Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA pentru proiectul:

”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie - SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Sucursala Tg.Mure ş”

Data elaborarii: iulie 2016

1 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

BORDEROU DE PIESE SCRISE

1. INFORMATII GENERALE ...... 6

1.1. INFORMATII PRIVIND PP: DENUMIREA, DESCRIEREA, OBIECTIVELE ACESTUIA, INFORMATII PRIVIND PRODUCTIA CARE SE VA REALIZA, INFORMATII DESPRE MATERIILE PRIME, SUBSTANTELE SAU PREPARATELE CHIMICE UTILIZATE ...... 13

1.2. LOCALIZAREA GEOGRAFICA SI ADMINISTRATIVA...... 19

1.3. MODIFICARILE FIZICE CE DECURG DIN PP(DIN EXCAVARE, CONSOLIDARE, DRAGARE ETC.) SI CARE VOR AVEA LOC PE DURATA DIFERITELOR ETAPE DE IMPLEMENTARE A PP ...... 20

1.4. RESURSELE NATURALE NECESARE IMPLEMENTARII PP (PRELUARE DE APA, RESURSE REGENERABILE, RESURSE NEREGENERABILE, ETC.)...... 23

1.5. RESURSELE NATURALE CE VOR FI EXPLOATATE DIN CADRUL ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR PENTRU A FI UTILIZATE LA IMPLEMENTAREA ...... 23

1.6. EMISII SI DESEURI GENERATE DE PP (IN APA, IN AER, PE SUPRAFATA UNDE SUNT DEPOZITATE DESEURILE) SI MODALITATEA DE ELIMINARE A CESTORA...... 24

1.7. CERINTELE LEGATE DE UTILIZAREA TERENULUI, NECESARE PENTRU EXECUTIA PP (CATEGORIA DE FOLOSINTA A TERENULUI, SUPRAFETELE DE TEREN CE VOR FI OCUPATE TEMPORAR/PERMANENT DE CATRE PP, DE EXEMPLU, DRUMURILE DE ACCES, TEHNOLOGICE, AMPRIZA DRUMULUI, SANTURI SI PERETI DE SPRIJIN, EFECTE DE DRENAJ, ETC.)...... 31

1.8. SERVICIILE SUPLIMENTARE SOLICITATE DE IMPLEMENTAREA PP ...... 32

1.9. DURATA CONSTRUCTIEI, FUNCTIONARII, DEZAFECTARII PROIECTULUI SI ESALONAREA PERIOADEI DE IMPLEMENTARE A PP...... 32

1.10. DESCRIEREA PROCESELOR TEHNOLOGICE ALE PROIECTULUI ...... 32

1.11. CARACTERISTICILE PP EXISTENTE, PROPUSE SAU APROBATE, CE POT GENERA IMPACT CUMULATIV CU PP CARE ESTE IN PROCEDURA DE EVALUARE SI CARE POATE AFECTA ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR...... 32

2. INFORMATII PRIVIND ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR ÎN PERIMETRUL CAREIA SE GASESTE PP...... 35

2.1. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE...... 36

2.2. DATE DESPRE PREZENTA, LOCALIZAREA, POPULATIA SI ECOLOGIA SPECIILOR SI/SAU HABITATELE IDENTIFICATE PE TERITORIUL SITULUI NATURA 2000...... 44

2.3. DESCRIEREA FUNCTIILOR ECOLOGICE ALE SPECIILOR SI HABITATELOR AFECTATE ...... 57

2.4. STATUTUL DE CONSERVARE A SPECIILOR SI HABITATELOR DE INTERES COMUNITAR...... 57

2.5. DATE PRIVIND STRUCTURA SI DINAMICA POPULATIILOR DE SPECII ...... 58

2 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

2.6. RELATIILE STRUCTURALE SI FUNCTIONALE CARE CREEAZA SI MENTIN INTEGRITATEA ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR...... 58

2.7. OBIECTIVELE DE CONSERVARE A ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR, ACOLO UNDE AU FOST STABILITE PRIN PLANURI DE MANAGEMENT...... 60

2.8. DESCRIEREA STARII ACTUALE DE CONSERVARE A ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR...... 60

2.9.ALTE ASPECTE RELEVANTE PENTRU ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR 61

2.10. DESCRIEREA STARII ACTUALE DE CONSERVARE A ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR, INCLUSIV EVOLUTII- SCHIMBERI CARE SE POT PRODUCE ÎN VIITOR...... 62

3. IDENTIFICAREA SI EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA BIODIVERSITATII SI ASUPRA HABITATELOR...... 63

3.1. IMPACTUL DIRECT SI INDIRECT...... 63 3.2. IMPACTUL PE TERMEN SCURT SAU LUNG……………………………………………....…….63 3.3. IMPACTUL IN FAZA DE DESCHIDERE…………………………………………………………..63 3.4. IMPACTUL IN FAZA DE OPERARE……………………………………………………………….63 3.5. IMPACTUL IN FAZA DE INCHIDERE……………………………………………………………..63 3.6. IMPACTUL REZIDUAL……………………………………………………………………………...63 3.7. IMPACTUL CUMULATIV …………………………………………………………………………..63

4. EVALUAREA SEMNIFICATIE IMPACTUL ...... 69

5. MASURI DE REDUCERE A IMPACTULUI...... 72

6. METODE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMATIILOR PRIVIND SPECIILE SI/ SAU HABITATELE DE INTERES COMUNITAR...... 75

7. SURSE DE INFORMARE ...... 80

ANEXE

3 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

INTRODUCERE Prezentul studiu a fost solicitat de A.P.M. Buzau în urma parcurgerii etapei de încadrare prin Decizia nr.6473/ 2015, a fost realizat in vederea derul ării procedurii de Evaluare Adecvat ă necesar ă pentru S.N.G.N. Romgaz SA Medias Suc.Tg.Mure ş pentru proiectul „Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, propus a fi realizat pe amplasamentul temporar din comuna Cilibia, sat Cilibia, judetul Buzau.

Fig. 1 Perimetrul care va fi ocupat temporar de Sonda 2 Cilibia Nord

Lucrarea are la baz ă documenta ţia tehnica întocmit ă pe baza datelor furnizate de către S.C. PETROSTAR S.A. Ploiesti şi cele culese pe teren de c ătre speciali şti in zona de extravilan a localitatii Cilibia, com.Cilibia, judetul Buzau. Studiul de evaluare adecvat ă a fost solicitat în cadrul procedurii de emitere a acordului de mediu derulat ă de c ătre A.P.M. Buzau, realizandu-se în conformitate cu Ordinul MMP nr.19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvat ă a efectelor poten ţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar. Stabilirea modului de încadrare în reglement ările legale în vigoare privind protec ţia mediului. Identificarea de m ăsuri capabile s ă genereze diminuarea sau anularea poten ţialului impact exercitat de activit ăţ ile prev ăzute în proiect asupra mediului şi vie ţuitoarelor, în special asupra celor de interes conservativ. Obiectivele propuse prin Studiu de evaluare adecvata sunt urm ătoarele: - evaluarea st ării actuale a mediului în perimetrul propus derul ării proiectului.

4 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

- evaluarea impactului pe care activit ăţ ile derulate prin proiect l-ar exercita asupra mediului(habitate, specii de flor ă şi faun ă de interes comunitar, integritatea sitului Natura 2000 în care se g ăse şte amplasamentul proiectului). - stabilirea modului de încadrare în reglement ările legale în vigoare privind protec ţia mediului. - identificarea de m ăsuri capabile s ă genereze diminuarea sau anularea poten ţialului impact exercitat de activit ăţ ile prev ăzute în proiect asupra mediului şi vie ţuitoarelor, în special asupra celor de interes conservativ. - evaluarea adecvat ă a activit ăţ ilor şi a impactului poten ţial, precum şi a m ăsurilor de reducere a acestuia se vor realiza, pentru perioada de construire, func ţionare şi dezafectare/demolare; Studiul va identifica şi aplica pe teritoriul amplasamentului proiectului metode şi mijloace de evaluare a st ării de sanogenez ă care s ă permit ă evaluarea st ării actuale a mediului şi a cauzelor care o genereaz ă, problemele mediului şi proiec ţia lor la nivelul st ării de sanogenez ă a habitatului intern şi extrem. În urma studiilor de cercetare întocmite pe baza interpret ării profilelor seismice executate în zon ă au fost eviden ţiate condi ţii structurale favorabile acumul ărilor de hidrocarburi, precum şi suprafe ţe posibil productive în colectoarele meotiene. Astfel a fost propus ă forarea Sondei 2 - Cilibia Nord având caracter de explorare- deschidere . Proiectul analizat se refera la forarea unei sonde conven ţionale de explorare- prospectiune, care cuprinde lucrari pregatitoare provizorii, forajul propriu zis si probele de productie, sunt lucr ări similare miilor de sonde forate pe teritoriul României. Informa ţiile ob ţinute in urma realizarii forajului de explorare-prospectiune vor fi analizate pentru evaluarea poten ţialului economic al forma ţiunilor geologice din zona de interes. Suprafa ţa totala a terenului propus pentru realiz ărea proiectului este de 8000 m 2, teren identificat in zona de intravilan + extravilan(T12 , P151) avand categoria de folosinta pasune, închiriat de la primaria comunei Cilibia. În vederea realiz ării obiectivului se vor efectua următoarele: a) Executarea lucr ărilor de preg ătire şi organizare prin lucr ări de construc ţii- montaj specifice în leg ătur ă cu instala ţia de foraj: • Reamenajare drum existent, cu o lungime de 1000 m ; • Amenajare drum proiectat(S=102 m 2); • Amenajare platforma careu sond ă/foraj(S=7898 m 2); • Executare lucr ări pentru protec ţia factorilor de mediu; • Transport si montare instala ţie de foraj; b) Executarea lucr ărilor de foraj propriu-zise; c) Executarea lucr ărilor de probare a stratelor; d) Demobilizarea instala ţiei de foraj şi anexelor precum şi transportul acesteia la alt ă loca ţie si/sau la baza de repara ţii; e) Executarea de lucr ări pentru redarea terenului în circuitul ini ţial la vechiul proprietar(lucr ări de reconstruc ţie ecologic ă). Lucr ările de preg ătire şi organizare constau în lucr ări pentru amenajarea drumului de acces la sond ă, amenajarea careului sondei precum şi lucr ări pentru protec ţie mediu aferente instala ţiei de foraj. Zona de lucrari pregatitoare provizorii, foraj si probe de productie se identifica in aria de protectie de interes comunitar Lunca Buzaului -ROSCI0103, instituita prin Ordinul MMDD nr.1964/2007, modificat si completat de Ordinul nr.2387/2011.

5 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

Se va analiza impactul pe care poate s ă-l genereze activitatea propus ă asupra factorilor de mediu(ap ă, aer, sol şi subsol), asupra tipurilor de habitate si de specii care au habitatul în situl comunitar, Lunca Buzaului.

1. INFORMATII GENERALE - Titularul proiectului propus(PP): - numele companiei: S.N.G.N. ROMGAZ SA Medias-Suc.Tg.Mures - adresa po ştal ă: mun.Tg.Mures str.Salcamilor nr.23, judetul Mures; - num ărul de telefon: 0265402811/fax 0265306340; - numele persoanelor de contact: - director/ manager/

- Denumirea proiectului propus(PP): „Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”;

- Proiectant de specialitate : S.C.«PETROSTAR» SA Ploiesti, 100520, B-dul Bucuresti, nr.37, numar de telefon 024451377, fax 0244575412; e-mail: [email protected]

- Titularul studiului de evaluare adecvata: S.C.«CENTRUL DE MEDIU SI SANATATE» SRL Cluj-Napoca, J 12/ 1143/ 1997, Punct lucru - Galati, mun. Galati, 800055, Ro şiori 14, bl.G3, ap.30, tel./fax: 0236–31.89.71. Societatea este certificat ă de Ministerul Mediului si Padurilor pentru elaborarea de studii pentru protec ţia mediului: raport de mediu(RM), raport de amplasament(RA), raport privind impactul asupra mediului(RIM), bilan ţ de mediu(BM) si evaluare adecvat ă(EA), pozitia nr.257 /16.09.2010, reinnoit 17.09.2015/Registrul Na ţional al Elaboratorilor ;

- Amplasamentul proiectului propus/ adresa : - amplasamentul proiectului propus/ analizat: se identifica pe teritoriul comunei Cilibia, sat Cilibia, T12, P151, folosinta actuala pasune, judetul Buzau, la cca.100 m est, pe malul drept a raului Buzau;

În urma studiilor de cercetare întocmite pe baza interpret ării profilelor seismice executate în zon ă au fost eviden ţiate condi ţii structurale favorabile acumul ărilor de hidrocarburi, precum şi suprafe ţe posibil productive în colectoarele meotiene. Proiectul analizat se refera la lucrari pregatitoare provizorii, foraj si probe de productie Sonda 2 –Ciliba Nord, pe teritoriul administrativ al comunei Cilibia, sat Cilibia, teren in zona de extravilan+intravilan al localit ăţ ii, jude ţul Buzau.

6 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

Pe zona perimetrului de amplasare propus pentru Sonda 2- Cilibia Nord, râul Buzau este indiguit pentru ap ărarea împotriva inunda ţiilor terenurilor agricole si a localit ăţ ilor.

Fig. 2. Tronsonul din raul Buzau in dreptul loc.Cilibia, judetul Buzau

Sonda este o construc ţie minier ă special ă, de form ă cilindric ă, vertical ă sau înclinat ă, caracterizat ă printr-un raport mare între lungime (adâncime) şi diametru, executat ă cu instala ţii speciale. Deschiderea de form ă cilindric ă, f ără consolidare cu burlane, se nume şte gaura de sond ă. Partea superioar ă a unei sonde se nume şte gura sondei, iar parte inferioar ă – talpa sondei. Gaura de sond ă este delimitat ă lateral de peretele g ăurii de sond ă. Forarea(forajul) cuprinde un complex de lucr ări de traversare, consolidare şi izolare a rocilor traversate, necesar execut ării unei sonde. Este o opera ţie de dislocare a rocilor şi de evacuare la suprafa ţă a fragmentelor rezultate(detritus). Forarea sau s ăparea sondelor se execut ă cu ajutorul instala ţiilor de forare (foraj). Tehnologia de foraj aplicat ă este tehnologia forajului rotativ, cu circula ţia direct ă. Foraj rotativ – cel mai utilizat este forajul rotativ-hidraulic, cu evacuarea materialului dislocat prin circula ţie de fluid. Are dou ă variante: cu rota ţie de la suprafa ţă (cu mas ă rotativ ă, sau cap rotativ la sondeze) şi cu motoare submersibile. Procesul de forare este continuu, cu evacuarea permanent ă a detritusului cu ajutorul fluidului de foraj. Dislocarea rocii se realizeaz ă cu diferite tipuri de sape, care execut ă o mi şcare de rota ţie şi p ătrundere în teren. Metoda rotativ-hidraulic ă se nume şte şi rotary. Sapa este rotit ă de motoarele instala ţiei prin intermediul masei rotative şi a pr ăjinilor de foraj. Pentru p ătrunderea sapei în roci ap ăsarea este asigurat ă de garnitura de foraj. Fluidul de foraj este pompat în talp ă

7 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş prin interiorul pr ăjinilor şi preia detritusul dislocat de sap ă pe care îl transport ă, prin spatele inelar dintre pr ăjini şi peretele g ăurii de sond ă, la suprafa ţă . Acesta este separat din fluidul de foraj prin intermediul sitelor vibratoare şi stocat într-o hab ă metalic ă, iar fluidul de foraj cur ăţ at este repus în circuit. Echipamentul cu care se va s ăpa sonda este instala ţia de foraj tip 320 tf cu actionare independenta. Dup ă terminarea lucr ărilor preg ătitoare, amplasarea şi montajul tuturor instala ţiilor şi dot ărilor tehnologice, se încep lucr ările de foraj ale sondei. Proiectul de construc ţie a sondei cuprinde urm ătoarele ac ţiuni principale: - tehnologia de foraj aplicat ă- foraj rotativ cu circulatie directa; - echipamentul şi sculele cu care se va executa sonda : - instalatia de foraj tip 320 tone forta; - sape de foraj pentru fiecare coloana; - garnitura de foraj; - tipul şi propriet ăţ ile fluidului de foraj şi de probare; - programul de tubare - adâncimea de introducere a coloanelor de burlane; - programul de cimentare - cimentare coloane cu past ă de ciment tip G;

8 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

Tipul şi propriet ăţ ile fluidului de foraj. La forarea sondei fluidul de foraj este asigurat prin producere în instala ţia existent ă în careul sondei. In concep ţia modern ă de lucru, un fluid de foraj, este un fluid care, răspunde la urm ătoarele cerinte: • asigura o contrapresiune pe strat. • nu depune detritusul in gaura de sonda.

9 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

• permite realizarea cercetarii prin geofizica de sonda. • asigura respectarea regulilor privind toxicitatea,tehnica securitatii si prevenirea incendiilor. • creaza conditii favorabile reducerii costului consolidarii. • limiteaza fenomenul coroziunii si oboseala prin coroziune. Circuitul complet al fluidului de foraj este urm ătorul : • fluidul de foraj este aspirat din habe metalice etanse şi refulat sub presiune prin conducte orizontale şi verticale, în capul hidraulic prin pr ăjini şi orificiile sapei; • fluidul de foraj înc ărcat cu detritus urc ă prin spa ţiul inelar format între pr ăjini şi pere ţii sondei la suprafa ţă ; • la suprafa ţă fluidul cu detritus trece prin sistemul de cur ăţ are(site vibratoare, deznisipatoare, demâluitoare) unde are loc îndep ărtarea detritusului, dup ă care prin jgheaburi ajunge în habele de stocare; • fluidul de foraj este cur ăţ at de particulele fine(nisip, roc ă) cu ajutorul hidrocicloanelor sau a unei centrifuge, omogenizat şi tratat. • Fluidul de foraj astfel cur ăţ at este recirculat / refolosit în sond ă; • detritusul separat din fluidul de foraj este stocat în hab ă metalic ă de 70 m 3.

10 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

11 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

12 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

Perimetrul temporar care va fi ocupat de Sonda 2 Cilibia este identificat in zona de nord a localitatii Cilibia, in extravilanul si intravianul localitatii, folosinta actuala a terenului –pasune. Avand avand in vedere imediata vecinatate a raului Buzau, careul sondei este delimitat de drumul de acces local pe latura de vest, pâlcuri de z ăvoi şi vegeta ţie specifica zonei. Atât suprafa ţa destinat ă folosirii temporare a forajului, cât şi zonele învecinate sunt lipsite de specii si/sau habitate de interes comunitar.

1.1. Informa ţii privind PP: denumirea, descrierea, obiectivele acestuia, informa ţii privind produc ţia care se va realiza, informa ţii despre materiile prime, substan ţele sau preparatele chimice utilizate; Denumirea proiectul propus se refera la „Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud.Buz ău. Sonda 2 CILIBIA Nord este o sonda de exploatare-deschidere gaze, care se va fora la adancimea de 5000 m cu ajutorul unei instalatii de foraj tip 320 tf. sarcina la carlig cu actionare termica. Zăcământul de hidrocarburi reprezint ă o forma ţiune geologic ă de roci poros permeabile în care acestea s-au acumulat şi care pot fi exploatate industrial. Substan ţa mineral ă fluid ă care urmeaz ă a fi exploatat ă este destinat ă consumului industrial şi pentru combustie, reprezentând una dintre cele mai importante resurse de materii prime şi energetice. În urma programului de cercetare seismic ă ini ţiat de ROMGAZ S.A., s-au efectuat o serie de profile seismice. Interpretarea profilelor seismice relev ă existen ţa unor condi ţii structurale favorabile canton ării hidrocarburilor, a unor capcane litologice, dar şi indica ţii de hidrocarburi(prin similitudinea semnalelor seismice) în depozitele pon ţiene, meo ţiene şi sarma ţiene. Amplasamentul sondei este determinat de informatiile geologice si seismice existente la data prognozarii lucrarii cu privire la existenta stratului incare s-au acumulat hidrocarburi.

Capacit ăţ i de productie : avand in vedere ca Sonda 2 Cilibia Nord este o sonda de exploatare – deschidere gaze, capacitatea de productie a sondei nu a fost prognozata. Referitor sonda 2-Cilibia, avem urmatoarele date tehnice:
suprafa ţa careu sonda – S = 0,6528 ha, din care: o platforma tehnologica, S=0,0960 ha; o drumuri de acces interne careu sonda, S=0,0862 ha;
suprafata depozit sol vegetal S=0,1370 ha;
adâncime de forare 5000 m.

Informa ţiile privind produc ţia care se va realiza: Sonda 2 Cilibia Nord este o sonda de exploatare-deschidere gaze si capacitatea de productie nu a fost prognozata. Numai daca zacamantul de hidrocarburi se dovedeste eficient din punct de vedere ecomonic se va proiecta si executa conducta de transport gaze de la sonda la un grup de gaze.

13 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

Fig. 3. plan de incadrare in zona

Informa ţii despre materiile prime, substan ţele sau preparatele chimice: Instala ţia de foraj este cu ac ţionare termic ă. Alimentarea cu energie electric ă a consumatorilor principali şi auxiliari se va realiza cu ajutorul grupului electrogen aflat în dotarea instala ţiei.

SPECIFICA ŢIA U.M. SURSA CANTITA ŢI Ap ă tehnologic ă m3/zi Transport cu autocisterna 10,34 Ap ă potabil ă m3/zi Surs ă autorizat ă 0,72 Energia electric ă Kwh LEA 20 KV - Combustibil ton ă/lun ă Depozit PECO 220-240 Lubrifian ţi ton ă/lun ă Magazin 0,10

14 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

Racordarea la re ţelele utilitare existente Alimentarea cu ap ă Alimentarea cu apa potabila a personalului care deserveste instalatia de foraj se va realiza prin achizitionare(de catre contractorul lucrarilor) de apa potabila imbuteliata in PET-uri de plastic. Alimentarea cu ap ă tehnologic ă a instala ţiei de foraj se va realiza prin transport cu autocisterna de la cea mai apropiata sursa de apa contorizata a beneficiarului. Apa este folosit ă în scop tehnologic, in scop igienico-sanitar şi constituirea rezervei de combatere a incediilor. Circuitul de utilizare a apei în cadrul instala ţiilor de foraj exclude teoretic posibilitatea form ării şi evacu ării de ape uzate, apa fiind utilizat ă în circuit închis. Apa tehnologic ă este folosita la prepararea şi corectarea caracteristicilor fluidelor de foraj, precum şi pentru r ăcire. Necesarul de ap ă tehnologic ă trebuie s ă asigure compensarea debitelor de ap ă şi a pierderilor prin evaporare. Necesarul zilnic mediu de ap ă tehnologic ă este de 0,13 pân ă la 0,14 l/s, iar rezerva pentru combaterea incendiilor este 110 m 3. Dac ă în mod teoretic circuitul apei este închis, practic ca urmare a neetan şeit ăţ ilor se produc scurgeri de ap ă din instala ţiile interioare de distribu ţie şi alimentare, care în contact cu platforma careului sondei pot genera ape uzate. Apa utilizat ă în scop igenico-sanitar este de regul ă transportat ă cu cisterna din surse autorizate, stocat ă în rezervoare metalice sau din material plastic. Careul sondei este prev ăzut cu rigole şi canale tehnice interioare de colectare a apelor uzate tehnologice şi pluviale poten ţial impurificate. Apele uzate colectate sunt dirijate in bazine de colectare, stocate temporar. Bazinele de colectare ape uzate sunt metalice, executate din tabl ă de o ţel(habe metalice) sunt pozitionate in careul sondei ingropat sau semiingropat in functie de tipul apei uzate pe care o colecteaza. Alimentarea cu energie electric ă Instala ţia de foraj este cu ac ţionare termic ă. Alimentarea cu energie electric ă a consumatorilor principali şi auxiliari se va realiza cu ajutorul grupului electrogen aflat în dotarea instala ţiei.

Resurse naturale folosite în construc ţie şi func ţionare Pentru realizarea obiectivului sunt necesare urm ătoarele: - amenajare drum acces şi platform ă careu foraj:

Nr. Tip Material UM Cantitate Crt. Balast pentru amenajare structura platform ă de lucru to 4907 Nisip pentru nivelare structura zona de lucru instala ţie de foraj to 480

Dale din beton (3,00x1,00x0,18 m) pentru amenajare zona de lucru instala ţie de buc. 608 foraj (drum interior şi platform ă agregate)

15 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

Materiile prime şi reactivii utiliza ţi pentru prepararea fluidului de foraj sunt :

PRODUS U.M. CANTITATE BENTONITE tone 11,675 SODA ASH tone 1,235 CAUSTIC SODA tone 0,960 LUBE 167 litri 2496 DESCO CF tone 0,700 CMC HV tone 0,950 CMC LV tone 7,130 CARBOSAN 135 tone 0,970 SODIUM BICARBONATE tone 0,950 DRILZONE L litri 2496 DUO-VIS tone 1,875 GLYDRIL MC litri 31110 POLYPAC UL tone 4,450 M-I BAR tone 75,100 SAFE-CARB 40 tone 4,300 SAFE-CARB 10 tone 42,375 MAGNESIUM OXIDE tone 0,100 HIBTROL tone 1,275 SODIUM SULPHITE tone 1,225 ASPHASOL SUPREME tone 4,826 KCL tone 54,300 CONQOR 404 litri 1664 G-SEAL PLUS tone 6,250 TOTAL tone 258,412

Mijloacele de transport utilizate in activitatea de realizarea proprietului propus se vor alimenta periodic de la statii de distributie autorizate. Pe amplasamentul analizat vor exista rezervoare pentru stocarea temporara de combustibili sau uleiuri minerale/motor, sa. S.N.G.N ROMGAZ SA Medias in cadrul amplasamentului temporar din comuna Cilibia, judetul Buzau, va realiza lucrari pregatitoare provizorii foraj, va realiza o sonda cu caracter de exploatare-deschidere. In vederea realizarii propictului propus se vor efectua urmatoarele: a) Executarea lucr ărilor de preg ătire şi organizare prin lucr ări de construc ţii- montaj specifice în leg ătur ă cu instala ţia de foraj: • Reamenajare drum existent, cu o lungime de 1000 m ; • Amenajare drum proiectat(S=102 m 2); • Amenajare platforma careu sond ă/foraj(S=7898 m 2); • Executare lucr ări pentru protec ţia factorilor de mediu; • Transport si montare instala ţie de foraj; b) Executarea lucr ărilor de foraj propriu-zise; c) Executarea lucr ărilor de probare a stratelor; d) Demobilizarea instala ţiei de foraj şi anexelor precum şi transportul acesteia la alt ă loca ţie si/ sau la baza de repara ţii; e) Executarea de lucr ări pentru redarea terenului în circuitul ini ţial la vechiul proprietar(lucr ări de reconstruc ţie ecologic ă).

Executarea lucr ărilor de preg ătire şi organizare prin lucr ări de construc ţii-montaj specifice în leg ătur ă cu instala ţia de foraj: • Reamenajare drum existent, cu o lungime de 1000 m ;

16 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

• Amenajare drum proiectat(S=102 m 2); • Amenajare platforma careu sond ă/foraj(S=7898 m 2); • Executare lucr ări pentru protec ţia factorilor de mediu; • Transport si montare instala ţie de foraj; Executarea lucr ărilor de foraj propriu-zise: Pentru a s ăpa o sond ă este nevoie de o sap ă care penetreaz ă crusta p ământului şi ţevi (garnitura de foraj) care fac leg ătura între sapa de foraj şi suprafa ţă . Garnitura este coborât ă treptat în sond ă cu ajutorul instala ţiei de foraj. În prezent, tehnica de foraj rotativ este practic utilizat ă pentru toate sondele. O mas ă rotativ ă asigur ă rotirea continu ă a garniturii de foraj şi a sapei. Pr ăjinile grele ( ţevi de o ţel grele cu pere ţi gro şi plasate imediat deasupra sapei) contribuie la exercitarea de c ătre sap ă a unei ap ăsări suficiente pentru a s ăpa mai adânc în roc ă şi a men ţine tensiunea asupra garniturii de foraj. Materialul prin care avanseaz ă sapa de foraj trebuie s ă fie adus la suprafa ţă . Buc ăţ ile de roc ă desprinse în timpul forajului se numesc generic „detritus”. Aducerea la suprafa ţă este realizat ă cu ajutorul fluidului de foraj - un amestec pe bază de ap ă şi argil ă care este introdus în pr ăjinile de foraj cu ajutorul unor pompe de mare presiune şi care circul ă în permanen ţă prin sap ă. Detritusul este adus la suprafa ţă prin noroiul de foraj şi este examinat imediat pentru a ob ţine informa ţii cu privire la stratele geologice care sunt traversate (probe de sit ă). Fluidul de foraj este cur ăţ at şi recirculat în sond ă. Pentru a preveni surparea g ăurii de sond ă, aceasta este tubat ă prin introducerea unei coloane de burlane de o ţel şi ciment. O sond ă are o form ă tronconic ă, diametrul mic şorându-se treptat pe m ăsur ă ce adâncimea cre şte pân ă când ajunge la câ ţiva zeci de centimetri. S ăparea unei sonde poate dura o perioad ă mare de timp. În func ţie de duritatea stratelor de roc ă şi adâncimea planificat ă, forajul poate dura uneori mai mult de un an. Cu toate acestea, majoritatea sondelor sunt s ăpate prin forma ţiuni de roci moi, rata medie a forajului fiind de aproximativ 300 m pe zi. Tehnicile de explorare sofisticate de care dispunem în prezent permit deja rate de succes de 50% sau mai mari, acest lucru însemnând ca fiecare a doua sond ă dintr-un perimetru este comercial ă. Procedeul de foraj care va fi utilizat este forajul rotativ cu circula ţie direct ă. Gaura de sond ă este realizat ă cu ajutorul sapelor cu role, introduse la talpa sondei cu ajutorul unor ţevi în şurubate una în alta, numite pr ăjini. Ansamblul tuturor pr ăjinilor se nume şte garnitur ă de foraj. Sapa este rotit ă de la suprafa ţă cu ajutorul garniturii de foraj. Prin interiorul garniturii de pr ăjini se pompeaz ă fluidul de foraj care iese prin orificiile sapei, spal ă talpa sondei, răce şte sapa şi apoi trecând în spa ţiul inelar format între pr ăjini şi pere ţii sondei, antreneaz ă cu el la suprafa ţă particule de roc ă dislocate de sap ă. Funda ţiile pentru sus ţinerea instala ţiei de foraj vor fi din prefabricate tip beton armat, aşezate pe un strat de nisip compactat de 5 cm grosime.

