/6 Jute No. 163 'On huinè'r 25 han'T Mercury, 7 August1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

ABONAMENTUL : ANUNO1UEUJ: n AN, TREI-DECI Q i OSE; OSE MINI. 20 LW Milk DE TREI-DECI LITERE. TRBI-DEDI 13AM (iintain IanuarieI AntMü Iulie) ( inserarea II-a Id mat departe, 20 b.)

unel publicaliT judiciare, DIEECTIIINEA : Inserlili reclame, 6o b. linia, strada Germancurteaerban-Vodl 00 la eind-deel unii, eineT WI; érmal inserarea II-a si mal departe, 30 brie mare de end-led liniT, den lel Scrisorile nefrancate se refusfi Anunciurile se primese i eu auth 111111 SUMAR ce este insArcinat cu esecutarea or-fAcutl, prin raport, de D. ministru se- PARTEA OFICIALA. Ministerul cultelor donargeï de faci6. cretar de Stat la departamentul de in- instructiunef publice: Decret. Minssterul de resbel: Decret. DatA, in Sinaia, la 18 Iulie 1878.terne, D. Ioan Vlachide s'a numit in Ministerul de interne: Prescurtärl de deerete. CAROL. postul de cap al serviciule bunurilor Ministerul de finance :Preseurtirl de decrete.Ministru seeretarde Stat din cancelaria eforieT spitalelor civile Decisiuni. la departamentul eultelor instructiuneT publiee, din Bucurescï, cu dreptul de retribu- PARTEA NEOFICIALA. Comunieiri. Raportul D-luT prefect al politiel capitalef G. Chitu. No. 1,783. fume de la çlioa chinnAreT sale in ser- tre D. ministru de interne. Protooólele No. 15 viciii, in locul D-luï M. Zamfirescu. qi 16 ale congresuluT de la Berlin. Depe§T te- legrafiee. Ofrandfi. Anunciuri ministeriale, judieiare, administra- MINISTERUL DE RESBEL. Prin inaltul decret cu No 1,811, tive qi partieulare. din 20 Iulie 1878,dupa propunerea CAROL I, prin raport, de acelasi D. mi- PARTEA OFICIALA Prin graiia lui Dumnec,let i vointa na-nistru, s'a numit D. Iordache Mindru MDR al Românilor, in postul de casier-econom la spitalul La tort de faeiä si viitorï, seinétate; din Thgu-Némtu, pendinte de epitro- Bucureset , 25 Julie 1878. Asupra raportuluï ministrulut Nos-pia spitalelor caseï Sf.Spiriclon din tru secretar de Stat la departamentulIasï. MINISTERUL CULTELOR de resbel, sub No. 6,754, ;II NSTRUCTIUNEI PUBLICE Am decretat si decretA,m : Prin inaltul decret cu No. 1,806, Art. I. D. Eladescu Nicolae s'a nu-din 20 Iulie 1878, dupa propunerea CAROL I, mit in funcOa de desemnator, aflatit Prin gratia luï Dumne401i vointa na- fAeutà, prin raport, de acelasT D. mi- 0.ona1ä, Domn al Românilor, vacanat la serviciul de geniu Bucu-nistru,s'a numit D. medic veterinar La tort de faciet si viitorï, siinétate; reset Mihail G. MIgurénu in postul vacant Art. II. Acéstg numire se va con- Asupra raportulul ministruluT Nos- de veterinar sef raionuluT 11, cu rese- tru seeretar de Stat la departamentulsidera pe dioa de 15 Iulie 1878. dinO, in Iasi. Art. III si cel din urmX. Ministru cultelor i instruct,iunel publice, cu No. 6,811; Nostru secretar de Stat la departa- Prin maltai decret cu data din 20 mentul de resbel este inslrcinat cu e- Vhje'nd jurnalul consiliuluT de mi- lulie 1878, dupa propunerea Acutg, secutarea acestul decret. nistri sub No. 4, din 10 Iulie anul prin raport, de acelasï D. ministru, s'a Dat In Sinaia, la 18 Julie 1878. curent, numit D. Sandu Bonciu in postul de Am decretati decretäm : CAROL. casier-econom la spitalul din Harlltu, Ministru seeretar de Stat Art. I Se deschide pe séma minis-la departamentul de resbel, pendinte de epitropia spitaluluY case terulul cultelori instrucOund publi-General de divisie Cernat.No. 1,785.Sf. Spiridon din last ce, un credit suplimentar de leï 3,000, la art. 8 din budgetul acelul minister, Prin inaltul decret cu data din 20 pe esercifml anulul 1878. MINISTERUL DE INTERNE. Iulie 1878, dupa propunerea WW1, Art. II si cel din urml.Ministru prin raport ,de acelasï D. ministru, Nostru secretar de Stat la departa- Prin inaltul decret domnesc cu datas'a numit D. Dimitrie Stoica in postul mentul cultelor s instructitmeT publi-din 20 Iulie 1878, dupl propunereade intendent-econom la institutul Gre- .

4692 iii0-141TOIWL OPICIAL AL ROMANNI 26 Iulie C1 August)1818

gorian din Ia, pendinte de epitropia D. °facile TordanovicY, hi oraqul Alexan- tL Nieulae Nitu, in comuna VAcitrescT, aseï Sf. Spiridon din Iasi.dria. plasa Délu, judetul Dâmbovita. spitau1u D. Ionip, Andreescu,In comuna Colanu, Judetul Teleorman. dítunul Ulmi, plasa Délu, judetul Dâm- Pik lilt.ul d&ret et No. 1,799, Plasa bovita. duprt propunerea filcutá prin raport D. Alexandru Stroe, in comuna Cornesci, D. Constantin D. Macri, in comuna Con- de acelas1 D. ministru, aspiranteletesti. cittunul Ulmi, plasa Ialomita, judetul Dâm- Iliescu Dirnitre s'a confirmat in pos- D. Ene Petcu Beau, in comuna Contesti.bovita. tul de factor cutier pe dioa de 1 Iu lie D. Mathein Moldovénu, in comuna Bo- Bucur Droc, lovani, atunul Ulmi, plasa Ialomita, ju- 1878, in locul demisionatuluT Geor- Nicolae Anghelescu, Betti. Radu Bucurescu, Cervenia.detul Dâmbovita. gescu Stefan D. Toma Catalan, in comuna Dragomi- Ianache CiocAnescu, Cervenia. Ionitâ, D. Constantinescu, In comunaresci, plasa Dâmbovita, judetul Dâmbovita, Vtivoda. D. Christache Valcit, in comuna Perse- MINISTERUL DE FINANCE. D. Constantin Selopolu, In comuna Voi-nari, plasa Cobia, judetul Dâmbovita. voda. D. Dimitrie Dobrescu, in orasul Severin, judetul Mehedintï. Prin inaltul decret cu data din 13 D. Petrache Popescu,lii comuna Na- D. loan Barceru, In comuna Simianu, Julie 1878, in urma propunerel fácu- D. Anghel Tánase, in comuna Nanovu.plasa Ocolu, judetul MehedintY. tä, prin raport, de D. ministru score- loan Michain, Adamesci. Art. 2. Brevetul prev'edut la art. 80, a- tar de Stat la departamentul finance- Costache Gheorghiu, Smardiósa.liniatul 2, din regulamentul de aplicati- Anastase Iorgules u, Brânceni. une al legeT monopoluluT tutunurilor, se lor, D. Mihail Sisman este nurnit cá- va libera fie-careT persóne, pentru al servi máras la salinele SlAnic, in locul D- Gh. St. Anghel, Piatra. St. Popescu, Suhaia. de titlu doveditor al calitâteT de debitant. lui Stan Popescu, revocat. Art. 3. Decisiunea de facifi, se va cornu- ,I. Putineanu, Atârnati. irt. 2. Brevetul prevNut la art. 80, al.nica regieT monopoluluT tutunurilor si se Prin inaltul decret ou No. 1,798,2, din regulamentul de aplieatiune al le-va publica prin din 20 Iu lie 1878, dupá propunereageT monopoluluT tutunurilor, se va libera Art. 4 si eel din urmA. Directorul gene- fie-dire persóne, pentru aï servi le titlural al Amilor si contributiunilor indirecte fácutá prin raport, de acelasT D. mi- va ingriji de esecutia decisid de faciii. nistru,D. Joan Bertea este nurnit indoveditor al calitAte de debitant. Art. 3. Decisiunea de fadA se va comu- Datn, in Bucuresd, la 17 lulie 1878. postul de sef-perceptor la biuroul va-nica regie monopoluld tutunurilor si se p. Ministru financelor, G. Cantacuzino. mal Scoposeni, in locul D-luï N. Enes-va publics Kin Monitorul Director general al vfimilori contri- cu, pus in disponibilitate pentru ne de- Art. 4 si cel din unnA. Directorul ge-bntiunilor indirecte, D. Protopopescu. punere de garan0e. neral al vAmiloricontributiunilor indi- No. 19,129. recte va ingriji de bsecutiunea decisiuneT de faciA. Decisiuni, DatA, in Bucuresd, la 17 Julie 1878. Ministru secretar de Stat la departa- mentul de finance, Ministru secretar de Stat la departa- p. Ministru financelor, G. Cantacuzino. kOnd in vedere art. 15 al legeT mono- mentul de finance, Director general al vAmilor si contribu-poluluT vhdèreT tutunurilor si art. 78 si 80 Avênd in vedere art. 15 al legal.' mono-tiunilor indirecte, D. P7 otopopescu. din regulamentul de aplicatiune al acesteT poluluT vênpre tutunurilor si art. 78 si No. 19,116. legÏ; 80 din regulamentul de aplicatiune al a- Avênd in vedererecomandatiunea facutA cestel Ministru secretar de Stat la departa-de regie prin scrisorileeT No. 11,718 , Avênd in vedere recomandatiunea &cu.mentul finaneelor, 11,782 0 11,830, U. de regie, prin scrisórea ei No. 11,606, Avênd in vedere art. 15 al lege mono- Decide : Decide: poluluT vêmsle'rel tutunurilor si art. 78 si Art. 1. Sent confirmatT debitantT, Art. 1. Sunt confirmatï debitantT, pen-80 din regulamentul de aplicatiune al a-pentru a esercita vêndérea de tutunuri, till a esercita vênclArea de tutunurl, urrnA-ceste legT urrnAtórele persóne : t6rele pers6ne: Avhd In vedere recomandatiunea fA- D. Costea Stan, in comuna Gostinari, cutA de regie prin scrisorile eï eu No.plasa Sabaru, judetul Ilfov. Judetul Teleorman. 12,547, 12,730 si 12,764. D. Marin Radu, in comuna Popesci-Dra- D. GhitA IOn, in orasul Alexandria- Decide: ; gomiresci, plasa Snagovu, judetul Ilfov. , Theodor Christea, in orasul Alexan- Art. 1. Sunt confirmatT debitantl, pen- D. Leonte Junidi, In comuna VAculesci, dria. tru a esercita On4érea de tutunue, urmA-plasa Cosula, judetul Dorohoifi. D. Ivancea Stanch!, inorau1 Alexan-tórele pergne D. Oh. C. Ionicóno, In comunaZvors- dria. D. C. Boicescu, in comuna (Jrajova, ju-ce, plasa Berhometu, cAtunul §erbAnesci, D. ltadu M. VAleann, In orasul Alexan-(1001 Doljiii. judetul Dorohoifi. dria. D. Barba GheOrghiu, in comuna, Cnn- D. Gh. T. Voivodeanu, in orasul Alexan-jova, judetul Doljiti. Judetul DAmbovita, dria. D. Ilie G. Tudoran in comuna Verbita, D. Dumitrache DrAghict, in orasul A-plasa Dumbrava, judAul Plasa Dau. lexandria. . D. C. Georgescu, in comuna Balta-Ver- D. Nicolae Predoiu, in comuna D. Tone Nicula, in orasul Alexandria.de, plasa Ocol.u, judetul Doljiti. resci. D. Marino. ()Ream) in orasul Alexan- D. Ioan A tdreifi, in conauna Isaluita/ D. GhiÇA Dimitriu, in comuna §'otinga aria. plasa °con!, juaetul D. Anton Popescu In comuna RAsvagu

6 Julie (7 A.Agust) 1878 IVIONITORUL OPI(1AL AL ROMAINE& 4393

D. Costache Popescu, in comuna Vael- Art. 2. Comisiunea preveclaata, la art. 102.fetar, domiciliat pe calea Mogos6e, agen- resci. aliniatul 3, din regulamentul de aplicati-tiT politieT pentru a descoperi autoriT fap- D. Ión Nicoleseu, In comuna Colanu. une al legeT monopoluluT tutunurilor, setuluT ,adunase maT top," vagabontiï reeu- D. Leon Cigolea, n orasul IaÏ, jud.etulva libera fie-careT persóne, pentru a puteanoseutT, la sub-Comisia despartireT VI, cu- esercita funetiunea eel' este incredintatA.lórea de Albastru, pentru ea prin ei sa, D-na Agripina Leleseu, in orasul Art. 3. Decisiunea de facia se va corm:-descopere pe faptuitorT.Aci denuntân- judetul IasT. nice regieT monopolului tutunurilor si sedu-se unii pe altiT de complicitate, in fur- D. Ión G. Caleantraur, in orasul Doro-va publica prin Monitorul oficial. tul pentru care era prevenitT, aretara intro hoitl, judetul Doroholl. Art. 4 0 cel din urma. Directorul gene-altele, ca in cafenéna Verberlug din stra- D. Iordache Burghelea, in ora5u1 Doro-ral al vArnilori contributiunilor indirec-da VacareseY, se OA fara cApataiii un in- hoiti, judetul Dorohoit. te va ingriji de esecutiunea decisiuneT dedivid necunoscut,i suspect lor. Agentiï D. Petrache T. Naseu, in orasul Crajova,facia. politieT déra %CA a esita, gasira pe numi- judetul Doljiti. Data in BucureseT, la 21 Iulie 1878. tul la local indicat, de unde urmarindu-1 D. Nita Pasaliga, in orasul Crajova, ju- Ministru finaneelor, I. Cimpinku. pas cu pas ,'I de scoperira domiciliul in detul Direetorul general al vamilori contri-strada VAcaresci, No. 178, i in Ooa de D. Toma M. Zainel, in comuna Caciula-butiunilor indireete, D. Protopopescu. 9 curent ,fu ridicat si adus la politie de tesei, plasa Jiu-de-Jos, judetul No. 19,455. D. sub-eomisar al despartireT VII, culórea D. Ión Trica Barbe, in comuna Simni- de Albastru. plasa Ocolu, judetul Doljid. Informatiunile indirecte luate de poli- D. Niel Dimitreseu, in comuna Belatu, tie asupra sa, stabilese eh* acest individ se plasa Dumbrava, judetul PARTEA NMFICIALA numea Vasile Dontzug,i ca era un vestit facetor de rele. Judetul Bucuresel, 25 Julie 1878, La cereetarile %cute asupra antecedin- D. IonitA Tudor, in orasul Braila. telor sale, ne respunse maT fintélA urmató- D. Ianache G. Caracosti, in comuna Cio- rele :eh' se numesce Moritz Heinerik ,si cile plasa Balta. D. Baron d'Alvensleben, consul ge-ea este nAseut in Bucuresci, ca are mese- D. Nieolae V. Perlea, in comuna Lacul-neral al Germanieï, invirtutea untilria de butnarie, ea, cea mg mare parte din Roz eT. congediii de maT multe lunT ee a ob-viéta sa '0 a facut-o in BucureseT ,si ea D. Radu Trandafir, tn comuna Ionesci-tinut, plecAnd tu strèingtate, in lipsaa fost in Moldova ca vre-ua, trei ani Berlesei. D-sale, D. de Braunschweig este in-metate, si anume in orasul GalatTi Odo- Art. 2. Brevetul prevNut la art. 80 beset, unde a fleut fara inererupere mese- aliniatul 2 din regulamentul de aplica-sArcinat a gera consulatul general alria sa de butnarie ,ea asta érna a lucrat tiune al legeT monopoluluT tutunurilor, seGermanieT. cu uit trasura, si call peste DunAre pe la va libera fie-card persóne, pentru ser- Plevna, Balcani i Rasgrad, pe unde a per- vi de titlu doveditor al ealitateT de debi- dut, cail, trAsura si tot capitalul ce câsti- ,agent si taut. D. cavaler de Zwiedrnek gase onest inch' din timpul copilarieT sale. Art. 3. Decisiunga de facia se va comu-consul general al Austro-UngarieT ,Moritz afirma inaintea nóstra cn'a fost nice regieT monopóluluT tutunurilor 0 seoNinênd un congeditt de opt qile, D.nieT III data urmarit sat dat judecateT va publica prin MOnitorul oficial. vice-consul Stefan de Burian, este in-pentru niel uit fapta rea, si nu a purtat alt nume sat vre-ul alta porecla. Art. 4 0 eel din liana. Directorul ge-sArcinat,in timpul absenteT D-sale , neral al vamilori contributiunilor indi- In cele din urma, sal maT bine când. a recte va ingriji de esecutiunea decisiuneTcu interimul afacerilor age4eT diplo-fost prins el voia sa treel DunArea pentru de facia. matice si consulatuluT general al Aus-a educe in Ora pe mama sa, care se afia a- Data, in BucureseT, la 17 Julie 1878. tro-UngarieT. colo spre a se stabili in capitala, si a des- p. Ministru financelor, G. Cantaeuzino. chide uA prAvAlie de butnerie pe un picior Director general al vamilori contri- maT intins. Cuvintele sale in desacord. mai butiunilor indirecte, D. Protopopescu. in tot-d'auna eu miscarile feteT i eu privi- No. 19,135. Raportul D-lui prefect al politiei capitalei c--rile furtive cemap WA roe,i pe ne- tre D. ministru de interne. simtite ,vedeati cu pristos ca, individul i totul arata latrInsul Ministru seeretar de Stat la departa- Domnule ministru, spune neadeveruri mentul financelor , un adeverat bandit. Cu atât maimult ea Avend n vedere art. 15 al legeT mono- Prin raportul nostru cu No. 16,893, dinaecentul set demasca intfânsul pe ebreul venciereT tutunurilor si art. 1025 Julie am avut onóre a educe la cunos-naseuti crescut in Moldova. din regulamentul de aplicatiune al acesteTcinta I)-vóstre tóte delietele intâmplateProcedând la perquisitiunea corporala am legT ; pene la acésta data in capitalA, precum qidescoperit maT MAMA câ, Moritz Heinerik Avend in vedere recomandatiunea facu-circumstantele call le at impresurat. Totposeda un bilet de ligitimatiuneliberat ta de regie prin serisorile eT cu No. 13,181de uA data, D-le ministru, am comunicatde primaria capitaleT sub No. 2,588 , si 13,298, D-vóstre prin mentionatul report ca petreT bilete de plata contributiunilor petri- Decide : viitor vom lua de norma de a ve raporta inmestrele Apriliei Iulie acest an, ea asu- Art. 1. Sunt confirmatT in posturile mg'tot-d'auna formal casurile ce vor avea I )cpra corpulul purtain spate spre partea jos aretate, posturT in care sunt numiti deqi modul urmArireTidescoperirei lor.stâng'A' urma uneT cicatrice lasatede un Conseeinte deed acestui sistem adoptat,glonte care in trecerea sadisloease carne regie, urmatórele persóne : ju- D. Grigore A. Macoveiti, revisor pentruam onere, D-le ministru, a continua eu es-in forma unel alune, urechia drépta pe tutunurT in pli1e Tergu si Teleorman,punerea faptelor rele ce a avut loc in oresmetate taiata, la picióre cicatricede glon- din judetul Teleorman. in spatiul de timp de la 5 pene asta,0 18te si maI multe miei semne respândite pe D. I. Mihailescu, revisor pentru tutu-cnrent,i cad sunt urnAtórele : supra-fata corpuluT care llsaA sa se vada n judqul Yasluiti, Cu ocasiunea furtulul Stanovl co-lame de alicece neapärat a trebuit s4

