30 transilvania 1/2017 cupolei, apandantivilorşi iconostasuluiCatedralei prima dată în fapt în anul 1904 pentru prin pictarea să realizeze pus opicturănaţionalăbisericească,lucru transilvănean Octavian Smigelschi (1866-1912) dorind dar şiliteraturamuzica. cuvântului, care vizuale, a cuprins toate ramurile artelor al creaţiei şi al arhitecturii, ci ca un stil în toată puterea numai cauncurent manifestatîntr-un singurdomeniu definită exprimare aspecificuluinaţional delanoi,nu stilului neoromânesc înaceastăperioadă,afost ceamai ajuns repede şi în ţara noastră. Tocmai considerarea problema afirmării naţionalismului. Acest curent a secolului XX,înstateleeuropene, s-apustotmai mult Byzantine, and sothatperseverance. ofdiligence always hewill amodel be into apathfinder that othergreat creators and followed into the innovator – artistic ofanew style and Neo- religious the fundamental colour, on the decorative motifs created from the fingersof busy peasant the women, turned Smigelschi creation, on nationalism based on the also and piousness,movement based and shade, on ofloght the enhancement of employing Romanian traditional decorative patterns. the His art, his picturalness closeness ofhis people, to ordinary separatedbe from making use ofperspective, ofthe anatomy, knowledge chromatic, draping, but ofcreatively etc, also cărui memorietrebuiecărui săfiescumpătuturor acelora care să atrag atenţiacuvenită asupra Smigelschi, artistului a În aceastăprivinţăs-aînscris şipictorul La sfârşitulsecoluluialXIX-leaşiînceputul Keywords: art, monumental art, innovator,Keywords: painting, national cathedral, style, neo-, religious and innovative,Visionary undertakes Smigelschi to regenarate This endeavour, art. religious not his could în viewm „Din parte-mi unsentimentdedatoriemi-aimpus „Din parte-mi Octavian –iniţiatorul picturii Smigelschi monumentale şinaţionale bisericeşti Muzeul Naţional Brukenthal, ; Asociaţia culturală „Pictor Octavian Smigelschi“ Brukenthal National Museum, Sibiu; “Painter O. Smigelschi” Cultural Association se interesează româneşti”. artei desoarta Alexandru ConstantinAlexandru CHITUŢĂ Octavian Smigelschi -monumental painting andnational religious artinitiator Alexandru Alexandru Tzigara -Samurcaş Personal [email protected] e-mail: catolice din cartierul Fabricăcatolice dincartierul – Timişoara dupămodelul antice romane şi a mozaicurilorcreştine. fiind unbuncunoscătoralpicturii italienecâtşialartei între Renaşterea italiană şipictura bizantină. Pictorul temeinicie, fiindosimbiozăplăcutăşiarmonioasă Smigelschi se caracterizează prin profesionalism şi decorative, unputernicşisănătossimţcoloristic” ţărănească” ce se caracterizau prin „eminamente calităţi tradiţională amănăstirilornoastre decorativă şi arta trebuiau „arta identităţi naţionale,labazacăruia aşezate creării unuistilmarcat de amprenta uneiviguroase româneşti, Octavian Smigelschi accentuanecesitatea diplome,revistecontinuând ladecoraţiedecarte, etc. naţionale nuseva opridoar la pictura bisericească, ea Activitatea saînplanuldeafirmarea aidentităţii stabilit, elemente din broderia tradiţională naţională. religioasă,în arta printr-unampluprogram bine mitropolitane dinSibiu. În anul 1906 va picta iconostasul bisericii greco- Realizarea picturală semnatădeOctavian Elaborând un program de înnnoire religioase a artei Este celcare va primadată introduce pentru 1 . celui din Catedrala din Sibiu cât şi iconostasele aproape neluate în seamă, găsind prea puţini spectatori bisericilor din Rodna şi Poiana Ilvei, jud. Bistriţa devotaţi, cărora să le destăinuiască bogăţia de fantezie Năsăud. Neputând isprăvi în totalitatea pictarea şi nobleţea de formă, cu care le-a înzestrat viziunea şi Catedralei, pictorul işi va muta întreg materialul mâna maestrului”3. decorativ şi îl va pune parţial în culoare la biserica ortodoxă din Ciacova, jud. Timiş. Biserica de aici o va picta în anul 1907 aşa cum atestă şi pisania de la Pictorul ţăranului ardelean şi iniţiatorul artei intrare. monumentale, naţionale şi neobizantine în pictura Octavian Tăslăuanu afirma despre Octavian bisericească Smigelschi următoarele: „În Ardeal a fost cel dintâi pictor, care a creat adevărate opere de artă. În pictura Aplecarea spre tradiţie, arta, istorie şi spiritualitate bisericească, Smigelschi a întemeiat o şcoală, şcoala românească a izvorât în sufletul artistului încă din picturii naţionale, care numai în viitor îşi va atinge anii tinereţii: „eram încă studenţi, dar sufletul nostru apogeul. A apărut deodată deux ex machina, uimind simţitor ne şoptea că trebuie să ne sosească ziua, când lumea”2. arta românească va face ceea ce Curcanii au făcut în Cu o operă vastă, abordând cu succes, în scurta Câmpiile Bulgariei – schimbând porecla în renume – sa viaţă, o serie de tehnici artistice (acuarela, tempeta, va cristaliza chipul sfinţilor români, aşa cum sufletul guaşă, ulei, pastelul, cărbunele, fresca, caseina, mozaic cald românesc îl simte, crede şi ştie, va da expresie vie de sticlă şi ciment în marmură, o invenţie de a sa) cât şi adevărată evlaviei creştineşti cultivate de credinţa în şi teme diverse (peisaje, portrete, compoziţii cu figuri Dumnezeu (...) şi când ne trezeam din visurile noastre îndeosebi de ţărani, autoportrete, subiecte istorice, despre viitorul de aur, priveam cu sfială la Octavian, cicluri simboliste şi pictură religioasă), Octavian care cu ochii închişi şedea răzimat pe pat – scaunul Smigelschi este încă şi acum un pictor mai puţin e o mobilă mai rară în odaia studentului român – şi cunoscut în celelalte provincii româneşti, în schimb visa mai departe visul măreţ, căruia şi-a dedicat viaţa. în Transilvania şi Ungaria fiind consacrat şi aşezat în Puterea şi nobila ambiţiune!”4 galeriile de artă din Budapesta, Sibiu şi Cluj Napoca. Trebuie să amintim aici faptul că Octavian Acest fapt, al uitării şi al neaşezării lui pe locul care i se Smigelschi a fost cel care a cuprins în pânzele sale cuvine, ca un pictor inovator, se datorează atât religiei peisajul, straiele şi ţăranii români, şi mai mult decât sale greco-catolice şi acest fapt privindu-l după anii ‚50 atât a avut şi o grijă şi o preocupare activă către aceştia. când Biserica Unită este desfiinţată cât şi a criticilor de După răscoala ţăranilor din 1907, când artă, mulţi dintre ei activând la Bucureşti şi Iaşi şi care iniţiază o colectă publică pentru ajutorarea familiilor nu au cunoscut creaţia artistică din Transilvania. celor ucişi, Smigelschi, acest pictor care s-a inspirat din În acest sens, în prima sa monografie dedicată viaţa ţăranilor şi a satelor, participă printre cei dintâi pictorului sibian, Virgil Vătăşianu scria: „închinând la strângerea acestor fonduri dovedind încă o dată studiul de faţă operei pictorului Octavian Smigelschi, apropierea şi dragostea sa de om şi de artist pe care a o fac cu dorinţa de a contribui la cunoaşterea şi purtat-o celor umili şi exploataţi. răpândirea faimei acestui distins artist, de numele căruia Întors în ţară, Smigelschi a fost animat de e legat un întreg capitol din istoria picturii moderne gândul reînoirii, în funcţie de aceste noi principii de religioase româneşti. Numele lui ar fi însemnat însă emancipare naţională şi de componenta politică ce incomparabil mai mult, dacă în afară de puţinele opere susţinea acest lucru. monumentale realizate – între care locul de frunte îl Influenţat de creaţiile lui Munkácsy, Smigelschi se ocupă pictarea Catedralei mitropolitane ortodoxe din retrage în 1891 la catedra lui de desen de la liceul din Sibiu – s-ar fi bucurat de o atenţie mai stăruitoare şi Dumbrăveni şi visează să realizeze şi el pentru români, celelalte lucrări ale sale, pe care Muzeul Astrei (închis ceea ce Munkácsy realizase pentru unguri: să creeze în anul 1948 n.n.) le-a pus la dispoziţia vizitatorilor. În o pictură românească, menită să eternizeze viaţa şi adevăr colecţia de desene a lui Octavian Smigelschi, pe caracterul ţăranului român. „Fireşte, subiectele nu i-au care o adăposteşte Sibiul, e nu numai cel mai preţios lipsit, ele se cheamă: Boboteaza, Miruitul, Înmormântarea tezaur de artă, pe care ne-a dat-o pictura ardeleană românească, Strana, Portiţa”5. Dintre aceste lucrări românească dinainte de război, depăşind ca atare cu dedicate satului românesc cele mai remarcabile realizări mult cadrele regionale şi asumându-şi o importanţă sunt Portiţa şi Strana, pentru care artistul a întocmit naţională. Dar dacă acest lucru l-au recunoscut la numeroase studii şi schiţe pregătitoare, compoziţii timpul său nu numai cei din jurul lui Smigelschi, în care au fost foarte bine receptate la nivelul publicului prima linie Sibienii, ci şi autori ca d-nii Iorga, Goga transilvănean contemporan artistului. şi alţii, care au scris frumoase rânduri despre pictura În privinţa lucrărilor sale laice, excepţionale catedralei din Sibiu, opera cea mai personală a acestui se vădesc subiectele cu tematică ţărănească. „Satul artist, studiile şi desenele, au rămas până în prezent românesc din Ardeal, satul cu duioasa lui poveste, dar

