Proletari din toate țările, uniți-vă! I Editura politică a apărut: Ședința NICOLAE Consiliului de Stat CEAUȘESCU La Palatul Republicii a ca o contribuție de seamă la După ratificare a luat cu- avut loc ședința Consiliului întărirea continuă a prieteniei vîntul tovarășul NICOLAE Cuvintare de Stat, prezidată de tovară­ și colaborării între cele două CEAUȘESCU, președintele I șul Nicolae Ceaușescu, pre­ popoare, la cauza socialismu­ Consiliului de Stat. I ședintele Consiliului de Stat. lui, păcii și colaborării inter­ în continuare, Consiliul de la Conferința La ședință au participat naționale. Stat a adoptat proiectul de tovarășul Ion Gheorghe Consiliul de Stat a adoptat decret pentru ratificarea Con­ Maurer, președintele Consi­ în unanimitate decretul pri­ venției consulare între Repu­ I națională liului de Miniștri, miniștri și vind ratificarea Tratatului de blica Socialistă România și președinți ai unor comisii prietenie, colaborare și a- Republica Cuba. ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST permanente ale Marii Adu­ sistență mutuală între Repu­ Consiliul de Stat a soluțio­ I a scriitorilor nări Naționale. blica Socialistă România și nat apoi probleme ale acti­ Prezentînd spre ratificare, Republica Populară Ungară. vității curente. în numele și din însărcinarea ANUL XXVIII, SERIA II Nr. 7162 6 PAGINI —30 BANI SÎMBĂTÂ 27 MAI 1972 24 mai 1972 Consiliului de Miniștri, Trata­ tul de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Cuvîntul tovarășului Republica Socialistă România și Republica Populară Un­ gară, tovarășul Ion Gheorghe NICOLAE CEAUȘESCU Maurer a spus : „Tratatul de prietenie, co­ Stimați tovarăși, cu cele înscrise în Tratat, cu TOVARĂȘULUI laborare și asistență mutuală Ratificarea în unanimitate politica dusă de guvernele ro­ între Republica Socialistă de către Consiliul de Stat a mân și ungar, se va intensi­ VIZITA România și Republica Popu­ acestui tratat este încă o ex­ fica colaborarea în scopul în­ lară Ungară corespunde pe presie a voinței poporului ro­ făptuirii securității în Europa deplin principiilor de bază ale mân de a acționa cu toată care să așeze relațiile dintre politicii externe a partidului fermitatea pentru dezvoltarea țările acestui continent pe și statului nostru, intereselor relațiilor de prietenie și cola­ principii noi. de egalitate, de CASTRO RUZ fundamentale ale poporului borare cu Republica Populară respect al independenței și FIDEL Ungară. suveranității naționale, de român. Tratatul reflectă re­ lațiile de prietenie dintre cele Se cunoaște că în anii de neamestec în treburile inter­ două state socialiste vecine, după eliberare, in perioada ne și avantaj reciproc. dînd, totodată expresie hotărî- construcției socialiste în Româ­ Fără îndoială că, așa cum se rii lor de a întări și în viitor nia și Ungaria, relațiile dintre stipulează și in Tratat, trebuie VIZITA colaborarea dintre ele pe plan țările și popoarele noastre să acționăm cu toată fermita­ politic, economic, tehnico- s-au dezvoltat continuu, că în tea pentru excluderea forței științific, cultural, precum și ultimii ani colaborarea econo­ și a amenințării cu forța din în alte domenii mică, tehnică, științifică, cul­ relațiile dintre state. PROTOCOLARA Tratatul este un instrument turală a cunoscut o puternică Cred că este important de de întărire a solidarității și dezvoltare. Vizita din primă­ subliniat faptul 'că se preve­ prieteniei dintre țările socia­ vara acestui an a delegației de ca acest Tratat să fie de­ Conferirea Ordinului „Steaua Republicii liste, care contribuie la așe­ de partid și guvernamentale pus la Organizația Națiunilor zarea relațiilor dintre toate ungare, în frunte cu tovarășul Unite, pentru a-i da o putere statele lumii pe temeiul prin­ Kadar — cu care prilej s-a și mai mare, în sensul că, în Socialiste România'7 clasa I, tovarășului cipiilor respectului indepen­ semnat și Tratatul pe care angajamentele lor bilaterale, denței, suveranității, ne­ l-am ratificat astăzi — a con­ țările noastre nu numai că nu Fidel Castro Ruz amestecului în treburile inter­ stituit încă un moment im­ lezează Carta Națiunilor Uni­ ne, avantajului reciproc, în in­ portant în evoluția relațiilor te. dar, dimpotrivă, prevăd în Vineri la amiază, tovarășul tovarășii : dr. Carlos Rafael Ro­ teresul înfăptuirii securității dintre România și Ungaria, a mod expres dorința și ho- Nicolae Ceaușescu, secretar ge­ driguez Rodriguez, Flavio Bra­ în Europa și în întreaga lume, evidențiat noi posibilități tărirea lor de a acționa în spi­ neral al Partidului Comunist Ro­ în interesul progresului și pă­ pentru dezvoltarea lor in vii­ ritul Cartei pentru soluțio­ vo Pardo, Jose A. Naranjo Mo­ cii". mân, președintele Consiliului de rales, Arnaldo Ochoa Sanchez, tor. narea tuturor problemelor in­ Stat al Republicii Socialiste Ro­ Omar Iser Mojena, Orlando Ro­ Tovarășul Mihai Dalea, pre­ Ratificarea în unanimitate ternaționale. ședintele Comisiei pentru po­ a Tratatului — care dă formă Iată de ce consider că Tra­ mânia, a primit la sediul Comi­ driguez Puertas, Julio Camacho litică externă a Marii Adunări juridică bunelor relații între tetului Central al Partidului Co­ Aguilera, Ramon Pardo Guerra, tatul corespunde pe deplin in­ Naționale, a prezentat rapor­ popoarele noastre — creează tereselor poporului nostru, ale munist Român, în vizită protoco­ Osmany Cienfuegos, Serafin Fer­ tul comun al comisiilor pentru un cadru minunat pentru ca, lară, pe tovarășul Fidel Castro nandez Rodriguez, Cesar Lara colaborării dintre popoarele Ruz, prim-secretar al Comitetului politică externă, pentru pro­ în următorii ani, țările noa­ român și ungar, cauzei colabo­ Rosello, Julian Rizo Alvarez, Ar­ blemele de apărare și juridică stre socialiste, prietene, să rării între țările socialiste, Central al Partidului Comunist turo Lince Gonzales, Mauro Gar­ din Cuba, prim-ministru al Gu­ ale Marii Adunări Naționale, acționeze pentru o strînsă co­ promovării securității în Eu­ cia Triana, Nicolas Rodriguez care au dezbătut și au avizat laborare în toate domeniile ropa și în lume. Ratificarea vernului Revoluționar al Repu­ Astiazarain, ambasadorul Cubei favorabil proiectul de decret de activitate, pentru întărirea la București. lui in unanimitate constituie blicii Cuba. pentru ratificarea tratatului. lor economico-socială, edifi­ un angajament ferm al guver­ La întrevedere au luat parte Au participat tovarășii : Ion Au luat cuvîntul tovarășii carea cu succes a socialismu­ nului, al Consiliului de Stat, Gheorghe Maurer, Emil Bodna- Ion Popescu-Puțuri, Ion Co- lui și, totodată, pentru a-și al partidului și poporului raș, Gheorghe Cioară, Ion Ioni­ man și Gheorghe Balteanu, aduce aportul la întărirea co­ nostru, de a acționa pentru ță, Vasile Patilineț, Ion Pățan, membri ai Consiliului de Stat, laborării cu toate statele so­ traducerea lui in viață. Teodor Marinescu, șeful secției care și-au exprimat deplinul cialiste, a unității țărilor so­ Vă mulțumesc că l-ați rati­ Sosirea CONVORBIRI OFICIALE relații externe a C.C. al P.C.R., acord în legătură cu prevede­ cialiste. ficat în unanimitate. (Vii a- Bujor Almășan, ministrul mine­ rile Tratatului, apreciindu-1 Totodată, în conformitate și plauze). După-amiază, la Palatul Con­ miletului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministru­ lor, petrolului și geologiei, Ni- siliului de Stat, au început con­ P.C.R., ministrul forțelor armate, lui afacerilor externe, Gheorghe colae Bozdog, ministrul comerțu­ în Capitală vorbirile oficiale între tovarășul Bujor Almășan, membru al C.C. Oprea, membru supleant al C.C. lui interior, George Macovescu, Nicolae Ceaușescu, secretar ge­ al P.C.R., ministrul minelor, pe­ al P.C.R., consilier la C.C. al prim-adjunct al ministrului afa­ Vineri dimineața, a sosit la neral al Partidului Comunist Ro­ trolului și geologiei, Teodor Ma­ P.C.R., Petre Ionescu, membru cerilor externe, Constantin Mitea București tovarășul Fidel Castro mân, președintele Consiliului de al C.C. al P.C.R., ambasadorul și Gheorghe Oprea, consilieri la Tovarășul Nicolae Ceaușescu a primit Ruz, prim-secretar al Comitetului rinescu, membru al C.C. al României în Republica Cuba. C.C- al P.C.R., Petre Ionescu, Central al Partidului Comunist Stat al Republicii Socialiste P.C.R., șeful Secției relații ex­ Din partea Republicii Cuba ambasadorul României la Ha­ din Cuba, prim-ministru al Gu­ România, și tovarășul Fidel Cas­ terne a C.C. al P.C.R., George vana. vernului Revoluționar al Republi­ tro Ruz, prim secretar al Comi­ cii Cuba, care, la invitația Comi­ Macovescu, membru al C.C. al (Continuare in pag. a Ill-a) (Continuare în pag. a 111-a) pe ambasadorii Republicii Democrate Vietnam tetului Central al Partidului Co­ tetului Central al Partidului Co­ munist Român și a Consiliului munist din Cuba, prim-ministru de Miniștri al Republicii Socialis­ al Guvernului Revoluționar al te România, va face o vizită ofi­ Republicii Cuba. și Republicii Vietnamului de Sud cială de prietenie în țara noastră. Conducătorul partidului și gu­ Din partea română, la convor­ Vineri după-amiază, tovarășul litare importante obținute îm­ lupta dreaptă a poporului viet­ vernului cubanez este însoțit de biri participă tovarășii Ion Nicolae Ceaușescu, secretar ge­ potriva agresiunii S.U.A. și a namez, satisfacția față de suc­ dr. Carlos Rafael Rodriguez Ro­ neral al Partidului Comunist politicii de vietnamizare a răz­ cesele obținute împotriva inter­ Gheorghe Maurer, membru al Român, președintele Consiliului boiului. S-a subliniat hotârîrea venției imperialiste și a re­ driguez, membru al Secretaria­ Comitetului Executiv, al Prezi­ de Stat al Republicii Socialiste tului C.C. al P.C. din Cuba și poporului vietnamez de a conti­ gimului de la Saigon. Totodată, diului Permanent al C.C. al România, a primit pe Nguyen nua cu hotărîre lupta pînă la tovarășul Nicolae Ceaușescu a ministru al Guvernului Revolu­ Dang Hanh, ambasadorul Repu­ victoria finală, dorința sa de a exprimat acordul deplin cu po­ ționar, comandant Flavio Bravo P.C.R., președintele Consiliului blicii Democrate Vietnam, și se soluționa problema vietna­ ziția Partidului celor ce Mun­ Pardo, membru al C.C. al P.C. de Miniștri, Emil Bodnaraș, Lam Van Luu, ambasadorul meză pe cale politică, în cadrul cesc din Vietnam, Guvernului Republicii Vietnamului de Sud din Cuba, șeful sectorului con­ membru al Comitetului Execu­ tratativelor de la Paris, pe baza R.D. Vietnam, și Guvernului sum și deservirea populației al la București, la cererea acesto­ propunerilor în șapte puncte ale Revoluționar Provizoriu ăl Re­ C.C. al P.C. din Cuba, Jose A. tiv, al Prezidiului Permanent al ra. Guvernului Revoluționar Provi­ publicii Vietnamului de Sud La primire au participat tova­ zoriu al Republicii Vietnamului privind soluționarea politică a Naranjo Morales, membru al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al rășii Ion Gheorghe Maurer, de Sud. problemei vietnameze și a sub­ C.C. al P.C. din Cuba și mi­ Consiliului de Stat, Ion Pățan, membru al Comitetului Execu­ In numele C.C. al Partidului liniat necesitatea intensificării nistru al industriei alimentare, membru supleant al Comitetului tiv, al Prezidiului Permanent celor ce Muncesc din Vietnam, eforturilor în vederea reluării comandant Arnaldo Ochoa San­ al C.C. al P.C.R.. președintele al Guvernului R.D. Vietnam, și grabnice a tratativelor de la chez, membru al C.C- al P.C. din Executiv al C.C. al P.C.R., vice­ Consiliului de Miniștri, Paul al Guvernului Revoluționar Paris. A fost, de asemenea, Cuba și șef al armatei din Hava­ președinte al Consiliului de Mi­ Niculescu-Mizil, rhembru al Co­ Provizoriu al Republicii Vietna­ subliniat sprijinul pentru pro­ mitetului Executiv, al Prezidiu­ na, comandant Omar Iser Moje- niștri, ministrul comerțului ex­ mului de Sud, a fost exprimată punerile în șapte puncte ale na, membru al C.C. al P.C. din lui Permanent al C.C. al P.C.R., partidului, guvernului și po­ Guvernului Revoluționar Pro­ terior, general de armată Ion vicepreședinte al Consiliului de porului român recunoștința sin­ vizoriu al Republicii Vietna­ Cuba și șef al corpiilui indepen­ Miniștri și Ștefan Andrei, se­ ceră pentru sprijinul material mului de Sud. dent de armată din Pinar del Ioniță, membru supleant al Co- cretar al C.C. al P.C.R. și politic acordat în permanen­ Exprimînd convingerea că Rio, comandant Orlando Rodri­ Cu acest, prilej a fost tran­ ță luptei poporului vietnamez poporul vietnamez va obține guez Puertas, membru al C.C. al smis C.C. al P.C.R. și Guvernu­ împotriva agresiunii imperialis­ victoria. tovarășul Nicolae P.C. din Cuba și șef al diviziei lui Republicii Socialiste Româ­ mului american, precum și în Ceausescu a adresat Comitetu­ de infanterie a armatei din Ha­ nia un '■aid salut tovărășesc opera de construire a socialis­ lui Central al Partidului celor vana, comandant Julio Camacho din partea C.C. al Partidului mului în Republica Democrată ce Muncesc din Vietnam. Gu­ celor ce Muncesc, a Guvernu­ Vietnam. vernului R.D. Vietnam, și Gu­ Aguilera, membru al C.C. lui Republicii Democrate Viet­ Mulțumind pentru salutul vernului Revoluționar Provizo­ al P. C. din Cuba și prim- nam și a Guvernului Revoluțio­ călduros, tovarășul Nicolae riu al Republicii Vietnamului secretar al organizației din Pi­ Mitingul nar Provizoriu al Republicii Ceaușescu a exprimat. în nu­ de Sud un salut călduros și nar del Rio a P.C. din Vietnamului de Sud. A fost mele C.C. al P.C.R.. Consiliului urări de deplin succes. Cuba, comandant Romon Pardo prezentată o informare în legă­ Intîlnirea s-a desfășurat în- Guerra, membru al C,C. al tură cu lupta poporului vietna­ de Stat, guvernului și poporului tr-o atmosferă de caldă cor­ P.C. din Cuba șial doilea șef din Piața mez, relevîndu-se succesele mi­ român deplina solidaritate cu dialitate și prietenie. al diviziei blindate a armatei din Havana, OsmanyCienfuegos, membru al C.C. al P.C. din r ...... ' .II Cuba, secretar general al Or- Republicii In întîmpînarea Conferinței Naționale a P.C.R. și a celei de-a XXV-a aniversăriarepublicii (Continuare în pag. a IV-a) DEJUN OFICIAL Comitetul Central al Partidu­ membri ai C. C. al P.C.R., ai lui Comunist Român și Consi­ Consiliului de Stat și ai guver­ liul de Miniștri al Republicii So­ nului, conducători de instituții cialiste România au oferit vineri, centrale și organizații obștești. PLANUL ZILNIC DEPĂȘIT, la Palatul Consiliului de Stat, un Au luat parte dr. Carlos Ra­ dejun oficial în onoarea tovară­ fael Rodriguez Rodriguez, Fla­ șului Fidel Castro Ruz, prim- vio Bravo Pardo, Jose A. Na­ secretar al Comitetului Central ranjo Morales, Arnaldo Ochoa al Partidului Comunist din Sanchez, Omar Iser Mojena, Cuba, prim-ministru al Guver­ Orlando Rodriguez Puertas, Ju­ nului Revoluționar al Republicii lio Camacho Aguilera, Ramon CINCINALUL—ÎNAINTE DE TERMEN! Cuba. Pardo Guerra, Osmany Cien­ Au luat parte tovarășii Nicolae fuegos, Serafin Fernandez Ro­ Ceaușescu, Ion Gheorghe driguez, Cesar Lara Rosello, Ju­ Maurer, Emil Bodnaraș, Manea lian Rizo Alvarez, Arturo Lince C. I. L. PIPERA, una dintre întreprinderile care Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gonzales, Mauro Garcia Triana, Gheorghe Pană, Ilie Verdeț, Nicolas Rodriguez Astiazarain. Maxim Berghianu, Gheorghe Au fost intonate imnurile de A GÎNDI Cioară, Florian Dănălache, Ja­ stat ale Republicii Cuba și Re­ s-au angajat să realizeze acest nobil obiectiv nos Fazekas, Petre Lupu, Dumi­ publicii Socialiste România. tru Popescu. Gheorghe Stoica, în timpul dejunului, care s-a REPORTERII NOȘTRI Combinatul de industrializarea lemnului Pi­ Sîutem în 26 mai 1972, in preajma a două mari Iosif Banc, Petre Blajovici, Cor­ desfășurat într-o atmosferă tovă­ pera. O unitate modernă, construită în ultimii evenimente, pe care întregul popor se pregătește ECONOMIC ; ani, o firmă de prestigiu în țară și peste hotare. să le intimpine ou fapte de cinste — Conferința nel Burtică, Miron Constantines- rășească, de caldă prietenie, to­ Pe frontispiciul său strălucește simbolul Ordi­ Națională a Partidului Comunist Român și Ani­ ]! de NEAGU UDROIU j cu, Mihai Dalea, Miu Dobrescu, varășii Nicolae Ceaușescu și PREZENȚI ÎN ACEASTĂ1 nului Muncii clasa a III-a — înaltă distincție versarea a 25 de ani de la proclamarea republi­ Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Ion Fidel Castro Ruz au rostit toas­ a partidului și statului — pentru ocuparea lo­ cii. Cu ce rezultate, cu ce gînduri și sentimente Pățan, Ion Stănescu, Ștefan An­ turi. cului trei pe țară în întrecerea socialistă din vor parcurge muncitorii, tehnicienii, inginerii, > O tema vitala, impusă pe ordinea de zi de însuși relieful . drei, Ion Dincă, Chivu Stoica, (Agerpres) anul trecut. Era anul în care colectivul combi­ toți salariații Combinatului Pipera — tineri și S acestui an, hotâritor. pentru soarta programului de investi- - UNITATE, ÎN CEA DE natului își depășise sarcinile planificate cu 24,5 vârstnici, — timpul care ne mai desparte de S ții al cincinalului : eficiența cu care construim. Imperativului ! milioane la producția globală, cu 24 milioane aceste memorabile date din viața politică a țâ­ > tradițional — predat la termen I — i se alătură de această . ÎN PAG. A III-A la producția marfă, cu 176 000 lei-valută la rii ? Iată întrebarea cu care ieri în cea de & > dată, indestructibil — cît mai economic ! Să recunoaștem, - sarcinile pentru export, cu 12 300 000 lei la bene­ 512-a zi a actualului cincinal — am pășit pe S nu cuvîntul de ordine ca atare atrage atenția prin nou- Toasturile A512-AZI A CINCI­ ficii. Succesele remarcabile continuau o bogată poarta marii întreprinderi. tradiție. De trei ani consecutiv Drapelul de în­ > țațe, de la un an la altul am putut alătura, și nu fără mîn- ( rostite de tovarășul Nicolae Ceaușescu treprindere fruntașă pe ramură în întrecerea PETRE DRAGU S drie, raportărilor cantitative, impresionante prin volumul lor, ( socialistă și Diploma de onoare, au revenit pres­ și tovarășul Fidel Castro Ruz NALULUI, RELATEAZĂ tigiosului colectiv ca o recunoștință, ea un în­ ROMULUS LAL C (Continuare în pag. a V-a) 1 demn, ca o certitudine. (Continuare în pag. a ll-a) „SCiNTEIA TINERETULUI" pag. 2 SÎMBĂTĂ 27 MAI 1972

