ținută de doamna Emilia Petrescu,psi Emilia doamna de ținută Viteazul”,sus temă„Mihai Ploiești, CN meserii”, unei alegerii nală-motivația profesio „Orientarea octombrie: 18 – cum urmează: după educative, și interesante tivități temă susținută de doamna Emilia Pe Emilia doamna de Ploiești, susținută Slăvescu”,temă „Victor Colegiul - creativă”scriere de exercițiu un pului, 24 octombrie: „Prietenia, poemul gru borator alinstituțieinoastre; cola jurist, Ionescu, Elena doamna de Gimnazială „Nicolae Iorga”, Școala Ploiești, temă susținută - elevilor” rândul în tensiune generează care conflict de surselor „Identificarea octombrie: 23 colaborator alinstituțieinoastre; psiholog, Petrescu, Emilia doamna de „Nicolae Iorga”, Ploiești, temă susținută cum îl combatem?” - Școala Gimnazială „Comportamentul și manifestă se Cum este? Ce agresiv. octombrie: 18 tre; noas instituției al colaborator holog, Dmti Gusti” „Dimitrie cadrul În • 16 octombrie: „Inventează o poves tor alinstituțieinoastre; colabora psiholog, Petrescu, Emilia doamna de susținută fost a și iești Viteazul”,„Mihai C.N. Plo la loc avut a Prelegerea - miros” un culoare, o te pornind de la o imagine, o emoție, nvriăi Populare Universității Evenimente... Consemnări -u efșrt ac desfășurat s-au ------eie - oeil enc Tm N So N. „Toma Tehnic Colegiul - legile. toate cu armonie în fiu, să doresc îmi Ce pot? Ce sunt? „Cine noiembrie: 01 al instituțieinoastre; PaulaȘtefan,profesor,lina colaborator iești, temă susținută de doamna Mădă Plo Madgearu”, „Virgil C.N. - ratură” lite în Neagră „Marea octombrie: 31 instituției noastre; Gheorghe, prof. univ. dr. , colaborator al Calcan domnul temăde iești, susținută Plo Gaze, și PetrolUniversitatea - ne” „Mihai Eminescu ”, Ploiești, temă sus Gimnazială Școala - sănătate” pentru octombrie:25 educație și „Medicină stituției noastre; doamna in al colaborator de jurist, Ionescu, Elena susținută Comișel”, temă Ploiești, „Florin - Gimnazială școli” Școala în „Violența octombrie: 24 ției noastre; institu al colaborator psiholog, trescu, colescu”, Ploiești, temă susținută de de susținută temă Ploiești, colescu”, Româ Armatei „Ziua octombrie: 30 al instituțieinoastre; colaborator domnul jurnalist, Dociu, de Claudius susținută temă Stănescu”, „Nichita Ploiești, C.N. - vorbește!” zâmbește, „Bucură-te, octombrie: 30 al instituției noastre; colaborator psiholog, Emilia Petrescu, doamna Ploiești, de susținută Slăvescu”, temă „Victor Co legiul - creativă scriere de exercițiu un ideală”, „Lumea octombrie: 29 al instituțieinoastre; colaborator medic, Diaconovici, men Car doamna de clase două la ținută ------colaborator alinstituțieinoastre. de doamna Emilia Petrescu, psiholog, „Radu Stanian”, Ploiești, temă susținută - combatem” îl cum manifestă „Comportamentul se cum este, Ce agresiv. noiembrie: 13 tuției noastre; insti cadrul în specialitate Zamfir,de referent Nicoleta Adriana doamna de Monnet”,susținută „Jean temă Ploiești, C.N. - succesului” calea în piedică tive, limita „Convingerile noiembrie: 07 colaborator alinstituțieinoastre; tă de domnul Claudius Dociu, Jurnalist, „Mihai Viteazul”, Ploiești, temă susținu 07 noiembrie: „Public Speaking” - C.N. tuției noastre; insti al colaborator avocat, Dobre, na Cristi doamna de susținută temă iești, Iorga”,„Nicolae Plo Gimnazială Scoala copilului” „Drepturile noiembrie: 06 colaborator alinstituțieinoastre; tă de domnul Claudius Dociu, Jurnalist, „Mihai Viteazul”, Ploiești, temă susținu 05 noiembrie: „Public Speaking” - C.N. rator alinstituțieinoastre; oma ln Insu jrs, colabo jurist, Ionescu, Elena doamna Atitudini coala Gimnazială Gimnazială Şcoala
noiembrie 2018 i şi ------
Numărul 11 (140), Noiembrie 2018, An XVI Credit f oto Festivalul deTeatru„TomaCaragiu”edițiaaVIII-a © Bogdan Stoica ©Bogdan Atitudini noiembrie 2018 Editorial Evenimente... Consemnări Atitudini noiembrie 2018 de Ștefania Popișteanu, Luminița Avram, Adriana Zamfir august-octombrie: - DESPRE PESCĂRUȘI - În lunile octombrie și noiembrie,- Gimnazială10 noiembrie: „Nicolae Titulescu”,- • Cercul de pic de Gelu Nicolae Ionescu Casa de Cultură „Ion Luca Caragia Ploieşti, jud. Prahova. tură al Casei de Cultură „Ion Luca le”septembrie-noiembrie: a desfășurat următoarele activi- • decernarea premi Caragiale” a Municipiului Ploieşti se tăți culturale: ilor Concursului Naţional de Poezie pregăteşte de Halloween. Începând- - - • Concur- cu luna august, copiii au început să- - „Iulia Hasdeu” la Muzeul Memorial sul Naţional de Poezie „Iulia Hasdeu”,- „B.P. Hasdeu” din Câmpina. picteze măşti şi să dea viaţă dovleci au muncit la acest spectacol și feli ...Și, astfel, Teatrul „Toma Ca ediţia a XVI-a – proiect cultural dedi lor în culori de acuarelă. Coordona cit selecționerii acestei ediții pen ragiu” din Ploiești își respectă cat liceenilor (cursuri de zi) și copi tor proiect prof. Graţiela Moise. - tru că ne-au adus într-o seară de blazonul, prin munca unei echipe ilor din România. Anul acesta, a fost noiembrie un asemenea dar nouă, frumoase și dedicate, ducând mai adăugată o secțiune pentru copii, cu Da! Recunosc! După specta ploieștenilor. - departeBravo! o poveste în care triumfă vârste cuprinse între 7-12 ani. colul regizat de Andrei Șerban De altfel, trebuie să recunosc cu binele și frumosul! Dintre cei 118 concurenţi, juriul, am fost resetat. sinceritate, că această ediție a Fes- format din Iulia Dragomir – profesoară şi poetă, preşedintă Ore în șir, întrebările m-au tivalului de Teatru „Toma Caragiu” a juriului, Mădălina Paula Ştefan a fost excelentă și doamna directoa- luat în stăpânirea lor și dulce și – profesoară şi poetă, Gabriela re Mihaela Rus, alături de întreaga Aniversare chinuitoare. Spectacolul celor de Teodorescu – profesoară, publicistă, echipă pe care o coordonează, meri la UNTEATRU a fost de-o forță- Valul înserării critic literar, a stabilit acordarea- artistică fantastică. Am gustat cu tă felicitări! - Mă prinsese înalt următoarelor premii: MARELE PRE- voluptate și jocul regizoral și jo- Ada Milea a strălucit din nou, de MIU – Meheş Ilinca Daria, Liceul Teo Aniversându-mi clipa, cul scenic. Ce Mașa excepțională! data aceasta în postura de regizoa- retic „Gabriel Țepelea”, comuna Borod,- Ce Nina uluitoare! Ce Sorin desă re. Spectacolul „Svejk în concert” à La țărm de gând, jud. Bihor; vârșit! Toți! Toți au jucat genial, la Cluj are ironie, are un umor. Spec și mă aruncase Secţiunea liceeni: PREMIUL I – La într-un spectacol care a riscat și tacolul este viu, original, savuros,- într-o imensitate mov zăr Anca-Marina, Colegiul Național- a câștigat totul. - inteligent, rafinat. Personajul preot din care niciun cal putere „Ion C. Brătianu” - Pitești, jud. Argeş; ... Și... până la urmă, toate este antologic! Combinația de tea- nu mă mai putea trage, PREMIUL II – Ignat Andra-Maria, Se 25 octombrie: minarul Teologic Liceal Ortodox „Sf. 23 noiembrie: personajele celebrei piese ce tru și muzică nu este un amestec, niciun concept, Ioan Iacob”, localitatea Dorohoi, jud. • depunere de flori hoviene sunt niște pescăruși... ci o frumoasă completare. Toți ac - - niciun resort… Botoșani; PREMIUL III (s-a acordat Ex la Monumentul Vânătorilor, alături- Serata „Atitudini” în iar visele lor sunt ale noastre, torii din distribuție joacă asumat și zvonuri cromatice cadrul căreia membrii Cercului de aequo): Agafiţei Manuela-Loredana, de alte oficialităţi locale. În cadrul - ale tuturor. Toți oamenii au des cu o rarisimă plăcere. După ce vezi șopteau privirii teatru pentru copii, membrii Cena Liceul „Regina Maria” Dorohoi, jud. ceremoniei, membrii Cercului „Cin clului „Atitudini” și membrii trupei tin de pescăruși uciși... uciși de acest spectacol, te gândești ce-ar fi că toamnă era fericită. Botoșani; Ghileschi Nadin Mihaela, stim eroii neamului” și ai Grupului dacă niciun om al planetei nu ar mai de teatru amator „Atitudini” ale Ca dorințe, de vise, de ambiții, de- Iar eu, Colegiul Național “M. Eminescu” din- vocal “Prahova” ale Casei de Cultură- sei de Cultură „Ion Luca Caragiale” orgolii, de pasiuni gigantești, lupta și, de câte ori vreun lider ne- Botoșani, judeţul omonim; Zett Ana - - În ziua aceea, „Ion Luca Caragiale” a Municipiului- a Municipiului Ploiești au susţinut pentru care, uneori, nici văzdu ar chema la luptă, noi toți am lua în Colegiul Național „Mihai Viteazul” Plo- Ploieşti au susţinut un program ar recitaluri poetice. Elevi şi profesori Tocmai îmi aruncasem instrumentele hul nu mai este suficient de în râs dorința sa și, în loc de război, am ieşti, jud. Prahova; MENŢIUNI: Ghent tistic. Acesta a constat într-un reci ai Colegiului de Artă „Carmen Sylva” căpător. Până la urmă, pierdem. oferi cu toții, o parodie a războiului de scris! Maria Gabriela, Colegiul Naţional „Sa- tal de cântece populare patriotice și Ploieşti au oferit un moment muzical. Programul a continuat cu prelegerile- Dar triumful clipei trăite intens și o ironizare a liderilor care, în loc De ce să le mai fi păstrat, muil Vulcan”, Beiuş, jud. Bihor; Matei- o depunere de flori la Monumentul Alexandra, Liceul Teoretic „Brânco- sus-menţionat. „Despre proza lui Ion Creangă”- prof.- și frumos rămâne. - să apere pacea, dragostea, frumosul, Dacă descoperisem veanu-Vodă”, Urlaţi, jud. Prahova; Ho Mădălina Paula Ștefan și „Despre ac ... Și, până la urmă, cel mai ne dăruiesc... Că puteam scrie și cu mâinile goale? Coordonatorul acestor două Cercuri - rodincu Teodora, Liceul „Dimitrie Can este dl. sociolog dr. Vicol Neculai. torii copii de azi” - prof. ref. Gelu Ni Fata din Curcubeu a Liei Bugnar colae Ionescu. Evenimentul a avut loc frumos e zborul, sentimentul li temir” Darabani, jud. Botoşani. bertății, viața trăită în starea su este un spectacol-metaforă extrem- Cu mâinile goale scriam un poem! la Muzeul Judeţean de Artă Prahova Secţiunea 7-12 ani: PREMIUL I (s-a blimă a fericirii, viața ca un zbor de dur, al cărui final te lasă efectiv în „Ion Ionescu-Quintus” Ploieşti. Da, cu mâinile goale! acordat Ex aequo): Ghigă Sofia, Şcoala de pescăruș. aer. Surprinzător text și foarte consis Îi scriam Gimnazială „Tudor Arghezi”, Piteşti; Ce oglindă mai limpede ca- tent jocul scenic al fetei din Curcubeu.- pe tâmple Florescu Nicoleta, Școala Gimnazială aceea de murano poate să fie Povestea vieții fetei din Curcubeu te un poem. «Aurelian Stanciu» Salcea, jud. Sucea un spectacol de teatru! Le mul emoționează și îți amintește că a ju va; PREMIUL II – Rotariu Ştefania, țumesc aici, în scris, actorilor, deca oamenii este o întreprindere Școala Gimnazială „Elena Rareș” din regizorului și tuturor celor care cumplit de urâtă și de nedreaptă... Botoșani, jud. omonim; PREMIUL III Redacţia: Layout & DTP: (s-a acordat Ex aequo): Novac Mihai, Publicaţie editată de: Școala Gimnazială „Corneliu Micloși”, Constantin Dobrescu, Traian Adriana Nicoleta Zamfir D. Lazăr, Ion Bălu, Gabriela Teodorescu, Covăsânț, jud. Arad; Avrămoiu Maria- Primăria Responsabilitatea morală şi juridică asupra DESPRE NOI: Adresa:Mădălina Paula Ştefan, Iulia Dragomir, Karina, Colegiul „Al. I. Cuza”, Focşani, Municipiului Ploieşti şi Casa Ion Şt. Baicu afirmaţiilor făcute revine autorilor. jud. Vrancea. e-mail: de Cultură „Ion Luca Caragiale“ Piaţa Eroilor nr. 1A, Ploieşti Pescărușul MENŢIUNI: Casim Ioana Adelina, Coperta 1: Imagine din spectacolul aFondator Municipiului principal Ploieş şiti redactor tel./fax: [email protected] (producție a Teatrului UNTEATRU Şcoala Gimnazială „George Coşbuc” coordonator: [email protected] București), credit foto © Bogdan Stoica Brăila, jud. omonim; Dumbravă Cofondator: ISSN: 0244/578 148 Tipărire: Dariana, Școala Gimnazială „Corneliu Gelu Nicolae Ionescu 0725 893 134 Micloși”, Covăsânț, jud. Arad; Lăm continuare în coperta 4 Ion Stratan 1584 - 0832 S.C. Seladocom S.R.L., Brăila brulescu David Andrei, Şcoala Atitudini noiembrie 2018 Reflecții 1 REFLECŢII MĂRUNTE DESPRE „MODELE” de Eugen Simion
modele -
Se discută mult despre (modele inte lectuale, modele morale, modele – în genere – modelelorde existență), toată lumea de azi, îngrijorată de- confuziile postmodernității, deplânge absența- morale și spirituale. Căci vechile mo dele nu mai au căutare („au expirat”, îmi amin tesc că spunea nu demult un istoric), iar altele noi întârzie să apară. Ce-i de făcut? Să nu uităm însă că modelele (morale, intelectuale, civice, Eugen Simion existenţiale) se formează în familie şi şcoală, apoi în universitate şi, prin lectură, modelele sursa foto: www.ziarulprahova.ro se fixează prin știința și voinţei individului. Mai nou, familia şi şcoala abandonează progresiv- educastradaţia copiluluiteleviziunea şi adolescentului şi, în locul lor, vin în forţă cu efecte rapide şi distrugătoa- re şi (industria mediatică în genere). Nici universitatea (locul în care un tâ- năr îşi formează caracterul şi îşi alege un model- Generaţia mea i-a avut intelectual şi moral) nu mai este ceea ce era îna pe Vianu, G. Călinescu, Al. inte. Sunt tot mai rari marii profesori de care ti nerii se simt atraşi şi vor să-i urmeze, studenţii- Rosetti și pe Iorgu Iordan. nu mai sunt fascinaţi de „cursurile magistrale” Oameni învăţaţi, din vechea şi nu mai acceptă uşor profesiunile intelectua generaţie. Mari profesori. le nerentabile. Cum ar fi filosofia sau literatura. O generație strălucită. S-a schimbat enorm lumea în ultimele decenii,marelui scriitors-au schimbat şi modelele. Barthes avertiza, cu trei – patru decenii în urmă,profesorului că mitul a dispărut şi că în locul lui a apărut – în sferă umanistă – mitul („guru”, „le maître à penser”). A dispărut însă şi mitul profesorului înţelept şi în universităţile de azi circulă alte modele. Care? Generaţia mea i-a avut pe Vianu, G. Călinescu,- Al. Rosetti și pe Iorgu Iordan. Oameni învăţaţi, din vechea generaţie. Mari profesori. O gene rație strălucită. Am și azi viul sentiment că ei au format și au salvat, astfel, generația mea de poeți, critici și profesori („generația ʼ60”). Fără ei, mă întreb, ce ne-am fi făcut în istoria rea (cea mai rea din istoria modernă a României) 2 Reflecții Atitudini noiembrie 2018
în care am trăit (anii ʼ50, obsedantul deceniu – cum l-a numit Marin Preda)? A trecut, iată, mai mult de o jumătate de secol și mă gândesc, și azi, cu admirație și recunoștință la ei, ca la niște veritabile modele de existență (și de cultură) pe care viața ni le-a trimis, la timp, în cale. Care sunt profesorii ascultaţi azi în Universitatea bucureşteană? N-aş putea spune. Nu - mai cunosc gusturile şi ambiţiile studenţilor actuali. . Am ţinut cu câțiva ani în urmă un curs (un semes - tru) la şcoala doctorală de la Facultatea de Litere N-am putut să-mi fac o idee despre ce vor şi ce aş Mă întreb, de pildă, ce poate teaptă „masteranzii” de la profesorii lor, în afară de să înveţe un tânăr onest note bune. „Media” românească le oferă, după opinia care urmează cursurile mea, modele mai degrabă negative. Se practică, aici, unei Universităţi private şi o cultură a inculturii, cum am zis odată. Politica? Mai află de la colegii săi că poţi bine să nu vorbim de ea. Politica nu poate fi luată în obţine o diplomă fără să te niciun caz ca model moral şi civic pentru cine vrea oboseşti prea mult? să facă o carieră intelectuală performantă. Ştiinţa? Ştiinţa poate fi atractivă, dar, pentru a reuşi în acest domeniu, un tânăr trebuie să se pregătească pentru - sacrificiu sau, dacă are părinți cu dare de mână, să-și facă studiile în străinătate. Universitatea? Univer sitatea românească este, şi ea, de mai multe feluri. Mă întreb, de pildă, ce poate să înveţe un tânăr onest care urmează cursurile unei Universităţi private şi - află de la colegii săi că poţi obţine o diplomă fără să te oboseşti prea mult? E suficient să trăieşti, să zi cem, la Râmnicu Sărat sau la Alexandria şi să capeţi, fără mari eforturi, patalamaua de licenţiat în litere, - economie sau drept. „De la distanţă” – se spune. Ce-i de făcut? De făcut nu-i rămâne unui tânăr in - teligent, onest şi ambiţios decât să-şi caute singur modelul de care are nevoie. Prin lectură şi prin au toeducaţie. Dacă are noroc, poate avea un profesor bun în liceu sau la facultate, un profesor inteligent, învățat și drept – moralmente – pe care să-l urmeze. Nu exclud această şansă. Atitudini noiembrie 2018 Timp retrăit 3 DRAGOSTE de Alex Ștefănescu
-
Bunica din partea mamei, Aneta Horga, locu ia singură, într-o casă construită cu mâinile ei, la Boroaia, un sat dintre Fălticeni şi Târgu-Neamţ, şi avea şi un câine, Hurmuz, pe care noi, nepoţii ei, îl iubeam ca pe un frate. Când Hurmuz a murit (de bătrâneţe), bunica a adoptat o căţeluşă-lup, Ozana, primită în dar de la un vecin. La Boroaia, noi, copiii (adică eu şi fraţii mei mai mici, Sanda şi Florin), ajungeam numai în vacanţele de vară, care erau însă destul de lungi (trei luni) ca să ne bucurăm pe săturate de pomi şi fluturi, de râuri- de munte şi zile însorite. În prima vacanţă, Ozana mi s-a părut un căţe landru obişnuit, jucăuş şi neajutorat, care trăgea- de câte o cureluşă de la sandalele mele cu dinţii- şi cădea de fiecare dată în fund, într-un mod ca raghios-simpatic. Luam căţeluşa în braţe şi o ţi neam la piept cu infinită duioşie, simţind cum şi ea se lipeşte încrezătoare de mine. În asemenea momente, tremura de fericire, dar asta nu mi se părea ceva ieşit din comun, gândindu-mă că orice pui de animal are nevoie de ocrotire. În a doua vacanţă, Ozana era deja un câine-lup- în toată puterea cuvântului. Puternică şi nesupusă, a venit în întâmpinarea mea la mai mult de un kilo metru de casa bunicii. Nici nu coborâsem bine din- autobuzul care mă adusese de la Suceava şi am şi Aşa ceva nu mai văzut-o apropiindu-se în salturi de mine. Mă iden întâlnisem decât în tificase probabil de la distanţă, după voce, pentru cărţile lui Jack London. că avea auzul extrem de fin. Era, toată, o explozie de bucurie, iar unii trecători s-au şi speriat pentru că în dragostea ei era ceva sălbatic. Vacanţa aceea a fost a unei prietenii stranii, de neuitat, dintre mine şi un câine, a unei solidarităţ-i fanatice om–animal, a bucuriei fără margini de a- străbate în doi câmpiile, luncile şi pădurile din îm prejurimi. Aşa ceva nu mai întâlnisem decât în căr ţile lui Jack London. Dacă vreun om făcea greşeala să dea impresia că mă loveşte sau doar să ridice vocea într-o discuţie cu mine, Ozana se năpustea asupra lui într-o secundă şi trebuia să-mi folosesc toată autoritatea ca să o conving să-l lase în pace. În fiecare vacanţă, coborând din autobuzul care mă aducea de la Suceava, eram întâmpinat de Ozana, care schelălăia de fericirea revederii. Era ca şi cum timp de nouă luni nu ar fi făcut decât să mă aştepte. O dată a venit cu lanţ cu tot, pe care îl rupsese prin smucituri, pentru că 4 Timp retrăit Atitudini noiembrie 2018
bunica (după cum mi-a explicat ulterior) nu reuşise să o dezlege repede. Au trecut anii şi bunica, imobilizată de la un moment dat într-un scaun cu rotile, a trebuit luată de părinţii mei - la Suceava. Am găsit pe cineva în sat care iubea animalele - (contrar a ceea ce se crede, nu sunt mulţi ţărani care le iu - besc) şi i-am încredinţat-o, dându-i şi o sumă de bani pen tru întreţinerea ei. Ţăranul iubea animalele în felul lui, gro solan. I-a făcut Ozanei o căsuţă din lemn masiv şi a legat-o - cu un lanţ scurt şi gros de căsuţă (care era atât de grea, încât un om abia reuşea să o urnească din loc). Nu o dezle ga niciodată (spre deosebire de noi, care o lăsam liberă în - fiecare noapte). - Devenisem student şi altele erau alegerile mele în petre cerea vacanţelor. Timp de doi-trei ani n-am mai ajuns la Bo Sufletul mi-a fost inundat roaia. La Ozana mă gândeam rar şi nu-mi imaginam că ea mă de dragoste şi vinovăţie. aştepta neîntrerupt, zi şi noapte. Începea să se agite – avea să-mi povestească noul ei stăpân – ori de câte ori venea în sat autobuzul de la Suceava şi părea cuprinsă de o tristeţe fără margini când îşi dădea seama, de la distanţă, că nu sunt şi eu printre pasageri. - În sfârşit, într-o vară, mi s-a făcut dor de ea şi m-am dus s-o văd. Imediat după ce m-am dat jos din autobuz am au - zit-o urlând deznădăjduită undeva, departe, în curtea ei. M-am mirat că nu a apărut alergând în salturi ca să mă în tâmpine, dar mi-am adus aminte că era legată şi că nu se afla bunica prin preajma ei ca să o dezlege. Am mărit pasul tot mai nerăbdător să o iau în braţe, în timp ce inima îmi - bătea nebuneşte. Când curtea ţăranului a intrat în raza mea vizuală, am asistat la un spectacol de neuitat. Ozana dărâ mase gardul de scândură putredă şi, trăgând căsuţa grea după ea (lanţul nu se rupsese), a început să înainteze spre - mine. Schelălăia îngrozitor şi se sufoca (întrucât avea lanţul legat direct de gât), dar opintindu-se, cu eforturi supracâi neşti, arând pur şi simplu uliţa cu căsuţa pe care o remorca, se apropia tot mai mult. La un moment dat, belciugul de care - era prins lanţul a ieşit din lemnul căsuţei şi Ozana, rămasă - numai cu lanţul, s-a avântat spre mine, jeluindu-se şi tremu rând, din adâncul fiinţei ei. Sufletul mi-a fost inundat de dra goste şi vinovăţie. Am îngenuncheat în praful drumului şi am ţinut-o pe Ozana la pieptul meu minute în şir.