31 32 transilvania 1/2017 neschimbate valorile, obiceiulşiportul” geniului ancestral intime dintre pământşinaţiune,dar şipăstrătorul la premisa căţaranulesteexpresia autenticăarelaţiei de afurnizaunlimbajiconograficnaţional,pornind încărcată desimboluriidentitare şicreată cuscopulclar momentele esenţialedinviaţasatuluiromânesc, compoziţia o sursădeinspiraţie.„Tribuna Poporului” aminteşte careal pictorului, realmente agăsitînlumeasatului Ţărăncuţa Portret decantor, Ţăran meditând, Ţărani dinArdeal descoperim înautoportretele saleşiînportretistica sa: şi expresivitatea fizionomieisuntcalităţipecare le chipurilor” ţinutei, meiestuozitateareprezentării şiexpresivitatea prestanţacaracterizează prinsoliditateaconstrucţiei, soţiei. făcute cusensibilitateşiemoţiecelordragi,înspecial populare deconvingere alăturându-secaforţă acelora Mărginimea Sibiului, portretele deţăraniîncostume cu predilecţie din din viaţa satului şi a peisajului rural care Subiectele s-aaplecatartistul. luierauselectate politică” şi-a revendicat drepturile laemancipare socialăşi şi nobleţeaunuipoporcare deseoripeparcursul istoriei acelaşi timp, acestefiguridramaticeauîneledârzenie sau colective naţionale,lasărăurmeputernice.Dar, în pe care muncaşiluptacuadversităţile individuale respinge viziuneaidilicăaţăranului,redând chipuri Smigelschi, precum Agârbiceanuînnuvelele sale, a fost„Luceafărul” generozitate înpaginileuneiprestigioase reviste cum lui Ilarie ChendisauIon Agârbiceanu,tipăritecu în principal,culucrăripilduitoare, saunivelele pe care aexercitat-o literatura,„Semănătorismul” decontextulspiritualalepocii,înrâurireadespărţite dragoste chipurideţăraniromâni dinArdeal, nupotfi acuarelele şipastelurileîncare aconsemnatcurespect şi şi-a găsitînSmigelschi uncaldinterpret. Uleiurile, şi cudramaticulsăudestin,oamenidatinilesale seara în pragul porţii. Parteaseara înpragulporţii. ceamai interesantă din tipuri şieleadiferitelorcaractere, întâlnitelataifas intitulat în ea.Un subiect paralelprezintă tabloulproiectat, românească şiaatmosferei de religiozitate dedomneşte tablou unitar, şielalunuiinteriordebiserică sinteză ordin compoziţional:gruparea acestorţăraniîntr-un sufleteşti înmimică,iaradouaproblemă de surprinzându-le atitudineaşireoglindirile stării reprezentarea diferitelortipurideţăranilarugăciune, e dublă:„unadeordin realist şipsihologic,adică În lucrarea Lucrarea „Portretele deţăranialeluiSmigelschi, se Portretul afostunuldintre primelegenurispre 7 Portiţa . . 8 . Ţinuta plinădeprestanţă, sensibilitatea Strana Strana . Aici e vorba de un grup deţărance, . Aicievorba de ungrup Strana 9 6 , o lucrare reprezentativă pentru , fiindcelcare şi-amenţinut desubredacţia luiO. Tăslăuanu. este „o mărturie a crezului artistic acrezului artistic este„omărturie problema ce şi-o pune pictorul problema ceşi-opunepictorul 10 . sau atmosferă suoavă şicandidă.Portretele luiSmigelschi cu realismul meticulos,portretele defemeiemanăo de ţărancă două lucrări în notăromânească. Pe lângăcâteva studii,secunosc şieleganţă, puritate,frumos acută sensibilitatepentru vorbele băbeşti” ţărăncuţă, care îşiîntoarce capul,vădit dezinteresată de din răutateaguriisatului,contrastândcudelicioasa respiră naivitateasuperstiţioasă,curiozitateaşiunpic Din delaportiţă. acesteportrete să alcătuiascăgrupul de psihologieoîntâlnimşiîntre femeile,care urmau de altesentimenteşigânduri.Aceeaşi abundenţă stângaci şitimidş.a.m.d.,fiecare temperamentdiferit îşi înclinăumilitcapul,strângândînmâinipălăria amărăciunea detoatezilele,altreilea, maiînvârstă, capul răzimat,cuochiipejumătateînchişi,obositde conştiinţa împăcată, cuvântul preotului, altul, cu şicu cubraţeleîncrucişate unul ascultândmândru, de portret. Găsim între ele ţăraniîn vârstă mijlocie, ceea ce a putut da mai desăvârşit Smigelschi în materie pastel şitemperadinmuzeul „Astrei”. Ele rezumă tot aceste lucrărioformeazăfărăîndoialăstudiileînulei, deasupra uneicetăţi,cesemnifică Noul Ierusalim. întinse, care îl simbolizează pe Iisus Hristos, aşezat Octavian Smigelschi, datat1900. de femeidinMaramureş, dupăundesenrealizat de mare delână Portiţa roşii. Acelaşi portret seîntâlneşteşiîncompoziţia gurii, ţărăncuţaîşiaşeazămeticulosşireagul demărgele negru. strânsă labrăucuşorţul motive iarpestefustiţaalbă fiind floraleşi zoomorfe, piele demiel„crăpat” sau„spintecat” finlucratcu se cufodoriîncreţiţi pestecare din întâlnimpieptarul roşu şicumestespecificîn zonă, mânecilesfârşindu- şi neagră cuflori roşi, cuoiealbădecoratănegru Avrig, cucapulacoperitdeocârpăsatinculoare Îmbrăcată populardinzona înportul Ţării Oltului – tematicii întregii feminine. creaţii frumuseţii înjurul deinteresdatorită căreia îşidefineştecentrul al artistul tablourile încare Smigelschi îşi portretizează soţia, în momentulactuluidecreaţie, dintre modelşiartist. a bunuluigust,măsurărafinamentuluişisimbiozei, aacestora:eleganţa–caexpresiesinteză aculturiişi privitoare lapsihologieşicaracterşi,îndeosebio cişiaceeadereflectareartistului, intime aadevărurilor – nudoarceaexterioarăamoduluideexprimare al – inevitabilasociatăcudomeniilemodeişietichetei noţiunea deeleganţă,afemeiiîmbracatătradiţional ne determinăsăreaducem încaracterizarea acestuigen Preferinţa modelefemininereflectă pentru o Covorul înfăţişează un vultur uriaş cu aripile O altărealizare de însemnătateeste Cu ochiimari,cuun zâmbetreţinut dincolţul Portretul şi încâteva studii. . Având desugestiecomparabilă oforţă de dimensiuni ample, ţesut de un grup dedimensiuniample,ţesutungrup Ţărăncuţa – Lina cumărgele Lina cu mărgele 11 . este doar unul dintre Covorul cel şi Portret Fondul covorului este: roşu, galben şi albastru şi închinarea magilor şi păstorilor, descris la pictura sugerează tricolorul românesc. Aceleaşi culori se bisericească. Prin aceste două lucrări, Smigelschi afirmă întâlnesc şi în chenarul cu motive geometrice de jur- simbioza perfectă dintre spiritualitate şi naţionalitate împrejurul covorului. sau sufletul românesc. Tripticul naţional poate fi Trebuie să amintim aici faptul că acest covor, obiect „citit” ca o ctitorie a poporului român prin religie, preţios al catedralei unite din , a fost trimis şi a fost prin continuitate şi vitejie şi prin muncă asiduă, iar admirat la Expoziţia Jubiliară din Bucureşti din anul Tripticul închinarea magilor românizează scena biblică 1906, organizată în vederea sărbătoririi a 40 de ani de a închinării magilor şi păstorilor pruncului Iisus, prin domnie a Regelui Carol I, a 25 de ani de la proclamarea aducerea acesteia în peisajul mioritic românesc, prin regatului dar şi a 1800 de ani de la descălecarea lui personajele istorice din cele trei provincii româneşti, Traian în Dacia. Fără îndoială că această Expoziţie a arătând prin aceasta creştinătatea milenară în spaţiul constituit un punct de atracţie pentru toţi românii, românesc şi prin reprezentarea ciobanilor şi a familiilor un adevărat „colţ de paradis”, fiind argumentul lor, ca buni români şi buni creştini. Ambele Triptice dezvoltării societăţii româneşti şi promisiunea de unire sunt „ferestre” sau „porţi” care doresc să îl facă pe a românilor. La ea au participat, în cadrul serbărilor privitor să intre într-o altă lume, într-un alt spaţiu. populare, mii de români din Transilvania care au venit Este de noutate să menţionăm aici o altă compoziţie, în capitala României cu cele mai vestite coruri. un alt triptic pe care Octavian Smigelschi o dorea Nu ar fi lipsit de interes să menţionăm aici şi de să îl realizeze. De această dată schiţa ne arată câteva Tripticul naţional realizat în 1906 pentru un concurs subiecte cu un caracter mai fantastic sau mai legendar, naţional şi a cărui reactualizare a fost legată de studierea un triptic al simbolismului smigelschian. Patru au fost altarelor medievale, ce favoriza articularea secvenţială temele majore ale operei sale simboliste: Îngerul morţii, a compoziţiei, cu un discurs înnobilat de o anume Ielele, Primăvara şi Cvartetul, prima fiind relaţionată demnitate sacră. Smigelschi prezintă o parte din istoria biografiei sale, moartea fratelui său mic Cornel. glorioasă – , în portretul votiv de la Celelalte trei se pare că sunt dorite împreună, într-un biserica episcopală din Curtea de Argeş şi Cucerirea triptic. Dacă pentru Ielele şi Cvartet avem numeroase redutei Plevna, în 1877, iar pe de altă parte, central, schiţe în creion, cărbune, acuarelă, tempera, sau „o contemporaneitate nesigură, sugerată de un grup de chiar colaje, toate dovedind efortul creator laborios al ţărani modeşti, aflaţi la muncă ce se opresc din seceriş artistului, pentru subiectul Primăverii „nu ne-a rămas şi privesc uimiţi spre o lumină prefigurând un viitor decât un singur desen în peniţă, o fetişcană goală cu mai bun. Este o apologie a ţăranului, idealizat, căruia forme copilăreşti, cap mare şi ochi mari, privind miraţi, i se conferă o aură sacerdotală”12. Totodată „artistul iar o gură sensuală şopteşte dorinţa naturii, abia trezită ilustrează în planul secund două personaje care din iarnă”14. În tripticul simbolist putem observa că în a discută. Bărbatul cărunt, mai în vârstă, întinde braţul treia parte artistul a realizat o scenă amplă. Suntem de atrăgându-i parcă femeii atenţia asupra trecutului părere că e un grup de copii ce aşteptă din nou ţinereţea glorios. Gestul pe care îl surprinde artistul face ca cele primăveri, amintindu-ne de copii şi adolescenţii lui două panouri să comunice. Între cele două personaje Runge şi de copii-satiri ai lui Rops. se distinge un prunc înfăşat care încă de mic creşte Astfel, se observă o continuitate între Cvartetul, ascultând poveştile din vremurile glorioase de mult Hora Ielelor şi Primăvara. apuse (...) Octavian Smigelschi reuseşte să surprindă, În contextul în care filosofia naturii şi a spiritului, cu multă dibăcie, o scenă din viaţa ţăranului român, anima şi hypnos, reactualizarea empatiilor selective evitând exaltarea şi prezentarea idealizată a acestuia, şi a corespondenţelor, a simbolisticii culorii şi a toţi care lucrează poartă costume tradiţonale, costume parfumurilor, cultul sinelui, asociat cu recuperarea simple de zi cu zi”13. fabulosului mitic şi a legendelor se contopeau în În această compoziţie Smigelschi reprezintă atât valul unui iremediabil pesimism cultural, Octavian trecutul cât şi prezentul şi viitorul neamului românesc Smigelschi s-a orientat stilistic spre un naturalism aşa cum denotă şi inscripţia: „În veşnica muncă temperat, dar susţinut de o solidă formaţie academică şi roditoare, primenind mărirea străbunilor prin vechea un simbolism cu ascendenţă în romantismul german15. evlavie şi gloria nouă spre siguranţa viitorului harnic”. Muzicalitate, ritm şi viaţă, mişcare şi culoare El este încadrat de o bogată arhitectură pictată, sunt elemente prin care este transmisă şi simbolistica imitând după cerdacul de lemn cu crestături bogate şi de sorginte populară românească a ielelor. Subiectul împodobind cu medalioane, reprezentând într-unul Cvartetul cunoaşte numeroase variante şi schiţe, toate pe Traian, iar în altul pe regele Carol I, iar între ele conţinând incredibile armonii muzicale, fiecare accent sunt aşezate două frize, înfăţişând trecerea Dunării de compoziţional părând o notă pe un portativ, într-o armata română în 1877. rapsodie închinată naturii şi vieţii care cântă venirea Dintre lucrările create în spiritul aspiraţiilor primăverii. naţionale ale românilor amintim aici şi Tripticul Conştient de necesitatea de a se perfecţiona,

