumnezeu. Aţi dat, sigur, Şcoala Ardeleană, greco­catolicii un răspuns care mie, aşa ca om, mi reprezintă paşoptiştii, actul Unirii a s­a părut neconvingător. Acum aş fost citit de cardinalul Hossu, greco­ vrea să vă întreb, pentru că totuşi catolic, Coposu a fost greco­catolic, suntem într­o ţară creştină, vă este Iuliu Maniu a fost greco­catolic. Ca frică de Dumnezeu, domnule atare, e un motiv de mândrie .... Iliescu?”10. Aşa cum se şi spunea în Asta nu însemnă că am un alt sen- întrebare, într­o dezbatere ante- timent faţă de cei care sunt de altă rioară, care avusese loc cu câteva religie decât mine. Sunt credin- zile mai înainte la postul tv Antena cioasă, sunt creştină”9. 1, Emil Constantinescu îi pusese lui Mergând acum către trecut, Ion Iliescu direct, fără nicio intro- trebuie să spunem că istoria afişării ducere, o întrebare care ulterior a convingerilor religioase ale candi- devenit celebră: „Credeţi în daţilor la alegerile prezidenţiale din Dumnezeu, domnule Iliescu?”11 România poate fi urmărită până la Probabil candidatul CDR apreciase începuturile democraţiei româneşti, că acel moment avusese un mare acum un sfert de secol. Anterior impact din moment ce întrebarea a anului 1996 atacurile date de par- fost reluată sub o nouă formă, cu o tidele de dreapta la adresa lui Ion introducere amplă despre cei „fără Iliescu, preşedinte la acea dată, nu de Dumnezeu”, în ultima dezbatere, ocoleau sfera religioasa. Acesta era la TVR. acuzat frecvent de a fi „liber cuge- Această campanie electorală a tător” sau „ateu” ceea ce conducea fost evocată ulterior de unii consi- către o altă etichetare, cea de lieri ai lui Ion Iliescu dar ei nu au „comunist”. considerat amintirea divinităţii ca Spre a exemplifica cele de mai fiind decisivă în economia înfrun- sus, putem evoca modul de for- tărilor televizate dintre cele două mulare a primei dintre întrebările tururi de scrutin. Iosif Boda, cel puse de Emil Constantinescu lui Ion care a condus campania electorală a Iliescu în ultima dezbatere televizată lui Ion Iliescu în 1996, a apreciat la alegerile prezidenţiale din 1996: ulterior că „dintre elementele care „Domnule Iliescu, aţi declarat la l­au tras în jos, trei au fost decisive: televiziune, chiar la Televiziunea Guvernul Văcăroiu, PDSR şi tema Română, că sunteţi liber cugetător. corupţiei” iar „impresia a fost aceea Aceasta conform tuturor dicţio- că Emil Constantinescu l­a hărţuit şi

65 POLIS l­a tocat pe Ion Iliescu patru seri la În schimb, el relatează că un su- rând pe tema corupţiei”12. Cât biect legat de Biserica Ortodoxă priveşte întrebările „încuietoare” din Română a fost discutat şi în inte- ultima dezbatere televizată, Boda riorul echipei lui Ion Iliescu care consideră că a existat un astfel de pregătea acele ultime dezbateri tele- moment în acea ultimă dezbatere de vizate. Astfel, pentru scurt timp, a la TVR în ciuda faptului că „nici fost luată în calcul eventualitatea ca unul dintre membrii staff­ului nostru una dintre întrebările pe care nu prevăzuse că Emil Constantinescu Iliescu urma să i­o adreseze lui avea să poată pune” o întrebare de Constantinescu să vizeze zvonurile acest fel. Dar, după el, acela a fost privind pretinse pregătiri făcute în momentul în care Constantinescu cadrul Bisericii ca în cazul victoriei i­a cerut lui Iliescu să spună „dacă şi candidatului CDR Patriarhul cum şi­a cumparat locuinţa în care Teoctist să fie înlocuit cu mitro- stătea”13. politul Banatului Nicolae. Tema Aceeaşi impresie o are şi un alt făcuse în perioada respectivă o anu- fost consilier al lui Ion Iliescu apro- mită vâlvă după ce fusese lansată în piat situaţiei, Paul Dobrescu. Acesta spaţiul public de senatorul PDSR relatează pe larg chiar dezbaterea de (partid devenit ulterior PSD) şi la postul Antena 1 unde a fost pusă stareţ al Mănăstirii Plumbuita din celebra întrebare referitoare la Bucureşti Neculai Simeon Tatu. credinţa în Dumnezeu dar nu evocă Potrivit lui Dobrescu, pista a fost acest moment. Şi pentru Dobrescu abandonată din cauză că subiectul tot problema corupţiei pare a fi cea nu avea o legătură directă cu Emil mai senzitivă: „cam pe la mijlocul Constantinescu (care ar fi putut dezbaterii a avut loc un moment cu spune că nu ştie despre ce este încărcătură psihologică. Emil vorba) dar şi din teama că Iliescu ar Constantinescu a adus din nou vorba fi putut fi acuzat de presă că duce o despre corupţie şi a insistat ca campanie electorală „murdară”15. preşedintele să numească un dem- Fostul consilier prezidenţial va nitar pe care l­a destituit pe acest caracteriza situaţia din acel moment temei”14. Răspunsul dat atunci de ca fiind „confuză” şi „ceţoasă până Iliescu îi pare lui Dobrescu „una la sfârşit”16. Să notăm, totuşi, dintre cele mai nefericite variante” implicarea în această poveste a lui iar după aceea „preşedintele şi­a dat Neculai Simeon Tatu (1931­1999), seama că a greşit”. După el, toate senator între 1990 şi 1996, dar şi acestea fac ca în restul dezbaterii stareţ al Mănăstirii Plumbuita din Iliescu să rămână mai mult în Bucureşti. După alegerile din 1996 defensivă. Nici referitor la ultima el a avea să iasă din viaţa parla- dezbatere de la TVR Dobrescu nu mentară dar rămâne până astăzi cel evocă întrebarea lui Constantinescu mai înalt reprezentant oficial al despre „frica de Dumnezeu”. Bisericii Ortodoxe Române care a

66 Alegerile prezidenţiale din 2014 desfăşurat activitate politică de la Alba Iulia20. Cu această ocazie nivel atât de important în cadrul Emil Constantinescu lansează şi unui partid politic şi în Parlament. „Apelul de la Alba Iulia pentru Revenind acum la întrebările reconciliere naţională al preşe- puse de Constantinescu trebuie să dintelui Convenţiei Democratice notăm că, în timp, ele par a fi intrat Române” care se încheia cu urmă- în conştiinţa publică ca elementul torul angajament: „Nu vrem încă definitoriu al acelor confruntări patru ani de ură, vrem patru ani de televizate17. La mulţi ani după eve- calm şi de prosperitate, de solida- nimente, întrebarea despre credinţa ritate şi de progres. Azi, când toată în Dumnezeu a fost numită chiar suflarea creştinească aduce închi- „întrebarea care a adus un mandat nare Maicii prea blânde, Mariei, (8 prezidenţial”18. septembrie, Naşterea Maicii Domnului Acestea veneau la finalul unei n.n.) astăzi, dinaintea preasfintei campanii electorale în care Emil născătoare de Dumnezeu, cea care Constantinescu şi CDR folosiseră deschide calea de răcumpărare destul de mult o retorică ce conţinea întregului neam omenesc, făgă- cuvinte­cheie cu trimitere religi- duiesc solemn să închin tot gândul oasă. Campania electorală a lui şi toată fapta mea reconcilierii naţio- Constantinescu debutase la 4 sep- nale. Aşa să­mi ajute Dumnezeu!”21. tembrie 1996 în comuna Ruginoasa, Dacă în anul 1996 s­a vorbit Judeţul Iaşi. Evident, candidatul despre credinţa candidaţilor, pei- CDR dorea să se portretizeze cât sajul din 2004 a fost diferit. Acum mai apropiat de imaginea lui erau alţi candidaţi, dintr­o altă gene- Alexandru Ioan Cuza valorizat pozi- raţie, iar sensul general al politicii tiv de români. În acelaşi timp, el era româneşti era mult schimbat. De prezentat în ziarul România liberă această dată s­a vorbit ceva mai ca fiind „un om cu frica lui mult despre Biserica Ortodoxă Dumnezeu, respect faţă de lege şi Română văzută ca instituţie dar, la dragoste de ţară”19. Câteva zile mai rândul lor, şi opţiunile candidaţilor târziu, la 8 septembrie, debutează principali în termeni de valori aveau oficial şi campania CDR. Locul ales să joace un rol important. pentru prima reuniune electorală În 2004 au fost alegeri locale, este Câmpia Libertăţii de la Blaj, parlamentare şi prezidenţiale (ale- spaţiu cu o încărcată simbolistică în gerile parlamentare şi primul tur al istoria naţională dar despre care alegerilor prezidenţiale s­au desfă- puţini români cunoşteau, la vremea şurat simultan la 28 noiembrie iar respectivă, conexiunile istorice cu turul al doilea al alegerilor prezi- Biserica greco­catolică. Mai înainte denţiale la 12 decembrie). În însă de a porni pe drumul campaniei debutul unui an cu atât de multe electorale, liderii CDR se reculeg la mize electorale Biserica Ortodoxă Catedrala Reîntregirii Neamului de Română a reafirmat cu mai multă

67 POLIS putere decizia potrivit căreia preoţii prezidenţiale coincideau cu cele nu trebuiau să participle la viaţa parlamentare, PSD l­a desemnat şi politică (Decizia Sf. Sinod nr. 410 pe Mircea Geoană, care în ultimii 4 din 12 februarie 2004). Decizii de ani ocupase funcţia de ministru de acest fel fuseseră luate şi în anii externe, drept candidat pentru 1990, 1992, 1996 şi 2000 dar ele funcţia de Prim ministru. Acesta se adesea nu fuseseră respectate de bucura de o imagine publică pe unii preoţi activi cu precădere în ansamblu pozitivă deşi în luna iunie politica de la nivel local (situaţia nu fusese învins de Băsescu în cursa era întâlnită însă doar în cazul celor pentru Primăria Bucureştiului. ortodocşi, ci şi la cei catolici sau Un eveniment important a avut protestanţi). Însă, în 2004 în con- însă loc la 2 octombrie 2004 când, textul apropierii alegerilor locale, pe neaşteptate, Theodor Stolojan a decizia Sinodului, prevedea în mod anunţat că se retrage din cursa pre- clar sancţiunea renunţării la preoţie zidenţială invocând motivul sănă- pentru reprezentanţii Bisericii care tăţii sale precare. Momentul a fost continuau activitatea politică şi de de natură să genereze o puternică aceea a fost un punct de cotitură emoţie colectivă. În acel context pentru BOR22. Tot în februarie 2004 Traian Băsescu avea să preia rolul şi Biserica Catolică a cerut preoţilor de candidat al Alianţei DA PNL­PD romano­ şi greco­catolici să renunţe la alegerile prezidenţiale. Călin la politică ceea ce aceştia au şi Popescu­Tăriceanu, un lider im- făcut23. Ieşirea preoţilor din politică portant al PNL a devenit lider al a fost apreciată de societatea civilă acestei formaţiuni politice şi co- din România ca un element de preşedinte al Alianţei DA PNL­PD. progres al vieţii democratice dar în Ulterior, el va deveni şi candidat al curând apropierea alegerilor prezi- acesteia la postul de Prim ministru. denţiale avea să deschidă noi discu- În acel moment relaţia lui Traian ţii cu privire la implicarea Bisercii Băsescu cu Biserica Ortodoxă Ortodoxe în viaţa politică. Română era deja dificilă din cauza La începutul toamnei se profila o delicatului dosar al construirii Cate- cursă electorală pentru alegerile pre- dralei Neamului. Guvernul Năstase zidenţiale între Adrian Năstase, şi BOR susţineau construirea aces- primul­ministru în funcţie susţinut teia în Parcul Carol, soluţie nea- în special de PSD şi Theodor greată de Băsescu, la acea dată Stolojan, lider al Alianţei „Dreptate primar General al Capitalei şi nici şi Adevăr” PNL­PD. Stolojan era de o mare parte a populaţiei preşedintele PNL la acel moment, Bucureştiului reticentă faţă de la iar principalul său suţinător era perspectiva desfiinţării unui parc Traian Băsescu, preşedintele PD pentru construirea Catedralei. recent reales ca Primar General al Este extrem de probabil ca inten- Bucureştiului. Pentru că alegerile sificarea controverselor publice despre

68 Alegerile prezidenţiale din 2014 construirea catedralei în Parcul Revenind în octombrie, la scurt Carol a reprezentat o parte a cam- timp după schimbările de la vârful paniei electorale din primăvara lui Alianţei DA şi investirea lui Traian 2004 pentru alegerile locale. În Băsescu şi Călin Popescu­Tăriceanu Bucureşti exista susţinerea pentru cu privire la ducerea competiţiei poziţia lui Băsescu de salvare a politice cu PSD, în anumite grupuri parcului, dar în afara capitalei mulţi intelectuale au apărut semne de cetăţeni erau mai degrabă favorabili întrebare referitoare la relaţia dintre proiectului, cu precădere în mediul liderii Alianţei DA cu BOR. Sensul rural, un rezervor electoral valoros 24 era acela de îngrijorare: dacă cei doi pentru partidul lui Adrian Năstase . vor pierde alegerile din cauză că nu În afară de compromiterea parcului au sprijinul Bisericii? Dacă Băsescu în sine, îndrăgit de mulţi bucu- avea problemele deja amintite, reşteni, proiectul presupunea demo- Călin Popescu­Tăriceanu era, aşa larea „Monumentului eroilor al cum am mai spus, catolic iar acest luptei pentru independenta patriei şi lucru a fost notat la vremea respec- pentru libertatea poporului, pentru tivă. În acest sens, la numai câteva socialism”, construit în timpul regi- zile după preluarea conducerii PNL mului totalitar comunist (1960­ de către Tăriceanu, Toader 1963, arhitecţi Horia Maicu şi Paleologu, viitor ambasador, mi- Nicolae Cucu) cu destinaţia de ne- nistru al culturii în 2008­2009 şi cropolă pentru liderii regimului dar apreciat de exponenţi de frunte ai deputat avea să scrie un editorial important dedicat priorităţilor man- arhitecturii româneşti ca un monu- 26 ment cu valoare estetică şi artistică. datului acestuia ca lider al PNL . În 18 aprilie 2004 când se făceau Autorul recomanda ca PNL să îşi ultimele pregătiri pentru demolarea desemneze cât mai repede candi- monumentului în Parcul Carol au datul la funcţia de Prim ministru demonstrat câteva sute de persoane (avea să fie Tăriceanu) şi îi cerea lui între care mulţi arhitecţi şi, în ge- noului preşedinte să îşi asume neral, intelectuali, adversari ai responsabilităţile de lider al PNL. acestei iniţiative25. Ei au creat chiar „Printre aceste responsabilităţi voi şi un lanţ viu în faţa utilajelor deja discuta pe scurt două dintre cele mai aduse acolo. Ulterior demolarea importante: listele de candidaţi ale Monumentului Eroilor s­a blocat în partidului şi relaţiile cu Biserica diferite impedimente legale dar în Ortodoxă.” Evident, în cadrul stu- vară se poate spune că Băsescu ră- diului de faţă cea de a doua pro- măsese la nivel naţional cu ima- blemă ne atrage atenţia. În opinia ginea de adversar al construirii autorului ea este cu atât mai im- Catedralei. Aceasta deşi el a repetat portantă cu cât relaţia lui Băsescu de multe ori că nu era împotriva cu Biserica era, la rândul ei, sub ideii în sine, ci doar împotriva am- semnul întrebării: „Traian Băsescu plasamentului propus în Parcul Carol. este văzut în unele locuri şi mai cu

69 POLIS seama la ţară ca un fel de «antihrist» să fie şi mai provocatoare. Invitat la din cauza opoziţiei sale, cam prea televiziunea MTV care are, aşa cum galagioase, faţă de proiectul cate- se ştie, un public tânăr, Traian dralei patriarhale din Bucureşti”. El Băsescu a abordat cu destulă leje- arată că „Biserica nu face reco- ritate problema eventualei înfiinţări mandări pozitive asupra persoanelor a caselor de tolerenţă şi problema sau partidelor pentru care cre- căsătoriei între persoane de acelaşi dincioşii să voteze” dar „poate însă sex. „Trebuie să ieşim din dog- să blocheze alegerea unui personaj matism” şi „tot ce înseamnă fiinţă perceput, pe drept sau pe nedrept, ca umană trebuie să trăiască aşa cum ostil credinţei”. Paleologu considera crede că e plăcut”27 a arătat el cu atunci că este necesar ca Băsescu să acel prilej. Aceste declaraţii au stâr- aibă „garanţi” din rândurile liderilor nit interes din partea mass­media şi, Alianţei DA „oameni credibili din mai important, o reacţie oficială de punctul de vedere al Bisericii, care condamnare din partea Bisericii să garanteze că el nu se va lansa cu Ortodoxe Române la 28 octombrie elanul său binecunoscut într­o luptă 2004: „În timp ce se aflau pe Dealul împotriva ei”. Or, slăbiciunea lui Patriarhiei pentru a venera cinstitele Tăriceanu este tocmai aceea că el moaşte ale Sfântului Cuvios Dimitrie însuşi era departe de a putea oferi cel Nou – ocrotitorul Bucureştilor – astfel de garanţii pentru Băsescu. sute de mii de credincioşi au luat De aceea este exprimată temerea că cunoştinţă cu indignare de opiniile „un preşedinte catolic al Partidului exprimate public de domnul Traian Naţional Liberal nu prea are cum să Băsescu, primarul general al ajute foarte mult în această privinţă. Capitalei, în legătură cu legalizarea Dimpotrivă, el însuşi are nevoie de prostituţiei şi susţinerea căsătoriilor o «căptuşeală ortodoxă»”. Dar lu- între cuplurile de homosexuali. crurile nu trebuie puse într­o lumină Considerăm că aceste opinii nu au prea puternică: religia lui Tăriceanu nici o legătură cu tradiţia creştina, nu a jucat un rol relevant în cam- cu morala poporului nostru şi cu pania din 2004 iar aceasta s­a demnitatea fiinţei umane şi a descurcat şi atunci şi în anii urmă- familiei”28. Comunicatul avea să tori fără o asemenea „căptuşeală stârnească reacţii chiar în interiorul ortodoxă”. Bisericii pentru că a fost considerat Aşadar, unii intelectuali şi for- ca o intervenţie deschisă în cam- matori de opinie se temeau că noua pania electorală care tocmai începea. formulă de conducere Băsescu – La 2 noiembrie Bartolomeu Anania, Tăriceanu stabilită la începutul lui la acea dată Arhiepiscop al Vadului, octombrie 2004 nu era de natură de Feleacului şi Clujului exprima inspire încredere din punctul de „frăţească consternare” şi „respectu- vedere al Bisericii. Curând însă, osul protest” faţă de acest lucru spre sfârşitul lunii, campania avea printr­o scrisoare deschisă adresată

70 Alegerile prezidenţiale din 2014

Patriarhului: „Faptul că această în ceea ce priveşte atitudinea sa faţă «indignare» este lansată chiar în de căsătoriile între persoanele de ziua deschiderii oficiale a actualei acelaşi sex, ea nu s­a schimbat până campanii electorale şi că ea este la sfărşitul mandatului deşi chiar şi focalizată nominal asupra unei per- în 2013 ele mai erau în masură să soane care, dincolo de inerentele stârnească controverse: „Cred că noastre rezerve, deţine nu doar cali- oamenii pot face ce vor cu viaţa lor, tatea de «primar general al sunt de acord inclusiv cu această Capitalei» dar şi pe aceea de şef al libertate. A intra în această zonă şi a unui partid politic şi de candidat o reglementa cu interdicţii prin oficial la preşedinţia României, nu Constituţie e o mare greşeală. Eu poate evita concluzia că Patriarhia sunt creştin otodox şi respect asta, Română se implică partinic în dar dacă alţii vor să se căsătorească competiţia politică”29. Deci, iată o bărbat cu bărbat şi femeie cu fe- acuzaţie care venea chiar din rân- meie, e treaba lor” a spus el în iunie durile ierarhiei înalte a Bisericii 2013 la Pro TV32. Ortodoxe Române. Anul 2014 avea să aducă o re- Peste mai puţin de două săptă- configurare puternică a scenei poli- mâni lucrurile aveau să evolueze şi tice în condiţiile în care Traian mai mult odată cu intensificarea Băsescu nu mai putea candida. discuţiilor privind statutul comu- Schimbările au început încă din nităţii LGBT după ce Traian Băsescu primăvară, odată cu dizolvarea a declarat public că 20% dintre USL, alianţa politică a PSD şi PNL români ar fi homosexuali30. La acel care dominase alegerile locale şi moment intervenţia a şocat o parte a parlamentare din 2012. Fără a opiniei publice şi a scurt­circuitat rememora evenimentele din 2014 să campania electorală fără însă să menţionăm că după alegerile pentru împiedice victoria sa asupra lui Parlamerntul European din 25 mai Adrian Năstase. Câţiva ani mai 2014 evenimentele au mers către o târziu, în ianuarie 2008, Băsescu confruntare electorală între pre- avea să retracteze această declaraţie mierul Victor Ponta din partea PSD referitoare la procentul de 20%. El a şi Klaus Iohannis care reprezenta o evocat întâmplarea în cursul unei alianţă a PNL şi PDL. Deşi can- şedinte a Consiliului Superior al didatura lui Iohannis s­a impus abia Magistraturii, dar a plasat­o într­un după alegerile din 25 mai 2014, registru amuzant (preşedintele râ- PSD deja desfăşurase campania din dea): „Am dat eu o dată procente, timpul primăverii sub sloganul elec- dacă vă aduceţi aminte într­o cam- toral „Mândru că sunt român” care panie, o referire la homosexuali. avea să fie reluat şi în toamnă Întotdeauna când dăm procente pentru a susţine campania dusă de greşim. M­a luat apa într­o emisiune Ponta împotriva lui Iohannis. la MTV în plină campanie”31. Însă

71 POLIS

În vară a început cursa electorală mândru de asta, cred că trebuie să iar faptul că pentru prima dată avea fiu respectat pentru acest lucru”33. şanse de câştig un personaj care nu În acelaşi timp el a evocat decizia sa era etnic român era un detaliu im- de a susţine în continuarea Biserica portant. Apoi, evident, trebuia ţinut dar şi toate cultele religioase („Cred cont şi de faptul că nu era nici orto- că am făcut foarte bine şi în conti- dox. Aşa cum am mai arătat, între nuare trebuie să sprijinim Biserica şi candidaţii importanţi mai erau şi cultele religioase. Biserica şi alţii care nu erau ortodocşi dar toţi Armata sunt instituţii fundamentale ceilalţi erau etnici români. De aceea care au ajutat la fondarea şi salvgar- chestiunea aceasta de alteritate s­a darea naţiunii române şi cred că concentrat în jurul candidaturii lui merită respectate, sprijinite”, dar şi Iohannis, iar afirmarea deschisă a „Vă asigur, ca premier am arătat tot identităţii româneşti a lui Ponta a respectul, sprijinul nu doar pentru vizat tocmai lupta electorală cu BOR – bineînţeles, sunt ortodox, aceasta. majoritatea românilor e ortodoxă –, La 29 iulie 2014 a avut loc la ci pentru toate celelate culte, roma- Craiova Consiliul Naţional al PSD no­catolic şi greco­catolic, pro- la care Victor Ponta şi­a anunţat testanţi, neopreotestanţi, musulma- candidatura la alegerile preziden- ni, evrei, pentru oricine. România e ţiale. În cadrul discursului său de ţara tuturor, indiferent de etnie, de asumare a candidaturii chestiunea religie, dar e o ţară în care credinţa identităţii româneşti şi a ortodoxiei noastră e esenţială pentru fiinţa au ocupat un loc important şi chiar neamului românesc şi trebuie să dacă vorbitorul a fost atent la nuanţe sprijinim toate cultele”). şi a făcut referiri repetate la ega- Cu toate aceste precauţii, frazele litatea în drepturi a tuturor cetăţe- de mai sus au fost interpretate ca nilor şi la respectul său pentru toate fiind o poziţionare adversă faţă de cultele religioase nu au trecut neob- Klaus Iohannis şi probabil că aşa şi servate afirmaţiile prin care el îşi erau. De aceea aceasta i­a răspuns afirma identitatea sa românească şi după câteva zile: „M­am născut în ortodoxă şi vorbea despre România România, sunt cetăţean român şi ca despre „ţara mea”. „Nu cred că numai român”34 a spus el. Cât pri- un candidat la funcţia de preşedinte veşte declaraţia lui Ponta, „este o al României are o problemă dacă nu încercare penibilă de atac de cam- este ortodox sau nu e de etnie româ- panie, prin urmare nu răspund. (...) nă” spunea el dar, pe de altă parte Nu voi face declaraţii legate de reli- „vreau un lucru şi îl spun de fiecare gie în campania electorală, pentru dată: nu vreau să mă acuze nimeni că nu mi se pare corect, mai ales că sau să spună că e un defect faptul că România este un stat laic şi nu sunt român sau ortodox în ţara mea. întâmplător în Constituţie sunt arti- Aşa m­am născut, aşa o să mor, sunt

72 Alegerile prezidenţiale din 2014 cole privind egalitatea în drepturi câteva zile înainte de votul pentru indiferent de religie şi etnie”. primul tur al alegerilor prezidenţiale Şi mai important, în acea peri- un comunicat oficial al Patriarhiei oadă a existat şi o reacţie a Bisericii anunţa că „În perspectiva alegerilor Ortodoxe Române care a cerut can- prezidenţiale din România (2 no- didaţilor să nu folosească chestiu- iembrie 2014), Sfântul Sinod îşi nile religioase în campania electo- reafirmă îndemnul către slujitorii rală (4 august 2014). Un comunicat Sfintelor Altare şi credincioşii oficial al acesteia arăta că „Biserica Bisericii Ortodoxe Române de a Ortodoxă Română cooperează cu participa la vot în duhul credinţei şi autorităţile de stat centrale şi locale al iubirii de Biserică şi Neam, cu pentru împlinirea binelui comun în responsabilitate creştină şi civică societate şi are relaţii civilizate cu pentru împlinirea binelui comun în toate partidele politice, dar rămâne societatea românească şi viitorul neutră din punct de vedere politic în României”36. conformitate cu hotărârile Sfântului Cu toate acestea, de­a lungul Sinod fundamentate pe canoanele campaniei electorale a existat un Ortodoxiei universale. Indiferent de număr de acuze cu privire la impli- doctrina politică, originea etnică, carea Bisericii în lupta politică. credinţa sau convingerile religioase Astfel, cu numai câteva zile înainte ale candidaţilor în alegeri, clerului de vot, Traian Băsescu, preşedintele ortodox român îi este interzis să care îşi încheia mandatul avea să desfăşoare activităţi cu caracter par- declare că „Biserica Ortodoxă este tinic în comunităţile de credincioşi evident implicată în campanie”37, pe care le păstoreşte”35 şi de aceea iar Victor Ponta „nu a lăsat vreo „Patriarhia Română face un apel icoană nepupată în România”. către reprezentanţii clasei politice După aceea, în perioada dintre din România ca în dezbaterile cele două tururi de scrutin, atunci electorale privind alegerile prezi- când cazul de la Satu Mare amintit denţiale din toamna acestui an să anterior a devenit cunoscut, au evite confruntările politice motivate existat mai multe intervenţii care religios, deoarece, potrivit legilor cereau Bisericii Ortodoxe să nu se României, cultele religioase sunt implice în campania electorală, deci factori ai păcii sociale (Legea oarecum acuzatoare la adresa aces- 489/2006, art. 7, alin. 1), nu motive teia. De exemplu, scriitorul Gabriel pentru învrăjbirea populaţiei”. Aşa- Liiceanu i­a trimis Patriarhului dar, în acel moment de început al Daniel un exemplar al cărţii sale campaniei electorale atitudinea BOR „Fie­vă milă de noi! şi alte texte a fost net diferită de cea din 2004. civile” cu dedicaţia „Preafericitului Pe parcurul campaniei electorale Părinte Daniel, Patriarh al Bisericii Biserica avea să mai aibă o Ortodoxe Române şi tuturor intervenţie publică neutră. Cu preoţilor care, în aceste zile, con-

73 POLIS sideră ruşinoasă şi nu acceptă târâ- imaginăm că ar mai fi posibilă o în- rea Bisericii noastre în alegerile pre- trebare de tipul „Credeţi în zidenţiale. 13 noiembrie 2014”38. Pe Dumnezeu, domnule Iliescu?” aşa de altă parte, Preşedintele Bisericii cum s­a întâmplat acum aproape Adventiste de Ziua a Şaptea din două decenii. Acest fapt arată, România, pastorul Marius Munteanu, într­un fel, amploarea schimbărilor a publicat o „Scrisoare deschisă, din societatea românească din adresată cetăţenilor României, patria ultimii 20 de ani. tuturor românilor”39 în care se arăta Privind mai departe, la campa- „că alegerile din acest an se referă la niile din 2004 şi 2014, ceea ce alegerea Preşedintelui României şi trebuie subliniat, din tema cercetării nu la alegerea Patriarhului Bisericii de faţă, este faptul că acei candidaţi Ortodoxe Române. Conform care au fost percepuţi ca fiind mai Constituţiei, preşedintele României apropiaţi, într­un fel sau în altul, de este preşedintele tuturor românilor, Biserica Ortodoxă Română au indiferent de culoarea pielii, de pierdut. Aşa cum am arătat, în 2004 a existat chiar o intervenţie critică a etnie sau de religie”. acesteia la adresa lui Traian În afară de evenimentele aso- Băsescu. În 2014 BOR a fost mult ciate campaniei electorale a celor mai rezervată dar faptul că numai doi finalişti, trebuie să mai men- unul dintre candidaţii din turul al ţionăm faptul că Monica Macovei II­lea era ortodox a creat condiţii avea să fie singurul candidat cu ade- favorabile pentru apariţia percepţiei vărat provocator la adresa Bisericii că există un partizanat politic din Ortodoxe. În cursul lunii septembrie partea sa. Dar, până la urmă, rezul- 2014, în cursul campaniei sale elec- tatul votului popular a fost de fie- torale, ea a susţinut scoaterea reli- care dată cel care a contat. giei din programa şcolară şi înlo- De aici decurg mai multe con- cuirea sa cu istoria religiilor40, un cluzii. În primul rând se confirmă subiect sensibil pentru BOR şi care ipoteza noastră şi anume că pro- mai apoi avea să revină cu putere în blema religioasă nu este de natură dezbaterea publică în anul 2015. să influenţeze decisiv intenţia de vot în cazul în care se ia în calcul an- samblul teritoriului naţional (aşa Concluzii cum stau lucrurile la alegerile pre- zidenţiale). Şi aceasta în ciuda opi- Parcurgerea campaniilor electo- niei unui mare număr de comen- rale prezidenţiale din România din tatori politici, opinie formată, pro- 1996, 2004 şi 2014 impune câteva babil, sub impulsul evenimentelor concluzii. Evident, modul lor de amintite din campania din 1996 de abordare dar şi aşteptările publicului la care, însă, a trecut mult timp. de la oamenii politici sunt mult Nu susţinem că nu poate exista o schimbate. Astăzi este greu să ne astfel de influenţă. Sau că nu pot fi

74 Alegerile prezidenţiale din 2014

diferenţe între diferite regiuni sau electorală ascunde un pericol foarte localităţi. Sau că înfluenţa reprezen- mare, anume acela ca ea să se si- tanţilor unor culte nu poate atârna la tueze, din diferite motive, de partea alegeri precum cele locale. Dar iată celui care pierde alegerile. Dacă ar că două campanii electorale prezi- fi aşa, de aici ar putea decurge anu- denţiale arată acelaşi lucru: nu este mite consecinţe. Partidele politice ceva care să ducă un candidat spre îşi permit să câştige sau să piardă victorie sau spre înfrângere. Româ- alegerile. Între ele au loc periodic nii dau atenţie mai mare altor ele- alternanţe la guvernare. Pentru mente din programul electoral al Biserică însă, un astfel de scenariu candidaţilor la alegerile prezi- nu este posibil. Ea are un cu totul alt denţiale. rol în societate, un rol scris de­a Se impune încă o concluzie. Se lungul istoriei. Poate că de aceea vede tot mai clar că eventuala aşteptările românilor de la ea sunt implicare a Bisericii în campania diferite.

Note dintele PSD Satu Mare, ar fi spus că se baza şi pe sprijinul reprezentanţilor 1 Andrei, Alexandrescu, „Români şi Bisericii Ortodoxe Române. Aparent, străini. Raportul dintre români şi străini liderul PSD miza pe faptul că discuţiile în discursul politic despre Biserica din cadrul reuniunii nu vor deveni Ortodoxă: cercurile de alteritate”, în publice. Numele evocat în acel context Imaginând istorii, Simona Corlan­Ioan, a fost cel al PS Iustin Sigheteanu, Ovidiu Bozgan, Daniela Zaharia (ed.), episcop vicar al Maramureşului şi Editura Universităţii din Bucureşti, Sătmarului. Apariţia relatărilor despre 2006, pp. 369 şi urm. acest lucru tocmai în acel moment ale 2 Ibidem, pp. 370­372. calendarului electoral a favorizat o 3 Lucian, Boia, Istorie şi mit în conştiinţa mediatizare amplă a cazului şi impli- românească, Editura Humanitas, carea în dezbeteri a diverşi repre- Bucureşti, 1997, pp. 145 şi urm. zentanţi ai societăţii civile. Referitor la 4 Andrei, Alexandrescu „Români şi străi- acest moment a se vedea, de exemplu, ni. Raportul dintre români şi străini în articolul „Biserica, acuzată că se im- discursul politic despre Biserica Orto- plică în alegeri: „Să votăm cu cei care doxă: cercurile de alteritate”, op. cit., sunt ortodocşi, să votăm cu Victor pp. 381­ 386. Ponta, căci el poate să ne unească!” 5 Exemplu cel mai dezbătut (dar rămas site­ul www.digi24.ro, 11 noiembrie totuşi un caz nerepetat în această formă 2014. Detalii la adresa http://www.di în campania din 2014!) care poate fi gi24.ro/Stiri/Digi24/Special/COTROC citat priveşte evenimentele dintre cele ENI+2014/Biserica+acuzata+ca+se+im două tururi de scrutin ale alegerilor plica+in+alegeri. Data ultimei con- prezitenţiale din 2014 din Judeţul Satu sultări: 15 iulie 2015. Ca reacţie, Mare când la o reuniune organizatorică purtătorul de cuvânt al Bisericii a partidului său Mircea Govor, preşe- Ortodoxe Române a reamintit că există

75 POLIS

o hotărâre a Sfântului Sinod potrivit da binecuvântarea”, site­ul www.stirile căreia „clerului ortodox îi este interzis protv.ro, 10 mai 2013. Detalii despre să facă politică partizană şi să se im- articol la adresa http://stirileprotv.ro/ plice în campanii electorale” iar situaţia show­buzz/entertainment/tariceanu­se­ relatată de presă va fi cercetată de către va­casatori­pentru­a­cincea­oara­bise BOR. Referitor la acest moment a se rica­catolica­nu­ii­va­da­binecuvan vedea articolul: „Patriarhie: Cazurile de tarea.html. Data ultimei consultări: 15 implicare în campanie a preoţilor vor fi iulie 2015. cercetate de instanţele bisericeşti”, 8 Teodor, Paleologu, „Căline, dacă mă site­ul www.ziuadecj.realitatea.net, 11 iubeşti”, în Ziua, 7 octombrie 2004, p. 6. noiembrie 2014 . Detalii la adresa 9 Referitor la acest subiect a se vedea http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/ articolul „Monica Macovei atacată de patriarhie­cazurile­de­implicare­in­cam PSD pentru că este greco­catolică”, panie­a­preotilor­vor­fi­cercetate­de­ins site­ul www.greco­catolica.org, 23 tantele­bisericesti­­132483.html. Data octombrie 2014. Detalii la adresa ultimei consultări: 15 iulie 2015. http://www.greco­catolica.org/a553­mo 6 „Domnul Iohannis este un membru ca nica­macovei­atacata­de­psd­pentru­ca­ oricare altul în parohia noastră. El a este­greco­catolica.aspx. Data ultimei fost membru în consiliul bisericesc consultări: 15 iulie 2015. timp de 8 ani, din 2003. Soţia lui este 10 Paul, Dobrescu, Iliescu contra Iliescu. membră în parohia catolică din Sibiu. Analiză din interior a campaniei Bisericile sunt aproape. Deseori o înso- electorale din 1996, Editura Diogene, ţeşte pe dânsa la biserică. Dar, bine- 1997, pp. 249­250. înţeles, este şi prezent din când în când 11 Referitor la acest subiect a se vedea la noi şi a fost practicant şi activ chiar articolul „Marea confruntare: Crezi în în consiliu”. Declaraţia aparţine lui Dumnezeu, domnule Iliescu?”, site­ul Kilian Dörr, prim­preot al Parohiei www.jurnalul.ro, 16 noiembrie 2006. Evanghelice de Confesiune Augustană Detalii la adresa: http://jurnalul.ro/ din Sibiu (în contextul în care pe Inter- special­jurnalul/marea­confruntare­cre net apăruse o petiţie prin care se soli- zi­n­dumnezeu­domnule­iliescu­7869.h cita trecerea la ortodoxie a preşedin- tml. Data ultimei consultări: 16 iulie telui, la acea dată, nou­ales). Referitor 2015. la acest subiect a se vedea articolul 12 Iosif, Boda, Cinci ani la Cotroceni, „Preotul lui Klaus Iohannis face Editura Evenimentul românesc, dezvăluiri în premieră! Ce spune despre Bucureşti, 1999, pp. 348­349. preşedintele ales al României”, site­ul 13 Ibidem, pp. 349­350. www.libertatea.ro, 22 noiembrie 2014. 14 Paul, Dobrescu, op. cit., pp. 234. Detalii despre articol la adresa 15 Ibidem, pp. 245­246. http://www.libertatea.ro/detalii/articol/p 16 Ibidem, pp. 246. reotul­lui­klaus­iohannis­face­dezva 17 De exemplu, a se vedea articolul luiri­in­premiera­515612.html#ixz „Istoria confruntărilor TV. O singură z3fIrJieiU. Data ultimei consultări: 15 dată după ’90 nu au fost dezbateri iulie 2015; televizate” site­ul www.digi24.ro, 10 7 Referitor la acest subiect a se vedea noiembrie 2014. Detalii la adresa articolul „Tăriceanu se va căsători a http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Spe cincea oară. Biserica Catolică nu îi va cial/COTROCENI+2014/Istoria+confr

76 Alegerile prezidenţiale din 2014

untarilor+TV+ALEGERI+PREZIENT gioase va continua să se implice politic IALE+2014. Data ultimei consultări: în mod indirect, nu prin ocuparea de 15 iulie 2015 funcţii publice, prin aderarea la partide 18 „Religia ca instrument de propagandă politice sau prin participarea nemij- politică”, Roxana Lăzărescu, site­ul locită pe listele electorale de partid ci www.bbc.co.uk., 24 decembrie 2007 ca sfătuitori de încredere ai electo- Detalii la adresa http://www.bbc.co.uk/ ratului”. romanian/news/story/2007/12/071224_ 23 Ibidem. politica_craciun.shtml. Data ultimei 24 Andrei, Alexandrescu, „The place of consultări: 15 iulie 2015. the «National Cathedral» in the process 19 Marius, Ghilezan, Oprea, Cristian, „Un of defining the romanian identity un the om cu frica lui Dumnezeu, respect faţă 19th – 20th centuries”, în Analele de lege şi dragoste de ţară”, în România Universităţii din Bucureşti. Istorie, liberă, 5 septembrie 1996, p. 3. Anul LX ­ 2011, partea II, pp. 132­133. 20 „CDR îşi va lansa campania electorală 25 Ibidem, p.144. pe data de 8 septembrie, la Blaj”, în 26 Teodor, Paleologu, op. cit. România liberă, 2 septembrie 1996, p. 1. 27 Referitor la acest subiect a se vedea 21 „Apelul de la Alba Iulia pentru recon- articolul „Traian Băsescu, sustinator al ciliere naţională al preşedintelui Con- caselor de toleranţă şi de acord cu venţiei Democrate Române”, România casatoriile intre homosexuali”, site­ul liberă, 9 septembrie 1996, pp. 3. www.adevărul.ro, 27 octombrie 2004. 22 Lavinia, Stan, Turcescu, Lucian, Detalii la adresa http://adevarul.ro/ „Religie, partide şi alegeri în România news/societate/traian­basescu­sustina postcomunistă”, în Sfera politicii, nr. tor­al­caselor­toleranta­si­acord­casa 123­124, 2006. Aşa cum arată autorii, toriile­intre­homosexuali­1_50ad5a studiul urmăreşte problema “implicării 317c42d5a663938339/index.html. Data directe a preoţilor în politică ca membri ultimei consultări: 15 iulie 2015. de partid sau candidaţi în alegerile 28 Referitor la acest moment a se vedea generale sau locale” în condiţiile în articolul „IPS Bartolomeu Anania care „Biserica Ortodoxă, căreia 86% acuza Patriarhia de partizanat politic”, dintre români declară căţi aparţin, s­a Cristian Oprea, site­ul www.hot dovedit a fi un actor politic redutabil şi news.ro, 2 noiembrie 2004. Detalii la un aliat indispensabil oricărui candidat adresa şi partid politic ce a căutat sprijinul http://www.hotnews.ro/stiri­arhiva­125 unui segement larg electoral”. În cursul 2434­ips­bartolomeu­ana studiului sunt oferite numeroase nia­acuza­patriarhia­partizanat­poli exemple de implicare politică a clerului tic.htm. Data ultimei consultări: 15 la nivelul alegerilor locale (primari, iulie 2015. consilieri locali) dar fără a fi omise nici 29 Referitor la acest moment a se vedea câteva exemple de implicare şi la ni- articolul “ÎPS Bartolomeu Anania se velul vieţii parlamentare. Autorii apre- revoltă împotriva implicării Bisercii în ciază că decizia de retragere a preoţilor politică”, site­ul www.amosnews.ro, 2 din politică „a fost implementată doar noiembrie 2004. Detalii la adresa în campania din 2004, odată ce Sinodul http://www.amosnews.ro/arhiva/ips­bar şi­a ameninţat preoţii cu răspopirea. tolomeu­anania­se­revolta­impotriva­i Însă clerul de toate confesiunile reli-

77 POLIS

mplicarii­bisericii­politica­02­11­2004. 34 Referitor la acest subiect a se vedea Data ultimei consultări: 15 iulie 2015. articolul „Iohannis: M­am născut în 30 Referitor la acest moment a se vedea România, sunt cetăţean român şi numai articolul „Traian Basescu: 20% din ro- român”, Alina Novaceanu, site­ul mani sunt homosexuali” site­ul www.mediafax.ro, 5 august 2014. www.hotnews.ro, 12 noiembrie 2004. Detalii la adresa http://www.media Detalii la adresa http://www.hot fax.ro/politic/iohannis­m­am­nascut­in­ news.ro/stiri­arhiva­1251312­traian­ba romania­sunt­cetatean­roman­si­numai­ sescu­20­din­romani­sunt­homosexua roman­13037460. Data ultimei con- li.htm. Data ultimei consultări: 15 iulie sultări: 15 iulie 2015; 2015. 35 Referitor la acest subiect a se vedea 31 Referitor la acest moment a se vedea articolul „Biserica dezaprobă confrun- articolul „Băsescu şi­a amintit la CSM tarea politică motivată religios”, Biroul cum l­a «luat apa» la MTV când a de Presă al Patriarhiei Române, site­ul vorbit despre homosexuali” autor: www.patriarhia.ro. Detalii la adresa Cristian Fierbinţeanu, site­ul http://patriarhia.ro/biserica­dezaproba­c www.mediafax.ro, 10 ianuarie 2008 onfruntarea­politica­motivata­religios­6 Detalii la adresa http://www.media 077.html. Data ultimei consultări: 15 fax.ro/justitie/basescu­si­a­amintit­la­cs iulie 2015. m­cum­l­a­luat­apa­la­mtv­cand­a­vorb 36 Referitor la acest subiect a se vedea it­despre­homosexuali­2329615. Data articolul „Sfântul Sinod a declarat ultimei consultări: 15 iulie 2015. 2016 ca Anul omagial al educaţiei 32 Referitor la acest moment a se vedea religioase a tineretului creştin ortodox articolul „Băsescu, întrebat dacă e de şi Anul comemorativ al Sfântului acord cu căsătoriile gay: „Fiecare e Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al liber să facă ce vrea cu viaţa lui” site­ul tipografilor bisericeşti”, Biroul de www.stirileprotv.ro, 16 iunie 2013. Presă al Patriarhiei Române, Detalii la adresa http://stirileprotv.ro/ www.basilica.ro, 29 octombrie 2014. stiri/actualitate/basescu­intrebat­daca­e­ Detalii la adresa de­acord­cu­casatoriile­gay­fiecare­e­li http://basilica.ro/sfantul­sinod­a­decla ber­sa­faca­ce­vrea­cu­viata­lui.html. rat­2016­ca­anul­omagial­al­educatiei­ Data ultimei consultări: 15 iulie 2015; religioase­a­tineretului­crestin­ortodox 33 Referitor la acest moment a se vedea ­si­anul­comemorativ­al­sfantului­ie articolul „Ponta la lansarea candi- rarh­martir­antim­ivireanul­si­al­tipo daturii: nu vreau să mă acuze nimeni că grafilor­bisericesti­101554.html. Data sunt român sau ortodox în ţara mea”, ultimei consultări: 15 iulie 2015. Liviu Dadacus, site­ul 37 Referitor la acest subiect a se vedea www.mediafax.ro, 29 iulie 2014. articolul „Băsescu: BOR s­a implicat Detalii la adresa http://www.media în campania pentru prezidenţiale în fax.ro/politic/ponta­la­lansarea­candi sprijinul PSD, s­a mers prea departe”, daturii­nu­vreau­sa­ma­acuze­nimeni­c Cristian Fierbinţeanu, www.media a­sunt­roman­sau­ortodox­in­tara­mea­ fax.ro, 31 octombrie 2014. Detalii la 13001004. Data ultimei consultări: 15 adresa http://www.mediafax.ro/politic/ iulie 2015. basescu­bor­s­a­implicat­in­campania­ pentru­prezidentiale­in­sprijinul­psd­s­

78 Alegerile prezidenţiale din 2014

a­mers­prea­departe­13483224. Data Florina Pop, www.adevarul.ro, 12 ultimei consultări: 15 iulie 2015. noiembrie 2014. Detalii la adresa 38 Referitor la acest subiect a se vedea http://adevarul.ro/locale/cluj­napoca/ articolul „Liiceanu i­a trimis scrisoarea­adventistilor­romania­bise Patriarhului Daniel o carte cu dedicaţie: rica­acum­alegem­presedintele­nu­pa «Fie­vă milă de noi! şi alte texte triarhul­bor­roman­nu­inseamna­orto civile»”, Alina Boghiceanu, www.ade dox­1_546350150d133766a8ca0ba2/ varul.ro. 14 noiembrie 2014. Detalii la index.html#. Data ultimei consultari: adresa http://adevarul.ro/ news/politica/ 15 iulie 2015; liiceanu­i­a­trimis­pa 40 Referitor la acest subiect a se vedea triarhului­daniel­carte­dedicatie­fie­va­ articolul „Monica Macovei vrea să mila­noi­alte­texte­civile­1_5465f3ff0d scoată ora de religie din şcoli”, C. 133766a8db770b/index.html#. Data Ivanov, site­ul www.hotnews.ro, 12 ultimei consultări: 15 iulie 2015. septembrie 2014. Detalii la adresa 39 Referitor la acest subiect a se vedea http://www.hotnews.ro/stiri­politic­180 articolul „Scrisoarea adventiştilor din 92064­monica­macovei­vrea­scoata­or România pentru Biserică: «Acum a­religie­din­scoli.htm. Data ultimei alegem preşedintele, nu Patriarhul consultări: 10 iulie 2015. BOR. Român nu înseamnă ortodox»”,

Bibliografie Boia, Lucian, Istorie şi mit în conţştiinţa românească, Editura Humanitas, 1997. Alexandrescu, Andrei, „The place of the Dobrescu, Paul, Iliescu contra Iliescu. “National Cathedral” in the process of Analiză din interior a campaniei defining the romanian identity un the electorale din 1996, Editura Diogene, 19th­20th centuries”, în Analele 1997. Universităţii din Bucureşti. Istorie, Ghilezan, Marius, OPREA, Cristian, Anul LX ­ 2011, partea II. „Un om cu frica lui Dumnezeu, Alexandrescu, Andrei, „Români şi respect faţă de lege şi dragoste de străini. Raportul dintre români şi ţară”, în România liberă, 5 septembrie străini în discursul politic despre 1996. Biserica Ortodoxă: cercurile de Paleologu, Teodor, „Căline, dacă mă alteritate”, în Imaginând istorii, editori iubeşti”, în Ziua, 7 octombrie 2004. Simona Corlan­Ioan, Ovidiu Bozgan, Stan, Lavinia, Turcescu, Lucian, Daniela Zaharia, Editura Universităţii „Religie, partide şi alegeri în România din Bucureşti, 2006. postcomunistă”, Sfera politicii, nr. Boda, Iosif, Cinci ani la Cotroceni, 123­124, 2006. Editura Evenimentul românesc, Bucureşti, 1999.

79 POLIS

80 Alegerile prezidenţiale din 2014

Controlul exercitat de serviciile secrete din România asupra politicii şi presei – metatemă a alegerilor prezidenţiale din 2014

[The Control of the Secret Services Over Politics and Media – Metatheme of the Presidential Election in 2014]

Luminiţa KOHALMI

Abstract: The last Romanian presidential elections have been marked – more than in any other post­communist electoral races ­ by the public debate regarding the control of the secret services over politics and media. This research is focused on the presidential elections in 2014 and aims to analyze the subsequent items of this theme, its media impact, and its effect on the confidence that Romanians have in intelligence organizations, politics and media. This research is not aimed at discerning truth from fiction in the debates that have taken place with regards to the chosen theme. The results of the study validate the hypothesis that public interventions with regards to the theme have a medium and long term potential to shift the balance of power in Romania, by slicing antinomies on legal, institutional and ethical operation of intelligence into a democratic society.

Keywords: presidential elections, secret services, secret agents, anticoruption, mass­media.

Comunicarea politică şi avem de­a face cu unul dintre prin- agenda publică cipalele subiecte de dezbatere din campanie. Este adevărat că în ţara Campania electorală de la prezi- noastră există o lungă istorie a dezba- denţialele din 2014 a avut o supra- terilor privind implicarea serviciilor temă sau o metatemă legată de con- secrete în campaniile electorale, dar, trolul exercitat de serviciile secrete aşa cum vom demonstra, 2014 a fost româneşti asupra politicii şi mass­ un an cu totul special din această media. Din perspectiva punerii laolal- perspectivă. tă a tuturor temelor punctuale care îi Putem aprecia că metatema prezi- pot fi subsumate, am putea afirma că denţialelor din 2014 este importantă

81 POLIS din punct de vedere al eficienţei pro- există între procesul de formare a ceselor de comunicare politică în spe- opiniei publice prin mass­media şi cial din perspectiva nevoii de stabi- modă: o temă nouă este lansată lire a agendei publice de către actorii asemeni unei noi creaţii vestimentare; politici. În sistemele democratice, mai târziu, când s­a spus totul despre mass­media are un rol important, respectiva temă, ea este considerată astfel că politicienii încearcă să aducă depăşită, aşa cum poate fi depăşită şi în prim­planul alegătorilor subiecte o anumită tendinţă în moda care le sunt favorabile lor şi care îi vestimentară. dezavantajează pe competitori. Agen- Societatea nu poate face faţă unui da se referă la ierarhia ştirilor unei număr infinit de teme, fiind extrem anumite zile. Politicienii se întrec atât de important ca ea să se ocupe de cele între ei pentru a stabili agenda, cât şi stringente. În opinia lui Luhmann, cu media, care poate să aibă viziuni mass­media reglează fenomenul de diferite şi să trateze un subiect diferit. tematizare, atenţia generală fiind Conceptul de „stabilire a agendei” se îndreptată pentru scurt timp către o leagă de faimosul dicton aparţinând temă stringentă, care trebuie să îşi lui McCombs şi Shaw, potrivit căruia găsească soluţia în intervalul ce îi „media nu­ţi poate spune ce să este dedicat, avându­se în vedere o gândeşti, ci doar la ce să te gân- schimbare rapidă a temelor. deşti”1. Luhmann este de părere că mai O funcţie­cheie a comunicării po- întâi este prezentată o temă care, prin litice este să faci publicul să se gân- intermediul anumitor formule, devine dească la un subiect într­o manieră obiectul negocierii publice, abia favorabilă celui care transmite me- ulterior fixându­se poziţiile pentru sajul pe acel subiect. Crearea agendei diferitele abordări legate de tema este o parte importantă a campaniei şi aflată în dezbatere. Altfel spus, mai joacă un rol cheie în orice strategie. întâi este hotărâtă tema stringentă, Într­o democraţie pluralistă, unde apoi se conturează opiniile pro şi există opinii divergente pe un anume contra. De cele mai multe ori, se subiect sau interese diferite, în mod constată însă că tema este pur şi evident susţinătorii acestor opinii simplu aruncată în terenul social de concurează pentru a face agenda către una dintre părţi, proces pe care media. Luhmann îl numeşte dezaprobator Pentru a intra în orizontul îngust ,,manipulare” şi pe care îl consideră de atenţie al individului, persoanele un rezultat al caracterului unilateral, sau temele trebuie să surclaseze o condiţionat tehnic, al comunicării concurenţă acerbă, iar pentru a înlă- prin intermediul mass­media. Con- tura concurenţa altor teme, în topirea temei cu opinia – situaţia în mass­media sunt produse ,,pseudo- care unei anumite teme i se asociază crize” şi ,,pseudonoutăţi”. Luhmann2 o singură opinie – este denumită de vorbeşte despre asemănarea care Luhmann ,,morală publică”. Temati-

82 Alegerile prezidenţiale din 2014 zarea la care făcea Luhmann referire Serviciile secrete în este descrisă, în zilele noastre, prin campaniile electorale din conceptul de ,,agenda­setting functi- România on”, adică prin funcţia de stabilire a ordinii de zi pe care o îndeplinesc Discuţiile de anul trecut privind mass­media. infiltrarea politicii şi a mass­media cu Realitatea efectelor mediatice este agenţi ai serviciilor secrete sau mult mai complicată, ea se depăr- privind acţiuni ale serviciilor menite tează mult de modelul discuţiilor di- a influenţa jucurile de putere pot fi recte, cum ar fi, de exemplu, dialogul asimilate cu impunerea în dezbateri, dintre doi oameni, în care unul spune în prima parte a anilor ’90, a temei ceva şi celălalt este confirmat în „securiştilor”. Diferenţa majoră constă convingerile sale sau convertit. Acesta însă în faptul că, dacă atunci se este un lucru dovedit de Walter Lippmann care ne arată cum, prin ne- vorbea de apropierea acestora de numărate repetiţii, mass­media im- Securitatea comunistă represivă, lu- pune stereotipurile care slujesc drept cru care îi făcea nocivi intrinsec, elemente constitutive ale ,,lumii inter- acum nu a mai fost o problemă, elec- mediare”, ale pseudorealităţii ce se toral vorbind, să fii asociat serviciilor interpune între oameni şi lumea secrete. obiectivă3. Luhmann pune accent pe Creşterea încrederii opiniei publi- ,,funcţia de stabilire a ordinii de zi”, ce în serviciile secrete în ultimii 25 proprie opiniei publice hrănite de de ani se datorează mai multor fac- mass­media, care decide ce este de tori, între care amintim: o campanie actualitate stringentă şi de care dusă de preşedintele Băsescu şi problemă trebuie să se preocupe toată susţinătorii săi care a transformat ima- lumea. Caracterul public conferă legi- gologic serviciile în instituţii funda- timitate, ceea ce face ca un com- mentale ale statului de drept; lipsa portament, altfel în sine reprobabil, unor acţiuni teroriste în România a să ajungă să fie adoptat de marea alimentat sentimentul de securitate şi, masă dacă este susţinut de implicit, de eficienţă a serviciilor; mass­media. Atunci când se publică asocierea explicită a SRI cu lupta ceva este cât se poate de uşor de anti­corupţie, susţinută consistent de observat dacă intră sau nu sub inci- electorat, prin comunicatele DNA denţa stâlpului infamiei. Un compor- care vorbea de sprijinul logistic oferit tament contrar normelor care devine de principalul serviciu secret din public, fără a fi înconjurat de România. atmosfera specifică stâlpului infamiei La prezidenţialele din 2004 şi devine modă pentru ca toată lumea să 2009, şi apoi în campania de demi- poată vedea că cine adoptă tere a Preşedintelui suspendat Traian respectivul comportament nu se Băsescu în 2012, s­a discutat insistent supune riscului izolării. despre „furtul cu softul”, STS deve- nind o ţintă importantă. Reamintim şi

83 POLIS incidentul din campania de demitere potenţialul de a schimba echilibre de a Preşedintelui suspendat, Traian putere în România, prin dezbaterea şi Băsescu, din 2007, când preşedintele tranşarea antinomiilor referitoare la PSD de atunci, Mircea Geoană, l­a cadrul legal, instituţional şi etic de acuzat pe adjunctul SRI Florian funcţionare a serviciilor secrete într­o Coldea de implicare directă în strân- societate democratică. Prezentul de- gerea de informaţii împotriva sa. De mers ştiinţific, orientat spre campania asemenea, şi în 2009 s­a speculat pentru preşedinţie din 2014, urmă- faptul că pozele candidatului Geoană reşte analiza evoluţiei itemilor sub- în vizită la omul de afaceri SOV ar fi secvenţi acestei teme, a impacttului fost rezultatul unei implicări a SRI. media al temei şi a efectului acesteia Dezbateri privind implicarea servi- asupra încrederii pe care românii o au ciilor în campaniile electorale au mai în servicii secrete, politică şi existat, dar niciodată de amplitudinea mass­media. În acest scop, am făcut celor din 2014. Impunerea acestei recurs la monitorizări ale media metateme s­a datorat, printre altele, şi clasice şi ale new media, precum şi la apetenţei mass media şi electoratului cercetări sociologice elaborate de pentru subiecte conspiraţioniste. companii şi institute de profil. Avem de­a face cu setarea unei alte Determinarea graniţei dintre ficţiune logici de interpretare decât clasica şi adevăr în dezbaterile care au avut bătălie politică. La ridicarea temei au loc pe această temă nu face obiectul contribuit şi acuzaţiile directe, fără cercetărilor pe care le­am întreprins. precedent, venite din partea unor actori politici foarte importanţi, descrişi de mass media ca deţinători Infiltrarea presei cu agenţi ai Puterii în ultimii 10 ani – Traian ai serviciilor secrete – Băsescu, Elena Udrea şi Monica Auto­deconspirarea lui Macovei. Importanţa temei rezultă şi Turcescu din asumarea voită a unui rol mai activ imagologic din partea SRI, în O temă subsecventă metatemei contextul unor evoluţii favorabile (si- controlului exercitat de serviciile se- tuaţia externă şi lupta anti­corupţie) şi crete asupra politicii şi mass­media în perspectiva unor decizii legislative este cea a infiltrării presei cu agenţi ai importante (pachetul de legi Big serviciilor secrete. Cu două săptă- Brother). Nu trebuie neglijat nici mâni înainte de debutul oficial al faptul că şefii SRI şi SIE (Maior şi campaniei electorale, mai precis în 21 Meleşcanu) au părut că se implică septembrie 2014, Robert Turcescu, activ în campania electorală. un cunoscut jurnalist, moderator al În prezentul studiu, am plecat de unui talk show politic pe un post la ipoteza că intervenţiile efectuate în naţional de ştiri, B1Tv, s­a deconspi- spaţiul public pe această metatemă rat, recunoscând că a fost ofiţer au, pe termen mediu şi lung, acoperit. El a făcut această confe-

84 Alegerile prezidenţiale din 2014 siune pe blogul său, după care a publicată o listă cu mai mulţi poli- reiterat­o, în direct la postul de tele- ticieni, jurnalişti şi persoane din admi- viziune la care lucra, şi a confirmat, nistraţie care au fost ridicaţi în grad în acel context, autenticitatea unor de către ministrul apărării de atunci, documente pe care le publicase ante- generalul Gabriel Oprea, acum vice- rior pe Internet drept dovezi: o copie premier în cabinetul Ponta. Pe listă a livretului militar (cu ştampila figura şi Robert Turcescu, dar jurna- Ministerului Apărării Naţionale) şi listul a negat la acea dată activarea/ câteva state de plată. înaintarea sa în grad. „Da, am fost lt.­colonel sub aco- Faptul că serviciile secrete nu au perire. Public mai jos câteva dintre găsit, la acea dată, o reacţie comuni- statele de plată, cu sumele de bani pe caţională adecvată nu a făcutaltceva care le­am primit. Am ales să nu­l decât să impună tema implicării ser- trădez pe bunul Dumnezeu şi să fac viciilor şi să adâncească starea de această marturisire publică. Refuz să scenarită de la nivel public. fiu Iuda în faţa lui Christos, chiar dacă astăzi, celor ce vor citi şi vor vedea acest text poate că nu le va fi Infiltrarea politicii şi justiţiei foarte clar ce se întâmplă. Rugaţi­vă cu agenţi ai serviciilor pentru mine şi cu mine să fim iertaţi secrete – Ponta, ofiţer şi izbăviţi. Sunt pregătit să îndur acoperit al SIE oprobiul public, îl merit, dar sper să avem parte de legi şi de judecători În primele zile ale campaniei drepţi. Cu Dumnezeu înainte şi va fi electorale, preşedintele în funcţie la bine! Vă cer iertare tuturor”, scria 4 acea dată, Traian Băsescu, declara, la Robert Turcescu pe blogul său . postul de televiziune Realitatea TV, Jurnalistul nu a vorbit nicio clipa că premierul Victor Ponta a fost despre serviciul secret care l­ar fi ofiţer acoperit al SIE în perioada recrutat, nici despre misiunile care 1997 ­ 2001. Şeful statului a spus că i­ar fi fost încredinţate, şi nici despre unul dintre candidaţi trebuie să recu- motivele care l­ar fi determinat să se noască că este ofiţer acoperit, pentru dea în vileag. Acesta a repetat însă că că altfel, „îi va rânji în faţă fostul îşi doreşte să aibă parte de un şef”. Băsescu a declarat că Ponta a judecător înţelegător într­un proces în fost ofiţer acoperit al SIE în timp ce care ar fi acuzat de dezvăluirea unor era procuror, fapt ce reprezintă „o secrete. Robert Turcescu fusese acu- ilegalitate constituţională”, „o incom- zat, cu câteva zile înainte, la acelaşi patibilitate”, potrivit Constituţiei post de televiziune, că este ofiţer vechi. Băsescu l­a deconspirat pe acoperit, acuzaţiile fiind formulate de Ponta la mai bine de două luni de Ilie Sârbu, socrul unuia dintre can- când avertiza că îi va dezbrăca public didaţii la preşedinţie din 2014, Victor pe prezidenţiabili. De atunci, prin- Ponta. În anul 2012, în presă a fost cipalii candidaţi s­au disculpat pe

85 POLIS rând, iar Ponta a declarat că şi dacă ar accesul la informaţii pe care acesta fi fost ofiţer acoperit, tot nu ar fi l­a avut în druntea SIE l­ar avantaja putut spune. în raport cu contracandidaţii săi. „Victor Ponta trebuie să recu- „Fac acest pas cu multă încredere, noască că în perioada 1997­2001 a este un pas de maturitate după o viaţă fost ofiţer acoperit al SIE… A fost, în pe care mi­am dedicat­o ţării mele”, a perioada 1997­2001, ceea ce explică declarat Teodor Meleşcanu, după şi propulsarea lui de la Parchetul de depunerea dosarului de candidatură, la Judecătoria de sector direct în care cuprinde aproape 400.000 de Parchetul General. Nu este nicio semnături de susţinere6. bombă, este o realitate pe care eu Fostul director SIE şi­a depus can- sunt gata să o demonstrez”, a mai didatura ca independent pentru ale- anunţat Băsescu5. gerile prezidenţiale, fiind susţinut de Acesta a mai prezentat, în spri- Partidul Dreptăţii Sociale şi o serie de jinul afirmaţiei că Victor Ponta a fost organizaţii ale societăţii civile. În ofiţer SIE, o Hotărâre de Guvern, acelaşi context, au existat în spaţiul iniţiată de Teodor Meleşcanu şi sem- public suspiciuni legate de lipsa de nată de premier, care extindea pro- corectitudine a procesului de adunare tecţia acordată ofiţerilor şi la cei care de semnături pentru candidatură. şi­au încetat raporturile cu Serviciul. Potrivit Biroului Electoral Central, Premierul Victor Ponta a replicat Teodor Meleşcanu, candidat indepen- că declaraţiile lui Traian Băsescu sunt dent la Preşedinţia României, a obţi- „numai minciuni”, şeful Guvernului nut în primul tur al alegerilor prezi- susţinând că preşedintele este „ex- denţiale 104.131 de voturi, repre- trem de tulburat şi frământat” şi că zentând 1,09%. „România nu mai trebuie să depindă „Oamenii au fost minţiţi că voi de tulburările unei persoane”. folosi în campanie informaţii şi că De notat este faptul că tema s­a voi uza de funcţia pe care am dezvoltat post­campanie în logica ofi- părăsit­o atunci când am intrat în ţerilor acoperiţi din magistratură. campanie. Păcat, se poate observa chiar cu ochiul liber că nu eu mi­am folosit nici funcţia şi nici nu am Candidatura la preşedinţie a jonglat cu informaţii secrete în directorului Serviciului de campania electorală”, a mai spus 7 Informaţii Externe Meleşcanu la aflarea rezultatelor . Acesta şi­a anunţat sprijinul pentru Teodor Meleşcanu s­a înscris în Victor Ponta în cel de­al doilea tur de cursa pentru fotoliul de preşedinte scrutin şi a fost numit, în contextul după ce demisionase, cu o zi în urmă, scandalului pentru lipsa secţiilor de de la conducerea SIE. Candidatura sa vot din diasporă, ministru de Externe. a generat critici modeste, S­a discutat puţin iniţial, dar s­a dez- speculându­se cu precădere faptul că voltat relativ consistent ulterior, despre

86 Alegerile prezidenţiale din 2014 implicarea serviciilor în evidenţierea anunţat public, îşi va depune demisia dezastrului organizării votului în din funcţia de director al SRI după diaspora. De notat că jurnaliştii cei alegeri”8. mai fervenţi în a evidenţia această La fel de relevant este că s­a cons- problemă au fost, de­a lungul timpu- truit imaginea că, într­un fel, candi- lui, bănuiţi de o anumită apropiere de datul PSD la prezidenţiale s­ar bucura serviciile secrete. de susţinerea serviciilor (Meleşcanu, fost şef SIE şi candidat la prezi- denţiale, a fost numit ministru de Candidatura directorului Externe, iar Maior ar fi putut deveni Serviciului Român de Prim­ministru în locul lui Ponta). Informaţii la funcţia de Tot în campania pentru preziden- prim­ministru ţialele din 2014 s­a vorbit şi despre posibilitatea preluării de către Gabriel Încă din vara anului 2014 au Oprea (ministrul de Interne) a pos- existat speculaţii generoase despre po- tului de şef al SRI în condiţiile în sibilitatea ca directorul SRI de la acel care George Maior ar fi devenit moment, George Maior, să fie numit Prim­ministru. prim­ministru în cazul unei victorii a lui Victor Ponta sau despre o posibilă implicare a acestuia în politică. Candidaţi filaţi de serviciile George Maior a apărut de mai secrete – misterul pozelor cu multe ori în spaţiul public ca Udrea şi Bica la Paris autoritate în domeniul securităţii, pe fondul unei relevanţe mai mari a Un incident semnificativ apărut în temelor de politică externă, în con- timpul campaniei electorale îl repre- textul agresiunii ruseşti din Estul zintă apariţia, pe un blog intitulat Ucrainei. Acesta era cotat, în sonda- Joscenzura2014, a unor fotografii din jele de opinie, drept unul dintre cei primăvara anului 2014 cu candidatul mai cinstiţi şi mai patrioţi români. la preşedinţie Elena Udrea, cu şefa Într­un discurs din 4 noiembrie DIICOT Alina Bica şi cu fosta şefă a 2014, în care anunţa că se coalizează CNI, Anamaria Topoliceanu, la cum- cu foştii contracandidaţi Tăriceanu şi părături la Paris, precum şi a unor Meleşcanu şi le promitea celor doi facturi din timpul respectivului sejur. funcţia de premier şi consilier la După ce presa a descărcat infor- Cotroceni, Ponta spunea şi că: „Dacă maţiile de pe respectivul blog, contul pentru România apar pericole de de pe wordpress.com a blogului a securitate strategică de asemenea fost şters. putem lua în considerare şi cred că ar Elena Udrea a ieşit la atac, acu- fi o persoană competentă în acest zând că ar fi fost filată de serviciile sens domnul George Maior, în mă- secrete într­o vacanţă privată la Paris. sura în care domnia sa, aşa cum a „Întâmplător, în acel weekend, trei

87 POLIS femei având o relaţie bună de ami- Politicieni vizaţi de binomul ciţie erau la Paris, au fost fotografiate DNA­SRI pe parcursul în mod profesionist. Este evident campaniei prezidenţiale pentru toată lumea că e vorba de un filaj al serviciilor secrete, care s­au Pe parcursul campaniei prezi- obosit pe cheltuiala statului român să denţiale din 2014, lupta anticorupţie supravegheze trei femei aflate într­un din România părea să se ridice la un weekend privat. Au stat după noi şi nivel fără precedent, în această pe- ne­au fotografiat timp de 48 de ore”, 9 rioadă fiind audiaţi sau reţinuţi de a susţinut Udrea . Aceasta a mai arătat către DNA politicieni de vârf, mem- că informaţiile apărute în România bri ai familiilor acestora şi oameni de pe „un site neasumat şi care nu mai afaceri de renume. În perioada res- există deja” ar fi „o lucrătură tipică pectivă au fost făcute primele arestări serviciilor”, „justificată de interesul în ceea ce se configura a fi cel mai celor care sunt în competiţie, dar şi al mare dosar de corupţie din România celor care stau în spatele lor”. „În post­revoluţionară, Dosarul Microsoft, spatele lui Ponta şi Iohannis stau nu care transcede mai multe guverne şi doar două structuri înţesate de face legături directe între afaceri şi oameni corupţi, ci şi reprezentanţi ai comisioane personale ale politicie- serviciilor secrete, care au ales să nilor sau bani pentru partid. joace în mod ocult în favoarea unuia La începutul campaniei electorale, sau altuia dintre candidaţi. Miza o Elena Udrea, candidat la fotoliul de reprezintă voturile Elenei Udrea”, a preşedinte, a fost audiată la DNA ca mai afirmat aceasta. martor într­un dosar de corupţie care îl Preşedintele în funcţie, Traian viza pe primarul Municipiului Piatra Băsescu, susţinător al candidatului Neamţ, Gheorghe Ştefan. În zilele Elena Udrea, a dublat mesajele aces- care au urmat, fostul soţ al acesteia, teia, afirmând că fotografiile de la omul de afaceri Dorin Cocoş, a fost Paris ar fi rezultatul unei operaţiuni arestat preventiv în Dosarul Microsoft, cu servicii românesc şi francez. acuzat că ar fi intermediat şpăgi Preşedintele a cerut imediat servi- pentru miniştrii din cabinetul din care ciilor româneşti un raport pe acestă a făcut parte şi Elena Udrea pentru temă, dar concluziile raportului au achiziţia de către stat a unor licenţe rămas secrete până astăzi, preşe- supraevaluate. În aceeaşi speţă au dintele confirmând totuşi în 2015 că mai fost arestaţi preventiv şi primarul evaluarea sa iniţială nu era corectă. Gheorghe Ştefan, Gabriel Sandu, fost ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale şi omul de afaceri Nicolae Dumitru. În aceeaşi campanie electorală a fost arestat preventiv Viorel Hrebenciuc, personaj marcant al