11^ ÎNTÎMPINAREA CONFERINȚEI NAȚIONALE A P. C. R. Brigada maistrului GH. ȘTE- FĂNESCU : Pînă diseară, încă 50 de „Nuferi* peste Șl A CELEI DE A XXvTTnWERSĂRI A REPUBLICII normă I

(Urmare din pag. 1) al doilea an al planului cinci­ — De obicei, cel mai greu li se mii de lei. Un alt utilaj a fost neapărat să sublinieze t nal. Care este stadiul îndepli­ pare interlocutorilor noștri, să conceput pentru înlocuirea ma­ — Nici un utilaj nu va fi a- nirii lor ? explice modalitățile concrete sei lemnoase în fabricarea plă­ dus în acest an pentru fabri­ Un zîmbet de satisfacție înflo­ care au impulsionat producția, cilor aglomerate, cu bețe de cile noastre nu numai din im­ In incintă — rește pe chipul interlocutorului care au dat aripi muncitorilor floarea soarelui. Nu s-a putut port, dar nici de la alte fabrici nostru. în a se depăși pe ei înșiși. Ne calcula, fiind la începutul fo­ din țară. Noi vom face totul, — Panoul pe care l-ați văzut va fi mai ușor de data aceasta ? losirii ei. economiile pe care le cu mijloace proprii. roadele muncii — Cred că da — ne asigură va aduce această ingenioasă nu mai este de actualitate. Cei inginerul Nuțu — pentru că to­ mașină de desmăduvit, cum o Am bătut la ușa inginerului care și-au stabilit cifrele res­ tul este foarte simplu. Tn com­ numesc creatorii ei, dar ele pot Și totuși ••• șef cu producția, tovarășul Mir­ pective, care au completat pa­ binatul nostru s-a creat clima­ fi ușor închipuite. cea Nuțu, acolo unde se află, noul — muncitorii combinatului nostru — l-au adus într-o situa­ tul unei autentice competiții in — Și pentru că sîntem la ca­ „statul major“ al combinatului,, introducerea progresului tehnic pitolul „înlocuitori de materia­ unde în fiecare clipă se înregis­ ție „anacronică0 după numai In perspectiva succeselor no­ patru luni de întrecere. în producție, in adoptarea solu­ le0, capitol care presupune mari tabile de pînă acum, a anga­ trează pulsul activității din toa­ țiilor de mare productivitate, în reduceri de cheltuieli, se ală­ jamentelor mobilizatoare, a cu­ te sectoarele. Tabloul realizărilor pe lunile descoperirea și valorificarea cu tură discuției inginerul Gheor- prinzătoarelor programe de — In curtea unității am văzut ianuarie-aprilie înfățișat de in­ maximă eficiență a rezervelor ghe Niculcea. șeful serviciului continuă perfecționare și mo­ panoul uriaș pe care colectivul ginerul șef este intr-adevăr ex­ umane și materiale. programare, să amintim că în dernizare a producției, se în­ dv. și-a înscris angajamentele trem de expresiv. Planul a fost acțiunea de modernizare a li­ în întrecerea socialistă pe acest constant depășit la toți indica­ Ni se oferă spre consemnare cheagă imaginea marilor efor­ o inestimabilă bogăție de exem­ niei de fabricație a ușilor, s-a turi ale colectivului pentru în­ torii : cu 10 milioane lei la construit in colaborare cu Fa­ deplinirea exemplară și depăși­ producția globală, cu 10 mili­ ple, de idei ingenioase, de solu­ brica de hîrtie din Bușteni, un oane lei la producția marfă, cu ții îndrăznețe ale celor 6 000 de rea sarcinilor sale. Dar realiză­ salariați, care în ultimă instan­ utilaj destinat confecționării 1100 lei la productivitatea ță nu însemnează altceva decit miezurilor de hîrtie în formă de rile — oricît de mari ar fi — muncii pe salariat, cu 2 milioa­ faguri, care înlocuiesc plăcile nu se obțin ușor, deseori acti­ ne lei la beneficii, cu 3,5 milioa­ alte și alte milioane vărsate în fibro-lemnoase ce se întrebuin­ ne la producția livrată expor­ visteria țării. în avuția întregu­ țau pină acum. Numai pe a- vitatea combinatului a fost su­ tului. Numai pe seama creșterii lui popor. Să le reținem însă pusă unor neașteptate șocuri. în ordinea prezentării lor. In ceastă cale obținem o economie productivității muncii s-a obți­ anuală de 2.400 tone PFL. In — Sîntem în 26 mai. Tn con­ nut o producție suplimentară în cadrul acțiunii de autoutilare a valoare de 7,5 milioane lei. fost realizată o nouă linie teh­ plus, productivitatea muncii pe tul cărei zile lucrați ? Așadar, într-adevăr, panoul din nologică la sectorul topitorie, linia de fabricație a ușilor După o mică pauză, inginerul curtea întreprinderii a fost mult care aduce anual un plus de crește cu zece la sută, iar eco­ șef ne răspunde : lăsat în urmă. producție in valoare de 81 de nomiile la prețul de cost se — In contul zilei de... ieri. C. 1. L PIPERA, o întreprindere care și-a propus:

• IN PRIMELE PATRU LUNI ing. MIRCEA NUȚU : A- ALE ANULUI — ZECE MILIOA­ vem depășiri serioase, dar as­ NE LEI DEPĂȘIRE LA PRODUC­ tăzi lucrăm în contul zilei ȚIA GLOBALA, ZECE MILIOA­ de... ieri NE LA PRODUCȚIA MARFĂ, PATRU MILIOANE LA PRO­ DUCȚIA LIVRATA LA EXPORT. • NUMAI PE SEAMA CREȘ­ TERII PRODUCTIVITĂȚII MUN­ CII S-A ÎNREGISTRAT UN PIUS DE PRODUCȚIE IN VA­ LOARE DE 7,5 MILIOANE LEI • PRIN FOLOSIREA ÎNLO­ CUITORILOR IEFTINI LA FA­ BRICAREA MOBILEI DE BUCĂ­ TĂRIE — TREI MII METRI CUBI CHERESTEA ECONOMISIȚI A- CINCINALUL - NUAL. • TOATE UTILAJELE NECE­ SARE, REALIZATE CU MIJ­ LOACE PROPRII, PRIN AUTO- DOTARE. ing. GH. NICULCEA: Pro­ ducem deocamdată pentru • ANGAJAMENTE SUPLI­ două continente. Livrăm pro­ MENTARE PE ANUL IN CURS — 7,6 MILIOANE LEI LA PRO­ duse la timp și de bună ca­ DUCȚIA GLOBALĂ Șl 5.520 MI­ litate ÎNAINTE DE TERMEN! LIOANE LEI LA PRODUCȚIA MARFĂ.

ridică la acest punct de lucru, că între timp am ajuns la secția asculți cum se bat ca să apere la 300.000 lei anual. „Mobilă". prestigiul întreprinderii lor frun­ ORGANIZAȚIILE U.T.C. Modernizarea procesului teh­ tașe. Și faptul este cu atât mai nologic și modernizarea pro­ notabil cu cît nu o fac fără să duselor — preocupare de primă „Combinatul caute argumente, adică fără să însemnătate a muncitorilor și fie, vorba secretarului Băluță, specialiștilor de la ..Pipera" — sîntem noi!“ in problemă. E drept că vorbesc ■ SE "ANGAJEAZĂ fel au înlesnit într-adevăr introdu­ cam toți deodată, dar, pentru că, cerea pe o scară tot mai largă în esență, intervențiile lor au a- a înlocuitorilor lemnului. Prin O hală spațioasă, Împărțită în celași sens și aceeași fina­ folosirea plăcilor aglomerate două teritorii, colorate diferite, litate, cuprindeau tot ce ne din lemn, a plăcilor fibro-lem­ după culoarea produselor : în spun tinerii (Gh. Georgescu, JUDEȚUL MEHEDINȚI noase, a metalului și maselor stingă gri-albajstrul cuierelor Marin Șuteu, Aurel Cuman, plastice, s-au obținut economii „Nufărul", în dreapta cafeniul Cismaru Alexandru, Matei Ni­ • „Schimbul tineretului" — acțiune de amploare a uteciștilor de de 3 000 m.c. cherestea. garniturilor „Perinița", ambele colae, Lazăr Nicolae) într-un — Pentru a avea o imagine produse destinate exportului. Ne monolog, nu lipsit de patetism, la C.E.I.L. Drobeta-Tr. Severin, vizează realizarea unui supliment și mai clară a extinderii înlo­ oprim la unul din locurile de care ar putea să sune cam așa i cuitorilor — precizează maistrul. muncă, acolo unde un flăcău cu „E drept, Combinatul are o zi la producția marfă de 1 000 000 lei. O jumătate de milion de lei Ion Băluță. secretarul comite­ statură atletică se agață cu toa­ de recuperat... Dar au fost cau­ tului U.T.C.. prezent și el la te cele 70 de kg. ale sale de cîr- ze obiective, independente de s-au realizat • Oțelăriile patriei vor primi cu 200 tone metale discuția noastră, rețineți că ligul unui cuier abia finisat noi... .Cu toate astea nu înseam­ vechi mai mult • 460 de tineri vor fi îndrumați să se califice pe dacă in 1970 noi am folosit în Cîrligul nu cedează și tînărul nă că trebuie să stăm cu mîi- producție 15 tone de masă plas­ decretează cît se poate de se­ nile-n sin... De fapt acum o șantierele de construcții și pentru meseriile impuse de crearea tică. in acest an canritatea ei rios : „Bun pentru C.T.C. !“. săptămină eram cu trei zile in va crește la 72 de tone. Băieții din jur trag cu coada urmă; după cum vedeți, am complexelor agricole intercooperatiste • 10 000 de tineri vor — O amplă acțiune de îmbu­ ochiului, rîd, dar mîinile nu li micșorat handicapul.. Și, la lucra pe șantierele muncii patriotice • 500 de hectare amenajate nătățire a orocesului tehnologic se opresc o clipă... Ne aflăm în urma urmelor, noi. secția noas­ — urmind indicația secretarului O întrebare din partea ie- mijlocul formației conduse de tră, luată-n sine, chiar dacă nu maistrul Gh. Georgescu, secre­ pentru irigații de către tineri. general al partidului, tovarășul porterilor: în contul cărei mai sîntem în fruntea întrecerii Nicolae Ceaușescu, formulată tarul organizației U.T.C. nr. 2 — dar pină la urmă o să fim, Angajamentele noastre derivă din obiectivul canale în vederea irigării a 500 de hectare. Zil­ încă o dată la Consfătuirea ca­ zile din iulie veți lucra, la 30 „Mobilă" (46 de uteciști pe ca- scrieți acolo că o să fim —, a- major adoptat ca sarcină a județului, acela de nic lucrează aici peste 400 de brigadieri. Toto­ drelor de conducere din între­ re-i sprijină 17 tineri membri vem cîteva zile in avans. Rămî­ a realiza o depășire de 95 milioane lei a va­ dată, se desfășoară din plin și cu bune rezul­ prinderile și centralele indus­ iunie, băieți ? de partid, cu toții, după cum nerea în urmă e per combinat, lorii producției marfă, spor ce se va obține tate acțiunea „Prin lucrări de calitate, să spo­ triale și de construcții — a fost ni-i prezentase, tovarășul Bălu­ nu per secție... Nu, asta n-o numai pe seama creșterii productivității mun­ rim cu 5 la sută producțiile medii agricole", ce localizată în fabrica pentru mo­ ță, fie absolvenți de liceu, fie spunem, ca o scuză, ca să ne cii, ne spune tovarășul Iosif Rîndașu. prim- vizează pe cooperatori, mecanizatori și specia­ bilă de bucătărie — produs de elevi la seral, fie la școala de desolidarizăm de întreprindere, secretar al Comitetului județean al U.T.C liștii uteciști. Ridicînd calculul la scara județu­ maiștri. „Băieți cu pregătire. o spunem numai așa, ca să se bază al combinatului — în urma Știu nu numai meserie, ci și — Concret, organizațiile U.T.C., tinerii cum lui. valoarea producției agricole realizată peste Maistrul BĂLUȚĂ ION, se­ știe; altfel, sigur că nu ne con­ sprijină îndeplinirea acestui angajament ? plan echivalează cu aproape zece milioane de căreia s-a înregistrat o depășire cîte ceva din ale economiei. Cînd vine situația generală, și tocmai — La C.E.I.L., cei o mie de uteciști au ho- lei. Ne-am angajat ca în fiecare cooperativă a- anuală a productivității mun­ cretarul Comitetului U.T.C.: e vorba de indicii de plan, sînt de aceea vă spuneam că muncim rărît constituirea „schimbului tineretului", cu gricolă, tinerii șă cultive cel puțin 50 de hec­ cii — cu 95.000 lei pe salariat. Băieții noștri nu se dau în toți în problemă"). Dacă-i așa, peste plan, adică peste planul obiective precise : întărirea disciplinei în mun­ tare cu plante furajere în cultură dublă, asigu- intrăm direct în subiect: secției noastre, ca să punem u- că, reducerea procentului de rebuturi, îmbu­ rînd astfel o parte din hrana animalelor pro­ lături cînd e vorba de efort — Cum stați cu planul pe mărul și să ajungem cu toții, a- nătățirea calității produselor, depășirea cu cel prietate obștească. ziua de azi, tovarășe Geor­ dică întreg combinatul să muncim puțin un procent a sarcinilor de plan deca- Adăugind acestor precizări cifrele ce ni le-am în perspectivă — Fotografii : VASILE RANGA la 1 iunie în contul zilei de 1 dale. Calculul redă că, pînă la finele anului, stabilit ca angajament : expedierea către oțe- gescu ? iunie... Acuma, sigur că avem tinerii de aici vor realiza un spor de un mi­ lării a peste 200 tone metale vechi, împăduri­ — Cum să stăm ? Stăm bine i noi, adică combinatul, niște de­ lion de lei la producția marfă. începi nd cu 1 rea a 15 hectare, executarea lucrărilor de com­ sută la sută. De altfel, vă puteți pășiri din lunile anterioare, dar convinge și singuri. în hala a- iunie, inițiativa va fi preluată și de către tine­ baterea eroziunii pe 1 000 de hectare și mobili­ optimism tri muncesc voluntar pentru a alea intră in contul angajamen­ rii de la I.R.N.F Orșova, Uzina de vagoane și zarea a 10 000 de tineri pe șantierele muncii ceasta se află totdeauna numai telor și de ele nu te poți atin­ finisa, înainte de termen, adică producția pe-o zi. Acum avem Șantierul naval Drobeta-Tr. Severin. Totodată, patriotice, reușesc — în parte — să dea imagi­ Explicații plauzibile la 1 Iunie, de Ziua Copilului, ge, sint stoc de aur și argint, organizațiile U.T.C. din unitățile industriale ale nea efortului cu care tineretul județului Me­ — Sînt suficiente, credem, e- aici, gata pentru recepție, 150 metal de decorație — știți că clădirea cea nouă a creșei !..." de „Nuferi* și 20 de „Perini- județului vor declanșa a -ți un ea „Nici un tînăr hedinți să înscrie în întrecerea ce se desfășoa­ xemplele oferite pentru expli­ „Dar față cu rămînerea în urmă sintem întreprindere decorată pe sub sarcina de plan" ră în cinstea Conferinței Naționale a Partidului carea importantelor depășiri de care vizează... țe“. Adică, întocmai norma. Și, anul trecut cu clasa a IlI-a — cum stau tinerii dv. ?