P.S. În Boroaia, pe vremea când eram eu copil, câinii-lup - se obțineau din încrucișarea unei cățele domestice cu un lup adevărat, din pădure. Țăranul care avea această îndeletnici re ducea în pădure și abandona, într-un moment al anului numai de el știut, o cățea din sat. Se întâmpla uneori ca ea să fie mâncată de lupi. Dar, dacă era rezistentă (și, probabil, dacă avea „vino-ncoa”), se întorcea în sat zgâriată și plină de spini, dar gravidă! Atitudini noiembrie 2018 Centenarul Marii Uniri 5 UNIREA BUCOVINEI CU ROMÂNIA de Ion Ștefan Baicu
trăsături specifice - Glasul Bucovinei ZADIC unire BUCOVINEI cu Cernăuţi O serieÎn de primul rând, a cunos avut apariunireaţia publicaţiei Ţara Mamă , divizia 8 a armatei române a intrat cut procesul de a - – organ energic în mobilizarea românilor- în şi a restabilit ordinea, inamicii România. desfăşurarea pentru provincieiMare Adunare cu . În Congresuluiretrăgându-se General în Ucraina. al Bucovinei Noua situaţie primei conflagraţii mondiale a adâncit vi- data de 14/27 octombrieCONSTITUANTĂ 1918, la Cernă sigură a permis desfăşurarea lucrărilor zibil criza de structură a sistemului politic- uţi s-a organizat o Consiliul Naţional, care şRoi-a- Palatul Mitropolitan: era în dualist din Imperiul Austro-Ungar, impu mânasumat atribuţiile de ; în dataCERNĂUŢI de 15/28 noiembrie 1918,Iancu iar spa Flonţiul- nând, în context, rezolvarea situaţiei pro context a fost creat Consiliul Se- ador fost asigurat de din vinciilor locuite de cătreîn alromâni, doilea arândşa cum cretarilor, inclusiv de Stat s-a format un organismIancu Flon cu- Declaraţia .de Sub Unire pre şedinţia lui era, de pildă, Bucovina. Vechiul teritoriu al dorcaracter de guvern, denumit , marele forum a votat, în unanimitate,- Moldovei de Sus a fost, , un , în frunte cu - a Bucovinei cu regatul teatru de război, el fiind ocupat de trei ori . Numai căAurel au început ONCIUL atunci să se agite României în prezenţa următorilorAstăzi, când, dele Înde al trupele treilea ruso- rândţariste, dar, tot de atâtea şi elementele antiunioniste în cap cu avo dupăgaţi: 74sforţări români, şi jertfe 13 ucraineni,uriaşe din 7partea germani Ro- ori, recucerit de armata austro-ungară. catul român diviziuni a provinciei – n. în 1864 pe linii şi mânieişi 6 polonezi; şi a puternicilor în text se şiarăta: nobililor ei aliaţi, , suferinţele locuitorilor etniced. în 1921; în epocă, cel din urmă susţinea s-au întronat în lume principiile de drept şi aveau să fie agravate, ca urmare a înrolării- aplicarea unei umanitate pentru toate neamurile şi când, tinerilor de diferite naţionalităînţ i,al inclusiv patrulea a : o parte sudică controlatăWIKIPEDIA de româniEnci- în urma loviturilor zdrobitoare, monarhia rândcelor de etnie românească, în diviziile im şclopediai o parte Bucovinei nordică de către ucraineniEmil – SAT vezi- austro-ungară s-a zguduit din temeliile ei periului cu capitala la Viena; enciclopediaCO on line şi şi s-a prăbuşit şi toate neamurile încătuşate , provincia cu pricina a constituit un , în 2004, de în cuprinsul ei şi-au câştigat dreptul de libe- subiect al planurilor iniCarolţiate deI autorităţile din Chişinău. SOCIALIŞTILOR BUCOVI- ră hotărâre de sine, cel dintâi gând al Bu- centrale pentru federalizareaCătre Popoarele imperiului Mele NENIÎn acel climat efervescent s-a simţit şi covinei dezrobite se îndreaptă către regatul Credincioaseîn frunte cu împăratul , care lansase prezenţa activăGeorge a GRIGOROVICI României, de care întotdeauna am legat un manifest intitulat . Unul dintre cei mai ataşaţi idealului nădejdea dezrobirii noastre, drept aceea, . În fine, din păcate, apariţînia unionist a fost – n. noi, Congresul General al Bucovinei, întru- divizării clasei politice româneşti a dăunat în 1871 şi d. în 1950 – care era deputat al cincilea rând Consiliului Naţional Român pând suprema putere a ţării şi fiind învestit mult luptei pentru eliberare naţională; în parlamentul de la Viena şi devenise- Iancu singur cu puterile legiuitoare, în numele , deci, pe de o parte activau- membru al Adunarea Constituantă din Flondor suveranităţii naţionale, hotărâm: unirea adepţii unirii cu România în cap cu Austria. Să mai menţionăm că liderul soci necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei , iar peAurel de alta, Onciul mai puţini, urmă- alist a participat la în vechile ei hotare până la Ceremuş, Cola- reau o înţelegereWIKIPEDIA cu Ucraina, principalulDin istoria Deşteaptă-tede la Cernău ţ Românei, ţinută recent în atmosfera cin şi Nistru cu regatul ROMÂNIEI Uni- Bucovinei.militant fiind 1775-1944 – cf. Nicolae enciclo entuziastă a intonăriivoieşte cunoscutului o Românie Mare, imn rea Basarabiei şi a Bucovinei cu România. CIACHIRpedia on line şi care să cuprindă toate; în teritoriile cuvântul româ rostit,- 1917-1918. DOCUMENTE – cf. Ion IANCU FLONDOR, în 1999, de - neştiel a declarat că . Calafeteanu Viorica Moisuc Enciclo- , în 1995, de , membruSTAROJINEŢ al unei fa Unirea, apoi, românilor după formularea este un ideal unor şi o criticiţintă, pe la pedia Bucovinei Emil Satco şi şi milii nobiliare, a văzut lumina zilei în anul- careadresa le vor autorită urmăriţilor aceştia austriece, întotdeauna a adăugat: şi în , în 2004, de . 1865 în oraCernăuţişul bucovinean şi veci, iar în tot momentul şi în toate împre- Decretul-Lege se va stinge din viaţă în anul 1924 în me jurările, Bucovina trebuie restituită patriei La 19 decembrieFerdinand 1918/1 ianuarie tropola ; el a fost descendentul Ionel1919, se Brătianu va publica , semnat unei vechi familii boiereşti, careBUCOVINA a deţinut Glasul BUCOVI-, de către regele şi premierul- dregătorii şi a avut moşii în Ţara de Sus a NEIdeci regatuluiGeorge României Grigorovici – cf. nr. 3 din 29- privind recunoaşterea Moldovei,BUC botezată FAGI ulterior – octombrie 1918 al gazetei unirii Bucovinei cu România; de aseme- Liceuluicuvânt, care,German în limba slavă,Universităţii însemna – de Partidului. Ulterior, Social-Democrat din Bucovinase va nu nea, un alt act normativ Iancustabilea Flondor intrarea la – pădure deIancu Flondor. După absolvirea- măra printre cei mai dinamici membri ai înIon guvernul Nistor român a doi miniştri fără por şi, apoi, a din- ; tofoliu pentru Bucovina: şi Cernăuţi, tânărul Franz Joseph va dobân în perioada imediat următoareFederaţia Partidelor sciziunii . Încă un deosebit evenimentSaint-Ger cu- di titlul ştiinţific de doctor în drept în ca politiceSocialiste din din mai România 1921, această formaţiune datamain de 10 decembrie 1919: prin tratatul- drul Universităţiigruparea tinerilor din români Viena. aveaVREMEA să facă NOUĂ parte din de pace Ducatul cu Austria, Bucovinei semnat la - În viaţa politică, el s-a implicat devreme,- , al cărui oficios va , în Franţa, fosta putere vieneză re făcând parte din - fi SENATULUI . În fine, spre încheierea nunţa la în favoarea Ro ca: George Popovici, Grigore Filimon,CONCORDIA Flo Georgeperioadei Grigorovici interbelice, unulMomente dintre membri din is- mâniei. Spre cinstirea celor ce s-au jertfit rea Lupu, Zaharia Voronca şi alţii; se va im aitoria Social-Democraţiei de la Bucure Româneşti va –fi Epocaînsuşi pentru înfăptuirea idealului sfântMonumentul de unire, plica în activitatea societăPartidţii Naţional, Contemporană. 1918-2002, – vezi UNIRIIla 11 noiembrie 1924, în piaţa centrală Românun instrument important,Istoria ce va Ilustrată contribui a Ion Şt. BAICU George Grigorovici şi so- cernăuţeană a fost dezvelit Românieila constituirea şi a Republicii viitorului Moldova cial-democraţia în Bucovina în 2002, de Ferdinand; în aplauzele Maria –mul ţimii prezente,Elena la din BucovinaIoan Aurel – cf. POP Petru RUŞINDILAR şi Istoria Buco- festivitate auCarol luat parte tandemul regal – MAGAZIN ISTORIC, în 2017, vinei Ion NISTOR, în 1998, de Ionelşi Brătianuprincipesa – şi în coord. acad. şi nr. 6 pe , inclusiv - principeleWIKIPEDIA , inclusiv şeful de guvern:Buco- 2000 al revistei . - , în 1923, de . - vinaliberalul în secolul XX: istorie şi cultură,cf. enciclopedia Evenimentele din perioada celui dintâi- În condiConsiliulţiile Naţionalîn care, forma Românţiunile pa- deon Vasileline Diacon Iancu, de asemenea: Flondor, Bucovi - război mondial au răscălit puternic conşti- ramilitare ucrainene au recurs la acte vi na şi România Mare Documente şi înScrisori 2012, inţeleIancu românilor Flondor bucovineni, un loc de sea olente, dinIacob Bu Andreişi Popescu mă revenind, îndeosebi, luptătorului unio covina a solicitat ajutor militar guvernului : , nist . O însemnătate aparte a de la Iaşi. Sub comanda generalului în 2017, ediţie de . 6 Centenarul Marii Uniri Atitudini noiembrie 2018 SCRISORI PENTRU VIITOR (V) de Traian D. Lazăr
„Oricine luptă pentru un ideal lupta pentru Drepturile Națiuni- și soioase, cu picioarele degerate în așa de înalt nu poate fi învins” lor. Împotriva tuturor puterilor sandale de lemn, câțiva cu căciuli medievale coalizate. Va fi cea mai arătând că au fost robiți iarna, to- mare mândrie a vieții mele că și tuși suflete uniforme, bântuiți de Printre ofițerii luațiTraian prizonieri D. Lazăr noi am luat parte la ea acolo unde același dor de țară și de dorul luptei la Turtucaia se aflau persoane cu nevoia a cerut-o. de mântuire a neamului din greșeli- studii superioare astfel încât nu e Învinși sau învingători, îmi este le trecutului. de mirare că, în scrisorile adresa- indiferent, azi oricine luptă pentru Corul – intonează nostalgice te lui Traian Grigorescu, ei expri- un ideal așa de înalt nu poate fi în- cântece „de la noi”. mă idei bine fundamentate, reflex vins la urma urmei. Ascultându-l, nu știu ce să al unui sistem de gândire moder- A ajuta din toate puterile evo admir mai mult! Suavitatea an- nă. Procesul dialectic început cu luția istoriei și morală a omenirii samblului sau firea fericită a Ro- revoluția burgheză din Franța și a contribui la realizarea binelui mânului uitător, chiar al mizeriei din anul 1789 a impus mediului pe pământ este a urma căile Dom- prezentului, când o vorbă de haz, politic european luarea în consi- nului în lupta lui eternă cu princi- un cântec vesel îi descrețește frun- derație a drepturilor individului, piul Răului. tea. Alături, un civil, mișcat vădit iar la începutul secolului al XX- Satan nu va învinge niciodată. de frumusețea cântecului, bate ca- lea trebuia soluționată problema El face binele chiar când vrea răul. dența, privind uimit, când la gura drepturilor naționale. Obiectivul Dr. C. Fedeleș tenorilor, când la bașii, ce grav, războiului de întregire dus de Iași pedalează răspunsurile. Desigur, România, desăvârșirea unității regretă anii pierduți din mijlocul statale a românilor, era în concor- Locotenent R. Macarie muzicii și al societății, regretă danță cu mersul istoriei și, tocmai Civilizație barbară, ori barbarie gestul fatal ce l-a aruncat pen- de aceea, cu toate înfrângerile civilizată – iată antiteza pe care ți-o tru jumătatea vieții în întuneric suferite în 1916, acest ideal se va sugerează actualul război mondial; și pentru rest în jenă și rușine. Îl înfăptui. Dialectica susținea astfel Războiul, totuși, poate fi consi compătimesc. Sunt alții mai „rău” ca noi. moralul prizonierilor români din derat în viața popoarelor civilizate, În timp ce corul cântă „Vinul cel Bulgaria. ca un fel de atavism social, cu mani festări cu atât mai rare în viitor, cu de România”, pe ușă intră „umbrele” soldaților români ce au îndrăznit în- cât educația și hereditatea, îndepăr tr-o bună zi, din cauza mizeriei, să-și Îndurând mizeriile prizonie„mântu- tează pe om de animalitate. ia drumul greu al Patriei. După o săp- irearatului, neamului ofițerii erau din cugreșelile gândul trecula țară- Locotenent R. Macarie tămână de beci, fără hrană și bătuți tului”.și erau Pedeciși de altăa lupta parte, pentru suferințele Profesor, liceul Pitești au fost scoși, just timpul necesar pen- prizonieratului și ale ocupației, tru a muri pe scândurile murdare ale comportamentul barbar al învin- Locotenent I. Petrescu barăcii. Unul a murit până în seară, gătorilor de moment, alimentau 18/31 ian(uarie) 1917 restul mâine-poimâine, dacă asisten- gândul unora de răzbunare, de re- Îmi cereți o impresie D(omnu)le ța, grăbită, a ofițerilor nu va fi prea vanșă. - căpitan. Nu! Vă fixez „un moment”. târzie. Nu-i primul caz și nici cel din Amintiți-vă! urmă. Ne trebuie ca să ne învățăm „a Învingători la finalul Primu- Un hambar enorm, în care vân- nu uita”. lui Război Mondial, românii, sârbii, . Iau dat contur real, tul suflă ca afară, - un porumbar Deviza noastră, a omogenului englezii sau francezii nu au materia învingătorii momentului 1916, – locuința ofițerilor români, prizo- corp al Răzbunării, va fi „Să nu ui- înfrânțilizat acest în gând 1918. nieri în Haskovo? tăm”, altfel ne vom fi meritat soarta, De când au venit camarazii de la ce în aparență ne-a fost creată, altfel, Dr. C. Fedeleș Kîrdjali, e numai ger. Diferența de vom fi fost lași. Vă dăm adresele, cu Cîrjali 6 ian(uarie) 1917 temperatură e marcată de sutele de nădejdea în suflet, că prin d(umnea) În 1789, Franța a proclamat pen- „ochi” de geamuri, neaburite. voastră, ne vom aduna, în timp, în tru întâia dată Drepturile Omului. O Ofițerii dorm pe scânduri, dispuși onoarea devizei noastre și în aminti- lume întreagă s-a prăbușit de cu- ca într-un „poulailler”. Se pare că în rea eroicei înfruntări a soartei. tremurul produs de aceste cuvinte. ciuda bestiilor, ne-am încăpățânat Întors în Patrie, nu ne uitați, Sufletul și harta Europei s-a înnoit. să trăim. O forță nebănuită în noi, ne cum noi nu vă vom uita. Noi ne-am deșteptat, și am început a ține. Poate speranța zilelor mai bune Locot(enent) I. Petrescu căuta Dreptățile îngropate ale Nea- și dorința Revanșei, ce o întrevedem, Com(andantul) Bat(eriei) de mului nostru. în actuala mizerie, a acestei „nebu 57 (mm) a Brig(ăzii) 45 Inf(ante- Ne foloseam de o luptă la care loase” balcanice. rie) n-avusesem norocul de a lua parte. În acest moment mă găsesc în Din Reg(imentul) 9 Inf(ante- În 1914, Europa întreagă fundul barăcii, unde „Corul ofițerilor rie) R(âmnicu)-Sărat împreună cu cele mai alese popoa- Revanșei” drapați în pături subțiri, continuare în numărul viitor re din Asia și America au deschis mantale, cu chipiuri fără cozoroc Atitudini noiembrie 2018 Centenarul Marii Uniri 7 IONEL BRĂTIANU – UN MARE PREMIER UNIONIST ŞI PATRIOT ROMÂN (V) de Ion Ștefan Baicu Ionel Brătianu La data de 19 ianuarie 1922 va iloracel României devotament Mari; faţă în adevăr, de interesul debuta mareaREGIM guvernare POLITIC liberală BUR- naţional românesc,moştenise atât de lade tatăl caracte său- GHEZO-DEMOCRATICpostbelică, care însemna, totodată, ristic generaţiei paşoptiste - un model SISTEM de POLITIC PLURI- Florin CONSTANTINIU PARTIDIST, ca emanaţie HISTORIA – notea a noului Înză alacad. doilea rând: în VOTULUIinaugurat, UNIVERSAL în România- revista CATEDRALA, nr. 71, nov., 2007.- Mare, după aplicarea, în premieră, a la 15 octombrie- legii Decada Brătienistă; în istori 1922, în de la Alba-Iusu- ografie, perioada 1918-1928 poartă liaverani a avut loc încoronarea lui Ferdi şi denumireaIonel Brătianu de nand I şi a soţiei sale, Maria, ca pornindu-se de la rolul covârşitor al ai României Mari; seconsacra susţine- lui în viaţa politică reacă actul statului încoronării naţional a constituit, unitar român din din acest răstimp, chiar dacă pe la –punct de vedere politic, România Ionel Brătianu cârma ţării au mai trecut, cam şters,- Mare Puterea Politică guvernările de sub conducerea lui se noteazăGavriil în lucrarea Preda - sursa foto: ro.wikipedia.org Alexandru Vaida-VoievodIon I.C. Brătianu şi gene – , în 1998, ralului Alexandru AverescuIOAN SCURTU – reiese. autoriiÎn al fiind treilea rând: şi cola autodeterminarea până la din lucrarea din boratorii săi din Ploieşti. - despărţireaînsărcinat cu unor misiunea provincii de de a statul lupta 1993 a istoricului CONSTITUŢIE,la 28 martie- existentpentru La Prahova, în acea decadă, s-au- 1923, regele Ferdinand I a promul ordonanţele militare afirmat personalităţi liberale ca:- gat noua care a ofe România Mare; în cele din Ion Ionescu-Quintus, Dem I. Nicola rit baza legală a tuturor acţiunilor urmă, prin din escu, Nicolae Constantinescu-Bor vizând dezvoltarea şi consolidarea aprilie şi altedin iulie organizaţii 1924, autorită revoluţioţile- deni, Aurelian Moşoiu şi alţii; să statului naţional unitar România- narede stat – au declarat dizolvate P.C.R., LUMINA.menţionăm şi faptul că oficiosul Mare şi a consacrat trecerea de la U.T.C. şiMişcarea muncitorească din liberalilorconcluzia prahoveni a fost ziarul monarhia constituţională la monar Româniareiese în aniidin 1921-1924 lucrarea din 1971- O scurtă analiză conduce hia parlamentară, deci cu accent pe cu titlulMarin C. Stănescu. la că, în timpul regimului roluluna corpurilor dintre cele legislative mai democratice în viaţa În al şaselea rând a istori politic brătienist din anii interbelici constituţiipolitică a ţ dinării; acel ea timpse va – dovedi a cului IONEL– având BRĂTIANU în frunte pe – acelaşi energic- op.fi cit. ANASTASIE IOR- , în anul 1925- şi priceput conducătorrealizări de guvern, DACHE. În al patrulea rând:scrie, în s-a trecut la iniţierea şi la votarea,- au fost obţinu , istoricul în parlament, a legilor pentru uni te importanteMARIA în multiple Ionel Brătianu la- ficarea organismului de stat, a ad- domenii de activitate; în context, propunerile guvernuluipachet şi alede legi lui ministraţiei publice şi a sistemului însăşi regina va consemna, economic, se va adopta, în par monetar: de asemenea, s-a continu- în amintirile ei, cuvinteIonel Brătianu de caldă lament, un adevărat prin at procesul de aplicare a reformei apreciere la adresa liberalilor şi,- noicu caracterînşine: menite să agrare şi deÎn respectare al şaptelea a funcrând:ţionă mai ales, a liderului , concretizeze concepţia liberală rii regimului politic pe baza votuluiIonel pe care îi considera mai bine orga- se preciza. în legile din universal.Brătianu una nizaţi şi maiMARIA dinamici, mai pasionaţi 1924, că două treimi din membrii- dintre priorităţile guvernului - Histoirepentru muncă de Ma şViei chiar – adevăraţi pa consiliilor de administraţie urmau a constat în grija imediată- trioţi – cf. , reginaIONEL României, BRĂ- să fie români şi că, din totalul ca- pentru refacerea şi pentru dezvol TIANU, în 1939, Paris. pitalului unei întreprinderi, 40 la- tarea maiEconomia alertă a economiei statului naţional cu ac Sub patronajulREGIMUL lui POLITIC LI- sută aparţinea, ca participare, capi unitarcent pe român industrializare a fost în ş măsurăi protec ţ săia BERAL ca premier burghezo-de în perioada- talului străin şi 60 laIoan sută Scurtu capitaluÎn valorificesocială. noile posibilităţi de după mocratic1922-1926, allui cincilearomânesc rând: – scrie, în revista mai 1918, refacerea şi dezvoltarea au cu caracter izbânzi sus citată, istoricul . împletit organic aspectele cantitati- a rămas înscris în analele Ionel Brătianula grea încercare ve cu cele calitative, de modernizare istoriei naţionale cu dintre- a fost pus guvernul liberal şCOMINi însuş-i Ion AGRIGO- cele mai. În benefice primul pentru rând: progresul premierulTERNULUI în faţa ROAIEI Româ- real al societăţii româneşti inter acţiunilor periculoase ale –nia apreciază Interbelică istoricul belice măsurile- Partidului Comunist cu sediul din la RomâniaMoscova, , în 2001,continuare în sinteza în numărul viitor adoptate de guvern au contribuit care patrona, se ştie, demersurile . efectiv la aşezarea bazelor instituţi , 8 Centenarul Marii Uniri Atitudini noiembrie 2018 REGELE FERDINAND ÎN MIJLOCUL OSTAȘILOR (VII) de Traian D. Lazăr nal - - Un jurnalist, aflat la fața locului, : „Totul devenea înduioșător la- detaliază momentul: „Regele îm gândul că cei mai mulți dintre oa- parte tocmai decorațiile, bravilor menii aceștia au fost în bătaia focu distinși pe front, ofițeri combatanți, lui, că erau rămășițele armatei noas- doctori, și soldați. Le strânge, apoi, cu- tre, care la început a fost de două ori- căldură mâna: pe unii îi îmbrățișează mai mare! Că, prin greutăți de neîn sărutându-i. Alteța Sa Regală, Princi chipuit, prin lipsurile și mizeria ier- pele Carol ține cutiile din care M.S. nii trecute, ceea ce vedeam aici era Regele Ferdinand al României Regele scoate decorațiile. În timpul un efort incredibil de reconstruc acesta, fanfara cântă
Congresul de Bizantinolo- gie În septembrie 1935, istoriculV.M. Amantos, de prim rang se va afla printre delegaţii de la spiritul său universalde la Roma; în context, preşedinteleInsti- tutulforumului de Istorie ştiin ţUniversalăific, îi va mulţumi pentru . În aprilieNicolae se inaugurează,Iorga Petre în capitală, Ţurlea - Nicolae Iorga: ulterior, la Vălenii el va purta,de Munte până azi,Partidul numele Naţionalist lui Democrat. – 1910-1938vezi , lu crareaMihail dinOpri 2008:ţescu şi , în 2000operă de Nicolae Iorga. Uriaşă şi valoroasă a fost şi a rămas vestita Istori- eia lui Poporului Român. DupăIstoriei apariţia, Imperiului la început Otoman de veac XX, a cunoscutelor sale lucrări – îndeosebi a - şi a , editate la Gotha în Germania – în perioada interbe lică, de sub măiastra lui pană au ieşit şi au intratPolitica în externăcirculaţ iea regeluialte multe Carol volume I purtândIstoria pecetea românilor înaltei pentrupersonalită poporulţi a istoriculuiromânesc nostru nepereche:America şi româ- nii din America –Byzance în 1923, après Byzance O Nicolae Iorga viaţă de om aşa cum a fost – în 1926, Oameni care au fost – în 1930, Sfaturi pe-n întuneric şi lui Slav din Londrasursa foto: Institutuluiro.wikipedia.org Regal de Ştiinţe, – înIstoria 1934, Românilor , vol. I-III – în 1931-1939, Litere şi Arte Societăţii de Studii Istori- Ultimele. 1939-1940 şi al – între 1936 şi 1938, în fine, , vol.- ce decoraţii din Veneţia, al I-X, între 1936-1939 şi , postum- Nicolae Iorga din Torino, inclusiv purtător al unor din - în 1979. În urma calculelor secretarului şi biogra jurnalist - fului său, a lăsat posterităţii o impresi Spania, Lituania, Serbia, Suedia, Franţa. În memoria onantă moştenire istoriografică: 25.000 de studii şi savantului, care a fost şi un percutant , la Vă articole, 5.000 de recenzii şi cronici şi 1.250 de cărţi lenii de MunteNeamul a avut Românesc loc un eveniment aparte:Nicolae s-a reeditat, în format mic, în 1978, ziarul iorghist de şi broşuri; în momentul când asasinii legionari l-au- Stoian Flamura Prahovei odinioară la iniţiativa lui ridicat ISTORIOLOGIAdin vila de la UMANĂSinaia, în noiembrie 1940, el Ion Şt. Baicu Comitetului de Cul- – redactor şef al publicaţiei corecta şpalturileDacă domnul unei Nicolaenoi şi mari Iorga opere aparţine cu titlul uma in- tură şi Artă şi a lui – preşedintele nităţiicitant: prin tot ce i-au dat luminile – o evoludomnieiţie, sale,în timp, dacă a al judeţului Prahova; să reamintim că, din domniaomenirii. sa aparţine ţării noastre, nu numai prin ce - păcate, publicaţia avea să fie interzisă, în mod brutal, i-a dat, ci şi prin ceea ce a făcut pentru ea, domnia sa naţionalismul antisovietismul Nico- aparţine foarte mult şi Prahovei prin toate atenţiuni- laede cătreIorga autorităţile ceauIonşiste Şt. pe Baicu motiv căConstantin se patro le, atât de frumoase şi prin toată activitatea, desfăşu- Dobrescunase, cică, şi Nicolae lui Iorga şi rată în acest judeţ CARPAŢILOR Prahova. 1890-1948– cf. detalii în Silex şi Ion Şt. Cunoaşterea Prahovei Baicu Nicolae, culegerea Iorga şide P.N.D. documente în viziunea presei şi a op. cit. de Barbu Theodorescu de la poalele – nota, documentelor de arhivă, Buc., prahovene. Editura 1890-1948, 1998, în nr. 1 pe 1939, gazeta Nicolae IORGA . Vezi şi , , Cursurile de şi, de acelaşi autor, Vară ale Universităţii Populare „Nicolae Iorga”, deBuc., la Nicolaemonografia Iorga din 1968 cu titlul . - Vălenii2005, Editurade Munte „Academiei – un secol de Române” la înfiinţare, - În timpul zbuciumatei şi glorioasei lui cariere, Ion Şt. Baicu Const. Manolache , pe lângădoctor amintitele honoris calită causaţi de aca Biografii alese subsub îngriharul demician,universităţi a fost distins şi cu numeroase alte titluri Muzeijirea lui Clio şi , Editura ştiinţifice şi deocraţii: al unor de„Libertas”, Ion Şt. Baicu2008, PloieNOTĂ:şti BIBLIOGRAFIAşi din Strasbourg, Lyon, Geneva, Oxford, , 2016, tipografia „Karta Graphic”, PloieNICOşti,- Paris, Lille, SocietăţiiBratislava, Bizantine Roma, Alger, din Atena Vilnius,Institutu Cernăuţ-i LAE IORGA . vizează, în şi al Facultăţii de Drept din Bucureşti; de asemenea, întregime, prezentul medalion, consacrat lui membru al , al . Atitudini noiembrie 2018 Centenarul Marii Uniri 11 ABATELE ZAVORAL ȘI RĂMIȚII ROMÂNI DE LA STRAHOV (I) de Constantin Dobrescu - - - Dacă Jarnik avusese un impuls in De Sf. Method, în 5 iulie 1915, J.U. Destinul a determinat o fericită întâl- terior pentru studiul limbii române,- Jarník îi face abatelui o „Urare în ver nire între renumitul abate și prea tânărul Method Zavoral, abatele Mănăstirii- suri”, prezentată de ostași, iar în 10 român asvârlit de război în spitalul im Strahov din Praga a devenit un cunos iulie 1915, când Zavoral sărbătorea 30- provizat de la Strahov. cător al acestei limbi, prin forța împre de ani de la hirotonisirea sa ca preot, o- Cartea „Povestiri alese” (Brașov,- jurărilor, în perioada Primului Război șezătoare aproape românească, ce cu 1892) de H. Petra-Petrescu, primită în Mondial, când în lazaretul său au fost prindea și două cântece populare ro- dar, îl face pe Zavoral să-și exprime sen aduși și soldați români din armata- mânești, anume: „Ce te legeni, codrule”- timentele sale: „mă rog să-i spui cât de austro-ungară. și „Cucuruz cu frunza-n sus”, ce comple dragIube mi-ește- ploconulți nația săuși legea, și cu câtă Un exilatevlavie și Abatele M. Zavoral a pus la dispo- tau urarea în versuri a lui Jarník, deve- Bătrânulascultau soldațiiși soarta româniomenească. când le citeam ziția armatei sala festivă a mănăstirii nită tradițională. ieri ca spațiu pentru lazaret și chiar în pri „Gazeta Transilvaniei” va publi ” mul lot de răniți s-au aflat șase români, ca articolul și „versurile ocazionale”, Autoritatea lui M. Zavoral, spiritul necunoscători de carte sau ai limbilor semnate de J.U. Jarník cu ocazia zilei cehe ori germane. La cei 53 de ani și de naștere a abatelui. O scrisoare din său generos și gata de sacrificiu răzbat sub „povara multor obligații sociale”, 18 ianuarie 1916 către Mela Popea din printre rândurile scrise lui A. Bârseanu- M. Zavoral se simte responsabil pentru- Brașov în legătură cu publicarea unui în 10 ianuarie 1918. Abatele praghez acești neajutorați soldați și purcede la- material în gazeta locală îi permitea- înțelegea că trebuie să-l sustragă sa- învățarea limbii române pentru a-i aju lui J.U. Jarník să observe că „d-l. abate crificiilor umane de război pe un tânăr ta să se facă înțeleși și să se poată inte colindează prin spitale căutând toc și rasat intelectual ca Horia Petra-Pe gra spațiului de limbă și unor obiceiuri mai pe soldații români. Are, la drept trescu. Credem că un extras, chiar- noi pentru ei. vorbind, și mai multă vreme să facă dacă mai întins, din epistola abatelui- „Mi s-a făcut milă de români, scria M. aceasta decât mine, ș-apoi măriei sale i-ar pune neîndoielnic în lumină su Zavoral, că n-au cu cine să vorbească, am- se deschid și porțile care pentru mine- unfletul mare său noroc spiritualizat: din cer până „Cu toate în pământ aces început abecedarul român numai așa de ar rămâne închise.” tea pot să zic că a fost pentru dânsul șagă, curând, însă, această limbă m-a în- Prin Mela Popea redacția brașo slujească cătușat într-atât încât m-am apucat de un veană e rugată să expedieze clișeele cu- că s-a rătăcit tocmai la mine și are cu studiu serios și, începând cu sfârșitul lu grupul de soldați din jurul abatelui și al putință să în lazaretul meu.- nii noiembrie 1914, i-am consacrat până- lui J.U. Jarník, necesare profesorului Jo La mine a aflat ce-i mai trebuie unei azi acestui studiu câteva ceasuri pe zi.” - sif Vévoda din Olomóuc, care pregătea inimi atât de sensibile: atmosfera cu Rezultatul l-a surprins și pe J.U. Jar un articol despre biografia abatelui. rată, prietenie adevărată și dragostea ník, căruia în 22 aprilie 1915 îi comu La 10 ani de la numirea ca abate de într-adevăr părintească. Să știți dvs. că- nica un fapt impresionant, anume că a- Strahov, în 29 ianuarie 1916, românii nu numai mie mi-a căzut cu tronc la citit răniților români și cehi (acestora îi organizează o serbare emoționantă,- inimă, dar și surorilor de caritate și tu- în traducere) articolul „Un prieten al ro la sfârșitul căreia i se fac cadouri din turor cătanelor. Dacă l-ați vedea dvs., mânilor: Jan Urban Jarník”, publicat de partea românilor aflați la Praga, a Mi în mijlocul soldaților români, citin „Foaia Poporului” din Sibiu. O lună mai- tropoliei Ortodoxe Române din Sibiu, du-le vreo poveste și de ați vedea cum târziu, Zavoral îi scria lui Jarník, cel care H. Petra-Petrescu, E. Daianu. Din nou îl aproviziona cu ziare, reviste și cărți ro se impune, alături de cei doi filoromâni, îl ascultă pe el bieții soldați cu gura mânești, direct în românește. personalitatea lui H. Petra-Petrescu. - pe jumătate căscată, cu ochii aprinși, Atașamentul și spiritul de sacrificiu- În 13 iulie 1916, pe marginea cărților- Bunmai e pufnind Dumnezeu, în râs, bine mai a nimerit podidindu-i Horia pentru ostașii români răniți de la Praga, primite de la Academia Română, M. Za allacrimile, meu, n-are fără să îndoială se prăpădească ați zice și în dvs. de- eforturile sale pline de succes de a învă voral îi exprima lui A. Bârseanu gratitu cursul războiului. ța limba sărmanilor oropsiți de soartă, dinea pentru intervenția sa „pentru mine corespondența pe care o poartă adesea este într-adevăr un dar neprețuit, fiindcă- Din pricina aceasta,- chiar în românește cu personalități din voi avea prilejul de a pătrunde mai adânc- nu vrea nici el, Doamne ferește, să i se Transilvania, informațiile din gazete ori nu numai în limba poporală, care mă in dea un concediu mai îndelungat, fiin prin viu grai i-au adus lui M. Zavoral un- teresează mai mult, ci și în sufletul nea du-i teamă bietului că dacă părăsește prestigiu neobișnuit. mului însuși, care se arată atât de lămurit odată lazaretul meu niciodată n-are să La Crăciunul lui 1915, sunt pre în cântecele și poveștile poporale.” - se-ntoarcă iarăși acolo. Numai cu sila zente personalități militare și civile,- Personalitatea puternică a abatelui- i-am smuls consimțământul să-și ia se dau concerte, inclusiv de muzică- a fost remarcată de cei care l-au cu un concediu de trei zile și să se ducă clasică, se cântă colinde și cântece po- noscut direct ori mijlocit. Foarte im la Viena ca să vadă cu ochii proprii că pulare românești, iar Jarnik le vorbeș presionat se arată H. Petra-Petrescu nu s-a prăpădit încă lumea întreagă și te răniților cu „cuvinte neaoșe româ față de Brutus Păcurar, care nota la 16 că tocmai astăzi nu-i bine să scâncești- nești”. într-un articol de A. Bârseanu- februarie 1917 că, deși s-a bucurat de- neîncetat și să fluieri a pagubă. Încă o găsim o mărturisire a abatelui: „Prin amabilitatea profesorului J.U. Jarník, dată: să fiți liniștiți dvs., l-am luat oda- studiile mele nu numai că am cunos abatele i-a creat o impresie de excep- tă sub aripile mele ocrotitoare și n-am cut frumusețea atât de bogată și atât ție, unică. să-l părăsesc. Excelența sa, d-l coman- de neașteptată a limbii voastre, dar am În lazaretul de la Strahov, Horia Pe dant din Praga mi-a făgăduit că Horia avut și prilejul și posibilitatea să văd tra-Petrescu, sibian cu serioase studii în- are să rămână în lazaretul meu și ne și să admir cât de bun la inimă, cât de Germania, ocupa un loc aparte atât prin continuare în numărul viitor greșit n-o să-și calce cuvântul.” răbdător și de mulțumitor trebuie să personalitatea sa, cât și prin cultura și fi fie neamul vostru.” rea sa sociabilă. 12 Centenarul Marii Uniri Atitudini noiembrie 2018 GHEORGHE COSTAFORU – PRIMUL RECTOR AL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI NOSTRU SUPERIOR de Cătălin Dobrescu
