despre 1989 VLADIMIR TISMÃNEANU este profesor de ºtiinþe politice la Universitatea Maryland. Preºedinte al Comisiei Preziden- þiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (aprilie 2006–aprilie 2007) ºi al Comisiei Prezidenþiale Con- sultative pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (din aprilie 2007). În 2007 a primit din partea Universitãþii Maryland Distinguished International Service Award, iar Aso- ciaþia Americanã de ªtiinþe Politice i-a acordat certificatul pentru merite excepþionale în predarea acestei discipline. Doctor honoris causa al Universitãþii de Vest din Timiºoara (2002) ºi al ªcolii Naþionale de Studii Politice ºi Adminis- trative din Bucureºti (2003). Volume publicate (selecþie): Reinventarea politicului. Europa Rãsãriteanã de la Stalin la Havel (Free Press, 1992; ediþie paperback cu un nou epilog: 1993; Polirom, 1997, ediþia a II-a revãzutã: 2007); Fantasmele salvãrii. Democraþie, naþionalism ºi mit în Europa postcomunistã (Princeton University Press, 1998; Polirom, 1999); Stalinism pentru eternitate. O istorie politicã a comunismului românesc (University of California Press, 2003; Polirom, 2005; în 2004, cartea a primit Premiul Barbara Jelavich din partea American Association for the Advancement of Slavic Studies, pentru o lucrare excepþio- nalã în domeniul istoriei Europei de Rãsãrit ºi Centrale). A fost coeditor, împreunã cu Dorin Dobrincu ºi Cristian Vasile, al Raportului Final al Comisiei Prezidenþiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (Humanitas, 2007). În anul academic 2008–2009 a fost bursier al Woodrow Wilson International Center for Scholars din Washington, D.C., în vederea scrierii unei lucrãri despre democraþie, memorie ºi justiþie moralã. La Humanitas au mai apãrut: Fantoma lui Gheorghiu-Dej (2008); (în colaborare cu Cristian Vasile) Perfectul acrobat. Leonte Rãutu, mãºtile rãului (2008).

Redactor: Adina Sãucan Coperta: Andrei Gamarþ Tehnoredactor: Manuela Mãxineanu Corector: Anca Drãghici DTP: Emilia Ionaºcu, Carmen Petrescu

Tipãrit la S.P. „Bucureºtii Noi“

© HUMANITAS, 2009

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României TISMÃNEANU, VLADIMIR Despre 1989: Naufragiul Utopiei/ Vladimir Tismãneanu. – Bucureºti: Humanitas, 2009 Bibliogr. ISBN 978-973-50-2562-5 94(498)’’1989’’

EDITURA HUMANITAS Piaþa Presei Libere 1, 013701 Bucureºti, România tel. 021/408 83 50, fax 021/408 83 51 www.humanitas.ro

Comenzi Carte prin poºtã: tel./fax 021/311 23 30 C.P.C.E. – CP 14, Bucureºti e-mail: [email protected] www.libhumanitas.ro Cuprins

Argument ...... 7

Naufragiul Utopiei ºi revolta intelectualilor ...... 9 Anul 1956 sau de ce conteazã revizionismul marxist ...... 34 Iluzia Utopiei ºi promisiunile trãdate. Semnificaþiile anului 1968 ...... 61 Revoluþia românã ºi chipurile decrepitudinii ...... 83 Preliminarii ...... 83 Paul Niculescu-Mizil ...... 90 Eugen Florescu ...... 94 Mihai Ungheanu ...... 101 Scrisoarea celor ºase ...... 103 Ion Iliescu ºi sticluþele de Urodonal ...... 106 N. Pleºiþã, zelotul Securitãþii, o instituþie criminalã . . . 111 Semnificaþiile anului 1989 în România ...... 114 Revoluþiile din 1989: cauze, semnificaþii, consecinþe ...... 131 Revoltã, speranþã ºi sânge. Douã decenii dupã Tienanmen ...... 181

