Hidrochimia Şi Poluarea Râurilor Din Bazinul Hidrografic Superior Şi Mijlociu Al Mureşului

UNIVERSITATEA “BABE – BOLYAI” CLUJ - NAPOCA FACULTATEA DE GEOGRAFIE CATEDRA DE GEOGRAFIE FIZIC Ă

Sz őcs Anikó

HIDROCHIMIA I POLUAREA RÂURILOR DIN BAZINUL HIDROGRAFIC SUPERIOR I MIJLOCIU AL MURE ULUI

Rezumatul tezei de doctorat

COORDONATOR TIIN ŢIFIC Prof.Univ.Dr. Sorocovschi Victor

Cluj-Napoca, 2010

CUPRINS

Introducere 1. Elemente de unitate teritorial ă i subordonare regional ă...... 5 1.1. A ezare geografic ă i limite...... 5 1.2. Elemente de subordonare regional ă în spa ţiul geografic al bazinului hidrografic al Mure ului superior i mijlociu...... 6 1.2.1. Unit ăţ i de relief din sectorul montan subordonate bazinului hidrografic al Mure ului...... 7 1.2.2. Unit ăţ i de relief din sectorul subcarpatic subordonate bazinului hidrografic al Mure ului...... 16 1.2.3. Unit ăţ i de relief din sectorul de podi subordonate bazinului hidrografic al Mure ului...... 20 2. Sistemul factorilor geografici care determin ă chimismul râurilor din bazinul hidrografic al Mure ului...... 26 2.1. Substratul geologic...... 26 2.2. Relieful...... 34 2.3. Clima ...... 41 2.4. Condi ţii hidrologice...... 48 2.5. Elemente fito-pedogeografice: vegeta ţie, soluri...... 52 2.6. Modul de utilizare a terenurilor...... 61 2.7. Factorul antropic…..…………………………………………………...... 63 3. Chimismul apei râurilor din bazinul hidrografic al Mure ului superior i mijlociu...... 65 3.1. Considera ţii generale...... 65 3.2. Regimul mineraliz ării apei râurilor...... 66 3.2.1. Varia ţia anual ă a mineraliz ării...... 66 3.2.2. Varia ţia lunar ă a mineraliz ării.………………………………………70 3.3. Tipurile hidrochimice...... 73 3.4. Compozi ţia chimic ă a râurilor...... 78 3.4.1. Bilan ţul ionic al apei râurilor...... 78 3.5. Scurgerea chimic ă...... 129 3.5.1. Debitul substan ţelor dizolvate...... 130 3.5.2. Scurgerea medie specific ă a s ărurilor dizolvate...... 136 4. Indicatori de impurificare i calitatea apei din bazinul superior i mijlociu al Mure ului...... 137 4.1. Indicatori de impurificare………………………………….…………….137 4.1.1. Indicatori fizici ...... 138 4.1.2. Indicatori chimici...... 144 4.1.2.1. Indicatorul pH-ului...... 145 4.1.2.2. Indicatorii regimului de oxigen...... 149 4.1.2.3. Indicatori biogen…….…………...... 164 4.1.2.4. Indicatori de salinitate...... 172 4.1.2.5. Indicatori de impurificare specific ă organic ă ...... 187 4.1.2.6. Indicatori de impurificare specific ă anorganic ă……...……192 4.1.3. Indicatori biologici...... 200

4.1.4. Indicatori bacteriologici...... 207 4. 2. Calitatea apei râurilor ...... 208 4.2.1. Categoriile de calitate a apei râurilor în sec ţiunile de control...... 208 4.2.2. Categoriile de calitate a apei râurilor pe tronsoane….………….…..216 5. Surse de poluare ale apelor de suprafa ţă din bazinul hidrografic al Mure ului...... 217 5.1. Considera ţii generale…...... 217 5.2. Surse de poluare punctiforme organizate ………………………………...223 5.2.1. Apele uzate industriale .. ……….………..………………………...224 5.2.2. Ape uzate de provenien ţă divers ă...... 228 5.2.3. Ape uzate menajere…..…………………..…..……………………...244 5.3. Surse de poluare punctiforme neorganizate…………..…………………...261 5.3.1. Depozite de de euri i gospod ărirea de eurilor……..……………….263 5.4. Surse difuze de poluare…………..………………………………………..274 5.5. Polu ări accidentale...………….…………………………………………...277 5.5.1. Considera ţii generale………………………………………………..277 5.5.2. Surse de poluare accidental ă a apei i efectele polu ărilor…...……...278 5.5.3. Prevenirea i înl ăturarea efectelor polu ărilor accidentale a resurselor de ap ă……….…………………………………………..280 5.6. Bilan ţul surselor de poluare i al poluan ţilor din bazinul hidrografic al Mure ului………………………………………………………...283 5.7. M ăsuri de prevenire i combatere a polu ării apelor de suprafa ţă ...... 286 6. Concluzii...... 288 7. Bibliografie selectiv ă...... 290

Cuvinte cheie: hidrochimia, tipurile hidrochimice, compozi ţie chimic ă, mineralizare, scurgere chimic ă, varia ţie temporo-spa ţial ă, calitatea apei, poluare, surse de poluare, tipuri de poluan ţi, forme de poluare, ape uzate, gospod ărirea de eurilor, indicatori de impurificare, monitoring, categorii de calitate, parametrii de calitate, sta ţii de epurare

Cap.1. Elemente de unitate teritorial ă i subordonare regional ă

1.1. A ezare geografic ă i limite

Sistemul Mure ului are cea mai mare extindere în partea central ă a ţă rii, în Depresiunea Colinar ă a Transilvaniei i se desf ă oar ă din sudul Depresiunii Giurgeului pân ă la Câmpia Panonic ă. . Studiul de fa ţă cuprinde sectorul superior al Mure ului, pe cel montan, între Izvor i Defileul Topli ţa-Deda (110 Km) i sectorul mijlociu, cel subcarpatic i de podi , între Deda i confluen ţa cu Arie ul (282 km de la izvor), integrat în zona central ă a Depresiunii Transilvaniei. Suprafa ţa bazinului de recep ţie în amonte de confluen ţă cu Arie ul ocup ă 6733 km 2, ce corespunde 24,11 % din bazinul Mure ului i 2,82 % din suprafa ţa ţă rii. Pozi ţia geografic ă i matematic ă confer ă bazinului hidrografic o mare diversitate geomorfologic ă i geologic ă, totodat ă i varia ţia inegal ă a elemetelor climatice i hidrologice în diferite zone. Cump ăna apelor separ ă spre vest bazinul hidrografic studiat de cel al Arie ului, spre nord de bazinul Some ului, spre est de bazinul hidrografic al Siretului, iar spre sud de cel al Târnavei Mici.

1.2. Elemente de subordonare regional ă în spa ţiul geografic al bazinului hidrografic al Mure ului superior i mijlociu.

Unit ăţ ile de relief ce se suprapun bazinului hidrografic al Mure ului superior i mijlociu, pân ă la confluen ţă cu Arie ul, sunt reprezentate de un sector montan format dintr-o arie depresionar ă înconjurat ă de masive muntoase i un defileu ce corespunde bazinului superior. Urmeaz ă un sector subcarpatic în contact cu fa ţada vestic ă a mun ţilor vulcanici, format din dealuri i depresiuni submontane, respectiv de o arie mai extins ă, joas ă, colinaro-depresionar ă asociat ă bazinului mijlciu (fig.1). Particularit ăţ ile locale ale bazinului hidrografic, impuse de structura geologic ă, exprimate prin aspectul i gradul de evolu ţie ale reliefului, de modul de utilizare a terenurilor i de gradul de populare au permis individualizarea mai multor subunit ăţ i montane i colinare, de rang inferior (Sorocovschi, V., 1996).

Aria suprapus ă sectorului montan cuprinde suprafe ţe importante din: Mun ţii Giurgeului, Mun ţii C ăliman, Mun ţii Gurghiului, cea a Depresiunii Giurgeului i a Defileului Mure ului. În aria subcarpatic ă se includ subunit ăţ i din Dealurile Bistri ţei i Reghinului, i partea nordic ă i nord-vestic ă a Dealurilor dintre Niraj i Olt. În aceast ă regiune se includ aliniametul depresiunilor i dealurilor forma ţi din: compartimentul sud-estic al Dealurilor Bistri ţei, Dealurile Reghinului i partea nord-vestic ă a Dealurilor dintre Niraj i Olt cu depresiunile submontane i intracolinare aferente regiunii. Urmeaz ă sectorul colinar al bazinului studiat, grefat pe partea central-sudic ă a Câmpiei Transilvaniei i pe partea nordic ă a Dealurilor Târnavei Mici. Bazinul cuprinde i o "arie de discontinuiate geografic ă relativ ă" (V. Mih ăiescu, 1966)

Fig.1. Harta principalelor sectoare din bazinul hidrografic

între Câmpia Transilvaniei i Podi ul Târnavelor, cea a Culoarul Mure ului. Pozi ţionarea acestor unit ăţ i de relief în cadrul arealului studiat se face de la est spre vest, în direc ţia curgerii râului Mure .

2. Sistemul factorilor geografici i antropici, care determin ă chimismul râurilor din bazinul hidrografic al Mure ului

2.1. Substratul geologic

În bazinul Mure ului sunt cuprinse forma ţiuni geologice de o mare diversitate, ca o consecin ţă a variet ăţ ii litologice, structurale i tectonice a scoar ţei terestre din regiune. Efectele acestora sunt eviden ţiate în alc ătuirea subsolului, în morfologia reliefului i în caracteristicile chimice ale apelor. În bazinul hidrogafic studiat substratul este alc ătuit din roci sedimentare în propor ţie de 64 %. Ponderea cea mai mare, 66 % se afl ă în sectorul de podi , 21 % în

regiunea subcrpatic ă i 13% în zona montan ă. Forma ţiunile sedimentare cele mai răspândite sunt marne, nisipuri, pietri uri, tufuri din neogen-miocen (sarmat), argile marnoase i nisipuri din neogen-pliocen i nisipuri i pietri uri din quaternar-holocen superior. Rocile magmatice alc ătuiesc 32% din substratul bazinului, care aproape integral se reg ăse te în substratul geologic din zona montan ă, doar în propor ţie de 1% în sectorul subcarpatic. În zona montan ă substratul geologic este compus în mare parte din forma ţiuni vulcanogene i vulcanogen-sedimentare. Din aceste forma ţiuni procentul cel mai mare de 31% îl au brecii piroclastice, aglomerate, microbrecii piroclastice, microaglomerate i tufuri în alternan ţă cu conglomerate, microconglomerate, gresii i nisipuri de natur ă andezitic ă. Dintre magmatitele neogene i quaternare o pondere de 18,6% au în compozi ţia rocilor andezitele cu amfiboli. Rocile metamorfice se g ăsesc numai în sectorul montan. În alc ătuiea rocilor din regiunea montan ă, forma ţunile cristaline intr ă în propor ţie de 4,4%, reprezentate prin faciesul isturilor verzi: isturi sericito-cloritoase. Se remarc ă existen ţa în propor ţie de 3,7% a unor faciesuri de metasomatite-granitoide, diorite, sienite nefelinice, sienite nefelinice pegmatoide. Rocile din scoar ţa terestr ă sunt supuse proceselor de distruc ţie, cum ar fi cele de oxidare, hidratare i dizolvare. Aceste procese depind foarte mult de compozi ţia fizico- chimic ă a rocilor. Apa râurilor ac ţioneaz ă asupra rocilor prin contact direct, dizolvând mineralele constituente. Chimismul apei râurilor este determinat de natura mineralelor ajun i sub diferite forme în apa râurilor.