“ între­ nu uitați, este abia ora 13,00. — Și-D agricultură ? și a aniversării unui sfert de veac de la procla­ producție de care am luat cu­ băm. „In general nu sîntem pe­ și anul ăsta, cînd e și Conferința — La Vînju Mare am organizat un șantier marea Republicii. noștință de la început. Dar în­ „Policolorul" simiști. Tinerii, ca întreg colec­ — înseamnă că pînă la sfirși- Națională a Partidului, și sărbă­ pentru irigații. Prin acțiuni patriotice, tinerii seși aceste depășiri, realizările tivul. știu să dea piept cu greu­ tul zilei... toarea Republicii, dacă nu faeem vor realiza un lac de acumulare și vor săpa GH. BRAD în domeniul reorganizării pro­ tățile, cu surprizele. S-au redus — Mai facem vreo 50 de „Nu­ totul ca să o luăm pe-a-ntîi sau cesului tehnologic, al moderni­ Este ora 12,45. O treime din apreciabil cazurile de indiscipli­ feri" peste plan.... măcar pe-a doua, înseamnă că zării produselor, creează premi­ ziua de lucru se apropie de nă, absențele nemotivate. Tine­ am bătut pasul pe loc... De-a- sele unui nou salt pe graficul — Cum peste plan, cînd după ceea să știți că, pentru noi. și întrecerii. Ce a hotărît în a- sfîrșit. însoțiți de secretarul rii cunosc în amănunt sarcinile cum ne-a informat tovarășul in­ nu numai pentru noi, fiecare ceastă privință colectivul dv. ? Comitetului U.T.C. străbatem de plan, atît ale secțiilor din giner șef, combinatul lucrează «Nufăr» sau «Periniță» în plus JUDEȚUL BOTOȘANI curtea combinatului. Sîntem încă care fac parte cît și cele indivi­ astăzi în contul zilei de... ieri ? — Un lucru foarte chibzuit și sub imperiul surprizei produse duale, iar cînd e vorba de pus Băieții lasă lucru o clipă și are aceeași valoare cît întreg • Pentru obiectivele aflate în construcție, tinerii vor realiza firesc : suplimentarea angaja­ de afirmația inginerului șef. Dar umărul nu se dau în lături". vin în jurul nostru, gata de dis­ planul de producție al întreprin­ mentelor în cinstea Conferinței însoțitorul nostru ne risipește „Ce înțelegeți prin «a pune pută. Atletici, guralivi, cu șep­ derii. E greu de explicat soco­ prin muncă patriotică 5 milioane de cărămizi • Cu o sută de hec­ Naționale a partidului, a celei repede nedumerirea. Ne lămu­ umărul»". „Adică a se simți de a 25 aniversări a Republicii. cuțe pe care scrie Pipera date teala asta, dar credeți-ne, așa e Astfel, continuă inginerul șef. rește că este vorba de niște părtași la întreaga activitate a ba pe frunte, ba pe ceafă, ți-e tare crește angajamentul însumînd suprafața amenajată pentru greutăți independente de între­ întreprinderii. Cînd se ivește mai mare dragul să-i vezi și sa-i oum vă spunem...-. irigații și cu alte o sută de hectare suprafața pe care vor fi execu­ pînă la sfîrșitul anului vom re­ prindere. Pe scurt : la începu­ vreo situație specială, cînd e aliza o producție globală supli­ tul lunii, un afurisit de lac fur­ vorba de vreun efort în plus, si o întrebare tate lucrări de desecări. • Pe adresa oțelăriilor, un plus de 20 de mentară în valoare de 17,6 mi­ nizat de „Policolor" — Bucu­ tinerii nu se codesc. Dimpotrivă, Cîteva concluzii lioane lei și o producție marfă rești n-a rezistat unei confrun­ uneori chiar ei dau tonul. Nici vagoane metale vechi • 20 de șantiere ale tineretului — 12 000 în valoare de 15,520 milioane tări cu capriciile timpului și nu vă închipuiți ce stimulent Greu de explicat, dar foarte ușor de Meles. . . Iei. Certitudinea înfăptuirii lor s-a depreciat. De aici — pete în moral reprezintă pentru fiecare Este ora 13 30. Ne luăm rămas oun de Ia cei din brigada de tineri ne-o conferă un complex de luciul pînă atunci fără cusur al dintre ei poziția fruntașă a în­ Mobilă-2“ care tree de îndată la atacarea celor o0 de puteri alte măsuri tehnico-organizato- Tovarășul loan Dragomir, prim-secretar al bloc cu 200 de apartamente. Tot ei vor extrage mobilei, necesitatea remedierii treprinderii, distincția acordată rice. inspirate din consultarea unui mare număr de piese și, în recent. Fiecare e mîndru de par­ Comitetului județean Botoșani al U.T.C., ne peste 30 de tone .turbă. La Flămînzi, Prăjeni, largă a muncitorilor și specia­ Cucoreni, Ștefănești, Gorbănești, Avrămeni și ultimă instanță, paradoxala si­ că ar purta-o el la rever. Avem ^Tmbetul Mtodre a tinerei -mun^^Elen^ Volbe^și, spune : liștilor și care se află în curs tuație a unei întreprinderi frun­ 600 de uteciști, cărora li se a- în alte unități agricole au fost deschise șan­ de aplicare. — Studiile întreprinse de către specialiști, tiere ale muncii patriotice privind amenajarea tașe aflată în urma calendaru­ daugă numărul mare de membri Este vorba de introducerea lui... Străbatem combinatul. Un de partid tineri. Ca să nu mai sub îndrumarea organizațiilor de partid, au scos pentru irigații a unor întinse suprafețe. Cu o unei noi tehnologii la fabrica tn evidență rezervele mari încă nefolosite — sută de hectare ne-am angajat să realizăm în teritoriu amenajat cu grijă, co­ vorbesc de faptul că media de de scaune, care va determina lorat în tonuri azurii și albe, vîrstă a întreprinderii nu depă­ toate acestea devenind „teren fertil" și pentru plus față de prevederile inițiale. De asemenea, sporirea cu 20 la sută a produc­ acțiunile organizațiilor U.T.C., ale tinerilor. Cu vom executa lucrări de desecări pe alte 100 de punctat cu verdele intens al șește 28 de ani. Așa că, la noi, tivității muncii la acest produs, boschetelor. O modernitate dis­ întrecerea socialistă pe secții 28C de tone va crește sarcina ce ne-am asu­ hectare. înființarea unei secții de mo­ mat-o la începutul anului privind colectarea și — Care este stadiul Ia li al realizărilor an­ cretă, economică. Se simte, la este, implicit, și o întrecere a bilă stil, modernizarea cuierului fiecare pas, bunul gust și spiri­ organizațiilor U.T.C. Am con­ cu neprevăzutul, cu impedimentele conjuncturale independente livrarea către oțelării a cantităților de metale gajamentelor asumate de către tineri pentru „Nufărul" destinat exportului vechi; pe șantierul obiectivelor economice din anul 1972. tul gospodăresc al celor cărora stituit, pînă în prezent șase bri­ de voința ta • Dar, adevăr simplu și fără drept de apel: PLA­ orașul Botoșani, tinerii s-au angajat ca în pe­ — Cifrele vorbesc de la sine : am expediat prin înlocuirea cherestelei cu le este încredințată întreprin­ găzi de producție ale tineretu­ NUL E PLAN • El trebuie îndeplinit in orice condiții, cita plăci aglomerate și masă plas­ derea. ,,în tot ce vedeți, ne spu­ lui dar în întrecere se află toa­ vreme de asta depinde prestigiul colectivității angajate al fie- rioada ce ne desparte de Conferința Națională oțelăriilor peste 700 de tone metale vechi față tică. realizarea unor dispozitive a Partidului, zilnic să lucreze cîte o oră în plus de 1 100 cît ne angajasem ; am împădurit 100 ne secretarul U.T.C., este și o te cele nouă organizații ale co­ cărui membru al ei • tar aceasta depinde de FACTORUL-OM. pentru montarea cuierelor pe parte din munca tinerilor noș­ mitetului nostru. Anul trecut, pe de calitatea lui profesională și civică, etica șt politică, de capa- cu scopul devansării cu cel puțin un milion de de hectare și am amenajat pentru irigații și bandă — acțiune prin oare se lei a valorii lucrărilor de construcții-montaj desecări 820 de hectare din cele 1 000 cît pre­ tri. Toți, fără excepție, au mun­ primul loc s-au situat cele două citatea lui de a nu se da bătut • Există asemenea oameni la estimează o economie anuală cit în timpul lor liber pentru organizații de la «Mobila». Anul C.I.L.-Pipera ? • Discuțiile purtate, vorbele și faptele consem­ prevăzute iar la întreprinderile textile, anga­ vedea angajamentul. Totodată, pe șantierele de 500 m.c. de cherestea — con­ jamentul tinerilor prevede ca la fiecare tonă celor două cămine muncitorești din Botoșani, înfrumusețarea combinatului. De acesta — cel puțin pînă în pre­ nate aici ne arată că există • Rămîne, spre a verifica acest de materie primă folosită să se realizeze eco­ a școlilor din Sîrbi, Sulița, Trușești și Iacobeni tinuarea autoutilării prin fabri­ altfel, în cadrul inițiativei orga­ zent — le-au luat-o înainte, adevăr, să revenim aici cit de curînd. De pildă, la sfîrșitul lunii nomii în valoare de cel puțin 100 de lei. Con­ tinerii au executat un volum de lucrări echiva­ carea cu mijloace proprii a nizației noastre, denumită „Edu­ spectaculos. «Binalele». Să vă viitoare • Pînă atunci, o întrebare : in contul cărei zile din cație prin muncă", ne-am pro­ arăt situația concretă a întrece­ comitent, tinerii din Dorohoi s-au angajat să lent cu peste o jumătate de milion lei. unor noi utilaje, în valoare de iulie veți lucra, la 30 iunie, tovarăși ingineri Nuțu și Niculcea, realizeze prin muncă patriotică 5 milioane de pus și alte obiective. De pildă, rii, o am aici în carnet..." Dar tovarășe secretar Băluță, tovarăși uteciști din brigada maistru­ cărămizi, adică echivalentul construcției unui GH. BRADIȘTEANU 800.000 lei. Și inginerul șef ține chiar în aceste zile, tinerii noș­ n-apucă să ne-o arate, pentru lui Gh. Georgescu ? ■ - „SClNTEIA TINERETULUI" pag. 3 SIMBÂTĂ 27 MAI 1972 VIZITA TOVARĂȘULUI FIDEL CASTRO RUZ] CONVORBIRI Rcccpjic oferită OFICIALE de Comitetul Central

(Urmare din pag. 1) driguez Astiazarain, ambasado­ rul Republicii Cuba la Bucu­ iau parte tovarășii: dr. Carlos rești. al Partidului Comunist Rafael Rodriguez Rodriguez, în timpul convorbirilor, cele membru al Secretariatului C.C. două părți s-au informat reci­ al P.C. din Cuba și ministru al proc asupra realizărilor Republi­ Guvernului Revoluționar, coman­ cii Socialiste România și Repu­ Român dant Flavio Bravo Pardo, mem­ blicii Cuba în construcția socia­ bra al C.C. al P.C. din Cuba, lismului în cele două țări, pre­ șeful sectorului consum și deser­ cum și asupra preocupărilor Par­ virea populației al C.C. al P.C. tidului Comunist Român și Par­ din Cuba, Jose A. Naranjo Mo­ tidului Comunist din Cuba pen­ și consiliul dc Miniștri 1 rales, membru al C.C. al P.C. tru progresul continuu al socie­ din Cuba și ministru al indu­ tății socialiste. S-a exprimat con­ ință. artă și cultură, ziariști ro­ striei alimentare, comandant Ar­ vingerea comună că relațiile de Seara, Comitetul Central al naldo Ochoa Sânchez, membru prietenie frățească româno-cuba- Partidului Comunist Român și mâni și corespondenți ai pre- * al C.C. al P.C. din Cuba și șef neze, de colaborare în multiple Consiliul de Miniștri al Republi­ sei străine. al armatei din Havana, Osmany planuri, se vor dezvolta și întări, Au participat tovarășii dr. Car- ~ Cienfuegos, membru al C.C. al cii Socialiste România a oferit o P.C. din Cuba, secretar gene­ în interesul celor două țări și recepție în onoarea tovarășului los Rafael Rodriguez Rodriguez, X ral al Organizației de solidari­ popoare, al cauzei socialismului Fidel Castro Ruz, prim-secretar Flavio Bravo Prado, Jose A. Na- - tate cu popoarele din Asia, A- și păcii în lume. al Comitetului Central al Parti­ ranjo Morales, Arnaldo Ochoa ; frica și America Latină, Mauro Convorbirile s-au desfășurat dului Comunist din Cuba, prim- Sanchez, Omar Iser Mojena, Os- X Garcia Triana, directorul Direc­ într-o atmosferă de caldă prie­ ministru al Guvernului Revolu­ many Cienfuegos și celelalte per- - ției țări socialiste din Ministerul tenie, de deplină înțelegere, sti­ ționar al Republicii Cuba. soane oficiale cubaneze. - Relațiilor Externe și Nicolas Ro­ mă și respect reciproc. Au luat parte tovarășii Nicolae Au participat, de asemenea, .. Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, șefi ai misiunilor diplomatice a- X Emil Bodnaraș, Manea Mănescu, creditați în România, membrii * Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Ambasadei Republicii Cuba la ~ Pană, Ilie Verdeț, membri și București și alți membri ai —’ membri supleanți ai Comitetului corpului diplomatic. DEJUN OFICIAL Executiv al C.C. al P.C.R., se­ La începutul recepției au fost ~ cretari ai C.C. al P.C.R., membri intonate imnurile de stat ale Re- “ ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului publicii Cuba și Republicii So- — de Stat și ai guvernului, condu­ cialiste România. cători de instituții centrale și or­ Recepția s-a desfășurat într-o Toastul tovarășului Toastul tovarășului ganizații obștești, oameni de ști- atmosferă caldă, prietenească. Nicolae Ceaușescu Fidel Castro Ruz VIZITA Dragă tovarășe Fidel Castro, calea făuririi societății socialis­ state. Este necesar să se înțe­ Dragă tovarășe Ceaușescu, tele Unite, fiind factori de im­ America Latină, imperialiștii PROTOCOLARĂ Stimați tovarăși, te. Această colaborare cores­ leagă că progresul omenirii nu Dragi prieteni români. port ai ideologiei imperialiste. nu se împacă cu existența u- punde totodată intereselor ge­ se va putea realiza decît în con­ Dragi tovarăși cubanezi. Lupta noastră nu a fost ușoară nei revoluții in apropierea te­ Doresc încă o dată să adre­ nerale ale socialismului, deoa­ dițiile în capre fiecare națiune^ se și nici nu va fi ușoară. ritoriului lor. Imperialiștii nu (Urinare din pag. I) dezvoltarea mișcării revoluționa- * sez, în numele Comitetului Cen­ va bucura ;de;., posibilitatea ;’de .. Abia de. cite va ore ne aflăm re în America Latină și a colabo- • tral, al Consiliului d.e Sțaț,-al rece, pînă la urmă, lWa sojia- îh mijlocul' poporului român, de Cu toate acestea, țara noas­ acceptă șă coexiste cu revolu­ întrevederea s-a desfășurat în­ guvernului, aF pâftidtmfi A rlișmului în lume constă în for­ a-și rezolvă problemele dezvol­ tră a fost un exemplu pentru ția, cu revoluția cubaneză, de­ rării dintre Partidul Comunist ; ța fiecărei țări socialiste în tării sale, fără amestec din afa­ citeva ore’ strângem neîncetat felul în care își pot deschide cît în măsura în care revoluția tina atmosferă tovărășească, de Român și Partidul Comunist din ~ întregului popor un salut căldu­ impresii, legate de sosirea noasj caldă prietenie. ros delegației de partid și gu­ parte. De aceea, ne bucură mylt ră. Noi avem convingerea că drum ideile revoluționare, chiar cubaneză nu ar mai fi revo­ Cuba, dintre România și Cuba, - victoriile pe care poporul cu­ fiecare popor va găsi cea mai tră la aeroport, drumul pînă în mijlocul unei mari confuzii, luție, în măsura în care nu ar' în acest cadru, tovarășul vernamentale cubaneze, în frun­ banez le obține, sub conduce­ justă cale pentru soluționarea la reședință, vizitarea Mauzo- mai fi un exemplu pentru ce­ o expresie a dorinței ~de ă dez- Z te cu tovarășul Fidel Castro. leului, vizita făcută președinte­ sub o puternică dominație ide­ Nicolae Ceaușescu a conferit to­ volta continuu relațiile de co- Primirea de care v-ați bucurat rea partidului, său comunist, în problemelor proprii, pentru dez­ ologică, sub influența ideilor lelalte țări. în măsura în care varășului Fidel Castro Ruz Ordi­ edificarea orînduirii socialiste. voltarea sa progresistă, socia­ lui Consiliului de Stat la se­ reacționare. Ideile revoluționare s-ar neutraliza, ar capitula. Im­ laborare, care corespund atît in- ~ astăzi, dragi oaspeți, este o ex­ diul Comitetului Central și nul „Steaua Republicii Socialis­ tcreselor popoarelor noastre, cît ; presie a sentimentelor pe care Ne preocupă, după cum știți, listă. sînt, însă, puternice, ele sînt' perialismul ar accepta coexis-. mult, problemele îmbunătățirii Ținînd seama de situația din conferirea decorației, manifes­ bazate pe realitate, pe procesul tența cu țara noastră în con­ te România" clasa I, pentru me­ și intereselor, tuturor țărilor so- *• poporul român le nutrește față situației din Europa. Noi trăim lumea de astăzi, este necesară tarea de masă care a fost im­ evoluției istorice, își trag rădă­ diții inacceptabile pentru ..revo­ rite deosebite în lupta revoluțio­ cialiste, păcii și colaborării în de poporul cubanez ; sîntem provizată aici și aceasta minu­ nară pentru eliberarea națională convinși că și poporul cubanez în acest continent. Dorim ca sprijinirea activă a luptei de e- cinile

VIZITA TOVARĂȘULUI OAMENI, EXPERIENȚĂ, PASIUNI Cum stăpîniți FIDEL CASTRO RUZ „mașina timpului"?

O anchetă internațională de CAROL ROMAN

La începutul anului ne-am gim de viață — i-au plasat voit să răspundă la anchetă, adresat unor personalități valoric, pe cei solicitați, în pînă în prezent, se află : unanim recunoscute de peste forul social, acolo unde se regizorul de film, Vittorio de hotare și din țară cu între­ află astăzi. Indicarea modu­ Sica, marele psiholog Jean barea : „Cum stăpîniți „ma­ lui în care aceștia stăpînesc Piaget, ilustrul savant a- șina timpului*4 ? „mașina timpului** — cum merican Norman E. Bor­ Vasta anchetă internațio­ își organizează viața, cum laug, scriitorii Graham nală a pornit de la premisa muncesc, cum se instruiesc, Greene. Georges Sime­ că doar o deplină mobilizare cum își alternează preocupă­ non, Aziz Nesin, campionul a potențelor potrivit unui rile, cum se distrează — ar mondial de șah Boris Spas­ anume program de viață so­ putea să asigure modalități ski, Nguyen Thi Binh, cos­ licitat de epoca de progres și premise spirituale pentru monautul american Fred masiv a științei și tehnicii — alți tineri dornici de afir­ W. Haise jr. etc. Astăzi pu­ cu consum maxim, eficient, mare. blicăm pe primul nostru in­ al orelor într-un anume re­ Printre cei care au bine­ vitat prof. Christian Barnard.