Executarea lucr ărilor de probare a stratelor;

Demobilizarea instala ţiei de foraj şi anexelor precum şi transportul acesteia la alt ă loca ţie si/ sau la baza de repara ţii; • demontarea instala ţiei de foraj; • degajarea amplasamentului de materiale şi de şeuri;

17 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

Executarea de lucr ări pentru redarea terenului în circuitul ini ţial la vechiul proprietar(lucr ări de reconstruc ţie ecologic ă). Careul sondei se readuce la starea ini ţial ă prin urm ătoarele opera ţiuni principale: • nivelarea amplasamentului; • redarea în circuitul agricol a suprafe ţelor de teren ocupate temporar; Pentru redarea în circuitul agricol se efectueaz ă, recopertarea terenului fertil, scarificarea terenului, ar ătur ă, fertilizarea cu îngr ăşă minte naturale şi anorganice, îns ămân ţarea. Înainte de începerea lucr ărilor se efectueaz ă analize agrochimice ale solului. La terminarea lucr ărilor de redare a terenului se efectueaz ă din nou analize agrochimice, care s ă ateste refacerea solului, cel pu ţin la categoria de calitate avut ă ini ţial. Dup ă terminarea lucr ărilor, intreaga suprafata de 8000 m 2 se va reda in circuitul initial. În ordinea desf ăş ur ării opera ţiunilor de refacere a amplasamentului acestea sunt: - demontarea şi transportul instala ţiilor şi dot ărilor tehnice din careul sondei; - transportul materialelor şi de şeurilor(detritus, ape reziduale); - transportul materialelor folosite la amenajarea platformelor(dale, balast, piatr ă spart ă) în baza de produc ţie a constructorului sau la alt ă loca ţie ; - împingerea cu buldozerul a p ământului din depozitul de p ământ pe toat ă suprafa ţa, astuparea şan ţului de gard ă perimetral; - scarificarea, urmat ă de ar ătur ă, fertilizarea cu îngr ăşă minte naturale şi anorganice ; - prelevarea de probe de sol cu respectarea Ordinului nr.184/1997 al MAPPM şi analiza acestora în laboratoare specializate(OJSPA); rezultatele analizelor se compar ă cu valorile determinate ini ţial(înainte de începerea lucr ărilor la obiectiv), pentru a se verifica modul de refacere a amplasamentului; - buletinele de analiz ă(ini ţial şi final) sunt documente p ăstrate la cartea construc ţiei sondei.

Reglement ări urbanistice Documentatia tehnica a proiectului s-a elaborat in concordanta cu prevederilein conformitate cu reglementarile Documentatiei de urbanism nr.1200/6072 faza PUG, aprobata prin Hotararea Consiliului Local Cilibia, nr.11/28.02.2014 si in conformitate cu prevederile Legii nr.50/1991, privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Terenul, cu o suprafa ţa totala de St=8000 m 2 este situat in zona de intravilan si in zona de extravilan a satului Cilibia, comuna Cilibia judetul Buzau, proprietate a domeniului public se identifica in Tarla 12, Parcela 151. Pentru proiectul „LUCR ĂRI PREG ĂTITOARE PROVIZORII, FORAJ ŞI PROBE DE PRODUC ŢIE LA SONDA 2 - CILIBIA NORD " care va fi realizat in intravilan+extravilan, T 12, P151, judetul Buzau, societatea detine Certificatul de Urbanism nr.38 din 16.04.2015 eliberat de Consiliul Judetean Buzau, cu perioada de valabilitate de 12 luni. Durata lucrarilor propuse este de 220 zile din care 59 zile pentru mobilizare- demobilizare, 137 zile pentru foraj si 24 zile pentru probare strate. Lucr ările pregatitoare provizorii, foraj si probe de productie la Sonda 2 au ca scop identificarea unor rezerve de hidrocarburi necesare pentru consumul industrial si

18 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş pentru combustie, reprezentand una din cele mai importante resurse de materia prime si energetice. Din punct de vedere tehnic identificarea perimetrului in care va fi amplasata Sonda 2 Cilibia Nord a avut la baza o serie de informatii geologice si seismice obtinute in urma programului de cercetare seismica initiat de Romgaz SA. Realizarea proiectului se va desfasura pe o perioada de 220 zile, din care 59 zile pentru mobilizare- demobilizare, 137 zile realizare foraj si probe strate 24 zile. Proiectul “Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău” va ocupa temporar o suprafata total ă de teren de 0,8000 ha.

1.2. Localizarea geografica si administrativa, cu precizarea coordonatelor Stereo 70 Obiectivul se afl ă amplasat în zona de extravilan si extravilan a localitatii Cilibia, comuna Cilibia, judetul Buzau. Obiectivul analizat nu va face nota discordanta fata de vecinatati. Din punct de vedere fizico - geografic, perimetrul Sondei 2-Cilibia Nord face parte din marea unitate geomorfologica a Câmpiei Române, subunitatea Campia Buzau- Călm ăţ ui, in zona de lunca a raului Buzau, in sectorul de campie. Din punct de vedere geomorfologic, arealul Lunca Buz ăului se suprapune zonei de nord – est a Platformei Valahe, dar partea de nord(zona de izvorâre a râului Buz ău) face parte din Carpa ţii de Curbur ă. Astfel, zona de lunca a raului Buz ăul are o zona colinar ă în zona montan ă şi subcarpatic ă, terasele Buz ăului în zona subcarpatic ă şi zona de câmpie(terase joase M ărăcineni, M ăgura –Unguriu, Nord Vadul Pa şii, Scurte şti, Gălbina şi, terase inferioare – M ărăcineni). În zona de câmpie(la sud de M ărăcineni), în func ţie de geneza depozitelor sedimentare se identific ă trei tipuri de zone: zona cu depozite aluvial-proluviale, zona cu depozite deluvial-proluviale și zona depozite de mla ştin ă. Tipul zonal de sol este cernoziomul levigat. Ca soluri azonale au fost remarcate solurile aluviale, l ăcovi ştele, cernoziomul levigat podzolit, cernoziomurile argiloiluviale, solurile cenu şii, rendzinele, pseudorendzinele şi solurile negre de fânea ţă umed ă. Local apar soluri brune şi regosoluri, precum şi solone ţuri slab s ărăturate, umede prim ăvara şi aride vara.

Careul forajului de exploatare-deschidere propus este pozi ţionat in lateral est fata de zona indiguita a raului Buzau, pe malul drept a acestuia aval de Padurea Gavanesti. Perimetrul pe care se va realiza proiectul, in sistem de proiec ţie STEREO 70, conform documenta ţiei tehnice de avizare, forajul sondei are coordonatele urm ătoare:

Coordonate Stereo 70 foraj X Y 1 399610,99 662800,30

Distanta fata de zona rezidentiala a localitatii Cilibia este mai mare de 1000 m, pe latura de sud a perimetrului Sondei 2-Cilibia. - Accesul în zon ă - la zona de foraj/exploatare se va realiza:

19 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

- rutier: drum local de acces desprins din DN 2B Faurei Buzau, in dreptul localitatii Cilibia. Drumul de exploatare are o lungime de cca. 1,0 km, pana la careul Sondei 2-Cilibia.

1.3. Modific ările fizice care decurg din proiect şi care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a proiectului Se disting mai multe etape de implementare a proiectului în care se vor executa: a) lucr ările de preg ătire şi organizare prin lucr ări de construc ţii - montaj în leg ătur ă cu instala ţia de foraj; • reamenajare drum de acces existent • amenajare drum de acces careu sonda; • Amenajare careu sond ă; • Executare lucr ări pentru protec ţia mediului; • Transport si montare instala ţie de foraj; b) Lucr ările de foraj propriu-zise; c) Executarea lucr ărilor de probare a stratelor; d) Demobilizarea instala ţiei de foraj şi anexelor precum şi transportul acesteia la alt ă loca ţie si/ sau la baza de repara ţii; e) Executarea de lucr ări de inchidere, pentru redarea terenului în circuitul ini ţial la vechiul proprietar(lucr ări de reconstruc ţie ecologic ă). Modific ările fizice care decurg din proiect în etapa de construire: In etapa de construire, de realizare a proiectului propus modific ările fizice sunt generate de urm ătoarele activit ăţ i: • se va reamenaja drumul pietruit existent in lateral est fata de zona indiguita a malului drept al raului Buzau, pe o lungime de cca.1000 m. Drumul se desprinde din DN 2B la iesirea din localitatea Cilibia. Drumul existent reamenajat va avea o suprafata carosabila de 4000 m 2; • Nu sunt necesare lucr ări speciale de decopertare şi deschidere a drumului local existent; • Lucrari de scarificare impietruire drum existent pe 10 cm grosime, volum de 400 mc; • Imbracaminte de macadam in grosime de 10 cm dupa compactare, • se vor executa lucr ări de amenajare a unui drum de acces in careul sondei, printr-un racord proiectat(L=15 m, S=102 m 2), avand originea in drumul de exploatare pietruit existent care va fi reamenajat; Principalele caracteristici ale racordului de acces proiectat : Lungime = 15 m ; Lăţ ime carosabil ă = 4 m ; Suprafa ţă carosabila = 60 m 2; Suprafata acostamente = 23 m 2; Suprafata racord ări = 19 m 2. Realizare terasamente: o Decopertare sol vegetal, V = 31 mc; o Sistematizare suprafata racord acces, S = 102 m 2; o Preg ătire pat racord acces S = 102 m 2. Realizare suprastructura, racordul de acces proiectat(S = 79 mp), va avea un sistem rutier constituit din :

20 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

o geogrila cu dimensiune ochiuri 39 mm x 39 mm, rezistenta la tractiune 30 KN/m asezata pe suprafata racordului de acces; o 20 cm funda ţie din piatra sparta; o 2 cm strat de nisip; o îmbr ăcăminte din dale de beton armat (3.00m x 1.00m x 0,18m); o acostamente impietruite cu balast (0.15m x 0.30m) pe toata lungimea racordului. Dupa realizarea acestor lucrari drumul de acces existent si drumul proiectat va asigura infrastructura şi suprastructura corespunz ătoare pentru transportul utilajelor tehnologice si a altor dotari tehnice necesare activitatii de foraj. • amenajare careu sonda : Pentru amenajarea careului sondei pe care se va amplasa instala ţia de foraj tip 320 tf, sunt prev ăzute urm ătoarele lucr ări: • decopertarea şi depozitarea stratului vegetal în incinta careului sondei, aceasta constituind depozitul de sol vegetal care va fi folosit la redarea terenului dup ă terminarea lucr ărilor de foraj; • sistematizarea pe verticala a terenului, prin executarea de lucr ări de terasamente şi suprastructur ă ce constau în excav ări şi umpluturi pentru aducerea careului la cota « 0 » - cot ă stabilit ă pentru centrul sondei – respectiv beciul sondei; p ământul rezultat în urma decopert ării se va depozita în «depozitul de p ământ fertil»; • Amenajare drum acces utilaje de construc ţie şi ma şini transport muncitori; • Amenajare de platforme balastate pentru organizarea spa ţiilor specifice lucr ărilor de şantier, amplasarea de bar ăci pentru personal şi pentru depozitarea materialelor; • Amenajare platforme balastate pentru parcarea utilajelor de construc ţie(buldozer, cilindru compactor, excavator, macara, convertizor de sudur ă, motocompresor, ciocan pneumatic, grap ă cu disc, autocistern ă şi autobasculante); • Amenajare grup sanitar ecologic pentru muncitori; • Amenajarea utilit ăţ ilor pentru organizarea de şantier respectiv alimentare cu ap ă potabil ă, energie electric ă; • Aprovizionarea cu materiale şi scule a instala ţiei de foraj se va efectua în mod eşalonat, func ţie de faza de lucru, la sond ă neexistând stocuri de materiale; • Betoanele se vor prelua de la sta ţiile de preparare betoane specifice şi autorizate; • amplasarea instala ţiei de foraj şi a anexelor acesteia se va realiza intr-un careu având urm ătoarele caracteristici: Suprafa ţă de teren total ocupat ă: 8000 m 2, din care: – suprafa ţă careu sond ă: 6528 m 2; – suprafa ţă depozit sol vegetal: 1370 m 2; – drum acces: 102 m 2. Suprafe ţele alocate drumului interior şi platformei sunt: • platforma tehnologic ă: 960 m 2 ; • drum interior: 862 m 2 Pentru protec ţia mediului, in incinta careului sondei se vor executa urm ătoarele lucr ări:

21 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

- Realizarea unui canal tehnic/ şan ţ de colectare pentru eventualele reziduuri ce ar putea rezulta în urma amplas ării, func ţion ării instala ţiei şi a desf ăş ur ării tuturor activit ăţ ilor ce concur ă la realizarea sondei cât şi pentru efectuarea prob ării stratelor. Şan ţul va avea un profil trapezoidal, adâncime de 0,40 m şi o lungime de 50 m cu rolul de a colecta şi transporta apele reziduale la o hab ă de depozitare. C ăptu şirea şan ţului colector se va realiza prin dale de tipul P1, P2 şi P3 dup ă ce în prealabil s-a a şezat în şant un strat drenant de nisip cu grosimea de 5 cm. Îmbinarea dalelor între ele se va realiza prin umplerea rosturilor cu mortar de ciment. La realizarea şan ţului se va asigura panta de scurgere necesara devers ării apelor pluviale potential poluate şi eventualelor reziduuri în haba colectoare(V= 40 m 3); - Realizarea unui şan ţ de colectare pentru eventualele scurgeri ale sistemului de cur ăţ ire. Şan ţul va avea un profil trapezoidal, adâncime de 0,26 m şi o lungime de 42 m cu rolul de a colecta şi transporta eventualele scurgeri de la sistemul de cur ăţ ire-preparare a fluidului de foraj la haba de scursori cu volumul de 1 m 3. C ăptu şirea şan ţului colector se va realiza prin dale de tipul P1, dup ă ce în prealabil s-a a şezat în şant un strat drenant de nisip cu grosimea de 5 cm. Îmbinarea dalelor între ele se va realiza prin umplerea rosturilor cu mortar de ciment. La realizarea şan ţului se va asigura panta de scurgere necesara devers ării eventualelor reziduuri în haba colectoare (V = 1 m3 ); - Amplasarea unei habe colectare ape pluviale şi reziduale. Hab ă metalic ă are capacitatea de 40 m 3, ea va fi pus ă la dispozi ţie de c ătre contractorul de foraj. Pentru îngropare se va excava circa 80 m 3 teren (dimensiunile excava ţiei habei fiind de 10 m x 3,5 m x 2,3 m) şi se vor compacta manual pere ţii. Haba va fi prev ăzut ă cu gr ătar şi balustrade de protec ţie. - Amplasarea a unei habe metalice semiîngropate pentru depozitarea detritusului colectat de la sitele vibratoare. Haba metalic ă vor avea capacitatea de 70 m 3 ea va fi pus ă la dispozi ţie de c ătre contractorul de foraj şi va fi îngropat ă la 1 m de nivelul solului. Excava ţia ce se va executa pentru îngroparea habei va avea dimensiunile: 13 m x 3 m x 1 m iar platforma ei va fi compactat ă manual. Haba va fi prev ăzut ă cu gr ătar şi balustrade de protec ţie. - Amplasarea unei habe îngropate pentru preluarea eventualelor scurgeri accidentale din zona pompelor şi a motoarelor. Haba metalic ă va avea capacitatea de 1 m 3 ea va fi pus ă la dispozi ţie de c ătre contractorul de foraj. Excava ţia ce se va executa pentru îngroparea habei va avea dimensiunile: (2 m x 1,2 m x 1,2 m) şi se proteja cu gr ătar metalic, iar platforma ei va fi compactat ă manual. Funda ţiile pentru sus ţinerea instala ţiei de foraj vor fi din prefabricate tip beton armat, aşezate pe un strat compactat de nisip de 5 cm grosime.

Modific ările fizice în etapa de exploatare : Conform programului geologic în cadrul acestei sonde se vor utiliza fluide de foraj tip: • Pe intervalul 0 - 100 m va fi utilizat fluid de tip NATURAL cu densitatea de 1100 -1150 Kg/m 3. • Pe intervalul 100 - 1300 m va fi utilizat fluid de tip DISPERSAT cu densitatea de 1150 -1250 Kg/m 3. • Pe intervalul 1300-3900 m va fi utilizat un fluid tip INHIBITIV cu densitatea 1250- 1350 kg/m 3.

22 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

• Pe intervalul 3900-4700 m va fi utilizat fluid de tip INHIBITIV cu densitatea de 1250-1400 Kg/m 3. • Pe intervalul 4700-5000 m va fi utilizat fluid de tip INHIBITIV cu densitatea de 1550-1400 Kg/m 3.

Modific ările fizice la închidere, dezafectare, demolare : - La terminarea lucr ărilor de forare a sondei amplasamentul este degajat de materiale şi de şeuri şi se trece la reconstruc ţia ecologic ă prin lucr ări agrotehnice specifice. Dup ă terminarea lucr ărilor intreaga suprafata de 8000 m 2 va fi redata in totalitate circuitului initial. - nu sunt prev ăzute activit ăţ i de dezafectare a unor re ţele de utilitati. Impactul va fi foarte redus pentru a afecta semnificativ zona.

1.4. Resurse naturale necesare implement ării proiectului (preluare de ap ă, resurse regenerabile, resurse neregenerabile etc.) In perioada de construire: Implementarea proiectului nu necesit ă preluare de ap ă pe durata execu ţiei lucr ărilor. Nu este necesar un consum de utilitati(gaze naturale, energie electric ă, sa). In perioada de exploatare Resursele energetice necesare lucrarilor de foraj sunt reprezentate de combustibilii necesari la alimentarea utilajelor. Pe amplasamentul care va fi ocupat de careul sondei exista dotarile necesare pentru a stoca temporar combustibil tip motorina. Alimentarea cu carburanti a parcului de autospeciale folosite in cadrul proiectului se va realiza zilnic din sta ţiile de distribu ţie carburan ţi autorizate.

1.5. Resursele naturale care vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea proiectului In cadrul perimetrul temporar ocupat de careul sondei de explorare-deschidere Cilibia Nord, în urma programului de cercetare seismica initiata de ROMGAZ SA profilele seismice releva existenta unor conditii structurale favorabile cantonarii unor zacaminte de hidrocarburi, care pot fi folosite in consumul industrial si casnic pentru combustie, reprezentand una din cele mai importante resurse de materii prime energetice.

CLASIFICAREA SI ETICHETAREA DENUMIREA MATERIEI PRIME, A SUBSTANTELOR SAU PREPARATELOR CANTITATEA SUBSTANTEI/ PREPARATULUI CHIMICE ANUALA CHIMIC CATEGORIE Periculoase/ Nepericuloase(P/ N) Resurse naturale/ gaze naturale Explorare- N/- deschidere

În zona perimetrului careului sondei 2 Cilbia Nord s–au realizat studii de cercetare, care au evidentiat conditii structurale favorabile acumularilor de hidrocarburi, precum si suprafete posibil productive in colectoarele meotiene. Limita de adâncime s-a stabilit conform datelor geologice, hidrologice şi hidrogeologice, la 5000 m .

23 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

Pentru a desfasurarea in conditii bune a activitatii de realizare a forajului se vor folosi dotari specifice: - instalatie de foraj tip 320 tf, cu actionare termica; - Cantit ăţ ile de materii prime, auxiliare şi combustibile intrate în proces: Instala ţia de foraj este cu ac ţionare termic ă. Alimentarea cu energie electric ă a consumatorilor principali şi auxiliari se va realiza cu ajutorul grupului electrogen aflat în dotarea instala ţiei.

SPECIFICA ŢIA U.M. SURSA CANTITA ŢI

Ap ă tehnologic ă m3/zi Transport cu autocisterna 10,34 Ap ă potabil ă m3/zi Surs ă autorizat ă 0,72 Energia electric ă Kwh LEA 20 KV - Combustibil ton ă/lun ă Depozit PECO 220-240 Lubrifian ţi ton ă/lun ă Magazin 0,10 - Pierderi pe faze de fabrica ţie Din activitatea de foraj rezulta deseuri specifice activitatii pentru care exista dotari specifice pentru colectarea selectiva in vederea valorificarii sau eliminarii. De şeurile municipale amestecate produse in cadrul organizarii de santier, sunt in cantitati relativ mici, vor fi colectate în saci, pentru a fi periodic transportate catre puncte de colectare organizate de firma de salubritate abilitata, care opereaza si in comuna Cilibia.

1.6. Emisii si deseuri generate de PP (in apa, in aer, pe suprafetele unde sunt depozitate deseurile) si modalitati de eliminare a acestora Prin specificul s ău, activitatea de explorare-prospectiuni obtine informatii privind potentialul economic al formatiunilor geoloice din zona de interes, in cadrul proiectului propus pentru realizarea Sondei 2 Cilibia Nord.

Emisii de poluanti in aer generate de PP Sursele de poluare a aerului in timpul realizarii proiectului propus sunt: - surse mobile si fixe; Utilajele folosite: excavator, buldozer, sa. Pentru realizarea activitatii de deschidere si pregatire se folosesc utilaje terasiere. In timpul activitatii de pregatire a drumului de acces si a careului sondei noxele rezultate din gazele de esapament de la utilajele terasiere sunt nesemnificative si putem concluziona urmatoarele: − impactul activitatii de deschidere si pregatire a perimetrului de excavatie, prin noxele din gazele de esapament este nesemnificativ; In etapa de realizarea forajului : Sursele de poluare a aerului in perioada de realizarea forajului sunt: − noxele de la autospecialele care tranziteaza amplasamentul; − circulatia autovehiculelor pe drumuri nepavate; − utilaje tehnologice, grup electrogen, motopompe, sa; Noxele din gazele de esapantent produse de autospecialele care tranziteazã amplasamentul, sa

24 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

Conform informatiilor furnizate de catre beneficiar investitiei, zilnic vor avea loc operatii de transport de uleasa. Factorii de emisie pentru autovehiculele conven ţionale (autovehicule) care tranziteaz ă amplasamentul conform metodologiei CORINAIR sunt:

POLUANT U.M. BENZINE MOTORIN Ă

NO X Kg/ton ă 20,4 15,9 COV Kg/ton ă 56,88 4,64 CO Kg/ton ă 542 17,5

CO 2 Kg/ton ă 3183 3183

SO 2 Kg/ton ă 2,0 10 Particule Kg/ton ă --- 4,3

Activitatea de realizarea forajului in cazul Sondei 2 Cilibia Nord – s-a estimat si luat in calcul un volum de 5390 to de agregate care vor fi folosite pentru amenajare drum acces si platforma careu foraj, folosind autospeciale specifice. Luand o medie de 90 mc capacitatea de transport a autobasculantelor rezulta un numar de 4-5 curse pe zi. Consumul mediu orar de motorina estimat pentru utilajul de excavatie si mijloacele de transport utilizate este de 20 litri (17 kg). In cazul in care amplasamentul forajului este pozitionat in vecinatatea unor drumuri de acces care deservesc si alte unitati economice, emisiile de gaze de esapament datorate functionarii excavatorului tip, basculante, sa nu sunt decelabile de cele provenite din trafic(se poate face si un calcul teoretic in functie de categoria drumului cu care se invecineaza, numarul de autovehicule care tranziteaza perimetrul zilnic, sa). Cantitatea de emisie de praf pe un segment dat de drum nepavat variaz ă liniar cu volumul traficului. Investiga ţiile de teren au demonstrat c ă emisia depinde şi de parametrii de corec ţie(viteza medie, greutatea medie şi num ărul mediu de ro ţi a vehiculului, textura suprafe ţei drumului respectiv umiditatea acestuia).

SURSE FIXE: combustia combustibililor lichizi în motoare termice; Calculul emisiei din aceste surse s-a efectuat utilizând metodologia CORINAIR:

a) factori de emisie pentru combustia gazelor naturale : FACTORI DE EMISIE POLUAN ŢI U.M. Cod SNAP 010505- motoare termice Cod SNAP 010503 sta ţionare Cazane de abur (ap ă cald ă) - boilere SO x g/Gj - 0,057 NO x g/Gj - 67 COVNM g/Gj - 15 CH 4 g/Gj - 1,4 CO g/Gj - 13 CO 2 Kg/Gj - 44 N2O g/Gj - 15,7 Hg g/Tj - - Cd -- - - Pb -- - - b) factori de emisie pentru combustia „combustibili lichizi” :

25 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

FACTORI DE EMISIE POLUAN ŢI U.M. Cod SNAP 010505- motoare termice Cod SNAP 010503 sta ţionare Cazane de abur (ap ă cald ă) - boilere SO x g/Gj 8,42 - NO x g/Gj 1000 - COVNM g/Gj 50 - CH 4 g/Gj 1,5 - CO g/Gj 100 - CO 2 Kg/Gj 73 - N2O g/Gj 2,5 - Hg g/Mg 1 - Cd g/Mg 1 - Pb g/Mg 1,3 -

3 Puterea calorific ă a gazelor naturale (Q i) este cuprins ă între : 0,0325 Gj/Nm ÷ 0,0397 Gj/Nm 3 (Conform metodologiei Corinair). În literatura de specialitate volumul gazelor arse rezultate din arderea combustibililor gazo şi se calculeaz ă cu formula : 3 3 Volumul gazelor arse = 1,14 x Q i/1000  0,25 (Nm /Nm ) Puterea calorific ă a combustibililor lichizi (Q i) este cuprins ă între : 0,041 Gj/kg ÷ 0,0425 Gj/kg (conform Metodologiei Corinair). În literatura de specialitate volumul gazelor arse rezultate din arderea combustibililor lichizi se calculeaz ă cu formula : 3 Volumul gazelor arse = 1,11 x Q i/1000  0,25 (Nm /kg). Calculele privind emisiile de poluan ţi se vor efectua pentru un consum orar de combustibil respectiv : 0,1 tone /or ă combustibil lichid .