5 Cum se exorcizeazã demonii comunismului ...... 186 A fi colaborat cu Securitatea înseamnã a fi lucrat cu Diavolul ...... 197 La trei ani de la Raport ...... 208 La moartea unui gigant: lecþia lui Kołakowski ...... 223 Criza stângii europene (1989–2009) ...... 231 Sugestii de lecturã ...... 236 Argument

Au trecut douã decenii de la acel fantastic tumult, adeseori definit drept the upheaval in the East, înlãn- þuirea de evenimente dramatice care au împlinit ceea ce þinea de domeniul negândibilului: prãbuºirea sistemelor comuniste, finalul unor regimuri care pã- reau sortite sã existe (ori sã vegeteze) sub zodia eter- nitãþii. Evident bolnave, aflate într-o cronicã decãdere, incapabile sã ofere altceva decât o retoricã lipsitã de orice conþinut, dictaturile din Europa de Rãsãrit ºi Centralã erau deopotrivã senile ºi agresive. Dupã Conferinþa de la Helsinki (1975) însã, atunci când potentaþii comuniºti au acceptat sã semneze un do- cument care consfinþea respectarea drepturilor omu- lui ca bazã a relaþiilor Est-Vest, lucrurile au pornit pe un fãgaº cu totul inedit. Nu mai era loc pentru iluziile legate de reformele de sus, de umanizarea unui presupus nobil în intenþiile sale ori- ginare, desfigurate de practicile totalitare. Conceptul disident al libertãþii, al vieþii trãite în adevãr a sfidat logica aservirii, a consimþãmântului, a pactizãrii prin tãcere cu forþele opresive. Comitetul de Apãrare a Muncitorilor din Polonia, alegerea cardinalului Karol

7 Wojtyła drept Papã, vizita sa în 1979 în Polonia au accelerat dinamica dezagragãrii sistemice. Cuvintele lui Ioan Paul al II-lea, „Sã nu vã fie teamã“, au inspi- rat ethosul sindicatului independent ºi autoguver- nat Solidaritatea. Au venit apoi fenomenul Gorbaciov, noua ºi într-adevãr radicala destalinizare, libera- lizarea din URSS, acþiunea unui lider revizionist marxist care se distanþa tot mai acut de paradigma bolºevicã. Volumul de faþã vorbeºte despre acest ethos, despre ceea ce Václav Havel a numit „puterea celor fãrã de putere“. Este un efort de a sintetiza, în plan politico-filozofic ºi istoric-comparativ, prin- cipalele lecþii ale unui moment crucial. Anul 1989 a readus în dezbaterea intelectualã ºi politicã tema societãþii civile. Nu mai puþin important, acest an ar fi fost cu totul diferit fãrã rolul intelectualilor critici ca adversari ai ideologiei oficiale. Toate aceste teme se menþin actuale întrucât sunt indispensabile pentru succesul ºanselor valorilor liberale în uni- versul postcomunist. Iar între aceste valori, atacate furibund de forþele nostalgic-comuniste ºi/sau tri- balist-fundamentaliste, þin sã accentuez trei: adevã- rul, încrederea, toleranþa. Þin sã mulþumesc lui Bogdan Cristian Iacob, care a coordonat strângerea laolaltã a studiilor, eseurilor ºi interviurilor din acest volum, precum ºi Editurii Humanitas pentru entuziasmul cu care a primit ºi susþinut acest proiect. Vladimir Tismãneanu Washington, D.C. 1 septembrie 2009 Naufragiul Utopiei ºi revolta intelectualilor