I WWWW> CHRISTIAN BARNARD Renumitul chirurg dintr-un corp ome­ s-a născut în anul nesc în altul — o 1922 la Beaufort pagină nouă se scria West — provincia în istoria medici­ Cape. In anul 1946 nii. obține diploma de La 2 ianuarie absolvent al Facul­ 1968, exact după o tății de Medicină, lună de la prima o- după care practica perație. același chi­ medicina, mai mulți rurg, Christian Bar­ ani, la Cape Town. nard, asistat de a- Lucrează un timp ceeași echipă, reali­ la spitalul Groote za tOt la’ spitalulX-1-.1 Schuur după care „Groote Schuur“ Mitingul din Piața Republicii își desăvîrșește stu­ a doua transplan- diile medicale la tare de inirna ome- Universitatea Min­ nească. nesota. Profesorul Chri­ La 3 decembrie stian Barnard a de­ După vizita protocolară de la 1967, cînd echipa de venit celebru în în­ sediul Comitetului Central al chirurgi condusă de treaga lume : a fost Partidului Comunist Român, to­ profesorul Christian primit ca membru Barnard, șeful ser­ de onoare în nume­ varășul Nicolae Ceaușescu și to­ viciului de chirur­ roase academii me­ varășul Fidel Castro Ruz, îm­ gie cardiotoracică a dicale, a fost invi­ Cuvinte tovarășului Covintarea tovarășului tat să participe la preună cu ceilalți conducători de Universității din partid și de stat români și cuba­ Capetown, realiza o renumite congrese nezi prezenți la întrevedere, au internaționale, nu­ „premieră" medica­ meroși conducători ieșit în balconul sediului Comite­ lă excepțională — de stat au ținut să-1 tului Central al Partidului Co­ transplantarea inimii cunoască. , munist Român pentru a răspunde miilor și miilor de bucureșteni FIDEL CASTRO DDL care inundaseră Piața Republicii, spre a aduce încă o dată salutul călduros al cetățenilor Capitalei Dragă tovarășe Fidel Castro, ricane într-un șir de țări din Dragă tovarășe Ceaușescu, că această vizită ne va permite conducătorilor României socia­ America Latină sînt o expresie Dragi tovarăși cubanezi, Dragi conducători ai partidu­ să cunoaștem realizările poporu­ liste, solilor Cubei socialiste. Dragi tovarăși. a trezirii la luptă a acestor po­ Printre cei prezenți se afla un poare, a dorinței lor de a scu­ lui și guvernului român, lui român, gîndirea și spiritul mare număr de tineri cubanezi Doresc ca în numele Comite­ tura jugul monopolurilor impe. Dragi prieteni români, său revoluționar. (Vii aplauze). „„.trebuie pornit rialiste, de a fi stăpîne la ele' care studiază în țara noastră. tului Central al partidului,' al Dragi compatrioți. în ceea ce ne privește pe noi, Consiliului de Stat și guvernu­ acasă. (Vii aplauze). Apariția conducătorilor de par­ cubanezii, am luptat în condi­ tid și de stat români și cubanezi lui, al întregului nostru partid și Sîntem convinși că vizita de­ Ni s-a adus un microfon, to­ popor să vă urez bun venit în legației de partid și guverna­ țiile pe care le-a amintit to­ este întîmpinată cu ropote de mentale cubaneze in România, varășului Ceaușescu și mie, e- aplauze. Minute în șir se ova­ România socialistă. (Aplauze varășul Ceaușescu. ne-am adus puternice, prelungite). convorbirile, înțelegerile la care vldent cu intenția de a ni se o- modesta noastră contribuție la ționează puternic: „România-Cu- Salutăm in persoana tovarășu­ vom ajunge vor pune noi baze feri posibilitatea să vă adresăm ba“, „Ceaușescu-Castro", „Tră­ lui Fidel Castro pe conducăto­ colaborării dintre partidele și cauza revoluționară, dar im­ de la o conștiință iască prietenia româno-cuba- rul revoluției cubaneze, al pri­ țările noastre, vor contribui la i un salut. în plus, vedem că dv. portant nu este atît ceea ce s-a neză". mului stat socialist din America. dezvoltarea colaborării cu toate ! ați improvizat un miting de realizat, cît. mai ales, să con­ țările socialiste, cu toate țările Miile de bucureșteni, care (Aolauze puternice. îndelungate). masă în această frumoasă pia­ tinuăm lupta cu tot mai multă Cunoaștem condițiunile grele care au pornit pe drumul dez- j ță. Sîntem bucuroși că are loc purtau portretele tovarășilor în care a ieșit victorioasă revo­ voltării independente : ele vor j însuflețire, să continuăm lupta Nicolae Ceaușescu și Fidel luția socialistă în Cuba, condi- fi o expresie a solidarității cu : această manifestare scurtă și în mod neobosit și să sprijinim Castro Ruz, fanioane cu culorile țiunile grele în care poporul cu­ lupta popoarelor pentru scutura- j improvizată, care nu era pre­ lupta de eliberare a popoarelor, filozofică..." celor două țări, salută entuziast banez, sub conducerea Partidu­ rea jugului dominației străine, i văzută în program. S-ar putea imperialiste, cu toți cei ce luptă ! pentru ca toate popoarele să pe înalții oaspeți. Tovarășul lui Comunist, in frunte cu to­ ca tovarășii de la protocol să se Nicolae Ceaușescu și tovarășul varășul Castro, construiește o- împotriva colonialismului, o ex- i aibă posibilitatea de a-și con­ rînduirea socialistă. Ne bucurăm presie a solidarității cu poporul [ plîngă, dar. la urma urmelor, strui în libertate viitorul. (A- de CHRISTIAN BARNARD Fidel Castro Ruz răspund gene­ din toată inima — ca prieteni vietnamez, care luptă pentru a-și ! noi. românii și cubanezii, avem ros caldelor manifestări priete­ plauze puternice). și frați — pentru victoriile care asigura independența și o viață multe lucruri comune, și tot nești ale mulțimii. le obțineți în făurirea noii orîn- liberă, pentru a face ca impe- Nu există o singură dipă fericită • ea este împreună, din cînd în cînd mai Din inima României, salutăm Nu o dată m-am întrebat iar de data a- Au luat apoi cuvîntul tova­ duiri sociale. (Aplauze puterni­ rialiștii americani să plece din i eroicul popor vietnamez, îi ex­ ceasta împreună cu realizatorul acestei inte­ strîns corelată cu cea dinaintea ei și cu cea ce). Indochina. (Aplauze puternice). j putem uita de protocol. (Apla­ rășii Nicolae Ceaușescu și Fidel primăm sprijinul nostru și, în resante anchete •— ce valoare are timpul pen­ oare o succede. De aci, acea conștiință filozofică Castro Ruz. Vizita în România a delegației Iată de ce, bucurîndu-ne din uze puternice. îndelungate). tru fiecare om în parte. S-ar putea ca unii, ne- de care aminteam. de partid și guvernamentale cu­ toată inima de această vizită afară de aceasta, ne exprimăm ințelegind în esență problema, s-o recuziteze și Există, apoi, o problemă pe care aș denumi-o Cuvîntările au fost puter­ baneze în frunte cu tovarășul prietenească, le urăm tovarăși­ Mulțumim pentru cuvintele convingerea că imperialiștii vor să se grăbească s-o califice ca pe o pseudo- de ordin metodologic : cum, inaintind în vîrstă nic și îndelung aplaudate. lor cubanezi să se simtă cît mai prietenești ale tovarășului problemă. Practica indică însă faptul că numai Fidel Castro este o expresie a fi înfrînți. Ne exprimăm spriji­ și în cunoașterea propriei personalități îți dis­ Se ovaționează, se scandează relațiilor de prietenie și colabo­ bine in rîndurile poporului ro­ Ceaușescu și sîntem de acord oamenii ncrealizați ca personalități umane și ciplinezi existența, preocupările, deprinderile, lozinci la adresa prieteniei dintre rare dintre partidele și țările mân care, ca și poporul cuba­ nul față de propunerile formu­ care ca atare nu cunosc valoarea timpului, sînt într-un cuvînt cum îți folosești timpul. Drept noastre, o expresie a dorinței nez, este dornic să-și constru­ că acest contact între reprezen­ gata să se exprime relativ ușor privitor la Partidul Comunist Român și Par­ tanții celor două țări ale noas­ late de Frontul de Eliberare să fiu, nu este deloc o chestiune ușoară... tidul Comunist din Cuba, dintre de a întări această colaborare iască o viață nouă, socialistă, să loarea timpului. Dacă ar exista o mașină cibernetică în care în lupta pentru victoria socia­ fie stăpîn pe destinele sale, să tre și această întîlnire cu po­ Națională din Vietnamul de Spun unii : „Ce este timpul ? Orele tn care Republica Socialistă România și lismului în țările noastre, pentru facă totul pentru unitatea și co­ îți petreci viața ! Ce se poate mai simplu și să introduci datele caracteriologice și tempera­ Republica Cuba. întărirea forței socialismului in laborarea țărilor socialiste, a porul României va servi întări­ Sud privind retragerea trupelor mai normal !“ Fără să adauge nici un „însă44... mentale specifice mai multor indivizi, — ținînd în aplauzele miilor de bucu­ mișcării comuniste și muncito­ seama de diversitatea profesiilor și de gradul toată lumea, pentru victoria rii legăturilor de prietenie, va imperialiste și deplina indepen­ Cert e că ar mai exista și un alt răspuns, de decizie diferit al oamenilor — in vederea reșteni prezenți în Piața Re­ luptei împotriva imperialismu­ rești. (Aplauze puternice. înde- * mai înțelept, care pornește de Ia înțelegerea obținerii unor programe nominalizate de modul publicii, tovarășul Nicolae lui, colonialismului și neocolo- Iun ga te). servi Întăririi solidarității re­ dență a popoarelor indochineze. profundă a valorii timpului, evaluat nu numai Trăiască prietenia româno-cu- cum ar trebui să-și folosească optim timpul, eu Ceaușescu și tovarășul Fidel nialismului. (Aplauze). ca entitate obiectivă in care ne desfășurăm e- cred că ar rezulta orare strict individualizate Cunoaștem, de asemenea, că baneză ! (Aplauze prelungite). voluționare și luptei împotriva (Aplauze puternice, prelungite). xistența, ci ca realitate subiectivă oare depinde Castro Ruz, împreună cu ceilalți Trăiască victoria forțelor so­ pentru fiecare caz în parte. Nu concep un re- revoluția cubaneză, victoria so­ imperialismului. împotriva co­ Multe mulțumiri, tovarăși ro­ de oameni, de modul cum concep ei să-și tră­ țetar generalizat. De altfel, nu văd cum doi conducători de partid și de stat cialismului în Cuba au exercitat cialiste, antiimperialiste ! (A- iască orele vieții. români și cubanezi, se îndreaptă lonialismului și neocolonialis- mâni, pentru ospitalitatea dv. și oameni ar putea să-și folosească timpul în a- și exercită o puternică influ­ plauze prelungite). Mărturisesc că nu o dată am fost silit sâ celași mod. Bineînțeles, aceasta nu subînțelege spre Palatul Consiliului de Stat ență asupra mișcării revoluțio­ mului. (Aplauze puternice, pre­ pentru primirea pe care ne-ațl reflectez la valoarea orei/timp pentru ființa al Republicii Socialiste România. Trăiască pacea și colaborarea umană. și faptul că fiecare știe eel mai bine ce să facă nare, antiimperialiste din Ame­ lungite). cu timpul său. Doar o cunoaștere mai detaliată rica Latină. Victoriile împotriva între toate popoarele ! (Vii și făcut-o. Vă salutăm din toată Cînd anume m-am gîndit ? a unor eforturi umane deosebite, cu rezultate (Agerpres) dominației monopolurilor ame­ puternice aplauze). Sîntem siguri, de asemenea, inima. (Vii și puternice aplauze). Vă mărturisesc deschis : atunci cînd am rea­ valorice stabilite unanim, poate crea o idee — dus la viață pe faimosul meu pacient Blaiberg, doar o idee, repet — asupra modului cum pot cînd am constatat imensa lui dorință de a-și fi alternate preocupările, cum este bine să trăi orele vieții cit mai intens, cit mai dinamic, muncești, cînd ai nevoie de repaus etc. îmi amintesc de o anume zi cînd, după ce a In ceea ce mă privește, încă de mic, am avui Ieșit din perioada de convalescență, acesta m-a norocul de a mă pasiona de medicină. Am în­ întrebat : țeles că pentru mine acest domeniu din știin­ — Și acum, cum v-a trebui să-mi trăiesc o- țele naturii reprezintă totul • nenumărate ore rele vieții ? de studiu aprofundat, zile și nopți petrecute in Drept să fiu n-am știut exact cum anume ar laboratoare, în spitale, ochii umflați de lite­ Sosirea în Capital fi trebuit să-i răspund. Am stat însă și am ratura cazuistică din domeniul transplantului a cugetat : un om ajuns la limita existenței sale, care mă obseda etc., etc. după ce este readus la viață și mai are de Evident. într-un fel se desfășura ziua ado­ trăit doar cîțiva ani, se interesează asiduu ce lescentului Barnard, într-alt fel cea a actualului (Urmare din pag. I) poporul cubanez !**. Deasupra pa­ La ora 10,30 avionul special, tovarășii Nicolae Ceaușescu, publicii Cuba și Republicii So­ să facă cu timpul pe care i l-a dăruit medicina ’ șef de catedră de cercetări și chirurgie cardia­ vilionului central al aerogării se cu care au călătorit solii Repu­ Fidel Castro Ruz și Ion Gheorghe După multă chibzuință i-am dat un răspuns că. In primul caz nu-mi erau suficiente cele ganizației de solidaritate cu cialiste România. Cei veniți în mai puțin filozofic și mai mult practic : să faci aflau portretele tovarășilor blicii Cuba, a aterizat. In spațiul Maurer primesc defilarea gărzii întimpinare aclamau îndelung tot ce ți-ai fi dorit și n-ai realizat, în limita 24 de ore pentru a putea să-mi alin setea de a popoarele din Asia, Africa și Nicolae Ceaușescu și Fidel aerian al României aeronava a de onoare. parcurge atît cît trebuia să citesc, nu din obli­ America Latină, prim-căpitan, pentru colaborarea multilaterală puterilor. Castro Ruz. fost însoțită de avioane cu reac­ Pe aeroport au venit să întîm- dintre partidele, țările și popoa­ — Vai, dar cîte lucruri sînt de făcut !... mi-a gație, cît din conștiință și folosire cu sens a Serafin Fernandez Rodriguez, In întîmpinarea oaspeților au ție ale forțelor noastre armate. pine pe solii Republicii Cuba, ripostat imediat Blaiberg. timpului meu. Azi, nu pot să mai consum nop­ ministrul comerțului interior, rele român și cubanez, care își țile, așa cum o făceam în anii tinereții. Prefer venit tovarășii Nicolae Ceaușescu, La coborîrea din avion, tovară­ mii de bucureșteni, precum și găsește izvorul în legăturile trai­ Din păcate, știința n-a reușit să-i dea unui odihna orelor de studiu, de disecție ori de Cesar Lara Rosello, șeful Ion Gheorghe Maurer, Emil șul Fidel Castro, ceilalți condu­ numeroși tineri cubanezi care stu­ asemenea om suficient timp, atîta cît și-ar fi corpului independent de ar­ nice de prietenie bazate pe co­ laborator, din noapte. Bodnaraș, Manea Mănescu, Paul cători de partid și de stat ai Re­ diază în România. Se aplauda munitatea de orînduire și idea­ dorit. Și, totuși, nu mi-ar place să fiu redus, ca mată din Camaguey, căpitan Ju­ Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, publicii Cuba, sînt salutați călduros, se adresează urări de lian Rizo Alvarez, prim-secretar luri, pe scopurile comune ale ...