33 34 transilvania 1/2017 ştefaniene, uşidebiserică,veşminte dinvremea luiPetru picturile muralevechi româneşti câtşidupăepitafe schiţe şiva realiza zeci defotografiinudoardupă Sibiu şiapoiceadelabisericadinCiacova, jud. Timiş. privinţă, esteceadinCatedralaMitropolitană din remarcabilă decoraţierealizată deSmigelschi înaceastă o aplicălaseriedebisericidin Transilvania. Ceamai creeze decoraţiilesalemurale,pecare pentru osinteză Suceviţa. Cunoaşterea acestorlucrăriîlva inspirasă Agapia, Văratec, Iaşi, , Voroneţ, Humor sau Argeş, Târgovişte, Bucureşti, Brăila, Galaţi, Neamţ, ţară: Cozia,Hurezi, Polovragi, Tismana, Curtea de înaceeaperioadă şi locaşuriledecultconstruite românesc delavechile bisericişimănăstiri,vizitând o călătorie de studiu şi cercetare a bizantinismului pictarea CatedraleiMitropolitane dinSibiu, va începe din Italia. Întors în ţară şisemnândcontractul pentru va adâncicunoştinţelecuprivire lamozaiculbizantin el o adevăratăpentru şcoală. Tot în această perioadă îşi şi Veneţia undeiacontactşicumuzeele care vor fi la Viena, Dresda, München, Ravena, Florenţa, Roma începând cuanul1898,efectueazăcălătoriidestudii În aceastăcălătoriedestudiuîşiva facenumeroase Înger, bisericadin Ciacova, Timiș trebuie să-ifiesubordonată. pictura monumentală bisericească şi arhitectură, care tot maiconvinscăpoatefigăsităsoluţiaviabilăîntre adăuga astfeldimensiuneanaţionalăromânească. Este ardeleneşti şibucoviene. de pe cămăşisau cătrinţe, opregi bănăţene sau covoare popular -dimpreună cubogăţiadeelementedecorative adăuga comoara de preţ a oamenilor de la ţară- portul cât şiapietrelor funerare sauaiconostaselor. intrare, aferestrelor, adecoraţieipereţilor, coloanelor Argeş şi Hurezi, sculptura ancadramentelor uşilor de la de Apşa. Numeroase schiţevor fifăcutela de Curtea Evangheliei delaBlaj amitropolitului Victor Mihaly fiindfolositede al proporţiilor Smigelschi ladecorarea demonstrează omare şiunbungustsimţ virtuozitate şi iniţialeleornateînsistemularabescului,ce inaugurate deGavril Uric. Multe dintre frontispiciile miniatură dinMuntenia saudinMoldova şiatradiţiei miniate pe pergament, toate vădind influenţa şcolii de de laNeamţ, Bistriţa, Putna sauDragomirna, scriseşi Rareş sauBrâncoveanu câtşidupă Tetraevangheliarele Panoramei europene, artistice Smigelschi îi va Acestui îi va bagaj informaţional,cultural-artistic Iisus Hristos, colecția Muzeului Național Brukenthal

35 36 transilvania 1/2017 Sfântul ierarhNicolae, bisericadinCiacova, Timiș Studiu, colecția Alexandru Chituță

Încă din anii construcţiei Catedralei sibiene, realizate pentru catedrala din Blaj, aceste modele Smigelschi dorea şi era conştient că numai el putea să lipsesc, acolo utilizându-se forme geometrice şi motive realizeze un nou stil naţional pentru pictura religioasă. inspirate din repertoriul decorative bizantin. „Era, de În acest sens el scrie într-o epistolă adresată lui Valeriu altfel, firesc ca Smigelschi să-şi pună întrebarea dacă Branişte următoarele: „Îmi iau voie a te ruga să-mi costumul antic, amestecat cu atâtea elemente ale fii într-ajutor într-o cauză, care nu este numai a mea Renaşterii, trebuia să rămână neapărat singurul admis personală, ci are totodată un caracter cultural-naţional, în pictura noastră religioasă, sau dacă nu ar putea şi şi de aceea ca unul ce stai în serviciul culturii, cred că cu el să zugrăvească figurile sfinte în costumul obişnuit la atât mai bucuros îmi vei împlinii rugarea. Cauza este noi, cum făcuseră pe vremea lor meşterii Renaşterii din următoarea: Desigur după cum desigur eşti informat, diversele ţări apusene”17. la primăvară are să înceapă decoraţia monumentală în Totuşi, prin cartonul pentru un perete întreg al interiorul catedralei din Sibiu... Eu, după cum ştii după Catedralei din Blaj observăm unicitatea pictorului expoziţia mea ce am aranjat-o în urmă la Pesta, am avut Smigelschi prin viziunea sa de decoraţie interioară a o reuşită atât de splendidă, încât dintr-una mi-am creat spaţiului eclezial. Dacă pictura ce trebuia să îmbrace o reputaţiune de artist, cum arareori se întâmplă. Cred pereţii catedralei unite blăjene trimitea la bisericile că momentul cultural naţional ţie nu trebuie să ţi-l mai bizantine din spaţiul latin, mobilierul de lemn: strane, accentuez. Fiind arta de mine cultivată de un caracter amvon, uşi trebuiau să respire aerul românesc. Astfel, desăvârşit naţional-românesc prin succesul meu nu prin acest carton cât şi prin documentele privitoare la mi-am făcut numai mie, ci şi neamului cinste înaintea decorarea Catedralei din Sibiu, am descoperit faptul că străinilor”16. Octavian Smigelschi a fost mai mult decât un simplu O notă particulară şi cu caracter insolit o prilejuise pictor de biserică - el decora întreg interiorul, realizând Smigelschi, pe lângă stilul neobizantin şi monumental o armonie între pictură, sculptură, pardosea şi vitralii introdus în Catedrala sibiană, şi motivele de factură aşa cum vom vedea mai departe. populară. Ele constituie o dovadă a preocupărilor Prietenul său de o viaţă, Valeriu Branişte sesizează şi a interesului pe care l-a manifestat pictorul faţă şi argumentează noul stil, neobizantin, pe care de valorosul nostru tezaur artistic popular şi întru Smigelschi îl introduce în arta românească prin pictarea domeniu ca cel religios, în care pilde de felul acesta Catedralei din Sibiu. „Sfinţii lucraţi de Smigelschi sunt au fost de prea puţine ori admise la noi. De altfel în figuri întregi, cu membre drepte şi sănătoase – nu fiinţe cuprinsul lucrărilor smigelschiene exemplele de factură stoarse şi supte de o bolnăvicioasă înţelegere a plăcerii populară au o evoluţie aproape ciclică. În cartoanele lui Dumnezeu – iar feţele lor sunt româneşti, aşa cum