- Înainte de a evoca personalitatea Buletinul Oficial al Țării Românești volume: primul, în anul 1855, iar cel acestui om, care într-o existență de se găsește avansarea lui de la „pomo de-al doilea în anul 1872. 56 de ani s-a aflat în primele rânduri jnic” la grefier al secției comerciale: În prima broșură, Costaforu se ale vieții politice românești, trebuie „Gh. Forul în locul lui Mulțescu”. ocupă „Despre drept și dreptate”,- arătat că numele lui de familie nu era În anul 1845, este trimis ca „școlar- arătând că originea Dreptului este în acela pe care l-a purtat, ci unul mai- la studiul legilor”, la Paris, cu o bursă societate; „acei care se consacră exer- - scurt, de român macedonean: Forul. acordată de Arsaky – om politic Gre cițiului lui trebuie să îndeplinească La acest nume, prin adăugarea pre- co-macedonean, care a jucat un rol două condițiuni: capacitatea și onoa numelui tatălui său – Costa(Constan - important în politica externă a Țării- rea. Capacitatea este știința și arta; tin), numele de familie a devenit Cos Românești - și apoi de Barbu Știrbei.- onoarea este triumful datoriei. Capa taforu, nume pe care l-a purtat atât el, Studiile de drept în capitala fran- - cât și frații lui. ceză au durat cinci ani. În acest răs citatea fără onoare este un arbore cu Acest nume nu l-a purtat, însă, timp, participă la activitatea Socie- fructe veninoase. Onoarea fără capa- de la începutul carierei sale. Astfel,- tății studenților români din Paris- citate este o calitate relativă.” în primele posturi ocupate, apare în (decembrie 1845), precum și la lup Urmează broșura intitulată „No- „Buletinul Oficial” cu numele de Fo tele revoluționare din capitala Fran țiuni istorice asupra legislațiunilor rul. Apoi, acest nume a fost precedat ței din februarie 1848. noastre”, în care prezintă aspect lega- de prenumele tatălui său, păstrând primaÎn august diplomă 1850, de doctor a obținut obț diplomainută de te de istoria dreptului românesc. totuși majuscula F. În cele din urmă, unde doctorromân în drept. Se pare că este A treia broșură cuprindeDespre „Princi suve- majuscula a devenit minusculă și cele ranitateapii de drept na țpublicională, șiPuterile administrativ”, constitu- două nume au format unul singur:- , dacă nu ținem seama de cu următoarele capitole: Costaforu. tive, Despre forme de guvern: patriar- aceea din 1820 a lui Petre Manega și hal, despotic, aristocratic, republican, Familia lui era originară din Thes aceea din 1833 a lui D. Filipescu, care salia și anume din orașul Larissa,- monarchic constituțional sau repre- nu s-au mai păstrat. zentativ. ceea ce presupune că era de origine Teza sa de doctorat trata două greacă. Bunicul lui Gheorghe ajunse subiecte: unul de drept roman „De se în țară la vârsta de doi ani, adus de- - acquirenda, retinenda vel omittenda unchiul său, care îl adoptase. Tatăl lui În alte două broșuri apare „Un possessione” și altul de drept francez Gheorghe, Costa, s-a căsătorit cu Ele- proiect de lege pentru căsătorii”, al „De la prescription en droit francais”.- na Pandarv și a avut patru copii: trei cătuit împreună cu Ștefan Ferekyde, La întoarcerea în țară, în anul - băieți și o fată. Dintre aceștia, Gheor din porunca guvernului și un studiu 1851, Costaforu este numit judecă ghe s-a născut la 26 noiembrie 1820, tor la Tribunalul Ilfov. Nu rămâne- asupra „Convețiuni pentru organiza dată care apare pe diploma de doctor- rea Principatelor-Unite încheiate la în drept din Paris. însă mult timp în acest post, pentru că Eforia Școalelor îl numește „pro Paris, 7/19 august 1858”. Toți cei trei băieți au urmat cur Întreaga activitate și interesul - fesor de condică civilă”, la școala de surile la Colegiul „Sf. Sava”. Examenul pentru învățământ îl recomandau lui a fost atât de apreciat, încât, după Drept înființată în cadrul Colegiului - pentru funcții mai înalte. Prin ofisul spusele fiului său Constantin, dom- „Sf. Sava”, în locul lui Ștefan Ferekyde,- nitorul Ghica, care asistase la proba care trece la altă disciplină. Costaforu din 2 decembrie 1856, dat de cai- orală, entuziasmat de cunoștințe era însărcinat să predea și procedu macanul Alexandru Dimitrie Ghica, le băiatului, i-ar fi dăruit propriul ra civilă (1851), cursul lui având ca a fost numit director al Eforiei Școa- ceasornic, pe care l-a scos de la brâu, obiect elementele de drept civil din lelor. În acest post a rămas până în ordonând, totdată, ca elevul să fie dus condica lui Caragea. - octombrie 1858, când l-a părăsit, de acasă cu „careta domnească”. În anul următor, preda și cursul oarece era deja implicat prea mult în După strălucitele studii liceale,- de Drept Penal, dar, până la sfârși luptele politice ce se dădeau în jurul tul vieții, el a rămas un specialist în Gheorghe Costaforu s-a simțit atras acțiunii de organizare a Principatelor- de studiul literelor. Cum, însă, singu Dreptul Civil. - și a unirii lor. rul înățământ superior ce se preda la Cu timpul, s-a considerat chemat În scurta trecere pe la Eforia Școa să-I învețe nu numai pe tinerii ve - Colegiul „Sf. Sava” era cel al legilor,- lelor, Costaforu a fost însărcinat cu niți să-I urmărească cursurile, dar și - el s-a înscris pentru a urma Dreptul. realizarea unui studiu privind învăță După doi ani, cât dura acest învăță pe cei din alte categorii sociale, care- mântul și organizarea lui în principa mânt, a absolvit studiile, desigur, cu aveau nevoie de cunoștințe juridice. aceleași rezultate cu care absolvise și În anul 1855, Costaforu se hotărăș- lele state din Occident. A vizitat școli- pe cele secundare. te să publice broșuri conținând teme din Belgia, Franța, Prusia, Saxonia, Absolvirea trebuie să se fi avut juridice, care să apară lunar și care, re Bavaria, Italia și Elveția. La întoar- loc în anul 1839, când Costaforu este- unite într-un volum la sfârșitul anului,- cere, Costaforu alcătuiește un raport- numit pomojnic (ajutor de secretar) să constituie o enciclopedie juridică. către caimacan, iar acesta îl încredin la grefa secției comerciale a Tribuna Aceste broșuri au apărut sub titulatu țează Eforiei Școalelor, recomandân lului Ilfov. La 18 februarie 1841, în ra „Magazinul judecătoresc”, în două du-l spre publicare. Atitudini noiembrie 2018 Istorie Literară 13 GALERIA MARILOR EPIGRAMIȘTI de Constantin Tudorache
Pesimism Unui fals savant Cum să nu fim pesimiști, Doi savanţi mamut Când trăim această dramă: Ilustrează-un institut: AURELIAN(1894-1986) PĂUNESCU Peste tot epigramiști... Unul e Pasteur, - Nicăieri o epigramă! Celălalt... farseur. - * * Născut la Slobozia, judeţul Giur- În loc de cuvânt înainte Unui tânăr epigramist giu. Mezinul dintre cei trei fii ai pre Nu scriu comedii sau drame, Cu un glas armonios otului din Slobozia, suburbană Giur- Nici romane nu comit; Epigramele-și citește... giului. A fost ofiţer de marină, doctor- Eu scriu numai epigrame, Când e tânăr și frumos în drept„Concluzii maritim ş i scrise. veteran Epigrame al primu Fi'ndcă vreau să fiu citit! Spirit ce-i mai trebuiește? juridicelui război ş i mondial. laice”, Apariţii edito- * * riale: „Epigra- Îndemn La apariția Antologiei de epigrame me” „Fabulecu deseneşi epigrame” de ca Tinere, când ai scânteia, de Neicu și Crevedia ricaturistul„Epigrame Gruia (1926), alese” Nici să nu te îndoiești! Ai impresia că iei cu „Catrene (1971), patriotice şi ostăşeşti” Epigrama-i ca femeia: Banii tăi antologia (1971), (1979), Vine-atunci când n-o dorești! Că parcă te ține Neicu * Și te bate Crevedia! (1979). A fost membruEpigrame al juridice Clubului și Autoepigramă * laiceEpigramiștilor ,,Cincinat Pavelescu”. În vremea când găsi atomul Redactorilor revistei ,,Albina” Din volumulConcluzii său scrise Și alte noi invenții, vaste, Ca albină-n stup la voi , apărut în 1926, redau un pasaj, Cum poate să mai scrie omul Nu prea am avut noroc; intitulat Cred, postat că omul de Atâtea epigrame proaste? Dar eu nu dau înapoi: înzestratregretatul cu Gheorghe un cât de neînsemnat Culicovschi dar pe * Poate am, ca trântor loc. artisticsite-ul ,,Citatepedia”:– ca şi omul de ştiinţă – este La un concurs de epigrame * dator să urmărească, necontenit, fru- Eu nu trimit, ca alţii, kilograme. Criticilor mei mosul şi adevărul. Dacă va reuşi să Modest, precum am fost întotdeauna, Pentru ce m-aş apăra le descopere, cu atât mai bine pen- Trimit pentru concurs trei epigrame… Cu o lance sau un scut, tru el şi pentru semenii lui; dacă nu, De fiecare premiu câte una! Dacă nu m-ar înjura – viaţa este pentru învinşi, ca şi pentru Cum m-aş face cunoscut? învingători. * - (Această epigramă a fost scrisă la- Epigramiştilor Aurelian Păunescu este festivitatea de premiere a unui concurs- Pe când erau analfabeţi, inclus în peste 25 de volume colec- organizat de ziarul ,,Informația Bucureș Românii se năşteau poeţi, tive de epigramă și antologii. Pentru tilor”, în anul 1966,* când Aurelian Pău Dar azi sunt mult mai arivişti cititorii revistei ,,Atitudini” am se nescu,,Epigramistului” a obținut toate cele G. Corbu trei premii). Se nasc mai toţi… epigramişti! lecționat următoarele epigrame din Epigramist de vrei să fii, * creația,,Lup lui de Aurelian mare” Păunescu. Ai să trăiești aceeași dramă: Cărţile Lup de mare,-am navigat Mii de catrene ai să scrii, Aruncai în foc şi zgură Pe furtună, iarnă, vară, Și, poate, nicio epigramă! Cărţile să-mi dea căldură… Și-am ajuns azi la uscat * Dar şi arse fără vină, Doar un ,,lup” de... călimară! Maestrului Dimitrie Cioc Cărţile dădeau lumină. * În pledoarii concise, scurte, * Însemnări biografice Atât succes obţii la Curte Fabula Am fost un marinar adept Încât clientul – transportat Fabula e o poveste, Al vinurilor vechi de cramă, De onorariu a uitat. Cu maimuţe şi dihori, Am dat examene la Drept * Cu stejari şi cu tempeste, Și-am reușit în... epigramă! Maestrului Radu D. Rosetti Cu măgari şi… autori. * cu prilejul cererii preoţilor de a fi * Norocul epigramiştilor români admişi în barou Gramatica Avem norocul special De-or fi popii avocaţi Câteodată rămâi ţuţ De a-l citi pe Marţial. O să fie-o nostimadă: Cu gramatica română: Şi-l mai avem şi pe acel Pe-adversarii săi prelaţi, Femininul de la puţ De-a nu fi noi citiţi de el. Radu... sigur o „să-i radă”. ... E fântână! * * * Epigrama ,,Genul” epigramei Hârtia Poate fi oricât de tare, De ce gen e epigrama? Și-ar păstra sfiala Cu piper, ardei și sare, Întreba un cărturar- Fața-mi îngerească Și caustică să fie... De ce gen să fie oare? De n-ar fi cerneala Dar să nu mi-o facă mie! E de genul literar. Să mă pângărească. * * * 14 Istorie Literară Atitudini noiembrie 2018 Poetul * Unei minijupe Un gând rău îl chinuieşte Unei spectatoare din lojă Ajustându-și fusta lungă, De cum intră-n aşternut: Doamna nu știe, poete, Și scurtând-o tot mereu, Dac-o fi, Doamne fereşte! Ce-a adus pe scenă piesa, În curând o să ajungă Genial… şi n-a ştiut? Însă jură că ,,Ducesa” Unde vreau s-ajung şi eu! * Schimbă patru toalete! * Unui conferențiar Luna de miere * Ambii tineri, cu elan, Maestre, când te ascultăm, Dota. Telegramă Strâns uniţi prin mariaj. De van Beethoven ce ne spui, Gata fracul, redingota, Toți cei din sală regretăm Mirele e la volan, Fata gingașă, selectă, Iar mireasa… e-n rodaj! Că n-avem beteșugul lui! Procedură incompletă: * Lipsă dota! * Rețetă Spaţiu locativ * Fii băiat inteligent! Din groapă eu nu mă mai scol Unei artiste care a născut doi (Cum procedează toţi creştinii), Când a apărut chelia, gemeni Nu pot lăsa mormântul gol, Nu-i decât un tratament: O artistă – ca debut – Că mi-e că se... extind vecinii! Pălăria! Doi prunci gemeni a născut… * * Şi-atunci, soţul, blând a zis: La aniversarea unei căsătorii Prescripție Dragă, nimeni n-a spus… bis! Căsătoria – precum vezi – Mi-au spus sulfametin când iau Din an în an o mai serbezi; Alcool deloc să nu mai beau, * Unui confrate care are o bibliotecă Dar, orişicât te vei păzi, Iar eu prescripția o țin... O simţi în fiecare zi. Și nu mai iau ... sulfametin! frumoasă, dar nu citește Când stai cu cărțile-așezate * * Armonie conjugală Magistrat-poet În rafturi mari și rafturi mici, Mă-ntreb: ,,Cum poți trăi, confrate, Când mai discut cu soaţa mea, A fost – spun mulți de Cincinat- Îmi spune, buna mea amică, Printre atâția inamici?” Mai mult poet, nu magistrat, Să fac aşa cum zice ea, Iar de Măinescu – spun discret: * Că nu vrea să mă contrazică. Epigramistului care l-a tradus pe Nu-i magistrat și nici poet. * * Marțial Unei fete care-şi caută Lui T. Măinescu, judecător și autor Abia acum am înțeles norocul în cafea al volumului de versuri ,,O pică- Pe Marțial cum l-ai ales... De ce oare să vă mire tură de parfum” Tu, traducându-l, într-un fel, Cazul cu amica mea? Poetu-n viață-și face drum Ai vrut să te răzbuni pe el! Cum o să-şi găsească mire, Cu-o picătură de parfum, * Când îl caută-n cafea? Dar lumea-așteaptă, magistrate, Unei femei avocat * O picătură de dreptate. Guraliva dulcinee Celor nechemaţi care se * Pe bărbat l-a disperat. înghesuie la conducerea ţării La Fontaine către Esop Dac-ar fi numai femeie... Visul vostru se va şterge Amândoi la apogeu Dar mai e și avocat! Fiindcă – nu-nţelegeţi voi? N-o să ne lovim cu ranga; Carul statului nu merge * Ca oricare car… cu boi. Noi ne-am înțeles mereu, Unui portărel afemeiat Ce ne facem cu Baranga? Și serviciul și iubirea * Celor care propagă crematoriul * Îți sunt ademenitoare. Crematoriu?... ce povață! Unui plagiator Veșnic ești în urmărirea... Cum o să ne bucurăm? Cum adeseori te-au prins ,,Bunurilor mișcătoare”. Nu ne-am ars destul în viață? Plagiind, toţi s-au convins * Cum, nici morți să nu scăpăm? Că n-ai fost un inspirat, Unui ţăran nenorocos Ci un ins…pirat. * Din gheara cruntei sărăcii Cosmonauţilor * Nu va scăpa cât va fi el. Mai luaţi pe loc repaus! Unei pianiste Nevasta-i face doi copii… Temerari şi plini de-avânt… Dacă pornind de la o gamă, Iar vaca… numai un viţel. Ce mai căutaţi în haos, Și pentru clasici ai tentații, Când e haos pe pământ? Interpretează-i fără teamă, * * Că nu-s de față răposații. Unor parveniţi În goană cu viteza toată, Destin * Râzând m-aţi împroşcat cu tină. Bou-a toate răbdătorul Fumatul Prefer noroiul de sub roată Trage la poveri, la plug, Peste tot e tipărit Dar noroc cu abatorul: Aceluia din limuzină… Că ,,Fumatul e oprit!” Altfel ar muri în jug. Just o fi! Însă eu, unul * * Aș opri ...tutunul! „Lâne frotte lâne” Maestrului Cincinat Pavelescu, * Când văd cum între ei se preamăresc – prezident – epigramist Octogenar Cu aere de falnici corifei – Oricând prezida şedinţa Să ai optzeci de ani nu-i greu, De-un vechi dicton francez îmi Cincinat, avea loc drama: Optzeci de ani îi am și eu, amintesc: „Părţile”-aşteptau sentinţa, Dar e un caz cu mult mai rar „Se scarpină măgarii între ei”! El venea cu… epigrama. Să fii un june... octogenar. * * Atitudini noiembrie 2018 Istorie Literară 15 Unui avocat care argumentează Tirajul Apa bazei de la Sulina, ajungând fals Șase mii de exemplare la 15 picioare, vapoarele nu mai E drept, Justiţia e oarbă, I-au scos bravii editori, pot intra pe Dunăre Însă decât să mai absoarbă Deci pe conștiință are Apa bazei din Sulina Argumentarea ta absurdă, Șase mii de cititori! Zi cu zi a tot secat. Ei, dar ştiţi care-i pricina? Ar prefera să fie surdă. * * Maiorul X, autor dramatic Baza n-are avocat. Epitaf Maioru-a scris o tragedie, * Aici zace Păstorel Din epoca romano-dacă Iluzionistului Iozefini Suflet bun şi spirit fin, Și-i ordin dat pe Baterie: Scamator ca Iozefini Când mai treceţi pe la el, Să placă! Mai abil e foarte rar! Nu-l treziţi, că cere vin! El a reușit să intre * Chiar și-n Fondul literar! * Academicianului Grigore C. Moisil Epitaf Un om de duh e Gr. Moisil, * Epigramistului Mircea Iones- Aici doarme Păstorel, Deși e matematician- Dar ce crudă ironie: cu-Quintus, fiul epigramistului Savant și spirit fin, subtil... I-au sădit la groapă flori Ion Ionescu-Quintus Și totuși e-Academician! Și-a ieșit... viță de vie. De la Quintus ironia? * * Prea ar fi original! Unui sportiv... sugativ D-lui Profesor Gh. Țițeica Tatăl său i-a dat chelia! Dup-o luptă disperată Sfântă țară în solul ei Restul este personal! Iute, dintr-o săritură, Avem cel mai bun țiței, * Își luă cupa câștigată Dar când vom mai avea, frate, Profesorului Dr. Nini Niculescu, Și o duse... drept la gură. Țiței... ca la Facultate! cu ocazia unei conferinţe * * Ştiam eu că sunt... deştept, Unui îmblânzitor de fiare D-lui Ionel Teodoreanu, Dar acum Nini-i de vină: Când faci chiar fiarele să geamă autor al volumului ,,Iarbă” Am intrat Doctor în drept Și printre ele groază sameni, Un critic care-a savurat Şi-am ieşit... în medicină! Eu știu de ce n-ai nicio teamă: Volumul ,,Iarbă”, încântat, * Ești între fiare, nu-ntre oameni! A exclamat cu voie bună: La apariția ,,Buletinului epigra- * -E bună! miștilor-Epigrama”, director Vir- Dentistului meu * giliu Slăvescu Nici n-aș putea găsi cuvinte Epigramistului Florin Iordăchescu, Meriți, bade, un sărut! Ca să-mi blamez dentistul meu, maestrul epitafelor Dar rămâne-aceeași drama... Mi-a scos măselele de minte... Nici unui înger sau seraf Buletinu-a apărut! Și-atâta mai aveam și eu. Nu-i poate face epitaf, Când apare... Epigrama? * Că Iordăchescu – ca vampirul- * Unui politician A ocupat tot cimitirul! Fotbalistului Ghiță Albu Prinși de vorba ta dibace, Temerari și firi integre, * Fotbaliști ca tine-s rari Toți se-ntreabă ce s-ar face Mielul turbat de Aurel Baranga Țara fără tine? Albule, ce zile negre Publicul s-a întrebat: Le-ai făcut la adversari! -Ar ajunge bine! Dacă mielul e turbat, * Cum a fost – când l-a făcut- * Editurii ,,Litera” Unei amfitrioane Oaia ce l-a conceput? Aceste mere prăpădite Am crezut că-s foarte tari * Le-aduse gazda – bănuiesc- Și că o să-i năucească, D-lui Nigrim(podgoreanul) Să ne ferească de ispite Dar îmi luară trei sutari... care pretinde că ,,l-a mâncat pe Și de păcatul strămoșesc. Numai ca să le citească. Cincinat” * * Eu nu cred că l-ai mâncat Ce e femeia? Leul nostru slab și delapidat Pe poetul Cincinat, Altădată – prinț nabab- O, răspunsu-i foarte greu! Că, de-l mistuiai nițel, Ca un leu se apăra; Însuși bunul Dumnezeu Mai luai spirit de la el! Astăzi e așa de slab Ți-ar răspunde negreșit: Încât toți îl pot fura. * -Ce-am zidit și... ce-a ieșit?! Aceluiaşi Nigrim (podgoreanul) * * Seri de iarnă la un concert Nu te duce, camarade, Fabule pitice E-acoperit pământul La Nigrim, la vre-o agapă. Când, citind, compari, Și-a început înghețul... Epigramele-i sunt fade, Nu știi ce să zici: Afară urlă vântul, Pe când vinul lui înţeapă. Fabuliștii – mari! În sală cântărețul. * Fabulele – mici! * Unei pictoriţe – care a executat şi * Unui poet un portret al tatălui său Unei statui Poeziile-ți, confrate, Mă opresc privind uimit, Când prin parc i-or duce pașii Sunt atât de necitite La portretul lui Papa: Ca să le mai treacă somnul, Încât, chiar și publicate, L-ai făcut mai reuşit Se vor întreba urmașii: Rămân totuși... inedite. Decât el pe dumneata! -Bustu-l văd... dar cine-i domnul? * * continuare în pagina 15 16 Eseu Atitudini noiembrie 2018 RĂSFOIRI ȘI COMENTARII de Constantin Tudorache
* - autorul văzut ,,Gelozia, această sălbăticiune - de Alexandru Clenciu cu ochi verzi”, spunea Shakespea ,,Cu sinea, cu mândrețea asta a re, în Othello. Un pastor german, graiului nostru, ne-am putea înfă- D.E. Schleiermacher, care a scris țișa la orice concurs de frumusețe Reclama e sufletul comerțului 11 volume de teologie, 10 volume a gândului”, spunea Constantin No Capul de afiș umple sala de specta- de predici și 9 volume de filozofie, ica. Iată un alt interesant aforism,- tori și nu a rămas în memoria posterității- scris de profesorul Lazăr Avram: prin niciuna din aceste cărți, ci prin ,,România este o *íe fabuloasă cres , sunt două cunoscute reguli ale Gelozia 11 cuvinte, care alcătuiesc următo cutăPoeme direct înpe oglindă sân de fecioară”. marketingului. În minieseul de față este o patimă, care caută cu tot di- nadinsulrul aforism motive despre de suferingelozie:ță. ne vom referi, cu argumente, la cea - * de-a doua regulă. Pe ușa Bibliotecii ,,Rolul poeziei”, spunea Gorgias, Județene ,,Nicolae Iorga” din Plo - ,,este să creeze iluzii, să instaleze o iești, există,Festivalul de la jumătatea de poezie lunii și Mircea V. Ciobanu în ,,Căderile- stare ireală, miraculoasă”. Iar, mai- septembrieepigramă ,,Romeo2018, un șiafiș Julieta prin care la în realitate ale criticului”, Ed. Juni târziu, Giaccomo Leopardi, era de seMizil” anunță-2019 poeziamea, are cântată, un capitol poezia intitulat veselă ,,Poeși po- părere că ,,poetul care nu se iluzi - ziaezia aproximativă”,patriotică. care cuprinde: onează, nu este poet”. Tot Leopardi . Citind afișul, aflăm că spunea că omul care știe să râdă organizatorii au invitat la acel fes este stăpânul lumii. În lecturile- tival personalități de prim rang ale Poezia veselă, adică satirică și- noastre am descoperit poezii care culturii. Adică, va fi prezent însuși- umoristică, cuprinde și epigrama, ne-au atras atenția, fie prin insta- Președintele Academiei Române, iar autorul spune: ,,... citind poe larea acelei stări miraculoase, fie domnul Ioan Aurel Pop, prezen- zia umoristică și satirică mai dai reușind să ne iluzioneze. Nu de pu tatoarea festivalului va fi doamna și peste lucruri plate. Spiritul mai- ține ori, lecturile ne-au îndemnat- Daniela Vlădescu, directoarea Tea adoarme câteodată... Iată așadar să mergem, împreună cu unii poeți,- trului Național de Operă și Balet atuurile genului: inteligență, iro pe aceleași cărări, împărțind trisun teți sau bucurii cu autorii respec ,,Oleg Danovski”Zaruri din pictate Constanța,Greie iar- nie (în schimbul batjocurii plate,- poet este cu atât mai măreț, cu cât directe), exactitate, valorificarea tivi. Nichita Stănescu spunea că ruldomnul care Arcadie scri-cri-cri-e Suceveanu va citi- cei care-l citesc, nu pe poet îl desco- din cărțile și maximală a materiei lingvistice fo peră, ci pe ei înșiși. - losite, economie de cuvinte, poantă - . ImpresioCe bei ? , - nat de numele afișate, un cetățean cu tâlc și cu umor, detașare de sine, Poeții, prin căr onorabil, din ,,Orașul lui ” anti-narcisism, necruțare a obiec țile lor, ajută cititorii să se cunoas Hai să-ți fac o epigramă că unii cu alții, și, la rândul lor, să-l cunoscut și sub numele de ,,Urbea tului. Și atitudine... aristocratică, cunoască și să-l prețuiască pe poet. lui ”, ne-a princiară, demnă,* nu plângere de LC Voi încerca, în cele ce urmează, să trimis la redacție, patru versuri, lacheu obidit”. - Organizatorilor prezint unele poeme, în oglindă, semnate , pe care le redăm în festivalului ,,Romeo și Julieta” Ca o completare la ce susține- poeme care se aseamănă ca me- cele ce urmează. de la Mizil, care au cap de afiș Mircea V. Ciobanu, despre poezia saj sau idee, sau tratează subiecte mari personalități ale culturii cântată, amintesc o zicere a lui Ni similare. Ca un fel de ,,Corespon- La Mizil, de ar veni,/ Orice persona- chita: ,,Muzica și poezia s-au născut dențe de geniu”, precizez că multe : litate,/ N-ar putea acoperi/ Nulită- împreună, s-au separat, ca apoi să- dintre aceste exemple le-am selec țile din spate. - se reîntâlnească”. Poetul Ion Barbu, ționat dintr-o culegere de poezii, CL întrebat de ce nu-și pune versuri intitulată ,,Din lirica* de dragoste a Îi mulțumim domnu le pe muzică, a răspuns: ,,Versurile lumii” alcătuită de Maria Banuş. - lui , cu observația că în primul- mele conțin propria muzică și nu- vers trebuia să apară adverbul de mai e nevoie de una exterioară”.- 1. Tudor Arghezi-Nichita Stă loc, ,,în față”, pentru a subliniaGI, con Leonard Cohen spunea că în fieca nescu-Josė Maria Pemán. Mi-am Iată simţit ce trastul cu versul final. CL, Redactorul cu Leo- re poem al său se* poate vedea con coapsele,spune Arghezi gleznele, în două spinarea, versuri tariale nidașef al Condeescu revistei ,,Atitudini”, face o turul unei chitare. - capoemului un luptător./ Înviere: M-am vindecat şi conexiune a inițialelor m-am născut, sărutându-ţi talpa , venit, CT)probabil, de „Nu există măreție fără simpli unui picior. - la Mizil pentru o lansare* de carte la tate”, spune Lev Tolstoi. Să amintim - Ploiești.(A consemnat și părerea lui Coco Chanel: ,,Marea Mergem acum la po simplitate e marea eleganță”. etul ,,Necuvintelor”, Nichita Stă Atitudini noiembrie 2018 Eseu 17
Poem mite cavalcada/ și s-ar aprinde col- nând tot cerul într-o bobiţă nouă/ Spune-mi, dacă te-aş prinde-ntr-o țul ierbii, când/ sărutul nostru ar Ţi-adapă rădăcina c-un ţel demult zi/nescu, şi ţi-aş să citimsăruta următorul talpa piciorului,/ : topi zăpada uitat/ O lacrimă curată e geniul iu- nu-i aşa că ai şchiopăta puţin, după * birii/ Ea poate să ridice din iaduri aceea,/ de teamă să nu-mi striveşti . izbăviţi/ Doar una să-ţi răsară în sărutul? - - zările privirii/ Şi vezi ca Saul lumea 3. Serghei Esenin-Karadjaoglan.Pentru ce te zbu- cu ochii dezsolziţi/ Ni se făgăduieş- De la cei doi mari poeți ro ciumi/Iată ce Şscriei amar Serghei zâmbeşti/ Esenin Dragă-mi în ur te, sus, dincolo de moarte/ Un loc mâni, trecem la o poetă de limbă- estemătorul alta/ poem: Tu deloc nu-mi eşti/ Ştii unde nu-s lacrimi, suspinele lipsesc/ spaniolă, Josė Maria Pemán: Îţi voi prea bine însăţi/ Ştii prea bine tot/ Ce-am să mă fac acolo dacă mă săruta mâinile/ Cum sărută vân N-am venit la tine/ Să te văd nu pot/ va desparte/ Fără această mană tul trandafirul serii/ Îţi voi săruta N-am avut ce face,/ Cum pe-aici tre- cu care mă hrănesc?/ De nu vei fi gura/ cum sărută vâlvătaia focului ceam/ Şi mi-a dat prin minte/ Să cu mine suflarea-mi să te strân- lemnul/ Îţi voi săruta ochii/ Cum mă uit pe geam. - gă/ Învăţ Eternitatea cu hohote să sărută soarele geamulFragment în zori/ de so Îţ-i Fru- plângă! natăvoi săruta fără nume fruntea/ Cum îndoiala moasa mea cu ochi Poetul de căprioară,/turc, de se sărută gândul” (* Decol ceXVII, nu Karadjaoglan, dorm eu nopţile, spune: de ce?/ Mai conectez aici ultimeleNu ). Da, despărţirea nu-i deloc uşoară,/ șvorbetiu dacă ale via luiț a Tristan este mai către bună Isolda, decât De ce o-ndur, oricât de lungă e?/ dinmoartea, legenda dar celticăiubirea medievală:e mai bună de- 2. Stephane Mallarme-SergheiSe înserase Frumoasa mea cu ochi de căprioa- cât amândouă la un loc. - Esenin-Ahmetluna Hamdi Tanpinar.De- ră,/ Gelos am fost de floarea ta de Citezodată-mi din apăruşi poemul în faţă pe strada mai,/ De-abia simţeai atingerea-mi Iată o im largă de şi pustie,/ Stephane Zvârlind Mallarmé: prin um- uşoară,/ Azi, nicio veste, dragoste, presionantă declarație de dragoste brele-nserării înfiorări de veşnicie./ nu-mi dai. a lui Percy Bysshe Slelley: ,,Te voi Da, am ştiut; erai aceeaşi zână/ * iubi o veșnicie și mult timp după Care-n copilărie mi-erai în somn aceea”. Cu ani în urmă, cineva mi-a stăpână./Atunci din mâna-ntredes- - arătat un catalog de la un salon de- chisă cerneai pe visele-mi curate/ 4. O corespondență specială de caricatură, pe tema ,,Iubirea”. Un- Ninsoarea albelor buchete de stele geniu am întâlnit pe axa BaudelaiUn pe- desen, premiat, reprezenta o sec mari şi parfumate. re-Eminescu.isaj încântător/ E-ncântătoarea ta vență dintr-un cimitir unde o cru făptură/Iată ce Îț spunei joacă Baudelaire:zâmbetul pe gură/ ce plecase de la locul mormântului, Poartă-n Cu ajutorul ochi seni lui- Ca boarea unui vânt ușor/ Drumețul lăsând, sugestiv, urme de pași pe George Lesnea să citim ce spune nul/ Poartă noaptea-n păr/ Eu i-am trist ce-ți iese-n cale/ Își simte sufle- zăpadă, și s-a dus* să îmbrățișeze spusSerghei iubitei Esenin: marele-adevăr/ M-a-n- tul vrăjit/ În clipa când i-a răsărit/ crucea de la un alt Duetulmormânt. epigra - trebat: Afară viscolu-i buimac,/ Splendoarea frumuseții tale(Celei melor Să-ncălzesc căminul,/ Patul să ţi-l prea-vesele Să revenim la fac?/ I-am răspuns iubitei:/ Azi prin noastre.Recunosc, Doamnă! vânt şi ger,/ Cineva, steluţe, leapădă -trad. Al. Hodoș). Iar Gheorghe Șchiop, în epigrama, din cer;/ Poţi aşterne patul/ Şi su- Eminescu Atât are o de asemănătoare fragedă te-asa și- intitulată,Hoinar prin pasiuni trecute,/ Feri-, fla-n cămin,/ Eu, şi fără tine,/ Sunt meni/la fel de Cu încântătoare floarea albă declarațiede cireși/ Cade ce-sface c-amurmătoarea descoperit,/ declarație: Iubind, supre- de viscol plin. - șdragoste:i un înger dintre oameni/ În calea ma ta virtute:/ De a păcătui cinstit! Amintire vieții mele ieși(Atât de fragedă Rugă AcumErai să gingaşă, citim aceas ca o * Până când la Epilog,/ Pe înserare,/tă Frumoasă, a poetului ca turc un Ahmet vis ne- ). - aceastăLângă Tinetemă voiredau veni,/ o Doamne,-aju, scrisă de- prihănit,/Hamdi Tanpinar: Din palma ta, curgea, ca Iubire tă-mă,subsemnatul: Te rog,/ Să mai pot păcătui. 5. Dobrisa Cesaric-Vasile Voicu o lumină,/ Un clar de lună, dulce, De dragostea noas- * fără vină. trălescu. cea În vie/ poemul Sunt stelele-n, Dobrisa seară Surâs de zăpadă vecie/Cesaric Și spune: foșnetul străzii aproape/ Tot aici conectez poemulEram Nu-i blândă cădere de ape?/ O, zbo- Am reținut Nici de poezia la profesorul nu mai îndrăgostiți și pătima, scrisși/ de în pragulpoetul rul acesta-n tărie/ Ni-i sufletu-abis euniversitar ce-a fost Adriancândva/ Voica Atâtea un chimidistih- ploieșteaniernii ce stătea Ștefan să Dimitriu:cadă/ și nu ști- și-agonie/ M-aș prinde iubito, cu caledespre sunt poezie: în ea. - am că pleci și că mă lași/ potopului tine/ În neantul ce veșnic va ține acesta de zăpadă./ De-ai fi rămas, Pictura-Chimia Epigramistul din Vasi su- n-ai mai putea să pleci,/ Cărări- . Să flet(comentariulle Vajoga a scris următorul criticului) catren,Eu le-au uitat să se aștearnă,/ ninsori- citim și acest sonet scris de Vasile auzindintitulat ce-a zis, socot/ Și chiar emit le ți-ar prinde-agrafe reci/ în părul Voiculescu, ale căreiSă ultime ştii şi tu două că opinii clare,/ C-avem chimia peste: lung ca nopțile de iarnă./ S-ar auzi plânsul,versuri se adesea suprapun e o rouă/pe cele Ce scrise cade tot/ Cu-atâtea E-uri în mâncare. izvoarele țipând,/ Austrul și-ar tri- milostivăde Dobrisa pe Cesaric: sufletul uscat/ Ea adu- * 18 Eseu Atitudini noiembrie 2018 as,/ Ca om -valet înamorat,/ Pe ca- sindrofie,/ Sau îmi apari prin târg, Ca la jocul de cărți Se-ntâmplă re-o damă l-a ucis/ Şi-un popă l-a de la distanță,/ Decât să mă saluți Dimitrie Jega a scris epigrama fel de fel de drame/ În lumea asta înmormântat. - în dușmănie,/ Prefer să te evit, cu intelopă,/ Alergi dup-un: carr de Asul eleganță ! dame/ Și-ți vine-un prăpădit de din mânecă M-am Mai redau supărat și o asea epi- * popă. é - gramără, foc!/ personală, Pe lumea asta intitulată interlopă,/ Unor soți carto- Când partenerul: meu de joc/ Avea fori Epigramistul CorneliuOcoleau Costă în Lege O spun în mânecă… un popă ! Gheorghe Băisan a scris această viaţăchescu drame,/ a adresat Amândoi erau isteţi:/ * direct, precum mi-i felul,/ În căsni- epigramă, intitulată : El trişa, următorul cu două ,,dame”,/catren: Ea umbla De ce nu scriu cie-i lege sfântă:/ Nu-i grav când cu doi ,,valeţi”. Precauția despre proști ,,găinuşa” cântă/ E grav când tace În epigrama unui soț Goni ,,cocoşelul”! din jurul ei băiețDespreii/ Și-n gelozia lui Greu de proști , să Nicolae scriu îmi Dragoș, vine,/ de foc,/ Chiar, Ilie Ciobescu și din căr spune:țile de joc/ Fiˋncăformulează nu-i cunosc următoarea prea bine,/ părere: Dar, În același context se Casă liniştită În căsuţa A scos, bănuitor, valeții. în cale, sau prin piețe,/ Îi evit, cu po- înscrie epigrama lui Mircea Ursei, - litețe. - sfântă,/ Linişte şi pace,/ Găinuşa intitulată : Pe mormântul Redau unui și Unui cântă,/ ,,Cocoşelul” tace. cartoforun epitaf, Înscris joc de de Sofronie cărţi a fostIvano un confrateAnexezCând aici te o zăresc epigramă la câte-o scri * vici, intitulat să de subsemnatul, adresată : : GALERIA MARILOR EPIGRAMIȘTI Istorie Literară de Constantin Tudorache