Înainte de toate, doresc sã precizez cã acest text este dedicat memoriei lui Matei Cãlinescu, cetãþean ilustru al Republicii Literelor, profesor de literaturã comparatã, eseist, critic literar, romancier, poet, gân- ditor antitotalitar. În data de 25 iunie 2009, la o zi dupã trecerea lui în lumea celor drepþi, am susþinut în Sala Drepturilor Omului din Palatul Parlamen- tului, sub egida Institutului de Studii Populare, pre- legerea „Naufragiul utopiei. Semnificaþiile istorice, politice ºi morale ale revoluþiilor din 1989“1. Am avut privilegiul de a colabora cu Matei Cãlinescu ºi de a mã bucura de prietenia lui. Spre imensul meu regret, relaþia noastrã s-a materializat pe plan ºtiinþific doar

1. Textul de faþã este o sintezã a douã prelegeri pe care le-am susþinut în iunie 2009. Prima a fost cea amintitã mai sus, rostitã la Palatul Parlamentului (ºi aº dori sã-i mulþu- mesc cu aceastã ocazie lui Sever Voinescu, secretar al Came- rei Deputaþilor, pentru onoranta prezentare pe care mi-a fãcut-o cu acel prilej). Pe cea de-a doua am susþinut-o la invitaþia Directorului Muzeului Naþional al Literaturii Române, Radu Cãlin Cristea, în Sala Rotondã (24 iunie); se intitula „Revolta intelectualilor ºi sfârºitul utopiei marxiste“.

9 prin intermediul articolului „The 1989 Revolution and ’s Future“, care a fost publicat în jur- nalul Problems of , volumul 40 (ianua- rie–aprilie 1991)1. Totuºi, þin sã precizez cã aceastã colaborare a avut un impact semnificativ, stabilind parametrii fundamentali de discuþie a Revoluþiei din România în anii urmãtori. Matei Cãlinescu a fost unul dintre cei mai necruþãtori critici ai imposturii anilor ’90–’92 din direcþia celor care s-au succedat puterii comuniste, preluând puterea în þarã prin intermediul deturnãrii revoltei civice din decembrie 1989. La douãzeci de ani de la acele evenimente, Matei Cãlinescu este un reper cultural ºi uman fundamen- tal pentru înþelegerea atât a istoriei prezente, cât ºi a valorilor trecutului distrus, ocultat ºi alterat sub comunism. Un lucru care trebuie afirmat cât se poate de tran- ºant este cã anul 1989 s-a întâmplat. Indiferent de variile teorii conspiraþioniste ºi de veºtedele sau mai puþin veºtedele teorii care încearcã sã ne convingã cã totul a fost o ficþiune, o iluzie, anul 1989 a fost o realitate istoricã, politicã ºi eticã. Lumea de dupã 1989 este fundamental, radical ºi decisiv diferitã faþã de lumea de dinainte de 1989. Un distins disident ceh, Martin Palouš, care a fost la un moment dat purtãtor de cuvânt al Chartei 77 ºi este actualmente ambasador al Republicii Cehe la Naþiunile Unite, criticându-i pe cei care neagã caracterul revoluþionar

1. Articolul a fost republicat într-o versiune lãrgitã ca postfaþã a volumului lui Vlad Georgescu, The Romanians. A History (Ohio State University, Columbus, 1991).

10 al anului 1989, spunea: „O revoluþie are loc în mo- mentul în care mã culc într-o searã ºi ºtiu ce ziare am cumpãrat dimineaþa, dar mã trezesc a doua zi, merg la chioºc ºi cumpãr cu totul alte ziare.“ Aici stã cheia transformãrii despre care voi discuta: s-a schimbat paradigma de interpretare a realului. Nu trebuie uitat cã revoluþiile anului 1989 au avut loc în acelaºi timp cu sãrbãtorirea bicentenarului Revo- luþiei Franceze din 1789. Într-un astfel de an ani- versar, am avut privilegiul de a asista la un nou tip de revoluþie, una fundamental nonviolentã ºi anti- utopicã. O precizare: în cazul României s-a rãspuns cu violenþã, dar revolta în sine nu a fost violentã. Rãspunsul violent a venit din partea puterii. Consider cã este foarte important ca, înainte de a discuta naufragiul sau amurgul leninismului, sã ve- dem în ce anume a constat acesta ºi cum a fost posi- bilã ieºirea din utopie. Comunismul a fost, înainte de toate, un program doctrinar menit sã mobilizeze în vederea atingerii unor scopuri radical transforma- tive la nivel economic, moral, social ºi cultural. Am- biþia supremã a comunismului este sã realizeze o nouã civilizaþie care sã se roteascã în jurul perso- najului central – Omul Nou. Comunismul este un antropocentrism pervers. Pe lângã faptul cã existã cultul partidului, ceea ce face din comunism o ecle- ziologie, el este în acelaºi timp o tentativã de revo- luþionare a antropologiei. Scopul principal al comunismului nu-l constituie neapãrat numai socia- lizarea mijloacelor de producþie; toate acestea sunt subsumate unei noi viziuni asupra omului ºi exis- tenþei umane. Omul Nou în comunism, ca ºi în cazul

