Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

CUVÂNT ÎNAINTE

Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov a fost înfiinţată la sfârşitul anului 2005 la iniţiativa mai multor localităţi din zona Braşovului. Scopul principal al agenţiei este realizarea în comun a proiectelor de interes local sau regional precum şi furnizarea de servicii publice. În prezent, Agenţia Metropolitană Braşov are ca membrii trei municipii (Braşov, Săcele şi Codlea), trei oraşe (Râşnov, Predeal şi Ghimbav) şi nouă comune (Hărman, Prejmer, Tărlungeni, Bod, Hălchiu, Sânpetru, Cristian, Crizbav, Vulcan). Prezenţa unui mare centru urban ca Braşovul, alături de alte două municipii şi trei oraşe de mici dimensiuni oferă condiţii pentru o dezvoltare economică echilibrată în interiorul Zonei Metropolitane Braşov. Comunităţile rurale nu trebuie neglijate, mai ales pentru că pe teritoriul lor se găsesc majoritatea resurselor naturale. Spaţiul rural românesc se confruntă cu numeroase carenţe, acestea reprezentând şi motivul pentru disparităţile între urban-rural prin prisma tuturor componentelor sale. Pentru a ameliora acest aspect, comunităţile locale rurale trebuie să elaboreze şi să implementeze strategii integrate de dezvoltare. În acest sens, în 2010, la iniţiativa Agenţiei Metropolitane pentru Dezvoltare Durabilă Braşov şi cu sprijinul financiar al Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, Asociaţia ŢINUTUL BÂRSEI ce acţionează pentru asigurarea unei dezvoltări coerente a întregului teritoriu reprezentat, în concordanţă cu nevoile locuitorilor săi şi în complementaritate cu demersurile de dezvoltare din teritoriile învecinate. Pentru cele nouă comune membre ale Asociaţiei Ţinutul Bârsei (Sânpetru, Hărman, Bod, Hălchiu, Crizbav, Feldioara, Dumbrăviţa, Hăghig şi Vâlcele), Agenţia Metropolitană Braşov a elaborat acest Plan de Dezvoltare Locală ce prezintă direcţiile de dezvoltare locală, tipurile de proiecte specifice zonei ce se pot încadra în măsuri din PNDR, sau alte acţiuni specifice, precum si cadrul financiar necesar implementării acestui plan de dezvoltare locală. Acest plan va fi evaluat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru a obţine o parte din fondurile necesare implementării proiectelor, devenind astfel un Grup de Acţiune Locală ce va fructifica oportunitatea dezvoltării proiectelor de tip LEADER, un program inovativ pentru dezvoltare rurală, concentrat în principal pe consolidarea comunităţilor locale din punct de vedere socio- economic precum şi pe întărirea aparatului administrativ de la nivel local, principiul de baza fiind cooperarea pe termen mediu şi lung a partenerilor publici şi privaţi.

Cu Consideraţie Dragoş Florin David Director General Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov

- 1 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

CE ESTE PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ

Planul de Dezvoltare Locală reprezintă un demers integrator cu privire la direcţiile de urmat pentru realizarea dezideratului de dezvoltare durabilă al comunităţilor reprezentate în Asociaţia ŢINUTUL BÂRSEI. În elaborarea Planului de Dezvoltare s-a pornit de la o evaluare a stării actuale a teritoriului, atât din punct de vedere cantitativ (date statistice furnizate de diferite instituţii publice) cât şi calitativ (interviuri individuale cu reprezentanţi ai sectorului public şi privat). Pe baza concluziilor etapei de evaluare a stării actuale precum şi a analizei SWOT a teritoriului au fost formulate, în cadrul unei echipe multidisciplinare, obiectivele strategice precum şi cele specifice care stabilesc direcţiile de acţiune pentru întreg ŢINUTUL BÂRSEI în ansamblul său. Obiectivele propuse, precum şi măsurile destinate a genera atingerea acestor obiective au făcut subiectul unui proces consistent de consultare publică, în vederea realizării unui nivel cât mai ridicat de consenş În cadrul procesului de consultare s-a urmărit obţinerea unui feed-back atât din partea organizaţiilor publice şi private de pe teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI cât şi din partea organizaţiilor relevante din teritoriile învecinate. Dezvoltarea în spaţiul rural al celor nouă comunităţi reprezentate trebuie să ţină cont de direcţiile de dezvoltare stabilite la nivelul organizaţiilor similare din comunele învecinate, precum şi de Planul Integrat de Dezvoltare al Polului de Creştere Braşov sau Planul Regional de Dezvoltare. În urma procesului de consultare a rezultat documentul prezentat în paginile următoare. Planul de Dezvoltare Locală încearcă să prezinte, într-o manieră sintetică, direcţiile de dezvoltare ale teritoriului celor nouă comune reprezentate în asociaţia ŢINUTUL BÂRSEI, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile, plecând de la caracteristicile abordării de tip LEADER. Această abordare joacă un rol crucial în implementarea Planului de Dezvoltare. Din acest motiv, principalele măsuri stabilite pentru implementarea planului se regăsesc, prin intermediul abordării LEADER, în Planul Naţional de Dezvoltare Rurală. Oportunitatea dezvoltării unor proiecte de tip LEADER reprezintă masa critică necesară pentru dezvoltarea unui simţ comunitar consistent, într-o perioadă în care dimensiunea intercomunitară devine noul model de dezvoltare locală, în special pentru mediul rural. Totuşi, abordarea Planului de Dezvoltare Locală nu este una limitativă. Se au în vedere, în afara surselor de finanţare puse la dispoziţie prin axa 4 a PNDR şi atragerea de fonduri din celelalte programe operaţionale disponibile. În plus, fondurile locale şi judeţene vor reprezenta surse alternative de finanţare a unor proiecte ce răspund obiectivelor de dezvoltare formulate. Cătălin Frangulea Pastor Preşedinte Asociaţia ŢINUTUL BÂRSEI

- 2 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

CUPRINS

INTRODUCERE 4 PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALA 8 II.1 Lista localităţilor cuprinse în teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI 9 II.2 Strategia de dezvoltare locală 12 II.2.1 Prezentarea geografică şi fizică 12 II.2.1.2 Hărţi – Planul localizării teritoriului 18 II.2.1.3. Populaţie - demografie 23 II.2.1.4. Patrimoniul de mediu 28 II.2.1.5. Patrimoniul arhitectural si cultural 41 II.2.1.6. Economia locală 45 II.2.1.7. Servicii si infrastructuri medico sociale 71 II.2.1.8. Activitati sociale si instituţii locale 75 II.2.1.9. Bilanţul politicilor întreprinse în teritoriu 78 II.2.1.10. Elemente complementare privind prezentarea 87 teritoriului CONCLUZII ALE ANALIZEI DIAGNOSTIC 91

Analiza SWOT 95 Corelarea Analizei diagnostic cu analiza SWOT 99

PRIORITĂŢI 106 Corelarea analiza SWOT – Priorităţi – Obiective - 112 Acţiuni

MĂSURI 116 Criterii locale de selectie 154 II.3. Planul de finanşare 156

III. Realizarea parteneriatului şi functionarea GAL 157 III.1. Prezentarea procesului de elaborare a Planului de 157 Dezvoltare III.2. Prezentarea parteneriatului decizional 139 III.3. Buget indicativ pentru functionarea GAL 166 III.4. Implementarea proiectelor in cadrul GAL 170 III.5. Implicarea GAL în actiuni de cooperare şi în RNDR 181

- 3 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

I. INTRODUCERE

Teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI este localizat în judeţul Braşov, în nordul axei de dezvoltare urbană Braşov – Ghimbav – Codlea. Din punct de vedere geografic, teritoriul este situat la aproximativ 45043’ latitudine Nordică şi 250 30’ longitudine estică.

Localizarea GAL ŢINUTUL BÂRSEI în cadrul Judeţelor Braşov şi Covasna

Localităţile ce fac parte din ŢINUTUL BÂRSEI sunt Hărman, Sânpetru, Bod, Hălchiu, Feldioara, Crizbav, Dumbrăviţa, Hăghig şi Vâlcele. Primele patru comune enumerate se află în imediata apropiere a Municipiului Braşov. Dezvoltarea preponderentă din acest spaţiu este rezidenţială. Activităţile agricole şi zootehnice au scăzut în intensitate, iar în locul lor s-au dezvoltat proiecte de dezvoltare rezidenţială şi activităţi economice din sfera serviciilor. Majoritatea serviciilor publice care contribuie la creşterea calităţii vieţii (educaţie, sănătate, cultură, asistenţă socială, intervenţii în situaţii de urgenţă, etc.) sunt însă concentrate în spaţiul urban aflat în imediata vecinătate. În plus, infrastructura tehnico-edilitară este învechită şi suprasolicitată. Din acest punct de vedere, identitatea socială şi culturală a acestor comunităţi tinde să se dilueze şi să dispară într-o tendinţă de contopire a spaţiului urban cu cel rural.

- 4 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

De partea cealaltă, celelalte cinci comune componente ale GAL „ŢINUTUL BÂRSEI”

(Dumbrăviţa, Feldioara,Crizbav, Hăghig şi Vâlcele) încă păstrează caracteristicile spaţiului rural în accepţiunea sa clasică, însă nivelul relativ scăzut de dezvoltare al infrastructurii tehnico-edilitare contribuie la păstrarea unui nivel inferior al calităţii vieţii faţă de comunităţile învecinate.

În aceste condiţii, deşi avem un teritoriu omogen din punct de vedere teritorial, există unele sectoare de dezvoltare unde găsim diferenţe considerabile în cadrul arealului ŢINUTUL BÂRSEI.

Prezenţa unei zone urbane puternic dezvoltată, reprezentată de axa urbana Săcele – Braşov – Ghimbav – Codlea in sudul teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI si de municipiul reşedinţă de judeţ Sfântu Gheorghe în partea nordică nu trebuie văzută ca o problemă (pierderea identităţii socio-culturale a comunităţilor rurale aflate în imediata apropiere) ci mai curând ca o oportunitate privind dezvoltarea unor activităţi economice profitabile, dar care păstrează caracteristicile definitorii ale teritoriului vizat (ex. turism, meşteşuguri tradiţionale, activităţi de producţie agricolă sau zootehnică, etc. )

- 5 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Zona Metropolitană Braşov, Depresiunea Sfântu Gheorghe şi GAL ŢINUTUL BÂRSEI – suprapunerea teritoriala

Prezenţa Municipiilor Braşov şi Sfântu Gheorghe în zonă are un rol polarizator pentru toate comunităţile din depresiunea Braşovului şi depresiunea Sfântu Gheorghe. Partea negativă a acestei situaţii este că multe comunităţi, în special rurale, au tendinţa să se concentreze excesiv pe relaţia cu municipiul polarizator, şi ajung să „ignore” comunităţi învecinate cu care au avut relaţii economice şi sociale de-a lungul timpului. Spre exemplu, mobilitatea bunurilor şi persoanelor tinde să se realizeze de către fiecare comunitate aproape exclusiv cu Municipiile Braşov şi Sfântu Gheorghe, după caz, şi nu există foarte multe legături cu comunităţile învecinate. Un flux de transport prin localităţile rurale din zonă, cum ar fi Feldioara

- 6 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

– Hălchiu – Bod – Hărman – Prejmer ar genera o dezvoltare economică importantă în localităţile respective, iar factorul polarizator ar fi, în acest caz, Parcul Industrial Prejmer secondat de companiile stabilite de-a lungul DN13 (Miele, Reinert, Tyrom, etc.)

În acest context, asocierea intereselor şi corelarea politicilor de dezvoltare între cele nouă comunităţi ce fac parte din asociaţia ŢINUTUL BÂRSEI devine cea mai pertinentă alegere pentru maximizarea potenţialului pe care îl oferă teritoriul, dar şi pentru fructificarea oportunităţilor care apar în comunităţile învecinate.

Asocierea organizaţiilor din sfera publică şi cea privată la nivelul ŢINUTULUI BÂRSEI poate genera, pe termen mediu şi lung, un impact considerabil, materializat prin:

 O revitalizare a vieţii comunitare şi a implicării civice în teritoriul vizat  Dezvoltarea unor obiective comune la nivelul celor nouă comunităţi  Elaborarea unei strategii de dezvoltare locală coerentă, în obiectivele căreia se regăsesc atât interesele administraţiei publice locale, ale mediului de afaceri din zonă dar şi ale reprezentanţilor societăţii civile  Implicarea actorilor locali relevanţi în implementarea planului de dezvoltare locală  Creşterea coeziunii economice şi teritoriale în spaţiul rural vizat de proiect  Dezvoltarea mobilităţii bunurilor şi persoanelor pe coridoarele de comunicaţii deja existente în teritoriul vizat de proiect  Asigurarea unui spaţiu rural compact, dezvoltat din punct de vedere economic, cu un nivel ridicat al calităţii vieţii, ce poate genera dezvoltare şi în alte localităţi rurale din judeţele Braşov şi Covasna.

- 7 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ

- 8 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

II. PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ PENTRU TERITORIUL „ŢINUTUL BÂRSEI”

II.1 Lista localităţilor cuprinse în teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI

În cadrul asociaţiei ŢINUTUL BÂRSEI sunt reprezentate şapte comunităţi rurale din Judeţul Braşov – Hărman, Sânpetru, Bod, Hălchiu, Crizbav, Feldioara şi Dumbrăviţa şi două comunităţi rurale din judeţul Covasna – Hăghig şi Vâlcele. Principalii indicatori socio-demografici pentru aceste comunităţi sunt prezentaţi în secţiunea de mai joş

Suprafaţa Numele localităţii Nr. locuitori Densitate Codul totală comunelor INSSE Din Total Comune Oraşe Sate km2 loc./km2 oraşe teritoriu Bod 40606 BOD - - 3927 33,56 117,01 Colonia Bod Dumbrăviţa 40928 DUMBRĂVIŢA - - 4542 99,10 45,83 Vlădeni Feldioara 40955 FELDIOARA - Rotbav - 6435 75,97 84,70 Reconstrucţia Hălchiu 41033 HĂLCHIU - - 3818 54,43 70,14 Satu nou Hărman 41088 HĂRMAN - - 4425 52,79 83,82 Podu Olt 41925 SÂNPETRU - Sânpetru - 3449 34,82 99,05 Crizbav 42456 CRIZBAV - - 2384 53,13 44,87 Cutuş Hăghig 64390 HĂGHIG 2206 45,64 48.33 Iarăş Ariuşd Araci 64942 VÂLCELE 4263 58,32 73,09 Vâlcele Hetea Total - - - - 35.449 507,76 69,81 Sursa: www.insse.ro – Datele aferente recensământului 2002. Au fost folosite datele celui mai recent recensământ dat fiind ca acestea sunt cele mai veridice informaţii disponibile) Teritoriul „ŢINUTUL BÂRSEI” este neomogen din punct de vedere al densităţii populaţiei. Acest lucru se datorează în mare parte formelor de relief care au influenţat, de-a lungul timpului, aşezarea populaţiei în diverse zone.

- 9 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Un alt factor important ce influenţează densitatea populaţiei este apropierea de axa urbană Braşov – Ghimbav – Codlea şi de Municipiul Sfântu Gheorghe. Această apropiere face ca o mare parte din tinerii care locuiesc în aceste comunităţi să migreze către zonele urbane care posedă un nivel mai ridicat al dezvoltării socio- economice.

Populaţia în teritoriul ŢINUTUL BARSEI

Totuşi, în zonă se mai constată un alt fenomen şi anume o tendinţă de migrare a familiilor cu venituri peste medie din spaţiul urban către spaţiul rural. Această categorie de populaţie caută să se stabilească în zone rurale cu un nivel destul de ridicat al calităţii vieţii, dar şi cu acces la infrastructura de utilităţi publice. Astfel se pot explica densităţile destul de ridicate ale populaţiei în comunele Bod, Sânpetru şi Hărman. Chiar dacă nu are o reţea de utilităţi la fel de bine dezvoltată, Feldioara are un număr relativ ridicat de locuitori datorită faptului că DN13 traversează teritoriul comunei (asigurând astfel un acces facil). De asemenea, comuna Feldioara găzduieşte şi uzina de prelucrare a minereului de uraniu. În comună se regăsesc şi câteva blocuri de locuinţe destinate muncitorilor de la această fabrică, ceea ce contribuie decisiv la creşterea densităţii populaţiei.

Comuna Crizbav are cea mai mică densitate, fiind localitatea din asociaţia ŢINUTUL BÂRSEI cea mai îndepărtată de zona urbană şi cu gradul cel mai mic de accesibilitate. Intr-o situaţie similara – grad relativ scăzut de accesibilitate - se

- 10 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014 găsesc şi comunele Hăghig si Vâlcele. Accesul către aceste comune se face printr-o reţea de drumuri Populaţia teritoriului judeţene ce străbat zona. Totuşi, comuna Vâlcele ŢINUTUL BÂRSEI este de peste 35000 de reuşeşte să compenseze parţial acest deficit prin locuitori. peisaje atrăgătoare şi o politică de dezvoltare Suprafaţa teritoriului rezidenţială care atrage locuitori din Zona Sfântu ŢINUTUL BÂRSEI este 2 Gheorghe şi care se stabilesc definitiv pe teritoriul de 507,76 km comunei. Densitatea populaţiei este de 69,81 locuitori/km2 Comuna Dumbrăviţa are, pe teritoriul ei, aprox. 180 ha luciu de apă şi aprox. 60 ha mlaştini.

Densitatea medie a teritoriului „ŢINUTUL BÂRSEI” este de 69,81 locuitori pe km2, mai mare decât densitatea medie din mediul rural din România (conform PNSDR: 45,1 locuitori/km2 - INS, 2005)

- 11 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

II.2 Strategia de dezvoltare locală

PARTEA I PREZENTAREA TERITORIULUI – ANALIZA DIAGNOSTIC

II.2.1 Prezentarea geografică şi fizică

II.2.1.1 Prezentarea principalelor caracteristici geografice

Teritoriul „ŢINUTUL BÂRSEI” este situat la nord de Municipiul Braşov, de-a lungul meridianului 25030’ , între paralela de 45040’ şi paralela de 45050’. Distanţa maximă faţă de Municipiul Braşov este de aproximativ 30 km (între Hăghig şi Braşov) , iar cea minimă este de 6 km, între Sânpetru şi Braşov.

Teritoriul „ŢINUTUL BÂRSEI” se află în apropierea a trei culoare importante de comunicaţie rutieră ( DN 1, DN 11 şi DN 13). În plus, în zonă sunt prezente şi magistrale importante de comunicaţie feroviară (Magistrala 200: Braşov - Făgăraş – Curtici; Magistrala 300: Bucureşti - Predeal - Braşov - Episcopia Bihorului: Magistrala 400: Braşov – Sfântu Gheorghe – Deda – Sighetu Marmaţiei).

Arealul ŢINUTUL BÂRSEI are graniţe naturale: Teritoriului ŢINUTUL - la nord, Munţii Baraolt BÂRSEI se acoperă - la vest, Munţii Perşani părţi din teritoriul În partea sudică GAL ŢINUTUL BÂRSEI se administrativ al Judeţelor Braşov şi învecinează cu „axa urbană” reprezentată de Covasna, de-a lungul municipiile Braşov, Codlea şi de oraşul Ghimbav, unei porţiuni a râului OLT. iar în nord cu zona municipiului Sfântu Gheorghe. La est sunt comunele Tărlungeni, Budila, Teliu şi Prejmer, amplasate în curbura Carpaţilor. Amplasarea geografică, aşa cum a fost descrisă mai sus, conferă teritoriului „ŢINUTUL BÂRSEI” un caracter compact şi omogen.

- 12 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

RELIEF Întreg teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI de aprox. 508 km2 se află în depresiunea Braşovului şi Depresiunea Sfântu Gheorghe, comunităţile fiind situate la altitudini cuprinse între 450 şi 700 metri. Prin urmare, putem concluziona că întreg ŢINUTUL BÂRSEI se încadrează, din punct de vedere al altitudinii, în forma de relief „deal” (care este cuprinsă între 300 şi 1000 de metri). Totuşi, luând în considerare şi relieful din zonele înconjurătoare, este mai corect să apreciem ŢIUTUL BÂRSEI ca fiind o depresiune (face parte din Depresiunea Braşovului şi Depresiunea Sfântu Gheorghe). Harta altitudinilor în GAL ŢINUTUL BÂRSEI

(sursa: Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală 2007- 2013)

CLIMA PREDOMINANTĂ

- 13 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Clima are un specific temperat-continental, mai umedă şi răcoroasă, cu precipitaţii relativ reduse şi temperaturi uşor scăzute în zonele mai joase. Inversiunile de temperatură nu sunt numeroase; de aceea, temperaturile minime din timpul iernii nu se înscriu în valorile extreme. Cantitatea de precipitaţii este relativ ridicată. Temperatura medie multianuală în zonă este de 7,6 C, temperatura maximă absolută fiind de 37 C în luna august. Temperatura minimă absolută pe ţară a fost înregistrată la 25 ianuarie 1942 în localitatea Bod (-38,5 oC). Numărul mediu al zilelor de vară este de aproximativ 50 pe an, la fel ca şi numărul mediu al zilelor de iarnă. Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%. Precipitaţiile atmosferice au valori de 500-700 mm/an. Vântul la sol are direcţii predominante dinspre vest şi nord-vest şi viteze medii cuprinse intre 1,5 şi 3,2 m/ş Vânturile de vest aduc ploi, iar cele dinspre nord şi nord-est concură la păstrarea timpului frumoş

Precipitaţiile anuale în teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI

PRINCIPALELE TIPURI DE SOL Pe piemonturile colinare submontane predomină solurile podzolice argiloiluviale şi cele brune podzolite (piemontul Sohodolului, piemontul Vlădeni -

- 14 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Crizbav - Măieruş - Apaţa). În general, aceste soluri prezintă o fertilitate scăzută, exploatarea agricolă realizându-se cu mijloace de ameliorare (îngrăşăminte chimice şi naturale etc.).

Harta Geologică ŢINUTUL BÂRSEI (Sursa: PATJ Braşov)

Şesul piemontan este mai fertil, fiind alcătuit în părţi aproximativ egale din soluri brune eumezobazice (treimea sudică), cernoziomuri levigate redzinice şi cernoziomuri redzinice (treimea mijlocie) şi lăcovişti.

În lunca Oltului din dreptul Feldioarei şi Hăghigului se regăsesc cernoziomuri argiloiluviale şi levigate, obiectul unor intense exploatări agricole. Restul luncii Oltului, precum şi malurile râurilor mai mari prezintă soluri aluviale de luncă, precum şi aluviuni crude, cu o fertilitate destul de ridicată, dar şi cu exces de umiditate. Gradul de fertilitate al solurilor variază de la VI, în lunca Oltului, la XI, în zonele muntoase, compact acoperite de păduri.

- 15 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Harta tipurilor de sol – Ţinutul Bârsei/ Sursa: PATJ

RESURSELE NATURALE (din sol, apă, aer etc.): Resursele naturale subterane sunt puţine, nefacilitând dezvoltarea unei industrii miniere. Totuşi, se găsesc unele bogăţii de importanţă economică, precum materialele de construcţie. Rocile sedimentare, mai ales argilele comune şi luturile se întâlnesc în zona piemonturilor cuaternare, marnele cretacice — în vest (utilizate în industria cimentului).La Feldioara s-a extras şi s-a prelucrat minereu de uraniu. Totuşi, cea mai importantă resursă naturală din zonă o reprezintă izvoarele de apă minerală din zona Vâlcele. Zona este recunoscută încă de pe vremea Imperiului Roman, fiind, pe atunci, denumită „Aquarum Vivarum”. Apa din această zonă este feruginoasă, hidrocarbonatată, calcică, magneziană şi carbogazoasă. În prezent, resursele de apă minerală de la Vâlcele sunt exploatate, însă la un nivel destul de redus, comparat cu potenţialul economic al zonei.

VEGETAŢIA (peisajul natural şi cultivat etc.):

- 16 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Localităţile aflate în zona subcarpatică dispun de importante suprafeţe cu fâneţe şi păşuni. De asemenea, în zona depresionară, şesul este prielnic culturii de legume şi cereale precum şi a plantelor industriale. Ţinutul Barsei face parte dintr- o zonă geografică mai mare care este renumită pentru cultura cartofului. Aceasta zonă cuprinde judeţele Covasna şi Harghita, precum şi porţiuni din judeţele Braşov şi Mureş.

Note de bonitare ale terenului agricol in ŢINUTUL BARSEI

Teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI dispune de o serie de avantaje generate de poziţia geografică. Acestea se referă la relieful montan ce înconjoară teritoriul, apropierea de o mare aglomerare urbană ce poate genera cerere de servicii, comerţ şi produse agricole, etc.

Dezavantajele mediului fizic sunt legate de temperaturile scăzute din timpul sezonului rece şi perioada destul de lungă de iarnă. Chiar şi în aceste condiţii, sezonul rece generează o

importantă afluenţă de turişti datorită posibilităţilor de practicare a sporturilor de iarnă.

- 17 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

II.2.1.2 Hărţi – planul localizării teritoriului

Teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI este localizat la punctul de intersecţie al Carpaţilor Orientali cu Carpaţii Meridionali, în zona de nord a Masivului Postăvarul, acoperind porţiuni din Depresiunea Braşovului şi Depresiunea Sfântu Gheorghe.

Zona este traversată de mai multe căi de comunicaţie rutiere (DN1, DN11, DN13). În imediata apropiere se mai regăsesc traseele drumurilor DN1A, DN10, DN12, DN73.

Zona face parte din bazinul superior al râului Olt, fiind traversată de acesta dar şi de o serie de afluenţi, printre care şi Bârsa.

Moştenirea istorică şi diversitatea etnică a teritoriului sunt evidenţiate prin prezenţa în teritoriu a unor obiective cultural-istorice (biserici fortificate), vechi de secole.

- 18 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Repere ale dezvoltării spaţiale relevante pentru ŢINUTUL BÂRSEI

- 19 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

 aşa cum reiese şi din imaginea de mai sus, ŢINUTUL BÂRSEI se află localizat la nord de o axă majoră de dezvoltare urbanistică, alcătuită din municipiile Braşov, Săcele şi Codlea şi oraşul Ghimbav şi la sud de Municipiul Sfântu Gheorghe. Axa de dezvoltare reprezintă „coloana vertebrală” care stă la baza polului naţional de creştere Braşov (care include 6 localităţi urbane şi 9 localităţi rurale). Dintre cel 9 comunităţi rurale care sunt cuprinse în teritoriul polului de creştere Braşov, 5 comunităţi (Hărman, Bod, Sânpetru, Hălchiu şi Crizbav) fac parte din teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI. Această concentrare de comunităţi urbane are rolul de a genera un anumit tip de dezvoltare în localităţile limitrofe, concentrată în special în direcţia comerţului şi serviciilor, a activităţilor non agricole precum şi pe relocarea unor activităţi cu caracter industrial de pe teritoriul urban pe teritoriul rural limitrof.

 În nordul teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI se găseşte municipiul Sfântu Gheorghe - reşedinţa de judeţ al judeţului Covasna. Cu o puternică dimensiune inter-etnică şi o identitate culturală bine conturată, acest municipiu poate concentra o serie de activităţi economice din zona serviciilor specializate, care nu se pot dezvolta în teritoriul metropolitan Braşov dar pentru care există o cerere considerabilă. Această posibilitate de profilare economică specializată poate genera întărirea legăturilor dintre cele două municipii reşedinţă de judeţ vecine – Braşov şi Sfântu Gheorghe – iar odată cu acest fenomen realizarea unei dezvoltări economice de-a lungul celor trei coridoare de comunicaţie rutieră, din care doua se găsesc integral in teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI.

 În sud-estul ŢINUTULUI BÂRSEI se află teritoriul GAL Curbura Carpaţilor. Dimensiunea acestui grup de acţiune locală este una interjudeţeană, prin aceea că include şi localităţi din judeţul Covasna. În structura GAL Curbura Carpaţilor sunt incluse şi 2 localităţi (Prejmer şi Tărlungeni) care fac parte din Polul Naţional de Creştere Braşov. Relaţia dintre cele două GAL-uri vecine trebuie să fie una de complementaritate, prin asigurarea corelării documentelor de planificare strategică şi implicit a

- 20 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

implementării proiectelor propuse. Un punct cu o mare importanţă economică de pe teritoriul GAL Curbura Carpaţilor este prezenţa Parcului Industrial Prejmer. Acesta poate genera o nevoie de forţă de muncă pe care localităţi din GAL ŢINUTUL BÂRSEI o pot acoperi. Astfel se poate crea o axă de dezvoltare generată de prezenţa parcului industrial Prejmer de-a lungul unui coridor rutier ce cuprinde porţiuni din DN 10, DN 11 şi DJ 112, DJ 103 şi DJ 103 A, asigurând astfel mobilitatea forţei de muncă din localităţile ŢINUTULUI BÂRSEI către şi dinspre Prejmer. Un astfel de coridor ar putea constitui principala axă de dezvoltare economică şi socială de pe teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI. Datorită prezentei podurilor peste râul OLT ce asigura legătura comunelor Hăghig si Vâlcele cu restul teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI, se poate dezvolta un flux de forţa de munca de pe urma căruia pot beneficia şi cele două localităţi.

 La sud de axa urbană Săcele – Braşov – Ghimbav – Codlea se găseşte o zonă cu o puternică dezvoltare turistică alcătuită din oraşele Predeal şi Râşnov şi staţiunea Poiana Braşov . În sudul extrem al judeţului Braşov se regăseşte şi zona turistică Bran- Moeciu, care reuşeşte să atragă un număr impresionant de turiştii pe întreaga durată a unui an. Importanţa acestei zone este foarte mare pentru dezvoltarea dimensiunii turistice şi a serviciilor conexe în teritoriul ŢINUTULUI BÂRSEI. Practic, comunităţile pot să promoveze potenţialul turistic în primul rând printre turiştii care deja ajung în zonă însă nu ştiu de existenţa unor obiective turistice cu reală valoare istorică în zona Hărman Sânpetru, Hălchiu, etc. În plus, anumite tipuri de servicii destinate turiştilor care nu sunt furnizate în arealul Bran – Moeciu – Predeal – Râşnov pot fi organizate şi livrate pe teritoriul GAL Ţinutul Bârsei.

- 21 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

La nivel micro-regional, întreaga jumătate estică a judeţului Braşov şi zona de sud vest a judeţului Covasna (incluzând polul naţional de creştere Braşov, GAL ŢINUTUL BÂRSEI, GAL Curbura Carpaţilor, Zona de importanţă turistică Bran – Moeciu – Predeal – Râşnov) poate dezvolta relaţii funcţionale cu alte regiuni de dezvoltare din România şi chiar din ţările învecinate. Astfel, de-a lungul unui coridor de comunicaţie rutieră şi feroviară se poate asigura legătura spre sud cu polul de creştere Ploieşti şi cu capitala Bucureşti, iar pe viitor şi cu Bulgaria prin intermediul coridorului Giurgiu Ruse.

Legătura relativ facilă cu Zona Metropolitană Ploieşti va înlesni accesul şi către una din zonele cele mai dezvoltate de -a lungul Dunării – Zona Galaţi – Brăila.

Tot prin Bucureşti se poate asigura legătura eficientă cu Portul Constanţa şi cu litoralul românesc prin intermediul autostrăzii A2, iar spre vest legătura cu polul de creştere Timişoara. În nord, legătura imediată este cu municipiul Sfântu Gheorghe, iar de- a lungul drumurilor naţionale DN 1 şi DN 13 legătura cu graniţa de vest a României (la Oradea), cu traversarea unor zone cu o puternică dezvoltare economică (Târgu Mureş, Cluj, etc. )

- 22 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

II.2.1.3 Populaţie – demografie

În tabelul de mai jos sunt prezentaţi principalii indicatori demografici aferenţi arealului ŢINUTUL BÂRSEI.

Sporul Populaţia natural activă

2009 Sub 14 Peste Şomaj (natalitate (persoan Populaţie 1995 1 ani 60 ani iun. - ele între iulie 2008 2009 2009 2009

Regresie Evoluţie/ mortalitat 14 -60

Soldul migrării e) 2008 de ani) 25 BOD 4087 4474 387 -1 653 811 3010 107 0 (5,5 /00) 35 CRIZBAV 0 2384 2384 -1 521 369 1494 109 0 (14,6 /00) 16 HĂLCHIU 5683 4703 -980 0 1120 649 2934 139 0 (3,4 /00) 19 HĂRMAN 4067 5084 1017 -3 787 908 3389 75 0 (3,7 /00) -1 SÂNPETRU 3339 4158 819 -1 582 789 2787 56 0 (-2,4 /00)

-6 DUMBRĂVIŢA 4508 5021 513 0 889 935 3197 114 0 (-1,19 /00)

29 FELDIOARA 7042 6996 -46 0 1208 838 4950 106 0 (4,14 /00) 12 HĂGHIG 2160 2206 +646 16 500 414 1292 261 0 (5,43 /00) 65 VÂLCELE 3214 4263 +1049 22 1381 513 2369 1018 0 (15,24 /00)

Total 34100 39289 5189 32 194 7641 6226 25422 1985

86,79 0 % 100% 13,21% 0,081% 4,93 /00 19,44% 15,85% 64,71% 5,05% % Notă: Comuna Crizbav s-a format prin reorganizarea comunei Hălchiu

- 23 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

BOD CRIZBAV HĂLCHIU HĂRMAN SÂNPETRU DUMBRĂVIŢA FELDIOARA HĂGHIG VÂLCELE

Dispersia populaţiei în teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI

Se poate observa, din figura de mai sus, că dispersia populaţiei între localităţile membre ale asociaţiei ŢINUTUL BÂRSEI este relativ echilibrată, cu localităţile Crizbav şi Hăghig având cea mai mică pondere, în timp ce Feldioara are cea mai mare pondere a populaţiei (17,81%). Acest procent se datorează prezenţei la Feldioara a unei instalaţii de prelucrare a minereului de uraniu care a atras, de-a lungul timpului, un număr destul de mare de muncitori care s-au stabilit în zonă. Efectele acestui model de dispersie se referă la un anumit nivel de echilibru între cele nouă comunităţi, în sensul in care nu există, cel puţin pe termen mediu, pericolul unei scăderi dramatice a populaţiei intr-o localitate. Aici are o contribuţie destul de importantă reţeaua de drumuri judeţene ce leagă localităţile între ele şi care permite mobilitatea bunurilor şi persoanelor în interiorul teritoriului într-o manieră relativ facilă, care nu solicită în mod obligatoriu schimbarea domiciliului pentru a fructifica o oportunitate.

La fel ca în multe alte zone aflate în imediata apropiere a marilor oraşe, şi pe teritoriul ŢINUTULUI BÂRSEI s-au constatat două tendinţe majore legate de dinamica populaţiei:  Pe de o parte, familii care locuiau în mediul urban, cu venituri şi educaţie peste medie, s-au mutat în localităţile rurale din apropiere, datorită unui nivel de calitate a vieţii destul de ridicat în mediul rural (prezenţa utilităţilor publice şi a drumurilor) precum şi peisajelor naturale atractive

- 24 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

 Pe de altă parte, un curent migrator în care tinere familii din mediul rural decid să se mute în comunităţile urbane învecinate, unde există mai multe oportunităţi pe piaţa muncii şi salariile sunt mai atractive decât în comunitatea rurală natală.

Aceste două tendinţe au darul de a crea un oarecare nivel de echilibru în ceea ce priveşte evoluţia populaţiei. Astfel, soldul migrator este relativ mic şi constant în ultima perioadă. Practic, localităţile din zona de est a judeţului Braşov, aflate în aria de influenţă a axei urbane Săcele – Braşov – Ghimbav – Codlea formează un suprasistem teritorial relativ închis, în care tendinţele de migrare între localităţi sunt relativ echilibrate. Nu acelaşi lucru se poate spune despre comunele Hăghig şi Vâlcele unde soldul migrator este cel mai mare din teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI, fără însă a fi la un nivel alarmant. Aşa cum aminteam mai sus, apropierea de Municipiul Sfântu Gheorghe şi patrimoniul natural au atras populaţie urbană pentru a se stabili definitiv pe teritoriul celor două comune. Structura pe vârste a populaţiei Structura pe vârste a populaţiei in TINUTUL BARSEI

Sub 14 ani Populatie activa Peste 60 de ani

Ponderea populaţie active se încadrează în tendinţele existente la nivel regional şi naţional, fiind sprijinită şi de un spor natural pozitiv în ultima perioadă. Tendinţa existentă la nivelul întregului spaţiu european este una de îmbătrânire a populaţiei. Rata de îmbătrânire este diferită de la regiune la regiune dar tendinţa generală este clară. Efectele pe termen lung ale acestei tendinţe pot fi majore şi pot afecta întreaga structură socio-economică a comunităţilor locale.

- 25 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

În ŢINUTUL BÂRSEI, chiar dacă se înregistrează un spor natural pozitiv şi o tendinţă de migrare a familiilor din clasa de mijloc din spaţiul urban către spaţiul rural, problema îmbătrânirii populaţiei trebuie luată în serios pentru a nu produce efecte ireversibile pe termen lung. Se impune dezvoltarea sectoarelor care contribuie la calitatea vieţii şi crearea unui mediu local favorabil întemeierii şi dezvoltării familiei. Acest lucru presupune atât dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor publice din sfera socială (educaţie, sănătate, cultură, ordine publică, etc.) cât şi dezvoltarea unui mediu economic atractiv.

La nivelul teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI se poate observa că, din punct de vedere al ponderii populaţiei active în totalul populaţiei, arealul ŢINUTUL BÂRSEI este neomogen existând diferenţe între localităţi. Este deosebită situaţia comunelor Hăghig şi Vâlcele, cu rată mare a populaţiei sub 14 ani şi o pondere scăzută a populaţiei active. Sporul natural în TINUTUL BÂRSEI este, în ultimii ani, pe un trend ascendent. La nivelul anului 2009, sporul natural era pozitiv pentru teritoriul ŢINUTULUI BÂRSEI, cu o valoare de 4,93 la 1000 de locuitori. Tendinţa este diferită faţă de trendul general existent în comunităţile rurale. Acest lucru poate fi explicat prin dezvoltarea economică din ultimii ani a întregii zone, ceea ce a influenţat interesul tinerilor pentru crearea unei familii. De asemenea, ponderea ridicată a familiilor de etnie rromă în unele comunităţi, coroborată cu un model familial in care numărul mare de copii este un plus fac ca, la nivel general, sporul natural în ŢINUTUL BÂRSEI să fie unul pozitiv.

Chiar dacă este pozitiv, sporul natural actual nu este suficient pentru a compensa tendinţa de îmbătrânire a populaţiei. Pe termen lung se impun două măsuri care pot asigura sustenabilitatea existenţei comunităţii:  Dezvoltarea unui mediu social şi economic care valorizează experienţa persoanelor în vârstă şi o foloseşte prin mărirea perioadei de viaţă activă pe piaţa muncii, în paralel cu dezvoltarea tehnologiilor şi serviciilor ce permit o prelungire a perioadei de activitate

- 26 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

 Crearea unui mediu propice pentru dezvoltarea familiei şi asigurarea unui acces facil la servicii din spectrul social (educaţie, asistenţă medicală, asistenţă socială, cultură, etc. )

Pe teritoriul ŢINUTUL BARSEI se regăsesc localităţi cu grade diferite de sărăcie , conform datelor de mai jos: Cod Denumirea Cod Cod Denumire Denumire Numar de Număr Rata Profunzimea Severitat Număr SIRUTA Localitatii Judet Regi Judeţ Regiune gospodării la persoane în Saraciei sărăciei ea Săraci une recensământ gospodării la (Deficitul de Saraciei recensământ consum) (INDEX) 40606 BOD 8 7 BRASOV CENTRU 1307 3913 24,5% 7,6% 3,5% 960 40928 DUMBRĂVIŢA 8 7 BRASOV CENTRU 1400 4516 33,6% 11,0% 5,3% 1516 40955 FELDIOARA 8 7 BRASOV CENTRU 1985 6415 27,0% 8,3% 3,7% 1734 41033 HALCHIU (+ 8 7 BRASOV CENTRU 1275 4041 25,3% 8,1% 3,7% 1024 CRIZBAV) 41088 HARMAN 8 7 BRASOV CENTRU 1333 4358 23,2% 7,5% 3,5% 1011 41925 SÂNPETRU 8 7 BRASOV CENTRU 1112 3427 20,4% 6,6% 3,1% 700 64390 HĂGHIG 14 7 COVASNA CENTRU 711 2103 49,5% 17,8% 8,7% 1042 64942 VÂLCELE 14 7 COVASNA CENTRU 1062 3604 64,3% 28,7% 16,0% 2317 Notă: Comuna Crizbav s-a desprins din comuna Hălchiu după recensământul din 2002

După cum se vede, localităţile Hăghig si Vâlcele au un grad ridicat de sărăcie în comparaţie cu celelalte comune din teritoriul ŢINUTUL BARSEI. Unul din posibilii factori generatori ai acestei situaţii este lipsa drumurilor naţionale din regiune, dar şi un spor natural destul de ridicat, caracteristic comunităţilor sărace. Există, de asemenea, un fenomen demografic important la nivelul ŢINUTULUI BÂRSEI, şi anume „migraţia nedeclarată”. Datorită apropierii de mari oraşe, atât în nordul cât şi în sudul teritoriului, un număr considerabil de persoane locuiesc în mediul rural dar oficial au domiciliul în mediul urban. Spre exemplu, Primăria Comunei Sânpetru estimează că peste 400 de persoane (aprox. 10% din populaţia comunei) locuiesc în comună de puţin timp (sub 3 ani) dar figurează că domiciliază în Municipiul Braşov sau în alte localităţi limitrofe.

Pe ansamblul teritoriului, se constată că populaţia sub 14 ani (19,84%) este mai mare decât cea peste 60 de ani (15,85%) , ceea ce înseamnă că tendinţa de îmbătrânire nu este atât de

accentuată ca în alte zone rurale. O pondere mai accentuată a grupei de vârstă sub 14 ani au

comunele Hălchiu, Hăghig şi Vâlcele. Fluxul migrator al populaţiei active în ambele sensuri este legat, în principal, de Municipiile Braşov, Codlea şi Sfântu Gheorghe: o parte a populaţiei active din zona rurală lucrează în cele trei municipii, dar şi o parte din populaţia activă a oraşelor este angajată în firmele mai importante din zona rurală.

„Migraţia nedeclarată” creşte numărul populaţiei şi ajunge să schimbe profilul economic al unei

comunităţi rurale, în sensul diminuării dimensiunii agricole.

- 27 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

II.2.1.4 Patrimoniu de mediu

Pe întreg teritoriul judeţului Braşov se găsesc o serie de situri naturale protejate, iar arealul ŢINUTUL BÂRSEI nu este o excepţie. Aici sunt localizate următoarele situri Natura 2000:

Nr. Codul sitului Numele sitului UAT-uri Custode crt. Natura 2000 1. DUMBRĂVIŢA– ROTBAV – România SPA Codlea, SOR- SC MĂGURA CODLEI 0037 Dumbrăviţa, DORIPESCO SA- Hălchiu, Ocolul Silvic Feldioara, CODRII Măieruş, Hăghig, CETATILOR- Belin Asociaţia GREEN COD 2. DEALU CETĂŢII LEMPEŞ ŞI România SCI Hărman, Sânpetru Fundaţia MLAŞTINA HĂRMAN 0055 Carpaţi 3. MUNŢII BODOC - BARAOLT România SPA Din jud. Covasna, Consiliul 0082 Braşov, Harghita Judeţean Covasna

Mai jos sunt prezentate câteva generalităţi cu privire la cele 3 situri Natura 2000: Suprafaţa Caracteristici principale (clasificarea directivelor Numele zonei în ha privind Habitatele, Păsări, Habitate şi Păsări)

1. Sit Natura 2000 (SPA conform HG 1284 din 2007) 2. Arie protejată de interes naţional (Complexul SITUL NATURA 2000 Piscicol Dumbrăviţa – parte componentă a Sitului ROSPA0037 4536,4 Natura 2000, a fost desemnat ca arie specială DUMBRĂVIŢA – ROTBAV avifaunistică prin HG 2151/2004, iar în 02.02.2006 – MĂGURA CODLEI a fost declarat ca SIT RAMSAR având numărul 1605) 1. SCI conform Ord 1964 din 2007 2. Arie protejată de interes naţional (Rezervaţia Naturală Dealul Cetăţii Lempeş, clasificare IUCN, SIT NATURA 2000 categoria IV – cod România04, şi Rezervaţia ROSCI0055 DEALU naturală Mlaştina Hărman, clasificare IUCN, CETĂŢII LEMPEŞ – 371 categoria IV – cod România04) – declarate prin MLAŞTINA HĂRMAN Decizia Comitetului Executiv al C.P.J Braşov

nr.949/1962 şi reconfirmată prin Decizia CJ Braşov 124/1995, Hotărârea CJ Braşov 9/1997, Legea 5/2000 SITUL NATURA 2000 ROSPA0082 MUNŢII 58.021,0 1. Sit Natura 2000 (SPA conform HG 1284 din 2007) BODOC - BARAOLT

- 28 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

A. SITUL NATURA 2000 ROSPA0037 DUMBRĂVIŢA – ROTBAV – MĂGURA CODLEI

Pe suprafaţa teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI se regăsesc Din suprafaţa de 4536,4 ha, comunelor următoarele situri natura 2000: Dumbrăviţa, Hălchiu, Feldioara, Hăghig le revin:  SITUL NATURA 2000 ROSPA0037 DUMBRĂVIŢA – - Comuna Dumbrăviţa: 7% din suprafaţa ROTBAV – MĂGURA CODLEI  SIT NATURA 2000 administrativ-teritorială a localităţii, ROSCI0055 DEALU CETĂŢII LEMPEŞ – MLAŞTINA HĂRMAN - Comuna Hălchiu: 5%,  SITUL NATURA 2000 - Comuna Feldioara: 6%, ROSPA0082 MUNŢII BODOC - BARAOLT - Comuna Hăghig: 4% .

Aspecte privind proprietatea asupra ariei/zonei proiectului şi modul principal de utilizare a terenurilor din cadrul acesteia: Complexul Piscicol Dumbrăviţa - Lacurile şi heleşteiele sunt în proprietatea statului român, concesionate actualmente firmei SC Doripesco SA, iar terenurile din jurul suprafeţei de apă sunt proprietăţi private.

Relief Situl Natura 2000 Dumbrăviţa – Rotbav – Măgura Codlei se situează în Depresiunea Bârsei. Depresiunea Bârsei este o parte componentă a marelui complex depresionar intramontan de la curbura internă a Carpaţilor, cunoscut sub denumirea de Depresiunea Braşovului. Depresiunea Bârsei este situată aproximativ în centrul României, la curbura internă a arcului carpatic, fiind o arie de discontinuitate între Carpaţii Orientali şi cei Meridionali.

Depresiunea Bârsei se caracterizează printr-un relief cu o dispunere aproximativ concentrică, în care se succed piemonturile şi glacisurile ce se dezvoltă sub munte, câmpurile largi care ocupă cea mai mare suprafaţă a depresiunii şi apoi partea cea mai joasă, şesul aluvial, în centrul regiunii. Indicii morfometrici prezintă înălţimi maxime absolute ca dominante pe latura sudică (550-690 m), iar cele minime pe latura nord-vestică (460-500 m), afectând o dispoziţie de monoclin, adică o lăsare generală spre axa Oltului.

- 29 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Măgura Codlei este un munte de dimensiuni mici (altitudine max. 1292 m) şi face parte din Munţii Perşani, latura sudică.

Localizarea sitului protejat DUMBRĂVIŢA – ROTBAV – MĂGURA CODLEI

- 30 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Clima Din punct de vedere zonal, clima Depresiunii Bârsei se încadrează în climatul temperat, iar regional se situează la tranziţia dintre climatul continental vest – european de nuanţă oceanică şi cel excesiv continental din est. Se poate considera deci, un climat continental – moderat, respectiv un etaj climatic premontan.

Climatul depresionar este o formă a etajului climatic al dealurilor şi podişurilor, influenţat de structura geomorfologică de tip depresionar. Pe scurt, clima şesului depresionar se caracterizează prin amplitudini termice relativ mari, temperaturi minime foarte scăzute, printr-o frecvenţă ridicată a îngheţurilor timpurii şi târzii, frecvente şi intense inversiuni termice, un regim pluviometric de tip continental, care se caracterizează în general prin precipitaţii relativ scăzute, însă din acest punct de vedere, climatul este influenţat evident de relieful periferic şi printr-un regim eolian moderat cu unele intensificări periodice. Climatul Depresiunii Bârsei poate fi împărţit în funcţie de regiunile şi sectoarele climatice existente. Astfel, în cadrul regiunilor climatice – sectoare de climă zonală, face parte din etajul topoclimatic colinar, iar ca arie topoclimatică se încadrează în topoclimatul de adăpost.

Reţeaua hidrografică Râurile. Sub raport hidrografic, Depresiunea Bârsei se încadrează în bazinul hidrografic de ordin superior al Oltului, acest important râu colectând toate apele ce străbat teritoriul în cauză. Pe axa Oltului apar câteva puncte de adunare a apelor, în zonele de cea mai joasă altitudine, cum este şi cel de la Feldioara – Rotbav, unde se varsă cei mai mulţi afluenţi ai Oltului din acea zonă. Câmpul depresionar joacă deci, rolul de centru de colectare al tuturor râurilor din jur. Densitatea reţelei hidrografice scade din munţi până în şesul depresionar, ajungând aici la 0,6– 0,7 km/km2.

Principala arteră hidrografică ce străbate Depresiunea Bârsei este Oltul, care primeşte toate râurile ce izvorăsc de pe înălţimile muntoase din jur. În prezent o mare parte a râului Olt a fost îndiguită.

- 31 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Printre cei mai importanţi afluenţi ai Oltului din Depresiunea Bârsei face parte şi Homorodul Perşanilor / Hamaradia. Bazinul său are o suprafaţă mai mică decât cele ale râurilor anterioare (322 km2) şi cursul are o lungime de 35 km. Este cel mai mare sistem de pe versantul estic al Munţilor Perşani, care traversează şi aria Dumbrăviţa. Oltul primeşte şi afluenţi mai mici, cum sunt cei veniţi din Munţii Perşani, prin culoarul Măieruş, dintre care unii, precum: Crizbavul (S = 45 km2, L = 20 km), Hotarul şi Măieruşul alimentează heleşteiele şi lacurile de la Rotbav – Vadu Roşu.

Importanţa ariei/zonei În cadrul sitului Natura 2000 Dumbrăviţa – Rotbav – Măgura Codlei sunt prezente 45 de specii de păsări de interes comunitar, pe suprafaţa sitului care face parte din Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE. Importanţa sitului se datorează în primul rând populaţiilor de păsări sălbatice şi habitatelor acestora. În arie există specii vulnerabile, în pericol şi critic ameninţate, conform Directivei Păsări (anexa I), Convenţiei de la Berna şi Bonn, Statutului European de Ameninţare (European Threat Status), categoriei SPEC de protecţie. Dintre acestea, de primă importanţă sunt speciile de păsări cuibăritoare incluse în Directiva Păsări – anexa I, precum: Botaurus stellaris, Ixobrychus minutus, Ardea purpurea (cele 10 – 15 perechi cuibăritoare anual reprezintă peste 1% din populaţia minimă clocitoare la nivel naţional, aici fiind unul din cele mai importante 10 situri ale speciei din România), Aythya nyroca, Circus aeruginosus (6 – 7 perechi anual, reprezentând cca. 1 % din populaţia minimă clocitoare a României, fiind una din zonele umede cu cele mai mari densităţi de perechi clocitoare din interiorul lanţului carpatic), Crex crex, Porzana porzana, Porzana parva etc., dar şi speciile de pasaj din anexa I a Directivei Păsări, mai ales cele care anual sunt prezente aici în număr apreciabil, precum: Casmerodius albus – cca. 100 indivizi în unele zile din perioada septembrie – decembrie, cu un total de peste 150 exemplare în acea perioadă (cifra reprezintă peste 2 – 3 % din populaţia central – europeană care trece prin această zonă); Ciconia nigra – peste 40 – 50 indivizi poposesc aici în perioada septembrie – octombrie, cu cifre zilnice de până la 30 – 35 exemplare (cifra reprezintă cca. 2 – 3 % din populaţia central – europeană care trece în migraţiune spre sudul Europei). În perioadele de migraţiune (toamna şi primăvara) populaţia totală a păsărilor acvatice depăşeşte 10 – 20 000 de exemplare, zona fiind singura care adăposteşte asemenea

- 32 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014 densităţi de păsări acvatice din sud – estul Transilvaniei şi una din cele mai importante din Transilvania şi din interiorul lanţului Carpatic. Populaţia totală anuală a păsărilor de apă din sit este de peste 25 000 exemplare, uneori ajungând la 30 – 40 000 exemplare, îndeplinind unul din criteriile Ramsar. Peste Depresiunea Bârsei, din care face parte şi situl respectiv trece un drum de migraţiune important şi cunoscut de către cercetătorii ornitologi. Această cale de migraţiune face legătura între drumul transilvănean ce trece pe direcţie NV – SE peste Câmpia Transilvaniei şi calea ce traversează Munţii Carpaţi spre sudul ţării. Dintre speciile cele mai importante care trec pe acest drum se enumeră: Casmerodius albus şi Ciconia nigra. Situl reprezintă în acest sens un punct de maximă concentrare pentru păsările acvatice, ce devine punct obligatoriu de staţionare şi hrănire pentru o mare parte a populaţiilor ce traversează Carpaţii spre şi dinspre locurile de cuibărit ale Europei.