37 38 transilvania 1/2017 scris, că Mântuitorul arfi fost Ovreu, edoarfiullui Hristos tipul ovreesc (evreiesc). Las că nicăieri nustă evlavia creştinească, decâtdirecţia deaidealizaîn idealul sfinţeniei,demnităţiiomeneşti. încât putempunecanormă,căicoanaluiHristoseste omeneşti, divin,idealulfrumuseţii pe lângăcaracterul în toatetimpurilesăcristalizeze înicoanaluiHristos, autentic ca şitoatecelelalte,fărădeafi recunoscut caportret îndouă,esteocreaţiune buclat iarăşiîmpărţit artistică îndouăşipărlung împărţită faţa blândă,barbascurtă edesan Abgar, dincare s-acreat tipulluiHristoscu din corespondenţa apocrifăaluiHristoscuRegele istoria. Pretinsa -icoanănefăcutădemânăomenească, lui Hristosnucunoaştenicibisericanoastrăi asupra chipului lui Christos. Portretul lui autentic al asupra unui exemplu, al celui mai cardinal, adică Săe Românul şifrumos. insistnumai maimândru Nimic maigre şit itotodatămaisupărăciospentru 18 Pictori maridinRăsăritşiApus aucăutat acest ideal în cartoanele sale,şibineface!” acest idealîncartoanele româneşti. Tendinţa vădită aluiSmigelschi esteafixa aces idealtrebuie săfiechipulluiHristosînbisericile al Nemţilor. Acest idealestepropriu alRomânilor şi poate fi identic cu al Ruşilor, dar nici cu al Grecilor omenească,iaracestidealnu şiperfecţia frumuseţe comune. Poporul român încă îşiare idealul său despre dezvoltări, subcondiţiiidenticeşipebazauneiorigini individualitatea naţională,care esterezultata uneilungi unul dealtul.Idealul poporîşiare fiecărui în izvorul omenească şiidealurilediferitelorpopoare diferă Ovrei. Fiecare poporîşiare idealulsăudefrumuseţe limba ovreească şicătoateneamurilelumiisetragdin când secredea, cătoatelimbilepământuluiderivă din sfinţeniei omeneşti.Au trecut vremurile întunericului, tipul ovreesc demnităţiişi caculmeafrumuseţii, a idealurilornoastre, izvorâte dincreştinism, aprezenta Maria Fecioară şis-afăcutom,daredirect osfruntare Dumnezeu, care delaDuhul s-aîntrupat Sfântşidin

Proiect iconografic pentru Catedrala din Sibiu 19 şi Imaginile aşa cum le înţelegea Smigelschi că de pricepere a femeii române şi în ea se reoglindeşte trebuie să fie aşezate pe pereţii Catedralei urmau să străduinţele culturale care au agitat şi agită spiritul sublinieze şi să intensifice, prin jocul proporţiilor şi straturilor de mai jos ale neamului nostru. al efectelor plastice, o anumită senzaţie a spaţiului În acelaşi sens Gheorghe Oprescu scria pagini de o interior, percepţie care să-l predispună pe credincios frumuseţe neegalată în ceea ce priveşte arta ţărănească la la trăirea apropierii tainice de sferele cereşti. Pentru a români: „Originea tendinţei de a înfrumuseţa lucrurile putea induce celui care contemplă o asemenea impresie utile, de a nu se mulţumi numai cu ceea ce e absolut spirituală unitară, clară şi profundă, artistul trebuia să fie indispensabil pentru că ele să corespundă scopului dispus să sacrifice, măcar o parte din ceea ce dobândise practic pentru care au fost create, este felurită. În primul în urma experienţei sensibile a lumii concrete. În urma rând este cerinţa organică, darul înnăscut, care face ca unei atare renunţări, naturalismul neoclasic a putut fi ochiul să nu fie satisfăcut decât de anume forme, de depăşit, chiar dacă nu întru totul abandonat, trecând anume proporţii, de anume combinaţii ornamentale, însă printr-o serie de modificări, în beneficiul apropierii însuşire pe care natura a acordat-o unor popoare şi de de registrul figurativ al artei bizantine. Prin renunţarea care a lipsit pe altele. Această predispoziţie organică, la gestul patetic şi teatral, sfinţii din compoziţiile întărită printr-o lungă tradiţie, este înviorată, aţâţată, de smigelschiene respiră o atmosferă de solemnitate, un sentiment puternic, în special de iubire. Cu gândul atitudinea lor, aproape statutară, comunică sentimentul la cineva scump, mâna execută broderii minunate, stăpânirii de sine şi al păcii interioare. Cu ele se reînvie crestături în lemn ori altfel ori altfel de obiecte, care vor principiul frontalităţii şi al profilării figurilor pe un fi admirate sau se vor schimba la hora din Duminica fundal decorativ. Toate elementele care contribuie la următoare. Dar şi din dorinţa de a face plăcere printr- sfinţenie sunt urmate de această raţiune estetică şi îşi un obiect deosebit de frumos, unei rude mai în vârstă găsesc întocmirea lor deplină în încercarea artistului de sau unei persoane respectabile, sentimentul religios, a relaţiona chipul cu privitorul. Seninătatea şi expresia nevoia de a lăsa urmaşilor o amintire, sărbătorile mari, plină de candoare a înfăţişărilor trădează ointervenţia, praznicele şi ceremoniile (în primul rând cele unice de multe ori subliniată, a penelului măiestrit al artistului în viaţa omului ca: nunta, înmormântarea ori botezul , prieten şi colaborator apropiat al lui unor fiinţe dragi), sau chiar numai mulţumirea de a fi Octavian Smigelschi. Un aer de reverie, de care sunt deosebit de ceilalţi, sunt şi ele puternice stimulente în învăluite figurile sfinţilor, a pruncului Iisus, al Maicii creaţiunea artistică populară”21. Domnului, se împleteşte pe un ton mai sensibil al Octavian Smigelschi a înţeles foarte bine stilului de portretizare al lui Smigelschi, aşa cum îl vom importanţa notei româneşti pe care nu o putea da la întâlni mai apoi şi la celelalte biserici. Catedrala din Sibiu decât decoraţia interioră, lucru Simbolismul aurului, element folosit din întâlnit şi la biserica din Ciacova. Mai ştia că natura şi abundenţă la cupolă şi iconostas, are un rol important omul sunt factorii care împreună urzesc arta. Arta fiind în ceea ce priveşte reprezentarea lumii dumnezeieşti. o imitaţie a naturii. Arta imită în adevăr natura aşa Figurile pe care le-a zugrăvit pe iconostas sunt cum o vede şi o simte artistul în lumina geniului său. purtătoarele unor note ce definesc în chip admirabil Arta provine nemijlocit din intuiţie şi se adresează la omenescul trăit după perceptele Evangheliei ce face ca intuiţie, izvorul primitiv al oricărui sentiment artistic. Duhul Sfânt să cuprindă sufletul fiecăruia. Cu aceeaşi O natură frumoasă mijloceşte în chip firesc educaţia sârguinţă şi interes se manifestă şi aici propensiunea artistică a unui popor, creând, pe îndelete, fondul artistului spre o pictură monumentală. Niciodată însă estetic care, în condiţii sociale priincioase, tinde să se monumentalitatea figurilor sale nu va afecta imaginea manifeste şi – ajutat de fantezie produce arta. lor realistă şi plină de înţelegere”.20 „Bunul simţ şi adânca pricepere a lui Smigelschi ne În acest sens, Octavian Smigelschi va folosi pentru indică şi în privinţa aceasta direcţia dezvoltării picturii decorarea Catedralei tehnica de caseină, cunoscută bisericeşti la noi Românii. Ornamentica lui, figurileş i şi sub denumirea de al secco – tempera grasă. Multă tipurile lui sunt româneşti, sunt isvorâte din sufletul vreme s-a crezut şi s-a scris că este vorba de frescă. treaz al Românului, al cărui gust s-a sintetizat deja în În pictura din Catedrala sibiană, pictorul s-a străduit artele naţionale. Românul sănătos la minte şi inimă nu să folosească pentru prima oară o seamă de motive are pricepere pentru aberaţiile ascezei orientale”22. populare, inspirate parcă de pe frumoasele scoarţe În acest sens profesorul Dimitrie Comşa vorbea ardelene, ori bogatele opregi bănăţene, motive care despre arta populară şi bogăţia sufletească a poporului într-un fel uluitor au conservat în desenul şi coloritul rămân cât şi despre pictura bisericească din ţinuturile lor exemplele fericite ale vechilor şi admirabilelor româneşti. El afirmă că decorarea Catedralei ar trebui să ţesături bizantine. Prin acest fel, Smigelschi introduce ţină cont de acestea, el însuşi implicându-se pentru acest şi realizează pentru prima data în iconografia noastră o lucru. „Trăind poporul român, odraslă din viţă nobilă românizare a acesteia. În toate aceste motive populare, în mijlocul acestei naturi şi faţă în faţă cu icoanele pline pictorul ştiind că e depusă toată forţa de muncă şi de farmec şi măreţie pitorească, este cu neputinţă să nu

39 40 transilvania 1/2017 ideea nouănuprindedintr-una, şitrebuie să-şifacăpe îi ţineamabsolutdeincompetenţă, ştiindbinecănicio zeflemitoare,observările emanatedelaoamenipacare pe careşti oaflauadmirabilă,amrămas arti rece latoate batjocorit decătre mulţi,dar convins de succesul idei, în lucrărilelordeconcurs,amfostchiarridiculisatşi am sulevat ideeaaplicăriimotivelor originaleromâneşti (discuţiile n.n.)avutecunumeroşi pictorisculptori– potriveşte. Înainte cucâţiva ani, câtînpertractările şi laornamentarea veşmintelor, acoloundeaceastase a motivelor româneşti atâtînpicturadecorativă, cât aplicarealucrărilor depictură–pentru câtmaibogată Sibiu, –încaliatedereferent amstăruit şiconducătoral această roinţă, cuocaziuneazidiriicatedralei dela un stil românesc. Dându-mi-se o bună ocasiune în aplicării motivelor populare româneşti „creând astfel va decide”viitorul catedralei sibieneseva avânta pestebisericileamintite, Sinaia şi abisericiiSf. Trei Ierarhi dinIaşi poate fi considerată pictura catedralei dinCernăuţi lucrare devaloare artistică demare şiînparte valoare cuarhitectura.Eafiindo nici ealaînălţimeaartistică bisericeşti. Pictura dinbisericaCurtea deArgeşnueste caracteristicavechii noastreiată pescurt picturi şi imitândcaricaturilebizantinedinepocadecadenţei, naivă, colorit zbierător, foarte parte figuriadeseapocite suprapuse rânduri-rânduri,ornamenticaşubredă şiîn zugrăveli suntcudeosebire bisericilevechi. Rotocoale am fi să vorbim de belşug în pictură la noi. Bogate în îndruiţi vedem înbisericişilamulteleexpoziţiiartistice, ş, în sensul indicat (...) Judecândam ţinut morţi după ce în cercuri largi,revine în mare subscrisului, care parte, imitate vor finumeroase. Meritul imitaţieişipropagării probabil în măreaţa podoabe catedrală de aici,a cărui şi îndeosebiornamentaţiaîva faceintrarea triumfală armeneşti, uzitatelanoi. decâtcelebizantineşi şi neasemănatmaifrumoase de aplicatlaîmpodobirea bisericilornoastre, maibune şi motivele ţărăneşti,cuprinseînalbumcafiindbune şi străini,unanimcuînsufleţire audeclaratformele culorilor (...) Numeroşi Români pictori şi alţi artişti, treimea vedeau întrupată galben şialbastru, armoniei la şcoalaharnicăşidarnicăanaturii.În culorileroşu, nu înatelierele, şitablourimeşteşugiteci, niciîncărţi culorilor. Acest sentimentaîncolţitşis-aperfecţionat, alegereasentiment pentru şicombinarea armoniasăa care storc admiraţiagenerală,vădesc unadânc seamăn şibroderiile şiţesăturilecelelalteminunăţii, estetic, sâmburele oricărei Portul arte. fără său mândru, stăpânitestedeunputernicsentiment nostru că poporul Cânturile populare, doineleşipoveştile suntmărturie, ceiseofercuatâtadărnicie. facă asimţifrumuseţile i sefiîntipărit,cuvreme, înalbiasufletuluişisănu-l Totodată D.E.Cristea afirmaşielimportanţa Mândră şi nobilă şi românească populară fiind, arta 25 i întrucât picturaîncăneînceputăa . Dacă şiîntrucât 26 . 24 şiaMănăstirii 23