88 Alegerile prezidenţiale din 2014 partidului aflat la putere, pentru pre- Ghiţă, un apropiat al premierului. La supusa sa implicare într­un dosar jumătatea acestui an, DNA l­a pus privind retrocedări ilegale a unor pă- sub acuzare pe însuşi prim­ministrul duri. În dosarul respectiv a mai fost României, Victor Ponta, pentru fals pus sub acuzare pentru trafic de influ- în înscrisuri sub semnatură privată, enţă şi purtătorul de cuvânt al parti- complicitate la evaziune fiscală în dului de guvernământ de la acea formă continuată şi spalarea banilor. vreme, Dan Şova, un apropiat a lui Prestaţia DNA este extrem de Victor Ponta. apreciată de români şi de partenerii Toate acţiunile DNA au fost asu- internaţionali ai ţării noastre preocu- mate deschis şi de SRI, în comu- paţi de lupta anticorupţie. nicatele de presă ale DNA amintindu­se de sprijinul logistic oferit de principalul serviciu de Apetenţa presei pentru informaţii autohton. Disputele legate agenţi şi corupţi de aceste acţiuni ţintesc impactul electoral al acestor acţiuni, în sensul Metatema campaniei electorale a blamării presupuselor ingerinţe ale făcut agenda mass­media în respecti- serviciilor secrete în stabilirea ordinii va perioadă, audienţele TV, preluările de abordare a dosarelor, astfel încât pe internet şi interacţiunile de pe să fie avantajaţi candidaţi sau partide reţelele sociale pe itemii subsecvenţi în dezavantajul competitorilor lor. stabilind recorduri nebănuite până Evoluţiile luptei anticorupţie au atunci. Celelalte teme de campanie au suprins pe toată lumea în perioada fost relativ marginale. Au mai stârnit post­electorală, imediat după alegeri interes dezbaterile electorale dintre fiind reţinută de pe stradă şefa candidaţii calificaţi în cel de­al doilea DIICOT Alina Bica, acuzată de DNA tur de scrutin şi tema mobilizatoare de abuz în serviciu, într­un dosar pentru votul din turul al doilea – privind o despăgubire ilegală făcută problemele de organizare a votului în de o comisie din ANRP din care diasporă­ această ultimă temă dezvol- procuror­şef al DIICOT a făcut parte. tată pentru o perioadă scurtă de timp. La începutul anului 2015, Elena Evoluţiile instrumentate de SRI Udrea a fost, la rândul său, arestată din speţele DNA au generat o con- preventiv într­un dosar legat de o tinuitate de breaking news­uri în serie de infracţiuni pe care le­ar fi media clasice şi în new media, dove- comis în funcţia de ministru în orga- dindu­se cu mult mai interesante nizarea în 2011 a unei gale de box. pentru public decât activităţile obiş- Anterior arestării sale, aceasta a nuite de campanie electorală a celor acuzat serviciile secrete, în special pe 14 candidaţi. La rândul lor, deconspi- adjunctul SRI, Florian Coldea, că i­ar rările de agenţi acoperiţi şi acuzaţiile fi cerut bani lui Dorin Cocoş pentru legate de filaje ale unor politicieni au televiziunea condusă de Sebastian alimentat apetenţa publicului pentru

89 POLIS teorii ale conspiraţiei, dând coordo- În ceea ce priveşte declaraţia nate noi confruntării pentru fotoliul făcută de Traian Băsescu cu privire la de preşedinte. statutul lui Victor Ponta de fost ofiţer De exemplu, aşa­zisa spovedanie sub acoperire, aceasta a fost urmărită a lui Robert Turcescu privind cali- de aproape jumătate de milion de tatea sa de „ofiţer acoperit” a atras un români, informează Pagina de număr mare de spectatori pe postul Media12. Dezvăluirile fostului preşe- B1 Tv, peste 600.000 de persoane dinte din emisiunea „Jocuri de urmărind postul după ce acesta a ple- Putere” despre „ofiţerul acoperit SIE cat din emisiune. Vârfurile emisiunii – Victor Ponta” a încins audienţele „Actualitatea Românească”, unde au Realitatea TV, media pe parcursul fost făcute declaraţiile, au depăşit emisiunii fiind de circa 7 ori mai mare 600.000 de români, arăta Pagina de decât cea obişnuită la acea oră. Media10. Media de audienţă înre- Astfel, pe durata întregii emisiuni gistrată de B1 TV cu emisiunea realizate de Rareş Bogdan, „Actualitatea Românească” a fost de 22.00­00.30, Realitatea TV a 330.000 de spectatori pe minut, iar înregistrat o cotă medie de piaţă de după ce Robert Turcescu a plecat din 10,8 pe publicul comercial din mediul emisiune, la minutul 21:28, emi- urban, faţă de circa 1,5­1,6 într­o zi siunea era urmărită de 627.000 de obişnuită pe targetul menţionat. Vârful oameni. Dintre aceştia, 427.000 de emisiunii s­a înregistrat între orele telespectatori proveneau din mediul 00:00­00:15, când Realitatea TV avea urban. 18,8 situându­se în premieră în acest Conform mediaTRUST, în pe- an peste liderul absolut, Antena 3, rioada 20­23 septembrie 2014, decal- care în acel interval orar scotea 17,5. raţiile jurnalistului Robert Turcescu Agenţiile de presă internaţionale au generat 2.453 de materiale în au scris pe larg, la rândul lor, despre mediul online. Site­urile de ştiri au scandalul politic generat în urma publicat 1.313 de articole. Printre acuzaţiilor formulate de preşedintele sursele cu cele mai multe materiale Traian Băsescu, potrivit cărora pre- publicate pe acest subiect se numără mierul român Victor Ponta, candidat dcnews.ro (45 de articole), realita- la preşedinţie, a fost „agent sub tea.net (26 de articole), nasul.tv (25 acoperire”. Conform unei monitor- de articole). Facebook a generat 843 rizări realizate de Mediafax, printre de postări ce au facut referire la aceste agenţii se numără Agence Robert Turcescu, iar pe Twitter au France­Presse, Agenţia BELGA, fost înregistrate 255 de postări. Con- Associated Press sau Reuters13. fesiunea lui Robert Turcescu a numă- Dacă cele mai multe mass­media rat 42 de menţiuni pe bloguri şi foru- clasice din România a dat dovadă şi muri, se menţionează în raportul de pe parcursul campaniei pentru preşe- monitorizare elaborat de media dinţie din 2014 de partizanat politic, TRUST11. metatema amestecului serviciilor

90 Alegerile prezidenţiale din 2014 secrete în treburi politice şi în 46,1% în februarie 2015 (faţă de mass­media a generat contagiune. 46,8% în decembrie 2014), pentru ca Nicio televiziune, de exemplu, nu a să urmeze o creştere până la 47,8% în putut evita subtemele emintite iulie 2015. anterior, chiar dacă evenimentele au Acelaşi barometru arată că, după fost decriptate de politicieni şi de ce la sfârşitul anului trecut a ocupat presă în chei diferite. Metatema a fost pentru prima dată prima poziţie în la fel de interesanta pentru clasamentul încrederii în instituţiile consumatorii de informaţii din politice, Preşedinţia a cumulat, în fe- mediul online, iar anumite teme bruarie 2015, 51,4% încredere multă punctuale subsumate acesteia au şi foarte multă (într­o creştere con- făcut, aşa cum am arătat, ocolul sistentă faţă de 43,9% în decembrie pământului prin intermediul media 2014 şi 17,8% în octombrie 2014). internaţionale. Guvernul a ajuns în iulie 2015 la 24,6% (faţă de 25,5% în decembrie 2014). Clasamentul este încheiat de În competiţie pentru Parlament cu 11,3% încredere în iulie încrederea românilor 2015 (19,7% în decembrie 2014) şi de partidele politice care ajung la un Potrivit unui barometru realizat de minim istoric de 6,5% în aprilie 2015 INSCOP Research, la comanda zia- (de la12% în decembrie 2014). În ceea rului „Adevărul”, cu privire la încre- ce priveşte presa, aceasta înregistrează derea pe care românii o au în insti- un minim de încredere în ultimul an, tuţii, imaginea SRI a cunoscut un ajungând în iulie 2015 la 31,9%, de la uşor recul după acuzaţiile aduse de 37,4% în octombrie 2014. Elena Udrea prim­adjunctului insti- tuţiei, în vreme ce încrederea în DNA Concluzii a urmărit, şi în 2015, un trend crescător14. SRI nu a reuşit să mai Expunerea mediatică a SRI a atingă maximul de încredere de continuat să fie uriaşă după momen- 52,6% înregistrat în decembrie 2014, tul prezidenţialelor, motiv pentru care câzând imediat după scandalul activitatea serviciilor şi controlul Udrea­Coldea la 48,8% în februarie asupra serviciilor au devenit teme de 2015, după care a început o redresare, dezbatere publică. Situaţia s­a croni- cota de încredere din iulie 2015 fiind cizat şi permanentizat. Asta înseamnă de 51,2%. că intervenţiile efectuate în spaţiul DNA a ajuns în aprilie 2015 la un public pe metatemă în perioada ale- maxim istoric de 61,4% încredere, gerilor au îndeplinit rolul de factor plecând de la 55,8% în decembrie declanşator pentru dezbaterea şi tran- 2014 sau de la 48,6% în urmă cu un şarea antinomiilor referitoare la ca- an. Şi SIE a suferit un mic recul la drul legal, instituţional şi etic de începutul acestui an, ajungând la funcţionare a serviciilor secrete într­o

91 POLIS societate democratică, în general, şi Dacă până acum discreţia a fost în ţara noastră, în particular. apanajul acţiunilor serviciilor secrete Pe de altă parte, tezele conspira- din România, după alegerile ţioniste capătă consistenţă din per- prezidenţiale din 2014 acestea sunt spectiva decriptărilor publice a eveni- puse în centrul evenimentelor mentelor importante, pe fondul slăbi- importante de la nivelul societăţii. În ciunii percepute a liderilor politici acest context, poate fi vorba de actuali. Cu alte cuvinte, dacă în ultimii începutul unui ciclu în care 10 ani responsabilitatea pentru starea politicienii să se recredibilizeze pe de fapt din România a căzut în fondul instituirii unor noi teme spinarea politicienilor, acum serviciile publice, cum ar fi deconstrucţia sau secrete, în special SRI, sunt descrise falsificarea democraţiei. ca aflându­se în postura de conducere.

Note nregistrat­confirma­nu­avut­spate­servi cii­secrete­sau­partide.htm (accesat la 1 01.08.2015) McCombs, M, Shaw, D, „The 8 agenda­setting function of mass http://www.mediafax.ro/politic/pon media”, în Public Opinion ta­am­propus­si­consider­ca­cea­mai­b Quarterly 36 (2), 1972. una­solutie­de­premier­este­tariceanu­c 2 N. Luhmann, Theory of Society, are­sunt­celelalte­variante­daca­ponta­e Stanford, Stanford University Press, ste­ales­presedinte­in­turul­doi­134903 98 (accesat la 01.08.2015). 1997 9 3 W. Lippmann, Public opinion, New http://www.mediafax.ro/politic/udre York, Harcourt, 1922. a­dupa­aparitia­unor­fotografii­cu­ea­si 4 http://www.dcnews.ro/ofi­er­acope ­cu­alina­bica­la­paris­filaj­al­servici rit­2014­scandalul­care­a­zguduit­scen ilor­bica­solicita­csm­sa­faca­verifi a­politica­i­lumea­mass­media_463504 cari­privind­pozele­foto­13480621 (accesat la 01.08.2015). .html (accesat la 01.08.2015). 10 5 http://www.mediafax.ro/politic/bases http://www.paginademedia.ro/2014/ cu­a­dezvaluit­numele­ofiterului­acope 09/confesiunea­lui­turcescu­a­dublat­a rit­care­candideaza­la­presedintie­pon udienta­b1­varfurile­au­depasit­600­00 0­de­romani/ (accesat la 01.08. 2015). ta­a­fost­ofiter­acoperit­sie­intre­1997­ 11 si­2001­reactia­premierului­13380748 http://www.ziare.com/robert­turcescu/ (accesat la 01.08.2015). ofiter­acoperit/cum­a­invadat­robert­tur 6 http://www.mediafax.ro/politic/meles cescu­mediul­online­1323572 (ace sat la 01.08.2015). canu­si­a­depus­candidatura­pentru­ale 12 gerile­prezidentiale­la­bec­este­un­pas­ http://www.paginademedia.ro/2014/ de­maturitate­dupa­o­viata­dedi 10/cati­romani­s­au­uitat­cand­bases cata­tarii­mele­13327628 (accesat la cu­a­spus­ca­ponta­a­fost­ofiter­acope rit/ (accesat la 01.08.2015). 01.08.2015). 13 7 http://www.hotnews.ro/stiri­politic­18 http://www.mediafax.ro/politic/ce­ 442492­teodor­melescanu­scorul­care­i scrie­presa­straina­despre­acuzatiile­for

92 Alegerile prezidenţiale din 2014

mulate­de­basescu­la­adresa­lui­ponta­ dna­si­in­presedintie/ (accesat la 01.08. 13384073 (accesat la 01.08. 2015). 2015). 14 http://www.expresspress.ro/sondaj­ca ta­incredere­au­romanii­in­binomul­sri­

Bibliografie mele­13327628 (accesat la 01.08. 2015). Axford, B., Browning, G., Turner. J., http://www.hotnews.ro/stiri­politic­1844 Politics. An introduction, Editura 2492­teodor­melescanu­scorul­care­inr Routledge, Londra, 2002. egistrat­confirma­nu­avut­spate­servicii Gersle, J., Comunicarea politică, Editura ­secrete­sau­partide.htm (accesat la Institutul European, Iaşi, 2002. 01.08.2015). Lilleker, D., Key concepts in political http://www.mediafax.ro/politic/ponta­am communication, Sage Publications Ltd, ­propus­si­consider­ca­cea­mai­buna­s Londra, 2006. olutie­de­premier­este­tariceanu­care­s Lippmann, W., Public opinion, New unt­celelalte­variante­daca­ponta­este­a York, Harcourt, 1922. les­presedinte­in­turul­doi­13490398 Luhmann N., Theory of Society, (accesat la 01.08.2015). Stanford, Stanford University Press, http://www.mediafax.ro/politic/udrea­du 1997. pa­aparitia­unor­fotografii­cu­ea­si­cu­ McCombs, M, Shaw, D, „The agenda­ alina­bica­la­paris­filaj­al­serviciilor­bi setting function of mass media”, Public ca­solicita­csm­sa­faca­verificari­privin Opinion Quarterly 36 (2), 1972. d­pozele­foto­13480621 (accesat la Tănase, T., Comunicarea politică prin 01.08.2015). social media şi reacţiile publicului http://www.paginademedia.ro/2014/09/co online, Editura Universitară, Bucureşti, nfesiunea­lui­turcescu­a­dublat­au 2014. dienta­b1­varfurile­au­depasit­600­000­ de­romani/ (accesat la 01.08.2015). Resurse electronice: http://www.ziare.com/robert­turcescu/ofi http://www.dcnews.ro/ofi­er­acoperit­20 ter­acoperit/cum­a­invadat­robert­turce 14­scandalul­care­a­zguduit­scena­polit scu­mediul­online­1323572 (accesat la ica­i­lumea­mass­media_463 504.html 01.08.2015). (accesat la 01.08.2015). http://www.paginademedia.ro/2014/10/ca http://www.mediafax.ro/politic/basescu­a ti­romani­s­au­uitat­cand­basescu­a­sp ­dezvaluit­numele­ofiterului­acoperit­c us­ca­ponta­a­fost­ofiter­acoperit/ are­candideaza­la­presedintie­ponta­a­f (accesat la 01.08.2015). ost­ofiter­acoperit­sie­intre­1997­si­200 http://www.mediafax.ro/politic/ce­scrie­p 1­reactia­premierului­13380748 resa­straina­despre­acuzatiile­formu (accesat la 01.08.2015). late­de­basescu­la­adresa­lui­ponta­133 http://www.mediafax.ro/politic/melescan 84073 (accesat la 01.08.2015). u­si­a­depus­candidatura­pentru­alegeri http://www.expresspress.ro/sondaj­cata­i le­prezidentiale­la­bec­este­un­pas­de­ ncredere­au­romanii­in­binomul­sri­dn maturitate­dupa­o­viata­dedicata­tarii­ a­si­in­presedintie/ (accesat la 01.08. 2015).

93 POLIS

94 Alegerile prezidenţiale din 2014

Alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014 şi reinventarea conştiinţei civice

[November 2014 presidential elections and the reinventing of civic conscience]

Cosmin DIMA

Abstract: The article identifies the main factors that led to the victory of Klaus Iohannis, the Christian ­ Liberal Alliance PNL (National Liberal Party) ­ PD­L (Liberal Democratic Party) candidate, in front of Victor Ponta, PSD (Social Democratic Party) – UNPR (National Union for the Progress of Romania) – PC (Conservative Party) Alliance candidate. It also analyzes diaspora protests episode and its electoral implications, a phenomenon that seems to strengthen the hypothesis of reinventing civic conscience, concerned with challenging political abuse.

Keywords: Presidential elections, diaspora, protests, civic conscience, Klaus Iohannis.

Introducere zată. Mesajul transmis întregii clase politice a fost clar: în afara graniţelor Alegerile prezidenţiale din noiem- statului nu există „cetăţeni de mâna a brie 2014 pot fi considerate printre doua”, iar egalitatea politică este vala- cele mai spectaculoase din istoria bilă oriunde românii vor să voteze. electorală postdecembristă. Nu atât Victoria candidatului Alianţei din perspectiva rezultatului final Creştin­Liberale (PNL­PDL)1, Klaus neaşteptat, cât a episoadelor de revol- Iohannis, primar al Sibiului şi liderul tă şi a protestelor spontane dintre cele PNL, în faţa lui Victor Ponta, candi- două tururi, cauzate de organizarea datul Alianţei Electorale PSD­ dezastruoasă a procesului electoral UNPR­PC2, prim­ministru în funcţie din diaspora. Acestea au avut un şi liderul PSD a fost decisivă, în efect electoral profund, generând ciuda avantajelor politice şi electorale mobilizare şi schimbarea intenţiei de ale social­democratului3. Eşecul de vot dominantă. Pentru eşecul orga- „a cuceri” Palatul Cotroceni a marcat, nizatoric puterea guvernamentală a pentru a treia oară consecutiv, limi- fost sancţionată, iar opoziţia averti- tele şi incapacitatea stângii de a

95 POLIS câştiga în alegerile prezidenţiale. Tra-  unificarea dreptei; diţia înfrângerii „la limită”, iniţiată de  profilul atipic al lui Klaus Adrian Năstase în alegerile prezi- Iohannis; denţiale din 2004 şi continuată de  coalizarea dreptei în ultimele zile Mircea Geoană în alegerile prezi- ale celui de­al doilea tur; denţiale din 2009, a fost abandonată  reacţiile adverse ale campaniei de eşecul categoric al celui mai tânăr negative a PSD; dintre preşedinţii stângii postco- 4  campania anticorupţie şi ambi- muniste . guitatea raportării PSD la Succesul lui Klaus Iohannis nu aceasta; poate fi explicat doar prin compor-  influenţa Facebook: interacţiune tament şi prestaţie electorale. Şi nici virtuală şi mobilizare: prin acţiunea comună sau „superio-  revolta diasporei şi reinventarea ritatea” ideologică şi organizatorică a conştiinţei civică; dreptei, întrucât aceasta a fost frag- Dintre aceştia, doar unul, şi anu- mentată, incoerentă şi diversă pro- me revolta diasporei, a acţionat ca un gramatic. Pentru a ajunge în finală, detonator şi făcut ca eşafodajul candidatul liberal a trebuit să facă electoral al lui Victor Ponta să se faţă nu doar principalului adversar, prăbuşească într­un mod catastrofal. PSD, aliaţilor acestuia şi uneia dintre cele mai murdare campanii electo- rale, ci şi puzderiei de contracan- Contextul preelectoral şi con- didaţi din zona dreptei. Aceştia au fost lansaţi în competiţie doar pentru figurarea forţelor publice; a­şi testa popularitatea (Elena Udrea) ruperea USL şi alegerile sau pentru a captura şi fideliza o europarlamentare parte din electoratul dreptei pentru proiecte politice viitoare anunţate Cel mai important moment politic chiar în timpul campaniei (Monica care a marcat prima parte a anului Macovei5). Abia în ultimele zile ale 2014, şi care avea să schimbe în mod celui de­al doilea tur, doar pentru a fundamental cursul evenimentelor, a vota „răul cel mai mic”6, ceilalţi fost ruperea Uniunii Social­Liberale 7 lideri ai dreptei şi­au îndrumat alegă- (PSD­UNPR / ACD (PNL­PC)) şi torii să susţină candidatul ACL. ieşirea PNL din coaliţia de guver- „Miracolul” civic din turul al doi- nare, care a preluat puterea după că- lea a dat peste cap analizele şi previ- derea cabinetului Ungureanu în 27 ziunile sociologice, şi a scos în evi- aprilie 2012, în urma celei de­a doua denţă imprevizibilitatea comporta- moţiuni de cenzură adoptată în mentului electoral. Şi totuşi, reuşita Parlament. Despărţirea liberalilor de lui Klaus Iohannis poate fi explicată, social­democraţi a creat premisele într­un anumit grad, printr­o serie de conturării principalelor forţe politice factori: care urmau să se confrunte în

96 Alegerile prezidenţiale din 2014 alegerile prezidenţiale şi a schimbat ispăşitor, cauza eşecului megapro- logica politicii de alianţe. iectului politic. Conştient de puterea Cu toate că în alegeri alianţa s­a de atracţie pe care USL a avut­o, dovedit productivă electoral8 pentru PSD şi­a asumat continuarea discur- ambele partide, până la începutul sului şi a proiectelor alianţei, ajutat anului 2014, PNL devenise captivul de o facţiune a PNL condusă de Călin guvernării, identificată, în primul Popescu Tăriceanu, fostul preşedinte rând, cu PSD şi premierul acesteia, al PNL şi fost premier liberal în Victor Ponta. În mai puţin de două de perioada 2005­2008. „USL trăieşte!” zile, susţinerea electorală se dimi- nu a fost doar un slogan folosit în nuase pentru liberali şi se mărise campania din alegerile europarla- considerabil pentru social­democraţi, mentare, ci şi o linie strategică de privit ca principalul artizan al poli- acţiune politică prin care PSD a ticilor guvernamentale anti­auste- urmărit să menţină, în perspectiva ritate, fapt care urma să fie confirmat alegerilor prezidenţiale, sprijinul electoral şi de scorul obţinut de cele electoral al celor care au crezut în două partide în alegerile europar- alianţa social­liberală. lamentare din mai 2014. Întrucât alegerile prezidenţiale nu Noul raport de forţe din USL, sunt numai despre actori individuali survenit în urma guvernării comune, care urmăresc să câştige prima funcţie a generat o stare de psihoză în rândul în stat, ci şi despre partidele care îi liberalilor legată de o posibilă trădare susţin şi puterea lor politică şi electo- a PSD şi abandonarea lui Crin rală, cel de­al doilea factor care a dus Antonescu candidatul comun în ale- mai departe la clarificarea actorilor în gerile prezidenţiale. Această stare a confruntarea prezidenţială, a fost fost, în principal, creată de către lide- chiar rezultatul alegerilor europarla- rii PSD şi alimentată continuu şi mentare. Alianţa PSD­UNPR­PC a sistematic de către televiziunile parti- obţinut 2.093.237 de voturi (37,60%), zane. În acest context, prinşi între însemnând 16 mandate, PNL, 835.531 ciocan şi nicovală, între psihoza de voturi (15%) şi 6 mandate, iar abandonului şi capcana guvernării PD­L doar 680.853 de voturi care erodase susţinerea electorală, (12,23%) şi 5 mandate9. Rezultatul a liderii PNL au decis, ca strategie de confirmat situaţia dezastruoasă în avarie, să iasă de la guvernare pentru care se aflau principalele partide de a diminua pagubele şi pentru a se dreapta, atât PNL, după o guvernare putea regrupa până la următoarele comună cu PSD, în USL, cât şi alegeri. Decizia, deşi a fost (probabil PD­L, care la doi ani de la ieşirea de şi singura) corectă din punct de la guvernare, nu reuşise să­şi revină vedere politic, s­a dovedit a fi electoral, după ce în anul 2010, pierzătoare în alegerile europarla- implementase o serie de măsuri dure mentare, întrucât suporterii USL au de austeritate. indentificat PNL ca fiind ţapul

97 POLIS

Conştiente de rezultatul slab din carea celei mai importante părţi a alegeri, cele două partide ale dreptei, dreptei. Despre acest proiect s­a spre stupefacţia observatorilor poli- vorbit şi au existat intenţii în toată tici, dar şi a adversarilor atât din zona perioada postdecembristă, Traian stângii, cât şi a dreptei, au decis să Băsescu fiind extrem de interesat în fuzioneze „prin alianţă”10. Formula primul mandat, în timpul Alianţei politică intermediară Alianţa Creştin D.A. pentru a­şi crea un partid Liberală (PNL­PD­L) a fost menţi- prezidenţial. Fuziunea a obligat PNL nută pentru alegerile prezidenţiale, să părăsească ALDE şi să adere la din cauza unor dificultăţi juridice în PPE, cel mai puternic, dar şi cel mai procesul de fuziune, pentru ca după eterogen grup politic la nivel euro- alegerile prezidenţiale, când procesul pean, generând, pe lângă un sprijin de fuziunea se încheia, noua con- politic important şi dileme ideologice. strucţie politică să poarte denumirea Deşi ambiguitatea ideologică a noii de PNL. formaţiuni create a rămas o problemă Demisia liderului PNL, Crin de identitate (liberalism şi Antonescu, ca urmare a ratării creştin­democraţie) acest lucru nu a obiectivului de 20% şi a erodării constituit nicidecum un impediment imaginii politice (atât încredere, cât şi electoral. Denumirea generică de intenţie de vot) a dus la înlocuirea partid de dreapta care se opune celui acestuia cu Klaus Iohannis, prim­ de stânga, adică PSD şi aliaţilor vicepreşedinte PNL, cel care avea să acestuia, a fost de ajuns, cel puţin pe fie desemnat, după o competiţie in- termen scurt, pentru a acoperi con- ternă, şi candidatul oficial în alegerile fuzia ideologică. O confirmă şi prezidenţiale, al Alianţei Creştin­ Anthony Downs, când arată în cele- Liberale. bra sa lucrare că „partidele nu au de- loc nevoie de formarea unei Weltanschauung, ci pot susţine doar Unificarea Dreptei poziţii ad hoc asupra problemelor practice, pe măsură ce apar”11. Fuziunea a fost o decizie contex- Unificarea dreptei a simplificat tuală luată de liderii PNL şi PD­L în sistemul de partide, de la tripartidism condiţiile panicii de după alegerile imperfect12 la unul cu două forţe europarlamentare. Aflate sub presiu- politice aproape egale. A fost primul nea timpului scurt până la alegerile pas în crearea unei balanţe a puterii, prezidenţiale, precum şi sub asediul între principalii candidaţi. Judecând unor facţiuni (PMP şi facţiunea strict din perspectiva şanselor de a Tăriceanu), liderii celor două partide obţine un scor care să propulseze un au făcut primul pas pentru intrarea în candidat comun în turul al doilea, turul al doilea cu un candidat comun. decizia rapidă de fuziune a fost una Practic, prin intermediul fuziunii inspirată şi şi­a dovedit utilitatea. celor două partide, a avut loc unifi- Rezultatul primului tur a confirmat

98 Alegerile prezidenţiale din 2014 influenţa organizaţională a celor două slogan, pe lângă faptul că încerca să partide. Abia în turul al doilea perso- sugereze caracterul non­conflictual al nalitatea, stilul şi comportamentul viitorului preşedinte şi eliminarea candidaţilor au făcut diferenţa. stării de tensiune din societate, făcea trimitere şi la o posibilă unire cu Republica Moldova, cândva în viitor. Profilul atipic al Era un dublu mesaj, pentru românii lui Klaus Iohannis din interiorul graniţelor, dar şi pentru cei de peste Prut, de unde ar fi putut Alegerile prezidenţiale au fost pu- lua cele mai multe voturi, cunoscân- ternic influenţate de cele două man- du­se faptul că diaspora, în general, 18 date ale preşedintelui „jucător”13. votează mai puţin candidaţii PSD . După 10 ani, „băsismul14” îşi epui- Cel de­al doilea, sublinia continui- zase atracţia chiar şi în rândul susţi- tatea proiectului USL, printr­o adap- nătorilor, iar pentru adversari deve- tare a diferitelor mesaje din alegerile nise sursa tuturor relelor vieţii locale şi parlamentare din 2012. politice. Deşi a fost cel de­al doilea Pe de altă parte, candidatul ACL a „conflict definitoriu al politicii evitat o confruntare cu Traian Băsescu, româneşti”15 (Traian Băsescu/PD/ adoptând o poziţie neutră faţă de PD­L vs celelate formaţiuni), până la acesta, miza fiind voturile „băsişti- momentul „Adio PD, Adio PD­L!”16, lor” în turul al doilea. „România lu- acesta nu s­a epuizat total generând, crului bine făcut” a fost mesajul până la sfârşitul mandatului lui principal, proiectând electoratului o Traian Băsescu, controverse şi societate în care toate merg aşa cum tensiuni politice. Astfel, PSD­ul, şi­a trebuie. Acesta a fost dublat de conti- concentrat o mare parte din campanie nuarea luptei împotriva corupţiei: pe moştenirea dezastruoasă a „regi- „Lege, nu hoţie. Fapte, nu vorbărie”, mului Băsescu” pentru a genera ceea moştenirea discursivă a fostului pre- ce Lazarsfeld numea efectul de întă- şedinte, Traian Băsescu. rire17 a intenţiei de vot a partizanilor, Profilul atipic, rigid, al lui Klaus efect necesar pentru ambii candidaţi. Iohannis, cu o bună imagine locală şi Campania centrată pe „moşte- regională, mai puţin politician şi mai nirea” politică a lui Traian Băsescu mult administrator, la al patrulea man- s­a potrivit cu consecvenţa politică a dat în funcţia de primar al Sibiului, a PSD, care­şi fabricase o identitate fost atât un atuu, cât şi un dezavantaj. politică din lupta cu acesta. Pentru a Pe de o parte era o figură nouă în sublinia despărţirea de stilul con- politica mare, necontaminată de scan- flictual al acestuia şi continuarea daluri şi conflicte politice, cu o ima- proiectelor USL, candidatul stângii a gine pe care se putea construi. Pe de ales două slogane principale „Preşe- altă parte, era necunoscut publicului dintele care uneşte” şi „Votează la nivel naţional. Astfel că o bună schimbarea până la capăt”. Primul parte a campaniei s­a bazat pe

99 POLIS creşterea notorietăţii. Etnia germană „percepţia faţă de câştigător” a fost, a accentuat stereotipia pozitivă a de asemenea, disproporţionat. În „neamţului serios şi pragmatic”. ciuda acuzaţiilor de manipulare, dife- „Decât să fiu mârlan, mai bine renţa estimată de 10% (în medie) pierd19”, fraza rostită în ultima zi a dintre cei doi candidaţi a fost confir- campaniei electorale a proiectat o mată de rezultatele primului tur de componentă morală în profilul viito- scrutin, arătând precizia cu care son- rului preşedinte. Aceasta a contrastat dajele de opinie au estimat diferenţa puternic cu dimensiunea pur politică, din primul tur21. În turul al doilea, machiavelică a contracandidatului, aceasta nu s­a mai confirmat, din dispus să facă absolut orice pentru a contră proiecţia s­a inversat. Dife- câştiga. Dacă românii nu ar fi apre- renţa a revenit nu candidatului ciat această dimensiune, rara avis în social­democrat, ci candidatului politica la vârf, şi dacă nu ar fi liberal. conştientizat câştigul pe termen lung Ceilalţi au obţinut scoruri slabe, al apărării dreptului la vot, atunci ar de până în 5% din voturi. Pentru o fi adoptat, probabil, o atitudine de parte dintre candidaţi, obiectivul prin- „absenţă raţională”. cipal a fost dislocarea unei număr Cel de­al şaptelea scrutin electo- suficient de voturi fie din zona dreptei, ral20 a adus câteva noutăţi: alegerea fie din cea a extremelor sau a nostal- în funcţia de preşedinte a unui etnic gicilor USL şi repartizarea acestora în german, finala a fost jucată de cei turul al doilea, candidatului stângii mai tineri candidaţi de după revo- (Călin Popescu Tăriceanu – 508.572 luţie, cea mai mare participare a (5,36%), Vadim Tudor – 349.416 diasporei în alegerile prezidenţiale, (3,68) şi Teodor Meleşcau – 104.131 creşterea participării, comparativ cu (1,09%). ultimii 10 ani. Pentru cealaltă parte, participarea Primul tur al alegerilor preziden- într­o competiţie fără şanse, a ţinut de ţiale a fost decisiv pentru a separa testarea forţelor şi creşterea depen- finaliştii. Din cele 9.485.340 de denţei lui Klaus Iohannis de nego- voturi exprimate, primele două locuri cierea şi voturile acesteia în turul al au fost adjudecate de candidatul doilea (Elena Udrea, sprijinită de stângii, Victor Ponta, care a primit Traian Băsescu – 493.376 (5,20%), 3.836.093 (40,44%) voturi şi Klaus Cristian Diaconescu 382.526 – fostul Iohannis care a obţinut cu aproape un consilier al lui Traian Băsescu (4,03%) milion de voturi mai puţin, respectiv şi Monica Macovei – 421.648 2.881.406 (30,37%). (4,44%). Cercetările sociologice ale diver- Victoria finală a premierului selor institute au arătat în mod Victor Ponta a părut clară după constant o intenţie de vot mai mare rezultatele din primul tur. Acesta a pentru candidatul social­democrat, câştigat în 27 de judeţe plus 5 decât pentru cel liberal. Indicatorul sectoare ale Bucureştiului22, iar Klaus

100 Alegerile prezidenţiale din 2014

Iohannis în 14 judeţe şi un singur ACL a mizat pe ralierea voluntară a sector al capitalei23, dintre care celorlalţi din zona dreptei, fără să Covasna şi Harghita, unde votul facă vreo negociere directă cu aceştia, absolut pentru candidaţii români este respingând­o din start. Strategia a fost extrem de mic, nerelevant pentru riscantă, întrucât exista posibilitatea competiţia politică. Prin urmare, ca aceştia (Elena Udrea/Traian candidatul ACL a obţinut 2.881.406 Băsescu, Monica Macovei sau Cristian (30,37%) voturi, iar cel al PSD Diaconescu.) să rămână inerţi până la 3.836.093 (40,44%), o diferenţă de final şi să nu direcţioneze voturile aproximativ 1 milion de voturi. către Klaus Iohannis, chiar dacă, Scorul indica efortul electoral destul raţional, obiectivul era ca Victor de mare pe care candidatul ACL Ponta să nu câştige. Motivaţi mai trebuia să­l facă pentru a câştiga mult de aversiunea politică faţă de alegerile, obţinerea a douăzeci de candidatul social­democrat, decât de procente, spre deosebire de candi- simpatia pentru candidatul liberal, datul stângii care avea nevoie doar de tactica a funcţionat. jumătate. De remarcat că Iohannis nu Doar sfârşitul campaniei, în cel a câştigat decât în judeţe din de­al doilea tur, a dus la o coalizare a Transilvania, singura excepţie fiind dreptei. Desigur, acest lucru a fost sectorul 1, unde liberalii deţineau necesar, nu şi suficient pentru a asi- primăria, la al treilea mandat. gura candidatului ACL victoria. Votu- rile PMP/Traian Băsescu/Elena Udrea (493.376), ale Monicăi Macovei Coalizarea dreptei în (421.648) şi ale lui Cristian Diaconescu ultimele zile ale celui de­al (382.526), strict matematic, nu doilea tur acopereau decât în jur de 10% din procentele, din cele douăzeci nece- Prima parte a campaniei a fost sare. Însă contribuţia electorală a lipsită de dezbatere utilizându­se în acestora a fost esenţială pentru a da mod excesiv posturile de televiziune pe final un mesaj de unitate. pentru a preamări pe unii (în prin- Pe de altă parte, Victor Ponta şi cipal candidatul PSD) sau pentru a PSD, au făcut o serie de alianţe cu decredibiliza pe alţii (în principal populiştii şi extremiştii, cu Dan candidatul ACL). Conservarea avan- Diaconescu şi Vadim Tudor. Com- tajului electoral a fost o opţiune pentru promisul a trădat disperarea de a Victor Ponta şi PSD, aşa cum pentru câştiga cu orice preţ alegerile prezi- candidatul liberal şi ACL, construirea denţiale şi a arătat că voturile nu ai profilului public a fost un imperativ nici culoare, nici miros, mai ales în absolut necesar. alegerile prezidenţiale. De asemenea, De unde urmau să fie acoperite social democraţii mai aveau la dispo- procentele pentru turul al doilea? Ce ziţie şi voturile lui Călin Popescu coaliţii trebuiau făcute? Candidatul Tăriceanu (508.572), cu care se aliase

101 POLIS chiar înainte de alegerile europarla- Transilvania şi Banat au fost zonele mentare pentru a menţine în zona care l­au făcut preşedinte pe Klaus PSD o parte din electoratul USL24 şi Iohannis, +1.207.392 voturi mai mult ale lui Teodor Meleşcanu, fostul şef decât Victor Ponta. al SIE, candidat în primul tur de De exemplu, în Cluj, Klaus scrutin. Strict matematic, nici acestea Iohannis a avut cea mai mare diferenţă nu erau suficiente pentru a câştiga, de +197.549 voturi faţă de Victor era nevoie ca şi candidatul să produc Ponta, apoi în Sibiu +146.734, diferenţa de voturi. Timişoara +128.658, Mureş +103.135, Turul al doilea a cunoscut o mobi- în Braşov +85.967, Bihor +84.269, în lizare puternică, 11.553.152 de români Alba +81.023, Harghita +76.223, Arad au ieşit la urne, cu 2.067.812 mai +75.807, Covasna +50.716, Satu Mare mulţi decât în primul tur, o participare + 50.702, Maramureş +48.545, Bistriţa de 62,04%. Klaus Iohannis a câştigat Năsăud +40.188, Sălaj +31.815, cu 54,43% şi 6.288.769 voturi, iar Caraş Severin +6.061, Hunedoara – Victor Ponta a obţinut doar 45.56% şi 1825. 5.264.383 voturi. Practic, estimarea pe care au făcut­o sondajele pentru turul al doilea a fost valabilă, dar pentru Reacţii adverse ale Klaus Iohannis, care a reuşit să obţină campaniei negative a PSD aproximativ 25% în plus faţă de pri- mul tur. „Miracolul” devenise reali- Orice campanie electorală are şi o tate. În diaspora au votat 377.651, cel componentă negativă (mudslinging), mai mare număr de voturi obţinut care presupune atacarea sau criticarea vreodată în afara ţării. Într­o proporţie candidatului adversar. Există o întreagă covârşitoare, maghiarii l­au votat pe literatură care se ocupă de impli- Klaus Iohannis deşi UDMR se afla, în caţiile politice şi electorale ale cam- acel moment, în coaliţia de paniei negative, discutându­se chiar guvernare. de efectele adverse asupra sistemului Dintre cele 27 de judeţe şi 5 sec- democratic, prin diminuarea intere- toare ale Bucureştiului câştigate de sului faţă de politică şi scăderea parti- Victor Ponta în primul tur, acesta a cipării. De asemenea, şi în privinţa pierdut în Caraş Severin, Constanţa, eficienţei, părerile sunt împărţite între Iaşi, Ilfov, Prahova, Satu Mare, cele care susţin că o campanie Suceava, Tulcea (8 judeţe) şi toate negativă este inutilă şi cele care spun cele 5 sectoare ale Bucureştiului că o campanie negativă funcţionează 25 (168.115 voturi, din care: S1+32.623, întotdeauna , împărtăşită de majo- S2+31.180, S3+37.648, S4+19.437, ritatea consultanţilor politici, un fel S5+7.284, S6+39.943), unde Klaus de conventional wisdom. De exem- Iohannis şi­a dublat scorul obţinut în plu, Traian Băsescu a avut, în cam- primul tur. Bucureştiul a jucat un rol pania din primul mandat, în 2004, o minor în victoria candidatului ACL. campanie negativă care a funcţionat

102 Alegerile prezidenţiale din 2014

(Arde­i pe coruţi!). Pe de altă parte, şi dezinformări a avut rolul de a la referendumul pentru demiterea induce frica, incertitudinea şi dubiile preşedintelui din 2007, campania cu privire la viitorul preşedinte, astfel predominant negativă a coaliţiei care încât electoratul dreptei (recunoscut l­a suspendat a fost un eşec. ca fiind mai greu de mobilizat) să Campania negativă este necesară aibă suficiente dubii cu privire la pentru că ea creşte gradul de since- acesta şi să se abţină. Aşa se explică ritate al candidaţilor. În lipsa acesteia, menţinerea pe agenda publică a unor candidaţii „ar minţi, exagera şi ar subiecte precum procesul cu Agenţia face promisiuni nerealiste”26. Un alt Naţională de Integritte (ANI), cele argument important pentru utilizarea şapte case deţinute şi explicaţiile, campaniei negative este acela că considerate neconvingătoare, pe care „poziţiile asumate în timpul unei le­a dat cu privire la modul în care au campanii sunt schimbătoare şi de fost achiziţionate, lipsa copiilor, scurtă durată; un reper mai bun cu adeziunea la o presupusă organizaţie privire la ca va face candidatul este nazistă, etc. furnizat de personalitatea şi caracte- Un episod destul de ingrat care s­a rul acestuia”27. De asemenea, candi- întâmplat în primele zile ale cam- daţii aflaţi în funcţie sunt avantajaţi, paniei a fost cel legat de conferinţa prin urmare numai o campanie nega- de presă făcută de către purtătorul de tivă îi poate zdruncina. Până la urmă, cuvânt al candidatului stângii, problema este legată de nivelul până Gabriela Vrânceanu Firea, în care i­a la care pot ajunge trivialităţile şi reproşat lui Klaus Iohannis că nu este violenţa limbajului, neghiobiile. un „om complet fără să crească un În campania negativă a PSD sin- copil”. Răspunzând la întrebarea adre- gurele limite admise au fost limitele sată de către un jurnalist dacă acest impuse de eficienţa unui atac. În rest, lucru ar fi un defect categoric pentru totul a fost permis. A fost una extrem un viitor preşedinte, aceasta a răspuns de dură, dacă acceptăm că există „Categoric!”. limite compatibile cu normele mo- Episodul a avut numeroase reacţii rale, politice sau democratice. S­au adverse, atât în mass­media, cât şi în folosit toate tipurile de tehnici speci- mediul virtual. A scos în evidenţă fice propagandei: minciună, manipu- ignorarea oricăror limite din cam- lare, dezinformare, exagerare, atacuri pania electorală, limite pe care PSD a la persoană, atacuri la familie, atacuri la părinţi, specularea unor probleme fost dispus să treacă. Este curios totu- psihice şi mai puţin criticile cu şi de ce a fost abordată această strate- privire la temele şi poziţiile susţinute gie, când sunt date care relevă că ale candidatului ACL, programul toleranţa electoratului pentru atacu- prezidenţial. rile la viaţa privată şi comporta- Întrucât Klaus Iohannis era un mentul membrilor de familie este personaj relativ nou în politica mare, destul de mică comparativ cu cele opţiunea pentru atacurile la persoană legate de activitatea politică sau

103 POLIS

într­o funcţie publică28. Bogdan trebuia recuperată, de echipa de Teodorescu, unul dintre strategii campanie, dar şi de situaţia din campaniei lui Victor Ponta, arată, de diaspora, candidatul liberal a început asemenea, într­una din cărţile sale că să răspundă atacurilor din ce în ce atacurile la familie sunt condamnate mai virulente ale contracandidatului, de public, la fel şi „soluţiile radicale născând speranţa unei victorii. Dar, şi injuriile directe”29. De asemenea, chiar şi în aceste momente, când „excesele verbale ale unor purtători renunţase la atitudinea total defen- secunzi de imagine sau ale unor lideri sivă, Klaus Iohannis nu a abdicat de locali au dăunat imaginii globale a la comportamentul decent şi sobru. campaniei partidului respectiv”30. Campania negativă a PSD a fost Un alt episod controversat a fost atât de agresivă şi trivială, încât a cel legat de folosirea instituţiilor reuşit să­l transforme pe candidatul publice în campania electorală, când ACL într­o victimă. Cu siguranţă, PSD a trimis prin intermediul Poştei eficienţa acestui tip de campanie Române milioane de fluturaşi către negativă poate fi investigat separat. pensionari, prin intermediul cărora aceştia erau avertizaţi că o eventuală victorie a lui Klaus Iohannis ar duce Campania anticorupţie şi 31 la tăierea pensiilor . ambiguitatea raportării PSD Prin contrast, prestaţia lui Klaus la aceasta Iohannis din timpul campaniei a fost decenţă, nu a depăşit limitele bunului Perioada preelectorală, dar şi cea simţ faţă de contracandidaţii lui, ba din timpul campaniei a fost pertur- chiar a preferat să încaseze, decât să bată de audieri, descinderi, arestări, riposteze, atrăgându­şi critici chiar reţineri sau trimiteri în judecată33, din partea propriilor suporteri. Lumea acţiuni care au dus la creşterea încre- politică se obişnuise prea mult cu derii în acţiunile DNA şi au creat un stilul preşedintelui Traian Băsescu climat de susţinere publică a acţiu- care nu ar fi ezitat să se apere în orice nilor acestora. Prin urmare, la sfâr- moment, încât comportamentul lui şitul anului 2014 încrederea în DNA Klaus Iohannis a generat îndoieli ajunsese la o cotă de 55%34. Tema mari cu privire la cât de eficientă 32 susţinerii şi apărării statului de drept, poate fi defensiva fără atac , pe care care nu înseamnă doar lupta împo- o adoptase ca strategie în primul tur triva corupţiei, aşa cum s­a vehiculat de scrutin, într­un mediu poluat de o în spaţiul public35, a fost intens campanie negativă agresivă. promovată de Traian Băsescu. Astfel, A răspunde la atacuri însemna a le în mod obligatoriu, a devenit discur- da credibilitate, a nu răspunde la ele sul oficial al principalilor candidaţi la însemna un singur mediu informa- funcţia supremă în stat. Însă, pro- ţional contaminat. Abia în turul al blema era de credibilitate. Monica doilea, forţat de diferenţa de 20% ce Macovei, care şi­a centrat întreaga

104 Alegerile prezidenţiale din 2014 campanie pe lupta împotriva co- declaraţii de susţinere a colegilor de rupţie, supranumită şi „mama DNA”, partid care au intrat în vizorul pro- a promovat intens această temă, curorilor anticorupţie37. Astfel, PSD, având­o ca principală temă de cam- ajutat şi de adversari, şi­a creat o panie. Era personajul cel mai credibil, imagine publică ambiguă faţă de în abordarea acestui tip de discurs. campania anticorupţie, o imagine a Victor Ponta nu a pierdut puncte unui partid ostil „statului de drept”. pentru că ar fi fost perceput ca fiind corupt, el s­a vulnerabilizat din cauza intrării în vizorul DNA a unor Interacţiunea virtuală şi persoane din cercul de apropiaţi şi a mobilizare; influenţa unora cu mare influenţă politică. Prin FACEBOOK urmare, mesajul ACL şi cel al lui Klaus Iohannis, centrat pe Victor Reţeaua de socializare, Facebook, Ponta, ca patron şi exponent al unui 36 a jucat un rol important în campania sistem corupt a putut fi receptat . electorală şi în victoria lui Klaus Practic, liberalii au încercat să Iohannis. În condiţiile în care reactiveze o percepţie mai veche 8.000.000 de utilizatori o folosesc38, despre PSD, ca partid nereformat, era de neimaginat ca aceasta să nu fie aflat la cheremul baronilor, corupt, folosită ca instrument de promovare, ostil independenţei justiţiei şi luptei comunicare şi mobilizare la vot, mai anticorupţie. De asemenea, au pro- ales în rândul tinerilor. fitat şi de faptul că PSD a fost asociat Prin intermediul acesteia, candi- cu o serie de acţiuni controversate daţii şi­au promovat poziţiile, ima- orchestrate în Parlament, precum cea ginile din timpul campaniei, platfor- supranumită „marţea neagră” din 13 mele, videoclipurile, încercând să decembrie 2013 când, în deplină creeze, prin interacţiune şi un efect taină, au încercat adoptarea Legii de mobilizare. Sunt studii care con- amnistiei şi graţierii (de ale căror firmă faptul că mobilizarea online prevderi ar fi beneficiat şi o serie de funcţionează, dar nu neapărat la un colegi de partid condamnaţi pentru nivel ridicat39. Cât de mare a fost în corupţie), modificarea Codului Penal aceste alegeri prezidenţiale, rămâne (parlamentarii erau scoşi din cate- de cercetat. goria funcţionarilor publici, benefi- Rolul cel mai important pe care ciind de o „superimunitate”), adop- l­a jucat Facebook a fost legat de pre- tarea legii lobby­ului (controversată luarea mesajelor şi imaginilor video întrucât unele grupuri ar fi fost scoase din diaspora care arătau, umilinţa, de sub incidenţa legii) şi a legii frustrarea suportate de românii ne- minelor (cea care stabilea cadrul voiţi să stea la cozi să voteze, dar şi legal prin care la Roşia Montana se curajul şi determinarea de a participa putea începea exploatarea zăcămin- la procesul electoral. telor aurifere), dar şi numeroase

105 POLIS

Nu Facebook­ul a câştigat alege- anularea avantajelor politice şi rile, aşa cum s­a vehiculat în spaţiul electorale ale candidatului stângii. public, imediat după victoria candi- Aroganţa afişată înaintea şi în timpul datului liberal. Ar însemna să punem campaniei electorale s­a metamor- căruţa în faţa boilor. Mult mai corect fozat în umilinţa de după. De la „(…) ar fi să afirmăm că Facebook­ul, prin îmi voi lua popcorn şi răcoritoare şi facilitarea comunicării şi interac- mă voi uita la dezbaterile40” dintre ţiunii, a contribuit la crearea unui ceilalţi candidaţi, la „poporul are climat de solidarizare cu diaspora. A întotdeauna dreptate41” a fost o pus la dispoziţie spaţiul. Spaţiul a distanţă foarte mică. fost folosit pentru a împărtăşi, în Organizarea defectuoasă a proce- mare parte, impresii politice şi ima- sului electoral, atât în primul tur, cât şi gini, ca un canal de comunicare. În în cel de­al doilea, a făcut ca numeroşi acest spaţiu virtual, diaspora a încăr- români să nu­şi exercite votul, în cat frustrarea şi nemulţumirea de la ciuda faptului că parcurseseră sute de urne, iar aici comunitatea a reacţionat kilometri până la secţiile de votare şi prin diseminarea şi întreţinerea petrecuseră ore întregi la cozi uriaşe. acestei frustrări. Pentru că oamenii au Pentru a­şi exprima nemulţumirea şi coborât din spaţiul virtual în stradă, frustrarea faţă de problemele biro- în semn de solidarizare, este rezul- cratice care au limitat dreptul la vot, tatul atât al interacţiunii virtuale, care în faţa unor secţii de votare s­au a generat emoţia, cât şi al activării organizat proteste (în special Paris, conştiinţei civice care i­a obligat, în Viena, München, Madrid, New York, mod raţional, să ia atitudine faţă de Strasbourg). Acestea au fost transmise abuzul puterii. pe larg de unele televiziuni42 şi pro- Într­un spaţiu mediatic dominat movate intens pe reţeaua de de televiziuni partizane şi ostile can- socializare Facebook. didatului liberal, Facebook a acţionat După aproximativ o săptămână de ca o alternativă, a creat o breşă în mo- la încheierea primului tur de scrutin nopolul propagandei televiziunilor. din 2 noiembrie şi declanşarea scan- dalului, au apărut o serie de mişcări interne de solidarizare cu diaspora Protestele diasporei şi (Cluj, Sibiu, Timişoara, Bucureşti, reinventarea conştiinţei Arad, Craiova, Constanţa), multe dintre civice ele fiind organizate prin intermediului reţei de socializare Facebook. Ca ur- Protestele românilor din străină- mare a presiunii uriaşe care s­a creat, tate, declicul care a produs inversarea ministrul de externe, Titus Corlăţean accelerată a preferinţei de vot şi­a dat demisia cu explicaţia că nu a (dintr­una pro­Ponta, într­una dorit să încalce legea, invocând impo- anti­Ponta/ pro­Iohannis), a fost cel sibilitatea de a suplimenta pentru mai important factor care a dus la turul al doilea secţiile de votare, aşa

106 Alegerile prezidenţiale din 2014 cum ceruseră românii din diaspora43. o creştere semnificativă a votului Argumentul a fost contrazis, însă, regăsim doar în 2014, pe fondul după campanie de către preşedintele nemulţumirii românilor faţă de pro- Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie44, cesul electoral, când au votat precum şi în timpul campaniei de 377.651, aproximativ 90% împotriva către Biroul Electoral Central45. candidatului stângii (89,73%, adică Theodor Meleşcanu a fost cel care a 338.873 de voturi). În 2009, nu se preluat conducerea ministerului cu poate observa nicio măcar o dublare promisiunea de a fluidiza procesul de a interesului faţă de procesul electo- vot, astfel încât niciun român să nu ral, prezentându­se la vot doar fie în situaţia de a nu­şi exercita 146.876, din care78,86% adică 115 votul. Realitatea din ziua votului, în 831 au votat cu Traian Băsescu, iar 16 noiembrie 2014, a contrazis, însă, 31045 adică 21,13 au votat cu Mircea cuvântul ministrului. Geoană. Ignoranţa politică şi triumful men- Conştientizarea câştigului pe ter- talităţii birocratice au generat, însă, men lung poate fi o explicaţie raţio- un cataclism electoral pentru PSD. nală pentru a găsi un răspuns la Sancţiunea a venit la urne, când motivul/motivele pentru care atât oamenii au participat în număr mare românii din diaspora, cât şi cei din la vot pentru a da o lecţie de demo- ţară care s­au solidarizat cu aceştia şi craţie, întregii clase politice. Deşi au protestat vehement pentru a apăra diaspora a fost ”conservată” electo- un drept constituţional şi politic. ral, aceasta a înţeles puterea electo- Este, de asemenea, posibil ca pro- rală pe care o are, frustrată de indi- testele să fie şi consecinţa exerciţiului ferenţa partidelor de a diminua contestării abuzurilor politice care au costurile votului din străinătate prin avut loc în ultimii ani şi a inca- adoptatea legii votului prin corespon- pacităţii instituţiilor de a le corecta. denţă sau a celui electronic. Victoria străzii a dus la crearea unei Interesul diasporei faţă de ale- percepţii că se poate ca acestea să fie gerile prezidenţiale a crescut, dacă ne corectate şi altfel decât prin inter- raportăm la anul 2009, atunci când mediul acţiunii opoziţiei în Parlament. aceasta a jucat un rol important în Observaţia că trăim într­o „epocă realegerea preşedintelui Traian Băsescu. a neîncrederii”, iar democraţia nu mai Rezultatele comparative din turul este una a proiectelor şi a alegerii întâi şi cele din turul al doilea con- dintre mai mulţi candidaţi, ci „a firmă acest lucru. Astfel, în 2009 au sancţiunii”48, pare a fi valabilă şi în votat în primul tur 94.38346 români, spaţiul politic românesc. În ultimii faţă de 160.06547 în 2014, în ciuda ani, clasa politică nu a fost sancţio- unei campanii în care candidaţii prin- nată doar la vot, ci şi în stradă. O cipali nu au avut nicio confruntare serie de proteste care au cuprins, în directă, evitându­se până în ultima zi general, marile centre urbane, începând a primului tur. În cel de­al doilea tur, cu anul 2012 (protestele pro­Arafat),

107 POLIS

2013 (protestele împotriva demarării Coaliţiile guvernamentale care s­au proiectului Roşia Montana) şi 2014 succedat la putere au arătat că nu (protestele din diaspora şi cele interne există limite ideologice pentru pre- de susţinere), au fost asociate cu luarea şi administrarea puterii, doar mobilizarea în cadrul reţelelor sociale un sentiment al urgenţei şi necesităţii şi cu expresia nemulţumirii faţă de guvernării, oportunitatea şi relaţiile partidele politice. transpartinice fiind criteriile relevante Strada a sancţionat puterea, indi- în preluarea guvernării49. Astfel, ferent de culoarea ei. Succesele pe credibilitatea contestării de către opo- care, în general, tinerii protestatari ziţiei, indiferent de culoarea ei, a avut le­au avut, le­a arătat că mobilizarea de suferit. Acţiunile procurorilor anti- în cadrul reţelelor sociale poate func- corupţie au accentuat şi mai tare ţiona şi că puterea este receptivă la neîncrederea în actuala clasă poli- mesajele străzii şi la acţiunile civice tică50, dezvăluind un nivel al corup- de contestare. Puterea poporului a ţiei ce, până acum, a stat departe de sancţionat voinţa politică, iar aceasta ochii publicului larg. s­a supus, speriată de noul fenomen. Noua conştiinţă civică este o Conştiinţa civică pare că se rein- reacţie la modul în care este perce- ventează. Este ajutată şi de înlesnirea pută politica şi la acţiunile acesteia. comunicării, prin intermediul reţe- Este o reacţie raţională la abuzurile lelor de socializare, care pune la ei, iar contestarea este modalitatea de dispoziţie spaţiul de comunicare. contracarare a acestora.

Note durată a campaniei; avantajele guver- nării; victoria din alegerile euro- 1 Alianţa Creştin Liberală (PNL­PD­L), parlamentare din mai 2014; beneficiile formulă politică şi electorală inter- de imagine obţinute în urma ruperii mediară în procesul de fuziune dintre USL de către PNL; susţinerea media- cele doi mari partide ale dreptei, PNL tică puternică a celor mai importante şi PD­L. Pe 17 noiembrie 2015, după televiziuni; sprijinul voalat sau direct alegerile prezidenţiale aceasta şi­a al clerului ortodox; ordonanţa „trase- încetat existenţa, o nouă construcţie ismului politic” adoptată de PSD în 2 politică născându­se ca rezultat al septembrie 2014 care permitea trecerea fuziunii, noul Partid Naţional Liberal. primarilor de la un partid la altul chiar 2 Alianţa PSD­UNPR­PC s­a format în înaintea alegerilor prezidenţiale. 4 data de 7 martie 2014 ca alianţă electo- Adrian Năstase a pierdut în faţa lui rală, fiind totodată şi coaliţie de guver- Traian Băsescu la o diferenţă modestă nare. A funcţionat, ca alianţă electo- de 245.374 de voturi; Mircea Geoană a rală, atât în alegerile europarlamentare pierdut în faţa aceluiaşi preşedinte la o din 25 mai, cât şi în alegerile prezi- diferenţă foarte mică de 70.321 voturi; denţiale din 2­16 noiembrie 2014. Victor Ponta în faţa lui Klaus Iohannis 3 Printre cele mai relevante: Percepţia la o diferenţă mare de 1.024.386 câştigătorului menţinută pe întreaga voturi;

108 Alegerile prezidenţiale din 2014

5 Pe 4 noiembrie 2014, Monica Macovei http://www.roaep.ro/bec_europ2014/? a anunţat intenţia de a înfiinţa un nou page_id=2000 (accesat la 21.07.2015). partid. După alegerile prezidenţiale, pe 10 Cosmin Dima, PNL­PD­L, fuziune 11 ianuarie 2015 a înfiinţat asociaţia prin alianţă, articol publicat în ediţia M10, iar pe 1 martie 2015 a fost lansat on­line a Revistei 22 şi partidul cu acelaşi nume. http://www.revista22.ro/pnl­­pdl­fuziu 6 http://www.ziare.com/basescu/prese ne­prin­alianta­45375.html (accesat la dinte/basescu­l­as­vota­pe­iohannis­ra 21.07. 2015). ul­cel­mai­mic­1314936; 11 Anthony Downs, O teorie economică http://www.gandul.info/sfatul­monicai­ a democraţiei; studiu introd: Şerban macovei­pentru­klaus­iohannis­ca­sa­c Cerkez; trad: Şerban Cerke, Editura astige­alegerile­13519618.html Institutul European, Iaşi, 2009, p 145 (accesate 27.06.2015) 12 Dan Pavel, Democraţia bine 7 USL, cea mai puternică alianţă politică temperată, Editura Polirom, Iaşi, 2010, şi coaliţie de guvernare postdecem- p. 59. bristă, a luat naştere în 5 februarie 13 Bineînţeles, Traian Băsescu nu s­a 2011, ca un proiect anti­Băsescu şi dezis de acest rol până în ultimele zile anti­PD­L şi s­a destrămat de facto în ale mandatului, intervenind în cam- 25 februarie 2014, când preşedinte pania prezidenţială, ori de câte ori a Crin Antonescu a anunţat decizia poli- considerat necesar. Dezvăluirea pri- tică de retragere a miniştrilor PNL de vind dubla identitate de ofiţer SIE şi la guvernare. procuror, în perioada 1997­2001, a lui 8 Situaţia numărului de voturi, a Victor Ponta a fost una dintre „sur- procentelor şi a mandatelor obţinute de prizele” anunţate încă dinaintea cam- USL în alegerile locale din 10 iunie paniei când a declarat la emisiunea 2012 a fost următoarea: 4.497.823 „Evenimentul Zilei” de la B1TV din 6 voturi ­ 45,85% (36 de preşedinţi de august 2014 că „pe unii dintre ei îi voi consiliu judeţean), 4.203.007 ­ 49,68% dezbrăca public, sunt candidaţi deja (723 consilieri judeţeni), 2.782.792 anunţaţi care au lucruri ascunse în voturi ­ 33,99% (1351 de primari), CV­ul lor”. Această dezvăluire, făcută 2.630.123voturi ­ 32,74% (13.415 în plină campanie, cu puţin timp consilieri locali), Sursa: înainte de primul tur de scrutin, pe 13 http://www.beclocale2012.ro/rezulta octormbrie 2014 la Realitatea Tv, a te%20finale.html (accesat 22 iulie stârnit un interes deosebit mai mult în 2015); Situaţia numărului de mandate ceea ce priveşte implicarea serviciilor parlamentare obţinute de USL în 9 secrete în jocul politic şi problema decembrie 2012 a fost următoarea: 270 legalităţii, decât un efect puternic în de deputaţi dintr­un total de 412 şi 122 rândul electoratului. În lipsa probelor, de senatori dintr­un total de 176, Sursa: efectul a fost de a accentua încă odată http://www.becparlamentare2012.ro/A jumătăţile de adevăr din viaţa pre- ­DOCUMENTE/rezultate%20finale/ mierului, la fel cum o făcuse şi altădată Anexa%208B.pdf (accesat 22 iulie cu privire la studiile acestuia, în special 2015) cu privire la doctoratul care s­a dovedit 9 Conform Biroului Electoral Central a fi un plagiat. pentru alegerea membrilor din România 14 În limbajul politic şi jurnalistic acesta în Parlamentul European din anul 2014 alterna între o conotaţie pozitivă (dată

109 POLIS

de susţinătorii preşedintelui) şi una 20 În ordine cronologică: 20 mai 1990 ­ peiorativă (dată de contestatarii acestu- Ion Iliescu (FSN) – 85,07%; Radu ia), în funcţie de tabăra politică. Câmpeanu (10,64%) şi Ion Raţiu 15 Dan Pavel, op. cit., p. 31. (4,29%); 27 septembrie – 11 octombrie 16 Traian Băsescu a ales despărţirea de 1992 ­ Ion Iliescu (FDSN) ­ 7.393.429 / PD­L printr­un mesaj postat pe reţeaua 61,43% şi Emil Constantinescu (CDR) de socializare Facebook 4.641.207/38,57%; 3 noiembrie ­ 17 http://www.hotnews.ro/stiri­politic­ noiembrie 1996 – Emil Constantinescu 14477261­traian­basescu­adio­pdl­noi­ (CDR) ­ 7.057.906 / 54,41% şi Ion azi­despartit­definitiv.htm Iliescu (PDSR) ­5.914.579 (45,59%); 17 Paul Lazarsfeld, Bernard Berelson, 26 noiembrie­10 decembrie 2000 ­ Ion Hazel Gaudet, Mecanismul Votului. Iliescu (PDSR)­6.696.623 / 66,83%) şi Cum se decid alegătorii într­o Corneliu Vadim Tudor (PRM) campanie prezidenţială, trad. Simona 3.324.247/ 33,17%; 28 noiembrie 2004 Drăgan; postf.: Paul Dobrescu, – 12 decembrie 2004 ­ Traian Băsescu Bucureşti: Comunicare.ro, 2004, (Alianţa D.A.) – 5.126.894 / 51,23% şi P.115­p144. Studiul lui Lazarsfeld, Adrian Năstase (Alianţa PSD+PUR) ­ care a deschis drumul cercetării com- 4.881.520 / 48,77%; 2 noiembrie – 6 portamentului politic, a arătat la sfâr- decembrie 2008 – Traian Băsescu şitul anilor ’60, că propaganda politică (PD­L) – 5.277.068 / 50,34% şi Mircea generează trei efecte importante. În Geoană 5.206.747 / 49,66%; 2 noiem- primul rând, apare un efect de activare brie – 16 noiembrie 2014 – Klaus a predispoziţiilor politice latente care Iohannis (Alianţa Creştin Liberală) trezeşte interesul, duce la o recepti- 6.288.769 / 54,43% şi Victor Ponta vitate mai mare şi cristalizează opţiu- (Alianţa PSD ­ UNPR ­ PC) 5.264.383 nea „deja aleasă”. În al doilea rând, / 45,56%. printr­un efect de întărire, solidifică 21 De exemplu, INSCOP ( 30 august­4 intenţia de vot a partizanilor şi în al septembrie) arăta indica o percepţie a treilea rând poate avea un efect de câştigătorului favorabilă lui Victor convertire, prin care „alegătorii echi- Ponta 56,4%, comparativ cu 31,1% a libraţi” care câtăresc opţiune în mod lui Klaus Iohannis cu 31,1% O lună raţional, pot schimba intenţia de vot mai târziu (2­8 octombrie 2014), în pentru un candidat în favoarea celuilalt modificările erau nesemnificative, candidat (în realitate aceştia fiind cei 57,2% la 33,5%, iar intenţia de vot era mai puţini). de 40,6% şi de 30,1% pentru primul 18 Rezultatul alegerilor prezidenţiale din tur şi 53,5% la 46,5% pentru al doilea . 2009 arată cum candidatul PSD, IRES (14 octombrie) arăta aproximativ Mircea Geoană a pierdut alegerile „la acelaşi lucru 41% la 29%, în primul tur mustaţă”, din cauza voturilor diasporei, şi 55% la 45%. Cel mai optimist Traian Băsescu primind mai mult de sondaj pentru candidatul liberal a fost două treimi din voturi. al CCSCC (21­24 octombrie) care 19 http://www.mediafax.ro/politic/ iohan prezenta o diferenţă mai mică între cei nis­intrebat­de­ce­nu­a­recurs­la­ata doi candidaţi 36% la 30%, şi 50% la curi­la­familie­in­campanie­decat­sa­fi 50% în turul al doilea. CSCI arăta 41% u­marlan­mai­bine­pierd­1355 5690 la 27% şi 56% la 44% în turul al accesat 27 iunie 2015. doilea. Sociopol (18­20 octombrie) a