2.2. Relieful

Formele de relief i elementele morfometrice precum. în ălţimea, adâncimea i densitatea fragment ării, pantele i expozi ţia versan ţilor etc. influen ţeaz ă chimismul apelor indirect prin determinarea surselor de alimentare, a scurgerii fluviatile, a condi ţiilor termoenergetice. Nuan ţeaz ă procesele de meteoriza ţie i alterare, are un rol determinant în receptarea, acumularea i transportul materiei dislocate de râu. Relieful bazinului hidrografic la Mure ului superior i mijlociu este alc ătuit din mai multe categorii de forme. În sectorul montan: depresiune tectonic ă i de baraj vulcanic, lunci, terase fluviatile, conuri de dejec ţie, relief sculptural fluvio-deluvial i lacustru, sub form ă de umeri, platouri, t ăpane, mun ţi vulcanici i cristalini fragmenta ţi. În sectorul subcarpatic depresiunile de natur ă tectono-erozive, v ăi cu terase sculptate, zon ă piemontan ă cu dealuri joase i depresiuni submontane i intracolinare. În sectorul de podi domin ă relieful de dealuri i coline, abrupturi structurale, fronturile de cueste, corni ele alunec ărilor de teren, terase i lunci fluviatile. Bomb ări locale, butoniere i cueste semicirculare s-au dezvoltat datorit ă structurii de domuri. V ăile subscvente ale afluen ţilor sunt înso ţite de cueste. La sculptarea reliefului au concurat procesele periglaciare, eroziune fluvial ă, de pluviodenuda ţie, alunec ări de teren, de procese de ravina ţie, de deraziune, de surp ări.

2.2. Clima

Varietatea climatic ă a zonei studiate, dinamica fenomenelor climatice concur ă la definirea compozi ţiei chimice a apelor i a modific ările care survin în timp. În bazinul hidrografic avem etajul climatic al mun ţilor înal ţi, clim ă dedealuri înalte i clim ă de dealuri joase. Elementelor climatice temperatura , umezeala aerului, precipita ţiile etc.au importan ţă deosebit ă în modific ările compozi ţiei chimice a apelor.

2.3. Regim hidrologic

Condi ţiile hidrologice ale apelor de suprafa ţă , au mare influen ţă asupra modific ării compozi ţiei apei. În sectorul Mure ului superior i inferior, re ţea dentritic ă a afluen ţilor este bine dezvoltat ă. În sectorul montan densitatea medie a re ţelei fluviatile este între 0,9 i 1,1 km/km2, afluen ţii sunt scurte cu pante mari (40-60 m/km). În sectorul subcarpatic, dup ă ce p ărăse te defileul, Mure ul prime te afluen ţi din piemonturile C ălimanilor i de pe versan ţii vestici ai Gurghiului. În sectorul de podi traverseaz ă o regiune de domuri i sinclinale cu pante mici în jur de 0,5-2,5 m/km, formând de-a lungul cursurilor vetre lacustre. În acest sector prime te afluen ţi importan ţi: de stânga, Nirajul i de dreapta, Pârâul de Câmpie i Lechin ţa. Toate bazinele din depresiunea Giurgeului sunt alimentate relativ slab cu ape, datorit ă cantit ăţ ii reduse de precipita ţii ce cad în aceast ă regiune. Alimentarea râului în sectorul de podi este de tip pluvionival i subteran moderat. Varia ţia scurgerii medii specifice de-a lungul râului Mure , este puternic influen ţat de relieful sectorului drenat. În sectorul montan, râul str ăbate o zon ă depresionar ă, cu scurgere medie specific ă mic ă, de 5 l/s km2. În sectorul Defileului, crete pân ă la 8,7 l/s km2. În avale, scurgerea medie specific ă, scade treptat, pân ă la 5,6 l/s km2 la confluen ţa cu Arie ul. În ce prive te regimul hidric, sectorul superior al râului Mure apar ţine tipului carpatic transilvan, iar sectorul de podi , tipului pericarpatic transilvan. Alimentarea râurilor, scurgerea apei i a aluviunilor, fenomenele de înghe ţ i dezghe ţ, sunt procesele de baz ă care influen ţeaz ă calitatea apei.

2.4. Soluri

Solurile sunt depozite de ioni complec i, care sunt dizolvate i transportate în râuri i astfel au mare influen ţă asupra compozi ţiei chimice. În bazinul hidrografic avem o diversitate de soluri. Solurile din zona montan ă, mai ales cele de pe versan ţi, datorit ă substratului andezitic sunt într-o propor ţie de 67,4 % andosoluri. Districambisoluri ocup ă suprafe ţe mari atât sectorul superior, cât i în sectorul mijlociu al bazinului. În zona subcarpatic ă a bazinului hidrografic solurile cele mai r ăspândite, într-o propor ţie de 55 % sunt eutricambisolurile asociate cu districambisolurile i luvisolurile.

Eutricambisolurile i districambosoluri sunt prezente într-o propor ţie de 26,6 % în zon ă de podi i dispun de însu iri corespunz ătoare pentru cele mai numeroase dintre culturile agricole. Preluvosolurile i luvosolurile tipice i albice au o larg ă r ăspândire, ajungând la propor ţia de 30 % în zona de podi . Aluvisolurile se g ăsesc numai în propor ţie de 9,3 %. Cernoziomurile ocup ă sectorul mijlocu al bazinului. Cernoziomurile sunt răspândite în partea sud-vestic ă a câmpie în zon ă mai secetoas ă într-o propor ţie de 18,9 %. La nivelul bazinului hidrografic al Mure ului, utilizarea terenurilor este definit ă de ponderea ridicat ă a suprafe ţelor naturale: p ă uni, p ăduri, terenuri agricole utilizate ca fâna ţe, mla tini, areale cu vegeta ţie rar ă.

2.4. Vegeta ţia

În Depresiunea Giurgeului etajul p ădurilor este cea mai extins ă Elementul principal fiind molidul, apoi bradul i fagul. Sudul Depresiunii Giurgeului este reprezentat ă prin tufi uri-galerii alc ătuite din z ălog, ce formeaz ă r ăchiti uri pitice de mla tini eutrofe. În defileul Topli ţa-Deda din cauza fenomenului de inversiune termic ă, are loc o inversiune de vegeta ţie forestier ă, în sensul c ă f ăgetele apar pe vârful mun ţilor, iar molidi urile spre baza lor. În sectorul Subcarpatic în vecin ătatea ramei muntoase are loc interferen ţa pădurilor de gorunete, f ăgete i conifere. Odat ă cu defri ă rile gorunetelor suprafe ţe întinse se acoper ă de paji ti xerofile i mezoxerofile. În regiunea Dealurilor Târnavei Mici vegeta ţia prezint ă un caracterul de tranzi ţie. Vegeta ţia lemnoas ă actual ă ocup ă doar culmile dalurilor mai înalte, versan ţii mai umbri ţi. Predomin ă cvercineele la care se adaug ă carpenul, ulmul, jugastrul. Stratul arbustiv este format din porumbar, m ăce , lemn râios, corn etc. Pe versan ţii însori ţi se întâlnesc asocia ţii ierboase xerofile. În sectorul vestic predomin ă vegeta ţia de silvostep ă. În Câmpia Transilvaniei pe lâng ă condi ţiile pedologice, se adaug ă i climatul mai cald i uscat de podi , ceea ce a cauzat instalarea unor vegeta ţii de step ă. Se remarca aici un procent ridicat de specii meridionale suprafe ţele de teren este ocupat ă de terenuri agricole. Vegeta ţia de lunc ă este reprezentat ă de specii lemnoase i ierboase.

2.5. Modul de utilizare a terenurilor

În bazinul hidrografic prezentat suprafe ţe ocupate de p ăduri de conifere ocup ă 31% din total, urmat de p ăduri de amestec cu o pondere de 25 %. Pă unile secundare urmeaz ă cu o pondere mai redus ă de 19,23 %, rezultate în urma defri ă rilor. Terenuri agricole au larg ă r ăspândire în sectorul mijlociu al Mure ului, ocup ă o pondere de 10 %.

2.6. Factori antropici

În bazinul hidrografic superior i inferior al Mure ului, factorul antropic influen ţeaz ă compozi ţiei apelor prin activit ăţ ile cum sunt: extragerea resurselor subsolului (minereuri, sare, ape minerale etc.), procese tehnologice din care rezult ă ape uzate, evacuarea apelor menajere din gospod ării, chimizarea culturilor agricole, fermele zootehnice, etc. Modific ările cele mai semnificative asupra calit ăţ ii apelor din bazinul Mure ului sunt produse de industria chimic ă, de industria prelucr ării lemnului, de industria alimentar ă, de industria materialelor de construc ţii, de localit ăţ ile urbane, rurale i de agricultur ă

3. Chimismul apei râurilor din bazinul hidrografic al Mure ului superior i mijlociu

La formarea compozi ţiei chimice a apei râurilor, concur ă o serie de factori de mediu unii direct al ţii indirect. Concentra ţia s ărurilor existente depind de felul surselor de alimentare i de debitul apelor. Devers ările de ape uzate determin ă o varia ţie a compozi ţiei chimice i a gradului de mineralizare. Re ţeaua de râuri din regiunea luat ă în studiu colecteaz ă apele din vestul grupei centrale a Carpa ţilor Orientali (mun ţii Giurgeu, C ălimani, Gurghiu i Depresiunea Giurgeului), Subcarpa ţii (dealurile Reghinului i Nirajului) i Podi ul Transilvaniei (Câmpia Mure an ă i nordul Dealurilor Târnavei Mici). Mineralizarea i compozi ţia chimic ă a apei râurilor din bazinul superior i mijlociu al Mure ului a fost abordat ă în câteva lucr ări i studii cu caracter general, care privesc întreg teritoriul ţă rii (V. Anghel, 1958, V. Anghel, I. Ujvari, 1957, I. Ujvari, 1959 i 1972, Râurile României, 1971), precum i cele care se refer ă la unele bazine hidrografice (Mure i Olt) sau regiuni aferente bazinului luat în studiu (V. Sorocovschi, 1996 i 2005). Analiza particularit ăţ ilor temporale i spa ţiale ale gradului de mineralizare a apei râurilor din bazinul hidrografic al Mure ului superior i mijlociu pân ă la confluen ţă cu Arie ul s-a f ăcut pe baza prelucr ării datelor rezultate din observa ţiilor sistematice efectuate în intervalul 1984-2003 la ase sec ţiuni de control de ordinul I amplasate pe cursul principal, precum i a celor provenite de la cinci sec ţiuni de control de ordinul II amplasate pe afluen ţi (Gurghiu, Niraj, Lechin ţa i Pârâul de Câmpie). La dou ă sec ţiuni de control de ordinul II perioada cu m ăsur ători a fost mai redus ă: 1989-2003 pe Pârâul de Câmpie la Avr ăme ti i 2000-2003 pe Lechin ţa în amonte de confluen ţă . Varia ţiile în spa ţiu i în timp ale con ţinutului total de s ăruri dizolvate din sec ţiunile de control studiate s-au determinat folosind valorile zilnice, lunare i anuale, corelând datele analizelor cu debitele de ap ă din momentul prelev ării datelor. S ărurile sunt transportate sub form ă de solu ţii (anioni i cationi), coloizi i de suspensii dispersate. Ionii prezen ţi în ap ă sunt exprima ţi în miliechivalen ţi/l, miliechivalen ţi%, mg/l i mg%.