494 MOIfiTORUL OPICIAL AL ROMAN1E1 26 Iulie (7 August) 1878 primésd cdesea, in luptele ce a fost ne-faced ale sale, a fost deseoperit de politie La 20 Iunie espirat, 3 individY deja cu- voit a sustine contra fortel publice. obor, voind vinde, cail s'a dat pA-noseutT po1iieÏ prin antecedintele Mr, a Faptele, D-le ministru ,ne mai läsAndgubasulul, érg, culpabilul se At inaintataurae Mihalache Ambrosio, George Dumi- loe indoeld ,e am pus de Indatä, in co-justitieï. trui Mihail Barba, coneertAndu-se im- respondentä cu prefecture de Iaï, si re- In sera de 11 curent, s'a furat asemeneapreunti in térgul oboruluï, pentru a jefui sultatnl acestd corespondente a fost nit drutA si 5 cal cu hamurile pe el, de lape Duraitru Eftimiu Nrciumaru, in strada prefecture prin telegramele sAle, ne-a co-D. Ghitä Niçit. domiciliat in col6rea de Ne-Dudescilor ; politia imediat a luat mOsurT municat eA individul ce avem in mAnA segru , actele de constatarea faptuhil s'a in-pentru surprinderea lor asupra faptultil. nu mea Vasile Dantzug., ebrea din IasY, ban-naintat D-lui prim-proctror de Wm, , értipioa, de 5 curent fiind fixatâ de dênsil' pen- dit renumit, fost condamnat la 15 eta defurul urnaärit s'a prins in Ploesd. tru. jefuire, numiiÏ pe la orele 11 nóptea reclusiune, pentru diferite crimei delic- Anton Tomasiu, George Close, impreunäa 0 intrat in curtea cArciumarulul, si cu uit te comise ,i c actualmente este evadatcu Iosif Lazar, ate si trel a furat in dioadaltA, seetând afarA gémurile camerel des- din penitenciand Dobrov6tu. Prefecturede 13 curent, mal multe objecte si banïpre drum, a inceput a trage afarä objectele ne comunica de asemenea signalimenteleD-10 major rus Petrescu iIosifHarte1, cece se gitsea intr.6nsa. CArciumarulhived- fisice ale acestuT inclivid. si lesiunile cor-eratt in hotel Otetelesano, fAc6ndu-se ne-ent, cu tótitproteciunea sergentilor si gén- porale ce purta pe corp earT coincideaä invMull; actele de constatarea faptulal s'adarmilor care adästa introducerea hotilor perfect acord eu cele constatate de noï, inaint at D-luT prim-procuror, 6rA culpabi-in acea camed, a inceput sä strige adjutor acestea ail stabilit in de ajuns c individulliT sunt in urmArire. ceea ce a fAcut pe furl sA fugä, trägêndmal era in adevOr renumitul Vasile Dantzug , In n6ptea de 13-14 curent, indiviiïmulte focuri asupra agentilor, care la ran- care a cords numaï in Moldova 13 crimePetre Steftinesca, Theodor BogelAneseu cid lor s'ati v6dut nevoiti a le respunde si delicte. Ilie David, prin spargere, introdueendu-seurmärindul p6n6 ce a pus rnâna pe La 7 curent, femeia Uta VMuva, core-in cofetitria D-lui George Demetrescu, dinAcura sunt prinsfi trämisl inaintea jus- plice in furtul a mq multoit objecte de lacolórea de Rosa, a fost prinsl in flagrant de-titiel. D. Grigorie Grecescu ,din strada Breda-lict inainte de a rensi in intreprinderea lor. Acestea sunt, D-le ministru, pe seurt, a- lui, a fost prinsti de agentiT politiel si ina- Inclivida Rada, furând in çlioa de 14, uâ,própe tóte casurile ce a a avut loc in in- intatä, cu acte in regulä D-lul prim-pro-fustA de lânä,i alte objecte de lengerilterval de timp mal sus ar6tat, cum vedetl curor al tribunalulul Ilfov. stApAnd saletrra Haim, din col6reä demai tóte sunt furturT simple si n efractie Femeia Flórea sin Flórea ,din colóreaRosu, a doua-di a fost prinsA, objectelede objecte, urmärite si descoperite de po- de Rosa, denuntând la 8 curent, eä, i s'afurate restituite reclamantel, érit delicuentalitie, érä autoril lor inaintati justitid re- furat asemenea din cad mal multe perne,inaintatä autoritiftd in drept. presive. politia afi urmitrit pe culpabilal si gäsit Individul Iosif Dobroi, furArd la 15 cu- Bine-voiti, v rog, D-le ministru, a pri- aeele luerurT, de si de mid inseranAtate,rent D-luT Iosif Goldsmid, din calea Mo-mi incredintarea prea osebitel mle consi- In case D-lui Rafailovid Armond, care a-gosód, No. 51, frand 560, s'a trAmis in-derati uni. cum se gäsesee in urmarire. naintea justitiei. Prefect, Radu Mihaiii. Individul Tome Ionescu ,furânel prin In aceeasl skit, necunoscuti fAcOtorT de No. 18,399. 1878, Iulie 22. spargere 22 frand In sera de 9 curent ,rele a flint D-lui Fotino, din strada Sea- D-lui Mama Moise, din strada Sf. Apos-unile, No. 10, un rând de haine, furii se *ffirtie2i2i=igSalia., toll, No. 40, a doua-di a fost prins InteuàurmArese, si sunt pe cale de a se dovedi. dreind de agentiï politieli inaintat im- Tot asemenea D-luT Albert Spick, '1 s'aPROTOCOLELE CONGRESULUI DE BERLIN preunA cu banil si addle dresate D-1111furat mal multe objecte din casä pe când prim-procuror al tribunalulul Ilfov. dormea, MT nu se cunosc Ind dérä se Protocolul No. 15. In aceiasT n6pte individul Joe Zmaran-urmäresc. dache, susträgOnd din tesgh6oa de Mc-- D-lui GhitA Stänescu, din calea Mogo- Sedinta din 8 Julie, 1878. nie din strada TArgovisee, a D-lui Costaches6eï, No. 72, furându-i-se de uâ cal& a sa Durnitrescu, 10 ruble, a fost prins imediatdin prAvälie 5 pereclif ghete si anume An- Presinti : dupg comiterea faptulul, banil s'ati restituitdrei Dinescu a fost prins de politie,trä-Pentru Germania, prineipele de Bismarck, pAgubasului, érA culpabilul s'a inaintatmis parchetulul, érA, objectele furate res-D. de Bülow, principele de Hohenlohe j ustitiel. tituite ceinT in drept. Schillingsfarst. De la feraeia Flórea D. Dineä, domicili- La 15 curent, Vasile Petraru, impreunA Pentru Austro-Ungaria, comitele An- atä In strada CotrocenT, s'a furat din cadcu Stefan Constantinescu, gAsind pe piatadrassy, comitele Karoly, baronul de Hay- pe cAnd dormea , In n6ptea de 10 curent,bisericel St. George, mai multe polite inmerle. de individul Dumitru Pop, maï multe ob-valóre de peste 20,000 fraud, la ordinal Pentru Francia, D. Waddington, comi- jecte de rotArie, si in urma cereetärilor fä- ..... , s'ati presantat eu ele a le scorn -tele de Saint-Vallier, D. Desprez. cute, politia a parvenit a glsi aseunsetótepta la prAvAlia D-lni Vasile Mihâilescu, Pentru Marea-Britanie, comitele de Bea- ncele objecte chiar in case delicuentulul;drciumar din suburbea VlAdica,acestaconsfield,marchisul de Salisbury,lord cu adresa No l'ara si inaintat D-luihid 'i le-a oprit, nevoind in urmä plittiOlio Russell. prim-procuror de Ilfov. nirnic in schimbul Mr, ea fiind de gAsit, Peutru Italia, comitele Corti, comitele La 10 curent, asemenea D-luT Alexandravoind ast-fel a profita singuri gratuit dede Launay. Ocotä, din strada St. ApostolI, No. 26, fu-aeest3 objecte. Pentru Rusia,principele Gorcia co w , rAndu-i-se ul multime de objeete de valóre Ceea ce a dat loc la neintelegere intrecomiteleuvalow,71). d'Oubril. de ebreul Iancu Bloum, a fost deseoperitdênsii; chiar in acea sérit intAlnindu-se pe Pentru nude, Alexandra Carathéoder- dapl câte-va Ole de agentiT poIiieT si WA-strada LibertAtel, a Inceput nit discutiunePasa Mehemecl-Ali-Pasa, Sadoullah-Bey. mis justitid impreunä cu objectele furate.violentA, care dând loc la bAnuell agenti- etelinta se deschide la 2 ore si jum6- Stint câte-va dile de dad individul Pe-ler poliieT, *I a urndrit si gäsit acele po-tate. tra Iordache, furAnd din calea Mosilor, 2 asupra D-10 Mihitilescu, faptul acum Protoeolul No. 13 este adoptat. cal, locuitorulul Hristea Masi', din Ale-se anchetézti, érit delieuentii se vor inta Presedintde face mentinne de petitiu- xandria, care venise in capitalA ea 6re-ce D-lui prim-procuror al tribunalulul llfov.nile din lista No. 11.

26 Iulie (7 August) 1878 MONITOUL OFICIAL AL ROMANIEI 4395 La ordinea este articolul XVIIIKhan congresuld stabilesce cministrulperiodk de mèsurile luate in acest scop al tratatuluT de la San-Stephano relativ§ahuld, din pa rte'i, na presintat nici nAputerilor earl' vor veghia la acésta. la cetatea Khotnr si la rectifiearea frun-p ropun ere. Congresul dA consimtimêntul set aces- tarieT turco-persianA. Acest articol este Comitele §uvalow nu este de opiniunetul articol. ast-fel conceput : de a se men-tine puri simplu articolul. Presedintele 1ice cA, in ultima sedintA Sublima POrtA ya lua in seriósä consi-Excelenta Sa repetA cí situatinnile res-Caratheodory-Pasa a supus congresuld o deratiune opiniunea emisA de comisariTpective s'at schimbat de la tratatul demotiune relativA la petitiunea archiepis- puterilor mediatrice in privinta posesiu-San-Stephano tneóce : este yorba acui-n, dineopuluf Gherasim asupra monastirilor in- neT cetgeT Khotur , si se angajézA a facepartea TureieT , nu de a lua in seriósAchinate: Textul acelei motiunT este : sA se esecute luerärile delimitäreT defini-consideratiune" ci de a esecuta un anga-Considerand cA diferendul intre sântele tive a fruntarieT turco-persiane." jament, un schimb, i acest earacter al ces-locurY din Orient si România, relativ la Presedintele opinézA cA scum e timpul,tiunei trebue sA fie indicat limpede intr'uä,bunurile inchinate, care, conform terme- conform decisiunei hiatä de congres in nl-nouA redactiune. nilor protocólelor conferintelor marilor pu- tima sa intrunire , de a asculta pe repro- ten tinute la Paris in 1858, 1859 si 1861 Prineipele de Bismarck esprimând do-si ale conferinteï intrunitA ad-hoc la Cons- sentantul M. S. §ahul PersieT. rinta de a sci daca plenipotentiariT rusTtantinopole in 1864, trebuia sl fie regulat Excelenta Sa Malcom-Khan este intro-doresc st se insAreineze eu aeea redactiu- pe cale de arbitragiti, este One astAcpincl dus,i presedintelel rógä, scomunicene, ;fi lord Salisbury afirmA pentruacéstA congresului observatiunile guyernuluT seh ne esol vat : lucrare, eoncursul plenipotentiarilor en-PlenipotentiariT otomanï rógg, pe acésta in privinta articolului XVIII al tratatuleglesi de nA potrivA interesatT in cestin-Inaltä Adnnare, sA bine-voésel a lua in din San-Stephano. ne din punetul de vedere alcomerciuluT Malcom-Khan çlice cA nu are niel uà consideratie memoriul sântelor locurI din Persiei, comitele §ufalow anunciA cA laOrient inscris pe lista petitiunilor pre- comunicare de faeut, dérA cA cloresce nu-viitórea sedintA va presenta un not arti-sentate congresuld la No. 49, si prin care' maT sA cunósel decisiunea congresului. col, dupt ce se va fi consultat cu colegiTpetitionaril se referA la congres spre a se PrincipeIede Bismarck observa el InaltaseT din Anglia. Adunare n'a luat inel nief u resolutiune, fixa un termen pentru punerea in practiel Presedintele constatti cA principiele ar-a arbitragiuldi sA se numésel un super- derA a yoit sA se asigure décA restituireaticoluluT XVIII sunt confirmate, sub reser-arbitru la cas de divergentl." cetatei Khotur ar fiPrimitA de M. S. §ahul.va complimentuluT ce trebuese a prepara Malcom-Khan se declarA autorisat de Primul plenipotentiar al Turcid declarA plenipotentiariT AnglieT si Rusiei. cA dênsul nu a formulat uA propunere pro- guyernul set a accepta ea recunoscintä Caratheodory-Pasa clice el, pentru ceeaprig cisA, dar cA este gata a apropria restituirea districtuluT Khotur: el se re-ee '1 privesce, nu ar avea nicT uAschimbareconelusiunile memoriuld adresat InalteI feat, pentru intinderea teritorialuT lade-de propus la art. XVIII. Dênsul nu are eu- angio-rusä. AdunAff de sântele loeue. Excelenta Sa a- limitarea fACutä. de comisiunea noseintA de negociatiunile posteriore tra-trage atentiunea congresuld asupra de- Excelenta Sa adaoga câte-va considera-tatului de San-Stefano la care a fAcut a-plorabileT situatiud a santelor locurT or- tiunT asupra situatiund fruntarieT persiane §ouvalow, cl ya solicita i rógt,lusiune comitele todoxe, care reclamA punerea in esecutare de la Bajazid Ilene la Muhamera asupra acestuT punct instructiunile guYer- conferinta tinutA tine in sémA do- a araniamentelor lute de pc Inalta Adunare de a nuluT set : dar eä totusT plenipotentiariT o-la Paris in 1858, arbitragiul si numirea u- rinta guvernuluT set de a se pune de con-tomani sunt la dispositia comiteluT §ou- neineetat re- nuT snper-arbitru prevNlute de protocolul gres un termen difieultAtilor valow pentru redactiunea nouluT articol,din BO Iulie 1858. Congresul se referl nAscende. Guyernul persián se supune maTpe cat va fi vorba de a se eonfirmadeci-congresuld pentru numirea und super- cl'inainte la arbitragiul ce s'ar fixa de Inalta siunea datA de comisiunea mixtA in pri-arbitru. A du nare. vinta cesiuneT districtuluT Khotur. Presedintele esprimA indoielele séle a- Presedintele crede cl congresul va face Tur- Presedintele aminteste cl, insedintasupra competinteT InalteTAdunArT in aces- totul spre a aduce ua intelegere intre precedentA, eongresul pusese laordineatA cestiune streinA in ea insl-s1 tratatelor cia si Persia'cu ocasiunea cetäteTKhotur. din 1856 si 1871 si ctluï de la San-§te- Malcom-Khan se retragei , presedin-Old de ast4-0, resultatul intrevorbirilor de acomplimeatarie asupra diferitelor cestiunifano. Ar dori totusT sA recomande atenti- tele rugând pe plenipotentiariT rusi iportulunei colegilor seTi intrébA dacA vre-unul face cunoseutA opiniunea lor asupraarti-de det,aliu relative la cetatea loresceBatum. PlenipotentiariT interesatT nefiinddin plenipotentiarI are de presentat nis- coluluT XVIII, eomitele §uvalow Inca in putintA de a face eunoseute deci-careva observatiuni in acéstA sA determine esact earacterulactual al loesiunile lor, cestiunea e amanatA pentru se- Lord Salisbury ar fi dispus sA insiste, cestiuneT. In negoeigiunile ce afi avut dar Excelenta Sa nu vede care ar fi sane- intre Rusia si Turcia dupäincheerea tra-dinta viitere. Procedând la punctul urmAtor al ordi-tiunea und decistud a congresulul ina-. tatuluT din San-Stephano, Rusia a con- indepen-, neT dei, presedintele observA cl lordcéstA materie, din momentul ce simtit inapoeze SublimeT PortT Baja- denta RomanieT nu ar atiirna de la nest/ zidul Valea Alaskerd, dert stipuland,Salisbury s'a angagiat a comunica InalteT AdunArT resultatul unei intelegerT ulteri-con ditiun e. ca schimb, restituireateritoriuluT Khotur. Prineipele de Bismarck qiee el, in ea- Asa el Khotur este inapoiat §ahuluT enóre cu plenipotentiariT otomani asupra re- dactiuneT articoluluT XVI privitor la Ar-litate de representat al Germaniei,este de titlu de schimb. Cat despre delimitare, pArerea lorduld Salisbury, si nucunósce difieultate ,de Ore-cemenT. nu esistA nicl u Lord Salisbury dA eitire redactiundin adever, niel un mijloc decoercitiune ce Malcom-Khan a declarat cacceptA pe a- congresul ar putea esercita in acéstA a- ComiteleconcertatA mare plenipotentiariT Mare- coon a comisiuneT anglo-ruse. facere. §uvalow nu p6te de eat sllsprijine, alt-fel,Britanie si aï Turcieï. Sublima PórtA se angagiazA a realisa, Caratheod.ory-Pasa multAmesee prep- dorinta PersieT de a ajunge cat maT curând AdunArY a- fArA nicT uA intânliere, imbunAtAtirile dinteld el a presentat InalteT posibil la regularea fruntarielor sale. céstA cestiune. Excelenta Sacrede cA este Presedintele intrébA déca s'a Lent veil-reformele cerute de trebuintele locale in provineiele loeuite de ArmenT si a garan-de dorit ca acestA dificultate sA priméscA ITA propunere in gait de mentinereapurA ta siguranta asestora contra Kurdilorsiuà solutiune spre a proaveni discutiunT ul- si simplä a art. XVIII. teriOre Tare Rombiai Pórtl, rrimul Citirea notelor adresate deMalcom-Cireasienilor. Ea va da cunoscintA in mod