110 Alegerile prezidenţiale din 2014

confirmat şi el cifrele celorlalte son- of Political Science, vol. 12. 2009, daje. 41% la 28% şi 55% la 45%. Tot www.annualreviews.org, 285­306, Sociopol (5­7 noiembrie 2014) arăta că (accesat pe 19 iulie 2015). Autorii fac în turul al doilea candidatul PSD va o trece în revistă a literaturii despre câştiga cu 55%, iar cel liberal va obţine campania negativă, motivele pentru doar 45%. care candidaţii decid to go negative, 22 Argeş (49,75%), Bacău (49,62), efectele asupra candidaţilor, probleme Botoşani (55,59%), Brăila (51,54%), metodologice cu privire la studiul Buzău (54,21%), Caraş – Severin publicităţii negative şi efectele asupra (43,03%), Călăraşi (49,76%), Constanţa sistemului democratic. (37,36%), Dâmboviţa (52,53%), Dolj 26 William G. Mayer, In defense of (56,03%), Galaţi (48,11%), Giurgiu negative campaigning, Political (61,32%), Gorj (50,25%), Hunedoara Science Quarterly, vol.111, No3, 1996, (43,59%), Ialomiţa (53,61%), Iaşi www.jstor.org/stable/2151970 pp (43,46%), Ilfov (39,97%), Mehedinţi 437­455 (accesat pe 19 iulie 2015). (57,47%), Neamţ (49,41%), Olt 27 Idem In defense …, p. 445. (59,99%), Prahova (39,4%), Suceava 28 Richard R. Lau, Ivy Brown Rovner, (43,84%), Teleorman (57,92%), Tulcea Negative campaigning, în Anual (42,76%), Vaslui (54,03%), Vâlcea Review of Political Science, vol 12. (44,32%), Vrancea (49,95%). Sector 2 285­306, 2009. (31,43%), Sector 3 (31,63%), Sector 4 29 Bogdan Teodorescu, Dorina Guţu, (33,77%), Sector 5 (36,27%), Sector 6 Radu Enache, Cea mai bună dintre (30,48%). lumile posibile: marketingul politic în 23 Alba (52,57%), Arad (44,55%), Bihor România: 1990­2005, Editura (32,24%), Bistriţa Năsăud (44,68%), Comunicare.ro, Bucureşti, 2005, p. Braşov (39%), Cluj (42,53%), Covasna 143. „În România, atacul la adresa (14,96%), Harghita (10,76%), părinţilor este considerat odios şi are Maramureş (36,55%), Mureş (32,02%), efecte inverse. În loc să provoace Satu Mare (32,37%), Sălaj (34,53%), indignare, el stârneşte simpatie faţă de Sibiu (69,87%), Timiş (42,03%), cel incriminat. Nu sunt acceptate solu- Sector 1 (32,22%). ţiile radicale şi injuriile directe. 24 Unul dintre mesajele centrale ale Subiectele trebuie alese cu grijă, pentru campaniei PSD din alegerile europar- că ”mersul prea departe” deşi necesar, lamentare a fost „USL trăieşte” care poate fi riscant. Există o măsură a dorea să menţină vie ideea continuităţii bunului simţ la români, care nu trebuie USL pentru a beneficia în continuare şi depăşită. de sprijinul celor care au crezut în 30 Bogdan Teodorescu, Dorina Guţu, această construcţie, alţii decât nucleul Radu Enache, op. cit., p. 147. celor două partide principale, PSD şi 31 http://www.gandul.info/politica/ PNL. Alianţa PSD cu Călin Popescu cat­l­au­costat­pe­ponta­cei­4­milioane Tăriceanu a avut ca scop şi ruperea ­de­fluturasi­anti­iohannis­impartiti­de unei părţi din electoratul liberal, pre- ­posta­romana­cu­talonul­de­pensie­13 cum şi destabilizarea vechiului PNL 701926 prin racolarea de parlamentari. 32 James Carville, Paul Begala, Pupă­l în 25 Richard R. Lau, Ivy Brown Rovner, bot şi papă­i tot: manual de marketing Negative campaigning, Anual Review politic, trad.: Dorin Nistor,

111 POLIS

Simona­Maria Drelciuc, Adina Cobuz, 40 http://www.gandul.info/politica/ Editura Humanitas, 2014, p. 48. ponta­nu­voi­participa­la­dezbateri­ina 33 http://www.qmagazine.ro/dna­ inte­de­primul­tur­imi­voi­lua­popcorn in­campanie­electorala_258902. ­si­ma­voi­uita­la­ceilalti­candidati­13 134517 html. În perioada 2 octombrie ­ 29 41 octombrie, 22 de acţiuni ale DNA http://www.romanialibera.ro/politi au fost în atenţia mass­media. ca/politica­alegeri­prezidentiale/ponta­ (accesat la 22 iulie 2015). ­vreau­sa­le­multumesc­romanilor­care 34 A se vedea Raportul DNA pe anul ­au­venit­la­vot­­poporul­are­intotdeau 2014. na­dreptate­­l­am­sunat­pe­dl­iohannis ­­l­am­felicitat­pentru­rezultat­357709 http://www.pna.ro/obiect2.jsp?id=241 42 (accesat 20 iulie 2014) Pe scurt, acti- Institutul Român pentru Evaluare şi vitatea DNA arăta cam aşa: „cele mai Strategie în Studiul post­electoral. multe dosare penale înregistrate, cele Motivatiile şi factorii de influenţă mai multe dosare soluţionate, cele mai asupra electoratului publicat în 18­24 multe rechizitorii, cele mai multe noiembrie 2014 arată că 80% dintre cei condamnări, cei mai mulţi demnitari de care au declarat „că au auzit că unii rang înalt investigaţi”. dintre românii din străinătate nu au 35 Statul de drept presupune limitarea reuşit să voteze, deşi au stat câteva ore puterilor statului şi protecţia cetăţenilor la coadă” (97%), au aflat de la tele- în faţa exercitării arbitrare a autorităţii, vizor şi doar 1% de pe Facebook. protecţia drepturilor şi a libertăţilor, pre- Studiul mai confirmă că 83% (din supune existenţa democraţiei, în lipsa 97%) nu şi­au schimbat intenţia pe acesteia statul de drept fiind imposibil care o aveau de la început şi nici pre- de conceput, egalitate în faţa legii etc. ferinţa 86% din 97%. Aceleaşi pro- 36 http://www.agerpres.ro/politica/20 cente apar şi când este vorba de turul al 14/10/04/iohannis­la­aceste­alegeri­eu­ doilea. Realitatea TV, cea care a nu­ma­bat­cu­ponta­ci­cu­sistemul­pe­ transmis pe larg protestele şi a pro- care­il­reprezinta­13­59­11 (accesat la movat subiectul apare televiziunea l­a 22 iulie 2015) care românii s­au uitat cel mai mult 37 Declaraţii despre Radu Mazăre, 25%, Antena 3 16%, ProTV 16%, B1Tv 8%, România Tv 7%, TVR 5%. http://www.evz.ro/victor­ponta­ii­ia­ap 43 ararea­si­lui­mazare.html, Despre „Nu pot accepta să ofer motive de cazul Lukoil http://www.mediafax.ro/ contestare a rezultatelor alegerilor pre- social/csm­s­a­sesizat­in­cazul­decla zidenţiale din turul II pe considerente ratiilor­lui­ponta­despre­dosarul­lukoil de nelegalitate a înfiinţării de noi secţii ­13369832 de votare în străinătate.” a fost una 38 http://www.facebrands.ro/blog/2015/ dintre declaraţiile ministrului din 03/8­milioane­conturi­utilizatori­face conferinţa în care şi­a anunţat demisia. book­romania/ (accesat la 18 iulie http://www.gandul.info/politica/titus­c 2015). orlatean­a­demisionat­nu­exista­baza­l 39 http://journalistsresource.org/studie egala­pentru­crearea­de­noi­sectii­de­v s/politics/digital­democracy/facebook­ otare­in­strainatate­13521747 Accesat 17 iulie 2015. 61­million­person­experiment­social­i 44 nfluence­political­mobilization http://www.hotnews.ro/stiri­esential (accesat la 21.07.2015). ­18616022­livia­stanciu­strict­lege­put

112 Alegerile prezidenţiale din 2014

ea­ordonanta­urgenta­pentru­sectiile­di decât în urma unor alianţe şi coaliţii n­diaspora.htm accesat 17 iulie 2015 care la un moment dat se epuizează, 45 http://www.gandul.info/politica/bec apoi trebuie reinventate, ajungându­se, ­il­contrazice­pe­corlatean­mae­putea­ în timp la epuizarea tuturor combina- suplimenta­numarul­sectiilor­de­vo ţiilor (din 1991 şi până în 2000, Convenţia tare­din­strainatate­reactia­mae­13511 Democrată Română (CDR), formată 907 accesat 17 iulie 2015. din 16 partide şi asociaţii, printre cele 46 Dintre aceştia, 52.904 au votat cu mai importante fiind PNŢCD (dreap- Traian Băsescu, 16.449 cu Crin ta), PNL (dreapta), PD (stânga), PSDR Antonescu, 11.717 cu Mircea Geoană, (stânga), UDMR (minoritate maghia- 5080 cu Vadim Tudor, iar 3190 cu ră); din 2003 şi până în 2007, Alianţa Sorin Oprescu, restul candidaţilor pri- Dreptate şi Adevăr (PD (stânga/ mind un număr nesemnificativ de dreapta)­PNL(dreapta), Din 2011 şi voturi pentru a fi relevanţi în com- până în 2014, Uniunea Social Liberală petiţia din turul al doilea. (USL), alianţa celor două alianţe, for- 47 Dintre aceştia 73.912 cu candidatul mată din Alianţa de Centru Stânga ­ dreptei, iar 25.466 cu cel al stângii. Un PSD/UNPR(stânga) şi Alianţa de scor bun, foarte aproape de candidatul Centru Dreapta ­ PNL/PC (dreapta). stângii a scos şi Monica Macovei, cu 50 Barometrul INSCOP­Adevarul despre 24.432 şi Elena Udrea care a primit România, realizat de INSCOP 15.656 voturi. Research la comanda cotidianului 48 Pierre Rosanvallon, Contrademo- Adevărul a scos în evidenţă că 73,3% craţia. Politica în epoca neîncrederii, dintre români cred că trebuie schim- trad. Alexandra­Gabriela Ionescu, bată clasa politică. A se consulta Editura Nemira, Bucureşti, 2010, p.185 lhttp://www.agerpres.ro/social/2015/05 49 Sigur, sistemul de partide românesc /20/sondaj­inscop­peste­jumatate­din face aproape imposibilă o guvernare tre­romani­ar­dori­o­alta­clasa­politi monocoloră, de unde rezultă că ca­11­24­09 (accesat la 21 iulie 2015). administrarea puterii nu se poate face

Bibliografie alegătorii într­o campanie prezidenţială, trad. Simona Drăgan; CARVILLE James, BEGALA Paul, postf.: Paul Dobrescu, Bucureşti: Pupă­l în bot şi papă­i tot: manual Comunicare.ro, 2004, de marketing politic, trad.: Dorin PAVEL, Dan, Democraţia bine Nistor, Simona­Maria Drelciuc, temperată, Editura Polirom, Iaşi, Adina Cobuz, Editura Humanitas, 2010 2014. ROSANVALLON, Pierre, DOWNS, Anthony, O teorie economică Contrademocraţia. Politica în epoca a democraţiei; studiu introd: Şerban neîncrederii, trad. Alexandra­Gabriela Cerkez; trad: Şerban Cerke, Editura Ionescu, Editura Nemir Publishing Institutul European, Iaşi, 2009, House, Bucureşti, 2010, p.185 LAZARSFELD Paul, BERELSON, TEODORESCU Bogdan, GUȚU, Bernard, GAUDET, Hazel, Dorina, ENACHE, Radu, Cea mai Mecanismul Votului. Cum se decid bună dintre lumile posibile:

113 POLIS

marketingul politic în România: http://www.gandul.info/politica/ponta­ 1990­2005, Editura Comunicare.ro, nu­voi­participa­la­dezbateri­inainte­ Bucureşti, 2005 de­primul­tur­imi­voi­lua­popcorn­si ­ma­voi­uita­la­ceilalti­candidati­13 Resurse electronice 134517 Cosmin Dima, PNL­PD­L, fuziune prin http://www.gandul.info/politica/titus­ alianţă, corlatean­a­demisionat­nu­exista­baza http://www.revista22.ro/pnl­­pdl­fuzi ­legala­pentru­crearea­de­noi­sectii­de une­prin­alianta­45375.html ­votare­in­strainatate­13521747 Richard R. Lau, Ivy Brown Rovner, http://www.gandul.info/politica/bec­il­c Negative campaigning, Anual Review ontrazice­pe­corlatean­mae­putea­supl of Political Science, vol 12. 2009, imenta­numarul­sectiilor­de­votare­di www.annualreviews.org, 285­306 n­strainatate­reactia­mae­13511907 William G. Mayer, In defense of http://www.hotnews.ro/stiri­politic­1447 negative campaigning, Political 7261­traian­basescu­adio­pdl­noi­azi­ Science Quarterly, vol.111, No3, despartit­definitiv.htm 1996, www.jstor.org/stable/2151970 http://www.hotnews.ro/stiri­esential­186 pp 437­455 16022­livia­stanciu­strict­lege­putea­o Institutul Român pentru Evaluare şi rdonanta­urgenta­pentru­sectiile­din­d Strategie în Studiul post­electoral. iaspora.htm Motivatiile şi factorii de influenţă http://journalistsresource.org/studies/pol asupra electoratului publicat în 18­24 itics/digital­democracy/facebook­61­ noiembrie 2014 million­person­experiment­social­infl http://www.agerpres.ro/politica/2014/10 uence­political­mobilization /04/iohannis­la­aceste­alegeri­eu­nu­ http://www.mediafax.ro/politic/iohannis ma­bat­cu­ponta­ci­cu­sistemul­pe­ca ­intrebat­de­ce­nu­a­recurs­la­atacuri­l re­il­reprezinta­13­59­11 a­familie­in­campanie­decat­sa­fiu­ma http://www.agerpres.ro/social/2015/05/2 rlan­mai­bine­pierd­13555690 0/sondaj­inscop­peste­jumatate­dintre http://www.pna.ro/obiect2.jsp?id=241 ­romani­ar­dori­o­alta­clasa­politica­1 http://www.qmagazine.ro/dna­in­campa 1­24­09 nie­electorala_258902.html http://www.evz.ro/victor­ponta­ii­ia­apa http://www.roaep.ro/bec_europ2014/?pa rarea­si­lui­mazare.html ge_id=2000 http://www.facebrands.ro/blog/2015/03/ http://www.romanialibera.ro/politica/pol 8­milioane­conturi­utilizatori­faceboo itica­alegeri­prezidentiale/ponta­­vrea k­romania/ u­sa­le­multumesc­romanilor­care­au­ http://www.gandul.info/politica/cat­l­au venit­la­vot­­poporul­are­intotdeauna­ ­costat­pe­ponta­cei­4­milioane­de­flu dreptate­­l­am­sunat­pe­dl­iohannis­­l­ turasi­anti­iohannis­impartiti­de­posta am­felicitat­pentru­rezultat­357709 ­romana­cu­talonul­de­pensie­137019 http://www.mediafax.ro/social/csm­s­a­ 26 sesizat­in­cazul­declaratiilor­lui­ponta ­despre­dosarul­lukoil­13369832

114 Alegerile prezidenţiale din 2014

Some Citizens Are Ill Informed and Lack Basic Knowledge of Politics. Should We Limit Their Right to Vote?

Maria CERNAT

Abstract: This article tries to examine some of the anti­democratic messages that appeared in social media during the Romanian presidential campaign of 2014. My hypothesis is that the idea of limiting the right to vote gained the sympathy of the middle class – highly trained and remunerated individuals as a result of those messages disseminated during the 2014 presidential campaign. Namely, for the first time the electoral messages did not targeted only a political candidate but also his voters who were supposedly old, poor, ill­informed, dependent of social aid and prone to sacrifice their political power for material benefits. In the first part of my article I shall focus on the way the new media are shaping the political competition trying to find out whether these media are indeed alternative media fostering rational political debate and encouraging political engagement. In the second part of my article I shall focus on some of the onlineanti­democratic messages that were distributed during the first and the second round of the presidential elections. In the third part of the article I shall present the result of an empirical research composed of the semi­structured interviews I conducted having as subjects people working in the IT field. The theme of my interviews was the possibility of limitation of the right to vote.

Keywords: anti­democratic messages, social media, presidential campaign, political debate.

Introduction especially representative of this type of reaction. Once the telegraph, the As in many cases the techno- radio or the television were made logical tools are invested with powers available to the public these techno- beyond their actual reach. Social logies were invested with the power media are no exception to this rule. of literally changing the world for the As professor Tim Wu1 is showing, better. But the history of the media every time a new communication te- proved those enthusiasts wrong. chnology was invented its appea- rance generated waves of enthusiasm. The case of the mass­media is

115 POLIS

The brave new world of the  to facilitate political debate and social media political action;  to empower citizens as they can Every time a new technological become sources of mass­mes- tool of mass communication was sages and “unprofessional jour- discovered the scientists behind the nalists”; discovery did not have de capacity of  to provide alternative ways of making it available for the general financing the press; public. Generally they turned it over  to develop new forms of political to state institutions or to private uprising such as ”digital corporations. Those were inevitably activism”; the two important actors that stood between the scientist and the public.  to facilitate make political acti- This is the thesis of Tim Wu who vism more appealing. takes this simple observation and documents it with historical data that A lot of scholars devoted their proves that every time a new infor- efforts in order to investigate whether mation technology was made possible these claims are true or not. The by the discovery of some genius the opinions are divided between media waves of enthusiasm were quickly theorist that believe the Internet has a followed by disappointment. The negative effect on political enga- technological discovery is welcomed gement since it is mainly used for as a source of social progress but the entertainment and theorists who hopes are almost always betrayed believe that the Internet has a positive since the state institutions use it for effect since it facilitates political political propaganda and the private action. In 2009 Shelley Boulianne corporations for gaining significant conducted a meta­analysis of the profits. The well­being of the public is Internet and its effects on political almost never on the agenda of the engagement. She identified 166 important actors that take the possible effects of the use of the scientific discovery and make it available for the general population. Internet and analysed 38 scholarly The same pattern was followed in surveys of those effects. Her results the case of the telegraph, the radio did not validate or invalidate her and the television. Of course, the hypothesis. The conclusion of this Internet makes no exception to the research is that the Internet has posi- rule. This new communication tool tive effects on political engagement was invested with far bigger powers but those effects are not significantly than it actually has. It was supposed: greater than the negative ones: “In sum, this meta­analysis suggests that  to bring people closer to political the effects of the Internet use on issues and political power; engagement are positive, but does not  to fill the widening gap between the establish that these effects are citizens and the political leaders; substantial”2.

116 Alegerile prezidenţiale din 2014

Although there are scholars who Fear of exclusion makes people tend to believe that “we are entering refrain from expressing their opinion another important turning point not if they feel their point of view is just in communication technologies, contradictory with the socially but in social structure and identity accepted one. formation that affects the behaviours The public’s deep conviction is of audiences”3 I consider that the that the press expresses the “socially Internet has little or no effect in accepted” opinion of the majority. generating the long praised public This is why we could end up with sphere fostering critical debate on unexpected results of elections. political issues. As I tried to show People keep their opinions to them- elsewhere, technology cannot lead to selves fearing the danger of social social progress by itself4 and exclusion and creating a “spiral of therefore those claims seem closer to silence”. They vote for a radical the wishful thinking than to the candidate they did not have the political reality. I shall examine those courage to say they approve. The claims one by one in order to see the example of Vadim Tudor winning an mechanisms that work against them. unexpected 30% of the votes in 2000 One of the most important theories is a classic example of the way the about the way public opinion spiral of silence is functioning. Fear functions was elaborated by Noelle and desire to conform are two po- Newmann5. Her famous “spiral of werful elements that were neglected silence” refers to the fact that media by those who believed that the media limit the freedom of expression are able to promote criticism. Instead instead of expanding it. From the the main role of the published beginning of the last century the opinion is, in Newmann’s view, is to media was supposed to function as a offer social stability, cohesion and public arena where different points of integration. Instead of fostering view could be expressed and debated. critical debate the media is imposing But, as Newmann is proving there is certain topics of discussion thus a huge difference between public arbitrarily framing the social reality6. opinion and published opinion. The Although Noelle Newmann’s study is published opinion is perceived by the a classical one it is still taken into public as the legitimate and the consideration when different scholars general opinion. The ideal model of try to assess the impact of the new the public sphere where citizens media on the political engagement. In express their points of view ignores 2014, a public opinion survey was in Newmann’s opinion one basic conducted by the public opinion characteristic of the public’s research institution The Pew predispositions: the tendency to Research Center. This institution was conform to what we feel is the founded in 1990 and since than it accepted opinion of the majority. conducts public opinion polling,

117 POLIS demographic reasearch, content users were willing to post about analysis, etc. The results of the it on those platforms. survey proved that although the . Social media did not provide an theory was proposed four decades alternative discussion platform ago, its hypothesis is still viable and for those who were not willing to could be tested on the online discuss the Snowden­NSA story. environment7. As stated earlier many Of the 14% of Americans un- media theorists believed that the willing to discuss the Internet could be the perfect “public Snowden­NSA story in person sphere” where people would have the with others, only 0.3% were courage to speak up their minds even willing to post about it on social if they feel their opinion is media”9. contradictory to the dominant one. Although many use the social The researchers conducted an opi- media, taking a public stand on a nion survey on a very controversial controversial issue is not likely to issue: the release of classified data by occur. Perhaps it is the very nature of Edward Snowden. The reasons the the issue investigated that is making researchers focused on this particular people less open to the debate: if the issue was the result of indecision of NSA is monitoring every conver- the public: some believed what sation people have in private, on their Snowden did was treason while other e­mails it is likely their public believed it was his patriotic duty to opi­nions expressed even using a inform the press about the abuses virtual identity can be traced back to taking place in the NSA. Another its original source, and thus, making survey conducted by Pew Research the individual more vulnerable. The Center proved that “44% say the lack of proper regulations protecting release of classified information the freedom of expression render the harms the public interest while 49% individual extremely vulnerable: said it serves the public interest”8. even human resources departments Although it was a very heated debate can use the information released on in the public sphere, the members of the social media networks in the the public itself where less inclined to hiring process. The censorship participate. Thus according to the process is far more devious in this data provided by the researchers case: . “People were less willing to  It is self­censorship: the indi- discuss the Snowden­NSA story vidual is refraining from taking a in social media than they were in public position on a controversial person. 86% of Americans were issue since it can harm their job willing to have an in­person  It is financial, rather than poli- conversation about the tical censorship: people are afraid sur­veillance program, but just they can lose their job or find it 42% of Facebook and Twitter difficult to find another one at

118 Alegerile prezidenţiale din 2014

some point if they get too radical also apply to social media users. in the social media Those who use Facebook were As recent research is proving more willing to share their views “only 15 percent of companies had if they thought their followers policies in place that explicitly pro- agreed with them. If a person felt hibited human resources department that people in their Facebook net- from using the sites as a hiring re- work agreed with their opinion source”10. The lack of specific about the Snowden­NSA issue, regu­lation preventing companies they were about twice as likely to from using the data posted on the join a discussion on Facebook social media networks by their po- about this issue”12. tential job candidates makes it dif- What this study shows is that ficult for people to truly express their there are important forms of social believes. As a recent survey conduc- control that limit citizen’s willingness ted by a job recruitment site11 shows to overtly express their point of view. that 37% of the companies use the Indeed, the social media offers them data posted on the social media net- the possibility of becoming “unpro- works to pre­screen their candidates. fessional journalists”, opinion­ma- So em­ployees no longer fear their kers. It appears the social media is a political leaders, they fear their democratic media that offers citizens bosses, their potential bosses and the the privileged position that only a few human resources departments. The professionals enjoyed before their systems of social control have shifted appearance. But this is only a form the political to the financial super­ficial view on the subject since sector. But this type of social control they are not protected, as the is accompanied by the fear of social Snowden scandal proved, against exclusion. As the Pew Research monitoring by some security agency Center is showing: or against monitoring form the hu-  “In both personal settings and man resources departments. So, online settings, people were more although it is nevertheless true citi- willing to share their views if zens can assume journalistic duties they thought their audience and responsibilities they are not agreed with them. For instance, protected by the same laws and they at work, those who felt their certainly do not have the same rights. coworkers agreed with their opi- The law forbids a newspaper to fire a nion were about three times more journalist as a result of its political likely to say they would join a views. The law guarantees the workplace conversation about the journalist the right to keep his Snowden­NSA situation. sources secret. Although the citizens  Previous ‘spiral of silence’ fin- may have gained access to the dings as to people’s willingness mass­dissemination of informa­tion, to speak up in various settings

119 POLIS they do not enjoy the same liberties gard or misinterpret their duty to their and rights. fellow citizens and use different pro- Another important aspect is paganda techniques in order to mani- related to the fact that people can pulate them. Politicians are no excep- choose the type of information they tion to this rule. The term “poster” are exposed to. Therefore, the (English version for Romanian frag­mentation of the audiences “postac”) is a common noun recently makes it even more difficult to introduced in our language to refer to convince someone with well­defined someone who is paid to express political views that they are wrong. apparently “free” points of view on a “For example, after the revela- particular subject. A recent political tions in the news media that the Bush scandal involves one of the most Administration’s pre­war intelligence important Romanian politicians, claims were ill­founded, the percen- Elena Udrea, who was supposedly tage of Republicans giving an paying important amounts of money affir­mative response when asked to an “army of posters”14 whose job whether the US had found WMD in was to make sure there are positive Iraq remained essentially unchanged, comments about her in the social while at the same time the percentage media. of Democrats giving a “no WMD” So as a conclusion: Social media response increased by about 30 is not bringing citizens closer to the per­centage points (Kull, Ramsey, & political power. Although the media Lewis 2003). In short, the is more present than ever in our lives Republicans remained unaffected by we are growingly distrustful about its a tidal wave of discrepant messages and about the political information”13. leaders. Devious forms of social con- The “technological skepticism” in trol prevent us from entering the terms of the Internet having the political debate in the online envi- power to encourage political engage- ronment. The status of “unpro- ment is also the result of a very inte- fes­sional journalists” has only the resting relation between the presence costs but not the benefits of that of a of the media and its credibility. It professional journalist. Political seems the more media is present in engagement is not something more our life the more we become present in the case of those who use distrustful about the information it frequently social media. disseminates. There are no clear regulations pre- venting the secret services or diffe- rent politicians to use the social media networks in their advantage. Although they use contributor’s money, secret services often disre-

120 Alegerile prezidenţiale din 2014

Social media and social have a clear statistical analysis of the hatred: “if you have subject but the media often presented someone in your family that information to shape this image of votes for Ponta, be a hero of the elderly voting for the your country and hide his social­democrats in order to get financial aids. A rise in their pensions identity card” or a rise in the unemployment aid

constituted, in most of our political The 2014 presidential elections analysts a good reason to vote for the had some important characteristics social democrats. Things were about that differentiate them from previous to change in the 2014 presidential elections elections. As stated earlier, the online  The use on a wide scale of the campaign targeted young people with social media to target specific technological skills. But dit is matter? audiences. As Alexandru Radupoints out, the  The appearance of hate messages Romanian elections were also cha- targeted not mainly on the poli- racterized by low rates of attendance tical adversary, but on his voters and this fact is raising important The 2014 presidential elections questions about the political legi- will remain in the history of the timacy of the elected presidents. “If political communication as the the 1990 elections managed to gather elections that divided the Romanian 86% of those who had the right to voters in two main categories: the vote in 2008 only 39,21% of the young, technological savvy, electors choose to exercise their right hard­working, well­paid Romanians, to elect their political leaders”15. and the old, disconnected, lazy and An important Romanian public poor Romanians. This was the dual intellectual, the head of the perspective that the 2014 presidential Romanian Television (the most campaign imposed in the online important Romanian publicly funded media. A huge amount of articles press institution), Stelian Tănase, written on mainstream press, wrote on his blog: “If only the personal blogs of influential public Facebook users would vote, than personalities, viral messages and Johannis would win the elections”16. Facebook posts had emphasized that The Facebook community voting for it is time for the hard­working Klaus Johannis was presented as the intelligent Romanians to go out and small but well informed and intel- vote! As the previous campaigns ligent community that will be, once proved the Social Democrats had a again, vanquished by the poor faithful electorate formed mainly of ill­informed elderly people. There are elderly retired people living in the not enough official statistical data, rural area of the country. There are but it seems that, on the contrary, it not enough data collected in order to was the first time the social media

121 POLIS was the primary source of infor- encouraged to think about themselves mation and that the Facebook com- as the bright future of this country, munity rely made the difference, the heroes that must fight with the especially in the second round of the poor, lazy, drunken voters of Victor elections. Pictures of Romanians Ponta. “The social­media buble is a waiting in line in order to vote went majority now” stated one of the mar- viral on Facebook, videos of long keting analyst of the presidential lines of people who had to stay in campaign. In fact, there are 7.2 line for hours in order to exercise milion Facebook accounts which their democratic right to choose their represents an important percentage of leaders were distributed and pre- the population ho has the right to sented even in the traditional media vote18. channels. For the first time, the social But how and when these media seemed to count, but not as an anti­democratic messages begun to ideal public sphere, but as a political spread on the social­media networks? weapon, as a mean of getting people It is very difficult to offer a clear to vote, not to debate. The infor- answer but the most important epi- mation presented in the social media sode was the online campaign laun- was even more polarized that the one ched by one of the most important presented in the traditional media. online press institutions Gândul.info The deregulation of these media that questions the right of the poor to allowed even for anti­democratic vote19. In august 2014, Gândul.info messages fostering social hatred to be introduced in the public debate the distributed. This tendency of the new following theme: “Would you agree media and the unprecedented pola- to limit the right to vote for a person rization of the political commu- that earns less than 2000 lei nication is not something specific to (approximately 400 euros)?” The the Romanian political space. As same question was posed a few days recent researches point out17, the use earlier by one of the most important of new media is not the place for Romanian opinion leaders, Moise more nuanced and rational political Guran, during a radio talk­show he is debates. On the contrary, it is the hosting on Europa FM – an important place of selective exposure and Romanian radio station. Although anti­democratic messages being deeply discriminatory and anti­demo- disseminated as a result of very loose cratic this type of message was or absent regulation. present also in other mainstream Some believe that the image of press platforms such as Hotnews who the online community formed of tried to emphasize the idea that well­informed, young and intelligent illiterates should not be allowed to people was itself a marketing tool. vote20. On May 2014 Răzvan The online community made a diffe- Anghlescu the author of “VaxPopuli” rence especially since people were published a video that went viral on

122 Alegerile prezidenţiale din 2014 the internet. They asked some people opinion of the majority. This is why it that lived in the Romanian villages if is extremely important to have they knew the name of their country. clearer regulations on the type of He found several people who did not messages presented in the media. know the answer. Then he asked if Because the fact of asking in the they wanted to vote. And they said mainstream press whether we should “yes”!21 This video has 317.296 renounce the universal vote is loaded views and it shows how lack of with a series of profoundly deontological regulation of the online anti­democratic assumptions: media could lead to the dissemination  It is legitimate to ask whether of anti­democratic messages. It is not money or literacy should gua- clear whether those people where rantee the right to vote. encouraged in some way to say those  It is normal to ask whether a things. Răzvan Anghlelescu is citizen should not be allowed to showing some ill­informed citizens vote because he is cognitively who want to vote and Ciprian challenged or poor. Ciucu22, a columnist at one of the Meanwhile in France a law was most important news platforms, is passed in order to punish the discri- claiming illiterates should not be mination against the poor people24. allowed to vote. The criteria of So, this type of debate that throws us restraining the right to vote are back into the nineteenth century different: Moise Guran thinks it would be unthinkable in other poli- should be money, Ciprian Ciucu tical spaces. I am not trying to set the thinks it should be literacy. Western countries as the perfect What is the problem with these example that we should refer to, but anti­democratic messages? Some it is incredible how media dere- may claim they are isolated acci- gulation, social inequality and social dents, unimportant and irrelevant in hatred can produce a middle class the broader context. But is it so? whose frustrations are carefully gui- Even questioning the right to vote on ded against the most vulnerable cate- different criteria is unconstitutional gories of the population. Although 23 and illegal. As Vasile Ernu points we have democratic institutions out, these are discriminatory claims preventing discrimination is not an that clearly contradict the Romanian easy job and the danger of right wing Constitution. But there are further ideology disguised as “populism” is dangers attached to such claims. more present than ever before25. When discussing Noelle Newmann’s But social hatred as a result of spiral of silence in the previous sec- class inequality was not the only tion of my article I showed, follo- toxic resource used in the 2014 pre- wing the conclusions of Newmann’s sidential campaign. The conflict study, that people perceive the between generations was another published opinion as the legitimate source of political mobilization. In an

123 POLIS article that created a lot of contro- truth – an investigation being versy, Răzvan Corneţeanu launched cur­rently conducted – the fact that an almost inquisitorial battles against Victor Ponta did not mobilize his “the failed generation of his father” entire administrative prerogatives to placing the blame for all the pro- organize the elections in such a way blems Romania faces on the shoul- that people living abroad could vote ders of the people born 60 years ago. sealed his loss. Powerful images and The article was debated live on videos showing people staying in line television. B1TV hosted a debate for hours in order to vote made the over this article. difference. People were already fed A viral joke was also launched with messages against the “stupid, during the presidential campaign that lazy voters” of Victor Ponta. Now sums up the anti­democratic mes- they had the clear proof: all those sages: “Is someone in your family hard working citizens that sustain the voting for Ponta? Be a hero and hide economy are prevented from voting his or her identity card”26. This type in order to pave the way for the of humour is the result a social hatred illiterate poor and lazy to “take the campaign encouraging people to country” once again!27 think that: Another theme of the 2014 - There is a good vote and a bad presidential elections was that of the vote. poor and the elders who sell their - There is the “informed” vote and vote for bottle of oil or for a piece of the “illiterate vote” bread. The social­democrats were - There is the “young and accused of using their local political intel­ligent” vote and the “old mayors to offer social aids in their and stupid” vote. communities to the vulnerable Young people were encouraged to citi­zens in order to gain their loyalty. “tech their mothers how to vote” Although these allegations are very because the elections are a question hard to prove the social media and of competence, that older people, due the online press took that information to their lack of technological skills, and created the portrait of the voter cannot possess. so poor and ill­informed that he or The cherry on the top of this she sells his vote for a bottle of oil. extremely anti­democratic series of What we are seeing here is not an messages was the idea that open space of the debate, but a space Romanians living abroad who are a of polarized discussion filled with source of income in the national GDP anti­democratic messages where the are the victim of a devious plan discussion has no nuances. The designed by a social democrat poli- deba­te was so intense and the social tical leader, Liviu Dragnea, in order ha­tred so widely promoted than to prevent them from voting. opposite social campaigns were Although this is not very far from the launched encouraging people to have

124 Alegerile prezidenţiale din 2014 a rational attitude towards the 4. Do you think these categories elders28.One of the most incredible always vote for a specific titles published by the online can­didate? Justify the answer. platform “Smart­woman.ro” was 5. Do you think it would be best to perhaps “Don’t hate your mother prevent such social categories because she voted for Ponta”. Some from voting? comments to this article – paid or The subjects of my research were free – are even more disturbing: engineers working in the IT sector “Why should I not hate her since she earning monthly more than 1000 is the one that through her vote euros. The definitions they offered condemns me to poverty and for electoral bribe varied from „any humiliation?”29 This is only an exam- product considered valuable when ple of the hysteria that surrounded the compared to the subject’s revenues” 2014 presidential elections. What are to „any kind of product offered the consequences? during the electoral campaign”. While the definitions varied, they all agreed that poor people living in the The middle class and the rural area are susceptible to the limitation of the right to vote offering of appearently unimportant things such as the bottle of oil or a As a result of this campaign I bag of flower. They also agreed on tried to see whether the well­edu- the fact that the vulnerable social cated highly paid people, the ones categories participated in the 2014 working in the IT sector consider that electoral elections and that they vote the less privileged ones should be according to the principle who offers prevented from voting. In July 2015 I more food products. Among the conducted a series of interviews with seventeen engineers five considered seventeen people working in the IT that we should restrain the right to sector. I had five questions in my vote. One of them pointed out that semi­strucured interview: „the vote of people who pay more 1. What do you understand by taxes should count more than the „electoral bribe”? vote of the ones who don’t pay or 2. Do you think there are social pay less”. He also consideres that a categories more susceptible to „series of questions should be the electoral articles (a bottle of included on the vote sheet in order to oil, some flower, pencils, T eliminate the retards, something like shirts) offered during the electo- 1+1­1=? This way we can make sure ral campaign? Justify the answer. people voting live on the same planet 3. Do you think that these cate- with us”. One of my subjects believes gories were present in the 2014 that the IQ testing is the solution for a presidential elections? Justify the better society. „An IQ testing cabin answer. should be placed next to the voting

125 POLIS one and the ones with an IQ lower What my research is showing is than 80 should be prevented from that we have well­trained, well­paid voting. The ones with an IQ placed people, with high above the media between 80 and 100 should have the technological skills who believe: right to vote, but their votes should  the myth of objectively be divided by 5. For example, if 100 measu­ring the IQ30, persons with an IQ between 80 and  the myth of the “stupid” people 100 voted for Victor Ponta, their voting for Victor Ponta; votes should be divided by 5. This  the myth of the highschool way Victor Ponta receives only 20 diplo­ma as a guarantee of the votes from the 100 votes expressed correct evaluation of electoral by people with the IQ between 80 messages. and 100. The ones having an IQ between 100 and 115 should have the Conclusions right to vote but, again, the total number of their voted should be The believes of the subject I divided by two. The ones with the IQ interviewedare proving one simple between 115 and 130 should obey the fact: intelligent, hard­working, well principle one person one vote. The paid and technological savvy citizens ones with the IQ higher than 130 can be just as easily fooled as the should obey the following rule: their ill­informed poor and technological votes should be multiplied by 1.5. illiterate ones. The hatred propaganda Finally, for the ones having an IQ worked perfectly in their case making higher than 140 we should multiply them vulnerable to ideas that shaped their votes by 2”. the political debate one century ago. Two of my subjects believed that Their opinions also prove that the the right to vote should be given only democratic principles and values that to those who graduate from many generations fought for should high­school. Finally one of the five never be taken for granted. The fierce con­sidering the limitation of the political struggle and the deregulation right to vote, considered that mental of the social media pave the way for health tests and minimal knowledge anti­democratic messages and cam- of civic problems should be a prior paign strategies. condition of the right to vote.

Notes

1 Tim Wu, The Master Switch: The Rise of Research”, Political Communi- and Fall of Information Empires, ca­tion, vol.26, No.2, 2009, pp. Atlantic Books, London, 2010, p. 366 193­211. 2 Shelley Boulianne , “Does Internet Use 3 W. Lance Bennett1 & Shanto Iyengar, Affect Engagement? A Meta­Analysis “A New Era of Minimal Effects? The

126 Alegerile prezidenţiale din 2014

Changing Foundations of Political 13 W. Lance Bennett1 & Shanto Iyengar, Communication”, Journal of “A New Era of Minimal Effects? The Communication, vol. 58, No. 4, 2008, Changing Foundations of Political pp. 707­731. Communication”, Journal of Commu- 4 Maria Cernat, “The Future of Digital nication, vol. 58, No. 4, 2008, pp. Activism, Challanges of the Know- 707­731. ledge Society Proceedings”, 2012, 14 Newspaper article online document: http//www.cks. http://www.agerpres.ro/justitie/2015/ univnt.ro/.. /cks.../index.php? 03/20/dna­postacii­de­pe­internet­o­cos 5 Elisabeth Noelle Neumann, ”Public tau­pe­elena­udrea­10­000­euro­lunar­ opinion and the classical tradition: A 17­18­55. Re­evaluation”, The Public Opinion 15 Alexandru Radu, Sisteme Electorale Quarterly, vol.43, no.153, 1979. Comparate, ProUniversitaria, Bucureşti, 6 McCombs, Maxwell, „The 2012. Agenda­Setting Function of the 16 Stelian Tănase, personal blog, online Mass­Media”, The Public Opinion document: http://www.stelian­tana Quarterly, Vol. 36, No. 2,1972, pp. se.ro/cine­cistigat­dezbaterile­dintre­ca 176–187. ndidati/ 7 Keith Hampton, Lee Rainie, Weixu 17 Matthew A. Baum & Tim Groeling, LuMaria Dwyer, Inyoung Shin and “New Media and the Polarization of Kristen Purcell,Social Media and the American Political Discourse”, Political ‘Spiral of Silence’, august 26, 2014, Communication, vol. 25, No.4, 2008, online report: http://www.pewinter pp. 345­365. net.org/ 18 The specific number of the Romanians 2014/08/26/social­media­and­the­spiral who can vote is a subject of an ongoing ­of­silence’ debate. There are still contradictory 8 Ibidem, p. 2. statistical data and a clear answer has 9 Ibidem, p. 3. not been yet agreed upon as the title of 10 Newspaper article, online edition: this article proves: “The Absurd Data: “37% of the Employers use Facebook How can 18 milion people vote if only to pre­screen their applicants” 15 milion have identity cards?”, http://www.huffingtonpost.com/2012/ http://www.zf.ro/politica/cifrele­absur 04/20/employers­use­facebook­to­pre­s dului­cum­pot­vota­18­milioane­de­ro creen­applicants_n_1441289.html mani­daca­numai­15­milioane­au­bulet 11 Online document: in­9722497 http://www.prnewswire.com/news 19 Online document: ­releases/thirty­seven­percent­of­com panies­use­social­networks­to­re http://www.gandul.info/politica/ati­fi­d search­potential­job­candidates­accor e­acord­sa­nu­voteze­cei­care­au­un­ve ding­to­new­careerbuilder­survey­1478 nit­sub­2­000­de­lei­harta­celor­mai­ac 85445.html tive­judete­la­vot­13052058 12 Haptton & alii, online report: 20 Online document: http://www.pewinternet.org/2014/ http://www.contributors.ro/fara­cate 08/26/social­media­and­the­spiral­of­si gorie/despre­analfabeti­cu­drept­de­vot lence ­si­votul­universal­asa­de­dragul­discut iei/

127 POLIS

21 Online document: 27 http://www.reportervirtual.ro/2015/01/ https://www.youtube.com/watch? generatia­ratata­a­tatalui­meu.html v=_6L7EV315po #comment­242438 22 Online document: 28 http://www.cancan.ro/actualitate/intern/ http://www.contributors.ro/fara­cate nu­dispretui­batranii­care­voteaza­o­ca gorie/despre­analfabeti­cu­drept­de­vot mpanie­impotriva­discriminarii­in­func ­si­votul­universal­asa­de­dragul­discut tie­de­vot­si­varsta.html iei/ 29 Online document: 23 Online document: http://smartwoman.hotnews.ro/Nu­iti­ http://www.criticatac.ro/26265/de­la uri­mama­pentru­ca­voteaza­cu­Ponta ­votul­cenzitar­la­rasism­social­preul­d 30 As many psychologists and socio- emocraiei­2000­leilunar­votul/ logists point out the IQ is a social 24 Online document: construct and there is simply no way of http://www.theguardian.com/commen assessing it a purely objective manner. tisfree/2015/jul/27/france­discrimina A good introduction to the ontology of tion­poor­poverty­illegal? intelligence is John Forges’s collection CMP=share_btn_fb of essays on the controversial aspects 25 Marcela Monica Stoica, “The European related to the claims of objectivity in Elections of 2014 under the Sign of measuring human intelligence. John Populism”, South­East European Forge (eds.), Measurement, Realism Journal of Political Science (SEEJPS), and Objectivity. Essays on the Measure- Populism and its Metamorphoses, Vol. ment in the Social and Physical Scien- II, nr.1&2, 2014, pp.233­248, 13 pg, ces, Kluwer Academic Publishers, Do. 26 http://mioritice.libertatea.ro/banc/69676/

Bibliography Cernat, Maria “The Future of Digital Activism, Challanges of the Knowledge Tim Wu, The Master Switch: The Rise Society Proceedings”, 2012, online and Fall of Information Empires, document: http//www.cks.univnt.ro /.../ Atlantic Books, London, 2010, 366 p. cks.../index.php? Baum, Matthew A. & Tim Groeling, Forge, John (eds.), Measurement, “New Media and the Polarization of Realism and Objectivity. Essays on the American Political Discourse”, Political Measurement in the Social and Communication, vol. 25, No.4, 2008, Physical Sciences, Kluwer Academic pp. 345–365. Publishers, Dordrecht, 1987. Bennett, W. Lance& Shanto Iyengar, “A Hampton, Keith, Lee Rainie, Weixu New Era of Minimal Effects? The LuMaria Dwyer, Inyoung Shin and Changing Foundations of Political Kristen Purcell, Social Media and the Communication”, Journal of Commu- ‘Spiral of Silence’, august 26, 2014, nication, Vol. 58, No. 4, 2008, pp. online report: http://www.pewinter 707­731. net.org/2014/08/26/social­media­and­th Boulianne, Shelley, “Does Internet Use e­spiral­of­silence. Affect Engagement? A Meta­Analysis Neumann, Noelle, Elisabeth”, Public of Research”, Political Communication, opinion and the classical tradition: A vol. 26, No.2, 2009, pp.193­211.

12 8 Alegerile prezidenţiale din 2014

Re­evaluation”, The Public Opinion cine­cistigat­dezbaterile­dintre­candi Quarterly, vol. 43, no.153, 1979. dati/ McCombs, Maxwell, „The http://www.zf.ro/politica/cifrele­absur Agenda­Setting Function of the dului­cum­pot­vota­18­milioane­de­ro Mass­Media”, The Public Opinion mani­daca­numai­15­milioane­au­bulet Quarterly, Vol. 36, No. 2, 1972, pp. in­9722497 176­187. http://www.gandul.info/politica/ati­fi­de­ Radu, Alexandru, Sisteme Electorale acord­sa­nu­voteze­cei­care­au­un­veni Comparate, ProUniversitaria, t­sub­2­000­de­lei­harta­celor­mai­acti Bucureşti, 2012. ve­judete­la­vot­13052058 Stoica, Marcela, Monica,“The European http://www.contributors.ro/fara­cate Elections of 2014 under the Sign of gorie/despre­analfabeti­cu­drept­de­vot Populism. Populism and its Meta- ­si­votul­universal­asa­de­dragul­discut morphoses”, South­East European iei/ Journal of Political Science (SEEJPS), http://www.youtube.com/watch?v=_6L7 Vol. II, nr.1, pp. 233­248, 2014, p. 13. EV315po http://www.criticatac.ro/26265/de­la­vot ul­cenzitar­la­rasism­social­preul­demo Electronic resources craiei­2000­leilunar­votul/ http://www.huffingtonpost.com/2012/04/ http://www.theguardian.com/commentisf 20/employers­use­facebook­to­pre­scre ree/2015/jul/27/france­discrimination­p en­applicants_n_1441289.html oor­poverty­illegal?CMP=share_ http://www.prnewswire.com/news­re btn_fb leases/thirty­seven­percent­of­com http://mioritice.libertatea.ro/banc/69676/ panies­use­social­networks­to­re http://www.reportervirtual.ro/2015/01/ge search­potential­job­candidates­accor neratia­ratata­a­tatalui­meu.html ding­to­new­careerbuilder­survey­147 #comment­242438 885445.html http://www.cancan.ro/actualitate/intern/n http://www.agerpres.ro/justitie/2015/03/ u­dispretui­batranii­care­voteaza­o­cam 20/dna­postacii­de­pe­internet­o­costa panie­impotriva­discriminarii­in­functi u­pe­elena­udrea­10­000­euro­lunar­1 e­de­vot­si­varsta.html 7­18­55. http://smartwoman.hotnews.ro/Nu­iti­uri­ Stelian Tănase, personal blog, online mama­pentru­ca­voteaza­cu­Ponta document: http://www.stelian­tanase.ro/

129 POLIS

130 Alegerile prezidenţiale din 2014

Cadrajele mediatice şi dezbaterea prezidenţială. Studiu de caz

[Framing the Presidential Debate. Case Study]

Monica PĂTRUŢ

Abstract: The final debate represents the most broadcasted event of the electoral campaign for the presidential title. Considered risky by the candidates, awaited by the citizens, the final debate succeeds to inform and entertain in the same time. With both their assets and clumsiness, the candidates are faced with each other in order to introduce themselves to the electors and to ask for their votes. In this article I have introduced a short presentation of the presidential debates from the post­Decembrist Romania, followed by an analysis of the 2014 debate, where I have included the first round of the debate hosted by Realitatea TV, and the second one, broadcasted by B1 TV. I have used as a basis the framing theory, and as research method, the content analysis. From la Semetko & Valkenburg (2000) I have taken the classical grid of analysis of the five frames (the attribution of responsibility, the human interest, the conflict, the morality, and the economical ones), and I have watched the prevailing framings within the presidential debate broadcasted by the two televisions. I have also made an analysis on which are the most prominent themes approached by the two rival political actors during the debate. According to the previous research in this field, for both candidates the dominant frame was the conflictual one, followed by the moral­legal one, and by the attribution of responsibility. Surprising is only the economical­consequences frame representation, which lacked consistence. The themes which carried the highest weight in the presidential debate were those related to the weak organization of the elections for the Romanian citizens who voted abroad, the suspension of the amnesty and pardon law, the enforcement of the anti­corruption fight and the support of the authorised institutions, the institutional collaboration between the president and the prime­minister, Romania’s relationships with the foreign partners, and future strategies for the economical­development of the country.

Keywords: presidential debate, Romania 2014, framing theory, thematic analysis.

131 POLIS

Dezbaterea­ element nesemnificative şi loialitatea alegă- constitutiv al campaniei torilor faţă de partidele politice e electorale foarte mică. Acelaşi autor insistă asupra faptului că efectele dezbaterii După debutul realizat în urmă cu depind şi de interesul manifestat de şase decenii în spaţiul american, alegători faţă de evenimentele din dezbaterea a devenit o parte com- campania electorală: efectele sunt ponentă a campaniei electorale şi un mai mari asupra celor interesaţi şi eveniment mediatic care înregistrează nehotarâţi şi mult mai mici asupra cifre record la capitolul audienţă1. celor ce consideră fenomemul electo- ral ca unul marginal şi lipsit de Cercetările realizate mai ales în 5 spaţiul american susţin cu argumente importanţă. McKinney& Carlin solide importanţa dobândită de aceste prezintă şi situaţiile în care alegătorii, dezbateri în interiorul procesului deşi au urmărit dezbaterile electorale, electoral pentru susţinerea „demo- au considerat că nu au fost influenţaţi craţiei deliberative”2. de ele în luarea deciziei de vot Contribuţia dezbaterilor la bunul deoarece acestea nu au oferit infor- mers al alegerilor s­a materializat maţii relevante pentru ei. Se acceptă de­a lungul timpului în informarea deci că dezbaterile reuşesc mai mult electoratului asupra problemelor sau să consolideze intenţia de vot a temelor susţinute de candidaţi3, în alegătorului, mult mai puţin să o captarea atenţiei cetăţenilor mai puţin modifice şi să influenţeze percepţia interesaţi de viaţa politică, în oferirea asupra imaginii şi caracterului can- unui rezumat al celor mai arzătoare didaţilor. probleme ale campaniei, rezumat pe În cercetarea asupra efectelor dez- baza căruia alegătorii vor reuşi mai baterilor electorale asupra alegă- torilor este de referinţă clasificarea bine să diferenţieze contracandidaţii, 6 în consolidarea demersului celor ce realizată de McKinney , clasificare guvernează de a veni în faţa celor care include efectele cognitive, com- guvernaţi pentru a le solicita acordul portamentale, de evaluare a imaginii asupra politicilor publice ce urmează candidaţilor şi efectele latente. Efec- a fi implementate. tele cognitive indică faptul că alegă- La întrebarea cât de mult şi pentru torii care urmăresc dezbaterile au mai cine contează dezbaterile electorale multe cunoştinţe despre problemele s­au dat mai multe răspunsuri. ţării şi soluţiile candidaţilor şi reu- Chaffee4 a descris patru situaţii în şesc, prin comparaţie, să analizeze care alegătorii consideră utile dezba- ofertele politice ale candidaţilor şi să­i poziţioneze corect pe scena poli- terile electorale: când unul dintre 7 candidaţi este mai puţin cunoscut tică . Efectele comportamentale fac opiniei publice, mulţi alegători sunt trimitere la puţinele modificări ale indecişi, diferenţele dintre rezultatele intenţiei de vot după urmărirea dez- aşteptate ale celor doi candidaţi sunt baterilor. De obicei, aceste modificări

132 Alegerile prezidenţiale din 2014 afectează segmentul alegătorilor inde- stimularea discuţiilor interpersonale cişi sau al celor mai puţin siguri de pe teme politice şi scăderea validitatea deciziei de a vota un cinismului politic. candidat sau altul. Deşi din punct de La finalul acestei scurte prezentări vedere statistic acest segment este teoretice amintim şi contribuţia lui foarte mic, el are o importanţă uriaşă Ph. Braud care subliniază faptul că deoarece în foarte multe cazuri dezbaterea electorală a înlocuit electoratul nehotărât a contribuit la violenţa fizică: „Dezbaterea de idei desemnarea învingătorului8. Eva- este importantă prin aceea că ia locul luarea imaginii candidatului de către violenţei fizice ca mod de con- alegători pare a fi cel mai des întalnit fruntare între rivali. În democraţie, se efect. În emisiunile de televiziune discută (cu prietenii), se negociază exerciţiile de imagine ale politi- (cu partenerii), se polemizează cu cienilor sunt mai frecvente decât adversarii; dar nu se întrebuinţează dezbaterile asupra problemelor poli- coerciţia pentru a învinge. Acolo tice9. Imaginea politicianului încor- unde cultura democratică este înră- porează toate impresiile şi evaluările dăcinată de mult timp, transgresările cetăţenilor despre actitvitatea şi acestui tabuu au devenit extrem de persoana sa şi le influenţează com- modeste”11. portamentul de vot10. Efortul can- didaţilor de face o bună impresie e motivat de faptul că mass­media are Dezbateri prezidenţiale în un rol important în construirea unei România postdecembristă anumite imagini şi stabilirea rezul- tatului final. Dezbaterea electorală e Dezbaterile prezidenţiale din ţara ocazia perfectă pentru a consolida o noastră sunt legate de alegerile orga- imagine de sine pozitivă şi o imagine nizate după revoluţia din decembrie negativă a contracandidatului. Tele- 1989, revoluţie care a dus la răstur- spectatorul uită destul de repede narea regimului comunist. Primele argumentele raţionale aduse de un alegeri democratice au avut loc în politician, însă reţine mai bine mai 1990 si tot atunci am avut şi impresiile asupra ritmului dezbaterii prima dezbatere realizată între cei trei (faze animate sau plictisitoare), tonul candidaţi la funcţia de preşedinte al protagoniştilor (agresiv sau conci- ţării. Următoarele campanii electorale liant), punctele „marcate” asupra ad- au fost însoţite de apariţia televi- versarului. Efectele latente ale dez- ziunilor comerciale, de noi forme de baterilor asupra alegătorilor trimit la mediatizare a prestaţiei politice a creşterea încrederii acestora în pro- 12 candidaţilor şi de începuturile cesul electoral şi căutarea infor- americanizării comunicării electo- maţiilor suplimentare despre funcţio- 13 rale . Singura excepţie a fost repre- narea instituţiilor democratice, zentată de anul electoral 2000 când creşterea ratei de participare la vot, preşedintele ţării, Ion Iliescu, a

133 POLIS refuzat să participe la o dezbatere faţă aceasta reuşeşte şi să direcţioneze în faţă cu contracandidatul său, atenţia alegătorilor către anumite Corneliu Vadim Tudor. Discursurile probleme considerate ca fiind mai lor au fost transmise de televiziunea importante, fapt cunoscut în literatura publică la ore de maximă audienţă, de specialitate ca agenda­setting16. dar în două zile diferite şi au avut Am reactualizat17 (tabelul 1) sinteza forma monologului politic. celor mai importante subiecte Organizarea reuşită a unei abordate de candidaţii care au ajuns dezbateri prezidenţiale face apel la un în turul al II­lea al alegererilor dispozitiv de mediatizare foarte prezidenţiale din România din anii complex care implică participanţii, 1990, 1992, 199618, 200419, 200920 şi identitatea lor socială şi instituţională, 2014 . Candidaţii şi/sau moderatorii rolurile şi regulile de comunicare, dezbaterilor finale au considerat scenariul şi punerea în scenă14. Însă, aceste probleme ca fiind de maxim lăsând în plan secund faptul că o interes pentru alegători şi dezbatere e şi un spectacol politic, un reprezentative pentru evoluţia joc discursiv ritualic15, considerăm că societăţii româneşti.

Tabel 1. Dezbaterile finale (de tip faţă­n­faţă) organizate in Romania incepând cu 1990

Data Candidaţii Agenda electorală dezbaterii participanţi la dezbaterea finală 1990 Radu Câmpeanu ­ situaţia economică a ţării şi strategia pentru (PNL), Ion viitor Iliescu (FSN), ­ probleme din agricultură şi industrie Ion Raţiu ­ susţinerea iniţiativei private (PNŢCD) ­ situaţia bugetului de stat ­ datoriile externe ­ evoluţia secenei politice româneşti şi campania electorală ­ responsabilitatea comuniştilor pentru dezastrul ţării ­ acuzaţii aduse candidaţilor ­ formarea unui guvern de coaliţie 1992 Emil ­ identitatea politică şi alianţele electorale Constantinescu ­ consensul naţional şi reconcilierea naţională (CDR), Ion ­ responsabilitatea guvernării şi contrurarea Ilescu (FDSN) electoratului­ţintă ­ criza economică, acordul cu FMI, pensii şi subvenţii ­ protecţia socială şi rolul sindicatelor ­ clauza naţiunii celei mai favorizate în relaţiile cu SUA

134 Alegerile prezidenţiale din 2014

Data Candidaţii Agenda electorală dezbaterii participanţi la dezbaterea finală ­ poziţii faţă de relaţia cu Occidentul, tratatul cu URSS, puciul de la Moscova, lobby­ul româ- nesc în stăinătate ­ corectitudinea alegerilor, corupţia, mineriadele din ’90 şi ’91

1996 Emil ­ corupţia, adevărul despre revoluţia din ’89 şi Constantinescu mineriade (CDR), Ion ­ monarhia şi schimbarea formei de guver- Ilescu (PDSR) nământ ­ autonomia teritorială pe criterii etnice ­ restructurarea economiei, agricultura şi sub- venţiile ­ casele naţionalizate, restitutio in integrum, învaţământ, sănătate ­ aderarea la NATO şi UE, cooperarea regională, embargoul asupra Iugoslaviei 2000 ­ ­ 2004 Traian Băsescu ­ fiscalitate şi cota unică de impozitare (D.A), Adrian ­ desfăşurarea şi fraudarea alegerilor, mita Năstase (PSD) electorală ­ formarea guvernului şi a majorităţii parlamentare ­ independenţa justiţiei şi lupta împotriva corupţiei ­ îndeplinirea condiţiilor pentru aderarea la UE ­ politica externă a ţării : „axa Washington­Londra­Bucureşti” ­ (ne)realizările guvernării PSD ­ funcţionarea instituţiilor statului şi atribuţiile preşedintelui 2009 Traian Băsescu ­ politica externă şi securitatea naţională a (PD­L), Mircea României Geoană (PSD) ­ independenţa justiţiei şi lupta împotriva corupţiei ­ funcţionarea instituţiilor statului, atribuţiile preşedintelui ­ criza economică, acordul cu FMI, fiscalitate, politici economice şi dezvoltare rurală ­ reforma statului, sistemului sanitar şi de învăţământ ­ protecţia socială ­ mogulii media, rolul femeii în viaţa politică

135 POLIS

Data Candidaţii Agenda electorală dezbaterii participanţi la dezbaterea finală 2014 Klaus Iohannis ­ votul românilor din diaspora, votul electronic (PNL), Victor sau prin corespondenţă Ponta (PSD) ­ legea amnistiei şi graţierii ­ lupta împotriva corpupţiei şi insituţiile reprezentative: Agenţia Naţională de Integritate şi Direcţia Naţională Anticorupţie ­ imunitatea parlamentară ­ relaţia României cu partenerii internaţionali ­ exploatarea aurului de la Roşia Montana ­apararea independenţei justiţiei şi a statului de drept ­ plagiatul premierului Victor Ponta ­ sustragerea candidatului Klaus Iohannis de la verdictul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în legătură cu posibila sa incompatibilitate

Sperăm că în urma acestor eve- Social Democrat şi ale Alianţei nimente mediatice (media events) ale- Creştin­Liberale (formată din gătorii interesaţi au avut şansa de a se Partidul Naţional Liberal şi Partidul familiariza cu punctele de vedere ale Democrat Liberal). Victor Ponta, candidaţilor, au putut observa, in defa- membru al Partidului Social Demo- voarea dezbaterii subiectelor de inte- crat, prim­ministru al ţării îl înfrunta res naţional, comportamentul acestora pe Klaus Iohannis, membru al Parti- sub presiunea competiţiei electorale, dului Liberal, primar de succes în conflictelor şi controverselor dintre ei oraşul Sibiu. Prima rundă a dezbaterii şi au evaluat care e candidatul care le televizate la care au participat cei doi reprezintă în mod legitim interesele, candidaţi a avut loc pe 11 noiembrie problemele şi punctele de vedere. 2014 la postul Realitatea Tv şi a fost moderată de jurnalistul Rareş Bogdan iar a doua rundă, la o zi distanţă de Dezbaterea prezidenţială din prima, a fost difuzată de B1 TV şi a anul 2014 fost moderată de Mădălina Puşcalău. Spre deosebire de prima confruntare televizată dintre cei doi finalişti, a Contextul situaţional al dezbaterii doua a fost mai organizată, regulile Cel mai vizibil moment al cam- jocului au fost bine explicate şi, în paniei electorale, dezbaterea dintre mare măsură, respectate de partici- cei doi candidaţi, a avut loc în două panţi. runde, după îndelungi negocieri între echipele de campanie ale Partidului

136 Alegerile prezidenţiale din 2014

Frame­ul (cadrul) – scurtă unor teme”25. Cadrul reprezintă în introducere acest caz un mod de a structura ele- Vom analiza în acest articol dez- mentele componente ale unui discurs baterea celor doi candidaţi ajunşi în mediatic, o anumită schemă de asam- finala pentru câştigarea fotoliului de blare a informaţiei, a succesiunii preşedinte al României folosind faptelor, tipologiei personajelor teoria cadrajului mediatic. Consacrată implicate care va determina tele- de Erving Goffman în sociologie, spectatorul să proceseze informaţia noţiunea de cadru (frame) a fost mediatică într­un fel anume. Prin preluată în studiile media ca o intermediul cadrelor, jurnalistul schemă de interpretare21 a evenimen- fixează atributele situaţiei şi modul telor plasate de media într­o anumită de interpretare a ceea ce ne prezintă. perspectivă, după „o idee sau un fir Numeroasele analize de tip frames analysis au consacrat mai multe tipuri narativ central, organizator care con- de cadre de interpretare aplicate feră sens”22. Pornind de la ipoteza discursului mediatic. Prin prisma lipsei de neutralitate a ştirilor de tele- atribuirii responsabilităţii pentru viziune, cadrul a fost definit ca fiind problemele publice existente, Iyengar „...selecţia şi vizibilitatea anumitor şi Kinder26 propun distincţia dintre aspecte ale unei realităţi, cu scopul de cadrajele episodice şi cele tematice: a propune o anumită definiţie a pro- „cadrajul episodic aduce în prim­plan blemei prezentate, o anumită inter- evenimente concrete care ilustrează pretare cauzală, o evaluare morală anumite subiecte, în timp ce cadrajul şi/sau formularea unor recomandări tematic prezintă dovezi individuale legate de aspectele prezentate”23. sau colective”. De Vreese27 recurge Pentru Entman cadrul este un meca- la diferenţierea dintre cadrele emer- nism de influenţare a opiniei publice gente create în contextul unor teme prin mecanismul cognitiv denumit sau evenimente specifice şi cadrele predefinite specifice unui câmp fluxul influenţei amplificate în casca- 28 dă prin crearea unor legături mentale profesional. N. Prepelea propune între diferite situaţii, imagini, per- clasificarea cadrelor în cadre media soane. În mod concret „cadrele atrag universale şi cadre media locale şi arată cum puterea de a defini un atenţia asupra anumitor aspecte ale cadru devine putere politică. De la realităţii, menţinându­le în obscu- Karin Pühringer, Urs Dahinden, ritate pe altele, ceea ce produce Patrick Rademacher29 aflăm că, indi- reacţii diferite la nivelul audien- 24 ferent de temele pe care le proble- ţelor” , aderarea acestora la anumite matizează, frame­urile de bază sunt: interpretări, evaluări şi soluţii. frame­ul conflictual ce prezintă opo- O altă contribuţie teoretică im- ziţia dintre diferite interese particu- portantă aparţine lui T. Gitlin care larizante existente în orice societate, defineşte cadrele drept „patternuri de frame­ul economic ce prezintă tema cogniţie, interpretare şi prezentare, de din perspectivă economică, cel al selecţie, accentuare şi excludere a progresului ce prezintă temele în

137 POLIS contextul pozitiv al progresului ştiin- plasată într­un context moral, şi/sau ţific şi tehnologic, frame­ul de ordin religios. În cercetarea noastră, etic, moral, juridic şi cel al perso- ţinând cont de specificul dezbaterii nalizării ce prezintă orice temă din prezidenţiale, vom adăuga acestui perspectiva celor direct afectaţi de cadru şi dimensiunea legislativă ; aceasta. Prezente în toate etapele ­ cadrul economic care trimite la comunicării de masă, frame­urile consecinţele economice resimţite structurează informaţia şi ajută la de indivizi, grupuri sau ţări după procesele de selecţie şi de prezentare rezolvarea unei probleme majore. a informaţiilor, fiind puncte de Întrebările de cercetare care au ghidat vedere selective asupra unor teme sau evenimente. studiul nostru sunt următoarele : I1 ­ Care au fost cadrajele dominante Dezbaterea finală : Victor Ponta în dezbaterea prezidenţială din anul vs. Klaus Iohannis 2014 ? I2 ­ Care sunt cele mai proeminente Pentru a analiza dezbaterea celor teme abordate de cei doi actori doi candidaţi vom folosi tipologia politici rivali în timpul dezabaterii ? frame­urilor propusă de Semetko & Candidatul Victor Ponta a venit 30 Valkenburg . Acestea folosesc în bine pregătit la prima întâlnire tele- analiza lor cinci frame­uri devenite vizată, a dominat verbal aproape foarte cunoscute: întreaga întâlnire şi a intrerupt foarte ­ cadrul atribuirea responsabilităţii des discursul contra­candidatului său. unor actori politici colectivi sau Răspunsul oferit primei întrebări a individuali pentru (ne)rezolvarea cercetării noastre arată că abordarea unor probleme social­politice; difereritelor subiecte prin intermediul ­ cadrul interesul uman atunci când cadrajului conflictului (vezi figura nr. prezentarea unui eveniment sau 1) nu e o surpriză în contextul electo- unei probleme sociale ia „faţă uma- ral. Şi in alt studiu31 am arătat că nă” sau capătă accente emoţionale; actorii politici aflaţi în campanie ­ cadrul conflictului când se insistă electorală încercă să ocupe un loc cât asupra diverselor conflicte existen- mai înalt pe scala preferabilităţii ale- te între grupuri, indivizi, organizaţii gătorilor prin atacul susţinut al adver- politice; sarului şi interpretarea tuturor poli- ­ cadrul moralităţii atunci când ticilor publice prin filtrul conflictului. rezolarea unei probleme publice e

138 Alegerile prezidenţiale din 2014

Fig. 1. Cadrajele dominante în discursul candidatului Victor Ponta

VICTOR PONTA

Cadrul economic 11 3

Cadrul moral-legal 33 21 Cadrul conflictului 39 32 Realitatea TV B1 TV Cadrul interesului uman 1 15 Cadrul atribuirea responsabilităţii 3 5

0 10 20 30 40 50 60 70 80

Cele 71 cadraje conflictuale din preşedinte al României prin prisma discursul lui Victor Ponta au făcut realizărilor anterioare şi cum încearcă referire la necunoaşterea situaţiei să contureze portretul unui contra- românilor stabiliţi în afara ţării de candidat imoral din cauza implicării către Klaus Iohannis, la atitudinea acestuia în activităţi ilicite sau arogantă şi lipsită de respect a acestu- imorale (trafic de copii, lovitura de ia în timpul dezbaterii, la protejarea stat din 2012, viitoarea micşorare a deputaţilor corupţi din propriul partid pensiilor, sfidarea profesorilor, jig- (PNL), la necunoaşterea situaţiei pen- nirea Dacianei Sârbu, soţia lui Victor sionarilor români şi negarea rolului Ponta, demagog, vinovat de ruperea avut în nefastele evenimente politice Uniunii Social­Liberale). Cadrajul din anul 2012, la izbitoarea asemă- interesului uman, folosit pentru a nare a contracandidatului cu Traian aduce un plus de emoţie şi dramatism, Băsescu, la necunoaşterea detaliilor e prezent în discursul lui Victor Ponta legate de votul electronic sau prin (16 frame­uri în cele două runde) corespondenţă, posibilele nereguli în pentru a accentua atât propria mândrie activitatea de primar al oraşului de a fi cetăţean român, de a fi realizat Sibiu. Cadrajele moral­legale (54 în atât de multe pentru ţară şi cetăţenii ei, cele două runde ale dezbaterii) pre- cât şi suferinţa pensionarilor şi altor zintă detaliile legate de elaborarea bugetari afectaţi de măsurile aberante unei noi legi electorale, de respin- ale regimului Băsescu ori a mem- gerea legilor amnistiei şi graţierii sau brilor Partidului Social Democrat cu a celor legate de imunitatea parla- funcţii de conducere la nivel local şi mentară şi lupta anticorupţie. Tot în naţional ce au fost acuzaţi pe nedrept acest caz observăm şi felul în care de justiţie. Victor Ponta se autolegitimează Cadrajul atribuirea responsabi- moral pentru a continua ca viitor lităţii (7 cadre în cele două runde)

139 POLIS funcţionează după clasica tipologie a Şi în cazul discursului candida- lui Iyengar şi Kinder32: cadrajele tului Klaus Iohannis, cadrajul con- tematice ce plasează chestiunile şi flictului are cea mai mare pondere evenimentele politice într­un contex (60 cadre în cele două runde aşa cum mai general şi cadrajele episodice ce arată figura nr. 2). În acest caz ca- aduc în prim­plan evenimente con- drele conflictuale au evidenţiat acu- crete pentru a ilustra anumite situaţii. zele aduse lui Victor Ponta pentru Cadrajele tematice îi permit lui organizarea alegerilor din străinătate, încălcarea dreptului la vot şi refuzul Victor Ponta sa­şi decline respon- de a modifica legislaţia electorală, sabilitatea pentru slaba organizare a plagierea tezei de doctorat şi tendinţa alegerilor în străinătate, lovitura de de a monopoliza puterea politică, stat din 2012, susţinerea parlamen- minciuna şi incompetenţa ce carac- tarilor cu probleme penale ori terizează comportamentul său ca promovarea unor legi controversate, prim­ministru, susţinerea unor legi atribuind­o unui actor colectiv, controversate, promovarea intereselor sistem sau context social (Biroul baronilor Partidului Social Democrat Electoral Central, Ministerul Aface- de a căror susţinere se bucură. rilor Externe, voinţa politică a majo- Candidatul Klaus Iohannis a rostit rităţii parlamentarilor USL, Consiliul câteva replici acide la adresa contra­ Superior al Magistraturii, de exem- candidatului, replici considerate de plu). Cadrajele episodice îl avan- efect în timpul dezbaterii televizate: tajează în a explica (ne)rezolvarea „Domnule Ponta, sunteţi presedinte complexelor probleme economice şi Partidului Social Democrat, eu politice ale ţării prin existenţa „regi- Alianţei Creştin­Liberale, hai să mului Băsescu” cu reprezentanţii săi facem o treabă ca între bărbaţi ! (Vasile Blaga, Adrian Videanu, Mâine să convoacă Parlamentul, Cătălin Predoiu) plasaţi obligatoriu în scoatem legea amnisitiei şi dăm liber la toate arestarile. Acceptaţi să contexte nefavorabile şi a garanta convocăm parlamentul?”, „Oare viitoarea prosperitate a ţării prin domnul Băsescu i­a prostit pe romani trimiteri la oamenii din echipa cand v­a pus premier? Pe mine m­a proprie plasaţi în contexte favorabile. refuzat, pe dumneavoastră v­a pus !” Cadrul consecinţelor economice (4 sau „Îmi voi cere scuze imediat după cadre în cele două runde) este cel mai ce vă cereţi scuze în numele echipei slab reprezentat şi nu e folosit de dumneavoastră că m­aţi făcut vân- Victor Ponta pentru a explica tele- zător de copii. Imediat ce vă cereţi spectatorilor consecinţele economice scuze ca m­aţi făcut traficant de ale deciziilor politice, ci e mai mult o organe, că aţi spus că nu sunt un bun înşiruire de cifre şi indicatori din român că sunt neamţ, că sunt diferite surse oficiale despre con- protestant, o să imi cer şi eu scuze. textul economic al României. Aţi făcut cea mai mizerabilă cam- panie din România!”.