Măgura Codlei, cu habitatele dominante formate din păduri în special de foioase (făgete), adăposteşte câteva specii de păsări de interes comunitar, listate în Directiva Păsări, anexa I, precum: Bubo bubo, Strix uralensis, Dendrocopus leucotos, Dryocopus martius, Ficedula albicollis, F. parva etc. Dintre mamifere, importantă este vidra (Lutra lutra), specie protejată la nivel naţional şi inclusă în Directiva Habitate, anexa 2, care se reproduce în zonele apelor curgătoare (Olt, Hamaradia), în 3 – 5 perechi. De asemenea, s-a răspândit în ultimii ani castorul (Castor fiber), mai ales pe Hamaradia şi lacul Dumbrăviţa unde trăiesc câteva familii. Situl este de asemenea important atât pentru speciile de plante cât şi pentru asociaţiile vegetale existente în aria Dumbrăviţa. Dintre plante, sunt importante unele specii rare şi protejate în România sau la nivel european. Speciile de plante protejate, incluse în Lista Roşie, sunt: Pedicularis sceptrum-carolinum, Ligularia sibirica (menţionată şi în Directiva Habitate, anexa 2), Menyanthes trifoliata, Comarum palustre, Valeriana simplicifolia, Dactylorhiza incarnata, Epipactis palustris, Trollius europaeuş În sectorul nord-vestic al lacului de acumulare Dumbrăviţa se află o mlaştină eutrofă în care se dezvoltă speciile menţionate, cunoscută de cercetătorii botanişti şi înainte de apariţia lacului, ca şi mlaştinile / turbăriile din zona heleşteielor mari ale ariei (heleşteiele nr. 10, 11, 12). Acestea sunt rămăşiţe vii şi importante din punct de vedere ştiinţific ale vechilor mlaştini eutrofe şi turbării ce ocupau odinioară o parte a Depresiunii Bârsei.

- 33 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

B. Sit Natura 2000 ROSCI0055 DEALU CETĂŢII LEMPEŞ – MLAŞTINA HĂRMAN

Aspecte privind proprietatea asupra ariei şi modul principal de utilizare a terenurilor din cadrul acesteia: terenurile aferente Sitului Natura 2000 sunt în proprietatea statului dar şi în proprietate privata

Relief Situl este amplasat pe Dealul Lempeş , cunoscut şi sub numele de Dealul Cetăţii, care domina de la cei 740m ai Vârfului Cetăţii, şesul Depresiunii Ţara Bârsei şi Lunca Oltului în sectorul de îngustare. Dealul Cetăţii Lempeş are aspectul unei culmi alungite pe direcţia nord est-sud vest, prelungire ai Munţilor Baraoltului, dincolo de Valea Oltului care-i traversează. Acest aspect este dat şi de alcătuirea petrografică: fliş sistos-grezos în care predomină calcare, conglomerate şi gresii cretacice, ce se afundă sub sedimentele depresiunii, pentru a reapare în Munţii Bârsei. Intense procese de ravenare apar pe secţiunile despădurite ale versanţilor. Acest sit mai are în componenţă sa şi Mlaştina Hărman, care este situată în partea centrală îngustata a Depresiunii Braşovului, la limita estică a Ţării Bârsei, pe terasa de luncă a Oltului. La nord este dominată de prelungirile sudice ale dealului Lempeş. Terenul este neted, predominând formaţiuni de pietrişuri rulate şi nisipuri grosiere, printre care se află lentile de mâluri argiloase şi argile. Climă Clima este specifică fundului depresiunii cu ierni geroase (media lunii ianuarie sub -5°C) şi veri călduroase peste 23°C, oarecum atenuate de altitudinea mai mare a dealului; precipitaţiile sunt reduse 550mm/an în solurile humicogleice.

Reţeaua hidrografică Este alcătuită din Pârâul Husbor, pârâul de Sub Coastă, Valea Morilor. Pe lângă reţeaua hidrografică menţionată anterior subliniem faptul că pânza freatică în zona de mlaştină se află la numai 15-25cm adâncime, ceea ce favorizează excesul de umiditate. Pietrişurile şi nisipurile din substrat accelerează chiar o circulaţie activă a apelor. Pedologie

- 34 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Solurile predominante sunt cele brune – podzolite, mai groase în partea inferioară a versantului sudic şi sud estic.

Tipuri de habitate  7140 Mlaştini turboase de tranziţie şi turbării oscilante (nefixate de substrat)  7210 * Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus  9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum  9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum  91I0 * Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.  91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen  7230 Mlaştini alcaline.

C. SITUL NATURA 2000 ROSPA0082 MUNŢII BODOC – BARAOLT Aspecte privind proprietatea asupra ariei şi modul principal de utilizare a terenurilor din cadrul acesteia: terenurile aferente Sitului Natura 2000 sunt în proprietatea statului dar şi în proprietate privata. Din suprafaţa de 58021 ha, localităţilor le revin următoarele procente din suprafaţa administrativ-teritorială a localităţii: Judeţul Covasna: Aita Mare (65%), Arcuş (64%), Baraolt (27%), Băţani Mari (39%), Belin (59%), Bixad (59%), Bodoc (76%), Cernat (<1%), Dalnic (6%), Ghidfalău (45%), Hăghig (47%), Ilieni (46%), Malnaş (92%), Micfalău (75%), Moacşa (20%), Sfântu Gheorghe (18%), Turia (3%), Vâlcele (84%), Valea Crişului (61%) Judeţul Harghita: Cozmeni (1%) Judeţul Braşov: Bod (<1%), Hărman (3%), Măieruş (<1%), Ormeniş (<1%), Sânpetru (<1%).

Relief

Situl cuprinde în întregime munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc. Pădurile acoperă cca. 70% din suprafaţa sitului, în trupuri compacte. Este o zonă relativ izolată, datorită accesibilităţii reduse în zona Munţilor Baraolt. Relieful este caracteristic zonelor de dealuri înalte. Aria cuprinde păşuni şi fâneţe care alternează cu păduri de foioase, oferind astfel habitate ideale pentru stabilirea păsărilor răpitoare şi barza neagră, respectiv pentru specii caracteristice pădurilor de fag.

- 35 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Localizarea sitului protejat MUNŢII BODOC – BARAOLT

Reţeaua hidrografică Toate pâraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai râului Olt.

Importanţa ariei/zonei

- 36 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

În cadrul sitului sunt prezente: - 1 specie de interes global: cristeiul de câmp (Crex Crex) - 9 specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene: acvila ţipătoare mică, viespar, huhurez mare, barză neagră, ghionoaie sură, ciocănitoare cu spate alb, ciocănitoarea neagră, muscar gulerat, muscar mic. Parte dintre specii sunt rezidente, altele doar cuibăresc aici.

Tipuri de habitate  211-213 Culturi  231 Păşuni  311 Păduri de foioase  313 Păduri de amestec  324 Habitate de păduri (păduri în tranziţie)

Impactul antropic este mijlociu, fiind mai semnificativă activitatea de exploatare forestieră şi transformarea păşunilor în zone agricole.

Importanţa siturilor NATURA 2000 de pe teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI 1. În cadrul sitului Natura 2000 Dealul Cetăţii Lempeş – Mlaştina Hărman sunt prezente 7 habitate de interes comunitar dintre care 2 habitate sunt prioritare, acestea acoperind 80% din suprafaţa totală a sitului. De asemenea în sit există o specie de nevertebrate care fac parte din Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE dar şi doua specii de plante care fac parte din Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE şi alte 59 de specii de floră şi faună protejate la nivel naţional şi/sau comunitar.

2. Situl NATURA 2000 ROSPA0037 Dumbrăviţa – Rotbav – Măgura Codlei şi situl NATURA 2000 ROSPA0082 MUNŢII BODOC – BARAOLT constituie o sursă de eco-turism, aici desfăşurându-se activităţi de bird-watching, organizate de Societatea română de Ornitologie, sucursala Braşov, co-custode al sitului. Tot aici se practică şi pescuitul sportiv.

3. Comuna Hăghig are 51% din suprafaţă acoperită de Situl NATURA 2000 ROSPA0037 Dumbrăviţa – Rotbav – Măgura Codlei şi situl NATURA 2000

- 37 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

ROSPA0082 MUNŢII BODOC – BARAOLT. Această situaţie trebuie gestionată în aşa fel încât constrângerile să fie transformate în oportunităţi, inclusiv utilizând Măsura 213 din PNDR. Plăţi Natura 2000 - Comunele din arealul ŢINUTUL BÂRSEI sunt incluse în diferite Măsura 213 din Planul categorii în funcţie de tipologia reliefului şi a elementelor de National de Dezvoltare mediu:  Comunele Crizbav, Dumbrăviţa, Hăghig şi Vâlcele sunt Rurala privind incluse în Zona Montană Defavorizată  Comunele Bod, Crizbav, Dumbrăviţa, Feldioara, acordarea de plăţi Hălchiu, Hăghig sunt incluse în Pachetul 1 „Pajişti cu Înaltă Valoare Naturală” şi pachetul 2 „Practici Agricole compensatorii pentru Tradiţionale”. utilizatorii de terenuri agricole din zonele desemnate Natura 2000.

Plăţi anuale forfetare: beneficiarii pot fi fermieri, persoane fizice, juridice sau grupuri de persoane fizice sau juridice indiferent de statutul juridic pe care grupul şi membrii săi îl deţin, care desfăşoară activităţi agricole în arealul siturilor Natura 2000 desemnate pe teritoriul României.

Sunt eligibile suprafeţele agricole localizate pe teritoriul României, situate în întregime sau parţial pe teritoriul unui sit Natura 2000 digitizat, identificate în IACS, cu o suprafaţă minimă de un hectar cu parcelele eligibile de dimensiunea minimă de 0,3 hectare. Solicitantul trebuie să se angajeze să respecte standardele minime obligatorii pe suprafaţa întregii ferme, cum sunt Bunele Condiţiuni ale Pământului. Beneficiarul trebuie să ţină un registru al activităţilor agricole legate de implementarea cerinţelor măsurii, urmând ca autorităţile competente să verifice conformitatea acestora. Cererea pentru acordarea plăţilor compensatorii se completează şi se depune anual, iar selectarea lor se face pe principiul „primul venit, primul servit”.

Sprijinul anual va fi acordat în funcţie de suprafaţa de teren agricol utilizat (SAU). Plata maximă anuală poate ajunge la 200 euro pe hectar. Doar în cazuri excepţionale, plata maximă anuală, pentru o perioadă de maximum 5 ani, poate fi în limita a 500 euro pe hectar. Sumele acordate se vor da sub forma unei plăţi anuale forfetare pe hectar de teren agricol utilizat situat în cadrul site-urilor Natura 2000. La calculul plăţilor nu sunt luate în considerare cerinţele minime obligatorii.

- 38 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

STAREA MEDIULUI Principalele probleme de mediu sunt legate de managementul deşeurilor. Problemele de management al deşeurilor au mai multe cauze principale printre care se numără:  Obişnuinţa localnicilor de a depozita deşeurile pe câmpuri, în depozite de deşeuri improvizate  Obişnuinţa localnicilor de nu plăti pentru serviciile de depozitare a deşeurilor din gospodării  Lipsa atractivităţii economice a comunităţilor rurale pentru companiile private care prestează activităţi de preluare şi depozitare de deşeuri.

O sinteză a problemelor de mediu identificate la nivelul comunităţilor din ŢINUTUL BÂRSEI a relevat următoarele: Localitatea Zone critice sub aspectul poluării - apa din pânza freatică are un mare conţinut de nitraţi şi nitriţi BOD - groapa de borhot din Fabrica de Zahăr Bod - ferma zootehnică Luca din Bod Colonie Groapa de gunoi a fost închisă şi ecologizată la data de 16.06.2009. În CRIZBAV prezent colectarea deşeurilor menajere se face cu o firmă specializată Din cauza lacului de acumulare existent în avalul localităţii Dumbrăviţa a crescut pânza freatică şi nivelul apelor din fântânile existente în DUMBRĂVIŢA gospodăriile populaţiei şi cele publice. Nu există rampă ecologică, deşeurile sunt colectate şi depozitate în gropile ecologice din Braşov Deversări de canalizare menajera din municipiul Codlea; Deversări ape uzate de la Avicod Codlea; HĂLCHIU Deversări ape uzate de la Protan Codlea; Depozit de deşeuri închis în iulie 2009, parţial ecologizat; - Zona inundabilă pe stânga Podu Olt 700 ha fâneţe şi păşune; HĂRMAN - Groapa de depozitare a gunoiului menajer 3,93 ha Poluarea aerului este generată atât pe teritoriul comunei cât şi pe teritoriul comunităţilor învecinate. Principalele substanţe poluante sunt PM 10-2,5, SO2, NOx, COV, CO2. SÂNPETRU Principala locaţie unde se înregistrează poluarea solului o reprezintă depozitele de zgură şi cenuşă ale CET Braşov Managementul deşeurilor nu include colectarea selectivă a deşeurilor. -Zone critice sub aspectul poluării atmosferei,apei,solului,terenuri FELDIOARA degradate,depozite de deşeuri, rampe ecologice- - existenţa nitraţilor peste limitele de admisibilitate în apele HĂGHIG provenite din fântânile publice şi individuale - o suprafaţă degradată de 9,57 ha la cariera de nisip din satul Iarăş - apa din pânza freatică are un mare conţinut de nitraţi şi nitriţi - nu este asigurată zona de protecţie sanitară a izvoarelor minerale şi VÂLCELE nu este asigurată întreţinerea şi dezinfecţia periodică a acestor izvoare

- 39 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

- există terenuri cu eroziuni de suprafaţă şi de adâncime şi eroziuni de suprafaţă asociate cu alunecări de teren

O oportunitate în ceea ce priveşte managementul deşeurilor o reprezintă dezvoltarea unui sistem integrat de management la nivelul Zonei Metropolitane Braşov. Un astfel de sistem integrat ar creşte atractivitatea economică, făcând viabilă colectarea şi depozitarea deşeurilor, atât din punctul de vedere al locuitorilor cât şi al companiei/companiilor de colectare şi depozitare a deşeurilor.

De asemenea, potenţialul crescut de dezvoltare al sectorului reciclării deşeurilor refolosibile în Zona Metropolitană Braşov ar putea avea un impact pozitiv considerabil asupra comunităţilor din arealul ŢINUTUL BÂRSEI.

 Pe teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI se găsesc trei importante situri protejate  Retea Hidrografica bogata, cu un grad relativ scăzut de inundatii  Zona are o floră si o faună divers şi bogată ce poate genera oportunităti pentru dezvoltarea turismului.  Deseurile reprezintă o problemă, atât in ceea ce priveşte lipsa colectarii selective si lipsa unui operator /grup de operatori care sa asigure salubritatea zonei in conditii de eficienta economica.  Zone cu ape freatice poluate se întâlnesc pe teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI

- 40 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

II.2.1.5 Patrimoniu arhitectural şi cultural

O altă caracteristică care generează omogenitate la nivelul teritoriului o reprezintă moştenirea cultural istorică. Caracterul multicultural al întregii zone se regăseşte şi la nivelul patrimoniului arhitectural şi cultural.

Localitatea Elemente de patrimoniu arhitectural şi cultural Bod Biserica evanghelică: s-a ridicat în a doua jumătate a secolului XIII-lea, ca o biserică în stilul romano-gotic; Biserica Evanghelică Luterană din comuna Bod figurează sub numărul 2661 în lista monumentelor istorice de pe teritoriul României. S-au păstrat numai unele resturi ale bisericii vechi cum sunt portalul vechi şi bolta gotică a turnului. Turnul clopotniţei a fost reconstruit în anul 1799 în forma lui actuală. Din turnul vechi a rămas doar fundamentul şi primul etaj. Cetatea bisericii a fost distrusă şi ea în mare parte la cutremurul din 1802. Obiectivul cel mai important din punct de vedere istoric este Cristelniţa de piatră în formă de potir, datând din anul 1491 În cor se află 4 covoare anatolice din secolele XVII-XVIII. Pictura altarului reprezintă "Isus Hristos în grădina Ghetsimani", a fost realizată în anul 1869 de Karl Dorschag. Orga datează din anul 1816. Ceasul turnului datează din 1869. Sunt 3 clopote din oţel datând din anul 1923 care provin din Apolda. Un clopot din bronz datează din anul 1846. Unul din clopotele vechi a fost donat în timpul Primului Război Mondial din 1916 pentru a se fabrica tunuri de luptă. În locul clopotului donat a fost adus în 1923 un altul, Clopotul de seară, care răsună şi astăzi în fiecare seară la ora 19:30. Al patrulea clopot este inscripţionat în limba latină şi este cel mai vechi Pe fundaţia altarului şi a orgii stă scris cu litere specific gotice un mesaj referitor la cutremurul din anul 1802. Monumentul eroilor din comuna Bod-Sat: închinat eroilor din primul război mondial, ridicat cu contribuţia locuitorilor, sub îndrumarea învăţătorului Cherciu Gheorghe. Monumentul eroilor din Colonia Bod: închinat eroilor din al doilea război mondial, care au apărat Postul de radio Bod. Crizbav În apropierea satului se află ruinele cetăţii. Apartenenţa sa la orizontul cetăţilor teutone este ipotetică. Este amintită prima dată în anul 1325. Fortificaţia a fost utilizată pe vremea răscoalelor săseşti din 1324 şi 1332. A fost legată fie de comiţii secuilor, fie de voievozii Transilvaniei. Obiective turistice:  Situl arheologic de la Crizbav, cod LMI 2004: BV-I-s-A-11273  Fortificaţie medievală, cod LMI 2004: BV-I-m-A-11273.01  Aşezare hallstattiană, cod LMI 2004: BV-I-m-A-11273.02  Fortificaţie dacică, cod LMI 2004: BV-I-m-A-11273.03  Cetatea Heldenburg, cod LMI 2004: BV-II-m-A-11662 Manifestări/evenimente culturale locale: Zilele Cetăţii Crizbav Dumbrăviţa Monumentul Eroilor Români din Primul şi Al Doilea Război Mondial. Tabloul comemorativ este amplasat în Biserica Ortodoxă din Dumbrăviţa şi a fost realizat în memoria eroilor români din localitate, care s-au jertfit în cele Două Războaie Mondiale. Există un muzeu al satului Vlădeni şi o bibliotecă în satul Dumbrăviţa.

- 41 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Feldioara Cetatea de la Feldioara este cea mai importantă fortificaţie ridicată de cavalerii teutoni în Transilvania. Cetatea teutonilor: era situată pe colina de la Feldioara, înconjurată pe trei laturi de râul Olt. Din vechea cetate se mai păstrează astăzi numai un rest dintr-un zid de piatră în partea de nord-vest. Biserica evanghelică - Este situata în partea de est a localităţii. Biserica este construită în stil gotic pe temeliile unei bazilici mai vechi de la începutul sec. XIII. Biserica ortodoxă - A fost construită în 1788. Biserica ortodoxă deţine o bibliotecă cu tipărituri din sec. XVIII, provenită de la episcopia Vâlcea. Monumentul eroilor saşi - Construit în 1912-1913, monumentul este închinat celor 39 de tineri braşoveni căzuţi în bătălia desfăşurată aici intre principele Ardealului Gabriel Bathory şi braşoveni, în anul 1612. Zona istorică locuită - Este formată din clădiri şi case de locuit cu toate acareturile datând din sec. XVIII. Biserica evanghelica fortificata din Rotbav - Biserica evanghelică din Rotbav a fost construită în sec. XIV în stil gotic, fiind una din bisericile fortificate din Tara Bârsei. Hălchiu 12 monumente istorice, din care 2 biserici ortodoxe şi 2 biserici evanghelice Biserica fortificată din Hălchiu: este înconjurată de o cetate cu două incinte, având şase turnuri. În şanţul din jurul ei putea fi dirijată apa din Vulcăniţa, cetatea fiind astfel o fortificaţie de apărare destul de puternică la vremea ei. În anul 1599, biserica cetate a rezistat trupelor domnitorului Mihai Viteazul care, după ce au incendiat satul, au asaltat de şase ori fără succes biserica-cetate Hărman Istoria cetăţii Hărmanului se leagă de prezenţa Ordinului Cavalerilor Teutoni în Ţara Bârsei în primele decenii ale secolului al XIII-lea la Feldioara, Prejmer, Râşnov şi Sânpetru. Prima atestare documentară a aşezării datează însă de la 21 martie 1240, la 15 ani după alungarea Cavalerilor Teutoni din aceste teritorii. Intr-un document redactat atunci, regele Béla al IV-lea spune “am hotărât să dăruim sfântului şi venerabilului convent al mănăstirii Cisterciţilor, ca ajutor pentru cheltuielile sale, ce se vor face în fiecare an pentru folosul obştesc, al capitulului întregului ordin, unele biserici din Ţara Bârsei în părţile Transilvaniei, şi anume cetatea Feldioara (Castrum Sanctae Mariae), Sânpetru (Sancti Petri), muntele Hărman (Mons Mellis) şi Prejmer (Tartilleri) cu toate veniturile, drepturile şi cele ce ţin de ele”. În sec XIII, locuitorii au construit o biserică înconjurată de ziduri, după modelul fortăreţelor saxone din această zonă. Biserica este împrejmuită cu ziduri înalte, prevăzute cu şapte turnuri de apărare. De-a lungul timpului, localnicii au renovat şi adaptat fortăreaţa conform necesităţilor lor. În interiorul bisericii se păstrează şi astăzi băncile de lemn realizate în secolul al XVI-lea. Orga şi altarul au fost renovate ulterior, datorită contribuţiei regelui polonez Carol al XII-lea. Masivul turn din partea de vest a fost construit în secolul al XIV-lea. În incinta cetăţii se efectuează serviciu religios evanghelic. Bibliotecă: Există două biblioteci, una a Şcolii generale din satul Hărman (16.000 de volume) şi una a comunei. Cămin Cultural: Clădirea are o sala mare cu capacitate de 250 de persoane. În subsolul clădirii îşi desfăşoară activitatea ansamblul folcloric “Vatra Hărmanului”. Tot aici, la etaj, se găseşte Muzeul etnografic Hărman şi biblioteca din comună. Sânpetru Din secolul XIII datează biserica în stil romanic de pe dealul Sânpetrului, dărâmată în mare parte la 1794. Urmele unei picturi aflată pe unul dintre pereţii cetăţii fortificate a dus la presupunerea că, pe acest loc, cistercienii construiseră o mănăstire în jurul anului 1240.

- 42 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

În interiorul cetăţii evanghelice funcţionează biblioteca comunei Sânpetru. Aceasta a fost înfiinţată în 1963 şi găzduieşte peste 8500 de volume. Biblioteca funcţionează pe bază de înscriere, în prezent fiind înregistrate peste 250 de persoane. La 25 august 1937 ia fiinţă prima şcoală de instructori planorişti din România, pe aerodromul de la Sânpetru, avându-l ca instructor pe pilotul german Ernst Philipp. Aerodromul funcţionează şi în prezent. Hăghig Monumente istorice, monumente ce nu deţin o importanţă naţională: - Conacul Kövesdi - Biserica ortodoxă „Schimbarea la Faţă” – sat Hăghig - Cimitirul ortodox vechi – sat Hăghig - Biserica reformată – sat Hăghig - Capela familiei Nemes – sat Hăghig, nr. 112 (în cimitirul nou) - Castelul Nemes – sat Hăghig, nr. 420. Prin Hotărârea Consiliului Judeţean Covasna, a fost pusă sub protecţie provizorie şi o locuinţă veche numită Casa galbenă. Vâlcele Situri arheologice: - două aşezări neolitice, cultura Cucuteni-Ariuşd,la dealul Tyszk şi la dealul Ciocas a intravilanului satului Ariuşd - aşezare din cultura Hallstadt, la extremitatea nordică a dealului Ciocas - fortificaţie din sec. XII-XIII Monumente şi ansambluri de arhitectură: - Bisericile reformate construite în satele Ariuşd şi Araci, în sec. XV-XVI - Biserica ortodoxă din Vâlcele, sec.XIX - Conacul Domokos, din satul Araci, sec. XIX

Comunele reunite în „ŢINUTUL BÂRSEI” păstrează moştenirea culturală specifică convieţuirii românilor (actualmente majoritari) cu saşi, unguri, rromi. Comuna Dumbrăviţa şi-a păstrat specificul puternic românesc, afirmat mai ales odată cu privilegiile în privinţa autonomiei oferite localităţilor din sudul Transilvaniei care au format Regimentul I de graniţă al Imperiului Austro-ungar. În şase din cele şapte comune: Hărman, Hălchiu, Bod, Sânpetru, Feldioara, Crizbav, care au aparţinut Ordinului Cavalerilor teutoni din Ţara Bârsei, se păstrează vestigii arhitecturale ale renumitelor biserici-cetăţi fortificate, construite în sec. XIII. Cultura naţionalităţilor, altele decât cea română, este prezentă încă în stilul arhitectural, în obiceiurile folclorice, gastronomice. Acestea din urmă sunt prezentate cu ocazia diverselor manifestări culturale. Există ansambluri de dansuri populare, fanfare, etc. Evenimente, festivaluri: - Zilele Cetăţii Crizbav, Târgul de primăvară, Târgul de toamna - Hălchiu: Zilele comunei (în luna septembrie), Festivalul sarmalelor, organizat de etnicii maghiari

- 43 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

- Hărman: Balul Penaşilor (1-8 ianuarie), Maialul de Armindeni (1 mai), Zilele Hărmanului (15 august). - Feldioara: Zilele Marienburg - are loc în septembrie - Dumbrăviţa : În august se organizează ziua localităţii; în aprilie şi septembrie se organizează două târguri. - Sânpetru - Ziua Eroilor,Zilele Comunei Sânpetru, Carnavalul (Fasching), Ziua Mamei (Muttertag), Ziua recoltei(Erntedankfest), Ziua Cetăţii (Burgfest)

- Hăghig:„Balul Strugurilor” în luna octombrie

- Vâlcele: „stropitul” după Paşti.

La majoritatea evenimentelor locale (târguri, Zilele localităţii) sunt apreciate şi premiate cele mai bune rezultate ale activităţilor agricole tradiţionale: cea mai bună recoltă, cel mai frumos animal, cele mai bune preparate culinare, cea mai tare băutură, etc.

Patrimoniul arhitectural şi cultural al „Ţinutului Bârsei” este deosebit de bogat, cantitativ şi calitativ, reprezentând moştenirea tuturor etniilor care-l locuiesc.

Elementele fizice de patrimoniu au constituit „punctele” în jurul cărăra s-au păstrat vii diverse tradiţii, valori, obiceiuri, etc.

Patrimoniul cultural si arhitectural trebuie protejat in vederea asigurării continuităţii identităţii istorice şi culturale a teritoriului. Expansiunea zonelor urbane de la nord si de la sudul ŢINUTULUI BÂRSEI pot afecta negativ această identitate teritorială.

În acest sens, conservarea moştenirii rurale este extrem de importantă în ceea ce priveşte dezvoltarea turismului rural, ca modalitate de promovare a satelor româneşti, cu un efect pozitiv dezvoltării economice locale durabile şi competitive.

- 44 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

II.2.1.6 Economia locală

Dezvoltarea economică a localităţilor din arealul ŢINUTUL BÂRSEI este indisolubil legată de dezvoltarea economică din întregul areal metropolitan Braşov, cu un accent pe axa urbană Codlea – Ghimbav – Braşov dar şi pe zona de influenţă economică a Municipiului Sfântu Gheorghe. Activităţi sociale si instituţii locale Un fenomen important, care nu poate fi relevat de datele statistice îl reprezintă mobilitatea populaţiei active într-un areal de dezvoltare bine delimitat, ce include cele 9 comunităţi din ŢINUTUL BÂRSEI. Există un nivel destul de ridicat de mobilitate al salariaţilor în ambele sensuri (din rural spre urban şi viceversa). Nivelul de mobilitate depinde, în mod evident, de calitatea serviciilor de transport public în comun. În prezent, aceste servicii sunt asigurate de operatori privaţi. Calitatea slabă a serviciilor de transport este compensată prin eforturi individuale ale persoanelor care folosesc autoturismele pentru a putea circula în zonă. Reţeaua de drumuri naţionale şi judeţene este foarte dezvoltată şi permite accesul facil în foarte multe puncte din arealul metropolitan Braşov şi din depresiunea Sfântu Gheorghe. O situaţie specială o reprezintă transportul public de persoane între Municipiile Braşov şi Sfântu Gheorghe. Această rută permite mobilitatea populaţiei aflată de-a lungul rutei de transport către oricare din cele două municipii. În acest moment, ruta de transport utilizează drumurile naţionale DN11 şi DN 12 care străbat o mică parte din teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI şi apoi ocolesc teritoriul. Chiar dacă există alte două rute posibile care traversează întreg teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI, acestea fac uz de drumuri judeţene şi nu sunt folosite de companiile de transport public în comun. Locuitorii din comunităţile ŢINUTULUI BÂRSEI folosesc astfel autoturismele personale pentru parcurgerea traseelor care traversează graniţa dintre judeţele Covasna şi Braşov. Pentru traseele intra judeţene, companiile de transport public folosesc drumurile judeţene în baza unei licenţe de transport judeţean. Se intenţionează, în viitor, dezvoltarea unui sistem de transport public integrat, care să facă uz de toate atu-urile teritoriului şi să asigure prin calitate, interconectivitate şi facilitatea utilizării acoperirea nevoilor de transport pentru toate categoriile de public. Aşa cum aminteam mai sus, este necesară dezvoltarea unor noi rute de

- 45 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014 transport public care să facă legătura între diferite localităţi, în special rurale, care să răspundă noilor dezvoltării rezidenţiale sau industriale din arealele urbane polarizatoare.

II.2.1.6.1 Repartizarea populaţiei active

Situaţia populaţiei active din teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI este prezentată în tabelul de mai jos:

Populaţia Localitatea total Agricultura Industrie Comerţ Servicii activa Bod 3010 467 19 279 112 57 Crizbav 1494 176 12 12 20 132 Dumbrăviţa 3197 210 0 20 55 135 Feldioara 4950 1060 9 772 114 165 Hălchiu 2934 788 81 248 159 300 Hărman 3389 1351 63 503 159 626 Sânpetru 2787 1255 1 658 241 355 Hăghig 1292 82 17 7 11 47 Vâlcele 2369 227 55 26 146 TOTAL 25422 5616 202 2554 897 1963 % 100,00 3,60 45,48 15,97 34,95

Repartizarea fortei de munca pe localitati 227.00 176.00 82.00 467.00 Bod 210.00 Crizbav Dumbravita 1255.00 Feldioara 1060.00 Halchiu Harman 1351.00 Sanpetru 788.00 Haghig Valcele

Distribuţia forţei de muncă în teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI

Graficul de mai sus relevă o realitate existentă la nivelul arealului ŢINUTUL BÂRSEI şi anume legătura între nivelul de accesibilitate şi gradul de ocupare al populaţiei. Localităţile Feldioara, Hărman şi Sânpetru au un număr relativ ridicat de angajaţi

- 46 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014 tocmai datorită prezenţei căilor de acces (drumuri naţionale) şi apropierii de axa urbană Codlea-Ghimbav-Braşov. La polul opus se află localităţile Hăghig, Vâlcele, Crizbav şi Dumbrăviţa care au cei mai puţini angajaţi, una din cauze fiind şi nivelul destul de scăzut de accesibilitate. În aceste localităţi există doar drumuri judeţene, de o calitate inferioară celor naţionale.

Repartizarea fortei de muncă pe sectoare de activitate

202.00

1963.00 Agricultura Industrie 2554.00 Comert Servicii

897.00

Forţa de muncă pe sectoare de activitate

Datele prezentate mai sus relevă o tendinţă generalizată la nivelul spaţiului rural din întreaga ţară, şi anume un număr foarte scăzut al personalului angajat în agricultură. Acest lucru se datorează faptului că proprietăţile funciare sunt fragmentate, predomină fermele exploataţiile de mici dimensiuni care nu reuşesc să genereze un profit economic, şi implicit să genereze ocupare la nivelul populaţiei active. Mai mult decât atât, dezvoltarea industriei şi serviciilor la nivelul regiunii Braşov face ca generaţia tânără din mediul rural să îşi caute dezvoltarea profesională în afara domeniului agricol. Chiar şi în aceste condiţii, există un nucleu de exploataţii agricole profitabile care pot constitui masa critică pentru o dezvoltare viitoare a sectorului agricol în complementaritate cu alte componente ale dezvoltării economice. Majoritatea acestor exploataţii agricole se datorează succesului culturilor de plante industriale (cartof, sfeclă de zahăr) şi cereale care pot genera un profit economic.

- 47 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

După cum reiese din tabelele prezentate în această secţiune, principalele domenii care generează ocupare sunt serviciile şi industria. În aceea ce priveşte dezvoltarea sectorului serviciilor, acest fenomen face parte dintr-o tendinţă mai largă ce are legătură cu polarizarea economică generată de axa urbană Codlea- Ghimbav-Braşov şi de municipiul Sfântu Gheorghe. Aşezarea geografică în centrul ţării, la intersecţia unor importante rute comerciale generează, pentru toate comunităţile, o cerere a dezvoltării serviciilor. Această tendinţă a fost accentuată şi de dispariţia marilor fabrici care au dominat dezvoltarea economică în perioada comunistă – Fabrica de Autocamioane ROMAN, Uzina TRACTORUL Braşov, ISAMA Sfântu Gheorghe şi Întreprinderea de Aparataj Motoare Sfântu Gheorghe

Agricultura Industrie Comerţ Servicii total personal salariat 2004 499 939 672 999 3109 2005 420 675 698 1046 2839 2006 284 1141 413 1308 3146 2007 337 2000 713 1766 4816 2008 202 2554 897 1963 5616 Evoluţia numărului de salariaţi pe sectoare de activitate

3000

2500

2000 Agricultura

1500 Industrie

1000 Comerț

500 Servicii

0 2004 2005 2006 2007 2008 Datele prezentate în mai sus relevă o tendinţă generalizată de scădere a numărului de angajaţi în agricultură. Chiar dacă această scădere poate fi interpretată ca rezultând din scăderea importanţei sectorului agricol în economia regiunii, ea poate fi asociată şi unui demers de creştere a productivităţii muncii în cadrul fermelor de mici dimensiuni precum şi mecanizării procesului de producţie agricolă cu utilaje performante.

- 48 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

În paralel, se poate observa o creştere a numărului de angajaţi în sectorul industrial şi în sectorul serviciilor. Prin creşterea nivelului de accesibilitate (construirea de noi drumuri de acces şi reabilitarea celor existente), spaţiul rural devine atractiv pentru multe companii private interesate să dezvolte activităţi economice în zona unei mari aglomerări urbane cu aproape 500 000 de locuitori. De asemenea, companii care derulau activităţi industriale în spaţiul urban au căutat posibilităţi de relocare în spaţiul rural limitrof.

Unul din factorii importanţi în creşterea nivelului de angajare în sectorul serviciilor şi mai ales al industriei îl reprezintă nivelul destul de ridicat de accesibilitate al întregii Depresiuni a Braşovului, atât din punct de vedere rutier cât şi feroviar. Din păcate, această tendinţă de profilare a comunităţilor rurale către sectorul non agricol nu este întâlnită la acelaşi nivel pe întreg teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI. Se desprinde de aici nevoia de a creşte nivelul de accesibilitate rutieră şi/sau feroviară în toate comunităţile teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI.

În ultimii cinci ani s-a produs o puternică schimbare în repartizarea personalului salariat pe sectoare de activitate, respectiv scăderea constantă în domeniul agricol şi creşterea semnificativă în sectoarele industrie şi servicii.

Acest areal beneficiază de condiţii atractive pentru stabilirea sediilor pentru firme, datorită accesibilităţii pe reţelele de drumuri naţionale şi apropierii de un oraş mare, respectiv Braşov.

Situaţia precară a veniturilor din agricultură argumentează necesitatea dezvoltării unei economii rurale diversificate, a diversificării oportunităţilor de angajare, cu accent pe sectorul non-agricol, ca sursa durabila pentru nivelul de trai al comunităţilor din mediul rural şi pentru dezvoltarea economiei rurale.

„Ţinutul Bârsei” se înscrie în tendinţa identificată la nivelul regiunii Centru, de reducere a ponderii agriculturii şi orientarea spre sectorul industriei şi al serviciilor. La nivel regional, cea mai mare rată de ocupare a populaţiei se înregistrează în Regiunea Centru, cu un procent de 30,8%, în sectorul secundar şi terţiar, respectiv 24,6%, în sectorul primar (INS 2005).

- 49 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

II.2.1.6.2 Agricultură Toate localităţile prezentate în tabelul de mai jos se afla în depresiunea Braşovului şi depresiunea Sfântu Gheorghe, unde altitudinea este cuprinsa intre 500 şi 1000 m.

Structura fondului funciar în anul 2009: Suprafaţa agricola din care: Localitatea (ha) Arabil Fâneaţă Păşune Livezi Bod 2902 2250 171 480 1 Hărman 4456 2988 458 942 68 Hălchiu 4834 3687 318 810 19 Sânpetru 2639 2083 84 359 113 Crizbav 2670 1814 225 612 19 Dumbrăviţa 5103 1565 770 2768 0 Feldioara 5337 3229 693 1413 2 Vâlcele 3061 1465 1358 228 10 Hăghig 2952 1764 965 216 7 total 33954 20845 5042 7828 239 % 100% 62,04% 15% 23,30% 0,71%

După cum reiese şi din tabelul de mai sus, principala destinaţie a suprafeţelor agricole este cea de teren arabil. Această destinaţie este una normală într-o zonă depresionară. Următoarea categorie de folosinţă ca pondere o reprezintă păşunile.

239

Arabil 7828 Fâneaţă Păşune Livezi

5042 20845

Structura fondului funciar în teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI

Graficul de mai sus subliniază tendinţa teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI de a se orienta către cultura plantelor industriale şi către zootehnie, în conformitate cu condiţiile de relief, soluri, precipitaţii, climă, etc ce se găsesc în zonă.

- 50 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Modul de folosinţă a terenului arabil, cu principalele culturi agricole: Suprafeţe însămânţate în primăvara anului 2009 (ha): sfeclă porumb Localitatea cartofi de grâu secară orz orzoaică ovăz total boabe zahăr Bod 45 282 596 12 3 35 14 147 1134 Hărman 367 81 801 0 0 166 0 267 1682 Hălchiu 211 310 1093 40 35 340 78 50 2157 Sânpetru 116 37 213 5 0 21 9 140 541 Crizbav 40 10 150 200 0 150 60 0 610 Dumbrăviţa 100 1 45 90 20 40 0 25 321 Feldioara 155 160 400 10 25 270 40 90 1150 Vâlcele 70 40 70 10 0 100 0 200 490 Hăghig 70 60 320 20 0 220 20 120 830 total 1174 981 3688 387 83 1342 221 1039 8915 % 13,16 11 41,36 4,34 0,93 15,05 2,47 11,65 100

ovăz, 221 porumb boabe, cartofi, 1174 1039 sfeclă de zahăr, 981

orzoaică, 1342

orz, 83

secară, 387

grâu, 3688

Utilizarea terenului arabil în teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI (ha)

Principalele culturi sunt cele asociate reliefului şi climei din regiunea Braşov. Culturile de cereale predomină. Un factor important în ceea ce priveşte cultura plantelor industriale o reprezintă prezenţa fabrici de zahăr de la Bod. Datorită

- 51 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014 acestui agent economic, o porţiune considerabilă din exploataţiile agricole este folosită pentru culturi de sfeclă de zahăr.

În ceea ce priveşte sectorul zootehnic, acesta este prezentat sintetic în tabelul de mai joş

localitatea efective de 2007 2008 2009 animale bovine 590 500 560 cabaline 93 85 70 HĂRMAN ovine 3250 4475 3350 porcine 840 495 350 păsări 3190 2800 2930 bovine 1150 1310 1170 cabaline 115 130 130 BOD ovine 4800 5700 7000 porcine 1000 500 800 păsări 4000 2536 3880 bovine 420 439 225 cabaline 41 51 51 SÂNPETRU ovine 820 800 1000 porcine 488 300 250 păsări 4420 1269 2460 bovine 805 835 589 cabaline 53 71 35 HĂLCHIU ovine 1130 2100 2200 porcine 740 480 410 păsări 2500 2500 2850 bovine 175 193 137 cabaline 74 72 59 CRIZBAV ovine 557 150 187 porcine 322 150 220 păsări 1700 1400 1350 bovine 650 510 620 cabaline 110 75 62 FELDIOARA ovine 3500 3300 3800 porcine 800 370 620 păsări 4300 4510 4600 bovine 400 150 230 cabaline 140 180 98 DUMBRĂVIŢA ovine 1000 1200 1600 porcine 500 318 318

- 52 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

păsări 900 1049 1100 bovine 728 774 447 cabaline 396 475 345 VÂLCELE ovine 2810 4815 3541 porcine 1050 914 375 păsări 3350 3350 3261 bovine 1491 1565 2134 cabaline 154 164 154 HĂGHIG ovine 3080 4913 3555 porcine 870 809 2865 păsări 3190 3190 1975 bovine 6409 6276 6112 cabaline 1176 1303 1004 TOTAL ovine 20947 27453 26233 porcine 6610 4336 6208 păsări 27550 22604 24406

30000 27453 26233 25000 20947 20000 bovine cabaline 15000 ovine

10000 porcine pasari 5000

0 2007 2008 2009 Efective de animale în ŢINUTUL BÂRSEI

Ultimii trei ani subliniază un nivel relativ constant în ceea ce priveşte efectivele de bovine, cabaline şi porcine. În ceea ce priveşte ovinele, acestea reprezintă o categorie destul de întâlnită în zonă, iar efectivele au o tendinţă ascendentă. Efectivele de păsări au suferit o scădere importantă în 2008 datorită epidemiei de gripă aviară. Creşterile de efective animale din zonă pot fi explicate prin dezvoltarea economică din arealul urban aflat la sud şi la nord de teritoriul

- 53 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

ŢINUTUL BÂRSEI. Această dezvoltare economică a generat o creştere a cererii de produse animale.

Fondul forestier:

Localitatea Suprafaţă păduri (ha)

Bod 247 Hărman 476 Hălchiu 600 Sânpetru 237 Crizbav 2000 Dumbrăviţa 4290 Feldioara 1350 Vâlcele 2475 Hăghig 1425 total 13100

Exploatarea fondului forestier, prin ocoale silvice private sau publice, asigură o sursă de venit atât proprietarilor privaţi de păduri, cât şi autorităţilor publice locale, prin valorificarea masei lemnoase. Fondul de vânătoare este bogat calitativ, existând efective de urşi, mistreţi, iepuri etc. Din punct de vedere cantitativ fondul cinegetic nu permite dezvoltarea activităţilor de vânătoare.

O prezentare mai detaliată a activităţilor agricole din localităţile ŢINUTULUI BÂRSEI este prezentată în tabelul de mai joş Aşa cum aminteam mai devreme, principala caracteristică a activităţilor agricole o reprezintă fragmentarea suprafeţelor agricole şi exploatarea lor într-o manieră individuală. Există totuşi câteva exploataţii de dimensiuni mai mari ce pot constitui un nucleu în ceea ce priveşte concentrarea şi eficientizarea activităţilor agricole.

- 54 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Caracteristicile activităţilor agricole (2010): Localitate Mărimea suprafeţelor Creşterea Procesarea a exploataţiilor animalelor produselor Bod - 1 exploataţie de 150 ha cu - Asociaţia - 1/3 în terenuri în arenda Crescătorilor de exploataţiile - 4 exploataţii intre 50 şi 80 Taurine Bod Sat proprii ha parţial în arenda, cu aprox. 180 - 2/3 sunt livrate parţial în proprietate . capete marilor - 1 exploataţie de 50 ha cu - Asociaţia procesatori terenurile în arenda Crescătorilor de (fabrici de lapte, - restul suprafeţei este Taurine Bod abatoare etc.) lucrat pe exploataţii Colonie cu aprox. individuale cu terenuri 120 capete proprietate şi arenda pana - PFA - 150 capete la 10 ha - Crescători persoane fizice Hărman - 5 exploataţii cu suprafeţe Crescători - 2/3 sunt livrate între 150 ha şi 515 ha persoane fizice: marilor - 1 exploataţie intre 50 şi - Bovine: 7 procesatori 150 ha persoane deţin (fabrici de lapte, - 1 exploataţie intre 10 şi 50 între 10-100 abatoare etc.) ha restul suprafeţei este capete - 1/3 din produse lucrat pe exploataţii - Ovine: 7 livrate la piaţa individuale cu terenuri persoane deţin libera proprietate şi arenda pana între 50-1600 la 10 ha capete

Hălchiu - 2 societăţi agricole - o cooperativa – - 1/3 sunt livrate formate după Legea nr. „BOVIROM TARA marilor 36/1991 cu suprafaţa de BARSEI” BRASOV procesatori teren de 657 ha cu 400 cap. (fabrici de lapte, - 1 societate comercială bovine abatoare) pentru producerea de

- 55 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

cartofi de sămânţă cu - 220 cap. bovine în - 2/3 din produse suprafaţa de 200 ha în Asociaţia livrate la piaţa arendă şi 50 ha în Crescătorilor de libera (cereale, proprietate Taurine Hălchiu lapte, carne, - 5 exploataţii agricole cu - 300 cap. bovine la cartofi) suprafaţa de peste 50 ha persoane fizice - 10 exploataţii agricole cu suprafaţa intre 10 ha – 50 ha - restul suprafeţei este lucrat în exploataţii agricole individuale cu terenuri proprietate şi arenda pana la 10 ha Sânpetru Terenurile agricole sunt - 8 crescători de Produsele sunt utilizate: animale/păsări - livrate - în proporţie de 30% P.F.A. sau procesatorilor şi o individual Întreprindere mica parte - 70% de către doua familiala cu comercializate societăţi agricole şi circa 1500 ovine, direct din crescătorii de animale din 300 bovine, 3.000 gospodarii comuna păsări. - 100 de cetăţeni cu 1-5 capete bovine - 1 P.F.A. – apicultor Crizbav - Terenurile agricole sunt - 77 persoane au 1- - 2/3 sunt utilizate: 17 capete bovine procesate în - în proporţie de 80% - 26 persoane au 1- exploataţiile individual, 20% de către 300 capete ovine proprii doua societăţi agricole - 143 persoane au - 1/3 din produse - nr. exploataţii agricole = 1-2 capete livrate la piaţa 995 cabaline libera

- 56 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

- suprafaţa exploataţii - 330 persoane au agricole = 2543.34 ha 1-20 păsări - 1 apicultor PFA

DUMBRĂ Exploataţiile agricole sunt In comună există un - 1/3 în VIŢA fragmentate. număr de aprox. exploataţiile Există o singură exploataţie 230 bovine, 1600 proprii agricolă de aproape 100 de de ovine, peste 300 - 2/3 sunt livrate ha. porcine si 1600 de marilor Suprafaţa totala a păsări. procesatori exploataţiilor agricole este (fabrici de lapte, de aprox. 1000 de ha din abatoare etc.) care peste 65% este ocupată de culturile de nutreţ- Feldioar Cea mai mare exploataţie Aprox. 30 de - 2/3 sunt a agricola este realizată de o persoane au intre procesate în companie privată care 1-30 capete bovine exploataţiile gestionează o suprafaţă de Aprox. 40 de pers proprii peste 400 de ha au intre 1 si 2 - 1/3 din produse Mai există 2 exploataţii de capete cabaline livrate la piaţa aprox. 50 de ha libera Restul suprafeţelor sunt 216 persoane au reprezentate de intre 1 -20 de exploataţiile de mici păsări dimensiuni Suprafaţa totala agricola este de aprox. 1240 ha Hăghig - 4 exploataţii 25-80 ha - Asociaţia - 1/3 exploataţii parţial în arendă Crescătorilor de proprii - restul suprafeţei este Taurine Hăghig, lucrat pe exploataţii

- 57 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

individuale cu terenuri aprox. 35 buc. - 2/3 sunt livrate proprietate şi arendă până Bovine marilor procesatori la 10 ha. - 12 PFA mixt (fabrici de lapte, bovine-ovine 900 abatoare) capete - ovine 380 - caprine 150 - 1 societate comercială suine Vâlcele - majoritatea gospodăriilor - zootehnia se - 2/3 sunt sunt mici, media fiind de dezvoltă datorită procesate în 5, 40 ha (peste media calităţii păşunilor exploataţiile naţională= 2,43 ha în şi fâneţelor proprii 2007) - efectivele de 1/3 din produse - grad de mecanizare animale au scăzut, livrate la piaţa satisfăcător, dar învechit dar, în ceea ce libera priveşte creşterea bovinelor, se constată o creştere constantă a producţiei de lapte

O problemă importantă cu care se confruntă administratorii micilor exploataţii agricole o reprezintă lipsa mijloacelor eficiente de valorificare a produselor din gospodăriile proprii. Astfel, o mare parte din agricultori reclamă lipsa unor spaţii amenajate pentru vânzarea de produse agroalimentare în comunităţilor rurale. În plus, o oportunitate pentru vânzarea produselor agricole din exploataţiile de mici dimensiuni o reprezintă organizarea de târguri şi evenimente ocazionate de diverse sărbători unde pot fi comercializate astfel de produse.

Fragmentarea şi utilizarea individuală a exploataţiilor agricole este relevată şi de numărul relativ scăzut de companii private din sectorul agricol, companii care asigură şi un nivel scăzut al ocupării populaţiei. Situaţia firmelor specializate pe

- 58 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014 activităţi agricole este prezentată în tabelul de mai joş Totuşi se poate observa o dezvoltare a companiilor de prelucrare a produselor lactate şi a celor din carne, pornind de la tradiţia zonei în aceste sectoare. Aceste companii reprezintă punctul critic pentru dezvoltarea exploataţiilor de dimensiune mică şi medie care pot furniza materia primă solicitată de procesatori pentru a acoperi cererea generată de o aglomerare urbană de aproximativ 500.000 locuitori.

Comentarii privind economia locală

Caracteristicile fizice ale zonei se reflectă în ponderea principalelor culturi practicate, şi anume culturile de cartof şi plante industriale, ale căror posibilităţi de valorificare sunt mai ridicate decât în cazul altor categorii de culturi. Pe un relativ îndepărtat loc doi se situează creşterea bovinelor şi a porcinelor. Un aspect important în productivitatea sectorului zootehnic o reprezintă nivelul destul de ridicat al investiţiilor necesare pentru respectarea normelor de siguranţă sanitar- veterinară.

În ceea ce priveşte dimensiunea teritorială, localităţile Hărman şi Hălchiu deţin conducerea în ceea ce priveşte numărul de companii private din sectorul agricol. Acest lucru se datorează şi faptului că extravilanul celor două comune este destul de mare pentru a putea dezvolta aici exploataţii agricole profitabile. Existenţa păşunilor şi fâneţelor de calitate, pe 36% din suprafaţa fondului funciar, permite dezvoltarea activităţii de creştere a animalelor (bovine, ovine ). Aceste activităţi se realizează în gospodării individuale, în firme specializate sau în fermele mixte care funcţionează în arealul prezentat .

În privinţa modului de utilizare a terenului agricol, se păstrează un grad de asociere relativ mic; în schimb, asocierile existente, atât în cultura plantelor, cât şi în creşterea animalelor, au confirmat eficienţa, comparativ cu exploataţiile cu suprafeţe mici, datorate fragmentării excesive a proprietăţii. Formele asociative de exploataţii agricole au reuşit în mare parte sa se adapteze nevoilor unei agriculturi performante, ca urmare a investiţiilor realizate inclusiv prin fonduri SAPARD. Ferme de producţie în domeniul zootehnie:  BOD: SC L&D LUCA, AF GAITAN IOAN (taurine)  HĂLCHIU: SC POLZOO-EXIM (taurine)

- 59 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

 CRIZBAV: SC ROMBALKANELLAS IMPEX SRL (taurine)  HĂRMAN: ŞC. DORIPESCO PROD ŞR.L. (piscicultură)  HĂGHIG: ŞC. AGRO BORD SRL (suine)

S-au dezvoltat activităţi conexe, de procesare a produselor (ex.:SC RAFLATAC SRL Hărman). În imediata apropiere există procesatori mari de produse agricole: PRODLACTA BRASOV, SC LUCA SRL Braşov, TYROM, SC REINERT SRL, etc.

În arealul GAL „Ţinutul Bârsei” sunt prezent firme de marcă: Fabrica de zahăr Bod, SC Dacia Plant SRL- punct de lucru al unui important producător de produse naturiste, SC H&E REINERT SRL Feldioara – procesator de carne, ŞC. DORIPESCO PROD ŞR.L.

Tot o „marcă locală” poate fi considerat Liceul din Feldioara, deoarece învăţământul agricol a avut aici o tradiţie de 100 de ani; Şcoala agricolă care a funcţionat aici intre anii 1872-1967 şi a contribuit esenţial la modernizarea agriculturii din Ţara Bârsei.

Agricultura este o ocupaţie importantă, asigurând atât surse de existenţă pentru populaţia localităţilor rurale, prin exploataţiile agricole individuale, cât şi valoare adăugată brută, prin fermele mari de producţie şi firmele procesatoare de produse agricole.

Activităţile agricole reprezintă un potenţial de dezvoltare a GAL „Ţinutul Bârsei”, având în vedere resursele disponibile. Totuşi, luând în calcul şi provocările socio-demografice pe termen mediu şi lung este nevoie de o eficientizare a exploataţiilor agricole (prin asociere şi utilizarea de utilaje performante) precum şi o dezvoltare a sectorului non agricol, cu accent pe dezvoltarea acelor activităţi care permit prelungirea perioadei de viaţă activă şi crearea unui nivel ridicat al calităţii vieţii.