43913 MONITORUL OPICIAL AL ROMANIII 26 klie (7 August) MA

blenipotentiar otoman cere, cel putin,camete extreme find fixate, detaliele tre- Linia de frontierA taiA apol, In linie in casul and inalta Adunare n'ar crede deImese, In adevér, lAsate uneT comisiuni. dréptA, capul ha-inuluT piriuluT Ichtiman trebuintA a esamina afficerea, cesthinea Principele Hohenlohe, observA cA, nu seDere, treand intre Bogdina si Karaula pótA fi tratatn afara congresuluT de cA-póte incA precisa punctul extrem din par-spre a se uni eu linia tmpArtiriT apelor. ee tre puterT. tea SilistreT, dar el comisiunea a indicatseparA basinelc Isker $i Marica Intre Ka- Principe le de Bismarck dice, cA In ade-ea aePst punct sA fie locul unde s'ar puteamorli si Hadzilar, urmézA acéstA linie pe vér acesta ar fi singurul chip realisabildestabili un pod peste DunAre la résAri-oisenrile Velina Mogila ,piscul 1098, a trata cestiunea sicrede cA colegiT séTtul SilistreT, pod care ar lega cele douéZmailiea Vrh, Sumnatica si atinge limita vor consimti a scri guvernelor lorTn acesttér murT romane ale fluviuluT. administrativA a sangiaculuT Intre Sivri Comitele Souvalow admiténd cA un podTas si Cadir Tepe. Comitele ouvalow amintesce et,propu-ce ar uni améndoué térmurile DuniiriT era Nu se vor putea ridica IntArirT Inteo nerea plenipotentiarilor francesT relativAnecesar, $i baronul de Haymerle adAogêndradA de dece kilometre imprejurul &MO- la libertatea religi6sA si la diverselega-eA, dupl pArerea expertilor, un singurkovuluï. rantiï aeordate tutulor cultelor a tweet unmind In impregiurimï este proprice la con- ,1De la Cadir Tepe, linia fruntaria se di- drept not aplicabil tutulor principatelorstructiunea unuT pod, presedintele intreblrige cAtre sud-vest urmând linia de I'm- si care antorisApeeT interesatT a sustinedéca congresul acceptA 1 linia fruntarieTpArtire a apelor intre basinele Mesta Ka- la timp si loc justele lor reclamatiuni. de nord a Bulgaria; 2 linia SilistreT pênrasu, de o parte, si Struma Karasu de cea- Presedintele este de acordasupra aces-la Mangalia; 3 lAsarea detalielor pentrul-altA parte, trecénd pe crestele muntilor tuT punct cu plenipotentiariT RusieT: Al-studiele uneT comisinni europene. Rhodopelni, numite Demir Kapn, Iskof teta Sa este de opiniunP, in general cA kalta Adunare dA consimtimêntul sniTepe, Kadimesar Balcan i Aji Gedik pêné s'ar putea Introduce in tratatun arti-acpstor propunerl cari regulézAlimitele dela Kapetnik Balean, si se confundA ast-fel col care ar da nuterilor representate tunord ale prineipatuld. cu vechia granitä administrativA a sangia- eongres sercina de a veghea, fie nrinrepre- Princinele Hohenlohe treee la traseulcului Sofia. sentantiT lor la Constantinopoli, fie prinfruntarieT de la vest. Ea trebue sA urmeze, De la Kapetnik Balcan, linia graniteT altY delegatT, asupra esecutiuneT diverse-de la Rocovita, pe DunAre, vechia frunta-este indicatA de linia impArtira apelor lor dispositine la carT se fac alusiune. Ces-rie orientalA a Serbia ptIng la Stara Pla-intre vAile Rilska reka si Bistrica reca, tiunea santelor locurT ar putea A intre sinine. urmésA ast-fel muscelul numit Vodenica ea incest control. Principle de Bismarck AcéstA linie este aeceptatA de congres.Planina spre a descinde In valea Struma eclaogA, cn consimtiméntul InalteY Adu- Principle dp Hohenlohe expune, apoT,la confluentul acestuT rti eu Rilska reca, nArT, cA in ceea ce privesce acéstA dinur-fruntaria de sud, ast-fel cum s a fixat delAsand satul Baracli de partea TurcieT. mii cestiune, se YR nota in protocol etire-comisiunea de delimitare, In termeniT ur-Ea se reurcA atuncT la sud de satul Je- presentantiT puterilor sunk gataa referimAtorT: lesnica spre a atinge, Pe linia eea maY guvernelor lor in acéstA privintA sia re- ..Fruntaria incepe de la gura si suescurtA, catena Golema-Planina la piscul solicitudineT lor esaminarea a-thalwegul riuletuluT mule se gAsesc se-Gitka si a se uni eel cu yeehia fruntarie testeT afacerT, sat pe vechele base, sattole HodzakiöjSelam-Kioj, Aivadsik,administrativA a sangiaculuT SofieT, IA- pe acele ce vor resulta din deliberatinnileKulebe-Sudznluk; strebateoblicvaleasand, totne, de partea TurcieT totalita- congresu I nY. Deli Kamtsik trecénd la sud de Belibe sitea basinuluT Suha reca. La ordinea dila vine raportul cowl-de Kemhelik si la nord de Hagimahala ta- De la mu ntele Gitka, fruntaria se di- sinnei de delimitare. Ind valea Deli Kamtsik la 21/, kilometrerige cAtre muntele Crni vrh prin muntiT Principele de Hohenlohe, presedintelein sus de Cengel; se sue pe vérful munte-rarvenaJabuka, urmând vechia limitA ad- comilinna, indicA maY &At traseul frun-luT la un nunct situat'intre Tekenlik siministrativii a sangiaculuT Sofia In partea taria de nord a principatuluT BulgariaAidos-bredza ai merge pe Karnabad-Bal-superiórA a basinelor Egri Su si Lebnica, care urnaézA térmul drept al DnnAriT de lacan, Prisevica-BalcanKasan-Balcan lase urcA cu acésta pe crestele Babinapo- vechia fruntarie a SerbieT péné linia de-nord de Kotel IAA la Demir-Kapu. De lalana si ajunge la muntele Crni vrh. terminatA de congres intr'uA $edintApre-Demir-Kapu ea va urma crésta Balcanilor De la muntele Crni vrh, linia granita cedentA, $i care plécii de la un pulletspreIAA la piscul Kosica." se contopesce cu limita administrativii, co, résArit de Silistra péné la Mangslia, la Congresul adopt/ acéstA, linie IAA laseparl sangiacurile Nisch si Sofia urmand marea NégrA. Punctul de la rèsAritul Si-Kosiea. linia impArtiriT apelor Intre Struma i Mo- listreT nu este incA fixat, dar nu este vorba Principele de Hohenlohe indicA cA derava, pe piseurile mu ntilor Streser, Vilo de uA linie strategicA : acésta este nAcon-la aeest punet inainte, delimitarea san-Golo, Mesid, Ravnasiva, Ogorelica, Kos- cesiune fAcutA Romania,i traseul esaetgiaculuT SofieT a intélnit dificultAtT In st-turnica si Lubas IAA la Grotoska Pla- al acesteT concesiunT rémâne reservat. ria comisiuneT. Majoritatea s'a pronuntatnina. Comitele )5ouvalow amintesce cA, in a-pentru traseul urmétor IncepAnd de la acéstA catenA,ea des- devér, nu este aci vorba de uA linie stra- Fruntaria pArAsesee crésta BalcanuluTcinde cAtre nord-vest urmând, la dis- tegicA. Plenipotentiariï rusT ai sporit teri-la piseul Kosiea, se cobórA cAtre sud intretantii de doug kilometre aprópe, tArmul toriul acordat RomânieT; s'a luat deci-satele Pirtop, lA Tat Bulgaria', si Duzancisting al Dioljanskei reka $i al Lukivichei siunea ca uA linie, plecând de la résAritullAsat RumelieT orientale, péne la 0.1.111 Silistra reca, taie, la 1,000 de metri la nord-ves- i mergênd la Mangalia, care arTuzlu Dere,urmézA acest curs de apA pénAtul satuluT Segusa, calea de la Sofia la fi conrinsA in teritoriid roman, sA servéseAla junctiunea luï eu Tepolnica, apoT acestPirot, se dirige in linie dréptA cAtre Vid- de limitA a posesiunilor romane In Do-rit, péné la coniluenta sa eu Sonovskiolic Planinai, de acolo, pe muntele Ra- brogea. Acésta este o cestiune de bunADere, Wand Rumeliel Orientaleo zonA dedoeina din catena Kodza Balean, lAsAnd credintA; punctul important fiind num6-nA radA de doué kilometre in susul acestuTSerbieT satul Doikinci si BulgarieT satul rul de elemente române de coprins In Bul-confluent, se sue érAsT intre piriele Smov-Senakos. garia, acéstA linie trebue a fi trasA eu In- skio Dere $i Kamenica urmând liniaim- «Din vérful munteluT Radocina, frunta- grijirei ar putea ficonfiatA uneT comi-pArtireT apelor, spre ase intórce cAtrevest siunT europene. ria inaintésA eAtre vestul cresta Balcani- la inAltimea Voinjak si a ajunge dreptlalor prin Ciprovec Balcan si Stara Planina, Comitele Andrassy dice cA, cele done punctul 875, pené la vekia fruntarie orientalAa principa-

26 lulie (7 August) 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMANItI 4397 tuluT SerbieT aprdpe de Kuh SmiljevaRumelia orientalt" Prieurmare, acAstAlatinneT ar fi consultate, ea s'ar fi declarat Uca.v 'vale nu póte fi revendicatA de plenipoten-In favórea alipirei ei de Serbia. Comitele Pribcipele de Hohenlohe terminfind a- engles, dc l. ea stA esclusA din Ru-,uvalow n'ar fi eedat asnpra a cestui:punct, cAstA exputere, adaogA ca nu s'a putut luamelia, ori apartinênd sandjaculd Sofia.ei, fArA a se face partisanul sufragiuluï iiä hotArire In priyinta acestuY traSet, de óreorï Omanhd separatA de &usu.!. universal, ar fi cerut, In fine, ea cestiunea ce plenipotentiarir RusieT n'at gAsit'in a- Baronul de Haymerle tine a reamintisA, fie reservatA unei eomisiuni 6uropene c6stA delimitare nA compensatie suficientAea plenipotentiariï austro-ungari n'at ril,-care sti decidA, la facia locului ei dung ilentru pArtile'ce fuseserA deslipite de sanddicat dificultAti lu privinta sandjaculuiinteresele populatinney, déea, Piroti Trn jac la est si la slut Sofia. Nome 1'n ce privesce eompensatiu-vor trelmi sa tinA de Serbia set de Bul- Presedintele regretA eA membriT comi-nee, etrutA de plenipotentiariï ru,s1, at] in-garia. siuneT nu s'all putut intelege asupra aces-sistat representantil anstro-ungari .ca Bul- Petitinnile presentate de locuitori In tei cestiuni si esprimA pArerea ea congre-garia sA, nu se mai intindl la nord, si allfav6rea und anexAri Serbe n'at niel n va- sul sA, o decidA prin majoritate de voturY.nropus ca eqniyalentul sA fie luat maibinebiro in ochil comitelni ,5uvalow; spre a Comitele Suvalow reamintesee cl con-din caza Djuma de cat din Pirot. demonstra pucina lor consistentA, este de gresul, intr'una din primele sale sedinte, Mehemed-Ali dice eh',nrealitate, Bul;ajuns a constata cA, aceste loeslitAti stint a admis n unanimitate casandjacul Sofiagaria a obtinut tot sandjacul SofieT, AultastAdi ocupate de try! pele serbe ei cA mi- sA fie incorporat principatuld Bulgaria',de rectificArile strategice prevedute, ei cA,tropolitnl bulgar, care representa intere- sub reserva rectificAra strategice a frun-protocolal primitiv a fost eseentat euvéntsele acestel nationalitAti, a fost esilat de tarielor. Mad acéstA cestiune s'a transmisen euve'nt. Excelenta Sacredo dea inutilpTinci p ele Serbia. esaminArei specialistilor tutnlor puterilor,de a mai concede ,ceva Bulgaria din spre rreel0, spre a ajunge la nA, conclusiune practicA ,ei spre a resolve ,prin aceiaei eY ainteles cA era yorba de a alege TareSerbia. nad multe creste de muntl pe acelea cart Comitele $uvalow insistA ca Bulgariadispositinne cestiunea, compensatiunei si ar corespunde maT bine latrebuintele a-sA obtinA un eqnivalent suficient din sprediverginta de opinioni ce esista eu priVi- pirAreY. Ac6sta nu a fost opiniunea ofice-Serbia. re la Pirot si Trn, dhsnl oferA 1111 eom- rilor de stat-major englezi; eÏ at cerut a Preeedintele cere ca plenipotentiariipromis; el cere ca Trn, sti fie incorporat restrânge frontiera dincóce de catena derueï sA determine esact equivalentul ce elBelgariel ei lasA Pirotul Serbia. Preeedintele, resumând discutiunea, ei mun i at sehimbat, eu acest chip, nAreclamA. rectificare strategica inteuA, cesiune teri- Principele de Hohenlohe crede cA tre-propunerea fAcntA de comitele L-tvalow, esprimA dorinta de a se stabili iiintele- torialA. bue a adAoga el comisiunea a propus, In Plenipotentiariï Rusieï, inspirandu-seunanimitate, de a se da principatuld bul-gere pe basele acestea. In discutiune de un spirit de conciliatiune,gar nA cale militarA, afara deequivalentul Comitele de Saint-Vallier conetatA cA uvnlow a indicat nAtransactin- Ri admis linia ce a Intrunit sufragiele ma-pe care Rusia '1 gAsesceinsuficient. AcéstAcomitele joritAtei comisiund, dérA eÏ ai fAcut a-propunere a fost formu1atIn acestT ter-ne ce va permite comisiunade delimita- meni: re de a formula ,In acéstA privintA ,uit césta sub reserva de a primi un equivalent propunere ulteriórA asupra cAreia congre- In traseul fruntarielor occidentale alesand- In cas de resbel si chiar In cas când acestsul va avea sA se pronnnle. Exeelenta Sa jaculuT. Serbia ar conserya neutralitatea , Equivalentul ce li s'a propus nu li s'aprincipat va putea fl invitat de a permitecredo, incA, cA Inalta Adunare find de a- jumi>,-trupelor ei convoinrilor bulgare liberacord asupra celel mai mari pArti din &un- parut suficient, cAcT abia fAcea cât taria de Sud a Bulgat iel, de la mare TA- tate din eeea-ce Bulgariaperdea de altAtrecere pe linia dintre Vidin ei Sofia, pe drumul de la Sofia la Pirot ei din acestnC la Samakow, ar putea sA'a esprime i- parte. mediat votul asupra acesta linii ,reser- Excelenta Sa reamintesce InalteT Adu-punct laVidin,pn1ntrectórea Sf.Nicolae. unanimitateSerbia nu va putea sA. refuse acAsta, si a-vand partea ce se OA ineA in diseutiune nArT fcd ea a consimtit considerate ea ullpentru u6, altA sedintl In care congresul la incorporarea sandjaculuT SofieTin Bul-ceste trecerl nu vor fi violare a stAra de neutralitate." se va pronuncia in cunoseintAde causA, garia, si plenipotentiariT RusieT tin espres dupA presentarea unui report complimen- a'l mentine, déca nu In limitelesale ad- Comitele .uvalow dice di reserve fA- ministrative actuale, eel pucin Indimen-cutA de comisiune spre a asigura naliberAtar al comisiunel. trecere in favórea Bulgaria, probésA,pên Preeedintele adoptA opiniunea votArel siunile teritoriale In care a fost coneedat. punctelor deja dolAndite, dérA, nu estede tivalow se rógAla ce punet fruntaria occidentalA aBulga- Prin urmare, comitele pArere a se lAsa cele-alte punete ladeciL ca congresul sA bine-voéscA astatua, inria este pucin satisfAcetóre, de óre-ce e teritoritivorba de a se da Bulgarilor posibilitateasiunea comisiunel. Alteta Sa prUpline ea principit, asupra unel sporia de congresul sa decidA astadi chiar asupra SofieT.untel retragerl, garantându-li-se ulcale in partea despre apus a sandjaculuT cestiunel Piro tul al ei Trnul uT, lAsandu-se Lord Salisbury esplicA cA Anglia a con-militarA prin Serbia. Presedintele intre- deinslcomisiunel dreptul de a statua asupra simtit la cedarea sandjaeuluT SofieT careband care era equivalentul reclamat Rusia a consimtit a se cedaRusia in favórea Bulgaria, ExcelentaSadetaliel or. formuland Baronnl de Havmerle ei lordulSalfstu- TurcieT cele douè vAT Struma si Mesta-Ka-se conformézA acestel dorinte, trebui sA fie aprofundatA a fA-uä propunere care ar putea, tot-uA-datA,ry opinézA, cit comisionea ar rasu. EA esaminare maT autorisatA a decide, asupra-acestordetalii, eat sA, se védA cA u. parte a vAel Struma inlAture divergintele ce esista intre plenipotentiaril austro-ungarl i ruei. DupAprin majoritate de voturi. se gAsea coprinsA in sandjaculSofieT. A- Principiul atributiunei PirotuluiSer- césta a fost causa reelamatiuneT delegati,pArerea plenipotentiarilor austro-ungari, cele done punete Pirot ei Trn ar trebui sA,bia' ei a Trnului. Bulgaria esteaeceptat ler britanieT, carT at eerut uA rectifieare de congres, care admite asemenea eacó- in fruntariele de sud ale sandjaculuT. apartinA Serbia, pentru cA populatiunea din ele e serbA Plenipotentiarii ruel numisiunea ,fArA a mai referi Inalteï Adu- Comitele Suvalow respunde cA, déca sA pótA statua asupra detalielorprin plenipotentiarul britanic se basézA pe a-impArtleese acéstA opiniunei considera eele done districte sus mentionate ca donemajoritate de voturï. céstA consicleratiune, d6'nsulva opune Principele de Hohenlohe espune cA, re- un alt argument. Congresul a decis casand-centruri bulgare. D. Ristici a insistat mult asupra alipirel- de Serbia Apunetelor Pirotpresentantil engresi, in sinul comisiunel,. jacurSofief sA fie schimbat, cu conditiunea ar dori sA adaoge pePngA linia Balcani- ca valea Struma sa fie esclust dinel si din Tr4, pretiu êM el, déca dorintele popu-

26.4u lie (7 Augnst) 1878 4398 MONITORUL OFICIAL AL ROMMEI uvalow se mArginesce in a lor nit razit strategicit de 5 chilometri.A-proiectuluT de delimitare urmAtor pentra Comitele face cunoseutit atitudinea comisarilor rusY eistit cerere nu s'a primit decomisiune, dé-Serbia, primit de majoritatea comisiuneY: rit acésta a adoptat DAresolutiune care Traseul va urma frontal ia actualit prinIn sinul comisiund: eY 0 abandonat de- consistA, In a se adtioga laultinaul aliniatthalwegul Drina ,litsând plincipatuluTlimitarea de la San-Stephano spre a primi al propunera engleze inseratit tn protoco-Mali-Zwornici Sakhar." delimitarea propusA de Austro-Ungaria, lul No. 4, pagina 3, resolutia urmittóre: Ea TR urma spa in lungul vecha himitesi cat despre eele don't cestiunT supuse In Comisiunea europeanA Ta lua in consi-a principatuld pénA la Kopaonik, de 6areacest moment congresuld, el s'at dat in deratinne necesitatea pentru M. S. Sul-se va deslipi la piscul Kanilug. De acolopartea majoritAtel expertilor. tanul de a '$Y putea aptra fruntariele Bal-ea se va confunda eu limita occidentalA a Comitele de Saint-Vallier observa c ar canilor In Rumelia Orientalit". sangiaculd Nis 1)6'0 la satul Koncul, pefi esential ca 0 se lase SérbieY eetatea Acest adaus find primit deeongres,Morava, trednd maY ântéiti prin créstaVranja, importantA pentru principat din presedintele supune la sufragiele Inalteldélulul Sud al KopaoniculuY, apd prinpunetul de vedere al populatiund. Exce- AdunArT traseul fruntarielor bulgare, afa-Maria(' $i Mrdar Planina (formând im-lenta Sa nu crede alt-fel e Sublinsa-POr- rA de cestiunile de detalit privitórelaPi-pArtirea apelor Intre basinul Ibar $i Sit-tA s'ar putea plinge de combinatiunea a- rot $i Tm, cari rtmân a fi hotArâte de cAtre-nica de 0 parte, §i Toplica de alta) IA-doptata, avantagiósA Tureid care rcintrit comisiunea de delimitare. Acest trasetAnd debuqeul Sud al defileuld PrepolakIn posesiunea Djume $i a pArtiY de Sud a este adoptat n unanimitate. Turcia pénA la munt( le Djak, intorcéndu-sangiaculul Sofid. Principele de Hohenlohe trece la frunta-se apa cAtre Sud prin crésta ImpArtiriï a- Presedintele puntiad la vot eestiunea de ria Rumelia orientaliti dA citire propu-pelor dintre Brevenicai Medve dja-Bjeka,a se sci décA Prepolac va renAne Tureilor nerd urmAtóre presintatit de comisiune:litsand tot basinulMedvedja sat Sérbilor, plenipotentiariY Germania, de unde se va cobori Intr'ult directiuneAusto-UngarieY, FraneeY, Mara-Britanie, Fruntaria de Sud a Rumeliel orientaleEst intre satele Petrilja si Dukat , spre aItalia si Turcid sunt de pArere de a lasa Cu Incepere de la lid Arda, lOngA sa-strebate riul Medvcdja $i a se urea peacest punet Turcid :plenipotentiariT Ru- tul Adacali, fruntaria se urcA pe créstacrésta Goljak-Planina (formând impArtireasid declarA c. primesc votul majoritAteY. muuteluT Bestepe Dagh pe cam o urméztapelor Intro Kriva-Rjeka de uA parte, $i Presedintele consultA apol. Inalta Adu- pénA la un punet situat pe Marita, la 5Poljanika, Veterniea $i Morava de alta) demare in privinta Vranjeï. Plenipotentiaril kilometre me sus de podul Mustafa-Pasa,unde va descinde Intr.uA directiune SudGermania, Austro-Ungariel, Franca $i se sue cittre Nord pe Hulade impArtire ala Koncul pe Morava, lAsAndaeest sat Str-Rusid sunt de pArere ca acest district sit apelor Intre Demirhanli Derei micele a-bid. Din acest punct fruntaria va urmafie anexat Serbia; plenipotentiariY MareY- finente ale Marita, pénA la Kfideler Bair.thalwegul Moravia pht la Lusan, litsfindBritanie, Italia $i Turcia s pronunciA ca De acolo ea strtbate Valea-Tundza, in-acest sat Turcia de uncle se va dirigeel 0, remânA Sublimel-PortY. drepténd.u-se direct cAtre Böjük Derbend,prinBovovee qi Novo-Selo Msând aceste Principele de Bismarck eonstatA resul- pe care il lasA la Nord ImpreunA euSud-sate Turciapént la culmea munteldtatul votultaï $i propune Inaltd AdunArY zak. De la Bejük Derbend, ea reia liniaKujan. Din acest punet, fruntaria se vade a se adopta totalitatea traseuluY frun- impArtiriT apelor intre afluentele Tundzacontopi din noti cu limita administrativAtarielor SêrbieY, alipindu-se Prep olae Tur- la Nord $i Marica la Sud, pênn dreptulmeridionaM i orientalA a sangiaculuY Nis,ciai Vranja SArbieY punctuluY Kaibilar , carertmâne la Nord,formând ImpArtirea apelor intre basinele Caratheodory-Pasa declarA cA dénsul trece la Sud la Almali, Intre basinul Ma-Vardar, Struma, Isker $i Lom de oparte,trebue s. ascepte In privinta Vranja ins- rica la médA-di i diferitele eursurl de a-si Morava $i Timok de alta. tructiunile guvernaluY stti. pA call se dirig drept cAtre Marea-NégrA, AcéstA limitA administrativa este maY Lord Salisbury reclamand din not con- Intre satele BelevriniAlatli, urmézA laeu sémA mareatA prin crésta S. Ilia-Plani-tra cesiuner VranjeY, carepare pericolO- Nord de Karanlik crestele Vosna, Luvak,na tidal munteld Kljac, crésta Babina-sA pentru Turcia, refusA de a consimti, In Sw. Ilia, linia ee separA apele rauld Du-dava, culmea muntilor Crni-Vrh, uncle seaceste conditiunY, latraseul fruntarielor kir de cele ale rauld Karagae Sw, si a-confundii, en fruntaria oecidentalA a Bul-sérbe. junge la Marea-NégrA Intro eele clodgarierindicatit mg sus. In facia acestd declaratiunY, pre$edin- rAtarY eu aeest nume. Alteta Sa, dupA terminarea acesta eitirY,tele recunósce cA, daelt va fi mentinutA, ar Plecând de la raul Arda, fruntaria deeqpune clout dificultAtY ce s'at ivit In Aidtrehui sconstate, eu pArere de MI, aid- apus va urma traseul de la San Stephano a-comisiund: una cu privire la defileul Pre-narea regulArd acesta cestianY 00 la un dicit muntil Isiklar, Karakolas,Cepati,po lak, alta relativA la districtul Vranja.acord. ulterior. Esek-Kulaghi, BaleaniT Negri (Kara Bal-In ceea ee se atinge de Prepolak, delega- Comitele de Saint-Vallier, insistA, din can) 00 la muntele Krusevo. tiY austriad il lAsaserA. TurcieY: comisianot; ea orasul Vranja 0 fie lAsat Sérbia, militarA insA propuand de a se acorda inteun scop de conciliatiune, el propa- 2. Fruntaria oceidentalä a RunielielStrbilor uä razA de uA mie de metre la Sudne uä linie de transactiune care sA fie sta- din spre vilaetul Salonieule. de Prepolac, delegatiT turd s'ati opus. Ces-bilitA la Sud $i In apropriere de Vranja Fruntaria occidentalit a Rumelid setiunea n'a fost decisA: cat despre distrie-ora$uli populatiunea ar tine de princi- separit de aceea a Bulgarid la munteletul Vranja, majoritatea comisid erea depatul Orb, pe &ad Turcia ar afia, in in- Cadir Tepe, din catena Rhodope, urméndpArere de a'l Rim Sérbilor, clérA aeest sen-tinderea de teritoriï ce i s'ar acorcla, con- linia impArtiriYapelor dintre basinele Ma-timent a intalnit opositiunea delegatilorditiunile de sigurantA, ce ea reclamA. A- ricai aftuantiT s61 de 0 parte,i Mestaturd $i engleg. céstA propunere dA loc la un not schimb Karasuiafluentil acestuia de alta, si se Mehemed-Ali-Pap indicA, pe eartA, in-de idel,i congresul decide cA comisia de dirige cAtre Sud-Est i Sud pe culmeaeonvenientele atributiund catre Sérbia adelimitare va avea sit determine, la sud de mnntilor Despoto-Dagh,cAtre munteleVranjia : uà datA defeleurile rteesta regi-Vranja, traseul tine hail care,lAsând ora- Krusevo (punctul de plecare al Hai tra-unT trecute, nu se maY presintA, nidun ob-6(11 de partea Sérbid, sA dea Turciel spa- seuluY de la San Stephano.)" stacol 00 la Usitub. Excelenta Sa decla-iul neeesar spre a',$Y asigum aptrarea po- Congrestal aprobA, WA, diseutiune, a-rA &Hi cA Vranja este neeesar Enid de a-sesiunelor. ,céstA delimitare. pArare a imperiuluIsiinsistA, mnsA, ea Pre- Preqedintele pune apd la vot stabilita- Prineipele de Hohenlohe dA apoY citirepolae sit fie Msat Turcia. tea traseuld fruntarielor sOrbe, care se a-