140 Alegerile prezidenţiale din 2014

Fig. 2. Cadrajele dominante în discursul candidatului Klaus Iohannis

KLAUS IOHANNIS

Cadrul economic 16 6

Cadrul moral-legal 18 28 Cadrul conflictului 33 27 Realitatea TV B1 TV Cadrul interesului uman 4 12 Cadrul atribuirea responsabilităţii 11 2

0 10 20 30 40 50 60

Cadrajele moral­legale (56 în cele fiscale, reducerea deficitului bugetar, două runde ale dezbaterii), la fel ca şi investiţii, crearea de noi locuri de în cazul discursului lui Victor Ponta, muncă, atragerea investitorilor, spri- fac trimitere la acele legi ce ar trebui jinirea capitalului autohton. Tot prin discutate, modificate sau abrogate şi filtrul economic sunt explicate inefi- la lentoarea cu care se desfăşoară cienţa sau incompetenţa actualului acest proces, la instituirea unor relaţii guvern în consolidarea unei economii corecte între parlamentari şi cetăţeni, funcţionale. Cadrajul interesului preşedinte şi prim­ministru, la ga- uman e prezent în discursul lui Klaus rantarea independeţei justiţiei şi Iohannis (16 frame­uri în cele două statului de drept. Klaus Iohannis runde) pentru a accentua două tipuri consideră că reputaţia sa solidă de de interese : pe de o parte, interesul primar şi politician îl ajută să impună românilor ce au aşteptat toată ziua şi un nou fel de a face politică, „cu mai nu au putut vota în primul tur al puţine vorbe, mai multe fapte, mai alegerilor prezidenţiele şi care au puţină gălăgie” astfel încât „orice om nevoie de o soluţie rapidă pentru a e respectat şi i se respectă drepturile” putea vota în al doilea tur, pe de altă şi având ca rezultat final „România parte, „interesul” tuturor parlamen- lucrului bine făcut, o Românie nor- tarilor corupţi ce au nevoie de pro- mală, pentru oameni normali”. Ca- tecţie în faţa legii, de blocarea justi- drajele economice (22 în cele două ţiei şi mutilarea instituţiilor anti- runde ale dezbaterii) fac referire la corupţie, de promulgarea legii am- faptul că prosperitatea ţării şi cetă- nistiei şi graţierii. Prin folosirea ţenilor e dependentă de implemen- cadrajului responsabilităţii (13 în cele tarea rapidă a unor măsuri economice două runde ale dezbaterii) ne(rezol- de factură liberală : reduceri de taxe varea) celor două „interese” e atri- şi impozite, reducerea evaziunii buită premierului în funcţie. Cadra-

141 POLIS jele episodice folosite în acest sens amnistiei! Adrian Nastase, Liviu sunt grăitoare: „Domnule Ponta, aţi Dragnea, Viorel Hrebenciuc, Ecaterina organizat alegerile în diaspora exe- Andronescu, Şerban Mihailescu, crabil!. Dumneavoastră aţi suprimat Miron Mitrea, Dan Nica, Dan Şova, dreptul la vot în disaspora”, „Dom- Ioan Adam, Victor Mocanu, Adrian nule Ponta, ne tot spuneţi multe Duicu, Bunea Stancu, Nicuşor lucruri, doar că rămân vorbe. Fapte Constantinescu – 38 de persoane în aşteaptă cei din diaspora! Dumnea- total. Vă las lista, dacă doriţi !”. voastră ce fapte aţi făcut?”, „E Pentru a oferi răspuns celei de­a doua inadmisibil să avem parlamentari întrebări a studiului nostru, după care nu pot fi anchetaţi pentru că efectuarea analizei de conţinut am Partidul Social Democrat votează întocmit graficul de mai jos (figura împotriva anchetării lor”, „România 3): lui Victor Ponta aşteaptă legea

Fig. 3. Temele dominante în discursurile candidaţilor

Freventa temelor in discursurile candidatilor

Plagiatul premierului

Realizări personale şi profesionale România, proiect de ţară

Relaţiile externe ale Romaniei

Taxe, impozite, măsuri economice

Campania negativă din 2014

Roşia Montana

Micşorarea pensiilor Relaţia preşedinte-premier

Anul politic 2012

Corupţia din interiorul partidelor

Protejarea parlamentarilor penali

Legea graţierii şi amnistiei Imunitatea parlamentară

Independeţa justiţiei şi statul de drept Votul prin corespondenţă/ electronic

Atacul contra-candidatului

Legislaţia electorală

Românii din diaspora

0 2 4 6 8 10 12 14 16 Victor Ponta Klaus Iohannis

Candidatul Victor Ponta s­a mentate (introducerea votului prin remarcat prin atenţia mărită acordată corespondenţă, consolidarea relaţiilor prezentării realizărilor sale ca prim­ cu actualii parteneri internaţionali ai ministru al ţării, printr­un constant ţării, îmbunătăţirea situaţiei româ- atac la adresa contra­ candidatului, nilor din diaspora etc.). Candidatul prin prezentarea viitoarelor şi dezi- Klaus Iohannis a atacat mai puţin, a rabilelor măsuri ce vor fi imple- insistat pe schimbările rapide şi

142 Alegerile prezidenţiale din 2014 viitoare ale legislaţiei electorale care situaţii sau întâmplări, ci şi un mod să garanteze că nu vor mai exista de interpretare a ceea ce ni se situaţii în care românii din diaspora prezintă33. Debaterea finală dintre cei nu vor putea vota, a prezentat doi candidaţi pentru funcţia de măsurile economice ce pot contribui preşedinte al României a inclus cele la creşterea prosperităţii ţării şi a cinci cadraje mediatice clasice în atins şi ale teme considerate sensibile literatura de specialitate. La fel ca şi pentru opinia publică (plagiatul în alte studii efectuate asupra premierului, Roşia Montana, prote- situaţiilor electorale, cadrajele domi- jarea parlamentarilor cu probleme nante în discursurile candidaţilor au penale). fost cele ale conflictului şi morali- tăţii/legalităţii. A fost surprinzătoare Concluzii doar prezenţa discretă a cadrajului consecinţelor economice dintr­un Cadrele mediatice instituie nu eveniment mediatic major cum este doar atributele, caracteristicile unei dezbaterea prezidenţială.

Note 6 Mitchell, S McKinney, “Debates”, în Encyclopedia of Political Commu- 1 Sidney Kraus, Televised Presidential nication, Lynda Lee Kaid, Christina Debates and Public Policy, Lawrence Holtz­Bacha (eds), Sage Publications, 2008, p. 347. Erlbaum Associates, Hillsdale, NJ, 7 2000, p. 197. Al Ries, Jack Trout, Poziţionarea: 2 Camelia Beciu, Comunicare politică, Lupta pentru un loc în mintea ta, Comunicare.ro, Bucureşti, 2002, p. 109. Editura Curier Marketing, Bucureşti, 3 2004, p. 267. Arthur, H Miller and Michael 8 MacKuen, “Learning About the Can- Paul, Lazarsfeld, Bernard Berelson, didates: The 1976 Presidential Debates”, Hazel Gaudet, Mecanismul votului. în The Public Opinion Quarterly , 43 Cum se decid alegătorii într­o campanie (3), 1979, p. 331. prezidenţială, Editura Comunicare.ro, 4 Bucureşti, 2004, pp. 82­91. Steven, H. Chaffee,“Uses and Effects of 9 the 1976 Debates: An Overview of Brian, McNair, Introducere în Empirical Studies”, în: The Great comunicarea politică, Editura Polirom, Iaşi, 2007, p. 61. Debates: Carter vs. Ford 1976, Krauss 10 Sidney (ed.),Indiana University Press, Ulle, Toode, “Political Image­Building Bloomington, 1979, pp.223­261. trough Audiovisual Media : The Case 5 Mitchell, S McKinney, Diana B Carlin, of Estonian and Finish Tv News “Political Campaign Debate”, în Interviews” în Current Trends in Handbook of Political Communication International Public Relations, Adela Research, Lynda Lee Kaid (eds), Rogojinaru, Sue Wolstenholme (eds.), Lawrence Erlbaum Associates, Editura Tritonic, Bucureşti, 2007, p. Mahwah, NJ, 2004, pp. 203­224. 303.

143 POLIS

11 Philippe, Braud, Grădina deliciilor 19 Ana­Maria Popa, Secretul preşedin- democraţiei. Pentru o lectură ţilor. Studii de caz pe dezbaterile psiho­afectivă a regimurilor pluraliste, prezidenţiale finale din România şi Editura Globus, Bucureşti, 1996, p. 206. Statele Unite ale Americii în anul 2004, 12 Rosemarie, Haineş, Televiziunea şi Editura Lumen, Iaşi, 2005, pp. 112­190. reconfigurarea politicului. Studii de 20 Nicoleta, Corbu, Mădălina, Boţan, caz: Alegerile prezidenţiale din Telepreşedinţii. Radiografia unei cam- România din anii 1996 şi 2000, Editura panii electorale, Editura Comunicare.ro, Polirom, Iaşi, 2002, p. 167. Bucureşti, 2011, pp. 81­109. 13 Camelia, Beciu, Politica discursivă. 21 Erving, Goffman, Frame analysis: An Practici politice într­o campanie essay on the organization of experien- electorală, Editura Polirom, Iaşi, 2000, ce, Harvard University Press, p. 105. Cambridge, MA, 1974, p. 18. 14 Patrick, Charaudeau, Rodolphe, 22 William, A. Gamson, Andre Modigliani, Ghiglione, Talk show­ul: despre „Media Discourse and Public Opinion libertatea cuvântului ca mit, Editura on Nuclear Power: A Constructionist Polirom, Iaşi, 2005, pp. 68­71. Approach”, în American Journal of 15 Monica, Pătruţ, Camelia, Cmeciu, Sociology, 95, 1989, p. 3. „Dezbaterile electorale – un joc 23 Robert, M. Entman, “Framing: Toward discursiv ritualic”, în Sfera politicii, 3 clarification of a fractured paradigm”, (145), 2010, pp. 57­63, în Journal of Communication, 43(4), http://www.sferapoliticii.ro/sfera/145/ 1993, p. 52. art09­patrut_cmeciu.html (accesat pe 24 Robert, M. Entman, „Cascading Acti- 23 iunie 2015). vation: Contesting the White House's 16 Werner, J. Severin, James, W. Frame After 9/11”, în Political Commu- Tankard, Perspective asupra teoriilor nication, 20, 2003, pp. 417­418. comunicării de masă. Originile, 25 Todd, Gitlin, The Whole World is metodele şi utilizarea lor în mass Watching: Mass Media in the Making media, Editura Polirom, Iaşi, 2004, p. and Unmaking of the Left, University 235. of California Press, Los Angeles, 2003, 17 Monica, Pătruţ, Camelia, Cmeciu, p. 7. „Forum Comments – a Means of Em- 26 Shanto, Iyengar, Donald Kinder, News bedding the Effects of the TV Debate That Matters: Television and American in the 2009 Presidential Campaign in Opinion, University of Chicago Press, Romania”, în International Journal of Chicago, 1987, p. 14. Academic Research in Business and 27 Class, H. De Vreese, „News framing: Social Sciences, 2 (9), 2012, pp. 421­ Theory and typology”, în Information 422, Design Journal + Document Design, http://www.hrmars.com/admin/pics/11 13(1), pp. 51­62. 55.pdf (accesat pe 24 iunie 2015). 28 Nicolae, Prepelea, Imagini ale socio- 18 Cornel, Miclescu, Cotroceni. Gară logiei contemporane. Idei, concepte, pentru doi. Politici electorale com- metodologie, Editura Ars Docendi, parate în campaniile pentru alegerile Universitatea din Bucureşti, 2007, pp. prezidenţiale de la televiziune, 1990­ 123­124. 1992­ 1996­ 2000, Editura Bic All, 29 Karin, Pühringer, Urs Dahinden, Bucureşti, 2002, pp. 14­178. Patrick Rademacher, Matthias Gerth,

144 Alegerile prezidenţiale din 2014

Gabriele Siegert, “Challenges to Political în Journal of Communication, 50(2), Campaigns in the Media: Commer- 2000, pp. 93­109. cialization, Framing, and Personali- 31 Camelia, Cmeciu, Monica Pătruţ, „A zation”, National Centre of Compet Functional Approach to the 2009 ence in Research (NCCR) Challenges Romanian Presidential Debates. Case to Democracy in the 21st Century, Study: Crin Antonescu vs Traian Băsescu”, Institute of Mass Communication and în Journal of Media Research, nr. 6, Media Research (IPMZ), University of 2010, http://cmedia.ubbcluj.ro/mediare Zürich, 2008, p. 5, search/wp­content/uploads/2010/02/04­ http://www.nccrdemocracy.uzh.ch/pu cmeciu.pdf, (accesat pe 29 iunie 2015). blications/workingpaper/pdf/WP20.pdf 32 Shanto, Iyengar, Donald, Kinder, op. (accesat pe 27 iunie 2015). cit., p. 15. 30 Holli, A. Semetko, Patti M Valkenburg, 33 Camelia, Beciu, Sociologia comu- „Framing European politics: A content nicării şi a spaţiului public, Editura analysis of press and television news”, Polirom, Iaşi, 2011, p. 138.

Bibliografie Entman, Robert M, „Framing: Toward clarification of a fractured paradigm”, Beciu, Camelia, Politica discursivă. Journal of Communication, 43(4), 1993 Practici politice într­o campanie Entman, Robert M, „Cascading Activation: electorală, Editura Polirom, Iaşi, 2000. Contesting the White House’s Frame Beciu, Camelia, Comunicare politică, After 9/11”, în Political Comunicare.ro, Bucureşti, 2002. Communication, 20, 2003. Beciu, Camelia, Sociologia comunicării Gamson, William A, Modigliani, Andre, şi a spaţiului public, Editura Polirom, „Media Discourse and Public Opinion Iaşi, 2011. on Nuclear Power: A Constructionist Brau, D., Philippe, Grădina deliciilor Approach”, în American Journal of democraţiei. Pentru o lectură Sociology, 95, 1989. psiho­afectivă a regimurilor pluraliste, Gitlin, Todd The Whole World is Editura Globus, Bucureşti, 1996. Watching: Mass Media in the Making Chaffee, Steven H, “Uses and Effects of and Unmaking of the Left, University the 1976 Debates: An Overview of of California Press, Los Angeles, 2003 Empirical Studies”, în: The Great Goffman, Erving, Frame analysis: An Debates: Carter vs. Ford 1976, Krauss essay on the organization of expe- Sidney (ed.), Indiana University Press, rience, Harvard University Press, Bloomington, 1979. Cambridge, MA, 1974. Charaudeau, Patrick, Ghiglione, Rodolphe, Haineş, Rosemarie Televiziunea şi recon- Talk show­ul: despre libertatea cuvân- figurarea politicului. Studii de caz: tului ca mit, Editura Polirom, Iaşi, 2005 Alegerile prezidenţiale din România Corbu, Nicoleta, Corbu, Boţan, din anii 1996 şi 2000, Editura Polirom, Mădălina, Telepreşedinţii. Radiografia Iaşi, 2002. unei campanii electorale, Editura Comunicare.ro, Bucureşti, 2011.

145 POLIS

Iyengar, Shanto, Kinder, Donald, News Ries, Al, Trout, Jack, Poziţionarea: That Matters: Television and American Lupta pentru un loc în mintea ta, Opinion, University of Chicago Press, Editura Curier Marketing, Bucureşti, Chicago, 1987. 2004. Kraus, Sidney Televised Presidential Semetko, Holli A.,Valkenburg, Patti M., Debates and Public Policy, Lawrence „Framing European politics: A content Erlbaum Associates, Hillsdale, NJ, analysis of press and television news”, 2000. în Journal of Communication, 50(2), 2000. Lazarsfeld, Paul, Berelson, Bernard, Severin, Werner J., Tankard, James W., Gaudet, Hazel, Mecanismul votului. Perspective asupra teoriilor comun- Cum se decid alegătorii într­o icării de masă. Originile, metodele şi campanie prezidenţială, Editura utilizarea lor în mass­media, Editura Comunicare.ro, Bucureşti, 2004 Polirom, Iaşi, 2004. Mckinney, Mitchell S, Carlin, Diana B., Toode, Ulle, „Political Image­Building “Political Campaign Debate” în trough Audiovisual Media : The Case Handbook of Political Communication of Estonian and Finish Tv News Research, Lynda Lee Kaid (eds), Interviews” în Current Trends in Lawrence Erlbaum Associates, International Public Relations, Adela Mahwah, NJ, 2004. Rogojinaru, Sue Wolstenholme (eds.), McKinney, Mitchell S “Debates” în Editura Tritonic, Bucureşti , 2007. Encyclopedia of Political Commun- De Vreese, Class H., „News framing: ication, Lynda Lee Kaid, Christina Theory and typology”, în Information Holtz­Bacha (eds), Sage Publications, Design Journal + Document Design, 2008. 13(1). McNair, Brian Introducere în comuni- carea politică, Editura Polirom, Iaşi, Resurse electronice 2007. Cmeciu, Camelia, Pătruţ, Monica, „A Miclescu, Cornel, Cotroceni. Gară pentru Functional Approach to the 2009 doi. Politici electorale comparate în Romanian Presidential Debates. Case campaniile pentru alegerile prezi- Study: Crin Antonescu vs Traian denţiale de la televiziune, 1990­ 1992­ Băsescu”, în Journal of Media 1996­ 2000, Editura Bic All, Bucureşti, Research, nr. 6, 2010, 2002 http://cmedia.ubbcluj.ro/mediaresearch Miller, Arthur H, Mackuen, Michael, /wp­content/uploads/2010/02/04­cmeci “Learning About the Candidates: The u.pdf) 1976 Presidential Debates”, The Public Pătruţ, Monica, Cmeciu, Camelia „Dezba- Opinion Quarterly , 43 (3), 1979 terile electorale – un joc discursiv ri- POPA, Ana­Maria Popa, Secretul preşe- tualic”, în Sfera politicii, 3 (145), 2010, dinţilor. Studii de caz pe dezbaterile http://www.sferapoliticii.ro/sfera/145/ prezidenţiale finale din România şi art09­patrut_cmeciu.html Statele Unite ale Americii în anul 2004, Pătruţ, Monica, Cmeciu, Camelia, “Forum Editura Lumen, Iaşi, 2005. Comments – a Means of Embedding the Prepelea, Nicolae, Imagini ale sociolo- Effects of the TV Debate in the 2009 giei contemporane. Idei, concepte, Presidential Campaign in Romania”, în metodologie, Editura Ars Docendi, International Journal of Academic Universitatea din Bucureşti, 2007.

146 Alegerile prezidenţiale din 2014

Research in Business and Social Media Research (IPMZ), University of Sciences, 2 (9), 2012, Zurich, 2008, http://www.nccr­demo http://www.hrmars.com/admin/pics/ cracy.uzh.ch/publications/workingpape 1155.pdf r/pdf/WP20.pdf Pühringer, Karin, Dahinden, Urs, http://www.hotnews.ro/stiri­politic­18 Rademacher, Patrick, Gerth, Matthias, 527823­klaus­iohannis­las­orgoliile­me Siegert, Gabriele “Challenges to Politi- le­deoparte­vedem­ora­20­00­realitatea cal Campaigns in the Media: Commer- ­intr­dezbatere­televizata­victor­ponta. cialization, Framing, and Personaliza- htm tion”, National Centre of Competence http://www.hotnews.ro/stiri­politic­1853 in Research (NCCR) Challenges to 8221­live­text­video­doua­dezbatere­kl Democracy in the 21st Century, aus­iohannis­victor­ponta­b1.htm Institute of Mass Communication and (accesat pe 29 iunie 2015)

147 POLIS

148 Alegerile prezidenţiale din 2014

Factorul basarabean în alegerile prezidenţiale din România [Bessarabian factor in presidential elections in Romania]

Aurelia Peru­BĂLAN

Abstract: This article reflects the dinamics of the integration of the voters from the Republic of Moldova into the Romania’s electoral process. The legal permission of holding the double citinzenship had a direct impact on the the interest of the moldovans that also hold the romanian citizenship to determine Romania’s political destiny and to participate at the selection of the political elite from the neighbouring country. The study aims to identify the most vulnerable and mobilizing issue for the electorate from this region, during the presidential elections. Already as a tradition, this is the subject of the union between the two countries. The electorate from the Republic of Moldova does not vote in relation with some doctrinal principles; it makes the choice in relation with the position the political actor adopts on the subject of the union.

Keywords: electoral campaign, political parties, presidential elections, elections.

După revoluţia din decembrie 1989, scrutine de la declararea independen- în România s­au desfăşurat şapte ţei au coincis, temporal, cu alegerile scrutine prezidenţiale: 1990, 1992, prezidenţiale din România. Astfel, 1996, 2000, 2004, 2009 şi cel din dialogul politic dintre Bucureşti şi 2014. Potrivit noii Constituţii, care a Chişinău a evoluat în funcţie de op- intrat în vigoare pe 29 octombrie ţiunile politce ale şefilor celor două 2003, mandatul preşedintelui ţării se state. extinde până la cinci ani, comparativ 1990: R.Moldova – M. Snegur; cu 4 ani, anterior. În anul 2024 ale- România – Ion Iliescu; gerile parlamentare vor coincide cu 1992: R. Moldova – M. Snegur; cele prezidenţiale. România – I. Iliescu; În Republica Moldova, până la 1996: R. Moldova – P. Lucinschi; modificarea art. 78 din Constituţie, din România – Emil Constantinescu; 5 iunie 2000, care stipulează moda- 2000: Ion Iliescu câştigă Cotroceniul litatea de alegere a Preşedintelui de cu 66,2%, iar Republica Moldova către forul legislativ, primele 4 alege calea modelului parlamentar.

149 POLIS

Primul preşedinte ales în forul legis- La scrutinul din 2014, românii cu lativ de la Chişinău a fost comunistul drept de vot au fost chemaţi la urnele Vladimir Voronin (2001). După ale- de vot să aleagă cel de­al cincilea gerile anticipate din februarie 2001, preşedinte post­decembrist, după Ion fracţiunea comunistă va deţine 71 din Iliescu (două mandate şi jumăta- cele 101 de mandate. te), Emil Constantinescu (un mandat) şi Traian Băsescu (două mandate).

Alegeri Prezidenţiale

1990 1992 1996 2000 2004 2009 2014

Ion Finala tur 2 Finala tur 2: Finala tur Finala tur Finala tur Finala tur 2: Iliescu Ion Iliescu ­ Emil 2: Ion 2: Traian 2: Traian Claus (FSN) 61,43%, Constantinescu Iliescu ­ Băsescu ­ Băsescu ­ Iohannis­ 85,07% Emil ­ 54,41%, 66,83%, 51,23%, 50,33%, 54,50%, Constantinescu Ion Iliescu ­ Corneliu Adrian Mircea Victor ­ 38,57% 45,59% Vadim Nastase ­ Geoana ­ Ponta­45,49% Tudor ­ 48,77% 49,66% ­ 33,17%

Tabel actualizat şi creat de autor după http://www.monitoruldevaslui.ro/2009/10/ remember­alegerile­prezidentiale­din­2004.html1

Campaniile electorale din România În 2001, Preşedintele Vladimir au constituit un prilej de manifestare Voronin a înaintat un demers a interesului şi spiritului participativ Parlamentului, propunându­le depu- de dincolo de Prut. Din perioada taţilor să iniţieze procedura de revi- anilor 2004­2014 se observă un trend zuire a Constituţiei în vederea abro- pozitiv al procesului participativ gării articolului 18 al Legii supreme, înregistrat la alegerile din Republica care prevede că cetăţenii moldoveni Moldova. Este adevărat şi că, la nu pot fi concomitent cetăţeni ai altor alegerile prezidenţiale din 1996 şi state. La iniţiativa şefului statului, 2000 frica şi precauţia de a nu fi Preşedinţia a creat Comisia pentru filmaţi de securitatea moldovenească examinarea iniţiativelor legislative cu i­a ţinut acasă pe numeroşi basa- privire la dubla cetăţenie. Timp de o rabeni2. lună membrii Comisiei au studiat Începând cu 2001, când la guver- această problemă şi au elaborat un nare se afla PCRM, modificările ope- proiect de lege constituţională privind rate în legislaţia Republicii Moldova, legalizarea dublei cetăţenii. Deoarece privind dreptul la dublă cetăţenie, a preşedintele nu are dreptul să iniţieze schimbat starea de lucruri în acest modificarea Constituţiei, Vladimir sens. Voronin a solicitat acest lucru depu- taţilor3.

150 Alegerile prezidenţiale din 2014

Începând cu 2004, se atestă pre- creaţie, academicieni, scriitori, oa- zenţa, deşi modestă încă, la urnele de meni de teatru şi artisti plastici din vot a alegătorilor din Republica Moldova – au semnat un Apel în susţi- Moldova, care deţin şi cetăţenia română. nerea lui Adrian Nastase, publicat În primul tur de scrutin, la Chişinău, apoi în săptamânalele Timpul şi au votat 2.668 de persoane – o cifră Jurnal de Chişinău, din 10 decembrie infimă în raport cu numărul moldo- 2004, proclamându­l drept „unicul venilor care au obtinut cetăţenia ro- garant al integrării României în mână, evaluaţi între 100.000 şi Uniunea Europeană”4. 300.000 mii de oameni. Fenomenul însă nu este un motiv În urma scrutinului prezidenţial de a afirma că moldovenii susţin re- din 28 noiembrie 2004, la Chişinău, prezentanţii puterii în exerciţiu. Scru- Adrian Năstase a obţinut 1.332 de tinele anterioare au demonstart că cetă- voturi (49,1%), Traian Băsescu ­ 855 ţenii români din Republica Moldova au (32%), iar C.V. Tudor ­ 354 (12%). aşteptări specifice, fiind mai sensibili Situarea pe primul loc a PSD+ faţa de problematica naţională. PUR şi a lui Adrian Năstase se ex- Actorii politici de peste Prut iau în plică exclusiv prin succesele de calcul această percepţie. politică exteră, pe care şi le atribuie Deja noul Preşedinte, Traian PSD: suspendarea vizelor Schengen, Băsescu, care a învins în 2004, obţi- intrarea în NATO şi încheierea nând 51,23% din sufragii în turul II negocierilor de integrare în UE. de scrutin, faţă de Adrian Năstase ­ În 2004, voturile pentru Alianta 48,77%, a făcut referiri relevante la Dreptate şi Adevăr şi a candidatului Republica Moldova: „Este acelaşi Traian Băsescu au provenit de la popor care locuieşte în două ţări” sau segmentul cultivat şi mai bine „Moldovenii vor trebui trataţi ca buni informat al populaţiei. La turul doi al români”5. alegerilor prezidenţiale, secţiile de În 2004, temele prioritare de cam- vot din Chişinău au înregistrat 3.734 panie au fost aderarea la UE, corup- de persoane, cu aproape 1.000 de ţia, presa liberă, „reunirea celor două oameni peste cota prezentei din 28 Românii” – cea urbană, cu tendinţă noiembrie. Departajarea concurenţilor liberală, care l­a votat pe Traian a fost următoarea: Adrian Năstase ­ Băsescu, şi cea rurală, cu nevoi de tip 55,9 % (2.087 de voturi), Traian asistenţial care l­a votat pe Adrian Băsescu ­ 44,1 % (1.647). Năstase. Mai apoi această sintagmă Este şi rezultatul activităţii me- va fi preluată şi de actorii politici din diatice a unor formatori de opinie din Republica Moldova (PD), Moldova, care au pledat categoric în referindu­se la Moldova celor avuţi şi favoarea partidului aflat la guvernare, Moldova celor săraci. PSD, şi a candidatului său la Preşe- Principalul obiectiv pe termenul dinţie, Adrian Năstase. Un grup de întregului mandat al lui Traian Băsescu intelectuali – preşedinţi de uniuni de era coagularea naţiunii române. Re-

151 POLIS darea demnităţii românilor, dezvol- Băsescu, voturile românilor din tarea societăţii civile şi asigurarea diaspora fiind cele care au hotărât independenţei presei au fost alte victoria la limită a acestuia în 20098. obiective asumate de Traian Băsescu. La prezidenţialele din 2014, În baza acestor deziderate, politica de principalii competitiori au fost Victor la Cotreceni faţă de moldoveni a Ponta, candidatul PSD­UNPR­PC, şi devenit una mai agreabilă. candidatul ACL, Klaus Iohannis. Anul 2009 a fost unul de succes În Republica Moldova, după I tur pentru Băsescu datorită rezultatelor de scrutin, Victor Ponta s­a impus, la electorale din Republica Moldova. o distanţă de o mie de voturi. Candi- După primul tur de scrutin, Traian datul PSD a obţinut 8.202 voturi, Băsescu a obţinut sprijinul a 90,7% spre deosebire de cele 6.986 ale lui dintre alegatorii cu cetăţenie română Iohannis, Republica Moldova fiind din R. Moldova. Pe locul doi s­a una dintre puţinele ţări câştigate de clasat Crin Antonescu, cu 3,7%, urmat Ponta, alături de Coreea de Nord, de catre Mircea Geoană – 3,5%6. Zimbabwe, Pakistan, Brazilia şi În campania pentru alegerile pre- teritoriile palestiniene9. zidenţiale din 2009, Traian Băsescu a Scorul obţinut de Victor Ponta nu candidat fiind susţinut de PD­L. este o surpriză. Cetăţenii români din După turul II, a obtinut 94,8% din Republica Moldova au votat de cele voturile cetăţenilor români care şi­au mai multe ori în favoarea celui care exprimat optiunea electorală în reprezintă statul român. În 2004, Republica Moldova. Astfel, Traian după I tur, Adrian Năstase (fiind Băsescu a obţinut 11.528 din totalul premier al României) a acumulat în de 12.300 de voturi exprimate la cele jur de 50% din voturi, iar Traian 13 secţii de votare deschise pe Băsescu ­ în jur de 32%. teritoriul Republicii Moldova7. La scrutinul prezidenţial din 2 Preşedintele României, Traian noiembrie 2014, adică după I tur, Băsescu declara, în anul 2009, că peste 8 200 de cetăţeni (37%) au unirea ar fi posibilă, motiv pentru votat candidatul PSD, Victor Ponta. care, în anul 2012, la referendumul ce Klaus Iohannis, candidatul dreptei, viza demitirea lui T. Băsescu, 60% înaintat de Alianţa Creştin­Liberală, a din votanţii din Republica Moldova au acumulat aproape şapte mii de voturi spus „Nu”. Candidatul PSD Mircea (31%). El fiind urmat de liderul Geoană pentru funcţia de Preşdinte a Partidului Mişcarea Populară, Elena avut o altă abordare declarând în vara Udrea, pentru candidatura căreia au anului 2006 că; „românii din votat peste 3.600 de moldoveni Basarabia şi Bucovina de Nord tre- (16%). Următoarea, în clasamentul buie să dobândească cetăţenia română preferinţelor moldovenilor, a fost ex­ după principiul Loteriei Americane”. ministrul Justiţiei Monica Macovei, Această declaraţie a fost taxată de care a obţinut puţin peste 2.300 din electorat prin susţinerea masivă a lui sufragii (10.5 %).

152 Alegerile prezidenţiale din 2014

Deci, observăm că moldovenii panţilor la urnele de vot s­a triplat, votează, iniţial, statutul, dar nu ideo- începând cu peste 3 mii şi ajungând logia. În decursul celor două cicluri la aproximativ 21 mii de cetăţeni. electorale, 10 ani, numărul partici-

Evoluţia votului basarabean în perioada 2004­2014

2004 2009 2014 3.734 alegători 12. 156 alegători 21.980 alegători

În scrutinul din 2009, candidatura statului român susţine, într­un inter- lui Traian Băsescu a fost susţinută de viu pentru TVR, că următorul proiect Partidul Liberal din Republica important pentru România, după Moldova. Liberalii şi­au argumentat intrarea în NATO şi Uniunea sprijinul politic prin faptul că „în Europeană, trebuie să fie unirea cu primul său mandat prezidenţial Traian Republica Moldova: „Sunt convins Băsescu a promovat o intensă politică că, dacă în Republica Moldova va de apropiere şi de strângere a relaţiilor exista un curent unionist, România va moldo­române, de susţinere fermă a spune „da” fără să ezite. Proiectul de intereselor Republicii Moldova pe ţară pentru România, este „Vrem să plan internaţional şi în special pe ne întregim ţara!”12. planul integrării europene”10. Pe plan internaţional, Traian Băsescu a avut toteauna un mesaj Băsescu a fost susţinut în competiţia pofund sentimental, dar şi persuasiv pentru cel de­al doilea mandat prezi- către basarabeni. Astfel, în 18 iulie denţial de Preşedintele Partidului 2013, Băsescu a declarat la Chişinău Popular European, Wilfried Martens, că, după ce îşi va termina mandatul şi liderul grupului PPE din de preşedinte al României, va cere, Parlamentul European, Joseph Daul. „poate”, cetăţenia moldovenească, în În acest context, este relevant faptul semn de respect şi dragoste pentru că admiterea Romaniei în Uniunea Republica Moldova şi oamenii ei. O Europeană a avut loc în timpul saptămână mai târziu, Traian Băsescu mandatului şi cu contribuţia directă a spunea că este „categoric” în a ceare preşedintelui Traian Băsescu. cetăţenia Republicii Moldova, men- Popularii au apreciat eforturile ţionând că şi­ar dori ca românii să preşedintelui român pentru moder- trăiască într­o singură ţară: „Dacă nizarea României, combaterea corup- acum nu putem avea cetăţenie română ţiei la nivel înalt şi aplicarea echi- pe ambele maluri ale Prutului, măcar tabilă a legii, dar şi poziţia preşe- să le am pe amândouă”11. dintelui Băsescu în chestiunile legate În noiembrie 2013, Preşedintele de securitatea energetică a UE şi de României, Traian Băsescu, repune în stabilitatea în zona Mării Negre13. prim­plan subiectul Unirii. Şeful

153 POLIS

În martie 2014, Traian Băsescu, de aici, a reuşit totuşi să obţină 31% preşedintele României, declara că din voturi. atât România, cât şi Republica Un alt motiv al reticenţei l­a Moldova trebuie să facă tot ceea ce constituit atitudinea oarecum ezitantă se poate pentru unire: „Nu avem voie a lui Iohannis faţă de unirea cu să uităm că Basarabia a fost prima Republica Moldova. La acest subiect, provincie care, în 1918, a făcut pasul candidatul a declarat urmatoarele: spre înfăptuirea României Mari. „Nu cred că trebuie să fie obiectiv Astazi suntem împărţiţi în două state, naţional. Nu putem să pornim de la dar suntem acelaşi popor, iar românii abordarea că dacă sunt unii mai mici de peste Prut fac parte din corpul ca noi, să ne impunem punctul de naţiunii române.Trebuie să facem tot vedere. Istoriile României şi ale ce ne stă în putinţă pentru a fi din nou Moldovei au evoluat diferit. Trebuie împreună” a declarat Traian Băsescu să fim conştienţi de asta, de faptul că la Palatul Cotroceni, dupa ceremonia mixul etnic din Moldova nu mai e cel de decorare a unor cetăţeni mol- din anii patruzeci”15. doveni14. La scurt timp însă, a urmat o altă Astfel, nu putem afirma că declaratie a dlui. Klaus Johannis, electoratul din Basarabia ar fi ataşat care, de astă dată a afirmat, în discur- „de dreapta” politică. După primul sul oficial de lansare a candidaturii, tur de scrutin, s­a văzut o reticenţă a că politicienii români au nevoie de un votanţilor basarabeni faţă de Klaus nou Pact de la Snagov, prin care să Iohannis. În 2014, Klaus Iohannis, se asume în mod clar o nouă politică care nu a fost niciodată în Moldova şi faţă de Republica Moldova şi care să era practic necunoscut pentru românii vizeze reunirea celor două state româneşti16.

Victor Ponta, candidatul SMURD, renovarea Muzeului PSD­UNPR­PC. Sloganul de Naţional de Artă şi a Sălii cu Orgă. campanie ­„Mândria de a fi Acest ajutor a fost oferit Chişinăului român” în baza Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României privind implementarea În Republica Moldova, candidatul Progamului de asistenţă tehnică şi Victor Ponta a avut un avantaj faţă de financiară în baza unui ajutor neram- Klaus Iohannis, deoarece, pe parcur- bursabil în valoare de 100 milioane sul ultimilor ani, Guvernul României de Euro, acordat de România a oferit sprijin masiv pentru Republicii Moldova şi semnat la Republica Moldova: autobuze pentru Chişinău la 10 decembrie 201317. şcoli, a finanţat renovarea a zeci de grădiniţe, inaugurarea serviciului

154 Alegerile prezidenţiale din 2014

PD­PSD: interferenţe Victor Ponta, „preşedintele politice cu tentă electorală care uneşte”

La 10 septembrie 2014, la Ponta se lansează în campanie cu Bucureşti, liderii PSD şi PD au semnat un „proiect de ţară prezidenţial”, cu un Acord de colaborare între cele genericul „România are nevoie de două partide. Acţiunea s­a înscris marea unire a românilor”. În acest perfect în strategia de campanie fel, Ponta îşi revendică imaginea de electorală pentru Partidul Democrat preşedinte care uneşte. În proiectul din RM. Totodată, PD a folosit său, pe 36 de pagini, candidatul subiectul unirii, dar în sensul dorit de prezidenţial în cursa pentru Palatul potenţialii alegători ai democraţilor. Cotroceni încearcă să găsească un Astfel, într­o conferinţă de presă, din nou obiectiv naţional: Unirea. Sin- 15 octombrie, preşedintele PD Marian tagma „Unire” o pomeneşte în pro- Lupu dezaprobă „campania unionistă” iectul său de peste 50 de ori, ca fiind pe care candidatul Partidului Mişcarea o formulă new­propagandistică bine Populară la preşedinţia României, aleasă, şi prin care îşi proiectează Elena Udrea, o desfăşoară pe teritoriul imaginea de „pacificator al naţiei”. Republicii Moldova. În opinia lide- Premierul român îşi prognozează rului democraţilor, astfel de gesturi ar deja aniversarea din 2018, când se va reprezenta o jignire la adresa statului sărbători centenarul Marii Uniri, iar modovenesc şi la adresa cetăţenilor această temă este liantul întregului acestei ţări. PD cere public candi- său proiect, care are sloganul daţilor la preşedinţia României, aflaţi „mândria de a fi român”. în campanie electorală pe teritoriul „Unirea naţiei” devine astfel cre- Republicii Moldova, să respecte sta- dibilă pentru electoraltul naţionalist, talitatea ţării, argumentând că mesa- fără ca formularea să fie explicită în jele unioniste tensionează atmosfera programul premierului, mai ales că din societate şi pot genera reacţii Victor Ponta a descris chiar la Alba radicale contrare, de care nimeni nu Iulia „noul obiectiv naţional” de are nevoie. revenire a Basarabiei „printr­o şansă Victor Ponta şi­a lansat candi- istorică” în interiorul României. datura la prezidenţiale pe Arena Retorica de campanie, expusă Naţională, de ziua sa, 20 septembrie, într­o broşură electorală a lui Ponta în faţa celor 70.000 de membri ai s­a axat pe patru piloni: ideea de PSD­UNPR­PC: Sunt Victor Viorel „marea unire a românilor”, schim- Ponta. Vă chem să fim împreună în bare, pace, combaterea corupţiei: bătălia pentru marea unire a „Vreau să­i pedepsim pe cei vinovaţi, românilor18. pe cei care au făcut rău României. Corupţia, clanurile, jaful din banii publici trebuie stopate. Justiţia tre- buie ajutată sa fie independenta de

155 POLIS politică, ... Regimul Băsescu nu tre-  Vreau sa fiu preşedintele tuturor buie să revină la conducerea ţării…, românilor care ma sprijină şi se menţionează în textul brosurii, celor care nu mă sprijină. Vreau semnat de Ponta19. să reuşim împreună marea unire. În discursul rostit în cadrul  Vă cer sprijinul pentru a face Congresului PSD, reunit la Alba Iulia pace. Vă invit alături de mine în pe 12 septembrie, Premierul Victor marea bătălie pentru unirea Ponta a declarat că angajamentul său Romaniei. şi apelul adresat românilor este acela de a face împreună, pentru a doua Autoportretul oară, marea unire a României:  Sunt un român ca oricare alt „Vreau să ne asumăm cu toţii un român, sunt un român care sunt angajament: în 1918, aici, la Alba mândru de ţara mea. Sunt străne- Iulia, după ce sute de mii români potul unui român din Ardeal care şi­au dat viaţa în Primul Război în 1917 a cerut cetăţenia română Mondial, am obţinut cel mai şi a luptat alături de români important obiectiv naţional: Marea pentru marea unire. Sunt nepot Unire. Vreau şi vă rog să fiţi alături de preot de la care am învăţat să de mine pentru ca, la o sută de ani, să cred în Dumnezeu. fim acea ţară mândră, puternică,  Vreau sa fiu preşedintele româ- respectată, pe care strămoşii noştri nilor care vor sărbători 100 de aflaţi aici în urmă cu 96 de ani şi­au ani de la marea unire. dorit­o. Acesta e angajamentul meu,  Am învăţat de la Traian Băsescu acesta e apelul meu către toţi ce să nu fac dacă ajung preşe- românii, să facem împreună a doua dinte. oară Marea Unire a României”20. În campania pentru preşedinţia Principalele puncte ale discursului României din toamna anului 2014, sensibile pentru electoratul mol- premierul de la Chişinău, Iurie Leancă, dovean: l­a susţinut pe omologul de la  Pornim pe drumul schimbării, pe Bucureşti. Asta deşi formaţiunea din drumul spre marea unire a tuturor care făcea parte Leancă, PLDM, fiind românilor. membru observator al PPE, şi­a con-  Vreau să vă gândiţi la ceva ce am firmat susţinerea pentru actualul pre- uitat în aceşti 25 de ani: că putem şedinte al României, Klaus Iohannis. fi uniţi, să ne ajutăm. Interesant este conversaţia din aceştia  Sunt Victor Viorel Ponta. Vreau pe care au avut­o: „Avem gazo- sa fiu preşedintele românilor, al ductul Iaşi­Ungheni, avem 100 de acelor români care sunt îm- autobuze şcolare excelente, iată pentru preună, care au încredere, care acest motiv cetăţenii Republicii sunt mândri şi care au speranţa Moldova şi eu în special trebuie să­i că vor schimba ţara în bine. spunem un mare mulţumesc dom- nului Ponta. Eu îl apreciez pe domnul

156 Alegerile prezidenţiale din 2014

Ponta că a ştiut, după 20 de ani de momentului pentru electoratul de relaţii frăţeşti, să treacă de la cuvinte peste Prut, premierul subliniază că la acţiuni. Păcat că moldovenii nu au „întâlnirea cu fraţii noştri din votat cu Victor Ponta”21. Republica Moldova în cadrul Uniunii Astfel, în emisiunea de dezbateri Europene nu este doar un obiectiv de de la TVR din 13 noiembrie, cei doi interes naţional, ci un crez al fiecărui vorbesc la per tu: român patriot de pe ambele maluri „­Victor, bună seara.” ale Prutului” … Ca preşedinte, voi ­„Iurie, bună seara.” continua să susţin ferm, în politica Leancă spune despre Ponta în externă, cauza europeană a Republicii emisiune că este „documentat, tânăr, Moldova. Din punct de vedere consti- a reuşit să lanseze proiecte de ţară pe tuţional, voi nominaliza un premier, termen lung, contacte internaţionale, din afara PSD, care să împărtăşească este un personaj politic care a crescut această perspectivă, alături de care mult. Educat, vorbeşte multe limbi voi lucra pentru continuarea şi im- străine. Iurie Leacă va participa la plementarea iniţiativelor guverna- mitingul de lansare în campanie a lui mentale din ultimii ani pentru susţi- Victor Ponta, pe Arena Naţională22. nerea eforturilor europene ale Reacţia preşedintelui Băsescu la Republicii Moldova”24. sprijinul electoral al lui Leancă a fost La finalul interviului, Ponta a una promtă, făcându­se aluzie – instru- făcut următorul apel: „Veniţi la vot! ment deseori utilizat în comunicarea Deoarece viitorul României este şi electorală – la anumite relaţii cu viitorul dumneavoastră. O Românie angajaţii din ambasada URSS. Astfel, puternică înseamnă şi o Republică Băsescu a declarat că Iurie Leancă a Moldova puternică!”25. fost până în octombrie 1989, în Şi unele personalităţii din Ambasada Uniunii Sovietice din show­business au promovat campania Bucureşti, de aceea este „atât de unit de imagine a lui Victor Ponta. Printre în gânduri şi simţiri cu premierul acestea, maestrul Nicolae Botgros, Victor Ponta”23. director artistic şi prim dirijor al În timpul campaniei electorale, Orchestrei naţionale „Lăutarii” din Victor Ponta a acordat un interviu în Chişinău În pliantul publicitar este exclusivitate pentru portalul moldo- inserat următoru text: „Votez Victor venesc de ştiri Realitatea.md. În Ponta, omul faptelor concrete şi cadrul acestuia, Ponta vorbeşte român adevărat. Victor Ponta a adus despre relaţiile dintre Republica mai multă Românie în Basarabia şi Moldova şi România, integrarea euro- mai multă Basarabie în România. peană a ţării noastre, sprijinul con- Vreau ca Victor Ponta să continue ducerii de la Bucureşti, relaţia cu lucrarea sa de refacere şi consolidare a premierul Iurie Leancă, dar şi ale- unităţii Neamului Românesc din gerile prezidenţiale din România. stânga şi din dreapta Prutului. Cu Fiind conştient de vulnerabilitatea Victor Ponta Preşedinte avem şansa

157 POLIS istorică de realizare a idealului nostru puţin cunoscut electoratului din de unitate românească” (Vezi Anexa 1). Republica Moldova. Rezultatele după turul II de Lansarea oficială a campaniei lui scrutin din 16 noiembrie 2014, arată Claus Iohannis are loc în 27 sep- că opţiunile moldovenilor s­au tembrie, în cadrul unui miting în Piaţa schimbat în favoarea candidatului Victoriei din Bucureşti şi a fost dreptei politice. Admitem că aici a precedată de ieşirea de sub tipar a avut impact mesajul şi poziţia volumului său autobiographic intitulat Preşedintelui Traian Băsescu, îndrăgit Pas cu pas, despre care spune: „Am de românii din Republica Moldova crezut că cea mai potrivită formă deoarece, în perioada mandatului pentru a­i lăsa pe oameni să mă Băsescu a fost acordată, mai intens ca cunoască a fost să scriu despre mine altădată, cetăţenia română solicitan- … Pe fond, cartea s­a dovedit a fi un ţilor de peste Prut. Băsescu a lansat în instrument electoral de succes, având permanenţă mesaje prounire, chiar şi în vedere că până la jumătatea lunii în perioada când Preşedinte era decembrie se vânduse în aproximativ comunistul Vladimir Voronin. o sută de mii de exemplare27. Astfel, în Republica Moldova Klaus Iohannis s­a profilat ca un Klaus Iohannis a obţinut 78,59% candidat aflat în afara „jocurilor po- (27.933 voturi), iar Victor Ponta a litice de la Bucureşti” poziţio- inregistrat 21,41% (7.610 voturi). La nându­se în antiteză cu preşedintele Chişinău, candidatul ACL la prezi- Traian Băsescu, cu principalul său denţiale a fost votat de peste 80% contracandidat, Victor Ponta şi cu dintre cei care s­au prezentat la urne, întreaga clasă politică: „Sunt un om Iohannis a câstigat majoritatea votu- al faptelor, nu al vorbelor goale”28. rilor în toate secţiile de votare din Pe data de 29 septembrie, la Republica Moldova. Victor Ponta a Palatul Parlamentului, candidatul acumulat cel mai bun scor la Leova ACL şi­a lansat programul prezi- (43,1%), Drochia (38,4%) şi denţial. Acesta trata diferite proble- Giurgiuleşti (34%), iar Klaus Iohannis matici de interes naţional, în 11 a avut cele mai bune procentaje la capitole ce priveau agenda preziden- Ialoveni (88,6%) şi la secţiile de ţială. Evenimentul principal pentru votare 1 şi 4 din Chişinău (88,5% şi prezentarea imaginii proprii a 90%). [25]26. „omului” Klaus Iohannis a fost lansarea volumului „Pas cu pas“. Klaus Iohannis, candidatul Acesta a avut loc în Bucureşti, în data ACL de 13 octombrie. În plan politic, Iohannis a avut un Proiectul şi sloganul său de mesaj distinct anti­PSD: „În aceste campanie: România lucrului bine zile vedem foarte bine unde ne­au făcut aparţinea unui candidat foarte adus 25 de ani de scandal, de gălăgie inutilă. Ne uitam la televizor şi ce

158 Alegerile prezidenţiale din 2014 vedem? De dimineaţa pană seara european autentic. Prin trecerea PNL vorbe goale, corupţi duşi la procu- la popularii europeni şi prin alianţa ratură. Un PSD care nu a reuşit să încheiată cu PDL aţi reuşit să creaţi o facă decât circ, acel circ ieftin cu forţă puternică a clasei de mijloc. Vă auto­suspendările. Păi ăsta­i partid doresc multă determinare şi energie serios care guvernează România? Cu şi sper într­o victorie a dvs. şi a Victor Ponta în frunte. Victor Ponta Alianţei Creştin Liberale”30. este un om manevrat, un om al găştilor de partid”. Candidatul ACL a susţinut că, Subiectul unirii în retorica proiectul său intitulat „România lui Iohannis lucrului bine făcut”, are în vedere „...o ţară fără corupţi în fruntea Candidatul ACL la alegerile pre- partidului, fără corupţi în fruntea zidenţiale, Klaus Iohannis, a declarat ţării...” şi „...o ţară în care justiţia este la postul de televiziune Digi24 că independentă” şi în care „...unde­i unirea României cu Moldova e un 29 lege nu­i tocmeală...” . lucru pe care numai Bucureştiul Iohannis a fost susţinut făţiş în poate să­l ofere şi numai Chişinăul campania electorală pentru Cotroceni poate să­l accepte. „Dacă cetăţenii de către cancelarul german Angela Republici Moldova îşi doresc unirea Merkel, deoarece este o tradiţie a cu România, atunci nimeni nu­i poate liderilor PPE de a­şi promova opri”. Între România şi Republica reprezentanţii partidelor asociate în Moldova există o relaţia unică în competiţiile politice. Europa: „Nu există altă situaţie unde O tehnică utilizată în Europa de două state au limbă comună, istorie Este este, în opinia noastră, transferul comună, aspiraţie comună. Această de imagine dinspre actorii occidentali relaţie specială trebuie cultivată şi spre cei naţionali. Astfel, candidatul amplificată mai ales de noi, fiindcă ACL la alegerile prezidenţiale din suntem ţara mai mare, membră în România, Klaus Iohannis, a prezentat UE, şi ei vor în UE şi avem obligaţia în campanie scrisoarea de susţinere a istorică să­i sprijinim cu tot ce cancelarului german, Angela Merkel. putem”31. „Stimate domnule Iohannis, Am În acelaşi context, candidatul aflat cu bucurie faptul că veţi candida dreptei politice a punctat că „ … la alegerile prezidenţiale din 2 obiectivul nr. 1, acum, este integrarea noiembrie din partea Alianţei Creştin Republicii Moldova. Noi avem mult Liberale. Cetăţenii români regăsesc mai multe obligaţii faţă de Basarabia. în candidatura dumneavoastră o serie Unii politicieni – şi de le noi, si de la de virtuţi care în Europa sunt foarte ei – spun că totuşi integrarea euro- apreciate. Ca primar al oraşului peană şi dezideratul de unire cu ţara transilvănean Sibiu aţi dovedit sunt în contradicţie. Eu spun că nu competenţe administrative şi spirit sunt…”32.

159 POLIS

Din punctul său de vedere, soluţia Iliescu: „Afirmaţia este mincinoasă, unei eventuale uniri trebuie să vină în şi iresponsabilă…” etape. „Acum trebuie să facem orice e Nu toţi cei din Moldova se consi- posibil să ajutăm Republica Moldova deră români. Şi dintre cei care se în Europa să ne regăsim într­o Europă consideră români, nu toţi doresc re- comună. Dacă facem lucrurile bine, unificarea. În primăvara anului 1990, pe parcursul anilor vom strânge premierul Mircea Druc declara despre relaţiile. Atunci se creează condiţiile unire, citez: „În pofida convingerii că pentru următorul pas. Ordinea nu suntem o singură naţiune formăm poate fi inversată33. două state”, totuşi, trebuie mai întâi Dezideratul unirii ca subiect „să facem câteva sute de întreprinderi atractiv pentru cetăţenii români din mixte şi să punem la cale câteva zeci Republica Moldova nu a lipsit nici de mii de căsătorii comune şi apoi să din retorica electorală a candidatei mai vorbim”. În iulie 1990, se publica independente la preşedinţia română la Chişinău un sondaj de opinie, Monica Macovei. Astfel, la Adevărul relevant pentru starea de spirit a Live, europarlamentara a declarat, că moldovenilor. La întrebarea „Ce ati- Ion Iliescu s­a opus unirii dintre tudine aveţi faţă de afirmaţiile cu pri- România şi Basarabia la începutul vire la unirea RSSM cu România?”, anilor ’90. Monica Macovei face 82,5% au declarat că nu susţin aşa următoarele afirmaţii, legate de ceva, 7,5% susţin unirea şi 9% au Republica Moldova: „Sunt pentru refuzat să răspundă. În continuarea unirea cu Republica Moldova, însă chestionarului, 52% doreau o repu- trebuie să o facem atunci când se blică suverană în cadrul federaţiei poate. În ’90, se putea. Şi mie îmi înnoite a URSS, 42% vroiau o repu- spun tot timpul colegii în Parlamentul blică moldovenească independentă şi European de ce nu ne­am unit atunci. 5% o republică moldovenească în A venit Snegur la Bucureşti, el voia componenţa României. Şi atunci, unire. Aşteptam să vedem ce spune unde a fost oportunitatea unirii, în Iliescu, iar Iliescu a stat patru ore şi a 1990?”35. spus nu. Snegur a plecat la Chişinău”. Ultimele zile de campanie, au un Dialogul dintre cei doi candidaţi a loc aparte în strategia de comunicare. înviorat opinia publică, în contextul Anume, în ultimele ore de campanie scrutinului prezidenţial din România. se lansează mesaje şi materiale com- Fostul şef al statului român îi dă promiţătoare la adresa adversarului replica: „Monica Macovei minte. politic. Se întâmplă aceasta şi în August 1991 nu avea cum fi mo- Republica Molodova, dar şi în mentul unificării României cu România. Tehnologiile de PR negru, Republica Moldova. Din foarte multe utilizate pe final de campanie, se motive. De natură internă şi externă. consideră a fi cu impact, deoarece cei Dar mai ales externă”34. Din vizaţi nu mai au timp suficient pentru declaraţia fostului preşedinte Ion a se reabilita în faţa opiniei publice.

160 Alegerile prezidenţiale din 2014

În alegerile prezidenţiale din 2014, Băsescu, singura sa scăpare este cel carte a utilizat potenţialul PR­ului Klaus Iohannis. Traian Băsescu îşi negru pe final de campanie a fost doreşte ca Iohannis să câştige chiar Preşedintele României, Traian alegerile în primul rând pentru a­l Băsescu. proteja de justiţie! …Băsescu şi PDL Într­o declaraţie de presă, făcută deţin controlul total asupra lui Klaus vineri, la Palatul Cotroceni, Șeful sta- Iohannis! /…/ Prin această ieşire, tului a declarat că Guvernul şi preşedintele şi­a demascat o dată Ministerul Afacerilor Externe în- pentru totdeauna înţelegerea dintre el cearcă să obstrucţioneze votul cetă- şi candidatul ACL şi planul de a ţenilor români din străinătate. Băsescu ajunge prim­ministru numit de s­a referit, în special, la cazul Iohannis. Această variantă ar însem- Guvernului Germaniei, care şi­a arătat na un dezastru pentru România”38. disponibilitatea de a deschide mai multe secţii de votare pentru românii din ţara respectivă, însă a fost ignorat Concluzii de autorităţile române. În aceeaşi de- claraţie, Traian Băsescu a atacat dur Cetăţenii români din Republica PSD­ul şi retorica electorală pro- Moldova, conform rezultatelor la movată de acesta: „PSD, Ponta au urnele de vot, tratează relaţia cu împărţit ţara în două: în „băsişti” şi România într­o manieră mai mult „electorat bun”. Îndemn băsiştii să sentimentală decât pragmatică. Acest vină la urnele de vot şi să nu lase ţara detaliu important a marcat mereu pe mâina unor demagogi, care au de opţiunile lor electorale. De regulă, apărat corupţii care stau în faţa electoratul din Republica Moldova puşcăriilor...”36. este foarte sensibil la politicile pro- Șeful statului a anunţat că publică movate în raport cu statutul româ- pe contul său de Facebook un filmu- nilor din acest teritoriu. Subiectul leţ în care demonstrează cât de „pisi- unirii este o temă prezentă în retorica cuţ” este premierul Ponta în întâl- electorală a candidaţilor cu speranţe nirile private: „Faţă în faţă este ca un de a racola cât mai multe sufragii în pisicuţ, iar în faţa microfoanelor şi a Republica Moldova. Partidele poli- televiziunii, devine mândru şi tice din Republica Moldova întot- puternic”37. deauna susţin făţiş unul sau alt can- PSD a răspuns în manieră simi- didat. De regulă, aceasta se face în lară: „Ieşirea publică a lui Traian funcţie de apartenenţa doctrinară la Băsescu din ultima zi a campaniei una din familiile politice inter- electorale reprezintă ultimul mesaj de naţionale. Totuşi, există şi excepţii, ură şi dezbinare pe care acesta îl precum cazul Ponta­Leancă, în scru- poate transmite poporului român ca tinul prezidential din toamna 2014. preşedinte. După 10 ani de abuzuri şi scandal care au marcat mandatele lui

161 POLIS

Note 10 Liberalii din RM îndeamnă oamenii să voteze cu Băsescu. 1 Vezi http://www.monitoruldevaslui.ro/ 2009/10/remember­alegerile­prezident http://www.ziare.com/basescu/stiri­tra iale­din­2004.html ian­basescu/liberalii­din­r­moldova­in 2 Vitalie, Ciobanu, „Alegerile româ- deamna­oamenii­sa­voteze­cu­basescu ­965798, (accesat 3 decembrie 2009). neşti: oportunism şi speranţă în 11 Basarabia”, în Revista 22, pe Băsescu va deveni cetăţean al RM, pe http://www.revista22.ro/alegerile­ro http://www.ziare.com/basescu/presedi manesti­oportunism­si­speranta­in­bas nte/traian­basescu­va­deveni­cetatean­ arabia­1394.html, (accesat decembrie al­republicii­moldova­1356246, 2 aprilie 2015. 2004). 12 3 Revizuirea Constituţiei şi dreptul Băsescu anunţă urătorul proiect de moldovenilor la cetăţenie dublă, pe ţară, pe http://unimedia.info/stiri/ http://www.europalibera.org/content/a video­basescu­anunta­urmatorul­pro rticle/24382680.html, (accesat 6 iect­al­romaniei­unirea­cu­republica­ noiembrie 2001). moldova­68881.html, 27 noiembrie 4 2013. Vitalie, Ciobanu, „Alegerile 13 româneşti: oportunism şi speranţă în PPE îl sprijină pe Băsescu, pe Basarabia”, în Revista 22, op. cit., http://www.ziare.com/alegeri/alegeri­p (accesat decembrie 2004). rezidentiale­2009/partidul­popular­eur 5 Alegerile prezidenţiale din 2014, pe opean­il­sprijina­pe­basescu­pentru­un http://www.agerpres.ro/flux­document ­nou­mandat­927885, 22 octobrie 2009. are/2014/10/03/alegerile­prezidentiale 14 ­din­2004­11­39­29 http://www.ziare.com/basescu/ prese 6 Vezi http://www.hotnews.ro/stiri­politi dinte/basescu­despre­unirea­cu­r­mold c­6681034­94­8­dintre­romanii­basara ova­trebuie­sa­facem­tot­ce­ne­sta­in­ beni­votat­pentru­traian­basescu­surse putinta­pentru­a­fi­impreuna­1290284, 27 martie 2014 .htm 15 7 Traian Băsescu votat de 94,8% dintre Silviu Tănase, pe cetăţenii români din RM, pe http://www.timpul.md/articol/iohannis­v http://www.ziare.com/basescu/stiri­tra s­ponta­­ce­au­votat­basarabenii­pe­2­ ian­basescu/basescu­votat­de­94­8­la­ noiembrie­65759.html, accesat la 7 noiembrie 2014. suta­dintre­cetatenii­romani­din­r­mol 16 dova­968469 Tanase Silviu, „Klaus Iohannis a spus 8 Apelul Uniunii românilor din că e nevoie de un nou Snagov”, Basarabia, Bucovina de Nord şi http://adevarul.ro/news/politica/klaus­j Ţinutul Herţa, pe ohannis­­spus­da­nevoie­nou­snagov­r http://www.opiniateleormanului.ro/ epublica­moldova­1_542acce60d1337 c­a­l­v­a­r­u­l­redobandirii­cetateniei­ 66a88d3e02/index.html, 30 septembrie 2014. romane/, (accesat 5 ianuarie 2011). 17 9 Vezi http://www.realitatea.net/ În şedinţa Cabinetului de miniştri din rezultate­alegeri­prezidentiale­repu 16 iunie 2015, a fost aprobat proiectul blica­moldova­rezultate­alegeri­prezi de lege pentru Ratificarea celui de­al dentiale­republica­moldova_15703 treilea Protocol adiţional între 48.html#ixzz3dhvng2gJ

162 Alegerile prezidenţiale din 2014

Republica Moldova şi Guvernul ontinua­sa­sustin­ferm­cauza­euro României la Acordul în cauză. peana­a­republicii­moldova_111 18 45.html#sthash.RJYtHV7u.dpuf, 31 http://www.hotnews.ro/stiri­politic­18 octombrie 2014. 144200­victor­ponta­isi­lanseaza­sam 26 http://www.timpul.md/articol/oficial­ale bata­candidatura­alegerile­prezidential geri­prezideniale­in­romania­­rezultate­f e­ziua­arena­nationala­sunt­asteptati­7 inale­in­republica­moldova­66303.html 0­000­oameni.htm, (accesat 20 27 Vezi site­ul editurii Curtea Veche septembrie 2014). Publishing 19 Dancu Ionel, pe http://www.curteaveche.ro/blog/tag/tir http://www.stiripesurse.ro/proiectul aj­carte­klaus­iohannis/ ­de­presedinte­al­lui­victor­ponta­ce­p 28 Sabin Dragulin, Silvia Rotaru, Alegerile romite­liderul­psd­sa­faca­la­cotro prezidenţiale 2014 – Preşedintele ceni_924893.html, (accesat 29.07. României şi eşecul previzionării. O 2014). abordare analitică, în Sfera politicii, 20 http://www.mediafax.ro/politic/con nr.183, gresul­psd­de­la­alba­iulia­ponta­a­fos http://www.sferapoliticii.ro/sfera/183/ar t­desemnat­candidat­la­presedintie­an t02­Dragulin_Rotaru.php gajamentul­meu­e­sa­facem­impre 29 Andrei Cristian, una­a­doua­oara­marea­unire­a­roma http://www.gandul.info/politica/ niei­13257616, (accesat 12 septembrie iohannis­mi­a­scris­angela­merkel­ca­ 2014). ma­sustine­am­o­scrisoare­n­am­aratat­ 21 http://unimedia.info/stiri/video­iurie o­nu­i­stilul­meu­sa­epatez­textul­scris ­leanca­pacat­ca­moldovenii­nu­l­au­v orii­in­gandul­13547019, (accesat otat­pe­victor­ponta­89009.html, 13.11.2014). (accesat 17 noiembrie 2014). 30 http://www.hotnews.ro/stiri­politic­183 22 http://www.evz.ro/participarea­premie 57950­klaus­iohannis­despre­victor­po rului­moldovean­iurie­leanca­la­lansa nta­este­manevrat­gastilor­partid.htm rea­lui­victor­ponta­va­fi­discutata­de­ 31 http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/ Spe catre­conducerea­pldm.html, (accesat cial/COTROCENI+2014/Klaus+Iohan 23 septembrie 2014). nis+unire+Moldova+relatii+rusia+sec 23 http://www.mediafax.ro/politic/ basescu­ uritate+riscuri leanca­a­fost­pana­in­octombrie­1989­ 32 Ibidem. in­ambasada­urss­din­bucuresti­de­ace 33 Ibidem. ea­e­atat­de­unit­in­ganduri­cu­ponta­ 34 http://adevarul.ro/news/politica/cum ponta­gestul­lui­basescu­iresponsabil­ ­explica­ion­iliescu­faptul­romania­re 13314145, (accesat 21 septembrie publica­moldova­nu­s­au­unit­au 2014). gust­1991­153e7567d0d133766a 24 http://www.realitatea.md/interviu­exclu 82a7a34/index.html, (accesat 10 siv­cu­victor­ponta­­ca­presedinte­­voi­c august 2014). ontinua­sa­sustin­ferm­cauza­europeana 35 Ibidem. ­a­republicii­moldova_11145.html#stha 36 http://www.b1.ro/stiri/politica/ultime sh.RJYtHV7u.dpuf, ( accesat 31 le­mesaje­ale­lui­traian­basescu­ina octombrie 2014). intea­alegerilor­din­16­noiembrie­201 25 http://www.realitatea.md/interviu­exclu 4­declaratie­integrala­video­95902.ht siv­cu­victor­ponta­­ca­presedinte­­voi­c ml, (accesat 14 noiembrie 2014).

163 POLIS

37 Ibidem. nis­i­traian­basescu_459423 38 http://www.dcnews.ro/alegeri­prezi .html#sthash.0aFzmnUt.dpuf, (accesat dentiale­2014­turul­2­16­noiembrie­ps 15 noiembrie 2014). d­mesaj­fulminant­despre­klaus­iohan

Bibliografie Dancu Ionel, pe http://www.stiripesurse.ro/proiectul­ Ciobanu, Vitalie, „Alegerile româneşti: de­presedinte­al­lui­victor­ponta­ce­pro oportunism şi speranţă în Basarabia”, mite­liderul­psd­sa­faca­la­cotroceni_9 în Revista 22, pe 24893.html, (accesat 29.07.2014). http://www.revista22.ro/alegerile­roma Liberalii din RM îndeamnă oamenii să nesti­oportunism­si­speranta­in­basa voteze cu Băsescu, rabia­1394.html, (accesat decembrie http://www.ziare.com/basescu/stiri­tra 2004). ian­basescu/liberalii­din­r­moldova­ind Drăgulin, Sabin, Rotaru, Silvia, „Ale- eamna­oamenii­sa­voteze­cu­basescu­9 gerile prezidenţiale 2014 – Preşedintele 65798, (accesat 3 decembrie 2009). României şi eşecul previzionării. O PPE îl sprijină pe Băsescu, pe abordare analitică”, în Sfera politicii, http://www.ziare.com/alegeri/aleg nr. 183, http://www.sferapoliticii.ro/ eri­prezidentiale­2009/partidul­popular sfera/183/art02­Dragulin_Rotaru.php. ­european­il­sprijina­pe­basescu­pentru Alegerile prezidenţiale din 2014, pe ­un­nou­mandat­927885, 22 octobrie http://www.agerpres.ro/flux­documen 2009. tare/2014/10/03/alegerile­prezidentiale­ Revizuirea Constituţiei şi dreptul moldo- din­2004­11­39­29. venilor la cetăţenie dublă, pe Andrei Cristian, http://www.gandul.info/ http://www.europalibera.org/content/ politica/iohannis­mi­a­scris­angela­mer article/24382680.html, (accesat 6 kel­ca­ma­sustine­am­o­scrisoare­n­am noiembrie 2001). ­aratat­o­nu­i­stilul­meu­sa­epa Tănase Silviu, pe http://www.timpul.md/ tez­textul­scrisorii­in­gandul­13547 articol/iohannis­vs­ponta­­ce­au­votat­ 019, ( accesat 13.11.2014). basarabenii­pe­2­noiembrie­65759.htm Apelul Uniunii românilor din Basarabia, l, (accesat la 7 noiembrie 2014). Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, pe Tănase Silviu, „Klaus Iohannis a spus că http://www.opiniateleormanului.ro/c­a­ e nevoie de un nou Snagov”, l­v­a­r­u­l­redobandirii­cetateniei­roma http://adevarul.ro/news/politica/klaus­j ne/, (accesat 5 ianuarie 2011). ohannis­­spus­da­nevoie­nou­snagov­re Băsescu va deveni cetăţean al RM, pe publica­moldova­1_542acce60d133766 http://www.ziare.com/basescu/presedin a88d3e02/index.html, 30 septembrie te/traian­basescu­va­deveni­cetatean­al­ 2014. republicii­moldova­1356246, 2 aprilie Traian Băsescu votat de 94,8% dintre 2015. cetăţenii români din RM, pe Băsescu anunţă urătorul proiect de ţară, http://www.ziare.com/basescu/stiri­trai pe http://unimedia.info/stiri/video­ba an­basescu/basescu­votat­de­94­8­la­su sescu­anunta­urmatorul­proiect­al­ro ta­dintre­cetatenii­romani­din­r­moldov maniei­unirea­cu­republica­moldova­6 a­968469. 8881.html, 27 noiembrie 2013.