- 60 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

II.2.1.6.3 Industrie – IMM – Micro-întreprinderi

Situaţia activităţii economice, în toate cele patru sectoare (agricol, industrie, comerţ, servicii), este prezentată astfel:

2008: (sursa: Camera de Comerţ şi Industrie Braşov, DGFP Braşov)

Total Micro- Întreprinder Întreprinderi Întreprinderi cu localitatea întreprind întreprinderi cu i cu 10 - 50 cu 50 - 250 peste 250 eri 0-10 salariaţi salariaţi salariaţi salariaţi Bod 13 12 - 1 - Hărman 31 18 10 3 - Hălchiu 23 19 3 1 - Sânpetru 35 26 8 - 1 Crizbav 3 3 - - - Dumbrăviţ 50 53 3 - - a Feldioara 84 77 5 2 - Hăghig 22 20 1 1 - Vâlcele 19 18 1 - - Număr 283 243 31 8 1 % 100 85,87% 10,95% 2,83% 0.35%

Aşa cum se întâmplă şi la nivel european, mediul economic este dominat, în proporţie de peste 95% de întreprinderi mici şi mijlocii, cu până la 250 de salariaţi. Dintre acestea, peste 80% sunt reprezentate de microîntreprinderi (companii cu până la 10 angajaţi). Majoritatea acestor companii sunt afaceri de familie, concentrate pe sectorul serviciilor şi al industrie uşoare, dar şi în sectorul turismului.

Aşezată la întâlnirea drumurilor care duceau spre Moldova şi Muntenia, favorizată de privilegiile voievodale, dar şi ale autorităţilor transilvănene, Ţara

- 61 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Bârsei a avut dintotdeauna o contribuţie semnificativă la dezvoltarea comerţului în Ţările Române. Braşovul a devenit încă din secolul al XVI-lea cel mai important centru economic prin care se realizau intensele legături dintre Ţara Românească, Moldova şi Transilvania, atât datorită aşezării sale geografice pe principalul drum comercial ce lega, în Evul Mediu, Apusul Europei cu Levantul, cât şi datorită privilegiilor comerciale acordate de domnii români în decursul veacurilor. Ulterior, în secolele al XIX-lea şi al XX-lea, regiunea Braşovului a trecut printr- un puternic proces de industrializare – mai ales în perioada interbelică şi în timpul regimului comunist. Regimul comunist a făcut din judeţul Braşov cel de-al treilea centru al dezvoltării industriale din România, după Bucureşti şi Prahova, concentrând aici mari coloşi industriali: Fabrica de Autocamioane Roman (26.000 angajaţi), Uzina de Tractoare (26.000 angajaţi), Rulmentul Braşov (8.000 angajaţi). În apropiere, la numai 35 de km depărtare, în Sfântu Gheorghe au fost dezvoltate Întreprinderea de Aparataj Motoare precum şi Întreprinderea După 1990, transformările la nivel naţional au determinat modificări majore în structura economiei Braşovului, în momentul de faţă aceasta fiind una foarte diversificată. În perioada 1990-2004 producţia industrială a scăzut, cu 70%, iar ritmul de scădere a fost, în aceşti ani, mai mare în Braşov decât la nivel naţional. Scăderea producţiei industriale în perioada de după anul 1990 are drept cauză, în primul rând, ineficienţa celor trei societăţi, numărul mare de angajaţi şi câştigurile salariale mari, ce nu au avut corespondent în creşteri de producţie şi productivitate. Începând din anul 1996, în Braşov au fost disponibilizaţi 80.000 de angajaţi, astfel încât unele dintre aceste întreprinderi nu mai funcţionează în prezent (Tractorul), iar altele funcţionează cu 8% din angajaţi (Roman ŞA.).

În ceea ce priveşte profilul economic al zonei de după 1990, acesta a fost puternic influenţat de aglomerarea urbană aflata in apropiere, alcătuită din Municipiile Braşov, Sfântu Gheorghe, Săcele, Codlea şi oraşul Ghimbav. Astfel, prin expansiunea spaţiului urban, activităţile industriale din interiorul oraşelor au fost relocate către comunităţile limitrofe. Întreaga zonă şi-a păstrat atractivitatea datorită reţelei de drumuri naţionale şi căi ferate ce ajung în zonă.

- 62 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Mari companii străine au fost interesate să atragă forţa de muncă specializată care a lucrat în cadrul marilor fabrici Braşovene si Covăsnene. În plus, aglomerarea urbană Braşov reuneşte într-un spaţiu cu o raza de aproximativ 33 de km aproximativ 500 000 de locuitori, ceea ce reprezintă un atu. Astfel au dezvoltat operaţiuni în zona mari companii precum STABILUS, MIELE, KRONOSPAN, INA SCHAEFFLER, CONTINENTAL, etc. Pe lângă acestea se dezvoltă şi câteva parcuri industriale dintre care amintim GRAELLS&LLONCH (la Prejmer) şi ICCO (la Ghimbav). Asa cum aminteam mai sus, si companii din sectorul agro alimentar s-au dezvoltat in arealul Braşov, pe teritoriul sau în vecinătatea ŢINUTULUI BÂRSEI. Amintim aici Fabrica de Zahar BOD, TYROM, REINERT. În afara acestora câteva companii locale au dezvoltat adevărate „mărci” locale si regionale precum DORIPESCO (piscicultură), LE FRU MARIN, BERTIS, LUCA- (preparate din carne), COVALACT, PRODLACTA (lactate) , VEL PITAR, PRO SPICOM (morărit şi panificaţie), etc.

Comentarii privind industria locală

Aşa cum menţionam mai sus, sectoarele cele mai dezvoltate din punctul de vedere al economiei sunt sectoarele cu o oarecare tradiţie în zona Braşov. Bineînţeles, dezvoltarea economică a comunităţilor rurale ţine cont de dezvoltarea diferitelor sectoare economice din arealul metropolitan Braşov, în vederea stabilirii unei relaţii de complementaritate.

În afara industriei, prezenţa unei mari concentrări urbane, cu o populaţie de peste 350 000 de persoane (în trei municipii şi trei oraşe) generează o cerere crescută în ceea ce priveşte produsele alimentare dar şi diverse categorii de servicii.

Un sector cu o dezvoltare importantă, care urmează trendul regional şi naţional este sectorul construcţiilor. Totuşi, trebuie spus că această creştere nu este una sustenabilă pe termen lung şi este de aşteptat ca în câţiva ani, sectorul construcţiilor să se stabilizeze la un nivel de echilibru. Aceste considerente stau la baza profilării economice a comunităţilor rurale din arealul ŢINUTUL BÂRSEI.

- 63 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

II.2.1.6.4 Comerţ şi sector de servicii Situaţia comerţului şi a serviciilor din arealul ŢINUTUL BÂRSEI este prezentată în tabelul de mai joş 2008:

% din numărul Tipuri de comerţ total total Cu ridicata şi intermedieri 83 28,42 Cu amănuntul 202 69,17 combustibil 2 0,68 Produse chimice 2 0,68 Produse diverse 3 1,02 Total 292 100

Numar firme de comert, pe activitati

250

200

150

100

50

0 Cu ridicata şi Cu amănuntul combustibil Produse Produse intermedieri chimice diverse

Comerţul cu amănuntul este o activitate dezvoltată în localităţile în cauză şi reprezintă o sursă de venit familial. Comerţul cu ridicata şi intermedierile sunt activităţi prezente mai pregnant în localităţile apropiate de Braşov (Sânpetru, Hărman, Hălchiu).

- 64 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Servicii (2008):

% din Întreprinderi din sectorul servicii total număru l total Transport marfă 57 14,72 Transport călători 14 3,61 Transport rutier, activităţi anexe 2 0,51 Consultanta, inginerie, asigurări 49 12,66 Consultanta echip. IT, soft, reparaţii electronice 16 4,13 Reparaţii auto 12 3,10 Hotel, pensiune, bar, restaurant 43 11,11 Vânzări, închirieri imobiliare 19 4,90 Patiserie, brutărie, cofetărie 1 0,25 Construcţii de clădiri 118 30,49 Construcţii metalice 2 0,51 Alte servicii suport pt. întreprinderi 5 1,29 Servicii medicale 9 2,32 Alte servicii 40 10,33

Total 387 100

Numar firme de servicii, pe activitati

120 100 80 60 40 20 0

- 65 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Sectorul serviciilor a evoluat ca răspuns la trendul economic ascendent al întregii zone. Dezvoltarea industrială din ultimii ani coroborată cu dezvoltarea infrastructurii turistice a creat premisele necesare pentru dezvoltarea serviciilor.

Evoluţia ascendentă a sectorului serviciilor poate reflecta creşterea profesionalismului firmelor care aleg sa externalizeze unele activităţi ( paza şi protecţie, evidenţă contabilă, întreţinere) sau apelează din ce în ce mai mult la servicii de consultanţă.

Sectorul terţiar

% din Întreprinderi din sectorul de total numărul Prelucrare (terţiar) total Fabricarea pâinii, patiserie 11 8,87 Fabricare produse lactate 2 1,61 Confecţii blănuri 1 1,61 Fabricare împletituri plută, paie, produse manufacturiere 5 4,03 Fabricarea betonului 3 2,41 Extracţie piatră, pietriş, nisip 3 2,41 Producţia şi conservarea produselor din carne 3 2,41 Fabricare uşi, ferestre, construcţii metalice 11 8,87 Producţie remorci 2 1,61 Prelucrare lemn, mobilier 28 22,58 Ind. farmaceutică şi produse naturiste 2 1,61 Producere zahăr 1 Morărit 3 2,41 Producere componente electrice 2 1,61 Fabricare alte produse textile, incaltaminte 12 9,67 Fabricare utilaje,produse din metal, motoare 14 11,29 Fabricare produse cauciuc 3 2,41 Alte activităţi de producţie 18 14,51 Total 124 100 În sectorul de prelucrare, cele mai importante domenii sunt  prelucrarea lemnului şi fabricarea mobilierului  Fabricarea utilajelor, produselor din metal şi a motoarelor

- 66 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

 Alte activităţi de producţie Această situaţie se datorează tradiţiei existente în zonă în ceea ce priveşte prelucrarea lemnului, dar şi a prezenţei specialiştilor în acest domeniu (pregătiţi în diverse specializări de către Facultatea de Silvicultură şi Industria Lemnului din cadrul Universităţii TRANSILVANIA din Braşov. În plus, în zona Braşov – Ghimbav se găsesc un număr considerabil de companii de mari dimensiuni ce activează în domeniul prelucrării lemnului, ceea ce generează o anumită orientare în ceea ce priveşte dezvoltarea micilor companii. De partea cealaltă, fabricarea utilajelor, produselor din metal şi a motoarelor se datorează tradiţiei industriale a zonei, care a creat un număr considerabil de specialişti în aceste domenii. Dezvoltarea culturii antreprenoriale din ultimii ani a dus la apariţia câtorva firme de producţie în acest domeniu.

Sector Sector Număr de Sector Sector de Localitatea industrial şi de privind firme (2008) agricol comerţ artizanat serviciile Bod 93 1 13 37 42

Hărman 219 11 31 60 117 Hălchiu 137 9 23 51 54 Sânpetru 232 3 35 78 116 Crizbav 20 6 3 3 8 Dumbrăviţa 53 1 9 26 17 Feldioara 84 4 10 37 33 Hăghig 22 1 0 18 3 Vâlcele 19 1 0 18 0 Total 879 37 124 328 390 % 100 4,2 14,1 37,3 44,36

- 67 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Sector agricol Numarul de firme pe sectoare de activitate 4,2% 2008 Sector industrial şi de artizanat 14,1% Sector privind serviciile 44,36% Sector de comerţ 37,3%

Din datele prezentate în această secţiune este evidentă orientarea economică a zonei către sectorul serviciilor şi al comerţului.

De asemenea, un fapt important ce trebuie amintit este faptul că numărul cel mai mic de firme, per total, se găseşte în localităţile ce nu sunt traversate de drumuri naţionale (Crizbav, Dumbrăviţa, Hăghig, Vâlcele), ceea ce arată o legătură clară între nivelul de accesibilitate/mobilitate şi nivelul de dezvoltare economică. Concluzia care se desprinde de aici este aceea că pentru a asigura dezvoltarea economică sustenabilă şi competitivă a comunităţilor din arealul ŢINUTULUI BÂRSEI este nevoie de îmbunătăţirea gradului de accesibilitate şi de creştere a mobilităţii bunurilor şi serviciilor în zonă.

2008 Agricultura Industrie Comerţ Servicii total

personal 185 2492 860 1770 5307

% 3,48 46,95 16,20 33,35 100

Număr de firme 37 124 328 390 879

% 4 14 37 45 100

- 68 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Numar de firme si personalul angajat, pe sectoare de activitate

3000 2500 2000 1500 Număr de firme 1000 personal 500 0 Agricultura Industrie Comerț Servicii

Activităţile non-agricole sunt puternic dezvoltate, constituind o importantă sursă de venit alternativ pentru populaţia rurală.

Prin specificul lui, sectorul „Industrie”, deşi, ca număr de firme reprezintă 14%, ca număr de personal reprezintă 46,95%.

Sectorul „Servicii”, cu cel mai mare număr de firme, ocupă 33,35 % din numărul mediu de personal. Sprijinirea furnizării serviciilor în comunităţile rurale reprezintă un factor important pentru ridicarea calităţii vieţii şi de sporire a atractivităţii zonelor rurale şi oferă oportunităţi ocupaţionale, care pot ajuta la ameliorarea condiţiilor de trai.

- 69 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Comentarii privind comerţul şi serviciile

Din sectorul serviciilor, activitatea cea mai importantă este cea de construcţii de clădiri şi alte activităţi conexe. Dezvoltarea acestui sector a fost posibilă datorită creşterii economice înregistrată în zona Braşov în ultimii ani dar şi fenomenului de „migraţie” dinspre rural spre urban.

Activitatea de transport rutier s-a dezvoltat datorită poziţiei geografice favorabile a teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI şi a faptului că în zonă se intersectează mai multe rute comerciale care fac legătura între zonele intra şi extra carpatice. Un fapt ce merită remarcat este prezenţa unui număr relativ ridicat de firme de consultanţă şi inginerie, a căror resursă umană are un nivel ridicat de specializare profesională.

În sectorul turismului există un număr considerabil de firme, cel mai multe amplasate de-a lungul coridoarelor de comunicaţii rutiere.

In ceea ce priveste structura economiei locale, se pastreaza tendinta europeana si nationala de dominare a IMM-urilor si in special a micro-intreprinderilor. Restructurarea Industriala a afectat intreaga zona Brasov Covansa prin închiderea fabricilor ROMAN BRasov, TRACTORUL BRasov, RULMENTUL Brasov, IAM Sfântu GHEORGHE, ISAMA Sfantu Gheorghe, COLOROM Codlea, etc.

Mari investitori s-au stabilit pe teritoriul sau in vecinatatea arealului ŢINUTUL BARSEI Există o dezvoltare a sectorului industriei cat si cel agroalimentar. Se dezvolta o serie de marci locale in sectorul pisciculturii, preparatelor din carne, lactatelor, panificaţiei, etc.

- 70 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

II.2.1.7 Servicii şi infrastructuri medico-sociale

II.2.1.7.1 Echipamente prezente sau accesibilitate Situaţia infrastructurii sociale din arealul ŢINUTUL BÂRSEI este prezentată sintetic în tabelul de mai joş

Localitatea Servicii Categorii 1. Hălchiu Învăţământ 2 Şcoli primare şi gimnaziale 2 Grădiniţe Medicale 2 cabinete medicină generala 1 cabinet de stomatologie 1 cabinet de medicina veterinara 1 cabinet medicina generala în localitatea Satu Nou Sportive Teren de fotbal, Sala de sport 2. Bod Învăţământ 2 Şcoli primare 2 Şcoli gimnaziale 2 Grădiniţe Medicale 3 cabinete medicină generala 1 cabinet de stomatologie Sportive 2 terenuri de fotbal, 1 sală de sport

3. Hărman Învăţământ 2 Şcoli primare şi gimnaziale 3 Grădiniţe Medicale 3 cabinete medicină generala 2 cabinet de stomatologie Sportive Teren1 cabinet de fotbal de medicina, 2 săli de veterinara sport 4. Sânpetru 1 cabinet medicina generala în localitatea Învăţământ Satu1 Şcoală Nou primară şi gimnazială 1 grădiniţă

- 71 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Medicale 3 cabinete medicină generala 2 cabinet de stomatologie 1 cabinet de medicina veterinara Sportive 1Teren cabinet de fotbal, medicina teren generala de handbal; în localitatea Satuechipa Nou de fotbal OLYMPIA SÂNPETRU (înscrisă în competiţiile sportive aferente Divizei D), echipa de rugby-tag juniori, organizată în cadrul Şcolii generale 5. Crizbav Învăţământ 1 Şcoală primară şi gimnazială 1 grădiniţă Medicale 1 cabinet medicină generala 1 farmacie sector privat Sportive 1 teren de sport, 1 sală de sport aferentă

şcolii 6. Dumbrăviţa Învăţământ 2 Şcoli primare şi gimnaziale 1 grădiniţă Medicale 3 cabinete medicină generala 1 cabinet de stomatologie Sportive 1 farmacieteren de sportsector privat 7. Feldioara Învăţământ 1 liceu, care include şi ciclurile primar şi gimnazial Medicale 13 grădiniţăcabinete medicină generala 1 cabinet de stomatologie 2 farmacii sector privat Sportive 1Teren cabinet de sportde medicina veterinara 8.Hăghig Învăţământ 3 şcoli generale, din care una în satul Iarăşi 2 grădiniţe din care una în satul Iarăş Medicale 1 cabinet medicină de familie 1 cabinet stomatologie 1 cabinet medicină veterinară Sportive Teren de fotbal

- 72 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

9. Vâlcele Învăţământ 4 grădiniţe, câte una in fiecare din cele 4 sate componente 2 scoli ciclu primar 2 scoli ciclu primar si gimnazial Medicale Spitalul de patologie neuro-musculară "Dr. Radu Horea", cu un număr de 110 paturi 3 cabinete medicina de familie Sportive Teren de fotbal

Medical Învăţământ Dotări sportive Secun- Universita Teren de Spital Medic Dentist Primar Sală de sport dar te fotbal

Existenţă DA/NU Nu Da Da Da Da Nu Da Da Bod Dacă NU, indicaţi distanţa în km de la centrul terito-riului pina la cel mai 12 km 12 km apropiat obiectiv menţionat Medical Învăţământ Dotări sportive Secun- Universita Teren de Spital Medic Dentist Primar Sală de sport dar te fotbal Existenţă DA/NU Nu Da Da Da Da Nu Da Da

Dacă NU, indicaţi distanţa în km de la Hărman centrul terito-riului pina la cel mai 10 km 10 km apropiat obiectiv menţionat Medical Învăţământ Dotări sportive Secun- Universita Teren de Spital Medic Dentist Primar Sală de sport dar te fotbal Existenţă DA/NU Nu Da Da Da Da Nu Da Da

Dacă NU, indicaţi distanţa în km de la Hălchiu centrul terito-riului pina la cel mai 13 km 13 km apropiat obiectiv menţionat Medical Învăţământ Dotări sportive

Secun- Universita Teren de Spital Medic Dentist Primar Sală de sport dar te fotbal Existenţă DA/NU Nu Da Da Da Da Nu Da Nu Dacă NU, indicaţi distanţa în km de la centrul terito-riului pina la cel mai 6 km 6 km 4 km Sânpetru apropiat obiectiv menţionat Medical Învăţământ Dotări sportive Secun- Universita Teren de Spital Medic Dentist Primar Sală de sport dar te fotbal Existenţă DA/NU Nu Da Nu Da Da Nu Da Da

Dacă NU, indicaţi distanţa în km de la Crizbav centrul terito-riului pina la cel mai 23 km 4 km 23 km apropiat obiectiv menţionat

Medical Învăţământ Dotări sportive Secun- Universita Teren de Spital Medic Dentist Primar Sală de sport dar te fotbal Existenţă DA/NU Nu Da Da Da Da Nu Da Nu Dacă NU, indicaţi distanţa în km de la centrul terito-riului pina la cel mai 19 km 19 km 6 km Dumbrăviţa apropiat obiectiv menţionat

Medical Învăţământ Dotări sportive F e l d i o a r a

- 73 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Secun- Universita Teren de Spital Medic Dentist Primar Sală de sport dar te fotbal Existenţă DA/NU Nu Da Da Da Da Nu Da Nu Dacă NU, indicaţi distanţa în km de la centrul terito-riului pina la cel mai 20 km 20 km 10 km apropiat obiectiv menţionat Medical Învăţământ Dotări sportive

Secun- Universita Teren de Spital Medic Dentist Primar Sală de sport dar te fotbal Existenţă DA/NU Nu Da Da Da Da Nu Da Nu

Dacă NU, indicaţi distanţa în km de la Hăghig centrul terito-riului pina la cel mai 13 km 30 km 10 km apropiat obiectiv menţionat Medical Învăţământ Dotări sportive Secun- Universita Teren de Spital Medic Dentist Primar Sală de sport dar te fotbal Existenţă DA/NU Nu Da Nu Da Da Nu Da Nu

Dacă NU, indicaţi distanţa în km de la Vâlcele centrul terito-riului pina la cel mai 15 km 6 km 30 km 6 km apropiat obiectiv menţionat

Comentarii privind serviciile şi infrastructurile medico-sociale Serviciile medicale şi de învăţământ sunt relativ bine reprezentate din punct de vedere al resurselor umane. În cele 9 localităţi există grădiniţe, şcoli primare şi gimnaziale, cabinete medicale şi stomatologice, etc. Aceste unităţi se află însă, în majoritatea lor, într-un stadiu avansat de degradare şi au nevoie de investiţii pentru reabilitare. De asemenea, la fel ca în majoritatea comunităţilor din mediul rural, baza materială este învechită şi depăşită, necesitând investiţii. Datorită apropierii de două zone urbane importante (Municipiul Sfântu Gheorghe şi axa urbană Codlea – Ghimbav – Braşov, o mare parte din serviciile de sănătate sunt furnizate în mediul urban. De asemenea, intervenţia în situaţii medicale de urgenţă este asigurată de staţiile de ambulanţă Braşov şi Sfântu Gheorghe dar şi de unitatea SMURD ce funcţionează în cadrul Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă „Ţara Bârsei”. Evident, infrastructura locală are nevoie de investiţii pentru a fi menţinută la un standard calitativ ridicat.

Serviciile de relaxare şi sportive sunt în dezvoltare, utilizându-se inclusiv fonduri din Programele naţionale de construire a sălilor de sport sau a bazelor sportive cu teren de sport omologabil tip I.

- 74 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

II.2.1.8 Activităţi sociale şi instituţii locale

În zona acoperită de teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI „cultura asociativă” are două componente: cea moştenită din civilizaţia rurală, indiferent de etnie şi cea dobândită recent, ca urmare a evoluţiilor economice şi sociale, mai ales prin aderarea la Uniunea Europeană, respectiv la principiile şi valorile dezvoltării durabile. Asigurarea dezvoltării durabile presupune „dezvoltarea împreună”, fără bariere administrative, economice, sociale.

Marea majoritate a resurselor disponibile pentru activităţile de asistenţă socială sunt orientate către aplicarea prevederilor Legii nr.76/2001, privind sistemul asigurărilor pentru şomaj si stimularea ocupării forţei de munca precum şi a legii 416/2001, privind venitul minim garantat.

Autorităţile publice locale (Primăriile şi Consiliile Locale) au în general resurse limitate (financiare, umane, de timp) şi principalele eforturi se orientează către acoperirea nevoilor de dezvoltare ale fiecărei comunităţi în parte. Totuşi, existenţa câtorva exemple de bună practică face ca o parte din resurse, în special umane să fie orientate către dezvoltarea unui mediu asociativ eficient, care să genereze proiecte de dezvoltare cu impact micro-regional.

Asociaţii de dezvoltare intercomunitare: 1. Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov Din cele 7 localităţi grupate în „Ţinutul Bârsei” cinci localităţi: Bod, Crizbav, Hălchiu, Hărman, Sânpetru sunt membre ale Agenţiei Metropolitane pentru Dezvoltare Durabilă Braşov. Aceasta este o asociere a 15 localităţi rurale şi urbane din jurul Braşovului, inclusiv Municipiu Braşov şi Consiliul Judeţean Braşov. Misiunea agenţiei este asigurarea unei dezvoltări integrată a Zonei metropolitane, maximizarea utilizării resurselor comune ale localităţilor, minimalizarea disparităţilor existente în gradul de dezvoltare al localităţilor. Influenţele reciproce dintre localităţi învecinate trebuie identificate şi cuantificate

- 75 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014 astfel încât să poată fi „controlate” de către administraţiile publice locale de aşa manieră încât dezvoltarea unei localităţi să nu lezeze aspiraţiile de dezvoltare ale localităţilor din jur, ci să se potenţeze reciproc.

2. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară realizată pentru înfiinţarea operatorului regional de servicii de apă şi canalizare - Compania Apa Braşov. Sunt membre în această asociaţie localităţile apropiate de Braşov: Bod, Hălchiu, Hărman, Sânpetru. Prin implementarea acestui proiect infrastructura de apă-canal va avea ajunge la dimensiuni cantitative şi calitative adecvate, contribuind la creşterea calităţii vieţii. În afara celor 2 organizaţii menţionate mai sus, fiecare comună din ŢINUTUL BÂRSEI este membră în diverse asocieri cu caracter teritorial, care au ca scop dezvoltarea economico socială a comunităţilor membre.

În afara celor două organizaţii de dezvoltare intercomunitară amintite mai sus, pe teritoriul comunelor membre în ŢINUTUL BÂRSEI îşi desfăşoară activitatea alte câteva organizaţii printre care amintim Asociaţia Alutus Maior, Asociaţia de Dezvoltare intercomunitară Hăghig – Vâlcele, Asociaţia de Dezvoltare Economică a Teritoriului Judeţului Covasna – ADETCOV,

ONG-uri: Având în vedere existenţa Sitului Natura 2000 ROSPA0037 DUMBRĂVIŢA – ROTBAV – MĂGURA CODLEI, asocierea care a preluat custodia acestui sit are o importanţă deosebită. În asociere sunt Societatea Ornitologică din România – Sucursala Braşov, SC DORIPESCO SA, Ocolul Silvic CODRII CETATILOR, Asociaţia GREEN COD. Custodele are misiunea de administra această „Deltă a Carpaţilor”, pentru protecţia biodiversităţii, componentă a dezvoltării durabile.

Asociaţii sportive, culturale: - Asociaţia Sportivă Înfrăţirea Hărman a luat fiinţă în anul 1949, având o secţie de handbal şi una de fotbal. Aceasta din urmă s-a afiliat la FRF în anul următor. Secţia de fotbal activează la nivelul diviziei D şi din 1950 şi până în prezent, nu a lipsit niciodată din competiţia internă. În anul 2006, echipa s-a clasat pe locul 5 din 18 echipe la seniori şi pe locul 9 din 18

- 76 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014 echipe la juniori. Asociaţia Înfrăţirea a încercat să asigure de-a lungul timpului condiţii bune pentru desfăşurarea competiţiilor sportive. Comuna Hărman are şi o grupă de lupte libere denumită „Lupte greco-romane Hărman”, pentru copii cu vârsta între 7-15 ani. Anul acesta, un copil din această grupă a devenit campion naţional, iar în 2009 au fost 7 copii medaliaţi la nivel naţional. În comună există două săli private de fitnesş Una funcţionează în incinta unei pensiuni private, iar cealaltă în cadrul unei baze sportive. - Asociaţia Sportivă Olimpia Sânpetru - Asociaţia Sportivă SPARTACUS Hăghig

În comunele situate pe teritoriul „Ţinutul Bârsei” activează grupuri vocale române, maghiare şi germane, fanfare, formaţii de dansuri populare române şi germane, formaţii de teatru în limba română şi germană, teatru de păpuşi. Infrastructura culturală este formată din cămine culturale, săli de spectacole, biblioteci, săli de lectură, săli media, pentru activităţi diverse.

Un alt domeniu în care cultura asociativă reprezintă un important mod de lucru îl reprezintă protecţia mediului. În zonă îşi desfăşoară activitatea un număr important de organizaţii non guvernamentale al căror obiectiv îl reprezintă protecţia mediului. Dintre acestea amintim Societatea Ornitologică Română, Fundaţia Carpaţi, Asociaţia ECO SEPSi, etc.

- 77 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

II.2.1.9 Bilanţul politicilor întreprinse în teritoriu

Autorităţile publice locale au o preocupare constantă pentru dezvoltarea serviciilor publice, în scopul creşterii calităţii vieţii. Au fost folosite atât fonduri proprii cât şi fonduri europene de pre-aderare şi post-aderare, pentru proiecte care vizează infrastructura de apă şi apă uzată, reabilitarea reţelei de drumuri, reabilitare/construcţie de infrastructură de învăţământ, de sănătate, servicii sociale, poliţie comunitară, intervenţii în situaţii de urgenţă, protecţia mediului, infrastructură pentru sport şi relaxare.

PHARE O parte din localităţi: Bod, Hălchiu, Hărman, Sânpetru, ca membre ale Agenţiei Metropolitane Braşov, au fost partenere în două proiecte integrate, implementate în scopul realizării şi modernizării serviciilor publice de Poliţie comunitară şi Intervenţii în situaţii de urgenţă. În funcţie de posibilităţile financiare, rezultatele celor două proiecte pot fi preluate şi de celelalte localităţi membre în GAL. Este vorba de proiecte finanţate din fonduri PHARE:

Titlul Serviciul integrat de Poliţie Comunitară pentru localităţile proiectului situate în zona metropolitană Braşov codul Phare 2005/017-553.01.03.06 – BV 1313 proiectului Obiectivele Modernizarea şi standardizarea serviciilor de poliţie comunitară proiectului în mod integrat, în localităţile partenere Stadiul Finalizat la 17.01.2009 implementării Rezultatele Serviciile de poliţie comunitară din localităţile partenere au fost finale ale re-organizate şi dotate în scopul interconectării lor, pentru proiectului asigurarea intervenţiilor în mod operativ şi integrat la nivelul zonei metropolitane, prin:  Dotarea cu maşini de echipate pentru intervenţie şi patrulare

- 78 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

 Instalarea reţelei Intranet şi a punctelor de comunicaţii între Serviciile de poliţie comunitară din localităţile partenere  Formarea personalului  Realizarea şi distribuirea Ghidului Poliţistului comunitar  Diseminarea experienţei Serviciului Integrat de poliţie comunitară la alte localităţi/zone din ţară Valoarea 410401 lei proiectului 117348 euro Sursa de Surse externe nerambursabile – PHARE 2005 = 89% finanţare PHARE 2005/017-553.01.03.06 Fondul de modernizare pentru dezvoltarea administraţiei la nivel local, programul ,,Întărirea capacităţii administraţiei publice locale de a gestiona servicii publice“

Titlul Unitate Integrată pentru Situaţii de Urgenţă pentru proiectului localităţile din zona metropolitană Braşov codul Phare 2005 / 017-553.01.03.06 BV 1314 proiectului Obiectivul Crearea şi operarea Serviciului pentru Intervenţii în Situaţii de proiectului Urgenţă în sistem integrat, pentru deservirea localităţilor cuprinse în zona metropolitană Braşov Stadiul Finalizat în 17.01.2009 implementării Rezultate Proiectul prevede organizarea punctelor de intervenţie în obţinute localităţile partenere şi interconectarea lor, pentru asigurarea serviciilor de intervenţii în mod operativ şi integrat la nivelul zonei metropolitane, prin:  Dotarea cu maşini de intervenţie  Dotarea cu echipamente de protecţie civilă  Instalarea reţelei Intranet şi a punctelor de comunicaţii ISU în localităţile partenere

- 79 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

 Formarea personalului de deservire a punctelor de intervenţie şi a voluntarilor din comunităţi  Realizarea şi distribuirea Ghidului de Servicii pentru Situaţii de Urgenţă  Diseminarea experienţei Serviciului Integrat pentru Situaţii de Urgenţă la alte localităţi/zone din ţară Valoarea 436.721, 85 lei proiectului 124.874 Euro Sursa de Surse externe nerambursabile – PHARE 2005 finanţare PHARE 2005/017-553.01.03.06 Fondul de modernizare pentru dezvoltarea administraţiei la nivel local, programul ,,Întărirea capacităţii administraţiei publice locale de a gestiona servicii publice“

SAPARD: Beneficiari ai acestei surse de finanţare au fost atât agenţi economici, cât şi consilii locale:

valoare publica cod beneficiar Titlu proiect –euro Măsura 3.1 "Investiţii în exploataţii agricole" ŞC. PROMOTECH Construire ferma vaci lapte, în 00176 MANAGEMENT comuna Dumbrăviţa, sat Vlădeni, 1.083.450,00 ŞR.L. saivan Vlădeni, jud. Braşov Modernizare ferma vegetala prin 00284 ŞC. HIBRIDUL ŞR.L. achiziţie de utilaje independente, 153.073,00 comuna Hărman, jud. Braşov Ferma de producţie vegetala în 00039 SC ABP Agrom SRL 238.704,89 comuna Crizbav - judeţul Braşov Construcţie seră de flori în comuna 00062 AF STAMATE VLAD 109.430,24 Hălchiu, judeţul Braşov

- 80 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Înfiinţarea fermei de vaci lapte, pentru 200 capete, prin modernizarea adăposturilor ŞC. L&D LUCA IND. existente, achiziţia de utilaje şi 00072 416.473,77 ŞR.L. achiziţia de animale cu valoare genetica ridicata, la SC L&D LUCA IND. SRL, în localitatea Bod, jud. Braşov Modernizare ferma vegetala prin 00107 ŞC. SIT AGRO ŞR.L. achiziţie de utilaje independente, în 56.582,28 comuna Hărman, jud. Braşov Achiziţionarea unui tractor de 95 CP cu incărcător frontal pentru ferma 00099 AF COLTEA IOSIF 18,927.16 de creşterea animalelor din localitatea Iaras, judeţul Covasna Înfiinţarea unei ferme de ingrasare a ŞC. PRO-BORD 00266 suinelor in comuna Hăghig, judeţul 367,699.24 ŞR.L. Covasna ŞC. T G PRODAG Modernizarea fermei zootehnice din 00288 3,280,272.00 ŞR.L. localitatea Hăghig, jud. Covasna Măsura 3.4 "Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice pentru generarea de venituri şi activităţi multiple" Unitate de acvacultura intensiva ŞC. DORIPESCO pentru creşterea păstrăvilor şi 00379 815.630,77 PROD ŞR.L. sturionilor - comuna Hărman, judeţul Braşov Construire fermă pentru creşterea 00476 ŞC. RUSEVI ŞR.L. melcilor în comuna Crizbav, jud. 345.700,00 Braşov Măsura 1.1 "Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingul produselor agricole şi piscicole" Investiţie noua fabrică de procesare 00067 SCH&E REINERT SRL a cărnii SCH&E REINERT SRL din 1.907.214,84 Feldioara, jud. Braşov Măsura 3.4 "Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice pentru generarea de venituri şi activităţi multiple

- 81 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Construcţia pensiunii "Insula verde", PFA Florea de 5 camere, în localitatea Podu 00023 79.654,64 Gheorghe Oltului, comuna Hărman, judeţul Braşov Achiziţionarea a două linii de uscătoare pentru material lemnos în AC ATD Marketing 00053 scopul extinderii producţiei de mic 22.407,69 SRL mobilier cu caracter rustic în localitatea Feldioara, jud. Braşov Achiziţie utilaje prelucrarea lemnului şi amenajarea atelier 00103 SC ATD Travel SRL 47.815,78 tâmplărie în comuna Feldioara, jud. Braşov SC ATD MARKETING Modernizare hale producţie şi 00145 65.958,73 SRL amenajare atelier tâmplărie Construcţie pensiune turistica în 00159 SC EXTRUDEX SRL vederea generării de venituri 23.600,14 alternative în comuna Hărman Dotarea cu echipamente a unui 00197 SC BADEX MOB SRL atelier de tâmplărie meşteşugăresc 96.322,64 în com. Feldioara, jud. Braşov Construcţie pensiune turistica rurala 00245 SC RAX M SRL 93.621,66 (Hărman) Măsura 3.5 "Silvicultura"

00045 CL CRIZBAV Drum forestier Calea Cetăţii 714.513,72

Atelier de prelucrare primara a SC ATD Marketing 00050 lemnului în com. Feldioara, jud. 205.858,27 SRL Braşov

ISPA: In Braşov, în perioada 2002 - 2010, se desfăşoară programul ISPA 2000 RO 16/P/PE/007 "Tratarea apei potabile şi a apelor uzate în municipiul Braşov şi

- 82 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014 localităţile învecinate", un program de mediu de mare anvergură în valoare totala de 52,8 milioane EURO, având ca beneficiar final Compania Apa Braşov ŞA.. În acest proiect se regăseşte, la capitolul II.3, lucrarea Alimentarea cu apă a comunelor Hărman, Sânpetru. In cadrul acestui contract, se realizează: - Alimentarea cu apă a localităţilor menţionate mai sus printr-o noua conductă de refulare din Staţia de pompare Rulmentul într-un rezervor ce va fi construit pe Dealul Lempeş. De aici apa va fi transportată gravitaţional către Hărman şi Sânpetru. - Amplasarea noului rezervor pe Dealul Lempeş va putea asigura presiunea şi debitul necesare în reţelele de distribuţie ale celor două localităţi. - Echipamentele de teletransmisie şi comandă vor fi înlocuite pe frontul celor 30 de puţuri Hărman-Sânpetru. In cazul lucrărilor de alimentare cu apa a localităţilor Hărman şi Sânpetru, progresul fizic realizat până în momentul de faţă este de 60%.

ALTE PROIECTE:

Crizbav 1. Prelungirea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă potabilă, Canalizarea apelor uzate menajere şi Staţie de epurare – Ministerul Mediului şi Pădurilor; 2. Reabilitarea şi modernizarea DC 36 Crizbav – Feldioara şi a străzilor din intravilanul Com. Crizbav – H.G. 577/1999; 3. Realizare Bază sportivă cu teren de fotbal omologabil Tip I – O.G. 7/2006; 4. Realizare Sală de sport cu 150 de locuri – C.N.I.

Dumbrăviţa - Amenajare bază sportivă, cu teren de fotbal omologabil tip I

Hălchiu Titlu proiect Cod proiect Valoare-lei Sursă de finanţare

- 83 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Reţea de canalizare PHARE RO 4.218.553,85 PHARE CES 2006 menajeră în localitatea 2006/018- Satu Nou, comuna 147.04.01.04.01 Hălchiu, judeţul Braşov Utilizarea soluţiilor IT Phare 2002-RO- 47337,89 Fonduri externe pentru îmbunătăţirea 000-586.03.02 nerambursabile – managementului PHARE 2002 bugetelor locale Centrul social Sfântul Contract 288.342,49 PHARE Coeziune Nicolae 133/c/26.11.2003 Economică şi Socială

Hărman Titlu proiect Cod Valoare- Sursă de finanţare proiect lei Construire grădiniţă cu program 6310/11.1 902.000 Bugetul de stat şi bugetul prelungit în comuna Hărman, jud. 0.2007 local Braşov Reabilitarea unei baze sportive cu 666/2008 604.825 Bugetul de stat + bugetul teren de fotbal omologabil Tip 1 local “Zona verde în comuna Hărman, 2009 90.000 Administraţia Fondului judeţul Braşov”, pentru Mediu

Sânpetru: Titlu proiect Cod Valoare - Sursă de finanţare proiect lei Construcţie şi dotare Construcţi 7.944.142 Bugetul local şcoală generală e: Fonduri din afara bugetului local: P+2E, clasele I-VIII fond de rulment Extindere şi 5027/14.0 607.206,2 Bugetul local, Capitolul 65.02, art. modernizare 8.2007 6 71.03 Reparaţii capitale Grădiniţa Sânpetru Bugetul de stat – prin Hotărâre de Guvern

- 84 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Reparaţii capitale la Nr. 567.382,4 Bugetul local, Capitolul 66.02, art. clădirea 2002/21.0 6 71.03- Reparaţii capitale Dispensarului 3.2008 Bugetul Consiliului Judeţean Braşov – Medical din Comuna Sume defalcate din TVA pentru Sânpetru, judeţul echilibrarea bugetului local Braşov

Vâlcele Titlu proiect Cod proiect Valoare-lei Sursă de finanţare Drumul Apelor Minerale PHARE RO 2006 21.000.000 PHARE CES 2006

În localităţile Vâlcele şi Araci sunt în curs de realizare reţeaua de aducţiune şi distribuţie a apei potabile, precum şi realizarea dotărilor aferente (sursă de apă în lunca Oltului, staţie de pompare, epurare, rezervor de înmagazinare). În proiectul strategiei de dezvoltare a "Unităţii de îmbuteliere a apei minerale" este propusă deschiderea unei linii de îmbuteliere a băuturilor răcoritoare. În domeniul turismului se propune amplificarea şi diversificarea dotărilor şi amenajărilor pentru sport şi agrement, încurajarea agro-turismului, valorificarea zonelor cu valoare peisagistică, istorică şi cu resurse hidrominerale.

Feldioara Prin POS MEDIU, COMPANIA APA Braşov intenţionează să construiască o staţie de epurare cu capacitate mărită în localitatea Feldioara, care să contribuie la mărirea capacităţii de epurare a apelor reziduale din Zona metropolitană Braşov.

Hăghig

Titlu proiect Valoare-lei Sursa de finanţare

Bază sportivă în comuna Hăghig 757 136 RON Buget de stat si buget local/OG7

- 85 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Alimentare cu apă în localitatea Hăghig 4 073 276,8 RON Buget de Stat si Buget Local, HG 577-2007

Canalizare menajeră şi staţie de 4 219 598,7 RON Buget de stat si epurare în comuna Hăghig buget local/OG7

Reabilitare şi modernizare străzi şi 12 665 609 RON FEADR/PNDR, drumuri comunale în comuna Hăghig, Măsura 322 construire şi dotare imobil cu destinaţia „After School”, achiziţionare costume populare pentru ansamblul de dansuri „Oltul”, com Hăghig, Jud. Covasna

Există o serie de proiecte care au generat dezvoltare locala si care au putut crea o masa critica de viitori beneficiari ai finanţărilor prin abordarea LEADER.

Experienţa acestor beneficiari trebuie valorizată şi promovata in interiorul teritoriului. Pentru a putea accesa si alte tipuri de fonduri.

- 86 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

II.2.1.10 Elemente complementare privind prezentarea teritoriului

Infrastructura edilitară şi alte utilităţi

Infrastructura de alimentare cu apă şi canalizare, precum şi cea de alimentare cu gaze naturale şi electricitate, sunt bine reprezentate. Totuşi, dat fiind ritmul relativ ridicat al dezvoltării teritoriale, în special de tip rezidenţial, este în permanenţă nevoie de extinderea acestor reţele. Accesul la reţelele de telecomunicaţii este de înaltă calitate şi contribuie la creşterea nivelului de calitate a vieţii.

Situaţia pe localităţi: 1. Bod: Număr de gospodării ( locuinţe) 1452 din care racordate la : - alimentare cu apă potabilă 540 locuinţe şi 15 firme. - canalizare 540 locuinţe şi 12 firme - gaze naturale 1121 locuinţe - electricitate 1452 locuinţe - telecomunicaţii 441 abonaţi telefonici şi 1 Oficiu Postal - abonament la radio 500 - abonamente la televiziune 500 Dotări edilitar – gospodăreşti - reţeaua de alimentare cu apă potabilă este de 21 Km - reţeaua de canalizare este de 7 Km - reţeaua de comunicaţii ( telefon, cablu TV) – 19 Km

2. Crizbav Număr de gospodării: 600, din care racordate la: - Alimentare cu apă potabilă: 600; - Canalizare: - - Gaze naturale: 100; - Electricitate: 600;

- 87 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

- Telecomunicaţii: 400 Dotări edilitar - gospodăreşti: - drumuri comunale: 10 Km; - drumuri forestiere: 15 km; - reţeaua de alimentare cu apă: 9,2 Km;

3. Dumbrăviţa Număr de gospodării ( locuinţe) 1629, din care racordate la : - reţea alimentare cu apă potabilă - în execuţie. - reţea canalizare - - gaze naturale 715 - electricitate 1.629 - telecomunicaţii 275 Dotări edilitar gospodăreşti (lungimea reţelelor şi starea lor tehnică) - drumuri naţionale DN 1 Braşov - Sibiu traversează localitatea - drumuri judeţene DJ 112C Satu Nou - Dumbrăviţa - Vlădeni 12 Km. - drumuri comunale DJ 112J, DN l / Dumbrăviţa 6 km - reţeaua de comunicaţii: localitatea Dumbrăviţa şi sat Vlădeni dispun de telefonie fixă, internet, cablu TV, telefonie mobilă

4. Feldioara Număr de gospodării (locuinţe) – 3535 din care racordate la: - Alimentare cu apă potabilă - 3465 - Canalizare: 962 - Gaze naturale; - Electricitate: 3535 - Telecomunicaţii:1171 Dotări edilitar – gospodăreşti (lungimea reţelelor şi starea lor tehnică) - drumul naţional pe teritoriul administrativ al localităţii – 15 km, stare foarte bună, drumul comunal – 25 km stare foarte bună - reţeaua de alimentare cu apă potabilă – 40 km – stare bună - reţeaua de canalizare: 5 km - stare bună

- 88 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

- reţeaua de comunicare (telefon, internet, cablu TV): comuna este dotată cu reţea de telefonie modernă, staţie TV prin cablu şi internet

5. Hălchiu Număr de gospodării (locuinţe) 1212 din care racordate la: - Alimentare cu apă potabilă: Hălchiu 100%; Satu Nou alimentarea cu apă în derulare; - Canalizare: Hălchiu 80%; Satu Nou canalizarea în derulare; - Gaze naturale: 100% - Electricitate: 100% - Telecomunicaţii: Reţea de telefonie, Reţea cablu, Internet, în toată comuna Dotări edilitar – gospodăreşti (lungimea reţelelor şi starea lor tehnică) · drumul judeţean DJ 112A: Podul Bârsei – Hălchiu – Codlea : 13,7 km, asfaltat; · DJ 112C: Hălchiu – Satu-Nou – Dumbrăviţa : 9,6 km asfaltat din Hălchiu până în Satu Nou; · DC 39 : Satu-Nou – Crizbav în total 6 km din care 3 km pe teritoriul unităţii administrativ teritoriale Hălchiu; Reţeaua de alimentare cu apă potabilă: · Reţea publică – conducte din otel,13 km, în localitatea Hălchiu; · Alimentarea cu apa în derulare în localitatea Satu Nou - Reţeaua de canalizare: Sistem de canalizare centralizat – tuburi de beton, 13 km, în loc. Hălchiu;

6. Hărman a) Accesul la reţeaua de căi ferate (distanţa până la cea mai apropiata staţie sau halta CFR) – 2 km b) Dotări edilitar – gospodăreşti (lungimea reţelelor şi starea lor tehnică) - drumuri naţionale – 0,5 km; - drumuri judeţene – 3 km; - drumuri comunale 12 km – stare bună - Reţeaua de alimentare cu apa potabila – 30 km – stare bună - reţeaua de canalizare - 25 km – stare bună - reţeaua de comunicaţii – telefon 30 km, internet 2 km, cablu TV 20 km

- 89 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

7. Sânpetru Dotări edilitar – gospodăreşti (lungimea reţelelor şi starea lor tehnică) - reţele de distribuţie a apei potabile: 17,3 km - reţeaua de canalizare: 23,3 km - reţea de gaze naturale: 29,4 km

8. Hăghig

Număr de gospodării (locuinţe) 862 din care racordate la: - Alimentare cu apă potabilă şi canalizare – zona centrală şi Căminul pentru persoane vârstnice Hăghig – 27 utilizatori. - Electricitate -862 de locuinţe - Telecomunicaţii – 1 oficiu poştal, 630 de utilizatori de telefonie fixă şi mobilă - Abonament la radio – 862 locuinţe - Abonament la servicii de televiziune – 862 de locuinţe Dotări tehnico-edilitare:  reţea de alimentare cu apă – 800 metri  reţea de canalizare 800 metri  reţea de comunicaţii (telefon, Cablu tv)

9. Vâlcele

- total locuinţe - 1562 - racordate la reţeaua de energie electrica 1442 - Nu există reţea de aducţiune apă, canalizare sau colectare ape pluviale - Nu există conectare la reţeaua de gaze naturale - In localitate exista un oficiu Postal - 313 familii sunt conectate la serviciile de telefonie mobila si peste 840 de persoane la telefonia mobilă.

- 90 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

CONCLUZII ALE ANALIZEI DIAGNOSTIC

Analiza diagnostic a teritoriului ŢINUTUL BARSEI a relevat următoarele concluzii

- Localizare in apropierea unei mari aglomerări urbane, ce include 3 municipii –Braşov, Ghimbav, Codlea si Sfântu Gheorghe. - Localizare in apropierea unor importante drumuri naţionale si magistrale de cale ferata.

- Amplasare geografica compacta si omogena. - Relief depresionar, protejat de lanţurile muntoase din apropiere. - Graniţele naturale ale teritoriului (mtii Baraolt, Mtii Persani, Axa urbana Braşov, Ghimbav, Sfântu Gheorghe) pot genera o anumita identitate teritoriala in sprijinul dezvoltării economice. Identitatea teritoriala se poate dezvolta pe identitatea istorica si multiculturala a teritoriului) - Oportunitatea dezvoltării unor culturi de plante industriale care sunt bine adaptate zonei (ex cartof, sfecla de zahar, etc) - Cursul Oltului generează o lunca cu un grad relativ ridicat de fertilitate - Resurse de ape minerale cu importante proprietăţi terapeutice. - Clima destul de rece si umeda pentru intervale lungi de timp. - Temperaturi foarte scăzute în perioada iernii. - Cantitate de precipitaţii destul de mare, accentuata de relieful muntos ce înconjoară zona - Fertilitate relativ scăzuta a solului. Este nevoie de mijloace de ameliorare pentru o agricultura competitiva - Clima rece poate avea efecte negative asupra culturilor de diferite plante, Principalele caracteristici geografice caracteristici Principalele (ingheţ timpuriu, prelungit, etc). - Nivel destul de scăzut al resurselor naturale - Suprafeţe însemnate de fâneţe şi păşuni, pot sprijini dezvoltarea sectorului zootehnic.

- Numărul persoanelor este în uşoară creştere, datorită unui spor natural pozitiv însă insuficient pentru a compensa tendinţa generală de îmbătrânire a populaţiei - Există o tendinţă a familiilor care locuiesc în mediul urban, cu venituri şi educaţie peste medie, de a se muta în localităţile rurale din apropiere, datorită unui nivel de calitate a vieţii destul de ridicat în mediul rural - Tinerii părăsesc comunităţile rurale, fie în favoarea mediului urban din apropiere

care oferă mai multe oportunităţi de dezvoltare personală decât comunităţile rurale, fie părăsesc România în favoarea altor state mai dezvoltate, în special din vestul Europei. - Mişcarea migratorie la nivelul teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI este relativ echilibrată şi nu contribui în mod decisiv la creşterea sau scăderea populaţiei. - Ponderea populaţie active se încadrează în tendinţele existente la nivel regional

demografie

– şi naţional, fiind sprijinită şi de un spor natural pozitiv - Infrastructura serviciilor sociale (educaţie, sănătate, cultură, intervenţii în situaţii de urgenţă, etc.) are nevoie de dezvoltare pentru a putea crea un mediu propice pentru dezvoltarea familiilor si creşterea natalităţii la un nivel acceptabil pentru a compensa rata de îmbătrânire a populaţiei. Populaţie Populaţie - Populaţia in interiorul ŢINUTULUI BÂRSEI este multietnică, fiind reprezentate etnia română, maghiară, germană şi rromă. - „Migraţia nedeclarată” creşte numărul populaţiei din comunităţile rurale şi contribuie la pierderea caracterului agricol al economiei locale. În consecinţă, mari suprafeţe de teren rămân necultivate sau primesc destinaţii rezidenţiale. - Populaţie foarte săraca in Hăghig si Vâlcele. Fenomenul e caracteristic comunităţilor cu un grad ridicat al natalităţii

- 91 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

- Pe teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI se găsesc trei importante situri protejate - Reţea Hidrografica bogata, cu un grad relativ scăzut de inundaţii - Zona are o floră si o faună divers şi bogată ce poate genera oportunităţi pentru dezvoltarea turismului. - Deşeurile reprezintă o problemă, atât in ceea ce priveşte lipsa colectării selective si lipsa unui operator /grup de operatori care sa asigure salubritatea zonei in condiţii de eficienta economica. - Zone cu ape freatice poluate se întâlnesc pe teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI

- Arealul ŢINUTUL BÂRSEI dispune de un divers şi valoros patrimoniu arhitectural şi cultural - Elementele fizice de patrimoniu au constituit „punctele” în jurul cărora s-au

Patrimoniu de mediu de Patrimoniu păstrat vii diverse tradiţii, valori, obiceiuri, etc. - Patrimoniul cultural si arhitectural trebuie protejat in vederea asigurării continuităţii identităţii istorice şi culturale a teritoriului. Expansiunea zonelor

Patrimoniu arhitectural şi cultural şi arhitectural Patrimoniu urbane de la nord si de la sudul ŢINUTULUI BÂRSEI pot afecta negativ această identitate teritorială. - Dezvoltarea economică a localităţilor din arealul ŢINUTUL BÂRSEI este indisolubil legată de dezvoltarea economică din întregul areal metropolitan Braşov, cu un accent pe axa urbană Codlea – Ghimbav – Braşov dar şi pe zona de influenţă economică a Municipiului Sfântu Gheorghe - principalele domenii care generează ocupare sunt serviciile şi industria. În aceea ce priveşte dezvoltarea sectorului serviciilor, acest fenomen face parte dintr-o tendinţă mai largă ce are legătură cu polarizarea economică generată de axa urbană Codlea-Ghimbav-Braşov şi de municipiul Sfântu Gheorghe

- Mobilitatea populaţiei şi influenţa acesteia asupra sectorului economic este un fenomen care nu a fost documentat pana acum de o ancheta statistică. Din acest punct de vedere se poate doar estima amploarea fenomenului de mobilitate a persoanelor către cele 2 zone urbane de influenţă şi impactul pe care acest fenomen îl are asupra dezvoltării economice. - tendinţă generalizată de scădere a numărului de angajaţi în agricultură - se poate observa o creştere a numărului de angajaţi în sectorul industrial şi în

Economia locală Economia sectorul serviciilor - Dezvoltarea transportului public între Braşov şi Sfântu Gheorghe pe oricare din cele doua rute posibile ce traversează ŢINUTUL BARSEI ar putea genera o zonă de dezvoltare economică prin creşterea posibilităţii de ocupare a forţei de munca de către localnici dar si prin dezvoltarea oportunităţilor de afaceri în fiecare localitate aflată de-a lungul rutei de transport public. - condiţii atractive pentru stabilirea sediilor pentru firme, datorită accesibilităţii pe reţelele de drumuri naţionale şi apropierii de un oraş mare, respectiv Braşov.