Și au urmat alte intervenții chirurgicale, personalitate umană, strietu sensu, doar la chi­ Ilie Verdeț, Gheorghe Cioară, călduros de tovarășii Nicolae bun venit. Se ovaționea­ dezvoltării societății socialiste, pe reauucind la viață pentru un timp alți oameni, rurg. Sînt un om ca toți oamenii. îmi place sâ al organizației din Matanzas a Janos Fazekas, Petre Lupu, Du­ Ceaușescu și Ion Gheorghe ză puternic „România-Cuba /*, bunele relații statornicite între a căror sete de viață, a căror dorință de a face cînt, să rid, să dansez. Deseori, după ce ter­ P.C. din Cuba, Arturo Lince mitru Popescu, Mihai Dalea, Ion Maurer, de alți conducători de „Ceaușescu-Castro In drum ceva în puținul timp pe care îl mai aveau in min o operație, merg împreună cu fratele meu Gonzales, prim-secretar al orga­ Republica Cuba și Republica Ioniță, Ion Pățan, Stefan Andrei, partid și de stat români. Tova­ spre salonul oficial al aerogării un Socialistă România. față m-a uluit. Marius și mă liniștesc, urmărind ce se întîmplă nizației din Insula Pinilor a P.C. Petre Ionescu, ambasadorul Ro­ rășii Nicolae Ceaușescu și Fidel grup de pionieti oferă conducă­ Pe drept, înțeleg înclinația ziaristică de a cu pluta de la unealta de pescuit. Alteori îmi din Cuba, Mauro Garda Triana, mâniei la Havana. Urînd oaspeților bun venit pe descifra din biografii umane, din experiențe place să joc tenis — de obicei înainte de un Castro își string călduros mîinile, torilor de partid și de stat cuba­ pămîntul României socialiste, nou asalt la masa de operație, înainte de a directorul Direcției țări socialiste Pe aeroport se aflau, de ase­ se îmbrățișează, își adresează proeminente, sensul și rostul fiecărei clipe : și nezi și români buchete de flori. cetățenii Capitalei, animați de nu ca ipostază de excepție, ci ca discursul ne­ trebui să-mi confrunt uneltele cu opera defec­ din Ministerul Relațiilor Ex­ menea, membri ai C.C. al P.C.R., urări prietenești. Ceremonia sosirii oaspeților terne. sentimente sincere de prietenie și perturbat de nimic, al unei vieți omenești In- tuoasă a naturii. ai Consiliului de Stat și ai gu­ Compania de gardă prezintă cubanezi în România se încheie. cadrate tn datele firescului. îmi place, apoi, să merg mult pe jos : îmi Ceremonia sosirii oaspeților vernului, reprezentanți ai Condu­ stimă, de solidaritate internațio- onorul. Tovarășii Fidel Castro Ruz și Cum ar trebui tinerii să-și folosească tim­ mențin condiția fizică, îmi protejez cordul (nu cubanezi a avut loc pe aeropor­ cerii Ministerului Afacerilor Ex­ In timp ce se trag 21 de salve Nicolae Ceaușescu iau loc, apoi, nalistă față de poporul cubanez, o spun pentru a vă face să zîmbiți), îmi tul București—Otopeni, Edificiul pul ? — mă întrebați. terne, instituțiilor centrale și or­ de artilerie se intonează im­ în mașini deschise, escortate de își exprimă convingerea că rela­ înainte de toate socotesc că trebuie pornit creează posibilitatea de a-mi aduna gindurile. era împodobit cu drapelele de ganizațiilor obștești, generali și nurile de stat ale Republicii motocicliști și se îndreaptă spre de la o conștiință filozofică asupra rostului cli­ Iubesc munca, dar nu disprețuiesc nici odihna, stat ale Republicii Socialiste Ro­ ofițeri superiori, ziariști români Cuba și Republicii Socialiste reședința rezervată oaspeților. țiile de prietenie frățească și co­ pei de viață. Viața unui om poate permite cele însă una fără de cealaltă n-are rațiune... mânia și Republicii Cuba. In și corespondenți ai presei străine. România. Tovarășii Fidel Castro Pe întregul traseu, străbătut laborare pe multiple planuri din­ mai mari performanțe ale minții și faptei Și fiindcă discutam despre timp, multe ore. limbile celor două țări, pe mari Se aflau, de asemenea, Nicolas și Nicolae Ceaușescu trec în re­ tre cele două țări și popoare se umane. Dacă înțelegi că fiecare clipă de viață lunar, le folosesc răspunzînd la numeroase pînă la intrarea în Capitală, ca aflată în etapa marilor acumulări din anii ado­ scrisori care prezintă vreun interes științific pancarte, erau înscrise urările : Rodriguez Astiazarain, ambasa­ vistă garda de onoare. și pe largile bulevarde ale Bucu- „Bun venit delegației de partid dorul Republicii Cuba la Bucu­ In continuare, oaspeților le sînt vor dezvolta și în viitor, în inte­ lescenței, fie în perioada de concepere a unor aparte și sînt sosite din diferite colțuri ale reștiului, zeci de mii de cetățeni resul reciproc, al unității țărilor acte de la mijlocul vieții, fie în anii de senec­ lumii. Și, după cum vedeți, mă îngrijesc și de și guvernamentale a Republicii rești, membrii Ambasadei Repu­ prezentați șefii misiunilor diplo­ au salutat cu căldură pe condu­ Cuba în frunte cu tovarășul Fidel blicii Cuba, șefi de misiuni di­ matice, precum și personalitățile socialiste, al cauzei socialismului tute, trăiți intens și cu apanajul experienței, cei care ne vor urma și trebuie să cunoască va­ cătorii de partid și de stat ai ce­ are valoarea sa intrinsecă, atunci, desigur, te loarea clipei de viață, care, trăită intens, în Castro Ruz!“, „Trăiască priete­ plomatice acreditați în România, române venite în întimpinare. și păcii în lume. poți apropia de ceea ce, cu predilecție, se nu­ succesiune cu altele, se întregesc în acea de­ nia. colaborarea și alianța fră­ alți membri ai corpului diploma­ De pe podiumul amenajat pe lor două țări. Se fluturau stegu- mește împlinirea personalității umane. venire umană, spre care tinde orice om rațional. țească dintre poporul român și tic. platoul central al aeroportului, lețe cu culorile naționale ale Re- (Agerpres) „SClNTEIA TINERETULUI" pag. 5 SlMBĂTĂ 27 MAI 1972

INCONSECVENȚE ÎN ACTIVITATEA TELEGRAME CONSFĂTUIRE IN PROBLEMA Tovarășul NICOLAE CEAUȘEȘCU, secretar general al Parti­ dului Comunist Român, și tovarășul ION GHEORGHE MAURER, CALITĂȚII LAMINATELOR președintele. Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste Vineri seara, s-a înapoiat de prof. Mihai Drăgănescu, mem­ România au primit din partea tovarășului KIM IR SEN, secre­ DE OTEL DE EDUCARE A TINERELOR FETE la Ulan Bator, tovarășul Leonte bru supleant al C.C. al P.C.R., tar genera] al Comitetului Central al Partidului Muncii din Răutu, membru al Comitetului vicepreședinte al Consiliului Coreea, președintele Cabinetului de Miniștri al Republicii Popu­ La Centrala industrială Hu­ Executiv al C.C. al P.C.R., con­ Național al Frontului Unității lare Democrate Coreene, următoarea telegramă. nedoara, a avut loc în zilele de ducătorul delegației Republicii Socialiste, conducătorul delega­ Permiteți-mi să vă exprim dumneavoastră și, prin dumnea­ 25—26 mai o consfătuire pe Socialiste România, care a luat ției, prof. Stanciu Stoian, secre­ voastră, Comitetului Central al Partidului Comunist Român, țară organizată de Inspectora­ parte la funeraliile lui Jamsa- tar general al Ligii române de Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România și tul general pentru controlul ca­ ranghiin Sambu, membru al prietenie cu popoarele din Asia poporului român profunde mulțumiri pentru felicitările și lității producției, în colaborare Biroului Politic al Comitetului și Africa, și Stanciu Brătescu, urările fierbinți trimise cu prilejul celei de-a 60-a aniversări cu Ministerul Industriei Meta­ PAȘII MMH ND SE r Central al Partidului Popular activist la C.C. al P.C.R. a zilei mele de naștere. lurgice, în problema calității NDMA A Folosindu-mă de acest prijej îmi exprim convingerea că re­ Revoluționar Mongol, președin­ Delegația a, fost condusă la a- laminatelor de oțel. Cu acest tele Prezidiului Marelui Hural eroport de Ion Românu, mem­ lațiile de prietenie și colaborare statornicite între țările noastre prilej participanții au luat cu­ Popular al R. P. Mongole. bru supleant al C.C. al P.C.R,, se vor lărgi și dezvolta și mai mult în toate domeniile. Vă do­ noștință de rezultatele obținute La sosire, pe aeroportul Oto- Ion Botar, membru al Consiliu­ resc din toată inima dumneavoastră și poporului frate român in- privința îmbunătățirii cali­ DIN DO! IN DO! 1 peni, erau prezenți tovarășii lui Ligii române de prietenie succese și mai mari în lupta pentru transpunerea în viață a tății laminatelor la Combinatul Florian Dănăilache, membru al cu popoarele din Asia și Africa. hotărîrilor celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist siderurgic Hunedoara. S-a sub­ Comitetului Executiv al C.C. al Român, iar dumneavoastră multă sănătate. liniat că numai pe seama re­ P.C.R., Ion Savu, membru al ducerii pierderilor tehnologice „tn rezolvarea problemelor afară din cămin. Și gata. Așa s-a de cultură, unde se repetă destul C.C. al P.C.R., șef de secție la Tovarășul NICOLAE CEAUȘEȘCU, secretar general al cu 3,4 la sută, în procesul de specifice tinerelor fete am pornit întâmplat și în ziua aceea. Fata de frecvent refrenul „nu vin fe­ C.C. al P.C.R., Vasile Gliga. ad­ Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al laminare a oțelului, s-a reali­ ae la cunoașterea situațiilor lor se plîngea. Secretara U.T.C. i-a tele". junct al ministrului afacerilor CRONICA Republicii Socialiste România, și tovarășul ION GHEORGHE zat în primul trimestru o eco­ externe, alte persoane oficiale. MAURER, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii nomie de circa 10 000 tone de reale, ne spunea Aurica Ver- spus și ei că va fi dată afară din „Nu vin pentru că ne izbim Socialiste România au primit din partea tovarășului KIM IR cămin și incidentul a fost rezol­ uneori în munca noastră de neîn­ Au fost de față Damdinneren- metal. De asemenea, calitatea gheș, președinta consiliului jude­ ghiin Bataa, ambasadorul R-. P. U. T. C. SEN, secretar general al Comitetului Central al Partidului mai bună a laminatelor livrate țean al fetelor din Sibiu. Ceea vat. crederea lor, de o anumită reți­ Mongole la București, și V. S. Murttii din Coreea, președintele Cabinetului de Miniștri al a permis micșorarea simțitoare ce ne preocupă acum este strîn- Rezolvat, într-adevăr P Mi se nere de a-și expune problemele Tikunov, ministru consilier al Vineri după-amiază a sosit Republicii Populare Democrate Coreene, următoarea tele­ a rebuturilor la uzinele con­ gerea relațiilor dintre noi și ele, pare că rezolvarea abia trebuia personale, zicîndu-și poate că ne Ambasadei Uniunii Sovietice la in Capitală o delegație a gramă : structoare și prelucrătoare din căutată. Cercul de croitorie, care Uniunii Generale a Studen­ Vă exprim dumneavoastră, și prin dumneavoastră Comite­ găsirea unor modalități care să amestecăm în viața lor. Din București. ților din Tunisia formată din țară. La Uzina „Republica* 1* răspundă cit mai exact acestui mi-a fost prezentat drept o crea­ cauza acestei neîncrederi avem tului Central al Partidului Comunist Român. Consiliului de din Capitală, de pildă, procen­ Vineri după-amiază a plecat Kamoun Adel și Jouini Sa­ Stat și Consiliului de Miniștri ale Republicii Socialiste România tul țevilor de calitatea întîi fa­ specific, generat de însăși con­ ție a organizației U.T.C., nu cred destule greutăți" — era de pă­ lah, membri ai Comitetului și poporului român profunde mulțumiri pentru felicitările căl­ diția femeii în societatea noa­ că e capabil să rezolve și ase­ rere Silvia Ciubotaru, secretara la Bruxelles o delegație a Par­ administrativ al Uniunii care bricate din laminate furnizate tidului Comunist Român care duroase și prietenești transmise cu prilejul celei de-a 40-a ani­ de colectivul laminorului de stră. Astăzi femeia este conside­ menea situații, or, mai înainte Comitetului orășenesc Cisnădie efectuează o vizită oficială versări a creării Armatei Revoluțidnare Populare Coreene. profile de 650 mm de la Hune­ rată o personalitate complexă, de a se trece la cercurile de al U.T.C. O părere pe care am va participa la Conferința in­ in tara noastră la invitația Poporul nostru se bucură că relațiile de prietenie și cola­ ternațională asupra Namibiei. U.A.S.R. doara a crescut la 95 la sută, un membru actio al societății, croitorie sau de menaj acestea mai întâlnit-o și în alte locuri. Delegația este alcătuită din borare dintre cele două țări; Coreea și România, se dezvoltă față de 88,2 la sută cît s-a rea­ chemat să se pronunțe în orice sînt fenomenele care trebuie Cît de solid se sprijină însă a- cu succes pe zi ce trece, în diferite domenii și depune toate lizat în anul trecut. problemă pe care o ridică viața. puse la punct. Nu poate fi înce­ ceastă opinie pe realitate am vă­ eforturile pentru întărirea și dezvoltarea lor în continuare. Referatele prezentate și dez­ Mă folosesc de acest prilej pentru a vă ura din toată inima, baterile car© au avut loc au e- Acestor comandamente vrem să put un drum de la cel de al zut deja din scena relatată, în dumneavoastră și poporului român succese și mai mari în lupta le răspundem prin acțiunile doilea sau al treilea pas, iar în care, dimpotrivă, fata venea la vidențiat noi măsuri și perfec­ pentru întărirea potențialului general al țării. ționări tehnice de natură să noastre". cazul nostru primul pas ar fi tre­ secretară cu un necaz al ei însă ducă la îmbunătățirea continuă Intr-adevăr, o privire cit de buit să fie tocmai crearea unui secretara era aceea care o res­ Președintele Consiliului de Stat al RepubliciiSocialiste Româ­ a calității laminatelor, intre sumară pe agenda de lucru a pingea. Se mai poate vedea și A GINDI nia, NICOLAE CEAUȘEȘCU, a auresat Maiestății sale, MO­ care extinderea curățirii și fini­ HAMMAD ZAHIR SHAH, Regele Afganistanului, următoarea consiliului tinerelor fete, ca și a din alte exemple: „Vorbește-ne < telegramă : sării blumurilor prin flamare, multor organizații U.T.C., oferă despre cultură", i-au cerut, la aplicarea și respectarea tehno­ VIAȚA DE* un moment dat, fetele din secția < Cu prilejul zilei naționale a Afganistanului, îmi este plăcut logiei de încălzire a oțelului pe numeroase argumente în spriji­ < să adresez Maiestății Voastre cordiale felicitări și cele mai bune grupuri și sortimente în cup­ nul acestor afirmații și al faptu­ filatură de la Tălmaciu secreta­ urări de fericire și sănătate personală, de progres și bunăstare rului lor. Iar motivele erau foar­ < toarele adinei, întărirea con­ lui că din munca cu fetele a ORGANIZAȚIE ECONOMIC < poporului afgan prieten. trolului interfazic etc. început să fie tot mai mult în­ te întemeiate: cărți nu prea. < lăturat întâmplătorul. Pentru a Filme și mai puține. Baluri, în (Urmare din pag. I) putea înțelege însă mai exact schimb, destul de multe însă nici dimensiunile reale ale datelor climat de atitudine, a unei opi­ la ele nu vin fetele din cauza însemnate cîștiguri în planul eficienței economice. Orice constatate, am circumscris argu­ nii colective, în care întâmplări comportării unor băieți. Secreta­ enumerare, cît de pretențioasa, n-ar face decît să-și do­ SPORT • SPORT • SPORT mentele posibilităților și măsurii ca cele de mai sus să nu se poa­ rului i s-a părut, atunci, prea vedească neputința în a cuprinde împlinirile destul de nu­ în care fiecare colectiv de ute- tă ivi. Altfel, celelalte modali­ complicat ceea ce i se cerea, s-a meroase și destul de expresive decontate la acest capitol ciști a răspuns cerințelor vieții tăți, care cer un anumit proces scuzat cu explicația „așa ceva îndeosebi în cursul perioadei din urma. Dezbaterea la care și muncii pe care tinerele fete de elaborare, ridicînd pretenții e mult prea vast", și, bineînțe­ am participat cu trei zile în urma organizată la Comitetul o desfășoară în organizația res­ de natură organizatorică, dacă les, nu s-a mai făcut nimic. Central al partidului are meritul și nu știu ce calificativ pectivă. nu cad pe un teren pregătit, Așadar, neîncrederea se află s-ar cuveni invocat pentru a reda la dimensiunea adevăra­ -ST- TURNEUL selecționatei sînt sortite să rămînă fără ecou, mai curînd într-o prejudecată a tă semnificația evenimentului, are meritul spuneam de a fi Am înregistrat, astfel, inițiati­ CCDIDTI IM ve lăudabile la Cisnădie, unde, ca o serenadă la balconul unei factorilor chemați tocmai să cîș- redefinit, cu priceperea și răspunderea caracteristică din- in cadrul unor acțiuni săptămî- case nelocuite. tige încrederea fetelor, dacă nu totdeauna gospodarului adevărat, termenii în care, nor­ nale organizate la casa de cul­ In sensul acesta, secretarul co­ cumva chiar și în unele atitu­ mal, trebuie judecată munca fiecăruia, activitatea econo­ tură. programul include și un mitetului U.T.C. de la Uzinele dini ale lor. Primul pas, dacă îl mică în ansamblul ei. Construim mult, construim repede, „Club al femeii". Am mai reți­ textile din Cisnădie, Dorin Ho- vrem neapărat făcut, trebuie să construim bine. Dar, trebuie construit mai mult, mai repede, __ STUDENȚEȘTI IN LIBAN nut diversele dezbateri pe mar­ lerga, se plîngea că în căminele pornească tocmai de la înlătura­ mai bine și îndeosebi mai ieftin. De aici încolo pornind, ginea responsabilității de a-ți a- fetelor nu există un spațiu, ori- rea acestei neîncrederi, și de o pe acest teren a fost formulată întrebarea, pe cît de fi­ cît de mic, nici o posibilitate Știți prea bine că Libanul — a- Rezultatele de pe tabela de mar­ tinderi) ; 6 ; Barbu (singurul oare lege un tovarăș de viață, des­ parte și de alta, de la crearea rească, pe atît de neamînat: cum să facem, ce avem de ceastă țărișoară așezată pe o felie caj — care au interesat mai puțin pentru ca fetele să poată urmări unui dialog deschis și apropiat făcut în aceleași condiții de acum, cu 20—30 la sută mai de 250 kilometri din coasta orien­ n-a apărut pe teren) nu poate pre falsul miraj al aventurii și un film la televizor, să discute în acest turneu — se cunosc, pen­ primi nici o notă, dar poate primi al drumului care nu duce nică­ între fete și cei aleși să le în­ ieftin ? Ceea ce mi ș-a părut fundamental în acest generos tală a Mediteranei — nu a uimit tru că au fost anunțate la timo — cred — înștiințarea că selecțio­ și să se discute cu ele despre drume eforturile de autoeduca­ efort de depistare și numire a pîrghiilor capabile să în­ niciodată lumea fotbalistică prin în presa de specialitate : 3—1 cil nata universitară renunță la el. Și ieri, despre profilul moral al ti­ problemele lor, despre normele niscaiva performanțe demne de Nijmi (cea mai puternică echipă fiindcă tot veni vorba de renun­ nerei fete în zilele noastre. Lor te. O dată cîștigat acest atribut, toarnă o situație în pofida realizărilor, cîtuși de puțin mul­ ținut minte. Din 2,5 milioane de libaneză, cam de valoarea Jiului țări, să mai spunem că federația unei conviețuiri civilizate în co­ pe terenul lui fertil pot încolți țumitoare, ceea ce se cuvine așezat cu grabă la temelia locuitori, recentele noastre gazde Petroșani), 4—0 cu Homentmen (a li se adaugă, fără îndoială, mul­ abia de au adunat jucători pentru nu trebuie să mai amîne judecarea te alte idei, întâlnite tot în ju­ mun. „Existența unei asemenea o mulțime de idei generoase, măsurilor de preîntîmpinare a consecințelor păgubitoare treia ca valoare în țara sa) și 0—1 comportării la lotul studențesc a săli ne-ar ajuta foarte mult", 12 echipe de fotbal (10 sînt numai cu aceeași Nijmi — dar numai altor trei fotbaliști clujeni (Mol­ dețul Sibiu sau în alte părți ale din care unele există deja însă pentru economia națională datorate ignoranței sau sufi­ din Beirut) cu care au organizat după o repriză, fiindcă gazdele dovan, Crețu