- - Principalii ioni care intr ă în compozi ţia mineraliza ţiei sunt: -anioni: HCO 3 , Cl , - - 3 2- NO 3 , NO 2 , PO 4 , SO 4 -cationi: Ca ++ ,Mg ++ , + + 2+ Na , NH 4 , Fe Varia ţia compozi ţiei chimice se poate exprima prin corelarea con ţinutului absolut (me/l) i relativ (% me) al fiec ăruia dintre ionii principali cu suma total ă de ioni. Aceste corela ţii sunt determinate pentru fiecare sec ţiuni în parte i prezint ă varia ţia concentra ţiei ionilor în func ţie de mineralizare. Pe baza acestor varia ţii se pot construi grafice, care se pot determina domeniile de varia ţie ale concentra ţiei diferitelor ioni.

3.2. Regimul mineraliz ării apei râurilor

Varia ţia mineraliz ării apelor este în strâns ă leg ătur ă cu varia ţia debitelor de ap ă, de tipul de alimentare a apelor, de devers ările de ape uzate, dar i de elementele climaterice precum precipita ţia i temperatura.

3.2.1. Varia ţia anual ă a mineraliz ării

Valorile medii multianuale ale mineralizării apei Mure ului cresc în sectorul studiat de la Izvorul Mure ului la Che ţani, având o sc ădere a valorilor la sec ţiunea Stânceni fa ţă de cele din Izvorul Mure ului.

mg/l 350 300 250 200 150 100 50 0 Izv. Glodeni Cip ău Mure ului

Fig.2. Varia ţia mineraliz ării medii multianuale de-a lungul râului Mure

Valorile medii multianuale ale mineraliz ării cresc, în general, de la izvor spre vărsare. Astfel, în sectorul aferent spa ţiului montan, apele Mure ului au o mineralizare redus ă, dep ă ind u or 100 mg /l. O dat ă cu p ătrunderea Mure ului în regiunea de podi valorile mineraliz ării cresc treptat de la 183,7 mg/l la Glodeni la 323, 5 mg/l la Che ţani, în apropiere de v ărsarea Arie ului. Mineralizarea medie multianual ă a apei afluen ţilor Mure ului sosi ţi dinspre spa ţiul montan, prezint ă valorile cele mai reduse (sub 100 mg/l), iar pe cei ce str ăbat i spa ţiul subcarpatic valorile cresc pân ă la 150 mg/l (145, 3 mg/l pe Gurghiu la Solov ăstru).

Pe afluen ţii ce str ăbat i regiunea de podi valorile mineraliz ării medii anuale cresc pân ă la 400 mg/l (366,9 mg/l pe Niraj la Cinta-Ungheni). Aceste valori mai ridicate se datoresc gradului reduse de împ ădurire i substratului friabil din regiunea subcarpatic ă i de podi . Cre terea valorilor mineraliz ării în sec ţiunea Ungheni de pe Mure ( 287,5 mg/l) fa ţă de sec ţiunea Glodeni (183,7mg/l) se explic ă prin influen ţa pe care o exercit ă devers ările din municipiul Tg.Mure . Aportul însemnat de s ăruri în solu ţie pe care îl aduce Nirajul se resimte la Cip ău, unde avem o medie multianual ă de 246,5 mg/l. Se constat ă o u oar ă sc ădere a mineraliz ării fa ţă de Ungheni, datorit ă proceselor de autoepurare. Mineralizarea apei afluen ţilor sosi ţi din Câmpia Transilvaniei este ridicat ă, dep ă ind 1500 mg/l (1694,4 mg/l pe Comlod la Lechin ţa i 1774,4 mg/l pe Pârâul de Câmpie la Avr ăme ti), ceea ce determin ă cre terea cu 77 mg/l a mineraliz ării medii a apei Mure ului pe o distan ţă de numai 74 km între Cip ău i Che ţani. La sec ţiunea de control Che ţani cre te valoarea mineraliz ării considerabil la 323,52 mg/l (fig.2). Reparti ţia spa ţial ă a mineraliz ării apei râurilor nu este uniform ă, remarcându-se contraste între spa ţiul montan i cel de podi . Astfel, în spa ţiul montan corespunz ător mun ţilor vulcanici Gurghiu i Harghita, mineralizarea medie anual ă a apei râurilor are valori sc ăzute sub 115 mg/l, medii în Subcarpa ţii (200–350 mg/l) i mari în Câmpia Transilvaniei (1500 - 2000 mg/l). Fa ţă de situa ţia medie prezentat ă apar diferen ţe de la an la an impuse de particularit ăţ ile climatice specifice intervalului de timp luat în studiu. În anii seceto i gradul de mineralizare a fost ridicat i sc ăzut în anii ploio i. În sec ţiunile de control din spa ţiul montan nu se remac ă o sincronizare în ce prive te distribu ţia anilor cu mineralizare ridicat ă i sc ăzut ă.

Fig.3. Mineralizarea apei în sec ţiunile de control din bazinul Mure ului Valorile mineraliz ărilor s-au calculat în func ţie de debitele lichide m ăsurate în zilele c ănd s-au recoltat probe pentru analize. Ponderile ionice astfel calculate dau o precizie m ărit ă valorilor.

Trebuie men ţionat c ă din 1983 pân ă la 1993 nu s-a analizat concentra ţia ionilor de bicarbona ţi de aceea avem o cre tere artificial ă a valorilor mineraliz ării din 1993. La toate sec ţiunile de control avem mineraliz ări ridicate în anii seceto i: în 1985, 1991, 1994, 1995, 1996, 2000, 2003 i valori sc ăzute în anii ploio i: în 1983, 1988, 1997, 1998, 1999, 2001 (fig.4).

mg/l 500 400 300 200 100 0

1985 1987 1989 1991 1993 1995 1997 1999 2001 2003 Izv. Mure ului Stânceni Glodeni Ungheni Cip ău Che ani

Fig.4. Varia ţia mineraliz ării medii anuale în principalele sec ţiuni de control

3.2.2. Varia ţia lunar ă a mineraliz ării În timpul anului gradul de mineralizare este sc ăzut în perioadele când cre te aportul de ape superficiale (apele mari de prim ăvar ă i viiturile din timpul verii) i ridicat în perioada apelor mici de iarn ă, toamn ă i var ă. În sec ţiunile de control din spa ţiul montan se remarc ă diferen ţieri în ce prive te regimul lunar al mineraliz ării apei Mure ului. Astfel, în sec ţiunea Izvorul Mure ului mineralizarea medie lunar ă este semnalat ă iarna, în februarie, la sfâr itul prim ăverii, în aprilie, i toamna, în octombrie i noiembrie. În schimb, în sec ţiunea Stânceni maximul principal apare în februarie, iar cel secundar în septembrie (fig.5). Minima principal ă la ambele sec ţiuni de control s-a semnalat în aprilie, când valorile scurgerii lichide sunt ridicate. În sec ţiunile de control din regiunea de podi se pune în eviden ţă un maxim principal iarna, în lunile ianuarie i februarie, când alimentarea subteran ă este bogat ă i contribuie la mineralizarea mai puternic ă a apelor de suprafa ţă . Minimul secundar a fost semnalat toamna, în septembrie i octombrie, când cantitatea precipita ţiilor începe s ă creasc ă, având la dispozi ţie o cantitate însemnat ă de material dezagregat ce poate fi u or dizolvat. Minimul principal apare prim ăvara, în lunile aprilie i mai, când dilu ţia substan ţelor dizolvate este mare datorit ă aportului însemnat de ape provenite din topirea zăpezii din spa ţiul montan i precipita ţiilor lichide însemnate i a evapotranspira ţiei înc ă sc ăzute. Al doilea minim secundar se pune în eviden ţă în luna august, când valorile reduse ale mineraliz ării sunt condi ţionate de diminuarea aportului surselor de alimentare subteran ă i cantit ăţ ilor reduse de precipita ţii lichide.

mg/l

500 400 300 200 100 0

1985 1987 1989 1991 1993 1995 1997 1999 2001 2003 Izv. Mure ului Stânceni Glodeni Ungheni Cip ău Che ani

Fig.5. Varia ţia valorilor medii lunare ale mineraliz ării apei Mure ului în principalele sec ţiuni de control (1985-2003).

La toate sec ţiunile de control se observ ă o cre tere a mineraliz ărilor iarna, când debitele de ap ă sunt mici i o sc ădere prim ăvara în timpul viiturilor. În decursul unui an i la afluen ţii Mure ului valorile oscileaz ă lunar, mai mici în prim ăvar ă i mai ridicate toamna i iarna.

3.3. Tipurile hidrochimice

Prin compararea rezultatelor exprimate în % echivalen ţi ale diferitelor ioni, componen ţii mineraliz ărilor medii ale principalelor sec ţiuni de control, se determin ă tipurile hidrochimice ale apei Mure ului i afluen ţilor s ăi studiate (fig.6). Clasificarea apei râurilor se face dup ă criteriile stabilite de O. A. Alekin (1953) i N. Florea (1971). Apa Mure ului apar ţine dup ă compozi ţia chimic ă clasei bicarbonatice i grupei calciului, exceptând apele din sec ţiunea Ungheni, unde apar ţine grupei hidrochimice mixte. Dup ă con ţinutul relativ de ioni am stabilit tipul i subtipul hidrochimic al apelor la diferite sec ţiuni de control.

Fig.6. Varia ţia tipurilor hidrochimice de-a lungul Mure ului

La afluen ţii Mure ului, apele apar ţin clasei bicarbonatice i grupei mixte, datorit ă propor ţiilor mari de calciu i sodiu din compozi ţie.

3.4. Compozi ţia chimic ă a râurilor

Varia ţia compozi ţiei chimice a apelor pus ă în eviden ţă prin corelarea con ţinutului în mg/l i me/l arat ă schimb ările care au survenit de-a lungul unui râu, lunar sau anual, limitele, pân ă la care au avut loc i exprim ă starea hidrochimic ă a unui bazin hidrografic.