- 92 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

- Numărul persoanelor angajate in agricultura este foarte mic, atât datorită scăderii ponderii agriculturii in economia locala cat si datorita migraţiei tinerilor din zonele rurale. - Predomina fermele de semisubzistenta si subzistenta - Suprafaţa agricola este fragmentata si nu poate genera profit decât in condiţii de asociere. - Spiritul antreprenorial in agricultura este slab dezvoltat. - Un punct forte este reprezentat de afinitatea teritoriului si a condiţiilor climatice pentru anumite culturi de plante industriale.

- Se poate observa, in ultima vreme, o profilare agricola a zonei către partea de zootehnie si producţia de lapte si carne. Aceasta tendinţa este data si de suprafeţele relativ mari de fâneţe si păşuni. - Polarizarea economica pe care o generează Braşov, Codlea, Sfântu Gheorghe şi Ghimbav generează un anumit nivel de dezvoltare a sectorului serviciilor si

Agricultură comerţului in Arealul ŢINUTULUI BÂRSEI: - In ceea ce priveşte suprafaţa agricola, destinaţia cea mai importantă este terenul arabil, urmat de fâneţe şi păşuni. - Livezile sunt foarte slab reprezentate la nivelul arealului ŢINUTUL BÂRSEI. - Grâul, cartoful si sfecla de zahar reprezintă principalele culturi din zona. - Efectivele de animale au rămas relativ constante in ultimii ani, cu cele mai ridicate niveluri in cazul bovinelor şi al ovinelor. - Fondul forestier este destul de însemnat acoperind peste 13000 de hectare - Nivel scăzut al comercializării produselor agricole generate de micii fermieri - In ceea ce priveşte industria, se păstrează tendinţa europeana si naţionala de dominare a IMM+urilor si in special a micro-întreprinderilor. - Restructurarea Industriala a afectat întreaga zona Braşov Covasna prin

închiderea fabricilor ROMAN Basov, TRACTORUL Basov, RULMENTUL Braşov, IAM Sfântu GHEORGHE, ISAMA Sfântu Gheorghe, COLOROM Codlea, etc.

- Mari investitori s-au stabilit pe teritoriul sau in vecinătatea arealului ŢINUTUL BARSEI

&servicii - Există o dezvoltare a sectorului industriei cat si cel agroalimentar.

- Se dezvolta o serie de mărci locale in sectorul pisciculturii, preparatelor din

Industrie carne, lactatelor, panificaţiei, etc. - Un fapt ce merită remarcat este prezenţa unui număr relativ ridicat de firme de Comerţ consultanţă şi inginerie, a căror resursă umană are un nivel ridicat de specializare profesională. - În sectorul turismului există un număr considerabil de firme, cel mai multe amplasate de-a lungul coridoarelor de comunicaţii rutiere.

- 93 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

- Serviciile medicale şi de învăţământ sunt relativ bine reprezentate din punct de vedere al resurselor umane

- Infrastructura educaţionala si de sănătate necesită intervenţii urgente datorită unui nivel avansat de degradare. Lipsa fondurilor rămâne însă o problemă constantă.

- Datorită apropierii de două zone urbane importante (Municipiul Sfântu Gheorghe şi axa urbană Codlea – Ghimbav – Braşov, o mare parte din serviciile de sănătate sunt furnizate în mediul urban. De asemenea, intervenţia în situaţii medicale de urgenţă este asigurată de staţiile de ambulanţă Braşov şi Sfântu Gheorghe dar şi de unitatea SMURD ce funcţionează în cadrul Inspectoratului

medico sociale medico

în teritoriu

Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă „Ţara Bârsei”. Evident, infrastructura locală are nevoie de investiţii pentru a fi menţinută la un standard calitativ ridicat. - Serviciile de relaxare şi sportive sunt în dezvoltare, utilizându-se inclusiv fonduri din Programele naţionale de construire a sălilor de sport sau a bazelor sportive cu teren de sport omologabil tip I. întreprinse - Zona TINUTUL BARSEI este caracterizată de o cultura asociativă solidă. - In zonă îşi desfăşoară activitatea un număr foarte mare de organizaţii non guvernamentale - Proiectele anterioare de dezvoltare au contribuit la creşterea calităţii vieţii in Politici zona, indiferent daca au avut beneficiari publici sau privaţi. - Nu exista însa demersuri integrate de dezvoltare, abordări teritoriale ale unei Servicii si infrastructuri Servicii si infrastructuri probleme comune mai multor comunităţi. - GAL încearcă sa compenseze acest lucru si sa creeze masa critica pentru o abordare integrata la nivel teritorial interjudeţean

- 94 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

PARTEA A II-A: ANALIZA SWOT

TERITORIUL (caracteristici geografice – izolare – deservire – infrastructuri) (centre de interes –patrimoniu –cultură – mediu înconjurător) PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Accesibilitatea teritoriului este ridicată, printr-un acces Gradul de poluare al aerului în unele comunităţi din facil la reţeaua de drumuri naţionale precum şi la Ţinutul Bârsei este destul de ridicat, în special magistralele de transport feroviar. datorită prezenţei CET Braşov ca principală sursă de Teritoriul este relativ omogen din punctul de vedere al poluare, atât prin noxele emise în atmosferă cât şi formelor de relief – podiş străbătut de o serie de cursuri prin intermediul reziduurilor rezultate în urma de apă de diferite dimensiuni. procesului de producţie (zgură şi cenuşă) Reţeaua hidrografică este bogată, alcătuita dintr-o Interesul relativ scăzut şi lipsa resurselor, în special secţiune a Oltului superior şi a afluenţilor săi de diferite financiare, pentru punerea în valoare a mărimi, printre care şi râul Bârsa (care dă denumirea patrimoniului cultural şi istoric. teritoriului) Estomparea identităţii culturale datorită apropierii Relief depresionar, protejat de lanţurile muntoase din de Municipiul Braşov. apropiere. Lipsa unor sisteme integrate de informare a Graniţele naturale ale teritoriului (Mtii Baraolt, Mtii potenţialilor turişti (indicatoare turistice, centre de Persani, Axa urbana Braşov, Ghimbav, Sfântu Gheorghe) informare, disponibilitatea informaţiilor online în pot genera o anumita identitate teritoriala in sprijinul mai multe limbi de circulaţie internaţională, etc.) dezvoltării economice. Identitatea teritoriala se poate Starea de degradare a unor obiective cu valoare dezvolta plecând de la identitatea istorica si cultural istorică. multiculturala a teritoriului) Situaţie precară a infrastructurii spaţiilor de Riscul de producere a inundaţiilor în teritoriul analizat învăţământ. este relativ scăzut datorită lucrărilor de amenajare a Acces relativ redus la infrastructura de cursurilor de apă. telecomunicaţii în unele zone din Ţinutul Bârsei. Existenţa unei identităţi cultural istorice bine definită Calitatea procesului educaţional are de suferit din precum şi a unor obiective istorice şi de patrimoniu cu cauza lipsei cadrelor didactice de specialitate potenţial turistic. precum şi a dotării precare a instituţiilor de Preocuparea constantă a comunităţilor din Ţinutul învăţământ. Bârsei pentru păstrarea tradiţiilor şi obiceiuri, Infrastructura culturală este degradată. promovarea de elementelor locale de etnografie şi Nivel destul de scăzut al serviciilor medicale în unele folclor. comunităţi din Ţinutul Bârsei. Apropierea de Municipiul Braşov şi de Municipiul Sfântu Starea precara a unor sectoare de drum ce fac Gheorghe oferă o serie de oportunităţi în ceea ce legătura între localităţi, în special drumuri priveşte accesul la servicii educaţionale, la asistenţă comunale. medicală, infrastructura culturală şi sportiva, Infrastructura serviciilor sociale (educaţie, intervenţii în situaţii de urgenţă, sănătate, cultură, intervenţii în situaţii de urgenţă, Grad ridicat de dotare şi utilare cu echipamente etc.) are nevoie de dezvoltare pentru a putea crea performante - laboratoare de informatică, conectare la un mediu propice pentru dezvoltarea familiilor si Internet a unităţilor şcolare creşterea natalităţii la un nivel acceptabil pentru a Pe teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI se găsesc trei importante compensa rata de îmbătrânire a populaţiei. situri protejate Deşeurile reprezintă o problemă, atât in ceea ce Reţea Hidrografica bogata, cu un grad relativ scăzut de priveşte lipsa colectării selective si lipsa unui inundaţii operator /grup de operatori care sa asigure Zona are o floră si o faună divers şi bogată ce poate salubritatea zonei in condiţii de eficienta genera oportunităţi pentru dezvoltarea turismului. economica. Arealul ŢINUTUL BÂRSEI dispune de un divers şi valoros Zone cu ape freatice poluate se întâlnesc pe patrimoniu arhitectural şi cultural teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI Elementele fizice de patrimoniu au constituit „punctele” în jurul cărora s-au păstrat vii diverse tradiţii, valori, obiceiuri, etc.

- 95 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

OPORTUNITĂTI RISCURI Apropierea de Municipiul Braşov poate oferi şansa unei Pierderea/diluarea identităţii culturale datorită dezvoltări pregnante în domeniul turismului şi al apropierii de Municipiul Braşov serviciilor conexe. Presiunea imobiliara asupra unor terenuri cu rol Dezvoltarea unui punct de acces aerian prin intermediul important în promovarea cultural istorica a aerodromului de la Sânpetru. comunităţilor Valorificarea aşezării geografice şi a nivelului ridicat de Distrugerea unor obiective construite de patrimoniu accesibilitate rutieră şi feroviară în direcţia dezvoltării prin utilizarea incorectă a noilor tehnologii. sectoarelor secundar şi terţiar. Distrugerea unor areale importante prin inundaţii Dorinţa din partea comunităţilor locale de a dezvolta, de-a lungul principalului curs de apă din teritoriu – într-o maniera durabila teritoriul. Râul Olt. Înţelegerea dimensiunii intercomunitare a dezvoltării de Patrimoniul cultural si arhitectural trebuie protejat către actorii publici şi privaţi implicaţi în procesul de in vederea asigurării continuităţii identităţii dezvoltare durabilă. istorice şi culturale a teritoriului. Expansiunea zonelor urbane de la nord si de la sudul ŢINUTULUI BÂRSEI pot afecta negativ această identitate teritorială.

POPULATIA (demografie – populaţia activă – îmbătrânire – nivel de instruire – cunoştinţe şi competenţe specifice teritoriului) PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Există o tendinţă a familiilor care locuiesc în mediul Pondere mare a populaţiei vârstnice în unele urban, cu venituri şi educaţie peste medie, de a se muta comunităţi. în localităţile rurale din apropiere, datorită unui nivel de Tendinţa tinerilor de a părăsi spaţiul rural pentru calitate a vieţii destul de ridicat în mediul rural cel urban, care oferă posibilităţi variate. Pondere Forţă de muncă cu un nivel ridicat de pregătire mare a populaţiei vârstnice implicată în profesionala. agricultură de subzistenţă Ponderea populaţie active se încadrează în tendinţele Rata mare a abandonului şcolar în special în rândul existente la nivel regional şi naţional, fiind sprijinită şi populaţiei rrome de un spor natural pozitiv Tinerii părăsesc comunităţile rurale, fie în Populaţia in interiorul ŢINUTULUI BÂRSEI este favoarea mediului urban din apropiere care oferă multietnică, fiind reprezentate etnia română, maghiară, mai multe oportunităţi de dezvoltare personală germană şi rromă. decât comunităţile rurale, fie părăsesc România în favoarea altor state mai dezvoltate, în special din vestul Europei Populaţie foarte săraca in Hăghig si Vâlcele. Fenomenul e caracteristic comunităţilor cu un grad ridicat al natalităţii OPORTUNITĂTI RISCURI Dezvoltarea unor cartiere/comunităţi orientate către Scăderea natalităţii familie şi valorile familiale („family friendly Îmbătrânirea demografică environment”) Creşterea nivelului de migraţie a populaţiei tinere Existenţa de programe guvernamentale destinate către mediul urban sau dincolo de graniţele atragerii specialiştilor în diverse domenii în zonele naţionale. rurale „Migraţia nedeclarată” creşte numărul populaţiei Mişcarea migratorie la nivelul teritoriului ŢINUTUL din comunităţile rurale şi contribuie la pierderea BÂRSEI este relativ echilibrată şi nu contribuie în mod caracterului agricol al economiei locale. În decisiv la creşterea sau scăderea populaţiei. consecinţă, mari suprafeţe de teren rămân Numărul persoanelor este în uşoară creştere, datorită necultivate sau primesc destinaţii rezidenţiale. unui spor natural pozitiv însă insuficient pentru a compensa tendinţa generală de îmbătrânire a populaţiei

- 96 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

ACTIVITĂŢI ECONOMICE (primar – secundar terţiar – servicii – turism) PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Potenţial ridicat pentru dezvoltarea sectorului secundar Restructurarea Industriala a afectat întreaga dar mai ales terţiar zona Braşov Covasna prin închiderea fabricilor Grad ridicat de mobilitate a forţei de muncă ROMAN Basov, TRACTORUL Basov, RULMENTUL Existenţa infrastructurii turistice distribuită pe întreg Braşov, IAM Sfântu GHEORGHE, ISAMA Sfântu teritoriul Ţinutului Bârsei. Gheorghe, COLOROM Codlea, etc. Anumite activităţi economice pot fi atrase de pe Lipsa infrastructurii de sprijinire a afacerilor şi a teritoriul Municipiului Braşov pe teritoriul comunităţilor antreprenoriatului pe teritoriul Ţinutului Bârsei. rurale din Ţinutul Bârsei Lipsa promovării potenţialului turistic local. Nivel ridicat de accesibilitate rutieră şi feroviară. Serviciile conexe turismului lipsesc Existenţa fermelor piscicole şi a potenţialului de Existenţa unor suprafeţe de teren neutilizate, care dezvoltare în sectorul piscicol. afectează potenţialului turistic şi de agrement al Se poate observa, in ultima vreme, o profilare agricola a întregii comunităţi zonei către partea de zootehnie si producţia de lapte si Infrastructura de utilităţi nu este extinsă pe întreg carne. Aceasta tendinţa este data si de suprafeţele teritoriul Ţinutului Bârsei. relativ mari de fâneţe si păşuni. Existenţa unor suprafeţe agricole necultivate Polarizarea economica pe care o generează Braşov, Capacitate scăzută de procesare şi valorificare a Codlea, Sfântu Gheorghe şi Ghimbav generează un produselor (animale şi vegetale) anumit nivel de dezvoltare a sectorului serviciilor si Clima destul de rece si umeda pentru intervale comerţului in Arealul ŢINUTULUI BÂRSEI: lungi de timp. Efectivele de animale au rămas relativ constante in Temperaturi foarte scăzute în perioada iernii. ultimii ani, cu cele mai ridicate niveluri in cazul Cantitate de precipitaţii destul de mare, bovinelor şi al ovinelor. accentuata de relieful muntos ce înconjoară zona Fondul forestier este destul de însemnat acoperind Fertilitate relativ scăzuta a solului. Este nevoie de peste 13000 de hectare mijloace de ameliorare pentru o agricultura Mari investitori s-au stabilit pe teritoriul sau in competitiva vecinătatea arealului ŢINUTUL BARSEI Nivel destul de scăzut al resurselor naturale Există o dezvoltare a sectorului industriei cat si cel Numărul persoanelor angajate in agricultura este agroalimentar. foarte mic, atât datorită scăderii ponderii Se dezvolta o serie de mărci locale in sectorul agriculturii in economia locala cat si datorita pisciculturii, preparatelor din carne, lactatelor, migraţiei tinerilor din zonele rurale. panificaţiei, etc. Predomina fermele de semisubzistenta si Un fapt ce merită remarcat este prezenţa unui număr subzistenta relativ ridicat de firme de consultanţă şi inginerie, a Suprafaţa agricola este fragmentata si nu poate căror resursă umană are un nivel ridicat de specializare genera profit decât in condiţii de asociere. profesională. Spiritul antreprenorial in agricultura este slab În sectorul turismului există un număr considerabil de dezvoltat. firme, cel mai multe amplasate de-a lungul coridoarelor Livezile sunt foarte slab reprezentate la nivelul de comunicaţii rutiere arealului ŢINUTUL BÂRSEI. Nivel scăzut al comercializării produselor agricole generate de micii fermieri OPORTUNITĂTI RISCURI Dezvoltarea unui parc logistic în Zona Bod, între DN 11 şi DN 13 Dezvoltarea unui centru de afaceri şi sprijinire a Scăderea numărului de turişti în favoarea antreprenoriatului în Comuna Hălchiu. staţiunilor de pe Valea Prahovei Asocierea comunităţilor în vederea creării unor evenimente locale în paralel cu evenimente culturale din Distrugerea obiectivelor de patrimoniu cultural arealul metropolitan Braşov, pentru atragerea unui istoric număr cât mai mare de turişti şi dezvoltarea turismului şi a serviciilor conexe. Diversificarea ofertei turistice prin folosirea tuturor Pierderea identităţii culturale locale. oportunităţilor pe care le furnizează teritoriul. Dezvoltarea economică a localităţilor din arealul Lipsa politicilor de atragere a investiţiilor private ŢINUTUL BÂRSEI este indisolubil legată de dezvoltarea în teritoriul vizat.

- 97 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014 economică din întregul areal metropolitan Braşov, cu un Clima rece poate avea efecte negative asupra accent pe axa urbană Codlea – Ghimbav – Braşov dar şi pe culturilor de diferite plante, (ingheţ timpuriu, zona de influenţă economică a Municipiului Sfântu prelungit, etc). Gheorghe Nivelul de mobilitate al populaţiei şi bunurilor generează dezvoltare economica

Oportunitatea de a dezvolta reţele de nivel local şi microregional pentru stimularea producţiei agricole şi zootehnice şi asigurarea prelucrării şi valorificării pe plan local.

Dezvoltarea unui standard local de calitate in turism recunoscut la nivel naţional şi internaţional.

Organizarea Festivalului Olimpic al Tineretului European în 2013 pe Valea Prahovei, în imediata apropiere a Ţinutului Bârsei. Oportunitatea dezvoltării unor culturi de plante industriale care sunt bine adaptate zonei (ex cartof, sfecla de zahar, etc) Cursul Oltului generează o lunca cu un grad relativ ridicat de fertilitate Resurse de ape minerale cu importante proprietăţi terapeutice. Suprafeţe însemnate de fâneţe şi păşuni, pot sprijini dezvoltarea sectorului zootehnic

ORGANIZAREA SOCIALĂ şi INSTITUŢIONALĂ (activităţi asociative – ONG – organizare instituţională) PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Existenţa unor asocieri locale, mai ales în domeniul Inexistenta grupurilor de producători zootehniei Slaba implicare în activităţi de interes comunitar Existenta asocierilor de tip intercomunitar între Nu exista însa demersuri integrate de dezvoltare, administraţiile publice locale din zonă abordări teritoriale ale unei probleme comune Zona TINUTUL BARSEI este caracterizată de o cultura mai multor comunităţi asociativă solidă. Proiectele anterioare de dezvoltare au contribuit la creşterea calităţii vieţii in zona, indiferent daca au avut beneficiari publici sau privaţi. OPORTUNITĂTI RISCURI Dezvoltarea structurilor asociative existente prin Incapacitatea autorităţilor locale de a se implica şi intermediul unor proiecte comune de dezvoltare. sprijini dezvoltarea unui sentiment de GAL încearcă sa compenseze lipsa demersurilor integrate apartenenţă, al spiritului civic si sa creeze masa critica pentru o abordare integrata la Perioadele lungi de inactivitate pot duce la nivel teritorial interjudeţean desfiinţarea asocierilor deja existente.

- 98 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

TABEL DE CORELARE ANALIZA DIAGNOSTIC- ANALIZA SWOT

ANALIZA DIAGNOSTIC ANALIZA SWOT SECTIUNE ELEMENTE IDENTIFICATE . Localizare in apropierea unei mari aglomerări urbane, ce include 3 . Accesibilitatea teritoriului este ridicată, printr-un acces municipii –Braşov, Ghimbav, Codlea si Sfântu Gheorghe. facil la reţeaua de drumuri naţionale precum şi la . Localizare in apropierea unor importante drumuri naţionale si magistrale magistralele de transport feroviar de cale ferata. . Graniţele naturale ale teritoriului (Mtii Baraolt, Mtii . Amplasare geografica compacta si omogena. Persani, Axa urbana Braşov, Ghimbav, Sfântu Gheorghe) . Relief depresionar, protejat de lanţurile muntoase din apropiere. pot genera o anumita identitate teritoriala in sprijinul . Graniţele naturale ale teritoriului (mtii Baraolt, Mtii Persani, Axa urbana dezvoltării economice. Identitatea teritoriala se poate Braşov, Ghimbav, Sfântu Gheorghe) pot genera o anumita identitate dezvolta plecând de la identitatea istorica si teritoriala in sprijinul dezvoltării economice. Identitatea teritoriala se multiculturala a teritoriului) poate dezvolta pe identitatea istorica si multiculturala a teritoriului) . Riscul de producere a inundaţiilor în teritoriul analizat . Oportunitatea dezvoltării unor culturi de plante industriale care sunt bine este relativ scăzut datorită lucrărilor de amenajare a Principalele adaptate zonei (ex cartof, sfecla de zahar, etc) cursurilor de apă. . Cursul Oltului generează o lunca cu un grad relativ ridicat de fertilitate . Reţeaua hidrografică este bogată, alcătuita dintr-o caracteristici . Resurse de ape minerale cu importante proprietăţi terapeutice. secţiune a Oltului superior şi a afluenţilor săi de diferite geografice . Clima destul de rece si umeda pentru intervale lungi de timp. mărimi, printre care şi râul Bârsa (care dă denumirea . Temperaturi foarte scăzute în perioada iernii. teritoriului) . Cantitate de precipitaţii destul de mare, accentuata de relieful muntos ce . Relief depresionar, protejat de lanţurile muntoase din înconjoară zona apropiere. . Fertilitate relativ scăzuta a solului. Este nevoie de mijloace de ameliorare . Zona are o floră si o faună divers şi bogată ce poate pentru o agricultura competitiva genera oportunităţi pentru dezvoltarea turismului. . Clima rece poate avea efecte negative asupra culturilor de diferite plante, . Valorificarea aşezării geografice şi a nivelului ridicat de (ingheţ timpuriu, prelungit, etc). accesibilitate rutieră şi feroviară în direcţia dezvoltării . Nivel destul de scăzut al resurselor naturale sectoarelor secundar şi terţiar. . Suprafeţe însemnate de fâneţe şi păşuni, pot sprijini dezvoltarea . Distrugerea unor areale importante prin inundaţii de-a sectorului zootehnic. lungul principalului curs de apă din teritoriu – Râul Olt.

. Numărul persoanelor este în uşoară creştere, datorită unui spor natural . Există o tendinţă a familiilor care locuiesc în mediul urban, pozitiv însă insuficient pentru a compensa tendinţa generală de îmbătrânire cu venituri şi educaţie peste medie, de a se muta în Populaţie – a populaţiei localităţile rurale din apropiere, datorită unui nivel de demografie . Există o tendinţă a familiilor care locuiesc în mediul urban, cu venituri şi calitate a vieţii destul de ridicat în mediul rural educaţie peste medie, de a se muta în localităţile rurale din apropiere, . Forţă de muncă cu un nivel ridicat de pregătire datorită unui nivel de calitate a vieţii destul de ridicat în mediul rural profesionala.

99

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

. Tinerii părăsesc comunităţile rurale, fie în favoarea mediului urban din . Ponderea populaţie active se încadrează în tendinţele apropiere care oferă mai multe oportunităţi de dezvoltare personală decât existente la nivel regional şi naţional, fiind sprijinită şi de comunităţile rurale, fie părăsesc România în favoarea altor state mai un spor natural pozitiv dezvoltate, în special din vestul Europei. . Populaţia in interiorul ŢINUTULUI BÂRSEI este multietnică, . Mişcarea migratorie la nivelul teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI este relativ fiind reprezentate etnia română, maghiară, germană şi echilibrată şi nu contribuie în mod decisiv la creşterea sau scăderea rromă. populaţiei. . Pondere mare a populaţiei vârstnice în unele comunităţi. . Ponderea populaţie active se încadrează în tendinţele existente la nivel . Tendinţa tinerilor de a părăsi spaţiul rural pentru cel urban, regional şi naţional, fiind sprijinită şi de un spor natural pozitiv care oferă posibilităţi variate. Pondere mare a populaţiei . Infrastructura serviciilor sociale (educaţie, sănătate, cultură, intervenţii în vârstnice implicată în agricultură de subzistenţă situaţii de urgenţă, etc.) are nevoie de dezvoltare pentru a putea crea un . Rata mare a abandonului şcolar în special în rândul mediu propice pentru dezvoltarea familiilor si creşterea natalităţii la un populaţiei rrome nivel acceptabil pentru a compensa rata de îmbătrânire a populaţiei. . Tinerii părăsesc comunităţile rurale, fie în favoarea . Populaţia in interiorul ŢINUTULUI BÂRSEI este multietnică, fiind mediului urban din apropiere care oferă mai multe reprezentate etnia română, maghiară, germană şi rromă. oportunităţi de dezvoltare personală decât comunităţile . „Migraţia nedeclarată” creşte numărul populaţiei din comunităţile rurale şi rurale, fie părăsesc România în favoarea altor state mai contribuie la pierderea caracterului agricol al economiei locale. În dezvoltate, în special din vestul Europei consecinţă, mari suprafeţe de teren rămân necultivate sau primesc . Populaţie foarte săraca in Hăghig si Vâlcele. Fenomenul e destinaţii rezidenţiale. caracteristic comunităţilor cu un grad ridicat al natalităţii . Populaţie foarte săraca in Hăghig si Vâlcele. Fenomenul e caracteristic . „Migraţia nedeclarată” creşte numărul populaţiei din comunităţilor cu un grad ridicat al natalităţii comunităţile rurale şi contribuie la pierderea caracterului agricol al economiei locale. În consecinţă, mari suprafeţe de teren rămân necultivate sau primesc destinaţii rezidenţiale . Starea de degradare a unor obiective cu valoare cultural istorică. . Situaţie precară a infrastructurii spaţiilor de învăţământ . Calitatea procesului educaţional are de suferit din cauza lipsei cadrelor didactice de specialitate precum şi a dotării precare a instituţiilor de învăţământ. . Apropierea de Municipiul Braşov şi de Municipiul Sfântu Gheorghe oferă o serie de oportunităţi în ceea ce priveşte accesul la servicii educaţionale, la asistenţă medicală, infrastructura culturală şi sportiva, intervenţii în situaţii de urgenţă, . Grad ridicat de dotare şi utilare cu echipamente performante - laboratoare de informatică, conectare la Internet a unităţilor şcolare

100

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

. Pe teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI se găsesc trei importante situri protejate . Existenţa unei identităţi cultural istorice bine definită . Reţea Hidrografica bogata, cu un grad relativ scăzut de inundaţii precum şi a unor obiective istorice şi de patrimoniu cu . Zona are o floră si o faună divers şi bogată ce poate genera oportunităţi potenţial turistic. pentru dezvoltarea turismului. . Preocuparea constantă a comunităţilor din Ţinutul Bârsei . Deşeurile reprezintă o problemă, atât in ceea ce priveşte lipsa colectării pentru păstrarea tradiţiilor şi obiceiuri, promovarea de selective si lipsa unui operator /grup de operatori care sa asigure elementelor locale de etnografie şi folclor. salubritatea zonei in condiţii de eficienta economica. . Pe teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI se găsesc trei importante . Zone cu ape freatice poluate se întâlnesc pe teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI situri protejate . Zona are o floră si o faună divers şi bogată ce poate genera oportunităţi pentru dezvoltarea turismului. . Arealul ŢINUTUL BÂRSEI dispune de un divers şi valoros patrimoniu . Arealul ŢINUTUL BÂRSEI dispune de un divers şi valoros arhitectural şi cultural patrimoniu arhitectural şi cultural Patrimoniu de . Elementele fizice de patrimoniu au constituit „punctele” în jurul cărora s- . Elementele fizice de patrimoniu au constituit „punctele” mediu au păstrat vii diverse tradiţii, valori, obiceiuri, etc. în jurul cărora s-au păstrat vii diverse tradiţii, valori, . Patrimoniul cultural si arhitectural trebuie protejat in vederea asigurării obiceiuri, etc. continuităţii identităţii istorice şi culturale a teritoriului. Expansiunea . Gradul de poluare al aerului în unele comunităţi din Ţinutul Patrimoniu zonelor urbane de la nord si de la sudul ŢINUTULUI BÂRSEI pot afecta Bârsei este destul de ridicat, în special datorită prezenţei arhitectural şi negativ această identitate teritorială. CET Braşov ca principală sursă de poluare, atât prin noxele cultural emise în atmosferă cât şi prin intermediul reziduurilor rezultate în urma procesului de producţie (zgură şi cenuşă) . Interesul relativ scăzut şi lipsa resurselor, în special financiare, pentru punerea în valoare a patrimoniului cultural şi istoric. . Estomparea identităţii culturale datorită apropierii de Municipiul Braşov. . Deşeurile reprezintă o problemă, atât in ceea ce priveşte lipsa colectării selective si lipsa unui operator /grup de operatori care sa asigure salubritatea zonei in condiţii de eficienta economica. . Zone cu ape freatice poluate se întâlnesc pe teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI . Dezvoltarea economică a localităţilor din arealul ŢINUTUL BÂRSEI este . Potenţial ridicat pentru dezvoltarea sectorului secundar indisolubil legată de dezvoltarea economică din întregul areal metropolitan dar mai ales terţiar Braşov, cu un accent pe axa urbană Codlea – Ghimbav – Braşov dar şi pe zona . Grad ridicat de mobilitate a forţei de muncă de influenţă economică a Municipiului Sfântu Gheorghe . Existenţa infrastructurii turistice distribuită pe întreg Economia locală . principalele domenii care generează ocupare sunt serviciile şi industria. În teritoriul Ţinutului Bârsei. aceea ce priveşte dezvoltarea sectorului serviciilor, acest fenomen face . Anumite activităţi economice pot fi atrase de pe teritoriul parte dintr-o tendinţă mai largă ce are legătură cu polarizarea economică Municipiului Braşov pe teritoriul comunităţilor rurale din Ţinutul Bârsei

101

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

generată de axa urbană Codlea-Ghimbav-Braşov şi de municipiul Sfântu . Nivel ridicat de accesibilitate rutieră şi feroviară. Gheorghe . Se poate observa, in ultima vreme, o profilare agricola a . Mobilitatea populaţiei şi influenţa acesteia asupra sectorului economic este zonei către partea de zootehnie si producţia de lapte si un fenomen care nu a fost documentat pana acum de o ancheta statistică. carne. Aceasta tendinţa este data si de suprafeţele relativ Din acest punct de vedere se poate doar estima amploarea fenomenului de mari de fâneţe si păşuni. mobilitate a persoanelor către cele 2 zone urbane de influenţă şi impactul . Polarizarea economica pe care o generează Braşov, Codlea, pe care acest fenomen îl are asupra dezvoltării economice. Sfântu Gheorghe şi Ghimbav generează un anumit nivel de . tendinţă generalizată de scădere a numărului de angajaţi în agricultură dezvoltare a sectorului serviciilor si comerţului in Arealul . se poate observa o creştere a numărului de angajaţi în sectorul industrial şi ŢINUTULUI BÂRSEI: în sectorul serviciilor . Restructurarea Industriala a afectat întreaga zona Braşov . Dezvoltarea transportului public între Braşov şi Sfântu Gheorghe pe oricare Covasna prin închiderea fabricilor ROMAN Basov, din cele doua rute posibile ce traversează ŢINUTUL BARSEI ar putea genera TRACTORUL Basov, RULMENTUL Braşov, IAM Sfântu o zonă de dezvoltare economică prin creşterea posibilităţii de ocupare a GHEORGHE, ISAMA Sfântu Gheorghe, COLOROM Codlea, forţei de munca de către localnici dar si prin dezvoltarea oportunităţilor de etc. afaceri în fiecare localitate aflată de-a lungul rutei de transport public. . Lipsa infrastructurii de sprijinire a afacerilor şi a . condiţii atractive pentru stabilirea sediilor pentru firme, datorită antreprenoriatului pe teritoriul Ţinutului Bârsei. accesibilităţii pe reţelele de drumuri naţionale şi apropierii de un oraş . Lipsa promovării potenţialului turistic local. mare, respectiv Braşov. . Existenţa unor suprafeţe de teren neutilizate, care afectează potenţialului turistic şi de agrement al întregii comunităţi . Infrastructura de utilităţi nu este extinsă pe întreg teritoriul Ţinutului Bârsei. . Dezvoltarea unui parc logistic în Zona Bod, între DN 11 şi DN 13 . Dezvoltarea unui centru de afaceri şi sprijinire a antreprenoriatului în Comuna Hălchiu. . Numărul persoanelor angajate in agricultura este foarte mic, atât datorită . Existenţa fermelor piscicole şi a potenţialului de scăderii ponderii agriculturii in economia locala cat si datorita migraţiei dezvoltare în sectorul piscicol. tinerilor din zonele rurale. . Se poate observa, in ultima vreme, o profilare agricola a . Predomina fermele de semisubzistenta si subzistenta zonei către partea de zootehnie si producţia de lapte si . Suprafaţa agricola este fragmentata si nu poate genera profit decât in carne. Aceasta tendinţa este data si de suprafeţele relativ condiţii de asociere. mari de fâneţe si păşuni. Agricultură . Spiritul antreprenorial in agricultura este slab dezvoltat. . Efectivele de animale au rămas relativ constante in ultimii . Un punct forte este reprezentat de afinitatea teritoriului si a condiţiilor ani, cu cele mai ridicate niveluri in cazul bovinelor şi al climatice pentru anumite culturi de plante industriale. ovinelor. . Se poate observa, in ultima vreme, o profilare agricola a zonei către . Fondul forestier este destul de însemnat acoperind peste partea de zootehnie si producţia de lapte si carne. Aceasta tendinţa este 13000 de hectare data si de suprafeţele relativ mari de fâneţe si păşuni. . Mari investitori s-au stabilit pe teritoriul sau in vecinătatea arealului ŢINUTUL BARSEI

102

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

. Polarizarea economica pe care o generează Braşov, Codlea, Sfântu . Există o dezvoltare a sectorului industriei cat si cel Gheorghe şi Ghimbav generează un anumit nivel de dezvoltare a sectorului agroalimentar. serviciilor si comerţului in Arealul ŢINUTULUI BÂRSEI: . Se dezvolta o serie de mărci locale in sectorul pisciculturii, . In ceea ce priveşte suprafaţa agricola, destinaţia cea mai importantă este preparatelor din carne, lactatelor, panificaţiei, etc. terenul arabil, urmat de fâneţe şi păşuni. . Existenţa unor suprafeţe agricole necultivate . Livezile sunt foarte slab reprezentate la nivelul arealului ŢINUTUL BÂRSEI. . Capacitate scăzută de procesare şi valorificare a . Grâul, cartoful si sfecla de zahar reprezintă principalele culturi din zona. produselor (animale şi vegetale) . Efectivele de animale au rămas relativ constante in ultimii ani, cu cele . Clima destul de rece si umeda pentru intervale lungi de mai ridicate niveluri in cazul bovinelor şi al ovinelor. timp. . Fondul forestier este destul de însemnat acoperind peste 13000 de hectare . Temperaturi foarte scăzute în perioada iernii. . Nivel scăzut al comercializării produselor agricole generate de micii . Cantitate de precipitaţii destul de mare, accentuata de fermieri relieful muntos ce înconjoară zona . Fertilitate relativ scăzuta a solului. Este nevoie de mijloace de ameliorare pentru o agricultura competitiva . Nivel destul de scăzut al resurselor naturale . Numărul persoanelor angajate in agricultura este foarte mic, atât datorită scăderii ponderii agriculturii in economia locala cat si datorita migraţiei tinerilor din zonele rurale. . Predomina fermele de semisubzistenta si subzistenta . Suprafaţa agricola este fragmentata si nu poate genera profit decât in condiţii de asociere. . Spiritul antreprenorial in agricultura este slab dezvoltat. . Livezile sunt foarte slab reprezentate la nivelul arealului ŢINUTUL BÂRSEI. . Nivel scăzut al comercializării produselor agricole . In ceea ce priveşte industria, se păstrează tendinţa europeana si naţionala . Potenţial ridicat pentru dezvoltarea sectorului secundar de dominare a IMM-urilor si in special a micro-întreprinderilor. dar mai ales terţiar . Restructurarea Industriala a afectat întreaga zona Braşov Covasna prin . Grad ridicat de mobilitate a forţei de muncă închiderea fabricilor ROMAN Basov, TRACTORUL Basov, RULMENTUL . Anumite activităţi economice pot fi atrase de pe teritoriul Braşov, IAM Sfântu GHEORGHE, ISAMA Sfântu Gheorghe, COLOROM Codlea, Municipiului Braşov pe teritoriul comunităţilor rurale din etc. Ţinutul Bârsei Industrie . Mari investitori s-au stabilit pe teritoriul sau in vecinătatea arealului . Nivel ridicat de accesibilitate rutieră şi feroviară. Comerţ & Servicii ŢINUTUL BARSEI . Polarizarea economica pe care o generează Braşov, Codlea, . Există o dezvoltare a sectorului industriei cat si cel agroalimentar. Sfântu Gheorghe şi Ghimbav generează un anumit nivel de . Se dezvolta o serie de mărci locale in sectorul pisciculturii, preparatelor dezvoltare a sectorului serviciilor si comerţului in Arealul din carne, lactatelor, panificaţiei, etc. ŢINUTULUI BÂRSEI: . Un fapt ce merită remarcat este prezenţa unui număr relativ ridicat de firme de consultanţă şi inginerie, a căror resursă umană are un nivel ridicat de specializare profesională. 103

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

. În sectorul turismului există un număr considerabil de firme, cel mai multe . Un fapt ce merită remarcat este prezenţa unui număr amplasate de-a lungul coridoarelor de comunicaţii rutiere. relativ ridicat de firme de consultanţă şi inginerie, a căror resursă . umană are un nivel ridicat de specializare profesională. . În sectorul turismului există un număr considerabil de firme, cel mai multe amplasate de-a lungul coridoarelor de comunicaţii rutiere . Restructurarea Industriala a afectat întreaga zona Braşov Covasna prin închiderea fabricilor ROMAN Basov, TRACTORUL Basov, RULMENTUL Braşov, IAM Sfântu GHEORGHE, ISAMA Sfântu Gheorghe, COLOROM Codlea, etc. . Lipsa infrastructurii de sprijinire a afacerilor şi a antreprenoriatului pe teritoriul Ţinutului Bârsei. . Lipsa promovării potenţialului turistic local. Serviciile conexe turismului lipsesc . Dezvoltarea unui parc logistic în Zona Bod, între DN 11 şi DN 13 . Dezvoltarea unui centru de afaceri şi sprijinire a antreprenoriatului în Comuna Hălchiu. . Asocierea comunităţilor în vederea creării unor evenimente locale în paralel cu evenimente culturale din arealul metropolitan Braşov, pentru atragerea unui număr cât mai mare de turişti şi dezvoltarea turismului şi a serviciilor conexe. . Diversificarea ofertei turistice prin folosirea tuturor oportunităţilor pe care le furnizează teritoriul. . Dezvoltarea economică a localităţilor din arealul ŢINUTUL BÂRSEI este indisolubil legată de dezvoltarea economică din întregul areal metropolitan Braşov, cu un accent pe axa urbană Codlea – Ghimbav – Braşov dar şi pe zona de influenţă economică a Municipiului Sfântu Gheorghe . Nivelul de mobilitate al populaţiei şi bunurilor generează dezvoltare economica Servicii si . Serviciile medicale şi de învăţământ sunt relativ bine reprezentate din . Situaţie precară a infrastructurii spaţiilor de învăţământ infrastructuri punct de vedere al resurselor umane . Calitatea procesului educaţional are de suferit din cauza . Infrastructura educaţionala si de sănătate necesită intervenţii urgente medico sociale lipsei cadrelor didactice de specialitate precum şi a dotării datorită unui nivel avansat de degradare. Lipsa fondurilor rămâne însă o precare a instituţiilor de învăţământ problemă constantă.

104

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Politici . Datorită apropierii de două zone urbane importante (Municipiul Sfântu . Nivel destul de scăzut al serviciilor medicale în unele întreprinse în Gheorghe şi axa urbană Codlea – Ghimbav – Braşov, o mare parte din comunităţi din Ţinutul Bârsei. serviciile de sănătate sunt furnizate în mediul urban. De asemenea, . Starea precara a unor sectoare teritoriu intervenţia în situaţii medicale de urgenţă este asigurată de staţiile de . Infrastructura serviciilor sociale (educaţie, sănătate, ambulanţă Braşov şi Sfântu Gheorghe dar şi de unitatea SMURD ce cultură, intervenţii în situaţii de urgenţă, etc.) are nevoie funcţionează în cadrul Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă de dezvoltare pentru a putea crea un mediu propice pentru „Ţara Bârsei”. Evident, infrastructura locală are nevoie de investiţii dezvoltarea familiilor si creşterea natalităţii la un nivel pentru a fi menţinută la un standard calitativ ridicat. acceptabil pentru a compensa rata de îmbătrânire a . Serviciile de relaxare şi sportive sunt în dezvoltare, utilizându-se inclusiv populaţiei. fonduri din Programele naţionale de construire a sălilor de sport sau a . Existenţa unor asocieri locale, mai ales în domeniul bazelor sportive cu teren de sport omologabil tip I. zootehniei . Zona TINUTUL BARSEI este caracterizată de o cultura asociativă solidă. . Existenta asocierilor de tip intercomunitar între . In zonă îşi desfăşoară activitatea un număr foarte mare de organizaţii non administraţiile publice locale din zonă guvernamentale . Zona TINUTUL BARSEI este caracterizată de o cultura . Proiectele anterioare de dezvoltare au contribuit la creşterea calităţii asociativă solidă. vieţii in zona, indiferent daca au avut beneficiari publici sau privaţi. . Inexistenta grupurilor de producători . Nu exista însa demersuri integrate de dezvoltare, abordări teritoriale ale . Slaba implicare în activităţi de interes comunitar unei probleme comune mai multor comunităţi. . Nu exista însa demersuri integrate de dezvoltare, abordări . GAL încearcă sa compenseze acest lucru si sa creeze masa critica pentru o teritoriale ale unei probleme comune mai multor abordare integrata la nivel teritorial interjudeţean comunităţi

105

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

PARTEA A – III - A: PRIORITĂŢI

Elaborarea Planului de Dezvoltare Locală se bazează pe instrumentele uzuale de planificare strategică şi de dezvoltare integrată – pe aspectele de „regionalitate” şi de „participare”. „Regionalitatea” se referă la gândirea în manieră regională, la crearea circuitelor şi a structurilor regionale. Pe acestea se fundamentează coeziunea şi competitivitatea micro-regiunii ŢINUTUL BÂRSEI. Abordarea integrată este din punct de vedere al planificării şi al implementării o procedură relativ nouă în România. Procesul de dezvoltare al comunităţilor din arealul ŢINUTUL BÂRSEI vizează înlăturarea disparităţilor, analizarea viitoarelor procese de dezvoltare şi utilizarea comună a potenţialului integrat al zonei. „Participarea” înseamnă cooptarea reprezentanţilor autorităţilor locale, ONG- urilor, companiilor private, diferitelor structuri asociative existente la nivelul comunităţilor locale, în diversele faze ale procesului decizional, pentru a-l influenţa în mod eficient. Astfel, se are în vedere un grad ridicat de transparenţă al procesului. O atenţie deosebită a fost acordată etapei de audit teritorial, sub forma unei analize socio-economice concrete şi a analizei punctelor tari – punctelor slabe. Planul de Dezvoltare Locală este rezultatul unui proces interactiv şi participativ. Ca rezultat, a fost elaborat un document de planificare strategică ce este în mod clar orientat către consens şi deschis spre priorităţi Acestuia îi stă la bază o abordare integrată a consecinţelor şi interconexiunilor teritoriale. Baza a constituit-o, pe lângă elaborarea profesională a analizei, dialogul constructiv dintre echipa care a lucrat la elaborarea planului de dezvoltare şi o diversitate de actori ai dezvoltării (atât din teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI cât şi din comunităţile învecinate), în încercarea de a cuprinde cât se poate de exact dorinţele şi ideile atât ale localităţilor din arealul ŢINUTUL BÂRSEI cât şi ale altor factorii de decizie. În această ordine de idei nu a fost vorba numai de o însumare teoretică a opiniilor, ci şi de sprijin în elaborarea planului, pentru a consolida motivele participării la implementarea ulterioară a Planului de Dezvoltare Locala. . S-a pornit de la necesitatea de a se genera o viziune de dezvoltare fundamentată pe o analiză exhaustivă a situaţiei existente. Această viziune a generat obiectivele strategice şi cele specifice, pe baza cărora se elaborează planul de acţiune care conţine proiectele ce se doresc a fi implementate. Acestea vor fi

106

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014 gândite în corelare cu politicile naţionale şi regionale existente, în diverse domenii de acţiune. Planul de Dezvoltare ocală încearcă astfel să ofere o imagine clară asupra punctului de plecare şi a celui unde se doreşte să se ajungă într-un anumit orizont de timp, să organizeze eforturile administraţiei şi posibililor parteneri locali în vederea dezvoltării comunităţilor şi să ierarhizeze cele mai importante acţiuni de realizat în interiorul polului de creştere.

Formularea viziunii de dezvoltare pentru teritoriul celor nouă comunităţi rurale reprezentate în teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI a ţinut cont de atu-urile spaţiului fizic, de valorile şi tradiţiile existente la nivelul populaţiei, de oportunităţile de dezvoltare existente atât la nivelul teritoriului propriu-zis cât şi la nivelul comunităţilor urbane aflate în sud (axa urbană Codlea – Ghimbav – Braşov – Săcele) şi în nord (Municipiul Sfântu Gheorghe). Astfel, după realizarea consultării cu membrii asociaţiei ŢINUTUL BÂRSEI precum şi cu alte persoane şi organizaţii implicate în dezvoltarea locală, viziunea de dezvoltare este:

TERITORIUL „ŢINUTUL BÂRSEI” SE VA DEZVOLTA ÎNTR-O MANIERĂ DURABILĂ, BAZATĂ PE COEZIUNEA TERITORIALĂ, UTILIZAREA POTENŢIALULUI LOCAL DE DEZVOLTARE ŞI ASIGURAREA COMPLEMENTARITĂŢII CU SPAŢIULUI URBAN LIMITROF

Pe baza viziunii de dezvoltare şi pornind de la consultările cu actorii procesului de dezvoltare durabilă, atât din teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI cât şi din comunităţile şi teritoriile învecinate au fost stabilite următoarele priorităţi ale Planului de Dezvoltare Locală:

I. Dezvoltarea economică sustenabilă şi creşterea competitivităţii sectorului agricol şi forestier pentru eliminarea disparităţilor economice şi asigurarea unui nivel ridicat de convergenţă între toate comunităţile din ŢINUTUL BÂRSEI.

II. Asigurarea condiţiilor de dezvoltare a sectoarelor economice non agricole din spaţiul rural, diversificarea activităţilor economice şi asigurarea unui nivel ridicat de calitate a vieţii

107

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

III. PRIORITĂȚI TRANSVERSALE - Creşterea calităţii şi a nivelului de protecţie a mediului înconjurător sub toate aspectele sale în vederea unei dezvoltări echilibrate pe termen lung a comunităţilor din ŢINUTUL BÂRSEI - Cooperarea cu organizații similare în vederea dezvoltării durabile a teritoriului ȚINUTUL BÂRSEI

Corelarea priorităţilor Planului de Dezvoltare Locală al teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI cu prevederile existente la nivel naţional în domeniul dezvoltării rurale.

Priorităţile de mai sus se corelează cu cele trei aspecte cheie pe care este centrat Planul National Strategic pentru Dezvoltare Rurală 2007 – 2013. Relaţia de corelare este evidenţiată în tabelul de mai jos:

Priorităţile Planului de Dezvoltare Aspectele cheie pe care se centrează Locala pentru teritoriul ŢINUTUL Programul Naţional Strategic pentru BÂRSEI Dezvoltare Rurală 2007 - 2013

I. Dezvoltarea economică sustenabilă şi Facilitarea transformării şi modernizării creşterea competitivităţii sectorului structurii duale a agriculturii şi agricol şi forestier pentru eliminarea silviculturii, precum şi a industriilor disparităţilor economice şi asigurarea procesatoare aferente, pentru a le face unui nivel ridicat de convergenţă între mai competitive şi pentru a contribui la creşterea economică şi convergenţa toate comunităţile din Ţinutul Bârsei veniturilor din spaţiul rural (acolo unde este posibil), în paralel cu asigurarea condiţiilor de trai şi protecţia mediului din aceste zone.

II. Asigurarea condiţiilor de dezvoltare a Gestionarea şi facilitarea tranziţiei sectoarelor economice non agricole din forţei de muncă din sectorul agricol spaţiul rural, diversificarea activităţilor către alte sectoare care să le asigure un economice şi asigurarea unui nivel ridicat nivel de trai corespunzător din punct de calitate a vieţii de vedere social şi economic

108

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii PRIORITATE TRANSVERSALA - Creşterea calităţii şi a nivelului de protecţie a mediului din zonele rurale ale României, mediului înconjurător sub toate prin promovarea unui management aspectele sale în vederea unei dezvoltări durabil atât pe suprafeţele agricole, cât echilibrate pe termen lung a şi pe cele forestiere. comunităţilor din Ţinutul Bârsei

- Cooperarea cu organizații similare În cadrul axei LEADER, cooperarea în vederea dezvoltării durabile a reprezintă o modalitate de a extinde teritoriului ȚINUTUL BÂRSEI experienţele locale pentru îmbunătăţirea strategiilor locale, un mod de a avea acces la informaţii şi idei noi, de a face schimb de experienţă şi de a învăţa din experienţa altor regiuni sau ţări, pentru a stimula şi sprijini inovaţia, pentru dobândire de competenţe şi îmbunătăţirea lor.

Pe baza consultărilor cu membrii comunităţilor din ŢINUTUL BÂRSEI şi cu aportul echipei de specialişti din cadrul Agenţiei Metropolitane pentru Dezvoltare Durabilă Braşov au fost stabilite, pentru fiecare direcţie prioritară de acţiune, o serie de obiective operaţionale, care sunt prezentate în tabelul de mai joş Obiectivele operaţionale au fost stabilite luând în considerare, printre altele, priorităţile stabilite la nivel naţional prin Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală 2007-2013

Priorităţile Planului de Dezvoltare Locala pentru teritoriul ŢINUTUL Obiective operaţionale BÂRSEI

I.1. Dobândirea de informaţii şi I. Dezvoltarea economică durabilă şi cunoştinţe relevante în vederea creşterea competitivităţii sectorului gospodăririi durabile a terenurilor agricole şi forestiere, creşterea calităţii agricol şi forestier pentru eliminarea managementului la nivel de fermă, 109

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014 disparităţilor economice şi asigurarea restructurarea şi modernizarea în sectoarele de procesare şi unui nivel ridicat de convergenţă între comercializare pentru produsele toate comunităţile din Ţinutul Bârsei agricole şi forestiere. I.2. Creşterea importanţei economice şi a veniturilor exploataţiilor conduse de tinerii fermieri I.3. Creşterea volumului şi diversificarea producţiei destinate comercializării în cadrul fermelor de semisubzistenţă în vederea viabilizării economice a acestora. I.4. Facilitarea accesului la serviciile de consiliere si consultanţă pentru a asigura dezvoltarea fermelor de semisubzistenţă şi trecerea acestora în categoria fermelor comerciale.

II.1. Crearea şi dezvoltarea micro- întreprinderilor ce furnizează servicii non agricole în spaţiul rural, promovarea iniţiativelor tinerilor şi II. Asigurarea condiţiilor de dezvoltare a femeilor în sectorul non-agricol, sectoarelor economice non agricole din dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti. II.2. Dezvoltarea activităţilor turistice spaţiul rural, diversificarea activităţilor în zonele rurale economice şi asigurarea unui nivel II.3. Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru populaţia din arealul ŢINUTUL ridicat de calitate a vieţii BÂRSEI, asigurarea accesului la serviciile de bază şi protejarea moştenirii culturale şi naturale din spaţiul rural în vederea realizării unei dezvoltări durabile.

PRIORITATE TRANSVERSALĂ - Creşterea Protejarea mediului înconjurător şi calităţii şi a nivelului de protecţie a implementarea de tehnologii inovative mediului înconjurător sub toate pentru conservarea patrimoniului aspectele sale în vederea unei dezvoltări natural echilibrate pe termen lung a comunităţilor din Ţinutul Bârsei (prioritate transversală)

Cooperarea cu organizații similare în Dezvoltarea relațiilor de parteneriat și vederea dezvoltării durabile a cooperare cu alt GAL-uri teritoriului ȚINUTUL BÂRSEI

110

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Anexa nr. 1.