continuare în pagina 12 Numai Mişu - mai cu haz - Când magistratul nu vorbeşte pe * Pune viţă... şi bea gaz! limba împricinatului Unui tânăr avocat care nu putea ple- * - Dumneata eşti terţ poprit? da „din cauza dosarului prea mare” În febra creației Toată lunga pledoarie - Nu, eu sunt Marin Chibrit! În al artei foc arzând Nu conduse la nimic. Ics se zvârcolea gemând, * Nu că e dosarul mare, Fraţilor epigramişti Ion şi Cinci- Ci... că-i avocatul mic. Și-l întreabă-n somn nevasta: - Cât primești la cartea asta? nat Pavelescu * ,,Și vis pacem para belum” * Aşa-n tot momentul Pentru ce ți-am hărăzi Concluzie Se scrie istoria: Imnuri de tot soiul? Acum când încheiat e scorul, Ionel cu talentul, Când tu, Pace, zi cu zi La cap de drum pot confirma: Cincinat - cu gloria! Pregătești războiul? În viață totul e Umorul: * Și cel cu ,,U”, și cel cu ,,A”. * Spiritul şi norocul * Unui ginere Cum să fie la un loc, Epilog Apucându-l disperarea, Când în orice-mprejurare, Domnule, cu umilinţă, Soacra-n mare şi-a zvârlit N-are spiritul noroc, Amânaţi, am neputinţă Iar norocul spirit n-are! Şi-i drept, ea a amuţit, Ca să vin, ar fi o dramă: Dar de-atuncea urlă marea! * Am de scris... o epigramă. La poarta ,,Paradisului pierdut” * * Aș fi dus o altă viață, Unui pedant Zise suspinând, Adam, Unui maestru chefliu De știam că-s mere-n piață Între bar şi-ntre barou S-a pornit, spre-a ne convinge, Și se vând la kilogram. Maestrul este un erou; Zeci de diplome s-arate, * Soartă vitregă, barbară, Încât nu mai poţi distinge Cinematograful Toată viaţa lui: bar... bară. „Doctorul” din doctorate! Azi cinemau-i ideal * * Dezvoltă simțul, e util, Unui fals savant Pe pânză... simțul vizual, Doi savanţi mamut Cochetelor În sală... cel tactil. Ilustrează-un institut: Cochetele ce se răsfaţă * Unul e Pasteur, În al plăcerilor extaz, Nepoții Celălalt... farseur. Atâta „roşu”-îşi pun pe faţă, Grupați la o consfătuire, S-au înțeles îndată toți: * Că-i greu să mai găseşti... obraz. Mătușa fără moștenire Unui confrate care pledează * mult... şi bine Nu are dreptul la nepoți! Post... Şase ore jumătate * Când va cădea pe ochi-mi ceața Unui prieten, care are vie pe A pledat bietul confrate, Și când se va-ncheia și drama, teren petrolifer Iar la urmă Curtea-i zise: Ştim că orişice creştin Prezentaţi concluzii scrise! Vor trece visul, dorul, viața, Pune viţă şi bea vin. * Dar va rămâne epigrama! Atitudini noiembrie 2018 Clio 19 1940 – ANUL MARILOR AMPUTĂRI NAȚIONAL-TERITORIALE. MĂRTURII PRAHOVENE (I) de Constantin Dobrescu
- - - - În condițiile internaționale vi- nouă notă ultimativă cerându-i gu durere știrea cedării Basarabiei și trege din vara anului 1940 ca ur vernului român să evacueze în ter Nordul Bucovinei. mare a pactului Ribbentrop-Molo- men de 4 zile teritoriile respective Poporul are mare încredere în tov, a izbucnirii celui de al doilea și să comunice acceptarea acestei- politica înțeleaptă a M. S. Regelui- război mondial când sistemul nos- cereri până la 28 iunie 1940 orele și conducătorilor țării și crede că- tru de alianțe creat în perioada 12. Sub presiunea notelor ultimati Basarabia a fost cedată numai tem- interbelică s-a prăbușit prin ocu- ve și ținând seama de totala izolare porar și fiecare este gata să-și jert parea Cehoslovaciei, Jugoslaviei și a țării, guvernul român a răspuns fească viața pentru cucerirea aces- înfrângerea Franței de către Ger la termenul fixat pentru a evita tei provincii și reîntregirea țării. mania, România s-a găsit izolată- gravele urmări pe care le-ar avea- Cu acest prilej poliția Ploiești ra din punct de vedere diplomatic și recurgerea la forță și deschiderea porta că „până și refugiații cu toată militar în fața tendințelor revizio ostilităților în această parte a Eu durerea părăsirii căminurilor lor- niste ale vecinilor săi. ropei, se vede silit să primească sunt de aceeași părere, nici unul nu În cele ce urmează vom căuta- condițiile de evacuare specifice în crede că va trece mult timp și arma ca pe baza documentelor vremii, în- răspunsul sovietic. - ta română le va da posibilitatea de a- cea mai mare parte inedite, să re Valul de proteste ale românilor reveni la proprietățile lor.” levăm modul cum s-a reflectat ati s-a făcut resimțit în toată țara, in- Aceeași părere se înregistrea tudinea locuitorilor prahoveni față- clusiv și în Prahova. Prahovenii au ză și în rândul intelectualilor care de tragicele evenimente din vara luat cunoștință de aceste note ulti- considerau că „hotărârile forului anului 1940 care au dus la pierde mative înainte de a se face cunoscut suprem sunt socotite ca singurele- rea Basarabiei, nordul Bucovinei oficial prin radio sau gazete, situa soluții posibile în ceasul de față și și cedarea „vremelnică” a părții de- ția politică care a precipitat acest- în împrejurarea în care a fost sur nord-vest a Transilvaniei, ceea ce eveniment: cedarea Basarabiei și prinsă țara”, și că se impune”o mai înseamnă peste 33 % din supra nordul Bucovinei, parte integran pronunțată apropiere de Germania fața totală locuită de aproximativ tă a Moldovei lui Ștefan cel Mare, și Italia care ar asigura cel puțin o 7. 000. 000 cetățeni în imensa lor deoarece „a început să circule prin stăvilire a dezastrului național." majoritate români. - șoaptă în cercurile oficialităților- Toate clasele sociale, „nu cred Cu asentimentul Germaniei la- locale că U. R. S. S. ne-ar fi făcut un că până la sfârșit, teritoriul cedat 26 iulie 1940, orele 22. 00 guver ultimatum pentru cedarea Basara rușilor va rămâne lor. „Faptul că- nul sovietic condus de Stalin a pre biei, informație ce transpirase din guvernul român a cedat presiunii- zentat o notă ultimativă guvernului- cercurile politice din capitală." externe exercitate de Stalin în pri- român prin care se impunea celui- Prahovenii n-au „crezut posibil- vința Basarabiei” cu toate fortifica din urmă cedarea teritoriului din ca lucrurile să decurgă atât repede țiile făcute pe Nistru este conside tre Prut și Nistru precum și a Nor și vestea ca România a cerut nego- rat ca o măsură provizorie menită- dului Bucovinei. În această situație cieri, a produs imediat o liniștire”,- „să cruțe vieți omenești și bunuri România nu avea posibilitatea de a dar la comunicarea oficială a re materiale subliniindu-se încrede rezista la acest ultimatum formulat- prezentanților sovietici și hotă- rea că la încheierea păcii generale în termeni foarte duri, dat fiind pe- rârea României de a nu se opune acest teritoriu ne va fi retrocedat”. de o parte disproporția covârșitoa forței, acceptând cedarea Basara Astfel se va solicita ca la școli re de forțe, iar pe de alta certitudi- biei și a nordului Bucovinei „a fost „să se arate tineretului caracterul nea că, în cazul unui conflict militar primită cu multă neliniște. În acel românesc al provinciilor răpite”și cu Rusia Sovietică, Ungaria și Bul moment prahovenii au apreciat- se ordona ca la tratarea tuturor- garia, susținute de Germania ar fi hotărîrea Bucureștiului de a nu se chestiunilor privitoare la geografia atacat-o la rândul lor. - opune forței, socotind măsura lua- României se va trata pământul lo Deși la 27 iunie, guvernul român tă de guvern ca cea mai înțeleaptă cuit de neamul românesc ca spațiu comunica că „este gata să procede și cea mai indicată în situația actu etnic și vital al său, stăruindu-se ze imediat și în spiritul cel mai larg- ală, eliminându-se astfel o vărsare asupra însemnătății pe care a la discuțiunea amicală și de comun- de sânge zadarnică și inutilă." avut-o și o are acest spațiu pentru acord a tuturor propunerilor ema Comisariatul de poliție Vălenii Neamul Românesc." nând de la guvernul sovietic”, aces de Munte raporta ca”cetățenii din Situația României era foarte ta prezintă la 27/28 iunie 1940 o Vălenii de Munte au primit cu mare grea. Amenințarea, privind ampu 20 Clio Atitudini noiembrie 2018 - - tarea teritorială nu venea numai din- găseau în oraș înainte de evacuare. este foarte îngrijorată întrucât cre Răsărit, ci și din apus unde Germa „Au fost distruse statuile lui Ștefan de că ar fi vorba de revendicările ce nia era hotărâtă (așa cum se proce cel Mare și a Regelui Ferdinand, se cer pe nedrept de către Ungaria. slujbele religioase au fost interzise dase în Europa centrală) să sprijine - Toți locuitorii spun că în cazul că dorințele revizioniste ale Ungariei- și în biserica catedrală din Chișinău vom siliți de vreo putere străină să privind Transilvania. se intenționa instalarea unui muze Acțiunea întreprinsă de guver ul militar. Știrea faptelor întîmplate cedăm Transilvania să refuzăm și nul român privind mobilizarea în Basarabia”de o nemaipomenită să punem mîna pe arme. rezerviștilor a fost considerată de barbarie circulă astăzi din om în om Locuitorii acestei comune sunt- români ca o „măsură ce a fost luată- producând o indignare generală în 99% de origine etnică română și- numai pentru a face față atacurilor rândurile tuturor. „În aceste condiții- privesc războiul cu mare satisfac ce ne-ar fi fost date de armata ma populația din Prahova a trecut rapid ție decât a se ceda din teritoriul ță ghiară iar nicidecum pentru a se la ajutorarea refugiaților din Basa - rii, în special din Transilvania. opune vreo rezistență la ocuparea- rabia și Nordul Bucovinei. Astfel la- Basarabiei”. Concentrații de toate- Câmpina s-a colectat de către Sfatul Prahovenii considerau că „drep categoriile”se îndreaptă spre uni Negustoresc de la negustorii din lo turile noastre asupra pământului- tățile lor într-o ținută morală ridi calitate suma de 48. 000 lei pentru- pe care ne aflăm se legitimează nu cată și arată un entuziasm demn de ajutorarea acestora. numai prin milenara noastră obâr admirat. Pe fețele lor ca niciodată În cuvântarea sa despre „Drep- șie nobilă ci și prin rolul civilizator se vede astăzi bucuria, dragostea și turile românilor asupra Basarabiei” de prim ordin pe care l-am jucat curajul cu care merg ca să-și apere- susținută de la Universitatea Popu- mereu aici la porțile Orientului." țara. „De asemenea documentele lară din Vălenii de Munte, N. Iorga, vremii relevă că prahovenii au de afirma că „Rusia care ne-a luat Ba Prahovenii considerau pe bună- pus mari sume de bani în contul- sarabia știind că promite o recoltă dreptate că „Ungaria este încurajată împrumutului de înzestrare. La abundentă, la aceasta Rusia a fost direct sau indirect în politica sa re sfârșitul lunii iulie 1940 s-au de- îndemnată de către ambasadorul vizionistă de guvernul de la Roma,- pus 235. 540. 000 lei. Angliei din Moscova care a cerut aceasta explicând „italofobia de Continuându-se depunerile or să ni se ia Basarabia pentru ca să care sunt stăpâniți foarte mulți ro ganele școlare cereau să faceți tot nu-i putem aproviziona pe germani mâni de la data răpirii unei părți din ce vă stă în putință spre a veni în- cu soia, rapiță și floarea soarelui,- ajutorul elevilor refugiați lipsiți de- plante care s-au semănat acolo din Ardeal. „De aceea prahovenii erau mijloace procurându-le strictul ne abundență și promit o recoltă foar conștienți de faptul că în activitatea- cesar, efecte de îmbrăcăminte, ru- te bună." lor revizionistă „ungurii lucrează și fărie, încălțăminte etc." - Totodată savantul arăta că pe- sub scutul german și că nu este ex- Sosirea primelor trenuri cu re lângă Basarabia, URSS ne-a mai clusă posibilitatea ca Ardealul să fie fugiați din Basarabia a fost primi luat și Nordul Bucovinei, ca pe în pericol” mai ales cu ocazia intră tă cu „o revoltă înăbușită care se deapsă că noi nu am administrat - citea pe fețele tuturor, s-au văzut Basarabia bine, va să zică ei singuri rii Italiei în război când „în discursul plângând femei și chiar bărbați- recunosc că nu au nici un drept- ținut de Mussolini”, Italia” a garan înfierând nedreptatea ce ni s-a asupra Bucovinei. tat neutralitatea țărilor vecine fără- făcut. „Starea de spirit a prahove Aceeași stare de revoltă și ho a garanta și neutralitatea României, nilor ostilă acestui rapt teritorial tărâre de a apăra Transilvania –- ceea ce înseamnă că este în legătu din iunie 1940 crește în intensitate- pămînt strămoșesc – unde românii ră cu marile concentrări făcute de atunci când „refugiații povestesc formau elementul majoritar, stăpâ - Ungaria la granițele țării noastre. în trenuri și gări grozăviile inva neau pe prahoveni. - „Prahovenii susțineau punctul de ziei sovietice care în înaintarea ei- Starea de spirit, existentă în au nimicesc gospodării trecând peste- gust 1940, a prahovenilor era o- vedere al guvernului care „în dorin grădini și drumuri înțesate de refu- prelungire a celei care-i anima în ța de a se ajunge la reglementarea giați cu tancuri care măresc pani perioada interbelică, la care a contri pacifică a tuturor problemelor care- ca. „Prahovenii deplâng „soarta ro buit în mare măsură filiala Prahova pot despărți România de vecinii săi mânilor care au fost sacrificați de a Ligii Antirevizioniste înființată de- și nădejdea de a crea în această par elementele comuniste și de evrei ziaristul prahovean Stelian Popescu. - te a lumii o așezare politică nouă în timpul retragerii până la sosirea Postul de jandarmi Poiana Ța- - trupelor sovietice pentru ocuparea pului raporta la 27 iulie 1940 că bazată pe o conviețuire și colabora acestei provincii." - în urma vizitelor ce se fac la Ber re prietenească a tuturor popoare Astfel refugiații povestesc „că lin și Roma de către domnul Prim lor, România a hotărât să deschidă continuare în numărul viitor la Cernăuți au fost molestați și bat ministru și Ministrul de externe discuțiuni cu Ungaria." jocoriți ultimii români care se mai populația în majoritate discută și Atitudini noiembrie 2018 Clio 21 ACTIVITATEA FILIALEI PRAHOVA A SOCIETĂȚII CULTURAL-NAȚIONALE „CARPAȚII” ÎN LUPTA PENTRU REALIZAREA UNITĂȚII NAȚIONALE (I) de Constantin Dobrescu
- - -
În vederea realizării unității nați unitatea culturală a tuturor româ Întemeiată pe o largă bază popu onale cărturarii și patrioții timpului,- nilor”au ținut sus la sfârșitul sec. lară din spațiul intra și extracarpatic,- de pe ambele versante ale Carpaților,- al XIX-lea și începutul sec. al XX-lea cu o organizare semiclandestină,- au înființat diferite societăți cultu stindardul luptei pentru unire de Societatea „Carpați” se distinge prin ral-patriotice care aveau să îmbră- o parte și de alta a Carpaților, ele tr-o tactică revoluționară ce exclu țișeze atât problemele științifice și au acționat în primul rând pentru dea acțiunile individuale teroriste social-economice, cât și lupta pen consolidarea unității spirituale a- și printr-un plus de realism politic. tru apărarea fraților rămași în afara națiunii române, constituind astfel Această societate politico-națională frontierelor naționale ale statului o temelie a unificării politico-stata cu centrul în București a acționat- român. le de la 1918. cu trei decenii mai devreme pentru România a atras ca un magnet- La inițiativa studenților ardeleni- pregătirea morală și materială a ri- pe românii din Ardeal, în primul Gheorghe Secășanu și Gheorghe dicării generale, cu arma în mână,- rând pe intelectuali, având condi Ocășanu și cu concursul lui C.A. Ro- a poporului român, pentru împli ții optime pentru afirmarea lor pe setti, a luat ființă la 24 ianuarie 1882 nirea dezideratului secular al desă- plan profesional, dar cei mai mulți Societatea numită „Iredenta româ- vârșirii unității naționale. intrând în serviciul învățământului nă”, care apoi din motive diplomatice- Societatea își va intensifica ac românesc, al culturii în general, au- Își va schimba numele în Soci tivitatea după înființarea societății dat expresie năzuințelor românilor etatea „Carpații” și care își va des aflați în teritoriile ocupate, au rele fășura activitatea până în 1918, culturale maghiare de stat „Emke”,- vat durerile fraților aflați în robie reprezentând exponentul cel mai una din măsurile ofensivei politice- și au militat pentru mobilizarea- fidel al aripii radicale a mișcării- de maghiarizare forțată a români conștiinței naționale. - naționale române. lor. În scurt timp au luat ființă fi Instaurarea dualismului aus Grupând pe românii transilvă- lialele în numeroase orașe, dintre- tro-ungar a agravat situația româ nenii, bănățeni și bucovineni care- care cea din Ploiești va desfășura- nilor din Transilvania. Politica fățișă au fost siliți să-și părăsească tem- o activitate remarcabilă prin publi- de deznaționalizare a românilor,- porar sau definitiv ținuturile nata cații, conferințe, sărbătorirea mari aplicată prin elaborarea legilor- le aflate sub dominație străină, So lor date din trecutul istoric, organi electorală, a învățământului, a pre cietatea „Carpații” apare ca o parte zarea unor puternice manifestații sei, legea naționalităților a determi integrantă a luptei legitime dusă și întruniri de protest împotriva nat organizarea sistematică a luptei- neîntrerupt și în forme diferite asupririi naționale a românilor de pentru apărarea națiunii române. - de către populația majoritară din peste Carpați. - Unirea deplină ca obiectiv poli Transilvania, Banat, Crișan, Mara Deviza Societății „Carpații” era tic fundamental al mișcării națio mureș și Bucovina pentru eman- „Noi prin noi!”,deviză cu care por- nale va marca acțiunile îndrăznețe- cipare națională și socială. nea încă din 1882 la luptă pentru- ale Societății „Carpații” și ale „Ligii Printre alți fondatori ai Socie- înfăptuirea României întregite.So- pentru unitatea culturală a româ tății se înscriu istoricul bănățean cietatea „Carpații” s-a întărit per nilor”, cât și a secțiunilor lor locale- Vasile Manu, membru al Academi manent prin antrenarea la acțiu și va imprima o anumită conduită ei Române, publicistul Dimitrie A. nile sale a unor categorii și pături cercurilor politice și guvernamen Laurian, fiul eruditului cărturar- sociale din rândurile populației- tală din România. patriot și revoluționar A.T. Laurian, locale și a inclus ca membri pe cei Alături de vechile societăți directorul ziarului „România libe mai energici purtători ai dezidera cultural-naționale ce acționau în ră”bucovineanul Dimitrie Petriuș, tului politic de eliberare și unitate Transilvania și cele ce funcționau om politic și publicist, negustorii a poporului român. - la București, la sfîrșitul sec.al XIX-- ardeleni Diamandi Manole, Niculae- Societatea „Carpații” se detașa lea un rol important în pregătirea- Ciurcu și alții. de toate celelalte societăți cultu spirituală și potică a întregului po Ei au fost încurajați de persona- - por pentru realizarea dezideratu litățile cele mai reprezentative ale rale existente printr-un plus de lui național, a revenit societăților- spiritualității și creației literar-ști îndrăzneală și energie revoluțio- patriotice amintite mai sus. ințifice românești, Mihai Eminescu,- nară, constituind în deceniul 1881- Grupând generații de intelectu- Bogdan P.Hașdeu, Titu Maiorescu, 1891, avangarda mișcării naționa le românești, din ultimul sfert al ali și oameni politici, negustori și Ioan Slavici, Grigore Tocilescu, Vi continuare în numărul viitor meseriași, țărani și muncitori, so cențiu Babeș, Aurel Mureșanu, N. veacului trecut. cietățile „Carpații”și „Liga pentru Denușeanu. 22 Clio Atitudini noiembrie 2018 TOMA T. SOCOLESCU ÎN RĂZBOI ȘI VETERAN ÎN CENTENAR (I) de Constantin Ilie
Toma T. Socolescu (1833- mâni ale războiului clipe de mare îngropa.” 1960), entuziasm, pierderi puţine şi înain- - tare vertiginoasă în inima Ardealu- A doua zi a venit o echipă nepot și fiu de arhitecți, a lui… au sosit şi zilele tragice, când de geniști care au distrus podul. fost o mare personalitate a arhi tot ce visasem, toate speranţele ce Armata germanăToma înainta T Socorapid- tecturii și a culturii românești în ne făurisem în timpul neutralită- lescuspre București, deci retragerea primele șase decenii ale secolului ţii mai ales, se spulberaseră…. Am devenise iminentă. XX, opera sa fiind caracterizată primit acea lovitură de măciucă într-un camion al unității,- prin muncă şi talent. care ne-a uluit şi ne-a descurajat cu trecere prin Ploiești a început- Despre opera și faptele sale- complet, căderea Turtucaiei. A fost retragereaIon N Socolescu, spre Moldova. În ace s-a scris mult, mai ales după anul- cea mai grea şi cea mai ruşinoasă lași camion l-a luat și pe arhitec 2010, când după o uitare nedreap înfrângere din tot cursul istoriei tul unchiul său, tă s-a început reabilitarea sa, con noastre. Am dat dovadă de o lipsă lăsându-l în grija familiei sale din- tinuată și în prezent. de pregătire, de conducere şi de Ploiești, fiind bolnav. Nu trecuse decât cinci ani de o uşurinţă, care friza inconştien- Spre Buzău au plecat la Urzi la obținerea diplomei de arhitect- ţa”. - ceni, unde unitatea sa trebuia să- când Primul Război Mondial, în distrugă podul de peste Ialomița.- august 1916, i-a întrerupt profe Îmbrăcat în uniformă milita Misiunea a fost îndeplinită cu suc sia pașnică începută cu succes în- ră (foto 1 arhivă I. Macri),„Nu făcusem a fost ces, sub presiunea patrulelor ger- Ploiești. Amintirile participării niciodatăpus în situația astfel săde facă lucrări ceea şi cenu nu le mane care îi urmăreau. În satul în acel război îi stăpâneau gân cunoşteam;învățase în mi facultate: s-a dat o broşură să Pufești si-a reîntâlnit familia plo- durile, dar răgazul de a le scrie a mă informez şi să procedez la exe- ieșteană care se retrăgea într-un Amintirifost găsit după ieșirea la pensie,- cutare… aveam încă regimente de vagon de marfă, cu puținele ba în ampla sa lucrare memorială geniu care trebuiau să aibă astfel gaje pe care putuseră să le adune , lăsată în manuscris,„Am transcris pu de misiuni. Cum ordinul nu se dis- în grabă. Aici, stând o zi arhitectul blicatăacest capitol post în mortem cursul șilunii încheiată august cută, şi cu atât mai mult în război, și-a reamintit profesia, schițând cu1952 tristețe la mânăstirea astfel: Suzana Pra- am plecat cu sculele, materialele şi într-un carnet, purtat permanent- hova , unde locuiesc de la 20 iulie personalul ce mi se dăduse, la podul în buzunar, interesantele motive 1952,via fiindu-mi luată de stat la de fier de peste Argeş pe şoseaua populare de pe locuințele și mobi 21 februarie a. c. iar eu silit să pă- Alexandria. Când am sosit, era pe lierul sătenilor. - răsesc, și locuința din Păulești, în înserat; am examinat podul şi aşa, Arhitectul miliar era îngrozit- ajunul Paștilor a. c. cu puţinul ce învăţasem din acea de panica generală care se declan broşură, am constatat că depăşeş- șase, o atmosferă de război, tre te mijloacele de care dispuneam. Într-un capitol al lucrării a Am telefonat la Bălării, în Vlaşca, scris și despre război, camarazi, la cartierul generalului Lambru, să prieteni, suferințe, discuțiile cu văd dacă e nevoie ca numaidecât Nicolae Iorga și altele. Pentru- să executăm lucrările pregătitoare frumusețea lor aceste pagini ar pentru distrugerea podului. Mi s-a trebui citite sau reproduse inte- răspuns că se pot amâna şi astfel gral,prezentul articol fiind numai ne-am adăpostit într-o casă ţără- o modestă prezentare a unor epi- nească până a doua zi de diminea- soade mai interesante. ţă, când am început, cu mijloacele În Îșinoaptea părăsește de 15 familia august și 1916 priete a rudimentare şi cu totul insuficiente fostnii, povestindu-și declarat războiul plecarea contra astfel: Im- ce aveam, să minăm podul. periului Austro-Ungar. Făceam Timpul cât am zăbovit la acest parte din regimentul 47 infanterie, pod a fost de o covârşitoare triste- de unde, la scurt interval, am fost ţe. Oamenii se scurgeau din toate vărsat la un regiment de CFR din satele şi târgurile din spatele fron- Bucureşti şi detaşat la grupul apă- tului către Bucureşti, înnebuniţi de rării Dunării, unde am fost însăr- spaimă, urcaţi în căruţe şi pe jos, cu cinat împreună cu alţi ingineri şi tot avutul ce putuseră lua, în gra- arhitecţi la distrugeri de poduri în bă, cu copii, femei şi moşnegi, chiar retragerea armatelor noastre spre şi cu morţi la capul cărora ardeau Moldova. Am trăit primele săptă- lumânări şi pe care nu-i putuseră Atitudini noiembrie 2018 Clio 23 - ţerilor care au murit în Ruginoasa de această boală năprasnică”. nuri întregi circulau cu avutul ce- Un doctor român i-a sfătuit să-și lor de pe moșii, în timp ce soldații coasă mici cruci roșii pe tunică, să și refugiații, în drumul pe jos mu După iarna grea din 1916- pară inofensivi, scăpând de rele, reau de oboseală și boli. Aliații din- 1917, spre primăvară și vară, ca- fiind eliberați a doua zi de armata vest nu veniseră, rușii nu dădeau urmare a ajutorului primit de la- română, în trecere prin acel sat. ajutorul promis. Erau condiții gre- aliați, au început să apară speran Tot în vara anului 1917 s-au le, criticabile, atunci când la Iași țe noi. Acestea erau susNeamulţinute mo Ro- întâmplat și glorioasele victorii s-a deschis Parlamentul. În ședin ral prin îndemnuri patriotice date - mânesc. Româ- ale armatei române de la Oituz, ța din 14 decembrie 1916 a vorbit nia,de profesorul Iorga în Mărăști și Mărășești, care, pen Nicolae Iorga dezvăluind trecutul- În paralel și ziarul istoric și încurajând viitorul „ un apărut la cererea generalului tru scurt timp au ridicat moralul adevărat imnToma național T Socolescu, „după spu s Prezan, convins de aghiotantului românilor. Situația s-a degradat- sele lui Tache Ionescu. - său, căpitanul Costel Petrescu, după ce, în octombrie/noiembrie- La Iași -a avocat din Ploieşti să adune în 1917, bolșevicii ruși au luat pute prezentat la Direcţia Tehnică a Mi jurul lui Mihail Sadoveanu, mai- rea. România era complet încercu nisterului de Război condusă de mulți scriitori, între care erau: ită de inamici, condiții în care, în inginerul Popescu. Aici a primit- Octavian Goga, Alexandru Vlahu- decembrie 2017, a fost nevoită să misiunea să execute baracamente ță, Vasile Militaru etc. Cele două semneze un armistițiu dezastruos în comuna Ruginoasa pentru Di publicații amintite, cu largă răs cu germanii, urmat de Pacea de la- vizia I, în refacere. Făcea naveta- pândire pe front și în restul ţării Buftea-București din martie-mai la Iași în condiții grele, cu trenuri libere, au pregătit zilele de mare- 1918. În acest context, Sfatul Tă dezorganizate și într-o înghesuia glorie ridicând moralul românilor. rii din Basarabia a cerut armatei lă îngrozitoare. Pentru a percepe - În iulie și august s-au desfășu- române să intre în Basarabia și astăzi acele„Duceam condiții o viaţă inumane de câine îi rat glorioasele victorii ale armatei să restabilească ordinea, acțiune pedau care din o nou puteam cuvântul suporta arhitectu numai române de la Oituz, Mărăști și Mă finalizată, la 27 martie 1918, prin graţielui-ostaș: vârstei şi voinţei tenace de rășești trezind speranțe în rândul- a-mi face datoria, de a fi de folos românilor din teritoriul ocupat, unirea cuAu România. fost multe luni de în- ţării nenorocite. dar și printre ostașii care luptase tunecareDespre ș i acestede o mare fapte îngrijorare Socolescu Din cauza înghesuielii în care ră sau lucrau în spatele frontului …,prina scris: condi țiile păcii ce ni se impu- trăiam în Moldova, a lipsei de higi- și doreau să se întoarcă acasă. nea atunci pierdeam Dobrogea și o enă ca şi a năvalei ruşilor care ve- În acest timp Socolescu și-a- parte din munți, între care Ceahlăul nise să ne ajute însă ca „protectori” continuat misiunea construind: atât de scump moldovenilor, ….Cu cum s-a exprimat într-o împrejura- cuptoare de deparazitare, un așe unele unități rusești s-au dat lupte re un general al lor, iar nu ca aliaţi zământ spitalicesc lângă Hanul lui- ca să se împiedice jefuirea satelor și cum credeam noi, a început şi s-a Cuza-Vodă toate din lemn. Spre să-i evacueze cât mai repede. întins o molimă de tifos exantema- vară a fost mutat de la Direcția Ba- - racamente la Batalionul Vânători tic, adusă de ei… .. Mureau cu duiu- - mul şi militari şi civili şi doctori. La de Munte din Târgu-Neamț, cu mi În timpul acelui armistițiu, So siunea de aproiecta și construi un divizia I-a, unde fusesem detaşat, colescu venea periodic la Iași, fi au murit nu mai puţin de 6000 os- „cuib de vultur”, o locuinţă pentru ind găzduit la Universitate într-un taşi de nu se mai prididea cu îngro- prinţul Carol, deasupra târgului, pat de campanie Atunci a aflat patul lor… Soldaţii morţi erau duşi lângă Cetatea Neamțului, care, din - despuiaţi, într-o cameră de la cimi- motivele cunoscute în istorie, nu că o ruda a sa, profesorul Lucian tirul satului şi când groapa comună s-a mai realizat. Aici locuia la dr. Boga, se află la Chișinău și a ple era terminată, doi camarazi de-ai Penescu, intelectual cu studii la cat să-l întâlnească. Împreună au- lor îi aruncau în groapă, şi cum erau Paris, bun prieten cu arhitectul I. vizitat orașul vechi cu cartierele complet înţepeniţi de gerul din acea Mincu, cu care avea ce discuta. Era- românești, bisericile, mahalale iarnă grozavă cum n-am pomenit perioada verii când în Imperiul le, și au studiat casele. Dintre ele pe la noi, sunau ca lemnele; îmi ră- Rus se întâmplau evenimente ma- Socolescu a pictat în acuarelă trei- sună în ureche şi acum acel zgomot jore. Trupele rusești auziseră că- tipuri de case: una boierească,Aceste una sinistru. Nu voi uita niciodată cele țara lor devenise republică și înce acase meseriașilor sunt o dovadă și una sigură a negustori a per- puseră să dea semne de nervozi ce am văzut atunci, cum zburau bie- să trăiască republica cu lor,petuării cu elemente poporului românești în Basarabia ţii flăcăi în gropile unde le putrezesc untate, Țar nesupunere mai bun și necooperare unde, chiar în capitala ei, și sub oasele şi acum... strigând: ” stăpânirea rusă, s-au construit în Am ridicat o movilă pe acel loc ” . şi în vârful ei am înfipt o troiţă ol- Într-o deplasare spre Pașcani stilul moștenit de la strămoșii traci tenească de stejar sculptat, toţi din într-o trăsură, Socolescu însoțit- care este răspândit aproape la fel această divizie fiind olteni. Multe de prietenul lui ploieșteanul Șt. pe tot cuprinsul ocupat de ei. alte troiţe am pus la căpătâiul ofi- Ceaușoglu au fost luați prizoni continuare în numărul viitor eri de către o unitate rusească în debandadă,.lângă satul Cristești. 24 Vitrina cu artiști Atitudini noiembrie 2018 INTERVIU CU RADU NEGRU
realizat de Emilia Zamfir și Sabina Coconea
nul acesta, în luna iulie, Casa de Cultură „Ion ALuca Caragiale“ a Municipiului Ploiești a orga- nizat cea de-a douăsprezecea ediție a Taberei Interna- ționale de Creație Plastică „Dan Platon“, tânărul Radu Negru fiind unul dintre cei șapte artiști participanți. Îi mulțumim pentru amabilitatea de a ne răspunde la câteva întrebări. Radu s-a născut la 1 iunie 1991, în oraşul Drochia. În 2014 a absolvit Secția Pictură Monumentală a Fa- cultăţii de Arte Plastice, Academia de Muzică, Teatru si Arte Plastice din Chișinău, iar în 2014 – masteratul la Secţia Pictură a AMTAP. Din 2016 este pictor de- corator al Teatrului de Operă și Balet „Maria Bieșu” din Chişinău. Lucrările sale au fost expuse în perioada 2013-2017 în cadrul unor expoziţii de grup şi colecti- ve organizate în Republica Moldova, România, Germa- nia, Austria şi Franţa.