3.4.1. Bilan ţul ionic al apei râurilor

Se observ ă o cre tere a concentra ţiei medie anual ă a principalilor ioni de-a lungul Mure ului de la izvor la confluen ţa cu Arie ul.Varia ţia compozi ţiei chimice a apei Mure ului este cauzat ă i de aportul de ape ale unor afluen ţi cu concentra ţii de s ăruri diferite de ale râului receptor. La fiecare sec ţiune de control predomin ă ionii de calciu i bicarbona ţi, caracteristic râurilor care trec prin zone cu clim ă umed ă i bogate în vegeta ţie. Dintre anionii cu pondere mare se g ăsesc sulfa ţii, în concentra ţii extreme la afluen ţii de dreapta, în mare parte datorit ă substratului sedimentar. Se adaug ă la aportul afluen ţilor i apele uzate deversate,care dup ă Ungheni m ăresc deasemenea concentra ţia de sulfa ţi. Prin sp ălarea depozitelor salifere i a altor roci sedimentare cu con ţinut de clor, în apa Mure ului se reg ăsesc ace ti ioni în cantit ăţ i considerabile. O cre tere important ă prezint ă sec ţiunea de control Ungheni, unde ajunge datorit ă v ărs ării afluen ţilor de stânga, dintre care pârâul Gurghiu are concentra ţie medie multianual ă de clor mai mare ca cea a pârâului Niraj

Ionii de amoniu i azota ţii au concentra ţii ridicate la sec ţiunile de control Ungheni, Cip ău i Che ţani, datorit ă devers ărilor de ape uzate industriale i menajere i polu ării difuze din agricultur ă. Dintre cationii cu pondere mare se remarc ă afar ă de calciu ,ionii de magneziu i sodiu. Pârâurile din Câmpia Transilvaniei, spal ă o zonă sedimentar ă cu s ăruri u or solubile, din aceast ă cauz ă în compozi ţia lor g ăsim o cantitate mare de ioni de magneziu, care împreun ă cu ionii de calciu confer ă apei o duritate mare. Ionii de sodiu provin în mod natural din sp ălarea zonei diapire de pârâul Gurghiu, dar i din ape uzate evacuate în râul colector.

3.5. Scurgerea chimic ă

Scurgerea substan ţelor dizolvate se poate exprima sub form ă de debit ioni (Kg/s, tone/an) de–a lungul unui râu, sau raportând la unitate de suprafa ţă sub formă de debit ionic specific.

Kg/s 12 10 8 6 4 2 0 Izv. Glodeni Cip ău Mure ului

Fig.7. Varia ţia valorilor medii multianuale ale debitelor de substan ţe dizolvate de-a lungul Mure ului

Valorile scurgerilor medii specifice multianuale cresc de-a lungul Mure ului de la sec ţiunea Izvorul Mure ului la Che ţani. Asist ăm la o cre tere mare de la sec ţiunea Izvorul Mure ului la Che ţani (fig.7). Valorile scurgerilor medii specifice lunare ale s ărurilor dizolvate prezint ă aceea i oscila ţii ca debitul substan ţelor dizolvate i urm ăre te cu fidelitate fluctua ţiile debitelor de ap ă (fig.8).

t / Km2 an 70 60 50 40 30 20 10 0 Izv. Stânceni Glodeni Ungheni Cip ău Che ani Mure ului

Fig.8. Varia ţia scurgerii medii specifice multianuale a s ărurile dizolvate de-a lungul Mure ului

4. Indicatori de impurificare ai apei din bazinul superior i mijlociu al Mure ului

4.1. Indicatori de impurificare

Studierea varia ţiei calit ăţ ii apelor se efectueaz ă pe baza analizelor unor grupe de indicatori calitativi i cantitativi specifici, care se schimb ă în func ţie de condi ţiile de mediu din zona respectiv ă. Prezentarea evolu ţiei spa ţio-temporal ă a indicatorilor de impurificare se face folosind valorile concentra ţilor medii multianuale, anuale i lunare exprimate în mg/l i me/l. Caracterizarea calit ăţ ii apelor se realizeaz ă cu ajutorul unor indicatori fizici, care se pot determina cu ajutorul unor procedee fizice: materii în suspensie, temperatura apei, sau cu indicatori chimici de impurificare: indicatori ai pH-ului, indicatorii regimului de oxigen, indicatori de salinitate ( reziduul fix, duritatea apei, ionii de fier, ionii de mangan), indicatori biogeni, indicatori de impurificare specific ă organic ă (produ ii fenolici, detergen ţi), indicatori de impurificare specific ă anorganic ă (ionii de zinc, cupru, crom), indicatori biologici, indicatori bacteriologici. Se studiaz ă calitatea apei în sec ţiunile principale de control din bazinul hidrografic superior al râului Mure . Analiza indicatorilor de impurificare d ă posibilitatea aprecierii gradului de cur ăţ enie al apei.

4.1.1. Indicatori fizici

Indicatorii fizici studia ţi sunt suspensile i temperatura apei râurilor. În toate sec ţiunile de control din punct de vedere al suspensiei, calitatea apelor a fost bun ă, fiind incluse în categoria I. Aportul mare de suspensie în ap ă din sec ţiunea de control Che ţani provine din afluen ţii de dreapta ai Mure ului boga ţi în aluviuni. Maximele lunare sunt

uneori foarte mari, mai ales în timpul viiturilor. La to ţi afluen ţii se constat ă o cre tere din martie pân ă în iulie a valorilor medii lunare a suspensiei datorit ă debitelor mari de ap ă. Valorile medii multianuale ale temperaturii de-a lungul Mure ului sunt constante. Se observ ă o cre tere u oar ă a valorilor la sec ţiunea de control Che ţani, datorit ă influen ţei termocentralei Iernut.

4.1.2. Indicatori chimici

Apele uzate con ţin numeroase substan ţe chimice, unele sunt în concentra ţii suficiente pentru a fi indicatori ai polu ării. Prin varia ţia concentra ţiei lor, prin cre erea sau deficitul lor, poate indica prezen ţa în ap ă a diferitelor substan ţe nocive. Dintre indicatorii chimici se analizeaz ă evolu ţia pH-ului, care are valori mici la izvoare. Aici, datorit ă regiunii bogate în ape minerale carbogazoase râul se încarc ă cu dioxid de carbon liber, ce se reflect ă în sc ăderea pH-ului apei fa ţă de celelalte sec ţiuni. Valorile mici ale pH–ului la sec ţiunea Stânceni pot s ă aib ă cauze naturale, precum drenarea solurilor brune podzolite – preluvosoluri i luvosoluri – de c ătre afluen ţii râului, dar i cauze antropice, precum v ărsarea apelor uzate cu con ţinut mare de acizi minerali de la fabrica Colemn G ălăuţai sau de la apele uzate menajere din sta ţia de epurare Topli ţa. La sec ţiunea Che ţani cre te pH–ul râului datorit ă afluen ţilor de dreapta care dreneaz ă Câmpia Transilvaniei bogat ă în sedimente cu con ţinut mare de carbona ţi. Pentru stabilirea regimului de oxigen al apei s-au analizat particularit ăţ ile spa ţiale i temporale ale indicatorilor regimului de oxigen: oxigenul dizolvat, consumul biochimic de oxigen i consumul chimic de oxigen. La oxigenul dizolvat cele mai mici valori de-a lungul Mure ului s-au determinat la sec ţiunea Cip ău, datorit ă colect ării scurgerilor reziduale din zona municipiului Târgu- Mure i v ărsării pârâului Niraj cu con ţinut mare de de euri. Din cauza procesului de autoepurare, în aval de Cip ău s-a mai ref ăcut cantitatea de oxigen, dar f ără s ă-i revin ă la con ţinutul m ăsurat la Glodeni (fig.9). La sec ţiunea de control Ungheni, datorit ă polu ării râului cu ape uzate or ă ene ti i industriale, cre te concentra ţia materialelor organice i nutrien ţilor, care duc la un consum excesiv de oxigen. De-a lungul cursurilor de ap ă exist ă o tendin ţă de sc ădere natural ă a valorilor medii lunare de oxigen dizolvat odat ă cu cre terea temperaturii apei. Calitatea apei râului în sec ţiunile studiate din punct de vedere al concentra ţiei oxigenului dizolvat este bun ă. Calitatea apei din punct de vedere a consumului biochimic de oxigen este variabil ă. Între sec ţiunile de control Izvorul Mure ului i Glodeni calitatea multianual ă se încadreaz ă în categoria I. La Ungeni calitatea a fost de categoria I-II, iar la Che ţani de categoria II-III. Din 1993 pân ă în 2003 calitatea apei s-a înbun ătăţ it considerabil. Dintre indicatorii biogeni s-au studiat: ionii de amoniu, ionii de azota ţi, ionii de azoti ţi i ionii de fosfor. În cea ce prive te concentra ţia ionilor de amoniu la sec ţiunea de control Stânceni apele Mure ului se includ în categoria I de calitate. La sec ţiunea Glodeni apa se include în categoria I de calitate, exceptând 1988, când apa a fost de calitatea II.

Fig.9. Evolu ţia în spa ţiu i în timp a valorilor de oxigen dizolvat de-a lungul Mure ului

Aici se resimt efectul apelor uzate or ă ene ti deversate în ap ă, dar i a apelor uzate din cresc ătoriile de porci din Gorne ti, care func ţioneaz ă pân ă la 2004. Afluentul Gurghiu, având apa de calitate I, contribuie la diluarea concentra ţiei apei în ioni de amoniu. Concentra ţia ionilor de amoniu, la sec ţiunea Ungheni cre te foarte mult, din aceast ă cauz ă calitatea apei scade foarte mult (fig. 11). Între 1983-1992, apele se includ în categoria III de calitate i între 1992-2003 în categoria II de calitate. S-a mai înbun ătăţ it calitatea apei în ultimul timp, datorit ă sc ăderii capacit ăţ ii de produc ţie a Combinatului Chimic Azomure , dar i din cauza controlului mai riguros al apei uzate or ă ene ti deversate în râu (fig.10)

mg/l 6 5 4 3 2 1 0

1985 1987 1989 1991 1993 1995 1997 1999 2001 2003

Izv. Mure ului Stânceni Glodeni Ungheni Cip ău Che ani

Fig.10.Varia ţia con ţinutului mediu anual al ionilor de amoniu în principalele sec ţiuni de control

La sec ţiunea Cip ău calitatea apei r ămân ă tot slab ă. Ionii de amoniu se g ăsesc în concentra ţii mari. Apele la aceast ă sec ţiune, între 1983-1992 s-au încadrat în categoria III, între 1992-2003 în categoria II de calitate. Se resimte efectul apelor aduse de pârâul Niraj, care cu mici excep ţii, din 1987 pân ă în 1997 se încadreaz ă în categoria II de calitate. Poluarea apei s-a produs prin deversarea apelor uzate din fermele zootehnice i scursurile de ape fecaloid – menajere din gospod ării. Datorit ă practic ării o perioad ă mare de timp a agriculturii intensive, s-au folosit cantit ăţ i mari de îngr ăă minte, care au fost sp ălate în apa Nirajului de precipita ţii. La sec ţiunea Che ţani, apele sunt incluse în categoria II de calitate. Nici afluen ţii de dreapta nu reu esc s ă dilueeze prin aportul lor de ap ă, mai ales c ă Pârâul de Câmpie aduce un aport de ioni de amoniu, apele pârâului fiind incluse în categoria II de calitate. Din punct de vedere al ionilor de azoti ţi apele râului Mure sunt incluse în categoria I de calitate. Se observ ă o sc ădere cu mici excep ţii a concentra ţiei ionilor de azoti ţi între 1985-2003.