Obş Priorităţile Planului de Codul Dezvoltare Locală pentru Obiective operaţionale Măsuri Măsurii corespon- teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI dente din PNDR I.1. Dobândirea de informaţii şi cunoştinţe relevante în Formare profesională, informare 111 vederea gospodăririi durabile a terenurilor agricole şi şi difuzare de cunoştinţe forestiere, creşterea calităţii managementului la nivel de I. Dezvoltarea economică fermă, restructurarea şi modernizarea în sectoarele de durabilă şi creşterea procesare şi comercializare pentru produsele agricole şi competitivităţii sectorului forestiere. agricol şi forestier pentru I.2. Creşterea importanţei economice şi a veniturilor Instalarea tinerilor fermieri 112 eliminarea disparităţilor exploataţiilor conduse de tinerii fermieri economice şi asigurarea unui I.3. Creşterea volumului şi diversificarea producţiei destinate Sprijinirea fermelor agricole de 141 nivel ridicat de convergenţă comercializării în cadrul fermelor de semisubzistenţă în semisubzistenţă între toate comunităţile din vederea viabilizării economice a acestora. Ţinutul Bârsei I.4. Facilitarea accesului la serviciile de consiliere si Furnizarea de servicii de 143 consultanţă pentru a asigura dezvoltarea fermelor de consiliere şi consultanţă pentru semisubzistenţă şi trecerea acestora în categoria fermelor agricultori comerciale. II.1. Crearea şi dezvoltarea micro-întreprinderilor ce Sprijin pentru crearea şi 312 furnizează servicii non agricole în spaţiul rural, promovarea dezvoltarea de micro- II. Asigurarea condiţiilor de iniţiativelor tinerilor şi femeilor în sectorul non-agricol, intreprinderi dezvoltare a sectoarelor dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti. economice non agricole din spaţiul rural, diversificarea II.2. Dezvoltarea activităţilor turistice în zonele rurale Încurajarea activităţilor turistice 313 activităţilor economice şi II.3. Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru populaţia din Renovarea, dezvoltarea satelor, 322 asigurarea unui nivel ridicat arealul ŢINUTUL BÂRSEI, asigurarea accesului la serviciile de îmbunătăţirea serviciilor de bază de calitate a vieţii bază şi protejarea moştenirii culturale şi naturale din spaţiul pentru economia şi populaţia rural în vederea realizării unei dezvoltări durabile. rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale

PRIORITATE TRANSVERSALĂ - Creşterea calităţii şi a nivelului de protecţie a mediului înconjurător sub toate aspectele sale în vederea unei dezvoltări echilibrate pe termen lung a comunităţilor din Ţinutul Bârsei (prioritate transversală) Cooperarea cu organizații similare în vederea dezvoltării durabile a teritoriului ȚINUTUL BÂRSEI Implementare poiectelor de 421 cooperare Obiectiv specific - Protejarea mediului înconjurător şi implementarea de tehnologii inovative pentru conservarea patrimoniului natural Obiectiv Specific - Dezvoltarea relațiilor de parteneriat și cooperare cu alt GAL-uri 111

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

TABEL DE CORELARE ANALIZĂ SWOT – PRIORITĂŢI – OBIECTIVE - ACŢIUNI Elemente de analiză SWOT Viziune de Priorităţi Obiective specifice Acţiuni/Măsuri Dezvoltare Accesibilitatea teritoriului este ridicată, printr-un acces facil la I.1. Dobândirea de informaţii şi reţeaua de drumuri naţionale precum şi la magistralele de transport cunoştinţe relevante în vederea

ŞI ŞI gospodăririi durabile a Formare feroviar. Reţeaua hidrografică este bogată terenurilor agricole şi profesională,

forestiere, creşterea calităţii informare şi Pe teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI se găsesc trei importante situri , BAZATĂ PE , BAZATĂ managementului la nivel de difuzare de protejate fermă, restructurarea şi cunoştinţe

Zona are o floră si o faună divers şi bogată ce poate genera EZVOLTARE modernizarea în sectoarele de

oportunităţi pentru dezvoltarea turismului. LIMITROF

procesare şi comercializare 111

Mişcarea migratorie la nivelul teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI este relativ DURABILĂ pentru produsele agricole şi echilibrată şi nu contribuie în mod decisiv la creşterea sau scăderea forestiere. populaţiei. I. Dezvoltarea I.2. Creşterea importanţei Instalarea Numărul persoanelor este în uşoară creştere, datorită unui spor natural economică durabilă economice şi a veniturilor tinerilor fermieri şi creşterea exploataţiilor conduse de tinerii

pozitiv însă insuficient pentru a compensa tendinţa generală de O MANIERĂ îmbătrânire a populaţiei - competitivităţii fermieri 112 I.3. Creşterea volumului şi Dezvoltarea unui parc logistic în Zona Bod, între DN 11 şi DN 13 sectorului agricol şi Sprijinirea diversificarea producţiei Dezvoltarea unui centru de afaceri şi sprijinire a antreprenoriatului în forestier pentru fermelor agricole eliminarea destinate comercializării în de Comuna Hălchiu. cadrul fermelor de POTENŢIALULUI LOCAL DE D POTENŢIALULUI LOCAL disparităţilor semisubzistenţă Nivelul de mobilitate al populaţiei şi bunurilor generează dezvoltare semisubzistenţă în vederea economice şi economica viabilizării economice a asigurarea unui nivel 141 Oportunitatea de a dezvolta reţele de nivel local şi microregional ridicat de acestora. pentru stimularea producţiei agricole şi zootehnice şi asigurarea convergenţă între prelucrării şi valorificării pe plan local. toate comunităţile Existenţa unor suprafeţe agricole necultivate din Ţinutul Bârsei

Capacitate scăzută de procesare şi valorificare a produselor (animale CU URBAN SPAŢIULUI COMPLEMENTARITĂŢII I.4. Facilitarea accesului la Furnizarea de şi vegetale) serviciile de consiliere si servicii de Pondere mare a populaţiei vârstnice în unele comunităţi. consultanţă pentru a asigura consiliere şi

Tendinţa tinerilor de a părăsi spaţiul rural pentru cel urban, care oferă UTILIZAREA TERITORIALĂ, dezvoltarea fermelor de consultanţă

posibilităţi variate. Pondere mare a populaţiei vârstnice implicată în semisubzistenţă şi trecerea pentru agricultori

agricultură de subzistenţă ASIGURAREA acestora în categoria fermelor Tinerii părăsesc comunităţile rurale, fie în favoarea mediului urban comerciale. 143 din apropiere care oferă mai multe oportunităţi de dezvoltare personală decât comunităţile rurale, fie părăsesc România în favoarea COEZIUNEA

altor state mai dezvoltate, în special din vestul Europei ÎNTR SE TERITORIUL VA „ŢINUTUL BÂRSEI” DEZVOLTA 112

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Se poate observa, in ultima vreme, o profilare agricola a zonei către partea de zootehnie si producţia de lapte si carne. Aceasta tendinţa este data si de suprafeţele relativ mari de fâneţe si păşuni II.1. Crearea şi dezvoltarea Apropierea de Municipiul Braşov şi de Municipiul Sfântu Gheorghe Sprijin pentru micro-întreprinderilor ce oferă o serie de oportunităţi în ceea ce priveşte accesul la servicii crearea şi furnizează servicii non agricole educaţionale, la asistenţă medicală, infrastructura culturală şi dezvoltarea de în spaţiul rural, promovarea sportiva, intervenţii în situaţii de urgenţă, micro- iniţiativelor tinerilor şi femeilor Nivel destul de scăzut al serviciilor medicale în unele comunităţi din intreprinderi în sectorul non-agricol,

Ţinutul Bârsei. dezvoltarea activităţilor 312 Infrastructura serviciilor sociale (educaţie, sănătate, cultură, meşteşugăreşti. intervenţii în situaţii de urgenţă, etc.) are nevoie de dezvoltare pentru Încurajarea a putea crea un mediu propice pentru dezvoltarea familiilor si activităţilor II.2. Dezvoltarea activităţilor creşterea natalităţii la un nivel acceptabil pentru a compensa rata de turistice turistice în zonele rurale îmbătrânire a populaţiei. Apropierea de Municipiul Braşov poate oferi şansa unei dezvoltări 313 pregnante în domeniul turismului şi al serviciilor conexe. II. Asigurarea condiţiilor de Dezvoltarea unui punct de acces aerian prin intermediul aerodromului dezvoltare a de la Sânpetru. sectoarelor Valorificarea aşezării geografice şi a nivelului ridicat de accesibilitate economice non rutieră şi feroviară în direcţia dezvoltării sectoarelor secundar şi agricole din spaţiul terţiar. rural, diversificarea Există o tendinţă a familiilor care locuiesc în mediul urban, cu venituri activităţilor Renovarea, economice şi dezvoltarea şi educaţie peste medie, de a se muta în localităţile rurale din II.3. Îmbunătăţirea condiţiilor asigurarea unui nivel satelor, apropiere, datorită unui nivel de calitate a vieţii destul de ridicat în de viaţă pentru populaţia din ridicat de calitate a îmbunătăţirea mediul rural arealul ŢINUTUL BÂRSEI, vieţii serviciilor de bază Forţă de muncă cu un nivel ridicat de pregătire profesionala. asigurarea accesului la serviciile pentru economia de bază şi protejarea moştenirii Potenţial ridicat pentru dezvoltarea sectorului secundar dar mai ales şi populaţia rurală culturale şi naturale din spaţiul terţiar şi punerea în rural în vederea realizării unei Grad ridicat de mobilitate a forţei de muncă valoare a dezvoltări durabile. Existenţa infrastructurii turistice distribuită pe întreg teritoriul moştenirii rurale

Ţinutului Bârsei. Anumite activităţi economice pot fi atrase de pe teritoriul 322 Municipiului Braşov pe teritoriul comunităţilor rurale din Ţinutul Bârsei Restructurarea Industriala a afectat întreaga zona Braşov Covasna prin închiderea fabricilor ROMAN Basov, TRACTORUL Basov, RULMENTUL Braşov, IAM Sfântu GHEORGHE, ISAMA Sfântu Gheorghe, COLOROM Codlea, etc.

113

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Dezvoltarea unui centru de afaceri şi sprijinire a antreprenoriatului în Comuna Hălchiu Organizarea Festivalului Olimpic al Tineretului European în 2013 pe Valea Prahovei, în imediata apropiere a Ţinutului Bârsei.

Gradul de poluare al aerului în unele comunităţi din Ţinutul Bârsei este PRIORITATE destul de ridicat, în special datorită prezenţei CET Braşov ca principală TRANSVERSALĂ - sursă de poluare, atât prin noxele emise în atmosferă cât şi prin Creşterea calităţii şi intermediul reziduurilor rezultate în urma procesului de producţie a nivelului de protecţie a mediului (zgură şi cenuşă) înconjurător sub Deşeurile reprezintă o problemă, atât in ceea ce priveşte lipsa toate aspectele sale Obiectiv specific - Protejarea colectării selective si lipsa unui operator /grup de operatori care sa în vederea unei mediului înconjurător şi asigure salubritatea zonei in condiţii de eficienta economica. dezvoltări echilibrate implementarea de tehnologii Implementare Zone cu ape freatice poluate se întâlnesc pe teritoriul ŢINUTUL pe termen lung a inovative pentru conservarea proiectelor de comunităţilor din patrimoniului natural cooperare BÂRSEI Ţinutul Bârsei

(prioritate Dorinţa din partea comunităţilor locale de a dezvolta, într-o maniera Obiectiv Specific - Dezvoltarea 421 transversală) durabila teritoriul. relațiilor de parteneriat și cooperare Cooperarea cu Zona are o floră si o faună divers şi bogată ce poate genera cu alt GAL-uri organizații similare oportunităţi pentru dezvoltarea turismului. în vederea Pe teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI se găsesc trei importante situri dezvoltării durabile a protejate teritoriului ȚINUTUL Reţea Hidrografica bogata, cu un grad relativ scăzut de inundaţii BÂRSEI

114

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

COMPLEMENTARITATEA PLANULUI DE DEZVOLTARE LOCALĂ ŢINUTUL BARSEI CU ALTE PROGRAME DE DEZVOLTARE este necesară pentru a asigura implementarea unui demers integrat de dezvoltare micro-regionala, cu utilizarea tuturor oportunităţilor de finanţare, fie ele din surse private sau publice, naţionale sau europene.

Astfel, Planul de Dezvoltare Locală al teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI este complementar cu alte programe operaţionale active, după cum urmează:  Cu POS DRU care finanţeaza, prin axa prioritară 5 formarea profesionala a persoanelor din mediul rural în vederea dezvoltarii nivelului general de pregătire şi al activităţilor non agricole  CU POS DRU care finanţează, prin axa prioritara 2 accesul anagajaţilor la formare continua în diverse sectoare de activitate, printre care turismul şi serviciile  Cu POR care prin axa prioritara 5 finanţează dezvoltarea infrastructurii turistice precum şi a promovării turistice a regiunilor.  Cu POS CCE care sprijină, prin diferite axe prioritare şi domenii de intervenţie creşterea competitivităţii sectorului economici  CU PO DCA care finanţeaza elaborarea strategiilor de dezvoltare locala ale comunităţilor precum şi pregătirea personalului din administraţia publică locală în vederea implementării acestor demersuri de dezvoltare strategica.  Cu POR care prin axa 1 finantează dezvoltarea Polilor Naţionali de Creştere – Polul de Creştere Brasov prezintă o suprapunere teritorială ci arealul ŢINUTUL BÂRSEI.  Cu POS Mediu care finanţează Elaborarea planurilor de management, dezvoltarea,operarea şi menţinerea infrastructurii, înfiinţarea sistemelor de monitorizare, training şi construirea Capacităţii administrative pentru sit-urile Natura 2000  Cu POS CCE care finantează dezvoltarea producerii de enrgie din surse regenerabile  Cu POS CCE care finanteaza dezvoltarea micro intreprinderilor

115

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

PARTEA A – IV – A: MĂSURI

Pentru atingerea obiectivelor operaţionale propuse în cadrul acestui plan de dezvoltare locală se are în vedere dezvoltarea de proiecte în conformitate cu măsurile Planului Naţional de Dezvoltare Rurală, în cadrul unei abordări „ de jos în sus” de tip LEADER.

Aceste măsuri sunt:

Titlul Măsurii Referinţa PNDR Formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe 111 Instalarea tinerilor fermieri 112 Modernizarea exploatațiilor agricole 121 Sprijinirea fermelor agricole de semisubzistenţă 141 Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru 143 agricultori Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-intreprinderi 312 Încurajarea activităţilor turistice 313 Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază 322 pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale Implementarea proiectelor de cooperare 421

În dezvoltarea de proiecte la nivelul teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI vor fi aplicate criteriile de evaluare şi selecţie stabilite în cadrul PNDR. Suplimentar, proiectele aferente fiecărei măsuri vor fi evaluate şi în funcţie de unele criterii suplimentare, stabilite de către Comitetul de evaluare şi selecţie în conformitate cu priorităţile şi obiectivele operaţionale stabilite prin prezentul Plan de Dezvoltare Locală.

116

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Proiectele de dezvoltare prevăzute în cadrul acestui document se adresează unei categorii largi de organizaţii publice şi private, după cum urmează:

111 112 121 141 143 312 313 322 421

Persoane fizice

Persoane fizice care se obligă să devină PFA sau

întreprindere individuala Persoane fizice

autorizate -PFA Întreprinderi

individuale Întreprinderi

familiale Mico întreprinderi

(altele decat cele de

mai sus)

IMM-uri

Consilii Locale

Asociaţii de Dezvoltare

Intercomunitară Organizaţii Non

Guvernamentale Aşezăminte culturale

şi instituţii de cult

Societăţi agricole

Societăţi cooperative

agricole

117

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Societăţi cooperative de valorificare

Cooperative agricole

Grupuri de producatori

118

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Măsura Formarea profesională şi acţiuni de informare (111) Măsura Formare profesionala (training), informare şi difuzare de cunoştinţe Articole care stau la Articolul 20 (a) (i) si 21 din Regulamentul (CE) Nr. baza măsurii 1698/2005. Punctul 5.3.1.1.1 a Anexei H din Regulamentul (CE)Nr. 1974/2006

Codul măsurii 111

Motivaţia sprijinului

In arealul ŢINUTUL BÂRSEI sectoarele agricol si forestier constituie pentru spaţiul rural un factor determinant pentru obţinerea producţiilor agricole si silvice, precum si pentru menţinerea calităţii peisajului si protecţiei mediului înconjurător.

Astfel, evoluţia si specializarea in agricultură si silvicultura necesita un nivel corespunzător de instruire tehnica, economica si juridica, inclusiv expertiza in tehnologii noi ale informaţiei, pentru a corespunde cerinţelor comunitare in domeniul fitosanitar, bunăstării animalelor, standardelor de calitate, sprijinind astfel mobilizarea populaţiei rurale si îmbunătăţirea diversităţii locale in vederea creşterii atractivităţii zonelor rurale, a diversificării economiei rurale si a calităţii vieţii.

Necesitatea activităţilor de formare profesionala apare in contextul legat de creşterea competitivităţii si diversificării produselor si activităţilor din agricultura si silvicultura, de restructurarea si modernizarea sectoarelor agricol si forestier, a sectoarelor de procesare si comercializare pentru produsele agricole si forestiere, de încurajarea afacerilor orientate spre piaţă, a cerinţelor pentru o gama larga de aptitudini economice si de management cat si de îndeplinirea obiectivului gestionarii durabile a terenurilor si protecţiei mediului, aplicarea de tehnologii si practici prietenoase mediului si de utilizare a energiei regenerabile.

Prin urmare, este necesar ca activităţile de formare profesionala, informare si difuzare a cunoştinţelor sa fie extinse si la persoanele adulte care sunt implicate in domenii care au legătura cu agricultura, industria alimentara si silvicultura.

Sprijinul acordat prin aceasta măsura va facilita accesul la alte măsuri din Planul de Dezvoltare Locală al teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI. De asemenea, accesul la măsura de instalare a tinerilor fermieri este condiţionat de dovedirea de competente profesionale, ce pot fi obţinute si prin participarea potenţialilor beneficiari la cursurile finanţate prin aceasta măsură.

Împreună cu măsura 143 – „Furnizarea de servicii de consiliere şi consultantă pentru fermieri" - sprijinul care se acordă prin aceasta măsură va spori nivelul de cunoaştere, informare, educaţie a persoanelor care lucrează in sectoarele acro-alimentar si silvic, va facilita, de asemenea, accesarea unor masuri de investiţii de către tinerii fermieri.

Implementarea acestei măsuri, prin care se acordă sprijin privind participarea la acţiuni de formare, informare si difuzare a cunoştinţelor va fi in acord cu Strategiile de la Lisabona si Goteborg care urmăresc reînnoirea bazelor competitivităţii europene, creşterea potenţialului sau de dezvoltare cum ar fi productivitatea si consolidarea coeziunii sociale cu accent asupra cunoştinţelor, inovaţiei şi valorificării capitalului uman.

119

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Măsura se încadrează în prioritatea nr I a Planului de Dezvoltare Locală - Dezvoltarea economică durabilă şi creşterea competitivităţii sectorului agricol şi forestier pentru eliminarea disparităţilor economice şi asigurarea unui nivel ridicat de convergenţă între toate comunităţile din Ţinutul Bârsei -, obiectivul specific I.1. - Dobândirea de informaţii şi cunoştinţe relevante în vederea gospodăririi durabile a terenurilor agricole şi forestiere, creşterea calităţii managementului la nivel de fermă, restructurarea şi modernizarea în sectoarele de procesare şi comercializare pentru produsele agricole şi forestiere.

În ceea ce priveşte încadrarea în Planul Naţional de Dezvoltare Rurală, măsura se încadrează în axa prioritara I, al cărei Obiectiv general este „Îmbunătăţirea competitivităţii sectoarelor agricol, silvic si alimentar, utilizarea durabila a terenurilor agricole si protecţia mediului, prin acţiuni de formare, informare si difuzare de cunoştinţe inovative adresate persoanelor adulte care activează in sectoarele menţionate”.

Obiectivele operaţionale urmăresc realizarea unor acţiuni care vor contribui la:  îmbunătăţirea cunoştinţelor tehnice si economice generale, specifice pentru agricultură, silvicultura şi industria alimentară;  pregătire generala pentru managementul si administrarea fermelor;  respectarea condiţiilor de Eco-condiţionalitate si a Standardelor Pieţei Agricole Comune, diversificarea sau restructurarea producţiei fermelor (introducerea de noi produse si sisteme de procesare);  conştientizarea fermierilor privind probleme generale de mediu in sectoarele agricol, forestier si al industriei alimentare in scopul îmbunătăţirii protecţiei mediului;  educarea si conştientizarea proprietarilor de păduri (dobândirea conştiinţei forestiere) in vederea asigurării gospodăririi durabile a pădurilor coroborat cu valorificarea superioara a resurselor forestiere si creşterea procentului de păduri la nivel naţional, ce reprezintă obiective principale ale politicii naţionale forestiere;  informări privind introducerea de noi tehnologii informaţionale si de comunicare (IT).  Furnizarea acţiunilor de formare profesionala precum şi a acţiunilor de informare şi difuzare a cunoştinţelor se va realiza pentru fiecare fermier, pe baza acceptului acestuia fără discriminare pe criterii de vârstă, sex, rasa, origine etnica, apartenenta politica sau religioasa etc.

Domeniul de acţiune

Măsura sprijină: 1. Programe de formare profesionala de scurta durata (iniţiere, perfecţionare si specializare), cu perioade diferenţiate de pregătire, in funcţie de tematica cursului, grupul ţinta si nivelul existent de pregătire al solicitanţilor de formare profesionala in vederea îmbunătăţirii si perfecţionării cunoştinţelor privind competentele manageriale şi tehnice in domeniul agricol, forestier şi agro-alimentar, introducerea de noi tehnologii si inovaţii, protecţia mediului si agricultura ecologică, cunoaşterea si respectarea condiţiilor de Eco-condiţionalitate etc. 2. Acţiuni de informare şi difuzare de cunoştinţe privind schemele de sprijin ale PAC, a modului de aplicare a masurilor pentru dezvoltare rurala.

Acţiunile prevăzute a se efectua prin aceasta măsura au un caracter colectiv si nu individual.

Beneficiarii

Beneficiarii finali sunt persoane adulte care activează in domeniile agriculturii, silviculturii (inclusiv proprietari de pădure) si industriei agro-alimentare.

Beneficiarii direcţi, furnizori ai acţiunilor de formare profesionala, informare si difuzare a cunoştinţelor, sunt entităţi publice sau private care activează in domeniul formarii profesionale

120

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014 a adulţilor şi/sau informării şi difuzării de cunoştinţe care îndeplinesc criteriile de eligibilitate şi de selecţie.

Descrierea operaţiunilor (inclusiv a tipurilor de formare profesionala) 1. Oferirea de programe de formare profesionala care cuprind acţiuni din domeniile agricol, silvic si alimentar, ca de exemplu: Diversificarea activităţilor in exploataţiile agricole, îmbunătăţirea calităţii producţiei, igiena si siguranţa alimentelor, crearea de condiîii pentru a asigura bunăstarea animalelor şi sănătatea plantelor, siguranţa muncii, folosirea îngrăşămintelor şi amendamentelor in agricultura in concordanta cu standardele Uniunii Europene; Îmbunătăţirea şi încurajarea afacerilor; Îmbunătăţirea cunoştinţelor privind protecţia mediului; Pregătire tehnică (noi tehnologii informaţionale, introducerea de inovaţii, difuzarea rezultatelor cercetării si a gestionarii durabile a resurselor naturale etc.); Managementul durabil al terenurilor agricole si forestiere; Dezvoltarea unor capacităţi inovative in lanţul agro-alimentar; Însuşirea cerinţelor privind eco-condiţionalitatea si aplicarea unor metode de productie compatibile cu întreţinerea si ameliorarea peisajului, respectiv cu protecţia mediului.

2. Sprijin financiar acordat pentru participarea fermierilor la diferite întruniri tematice, târguri, expoziţii, proiecte de succes, evenimente care pot contribui la informarea acestora privind, de exemplu, noile tehnologii aplicate in diferite sectoare, sau pentru acţiuni de schimb de experienţă etc.

Lista actiunilor prezentate la pct. 1 si 2 nu este exhaustiva.

Detalii privind acordarea sprijinului Următoarele costuri sunt eligibile pentru ajutor financiar: a) Costurile legate de pregatirea si desfasurarea diferitelor actiuni de formare profesionala: Onorarii si diurna pentru expertii din echipa de proiect a contractorului; Diurne pentru cursanti (cazare si masa); Cheltuieli de transport; Materiale didactice si consumabile; Inchirierea de echipamente specifice pentru implementarea proiectului; Inchirierea de spatii adecvate pentru desfasurarea actiunilor de formare profesionala; Alte cheltuieli legate de implementarea actiunilor de formare profesionala. b) Costurile privind diferite tipuri de actiuni de informare şi difuzare de cunostinte: Cheltuieli de transport; Materiale informative; Alte cheltuieli legate de implementarea actiunilor de informare si difuzare de cunostinte.

Toate aceste costuri trebuie sa fie rezonabile, justificate si sa corespunda principiilor unei bune gestionari financiare, in special din punct de vedere al raportului pret-calitate si al rentabilitatii.

Nu sunt eligibile: i. cursurile sau activităţile de formare care intra sub incidenta programelor sau sistemelor normale de invatamant agricol si silvic de nivel secundar sau superior inclusiv cele de calificare; ii. cheltuielile cu investitiile; iii. cheltuielile pentru activitati de formare sprijinite prin Fondul Social European.

Identificarea institutiilor care realizeaza activitati de formare profesionala şi actiuni de informare şi difuzare de cunoştinte

121

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Furnizorii de formare profesionala, informare şi difuzare de cunostinte pot fi entitati publice sau private care activeaza in domeniu, sunt înfiintate conform legislatiei in vigoare in Romania şi care indeplinesc criteriile de eligibilitate şi de selecţie.

Astfel, furnizorii de formare profesionala, informare si difuzare de cunostinte pot fi:  Entitati publice:  Entitati private - persoane juridice care au competenta in domeniul agricol, silvic sau alimentar conforma cu obiectivele masurii.

Evaluarea şi selecţia furnizorilor de formare profesionala, informare şi difuzare de cunoştinte Evaluarea si selecţia furnizorilor de formare profesionala, informare si difuzare de cunostinte se va realiza pe baza unui apel de selecție a proiectelor organizat în conformitate cu prevederile măsurii 41 din PNDR.

Criterii de eligibilitate pentru furnizorii de formare profesionala, informare şi difuzare de cunostinte:  sunt persoane juridice constituite in conformitate cu legislatia in vigoare in Romania;  au prevazut in obiectul lor de activitate formarea profesionala sau informare si difuzare de cunostinte;  dispun de personal calificat (pentru fiecare domeniu de actiune furnizorul de formare profesionala, informare si difuzare de cunostinte va prezenta: lista expertilor specializati pe acel domeniu, acordul scris al fiecarui expert pentru participarea la serviciul de formare, informare si difuzare de cunostinte, CV-ul fiecarui expert);  au acces la facilitati administrative corespunzatoare activitatii specifice de formare sau de informare si difuzare de cunostinte;  dispun de capacitate tehnica si financiara necesare derularii activitatilor specifice de formare sau de informare si difuzare de cunostinte;  nu sunt in stare de faliment ori lichidare;  si-au mdeplinit obligatiile de plata a impozitelor, taxelor si contributiilor de asigurari sociale catre bugetul de stat.

Criterii de selectie pentru ofertele furnizorilor eligibili: Atribuirea contractului de servicii se va face pe baza celui mai avantajos punctaj obtinut in urma aplicarii unor criterii de selectie pentru ofertele furnizorilor eligibili, care se refera la:  Caracteristici privind nivelul calitativ şi tehnic (întelegerea nevoilor, numarul de experti, experienta acestora, logistica folosita pentru implementarea proiectului etc.);  Planificarea activitatilor;  Caracterul inovativ al acţiunilor planificate (criteriu local de selecţie)  Relevanţa parteneriatelor (daca e cazul) propuse pentru implementarea activităţilor (criteriu local de selecţie)  Oferta financiara.

Criterii de prioritizare pentru participantii la activitatile de formare profesionala in domeniul agricol

In caietul de sarcini vor fi specificate criteriile de prioritizare, aplicate in functie de tematica instruirii, pe baza carora furnizorii de formare profesionala, informare şi difuzare de cunostinte vor selecta beneficiarii finali. Aceste criterii sunt aplicate daca numarul beneficiarilor finali identificati este mai mare decat cel prevazut initial in caietul de sarcini. Urmatoarele criterii pot fi luate in considerare in functie de tematica instruirii:  sa aiba varsta de cel mult 40 de ani;  sa fie fermier de semi-subzistenta;  sa fie membru al unui grup de producatori sau altor forme asociative recunoscute conform legislatiei nationale in vigoare; 122

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

 sa aiba un proiect de investitii;  sa aiba ferma amplasata într-o zona defavorizata;  sa aiba un nivel scazut de educatie.

Nivelul de sprijin Ajutorul public acordat in cadrul acestei masuri este de 100% din totalul cheltuielilor eligibile, conform anexei la Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1698/2005. Beneficiarii finali nu vor suporta nici un fel de taxe pentru a participa la activitatile sprijinite prin masura.

Delimitarea de alte instrumente financiare ale UE (FSE) Planul de Dezvoltare Locală include activitati care privesc dezvoltarea resurselor umane si, prin urmare, acest program se afla in relatie de complementaritate cu POS DRU. Delimitarea dintre POS DRU si PDL are la baza tipul de interventii si nu demarcarea teritoriala. In ceea ce priveste educatia si formarea profesionala initiala, POS DRU, prin axa prioritara (AP) 1 "Educatie si formare profesionala in sprijinul cresterii economice si dezvoltarii societatii bazate pe cunoastere" va oferi, prin intermediul scolilor si liceelor specializate, programe de formare initiala in agricultură, finalizate cu o atestare in acest domeniu. Formarea profesionala continua pentru persoanele din agricultura, agricultura de subzistenta şi semisubzistenta, va fi realizata in cadrul POS DRU prin AP 2 ,Corelarea învatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii" sau prin AP 5 "Promovarea masurilor active de ocupare". Pentru persoanele ocupate in agricultura si in agricultura de subzistenta, POS DRU, va finanta in cadrul AP 2 doar formarea profesionala in vederea calificarii (inclusiv recalificarea), ca si pentru celelalte sectoare. Prin AP 5 a POS DRU se va promova orientarea, consultanta si formarea in domeniul antreprenorial si in domenii nonagricole. Prin PDL măsura 111 se vor finanta numai programe de formare de scurta durata (cursuri de baza si specializari) pentru perfectionarea cunostintelor lucratorilor din agricultura si silvicultura. Pentru absolventii acestor cursuri de formare se vor acorda atestate de participare.

Nr. de Cost total Estimarea Contribuţia Contribuţia Contribuţia proiecte mediu costului total FEADR – publică privată prevăzute (euro) pe măsură măsură naţională

0 0 0 0 0 0

123

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Măsura „Instalarea tinerilor fermieri” (112) Măsura Instalarea tinerilor fermieri

Articole care stau la Articolul 20 a (ii) si Art.22 din Regulamentul (CE) nr. baza măsurii 1698/2005 Articolul 13 si Anexa II punctul 5.3.1.1.2 din Regulamentul (CE) nr.. 1974/2006. Codul măsurii 112

Motivaţia sprijinului

Datele statistice prezentate in PNS cat si in etapa de analiză diagnostic pun in evidenta faptul ca un procent relativ mare de tineri, cu vârsta cuprinsa intre 24 si 44 de ani, sunt ocupaţi in agricultura. Aceasta situaţie este cauzata de faptul ca, neavând alte surse de venit, tinerii din mediul rural rămân in comunităţile din care fac parte pentru a ajuta la efectuarea unor activităţi agricole. Mai mult decat atât, există pericolul ca o mare parte din generaţia tânără să părăseasca comunitatea rurală din care fac parte întrucât sectorul agricol nu pare să furnizeze oportunităţi suficient de atractive pentru dezvoltarea personală.

Un aspect foarte important este acela ca, in totalul fortei de munca ocupate in agricultura ponderea salariatilor este foarte mica, de aprox. 6%. Ponderea cea mai mare este detinuta de lucratorii pe cont propriu (51,6%) şi de lucratorii familiali neremunerati (42,0%). Aceste doua categorii cuprind in mare masura "alti membri de familie", respectiv şi tineri cu varsta sub 35 de ani. (INS, 2005) Analizand structura de varsta a managementului in cadrul exploatatiilor agricole individuale mai mari de 1 UDE, se constata ca o pondere foarte mare de 71% o reprezinta sefii de exploatatii cu varsta de 55 de ani si peste, comparativ cu ponderea celor cu varsta intre 35 si 55 de ani de 25% si a tinerilor sub 35 de ani de numai 4%. (EUROSTAT, 2005)

Tendinta de imbatranire a şefilor de exploatatii se observa şi in cadrul exploatatiilor cu personalitate juridica (sub 35 de ani doar 11%, iar peste 45 de ani 66%) (ENS, 2005). Ponderea exploatatiilor agricole conduse de tinerii fermieri sub 35 de ani a mregistrat un trend descendent in perioada 2003-2005, de la 9% la 7%, reflectand si un grad scazut de ocupare a acestora in exploatatiile agricole, de aprox. 4,5% in tara noastra, fata de 8,3% cat s-a inregistrat la nivelul UE-27 (EUROSTAT, 2005). Spre deosebire de situatia la nivel comunitar, in Romania suprafata agricola utilizata de tinerii sub 35 de ani este mult mai mica fata de cea utilizata de celelalte categorii de varsta. (EUROSTAT, 2005) Avand in vedere ca segmentul de varsta cuprins intre 40 si 55 de ani deţine in prezent o pondere foarte mare, fara a lua masuri de întinerire, ponderea sefilor de exploatatie cu varsta de peste 65 de ani va creste semnificativ in perioada urmatoare.

Aceasta tendinta, care se manifests la nivelul intregului spatiu rural, riscă sa puna in pericol activitatea agricolă viitoare, cu efecte asupra economiei, culturii, peisajului si traditiilor satului romanesc. In ceea ce priveste nivelul de instruire al tinerilor, acesta este superior fata de cel al varstnicilor, numărul de absolventi ai invăţământului superior in domeniul agricol inregistrand o evolutie pozitivă in perioada 2000-2005, cu o crestere de peste 5 ori. Remnoirea generatiei ş§efilor de exploatatii agricole devine o necesitate a sectorului agricol, avand ca efect atat imbunătăţirea competitivitătii acestuia, cat si imbunătătirea vietii sociale a comunitatilor rurale. Generatia tanara de fermieri poate sa îndeplineasca mai uşor cerintele pe care societatea le solicită profesiei de agricultor si totodată si pe cele cerate prin regulamentele Politicii Agricole Comune: securitate alimentară, igienă si bunăstare a 124

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014 animalelor, diversificare, obtinere de produse locale de calitate superioară, constientizare a rolului pe care il joaca agricultura in combaterea schimbărilor de climă (utilizarea energiei regenerabile, biodiversitate, reducerea emisiilor de dioxid de carbon), creare de locuri de munca şi crestere economica in mediul rural, constientizare a efectelor negative determinate de abandonul terenurilor agricole.

Tinerii fermieri promovează, de asemenea, o gamă larga de activitati (turism rural, conservarea traditiilor si mostenirii culturale), participa la asocierile locale.

Măsura 112 – „Instalarea tinerilor femieri” răspunde priorităţii nr I a Planului de Dezvoltare Locală - I. Dezvoltarea economică durabilă şi creşterea competitivităţii sectorului agricol şi forestier pentru eliminarea disparităţilor economice şi asigurarea unui nivel ridicat de convergenţă între toate comunităţile din Ţinutul Bârsei – obiectivului specific nr I.2. Creşterea importanţei economice şi a veniturilor exploataţiilor conduse de tinerii fermieri. În ceea ce priveşte raportarea la PNDR, măsura 112 – „Instalarea tinerilor fermieri” se încadreaza în obiectivele axei I

Obiectivul operaţional al măsurii este: Cresterea numarului de tineri agricultori care încep pentru prima oara o activitate agricola ca sefi de exploatatii si mcurajarea tinerilor fermieri de a realiza investitii.

Domeniul de actiune

Sprijinul acordat in cadrul masurii, are ca scop: a) Imbunatatirea managementului exploatatiei agricole; b) Imbunatatirea performantelor generale ale exploatatiei agricole; c) Adaptarea productiei la cerintele pietei; d) Respectarea normelor comunitare, in special, cerintele de eco-conditionalitate, de protectie a muncii, protectia mediului si sanitar-veterinare.

Definirea beneficiarilor

Sprijinul financiar prevazut pentru aceasta masura, se acorda fermierilor asa cum sunt definiti in subcapitolul 5.2. si care îndeplinesc la momentul solicitarii sprijinului urmatoarele conditii: a) Au varsta sub 40 de ani si se instaleaza pentru prima data in exploatatiile agricole, ca si conducatori (sefi) ai exploatatiei; b) Detin sau se angajeaza sa dobandeasca competenţe si calificari profesionale in raport cu activitatea pe care urmeaza sa o desfasoare. c) Prezinta un Plan de afaceri pentru dezvoltarea activitatilor agricole din cadrul exploatatiei, d) Sunt membri ai familiei de fermier, care au lucrat mai mult de 50% din timpul lor de lucru in cadrul fermei (nu neaparat in ferma familiei de fermier) cu cel putin 12 luni înaintea instalarii sale pe cont propriu.

Nivelul minim de calificare solicitat este:  absolvent de liceu sau de scoala profesionala/scoala de arte si meserii in domeniul agricol, veterinar si economic cu profil agricol;  absolvent de liceu care prezinta un certificat de calificare sau un certificat de absolvire a unui curs de formare de minim 150 de ore in domeniul agricol.

O exploatatie agricola nu poate primi sprijin prin aceasta masura decat o singura data. Nu se acorda sprijin prin aceasta masura, persoanelor care nu au acte de proprietate sau contracte de arenda/concesionare incheiate in nume propriu, cu exceptia sotului sau sotiei. In acest ultim caz, un singur membru al familiei poate primi sprijin, chiar daca ambii soti îndeplinesc conditiile prevazute in masura. 125

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Definirea instalarii

Instalarea tinerilor fermieri reprezinta activitatea de infiintare si/sau preluare prin transfer de proprietate si/sau arenda/concesionare a unei exploatatii agricole intre 6-40 UDE care produce in principal produse agricole vegetale si animale (materie prima) pentru consum uman si hrana animalelor, pentru prima data in calitate de conducator (sef) de exploatatie.

Definitii:  Exploatatia agricola este o unitate tehnico-economica ce isi desfasoara activitatea sub o gestiune unica si are ca obiect de activitate exploatarea terenurilor agricole si/sau activitate zootehnica.  Conducatorul exploatatiei este acea persoana care administreaza si isi asuma riscuri economice privind exploatatia agricola (poate fi: persoana fizica sau actionar unic).  Unitatea de dimensiune economică (UDE) reprezinta unitatea prin care se exprima dimensiunea economica a unei exploatatii agricole determinata pe baza marjei brute standard a exploatatiei (Decizia Comisiei nr. 85/377/CEE). Valoarea unei unitati de dimensiune economica este de 1.200 Euro.

Contractele de arendare trebuie sa fie incheiate pe termen de minim 5 ani.

Exploatatia agricola trebuie sa fie inregistrata in Registrul Fermelor înainte de solicitarea sprijinului.

Tinerii fermieri care beneficiaza de sprijin prin aceasta masura sunt obligati sa urmeze, in primii trei ani de la primirea sprijinului, cursuri de formare profesionala prin masura 111 ,,Formare profesionala, informare şi difuzare de cunoştinţe" in cel putin unul din domeniile: managementul exploatatiei agricole, contabilitatea fermei, protectia mediului, agricultură ecologică etc.

Criterii de selectie a beneficiarilor masurii:  deţine o ferma de semi-subzistenta;  are in proprietate exploatatia agricola ;  face parte dintr-o forma asociativa, recunoscuta conform legislatiei in vigoare;  acceseaza o masura de agromediu.  Promovează abordări inovative în ceea ce priveşte managementul exploataţiei agricole (criteriu local de selecţie)

Toate proiectele eligibile vor fi punctate in acord cu criteriile de selectie mai sus mentionate.

Rezumatul cerintelor Planului de afaceri

Pentru acordarea sprijinului prin aceasta masura Planul de afaceri trebuie sa cuprinda:  scurta descriere a situatiei curente;  Obiectivele restructurarii;  Detalierea investitiilor necesare pentru atingerea obiectivelor, inclusiv date tehnice, parte desenata, dovada ca a facut demersurile pentru a obtine toate avizele si autorizatiile, in conformitate cu legislatia in vigoare;  Schimbarile de management solicitate;  Pregatirea profesionala solicitata;  Tipul si cantitatea produselor obtinute in timpul si dupa restructurare, inclusiv oportunitatile de piata;  Demonstrarea viitoarei viabilitati economice: costuri, venituri §i cheltuieli realizate; 126

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

 Elemente referitoare la mediu;  Evaluarea principal elor riscuri;  Graficul de timp pentru restructurare, inclusiv obiective si etape.

Planul de afaceri trebuie sa includa detalii privind investitiile care se realizeaza demonstrand ca cel putin 30% din sprijinul acordat va fi investit pentru realizarea conformitatii cu standardele comunitare, modernizarea si dezvoltarea exploatatiei, astfel:  construirea si/sau modernizarea cladirilor utilizate pentru productia agricola la nivel de ferma, incluzandu-le si pe cele pentru protectia mediului; achizitionarea sau achizitionarea in leasing de tractoare noi, combine de recoltat, masini, utilaje, instalatii, echipamente si accesorii, echipamente si software specializate;  achizitionarea de animale si dupa caz a cotei de productie; plantarea si replantarea plantelor perene; achizitionarea de teren pentru activitati agricole.

Planul de afaceri trebuie sa includa toate detaliile privind investitiile care se realizeaza atat din sprijinul acordat prin masura cat si/sau prin accesarea masurii 121 ,Modernizarea exploatatiilor agricole". Elaborarea Planului de afaceri va putea fi sprijinita prin masura 143 „Furnizarea de servicii de consiliere si consultanta pentru agricultori" si constituie document justificativ pentru accesarea masurii 121 ,Modernizarea exploatatiilor agricole".

Beneficiarul va prezenta in planul de afaceri detalii despre sprijinul pe care doreste sa-l obtina si prin accesarea altor masuri din cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala. Daca solicitantul nu s-a conformat Planului de afaceri in momentul evaluarii acestuia, cu exceptia situatiei cand neconformitatea a fost determinata de cauze independente de vointa sa, definite ca fiind cauze de forta majora: inundatii, seceta prelungita, furtuni etc., pentru care se intocmesc dosare de catre comisiile locale de specialitate, constituite in acest scop, APDRP va proceda la recuperarea sprijinului, in conditiile pe care le va defini ulterior. Planul de afaceri trebuie sa prevada investitii, inclusiv prin masura 121 "Modernizarea exploatatiilor agricole", pentru respectarea standardelor comunitare in vigoare, astfel încât la expirarea perioadei de graţe de 36 de luni de la data instalarii, exploatatia sa indeplineasca aceste standarde. Decizia individuală de acordare a sprijinului se adoptă in termen de maxim 18 luni de la data instalarii (data la care a preluat/infiintat expoatatia).

Utilizarea posibilitatii de a combina diferite masuri prin Planul de afaceri dand acces tinerilor fermieri la aceste masuri Conform art. 13 (5) din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006, in situatia in care prin Planul de afaceri se prevede accesarea si a altor masuri din PNDR, acesta trebuie sa fie suficient de detaliat pentru a sustine o cerere de sprijin in temeiul masurilor in cauza. Astfel, tinerii fermieri pot sa acceseze masurile care vizeaza formarea profesionala si serviciile de consultanta. Dupa caz, un tanar fermier poate accesa masura de modernizare a exploatatiilor agricole.

Volumul sprijinului Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri va fi acordat sub forma de prima, in doua transe. Beneficiarul trebuie sa demonstreze la data ultimei verificari ca dimensiunea fermei este de peste 10 UDE şi a crescut cu minim 4 UDE de la data adoptarii deciziei individuale de acordare a sprijinului de instalare a tanarului fermier.

Sprijinul pentru instalare este de 12.000 Euro pentru o exploatatie agricola cu dimensiunea minima de 6 UDE, iar peste aceasta dimensiune sprijinul pentru instalare poate creste cu 4.000 Euro/1 UDE dar nu va putea depasi 40.000 Euro/exploatatie. Modalitatea de plata Sprijinul de instalare va fi acordat in doua transe de plata: Prima transa se va acorda la data aprobarii solicitarii pentru acordarea sprijinului si va fi de 60% din valoarea sprijinului pentru instalare;

127

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

A doua transa, de 40% din valoarea sprijinului pentru instalare se va acorda la îndeplinirea actiunilor prevazute in Planul de afaceri, obligatoriu conformitatea cu standardele comunitare.

Recuperarea primei trance nu va fi solicitata in cazul in care tanarul fermier nu îndeplineste la data verificarii, conformitatea cu actiunile prevazute in Planul de afaceri, din cauza unei situatii de forfa majora, iar a doua transa nu va mai fi platita.

Tinerii fermieri trebuie sa restituie intreaga suma primita daca isi înceteaza activitatea agricola mai devreme de trei ani de la data depunerii solicitarii de plata pentru cea de a doua transa.

Corelarea cu alte masuri din FEADR şi alte fonduri Sprijinul acordat este complementar actiunilor prevazute in cadrul altor masuri din PNDR(111 ,,Formare profesionala, informare şi difuzare de cunoştinfe", 121 ,Moodernizarea exploatafiilor agricole", 125 Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii; 141 ,.Sprijinirea fermelor agricole de semi- subzistenfa" şi 143 ,,Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţfa pentru agricultori") şi din Axa II. Sprijinul acordat prin aceasta masura este complementar actiunilor prevazute in cadrul altor Fonduri, precum Fondul Social European.

Finanţare Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) : 100 %

Estimarea Nr. de Contribuţia Contribuţia Cost total costului Contribuţia proiecte FEADR – publică mediu total pe privată prevăzute măsură naţională măsură

9 40 000 360 000 288 000 72 000 0

128

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Măsura Modernizarea exploatațiilor agricole (121) Măsura Modernizarea exploataţiilor agricole

Articole care stau la Articolul 20 (b) (i) şi 26 din Regulamentul (CE) nr. baza măsurii 1698/2005, Articolul 17 şi punctul 5.3.1.2.1. din Anexa II a Regulamentului (CE) nr. 1974/2006, Articolul 34 şi Anexa VIII, secţiunea II (2) din Tratatul privind aderarea României la Uniunea Europeană, Articolul 1 punctul 2 (1) (b, c, e) al Regulamentului (CE) nr.473/2009, Anexa Regulamentului (CE) nr. 74/2009 Articolul 1 punctul (9) Regulamentul (CE) nr. 363/2009 Codul măsurii 121

Motivaţia sprijinului

In arealul ŢINUTUL BÂRSEI sectoarele agricol si forestier constituie pentru spaţiul rural un factor determinant pentru obţinerea producţiilor agricole si silvice, precum si pentru menţinerea calităţii peisajului si protecţiei mediului înconjurător. În România, procesul de retrocedare al terenului agricol în proprietate privată a început în anul 1991 şi a continuat în etape succesive, astfel încât, până în anul 2005, s-a retrocedat peste 96% din suprafaţa totală a terenului agricol deţinut de fermele de stat.

Astfel, fragmentarea excesivă a proprietăţii în agricultură însoţită de gradul redus de asociere au condus la apariţia unei dualităţi, reprezentată pe de o parte de numărul mare al exploataţiilor de subzistenţă şi semi-subzistenţă, iar pe de altă parte de numărul redus al exploataţiilor comerciale, integral intrate pe piaţă. Din suprafaţa agricolă utilizată, exploataţiile de subzistenţă deţin în exploatare 45,24%, exploataţiile de semi-subzistenţă31 16,09 % şi exploataţiile comerciale 38,67% (Institutul Naţional de Statistică, 2005).

Pentru principalele culturi, producţia nu este constantă şi se situează cu mult sub potenţial. Aproximativ două treimi (69%) din suprafaţa cultivată (INS, 2006) este destinată cerealelor şi mai ales culturilor de grâu şi porumb. În perioada 2000-2005 producţia realizată nu reflectă decât 40% din potenţialul agricol al grâului şi, respectiv, 39,4 % din cel al porumbului.

Culturile industriale, în special oleaginoasele, sunt pe locul doi ca pondere din suprafaţa cultivată (14,4 % în 2005), după cereale. Producţia de oleaginoase a înregistrat şi ea variaţii mari pe parcursul perioadei de tranziţie. Totuşi, ultimii ani au fost marcaţi de o instabilitate crescândă în ceea ce priveşte produsele şi nivelul recoltelor.

În ceea ce priveşte podgoriile, suprafeţele cultivate cu viţă nobilă în perioada 1998-2005 au scăzut cu 16%. Randamentul soiurilor de viţă nobilă este de numai 30 hl de vin/ha, cu mult sub media europeană, de 50 hl/ha. Suprafaţa cultivată cu soiuri hibride în gospodăriile individuale a scăzut şi ea cu 20% în aceeaşi perioadă.

Suprafaţa acoperită de livezi a urmat şi ea o tendinţă descendentă, scăzând cu 15% în perioada 1998-2005. Mulţi cultivatori de fructe se confruntă cu lipsa mijloacelor financiare pentru reîntinerirea plantaţiilor de pomi fructiferi, achiziţionarea îngrăşămintelor, pesticidelor şi utilajelor, reabilitarea sistemelor de irigaţii şi construirea unor capacităţi de depozitare adecvate. Toţi aceşti factori influenţează atât calitatea, cât şi cantitatea producţiei interne de fructe.

129

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

În medie, suprafaţa cultivată cu legume a depăşit 260.000 ha în perioada 2000-2005, înregistrând un vârf de 380.000 ha în 2004. În ciuda fluctuaţiilor determinate de factorii climatici, tendinţa generală a acestei suprafeţe a fost una ascendentă.

Efectivele de animale au scăzut drastic din cauza desfiinţării sau privatizării cooperativelor agricole de producţie şi a fermelor de stat, care a avut drept rezultat apariţia unor modificări structurale semnificative. Neputând utiliza spaţiile şi dotările tehnice din fostele unităţi de producţie intensivă, micii agricultori s-au bazat pe creşterea animalelor în principal pentru autoconsum. Cu toate acestea, în ultimii ani, efectivele de animale au fost relativ stabile, putându-se observa şi semne de revigorare în acest sector.

Nivelul tehnic de dotare existent în agricultura României și în special în teritoriul Ținutul Bârsei este insuficient, nu este adaptat condiţiilor de producţie care sunt foarte variate (tip de sol, pantă, climă etc.) şi nu este în măsură să asigure efectuarea lucrărilor mecanice în perioadele optime prevăzute de tehnologiile de cultură. Mai mult, capitalul fizic încă se caracterizează printr-un grad ridicat de uzură, atât fizică cât şi morală.

Deşi există un potenţial agricol deosebit, se remarcă încă o insuficientă diversificare a culturilor, în special a celor horticole, energetice, în sectorul creşterii animalelor, a practicării agriculturii ecologice pentru a veni în întâmpinarea cerinţelor pieţei prin diversificarea gamei sortimentale a producţiei şi prin îmbunătăţirea activităţii de marketing.

Îndeplinirea standardelor de calitate a produselor agricole, a celor de protecţie a mediului, de igienă şi bunăstare a animalelor reprezintă un obiectiv principal mai ales pentru exploataţiile de creştere a animalelor.

Consolidarea exploataţiilor agricole se va baza în principal pe sprijinirea membrilor unei forme asociative recunoscute, a tinerilor fermieri, a exploataţiilor agricole din zone defavorizate şi va avea ca efect îmbunătăţirea veniturilor exploataţiilor agricole.

Se impune în continuare accelerarea restructurării şi modernizării exploataţiilor agricole, având în vedere importanţa economică, ecologică şi socială a acestora, pentru asigurarea dezvoltării unei agriculturi competitive şi durabile, în conformitate cu cerinţele de ecocondiţionalitate.

Obiective generale Creşterea competitivităţii sectorului agricol printr-o utilizare mai bună a resurselor umane şi a factorilor de producţie

Obiective specifice

 Introducerea şi dezvoltarea de tehnologii şi procedee noi, diversificarea producţiei, ajustarea profilului, nivelului şi calităţii producţiei la cerinţele pieţei, inclusiv a celei ecologice, precum şi producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile;  Adaptarea exploataţiilor la standardele comunitare;  Creşterea veniturilor exploataţiilor agricole sprijinite;  Sprijinirea membrilor grupurilor de producători sau ai altor forme asociative în vederea încurajării fenomenului de asociere

Obiective operaționale

Promovarea investiţiilor în exploataţiile agricole din sectorul vegetal şi de creştere a animalelor pentru realizarea de construcţii noi şi/sau modernizarea construcţiilor agricole existente din cadrul acestora şi a utilităţilor aferente, achiziţionarea de maşini şi utilaje noi, înfiinţarea de plantaţii etc.

130

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Domeniul de acţiune

În cadrul acestei măsuri vor fi sprijinite investiţiile orientate spre dotarea cu utilaje şi echipamente performante în raport cu structura agricolă actuală, precum şi investiţiile privind adaptarea construcţiilor agricole pentru respectarea standardelor comunitare şi creşterea competitivităţii exploataţiilor agricole.