26 tulle (7 August) 1878 MONITORUL OFICIAL AL RONANIEI 4390 doptA de congres. Alteta Sa constatA euD. de Blillow, printul de Hohenlohe, Schil-nipotentiar al RusieT a luat pe respunde- multun ire acest resultat $i adaoga cal pro-lingsferst. rea sa personalA, de a primi un tracet nob tocolul remâne deschis pentru instructiu- Pentru Austro-Ungariacomitele An-asupra drub, convenise cu primul pleni- nile cerute de plenipotentiariT otomanT. drassy, cemitele de Karolyi, baronul depotentiar al MareT-BritaniT. Alteta Sa ci- Remâne, apoï, bine inteles cA tóte ces-Havmerle. tesee, in acéstA privintA, declarallunea ur- tiunile tratate (1.-; comhiunea de delimita- Pentru Francis, D. Waddington, comi-mAtóre : re sunt inaintea comisidde redactiunetele de Saint-Vallier, D. Desprez. PlenipotentiariT RIO at adus deja la pentru detaliele de forml. Pentru Anglia, comitele de Beaconsfi-eunoseinta congresuluï, cA Imperatorele, Principe le Gorciacow dA citirecoma&eld, marehisul de Salisbury, lordul OdoAugustul lor stApN1, are intentiunea de a cAreT urmAtóre : Russae. face din Batum un port liber. Sunt auto- In momentul cand Ina lta Adunare,In- Pentru Italia, eomitele Corti, comitelerisatT de a adaoge cA intentiunea Majes- trunitA laBerlin sub auspieiele M. S.de Launay. tAteT sah este Ind, de a face din acel port ImOratuld Germanid, are sA termine o- Pentru Rusia principele Gortchacow,un port esentialmente comercial. pera de pacificare ce aintreprins, pleni-comitele Schuvalov, D. d'Oubril. Lordul Beaconsfield impArtAsesce eu potentiarii RusieT ered a corespunde sen- Pentru Turcia, Alexandru Caratheodory-totul ideile exprimate In documentul citit timentelor sale esprimând urarea ea ac4s-Paaa Mehemed Ali-Paaa, Sadullah-Bey.aeum de principele Gortchaeow, i pretu- ta opera., implinitA inteun spiritde con- edinta se deschide la 2 ai jumbtate. esce tare spiritul sincer de coneiliatiune ciliatiune, sA asigure Europa IA pace so- Protocolul No. 14 este adoptat. de care Alteta Sa a dat probA In convor- birile privitóre la districtele in cestiune. lidA si durabilA. La ordinea dila este redactarea defi- Rusia este particular interesatA in a-nitivA a art. XVIII a tractatuluT de laPrimul plenipotentiar al MareT-BritaniT a césta. Ea a flint marl sacrificiT in timpulSan Stefano, relativ la teritoriul de lafost animat de aceleaaï simtiminte.Olt resbeluluï; a fAcuti maY marY, cu scopulKhotur ai la fruntaria turco-persanA. p entra neintelegerea asupra linieT de frun- de a se restabili pacea ai a se mentine In- Comiteletivalow citesce projectul detarie, Exeelenta Sa propune de a inere- telegerea europénii. Ea este in drept de aarticol, urmAtor, asupra cArnia plenipo-dinta discutiunea punetelor cu litigit co- spera cA, eel putin, aceste sarificiT nu vortentiariT MareT-BritaniT si aT Rusiel s'atmisiuneT de delimitare ai sperA cA nu va fi gratuitei cA opera, ale cAreT funda-invoit, ai care urmazA a'fi trAmis condsiu-maï fi nicT nA flificultate. mente s'a pus, nu va remane sterilA dinnel de redactiune, décA va fi primit de ca- Preaedintele regreti el nu s'a putut lipsA de eseentiune, precum at fost pre-tre congres: stabili acordul, direct, ai se teme cA, a- cedentele IncercArT de pacificarea Orien- Valea Alasehker duluTioraaul Baya-vênd recurs concesiuneT sA nu fie mijloeul tuluï. Ea nu póte admite perspectiva re-zid, a cAror anexiune la Rusia a fost pri-cel maï repede de a regula acéstA afaeere. inoira criselor penibile, asemene cu aceiamitA de cAtre M. S. Sultanul, prin art. Prineipele Gortehaeow explicA din nob, cAreT congresul din Berlin este chematXIX al tractatuluT de la San Stefano, re-cA traceul ce propusese $i indicase pe a'T pune un cap6t. PlenipotentiariT RusieTmAnand in posesiunea Turcia, guvernulhartA, constitue uA coneesiune insemnatA, sunt convinaT cA acesta esteicugetul al TurcieT all convenit, prin ur-de adAogat la Reel la care Rusia con- Inalta AdunArT, care nu ar voi sA ridieemare, ea Sublima PórtA, inschimbul a ce-simtise deja. D-sa era autorisat a crede un edificit efemer, eare ar expune pacealor tGritoriT, se restitue la réedul el', Per-cA nieTuA dificultate nu ar maT fi survenit, OrientuluT ai a Europa la nod pericole.sia, oraauli teritoriul de la Khotur, in-relativ la linia maT 'nainte de Olti ce pri- mise sub respunderea sa personalA, In acéstA convinctiune, plenipotentiariTtocmaï cum a fost delimitat de cAtre co- ai a- RusieT at ordinul de a Intreba congresul,misiunea mixtA Anglo-RusA. supra cAreia D-sa sinchipuise cA pArti- Caratheodory-Paaa declarA cA plenipo- inainte ca el sA punA cApbt luerArilor sale, le interbsante cAduse eu totul de acord. Preaedintele propune cA cel putin asupra cad sunt principielei modal eu earl' 'aTtenti nY otomanT nu at primit IncA in- propene el a asigura esecutarea inaltelorstructiunile lor. eonsimtimantuluT puterilor, eomisiunea de Din observatiunile sehimbate In acéstAdelimitare, dacA claim urmézA a fi sesi- sale decisiunT. Preaedintele dice, cA acéstA comunicareprivintA, intre comitele Andrassy, lordulsatA de acest diferent, sA paaéseA inainte Salisbury, Caratheodory-Paaai comitelein luerArile sale fArA a marrecurge la con- va fi pusA la ordinea de di a viitóreT ae- cg, traceul propus pen- dinte, fixatA pe mane, care va maT coprin-uvalow, resultA eursul unor oficerTspecialT,i sA decidA tru teritoriul de la Khotur este ace] aa aresemandu-se pe majoritatea sufragiilor. de ai regularea punctelor reservate In ces- AcéstA propunere este primitA In una- tiunea BatirmuluT, rectificarea fruntarieTcAruY delimitare a fost indicatA, acum catT-va anT, de cAtre comisiunea Anglo-nimitate de cAtre congres. teritoriuluT Khotur,i uA comunicare a- Preaedintele ia act de acéstA decisiune supra stArei luerArilor comitetuluT de re-Rusl. Congresul, maï 'nainte de a se pronun-ai la observatiunea lnï Caratheodory-Paaa dactiune. edinta se ridicA la 6 ore : cia, cere a se amana resolver ea cestiuneTrelativA la Valea-AlachkerduluT, rbspunde pentru a doua di, TOO ce se va comunicael Alachkerdul este afarl din cestiune , Semnatï: v. Bismarck, B. Billow,respunsul definitiv al Portei. comisiunea nu va avea darA altA indato- C. F. v. Hohenlohe, Andrassy, Karo- Preaedintele intrébA décA acordul s'arire de cat a se ocupa cu traceul liniei de lyi, Haymerle, Waddington, Saint-stabilit intre plenipotentiariï englea aiOlti. Vallier , H. Desprez ,Beaconsfield,rusl, asupra Invoelilor pririteire la Batum, Inalta Adunare trece la declaraOunea Salisbury, Odo Russel, L. Corti, Lau-asupra cArora trebuiat sA seintelégA inpresintatA de cAtre printul Gortchacow, nay, Gorciacow, §uvalow, P. d'Ou-aedinta precedentA. in aedinta precedentA. bril, Al. Caratheodory, Mehemed-A- Lordul Salisburi regretA el uA n inte- Primul plenipotentiar al TurcieT nu 'al' li, Sadullah. legere asupra traceuld linieT de fruntarieesplicA bine tinta aceluï document. Prin- a survenit tocma la urma,ai pune in in-cipiilei modurile menite a asigura reso- Protocol No. W.' tardiere aeordul intre ambele puteri. congresuluï, at fost deja indicate Printul Gortchaeow dice cA In ceeea ce'lIn eursul deliberatiunilor Inalta AdunArT; .5'edinta de la 9 Mix 1878. privesee personal, nu este in diverginteuA parte din decisiunile congresuluï, ur- Erat de facil : de opiniunT eu lordul Salisbury asupramkA a se eseeuta imediat; cele-l'alte Peutru Germania, printul deBismarck,circonsc iptiunilor teritoriale. Primul ple-pArtT privesc pe nisce comisinni speciale

4400 MONITORIM OPICIAL AL 11011A1int 26 tulle (7 August) 1876 institnite en atributioni definite; tóte ga-evenementele cari ami$cat'o, $i. admi-¡ere de a evita greselele cari ati urmut rantiile necesarii aft fost prin armare dejathd chiar ea puterile sit se angajeze so-tratatul de la 1856.1 date. SemnAtura tratatulul de pace sa-lidaricesce ca sA useze de fortA la trebn- Diferiti articoli stipuland imbunAtAtiri mine de almintrelea inteun mod solemn .intA s'ar espune sit provóce intre dAnselepentru populatiunile chre$tine din Impe- la cea mai strietA obligatinne stipulatiu-cele mal grave disimtimente. Scopul con-rial ottoman, nu at fost pug in esecutinne. pileprevèc,luteintee'nsul.nomMunilegresulul este numai de a face ul operaCeea ce a eausat Europa frequente strl- eomplectézit tóte aeele garantii,i Exce-humanA, supusA, ea ori-ce alta, Iluctua-glnirl, resbelul,i In fine, reuniunea con- lenta Sa nu vede ce alte conditiunT s'artiunei evenementelor. Alteta Sa s'a temut,gresulul, asemenea dificultAti nu ar mai maT putea cere. Guvernul ottoman a asi-la inceput, and pentru prima órA, s'a ci-trebui sA se prestnte inel nA datl. gurat congresul cA va pune n esecutaretit declaratinnea rush, ea nu cum-va ce- Excelenta Sa ia act cu plAcere de eu- In eel mai scurt timp resolutiunile Tna lteirerea printnlui Gortchaeow, sA trécA pestevintele pronunciate de cAtre primul ple- AdunAri. Caratheodory-Pasa credecA nouiresursele congresul uY. In urma esplicatiu-nipotentiár al Turciel carele a declarat el dispositiuni ar fi cause unor complicatinninilor insa date de primal plenipotentiarsemnAtura tratatului de la Berlin va da $í diScultAti contrarii scopului ce $i Ru-al Rusiei, printul de Bismarck s'a convinssanctiunea cea Mai solemnAi eea Mai sh a declarat cä voesce s. atingA. cA printul Gortchacow ar fi multiunit cuobligatorie stipalatiunitor sale. Agest ea- Printul Gortehaeow nu intelege opor-nA redactare indicand el oblige-01mile in-raeter solemn qi obligator* plenipotai- tunitatea objectinnilor primului plenipo-tr'enite si consetnnate tOtem tractatul vii-tiarii Rusieï cautA a afirma. Adaogand eit tentiarottoman,Alteta Sa nu vedetor, vor forma uintoemire la adria e-articoli tratatului forméztt un ansaniblu de eat fo16se (land tóte garantiele celesecutarerepresentantii puterilor de lala a drill' esecutare puterile reservA ma nemerite anal' tratat fAcut de ómeniConstantiuopole vor supraveghia,reser-dreptul de a supraveghia, printul de Bis- eel mai eminentï ai Europei si care nu in-vhdu-se de a avisa, iu easel dad acéstlmarck a esprimat sentimentul de care a mézii a Omane litera mórtA. Este impor-esecutare ar fi defeetósti sat intarclietóre.fost inspiratA Rusia, la declaratiunea sa. tant ea atiPulatinile und asemenea actAlteta Sa nu presupune ea printul Gort- ilman acum de cAutat mijlócele practice sii fie respectate't lordul Salisbury simteachaeow sA aibA in vedere nisee stipule-pentru a esercia acest control. odiniórA necesitatea pentru Europa, de atiuni menite a regula esecutarea unor an- Presedintele constatA cA adéstA propu- supra vegheaesecutarea'reformelorIngajamente reciproce, precum, de esemplu,nere nrmózA a fi adusl din noti in eestiune Tarcia; darn IncA esecutarea unui tratatevacuarea fortaretelor $i a teritorielor, dedud plenipotentiarïrusif vor presinta la ce In curênd se va semna In Berlin nu(ire-ce neesecutarea aeestor clause de cA-nrml redaetarea Held propunerï. trebue, óre sA devie objectul and supra-tre una din puterile interesate ar avea de Caratheodorv-Pasa multumesee comi- vegherï continua. eAlteta Sa de alminte-consecintA din partea celel l'alte neese-tele ,uvalow Pentru apreciarea bunA-vii- lea nu tine mai mult la un termen sail lacutarea clauselor corespondinte ;primalOre ce Excelenta Se; a dat ctivintelor , altul al declaratiunei sale: tot ceea CAplenipotentiar al Rusiei a avut mai alespronunciate de cAtre D-sa. Primal pleni- doresce Rusia, este ca punerea in practidIn vedere stipulatiunile Tnalteï AdunAripotentiar al Turciel va desvolta ideea sa a stipulatiunilor tratatului se coprindArelative la protectiunea chrestinelor; dardad congresul se va ocupa elf diseirtiu- garantiTaci este u cestiune de demnitateprintul de Bismarck nu crede ca congre-nea articolului in cestiune; D-sa insA in- pentru lnalta Adunare. sul se pare de mai 'nainte presupune cAsistA, de acura, a spune cit tóte puterile Printul de Bismarck 4ice el discutiu-resolutiunile luate solemn, de tótA Eu-ce iafi parte la un tractat trebuese sl fie pe nee se va inlesni prin uA propunere for-ropa unitl, nu s'ar eseenta. Ar trebui slun picior de perfeetA egalitate pentru tóte mall ce ar presinta plenipotentiarit rug.a$teptAm ocasiunea unei infractiuni pen-obligatiunile sale, cA un tratat urmhit a Printul Gortchacow Ospunde cA ar fitru a ne ingriji, $i in easel acesta, pute-fi, In adev6r, obligatoriui, pentru t6te sta- gata sA cérA de la puterile ce Mt parte larile prevenite dcAtre representanti lor,tele ce pun semnAtura lor pe d(Insul. Ex- eongres, garantarea colectivl a esecutAreïlaConstantinopoles'ar putea intelegecelenta Sa sA referA la observatiunile pre- resolntiunilor Inaltei AdunAri. spre a face 1111 apel la nouT intruniri di-cedente $1 repetA cA noel stipulatiuni de Printul de Bismarck rèspunde cA nu iplomatice. Dad insA, guvernul rus ar in-control ar fi zadarnice $1 chlar suseepti- s'a dot mandatul de a esprima in acéstAsista pentru introducerea in traetat a untilbile de a educe dificultAti seriöse. privintii, in calitat. de pre$edinte ,opi-articol special stabilind ea puterile sA Presedintele dice cA este preferabil niunea congresului: D-sa nu póte vorbi deaibä de mai 'nainte dreptul de a controlaa amana acéstA discutiune , pang in mo- cat In numele Germanieï. In consecintA ,prin agentil lor, eseeutarea resolutiunilormentul ce plenipotentiaril Rusiel vor face dupA pArerea sa, este evident cA, dad pu-bland AdunArT, printul de Bismarck, iniiA propunere in sensul care a fost mal in- toile sit inteleg asupra unor eestiuni carieeea ce '1 privesce personal, nu are nimicainte indicat. preocupl Europa de aprópe un secol, z,s1 de 4is. Printul de Hohenlohe,in calitate de cari mal cu sémit de 20 anï incóce des- Primal plenipotentiar al Rusiei respun-pre$edinte al comisiund de delimitare , téptl solicitudinea sa, dénsele nu at in-de cA printul de Bismarck a interpretatreamintesce cA congresul a lAsat acestel tentiunea de a lucra in zadar, $i cä tótebine intelesul propunerel sale. D-sa do-comisiuni sareina de a decide, prin majo- trebuese sA supraveghezei sA eontrolezeresce in adev6r ea un articol inserat inritatea voturilor, asupra fruntarielor Sant- esecutarea unor stipulatiuniearl' formézAtractat sA esprime el esecutarea decisiu-jakulul-Sofii $i a districtulul Vranja. Al- un tot ,din care nu se póte primi nilor congresul aï sA fie pus sub suprave-teta Sa supune Inaltei AdunAri resolutiu- parte si refusa cea Alteta Sa insAgherea a Europei intregi. Alteta Sa ob-nea urmAtóre relativA la Sandjakuluï-Sofii nu crede ca fie-care Stat isolatsti fie o-servA insl cA sarcina de a semnala infrac-$i adoptatA de cAtre comisiunea tu unani, bligat sintervie4 pentru esecutarea a-tiunile comise ar trebui sl ineumbe numitate : cestor invoiri,i cpóte esista uA garan-nurnal representantilor la Constantinopole Lillie de fruntarie intre Serbia $i Bul- tie solidarAi colectiva; in acéstA ordinedarA $i guvernelor ehiar :dad tractatulgaria se légA eu linia deja admisA, la un de idei eel putin se pune Alteta Sa, pen-contine espresiuni eoneeptate in sensulchilometru de Segusa, spre Nord-Vest , tru a privi situatiunea Germaniel, printulcuvintelor printului de Bismarck, plenipo-merge in linia directA spre muntele Stol, de Bismarck nu erede cA se póte alla uAtentiarii Rusiei nu vor insista. $i de aci, prin linia de separatiune a ape- formulA menitA de a da Europei asigurA- Comiteletivalow dice el plenipoten-lor intre Morava si Sukowa-de-Sus, eu a- rile celk me absolute cA nu se mai vor iritiarii Rusiel a4 avut mai en shnA In ve-fluentiT sg, se impreanA trecAnd prin. Des,.