me/l 0.3 0.25 0.2 0.15 0.1 0.05 0 Izv. Glodeni Cip ău Mure ului Ioni de amoniu Ioni de azoti ţi Ioni de azota ţi

Fig.11. Varia ţia con ţinutului mediu multianual al ionilor de azot în principalele sec ţiuni de control (1985-2003)

Concentra ţia ionilor de azota ţi în ap ă cre te de la izvoare pân ă la sec ţiunea Che ţani. Se înregistreaz ă o cre tere lent ă de la Izvorul Mure ului pân ă la Glodeni i de aici brusc pîn ă la Ungheni (fig.11). De la Izvorul Mure ului pân ă Glodeni apele se includ în categoria I de calitate, fac excepie anii 1985,1986, când apele s-au încadrat în categoria II de calitate. La sec ţiunea Ungheni s-au determinat valori extreme ale concentra ţiei de azota ţi, Apele râului se includ în categoria II de calitate, exceptând anii 1991, 1998, 2001, 2002, când apele au fost de calitatea I.. Afluen ţii Mure ului sunt polua ţi de ape uzate de la unit ăţ i zootehnice sau de la iroirea de pe câmpuri fertilizate cu substan ţe pe baz ă de azot, care se oxideaz ă i contribuie la cre terea concentra ţiei ionilor de azota ţi. În general, apele lor sunt incluse în categoria II de calitate. Indicatorii de salinitate prezenta ţi: reziduul fix, duritatea apei, ionii de fier i ionii de mangan. Valorile medii anuale ale durit ăţ ii totale cresc în apa Mure ului de la sec ţiunea de control Stânceni la Che ţani (fig.12). La Izvorul Mure ului duritatea a fost mai mare decât la Stânceni datorit ă apei freatice ridicate.La pârâurile din Câmpia Transilvaniei valorile durit ăţ ii sunt foarte mari.

Din punct de vedere al indicatorilor de salinitate apele Mure ului sunt incluse pân ă 2003 în categoria I-a de calitate în sec ţiunile studiate. Prim ăvar ă con ţinutul de fier este crescut datorit ă aliment ării râurilor cu ape din precipita ţii, care spal ă substan ţele humice de pe suprafa ţa solurilor. Iarna în toate sec ţiunile se înregistreaz ă valori mai sc ăzute, datorit ă aliment ării cu ape subterane. Indicatorii de impurificare specific ă organic ă prezenta ţi sunt: produ ii fenolici, deterge ţii. Apele râului Mure din bazinul superior i mijlociu con ţin produ i fenolici în concentra ţii peste limita admis ă. Analizând valorile medii multianuale ale concentra ţiei fenolului de-a lungul râului Mure se constat ă o oscila ţie mic ă a valorilor. Se determin ă cele mai ridicate valori la sec ţiunea Ungheni . La sec ţiunea de control Izvorul Mure ului nu s-a f ăcut determin ări de produ i fenolici din apele râului numai dup ă 1999. Din acest punct de vedere, apele Mure ului în acest sector au fost incluse în categoria II de calitate. Valoarea medie maxim ă anual ă a concentra ţiei de fenoli la acest sector a fost de 0, 004 mg/l în 1999. În sectorul montan al râului, aflat în Depresiunea Gheorgheni, solurile predominante sunt de tip humico-gleice i turboase, cu arie larg ă de r ăspândire a mla tinilor oligotrofe i eutrofe înc ărcate cu materii organice cu con ţinut de fenoli. Totu i, cea mai mare cantitate de fenol ajunge în râu prin apele uzate rezultate din activit ăţ i antropice, precum prelucrarea lemnului. La sec ţiunea de control Stânceni monitorizarea indicatorului fenol s-a f ăcut din 1985 pân ă la 1990 i din 1993 pân ă la 2003 . Apele Mure ului au fost incluse în cei 16 ani analiza ţi o dat ă în categoria a III de calitate, de ase ori în categoria II de calitate, iar în rest în categoria I de calitat

grd. G 10

0 Izv. Glodeni Cip ău Mure ului Durit. Total ă Durit. Temp. Durit. Perm.

Fig.12.Varia ţia con ţinutului mediu multianual al durit ăţ ii în principalele sec ţiuni de control (1993-2003)

La sec ţiunea de control Glodeni concentra ţia medie maxim ă anual ă de fenol s-a măsurat de 0,01 mg/l în 1999. Sursele de poluare cu fenol sunt apele uzate or ă ene ti deversate prin sta ţia de epurare Reghin, în care intr ă i apele uzate din buce de mangal i din fabricile de prelucrarea lemnului. La sec ţiunea Ungheni principalele surse de impurificare a apei râului sunt apele deversate din sta ţia de epurare Târgu –Mure .

La sec ţiunea de control Cip ău concentra ţia fenolului din apele râului nu s-a monitorizat între anii 1985-1990 i 1990-1995. Apele Mure ului la toate sec ţiunile de control se includ în categoria II de calitate la acest parametru. La afluen ţii Mure ului acest parametru al apei nu este monitorizat. Ionii metalici cu caracter toxic parvin în ap ă din activit ăţ i industriale. Prin monitorizarea principalelor i ndicatori de impurificare specific ă anorganic ă între 1983-2003, dintre ionii metalici, s-au determinat ioni de zinc de concentra ţii diferite. Ionii de zinc în apele Mure ului în cea mai mare m ăsur ă sunt de provenien ţă natural ă, dar pot fi rezultatul polu ării difuze din zone miniere i din zone agricole. Concentra ţia în metale grele depinde de cantitatea de precipita ţii i de pH-ul apelor. Precipita ţiile abundente i aciditatea mare favorizeaz ă cre terea concentra ţiei. Valorile medii multianuale ale concentra ţiei de zinc sunt relativ ridicate la sec ţiunea Stânceni de 0,03 mg/l i la Izv. Mure ului de 0,027 mg/l. Acest lucru se datoreaz ă rocilor vulcanice, bogate în metale grele din care este format substratul bazinului Mure ului superior În ce prive te calitatea apei din punctul de vedere al concentra ţiei ionilor de zinc, la sec ţiunea Stânceni i Glodeni apele se includ în categoria II de calitate, iar la Ungheni i Che ţani în categoria III de calitate. La afluen ţii Mure ului apele se includ în categorie degradat de calitate. Se efectueaz ă un studiu de caz privind monitorizarea indicatorilor de toxici speciali din 2004, în bazinul studiat. Dup ă adoptarea legii 310/2004, privind modificarea i completarea legii apelor, ionii metalelor grele i micropoluan ţii precum: fenolii, detergen ţii etc. sunt mai riguros determinate. Valorile analizelor se fac în micrograme/l, ce confer ă o precizie mai mare a analizelor. Se analizeaz ă valorile ob ţinute la concentra ţiile ionilor de zinc, de crom i de cupru. Ionii de crom , ajung în apele Mure ului din t ăbăcării, din prelucr ări metalice, în general din surse de ape uzate industriale. Se pot rezulta i din procese geochimice naturale, mai ales pe un fond de aciditate ridicat ă a solurilor i zone cu precipita ţii bogate. La afluen ţii Mure ului, asist ăm la acea i situa ţie, de cre tere a concentra ţiilor de ioni de crom din lunile de var ă i toamn ă pe fondul unori debite mici de ap ă. În ce prive te concentra ţia ionilor de crom nu s-au înregistrat mari dep ă iri ai valorilor limite, apele se includ în categoria I de calitate. În din punct de vedere al concentra ţiei în ioni de cupru, la sec ţiunile pincipale de control apele Mure ului se includ în categoria II de calitate. La pârâul Niraj concentra ţia ionilor de cupru dep ă ete cu mult cele de crom. Apele pârâului Gurghiu se includ în categoria II de calitate, iar cele ale Lechin ţei i Pârâului de Câmpie în categoria III de calitate.

4.1.3. Indicatori biologici

S-au analizat indicatorii saprobiologci în sec ţiunile de control ale râului Mure de la izvoare pân ă la confluen ţa cu Arie ul, ale afluen ţilor de stânga, pârâului Gurghiu i pârâului Niraj, ale afluen ţilor de dreapta, pârâului Lechin ţa i Pârâului de Câmpie, între anii 1986-2003.

De-a lungul cursului unui râu se pot distinge mai multe zone cu grade de impurificare diferite. Astfel, în locurile de evacuare a apelor uzate cu con ţinut organic se pot observa un grad sc ăzut de cur ăţ enie, care se schimb ă în timp datorit ă proceselor de epurare natural ă ale apei. Dup ă gradul de înc ărcare organic ă i caracteristicile fizico- chimice se stabilesc mai multe zone saprobe. Cel mai ridicat grad de cur ăţ enie medie anual ă se determin ă în sec ţiunea de control Izvorul Mure ului, cu o varia ţie între 79 % i100 %. La prima sec ţiune studiat ă bioindicatorii oligo i βeta sunt în procente cele mai ridicate (40 %-50 %). La sec ţiuea de control Stânceni se resimte efectul poluant al apelor deversate cu con ţinut mare de materii organice din Fabrica de lapte praf Remetea, Colemn G ălăuţa i apele fecaloid-menajere din sta ţia de epurare Topli ţa. S-a determinat zona saprob ă βeta. La Glodeni asist ăm la o degradare continu ă a calit ăţ ii apei, din cauze naturale i antropice. În acest sector Mure ul scald ă marginea estic ă a Câmpiei Transilvaniei, unde s-au acumulat soluri aluvionare, argiloase pe alocuri sărăturoas ă, u or degradabile pe care s-au grefat terenuri agricole. Afluen ţii introduc de pe aceste suprafe ţe mari cantit ăţ i de materii organice în apele râului. Cauze antropice a sc ăderii calit ăţ ii apelor sunt deversarea apelor fecaloid-menajere din sta ţia de epurare din Reghin i din ferma de porcine din Gorne ti (func ţioneaz ă pân ă la 2004). La sec ţiunea de control Ungheni calitatea apei este determinat ă de prezen ţa industriei chimice în municipiul Târgu-Mure prin apele deversate. Asist ăm la o cre tere accentuat ă a substan ţelor organice deversate prin apele fecaloid-menajere i cele rezultate din industria alimentar ă local ă. Zona saprob ă determinat ă este β-α. La sec ţiunea Cip ău avem tot o ap ă de calitate slab ă, cu con ţinut mare de substan ţe organice i nutrien ţi. Pârâul Niraj aduce o înc ărc ătur ă organic ă considerabil ă din fermele zootehnice i de pe terenurile agricole. Gradul de cur ăţ enie este între 48 % i 82 %. Asist ăm la o cre tere a bioindicatorilor oligo dup ă 2000 i o sc ădere a celor alfa i poli în mare parte din cauza închiderii unor ferme zootehnice, dar i m ăsurilor luate împotriva polu ării apelor cu de euri menajere. Zona saproba este β-α. La sec ţiunea Che ţani, se constat ă în analiza calit ăţ ii apei, influen ţa afluen ţilor de dreapta, care dreneaz ă Câmpia Transilvaniei i se încarc ă cu materii organice. Totu i datorit ă procesului de autoepurare i dilu ării apei de c ătre afluen ţi avem o ameliorare a calit ăţ ii fa ţă de sec ţiunea precedent ă. Gradul de cur ăţ enie al apei are valorile extreme de 55 % i 80 %. Zona saprob ă determinat ă este β. Făcând compara ţie între indicatorii saprobiologici ai pârâului Gurghiu i indicatorii apei Mure ului la sec ţiunea de control Glodeni, s-a constatat ca cei din urm ă indic ă o poluare mai pronun ţat ă. Pârâurile Lechin ţa i Pârâul de Câmpie au un con ţinut mare de substan ţe organice. Dreneaz ă Câmpia Transilvaniei, se încarc ă cu materii organice din apele uzate menajere, care se deverseaz ă din gospod ării, pârâurile având debite mici, poluarea apelor devine mai pronun ţat ă.