164 Alegerile prezidenţiale din 2014 http://www.monitoruldevaslui.ro/2009/1 a­e­atat­de­unit­in­ganduri­cu­ponta­po 0/remember­alegerile­prezidentiale­din nta­gestul­lui­basescu­iresponsabil­133 ­2004.html. 14145, (accesat 21 septembrie 2014). http://www.hotnews.ro/stiri­politic­6681 http://www.realitatea.md/interviu­exclusi 034­94­8­dintre­romanii­basarabeni­vo v­cu­victor­ponta­­ca­presedinte­­voi­c tat­pentru­traian­basescu­surse.htm ontinua­sa­sustin­ferm­cauza­european http://www.realitatea.net/rezultate­ale a­a­republicii­moldova_11145.html#st geri­prezidentiale­republica­moldova­r hash.RJYtHV7u.dpuf, (accesat 31 ezultate­alegeri­prezidentiale­repu octombrie 2014). blica­moldova_1570348.html# http://www.realitatea.md/interviu­exclusi ixzz3dhvng2gJ. v­cu­victor­ponta­­ca­presedinte­­voi­c http://www.ziare.com/basescu/presedinte ontinua­sa­sustin­ferm­cauza­european /basescu­despre­unirea­cu­r­moldova­tr a­a­republicii­moldova_11145.html#st ebuie­sa­facem­tot­ce­ne­sta­in­putinta hash.RJYtHV7u.dpuf, 31 octombrie ­pentru­a­fi­impreuna­1290284, 27 2014. martie 2014 http://www.timpul.md/articol/oficial­aleg Tănase Silviu, pe http://www.timpul.md/ eri­prezideniale­in­romania­­rezultate­f articol/iohannis­vs­ponta­­ce­au­votat­ inale­in­republica­moldova­66303.html basarabenii­pe­2­noiembrie­6575 . 9.html, (accesat la 7 noiembrie 2014). http://www.curteaveche.ro/blog/tag/tiraj­ http://www.hotnews.ro/stiri­politic­1814 carte­klaus­iohannis/. 4200­victor­ponta­isi­lanseaza­sambata http://www.hotnews.ro/stiri­politic­1835 ­candidatura­alegerile­prezidentiale­ziu 7950­klaus­iohannis­despre­victor­pont a­arena­nationala­sunt­asteptati­70­000 a­este­manevrat­gastilor­partid.htm. ­oameni.htm, (accesat 20 septembrie http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Specia 2014). l/COTROCENI+2014/Klaus+Iohannis http://www.mediafax.ro/politic/congresul +unire+Moldova+relatii+rusia+securita ­psd­de­la­alba­iulia­ponta­a­fost­dese te+riscuri. mnat­candidat­la­presedintie­angajame http://adevarul.ro/news/politica/cum­expl ntul­meu­e­sa­facem­impreuna­a­doua­ ica­ion­iliescu­faptul­romania­republic oara­marea­unire­a­romaniei­13257616 a­moldova­nu­s­au­unit­august­1991­1 , (accesat 12 septembrie 2014). _53e7567d0d133766a82a7a34/index.ht http://unimedia.info/stiri/video­iurie­lean ml, (accesat 10 august 2014). ca­pacat­ca­moldovenii­nu­l­au­votat­p http://www.b1.ro/stiri/politica/ultimele­m e­victor­ponta­89009.html,( accesat 17 esaje­ale­lui­traian­basescu­inaintea­ale noiembrie 2014). gerilor­din­16­noiembrie­2014­declarat http://www.evz.ro/participarea­premierul ie­integrala­video­95902.html, (accesat ui­moldovean­iurie­leanca­la­lansarea­l 14 noiembrie 2014). ui­victor­ponta­va­fi­discutata­de­catre­ http://www.dcnews.ro/alegeri­preziden­i conducerea­pldm.html, (accesat 23 ale­2014­turul­2­16­noiembrie­psd­mes septembrie 2014). aj­fulminant­despre­klaus­iohannis­i­tr http://www.mediafax.ro/politic/basescu­l aian­basescu_459423.html#sthash.0aFz eanca­a­fost­pana­in­octombrie­1989­i mnUt.dpuf, (accesat 15 noiembrie n­ambasada­urss­din­bucuresti­de­acee 2014).

165 POLIS

Anexa 1

Chişinău Iohannis 2575 (86,35%) Ponta 407 (13,65%)

Chişinău Iohannis 2558 (86,44%) Ponta 390 (13,56%) Bălţi Iohannis 1805 (80%) Ponta 443 (20%)

Cantemir Iohannis 474 (73%) Ponta 178 (27%)

Călăraşi Iohannis 2039 (80%) Ponta 497 (20%)

Cimişlia Iohannis 1136 (75,28%) Ponta 373 (24,72%) Orhei Iohannis 1909 (71%) Ponta 780 (29%)

Drochia Iohannis 433 (61,86%) Ponta 267 (38,14%) Edineţ Iohannis 504 (54,76%) Ponta 276 (45,24%)

Făleşti Iohannis 375 (64,54%) Ponta 103 (28,45%) Floreşti Iohannis 375 (64,54%) Ponta 206 (35,46)

Hinceşti Iohannis 1635 (84%) Ponta 311 (16%) Leova Ioannis 418 (56,71%) Ponta 317 (43,29%) Nisporeni Iohannis 956 (65,75%) Ponta 498 (34,25%)

Ungheni Iohannis 1033 (67,65%) Ponta 494 (32,35%)

Sursa: http://www.hotnews.ro/stiri­politic­18586332­rezultate­alegeri­prezidentiale­republi ca­moldova­klaus­iohannis­78­59­victor­ponta­21­

166 Alegerile prezidenţiale din 2014

„Constituţionalizarea” programului politic al Preşedintelui şi personalizarea partidelor politice

[The "Constitutionalization" of the President Political Programme and the Personalization of Political Parties]

Radu CARP

Abstract: After the 2003 revision of the Romanian Constitution and the prolongation of the President mandate to 5 years, the presidential elections have remained elections between parties. The electoral programmes of the candidates are the programmes of the political parties that are ruled or represented by these candidates. This article analyzes the part dedicated to the reform of the political system from the electoral programme of the candidate who won the presidential race from November 2014, Klaus Iohannis. 11 objectives of this programme are taken into account. 5 of them were fulfilled in the first months of President Iohannis mandate. The fact that a part from an electoral programme, a political document without constitutional value, is put into practice is named the “constitutionalization” of the President political programme. The cause of this is the personalization of presidential elections analyzed by Theodore Lowi and the emergence of personalized political parties studied by Mauro Calise.

Keywords: constitutionalization, personalization, political parties, political system, presidential elections.

Alegerile prezidenţiale din 2014 partidelor politice care candidau la au marcat consolidarea unei tendinţe alegerile parlamentare. Schimbarea a pe scena politică românească: con- fost posibilă datorită revizuirii fruntarea dintre doi candidaţi (Klaus Constituţiei din 2003 care a instituit Iohannis şi Victor Ponta), susţinuţi de mandatul prezidenţial de 5 ani. Raţiu- două mari partide (PNL şi PSD), nea pentru care s­a preferat varianta având programe electorale consisten- decalării alegerilor parlamentare de te. Până la alegerile prezidenţiale din cele prezidenţiale a fost aceea de a 2004, acest tip de scrutin era supra- scoate competiţia prezidenţială de pus cu alegerile parlamentare, astfel sub tutela condiţionărilor partizane. încât progamele electorale ale candi- S­a dovedit la cele trei scrutinuri pre- daţilor la cea mai înaltă demnitate în zidenţiale organizate până în prezent stat erau aproape identice cu cele ale după revizuirea Constituţiei că la

167 POLIS alegerile prezidenţiale se înfruntă can- excede prerogativelor constituţionale didaţi proveniţi din partidele politice, ale şefului statului. A se compara în susţinuţi de acestea, alegerile din acest sens programul electoral al lui 2014 marcând întoarcerea la modelul Teodor Meleşcanu cu cel al lui Klaus din 2004: ambii candidaţi erau, la Iohannis sau Victor Ponta. data desemnării, preşedinţii partidelor Datorită faptului că reprezintă care i­au susţinut. De fapt, acest mo- viziuni de societate, programele prin- del s­a aplicat la toate scrutinurile cipalilor doi candidaţi la alegerile prezidenţiale organizate până acum, prezidenţiale din 2014 ar fi trebuit să cu excepţia momentului 2009, când facă obiectul unor analize mai atente preşedintele în funcţie a candidat în mass­media sau societatea civilă. pentru un al doilea mandat. Confruntările directe reduse, înainte Programele electorale ale candi- de turul I şi de turul II, au făcut ca daţilor la alegerile prezidenţiale repre- aceste programe să nu fie dezbătute zintă prin urmare varianta perso- public aşa cum ar fi fost necesar. Ale- nalizată a programelor partidelor pe gerea s­a făcut între două persoane, care aceşti candidaţi le reprezintă sau între partidele care i­au susţinut, iar în conduc. Este vorba însă de progame turul II s­a adăugat componenta emo- post­electorale, adoptate ulterior ale- ţională (blocarea votului în diaspora) gerilor parlamentare. care a dezechilibrat procentele în Datorită acestei particularităţi, favoarea unui candidat. apare o contradicţie: în aceste pro- În condiţiile în care programele grame candidaţii nu pot să­şi asume electorale ale candidaţilor la alegerile decât rolul de preşedinte­mediator, aşa prezidenţiale nu contează, de ce mai cum este definit în Constituţie dar sunt redactate, prezentate, disemi- acest rol contravine aşteptărilor electo- nate? Explicaţia este că aceste pro- ratului care susţine un partid ce pro- grame sunt „expresia unei ipocrizii a pune un candidat la alegerile prezi- spaţiului public”. Dacă un competitor denţiale. Din acest motiv, aceste pro- nu are un program, este criticat pe grame sunt o viziune mai amplă motiv că îi lipseşte; dacă propune un despre societate, inclusiv aspecte în astfel de program, „numărul celor legătură cu care Preşedintele României care îl citesc este nesemnificativ din nu are cum să intervină din lipsă de punct de vedere electoral”1. atribuţii. Programul electoral devine astfel Cu cât un candidat la aceste ale- expresia respectării unei reguli cla- geri are mai puţine şanse în compe- sice de comunicare politică, o regulă tiţie, cu atât programul său electoral care astăzi nu mai funcţionează: în descrie exact prerogativele prezi- trecut, în contextul absenţei televi- denţiale şi cum anume acel candidat ziunilor şi dezbaterilor politice televi- doreşte să le exercite. Cu cât şansele zate, un program electoral era o sunt mai mari, programul electoral formă de comunicare cu electoratul, devine o viziune de ansamblu care un angajament public al candidatului.

168 Alegerile prezidenţiale din 2014

În prezent, candidaţii insistă mai mult directe pentru a reforma regimul pe prezentarea unui program electo- politic din care face parte decât prin ral continuu, influenţat de evenimen- intermediul forţelor politice care îl tele zilnice şi de felul cum acestea susţin. Nu există niciun mecanism sunt prezentate în mass­media. A cita prin care preşedintele îşi poate dintr­un program electoral în timpul impune această parte a programului unei emisiuni, în direct, se dovedeşte său, singurul instrument fiind propria a fi contra­productiv. În loc de a sa legitimitate. obţine dublarea mesajului, se obţine Cum Victor Ponta nu a avut oca- anihilarea lui. Imaginea lui Victor zia să­şi pună în aplicare programul Ponta citind din programul electoral său electoral, vom urmări în paralel şi din diverse documente guverna- cele două programe, partea referi- mentale în timpul dezbaterii cu Klaus toare la reforma regimului politic şi Iohannis nu l­a ajutat în timpul vom analiza felul în care obiectivele dezbaterii televizate înainte de turul descrise de Klaus Iohannis s­au mate- II cu contracandidatul său, dimpo- rializat în timpul primelor luni ale trivă, a creat senzaţia că nu poate mandatului său. discuta teme politice majore fără a Ambele programe tratează tema avea în preajmă materiale ajutătoare. revizuirii Constituţiei : Programul electoral al lui Klaus „România lucrului bine făcut”: Iohannis nu diferă foarte mult de „Desigur, modificarea Legii Fundamentale se află în sarcina programul electoral al lui Victor Parlamentului, dar preşedintele poate Ponta. Scopul acestor programe a deveni un catalizator al reluării dez- fost să adune electorat cât mai divers, baterii şi al construcţiei unui dialog în din acest motiv latura ideologică societate pe tema reformei consti- fiind mai puţin prezentă. Lucrul bine tuţionale. Ar fi total neserios ca acest făcut (Iohannis) şi Marea Unire proces să rămână nefinlizat din con- (Ponta) nu reprezintă viziuni diame- siderente de echilibru strict politic, tral opuse referitor la funcţia de mai ales datorită faptului că la un preşedinte. moment dat nu a mai existat o majo- Obiectivele enunţate de cele două ritate care să­l susţină. A fost, de programe nu sunt extrem de diferite. asemenea, un semnal negativ faptul Modul de atingere al acestora este că dezbaterea despre modificarea însă diferit. Constituţiei s­a centrat strict pe ele- Obiectul analizei noastre îl consti- mente conjuncturale, cum ar fi proce- tuie doar partea de reformă a regi- dura de desemnare a prim­ministrului mului politic pe care au propus­o cei sau raporturile dintre Preşedinte şi doi candidaţi şi nu programele lor Guvern. Consider că ar fi fost ele- electorale în întregime. Am ales mente mult mai importante – care ţin această temă deoarece reprezintă de drepturi şi libertăţi, de raporturile unul din cele mai dificile aspecte care corecte între puterile statului – ce face parte dintr­o asemenea ofertă trebuiau să se regăsească în noul electorală. Preşedintele nu are pârghii proiect de Constituţie. Îmi propun, ca

169 POLIS

Preşedinte al Românei, să reiniţiez după opiniile extrem de critice venite această dezbatere, să construiesc din partea Curţii Constituţionale şi a consens şi să mă asigur de finalizarea Comisiei de la Veneţia, ar trebui ei până la debutul viitorului exerciţiu reluată. Motivul acestei suspendări parlamentar”. sine die a lucrărilor Comisiei de „Marea Unire”: revizuire nu a fost însă destrămarea „Modificarea Constituţiei poate fi, USL şi implicit a majorităţii de două în actuala conjunctură politico­insti- treimi care ar fi asigurat votarea re- tuţională, o oportunitate în vederea vizuirii, ci imposibilitatea de a armo- remodelării instituţionale şi restructu- niza opiniile critice cu textul adoptat rării vieţii politice, sociale şi eco- de această comisie. Atunci când Curtea nomice româneşti. Modificarea Constituţională decide că aproxi- Constituţiei vizează atât transformări mativ 75% din articole votate încalcă în raporturile dintre instituţiile poli- limitele revizuirii2, iar Comisia de la tice, cât şi întărirea condiţiilor parti- Veneţia constată că proiectul de cipării cetăţeneşti la luarea deciziilor revizuire, dacă ar fi adoptat, ar genera pe toate nivelurile administraţiei. un regim politic hibrid (împrumutând Reforma constituţională ar trebui să caracteristici ale regimului parla- asigure, în primul rând, întărirea mentar şi ale celui semi­prezidenţial) drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti şi nefuncţional3, este evident că astfel încât cetăţenii să fie protejaţi în dezbaterea ar trebui reluată prin faţa noilor forme de imixtiune în formularea unui alt proiect, cu totul viaţa privată. Cadrul constituţional va nou. Problema drepturilor funda- trebui adaptat astfel încât să asigure mentale era tratată în proiectul votat protecţia drepturilor, să permită ma- de Comisia de revizuire a Constituţiei, nifestarea plenară a energiilor indi- tema nu a fost ocolită, ci a fost ne- viduale şi să întărească solidaritatea profesionist abordată, fapt sesizat şi naţională. Modificarea raporturilor de literatura de specialitate4. Klaus dintre instituţiile politice va urmări Iohannis îşi propune prin acest pro- limitarea şi încadrarea constituţională gram să obţină consens pe marginea a atribuţiilor prezidenţiale, asigurarea unui proiect de revizuire şi acesta să condiţiilor colaborării dintre cele fie finalizat până la „debutul viito- două ramuri ale Executivului, con- rului exerciţiu parlamentar” (toamna solidarea rolului instituţional şi social anului 2016). al Parlamentului, întărirea meca- Acest obiectiv nu s­a putut pune nismelor consensuale şi consultative în practică şi este greu de crezut că între puterile statului şi protejarea până la alegerile parlamentare se va independenţei sistemului juridic”. obţine aplicarea lui. Comisia de revi- Klaus Iohannis consideră aşadar zuire şi­a reluat activitatea după ale- că dezbaterea pe marginea revizuirii gerile prezidenţiale din 2014, dar Constituţiei, începută în 2013 şi reprezentanţii PSD au susţinut conti- întreruptă în primăvara anului 2014, nuarea lucrărilor din punctul în care

170 Alegerile prezidenţiale din 2014 proiectul fusese abandonat, în timp ce În ceea ce priveşte reforma siste- reprezentanţii PNL au insistat pe mului electoral, programul lui Victor reluarea lucrărilor pe baza unor noi Ponta menţionează doar iniţierea de teze ce urmau a fi formulate, discu- consultări „privind reforma siste- tate şi aprobate. Paradoxal, motivaţia mului electoral şi asigurarea condi- politică pentru întreruperea lucrărilor ţiilor pentru armonizarea legislaţiei comisiei nu a fost valabilă pentru electorale şi integrarea acesteia anul 2014 (aşa cum precizează pro- într­un Cod electoral”. gramul lui Klaus Iohannis, iden- Programul lui Klaus Iohannis este tificând destrămarea USL cu întreru- mai detaliat referitor la această perea lucrărilor), ci pentru 2015, reformă. Documentul critică modul atunci când divergenţele dintre PSD de alegere a parlamentarilor, consi- şi PNL nu au mai putut fi aplanate. derând că sistemul electoral este „pro- Victor Ponta a descris, dease- fund distorsionat”, generând anomalii menea, revizuirea Constituţiei drept precum creşterea numărului de par- un obiectiv fundamental al man- lamentari sau obţinerea unor mandate datului său. Spre deosebire de progra- cu un număr foarte mic de voturi. mul lui Klaus Iohannis, cel al lui Programul nu indică o preferinţă Victor Ponta indică obiectivele reviz- pentru un anume sistem electoral dar uirii: întărirea drepturilor fundamen- menţionează că „avem datoria de a tale, limitarea şi încadrarea consti- conveni asupra unei formule de tuţională a atribuţiilor prezidenţiale, sistem electoral care să asigure repre- întărirea mecanismelor consensuale zentativitate”. S­a evitat referinţa şi protejarea independenţei puterii directă la sistemul reprezentării judecătoreşti. Primul obiectiv a fost, proporţionale dar alegerea PNL în aşa cum am arătat, deja ratat cu favoarea acestui sistem după alegerile concursul partidului care l­a susţinut prezidenţiale confirmă că programul în alegerile prezidenţiale. Al doilea lui Klaus Iohannis se referea la acest obiectiv este unul fals: fostul Preşe- sistem electoral. dinte a acţionat în limitele atribuţiilor Acest program include şi referinţa sale constituţionale (fapt confirmat şi la necesitatea modificării legislaţiei de cele două avize ale CCR cu ocazia partidelor politice, în privinţa condi- suspendărilor din 2007 şi 20125), ţiilor de înfiinţare şi a finanţării folosind toate aceste atribuţii fără a acestora. Klaus Iohannis este în fa- lăsa vreuna să nu se materializeze. voarea modificării condiţiilor restric- Nu este clar ce se are în vedere atunci tive de înfiinţare a partidelor politice, când se vorbeşte despre „meca- considerând că „legislaţia nu trebuie nismele consensuale” – toate meca- să fie o barieră în calea libertăţii de nismele constituţionale pot duce în asociere”. egală măsură la conflict sau la Referitor la finanţarea partidelor consens. politice, Klaus Iohannis declara că va „genera o dezbatere asupra necesităţii

171 POLIS stabilirii unor limite financiare în de carieră administrativă, precum şi ceea ce priveşte campaniile electo- reluarea discuţiilor referitoare la rale”. În viziunea programului său descentralizare şi regionalizare, astfel electoral, reducerea cheltuielilor reale încât să existe patru nivele de luare a ale campaniilor şi fixarea unor pla- deciziei: central, regional, judeţean şi foane maxime de cheltuieli pot local. Klaus Iohannis consideră că eradica fenomenul cumpărării votu- există evoluţii pozitive în privinţa rilor. Klaus Iohannis se declară şi în descentralizării dar şi negative, prin favoarea modificării sistemului de „adâncirea inegalităţilor de dezvol- liste electorale suplimentare, fără a se tare” datorită unei descentralizări oferi detalii cum anume se doreşte a financiare defectuoase. fi formulate această modificare – se Programul lui Victor Ponta tra- precizează doar că partidele politice tează tema descentralizării prin vor fi invitate la un dialog pe această formularea unei constatări („descen- temă. Scopul declarat al acestei tralizarea reprezintă unul dintre măsuri este îngrădirea „turismului mijloacele de apropiere a deciziei de electoral”. cetăţeni şi de eficientizare a admi- Programul lui Klaus Iohannis nistraţiei”) şi a unui deziderat foarte constituie şi o pledoarie în favoarea vag („desăvârşirea descentralizării va votului electronic şi a votului prin trebui realizată pe o largă bază con- corespondenţă, pentru ca românii din sensuală, prin consultarea tuturor diasporă „să aibă toate condiţiile actorilor interesaţi (comunităţi locale, pentru a­şi exercita dreptul funda- organizaţii neguvernamentale, partide mental la vot”. politice, administraţie locală, etc.)”). Referitor la reforma regimului Sintetizând, obiectivele progra- politic, programul lui Klaus Iohannis mului electoral al lui Klaus Iohannis mai propune fixarea unei departajări, care au legătură cu reforma regimului de la nivel naţional la nivel local, a politic au fost: funcţiilor numite politic de funcţiile

Denumire obiectiv Stadiu punere în aplicare Revizuirea Constituţiei Neîndeplinit Reforma sistemului electoral de alegere a Îndeplinit Camerelor Parlamentului Reforma sistemului electoral de alegere a Îndeplinit autorităţilor administraţiei locale Modificarea condiţiilor de înfiinţare a Îndeplinit partidelor politice Modificarea sistemului de finanţare a Îndeplinit partidelor politice Limitarea folosirii listelor electorale Îndeplinit suplimentare Introducerea votului electronic Neîndeplinit

172 Alegerile prezidenţiale din 2014

Denumire obiectiv Stadiu punere în aplicare Introducerea votului prin corespondenţă Neîndeplinit Reforma funcţiei publice prin stabilirea Neîndeplinit funcţiilor care pot fi ocupate pe criterii politice Regionalizarea Neîndeplinit Descentralizarea Neîndeplinit

În total, din 11 obiective majore zentării proporţionale şi stabilirea de reformă a regimului politic, în unuei norme de reprezentare de primele şase luni de la preluarea 73.000 (pentru Camera Deputaţilor), mandatului Klaus Iohannis a reuşit, respectiv 168.000 locuitori (pentru prin intermediul Parlamentului, înde- Senat). Potrivit Anexei nr. 1, numărul plinirea a cinci obiective dintre total de parlamentari este stabilit la acestea. 136 senatori şi 302 deputaţi. Vom analiza în continuare acele 2. Reforma sistemului electoral obiective care au fost îndeplinite. de alegere a autorităţilor admi- 1. Un nou sistem de alegere a nistraţiei locale. Această lege a urmat Parlamentului. Prin Hotărârea Parla- acelaşi traseu ca şi precedenta : ini- mentului nr. 18/2013 s­a constituit ţiată de parlamentari din majoritatea Comisia comună a Camerei Deputaţilor partidelor reprezentate în Parlament, şi Senatului pentru elaborarea pro- adoptată de Senat în aprilie şi de punerilor legislative privind legile Camera Deputaţilor în mai 2015, a electorale, pentru modificarea Legii fost promulgată şi a devenit Legea nr. partidelor politice şi a Legii privind 115/2015 pentru alegerea autorităţilor finanţarea partidelor politice şi a administraţiei publice locale, pentru Legii privind finanţarea partidelor modificarea Legii administraţiei politice şi a campaniilor electorale. publice locale nr. 215/2001, precum Membrii acestei Comisii, care s­a şi pentru modificarea şi completarea reactivat în ianuarie 2015, au adoptat Legii nr. 393/2004 privind Statutul propunerea legislativă intitulată Lege aleşilor locali7. Principala modificare privind alegerea Camerei Deputaţilor se referă la noua formă a art. 101 din şi a Senatului, precum şi pentru orga- Legea nr. 215/2001: „Consiliul Judeţean nizarea şi funcţionarea Autorităţii alege dintre membrii săi un pre- Electorale Permanente6. Propunerea, şedinte şi doi vicepreşedinţi”, înce- iniţiată de deputaţi şi senatori din tând astfel alegerea directă a pre- majoritatea partidelor reprezentate în şedintelui Consiliului Judeţean, Parlament, a fost adoptată de Senat, instituită în 2008. apoi de Camera Deputaţilor şi trimisă 3. Modificarea condiţiilor de la promulgare pe 1 iulie 2015. Prin- înfiinţare a partidelor politice. Pro- cipala modificare a legii (art. 5) este iectul de lege care a avut, printre revenirea la sistemul de vot al repre- altele, şi acest obiect a urmat acelaşi

173 POLIS traseu ca şi precedentele. A fost votat Constituţionale10. Adoptarea Legii nr. de Senat în aprilie, respectiv de 114/2015 la Senat a avut loc la o zi Camera Deputaţilor în mai 2015, a după publicarea acestei decizii în fost promulgat şi a devenit Legea nr. Monitorul Oficial. 114/2015 privind modificarea si 4. Modificarea sistemului de fi- completarea Legii partidelor politice nanţare a partidelor politice. Propu- nr. 14/20038. Principalele modificări nerea legislativă pentru modificarea ale legii se referă la : posibilitatea şi completarea Legii nr. 334/2006 înfiinţării unor partide care să privind finanţarea activităţii parti- funcţioneze doar la nivel local (art. 4, delor politice şi a campaniilor electo- alin. 1); posibilitatea înregistrării unui rale a fost iniţiată, ca şi legile ante- partid politic cu doar 3 membri rioare, de deputaţi şi senatori aparţi- fondatori (art. 18, alin. 1, lit. d)); nând mai multor partide parlamen- radierea unui partid politic care „nu a tare. A fost examinată de Comisia desemnat candidaţi, singur sau în mai sus menţionată, iar după adop- alianţă, în două campanii electorale tare Preşedintele Iohannis a cerut succesive, cu excepţia celei prezi- reexaminarea sa (principalul motiv denţiale, în minimum 75 de circum- invocate fiind posibilitatea finanţării scripţii electorale în cazul alegerilor partidelor politice prin împrumuturi locale, respectiv o listă completă de de la persoane fizice şi juridice). Ca candidaţi în cel puţin o circum- urmare a cererii de reexaminare, scripţie electorală sau candidaţi în legea a fost din nou votată de Camera cel puţin 3 circumscripţii electorale, Deputaţilor şi promulgată ulterior, în cazul alegerilor parlamentare” devenind Legea nr. 113/201511. Este (art. 47, alin. 1, lit.b). Această lege a singura lege din pachetul de legi fost votată în contextul în care Curtea examinate de Comisie pentru care Constituţională a admis prin Decizia Preşedintele Ioannis a cerut reexa- nr. 75/2005 din 26 februarie 20159 minarea, însă această cerere a fost excepţia de neconstituţionalitate a votată într­un interval de timp foarte prevederilor art. 19, alin. 3 din Legea scurt. nr. 14/2003 care prevedea că un O nouă sursă de finanţare a parti- partid politic are nevoie la înfiinţare delor politice o vor constitui împru- de „cel puţin 25.000 de membri fon- muturile în bani de la persoanele datori, domiciliaţi în cel puţin 18 din fizice şi juridice. În schimb, în timpul judeţele ţării şi municipiul Bucureşti, campaniilor electorale, contribuţiile dar nu mai puţin de 700 de persoane pot fi depuse de către candidaţi sau pentru fiecare dintre aceste judeţe şi mandatarul financiar numai din municipiul Bucureşti”, ceea ce donaţii ale persoanelor fizice, din însemna că oricum prevederile Legii venituri proprii sau din împrumuturi nr. 14/2003 referitoare la condiţiile de la persoane fizice sau contractate de înfiinţare a partidelor politice cu instituţii bancare. Partidele politice trebuiau armonizate cu decizia Curţii pot contracta împrumuturi în bani

174 Alegerile prezidenţiale din 2014 numai prin acte autentice notariale electorale în care acesta a obţinut sub sancţiunea nulităţii absolute, minimum 3% din voturile valabil însoţite de documente de exprimate”. Cheltuielile nu pot de- predare­primire, în contract păşi nivelul contribuţiilor şi au limite prevăzându­se modul şi termenul de de 60 de salarii minine brute pentru restituire al acestora. Împrumuturile fiecare candidat la funcţia de senator care au o valoare mai mare de 100 de sau deputat, la care se adaugă 10 de salarii de bază minime brute pe ţară la partid. În cazul alegerilor prezi- se supun condiţiilor de publicitate. denţiale, limita este de 20.000 de Acordarea de împrumuturi de către salarii minime brute. partidele politice, alianţele politice 5) Limitarea folosirii listelor elec- sau electorale şi candidaţii indepen- torale suplimentare. Listele electorale denţi către persoanele fizice este suplimentare sunt reglementate de interzisă. Partidele politice au obli- Legea nr. 35/200812. În aceste liste gaţia de a publica în Monitorul sunt trecute persoanele care se Oficial, până la 30 aprilie a anului prezintă la vot şi fac dovada că următor, cuantumul total al veni- domiciliază pe raza secţiei de votare turilor din cotizaţii obţinute în anul respective, însă au fost omise din fiscal precedent, precum şi lista listă. Persoanele respective pot vota membrilor de partid care au plătit în numai în baza actului de identitate şi anul fiscal precedent cotizaţii a căror a cărţii de alegător (art. 27, alin.2). În valoare însumată depăşeşte zece proiectul de lege aflat la promulgare salarii minime brute pe ţară. La se prevede la art. 51: (2) În listele articolul 38 al legii se prevede că în electorale suplimentare utilizate în „cel mult 90 de zile de la data ale- secţiile de votare din ţară vor fi tre- gerilor pentru Cameră şi Senat, cute, de către preşedintele biroului Autoritatea Electorală Permanentă electoral al secţiei de votare, urmă- rambursează partidelor politice, toarele persoane: alianţelor politice şi organizaţiilor a) persoanele care se prezintă la cetăţenilor, pe baza documentelor vot şi fac dovada că au domiciliul sau justificative furnizate de mandatarul reşedinţa pe raza secţiei de votare financiar în cel mult 30 de zile de la respective, însă au fost omise din data alegerilor, sumele aferente lista electorală permanentă; cheltuielilor efectuate în toate cir- b) persoanele care se prezintă la cumscripţiile electorale, în cazul în vot şi fac dovada că au reşedinţa pe care partidul, alianţa politică a raza secţiei de votare respective, obţinut minimum 3% din voturile însă nu au făcut cereri de înscriere valabil exprimate”. Dacă un partid în Registrul electoral cu adresa de nu a obţinut minim 3%, „Autoritatea reşedinţă; Electorală Permanentă rambursează c) persoanele care în ziua votării numai sumele aferente cheltuielilor se află în altă unitate administrativ­ efectuate la nivelul circumscripţiei teritorială decât cea unde îşi au

175 POLIS domiciliul sau reşedinţa şi care fac domiciliul sau reşedinţa în străi- dovada că au domiciliul sau reşedinţa nătate; pe raza circumscripţiei electorale în e) candidaţii, dacă aceştia candi- care se află secţia de votare respec- dează în circumscripţia electorală tivă; externă. d) membrii birourilor electorale (4) Întâmpinările formulate cu ale secţiilor de votare şi operatorii de privire la listele electorale suplimen- calculator, dacă au domiciliul sau re- tare se soluţionează de către biroul şedinţa pe raza circumscripţiei electo- electoral al secţiei de votare, prin rale în care se află secţia de votare decizie. respectivă; (5) În cadrul secţiilor, secţiile de e) persoanele însărcinate cu men- votare organizate pe lângă misiunile ţinerea ordinii sau cu verificarea diplomatice, oficiile consulare, secţi- dispozitivului de menţinere a ordinii, ile consulare sau institutele culturale dacă au domiciliul sau reşedinţa pe din străinătate se utilizează numai raza circumscripţiei electorale în care liste electorale suplimentare, cu se află secţia de votare respectivă; excepţia situaţiilor în care la aceste f) candidaţii, dacă aceştia candi- secţii de votare sunt arondaţi alegă- dează în circumscripţia electorală tori conform art. 23 alin. (3). respectivă. Sistemul preconizat prezintă mai (3) În listele electorale supli- multe garanţii pentru evitarea frau- mentare utilizate în secţiile de votare delor electorale decât cel practicat la din străinătate vor fi trecute, de către scrutinurile electorale desfăşurate preşedintele biroului electoral al sec- până în prezent. Categoriile de per- ţiei de votare, următoarele persoane: soane care pot solicita înscrierea pe a) persoanele care se prezintă la listele suplimentare sunt clar preci- vot la secţiile de votare organizate pe zate. Se face pentru prima oară dis- lângă misiunile diplomatice, tincţia între liste electorale supli- b) oficiile consulare, secţiile mentare utilizate la secţiile de votare consulare şi institutele culturale din din ţară şi la cele din străinătate. străinătate ale României şi fac dovada Dintre obiectivele programului lui că au domiciliul sau reşedinţa în străi- Klaus Iohannis care nu au fost până nătate şi care nu figurează în listele în prezent îndeplinite, există un electorale permanente ale secţiilor de singur obiectiv a cărui îndeplinire s­a votare din străinătate; încercat dar nu s­a reuşit: introdu- c) personalul misiunilor diplo- cerea votului prin corespondenţă. matice şi al oficiilor consulare, secţi- În martie 2015 s­a înregistrat la ilor consulare şi institutelor culturale Camera Deputaţilor propunerea le- din străinătate; gislativă privind organizarea şi desfă- d) membrii birourilor electorale şurarea votului prin corespondenţă al ale secţiilor de votare şi operatorii de cetăţenilor români cu domiciliul sau calculator din străinătate, dacă au reşedinţa în străinătate13. Spre

176 Alegerile prezidenţiale din 2014 deosebire de proiectele anterioare, Klaus Iohannis şi reactivarea cu acesta este semnat doar de deputaţi şi succes a acestei comisii: victoria sa senatori PNL. Propunerea a fost în alegeri a legitimat demersul de trimisă pentru raport Comisiei mai reformă a regimului politic potrivit sus menţionate dar până în prezent liniilor directoare ale acestui pro- acest raport nu a fost redactat. Lipsa gram. Cel mai bun argument în de interes din partea majorităţii favoarea acestei ipoteze este acela că, parlamentare pentru această iniţiativă atunci când Preşedintele Iohannis a a generat moţiunea de cenzură cerut reexaminarea unei legi din „Victor Ponta – demis pentru exces categoria celor care trasnscriu progra- de putere prin blocarea alegerilor. mul său electoral, Parlamentul nu a Dreptul la vot nu e o lozincă!”, tergiversat deloc această cerere, spre iniţiată de PNL, respinsă la vot pe deosebire de situaţii similare şi a data de 12 iunie 2015. acceptat integral obiecţiile din cere- În câteva luni de la începerea rea de reexaminare. De ce nu s­a mandatului, Preşedintele Iohannis a reuşit realizarea acestui consens reuşit să pună în aplicare aproape politic şi în legătură cu revizuirea jumătate din obiectivele acelei părţi Constituţiei ? Ipoteza pe care o enun- din programul său electoral cu care a ţăm este aceea că identificarea ine- candidat în noiembrie 2014 şi care se xactă a cauzelor eşecului revizuirii referă la reforma regimului politic. Constituţiei din perioada 2013­2014 Toate acele obiective care au fost în programul electoral al lui Klaus îndeplinite au la bază legi iniţiate de Iohannis a dus la o abordare ina- deputaţi şi senatori din majoritatea decvată a problemei după câştigarea partidelor reprezentate în Parlament. alegerilor prezidenţiale. Ceea ce s­a Toate aceste legi, în stadiul lor iniţial reuşit cu o comisie comună a celor sau pe parcurs, au fost analizate de două Camere nu s­a reuşit şi în Comisia comună a Camerei Deputaţilor privinţa unei alte comisii comune, cea şi Senatului pentru elaborarea pro- de revizuire. Cea dintâi a putut fi punerilor legislative privind legile reactivată, deoarece ceea ce lipsea era electorale, pentru modificarea Legii doar consensul politic. Cea de­a doua partidelor politice şi a Legii privind nu a putut fi reactivată pentru că lipsea finanţarea partidelor politice şi a nu doar consensul politic, ci şi înţe- Legii privind finanţarea partidelor legerea faptului că dezbaterea nu politice şi a campaniilor electorale. putea fi decât reluată de la început, în Interesant de remarcat că această condiţiile opiniilor atât de tranşant Comisie exista din 2013, dar lipsa negative din partea Curţii unui consens între partide până la Constituţionale şi a Comisiei de la alegerile prezidenţiale din noiembrie Veneţia. În acest punct poate inter- 2014 a făcut ca ea să nu­şi poată veni rolul Preşedintelui de mediere, desfăşura activitatea. Există o legă- între poziţiile divergente ale parti- tură între programul electoral al lui delor politice referitor la maniera de

177 POLIS abordare a revizuirii. În lipsa unei aspect sesizat de Theodore Lowi încă medieri care să aibă acest obiect (şi din 1985 cu referire la alegerile din nu amendamente specifice la textul SUA14. În prezent, nu numai alegerile constituţional), revizuirea Constituţiei prezidenţiale s­au personalizat, în va rămâne în continuare un obiectiv sensul că ceea ce contează este per- neândeplinit al programului lui Klaus soana candidatului şi mai puţin Iohannis. partidul sau partidele care îl susţin Programul electoral al unui can- dar şi politica în general. Consultările didat la funcţia de Preşedinte nu are o electorale nu mai au loc doar între valoare constituţională, ci una strict partide, ci sunt centrate pe candidat, politică, spre deosebire de programul ceea ce a modificat rolul tradiţional al de guvernare care are o asemenea unui partid politic, acela de a face valoare, datorită referinţei exprese selecţia candidaţilor şi a le oferi spri- din art. 102, alin. 1 din Constituţie. jin în timpul campaniei elecorale, Constatăm însă din analiza pro- sprijin fără de care aceşti candidaţi nu gramului electoral al candidatului care pot câştiga. Potrivit lui Mauro Calise, a câştigat alegerile prezidenţiale că partidele au supravieţuit şi s­au adap- acest program are consecinţe în planul tat acestui nou stil de politică prin reformării regimului politic. Din integrarea lor în maşinăria electorală această perspectivă, programul extrem de personalizată a fiecărui electoral a produs efecte similare unui candidat15. Astfel apare o nouă formă program electoral al unui partid care, de partid politic, partidul perso- în urma alegerilor, ajunge la nalizat. Relaţia partid politic­candidat guvernare. Explicaţia acestui efect s­a modificat radical, rolurile fiind este aceea că programul electoral al oarecum inversate: nu un partid unui candidat la funcţia de Preşedinte politic oferă sprijin unui candidat, ci a devenit, aşa cum am afirmat, un un candidat legitimează acţiunea unui instrument de promovare a obiec- partid prin persoana sa. Acest tivelor unui partid politic, funcţie pe fenomen poate fi observat în cazul care o are şi un program de guvernare. partidelor personalizate, conduse de Ceea ce s­a întâmplat în România, un lider carismatic dar mai ales cu fenomen pe care l­am putea numi ocazia alegerilor prezidenţiale. În „constituţionalizarea” programului România, candidatul Klaus Iohannis politic al Preşedintelui (în sensul că s­a substituit cu succes PNL, iar PNL acest program produce efecte asupra şi­a folosit candidatul drept vehicul unor aspecte care ţin de funcţionarea pentru promovarea obiectivelor sale regimului politic, chiar dacă nu este politice, inclusiv în ceea ce priveşte generată o modificare a Constituţiei) viziunea despre reforma regimului nu transformă acest regim într­unul politic. La fel a procedat şi candidatul mai apropiat de cel prezidenţial. Victor Ponta care s­a substituit PSD. Cauza acestui fenomen este perso- Ambele partide au atins punctul lor nalizarea alegerilor prezidenţiale, maxim de personalizare cu ocazia

178 Alegerile prezidenţiale din 2014 alegerilor prezidenţiale din noiembrie va acţiona tendinţa de personalizare a 2014. Ulterior, în lipsa unei con- partidelor politice cu ocazia fruntări electorale, personalizarea lor confruntărilor electorale din 2016. s­a estompat. Rămâne de văzut cum

Note 8 M.Of. nr. 346/20.05.2015. 9 M.Of. nr. 265/21.04.2015. 10 1 Daniel Buti, Alexandru Radu (editori), Ne­am exprimat anterior acestei România între lucrul bine făcut şi Decizii a Curţii Constituţionale opinia Marea Unire, Pro Universitaria, că procedura de înregistrare a parti- Bucureşti, 2015, p. 193. delor politice, potrivit Legii nr. 14/ 2 Decizia nr. 80/2014, M.Of. nr. 2003, era în dezacord cu Constituţia 246/7.04.2014. (Radu Carp, „Limitarea neconsti- 3 Venice Commission, Opinion on the tuţională a dreptului de asociere în draft law on the review of the partidele politice şi a dreptului de a fi Constitution of Romania, Opinion no. ales prin legislaţia în domeniu şi 731/2013, CDL­AD (2014)010. influenţa acesteia asupra participării 4 Radu Carp, „Evaluarea propunerilor de politice”, Studia Politica, vol. XIII, nr. revizuire a Constituţiei României ­ 1/2013, pp. 125 ­ 141). 11 M.Of. nr. 339/18.05.2015. suprimarea mecanismelor statului de 12 drept”, în Revista 22, 4 iulie 2013, Referitor la listele electorale supli- http://www.revista22.ro/evaluarea­pro mentare reglementate de Legea nr. punerilor­de­revizuire­a­constitu 35/2008, vezi şi Cristian Ionescu, tiei­romaniei­suprimarea­mecanisme Legea pentru alegerea Camerei lor­statului­de­drept­28448.html; Deputaţilor şi a Senatului ­ dezbateri Valentin Constantin, „Noua propunere parlamentare, CH Beck, Bucureşti, 2008, p. 72 şi urm. legislativă de revizuire a Constituţiei 13 şi drepturile omului”, Noua Revistă de http://www.cdep.ro/proiecte/2015/ 300/20/8/pl386.pdf. Drepturile Omului, nr. 2/2014, pp. 5 ­ 14 11. Theodore Lowi, The Personal 5 Avizul Curţii Constituţionale nr. President. Power Invested, Promise 1/2007, M.Of. nr.258 din 18.04.2007; Unfulfilled, Cornell University Press, Ithaca, 1985. Avizul Curţii Constituţionale nr. 15 1/2012, M.Of. nr. 456/6.07.2012. Mauro Calise, Il partito personale. I 6 http://www.cdep.ro/pls/proiecte/doc due corpi del leader, Laterza, Roma ­ s/2015/pr445_15.pdf. Bari, 2010, p. 40. 7 M.Of. nr. 349/20.05.2015.

Bibliografie Marea Unire, Pro Universitaria, Bucureşti, 2015. Lucrări de specialitate Calise, Mauro, Il partito personale. I Buti, Daniel, Radu, Alexandru (editori), due corpi del leader, Laterza, România între lucrul bine făcut şi Roma­Bari, 2010.

179 POLIS

Carp, Radu, „Limitarea neconstitu- Constitution of Romania, Opinion no. ţională a dreptului de asociere în 731/2013, CDL­AD(2014)010. partidele politice şi a dreptului de a fi Avizul Curţii Constituţionale nr. 1/2007, ales prin legislaţia în domeniu şi M.Of. nr.258 din 18.04.2007; Avizul influenţa acesteia asupra participării Curţii Constituţionale nr. 1/2012. politice”, Studia Politica, vol. XIII, nr. M.Of. nr. 265/21.04.2015. 1/2013, pp. 125­141. M.Of. nr. 339/18.05.2015. Constantin, Valentin, „Noua propunere M.Of. nr. 346/20.05.2015. legislativă de revizuire a Constituţiei M.Of. nr. 349/20.05.2015. şi drepturile omului”, Noua Revistă de M.Of. nr. 456/6.07.2012. Drepturile Omului, nr. 2/2014, pp. 5­11. Ionescu, Cristian, Legea pentru Resurse online alegerea Camerei Deputaţilor şi a Carp, Radu, Evaluarea propunerilor de Senatului – dezbateri parlamentare, revizuire a Constituţiei României ­ CH Beck, Bucureşti, 2008. suprimarea mecanismelor statului de Lowi, Theodore, The Personal drept, în Revista 22, 4 iulie 2013, President. Power Invested, Promise http://www.revista22.ro/evaluarea­pro Unfulfilled, Cornell University Press, punerilor­de­revizuire­a­constitutiei­ro Ithaca, 1985. maniei­­­­suprimarea­mecanismelor­st atului­de­drept­28448.html. Izvoare juridice http://www.cdep.ro/pls/proiecte/docs/20 Decizia nr. 80/2014, M.Of. nr. 15/pr445_15.pdf. 246/7.04.2014. http://www.cdep.ro/proiecte/2015/300/2 Venice Commission, Opinion on the 0/8/pl386.pdf. draft law on the review of the

180 Alegerile prezidenţiale din 2014

Aspecte privind procesul de coabitare

[Some aspects concerning the cohabitation process]

Marian POPA

Abstract: The article assesses some aspects regarding the post Presidential elections momentum in Romania with a view to the collaboration between the two Executive actors: President and Prime Minister. Focusing on the perspectives of an impossible cohabitation within the institutional Romanian framework the article points out at several challenges revealed by recent institutional practice. It proposes to be considered the specific French constitutional arrangements existing for more than a half century because they were accordingly adapted to institutional developments which could not be imagined when the fundamental text was elaborated.

Keywords: Constitution, President, Prime Minister, Executive, elections, cohabitation, majority, alternance, balance, mandate.

Introducere specifice, să depăşească blocajele inevitabile ale practicii instituţionale, Scopul acestui articol constă în se susţine ideea demarării unor evidenţierea unor aspecte punctuale dezbateri legate de cadrul constitu- care apar în etapa imediat următoare ţional român capabile să introducă alegerii Preşedintelui României. Con- modificări sau să respecte anumite siderând ca o serie de dispoziţii consti- cutume privind realizarea unui echi- tuţionale autohtone sunt în prezent libru consolidat între cele două puteri ambigue, articolul se înscrie în curen- executive: Preşedintele respectiv tul favorabil unei viitoare revizii Primul­ministru. constituţionale, capabilă să elimine mai rapid anumite disfuncţionalităţi Prezentarea ipotezelor de instituţionale. Plecând de la faptul că lucru modelul instituţional francez, verificat în mai mult de jumătate de Articolul consideră că există două secol de la aplicarea Constituţiei celei provocări esenţiale cu care un Preşe- de­a V­a Republici, a reuşit printr­o dinte nou ales se poate confrunta: co- interpretare corectă a dispoziţiilor abitarea şi/sau desemnarea Primului­

181 POLIS ministru, ambele fiind amplificate de acestora, dezavantajele sunt mult mai calendarul decalat al alegerilor prezi- grave: supravegherea permanentă denţiale şi parlamentare, şi care induc între instituţii, adoptarea de decizii o serie de disfuncţionalităţi cu con- populiste, paralizarea marilor secinţe negative privind buna desfă- reforme1. şurare a procesului politic intern. Acest tip de soluţie de avarie a Alegerile prezidenţiale desfăşurate fost consacrat în anii ’80 în Franţa, în în România, în special în anii 2004 şi condiţiile în care guvernul socialist, 2012, au demonstrat că, în ciuda care a preluat pentru prima dată faptului că este investit cu putere puterea în cadrul celei de­a V­a directă de către Naţiune, Preşedintele Republici – în 1981, prin preşedintele României nu îşi poate exercita în mod Francois Mitterrand, a pierdut ale- coerent atribuţiile sale privind, pe de o gerile desfăşurate la termen, în aprilie parte, desemnarea şefului executivului 1986. Modelul de funcţionare al pe baza unei majorităţi solid consti- puterii executive2 s­a confruntat atunci tuite înaintea alegerilor, şi, pe de altă cu dilema reprezentată de posibi- parte, guvernarea alături de un prim­ litatea ca cei doi şefi executivi, având ministru având o altă culoare politică. culori politice diferite, să poată Pentru eliminarea unor astfel de colabora, fără a se trece printr­o criză tensiuni constituţionale, de natura constituţională, cu consecinţe greu de celor intervenite în perioada 2005­ imaginat în ceea ce priveşte credibi- 2008 şi 2012­2014, sunt necesare litatea întregului sistem politic. În soluţii eficiente, în sensul respectării timp, acest fenomen s­a mai repetat sau clarificării unor prerogative de încă două ori, raţiunile fiind dife- constituţionale pertinente. rite, dar în ansamblu, putem aprecia că nu a generat blocaje semnificative la nivel instituţional. Să precizăm, Coabitarea: avantaje şi însă, că un Preşedinte francez nu s­a dezavantaje aflat niciodată în situaţia de a coabita, în primii săi ani de mandat, cu un Coabitarea reprezintă o constrân- guvern având o altă culoare politică. gere de natură instituţională care Reamintim sintetic cele trei momente intervine ca urmare a necesităţii ca ale coabitărilor intervenite în Franţa, cei doi centri ai puterii executive să subliniind că acestea au intervenit continue să guverneze, în scopul firesc, fără mari convulsii la nivelul evitării unui blocaj politic profund. În societăţii: timp ce partizanii coabitării apreciază 1. ­ 1986: Preşedinte de stânga şi o serie de puncte tari ca de exemplu majoritate de dreapta rezultată în ponderarea puterii majoritare şi ga- urma alegerilor parlamentare; rantarea libertăţilor publice, în con- 2. ­ 1993: Preşedinte de stânga, diţiile în care bicefalismul generează (F. Mitterrand, aflat la al doilea o anumită anihilare reciprocă a mandat şi guvern de dreapta.

182 Alegerile prezidenţiale din 2014

În ambele cazuri, situaţiile care au prezidenţial de 5 ani, alegerile parla- impus coabitarea au intervenit din mentare înainte de termen au fost motive legate de alternanţă la guver- declanşate de preşedintele nou ales, nare, inevitabilă în cazul evoluţiilor care, întâlnind o majoritate de altă politice în plan intern şi european din culoare politică (1981, 1988) a dorit ă anii ’80, ţinând cont şi de faptul că îşi consolideze susţinerea din partea durata mandatului prezidenţial era de forţelor politice partizane. În acest 7 ani, cu 2 ani mai mare decât cel sens, alegerile din mai 1981, au parlamentar. semnificaţia realizării unei armo- 3. – 1997­2002, preşedinte de nizări între majoritatea prezidenţială dreapta, Jacques Chirac şi guvern de şi cea parlamentară demonstrând stânga. În acest caz, Preşedintele în preeminenţa rolului pe care îl are funcţie, a decis ca după 2 ani de şeful statului în sistemul instituţional mandat, să organizeze alegeri parla- francez. mentare anticipate, în speranţa con- Coabitarea nu a mai avut loc fortării majorităţii sale de dreapta, începând cu alegerile prezidenţiale şi aflată în dificultate. Rezultatul parlamentare desfăşurate aproape neaşteptat al alegerilor au condus, la simultan, în 2002, 2007 şi 2012, această coabitare, care a permis acestea din urmă fiind decalate la guvernului socialist, printre altele, să maxim 60 de zile. În aceste alegeri, adopte o serie de măsuri situate oare- au venit la putere preşedinţii împreu- cum în opoziţie cu guvernul prece- nă cu majorităţile care i­au susţinut în dent de dreapta al lui Alain Juppe, campaniile electorale. Coabitarea nu care astăzi sunt puternic contestate – a mai intervenit în Franţa, şi, în ex. introducerea săptămânii de lucru cadrul astfel creat, este destul de greu de 35 de ore. Iată deci, că schimbarea sa se mai producă. guvernării poate interveni şi ca Pentru a sublinia caracterul parti- urmare a unor promisiuni cu conse- cular al coabitării franceze în raport cinţe negative asupra unor dezvoltări cu Uniunea Europeană, trebuie men- economice ulterioare, preţul fiind ţionat faptul că, accelerarea con- plătit însă de electorat. strucţiei europene în anii ’80, prin Sub presiunea opiniei publice şi a adoptarea Actului Unic European şi mass­media, în mandatul lui Jacques desăvârşirea Pieţei Interne, a fost Chirac a fost realizată reforma scur- realizată, la nivel european de tării mandatului prezidenţial de la 7 Preşedintele François Mitterrand, de la 5 ani3. În acest context trebuie Preşedintele Comisei Europene, amintit că a existat şi o altă variantă Jacques Delors, fost ministru al de raţionalizare a guvernării: un bugetului în mandatul Preşedintelui mandat prezidenţial de 6 ani, nereîn- Mitterrand, precum şi de Primul­ noibil. ministru socialist, Michel Rocard toţi Până în 2002, când a alegerile 3 contribuind decisiv la crearea prezidenţiale au respectat mandatul Uniunii Europene în 1992. Rezultă că

183 POLIS situaţiile interne de criză nu au de cenzură a opoziţiei fusese votată acţionat asupra interesului general favorabil cu 2 luni înainte de alegeri4. european, Franţa fiind alături de În acest mod, nu a fost respectată Germania, motorul Uniunii. Constituţia, votul electoratului fiind În timp ce experienţa coabitării nu practic desconsiderat. s­a mai repetat la începutul celui Coabitarea nu a mai putut fi de­al treilea mileniu, în România, evitată însă în anul 2012, când ţara având un regim constituţional cu Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu a multe similitudini, Constituţia în fost răsturnat în luna mai. În conti- vigoare a introdus, prin extinderea nuare, s­a intrat într­o logică de co- mandatului prezidenţial la 5 ani, în abitare, între o alianţă de centru­ mod indirect, un calendar al ale- stânga şi un Preşedinte de dreapta, gerilor care conduce mai mult la impopular datorită acuzaţiilor de efectele negative ale coabitării decât corupţie endemică şi a măsurilor de la celea pozitive. În continuare vom austeritate adoptate în perioada relua principalele aspecte care 2010­2011. Această coabitare forţată ilustrează aplicarea unui proces, care a fost marcată din start de conflicte ridică multe probleme atunci când instituţionale grave, cu consecinţe în actorii implicaţi nu se afla într­o plan extern şi care au avut originea în logică de colaborare instituţională. incapacitatea ambilor poli institu- Un prim conflict instituţional a ţionali de a colabora5. În noiembrie apărut în aprilie 2007, când majo- 2012, Guvernul ales în interiorul unui ritatea parlamentară de susţinere a mandat prezidenţial şi dispunând de o guvernului devenise diferită de cea majoritate covârşitoare, a fost obligat prezidenţială, iar Parlamentul a încer- să accepte coabitarea cu Preşedintele cat să provoace suspendarea preşe- în funcţie, dar care nu se mai bucura dintelui, cu toate că, preşedintele de încredere. Spre deosebire de reuşise în decembrie 2004 să­şi for- Franţa, unde Preşedintele are atribuţii meze o majoritate alianţă favorabilă. constituţionale în dizolvarea Adunării Alegerile prezidenţiale din 2009 Naţionale şi declanşarea alegerilor au reprezentat un moment esenţial în anticipate parlamentare, în România istoria post tranziţie românească, el nu are, în caz de dezacord, decât pentru că, pentru prima dată desfă- posibilitatea de a intra în conflict şurate diferit de alegerile parlamen- instituţional dacă are o majoritate tare, s­au văzut confruntate cu pro- ostilă6. blema coabitării, respinsă de preşe- Ultimele alegeri prezidenţiale din dintele reales. Într­adevăr, o victorie noiembrie 2014 au condus în mod la limită a preşedintelui a fost sufi- inevitabil la o coabitare, de data cientă pentru a impune un guvern al aceasta Preşedintele nou ales venind său, întărit printr­o migraţie parla- alături de un guvern în funcţie şi mentară de conjunctură şi care nu a dispunând de o largă majoritate mai ţinut cont de faptul că, o moţiune parlamentară. Dacă înainte de alegeri

184 Alegerile prezidenţiale din 2014

Preşedintele Iohannis s­a pronunţat în desfăşoară împreună cu alegeri prezi- favoarea coabitării, ca limitare a pu- denţiale – 2019. Fără echivoc, toate terii Executivului7, în timp şi­a cele trei tipuri de alegeri desfăşurate nuanţat poziţia, considerând că în acelaşi an sau separate la distanţă pentru a realiza programul său poli- foarte mică, un an, pot produce tic, trebuie să acţioneze în sensul inversări de majorităţi prezidenţiale şi schimbării majorităţii existente, va- parlamentare sistematice. riantă dificil greu de pus în practică, conform dispoziţiilor constituţionale în vigoare8. La rigoare, preşedintele Coabitarea şi desemnarea mai are la dispoziţie şi opţiunea pri- Primului­ministru vind fixarea unui orizont de aşteptare a viitoarelor alegeri parlamentare, Din punct de vedere teoretic, care, în acest caz, se vor desfăşura Constituţia franceză a conferit guver- într­o perioadă de timp nu foarte nului, aflat în raport de autonomie cu îndepărtată – 2016. Preşedintele, sarcina de a pune în Prin detaliile prezentate mai jos, practică, politica Naţiunii. Primul dorim să subliniem provocările care ministru este şeful majorităţii care rezultă din instalarea unor calendare guvernează, responsabil în faţa politice prezidenţiale şi parlamentare, Parlamentului în ceea ce priveşte sensibil diferite, şi care acţionează funcţionarea instituţiilor şi conti- negativ în raport cu dispoziţiile nuitatea Statului10. Practica institu- constituţionale specifice, în special ţională a arătat însă diferit, ceea ce a cu prevederea conform căreia condus şi la opinii conform cărora Preşedintele României exercită Franţa a dezvoltat modelul unei funcţia de mediere între puterile sta- adevărate monarhii republicane, cu tului, precum şi între stat şi socie- un Preşedinte ce joacă un rol domi- tate9. Ţinând cont de practica insti- nator şi un Executiv docil, care este tuţională prezentată, calendarul urmă- obligat sa respecte programul acestu- toarelor alegeri la nivel de preşedinte ia11. În mod unanim, este acceptat respectiv de parlament complică faptul că, alegerea Preşedintelui prin situaţia şi foarte probabil vor conduce vot universal direct, conjugată cu la coabitări instituţionale repetate – perioadele în care majoritatea prezi- alegeri prezidenţiale 2019, 2024, denţială coincide cu majoritatea 2029 şi alegeri parlamentare în 2020, parlamentară reprezentând aceleaşi 2024 şi 2028. În consecinţă, viaţa familii politice, este principalul politica va fi dominată de alternanţe argument în acest sens12. Într­adevăr, frecvente care generează instabilitate în cazurile în care majoritatea de şi afectează proiectul de ţară al susţinere a Preşedintelui, exprimată României. Peste calendarul intern se prin acorduri înainte de alegerea sa13, va suprapune cel european, alegerile a funcţionat, acesta a avut un sprijin pentru Parlamentul European urmând solid pe durata mandatului său. În să aibă loc în 2019, 2024 şi 2029, perioadele de coabitare, intervenţia sa existând deci ani în care acestea se împotriva guvernului s­a manifestat

185 POLIS

în special prin întârzieri în promul- – care a găsit o majoritate de altă garea legilor. culoare politică a decis sa provoace În ceea ce priveşte numărul de alegeri anticipate şi să nu mai aştepte premieri în cadrul mandatului prezi- cenzurarea Guvernului pe parcursul denţial, Franţa din afara perioadelor mandatului său. Acest lucru a fost de coabitare a cunoscut prezenţa mai însă posibil datorită dispoziţiilor multor Prim miiştri. Practic, Preşe- constituţionale specifice existente15. dinţii au solicitat la început numirea Situaţia s­a repetat în mai 1988, fiind unui Prim ministru care se bucura de justificată de necesitatea asigurării autoritate asupra majorităţii preziden- unui sprijin real pentru Preşedinte16. ţiale, după care au procedat la impu- În cazurile în care, alegerile parla- nerea unor personalităţi mai apropiate mentare au fost decalate în raport cu lor14. Totuşi, Preşedintele nu poate mandatul prezidenţial ­1973, 1978, susţine un Prim ministru aflat în afara Preşedinţii în funcţie au făcut apel la majorităţii parlamentare fără acordul coerenţa actului de guvernare, şi acesteia, pentru ca ar risca o criză cu implicit la exercitarea funcţiei prezi- efecte negative asupra mandatului denţiale împreună cu o majoritate său. Schimbările Primilor miniştri care ii este favorabilă acestuia17. sunt direct legate de contextul intern Constituţia celei de­a V­a Republici exemple Raffarin în 2005, de stipulează faptul că Preşedintele poate Villepin în 2006, pe fondul agravării revoca pe Primul ministru când acesta crizelor în timpul celui de­al doilea îi prezintă demisia Guvernului18. De mandat Chirac. Exceptându­l pe J. aici, s­ar putea deduce că un Prim Chirac, dar şi acesta după o lungă ministru care ar refuza acest lucru ar bătălie politică, nici un alt fost Prim putea continua să­şi exercite funcţiile. ministru nu a putut deveni Preşe- În practică, demisiile Primilor mi- dinte, eşuând fie ca urmare a conflic- niştri au fost dorite în prealabil de telor interne în cadrul propriului preşedinţi, apărând ca încheierea unui partid sau ale coaliţiei de susţinere dezacord profund cu Preşedintele. (M. Rocard, L. Fabius) fie pierzând Puterea de revocare pe care o are cursa prezidenţială din motive legate Preşedintele s­a manifestat în peri- de mandatul anterior de şef al oadele de coincidenţă a majorităţilor executivului ( Lionel Jospin în 2002). prezidenţiale şi parlamentare19. Problemele privind desemnarea Primul­ministru este personajul primilor miniştri au început să apară politic de sacrificiu, demisia sa în în momentul când s­au înregistrat momentele dificile ale mandatului diferenţe între un preşedinte, ales prezidenţial devenind o cutumă, pentru pentru un anumit program, şi salvarea imaginii Preşedintelui. majoritatea parlamentară ostila, pri- Situaţiile sunt diferite în cele două mul exemplu fiind 1981. Acţionând ţări. În timp ce în Franţa, şeful în conformitate cu spiritul instituţiilor Executivului a dobândit legitimitate celei de­a V­a Republici, care acorda de la Preşedintele Republicii (art. 49, preeminenţa alegerilor prezidenţiale, al. 1), aceştia nefiind practic obligaţi Preşedintele nou ales – F. Mitterrand să­şi angajeze responsabilitate asupra

186 Alegerile prezidenţiale din 2014 unui program decât în perioadele de interzice revocarea primului­ministru coabitare20, în România desemnarea de către preşedinte creează confuzie Primului ministru de către Preşedinte şi blocaj instituţional, fiind în con- poate fi interpretabilă după caz: ca o tradicţie cu alegerea preşedintelui formalitate odată ce Parlamentul a prin vot direct21. În cazul în care se aprobat­o sau dimpotrivă, dacă înterpretează că preşedintele nu are Preşedintele urmăreşte alte obiective decizia finală cu privire la numirea decât Parlamentul. În acest mod, se primului­ministru, rezultă că forma- creează o stare de incertitudine cu rea majorităţii parlamentare poate fi privire la persoana care urmează sa aleatorie (aşa cum s­a întâmplat în fie desemnată ca şef al Executivului, 2005) fără coerenţă ideologică, fra- care în cazurile de coabitare se gilă, şi reversibilă. Consecinţa amplifică. directă: conflicte prelungite între cei Până în anul 2004, peisajul politic doi poli ai puterii executive, cu efecte indigen a fost dominat de două figuri grave asupra continuităţii progra- emblematice, Ion Iliescu şi Emil mului adoptat în Parlament. Momen- Constantinescu, care s­au confruntat tele principale care au ilustrat această în două alegeri prezidenţiale conse- disfuncţionalitate au fost declanşate cutive, 1992 şi 1996, a treia, din 2000 de încercarea de a provoca alegeri fiind evitată, datorită retragerii pre- anticipate în 2005 şi referendumul mature a preşedintelui în funcţie, organizat pentru demiterea preşe- Constantinescu. Fără echivoc, Primii dintelui în 2007. Acestea au deturnat miniştri desemnaţi de aceşti doi acţiunea guvernamentală, într­un preşedinţi nu le­au făcut concurenţă moment extrem de delicat – declan- acestora. În timp ce Ion Iliescu a şarea crizei economice din 200822. lucrat în perioadele mandatelor sale În opinia noastră, Preşedintele nu cu câte un Prim ministru, Nicolae exercită în mod pasiv rolul său de Văcăroiu şi Adrian Năstase, mediator al puterilor în stat, el Constantinescu a fost nevoit să intervenind în primul rând în legătură schimbe de două ori primul­ministru cu desemnarea sefului executivului, (Radu Vasile şi Mugur Isărescu) din act responsabil, care îl implica motive legate de disfuncţionalităţile ulterior în mod direct şi care îi coaliţiei aflate de guvernare. Niciunul conferă credibilitate politică. În acest dintre aceşti cinci prim­miniştri nu a sens, fiind investit de către cetăţeni devenit Preşedinte al Statului, deşi au cu ocazia alegerilor prezidenţiale, existat tentative în acest sens – A. Preşedintele va exercita în mod per- Năstase în 2004 şi M. Isărescu, în sonal puterea23. Modul în care însă 2000, ceea ce arată că aceleaşi con- Preşedinţii României se delimitează strângeri politice acţionează contra de premierii lor nu corespunde literei candidaturilor unor foşti Prim­ Constituţiei. Cazul actual, al Premie- miniştri, atât în Franţa, cât şi în rului ales în urma unui vot favorabil România. covârşitor în alegeri parlamentare, Întroducerea în Constituţia revi- aflat în situaţia de a se confrunta şi a zuită din 2003 a unei prevederi care pierde categoric bătălia prezidenţială,

187 POLIS dar continuă să rămână în funcţie, tive, alegerile preşedinţilor României au reprezintă o provocare nouă în cadrul fost decisive pentru configuraţia poli- coabitării, şi a cărei rezolvare este tică rezultată. Cu toate că nu mai greu de decelat în condiţiile actualului îndeplineşte un rol de locomotivă, text fundamental. preşedintele rămâne principalul perso- naj politic, în jurul căruia se pot forma sau orienta partidele sau alianţele Concluzii politice. Practica instituţională re- centă care a relevat faptul că ultimul Sincopele instituţionale înregis- Preşedinte + T. Băsescu – nu a exer- trate în cei 25 de ani de post tranziţie citat un rol de mediator după alegeri, comunistă impun dezbaterea apro- aşa cum prevede Constituţia, poate şi fundată şi adoptarea unor măsuri datorită preocupării sale de a forma eficiente în vederea unei mai bune majorităţi prezidenţiale care să coin- dinamici a mecanismului institu- cidă cu acelea parlamentare favora- ţional. În acest sens, reconsiderarea bile, nu poate continua. actualului calendar de alegeri pre- O reamplasare a preşedintelui în zidenţiale trebuie să constituie o centrul sistemului instituţional prioritate, cel puţin din motive legate românesc prin clarificarea atribuţiilor de suprasolicitarea votului, cu con- sale, porneşte în opinia noastră, de la secinţe în scăderea procentului de consolidarea rolului său, în etapa participare a electoratului la alegeri imediat următoare alegerilor prin ale căror teme se suprapun în mod fixarea unor dispoziţii lipsite de inevitabil. echivoc cu privire la aspecte sensibile Nu este rolul acestui articol să care privesc, în primul rând, practica aprofundeze conflictele politice re- instituţională referitoare la realizarea cente care au avut loc în România, coabitării. În consecinţă, pentru a dar apreciem că o mare parte din răspunde şi dorinţei electoratului care acţiunile controversate şi ezitante ale acordă prioritate Preşedintelui, clasei politice îşi are de fapt originea soluţia franceză de a realinia alegerile în dispoziţii constituţionale imper- şi a permite Preşedintelui să se fecte şi de constrângeri decurgând sprijine pe o majoritate conform pro- dintr­un calendar de alegeri complicat. gramului propus, prin organizarea Până în anul 2003, deşi desfă- unor alegeri anticipate, poate fi şurate concomitent cu alegerile legisla- preluată.

2 Art. 5, art. 20 şi 21, Constitution de la e Note V République, www.senat.fr (accesat

1 20.07.2015). Charles, Debbasch, Jean­Marie, Pontier, 3 Jacques, Bourdon, Jean­Claude, Ricci, Cf. art. 89 al 2, la Constitution de la Droit constitutionnel et înstitutions République Française. www.senat.fr. politiques, ediţia a IV­a, Economica, Reforma a fost adoptată la 24 Paris, pp. 578 ­580. septembrie 2000 (accesat 20.07.2015).

188 Alegerile prezidenţiale din 2014

4 „Primul Guvern după 1989 care cade 13 1974 – consolidarea majoritarii prezi- prîn moţiune de cenzură”, în Adevărul denţiale pentru Valery Giscard Live, 13 octombrie 2009, d’Estaing, în 1981 – alianţa între http://adevarul.ro/news/eveniment/prim Partidul Socialist, Partidul Comunist şi ul­guvern­1989­cade­motiune­cenzura­ Mişcarea Radicalilor de Stânga pentru 254176­1_50ad5b717c42d5a6639397c susţinerea lui François Mitterrand. 4/îndex.html (accesat 20.07.2015). 14 J. Chirac în 1974 a fost înlocuit cu R. 5 Lavinia Bălulescu, „«Păcatele» referen- Barre în 1977, Michel Rocard înlocuit dumului din România, analizate de cu E. Cresson în 1991, presa franceză”, în Adevărul, 17 august 15 Art. 12, Constitution de la Ve République, 2012, http://adevarul.ro/locale/timi www.senat.fr (accesat 20.07.2015). soara/pacatele­referendumului­romani 16 Olivier Duhamel, Droit constitutionnel a­analizate­presa­franceza­1_50aec52 et politique, Le Seuil, Paris, 1994, pp. 27c42d5a663a02e85/îndex.html 851­853. (accesat 20.07.2015). 17 Valery Giscard d’Estaing, Discurs în 6 www.presidency.ro/static/Acord_de data de 21 mai 1977, cf. O. Duhamel, _colaborare.pdf (accesat 19.07.2015). op. cit. 7 Confruntare electorală 12 noiembrie 18 Art. 8, Constitution de la Ve Realitatea TV. République, www.senat.fr (accesat 8 Art. 113­114, Constituţia României , 20.07.2015). Monitorul Oficial al României, partea I, 19 Charles, Debbasch, Jean­Marie, Pontier, nr. 767 din 31 octombrie 2003, Jacques, Bourdon, Jean­Claude, Ricci, http://www.constitutia.ro/const.htm Droit constitutionnel et înstitutions (accesat 19.07.2015). politiques, op. cit., pp. 706­707. 9 Ibid, art. 80, al. 2. 20 J. Chirac în aprilie 1986, E. Balladur în 10 e Art. 5, Constitution de la V République, aprilie 1993. www.senat.fr (accesat 20.07.2015). 21 11 Art. 107 al 2, Constituţia României, Maurice, Duverger, La monarchie op.cit. (accesat 20.07.2015). républicaine – ou comment les démo- 22 videonews.ro/video/romania/cristian craties se donnent le rois, Paris, Robert ­tudor­popescu­despre­coabitari­i­trad Laffont, 1974, p. 284. ari.html (accesat 20.07.2015). 12 Didier, Maus, La Pratique constitu- 23 O. Duhamel, Droit constitutionnel et tionnelle francaise, PUF, 1992, pp. 75­78. politique, op. cit., p. 871.