Ce v-a atras către arta plastică? - - - Sunt captivat de arta plastica de mic copil, deși pro nează în fiecare zi, descoperind ceva senzațional me reu. Pentru personajele tablourilor mele, mă inspiră, vin dintr-o familie de artiști plastici. Aveam o imagi- de cele mai multe ori,lumea lăuntrică a oamenilor. native dezvoltată și spirit de analiză pentru tot ce mă În ce moment o idee devine o lucrare? înconjura. Am fost mereu încurajat de oamenii din ju rul meu să îmi dezvolt această pasiune și chiar să îmi continui studiile. În acel moment când sunt în fața unei pânze curate Cum ați trecut peste prejudecățile legate de o cari- și pee a deja transpun siluetele… mesajul. Prin culoare eră în artă? și structurăÎn ce moment compozițională, v-ați descoperit ideea prinde pasiunea viață. pentru pictură? Atunci când ești îndrăgostit de ceea ce faci, ești captivat, entuziasmat și flămând de a crea ceva nou. Atunci, nu te mai interesează prejudecățile, întrucât îți Am descoperit pasiunea pentru pictură în copilărie dezvolți încrederea în forțele proprii. Pasiunea pentru când frecventam orele de pictură și desen la școala de Arta Frumosului nu mă va părăsi niciodată, știind că pictură din orașul natal. Atunci am înțeles că îmi este aceasta schimbă și societatea. dragCât și decă multasta econtează ceea ce vreaupărerea să criticilor?fac. Dacă ar fi să vă descrieți printr-o culoare, care ar fi aceea? - Toți criticii urmăresc binele artei. Din păcate, de - - GALBEN! Galbenul este culoarea veșniciei. Totodată, cele mai multe ori, artistul nu este consultat, iar lu este o culoare amplă, orbitoare ca un șuvoi de metal to crarea este explicată și rectificată fără ca cel ce a fă pit. Galbenul este pentru mine cea mai expansive și cea cut-o să poată avea ceva de spus. Cei care critică, în mai însuflețită culoare, dificil de stins… mereu acolo. majoritatea cazurilor, nu au avut nicio tangență cu artistul și nici cu realizarea tabloului. Totuși, ei sunt Ce vă aduce inspirația? - cei Văcare mul salveazățumim! arta de la degradare...
Inspirația mă găsește, de cele mai multe ori, mun cind. Evident, aceasta depinde de starea emoțională- pe care o ai sau pe care o găsești în cei din jurul tău. Natura este un factor cheie. Ceva, acolo, mă impresio Atitudini noiembrie 2018 Cronică Literară 25 PUCIOASA ÎN PAGINI LITERARE de Ion Bălu - - În noul volum semnat de Mircea- lizat filatura. Un atac cerebral, în se desfăSpațiişoară de în suflet Pucioasa. Din Bădoiu, editura Bibliotheca, Târgo preziua descinderii miliției la 24- tr-un motiv similar, MirceaDimineața Bădoiu vişte,a doua ediție revăzută şi adă aprilie 1959, l-a ferit de rigorile prezintădevreme de George- ugită „s-au concretizat investigațiile- detenției. Mircea Casassovici, ab Coandă, iar în volumul autorului începute cu cinci ani în- solvent al Institutului Politehnic , 1987, Alexandru Geor urmă, pentru descoperirea oraşu- din Dresda, a fost director tehnic ge relatează refugiul la Pucioasa, lui, cu trecutul şi prezentul său, re al Filaturii din Zărăfoaia. Arestat în varaTrei lui Oglinzi1944 şi lecturile lui din prezentat în proza şi memorialisti- şi întemnițat de comunişti, a ieşit aceeaşi perioadă temporală. - ca autohtonă.” u- bolnav din închisoare.Figuri contempo- În , 1987, de Mircea Într-un preambul, autorul co- raneDan în Casassovici, România născut în Horia Simionescu, „lista denumi- mentează lapidar imaginea P 1943, a citit în - rilor, lucrată cu răbdare de autor”, cioasei reflectată în textele semna , 1914, volum te de Alecu Văcărescu, J. A. Vaillant,- păstrat în casă, amintirile străbu- denumiri detaşabile „prin conținu IonPucioasa Ghica, Al.– file Vlahuță, de monografie N. Iorga, de I. nicului Haralambie. Cutezanța ş-i tul expresiv-autografic” – Mircea Al. Brătescu-VoinePucioasa,şti. Dar şi studiipagini spiritul întreprinzător al predece Bădoiu nu sesizează prezența unor dele istorie contemporană - sorilor l-au determinat să le conti dezagreabile conținuturi silabice. Dumitru Stancu şi nue prezentarea. Din acest motiv, Coliziuni provocate de alăturarea- , decem se destăinuie, „am petrecut câteva ultimei silabe a unui substantiv - brie 1989 – iunie 2003, amândouă luni în convorbiri cu străbunicul propriu sau comun de prima silacu editate prin străduința primarului Haralambie, cu bunicul Corneliu”- bă a cuvântului următor: Carcaş MirceaIstoria Simion. unei familii şi cu protopopul părinte, pentru a carte desfăşurată”, „Nae Tomes – reconstitui istoria familiei. Cu aju- buhai”, „Tom Dinu – bilă decu biliard”, su - Familia Ca- torul tatălui său, Dan Casassovici a Petruş Brezeanu – lebădă”, „Costică sassoviciEvocările (1810-1975) sunt deschise prin- izbutit, în 1976, să părăsească Ro Constantinescu, Ion Iones ga prezentarea volumului mânia,Evocări s-a stabilit în Franța. tivă” etc. - de Dan Ca „Știu atât de bine – adaugă proza sassovici, descendentul celei de a - torul – ce înseamnă fiecare din aces- cincea generații de întreprinzători În alte capitole, Mircea Bădoiu- te note simboluri, că nu-i nevoie să aromâni, „un omagiu postum adus- evocă secvențe din viața scriitori- dezvolt, dar sunt în ele şi caracte ascendenților familiei. „Cartea a lor contemporani, stabiliți în Pu rul şi profesiunea şi norocul şi felul fost lansată în mai 2014, la Libră cioasa, din cauza bombardamen cum se vor purta în viață [...] până ria Crețulescu – Humanitas şi la telor aviației anglo-americane, în şi tipul de nevastă pe care şi-l vor Târgul de Carte Bookfest, două luni primăvara şi vara anului 1944, alege.” Este posibil, evident! Însă- mai târziu. asupra oraşului Bucureşti. Mircea Horia Simionescu nu oferă Primii doi Casassovici: Ioan- Despina Sadoneanu-Manoliu,- nici un exemplu concret a unei de şi Dumitru, veniți în România în- întâia fiică a lui Mihail Sadoveanu, veniri similare comentariului. anul 1810, sunt menționați prin născută în 1902, refugiatăÎmpărăția la copiiPucu- tre întemeietorii oraşului Alexan iasa,lor în vara anuluiBunicule, 1944, a spune-ne publicat dria. Medicul militar, Haralambie, îno poveste 1970 volumul a participat voluntar la Războiul . În schița: - de Independență. El, cel dintâi, a , relatează o secvență din- vizitat comuna Pucioasa Băi. Fiul- existența lui Sadoveanu. Prozato său, Corneliu, a studiat la Friburg rul recită în fața nepoților, două po explorarea zăcămintelor de pe ezii, iar Mircea Bădoiu retranscrie trol. A fâcut practică la Tg. Ocna plimbarea solitară a scriitorului pe şi în Câmpina. A renunțat, fiindu-i- „malul Ialomiței, la Pucioasa.” imposibil să-şi creeze o antrepriză Din aprilie până în septembrie proprie. S-a reînscris la Politehni 1944, Agatha Bacovia s-a stabilit la- ca din Bucureşti pentru a studia Pucioasa.Bacovia, Mircea viața Bădoiu poetului foloseşte industria textilă. A fost profesor „parțial” însemnările din monogra la aceeaşi Politehnică. El a creat în fie , 1962.- Pucioasa o întreprindere tectilă pe- Accentul este mutat pe scrisorile şapte hectare, a construit o uzină- trimise soției de poet rămas în Bu electrică, locuințe pentru munci cureşti şi pe evocarea mai multor tori, apartamente pentru persona epistole dinUn existența ceai cu tipe lui sâmbătă Gabriel, lul tehnic şi administrativ. Fiecare- Briel, fiul poetului. - apartament avea grădină şi anexe- Volumul , pentru animale. Pentru toate aces semnat de Adrian Lustig, este co te realizări, comuniştii au naționa mentat numai pentru câ acțiunea 26 Cronică Literară Atitudini noiembrie 2018 - - Deşi a prezentat zeci de nume- din care se desprindea semnifica- felicite pe scriitorul Radu Cosmin.- proprii, Mircea Horia Simionescu ția substantivului.” I-au dus o sticlă de vin negru, „pu a trecut nepăsător pe lângă struc- Adolescentul de atunciModerne a iden terea ursului”. Amfitrionul a destu tura exemplară a numelui propriu Styletificat – ulterior unei domni textulşoare în Biblioteca- pat-o şi au ciocnit paharele cu un Gury Diculescu. Un tânăr apropi Academiei. Era satira „la mulți ani”! at de autor, succint caracterizat în Atitudini . „Am co- - Ulterior, Eusebiu Platcu şi Radu volum: „Gury pute de talent şi, ca- piat-o şi o păstrez şi astăzi.” Tot în- modelele lui din lumea literelor, e , Alexandru Popa a publi Cosmin s-au apropiat prinBabylon conver dăruit de Dumnezeu cu o lene dis cat, în 2007, coperta aceluiaşi vo- sații. Prozatorul i-a mărturisit că ar tinsă, pe care o crede virtute.” Însă lum cu dedicația lui Radu Cosmin vrea să rescrie romanul , numele şi prenumele tânărului din 19 februarie 1918, către criti- apărut în anul 1923, şi l-a întrebat Gury DiculescuRisipind este viața destinat prin cul literar Eugen Lovinescu. - dacă ar fi de acord să-l „însoțească- naştere: „Ridiculescu!” Un volum În vara anului 1958, trupele so în această încercare ca secretar.” intitulat , apărut- vietice au părăsit teritoriul Româ După câteva săptămâni, nu depă la editura Macarie, Târgovişte, în niei. Trenul cu militari din cazarma şiseră ultimele unsprezece pagini! 1998, sintetizează exemplar o exis- aflată la nord de Pucioasa a oprit- Trei Femei Radu Cosmin i-a oferit volumul tență ratată. - în gară, unde locuitorii oraşului au - În sfârşit, „Luni 26” –Ș fărăun nota venit să-şi ia rămas bun. La întoar , 1923, cu dedicația: rea anului – M.H. Simionescu pre- cerea spre casă, Alexandru Popa „Lui Eusebiu, amic cu A mare, pri cizează: „Am terminat , carte s-a întâlnit cu Radu Cosmin. Din etenia mea. R. Cosmin, Pucioasa,Mircea 6 extraordinară” – fără a sesiza coin- discuție, tânărul de atunci a reținut decembrieBădoiu 1957.” - cidența dintre existența reală a lui- o autocaracterizare: „Operele mele Capitolul final, intitulat G. Călinescu şi viața fictivă a împă au fost nestemate, ce au tăiat adânc , este deschis printr-un elo ratului mongol.Comentarii Coincidență la Șun dez în carnea vremii.” Pe 26 februarie giuFlautul, adus Statuiaautorului şi deDrapelul către Dumitru văluită în 28 mai 1944, de Adrian 1959, inima scriitorului s-a oprit. Stancu. În acelaşi capitol, paragraful- Marino în . A doua zi, tânărul a intrat pentru Personalități contemporane îl au ca Radu Cos- prima oară în camera poetului ş-i a aprins o lumânare. În anul 2008,- personaj pe Ștefan Cazimir, sur min la Pucioasa prins în câteva episoade. În „Noul În capitolul intitulat - Alexandru Popa a căutat în cimiti - , Mircea Bădoiu a- rul oraşului, mult extins, mormân- Ierusalim”, comentează edificiul cu introdus amintirile a două perso tul scriitorului, dar nu l-a mai găsit. acelaşi nume, construit legal, ime- nalități: Alexandru Popa, conferen- Mircea Bădoiu retranscrie pasa- diat după căderea comunismului țiar la Universitatea Petrol – Gaze je întregi, excerptate din mărturiile de câțiva credincioşi „aleşi”. Con din Ploieşti şi prozatorul Eus Plat- lui Eusebiu Platcu, absolvent al In strucția a fost ridicată cu aprobarea stitutului „Maxim Gorki”, 1957, ş-i cu din Pucioasa. Pentru cel dintâi, autorităților, ca „atelier de creație”- - Ultimul tren Pucioasa a însemnat anii de şcoa al Facultății de Limba şi Literatura pentru pictură şi sculptură. Iar în Română a Universității din Bucu- lă şi adolescență: pentru cel de-al , relatează vizita profe doilea, debutul în profesorat, în reşti. După mai multe funcții, Euse sorului Bizantea Scipione, în oraşul literatură, întemeierea unei familii- biu Platcu a predat, până la pensi Reflex în oglindă - şi a unei reviste. onare, literatură română la Liceul natal. Paginile toate au fost reluate Atitudini.Alexandru Popa a recreat şi pu Nr. 2, de pe Bulevardul Castanilor. din volumul , Edi blicat biografia lui Radu Cosmin în- La 70 deTârgovi ani „pătrundeştea literară în Galaxia- tura Bibliotheca, Târgovişte, 2015,- Studiile sale, consecința- Gutemberg, iar din 2012, a înființat p. 137-192. - unei documentări asidue în Arhi- revista , con- Relev străduința lui Mircea Bă- vele Ploieştene şi la Biblioteca Aca dusă astăzi de soția sa, Minodora doiu de a folosi un stil elevat. Une demiei au scos la iveală aspecte li Platcu, „descendentă dintr-o renu ori, utilizează totuşi impropriu ne mită familie de învățători.” terareAmintiri şi atitudini şi documentepublicistice desîncă- ologismele. Substantivul francez preneştuite Radu din Cosmin existenta scriitorului.- La 1 septembrie 1957, Eusebiu „detractat” cu sensul de faimă este În Atitudini Platcu s-a prezentat la post. Prin- detractat , inclus de aseme contrast cu imaginea oraşului din inexact folosit în sintagma:irepara „nerv- nea în , Alexandru Popa prima jumătate a anului 1948, do- bilfacial în ninele de aur...”, evocă personalitatea scriitorului. minată de întreprinderile familiei p. 22. Sau ”...timpul fuge Descrie locuința, unde comuniştii- Casassovici, acum, privirile tână- ...”, p. 63. i-au impus „domiciliul forțat”, din rului profesor se opresc pe câteva În paginile dedicate Pucioasei,- anul 1948 şi două întâlniri cu scri- cooperative, o fabrică rudimenta Mircea Bădoiu sesizează prezența itorul. În primăvara anului 1958, ră de marmeladă şi conserve din unei triple vocații: Oraşul se în fructe, un abator, o întreprindere se afla în curtea din strada Olă scrie în „fluxul industrial autohton” nescu: „Alături de vecinele sale,- de prelucrare a lemnului, o fabrică- - se afla şi scriitorul. Una dintre ele- de ciment. este o stațiune balneo-climaterică- îl întreabă despre sensul cuvân Inițial, profesorul de matema Si dezvăluie o reală vocație spiritu tului „bacantă”.Satire După ce le expli tici, I.C., l-a găzduit cinci luni. În ală. Dar, adaug, şi un spațiu geogra că, a intrat în casă şi s-a întors cu ajung de Sf. Nicolae, l-a întrebat fic specific, existent în Târgoviştea volumul şi a citit o poezie dacă vrea să-l însoțească; voia să-l Voievodală! Atitudini noiembrie 2018 Etnografie și Folclor 27 LEGENDA – SEGMENT SEMNIFICATIV AL LITERATURII POPULARE (V) de Adriana Nicoleta Zamfir „Dați-mi basme și istorii cavalerești, căci în ele se află materie pentru tot ce e mare și frumos" – Schiller
- - Recunoaștem această schemă în- sunt opriți la marginea pădurii, pen- personaje, care-i definesc idealul etic- multe dintre basmeleÎn Prâslea fantastice, cel voinic in și tru că ei nu o pot trece, doar eroul și orizontul spiritual. Eroul tipic este clusiv cele înregistrate1 în spațiul cul- putând face acest lucru, el cunos merele de aur Făt-Frumos, universal ca funcție na- tural românesc. - când itinerariul pe care trebuie să-l- rativă, dar autohton prin sonoritatea împărăția (colectivita parcurgă. Dintre cele trei fete furate și semantismul numelui, prin rezo tea) este afectată de o acțiune păgu de zmei, cea mare este găsită în pă nanțele lui de veche tradiție rurală. bitoare – furtul merelor de aur – care durea de aur, cea mijlocie în pădurea „Fătul meu“ (în care făt=fecior) este are aici o valoare simbolică; această- de argint, iar cea mică în pădurea- situație trebuie eliminată pentru ca de aramă. Observăm că aici gradația- o străveche formulă încărcată de- umanitatea să reintre în posesia pro- este inversă față de modelul tradiți afectivitate, pe care bătrânii satului priilor valori. Eroul care se decide să- onal. Eroul nu cunoaște forma zmei o foloseau pentru a se adresa tineri rezolve această problemă se autosu lor, dar știe cum să o măsoare și cum lor. Deci Făt-Frumos nu este altceva pune unei probe (împotriva somnu să se compare cu ea: dacă reușește decât „flăcăul cel frumos“, devenit în lui), apoi pleacă întovărășit de frații să mănânce ceva mai multă pâine basm nume propriu. mai mari (care eșuaseră). Ajunge pe și carne și să bea ceva mai mult vin Făt-Frumos mai poate avea și alte un alt tărâm (prin coborârea unei decât zmeul, înseamnă că este mai- - nume: Ionică, Pipăruș-Petru, Agheran, prăpastii), descinderea având și ea puternic și își va învinge adversarul. Tei-Legănat etc. Uneori are origine fer semnificația unei probe (frații mai- Pâinea, carnea și vinul sunt elemen- mari eșuaseră din nou), luptă cu trei te ale unui rit inițiatic, transformate mecată (fiu al iepei, al vacii, al oii), este- zmei (a căror ocupație era vânătoa epic în „încercarea și lichidarea în- născut în chip miraculos dintr-un măr, rea) care locuiau în palate de aramă,- cercării“, elemente asimilate cu altă pește, bob de piper pe care le-a mân apoi argint, apoi aur, salvează trei fete funcție și în ritualul colindatului (da- cat mama, sau din parfumul florilor.- de împărat furate de zmei, transfor- rurile ca semne ale belșugului). Alteori poartă chip de porc, de șarpe, mă cele trei palate, prin lovituri de La nivel categorial, basmul fan este nevăzut. Adesea este fecior de îm bici (obiect magic) în trei mere (ara tastic, ca gen, implică: părat, dar de cele mai multe ori este mă, argint, aur) și după ce depășește – o situație inițială, de echilibru; - - fiul unui țăran sărac; singur la părinți situațiile la care îl supune trădarea- – un eveniment sau o secvență de fraților (uzurpatori), se reîntoarce în evenimente care dereglează echili sau cel mai mic dintr-un număr de co împărăție (valorile pierdute sunt res brul inițial; - pii, crește în mod neobișnuit: „într-o zi tituite), se însoară cu fata cea mică și- – o acțiune reparatorie, marcată ca-n două, în două ca-n nouă, în nouă moștenește tronul împărătesc. Fata de cele mai multe ori printr-o aven- ca-n nouăzeci și nouă, că toți oamenii moșSuntului șiș ibasme fata babei.în care protagonis tură eroică; se minunau de el“. Întotdeauna eroul tul este de sex feminin, cum ar fi – refacerea echilibrului și răsplă - este modest, dar înțelept și inteligent.- Aici, eroina- tirea eroului. Și în cazul personajului feminin pleacă în pădure în căutarea focului, Tot la nivel categorial funcționea numele – Ileana Cosânzeana sau Sân respectă reguli de bună conduită în ză tipare obligatorii care grupează - - ziana – indică atributul frumuseții, grijind pomul, fântâna și cuptorul de- elementele constitutive ale codului în- pâine, ajunge la casa Sfintei Vineri, perechi opoziționale (interdicție / în întărit prin formule caracterizatoa unde este supusă unei probe (îngri- călcarea interdicției; încercări/lichi re succinte („Ileana Cosânzeana, din jirea animalelor pădurii) pe care o darea încercărilor; blestem/anularea- cosiță floare-i cântă, nouă-mpărății va trece cu succes, dovedindu-și ca- blestemului; luptă/victorie etc.) în ascultă“; „doamna Chiralină, tânără litățile morale și practice (de bună structuri ternare determinate de pre copilă, floare din grădină“, „...o fată cu gospodină). Este răsplătită – răspla zența unui donator (obiectele magice părul cu totul și cu totul de aur... așa- ta având și ea caracterul unei probe pe care eroul le folosește pentru a se de frumoasă încât la soare te puteai- (fata alege cutia cea mai modestă salva de urmărirea zmeoaicei-mame uita, dar la dânsa ba“). Relevarea fru dintre cele care îi sunt oferite) – și se presupun întâlnirea anticipată a unui - museții prin nume pare să fie carac reîntoarce acasă. Același drum și șir donator) sau în succesiuni stereotipe teristică folcloruluicontinuare românesc. în numărul viitor de acteCălin cu sensuri Nebunul opuse îl parcurge de acțiuni progresive (secvențe-șa și fata babei. blon ca lupta eroului cu cei trei zmei, Notă: 1 Legende sau basmele În de Eminescu, fuga magică și salvarea eroului prin românilor, eroul nu mai parcurge propriu-zis metamorfoze succesive.) Petre Ispirescu, un itinerar ritual inițiatic, pentru că În basmul popular românesc, București, Editura Minerva, el este deja un inițiat. Frații cei mari există o preferință pentru anumite 1989, p. 92-103. 28 Clio Atitudini noiembrie 2018 SINAIA - 21 - OCTOMBRIE 1901 (STIL VECHI) CĂSĂTORIA CIVILĂ A LUI CONSTANTIN CASSU DOBROGEANU (GHEREA) CU SOFIA GRIGORE PARCEVSCHI de Alexandru H. Popa I - Copii: Ioan, Alexandru și Fanea (Ștefania) Română, născut alaltăieri la orele șase dimineața - în casa părinților săi din Ploești Strada Bucureșci No 66 Suburbia Sfântu Pantelimon fiu legitim al Zigu Ornea (1930 – 2001) un admirator al lui Con Dlui Cassu – Dobrogeanu de ani patruzeci antre- stantin Dobrogeanu - Gherea s-a ocupat atât de opera - prenor al Restaurantului Gărei locale și al Dnei cât și de viața scriitorului. Sofia născuta Parcescu de treizeci și șase după de- Volumul „Viața lui Constantin Dobrogeanu – Ghe clarațiunea făcută de tatăl care a înfățișat copilul, rea” de Z. Ornea a avut două ediții: prima în 1982 la întâiul martor Alexandru G. Radovici de ani trei- editura Cartea Românească [1] și a fost reeditată în zeci și cinci, advocat din Sub. Sf. Gheorghe Vechi, al 2006 la editura Compania [2]. doilea martor căpitan Ion Botez de ani patruzeci În subsolul paginii 106 din [1], respectiv 87 din [2] „Când anume a avut loc căsătoria civilă a celor și opt, pensionar din Sub. Sf. Vineri care au sub- putem citi: doi tineri, nu știm. Toate investigațiile noastre la scris după ce le-am citit acest act. ....” Arhivele Statului din Iași (ajutați cu infinită bună- voință, de cercetătorii acestei instituții, Dumitru - Ivănescu si Virginia Isac) pentru a găsi înscrisul De remarcat că tatăl semnează Cass – Dobrogeanu. acestei căsătorii, de-a lungul anilor 1876 – 1878, Pe manșeta din stânga actului este menționată recu- au rămas fără rezultat. Nu s-a oficiat la Iași pe noașterea fiului, în urma căsătoriei părinților care a parcursul acestor ani? Să fi avut loc undeva la tară avut loc la Sinaia în ziua de 21 Octombrie 1901, des (poate la Ungheni?), din motive conspirative, lesne pre care vom detalia în partea a doua a articolului. - de înțeles pentru condiția de exilat a lui Hromoi? A De asemenea pe aceeași manșetă sunt menționate avut loc tainica ceremonie (pentru ca ascunsă tre- căsătoria lui Dobrogeanu Ioan cu Coralia – Elena Po buie să fi fost) în alt oraș, la Pitești, București sau Ploiești? Greu de răspuns fără documente. Oricum, căsătoria trebuia să se fi produs în acești ani pen- tru că fiica, Ștefania, născuta in 1876, trebuia în- registrată oficial. Dacă am fi găsit actul de naștere al Ștefaniei (dar stăruințele ne-au fost nenorocoase și în acest caz), poate că puteam dezlega această mică enigmă. Într-adevăr, sub ce nume de familie – când și unde ? – a fost înregistrat, la naștere, cel dintâi copil al tinerilor, Ștefania?” -
Întâmplarea a făcut ca de curând sa găsim docu mentele care să dea un răspuns la întrebările lui Zigu- Ornea. La rugămintea domnului profesor dr. Remus Zăs troiu de la Institutul de Lingvistică Română Alexandru- Philippide al Academiei Române din Iași, de a căuta actul de naștere al lui Ioan D. Gherea, cel de al trei lea copil al lui C. Dobrogeanu – Gherea, am găsit firul Ariadnei. - La S.J.A.N.- Prahova am identificat actul de naștere nr. „....745 Act din de 19 naștere iunie 1895 al lui [3]. Ioan, (vezi de fig.1), secs înmasculin, care pu detem religie citi: ortodoxă, de naționalitate și protecție Atitudini noiembrie 2018 Clio 29 povici în ziua de 26 februarie 1949 la București Sect. I, precumIoan șiD. decesul Gherea acestuia – pianist la (l-a data acompaniat de 16 – XII pe – Geor1978- geîn sectorulEnescu în 6, perioada București. 1927 – 1928, într-o serie de con- certe în tară), filozof, eseist, memorialist, traducător, etc. În cartea sa Amintiri [4], va evoca momentele tră- ite alături de patru personalități: I. L. Caragiale, Matei Caragiale, George Enescu și doctorul Petru Alexandrov (care a fost martor la căsătoria părinților săi).