Mitropolitane. Magilor bizantine. coboară înaceeaşiordine, le-amaflatşiîndecoraţiile se ridicăpânăla o anumităînălţime,apoiiarăşise covoare şivelinţe de2-3cmlate,care înformădescări Aşa deexemplu vrestele obicinuitedepeunele foarte românească se regăseşte deoaltăştiecreamai îndepărtate oarmonieartistică. ale unuicompozitorcutalent,care şidintonurilecele estetic şioeleganţăplăcută,cacompoziţiilemuzicale pricepere într-oarmonie,care trădeazăcelmaifingust dar are şigustuldealecombinacuceamaiartistică că românul, respectiv românca, deşiiubeteculorilevii, vestitele mozaicuribizantine,şinuiauînconsiderare, prea vii,bătătoare laochi.Aceştia, sevede, nucunosc biserici,fiindcăarenu sepotriveşte pentru culori ce a dat-o. Alţii susţin că ornamentaţia românească a triumfat,adeseorimultmaiiutedecumsperatcel auamuţitşiideea lumea apăţitmulţişa,darcârtitorii ce isepărea laînceputatâtdeduşmănos.De când încetul cursulsăunatural,pânăsăcucerească terenul, şi Matei Corvin dupăogravurădeepocă. Înşi Matei spatele Corvin Bun de laSuceviţa, Neagoe Basarab delaCurtea deArgeş anumite fresce cel ale mănăstirilorvizitate:Alexandru trei provincii româneşti, Smigelschi inspirându-sedin Magiiaducând daruri. se aseamănă cu voievozii celor ceitreivenit săseînchineşisă-Iaducădaruri magi. îşi ţinecapuldrept, cuunaerîmpărătesc, lacare au care, Sine, văzut pentru are trăsăturileunuitânărcare, această semnificaţiedetron pregătit, pecând Pruncul Fecioare, acărei aureolă străbateîntunericul, subliniază pare Prunc. cauntron pentru Aplecarea capuluiSfintei Pruncului pare ca o plutire, iar Maica Domnului însăşi Dar cutoatăapropierea celordouăchipuri,şederea prin aceastalaturadeMare Arhiereu alluiIisus Hristos. întinde ambelemâinica şi cum arbinecuvânta, arătând cuprinde Pruncul cuambelemâini,iarPruncul îşi Iosif, unîngerşianimaleînstaul.Maica Domnului Domnului cuPruncul înbraţe,iarspateDreptul din Rădeşti.)DinînmijlocMaica aceastaseobservă Închinarea magilor, Smigelschi ova pictaînbiserica 1909 nr. 1(asemeniacestuimodel,cuuneledeosebiri, Planşa estepublicatăînsăînrevista „Luceafărul” din Domnului cuPruncul Hristosşi doi dintre cei trei magi. scena Naşterii, pânăacumrefăcându-se doarMaica se aflăastăziîntr-ostare precară, încercăm să refacem creeze oschiţăoriginală Magilor dinvestul Europei, însăSmigelschi reuseşte să de către magi Pruncului Iisus, sinonimă cu adorarea Avem de-afacecu reprezentarea aduceriidarurilor crestături românesc. delemn,obişnuiteînmediulrural Menţionăm cu înacestsenscartonul De altcum multe forme din ornamentaţia În dreaptă partea aMariei apar cei trei magi Din înfăţişând păcatecartonul 28 , care trebuia Catedralei pictatînabsidacorului 27 ” Este vorba deuntripticîncadrat 29 şi la greci, . Închinarea Magilor şi la alte popoare. Închinarea lor, pe o latură a tripticului, apar păstorii, îmbrăcaţi Această localizare a unei scene biblice în mediul în costume specifice Mărginimii Sibiului, aducându-şi familiar a fost des folosită în pictura apuseană, pe care darurile lor: un miel şi un burduf de brânză. Pe cealaltă Smigeslchi o cunostea foarte bine. Să ne amintim latură sunt înfăţişaţi ţărani cu femeile şi copiii lor, toţi de tabloul Uciderii pruncilor din Colecţia Muzeului îmbrăcaţi în portul sibian30. E marele rol al pictorului, Naţional Brukenthal, realizat de Pieter Bruegel, zis cel de a nu înfăţişa „păstorii biblici cu ciomege încârligate Bătrân în care sângerosul eveniment se produce într- la capăt, cum de pildă sunt la Boticelli, , un sat medieval acoperit de zăpadă sau chiar tabloul Veronese, ci ei sunt ciobanii noştri din munţi, cu Adoraţia Magilor de Diego Velázquez din colecţia măciuca înflorită, românească, încleştată între degete Muzeului Prado din Madrid în care unul dintre magi, osoase, cu pletele lungi, retezate, cu trupurile subţiri, cel negru este îmbrăcat în costumul de curte spaniel, mlădioşi, istoviţi de trudă, cu cămăşile albe, lungi până sobru. la genunchi, în spate cu ţundre ardeleneşti, cu zechi Deasupra Fecioarei apare un nor şi o stea din Bucovina, cu zăbun ca în Basarabia, iar în păstorul înconjurată de şase îngeri, în două perechi de câte trei ce stă în genunchi ţinând în braţe un miel, vezi parcă îngenunchiaţi cântând, având pe costume broderii pe cel ce n-a mai putut suferi ruşinea veacului, ci în româneşti. Deasupra tripticului şi pe cele patru braţe primăvara anului 1907 şi-a răzbunat amar, strigând apar motive populare româneşti, crestături în lemn, sfâşietor: Sânge Doamne! Sânge! Căci sângele îngroaşă! încât dă impresia „unei porţi din satele româneşti de ()”31. altădată”32.