Debitele masice şi concentra ţiile de poluan ţi când combustibilul este combustibil lichid sunt urm ătoarele : CONCENTRA ŢII [mg/Nm 3 ]

DEBITE MASICE [kg/or ă] Admis conform Ordinului POLUAN ŢI DETERMINATE 462/1993 al MAPPM Motoare termice SO x 0,035 31,41 1700 NO x 0,42 376,99 450 COVNM - - - CH 4 - - - CO 0,181 162,46 170 CO 2 - - - N2O - - -

Debitul masic (kg poluant/or ă) = Factorul de emisie (g/Gj) x 10 -3 x Cantitatea de energie produs ă într-o or ă (Gj/or ă) Cantitatea de energie produs ă într-o or ă ( Gj/or ă ) = Consumul orar de 3 3 combustibil (Nm /or ă) sau (kg/or ă) x Q i (putere calorific ă inferioar ă) (Gj/Nm )sau (Gj/kg) Gazele arse sunt evacuate în atmosfer ă astfel : - motor termic - e şapament prev ăzut cu amortizor de zgomot. In zona obiectivului activitatea desfasurata va fi f ără un impact semnificativ pentru aerul din zona amplasamentului si/sau a vecinatatilor. Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu aer se propun urm ătoarele:

26 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

- verificarea tehnic ă riguroas ă a autovehiculelor implicate în procesul tehnologic; - pe perioada execu ţiei lucr ărilor vor fi întreprinse m ăsuri pentru prevenirea şi reducerea polu ării atmosferice cu pulberi, praf şi noxe chimice prin transportul şi manipularea adecvat ă a materialelor folosite în procesul de forare; In cadrul Sondei 2 Cilibia Nord , masurile tehnice de diminuare a impactului asupra factorului de mediu aer se refera la:  folosirea de carburanti, respectiv motorina cu un continut redus de sulf;  inspectia tehnica periodica a autovehiculelor care tranziteaza perimetrul ;  toate lucrarile de excavatii necesare pentru realizarea unor fundatii si lucrarile de sistematizare pe verticala a carelui sondei se vor efectua controlat pentru a reduce emisiile necontrolate de pulberi sedimentabile;  lucrarile de decopertare si de realizarea depozitului de sol vegetal se vor efectua controlat, pentru a limita emisiile de pulberi sedimentabile ;  se va realiza asigurarea sondei împotriva unor erup ţii sau manifest ări prin montarea la gura pu ţului a sistemelor de etan şare şi instala ţiilor de prevenire a erup ţiilor corespunz ătoare presiunilor estimate. Emisii de poluanti in apa generate de PP In cadrul proiectului propus pentru realizarea Sondei 2 Cilibia Nord apele uzate produse sunt colectate in sistem divizor. Pentru colectarea apelor uzate de tip menajer se foloseste o cabina ecologica, a carui bazin poate fi vidanjat periodic. Apa folosita în scop tehnologic este recirculata intr-un circuit bine identificat închis, folosind o serie de dotari specifice de colectare si pregatire in vederea refolosirii. Apele uzate tehnologice au compozitii diferite şi anume : - Scurgeri accidentale datorit ă neetan şeit ăţ ilor din circuitul de utilizare a apei tehnologice. Aceste scurgeri sunt colectate prin rigole interioare care conduc apele reziduale la haba metalic ă cu volum de 40 mc. Aceste categorii de ape uzate con ţin: materii în suspensie, urme de hidrocarburi provenite din sistemele de lubrifiere ale instala ţiilor. Pierderile estimate sunt de circa 1 – 3%, din cantitatea de ap ă tehnologic ă utilizat ă. Debitul mediu zilnic al acestei categorii de ape este de 0,31 mc/zi. Capacitatea de stocare a apelor reziduale asigur ă reten ţia acestora pe durata lucr ărilor la acest obiectiv(145 zile). Din haba de colectare si stocare temporara, apele uzate tehnologice sunt refolosite în circuitul de preparare al fluidelor de foraj, care in functie d eadancimea de forare au compozitia chimica diferita. − Apele de z ăcământ rezultate de la probele de produc ţie, sunt separate din gaze. Dup ă separare apele reziduale, cu un grad de mineralizare ridicat, care 2+ 2+ + + - 2- con ţin în principal ioni de : Ca , Mg , Na , K , Cl , SO 4 , sunt colectate în haba metalic ă cu volumul de 40 mc. Evacuarea acestor ape se realizeaz ă periodic cu autovidanja la un sistem de injec ţie autorizat. Aceast ă categorie de ape uzate este monitorizat ă atât cantitativ cât şi calitativ, deoarece informa ţiile furnizate vor fi utilizate în tehnologia de extrac ţie a gazelor. Volumul acestor ape uzate nu se poate estima la aceast ă faz ă de derulare a proiectului.

27 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

Datorita sistematizãrii pe verticalã a amplasamentului apele pluviale potential curate colectate, nu se constituie intr-o sursa de poluare a solului si subsolului, avându- se în vedere si dotãrile tehnice ale amplasamentului. În vederea prevenirii accidentelor şi pentru protec ţia calit ăţ ii apei sunt prev ăzute urm ătoarele m ăsuri: - racordarea canalului tehnic pentru preluarea unor scurgeri accidentale la bazinul de colectare. Pentru protec ţia calit ăţ ii apelor subterane, se prev ăd urm ătoarele m ăsuri, care au în vedere prevenirea accidentelor si reducerea impactului: − săparea primului interval în zona pânzelor de ap ă freatic ă cu fluide de foraj nepoluante(naturale) pe baz ă de ap ă şi argil ă; − tubarea şi cimentarea pân ă la suprafa ţă a coloanei de ancoraj, pentru a proteja stratele traversate; − executarea opera ţiilor de cimentare, conform proiectului de foraj şi cu supraveghere atent ă; − dalarea platformei tehnologice şi a drumului interior de acces; − platforma tehnologic ă a sondei este prev ăzut ă cu pant ă de scurgere către canalul tehnic pereat colectarea scurgerilor accidentale; − executarea de şan ţuri perimetrale pentru colectarea apelor pluviale interioare careului, ape de sp ălare, scurgeri accidentale, sa; − habele de depozitare a detritusului se monteaz ă îngropat/subteran. Habele sunt bazine metalice cu hidroizolatie; − executarea opera ţiilor de tratare – condi ţionare a fluidului de foraj în sistem închis ; Beneficiarul are urm ătoarele obliga ţii în domeniul protec ţiei mediului: − să ţin ă eviden ţa strict ă – cantitate, caracteristici, mijloace de asigurare – a substan ţelor şi de şeurilor periculoase, inclusiv recipien ţii şi ambalajele acestora care intr ă în sfera lui de activitate şi s ă furnizeze lunar autorit ăţ ilor competente pentru protec ţia mediului, datele necesare; − să asigure, prin sisteme proprii, supravegherea mediului, pe baza prevederilor din autoriza ţie, pentru identificarea şi prevenirea riscurilor, s ă ţin ă eviden ţa rezultatelor şi s ă anun ţe iminen ţa sau producerea unor elimin ări neprev ăzute de poluan ţi sau a accidentelor, autorit ăţ ilor competente pentru protec ţia mediului şi de ap ărare împotriva dezastrelor. Pentru protec ţia apelor freatice, trebuie luate urm ătoarele m ăsuri: − respectarea disciplinei tehnologice în timpul opera ţiei de foraj; − păstrarea cur ăţ eniei în careul sondei, pentru evitarea form ării solu ţiilor poluante, din materiale împr ăş tiate, în timpul ploilor. În cazul în care datorit ă neetan şeit ăţ ii la lucru sau din alte cauze se produc accidente, devers ări de substan ţe poluante, trebuie luate urm ătoarele m ăsuri: − închiderea imediat ă a sursei de poluare, pentru limitarea întinderii zonei poluate; − colectarea poluantului(în m ăsura în care acesta este posibil) si/sau neutralizarea acestuia; − limitarea extinderii zonei poluate, cu ajutorul unor diguri. Poten ţiale surse de poluare a apelor pot fi reprezentate de scurgeri accidentale de carburan ţi de la utilajele tehnologice si de la autovehiculele care tranziteaza careul sondei.

28 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

Amplasamentul analizat nu poate fi supus pericolului inunda ţiilor deoarece se afla in zona de lunca, pe o terasa a raului Buzau, in zona indiguita, mal drept. Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu apa: -in careul sondei se vor stoca temporar carburan ţi/motorina folosind dotari specifice. Alimentarea cu carburan ţi a utilajelor tehnologice şi a autovehiculelor se va realiza numai in sta ţii de distribu ţie carburan ţi autorizate; - repara ţiile la utilaje se vor efectua în unit ăţ i service autorizate; - se vor depozita de şeuri municipale sau de alt ă natur ă într-un spatiu special amenajat. - in cazul unor polu ărilor accidentale se vor lua imediat m ăsuri de remediere a polu ării în scopul elimin ării efectelor negative asupra apelor subterane. - realizarea unui şan ţ de gard ă perimetral la careul sondei, care permite colectarea şi evacuarea apelor pluviale in zona libera a careului. În acest fel se elimin ă si posibilitatea p ătrunderii apelor pluviale în careul sondei de pe terenurile învecinate. - toate dotarile tehnice vor fi pozitionate pe platforme balastate, dalate sau betonate în scopul evit ării polu ării acviferului cu produse petroliere si alte produse chimice. Emisii de poluanti in sol si freatic generate de PP Sursele poten ţiale de poluare a solului sunt: • fluidul de foraj, detritusul şi apele reziduale; • manipularea şi utilizarea carburan ţilor şi a lubrifian ţilor; • gospod ărirea de şeurilor specifice. Forajul sondei necesit ă lucr ări care perturb ă echilibrul natural al zonei în care se execut ă acesta. La executarea lucr ărilor de foraj se utilizeaz ă un fluid de foraj specific, dupa utilizare rezult ă detritus, ape reziduale şi alte de şeuri specifice. Aceste de şeuri reprezint ă un poten ţial pericol de poluare a solului datorit ă substan ţelor pe care le con ţin. Poluan ţii care pot afecta calitatea solului sunt: hidrocarburile din produsele petroliere, unele s ăruri(cloruri, sulfa ţi), alte produce chimice(sod ă caustic ă, substan ţe tensioactive). Pentru reducerea efectelor asupra factorului de mediu sol a lucr ărilor din cadrul Sondei 2 Cilbia Nord se vor lua m ăsuri de protec ţie, astfel: În tehnologia de realizare a forajului sunt realizate o serie de lucr ări şi dot ări cu rol tehnologic şi de protec ţie a mediului cum sunt: • Ocuparea terenului se face numai dup ă decopertarea solului fertil. Acesta se depoziteaz ă şi apoi, la terminarea lucr ărilor este folosit la refacerea amplasamentului. • Amplasarea habelor metalice etanşe pentru colectarea reziduurilor (detritus, ape reziduale, de şeuri de fluid de foraj) cu hidroizolatie subteran sau semingropat. • Sistemul de cur ăţ ire a fluidelor pentru recircularea acestora, dup ă îndep ărtarea impurit ăţ ilor şi tratarea în vederea corect ării caracteristicilor acestora. • Utilizarea unui circuit închis şi sigur pentru circuitul de suprafa ţă a fluidului.

29 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

• Utilizarea apei tehnologice în circuit închis, recirculare pentru reducerea la minim a form ării apelor reziduale. • Realizarea rigolelor si a canalelor tehnice de colectare a scurgerilor accidentale, protejate, pentru a nu permite infiltrarea sau deversarea pe sol şi colectarea acestor categorii de reziduuri în habele de stocare. • Dotarea careului sondei cu spa ţii amenajate corespunz ător pentru stocarea temporara a substan ţelor chimice folosite la prepararea şi corectarea caracteristicelor fluidelor de foraj. • Manipularea şi utilizarea substan ţelor chimice şi a fluidelor de foraj de către operatori specializa ţi. • Amenajarea spa ţiilor speciale pentru colectarea şi stocarea temporar ă a altor categorii de de şeuri (deseuri de ambalaje, de şeuri municipale amestecate, ape uzate menajere, sa). • Eliminarea controlat ă a de şeurilor specifice. Detritusul şi fluidul rezidual se va transporta de c ătre contractorul de foraj la un depozit autorizat de MMP. Eliminarea apelor reziduale prin injec ţie în sonde special amenajate. • Platformele de produc ţie din careul sondei sunt protejate cu dale din beton, balast sau piatr ă spart ă. • Coloana de ancorare cu adâncimea de 1300 m asigură închiderea stratelor de suprafa ţă slab consolidate şi împiedic ă poluarea apelor subterane. • pentru asigurarea unui nivel de protec ţie adecvat pentru om şi mediu, reviziile tehnice ale utilajelor şi mijloacelor de transport din dotare (schimburile de ulei, înlocuirea acumulatorilor uzaţi, a anvelopelor scoase din uz) se vor executa în ateliere specializate autorizate. • de şeurile menajere se vor colecta în pubele şi vor fi preluate de operatori specializa ţi autoriza ţi; • se vor realiza lucr ările de refacere a mediului prev ăzute în planul şi proiectul de refacere a mediului;

Deseuri generate in cadrul PP: Etapa de construire, delimitare a careului sondei: Din lucrarile de decopertare a terenului, va rezulta sol fertil care va fi stocat temporar in cadrul depozitului de sol vegetal. In etapa de realizare a obiectivului: De şeurile rezultate din activitatea de foraj sunt : − detritusul ; − fluid rezidual; − de şeurile metalice ; − de şeurile de ambalaje ; − de şeurile din materiale de construc ţii ; − de şeuri municipale amestecate. - Detritusul este adus la suprafa ţă de fluidul de circula ţie şi separat din acesta cu ajutorul instala ţiilor de cur ăţ ire. La forajul acestei sonde va rezulta cca 1504 to de detritus. Acesta este colectat în haba metalic ă de stocare cu volum de 70 m 3, de unde este înc ărcat cu un utilaj cu cup ă în autocamion şi transportat de c ătre contractorul de foraj la un depozit autorizat de MMP.

30 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

- De şeurile metalice , sunt de şeuri feroase care rezult ă la t ăierea coloanelor, cabluri de oţel, piese de schimb înlocuite. De şeurile metalice se estimeaz ă c ă se produc în cantitate de cca 5 tone. Aceste de şeuri se valorific ă la unit ăţ i de colectare specializate. - De şeurile de ambalaje , rezultate de la ambalajele diferitelor materii prime sunt : − butoaie metalice, care se reutilizeaz ă; − ambalaje din hârtie-carton si mase plastice care se colecteaz ă selctiv şi se predau la unit ăţ ile de colectare autorizate. − De şeurile din materiale de construc ţie, la amenajarea terenului se folosesc dale din beton armat specifice pentru activit ăţ ile de foraj. Dalele sunt reutilizate la alte loca ţii, dar exist ă posibilitatea ca la manipulare s ă se produc ă deteriorarea unor dale, devenind astfel de şeuri. Aceste de şeuri sunt utilizate la repararea şi între ţinerea drumurilor de schel ă(permanente) sau sunt transportate la rampele(bazele) de produc ţie a societ ăţ ii care va câ ştiga licita ţia pentru executarea lucr ărilor de foraj. − De şeurile municipale amestecate , sunt colectate in pubele amplasate în careul sondei, de und eperiodic sunt preluate de firma de salubrizare care deserveste comuna Cilibia, pentru a fi transportate la un depozit autorizat. Se estimeaz ă o cantitate de 5 m 3 de de şeuri menajere. Deseurile de ambalaje dup ă consumarea chimicalelor care se folosesc pentru pregatirea fluidul de foraj, sunt colectate selectiv pe categorii, pentru a fi refolosite sau pentru a fi predate catre firma abilitata in vederea eliminarii. Cu privire la gestiunea de şeurilor se impun urm ătoarele concluzii : • La forajul sondei se utilizez ă o cantitate de cca 1946 m 3 de fluid de foraj. Instala ţiile de cur ăţ ire din dotare: site vibratoare şi hidrocicloane, reduc la minim cantitatea de fluid de foraj care se poate impurifica, necesitând eliminarea. • Detritusul şi fluidul de foraj care necesit ă eliminarea, este colectat în habe metalice de stocare şi transportat pentru dispozare la un depozit autorizat de MMP. • Deseurile specifice rezultate din activitatea de intretinere si reparatii a utilajelor, precum(anvelope uzate, acumulatori, sa) vor fi preluate de firma care asigura service-ul acestor dotari tehnice.

1.7. Cerin ţele legate de utilizarea terenului, necesare pentru execu ţia proiectului Categoria de folosin ţă a terenului Perimetrul proiectului analizat se identifica in zona de intravilan si de extravilanul localit ăţii Cilibia, comuna Cilibia, jude ţul Buzau, pe malul drept al râului Buzau. Perimetrul forajulu se identifica in zona de pasune a localitatii, se suprapune total peste aria naturala protejata de interes comunitar ROSCI0103-Lunca Buzaului. Perimetrul temporar de exploatare are o suprafa ţă de 0,8000 ha şi este situat în zona de pasune a localitatii, aval de padurea Gavanesti, la cca.100 m est de raul Buzau. Perimetrul pe latura de vest este delimitat de drumul de acces local, desprins din DN 2B. - vecinatati: terenuri proprietate consiliu local Cilibia; - regim juridic : terenul se identifica in intravilan + extravilanul localitatii, apartine de domeniul public in satul Cilibia, comuna Cilibia, judetul Buzau, in planul de incadrare in zona T12, parcela 151; - regim economic : - folosinta actuala: pasune;

31 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

- destinatia propusa : lucrari pregatitoare provizorii, foraj si probe de productie Sonda 2 Cilibia Nord, sat Cilibia, com Cilibia judetul Buzau; - regim tehnic : suprafata de teren=8000,00 m 2; - acces auto , pana la careul sondei pe drumul de local existent, cu lungime de cca. 1,0 km, in dreptul localitatii Cilibia desprins din DN 2B, care asigura leg ătura intre localit ăţ ile Faurei-Buzau. Suprafe ţele de teren ocupate temporar/permanent de proiect Suprafata de teren ocupata temporar de proiect este de 8000 m2.

1.8 Serviciile suplimentare solicitate de implementarea proiectului (dezafectarea/ reamplasarea de conducte, linii de înalt ă tensiune etc., mijloacele de construc ţie necesare), respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale de interes comunitar Nu sunt necesare servicii suplimentare pentru implementarea proiectului.

1.9. Durata construc ţiei, func ţion ării, dezafect ării proiectului şi e şalonarea perioadei de implementare a proiectului Perioada de execu ţie propus ă Lucr ările de mobilizare/constructie/-demobilizare se vor desf ăsura pe o perioada de 59 zile, lucrarile de foraj 137 zile si 24 de zile probare strate.

Dezafectarea proiectului In perimetrul forajului nu se va construi nici un obiectiv; lucr ările ce se vor executa sunt specifice la închiderea –dezafectarea, in vederea redarii circuitului agricol a terenului ocupat temporar de proiect. Impactul activitatii va fi foarte redus pentru a afecta semnificativ zona. Nu sunt prev ăzute activit ăţ i de dezafectare a unor re ţele de utilitati.

1.10. Activit ăţ i care vor fi generate ca rezultat al implement ării proiectului Activitatea principal ă generat ă ca rezultat al proiectului este aceea de a identifica potentialul economic al formatiunilor geologice din zona Cilibia Nord in baza interpretarilor profilelor seismice ale zonei cuprinse in programul de cercetare initiat de ROMGAZ SA.

1.11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului Proiectul const ă în forajul sondei de gaze la adâncimea de 5000 m, dup ă urm ătorul program de construc ţie: a) Coloana de ghidaj Ø 800 mm Se va tuba circa 10 m adâncime într-un pu ţ s ăpat manual de 1000/ 1000 mm, pentru a proteja funda ţiile instala ţiei de foraj de infiltra ţii şi pentru a asigura circula ţia fluidului de foraj c ătre sitele vibratoare. Coloana Ø 800 mm este alc ătuit ă din burlane confec ţionate din tabl ă cu grosimea de 6 mm, îmbinate prin sudur ă. b) Coloana de protec ţie Ø 20 in Coloana de protec ţie 20 in se va tuba la adâncimea de 100 m şi protejeaz ă stratele slab consolidate de la suprafa ţă (nisipuri purt ătoare de ap ă) şi pânza freatic ă. c) Coloana de ancoraj Ø 13.3/8 in

32 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

Se va tuba la 1300 m pentru a izola depozitele de suprafa ţă ce vor fi traversate cu fluid foraj de 1100-1250 kg/m 3. Astfel se vor izola forma ţiunile geologice instabile si permeabile de la suprafa ţă şi se va continua forajul în condi ţii de siguran ţă . Dup ă tubajul şi cimentarea coloanei se va monta la gura pu ţului un sistem de etan şare şi o instala ţie de prevenire a erup ţiilor, care vor asigura desf ăş urarea forajului, pentru faza urm ătoare, în condi ţii de securitate. Se recomand ă ca şiul acestei coloane s ă fie fixat într-un strat bine consolidat. d) Coloana tehnic ă l Ø 9.5/8 in Se va tuba la adâncimea 3900 m asigurând continuarea forajului in conditii de siguranta. Şiul coloanei se va fixa într-o secven ţă consolidat ă. Pe acest ă coloan ă se va monta instala ţia de prevenire a erup ţiilor cu presiunea nominal ă de 700 bar. e) Coloana tehnic ă ll (liner) Ø 7 in Coloana tehnic ă ll liner Ø 7 in se va tuba pe intervalul 3650-4700 m. Astfel se izoleaz ă stratele despre care se pot face aprecieri cu informa ţiile ob ţinute de la sondele de corelare. Tototat ă se asigur ă continuarea forajului in conditii de siguranta. Şiul coloanei se va fixa într-o secven ţă consolidat ă. Instala ţia de prevenire va fi cea de la faza anterioar ă. f) Coloana de exploatare Ø 4.1/2 si 5.1/2 in Coloana de exploatare se va tuba la adâncimea de 5000 m, permi ţnd efectuarea prob ării stratelor şi eventual exploatarea sondei. Profilul coloanei s-a calculat la golire total ă în fluid de 1250-1350 kg/m 3.

Pentru aceast ă sond ă construc ţia se prezintã astfel: Denumirea Diametrul coloanei Adâncimea de tubaj Interval de coloanei (in) (m) cimentare (m) Protectie 20 100 100 - 0 Ancoraj 13.3/8 1300 1300 - 0 Tehnica 1 9.5/8 3900 3900-0 Tehnica 2 7 4700 4700 - 3650 Exploatare 4.1/2 + 5.1/2 5000 5000 - 0

Conform programului geologic în cadrul acestei sonde se vor utiliza fluide de foraj tip: • Pe intervalul 0 - 100 m va fi utilizat fluid de tip NATURAL cu densitatea de 1100 - 1150 Kg/m 3. • Pe intervalul 100 - 1300 m va fi utilizat fluid de tip DISPERSAT cu densitatea de 1150 -1250 Kg/m 3. • Pe intervalul 1300-3900 m va fi utilizat un fluid tip INHIBITIV cu densitatea 1250- 1350 kg/m 3. • Pe intervalul 3900-4700 m va fi utilizat fluid de tip INHIBITIV cu densitatea de 1250-1400 Kg/m 3. • Pe intervalul 4700-5000 m va fi utilizat fluid de tip INHIBITIV cu densitatea de 1550-1400 Kg/m 3.

Instala ţii pentru cur ăţ irea mecanic ă a fluidului de foraj : Sitele vibratoare sunt montate deasupra habei sitelor. În hab ă se depun particulele grosiere separate (detritus), iar fluidul ajunge pe jgheaburi în celelalte habe de stocare. Sitele vibratoare sunt primele elemente elemente plasate pe linia curgerii fluidului de foraj în vederea îndep ărt ării solidelor, separând particule cu dimensiuni cuprinse între 74-500 µm, fiind singurele echipamente din sistem ce

33 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

fac o separare a particulelor bazat ă pe dimensiunile acestora. Num ărul necesar de site din sistem depinde de debitul de circula ţie şi vâscozitatea fluidului, iar în situa ţia utiliz ării simultane a mai multor site este necesar ă alimentarea uniform ă a acestora, prin distribuirea egal ă a debitului de curgere. Cele mai eficiente site vibratoare sunt cele de tipul ASL II (tip SWACO) echipate cu plasede sit ă cu ţes ătur ă stratificat ă(dou ă sau trei plase suprapuse), în care plasa de deasupra este cu circa 20 mesh mai fin ă de cât cele inferioare. Sita vibratoare este de tip liniara ajustabil ă (ALS) fiind construit ă cu o singur ă ram ă complet ă cu dou ă plase de sit ă cu dimensiunile 1219 x 1219 mm, rezultând o suprafa ţă efectiv ă de cernere de 2,97 m 2. Sita opereaz ă cu plase de sit ă de pân ă la 250 mesh, API. Unghiul sitei poate fi ajustat de la + 3 ° la - 3 °. Unghiul de vibrare este ajustabil între 25 ° şi 65 ° cu trepte din 10 ° în 10 °. Hidrocicloanele şi centrifugele sunt destinate s ă îndep ărteze particulele foarte fine ce nu pot fi îndep ărtate cu ajutorul sitelor. Grupul pentru denisipare 6 ×8 in A (D-sander) se utilizeaz ă ca echipament de cur ăţ ire a fluidului de foraj, în prealabil cernut de c ătre sitele vibratoare. Este destinat separ ării particulelor grosiere cu diametrul mai mare de 44 µ, prin metoda centrifug ării. Se recomand ă s ă lucreze în tandem cu grupul de dezmâluire şi în amonte de acesta. Separatoarele centrifugale sunt dispozitive destinate s ă îndep ărteze barita din fluidul de foraj prelucrat, în vederea recuper ării ei (particule solide cu diametru mai mare de 10 µm. Prin folosirea acestor instala ţii performante practic detritusul nu mai con ţine fluid de foraj, devenind un de şeu inert

Programul de tubare şi cimentare Prin acest program se realizeaz ă consolidarea sondei. Programul de tubare cuprinde coloanele de ghidaj, ancoraj, tehnica si de exploatare(descrise anterior). La gura sondei se tubeaz ă şi se betoneaz ă într-un beci s ăpat manual un burlan de ghidare. Beciul are urm ătoarele dimensiuni: 2,3 x 2,2 x 1,5 = 7,6 m 3.

34 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

• Dupa tubarea fiecarei coloane are loc cimentarea spatiului inelar dintre teren si aceasta. Cimentarea coloanelor consta în plasarea unei cantitati bine stabilite de lapte de ciment in spatiul inelar dintre teren si coloana. Prin intarirea acestui lapte de ciment se va forma un manson compact, rezistent si impermeabil, bine aderent la coloan ă si teren. Cimentul de sond ă past ă este pe baz ă de ciment Portland cu diferite adaosuri(materiale liante, fin m ăcinate), care pompate sub form ă de suspensii stabile în sonde, se înt ăresc şi cap ătă propriet ăţ ile fizico – mecanice dorite: rezisten ţă mecanic ă şi anticoroziv ă, aderen ţă la burlane şi roci, impermeabilitate, rezisten ţă . Echiparea sondei const ă în introducerea ţevilor de extrac ţie şi efectuarea etan şă rii. Dup ă efectuarea acestei opera ţii practic forajul sondei s-a încheiat. Careul sondei 2 Ciliba Nord este situat in extravilanul+intravilanul localit ăţ ii Cilibia, Certificatul de Urbanism este eliberat de c ătre Consiliul jude ţean Buzau.

2. INFORMATII PRIVIND ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR AFECTATA DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI Conform O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei s ălbatice, ariile naturale protejate de interes comunitar(siturile Natura 2000) sunt reprezentate prin ariile de protec ţie special ă avifaunistic ă, siturile de importan ţă comunitar ă şi ariile speciale de conservare. Natura 2000 este o re ţea de arii naturale protejate creat ă la nivelul Uniunii Europene în vederea implement ării Directivelor Habitate(Directiva CE 92/43 privind conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei s ălbatice) şi P ăsări (Directiva CE

35 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

79/409 privind conservarea p ăsărilor s ălbatice). Astfel, aceast ă re ţea protejeaz ă habitatele naturale şi speciile de plante şi animale s ălbatice periclitate la nivel european. Ariile de protec ţie special ă avifaunistic ă au drept scop conservarea, men ţinerea şi, acolo unde este cazul, readucea într-o stare de conservare favorabil ă a speciilor de păsări şi a habitatelor specifice, desemnate pentru protec ţia speciilor de p ăsări migratoare s ălbatice de interes comunitar, conform Directivei P ăsări. Desemnarea acestora în România s-a realizat prin H.G. nr.1284/2007 privind declararea ariilor de protec ţie special ă avifaunistic ă ca parte integrant ă a re ţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In domeniul biodiversit ăţ ii se vor respecta prevederile legisla ţiei în vigoare, regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, precum şi a prevederilor directivelor europene: o Directiva 79/409/CEE privind conservarea p ăsărilor s ălbatice modificat ă de: Directiva 91/244/CEE, Directiva 94/24/CE, Directiva 97/49/CE, Regulamentul (CE) nr. 807/2003; o Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de flor ă şi faun ă s ălbatice modificat ă de: Directiva 97/62/CE Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 implementat ă de: Decizia 1997/266/CE Transpunerea în legisla ţia na ţional ă a acestor Directive s-a realizat prin: o O.U.G. nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei s ălbatice, modificata si completata de OUG nr.154/2008; o Ordinul nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie natural ă protejat ă a siturilor de importan ţă comunitar ă, ca parte integrant ă a re ţelei ecologice europene, modificata si completata de Ordinul MMDD nr.2387/2011; o H.G. nr.1284/2007 privind declararea ariilor de protec ţie special ă avifaunistic ă ca parte integrant ă a re ţelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificata si completata de HG nr.971/2011, prezint ă ariile de protec ţie special ă avifaunistic ă pentru diverse zone, unit ăţ ile administrativ-teritoriale în care este localizat situl şi suprafa ţa unit ăţ ii administrativ-teritoriale cuprins ă în sit ; Natura 2000, principalul instrument pentru conservarea patrimoniului natural pe teritoriul Uniunii Europene, este o re ţea ecologic ă de arii naturale protejate care are ca scop men ţinerea într-o stare de conservare favorabil ă a unei selec ţii a celor mai importante tipuri de habitate(enumerate în Anexa I a Directivei Habitate) şi specii ale Europei(enumerate în Anexa II a Directivei Habitate şi în Anexa I a Directivei P ăsări).