- La S. J. A. N. – Prahova, am identificat și actul de naștere Nr. 729 din 7 iulie 1879 [5, 6], al lui Alexan dru, cel de al doilea copil al lui Constantin Dobrogeanu- Gherea și al Sofiei Parcevschi. Actele de stare civilă, sunt emise în dublu exem plar. La primul exemplar, [5] pe manșeta din stânga- este menționată recunoașterea fiului la fel ca la Ioan D. Gherea, operație ce nu a mai fost făcută pe exempla rul 2 [6]. Numele copilului pe exemplarul 2 este Cațu Constantin Alexandru, care este modificat în Cassu Constantin Alexandru pe exemplarul 1. - Declarația copilului, în absența tatălui, a fost făcută- de domnul inginer Zamfir Arbore de 30 de ani, domici liat în Ploiești. Din medalionul biografic al lui Constan tin Dobrogeanu Gherea, [7] pag. 690, rezultă că acesta- a fost arestat la Galați în ziua de 31 octombrie 1878 de poliția țaristă, încarcerat la Sankt Petersburg, în în chisoarea Petropavlovsk și deportat la Mezen, port la Marea Albă. De aici a evadat în 1879 și se reîntoarce în septembrie 1879 la Ploiești, după o odisee pe mare și- uscat prin Norvegia, Anglia și Franța. - Pe actul de naștere sunt trecuți ca martori profe- sorul Arnold Christea, de 24 de ani, domiciliat în Bu curești și „speculantul” Josefǔ Șulerǔ de 30 de ani, do miciliat tot în București, care însă nu știa să scrie și a autentificat actul prin „punere de degetǔ”. În act se- menționează că Alexandru s-a născut „ieri la orele unu despre ziua” și că familia locuia în Ploiești, strada Bu cureștiAlexandru nr. 2, suburbia Dobrogeanu Sfinții Voievozi. Gherea Actul - inginer de naștere (a ab- solviteste prezentat Politehnica in fig. din 2. München în 1903) și om politic socialist și comunist. Deputat din partea socialiștilor în 1920, secretar al CC al PCR, ales la Congresul III al PCR. Se refugiază în 1925 în URSS, ca urmare a activității revoluționare. În noiembrie 1928 revine în țară, dar în 1929 este obligat din nou să se refugieze în URSS. În timpul terorii staliniste este arestat, acuzat de troțkism, judecat, condamnat la moarte și executat la Moscova ([8] pag. 121 – 122). O monografie dedicată lui Alexan- dru Dobrogeanu – Gherea a fost publicată in 1971 în colecția „Evocări” a editurii Politice [10]. Probabil la so- licitarea familiei, în urma unei hotărâri judecătorești, pe 16 – XII – 1957 se întocmește actul de deces 1243, în 30 Clio Atitudini noiembrie 2018
Ștefania, Ionel și Alexandru Dobrogeanu-Gherea care se menționează că fost executat în ziua de 31 – XII – 1938 [5]. Grigore Parcevschi și vom prezenta unele amănunte- despre martorii căsătoriei. În urma consultării actului de căsătorie civilă a lui Autorul mulțumește pentru ajutorul dat la realiza- Constantin Dobrogeanu Gherea cu Sofia Parcevschi, rea documentării, personalului ce deservește sala de- am identificat data și numărul actului de naștere al studiu de la S.J.A.N. – Prahova, domnului prof. dr. Re primului copil al cuplului Fanea (Ștefania), (actul mus Zăstroiu. domnului prof. dr. Ion Șt. Baicu și dom nului prof. Adrian Stan. 1238 din 20 decembrie 1876). - Bibliografie: 1 La rugămintea mea, domnul profesor dr. Remus Ză 2 Z. Ornea – Viața lui C. Dobrogeanu – Gherea, Editura Cartea stroiu, a obținut și mi-a trimis o copie xerox după actul Românească, București, 1982, pag. 106; menționat mai sus. 3 Z. Ornea – Viața lui C. Dobrogeanu – Gherea, Editura Compania, Actul de naștere 1238 al „copilei Fanea Parcevschi” București, 2006, pag. 87; *** – S.J.A.N. – Prahova – C.C.R.S.C. – Ploiești, dosar 1130/1895, a fost întocmit în anul 1876, în ziua de 30 decembrie fila 174 verso, Act 745/ 19 – iunie – 1895; ora 12 din zi (și nu în 20 decembrie cum este trecut 4Ioan D. Gherea – Amintiri, Editura pentru literatură, București, 1968, 109 pagini; în actul de căsătorie). ”Copila” s-a născut alaltăieri 28- decembrie ora zece noaptea. *** – S.J.A.N. – Prahova – C.C.R.S.C. – Ploiești, dosar 578/1879, fila 570 verso, Act 729/ 12 – iulie –1879; În actul de naștere nu este precizat tatăl, mama So *** – S.J.A.N. – Prahova – C.C.R.S.C. – Ploiești, dosar 586/1879, fila fia Parcevschi, avea 17 ani și „copila” a fost declarată 696 verso, Act 729/ 12 – iulie – 1879; de sora mamei Maria Parcevschi de 18 ani. Martori au *** – Academia Romana – Dicționarul General al Literaturii Romane, vol. II, literele C/D, Ed. Univers Enciclopedic, București, fost Costache Văleanu de 23 ani, servitor și Panaitǔ 2004,7 pag. 688 -696; SimionescuFanea (Ș tefania)de 24 ani Dobrogeanu pietrar. În fig. Gherea 3 este -prezentat urmează M. Chirulescu, Paul D. Popescu, G. Stoian – Personalități studiiactul de muzicale naștere. în Germania devenind pianistă. Pe 25 Prahovene – Dicționar bio-bibliografic, Ediția a II – a, revăzută, actualizată și adăugită, Ploiești, Editura Premier (2002), pag.102, aprilie 1903 [12] se căsătorește la Berlin cu Paul Zarifo- 121-123,8 317-318; pol (1874 – 1934), eseist, critic și istoric literar, prieten Ion Șt. Baicu – Istorici și istoriografie pe plaiurile Prahovei, cu I. L. Caragiale (a editat primele trei volume a ediției Secolele XVII – XXI, Editura Tipo-Man, Ploiești, 2010-2012, pag. 77-86,9 127-131, 155-157, 324, 329-332; critice a operei literare a acestuia). Cuplul a avut doi M. Cruceanu, F. Tănăsescu – Alexandru Dobrogeanu - Gherea – copii: Sonia și Paul. Se pare că Ștefania a trecut în eter- (Colecția10 Evocări), Ed. Politica, București, 1971; nitate în 1944 [13]. *** – S.J.A.N. – Prahova – C.C.R.S.C. – Iași, dosar 156, Actul 1238/3011 – decembrie – 1876; *** – Paul Zarifopol – Wikipedia, site accesat la data de 16 – octombrie12 – 2018; Din lucrarea [10] am preluat o fotografie cu cei trei Adrian Stan – Constantin Dobrogeanu – Gherea – Corespondenta frați (fig. 4). inedita, Anuarul Muzeului de Istorie si Arheologie Prahova, Studii În partea a doua vom analiza actul căsătoriei civile si Cercetări, Serie noua, vol. VI (14), Editura Istros, Brăila, 2015, a lui Constantin Cassu Dobrogeanu (Gherea) cu Sofia pag. 75-107. Atitudini noiembrie 2018 Eseu 31 SUPRAREALISMUL SAU OCULTAREA PROGRAMATĂ A REALITĂȚII de Mădălina Paula Ștefan - - - - Marii pictori ai suprarealismului- Pentru artiștii suprarealiști, pictu lor ireale , personaje cu forme prelungi,- își desfășoară pe pânză, în stilul su ra reprezintă o modalitate de a dezle- nenaturale. Sunt ființe-obiecte, mode biectiv-distinct necesar, istoriile pro ga misterelor stărilor lor halucinante. late parcă din ceară sau metamorfoza priei interiorități, încât s-au distanțat Dar nu e mai puțin adevărată inten te prin lichefier și populând peisajele de Bergson și de Proust, socotindu-i ția de a frapa, de a crea confuzie fără interioare sub o luminiscență stranie.- personalități oficiale ori mondene, să ofere nicio explicație pentru a nu Despre creatorul lor, prietenii afirmau suprarealiștii au continuat demersul- tulbura în niciun fel efectul pe care că pictau în stare de transă, întotdeau filosofului duratei și al naratorului îl au asupra privitorului tablourilor na în atelierul gol ca o chilie de călugăr. timpului pierdut, apoi regasit. Durate- lor. Acesta trebuie să intuiască pe ,,Vreau sa pictez numai tablouri - le par magnetizate, fie că aparțin unui cont propriu virtualitatea sugerată pe care evocă misterul cu același farmec eveniment, unui obiect sau unui docu pânză și să-și pună întrebări de felul- și precizie specifice vieții spirituale”, se- ment; ireversibilitatea timpului este celei formulate de artist. ,,La ce ser confesa Rene Margritte. Și, într-adevăr, înlăturată. Fixând straniile semnale vesc pădurile? La fabricarea chibri ale vieții individuale, suprarealiștii turilor pe care le dăm copiilor să se- experimentele lui cu obiecte și cuvin- încearcă prin mișcările acrobatice ale- joace. Focul este, așadar, în pădure?” te fac din Margitte unul dintre cei mai- reprezentării artistice să se prindă de (Max Ernst). Creațiile plastice supra străluciți suprarealiști. În timpul răz trapezul alunecos al timpului. Ei rela- realiste sunt ferestre deschise către- boiului, el construiește teoria ,,amenta tează sub numele de hazard obiectiv, epure enigmatice, forme luxuriante lismului” și a ,,extrementalismului” din incidențele tulburătoare care s-au pro- ale viziunii, coliziuni de viziuni, halu convingerea că orice obiect sugerează- dus în existența lor cotidiană. cinații ,,comestibile” și toate acestea că în spatele lui se ascund altele. Acesta- În articolul precedent am înche câte vezi cu ochii”. - va conduce la una dintre obsesiile ima iat cu ideea că pictorii lumii noi, De altfel, atitudinea provocatoare ginarului suprarealist prezența voalu pictorii suprarealiști, vor da naștere face parte intrinsecă din conduita su- lui sau a perdelelor, trimițând la tema unei estetici ,,a schimbării veșnice”.- prarealismului și ea pornește dintr-o dualității, a reflectării, a existenței în Expresia trebuie înțeleasă în sensul convingere rostită limpede , printre al mai multe posturi. Experimentarea explicat de la 1934 de către Max Er ții, de către Salvador Dali: ,,Nu eu sunt- sincretismului artistic se regăsește, nst, adică ei nu vor copia pe pânză bufonul, ci societatea monstruos de la el, ca la Joan Miro ori Max Ernst, în visele nocturne, ceea ce ar fi doar un cinica și naiv de inconștientă care pre- uluitoarele colaje de imagini și texte, de- naturalism naiv și descriptiv, dar nu tinde că este serioasă numai pentru natură să constituie ,,poeme concrete”, înseamnă nici ca fiecare artist plastic a-și ascunde mai bine nebunia.” Lectu ritmate deopotrivă de cuvânt și culoa să de a frâu liber agresiunii lui, ci se ra suprarealității din care se naște arta re. Scrisul în tablou este o idee exclusiv - referă la faptul că fiecare are propria lor și la care îi invită pe contemporani, suprarealistă: cuvintele pictate trezesc libertate să se miște cu îndrăzneală e asimilată însă frecvent cu expresia- reflecția inovatoare asupra lumii și a și absolută dezinvoltură într-o di unor stări patologice. Dali va răspunde obiectului prezentat, căci, după cum e mensiune care se află la limita dintre- prin crearea metodei paranoico-criti lumea interioară și cea exterioară. ce alimentată cu teoriile lui Freud, ce convins Miro, ,,Un tablou trebuie să fie Max Ernst vede în pădure o pasă constă în ,,scoaterea din subconștient- fertil. Din el ar trebui să se nască lumea. re pe moarte. Când se întoarce acasă, a tabloului cu ajutorul unui proces- Nu are importanță dacă vedem în el- află că i s-a născut o soră Apolonia. mintal de așteptare și ascultare a sine flori, oameni sau cai pentru a descoperi Din acel moment păsările și oamenii lui.” O lume onirică în care se materi această lume , adică ceva viu”. În conse se vor amesteca în imaginarul său, în- alizează, cu fragila consistență a unei- cință , el se consideră ,,un grădinar care poveștile fantastice pictate în tehnici Fata Morgana, dorințele conștiente și seamănă culori pe pânză.” variate. El retranscrie semnele obser inconștiente, minunate sau respingă Insangvinată, ca și literatura, din vate în frânturi de realitate. Când îi- toare. Artistul amesteca viața cu visul- marea arteră a visului, arta plastică moare cea de-a doua soră, începe să și creează neîncetat stranii ritualuri.- suprarealistă dezvoltă un imaginar experimenteze ceea ce a numit ,,vizi Viziunile, perspectiva ,,deasupra re deNote: aceeași esență. unile unei stări de somnolență”, scene alității” vor naște ambiția de a rein- O. Paz, ,,Punctul de convergență. De la romantism la avangardă”, Ed. Polirom, Iași, stranii uneori pline de insolență. Peste terpreta istoria picturii, încât ,,Îngerii 2001 ani alte revelații îi impun schimbarea domnului”al lui Millet, de pildă, Sal Matei Călinescu, ,,Cinci fețe ale moderni- tehnicii: în timpul șederii la Pornic, în vador Dali vede dorința sexuală și nu- tății”, Ed. Eminescu, 1973, p.177 Bretania, i se pare că vede semne pe concentrarea religioasă. Alexis Nouss, ,,Modernitatea”, Ed. Paralela podea: ia o foaie de hârtie, o așază pe ,,Marea lumină subiectivă”, în expre 45, 2000 pardoseală și, cu un creion, o fresca,- sia lui Breton, care se revarsă în arta Paul Valery, ,,Privire asupra lumii actuale”,în iar ceea ce obține reprezintă, susține suprarealistă ar fi de natură ,, să ne facă volumul ,,Eseuri și mărturii”, Ed. Paralela 45, artistul, semnele existente în mod în să fim mai puțin singuri în locuri mai 2001 Georges Sebbag, ,,Suprarealismul”, Ed. Car- cifrat în natură. Pictorii în ulei îi aplică- puțin pustii.” Și poate că nici unui alt- tea românească, 1999 tehnica ,,prin răzuire”, care constă în- artist al mișcării nu-i este mai adecvată- Mario de Micheli ,,Avangarda artistică de la răzuirea unei suprafețe proaspăt vop metafora bretoniană decât lui Yves Tan- 1900”, Ed. Meridiane , 1968. site cu instrumente care lasă urme do guy, cu picturile sale înfățișând imense rite (de pilda, dinții unui prieten). le oceane onirice , spațiul deșert al ape 32 Parada revistelor Atitudini noiembrie 2018 de Constantin Dobrescu
ROMÂNIA LITERARĂ nr. 41, 14 SEPTEMBRIE 2018 - - nuscrisele slavone de la Biblioteca- tative din Ploiești condusă cu har Academiei române, moaștele Sfîn și pricepere de un veritabil profe tului Dimitrie Basarabov furate ho sionist (Florin Sicoe este înfrățit cu- Foarte interesant textul privind țește de bulgari. etc. Galeria EKA et MOOR din Madrid Istoricul literar Nicolae SCURTU participarea poeților români în autentic centru de artă contempo - introduce în circuitul publicistic trei septembrie la cea de a opta ediție rană din Spania. epistole pe care Irina LECCA (1881- a Turnirului de Poezie care s-a des 1953) le-a adresat în anii 1919 fășurat în Grecia la Alexandropolis. 1924-1925 savantului Nicolae Iorga. Iată un valoros text semnat de Nicolae Manolescu publică un Ilie Rad despre onoarea militară a - text despre opera poetului Vasile mareșalului von MACKENSEM. Ilie Alecsandri cu ocazia aniversării a Rad evocă secvențe privind retra 200 de ani de al naștere. gerea Armatei germane în preajma VIAȚA ROMÂNEASCĂ Marii Adunări Naționale de la Alba - nr. 9/2018 Iulia în decembrie 1918. Informații EVENIMENTUL ISTORIC care precis nu se găsesc în manua- nr. 8, 21 sept. -19 oct. 2018 lele școlare. - Pe lângă proză și poeme mult - Aflăm că Mjackensen a fos cap - - gustate de conservatorii de profil, ghiveci călugă- Am mai spus-o și o repet revis turat în Ungaria de armata france revista cuprinde și câteva texte in resc. - ta nu este decât un ză și ținut prizonier până în noiem- teresante. Astfel Ancheta revistei brie 1919. A murit la 8 noiembrie Până nu dispare din fruntea ei realizată de Tudorel Urian des- 1945 în vîrstă de 96 de ani la câte- pre Cărțile din bagajul de vacanță. superficialul Dan Andronic revista va luni de la capitularea Germaniei. Răspunde la această anchetă Cris nu-și va cuceri locul la care țintește Oricum nu putem uita că mareșa- tian Diaconescu, Daniel Funeriu, în lumea publicațiilor istorice. Nu lul a supus România unui regim de Armand Goșu, Dan Grigore, Dan- neg că în acest număr sunt cîteva ocupație dur. Ca adversar al Româ Mandache, Mirela Nagâț, Cristian texte care merită atenția noastră- niei surprinde câteva gesturi ale Preda, toate personalități din spa și anume activitatea de spionaj a acestuia. Mareșalul a fost de acord țiu public românesc pentru a afla rețelei CARAMAN, Secretele Revo- cu Unirea Basarabiei cu România, a- ședințele de lectură a acestora în luției de la 1848 prin prisma unei ținut în frâu pornirile sălbatice ale - condițiile în care cititul nu mai este- abordări sociologice cultural-isto bulgarilor care doreau să masacre o preocupare a tinerei generații. rice datorate lectorului universitar ze populația Capitalei. Nu a accep ă Proclamația de Ancheta i-a fost inspirată de obi Bogdan Bucur. Am reținut pentru tat ca Dobrogea să ajungă pe mâna la Islaz din 9 iunie 1848 este echi- ceiul Casei Albe de a face publice- cei interesați c bulgarilor. - cărțile pe care fostul președinte A forțat pe bulgari să restituie Barack Obama le lua cu el în baga- tot ce a luat cu forța și anume ma jul de vacanță. Ca om al locului, care este intere- sat de istoria Prahovei mi-a stârnit- interesul textul lui Ștefan Ion Ghimi lescu care plecând de la o crestoma- ție de texte franțuzești, amintește că la Tomșani (oare să fie vorba de co muna prahoveană Tomșani?) se afla- fosta reședință a boierilor Danaricu- Lăzărescu. Ce este drept în dicționa rul istoric al Prahovei regretatul Mi hai Apostol nu amintește nimic. Iată o temă de studiat. Florin Toma ne informează că- Muzeul de Artă din Ploiești – una din instituțiile de cultură reprezen Atitudini noiembrie 2018 Parada revistelor 33
valentul românesc al Declarației - drepturilor omului și ale cetățeanu- lui din 1789. erea unor alte construcții ca velo dromul, hipodromul etc care au- Nu putem omite textul rămas în conștiința bucureștenilor. privind jurnalul intim incendiar al- Titus Vîjeu ne prezintă în me lui Octavian Goga unde descrie în dalionul său pe Paul HEYSE (1830- culori sumbre pe Carol al II-lea re 1914) filolog și scriitor german gele de carnaval și metresa sa Elena care în anul 1910 a fost distins cu LUPESCU „curva de soi ovreesc”. Premiul NOBEL pentru literatură. - DILEMA VECHE Din lirica universală se publică nr. 760, 13-19 septembrie 2018 în paginile revistei versuri semna - te de Antonio MACHADO (1875- 1939) în tălmăcirea lui Aurel Rău. Din acest număr ne reține aten La Atelierul Artelor vizuale ni ția textele referitoare la prietenie. se prezintă câteva copii din opera Foarte interesant interviul lui lui Ion Aurel GÂRJOABĂ. Pascal BRUCKNER acordat la Radio REVISTA NOUĂ lucru între alte lucruri. Însă când o România Cultural. Tema interviului- nr. 3 (106) 2018. deschidem, cînd cartea întîlnește este islamul și rasismul în relația cu - ISLAMUL. Eseistul Pascal BRUCK pe cititorul său, atunci are loc actul NER este autorul cărții intitulată: estetic; altminteri cartea este ceva Din sumarul acestui număr co Un rasism imaginar. Islamofobie și mort. ordonat cu mult profesionalism și În paginile revistei întîlnim culpabilitate. O carte despre felul în- - har de poetul de excepție Florin poezii ale unor autori polonezi - care sentimentul de culpă produs- Dochia reținem cîteva texte. contemporani în tălmăcirea lui Ni de istoria colonială deformează fe - Amintim în primul rând confe- lul în care ne raportăm astăzi la mu colae Mareș. La rubrica Atelierul rința Anei Blandiana ținută la Casa sulmani. artelor vizuale ni se prezintă câte de Cultură „Geo Bogza”din Cîmpi Aflăm din paginile revistei că va reproduceri din opera artistei na. Autoarea a observat o serie de arhitectul și filozoful Aurelian Angela TOMASELLI. aspecte culturale și modul cum ne BUCUREȘTIUL LITERAR ȘI ARTISTIC Trișcu (nr. 1924) a trecut în lumea pregătim să sărbătorim Centenarul. umbrelor. nr. 9 (84) septembrie 2018 Distinsul om de cultură Daniel BUCUREȘTIUL LITERAR ȘI ARTISTIC Alin Ciupală face o dare de seamă a nr. 8 (83) august 2018 Serbării celor două Iulii, care pentru După ce a terminat prezentarea - autor este un prilej de întîlnire cu monumentelor de for public din- concetățeanul nostru B. P. Hașdeu. Din acest număr ne reține aten Capitala țării, distinsul și eruditul Semnatarul acestor rînduri este ția textul lui Ion Dodu Bălan prin Florin COLONAȘ a trecut la descri prezent cu un text despre prof. care ne îndeamnă să ne întoarcem- Stoica Teodorescu care a fost legat- la clasici. - profesional și de Câmpina. Titus Vîjeu ne prezintă în me Ne-a emoționat textul istoricu dalionul său pe scriitorul Ameri- lui D. A. C. despre eroul cîmpinean- can William Faulkner care în anul Constantin R. Marinescu (1908- 1949 a fost distins cu Premiul NO 1941) care a luptat în războiul an BEL pentru literatură. tisovietic. Reținem din textul lui Jorge Luis- Deasemenea în paginile revistei- BORGES cărțile și noaptea definiția îl întîlnim și pe poetul ploieștean bibliotecii în viziunea lui Emer- Ioan Vintilă FINTIȘ cu o interesan son și anume o bibliotecă este un tă piesă de teatru. - cabinet magic în care există mul Istoricul D. A. C. este prezent cu te spirite vrăjite. Aceste spirite se un nou text foarte nimerit momen- trezesc atunci când le chemăm. Cu tului când aniversăm realizarea alte cuvinte, dacă nu deschidem o României Mari. Este vorba de per carte, această-carte-care, literal și sonalitatea regelui Ferdinand cel genetic, este un volum- rămîne un Loial (1914-1927) 34 Evenimente Culturale Atitudini noiembrie 2018 de Marian Chirulescu
• • 02.11. • 08.11.