Înălțarea Domnului, studiu iconostas, colecția Muzeului Național Brukenthal

41 42 transilvania 1/2017 Proiect Catedralei,colecțiaMuzeului absidaaltarului pentru National Brukenthal. Maica Domnului Cupola, Oranta, studiupentru colecțiaMuzeului National Brukenthal Pantocrator O adevărată „românizare” a Naşterii Domnului! că am avut dreptate când am zis că arta ţărănească Chiar dacă pictorul nu a putut realiza această lucrare în poate servi nu numai ca izvor de inspiraţie, numai ca cafasul Catedralei Mitropolitane din Sibiu, Smigelschi element de premiere pentru arta superioară. Artiştii nu o va uita şi o va pune în culoare pe bolta bisericii sunt chemaţi să desăvârşească arta populară, să creeze din Rădeşti, jud. Alba, ctitoria episcopului martir prin întrebuinţarea şi prelucrarea comorilor din arta Demetriu Radu al Oradiei, fără a mai utiliza împărţirea populară, opera de artă superioară, veşnice, care să scenei în trei. îmbogăţească arta universal cu farmecele noutăţi şi Vorbind despre planşa Naşterii Domnului, originalităţi”33. cât şi despre efervescenţa culturală din ţară asupra Octavian Smigeslchi a dorit ca interiorul catedralei cultivării artei naţionale ţărăneşti în diferite ramuri, sibiene să respire a românism. Şi acest lucru provenea Octavian Tăslăuanu în revista„Luceafărul” notează: atât din faptul că românii din aceea vreme nu erau „În acest număr publicăm ultima opera a dlui încă majoritari în Sibiu cât şi datorită construcţiei Octavian Smigelschi care de astă toamnă lucrează la catedralei care, proiectată după modelul Sfintei Sofia Roma. Noua opera a mult apreciatului nostru Pictor din Constantinopol, nu avea nici o decoraţie care să e o încorporare a concepţiei naţionale care în timpul facă trimitere la arta românească. La acestea două se din urmă se accentuază tot mai puternic în mişcarea adaugă şi formarea intelectual-artistică a pictorului: noastră artistică. Nota caracteristică a acestei mişcări e cunoştea forte bine viaţa capitalelor central - europene străduinţa de a crea o artă românească prin introducerea şi mai ales a Budapestei care în acea vreme era în plină motivelor artei ţărăneşti şi prin întrebuiţarea motivelor glorie de dezvoltare şi de afirmare a spiritului naţional. artei ţărăneşti şi prin întrebuinţarea elementelor artei Să menţionăm doar ridicarea Bazilicii Sf. Ştefan, a vechi în arta noastră modern, superioară. E o mişcare Palatului Parlamentului sau a clădirii impozante a de premiere, de desăvârşire, care se găseşte încă la Operei, toate făcând referire prin decoraţie şi pictură la fazele începutului. Vorbind de compoziţia dlui Tiberiu istoria poporului ungar. Brediceanu, „La sezătoare”, am arătat importanţa Asupra decoraţiei interioare a Catedralei s-a ocupat acestei noi concepţii în muzică. Arhitecţii din România cu de-amănuntul Octavian Smigelschi. Avea această lucrează din răsputeri pentru crearea unui stil românesc capacitate şi lucrul acesta îl grăieşte şi cartonul pentru în arhitectură. Arta decorativă ţărănească e cultivată Catedrala unită din Blaj, cel asemănător pentru Sibiu cu sârguinţă şi uneori cu simţ de mai multe societăţi fiind pierdut. Pornind de la vitraliul de la intrare care din România şi de la noi, străduindu-se a întemeia o are în centru crucea înconjurată de o bandă tricolor, artă decorative ţărănească. Comisiunea monumentelor vizitatorul păşeşte în măreţul edificiu şi are impresia că se istorice din România în Buletinul său trimestrial află pe un covor simplu românesc, datorită mozaicului contribuie la cunoaşterea arhitecturii şi picturii pardoselii ce este decorat cu motive tradiţionale. Iar apoi bisericeşti din cele mai îndepărtate timpuri. Revistele privirea este îndreptată în faţă, spre iconostas. A fost mai cu seamă se ocupă neîncetat cu popularizarea şi confecţionat la Bucureşti la firma lui Constantin Babic comentarea artei ţărăneşti şi cu creaţiunile tinerilor din lemn de stejar, elementele sculptate fiind realizate artişti. din lemn de tei şi acoperite cu foiţă de aur. Decoraţia La noi Octavian Smigelschi îndrumă pictura acestuia a fost realizată de Octavian Smigelschi, tocmai bisericească pe noi cărări, până şi dansurile naţionale pentru a continua o parte din modelele broderiei sunt cultivate de Societatea Chindia din Bucureşti. De ţărăneşti din icoană şi pe partea lemnoasă realizându- literatură şi pictură nu mai pomenim, fiindcă caracterul se astfel o armonie desăvârşită. Elementele de coarnele lor naţional e bine cunoscut, ele sunt şi mai înaintate. berbecului de pe coloane alternează cu motivele bogat În mişcarea aceasta vioaie şi tot mai puternică vedem decorative şi cu ornamentele geometrice ce se împletesc frământările sufletului românesc de a-şi căuta forme cu vrejul de viţă de vie iar în registrul apostolilor cu noi pentru exprimarea frumosului, vedem începutul sfoara împletită în trei într-un vădit spirit de ordine şi unei epoci de renaştere a artei noastre naţionale, care echilibru. Meritul lui Smigelschi este acela că a reuşit va putea da roade strălucite numai în viitor. Ea va să adapteze exuberanţa decorativă brâncovenească contribui şi la închegarea socială a neamului nostru, cu elemente din broderia ţărănească: cruci, casuţe, care astăzi ni se înfăţişează cu diferenţieri prăpăstioase romburi, coarnele berbecului sau crăiţe suprapuse care şi păgubitoare intereselor naţionale. Arta bisericească a ne duc cu gândul la opregile bănăţene sau la diferite dlui Smigelschi, prin concepţia şi prin întrebuinţarea feţe de masa, covoare sau cătrinţe sibiene. Tot acest motivelor artei decorative ţărăneşti, cadrează aşa de decor bogat şi foare variat ilustrează diferite concepţii bine cu întreaga mişcare mai nouă de a crea o artă estetice ale poporului român, ale căror origini foarte naţională. Unii socotesc aplicarea motivelor ţărăneşti vechi s-au perpetuat până astăzi sub forma unui „tezaur la o pictură bisericească ca o erezie. Noi am accentuat de semne scrise”. în diferite rânduri cum înţelegem întrebuinaţarea motivelor artei populare în arta superioară. Şi credem

43 44 transilvania 1/2017 la cupolacare abundădediferitemodeleşicolorituri. putem sănusesizămdecoraţiapereţilor ferestrelor de angelice elementedinbroderia ţărănească.Însă nu cete îngereşti.Şi aiciîntâlnimîndecoraţiaveşmintelor pictarea scenei Pantocratorului înconjuratdecele9 motive delaCurtea deArgeş. slavonescArgeş şidupămotive 1512. dinLiturghierul iconostas) dupăunrelief delaMănăstirea Curtea de România. Evangheliar slavonesc tipăritdeMacarie în1512 românesc (Avrig) şiMănăstirea Mărgineni (crucile). pandantive asemeneamotivtextilpoporal. românesc (Avrig). depeuncovorpandantivele) esteîmprumutată textil de peunarc alMănăstirii Hurezi. subscrisului. dedecoraţiune motive ornamentale folosite pentru a dinSibiuarhidiecezan acestanoteazălămurit pe care Smigeslchi oînainteazăConsistoriului Câmpurile obloagedintre icoaneledinhorădupă lângă Câmpul încadratdesubabsidă(parter Asemenea frizuldesubaceasta. Decoraţiunea dintre ferestrele delacupolaabsidei: Decoraţiunea arcadei delaetaj: motivtextil Încadrarea de sub semicerc acâmpuluidesub Decoraţiunea arcurilor celormari(care poartă Motivul încadrăriiferestrelor de lacupolăesteluat Mai multîncapitolul Pentru cupolacatedraleiSmigelschi amersîn Studiu Chituță decorațieiconostas,colecțiaAlexandru Conspectul din „izvoarele „ Oferta” survenit înaintedeconcursullansatConsistoriu survenit lui Smigelschi spre acestemodeleşiornamentaţiiau datorează luiMiron Cristea. Considerămcăaplecarea modele populare româneşti înpicturadinCatedralăse Păcurariu ausubliniatfaptulcăintroducerea acestor Smigelschi, cadepildă Virgil Vătăşianu sauMircea sunt decoratecuacesteelemente. sau măsuţecâtşicoloanelecesusţinbolţiledezidărie Matei, Marcu, Luca şiIoan. scaun Aici tot mobilierul: Evanghelişti:Catedralei undesuntpictaţiceipatru Sebeşul săsescşiOrăştie. Mărgineni. dupăuniconostas(tetrapod)delaMănăstireaparter Argeş şimotive depeuncovor dinBistriţa. după motive textile Turda. sunt sigurderecunoştinţă generaţilorviitoare. a măfisupusuneiastfelde grele muncidepionerat, acestei marişiastfelsăleînviem laonouăviaţă.Pentru sălepunemînserviciul cu eminentedispoziţiiartistice, rezultatul uneimunciidevechiartistică, alunuipopor cu desăvârşire originaleşi deoinconstabilăvaloare acest privilegiuaoperei monumentale, acestemotive numai naţionalcichiarlocal,seimpunedelasinecacu catedralei uncaracterşimaioriginal,nu arficelmaimare aidadeci nefructificată păcat;pentru sau făcutpaşideiniţiativă. Comoaraaceasta aolăsa însă şi numai conservare în timpul cel mairecent acăreicine afostconvinsşipânăacum,pentru studiu decorativă, despreo artă acărei naivă fie frumuseţe avem nostru seamă înproductele textilealepoporului Esteştiutcămaicu mergem unpasşimaideparte. să-i ridicăm valoarea şi mai mult,trebuie artistică să Ba suntconvinscăprinnăzuinţaspre originalitate în decoraţiunesă-lscoatemcuatâtmaimultrelief. cuacestmonumentnaţional ridicării valorii artistice aceia precum arfifostdedorit,esteîninteresul în arhitecturacatedraleinus-aaccentuatmăsura bizantinăromânească, bizantină naţională, o artă care internaţionale, cifiindcăînmănăstirilenoastre avem bizantine fie numaiunmonumentdeşabloualartei internănuestedestulsă priveşte decoraţiaartistică Catedrala,Smigelschi sapentru 1904, înoferta scria: tehnicile modernealetimpului. eparhial care dorea o pictură bizantină românească cu Mulţi dintre autoripreocupaţi depicturalui Elementele naţionaleţărăneştiaparşiînpandantivii Elisabetopole, 28II1904. Decoraţiunea pereţilor dinpronaos: motive textile delaarcadă lateralăîn Câmpurile deambelepărţi Încadrarea boltei celei mari de la cor: Curtea de Decoraţiunea dintre arcurile desubgaleriacorului Motivele decorative cele-amaplicat înschiţapentru „Deoarece suntconvinscumcăcatedralaînce De laînceputulanului decorarea ornamentală a catedralei cu modificările de bizantine. După ce i s-a încredinţat lui S. pictarea lipsă pricinuită prin tehnica de pictură şi caracterul cupolei şi a iconostasului - făcând studii temeinice şi stilar mai sever al unei decoraţii monumentale sunt fără intensive - s-a familiarizat tot mai bine cu ornamentica deosebire de origine românească aşa precum se poate vedea românească, aplicând în mod mulţumitor ca început din conspectul icoanelor decorative aici aclus sub 5”34. formele ei şi în măsura întinsă atât la ornate cât şi Mai mult decât atât, în dialogul său cu domnul în pictura decorativă, acomodându-se unui gust mai Mocioni (Mocsonyi) acesta îi promite pictorului că îi românesc şi cu privire la colori, şi ţinend fireşte în scrie mitropolitului Meţianu subliniind două direcţii general cont de tonul serios, ce trebuie să domineze în care ar trebuie să fie importante în legătură cu pictarea o pictură bisericească. Această direcţie - croită de noi în Catedralei. Aşadar, Smigelschi se adresează lui Valeriu Sibiiu, - merită a fi imitată pretudindenea la Români, Branişte: căci - dacă ornamentica arabă, persică, a devenit la Frate Valerie, noi canonică - cine ne poate împedeca de a canonisa Grăbesc a-ţi refera despre rezultatul vizitei mele la unele forma şi modele naţionale, care nu numai sunt domnul Mocioni. neîntrecute, frumoase, ci mai pe sus de tote sunt ale Primire afabilă (călduroasă n.n.), preste aşteptare. noastre?”36 I-am arătat fotografiile; au plăcut foarte. Menţionarea că modele decorative din cartoanele După prealabile schimbări de idei mi-a promis că-i prezentate la Sibiu ar fi de influenţă armenească ni se scre mitropolitului, ca: pare un pic deplasată, mai ales că aici Smigelschi se La darea în întreprindere a decoraţiunii catedralei foloseşte ca inspiraţie din mozaicurile de la să se observe principiul naţional; sau San Marco din Veneţia. Nerecunoaşterea surselor Lucrările înscrise la concurs să le supuie unei picturale, a fost şi unul dintre motivele de conflict cenzurări prin oameni competenţi în materie. Observă dintre Smigelschi şi Cristea. În mai multe rânduri însă că nu mă poate asigura de efect. Smigelschi scrie: Cu toate acestea, eu deocamdată sunt mulţumit şi cu ...Preacuvioşiei sale (Miron Cristea n.n.) altcum nu atâta. Poate că - colea după ce vom vedea, cum se vor îs destul de modern, prea mă ţin de rigiditatea stilului dezvolta lucrurile mai departe - se va afla vreun mijloc bizantin. Într-o mai lungă convorbire m-am nizuit a-mi ca scrisoarea, respective, dorinţa ilustrităţii sale să aibă justifica credeul meu artistic faţă de domnia sa, însă fără rezultatul dorit35. nici un rezultat. Domnia sa ar voi să-i fac nişte lucruri Pentru perfecţionarea sa mai temeinică, Smigelschi plăcute, dulci (vrea să zică dulcege, fără nici un caracter) efectuează în luna noiembrie a anului 1904 şi o un postulat cu desăvârşire beartistic, la care unul nu-mi călătorie de studiu în Muntenia pentru a aduna dau capul37. material (schiţe, fotografii, albume de artă). Însă nu sau: putem să nu credem că Smigelschi nu avea un material „Acum vin şi eu cu o idee. În epistola ta (a lui Valeriu bogat de ornamentaţie populară din Transilvania, mai Branişte n.n.) îmi aminteşti de dizertaţia lui Cristea. ales zona Bistriţa, Turda, Sebeş, Sibiu şi Banat - zona Doi numeri din Telegraf i-am cetit mai înainte, iar restul Lugoj, menţionate şi în oferta sa. apărut până acuma l-am căpătat chiar astăzi şi cetind Totodată trebuie amintit aici şi importantul „studiul” trebuie să constatez că şi ca product literar un Album artistic representând 284 broderii şi ţesături după galimatias mai haotic de mult n-am cetit. Iar în fond originale ţărăneşti, Sibiu, 1904 a profesorului Dimitrie o grămadă de lapsuri, o lipsă de pătrundere în materie, Comşa. Un valoros album care adună unele din cele un spirit de observaţie aşa de superficial, o grămadă de mai reprezentative motive populare româneşti. material nerumegat, încât fără voie îţi vine să te apuci de Miron Cristea în cartea saIconografia şi întocmirile ţesălat o şiră. din internul bisericii răsăritene, Sibiu, 1905 arăta acest Ce crezi n-ar fi la loc să-l luăm niţel la scărmânat? lucru: „Pictarea unei părţi a catedralei s-a încredinţat Prea se încrede cuvioşia sa în subţirele domniei sale pictorului român Smigelschi, până acum profesor cunoştinţe artistice şi n-ar strica să-i reducem importanţa de liceu. Acesta dovedia dintre toţi concurenţii a fi sa la valoarea adevărată. mai vărsat în cunoaşterea stilului bizantin. Pictura La aşa ceva se înţelege iar numai tu eşti chemat. Ai lui pe cartoane cuprindea multe note caracteristice chiar şi oarecare titlu să te amesteci în treaba cuvioşiei sale, originale, cari te îndemnau a presupune, că va satisface pentru că punctul cardinal din studiul tău şi totodată şi aşteptărilor, deşi nu avu încă ocasiune să-şi poată punctul de vedere că o renaştere a artei bisericeşti la noi dovedi talentul prin pictarea vr-unei biserici mai mari. numai şa de rezonabilă, dacă ne vom întoarce la izvoarele În planul de concurs acceptase şi el puţine motive originale ale artei creştine. Conferenţiarul nostru despre naţionale. Tonul general însă, era, ca şi originalele, în epoca asta (IV-X) nici pomană (referire) nu face. colori prea întunecate. Prevala verdele şi un albastru Afară de asta, mai este destul de precaut şi în alte închis, esprimând un gust armenesc. Armenia a avut privinţe. Cred altcum că ideea mea şi altcum te preocupă, peste tot multă influinţă asupra dezvoltării picturii fără a te face atent la ea, iară mie mi-ai face un mare