NI lane (7 August) 1878 MONITORUL OPICIAL AL 110MANIEI 4401 canY-Kladanee,Drainica-Planina,Dar-eisiune snilcientt, n privinta stramtorilor.date In primirea celd in drept, la sor6e kowska-Planina, Crna-Trava si Gacina, eu D. Desprez observA cA redactarea pro-determinate. lnAltimele, la Mecsid-Planina. nu st ocrotesee statal quo, si comitele Corti Fixarea acelor soréce, pentru fie-care Ca't pentru Vranja, comisiunea a decis,:Meet acéstA redactiune eu atAt maT multcas special, ar putea se incumbe comisiu- ut majoritate de 5 glasurY, contra 2,oportun ca eat dânsa consaereazt acestunT de redactiune. ceea ce urmézt principin de drept public care dice et or Mehmed-Ali-Pasa citesce apa armAtó- Avénd de punct de plecare, inAltimeleee claust neabrogatt, remâne in vigOre. rea propositinne. de la Pol.anica, fruntaria merge prin con- ResultA din diseutinnea ce se ridiet a- PlenipotentiariT otomanT atrag atenti- trefortul Karpinel-Planina, pén6 la contin-supra acestuT punct si la care Mt parteunea bland aduntrY asupra art. X al trac- ental numit Koinska, impreunt ell Morava,Lordul Salisbury, D. Desprez, comiteletatuld de la San-Stefana etraT stipule- trece Morava si o apuct In sus, prin liniaAndras, printul de Hohenlohe si prese-tiunY este indispensabil a se mantine, pen- de impArtirea apelor intre OHO Koinskadintele, ct majoritatea congresuluT estetru partea Sandjakuld SophiT care se va si 0.1111 care se scurge in Morava, lângtfavorabilt redactiunT propust, si recunós-uni en principatul Bulgaria, de Ore ce Neradovce, spre a se uni cu Planina Sv.ce, in mair multe ale dispositiunilor sale,configurarea termenuluT se opune la for- hija, In sus de Trgoviste. De aci,lungescemaY eu gnat in cea ce priveste navigatiu,marea altor liniT de comanicatiune de cat inAltimea de la Sv. Bija, pén6 la Kljnenea DuntreT, etc., cA tractatul de la Parisacelea cad esistA intro Kazasurile de Rah- si trecênd prin punctele indicate pe hartasubsistA; et, pe de altA parte, principiulmonli, Ichtiman $i Bazardjih pe de at de la 1516 si 1,547, si prin Babina Gora,stabilit de art. 2 al tractatuld de Londraparte, si Kazasurile de Pristine si Uskup ajunge la Crni-vih. este mentinut in Ott. integritatea sa. pe de alta." Congresul santionést aceste dotg reso- Lordul Salisbury insistand asupra ace- Presedintele observii D-10 plenipoten- lutiunT; dar, asupra uneY observatinnT luYstuT din urnat punet, D. Desprez observAtiar otoman, et congresul a hat d-ja uit Caratheodory-Pasa, este bine bite les cAet redaetiunea comisiunT citésit inteadinsdecisinne asupra cestiunT care face objectul protocolul remâne deschis pentru instruc-tractatul de la Londra Impreunt eu eel deacestul document, dar et cu t6te acestea, tiunile ce plenipotentiarT otomani asteptla Paris, $i pre$edintele oninest asemeneapropunerea se va imprima si pun?, la or- in fie-care moment de la Porti. ct tractul de la Londra, de prte de a fidinea dila a sedinta viitóre. La ordinea dileT este ut comunicare aatins, este_ din contra confirmat prin men- 5edinta se ridict la 5 ore MIA comisiuni de redactiune. tiunea de care este objectal. SemnatY: v. Bismarck, B. Billow, C. D. Desprez, raportor al comisiuneT, rea- Comitele de Launay crede cA ar fi pre-F. V. Hohenlohe, Andrassy, Karolyi, mintesce cA presedintele congresuluT, Inferabil st nu ail:a loc nA discutiune gene-Haymerle, Waddington, St. Vanier. sedinta precedentA, a manifestat dorintarat i st Ineépt pe rind, discutiunea fieH. Desprez, Beaconsfield, Salisbury, de a cun6sce starea luertrilor eomisinneTcAraT articol. Odo Russell, L. Corti, Launay, Gort- de redactinnei planul general ce dansa Presedintele observA ct de alt mintreleachacow, §uvalow,P. d'Oubril, Al. Ca- 'T si propane a arms, In distribuirea ma-nu a pus In diseutiune, In momentul deratheodory, Mehemed-Ali, Sadullah. teriilor. Escelenta sa espune cA luertrilefacil, dispositiunile tractaluld, dar sin- sunt f6rte inaintate. Comisinnea astéptt,gur planul general de urmat de dare co- pentrea le termina, ca st i se Inaintesemisiunea de redactiune. Altet a Sa adao- aporturile comisiuni de delimitare, atâtgt ct privesce ca deja obtinut consim- DEP11$I TELEGRAFICE r timentul inaltel aduntrY la planul presen- entra Europa cat si pentru Asia, si dife- (8aryland privat i Nositormiwt) r tele projecte de stipulatiunT pentru Asia.tat de ettre D. Desprez, care spune, 1 ct -Tat pentru plan, comisiunea putea se a-noul traetat prim ')st, tractatele de Paris, Metrovitch, 4 August. Se anuncit Cégt, sat ordinea a do ptatt la San-Stefano,Londra si San-Stefano, si 2 cA redactia-din Mostar cA aeolo s'a prams at mis- sat ordinea lucrArilor congresuld. 'Musanea nouluT tractat va urma ordinea de ma-care spre a goni autoritatile otomane care s'a mArginit In acéstA din armt distribu-tenT observatt in discutiunea congresuluT.se arétt neputinei6se. thine, si prin armare, articoli traetatuluï D. d'Oubril diee et relativ la redacta- Clasa care posedA ascéptt cu nerèbdare vor fi distribuitY in modul urmAtor : 1 Bul-rea tractatulni, plenipotentiarT Rush' do-intrarea- austriacilor. garia, 2 Rumelia orientall, 3 provinciilerese a presinta propunerea armAtOre pe Afart de mutesariful Rifaat-efendi, ea- chrestine din Turcia Europent, 4 Munte-care o $i eitesce : muftiul si locotenentnl-colonel Mu- negro, Serbia, Romania, Duntrea, 5 Asia. Tractatul de la San-Stefano find. nu-rad afost ucisT. Vor urma apol diferitele clause generalemaY preliminar, si prefacerile teritoriale Populatiunea a inceput a jefui orasul si care ating intregul Imperiti otoman. Esce-cad at fost stipulate Inteinsul fiind mo-a pus mâna pe casarme. lenta se adaogA cA acestá espunere trebuedificatei supuse la sanctiunea EuropeT, nu Roma, 5 August.Cardinalul de Luca, complectatt prin mentiunea el tractateles'a prevèdut, acolo termenT pentru remi-ftcénd dificultAtT ca st primésel secreta- de la Paris, de la 30 Martie 1856 si aceltere celor interesatT a teritoriilor cleslipiteriatul de Stat,i ne aprobând complet po- de la Londra de la 13 Martie 1871 suntde imperiul otoman dar cad se aflat incAlitica urmatt de reposatul cardinal Fran- mentinutY In tóte pArtile unde dispositiu-ocupate de trupele turcesti. chi, eprobabil et nunciul de la Viena', nile kr nu vor fi modificate sat abrogate AstA-dT inst el marele puteri ai cAdutcardinalul Jacobin, va fichemat ad-inte- prin tractatul viitor. de acord asupra nouilor delimitArY, pare darrim la secretariat, IAA ce se va lua al de- Presedintele punénd intrebarea dacaurgent a se fixa termenul neeesar pentrueisiune definitivA. consideratiunile ce D. Desprez a citit sipunerea In vig6re a celor coordonate de Pesta, 5 August. ÉtA resultatul a care nu privese de eta planul general, lacAtre congres. 80 alegerT cunoscute :s'ati ales 56 candi- redactiunea tractatuluT cor6sp1]nd eu in- Inalta adunare intelegéndu-se asupradatT aT partiduluT liberal, 12 din opositi- tentiunile aduntriT, Lordul Salisbury ri-epoeelor la care teritoriile ce vor fi resti-unea-unitt, 7 din stânga estreml. diet objectiunT contra dispositiunT gene-tuite M. Sale SultanuluT, urmést a fi eva- La Debreczin, presedintele consiliuluT, rale care mentine traetatele anterkre, artcuate, devine dar necesar de a stipula a-D. Tisza a cAdut contra candidatulul stan- a precisa Intr'un mod maY esact, punetelesemenea et localitttile carT urmOst afigeT estreme, D. Simonyi. modificate prin invoirile actuale. Eseelea-deslipite de imperial otoman si earl se a-Constantinopoli, 4 August. D. Four- ta Sa nu gasesce maT eu sémA acéstA d:-fit inet In mainele Porti, se fie evacuate $inier ar fi deelarat SultanuluT di Fr an

4402 MONITOhUr OFICIAL AL ROMANIET 26 Tillie (7, Anenst) 1878

via insista pentru grabnica esecutare a de;Yitóre la directiunea internationala a afa-ocupa in mod proyisorit, conform lega, cisiunelor congresului n privinta Grecia.c erilor Egiptului. catedra de desemn si caligrafia, de la gim- Printul Duducov, primind la Andriano- Se telegrafiéza, din Roma catre Times:nasiul din Braila, intretinut cu:fondurile poli ua deputatiune a orasuluiPhilipo-Sultanul ar fi cerut regina Victoria dacomuneT; ministerul, audind pe consiliul poli, yenita ca sa cérä anexarea la Bulga-interpune mijlocirea sa ea austriaciï sa, nupermanent de instructiune, publica un not ria, ar fi rèspuns ca populatiunea trebuetréca, de Banjaluka. concurs pe diva de 10 Decembre yiitor. sa, stea 1inieitcu speranta ea cali-va ani (Havas) Concursul se va tinea in Bucurese la vor fi de adjuns ca sa aduca realisarea do- directiunea seóla de bele-arte, palatul A- rintelor eï. cademia. Londra, 5 August. Standctrd anun- D. Sava N. §oimescu, oferind armata No. 6,990. 1878, Iulie 21. cil supt ua forma oficiala, ca parlamentul500 esemplare intitulate Virtutea Milita- nu va fi disolyat in anul acesta. iä pentru a se distribui gratis militarilor E ne esact ca generalul Totleben tre-decorati. MINISTERUL DE FINANCE bue sa fie inlocuit de generalul Kaufman. Ministerul esprima yiuele sale multu- Crescinil din Bosnia si din Herzegovina,mid D-lui Soimescu,pentru acésta o- Casieria general& de Putna printeua adresa ai esprimat Imperatuluifranda. Austria gratitudineai fidelitatea lor. Brevetele de licenta cu No. 94,935, Viena , 5 August. Wiener Abend- Preotul N. Jujeanu, din comuna Drago-361, 1127 si 1128, din 1877, emise cel post dice : Groul col6nd de ocupatiunetesci, districtul Mehedinti, oferind in fo-Antkil pe numele D-lui Radu Istrate, din a inaintat in lungul vaei Bosnia, trecêndlosul armata sum3a de la 16, dupe cumcomuna NAmolósa, eel de al douilea pe nu- peste marY greutati. probésa recipisa casieriei locale cu No.mele D-10 Constantin D. Maria, din co- mma MArasesei Populatiuneai mai ales proprietariï1,804. i eele tra din urma pe sunt cu totul castigati prin purtarea bine- Ministerul arata multumirile sale pen-numele D-lui Simeon, Gurita, din comuna oit6re a trupelor in privinta lor. tru acésta ofranda. Movilita, dupe cum 'mY comunica primariT Miscarea care s'a produs la Serajevo are respectivi, s'atiperdut de catre titularii lor; casieria, publica spre generala cunoseinta un caracter cu totul comunist. ea mentionatele licente sunt si Oman a- Capitanul de stat-majler Milinkovid ,ANUNCIURI MINISTERIA LE trimis la 1 August de la Derbent , cu un nulate, de óre-ce debitantil ce le-at po- escadron de husari ea sa reeunósea valea sedat scadut de la taxa licentei de la Bosnia, a fost primit pretutindeni eu MINISTERUL DE INTERNE. trimestrul curent de Iulie. yeselie aparenta. No. 4,147. 1878, Iulie 18. Aflând ca nt insurectiune se organisa la Directiunea general& a telegrafelorCasieria general& a judetuluI Némtu Zepce, capitanul Milinkoyie se duse aco- §1 po§telor lo si fu primit la intrarea satului cu fo- curl de pusei. La oficiliul telegrafo-postal Buzai,fi- Indiviciï Iosub Etlingher, Iordachi Buf- Wdêndu-se In neputinta d'a inainta, ea-ind ua canapeaiése-spre-dece scaunetea si Lipovanu Simeon Vasiliu, condam- pitanul Milinkoyiei se intórse cu eseadro-vechi, se publica spre cunoscinta D-lor a-nap de tribunalul local, cel ant6iii la a- nul la Maglay. matori ca,in diva de 7 August, (stil vechit),menda de 33 lei 50 banTi cei doni din Locuitorii acesta localitAti care arata-orele 11-2 p. m., se va tine licitatie inurma la ate 100 lei, amencla in folosul sera, maT 'nainte dispositiuni amicale des-pretoriul prefecturei Buz6t, pentru yin-Statului, constatându-se si declarandu-se chisera de ua data un foc Incrucisat asu-derea acelor objecte. de agentii in drept ai perceptieï Piatra ca pia escadronului, care fu suit a se arunca No. 13,297. 1878, Iulie 21. dositi; se publica de casierie pentru afia- fuga mare in strimtórea ocupata de (5- rea lor spre deplinirea dispositiunilor art.. meni armati, 70 hum.): Omasera pe loc. 74i 75, 81.6 din codulprocedurd civile Restul escadronului putu ajunge ante- MINISTERUL CULTELOR No. 5,997. 1878, Julie 18. garda MA a fi supArati. INSTRUCTIUNEI PUBLICE In mersul lor spre Mostar, la 4 August, Individii Nuta Moise-, sin Mendel Austriacii at avut a sustine ug. scurtalup- Cu oeasiunea infiintara, inteun mod sis-AvaellPachita I. Croitoru, Marghióla ta cu 500 insurgentï , care s'at retras IA-tematic, a unui cabinet sciintific laliceulBulgaritai Nicolae Vartosu, condamnati sand mortii prisonieri4 vênatorï aus-Matheit Basarab, din Bucuresa, in care sa,de tribunalul local eel AntAit la amenda triad at fost ucisï in aeésta luptA. se póta face experientele cursurilor de fi-de lei 74 b. 6, si cei din urma, la eke 50 sica si chimia, D. Dr. Sergiu, fost profesorlei, amenda, in folosul Statului, consta- Londra, 5 August. Astadi fiind sk-de sciinte la acel liceti, bine-yoind sA o- batóre, bursa a fost inchisa. tându-se si declarându-se de agentii in fere, pentru complectarea instalatiunilordrept aï perceptia Petra ea dositï, se pu- Londra, 6 Auolist. Camera coma-necesare 300 lei, D. V. Siaicaru, directo-blica de easierie pentru afiarea lor, spre nelOr, D.Burke °declara ca guvernul en-rul liceului lei 200 si D. Dr. Bernarth,indeplinirea dispositiunilor art. 74 si 75, gles s'ainformat la Petersburg despreseful laboratoruluT de chimia al eforiaal. 6, din codul de procedura civila. scopul espeditiunei generalului Kaufmannspitalelor, tot concursul cunoscintelor si No. 5,998. 1878, Iulie 18. in regiunea Hula Oxus-de-Jos ,si di a-esperienta séle, intru arangiareai dota- césta espeditiune atrage atentiunea guver-rea acestuT laborator, ministerul se gra- Individii Pavel Chrestinui socia nului engles. besce ale exprima cele maT calduróse mul-luT Moise OrAndaru sat Almasanu, con- Mostar, 5 August. Trupele Austro-tumiri pentru bine-voitórele dispositiunïdamnati de tribunalul local eel AntAit la Ungare ati intrat aid dupl amédl, WA ase at arnat catre acest institut de eul-amenda de lei 8 si cea d'a doua la 6 lei, gasi impotrivire. Li s'a oferit pane si sare,tura publica. amenda in folo5u1 Statuluï, constatându- L ondra, 6 August. Daily-News dice No. 6,987. 1878, Iulie 21. se si declarându-se de agentiT in drept aï ca e falsa, scirea ca printul de Bismarck perceptieT Pétra ea dositi, se publica de ar fi supus puterilor nA conventiune pri- Din lipsa de aspiranti, neputIndu-secasierie pentru allarea lor, spre indepli-