și Uifăleanu) care spunea el, ceea ce este, fără în­ care au nevoie de apa, aerul și cienței ori amîndurora a fost numit efortul de a gîndi un campionat modest dar neaștep­ (poate prea dornice de a înregistra țării, sub forma „sfatului tinere­ tat de disputat. Și, totuși, de — se știe — în preziua plecării în lor fete", a cercurilor de gospo­ doială, cît se poate de adevărat, soarele climatului prielnic pen­ economic. Necesitatea de a extrage din calcul ca în fața și un rezultat favorabil lor) au Ungaria au fugit de la hotel și au dar iarăși se încearcă, chiar dacă cîțiva ani încoace ne-am obișnuit anunțat la pauză defectarea insta­ întîrziat prin cîrciumi pînă după dărie sau educație sanitară, a tru a se dezvolta în condiții nor­ tablei de șah nu doar traiectul mutării următoare, succe­ să tot auzim că una sau alta din­ lației electrice 1 ! ! miezul nopții. Comitetul de organi­ nu cu bună știință^ substituirea male. Problemei# sociale, privind siunea deplasărilor la stînga sau în dreapta ‘liniei de pro­ tre team-urile fotbalistice româ­ Cum spuneam, însă, ne-au inte­ brigăzilor de bună servire din nești pleacă în turneu prin Liban. zare al Campionatelor europene unitățile comerciale cu pondere termenilor, iarăși apare intenția comportările, atitudinile, profilul babilă realizare ci, în fiecare caz în parte, soluția optimă, resat mar puțin rezultatele și mai universitare a și înaintat forului de a începe un drum de la al etic al acestei categorii de ti­ Dar, dacă nu calitatea fotbalului» mult jocul în sine. Din acest punct federal propuneri concrete de feminină și altele. raportată nu doar la nivelul atins de noi în respectivul do­ ce a atras atunci pe Farul și de vedere, selecționata a arătat sancționare ; așteptăm, deci, ma­ treilea pas. Nu existența unei neret sînt tot atât de „specifice" meniu, ci pusă mereu față în față cu performanțele atinse Steaua, pe S.C. Bacău, Poli Iași. apreciabile disponibilități fizice și surile cuvenite. Firesc este ca, în fața unor a- săli este problema care se pune Progresul sau Sportul Studențesc tehnieo-tactice. Cei 15 jucători care ca și cele legate de învățarea pe plan mondial. Ieșită din conul de proprietate a-l întoc­ înspre aceste meleaguri ? Explica­ Adăugînd turneul din Liban, în­ semenea dovezi, să ne punem acum, ci dimpotrivă apelul con­ croitoriei, a artei menajului sau au făcut deplasarea au manifestat seamnă că selecționata noastră și întrebarea care este utilitatea mitorului de deviz, eficiența economică a investițiilor de­ ția constă, pe de o parte, în posi­ universitară a susținut pînă acum secvent la posibilitățile existente de alegerea tovarășului de viață. vine criteriul de cîntărire a meritelor celor implicați în bilitatea pe care Libanul — cu o opt jocuri de pregătire. A cîștigat lor imediată, deoarece toate a- în prezent, la formule simple de temperatură medie de 13—14 grade Trebuie să li se dea atenție in realizarea acestora pe întregul traseu, de la proiectant la în lunile ianuarie, februarie și trei, a realizat un draw (6—0 cu cestea nu pot fi socotite altfel acțiune, care nu pretind altceva egală măsură și unora și altora. beneficiar; de la planșetă la mașina sau utilajele prefigu­ lotul nostru de tineret) și a pier­ decît un bun început, un început martie — o oferă echipelor noas­ dut patru (dar acel 0—1 cu Unga­ decît dialogul neîntrerupt de la Climatul frumos al atitudinii rate în planul hîrtiei de calc. Ține de etica profesională a tre de a se pregăti pentru cam­ FOTBAL ria B la Gyula, nu e nicidecum neo- care însă numai prin acțiune om la om, de la fată la fată, față de muncă și de viață a ti­ pionat în vreme ce la noi e larnăj perseverentă poate fi consolidat omului de la planșetă de a așeza parametrii construcției în iar. pe de altă parte, în prietenia norabil). A înscris zece goluri și discuțiile purtate chiar în came­ nerei fete nu se susține doar în termenii cei mai avansați ai comparației, evitînd risipa de și solicitudinea pe care diriguitorii însă și unele deficiențe pe care a primit șapte, însă, ca unul care și dezvoltat, ceea ce abia de rele lor, fără mobilizare genera­ n-avem voie să le trecem cu ve­ a fost martor sufletist la toate a- discuțiile purtate în cddrul unor pămînt, drămuind spațiul de producție, abandonînd prac­ soccerului libanez le arată față de ceste opt verificări, pot să spun că aici mai departe trebuie între­ lă sau ordine de zi protocolară. dezbateri pe probleme moral-ce- fotbaliștii români cu care au per­ derea. Este vorba de o insuficientă prins. Dar, din punctul acesta tica în conflict cu logica a finisajelor costisitoare. Cerce­ manentizat relații de colaborare mobilizare (prea multe scăderi de problema nevralgică a selecționa­ Altfel, chiar dacă sala ar deveni tățenești, ci atunci cînd pătrun­ tătorul este chemat să ofere paleta largă de materiale, de dintre cele mai strînse. ritm, de două ori au fost conduși tei rămîne tot atacul. îi cunose de vedere, lucrurile încep să se peste cîteva zile o realitate, ar de temeinic în întreaga ei tehnologii, de mașini de înaltă tehnicitate, la fel de bune la pauză), de o neconvingătoare bine, și-i apreciez, pe antrenorii complice puțin. apărea în schimb pericolul de a Exceptîndu-se de la regulă, adică acoperire a unor posturi (fundaș Mărdărescu și Cernăianu — de a- existență. ca cele existente pe plan mondial, realizate cu costuri mi­ efectuînd turneul nu lama, ci în dreapta» mijlocaș stînga, înaintaș ceea am încredere că nu vor repe­ în ziua în care mă aflam la sta mereu goală, așa cum deja nime. Constructorul trebuie să facă apel la întregul rezer­ luna mai — cînd acolo, lingă Me- central, extremă stingă), de dezin­ ta greșelile făcute de alții pe la întreprinderea „Firul roșu" din se vorbește și acum despre casa AURELIA MUNTEANU diterana, temperatura trece zdra­ teres la unii jucători (Barbu, care lotul olimpic (unde s-au rulat vreo vor de pricepere și de energie pentru a comprima durata văn de 30 grade — selecționata a plecat în turneu fără să spună 50 de jucători și ideile tactice au Tălmaciu, o fată se lingea se­ execuțiilor, convertind săptămîna, ziua, orele cîștiaate în noastră universitară a avut totuși lipsit cu desăvîrșire) ; aici, la lotul cretarei comitetului comunal un scop, pe care și l-a realizat din că e inapt de joc, șl Țarălungă» studențesc — osatura echipei fiind bunuri pompate economiei naționale. Beneficiarul, lucră­ plin : în perioada întreruperii care nu s-a omorît cu firea decît U.T.C. de o ceartă care avu­ torul din noua fabrică, proprietar și producător tot­ o repriză) sau chiar de indiscipli­ deja clădită și ideea de joc deja campionatului intern să susțină ci- nă (Deselnicu a fost și acolo eli­ conturată — sînt toate condițiile sese loc la cămin. Știam deja de odată, cel pe mîna căruia intră pentru o viață fondurile teva jocuri în condițiile și în cli­ pentru cristalizarea unui „unspre­ existența celor două cămine de matul în care va evolua în iulie, minat — pe drept ! — de către ar­ zece" solid, tehnic și ofensiv. Pen­ fixe din economia țârii este cel chemat să transforme, mai la Constanța, în cadrul „europe­ bitru). Dacă ar fi să apreciem fete din comună, știam că se mult ca oricînd, timpul în bunuri materiale, să grăbească concret comportarea jucătorilor în tru că, în actuala conjunctură a vor lua măsuri pentru repararea nelor" universitare de fotbal. Pre- acest turneu (evident, compor­ fotbalului românesc, a cîștiga apropierea momentului folosirii la capacitatea maximă a gătindu-se o săptămnă pe litoral, tarea pe teren fiindcă altfel a proxima și cea mai importantă lor (într-adevăr, starea lor actua­ utilajelor. 1 în căldură, jucînd la lumina reflec­ a fost ireproșabilă), personal aș competiție internațională oficială a lă o cere de urgență), mai afla­ La toate acestea se referea secretarul general al parti­ toarelor cîte o partidă la două acorda următoarele note: Strîm- sezonului este și o posibilitate și o sem că pe peretele din dreptul > zile, în compania unor fotbaliști beanu (cel mai constant) și Mun- necesitate. Discutînd în funcție de dului subliniind cu tărie : cheltuielile materiale reprezintă (nu grozav de tehnici, dar grozav teanu (cel mai eficace, a înscris valoarea fotbaliștilor noștri stu­ patului ei fiecare fată își încro­ problema numărul unu a economiei noastre. > de laborioși și ambițioși) cum vor toate cele patru goluri în meciul denți și a adversarilor lor din iu­ pise cite un colțișor care să-i a- A gîndi economic, a înfiltra spiritul economic în procesul fi majoritatea dintre adversarii la al doilea) : nota 9 ; Ștefan, Pexa, lie, a cîștiga „europenele" univer­ mintească de casă; de acest gen „europene" — tricolorii studenți au Deselnicu, Stoicescu, Velea, Incze sitare de la Constanța n-ar fi, poa­ realizării de bunuri materiale, iată îndemnul adresat lu­ putut să-și verifice capacitățile fi­ și Lupulescu : 8 ; Mihăilă : 7 ; Fa- te, o mare performanță ț dar a le de întâmplări nu-mi fusese însă crătorilor din economie, tuturor cetățenilor țârii de condu­ > zice, să se mal omogenizeze șl nea Lazăr, Angelescu, Țarălungă pierde ar fi, sigur, o mare ratare. dat să aud. Am auzit însă în să-și alcătuiască osatura viitorului și Oblemenco (acesta suferind cătorul partidului și statului. Lucrează, în prezent, pe șan­ 1 G MITROI ziua aceea, mai multe lucruri tierele țării circa 120 de mii de tineri. Avem peste o sută unsprezece de bază. încă de pe urma unei vechi în­ chiar; cum uneori chiar și în­ de mii de ingineri, intelectuali, economiști, de vîrstă ute- tre fete dreptatea capătă puterea cistâ. în fabricile și uzinele noastre muncesc aproape 650 I pumnului; cum dulapurile de de mii de fete și băieți, membri ai Uniunii Tineretului Co­ » fier sînt „ușurate" din cînd în munist. lată tot atîtea adrese de unde se așteaptă, cu ma­ SEZON cînd ba de o bluză, ba de o pe­ I PROGRAMUL ximă intensitate și deosebit de operativ, răspunsuri con­ reche de pantofi, ba de o fustă; crete, de maximă densitate, cu eficiență incontestabilă pen­ > cum atunci începe un șir de re­ tru a înfăptui acel 20—30 la sută enunțat de secretarul » ESTIVAL f72 clamați : păgubașa reclamă. Re­ general al partidului. COMPETITION AL La Oficiul de turism al munici­ clamata reclamă și ea. Secreta­ I piului București a avut loc o con­ ra U.T.C. le amenință că le dă Un nou motel pe drumurile turistice Timpul frumos, cu zile însori­ la Victoria din Ploiești, echipe­ ferință de presă, în cadrul căreia te și călduroase, va oferi priie- au fost prezentate acțiunile turis­ le masculine Dinamo, Steaua, tice inițiate pentru locuitorii Ca­ Ijul, amatorilor de drumeție să Politehnica și Universitatea. pitalei. In acest sezon principala colinde traseele turistice ale ță­ RUGBI — Mîine, de la ora caracteristică a activității Oficiului Emisiune de educație sanitară. rii sau să fie atrași de locurile 17, în Parcul Copilului din Ca­ o constituie diversificarea și lăr­ 12,30 Telejurnal. 16,30 Deschiderea Ide agrement și ștrandurile din pitală : Grivița Roșie — Gloria, girea gamei serviciilor, îmbunătă­ emisiunii de după-amiază. Emisiu­ jurul Capitalei. iar duminică pe terenul Ghen- țirea acestora. Astfel, pe litoral ne în limba germană. 18,15 Ritm, sînt asigurate 4 000 de locuri pe tinerețe, dans. 18,50 Săptămîna în Spectatorilor fideli, insă, acti- cea: Steaua—Știința Petroșeni serie, ceea ce reprezintă, în com­ imagini. 19,20 1001 de seri : ,,Felix Ivitatea compeitițională le oferă de la ora 9,30, și Dinamo — A- parație cu anul trecut, o creștere 19.30) , Tomis (orele 9; 12,30: 16), Progresul (orele 15,30; 18; 20,15). Nottara" (Sala Magheru) : ADIO motanul". 19,30 Telejurnal. 20,10 În un bogat program. gronomia Cluj de la ora 11. în în proporție de 400 la sută. Aceste Grădina Tomis (ora 19,45). CINCI PENTRU INFERN : ru­ CHARLIE — ora 10; OMUL întîmpinarea Conferinței Naționa­ țară: C.S.M. Sibiu — Rulmen­ locuri sînt repartizate în stațiunile PUTEREA Șl ADEVĂRUL : ru­ lează la Grădina Aurora (ora 20). CARE... — orele 15,30 și 19,30; le a P.C.R. și a celei de a 25-a FOTBAL — In divizia A, în tul Bînlad ; Politehnica Iași — Eforie Nord și Sud, Mangalia-Ve- lează la Munca (orele 15,30; 19). OMUL DIN SIERRA : rulează la (Sala Studio) : DIALOG — SPEC­ aniversări a Republicii. Țara în­ Capitală, au loc două întîlniri : Sportul Studențesc. Meciul Fa­ : nus, Jupiter, Saturn. Cetățenii pot MARY POPPINS ; rulează la Grădina Vitan (ora 20,15). TACOL DE POEZIE ROMANEAS­ treagă în întrecere. 20,25 Tele- j cunoaște încă de la înscriere (cu enciclopedia. 21,25 Teledivertis- I Dinamo — Jiul și Rapid — Cri- rul — Univ. Timișoara a fost mult timp înainte) numele hote- Doina (orele 11,15; 14,15; 17,15: 20). OPERAȚIUNEA SAN GENARO CĂ —■ ora 9,30; GAIȚELE — ora 20; ment : „Cînd eram copii odată...". șul. In țară : Farul — U.T.A. ; amînat, constănțenij fiind plecați ANCHETA DE LA HOTEL EX­ (Program pentru copii la ora 10). (orele 10; 12; 14) ; LUMINILE VA- Teatrul de Comedie : DISPARI­ I lului, etajul și camera în care vor CELSIOR ; rulează la Festival UN MINUT DE RECULEGERE : ȚIA LUI GALY GAY — ora 20; 22,20 Vedete ale muzicii ușoare. Steagul Roșu — Steaua, A.S.A. intr-un turneu în Franța. i locui pe timpul vacanței» ca și RIETEULUI (orele 16; 18,15) ; IU­ 22.40 Telejurnal. 22,50 Fotbal . ITg. Mureș — C.F.R. Cluj ; „U“ BOX — în țară continuă faza (orele 9: 11,15; 13,30: 16; 18.30; rulează la Viitorul (orele 15,45; 18). BIRE (ora 20,30),* rulează la Cine­ Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" R. F. a Germaniei—U.R.S.S. — I restaurantul unde vor servi masa. 20,45). EVADARE DIN PLANETA MAI­ mateca ,,Union". (Schitu Măgureanu) : PLAY meci organizat cu prilejul inaugu­ Cluj — Petrolul ; F.C. Argeș — de zonă a campionatului națio­ CÎND SE IVESC ZORILE : ru­ MUȚELOR : rulează la Lira (orele STRINDBERG — ora 20; (Sala rării Stadionului Olimpic din Univ. Craiova și S.C. Bacău — nal la seniori. întrecerile celor lează la Lumina (orele 9; 11,15; 15,30; 18), Giulești (orele 15.30; 13; Studio) : SPECTACOL DE POE­ Miinchen. I Politehnica Iași. Toate meciuri­ bai buni boxeri de categoria I 13.30; 16; 18,30; 20,45). 20.30) . Grădina Lira (ora 20,15). ZIE ȘI MUZICĂ — ora 20; Teatrul le vor începe la ora 17,30. Divi­ și campionii jude<țeni au loc la TRAFIC : rulează la Patria (o- PRERIA : rulează la Drumul Mic ; SIMFONIE PENTRU DESTI­ PROGRAMUL II rele 9,30; 12,15; 15; 17,45; 30,30), Ca­ Sării (orele 15,30; 17,45; 20), Mo­ NUL MEU — ora 19,30; Teatrul zia B programează cîteva parti­ Ploiești, Pitești, Brăila, Timi­ NOUTĂȚI TURISTICE pitol (orele 9,15: 11,30; 14; 16,15; șilor (orele 15,30: 17.45), Grădina „Ion Creangă* : ȘCOALA DIN 16.30 Ansambluri folclorice. 17,00 de atractive : Sportul Studen- șoara, Cluj și Piatra Nemț. 18,30; 21), Feroviar (orele 9; 11,15; Moșilor (ora 20). • SlMBĂTA, 27 MAI 1972 HUMULEȘTI — orele 10 și 16; Reportaj bucureștean. 17,20 Pagini Ițesc — Progresul Brăila ; Chi­ HANDBAL — Etapa progra­ Teatrul „C. Tănase" (Sala Savoy) : muzicale de mare popularitate. 13,30; 15.45; 18.15; 20,30), Grădina POLONEZA DE OGHINSKI î Opera Română : TANNHĂUSER 17,50 Agenda. 18,00 Film artistic : mia Rm. Vilcea — Progresul mează, în campionatul feminin, Capitol (ora 20). rulează la Crîngașl (orele 15,30; 18; — ora 19,30; Teatrul de Operetă : REVISTA ARE CUVÎNTUL — ora București în seria I, și C.S.M. duminică pe Stadionul tineretu­ I Totodată, către litoral sînt orga- FELIX si OTILIA : rulează la 20.15) 19,30; Teatrul „Ion Vasilescu" : „S-a furat o bombă". Reșița — Minerul Anina, Poli­ Central (orele 9,15; 12,30; 16; 19,30; MAREA DRAGOSTE : rulează la PRINȚESA CIRCULUI — ora 19,30; SICILIANA — orele 10 și 19,30; lui, de la ora 9 : I.E.F.S. — „U“ : nizate și excursii de scurtă duratăj Bucegi (orele 16; 19,45 . Flamura Unirea (orele 15,30; 18)* Grădina Teatrul „C. I. Nottara" (Sala Teatrul „Țăndărică" (Sala Victo­ DUMINICA, 28 MAI 1972 tehnica Timișoara — Minerul Cluj, iar la ora 10 Univ. Bucu­ de la una la trei zile. Alte excursii Magheru) : ȘI EU AM FOST ÎN Baia Mare, în seria a II-a. rești — Univ Timișoara ; pe I străbat itinerarii prin toate jude- (orele 9; 12,30; 16; 19,30), Grădina Unirea (ora 20). ARCADIA — ora 19,30; (Sala Stu­ ria) : NOCTURN VI — ora 21,30; PROGRAMUL I I I țele țării, între care reținem tra* Bucegi (ora 19,45). PENTRU CA SE IUBESC t ru­ dio) : VINOVATUL — ora 20; Tea­ (Sala Academiei) : TIGRIȘORUL 8,15 Gimnastica pentru toți. 8,30 BASCHET - La Ploiești și Giulești : Rapid — Textila Bu- I seele vizînd nordul Moldovei, su­ INIMA E UN VtNATOR SIN­ lează la Cosmos (orele 15,30; 18; trul de Comedie : FATA MORGA­ PETRE — ora 11; Circul Bucu­ Cravatele roșii. 10,00 Viața satului. I București sînt în plină desfășu- huși. Pe Voința — un meci de dul Olteniei (Porțile de Fier) și GURATIC : rulează la Scala 20.15) . NA — ora 20; Teatrul „Lucia rești : INTER-CIRCUS — orele 10; 11,10 Să înțelegem muzica. 