4.1.4. Indicatori bacteriologici Analizând ace ti indicatori, se constat ă o cre tere foarte mare a num ărului germenilor totali la sec ţiunea de control Izvorul Mure ului. Acesta se datoreaz ă cantit ăţ ii

mari de ape de scurgere care dreneaz ă suprafe ţe întinse din depresiunea Gheorgheni cu activit ăţ i zootehnice dezvoltate i debitului sc ăzut al râului la aceast ă sec ţiune. Începând de la sec ţiunea Stânceni parametrii bacteriologici indic ă o stare de calitate inferioar ă a apei, datorit ă devers ării apelor fecaloid–menajere din sta ţiile de epurare Topli ţa, Reghin, apele uzate rezultate din fermele zootehnice, din sta ţiile de epurare Tg-Mure , Iernut i Ludu .

4.2. Calitatea apei râurilor

Pentru o caracterizare mai precis ă a calit ăţ ii apei într-o sec ţiune se consider ă considera efectul cumulat al tuturor indicatorilor dintr-o grup ă caracteristic ă, respectiv : regimul de oxigen , reprezentat prin oxigen dizolvat, CBO 5 , CCO-Mn i CCO-Cr; regim de mineralizare , ce include: reziduul fix, clorurile, sulfa ţii, calciu, magneziul, sodiul, carbona ţii; regimul de nutrien ţi, care cuprind: elementele biogene precum amoniu, azoti ţi, azota ţi, fosfor ; i grupa Toxici i speciali cum sunt Zn, fenol, Cu, Cr, etc.. Se stabilesc totodat ă, frecven ţe de apari ţie ale categorilor de calitate pe difeite grupe de indicatori în valori absolute i procentuale în sec ţiunile de control. Se stabilesc categoriile de calitate a apei râurilor pe tronsoane. Pe râurilor din bazinul Mure ului, limitele tronsoanelor s-au stabilit între sec ţiunile de control, iar lungimile s-au considerat pe cele patru categorii de calitate i pentru cinci grupe de indicatori.

4.2.1. Categoriile de calitate a apei râurilor în sec ţiunile de control

Râul Mure este analizat din punct de vedere al calit ăţ ii prin prisma valorilor înregistrate în cele cinci sec ţiuni de control de ordinul I de-a lungul perioadei de 1985- 2003 i în cele patru de pe afluen ţii principali ai Mure ului. Din punct de vedere al regimului de oxigen, valorile indicatorului încadreaz ă apele râului în categoria I de calitate de la sec ţiunile de control Izvorul Mure ului pân ă la Glodeni. De la Glodeni pân ă la Che ţani, calitatea apei scade sim ţitor, având calitatea II- III la peste 35 % din cazurile studiate. Din punct de vedere al regimului de nutrien ţi apele din sec ţunile de control Izvorul Mure ului, Stânceni, se încadreaz ă în categoria I de calitate. În Din punct de vedere al regimului de nutrien ţi de la sec ţiunea Ungheni calitatea apei se înr ăut ăţ ete. Între 1983-1992, apa se include în categoria de calitate III i degradat, iar între 1992-2003 în categoria II de calitate. Din punct de vedere ai indicatorilor de salinitate apa Mure ului se include de la 1985 pân ă 2003 în categoria I de calitate în sec ţiunile studiate. La indicatorii toxici i speciali pe întreaga lungime a Mure ului, se înregistreaz ă o dep ă ire a valorilor în ce privesc ionii de zinc, fier i fenolul. Din punct de vedere al acestui indicator, valorile determin ă o încadrare a apelor în categoria II-III de calitate i degradat la toate sec ţiunile.

Fig.13.Harta calit ăţ ii apei râurilor din bazinul Mure ului pe diferite categorii de calitate

Apele Gurghiului dup ă valorile indicatorilor se încadreaz ă în categoria I de calitate. La pârâul Niraj, apa, cu mici excep ţii, se încadreaz ă în categoria II-III de calitate. Dintre afluen ţii Mure ului, apele Pârâului de Câmpie i Lechin ţei în majoritatea cazurilor sunt de calitatea II, III i degradat, exceptând indicatorii regimului toxici speciali la care se încadreaz ă în categoria I de calitate.

4.2.2. Categoriile de calitate ale apei râurilor pe tronsoane

Pe râurilor din bazinul Mure ului, limitele tronsoanelor, se stabilesc, între sec ţiunile de supraveghere, iar lungimile se consider ă pe cele patru categorii de calitate i pentru cinci grupe de indicatori. De-a lungul Mure ului sunt delimitate cinci sectoare între izvoare i gura de vărsare. La afluen ţii Mure ului, în total se delimiteaz ă patru sectoare între izvoare i amonte de gurile de v ărsare. Considerând efectul cumulat al indicatorilor, de la sec ţiunea Izvorul Mure ului pân ă la Che ţani pe o distan ţă de 262 km apa Mure ului se încadreaz ă în categoria II de calitate (fig.13). Apa Gurghiului pe o lungime de 44 km prezint ă categoria I de calitate. Apa Nirajului pe o distan ţă de 80 km, se încadreaz ă în categoria II de calitate. La apa afluen ţilor de dreapta, Lechin ţei i Pârâului de Câmpie se înregistreaz ă o situa ţie sensibil ă datorit ă gradului mare al mineraliz ării, de aceea se încadreaz ă în categoria III de calitate pe o distan ţă de 65 km, respectiv 50 km.

5. Surse de poluare ale apelor de suprafa ţă din bazinul hidrografic al Mure ului

5.1. Considera ţii generale

În bazinul hidrografic studiat se prezint ă sursele de poluare organizate i neorganizate, polu ările accidentale i difuze. Se analizeaz ă principalele caracteristici ale apelor uzate evacuate exprimate în mg/l, tone/an între 1995-2002. Se determin ă dep ă iri ale valorilor limită ale principalelor caracteristici ale apelor uzate evacuate în mg/l i %. Se reprezint ă evolu ţia concentra ţiilor principalilor poluan ţi în apele uzate evacuate. Se stabilesc tipurile de poluan ţi cu ponderea cea mai mare în diferite ape uzate i evolu ţia debitelor i volumelor de ape uzate evacuate.

5.2. Surse de poluare punctiforme organizate

Surse de poluare punctiforme organizate sunt: unit ăţ i industriale din a c ăror activit ăţ i provin ape uzate industriale, rezultate din procesul tehnologic industrial, fiind de cele mai multe ori tratate separat în sta ţii de epurare proprii industriilor respective. Surse de poluare sunt i fermele zootechnice. Apele uzate provenite de la ferme zootehnice au în general caracteristicile apelor uzate or ă ene ti, poluan ţii principali fiind substan ţele organice i materialele în suspensie. În bazinul hidrografic studiat cele mai importante surse punctiforme organizate sunt reprezentate de apele uzate industriale provenite de la Combinatul de îngr ăă minte chimice din bazinul mijlociu, urmate de apele uzate de la instala ţii de prelucrarea lemnului din bazinul superior, de la industria alimentar ă cu o distibu ţie neuniform ă la nivelul bazinului. În aceste categorii de surse sunt incluse i apele uzate or ă ene ti i cele provenite de la ferme zootehnice. Sursele majore-poten ţiale de poluare (agen ţii economici)-sunt urm ătoarele: S.C. Go. SA Gheorgheni i S.C. Ediltop SA Topli ţa (sta ţii de epurare ape uzate ), Fabrica de Lapte Praf Remetea, S.C. Colemn SA G ălăuţa (sta ţii de epurare ape uzate industriale), R.A.G.C.L.T.O.P.Reghin , S.C. Romsuintest Peris S.A . din localitatea Gorne ti, S.C. Azomure S.A. din Tg-Mure ., R.A. AQVASERV Tg-Mure , Fabrica de zah ăr Tg-Mures, S.C.C. ZOO. Ardealul S.A. (Nutrimur) Iernut , R.A.G.C.L. Ludu , S.C.SECOM Ludu (fig.14). Cele mai importante surse de poluare industriale sunt combinate din industria chimic ă, din industria alimentar ă, din industria metalurgic ă, din termocentrale, din industria prelucr ării lemnului, din industria prelucr ării pielii, fermele zootechnice,etc. În sectorul montan al bazinului, ca activitate economic ă, prelucrarea lemnului prezint ă un risc în ce prive te poluarea apelor. Apele uzate evacuate din S.C. Colemn S.A. G ălăuţai con ţin poluan ţi precum: suspensii,materii organice, tanini, ioni de amoniu, fenoli, detergen ţi. În acest sector aceste surse sunt principale furnizoare de fenoli în ape.