N Julie (I August) 1878 MONITORTIL OPICIAL AL itOriANIEI 443 nirea dispositiunilor art. 74 si 75, al. 6,fruntea mediocra si pe frunte dou6 borti-277,400 kilograme f4n221 920 kilogra- din condul de procedura civilg. cele de vèrsat, sortul No. 1. me orz si 110,960 kilograme pae No. 5 999. 1878, Julie 18. Ciobanoglu Dimitrie, din comuna Fal-plus aeela ce va maT trebui. Peiltru caiT eta, ale caruT semne sunt :talia 1 m. 59callirasilor din judetul IasY, se va aprovi- InclividiT Isidor Clucinca, Idel Ro-centim., p6rul castaniti, nasul, gura, frun-siona in total suma de 51,100 kilograme semberg, Constantin Gheneseui Aidietea potrivite, spr6neenile castanii, fadafan, 44,880 kilograme orzi 20,240- kilo- Volf, condamnati de tribunalul local celsméda, barba négra inferésa, sortul No. 2.grame pae, care se va depune la fie-care ântâili la amencla de 20 leTi ceT din urmä sub-prefectura din judetul Iasi, dupa cum Plusa PodoleniY. la cat() 10 leT, amenda tfolosul StatuluT, se prevede in caetul de insarcinarT, care constatânnu-se si declarându-se de agen- Rusu Gavril, din eomuna Dranceni, alese póte vedea de catre D-niT concurenti tiT in drept aT perceptieT P(Stra ea dositi,citrul semne sunt :talia 1 m. 5centim., tóte dilele de lucru; garantia va fi nu- se publica de easierie pentru aflarea lor,përul castaniii, ochiï capriT, fruntea, na-mai de lei 5,000, éra nu de 15,000 leT du- spre indeplinirea dispositiunilor art. 74sul, gura potrivite, facia balae, spr6nee-pa cum este prevh,lut in publicatiunea si 75, al. 6, din sodul de procedura eivilä.nile galbene, barba rotunda, se pretindenóstrO, cu. No. 2,398. No. 6,000. 18787Iulie 18. a fi in calitate de serv (chelar) la casa No. 2,679. (15 11). proprietateT mosieT Slobodia, jucletul Co- vurluil, sortul No. 4. MINISTERUL AGRICULTUREI, CO- MINISTERUL DE RESBEL. Ora;sul Hug, MERCIULUII LUCR. PUBLICE. List& de tineril earl' ail luat parte la tragereaRasescu Stefan, semnalimentele 'T este ne- Se scóte din not' In licitatie darea prin sortilor pentrn contingentul anulul 1878, dineunoseute, déra actualmente se pretinde aintreprindere a restaurareT soseleT Galati- judewl Mehl, s'a admis in absent& pen-fi In orasnl Iaï, In calitate de serv, sortulRenT, conform publicatiuneT No. 1,863; in- tru regimentul 12 de durobantlMCA a se presenta la corp, precumi de- tineril earl ailNo. 34. serata In Mcinitorul oficial, No. 39, a. c. desertat din serviciù. Emanoil Gh. Stefan, cu semnele urma- Licitatiunea se va tine la acest minis- Ore : pèrul, spr6nceni1e castaniT, ochiT ter si la prefectura judetuluT Covurluid, Flasa Crasna. priT, facia balae, actualmente se presupunein 4ioa de 4 August. GaliÇVasile, din comuna Rosiesci, alea fi In capitala BucureseT, ocupand func- No. 8,345. 1878, Iulie 3. clruT semue sunt: Oral castaniti, ochiTtiunea de epistat, sortul No. 27. verc,1T, nasul lungaret, barba rade, fada Perit Zeilicu, cu semnele urmatóre : ta- sméda, spréncenile negre, fruntea, guralia 1 m. 58 centim., p6rul, sprêncenile,Administratia general& a domeni- potrivite, la pantece din partea dreptiibarba castaniT ochiT albastrinasul, gura elor §1 pldurilor Statuluï. semn de buba, sortul No. 12. potrivite, proiesia stoler, sortul No. 30. Se publica spre generala cunoscinta Enache Ionescu, semnalimentele 'T estela 24 August viitor, se va tine lieitatiune Plása Mijlocu. necunoscute, actualmente se pretinde a fipentru vênderea spre esploatare a parche- CutinicT Alexandru; din eomuna Gru-la comuna Leova, judetul Cahul, in cali-telor de la padurile notate in tabelele mezMa, ale &Arta semne sunt :pèrul ne-tate de seriitor, sortul No. 10. litera A si litera B de maï jos, carT se scot grn, ochiT negri, fruntea potrivita, fada RabinovicT Aron, semnalimentele 'T estein Ond6re pe eomptulactualilor antrepre- sméda, nasul mare, gura potrivita, barbanecunoscute, sortut No. 12. norT,cari achitat arendile anului lungäreta,sprancenile negre,faril alte Gherasim Grigorie, semnalimentele nutrecut. semne, sortul No: 1. I se cunósce, se p etinde a fi actualmente Licitatiunile pentru v6nderea acelor pa- Pitu Vasile, din comuna Otaleni, alein orasul Galati, sortul No. 44. duri se vor tine In 1 calitAile urmatóre : canal semne sunt :talia 1 in. 65 centim., Diaeonu Grigore, desertor din ser vicitipentru padurile din tabelul litera A, se va p6ru1 castanit, ()cliff negri, fruntea, nasul,talia 1 m. 60 centim., fada blonda, frun-tine atat in Bueuresci, la administratia do- gura potrivite, fada sméda, sprênceniletea potrivitä, ochiT capriT, nasul, gura po-menielor, in localul sù de pe calea Mo- negre ,barba rotunda, fara alte semne,trivite, barba rotunda, perul, spr6neenilegosOeT, catsila prefecturile judetelor sortul No. 2. castaniT, semne n'are, sortul No. 15. respective, in soprinsul dirora sunt situ- Zara Paraschiv, din eomuna Otaleni, ale Sunt invitate tóte autoritatile adminis-ate p Adurile; éra pentru cele din tabelul caruT semne sunt :talia 1 m. 67 centim ,trative si politienesel de a urmari si prin-litera B, licitatiunile, cum se indica si in p6rul, spreneenile castaniT, ochil capriï,de pe acei nesupusT si desertorï, trami-tabel, se vor tine precum urméza : In Bu- fruntea, nasul, gura potrivite, facia blon-têndu'T la corpul lor, regimentul 12 deeurescï la adroinisq.atia domenielor, pen- da, barba ratunda, fr alte semne, sortuldorobantY, cu resedin4 la llôrlad. tru cea din judetul Vlasca; in Crajova la No. 5. prefectura judetuluT Doljiti, pentru cea din Intendenta divisiel a 4-a militar&judetul Olt ; in FocsanT la prefectura jude- Plasa Prutu. teritorial&. taluT Putna, pentru cele din judetele Co- Bugég Dimitrie, din comuna Rusea, sem- Ca urmare publicatiunilor facute de a-vurluiti si Tecucia;i In IasT la prefectura nele'T este necunoscute, actualmente se pre-oest servicia en No. 2,398 si 2,460, se fa-judetuld IaY, pentru cele din judetele Tu- tinde a fi serv In orasul GaIaï, sortul No. 1.ce cunoscut D-lor coneurentT ca garantliletova, Vasluit si Botosani. Pruténu Constantin, din comuna Lunca,ee se cere pentru a concura la licitatiunile Conditiunile eu cari se vênd acele par- ale carui semne sunt : talia 1 a. 62 cent.,furagiuluTi lemnelor necesare trupelor cechete sunt cele publicate in Monitórele përul castaniii, ochiT capriT, nasul, gara,se vor afla in orasuli districtul IasT, inar'étate in colOnele din tabele, cu cad sunt barba, fruntea potrivite, facia roscovang,anul 1879, 0, nu se red depuna de carevêndute actualilor antreprenorT. are un semn la cotul stall& sortul No. 2.D-niT concurenti la casa de depunere, ci DoritoriT de a lua in intreprindere es- Mendil Covrigariu Peniehis, din cornu-acele garantiT se vor depune la comisiuneaploatarea acelor parchete se vor presenta na FORM, ale card semne sunt: talia 1de aprovisionare in clioa licitatieT. Aseme-la licitatiune cu garantii provisoriT de va- m. 68 centirn., p6rul negru, ochiT capriT,nea se face cunoscut D-lor concurentT cälbrea celor prevute in tabel. nasul, gura potrivite, sprêneenile galbene,furagiul ce se aprovisionéza pentru anul No. 25,830. 1878, Iulie 22. facia roseovana eam sméda, barba inferésa,1879 trupelor din garnisóna IasT, este de 3-3.

4Ò M Öflioit it otielit AL itoiAiki 26 Iulie (1 August) ; M'A.3E3M

PAdurilor ee stint a se licita in dioa de...August 1878, atk in Bumesci la administrOa domenielor cat pentru arenc1ile

... IntindereaArenda actual: pt fie-caruia a unuY parchet Numirea mosielor pe ca- Numirile parche- E Nu mirea pädurilor Plasa re se aft. "j)" telor ce se vinde d> Stan- Z Pog. jinT LeY B. patralY I Judetul Mehedintl

1 Slasoma Slasoma CA mpu. No. 3, 4 si 5. . 141,269 3,690

2Ceringanul Strechia. Motru-de-Jos . . . INo.2, 3, 4 ;i 5 38 76i 4,550

Judetul Olt

3 Seaca Seaca. Ve d ea No. 4 si 5 . 82 11,000

Judetul Romanatl

4 Viisóra. Viisóra. Oocolu. No. 3, 4 si 5.. 18 453 4,600

luile Augus6 104 diailL 446

Liters A. la prefecturile judetelor respective incare sunt situate pentru vèndérea parchetelor indicate in dreptul fiä-dria anilor trecup.

Numele antreprenorilor pe comptul carora se vênd Termenul pe care se vindei condifmnele cu care se face andérea

Aceste parchete se vinde pe restul perioduluT 00 la 1 Octom- bre 1879.VAndérea se face dupit regulamentul de lieita¡iepubli- cat in Monitorul No 82, din 1874, Lambru Vasiteseu i cu condiOunile generale qi I1,84611874-1879 specialT inserate in Monitorul No.249, din 1874, eu care sunt vêndute actualuluT antreprenor. Ele se vor esploata in timpul de la 1 Octombre 1878 010 la 1 Oetombre 1879.

Aceste parchete se vênd pe restul perioduluT intreprindereT,ca- re espirit la 1 Octombre 1880. VAnd6rea se face dupl regula- mentul de lieitatiunTi eu conditiunele generalfispecialT pu- blicate in .Monitorul No. 177, din 1875,cu care sunt vêndute ac- 1On Ionescu 2,275 1875 1860tualulul antreprenore. Ele se vor esploata cum urmézA anul parchetele No. 2, 3 qi 4, cu incepere de la 1 Octombre1878, érii in anul urmit- tor parchetul No. 5. Pentru anul noul antreprenore are fqcultatea ca partea ce va remâne netiiiatli din acele parehete sA o taie 'in anul al 2-lea din preung,eu parchetul aceluT an.

Aceste parchele se and pe restul perioduldcare espirl la 1 Octombre 1879. V6ndérea se face dupa regulamentul de licita- iune publicat in Monitorul oficial No. 82,din 1874, §i eu eon- 'Fiederic Stacey 5,500 1874-1879ditiunele generalT qi speciall publicate inMonitorul No. 249, No- embre 1874, cu care sunt vgndute actualuluTantreprenore. Ele se vor esploata ambele innn an incepênd de la 1 Octom- bre 1878.

Aceste parchete se vOndpe restul periocluld espirat la 1 Oc- tombre 1870. Vêndérea se face dupii regulamentul de licitati- unTi cu conditiunele generalii speciali publicate in Monitorul oficial No. 177, din 1875,cu care sunt vélidute actualuld antre- prenore. Mich. Bibianu 2,300 1875-1880 Ele se vor esploata cum urrnéza: in primulan eu incepere de la 1 Octombre 1878 parchetele No. 3 qi 4, kit in anul al2-lea parchetul No. 5. Pentru primulan nouluT antreprenore are facul- tatea ca partea ce 'I va remâne netaiatA din acel parchet sito taie in anul al 2-lea de uli-datA parehetul aceluTan.

26 lulie (7 August)108 4406 MONITOROL OPIOIAL AL ROMANitI TA.13M pitdurilor ce se Vol- licita la 24 August viitor , Inlocalul administra0ei domenielor§i la prefecturile ce se in- neplata arendeT

t. Intinderea fie-WO parchet -... I 1 S71 2 Numirea mosielor I '-.) I %_. Plasa Muntenia Moldova NUMIREA PADURILOR '' `,3)) ,..) pe care se aflit. t 1 '''' cp ' PopóneStj. oralePräjinT 4 -".

PAdurile ce se vor lieita In Bucurese., I la administratia domenielor. I Judetul Vlcwa. No. 2 20 1,001 No. 3 20 1,004 . .I Albele. 1Tangaru. . . Cilniscea . No. 4 20 1,004 No. 5 20 1,004

Muffle ce se vor licita In Crajova la pretectura judetulul Doljiti.

Judetul Olt. No. 2 32 830 No. 3 32 830 2 BArsesci Becin . , . . Serbitnesci . No. 4 32 830 No. 5 32 830

Muffle ce se vor lieita la Foepnl in localul prefecturel Putna. No. 1 7 A 27 / - r 36 Judetul Covurluirt.. No. 2 7 6 21,1 . . Pru tu . . . . -- No. 3 7 6 27,6 3 Tulucesci N Tulucesci . No. 4i 7 g 97/ - , 36 No. 5f 7 g 27/ i -, 36

I

Judetul Terueiii. No. 1 2 66 No. 2 2 16 No. 3 2 4 Tepliea Te16ea Zeletinu. . . 16 No. 4 2 16 No. 5 2 11

26 Iu lie (7 August) 1818 MONITOEUL maw. AL ROMANI& Supliment 4407 1.1 "LTD Litera B. dieg mnljos, pentru vêndérea parchetelor arètate h dreptulfie-eAruia, pe co mptul aclunlilor antreprenorT pentru anilor trecutT. a, I = Pre ul cu 1:24.s.if.-.' 1care es e .a) w -- 7:1 -EiPeriodul pe Termenul pe care se vena si conditiunile cu care se vendtit fie-Numele antreprenorilor '''".51- CD D .,.., ...... -care stint care pogonpe comptul cArora sevend faee vhdhea sat falceI

Let1B. Let B. Aceste parchete se vénd. pb restul perioduluiintreprinderet care I espirit la 1 Septembre 1881, véndérea slface dupA regulamentul, de licitatiune si en conditinnile generatepublicate in Monitorul oficial No 222, din 6 OctoMbre 1876, si cele specialedin Moni- orul No: 271, din 1876. Ele se vor esploata cum urmézA: In primul 115 Dem. P. Siluil½ff , . 1,190 1876-1881an eu indepere de la 1Septembre 1878, parchetele No, 2 si 3, érA n anit uimAtorT infie-care ,an cate un parchet. Pentru primul an noul antreprenor are faeultatea ca partea ce 'T varémtine netAétA din acele doue parchete pénè la 1Aprilie viitor ,sA o tae de uti datA eu liarchetul anulut viitor.

Acesta parchete se vend pe restul periodulutintreprinderet care espirA la 1 Septemhre 1881. Vénderea seface dupl regulamentul de licitatiuei eu conditiunile generale si speciale publicateIn Monitorul oficial No. 222 , din 6 Octombre 1876, cucart sunt vêudute Uctualulut antreprenor. Ele se vor esploata cumurmézä: 1876-1881 280 Lambruchi Caculide. . 4,560 n primul an euincepere de la 1 Septembre 1878, parchetele No. 2 si 3, éTA, In snit urmAtort eke un parchetIn fie-care an. Pentru primul an noul antreprenor are facultatea ea partea ce'T va rémA- ne netlétl dinlaceledime Oarchete OA la 1 Aprilie viitor , so tae In anal viitor de ultdatA cu parehetul ambit an.

Aceste parchete se vénd pe restulperiodulul intreprinderel ca- re espirA la 1 Septembre1882, dupA regulamentul de lieitatiune eu conditiunilegenerale publieate in Monitorul oficial No. 126, din 5 Iunie 1877, si eele specialeinserate In Monitorul No. 225, din 6 Octombre acelas an. Ele se voresploata precum ur- 1877-18.82 550 Ilaralambie IOn . 750 mazA: in primul an eu inceperede la 1 Septembre 1878, parche- tele No. 1 si.2, érA In anit urmAtort infie-care an cAte un parchet. Pentru puimul an noul antreprenor are facultatea calemnele ce 'T viitor ar rémâne netitétedin acele doué parchete 00 la 1 Aprilie sA le tae in anul urmittorde tiA datit cu parchettil mule al duoilea.

Aceste parchete se vénd pe restulperiodulut intreprinderet care expirA la 1Septembre 1882, dunk regulamentul4e licita- tiunt si eu conditiunile generalepnblicate In Monitorul oficial No. 126, din 5 Innie 1877, sitcele speciale Inserate InMontorul No. 225, din 6 Octombre aeelas an.Ele se yor esploata precum urmézA : in primul an cu incepere dela 1 Septembre 1878, par- Andrein P. Demetri .I 180 1877L-1882 260 chetele No. 1 si 2, érA in anit urmAtort,in fie-care an eitte un par- chet. Pentru primul an noul antreprenor arefacultatea ca lem- nele ce 'T ar rémanea netAéte dinacele doug parchete pénéla 1 Aprilie viitor, sA le tae In anul urmAtorde uä-datit cu parchetul anulut al II-lea.

4468 IWONITORUL OF.ICIAL AL ROMANIEI 26 kilo (7 August) 1818

Intinderea fie-cAruI parchet. = iNumirea mo§ielor <3.> NUMIREA PADURILCR. Plasa Muntenia I Moldova pe care se ailA. IBM INN/ Pogónel Stj.D Mel' PrAjinT 1

Muffle ce se vor licita la Tatit In localul prefecture judetulul. Judetul Tutova. No. 1 2 70 No. 2 2 70 Crucaca Cruchca.. Thgu No. 3 2 70 No. 4 2 70 No. 5 2 70

Judetut Vas No. 2 3 46 N o. 3 3 46 MArAsescT. .. . 61 MArAsesc1 I Stemnien. . No. 4 3 46 No. 5 3 46

No. 1 455 `'/36 No. 2 455 '2/36 55 12/33 7 No. 3 4 Bucecea. (cantonu Buhoghina,. Bucecea. Siretu. . No. 4 4 12/36 No. 6 4 12,33

ANUNCIURI JUDICIARE Asupra acestui imobil nu se maT allA4ére cu licitatiecaselor cu locul Ion, din altA imprejurare. comuna BucureseT, suburbia St. VoevocIT, Se face dell cunoscut in general cAa-strada ThgovisteT, No.131, avere a D-luT LICITATIUNI cestA licitatie se va urma in pretoriula-CAlin Radu, de prafesie muncitor, domi- cestuT tribunal,In dioa de 4 Noembreelliat chiar in aceste case. Tribunalul Ilfov, sectia III. 1878, la 11 ore dimineta avênd in vedere Aceste case sunt de zid, in paiantA, a- el top aceT earl ar pretindeverT-un drept D. perceptor al colóreT de Negru, vênd 3 odAT si 2 sAli,invelite cu sitit veke, de proprietate, usufruct, servituO, chirie,curtea imprejmuitA, se invecinesce cu Ghi- prin adresa No. 667, din 1876, in basaprivilegifi, ipotecA saù veri-ce alt drept Tiritoiu, cu IonitA BAcanu, eu strada jurnalululonor. consilitI ae ministri, No.asupra imobiluluT in cestiune, sA se aratemtntionatA si 'in fund cu grajdul D-reT 9, a cerut punerea in vêndére cu la tribunal inainte de dioa fixatApentru a caselor cu locul lor, din comuna Bucu- Maria Lungu. licitatiune,sprea'sT arAta pretentiunile; Asupra acestuT imobil nu se maT afIA reseT, suburbia Iancu, stra d a Ursu, No. 24,old in cas contrariti, verT-ce cererT avere a D-lui Ianache Nicolae, de profesie se voraltA imprejurare. ivi nu se vor maT considerp. Se face del% cunoscut in general cA a- liberA, domiciliat chiar in acestecase. No. 10,443. 1878, Iulie 11. Aceste case sunt de zid, compuse din 2 céstA licitatiune se va urma in pretoriul acestuT tribunal, In dioa de 11Noembre camere curtea imprejmuita,casa invelitA D. perceptor al colOreT de Verde, sitA, se invecinesce eu Ionita Vasile, prin1878,1a 11 ore de diminétA, avênd in ve- cuadresa cu No. 1261, din 1877, Inbasa jur-dere cl totT aceT earl ar pretinde verT-un Constantin NitA, en strada mentionatA sinaluluT onor. consiliti Je ministri, cu Stefan Nita. din 11drept de proprietate, usufruct, servitute, 8eptembre 1876, a cerutpunerea in vesnchirie, privilegit, hipotecA set verT-ce alt

26 Nile (7 August) 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 4409

Pretul cu I 8, cl., Q.) cl care este -cs:1-....' vendut fie-Numele antreprenorilor ..t. * .5....?, Periodul pe Termenul pe care se vénd si conditiunile eu care se care sunt care pogon ce cf-3 ó,,, face vêndérea. sat falce.pe comptul cArora se vend. ' vêndute - -' 2'A L e 1B. 1 e 1B.