Scopul sprijinului acordat prin măsură, cuprinde: a) Îmbunătăţirea performanţelor generale ale exploataţiilor agricole; b) Respectarea standardelor comunitare aplicabile tipurilor de investiţii prevăzute la capitolul “Tipuri de investiţii”; c) Creşterea calităţii produselor obţinute şi diversificarea producţiei agricole; d) Promovarea producerii şi utilizării durabile de energie, inclusiv energie din surse regenerabile în cadrul fermei; e) Înfiinţarea de culturi de specii forestiere cu ciclu de producţie scurt (până la 5 ani) şi regenerare pe cale vegetativă (lăstari, drajoni etc.), cum ar fi culturile de plopi, sălcii, salcâmi etc., în scopul producerii de energie regenerabilă; f) Creşterea competitivităţii produselor agricole prin promovarea procesării inclusiv a produselor tradiţionale la nivelul fermei şi comercializarea directă a acestora.

Prevederile acestei măsuri se aplică la nivelul întregului teritoriu Tinutul Bârsei (Comunele Hărman, Bod, Sânpetru, Hălchiu, Crizbav, Dumbrăvița, Hăghig și Vâlcele).

Beneficiarii

Beneficiarii măsurii sunt fermieri. Sunt exceptate de la sprijinul prin acestă măsură organizaţiile de producători din sectorul legume şi fructe pentru investiţii sprijinite prin Pilonul I. Persoanele fizice neautorizate încă vor fi acceptate ca beneficiari potenţiali dacă se angajează să se autorizeze până la data încheierii contractului de finanaţare.

Grupurile de producători şi cooperativele pot fi beneficiari ai măsurii cu condiţia ca investiţiile realizate să deservească interesele propriilor membri. Definirea categoriilor de beneficiari în funcţie de baza legală de înfiinţare, organizare şi funcţionare se va face în Ghidul Solicitantului.

Beneficiarii măsurii, a căror cerere de finanţare a fost selectată, sunt eligibili în cadrul schemei de garantare pentru sectorul agricol cu finanţare din PNDR. Un beneficiar care a îndeplinit condiţiile de eligibilitate şi de selecţie prevăzute în această fişă este considerat că îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 51 alin. 3 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006.

Condiţii minime obligatorii pentru acordarea sprijinului: a) Proiectul trebuie să respecte conformitatea cu obiectivul general al măsurii şi cu cel puţin unul din obiectivele specifice; b) Proiectul să fie în acord cu potenţialul agricol al zonei şi să demonstreze îmbunătăţirea performanţei generale a exploataţiei agricole la data dării în exploatare a investiţiei; c) Beneficiarul sau responsabilul legal al proiectului trebuie să dovedească o pregătire profesională, în raport cu proiectul; d) Beneficiarul trebuie să prezinte memoriul justificativ sau studiul de fezabilitate; e) Beneficiarul trebuie să declare că asigură cofinanţarea investiţiei; f) Beneficiarul trebuie să prezinte dovada că a făcut demersurile pentru a obţine toate avizele şi acordurile conform legislaţiei în vigoare din domeniul: sanitar-veterinar, sanitar, fitosanitar şi de mediu necesare realizării investiţiei în cadrul proiectului.

131

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Pentru toate tipurile de investiţii, potenţialii beneficiari trebuie să obţină acordul de mediu în conformitate cu legislaţia naţională. În anumite situaţii menţionate în legislaţie, acordul de mediu este însoţit obligatoriu de studiul de impact de mediu, aşa cum se prezintă în PNDR.

Sectoare prioritare În cadrul măsurii sectoarele prioritare sunt: Sectorul vegetal: (i) legume, (ii) pepiniere şi plantaţii de pomi şi arbuşti fructiferi, căpşunării, (iii) culturi de câmp, (iv) pepiniere şi plantaţiile de viţă de vie pentru vin (cu excepţia restructurării/reconversiei plantaţiilor de viţă de vie) şi struguri de masă.

Sectorul de creştere a animalelor: (i) bovine, (ii) porcine (iii) ovine şi caprine, (iv) păsări.

Criterii de selecţie:  Exploataţii agricole care se adaptează la standardele comunitare nou introduse;  Exploataţii din sectoarele prioritare, în ordinea de priorităţi prezentată mai sus. Proiectele din sectorul vegetal de la priorităţile i, ii, iii şi iv care au investiţii în sisteme de irigaţii vor primi punctaj suplimentar pentru acest criteriu de selecţie. Proiectele din sectoarele prioritare care vor realiza investiţii în producerea şi utilizarea energiei regenerabile vor putea beneficia de un punctaj suplimentar.  Exploataţii agricole de semisubzistenţă;  Beneficiarul, cu minim 6 luni înainte de lansarea sesiunii pentru care aplică, este constituit ca formă asociativă sau este membru al unei forme asociative, recunoscute conform legislaţiei naţionale în vigoare;  Exploataţii agricole care nu au mai beneficiat de sprijin SAPARD/FEADR pentru aceleaşi tip de activitate ;  Exploataţii vegetale şi de creşterea animalelor în sistem ecologic;  Proiectele care au şi investiţii pentru procesarea produselor agricole;  Exploataţii agricole deţinute de fermieri cu vârsta sub 40 de ani, la data depunerii proiectului;  Exploataţii agricole aflate în zonele defavorizate

Criterii locale de selecţie:  Proiecte ce integrează probleme de mediu  Proiecte ce propun actiuni inovative  Proiecte promovate de femei

Punctajele pentru proiectele care prevăd investiţii în sisteme de irigaţii, energie regenerabilă şi procesare în cadrul fermei, se acordă în funcţie de ponderea acestor investiţii în valoarea totală eligibilă a proiectului.

Pentru proiectele care prevăd producţie în sistem ecologic punctajul se acordă în funcţie de ponderea suprafeţei/numărului de animale în suprafaţa totală/numărul total de animale a exploataţiei.

Toate proiectele eligibile vor fi punctate în acord cu criteriile de selecţie mai sus menţionate

Descrierea cerinţelor şi obiectivelor cu privire la îmbunătăţirea performanţei generale a exploataţiilor agricole Sprijinul este acordat pentru investiţii corporale şi necorporale care conduc la îmbunătăţirea performanţei generale a unei exploataţii agricole şi care îndeplinesc atât standardele naţionale cât şi pe cele comunitare.

Planul de afaceri reprezintă partea economică a memoriului justificativ în cazul achiziţiilor simple, sau a studiului de fezabilitate în cazul obiectivelor de investiţii care au şi construcţii, iar beneficiarul unui proiect de investiţii trebuie să demonstreze îmbunătăţirea performanţei 132

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014 generale a exploataţiei agricole prin îndeplinirea unuia sau mai multor obiective de ordin tehnic, economico-financiar şi de mediu, conform următoarei liste indicative:

Obiectivele de ordin tehnic şi de mediu sunt prezentate în studiul de fezabilitate sau, după caz, în memoriul justificativ, iar obiectivele economico-financiare sunt prezentate în planul de afaceri. În Ghidul solicitantului se vor detalia cerinţele privind criteriile tehnice, economicofinanciare şi de mediu pe baza cărora se evaluează îmbunătăţirea performanţei generale a exploataţiei solicitantului. Indicatorii stabiliţi pentru evaluarea performanţei vor fi detaliaţi în Ghidul solicitantului.

Beneficiarii Măsurilor 112 "Instalarea tinerilor fermieri" şi 141 "Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă" pot accesa Măsura 121 utilizând acelaşi plan de afaceri elaborat pentru accesarea Măsurilor 112 şi 141.

Procedura administrativă a Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit va garanta faptul că un plan de afaceri nu este finanţat de două ori prin măsuri diferite (121 “Modernizarea exploataţiilor agricole” şi 141 "Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă"), dar şi faptul că un potenţial beneficiar nu poate obţine finanţarea a două planuri de afaceri diferite pentru aceeaşi investiţie, unul în cadrul măsurii 121 şi altul în cadrul măsurii 141.

Tipuri de investiţii (corporale/necorporale) şi cheltuieli eligibile

În cadrul acestei măsuri, sprijinul va fi acordat investiţiilor corporale şi necorporale, după cum urmează: i. Construirea şi/sau modernizarea clădirilor utilizate pentru producţia agricolă la nivel de fermă, incluzând investiţiile pentru respectarea standardelor comunitare şi pe cele pentru protecţia mediului şi depozitarea îngrăşămintelor; ii. Construirea şi/sau modernizarea infrastructurii rutiere interne sau de acces din domeniul agricol, inclusiv utilităţi şi racorduri identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ; iii. Construirea şi/sau modernizarea fermelor de taurine pentru producţia de lapte, ca de exemplu: echipamente pentru producerea de furaje, instalaţii de muls, linii tehnologice de prelucrare şi ambalare a produselor, dotări tehnice în scopul asigurării controlului calităţii la nivel de fermă, etc.; iv. Construirea şi/sau modernizarea serelor, inclusiv a centralelor termice şi instalaţiilor de irigat, asigurarea utilităţilor în vederea respectării condiţiilor de mediu; v. Achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de tractoare noi, combine de recoltat, maşini, utilaje, instalaţii, echipamente şi accesorii, echipamente şi software specializate, dentificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ; vi. Achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de noi mijloace de transport specializate, necesare activităţii de producţie, identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ; vii. Înlocuirea plantaţiilor viticole din soiuri nobile ajunse la sfârşitul ciclului biologic de producţie (minim 40 ani) şi care nu sunt incluse în sistemul de restructurare/reconversie al plantaţiilor de viţă-de-vie sprijinit prin FEGA în cadrul OCP vin şi înfiinţarea plantaţiilor pentru struguri de masă; viii. Înfiinţarea plantaţiilor de pomi, arbuşti fructiferi şi căpşuni; ix. Înfiinţarea pepinierelor de viţă de vie, pomi fructiferi şi arbuşti, alţi arbori; x. Investiţii pentru producerea şi utilizarea durabilă a energiei din surse regenerabile în cadrul fermei; xi. Investiţii pentru înfiinţarea de culturi de specii forestiere cu ciclu de producţie scurt şi regenerare pe cale vegetativă, în scopul producerii de energie regenerabilă; 133

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014 xii. Investiţii în apicultură, cu excepţia celor realizate prin Programul Naţional Apicol; xiii. Investiţii pentru procesarea produselor agricole la nivelul fermei33, cuprinzând echipamente pentru vânzarea acestora, inclusiv depozitare, răcire etc.; xiv. Costurile generale ale proiectului, conform articolului nr. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006, cum ar fi: taxe pentru arhitecţi, ingineri şi consultanţi, studii de fezabilitate, taxe pentru eliberararea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor necesare implementării proiectelor, aşa cum sunt ele menţionate în legislaţia naţională, achiziţionarea de patente şi licenţe (maxim 8% din valoarea totală eligibilă a proiectului, dacă proiectul prevede şi construcţii, şi maxim 3% în cazul în care proiectul nu prevede realizarea construcţiilor); xv. Investiţii necesare adaptării exploataţiilor pentru agricultura ecologică; xvi. Investiţiile necesare realizării conformităţii cu standardele comunitare.

Tipul sprijinului - Sprijin public nerambursabil.

Beneficiarii acestei măsuri pot solicita Agenţiei de plăţi plata unui avans în cuantum de până la 50% din ajutorul public pentru investiţii, conform articolului 56 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006 privind regulile de aplicare ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1698/2005 privind acordarea sprijinului pentru dezvoltare rurală din FEADR, iar plata este condiţionată de constituirea unei garanţii bancare sau a unei garanţii echivalente, corespunzătoare unui procent de 110% din valoarea avansului. Garanţia depusă se eliberează numai în cazul în care Agenţia de plăţi stabileşte că suma cheltuielilor efectuate care corespund sprijinului public pentru investiţii a depăşit valoarea avansului.

Potenţialii beneficiari ai acestei măsuri au la dispoziţie facilităţile financiare conform pachetului de acte normative pentru creditarea şi garantarea investiţiilor, care este în vigoare până în anul 2009, în special pentru asigurarea cofinanţării proiectelor realizate din fondul SAPARD, intitulat Programul „Fermierul”, care a constituit principalul instrument pentru creşterea absorbţiei fondurilor de pre-aderare.

Verificarea respectării intensităţii maxime a ajutorului se va face înaintea semnării contractului de finanţare.

Volumul sprijinului Intensitatea sprijinului public nerambursabil va fi următoarea:

Pentru sectorul zootehnic valoarea maximă eligibilă a unui proiect nu va depăşi 400.000 Euro iar ponderea sprijinului nerambursabil va fi de 40% Pentru sectorul vegetal valoarea maximă eligibilă a unui proiect nu va depăşi 400.000 Euro iar ponderea sprijinului nerambursabil va fi de 40%.

Pentru aceste sectoare sprijinul nerambursabil se va putea majora cu:  10% pentru investiţiile realizate de tinerii agricultori, cu vârsta sub 40 de ani, la data depunerii cererii de finanţare;  10% pentru investiţiile realizate de agricultorii din zonele prevăzute la art. 36 litera (a), punctele (i), (ii), (iii) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005;  10% pentru investiţiile având drept scop implementarea noilor provocări prin

134

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014 următoarele tipuri de operaţiuni: „îmbunătăţirea eficienţei utilizării şi depozitării îngrăşământelor cu azotat”, „instalaţii pentru tratamentul apelor reziduale în exploataţii agricole şi în cadrul proceselor de prelucrare şi comercializare”. Această majorare se aplică exclusiv la partea din proiect destinată investiţiilor în aceste două tipuri de operaţiuni;

Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri pentru operaţiunile prevăzute la art. 36 din Tratatul de Instituire a Comunităţii Europene nu poate fi cumulat cu niciun alt ajutor de stat în înţelesul art. 87 (1) din Tratat, sau cu altă contribuţie a statului membru, dacă o astfel de cumulare ar conduce la depăşirea intensităţii maxime a sprijinului stipulată de Regulamentul (CE) nr. 1698/2005.

Verificarea respectării intensităţii maxime a ajutorului se va face înaintea semnării contractului de finanţare de către Agenţia de plăţi.

Complementaritatea cu primul pilon Criteriile şi regulile administrative elaborate vor avea în vedere ca activităţile care beneficiază în mod excepţional de sprijin pentru dezvoltarea rurală să nu fie sprijinite ca investiţii prin alte instrumente conform Planurilor de sprijin prevăzute în art. 2, alin. 2 şi Anexa 1 a Regulamentului (CE) nr.1974/2006.

Liniile de demarcare pentru evitarea dublei finanţări sunt prezentate la punctul 5.2.5 din PNDR. Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri poate fi completat în mod direct cu sprijinul acordat prin măsurile 111 "Formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe şi 143 "Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru agricultori”.

De asemenea, sprijinul acordat prin măsură este complementar acţiunilor prevăzute în cadrul altor măsuri din Axa I (123 "Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere”, 142 "Înfiinţarea grupurilor de producători", 125 "Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii”, 112 "Instalarea tinerilor fermieri”, 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă”), Axa II, Axa III şi Axa IV LEADER. Sprijinul acordat acestei măsuri este complementar acţiunilor finanţate prin alte fonduri europene: - Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR); - Fondul de Coeziune (FC); - Fondul Social European (FSE). Corelarea măsurii cu alte măsuri din FEADR şi alte fonduri va avea un efect pozitiv atât asupra modernizării sectorului productiv, cât şi asupra filierelor de comercializare a produselor agricole şi a protecţiei mediului înconjurător.

Nr. de Cost total Estimarea Contribuţia Contribuţia Contribuţia proiecte mediu costului total FEADR – publică privată prevăzute (euro) pe măsură măsură naţională 1 180 000 180 000 144 000 36 000 180 000

135

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Măsura „ Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă” (141) Măsura Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă

Articole care stau la Articolul 20 d (i) şi articolul 34 din Regulamentul (CE) nr. baza măsurii 1698/2005, Articolul 24 şi punctul 5.3.1.4.1 din Anexa II a Regulamentului (CE) nr.1974/2006 Codul măsurii 141

Motivaţia sprijinului În România, ca urmare a retrocedării terenurilor, majoritatea fermelor individuale se caracterizează printr-o putere economică redusă şi orientare spre consum din producţia proprie, având mai mult caracter de subzistenţă şi semi-subzistenţă. Deschiderea acestora către piaţă este relativ redusă, atât în ceea ce priveşte input-urile necesare cât şi output-urile.

Deoarece există un număr mare de ferme mici în România (de subzistenţă şi semi-subzistenţă), pentru care nu există posibilităţi reale de restructurare, numărul fermelor luate în considerare pentru sprijin în vederea transformării lor în ferme comerciale, va include numai fermele de semisubzistenţă între 2 şi 8 UDE.

Specific României, unde relaţia exploataţiilor cu piaţa este mai puţin dezvoltată, planul de afaceri va pune accent pe vânzarea producţiei şi nu atât pe realizarea de investiţii, acestea din urmă reprezentând baza care va permite o schimbare a orientării exploataţiei, dar linia directoare o va constitui identificarea oportunităţilor de valorificare a producţiei. Sistemul de producţie mixt al acestor exploataţii nu diferă foarte mult de segmentul fermelor de subzistenţă (şi anume,combinaţia granivore-culturi de câmp), însă există aici o orientare mai puternică spre piaţă. În plus, analiza veniturilor acestor gospodării relevă faptul ca o fermă din clasa 2-4,3 UDE poate acoperi necesarul de autoconsum al unei gospodării cu o medie de 1-3 membri. Totuşi, pentru ca o fermă să îşi comercializeze o parte din producţie, este nevoie de 2 până la 4 UDE suplimentare (Calcul realizat de MADR).

În fermele de semi-subzistenţă fermierii desfăşoară diverse activităţi agricole de cultivare a plantelor şi de creştere a animalelor, bazate pe tradiţii specifice satului românesc. Aceste ferme se caracterizează printr-o structură de producţie foarte diversificată, determinată de necesităţile gospodăriei, precum şi printr-o dotare tehnică redusă şi necorespunzătoare, ceea ce împiedică creşterea productivităţii şi obţinerea unui surplus de produse destinate vânzării. Orientarea acestor ferme către piaţă necesită schimbarea sistemului de producţie şi implicit cheltuieli financiare suplimentare, pe care fermierii nu şi le pot permite.

Sprijinul acordat pentru restructurarea fermelor de semi-subzistenţă este un instrument menit să determine, în principal, o îmbunătăţire a managementului însoţită de transformarea acestora în exploataţii familiale comerciale, capabile să identifice noi oportunităţi de valorificare a producţiei. Se va acorda atenţie fermelor de semi-subzistenţă din zonele defavorizate sau din zone cu importanţă pentru mediu (HNV, Natura 2000). În scopul adaptării producţiei din punct de vedere calitativ la cerinţele pieţei, fermierii de semi-subzistenţă se pot asocia în grupuri de producători şi pot accesa, de asemenea, măsurile ce vizează îmbunătăţirea pregătirii profesionale şi utilizarea serviciilor de consultanţă.

136

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Măsura 141 – „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă” răspunde priorităţii nr I a Planului de Dezvoltare Locală - I. Dezvoltarea economică durabilă şi creşterea competitivităţii sectorului agricol şi forestier pentru eliminarea disparităţilor economice şi asigurarea unui nivel ridicat de convergenţă între toate comunităţile din Ţinutul Bârsei – obiectivului specific nr I.3. Creşterea volumului şi diversificarea producţiei destinate comercializării în cadrul fermelor de semisubzistenţă în vederea viabilizării economice a acestora. În ceea ce priveşte raportarea la PNDR, măsura 141 – „Instalarea tinerilor fermieri” se încadreaza în obiectivele axei I.

Obiectivul operaţional al acestei măsuri este asigurarea sprijinirii veniturilor necesare în perioada de restructurare a fermelor de semisubzistenţă pentru mai buna utilizare a resurselor umane şi a factorilor de producţie, prin:  stimularea spiritului antreprenorial;  diversificarea activităţilor şi veniturilor.

Domeniul de acţiune

Sprijinul acordat prin această măsură are scopul de a asigura veniturile necesare în perioada de restructurare şi transformarea fermelor de semi-subzistenţă în exploataţii orientate către piaţa, prin utilizarea durabilă a factorilor de producţie, îmbunătăţirea managementului prin diversificarea producţiei agricole, precum şi introducerea de tehnologii performante adaptate condiţiilor locale. Ca urmare, implementarea măsurii va conduce la creşterea veniturilor acestor ferme concomitent cu scăderea costurilor de producţie.

Tipul de sprijin Sprijinul public nerambursabil se va acorda sub forma unei sume fixe anuale

Definirea beneficiarilor Sprijinul se acorda fermierilor aşa cum sunt definiti in subcapitolul 5.2 din PNDR. Aceştia sunt persoane fizice şi persoane fizice autorizate in varsta de pana la 62 de ani, care prezinta un Plan de afaceri pentru restructurarea exploatatiei agricole.

Persoanele fizice neautorizate înca vor fi acceptate ca beneficiari potentiali daca se angajeaza sa se autorizeze pana la data încheierii contractului de finanatare.

Definitia fermei de semi-subzistenta tinand cont de dimensiunea minima si/sau maxima a acesteia, procentul productiei vandute şi/sau nivelul de venit al fermelor Ferma de semi-subzistenta este ferma care produce, in principal, pentru consumul propriu, dar care comercializeaza şi o parte din productia realizata. Dimensiunea economică a fermelor de semi-subzistenta poate varia intre 2-8 UDE. Pentru a deveni viabila, ferma de semi-subzistenta poate desfaşura şi activitati non-agricole generatoare de venituri.

Unitatea de dimensiune economica (UDE) reprezinta unitatea prin care se exprima dimensiunea economica a unei exploataţii agricole determinate pe baza marjei brute standard a exploataţiei (Decizia Comisiei nr. 85/377/CEE). Valoarea unei unitaţi de dimensiune economica este de 1.200 Euro.

Definirea viitoarei viabilitati economice Dupa o perioada de trei ani de la acordarea sprijinului, viabilitatea economica a fermei de semi-subzistenta va fi demonstrata prin creşterea cu 20% a productiei destinate comercializarii şi prin creşterea cu minim 3 UDE a dimensiunii exploatatiei, comparativ cu situatia initiala mentionata in planul de afaceri.

137

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Sumarul cerintelor planului de afaceri Planul de afaceri intocmit pentru obtinerea sprijinului in cadrul acestei masuri trebuie sa cuprinda urmatoarele cerinte:  scurta descriere a situatiei curente;  Obiectivele restructurarii;  Dupa caz, investitiile necesare pentru atingerea obiectivelor;  Schimbarile de management vizate;  Pregatirea profesionala vizata;  Tipul şi cantitatea produselor obtinute in timpul şi dupa restructurare, inclusiv oportunitatile de piata;  Demonstrarea viitoarei viabilitati economice: costuri, venituri şi cheltuieli realizate, modalitatea de asigurare a consumului propriu şi creşterea cantitatii productiei destinata comercializarii;  Evaluarea principalelor riscuri;  Elemente referitoare la indeplinirea cerintelor de mediu, in special cand exploatatia se afla într-o zona cu importanta pentru mediu (HNV, Natura 2000);  Graficul de timp pentru restructurare, inclusiv obiective şi etape.

Beneficiarul poate prezenta in planul de afaceri detalii despre sprijinul pe care doreşte sa-l obtina şi prin accesarea altor masuri din cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala. In Planul de afaceri prezentat, beneficiarul poate include venituri generate de activitatea agricola desfaşurata pe terenuri luate in arenda pe o perioada de timp corespunzatoare cel putin perioadei acoperite de planul de afaceri.

Planul de afaceri trebuie sa includa toate detaliile privind investitiile care se realizeaza atat din sprijinul acordat prin masura cat şi/sau prin accesarea masurii 121 MIodernizarea exploataţiilor agricole". Elaborarea Planului de afaceri va putea fi sprijinita prin masura 143 „Furnizarea de servicii de consiliere şi consultantă pentru agricultori" şi constituie document justificativ pentru accesarea masurii 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole".

Verificarea conformitatii cu planul de afaceri se va realiza dupa o perioada de 3 ani de la acordarea sprijinului. Daca la verificare ferma de semi-subzistenta nu îndeplineşte conformitatea cu planul de afaceri, aceasta nu va mai beneficia de sprijin in urmatorii 2 ani, cu exceptia situatiei cand neconformitatea acestuia a fost determinata de cauze independente de vointa beneficiarului, definite ca fiind cauze de forta majora: inundatii, seceta prelungita, furtuni etc., pentru care se întocmesc dosare de catre comisiile locale de specialitate, constituite in acest scop.

Fermierii care beneficiaza de sprijin prin aceasta masura sunt obligati sa urmeze, in primii trei ani de la primirea sprijinului, un curs de formare profesionala prin masura 111 ,formare profesionala, informare şi difuzare de cunoştinte" in cel putin unul din domeniile: managementul exploatatiei agricole, contabilitatea fermei, protectia mediului, agricultura ecologica etc.

Ca urmare, potentialii beneficiari, in special cei din zonele cu importanta pentru mediu vor putea sa işi dezvolte acele mijloace şi practici agricole care sa conduca la conservarea biodiversitatii şi protejarea ecosistemelor naturale (ex. pajişti, paşuni, fanete). De asemenea, fermele de semisubzistenta care acceseaza masura de agro-mediu vor fi prioritare, acestea avand ca scop nu numai ratiuni economice, dar şi de mediu.

Criteriile de selectie pentru fermele de semi-subzistenta:

138

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

 sa faca parte cu minim 6 luni inainte de lansarea sesiunii pentru care aplica, dintr-o forma asociativa recunoscuta conform legislatiei nationale in vigoare (de exemplu: grup de producatori, cooperativa etc.);  sa acceseze masura de agromediu;  sa fie in zona defavorizata;  sa apartina tinerilor fermieri;  sa realizeze o investitie, in special o investitie pentru indeplinirea conformitatii cu standardele comunitare.  Toate proiectele eligibile vor fi punctate in acord cu criteriile de selectie mai sus mentionate.

Criterii locale de selecţie:  Conducătorul fermei să aibă vârsta sub 40 de ani  Activităţile incluse în Planul de Afaceri au caracter inovativ  Fermele conduse de femei vor fi punctate suplimentar  Activităţile incluse în Planul de Afaceri se desfăşoară în parteneriat

Volumul sprijinului Sprijinul acordat in cadrul acestei masuri este de 1.500 de Euro/an/ferma de semi- subzistenta.

Durata sprijinului Sprijinul se acorda pentru o perioada de maxim 5 ani pentru cererile aprobate inainte de 31 decembrie2013.

Complementaritatea cu alte masuri din FEADR şi alte fonduri Sprijinul acordat acestei masuri este complementar actiunilor prevazute in cadrul altor masuri din PNDR, Axa I (111 ,formare profesionala, informare şi difuzare de cunoştinfe", 121 ,Modernizarea exploatafiilor agricole ", 142 "Infiinţarea grupurilor de producatori", 143 ,fumizarea de servicii de consiliere şi consultant pentru agricultori"), din Axa II şi Axa III. Pentru incurajarea fermelor de semi-subzistenta sa intre pe piata, beneficiarii sprijinului acordat prin aceasta masura pot accesa concomitent mai multe masuri in cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala. De exemplu, un fermier de semi-subzistenta poate sa acceseze masurile care vizeaza formarea profesionala şi serviciile de consultantă. Dupa caz, fermierul poate accesa şi masura de modernizare a exploatatiilor agricole, sau alte masuri cum ar fi: infiintarea grupurilor de producatori, dezvoltarea de activitati non-agricole şi acordarea de plati compensatorii pentru agro-mediu, in special pentru agricultura ecologică.

De asemenea sprijinul este complementar actiunilor prevazute in cadrul masurilor din alte Fonduri:  Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR);  Fondul de Coeziune (FC);  Fondul Social European (FSE). Nr. de Estimarea Contribuţia Cost total l Contribuţia proiecte costului total publică Contribuţia privată mediu FEADR – măsură prevăzute pe măsură naţională

0 4 4500 18 000 14 400 3 600

139

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Măsura „Furnizarea de servicii de consiliere si consultanţă pentru agricultori” (143) Măsura Furnizarea de servicii de consiliere si consultanţă pentru agricultori Articole care stau la Anexa VIII, Secţiunea I Punctul D a Tratatului de Aderare a baza măsurii României şi Bulgariei, amendat de Decizia Consiliului EC/664/2006; Articolul 25a şi Anexa II a punctul 5.3.1.4.3 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006 amendat prin Regulamentul (CE) nr. 434/2007.

Codul măsurii 143

Motivaţia sprijinului Fragmentarea excesivă a proprietăţii în agricultură, precum şi lipsa formelor de asociere conduc la perpetuarea unei dualităţi, reprezentată pe de o parte de exploataţiile de subzistenţă şi semi- subzistenţă, iar pe de altă parte de exploataţiile comerciale. În cazul exploataţiilor comerciale se poate constata că există încă un dezechilibru în ceea ce priveşte suprafaţa agricolă utilizată de exploataţiile familiale (individuale) şi întreprinderile agricole (cu personalitate juridică), ultimele reuşind în mare parte să se adapteze nevoilor unei agriculturi performante, ca urmare a investiţiilor realizate în perioada de pre-aderare.

Prin măsura 143 sunt vizate să fie sprijinite prioritar fermele de semi-subzistenţă care reprezintă 8,32 % din totalul exploataţiilor agricole. (INS 2005).

Dimensiunea şi structura suprafeţelor agricole influenţează atât volumul anual de muncă şi repartizarea timpului de lucru pe activităţi permanente, temporare, sezoniere, ocazionale, cât şi nivelul costurilor, veniturilor şi ciclicitatea acestora.

Ţinând cont de numărul foarte mare de exploataţii de dimensiuni mici (de subzistentă şi semi- subzistenţă), care nu au posibilitatea reală de restructurare, segmentul exploataţiilor luat în calcul pentru sprijin în vederea transformării în exploataţii comerciale viabile economic va include exploataţiile de semi-subzistenţă cu dimensiuni între 2 şi 8 UDE.

Referitor la venitul gospodăriilor, acesta diferă de la o reşedinţă la alta, astfel că în zonele rurale media venitului/persoană/lună este de aproximativ 95 Euro. Venitul la nivelul gospodăriilor rurale provine în special din producţia agricolă şi asigură 43,4% din venitul total. Media venitului provenit din activităţile non-agricole la nivel de gospodărie a fost în anul 2005 de aproximativ 12 Euro/lună reprezentând 4,1% din venitul net.

Situaţia precară a veniturilor din mediul rural argumentează necesitatea sprijinului în scopul asigurării consultanţei agricole.

Majoritatea fermierilor nu sunt suficient de pregătiţi să îndeplinească condiţiile de eco- condiţionalitate, de accesare a plăţilor directe şi/sau a sprijinul financiar disponibil producătorilor agricoli prin intermediul organizaţiilor comune de piaţă, prin măsurile de sprijin pentru dezvoltare rurală, precum şi pentru respectarea standardelor comunitare privind calitatea alimentelor, diversificarea activităţilor în ferme, protejarea mediului înconjurător, bunăstarea animalelor, calitatea produselor şi a normelor sanitar-veterinare şi fitosanitare, de igienă şi siguranţă profesională.

Având în vedere cele prezentate se justifică susţinerea acordării sprijinului pentru serviciile de consiliere şi consultanţă, acestea creând o bună premisă pentru utilizarea instrumentelor comunitare, realizând astfel o restructurare a fermelor precum şi o îmbunătăţire a managementului acestora. 140

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Sprijinul acordat prin această măsură va crea şi dezvolta o piaţă de servicii de consiliere şi consultanţă specializată şi va oferi servicii de calitate pentru potenţialii beneficiari ai fondurilor acordate prin măsurile de dezvoltare rurală.

Măsura 143 – „„Furnizarea de servicii de consiliere si consultanţă pentru agricultori”” răspunde priorităţii nr I a Planului de Dezvoltare Locală - I. Dezvoltarea economică durabilă şi creşterea competitivităţii sectorului agricol şi forestier pentru eliminarea disparităţilor economice şi asigurarea unui nivel ridicat de convergenţă între toate comunităţile din Ţinutul Bârsei – obiectivului specific nr I.4. Facilitarea accesului la serviciile de consiliere si consultanţă pentru a asigura dezvoltarea fermelor de semisubzistenţă şi trecerea acestora în categoria fermelor comerciale.. În ceea ce priveşte raportarea la PNDR, măsura 141 – „Instalarea tinerilor fermieri” se încadreaza în obiectivele axei I.

Obiective operaţionale:  Facilitarea accesului la serviciile de consiliere şi consultanţă a beneficiarilor măsurii de semi-subzistenţă pentru a asigura trecerea acestora în categoria fermelor comerciale.  Elaborarea de planuri de afaceri, consiliere pentru întocmirea cererilor pentru a beneficia de măsuri de dezvoltare rurală în special pentru tinerii fermieri, fermele de semi-subzistenţă şi fermierii care aplică pentru măsurile de agro-mediu  Consiliere şi consultanţă privind respectarea bunelor practici agricole şi de mediu şi cerinţele obligatorii în materie de gestiune prevăzute în articolele 4 şi 5 şi anexele III şi IV la Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 de stabilire a unor norme comune pentru schemele de sprijin direct din cadrul politicii agricole comune şi de stabilire a unor scheme de sprijin pentru agricultori.

Domeniul de acţiune al măsurii Scopul măsurii este de a sprijini agricultorii să utilizeze serviciile de consiliere şi consultanţă în vederea restructurării şi îmbunătăţirii performanţelor generale ale activităţii acestora.

Consilierea va contribui la diseminarea şi înţelegerea practică a aplicării şi respectării bunelor practici agricole şi de mediu, asigurând condiţiile de protejare a mediului înconjurător şi utilizarea unor practici agricole prietenoase cu mediul. De asemenea, consilierea va contribui şi la elaborarea planurilor de afaceri necesare pentru accesarea fondurilor în vederea stabilirii tinerilor fermieri în mediul rural şi pentru fermele de semi-subzistenţă.

Consultanţa va contribui la buna informare a agricultorilor pentru modernizarea fermelor, reorientarea calitativă a producţiei, diversificarea fermelor, aplicarea practicilor de producţie compatibile cu conservarea şi promovarea peisajului, pentru protejarea mediului, respectarea standardelor de igienă şi bunăstare animală şi pentru dobândirea aptitudinilor manageriale necesare administrării unei exploataţii viabile din punct de vedere economic. Consultanţa vizează şi aplicarea standardelor privind siguranţa ocupaţională la locul de muncă bazate pe legislaţia comunitară. Se va urmări difuzarea de cunoştinţe în materie de gestiune şi administrare a terenurilor şi a exploataţiilor agricole, de aplicare a bunelor practici agricole şi de mediu conform Cap. l articolele 4 si 5 şi anexele III si IV din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003.

Acţiunile sprijinite în cadrul măsurii: Sprijinul se acordă exclusiv pentru furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă agricultorilor care beneficiază de sprijin pentru exploataţiile de semi-subzistenţă prevăzute la art. 20 litera (d) punctul (i) al Regulamentului (CE) nr. 1698/2005. (Conform Deciziei 664/CE din 19 iunie 2006 privind adaptarea anexei VIII la Tratatul de aderare a României şi Bulgariei).

Furnizarea serviciilor de consiliere şi consultanţă se va realiza individual pentru fiecare fermier, pe baza acceptului acestuia fără discriminare pe criterii de vârstă, sex, rasă, origine etnică, apartenenţă politică sau religioasă etc.

141

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Beneficiari Beneficiarii direcţi ai acestui sprijin sunt furnizorii de consiliere şi consultanţă respectiv entităţi publice sau private, care îndeplinesc criteriile de calificare şi de selecţie.

Beneficiarii finali ai acestui sprijin sunt fermierii, aşa cum sunt definiţi în subcapitolul 5.2. al PNDR Nu sunt eligibile pentru a primi sprijin prin această măsură fermele de subzistenţă şi exploataţiile/gospodăriile silvice care nu dezvoltă şi activităţi agricole.

Măsura sprijină fermieri care deţin ferme de semi-subzistenţă.

Detalii privind selecţia consultanţilor Evaluarea şi selecţia furnizorilor de consiliere şi consultanţă se va realiza în conformitate cu Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, complet armonizată cu legislaţia comunitară privind achiziţiile publice.

Pentru a facilita participarea tuturor organizaţiilor competente şi în vederea asigurării unor servicii de calitatea cea mai ridicată pentru fermieri, procedurile de acordare a contractelor vor fi structurate în aşa fel încât potenţialii furnizori de servicii să poată candida pentru furnizarea serviciilor de consultanţă într-o arie geografică specificată (de exemplu numai într-un anumit judeţ) şi pentru un anumit tip de serviciu de consultanţă (de exemplu numai pentru întocmirea planurilor de afaceri, sau pentru întocmirea cererilor pentru măsurile de agro-mediu). Procedurile de acordare a contractelor vor fi astfel elaborate încât să faciliteze selectarea opţiunilor furnizorilor de servicii pentru oricare tip particular de serviciu în orice regiune. Nevoile de consiliere şi consultanţă identificate şi fondurile necesare pentru acoperirea acestora vor fi cuprinse într-un program anual de achiziţii

Criterii de calificare şi selecţie :  situaţia personală a candidatului (acesta trebuie să prezinte documente edificatoare care să dovedească că nu a fost condamnat în ultimii 5 ani pentru fraudă, corupţie etc., că nu este în stare de faliment ori lichidare, că şi-a îndeplinit obligaţiile de plată ale impozitelor etc.);  capacitatea de exercitare a activităţii profesionale (candidatul trebuie să prezinte documente edificatoare care să dovedească forma de înregistrare ca persoană fizică sau juridică, atestarea sau apartenenţa din punct de vedere profesional);  situaţia economică şi financiară (candidatul trebuie să prezinte documente relevante pentru demonstrarea situaţiei economice şi financiare, cum ar fi: declaraţii bancare, declaraţii privind cifra de afaceri globală, bilanţul contabil etc.);  capacitatea tehnică şi/sau profesională (se apreciază în funcţie de experienţă, aptitudini, eficienţa şi eficacitatea candidatului. Astfel, acesta trebuie să prezinte documente edificatoare, cum ar fi: informaţii referitoare la personalul de specialitate de care dispune; informaţii referitoare la studiile, pregătirea profesională şi calificarea personalului responsabil cu implementarea proiectului; informaţii referitoare la echipamentele tehnice de care dispune pentru îndeplinirea obiectivelor proiectului etc.).

Criteriul de atribuire a contractului de achiziţie publică este oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. Astfel, se are în vedere raportul preţ - calitate în furnizarea serviciilor de consultanţă şi consiliere

Volumul şi nivelul sprijinului Valoarea sprijinului este de 100% din cheltuielile eligibile numai pentru fermele de semi- subzistenţă. (Conform Deciziei 664/CE din 19 iunie 2006 privind adaptarea anexei VIII la Tratatul de aderare a României şi Bulgariei).

142

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Nr. de Estimarea Contribuţia Contribuţia Cost total l proiecte costului total FEADR – publică Contribuţia privată mediu prevăzute pe măsură măsură naţională

0 0 0 0 0 0

143

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Măsura „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi” (312) Măsura Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi

Articole care stau la Articolele 52 (a) (ii) si 54 ale Regulamentului (CE) Nr.1698/2005 baza măsurii Punctul 5.3.3.1.2 din Anexa II a Regulamentului nr.1974/2006 Articolul 1 punctul 2 (1) (b) al Regulamentului (CE) Nr.473/2009 Anexa Regulamentului (CE) nr. 74/2009 Articolul 1 punctul (9) Regulamentul (CE) nr. 363/2009 Codul măsurii 312

Motivaţia sprijinului

Promovarea unei dezvoltări echilibrate, în vederea realizării coeziunii economice şi sociale impune acordarea unei atenţii deosebite dezvoltării zonelor rurale. Funcţiile economice ale acestor zone, depind aproape în întregime, de existenţa activităţilor agricole. Această situaţie explică necesitatea creării de locuri de muncă alternative, precum şi a surselor de venituri adiţionale din activităţi non-agricole, alături de reorientarea forţei de muncă spre activităţi non-agricole productive şi către dezvoltarea serviciilor pentru populaţia rurală. Dezvoltarea micro-întreprinderilor este recunoscută ca fiind sursa cea mai semnificativă de creare de locuri de muncă/obţinere de venituri în spaţiul rural, atât pentru economiile deja dezvoltate cât şi pentru cele în curs de dezvoltare. În contextul agendei de la Lisabona şi Goteborg, UE prevede faptul că o economie puternică va conduce către crearea de locuri muncă alături de priorităţile sociale şi de mediu, pentru a asigura dezvoltarea durabilă şi incluziunea socială, în acest sens, un element cheie este reprezentat de exploatarea oportunităţilor pentru creşterea economică şi crearea de locuri de muncă în spaţiul rural prin intermediul micro-întreprinderilor. În prezent există disparităţi profunde la nivel regional, şi mai ales între zonele urbane şi rurale, în ceea ce priveşte mediul de afaceri, ca urmare a unei infrastructuri slab dezvoltate în zonele rurale, a lipsei resurselor financiare, a dificultăţilor de accesare a creditelor dar şi a nivelului redus de pregătire antreprenorială.

Analiza micro-întreprinderilor din spaţiul rural evidenţiază capacitatea redusă a acestora de a răspunde necesităţii de a furniza locuri de muncă pentru populaţia din spaţiul rural (o medie mai mică de 3 locuri de muncă/micro-întreprindere); în anul 2005, acestea reprezentau 13% din numărul total de microîntreprinderi la nivel naţional şi aproximativ 4,2 micro-întreprinderi/1000 locuitori. Micro-întreprinderile existente în spaţiul rural acoperă o gamă limitată de activităţi productive şi servicii şi nu valorifică suficient resursele locale. Majoritatea s-au orientat către comerţ (aprox. 70% din totalul micro-întreprinderilor din sectorul serviciilor), datorită recuperării rapide a investiţiilor şi a unei experienţe minime necesare pentru organizarea unor astfel de activităţi, în timp ce, industria prelucrătoare deţine doar 16% din totalul micro-întreprinderilor din spaţiul rural.

Sprijinul vizat prin această măsură se adresează micro-întreprinderilor, precum şi locuitorilor din spaţiul rural care doresc să desfăşoare o activitate economică devenind antreprenori. O atenţie deosebită se va acorda femeilor din spaţiul rural, dat fiind faptul că datele statistice arată că acestea dezvoltă afaceri într-un număr mult mai redus decât bărbaţii. în acelaşi timp tinerii reprezintă categoria cea mai afectată de şomaj şi care manifestă tendinţa cea mai mare de a pleca spre mediul urban şi peste graniţe. Totodată, activităţile meşteşugăreşti şi alte activităţi tradiţionale ce sunt îndeletniciri ale locuitorilor din spaţiul rural, tind să fie din ce în ce mai puţin practicate, în special de către generaţia tânără. În acest context, sunt vizate crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi care promovează meserii tradiţionale precum meşteşugurile şi care pot contribui la creşterea numărului locurilor de 144

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

muncă, precum şi la perpetuarea acestor activităţi care dau specificul, dar şi valoare spaţiului rural românesc.

Având în vedere situaţia actuală ce caracterizează dezvoltarea mediului de afaceri în spaţiul rural este necesar un sprijin comunitar şi naţional susţinut pentru promovarea activităţilor non- agricole, care să conducă la creşterea veniturilor populaţiei rurale, creare de locuri de muncă, diminuarea disparităţilor dintre rural şi urban. Astfel, este necesară promovarea diversificării activităţilor prin asimilarea de noi competenţe antreprenoriale, dobândirea de noi abilităţi şi furnizarea de noi servicii pentru populaţia rurală. Aceşti factori vor contribui la creşterea economică şi implicit la schimbarea mentalităţii şi la creşterea standardului de viaţă în mediul rural, precum şi la stabilitatea echilibrului teritorial, social şi economic.

Măsura 312 – „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microintreprinderi” răspunde priorităţii nr II a Planului de Dezvoltare Locală - Asigurarea condiţiilor de dezvoltare a sectoarelor economice non agricole din spaţiul rural, diversificarea activităţilor economice şi asigurarea unui nivel ridicat de calitate a vieţii – obiectivului specific nr II.1. Crearea şi dezvoltarea micro-întreprinderilor ce furnizează servicii non agricole în spaţiul rural, promovarea iniţiativelor tinerilor şi femeilor în sectorul non-agricol, dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti. În ceea ce priveşte raportarea la PNDR, măsura 313 – „Încurajarea activităţilor turistice” se încadreaza în obiectivele axei III.

Obiective operaţionale:  Crearea de micro-întreprinderi precum şi dezvoltarea celor existente în sectorul non- agricol, în spaţiul rural;  încurajarea iniţiativelor de afaceri promovate, în special de către tineri şi femei;  încurajarea activităţilor meşteşugăreşti şi a altor activităţi tradiţionale;  Reducerea gradului de dependenţă faţă de agricultură.

Domeniul de aplicabilitate şi acţiuni prevăzute Sprijinul activităţilor non-agricole în spaţiul rural prin intermediul dezvoltării micro- întreprinderilor atât nou create cât şi existente. Acţiunile prevăd: i. Investiţii în activităţi non-agricole productive cum ar fi: • Industria uşoară (articole de pielărie, încălţăminte, lână, blană, tricotaje, produse de uz gospodăresc, produse odorizante etc.); • în activităţi de procesare industrială a produselor lemnoase - începând de la stadiul de cherestea (ex. mobilă); • Mecanică fină, asamblare maşini, unelte şi obiecte casnice, producerea de ambalaje etc. ii. Investirii pentru dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti, de artizanat şi a altor activităţi tradiţionale non-agricole cu specific local (prelucrarea fierului, lânii, olăritul, brodatul, confecţionare instrumente muzicale tradiţionale etc.), precum şi marketingul acestora (mici magazine de desfacere a propriilor produse obţinute din aceste activităţi). iii. Servicii pentru populaţia rurală cum ar fi: • Servicii de croitorie, frizerie, cizmărie; • Servicii de conectare şi difuzare internet; • Servicii de mecanizare, transport (altele decât achiziţia mijloacelor de transport) protecţie fitosanitară, însămânţare artificială a animalelor, servicii sanitar-veterinare; • Servicii reparaţii maşini, unelte şi obiecte casnice. iv.Investiţii în producerea de energie regenerabilă • Achiziţionarea de echipamente de producere a energiei din alte surse regenerabile decât biocombustibilii.

Beneficiari 145

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Micro-întreprinderile aşa cum sunt definite în Recomandarea Comisiei (CE) nr. 361/2003 şi în legislaţia naţională în vigoare (având mai puţin de 10 angajaţi şi o cifră de afaceri anuală netă sau active totale având o valoare de până la 2,0 milioane Euro). Persoane fizice (neînregistrate ca agenţi economici) - care se vor angaja ca până la data semnării contractului de finanţare să se autorizeze cu un statut minim de persoană fizică autorizată36 şi să funcţioneze ca micro-întreprindere.

Beneficiarii măsurii, a căror cerere de finanţare a fost selectată, sunt eligibili pentru schema de garantare pentru IMM-uri cu finanţare din PNDR. Un beneficiar care a îndeplinit condiţiile de eligibilitate şi de selecţie prevăzute în această fişă este considerat că îndeplineşte condiţiile prevăzute la art.51 alin 3 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006. Descrierea tipului operaţiunilor Se vor sprijini operaţiuni legate de: • Investiţii corporale (construcţia, modernizarea, extinderea clădirilor în scop productiv; dotarea aferentă cu echipamente, utilaje etc., inclusiv achiziţionarea în leasing a acestora); • Investiţii necorporale (software, patente, licenţe etc.), inclusiv achiziţionarea în leasing a acestora.

Conform Art. nr. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006, vor fi susţinute costurile generale legate de întocmirea proiectului precum taxe pentru arhitecţi, ingineri şi consultanţă, studii de fezabilitate/memorii justificative, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor necesare implementării proiectelor, aşa cum sunt ele menţionate în legislaţia naţională, achiziţia de patente şi licenţe, în limita a 10% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectelor, iar pentru proiectele care nu prevăd construcţii, în limita a 5%.

Criterii de eligibilitate:  Micro-întreprinderile atât cele existente cât şi star-up trebuie să fie înregistrate şi să-şi desfăşoare activitatea propusă prin proiect, în spaţiul rural;  Beneficiarul trebuie să demonstreze viabilitatea investiţiei;  Micro-întreprinderea trebuie să nu fie în dificultate;  Beneficiarul sau responsabilul de proiect să facă dovada deţinerii de aptitudini manageriale/marketing sau în acord cu activitatea propusă prin proiect (experienţă/cursuri de formare profesională absolvite - cel puţin nivel de iniţiere, cursuri de calificare etc.) sau să le dobândească până la efectuarea ultimei plăţi;  Beneficiarul trebuie să prezinte toate avizele şi acordurile necesare investiţiei respective;  Beneficiarul trebuie să prezinte avizele/autorizaţiile de mediu, necesare investiţiei;  Beneficiarul trebuie să dovedească dreptul de proprietate asupra terenului pe care urmează să realizeze investiţia sau dreptul de folosinţă pe o perioadă de cel puţin 10 ani;  Beneficiarul să declare pe proprie răspundere că va asigura cofinanţarea proiectului;  Beneficiarul trebuie să declare pe proprie răspundere faptul că suma totală a ajutorului public nerambursabil accesat de către acesta nu depăşeşte 200.000 Euro (100.000 Euro pentru activităţile din sectorul transportului rutier) pe o perioadă de până la 3 ani fiscali. Criterii de selecţie:  Proiecte propuse de persoane cu vârsta sub 40 de ani  Proiecte propuse de femei  Proiecte care propun acţiuni inovative  Proiecte ce integrează probleme de mediu

Activităţi neeligibile • Activităţi sprijinite prin măsurile Axei l şi Axei 2 ale PNDR; • Fabricarea băuturilor alcoolice şi a berii; • Fabricarea produselor din tutun; 146

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

• Fabricarea armamentului şi muniţiei; • Baterea monedelor; • Activităţi de turism şi recreaţionale legate de activitatea turistică; • Acţiuni exclusiv de comerţ şi intermedieri comerciale, cu excepţia vânzării de produse obţinute din propriul proces productiv; • Intermedieri financiare; • Tranzacţii imobiliare; • Cercetare-dezvoltare; • Administraţie publică şi apărare; • Asigurări sociale din sistemul public; • Jocurile de noroc şi pariurile precum şi activităţile recreative legate de acestea; • Activităţi ale organizaţiilor şi organismelor extrateritoriale; • Activităţi de pescuit şi/sau acvacultura; • Investiţii legate de prelucrarea primară a lemnului până la stadiul de cherestea; • Activităţi în industria extractivă de produse energetice; • Producerea de energie din surse regenerabile ca activitate principală, în scopul vânzării; • Activităţi de fabricare a produselor de cocserie, a produselor obţinute din acestea şi a combustibililor nucleari; • Restaurarea, consolidarea şi conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural din grupa B şi natural din spaţiul rural. Cheltuieli neeligibile • Impozite şi taxe fiscale; • Costuri operaţionale, inclusiv costuri de întreţinere şi chirie; • Comisioane bancare, costurile garanţiilor şi cheltuieli similare; • Cheltuieli pentru cumpărarea de echipament second - hand; • Achiziţionarea de teren/clădiri; • Achiziţia de vehicule pentru transportul rutier de mărfuri pentru a presta servicii de transport în numele terţilor şi de mijloace de transport pentru persoane, ca şi activitate principală; • Achiziţia de mijloace de transport pentru uz personal; • TVA, cu excepţia TVA-ului nedeductibil, în cazul în care este în mod real şi definitiv suportat de către beneficiari, alţii decât persoanele neimpozabile, conform art.71 (3), lit. a) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005; • Costuri de schimb valutar, taxe şi pierderi ocazionate de schimburile valutare asociate contului euro APDRP; • Contribuţia în natură; • Costurile aferente unui contract de leasing: taxa de management, dobânzi, prima de asigurare etc. • Costuri realizate înainte de aprobarea proiectului, cu excepţia studiilor tehnice, a planurilor de afaceri şi a studiilor de fezabilitate; • Costuri privind închirierea de maşini, utilaje, instalaţii şi echipamente;

Sprijin. Tipul plăţii Beneficiarii acestei măsuri pot solicita plata unui avans în cuantum de până la 20% din ajutorul public pentru investiţii, conform articolului 56 din Regulamentul nr. 1974/2006 privind regulile de aplicare ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1698/2005 privind acordarea sprijinului pentru dezvoltare rurală din FEADR, iar plata este condiţionată de constituirea unei garanţii bancare sau a unei garanţii echivalente, corespunzătoare unui procent de 110% din valoarea avansului. Garanţia depusă se eliberează numai în cazul în care Agenţia de Plăţi stabileşte că suma cheltuielilor efectuate care corespund sprijinului public pentru investiţii a depăşit valoarea avansului. Pachetul de acte normative, pentru creditarea şi garantarea investiţiilor, care este în vigoare până în anul 2009, în special pentru asigurarea cofinanţării proiectelor realizate prin Programul SAP ARD, intitulat Programul ,Fermierul", a constituit principalul instrument pentru creşterea absorbţiei fondurilor de pre-aderare. 147

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Intensitatea sprijinului Intensitatea ajutorului public nerambursabil va fi de până la 70%40 din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi: • 50.000 Euro/proiect dacă beneficiarii sunt persoane fizice autorizate; • 100.000 Euro/proiect pentru micro-întreprinderile care îşi desfăşoară activitatea în sectorul transportului rutier; • 200.000 Euro/proiect pentru alte micro-întreprinderi. În cazul în care proiectele prevăd activităţi de producţie, intensitatea ajutorului public va fi de până la 85%38 din totalul cheltuielilor eligibile

Beneficiarii acestei măsuri vor primi tratament egal fără discriminare pe criterii de vârstă, sex, rasă, origine etnică, apartenenţă politică sau religioasă etc.