*** – noiembrie – 340 de ani de Fulga de – Se Jos naşte scriitorul Laurenţiu – 65 de ani de la moartea la începutul domniei lui Şerban • 02.11.Fulga (Laurenţiu Ionescu) (1916, scriitorului Ivan Alekseevici Bunin, Cantacuzino în Ţara Românească şi , PH – 1984) primul scriitor rus laureat al • 330 de ani de la sfârşitul ei (1678 – 70 de ani de la naşterea • 08.11.Premiului Nobel pentru Literatură în -28.10.1688) • 02.11.generalului Constantin Degeratu 1933 (1870 – 08.11.1953) *** – noiembrie – 185 de ani (1948, sat Şoimeşti,Vălenii PH) de Munte Filipeștii – S-a de născut Târg graficiana Maria Ploieştide când începe să funcţioneze • 03/15.11. – Se naşte poetul Emil Valentin – Rodica Zăgănescu (1860, com. • Tribunalul de întâia cercetare din Muşat (n. 1955, Ploiești) • 08.11. , jud. Ph. – 1929, (1833) – Se înființează Gimnaziul Ploiești) *** – noiembrie Ploiești – 150 de ani de ,,Sfinții Petru și Pavel” din – A luat ființă Societatea la moartea violonistului Bogdan • 03.11.(1864), azi Colegiul Național ,,I. L. pentru învățătura poporului român • Alexandru (1854, – 1868, Caragiale” Ploiești (București, 1866). Pe 12 dec. a Viena) • 03.11. – S-a născut avocatul Panait • 08.11.luat ființă Secțiunea de Prahova, la *** – noiembrie – Se înființează Gh. Cantilli (1866, – 1956) Ploiești Ploieşti Societatea muzicală ,,Lyra Prahovei”, • 04.11. – 70 de ani de la nașterea • 09.11. – Se naşte muzeograful Gabriel • 01.11.prima societate corală de amatori scriitoarei Grete Tartler (n. 1948) Mihail Stoian (1937, ) din Ploiești (1879) • 04.11. – S-a născut lingvistul Aurel – S-a desfășurat bătălia de la – A fost descoperită Nicolescu (1919, Câmpina – 1978) • 09.11.Posada dintre Basarab I și armata lui • 01.11.Strâmtoarea ,,Magellan” de către • 05.11. – Se naşte sculptorul Alfred Carol Albert de Anjou (1330) navigatorul ce i-a dat numele (1520) Dumitriu (n. 1955) – 200 de ani de la naşterea – A fost sfințită Biserica Ploie – 160ti de ani de la naşterea • 09.11.paşoptistului Ion Codru–Drăguşanu • 01.11.Romano – Catolică din Ploiești • 05.11.silvicultorului Petre Antonescu (1818–1884) (1864) (1858, ș – 1935) – 165 dePloieşti ani de la naşterea – Se inaugurează Şcoala • 05.11. – 105 de ani de la naşterea • 09.11.diplomatului şi publicistului Ioan N. • 01.11.Română din Roma, azi Academia di actriţei Vivien Leigh (1913 – 1967) Papiniu (1853, – 1924) Roma (1922) – 100 de ani de la naşterea • 05.11. – Se naşte scriitorul Mihail – 145 de ani de la naşterea Sadoveanu (1880–1961) • 09.11.scriitorului Theodor Mihadaş (1918 • 01/13.11.sculptorului Dimitrie Paciurea (1873 – 1996) – Se naşteCosminele istoricul, -1932) – 100 de ani de la moartea muzeograful şiPloieşti profesorul Nicolae I. – 140 de ani de la naşterea • 09.11.scriitorului Guillaume Apollinaire • 05.11.Simache (n.1905, com. , învăţătoarei Ecaterina Iorga, soţia (1880 – 1918) • 01.11. PH – m. 1972, ) savantului N. Iorga (1878 – 1941) – Se naște scriitorul – Se naşte prof. univ. dr. în Ploiești – 100 de ani de la naşterea Ploieşti Alexandru (Sandu) Anastasescu matematici Ioan Tomescu (n. 1942, Ploieștimedicului primar Stelian • 09.11.(1924 – 1988, ) și 30 de ani • 05.11. ), ,,Cetățean de Onoare al • 01.11.Tămăduianu (n. 1918 – 2016, ani de la moartea sa (26.11.1988) Municipiului Ploiești” ) • 09.11. – 85 de ani de când s-a născut – La Vatican a fost introdus Podenii – Se Vechi naşte poetul şi regizorul Lucian Pintilie (1933) serviciul divin în limba națională a • 01.11traducătorul Vasile Nicolescu (1929, • 06.11. Ploiești – S-a născut prof. univ. dr. fiecărei comunități catolice (1970) com. , PHPloieşti – 1990) • 09.11.ing. Vasile Mihai Gh. Baltac (1940, – Se naşte poetul Simion • 01.11. – Se naşte poetul George Puchenii Moşneni ) Ploieşti Boitor (1934 – 1976, ) StolnicuGura (AlexandruBeliei I. Botez) (1905, • 10.11. – Se naşte fotbalistul Vasile – 75Brebu de ani de la naşterea • 06.11.com. , PH – 1966, Cosarek (n. 1951, ) • 01.11.generalului Gheorghe Bucşe (n. sat , PH) • 10.11. – Ziua Mondială a Știinţei 1943, com. , PH) • 06.11. – Se naşte criticul şi istoricul pentru Pace și Dezvoltare (UNESCO) – Actul de constituire a literar Alex. Ştefănescu (n. 1947) – 535 de ani de la naşterea Orchestrei Simfonice Ploiești (azi, – Se naşte scriitoarea şi • 10.11.pastorului Martin Luther (1483- Filarmonica ,,Paul Constantinescu”) • criticul literar prof. Viorica Răduţă 1546) • 01.11.(1952). Primul concert pe 18 dec. (1951), cu activitate în Ploiești – Se împlinește 510 ani de 1952 06.11. Ploieşti – 30 de ani de la moartea când a apărut “Liturghierul” tipărit – SeScăieni naşte dr. în filologie şi • 06.11.scriitorului George Moroşanu (1911 de Macarie, prima carte în lb. slavonă • 01.11.scriitoarea Daniela Zeca – Buzura (n. -1988, ) • 10.11.tipărită pe teritoriul românesc (la 1966, com. , Ph) – 25 de ani de la moartea Mânăstirea Dealului) (1508) – Ia fiinţă Uniunea Europeană, • 07.11.istoricului literar Alexandru Piru – 350 de ani de la naşterea • 02.11.în urma Tratatului de la Maastricht (1917 – 1993) compozitoruluii François Couperin (1993) – 105 de ani de la naşterea • 10.11.(1668) şi 285 de ani de la moartea sa – Împărăteasa Maria Teresa • 07.11.scriitorului Albert Camus (1913 – (12.09.1733) a ridicat Transilvania la statutul 1960) Bălteşti – Ploieşti 75 de ani de la naşterea • 02.11.de ,,mare principat”, ca provincie • 07.11. – Se naşte ziaristul Dumitru • 10/23.11.prof. univ. dr. ec. Ovidiu V. Nicolescu nesupusă altui regat (1765) Cârstea (n.1940, com. , PH) (n. 1943, ) – Izbucneşte răscoala • 08.11. – 35 de ani de la moartea –Scorțeni Se naște dr. docent în • 02.11.condusă de Horea, Cloşca şi Crişan sculptorului Ion Jalea (1887 – 1983) • 10.11.istorie Nicolae A. Constantinescu (1784) • 08.11. – 225 de ani de când s-a (1885, com. , PhPloieşti -1971) – 135 de aniPloieşti de la moartea deschis Muzeul Luvru (1793, Paris) • 11.11. – Se naşte managerul lui Ion (Enuţă) Baldovin, prezident – 90 de ani de la naşterea Sebastian Ghiţă (1978, ) al Maghistratului (n. ? – m. istoricului literar Dumitru Micu (n. – 175 de ani de la naşterea 1883) 1928) pianistei şi compozitoarei Elena Atitudini noiembrie 2018 Evenimente Culturale 35 • 16.11. • 20.11. Ploieşti • 11.11.Boţianu (1843, Bucureşti – 1874, – Ziua Mondială a Filosofiei • 20.11/01.12. – 85 de ani de la naşterea ) • 16.11.(UNESCO) și Ziua Internațională actorului Nicolae Praida (n. 1933) – 120 ani de la naşterea pentru Toleranță (UNESCO) – Se naşte • 11.11.regizorului de film René Clair (1898– • 16.11.– Se naște sculptorul Gheorghe • 20.11.matematicianul N. I. Lobacevski 1981) Damian (1901, com. Șoimari, jud. Ph) (1792 – 1856) – 105 de ani de la naşterea – 115 ani de la naşterea Vălenii– Se naştede Munte prof. Eufrosina Ploieștiarhivistului Dumitru Mândroceanu • 16.11teologului Dumitru Stăniloae (1903) • 20.11.C. Al. Homorâceanu–Stoenescu (n. • 11.11.(1913–1970), cu activitate în şi 25 de ani de la moartea sa (1993) 1852, – m. ?) – Se naşte poetul şi avocatul Ploiești – Se naşte pictorul Ovidiu – Se naşte Ploiești poetul şi • 16.11.Constantin Popescu–Berca (1919 – Paştina (1934),Ploiești cu activitate și în • 11.11.traducătorul ing. Geo Olteanu (1927 2008) • 20.11. , ,,Cetățean de Onoare al – 2010), cu activitate în • 17.11. – 70 de ani de la naşterea Municipiului ”Secăria – Se naşte profesorul, omul de ziaristului Ion Cristoiu (n. 1948) – Se naşte prozatorul Stelian • 18.11/ –01.12. Se inaugurează Canalul de Ploieșticultură şi publicistul Mihail Vulpescu • 21.11.Tăbăraş (1939, com. , PH – Suez (Egipt, 1869) • 12.11.(1926 – 2012), cu activitate în • 21.11.2009) – 100 de ani de când – Ziua Mondială a Televiziunii provincia istorică Transilvania se – 140 de ani de când – 205 de ani de la naşterea reunește cu patria mamă, România Urlaţi I.L.Caragiale citeşte la cenaclul serdarului şi omului politic • 18.11.(1918) (Eveniment serbat pe 1 “Junimea” comedia “O noapte • 12.11. decembrie) • 21.11.Constantin Bălcescu (n. 1813, furtunoasă sau Numărul 9” (1878) – 135 de ani de la naşterea – m. 1902) – 165 de ani de la moartea Floreştiavocatului şi omuluiPloieşti de cultură Văleni– 200 de aniMunte de la naşterea • 12.11.poetului Zilot Românul (n. 1787 – m. • 18.11.Grigore Ivănceanu (1883, com. memorialistului Ioan Dem Petrescu 1853) , PH – 1964, ) • 21.11.(1818, ) şi 115 ani Valea – Călugărească Se naşte arheologa şi – Comandantul Nathaniel de la moartea sa (1903) • 12.11.publicista Nina Grigore (n. 1945, • 18.11.Palmer a descoperit Antarctica – Thomas Edison anunță com. , PH) (1820) • 21.11./4.12.invenția sa: fonograful, o mașină care • 12.11. – Se naşte scriitorul Mircea Bușteni– Se naște artistul plastic și putea înregistra sunete (1877) Nedelciu (1950 – 1999) • 19.11.criticul de artă Camilian Demetrescu – Se naşte dr. ing. şi • 13.11. – Se naște gimnasta Nadia (1924, ) Ploieştiomului de cultură Nicolae Carol Elena Comăneci (1961) • 19.11.– Prima atestare documentară Debie (1904, Ploiești Tr. Severin – 1992, – 150 de ani de la moartea a Castelului Bran (1377) • 21.11. ), ,,Cetățean de Onoare al • 13.11.compozitorului Gioacchino Rossini – 190 de ani de la moartea Municipiului ” (1792 – 1868) • 19.11.compozitorului german Franz – 100 de ani de la naşterea – A avut loc premiera Schubert (1797-1828) preotului prof. univ. Constantin comediei ,,O scrisoare pierdută” de – S-a născut filozoful și criticul PloieștiGaleriu (1918) și 15 ani de la moartea • 13/26.11.I. L. Caragiale, la Teatrul Național din • 19.11.literar Benedetto Croce (1866 – • 21.11.sa (10.08.2003), cu activitate și în București (1884) 1952) • 14.11. – Se naşte scriitorul Băneşti– Se naşte aviatorul ing. – 90 de ani de la moartea Eugen Ionesco (1922 – 2002) • 19.11.Aurel Vlaicu (1882 – 1912, com. • 21.11.scriitorului Hermann Sudermann – 120 ani de la moartea , Ph) (1857–1928) • 14.11.poetului Benjamin Fundoianu (1898 – Se naște biochimistul – 85 de ani de la naşterea – 1944) • 19.11.Gheorghe Emil Palade, laureat al • 21.11.poetului Anghel Dumbrăveanu (n. – 1755 de ani de la moartea Premiului Nobel (1912 – 2008) 1933) • 14.11.ţarului – Sf. Alexandr Nevski (cca Ploieşti – Se naşte maestrul emerit – 80 de ani de la moartea 1220–1263) Proviţa de Jos al sportului Mihai Ionescu (n. 1936, • 21.11.baritonului Jean Athanasiu (1885 – ), ,,Cetățean de Onoare al Se naşte juristul şi publicistul • 19.11. 1938) Ploieşti Municipiului Ploiești” • Ion15.11. Tr. Şovăilă (1952, , • 21.11. – Se naşte preotul Mihai PH – 2003, idem) – 95 de ani de la naşterea Marin Băzăvan (n. 1951, ) • 19.11.eseistei Monica Lovinescu (n. 1923 • 15.11. – Se naşte filosoful şi omul – S-a născut prof. de istorie – m. 2008) • 21.11. politic Vasile Conta (1845 – 1882) ploieștean Ion C. Patrescu (1954) – Se naşte profesorulPloiești de Ploieşti – 150 de ani de la naşterea – Se naşte pictorul şi poetul • 19.11.istorie şi publicistul Traian D. Lazăr • 22.11. speologului Emil Racoviţă (1868 – • 15.11. (n. 1941), cu activitate în Filip Köllö (1956, ) 1947) – 75 de ani de la naşterea – Prima menţiune Sinaia – 120 ani de la naşterea muzeografeiPloiești și publicistei Iulia documentară a existenţei ţiţeiului în • 15/pictorului 28.11. Ionescu-Sin (n. 1898, • 19.11.Stănescu–Hagiu (1943), cu activitate Ţara Românească, prin “Hotărnicia” ) în dată de Neagoe Basarab satului – 100 de ani de când Ploiești – Se naşte actriţa Raluca • 22.11.Secăreni (din com. Ţintea, de azi, Ph) • 15.11.provincia Bucovina se reuneşte cu • 19.11.Zamfirescu (1952), cu activitate în (1517) patria mamă, România (1918) Slănic – 120 aniPloieşti de la naşterea Vălenii– 90 dede aniMunte de la naşterea – Se naşte poeta şi ziarista • 22.11.scriitorului Virgiliu Monda (Virgiliu • 15.11.economistului Iulian Văcărel (n. • 20.11.Ioana Zoica (1969, , Prahova – Moscovici) (1898, – 1991) 1928, ) 2014, Londra) – 105 ani de la naşterea – 85 de ani de la naşterea • 20.11. – Ziua Universală a Copilului • 22.11.compozitorului Benjamin Britten • 16.11.fotbalistului Alexandru Fronea (n. (UNICEF) (1913–1976) 1933) – 160 de ani de la naşterea – 90 de ani de la naşterea – Este fondat organismul scriitoarei Selma Lagerlöf (1858 – dirijorului Mircea Cristescu (1928 – internațional UNESCO (1945) 1940) 1995) 36 Evenimente Culturale Atitudini noiembrie 2018 • 22.11. • 27.11. Valea CUPRINS Călugărească – Se naşte scriitorul • 27.11. – Se naşte poeta Nina • Nicolae22.11. Mateescu (1945, Cassian (n. 1924) Gelu Nicolae Ionescu..... – 2016, idem) – 80 de ani deHomorâciu la naşterea – 55 de ani de la moartea scriitorului Nicolae Costea- Editorial,Eugen Simon cop. 2 • 22.11.scriitorului Aldous Huxley • 27.11.Telejen (1938, com. , Reflecții mărunte despre „modele", (1894–1963) Alex Ștefănescu PH) ...... 1 – 40 de ani de la Sinaiamoartea – Se naşte criticul violonistului şi compozitorului IonDragoste, Șt. Baicu ...... 3 şi istoricul literar Nicolae • 23.11/06.12.Alexandru Albu (1897, – • 27.11. Unirea Basarabiei cu România, Manolescu (n. 1939) 1978) Strejnic Traian D. Lazăr...... 5 – Trupele ger – A murit Nicolae Iorga Scrisori pentru viitor (V), • 23.11.mane ocupă Ploieștiul în Primul • 27.11.(1871 – 1940, , Jud. Ph.), ...... 6 asasinat de legionari Război Mondial (1916) Ionel Brătianu – un mare premier – 85 de ani de la naşterea – Se naște scriitoarea Ion Șt. Baicu...... unionist și patriot român (V), • 23.11.istoricului literar Stancu Ilin (n. și criticul literar Irina Petreș • 27.11. 7 1933) (1947) Traian D. Lazăr – S-a Ploiești născut prof. de – Se naşte regizorul, gra Regele Ferdinand în mijlocul matematică Mihai Răileanu ostașilor (VII), ...... 8 • 23.11. • 28.11.ficianul şi omul de cultură Mihai (1939 – 1995, ) Vasile (1951) Mareșali români - luptătoriIon Șt. Baicu pentru Ploiești – S-a născut scriitorul – Se naşte pictorul şi făurirea României Mari: Averescu, Prezan • 24.11.Anton Tănăsescu (1941 – 1994, graficianul William Blake (1757 și Antonescu (III), Ion Șt. Baicu...... 9 ) • 28.11. Savantul Nicolae Iorga - luptător – Se naşte filosoful – 1827) pentru Marea Unire, 10 • 24.11.Benedictus (Baruch) Spinoza – 140 de ani de la C. Dobrescu (1632 – 1677) Ploieşti Măneciunaşterea Ungureni generalului Gheorghe Abatele Zavoral și rămiții români de la – Se naşte istoricul literar • 28.11.Gh. Drăgănescu (1878, sat Strahov (I), ...... 11 • G.C.Nicolescu25.11. (n. 1911, , PH – m.?) CătălinGheorghe Dobrescu Costaforu - primul rectr al – m. 1967) – SeChiojdeanca naşte juristul şi învățământului nostru superior, – Ziua Internaţională istoricul Andrei T. Rădulescu ...... C. Tudorache...... 12 • 25.11.pentru Eliminarea Violenţei • 28.11.(1880, com. , PH – Galeria marilor epigramiști: împotriva Femeilor C. Tudorache..... 1959, Bucureşti) Aurelian Păunescu, 13 – 255 ani de la moartea – Se naşte socio- Răsfoiri și comentarii, 16 • 25.11.scriitorului Abatele A.-Fr. Prévost antropologul Claude Levi– d’Exiles (1697 – 1763) • 28.11. C.1940 Dobrescu - anul marilor amputări național- Strauss (1908–2009) – Se naşte dramaturgul teritoriale. Mărturii prahovene (I), – 95 de ani de la naş • 25.11.spaniol Lope de Vega (1562 – ...... 19 terea dramaturgului şi medi 1635) Buştenari Activitatea filialei Prahova a societății Cornurile – Se naşte prozatorul • 28.11.cului Dan Tărchilă (n. 1923, , PH) C.cultural-naționale Dobrescu „Carpații" în lupta • 26.11.V. Marin Cucu (1915, com. pentru realizarea unității naționale, , PH) – 70 de ani de la naşterea • 28.11...... 21 – În New York City, este poetului Virgil Diaconu (n. 1948) Constantin Ilie...... 22 • 26.11.pus în funcțiune primul tramvai – 70 de ani de la nașterea Toma T. Socolescu în războiEmilia și Zamfirveteran în centenar (I), din lume (1832) • 28.11.sopranei Mariana Nicolesco și Sabina Coconea – 120 aniPloieşti de la naşterea (1948) Interviu cu Dan Negru, Ion Bălu traducătoarei şi eseistei Lucreţia • 26.11. • 28.11. – 45 de ani de la moartea ...... 24 Ieremia (1898, ) Marthei Bibescu (1886 – 1973) Pucioasa în pagini literare,Adriana ..... 25 Ploieşti – 85 de ani de la – Se naşte poetul Traian. Legenda – segment semnificativ al inaugurarea Palatului Justiţiei • 29.11. Nicoleta Zamfir T. Coşovei (n. 1954 – 2014) literaturii populare (IV), • 26.11.din (1933), azi Palatul Culturii – 375 de ani de la ...... 27 Ploiești – S-a născut dr. în istorie • 30.11.moartea compozitorului Claudio Sinaia - 21 - octombrie 1901 (stil • 26.11.Sergiu I. Columbeanu (1934, Monteverdi (1567 – 1643) vechi) căsătoriaAlexandru civilă aH. lui Popa C. Cassu ) – 510 ani de la nașterea Dobrogeanu (Gherea) cu Sofia Grigore – 70 de ani de la moartea • 30.11.arhitectului Andrea Palladio Parcevschi, Mădălina...... 28 • 26.11.lui Dragoş Protopopescu (1892 (Italia) (1508 – 1580) PaulaSuprarealismul Ștefan sau ocultarea – 1948) – Se naşte scriitorul • 30.11. programată a realității,C. Dobrescu ...... – 50 de ani de la moartea Jonathan Swift (1667 – 1745) ...... 31 • 27.11.scriitorului Arnold Zweig (1887 – 175 de ani de la naş M. Chirulescu..... – 1968) Parada revistelor, 32 Ploieştiterea profesorului Nicolae • 27.11.– 200 de ani de la naşterea Evenimente culturale, 34 • 30.11.Crapellianu (n. 1843 – m.?, lui Aron Pumnul (1818 – 1866) ) SuplimentEvenimente-Consemnări „Atitudini" ...... cop. 3,4 • 27.11. – 85 de ani de la moartea – Se naşte criticul literar lui Jean Bart (1874 – 1933) • 30.11. Mădălina • 27.11. – Se naşte scriitorul Liviu PloieștiPaul Zarifopol (1874 – 1934) Paula Ștefan Rebreanu (1885 – 1944) – Se inaugurează festiv, la O frumoasă surpriză, – Se naşte istoricul , Monumentul ecvestru ...... 2 TinosuConstantin I. Nicolae (1920, al voievodului Mihai Viteazul, în Premierea Concursului Național de Poezie com. Şirna, PH – 2005, com. piața omonimă din Bv. Republicii „Iulia Hasdeu" ediția a XVI-a, Ploiești, , Ph) (1997). octombrie- noiembrie 2018...... 3 Premierea ConcursuluiNaționaldePoezie"IuliaHasdeu", Numărul 11(140), Noiembrie 2018, An XVI ediția aXVI-a,Ploiești,octombrie-noiembrie2018 – sedistribuiegratuit cuRevista „Atitudini" – SUPLIMENT 2 Din pana egretei Supliment Atitudini noiembrie 2018 O FRUMOASĂ SURPRIZĂ de Mădălina Paula Ștefan
NOAPTEA - Juriul care a evaluat poeziile elevilor participanți la- Concursul Național, „Iulia Hașdeu’’, de faptul că prin Pături groase de-ntuneric ascund contururi,siluete, tre cei 118 participanți am găsit mulți autori din în Din nebuloase nesfârșite se naște luna-n dalbe plete. vățământul primar și gimnazial. Ceea ce ne-a bucurat Cereasca împărăteasă a nopții din caiere de-argint cel mai mult a fost dorința acestor copii de a crea, de își toarce vise a întrebuința arta limbajului, acea artă care sugerează Îmbracă mantie de stele și le presară pe pământ în loc de a spune, arta care te provacă să interpretezi. întinse. Cuvintele sunt cele care reușesc să poarte cititorul- pe aripi de imaginație, să creeze emoție, sunt cele care Liniștea se-așterne-n pace, pleoape mici închide-n taină.... oferă un vânturar multicolor de stări de spirit, provoa ÎngeriiUniversurile păzesc posibile mistere,toate create ... prin sub cuvânta nopții sunt haină. cele că la analiză și incită gândirea. care exercită o puternică fascinație asupra noastră. Dacă le citim copiilor, referindu-ne în special la cei- De fapt, cuvântul în esență nu are nimic, e gol, ceea mici, literatură, în ei se naște dorința de a crea. Într-un ce îi dă valoare este energia din spatele cuvântului, studiu, „Poezia română modernă: De la George Baco energia creatoare care a însuflețit tot. Practic, în mo- via la Emil Botta”, Nicolae Manolescu scria că nu poți mentul în care mă conectez la unitatea lexicală, mă să scrii poezie dacă nu ai citit poezie. De pildă, dacă le- conectez la acea energie care a înzestrat cuvântul și în acel moment se produce o conectare cu sursa. Cu citim copiilor poezii din volumele lui Mihai Eminescu,- în care găsim, fără a exagera, cele mai frumoase po cât vorbele sunt încărcate cu o vibrație cât mai înaltă ezii scrise vreodată, ne vom trezi surprinși de dorin cu atât mintea și sufletul sunt mai purificate, căci pri- ța lor de a crea, plecând de la acele imagini sensibile, mesc acea hrană energetică elevată. Țin să amintesc că un astfel de univers încărcat de pe care le descoperă în universul poetic eminescian. o energie elevată este cel al poetei Iulia Hasdeu. Cre- Astfel, vor folosi motivul aștrilor, vor transfigura cele- atoare înzestrată cu o mare sensibilitate romantică, ce două planuri cer-pământ, după propria sensibilitate, realizează idealul unei reverii creatoare prin imaginea iar unii capătă disponibilitatea de a folosi elemente mării, în frumoasa creație, „La țărmul mării”. le naturii înțelegând că acestea au o dinamică ce își găsește corespondențe la nivelul universului lăuntric. Membrii juriului au hotărât ca, anul acesta, Marele Premiu să i se acorde elevei Meheș Daria Ilinca. Primele ,,Prieteni, bună seara, sub clar de lună spun două creații ale acesteia ne-au surprins printr-un lirism Sub vântul care plânge trecând prin codrul brun Ca nişte unde care, lovindu-se, se sparg curgător al unor spații romantice a căror, „slovă de foc” Şi sub uşoara briză ce trestia o-nclină a constituit-o universul poetic eminescian. Un călător visează şi-n visuri se alină Şi-ascultă glăsuirea talazului din larg. ,,Îngerul aprinde-n taină Pe-acest pescar noptatec pe stânca sumbră-l văd Candela-nvechit-a nopții, Cum îşi îndreaptă ochii spre al cerului prăpăd Codru-și leagănă supușii Şi-n timp ce-a lui privire pătrunde-n firmament, Într-o pătură de frunze... El se întreabă, poate ce este cu-acest cântec Licurici pudrați cu stele Ce către ceruri suie rupt din al mării pântec Fac potecă înspre rai... Se stinge şi renaşte în fiece moment. O prințesă –n voaluri albe Aţi auzit, prieteni, ce imn a înălţat Stă și-așteaptă cu alai... Nemărginita mare spre cerul înstelat? Ce muzică sublimă trezeşte Dumnezeu În lumea infinită Atoatecreator Rătăcit în pagini scrise, Însufleţind talazul statornic călător Mirele-a uitat de toate. Să cânte imnul sufletului meu! Îl cuprinde doruri multe Prin Dumnezeu vorbeşte talazul vast al mării Și de viață... și de moarte.... Şi totul prinde viaţă la şoaptele chemării, A uitat de-a sa mireasă, Venind din mari adâncuri ca soarele-n răsfrângeri A POETULuitat și de alai...... MIHAI. Al valurilor mării fantastic cor de îngeri E rătăcitor în stele, Care-şi topeşte-n spaţii nemărginite ceara E .....e În castul clar de lună, prieteni, bună seara!” Supliment Atitudini noiembrie 2018 Din pana egretei 3 CONCURSUL NAȚIONAL DE POEZIE „IULIA HASDEU” EDIȚIA A XVI-A
Casa de Cultură „Ion Luca Caragiale” a Municipiului Ploieşti a organizat, în perioada septembrie-noiembrie 2018, cea de-a XVI-a ediţie a Concursului Naţional de Poezie „Iulia Hasdeu”. Competiţia a avut două secţiuni: una pentru liceeni şi cealaltă pentru copii, cu vârsta cuprinsă între 7-12 ani, a doua fiind adăugată anul acesta. Dintre cei 118 concurenţi, juriul, format din Iulia Dragomir – profesoară şi poetă, preşedintă a juriului, Mădălina Paula Ştefan – profesoară şi poetă, Gabriela Teodorescu - profesoară, publicistă, critic literar, a stabilit acordarea următoarelor premii: MARELE PREMIU – Meheş Ilinca Daria, Liceul Teoretic „Gabriel Țepelea”, comuna Borod, jud. Bihor; Secţiunea liceeni: PREMIUL I – Lazăr Anca-Marina, Colegiul Național „Ion C. Brătianu” - Pitești, jud. Argeş; PREMIUL II – Ignat Andra-Maria, Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sf. Ioan Iacob”, localitatea Dorohoi, jud. Botoșani; PREMIUL III - Se acordă Ex aequo elevilor: Agafiţei Manuela-Loredana, Liceul „Regina Maria” Dorohoi, jud. Botoșani; Ghileschi Nadin Mihaela, Colegiul Național “M. Eminescu” din Botoșani, judeţul omonim; Zett Ana - Colegiul Național „Mihai Viteazul” Ploieşti, jud. Prahova; MENŢIUNI – Ghent Maria Gabriela, Colegiul Naţional „Samuil Vulcan”, Beiuş, jud. Bihor; Matei Alexandra, Liceul Teoretic „Brâncoveanu-Vodă”, Urlaţi, jud. Prahova; Horodnicu Teodora, Liceul “Dimitrie Cantemir” Darabani, jud. Botoşani.
Secţiunea 7-12 ani: PREMIUL I - Se acordă ex aequo elevelor: Ghigă Sofia, Şcoala Gimnazială „Tudor Arghezi”, Piteşti; Florescu Nicoleta, Școala Gimnazială "Aurelian Stanciu" Salcea, jud. Suceava; PREMIUL II - Rotariu Ştefania, Școala Gimnazială ”Elena Rareș” din Botoșani, jud. omonim; PREMIUL III - Se acordă ex aequo elevilor: Novac Mihai, Școala Gimnazială „Corneliu Micloși”, Covăsânț, jud. Arad; Avrămoiu Maria-Karina, Colegiul „Al. I. Cuza”, Focşani, jud. Vrancea. MENŢIUNI: Casim Ioana Adelina, Şcoala Gimnazială „George Coşbuc” Brăila, jud.omonim; Dumbravă Dariana, Școala Gimnazială „Corneliu Micloși”, Covăsânț, jud. Arad; Lămbrulescu David Andrei, Şcoala Gimnazială „Nicolae Titulescu”, Ploieşti, jud. Prahova.
Sâmbătă, 10 noiembrie 2018, la Muzeul Memorial „B.P. Hasdeu” din Câmpina, s-au decernat premiile acestei ediţii a concursului. Cu această ocazie, instituţia noastră a organizat o excursie culturală la muzeul sus-amintit. 4 Din pana egretei Supliment Atitudini noiembrie 2018 M a r e l e P r e m i u
Meheş Ilinca Daria POETUL
• Scoala de provenienţă: la Liceul Teoretic „Gabriel Țepelea”, comuna Borod, Rege al apelor! județul Bihor • Clasa a V-a Prinț al pădurii! • Competenţe şi abilităţi sociale: Spirit de echipă, - Tu mă inspiri, seriozitate, corectitudine Când eu visez • Competenţe şi aptitudini organizatorice: Respon Păduri de-argint, sabilitate, stăpânire de sine, putere de convingere, ținută morală deosebită Câmpii cu flori și cer cu stele... • Competenţe şi aptitudini artistice: Muzică, dans, desen În tulburarea apelor Îți caut chipul MIRELE Dar nu-l găsesc... Căci tu ești Luceafărul Ce răsare mereu Îngerul aprinde-n taină Doar în sufletul meu. Candela-nvechit-a nopții, Codru-și leagănă supușii RÂNDURI PENTRU RÂNDUNICI Într-o pătură de frunze... Licurici pudrați cu stele Fac potecă înspre rai... Zânișoară a primăverii! O prințesă –n voaluri albe Vestitor de bucurie! Stă și-așteaptă cu alai... Pune-ți hainele de bal Și, în puf,bijuterie! Rătăcit în pagini scrise, Îmbracă-ți fracul negru-nchis Mirele-a uitat de toate. Și, la rever,să-ți pui narcise Îl cuprinde doruri multe Căci pomii, floarea și-au deschis Și de viață... și de moarte.... Și fluturii se-mbată-n vise! A uitat de-a sa mireasă, A uitat și de alai...... POETUL MIHAI E rătăcitor în stele, ŢARA MEA, MAMA MEA! E .....e .
NOAPTEA O, maică, dulce maică! Azi, de ziua ta, Am să îți plâng trecutul Pături groase de-ntuneric ascund contururi, siluete, Căci n-am cum a-l uita. Din nebuloase nesfârșite se naște luna-n dalbe plete. Dureri sfâșietoare În suflet ai purtat, Cereasca împărăteasă a nopții din caiere de-argint Și-n brațe ți-ai dus pruncii își toarce vise Îmbracă mantie de stele și le presară pe pământ Uciși de glonț spurcat. întinse. Peste multe ai trecut Liniștea se-așterne-n pace,pleoape mici închide-n Când te-au lovit și te-a durut, taină.... Ai strâns din dinți și ai tăcut Îngerii păzesc mistere,toate... sub a nopții haină. Dar ai luptat căci AI CREZUT. Supliment Atitudini noiembrie 2018 Din pana egretei 5 SECȚIUNEA LICEENI
P r e m i u l I
Lazăr Anca-Marina Cum să pui pe picioare Inima cu patruzeci de gheare; • Școala de provenienţă: Colegiul Național „Ion C. Am să le povestesc eu Brătianu” - Pitești De căldura ta de portocală • Limbi studiate: engleză, franceză • Competențe personale: comunicare, abilitatea de a Și de pui de pisică lucra sub presiune, de gestionare a timpului, luarea Pe care nu m-ai lăsat deciziilor, auto-motivare, adaptabilitate. Niciodată să o cunosc. • Activități extracurriculare: scriere creativă, teatru, film, Știu că regie, dezbatere. Tot ce-mi lipsește de la tine Nu a fost niciodată acolo. DRAGĂ PESCARE Leii soarelui meu au pierit Roși de umbrele serii aldine. Ți-aș cere o lacrimă să-mi dai. ODĂ LUI HADES Aș scălda-o odată cu umbrele În același vechi râu pe care îl călcai Când veneai la mine părăsindu-ți luntrele Ți-a spus cineva, vreodată, Că întreci noaptea Și eu gâtul ți-l sărutam cu algele dorului Prin întunericul din ochii tăi? Și în păr îți împleteam coralii adâncului. Ți-au spus în ce plin de întuneric Râul ar fi plâns în unde-lacrimi de nufăr Se îneacă umbra ta? Numai la gândul că n-am avut astâmpăr Cum fiecare floare Când ți-am dăruit atât amar de ploi. Pe care o atingi Moare? Eu, cu valurile mele, malurile,râurile Eu în suflet port Ți-am cerut o singură, firavă lacrimă Flori galbene țesute-n Pescare, cu inima ancorată în sforile Fir de toamnă. Deșertului, nu mi-ai dat nicio fărâmă. Mi-am lăsat rănile Să fie trandafiri, LEII SAN MARINEI Sângele negru Parfum de rouă moartă. M-ai privit ca și cum Uite, îți încredințez acești lei Aș fi fost singura stea Ia-i și învață-i să iubească În cea mai întunecată noapte a ta, Cum tu nu m-ai putut iubi, Iar eu prin ochii tăi am văzut Învață-i să se hrănească Că iadul e dezordonat Din eternul farmec al pândei, Tu ești un dezastru de haos superb Învață-i să ucidă cu grație; La care nu pot renunța. Îndelung alintându-și prada, În timp ce eu sunt Amețitor mișcându-și coada, O roză galbenă Învață-i să fie tot ce n-ai fost Ascunsă sub cadavrul unui cuvânt, Tu pentru mine. Mică, fragilă și care doare. Și când nu mai poți cu ei Tu ești vântul ce Am să-i învăț eu Mă poate doborî 6 Din pana egretei Supliment Atitudini noiembrie 2018
Cu o singură suflare, Iubirea a venit către mine Părul tău va fi întunericul meu Și mi-a zis: Sclipirea ochilor tăi va fi “Iadul te iubește”, Singura mea lumină, Mă priveau ecourile, Ești o colecție primejdioasă Mă strigau gândurile, Alcătuită din toate lucrurile Îmi plângeau cuvintele. Mele preferate. Putea-vei oare să crezi Că și moartea are o inimă? Și cu toate astea Te voi lăsa În sufletul meu. SCRISOARE INIMII MELE Voi sta în umbra inimii tale Și am să-ți spun că nu mă tem Umblu la gât cu o roză, o tinichea De întunericul ce zace în ea. Adu roze pe tine să le pun, inima mea! Și îți vei șterge picioarele Ești încâlcită în pletele albei amintiri, La ușa sufletului meu, Pierdută-n stele, în propriile-mi născociri. Pentru că eu am să aduc Uită-te, plouă! În dar iubirii-mi Ai grijă să nu-ți ude filele de papir Întregul suflet. Căci tu inimă, ești un poem de rouă, Ai țesăturile din flori de trandafir PRIMĂVARA ALERGÂND Suturile-ți sunt pâlcuri de copaci Ești o pădure, inimă? Știu că ești ascunsă, Plouă pământul rece Nu te adânci, inimă, Flori de gheață. în abisul toracelui, ca o ducesă, În sufletul meu Știu că plămânii îți sunt gardieni, Fiarele sălbatice îți țin de strajă. Încă ninge. Te crezi în siguranță cu teoreticieni Te rog să asculți Disecându-ți sufletul cu grijă? Cum se schimbă iarna: Nu înțelegi că poetul ți-e chirurg? Ochii tăi sunt El te condamnă la o viață de suferință Ca o ceașcă de ceai, Se condamnă și pe sine, râuri curg Pleoapele tale Din ochii săi, gândul îi plânge de dorință. Îmi vorbesc Iubește-l! pentru el ești frumoasă Despre regretul Însă ești frumoasă în modul în care Că nu le-am înțeles O pădure arzând este frumoasă, Sau că le-am înțeles Deși vrea să te vadă întreagă, cu fiecare Prea puțin. Durere a ta, frunze ale-i sufletului Îmi este frig tot timpul. Se prăbușesc în oceanul artei. Știai asta? Tremur. Inimă, ți-e dat să-i înduri poetului Brațele-mi sunt albe Toate ofurile, sacrificiul creării artei De la îngheț. Îți este datorat. Am vrut să-ți cer iertare Port nuferi albi, Știu că și eu te-am chinuit. De-a lungul capului Și nu-mi pot simți mâinile. Suferința-i uneori Așa de mare că-mi Împletesc panglici albe, Pudrate-n colb de lună. Supliment Atitudini noiembrie 2018 Din pana egretei 7 P r e m i u l II
Ignat Andra-Maria și, totuși, cea care era în umbra ta, • Școala de provenienţă: Seminarul Teologic Liceal pe fotoliu Ortodox „Sf. Ioan Iacob”, localitatea Dorohoi, jud. sau la masa din sufragerie, Botoșani • Clasa: a X-a B e doar o picătură din norii legați MEDITAŢIE cu ață de pod.
SUB NORI Din bulgări de lumină a ieșit ca o stea senină și din ochii teiului s-au umezit de lipsa noastră. Luna supusă pleacă într-un unghi ceresc Sub norii plini de antracit, peste Feți-Frumoși să arunce albul sorții. Păsările râd în ramurile goale; Crengile copacilor plâng, florile din grădină În teiul cel bătrân al neuitării se ascund printre ecouri albastre, Viscolul ca lupul dă târcoale... iar plopii se cutremură... E iarnă de argint! Păduri zburlite se apleacă de un vânt sălbatec, Prin sufletul meu intră iarna, iar un roi de frunze aruncate în văzduh cântă. De-abis și degete de gheață, Noi ne furișăm pășind încet și, Din gând se naște un izvor de sânge cuminți, culegem aproape toate florile ascunse... Cuprins de vântul rece Rânduri-rânduri flori de tei ne-acoperă, Ce nici nu știe-a plânge. iar din ochii albaștri ai părinților Păsările sparg în cânt divin urgia se-adună basmele copilăriei noastre. Întregind cu trupul lor văzduhul, Norii cern săruturi plumburii, NU MAI SUNĂ TOAMNA... Iar moartea unui cânt dă semne de iubire Lung destăinuind adâncurile iernii.