2.1. Descrierea arie naturale protejate Terenul cu o suprafata totala de S=8000 m 2 pe care se va realiza investitia „Sonda 2 Cilibia Nord” din zona localitatii Cilibia, comuna Cilibia, judetul Buzau, se identifica in lateral drum local care se desprinde din DN 2B, care face legatura intre localitatea Buzau si Faurei, respectiv Tarla 12, Parcela 151. Terenul pe care se va realiza proiectul este in proprietatea comunii Cilibia, folosinta actuala a terenului: pasune, este in folosinta S.N.G.N. Romgaz S.A. Medias, Sucursala Tg. Mures. Perimetrul pe care se va realiza proiectul, conform cu coordonatele STEREO 70 ale locatiei: - X=399610,99 si

36 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

- Y=662800,30 conform cu Anexa 1, anexata prezentei documentatii se identifica in interiorul zonei de protectie si se suprapune in totalitate peste: situl de importanta comunitara(SCI) ROSCI0103 Lunca Buz ăului; Aria natural ă protejat ă Lunca Buz ăului a fost declarat ă ca Sit de Importan ță Comunitar ă(SCI) prin Ordinul ministrului mediului şi dezvolt ării durabile nr.1.964/ 2007 privind instituirea regimului de arie natural ă protejat ă a siturilor de importan ţă comunitar ă, ca parte integrant ă a re ţelei ecologice europene Natura 2000 în România, a șa cum a fost modificat prin Ordinul ministrului mediului și p ădurilor nr.2.387/2011 iar codul de identificare al sitului este ROSCI0103.

Descrierea sitului de importanta comunitara ROSCI0103- Lunca Buz ăului , Situl de importanta comunitara ROSCI0103- Lunca Buzăului, cu o suprafat ă de 6.987 ha, declarat conform Ordinului MMDD nr.1964/2007 privind declararea ariilor de importan ţă comunitar ă, modificat si completat de Ordinul Ministrului Mediului şi P ădurilor nr.2387/2011 pentru modificarea regimului de arie natural ă protejat ă a siturilor de importan ţă comunitar ă, ca parte integrant ă a re ţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

Descrierea ariei de importanta comunitara ROSCI0103- Lunca Buz ăului Formularul standard Natura 2000 pentru ariile de protec ie special (SCI): ţ ă

Coordonatele sitului Suprafa ţa sitului (ha) Altitudine Regiunea biogeografic ă Latitudine Longitudine Min. Max. Med. Continental ă Stepic ă N 45 0 9' 7" E 260 52' 20" 6.987 37 460 94 X x

Unit ăţ ile administrativ teritoriale în care este localizat situl şi suprafa ţa unit ăţ ii administrativ teritoriale cuprins ă în sit (în procente): - RO022 judetul Buzau 86%; - RO021 judetu Braila 14%. Unit ățile administrativ-teritoriale care au terenuri cuprinse în interiorul sitului ROSCI0103 sunt urm ătoarele, din amonte în aval: com.Siriu, ora ș Nehoiu (<1%), ora ș Pătârlagele (2%), com.P ănătău (3%), com.Cisl ău (2%), com.Vipere şti (2%), com.M ăgura (6%), com.Pîrscov (2%), com.Unguriu (8%), com.Berca (2%), com.S ăpoca (10%), com.Verne şti (2%), municipiul Buz ău (4%), com.M ărăcineni (10%), com. Vadu Pa şii (6%), com.S ăgeata (9%), com.Cilibia (7%), com.Robeasca pentru jude țul. Buz ău(86%, respectiv 6008,82 ha) și com. Galbenu (<1%), com. Jirl ău (9%), com. Surdila-Greci (2%), ora șul F ăurei (8%), com.Vi şani (2%), pentru jude țul Br ăila (14%, respectiv 978,18 ha). Mai mention ăm faptul c ă situl Natura 2000 Lunca Buz ăului nu se suprapune cu alte arii naturale protejate si nici nu exist ă o zonare intern ă a acestuia. Habitatele şi speciile care au stat la baza includerii ariei pe lista siturilor de importan ţă comunitar ă în scopul protectiei si conserv ării biodiversit ătii din aceasta zona, sunt:

Tipuri de habitate prezente în sit şi evaluarea sitului în ceea ce le prive şte

Cod Denumire habitat % reprez Supr.rel. Conserv. Globa l Vegeta ţie lemnoas ă cu Salix eleagnos de-a lungul 3240 20 C B A A râurilor montane

37 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 20 B C B B Galerii ripariene şi tuf ări şuri (Nerio-Tamaricetea şi 92D0 1 B B B B Securinegion tinctoriae) Paji şti şi mla ştini s ărăturate panonice şi ponto- 1530* 2 A A B A sarmatice Ape st ătătoare oligotrofe pân ă la mezotrofe cu 3130 vegeta ţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto- 0,01 B C B B Najuncetea Reprezentativitate:: A - excelent ă, B - bun ă, C - semnificativ ă, D - nesemnificativ ă, Suprafata relativ ă: A - 100 > p > 15%, B - 15 > p > 2%, C - 2 > p > 0%, Starea de conservare: A - excelent ă, B - bun ă, C - medie sau redus ă, Evaluarea global ă: A - valoare excelent ă, B - valoare bun ă, C - valoare considerabil ă

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Popula ție Evaluarea sitului Cod specie Rezidenta Reproducere Iernat Pasaj Populatie Conservare Izolare Global

1335 Spermophilus citellus P C B C B

Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului Popula ție Evaluarea sitului Cod Specie Rezidenta Reproducere Iernat Pasaj Populatie Conservare Izolare Global

1993 Triturus dobrogicus P C B B B

1188 Bombina bombina P C B C B Bombina variegata 1193 P C B C B Emys orbicularis 1220 P C B C B

Specii de pe şti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Popula ție Evaluarea sitului Cod Specie Rezidenta Reproducere Iernat Pasaj Populatie Conservare Izolare Global

1122 Gobio uranoscopus P C B C B

1138 Barbus meridionalis P C B C B

1149 Cobitis taenia P P C C C C

2511 Gobio kessleri P P C C C C

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Popula ție Evaluarea sitului Cod specie Rezidenta Reproducere Iernat Pasaj Populatie Conservare Izolare Global

1088 Cerambyx cerdo P D

Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Popula ție Evaluarea sitului Cod specie Rezidenta Reproducere Iernat Pasaj Populatie Conservare Izolare Global

1939 Agrimonia pilosa R B B C B

1898 Eleocharis carniolica P C C C C Populatie: C - specie comun ă, R - specie rar ă, V - foarte rar ă, P - specia este prezent ă Evaluare (populatie): A - 100 > p > 15%, B - 15 > p > 2%, C - 2 > p > 0%, D - nesemnificativ ă Evaluare (conservare): A -excelent ă, B - bun ă, C - medie sau redus ă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolat ă, B - populatie ne-izolat ă, dar la limita ariei de distributie, C - populatie ne-izolat ă cu o arie de r ăspândire extins ă Evaluare (global ă): A - excelent ă, B - bun ă, C - considerabil ă

38 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

Alte specii importante de flora si fauna Popula- Cat. Specia Motiv Cat. Specia Popula- Motiv tie tie A Bufo bufo C A A Bufo viridis C C A Hyla arborea R C A Pelobates syriacu s R C A Salamandra salamandra P A A Triturus alpestris P A F Alburnoides bipunctatus P D F Chondrostoma nasus P D F Gobio gobio P D F Leuciscus cephalus A F Sabanejewia balcanica P D I Apatura metis P C I Saga pedo P C M Lepus europaeus P A M Neomys anomalus P A M Sus scrofa P A P Agrimonia eupatoria C A P Alnus glutinosa RC C P Alnus incana RC C P Althaea officinalis P A P Angelica archangelica P D P Artemisia absinthium C A P Calamagrostis P A P Campanula sibirica P A P Equisetum telmateia C C P Euphorbia seguierana RC A P Filipendula ulmaria RC C P Hippophae rhamnoides C A P Impatiens noli -tangere P A P Ligustrum vulgare RC A P Lotus tenuis C A P Oenothera biennis P A P Populus alba RC C P Populus nigra RC C P Pulmonaria rubra P A P Ranunculus ficaria RC C P Ranunculus repens C A P Rhamnus catharticus P A P Rubus caesius P A P Rumex sanguineus P C P Salix alba C C P Salix fragilis C C P Salix purpurea P A P Salix triandra C A P Salix viminalis P A P Salvia nemorosa C A P Tamarix ramosissima C C P Telekia speciosa C A P Verbascum blattaria C A R Lacerta agilis P C R Lacerta praticola P A R Lacerta viridis RC C R Natrix tessellata P C

Descrierea sitului

Caracteristici generale ale sitului: Cod % CLC Clase de habitate N04 33 331 Plaje de nisip N06 10 511,512 Râuri, lacuri N07 2 411,412 Mla ştini, turb ării N09 3 321 Paji şti naturale, stepe N12 7 211-213 Culturi (teren arabil) N14 14 231 Păsuni N15 5 242,243 Alte ternuri arabile N16 21 311 Păduri de foioase N26 3 324 Habitate de p ăduri(p ăduri în tranzi ţie)

Alte caracteristici ale sitului: Zăvoaiele au o stuctur ă foarte variat ă, care poate merge de la simple aglomer ări de plante pân ă la structura obi şnuit ă de p ădure, cu straturi multiple bine individualizate. Zăvoaiele de munte sunt formate din anin alb cu flora de mull Pulmonaria rubra şi specii hidrofile ca Impatiens noli- tangere, Ranunculus repens. Z ăvoaiele de deal au ca specie dominant ă aninul negru asociat cu aninul alb la altitudini mai mari şi cu plopul alb, salcia,

39 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş ulmul, la altitudini mai mici. Z ăvoaiele de câmpie sunt formate din plopi albi şi negrii, s ălcii sau amestec de plopi cu s ălcii(cea mai important ă fiind cea de la G ăvăne şti). Aglomer ările cuprind tuf ări şuri de alun(Corylus avellana), tuf ări şuri cu c ătin ă alb ă, r ăchit ă alb ă, tuf ări şuri cu Salix triandra, tuf ări şuri cu c ătin ă ro şie. Calitate şi importan ţă : Tuf ări şurile cu c ătin ă alb ă sunt frecvente în zona de deal a Buz ăului, cu speciile caracteristice habitatului R4417, iar la câmpie(zona G ăvăne şti ) sunt suprafe ţe mari cu Tamarix ramosissima şi specii caracteristice habitatului R4422, habitate protejate Emerald. Tuf ări şurile de salcie (Salix triandra) corespunz ătoare tipului de habitat R4416 se reg ăse şte în lunca Buz ăului şi sunt bine reprezentate. P ăduri cu anin alb şi negru, respectiv Alnus incana şi Alnus glutinosa, se întâlnesc în albia superioar ă a Buz ăului şi ele sunt incluse în habitatul prioritar 91EO*. Pe cursul inferior exist ă p ăduri de lunc ă cu plop alb, negru, salcie alb ă şi situl poate fi completat cu suprafe ţe semnificative din jude ţul Br ăila. Vulnerabilitate: Excavarea necontrolat ă de pietri ş şi nisip, apele poluate deversate în râu, lipsa de fonduri pentru regularizarea albiei râului Buz ău, exercitiile militare si poligoanele de tragere, platforme de gunoilanga malurile raului, sunt doar câteva dintre punctele vulnerabile ale sitului. Desemnarea sitului (vezi observa ţiile privind datele cantitative mai jos): Nu are statut de protectie pentru Lunca Buzaului. Tip de proprietate: Albia minora tine de Administratia Nationala Apele Romane - Directia Apelor Buzau- Ialomita. Albia minora apartine primariilor pe raza carora curge raul. Padurile apartin, deocamdata, Directiei Silvice, respectiv padurea de la Gavanesti(com.Cilibia) apartine O.S. Buzau, ca si cea de la Banita(com.C.A. Rosetti, iar cea de pe stanga Buzaului, cea de la Mosesti(com Robeasca) apartine de O.S. Ramnicu Sarat.

Relatiile sitului descris cu siturile Corine biotop Cod suprapunere % Nume J085 BR* 2,846 NISIPURI

ACTIVIT ĂŢ ILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECIN ĂTATE Activit ăţ i antropice, consecin ţele lor generale şi suprafa ţa din sit afectat ă - Activit ăţ i şi consecin ţe în interiorul sitului Intensi- Intensi Cod Activitate % Infl. Cod Activitate % Infl. tate -tate Managementul forestier 160 A 20 + 701 Poluarea apei A 15 - general Depozitarea deseurilor 421 A 30 - 840 Inundarea B 10 - menajere Modificarea functiilor Alunecarile de 850 B 10 - 943 A 5 - hidrografice teren Indepartarea Depozitarea deseurilor 422 A 5 - 302 materialului B 5 - industriale plajelor Minerit si activitati de Depozite de 390 extragere la care nu se A 5 - 860 de şeuri/materiale A 10 - refera mai sus rezultate din

40 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

drag ări Depozitarea materialelor 423 A 5 - 164 Curatarea padurii A 2 - inerte(nereactive) Exploatare fara 730 Manevre militare A 1 - 167 B 2 - replantare 243 Braconaj, otravire, capcane A 1 - 512 Conducte A 1 -

- Activit ăţ i şi consecin ţe în jurul sitului Intensi- Cod Activitate % Infl. tate 110 Utilizarea pesticidelor A 5 - 423 Depozitarea materialelor inerte (nereactive) A 5 - Schimbari provocate de oameni in sistemele 790 A 5 - hidraulice(zone umede si mediul marin) 160 Managementul forestier general A 10 + 701 Poluarea apei A 10 - Umplerea canalelor mici (santurilor), 803 A 5 - digurilor,bazinelor,mlastinilor sau gropilor Intensitatea influentei: A - mare, B - medie, C - scăzut ă Influent ă: (+) - pozitiv ă, (0) - neutr ă, (-) - negativ ă

Managementul sitului Organismul responsabil pentru managementul sitului: Directia Apelor Buzau- Ialomita. Comitetul de Bazin, creat pe baza H.G. nr.1212/ 2000, asigura participarea publicului la luarea deciziilor din domeniul apelor. Planuri de management ale sitului: Planul de management al sitului Natura 2000 a fost elaborat de Universitatea Ecologica Bucuresti, custodele sitului, in martie 2013 revizuit in 2014, cu privire la managementul zonei din lunca raului Buzau.

Situl se întinde pe o lungime reala de aproape 114 de km şi include albia major ă şi lunca râului Buz ău în sectorul colinar şi de câmpie, al ături de paji şti, p ăduri, terenuri ruderalizate şi terenuri cultivate. Aria protejat ă Lunca Buz ăului a fost desemnat ă sit Natura 2000 în vederea protej ării şi conserv ării a: • 5 tipuri de habitate dintre care unul este prioritar la nivel european (Vegeta ţie lemnoas ă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane - r ăchit ă, Zăvoaie cu Salix alba si Populus alba - salcie alb ă şi plop alb, Galerii ripariene şi tuf ări şuri - c ătin ă ro şie, Paji şti şi mla ştini s ărăturate panonice şi ponto-sarmatice, Ape st ătătoare oligotrofe pân ă la mezotrofe cu vegeta ţie Littorelletea uniflorae şi/sau Isoeto-Najuncetea -vegeta ţie peren ă, acvatic ă); • speciei de mamifere Spermophilus citellus - popând ăul; • a trei specii de amfibieni (Triturus dobrogicus - tritonul dobrogean, Bombina bombina -buhaiul de balt ă cu burta ro şie şi Bombina variegata- buhaiul de balt ă cu burta galben ă); • speciei de reptile Emys orbicularis - ţestoasa de ap ă european ă, • a patru specii de pe şti (Gobio uranoscopus - petro şelul, Barbus meridionalis - mreana vân ătă, Cobitis taenia - zvârluga, Gobio kessleri - porcu şorul de nisip); • speciei de nevertebrate Cerambyx cerdo - croitorul mare al stejarului;

41 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

• a dou ă specii de plante (Agrimonia pilosa - turi ţa, Eleocharis carniolica- pipirigu ţul)

Situl este desemnat pentru cinci habitate de interes comunitar(vegeta ţie de lunc ă, mla ştini şi stepe s ărăturate) şi 12 specii protejate la nivel european(câte o specie din grupul mamiferelor, reptilelor şi al nevertebratelor, trei specii de amfibieni, patru specii de pe şti şi dou ă specii vegetale). Situl este important pentru multe p ăsări aflate în pasaj sau în perioada de cuib ărire, dar şi pentru multe specii de nevertebrate acvatice. Formarea Câmpiei Române, în special a zonei de contact cu Subcarpa ţii, este rezultatul ac ţiunii reciproce dintre mi şcările tectonice negative, cu amplitudini şi varia ţii diferite, şi procesul de acumulare efectuat de apele cu obâr şie în Carpa ţi şi Subcarpa ţi. Râul Buz ău a avut un rol deosebit de important în transportul materialelor erodate şi în crearea conului s ău de depunere la trecerea din zona subcarpatic ă în cea de câmpie, adic ă la schimbarea de pant ă. Acesta s-a deplasat continuu spre SE, adâncindu-şi albia, lăsând pe partea dreapt ă dou ă terase: terasa de 4-6 m altitudine relativ ă alc ătuit ă din nisipuri grosiere şi nisipuri fine, argiloase, a şezate peste pietri şuri (depozite ale vechiului curs al râului Buz ău) şi terasa de 1-2 m altitudine relativ ă format ă din elemente mai fine precum nisip, argil ă pr ăfoas ă şi prafuri argiloase. Din punct de vedere geomorfologic, arealul sitului Lunca Buz ăului ROSCI0103 se suprapune zonei de nord – est a Platformei Valahe, dar partea de nord(zona de izvorâre a râului Buz ău) face parte din Carpa ţii de Curbur ă. Astfel, aria protejat ă este plasat ă în întregime în lunca Buz ăului care str ăbate zona colinar ă în zona montan ă şi subcarpatic ă, terasele Buz ăului în zona subcarpatic ă şi zona de câmpie (terase joase Mărăcineni, M ăgura –Unguriu, Nord Vadul Pa şii, Scurte şti, G ălbina şi, terase inferioare – Mărăcineni). În zona de câmpie(la sud de M ărăcineni), în func ţie de geneza depozitelor sedimentare se identific ă trei tipuri de zone: zona cu depozite aluvial-proluviale, zona cu depozite deluvial-proluviale și zona depozite de mla ştin ă. Tipul zonal de sol este cernoziomul levigat. Ca soluri azonale au fost remarcate solurile aluviale, l ăcovi ştele, cernoziomul levigat podzolit, cernoziomurile argiloiluviale, solurile cenu şii, rendzinele, pseudorendzinele şi solurile negre de fânea ţă umed ă. Local apar soluri brune şi regosoluri, precum şi solone ţuri slab s ărăturate, umede prim ăvara şi aride vara. Re ţeaua hidrografic ă este reprezentat ă de râul Buz ău şi afluen ţii s ăi. În perioada apelor mari de prim ăvar ă se înregistreaz ă cele mai mari varia ţii şi totodat ă debitele spontane maxime(cu o maxim ă de 893 mc/sec). Pe timpul perioadei secetoase se înregistreaz ă debite medii cuprinse între 7,95 şi 17,1 mc/sec. Considerând aceste cote de rev ărsare se poate aprecia c ă râul Buz ău inund ă destul de rar zona. Clima este temperat-continental ă moderat ă cu unele particularit ăţ i datorate dispozi ţiei culoarului creat de lunca Buz ăului, unde masele de aer rece dinspre câmpie pot p ătrunde şi conduc la un aspect de cea ţă care reduce radia ţia solar ă global ă. Specificul climatului local se reflect ă şi în procesul inversiunilor de temperatur ă, condi ţionat atât de prezen ţa albiei late a Buz ăului cât şi de versan ţii înconjur ători, ceea ce determin ă o cre ştere a valorii termice pe terasele laterale fa ţă de lunca joas ă a râului. Acest climat de ad ăpost face ca uneori s ă fie mai cald în zona deluroas ă decât în lunc ă. Temperatura medie anual ă este 10,7°C, iar media anual ă a precipita ţiilor este de 600-800 mm, cu un maxim prim ăvara când se pot produce viituri pe principalii afluen ţi şi calamit ăţ i naturale. Vânturile caracteristice sunt cele din N-NE în anotimpul c ălduros, urmate de cele din NV şi SV.

42 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

BIOCENOZA Vegetatie Flora prezint ă varia ţii şi elemente specifice pentru fiecare din cele trei tipuri de relief, câmpie, deal şi munte. La câmpie se dezvolt ă o vegeta ţie caracteristic ă stepei şi silvostepei, reprezentat ă de specii ierboase ca pelini ţa, p ălămida, pelinul, ciulinul, coada şoricelului, colilia, scaietele, spinul şi brusturul. În step ă, vegeta ţia lemnoas ă este rar ă, reprezentat ă mai ales de salcâm, dud, ulm, plop, tei şi arbu şti ca m ăce şul. Pe mari întinderi, covorul vegetal a fost modificat antropic şi înlocuit de culturi agricole. La SV de municipiul Buz ău, în câmpie, se afl ă Rezerva ţia natural ă P ădurea Sp ătaru, în care predomin ă frasinul pufos, al ături de care se întâlnesc stejarul, stejarul pedunculat, jugastrul, p ărul padure ţ şi ar ţarul t ătăresc. Aceste specii se reg ăsesc şi în Rezerva ţia natural ă P ădurea Frasinu, o p ădure de tip frasinet de depresiune din silvostep ă, în care se g ăsesc împreun ă cele dou ă specii de frasin, frasinul pufos şi cel de lunc ă. O alt ă p ădure, P ădurea Br ădeanu, reprezint ă un rest al vegeta ţiei lemnoase din silvostepa Munteniei, apar ţinând din punct de vedere fitogeografic p ădurilor de stejar brum ăriu. Zona subcarpatic ă este acoperit ă predominant de stejar în amestec cu fag, acesta ap ărând pe m ăsur ă ce cre şte altitudinea. Datorit ă unor condi ţii topoclimatice specifice, în zona colinar ă se întâlnesc specii cu nuan ţă submediteraneean ă-pontic ă precum c ărpini ţa, scumpia, liliacul s ălbatic, mojdreanul, stejarul pufos, cerul, gârni ţa, aliorul de step ă, migdalul pitic, cârcelul, jale şul plecat, unghia g ăii, m ăciuca ciobanului etc. Între 600 şi 1200 m altitudine începe regiunea dealurilor înalte acoperite de p ăduri de fag, în care se mai întâlnesc şi carpenul, teiul alb, paltinul, mesteac ănul, dârmozul, cru şinul şi liane ca iedera şi curpenul. În lumini şurile f ăgetelor se afl ă o abunden ţă de specii: s ăbiu ţa, pana zbur ătorului, sânziana, aliorul, trep ădătoarea, murul, fragul, n ăvalnicul. Tuf ări şurile cu cătin ă alb ă sunt frecvente în zona de deal a Buz ăului, iar la câmpie se g ăsesc suprafe ţe mari cu c ătin ă ro şie. Tuf ări şurile de salcie din lunca Buz ăului sunt bine reprezentate. P ăduri cu anin alb şi negru se întâlnesc pe cursul superior al Buz ăului, pe cel inferior fiind înlocuite de p ăduri de lunc ă cu plop alb, plop negru şi salcie. Z ăvoaiele au o structur ă foarte variat ă, cele de munte fiind formate din anin alb şi specii hidrofile. Z ăvoaiele de deal au ca specie dominant ă aninul negru, asociat cu aninul alb la altitudini mai mari şi cu plopul alb, salcia, ulmul la altitudini mai mici. Z ăvoaiele de câmpie sunt formate din plopi albi şi negrii, s ălcii sau amestec de plopi cum sunt cele de la G ăvăne şti. Paji ştile prezente în sit sunt cele ponto-panonice în componen ţa c ărora particip ă specii moderat pân ă la slab halofile precum p ăiu şul, m ărarul calului, coada şoricelului, sica, floarea de leac, anasonul caprelor, trifoiul, p ătlagina, orzul s ălbatic şi p ăpădia de s ărătur ă. Fauna Fauna Buz ăului nu prezint ă specii caracteristice îns ă este foarte variat ă datorit ă faptului c ă zona concentreaz ă forme de relief foarte diferite. Printre animalele nevertebrate terestre întâlnite aici se num ără o serie de specii de molu şte, insecte, arahnide diverse, dintre care se distinge scorpionul carpatic. Vertebratele terestre sunt reprezentate de amfibieni(broasca brun ă de p ământ, salamandra, brot ăcelul, broasca ro şie de munte), reptile( şopârla cenu şie, gu şterul, şopârla de munte), p ăsări(buha, cucuveaua, vânturelul ro şu, grangurele, gai ţa, pup ăza, pi ţigoiul mare, albastru şi cel sur, porumbelul de scorbur ă şi cel gulerat, coco şul de munte, ierunca, potârnichea, prepeli ţa, sitarul de p ădure, cucul, cioc ănitoarea pestri ţă , cioc ănitoarea verde, privighetoarea, mierla, forfecu ţa, corbul, acvila de munte), mamifere(orbetele, popând ăul, hârciogul, cârti ţa, şoarecele de câmp şi cel de

43 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş pădure, dihorul, nev ăstuica, iepurele, veveri ţa, pisica sălbatic ă, bursucul, vulpea, mistre ţul etc.). In apele curg ătoare şi în lacuri sunt multe specii de viermi, molu şte, crustacee, insecte, amfibieni şi pe şti. Situl a fost desemnat pentru conservarea a 12 specii protejate la nivel european(popând ăul, ţestoasa de ap ă, buhaii de balt ă cu burta galben ă şi cu burta ro şie, tritonul cu creast ă dobrogean, moioaga, petrocul, zvârluga, porcu şorul de nisip şi croitorul mare). Men ţion ăm ca tipurile de habitate, speciile de nevertebrate şi vertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE, la fel şi alte specii importante de flor ă şi faun ă, prezente în situl de importan ţă comunitar ă ROSCI0103 Lunca Buzaului nu au fost identificate pe amplasamentul studiat. Astfel, nu se poate vorbi despre existen ţa vre-unui impact asupra componentelor de habitat, flor ă şi faun ă a acestei arii protejate, urmare a realiz ării obiectivului de investitie “„Sonda 2 – Cilibia Nord” , jude ţul Buzau.

2.2. Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/ sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata si in imediata vecinatate a proiectului Având în vedere faptul c ă amplasamentul proiectului se suprapune total in aria naturale protejate ROSCI0103 Lunca Buzaului, parte integranta a retelei ecologice Natura 2000, prezentam date referitoare la localizarea, populatia si ecologia speciilor si a habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata sau in imediata vecinatate a proiectului. Situl are localizarea în lungul râului Buz ău, habitatele componente sunt în principal cele de lunc ă. In ceea ce priveste termenul de “vecinatate”(distanta care s-a avuta in vedere), specificam ca prin acesta se intelege suprafata care a fost acoperita de investigatiile din teren, respectiv zona studiata. De regula, pentru aprecierea eficienta a elementelor de flora, vegetatie si fauna dintr-o anumita zona luata in studiu, prin evaluarea de mediu, realizata pe diverse planuri/proiecte, sunt luate in calcul suprafate mai extinse (de cca 2,5-3 ori mai mari), fata de perimetrul obiectivului de investitie. Asadar, suprafata studiata prin proiectul analizat a fost de cca.2 ha.