Prevederi privind ajutorul de stat Sprijinul acordat prin această măsură se va face conform Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1998/2006 din 15 Decembrie 2006 de aplicare a Art. 87 şi 88 al Tratatului privind ajutorul „de minimis" , Jurnalul Oficial L 379 din 28.12.2006 (valoarea totală a ajutoarelor de minimis primite pe perioada a 3 ani fiscali de către un beneficiar nu va depăşi plafonul maxim al ajutorului public de 200.000 Euro/beneficiar şi 100.000 Euro/beneficiar în cazul sectorului de transport rutier). Aceste plafoane se aplică indiferent de forma ajutorului ,de minimis" sau de obiectivul urm ărit şi indiferent dacă ajutorul acordat de Statul Membru este finanţat în totalitate sau parţial din surse de origine comunitară.

Reguli privind acordarea, cumulul, raportarea şi monitorizarea acordării ajutoarelor potrivit regulii de minimis41

Acordarea şi monitorizarea sprijinului prin această măsură se face pe baza declaraţiei pe proprie răspundere a beneficiarului, în conformitate cu Art. 3, alineatul (1) al Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1998/15.12.2006 de aplicare a Art. 87 şi 88 al Tratatului privind ajutorul "de minimis", Jurnalul Oficial L 379/28.12.2006, iar MADR, în calitate de furnizor de ajutor "de minimis" va ţine evidenţa acestor ajutoare în conformitate cu Art. 3, alineatul (3) al aceluiaşi regulament şi potrivit prevederilor art. 6 din Ordonanţa de urgenţă nr. 11742/2006 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat şi a prevederilor Regulamentului pus în aplicare prin Ordinul Preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 175/200743 privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat. în cazul în care beneficiarul accesează în paralel pentru acelaşi proiect sprijin acordat în cadrul programului prin fondurile de garantare pentru garanţii bancare, ajutorul total cumulat acordat acestuia nu poate depăşi cuantumul prevăzut în cadrul măsurii. Criterii de selecţie i. Aplicantul nu a mai primit fonduri comunitare pentru activităţi similare în ultimii 3 ani; ii. Proiectele care prin activitatea propusă creează mai mult de un loc de muncă/25.000 Euro investiţi; iii. Proiectele care promovează activităţi meşteşugăreşti, de artizanat; iv. Proiecte derulate de femei/tineri cu vârsta până în 40 de ani la data depunerii proiectelor; v. Start-up-uri (micro-întreprinderi nou înfiinţate), vi. Proiecte ce vizează dezvoltarea serviciilor sanitar-veterinare; vii. Proiecte ce vizează achiziţionarea de echipamente pentru producere a energiei din alte surse regenerabile decât biocombustibilii. viii. Proiectele ce vizează abordări inovative în sectorul non agricol

Punctajele pentru proiectele care prevăd investiţii pentru activităţile meşteşugăreşti, de artizanat şi energie regenerabilă, se acordă proporţional cu ponderea acestor investiţii, în valoarea totală eligibilă a proiectului. Finanţare 148

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) : 85% Nr. de Cost Estimarea Contribuţia Contribuţia proiecte total costului total FEADR – publică Contribuţia privată prevăzute mediu pe măsură măsură naţională

6 104 475 626 855 366 474 91 618 168 763

149

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Măsura „Încurajarea activităţilor turistice” (313) Măsura Încurajarea activităţilor turistice

Articole care stau la Articolele 52 (a)(iii) si 55 ale Regulamentului (CE) Nr. 1698/2005. baza măsurii Punctul 5.3.3.1.3 din Anexa II a Regulamentului (CE) Nr. 1974/2006 Articolul 1 punctul (9) Regulamentul (CE) nr. 363/2009

Codul măsurii 313

Motivaţia sprijinului

Turismul rural, ca şi componentă a turismului naţional în ansamblu, este un sub-sector cu potenţial deosebit de dezvoltare, reprezentând astfel o alternativă ocupaţională pentru forţa de muncă rurală, o modalitate de diversificare a activităţilor economice din mediul rural şi un factor de stabilizare a populaţiei rurale. Dezvoltarea acestuia poate contribui la atenuarea dezechilibrelor apărute între diverse zone, constituind şi o sursă de creştere a veniturilor populaţiei rurale.

Peisajul natural, specific României, oferă posibilităţi excelente pentru practicarea turismului rural, aspect ce permite recreerea în decorul mediului rural, experimentarea unor activităţi inedite, participarea la diverse evenimente reprezentative sau vizitarea unor puncte de atracţie care nu sunt disponibile în zonele urbane.

Un segment important al turismului rural românesc este reprezentat de agro-turism, dată fiind prezenţa unui număr ridicat de gospodării agricole, localizate în zone cu valoare peisagistică ridicată unde sunt păstrate tradiţiile şi obiceiurile străvechi. Având în vedere necesitatea reorientării unora dintre aceste gospodării către activităţi non-agricole şi de obţinere a veniturilor suplimentare, agroturismul poate fi o bună alternativă.

Agro-turismul este în general practicat de micii proprietari din zonele rurale/gospodăriile rurale, ca activitate secundară, implicând în mod activ femeia. Prin această formă de turism se oferă posibilitatea turiştilor de a reveni în mijlocul naturii, asigurând acestora confortul fizic şi spiritual, precum şi accesul la bucătăria autentică specifică fiecărei zone.

Construirea de noi structuri de primire va fi făcută acordând o atenţie deosebită investiţiilor al căror obiectiv principal îl reprezintă calitatea. Acest aspect poate fi indus de către disponibilitatea resurselor financiare aduse în ţară de emigranţi sau de către alte resurse disponibile, care în general au fost orientate prea puţin, până acum către investiţii/piaţă şi mai mult către îmbunătăţirea standardului de viaţă şi a locuinţei.

În general, turismul rural nu este dezvoltat conform cererii pieţei turistice interne şi internaţionale; infrastructura turistică existentă nu răspunde pe deplin cerinţelor turiştilor din punct de vedere cantitativ şi calitativ al spaţiilor de cazare şi a locurilor de recreere, confruntându-se în prezent cu dificultăţi sub aspect tehnic, financiar şi educaţional. Această situaţie necesită măsuri de susţinere şi impulsionare a dezvoltării acestui sector, în mod deosebit, promovarea şi marketing-ul turismului rural care sunt slab dezvoltate şi acoperă doar anumite zone.

Prin Programul SAPARD, respectiv prin Măsura 3.4 Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative" au fost susţinute investiţiile pentru turismul rural şi alte tipuri de turism (ecvestru, montan etc.), acestea deţinând cea mai mare pondere în totalul investiţiilor susţinute prin această măsură. Astfel, raportul de 150

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

monitorizare din martie 2007 arată că în intervalul august 2002 - septembrie 2006, au fost contractate 727 proiecte pe turism cu o valoare de aprox. 64 milioane Euro, din care 121 au fost finalizate. Din totalul proiectelor contractate au rezultat aproximativ 13.000 locuri de cazare iar cele 121 proiecte finalizate au creat aproximativ 726 de locuri de muncă.

Susţinerea infrastructurii şi a serviciilor turistice este necesară din două motive: unul pentru crearea şi promovarea unui turism competitiv în spaţiul rural, iar cel de-al doilea pentru înfiinţarea unor reţele locale de promovare şi furnizare a acestor servicii, cu implicarea activă a populaţiei rurale, în special a femeilor şi a tinerilor. Turismul rural, mai mult decât alte tipuri de turism, este orientat spre auto-conservare astfel încât dezvoltarea acestuia să nu aibă un impact negativ asupra mediului. Tocmai din acest motiv, sprijinul acţiunilor din această măsură, vizează prioritar respectarea şi promovarea principiilor de dezvoltare durabilă, în acest context, extinderea ariei ofertei specifice, stimularea zonelor cu potenţial turistic ridicat va fi atent monitorizată, în timp ce, vor fi respectate în mod obligatoriu, măsurile de protejare a mediului.

Măsura 313 – „Încurajarea activitatilor turistice” răspunde priorităţii nr II a Planului de Dezvoltare Locală - Asigurarea condiţiilor de dezvoltare a sectoarelor economice non agricole din spaţiul rural, diversificarea activităţilor economice şi asigurarea unui nivel ridicat de calitate a vieţii – obiectivului specific nr II.2. Dezvoltarea activităţilor turistice în zonele rurale. În ceea ce priveşte raportarea la PNDR, măsura 313 – „Încurajarea activităţilor turistice” se încadreaza în obiectivele axei III.

Obiective operaţionale  Creşterea şi îmbunătăţirea structurilor de primire turistice la scară mică;  Dezvoltarea sistemelor de informare şi promovare turistică;  Crearea facilităţilor recreaţionale în vederea asigurării accesului la zonele naturale de interes turistic.

Domeniul de aplicabilitate şi acţiuni prevăzute Sprijinul prin acesta măsură vizează investiţii în spaţiul rural: a) Investiţii în infrastructura de primire turistică; b) Investiţii în activităţi recreaţionale; c) Investiţii în infrastructura la scară mică precum centrele de informare, amenajarea de marcaje turistice, etc.; d) Dezvoltarea şi/sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural.

Descrierea tipului de operaţiuni acoperite Prin această măsură pot fi acoperite următoarele operaţiuni: Pentru componenta a): i. Construcţia, modernizarea, extinderea şi dotarea structurilor de primire turistice (structuri agro- turistice şi alte tipuri de structuri de primire turistice realizate de o micro-întreprindere) având până la 15 camere: • Pentru investiţii în structuri de primire turistice altele decât cele de agro-turism, nivelul de confort şi calitatea serviciilor propuse prin proiect, trebuie să atingă standardul de calitate de minimum 3 margarete/stele; • Pentru investiţiile în agro-turism structura de primire turistică, nivelul de confort şi calitate a serviciilor propuse prin proiect, trebuie să atingă standardul de calitate de minimum 1 margaretă.

În cazul zonelor deja dezvoltate din punct de vedere turistic, este permisă doar modernizarea şi extinderea structurilor de primire turistice. De asemenea, vor fi susţinute investiţiile de racordare la utilităţile publice, achiziţionarea de echipamente de producere a energiei din alte surse regenerabile decât bio-combustibii, ca parte componentă a proiectelor.

151

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Pentru componenta b) i. Investiţii private în infrastructura turistică de agrement independentă sau dependentă de structura de primire turistică precum spaţii de campare, amenajări de ştranduri şi piscine, achiziţionare de mijloace de transport tradiţionale pentru plimbări, trasee pentru echitaţie inclusiv prima achiziţie de cai în scop turistic (cu excepţia celor pentru curse şi competiţii) şi asigurarea adăposturilor acestora (ca parte componentă a proiectului), rafting etc.

Pentru componenta c) i. Construirea, modernizarea şi dotarea centrelor locale de informare în scopul promovării, prezentării şi vizitării turistice; ii. Dezvoltarea de sisteme electronice locale de rezervare pentru structurile de primire turistice din spaţiul rural, conectate la sistemele regionale şi naţionale; iii. Amenajarea de marcaje turistice, refugii turistice51 de utilitate publică etc.; iv. Investiţii legate de refacerea în scop turistic a vechilor trasee de cale ferată cu ecartament îngust, a amenajărilor complementare acestora (ex: construcţii, plan înclinat etc.), recondiţionarea echipamentelor şi utilajelor; v. Investiţii legate de înfiinţarea şi amenajarea de trasee tematice (ex: "drumul vinului", ,al olăritului", Cioplitorilor în lemn" etc.).

Pentru componenta d): i. Elaborare de materiale promoţionale precum prima editare a materialelor în scopul promovării acţiunilor turistice: broşuri de prezentare, panouri de informare etc. Conform Art. nr. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006 pentru toate tipurile de acţiuni, vor fi susţinute cheltuielile cu achiziţionarea de utilaje, echipamente, hardware, soft-uri, inclusiv achiziţionarea în leasing a acestora, costurile de instalare şi montaj şi costurile generale legate de întocmirea proiectului precum taxe pentru arhitecţi, ingineri şi consultanţi, studii de fezabilitate/memorii justificative, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor necesare implementării proiectelor, aşa cum sunt ele menţionate în legislaţia naţională, achiziţia de patente şi licenţe, în limita unui procent de 10% din valoarea totală a proiectului, iar pentru proiectele care nu prevăd construcţii în limita a 5%.

Criterii de eligibilitate • Micro-întreprinderile, atât cele existente cât şi start-up trebuie să fie înregistrate şi să-şi desfăşoare activitatea propusă prin proiect, în spaţiul rural; • în cazul investiţiilor în agro-turism, beneficiarul/membrul gospodăriei agricole trebuie să desfăşoare o activitate agricolă în momentul aplicării; • Beneficiarul trebuie să demonstreze viabilitatea investiţiei; • Micro-întreprinderea să nu fie în dificultate53; • Structurile de primire turistice rurale vor fi în conformitate cu normele de clasificare prevăzute în legislaţia naţională în vigoare; • Pentru investiţii noi, modernizare şi extindere în cazul structurilor de primire turistice rurale, altele decât cele agro-turistice, nivelul de confort şi calitatea serviciilor propuse prin proiect trebuie să atingă standardul de calitate de minim 3 margarete/stele; • Pentru investiţii în structuri de primire agro-turistice se va respecta definiţia agro-turismului dată în cadrul acestei fişe, iar nivelul de confort şi calitatea serviciilor propuse prin proiect trebuie să atingă standardul de calitate de minim l margaretă; • în cazul zonelor deja dezvoltate din punct de vedere turistic, este permisă doar modernizarea şi extinderea structurilor de primire turistice; • Construcţia, modernizarea şi extinderea clădirilor trebuie să respecte prevederile PUG; • Construcţia, modernizarea şi extinderea clădirilor trebuie să respecte/păstreze arhitectura specifică locală; • Pentru investiţiile noi în structurile de primire turistice, suprafaţa de teren aferentă structurii de primire turistice (inclusiv în structuri de primire agro-turistice) trebuie să fie de cel puţin 1000 mp54; în vederea evitării supraaglomerării şi a fragmentării excesive a peisajului natural; • Angajament din partea beneficiarului că va introduce obiectivul investiţional în circuitul 152

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

turistic;

• Beneficiarul sau responsabilul legal de proiect să facă dovada deţinerii de aptitudini manageriale/marketing sau în acord cu activitatea propusă prin proiect (experienţă/cursuri de formare profesională absolvite - cel puţin nivel de iniţiere, cursuri de calificare etc.) sau să le dobândească până la efectuarea ultimei plăţi; • Beneficiarul trebuie să prezinte toate avizele şi acordurile necesare investiţiei respective, • Beneficiarul trebuie să prezinte avizele/autorizaţiile de mediu55 necesare investiţiei, să respecte după caz cerinţele de mediu specifice investiţiilor în perimetrul ariilor protejate; • Beneficiarul trebuie să dovedească dreptul de proprietate asupra terenului pe care urmează să realizeze investiţia sau dreptul de folosinţă pe o perioadă de cel puţin 10 ani; • Beneficiarul trebuie să declare pe propria răspundere că va asigura cofinanţarea proiectului; • Beneficiarul care îşi propune o activitate generatoare de profit, trebuie să declare pe propria răspundere faptul că suma totală a ajutorului public nerambursabil accesat de către acesta nu depăşeşte 200.000 Euro pe o perioadă de până la 3 ani fiscali. Criterii locale de selecţie:  Proiecte propuse de persoane cu vârsta sub 40 de ani  Proiecte propuse de femei  Caracterul inovativ al proiectului  Proiecte ce abordează probleme de mediu  Proiecte promovate în parteneriat

Cheltuieli neeligibile • Impozite şi taxe fiscale; • Costuri operaţionale, inclusiv costuri de întreţinere şi chirie; • Comisioane bancare, costurile garanţiilor şi cheltuieli similare; • Achiziţionare de echipament second - hand; • Investiţii realizate de fermierii care au activitate de bază pescuitul şi/sau acvacultura; • Achiziţionarea cailor pentru curse şi competiţii; • Cheltuieli generate de activităţile de creştere a cailor; • Achiziţionarea de teren/clădiri; • Achiziţia de mijloace de transport pentru uz personal; • Achiziţia de vehicule pentru transportul rutier de mărfuri pentru a presta servicii de transport în numele terţilor şi de mijloace de transport pentru persoane, ca şi activitate principală; • TVA, cu excepţia TVA-ului nedeductibil, în cazul în care este în mod real şi definitiv suportat de către beneficiari, alţii decât persoanele neimpozabile, conform art.71 (3), lit. a din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005; • Costuri de schimb valutar, taxe şi pierderi ocazionate de schimburile valutare asociate contului euro APDRP; • Contribuţia în natură; • Costurile aferente unui contract de leasing: taxa de management, dobânzi, prima de asigurare etc.; • Costuri realizate înainte de aprobarea proiectului, cu excepţia studiilor tehnice, a planurilor de afaceri şi a studiilor de fezabilitate; • Costuri privind închirierea de maşini, utilaje, instalaţii şi echipamente.

Beneficiari • Micro-întreprinderile; • Persoane fizice (neînregistrate ca agenţi economici) - care se vor angaja ca până la data semnării contractului de finanţare să se autorizeze cu un statut minim de persoană fizică autorizată57 şi să funcţioneze ca micro-întreprindere; • comunele prin reprezentanţii lor legali conform legislaţiei naţionale în vigoare, precum şi asociaţiile de dezvoltare intercomunitară realizate doar între comune şi înfiinţate conform legislaţiei naţionale în vigoare; 153

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

• ONG-uri.

Beneficiarii măsurii, a căror cerere de finanţare a fost selectată, sunt eligibili pentru schema de garantare pentru IMM-uri cu finanţare din PNDR. Un beneficiar care a îndeplinit condiţiile de eligibilitate şi de selecţie prevăzute în această fişă este considerat că îndeplineşte condiţiile prevăzute la art.51 alin 3 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006.

Intensitatea sprijinului i. Pentru investiţiile în interes public negeneratoare de profit, intensitatea sprijinului public nerambursabil va fi de până la 100% din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi valoarea de 200.000 Euro/proiect; ii. Pentru investiţiile generatoare de profit, intensitatea ajutorului public nerambursabil va fi de până la: • • 85% din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi 100.000 Euro/proiect în cazul proiectelor de investiţii în agro-turism;

• 85% din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi 200.000 Euro/proiect în cazul proiectelor de investiţii în activităţi recreaţionale;

• 50% din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi 200.000 Euro/proiect pentru alte tipuri de investiţii în turismul rural

Beneficiarii acestei măsuri vor primi tratament egal fără discriminare pe criterii de vârstă, sex, rasă, origine etnică, apartenenţă politică sau religioasă etc. Prevederi privind ajutorul de stat Orice sprijin pentru investiţii generatoare de profit acordat prin această măsură se va face conform Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1998/2006 din 15 Decembrie 2006 de aplicare a art. 87 şi 88 al Tratatului privind ajutorul „de minimis" , Jurnalul Oficial L 379 din 28.12.2006 (valoarea totală a ajutoarelor de minimis primite pe perioada a 3 ani fiscali de către un beneficiar nu va depăşi plafonul maxim al ajutorului public de 200.000 Euro/beneficiar). Acest plafon se aplică indiferent de forma ajutorului ,de minimis" sau de obiectivul urm ărit şi indiferent dacă ajutorul acordat de Statul Membru este finanţat în totalitate sau parţial din surse de origine comunitară.

Reguli privind acordarea, cumulul, raportarea şi monitorizarea acordării ajutoarelor potrivit regulii de minimis61 Acordarea şi monitorizarea sprijinului prin această măsură se face pe baza declaraţiei pe propria răspundere a beneficiarului, în conformitate cu art. 3, alineatul (1) al Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1998/15.12.2006 de aplicare a art. 87 şi 88 al Tratatului privind ajutorul "de minimis", Jurnalul Oficial L 379/28.12.2006, iar MADR, în calitate de furnizor de ajutor "de minimis" va ţine evidenţa acestor ajutoare în conformitate cu art. 3, alineatul (3) al aceluiaşi regulament şi potrivit prevederilor art. 6 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 117/200662 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat şi a prevederilor Regulamentului pus în aplicare prin Ordinul Preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 175/200763 privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat. în cazul în care beneficiarul accesează în paralel pentru acelaşi proiect sprijin acordat în cadrul programului prin fondurile de garantare pentru garanţii bancare, ajutorul total cumulat acordat acestuia nu poate depăşi cuantumul prevăzut în cadrul măsurii.

Criterii de selecţie Pentru componenta a), b) : i. Aplicantul nu a mai beneficiat de sprijin din alte fonduri comunitare pentru investiţii similare în ultimii 3 ani; ii. Proiecte din zone cu potenţial turistic ridicat dar care nu sunt suficient dezvoltate din acest punct de vedere; 154

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

iii. Proiectele care prin activitatea propusă creează mai mult de un loc de muncă/25.000 Euro investiţii; iv. Proiecte derulate de femei/tineri cu vârsta până în 40 de ani la data depunerii proiectului; v. Proiecte integrate, care combină acţiuni din componentele: a), b), c) sau d); vi. Proiecte care au în componenţă şi investiţii de producere a energiei din surse regenerabile utilizate în scopul desfăşurării activităţii turistice; vii. Proiecte care prevăd prin activitatea propusă păstrarea şi promovarea culturii tradiţionale prin achiziţionarea de obiecte certificate ca fiind produse tradiţionale de marcă, în vederea amenajării structurilor de primire turistice; viii. Proiecte de investiţii în agro-turism ai căror aplicanţi nu au beneficiat de sprijin pentru investiţii prin măsurile Axei 1.

Pentru componentele c) şi d): i. Proiecte incluse într-o strategie de promovare la nivel naţional/regional/judeţean sau local (de tip LEADER); ii. Proiectele care acoperă o zonă omogenă alcătuită din cel puţin 3 comune şi în care există minim 15 acţiuni/investiţii de turism; iii. Proiecte care contribuie la promovarea tradiţiilor culturale. Toate proiectele eligibile vor fi punctate în acord cu criteriile de selecţie mai sus menţionate. Sistemul de selecţie este prevăzut la subcapitolul 5.2.4. ,Procedura de selec ţie".

Descrierea angajamentelor Beneficiarii acestei măsuri pot solicita plata unui avans în cuantum de până la 20% din ajutorul public pentru investiţii, conform articolului 56 din Regulamentul (CE) nr.1974/2006 privind regulile de aplicare ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1698/2005 privind acordarea sprijinului pentru dezvoltare rurală din FEADR, iar plata este condiţionată de constituirea unei garanţii bancare sau a unei garanţii echivalente, corespunzătoare unui procent de 110% din valoarea avansului. Pentru investiţiile pentru care decizia de acordare a sprijinului este luată în anul 2009 sau 2010, cuantumul avansului poate fi de până la 50 % din ajutorul public acordat, conform prevederilor punctului 9, art. l din Regulamentul (CE) nr.363/2009 de modificare a Regulamentul (CE) nr.1974/2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1968/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală. în cazul beneficiarilor publici, se poate accepta beneficiarului drept garanţie, un angajament scris, emis de către autoritatea ierarhic superioară, prin care aceasta se angajează la plata sumei de garantare în cazul în care nu se îndeplinesc condiţiile în care a fost acordat avansul. Garanţia depusă se eliberează numai în cazul în care se stabileşte că suma cheltuielilor efectuate care corespund sprijinului public pentru investiţii a depăşit valoarea avansului. Pachetul de acte normative, pentru creditarea şi garantarea investiţiilor, care este în vigoare până în anul 2009, în special pentru asigurarea cofinanţării proiectelor realizate din fondul S AP ARD, intitulat Programul fermierul", a constituit principalul instrument pentru ere şterea absorbţiei fondurilor de pre-aderare.

Criteriile şi liniile de demarcare cu alte instrumente financiare ale UE Demarcare FEADR -FEDR (PNDR -POR) Intervenţia FEADR vizează: Investiţiile realizate de micro-întreprinderi în infrastructura de primire turistică, infrastructura recreaţională din spaţiul rural, cu excepţia investiţiilor din staţiunile balneo- climaterice; Centre locale de informare şi promovare turistică din spaţiul rural; Investiţii publice în infrastructura turistică la scară mică cu respectarea plafonului stabilit prin măsură.

Intervenţia FEDR vizează: Investiţii în infrastructura turistică în spaţiul urban;

155

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Investiţii în infrastructura turistică în staţiunile balneo-climaterice indiferent de teritoriu - rural sau urban; Centrele naţionale de promovare turistică; Investiţii în infrastructura la scară mare în spaţiul rural, cu respectarea costului total al proiectului, de minim l .500.000 Euro.

Demarcare cu alte măsuri PNDR • Prin Măsura 312 sunt susţinute investiţii productive în sectorul non-agricol, exceptând activităţile de turism susţinute prin Măsura 313; • Prin Măsura 322 sunt susţinute investiţiile în infrastructura publică de apă/apă uzată, precum şi infrastructura recreaţională de utilitate publică pentru populaţia rurală, iar prin Măsura 313 sunt susţinute investiţiile de racordare a structurilor de primire turistice şi a infrastructurii recreaţionale la utilităţile publice, ca părţi componente ale proiectului; • Prin Măsura 125 sunt susţinute doar investiţiile de racordare a fermelor situate în extravilan, la reţelele publice de alimentare cu apă şi canalizare, în scopul dezvoltării şi adaptării agriculturii iar în privinţa silviculturii investiţiile constau în corectarea torenţilor în bazinele hidrografice.

Coerenţa intervenţiei PNDR (Axa 3) cu intervenţia POS DRU: Investiţiile susţinute prin Măsura 313 din PNDR, sunt completate de intervenţia POS DRU privind orientarea, consilierea şi traning-ul în domeniul antreprenori al şi non-agricol acordat locuitorilor din mediul rural, în special a acelora care provin din agricultura de subzistenţă.

Finanţare Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) : 50 - 100% Nr. de Cost Estimarea Contribuţia Contribuţia proiecte total costului total FEADR – publică Contribuţia privată prevăzute mediu pe măsură măsură naţională

82 337 1 69 986 55 989 13 997 12 351

156

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Măsura „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale” (322)

Măsura Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale Articole care stau la Articolul 52(b)(i) si 56 al Regulamentului (CE) nr. 1698/2005. baza măsurii Punctul 5.3.3.2.1 a Anexei II al Regulamentului (CE) nr.1974/2006. Articolul 52(b) (ii) si 56 al Regulamentului(CE) nr. 1698/2005. Punctul 5.3.3.2.2 al Anexei II a Regulamentului (CE) nr. 1974/2006 Articolul 57 al Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 Punctul 5.3.3.2.3 al Anexei II a Regulamentului (CE) nr. 1974/2006. Articolul 1 punctul 2 (1) (b) al Regulamentului (CE) Nr.473/2009 Anexa Regulamentului (CE) nr. 74/2009 Articolul 1 punctul (9) Regulamentul (CE) nr. 363/2009 Codul măsurii 322

Motivaţia sprijinului Zonele rurale din România prezintă o deosebită importanţă din punct de vedere economic, social şi din punct de vedere al dimensiunii lor, diversităţii, resurselor naturale şi umane pe care le deţin. Dezvoltarea economică şi socială durabilă a spaţiului rural este indispensabil legată de îmbunătăţirea infrastructurii rurale existente şi a serviciilor de bază. Pe viitor zonele rurale trebuie să poată concura efectiv în atragerea de investiţii, asigurând totodată şi furnizarea unor condiţii de viaţă adecvate şi servicii sociale necesare comunităţii. Servicii pentru comunitatea rurală Infrastructura fizică de bază slab dezvoltată, în majoritatea comunelor este, de asemenea, una dintre cauzele care limitează dezvoltarea serviciilor de bază în spaţiul rural (facilităţi culturale, recreaţionale, de îngrijire a copiilor şi bătrânilor, servicii de transport public etc). în majoritatea comunelor şi satelor, acestea sunt slab dezvoltate sau în unele cazuri, aproape inexistente.

Spaţiile recreaţionale (locuri dejoacă pentru copii, parcuri, piste de biciclete, terenuri de sport) sunt de asemenea slab dezvoltate, în privinţa spaţiilor pentru practicarea activităţilor sportive, la nivelul anului 2001 existau doar 26 de cluburi sportive (Studiu MADR)

Menţinerea şi păstrarea moştenirii rurale şi a identităţii culturale în spaţiul rural, activitatea culturală este organizată în jurul căminului/centrului cultural al comunei/satului. Majoritatea căminelor culturale, caselor de cultură şi a altor aşezăminte culturale se află într-o stare continuă de degradare, neputând oferi astfel, servicii culturale populaţiei rurale, aspect ce se răsfrânge şi asupra situaţiei educaţionale a acesteia. Pe fondul lipsei de mijloace financiare, numeroase aşezăminte culturale din spaţiul rural nu şi- au mai putut desfăşura activitatea din cauza stării înaintate de degradare. Satele româneşti reprezintă importante centre ale moştenirii culturale (păstrarea tradiţiilor, a obiceiurilor, arta meşteşugurilor, ansambluri de biserici, situri arheologice, centre istorice etc.) şi adăpostesc o bogată cultură tradiţională, o arhitectură diversă şi un mod de viaţă bazat pe valori tradiţionale, care în general diferă de la o regiune la alta. Totuşi, satele româneşti nu reuşesc să utilizeze cu succes aceste resurse unice în avantajul economic al populaţiei. Cu toate că tradiţiile şi obiceiurile sunt influenţate de poziţia geografică a zonei şi de prezenţa resurselor naturale, identitatea culturală nu este definită doar de o simplă locaţie. 157

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Păstrarea şi conservarea moştenirii rurale sunt esenţiale pentru dezvoltarea turismului rural, reprezentând o posibilitate de promovare a satelor româneşti cu efect pozitiv asupra turiştilor şi populaţiei locale.

Măsura 322 – „ Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale” răspunde priorităţii nr II a Planului de Dezvoltare Locală - Asigurarea condiţiilor de dezvoltare a sectoarelor economice non agricole din spaţiul rural, diversificarea activităţilor economice şi asigurarea unui nivel ridicat de calitate a vieţii – obiectivului specific nr III.3. Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru populaţia din arealul ŢINUTUL BÂRSEI, asigurarea accesului la serviciile de bază şi protejarea moştenirii culturale şi naturale din spaţiul rural în vederea realizării unei dezvoltări durabile.. În ceea ce priveşte raportarea la PNDR, măsura 322 – „ Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale” se încadreaza în obiectivele axei III.

Obiectivele operaţionale ale acestei măsuri vizează:  îmbunătăţirea accesului la serviciile publice de bază pentru populaţia rurală;  Creşterea numărului de obiective de patrimoniu din spaţiul rural sprijinite.

Domeniul de aplicabilitate şi acţiuni prevăzute Sprijinul pentru această măsură vizează investiţii în spaţiul rural68 pentru: a) Crearea şi dezvoltarea serviciilor publice de bază pentru populaţia rurală; b) Protejarea patrimoniului cultural de interes local şi natural din spaţiul rural.

Tipul de servicii/acţiuni sprijinite Pentru componenta a)  înfiinţarea, amenajarea spaţiilor publice de recreere pentru populaţia rurală (parcuri, spaţii dejoacă pentru copii, terenuri de sport, piste de biciclete);  Renovarea clădirilor publice (ex.primării) şi amenajări de parcări, pieţe, spaţii pentru organizarea de târguri etc);  Investiţii în sisteme de producere şi furnizare de energie din surse regenerabile (în situaţia în care este vorba de clădiri publice);  Prima înfiinţare şi dotarea infrastructurii aferente serviciilor sociale precum centrele de îngrijire copii, bătrâni şi persoane cu nevoi speciale;  Investiţii în construcţia de grădiniţe noi pentru copii, inclusiv dotarea acestora;  Achiziţionarea de microbuze care să asigure transportul public pentru comunitatea locală în zonele unde o astfel de investiţie nu este atractivă pentru companiile private dar care este indispensabilă pentru comunitate şi vine în sprijinul rezolvării unei importante nevoi sociale inclusiv construirea de staţii de autobuz;  Achiziţionarea de utilaje şi echipamente pentru serviciile publice (de deszăpezire, întreţinere spaţii verzi etc.) dacă fac parte din investiţia iniţială pentru înfiinţarea serviciului;  Investiţii de renovare, modernizarea şi dotarea aferentă a aşezămintelor culturale, inclusiv prima achiziţie de cărţi, materiale audio, achiziţionarea de costume populare şi instrumente muzicale tradiţionale în vederea promovării patrimoniului cultural imaterial ca parte componentă a proiectului. De asemenea vor fi susţinute cheltuielile cu achiziţionarea de echipamente hardware, software, inclusiv costurile de instalare şi montaj. Pentru componenta b):  Restaurarea, consolidarea şi conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural - grupa B şi natural din spaţiul rural (peşteri, arbori seculari, cascade etc.);  Studii privind patrimoniul cultural (material şi imaterial) din spaţiul rural cu posibilitatea de valorificare a acestora şi punerea acestora la dispoziţia comunităţii;  Achiziţionare de echipamente pentru expunerea şi protecţia patrimoniului cultural. 158

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Tipul de costuri acoperite Conform art. nr. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006 vor fi susţinute şi costurile generale legate de întocmirea proiectului precum taxe pentru arhitecţi, ingineri şi consultanţi, studii de fezabilitate/ memorii justificative, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor necesare implementării proiectelor, aşa cum sunt ele menţionate în legislaţia naţională, achiziţionarea de patente şi licenţe, în limita a 10% din valoarea totală eligibilă a proiectului iar pentru proiectele care nu prevăd construcţii, în limita a 5%.

Criterii de eligibilitate: • Proiectul trebuie să fie realizat în spaţiul rural conform definiţiei din PNDR iar beneficiarul se identifică într-una din categoriile de beneficiari definite; • Nu este permisă dubla finanţare a aceleaşi activităţi/investiţie din alte fonduri comunitare sau naţionale; • Beneficiarul trebuie să prezinte toate avizele şi autorizaţiile necesare investiţiei; • Prin memoriul justificativ/studiul de fezabilitate, proiectul trebuie să demonstreze oportunitatea şi necesitatea socio-economică a investiţiei; • Proiectul propus este în conformitate cu normele de mediu şi legislaţia în vigoare cu privire la normele de siguranţă în transport/energie; Investiţia să respecte Planul Urbanistic General; Construcţia, modernizarea şi extinderea clădirilor trebuie să respecte/păstreze arhitectura specifică locală;

Criterii de selecţie  Proiectul promovează o abordare inovativă  Proiectul este promovat de un parteneriat.

Cheltuieli neeligibile:  Proiectele de utilitate publică care nu respectă normele privind calitatea în construcţii şi nu sunt conforme cu normativele de proiectare;  Cumpărarea de teren şi/sau de imobile;  Impozite şi taxe fiscale;  Costuri operaţionale inclusiv costuri de întreţinere şi chirie;  Comisioane bancare, costurile garanţiilor, cheltuieli de înfiinţare şi cheltuieli similare;  Investiţii care fac obiectul Măsurii 125 din Axa l a PNDR (drumurile de acces la fermă şi cele de exploataţie forestieră);  Achiziţionarea de bunuri second-hand (utilizate), cu excepţia celor care au ca obiectiv obţinerea caracterului tradiţional autentic;  Renovarea şi construcţia de şcoli, dispensare şi spitale;  Investiţiile în obiective de patrimoniu cultural UNESCO şi naţional;  Construcţia de aşezăminte culturale noi;  Orice cheltuieli realizate cu scopul asigurării mentenanţei sau orice alte cheltuieli generate de simpla înlocuire în conformitate cu art. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006;  TVA, cu excepţia TVA-ului nedeductibil, în cazul în care este în mod real şi definitiv suportat de către beneficiari, alţii decât persoanele scutite de plata impozitului, conform art.71 (3), lit. a din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005;  Costuri de schimb valutar, taxe şi pierderi ocazionate de schimburile valutare asociate contului euro;  Contribuţia în natură;  Costurile aferente unui contract de leasing: taxa de management, dobânzi, prima de asigurare etc.  Costuri realizate înainte de aprobarea proiectului, cu excepţia studiilor tehnice, a planurilor de afaceri şi a studiilor de fezabilitate;  Costuri privind închirierea de maşini, utilaje, instalaţii şi echipamente; 159

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

 Achiziţia de mijloace de transport pentru uz personal;  Achiziţia de mijloace de transport rutier de mărfuri pentru a presta servicii de transport în numele terţilor.

Beneficiari • Comunele prin reprezentanţii lor legali conform legislaţiei naţionale în vigoare; • Autorităţile locale (comune) • Asociaţiile de dezvoltare intercomunitare realizate între două sau mai multe comune înfiinţate conform legislaţiei naţionale în vigoare; • ONG-uri, aşezăminte culturale şi instituţii de cult definite conform legislaţiei naţionale în vigoare; • Persoane fizice şi juridice care deţin în proprietate sau administrează obiective de patrimoniu cultural/natural de interes local şi care aplică pentru componenta ,

Intensitatea sprijinului Sprijinul public (comunitar şi naţional) acordat în cadrul acestei măsuri va fi: a) de până la 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele de utilitate publică, negeneratoare de profit, b) de până la 70% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele generatoare de profit.

Volumul sprijinului nu poate depăşi plafonul de 200.000 Euro/beneficiar pentru o perioadă de minim 3 ani fiscali conform regulii ,de minimis" stipulat ă în Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1998/2006 Jurnalul Oficial L 379 din 28.12.2006. Prevederi privind ajutorul de stat Orice sprijin pentru investiţii generatoare de profit acordat prin această măsură se va face conform Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1998/2006 din 15 Decembrie 2006 de aplicare a art. 87 şi 88 a Tratatului privind ajutorul „de minimis", Jurnalul Oficial 379 din 28.12.2006 (valoarea totală a ajutoarelor de minimis primite pe perioada a 3 ani fiscali de către un beneficiar nu va depăşi plafonul maxim al ajutorului public de 200.000 Euro/beneficiar). Acest plafon se aplică indiferent de forma ajutorului ,de minimis" sau de obiectivul urmărit şi indiferent dacă ajutorul acordat de Statul Membru este finanţat în totalitate sau parţial din surse de origine comunitară.

Reguli privind acordarea, cumulul, raportarea şi monitorizarea acordării ajutoarelor potrivit regulii de minimis78 Acordarea şi monitorizarea sprijinului prin această măsură se face pe baza declaraţiei pe proprie răspundere a beneficiarului, în conformitate cu art. 3, alineatul (1) al Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1998/15.12.2006 de aplicare a art. 87 şi 88 al Tratatului privind ajutorul "de minimis", Jurnalul Oficial L 379/28.12.2006, iar MADR, în calitate de furnizor de ajutor "de minimis" va ţine evidenţa acestor ajutoare în conformitate cu art. 3, alineatul (3) al aceluiaşi regulament şi potrivit prevederilor art. 6 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 117/200679 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat şi a prevederilor Regulamentului pus în aplicare prin Ordinul Preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 175/ 200780 privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat. în cazul în care beneficiarul accesează în paralel pentru acelaşi proiect sprijin acordat în cadrul programului prin fondurile de garantare pentru garanţii bancare, ajutorul total cumulat acordat acestuia nu poate depăşi cuantumul prevăzut în cadrul măsurii.

Criterii de selecţie i. Localităţile rurale care nu au mai primit anterior sprijin comunitar pentru o investiţie similară; ii. Localităţi rurale din regiunile cu grad de sărăcie ridicat81; iii. Proiectele care se încadrează într-o strategie de dezvoltare locală sau judeţeană; iv. Proiecte integrate de investiţii v. Proiecte de investiţii în infrastructura socială; vi. Proiectele care promovează investiţii în scopul conservării specificului local şi a moştenirii 160

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

culturale. vii. Proiectele care propun abordari inovative viii. Proiectele care presupun acţiuni de cooperare şi parteneriat.

Descrierea angajamentelor Beneficiarii acestei măsuri pot solicita Agenţiei de Plăţi plata unui avans în cuantum de până la 20% din ajutorul public pentru investiţii, conform articolului 56 din Regulamentul (CE) nr.1974/2006 privind regulile de aplicare ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1698/2005 privind acordarea sprijinului pentru dezvoltare rurală din FEADR, iar plata este condiţionată de constituirea unei garanţii bancare sau a unei garanţii echivalente, corespunzătoare unui procent de 110% din valoarea avansului. în cazul beneficiarilor publici, se poate accepta beneficiarului drept garanţie, un angajament scris, emis de către autoritatea ierarhic superioară, prin care aceasta se angajează la plata sumei de garantare în cazul în care nu se îndeplinesc condiţiile în care a fost acordat avansul. Garanţia depusă se eliberează numai în cazul în care se stabileşte că suma cheltuielilor efectuate care corespund sprijinului public pentru investiţii a depăşit valoarea avansului. Pentru investiţiile pentru care decizia de acordare a sprijinului este luată în anul 2009 sau 2010, cuantumul avansului poate fi de până la 50 % din ajutorul public acordat, conform prevederilor punctului 9, art.1 din Regulamentul (CE) nr.363/2009 de modificare a Regulamentul (CE) nr.1974/2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1968/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală. Pachetul de acte normative, pentru creditarea şi garantarea investiţiilor, care este în vigoare până în anul 2009, în special pentru asigurarea cofinanţării proiectelor realizate din fondul S AP ARD, intitulat Programul fermierul", a constituit principalul instrument pentru creşterea absorbţiei fondurilor de pre-aderare.

Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) : 70 - 100%

Estimarea Nr. de Cost Contribuţia Contribuţia costului proiecte total FEADR – publică Contribuţia privată total pe prevăzute mediu măsură naţională măsură

10 115 063 1 150 629 920 503 230 126 0

161

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Măsura „Implementarea proiectelor de cooperare” (421) Măsura Implementarea proiectelor de cooperare

Articole care stau la Art. 63 b şi 65 din Regulamentul Consiliului nr. 1698/2005 baza măsurii privind sprijinul acordat pentru dezvoltare rurală prin FEADR

Articolul 39 şi punctul 5.3.4.2 din Anexa II a Regulamentului Comisiei nr. 1974/2006 ce stabileşte reguli detaliate de aplicare a Regulamentului Consiliului nr. 1698/2005 privind sprijinul acordat pentru dezvoltare rurală prin FEADR Codul măsurii 421

Obiectiv operaţional - Participarea Grupurilor de Acţiune Locală la proiecte de cooperare

Cooperarea reprezintă lucrul în comun pentru atingerea unor scopuri comune. În cadrul axei LEADER, cooperarea reprezintă o modalitate de a extinde experienţele locale pentru îmbunătăţirea strategiilor locale, un mod de a avea acces la informaţii şi idei noi, de a face schimb de experienţă şi de a învăţa din experienţa altor regiuni sau ţări, pentru a stimula şi sprijini inovaţia, pentru dobândire de competenţe şi îmbunătăţirea lor.

Prin intermediul acestei măsuri se vor finanţa proiecte de cooperare transnaţională (între România şi alte state membre sau nu) şi inter-teritorială (în cadrul României) între GAL-uri şi alte grupuri/parteneriate, care funcţionează după principiul LEADER, parteneriate public-private selectate în cadrul Axei 3, conform art.59 e) din Regulamentul (CE) nr.1698/2005 sau oricăror alte grupuri rurale organizate după metoda LEADER (grupuri locale care sa aibă un rol activ în dezvoltarea rurală, să fie organizate pe baza parteneriatului actorilor locali, grupuri de iniţiativă locală, micro- regiuni şi alte parteneriate de tip LEADER, grupuri finanţate prin Axa 4 din FEP) şi recunoscute de statul membru.

162

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Acţiunile de cooperare sunt eligibile atunci când cel puţin un partener reprezintă un GAL finanţat prin axa LEADER.

Aceste proiecte vor fi implementate sub responsabilitatea unui GAL coordonator.

Doar proiectele/acţiunile comune care corespund obiectivelor măsurilor din cele 3 axe (Axa 1, 2 şi 3) ale FEADR vor fi eligibile pentru sprijin. Acţiunile comune pot avea ca obiectiv şi construcţia instituţională: schimb de experienţă şi bune practici privind dezvoltarea locală prin publicaţii comune, organizare de evenimente, proiecte de twinning (schimb de manageri de program şi de personal) sau prin lucrări de dezvoltare comune sau coordonate în comun. Funcţionarea unei structuri comune este cea mai integrată formă de cooperare. Această măsură, va fi facilitată de sprijin metodologic care se va baza, în principal, pe reţeaua rurală din România şi reţeaua europeană. Astfel, prin intermediul acestor reţele, GAL-urile care doresc să întreprindă proiecte de cooperare vor putea consulta baza de date şi îşi vor alege GAL-ul/parteneriatul pe care îl doresc ca partener în elaborarea / implementarea proiectului.

Responsabilităţile fiecărui partener vor fi detaliate în cadrul unui acord de cooperare, semnat de cele două GAL-uri implicate în proiect, care trebuie să conţină referinţe la un buget general planificat, obiectivele proiectului, activităţile pe care doresc să le implementeze în comun în vederea realizării acestora, rolul fiecărui partener şi participarea financiară finală a fiecărui partener în cadrul proiectului. În ceea ce priveşte cooperarea transnaţională, pot fi iniţiate proiecte comune cu ţări non-UE, caz în care sunt eligibile pentru sprijin numai cheltuielile legate de teritoriile din cadrul UE. În cazul cooperării între un GAL şi alte grupuri/ parteneriate din state membre UE acordul de cooperare va trebui să prevadă ca fiecare partener să suporte cheltuielile în mod proporţional cu participarea sa la acţiunea comună. Principalele categorii de cheltuieli eligibile:

163

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

- cheltuieli pentru pregătirea proiectelor de cooperare – organizare misiuni tehnice, întâlniri, seminarii, activităţi de traducere şi interpretare, multiplicare documente, - cheltuieli de investiţii pentru implementarea proiectelor comune - cheltuieli pentru proiecte comune de instruire

Cheltuieli neeligibile - simplul schimb de experienţă neconcretizat într-o acţiune comună (întrucât se poate finanţa prin intermediul reţelei naţionale de dezvoltare rurală). De asemenea, nu sunt eligibile cheltuielile legate de teritoriile din afara UE. Proiectele de cooperare vor fi selectate de către Grupurile de Acţiune Locală, dacă au integrate în strategia lor de dezvoltare acţiuni de cooperare. În acest caz, criteriile de eligibilitate şi de selecţie vor fi elaborate şi aplicate de către GAL şi incluse în strategia de dezvoltare locală.

Proiectele de cooperare vor cuprinde următoarele aspecte: a. Parteneriatul: tipul actorilor implicaţi, legăturile dintre responsabilii de proiect şi GAL implicarea partenerilor locali în operaţiunile prevăzute. b. Integrarea în strategia teritoriului: integrarea în strategia teritorială, valoarea adăugată a proiectului, coordonarea cu alte acţiuni derulate, valorificarea experienţei cooperării din afara teritoriului. c. Tipul de proiect: Acţiuni comune concrete (mai mult decât o intenţie şi/sau un schimb de experienţă ). d. Aspecte tehnice: fezabilitate tehnică, calendar, mecanismul de implementare, aspecte practice, metodologie şi organizare, indicatori de monitorizare, managementul proiectului. e. Aspecte financiare: buget realist şi coerent, plan de finanţare, deviz, fezabilitate financiară, implicarea diverşilor actori.

Criterii de eligibilitate

- parteneriatele reprezintă GAL-uri sau sunt organizate în conformitate cu abordarea LEADER - proiectele vor fi elaborate şi implementate în comun

164

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

- coordonatorul este un GAL finanţat prin axa LEADER - activităţile/proiectele să corespundă unei măsuri sau mai multor măsuri din FEADR - valoarea proiectului (suma solicitată) să se încadreze în limita financiară maximă stabilită (200.000 euro co-finanţare publică, iar valoarea totală a investiţiei nu va depăşi 400.000 euro).

În ambele cazuri, prioritate vor avea proiectele de cooperare care: - implică mai mult de două GAL-uri din România - implică un GAL din alt stat membru cu experienţă Leader + - includ activităţi inovative - combină obiectivele din diferite axe ale PNDR - se adresează fermierilor de semi-subzistenţă - se adresează tinerilor din zona rurală - respectă normele de mediu - care urmăresc facilitarea implementării acelor măsuri din PNDR care vor avea ca beneficiary grupuri de producători, asociaţii, parteneriate, etc.

Selecţia şi aprobarea proiectelor de cooperare trebuie realizată în aceeaşi manieră ca celelalte proiecte, respectiv prin intermediul unui Comitet de Selecţie organizat în cadrul GAL, Responsabilitatea pentru stabilirea calendarului de selecţie va reveni GAL Ținutul Bârsei Ajutoare de stat Sprijinul financiar acordat prin măsura 421 respectă regula de minimis aşa cum este prevăzută devRegulamentul Comisiei nr. 1998/2006 din 15 decembrie 2006.

Plăţi în avans Beneficiarii măsurilor menţionate în sub-capitolul 5.2, la punctul „Plata în avans”, pot beneficia de plată în avans conform dispoziţiilor prevăzute la punctul respectiv şi în cazul proiectelor selectate de GAL. Criterii locale de selectie a beneficiarilor masurii: - Promovarea ca beneficiari a grupurilor de producători, asociaţii, parteneriate, etc - Acţiuni inovative

165

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

FINANȚARE Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) : 100% Estimarea Nr. de Cost Contribuţia Contribuţia costului proiecte total FEADR – publică Contribuţia privată total pe prevăzute mediu măsură naţională măsură

2 23 566,5 47 133 37 706 9 427 0

166

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Criterii locale de selecţie Pentru a reflecta priorităţile Planului de Dezvoltare Locală ale teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI în măsurile propuse spre a fi finanţate, a fost elaborată o listă de criterii locale de selecţie reflectate în criteriile de eligibilitate şi/sau selecţie ale măsurilor propuse spre finanţare.

Stabilirea criteriilor locale de selecţie a ţinut cont de priorităţile stabilite la ivel european şi naţional, precum şi de concluziile analizei diagnostic şi a analizei SWOT. Criterii locale de selecţie Motivareaintroducerii în Planul de Dezvoltare Locala al terittoriului ŢINUTUL BÂRSEI. Promovarea ca beneficiari a Cultura asociativă existentă la nivelul ŢINUTULUI BARSEI nu funcţionează îndeajuns în sectorul economic, ci în cel grupurilor de producători, al societăţii civile. Este necesară promovarea parteneriatelor, a asocierilor în vederea derulării de activităţi asociaţii, parteneriate, etc. economice corelate, care generează mai multe locuri de muncă şi implicit dezvoltare locală. Promovarea proiectelor ce Patrimoniul natural este unul foarte important la nivelul ŢINUTULUI BARSEI. Aici se gasesc 3 situri protejate. Este integrează probleme de mediu nevoie ca demersurile de dezvoltare să nu afecteze negativ patrimoniul de mediu al teritoriului. Proiecte adresate tinerilor Există o tendintî de migratie a tinerilor catre mediul urban. Este nevoie de anumite scheme de stimulare a tinerilor de rămâne în spaţiul rural şi de a dezvolta activităţi agricole profitabile. Proiecte adresate fermelor de Principala problema a agriculturii, din punct de vedere al competitivităţii este fragmentarea suprafetelor şi semi-subzistenţă varsta inaintata a conducatorilor de exploatatii. Prin sprijinirea fermelor de semi subzistenţă se doreste rentabilizarea acestor tipuri de exploatatii agricole si rentabilizarea lor din punct de vedere economic. Acţiuni inovative Inovativitatea este necesara pentru a da o noua dimensiune teritoriului ŢINUTUL BARSEI, pentru cresterea nivelului de atractivitate şi notorietate. Proiecte promovate de femei Spaţiul rural este unul puternic patriarhal, datorită tradiţiilor şi valorilor conservate aici. Orientarea către sectorul serviciilor şi al turismului marchează redefinirea rolului femeii în comunitatea rurală modernă.