Fig.14. Harta distribu ţiei spa ţiale a principalelor surse de poluare din bazinul hidrografic al Mure ului

În sectorul de podi , fermele zootechnice sunt importante surse de poluare. S.C. Romsuintest Peris S.A. din localitatea Gorne ti, între 1995-2004, evacueaz ă cantit ăţ i mari de substan ţe organice i ioni de amoniu. Din sectorul mijlociu al bazinului Mure ului, Combinatul chimic din Tg-Mure , S.C. Azomure S. A. reprezint ă principala surs ă de poluare. Determin ă o cre tere a concentra ţiei poluan ţilor în râul Mure în medie, cu aproximativ 1,5 - 1,7 mg/l amoniu, 9,99 mg/l azotat, 1,14 mg/l uree. Apele uzate rezultate din fluxul tehnologic se caracterizeaz ă prin con ţinuturi mari de impurificatori: suspensii, substan ţe organice, cloruri, sulfa ţi, fosfa ţi, fluoruri, sodiu, calciu, magneziu, amoniu, azotiti, azotati, uree (fig.15). Ape uzate menajere reprezint ă un amestec de ape provenite din gospod ării i de la unit ăţ ile de produc ţie mici i mijlocii locale din aglomer ările urbane. În cadrul lor se pot întâlni o gam ă foarte variat ă de poluan ţi. Principalele surse de poluare de acest gen sunt reprezentate de unit ăţ ile de gospod ărire comunal ă, aferente localit ăţ ilor urbane de la nivelul bazinului. Aceste societ ăţ i presteaz ă servicii precum : preluarea si epurarea apelor uzate menajere i captarea, tratarea i distribuirea apei potabile pentru ora . Reprezentative pentru bazinul studiat sunt unit ăţ ile de gospod ărire comunale care apar ţin ora elor. Unit ăţ i cu impact major asupra calit ăţ ii apelor sunt: S.C.GO S.A. Gheorgheni, EDILTOP URBAN S.A. Topli ţa, R.A.G.C.L.TUP Reghin, S.C.AQUASERV S.A. Tg.- Mures, PRESCOM Iernut S.A, R.A.G.C.L.+ S.C. Zah ăr Ludu . Aceste societ ăţ i evacueaz ă ape uzate înc ărca ţi cu poluan ţi de concentra ţii diferite, precum: suspensii, materii organice, cloruri, sulfa ţi, amoniu, azoti ţi, azota ţi, fenoli, detergen ţi, extractibili (fig.16).

Adesea, concentra ţia poluan ţilor dep ă esc valorile limite admise. Apele uzate sunt de obicei insuficient epurate.

Fig.15.Evolu ţia concentra ţiei principalilor poluan ţi din surse de ape uzate industriale

Fig.16. Evolu ţia concentra ţiei principalilor poluan ţi din surse de ape uzate menajere

5.3. Surse de poluare punctiforme neorganizate

Sursele de poluare punctiforme neorganizate ale apelor de suprafaţă includ instala ţiile de prelucrare a lemnului, haldele r ămase în urma explor ărilor geologice cu densitate mare în bazinul superior al Mure ului, dar i rampele de de euri industriale sau menajere din vecin ătatea zonelor urbane sau adiacente unit ăţ ilor industriale (fig.17). Afluen ţii Mure ului Jolotca i Belcina sunt poluate cu metale grele i materiale radioactive prin surparea haldelor r ămase în urma explor ărilor geologice din zona Jolotca, respectiv prin sp ălarea i/sau surparea haldelor r ămase în urma explor ărilor din zona Belcina, amonte de ora ul Gheorgheni.

Fig.17. Harta distribu ţiei spa ţiale a principalelor surse de poluare punctiforme neorganizate din bazinul hidrografic al Mure ului

5.4. Surse difuze de poluare

Surse difuze de poluare se refer ă la intr ările de poluan ţi cu provenien ţă greu de identificat i controlat. Include polu ările din agricultur ă, din ape uzate meteorice (fig.18). În bazinul hidrografic studiat sunt reprezentate de activit ăţ ile agricole-nitra ţi i sedimente solide acumulate în ultimii 20 de ani ai agriculturii intensive, consumul de materii prime în industrie i de eurile rezultate. Zonele sensibile la nutrien ţi sunt reprezentate pe tot bazinul hidrografic analizat, având în vedere prevederile Uniunii Europene. Zone vulnerabile la nitra ţi din surse agricole au fost desemnate perimetrele a 13 localit ăţ i din bazinul hidrografic analizat, respectiv localit ăţ ile: Cr ăiesti, Criste ti, Gorne ti, Sâncraiu de Mure , Sântimbru, Urmeni etc. (Raport privind starea mediului în România - Surse: Agen ţiile Regionale i locale de protec ţie a mediului).

Fig.18. Harta distribu ţiei spa ţiale a principalelor surse de poluare difuze din bazinul hidrografic al Mure ului

În agricultur ă ca surse de poluare difuz ă sunt reprezentate in special de: îngr ăă mintele chimice utilizate pentru fertilizare, pesticidele, ierbicidele utilizate pentru combaterea d ăun ătorilor, bolilor. Evacu ărilor de ape uzate i a dejec ţiilor animaliere în cursurile de ap ă, pe terenurile agricole i alte zone, pentru unit ăţ ile zootehnice care nu sunt dotate cu sta ţii sau instala ţii de epurare a apelor uzate. Putem aminti i poluarea difuz ă datorit ă substratului geologic- exemplu: la Pârâul de Câmpie-concentra ţiile ridicate ale salinit ăţ ii se datoreaz ă condi ţiilor pedologice ale zonei. În mediul rural cele mai importante surse de poluare difuza sunt situate in perimetrele localit ăţ ilor. Aglomer ările umane din mediul rural si mediul urban, având în vedere procentele mici de racordare a popula ţiei la re ţeaua de canalizare (de 1,73 % i respectiv 71,98 %) sunt poten ţiale surse de poluare. Activitatea antropic ă influen ţeaz ă calitatea apei de suprafa ţă i subteran ă în mod hot ărâtor. Una din aceste activit ăţ i o constituie exploat ările de agregate minerale: balastiere în teras ă, balastiere în albie si sta ţiile de sortare. Un risc major reprezint ă ape uzate meteorice, care înainte de a ajunge pe sol, spal ă din atmosfer ă poluan ţii, vin în contact cu terenul unor zone miniere sau incinte amenajate, sau al unor centre populate, în procesul scurgerii, antreneaz ă atât ape uzate de diferte tipuri, cât i de euri.

5.6. Polu ări accidentale

Surse de poluare accidental ă, dar ele sunt în marea lor majoritate legate de probleme de risc industrial. Poluarea accidental ă apare, de exemplu, ca urmare a deregl ării unor procese industriale, când cantit ăţ i mari (anormale) de substan ţe nocive ajung în re ţeaua de canalizare sau, ca urmare a defect ării unor obiective din sta ţia de preepurare sau epurare. Risc major reprezint ă Combinatului Chimic Azomure , unde polu ările accidentale se leag ă de scurgerile substan ţelor toxice din iazurile de decantare care otr ăvesc râul. Batalele de reziduuri prezint ă situa ţii de risc pentru factorii de mediu din zon ă.

5.7. Bilan ţul surselor de poluare i a poluan ţilor din bazinul hidrografic al Mure ului

Analizând detailat sursele de poluare din bazinul hidrografic al Mure ului superior i mijlociu putem trage concluzii în cea ce prive te cuantumul surselor de poluare, natura apelor uzate evacuate în re ţea hidrografic ă i importan ţa lor la nivelul bazinului (Tabelul1).

Nr. Tipul apelor uzate evacuate de surse punctiforme Sursa de poluare crt. 1 Ape uzate din industria chimic ă S. C. Azomure S. A. 2 Ape uzate industriale din ind. prelucr ării S. C. Colemn lemnului Aaa S. A. G ălăuţa 3 Ape uzate industriale din ind.alimentar ă S.C. Intr. de Lapte Praf Remetea Fabr. de zah ăr Criste ti S. C. SECOM Ludu 4 Ape uzate industriale din complex ind. de cre tere S.C. Romsuintest Peris S.A. animalelor Gorne ti S.C. SUINPROD S.A. Iernut 5 Ape uzate menajere S. C. GO. S.A.Gheorgheni S.C. EDILTOP. Topli ţa RAGCL TOP Reghin R. A. AQUASERV Tg- Mure S.C. PRESCOM Iernut RAGCL Ludu

Tabelul nr.1. Tipul apelor uzate evacuate i sursele de poluare

Din analiza valorilor ob ţinute i însumare lor pe fiecare an, rezult ă c ă cele mai mari cantit ăţ i de poluan ţi au fost evacuate în 1995, 1998 i 2002 ( 14 % din întreaga valoare). O reprezentare grafic ă a acestei distribu ţii este prezentat ă în figura nr.19.

48918, 48383, 14% 13% 48105, 28938, 8% 14%

50272, 46136, 14% 13% 39032, 46266, 11% 13%

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

Fig.19. Cantit ăţ ile totale de poluan ţi evacuate prin intermediul apelor uzate (tone/an, %) în perioada de 1995-2002

6. Concluzii

Multe dintre elementele mediului au suferit transform ări datorit ă activit ăţ ilor antropice. Orice modificare a diferitelor factori geoecologici i antropici influen ţeaz ă caracteristicile de ansamblu ale geosistemelor. Elementele care duc la degradarea mediului sunt într-o conexiune profund ă. Mediul acvatic fiind un sistem structurat, organizat i ierarhizat, orice presiune asupra lui are influen ţă asupra intregului. Impactul activit ăţ ilor antropice asupra apelor de suprafa ţă i subterane au o component ă spa ţial ă i temporal ă. Într-o perioad ă de timp determinat ă pe o regiune dat ă, se poate sesiza modificarea survenit ă, care afecteaz ă mai ales biocenezele acvatice. Prin studierea evolu ţiei unor parametrii hidrochimici i microbiologici ai apei pe o perioad ă de dou ăzeci de ani, se apreciază starea de calitate a apei râului Mure în sectorul studiat. Se observ ă, cum r ăspunde râul la elementele perturbatorii, cum î i recap ătă echilibrul printr-un proces de autoepurare. Hidrochimia apei este puternic influen ţat ă de existen ţa unor substan ţe poluante, provenite din diferite surse. Bazinul Mure ului este foarte complex din aceast ă cauz ă i sursele de poluare sunt foarte variate. În bazinul superior i mijlociu al Mure ului cele mai reprezentative surse de poluare sunt unit ăţ ile din industria chimic ă, alimentar ă, din industria prelucr ării lemnului, ferme zootehnice, din surse menajere i cele agricole. Prin analiza compozi ţiei chimice a apei i studierea evolu ţiei sale în spa ţiu i timp, se aprecieaz ă interac ţiunea i conlucrarea factorilor de mediu în definirea ei. Prin analiza temporal ă a indicatorilor de calitate, am sesizat o îmbun ătăţ ire mai ales dup ă anul 2000. Aceasta se datoreaz ă în mare parte monitoriz ării riguroase a parametrilor, mai ales dup ă 1989. Diminuarea produc ţiei, sau închiderea unor unit ăţ i industriale cu mare impact asupra mediului, au contribuit la cre terea calit ăţ ii. Schimb ările survenite în agricultur ă prin folosirea ra ţional ă a îngr ăă mintelor trecând de la produc ţie intensiv ă la cea tradi ţional ă a avut efect benefic asupra calit ăţ ii.