I I i Aceste parchete se vend pe restul periodului Intreprinderei i mre expira la 1 Septembre 1881. Vendérea se face dupà regula- mental de licitatiune si cu conditiunile generale publicate in illo- I nitorul oficial No. 222, din 6 Octombre 1876,si.cele speciale din Monitorul No. 2, de la 4 lanuarie 1877, cu carT sunt vendute 900 M. S. Zgrumala .. . 1,29011876-1881actualului antreprenor. Ele se vor esploata cum urmézA : in pri- mul an cu incepere de la 1 Septembre 1878 parchetele No. 1, 2 I si 3, érä in anil urmAtori ate un parchet pe fie-care an. Pentru anul I-iti noul antreprenor are facultatea ca lemnele ce 'T va ré- mane netgéte din :acele parchete pin6 la 1 Apt ilie viitor, sl le tae in anul ilitor de ul-datA ea parchetul acelui an. Aceste parchete se vend pe restul periodului intreprinderei care expira la 1 Septembre 1881. Vendérea se face dupg regula- mentul de licitatiunisi cu conditiunile generale publicate in Monitorul No. 222, din 6 Octombre 1876, si cele speciale din 270 Gr. Andreit 480 1876-1881Monitorul No. 258, din 1876, cu carT sunt vêndute actualului antreprenor. Ele se vor esploata cum urinézA: in primul an par- chetele No. 2 si 3, érA in anii urmAtori ate un parehet pe fie- care an. Pentru anull-iii. nouP,antreprenor are facultatea ca partea ce 'T va rèmanea netitétit din acele parchete 0.0 la 1 Aprilie viitor, sA o tae In anul viitor de ul-datit cu parchetul acestuT an. Aceste parchete se vend pe restul periodului intreprindere care expira la 1 Septembre 1882. Vêndérea se face dupg regula- mentul de licitatiunisi cu publicate in Monitorul No. 12d, din 5 Iunie 1877, si cele speciale din Moni- 610 Mit h. G. Caraiman . 800 1877-1882torul No. 225, din 6 Octombre acelasi an, cu carT sunt vt.ndute actualului antreprenor. Ele se vor esploata cum urmézA : in anul i-iti parchetele No. 1si 2, érg in aniT urmAtori eke unul pe fie- care an. Pentru and I-it noul antreprenor arefacultatea ca par- tea ce 'T va rémanea netAétl din acele parchete pen6 la 1.prilie viitor, sit o tae in anul viitor de uA-datit cu parchetul acestui an.

drept asupra imobilului in cestiune, st. seea BAnicA, cu Stefan Carabita, cu stradajurnalului onor. consiliti de ministri, din arate la tribunal, inainte de 4ioa fixatAmentionatA si cu via D-lui Elene Peron.11 Septembre 1876 ,a cerut punerea in pentru licitaiune, spre arata preten- Asupra acestuT imobil nu se mai aflä al-vêndére ca licitatie a caselor ca locul lor, tiunile ;cAcT in cas contrariii ori-ce cererità imprejurare. din comuna BucureseT, suburbia Sf. Ni- se vor ivi, nu se vor maT considera. Se face dar cunoscut general el acéstg,colae, strada Dreptu, No. 39, avere a D-lui No. 10,488. 1878, Iulie 11. licitatie se va urma in pretoriul acestumGeorge Tache StAnga, de profesie dul- tribunal, 'in diva de 11 Noembre 1878, lagher, domiciliat chiar in aceste case. D. pereeptor al coloreT de Negru,11 ore diminéta, avad in vedere eh' toti Aeeste case sunt de zid in paente ,a- prin adresa cu No. 1023, din 1877, in ba-acei earl' ar pretinde veri-un drept de pro-vénd dou6 camerei salg, invelite cu sin- sa autorisatiel D-lui ministru de finance,prietate, usufruct, servirtute, chide, privi-drilg, in curte alte 3 odAT, de zid, eu salg, din 23 Iunie 1877, a cerut punerea in vên- hipotecg sat YerY-ce alt drept asu-invelite tóte euindrilà ,curtea imprej- dere cu licitatie a caselor cu locul lor dinpra imobilului in cestiune, sA se arate lamuitä, se invecinesce cu Nicolae Simon, cu comuna Bucuresci, suburbia Céus-Radu,tribunal, inainte de c,liva fixa ä pentru li-Stan Musat i cu strada mentionatä. strada RaionuluT, f. n., averea D-lui San-citatiune, spre ar ita pretentiunile; càci Asupra acestor imobile ni se mai allà du Vasile, de profesiune iutar, domici-in cas contrariti veri ce cereri se vor ivi,altA imprejurare. Hat chiar in aceste case, ee sunt a se vin-nu se vor considera. Se face dérg, cunoscut in general eg, a- de pentru lei 127 bani 81. No. 10,470. 1878, Tulle 11. céstklicitatie se va urma in pretoriul a- Aceste case sunt de gard, lipite cu pg- cestui trib., in dioa de 11 Noembre 1878, mént, avênd 2 camerei nà magasie, in-7 D. perceptor al colórei de Verde,la 11 ore diminéta, al-6nd in vedere cA top.' velite cu sindrilg, se invecinesce cu Stoi-prin adresa No. 162, din 1877,in basaaceia cal-Tar pretinde vre-un drept de pro-

26 lulie (7 August) 1878 4410 MONITORUL OFICIAL AL ROMANTIEI tribunal, i-Maria Dan ,pentru. divort; cad ,la din prietate, usufruct, servitute, chide, privi-,citatiune, In pretoriul acestui contra, va fi judeot in lipsä. legifi, ipotech sal veri-ce alt drept asupralmobilul jos-notat, avere a easeldefunctu- No. 6,909. 1578, Iulie 22. imobilului in cestie, sa se arete la tribunallui Nae I6nid, epitropisitä deD. Fota- inainte de dioa fixatl pentru licitatiune,che Radovici, de profesiuneproprietar do- jude-iTribunalul Ilfov, sectia I eorectio- spre a arèta pretentiunile, eacTin casmiciliat in comuna nrbanä Pitesci, nalä. contrar vat ce tererl se vor ivi, nu se vortul Argey, spre despAgubireaD-lui Mi:- mai consid(4-a. halache I. Stäteseu, de PrOfeSiune comer - D. Marin StanTigAnilä, cu No. 10,452. 1878, lulie 11. ciant, tot din comuna urbanaPiteseT, ju- detul Arges, de suna6le ce are aprimi dupä necunoscut, este chemat la acest tri- Tribunalul Prahova sectia I are'tata maT sus sentintä. bunal, in dioa de 18 Aurust 1878, orele Acéstit vèndere se publica spregenerala11 a. m., spre a se cerceta caprevenit pen- tu furt; avènd in vedere cA, de nu vafi La 9 Septembre 1878,ora 10 dirninétacuneseintA, ca toti aceia ce vor avea asu- drept de pro-urmAtor, se va judeea in s'a decis a se vinde cu licitatiune publicapra acestui imobil veri un 1878, Iulie 21. in mod voluntariä, la acest tribunal, fnprietate, usufruct, servitute chide,privi- No. 12,112. legili, ipoteeä saä ori-cealté drepturT, sA urma avisulul consiliului de familie al de- Nicolaecu domiciliul cedatului Cosma Gheorghiti, dat la 121u-se arate la tribunal ma tnaief-atermenu- - D. TAnase lui de adjudecatiune, cad in =ma nulinecunoseut, este ehemat la acest tribunal, lie curent,i ratificat de tFibunalul local in dioa 24 August 1878, la brele 11 de di- sectia 1I, prie jurnalul cu No. 2,861, dinse va iiaï admite nici uApretentibne. Era, aceia ce vor voi sà eumpere aceStimobil,tninétA, spre a se cerceta ca prevenit pen- 21 lulie 1878, dupa cererea cotu.orilor, trli fart; avAnd in vedere eit, de nu vafi Major N. Duca siEcaterina N. Duca,4, se presinte la tribunal, laáloai ora indicatl mal sus, spre a coneura: urmAtor se va judeca in primul de profesiune liberä si secunda de 1818, Iulie 211 profesiune menajera de casä, ambii domi- Descrierea imobilului ce se vinde, con- No. 21,090. ciliad in Ploescy, averea mobila a minóreldiiunilc vêndèrei j diferite sarCinii im- prejurArT ale imobilelor ph.6 acum eu- - D. Dumitru IónTiganu, cu domci- Elena Cosma Gheorghit, compusa, din: este chemat la aceA tri- Una pereche case de zid, acoperite cunoscute liai fier alb, avênd Una vie din comuna §tefanesci, ceidicebunal, in dioa de 16 Au ,ust 1878, la o- corpul lor piucipsi, 4 rele 11 diminéta spre a se cereeta ea pre- inchperTiVin antra, iar in dependinte, targu DealuluT, plasa Podgori,judetul alte 4 incAperi, cämarA, bucAtArie, 3 so-Museel, care vie este luerativii, si se inve-venit pentru hire; avênd in i vedere cA, de ninesee la apus eu viea D-lui Costache va 6 urmAtor, se va judeca in lipsl. próne, grajd, pivnitä, put in carte, si loc 1878, Julie 21. de gaud* situate in PloeseT, suburbeaCuteudachela rasarit eu acea a I No. 21,099. Precista, cu No. 174, invecinate la norçlCostacheBranoviel, la miadA n6pte, cu cu strada Philiii, la sud cu case Dimitrieplräsistea de vie a D-lui hum Negulescu, D. Marin Tonia, cu domicilinl ne- Stancia, la est in spate eu casa D-lui Cos-iar la miadl-di cu obratiile vieT caseide-eunoseut, este ehemat la ,acest tribunal, tache Geanopolo, si la vest, cu strada cecedatulul Nae lónid, avere a acestei case,in dioa d e 28 August 187B, la orele 11 merge. la biserica Sf. Voivodi, cu desk-ce se epitropfsesce de cAtreD. Fotachediminéta, spre a se cere6ta ca prevenit sire, el coneurenta se va incepe de la su-Radovici,proprietar tot din urbea Pitesci,pentru furt ;avènd in vedere eit, de nu ma de leT nouT, 20,000, fixatä prin a visuljudetul Arges, D. grefier local prin lucre-va fi urmAtl a., se ya judecain lipsa. consiliului de familie ratificat de tribunaldintarea data la dosar atestA el, imobilul No. 21,105. 1878, lulie 21. prin jurnalul de traT sus. eoprins In procesul-verbal, nu s'a gitsit Descrisul imobil, dupe atestareagrefeisupus la nic u legalA imprejurare. Judeie ocolulul I din Bueuresei. s'a vNut afectatla urmat6rea impreju- No. 16,713. 1878, Iulie 18. rare : D. N. Ionescu, eu domicilinl necunos- cut, este eitat pdn acésta ea, in diva de 4 Cosma Gheorghiti, catre Manea Popa,Gorpul portireilor fribunalului Ilfov. a dat'garantie de seehestru cu averea SA, Septembre 1878, ora 10 a. m., sA se pre- sinte la acéstä, judecAtorie, spre infatisare la 19 Decembre 1862, tribunalul seciia I, Se publicA spre generala cunoseintä cA, eu No. 222, al condicei. in procesul intentat de S. Petrovici, pen- In dioa de 1 August viitor, s'a fiat de o-tru datoria de lei nouT 340; contrariä se Se publica de acésta si se somézA top'norab. tribunal Ilfov ,sectia III ,a se aceia, eauar pretinde, ver un drept de va urma conform 1egeT. vinde prin licitatie, pe pinta tribunalelor, No. 2,384. 1878, Iulie 22. proprietate, usufruct, servitute, chide, pri-de la 11 ore inainte, averea mobilA a D-nel hipotecl, sailver ce alt drept a-Aristita Bucsan, pentru d espagubirea D-lui supra acestni imobil, ea 'naintea Old de - D. N. Ionescu, cudomiciliul necu- Grigore Lui 3 ; cunoscênd cA, de nu va pu7noscut, este citat prin acésta ca, in diva adjudecatfune sase presinte la.tribunal,tea termina vêndérea in c,lioa mentionatA, spre ar6ta pretentiunile lor, sub pe- de 4 Septembre viltor a.c., la ora 10 de va continua si in 4i1ele urmAtóre. diminétA, sä se presinte la acéstA jude- dépsh, de a nu li se maT considera in urmA, No. 7,533. 1878, lulie 25. conform al. 3, de sub art. 506, pr. eivila. cAtorie, spre a se inatisa in procesul inten- No. 15,939. 1878, ludo 22. tat de D. Petre Cutof, , pentru datoria de lei nouT 300; contrariu se va urma conform Tribunalul de Museel. C1TATIUNI. legel. No. 2,386. 1878, Iulie 22. - Pe base sentintey nor. tribunal Arges, Tribunalul Ilfov, seetta I cu No. 217, din 1877, investiti cu titlul Judecät. ocolulul IV din Bueuresci. esecutor, No. 165 din 1877, si dupa in- D. Andreiti Dan ,cu domiciliul necu- deplinirea dispositiunilor cerfite depro-noseut, dupl cum incredintézA polida ca- D. George Constantin, cu domiciliul eedura eivi1, prin juinalul dresat de tri-pitalel, eu certificatul No. 3,040, din anulnecunoscut, este chemat la acéstA judecit- ieinal sub No. 3,869,din 1878, s'a hotä-1878, este eitat ea ,la 21 August 1878,torie, in dioa de 29 Iulie 1878, la orele r:t ca, in dioa de 4 Noembre 1878, la o-orele 11 dimineta, s. se presinte la acest11 diminéta, spre a se cerceta ea incul- ldie 10 ante-tneridiane,sA se vêndA eu li-tribunal ,in procesul ee are cu socia sa,pat in uä contraventie urmatA prin insul-

4411 26 hi lie (7 August) 1878 7MONITORUL OFICAL AL ROMANIEI In temeiul art. 193 si 330, procedura ta; aNènd in vedere cA, de nu va fi urmA-bike a da maul de adjutor, la cas de tre- buintA, pentru esecutarea mandatuluT decriminalA; tor, se va condamna in lipsA, conform art. In virtutea dnisiuneT curteï secti aI, 147 din proc. criminalA. fatA. Dat la 19 Iulie 1878. No. 2,846. No. 1,126, din 16 Decembre 1877, care No. 3,821. condamna. pe Nicolae Ión ,din comuna Ceacu, districtul Ialomita, major, de pro- D. Vasile Grigorovici, cu domiciliai judo- MANDATE DE ARESTARE fesiune ferar, la inchisóre pe termen de nectinoscut, este chemat la acésta, 8 dile, pentru furt. catorie, in c,lioa de 29 Iu lie 1878, la orele Cerem ea orT-ce agent al forteT publice 11 diminéta, spre a se cerceta ca contra- Parchetul mile de apel din Bu- sA conducA si sA inchidA pe numitul la pe- venit ill11A contraventinue urmata, prin curesci nitenciarul din CAlArasT. fi insulta; avénd in vedere cA, de nu va Maudlin si ordonAm directorului accleT urmAtor, se va condamna in lipsA, con- Noi procurorul general de lAnga curtea de apel din Bucuresci; inchisorT a primii retine pe numitul , pe form art. 147 din proc. criminala. tot timpul determinat prin sus citata de- No. 3,830. In temeiul art. 193 si 399 din procedura criminalA ; eisiune ,calculat din diva când se va a- In yirtutea deci.siuneT curteT sectia I,resta, érA la espirarea disuluT termen, säl D. D. Ioneseu ,din suburbea F1A- libereze, clacA nu va fi detinut pentru alte mânda, strada Principatele-Unite, No.31,No. 368, din 3 Maih 1878, care condamnit culórea AlbastrA, este chemat laacésta,pe Nicolae Petre, din comunaCrevedia,cause. districtul Ilfov, major, la Inchisore pe ter- Cerem ca ori-ce depositar al forteT pu- juclecAtorie, iniva de 29 Iu lie 1878, la plice sä dea adjutor, , in cas de necesitate, orele 11 diminéta, spre a se cerceta ca con-men de 15 dile pentrufurt. Cerem ca oil-co agent al forteT publieespre esecutiuneapresentuluT act. travenit in tiA contraventiune de la regu- Dat la 25 Februarie, 1878.No. 169. lamenteleidispositiunile municipali ;sa, couduc i sa inchidA pe numitul la penitenciarul din VAcitrescY. avend in vedere ca,,de nu Ya fi urmator, Noi procurorul general de lângl cu r- se la condamna in lipsa,conform art.147 MandAm si ordonam directoruluT aceleT inchisorT a primi si retine pe numitul petea de apel din BucureseT; din proc. criminala. In temeiul artic. 193 si 399 procedura No. 3,901. tot timpul determinat prin sus citata de- cisiune ,ealculat din cjiva cAnd se va a-criminalA; In virtutea decisiunel curteT sectiaI, D. Christache Teodorescu, cu domi-resta ; era la espirarea distiluT termen sal libereze, dad nu va fi detinut pentru alteNo. 1,126, din 16 Decembre 1877, care ciliul necunoseut, este chemat la acéstA condamnA, pe Marin Dumitru, din comma judecatorie, in diva de 29 Iulie 1878, laca use. Cerem ca off-ce depositar al forteT pu-Ceacu, districtul Ialomita, major, de pro- orale 11 diminéta, spre a se cerceta ea eon- fesie ferar , la pe termen de 8 trayenit in uà contraventiune de la regu-bUce sa, dea adjutorl in cas de necesitat-, act. dile pentru furt. lamentelei dispositiunile municipali, ur-spre esecutiunea presentuluT Dat la 15 Maiti, 1878. No.346. Cerem ca oil-se agent al fortei publice mata prin abatere; avénd in vedere ca,de sl conducA si sa inchidit penumitulla pe- nu va fi urmAtor, se vacondamna in NoT procurorul general pe lAngA cur-nitenciarul din CitlArasT. conform art. 147 din proc.criminalA. MandAm si ordonam directoruluT acrli T No. 3,963. tea de apel din Bucuresci; pe In basa art.193 si 399 din proc.penalkinchisorT a primii re-tine pe numitul III,tot timpul determinat prin suscitata de- D. Dumitru Joni, cu domiciliul la virtutea decisiuneT curtit, sectia resta No. 483, din 8 Decembre 1872, care con-eisiune, calculat din dim, când se va a necunoscut, este chemat la acéstA jude- érii, la espirares cisuluÏ termensäl libe- catorie, in diva de 29 Iulie 1878, la oreledamna. pe Marin BadunA, din comuna A- fi detinut pentru alte 11 diminéta, spre a se eerceta ca inculpatlexandria, districtul Teleorman, major, deraze , dad nn ya profesiune agricultor, la a menda de leT 100cause. in uà contraventie urmata prin insultA; forteT pu- pentru furt. Cerem ea orl-ce depositar al avénd in vedere ca, de nu va fiurmator, blice sä dea ad.utor, in casde necesitate, se va ndarnna in lipsA, conform art.147 Ayend in vedere adresa casierulul de Teleorman, No. 4,575 din 1678 si proce-spre esecutiuneapresentuluT act. din proc. criminalA Dat la 25 Februarie. No. 140. No. 3,902. sul-verbal alitturat pa lAngA dânsa ,prin care se constata ca numituldare nieT avere, din care sA plíta,plAq espusa suma; NoT procurorul general de lângit cur- tea de apel din BucurescT; MANDAT DE ADUCERE Avénd in vedere dispositiunile art. 28 proeedura din codul penal; In temeiul artic. 193 si 399 crirninalit; Cerem-ca orT-ce aginte al forteT publice I, Consiliul de resbel din a Il divisiesit conduca, *i sit inchidA pe numitul la In yirtutea decisiunei curteTsectia militarA teritoriale. No. 1,226, din 16 Decembre1877, care penitenciarul din Turnu-Magurele. din co- Manditm *i ordonitm directoruluT aceluicondamnit pe Gheorghe Ionitä , In numele legeT *i al MarieT Sale Dom- mma Ceacu, districtulIalomita, major, (le nitorului, penitenciar a primi si detine pe nurn:tul pe termen de 20 4i1e, calculatdin 4iva deprofesie ferar, la inehisóre pe termen Noi locot. Dancovici, substitul de ra- pentru furt. portore, de pe lângit consiliul deresbel/and se va aresta; érA la espirareaiseÏ o- sAnde, al libereze, daca nu va fi detinut Cerem ea ori-ce agent al forteTpublice din a 2 divisie toritorialA, mandam si or- i sl inchidA pe numitul li d,.nAm prin acésta la totT portareiT si a-pentru alte cause. sit conducii p niteneiaruldin CitlArasT. gentiT puterei publice, militare si civile, aI Cerem ca orT-ce depositar al forteT pu- blice sA dea adjutor, in cas de necesitate, MandAm si ordondm directoruluT seel aduce Inaintea nostrA, conformându- se Inchisori n primi si re-tine pe numitul ,pa legeT pc sergentul Gheorghiu Nicolae dinspre esecutninea presentailuT act. citata de- Dat la 4 Aprilia, 1877. No. 262.tot timpul determinat prin sus regimentul al 2 de rosiorT, spre a fi ascul- cisiune, calculat din diva când se va aresta; tat asupra faptuluT de.care esteprevenit NoT.proeurorageneral de lAngl cur-kit la espirarea disuluf termen tile- pentru furt. reze, dacit nu va fi detinut pentrualte cause, Invitam pe totT depositariT puterei pu-tea de apel din Eueuresci;