12,00 | rare turneele finale. în sala Di­ categ. B : Voința — Rafinăria Țara Moților — Maramureș. O (orele 8,30: H; 13,30; 18; 18,30; 21). ÎNTÎLNIRE CU O NECUNOSCU­ Sturdza Bulandra" (Schitu Măgu- 16 și 19,30; Teatrul Giulești : GEA­ De strajă patriei. 12,30 Emisiune namo din București se întrec Teleajen (masculin). noutate : cei ce doresc să partici­ GOYA : rulează la Floreasca TĂ : rulează la Viitorul (ora 20,15). MANDURA — ora 10; COMEDIE în limba maghiară. 14,10 Telesport. (orele 15,30; 19). AVENTURI IN ONTARIO i ru­ reanu) : O SCRISOARE PIERDU­ CU OLTENI — ora 19,30; Ansam­ I echipele feminine Rapid, I.E.F.S. SCRIMA. Mîine și duminică pe la acest gen de excursii pot TĂ — ora 20; (Sala Studio) : Fotbal : R.D.G.—Uruguay. Trans­ Politehnica și Crișul, iar în sa- în Sala Floreasca II, începînd plăti, la înscriere, numai un acont ROBIN HOOD t rulează la Lu­ lează la Timpuri Noi (orele 9—20,15 SPECTACOL DE POEZIE ȘI MU­ blul „Rapsodia Română" (la Sala misiune de la Leipzig. „Premiul de circa 20 la sută din preț» ur- ceafărul (orele 8,30; 11; 13,30; 16; în continuare). ZICĂ — ora 20; Teatrul Mic : Palatului) : MUGUREL DE CÎN­ Europei" la ciclism pe pistă. Trans­ de la ora 8,30, vor avea loc fi­ mînd ca restul să fie depus pînă 18,30: 21)* București (orele 8,30; 19 FETE ȘI UN MARINAR î ru­ TEC ROMANESC — ora 19,30; Stu­ misiune de la Praga. 16,00 Postme­ nalele campionatelor republica­ la plecarea în excursie. In cunos­ lează la Flacăra (orele 15,30; 17,45; PREȚUL — ora 19,30; Teatrul dioul „Casandra" al I.A.T.C. : CONCURSUL 11; 13,30: 16; 18,30; 21). Favorit „Ion Creangă" : ELECTRA — ora ridian. 17,10 Potcoava de piatră. PRONOSPORT ne la spadă și floretă feminin. cutele stațiuni balneo-climaterice (orele 10; 12,30; 15,30: 18; 20,30)» 20). CÎNTICELE COMICE, TREI CRAI Serial realizat de Redacția emisiu­ LUPTE LIBERE. Duminică (Borsec, Amara, Malnaș, Geoagiu, Grădina Doina (ora 20). ULTIMUL DOMICILIU CUNOS­ 17; Teatrul „C. Tănase" (Sala Sa­ DE LA RĂSĂRIT — ora 10,30: nilor pentru tineret și pentru copii NR. 22 voy) : REVISTA ARE CUVÎNTUL ȘEFUL SECTORULUI SUFLETE are loc ultima etapă a turului, Sovata, Buziaș etc.) sînt asigurate ASTA SEARĂ DANSAM IN CUT : rulează la Aurora (orele 9: — ora 19,30; Teatrul „Țăndărică" a Televiziunii Române (I). 17,40 (din 28 mai 1972) în Capitală, în Sala Steaua, locuri pentru tratament și odihnă. FAMILIE : rulează Ia Victoria 11,15; 13.30; 15.45: 18; 20,15), Arta (Sala Victoria) : NOCTURN II — — ora 20. Cîntare patriei. Concurs coral in- De o atenție specială se vor bucu­ (orele 8.45; 11; 13,30; 16; 18,30; 21), (orele 15.30; 17,45), Grădina Arta ora 21,30; (Sala Academia) : RĂI terjudețean. 19,00 Reportajul săp- Farul-U.T. Arad 1x2 se vor întîilni echipele Lemnarul ra circa 35 000 de elevi, pentru Dacia (orele 9; 11,15 13,30; 16; (ora 20). ȘI NĂTĂRĂI — ora 17; Circul tămînii : Existența a doua. 19,20 Steagul Roșu-^leaua 1 Odorhei, „Vulturii41 Textila Lu­ care, în colaborare cu Inspectora­ 18,15: 20.30). Volga (orele 9: 11,15: PETRECEREA : rulează la Raho­ București : INTER-CIRCUS — ora 1001 de seri. 19,30 Telejurnal. 20,00 A.S.A. Tg. M.-C.F.R. Cluj 1X goj, cu campionii de la Steaua, tul școlar municipal, sînt prevăzu­ 13,30: 16; 18.15 : 20.30). Miorița va (ora 15,30). 16 și 19,30. Ansamblul „Rapsodia La porțile istoriei, la porțile lumi­ „U“ Cluj-Petrolul 1 întîlniri interesante în cadrul te variate excursii tematice, de (orele 9; 11.15; 13.30; 16; 18,15; CERCURILE DRAGOSTEI : ru­ Română" (la Sala Palatului) : nii. 21,00 Film artistic : Hibernatus. campionatului diviziei A mai au studii și agrement. N-au fost uitați 20.30) . Grădina Select (ora 20). lează la Vltan (orele 15.30: 18). MUGUREL DE CÎNTEC ROMA­ 22,25 Telejurnal. Duminica spor­ F.C. Argeș-„U“ Craiova 1 loc la Iași și Constanța. nici bueureștenii rămași, în timpul DOAMNA ȘI VAGABONDUL ț LOVE STORY : rulează la Fe­ NESC — ora 19,30; Studioul „Ca- SIMBATA, 27 MAI 1972 tivă. Dinamo-Jiul 1 verii acasă. Pentru ei se organi­ rulează la Excelsior (orele 9; 11,15; rentari (orele 15.30; 17.45- 20). sandra" al I.A.T.C. : NEÎNȚELE­ PROGRAMUL II S.C. Bacău-Politehnica 1 AUTO—MOTO. Mîine. din zează (la cererea colectivelor din 13.30; 16; 18.15; 20.30), Modern (o- INCIDENTUL : rulează la Pacea GERE — ora 20. PROGRAMUL I Dunărea-C.F.R. Pașcani 1 Piața Scânteii de la ora 7.30 se întreprinderi și instituții) progra­ rele 9. 11.15; 13,30. 16; 18.15; 20,30), (orele 15,45: 18: 20). 9,00 Deschiderea emisiunii de di­ 12.30 Promenada duminicală. va da startul în „Raliul primă- me turistice de o jumătate de zi Grădina Modern (ora 20). TAINA SOFIEI GRUSKO : ru­ DUMINICA, 28 MAI 1972 mineață. 9,05 Biblioteca pentru 15,00 închiderea emisiunii de prînz. Chimia Rm. V.-Progresul B. x2 verii“ întrecere la care partici­ (după-amiaza) în zonele preorășe­ SILVIA . rulează la Buzeștl (ore­ lează la Rahova (orele 18; 20,15). toți ; Ion Creangă. 9,30 De vorbă 20,00 Opera în concert. Flautul Polit. Tim.-Minerul B.M. tx pă conducători auto amatori. în­ nești Snagov. Cernica, Mogoșoaia. le 15,30; 18), Grădina Buzești (o- ADIO. DOMNULE CHIPS . ru­ Opera Română : ECATERINA cu gospodinele. 9,45 Drumuri în fermecat de Mozart. 20,50 Săptămî­ vulturul Lugoj-C.F.R. Arad lx Ca și în alți ani, mulți locuitori rele 20.15). lează la Popular (orele 15,30: 19). TEODOROIU — ora 11; DON QUI- istorie. Muzeul de Istorie al Re­ na culturală bucureșteană. 21,05 Corvinul-C.S.M. Sibiu 1 trecerea se anunță interesantă, ai Capitalei vor avea prilejul să TOAMNA CHEYENTLOR : rulea­ PĂDUREA PIERDUTA : rulează JOTE — ora 19,30; Teatrul de Ope­ publicii Socialiste România (II). Agenda. 21,15 Seară de romanțe. la ea anunțându-și participarea participe și la diverse excursii în ză la Grivita (orele 9. 12.15: 16; la Laromet (orele 15,30; 17,30: retă : SECRETUL LUI MARCO 10,00 Tele-enciclopedla. 10,45 An­ 21.40 Din lumea științei. 22,00 Re­ Metalurg. Cugir-C.F.R. Tim. 1 57 de echipe din întreaga țară. străinătate. 19.30) . Melodia (orele 9: 12.30; 16: 19 30). POLO — ora 16.30: SÎNGE VIE- cheta TV : „Cazul de la Frata'-. trospectiva Walt Disney : Rățoiul 19.30) , Gloria (orele 9,15; 12,30; 16; STEAUA SUDULUI : rulează la NEZ — ora 19,30; Teatrul „C. I. 11,50 Concert de buzunar. 12,15 părăsește cotețul (reluare). GAB. FL. I. ANDREIȚĂ Vizita președintelui S.U.A. MESAJUL adresat de tovarășul In U.R.S.S. Instituirea unei comisii sovieto-americane în Consiliul Prezidențial problemele comerțului La 26 mai au continuat, la în probleme ca încheierea unui NICOLAE CEAUSESCU, Kremlin. convorbirile ? între acord comercial, inclusiv acor­ TINERETUL LUMII Leonid Brejnev. secretar gene­ darea reciprocă a clauzei na­ al R. P. Ungare a ratificat ral al C.C. al P.C.U.S., Nikolai țiunii celei mai favorizate, în­ SECRETAR GENERAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN, Podgornîi, președintele Prezi­ cheierea unui acord privind a- diului Sovietului Suprem al cordarea reciprocă â unor cre­ U.R.S.S., Alexei Kosîghin, pre­ dite de stat. Ea va studia, de PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE STAT Tratatul cu România ședintele Consiliului de Miniș­ asemenea, posibilitățile partici­ tri al U.R.S.S., și Richard Ni­ pării americano-sovietice la ex­ xon, președintele S.U.A. ploatarea unor bogății naturale, Vineri, in clădirea Parlamen­ siliul Prezidențial al Republicii A fost efectuat, un schimb de precum și la producția și co­ Conferinței Internaționale tului din Budapesta a avut loc Populare Ungare a ratificat Tra­ Congresul U.T.C.D păreri privind unele probleme mercializarea unor materii pri­ ședința Consiliului Prezidențial tatul de prietenie, colaborare și internaționale. me și altor mărfuri. al Republicii Populare Ungare. asistență mutuală încheiat în a- în vederea promovării rela­ Vineri seara. președintele Pe baza expunerii de motive eest an între Republica Populară țiilor reciproc avantajoase în S.U.A.. Richard Nixon, a oferit pentru Namibia prezentată de Peter Janos, mi­ Ungară și Republica Socialistă Salutul adresat de tovarășul domeniul comerțului dintre un dineu în cinstea Prezidiului nistrul afacerilor externe, Con- România. U.R.S.S. și S.U.A.. conducătorii Sovietului Suprem și guvernu­ Am deosebita plăcere ca, în numele Partidului Comunist sovietici și președintele Richard lui U.R.S.S. Român, al Consiliului de Stat și al Guvernului Republicii Socia­ MARTIAN DAN în numele U.T.C. Nixon au convenit să instituie Au luat parte Leonid Brejnev, Nikolai Podgornii, Alexei Ko­ liste România, al poporului român și al meu personal, să adre­ o comisie sovieto-americană în sîghin și alte persoane oficiale. sez un salut călduros tuturor participanților Ia lucrările Confe­ SOFIA. Constantin Amari- ■ problemele comerțului. rinței Internaționale pentru Namibia, care dezbate astăzi o pro­ Premierul Canadei la cauza întăririi prieteniei Richard Nixon și Alexei Ko­ ței, transmite prin telex : dintre popoarele noastre, a u- Comisia va purta convorbiri sîghin au rostit cuvîntări. blemă vitală pentru poporul namibian — eliberarea sa de sub Vineri au continuat la So­ nității și coeziunii sistemului dominația colonială. fia lucrările celui de-al XII- mondial socialist — factor e- Poporul român, care cunoaște din propria sa experiență conse­ lea Congres al Uniunii Tine­ sențial al forțelor revoluțio­ cințele nefaste ale politicii imperialiste de dominație și exploa­ a primit delegația M.A.N. retului Comunist Dimitrovist nare antiimperialiste contem­ tare, este profund solidar cu lupta popoarelor împotriva impe­ (U.T.C.D.) cu dezbateri pe porane. Pornind de la trans­ Semnarea acordurilor rialismului, colonialismului și neocolonialismului, a ra­ Aflată Ia Ottawa, delegația La primire, a fost prezent Lu­ marginea raportului C.C. al formările profunde din miș­ sismului și apartheidului, pentru libertate și independență Marii Adunări Naționale a Re­ cien. Lamoureaux, președintele U.T.C.D. carea internațională de tine­ națională, pentru afirmarea dreptului lor sacru de a se publicii Socialiste România, Camerei Comunelor, Russell Ho­ în cadrul ședinței de dimi­ ret, Uniunea noastră întreține sovîeto - americane dezvolta în mod liber, potrivit propriei voințe și aspirații. condusă de tovarășul Ștefan ney, vicepreședinte, precum și neață, a luat cuvintul condu­ și dezvoltă, totodată, legături Consecventă acestei politici, România socialistă acordă și va Voitec, președintele M.A.N., a Bucur Șchiopu, ambasadorul cătorul delegației Uniunii Ti­ de cooperare cu organizații acorda și în viitor întregul său sprijin — politic, diplomatic, fost primită de primul ministru României la Ottawa. neretului Comunist din comuniste de tineret, cu alte privind limitarea moral și material — poporului namibian, celorlalte popoare afri­ al Canadei, Pierre Eliott Tru­ Delegația parlamentarilor ro­ România, tovarășul Marțian organizații democratice și cane care se mai află sub jugul colonial, apreciind că aceasta deau. Cu acest prilej, a avut loc mâni s-a întîlnit, apoi, cu Mit­ Dan, prim-secretar al C.G. al progresiste, indiferent de constituie o parte integrantă a luptei antiimperialiste, pentru o convorbire care s-a desfășu­ chell Sharp, ministrul afaceri­ U.T.C., ministru pentru pro­ concepțiile lor politice, filozo­ progres și pace în lumea întreagă. rat într-o atmosferă deosebit de lor externe. Șeful diplomației blemele tineretului, care, în fice sau religioase, de afilie­ armamentelor Recenta vizită pe care am făcut-o în opt țări din Africa, cordială. canadiene a evocat vizita pe care numele U.T.C., al tineretului rea lor internațională, pe întilnirilc cu șefi de state, cu oamenii muncii, precum și cu Premierul canadian a trans­ a făcut-o în România, convorbi­ român, a adresat participan- platforma luptei comune conducători sau militanți ai mișcărilor de eliberare națională, mis un mesaj de salut preșe­ rile fructuoase pe care le-a a- ților la Congres și. prin ei. pentru apărarea drepturilor și strategice au constituit o vie manifestare a relațiilor de prietenie și cola­ dintelui Consiliului de Stat al vut cu ministrul afacerilor ex­ întregului tineret bulgar, un satisfacerea năzuințelor vi­ borare, a solidarității frățești dintre poporul român și popoarele Republicii Socialiste România, terne, Comeliu Mănescu, la cald salut frățesc. tale ale tinerei generații, acestui continent. Am reafirmat și cu acest prilej principiile Nicolae Ceaușescu. și președin­ București și' Ottawa, subliniind . După ce a urat succes de­ pentru libertate și indepen­ • ACORDURILE PREVĂD LIMITĂRI RECIPROCE care au călăuzit și călăuzesc în mod constant politica Parti­ telui Consiliului de Miniștri, Ion cu satisfacție evoluția pozitivă plin lucrărilor înaltului for dență națională, împotriva ÎN SISTEMELE ANTlRACHETĂ SI DE LANSARE dului Comunist Român, a României socialiste. Noi considerăm Gheorghe Maurer, exprimîn- a relațiilor româno-canadiene. al tinerilor comuniști bulgari imperialismului, colonialis­ că este dreptul sacru al popoarelor care se mai află încă sub du-și convingerea că raportu­ în timpul convorbirii, au fost și a adresat întregului popor mului și neocolonialismului, A RACHETELOR BALISTICE jugul colonia] să folosească orice formă de luptă, inclusiv cea abordate probleme de interes și tineret bulgar urarea de a pentru democrație, pace și armată, pentru a-și dobindi libertatea și independența, pentru rile de prietenie și colaborare comun, precum și probleme ac­ dobindi noi și însemnate vic­ progres". La 26 mai. Leonid Brejnev, rare antirachetă, în conformi­ a deveni stăpîne în propria lor țară. dintre cele două state se vor tuale ale situației internațio­ torii in construirea societății In conthnuare, conducăto­ secretar general al C.C. al tate cu principiul securității e- Alături de alte țări iubitoare de pace și progres, România dezvolta în continuare. nale. socialiste dezvoltate, vorbito­ rul delegației române s-a re­ P.C.U.S., și Richard Nixon, pre­ gale. Părțile pornesc de la fap­ militează cu hotărîre pentru aplicarea fără întîrziere a rezolu­ rul s-a referit la activitatea ferit la contribuția tineretu­ ședintele S. U. A„ au semnat tul că o astfel de limitare va țiilor Adunării Generale a O.N.U. și ale Consiliului de Securi­ tineretului român, angajat cu lui din țara noastră la instau­ la Kremlin, Tratatul dintre constitui un factor esențial în tate, cu privire la încetarea mandatului Africii de Sud asupra toate forțele și energiile sale rarea pe continentul euro­ U.R.S.S. și S.U.A. privind limi­ fri narea cursei înarmărilor stra­ Namibiei. Poporului namibian trebuie să i se asigure toate con­ creatoare in procesul de fău­ pean și în întreaga lume a tarea sistemelor apărării anti- tegice ofensive și va contribui dițiile pentru a-și dobindi dreptul Ia independență, la autode­ CONSILIUL DE STAT AL R.P. POLONE rire a societății socialiste unui climat de pace și secu­ rachetă și Acordul provizoriu la reducerea pericolului de iz­ terminare, de a se dezvolta în mod liber, fără nici un amestec multilateral dezvoltate. Sub­ ritate, la satisfacția cu care dintre U.R.S.S. și S.U.A. cu pri­ bucnire a unui război cu utili­ liniind principalele preocu­ a primit el ratificarea tra­ vire la unele măsuri în dome­ zarea armei nucleare. străin. pări actuale ale tineretului niul limitării armamentului Apreciez că lucrările actualei Conferințe Internaționale pen­ tatelor incheiate de R.F. a Acordul provizoriu prevede A RATIFICAT TRATATUL român, el a relevat entuzias­ Germaniei cu U.R.S.S. și R.P. strategic ofensiv, transmite a- că, în timpul valabilității sale, tru Namibia trebuie să constituie nu numai un prilej de a z mul cu care cei 2 500 000 de Polonă și îngrijorarea cu genția TASS. nu va spori numărul rachetelor demasca și condamna dominația colonială exercitată de guvernul membri ai U.T.C. au sărbăto­ care privește noile acte agre­ Tratatul stabilește angajamen­ cu baze terestre. Acordul limi­ rasist de la Pretoria asupra Namibiei, ci să ducă Ia intensifica­ rit cea de a 50-a aniversare a sive ale S.U.A. împotriva po­ tele concrete ale ambelor țări tează. de asemenea, numărul organizației lor revoluțio­ porului vietnamez, pe care le în ceea ce. privește limitarea submarinelor moderne cu ra­ rea sprijinului țărilor africane, al tuturor forțelor antiimperia­ CU R.F. A GERMANIEI nare. liste din întreaga lume, cauzei drepte a poporului namibian. condamnă cu hotărîre, la so­ reciprocă a sistemelor de apă- chete balistice pe care le poate „Educind tineretul în spi­ lidaritatea cu lupta poparelor avea fiecare din părți pe du­ Cu convingerea că lucrările Conferinței dumneavoastră vor fi Consihul de Stat al R. P. Po­ La ședința Consiliului de Stat ritul concepției științifice, arabe împotriva imperialis­ rata acțiunii acordului și pre­ încununate de succes, contribuind la triumful cauzei libertății lone a ratificat