45 46 transilvania 1/2017 adevăr influenţatde Crist dinagia Sophia) şiaşamai asemena sîntarmeneşti,chiarşifaţaluiCristos (într- nu estebizantinadevărat, iarăfiguriledepe cartoane acum ledeclarăpetoatede„armeneşti”, niciunmotiv de pemonumentedinRavenna, Venezia, Sicilia ca- cuvioşia saînstudiuldomnieisalele-aaflat„copiate” catedraladinBlaj,pe planurilepentru pecarialtcum mele. Toate lucrărilemelesîntrele, ornamenticade pînă lapămînt,den-amairămasnimicbunînicoanele Lemenyi cum mis-aspusaavutlococontroversă vehementă. domnilor consistorialiştilaStadt­ fiind prietenicuminesuntpreocupaţi. a picatdinjuriuîmpreună cuarhitectulcatedralei,că orice preţ. în convingere căpeCristea trebuie să-lexecutăm cu bizantinămaiveche” privitorlaarta poţi informa conferinţa încăodată,eventual şialteizvoare, dincare te meledenaturăobservările celevoi notacetind artistică, încercurilecunoscător deartă dinSibiu. dacăi-aidiscreditaserviciu mult-puţinavază, ceoare ca Joia trecută înconvenirea socialăorinarăa Wellmann, în urmamachinaţiunilorluiCristea Lunea trecută amfostlaSibiu şiazim-amîntărit „ Sau 1904: maiapoiîndatade31martie Eu încă-ţivoi puneladispoziţie dinparte-mi Iubite prietene, 39 şitineriim-auapărat,iarCristea m-atrasjos park (Popovici), după Scrisoare adresată deE.M.Cristea artistului 38 . dedicat pictorului că:„Specializându-sededicat pictorului înzugrăvirea de Alexandru Tzigara –Samurcaş afirmaîntr-unmaterial şi având discuţiicuOctavian Smigelschi la Roma, Sibiu, continuausă-lintereseze” prima oarăpeSf. Filofteia catedraleidin dincartonul problema costumuluipopular, cucare îmbrăcasepentru româneşti. Motiveleartei decoratve şialăturideele Catedrală, Smigelschi arămaspreocupat de problema mă aprecia dupămerit Viena. Nu-i cunosc,daramîncrederea căvor fiînstare a Ministerul Cultelor) [indescifrabil] şidinpictorul din (doi pictori,unarhitect şişefulSecţiei din debelearte chestia catedralei. înainte desinodrespective înaintedeces-arhotărîîn pipărat, să-lfacemimposibilşiaceastasăoîncă pe Cristea, obiectiv, într-un articol dar cît se poate de domnia sa,etc.,etc. român, laceeaceaureplicat căaşfi român, celpuţinca Cosma mi-arfitraslaîndoialăchiarşicalitateameade departe. româneşti împrumutate delaţesătorie”româneşti împrumutate introdusă deelconstăînîntrebuinţarea motivelor în CatedralaMitropolitană dinSibiu, marea inovaţie de vedere decorativ cât şi tehnica tradiţională. Astfel, biserici, Smigelschi acăutatsărenoveze atâtdinpunct Juriul persoanedinBucureşti s-aconstituidinpatru După toateacestea,euafluneapăratdelipsăca Lemenyi accentuînd punctul de vedere naţional - Văzând picturaCatedraleiMitropolitane dinSibiu 40 . După terminarea lucrărilorla 41 . 42 Ultima scrisoare a pictorului Smigelschi, adresată familiei

În loc de concluzii: veşnicia artei lui Octavian estetic matur, nu este oare acesta un material cum şi Smigelschi l-ar putea dori orice pictor?” În pictura bisericească locul său este unul de Astfel dacă la sfârşitul secolului al XIX-lea în căpătâi fiind cel care a reuşit să spargă tiparele, având România Nicolae Grigorescu şi Ion Andreescu sparg sensibilitatea şi dragostea faţă de poporul său de şablonul artei oficiale academice inaugurând un curent a eterniza în pictura sacră elementelor decorative nou a cărui trăsătură principală este legătura directă meşteşugite cu atâta migală şi sudoare de poporul cu realitatea, dragostea pentru viaţa omului simplu, nostru, şi de a le sfinţi punându-le în aureola sfinţilor, aceeaşi înnoire o marchează în Transilvania arta lui a lui Hristos şi a Maicii Sale Preacurate. Octavian Smigeschi. În operele cu caracter laic, fie că sunt portrete, Note: compoziţii, peisaje, atenţia lui Smigelschi este 1. Iar din 1905 Catedrala Mitropolitană din Sibiu îndreptată spre om, spre aspectele cele mai obişnuite a devenit un simbol al românismului, un model de ale vieţii, precum şi spre natură, străduindu-se să le decoraţie interioară şi un exemplu de curaj şi îndrăzneală. redea cât mai veridic. „Smigelschi e acela care a transpus această problemă (a Smigelschi a creat o pictură de gen românească, unei noi orientări în pictura religioasă românească n.n.) în inspirându-se din viaţa satelor ardelene, el reprezintă domeniul realităţii, recunoscând că soluţia nu o poate da cu multă înţelegere figura ţăranului, munca sa precum nici importul de artă străină, nici redeşteptarea unei tradiţii şi manifestările sale. Concepţia sa despre lume şi artă încremenite, ci o combinare savantă de elemente şi mai precum şi tema asupra căreia Smigelschi îşi îndreaptă presus de toate – ceea ce nu a spus Smigelschi dar ne-a dat – atenţia se desprinde clar din acest pasaj extras din nota o personalitate puternică şi îndrăzneaţă, care să inspire viaţa autobiografică: „... oricum aş privi această lume – scrie acestor formule teoretice. Căci pictura lui religioasă nu e el – mă gândesc în ce chip m-aş putea servi de ea ca arheologie antică sau modernă, nu e exegeză, ci artă plină subiect al artei”. În ce priveşte dragostea şi admiraţia de viaţă. (...) Pentru arta religioasă însă, Catedrala din Sibiu faţă de poporul nostru, iată ce spune artistul sibian în – cu toată pictura ei neterminată – a rămas un monument aceeaşi notă autobiografică: „... un popor înzestrat cu de o importanţă de netăgăduit: o creaţie artistică şi un calităţi omeneşti foarte valoroase, calităţi ce ies la iveală îndreptar, în care lăsând la o parte ceea ce interesează numai într-un mod atât de perfect, fiind înzestrat cu un gust opera personală a lui Smigelschi – s-au exemplificat forţele