Bibliografie démocraties se donnent le rois, Paris, Robert Laffont, 1974. Lucrări generale şi speciale Maus, Didier, La Pratique Debbasch, Charles, Jean­Marie, Pontier, constitutionnelle francaise, PUF, 1992. Jacques, Bourdon, Jean­Claude, Ricci, Droit constitutionnel et înstitutions Resurse online politiques, ediţia a IV­a, Economica, Constituţia României, Monitorul Oficial al Paris. României, partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003. Duhamel, Olivier, Droit constitutionnel et e politique, Le Seuil, Paris. Constitution de la V République, Duverger, Maurice, La monarchie www.senat.fr. républicaine – ou comment les

189 POLIS

„Primul Guvern după 1989 care cade prîn franceză”, în Adevărul, 17 august 2012, moţiune de cenzură”, în Adevărul Live, http://adevarul.ro/locale/timisoara/pacate 13 octombrie 2009, le­referendumului­romania­analizate­pre http://adevarul.ro/news/eveniment/ sa­franceza­1_50aec5227c42d5a663a02 primul­guvern­1989­cade­motiune­cenz e85/îndex.html ura­254176­1_50ad5b717c42d5a www.presidency.ro/static/Acord_de_col 6639397c4/ îndex.html. aborare.pdf. Lavinia Bălulescu, „«Păcatele» referen- dumului din România, analizate de presa

190 Alegerile prezidenţiale din 2014

Pentru revizuirea Constituţiei economice

[For Revision of Economic Constitution]

Cristian­Ion POPA

Abstract: The current Presidential Administration proposes the revision of existing Constitution, even the „economic constitution”, as argued some influential academic circles, especially juridical, around the President. This article attempts to contribute, however modestly, to this great debate from another perspective, that of „constitutional political economy”, a school of thought that has developed in recent decades in western political theory.

Keywords: presidential administration, Constitution, revision, constitutional political economy.

Introducere mod meritoriu să umple pur şi simpu un gol în reflecţia românească rele- Departamentul „Reformă Institu- vantă în această materie. „Până ţională şi Constituţională” din cadrul acum”, declara în mod categoric prof. actualei Administraţii prezidenţiale univ. dr. Elena­Simina Tănăsescu, are ca obiectiv principal declarat actuala coordonatoare a Departamen- revizuirea Constituţiei existente şi, în tului prezidenţial, „aceste abordări au acest context, îşi manifestă interesul ignorat constituţia economică, adică pentru perspectiva partidelor politice acele reguli instituite de stat pentru a şi a societăţii civile, dar şi pentru consacra o anumită doctrină econo- înţelegerile dobândite sau în curs de mică şi pentru a încadra comporta- cristalizare ale mediului academic mentele umane din sfera relaţiilor autohton asupra acestui proces de economice prin norme juridice coe- mare însemnătate pentru societatea rente cu opţiunea fundamentală astfel românească1. De fapt, cercurile aca- realizată” (s.m)2. demice influente, mai ales juridice, Acest articol îşi propune să contri- din jurul preşedintelui actual argu- buie, oricât de modest, la această mentează de mai mult timp necesi- dezbatere dintr­o altă perspectivă, tatea revizuirii chiar a „constituţiei aceea a „economiei politice constitu- economice” a României, dorind în ţionale”, o şcoală de gândire care s­a

191 POLIS dezvoltat în ultimele decenii în teoria generice de organizare a activităţii politică occidentală. umane. „Piatra de hotar” a acestei şcoli În termeni generali, economia de gândire este, desigur, lucrarea lui constituţională (sau „economia regu- James M. Buchanan şi Gordon lilor”) examinează proprietăţile regu- Tullock The Calculus of Consent, lilor şi instituţiilor în cadrul cărora care a iniţiat teoria „alegerii publice” indivizii­cetăţeni, membri ai unui stat (Public Choice) şi, în prelungirea ei, democratic, sunt constrânşi să inte- „economia politică constituţională” racţioneze, precum şi procesele prin (Constitutional Political Economy)3. care aceste reguli şi instituţii apar sau Lucrarea tratează organizarea politică sunt create (alese) în mod deliberat5. a societăţilor contemporane utilizând Din această perspectivă, economia de cadrele conceptuale şi metodologice piaţă şi statul sunt cele două tipuri proprii disciplinei care are ca obiect principale de „arene sociale” în care de studiu organizarea lor economică. cetăţenii intră aşteptându­se să obţină Declinând ab initio încercarea de beneficii reciproce prin schimbul de a elabora o Constituţie a unui Stat produse şi servicii şi, respectiv, prin perfect, „ideal”, Buchanan şi Tullock cooperare voluntară sau participare şi­au propus, în schimb, să exami- democratică. Proprietăţile acestor neze şi să dezvolte în mod cuprin- arene sunt definite de „constituţiile” zător şi până la ultimele sale conse- lor, adică de „regulile jocului” care cinţe logice calculul pe care, teoretic, impun constrângerile în interiorul l­ar face indivizii raţionali aflaţi în cărora oamenii pot să­şi satisfacă în situaţia de a adopta­revizui mod îndreptăţit nevoile, interesele şi Constituţia ţării lor, înţelegând prin aspiraţiile. Astfel, orice efort de această noţiune nici mai mult, dar „îmbunătăţire” a economiei de piaţă nici mai puţin decât „un set de reguli trebuie să vizeze adoptarea şi menţi- asupra cărora se convine în avans şi nerea unei „constituţii economice” în cadrul cărora urmează să aibă loc (un ansamblu de reguli) care să acţiuni”4. garanteze „suveranitatea” consuma- Analiza întreprinsă în Calculus torilor individuali; după cum orice este deosebit de relevantă mai ales efort de „consolidare” a statului de pentru reformele constituţionale cu- drept rezidă în proiectarea şi adop- prinzătoare concepute de novo în so- tarea unei „constituţii politice” bazate cietăţile postcomuniste cu peste două pe „suveranitatea” cetăţenilor indivi- decenii în urmă. Privatizarea, respec- duali. Standardul ultim de evaluare a tiv, colectivizarea (etatizarea) unor performanţelor unei ordini constitu- întregi sfere ale activităţii economice ţionale democratice este bunăstarea şi sociale trebuie să ţină seama de generală (nu doar materială) a cetă- importanţa covârşitoare a criteriului ţenilor săi individuali6. economic elementar al costurilor­ beneficiilor inerente celor două tipuri

192 Alegerile prezidenţiale din 2014

Angajamente constituţionale tisfăcute, sunt, după părerea mea, diferite sursa principală a conflictului politic şi constituţional din interiorul socie- De peste două decenii, suntem tăţii româneşti actuale. autorii, martorii, poate şi victimele În definitiv, vechea ordine consti- unei tranziţii accelerate şi tumultoase, tuţională comunistă era prescrisă fără adesea ezitante şi haotice, de la un tip echivoc în Constituţia sa scrisă: de stat la altul, bazate pe două ordini Economia era „bazată pe proprietatea constituţionale diferite. Dacă fostul socialistă asupra mijloacelor de stat comunist a fost un Stat Total (sau producţie”, definită oarecum echivoc Totalitar), care a clamat constitu- drept „proprietate de stat – asupra ţional şi a exercitat o jumătate de bunurilor aparţinând întregului po- 7 secol întreaga responsabilitate pentru por” (s.m) . Dar angajamentul consti- producţia şi repartiţia bunurilor şi tuţional maximal al statului total era serviciilor, individuale şi colective, clar definit, deloc ambiguu sau din societate, statul actual, care a echivoc: „…întreaga activitate de stat restituit treptat şi garantează prin are drept scop … creşterea continuă a Constituţia sa proprietatea privată şi bunăstării materiale şi culturale a 8 întreprinderea liberă, este propriu­zis poporului…” . un Stat Fiscal, care îşi obţine în mod În schimb, potrivit Constituţiei preponderent veniturile (numite din 1991, revizuită în 2003: „Econo- publice) prin extragerea de taxe şi mia României este economie de impozite de la noii săi cetăţe- piaţă, bazată pe libera iniţiativă şi 9 ni­antreprenori­contribuabili în scopul concurenţă” . În condiţiile acestei noi principal de a produce şi (re­) distribui „constituţii economice”, totuşi: bunuri şi servicii publice pe care „Statul este obligat să ia măsuri de economia privată nu le poate oferi. dezvoltare economică şi de protecţie Din păcate, aceste noi atribuţii ale socială, de natură să asigure cetă- 10 statului, care decurg în mod logic din ţenilor un nivel de trai decent” . arhitectura sa constituţională, sunt După părerea mea, acest ultim mai puţin înţelese şi acceptate de o angajament al statului actual este parte semnificativă a opiniei publice, imprecis şi chiar contradictoriu: a mass­media populare şi chiar a imprecis pentru că într­o societate clasei politice, care exprimă încă, bazată pe economia de piaţă „dez- adesea destul de vehement, „cereri voltarea economică” (mai precis: maximaliste” (maximalist demands) creşterea economică) este realizată în faţă de statul actual, ca şi cum ar fi principal de întreprinderile producti- vechiul stat total, omnipotent şi ve private; şi contradictoriu pentru că atotresponsabil pentru asigurarea investiţiile în „măsuri de dezvoltare directă a bunăstării private a fiecăruia economică” (care pot însemna orice) şi a tuturor cetăţenilor săi. Aceste şi consum („protecţia socială”) sunt „aşteptări”, mereu înşelate, nesa- mutual exclusive. Angajamentul este,

193 POLIS

încă o dată, imprecis, conservând o dacă tot mai multe mijloace sunt reminiscenţă comunistă, deoarece utilizate pentru obiective pe care „protecţia socială” (asigurările de pen- indivizii privaţi nu le produc, dacă tot sii, de sănătate, de şomaj etc.) este, mai multă putere stă în spatele acestei potrivit legilor organice subsecvente voinţe...”, atunci „fără îndoială, statul Constituţiei, bazată în primul rând pe fiscal se poate prăbuşi” (s.a.)11. principiul contributivităţii individuale Din păcate, previziunile schum- şi, în al doilea rând, al solidarităţii peteriene tind să se confirme, multe interindividuale şi intergeneraţionale dintre statele actuale înfruntând de a cetăţenilor înşişi. decenii, şi mai pronunţat în ultimii Prin urmare, potrivit propriilor ani, datorii publice şi, respectiv, crize sale legi fundamentale, nu statul ca fiscale severe, care ameninţă să atare oferă în mod direct „protecţie submineze ordinea constituţională socială”, ci colectează, mai bine sau democratică. Analiza care urmează se mai rău, aceste contribuţii şi, desigur, va desfăşura ţinând cont de acest administrează (re­)distribuirea lor, în avertisment deosebit de sever al acord (uneori) cu idealul înalt al marelui economist austriac. solidarităţii umane. Prea adesea însă, politicienii şi birocraţii noştri, aleşi şi numiţi, centrali şi locali, se comportă, Justiţie în taxare? şi sunt priviţi de unii concetăţeni, ca şi cum s­ar afla în posesia cornului Potrivit Constituţiei româneşti în abundenţei perpetue, din care lasă să vigoare, „Cetăţenii au obligaţia să cadă, de regulă în preajma alegerilor contribuie, prin impozite şi prin taxe, periodice, beneficii individuale di- la cheltuielile publice”, dar Legea recte în aparenţă nelimitate, mărind fundamentală nu prescrie în niciun astfel deficitele diferitelor bugete fel modul în care se vor efectua publice, a căror povară este aruncată aceste cheltuieli, limitându­se să în mod injust în viitor. proclame: „Sistemul legal de impu- Prin definiţie, însă, posibilităţile neri trebuie să asigure aşezarea justă statului fiscal actual de a furniza a sarcinilor fiscale”12. Iar îndeplinirea bunăstarea privată a cetăţenilor sunt acestei cerinţe a „aşezării juste” a (trebuie să fie) limitate: pe de o parte, poverii cheltuielilor publice pare să prin constrângerile constituţionale ale fie sarcina exclusivă a legiferării atribuţiilor sale; dar, în mod definitiv, guvernamentale, deoarece: „Nu pot prin caracterul limitat al mijloacelor face obiectul initiaţivei legislative a materiale şi financiare în raport cu cetăţenilor problemele fiscale...”13. acelea ale economiei private. Altmin- Cum Constituţia nu este deloc teri, aşa cum avertiza economistul explicită în ceea ce priveşte această Joseph A. Schumpeter cu mult timp problemă cardinală a „justiţiei ta- în urmă: „Dacă voinţa poporului cere xării” (justice of taxation), atribuind cheltuieli publice mereu mai mari, guvernului o putere de care ar putea

194 Alegerile prezidenţiale din 2014 abuza, ne­am adresat Codului Fiscal Parlament, asigură realizarea politicii în vigoare, în speranţa că această lege interne şi externe a ţării şi exercită organică ar putea prescrie într­un conducerea generală a administraţiei mod mai precis activitatea guverna- publice”15. mentală, precum şi limitele ei, în Această dispoziţie constituţională acest domeniu. Într­adevăr, Codul este prea vagă, după părerea mea, în Fiscal stabileşte patru „principii ale măsura în care pare să permită fiscalităţii”: a) „neutralitatea” impu- aplicarea oricărei politici dacă este nerilor în raport cu diversitatea aprobată de orice majoritate parla- contribuabililor privaţi şi publici, mentară. În plus, sarcina principală autohtoni şi străini; b) „certitudinea de a furniza bunuri şi servicii publice impunerii”, realizată prin claritatea este atribuită în mod explicit abia normelor şi precizia termenelor şi a Consiliilor Judeţene şi Locale, într­un modalităţilor de plată; c) „echitatea mod limitat, desigur, la propriile lor fiscală” prin impunerea diferită a jurisdicţii: „Consiliul judeţean este veniturilor în funcţie de mărimea lor; autoritatea administraţiei publice d) „eficienţa impunerii”, prin asigu- pentru coordonarea activităţii consi- rarea pe termen lung stabilităţii liilor comunale şi orăşeneşti, în vede- normelor fiscale14. rea realizării serviciilor publice de Dacă primele două principii sunt interes judeţean”16; „Consiliile locale neproblematice – în măsura în care şi primarii ... rezolvă treburile publi- neutralitatea şi certitudinea sunt ce din comune şi din oraşe” (s.m)17. trăsăturile caracteristice ale naturii Pentru a le face inteligibile, toate generale şi nediscriminatorii ale ori- aceste dispoziţii constituţionale cărei legi moderne –, ultimele două trebuie situate în contextul dezbaterii ne atrag atenţia în mod deosebit. Căci academice relevante. Şi există în echitatea fiscală ar fi realizată prin economia politică a literaturii occiden- taxarea diferenţiată a veniturilor tale o îndelungată dezbatere despre funcţie de mărimea lor; altfel spus, atribuţiile adecvate ale statului în potrivit vechiului principiu al „sacri- societăţile bazate pe economia de ficiului” sau al „capacităţii­de­plată”. piaţă18. Începând cel puţin cu Adam Iar eficienţa – marea problemă a Smith, economiştii politici au formu- oricărui stat fiscal – ar fi asigurată lat criterii normative generale după prin „stabilitatea” reglementărilor care veniturile (fiscale) şi deopotrivă fiscale, indiferent de ceea ce prescriu cheltuielile (publice) ar trebui eva- acestea în conţinut. luate. Smith este unul dintre primii În cele din urmă, Constituţia economişti care au atribuit în mod noastră nu este deloc explicită în ceea direct şi exclusiv statului sarcina de a ce priveşte atribuţiile economice ale furniza anumite bunuri şi servicii guvernului însuşi, mărginindu­se să publice pe care economia privată nu proclame: „Guvernul, potrivit progra- le poate produce. Întemeietorul econo- mului său de guvernare acceptat de miei politice moderne sesiza existenţa

195 POLIS acestor bunuri care, „deşi pot fi în cel consumul oricărui alt individ al mai înalt grad avantajoase pentru o acelui bun” (s.m)20. societate de mari dimensiuni, ele sunt Astfel, bunurile private au două totuşi de o astfel de natură încât pro- însuşiri principale: excluziunea fiturile nu ar putea niciodată să (excludability) – consumatorii sunt răsplătească cheltuielile unui individ excluşi de la consumul acestui bun sau ale unui număr mic de indivizi, dacă nu doresc să plătească pentru el astfel încât nu se poate aştepta ca (exemplu elementar: pâinea este un vreun individ sau un număr mic de bun privat – proprietarul poate indivizi să le realizeze”19. Susţinător exclude pe ceilalţi de la consumul ei); fervent al economiei private, el şi rivalitatea (rivalry) – consumul argumenta că bunurile şi serviciile acestui bun de către o persoană publice trebuie furnizate de stat. reduce cantitatea disponibilă pentru Potrivit argumentării economiei celelalte (odată ce a fost consumată, politice mainstream actuale, această pâinea nu mai este disponibilă pentru idee a „eşecului pieţei” (market altcineva). failure) de a produce anumite bunuri Caracteristicile generale ale şi servicii publice a devenit justi- bunurilor publice sunt tocmai opusul ficarea standard a taxării, care oferă acelora al bunurilor private. Acestea mijloacele financiare necesare inter- sunt nerivale şi neexclusive în venţiei statului în sferele economică consum, în sensul în care consumul şi socială ale societăţilor contem- lor de către unii membri ai societăţii porane. nu reduce cantitatea disponibilă Totuşi, teoria propriu­zisă a bunu- pentru ceilalţi (non­rivalness); după rilor publice este mai recentă. Paul A. cum nu este posibilă excluderea unor Samuelson, laureat al premiului membri ai societăţii de la consumul Nobel pentru economie (1970), i­a acestor bunuri (non­excludability), pus bazele în anul 1954 în studiul său astfel încât există numeroşi „consu- celebru „The Pure Theory of Public matori clandestini” (free riders), care Expenditure”. Preocupat de problema beneficiază de utilizarea lor fără a „cheltuielilor publice optime”, el a plăti pentru ele. Iar bunurile care sintetizat ideile unor autori clasici din posedă ambele caracteristici – neriva- domeniul finanţelor publice din litatea şi neexclusivitatea – sunt Austria, Italia şi Suedia, distingând numite bunuri publice pure. În mod două categorii principale de bunuri: evident, în realitate nu există bunuri „bunuri obişnuite de consum privat publice pure, care să fie absolut ..., care pot fi împărţite între diferiţi nerivale şi neexclusive în consum. indivizi ... şi bunuri de consum Acestea sunt constructe ale teoriei colectiv ..., de care toţi se bucură în economice, necesare însă pentru a comun, în sensul în care consumul face inteligibilă realitatea empirică în fiecărui individ al unui astfel de bun toată diversitatea ei. nu duce la nicio scădere din

196 Alegerile prezidenţiale din 2014

Gama bunurilor şi serviciilor tudinii sale etc., din cauză că se considerate astăzi publice este extrem concentrează numai asupra veni- de largă, de la iluminatul şi curăţenia turilor statului, ignorând cheltuielile străzilor, învăţământul public şi sale22. cercetarea ştiinţifică ori asigurările Un pas hotărâtor către o analiză sociale şi medicale, până la variatele normativă integrată a bugetului de infrastructuri ale societăţii actuale, venituri­şi­cheltuieli ale statului a asigurarea legalităţii, a ordinii publice fost făcut de marele economist sue- şi a apărării naţionale. dez Knut Wicksell, care, în studiul său celebru „A New Principle of Just Taxation”23, a oferit contururile teo- Sacrificii sau beneficii? retice generale ale problemei cardi- nale a distribuţiei juste şi eficiente a Aceste bunuri şi servicii publice, resurselor în societăţile moderne. care aproape lipsesc conceptual din Ce înseamnă, totuşi, distribuţia Constituţia noastră, trebuie finanţate justă? Aşa cum observa încă Aristotel, din taxe şi impozite colectate de stat, justiţie poate exista numai între egali. stabilite astfel încât cetăţenii să La rândul său, Wicksell nota: „Justiţia contribuie „proporţional cu capaci- de sus în jos miroase întotdeauna a tăţile lor; adică proporţional cu condescendenţă sau dispreţ. Justiţia veniturile de care se bucură sub pro- de jos în sus a fost de prea multe ori tecţia statului. Cheltuielile guvernului sinonimă cu răzbunarea”24. faţă de membrii individuali ai unei De aceea, după Wicksell, orice mari naţiuni sunt precum cheltuielile taxare justă trebuie să se bazeze pe de regie ale deţinătorilor unei mari principiul „beneficiului”, în contrast proprietăţi, care sunt obligaţi să cu vechiul principiu al „sacrificului” contribuie proporţional cu interesele sau al „capacităţii­de­plată”. Cel din lor în acea proprietate”21. urmă, deşi este încă larg aplicat în În acest fel, Smith a prefigurat în toate societăţile moderne, inclusiv în mod sintetic cele două mari teorii România, ignoră în mod surprinzător moderne ale taxării: taxarea potrivit organizarea politică efectivă a acestor „capacităţii­de­plată” şi taxarea pe societăţi, asumând în mod implicit şi baza principiului „beneficiului”, inte- poate inconştient o ordine institu- grând astfel în analiza sa ambele părţi ţional­constituţională autocratică, ale oricărui buget de stat: veniturile chiar dictatorială, în spiritul unei filo- publice şi cheltuielile publice. sofii infantile, total depăşite, de tip Vechiul principiu al capa- absolutist. Şi cea mai bună dovadă cităţii­de­plată nu a putut şi nu poate este faptul că acordăm încă atât de oferi însă un răspuns satisfăcător la puţină atenţie problemei fundamen- problema normativă fundamentală a tale a aprobării taxelor şi, respectiv, a determinării politicii bugetare guver- cheltuielilor publice. namentale, a structurii şi a magni-

197 POLIS

Teoria capacităţii­de­plată, observa precum sunt alegătorii lor, nici mai Wicksell, procedează ca şi cum mult, nici mai puţin”26. De fapt, ei societatea ar fi condusă de un mare şi sunt în cel mai bun caz reprezentanţii unic Conducător, deopotrivă „luminat majorităţii cetăţenilor, ceea ce şi binevoitor”, care, aflându­se în înseamnă că politicile adoptate pot fi posesia (aproape a) tuturor veniturilor contrare intereselor minorităţii; după din societate şi bine sfătuit de cum ei pot exploata unele cir- consilierii săi, ar satisface toate nevoile cumstanţe politice volatile pentru a private şi publice, în ordinea urgenţei creşte cheltuielile publice mult peste lor, astfel încât supuşii săi să primească mărimea adecvată intereselor tuturor cea mai mare utilitate posibilă. Această cetăţenilor. concepţie nu este însă deloc „acme­ul” Reforma constituţională modernă înţelepciunii politice. Dimpotrivă, acest a fost gândită cu un „obiectiv ultim”: mod de a gândi ne împiedică să „egalitatea în faţa legii, cea mai mare formulăm în mod adecvat problema libertate posibilă, şi bunăstarea determinării magnitudinii taxelor, economică şi cooperarea paşnică a respectiv, nivelul potrivit al chel- tuturor oamenilor”27. Nu însă pentru tuielilor publice în raport cu resursele a înlocui vechile oligarhii obscu- economiei private. rantiste cu tiraniile aproape la fel de În regimurile democratice moder- opresive ale unor majorităţi parla- ne, nici Guvernul, nici Parlamentul mentare trecătoare. nu sunt însă ceea ce teoria dicta- Orice politică a guvernului, care torială „infantilă” pretindea că ar fi: întotdeauna cheltuieşte resurse ex- „organe pure ale comunităţii cu trase de la unii sau de la toţi cetă- niciun alt gând decât acela de a ţenii­contribuabilii săi, trebuie să promova bunăstarea comună”25. îndeplinească o activitate considerată În principiu, admitea Wicksell, un utilă prin consensul cel mai larg al autocrat binevoitor care s­ar bucura societăţii. Dacă segmente mai mari de o domnie îndelungată, fără nicio sau mai mici ale cetăţenilor sunt teamă de penalizarea alegerilor perio- indiferente sau chiar ostile unei dice, şi înconjurat de consilieri politici a guvernului, inclusiv din competenţi, ar putea încerca să facă cauza costurilor aferente, este greu de din bunăstarea generală, definită de el spus că ea satisface o „nevoie colecti- şi de consilierii săi, desigur, „Steaua vă”. „Ar fi o nedreptate strigătoare la Polară a politicii sale”. În condiţiile cer”, spunea iarăşi Wicksell, „dacă moderne, însă, în care preocuparea cineva ar trebui să fie forţat să principală a guvernanţilor este aceea contribuie la costurile unei activităţi de a fi aleşi şi realeşi, nu există în care nu îi satisface interesele sau principiu această posibilitate. poate fi chiar diametral opusă Propriu­zis, aşa cu afirma Wicksell în acestora”28. mod programatic, ei sunt „la fel de Prin urmare, consensul cel mai interesaţi de bunăstarea generală larg şi mai voluntar posibil, la limită,

198 Alegerile prezidenţiale din 2014 acordul unanim al membrilor socie- principiul unanimităţii aproximative tăţii şi/sau al reprezentanţilor lor al aprobării taxelor se poate aplica în politici, este în principiu singura mod general – şi trebuie aplicat astfel garanţie a justeţei politicilor adoptate dacă este ca justiţia taxării să se de guvern şi, în mod corespunzător, a găsească şi altundeva decât pe hârtie, justeţei distribuţiei taxării. în cărţile de teorie a finanţelor”29. Desigur, din considerente de cari- Rezultatul principal al adoptării tate sau de solidaritate socială, acestui principiu ar fi acela că anumite categorii sociale suportă de veniturile fiscale şi, respectiv, chel- bună voie anumite cheltuieli de la care tuielile guvernamentale ar înceta să nu aşteaptă niciun beneficiu sau mai pară o povară inutilă, chiar avantaj direct. A da şi a primi este excesivă ori injustă, ci mijloace fundamentul oricărei socialităţi auten- legitime de a oferi societăţii bunuri şi tice, şi sunt puţin oameni complet servicii publice autentice, pe care indiferenţi sau chiar ostili bunăstării economia privată nu le poate furniza. minime a concetăţenilor lor. „În mod sigur”, ne încredinţează Mai mult, dacă distribuţia taxelor Wicksell, „acest lucru ar face mai s­ar baza întotdeauna pe principiul mult decât orice altceva pentru a trezi consensului, multe activităţi care şi menţine spiritul bunei cetăţenii”30. astăzi sunt mai mult sau mai puţin întreprinse de indivizi şi firme pri- vate, ar putea fi încredinţate institu- Concluzii ţiilor statului. Opoziţia nu ar avea sens în măsura în care fiecare Observând performanţele destul cetăţean ar fi încredinţat că nu este de modeste ale politicienilor actuali împovărat cu o parte mai mare a de a asigura bunăstarea generală, costurilor lor decât el personal sau prezervând în acelaşi timp drepturile grupul său de interese acceptă prin şi libertăţile fundamentale garantate reprezentanţii săi legitimi în de noua ordine constituţională, mulţi Parlament. O garanţie suplimentară concetăţeni, incitaţi şi de anumiţi ar putea fi aceea de a atribui dreptul politicieni şi mass­media populiste, de veto reprezentanţilor minorităţii. acuză aproape exclusiv, dar gene- Totodată, principiul normativ al ralizat caracterele lor „corupte”, inca- consensului reclamă ca nicio pabile să respecte standardele morale cheltuială publică să nu fie votată ideale socialmente împărtăşite. fără determinarea simultană a Economia politică, mai ales va- venitului public aferent. De aceea, rianta sa constituţională, priveşte „cu excepţia unui număr mic de această problemă dintr­un unghi cheltuieli publice (care ar trebui destul de diferit. Ea porneşte de la listate precis în Constituţie – viziunea generală potrivit căreia Wicksell avea în vedere în primul rigorile morale sunt întotdeauna un rând cheltuielile de apărare, n.n), complement al rigorilor sau

199 POLIS constrângerilor instituţionale, şi într­o interes privat pentru aceeaşi raţiune societate în care primele sunt efi- pentru care antreprenorii din sectorul ciente, cele din urmă sunt mai puţin privat sunt forţaţi să urmărească necesare şi vice versa31. profituri maxime” (s.m.)33. Încredinţând „reforma morală” Din perspectiva economiei consti- unor instituţii mai adecvate (familii, tuţionale actuale, una dintre formele şcoli, biserici etc.), teoria politică cele mai pernicioase de subminare a trebuie să­şi concentreze analiza bunăstării generale este „căutarea asupra „structurii instituţional­consti- rentei” (rent­seeking), expresie gene- tuţionale în care se face politica”32. rică prin care sunt descrise acţiunile Din această perspectivă, logica întreprinse de indivizi şi grupuri de a inerentă a nou­descoperitei demo- influenţa politicile publice în scopul craţii electorale, mai curând decât de a obţine beneficii în detrimentul posibilele lor defecte morale, deter- celorlalţi membri ai societăţii. Aceste mină politicienii să acţioneze ade- grupuri capturează instrumentele seori împotriva bunăstării generale puterii politice pentru a se îmbogăţi sau a „interesului public”, dacă vor să în moduri care sunt inaccesibile câştige competiţia pentru voturi şi cetăţenilor obişnuiţi. Iar magnitu- putere politică. dinea activităţilor lor este dată de Urmându­l pe marele său pre- uşurinţa cu care procesul politic cursor Knut Wicksell, laureatul democratic poate fi utilizat pentru Premiului Nobel pentru economie satisfacerea unor interese personale şi James M. Buchanan afirma şi el că de grup în detrimentul societăţii în teoreticienii politicii ar trebui să întregimea sa. „Cu alte cuvinte, înceteze să facă propuneri de reforme politica distributivă este viabilă şi constituţionale ca şi cum societatea ar tinde să devină dominantă în măsura (mai) fi condusă de un „despot bene- în care tratamentul diferenţiat este, volent” şi să ţină seama, în schimb, constituţional, permisibil” (s.m.)34. de „constituţia politicii economice”, Strategia dominantă a oricărui adică de normele şi instituţiile în grup de interese este aceea de a face cadrul cărora acţionează oamenii lobby pentru adoptarea unor politici politici în societatea actuală. După care oferă beneficii nete membrilor cum notează el, „…structura politicii săi dispersând costurile asupra în care ei acţionează le solicită să celorlalţi. Prin negocierea voturilor procedeze contrar intereselor publice (logrolling), coaliţiile grupurilor de dacă vor să supravieţuiască. Avem interese pot obţine aprobarea finan- rezultatele pe care le vedem pentru că ţării publice a proiectelor lor. De structurile de stimulente ale politicii regulă, costurile totale ale acestor asigură supravieţuirea acelor politi- proiecte exced beneficiile lor totale, cieni care se îndepărtează de normele dar finanţarea lor de la bugetul cen- interesului public. Politicienii sunt tral, din taxele şi impozitele generale, forţaţi să urmărească obiective de face astfel încât majoritatea

200 Alegerile prezidenţiale din 2014 cetăţenilor să ignore proporţiile şi Există vreo ieşire din capcana consecinţele acestui fenomen. Iar „căutării rentei”? Economia constitu- această distribuţie asimetrică a fon- ţională ne invită să (re)gândim durilor publice incită mereu noi ordinea constituţională şi legală astfel grupuri de interese să investească încât oportunităţile de „tratament resurse şi energie pentru a influenţa diferenţiat” să fie reduse cât mai mult puterea politică, astfel încât pierderile posibil, descurajând în aceeaşi sociale totale sunt de regulă mult mai măsură acţiunile care caută şi/sau mari decât câştigurile lor nete. oferă „rente” discriminatorii. Oame- Guvernanţii îşi sporesc adesea nii politici ar putea fi constrânşi prin sprijinul politic (electoral) prin scă- norme legale, chiar constituţionale derea investiţiilor în bunuri şi servicii ferme să aplice acelaşi tratament publice autentice, ale căror beneficii, tuturor alegătorilor sau circum- adresate întregii populaţii (sau unor scripţiilor electorale. Dacă tratamen- categorii generale, teritoriale, sociale, tul diferenţiat ar fi înlocuit cu tra- profesionale), sunt difuze, fiind vizi- tamentul egal – prin extinderea bile adesea pe termen lung, preferând principiului egalităţii în faţa legii la transferul de fonduri publice care egalitatea în faţa politicii –, „exploa- oferă beneficii concentrate, imediate tarea omului de către om” s­ar putea şi substanţiale, unor grupuri de inte- reduce, iar politicienii care încearcă rese mici, dar puternice. Ei încalcă, în mod onest să servească bunăstarea astfel, „contractul constituţional” generală ar putea supravieţui în fundamental. competiţia inerentă procesului politic democratic.

Note

1 http://www.agerpres.ro/politica/2015/ The Collected Works of James M. 05/07/simina­tanasescu­o­aprofundare­a Buchanan, vol. 16, Liberty Fund, ­discutiei­legate­de­revizuirea­constitu Indianapolis, 2001. tiei­cu­societatea­civila­este­un­lucru­ab 4 Ibidem, p. 14. solut­necesar­16­32­30 (accesat pe 15 5 James M. Buchanan, „The domain of iulie 2015). constitutional economics”, 2 Simina Tănăsescu, „Revizuirea Constitutional Political Economy, 1990, Constituţiei economice a României”, în Volume 1, Number 1, p. 1. Simina Tănăsescu (coord.), Revizuirea 6 Viktor J. Vanberg, „Market and State: Constituţiei economice: perspectiva the perspective of constitutional political societăţii civile, Institutul de Politici economy”, în Journal of Institutional Publice, Bucureşti, Ianuarie 2011, p. 7. Economics, vol. 1, Issue 01, 2005, p. 23. 3 James M. Buchanan, „The Domain of 7 Art. 5 şi 6 din Constituţia Republicii Constitutional Economics”, în Constitu- Socialiste România, 1965. tional Political Economy, December, 1 8 Art. 13 din Constituţia Republicii (1), 1990, pp. 1­18; James M. Buchanan, Socialiste România, 1965. Choice, Contract, and Constitutions,

201 POLIS

9 Art. 135 (1) din Constituţia României, 21 A. Smith, The Wealth of Nations , op. 2003. cit. 10 Art. 47 (1) din Constituţia României, 22 R. A. Musgrave, A. T. Peacock (eds.), 2003. „Introduction”, în Classics in the Theory 11 Joseph A. Schumpeter, „The Crisis of of Public Finance, ed. cit., p. xi. the Tax State” (1918), în R.A. Swedberg 23 Knut Wicksell, „A New Principle of (ed.), Joseph A. Schumpeter: The Just Taxation”, în Classics in the Theory Economics and Sociology of Capitalism, of Public Finance, ed. cit. Princeton University Press, Princeton, 24 Ibidem, p. 74. NJ, 1991, p. 116. 25 Ibidem, p. 86. 12 Art. 56 din Constituţia României, 2003. 26 Ibidem, p. 87. 13 Art. 74 (2) din Constituţia României, 27 Ibidem, p. 88. 2003. 28 Ibidem, p. 89. 14 Art. 3 din Codul Fiscal, 2014. 29 Ibidem, p. 93. 15 Art. 102 (1) din Constituţia României, 30 Ibidem, p. 97. 2003. 31 James M. Buchanan, Gordon Tullock, 16 Art. 122 (1) din Constituţia României, The Calculus of Consent: Logical 2003. Foundations of Constitutional 17 Art. 121 (2) din Constituţia României, Democracy, Indianapolis, Liberty Fund, 2003. 1999. 18 Richard A. Musgrave, Alan T. Peacock 32 J. M. Buchanan, „Public Choice after (eds.), în Classics in the Theory of Socialism”, Public Choice, Vol. 77, No. Public Finance, The Macmillan 1, 1993, p. 68. Company, New York, 1958. 33 Ibidem, p. 69. 19 Adam Smith, The Wealth of Nations 34 Idem, „How can Constitutions be (1776), Modern Library, New York, Designed so that Politicians who Seek to 1994, p. 779. Serve «Public Interest» can Survive and 20 Paul A. Samuelson, „The Pure Theory Prosper?”, în Constitutional Political of Public Expenditure”, în Review of Economy, vol. 4, nr. 1, 1993, p. 6. Economics and Statistics, 36 (4), 1954, p. 387.

Bibliografie Constitutional Political Economy, December, 1 (1), 1990. Buchanan, J. M., „How can Constitutions Buchanan, James M., Choice, Contract, be Designed so that Politicians who and Constitutions, The Collected Seek to Serve «Public Interest» can Works of James M. Buchanan, vol. 16, Survive and Prosper?”, în Constitu- Liberty Fund, Indianapolis, 2001. tional Political Economy, vol. 4, nr. 1, Buchanan, James M., Tullock, Gordon, 1993. The Calculus of Consent: Logical Buchanan, J. M., „Public Choice after Foundations of Constitutional Demo- Socialism”, în Public Choice, vol. 77, cracy, Indianapolis, Liberty Fund, nr. 1, 1993. 1999. Buchanan, James M., „The Domain of Constituţia Republicii Socialiste Constitutional Economics”, în România, 1965.

202 Alegerile prezidenţiale din 2014

Constituţia României, 2003. de Politici Publice, Bucureşti, Ianuarie Samuelson, Paul A., „The Pure Theory 2011. of Public Expenditure”, Review of Vanberg, Viktor J., „Market and State: Economics and Statistics, 36 (4), 1954. the perspective of constitutional Schumpeter, Joseph A., „The Crisis of political economy”, în Journal of the Tax State” (1918), în R.A. Institutional Economics, vol. 1, Issue Swedberg (ed.), Joseph A. Schumpeter: 01, 2005. The Economics and Sociology of Wicksell, Knut, „A New Principle of Just Capitalism, Princeton University Press, Taxation”, în Richard A. Musgrave, Princeton, NJ, 1991. Alan T. Peacock (eds.), Classics in the Smith, Adam, The Wealth of Nations Theory of Public Finance, The (1776), Modern Library, New York, Macmillan Company, New York, 1958. 1994. http://www.agerpres.ro/politica/2015/05/ Tănăsescu, Simina, „Revizuirea 07/simina­tanasescu­o­aprofundare­a­d Constituţiei economice a României”, în iscutiei­legate­de­revizuirea­constitutiei Simina Tănăsescu (coord.), în ­cu­societatea­civila­este­un­lucru­abso Revizuirea Constituţiei economice: lut­necesar­16­32­30 (accesat pe 15 perspectiva societăţii civile, Institutul iulie 2015).

203 POLIS

204 Alegerile prezidenţiale din 2014

Ultimul senator din PP­DD. O viziune comunicaţională şi imagologică privind creşterea şi descreşterea unui partid atipic din România

[The last PP­DD senator. A communicational and imagological vision about the rise and fall of an atypical party in Romania]

Marcela Monica STOICA

„Elodia ne­a adus cel puţin două procente!” (consilier local PP­DD)

Abstract: The main purpose of this study is to make, in brief, a presentation and analysis of the relationship between political parties and Romanians’ options for a populist and nationalist party leader during the elections. In a period when one could consider that the political landscape got a stabile configuration, suddenly, it was created “de novo” a party that gained a significant percentage in the Parliament (2012) and then propelled its leader in the presidential elections (2014). The author’s working hypothesis is that in a world in which all become volatile, insecure, people need somebody to lead them, to tell them fantastic things and make them beautiful promises. Putting in other words, to tell them a beautiful life­story in which they could believe. In order to enjoy such story, the audience engages in a phenomenon known as “suspension of disbelief”. This capacity belongs to a certain type of leader and sometime replaces a charismatic leader through excellent communication skills. The “suspension of disbelief” is a semi­ conscious decision in which you put aside your disbelief and accept the premise as being real for the duration of the story.

Keywords: audience, belief, suspension, myth, symbol, politics.

Introducere românească, realizată într­o abor- dare comunicaţională, imago- Prezenta lucrare urmăreşte o logică şi simbolică: ascensiunea succintă analiză a unui fenomen şi decăderea partidului creat de oarecum singular în viaţa politică un jurnalist al cărui nume a

205 POLIS devenit şi brand politic: Partidul politică, sau electivă, aceştia Poporului­Dan Diaconescu (PP­ întruchipând electoratul care i­a ales. DD)1. La rândul lor, opinia publică sau În centrul demersului, se află unul experţii care participă la acţiunea dintre foştii actori scenei politice, politică, mai mult sau mai puţin actualmente în stare de arest, Dan direct, pot fi reprezentativi pentru Diaconescu (DD), o personalitate anumite grupuri socio­profesionale şi media consacrată şi controversată, cu pentru anumite valori. Ca urmare, notorietate, care a fondat televiziunea avem de­a face cu o construcţie de nişă OTV (Televiziunea Oglinda) simbolică a opiniei publice: care apoi s­a transformat în DDTV mass­media prezintă drept opinie (Televiziunea Dan Diaconescu)2. publică experienţele unor persoane Deşi televiziunea lui Diaconescu a private, experienţe considerate a fi fost supusă retragerii licenţei de către „nereprezentative” sau Consiliul Naţional al Audiovizualului „reprezentative” pentru o tendinţă sau (CNA), în 2002, pentru rasism şi un fenomen social. De aceea, prin atitudini anti­semite, în scurt timp, a contrast, opinia publică de tip sondaje reuşit să aibă o audienţă tot mai dispune de o „reprezentativitate mare,iar Dan Diaconescu fiind astfel statistică”. responsabil că a creat „publicul În sfera politică, potrivit Cameliei otevist” sau că a dus la „otevizarea Beciu o abordare integrată a comu- României”. nicării ia în considerare atât aspectul Ba mai mult, fenomenul a intrigat instrumental al comunicării politice chiar filosofi şi scriitori, şi potrivit (comunicarea politică, o relaţie de acestora, el a creat “România lui Dan persuasiune între interlocutori), cât şi Diaconescu”3. Parcursul lui DD a fost pe cel instituţional (comunicarea unul sinuos, controversat, spectacular politică, un sistem alcătuit din resurse sau folosind una din expresiile sale tehnologice, condiţii etice, profe- favorite a fost şi este „senzaţional”4. sionale, reglementări normative şi convenţionale destinate publicităţii politice)5. Democraţia ca un proces de Comunicarea integrată cuprinde comunicare politică complexul tuturor modurilor de co- municare ale unui sistem: enunţurile Din punctul nostru de vedere, verbale şi scrise; elementele vizuale alegerile pentru instituţiile politice de semnificaţie precum ţinuta vesti- sunt un proces de comunicare politică mentară, machiajul, pieptănătura, şi electorală care se desfăşoară ca o designul unui logo, culoarea; ritualu- negociere emoţională şi afectivă. Po- rile, protocolul, corespondenţa ofi- liticienii dispun de reprezentativitate cială, lobby­ul, marca, valorile insti- ideologică, ei fiind exponenţii unor tuţionale, spaţiul simbolic şi non- partide sau ai unor curente de gândire simbolic, relaţiile publice etc., toate

206 Alegerile prezidenţiale din 2014 acele elemente de comunicare despre Condiţiile care transformă politica care se poate spune că alcătuiesc într­o situaţie de comunicare şi, tot- imaginea6. odată, într­un domeniu public sunt, Comunicarea electorală constituie aşadar, eterogene şi nu se limitează una din primele forme ale publicităţii strict la spaţiul politic. La baza comu- politice, cuprinzând ansamblul stra- nicării politice stau logici sociale tegiilor şi reprezentărilor ce au drept multiple, fiecare fiind pusă în practi- scop alegerea unui actor politic şi că de actori şi instituţii cu identităţi rezultă ca urmare a hotărârii poporului diferite: oameni politici, mass­media, de a delega puterea către acel actor instituţii juridice, experţi, cetăţeni, politic, în urma unei competiţii7. opinia publică. În producerea comu- Comunicarea este un proces deo- nicării politice, raţionalitatea oame- sebit de amplu care influenţează com- nilor politici coexistă cu raţionalitatea portamentele şi opiniile electoratului. jurnaliştilor, experţilor sau opiniei De aceea, în timpul campaniilor de publice. succes, câştigă cel care îşi organizează Conform unor specialişti, din cel mai bine sistemul de transmitere a perspectiva comunicării politice, informaţiilor. Aici intervine per- democraţia este „un dialog civic, o suasiunea care este arta de a convinge conversaţie continuă între liderii aleşi pe cineva, prin argumente logice, să şi candidaţi şi cetăţenii care îi conduc facă un lucru sau să­şi schimbe o sau îşi doresc să­i conducă” (Kaid, conduită. Persuasiunea este acel act McKinney, Tedesco, 2000)11. cognitiv care se referă la schimbarea opiniilor sau comportamentelor indi- vizilor, cu acordul acestora, prin Modelul de relaţii publice 8 campanii sau publicitate . aplicat în cazul DDTV. Show, Persuasiunea este folosită pentru: propagandă şi persuasiune (1) a schimba sau neutraliza opiniile ostile, (2) a cristaliza opiniile latente În acest studiu, considerăm parti- sau atitudinile pozitive şi (3) a păstra 9 dele politice ca organizaţii ce repre- opiniile favorabile . zintă forme instituţionalizate de Pentru ca persuasiunea să aibă comunicare între aleşi şi alegători. succes, trebuie îndeplinite anumite Pornind de la conceptualizarea rela- condiţii: să se cunoască bine oamenii, ţiilor publice, acestea reprezintă ma- să se ştie cum se lucrează cu ei; să se nagementul comunicării dintre ofere argumente logice; să se dove- organizaţie şi categoriile de public12. dească capacitate profesională; să fie În relaţiile publice există patru mo- menţinută o ţinută morală în tot ceea dele care statuează relaţia dintre o ce se face; persoana care persuadează organizaţie şi publicurile sale. Stu- să aibă talent în a transmite stări diind fluxurile comunicării, calitatea psihice pozitive; să existe putere de 10 informaţiei transmise, respectiv va- convingere . loarea de adevăr a acesteia precum şi

207 POLIS scopul în care se realizează comu- acest lucru nu îl împiedica să aibă nicarea, specialiştii au identificat patru farmec şi succes. Iată câteva dintre modele, fiecare în parte corespunzând "realizările” sale istorice14: unei anumite perioade istorice în * Joice Hearth era o sclavă care evoluţia relaţiilor publice (Modelul susţinea că are 161 de ani şi pretindea impresariat/publicitate; modelul in- că fusese doica lui G. Washington. formării publice modelul informării Barnum chiar a prezentat un certificat publice; modelul relaţiilor publice de naştere ponosit dar, după decesul bidirecţionale şi asimetrice; modelul acesteia, autopsia a stabilit că era, de relaţiilor publice bidirecţionale şi fapt, mult mai tânără. simetrice )13. * Tom Thumb a devenit una din Modelul impresariat/publicitate celebrităţile secolului. Barnum l­a (press agentry/publicity model) a descoperit pe Charles S. Stratton când apărut în a doua jumătate a secolului acesta avea 5 ani, o înălţime de 63 cm XIX, personalitatea promotoare fiind şi cântărea 7 kg. Barnum a realizat un Phineas T. Barnum, cu perioada de adevărat eveniment de relaţii publice glorie din 1850 până în 1900. Este din căsătoria „generalului” Tom modelul show­business­ului, princi- Thumb (Tom Degeţelul) cu o pitică. palele domenii de practicare a acestui După o serie de turnee triumfătoare model în zilele noastre fiind sportul, prin SUA, în cadrul cărora Tom teatrul şi promovarea de produs Degeţelul şi­a încântat auditoriul cu o (comercial, turistic, politic, etc.). serie de monologuri comice, cântând Este caracterizat de o comunicare şi dansând, Barnum l­a dus în Anglia. unidirecţională, într­un singur sens, Europenii erau obişnuiţi însă cu piticii de tip sursă­receptor, dinspre orga- şi succesul nu a fost cel scontat. În nizaţie către public, în care adevărul această situaţie, Barnum s­a gândit să nu este calitatea esenţială a infor- atragă publicul prin intermediul maţiei transmise, scopul comunicării liderilor de opinie invitând în casa sa este unul propagandistic, de promo- întreaga societate a liderilor londo- vare a credinţelor organizaţiilor, iar nezi, unde aceştia l­au putut întâlni pe strategiile de comunicare folosite nu spiritualul Tom. Drept urmare, se încadrează într­o matrice funda- Barnum a obţinut o invitaţie la Palatul mentată teoretic. Comunicarea se Regal unde a desfătat familia regală face doar pentru a transmite ceva, nu iar Tom Degeţelul a început să capete şi pentru a asculta şi nu se ţine seama notorietate şi să atragă, seară de de specificul sau aşteptările publi- seară, numeroşi spectatori. Deci, cului iar informaţia este, de cele mai chiar şi pe vremea aceea, Barnum multe ori, incompletă şi numai parţial stăpânea metoda folosirii liderilor de adevărată. Barnum, mare om de opinie15. spectacol, devenise renumit datorită Ce urmare, putem conchide că fanteziei sale debordante. El exagera publicul vizat de Barnum era din de multe ori în „montajele” sale, dar

208 Alegerile prezidenţiale din 2014 tipologia „publicul trebuie păcălit şi care este implicat în vreun fel anume distrat”16. în viaţa unei organizaţii”21 . Un public poate fi activ sau pasiv. De aceea, „…atunci când activitatea DD – de la presă, la politică, unei organizaţii poate avea conse- candidat la prezidenţiale şi cinţe asupra unor oameni sau când condamnat pentru şantaj acţiunile acestora pot avea consecinţe asupra organizaţiei, oamenii se vor PP­DD s­a născut la televizor şi a simţi implicaţi şi vor accepta că intrat în conştiinţa publică ca un există o problemă care îi priveşte în „partid televizor”. În cadrul specta- mod direct. Se naşte astfel un public colului politic el şi­a construit minimal, latent, un public care este propriul spectacol politic. Cum arată încă pasiv, dar care are potenţialul de specialiştii, pe tot parcursul construi- a deveni activ. Dacă gradul de impli- rii spectacolului politic, limbajul este care şi de acceptare a problemelor un element fundamental, fiind un creşte, dacă gradul de inhibiţie sau de element­cheie, creator, al lumilor teamă faţă de diversele constrângeri scade, atunci acest public poate sociale pe care oamenii le experi- 22 mentează17. Potrivit aceleiaşi autoare, deveni unul conştient şi activ” . Corina Barbaros, „liderii politici Publicul care s­a coagulat în jurul devin simboluri ale competenţei, acestui post TV era, iniţial, unul de tip răului, naţionalismului, promisiunilor caracteristic modelului impre- viitoare sau ale altor virtuţi sau sariat­publicitate. Televiziunea lui vicii…”18. Liderii politici conferă Dan Diaconescu aducea pe sticlă spectacolului politic puterea de a ghicitoare, manelişti, vrăjitoare, trezi pasiuni, frici şi speranţe19. infractori, fantome, sinucideri în Ca om de televiziune, s­a dovedit direct, politicieni extremişti şi multe a fi un excelent comunicator, senza- altele, ceea ce a dus la creşterea în ţional chiar, abilităţi ce i­au adus audienţe. S­a creat un public fierbine succes şi în politică, iar prin (cei care urmareau Elodia) al unei singure probleme: senzanţionalul, închiderea OTV, prin decizia CNA, a 23 avut iarăşi prilejul să se victimizeze, neobişnuitul . După Grunig şi aspect ce a facut ca PP­DD să Repper publicurile se diferenţiază depăşească, la un moment dat, 10%. prin comportamentul comunicaţional A hrănit din plin nevoia de fantastic, şi din această perspectivă ei disting de ireal ducându­şi publicul într­o patru categorii de public: adevărată „suspendare a neîn- a) publicurile tuturor problemelor crederii”20. – acestea iau parte activ la toate Teoreticienii şi practicienii rela- dezbaterile; ţiilor publice consideră că publicul b) publicurile apatice – acestea reprezintă: „orice grup sau individ sunt puţin active;

209 POLIS

c) publicurile unei singure pro- Anti­Ciocoi” şi, potrivit lui bleme – acestea sunt active numai în Diaconescu, peste un milion de ceea ce priveşte un număr limitat de aderenţi, care toţi agreau sloganul teme, apropiate între ele; „Jos ciocoii!”. d) publicurile problemelor fier- Culmea apogeului, ca produs poli- binţi – acestea devin active numai tic, a fost atins la alegerile din 2012 după ce presa a transformat o pro- atât la cele locale dar şi la cele pentru blemă într­ol chestiune de maximă legislative, obţinând 68 de mandate, actualitate24. reuşind, astfel, să aducă în Parlament, Ca un veritabil lider populist, el a 47 de deputaţi şi 21 de senatori, lansat sintagma, „poporul OTV” care devenind al treilea partid ca pondere se referea la publicul format din după USL şi ARD. ascultătorii postului de televiziune. Ei Notorietatea clădită în ani de zile erau astfel cooptaţi şi deveneau parte l­a determinat pe Dan Diaconescu să a proiectului politic. candideze la prima funcţie în stat. Însă cel mai important moment îl Pornind de la un aspect delicat legat reprezintă anul 2007, când a reuşit de crezul românului, a poporului că performanţa unui rating deosebit prin „Toţi fură!” el susţine că ceilalţi lansarea cazului Elodia, cu un cuprins politicieni au intrat în politică pentru de peste 200 de episoade. În inter- bani, unii dintre ei, iar alţii pentru valul 2007­2008, DD a dedicat 239 glorie. El declara: „Eu am avut şi una de ediţii consecutive subiectului şi alta. Eu nu fur, nu am de ce să fur, dispariţiei avocatei Elodia Ghinescu. nu am de ce să mint!”25 La lansarea A creat un scenariu de film tipic care candidaturii la preşedinţie la 9 să te ţină cu sufletul la gură: O octombrie 2014, culegând peste un femeie frumoasă, cu un nume exotic, milion de semnături, el vorbind şi de Elodia, care a dispărut probabil omo- o „revoluţie a votului”. râtă de soţ. El neagă; dovezi nu Pentru prezidenţiale, a făcut un există, dar show­ul începe şi va con- program al noii revoluţii „Cele 100 tinua mult timp cu suspansuri, lovi- de puncte”, stabilite „în urma dezba- turi de teatru, toată recuzita. terilor cu telespectatorii OTV” ( care La data de 19 septembrie 2011 s­a sunt co­optaţi în proiect, primesc un înfiinţat Partidul Poporului­Dan rol, OTV devenind un mini­forum Diaconescu (PP­DD), o formaţiune cu pentru deliberări!) având scopul nobil o doctrină originală, abundentă în de “salvare a ţării de la dezastru”26. simboluri, făcută din mesajele primite A reuşit chiar să îl depăşească pe prin sms de la telespectatorii postului. Corneliu Vadim Tudor, care avea ca Astfel, partidul, din perspectivă vehicul numai presa scrisă, revista cromatică, acţiona în violet, organiza „România Mare” după numele căreia „Caravana violet”, avea un DD­mobil a şi fondat Partidul România Mare – „singura maşină de politician care (PRM), un as al scrisului, un talent plimba Poporul” –, un „legământ real susţinut şi de o cultură vastă.

210 Alegerile prezidenţiale din 2014

Vadim a lansat inspiratul slogan mo- dează tranşant un al punct sensibil şi bilizator: „Sus Patria! Jos Mafia!” anume „obligativitatea folosirii limbii care în alegerile prezidenţiale din române în toate instituţiile de stat”. 2000 l­a dus în turul al doilea. În domeniul justiţiei, Diaconescu Dar un vehicul mai puternic şi propune mai multe referendumuri, mai adecvat evoluţiilor societăţii şi printre care cel pentru reintroducerea mass media a fost oportunitatea dată pedepsei cu moartea, legalizarea de televiziune pe care a folosit­o din prostituţiei şi revenirea la monarhie. plin DD. Amândoi populişti şi Un alt punct, fascinant, în programul naţionalişti dar am putea spune că său politic este o lege a amnistiei DD a fost mai inspirat vorbind de pentru „cei care stau pe nedrept în popor care astfel devine un subiect inchisoare” (cum se hotărăsc aceste concret, palpabil în care fiecare condiţii, ce criterii vor funcţiona, cine individ este parte. Patria lui Vadim sunt cei care stau pe nedrept, etc? Pe pare mai degrabă un concept abstract, de altă parte, DD vrea să interzică mai puţin tangibil, mai puţin migraţia aleşilor locali şi propune un accesibil. Legislativ cu cel mult 300 de parla- Apelul la popor este constanta mentari şi cel mult două mandate discursului populist. Populismul apare pentru fiecare ales. Nu lipseşte, atunci când „poporul” devine o ţintă a desigur, promisiunea pentru mărirea discursului politic, un instrument de pensiilor, a salariilor şi a alocaţiilor şi obţinere şi menţinere a puterii, ei o lege a amnistiei fiscale pentru exprimându­se în numele suferinţei persoane fizice şi IMM­uri. populare. În discursul populist, criza O altă tactică folosită în strategia este consecinţa corupţiei elitelor aflate lui de comunicare, este alegerea ca la putere iar mişcările populare se model a unor lideri politici consacraţi prezintă ca o alternativă27. Ţintele cu care se compară sugerând o stare discursului populist sunt segmentele de proximitate. Ca urmare, nu ezită cele mai afectate de criză, decepţio- să se compare cu liderul ţărănist Ion naţii şi nostalgicii tradiţiei28. Raţiu: „Cred că românii au ratat o Conform promisiunilor, va îm- şansă similară celei cu care se vor plini un vis al românilor: dacă va întâlni acum, în noiembrie, în ajunge la Cotroceni, va uni Romania momentul Ion Raţiu (...). El se detaşa cu Republica Moldova şi va recupera prin anumite calităţi. Sunt un fel de datoria istorică pe care o are Ion Raţiu la o scară mult mai Germania faţă de România. O altă mică”29. promisiune, tipic populistă, fără a La alegerile pentru preşedinţia preciza sursele de finanţare sau even- României din noiembrie 2014, tuale soluţii financiare, este aceea de candidatul Diaconescu, Dan a obţinut, a întrerupe Acordul de colaborare cu în primul tur de scrutin (organizat în FMI, iar „salariile şi pensiile vor fi la ziua de duminică, 2 noiembrie 2014) nivel NATO pentru Armată”. Abor- un număr de 382.526 voturi din

211 POLIS numărul total de 9.723.232, terminând maţiuni politice. Mult invocata pe locul 6 din 14, cumulând circa morală a liderilor PPDD s­a vola- 4,03% din toate voturile exprimate şi tilizat astfel că, deşi, moralitatea validate. Deci, un eşec! constituie pivot al vieţii spirituale a Anul 2015, a dus la condamnarea oamenilor, ea include în sine con- la închisoare pentru şantaj. Curtea de siderente privind sensul vieţii, sco- Apel Bucureşti l­a condamnat defi- purile ei finale şi mijloacele de nitiv la închisoare, pentru şantajarea realizare a lor32. unui primar şi a unui om de afaceri şi Ultimul parlamentar PP­DD, sena- i­a interzis să mai practice meseria de torul Ioan Iovescu, a declarat după jurnalist timp de zece ani. Înainte să condamnarea lui Dan Diaconescu, că urce în duba care l­a dus la numele fondatorului PP­DD ar trebui penitenciar, Dan Diaconescu nu a elinimat din denumire şi în locul lui, renunţat la regie şi la discursul „DD”­ul ar trebui să însemne memorabil şi, parafrazându­l pe „Dragoste şi Dreptate” sau „Demni- Constantin Brâncuşi, şi­a exprimat o tate şi Dreptate”33. speranţă: „Vă las foarte săraci şi În mass­media s­a dezbătut mult foarte naivi. Sper să nu vă găsesc şi acest fenomen dar una din concluziile mai săraci şi mai naivi”30. exprimate de un jurnalist ni se pare În concluzie, acest studiu ne întă- extreme de relevant: „Cu toate că reşte opinia potrivit căreia comu- s­au stins luminile prin partidul nicarea este esenţială în construcţia politic şi televiziunile sale, aşa a spaţiului public, aşa cum şi Gabriel inceput analfabetizarea şi alienarea Thoveron remarca în acest sens: poporului. Dan Diaconescu este un „Pierderea încrederii, criza de personaj blamat, însă esenţa OTV şi credinţă politică şi religioasă duc la o PP­DD se regăseşte acum in ADN­ul depolitizare ce obligă tot mai mult mass­media şi a partidelor politice oamenii politici să investească în româneşti34. comunicare: de îndată ce apare vreo Povestea s­a terminat! Vă mai dificultate între ei şi aceia care îi amintiţi de Dan Diaconescu, OTV, mandatează, aceasta este considerată Elodia sau PP­DD? Conform unor imediat o problemă de comunicare – opinii, partidul fondat de patronul de a­i convinge pe cetăţeni de temeiul „televiziunii poporului” va fuziona cu actelor ori deciziilor lor”31. UNPR. Dacă ascultăm vocea preşedintei, Simona Man: „Partidul Poporului­ Concluzii Dan Diaconescu nu fuzionează cu niciun partid, cu atât mai puţin cu Arestarea lui Dan Diaconescu a UNPR, aşa cum unii încearcă să declanşat începutul sfârşitului, mulţi inducă în eroare electoratul nostru. dintre aleşi, în special parlamentarii, Maşinăria de propagandă a unor au început să migreze spre alte for- partide nu trebuie luată în seamă.

212 Alegerile prezidenţiale din 2014

Totul este o dezinformare, menită a faţa românilor prin „Proiectul celor crea degringoladă în rândul aleşilor 100 de puncte’’ promovat de Dan locali ai PP­DD, membrilor şi Diaconescu, sub culoarea violet a simpatizanţilor PP­DD. (...) PP­DD PP­DD.” va candida în 2016 sub sigla violet a Dar să revenim la realitate! „Nu Partidul Poporului­Dan Diaconescu. rataţi ceea ce urmează, pentru că nici PP­DD îşi păstrează identitatea şi nu ştiţi ce pierdeţi!” rămâne fidel valorilor promovate în

Note 5 Camelia, Beciu, Comunicarea politică, Editura Comunicare.ro, Bucureşti, 1 Titlul acestui articol mi­a fost inspirat 2002, p. 19. 6 Ibidem. de un comunicat de presă care anunţa 7 că ultimul senator din PP­DD, care de Călin, Sinescu, Comunicare politică, mai mult timp rămăsese singur in Editura Universitară, Bucureşti, 2007, p. 107. grupul lui parlamentar, a plecat la 8 Grupul PSD. Marcela, Monica, Stoica, Introducere 2 Din raţiuni de spaţiu vom folosi în relaţii publice, Editura prescurtările următoare: DD (Dan Pro­Universiatria, Bucureşti, 2010, p. 69. Diaconescu), DDTV (Televiziunea 9 Dan Diaconescu), PP­DD (Partidul Dennis, L. Wilcox, Glen T.Cameron, Poporului­Dan Diaconescu) care la Phillip H.Ault, Warren K.Agee, rândul lor au şi ele valoare simbolică Relaţii publice, strategii şi tactici, Ed. intrând mai facil în mentalul colectiv. Curtea Veche Publishing, Bucureşti, 3 Apud Andrei, Pleşu, Dilema veche, nr. 2009, p. 216 (despre Grunig, J.E. & 593, 25 iunie ­ 1 iulie 2015, nr. Hunt, T., Managing public relations. www.egiptul.ro/index/andrei­plesu­de New York: Holt, Rinehart and spre­dan­diaconescu (“Dacă România Winston, 1984, în lucrarea Managing Public Relations ( p. 22). poate fi echivalată cu „fanii“ OTV, 10 atunci avem dreptul să spunem că Marcela, Monica, Stoica, Introducere în relaţii publice, op. cit., p. 69. România este o ameninţare la adresa 11 propriei ei siguranţe naţionale. Nu Apud Corina Barbaros, Comunicare teroriştii, nu corupţia şi cu atît mai politică, Editura Adenium, Iaşi, 2014, p.14 puţin presa în ansamblul ei. Ci 12 România lui Dan Diaconescu.”) Dennis, L. Wilcox, Glen T.Cameron, 4 Materialul documentar este imens, Phillip H. Ault, Warren K. Agee, astfel că am utilizat datele oficiale Relaţii publice, strategii şi tactici, op. prezente pe site­urile de la Autoritatea cit., p. 213. 13 Ibidem, p. 50. Electorală Permanentă, Camera 14 Deputaţilor şi Senatul, pagina oficială Idem autorii menţionaţi; www.publicrelations.org a PP­DD, precum şi site­urile unor 15 publicaţii de informare şi analiză, ca Apud Marcela, Monica, Stoica, de ex., www.ziare.com, Introducere în relaţii publice, Editura www.stiripesurse.ro, etc.

213 POLIS

Pro­Universitaria, Bucureşti, 2010, p. Relaţiile publice, principii şi strategii, 82. op.cit., p. 26. 16 The public need to be entertained! 24 Apud Cristina Coman, Relaţiile The public need to be fooled! Etapă publice, principii şi strategii, op. cit., din evoluţia relaţiilor publice care p. 26. caracterizează atitudinea fată de un 25 www.ziare.com/diaconescu, (accesat public. A se vedea în Marcela Monica 19 iulie 2015). Stoica, Introducere în relaţii publice, 26 PP­DD­2015/Dan Diaconescu ­ 100 op.cit., pp. 81­86. de puncte ale noii revoluţii a 17 Corina, Barbaros, Comunicare Partidului Poporului – Dan politică, Editura Adenium, Iaşi, 2014, Diaconescu.htm p. 8. 27 Antonio Momoc, „Candidaţii 18 Ibidem. populişti şi noile tehnologii (Blog, 19 Corina, Barbados, Comunicare Facebook, YouTube) în alegerile politică, op. cit., p. 9. prezidenţiale din 2009”, în Sfera 20 Acest concept a fost introdus de către politicii, nr. 8 (162)/2011, p. 40. poetul şi filosoful esthetic Samuel 28 Ibidem, p. 41. Taylor Coleridge, în 1817; potrivit 29 www.ziare.com/diaconescu, (accesat autorului, „suspendarea neîncrederii” 19 iulie 2015). este adesea folosită ca o componentă a 30 www.ziare.com/diaconescu, (accesat unui act spectaculos, a căutării unei 19 iulie 2015). vieţi de basm, a creării unei stări ca la 31 Gabriel, Thoveron, Comunicarea teatru; „spectatorul” ştie că nu poate fi politică azi, Editura Antet, Oradea, adevărat, dar pentru un timp vrea să 1996, p. 13. renunţe la realitate, să creadă în vis. 32 Alexandru, N. Roşca, Valorile morale 21 Newsom, D. şi colab., Redactarea generalumane ca platformă a materialelor de relaţii publice, Editura dialogului dintre civilizaţii, în dialogul Polirom, Iaşi, 2004, p. 13. civilizaţiilor, Editura Almor’Plus, 22 T. Hunt, J.E. Grunig, 1994, p. 14 Chişinău, 2013, p. 11. apud Coman, Cristina, Relaţiile 33 www.stiripesurse.ro publice, principii şi strategii, Editura 34 http://www.reportaj­urban.ro/senza Polirom, Bucureşti, 2001, p. 26. tional­dan­diaconescu­va­emite­de­la­ 23 E. Grunig şi F.C. Repper, (1992, pp. rahova (accesat 18 iulie 2015). 139­140) apud Cristina Coman,

Bibliografie Momoc, Antonio, „Candidaţii popu- lişti şi noile tehnologii (Blog, Barbaros, Corina, Comunicare poli- Facebook, YouTube) în alegerile tică, Editura Adenium, Iaşi, 2014. prezidenţiale din 2009” în Sfera Beciu, Camelia, Comunicarea poli- politicii, nr.8 (162)/2011. tică, Editura Comunicare.ro, Newsom, D. şi colab., Redactarea Bucureşti, 2002 . materialelor de relaţii publice, Coman, Cristina, Relaţiile publice, Editura Polirom, Iaşi, 2004. principii şi strategii, Ed. Polirom, Bucureşti, 2001.

214 Alegerile prezidenţiale din 2014

Pleşu, Andrei, Dilema veche, nr. 593, Wilcox, Dennis L., Glen T. Cameron, 25 iunie ­ 1 iulie 2015, accesat Phillip H.Ault, Warren K. Agee, www.egiptul.ro/index/andrei­plesu­d Relaţii publice, strategii şi tactici, espre­dan­diaconescu Editura Curtea Veche Publishing, Roşca, Alexandru N., „Valorile Bucureşti, 2009. morale generalumane ca platformă a dialogului dintre civilizaţii”, în Resurse online Dialogul civilizaţiilor, Editura www.ziare.com Almor’Plus, Chişinău, 2013. www.stiripesurse.ro Sinescu, Călin, Comunicare politică, www/PP­DD­2015/Cele 20 de Editura Universitară, Bucureşti, puncte.htm 2007. http://www.reportaj­urban.ro/senzatio Stoica, Marcela Monica, Introducere nal­dan­diaconescu­va­emite­de­la­r în relaţii publice, Editura ahova/accesat Pro­Universitaria, Bucureşti, 2010. Thoveron, Gabriel, Comunicarea politică azi, Editura Antet, Oradea, 1996.