4412 MONITORUL nOTAL, AL:110 KAMM 26 Iul,e (7 August ¡Ian Cerem ca ori-ce depositar al fortei pu- MandAm si ordontm directorelui aces-ANUNC. ADMINISTRATIVE blice st dea adjutor, in cas de necesitate,teT inchisori a primii retine pe sus nu- spre esecutilinea presentului act. mitul la disul penitenciar, pe tot timpul Dat la 25 Februarie, 1878.No. 141.determinat prin sus citata decisiunecal- Primäria cemunel Bucuresci culat din diva când se va aresta; érg, la NoT pr,,curorul general de lângt cur-espirarea disului termen 41 libereze, da- La 5 din viitórea luna August, se va tea de apel din Bucuresci; d nu va fi detinut pentru alte cause. tine Heitatiune de primarie pentru vendé- In temeiul artic. 193 si 399 procedura Cerem ca ori-ce depositar al fortei pu-rea de veci a locului comunei, situat in cr ; blice sà dea adjutor, la cas de necesitate,fade, soseleT Stephan-cel-mare (fosta pinta In virtutea decisiunei curtei sectia II,pantru esecutarea presentului act. MogosiSia), care respunde prin fund in so- No. 807, din 26 Septembre 1877, care Dat la 24 Februarie 1878.No. 132.seaua Hann, si se invecinesce cu proprie- condamnit po Hers AvramovicT, din comuna tAtile D-lor Udrescu, Bubicu, Micsunescu Manucu, ditrictuI Ialomita,major, la in- RAduleseu. chis6re pelermen de 6 luni de dile pen- SOMATIUNE Doritorii de a cumpèra acest loc in to- tru jurArnânt mineinos. tal sat in parte, sunt invitati sit se pre- Cerem ca ori-ce agent al fortei publiceCorpul portareilor tribunalulul Olt.sinte la primarie in diva arntatt mai sus, st conduct, si st inchidit pe numitul la la 2 ore p. m., spre a se putea tine licita- penitenciarul din CAlitrasi. Iosef Lee, representant si agent ge-tiunea. LandAmi ordonAm directoruluf aceleTneral in Romitnia. al fabricei Rustor-Proc- No. 11,361. 1878, Iulie 18. inchisorT a primi si retine pe numitul, petor et comp., priu procuratorul general tot timpul determinat prin sus citata de-D. C. Lambru, recunoscut din procura le- Primaria urbel Craiova cisiune ,calculat din diva chid se vaa -galisatit de coniisia colorei de Rosu din resta; ér g. la espirarea disuluT termen 41BucureseT, la No. 821, din 1878, pe lângit Consiliul acestet comune at decis a se libereze, dact nu va fi detinut pentru altepetitiunea registrata la No. 1,290, a de-angasa infiintarea de trotóre pe ambele la- cause. pus spre esecutare copie dupt, octal au-turi ale stradeT principale Unirea, cu pia- Cerem ea ori-ce depositar al forte pu-tentic legalisat de tribunalul Teleorman,trit lespedi in grosime de 10-12 centi- bike sA dea adjutor, in cas de necesitate,la No. 134, din 1875, investit cu formulametri, iar lungimea si lAtimea minimum de spro esecutiunea presentului act. I esecutorie, pt in care D. Ionia, Isvoranu,30 centimetri in supra-facia pAratt,si Dat la 22 Martie 1878. No. 224.acum decedat, rOmâne dator suma de leipre ut, intindere de 1500 metri pAtrati. 'noui 14,863 banT 75, cu procente si chel- AcestA lucrare se dA,in antreprisA cu pr )curorul general de lêng cur-ituelicostul unei locomobile si a uneT batodematerialul necesarit in conditiuni satia- tea de ape] din Buctiresci; 1ce a cumprat de la D. Lee. cAtórei Inerti péne se va aseda definitiv In temeiul artic. 193 si 399 procedura Pe acéstit baza noT Alexandru Vasilescu,la punctul unde se vor infiinta troVrele; criminal; seful portAreilor tribunalului Olt, si In ve- spre acest star* se va tine licitiliin In virtutea decisiunei curtei sectia III,dere cA, in anul trecut s'a comunicat D-luidiva de 16 August, anul curent. No.117, din 14 lunie 1877, care condamnii,C. Isvoranu, mostenitorul decedatulul Io- Licitatiunea va avea loc n sala ospolu- pe Stoica Ión, din eomuna Brostenii, dis-aid Isvorann, aceste titluri de esecutiune,lui primArieT, In presenta consiliulni co- trictul Ialomita, de ani 17, de profesiuneconform art.1388 pr. civilt; somAm prinmunal, la ora12 din citata di, si se va tine ferar, la inehisóre pe termen de 15 dileacésta pe numitul D.C. Isvoranu, al eitruidupt a nume conditiuni. pentru fur!.. tultimdomicilit a fost tnhotelui Broft din In virtutea votului dat de consiliul co- Cereni ca ori-ce agent al fortei publiceBucuresci, si acum plecat poste fruntarit,munal, si conform legei comptabi'itAtei sit conduct si sA inchidA pe n umitul laca, in termen de 24 ore, sit, plAtéset, való-generale a Statulni. peniten darn I CA] Arasi. rea indicati, din care se va seAdea sumele PrimAria publict din vreme cele-ce pre- Mandlim si ord.onitm directorului aceleice va fi rèspuns sub ohitantele D-lui Lee;cedt, spre cunoscinta generalt, invitând inchisorT a primii retine pe numitul, pecontrarit se va urrnAri conform legei. pe ori-cine va fi amatori de a seangaja cu tot timpul determinat prin sus eitata de- predisa lucrare, st se presinte aid la con- cisiune, caleulat din dine, când se va a-I eful portAreilor : A. Vasilescu. No. 2,711. 1878, Iulie 21. curentA eu garantie 00 la 4000 leiin resta ; Art la espirarea disului termen sAl numerarin sefecte publice. liberezlaet nu va fi detinut pentru alte No. 4,186. 1878, Iulie 16. cause. Cerem ca orT-ce depositat al forteï pu- ESTRACT DE DECISIUNE. bike sii, den adjutor, in eas de necesitat-, Prefectura d strIctulul Rkm.-Sitrat Judele ocolulul Calära§l. spre esecutilinea presentului act. Comitetul permanent, avénd In vedtre Dat la 25 Februarig 1878. No. 133. Alecu cu d in acest o-votul consiliulul judetian, emis lu sesiu- Noi procurorul general de langt cur-ras CilltrasT, iar scum necunoscut, pentrunea sa extra-ordinarA, din 16 Main expirat tea de apel din Bucuresci; contraventiune ce a urmat, prin cAlcarearelativ la facerea unni imprumut in comp- In temeinl artic. 193 si 339 proceduraregulamentului comunal, prin cartea detul easel' judetului de lei 8,225 lei, p n- criminalt, ; judecatt al No. 17, de la 21 Martie 1877tru cumpèratórea unor case care at a servi In virtutea decisiunei cute sectia III,pronunciatt In lipsA, in ultima instanta,de spital al juletului; a decis diva de No. 650, din 27 Septembre 1877, caresi en drept de opositie In termen de 3 dile,21 August viitor, pentru a se efectua coodamnA pe Florea Radu, vizitiu, din co-conform art. 149, procedura penalt, s'asul Imprumut, pentru dud sunt rugatt muna districtul Ialomita , major,pedepsit cu amendA de lei noni 5. toti D-nii amatorT care vor voi a procura de profesiunplugar, la inchisóre pe ter- Se notifict print' acésta contravenien-disa sumA easel judetului, sA depunA o- men de 6 sine, pentru bAtae. tului Alecu IOn. frandele D-lor in comitet, prevh,lêndu-se Cerem ea oil-co agent al forte publice' No, 1,895. 1878, Martie 17. printr'ânselei strra procentelor cu care sA arestede si SA, conduct, pe sus numitul le ar conveni a contracta acest imprumut. la temnita din CAlArasi. No. 6,099. 1878, Iulie 17.

26 Julie (7 August) 1878 MON1TORUL OFICIAL AL ROMANIEI 4418 OBSERVATII METEOROLOGICE. BIBLIOGRAFIE de onor. Soeietate academica rumba, ta sesiunea anuluT trecut, dea continuai pe Pe Voa de 24 Iu lie 1878. viitor redactarea, respective complectarea DION CASSIUS. indiceluT inceput sub titlu: Trei anI din T.-Frumos Pucin vent, plus 24 gr. literatura romank 's1 ia liberlateaa se a- plus, furtunacu pVe. ISTORIA ROMANA dresa care top D-niT autort si editorT,a'T Roman. Variabil, plóe cu vent,16de la Neron One la Alexandru - Sever.trAmite cate un esemplar din serierilepu- gr. plus. blicate in cursul anilor 1874-4878,mult FAltieenT. P16e, 14 gr. plus. DCCCVI CAILX XXIIi One la 10 August, st. v.,,spre a se putea PAscanT. Pl6e, 13 gr. plus. tradueere de trece in indicele mentionat; él A Linde tre- Crajo va. Pl6e, n6ptea linistit, 20 gr. Angel Demetrescu. buinta va cere se va face si eke na, micA plus. dare de grill si me alesasupra scrierilor Nor, pl6e, furtuna, 18 gra-Tiprit i premiata de Societatea Aca-literarei sciintifice. de plus. demich Romds4 din fondul Zappa Bacau. Senin, n6ptea variabil, 19 gr. A esit de sub presa : plus. sub priveghiarea D-luT Râmnicu-Sarat. Nor partial,18 gr. G. Sion, MANUAL plus. membrul societitel. DE RosiorT. PhSe, 21 gr. plus. Pretul 3 leT, 50 banT. MORALA CRESTINA Buz6t. Frumos , 21 gr. plus, nóptea elaborat conform programer in vigórepen- nor cu pl6e, 17 gr. plus. A esit de sub presa : Elemente detru seminare, lieee, gimnase, seóle centrale Zimnicea. nor ea plóe , 18 gr. plus.Aritmeticit teoretica i practick de The- de fete, sc6le normale, Oena. Plóe cu nor, 15 gr. plus. mistocle V. Alexandrescu,profesor de de T.-VesteT. Frumos calduros,seramatematice la seminarul central din ea- pl6e. pitalA. D. St. CAlinescu, PloeseT. Senin,pl6e cu furtunit, 22 profesor la seminarul central din Bncuresel, Carte aprobatA de onor. minister al cul- licentiat In litere filosofie. gr. plus. telor si instructiuneT publice, pentru usul Alexandria. Pl6e torentiala cu fur-sc6lelor secundare. Pretul 2 leT 50 banT.Se vinde la librAria Socec si fratil Iónitit. tuna, 19 gr. plus. Pretul 2 leT nouT. Tecucit. Variabil, 14 gr. plus. Mizil. Variabil, pl6e mare, senin,19 A esit de sub tipar : A esit de sub tipar : gr. plus. Râmnicu-Velcea. Nor,, phie si vent, BROSURA 22 gr. pl. RUSI A Oltenita. Variabil, senin, 14 gr. pl. INCHISORILE NEELE FoesanY. Pucina pl6e, 22 gr. pl. LEITÀ, POLEITA, ASA CUM ESTE de DrAgAsanY. Nor fArA plóe, cald,22 Silvio Pelleico gr. plus. Materil : Scurtare istoricA. OriginT. tradust de Predeal. Nor, pucina pl6e, nóptea Dinastia luT Rurik. FAHmicirea Sta- Clelia Bruzzesi. e6ta, 11 gr. plus. Dominatiunea Mongolilor. Re- Roman. Linistit, 18 gr. plus. eonstructiunea imperiuluT. AnarchiA. Arges. Variabil, plóe torentialk 17Dinastiele Romanofilor si Holstein-Got- gr. plus. torpilor. Resbelul de conchiste. Re-A NUNCIURI PARTICULAR E Caracal. Senin, pucinA plóe, 18 gr.ceutul resbel. --jAlianta cu Romani'. plus. Paeea de la San-Stefano. Congresul din Beehet.Senin 18 gr. plus. Berlin. Tari,zmul. Ortodoxia. UrziceuT. Linktit 23 gr. pl6e cu fur-Panslavismul. tuna. de VAlenT. Furtunk pl6e partiala 21 gr. Parts ,22, boui.vara Alontrnarire plus. Ion C. Lerescu, GRANDE-GRILLE. Afecpuf doctor In sciintele politico §i administrative. limfatice, bOla ciirord mistuit6re, Braila. Senin linistit 26 gr. plus. umflarea ficatultd fa spline, op- Barlad Variabil, putina pl6e 20 gr. strucpuni viscerale, calcule biliare. plus. Se aflA de vendére la librAria N. Danie- HOPITAL. Afectiuni ale cal, lopolu si F. Gobl, pasagiul roman in Bu- mistuit6re, greutate la stomac 6. UrlatT Nor, pl6e, 18 gr. pl. mistuire grea, nepofti de itancare, GiteAT Nor, pl6e 18 gr. plus cureseT, si in Braila la autor. gastra I gi e , dyspepsia. CELESTINS. Afectiunjle reni- Hus1. Seuin, vent 25 gr. plus, Pretul 1 let, 50 banT. chilord ale besicei. ntsipu, MarginenT. Senin, sera pl6e- gutit, HAUTERIVE. Afectiunile CAlArasT Pl6e 23 gr. plus. A esit de sub tipar : Curs elemen- rinichilorii, ale beeicer, nistpu, pi- Giurgiu.Variabil, plóe continua, 15-tar de istoria literatureI romAne, pen- tra, guti, (Liebe* albuminiriä. CEDE NUMELE ISY01117L111 gr. plus. tra usul claselor secundare, op prelucrat psi CAPSULA. Câmpu-Lung. Variabil 17 gr. plus.dupe eele maT bune isv6re, de I. G. Po- Deposita la DD.oubler,WartanowIta si CO Carupina.Nor linistit 19 gr. plus. pescu. Partea I. Doritoril a poseda acestA 11. Sinah. nor. carte, o vor putea avea sat de la librAriile De la 15 (27) Iulie curent, comptuarul Vercioro% a. Frumos 26 gr. plus. din capitalA sat d'adreptul de la autor, D-lut S. S. Poliakoff, piata Episco-

T-Jia.-- Senin 20 gr. plus. BucureseT, strada Leon-VodA, 53, cu pre- ,pid, case Mano, terminând tOte afacerile, Ocna. Variabil, n6ptea rece, 21 gr.tul de 3 1. n. sat 1 fl. v. á. trAmis franeo.nu maI face laid uA opera-tiune i comptua- plus. Autorul acesteT lucrArT, la indemnul datrul s'a inchis. (5)

26 Tulle (7 August) 1818 4414 MONITORUL OFCIAL AL ROMANIEI

BATOAZE CLASI B CURSUL BUCURESCI din fabrica D-lor CLAYTON & SHUTTLEWORTH PRIMA CASA DE SCHIMB J,BURSA" putem proem eu promptitudine din depositul din Viena. No. 68. Stradd,Lipscani. No. 68. 25 fulie 1878, de la 4 oreCump.iVandut WALLER & HARMANIT 10°,,) Oblig. rurale. . .1013/4 1021/4 Bueuresel si (10-2z) esite la sorp97 I 97/2 domeniale .. 971/4 1973/4 ne Inchiriat, de la Sf. Dimitrie yiitor 8°/0 Coinitetul de inspectiune al scOleI , aesite la solIT97 971/2 centrale din Bolgrad. inainte, casa repausatuluT Mare Ban Casel pens.300 1. Iordache Filipescu, calea Mogos6eT. dob. fr. 10 . .168 170 In dioa de 17 August viitor urmézii a se DoritoriT se vor adresa la D. G. Em. Fi-"Pio Ser. func. ruralef cup.891/290 -tine licitatie pentru arendarea mosieT Chi-lipesoustrada Dionisie, No. 56 ,era in urbane , 791/280 selia-Mare, din judetul Cahul, pe un pe-lipsa'T,sla D. Eugen:e Topolovenu, func-(10/0 Imp. municipal . 931/294 riod de 4 si jumnate anT , Incep6tor de lafionar la creditul funciar rural. (6-3z) cu pr.Buc.(bil.201.)1 21 22 26 Octombre a. c.,ji pentru procurarea a ActiunT Dacia« . . . .1 1,000 pudurT ciirbunT de piiment, necesarT "România" . . .1 68 70 pentru incalditul mncperi1or scóleT si in- Cupt'ele rurale exigibile .1 11(2 ternatuluT pe iarna anu'uT 1878-1879. Vai!i4111M1111111111131111ffilli domeniale 2% 1I/2 Comitetul publica acésta spre cunos- CURSUL BUCURESCI scrisurT cinta generalii a amatorilor ; ért condiOu- tirgint contra aur. 11/4 1 V nile se pot vedea in fie-care di, In cance- Rubin, hartie 2 61 2 62 1 a ria comitetulul. Florian 2 182 19 Director, P. Theodor. CASA DE SCIIIMt Cursul Viena, 3 August Secretar, Placunov. Napoleonul. . 9 24f orinT 1878, Iulie 13. (1) TOMA TACIU Ducatul 6 49 No. 60. - Strada Lipscanl. - No.8( Cnrsul Berlin, 3 August tcpyrt ETKJEUNrss Oblig. citil. ferate routine .83 85mArcY Pe dioa de 25 ¡lino 1878 Actiunile 31 50 CP,I,IEORIZA Rriorit4T , 85 4rrATIONDE" TCLOF1L'NE Oppenheim.. . . 102 so - 101 3/4102 Oblig. rurale . . Ruble hartie . . . . 214 25 tGRAND,PA-RF°14 domeniale . . 97 1/2 97 3( Cursul Paris, 3 August urni sseur de plusleurs casa pensiunilor Renta romfing,. . . .63 % fr. nuE STEIONORt. de (300 leT bucata). 168 172 Ftrd. provision. ScrisurT funciare rurale. 89 1/2 90 ISAC. M. LEVT:i/ Spré a alb!, arbane. 791/2 79 3/ da paleT Iranapannta Imprumut municipale . 931/2 94 Pastritzit cu prime Bu- CURSUL BUCURESCI ui nécurmalà juneto c orescT (20 let bucata) 22 10222,t/421 distrugndii mprumut Oppenheim .101 1/4 CASA DE SCHIMB 4thAreiturille. ft tern. .. 1 . . . 63 API Om Renta romana I. M. FERNO MUM LE PARFINAM telifle Dacia (500 1. b.)200 220 LA Romfinia(1001.b.)65 70 CIF:REID° _A_ 'UR Consulatul general al imperiulul OhligatiT Incite h sort No. 48. Strada Lipsani. No. 48. 25 Julie 1878. ennap4r Vudu German. 93 Rurale 971/2 10°' Oblig. rurale .. .1013/4102'/2 Domeniale 97 97 1/2 In curtea magazieT D-lor comerciantY esite la sor 97 Appel & Comp., strada DOmneT, No. 14, Capóne domeniale. 97'/298 esite laart 961/2 se va vinde'prin liciaie publica, dap, ce- f)e oblig. rurale exigib. rerea D-lor, n dioa de LunT, 31 Julie (12 8°/1 Imprumut municipal 933/4941/4 domeniale 1 '2 70,0 ScrisurT func. rurale 891/290 August), anul curent, la 11 ore ante-me- scris. funciare ridiane, prin tribunalul consular imperial urba ne 79f/280 rurale exigib. Ow a pens.(300) dob. fr 10 165 175 al GermanieT, in parte sail In total, un nu- seds. funciare nA. de 7,500 sad deja intrebuinlafT, a par- Lote comunale (fr. 20) 21 221/2 urbane exigib Aci,iunT Dacia (fr. 500) tinend D-luT H. I. Weber, comerciant din Impr.municipal orasul Colonia p/R. Romania (fr.100)165 75 DoritoriT sunt inlitatï a concura la a- Diverse Cupóne rurale exigibile v'endere. domeniale 20/0 cést tirgint pe aur. . . BucurescT, 24 Julie (5 August) 1878. 11/4% 1 VR func. rurale exig. Florinu val. Austria0i.2.18 2.19 Consulatul general imp. al Germanid, 7. urbane, Rubla de chArtAe 2.63 (L. S.) Gerantul, Braunschweig. 2.64 t flint eantra sur . . . 1 PRINERIA sum DMECTOR N. T OR4ANY