47 48 transilvania 1/2017 2. 1981, p. 173. în „Incursiuni înplastica transilvăneană”, Cluj-Napoca, 1. Negoiţă Lăptoiu, Note: din Catedrala mitropolitană a Sibiului – se situează stilistic cucele specificului înfrunte românesc înpicturaeclezială Octavian Smigelschi care „ne-a lăsat atâtea semne ale meschin almeşteşugarilor, n-aumaifostposibili” iarpedealtatradiţionalismul de imitaţiepeoparte, modern. De ladatapictăriiacesteicatedrale,clasicismul şi mai ales calităţile decorativeartistice ale bizantinismului cutrebuinţelevii alestilurilorapuseneînraport noastre 8. Iulia Mesea, Lucian Blaga, Sibiu, 2012, p. 22. vie înveşnicie”, Ed. ASTRAMuseum,, Universitatea Constantin Chituţă,„Pictorul Octavian Smigeslchi, lumină 7. culturală pictorOctavian Smigelschi. 6. 5. 1904. în „Drapelul”, nr. –12martie, Lugoj, 28februarie 26, 4. ValeriuBranişte, Drotleff, Sibiu, 1936, p. 3. 3. Dr. Iulia Mesea, Re-editată începând din aprilie 2015 de Asociaţia Virgil Vătăşianu, Virgil Vătăşianu, Revista Luceafărul Pictura românească, secolulalXIX-lea– Octavian Smigelschi, impresii şiamintiri, Octavian..., p. 29. Un spiritnovator: Octavian Smigeslchi , nr. 31,16noiembrie1912,p. 706. Pictorul OctavianPictorul Smigelschi Înnoire printradiţie Familia Octavian Smigelschi pictorului (fotografiedincolecțiafamiliei) , în Alexandru , înAlexandru , Kraft & 43 . , picturii noastre religioase moderne” atât, numeleluiarfitotuşiprimulcucare începecapitolul se manifesta.Şi dacăluiSmigelschi nuis-ardatoradecât încare săaibădreptulo artă individualitateaartistului de-a Datorită românească luiadevenit modernă, posibilă„oartă Orientul bizantinşiOccidentul toscan.” specifică unde,depildă, Fecioara seaflăundeva între undeva între şisimbolism,creaând ortodoxie o iconografie Corespondenţă 16. 15. 14. 2007, pp Musei Napocensis, Historica II,nr. 41-44,ClujNapoca, 13. „Octavian Smigelschi album”..., p. 65. Smigelschi Gheorghe Vida,12. 11. VII, nr. 7, Tulcea, 2015,p. 372. strană cumesajnaţional, artă 10. Ioana Savu-Gruiţă, pp. 1-2. Poporului”, an 7, nr. 188, 14/20 octombrie 1903, Arad, Cronică,9. Leandru, 2005, p. 14. începutul secoluluialXX-lea, Gheorghe Iancu, Valeria Căliman, Gheorghe Vida, Virgil Vătăşianu, Ioana Savu-Gruiţă, Virgil Vătăşianu, . 262-263. , în Alexandru Constabtin Chituţă (coord.),, în Alexandru , vol III,Ed. Minerva,Bucureşti, 1989,p. 33. Aspecte..., Aspecte..., Aspecte simboliste în operaAspecte lui Octavian Pictorul OctavianPictorul Octavian...Pictorul Seri plăcute–oexpoziţie, Tripticul Naţional 1906 Octavian Smigelschi –câtăreţii de în„Îndrumător Pastoral”, an. Pinoteca Brukenthal, Sibiu, p. 62. 45 . ..., p. 34. 44 , pp. 31-32. Valeriu Branişte în „Tribuna , în„Acta 17. Virgil Vătăşianu, Octavian.., p. 46. Bibliography: 18. Tipul acesta foarte frumos lucrat de pictorul bucovinean Bucevschi. Consistorul gr.-ort. din Cernăuţi a reprodus acest chip prin tipar în 10.000 exemplare, încât se găseşte Valeriu Branişte, Octavian Smigelschi, impresii şi amintiri acum aproape în fiecare casă fruntaşă românească din / Octavian Smigelschi, impressions and memories, în Bucovina. „Drapelul”, Lugoj, 28 februarie – 12 martie, nr. 26, 19. Valeriu Branişte, Octavian Smigelschi, impresii..., nr. 30, 1904. 1904. Alexandru Constatin Chituţă, Octavian Smigeslchi, lumină 20. Nicolae Sabău, Contribuţii la cunoaşterea pictorului vie în veşnicie / Octavian Smigeslchi, living light into Octavian Smigelschi. Pictura bisericii din Şanţ (Rodna eternity, Ed. ASTRA Museum, Sibiu, 2012. Nouă), în „File de istorie III”, editat de Muzeul de istorie Dimitrie Comşa, Album artstic representând 284 broderii din Bistriţa, 1974, p. 386. şi ţesături după originale ţărăneşti/ Album art and fabric 21. Gheorghe Oprescu, Arta ţărănească la români, embroidery stick representing 284 originals peasant, Bucureşti, 1922, pp. 15-16. Sibiu, 1904. 22. Valeriu Branişte, Octavian Smigelschi, impresii şi Ioana Savu-Gruiţă, Tripticul Naţional 1906/ National amintiri, în „Drapelul”, Lugoj, 9/22 martie, nr. 30, 1904. Triptic 1906, în „Acta Musei Napocensis, Historica 23. Pictată în perioada 1893-1895 de pictorul vienez Carol II, nr. 41-44, Cluj Napoca, 2007. Iobst. Gheorghe Iancu, Valeria Căliman, Valeriu Branişte 24. Pictată în perioada 1882-1904 de pictorul francez Corespondenţă/Valeriu Branişte Correspondence, vol III, André Lecomte de Noüy. Ed. Minerva, Bucureşti, 1989. 25. Pictată în perioada 1893-1903 de pictorul danez Aege Negoiţă Lăptoiu, Un spirit novator: Octavian Smigeslchi/ Exner. A inovator spirit: Octavian Smigelschi, în „Incursiuni 26. Dimitrie Comşa, Album artstic representând 284 broderii în plastica transilvăneană”, Cluj-Napoca, 1981. şi ţesături după originale ţărăneşti, Sibiu, 1904, pp. 2-5. Iulia Mesea, Pictura românească, secolul al XIX-lea – 27. E. M. Cristea, Iconografia..., p. XIII. începutul secolului al XX-lea /Romanian painting, XIX 28. Tuş pe hârtie, rupt, păstrat în proporţie de 40% century - beginning of the twentieth century, Pinoteca 29. Alexandru Constatin Chituţă, Octavian Smigeslchi, lumină Brukenthal, Sibiu, 2005. vie în veşnicie / Octavian Smigeslchi, living light into eternity, Dr. Iulia Mesea, Înnoire prin tradiţie / Inovation with Ed. ASTRA Museum, Sibiu, 2012, p. 138. tradition, în Alexandru Constantin Chituţă, „Pictorul 30. Ibidem, pp. 138-139. Octavian Smigeslchi, lumină vie în veşnicie”, Ed. 31. A. Maior, în „Patria”, Cluj, 18 ianuarie, 1920. ASTRA Museum,, Universitatea Lucian Blaga, Sibiu, 32. Pr. Prof. Mircea Păcurariu, Catedrala Mitropolitană..., p. 2012. 67. Gheorghe Oprescu, Arta ţărănească la români /The Cf. Virgil Vătăşianu, Pictorul Octavian..., pp. 56-67. Romanian peasant art, Bucureşti, 1922. 33. „Luceafărul”, Sibiu, nr. 1, 1909, p. 22. Pr. Prof. Mircea Păcurariu, Catedrala Mitropolitană din Sibiu 34. Arhiva Mitropoliei Ardealului, Dosar 1904, V. (800- 1906-2006, Ed. Andreiana, Sibiu, 2006. 809). Nicolae Sabău, Contribuţii la cunoaşterea pictorului 35. Valeriu Branişte, Corespondenţă..., pp. 33-48. Octavian Smigelschi. Pictura bisericii din Şanţ 36. Dr. Elie Miron Cristea, Întocmirile..., pp. 45-46. (Rodna Nouă)/Octavian Smigelschi contributions to 37. Valeriu Branişte, Corespondenţa..., pp. 33-48. the knowledge of the painter. The church of Sant (New 38. Ibidem. Rodna), în „File de istorie III”, editat de Muzeul de 39. Liviu Lemenyi, om politic, avocat, în Sibiu. istorie din Bistriţa, 1974 40. Valeriu Branişte, Corespondenţa..., pp. 33-48. Răzvan Theodorescu,Octavian Smigelschi – creator de 41. Virgil Vătăşianu, Octavian., p. 46. artă naţională / Octavian Smigeslchi – national art 42. Alexandru Tzigara-Samurcaş, Artişti dispăruţi: O. creator, în Alexandru Constantin Chituţă, „Octavian Smighelski, în „Convorbiri literare”, aug., 1914, p. 559. Smigelschi, album”, Ed. Muzeului Naţional 43. Virgil Vătăşianu, Pictor Octavian Smigelschi..., p. 86. Brukenthal/Armanis, Sibiu, 2014. 44. Răzvan Theodorescu, Octavian Smigelschi – creator de Alexandru Tzigara-Samurcaş, Artişti dispăruţi: O. artă naţională, în Alexandru Constantin Chituţă, „Octavian Smighelski / Artists missing: O. Smighelski, în Smigelschi, album”, Ed. Muzeului Naţional Brukenthal / „Convorbiri literare”, aug., 1914. Armanis, Sibiu, 2014, p. 13. Virgil Vătăşianu, Pictorul Octavian Smigelschi / Octavian 45. Virgil Vătăşianu, Pictor Octavian Smigelschi..., p. 86. Smigelschi painting, Kraft & Drotleff, Sibiu, 1936. Gheorghe Vida, Aspecte simboliste în opera lui Octavian Smigelschi/Symbolist aspects in the Octavian Smigelschi art, în Alexandru Constantin Chituţă (coord.), „Octavian Smigelschi album”

49