Tipuri de habitate prezente in sit enumerate in Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CCE din situl de importanta comunitara ROSCI0103 Lunca Buzaului si relatia acestora cu proiectul analizat In conformitate cu Formularul Standard al sitului de importanta comunitara ROSCI0103 Lunca Buzaului tipurile de habitate desemnate pentru aceasta arie protejata au fost urmatoarele: • Vegeta ţie lemnoas ă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane-răchit ă; • Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba - salcie alb ă şi plop alb; • Galerii ripariene şi tuf ări şuri (Nerio-Tamaricetea şi Securinegion tinctoriae)- cătin ă ro şie; • Paji şti şi mla ştini s ărăturate panonice şi ponto-sarmatice; • Ape st ătătoare oligotrofe pân ă la mezotrofe cu vegeta ţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea - vegeta ţie peren ă, acvatic ă;

44 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

În perimetrul luncii Buz ăului inclus în situl Natura 2000 cu acelasi nume, au fost identificate urm ătoarele categorii de ecosisteme, utilizand criteriul vegeta ţiei dominante: A. Ecosisteme terestre • Ecosisteme forestiere naturale: o Zavoaie de plop si salcie, cu frecvente arinisuri, în locurile mai joase, frecvent inundate; o Păduri propriu-zise, de esen ţe tari, cu prec ădere fr ăsinete şi stej ărete; • Ecosisteme forestiere plantate: salcâm, plop negru; • Ecosisteme de paji şte: o Paji şti meso-higrofile de lunc ă, în sectorul Sibiciu-Pârscov o Paji şti meso- xerofile, în sectorul Pârscov – Sapoca; o Stepe s ărăturate, panonice şi vest-pontice cu Festuca peudovina - la gura de vărsare a Sl ănicului, Câln ăului, în zona Beilic, pe digurile de la Berca; o Paji şti degradate, invadate de Eleagnos angustifolia- foste p ăş uni, pa şunate intens acum 20-25 ani; sc ăderea numarului de animale în gospod ăriile rurale a dus la declan şarea succesiunii ecologice în aceste paji şti, într-o prima faz ă având loc extinderea buruienilor iar in faza a doua a tuf ări şurilor, mai ales a sălcioarei; • Ecosisteme de tuf ări şuri: o Tufări şuri dominate de Tamarix ramossisima o Tuf ări şuri cu c ătin ă alb ă şi p ăducel; o Tufari şuri cu m ăce ş, porumbar, lemn câinesc, vi ţă s ălbatic ă, prun s ălbatic; • Ecosisteme agricole - terenuri cultivate; • Alte Sisteme antropizate; B. Ecosisteme acvatice o Ecosistemul lotic Buz ău şi al afluen ţilor; o Ecosisteme lentice: ■ Bălţi naturale şi amenajate; ■ Iazuri rezultate din exploatarea balastului; ■ Zone umede temporare; Inventarierea tipurilor de habitate de interes conservativ listate în Formularul Standard de caracterizare a sitului s-a facut pornind de la analiza h ărţilor de vegeta ţie si a surselor bibliografice, urmat ă de verificarea înforma ţiilor in situ, de echipa de specialisti care au elaborat Planul de management a luncii raului Buzaului . Din amonte in aval, habitatele Natura 2000 formeaz ă un mozaic determinat tocmai de fragmentarea vegeta ţiei ini ţiale. Astfel, habitatul 3240 - c ătin ă alb ă şi Salix elaeagnos ocup ă zonele din treimea superioar ă a sitului, f ără a fi compact, întrerupt mai ales de sălciisuri. În continuare, de-a lungul râului Buz ău apare distribuit habitatul 92A0 - P ăduri galerie cu salcie alb ă şi plop alb(ocupa 128.37 ha, fiind caracterizat de o capacitatea mare de refacere ) pân ă la limita estic ă a sitului, în amestec cu habitatul 92D0 - Tuf ări şurile cu c ătin ă ro şie(ocupa 385.45 ha ), acesta din urma este variabil ca întindere si se aflata în diferite stadii de complexitate. Habitatul cel mai bine reprezentat in lunca Buz ăului este 92A0 - pădurile galerie, zăvoaiele cu Salix alba şi Populus alb a-salcie alba si plop alb , identificat atât în sectoarele din amonte de municipiul Buz ău cât şi în sectoarele din aval. În acest habitat sunt incluse numai p ădurile de plop alb, pure sau amestecate cu salcie alb ă, care se dezvolt ă pe soluri aluviale mai evoluate şi prezint ă un cortegiu, mai numeros de specii. Dintre acestea se remarc ă ca diferen ţiale Fraxinus angustifolia, Vitis vinifera subsp. sylvestris, Galium rubioides şi unele transgresive din clasele Querco-

45 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

Fagetea şi Quercetea pubescentis, precum Ulmus laevis, U. minor, Acer campestre, Brachypodium sylvaticum, Asparagus verticillatus, A. tenuifolius, A. officinalis. În aria protejat ă Lunca Buz ăului acest tip de habitat se dezvolta pe soluri aluviale, bogate in detritus organic şi formeaz ă o bordur ă în lungul râului, în zona de influen ţă a apelor mari dar şi în zona terestr ă, mai uscat ă, aici evoluând ca forma ţiuni pioniere. Datorit ă sc ăderii nivelului apei ca urmae a influen ţei lucr ărilor hidrotehnice, au mai degraba caracter de asocia ţii tranzitorii. Din acest motiv nu sunt foarte compacte mai ales in zona din aval şi sunt întrerupte de planta ţii forestiere de plop negru şi salcâm. De asemenea, p ăş unatul poate modifica structura asocia ţiei. Habitatului de interes conservativ 92A0 - Păduri galerie cu salcie alb ă şi plop alb , ii corespund urmatoarele tipuri de habitat dupa clasificarea nationala: - R4405 Păduri dacice - getice de plop negru (Populus nigra) cu Rubus caesius; - R4406 Păduri danubian - panonice de lunc ă de plop alb (Populus alba) cu Rubus caesius; - R4407 Păduri danubiene de salcie alb ă(Salix alba) cu Rubus caesius;

Distribu ţia habitatului 92A0 "Z ăvoaie cu Salix alba şi Populus alb " în cadrul sitului Natura 2000 Lunca Buz ăului, zona Cilibia, conform cu hartile realizate de Universitatea Ecologica Bucuresti:

Proiectul propus pentru realizarea forajului Cilibia Nord nu va afecta semnificativ habitatul 92A0 - P ăduri galerie cu salcie alb ă şi plop alb, avand in vedere ca speciile au o mare capacitate de refacere si ca la nivelul sitului starea de conservare a habitatului este favorabila. Evaluare impactului : nu anticip ăm un impact semnificativ asupra habitatului 92A0 ca urmare a realizarii investitiei “Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”.

46 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

92D0 Galerii şi tuf ări şuri sud-europene de luncă(Nerio-Tamaricetea şi Securinegion tinctoriae) În aria protejat ă Lunca Buz ăului, sectorul favorabil instal ării acestui tip de habitat este mai ales in aval de municipiul Buz ău, pe terenuri loessoide, însorite, plane, situate în albia major ă şi chiar pe malurile joase. Specia Tamarix are o mare capacitate de extindere. Zavoaiele râului Buz ău sunt citate specii halofile ca Artemisia maritima ssp salina, Atriplex hastata, Chenopodium glaucum, Festuca pseudovina, Spergularia maritima, Crispsis aculeata, Juncus gerardii. Sanda şi Alexiu(2008) men ţioneaz ă pentru vegeta ţia luncilor: vegeta ţia de stuf ări şuri este reprezentat ă îndeosebi de Calamagrostio-Tamaricetum ramosissimae (Simon şi Dihoru 1963), ce se instaleaz ă cu prec ădere pe terasele inferioare ale râurilor din regiunea de câmpie. Specia caracteristic ă şi dominant ă, Tamarix ramosissima, cu o acoperire de 50-75%, este acompaniat ă de Calamagrostis epigeios şi de elemente ale ordinului Tamaricetalia, ca: Oenothera biennis, Urtica dioica, Salix fragilis, Populus alba, şi alian ţei Agrostion stoloniferae, ca: Agostis stolonifera, Poa angustifolia, Rorippa sylvestris, Trifolium repens, Taraxacum officinale, Trifolium fragiferum, Elymus repens. Suprafa ţa ocupat ă de acest habitat la nivelul sitului este de 385,45 ha(5,51 % din suprafa ţa total ă a sitului, din care in judetul Buzau 331,08 ha). Habitatului de interes conservativ 92D0 - Tuf ări şurile cu c ătin ă ro şie, ii corespunde urmatorul tip de habitat dupa clasificarea nationala:  R4422 Tuf ări şuri danubiene de cătin ă ro şie (Tamarix ramosissima); Distribu ţia habitatului 92D0 " Tuf ări şurile cu c ătin ă ro şie " în cadrul sitului Natura 2000 Lunca Buz ăului, zona Cilibia, conform cu hartile realizate de Universitatea Ecologica Bucuresti:

47 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

Terenul habitatului 92D0 este afectat de deplasarea turnelor si de pasunatul animalelor, dar si de specii invazive, precum Salcioara(Elaeagnus angustifolia), care apare frecvent si in zona pasune a localitatii Cilibia. Proiectul propus pentru realizarea forajului Cilibia Nord nu va afecta semnificativ habitatul 92D0 - galerii ripariene şi tuf ări şuri(Nerio-Tamaricetea şi Securinegion tinctoriae), tufarisuri de cătin ă ro şie, avand in vedere ca specia are o mare capacitate de extindere si la nivelul sitului starea de conservare a habitatului este favorabila. In condi ţiile respect ării c ăilor de acces şi a amplasamentelor propuse pentru proiect, a tehnologiei de exploatare şi a spa ţiilor de parcare a utilajelor şi autovehiculelor. În condi ţiile respect ării aspectelor men ţionate anterior implementarea proiectului “Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău” nu va determina un impact semnificativ asupra habitatului 92D0. Suprafata de teren care va fi ocupata temporar de proiectul analizat este relativ mica si chiar daca se suprapune total in zona sitului de importanta comunitara are regimul de pasune, este in zona de pasunat a localitatii Cibilia. Evaluare impactului : anticip ăm un impact redus si local asupra habitatului 92D0 ca urmare a realizarii investitiei “Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”.

Padurea de la Gavanesti, se identifica la nord fata de careul sondei, la o distanta de cca.500 m.

Specii de plante desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI0103 Lunca Buzaului sunt: Agrimonia pilosa - turi ţa, este o specie foarte rar ă, cu popula ţii mici, despre a cărei r ăspândire se ştie în realitate foarte pu ţin, fiind greu de deosebit de rudele sale mai larg r ăspândite turi ţa comun ă şi turi ţa parfumat ă, cu care adesea este confundat ă. Este mai înalt ă (deseori peste un metru) şi, în pofida denumirii, mai scurt şi mai pu ţin evident

48 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

păroas ă decât rudele sale. Florile mici galbene sunt dispuse des, în spice lungi. Frunzele penate au foliole dur din ţate foarte lung îngustate spre baz ă (aceasta este una dintre tr ăsăturile ce o pot deosebi la prima vedere de cele două specii mai comune care au foliolele rotunjite la baz ă). Ecologia acesteia este pu ţin cunoscut ă, cu siguran ţă în multe rapoarte de cercetare fiind trecut ă în locul acesteia turi ţa comun ă. Dup ă toate probabilit ăţ ile este vorba despre o specie de poieni şi margini de p ădure din etajul colinar superior pân ă în etajul alpin al molidului (6520, 6430). Mai multe loca ţii au fost identificate în Carpaţii Orientali şi Podi şul Central Moldovenesc, foarte pu ţine în Mun ţii Apuseni. Arealul geografic al plantei este larg (toat ă Eurasia), iar posibilit ăţ ile de răspândire mari, fructele ag ăţ ându-se lesne, ca la orice turi ţă , de blana oric ărui animal sau de şireturile bocancilor trec ătorilor. Nu ştim înc ă de ce o plant ă cu asemenea poten ţial ecologic este atât de rar ă în România Ca atare, este una dintre cele mai enigmatice specii pentru naturali ştii români iar protejarea ei este extrem de problematic ă – nu se pot lua m ăsuri eficiente de conservare din moment ce nu sunt suficiente informa ţii la nivelul ţă rii despre ecologia şi r ăspândirea ei. Eleocharis carniolica- pipirigu ţul. Este o specie de terenuri ap ătoase (habitatul 7230), una dintre cele zece specii de pipirigu ţ din flora ţă rii noastre, multe dintre ele rare. Apare sporadic din etajul gorunetelor pân ă în cel al molidului şi se poate deosebi de celelalte specii înrudite prin tulpinile foarte sub ţiri, filiforme, înalte de 10-20 cm, dispuse foarte dens, de unde şi aspectul de pern ă de ace verzi al plantei. În vârful acestora se află spicule ţele de flori dense de culoare negricioas ă, de 0,5 cm lungime. Cele dou ă specii de plante de interes comunitar care apar în formularul standard al sitului si anume Agrimonia pilosa(turita) si Eleocharis carniolica(pipirigutul), nu au fost identificate în cadrul investigatiilor în teren. Evaluare impactului : nu anticip ăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”.

Specii de fauna desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI0103 Lunca Buzaului şi efectele anticipate ale implementarii proiectului Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Spermophilus citellus(Popand ău comun). Specie tipica zonei de stepa si silvostepa. Intalnita pe ogoare, izlazuri, santuri, diguri, marginea drumurilor, nedepasind altitudinea de 300 m. Deosebit de numeros in Dobrogea, sudul Olteniei, Muntenia si Moldova. Toate animalele din aceast ă grup ă sunt roz ătoare, pe partea dorsal ă(spate) sunt în general de culoare brun ă sau cenusie, iar ventral(pe burt ă) sunt de culoare g ălbuie. Cele mai multe specii poart ă dungi sau pete de culori diferite. Popând ăii aurii, din subfamilia Callospermophilus vara au pe cap in regiunea umerilor(omoplatilor), blana de de un galben intens. Lungimea corpului difer ă în functie de specie, ea fiind între 13 si 40 cm, cu o greutate corporal ă între 85 g si 1 kg, iar lungimea cozii fiind între 4 si 25 cm.

49 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

Populeaza zona de stepa , neimpadurita, fiind prezent in biotopuri foarte diferite: izlazuri, pajisti, terenuri cultivate sau inierbate, gradini, livezi, rape, diguri etc. Traieste in colonii , insa fiecare individ are o galerie proprie. Desi este un animal sociabil, cea mai mare parte a timpului o petrece in galeriile sale, destul de complicate, unele fiind folosite permanent, altele ocazional. Galeriile ocazionale sunt folosite pe timp rece si umed si sunt construite fie la suprafata, fie la o adancime maxima de 120 cm., fiind prevazute cu 1-2 cuiburi. Galeriile permanente, utilizate pentru hibernare, au o structura mai complicata si ating o adancime de peste 2 m. Cuibul este amplasat in profunzime si adapostit intr-o camera ale carei dimensiuni sunt variabile. Acesta este confectionat din resturi vegetale, frunze uscate de graminee, tulpini, fire de lana, bucati de hartie sau de panza si alte materiale. Cuibul le serveste atat pentru hibernare, cat si pentru cresterea puilor. Arhitectonica galeriei variaza in functie de sol, conditiile climaterice sau caracteristicile indivizilor (varsta, de ex.). Perioada de hibernare este determinata de conditiile de temperatura. In general, incepe in luna septembrie si dureaza pana in luna martie; in mod exceptional, cand apar conditii climatice nefavorabile, cu temperaturi scazute sub 15 gr. C, intrarea in hibernare poate avea loc chiar in luna august. Popandaii hiberneaza fie in grupuri mici de 2 pana la 5 indivizi, de regula mama si pui, fie solitari. Indivizii tineri intra ultimii in aceasta stare. Nu isi fac provizii, starea de hibernare fiind profunda si continua. Trezirea si iesirea la suprafata se face esalonat: intai masculii adulti, dupa care femelele si, in ultima etapa, indivizii tineri. Hrana poate fi atat vegetala, cat si animala. Popandaul este un animal diurn, hemofil si isi desfasoara activitatea de cautare a hranei in prima parte a zilei si dupa- amiaza, inainte de asfintitul soarelui. Consuma, in general, partile verzi ale plantelor, radacini si seminte, dar si insecte, miriapode, melci, rame sau vertebrate mici. Perioada de reproducere incepe la cateva zile de la iesirea din hibernare. In aceasta perioada masculii au un comportament agresiv unii fata de altii. Femelele nasc 2 pana la 9 pui(cel mai frecvent 4 sau 5), dupa o perioada de gestatie de 25-28 de zile. Alaptatul dureaza 6 saptamani, iar puii ating maturitatea sexuala la un an de la nastere, dupa perioada de hibernare. Popandaul este considerat a fi un animal daunator atat pentru culturi, cat si pentru siguranta solului. Acest rozator depreciaza pajistile si faneturile prin reteaua lor de galerii si contribuie la erodarea solurilor si la slabirea digurilor. Mai mult decat atat, animalul este un rezervor de germeni patogeni si paraziti. Blana lor, comercializata cu success in unele tari, este slab valorificata la noi. Relevan ţa sitului pentru specie . În formularul Natura 2000 popula ţia speciei este

50 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş notat ă cu „C” ceea ce semnific ă faptul c ă la nivelul sitului exista o popula ţie cu densitate redus ă fa ţă de media la nivel na ţional(nesemnificativ ă la nivel na ţional) aflat ă într-o stare de conservare bun ă. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Evaluare impactului : nu anticip ăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”.

Specii de amfibieni/reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Triturus dobrogicus(Triton cu creast ă dobrogean). Este o specie predominat acvatic ă, preferând ape stagnante mari, cu vegeta ţie palustr ă. Deseori poate fi întâlnit ă în bazine artificiale (locuri de ad ăpat, iazuri, piscine). Este întâlnit la altitudini cuprinse între 100-1000 m. Este r ăspândit în mare parte din Europa, din nordul Fran ţei şi Marea Britanie pân ă în mun ţii Urali. În România este intalnit aproape pretutindeni. Se identifica in Dobrogea şi in lunca Dun ării . Relevan ţa sitului pentru specie . În formularul Natura 2000 popula ţia speciei este notat ă cu „C” ceea ce semnific ă faptul c ă la nivelul sitului exista o popula ţie cu densitate redus ă faţă de media la nivel na ţional(nesemnificativ ă la nivel na ţional) aflat ă într-o stare de conservare bun ă. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Evaluare impactului : nu anticip ăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”. Bombina variegata(Buhai de balt ă cu burta galbena). Specie nepreten ţioas ă, populeaz ă ochiurile de ap ă permanente sau temporare, atat diurna cat si nocturna Prefer ă b ălţile temporare. În România este r ăspândit ă în Câmpia Român ă, Dobrogea, Delta Dun ării, Podi şul Transilvaniei, Cri şana şi Podi şul Moldovei. Relevan ţa sitului pentru specie . În formularul Natura 2000 popula ţia speciei este notat ă cu „C” ceea ce semnific ă faptul că la nivelul sitului exist ă o popula ţie cu densitate redus ă fa ţă de media la nivel na ţional(nesemnificativ ă la nivel na ţional) aflat ă într-o stare de conservare bun ă. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Evaluare impactului : nu anticip ăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”. Bombina bombina(Buhai de balt ă cu burta ro şie) . Specie nepreten ţioas ă, populeaz ă ochiurile de ap ă permanente sau temporare, ajungând în regiunea deluroas ă pân ă la altitudini de 400 m. Prefer ă b ălţile temporare. În România este r ăspândit ă în Câmpia Român ă, Dobrogea, Delta Dun ării, Podi şul Transilvaniei, Cri şana şi Podi şul Moldovei. Relevan ţa sitului pentru specie . În formularul Natura 2000 popula ţia speciei este notat ă cu „C” ceea ce semnific ă faptul că la nivelul sitului exist ă o popula ţie cu densitate redus ă fa ţă de media la nivel na ţional(nesemnificativ ă la nivel na ţional) aflat ă într-o stare de conservare bun ă. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Evaluare impactului : nu anticip ăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”. Specia de reptile Emys orbicularis(ţestoasa de ap ă european ă) Traieste in ape dulci, lin curgatoare si statatoare, mai ales iazuri, lacuri, cu malurile acoperite de vegetatie. Este comuna in aproape toata Europa (cu exceptia

51 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

Scandinaviei si Arhipelagului Britanic). In unele parti ale Europei populatiile initiale au disparut, insa specia a fost reintrodusa. Relevan ţa sitului pentru specie . În formularul Natura 2000 popula ţia speciei este notat ă cu „C” ceea ce semnific ă faptul că la nivelul sitului există o popula ţie cu densitate redus ă fa ţă de media la nivel na ţional(nesemnificativ ă la nivel na ţional) aflat ă într-o stare de conservare bun ă. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Evaluare impactului : nu anticip ăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”.

Specii de pe şti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cobitis taenia(Zvarluga) Traieste in ape lent curgatoare, cu fund nisipos, argilos, malos, mai rar pietros, cat si in ape statatoare, evitand insa in general pe cele cu mult mal; in balti se intalneste mai ales pe fund tare, nisipos sau argilos. Zvarluga are o raspandire larga pe teritoriul Romaniei. Relevan ţa sitului pentru specie . În formularul Natura 2000 popula ţia speciei este notat ă cu „C” ceea ce semnific ă faptul c ă la nivelul sitului exist ă o popula ţie cu densitate redus ă fa ţă de media la nivel na ţional (nesemnificativ ă la nivel na ţional) aflat ă într-o stare de conservare bun ă. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Evaluare impactului : nu anticip ăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”. Gobio kessleri(Porcusorul de nisip). Traieste in cursul mijlociu al raurilor mari din partea inferioara a zonei scobarului pana in zona crapului; in unele rauri mici de ses traieste in zona cleanului. Porcusorul de nisip este o specie relativ raspandita pe teritoriul Romaniei. Relevan ţa sitului pentru specie . În formularul Natura 2000 popula ţia speciei este notat ă cu „C” ceea ce semnific ă faptul c ă la nivelul sitului exist ă o popula ţie cu densitate redus ă fa ţă de media la nivel na ţional (nesemnificativ ă la nivel na ţional) aflat ă într-o stare de conservare bun ă. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Evaluare impactului : nu anticip ăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”. Gobio uranoscopus(Petroselul) . Are o raspandire relativ restransa, prefera raurile cu curs rapid sau raurile late, cu substrat pietros din zonele sugmontane. Petroselul are o raspandire sub media speciilor de pe teritoriul Romaniei. Relevan ţa sitului pentru specie . În formularul Natura 2000 popula ţia speciei este notat ă cu „C” ceea ce semnific ă faptul c ă la nivelul sitului exist ă o popula ţie cu densitate redus ă fa ţă de media la nivel na ţional(nesemnificativ ă la nivel na ţional) aflat ă într-o stare de conservare bun ă. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Evaluare impactului : nu anticip ăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”. Barbus meridionalis(Mreana vanata) . Traieste in raurile de munte, de podis sau de deal, preferand apele cu substrat pietros, uneori si malos, cu curenti puternci si reci , cu apa limpede si bogata in oxign. Mreana vanata are o raspandire sub media speciilor de pe teritoriul Romaniei.

52 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

Relevan ţa sitului pentru specie . În formularul Natura 2000 popula ţia speciei este notat ă cu „C” ceea ce semnific ă faptul c ă la nivelul sitului exist ă o popula ţie cu densitate redus ă fa ţă de media la nivel na ţional(nesemnificativ ă la nivel na ţional) aflat ă într-o stare de conservare bun ă. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Evaluare impactului : nu anticip ăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”. Speciile ihtiofaunei care constituie obiectivele de conservare ale ROSCI0103 nu vor fi influen țate de implementarea proiectului “Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău” deoarece lucr ările nu vor intersecta mediul lotic al râului Buzau.

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE - Cerambyx cerdo(Croitor mare al stejarului) numele popular al speciei în limba greaca antic ă, kerambux , la care se adaug ă latinescul cerdo – artizan, me şte şugar, referitor la „arta de a sculpta lemnul” a acestei insecte. Croitorul mare al stejarului este un coleopter cu corpul de culoare neagr ă, partea din fa ţă a toracelui fiind lucioas ă cu zbârcituri discoidale. Sculptura aripilor (elitrelor) este format ă din rugozit ăţ i puternice la baz ă şi din ce în ce mai fine spre partea apical ă (vârf). Pubescen ţa (perii) elitrelor este fin ă şi pu ţin vizibil ă. Abdomenul este lucios, cu pubescen ţa pu ţin deas ă. Lungimea corpului este 23-55 mm. Specia se dezvolt ă în lemnul stejarului, castanului, fagului, nucului, ulmului, frasinului. Femela depune câte 2-3 ou ă în cr ăpăturile sau r ănile scoar ţei. Dup ă circa 14 zile apare larva, care ini ţial se hr ăne şte cu scoar ţă iar mai apoi p ătrunde în lemn. Perioada de dezvoltare (de la ou pân ă la adult) dureaz ă, de regul ă, trei ani, îns ă uneori se poate prelungi pân ă la cinci ani. Ziua se ascund în coroanele arborilor sau în scorburi. Este o specie care suport ă varia ţii foarte limitate ale temperaturii mediului şi care se hr ănne şte cu lemn, preferând p ădurile b ătrâne de foioase. Adul ţii sunt activi în timpul nop ţii şi pe înserat. Zboar ă din luna mai pân ă în luna august. Dispari ţia în mas ă a indivizilor este cauzat ă de exploatarea tuturor arborilor vârstnici din f ăgete, activitate antropic ă ce determin ă pe deoparte eliminarea bazei trofice (hrana specific ă) pentru stadiul de adult şi pe de alt ă parte distrugerea habitatelor cu rol în camuflarea stadiilor de dezvoltare, fiind ştiut faptul c ă acestea sunt u şor de identificat de c ătre speciile r ăpitoare, mai ales p ăsări. La nivel comunitar este o specie considerat ă vulnerabil ă, aflat ă într-o stare de conservare nefavorabil ă în bioregiunile continental ă şi panonic ă şi necunoscut ă în bioregiunea alpin ă. Relevan ţa sitului pentru specie . În formularul Natura 2000 popula ţia speciei este notat ă cu „D” ceea ce semnific ă faptul c ă la nivelul sitului exist ă o popula ţie nesemnificativa fa ţă de media la nivel na ţional . Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Evaluare impactului : nu anticip ăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”.

53 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

Situl se întinde pe o lungime reala de aproape 114 de km şi include albia major ă şi lunca râului Buz ău în sectorul colinar şi de câmpie, al ături de pajişti, p ăduri, terenuri ruderalizate şi terenuri cultivate. Situl este desemnat pentru cinci habitate de interes comunitar(vegeta ţie de lunc ă, mla ştini şi stepe s ărăturate) şi 12 specii protejate la nivel european(câte o specie din grupul mamiferelor, reptilelor şi al nevertebratelor, trei specii de amfibieni, patru specii de pe şti şi dou ă specii vegetale). Situl este important pentru multe p ăsări aflate în pasaj sau în perioada de cuib ărire, dar şi pentru multe specii de nevertebrate acvatice. Formarea Câmpiei Române, în special a zonei de contact cu Subcarpa ţii, este rezultatul ac ţiunii reciproce dintre mi şcările tectonice negative, cu amplitudini şi varia ţii diferite, şi procesul de acumulare efectuat de apele cu obâr şie în Carpa ţi şi Subcarpa ţi. Râul Buz ău a avut un rol deosebit de important în transportul materialelor erodate şi în crearea conului s ău de depunere la trecerea din zona subcarpatic ă în cea de câmpie, adic ă la schimbarea de pant ă. Acesta s-a deplasat continuu spre SE, adâncindu-şi albia, lăsând pe partea dreapt ă dou ă terase: terasa de 4-6 m altitudine relativ ă alc ătuit ă din nisipuri grosiere şi nisipuri fine, argiloase, a şezate peste pietri şuri (depozite ale vechiului curs al râului Buz ău) şi terasa de 1-2 m altitudine relativ ă format ă din elemente mai fine precum nisip, argil ă pr ăfoas ă şi prafuri argiloase. Din punct de vedere geomorfologic, arealul sitului Lunca Buz ăului ROSCI0103 se suprapune zonei de nord – est a Platformei Valahe, dar partea de nord(zona de izvorâre a râului Buz ău) face parte din Carpa ţii de Curbur ă. Astfel, aria protejat ă este plasat ă în întregime în lunca Buz ăului care str ăbate zona colinar ă în zona montan ă şi subcarpatic ă, terasele Buz ăului în zona subcarpatic ă şi zona de câmpie (terase joase Mărăcineni, M ăgura –Unguriu, Nord Vadul Pa şii, Scurte şti, G ălbina şi, terase inferioare – Mărăcineni). În zona de câmpie(la sud de M ărăcineni), în func ţie de geneza depozitelor sedimentare se identific ă trei tipuri de zone: zona cu depozite aluvial-proluviale, zona cu depozite deluvial-proluviale și zona depozite de mla ştin ă. Tipul zonal de sol este cernoziomul levigat. Ca soluri azonale au fost remarcate solurile aluviale, l ăcovi ştele, cernoziomul levigat podzolit, cernoziomurile argiloiluviale, solurile cenu şii, rendzinele, pseudorendzinele şi solurile negre de fânea ţă umed ă. Local apar soluri brune şi regosoluri, precum şi solone ţuri slab s ărăturate, umede prim ăvara şi aride vara. Re ţeaua hidrografic ă este reprezentat ă de râul Buz ău şi afluen ţii s ăi. În perioada apelor mari de primăvar ă se înregistreaz ă cele mai mari varia ţii şi totodat ă debitele spontane maxime(cu o maxim ă de 893 mc/sec). Pe timpul perioadei secetoase se înregistreaz ă debite medii cuprinse între 7,95 şi 17,1 mc/sec. Considerând aceste cote de rev ărsare se poate aprecia c ă râul Buz ău inund ă destul de rar zona. Clima este temperat-continental ă moderat ă cu unele particularit ăţ i datorate dispozi ţiei culoarului creat de lunca Buz ăului, unde masele de aer rece dinspre câmpie pot p ătrunde şi conduc la un aspect de cea ţă care reduce radia ţia solar ă global ă. Specificul climatului local se reflect ă şi în procesul inversiunilor de temperatur ă, condi ţionat atât de prezen ţa albiei late a Buz ăului cât şi de versan ţii înconjur ători, ceea ce determin ă o cre ştere a valorii termice pe terasele laterale fa ţă de lunca joas ă a râului. Acest climat de ad ăpost face ca uneori s ă fie mai cald în zona deluroas ă decât în lunc ă. Temperatura medie anual ă este 10,7°C, iar media anual ă a precipita ţiilor este de 600-800 mm, cu un maxim prim ăvara când se pot produce viituri pe principalii afluen ţi şi calamit ăţ i naturale. Vânturile caracteristice sunt cele din N-NE în anotimpul c ălduros, urmate de cele din NV şi SV.