11 doctrinelor fasciste, devine finalitatea supremã a acþiunii politice. Aceasta din urmã nu este gratuitã. Obiectivul ei este dublu: politizarea absolutã a spa- þiului uman ºi, deopotrivã, falsificarea totalã a ceea ce înseamnã politic (dacã prin acesta înþelegem co- municarea nestingheritã între fiinþe umane cu drep- turi garantate într-o manierã ireductibilã în urma unei relaþii speciale cu transcendenþa). Sistemul a fost fondat pe câteva mituri funda- mentale. Tocmai de aceea, în cartea mea Mizeria uto- piei: Criza ideologiei marxiste în Europa Rãsãriteanã, am numit regimurile de tip leninist mitocraþii. Erau, spre a relua formularea lui Martin Malia, partocraþii ideocratice cu fundament mitocratic. Primul era cel al partidului predestinat sã interpreteze interesele proletariatului, sã vorbeascã în numele sãu, sã ofere soluþii definitive pentru a realiza comunitatea per- fectã. Al doilea mit era acela al comunismului ca vârstã de aur. Principala tezã de escatologie din viziunea marxistã despre istorie este, evident, o teo- dicee raþionalizatã: numele lui Dumnezeu este în- locuit prin Istorie, Istoria are un sens, un telos, o finalitate, merge dinspre libertatea parþialã înspre cea deplinã. Libertatea este definitã însã în termeni post-hegelieni, drept necesitate înþeleasã. Teza pe care o proclamã urmaºii lui Marx ºi ai lui Lenin sus- þine cã revoluþia proletarã dictatã de un imperativ istoric ineluctabil ºi inexorabil, de un determinism istoric cãruia nu i se va putea sustrage nici o þarã, nici un popor sau individ, este aceea a saltului despre care vorbea colegul ºi prietenul lui Marx, Friedrich

12 Engels – din imperiul necesitãþii în cel al libertãþii. Imperiul necesitãþii este acela în care economicul se aflã încã într-o stare precarã, ce nu poate asigura deplina egalitate a fiinþelor; politicul însuºi este sub- sumat unor interese partizane, socialul este încã atomizat. Imperiul libertãþii este acela în care se ajunge la identitatea între esenþã ºi existenþã: natura umanã îºi poate atinge deplina dezvoltare, iar con- diþia pentru libertatea tuturor este gãsitã în libertatea fiecãrui individ. Undeva se produce deci armoni- zarea între libertatea individualã ºi libertatea socialã. În consecinþã, comunismul reprezintã ºi un funda- mentalism teleologic. Scopul lui este cunoscut: tre- buie sã ajungem la împãrãþia lui Dumnezeu pe pãmânt, adicã a proletariatului, acest Mesia al Isto- riei. Citiþi Istorie ºi conºtiinþã de clasã, cartea lui Georg Lukács apãrutã în 1923, ºi veþi înþelege la ce mã refer. Folosesc noþiunea de fundamentalism pentru cã ideologia comunistã ºterge distincþia dintre împã- rãþia divinã ºi cea terestrã, dintre regatul transcen- dent ºi cel imanent. În aceste condiþii, comunismul are nevoie de o misticã politicã. Pentru a înþelege comunismul ca ispitã, doresc sã reamintesc opinia unui mare istoric al naþional-socialismului, Fritz Stern, potrivit cãruia orice religie politicã, orice mesianism revoluþionar funcþioneazã pe baza celor trei M: mi- tul, magia ºi miracolul. Mã grãbesc sã adaug cã, în acest sens, revoluþiile din 1989 nu au fost de fapt revo- luþii clasice. Au fost revoluþii care aboleau noþiunea tradiþionalã de revoluþie.