vineri Tratatul au fost prezenți Stefan Olszowski, materialist-dialectice despre mului. vede limite pentru numărul to­ dintre Republica Populară Polo­ ministrul afacerilor externe al viață și societate, al patrio­ și independenței Namibiei, transmit cele mai calde urări de nă și Republica Federală a Ger­ R. P. Polone, și Wincenty Krasko, Relevind, în încheiere, ve­ tal de instalații de lansare pen­ maniei, cu privire la bazele nor­ președintele Comisiei pentru afa­ tismului socialist —- a spus, chile și trainicile relații de tru rachete balistice de pe sub­ noi victorii poporului namibian în lupta sa pentru eliberarea de malizării relațiilor reciproce, sem­ ceri externe a Seimului, care a in continuare, tovarășul marine atomice. dominația colonială, pentru emancipare națională și socială, nat la 7 decembrie 1970 la Varșo­ prezentat hotărîrea adoptată joi; Marțian Dan — Uniunea Ti­ prietenie și colaborare, care via. Potrivit articolului 5 al Tra­ în cadrul ședinței comune a co­ neretului Comunist cultivă, există între popoarele român In documentele adoptate se pentru pace și progres social. tatului, documentul intră în vi­ misiilor de afaceri externe și le­ totodată, înalte sentimente de și bulgar, tovarășul Dan Mar­ stabilește legătura reciprocă în­ goare la data schimbului instru­ gislativă ale Seimului, în proble­ prețuire a muncii, luptei și țian a spus : „Sîntem ferm tre armamentul strategic ofen­ mentelor de ratificare, care va ma ratificării Tratatului cu R. F. valorilor create de celelalte hotărîți să acționăm și în vii­ siv și cel defensiv și se arată NICOLAE CEAUȘESCU avea loc la Bonn. a Germaniei. tor pentru dezvoltarea și a- că o astfel de abordare a pro­ Secretar General al Partidului popoare, de solidaritate in- ternaționalistă cu toate foi*" dincirea acestor legături, blemei va contribui la crearea Comunist Român, fele revoluționare, progresis­ pentru a da noi valențe co­ unor condiții mai favorabile Președintele Consiliului de Stat al Semnarea acordului de te și democratice din întreaga laborării multilaterale, deose­ pentru continuarea tratativelor Republicii Socialiste România lume. Ca expresie a adeziu­ bit de fructuoase dintre Uni­ privind limitarea armamentelor nii și susținerii active a po­ unea Tineretului Comunist strategice ofensive. liticii externe a partidului și din România și Uniunea Ti­ trafic intre R.D. Germana statului nostru, Uniunea Ti­ neretului Comunist Dimitro­ neretului Comunist pune în vist, dintre țările și popoarele centrul activității sale inter­ noastre". DESCHIDEREA CONFERINȚEI și R.F. a Germaniei naționale dezvoltarea rela­ Salutul tineretului român a țiilor cu organizațiile de tine­ fost primit cu o deosebită Vineri, a fost semnat, la Ber­ două țări, este menit să aducă ret din toate țările socialiste, căldură de toți cei prezenți „SĂPTĂMÎNI INTERNATIONALE lin, acordul în problemele pri­ ameliorări în domeniul contac- văzînd în aceasta contribuția în marea sală a congreselor vind traficul între Republica telor dintre persoane și deschi- proprie a tineretului român din Sofia. Democrată Germană și Repu­ de calea spre convenții în alte blica Federală a Germaniei. A- domenii ale relațiilor dintre CULTURALE PENTRU NAMIBIA cest prim acord încheiat între cele două state. „Guvernul cele două state germane pe baza R.F. a Germaniei tinde spre o La Palatul Congreselor din nului țărilor africane, al tutu­ dreptului internațional a fost reglementare de principiu a re­ Bruxelles s-a deschis, vineri, ror forțelor antiimperialiste semnat, în numele guvernelor lațiilor dintre cele două state, Comunicat comun ROMÂNEȘTI" Conferința internațională pen­ din întreaga lume pentru cauza respective, de Michael Kohl, se­ a spus Bahr. Pot acum informa tru Namibia, convocată de Or­ dreaptă a poporului namibian. cretar de stat la Consiliul de că ambele guverne s-au înțeles R.P. BULGARIA : Imagine din ganizația poporului din Africa în deschiderea conferinței, vi­ Miniștri al R.D. Germane, și asupra începerii schimbului de Varna de sud-vest (S.W.A.P.O.). La cepreședintele S.W.A.P.O., Mis- Egon Bahr, secretar de stat la păreri". In încheiere, Egon cubanezo - bulgar lucrări, care vor dura trei zile, hake Mujongo, a dat citire me­ Cancelaria federală a R.F. a Bahr a adăugat : „A fost reali­ ÎN AUSTRIA iau parte peste 500 de persoa- sajului adresat de către tova­ Germaniei. zată o etapă importantă. Acum La Sofia a fost dat. vineri, guvernamentale cubaneze, con­ trebuie să ne îndreptăm privi­ Orașul Wels, veche așezare ne,' reprezentînd numeroase rășul Nicolae Ceaușescu Confe­ în declarația ^făcută după publicității comunicatul comun dusă de Fidel Castro Ruz, prim- din landul Austriei de Sus, țări și organizații internațio- rinței internaționale pentru Na­ semnare, secretarul de stat Mi­ rea asupra sarcinilor ce ne stau privind vizita oficială de priete­ secretar al C.C. al P.C. din găzduiește în aceste zile o nale. mibia, mesaj primit cu vii și chael Kohl a relevat : „Succe­ în față". nie a delegației de partid și Cuba, primul ministru al Gu­ PENTRU NORMALI­ „Săptămînă culturală româ­ Menționăm că tovarășul îndelungi aplauze de către par- sul tratativelor arată că, dacă vernului Revoluționar al Repu­ nească". în cadrul acesteia, Nicolae Ceaușescu, :secretar ge- ticipanții la lucrări. există bunăvoință de ambele blicii Cuba. ZAREA RELAȚIILOR la Muzeul central al orașului neral al Partidului Comunist Au fost citite apoi mesajele a- părți, sînt posibile noi relații Comunicatul subliniază exis­ s-a deschis expoziția „Româ­ Român, președintele Consiliului dresate de alți șefi de state. între R.D. Germană și R.F. a tența posibilităților și perspecti­ nia astăzi". într-o suită su­ de Stat, a acordat, împreună în continuare, președintele Germaniei, Acordul de trafic se velor pentru dezvoltarea și a- JAPONIEI gestivă de imagini, sînt pre­ cu alți șefi de stat, patronajul S.W.A.P.O., Sam Nujoma, a bazează pe principiile dreptului dîncirea în continuare a cola­ zentate vizitatorilor peisaje său acestei conferințe consacra­ prezentat un raport în legătură suveran al statelor și a egali- borării economice și tehnico- CU R. P. CHINEZĂ românești, precum și reali­ te activizării luptei de eliberare cu acțiunile desfășurate de po­ tății lor și arată convingător că științifiee dintre cele două țări, zări din anii construcției so­ națională din Namibia, scutură­ porul namibian împotriva regi­ reglementările contractuale ce relevînd că au fost create con­ cialiste. La Casa de cultură a rii jugului asupririi coloniale, mului rasist și colonial al Re­ contribuie la stabilirea de rela­ dițiile pentru trecerea acestei După cum informează agenția orașului se prezintă zilnic o precum și intensificării spriji­ publicii Sud-Africane. ții normale, coexistența pașnică colaborări intr-o etapă calita­ Kyodo, Takeo Miki, fost minis­ gală de filme românești. în dintre R.D. Germană și R.F. a tiv superioară a specializării și tru de externe, a cerut guver­ școlile din localitate este or­ Germaniei sînt avantajoase cooperării in toate domeniile de nului japonez să acționeze pen­ ganizat concursul „Cunoașteți M.A.E. AL RD. VIETNAM CONDAMNĂ EXTINDEREA pentru ambele părți". Apoi el interes comun. tru normalizarea grabnică a re­ România ?“ Ia care participă a anunțat că țara sa este de a- Cele două părți au ajuns, cu lațiilor Japoniei cu Republica numeroși elevi. cord să aplice, în principiu, a- satisfacție, la concluzia că re­ Populară Chineză. Reafirmînd Cu manifestările de la BOMBARDAMENTELOR AVIAȚIEI S.U.A. ASUPRA cordul privind traficul și asu­ lațiile de strinsă colaborare că guvernul Republicii Populare Wels se încheie ciclul celor pra Berlinului occidental. Toto­ dintre P.C. Bulgar și P.C. din Chineze este singurul guvern le­ opt „săptămîni culturale ro­ dată, Michael Kohl a salutat, Cuba, dintre guvernele și orga­ gitim al Chinei și că Tai vanul mânești" găzduite în opt o- OBIECTIVELOR ECONOMICE Șl CULTURAL- în numele guvernului R.D. Ger­ nizațiile de masă ale celor două constituie parte integrantă a te­ rașe și centre culturale din mane, ratificarea tratatelor R;F. țări, se dezvoltă pe o linie as­ ritoriului chinez, Takeo Miki a trei mari landuri ale Aus­ SOCIALE ALE TĂRII a Germaniei cu U.R.S.S. și cu cendentă, că schimburile cul­ subliniat faptul că este timpul triei : Austria de Jos, Salz- R.P. Polonă. In încheiere, Mi­ turale bilaterale, în continuă ca Partidul liberal-democrat, de burgul și Austria de Sus. chael Kohl a declarat : „R.D.G. creștere, contribuie la mai buna guvernămînt, să se hotărască fa­ După cum s-a mai anunțat, ră. Aviația S.U.A. a bombardat, consideră că a venit timpul să cunoaștere reciprocă a celor vorabil în privința poziției sale purtătorul de cuvînt al Departa­ de asemenea, cartiere populate se înceapă un schimb de păreri două popoare. față de Republica Populară Chi­ mentului apărării al S.U.A., a din Haițong". privind stabilirea de relații neză. Takeo Miki a subliniat, în informat, la 23 mai, despre R. D. Vietnam, subliniază de­ normale între R.D. Germană și context, că întilnirea sa de luna hotărîrea Administrației ameri­ clarația. este un stat indepen­ R.F. a Germaniei și să se rea­ trecută cu premierul Ciu En-lai cane de a lansa raiduri aeriene dent și suveran. Imperialiștii lizeze alte convenții necesare, l-a convins că Japonia trebuie încheierea asupra tuturor obiectivelor eco­ S.U.A. nu au nici un drept să bazate pe dreptul internațional. • PREȘEDINTELE Partidului să-și normalizeze cit mai curînd nomice ale R. D. Vietnam, fără violeze spațiul aerian și apele Este vorba de relații uzuale Făcînd uz de condițiile create de autoritățile R.D. Germane Comunist din Ceylon. S. A. posibil relațiile cu Republica excepție. teritoriale ale R. D. Vietnam, în între state suverane, indepen­ prin măsurile adoptate în i privința aplicării temporare a Wickremasinghe, a publicat in Populară Chineză. în legătură cu aceasta, un nici un punct al teritoriului său, dente. de relații care slujesc ultimul număr al revistei în altă ordine de idei, Takeo securitatea și colaborarea pe reglementărilor prevăzute în i acordul cvadripartit asupra lucrărilor purtător de cuvint al Ministeru­ fie că este vorba de obiective „Maubhima". organ al partidu­ Miki a subliniat că „japo­ militare sau civile. Poporul viet­ continentul nostru". Berlinului occidental și, îni acordul de trafic dintre lui Afacerilor Externe al R.D. R.D.G. și R.F.G., mii de cetățeni vest-berlinezi au posibilitatea, lui, un apel în care se spune că nezii sînt de acord că puterea Vietnam a făcut următoarea de­ namez este hotărit să dea o ri­ Relevînd importanța acordu­ proclamarea Republicii Shri economică a țării lor nu trebuie clarație : „Cele relatate de pur­ postă hotărită încercărilor de lui, Egon Bahr a arătat că a- pentru a doua oară în acest an să efectueze vizite în capi­ Lanka reprezintă un eveniment să fie niciodată transformată în­ tătorul de cuvint al Pentagonu­ escaladare a războiului. Admi­ cesta creează o bază juridică tala și pe teritoriul R.D.G. în fotografie : la punctul de sesiunii important pentru cauza întăririi tr-o putere militară, pentru a nu lui reprezintă numai o recunoaș­ nistrația S.U.A. trebuie să înce­ fermă pentru traficul dintre cele trecere Oberbaumbruclce. suveranității țării. se repeta greșelile militarismului tere publică a .ceea ce forțele teze imediat minarea și bloca­ dinaintea celui de-al doilea aeriene și navale americane să- rea porturilor R. D. Vietnam, război mondial". vîrșesc în Vietnamul de nord ; să pună capăt bombardamente­ 0. li. s de la începutul lunii aprilie 1972, lor și tuturor celorlalte acțiuni imperialismul S.U.A. a folosit împotriva suveranității și secu­ Vineri, s-au încheiat lucrări­ avioane, inclusiv bombardiere rității R. D. Vietnam, să reia • WILLIAM WHITELAW, • LA PRAGA a avut loc, în în zilele de 24 și 25 mai, la și nave militare pentru ACȚIUNE le celei de-a 25-a sesiuni a Or­ convorbirile de la Paris asupra secretar de stat britanic pentru zilele de 23—25 mai, o conferință Bruxelles a avut loc o întrunire ganizației Mondiale a Sănătății. ■ raiduri sălbatice împotriva zo­ teoretică internațională cu tema a Prezidiului Consiliului ■ Mon­ nelor populate ale R. D. Viet­ Vietnamului și să negocieze se­ problemele Irlandei de Nord, a STUDENȚEASCĂ Aviația americană In cuvintul rostit la ședința ple­ ..Probleme actuale ale misiunii dial-al Păcii,- care, a examinat nară de închidere, profesorul nam. inclusiv asupra Hanoiului. rios. răspunzînd pozitiv propu­ anunțat în Capiera Comunelor istorice și de conducere a clasei probleme privind securitatea și Aviația și marina Statelor Uni­ DE PROTEST LA Layton. președintele adunării, nerii în șapte puncte a G.R.P. componența „Comisiei Consul­ muncitoare", organizată de cooperarea europeană, situația șalutind încă o dată hotărîrea te au bombardat și mitraliat al Republicii Vietnamului de Școala superioară politică de pe din Indochina, intensificarea ac­ a bombardat diguri istorică a adunării, de a re­ școli, spitale și clădiri ale unor tative" pe care a format-o în lingă C.C. al P.C. din Cehoslova­ țiunilor sprijinitorilor. păcii în UNIVERSITATEA instituții economice și de cultu­ Sud. scopul de a-1 ajuta să guverneze stabili drepturile legitime ale cia. lume. DIN MILANO R. P. Chineze în organizație, a provincia. Comisia are 11 mem­ de pe Fluviul Roșu subliniat importanta acestei ho- bri — 7 protestanți și 4 catolici. Rectorul universității din Mi­ tărin pentru activitățile viitoa­ Festivitate la Ankara consacrată lano. prof. Romolo Deotto, îm­ re ale organizației. De aseme­ pG|scWr-t preună cu membrii Consiliului nea, el a exprimat încrederea sa aniversării nașterii lui de administrație al universității, din R.D.V. în realizarea deplină, în viitorul Biblioteca română din a demisionat vineri. în semn de apropiat, a principiului univer­ New York a organizat o sea­ protest față de hotărîrea Minis­ Postul de radio Hanoi — citat salității. După cum se știe, unele Nicolae Titulescu ră de muzică dedicată diri­ • MIȘCAREA GREVISTA din Prezidiul a adoptat o decla­ de agenția France Presse — a țari occidentale au împiedicat Franța se extinde. După acțiu­ rație, „Pentru viitorul pașnic al terului Instrucției Publice de a și anul acesta rezolvarea favo­ O festivitate consacrată împlinirii a 90 de ani de la nașterea jorului și compozitorului Io­ anunțat că, la 24 mai, aviația nel Perlea. După prezentarea nile revendicative, inițiate la Europei", prin care își exprimă trimite forțe polițienești pentru Statelor Unite a bombardat di­ rabilă a cererii R. D. Germane marelui patriot și diplomat român Nicolae Titulescu a fost or­ unui interviu filmat, realizat sprijinul pentru Adunarea re­ a evacua sălile de curs ocupate guri de pe Fluviul Roșu din R.D. de a deveni membru al Organi­ ganizată, la 25 mai. în capitala Turciei. Activitatea intensă a începutul acestei săptămîni. de prezentanților opiniei publice e- zației Mondiale a Sănătății. de televiziunea română la de studenți. Acțiunea studen­ Vietnam. De asemenea, avioane lui N. Titulescu, dedicată păcii și colaborării în Europa și Bal­ scurt timp după ultima vizi­ către principalele centrale sin­ uropene, care urmează să se des­ tactice ale flotei a 7-a au bom­ La propunerea delegației ro­ cani, a fost evocată de prof. dr. Afet Inan — descendentă a tă a muzicianului, în patria- dicale C.G.T. și C.F.D.T., joi au fășoare la Bruxelles, și se pro­ țească a fost determinată de bardat, în citeva rînduri, diguri mâne, adunarea a adoptat în u- familiei Kemal Ataturk — remarcabil istoric al perioadei a- inamă, s-a transmis un pro­ nunță în favoarea convocării tergiversarea de către autorită­ de irigații din trei zone situate nanimitate 2 rezoluții privind intrat în grevă, la chemarea or­ cestuia. gram muzical înregistrat pe conferinței general-europene în țile competente a efectuării u- în provinciile Thai Binh și Son calitatea apei, resurselor hidro­ Au lost prezenți numeroși oameni de știință, profesori uni­ bandă. ganizației „Force Ouvriere", sa- La, provocînd moartea a șase logice internaționale și dezvol­ versitari, funcționari superiori din Ministerul Afacerilor Externe problemele securității și coope­ nor reforme universitare înnoi­ muncitori, precum și numeroase tarea utilizării medicale a ra­ și Ministerul Educației Naționale, ziariști. lariații din serviciile P.T.T. rării. toare. j, distrugeri și pagube. diațiilor ionizante.

REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : București, Piața „Scînteii*.. Tel. 17.60.10. t7.60.20. Abonamentele se fac la oficiile poștale și difuzorii din întreprinderi $i Instituții. Pentru >tiăinătate abonamente prin „ROMPRESFILATELTA" — Serviciul Import-Export Presă — București — Calea Griviței nr. 64—66. p.O.B. — „Box 2001“. — Tiparul t Combinatul poligrafic „Casa Scînteii*.