54 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

BIOCENOZA Vegetatie Flora prezint ă varia ţii şi elemente specifice pentru fiecare din cele trei tipuri de relief, câmpie, deal şi munte. La câmpie se dezvolt ă o vegeta ţie caracteristic ă stepei şi silvostepei, reprezentat ă de specii ierboase ca pelini ţa, p ălămida, pelinul, ciulinul, coada şoricelului, colilia, scaietele, spinul şi brusturul. În step ă, vegeta ţia lemnoas ă este rar ă, reprezentat ă mai ales de salcâm, dud, ulm, plop, tei şi arbu şti ca m ăce şul. Pe mari întinderi, covorul vegetal a fost modificat antropic şi înlocuit de culturi agricole. La SV de municipiul Buz ău, în câmpie, se afl ă Rezerva ţia natural ă P ădurea Sp ătaru, în care predomin ă frasinul pufos, al ături de care se întâlnesc stejarul, stejarul pedunculat, jugastrul, p ărul padure ţ şi ar ţarul t ătăresc. Aceste specii se reg ăsesc şi în Rezerva ţia natural ă P ădurea Frasinu, o p ădure de tip frasinet de depresiune din silvostep ă, în care se g ăsesc împreun ă cele dou ă specii de frasin, frasinul pufos şi cel de lunc ă. O alt ă p ădure, P ădurea Br ădeanu, reprezint ă un rest al vegeta ţiei lemnoase din silvostepa Munteniei, apar ţinând din punct de vedere fitogeografic p ădurilor de stejar brum ăriu. Zona subcarpatic ă este acoperit ă predominant de stejar în amestec cu fag, acesta ap ărând pe m ăsur ă ce cre şte altitudinea. Datorit ă unor condi ţii topoclimatice specifice, în zona colinar ă se întâlnesc specii cu nuan ţă submediteraneean ă-pontic ă precum c ărpini ţa, scumpia, liliacul s ălbatic, mojdreanul, stejarul pufos, cerul, gârni ţa, aliorul de step ă, migdalul pitic, cârcelul, jale şul plecat, unghia g ăii, m ăciuca ciobanului etc. Între 600 şi 1200 m altitudine începe regiunea dealurilor înalte acoperite de p ăduri de fag, în care se mai întâlnesc şi carpenul, teiul alb, paltinul, mesteac ănul, dârmozul, cru şinul şi liane ca iedera şi curpenul. În lumini şurile f ăgetelor se afl ă o abunden ţă de specii: s ăbiu ţa, pana zbur ătorului, sânziana, aliorul, trep ădătoarea, murul, fragul, n ăvalnicul. Tuf ări şurile cu cătin ă alb ă sunt frecvente în zona de deal a Buz ăului, iar la câmpie se g ăsesc suprafe ţe mari cu c ătin ă ro şie. Tuf ări şurile de salcie din lunca Buz ăului sunt bine reprezentate. P ăduri cu anin alb şi negru se întâlnesc pe cursul superior al Buz ăului, pe cel inferior fiind înlocuite de p ăduri de lunc ă cu plop alb, plop negru şi salcie. Z ăvoaiele au o structur ă foarte variat ă, cele de munte fiind formate din anin alb şi specii hidrofile. Z ăvoaiele de deal au ca specie dominant ă aninul negru, asociat cu aninul alb la altitudini mai mari şi cu plopul alb, salcia, ulmul la altitudini mai mici. Z ăvoaiele de câmpie sunt formate din plopi albi şi negrii, s ălcii sau amestec de plopi cum sunt cele de la G ăvăne şti. Paji ştile prezente în sit sunt cele ponto-panonice în componen ţa c ărora particip ă specii moderat pân ă la slab halofile precum p ăiu şul, m ărarul calului, coada şoricelului, sica, floarea de leac, anasonul caprelor, trifoiul, p ătlagina, orzul s ălbatic şi p ăpădia de sărătur ă. Realizarea proiectului în perimetrul forajului Sonda 2 Cilibia determin ă modific ări ale covorului vegetal, f ără a implica asocia ţii vegetale cu valoare conservativ ă ridicat ă. Realizarea proiectului în perimetrul forajului Sonda 2 Cilibia nu determin ă modific ări ale zonelor umede şi ochiurilor de apa. Pe amplasamentul propus pentru Sonda 2 Cilibia nu sunt necesare şi nu se fac nici un fel de defri şă ri. Accesul catre careul sondei este asigurat pe drumuri de exploatare existente, astfel încât activitatea de transport a materiilor prime, materiale si echipamente tehnologice nu va influen ţa covorul vegetal din zona. Având în vedere faptul c ă societatea va stropi drumurile de transport pe timp secetos, prin activitatea desf ăş urat ă, speciile de vegeta ţie nu vor fi afectate de lucr ările analizate.

55 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

Fig. 4 Imagini din zona forajului sonda 2 Cilibia

In concluzie , valoarea conservativ ă a speciilor de vegeta ţie identificate in zona de amplasament este redus ă, nici una dintre ele nefiind incluse în listele de protec ţie la nivel european şi na ţional. Vegeta ţia va fi afectat ă nesemnificativ de proiectul propus. Proiectul propus pentru realizarea forajului Cilibia Nord nu va afecta aceste habitate în condi ţiile respect ării c ăilor de acces şi a amplasamentelor propuse pentru proiect, a tehnologiei de exploatare şi a spa ţiilor de parcare a utilajelor şi autovehiculelor. În condi ţiile respect ării aspectelor men ţionate anterior implementarea proiectului “Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău” nu va avea nici un impact asupra vegeta ţiei. Fauna Buz ăului nu prezint ă specii caracteristice îns ă este foarte variat ă datorit ă faptului c ă zona concentreaz ă forme de relief foarte diferite. Printre animalele nevertebrate terestre întâlnite aici se num ără o serie de specii de molu şte, insecte, arahnide diverse, dintre care se distinge scorpionul carpatic. Vertebratele terestre sunt reprezentate de amfibieni(broasca brun ă de p ământ, salamandra, brot ăcelul, broasca ro şie de munte), reptile( şopârla cenu şie, gu şterul, şopârla de munte), p ăsări(buha, cucuveaua, vânturelul ro şu, grangurele, gai ţa, pup ăza, pi ţigoiul mare, albastru şi cel sur, porumbelul de scorbur ă şi cel gulerat, coco şul de munte, ierunca, potârnichea, prepeli ţa, sitarul de p ădure, cucul, cioc ănitoarea pestri ţă , cioc ănitoarea verde, privighetoarea, mierla, forfecu ţa, corbul, acvila de munte), mamifere(orbetele, popând ăul, hârciogul, cârti ţa, şoarecele de câmp şi cel de pădure, dihorul, nev ăstuica, iepurele, veveri ţa, pisica s ălbatic ă, bursucul, vulpea, mistre ţul etc). Pe perimetrul zonei de amplasament s-a identificat o diversitate specific ă relativ redusa a faunei(fauna de nevertebrate şi vertebrate). Dintre nevertebrate cele mai multe specii sunt din grupa insectelor, iar dintre vertebrate grupa p ăsărilor a fost cea mai bine reprezentat ă. Fauna de nevertebrate a zonelor este caracterizat ă de o abunden ţă redus ă dar o diversitate taxonomic ă ridicat ă: viermi, molu şte, iar dintre artropode: arahnide, crustacee, miriapode şi insecte. Astfel, nevertebratele sunt reprezentate prin cel mai mare num ăr de specii, la nivelul tuturor tipurilor de ecosisteme, având o distribu ţie relativ uniform ă. Zoocenoza sectoarelor deschise cu vegeta ţie redus ă are un efectiv numeric şi

56 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş specific al organismelor de sol mai redus, aici fiind prezente cu prec ădere specii de insecte. Fauna de nevertebrate din sol este reprezentat ă de specii apar ţinând clasei Miriapoda, Crustacea(crustacei tere ştri din ordinul Isopoda) şi Insecta (în special ordinului Coleoptera, Diptera şi Lepidoptera - familia Noctuidae). Dintre speciile de coleoptere men ţion ăm: Saperda populnea - cerambicid dăun ător al plopului. Alte specii de insecte: c ărăbu şul de mai(Melolontha melolontha), răda şcă (Lucanus cervus), diferite specii de fluturi: Pieris brassicae, Acheronia atropos, Saturnia pyri etc. Proiectul nu va avea nici un impact asupra popula ţiilor de nevertebrate de pe suprafe ţele învecinate c ăilor de acces la nivelul terasei din zon ă în condi ţiile respect ării căilor de acces şi a amplasamentelor propuse pentru proiect. În condi ţiile respect ării aspectelor men ţionate anterior implementarea proiectului “Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău” nu va avea nici un impact asupra acestor grupe din fauna local ă. Proiectul “Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”” nu va avea nici un impact asupra speciilor din mediul acvatic deoarece careul forajului se identifica pe malul drept a raului la cca.100 m est fata de raul Buzau, in zona induguita. Amfibienii Pe suprafa ţa perimetrului de exploatare nu au fost identificate specii de amfibieni, condi ţiile de microclimat oferite de suprafa ţa perimetrului in zona de pasune a comunii, nu permit existen ţa acestor specii. Implementarea proiectului nu va avea nici un impact asupra speciilor de amfibieni în condi ţiile respect ării amplasamentelor şi modului de gestionare a de şeurilor.

2.3. Descrierea func ţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate şi rela ţia acestora cu aria naturala protejata de interes comunitar învecinate şi distribu ţia acestora În continuare concluzionam cele relatate mai sus. Astfel, dupa cum s-a mentionat anterior studiile realizate în zona de amplasament a obiectivului de investitie "“Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, au identificat, în principal, specii comune de fauna, ce nu necesita m ăsuri speciale de conservare, doar unele din acestea înregistrând statut de protectie. I n studiul de evaluare adecvata fata de tipurile de habitate desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI0103 Lunca Buzaului nu s-au identificat pe amplasamentul studiat.

2.4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar Informa ţiile despre distribu ţia, conservarea şi izolarea speciilor de interes comunitar sunt prezentate în continuare (conform fişei sitului). Cu toate acestea prezenta habitatelor si a speciilor in terenurile învecinate obliga la prevederea si respectarea masurilor de protectie si conservare a lor, zona fiind inclusa in ariile protejate cu statut de conservare: situl de importanta comunitara

57 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

ROSCI0103 Lunca Buzaului datorita rolului important in protectia si conservarea celor 5 tipuri de habitate,10 specii de aminale si 2 specii de plante de interes comunitar, conform Anexei II a Directivei Habitate a Consiliului European. Cu toate acestea prezenta habitatelor si a speciilor in terenurile învecinate obliga la prevederea si respectarea masurilor de protectie si conservare a lor, zona fiind inclusa in ariile protejate cu statut de conservare: situl de importanta comunitara ROSCI0103 Lunca Buzaului datorita rolului important in protectia si conservarea ecosistemelor din lunca raului Buzau. Relevan ţa sitului pentru tipurile de habitate . În formularul Natura 2000 habitatele desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI0103 Lunca Buzaului sunt notate cu „B” ce reprezinta parametrii habitatelor cu valori „normale“, unde popula ţia se men ţine stabil ă pe termen lung (datorit ă managementului); sau o degradare u şoar ă a habitatelor, dar unde regenerarea este uşor de ob ţinut.

2.5. Date privind structura şi dinamica popula ţiilor de specii afectate Realizarea obiectivelor specifice proiectului “Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău” nu va afecta semnificativ tipurile de habitate, efectivele si structura a nici uneia dintre populatiile vegetale si faunistice identificate pe amplasament si vecinatati. Acestea fiind suficient de mari si de stabile pentru a asigura mentinerea tuturor speciilor prezente pe termen lung, realizarea obiectivelor specifice planului nepericlitând în vreun fel existenta speciilor de flora sau de fauna. Tipurile de habitate specificate pentru ROSCI0103 Lunca Buzaului nu au fost identificate pe amplasamentul proiectului propus, biodiversitatea din zona proiectului fiind formata, in principal, din specii comune şi pentru care nu se impun m ăsuri speciale de protec ţie. Speciile semnalate pe amplasament nu sunt incluse în nici o list ă de protec ţie la nivel european sau na ţional. Flora si vegetatia din zona perimetrului proiectului “Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău” este reprezentata de comunitati ruderale , fara insa vreun corespondent in conformitate cu lucrarea ”Habitatele din România”(Doni ţă et al.,2005), unde sunt indicate principalele tipuri de habitate întâlnite în România, corelate cu sistemele de clasificare utilizate la nivel european, în special cel utilizat pentru NATURA 2000. Impactul asupra florei si a faunei de pe amplasament , urmare a realizarii proiectului “ Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău” este nesemnificativ.

2.6. Rela ţiile structurale şi func ţionale care creeaz ă şi men ţin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar Structura ROSCI0103 Lunca Buzaului este definit ă de totalitatea factorilor abiotice (clim ă, relief, ape de suprafa ţă ) şi biotici (fauna şi flora) care contribuie la realizarea cadrului natural. Date asupra relatiilor structurale şi functionale ce creeaza şi mentin integritatea ariei naturale protejate de inters comunitar ROSCI0103 Lunca Buzaului au fost prezentate in capitolele anterioare.

58 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

In concluzie , prezent ăm relatia dintre factorii de mediu(relief, apa, sol, factori climatici), tipul de ecosistem, structura vegetatiei şi fauna zonei studiate: Conditii de relief Din punct de vedere fizico - geografic, perimetrul proiectului propus pentru realizarea sondei 2 Cilibia Nord face parte din marea unitate geomorfologica a Câmpiei Române, subunitatea Câmpia Buzau-Calmatui, in zona de campie. Din punct de vedere morfologic, zona se afl ă în lunca raului Buzaului, in zona de campie. Utilizarea terenului Pe amplasamentul proiectului analizat nu sunt realizate construc ţii. In perioada de deschidere si exploatare a perimetrului se vor realiza constructii care vor fi dezafectate la finalizarea proiectului propus. Ecosistem stepic cu terenuri umede şi nisipoase. Vegeta ţia ierboas ă spontan ă slab dezvoltat ă şi discontinu ă este caracteristic ă stepelor uscate. Ea se compune din specii mezoxerofite şi xerofite cum ar fi: Poa bulbosa, Agropyron cristatum, Artemisia austriaca, Medicago minima, s.a. Aceast ă vegeta ţie natural ă este înlocuit ă în cea mai mare parte cu vegeta ţie cultivat ă sau este degradat ă prin suprap ăş unat. Condi ţiile climatice din zon ă constituie factor limitativ pentru vegeta ţia forestier ă. Aceasta poate fi întâlnit ă izolat numai în unele depresiuni şi văi cu soluri umede şi pe terenuri cu expozi ţii umbrite. Specificam unele aspecte ale relatiei structurale si functionale in ceea ce priveste acest sit, si anume: relatia dintre tipul de ecositem, structura vegetatiei şi speciile de fauna. In ecosistemele acvatice din aria naturala protejata Lunca Buzaului, flora microalgal ă şi macrofitic ă ce constituie produc ătorii primari, precum şi multe specii de protozoare asigur ă continuitatea consumatorilor animali pentru speciile din verigile inferioare ale lan ţului trofic: viermi rotiferi, unele specii de molu şte, hidracarieni, insecte şi pe şti fitofagi, amfibieni în stadiile larvare(mormoloci), p ăsări acvatice(ra ţe). In grupul consumatorilor intr ă unele specii de copepode, insecte acvatice carnivore(larvele şi adul ţii unor coleoptere ditiscide, larvele libelulelor, plo şni ţele de ap ă), pe ştii zoofagi, amfibienii, şerpi, p ăsările acvatice zoofage etc. De men ţionat este şi nivelul consumatorilor detritivori, printre care amintim viermi nematozi şi oligoche ţi, molu şte mai ales bivalve, unele insecte în stadiul larvar(chironomidele) s.a. Datorit ă cre şterii, în ultimele decenii, a gradului de poluare a apelor de suprafata şi, în special, a aportului ridicat de nutrien ţi(azot şi fosfor), microalgele, mai ales cele din grupul cianoficeelor(albastre), acoper ă în sezonul cald majoritatea suprafe ţelor lacustre diminuand efectivele speciile de alge din alte grupe sistematice preferate de c ătre consumatorii acvatici şi a unor specii şi asocia ţii de plante acvatice superioare. In ecosistemele terestre nivelul consumatorilor cuprinde diverse specii detritofage din grupul viermilor edafici nematozi şi oligoche ţi, acarieni, insecte colembole etc, ce repun în circuit, al ături de bacterii, numeroase substan ţe minerale necesare dezvolt ării vegeta ţiei. In etajul superior g ăsim speciile fitofage, printre care cele mai numeroase sunt insectele ca: ortoptere(cosa şi şi l ăcuste), stadiile larvare(omizi) ale tuturor lepidopterelor(fluturi). Dintre coleoptere mai numeroase sunt curculionidele (g ărg ări ţele), apoi croitorii(cerambicide), etc. Efective insemnate inregistreaza si categoria zoofagilor, atât ca num ăr de specii, cât şi ca abunden ţă . Numeroase insecte consum ă nevertebrate fitofage sau

59 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş detritofage (carabide, buburuze, libelule, viespi s.a.). Speciile de broa şte şi şopârle se hr ănesc cu viermi şi insecte. Majoritatea p ăsărilor cânt ătoare sunt consumatoare de insecte, iar dintre mamifere men ţion ăm pe cele de talie mic ă din ordinul insectivorelor(chi ţcani). Pe treapta superioar ă sunt carnivorele (consumatoare de vertebrate şi uneori nevertebrate): mamiferele carnivore(vulpe, nev ăstuic ă), şerpii(şarpele de cas ă), p ăsările rapitoare(vânturelul rosu). Dupa cum s-a mentionat anterior obiectivul de investitie “ Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău” se suprapune total in ariile protejate: situl de importanta comunitara ROSCI0103 Lunca Buzaului. Obiectivul de investitie planificat a fi desfasurat, pe o suprafata redusa, nu va genera fragmentarea de habitate, nu distruge relatiile structurale sau functionale din cadrul sitului si nu va periclita integritatea acestuia . Echilibrul ecologic al tuturor componentelor structurale ale siturilor este mentinut de diversitatea de habitate determinata de o mare varietate stationala. Activitatea la scara restrânsa, cum este cea prognozata în proiectul analizat, nu va afecta semnificativ integritatea si stabilitatea ariilor protejate: ROSCI0103 Lunca Buzaului.

2.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar Obiectivele de conservare a sitului de importanta comunitara ROSCI0103 Lunca Buzaului sunt orientate in special pentru protejarea celor 5 tipuri de habitate identificate in sit a popandaului. Situl este important pentru protejarea celor 4 speciilor de pesti . La fel printre obiectivele de conservare se numara si protejarea speciei de nevertebrate(Croitorul mare al stejarului), a celor trei specii de amfibieni, a speciei de reptile si a celor doua specii de plante. Lunca Buzaului se întinde pe raza jude ţelor Buzau si Br ăila. Arii naturale protejate de interes na ţional, din jude ţul Buzau, incluse în Lunca Buzaului : Padurea Spataru.

2.8. Descrierea st ării actuale de conservare a ROSCI0103 - Lunca Buzaului Situl Natura 2000 –ROSCI0103 Lunca Siretului inferior se întinde pe 2 jude ţe, având o suprafa ţă de 6.987 ha. Starea de conservare a acestor arii naturale protejate, care se suprapun pe suprafe ţe extinse, este diferit ă, în func ţie de condi ţiile naturale concrete, de frecventele rev ărs ări ale râului Buzau, mai ales în ultimii şi de interven ţiile antropice(p ăş unatul, poluarea apei, pescuitul sportiv, abandonarea diferitelor categorii de de şeuri, vân ătoarea, exploat ările de pietri ş şi nisip, drumurile, practicarea agriculturii). Situl este vulnerabil la o seriei activit ăţ ile antropice desf ăş urate, consecin ţele lor generale şi suprafa ţa din sit afectat ă:

Cod Activitate Intensitate % Infl. 160 Managementul forestier general A 20 + 421 Depozitarea de şeurilor menajere A 30 - 850 Modificarea functiilor hidrologice B 10 - 422 Depozitarea deseurilor industriale A 5 - 390 Minerit si activitati de extragere la care nu se refera mai sus A 5 -

60 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

423 Depozitarea materialelor inerte(nereactive) A 5 - 730 Manevre militare A 1 - 243 Braconaj, otravire, capcane A 1 - 701 Poluarea apei A 15 - 840 Inundarea B 10 - 943 Alunecari de teren A 5 - 302 Indepartarea materialelor plajelor B 5 - 860 Depozite de deseuri, materiale rezultate din dragari A 10 - 164 Curatirea padurii A 2 - 167 Exploatare fara replantare B 2 - 512 Conducte A 1 -

Activitati in jurul sitului si consecinte:

Cod Activitate Intensitate % Infl. 110 Utilizarea pesticidelor A 5 - 423 Depozitarea materialelor inerte A 5 - 790 Schimbari provocate de oameni si sisteme hidraulice A 5 - 160 Managementul forestier general A 10 + 701 Poluarea apei A 10 - 803 Umplerea canalelor mici, digurilor, bazinelor, A 5 - mlastinilor sau gropilor

In ceea ce priveste conservarea habitatelor si a speciilor de fauna pentru situl de importanta comunitara ROSCI0103 Lunca Buzaului s-au semnalat urmatoarele efecte negative: - uscarea arboretelor de varsta inaintata, urmare a scaderii nivelului apelor freatice din albia majora a raului Buzau; - practicarea taierilor ilegale de padure; - extinderea arboretelor de salcam, plop si alte specii forestiere alohtone; - pasunatul in padure; - extinderea constructiilor in zona de lunca s.a. Dintre activit ăţ ile antropice cu impact negativ asupra ecosistememlor identificate pentru ROSCI0103 - Lunca Buzaului amintim de: - practicarea pasunatului in aria protejata ; - extragerea de nisip şi pietri ş, poluarea apei ; - pescuitul neautorizat ; - vân ătoarea si braconajul; - deranjul pasarilor in timpul cuibaritului(distrugerea cuiburilor, a puilor, colectarea oualor etc.). Asadar, in ceea ce priveste starea de conservare a habitatelor si a speciilor din ariile protejate, sunt zone în care conservarea acestora este favorabil ă şi zone în care malurile şi lunca râului Buzau sunt puternic afectate, astfel c ă, deteriorarea habitatelor de interes pentru speciile de fauna are consecin ţe şi asupra st ării de conservare a acestora.

2.9. Alte aspecte relevante pentru aria naturala protejata de interes comunitar Ariile de protec ţie special ă au drept scop conservarea, men ţinerea într-o stare de conservare favorabil ă a habitatelor specifice, desemnate pentru protec ţia faunei de interes comunitar, conform Directivei P ăsări. Desemnarea acestora în România, inclusiv a sitului de interes comunitar ROSCI0103 Lunca Buzaului s-a realizat prin legislatia specifica privind declararea ariilor de interes comunitar ca parte integrant ă a re ţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

61 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

Pentru situl Natura 2000 Lunca Buzaului exist ă un plan de management cu obiective de conservare definite precis, elaborat in martie 2013 si revizuit in 2014. Dar, prin evalu ările de teren asupra teritoriului de interes economic pentru care se întocme şte acest studiu, consider ăm ca activitatea economic ă, ce se va desf ăş ura pe o suprafa ţă foarte restrâns ă şi într-o manier ă deloc invaziv ă sau destructiv ă, deoarece in mare parte se va desfasura pe o terasa a raului Buzau, nu poate s ă contravin ă obiectivelor de conservare ale ariei naturale sau a viitoarelor planuri de management.

2.10. Descrierea st ării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv evolu ţii- schimb ări care se pot produce în viitor. Starea sitului Natura 2000 în prezent s-a îmbun ătăţ it fa ţă de momentul desemn ării sale, gra ţie ac ţiunilor de con ştientizare şi de educa ţie derulate pe parcursul anilor. Pericolele majore şi riscurile se men ţin înc ă în ceea ce prive şte o educa ţie ecologic ă precar ă, gestionarea defectuoas ă a de şeurilor, nivelul accentuat de s ărăcie în localit ăţ ile rurale, valorificarea insuficient ă şi necorespunz ătoare a resurselor locale de dezvoltare durabil ă. Consider ăm c ă prin derularea activit ăţ ilor economice la scar ă redus ă, precum cea din realizarea unui foraj de exploatare-cercetare propus corelat ă cu o educa ţie corespunz ătoare a lucr ătorilor, efectele asupra mediului şi asupra sitului de importan ţă comunitar ă, ar putea fi benefice pe termen lung.

Evolu ţii/schimb ări care se pot produce în viitor Implementarea proiectului nu va determina modific ări ale factorilor de mediu care contribuie la men ţinerea integrit ăţ ii ROSCI0103 -Lunca Buzaului. Evolu ţia siturilor Natura 2000 va fi c ătre men ţinerea structurii actuale în cazul dezafectarii obiectivului propus, fara sa afecteze terenuri agricole din zon ă cât şi habitate naturale sau specii de faun ă. Conservarea habitatelor identificate in ROSCI0103 Lunca Buzaului este condi ţionat ă de urm ătoarele aspecte: - respectarea condi ţiilor din avizele de mediu de c ătre to ţi operatorii economici care desf ăş oar ă activit ăţ i în sit; - între ţinerea c ăilor de acces pentru a reduce cantitatea de particule de praf antrenate în atmosfer ă şi noxele eliminate de motoarele autovehiculelor care le tranziteaz ă; - limitarea p ăşunatului în zon ă deoarece reduce diversitatea covorului vegetal şi implicit şi a faunei; - implementarea unui sistem de gestionare a de şeurilor însu şit de to ţi locuitorii din localit ăţ ile învecinate sitului şi de operatorii economici pentru a evita depozitarea necorespunz ătoare a de şeurilor menajere, a gunoiului de grajd pe suprafe ţe din interiorul ariei protejate; - eliminarea activit ăţ ilor de exploatare ilegal ă a pietri şului; - exercitarea unui control mai stric pentru turi ştii de week-end şi pescarii sportivi; - evitarea realizarii unor depozite necontrolate de materiale inerete, sa; În concluzie, implementarea proiectului “Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău” având ca beneficiar SNGN ”ROMGAZ” SA nu afecteaz ă integritatea ROSCI0103 - Lunca Buzaului deoarece: - nu reduce suprafa ţa habitatelor şi num ărul speciilor de importan ţă comunitar ă;

62 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

- nu conduce la fragmentarea sau deteriorarea habitatelor de importan ţă comunitar ă; - nu influen ţeaz ă realizarea obiectivelor pentru conservarea sitului de interes comunitar; - nu influen ţeaz ă negativ factorii care determin ă men ţinerea st ării favorabile de conservare a sitului de interes comunitar; - nu produce modific ări ale dinamicii rela ţiilor dintre sol şi ap ă sau flor ă şi faun ă, care definesc structura şi/ sau func ţia sitului de interes comunitar; - pe suprafa ţa sitului vor fi modific ări ale biotopilor dar cu impact redus si local asupra men ţinerii morfologiei actuale a reliefului din imediata vecinatate a raului Buzau, la nivelul sitului.

3. EVALUAREA FORMELOR DE IMPACT ASUPRA BIODIVERSIT ĂŢ II Şl ASUPRA HABITATELOR 3.1. Impactul direct şi indirect Impactul direct se va manifesta asupra terenului in suprafata de 0,8000 ha, perimetru careu sonda Cilibia Nord pe care se va desfasura proiectul “Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, ce reprezinta 0,013% din situl Natura 2000 - Lunca Buzaului ROSCI0103 si cca.0,19 % din suprafata de teren aferenta comunei Cilibia. Nu exista impact direct asupra tipurilor de habitate si a speciilor de fauna de importanta comunitara enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE, desemnate pentru ROSCI0103 Lunca Buzaului , deoarece acestea nu s-au identificat in perimetrul propus pentru careu sonda sau in zonele limitrofe. Referitor la habitatele terestre de pe amplasamentul studiat specificam ca acestea au fost reprezentate prin vegeta ţie de comunitati ruderale, fara importanta conservativa. Impactul indirect se va produce asupra speciilor de fauna(ex. specii de fauna: reptile, mamifere, sa vor evita perimetrul obiectivului de investitie). Pasarile vor ocoli suprafetele prevazute activitatilor din proiect, gasindu-si spatiu suficient de hranire, odihna si cuibarit in terenurile invecinate din lunca raului Buzau.

3.2. Impact pe termen scurt sau lung Se consider ă c ă impactul pe termen scurt va ap ărea în fazele de implementarea proiectului “Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, prin realizarea activitatilor specificate in obiectivele investitiei. Impactul pe termen lung este caracterizat de impactul generat în perioada de operare.