13 Sugestii de lecturã:1

CANGEOPOL, LIVIU; PETRESCU, DAN, Ce ar mai fi de spus: con- vorbiri libere într-o þarã ocupatã, prefaþã de Vladimir Tis- mãneanu, Minerva, Bucureºti, 1990. CESEREANU, RUXANDRA, Decembrie ’89. Deconstrucþia unei revo- luþii, Polirom, Iaºi, 2004. CODRESCU, ANDREI, Gaura din steag. Povestea unei reveniri ºi a unei revoluþii, trad. rom. de Ioana Avãdani, Curtea Veche, Bucureºti, 2008. DAHRENDORF, RALF, Dupã 1989, trad. rom. de Mona Antohi, Humanitas, Bucureºti, 2001. DAHRENDORF, RALF, Reflecþii asupra revoluþiei din Europa, trad. rom. de Marina Sandu, Humanitas, Bucureºti, 1993. GARTON ASH,TIMOTHY, Foloasele prigoanei: eseuri despre desti- nul Europei Centrale ºi de Est. Lanterna magicã: martor la revoluþia din ’89 la Varºovia, Budapesta, Berlin ºi Praga, trad. rom. de Catrinel Pleºu, Editura Fundaþiei Culturale, Bucureºti, 1997. GARTON ASH,TIMOTHY, Istoria prezentului, trad. rom. de Cãtã- lin Constantinescu, Polirom, Iaºi, 2002.

1. Aceastã listã selectivã cuprinde exclusiv titluri în limba românã. Intenþia autorului este de a le oferi tuturor celor interesaþi un ghid în literatura de specialitate care poate fi consultatã astãzi în librãriile sau bibliotecile din România.

236 HAVEL, VÁCLAV, Interogatoriu în depãrtare: convorbiri cu Karel HviŽd’ala, trad. rom. ºi note de Sorin Paliga, glosar de Jindrick Vacek, Tinerama, Bucureºti, 1991. HAVEL, VÁCLAV, Pe scurt, vã rog!, trad. rom. de Helliana Ian- culescu, Curtea Veche, Bucureºti, 2009. HAVEL, VÁCLAV, Viaþa în adevãr, trad. rom. ºi postfaþã de Jean Grosu, Univers, Bucureºti, 1997. HOWARD, DICK, Stafia democraþiei, trad. rom. de Carmen Ion, Curtea Veche, Bucureºti, 2008. IOANID, RADU (coordonator), Dosarul Brucan. Documente ale Direcþiei a III-a Contraspionaj a Departamentului Securitãþii Statului (1987-1989), ediþie îngrijitã ºi studiu introductiv de Radu Ioanid, prefaþã de Gheorghe Câmpeanu, Polirom, Iaºi, 2008. ISAAC, JEFFREY, Democraþia în vremuri întunecate, trad. rom. de Cristina Irimia, Polirom, Iaºi, 2001. JIANU, ION, Gheorghe Apostol ºi Scrisoarea celor ºase, prefaþã de Vladimir Tismãneanu, Curtea Veche, Bucureºti, 2008. KENNEY, PADRAIC, Carnavalul revoluþiei: Europa centralã, 1989, trad. rom. de Laura Stroe-Botorcu, Curtea Veche, Bucu- reºti, 2007. MICHNIK, ADAM, Mãrturisirile unui disident convertit, trad. rom. ºi note de Sabra Daici, prefaþã de Vladimir Tismã- neanu, postfaþã de Józef Tischner, Polirom, Iaºi, 2009. MICHNIK, ADAM, Restauraþia de catifea, trad. rom. de Daciana Branea, Dana Chetrinescu, Cristina Chevereºan, Dana Crãciun, Ioana Copil-Popovici, ediþie îngrijitã de Mircea Mihãieº, prefaþã de Andrei Pleºu, Polirom, Iaºi, 2001. MICHNIK, ADAM, Scrisori din închisoare ºi alte eseuri, trad. rom. de Adriana Babeþi ºi Mircea Mihãieº, prefaþã de Vladi- mir Tismãneanu, Polirom, Iaºi, 1997. MURGESCU, BOGDAN (coordonator), Revoluþia românã din 1989. Istorie ºi memorie, Polirom, Iaºi, 2007. OPREA, MARIUS; OLARU, STEJÃREL, Ziua care nu se uitã. 15 no- iembrie 1987, Braºov, Polirom, Iaºi, 2002.