Prin analiza spa ţial ă f ăcut ă de-a lungul Mure ului, se constat ă o varia ţie a calit ăţ ii apei. Părăsind Depresiunea Giurgeului puternic antropizat ă, calitatea apei se îmbun ătăţ ete sim ţitor, ca, ajungând în sectorul de podi s ă se înr ăut ăţ easc ă. De la Glodeni la Che ţani asist ăm la o sc ădere a oxigenului dizolvat, la cre terea gradului de mineralizare i a con ţinutului în nutrien ţi i substan ţe toxice datorit ă actvit ăţ ilor antropice intense. La afluen ţii de dreapta, datorit ă condi ţiilor geochimice i antropice se remarc ă o degradare a calit ăţ ii apelor. Dintre afluen ţii de stânga, la pârâul Gurghiu calitatea apei este bun ă spre deosebire de apa pârâului Niraj, la care datorit ă polu ării difuze din agricultur ă i cele menajere calitatea apei este slab ă. În urma interpret ării datelor determinate în sec ţiuni de control reprezentative, se pot lua m ăsuri de protec ţie privind apele evacuate de c ătre consumatori. Cunoscând evolu ţia st ării de calitate i cea ecologic ă actual ă a apei putem estima i pe cele viitoare.

Bibliografie selectiv ă

Adler, M. J. (1999), Studiul proceselor fizice implicate în poluarea mediului acvatic prin activit ăţ i agricole , Tez ă de doctorat, Bucure ti. Anghel, V. (1958), Raionarea hidrochimic ă a teritoriului R. P. R ., M. H. G., nr. 1, Bucure ti. Barna, M., Papadopol C., (1975 ), Poluarea i protec ţia mediului , Ed. tiin ţific ă i Enciclop., Bucure ti. Bartelmus, P. (1986), Enviroment and Development , London. Băloiu, V. (1971 ), Gospod ărirea apelor , Ed. Did. i Ped., Bucure ti. Bătina , R. (2005), Caracterizarea chimic ă a apei râurilor din bazinul Arie ului, Analele Univ. din Oradea, seria Geografie, Tom XV, pag. 168-177, Edit. Univ. din Oradea. Bătina , R. (2006), Studiul calit ăţ ii apelor de suprafa ţă din bazinul Arie ului , Tez ă de doctorat, Cluj – Napoca. Borcia, C.,(1998), Despre poluarea mediilor acvatice, Sesiunea de comunic ări tiin ţifice INMH, Manuscris, Bucure ti. Botnariuc, N., Vadineanu, V., (1982 ), Ecologie , EDP, Bucure ti. Brigge, R., Grattan, K. T. V. (1990), Instrumentation and Control in the UK Water Industry, Advances in water pollution control , UK. Bucur, Aurelia (1999 ), Elemente de chimia apei , Edit. *H* *G * *A*, Bucure ti. Ciupagea, D., P ăuca, M., Ichim, Tr. (1970 ), Geologia Depresiunii Transilvaniei, Ed. Academiei Române. Csathó, P. (1994), A Környezet nehézfém szennyezettsége és az agrártermelés , Szakirodalmi Szemle, Akaprint, Budapest . Diaconu,C., Pa oi, I., Dr ăgoi, E., Mocanu, Iuliana, Constantinescu, Anca (1997), Îndrumar pentru sta ţiile hidrometrice pe râuri, Institutul na ţional de Meteorologie i Hidrologie, Bucure ti.

Felf őldy, L. (1981 ), A vizek k őrnyezettana , Mez őgazdasági Kiadó, Budapest. Floca L., Mac, I., Mih ăiescu, R. (1998 ), Rela ţii fizice enviroment-organism viu , vol. I-II, Ed. Presa Univ. Clujan ă, Cluj-Napoca. Gâ tescu, P. (1990 ), Fluviile Terrei , Editura Sport Turism, Bucure ti. -Geogr., Acad. Român ă, Fil. Cluj. Gâ tescu, P. ( 1998 ), Hidrologie , Ed. Roza Vânturilor, Târgovi te. Gâ tescu, P., Z ăvoianu I.,(2000), Resursele de ap ă din România, Stare, Calitate, Managament , Terra, XXX(L), 2 Bucure ti Gâ tescu, P., Bre ţcan, P. (2009), Hidrologie continental ă i Oceanografie , Ed. Transversal, Târgovi te Ghinea, D., (2000), Enciclopedia Geografic ă a României , Ed. Enciclopedic ă, Bucure ti. Harrison, R. M. (1999), Undersatanding our Environment , Royal Society of Chemistry, Cambridge. Hood, D. W. (1970), Organic matterin natural waters -Symp. Univ. Alaska, Sept. 2-4 1968, Inst. Mar.Sci. Occas. Publ. 1-625. Ieleninicz, M. (1999 ), Dealurile i Podi urile României , Edit. Funda ţiei „ România de Mâine”, Bucure ti. Irimu , I. (1998), Relieful de domuri i cute diapire în Depresiunea Transilvaniei , Edit. Presa Universitar ă Clujean ă, Cluj Napoca. Jakab, S., Incze, A., Sipos, Z., Peter, B. (1977), Harta solurilor Jude ţului Mure I.G.E.F.C.O.T. , Bucure ti. Kádár, I. (1995), A talaj – növény – állat – ember tápláléklánc szennyez ődése kémiai elemekkel Magyarországon , Környezet- és Természetvédelmi Kutatások, Budapest. Mac I. (1996), Geomorfosfera i geomorfosistemele , Ed. Presa Universitar ă Clujean ă, Cluj-Napoca. Mac, I., Sorocovschi, V. (1982 ), Intercondi ţion ări morfoclimatice în Depresiunea Transilvaniei cu efecte semnificative în peisaj , BSSGR, VI (LXXXVI), Bucure ti. Moldovan, F. (2003), Fenomene climatice de risc , Ed. Echinox, Cluj – Napoca. Morariu, T., Pi ota, I., Buta, I. (1962), Hidrologia general ă, Ed. Did. i Ped., Bucure ti. Morariu, T., Posea, Gr., Mac, I. (1980 ), Regionarea Depresiunii Transilvaniei , Studiu i Cercet ări de Geologie, Geofizic ă, Geografie, tomul XxvII, nr.2, Edit. Academiei, Bucure ti. Mutihac, V., Ionesi, L. (1974 ), Geologia României , Edit. Tehnic ă, Bucure ti. Negulescu, M., Antoniu, R., Rusu, G., Cu a, E. (1982), Protec ţia calit ăţ ii apelor, Edit. Tehnic ă, Bucure ti. Newson, M. (1994 ), Hydrology and the River Environment , Clarendon Press, Oxford. Pandi, G. (1999), The Poliphasic Fluid from Nature – Enviromental Modelator, Geography within the Context of Contemporary Development, Cluj – Napoca. Pandi, G., Sorocovschi, V., Vigh Melinda (2002), Influence of environment on population health in Cop a Mic ă, Development and Application of

Computer Techniques to Enviromental Studies, IX, WITpress, Southampton. Pénzes, B. (1989), Mérgez ő anyagok a k őrnyezetben , Mez őgazdasági Kiadó, Budapest. Pi ota, I.,Buta, I. (1983), Hidrologie, Ed. Did. i Ped., Bucure ti. Pi ota I., Zaharia Liliana (2001, 2002), Hidrologie, Ed. Univ. Bucure ti Pop, P. Gr. (2000), Carpa ţii i Subcarpa ţii României , Ed. Presa Univ. Clujan ă, Cluj - Napoca. Pop, P. Gr. (2001 ), Depresiunea Transilvaniei , Ed. Presa Univ. Clujan ă, Cluj- Napoca. Preda, I. Marosi P. (1971 ), Hidrogeologie , Ed. Did. i Ped., Bucure ti. Ro u, Al., Ungureanu, I., (1977), Geografia mediului înconjur ător , EDP, Bucure ti. Rotmisztrov, M. N., Gvozdjak, P. U., Sztavszkaja, Sz. Sz. (1982), A szennyviztisztitás mikróbiologiája, Mez őgazdasági Kiadó, Budapest. Sárkány-Kiss, E., Hamar, J., Sârbu, I. (1997), Starea ecologic ă a râului Mure , Edit. Liga Pro Europa, Târgu-Mure . Sorocovschi, V. (1996 ), Podi ul Târnavelor – studiu hidrogeografic , Ed. CETIB, Cluj – Napoca. Sorocovschi, V. (2002, 2004) Hidrologia uscatului , Casa C ărţii de tiin ţă , Cluj-Napoca. Sorocovschi, V. (2005), Câmpia Transilvaniei , Studiu Hidrogeografic, Casa C ărţii de tiin ţă , Cluj - Napoca. Sorocovschi, V ., Meteorologie, Climatologie (2009), Ed. Casa C ărţii de tiin ţă ,Cluj- Napoca Sorocovschi, V., Buta, I. (1994 ), Hidrometrie , Univ. Babe -Bolyai, Cluj – Napoca. Sorocovschi, V., Sz őcs Aniko, Vod ă, M. (2006), Mineralizarea apei râurilor din bazinul hidrografic al Mure uluisuperior i mijlociu , Integrarea European ă – Impact i Consecin ţă , Simpozion tiin ţific Interna ţional, pag. 387-395, Ed. „Dimitrie Cantemir”, Târgu – Mure . Sorocovschi, V., erban Gh. (2008 ), Hidrogeologie , Ed. Casa C ărţii de tiin ţă , Cluj Napoca St ănescu, V. Al. (1995), Hidrologie urban ă, Program Tempus „ Sciences de l' eau et enviroment” Ed. Did. i Ped., Bucure ti. Sz őcs Aniko (1998), Dimensiunea enviromentală a zonei de depozitare „Sângeorgiu de Mure ” i ansele de amenajare, Analele Univ. Ecol. „ Dimitrie Cantemir”, pag. 47-59, Târgu – Mure . Trufa , V., Trufa Constan ţa, (2003 ), Hidrochimie , Ed. AGORA, Bucure ti. Ujvari, I., (1972), Geografia apelor României , Ed. tiin ţific ă, Bucure ti. Varduca, A. (1997 ), Hidrochimie i poluarea chimic ă a apelor , Edit. *H * *G* *A*, Bucure ti. Varduca, A. (1999), Monitoringul integrat al calit ăţ ii apelor , Editura H*. G*. A*. , Bucure ti. Varduca, A. (2000), Protec ţia calit ăţ ii apelor , Ed. H. G. A., Bucure ti. Velcea, I. (1979), Geografia Podi urilor României , Univ. Bucure ti. Vigh Melinda (2008), Calitatea apei râurilor din bazinul hidrografic al Târnavei, Casa Cărţii de tiin ţă , Cluj- Napoca.

Zaharia Liliana., Pi ota, I. (1995), Resursele de ap ă din România i protec ţia lor, Analele Univ. din Bucure ti, XLII, Bucure ti. Zaharia Liliana (1999), Resursele de ap ă din bazinul râului Putna, Studiu de hidrologie, Ed. Univ. Bucure ti Zamfir, G. (1979 ), Efecte ale poluan ţilor i prevenirea lor , Ed. Academiei, Bucure ti. *** (1987), Geografia României, vol. III, Carpa ţii Române ti i Depresiunea Transilvaniei, Oancea, D., Velcea Valeria, et all, Ed. Academiei, Bucure ti. *** (1983), Geografia României, vol. I, Geografie Fizic ă, Badea, L., Gâ tescu, P. Velcea Valeria, et all, Ed. Academiei, Bucure ti. *** (1971 ), Râurile României , (monografie hidrologic ă), Inst. de Met. i Hidr., Bucure ti.