3.3. Impactul in faza de executie În aceast ă faz ă putem vorbi de un impact negativ permanent şi un impact negativ tranzitoriu. Impactul direct . Acest impact se va reg ăsi in realizarea lucrarilor de excavare necesare pentru realizarea infrasctructurii necesara pentru amplasarea forajului. Specificam, ca lucrarile de deschidere pentru careul forajului se va desfasura strict numai in limitele perimetrului propus T12, P151. În func ţie de obiectivele si parametrii tehnici ai proiectului suprafe ţele de teren vor fi supuse unui impact permanent, pe toata durata existentei investitiei. Consider ăm,

63 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş totusi, c ă pierderea de habitat va fi minima şi nu va influen ţa semnificativ biodiversitatea perimetrului proiectului “Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău” sau a zonelor invecinate. Impactul indirect . Acest impact se refer ă la modul cum biodiversitatea din zonele învecinate va fi influen ţat ă pe întreaga perioad ă de executie a obiectivului de investitie. Astfel, un factor de stres asupra speciilor de fauna, în timpul lucr ărilor de excavatie, il poate avea zgomotul provenit de la utilajele de construc ţie (ex: excavator, autobasculante, etc). Speciile de fauna(insecte, specii de vertebrate) se vor retrage în zonele învecinate obiectivului. Acest impact este tenzitoriu(temporar) deoarece o dat ă cu încetarea lucrarilor preconizate biodiversitatea din zonele imediat învecinate va reintra în parametrii normali de existen ţă . In ceea ce priveste fauna, nu vor fi afectate populatiile de nevertebrate (insecte) si vertebrate(amfibieni, reptile, pasari, mamifere). Având în vedere structura vegeta ţiei, precum şi componen ţa faunistic ă de pe perimetrul planului analizat, consideram c ă impactul asupra biodiversit ăţ ii va fi nesemnificativ si se exercita doar la nivel local, iar pentru diminuarea impactului se vor aplica masuri/recomandari de reducere a acestuia .

3.4. Impactul in faza de operare Nu se preconizeaza un impact semnificativ asupra biodiversitatii deoarece speciile de fauna se vor retrage în zonele învecinate obiectivului, iar vegeta ţia nu prezint ă valoare conservativ ă. Dup ă încheierea fazei de execu ţie fauna local ă din zonele învecinate va reintra în ritmul normal de vie ţuire. Totu şi atragem aten ţia supra unor factori precum sunt: zgomotul si vibratiile, respectiv emisiile în aer şi ap ă, care în anumite situa ţii pot avea un impact negativ asupra condi ţiilor de mediu şi implicit asupra biodiversitatii din zona. Zgomotul şi vibra ţiile. În faza de operare un factor perturbator asupra speciilor de fauna pot fi sursele de zgomot şi vibra ţii. In acest sens se vor respecta limitelor maxime admisibile pentru zgomot şi vibra ţii: HG nr. 321/2005, HG nr. 674/2007, STAS 10009-88. Acest lucru este posibil s ă fie redus mult datorit ă solu ţiilor tehnice moderne care ţin cont de reducerea zgomotului, tehnologiile dezvoltate ast ăzi fiind din ce în ce mai silen ţioase. Emisiile în aer pot avea un efect negativ asupra speciilor si habitatelor, in cazul in care depasesc normele admise si sunt generate în interiorul ariilor protejate. In ceea ce priveste impactul rezidual asupra factorilor de mediu in fazele de executie si operare a obiectivului de investitie sunt specificate urmatoarele aspecte (Memoriu de prezentare, 2015): -In perioada de realizare lucrarilor de deschidere, de realizarea constructilor impactul asupra factorului de mediu aer este determinat de poluarea cu pulberi sedimentabile şi noxele din gazele de e şapament ca urmare a intensific ării traficului în zon ă, a lucr ărilor de excavare, nivelarea solului şi functionarea utilajelor tehnologice . Daca se face un calcul statistic pentru activitatea desfasurata si traficul auto existent in cadrul perimetrului analizat va rezulta c ă valorile estimate pentru debitele masive de poluan ţi se situeaz ă sub valorile maxime admisibile prev ăzute de Ordinul MAPPM nr. 462/1993 - Norme de limitare preventiv ă a emisiilor de poluan ţi în atmosfer ă. Lucrarile de foraj se va realiza în careul Sondei 2 Cilibia, unde exist ă curen ţii de aer permanen ţi specifici zonei de lunca care asigura dispersia noxelor produse in cadrul proiectului analizat, astfel incat valorile concentra ţiilor maxime admisibile se vor încadra

64 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

în prevederile STAS 12574/87, la limita perimetrului de foraj. Având în vedere faptul c ă zona nu este sensibil ă din punct de vedere al polu ării deja existente a aerului, iar natura lucr ărilor chiar daca se utilizarea de substan ţe şi preparate chimice pentru pregatirea fluidului de foraj, se apreciaz ă c ă poluarea aerului în aceast ă perioad ă are un caracter local, manifestându-se doar în careul sondei 2 Cilibia, deci impactul va fi redus. Sursele principale de zgomot sunt reprezentate de activitatea de executarea excavatiilor, functionarea surselor fixe(motopompe, sa) si de transportul materiilor prime, materiale, utilaje tehnologice cu mijloacele auto specializate. Vibra ţiile au ca surs ă circula ţia autobasculantelor pe drumul dintre perimetrul de exploatare la beneficiari. Din punct de vedere al amplas ării lor, sursele de zgomot pot fi clasificate în: surse de zgomot şi vibra ţii fixe şi surse de zgomot mobile. Surse de zgomot şi vibra ţii fixe sunt reprezentate de activit ăţ ile curente desf ăş urate pe amplasamentul analizat: excavare, manevr ă şi transport: excavator: Lw ≈ 115 dB (A); înc ărc ător frontal cu cupa Lw ≈ 110 dB(A); autobasculante cu capacitatea de 40 m 3 Lw ≈ 107 dB(A). Nivelul de zgomot variaz ă func ţie de tipul şi intensitatea opera ţiilor, tipul utilajelor în func ţiune, regim de lucru, suprapunerea num ărului de surse şi dispunerea pe suprafa ţă orizontal ă şi/sau vertical ă, prezen ţa obstacolelor naturale sau artificiale cu rol de ecranare. Din m ăsur ători, efectuate la societ ăţ i cu activit ăţ i similare, nivelul de zgomot definit, în zona utilajelor, la o distan ţa de 50 - 60 m prezintă valori mai mici de 60 dB(A).

3.5. Impactul in faza de inchidere În faza de incheiere a realizarii obiectivelor planului, nu se va semnala impact negativ, intru-cat lucrari de dezafectare a instalatiilor si de refacere/restabilire a topografie initiale a perimetrului se vor realiza conform cu lucrarile de inchidere prezentate anterior.

3.6. Impactul rezidual Studiile realizate pe amplasament si zona invecinata au demonstrat ca investitia propusa a fi realizata nu va avea un impact negativ semnificativ asupra speciilor de flora şi fauna salbatica şi a habitatelor naturale care au stat la baza protectiei siturilor Natura 2000: s itului de importanta comunitara ROSCI0103 Lunca Buzaului. Totodata, prin prezentul studiu au fost propuse masuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii, care vor fi în implementate de cei care vor realiza investitia respectiva. Atata timp cat beneficiarul va urmari implementarea atat a legislatiei pentru protectia mediului, cat şi a acestor masuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii, consideram ca , în urma realizarii obiectivului de investitie „Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, impacul rezidual nu va exista.

3.7. Impactul cumulativ Pentru aprecierea impactului investi ţiei asupra biodiversit ăţ ii a fost luat în calcul şi efectul cumulat al acesteia, propus a fi realizat, cu celelalte activit ăţ i şi/sau investi ţii noi care sunt sau vor fi în zona amplasamentului, pe durata existentei investitiei. Întrucât aria protejata din zona situl de importanta comunitara ROSCI0103 Lunca Buzaului, inclusa în Re ţeaua Natura 2000, ocupa o suprafe ţa totala de 6987 ha din care

65 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş in judetul Buzau 6009 ha, ne vom limita la aprecierea acestui impact cumulativ în perimetrul Investitiei si vecin ătatea acesteia în situa ţia actual ă. Men ţion ăm c ă activit ăţ ile principale identificate în perimetrul investi ţiei şi în zonele învecinate sunt legate de: - păş unat (taurine), pe terenurile învecinate; - exploatarea de nisipuri şi pietri şuri din terasa râului Buzau. În prezent nu sunt prev ăzute în vecin ătatea amplasamentului alte activit ăţ i prin urmare nu se consider ă c ă obiectivele analizate vor genera un impact cumulativ cu activit ăţ ile enumerate anterior. În eventualitatea apari ţiei unor noi investi ţii, care vor desf ăş ura activit ăţ i în zon ă, cu impact cumulativ, analiza acestuia va intra în sarcina beneficiarilor respectivelor investi ţii. Impactul cumulativ a fost apreciat in perimetrul respectiv – „Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău si vecinatati, doar pe perioada de realizare a obiectivelor specificate a proiectului. Dupa cum s-a mentionat anterior, proiectul propus se va realiza pe un teren care are destinatia de pasune. Mentionam ca lucrarile din cadrul proiectului analizat „Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău” se vor desf ăş ura temporar, pe o perioada de numai 220 zile , astfel încât nu se poate vorbi de un impact cumulat în perioada de execu ţie.

Cu privire la efectele cumulative specificam urmatoarele aspecte: - limitele în interiorul c ărora s-a facut analiza efectelor cumulative; Dupa cum s-a mentionat in studiul de evaluare adecvata la aprecierea impactului proiectului „Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, a fost luat in calcul efectul cumulat al investitiei, propuse a fi realizata, cu celelalte activitati si/sau investitii existente in zona amplasamentului studiat. Activitatea de realizarea forajului se va efectua strict intre limitele perimetrului propus, S=8000 mp, T12, P151 care se identifica in zona de pasunat a comunei Cilibia.

- scara de timp pentru care au fost luate în considerare efectele cumulative; Efectele cumulative intre perimetrul careu sonda Cilibia Nord si alte investitii din zona: perimetru de regularizare curs rau Buzau.

- identificarea c ăilor posibile de cumulare a impacturilor; Din cele specificate anterior in studiul prezentat, prin impactul cumulativ se au in vedere acei factori cumulativi care pot sa isi cumuleze efectul in spatiu si timp si care pot conduce la efecte cumulative asupra populatiei, florei, faunei si in general asupra biodiversitatii. Fata de alte proiecte, exploatarea de agregate minerale are un impact de scurta durata, cu intensitate nesemnificativa. S-au identificat c ăile posibile prin care se realizeaz ă cumularea impactelor poten ţiale (noxe emise, zgomot si vibratii, sa). Cumularea de noxe emise . Din punct de vedere al noxelor emise, efectele nu se cumuleaza (distanta mare dintre obiective – careu sonda si alte obiective), atat la

66 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş nivelul de noxe din gazele de esapament de la parcul de autospeciale (ex. Referitor la activit ăţ ile de realizarea forajului şi de transport pentru materii prime, materiale, se inregistreaza e misii de poluan ţi din combustia carburan ţilor - carburan ţii, motorina utiliza ţi de c ătre utilajele de exploatare şi de mijloacele de transport rutiere; - folosirea in etapa de constructie a utilajelor cu motoare termice), cat si la emisiile de pulberi sedimentabile , datorate deplasarii autovehiculelor pe drumuri neamenajate, etc. In acest sens, precizam, de asemenea, ca prin realizarea obiectivelor de investitii din zona amplasamentului si vecinatati, se vor folosi drumuri de acees comunale cu restrictii de viteza si umectare permanenta . Efecte cumulative asupra zgomotului si vibratiilor . Astfel, datorita distantelor mari, efectele de zgomot produse in perimetrul careu foraj Cilibia Nord, comuna Cilibia, judetul Buzau, nu se cumuleaza cu zgomotele produs de alte obiective din cauza distantei relativ mari dintre perimetrele de functionare, chiar daca am accepta ipoteza ca acestea ar functiona concomitent. Efectele se cumuleaza in raport cu alte obiective , in zona drumurilor de acces care pot fi utilizate si de alte societatii care desfasoara activitati in zona. Pentru minimalizarea zgomotului si vibratiilor se recomanda reducerea vitezei de deplasare a autovehiculelor, respectarea capacitatii maxime admise de transport pe osie, etc. Cumularea efectelor de realizarea proiectului. Referitor la activitatea de realizarea forajului , in raport cu alte activitati care se pot desfasura in zona, efectele se cumuleaza , fara a modifica starea favorabila de conservarea a ROSCI0103.

Cu privire la încadrarea în procedura de evaluare: - limitele între care s-a evaluat posibilitatea existen ţei unui impact cumulat, durat ă, c ăi de cumulare a impactului. Dupa cum s-a mentionat in studiul prezentat, referitor la folosin ţele actuale şi planificate ale terenului atât pe amplasament, cât şi pe zone adiacente acestuia, proiectul propus se va amplasa intr-o zona bine identificata si bine delimitata. Limitele între care s-a evaluat posibilitatea existen ţei unui impact cumulat a investitiilor din zona a fost de max.1 km, s-a inclus si balastiera amintita anterior. Durata existentei efectelor cumulative pentru proiectul „Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, este de 220 zile, conform cu proiectul tehnic al forajului. Cu privire la evaluarea impactului : - evaluarea impactului cumulativ. Evaluarea impactului cumulativ, in perimetrul careu sonda Cilibia Nord, comuna Cilibia, judetul Buzau si vecinatati, s-a realizat, doar, pentru perioada de realizare a obiectivelor specificate a proiectului, respectiv 220 zile. Efectele cumulative s-au analizat, avand in vedere ca proiectul propus se va amplasa intr-o zona in care se mai desfasoara activitati de exploatare de agregate minerale, dar si alte investitii, ce sunt planificate a fi realizate in imediata vecinatatea proiectului si care pot determina un impact cumulativ. Mentionam ca activitatile realizate in cadrul investitiilor amintite si a obiectivelor proiectului „Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, se vor desf ăş ura separat în timp, pe suprafete diferite, astfel încât nu se poate vorbi de un impact cumulat în perioada de execu ţie.

67 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

Efectele se cumuleaza in raport cu alte activitati , in zona cailor de acces comune În eventualitatea apari ţiei unor noi investi ţii, care vor desf ăş ura activit ăţ i în zon ă, cu impact cumulativ, analiza acestuia va intra în sarcina beneficiarilor respectivelor investi ţii. - limitele între care s-a evaluat posibilitatea existen ţei unui impact cumulat, durat ă, c ăi de cumulare a impactului. In aprecierea limitelor între care s-a evaluat posibilitatea existen ţei unui impact cumulat, a duratei si a c ăilor de cumulare a acestuia s-a tinut cont de acei factori cumulativi care pot sa isi cumuleze efectul in spatiu si timp si care pot conduce la efecte cumulative intre obiectivele de investitie existente si/sau cele ce sunt planificate a fi realizate in zona de amplasament a proiectului „Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău” si vecinatati, pe suprafata de cca 2 km. Durata unei evaluari a efectelor cumulative s-a apreciat timp de 220 zile. S-au evaluat caile posibile prin care se realizeaz ă cumularea impactelor poten ţiale: cumularea de noxe emise, efecte cumulative asupra zgomotului si vibratiilor, cumularea efectelor activitatii de realizarea forajului.

- evaluarea impactului cumulativ, f ără a lua în considerare m ăsurile de reducere. Prin realizarea evaluarii impactului cumulativ al proiectului cu alte obiective de investitie se poate aprecia efectul pe care acestea il pot avea asupra perimetrului studiat. Neaplicarea masurilor de reducere a impactului pot duce la inrautatirea in timp, a starii speciilor, posibil a fi afectate de implementarea proiectului(ex. specii de pasari incluse in Anexa II a Directivei Pasari: Pica pica(co ţofan ă), Corvus monedula(stancuta), Corvus frugilegus (cioar ă de sem ănătur ă), Sturnus vulgaris (graur). La randul sau efectul cumulativ al investitiei cu alte planuri/proiecte va suferi modificari pe durata realizarii investitiei.

- evaluarea impactului cumulativ rezidual, dup ă implementarea m ăsurilor de reducere. Obiectivul propus are drept scop realizarea unui foraj de exploatare-deschidere, astfel incat la finalizarea lucrarilor sunt necesare lucrari de refacerea amplasamentului în zona afectat ă de execu ţia investi ţiei. Pe timpul realizarii, proiectul propus nu va avea un impact semnificativ asupra mediului, avand in vedere ca investitia este una de cercetare, care va ocupa temporar perimetru propus. Aplicarea masurilor de reducere a impactului va fi benefica ecosistemelor intalnite pe amplasament si vecinatati, reprezentand un aspect pozitiv al impactului rezidual, ce va ramane dupa implementarea masurilor de reducere a impactului pentru planul ce urmeaza a fi implementat. Un alt aspect este cel legat de modificarile fizice ale terenului, care nu va schimba morfologia terenului, astfel sunt necesare lucrari de reconstructie ecologica, vegetatia refacandu-se pe cale naturala. Forajul afecteaza temporar suprafata ocupata de vegetatie. Au un impact pozitiv asupra mentinerii conditiilor de relief la nivelul luncii Buzau.

68 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

Pe durata functionarii obiectivului propus se va respecta Regulamentul tehnic de exploatare a forajelor si a altor norme tehnice specifice activitatii de realizare si exploatarea forajelor. Din sursele de poluare a aerului dupa darea in folosinta a obiectivului fac parte: noxele de la autovehiculele care tranziteaza amplasamentul si excavatorul tip; circulatia autovehiculelor pe drumuri nepavate; In cazul in care amplasamentul societatii este pozitionat in vecinatatea unor drumuri de acces care deserveste si alte unitati economice din cadrul aceluiasi platforme/perimetru, emisiile de gaze de esapament datorate functionarii excavatorului tip draglina nu sunt decelabile de cele provenite din trafic. In zona obiectivului activitatea desfasurata va fi f ără un impact semnificativ pentru aerul din zona amplasamentului si/sau a vecinatatilor. Din activitatea in cadrul perimetrului de realizarea forajului rezulta ape uzate tehnologice care sunt gestionate corespunzator. Poten ţiale surse de poluare a apelor pot fi reprezentate de scurgeri accidentale de carburan ţi de la utilajele care vor ac ţiona in careul Sondei 2 Cilibia. Specificam ca studiile realizate in perimetrul careu Sonda 2 Cilibia Nord, comuna Cilibia, judetul Buzau, au demonstrat ca investitia “Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău” propusa a fi realizata, nu va avea un impact negativ semnificativ asupra speciilor de flora şi fauna salbatica şi a habitatelor naturale care au stat la baza desemnarii siturilor Natura 2000, respective a sitului de protectie speciala ROSCI0103. S-au inaintat masuri de reducere a impactului asupra factorilor de mediu, si implicit asupra biodiversitatii din perimetrul studiat si imediata vecinatate. Prin respectarea legislatiei de mediu, a masurilor propuse, nu va exista un impact rezidual urmare a realizarii obiectivelor proiectului. Nu se preconizeaza existenta vreunui impact cumulativ rezidual, dupa implementarea m ăsurilor de reducere a acestuia. - eviden ţierea cuantumului financiar necesar prin care m ăsurile de reducere pot fi asigurate pe termen scurt, mediu şi lung In ceea ce priveste cuantumul financiar necesar implementarii m ăsurilor de reducere a impactului, acestea inregistreaza urmatorii parametri: - pe termen scurt - pe termen mediu - pe termen lung –

4. EVALUAREA SEMNIFICATIEI IMPACTULUI

Conform Ordinului 19/2010 interpretarea corect ă a semnifica ţiei impactului reprezint ă cea mai important ă parte a întregului proces, putând fi considerat ă crucial ă pentru întreaga evaluare. Semnifica ţia impactului trebuie evaluat ă la nivelul fiec ărei arii naturale protejate de interes comunitar, luându-se în considerare statutul de conservare al speciilor şi habitatelor la nivelul regiunii biogeografice. La nivelul regiunii biogeografice în care se încadreaz ă amplasamentul Cilibia Nord în cadrul ROSCI0103 Lunca Buzaului speciile de interes comunitar se afl ă într-o stare de

69 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

conservare bun ă. Perimetrul careu sonda este amplasat în situl de protectie comunitare Lunca Buzaului. Clasele de habitate existente la nivelului ROSCI0103 Lunca Buzaului, identificate conform formularului standard Natura 2000 sunt: - plaje de nisip (33 %); - râuri, lacuri (10 %); - mla ştini, tub ării (2 %); - paji şti naturale, stepe (3 %); - culturi (teren arabil) ( 7 %); - păş uni (14 %); - alte terenuri arabile(7%) - păduri de foioase (21 %); - habitate de p ăduri (p ăduri de tranzi ţie) (3 %). Evaluarea semnifica ţiei impactului se realizeaza in baza urm ătorilor indicatori - cheie cuantificabili: • procentul din suprafa ţa habitatului care va fi pierdut; • procentul ce va fi pierdut din suprafe ţele habitatelor folosite pentru necesit ăţ ile de hran ă, odihn ă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar; • fragmentarea habitatelor de interes comunitar(exprimat ă în procente); • durata sau persisten ţa fragment ării; • durata sau persistenta perturb ării speciilor de interes comunitar, distan ţa fa ţă de aria natural ă protejat ă de interes comunitar; • schimb ări în densitatea popula ţiilor (nr. de indivizi/suprafa ţa); • scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea proiectului; • indicatorii chimici-cheie care pot determina modific ări legate de resursele de ap ă sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea func ţiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar.

• procentul din suprafata habitatului de importanta comunitara care va fi pierdut: Sigurul habitat care va fi afectat direct de proiectul propus este situat pe suprafa ța perimetrului propus pentru careu sonda, care se identifica in zona pasunii comunale Cilibia. Zona în care va fi implementat proiectul are o copert ă slab dezvoltat ă și discontinu ă astfel încât pe amplasament nu s-au dezvoltat asocia ții vegetale. Deoarece aceste habitate nu se reg ăsesc în formularele standard Natura 2000 pentru desemnarea ariilor de protec ție nu se supun obligativit ăţ ii men ţinerii func ţiilor şi suprafe ţei ca un criteriu al statutului de conservare. Transportul agregatelor minerale se va face pe c ăi de acces existente utilizate c ătre locuitorii din zon ă şi turi ştii care practic ă pescuitul sportiv sau ie şirile de week-end. Implementarea proiectului propus nu va determina reducerea suprafe țelor ocupate de habitatele de importan ță comunitar ă men ționate în formularul standard

70 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

Natura 2000 pentru ROSCI0103 Lunca Buzaului.

• procentul care va fi pierdut din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana, odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar; Deoarece suprafa ţa perimetrului careu sonda poate fi utilizat ă ocazional de o serie de specii de p ăsări de importan ţă comunitar ă, am considerat impactul ca fiind nesemnificativ deoarece alte ecosisteme asigura habitatul adecvat pentru aceste pasari. Alte specii influen țate de implementarea proiectului sunt speciile genului Lanius sp. și Circus aeruginosus. Speciile genului Lanius sunt influen țate de deranjul produs de tranzitarea drumurilor cu mijloacele de transport, dar cei doi taxoni identifica ți sunt frecvent întâlni ți cuib ărind în arbu știi și arborii din vecin ătățile c ăilor de acces, dovedind astfel o toleran ță ridicat ă la proximitatea activit ăților antropice, astfel încât consider impactul ca fiind nesemnificativ. Si specia Circus aeruginosus poate fi perturbat ă de tranzitarea drumurilor de exploatare de c ătre mijloacele de transport. Activitatea din cadrul careu Sonda Cilbia Nord nu va afecta habitatele utilizate pentru înmul ţire şi hr ănire de speciile de p ăsări de interes comunitar. Implementarea proiectului nu va determina pierderea de suprafe țe utilizate pentru necesit ățile de hran ă, odihn ă și reproducere de c ătre speciile men ționate în formularul standard Natura 2000 pentru ROSCI0103 Lunca Buzaului.

• Fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimat ă în procente) În cadrul ROSCI0103 exist ă un numar de 5 habitate de importan ță comunitar ă care constituie obiectivele de conservare ale acestei arii naturale protejate. Implementarea proiectului nu va avea ca efect fragmentarea acestor habitate. Deoarece activit ățile propuse prin proiect nu au nici un impact asupra habitatelor de interes comunitar nu este cazul analizei fragment ării acestora.

• Durata sau persisten ţa fragment ării În lipsa efectului de fragmentare al habitatelor de interes comunitar nu se impune evaluarea duratei sau persisten ţei acestui fenomen.

• Durata sau persisten ţa perturb ării speciilor de interes comunitar, distan ţa fa ţă de aria natural ă protejat ă de interes comunitar Perimetrul careu sonda se identifica in ROSCI0103 Lunca Buzaului care a fost declarat sitului de importan ță comunitar ă prin Ordinul M.M.D.D. nr.1964/2007 modificat si completat de Ordinul nr.2387/2011. Durata perturb ării speciilor de interes comunitar afectate de implementarea proiectului va fi de max 220 zile. Perturbarea nu va fi continu ă, manifestându-se numai în perioada de realizare, functionare si dezafectarea proiectului.

• Schimb ări în densitatea popula ţiilor (nr. de indivizi/suprafa ţa) Având în vedere c ă diversitatea faunei, la nivelul luncii râului Buzau consider ăm că implementarea proiectului nu va afecta în mod semnificativ patrimoniul natural din sit. Sigurul habitat care va suferi reduceri ale suprafeţei este cel reprezentat de perimetru din pasunea comunala, suprafa ţă folosit ă de un num ăr redus de specii, transportul se va

71 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş realiza pe drumuri existente utilizate în acela şi scop de societ ăţ ile din zon ă deja avizate din punct de vedere al protec ţiei mediului determin ă un impact redus al proiectului asupra habitatelor din zon ă. Principalul factor perturbator pentru popula ţiile de p ăsări din zon ă este zgomotul şi prezen ţa oamenilor. Impactul poate fi redus prin respectarea drumurilor de exploatarea şi interzicerea personalului care deserve şte perimetrul de exploatare şi utilajele de transport de a intra în pauze în zonele ocupate de habitate seminaturale din zon ă. Implementarea proiectului nu va avea nici un impact asupra popula țiilor speciilor care constituie obiectivele de conservare ale ROSCI0103.

• Scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea proiectului Singurul habitat afectat radical de implementarea proiectului va fi pasunea comunala, care zilnic este folosita de animalele existente in comuna Cilibia. Deoarece alte habitatele naturale nu vor fi afectate de proiect nu este necesar ă evaluarea perioadei de timp în care se vor reface.

• Indicatorii chimici-cheie care pot determina modific ări legate de resursele de ap ă sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea func ţiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar Nu este cazul evalu ării indicatorilor chimici care pot determina modific ări legate de factorii naturali deoarece implementarea proiectului nu are ca efect eliminarea de emisii care pot produce impurific ări ale factorilor de mediu. Impactul rezidual, r ămas în urma aplic ării m ăsurilor de reducere a impactului proiectului, se manifest ă prin dou ă componente de intensitatea redus ă: - cantitate redus ă de pulberi antrenat ă în aer de deplasarea autospecialelor pe drumurile balastate; - prezen ţa utilajelor şi a oamenilor în zon ă pe perioada programului de lucru de 8 ore. Dupa cum s-a mentionat in studiul de fata, obiectivul de investitie planificat a fi implementat pe o suprafata redusa de teren care va fi ocupata temporar, nu genereaza fragmentarea de habitate, nu distruge relatiile structurale sau functionale din cadrul siturilor naturale din lunca raului Buzau(ROSCI0103 Lunca Buzaului) si nu pericliteaza integritatea acestora. Asadar, urmare a realizarii proiectului “Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, nu se vor produce modificari ale functiilor ecologice ale ariei naturale protejate de interes comunitar legate de resursele de apa sau de alte resurse naturale.