237 PATAPIEVICI, HORIA-ROMAN, Politice, ediþia a V-a, Humanitas, Bucureºti, 2008. SIANI-DAVIES, PETER, Revoluþia românã din decembrie 1989, trad. rom. de Cristina Mac, Humanitas, Bucureºti, 2006. SOULET, JEAN-FRANÇOIS, Istoria comparatã a statelor comuniste, trad. rom. de Silvia Albiºteanu ºi Ana Zbarcea, Polirom, Iaºi, 1998. STAN, APOSTOL, Revoluþia românã vãzutã din stradã: decembrie 1989 – iunie 1990, Curtea Veche, Bucureºti, 2007. TÃNASE, STELIAN, Miracolul revoluþiei. O istorie politicã a cãderii regimurilor comuniste, Humanitas, Bucureºti, 1999; ediþia a II-a: Istoria cãderii regimurilor comuniste. Miracolul revoluþiei, Humanitas, Bucureºti, 2009. TISMÃNEANU, VLADIMIR; ANTOHI, SORIN (coordonatori), De la utopie la istorie. Revoluþiile din 1989 ºi urmãrile lor, trad. rom. de Marilena Andrei, Elena Neculcea ºi Livia Szász, Curtea Veche, Bucureºti, 2006. TISMÃNEANU, VLADIMIR; DOBRINCU, DORIN; VASILE, CRISTIAN (coordonatori), Raport Final – Comisia Prezidenþialã pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, Humanitas, Bucureºti, 2007. TISMÃNEANU, VLADIMIR, Mizeria utopiei. Criza ideologiei marxiste în Europa Rãsãriteanã, trad. rom. de Laura Lipovan, Poli- rom, Iaºi, 1997. TISMÃNEANU, VLADIMIR, Reinventarea politicului. Europa Rãsã- riteanã de la Stalin la Havel, ediþia a II-a revãzutã, trad. rom. de Alexandru Vlad, studiu introductiv de Dan Pavel, prefaþã la ediþia a II-a de Vladimir Tismãneanu, Polirom, Iaºi, 2007. TISMÃNEANU, VLADIMIR, Revoluþiile din 1989. Între trecut ºi viitor, trad. rom. de Dragoº ºi Cristina Petrescu, Polirom, Iaºi, 1999. TISMÃNEANU, VLADIMIR, Stalinism pentru eternitate. O istorie politicã a comunismului românesc, trad. rom. de Dragoº ºi

238 Cristina Petrescu, postfaþã de Mircea Mihãieº, Polirom, Iaºi, 2005. VERDERY, KATHERINE, Socialismul: ce a fost ºi ce urmeazã, trad. rom. de Mihai Stroe ºi Iustin Codreanu, ediþie îngrijitã de Alexandru Niculescu, Institutul European, Iaºi, 2003.