215 POLIS

216 Alegerile prezidenţiale din 2014

INTERVIU

Dan Sorin MIHALACHE:

„Am asistat la falimentul reţetei de campanie electorală de tip clasic” [We witnessed the collapse of classic electoral campaign recipe]

În contextul evoluţiilor politice, totul altă premisă: că este posibilă economice şi sociale care au avut loc schimbarea modului de a face poli- în România în ultimii ani, care sunt, tică în România, iar aceasta începe în opinia dumneavoastră, princi- exact cu alt mod de a face campanie, palele elemente de diferenţiere ale că cetăţenii noştri au aspiraţii, ştiu ce campaniei electorale pentru preşe- îşi doresc şi disting între comunicare dinţie din 2014 faţă de campaniile autentică şi manipulare. similare precedente? Având în vedere faptul că Aş spune că în 2014 am asistat la diaspora a jucat un rol major în falimentul reţetei de campanie electo- ultimele scrutinuri electorale pentru rală bazată pe următoarele elemente: preşedinţie, câtă atenţie au acordat folosirea reprezentanţilor din admi- candidaţii, în 2014, acestui nistraţia publică locală ca agenţi public­ţintă? A fost vorba de o electorali, pomeni electorale şi pro- atenţie planificată sau misiuni de toate felurile, dublate de conjuncturală? agresivitatea prezenţei pe televiziuni şi în offline (prin materiale publi- Nu aş spune nici planificată, nici citare, panouri, bannere etc). Acest conjuncturală. Diaspora nu este ceva stil de campanie, care şi­a dovedit în separat de restul cetăţenilor. Am noimebrie 2014 ineficienţa, are ca făcut în timpul campaniei cercetări premisă faptul că oamenii sunt sociologice şi mulţi dintre parti- resemnaţi, insuficient implicaţi şi cipanţii la focus grupuri aveau rude informaţi şi de aceea pot fi motivaţi plecate în străinătate. În rândul celor electoral prin mici „stimulente” sau care erau părinţi a apărut de foarte influenţaţi uşor. Noi, în campania lui multe ori în discuţii dilema între a­şi Klaus Iohannis, am pornit de la o cu lăsa copiii să plece în afara graniţelor

217 POLIS pentru a­şi face un viitor pe de­o Care au fost canalele de comu- parte şi dorinţa de a­i avea totuşi nicare relevante în acestă campanie? acasă, aproape, pe de altă parte. Este Cât de eficiente s­au dovedit a fi o experienţă deloc uşoară. Dacă o campaniile online ale candidaţiilor şi privim cu atenţie vedem că nu este cât de mult a contat comunicarea pe vorba doar despre ceva conjunctural Facebook în rezultatul final? sau despre diaspora ca „un grup ţintă”. Ce se întâmplă în România ne Toate canalele de comunicare sunt afectează deopotrivă pe toţi, şi pe cei relevante. Comunicarea pe Facebook din ţară şi pe cei de afară. Nu ştiu a contat în măsura în care a repre- câtă atenţie au acordat alţi candidaţi, zentat o alternativă viabilă la cam- dar pentru campania lui Klaus pania pe televiziuni. Prin intermediul Iohannis am încercat să înţelegem online­ului ne­am putut adresa unor cauzele profunde ale fenomenului categorii de public aparte, în speţă plecării în străinătate şi să răspundem tinerii. În acelaşi timp am putut preocupărilor celor care au plecat şi contrabalansa absenţa sau prezenţa celor care au rămas acasă în urma lor. limitată pe canalele media tradi- ţionale. În plus, online­ul permite Care au fost resorturile intime ale transmiterea nefiltrată a mesajelor mecanismului ce a determinat proprii. Privind retrospectiv, campa- mobilizarea masivă la vot din turul al nia online a atras cel mai mult atenţia doilea de scrutin? şi a fost mai spectaculoasă prin impactul ei măsurabil (în număr de Răspunsul la această întrebare se like­uri, vizionări etc), precum şi prin leagă de cele afirmate mai sus. Cine a noutatea ei. Spre deosebire de alte crezut că românii sunt tăcuţi şi state, SUA de exemplu, în care resemnaţi, dezinteresaţi de politică online­ul joacă de mai multă vreme sau uşor de influenţat le­a subestimat un rol important în campaniile nepermis energiile, resursele inte- electorale, abordarea la noi a fost rioare, conştiinţa propriei libertăţi de înainte de noiembrie 2014 de tipul a alege şi a puterii pe care o au de a „campania online trebuie să existe, schimba ceva în propria ţară. Acesta dar nu poate câştiga alegeri.” Noi am a fost unul dintre resorturi. Un altul a demontat această percepţie. fost faptul că au găsit în oferta şi în Pe de altă parte însă, nu aş vrea să stilul politic al lui Klaus Iohannis o neglijăm alte canale de comunicare. alternativă credibilă. Prin intensitatea În marea ecuaţie a campaniei pentru sa, noiembrie 2014 a fost un moment alegerile prezidenţiale din 2014, similar celor care duc la schimbări de pentru noi cel puţin şi pentru victoria regim, cu deosebirea că de această lui Klaus Iohannis, comunicarea dată s­a desfăşurat în interiorul şi ca directă a contat foarte mult. În afara expresie a unui cadru democratic. celor câteva mari mitinguri regionale, cu mii şi zeci de mii de oameni,

218 Alegerile prezidenţiale din 2014

Klaus Iohannis a parcurs de două ori denţiale din România. Avem de­a în precampanie şi campanie toată face cu un mit sau este vorba de ţara, a fost în numeroase localităţi din realitate? urbanul mic şi mediu, în toate jude- ţele ţării şi s­a aflat direct în faţa Multe mituri se vehiculează în alegătorilor, care au avut astfel ocazia politica românească de ani de zile. să îl vadă şi evalueze direct. Acesta este unul dintre ele. Întot- deauna am fost convins şi cred în Consideraţi că legislaţia în continuare că alegerile nu pot fi vigoare în 2014 privind finanţarea câştigate decât cu cetăţenii. Cine alegerilor prezidenţiale a permis o crede că se pot face jocuri politice şi competiţie onestă şi nediscrimi- se pot gândi scenarii cu instituţii, cu natorie a candidaţiilor la preşe- servicii sau cu diferite influenţe, mai dinţie? mult sau mai puţin obscure, şi că astfel se pot câştiga alegeri prezi- Nu am evaluat foarte exact im- denţiale se înşeală foarte tare. În pactul legislaţiei privind finanţarea. democraţie jocurile nu sunt niciodată Oricum caracterul onest şi nediscri- făcute şi votul este întotdeauna la minatoriu ţine nu doar de meca- cetăţean. În democraţie nu există nismele de finanţare, ci şi de opţiu- aranjamente atât de complexe încât nile pe care le fac candidaţii sau să poată genera, compensa ori con- trusturile media. Din aceste puncte de trola reacţii psihologice, emoţii vedere, din păcate am asistat la una colective sau comportamente şi deci- dintre cele mai urâte campanii, în zii individuale. Alegerile se joacă care nivelul dezbaterii a coborât în întotdeauna de la zero, într­o ecuaţie unele situaţii incredibil de mult. în care fiecare vot contează şi cu cât participarea este mai mare, cu atât S­a vorbit mult, atât în timpul influenţele exterioare pot produce campaniei electorale, cât şi după mai puţine efecte. încheierea alegerilor, despre impli- carea serviciilor secrete în determi- Interviu realizat de Luminiţa narea rezultatului alegerilor prezi- KOHALMI & Sabin DRĂGULIN

219 POLIS

Dan SULTĂNESCU:

„Românii au decis să nu lase toată puterea în mâna unui singur partid” ["The Romanians had decided not to give all the power just to one party"]

În contextul evoluţiilor politice, relativ echilibraţi, au evitat pasiunile economice şi sociale care au avut loc naţionalist­extremiste şi au dus în România în ultimii ani, care sunt, dezbaterea într­o zonă mult mai puţin în opinia dumneavoastră, princi- populistă. palele elemente de diferenţiere ale A fost, de asemenea, prima cam- campaniei electorale pentru preşe- panie fără “Escu” şi fără cele două dinţie din 2014 faţă de campaniile personaje care au dominat politica similare precedente? românească în ultimii 25 de ani – Traian Basescu şi Ion Iliescu. Doi Sunt multe elemente de dife- candidaţi noi, apăruţi de curând la renţiere, dar şi multe date care arată nivel înalt (Klaus Iohannis a fost un tip de similitudine cu campanii vehiculat prima dată în politica mare din trecut. Nu insist asupra lucrurilor în 2010, când Crin Antonescu i­a similare, pentru că nu acesta este făcut propunerea de a fi parte a unui obiectul întrebării, deşi este remar- tandem; iar Victor Ponta a devenit cabilă repetarea unor elemente de­a vizibil la vârf din 2010­2011, după ce lungul campaniilor electorale din a preluat conducerea PSD). ultimii 25 de ani. Rezumate pe scurt, O a treia noutate – a fost prima principalele noutăţi au fost: campanie prezidentială în care miza A fost prima campanie electorala guvernării nu a mai fost la fel de din ultimii ani în care nu a mai existat importantă ca în trecut. În 2009, un candidat extremist important, ceea aveam un premier interimar, ca ce arată fie o maturitate interesantă a urmare a retragerii PSD de la guver- electoratului, fie o lipsă de candidaţi nare, prin urmare a existat şi această interesaţi pe această zonă, în absenţa miză. Acum, presiunea formării unui unor nume tradiţionale precum nou guvern nu a mai fost la fel de Corneliu Vadim Tudor sau Gigi mare – premierul Ponta s­a bucurat Becali. Cei doi protagonişti au fost

220 Alegerile prezidenţiale din 2014 de o susţinere importantă în Parlament „să nu lăsăm toată puterea în mâna şi, aşa cum s­a văzut şi după alegeri, unui singur partid” a fost una im- aceasta majoritate a rezistat presiu- portantă, iar efectul a fost acela de nilor. Aşadar, am avut primele impunere a coabitarii. Deşi mulţi cred alegeri în care s­a votat un candidat că votul trebuie interpretat ca un strict pentru un mandat prezidenţial îndemn pentru preluarea întregii (sigur, asta este doar o nuanţă puteri de către Klaus Iohannis, anali- analitică – pentru electorat, aceasta a zarea cu atenţie a ceea ce doresc, în contat mai puţin) general, românii, ar produce rezultate În ce priveşte campania surpriză. Și cu alte ocazii, în trecut, propriu­zisă, singura noutate românii au dorit o formă de limitare a importantă a fost creşterea rolului puterii pentru cel care o deţinea, doar comunicării online, alături de că asta s­a făcut indeobşte prin mass­media tradiţionale (în special, “alternanţă” (Constantinescu în ‘96, televiziunea). Chiar dacă ponderea Iliescu în 2000, Băsescu în 2004) şi online­ului este încă la jumătate faţă mai puţin printr­un vot de coabitare. de ponderea tv­ului, acestea au fost Rămâne de văzut dacă “coabitarea” primele alegeri în care reţelele so- va şi rezista… ciale au contat în răspândirea mesa- jelor şi în relaţia candidat­ alegători. Având în vedere faptul că Iar acest lucru s­a văzut în mai multe diaspora a jucat un rol major în momente cheie. Folosirea reţelelor ultimele scrutinuri electorale pentru sociale pentru comunicare a fost preşedinţie, câtă atenţie au acordat realizată de ambii candidaţi impor- candidaţii, în 2014, acestui public­ tanţi, care ajunseseră, între cele două ţintă? A fost vorba de o atenţie tururi, să aibă conturi de susţinători planificată sau conjuncturală? de cca 7­800 de mii fiecare (com- petiţia fiind câştigată, în ultimele zile, Cred că ambii candidaţi impor- de Klaus Iohannis, care a depăşit 1 tanţi au acordat atenţie acestui public milion de susţinători online chiar în deosebit. Si au facut­o conştienţi zilele premergătoare votului). fiind de importanţa sa în alegerile din Nu în ultimul rând, aceasta a fost 2009, precum şi de importanţa una din primele campanii în care crescută a noii realităţi sociale – care românii au ales coabitarea. Nu a fost constată existenţa unor comunităţi rezultatul unui calcul raţional ex- importante de români ce muncesc şi plicit, ci un rezultat politic al unui vot trăiesc în afara ţării, dar şi a unei – chiar dacă românii votează pentru importante comunităţi de români din un candidat din dorinţa de a­i da toată ţară care sunt influenţaţi de rudele puterea (aşa se întamplă mereu, nu sau prietenii lor din străinătate. Este este o mare subtilitate aici), efectul realitatea globalizată în care trăim. votului lor a fost unul de coabitare, Victor Ponta a mers în vizite în ceea ce reprezintă o noutate. Tema Spania sau Italia, dar şi în Republica

221 POLIS

Moldova sau Ucraina, în timpul ilizarea masivă la vot din turul al campaniei, şi s­a întalnit cu multe doilea de scrutin? comunităţi de români. Iar Klaus Iohannis a transmis mesaje speciale Sunt cu siguranţă mai multe. Aş pentru acest public, îndeosebi în enumera, aici, urmatoarele două: campania de după primul tur. Nu Mecanismele de partid au funcţio- există o diferenţiere foarte mare între nat foarte bine în mobilizarea susţi- cei doi din acest punct de vedere – ba nătorilor tradiţionali. Aici, PSD a chiar, aş putea spune, Victor Ponta a dominat celelalte partide, şi a reusit făcut mai multe eforturi pentru a să aducă la vot un număr record de ajunge la acest public, înainte de suştinători, chiar în contextul scăderii primul tur de scrutin, atât prin masuri populaţiei cu drept de vot din ţară. Și de guvernare (vezi măsurile legate de nu mă refer doar la primul tur, ci şi la simplificarea birocraţiei pentru fami- turul doi. Avem posibilitatea să esti- lii, de exemplu), cât şi prin gesturi măm aceste cifre din datele măsurate simbolice, fără miză electorală (vizite în exit­polluri (de toate structurile de în zone de tradiţie, precum Cernăuţi – măsurare, nu doar una), fiindcă se zonă în care nu există votanţi români, poate face o intersecţie între parti- conform legii ucrainene, dar în care ciparea la vot şi susţinerea pentru un există etnici care depind de sprijinul partid politic. Şi se poate face o statului). Prin comparaţie, Klaus distincţie între oamenii aduşi la vot Iohannis a făcut mai puţine gesturi în de partide şi cei mobilizaţi direct de campania din primul tur (a facut chiar elementele circumstanţiale ale cam- şi greşeli, ignorând românii din paniei. Or, în această evidenţă a Bucovina, de exemplu), dar a ştiut să votanţilor care susţin un partid, am speculeze la maximum situaţia constatat că mobilizarea partidelor a votului din diaspora în turul al doilea. fost una foarte puternică, atât în ce Prin urmare, putem vorbi de o priveste PSD, cât şi noul PNL combinaţie de atenţie – o atenţie (PNL+PDL). planificată, în primul tur, pentru În al doilea rând, a contat imens Victor Ponta (care i­a adus un numar emoţia creată de situaţia votului din de voturi importante în primul tur, Diaspora, care a adus oameni la vot mai mare decât numârul de voturi ce nu ar fi votat altfel. Această emo- pentru Mircea Geoană, cu 5 ani în ţie a generat mobilizare atât în urmă), şi una conjuncturală, bine Diaspora cât şi, într­o masură mai jucată, pentru Klaus Iohannis, în turul mare, în ţară, sub impactul acestei doi (care i­a adus, în cele din urma, teme. chiar victoria în alegeri). Care au fost canalele de comu- Care au fost resorturile intime ale nicare relevante în acestă campanie? mecanismului ce a determinat mob- Cât de eficiente s­au dovedit a fi campaniile online ale candidaţiilor şi

222 Alegerile prezidenţiale din 2014 cât de mult a contat comunicarea pe zone – ambii candidaţi importanţi au Facebook în rezultatul final? investit în zona online, au avut pagini pe principalele reţele sociale, au avut Campaniile de comunicare au prezenţe constante şi reacţii rapide în fost, în ordinea impactului, urmă- aceste zone. Aici constatăm o dife- toarele: renţă structurală – dacă, în ceea ce îl - Televiziunea – în continuare, priveşte pe Klaus Iohannis, acesta era cel mai important canal media. obligat de caracteristicile socio­ Aproape 80% dintre români se uită demografice ale propriilor susţinători zilnic la televiziuni, fie că vorbim de să aibă o prezenţă activă şi dinamică televiziuni generaliste, fie că vorbim în online (având alegători mai tineri, de televiziuni de ştiri. Publicul cu mai multe studii, mai mult din televiziunilor este împărţit, cu un zona urbană, cu acces mai facil la oarecare avantaj pentru Victor Ponta. online), în ceea ce îl priveşte pe - În al doilea rând, radioul şi Victor Ponta, acesta a explorat zona internetul – acestea au cifre la ju- online mai degrabă într­o viziune mătate faţă de televiziune. Astfel, cca complementară altor canale de comu- 40% dintre români urmăresc zilnic nicare cu propriul public (susţinătorii posturi de radio, şi tot cca 40% dintre lui Ponta sunt mai puţin tineri, mai români accesează site­uri de internet. puţin urbanizat, mai puţin preocupat În ce priveste Internetul, publicul este de comunicarea online). Prin urmare, mai degrabă favorabil lui Klaus am putea spune ca online­ul a fost un Iohannis, în timp ce publicul “must” pentru Iohannis, pentru a­şi radio­urilor este împărţit. tine publicul în priză şi pentru a­l - Abia în al treilea rând vor- mobiliza, în timp ce, pentru Victor bim de ziarele tipărite, urmărite zilnic Ponta, online­ul a fost „complemen- de doar 14% dintre români tar” pentru campania clasică – alegă- - În fine, a contat în mod sem- torii săi clasici nu au fost mobilizaţi nificativ şi campania directă – ambii neapărat prin online, cât mai degrabă candidaţi având prezenţe constante în prin tv şi prin comunicarea directă. ţară, în acţiuni de campanie, cu mitinguri importante. Aceste întâlniri Consideraţi că legislaţia în au şi un impact direct, către vigoare în 2014 privind finanţarea participanţi şi către apropiaţii alegerilor prezidenţiale a permis o acestora, dincolo de impactul mediat competiţie onestă şi nediscrimina- de canalele de informare în masă. torie a candidaţiilor la preşedinţie? Campaniile online au contat mai mult decât în 2009, tocmai pentru că Aici, răspunsul este relativ scurt si acest canal a cunoscut o creştere simplu – nu cred că au existat ele- exponenţială în România în ultimii mente care să fi generat competiţie ani. S­a văzut asta din interesul discriminatorie. Cadrul legal este acordat de către candidaţi acestei unul relativ rigid şi încă, din păcate,

223 POLIS insuficient de transparent (dar aceasta Au existat diferenţe de alocare a este o altă poveste). Diferenţele au resurselor, dar imaginea generală pe venit din opţiuni strategice şi nu din care am văzut­o a fost aceea a unui constrângeri legale sau instituţionale. echilibru general. De pildă, cine s­a plimbat, în peri- oada de campanie, prin Bucureşti, S­a vorbit mult, atât în timpul vedea cât de multe afişe, bannere şi campaniei electorale, cât şi după panouri avea candidatul PNL, Klaus încheierea alegerilor, despre impli- Iohannis, mult mai multe decât cele carea serviciilor secrete în dete- ale contracandidatului sau. Asta, în rminarea rezultatului alegerilor ciuda mesajului pe care acesta a prezidenţiale din România. Avem încercat să îl impună, prin echipa sa de­a face cu un mit sau este vorba de de campanie, conform căruia ar fi realitate? avut mult mai puţine resurse la dispoziţie pentru promovare. La fel, Nu am nici un motiv pentru a promovarea online, în mare măsură putea da un răspuns afirmativ la plătită (postările sponsorizate, de această întrebare. Sigur că este facilă exemplu) a fost semnificativ mai rostogolirea unor mituri legate de mare pentru Klaus Iohannis decât campanie, dar nu cred că realitatea pentru Victor Ponta, din argumentele are legatură cu aceste mituri. menţionate la întrebarea anterioară. Alegerile au fost câştigate la vot şi nu În contrapartidă, Victor Ponta a în altă parte! avut materiale electorale distribuite în cât mai multe din localităţi, inclusiv Interviu realizat de Luminiţa în sate şi comune greu accesibile, KOHALMI & Sabin DRĂGULIN precum şi pe drumurile importante.

224 Alegerile prezidenţiale din 2014

Eugen TOMAC:

„Clasa politică a tratat superficial subiectele legate de diasporă, inclusiv în Campania prezidenţială din 2014” [”The politicians approach regarding Romanians abroad has always been superficial, including in the 2014 presidential campaign”]

În contextul evoluţiilor politice, explicat mai mult cetăţenilor de ce să economice şi sociale care au avut loc nu îl voteze pe un candidat anume. în România în ultimii ani, care sunt, Deci nu a existat dezbatere de idei şi în opinia dumneavoastră, princi- proiecte, ci s­a mers mai mult pe palele elemente de diferenţiere ale demonizarea candidaţilor. campaniei electorale pentru preşe- dinţie din 2014 faţă de campaniile Având în vedere faptul că similare precedente? diaspora a jucat un rol major în ultimele scrutinuri electorale pentru În primul rând, campania din preşedinţie, câtă atenţie au acordat 2014 pentru alegerile prezidenţiale a candidaţii, în 2014, acestui public­ fost diferită de cele precedente prin ţintă? A fost vorba de o atenţie prisma candidaţilor. Candidaţii de la planificată sau conjuncturală? ultimele alegeri prezidenţiale au avut un profil cu totul diferit faţă de cei În ceea ce priveşte diaspora, din din 2009 sau 2004, când în com- păcate toată clasa politică tratează petiţie au intrat oameni politici cu superficial acest subiect şi nu există o foarte multă experienţă politică şi cu preocupare serioasă pentru relaţia cu o anumită pregătire profesională. De cei 4 milioane de cetăţeni români data aceasta, candidaţii au fost mult care muncesc peste hotare, oameni mai tineri şi fac parte dintr­o nouă care au trimis în ultimii 10 ani în ţară generaţie de politicieni. În mod clar, peste 45 de miliarde de Euro. E un mesajele politice au fost şi ele diferite semn de slăbiciune din partea pentru că, dacă în 2004 sau în 2009 politicienilor, politicienii nu îi înţeleg în prim­planul bătăliei politice a fost pe românii din diasporă. Aici vorbim tema luptei anti­corupţie, în 2014 de cetăţeni care au plecat din raţiuni forţele politice şi candidaţii au economice peste hotare, dar ei sunt

225 POLIS puternic legaţi de România şi cei mai lipsită de substanţă, ca şi Ponta. A muţi investesc to în ţară tot ceea tot fost o soluţie mai sigură pentru ceea ce reuşesc să câştige. Cetăţenii majoritatea românilor, şi aşa s­au şi români care muncesc peste hotare au mobilizat oamenii, pe acest o abordare diferită de cei de acasă mecanism: nu Ponta, mergem pe pentru că, atunci când ajungi în Italia soluţia alternativă, Iohannis. Acesta a sau Spania, îţi dai seama că statul nu fost singurul mecanism care a mai este un instrument pe care îl poţi funcţionat în mod real. Scandalul cu ignora sau minţi, pur şi simplu statul interzicerea sau lipsa de secţii de vot trebuie să îţi fie partener. De aici vine din străinătate a fost doar un prilej ca şi opţiunea oamenilor din diasporă oamenii să conştientizeze cât de orientată spre cei care militează periculos poate deveni un regim în pentru creştere economică solidă, care un om candidat la cea mai înaltă pentru politici, în general, de dreapta. funcţie în stat îi sancţionează pe De aici rezultă şi votul de dreapta, cetăţenii români care muncesc peste pentru că stânga a încurajat întot- hotare, lucru pe care îl putea aplica deauna nemunca prin ajutoare cu succes şi în alte situaţii limită ale sociale. Din păcate însă, toată clasa mandatului. Scandalul cu secţiile de politică a tratat superficial subiectele vot din străinătate a fost doar un legate de diasporă, inclusiv în motiv în plus care a determinat campania prezidenţială din 2014. mobilizarea.

Care au fost resorturile intime ale Care au fost canalele de comu- mecanismului ce au determinat nicare relevante în acestă campanie? mobilizarea masivă la vot din turul al Cât de eficiente s­au dovedit a fi doilea de scrutin? campaniile online ale candidaţiilor şi cât de mult a contat comunicarea pe Mecanismul care a mobilizat Facebook în rezultatul final? lumea în turul al doilea a fost unu cât se poate de clar, şi anume: facem În mod clar, Facebook a mobi- totul pentru a nu împărţi ţara în două, lizat, de această dată, peste 50% din aşa cum a făcut Victor Ponta (acesta electorat. Pe Facebook au circulat i­a împărţit pe români în „băsişti” şi informaţii pe care televiziunile sau „antibăsişti”). Pur şi simplu, cetăţenii alte instituţii media angajate într­un care dezaprobă acest discurs mani- fel sau altul în câmpul politic, care heist şi­au dat seama că ajungerea, de susţineau o tabără sau alta, nu le­au exemplu, a lui Victor Ponta la prezentat. Deci, în mod clar, în ceea Cotroceni ar însemna continuarea ce priveşte informaţiile privind acestui spectacol politic lipsit de candidaţii sau anumite abuzuri ale substanţă, motiv pentru care au optat guvernului în procesul de organizare pentru cea de­a doua variantă, mult a alegerilor au avut un rol deter- mai tăcută, rezervată, chiar dacă minant în mobilizarea cetăţenilor şi

226 Alegerile prezidenţiale din 2014

în formarea opiniilor. Eu cred că S­a vorbit mult, atât în timpul peste 50% din cetăţeni şi­au cules campaniei electorale, cât şi după informaţiile şi din mediul online, încheierea alegerilor, despre impli- respectiv Facebook, şi nu numai. carea serviciilor secrete în deter- minarea rezultatului alegerilor Consideraţi că legislaţia în prezidenţiale din România. Avem vigoare în 2014 privind finanţarea de­a face cu un mit sau este vorba de alegerilor prezidenţiale a permis o realitate? competiţie onestă şi nediscrimina- torie a candidaţiilor la preşedinţie? În opinia mea, aducerea acestui subiect în campanie electorală a avut Nu, nu cred că legislaţia privind rolul de a mobiliza şi mai mult desfăşurarea alegerilor prezidenţiale electoratul. Vorbim despre o temă a permis o competiţie onestă pentru care nu e străină cetăţenilor români, că nu există modalităţi de sancţionare pentru că întotdeauna când se discută foarte severe a celor care în timpul despre servicii secrete, despre insti- campaniei electorale încalcă legea. tuţii care nu sunt atât de vizibile şi Un candidat onest niciodată nu­şi va care trebuie să­şi desfăşoare activi- pune problema de a încălca legea. În tatea strict în interesul public, inte- schimb, candidaţi precum cei care au resul publicului e mare. În mod clar, fost foarte vizibili în 2014 au depăşit acest domeniu a fost reformat destul sigur sumele prevăzute de lege. Putem să facem un calcul simplu, să de puternic în ultimii 10 ani, dar luăm în considerare doar panourile şi neştiind exact cum funcţionează bannerele principalilor candidaţi, şi mecanismul serviciilor în profun- tot sărim de pragul legal. Trebuie să zime, nu­mi pot da seama cât de mult existe o instituţie a sancţiunii mult acestea se pot într­o direcţie sau alta. mai severă, astfel încât, în mod real, Însă mai cred că pot exista excese şi orice cetăţean care intră în această într­o direcţie, şi în alta. Pentru că competiţie importantă să aibă acele- vorbim de oameni, şi oamenii întot- eaşi şanse ca şi un candidat susţinut deauna sunt tentaţi să utilizeze de o formaţiune politică sau alta. Din mecanismele pe care le au la dispo- acest punct de vedere, legislaţia este ziţie într­un sens sau altul. Mi­ar încă destul de permisivă sau, de plăcea să cred totuşi că, în bătălia multe ori, instituţiile care sunt abi- politică, serviciile secrete rămân litate să aplice sancţiuni împotriva neutre. celor care încalcă legea nu­şi fac treaba. Din punctul meu de vedere, Interviu realizat de Luminiţa legislaţia trebuie amendată. S­au KOHALMI & Sabin DRĂGULIN făcut ceva modificări anul acesta, dar cred că nu sunt suficiente.

227 POLIS

228 Alegerile prezidenţiale din 2014

VARIA

Participarea femeilor din parlamentul României la procesul decizional (2004­2008) şi impactul discursului lor asupra deciziei politice1 [The Participation of Women from the Romanian Parliament to the Decision­Making Process (2004­2008) and the Impact of Their Discourse On the Political Decision]

Monica PAVEL

Abstract: Women’s participation in political decision­making process was the main goal of any demand concerning female suffrage (to vote and to be elected). But what means political decision­making process? There are many theories which explain this concept: from the Game Theory to the Decision Theory and various types of Computational Agent Based Modeling. After a review of these theories, more interesting will be to follow the way of a legislative project to an adopted law in the Romanian Parliament, the way from theory to practice, the real manifestation of the concept of political decision­making. Our research is focused on women’s position in political decision­making in Romania along the 2004­2008 legislature. We opted for this legislature due to its importance derived from the necessity of adopting the EU accession legislation until 2007. This new legislation contained many provisions concerning the status of Romanian women. Our analysis starts by asking the following questions: Are the women in the Romanian Parliament involved in the political decision­making process? Can they influence the destiny of a law? In order to clarify those queries we analyze (quantitatively and qualitatively) the paper registrations, but also the video records of any legislative debate which took place in the mentioned legislatures.

Keywords: political decision­making process, European accession, women’s representation, legislative project – adopted law, political decision actors.

229 POLIS

Argument Parlamentul este organul repre- zentativ suprem al României, corpul „…statistica internaţională arată legislativ, locul unde se adoptă, se că oamenii – bărbaţi şi femei – trăiesc amendează sau se abrogă legile mai bine în acele societăţi unde există statului. De aceea am considerat că echilibru de gen la factorii de decizie, acesta este cel mai potrivit context în unde familia este partenerială, şi nu care poate fi analizat impactul pe care patriarhală şi unde femeile au acces îl are discursul politic al femeilor în neîngrădit la sănătatea reproducerii procesul de luare a deciziilor politice. sau la piaţa muncii”2. Legislatura menţionată ilustrează, Aşteptările opiniei publice româ- pe de o parte, atmosfera politicii româ- neşti se fac auzite prin intermediul neşti înainte, în cursul şi după aderarea Barometrului de gen realizat de României la Uniunea Europeană, iar Gallup Organization în anul 2011: pe de altă parte, demersurile legisla- 52,9% dintre persoanele intervievate tive pe care acest eveniment le­a considerau că participarea femeilor la determinat. viaţa politică ar influenţa lucrurile în bine în ţara noastră3. Pe de altă parte, încă din 1995, în Reprezentarea femeilor în cadrul celei de­a patra Conferinţe Parlamentul României Mondiale a Femeilor desfăşurată la Beijing, s­a atras atenţia asupra „per- Aşteptările societăţii în care se petuării inegalităţii dintre bărbaţi şi produce adoptarea de norme noi pot femei în procesul de luare a deci- influenţa ritmul şi eficienţa rezul- ziilor”4. Tot atunci Platforma de tatelor produse (în cazul României, în Acţiune de la Beijing a reafirmat special în ceea ce priveşte proble- faptul că „excluderea continuă a fe- matica egalităţii între femei şi băr- meilor din politica formală, în parti- baţi, aşteptările societăţii nu au cular, ridică un număr de întrebări constituit un impuls pentru schim- specifice privind implementarea bare, ele fiind încorsetate în stereo- transformărilor democratice efective tipuri alimentate decenii la rând). în practică”5 şi concluzionează: „Ab- Acest lucru se reflectă şi în senţa femeilor din procesul de luare a dorinţa femeilor de a participa la deciziilor are un impact negativ asupra viaţa politică românească. Dacă în întregului proces de democratizare6. viaţa cotidiană femeile sunt astăzi Pornind de la aceste premise, mult mai prezente decât în trecut, obiectul cercetării îl constituie impli- acest lucru influenţează şi accesul lor carea politicienelor din România în pe scena politică românească, în luarea deciziilor politice. Vom avea gradul de participare a femeilor la în vedere discursul politic al femeilor procesul decizional atât la nivelul alese în Parlamentul României pe administraţiei publice centrale cât şi parcursul legislaturii 2004­2008. locale. Studiul statistic întocmit de

230 Alegerile prezidenţiale din 2014 doamna deputat Andreea Paul Vass ocupate numai de bărbaţi (Ministerul vorbeşte despre reticenţa femeilor de Administraţiei şi Internelor, a intra în politică şi despre nevoia Ministerul Sănătăţii, Ministerul politicii de a le primi. Conform Agriculturii şi Dezvoltării Rurale sau acestui studiu, în perioada 2004­ Ministerul Apărării Naţionale). În 2008, la nivelul administraţiei locale ministere a căror activitate nu aduce femeile sunt prezente, dar în număr atingere directă securităţii naţionale foarte mic: la nivelul consiliilor există posturi decizionale accesibile judeţene sunt 15,37% din posturi sunt femeilor. Dacă la nivelul I decizional ocupate de femei (213 consilieri (secretar general, secretar general locali din 1385); în consiliile locale adjunct, înalt funcţionar public, regăsim şi mai puţine femei (11,55%, director general) se respectă proporţia adică 4634 din 40083 din consilierii de 3:1, la nivelul al II­lea (în funcţiile locali sunt femei), iar la nivelul de execuţie, ca cea de secretar Instituţiei Prefectului, acolo unde adjunct, director) este apreciată vorbim de numire în funcţie şi nu de prezenţa femeilor. Se observă chiar alegere, femeile ocupă 9,5% din că procentul funcţiilor ocupate de posturile de prefect din ţară şi 12% femei creşte odată cu scăderea din cele de subprefect. nivelului de decizie7. În ceea ce priveşte participarea La nivel parlamentar, lucrurile par femeilor la luarea deciziilor la nivel să se fi aşezat pe făgaşul cel bun guvernamental, media europeană – în (femeile au o prezenţă în creştere în rândul miniştrilor din guvernele forul legislativ al ţării), însă drumul naţionale – este de 3:1, respectiv 25% este foarte lung până la un tablou femei, 75% bărbaţi. În România, echilibrat al reprezentării populaţiei conform aceluiaşi studiu, există în parlament. Datele demonstrează că ministere unde toate funcţiile de avem încă un parlament de gen secretar şi subsecretar de stat sunt masculin8:

Grafic 1. Reprezentarea femeilor în Camera Deputaţilor

Deputați

400 350 300 250 200 Femei 150 100 Bărbați 50 0 1990- 1992- 1996- 2000- 2004- 2008- 1992 1996 2000 2004 2008 2012

231 POLIS

Grafic 2. Reprezentarea femeilor în Senat

Am ales pentru această analiză de 62 dintr­un total de 541 de dezbaterile politice desfăşurate pe parlamentari9, 33 (+10) deputate şi 14 parcursul legislaturii 2004­2008 (+5)10 senatoare, reprezentând un deoarece în cadrul acesteia a avut loc procent de 10,2%11. aderarea României la Uniunea În urma analizei cantitative am Europeană (la 01 ianuarie 2007). constatat că femeile parlamentare de Acest lucru a influenţat mult atât pe scena politică românească se im- dezbaterea politică în sine şi im- plică în procesul decizional atât prin portanţa care i s­a acordat în încer- propunerea unor iniţiative legislative carea elitei politice româneşti de a se individuale, cât şi în cadrul proiecte- ridica la nivelul colegilor din elita lor la care iau parte mai mulţi colegi politică europeană, cât şi domeniile parlamentari, folosindu­şi asfel orice de activitate cărora se circumscriu şansă de a­şi susţine punctele de proiectele legislative luate în discuţie vedere (dezbateri, moţiuni, interpelări). în Parlamentul românesc în această Deşi participarea lor, numeric perioadă, direct influenţate de armo- vorbind, pare scăzută în comparaţie nizarea legislativă solicitată de cu a colegilor, proporţional cu forurile europene. numărul femeilor din Parlamentul În cadrul acestei legislaturi, României această participare este femeile parlamentari au fost în număr semnificativă.

232 Alegerile prezidenţiale din 2014

Grafic 3. Activitatea femeilor parlamentari (iniţiative legislative) în perioada 2004­2008

Acest grafic are la bază o analiză velor a deţinut­o Guvernul. Parla- comparativă a propunerilor legisla- mentarii au avut şi ei o activitate tive care s­au desfăşurat în cadrul susţinută în această legislatură, dată legislaturii 2004­2008. La o primă fiind necesitatea armonizării cu vedere, în dintr­un total de 3457 de legislaţia europeană : proiecte de legi întâietatea iniţiati-

Tabel 1. Iniţiativele parlamentarilor români

2005 2006 2007 2008 TOTAL Iniţiative parlamentari femei 9 25 15 11 60 Iniţiative mixte 128 148 206 112 594 Iniţiative parlamentari bărbaţi 211 453 398 285 1347

Aceste date, coroborate cu numă- (propuse de parlamentari bărbaţi şi rul propunerilor legislative devenite femei), vom observa că procentul de legi (Anexa), dau măsura activităţii 10,2% pe care îl reprezintă ele în femeilor din Parlamentul românesc în cadrul Parlamentului României se perioada analizată. Ele au avut un regăseşte în rezultatele muncii lor. număr de 60 de iniţiative pe parcursul Pentru a avea o idee mai clară celor patru ani de mandat, iar din asupra domeniilor spre care se în- acestea 13 au devenit legi. Acest dreaptă interesul parlamentarilor fe- număr reprezintă 1% din numărul mei este suficient să dăm câteva total de iniţiative devenite legi în exemple de iniţiative legislative indi- 2004­2008. Dacă ţinem cont şi de viduale sau colective, care au fost participarea lor la iniţiativele mixte demarate între anii 2004 şi 2008:

233 POLIS

L91/06.02.2007 Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.125 din 12 mai 2005 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.115/2004 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului contractual din unităţile sanitare publice din sectorul sanitar L2/02.02.2006 Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice L3/02.02.2006 Propunere legislativă privind modificarea şi completarea Legii Educaţiei fizice şi Sportului nr.69/2000 L86/02.02.2006 Propunere legislativă privind controlul medical asupra stării de sănătate a persoanelor care ocupă funcţii publice L116/02.02.2006 Propunere legislativă privind scutirea persoanelor fizice de la plata impozitului datorat bugetului de stat asupra bunurilor imobile afectate de fenomenele meteorologice deosebite produse în anul 2005 L138/02.02.2006 Propunere legislativă privind acordarea de ajutoare financiare familiilor tinere, cu venituri reduse, din mediul rural pentru racordarea la reţeaua electrică L200/21.03.2008 Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie L201/01.03.2007 Propunere legislativă privind unele măsuri pentru accelerarea combaterii corupţiei

Concluzii politică a femeilor din Parlamentul Românesc. Atât proiectele legislative Prima dintre concluziile cercetării proprii, cât şi cele mixte – dintre ai mele este aceea că femeile parla- căror iniţiatori au făcut parte – mentari din România anilor reflectă capacitatea de a rezona cu 2004­2008 şi­au desfăşurat cea mai nevoile electoratului, dar şi abilitatea mare parte a activităţilor în domeniile de a sintetiza aceste nevoi în forma de interes pentru populaţia feminină a unor propuneri de lege viabile. ţării, populaţie ale cărei reprezentante A doua concluzie este aceea că sunt, cel puţin pentru opinia publică, există un limbaj specific feminin la indiferent de ideologia partidului din nivelul comunicării politice (pe cele care provin. Dar şi alte segmente ale trei paliere – verbal, nonverbal şi pa- populaţiei se regăsesc în viziunea raverbal). Acesta este un instrument

234 Alegerile prezidenţiale din 2014 eficient în comunicarea politică a discursului, într­un cuvânt un întreg femeilor de pe scena politică româ- arsenal din care vorbitoarele aleg, cu nească. Dincolo de eficienţa sa în intuiţia specifică, elementele adec- impactul asupra deciziei politice, vate momentului. acest limbaj specific politicienelor În loc de concluzie finală a acestui din România pune în evidenţă o articol voi folosi cuvintele unei ex- solidaritate transpartinică a acestora. perte în domeniul comunicării, doam- Mai precis este vorba de un tablou na Clara Toma: Comunicarea este complex al comunicării în care se putere. Comunicarea este influenţă. regăsesc cuvinte, atitudini, debit Comunicarea este şi trebuie să fie verbal, privire, tăcere, gesturi şi privită ca artă şi ştiinţă în acelaşi mimică, tonalitate a vocii şi ritm al timp12.

Note 6 Report of the Expert Group Meeting, Addis­Ababa, Ethiopia, 2005, loc. cit. 1 „Această lucrare a beneficiat de suport 7 Andreea Paul Vass, Analiză privind financiar prin proiectul “Rute de gradul de participare a femeilor şi excelenţă academică în cercetarea bărbaţilor în procesul decizional de la doctorală şi postdoctorală – READ” nivelul administraţiei publice centrale şi cofinanţat din Fondul Social European, locale, 2011, p. 10. prin Programul Operaţional Sectorial 8 Ionela Băluţă, Le Parlement roumain à Dezvoltarea Resurselor Umane l’épreuve du genre, in Studia Politica. 2007­2013, contract nr. Romanian Political Science Review, POSDRU/159/1.5/S/137926”. vol. X, no. 1, 2010, p. 129; 2 Ce ştim despre femei în România? O 9 http://www.cdep.ro/pls/parlam/structu colecţie de date referitoare la gen, ra.home?leg=2004&idl=1, consultat la Raport publicat de Facultatea de Ştiinţe 08.05.2015. Politice a Universităţii din Bucureşti şi 10 În paranteze se află numărul femeilor Academia Română, cu sprijinul parlamentari ce şi­au încheiat mandatul Fondului ONU pentru Populaţie, înaintea sfârşitului legislaturii noiembrie, 2011, Bucureşti, p. 4. 2004­2008. 3 Barometrul de gen, realizat de The 11 Direcţia de studii, documentare şi Gallup Organization în anul 2000, la urmărire a procesului electoral, Evoluţia cererea Fundaţiei pentru o Societate reprezentării femeilor în Parlamentul Deschisă. României, Autoritatea Electorală perma- 4 Report of the Expert Group Meeting, nentă, Bucureşti, 2013, p. 1. Addis­Ababa, Ethiopia, 2005 p. 7. 12 Toma, Clara, Comunicarea nonverbală 5 Report of the Expert Group Meeting, sau Adevărul de dincolo de cuvinte, Addis­Ababa, Ethiopia, 2005, loc. cit. Maison d’édition Ascendent, Bucureşti, 2005, p. 7.

235 POLIS

Bibliografie modelare în decizia politică, Editura Universităţii din Bucureşti, 2006. Abric, Jean­Claude, Psihologia comuni- Ghebrea, Georgeta, „Gender Policies in cării, Editura Polirom, Iaşi, 2002. Romania: from Infrastructure to Ahrens, Kathleen (editeur), Politics, Action”, în Journal for the Study of Gender and Conceptual Metaphors, Religions and Ideologies, vol. 5, nr. Palgrave Macmillan, Hong Kong, 14, vară, 2006, p. 9. 2009. La Carte des droits fondamentaux de Bazac, Ana (coord.), Comunicarea pol- l’Union européenne, art. 23. itică: repere teoretice şi decizionale, Le Bart, Christian, Le discours politique, Editura Vremea, Bucureşti, 2006; PUF, Paris, 1998. Băluţă, Ionela, „Femeia­cetăţeancă”: Petrescu, Alexandra, Rolul femeilor în între datoria socială şi absenţa luarea deciziei politice în perioada politică la mijlocul secolului al interbelică. O introducere, en XIX­lea românesc, în Studia Politica. VOINEA, Camelia Florela (editeur Romanian Political Science Review, coordonateur) – Decizia – o formulă vol. II, nr. 3, 2002. interdisciplinară: elite, mentalitate, Băluţă, Ionela, Le Parlement roumain à gen şi modelare în decizia politică, l’épreuve du genre. Les femmes L’Université de Bucarest, 2007. politiques dans la législature Rovenţa­Frumuşani, Daniela, Analiza 2004­2008, en Studia Politica. discursului. Ipoteze şi ipostaze, Romanian Political Science Review, Editura Tritonic, Bucureşzi, 2012. vol. X, no. 1, 2010. Tănase, Ionuţ, Comunicare politică şi Bănuţoiu,Gabriela, Les stéréotypes dans integrare europeană/Communication le discours politique, Sitech, Craiova, politique et integration européenne, 2011. Risoprint, Cluj­Napoca, 2003. Benveniste, Emile, Problèmes de Teodorescu, Gheorghe, Putere, auto- linguistique générale I, Gallimard, ritate şi comunicare politică, Editura Paris, 1966. Nemira, Bucureşti, 2000. Bourdieu, Pierre, Limbaj şi putere Toma, Clara, Comunicarea nonverbală simbolică, Maison d’édition Art, sau Adevărul de dincolo de cuvinte, Bucureşti, 2012. Editura Ascendent, Bucureşti, 2005. Chelcea, Septimiu, Comunicarea nonver- United Nations Blue Book Series on The bală: gesturile şi postura, Editura United Nations and the Advancement Comunicare.ro, Bucureşti, 2005. of Women, 1945­1996. Gerstle, Jacques, Comunicarea politică, Editura Institutul European, Iaşi, 2002. Ghebrea, Georgeta, „Egalitatea de şanse oglindită în luarea deciziilor politice”, în Voinea Florela Camelia (coord.), ghebrea Georgeta, Petrescu, Alexandra, Preda, Caterina, Scheele, Jonathan, Decizia – o formulă inter- disciplinară: elite, mentalitate, gen şi

236 ANEXA

GUVERN FEMEI BĂRBAŢI MIXTE

1 2 3 4 5 6 1 2 3 4 5 6 1 2 3 4 5 6 1 2 3 4 5 6 14 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 423 12 1 1 0 3 2 7 0 0 0 0 58 142 7 1 3 0 15 112 1 0 0 0 382 11 5 1 0 0 7 16 2 0 0 0 82 338 30 1 1 1 33 106 6 1 2 0 332 15 1 1 1 0 2 12 1 0 0 0 68 308 20 2 0 0 38 155 7 1 5 0 236 4 10 2 1 0 2 9 0 0 0 0 25 215 42 2 1 0 15 85 10 2 0 0 1387 13 233 101

Legendă: Codificarea propunerilor legislative: ● Devenite legi - 1 Iniţiatori: ● Respinse - 2 ● Guvern ● Retrase - 3 ● Femei ● Adoptate de Senat – 4 ● Bărbaţi ● Întoarse la comisii – 5 ● Mixt Clasate cu prevederi preluate de altă iniţiativă legislativă – 6 POLIS

238 Alegerile prezidenţiale din 2014

RELAŢII INTERNAŢIONALE ŞI STUDII EUROPENE

New legal Concepts in the XXIst Century Global Society: from “Global Good Governance” to “Global Eco­diplomacy”1

Mădălina Virginia ANTONESCU

Abstract: In the present paper, we’ll try to analyze briefly some of the concepts commonly used in the domain of international relations, connected to the field of human rights and we’ll attempt to show their connection to other areas as human security, human development and sustainable development. After briefly analyzing the content of concepts such as global governance, good governance, we’ll reveal their relation to the concept of environmental security, due to the reality that, for the XXIst century global world, the protection and preservation of the Earth environment will represent one of the fundamental obligations of the political actors. This ethical (the ethical element representing, within the global society of XXIst century, one of the most important instruments of the global post­capitalist policy) and legal obligation (consolidating an authentic global environmental law, significantly enriched from the sanction­implementation viewpoint, as compared to the current set of international environmental regulations law, deeply enriched at compulsory level, in comparison with the present legal body of environmental law) will be implemented not only regarding state actors but also, non­state actors which cannot be neglected anymore in the XXIst century global society. We’ll also analyze other juridical concepts as eco­development, sustainable development, with some short observations regarding a global environmental law. The third section will present some considerations over the perspective of introducing “the rights of the nature”, within the XXIst century international law, where environment would be a distinct subject of international law, nearby states and international organizations, enjoying a special range of distinct rights. The fourth section focuses on the perspectives of eco­diplomacy and its legal nature (an inclusive type of diplomacy, based on the harmonious relation between the human being and nature or, on a contrary, dichotomic diplomacy, based on an antagonist relation between the human being and the environment).

239 POLIS

Keywords: global good governance, global eco­ diplomacy, global society, eco­development, sustainable development

The Concept of “Global either have agreed to or perceive to be Governance” and its in their interest”3. Connection to the Concept The concept of “global gover- of “Good Governance” nance”, widely used in international relations, especially in the recent Dating back to the Cold War, the doctrine, is designed to explain a term “global governance” was model of the global world as a world initially associated with Willy Brandt, of complex interdependencies, being referring to the North­South relation, regarded as a phrase that meets the to the human rights and sustainable need to implement certain interna- development. On the initiative of tional regimes and certain methods of Willy Brandt, the Commission on managing the global affairs characte- rizing the world, at the beginning of Global Governance/1995 was created; st 4 its report presented the concept of a the XXI century . The UN system world governing, which is based on reform, the humanitarian intervention, the premise of a complex relationship, the UN involvement in disseminating not only among governments, but also the democratic values at global level among the private actors (NGOs, (e.g. UN monitoring the election citizen movements, multinational procedures in Namibia/1989, Angola/ corporations, media and the world 1992, Cambodgia/1993, the former market – regarded here as an actor Soviet republics/1995) are some of the per se)2. aspects related to the term “global The Commission proposed a governance”. The doctrine also quotes quite flexible definition of “global the creation in 1992 of an Election governance”, taking into account the Assistance Division within the UN composite nature of the XXIst century Department for the Peace Maintaining world: “the sum of the many ways Operations, thus establishing the individuals and institutions, public grounds for a global election assistance and private, manage their common process (under the aegis of the UN), affairs. It is a continuing process which brings the phrase “global governance” closer to the phrase through which conflicting or diverse 5 interests may be accommodated and “good governance” . co­operative action may be taken. It Global governance is also includes formal institutions and connected to the forming of a global regimes empowered to enforce com- financial market, to the cross­border pliance, as well as informal arrange- activity of multinational corporations, ments that people and institutions to the globalization of the production of goods and services, to the

240 Alegerile prezidenţiale din 2014 development and global enhan- of the XXIst century, characterized by cement of communications, as well intense processes of regional inte- as to the occurrence of certain global gration, by a multitude of public and legal and ethical regimes: eco­ private actors, by identifying certain politics, human rights, globalization global issues and affairs (global of certain ideologies after the end of warming, international terrorism, the Cold War (globalization of libe- environment risks, global health risks, ralism, of capitalism, of democra- North­South divide etc.)10. Its main cies)6. A part of the globalist doctrine challenge is to identify methods of denounced what it perceived as ‘a global management of these affairs phenomenon of monopolization of the and global issues, through adequate globalization concept, by the institutional bodies, in other words to advanced and industrialized countries create global legal and institutional in the rich North”, which also regimes, including the field of established the content of an agenda nature’s rights (from which an qualified as “global”, depending on authentic global environmental law the interests and their specific and global eco­politics would perception of globalization (through develop, starting from the current set certain organizations such as OECD of international legal regulations or exclusivist forums such as G7/G8)7. concerning the environment). The concept of “global gover- In our opinion, another concept nance” is rather difficult to define related to “global governance” is the using traditional paradigms (realist, concept of “good governance”, neorealist), in the international rela- which in turn is related to the com- tions, because it concerns the plex phrase “environmental security” challenge to govern a XXIst century and to the phrase “global environ- world without governs, the challenge mental ethics”. to build a new type of political and The concept of “governing” or public legitimacy, without repre- “governance” originates in the phrase sentative democracy, as well as the “corporate governing/governance”, challenge to solve conflicts without used in the late ‘70s, when its pur- the use of hegemony8. As an inno- pose was to find the balance between vative concept, global governance the “interests of the company share- attaches particularly to innovative holders and of the other company­ phrases in the international relations, related parties, overall (employees, such as: transnational social move- local groups, subcontractors etc.)”11. ments, cosmopolitan democracy and In the late ’80s, “good governance” world public opinion9. becomes a phrase deriving from the The challenge of the “global corporate governing, implemented at governance” concept is even greater, international level at this point, with if we consider the composite nature reference to the financial and of the global society, at the beginning political relations of a state with the

241 POLIS international financial bodies (such as as compared to the current set of the World Bank, the International international environmental regula- Monetary Fund, subsequently used tions) occurs not only for the state by the EU as well, by other inter- actors, but also for the non­state national creditors, regional develop- actors, which cannot be ignored in ment banks etc.). Thus, the phrase the global society of the XXIst became a criterion for the assessment century14. This global society in of a state requesting international process of formation and consoli- financial aid, which the doctrine dation, at the beginning of the XXIst considers to be synonymous with century, is a composite one, in which “good public administration”12. the role of the non­state actors Connecting the concept of “good becomes highly important, including governance” to the global level and the issue of ensuring the correct and the environmental security, we can exact responsibilities regarding the emphasize a clear obligation to protection and preservation of the ensure the preservation and mainte- environment. nance of the environment and of the The model that is severely terrestrial ecosystem, in the global harmful for the environmental health society of the XXIst century, both for and protection, based on the capitalist the states and for the global insti- or consumption society, organized on tutions (a reformed UN, included), the ideology of robbing, irrational through the national policies (in the and unlimited exploitation of case of states), through the local nature15, will be replaced under the policies (in case of local groups, the pressure of increasingly pressuring autonomous infra­national admi- the state and non­state actors to nistration level), through the regional become responsible, with the aid of policies (states, within international the ethical and environmental model organizations of regional coopera- of political governance and com- tion, but also supra­state entities, mercial action at all levels. From this such as the EU), as well as through perspective, “good global gover- the international policies (states, nance” will mean the accurate multilateral instruments of coopera- fulfilment of a new global set of tion at international level). mandatory rules and regulations, This ethical (in the global society regarding the environmental of the XXIst century, the ethical protection, for the benefit of future element represents one of the most generations, by the state actors (the important instruments of the post­ role of a state actor in the XXIst capitalist global policy13) and legal century is different and encompasses obligation (by consolidating an more responsibilities towards nature, authentic global environmental law, as compared to the classic role of the significantly enriched from the westphalian state until the present) sanction­implementation viewpoint, and by the non­state actors.

242 Alegerile prezidenţiale din 2014

”Eco­development” and development, with the ecosystem “Sustainable Development” in protection becoming a dimension of the Global Society economic development. Although the concept was seriously contested, it The new set of global envi- dominated for a while the discourse ronmental regulations to be deve- on development and on the loped in the XXIst century, based on environment (1971­1974), to be the ecologist and ethical model of contested again by the USA, with the global society (post­consumerism, oil crisis in 1974 and the tensions society recycling waste products, between the North and the South, redoing the degraded environment followed by a true interdiction to introduce the concept in the global and preventing the environmental 19 pollution16) originates in a set of agenda . already existing documents (book, Subsequently, the concept was conventions, declarations of the reintroduced and renamed by the states, which do not include the International Union for Preservation non­state actors such as national and of Nature, by launching a world transnational corporations, global preservation strategy, which used for mass media, transnational religious the first time the phrase “sustainable cults – such as the Catholic Church, development”. The strategy was the Orthodox Church, the Islam or launched in 1980, with the intention the informal forums held regularly, to reach a compromise between the regarding affairs of global interest)17. need to develop and the need to The concept of preserve the environment. However, “eco­development” was used on the a part of the doctrine noted that this is first UN conference (Stockholm, a restrictive concept in relation to the 1972) on the environment, being eco­development (which proposes an environmental policy broader than proposed by a group of experts 20 (called the Founex Group), to settle the mere preservation of nature) . the tension in the countries from the Only in 1992, at the UN South, which were suspicious of the Conference in Rio, was the concept proposal for a new ideology, of “sustainable development” intro- beneficial for the industrialized duced, as a re­analysis of the relation North, using the ecosystem between development and the envi- preservation as a pretext to refuse ronment. Again, the doctrine consi- them the right to development18. In dered that, in relation to the compre- this context, the concept of hensive phrase “eco­development”, “eco­development” was proposed the concept of “sustainable develop- specifically to convince the countries ment” does not bring any real in the South on the compatibility innovation, creating instead “the between the environmental protection necessity to integrate the natural and their right to economic

243 POLIS capital in its reflection on the be directly connected. This phrase welfare”21. only reveals a schizoid attitude, born We consider that, at the beginning when the developed capitalist socie- of the XXIst century, it is necessary to ties were formed (and, from other bring back on the table the discussion perspectives, originating from the very about the global agenda of the com- first societies based on the worship of plex concept of “eco­development”, in war male deities23 or in the medieval which the complex dimension of or imperialist societies, in full process “environmental policy” (including the of conquering their colonial empires, three pillars of sustainable develop- but also in small, peripheral societies, ment – economic, social and environ- which had to defend from the large mental) are harmonized with the imperial predators, general approach peoples’ right to development (a soli- to nature, which has led in history to darity right, however, which must destructive behaviours of the respec- also be regarded as a collective right, tive boroughs, states or empires to- interconnected to the right of the wards other urban settlements and to- peoples to a healthy and clean wards the nature, even using destruc- envi­ronment22 and not as a right tive tactics to ensure victory in a war – isolated from other solidarity rights). burning the grasslands, poisoning The concept of “eco­development” wells, draining or deviating river has not exhausted its senses and legal beds24 etc.). applications, at the level of The phrase “environment”, which inter­national law, as it had to be we consider inadequate, limited and rediscovered by the jurists of the functionalist, expresses and insuf- XXIst century and used as a basis for ficient approach, an attitude of a global environmental law and for breaking away from nature (with the the global eco­diplomacy, as human being “protected” from nature, presented hereinafter. by an artificial, urban habitat, made of concrete and cement), in which nature is “the great wilderness”, yet to be A Global Environmental Law urbanized and tamed, surrounding the human metropolises” (conception The definition of the “environ- born from the deep interpretation of ment” reflects in the very phrase to the phrase). which it refers (a pleonasm) a limited There is a multitude of definitions human vision of nature, reduced to a of the phrase “environment”, preferred number of elements “surrounding the in the legal doctrine, instead of the human being”, with which the human more comprehensive one phrase being (from the rigorous interpre- “nature” (which does not have the tation, close to the original meaning functionalist, desacralized, consume- of the phrase) does not consider rist connotation, specific to the secu- he/she interacts, does not consider to lar, industrialized societies, of “envi-

244 Alegerile prezidenţiale din 2014 ronment”, which suggests reducing absolute property rights – in the sense nature to “various components and of lack of related responsibilities – power, physical, chemical and biolo- over nature; instead, the human being gical conditions, surrounding a being is a being in close and permanent – in this case, the human being, our relation with nature, from which the note – or the groups of beings” – in human being cannot withdraw without this case, human societies, our note25. threatening his/her very existence and We note here the legacy­based civilization, is also de definition given conception of the “environment”, also by the Council Directive EC 85/337/ originating from the decision of the CEE dated June 27th 1985, stipulating Italian Constitutional Court, dated that “the environment includes the December 30th 1987, in which the human being, fauna and flora, soil, environment is regarded as “an water, air, climate and landscape, intangible unitary item” with its interaction among the above­mentio- various components, each being the ned factors, material goods and cultu- object of protection separately, and all ral legacy ”. representing a unit, overall. The same In another view of nature, the view, reflecting an inevitable functio- human being is again separated from nalist and legacy­based perspective of the former, it is not considered that the nature, also occurs in definitions human being is part of nature (which presented in international documents, is “a mere framework for the human in the field international environ- being”), with a distinction between “a mental law, such as the Convention on natural environment” and a “percep- the civil liability for damages caused tion environment” (or cultural, by activities hazardous for the arti­fi­cial environment). Thus, the environment, under the aegis of the environ­ment represents the “set of Council of Europe, in Lugano, open elements which, in the complexity of for signing on June 21st 1993. Here, their relations, represent the the environment is defined as formed framework, environment and of “living and non­living natural conditions for the human lives, as resources, such as air, water, soil, existing or as perceived”27. subsoil, flora and fauna, as well as the A global comprehensive definition interactions among these factors, the (but which does not get rid of the goods forming the cultural legacy and mainly functionalist notes) is the one aspects characterizing the land- given by the Romanian legislation ­scape”26 (where nature is reduced to (GEO 195/2005, approved by Law no. the landscape, to resources to exploit, 265/2006), in which the environment living or non­living, to cultural goods incorporates, as a legal concept, a or all of the above, together). complex reality, formed of atmo- A comprehensive definition, in sphere, biosphere, geosphere, socio- which the human being is no longer sphere and cosmos. The living beings, considered a being with unlimited, including the human being, are

245 POLIS elements included in the definition of law (international law, land registra- the environment, together with the tion law, administrative law, business conditions that can influence “the law, European community law, peace welfare and health of the human law etc.), creating a multitude of being” or “the quality of life”28. interconnections among them31. More- At the same time, the doctrine over, the doctrine noted the horizontal draws attention on the fact that the character of this law (covering various “environmental legislation” is more sectors of law, such as the public and comprehensive than “the effective private sector), as well as its inter- environment protection legislation”, active nature, as it tends to influence starting from the premise that the all the law branches, in order to environmental policy has to be treated introduce the term “environment”. In by the governments as having the addition, the doctrine acknowledges same importance as the economic “the conceptual structurally systemic policies of the states29. unity”, derived from “Earth’s environ- In the XXIst century societies, the mental uniqueness and indivisibility”, “environment” concept is acknow- between the national and international ledged as a dynamic one, being dimension of environmental law32. enriched by the social and techno- Thus, through its content and the logical progress, as well as by the nature of the terrestrial ecosystem, the evolution of human conceptions of the environmental law exceeds the strict relation with nature. It is also enriched westphalian conception, that of a from understanding the uniqueness world divided into states with and fragility of the terrestrial sovereign territories. Terms such as ecosystem. This concept will be legally “progress” or “poverty”, interpreted in a broader sense, during “North­South divide” reflect in fact the XXIst century up to the point in the global view on environment33, which, as the doctrine noticed, it with predominantly negative includes “all the aspects of the human influences from the activities of the activity, in the human being­nature industrial and consumption societies, relation, on the same planet, Earth, which tend to become globalized relation which constantly evolves and themselves. adds new meanings”30. In other words, the occurrence and Concerning the occurrence and development of an environmental development in the XXIst century of global law are a response to the global an authentic environmental law (or, challenges brought by the spread of better said, of a “nature’s” law), we the consumption society model and of must start from the broad view in the the model of capitalist societies (which doctrine of the environmental law are not limited or truly competed which, although a distinct branch of against by environmental models of law, infuses with its concepts and companies, instead they neighbour principles several other branches of so­called anti­capitalist societies,

246 Alegerile prezidenţiale din 2014 which do not propose an envi- quasi­totality of human activities takes ronmental conception of their policies place”35, as proposed in the doctrine. regarding the environment and Besides its attachment to the regarding all the human activities component of the global environ- resulted from the requirement to mental ethics, the global environ- protect and preserve the envi- mental law would include the current ronment). More specifically, the international legal regime which globalization of economy and capitals, currently forms the international the increasing influence of the cor- environmental law: for example, the porations from large powers or of series of international treaties and transnational corporations, the wars, covenants signed and ratified by the underdevelopment, global accumu- states, for the protection of various lation of profit, consumption societies, environment components: UNESCO global warming, all these aspects Covenant on the world cultural and cause irreparable damages to nature natural heritage/Paris, 1972; Aarhus and the human civilization, overall, as Covenant on access to information, well as creating a true survival public participation in the decision­ problem for the human species, in the making process and access to justice, terrestrial habitat, unless the human in environmental matters/ 1998; Basel vision of nature and in relation to it Covenant regarding the control of changes. cross­border transport of hazardous The nature’s global law in the waste products and their disposal; XXIst century will comprise a precise Ramsar Covenant/1971, on the wet set of rules, regulations, global legal areas of international importance, regimes and global institutions, especially as habitats for aquatic birds applicable for the main actors of the etc. XXIst century global society (states, We consider that the set of legal or corporations, global mass media) and declarative documents which can be will develop a real environmental­ developed progressively in a body of legal responsibility of these actors, in global regulations with mandatory order to ensure the uniqueness and legal value, concerning the environ- integrity of the terrestrial ecosystem, ment, are the following: Stockholm based on a model of post­corporate, Declaration/1972, Rio Declaration on post­consumerist human society, built Environment and Development/1992 on a relation of harmony and pro- and Agenda 21, also adopted in 1992, tection of nature, instead of a relation following the United Nations Con- of exploitation/domina­tion/ destructi- ference on the Environment and on of the forest, as it has been so far34. Development from Rio, the Millen- Global environmental legislation nium Development Objectives would include “the entire ecological adopted through the Resolution of the environment, in which the UN General Assembly 55/2, the Johannesburg Declaration on

247 POLIS

Sustainable Development/2002 and according to the human requirements others as such36. on industrial civilization, deforesting large forest surfaces, to make room for the railways, industrial cities, Rights of Nature and agricultural land, deviating the river Representation, Protection courses and polluting the natural of Such Rights, in Relation habitats, hunting on a large scale, for to the Human Rights teeth and furs, polluting nature with industrial and domestic waste products, which were either In international relations, the 38 environment can be defined as “the non­recyclable or toxic . totality of natural and artificial envi- Large industrial civilizations that have reached their peak at the end of ronments, in which the human being th is installed, which he/she exploits and the XX century (although, nowadays, organizes, as well as the totality of the competition against new concepts non­anthropized environments, requi- of eco­cities and eco­societies is gro- red for the survival of the human wing) have represented the being”37. We note in this definition trium­phant expression of the that it is one which considers the materialist thinking, lacking in the human being to be of supreme value sacred perception and respect for the in relation to nature, as the human nature. Objectives that nowadays being is self­placed on a superior begin to be considered more and hierarchical position, in relation to more when elaborating the public the former, on a position of command, policies and even represent important predominantly construed as a position talking points on the global agenda, of “exploitation of nature”, “modi- at the summits of the large fying nature”, according to the industrialized powers, such as inte­rests and visions of the human environmental protection and being, as an expression of the preservation, have been ignored, materialist ideologies (communist, minimized or despised by the public capitalist), in which the human being actors (developing countries, advanc- considers that he/she is more of a ed industrial countries) and by the master of nature and less (or at all) of private actors (multinational corpo- a being in intrinsic connection with rations, national corporations repre- nature, being part of the same fragile senting true international networks of and complex ecosystem. For many trade in products, exotic species, rare centuries, especially after the rise of metals, for the exploitation and the occidental industrial civilizations, hunting of which they have severely, the human being knowingly sometimes irreversibly modified natural habitats in the non­occidental perturbed the delicate balance of 39 nature, in order to modify the natural regions of the globe ), during the environment in which he/she lived, rise of these industrial civilizations.

248 Alegerile prezidenţiale din 2014

Only at the beginning of the XXIst state, of the collectivity to freely century, the materialist model, based exploit nature, in the absolute sense, on irrational exploitation of nature by without taking responsibility before the human being, self­considered the future generations, for the current master with unlimited rights over and future quality of the envi- nature, which he/she is free to use as ronment. Irresponsibility in exploi- he/she pleases, abusing the power (in ting and widely modifying nature by the fever of progress, these indus­ the state, corporations (either in the trialized or developing societies name of economic liberalism, accu- mistook ruling for destroying mulation of profit and new markets, nature40), begins to be questioned by or in the name of the people and of increasingly more voices, at national, an unlimited right to development for regional and international level. the peoples) has progressively led to Nature changes its position, from severe, often irreversible disturban- the (legal, political, social) role of ces in the “environment”. “object” (of will, action, interests of The very phrase (pleonastic) the human being), becoming more “environment” is inadequate, re­ and more of a distinct legal subject, flecting the limits of thinking and in the innovative conception of perception of an age of exploitation eco­politics, ecology, theo­politics, and consumption oriented against the global environmental law, beside nature. The human being sees the classical conceptions (natural himself/herself as “surrounded” by person, legal entity – i.e. the nature, but the human being does not corporation). consider that he/she interacts with it In the classic conception (now or that he/she is influenced by nature. questioned by the national and The man of the XXth – XXIst century international environmental move- industrial societies falsely considers ments), the right to property (of the himself to be isolated from nature, in natural person and particularly of the his artificial habitat. The interaction legal entity – state or corporation) of the human being with nature is one was presented by jurists as a sacred, of permanent exploitation of nature absolute right, plena in re potestas and its living elements (even the (Justinian’s conception), or expres- pigeons in the loft, the bees in the sing a liberal individualist logic taken hive, the fish in the pond and the to the extreme (conception of the house rabbits are considered French Civil Code dating back to “personal property”)41. 1804). Not only liberalism, but also The entire flawed conception and communist, Marxist or socialist action of the human being, in relation materialist conceptions focused on to nature, dominating the XIXth and progress at any cost have created XXth century and which is only distorted visions of nature, justifying currently questioned, starts from the the right of the human being, of the conception of the human property

249 POLIS right (of the state, of the corporation, mes holder of real absolute rights, of the people, of the collectivity) over master of nature, entitled through the nature, as an absolute, sacred, intan- legislative codes enforcing such legal gible, inviolable and indefeasible view to alienate, buy and use the right, regarding any item “natural or natural resources, to use them freely, manufactured, alive or dead, tangible until the point of polluting it, modi- or intangible”. As shown in the fying nature, irrationally exploit the doctrine, the dissemination of the planet’s resources, down to the point flawed conception of the French of draining them. Thus, the human Civil Code and the Roman law (the right to property over nature is right to property) on property has led converted in an absolute right to rule to a transformation of all the natural over nature, until the point of freely elements into goods with well destroying the unique elements of determined commercial value. nature and of modifying natural The 1804 French Civil Code habitats, in the name of accumulating stipulated that “property is the right profit, of conquering new consump- to enjoy and use goods in an absolute tion markets. manner, on condition that they not Only at the end of the XIXth are used in a manner forbidden by century, following the threats against law or other regulations” (conception public goods (including natural disseminated in most of the 19th resources of the soil, subsoil), caused century civil codes)42. by intensive agriculture, using chemi- Thus, nature was regarded as cal fertilizers, there was an attempt to nothing but a mere object, which was form the legal concept of “public in turn divided into a series of domain”, which must be protected elements, each with a determined “for the general interest”. Thus, for commercial value, which the human the public interest, the state assumed being (as well as the legal entity, the right to reduce the private such as the state, collectivity or property43. corporation), as owner, had the right Currently, the evolution of con- to possess, exploit, use in an ceptions regarding the property right absolute, exclusive and continuous in relation to the environment tends manner. to favour a social and environmental The industrial civilizations of the function of the property right, by XIXth – XXth century, both the advan- virtue of which the holder must ced and in the developing civili- exercise the right mainly taking into zations, saw serious abuses, most consideration the general interest in often irreparable, against nature, protecting and preserving nature, as only in the name of exercising this well as the necessity to ensure the conception of the right to property. survival of the human species on this The human being (as well as the planet44. To this end, the tendency is state, collectivity, corporation) beco- to consolidate the international

250 Alegerile prezidenţiale din 2014 regimes concerning the protection entity, granting a legal personality, and preservation of the environment, through which these rights of nature which is part of the concept of receive acknowledgement and con- “sustainable development”, connec- crete protection through justice and ted to the environmental security and at any level (regional, national, the mixed concept of “global good global), against the rival interests of governance”. All these innovative the corporations, states and concepts of the XXIst century society individuals47. tend to pay increased attention to the The anthropocentric conception of common resources, which are in nature as an object of the property danger to be over­exploited down to right of the human being/state/cor- draining, because they are not poration, conception positioning the protected by the regulations of individual (and, through the indi- private property45. vidual, the state or corporation, as Far from adopting another flawed representatives of collective, public conception (that of privatizing the or private interests) above nature, a entire environment, in order to avoid position of command and control, the destruction of common goods), without developing environmental global governance, sustainable deve- ethics, a set of moral values and lopment and environmental security, legal­political responsibilities, to as well as global eco­politics pay a limit this position of command and closer look at the development of control over nature, has led to the political and legal new methods and development of a systematic abusive means, adequate for the need for actions, severely harmful for the enhance protection of nature. nature, for centuries. Thus, the creation of a legal Currently, in order to repair a status of nature, in the sense of situation of global injustice and granting the status of legal entity46, severe damaging of nature, the jurists was proposed, at national, regional proposed a series of environmental and international level, with nature rights, for the protection of nature, benefiting from specific institutions which would be included in the third and representatives, to act on its generation of human rights, the behalf in court, before states, so­called “solidarity rights”48. From corporations, individuals inadequa- this viewpoint, the jurists propose tely exercising their right to property. limiting the individual rights against A truly efficient protection, which the environmental rights (regarded as really balances the legal relation collective rights)49. However, it is not between the human being (also state, only the individual rights that should corporation, collectivity) and nature be limited or combined with the legal (including natural elements) goes in dimension of environmental respon- the direction of granting a set of sibility, but also the property rights specific rights to nature as a legal (public and private) of the state and

251 POLIS of other actors (corporations) which, problems regarding the power and through their public or private risk of genetic manipulations)51. policies, have a direct, significant Thus, global eco­diplomacy beco- impact, if not major, on nature. mes a set of instruments and rules, institutions and diplomatic forums, Eco­diplomacy: an Inclusive organized from time to time, at first, Diplomacy (Human Being then regularly, at global level, where and Nature) or an Exclusive, various global actors (states, corpo- Dichotomic Diplomacy rations, environmental representa- (Human Being versus tives, global NGOs and media etc.) negotiate methods of diminishing the Nature)? global environment risks, methods to

provide global and national pro- When assessing and defining tection of the environment, setting eco­diplomacy as a multi­dimen- the bases for future legal regulations, sional concept, specific to acting in institutional regulations and political the XXIst century global world, we concepts, concerning the global must start from the three conceptions protection and preservation of the of the environment: anthropocentric environment. conception (the human being as the Through eco­diplomacy, the en- main actor in the relation with nature, vironment becomes an active element influencing it and modifying it of the global policy developed (for the through the urban life, demography, time being) by the global actors (large transports, commerce, economy, war, powers, transnational or national cor- political options, ideological and porations, media, religious cults, religious views); the conception focu- transnational environmental NGOs sing on nature (the idea that environ- etc.) ment preservation and protection Nature becomes an element against the destructive action of the included in discussions and nego- human beings, the states and corpo- tiations on the global agenda, stage rations entails the creation of a global preceding the stage in which the agenda, the creation of environment st global society of the XXI century, protection consolidated international nature itself will have specific rights, regimes50, as well as the creation of as a distinct legal entity, in the global institutions able to protect nature as a diplomatic relations (in relation to the distinct actor, in relation with the states and large corporations affecting other actors); the technology­oriented the terrestrial ecosystem, through their conception (there is a relation private or public policies), being able between nature and technology/ civi- to take legal action through its lization, in which the second element representatives against the parties has an influence on nature, which is damaging these rights. For the time not always beneficial, hence the being, the nature’s rights are regar-

252 Alegerile prezidenţiale din 2014 ded as human rights, as collective for the international law of the XXIst rights; therefore, there is still an century: global governance, good anthropocentric conception of nature, governance. which does have its own means The entire flawed conception and (through representatives) of pro- action of the human being, in relation tecting its interests, from the legal to nature, with the former dominating and political standpoint, in relation to the latter throughout the XIXth and the human being, to the state, the XXth century, being only now human collectivities or corporations. brought into discussion, starts from Eco­diplomacy would mean that the perception of the human property the special representatives of nature right (the state, the corporation, the (lawyers, High Representatives, at people, the community) over nature, regional, national, local or global as an absolute, sacred, intangible, level, regarding the Protection and inviolable and indefeasible right, Preservation of Nature, if we were to regarding any item “natural or propose a name) be able to parti- manufactured, alive or dead, tangible cipate in discussions and negotiations or intangible”. As shown in the or to be able to hold liable the repre- doctrine, the dissemination of the sentatives of the states, corporations flawed conception of the French (national and transnational) and the Civil Code and the Roman law (the individuals (as owners) for abuses right to property) on property has led against nature or for the flawed, to a transformation of all the natural improper, malevolent exercise of elements into goods with well their property right (public or pri- determined commercial value. vate); such participation and exercise Therefore, a true eco­diplomacy of rights should be made from an of the global society in the XXIst equal standpoint (if not, from a century would not be the one led by position of legal superiority, to the states, the individuals, in the compensate for the centuries­old name of nature, because the rights abuse exercised by the human being and interests of nature are in conflict against nature, during the rise of the with the property right of the industrial­consumer­polluting individual, states and corporations. civilizations). True eco­diplomacy does not entail discussions and negotiations of the global actors, about nature (which Certain Conclusions continues to be regarded as an object); instead, it represents a great The protection and preservation of innovative leap, in the civilist and environment must become the focus internationalist conception of nature in shaping and consolidating the (i.e. seen as a living being, as a content of certain key­concepts, for living, unique ecosystem, with its own the international relations and even personality).