167

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Mai jos este prezentată o sinteză a includerii criteriilor locale de selecţie în măsurile propuse spre a fi finanţate prin implementarea Planului de Dezvoltare Locală: Criterii locale de selecţie Măsuri ale Planului de Dezvoltare Locală ŢINUTUL BÂRSEI Număr estimat de Total proiecte/beneficiari Promovarea ca beneficiari Formare profesionala (training), informare şi difuzare de cunoştinţe (111) – minim 0 proiecte din 0 aprobate Minim 3 a grupurilor de Instalarea tinerilor fermieri (112) 0 proiecte din 9 aprobate proiecte din 33 producători, asociaţii, Sprijinirea fermelor agricole de semisubzistenţă (141) 0 proiecte din 4 aprobate (total proiecte parteneriate, etc. Încurajarea activităţilor turistice(313) 0 proiecte din 1 aprobate estimate pentru Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru 0 proiecte din 10 aprobate finantare) economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale (322) Aprox 9,09% Implementarea proiectelor de cooperare (421) 2 proiecte din 2 aprobate Promovarea proiectelor ce Instalarea tinerilor fermieri (112) 0 proiecte din 9 aprobate Minim 11 de integrează probleme de Modernizarea exploatațiilor agricole (121) 1 proiecte din 1 aprobate proiecte din 33 mediu Sprijinirea fermelor agricole de semisubzistenţă (141) 0 de proiecte din 4 aprobate (total proiecte Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi (312) Minim 4 proiecte din 6 aprobate. estimate pentru Încurajarea activităţilor turistice(313) 0 proiecte din 1 aprobate finantare) Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru 5 proiecte din 10 aprobate economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale (322) Aprox 33,33% Proiecte adresate tinerilor Instalarea tinerilor fermieri (112) 9 proiecte din 9 aprobate Minim 16 Sprijinirea fermelor agricole de semisubzistenţă (141) Minim 2 proiecte din 4 aprobate proiecte din 33 Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi (312) Minim 4 proiecte din 6 aprobate (total proiecte Încurajarea activităţilor turistice(313) 0 proiecte din 1 aprobate estimate pentru finantare)

Aprox 48,48% Proiecte adresate fermelor Instalarea tinerilor fermieri (112) 0 proiecte din 9 aprobate Minim 4 de semi-subzistenţă Sprijinirea fermelor agricole de semisubzistenţă (141) 4 de proiecte din 4 aprobate proiecte din 33 (total proiecte estimate pentru finantare) Aprox 12,12% Acţiuni inovative Formare profesionala (training), informare şi difuzare de cunoştinţe (111) minim 0 proiecte din 0 aprobate Minim 8 Instalarea tinerilor fermieri (112) minim 2 proiecte din 9 aprobate proiecte din 33 Modernizarea exploatațiilor agricole (121) 0 proiecte din 1 proiecte (total proiecte Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi (312) Minim 3 proiecte din 6 aprobate estimate pentru Încurajarea activităţilor turistice(313) 1 proiecte din 1 aprobate finantare) Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru Minim 0 proiecte din 10 aprobate economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale (322) Aprox 24,24% Implementarea proiectelor de cooperare (421) Minim 2 proiecte din 2 aprobate

168

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Proiecte promovate de Sprijinirea fermelor agricole de semisubzistenţă (141) Minim 1 proiecte din 4 aprobate Minim 4proiecte femei Instalarea tinerilor fermieri (112) Minim 0 proiecte din 9 aprobate din 33 (total Modernizarea exploatațiilor agricole (121) 0 proiecte din 1 aprobate proiecte Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi (312) Minim 3 proiecte din 6 aprobate estimate pentru Încurajarea activităţilor turistice(313) 0 proiecte din 1 aprobate finantare)

Aprox 12,12%

169

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

II.3.Planul de Finanţare

Sume în € Denumirea măsurii Ponderea măsurii în planul Cost total Contribuţii publice Contribuţii naţionale Contribuţii private de finanţare FEADER % din % de contribuţie Suma % Suma % Suma % Suma % costul FEADR total 1. Formare profesionala (training), informare şi difuzare de cunoştinţe (111) 0% 0% - € 0% 0 € 0% 0 € 0% 0 € 0% 2.Instalarea tinerilor fermieri (112) 12% 80% 360,000 € 100% 288,000 € 80% 72,000 € 20% 0 € 0% 3. Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă (141) 1% 80% 18,000 € 100% 14,400 € 80% 3,600 € 20% 0 € 0% 4. Furnizarea de servicii de consiliere si consultanţă pentru agricultori (143) 0% 0% - € 0% 0 € 0% 0 € 0% 0 € 0% 5. Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro- întreprinderi (312) 21% 58% 626,855 € 100% 366,474 € 58% 91,618 € 15% 168,763 € 27% 6. Încurajarea activităţilor turistice (313) 3% 68% 82,337 € 100% 55,989 € 68% 13,997 € 17% 12,351 € 15% 7. Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale (322) 38% 80% 1,150,629 € 100% 920,503 € 80% 230,126 € 20% 0 € 0%

8.Implementrea proiectelor de cooperare 2% 80% 47,133 € 100% 37,706 € 80% 9,427 € 20% 0 € 0% 8. Modernizarea exploatațiilor agricole (121) 6% 80% 180,000 € 100% 144,000 € 80% 36,000 € 20% 0% Asistenţă tehnică 19% 79% 575,000 € 100% 456,768 € 79% 114,192 € 20% 4,040 € 1%

170

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

TOTAL 100% 75% 3,039,954 € 100% 2,283,840 € 75% 570,960 € 19% 185,154 € 6% 2.854.800 Euro

171

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Partea a V-a III. REALIZAREA PARTENERIATULUI ŞI FUNCŢIONAREA GAL-ului III.1. Prezentarea procesului de elaborare a Planului de Dezvoltare Locală

La nivelul zonei Braşov, Agenţia Metropolitană s-a remarcat, încă de la înfiinţare (în 2006) ca un promotor al procesului de dezvoltare durabilă în zonă. În perioada 2006 – 2008, echipa Agenţiei Metropolitane a iniţiat o serie de parteneriate cu Grupuri de Acţiune Locală din Ungaria pentru a exploata experienţa acestora în ceea ce priveşte demersurile de dezvoltare locală de tip LEADER.

Pe baza acestor informaţiilor obţinute, în 2009 a fost iniţiat procesul de dezvoltare al unui parteneriat local destinat dezvoltării locale în mediul rural. Teritoriul definit include şapte comunităţi rurale din judeţul Braşov (la nordul axei urbane Codlea – Ghimbav – Braşov) şi alte două comunităţi din judeţul Covasna. Parteneriatul propus era alcătuit din organizaţii publice şi private şi venea în completarea parteneriatului propus în zona de est a judeţului Braşov (GAL Curbura Carpaţilor).

Agenţia Metropolitană Braşov a preluat coordonarea acestui potenţial Grup de Acţiune Locală denumit ŢINUTUL BÂRSEI, împreună cu coordonarea procesului de elaborare a Planului de Dezvoltare Locală. Acest rol de principal promotor a fost asumat în baza unui mandat acordat de către Adunarea Generală a Agenţie Metropolitane (alcătuită din primarii comunităţilor din arealul metropolitan, din care cinci erau direct implicaţi în potenţialul GAL ŢINUTUL BÂRSEI).

Echipa Agenţiei Metropolitane Braşov este una disciplinară, cu o experienţă importantă în elaborarea documentelor strategice de planificare, dintre care cel mai reprezentativ este Planul Integrat de Dezvoltare (PID) al Polului de Creştere Braşov (document elaborat în perioada 2008 – 2009)

Tocmai de aceea, elaborarea Planului de Dezvoltare Locală pentru teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI a demarat cu etapa de audit teritorial în vederea identificării principalelor direcţii de dezvoltare în cadrul teritoriului vizat. Au fost organizate o serie de întâlniri teritoriale sau tematice în cadrul cărora a fost prezentat modelul de dezvoltare LEADER şi au fost identificate principalele atu-uri ale teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI.

172

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

În plus, au fost efectuate o serie de interviuri individuale cu persoane si organizaţii reprezentative pentru teritoriul studiat în cadrul unei abordări predominant calitative a auditului teritorial. Această abordare a fost generată de prezenţa, în apropierea zonei de analiză, a unei puternice influenţe urbane (axa urbana Codlea – Ghimbav – Braşov – Săcele precum şi Municipiul Sfântu Gheorghe). Această realitate generează în plan economic şi social o serie de fenomene şi comportamente pe care datele statistice nu reuşesc să le surprindă.

Pe baza elaborării auditului teritorial, o echipă de specialişti din cadrul Agenţiei Metropolitane Braşov împreună cu reprezentanţii organizaţiilor publice şi private membre ale asociaţiei ŢINUTUL BÂRSEI au stabilit viziunea de dezvoltare precum şi direcţiile în care ar trebui orientate resursele locale. Pe baza acestor priorităţi au fost formulate obiectivele specifice precum şi măsurile ce trebuie implementate pentru asigurarea dezvoltării locale într-o manieră durabilă.

Ulterior, Planul de Dezvoltare Locală în forma sa provizorie a fost supus unui proces de consultare publică. Acest proces a inclus organizarea de întâlniri publice de consultare precum şi interviuri individuale semi-structurate cu persoane si organizaţii relevante din teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI dar şi din vecinătate. De asemenea, au fost trimise o serie de scrisori către firme reprezentative din zonă, relevante pentru procesul de dezvoltare prin care li s-a solicitat un punct de vedere cu privire la priorităţile stabilite în cadrul Planului de Dezvoltare Locală. Un instrument suplimentar de consultare publică a fost reprezentat de organizarea unui sondaj de opinie on-line cu privire la obiectivele şi măsurile cuprinse în Planul Local de Dezvoltare.

O menţiune importantă ce trebuie făcută este aceea că pe tot parcursul elaborării Planului de Dezvoltare Locală s-a avut în vedere realizarea coeziunii sociale, economice şi teritoriale la nivelului întregului teritoriu. Practic, s-a urmărit maximizarea potenţialului teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI, în complementaritate cu intenţiile de dezvoltare strategică exprimate la nivelul Regiunii Centru, al Judeţului Braşov, al Judeţului Covasna (cu care ŢINUTUL BÂRSEI se învecinează la nord), al Polului de Creştere Braşov, şi al teritoriului reprezentat de asociaţia Curbura Carpaţilor.

173

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Un raport detaliat al componentei de consultare publica pe parcursul elaborarii Planului de Dezvoltare locala este anexat.

III.2 Prezentarea parteneriatului decizional

III.2.1 Descrierea partenerilor

Partenerii reprezentaţi la nivelul potenţialului GAL Ţinutul Barsei reprezintă un teritoriu alcătuit din nouă comunităţi rurale din judeţele Braşov şi Covasna. Acest parteneriat este alcătuit din:

PARTENERI PUBLICI Nume şi prenume Instituţia Funcţia ION RUSU Primaria Comunei Sânpetru Primar IOAN GÂRBACEA Primaria Comunei Hălchiu Primar MIHAI DIŞOR Primaria Comunei Hărman Primar SORIN BALAŞI Primăria Comunei Crizbav Primar ZACHIU POPA Primăria Comunei Dumbrăviţa Primar SORIN TAUS Primăria Comunei Feldioara Primar DUMITRU MARINESCU Primăria Comunei Vâlcele Primar ALEXANDRU CUCU Primăria Comunei Hăghig Primar DRAGOŞ FLORIN DAVID Agenţia Metropolitană pentru Director Dezvoltare Durabilă Braşov General PARTENERI PRIVAŢI Nume şi prenume Instituţia Funcţia DORIN CRISBASAN SC Doripesco Prod Administrator CRISTINA BALAŞI SC Izvorul Cetăţii Crizbav Administrator CLAUDIA TAUS SC Panovi Administrator HODÂRNĂU DIONISIE SC Zaconex Administrator DAN SOUCA SC Arhitrava Administrator ANCUTA POPA SC Vadul Azerilor Administrator ERONIM BLAJ SC Eronimus Administrator MERET COSTIN SC Meralco Administrator PAUL TATU SC TG PRODAG SRL Administrator

174

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

SORIN ARDELEAN SC AUTO ASG SRL Administrator AUREL BARA Ocolul Silvic „Codrii Cetatilor” Director OCTAVIAN GOGA SC MAGO SRL Administrator ONG Nume şi prenume Instituţia Funcţia RAZVAN LUCIAN Romanian American Mintal Preşedinte ANDRONIC Health Association CRISTIAN COMAN Asociatia „RROMII Preşedinte ÎMPREUNĂ” DAN IONESCU Societatea Ornitologica Romana Preşedinte DANIEL PETRULE Asociaţia Sportivă „OLYMPIA Preşedinte SÂNPETRU” IOAN DRĂGAN Asociaţia BOVIROM Ţara Preşedinte Bârsei VASILE BORONIA Fundaţia „CARPAŢI” Preşedinte ISTOK IOSZEF Asociaţia Crescătorilor de Preşedinte Taurine CRIZBAV

III.2.2 Crearea şi funcţionarea GAL - ului

Asociaţia ŢINUTUL BÂRSEI se constituie ca o organizaţie nonguvernamentala în baza şi cu respectarea prevederilor O.G. nr.26/2000, modificată şi aprobată prin Legea nr.246/2005, cu modificările şi completările ulterioare.

Scopul asocierii membrilor este promovarea dezvoltării durabile a teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI (incluzând comunele Bod, Crizbav, Dumbrăviţa, Feldioara, Hălchiu, Hărman şi Sânpetru). Pentru aceasta, asociaţia va implementa orice program necesar, în special Programul Leader.

Membrii asociaţiei ŢINUTUL BÂRSEI pot fi persoanele fizice şi juridice care aderă la statutul asociaţiei. Calitatea de membru se obţine pe baza unei decizii a Consiliului Director, aceasta urmând a fi ulterior aprobată de adunarea generală, în condiţiile expres prevăzute în statutul asociaţiei.

La nivelul asociaţiei ŢINUTUL BÂRSEI vor funcţiona următoarele structuri: 175

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

1) Adunarea generala;

2) Consiliul director;

3) Cenzorul sau, după caz, comisia de cenzori;

4) Comitetul de selectare a proiectelor;

5) Compartiment administrativ

1)Adunarea generala

Conducerea Asociaţiei este realizată de către Adunarea Generală (AG), organism alcătuit din totalitatea membrilor asociaţi (fondatori şi membri). Competenţa şi modalitatea exactă de lucru a Adunării Generale sunt stabilite prin statutul Asociaţiei.

În baza prevederilor statutare, Adunarea Generală a asociaţiei ŢINUTUL BÂRSEI decide în privinţa următoarelor chestiuni:

a) Aprobarea strategiei si a obiectivelor generale ale GAL;

b) Aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli si a bilanţului contabil;

c) Alegerea si revocarea membrilor consiliului de selecţie;

d) Alegerea si revocarea cenzorului sau, după caz, a membrilor comisiei de cenzori.

Statutul asociaţiei detaliază atribuţiile statutare ale Adunării Generale.

2) Consiliul director Consiliul Director este organul de conducere şi administrare al Asociatiei ŢINUTUL BÂRSEI compus din 7 membri aleşi de Adunarea Generală pe o perioada de 2 ani

Consiliul Director asigura punerea in executare a hotaririlor adunarii generale. Componenţa Consiliului Director şi atribuţiile sale sunt detaliate în actele statutare ale Asociaţiei ŢINUTUL BÂRSEI.

3) Cenzorul Cenzorul asociaţiei ŢINUTUL BÂRSEI este ales de către Adunarea Generală.

176

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

In realizarea competentelor sale cenzorul va asigura: a) verificarea modului in care este administrat patrimoniul asociatiei; b) intocmirea rapoartelor financiare şi prezentarea lor în faţa adunării generale.

Detalierea atribuţiilor cenzorului asociaţiilor este prezentată în actele statutare ale asociaţiei.

4) Comitetul de selectare a proiectelor

Comitetul de selectare a proiectelor va fi organismul care asigură evaluarea proiectelor depuse spre finanţare către GAL ŢINUTUL BÂRSEI. Comitetul de selectare va avea in componenta sa 5 persoane – un preşedinte, un secretar şi 3 membri.

Din cele 5 persoane, 3 vor reprezenta sectorul privat (intreprinderi comerciale şi organizaţii neguvernamentale) şi 2 vor reprezenta sectorul public (administraţii publice locale, asociaţii de dezvoltare intercomunitară)

Dacă unul din proiectele depuse pentru selectare, aparţine unuia din membrii comitetului, în această situaţia persoana (organizaţia) în cauza nu are drept de vot şi nu va participă la întâlnirea comitetului respectiv.

Comitetul de selectare a proiectelor va funcţiona în baza unui Regulament de Organizare şi Funcţionare ca va detalia atribuţiile fiecărui membru al comitetului precum şi procedurile interne de lucru.

În sprijinul comitetului de selectare a proiectului va funcţiona un comitet tehnic care va avea rol consultativ. Comitetul tehnic va avea un caracter temporar şi va fi alcătuit din specialişti în dezvoltare rurală, pescuit, protecţia mediului, urbanism şi amenajarea teritoriului, dezvoltare economică, etc. Rolul acestui comitet este de a asigura o

177

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014 analiză de specialitate a proiectelor depuse şi de a face recomandări comitetului de selectare.

Componenţa comitetului tehnic va fi diferita in funcţie de tipul proiectelor primite spre evaluare. Comitetul director va aproba, pentru fiecare cerere de proiecte, componenta comitetului tehnic.

5)Compartimentul administrativ

Compartimentul administrativ al GAL va avea o structură cât mai simplă, orientată către eficientizarea activităţilor GAL. Structura compartimentului administrativ va fi aprobată de către Adunarea Generală a asociaţiei.

Structura generală a compartimentului administrativ va include directorul general, un departament secretariat – comunicare, un departament de planificare strategica, precum şi un departament de implementare a Planului de Dezvoltare Locală.

178

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

PARTEA A – VI – A: ORGANIZAREA GAL-ULUI

III.3.1 Resurse umane

La nivelul GAL-ului se vor desfăşura următoarele activităţi :

a) informare – comunicare;

Demersurile de informare – comunicare vizează atât comunicarea cu diferite organizaţii şi persoane la nivelul teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI pentru promovarea activităţilor întreprinse de GAL precum şi dezvoltarea relaţiilor de parteneriat cu alte organizaţii reprezentative la nivel regional, naţional şi european, relevante pentru procesul de dezvoltare locală. În plus, se are în vedere şi asigurarea vizibilităţii tuturor acţiunilor întreprinse de GAL şi de către membrii săi în cadrul procesului de dezvoltare locală.

b) apeluri pentru proiecte;

În cadrul activităţilor GAL vor fi lansate apeluri pentru proiecte pe diferitele măsuri incluse în Planul de Dezvoltare Locală. Pentru acestea, GAL ŢINUTUL BÂRSEI se va asigura de dezvoltarea unor proceduri coerente care să asigure egalitatea de şanse şi lipsa oricărei forme de discriminare. În cadrul acestei categorii de activităţi, personalul GAL va elabora setul de documente aferente fiecărui apel de proiecte, va iniţia un proces de consultare publică prealabil lansării oficiale a apelului de proiecte, va face modificările necesare la pachetul de documente aferent apelului după care va face public apelul pentru proiecte.

c) sprijinirea depunătorilor de proiecte;

În vederea asigurării unui proces coerent de dezvoltare, personalul GAL va asigura, din resursele asociaţiei, sprijin pentru potenţialii depunători de proiecte pe fiecare apel. În principal, sprijinul va fi acordat sub forma consultanţei de specialitate pentru elaborarea cererilor de finanţare şi completarea dosarelor cererilor de finanţare. O atenţie deosebita va fi acordată asigurării egalităţii de şanse şi eliminării oricărui potenţial de discriminare din procedurile GAL ŢINUTUL BÂRSEI.

179

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

d) organizarea procesului de verificare şi decizie asupra proiectelor depuse;

Procesul de verificare şi decizie asupra proiectelor depuse va presupune o verificare de conformitate administrativă a dosarelor cererilor de finanţare, efectuată de către angajaţii GAL, o evaluare tehnică de către comitetul tehnic finalizată cu un raport de recomandare către comitetul de selectare. După aceste etape, comitetul de selectare a proiectelor va stabili lista proiectelor aprobate pe baza procedurilor stabilite în regulamentul de organizare şi funcţionare.

e) monitorizarea proiectelor.

Activitatea de monitorizare a proiectelor aprobate va fi efectuată de către angajaţii GAL ŢINUTUL BÂRSEI şi va urmări respectarea termenilor contractuali asumaţi la momentul acordării finanţării. Monitorizarea va avea rolul de a asigura implementarea proiectelor în condiţiile stabilite, dar va putea să şi ofere o imagine a evoluţiei procesului de dezvoltare locală la nivelul teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI. Acest lucru presupune corelarea informaţiilor obţinute din procesul de monitorizare al proiectelor finanţate cu alte informaţii relevante despre demersuri locale în afara ariei de acoperire a GAL ŢINUTUL BÂRSEI dar care sunt relevante în cadrul procesului de dezvoltare durabilă.

Pentru eficientizarea activităţii sale, echipa de angajaţi ai GAL ŢINUTUL BÂRSEI va fi una multidisciplinară, de mici dimensiuni, cu o structură cât mai simplă.

Structura generală va include directorul general, un departament secretariat – comunicare (1 persoană), un departament de planificare strategica (2 persoane), precum şi un departament de implementare a Planului de Dezvoltare Locală (2 persoane). În funcţie de realităţile existente la un anumit moment, această structură va putea fi modificată prin hotărârea Adunării Generale a asociaţiei, în vederea eficientizării activităţii GAL.

Pentru fiecare angajat al GAL-ului se va întocmi o fisa a postului, in care vor fi cuprinse toate activităţile la care participa si atribuţiile lor in cadrul acestor activităţi.

III.3.2 Descrierea resurselor materiale (echipamente, localuri disponibile)

180

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Asociaţia GAL ŢINUTUL BÂRSEI va funcţiona în sediul Agenţie Metropolitane pentru Dezvoltare Durabilă Braşov. Spaţiul respectiv beneficiază de toate utilităţile necesare, inclusiv legătura la infrastructura de telecomunicaţii. Spaţiul alocat GAL ŢINUTUL BÂRSEI va fi mobilat corespunzător şi va fi dotat cu echipamente IT, echipamente de comunicaţii (telefon, fax), imprimata, copiator, etc.

În implementarea activităţilor propuse, GAL ŢINUTUL BÂRSEI va face uz, acolo unde este posibil, de resursele materiale (spaţii locative, resurse umane, mijloace fixe, etc.) ale membrilor asociaţiei.

III.3. Buget indicativ pentru funcţionarea GAL

Bugetul pentru cheltuielile de funcţionare a fiecărui GAL va fi de maxim 20% din totalul cheltuielilor publice eligibile din strategia de dezvoltare locală (pentru componenta a – funcţionarea GAL – 16% şi componenta b – instruire şi animarea teritoriului după selecţia GAL – 4%).

Pentru orientare sunt prezentate în continuare cheltuielile eligibile pentru cele două componente:

Componenta a:

Pentru această componentă cheltuielile nu vor depăşi 80% din totalul alocat pentru fiecare GAL în cadrul acestei sub-măsuri (431.2) şi poate acoperi cheltuieli precum:

- Salarii şi alte plăţi pentru personalul GAL; - Cheltuieli legate de plata experţilor şi pentru alte servicii de expertiză legate de implementarea strategiei de dezvoltare locală; - Cheltuieli pentru închirierea unor locaţii; - Cheltuieli pentru închirierea/achiziţia de echipamente de birotică şi electronice, precum şi a altor echipamente necesare pentru desfăşurarea activităţilor GAL; - Cheltuieli pentru organizarea întâlnirilor; - Cheltuieli legate de comunicare (telefonie, internet, poştă şi servicii poştale), transport şi plata utilităţilor (căldură, lumină, etc.); - Cheltuieli pentru participarea la activităţile reţelei naţionale şi europene de dezvoltare rurală, seminarii etc.

181

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Componenta b:

Pentru aceste activităţi, GAL-rile vor cheltui cel puţin 20% din valoarea eligibilă determinată pentru fiecare GAL în parte din cadrul acestei sub-măsuri (431.2) şi poate acoperi cheltuieli precum:

 Studii ale zonei;

 Măsuri pentru furnizarea informaţiei cu privire la strategia de dezvoltare locală;

 Instruirea personalului implicat în implementarea strategiei de dezvoltare locală;

 Evenimente de promovare;

 Instruirea liderilor locali.

Venituri : Suma - sume din alocarea bugetara pentru asistenta tehnica in cadrul 125.000 axei 4 LEADER din PNDR - cotizatii anuale ale membrilor 400 - venituri atrase din alte surse (accesare finantari, dobanzi la 6.000 depozite, etc) TOTAL 131.400 Cheltuieli :  Cheltuieli de personal (inclusiv taxele aferente) 70.000  Cheltuieli pentru plata experţilor si a altor servicii de 6.000 expertiza aferente implementării Planului de Dezvoltare Locala  Cheltuieli pentru închirierea de echipamente necesare 6.000 derulării activităţii GAL  Cheltuieli pentru organizarea de intalniri 2.400  Cheltuieli asociate functionarii biroului GAL – 13.500 Comunicatii, Transport, plata utilitatilor  Cheltuieli pentru participarea la evenimente regionale si 1.500 nationale  Cheltuieli pentru efectuarea de studii si cercetari 6.000  Cheltuieli de furnizare a informaţiilor referitoare la Planul 5.000 de Dezvoltare Locală

182

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

 Instruirea personalului implicat în implementarea 10.000 Planului de Dezvoltare Locală şi a animatorilor din teritoriu - Evenimente de promovare 3.000  Cheltuieli neprevăzute 8.000 TOTAL 131 400

III.3.4 Dispozitivul de comunicare şi informare

Planul de comunicare şi informare al GAL ŢINUTUL BÂRSEI vizează asigurarea vizibilităţii tuturor acţiunilor întreprinse de asociaţie în cadrul demersului de dezvoltare durabilă a teritoriului.

Principalele instrumente prin intermediul cărora va fi asigurata comunicarea cu potenţialii beneficiari de proiecte finanţate în cadrul implementării Planului de Dezvoltare Locală sunt:

 Organizarea de întâlniri

Echipa GAL ŢINUTUL BÂRSEI va organiza, ori de câte ori este nevoie, întâlniri, dezbateri publice, ateliere de lucru, etc. Prin intermediul acestor tipuri de evenimente vor fi făcute publice activităţile echipei GAL dar va fi solicitat şi feed-back-ul din partea opiniei publice cu privire la diferitele chestiuni aflate pe agenda GAL. Întâlnirile vor fi organizate in spatii publice, accesibile, cu un grad mare de notorietate (ex. Primarie, Camin Cultural). Intalnirile vor fi anuntate din timp si vor fi promovate prin orice mijloc de comunicare aflat la dispoziţia GAL ŢINUTUL BARSEI

 Comunicate de presă şi conferinţe de presă

Prin intermediul mass-mediei locale şi regionale vor fi făcute publice acele elemente din activitatea GAL ŢINUTUL BÂRSEI care au nevoie de o vizibilitate publică cât mai ridicată. Conferinţele de presă vor fi organizate cel puţin cu o frecvenţă trimestrială iar comunicatele de presă for fi emise ori de câte este nevoie.

 Portal de internet

183

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Portalul de internet reprezintă un instrument facil de comunicare datorită atât costurilor reduse de elaborare si mentenanţă cât şi facilităţii în actualizare. Prin intermediul portalului de internet vor fi promovate informaţii referitoare la activităţile curente ale GAL ŢINUTUL BÂRSEI, apeluri de proiecte active, rezultatele sesiunilor de evaluare a proiectelor, etc. Portalul de internet va fi actualizat periodic cu informaţiile relevante referitoare la activitatea GAL.

 Buletin periodic de ştiri

Lunar, echipa GAL ŢINUTUL BÂRSEI va edita şi distribui un buletin de informaţii prin intermediul căruia vor fi promovate cele mai noi informaţii cu privire la activitatea GAL precum şi informaţii relevante pentru beneficiarii activităţilor din cadrul GAL. Buletinul informativ va fi disponibil în formă electronică, şi, în funcţie de resursele disponibile, şi în format tipărit. Distribuţia variantei tipărite se va realiza prin intermediul membrilor GAL in timp ce varianta electronica va fi distribuită prin email si va fi încărcată pe portalul GAL TINUTUL BARSEI.

184

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

III.4 Implementarea proiectelor în cadrul GAL-ului

PARTEA A – VII – A: MECANISMUL DE IMPLEMENTARE

III.4.1. Dispoziţii administrative, reguli detaliate, pista de audit şi control

În ceea ce priveşte dispoziţiile administrative, pista de audit si control, acestea se refera la următoarele aspecte: • Metodologia folosită pentru adoptarea operativă a deciziilor ce privesc implementarea, inclusive identificarea problemelor; • Gestionarea zilnică a implementării; • Gestionarea operativă şi corectă a resurselor; • Coordonarea activităţilor administrative cu pista de audit; • Detalierea activităţilor prevăzute de către parteneriat pentru efectuarea controlului in cadrul GAL; Pentru organizarea eficienta a activităţii GAL se va avea in vedere ca pentru implementarea fiecarei masuri incluse in Planul de Dezvoltare Locala sa se parcurga urmatoarele etape:

Etapa Descriere Elaborarea Pe baza modelului de ghid al solicitantului elaborate in cadrul Ghidulului de PNDR se va elabora de catre departamentul de planificare strategic finantare si implementare o prima variant a Ghidului Solicitantului. Etapa de consultare Ghidul Solicitantului, in prima schita, este facut public prin a Ghidului intermediul canalelor de comunicare aflate la dispozitia GAL. Solicitantului Ghidul se afla in perioada de consultate pentru cel putin 15 zile lucrătoare. Pentru fiecare ghid va fi create o adresa de email dedicate sugestiilor si propunerilor de imbunatatire Finalizarea Ghidului La incheierea etapei de consultare, Ghidul Solicitantului este Solicitantului compeltat cu propunerile primite, cu respectarea cadrului legislative national si European, precum si a prioritatilor Planului de Dezvoltare Locală. Publicarea Ghidului Varianta finala a Ghidului solicitantului se public ape site-ul GAL Solicitantului precum sip e site-urile specializate. Concomitent, GAL TINUTL BARSEI organizează o conferinta de presă în care anunta potentialii beneficiari cu privire la deschiderea cererii de proiecte şi la detaliile acestei sesiuni. Ghidul este facut public prin intermediul tuturor canalelor de comunicare aflate la dispozitia GAL TB Clarificarea Echipa GAL ŢINUTUL BARSEI furnizează, pe tot parcursul etapei in aspectelor neclare care cererea de proiecte este activă, informatii relevante către membrii GAL dar si catre alti potentiali beneficiari, in vederea eliminării oricaror neclaritati sau confizii ce pot aparea in elaborarea proiectului. Pentru confirmare se pastreaya in permanenta legatura cu DADR. Primirea cererilor Pe parcursul perioadei in care cererea de finantare este activă se de finantare primesc dosarele cererilor de finantare. Acestea vor trebui sa respecte conditiile mentionate in Ghidul Solicitantului in vederea eliminarii oricarei posibilitati de frauda/conflict de interese/discriminare, etc.

185

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Închiderea sesiunii La data şi ora anuntata în Ghidul Solicitantului se inchide sesiunea de cerere de de primire a cererilor de finantare. Orice cerere primita după acest proiecte. termen nu intra in procesul de evaluare. Evaluarea Cu respectarea regulilor de evaluare mentionate in Ghdul Proiectelor Solicitantului, membrii Comitetului Tehnic vor evalua fiecare cerere. Fiecare evaluator va intocmi un raport de evaluare. O cerere de finantare trebuie verificata de cel putin 2 evaluatori. Alocarea cererilor de finantare către evaluatorii din comitetul tehnic va fi facuta in mod aleator Selectarea Pe baza rapoartelor de evaluare, comitetul de selectare a proiectelor proiectelor va decide asupra listei finale a proiectelor aprobate. Deciziile se iau prin votul membrilor comitetului de selecţie a proiectelor. Numirea ofiterului Fiecarui proiect aprobat i se va aloca un ofiter de proiect din de proiect partea echipei GAL TINUTUL BARSEI. Aceasta persoana are rol de legatura intre beneficiarul proiectului şi echipa GAL. Parcurgerea etapei In cadrul acestei etape, ofiterul de proiect va solicta lamuriri, si de precontractare dupa caz efectuarea unor modificari la cererea de finantare si la bugetul propus de beneficiar. Dupa realizarea acestor modificari si clarificarea tuturor neclaritatilor se poate considera ca etapa de precontractare este incheiata.

Tot in cadrul etapei de precontractare, ofiterul de proiect asista reprezentantul beneficiarului în diverse aspecte legate de constituirea garanţiilor necesare pentru acordarea prefinantarii, finalizare a graficului cererilor de rambursare, definitivarea formularisticii necesare pentru raportarile intermediare si cea finala. Contractarea. In aceasta etapa se incheie contractul de finantare aferent cererii de finantare depusa de benficiar. Etapa de In cadrul etapei de impelmentare, ofiterul de proiect si beneficarul implementare colaborează în vederea implementarii eficiente a proiectului. Se urmareste realizarea efectiva a activitatilor conform graficului propus, realizarea corecta a managementului financiar, respectarea graficului de lucrări, realizarea vizitelor de monitorizare in teren, elaborarea raportarilor intermediare si finale, etc. Finalizarea La finalul perioadei de valabilitate a contractului, ofiterul de contractului. proiect va urmari realizarea in totalitate a indicatorilor propusi în cererea de finatare. Evaluarea ex-post În conformitate cu prevederile contractului de finantare, ofiterul de proiect se va asigura, prin vizite periodice pe teren ca destinatia obiectivului investiţiei ramâne aceeasi pentru perioada de timp mentionata in contractul de finantare.

Metodologia folosita pentru adoptarea operativa a deciziilor in interiorul GAL va fi stabilita prin ROF. Acesta va fi finalizat intr-un termen de 60 de zile de la comunicarea decizie de avizare ca GAL de către MADR. Rolul procedurilor este să permita un flux eficient al documentelor şi o circulatie facila a informatiei in interiorul dar şi în exteriorul GAL.

Procedurile vor fi insotite de documente tip care vor facilita implementarea procedurilor.

186

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Un astfel de document este prezentat în continuare:

PISTA DE AUDIT pentru cererea de finantare

GAL: ______MASURA:______CEREREA DE PROIECTE:______

Numar inregistrare cerere de finantare: Proiect: Denumire solicitant:

Activitatea Institutia Cine a Cine a Statut Docu efectuat verificat cerere de mente Nume / Nume/ finantare intoc semnatura semnatura ( eligibila mite Data Data / solicitare de informatii / neeligibila ) 1. Verificarea conformitatii

2. Inregistrarea cererii de finantare

187

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

3. Infiintarea dosarului administrativ

4. Verificarea pe teren

5. Intocmire raport verificare cerere de finantare

6. Verificarea si semnarea rapoartelor si intocmirea si transmiterea borderourilor de trasmitere a cererii de finantare de la GAL la AM Judetean

7. Transmiterea cererii de finantare originale si a dosarului administrativ de la GAL la AM judetean

8. Verificarea documentelor primite de catre AM judetean /Agentia de plati

9. Repartizarea cererii de finantare unui expert

10. Verificarea eligibilitatii sia criteriilor de selectie ( daca este cazul )

188

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

11. Finalizarea verificarii eligibilitatii si evaluarii criteriilor de selectie dupa primirea informatiilor suplimentare , daca este cazul

12. Intocmirea listei cererilor de finantare eligibile si neeligbile

13. Notificarea cererilor de finantare neeligibile/ neselectate ( daca este cazul )

14. Repartizarea cererilor de finantare eligibile, conform Listei cererilor de finantare eligibile si neeligibile, expertilor in vederea contractarii

III.4.2. Dispoziţii de evaluare – monitorizare

Specificul Planului de Dezvoltare Locală al teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI impune proiectarea unei scheme de monitorizare a progresului fiecărui proiect individual. Acest demers are mai multe beneficii, printre care:  Posibilitatea evaluării periodice a stadiului de implementare a Planului de Dezvoltare Locală

189

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

 Evidenţierea punctelor critice în procesul de implementare a fiecărui proiect în parte şi implicit posibilitatea identificării de soluţii pentru eliminarea problemelor  Identificarea sinergiilor între proiecte de dezvoltare ale unor actori diferiţi, care nu ar avea cunoştinţă unul de altul în mod obişnuit, etc.

Din acest motiv, este foarte importantă elaborarea unei proceduri de monitorizare, evaluare şi control care să acopere toate domeniile de acţiune detaliate în cadrul documentului de planificare. Această procedură trebuie dezvoltată de către GAL ŢINUTUL BÂRSEI

Dispozitivul de monitorizare, evaluare şi control implementat de GAL presupune:

- Luarea operativă a deciziilor asupra implementării proiectului (sau depistarea problemelor);

- Gestionarea continuă a proiectului într-o manieră eficientă;

- Gestionarea optimă a resurselor disponibile;

- Asigurarea coordonării şi a complementarităţii între acţiunile incluse în diverse componente;

- Monitorizarea şi raportarea la timp despre realizările şi rezultatele proiectului;

- Furnizarea informaţiilor relevante către factorii de decizie.

Dispozitivul de monitorizare şi evaluare implementat de GAL presupune respectarea următoarelor cerinţe: • Monitorizarea şi raportarea la timp despre realizările şi rezultatele proiectului; • Evaluarea realizărilor şi rezultatele proiectului; • Informarea structurilor teritoriale ale Autorităţi de Management şi a Agenţiei de Plăţi cu privire la rezultatele proiectelor selectate ( monitorizarea şi evaluarea acestora);

Procesul de monitorizare incepe din momentul semnarii contractului de finanţare cu un Beneficiar si continua pe tot parcursul perioadei de implementare a proiectului, inclusiv 3/5 ani dupa finalizarea implementarii activitatilor proiectului (respectiv pe perioada de valabilitate a contractului de finanţare).

In perioada de implementare a activitatilor proiectului, echipa GAL ŢINUTUL BÂRSEI se va asigura ca exista un management eficient al proiectului, ca activitatile proiectului se desfasoara in conformitate cu calendarul prevazut in contract, ca se realizeaza (sau exista premizele sa se realizeze) indicatorii prevazuti in contractele de finanţare, ca 190

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014 proiectele respecta egalitatea de sanse si nediscriminarea, regulile ajutorului de stat (acolo unde se aplica) si a dezvoltării durabile, legislatia privind achizile publice precum si celelalte conditionalitati prevazute in contractile de finanţare specifice fiecarui domeniu major de interventie.

In perioada de 3/5 ani dupa finalizarea implementarii activitatilor proiectului, echipa GAL Ţinutuş Bârsei se va asigura ca proiectele isi mentin indicatorii de realizare, ca proiectele respecta egalitatea de sanse si nediscriminarea, dezvoltarea durabila, iar acolo unde este cazul, proiectele generatoare de venit respecta prevederile regulamentelor comunitare, ca sunt respectate conditiile contractului de finanţare Rolul GAL ŢINUTUL BÂRSEI ca autoritate finanţatoare în cadrul procesului de monitorizare este să:

 Analizeze datele si informatiile referitoare la progresul proiectelor cuprinse in rapoartele vizitelor de monitorizare efectuate, rapoartele lunare de analiza, rapoartele de progres ale beneficiarilor; propune masuri de remediere a deficientelor semnalate, ori de cate ori se impune;  Emite clarificări către OI şi către Beneficiari cu privire la aplicarea uniformă a procedurilor de lucru şi cu privire la prevederile contractelor de finanţare si asigura instruirea adecvata a acestora;  Verifica modul in care se realizeaza activitatea de monitorizare a proiectelor finantate in cadrul Planului de Dezvoltare Locală al teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI.

Departamentul de planificare strategică şi implementare are următoarele sarcini principale:  Primeste si analizează datele inregistrate in rapoartele de analiza transmise de expetii DCAT, elaborate pentru fiecare proiect pentru care s-a incheiat un contract de finanţare;  Primeste si analizeaza datele inregistrate in rapoatele vizitelor de monitorizare si a documentelor suport;  Analizează datele si informatiile inregistrate in rapoartele de progres ale Beneficiarilor, inclusiv cu datele din rapoatele vizitelor proprii de monitorizare, daca este cazul;  Participa la vizite de monitorizare la fata locului, în special la proiecte cu dificultăţi în implementare;  Elaborează recomandări privind imbunatatirea procesului de monitorizare a proiectelor şi le supune spre aprobare directorulu executiv;  Primeste si analizeaza solicitarile de modificari la contractele de finanţare; elaboreaza acte aditionale la contractele de finanţare (in conformitate cu legislaţia în vigoare) si le supune aprobării conform procedurilor interne;

În îndeplinirea sarcinilor ce revin departamentului de planificare strategică şi implementare se vor parcurge următoarele etape:  Urmărirea stafiului implementarii proiectelor gestionate: o Verificarea documentelor: se verifica datele si informatiile din rapoartele de progres elaborate si transmise de catre beneficiari (progresul fizic al proiectelor); Ofiterul de monitorizare verifica daca datele raportului arata ca proiectul se implementeaza in conformitate cu prevederile contractuale si respecta prevederile legislatiei nationale si comunitare. Ofiterii de monitorizare 191

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

verifica rezultatele raportate in perioda de rapoartare si urmareste evolutia in timp a indicatorilor stabiliti prin contractul de finanţare.

o Vizite de monitorizare: Se efectueaza vizite de monitorizare la fata locului (1 vizita la 3 luni pentru fiecare proiect); Scopul vizitei de monitorizare este de a verifica la fata locului progresul fizic al proiectelor si acuratetea datelor inscrise in rapoartele de progres, culegerea de date suplimentare vizand stadiul implementarii proiectului (probleme intampinate), precum si de a asigura o comunicare adecvata cu beneficiarii proiectelor.

o Monitorizarea ex post: se asigura ca in conformitate cu prevederile art 57 din regulamentul CE 1083/2007, operatiunea pastreaza contributia din fonduri europene, daca timp de 3/ 5 ani de la incheierea proiectului aceasta nu a inregistrat modificari substantiale, inclusiv monitorizarea indeplinirii indicatorilor post implementare. In perioada de monitorizare ex-post, se va efectua 1 vizita de monitorizare pe an, pentru fiecare proiect implementat  Urmărirea progresului implementarii proiectelor la nivel de măsură, furnizarea de informatii pentru raportul anual de implementare  Informarea DADR/APDRP cu privire la concluziile etapei de monitorizare

Pentru atingerea rezultatelor vizate în cadrul procesului de monitorizare şi evaluare a proiectelor finanţate, fiecare expert din cadrul departamentului de planificare strategică şi implementare :  Analizează datele incluse in rapoartele de progres primite de la beneficiari, solicită clarificări (dacă este cazul);  Analizeaza progresul fizic al proiectelor, gradul de realizare a indicatorilor si obiectivelor propuse; analizeaza modul in care proiectele respecta prevederile contractului de finanţare;  Efectueaza vizite de monitorizare in vederea analizarii progresului proiectului, modului in care proiectele finantate respecta prevederile schemelor de ajutor de stat/de minimis (acolo unde este cazul) si conditiile contractuale si elaboreaza rapoarte de vizite de monitorizare;  Identifica problemele in implementarea proiectului si propune solutii de remediere; elaborează recomandări privind procesul de monitorizare a proiectelor şi le supune spre analiză sefului de departament, daca este cazul;  Efectueaza vizite de monitorizare ex post si rapoarteaza asupra sustenabiliatii investitiei;  Deschid cate un dosar pentru fiecare contract de finanţare aflat in gestiune in care va pastra in ordine cronologica: o Nota de desemnare ca ofiter de monitorizare; o Rapoartele de progres transmise de beneficiar; o Nota de analiza a raportului de progres; o Rapoartele vizitelor de monitorizare ; o Note interne/scrisori catre DADR/APDRP cu referire la contractul de finanţare; o Note justificative ale beneficiarului pentru acte aditionale o Actele aditionale semnate; o Notele prin care beneficiarul notifica asupra modificarilor contractuale permise de contract a fi efectuate prin simpla notificare a beneficiarului; 192

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

o Documentatie interna /externa cu privire la proiect; o Calendarul anual de vizite de monitorizare pentru contractele(proiectele) aflate in gestiune (monitorizare).  Arhivează documentaţia referitoare la procesul de monitorizare  Asigură comunicarea permanentă cu DADR/APDRP, acţionând ca interfaţă între beneficiarul proiectului şi DADR/APDRP

Ofiterul de monitorizare trebuie sa urmareasca implementarea proiectului privind rezultatele, si indeplinirea indicatorilor, sa semnaleze din timp eventualele probleme care apar in implementarea proiectelor si sa propuna masuri de remediere a deficientelor semnalate. Elementele principale pe care ofiterul de monitorizare le va urmari sunt:  Respectarea calendarului de transmitere a rapoartelor de progres;  Respectarea calendarului de activităţi si a graficului de achizitii publice;  Utilizarea bunurilor (mobile/imobile) finantate in cadrul proiectului in conformitate cu prevederile contractuale  Respectarea prevederilor Manualului de Identitate vizuala pentru materialele de informare si publicitate elaborate in cadrul proiectului;  Modul in care beneficiarul asigura resurse materiale si umane necesare implementarii proiectului;  Modul in care beneficiarul respecta principiile egalitatii de sanse;  Modul în care beneficiarul respectă prevederile contractuale specifice operaţiunii finanţate  Gradul de realizare a indicatorilor aşa cum au fost aceştia prevăzuţi în cererea de finanţare, anexă la contractul de finanţare  Modul in care beneficiarul pastreaza si arhiveaza documentatia referitoare la proiect;  Fundamentarea solicitarii de modificare a contractului;  Aparitia oricarei situatii care determina sau poate determina neeligibilitatea proiectului;  Implementarea de catre beneficiar a recomandarilor rezultate in urma misiunilor de control/audit/monitorizare/verificare; Ofiterul de monitorizare va colabora cu persoana responsabilă cu verificarea tehnica si financiara a contractului de finanţare.

Realizarea vizitelor de monitorizare

Scopurile vizitei de monitorizare:

 De a asigura progresul proiectului in conformitate cu prevederile contractului finanţare  De a anticipa / identifica problemele ce pot aparea in implementare si de a oferi sugestii pentru luarea de masuri corective  De a identifica elementele de succes ale proiectului  De a incuraja comunicarea intre GAL ŢINUTUL BÂRSEI si Beneficiari.

Vizitele de monitorizare trebuie sa contribuie la evitarea problemelor, prin identificarea timpurie a acestora, precum si a oricaror dificultati ce pot afecta implementarea cu succes a proiectului. O vizita de monitorizare ofera oportunitatea de a imbunatati calitatea proiectului.

193

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Vizitele de monitorizare reprezinta o parte din activitatile specifice de monitorizare. Inaintea efectuarii vizitei de monitorizare, GAL ŢINUTUL BÂRSEI va notifica beneficiarul asupra:  datei de efectuare a vizitei  persoanelor participante din partea GAL ŢINUTUL BÂRSEI  scopul vizitei  documente care trebuie eventual prezentate de beneficiar

Informatia pusa la dispozitie in cadrul raportului de progres va reprezenta baza de desfasurare a vizitei de monitorizare. Scopul vizitei este acela de a determina progresul in implementarea proiectului. Pentru ca scopul vizitei sa fie atins, este foarte important ca persoanele care se ocupa cu implementarea proiectului din partea beneficiarului sa fie disponibile pe durata vizitei.

Vizita de monitorizare va fi anuntată cu 5 zile lucratoare inainte de data efectuarii , pentru a acorda beneficiarului timpul necesar pentru pregatirea acesteia.

Rezultatul procesului de monitorizare şi evaluare va fi stabilit împreună cu experţii DADR/APDRP, în cadrul unui demers comun de eficientizare a implementării proiectului. Acest demers are la bază comunicarea permanentă dintre ofiterul de proiect desemnat de către GAL ŢINUTUL BÂRSEI şi expertul desemnat de către DADR/APDRP.

În cadrul procesului de cooperare între GAL, DADR şi agenţia de plăţi, structura responsabilităţilor este următoarea:

Sarcină GAL DADR Agenţia de Plăţi Informare X Sprijinirea X elaborării proiectelor Lansarea apelului X pentru proiecte Selectarea X proiectelor Controlul X X administrativ al dosarelor Decizie X Notificarea către X X beneficiar

194

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Monitorizare X X Plată X Control X X Arhivare X

În ceea ce priveşte evaluarea continuă şi monitorizarea îndeplinirii acţiunilor propuse în cadrul Planului de Dezvoltare Locala, acestea vor include următoarele etape:

1. Detalierea Odată cu confirmarea deciziei MADR de a acorda statutul de Planului Multianual GAL autorizat Asociaţiei ŢINUTUL BÂRSEI, se va stabili de Acţiune echipa de lucru, fisele de post, responsabilitatile si atributiile in cadrul GAL. Plecând de la această structură, Directorul Executiv va Propune un Plan Multinaual de Acţiune orientat către atingerea obiectivelor propuse prin Planul de Dezvoltare Locală.

Planul Multianaual de Acţiune va include o serie de „puncte critice” semestriale când are loc evaluarea periodică a sadiului implementării strategiei 2. Detalierea In prima luna de activitate a GAL, Directorul Executiv va procedurilor de supune aprobarii Adnuarii Generale un set de proceduri monitorizare detaliate pentru realizarea procesului de monitorizare evaluare evaluare. 3. Sesiuni In cadrul unor intalniri de lucru cu frecventa saptamanala va saptamanale de fi analizat in detaliu setul de activitati implementate in evaluare ultima săptămână, eventualele devieri de la programul propus, identificarea cauzelor si realizarea corecturilor necesare, stabilirea planului de activitati pentru saptamana urmatoare. 4. Sesiuni In fiecare semsetru, la pracurgerea unui „punct critic” se semestriale de realizează o analiza detaliata a actiunilor din ultimele 6 evaluare luni, se face o evaluare a personalului, se identifica devierile de la programul initial si se fac corecturile necesare. De asemenea, se discuta planul de actiuni pentru urmatorul semestru si se anticipează eventualele riscuri. Raportul semestrial de evaluare va fi supus atentiei Adunarii Generale, iar o copie a sa va fi inaintata catre DADR. 5. Actualiazarea Pe baza evaluarilor semestriale si a corecturilor facute, periodica a Planului echipa GAL are sarcina ca in termen de 30 de zile de la de Dezvoltare Locală finalizarea raportului semestrial sa prezinte Adunarii Generale si DADR un set de propuneri privind modificarea/actualizarea Planului de Dezvoltare Locala, in vederea asigurarii atingerii obiectivelor propuse.

195

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

196

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

III.5 Implicarea GAL-ului în acţiunile de cooperare şi în RNDR

PARTEA A -VIII – A: COOPERARE ŞI CREAREA ŞI IMPLEMENTAREA REŢELEI

III.5.1 Cooperare

GAL ŢINUTUL BÂRSEI a iniţiat o serie de contacte în vederea stabilirii unei reţele naţionale de parteneri în vederea realizării unui schimb de bune practici între parteneri pentru creşterea eficienţei implementării Planurilor de Dezvoltare Locală în teritoriile reprezentate.

Obiectivele urmărite în cadrul activităţii de cooperare se referă la:

 Cooperarea între teritorii în vederea implementării proiectelor de dezvoltare locală prin abordarea LEADER  Identificarea şi fructificarea oportunităţilor de dezvoltare locală  Dezvoltarea în comun a competenţelor şi abilităţilor necesare pentru animarea teritoriilor reprezentate  Cooperarea în vederea conservării patrimoniului rural, cultural şi istoric, dezvoltării economice locale, promovarea turismului, etc. Pentru început, GAL ŢINUTUL BÂRSEI a iniţiat dezvoltarea unui parteneriat interregional între organizaţii implicate în dezvoltarea rurală prin abordarea LEADER. Până în prezent, au aderat la acest parteneriat următoarele organizaţii:  Asociaţia ŢINUTUL BÂRSEI  Societatea comerciala ROCRIS ENERGY.RO-SRL initiator GAL „TARA BARGAULUI”

 Asociaţia G.A.L. pentru DEZVOLTARE DURABILA IN MICROREGIUNEA BISTRITA-

SIEU-SOMES RURALIS  Asociaţia Grup de Acţiune Locală ŢARA OLTULUI  Asociaţia de Dezvoltare Durabilă Curbura Carpaţilor  Ascociaţia de Dezvoltare Intercomunitara Valea Somesului

În ceea ce priveşte cooperarea internaţională, Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov (promotorul GAL ŢINUTUL BÂRSEI) a iniţiat deja contactele cu GAL-uri din afara României în vederea schimbului de bune practici şi a transferului de expertiză în ceea ce priveşte dezvoltarea rurală prin abordarea LEADER. 197

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

Deja Agenţia Metropolitană Braşov a fost partener în cadrul unui proiect internaţional - VALORE – promovat de GAL Etruria S.C.r.l. Proiectul s-a compus din mai multe actiuni care sa ajute la promovarea integrata a teritoriilor rurale care prezinta din punct de vedere economic si productiv exigente asemanatoare, probleme apropiate si caracteristici asemanatoare. Scopul proiectului a fost legat de elaborarea a unei medodologii de valorificare a sistemelor productive locale si a metodologiei de promovare a teritoriilor rurale care sa fie general valabile si sa poata fi reproduse de catre sistemele productive asemanatoare. La modul concret, aceste metodologii de valorificare vor fi aplicate in cadrul diferitelor expozitii ce se vor realiza in teritoriile institutiilor participante la proiect in perioada februarie 2006 si iunie 2007.

Proiectul VALORE şi-a propus urmatoarele obiective: – Calificarea si promovarea sistemelor productive rurale din cele trei zone participante la proiect; – Dezvoltarea cooperarii trans-nationale dintre sistemele prductive rurale; – Dezvoltarea de noi oportunitati de piata pentru teritoriile rurale participante la proiect; – Potentiala realizare a unei retele de sisteme rurale de calitate, care sa functioneze ca un pol asociativ pentru alte teritorii care se vor colabora dupa terminarea proiectului, cu o atentie deosebita acordata activitatilor ce privesc vinul si uleiul. Proiectul de cooperare isi propune sa contribue la proiectarea si efectiva realizare a metodologiei, a tehnologiei si a strategiilor productive inovative, care sa duca la crearea si la promovarea sistemelor rurale de calitate, dind o contributie concreta la dezvoltarea noilor oportunitati de piata pentru acestea

Desi proiectul VALORE este finalizat, Asociatia ŢINUTUL BARSEI, prin intermediul Agentiei Metropolitane Brasov va cultiva şi dezvolta relaţiile de colaborare cu organizaţii similare din străinatate în vederea participării la proiecte cu acoperire europeană şi extragerea unui maxim de expertiza din activităţile acestor proiecte viitoare.

III.5.2 Crearea şi implementarea reţelei

198

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI Augut 2014

În cadrul activităţilor viitoare ale GAL ŢINUTUL BÂRSEI se are în vederea afilierea la Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală (RNDR). Prin intermediul acestui parteneriat se are în vedere obţinerea de resurse (asistenţă tehnică de specialitate) în dezvoltarea reţelei de parteneri naţionali şi trans-naţionali.

De asemenea, se are în vedere participarea la acţiunile viitoare ale RNDR în vederea dezvoltării de competenţe pentru personalul GAL ŢINUTUL BÂRSEI şi stabilirea de contacte pentru implementarea în comun a diferitelor tipuri de activităţi specifice grupurilor de acţiune locală.

199