N-ai mai sunat... ÎMPLINIRE și, de atunci, uriașii s-au ascuns în valize de păpuși, Am visat, cândva, că mi-ai vorbit... iar tandrețea filelor tale Geniu peste Univers...O, Țară! O, Mamă! s-a așternut pe cărările Și de-atunci, de O SUTĂ de ani, te caut pe care pruncii alergau În flori, în zâmbet, în oameni, mână în mână cu vântul. În lucruri... Am simțit Am visat, cândva, că mi-ai vorbit... apele ferecându-și porțile De la tine, Mamă, am ieșit oricărei ramuri Ca o pasăre cântându-și trilul!... evadate din leagănul M-oi întoarce, știu, cândva la cuib slăbit de îngheț. Precum ploaia se întoarce-n mare - Am stat în echilibru Am visat, cândva, că mi-ai vorbit... pe două nervuri de frunză, Am avut, însă, nevoie de puțin timp pe vârfuri... să deslușesc niște cuvinte să nu deranjăm și să rup în bucăți câteva clipe simfonia melancoliei din viitorul meu care a devenit prezent... 8 Din pana egretei Supliment Atitudini noiembrie 2018 „A FI ŞI A SIMŢI...” Am avut nevoie de puțin timp să pun un atom de suflet și să unesc bucăți din puzzel-ul României Mari. Sunt un artist al foamei Și, în tot acest timp, de fericire, mi-a fost dor de șoapta dulce-a mării umblu pe funiile cărților purtându-mi frământările departe, la fiecare gong de începere a spectacolului ascunse-n veci păcatelor vederii, și mă tot chinui să-mi clădesc în liniștea speranțelor deșarte. tabloul Mi-a fost dor de forța ce doboară în pasteluri un zid crescut dintre furtuni, de la brâul cerului în jos. să mă înalț în pacea-universală Simt că lumina candelei care odată ardea acolo unde dorm străbuni. s-a stins... Mi-a fost dor și de lumina Pietonalul pare pustiu; aprinsă pentru ce a fost și ce va fi... nimeni nu mă mai recunoaște. pentru că sunt o mlădiță din Grădina Zăvorul porții, care, rămânea deschisă mereu ce nu cunoaște decât zori de zi. când eram în toiul jocului astăzi e ruginit și blocat... Doar o suflare divină mă însoțește... Albastrul de Voroneț mi se-arată înaintea ochilor din ce în ce mai des.
P r e m i u l III
Agafițțţei Manuela-Loredana
9 -
• Scoala de provenienţă: Școala Gimnazială nr. 4 Suharău, 9 Premiul al III-a, Sesiunea de Referate și comunicări științi jud. Botoșani 9 9 - fice la disciplina Istorie, secțiunea Istoria Românilor • Premii obținute la olimpiade și concursuri școlare: 9 Trofeul și Premiul I la Concursului Național de creație 9 Premiul I și calificare la etapa națională a Sesiunii de Refe 9 9 literară și pictură „Alecu Ivan Ghilia”; rate și comunicări științifice la disciplina Istorie; 9 - 9 Premiul al II-lea, Concursul Internațional „Grigore Vieru, 9 Premiul al II-lea,Olimpiada de Istorie etapa județeană, ; 9 9 Premiul al III-lea, Olimpiada de Limba și literatura Româ poet al sufletului românesc”, ediția a VI-a; 9 nă, etapa județeană; 9 Premiul al II-lea, Concursul „Statul național unitar român la 9 9 9 Mențiune la Olimpiada „Lectura ca abilitate de viață” ; 99 de ani”, eseu la secțiunea Istoria Românilor; 9 9 9 Premiul al II-lea la concursul „Vara sub cerul Botoșanilor” ; 9 Mențiune la Concursul Național „Geo-Info-Virtual” 9 Mențiune la Concursul de creație literară și pictură „Alecu 9 9 Mențiune la Concursul Național Interdisciplinar „Solomon 9 Ivan Ghilia”; Marcus”, Secțiunea Creativitate și cultură umanistă; 9 Premiul I și calificare la etapa națională, Olimpiada de 9 9 Mențiune la Concursul „Student pentru o zi” organizat de Sociologie; 9 USV, disciplina Istorie 9 Premiul I și calificare la etapa națională, Olimpiada de 9 Istorie; 9 Participare la Tabăra de Excelență de Centenar în august 9 9 9 Premiul al II-a, Olimpiada de Geografie; 2018; 9 Premiul al III-lea, Olimpiada „Lectura ca abilitate de viață”; 9 Premiul I la Concursul de Poezie „Sașa Pană”, ediția a VIII-a Supliment Atitudini noiembrie 2018 Din pana egretei 9 CU POEZIA TE LOVEŞTI DE MOALELE CAPULUI nici miez de noapte și e pe atât de bolnavă că orice atingi pe lumea asta da’ mi-am izbit poezia de nu ai ce face moalele capului că nu te scapă nimeni atunci când am crezut și niciunde că e prea târziu să nici măcar mai fac ceva un principiu din ăla filosofic să mă tac cu colți de lup și gheare ascuțite între atâtea și nu ai cum să scapi atâtea oase din beci și acolo afumate bucăți de cuvinte am să te țin până care nu își găseau când oasele își schimbă niciunde locul locul ori și care nici acum nu vor să iasă oamenii n-or mai fi cum sunt de pe unde și-au făcut un culcuș ei în cele mai multe văgăune căruia nu îi spun casă și cuțitele le vor fi inutile deși a trecut atâta timp că vor spinteca cu dinții astea așteaptă să se facă orice bucată de carne două decenii și pace care nu-și are locul acum nu mai pot zice nimic pe lumea asta fără să mișc un os și de cealaltă de care dacă n-am permisiunea lor nu zice nimeni nimic nici nu pot respira om vedea când atât de strânsă mă țin se vor fi sfâșiat unul acum nici nu a trecut pe altul și ce vor ele să treacă și cu oasele lor eu acum aștept ale mele nu au scăpat toată grămadă încă de poezie ori și-mi pică genele cum cred eu că dar ochii nu-s acolo nu o să trăiesc să le dorm pe afurisita de poezie văd scăpând de ea care are nevoie de tăcere și de vorbe în vânt și-auzi se dă de ceasul morții așa că mă gândesc că-i a mea și că să le pun ochi nu o pot schingiui să vadă cât de curând voi putea fără sfârșit e să-i fac ce vreau cât le ține legat fără să am gene și țintuit ochii sau îți lovește moalele capului o bucată de cerșetor voi putea să-i pun în loc de dinți bucăți de coastă ca să observ și la final să simt cât o durea astă devenire care nu are nici zori 10 Din pana egretei Supliment Atitudini noiembrie 2018 MATERIAL UMAN pare con-damnarea acțiunii și ștergerea cu buretele dintre firele de praf oamenii sunt pentru care există în fiecare oameni ceea ce nu ce-a fost dar de fapt chiar poate fi nici măcar nu s-a ivit ca un alt lucru teaca pentru cuțit de luat sau de atins și nonsensul fără să zici ceva pentru sens materia pentru ori să te uiți numai antimaterie iar să iei și să nu mai dai de senzația căderii nici de-a dracului din brațe în contrast cu zborul și e bine de zis ori nici să nu mai vorbim de văzut cum oamenii oamenii sunt totul și pot fi ce sunt dracii nimic pentru care sparg îngerii de sticlă cei asemenea lor și ei rămân abandonați de altfel unde în gunoi alături ai pomenit de alte mărunțișuri din oameni li s-a luat forma să se făurească unelte care nu mai vine tot din ei ori din alții nici de-i ploaie să stoarcă și să geamă nici de-i soare suferința dar ei pot lua de acolo din căsuțele dintre ori atinge coaste și legăturile pe bună dreptate lor aflăm că din oameni ai nimicul ca să-l se pot face multe și ia ca pe o păpușă de cordele nu poți nega că și să o îngroape la că unii oameni paparudă au avut nevoie de mai de unde nu mai e mulți ochi sau alte și nimeni nu știe părți ale corpului ori ce s-a întâmplat a ceea ce pare că nu se vede după ploile mari și au luat de la alții și dacă poți fără să mai dea înapoi ori lua ce-i lângă nimic un gest de a da pe schimb oamenii pot face oamenii au găsit în alți oameni din oameni cuțite ce n-au avut ei și câteodată și ștreanguri adânc au luat tot ce se poate vedea înfipte în pământ cu ochii și auzi cu urechile spânzurate de cer fără urmă de îndoială în fine ca să își dea seama că unui om îi poți lua multe omul este un material ca și pot să jur că fiecare dintre noi a luat niciun altul și că nu poți câte ceva de la un alt om să te aștepți să-l ai ca fără să mulțumească ori pe alt material să încline capul mulți spun că nici vorbă să zâmbească nu trebuie să te învoiești a luat și a plecat cu el Supliment Atitudini noiembrie 2018 Din pana egretei 11 SĂRUTUL E O TĂIETURĂ PRELUNGĂ aia de pe braț singură dar îmi pare rău și sună a trădare nu mai știu cum a fost a vechilor mele porniri să te sărut fără să mă gândesc cu care dorm sub pernă la asta și nici la tine în nopțile de insomniacă ar fi de prisos să descoși înamorată de tărie săruturile de pe ochi și eradicat stele din de pe buze și de pe marginile orizontului orice bucată de carne numit existență care și-a luat adio și de aceea de la întrupare mereu dintre poate că toți au primit o mie de cuțite și un om un sărut de care nu s-au putut și invers aș alege mereu cuțitele dezlipi și a rămas care nu-ți dau coșmaruri în sinea aceea tremurândă cu cai urcați pe trepte ca un t0 și tot vine care vor să te prindă și se duce când de ceafă și să te lase fără vrea din minte ori second-skin și memorie de pe suflet ambele sunt necesare de pe mâinile legate unui trai cât de scurt o fi el cu alte săruturi rău-voitoare de aceea nu mă încântă pe care le vrei tăiate nici oamenii și caii sau cel puțin ghimpate ambele vor două mijloace vitale ori împunse de cuie și te vor săruta peste dinți cel puțin ceva care ca să te bage în sperieți să aducă durerea la suprafață ar fi tăiat frânghiile iarăși situația se complică în clarobscur atunci când dar văd bine ai la dispoziție cel puțin aș fi fost un om și o mie de cuțite sărutată prin întretăiere și limpede nu știu ce voi adopta altă tăietură am a face ca să mai construiesc un leagăn mai puțin a tăia din nu știu ce bucăți din mine dintr-o bucată care pot merge la ea de anterior fără fără să stricăm altă figură un nume specific esențială a ăluia de de reținut credea că față-i face pe oameni mai multe cioburi inocenți însă și nimic de băgat la cap eu zic că e altceva ori la sânge precum ce și cum taie cu un cuțit eu însămi am rămas blocată e viu ori mort între oameni și cuțite sărutat ori ba iar intențiile mele oamenii și tăieturile se leagă nu au mai avut râvnă cuțitul e o prelungire a mâinii și au obosit iar mâna e umană și de oameni și cuțite omul e cuțitar început mi-am luat gândul uneori cuțitele au mai puțină de la această tendință vină decât oamenii și de a trebuit să îmi las tăietura mai multă calitate de a fi uman 12 Din pana egretei Supliment Atitudini noiembrie 2018 NONSENS%&SINE biroul de frânt suflete în două sau trei secțiuni te-oi scăpa de una alături de fratele geamăn două încercări al sinelui care de-a întoarce vorba-n corzile stă cu un câine îl lesă vocale deasupra noastră de unul sau două cioburi a sensului pisate în ceaiul de iasomie al promiscuității și te mai scap de mine ori plimbării naturilor care-încearcă să mi te zdrobească între cele patru stări elementare într-un fel de înțelegere cu capul spre materii care se tânguie-n patru labe cu fața mânjită de antimaterie peste cărți și ziare și mult sânge ori cuvinte doborâte la nervi ca să sfințească zarea plimbare și și tragedia de dincolo de care mai de care alte blocul cu prime mov întâlniri înșirate la exterior în care caut să văd dacă n-ai fost dar care la o atentă căutare o dată de două ori sunt nimic adus în discuție ori doar o imagine cu tonul scăzut care-ți scoate ochii la bârfă că nu ești nicicum și îți doboară sensul peste mărăcini că dai mai mari dureri de cap ca în final să ajungă comparabil cu beția în burta fosilizată dacă e să dau crezare din care iese un ai să-mi sucești cursul logicii nonsens cu parfum de mentă și dincolo de asta și coșmaruri împlinite să te feresc de mine și nu te arăta în ziua în care nu mai aveam când mă termin în mine coaste să frâng la orele târzii cu lacrimi să plâng picioarele goale pe podeaua ochi de scos care nu scâncește urechi să aud ca tine când cum geme te țineau sub aripă și mustață pielea ca să nu te mai vadă în persistențele jucându-te cu înțelesurile lui Dali în zilele care se termină în deasupra cugetului și-n nopțile în care și mai departe de vrăjile acvilele vor atârna de cer de carton și oamenii de pământ de mine și îngerii vor plânge în Iad de tine iar demonii vor râde în Infern unde iubirea și ea se sinucide dar nu vom auzi în trei cânturi și nouă catrene suntem prea departe de sens cu mine de lume cu tine de gloată și mugete cu sine și suspine îndoite cu praf de opiu și pudră de opiu sau niște hemofilii adormite ori nonsens între cele nouă și numai nouă în grota bătrânului pagini răsfirate pe care crede că orice Supliment Atitudini noiembrie 2018 Din pana egretei 13 nod își are dezlegare cu tendințe alăturate numai nu ce e cu lipsă din aerul cu pucioasă de sens și nu mă aștept decât aer și îmbrățișări să agonizez cu plămânii #freehugsfromthehellofmymind îmbibați în amestecul și nonsens în două cafele dulci din sângele meu și căptușite cu arsenic pulberea din sternul și priviri fără ochi ală de-atunci oameni fără creștet de care mă sprijineam câini fără limbă vorbe fără glas cu prescripție haine fără corpuri <
• Școala de provenienţă: Colegiul Național „Mihai Viteazul” Ploiești 9• Clasa: a X-a 9• Premii: (Iona 99 Premiul I la Concursul „Lecții cu Nichita” – Secțiunea Desen – 2017, 99 Premiul I Concursul de Teatru /Secțiunea gimnaziu de Marin Sorescu), 99 Premiul II la Concursul Județean „Public Speaking” – 2017, 9 Mențiune la secțiunea avansați − Concursul Național „Sub aripa lui Nichita” – 2017, 9 Mențiune la Olimpiada Județeană de Limba Română − 2017 • Activități preferate: lectură, mers pe munte, pictură • Limbi străine: engleză (avansat), franceză (începător) BALCONUL ÎNFLORIT timp în care tu excaladai alte dealuri și alți sâni, căci sufletu-ți era o rigolă alte coline pe fereastra crăpată a pleoapei pe care le vei unge cu sosul roșu în care puneam primăvara din semințele pe care în marte gânduri mușcate și foarte roșii – le-am sărutat în sufletul tău corp le rupeai mereu ca un copil din care aveau să dea bulbi de șapte ani să faci tocăniță cu ele: care nu caută, ci doar sunt. o puneai la încălzit câteva minute sub focul de lupă, 16 Din pana egretei Supliment Atitudini noiembrie 2018 VEDERE S E P I E CADOU DE CRĂCIUN
Îmi plăcea să mă uit la tine P R O L O G din cada de porțelan și jucărie. suntem inimi de eroi zdrobiți. mașinăriile defilează canionul brazilor Stăteai arareori cățărat pe o pălărie, albinoși. cu vârful nasului îndreptat spre orașul cu șapte gări globul schiază pe formele stâncoase, ghețoase de pământ și mare, care nu mai funcționează. iar zăpada i se zguduie artificială – Fă-mă să zbor și fă din capișonul ăsta pe dinăntru. pălărie cu aer cald! sunt oameni acolo care cad amarnic în dragoste unul am să pun șampon cu măsline în saci mici cu altul – ca să mă țină la sol, ,,...Îi voiam mâinile venoase și osoase apoi am să-i arunc să mă spele de frisoni și fluturi...” - și am să te sărut din nori cu ambele mâini, ,,...O vreau să mă sfâșie din întreg, să mă coasă cu ambii ochi, și să mă sărute rău în ărăpastia dintre cele două pla cu ambele urechi, nete pribegi...”, - cu ambele nări, sunt cești din același set semiprețios iar când va veni furtuna în ceruri care la miezul nopții iau stelele între coastele porțe am să plonjez în cada ta de porțelan și jucărie lanate, și am să mă cuibăresc sub tine, sunt hainele care valsează cu tablourile lui Monet în spațiul rămas, în curba fină și mai sunt oameni cu pieile întinse la soare, ce-ți lasă josul spatelui să leviteze gata scoase din mașina de spălat zile. și inima-mi să bată protestantă. toți se amestecă și se convertesc pănă ce nu mai sunt, ci suntem. – HAIDE montați într-un glob care ne râșnește pulbere peste alte ființe luptătoare cu arbalete. E P I L O G cât de electrici suntem iar dacă am părut om pentru un moment sau o viață, când ne rulăm tălpile pantofilor îmi cer cele mai uscate scuze: pe iarba încinsă, tapetată cu asfalt, a fost din greșeală. și cât de mult ne place să devorăm PROBLEMĂ INDIGESTĂ lămâi pe stomacul gol – în bucătărie, la cinci dimineața. a fost vreodată dragostea noastră poetică tac. sau doar am făcut io un popas tac la limită. tac sigur. în romanele de dincolo de visul, „imaginație”? – procedeu de care uzez în limbajul haide, zilnic. Tac și mă tac. aleargă, de-a binelea să simți, Sunt Marele meu Anonim – nu să găsești răspunsul, n-am idoli și-aș vrea să împart ai văzut și tu că astăzi pe stradă flori, este coadă la tranzacția de sentimente, să mi te adresez obrajilor tăi cu polen. iar banalele bănci de odinioară Ai finite zile cu sori au dat faliment. în care-ai putea să-ți rafinezi prin axiome cât de capabili am fi să ne scrijelim viața, povestea în nisip, însă tu stai nor însă ne oprește incapacitatea de a asculta: peste pavele murdare urcă-te pe blocul care te face printre care s-au rătăcit fărâme din colțuri de floare. un zgârie ceruri și strigă-te – într-o zi ai să te regăsești în vocalele tac. cu care îmi întregesc numele. sunt limită și tac. tac sigur. nu e nevoie să fii funambul, se văd ziduri ca niște simple e de ajuns numai să-i strângi puncte și linii cuiva mâna. și nu mai sunt ziduri. Atitudini noiembrie 2018 Editorial Evenimente... Consemnări Atitudini noiembrie 2018 de Ștefania Popișteanu, Luminița Avram, Adriana Zamfir august-octombrie: - DESPRE PESCĂRUȘI - În lunile octombrie și noiembrie,- Gimnazială10 noiembrie: „Nicolae Titulescu”,- • Cercul de pic de Gelu Nicolae Ionescu Casa de Cultură „Ion Luca Caragia Ploieşti, jud. Prahova. tură al Casei de Cultură „Ion Luca le”septembrie-noiembrie: a desfășurat următoarele activi- • decernarea premi Caragiale” a Municipiului Ploieşti se tăți culturale: ilor Concursului Naţional de Poezie pregăteşte de Halloween. Începând- - - • Concur- cu luna august, copiii au început să- - „Iulia Hasdeu” la Muzeul Memorial sul Naţional de Poezie „Iulia Hasdeu”,- „B.P. Hasdeu” din Câmpina. picteze măşti şi să dea viaţă dovleci au muncit la acest spectacol și feli ...Și, astfel, Teatrul „Toma Ca ediţia a XVI-a – proiect cultural dedi lor în culori de acuarelă. Coordona cit selecționerii acestei ediții pen ragiu” din Ploiești își respectă cat liceenilor (cursuri de zi) și copi tor proiect prof. Graţiela Moise. - tru că ne-au adus într-o seară de blazonul, prin munca unei echipe ilor din România. Anul acesta, a fost noiembrie un asemenea dar nouă, frumoase și dedicate, ducând mai adăugată o secțiune pentru copii, cu Da! Recunosc! După specta ploieștenilor. - departeBravo! o poveste în care triumfă vârste cuprinse între 7-12 ani. colul regizat de Andrei Șerban De altfel, trebuie să recunosc cu binele și frumosul! Dintre cei 118 concurenţi, juriul, am fost resetat. sinceritate, că această ediție a Fes- format din Iulia Dragomir – profesoară şi poetă, preşedintă Ore în șir, întrebările m-au tivalului de Teatru „Toma Caragiu” a juriului, Mădălina Paula Ştefan a fost excelentă și doamna directoa- luat în stăpânirea lor și dulce și – profesoară şi poetă, Gabriela re Mihaela Rus, alături de întreaga Aniversare chinuitoare. Spectacolul celor de Teodorescu – profesoară, publicistă, echipă pe care o coordonează, meri la UNTEATRU a fost de-o forță- Valul înserării critic literar, a stabilit acordarea- artistică fantastică. Am gustat cu tă felicitări! - Mă prinsese înalt următoarelor premii: MARELE PRE- voluptate și jocul regizoral și jo- Ada Milea a strălucit din nou, de MIU – Meheş Ilinca Daria, Liceul Teo Aniversându-mi clipa, cul scenic. Ce Mașa excepțională! data aceasta în postura de regizoa- retic „Gabriel Țepelea”, comuna Borod,- Ce Nina uluitoare! Ce Sorin desă re. Spectacolul „Svejk în concert” à La țărm de gând, jud. Bihor; vârșit! Toți! Toți au jucat genial, la Cluj are ironie, are un umor. Spec și mă aruncase Secţiunea liceeni: PREMIUL I – La într-un spectacol care a riscat și tacolul este viu, original, savuros,- într-o imensitate mov zăr Anca-Marina, Colegiul Național- a câștigat totul. - inteligent, rafinat. Personajul preot din care niciun cal putere „Ion C. Brătianu” - Pitești, jud. Argeş; ... Și... până la urmă, toate este antologic! Combinația de tea- nu mă mai putea trage, PREMIUL II – Ignat Andra-Maria, Se 25 octombrie: minarul Teologic Liceal Ortodox „Sf. 23 noiembrie: personajele celebrei piese ce tru și muzică nu este un amestec, niciun concept, Ioan Iacob”, localitatea Dorohoi, jud. • depunere de flori hoviene sunt niște pescăruși... ci o frumoasă completare. Toți ac - - niciun resort… Botoșani; PREMIUL III (s-a acordat Ex la Monumentul Vânătorilor, alături- Serata „Atitudini” în iar visele lor sunt ale noastre, torii din distribuție joacă asumat și zvonuri cromatice cadrul căreia membrii Cercului de aequo): Agafiţei Manuela-Loredana, de alte oficialităţi locale. În cadrul - ale tuturor. Toți oamenii au des cu o rarisimă plăcere. După ce vezi șopteau privirii teatru pentru copii, membrii Cena Liceul „Regina Maria” Dorohoi, jud. ceremoniei, membrii Cercului „Cin clului „Atitudini” și membrii trupei tin de pescăruși uciși... uciși de acest spectacol, te gândești ce-ar fi că toamnă era fericită. Botoșani; Ghileschi Nadin Mihaela, stim eroii neamului” și ai Grupului dacă niciun om al planetei nu ar mai de teatru amator „Atitudini” ale Ca dorințe, de vise, de ambiții, de- Iar eu, Colegiul Național “M. Eminescu” din- vocal “Prahova” ale Casei de Cultură- sei de Cultură „Ion Luca Caragiale” orgolii, de pasiuni gigantești, lupta și, de câte ori vreun lider ne- Botoșani, judeţul omonim; Zett Ana - - În ziua aceea, „Ion Luca Caragiale” a Municipiului- a Municipiului Ploiești au susţinut pentru care, uneori, nici văzdu ar chema la luptă, noi toți am lua în Colegiul Național „Mihai Viteazul” Plo- Ploieşti au susţinut un program ar recitaluri poetice. Elevi şi profesori Tocmai îmi aruncasem instrumentele hul nu mai este suficient de în râs dorința sa și, în loc de război, am ieşti, jud. Prahova; MENŢIUNI: Ghent tistic. Acesta a constat într-un reci ai Colegiului de Artă „Carmen Sylva” căpător. Până la urmă, pierdem. oferi cu toții, o parodie a războiului de scris! Maria Gabriela, Colegiul Naţional „Sa- tal de cântece populare patriotice și Ploieşti au oferit un moment muzical. Programul a continuat cu prelegerile- Dar triumful clipei trăite intens și o ironizare a liderilor care, în loc De ce să le mai fi păstrat, muil Vulcan”, Beiuş, jud. Bihor; Matei- o depunere de flori la Monumentul Alexandra, Liceul Teoretic „Brânco- sus-menţionat. „Despre proza lui Ion Creangă”- prof.- și frumos rămâne. - să apere pacea, dragostea, frumosul, Dacă descoperisem veanu-Vodă”, Urlaţi, jud. Prahova; Ho Mădălina Paula Ștefan și „Despre ac ... Și, până la urmă, cel mai ne dăruiesc... Că puteam scrie și cu mâinile goale? Coordonatorul acestor două Cercuri - rodincu Teodora, Liceul „Dimitrie Can este dl. sociolog dr. Vicol Neculai. torii copii de azi” - prof. ref. Gelu Ni Fata din Curcubeu a Liei Bugnar colae Ionescu. Evenimentul a avut loc frumos e zborul, sentimentul li temir” Darabani, jud. Botoşani. bertății, viața trăită în starea su este un spectacol-metaforă extrem- Cu mâinile goale scriam un poem! la Muzeul Judeţean de Artă Prahova Secţiunea 7-12 ani: PREMIUL I (s-a blimă a fericirii, viața ca un zbor de dur, al cărui final te lasă efectiv în „Ion Ionescu-Quintus” Ploieşti. Da, cu mâinile goale! acordat Ex aequo): Ghigă Sofia, Şcoala de pescăruș. aer. Surprinzător text și foarte consis Îi scriam Gimnazială „Tudor Arghezi”, Piteşti; Ce oglindă mai limpede ca- tent jocul scenic al fetei din Curcubeu.- pe tâmple Florescu Nicoleta, Școala Gimnazială aceea de murano poate să fie Povestea vieții fetei din Curcubeu te un poem. «Aurelian Stanciu» Salcea, jud. Sucea un spectacol de teatru! Le mul emoționează și îți amintește că a ju va; PREMIUL II – Rotariu Ştefania, țumesc aici, în scris, actorilor, deca oamenii este o întreprindere Școala Gimnazială „Elena Rareș” din regizorului și tuturor celor care cumplit de urâtă și de nedreaptă... Botoșani, jud. omonim; PREMIUL III Redacţia: Layout & DTP: (s-a acordat Ex aequo): Novac Mihai, Publicaţie editată de: Școala Gimnazială „Corneliu Micloși”, Constantin Dobrescu, Traian Adriana Nicoleta Zamfir D. Lazăr, Ion Bălu, Gabriela Teodorescu, Covăsânț, jud. Arad; Avrămoiu Maria- Primăria Responsabilitatea morală şi juridică asupra DESPRE NOI: Adresa:Mădălina Paula Ştefan, Iulia Dragomir, Karina, Colegiul „Al. I. Cuza”, Focşani, Municipiului Ploieşti şi Casa Ion Şt. Baicu afirmaţiilor făcute revine autorilor. jud. Vrancea. e-mail: de Cultură „Ion Luca Caragiale“ Piaţa Eroilor nr. 1A, Ploieşti Pescărușul MENŢIUNI: Casim Ioana Adelina, Coperta 1: Imagine din spectacolul aFondator Municipiului principal Ploieş şiti redactor tel./fax: [email protected] (producție a Teatrului UNTEATRU Şcoala Gimnazială „George Coşbuc” coordonator: [email protected] București), credit foto © Bogdan Stoica Brăila, jud. omonim; Dumbravă Cofondator: ISSN: 0244/578 148 Tipărire: Dariana, Școala Gimnazială „Corneliu Gelu Nicolae Ionescu 0725 893 134 Micloși”, Covăsânț, jud. Arad; Lăm continuare în coperta 4 Ion Stratan 1584 - 0832 S.C. Seladocom S.R.L., Brăila brulescu David Andrei, Şcoala temă susținută de doamna Emilia Pe Emilia doamna de Ploiești, susținută Slăvescu”,temă „Victor Colegiul - creativă”scriere de exercițiu un pului, 24 octombrie: „Prietenia, poemul gru borator alinstituțieinoastre; cola jurist, Ionescu, Elena doamna de Gimnazială „Nicolae Iorga”, Școala Ploiești, temă susținută - elevilor” rândul în tensiune generează care conflict de surselor „Identificarea octombrie: 23 colaborator alinstituțieinoastre; psiholog, Petrescu, Emilia doamna de „Nicolae Iorga”, Ploiești, temă susținută cum îl combatem?” - Școala Gimnazială „Comportamentul și manifestă se Cum este? Ce agresiv. octombrie: 18 tre; noas instituției al colaborator holog, Petrescu,psi Emilia doamna de ținută Viteazul”,sus temă„Mihai Ploiești, CN meserii”, unei alegerii nală-motivația profesio „Orientarea octombrie: 18 – cum urmează: după educative, și interesante tivități Dmti Gusti” „Dimitrie cadrul În • 16 octombrie: „Inventează o poves tor alinstituțieinoastre; colabora psiholog, Petrescu, Emilia doamna de susținută fost a și iești Viteazul”,„Mihai C.N. Plo la loc avut a Prelegerea - miros” un culoare, o te pornind de la o imagine, o emoție, nvriăi Populare Universității Evenimente... Consemnări -u efșrt ac desfășurat s-au ------eie - oeil enc Tm N So N. „Toma Tehnic Colegiul - legile. toate cu armonie în fiu, să doresc îmi Ce pot? Ce sunt? „Cine noiembrie: 01 al instituțieinoastre; PaulaȘtefan,profesor,lina colaborator iești, temă susținută de doamna Mădă Plo Madgearu”, „Virgil C.N. - ratură” lite în Neagră „Marea octombrie: 31 instituției noastre; Gheorghe, prof. univ. dr. , colaborator al Calcan domnul temăde iești, susținută Plo Gaze, și PetrolUniversitatea - ne” „Mihai Eminescu ”, Ploiești, temă sus Gimnazială Școala - sănătate” pentru octombrie:25 educație și „Medicină stituției noastre; doamna in al colaborator de jurist, Ionescu, Elena susținută Comișel”, temă Ploiești, „Florin - Gimnazială școli” Școala în „Violența octombrie: 24 ției noastre; institu al colaborator psiholog, trescu, colescu”, Ploiești, temă susținută de de susținută temă Ploiești, colescu”, Româ Armatei „Ziua octombrie: 30 al instituțieinoastre; colaborator domnul jurnalist, Dociu, de Claudius susținută temă Stănescu”, „Nichita Ploiești, C.N. - vorbește!” zâmbește, „Bucură-te, octombrie: 30 al instituției noastre; colaborator psiholog, Emilia Petrescu, doamna Ploiești, de susținută Slăvescu”, temă „Victor Co legiul - creativă scriere de exercițiu un ideală”, „Lumea octombrie: 29 al instituțieinoastre; colaborator medic, Diaconovici, men Car doamna de clase două la ținută ------iești, temă susținută de doamna Cristi doamna de susținută temă iești, Iorga”,„Nicolae Plo Gimnazială Scoala copilului” „Drepturile noiembrie: 06 colaborator alinstituțieinoastre; tă de domnul Claudius Dociu, Jurnalist, „Mihai Viteazul”, Ploiești, temă susținu 05 noiembrie: „Public Speaking” - C.N. rator alinstituțieinoastre; colaborator alinstituțieinoastre. de doamna Emilia Petrescu, psiholog, „Radu Stanian”, Ploiești, temă susținută - combatem” îl cum manifestă „Comportamentul se cum este, Ce agresiv. noiembrie: 13 tuției noastre; insti cadrul în specialitate Zamfir,de referent Nicoleta Adriana doamna de Monnet”,susținută „Jean temă Ploiești, C.N. - succesului” calea în piedică tive, limita „Convingerile noiembrie: 07 colaborator alinstituțieinoastre; tă de domnul Claudius Dociu, Jurnalist, „Mihai Viteazul”, Ploiești, temă susținu 07 noiembrie: „Public Speaking” - C.N. tuției noastre; insti al colaborator avocat, Dobre, na oma ln Insu jrs, colabo jurist, Ionescu, Elena doamna Atitudini coala Gimnazială Gimnazială Şcoala
noiembrie 2018 i şi ------
Numărul 11 (140), Noiembrie 2018, An XVI Credit f oto Festivalul deTeatru„TomaCaragiu”edițiaaVIII-a © Bogdan Stoica ©Bogdan