5. MASURI DE REDUCEREA IMPACTULUI Biodiversitatea amplasamentului analizat pentru implementarea proiectului “Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA

72 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău” nu include specii cu importan ţă conservativ ă. Astfel, speciile de flor ă şi faun ă identificate in perimetrul studiat sunt comune şi pentru care nu se impun măsuri de protec ţie si conservare. Impactul asupra biodiversitatii generat de realizarea obiectivelor specificate in planul “Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău” este nesemnificativ , general tranzitoriu, fiind generat în special de lucr ările de şantier(ocuparea anumitor suprafe ţe, zgomot etc.). Luând în considerare specificul activit ăţ ii şi caracterul temporar al lucrarilor de exploatare a forajului, coroborate cu aspectul zonei şi faptul c ă activitatea de realizarea forajului in perimetrul Sondei 2 Cilibia Nord nu afecteaz ă habitate de interes comunitar şi are un impact nesemnificativ asupra speciilor de interes comunitar m ăsurile de reducere a impactul sunt de natur ă opera ţional ă şi vor fi prezentate în cele ce urmeaz ă. Pentru protec ţia factorilor de mediu sunt propuse urm ătoarele m ăsuri de reducere a impactului: o toate etapele lucr ările se vor realiza în conformitate cu documenta ţia tehnic ă prezentat ă şi cu respectarea condi ţiilor impuse prin actele emise de institu ţiile de avizare nominalizate în certificatul de urbanism; o vor fi respectate cu stricte ţe traseele c ăilor de acces; o nu se vor realiza depozite de materii prime, combustibili, sa in vecin ătatea perimetrului de exploatare. o este interzis ă folosirea utilajelor care prezint ă un grad de uzur ă ridicat sau cu pierderi de carburan ţi şi/sau lubrefian ţi; o personalul care exploateaz ă utilajele va verifica func ţionarea corect ă a acestora, iar eventualele defec ţiuni vor fi remediate imediat la societ ăţ i specializate; o este interzis ă sp ălarea sau cur ăţ irea utilajelor tehnologice sau a mijloacelor de transport în albia minor ă a râului Buzau; o deversari necontrolate de ape uzate tehnologice, sa; o de asemenea, se interzic schimburile de lubrefian ţi şi repara ţiile utilajelor folosite în procesul tehnologic pe suprafa ţa perimetrului de exploatare; o toate interven ţiile privind între ţinerea sau repara ţia utilajelor terasiere sau a celor de transport se vor realiza doar la unit ăţ i specializate; o efectuarea cu stricte ţe a reviziilor tehnice periodice pentru mijloacele auto, pe toat ă perioada de exploatare a agregatelor, astfel încât s ă se încadreze în prevederile NRTA 4/1998; o angaja ţii vor fi instruiti privind colectarea selectiva a deseurilor produse pe amplasament şi va urm ări stocarea corect ă şi evacuarea de pe amplasament a tuturor categoriilor de de şeurilor produse in careul fondei; o nu va permite angaja ţilor s ă depoziteze de şeuri în ecosistemele naturale din apropierea perimetrului Cilibia Nord, se recomand ă în sezonul cald stropirea drumului de exploatare pentru a împiedica antrenarea unei cantit ăţ i mari de pulberi în aer; o se va studia posibilitatea optimizarea traseelor mijloacelor de transport al materialelor, astfel încât s ă fie evitate blocajele şi accidentele de circula ţie; o dotarea echipamentelor şi a utilajelor cu dispozitive de reducere a zgomotului (izolare fonic ă) şi s ă corespund ă nivelului de zgomot maxim admis pentru categoria respectiv ă de utilaj;

73 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş o şoferii care tranziteaza careul sondei vor fi instrui ţi în vederea reducerii vitezei de circula ţie pe drumurile balastate; o se vor identifica si elimina sursele de poluati accidentale care pot sa apara in careul sondei; o pentru transportul materiilor prime, materiale si alte utilaje tehnologice se vor folosi rute de transport care nu tranziteaz ă localit ăţ i, o zonelor de lucru de pe suprafa ţa perimetrului de exploatare vor fi semnalizate cu panouri de avertizare pentru evitarea accidentelor; o pentru speciile de plante şi animale s ălbatice terestre, acvatice şi subterane, cu excep ţia speciilor de p ăsări, inclusiv cele prev ăzute în anexele nr.4 A (specii de interes comunitar) şi 4 B(specii de interes na ţional) din O.U.G. nr.57/ 2007, precum şi speciile incluse în lista ro şie na ţional ă şi care tr ăiesc atât în ariile naturale protejate, cât şi în afar ă lor, sunt interzise: - orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau v ătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic; - perturbarea inten ţionat ă în cursul perioadei de reproducere, de cre ştere, de hibernare şi de migra ţie; - deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea inten ţionat ă a cuiburilor şi/sau ou ălor din natur ă; - deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihn ă; o angaja ţii care vor lucra in careul sondei vor fi instruiti s ă nu p ătrund ă în zonele acoperite de tufi şurile existente in lateral drum acces, în lunile aprilie-iunie pentru a nu deranja eventualele exemplare cuib ăritoare; o pentru protec ţia speciilor de p ăsări identificate în vecin ătatea amplasamentelor se recomand ă: evitarea polu ării factorilor de mediu cu substan ţe chimice, ape uzate, praf şi emisii poluante; reducerea perturb ării speciilor prin zgomot şi vibra ţii (folosirea de utilaje cu emisii sonore sc ăzute, evitarea utiliz ării simulate a mai multe utilaje), respectarea suprafe ţelor, a solu ţiilor tehnice şi a c ăilor de acces propuse prin proiect; o pentru protec ţia speciilor de reptile identificate în ecosisteme din vecin ătate se vor respecta suprafe ţele ocupate propuse prin proiect, interzicerea captur ării, inspectarea amplasamentelor pentru depistarea exemplarelor ajunse accidental pe suprafa ţa lor şi transferul indivizilor identifica ţi în habitate favorabile din vecin ătate în scopul evit ării mortalit ăţ ii acestora datorit ă manevr ării utilajelor; pentru toate speciile de p ăsări sunt interzise: - uciderea sau capturarea inten ţionat ă, indiferent de metoda utilizat ă; - deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea inten ţionat ă a cuiburilor şi/sau ou ălor din natur ă; - culegerea ou ălor din natur ă şi p ăstrarea acestora, chiar dac ă sunt goale; - perturbarea inten ţionat ă, în special în cursul perioadei de reproducere, de cre ştere şi de migra ţie; - de ţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi capturarea; - comercializarea, de ţinerea şi/sau transportul în scopul comercializ ării acestora în stare vie ori moart ă sau a oric ăror p ărţi ori produse provenite de la acestea, u şor de identificat

74 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

Calendarul m surilor de reducere a impactului asupra mediului ă Perioada de Tipul m ăsurilor Perioada Control/monitorizare implementare a măsurilor Lucr ările de Măsuri opera ţionale sunt men ţionate anterior deschidere, care privesc: inspec ţie tehnic ă - func ţionarea în parametri corespunz ători periodic ă Dezafectare ai utilajelor;

- dotarea corespunz ătoare a utilajelor; contract de lucr ări - remedierea defec iunilor; ţ acceptul de la - utilizarea c ilor de transport existente; ă administratorul drumurilor - evitarea depozit ărilor necontrolate a observa ţii în teren deseurilor;

- respectarea suprafe ţelor propuse; ridic ări topo - între ţinerea drumurilor utilizate; observa ţii în teren Lucrari de foraj - supravegherea şi verificarea st ării de perioada de inspec ţie tehnic ă periodic ă func ţionare a utilajelor pentru a evita operare contract de lucr ări scurgerea în mediu a uleiurilor şi

hidrocarburilor; existen ţa containerelor - depozitarea controlat ă a existen ţa unui contract de de şeurilor/îndep ărtarea periodic ă conform ă a prest ări servicii cu o firm ă acestora de pe amplasament specializat ă

inspec ţie tehnic ă periodic ă - func ţionarea în parametri corespunz ători ai utilajelor;

Responsabilitatea aplic ării m ăsurilor de reducere a impactului prezentate în acest studiu revine societatii care va realiza lucrarile necesare pentru realizarea Sondei 2 Cilibia Nord.

6. METODE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMATIILOR PRIVIND SPECIILE SI/ SAU HABITATELE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE Realizarea evalu ării adecvate a fost solicitat ă în cadrul procedurii de emitere a Acordului de mediu derulat ă de c ătre Agen ţia pentru Protec ţia Mediului Buzau, în conformitate cu prevederile Ordinului MMP nr.135/ 2010. Studiul de evaluare adecvat ă a fost realizat conform metodologiei indicat ă în Ordinul MMP nr.19/ 2010 pentru aprobarea ghidului metodologic privind evaluarea adecvat ă a efectelor poten ţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar. Pentru efectuarea acestui studiu au fost utilizate informa ţii referitoare la amplasamentul obiectivului şi la zonele învecinate care ar putea fi afectate de activitatea desf ăş urat ă în zona forajului. În acest scop au fost consultate materialele puse la dispozi ţie de proiectantul lucrarii, au fost f ăcute cercet ări de birou care au constat în analiza informa ţiilor colectate din documente (date referitoare la starea trecut ă, actual ă a amplasamentului, proiectul investi ţiei, planuri de situa ţie) şi consult ări cu factorii locali. Informa ţiile referitoare la caracteristicile ecosistemelor, relief şi factori de mediu specifici regiunii şi a particularit ăţ ilor comunit ăţ ii locale au fost preluate cu ocazia deplas ărilor în teren. Pentru evaluarea popula ţiilor au fost utilizate atât metode calitative cât şi metode cantitative.

75 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

Metoda observa ţiei comport ă dou ă aspecte: o form ă mai simpl ă şi mai frecvent utilizat ă: o pentru vegeta ţie: identificarea tipurilor de habitate pe baza speciilor indicatoare, aspectul vegeta ţiei; o pentru nevertebrate: identificarea speciilor din zon ă şi a tipurilor de ecosisteme; Monitorizarea florei . Metodele utilizate au avut un caracter de recunoaştere, de inventariere a tipurilor de vegetatie, a speciilor din zona de interes si au constat in: - inventarierea florei din zona vizat ă şi împrejurimi; - colectarea de material vegetal în cazul speciilor dificil de identificat direct pe teren; - realizarea de imagini foto pentru stabilirea identitatii taxonomice; - identificarea habitatelor/ asocia ţiilor vegetale pe baza speciilor caracteristice; - determinarea materialelor colectate, verificarea speciilor identificate în teren, realizarea listei de plante. Inventarierea speciilor de plante din zonele vizate s-au realizat pe transecte itinerante astfel încât s ă fie acoperit ă o suprafa ţă cât mai mare. Urmare a vizitelor in teren s-a intocmit inventarul florei. Monitorizarea faunei . In conformitate cu metodele de monitorizare specifice, s-au identificat specii comune de p ăsări caracteristice zonelor descoperite: Galerida cristata - ciocarlan, Passer montanus -vrabie de camp, Carduelis carduelis - sticlete, Pica pica - cotofana, ce reprezinta specii comune in zona. În concluzie in ceea ce prive şte fauna perimetrului “ Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău” mentionam ca: - impactul asupra faunei din zona de amplasament si vecinatati , urmare a realizarii activitatilor specifice obiectivului de investitie propus, este nesemnificativ .

Echipa de elaborare a studiului S.C.«Centrul de Mediu si S ănătate» SRL Cluj-Napoca, J 12/1143/1997, Punct lucru - Galati, mun. Galati, 800055, Ro şiori 14, bl.G 3, ap.30, tel./ fax: 0236–31.89.71. Societatea este certificat ă de Ministerul Mediului si Padurilor pentru elaborarea de studii pentru protec ţia mediului: raport de mediu(RM), raport de amplasament(RA), raport privind impactul asupra mediului(RIM), bilan ţ de mediu(BM) si evaluare adecvat ă(EA), pozitia nr.257/ 16.09.2010 reinnoit in 17.09.2015/ Registrul Na ţional al Elaboratorilor ;

7. SURSELE DE INFORMARE

Prezentul Studiu de Evaluare Adecvat ă a fost întocmit pe baza observa ţiilor directe din teren, cât şi pe baza unei documenta ţii bibliografice constând în: - Arnold, N., 2004. A Field Guide to the Reptiles and Amphibians of Britain and Europe. HarperCollins Publishers, London

76 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

- ASHER J., WARREN M., FOX R., HARDING P., JEFFCOATE G. & JEFFCOATE S. 2001. The Millenium Atlas of Butterflies in Britain and Ireland. Oxford University Press - ASKEW R.R. 2004. The Dragonflies of Europe (second ed.). Harley Books, Colchester, England - Baker K. (1993) - Identification Guide to European Non-Passerines, Ed. The British Trust for Ornithology, Thetford; - BENSE U. 1995. Longhorn Beetle. Illustrated Key to the Cerambycidae and Vesperidae of Europe. Margraf Tropical Scientifical Books, Germany - Bergen F., 2001. Untersuchungen yum Einfluss der Errichtung und des Betriebs von Windenergieanlagen auf Vogel im Binnenland. PhD Thesis - BUNALSKI M. 1999. Die Blatthornkäfer Mitteleuropas. Coleoptera, Scarabaeoidea. Bestimmung – Verbreitung - Ökologie. Bratislava - Doni ţă , N et al., 2005, Habitate din România, I-II, Edit. Tehnic ă Silvic ă Bucure şti - Ciochia V., 1984 Dinamica si migra ţia pas ărilor, Editura Ştiin ţific ă, Bucure şti - Cirdei F., Bulimar Felicia, 1965, - Insecta. Odonata, Fauna R.P.R., Vol VII, Fasc 5, Ed. Acad. Române, Buc., 274 - Carolien M., B., Nicholas P., and Hagemeijer E. J. M. 2000. European bird populations: estimates şi trends (Bird Life Conservation Series No. 10). Bird Life International/European Bird Census Council, Cambridge, UK. - DIETZ , CH., HELVERSEN , O. VON & D. NILL 2007. Handbuch der Fledermäuse Europas und Nordwestafrikas. Franckh-Kosmos Verlags GmbH & Co.KG, Stuttgart - Elzinga C. L. et al 2001 Monitoring plant and animal populations, Blackwell Science - Fauna and Flora International 2001 - Developing Monitoring Programmes for Protected Areas - Fuhn, I. 1960 Fauna României, vol XIV, fascicula 1 Amphibia, Editura Academiei Române, Bucure şti - Fuhn, I., Vancea, Şt. 1961 Fauna României, vol XIV, fascicula 2 Reptilia, Editura Academiei Române, Bucure şti - Gafta, D., Mountford, O. (coord.), 2008, Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Edit. Risoprint Cluj-Napoca - GIBBONS B. 1995. Field Guide to Insects of Britain and Northern Europa. The Crowood Press, Wiltshire - Gilbert G. et al 1998 Bird Monitoring Methods, RSPB - Lafranchis T. 2004. Butterflies of Europe, New Field Guide and Key. Diatheo, Paris - Mullarney, K., L. Svensson, et al. 1999, The complete guide to the birds of Europe. HarperCollins Publishers, London - Munteanu, D. (2002) - Atlasul p ăsărilor clocitoare din România, Ed. Societ ăţ ii Ornitologice Române, Cluj - Oltean M., et al., 1994, Lista ro şie a plantelor superioare din România, Studii, sinteze, documenta ţii de ecologie, Adad. Rom-Inst. Biol. Bucure şti - Popescu, A. şi Murariu, D. 2001, Fauna României, vol XVI, fascicula Rodentia, Editura Academiei Române, Bucure şti - Rudescu L. 1958, Migra ţia p ăsărilor, Editura Ştiin ţific ă, Bucuresti - RUIC ĂNESCU A. 2002. Lista ro şie a buprestidelor (Coleoptera: Buprestoidea) din România. Bul.inf. Soc. Lepid. Rom, 13 (1-4): 125-136

77 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

- Săvulescu, Tr. (coord.), 1952-1976, Flora Republicii Populare Române/Flora Republicii Socialiste România, I-XIII, edit. Acad. Bucure şti - Schneider, Erika, Dr ăgulescu, C., 2005, Habitate şi situri de interes comunitar, Edit. Univ. „Lucian Blaga” Sibiu - Treweek, J., 1999, Ecological impact assessment, Blackwell Science, 351 pages. - Tucker, G. M. and Evans, M.I., 1997, Habitats for birds in Europe: a conservation strategy for the wider envronment. Cambridge, U.K.: BirdLife International - Formularul standard Natura 2000 ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 98 bis/7.ll.2008. - Site -ul Ministerului Mediului (www.mmediu.ro ) - Memoriu tehnic de prezentare a investitiei, certificatul de urbanism, planuri, sa. - OUG nr. 195/2005 privind protec ţia mediului, cu modific ările şi complet ările ulterioare; - Ordinul MAPM nr. 860/2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu, cu completările şi modific ările ulterioare; - HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului - Legea apelor nr. 107/1996, modificat ă şi completat ă cu Legea nr. 310/2004 şi Legea nr. 112/2006; - HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condi ţiile de desc ărcare în mediul acvatic al apelor uzate, modificat ă şi completat ă prin HG nr. 352/2005; - OUG nr. 243/2000 privind protec ţia atmosferei, aprobat ă prin Legea nr. 655/2002; - Ordinul MAPM nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidul de carbon şi ozonului în aerul înconjur ător; - STAS 12574/87 privind calitatea aerului în zonele protejate; - OUG nr. 78/2000 privind regimul de şeurilor, aprobat ă prin Legea nr. 426/2001, cu modific ările şi complet ările ulterioare; - HG nr. 856/2002 privind eviden ţa gestiunii de şeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând de şeurile, inclusiv de şeurile periculoase; - STAS 10009/88 privind protec ţia împotriva zgomotului şi vibra ţiilor; - Ordinul nr. 58/19/2004 pentru aprobarea Instruc ţiunilor tehnice privind aplicarea şi urmărirea m ăsurilor stabilite în programul de conformare, planul de refacere a mediului şi proiectul tehnic, modificat prin Ordinul nr. 27/2005; - OUG nr. 57/2007 privind regimul ariiilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi a faunei s ălbatice, cu modificarile ulterioare. - Ordin MMDD nr.1964/2007 privind instituierea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, cu modificarile ulterioare; - HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protec ţie special ă avifaunistic ă ca parte integrant ă a re ţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificarile si completarile ulterioare; - HG nr. 971 /2011 pentru modificarea şi completarea Hot ărârii Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protec ţie special ă avifaunistic ă ca parte integrant ă a re ţelei ecologice europene Natura 2000 în România;

78 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

- Ordinul nr.2387 din 29 septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvolt ării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie natural ă protejat ă a siturilor de importan ţă comunitar ă, ca parte integrant ă a re ţelei ecologice europene Natura 2000 în România;

79 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

ANEXE

80 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

Curriculum vitae

Informa ţii personale Nume/prenume POPA OLGA Adres ă (e) Galati, 800064, str.Alex.Lapusneanu, nr.39, bl.C8, ap.12, juderul Galati, Romania; Telefon (oane) 0236-318971 Mobil 0744390033 Fax (uri) 0236-318971 E-mail (uri) [email protected] Na ţionalitate (t ăţ i) romana Data na şterii 1958 martie 25 Experienţă profesional ă Perioada * aprilie 2000- present/2016 Func ţia sau postul ocupat inginer, MSc;. Activit ăţ i şi responsabilit ăţ i principale coordinator activitate grup de lucru Galati, elaborare studii pentru protectia mediului Numele şi adresa angajatorului SC Centrul de Mediu si Sanatate SRL Cluj-Napoca, 400240, str.Busuiocului, nr.58. Societatea a detinut Certificat de atestare din 1997 pentru EIM si BM). Societatea in prezent este certificat ă de Ministerul Mediului si Padurilor pentru elaborarea de studii pentru protecţia mediului: raport de mediu(RM), raport de amplasament(RA), raport privind impactul asupra mediului(RIM), bilanţ de mediu(BM) si evaluare adecvat ă(EA), pozitia nr.257/ 16.09.2010/ Registrul Na ţional al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului. Tipul activit ăţ ii sau sectorul de Elaborator studii pentru protectia mediului activitate Perioada * iulie 1996- dec.1998 Func ţia sau postul ocupat director fabrica Activit ăţ i şi responsabilit ăţ i principale coordonarea activitatii de productie si a activitatii ecomonice- financiare a fabricii de prelucrare si industrializare a laptelui Numele şi adresa angajatorului SC Sunrise Lactel SA Telelorman, Alexandria Tipul activit ăţ ii sau sectorul de industrializarea laptelui activitate Perioada * ian.1990- iulie 1996 Func ţia sau postul ocupat sef centrul Activit ăţ i şi responsabilit ăţ i principale coordonarea activitatii de productie si a activitatii ecomonice- financiare a fabricii de prelucrare si industrializare a laptelui Numele şi adresa angajatorului SC Lactel SA Telelorman, Alexandria Tipul activit ăţ ii sau sectorul de industrializarea laptelui activitate Perioada * aprilie 1983- dec.1990 Func ţia sau postul ocupat Inginer tehnolog Activit ăţ i şi responsabilit ăţ i principale coordonarea activitatii de productie a fabricii de prelucrare si industrializare a laptelui Numele şi adresa angajatorului I.I.Laptelui Telelorman, Alexandria Tipul activit ăţ ii sau sectorul de industrializarea laptelui activitate Educa ţie şi formare Perioada ** 01.oct.2009 Calificare diploma ob ţinut ă Scoala doctorala, an III/ fara frecventa Disciplinele principale Principii si metode de evaluare a riscurilor naturale si studiate/competen ţe profesionale antropice; securitate ecologica, radioecologie; dobândite Modele de evaluare a riscului in expunerea la pulberi de 10 µ, 2,5 µ si 1µ Numele şi tipul institu ţiei de Universitatea “Babes-Bolyai” Cluj Napoca, Facultatea de

81 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

înv ăţă mânt/furnizorului de formare Stiinta Mediului Nivelul în clasificarea na ţional ă şi - interna ţional ă*** Perioada ** 07.10.2008-24.10.2008 Calificare diploma ob ţinut ă Certificat de absolvire pentru auditor de mediu Disciplinele principale ISO 14001:2004 si ISO 19011:2002/organizarea desfasurariii studiate/competen ţe profesionale auditului de mediu, comunicare interpersonala, planificarea dobândite auditului de mediu, coordonarea echipei de audit, intocmirea rapoartelor si realizarea auditului de mediu Numele şi tipul institu ţiei de SC Andirivac SRL/furnizor de formare profesionala înv ăţă mânt/furnizorului de formare Business Quality Cert SRL/organism de certificare Nivelul în clasificarea na ţional ă şi cod COR 242305 interna ţional ă*** Perioada ** 2001 - 2003 Calificare diploma ob ţinut ă Diploma de master in specializarea Managementul relatiilor de munca si industriale Disciplinele principale Introducere in dreptul comunitar; comunicare sociala; politici studiate/competen ţe profesionale de sanatate comunitara; sanatatea mediului; igiena dobândite industriala; elemente de macro si micro economie; management organizational; managementul proiectelor; managemetul organizational; calitatea si sanatatea comunitara; deontologie profesionalasi etica sociala; dreptul international al mediului; sanatatea mediului; Numele şi tipul institu ţiei de Universitatea “Babes-Bolyai” Cluj Napoca, Facultatea de înv ăţă mânt/furnizorului de formare Istorie si Filosofie Nivelul în clasificarea na ţional ă şi masterat stiintific interna ţional ă*** Perioada ** sept. 2007 Calificare diploma ob ţinut ă Certificat/ instruire intensiva Disciplinele principale OUG 152/2005 cu privind prevenirea si controlul integrat al studiate/competen ţe profesionale poluarii, aprobata si completata de Legea 84/2006/ seminar dobândite «Implementarea IPPC in Romania » Numele şi tipul institu ţiei de M.M.D.D. si ARPM Galati înv ăţă mânt/furnizorului de formare Nivelul în clasificarea na ţional ă şi Evaluare instalatii IPPC interna ţional ă*** Perioada ** 03 sept 2007-05 sept 2007 Calificare diploma ob ţinut ă certificat/ instruire Disciplinele principale continut ISO 14001:2004, sa; studiate/competen ţe profesionale dobândite Numele şi tipul institu ţiei de TUV Rheiland Romania SRL înv ăţă mânt/furnizorului de formare Nivelul în clasificarea na ţional ă şi auditor intern pentru sisteme de management de mediu interna ţional ă*** conform ISO 14001 :2004 Perioada ** 14 aprilie 2006-14 iunie 2006 Calificare diploma ob ţinut ă permisul european de conducere a computerului Disciplinele principale Testare programe specifice/ computer studiate/competen ţe profesionale dobândite Numele şi tipul institu ţiei de ECDL Romania SA înv ăţă mânt/furnizorului de formare Nivelul în clasificarea na ţional ă şi - interna ţional ă*** Perioada ** 27 sept 2006-29 sept 2006 Calificare diploma ob ţinut ă Disciplinele principale continut ISO 22000:2005 , sa; studiate/competen ţe profesionale dobândite

82 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

Numele şi tipul institu ţiei de TUV Rheiland Romania SRL înv ăţă mânt/furnizorului de formare Nivelul în clasificarea na ţional ă şi specialist pentru managementul igienei in industria interna ţional ă*** alimentara conform HACCP si ISO 22000 Perioada ** 11 febr.2003-14 febr.2003 Calificare diploma ob ţinut ă certificat nr.28 Disciplinele principale Impactul activitatilor portuare asupra mediului; Acorduri si studiate/competen ţe profesionale recomandari internationale privind managementul portuar; dobândite aspecte economice ale protectiei mediului in zonele portuare; politici si strategii pentru dezvoltarea durabila a porturilor; evaluarea impactului activitatilor portuare asupra mediului, Numele şi tipul institu ţiei de Agentia Germana de Cooperate Tehnica ”GTZ”, Asociación înv ăţă mânt/furnizorului de formare TRAINMAR “ATAS” América del Sur, C.N. Administratia Porturilor Dunarii Maritime Galati, si Agentia de Protectia Mediului Galati Nivelul în clasificarea na ţional ă şi cursuri de specializare in transport international si interna ţional ă*** management portuar Perioada ** oct. 2000- iulie 2001 Calificare diploma ob ţinut ă dreptul de a functiona calificat in unitatile de invatamnat Disciplinele principale Pedagogie; psihologia educatiei; sociologia educatiei; studiate/competen ţe profesionale comunicare si consiliere; metodica predarii specialitatii; dobândite Numele şi tipul institu ţiei de Universitatea “Dunarea de Jos” Galati, Departamentul pentru înv ăţă mânt/furnizorului de formare Pregatirea Personalului Didactic Nivelul în clasificarea na ţional ă şi interna ţional ă*** Perioada ** 04 aprilie 2000-06 aprilie 2000 Calificare diploma ob ţinut ă audit intern de calitate Disciplinele principale Tipuri de audit; desfasurarea unui audit; comunicarea in studiate/competen ţe profesionale timpul auditului; sistemul calitatii; manualul calitatii; ISO dobândite 9001:2000 si ISO 14001-96; Numele şi tipul institu ţiei de TŰV Süddeutschland şi Camera de Comer ţ şi Industrie Gala ţi înv ăţă mânt/furnizorului de formare Nivelul în clasificarea na ţional ă şi auditor intern interna ţional ă*** Perioada ** 01oct. 1997- 1 iulie 1998 Calificare diploma ob ţinut ă postuniversitar Disciplinele principale Tipologii, strategii, risc, eficienta si performanta in activitatea studiate/competen ţe profesionale societatilor comerciale; activitati de management; dobândite managemntul calitatii; organizarea mecano-energetica, asigurare acu utilitati si dezvoltarea unitatilor economice; notiuni de tribologie si energii neconventionale; Numele şi tipul institu ţiei de Universitatea Politehnica Bucuresti; Academia de Studii înv ăţă mânt/furnizorului de formare Economice Bucuresti si Asociatia de Terotehnica si Tehnologie din Romania Nivelul în clasificarea na ţional ă şi expert national in management general interna ţional ă*** Perioada ** 15 sept.1978-28 febr.1983 Calificare diploma ob ţinut ă inginer Disciplinele principale Chimie generala si anorganica; chimie organica; chimie studiate/competen ţe profesionale analitica; biochimie; fizica - biofizica; chimie fizica - coloidala; dobândite microbiologie; elemente de inginerie mecanica si electrica; modelarea si automatizarea proceselor tehnologice; operatii si aparate; tehnologia produselor alimentare; tehnologie si utilaj in industria uleiului si in industria zaharului; climatizari in Industria Alimentara; proiectarea; organizarea si conducerea productiei si a intreprinderilor; analize fizico-chimice si controlul calitatii produselor alimentare; programare. Numele şi tipul institu ţiei de Universitatea “Dunarea de Jos” Galati, Facultatea de

83 Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucr ări preg ătitoare provizorii, foraj şi probe de produc ţie SONDA 2 CILIBIA Nord, sat Cilibia, com.Cilibia, jud. Buz ău”, S.N.G.N. Romgaz SA Suc.Tg.Mure ş

înv ăţă mânt/furnizorului de formare Tehnologie si Chimia Produselor Alimentare si Tehnica Piscicola Nivelul în clasificarea na ţional ă şi inginer/ specializarea tehnologia si chimia produselor interna ţional ă*** alimentare; Experien ţa relevant ă pt. tipurile de Studiu de evaluare adecvata/EA - obiectivele analizate se studii pt protec ţia mediului EA: identifica in arii protejate Natura 2000: - «Exploatare agregate minerale din perimetrul Ciocăne şti, albia fluviului Dunarea, km fluvial 390+350÷390+700, mal stâng, jud.C ălăra şi» SC Port Bazinul Nou SA Galati; - Amenajarea piscicol ă Şovârca, com. Oancea, judetul Galati, SC Singama SRL; - Amenajarea piscicol ă Lozova-Potcoava, com. Branistea, judetul Galati, SC Central SRL; - ”Exploatare agregate minerale perimetru Gradistea- Dunare, judetul Calarasi“ S.C.”Port Bazinul Nou” SA Galati; - ”Punct de lucru – Bucesti, com. Ivesti, judetul Galati”, S.C."Arcada Company" SA Galati; - Gradina Zoologica Padurea Garboavele, judetul Galati, Complexul Muzeal de Stiintele Naturii Galati; - „Ferma zootehnic ă”, comuna Folte şti, jud.Gala ţi, Druica Stefan P.F.A; -

84