253 POLIS

Thus, the XXIst century global environmental protection eco­diplomacy would mean that the regimes, global institutions for the diplomatic discussions and nego- protection of nature with higher tiations be handled in an innovative representatives, independent from the legal relation between the human states and corporations, can be being/state/corporation, on one hand, consolidated, in order to exclusively and nature, through its special monitor the protection of nature’s representatives, on the other. rights, within a global protection law From this perspective, we cons- for the environment and the planet, ider that, during the XXIst century, as a unique ecosphere.

Notes 8 Marie Claude Smouts et alii, quoted op., p. 252. 9 1 Idem. The present article represents only the 10 personal opinion of the author and it For more information, see David Held does not involve in any form any other et alii, quoted op, pp. 89­98. Similarly, natural person or legal entity. about the North­South divide, see 2 Marie Claude Smouts, Dario Battistella, Mohammed Bedjaoui, Pour un nouvel Pascal Vennesson, Dictionnaire des ordre économique international. relations internationales, Dalloz, Paris, Nou­veaux défis au droit international, UNESCO; PUF, Paris, 1978, pp. 34­35. 2006, pp. 251­252. 11 3 Idem, p. 251. Marie Claude Smouts et alii, quoted 4 Graham Evans, Jeffrey Newnham, op., p. 250. 12 Ibidem. Dicţionar de relaţii internaţionale, 13 transl. Anca Irina Ionescu, Editura David Korten, Marea Cotitură. De la Universal Dalsi, Bucureşti, 2001, p. imperiu la comunitatea terestră, trad. 210, which quotes two reports as a Mihnea Columbeanu, Antet XX Press Publishing House, 2007, pp. 67­74. doctrine basis for the concept of “global 14 governance”: “Common Responsi- Vasile Puşcaş, Relaţii internaţionale/ bilities in the ’90s: The Stockholm transnaţionale, Editura Sincron, Cluj Initiative for Global Security and Napoca, 2005, pp. 70­71. 15 David Korten, quoted op., pp. 215­216. Authority”/1991 and “Our Global 16 Neighbours: Report of the Commission Daniela Marinescu, Tratat de dreptul for Global Authority”/1995. mediului, ed a IV­a, Editura Universul 5 Idem, p. 210. Juridic, Bucureşti, 2010, p. 48­49. David 6 David Held, Anthony McGrew, David Korten, quoted op., pp. 56­62. David Held et al., quoted op., pp. 425­426. Goldblatt, Jonathan Perraton, Transfor- 17 mări globale. Politică, economie şi David Held et alii, quoted op., pp. 86­87. cultură, transl. Ramona­Elena Lupaşcu, 18 Adriana Ştraub, Mihaela Bordea, Marie Claude Smouts et alii, quoted Alina­Maria Turcu, Editura Polirom, op., pp. 128­129. 19 Ibidem, p. 128­129. Iaşi, 2004, pp. 73­81. 20 7 Ibidem, p.130­131. Graham Evans, Jeffrey Newnham, quo- 21 ted op., p. 212. Ibidem, p. 131.

254 Alegerile prezidenţiale din 2014

22 Raluca Miga­Beşteliu, Drept interna- 34 David Korten, quoted op., pp. 238­240, ţional. Introducere în dreptul interna- 245­253. ţional public, Editura All­B, Bucureşti, 35 Daniela Marinescu, quoted op., p. 46. 1998, pp. 199­200. 36 Daniela Marinescu, quoted op., pp.17 şi 23 David Korten, quoted op., pp. 88­90. urm. 24 Mircea Maliţa, Cuminţenia pământului. 37 Marie Claude Smouts, quoted op., p. Strategii de supravieţuire în istoria 201. poporului român, Editura Corint, 38 Daniela Marinescu, quoted op., pp. 9­13. Bucharest, 2010, pp. 31­38, 42. 39 David Held et al., quoted op., p. 469, 25 If we quote only the first part of the 183­185. given definition, given for example to 40 Mircea Duţu, Andrei Duţu, Dreptul la the environment, by scientist Emil proprietate şi exigenţele protecţiei Racoviţă, it is interesting to note the mediului, Editura Universul Juridic, balance between the functionalist Bucureşti, 2011, pp. 29­30. approach to nature (adopted by the 41 Idem, p. 11. human being, as active element, with 42 Ibidem, p. 29. exclusively dominating role, exploiting 43 Ibidem, pp. 30­32. nature) and the holistic approach, 44 Ibidem, p. 33. acknowledging eventually that “the 45 Certain authors also use the concept (in human being is in a close relation to the international environmental law) of nature and that this relation is vital, “common heritage of the humanity”, in unique and irreplaceable, condition of order to eliminate an irrational exploita- the very human existence on Earth … tion of natural resources. See Irina on which the fate of the human being Moroianu Zlătescu, Human Rights, A depends and whose action causes a Dynamic and Evolving Process, Editura reaction in the so­called being”. Emil Pro Universitaria, Bucureşti, 2015, p. Racoviţă, quoted in Ştefan Vancea, 43; Daniela Marinescu, quoted op., pp. Curs de ecologie generală, Univ. „Al. 85­86. Also, see Mircea Duţu, Andrei Ioan Cuza”, Iaşi, 1972, p. 17, quoted in Duţu, quoted op., pp. 186­192. David Daniela Marinescu, quoted op., p. 55). Held et alii, quoted op., p. 97. 26 Daniela Marinescu, quoted op., p. 45. 46 Mircea Duţu, Andrei Duţu, quoted op., 27 Michel Prieur, Droit de l’environ- p.33. nement, citat în Daniela Marinescu, 47 Idem., p. 33. quoted op., p. 45. 48 Irina Moroianu Zlătescu, quoted op., 28 Daniela Marinescu, quoted op., pp. 45­46. p.42. 29 Idem, p. 46. 49 Mircea Duţu, Andrei Duţu, quoted op., p. 30 Daniela Marinescu, quoted op., p. 47. 35. 31 Idem, pp. 49­50. 50 David Held et alii, quoted op., pp. 95­97. 32 Ibidem, p. 50. 51 Marie Claude Smouts­, quoted op., p. 33 Ibidem, p. 47. 201.

References Nouveaux défis au droit international., UNESCO, PUF, Paris, 1978. Bedjaoui, Mohammed, Pour un nouvel Betşteliu, Miga, Raluca, Drept inter- ordre économique international. naţional. Introducere în dreptul inter-

255 POLIS

naţional public, Editura All­B, Moroianu, Zlătescu, Irina, Human Bucureşti, 1998. Rights, A Dynamic and Evolving Duţu, Mircea; Duţu, Andrei, Dreptul la Process, Editura Pro Universitaria, proprietate şi exigenţele protecţiei Bucureşti, 2015. mediului, Editura Universul Juridic, Prieur, Michel, Droit de l’environ- Bucureşti, 2011. nement, quoted in Marinescu, Daniela, Evans, Graham; Newnham, Jeffrey, Tratat de dreptul mediului, ed. a IV­a, Dicţionar de relaţii internaţionale, Editura Universul Juridic, Bucureşti, transl. Anca Irina Ionescu, Editura 2010. Universal Dalsi, Bucureşti, 2001. Puşcaş, Vasile, Relaţii internaţionale/ Held, David; McGrew, Anthony; transnaţionale, Editura Sincron, Goldblatt, David; Perraton, Jonathan, Cluj­Napoca, 2005. Transformări globale. Politică, Smouts, Marie Claude; Battistella, economie şi cultură, transl. Dario; Vennesson, Pascal, Diction- Ramona­Elena Lupaşcu, Adriana naire des relations internationales, Ştraub, Mihaela Bordea, Alina­Maria Dalloz, Paris, 2006. Turcu, Editura Polirom, Iaşi, 2004. Vancea, Ştefan, Curs de ecologie Korten, David, Marea Cotitură. De la generală, Editura Universităţii „Al. imperiu la comunitatea terestră, Ioan Cuza”, Iaşi, 1972, p. 17, quoted transl. Mihnea Columbeanu, Editura in Marinescu, Daniela (2010), Tratat Antet XX Press, Prahova, 2007. de dreptul mediului, ed. a IV­a, Maliţa, Mircea, Cuminţenia pământului. Editura Universul Juridic, Bucureşti, Strategii de supravieţuire în istoria 1972, p. 55. poporului roman, Editura Corint, Bucureşti, 2010. Marinescu, Daniela, Tratat de dreptul mediului, ed. a IV­a, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2010.

25 6 Alegerile prezidenţiale din 2014

RECENZII

Oferta „diferenţei”: feminismul românesc interbelic [The Offer of ”Difference”: Romanian Interwar Feminism]

documentelor ilustrative a reperelor proiectului/ programului unui spaţiu politic­cultural considerat o mişcare de emancipare (în a cărei poză de grup trebuie incluse reprezentantele marcante ale acestei mişcări – desi- gur, alături de Alexandrina Gr. Cantacuzino, care ocupă poziţia cen- trală –: Calypso Botez, Zoe Râmniceanu, Elena Odobescu, Ecaterina Cerchey, Cornelia Emilian, Alexandrina Fălcoianu, Elena Anemari Monica Negru (editor), Alexandrina Cantacuzino şi mişcarea Stângaciu, Elena Meissner, Maria feministă din anii interbelici, Vol. I, Baiulescu, Maria Răzvan Potecă, Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte, Margareta Athanasiu, Regina 2014, 320 p. Elisabeta şi Regina Maria, Elena Văcărescu, Avril de Sainte­Croix, Volumul Alexandrina Gr. Isabela d’Aberdeen şi Temair, Cécile Cantacuzino şi mişcarea feministă din Brunschvicg etc.), definiţie concep- anii interbelici – publicat de Monica tuală acceptată în defavoarea şi în Negru – se (auto)recomandă a fi un contradicţie cu sensul cuvântului demers pertinent­necesar pentru con- denunţ, vehiculat de majoritatea lu- semnarea şi investigarea fenomenului crărilor/studiilor focalizate pe proble- studiat prin utilizarea a două metode matica feminismului (în genere). fundamentale, concretizate în moda- Dacă volumul de faţă cartogra- litatea arhivată, indicată pentru a fiază diversitatea şi amploarea femi- confirma faptul că etapa/perioada fe- nismului interbelic, meritul acestuia minismului – ca formulă exclusiv consistă în a evidenţia aderarea fără decanoniza(n)tă – a fost depăşită, şi rezerve (şi) a formulei româneşti la în prezentarea prin intermediul trend­ul occidental, accentuând un

257 POLIS anumit tip de individualitate activă. (antologie de texte, 1838­1929), 2002, Conştientă de datele şi de regulile Gisela Bock, Femeia în istoria sistemului politic în care acţionează, Europei. Din Evul Mediu până în competentă comunicaţional, aceasta zilele noastre, 2002; Alin Ciupală revendică (pe plan cultural – politic şi (coord.), Despre femei şi istoria lor mai puţin sexual – fiziologic), deo- în România, 2004; Ghizela Cosma, potrivă, o deplină egalitate şi liber- Femeile şi politica în România: tate, anticipând dreptul la speci- evoluţia dreptului de vot în perioada ficitate. De fapt, se prefigurează un interbelică, 2002; Olivia Toderean, demers cu miză precisă în localizarea Itinerarii contestatare. Studii de specifica(n)tă a acelor valenţe poli- teorie politică feministă, 2003 etc.]; a tice atribuite strategiilor culturale, doua menţiune subliniază ideea că demers care preconizează redarea mişcarea feministă rămâne o temă de directă/ne­mediată a bogatului material actualitate şi pentru spaţiul ştiinţific arhivat. românesc, remarcând efectul de Se cuvine formulată o dublă men- sincronism, de integrare a acesteia ţiune absolut necesară – ţinând cont (chiar dacă se recunoaşte decalajul de interesul şi profesionalismul co- est­vest, uşor sesizabil) în fluxul rect dozate, recunoscute în organi- cercetării occidentale. zarea unei bibliografii specifice do- Fără a estompa coordonatele esen- meniului –: prima ar avea în vedere ţiale ale problemei, volumul de faţă faptul că subiectul/statutul femi- se individualizează prin accentul pus nismului românesc nu mai admite pe relaţia – clarificată de termenul verdictul nedrept pronunţat, de eti- histōr – referitoare, în mod special, la chetă aplicată unor teme/subiecte voit raportul între/dintre emiţătorul şi ignorate, puţin cercetate în/de isto- receptorul materialului arhivat, ope- riografia autohtonă [vezi, spre exem- raţie întreprinsă cu instrumente isto- plu, selectiv, Maria, Bucur, Mihaela rice ilustrative utilizate în/pentru Miroiu, Patriarhat şi emancipare în particularizarea corelaţiei cu nuanţe itoria gândirii politice româneşti, recesive între/dintre loc – procedură 2002; Ghizela Cosma, Prezenţe de analiză – construirea şi interpre- feminine în România. Studii despre tarea unui corpus de texte, intuind femei în România, 2002; Otilia prin mişcarea feministă din anii Dragomir, Mihaela, Miroiu, Lexicon interbelici un spaţiu privilegiat/ un feminist, 2002; Mihaela Frunză, indiciar. Ideologie şi feminism, 2004; Gh. De asemenea, se precizează – din Iacob, Luminia Iacob, Modernizare­ perspectiva modalităţii istorice europenism. România de la Cuza­ sugerate de Michel de Certeau – Vodă la Carol al II­lea, 1995; Elena circumstanţele evenimentului fonda- Zamfir, C. Zamfir, Situaţia femeii în tor, se studiază parcurgerea interva- România, 1992; Ştefania Mihăilescu, lelor de timp din existenţa mişcării Din istoria feminismului românesc feministe, prin raportare la ante-

258 Alegerile prezidenţiale din 2014 rioritate­posterioritate şi se mizează preluând şi oferind, spre consultare, pe constituirea unui repertoriu de însemnările şi documentele inedite unităţi relevante ca noduri/repere isto- din Fondul Familial Cantacuzino rice, culturale şi politice. (deţinut de Arhivele Naţionale ale Demersul revalorifică semnifi- României), reordonate şi grupate în caţia actului de arhivare, în aceeaşi funcţie de obiectivele stabilite sau/şi viziune proprie lui de Certeau, ape- de exigenţele cercetării: documente lând la operaţia veritativă, amplitu- care se referă la întreaga familie şi la dinală, derulată cu discernământ şi cu fiecare membru în parte, fotografii autoritate ştiinţifică: volumul însu- personale individuale/de grup şi acte mează, cronologic, documente, acte, privind bunurile şi proprietăţile mărturii privind biografia şi con- familiei. Acestea au fost completate cepţiile/proiectul/programul volumul cu documente/ înscrisuri descoperite însumează, cronologic, documente, în fondurile deţinute de Societatea acte, mărturii privind biografia şi Ortodoxă Naţională a Femeilor concepţiile/proiectul/programul Române, Meissner, ori Aida Vrioni, Alexandrinei Cantacuzino, activitatea fără a omite, desigur, testamente, susţinută şi entuziastă desfăşurată de brevete ale medaliilor primite de aceasta în cadrul unor organizaţii Alexandrina Cantacuzino, memorii, naţionale şi internaţionale (Consiliul note şi rapoarte despre activitatea Naţional al Femeilor Române, Casa depusă în cadrul asociaţiilor şi al Femeii, Mica Înţelegere Feminină, organismelor naţionale şi interna- Societatea Naţiunilor, Secţia Auxiliară ţionale, apeluri şi documentaţia teh- Feminină FIDAC), consemnări şi nică pregătită pentru ridicarea documente care reflectă activitatea Mausoleului Eroilor Neamului de la susţinută în cadrul asociaţiilor femi- Mărăşeşti, albume cu fotografii, invi- niste din ţară şi străinătate (Uniunea taţii şi ilustrate, corespondenţa Intelectuală Română, Gruparea Alexandrinei Cantacuzino întreţinută Femeilor Române, Solidaritatea, cu membrii familiei, cu personalităţi Societatea Ortodoxă Naţională a din ţară şi străinătate sau acte co- Femeilor Române, Memorialul lecţionate de familia Cantacuzino – Interaliat de la Liège, Ateneul Popular toate acestea vizând direct activitatea de la Buşteni, societatea „Ţesătoarea”), intensă desfăşurată de Alexandrina precum şi iniţiativele culturale, Cantacuzino cu prilejul numeroaselor sociale, edilitare propuse. Din pleiada evenimente internaţionale sau la valorilor româneşti – „oamenilor în sediul Societăţii Naţiunilor de la timp” – recurgând la moda(litatea) de Geneva. investigare secundară a ritmului/ De fapt, într­o/printr­o atare dinamicii prestabilit(e), prezentul manieră de transparentizare a docu- volum selectează figura Alexandrinei mentelor este surprinsă (şi) dinamica Cantacuzino şi se centrează pe elitei româneşti a vremii într­o (altă) profilul/personalitatea acesteia, poză inedită de grup a saeculum­ului

259 POLIS

în care sunt prezenţi Theodor ceptul care posedă dimensiuni isto- Pallady, prinţul Carol, Miron Cristea, riciza(n)te, fiind considerat semn/ I. G. Duca, D. I. Ghica, Vladimir semnal cultural – politic. Ghica, Olga Grigorovici, Victor Facil de dedus din selecţia şi pu- Mihaly, Vespasian V. Pella, Maria blicarea documentelor cuprinse în Pelivan, Aglaie Rosetti sau Tudor volumul de faţă, impulsul şi dorinţa Vianu etc. perseverentă de maturizare ale mişcă- Un al doilea pilon de rezistenţă al rii feminismului românesc interbelic volumului rezidă în/din argumen- sunt revăzute prin filtrul diferenţei, tarea reperelor proiectului/ progra- transmise explicit de iniţiativa/in- mului feminismului românesc inte- tenţia Alexandrinei Cantacuzino, rbelic căruia i se acordă şi i se recu- aceea de a pregăti politiceşte, prin noaşte statutul de mişcare, în accepţia acţiuni eficiente, un partid politic mixturii realizate între reflexele/ independent, ca formulă/ program, reacţiile sufragismului şi declanşarea care să dispună atât de îndreptăţire unei analize politico­culturale. politică, cât şi de forţă. Spaţiul politico­cultural este domi- Bine proporţionată şi corect îndo- nat şi revendicat de rigorile logicii sariată, arhiva vremii îşi funda- tradiţionale şi de dinamica/arterele mentează temelia în evenimentele modernităţii democratice, cu toate următorilor ani: 1921 (înfiinţarea contradicţiile resimţite dinspre clari- asociaţiei „Consiliului Naţional al ficările utile, cu privire la conceptele Femeilor Române”, având statut de de autonomie, de libertate sau centru­for coordonator al feminismu- raţiune. Fluxul vremii nu putea eluda lui), 1923 (concretizarea iniţiativei pendulările sesizate în situaţiile de progresiste de înfiinţare a Şcolii de interferare a societăţii domestice cu horticultură şi fermiere), 1925 (orga- aceea politică, apreciate ca expresie a nizarea primului Congres româno­ unui anumit reglaj neutralizant al minoritar al societăţilor feminine din diferenţei, cu repercusiuni declarate România – amplu proiect de reor- în primele proiecte culturale de pozi- ganizare teritorial­administrativă, în ţionare vizavi de problematica alteri- vederea eliminării centralismului tăţii. excesiv), 1928 (inaugurarea centrului Atent controlat de perspectiva de asistenţă socială „Casa Femeii”) şi documentată a Monicăi Negru, volu- 1926, an considerat reper temporal mul survolează şi actualizează conţi- pentru înfiinţarea Secţiei Auxiliare nutul/elementele/componentele de Feminine, afiliată FIDAC (Fédération fond ale raportului diferenţă – dife- Interalliés des anciens combatants) din rend, o problemă cu adevărat igno- Paris şi pentru constituirea Consiliului rată în/de alte intervenţii pe tema Naţional al Femeilor Române, cele feminismului românesc: dacă dife- două mandate de preşedintă reve- rend­ul semnalează existenţa unui nindu­i Alexandrinei Cantcuzino etc. conflict/raport, diferenţa este con-

260 Alegerile prezidenţiale din 2014

Nu puteau fi trecute cu vederea de constantă cu Societatea Naţiunilor autoare nici actele/acţiunile etc.)]. Alexandrinei Cantacuzino de rezo- O atare apariţie editorială, serios nanţă la spiritul european şi interna- documentată (a se vedea materialele ţional [vezi, în acest sens, Congresul publicate în carte, relevante pentru Comitetului Internaţional al Femeilor problematica expusă), confirmă de la Washington (4­6 mai 1925), valoarea documentară a volumului înfiinţarea „Micii Antante a Femeilor”, Alexandrina Gr. Cantacuzino şi activitatea „Consiliului Internaţional al mişcarea feministă din anii interbelici Femeilor” (1925–1936), precum şi a care propune şi permite o cunoaştere Comitetului de Arte (1936), sesiunea directă/o re­lectură avizată a porta- Societăţii Naţiunilor de la Geneva, tivului feminismului interbelic româ- colaborarea cu Consiliul Naţional al nesc, ale cărui aspecte particula- Femeilor Române şi cu „Alianţa rizante sunt re­văzute/re­găsite în Internaţională pentru sufragiul fe- profiluri tari, nepartaja(n)te şi în meilor”, cu sediul în New­York, vizi- lansarea unei oferte neobstrucţionate tele făcute de Alexandrina Cantacuzino a diferenţei: o invitaţie – în stilul în Franţa, Bulgaria, Grecia, Turcia, Hortensiei Papadat ­ Bengescu – de a Maroc, Egipt, Ierusalim, SUA, India, sparge ultimele valuri de receptare şi participarea reprezentantelor mişcării de a le proteja de fumuriu şi de feminismului românesc la Congresul dubitabil. Alianţei pentru Sufragiu de la Roma, din mai 1923, iniţierea „Micii Viorella MANOLACHE Înţelegeri Feminine”, sau colaborarea

261 POLIS

262 Alegerile prezidenţiale din 2014

O nouă abordare asupra modelului civilizaţional occidental? [Is this a new approach of the Western civilizational model?]

Imaginarea unui spaţiu comun european în care să se împărtăşească un set de principii nu este o noutate. De mai bine de două secole ideologia iluministă a propus elitelor europene acest proiect îndrăzneţ. Apariţia Uniunii Europene reprezintă punerea în practică a acestor idealuri. Concep- tul de „modernitate” s­a impus ca urmare a apariţiei şi dezvoltării pro- cesului de democratizare a regimu- rilor politice europene de după al

Doilea Război Mondial. Una dintre Roberto Fai, Frammento e sistema. temele recurente ce se regăseşte atât Nove istantanee sulla contemporaneità, în literatura de specialitate cât şi în Mimesis Edizioni, Milano­Udine, 2013, mass­media este aceea a modelului p.242 pe care noua Europă trebuie să îl urmeze. Democraţia, statul de drept În istoria recentă, la momentul în şi multiculturalismul sunt doar câteva care istoricii, politologii şi chiar oa- dintre marile teme care au preocupat menii politici se refereau la conti- şi preocupă elitele europene. Cu toate nentul european cu expresiile acestea, istoria ne­a învăţat că orice „Bătrânul continent” sau „Bătrâna contrucţie de tip identitar, pentru a Europa”, aceştia aveau în vedere putea să reziste are nevoie să par- intenţia de a crea o delimitare clară curgă o perioadă de timp. Totodată, cu caracter civilizaţional, în spiritul pentru ca aceasta să îşi dovedească lui Fernand Braudel, între „centru” şi soliditatea trebuie să traverseze „periferie”, între cultura de sorginte vicisitudinile unei crize. Am putea umanisto­iluministă specifică civili- spune că, valorile şi modelul identitar zaţiei de tip occidental şi toate pe care s­au fondat Uniunea celelalte culturi şi civilizaţii care nu Europeană sunt puse la grea încercare se revendicau de la aceleaşi valori de crizele economice, politice şi comune. sociale cu care spaţiul de civilizaţie

263 POLIS occidental se confruntă începând cu conceptelor de Suveranitate şi de anul 2008. Stat. Demersul său cu caracter ştiin- Acest fenomen al transformărilor ţific este o tentativă foarte interesantă pe care îl cunosc statele europene în de a citi şi interpreta realităţile cu general şi cele care compun U.E în care ne confruntăm reparcurgând particular se află în centrul atenţiei etapele gândirii filosofice ce privesc specialiştilor. Unul dintre aceştia este temele cu caracter juridic, politic şi profesorul Roberto Fai. Domnia sa economic, începând de la lucrarea de colaborează cu Catedra de filosofie şi referinţă a lui Hobbes; Leviatanul şi drept a Universităţii din Catania. încheind cu îndoiala exprimată de Zona sa de cercetare se încadrează în Heidegger în 1966 faţă de capacitatea câmpul filosofiei politice şi juridice. democraţiei de a face faţă noilor Ideile acestuia au fost publicate de­a revoluţii ale tehnicii. Interpretarea pe lungul timpului în volumele: „Figure care Fai o acordă ideilor lui Heidegger della soggettività”, editat înpreună cu este că autorul german nu pune la Elio Cappuccio (1985), „ Apocalisse îndoială că democraţia este cel mai e post­umano. Il crepuscolo della bun regim politic, ci faptul că modernità” (2007), îngrijit împreună aceasta, poate, nu va fi în situaţia de a cu Pietro Barcellona şi Fabio răspunde noilor realităţi create şi Ciaramelli şi „Genealogie della impuse de către cuceririle de tip globalizzazione. L’Europa a venire” tehnic. Pornind de la viziunea lui (2009). În această ultimă lucrare, Carl Schmitt, publicată în lucrarea autorul analizează procesele care au „Terre e mare”, în care autorul a început să se manifeste imediat după studiat istoria umanităţii împărţind­o căderea Zidului Berlinului (1989), ce în două mari faze; în prima dintre au condus la o „sărăcire” a lexicului acestea „legătura” dintre om, pământ tradiţional al modernităţii. În opinia şi mare a fost majoră, deoarece acesta lui Fai, acestea au permis la trecerea a încercat să îşi impună dominaţia către o altă etapă în care, democraţia asupra acestora, pentru ca abia într­o a fost înlocuită de o retorică cu fază succesivă, a doua, umanitatea să caracter tehnic. Concluzia autorului îşi extindă dominaţia asupra cerului, siracuzean este că limbajul, metodele fapt ce a putut să fie realizat doar cu şi principiile ce provin din domeniile ajutorul tehnicii, autorul îşu pune tehnice au invadat spaţiul politic următoarea întrebare: Această nouă subjugând­ul. realitate va impune schimbarea opti- Anul 2013 a prilejuit apariţia unei cii asupra conceptului static, care în alte lucrări deosebit de importante, această situaţie este acela de demo- intitulată „Frammento e Sistema. craţie? Nuove instantanee sulla contempo- Răspunsul autorului se regăseşte raneità”. Pe parcursul acestei contri- pe parcusul întregii cărţi fiind buţii, autorul începe analiza de la construit pe parcursul tuturor capi- ipoteza că există o criză reală a tolelor. Fai consideră că în această

264 Alegerile prezidenţiale din 2014 perioadă istorică societatea de tip perechea de termeni: „sistem” şi occidental, caracterizată prin indivi- „fragment”, în demersul său de a crea dualism, riscă să se modifice ca un „dispozitiv hermeneutic” pentru urmare a realităţilor impuse de noile înţelegerea realităţilor contemporane. cuceriri tehnice. Însă nevoia antro- Din acest punct de vedere, această pologică a omului occidental este pereche de termeni, poate ajuta aceea de rezista. Astfel apare nece- individul să înţeleagă paradoxul în sitatea unui nou tip de intermediere care trăim. între individ şi instituţii. Pornind de la această întrebare, Ioana Cristea DRĂGULIN înţelegem de ce autorul foloseşte

265 POLIS

266 Alegerile prezidenţiale din 2014

Despre comunism ca soluţie la problema răului. Mărturia critică a lui Mijlovan Djilas1 [About Communism as A Solution to the Problem of Evil. The Critique Testimony of Mijlovan Djilas]

prefaţă: „Pe când lucram la auto- biografia mea, prin 1955 sau 1956, mi­a venit ideea să consemnez sepa- rat, într­o altă lucrare, întâlnirile mele cu Stalin, pentru a fi publicate mai degrabă într­o carte de sine stătătoa- re” (p. 16). Despre a doua perspectivă nu se poate afirma cu certitudine dacă reprezintă o interpretare a cititorului­recenzent sau, mai degrabă, o consecinţă a experienţei Milovan Djilas, Conversaţii cu Stalin autorului: între proiectul unei (trad. Sorin Şerb), Editura Corint, autobiografii din 1955 şi cartea Bucureşti, 2015, 286 p. despre Stalin din 1961 s­a interpus lucrarea Noua clasă (1957) care i­a Scrisă în 1961 şi apărută anul adus câţiva ani de închisoare. următor, cartea lui Milovan Djilas În realitate, lectura aprofundată ar poate fi citită din două perspective. trebui să cuprindă ambele perspec- Prima, mai apropiată de intenţiile tive, deoarece dorinţa de a descrie autorului (aşa cum transpar din faptele aşa cum au fost în anii ’40 se prefaţă şi concluzii), recuperează împleteşte cu interpretarea lor de la memoria întâlnirilor cu Stalin, în începutul anilor ’60, în lumina unor cursul anilor ’40. Astfel, portetul pe experienţe personale şi social­insti- care Djilas în creionează lui Stalin se tuţionale care l­au făcut să pună tot îmbină cu evidente relatări autobio- mai mult la îndoială comunismul grafice. Mai mult, cititorul ar merita pentru care a luptat în anii ’30. De să facă un pas chiar mai departe, bună seamă, acest tip de lectură nu ar întrebându­se: descrierea întrevede- fi posibil decât prin aşezarea rilor cu Stalin nu serveşte oare drept Conversaţiilor cu Stalin în contextul pretext pentru alcătuirea unei auto- operei autorului, cu precădere Noua biografii? Un indiciu se află chiar în Clasă2 (1957) şi Societatea

267 POLIS imperfectă3 (1969). Cu titlu de (trimis de Tito sau chemat chiar de ipoteză (adică fără pretenţia de a Stalin). În structura cărţii, fiecărei argumenta aici această afirmaţie), se călătorii la Moscova îi cuprinde câte poate spune că Întâlnirile cu Stalin4 o parte denumită după modul în care (titlul primei traduceri, din 1990) Djilas a interiorizat experienţa lor: explică Noua clasă, în timp ce încântări, îndoieli, dezamăgiri. Con- Socieatea imperfectă completează şi fruntarea lui Djilas cu realitatea co- adânceşte mesajul Noii clase. Acestea munistă non­iugoslavă (cu precădere sunt cele trei cărţi care definesc cel sovietică, dar şi ucraineană, româ- mai bine gândirea cutezătoare şi nească) se suprapune din punct de comportamentul neobişnuit al lui vedere temporal confruntării Milovan Djilas. Faptul că Întâlnirile Iugoslaviei cu URSS. Astfel, între cu Stalin a apărut într­o nouă tra- 1944 şi 1948 sunt patru ani în care, ducere, 25 de ani mai târziu, certifică pe de o parte, Djilas se depărtează nu importanţa acestei cărţi şi creează doar de comunism, ci şi de statul starea de spirit pentru a primi aşa iugoslav acaparat de o „nouă clasă”, cum se cuvine celelalte două cărţi. în detrimentul societăţii/poporului, Pentru rândurile de faţă, va fi su- iar, pe de altă parte, Iugoslavia se ficient să argumentăm motivul pentru rupe de comuniunea cu URSS. Am- care Conversaţii cu Stalin reprezintă bele procese sunt descrise în Con- mărturia personală a comunismului vorbiri cu Stalin, având în vedere că ca soluţie la problema răului. Mai Djilas se afla acolo în calitate de mult decât atât, acesta poate fi socotit oficial şi de persoană particulară, cu drept mesajul cel mai important al conştiinţă. cărţii, în ciuda faptului că, deşi nu Neavând caracter de jurnal perso- este citată ca atare, portretul lui Stalin nal, ci de memorii (naraţiune cu pe care Djilas îl creionează stă la caracter autobiografic), relatarea lui baza multor biografii care au fost Djilas trebuie să recupereze adevărul scrise5. faptelor, dar mai ales acurateţea spi- Înainte de a aduce argumentele ritului critic. Mult mai la îndemână care sprijină afirmaţia de mai sus, decât stabilirea autenticităţii faptelor, trebuie spus că Djilas a efectuat trei cititorul nu are cum să nu remarce călătorii la Moscova, epicentrul felul în care Djilas face dovada fiecărei călătorii fiind chiar întâlnirile spiritului critic. În cauză este un spirit en tête­à­tête cu Stalin. Astfel, prima critic întemeiat preponderent pe călătorie (martie­iunie 1944) a cu- conştiinţă (probabil niciun alt concept prins două întâlniri, a doua călătorie nu revine mai des în structura cărţii), (aprilie 1945) o singură întrevedere, dar şi pe raţiune sau pe simţire. iar ultima (ianuarie­februarie 1948), Spiritul critic întemeiat pe raţiune două întrevederi. Calitatea sa a fost se observă în abordarea dialectică a de reprezentant al Comitetului Central faptelor. Probabil cel mai percutant al Partidului Comunist Iugoslav exemplu este acela în care Djilas, spre

268 Alegerile prezidenţiale din 2014 finalul părţii a treia (Dezamăgiri), altfel, în toate celelalte care mai pot fi remarcă opoziţia dintre tururile ghi- găsite), în discuţie este un înţeles date de care avea parte orice călător hegelian, constructiv, al dialecticii străin în URSS (chiar şi cei proveniţi (acela de ciocnire între două contrarii dintr­un alt stat socialist) şi ine- care rezultă într­o afirmaţie nouă care xistenţa lor în Iugoslavia: „Niciun le cuprinde pe amândouă) şi nu mar- cetăţean sovietic nu îndrăznea să ne xist (în care negaţia exclude afir- viziteze, pentru că deşi veneam maţia). Consecinţa spiritului critic dintr­o ţară comunistă, eram întemeiat pe raţiune (exprimabil sub consideraţi totuşi străini, cu care formă dialectică) este deosebit de cetăţenii URSS nu putea avea de­a preţioasă, căci Djilas se convinge de face, conform literei legii. Toate multitudinea căilor în comunism al contactele noastre erau limitate la cărei corolar este minimalizarea rolu- canalele oficiale din Ministerul lui URSS de reper absolut în transfor- Afacerilor Externe şi Comitetul marea comunistă a istoriei. Central. Asta ne sâcâia şi ne ofensa, În ceea ce priveşte spiritul critic cu atât mai mult cu cât nu existau întemeiat pe simţire (sau pe inimă), asemenea restricţii în Iugoslavia, mai acesta se exprimă cel mai bine în ales nu pentru reprezentanţii şi relaţiile umane pe care le stabileşte. cetăţenii din URSS. Dar acest fapt Cartea lui Djilas cuprinde o întreagă ne­a determinat să ne uităm în jur cu galerie de portrete ale celor mai im- ochi critici (subl. m.–ND)” (p. 211). portanţi lideri sovietici (Molotov, Un alt exemplu de opoziţie care Jukov, Konev, Beria, Malenkov, merită consemnat şi pentru relevanţa Hrusciov, Jdanov, etc), de­asupra sa în contextul românesc este acela cărora se află figura tutelară a lui dintre aroganţa sovieticilor şi Stalin. Receptarea emoţională a umilinţa românilor: „Am fost uluiţi personajului istoric diferă nu doar de de atitudinea arogantă a la o călătorie la alta, ci chiar în cursul reprezentanţilor sovietici. [...] Pe de aceleiaşi întrevederi. Iată un exemplu altă parte, ştiam că nici oraşele de privire retrospectivă, consemnată sovietice nu erau mai răsărite, dacă în decursul penultimei întrevederi nu cumva arătau chiar mai rău. (ianuarie 1948): „Era ceva deopotrivă Această atitudine de «rasă supe- tragic şi hidos în senilitatea lui. rioară» şi pretenţia de mare putere Tragicul era invizibil – erau frânturi ne­au supărat cel mai mult. Amabila de gând că declinul este inevitabil, şi profund respectuoasa atitudine a chiar şi în cazul unei personalităţi atât ruşilor faţă de noi nu doar că accen- de mari. Urâţenia continua să se adu- tua şi mai mult umilinţa suportată de ne tot timpul. Deşi îi plăcuse mereu români, dar ne făcea să fim şi mai să mănânce bine, Stalin dădea acum mândri de independenţa noastră şi de dovadă de lăcomie, de parcă se temea libertatea noastră de a gândi” (pp. că nu­i va mai rămâne o porţie 180­181). În ambele citate (ca, de suficient de mare din felul lui preferat

269 POLIS de mâncare. [...] Intelectul era într­un încărcare». La care eu, rezident de declin şi mai uşor observabil. [...] Era lungă durată prin puşcării, unde eşti de neînţeles cum de se schimbase atât forţat să te vindeci de orice urmă de de mult în doi sau trei ani. Când îl decenţă, m­am simţit ruşinat de văzusem ultima dată, în 1945, era prezenţa lui Molotov, un bărbat mai încă plin de viaţă, ager la minte şi cu în vârstă, am intrat într­o cabină şi un ascuţit simţ al umorului. [...] am închis uşa” (pp. 192­193). De Acum râdea la prostii şi glume deşu- fapt, acest interes pentru dimensiunea cheate. [...] Dintr­un singur punct de umană a faptelor şi evenimentelor vedere era încă Stalin de dinainte: istorice reprezintă un obiectiv central încăpăţânat, tăios, suspicios când în Conversaţiile cu Stalin, afirmat cineva nu era de acord cu el” (pp. chiar din prefaţă: „Pentru început, am 196­197). De asemenea, merită amin- acordat o mai mare atenţie dimen- tit un exemplu de receptare emoţio- siunii psihologice, omeneşti a acestor nală în timpul aceleiaşi întrevederi, în evenimente istorice. [...] Pentru că decursul primei călătorii la Moscova: trebuie să acceptăm că, indiferent cât „Dacă până atunci fusese modest şi de mult îl dezvăluim, adevărul despre aproape jucăuş, acum ieşea deodată oameni şi relaţiile omeneşti nu va la suprafaţă un alt Stalin [...] Da, putea fi niciodată altceva decât acesta era adevăratul Stalin, cel care adevărul despre nişte oameni anume, nu­şi îndulcea vorbele” (p. 89). Acest oameni prinşi în miezul unui timp spirit critic din perspectiva inimii îl anume” (p. 16). Aceasta reprezintă o face pe Djilas deosebit de sensibil la premisă metodologică importantă, realităţile umane. Aşa cum a fost căci îl situează pe Djilas în curentul spus, mai mult decât fapte seci, cartea unei tradiţii intelectuale de factură lui Djilas vorbeşte despre oameni ne­marxistă potrivit căreia în spatele exact aşa cum îi întâlneşte; un fiecărei fapte se află câte un om context prielnic acestor întâlniri îl anume aşa încât noi nu putem oferă cinele lui Stalin caracterizate cunoaşte istoria ca o naraţiune de prin belşug alimentar, durată lungă fapte şi evenimente obiective inde- (începeau la 21 sau 22 şi se terminau pendent de înţelegerea oamenilor abia după 4 sau chiar 6 ore). Iată un care le­au făcut posibile. exemplu de descriere omenească a Mult mai puţin evident şi, deci, unui important personaj politic: mai problematic este spiritul critic „Acestea fiind zise, eu şi Molotov am întemeiat pe conştiinţă. Dacă este mai mers la toaletă, care era situată în greu sesizabil în firul narativ nu subsolul vilei. Acolo se aflau câteva înseamnă că este lipsit de miză, ba cabine şi nişte pisoare. Molotov dimpotrivă: receptarea critică izvo- începu să­şi desfacă nasturii de la râtă din conştiinţă dă măsura asu- pantaloni încă dinainte de a ajunge mării comunismului ca soluţie la acolo, comentând: «Noi spunem că problema răului. Pentru Djilas, ca om asta este descărcarea dinainte de cu pregătire intelectuală şi oficial

270 Alegerile prezidenţiale din 2014

însărcinat cu propaganda şi ideologia, există şi alta a conştiinţei (atâta timp comunismul pare să fie mai degrabă cât se păstrează accepţiunea hege- o viziune metafizică şi, mai ales, liană, dinamic­constructivă, a dialecti- morală, iar revoluţia instrumentul cii). Dacă asemănarea este de formă, realizării comunismului. Cu alte cu- deosebirea ţine de substanţă. Aşa cum vinte, în faţa conştiinţei confruntată a fost arătat că dialectica raţiunii, în cu complexa problemă a răului, se cazul de faţă, presupune conştien- deschid două orizonturi concurente şi tizarea unor opoziţii în realitatea exte- exclusive: creştinismul şi comu- rioară, dialectica conştiinţei presupune nismul. Dacă conştiinţa i­a angajat opoziţii în realitatea interioară. Chiar opţiunea comunistă în anii ’30 şi de dacă stimulul acestor opoziţii interi- aici pasiunea revoluţionară, tot con- oare vine tot din exterior, definitoriu ştiinţa a condus la ieşirea din acestă nu este de unde pornesc, ci unde opţiune, consemnată în cele trei cărţi sfârşesc. Astfel, dialectica conştiinţei pe care le­a scris şi publicat în1957, îl poartă pe Djilas de la comunism ca 1962 şi 1969. Chiar dacă recursul la soluţie la problema răului, la diver- conştiinţă este foarte frecvent, o de- sitatea căilor în comunism şi, în cele finiţie a acesteia nu e sugerată decât o din urmă, la dezicerea de comunism. singură dată, abia în a doua jumătate Având în vedere că soluţiile exha- a cărţii, atunci când descrie călătoria ustive, dar concurente la problema secundă la Moscova: „Trăiam primul răului nu pot fi decât două (comu- conflict între conştiinţa mea de om, nismul şi creştinismul), restul fiind adică între înclinarea omului obişnuit doar ameliorări, este important de către bine şi adevăr (subl. m.–ND), accentuat, tot cu titlu ipotetic, faptul şi mediul în care trăiam şi de care că ieşirea pe care o produce conştiinţa activităţile zilnice mă legau, cu alte din soluţia comunismului şi a revo- cuvinte, o mişcare circumscrisă de luţiei nu înseamnă automat intrarea în propriile dorinţe abstracte şi încătu- creştinism; există şi posibilitatea şată de posibilităţile sale actuale” (p. rămânerii în afara celor două meta- 131). Deoarece conştiinţa este înţe- fizici, iar despre acest lucru cel mai leasă drept ceea ce englezii numesc concret vorbeşte The Unperfect common sense („înclinarea omului Society (1969). Djilas îşi recunoaşte obişnuit către bine şi adevăr”), în- încă de la începutul cărţii (un soi de seamnă că Djilas este aşteptat să ma- comentariu retrospectiv) decăderea nifeste o atenţie deosebită la realita- de la entuziasm la deznădejde: „Deşi tea interioară şi exterioară dintr­o nu eram în stare pe atunci să trag de dublă perspectivă morală (separaţia aici concluzii de mai largă amploare, dintre bine şi rău) şi cognitivă (sepa- toate acestea m­au ajutat să înţeleg raţia dintre adevărat şi fals). Dovada mai târziu că nu exista un singur că acest lucru se întâmplă este chiar ideal şi că pe acest pământ se află firul narativ al cărţii. Aşa cum există nenumărate sisteme umane interrela- o dialectică a raţiunii, indiscutabil ţionate” (p. 31). Aceasta este formu-

271 POLIS larea­cheie pentru ceea ce s­a numit fizică), iar pe de altă parte idealismul dialectica conştiinţei. nu exclude pragmatismul, mai ales în Comunismul a fost asumat de unii expresia sa birocratică. Din acest din frică (cu precădere în cazul punct de vedere, Djilas, comunistul statelor ocupate de Armata Roşie), de idealist (în calitatea sa personală şi nu alţii din interes, dar puţini au fost cei de oficial), s­a situat exact la anti- care au făcut­o din convingere, mai podul lui Stalin, comunistul birocrat ales ca soluţie la omniprezenţa şi, şi pragmatic; idealismului care căuta aparent, atotputernicia răului (conţi- dezinteresat adevărul i se opunea nutul răului variind, fireşte, după implacabil pragmatismul care proteja împrejurări, dar fiind cuantificabil interesele, chiar cu preţul falsităţii: aproape peste tot în nedreptate, urât „Ştia că este unul dintre cele mai ca suferinţe spirituale şi în durere crude, despotice personaje din istoria fizică). Între aceştia puţini s­a nu- omenirii. [...] Dar el a reuşit şi succe- mărat Mijlovan Djilas. Întrebându­se sul este singurul criteriu al ade- ce­ar fi făcut dacă ar fi cunoscut vărului! Ce mai înseamnă conştiinţa? „adevărul despre procese şi epurări”, Oare chiar există aşa ceva? Nu­şi Djilas răspunde de­o manieră care avea locul în filosofia lui şi cu atât ascunde viziunea proprie despre mai puţin în acţiunile lui. La urma comunism: „Conştiinţa mea, afirm cu urmei, omul este rodul forţelor de certitudine, ar fi suferit o criză producţie” (p. 140). Deosebirea fun- serioasă, dar aş fi continuat, tot ce e damentală i­a fost greu accesibilă lui posibil, să fiu un comunist – crezând Djilas, putând fi evocat drept cauză într­un comunism mai aproape de majoră a rupturii personale cu Stalin ideal decât cel existent. În cazul şi comunismul de export, precum şi comunismului ca idee, esenţial este pretext pentru a se justifica pe sine. nu ce se înfăptuieşte, ci din ce Menţinerea trează a conştiinţei şi pricină. Şi­apoi aceasta era cea mai manifestarea acesteia într­o maniferă raţională, cea mai ameţitoare, cea mai critică a făcut ca Djilas să evite atotcuprinzătoare ideologie pentru fanatismul, dogmatismul, servitutea mine şi pentru cei din patria mea adică formele în care poate degenera sfârtecată şi disperată care doreau să idealismul. Conştiinţa a fost cea care depăşească veacuri de sclavie şi în permanenţă a pus în dialog înapoiere, ba chiar să ignore reali- realitatea exterioară cu idealurile tatea” (pp. 81­82). Fragmentul citat personale, lucru în care Djilas s­a cuprinde două înţelesuri, în linia opus fundamental lui Stalin: „Pentru celor deja afirmate: pe de o parte, Stalin, de asemenea, totul era tre- există un comunism în care esenţial cător. Dar aceasta era viziunea sa este motivul adoptării unor acţiuni filosofică. În spatele acestei vremel- revoluţionare sau mai puţin revo- nicii, dar şi în miezul ei stăteau luţionare (bunăoară, fenomenologia ascunse unele idei importante şi răului: suferinţă spirituală, durere decisive – idealurile sale, de care se

272 Alegerile prezidenţiale din 2014 putea apropia modelând şi deformând îşi simt fiinţa, sunt conştienţi de realitatea şi pe oamenii vii din care individualitatea lor numai ochiul în era compusă” (p. 96). Fie că reali- care a intrat ceva, unde deget care tatea subordonează idealurile sub coace, o măsea cariată: ochiul, forma pragmatismului, fie că idealu- degetul, măseaua, dacă sunt rile anexează realitatea sub forma sănătoase – ca şi cum n­ar exista. fanatismului, dogmatismului, în am- Oare nu e limpede? Conştiinţa bele situaţii conştiinţa eşuează în individuală nu este decât o boală. [...] ceea ce are cel mai profund: capa- pentru că anormalitatea şi boala sunt citatea de a realiza un echilibru, sub acelaşi lucru”6. fomă dialogală, între realitatea obiec- În concluzie, se poate spune că tivă şi idealul subiectiv, iar acest Întâlnirile cu Stalin i­au prilejuit lui echilibru născând spiritul critic. Vor- Djilas portretul unuia din cele mai bind parcă despre sine, Djilas spune importante personaje din istorie, dar aforistic: „Oamenii trăiesc între vis şi şi o schiţă autobiografică în care dă realitate” (p. 112). Conştiinţa este cea seama, dintr­o triplă perspectivă care îl scoate din carapacea propriilor critică (raţiunea, simţirea, iar idealuri, mai ales că în slujba lor şi­a de­asupra lor conştiinţa), despre angajat voinţa, chiar cu riscul vieţii: comunism adoptat, iniţial, ca soluţie „De vreme ce oamenii nu la problema răului şi refutat, ulterior, reacţio­nează în mod necesar sub presiunea conflictului dintre ideal conştient, «am descoperit» dintr­o şi realitate. Nu sunt deloc multe dată indisolubila legătură cu natura – mărturiile de acest fel şi tocmai am reluat excursiile vânătoreşti din pentru acest motiv (dacă nu şi pentru tinereţe şi am observat pe dată că altele) cartea lui Milovan Djilas există frumuseţe şi în afara partidului trebuie citită şi recitită ca un bun şi a revoluţiei.” (p. 122). Faptul că exemplu despre felul în care orice conştiinţă trează se manifestă şi onestitatea, sinceritatea, critic e un motiv de a fi privită, de buna­credinţă împiedică idealismul către orice regim totalitar, drept să devină fanatism, iar pragmatismul primejdie. Încă din 1920, când fie deznădejde, fie suverană lipsă de regimul totalitar nu era cunoscut în scrupule. toate consecinţele sale, Evgheni Zemiatin construieşte societatea Nicolae DRĂGUŞIN distopică pe absenţa conştiinţei: „Dar

Note cofinanţat din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Sectorial 1 Această lucrare a fost finanţată din Dezvoltarea Resurselor Umane 2007­2013. contractul POSDRU/159/1.5/S/140863, 2 proiect strategic ID 140863 (2014), Milovan Djilas, The New Class. An analysis of the Communist System,

273 POLIS

Thames and Hudson, London, 1957, 5 A se vedea, de pildă, Paul Johnson, 214 p. Stalin (trad. Liliana Donose 3 Milovan Djilas, The Unperfect Society. Samuelsson), Editura Humanitas, Beyond the New Class, Methuen, Bucureşti, 2014. London, 1969, 192 p. 6 Evgheni Zemiatin, Noi (trad. Inna 4 Milovan Djilas, Întâlniri cu Stalin (trad. Cristea), Polirom, Iaşi, 2014, pp. şi postfaţă Dorin Gămulescu), Editura 118­119. Europa, Craiova, 1990, 152 p.

274 Alegerile prezidenţiale din 2014

Note despre autori

Andrei ALEXANDRESCU is PhD. Lecturer in History, Faculty of History, University of Bucharest. He studied History and Political Sciences. His topic research areas are: History of Historiography, making of national and religious identities, the history of imaginary and mentalities. He has published articles in several collective volumes and in the Annals of Bucharest University – History.

Mădălina Virginia ANTONESCU holds a Ph. D. in European Law, at Bucharest University, Department of Law (2009) and she is scientific researcher. At present, she is counselor at Romanian Diplomatic Institute and honorary researcher at Romanian Institute for Human Rights. She holds a diploma of Paris I Pantheon Sorbonne University (1998) and she has also, master in “International relations and European integration” (2001­2003), at the National School for Political and Administrative Studies, Bucharest.

Aurelia Peru­BALAN is Doctor of Political Sciences (2004), Associate Doctor (2008) at Moldova State University. She is a Researcher Coordinator at Academy of Sciences of Moldova, within Institute of Political and Legal Research. Is the author of the following monographs: Political PR management; Electoral Votes Chase; Occidental Trends, national specific (2014); Political PR and Crisis Communication in the Republic of Moldova (2009­2010), (2010). At present, she works as a Prime Minister’s Spokeswoman of the Republic of Moldova.

Radu CARP is professor, Faculty of Political Science, University of Bucharest. MA in European studies and international relations, Institut Européen des Hautes Etudes Internationales, Nice (1996). SJD, Comparative Constitutional Law, Faculty of Law, Babeş­Bolyai University of Cluj (2002). Representative of the University of Bucharest in the project CIII­AT­0702­01­1213 ­ Ethics and Politics in the European Context, part of the CEEPUS III network, coordinated by Institut für Sozialethik, University of Vienna ; 12 universities from Central and Eastern Europe are part of this network (2012). Visiting Professor: Universitá degli Studi Firenze (2015); Institut für Sozialethik, Universität Wien (2015); Trnava University (2014);

275 POLIS

Umea University (2013); Charles University of Prague (2013); University of Szeged (2012); The Munk School of Global Affairs, University of Toronto (2011); Mykolo Romerio Universitetas, Vilnius (2010); National and Kapodistrian University of Athens (2000). Research associate of: Institut für Rechtsphilosophie, Religions­und Kulturrecht, Universität Wien (2006­2008); The European Institute of Romania, in the framework of Programme Accession Impact Studies ­ PAIS 3 (2005); The Ludwig Boltzmann Institute for Religious Studies towards EU Integration, a programme of New Europe College ­ Bucharest (2004); TMC Asser Institut, Den Haag (2002). He published 15 books as author and co­author. Latest books: Politograma. Incursiuni în vocabularul democraţiei (Politograma. Travels into the vocabulary of democracy), 2015; Dreptul public, perspectiva comparată şi analiza politică. O intersecţie necesară (The public law, the comparative perspective and the political analysis. A necessary crossroad), 2015. Articles and book chapters published in Austria, Belgium, Bulgaria, Germany, Lithuania, Republic of Moldova, the Netherlands, USA.

Maria CERNAT graduated in 2001 Faculty of Journalism and Communication Science at the Bucharest University. She also graduated the Faculty of Philosophy (2004) also at the Bucharest University. In 2002 she graduated the M.A. program in Communication Science at the Faculty of Journalism and Communication Science. In 2008 she finished her doctoral studies and received her PhD form the Faculty of Philosophy, Bucharest University with a thesis examining the ontological status of events. She was an associate professor for several years at the Bucharest University teaching Media Ethics and Public Relations Management. She is currently Senior Lecturer at the Faculty of Political Science, Christian University DimitrieCantemir. She published a book in 2010 (Information and Communication Techniques). She is also the author of several academic articles concerning political communication, media ethics, academic ethics and communication science published in academic journals indexed in inter- national databases such as Journal for the Study of Religion and Ideology, SferaPoliticii, Journalism siComunicare. She also attended several interna- tional conferences and published articles in the proceedings of those conferences which are also indexed in international databases (Challenges of the Knowledge Society Proceedings, Gender Studies in the Age of Globalization Proceedings,etc).She is member in the editorial board of international academic journals (Journal of Politics and Law – Canada).

Cosmin DIMA graduated from the Academy of Economic Studies. Currently, he is a PhD student at the Faculty of Political Science, University of Bucharest. He works as a political adviser to the Senate of Romania and as a

276 Alegerile prezidenţiale din 2014 political consultant. He published articles and reviews in Sfera Politicii, Revista 22. He, recently, published the collective study Lobby in Romania vs Lobby in EU, coordinated by Professor (PhD) Simina Tănăsescu, University of Bucharest.

Ioana Cristea DRĂGULIN BA at the Faculty of History, University of Bucharest (1998), MA at the Faculty of History and Geography, Hyperion University of Bucharest (2010), Erasmus fellow at the Faculty of Political Science, „Aldo Moro”, University of Bari (2013), PhD in Political Science, University of Bucharest (2015). She published several articles, studies and book reviews in political science journals: Sfera Politicii, Cogito, South­East European Journal of Political Science. She also attended several national and international conferences ([email protected]).

Sabin DRĂGULIN is an Associate Professor, PhD, at the Faculty of Political Science of “Dimitrie Cantemir” Christian of Bucharest and an associate researcher at “Petre Andrei” University of Iaşi. He graduated from a program of post­doctoral training and post­doctoral research grants in the field of social and political science run by the University of Bucharest (2013), contract POSDRU/89/1.5/S/62259, co­financed by the European Social Fund, through the Sectoral Operational Program Human Resources Development 2007­2013; he holds a doctoral degree in history (2007), he graduated from the Faculty of Political Science of the University of Bucharest (2002) and from the Faculty of History of the University of Bucharest (1997). He has carried out stays of research and documentation in the field of human migration in Italy (2012), at “La Sapienza” Universita di Roma and Universita degli Studi “Aldo Moro” di Bari. From 2009 to 2013 he was the managing editor of the Sfera Politicii / Political Sphere BDI­indexed journal; he is the Executive Editor of the BDI­indexed journal South­East European Journal of Political Science and an editor at Cogito, also a BDI­indexed journal.

Nicolae DRĂGUŞIN holds a PhD in Philosophy and is Lecturer at the Faculty of Political Science (Christian University „Dimitrie Cantemir” from Bucharest), Post­Doctoral Research Fellow (University of Bucharest). Trainer at the Calea Victoriei Foundation. Contributions to Sfera politicii, Studii teologice, Cogito­Multidisciplinary Research Journal. Main interests: political theology, philosopy of communication, religion and mass­media.

Aurelian GIUGĂL, B.A. in Geography (1998), M.A. (2008) and Ph.D. (2011) in Political Science, University of Bucharest, Associate Researcher at the School of Geographical Sciences, University of Bristol (2010), associated lecturer at „Ovidius” University of Constanţa, Faculty of History and Political

277 POLIS

Sciences (2012­2013). Postdoctoral researcher at the Institute for World Economy (2014­present). Recent publications: Geografia electorală a Dobrogei postcomuniste: 1992­2012 (2013), „Alegeri generale în România sau confirmarea teoriei periferiei politice”, in Sfera Politicii, Vol. 20, No. 2, pp. 51­65, 2013 (with Ionuţ Ciobanu); „Democratic musical chairs? Romania’s Post­1989 Electoral Geography”, in Space and Polity, Vol. 15, pp. 43­61, 2011 (with Ron Johnston & Ştefan Constantinescu); Atlasul electoral al României: 1990­2009 (2014, co­author). He is also the author of several articles in a weekly newspaper, Cultura, (since 2009).

Florin GRECU is a Doctor of Philosophy (Ph.D) in Political Sciences at the University of Bucharest, (2011). He is lecturer at „Hyperion” University of Bucharest, Faculty of Social, Humanities and Natural Sciences, Department of Political Sciences, since 2012. He published „Construcţia unui partid unic: Frontul Renaşterii Naţionale”, Enciclopedică Publishing House, Bucharest, 2012 and of several academic articles on Romanian authoritarian monarchy, voting behavior and electoral analysis, indexed in international databases such as Sfera Politicii, Polis and South­East European Journal of Political Science.

Luminiţa KOHALMI (Ph.D. 2008, National Defence University „Carol I”) is an Associate Professor at the Faculty of Political Sciences of „Dimitrie Cantemir” Christian University, as well as the Director of the Future Security Research Center. Areas of interest: strategic communications and national security, political communication. Early in her career, she served as councelor for national and international security at the Romanian Presidential Administration (2012­2014). She was the principal advisor to the Minister of Development and Tourism (2009­2012) on communication strategy, media relations and public information and she also served as Information and Public Relations Director in the Romanian Ministry of Defence (2005­2009). From 1996 to 2005, she worked for BBC as a radio journalist. She has published several articles in “Romanian Military Thinking”, “Cogito”, and “Univers Strategic” journals and is the author of several books, including “The role of strategic communication in promoting national interests” (“Nicolae Balcescu” Land Forces Academy Sibiu, 2014).

Dan MIHALACHE is a PhD in social science, a specialist in political marketing and political analysis. He is a Lecturer at "Dimitrie Cantemir" Christian University and now he is the Head of the President’s Office in Romania. He published the volume Dan Mihalache, Iulia Huiu ­ Three years at the polls (1st volume, 2012), as a co­author and he is also the single author of many studies and political approaches.

278 Alegerile prezidenţiale din 2014

Monica PAVEL graduated the Letters Faculty, University of Bucharest (1998). MA in Communication and Public Relations – David Ogilvy Faculty, National School of Political and Administrative Studies (2001­2003). PhD student, in the Doctoral School of Political Science, University of Bucharest with a project named Feminine political discourse and political decision. The implications of the post­communist Romania parliamentary women’s speech on the political decisions. Interest areas: political discourse analyse, political decision, gender studies and political sociology. She published reviews and articles in Research and Science Today Journal and Annals of the Ovidius University of Constanţa – Political Science Series.

Monica PĂTRUŢ is a Doctor of Political Sciences (2008). Currently she is senior lecturer in political science at "Vasile Alecsandri" University of Bacău, Romania. Her domains of research are political communication and social media. She is member of the editorial advisory board of BRAND: Broad Research in Accounting, Negotiation, and Distribution. She published several academic books on political communication and social media and papers in (inter)national journals like Public Relations Review, Journal of Media Research, Sociologia Românească and Sfera Politicii. Among his published works are mentionable : Promotion des acteurs politiques dans une campagne électorale locale: Étude de cas: Bacau­2004 (Akademische Verlagsgemeinschaft München, München, 2011), New Mathematical Methods for Analyzing Political Discourse. Functions and Graphs for Political Speeches (with Bogdan Pătruţ, VDM Verlag, Saarbrücken, 2010), Facebook Dispute concerning the Presidency. Case Study: Romania, 2012 (In Social Media in Politics: Case Studies on the Political Power of Social Media, Springer, 2014). She is co­editor of the books Social Media in Higher Education: Teaching in Web 2.0, Social Media and the New Academic Environment: Pedagogical Challenges (IGI Global, Hershey, USA, 2013), Web 2.0 in Education and Politics. The Social Media Revolution (Lambert Academic Publishing, 2013) and Social Media in Politics: Case Studies on the Political Power of Social Media (Springer, 2014)

Cristian­Ion POPA is a PhD in philosophy (2006), graduate of Postdoctoral School in political science at the University of Bucharest (2013). Currently, he is senior researcher II, scientific secretary of The Institute of Political Science and International Relations „Ion I.C. Brătianu” of The Romanian Academy. Published books: Political Power and Public Goods, The Romanian Academy, ISPRI Publishing, Bucharest, 2009; Theories of Modern Society, The Romanian Academy, ISPRI Publishing, 2005. He has published also over 40 scientific articles and over 20 chapters in collective volumes. Areas of

279 POLIS interest: modern and contemporary political philosophy, public choice, constitutional political economy.

Marian POPA is a counselor within the Romanian Senate European Department. He studied at the Circle International Court Program at the National School of Administration (ENA) in Paris, between 1995­1996. He is a Diplomat in the MA Program at the Business law French­Romanian Institute, University of Bucharest – Paris I Sorbonne (1997­1998). Marian POPA has a PhD in Law at the Montesquieu ­ Bordeaux IV University (2007). He participated as a parliamentary expert at the European Convention work session between 2002 and 2003. Since 2010 he is an associated lecturer at the Political Science Department, ”Dimitrie Cantemir” Christian University in Bucharest and he lectures in the same University at the International Relations and Communication MA Program. His main interests concerns European Law and constitutional issues of the European member States. He published many researches regarding the nowadays EU challenges and studies about the institutional law developments in Romania and France.

Viorella MANOLACHE is Scientific Researcher III, PhD, Institute of Political Sciences and International Relations, Romanian Academy, Bucharest, Romania. Author of numerous articles, studies, coordinator of 3 international collective volumes and authored of 10 books – the latest ones being: “Repere teoretice în biopolitică” – “Theoretical Approaches in Bio­politics”, (2013) and “Signs and Designs of the Virtual(izing) E@ST”, LAP, Lambert Academic Publishing, Germany, 2013. Member of several national and international Societies and Associations and in the editorial team, editorial boards and peer­reviewer of scientific national and international journals and reviews.

Marcela STOICA Has a Ph.D. in Political Sciences at University of Bucharest and is lecturer at the Christian University „Dimitrie Cantemir”, Bucharest, Faculty of Political Sciences. She was parliamentary counsellor at the Department of Press, Communications and Public Relations at the Chamer of Deputies and from 2006 works at the Legislative Department, at the Committee for Human Rights, Chamber of Deputies. Her main research inte- rests concern international organizations and european institutions, communi- cation and public relations, achieving studies and researches focused on the aerea of relationship between the political parties, political communication, political elites and the electoral systems. On these topics, she has published some articles on peer review journal, such as: „Is Globalization a Zero­ Sum Game?” in vol. Globalization and intercultural dialogue: multidisciplinary perspectives, ed. Iulian Boldea (2015); „Implicaţiile legislaţiei electorale

280 Alegerile prezidenţiale din 2014 postdecembriste în consolidarea democraţiei constituţionale româneşti” in „Constituţia şi societatea contemporană,” Mihai Apostolache (coord., 2014); “What We Have to Learn from History. Multicultural Coexistence in the European Union of 2014” in „Geopolitical and Geostrategic Evolutions in the Black Sea Region. Lesson of the past and the Challenges of the Future”, Proceedings of the Fifth EUBSR International Conference, May 20, 2014, Edited by Constantin Hlihor, First publication Italian Academic Publishing 2015, etc. She also edited some books such as: European Union­ an institutional approach (2010), Introduction in Public Relations (2010), Public Relations Management (2015).

DAN SULTĂNESCU is a BA in Political Science (2001). Currently, he is Executive Director of Multimedia Foundation for Local Democracy (FMDL). He has experience in political communication since 2000, in polling since 2004 and in project management since 2008. Among is published works are mentionable: “Epoca Băsescu. Integrarea şi dezintegrarea României” (coautor, 2007), “12/XII: Revoluţia portocalie în Romania” (coautor, 2006), “România dezordonată – 2003 – Anul dinaintea schimbării” (coautor, 2005), „O campanie total diferită, dar care nu a schimbat nimic” (coautor), în Alegeri 2008. Continuitate şi schimbare, coord Gh. Teodorescu, (2009) or “Year 2004 – The Romanian Elections” (coautor), în Election Time – The European Yearbook of Political Campaigning, 2005. He was involved in coordinating the PRO Institute (2005­2007), and in the biggest sociological research regarding public participation (in 2013, as a part of a larger program ­ Initiativa pentru societatea civila). He had signed articles in some newspapers, as Dilema Veche, Curentul or Adevarul. He was involved, as a consultant, in electoral campaigns, since 2000. In 2014, he was involved in the PSD campaigns – for European Parliament elections and for Presidential elections.

Eugen TOMAC is the President of the Popular Movement Party and also a member of the Romanian Parliament. He served as State Secretary for the Romanians from everywhere in the Ministry of Foreign Affairs and also as State Councilor at the Presidential Administration on relations with Romanians from everywhere. Areas of interest: politics and security in the ex soviet states, protecting the rights of Romanians living abroad. He has a master degree from Faculty of History, University of Bucharest on “Mechanisms of denationalization in the USSR”. He worked as editor at the historical culture journal „Magazin istoric”, where he published surveys about Bessarabia and the Romanians living abroad. He also worked in media for “Ziua”, “Confluenţe”, Radio România Cultural and Romanian Television.

281 POLIS

282