Modernizarea serviciilor publice locale în Republica

- Domeniu de interven ţie 1: Servicii locale -

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale

Raport final

September 2014

Publicat de: Agen ția de Cooperare Interna ţional ă a Germaniei (GIZ) GmbH

Sediul social: Bonn şi Eschborn, Germania

Friedrich-Ebert-Allee 40 53113 Bonn, Germany T +49 228 44 60-0 F +49 228 44 60-17 66

Dag-Hammarskjöld-Weg 1-5 65760 Eschborn, Germany T +49 61 96 79-0 F +49 61 96 79-11 15

E [email protected] I www.giz.de

Autor: Rafal Stanek, Daniel Wiltschnigg, Pavel Panu ş, Ana Timus, Anca Contasel, Inessa Galitchi, Ion Beschieru, Mihail Neagu, Elena Isac

Elaborat de: Consortium GOPA - Gesellschaft für Organisation, Planung und Ausbildung mbH – Eptisa Servicios de Ingeniera S.L.- Kommunalkredit Public Consulting GmbH

Elaborat în cadrul: Proiectului "Modernizarea serviciilor publice locale în Republica Moldova", implementat de Agen ția de Cooperare Interna ţional ă a Germaniei (GIZ), în numele Ministerului Federal German pentru Cooperare Economic ă şi Dezvoltare (BMZ) și cu suportul Guvernului României, Agen ţiei Suedez ă pentru Dezvoltare şi Cooperare Interna ţional ă (Sida) şi Uniunii Europene.

Partenerii proiectului: Ministerul Dezvolt ării Regionale și Construc ţiilor al Republicii Moldova Agen ţia pentru Dezvoltare Regional ă Nord, Centru şi Sud

Opiniile exprimate în prezentul text apar ţin autorului/autorilor şi nu reflect ă neap ărat punctul de vedere al agen ţiei de implementare, finan ţatorilor şi partenerilor proiectului.

Chi șin ău, September 2014 Content 0 Rezumat executiv ...... 12 0.1 Domeniul de aplicare a proiectului ...... 12 0.2 Costurile investi ționale pentru alimentare cu ap ă ...... 13 0.3 Planul de finan țare a proiectului ...... 14 0.4 Costurile opera ționale ...... 16 0.5 Tarifele ...... 16 0.6 Cererea pentru ap ă ...... 17 0.7 Accesibilitatea tarifului ...... 18 0.8 Performan ța financiar ă a proiectului - calcularea VNA și IRR ...... 19 0.9 Rata rentabilit ății economice (RRE) și valoarea economic ă net ă actualizat ă (VENA) 19 0.10 Accesibilitatea colect ării centralizate a apelor reziduale și epur ării apelor reziduale 20 1 Introducere ...... 22 1.1 Premise și domeniul de aplicare a studiului de fezabilitate ...... 22 1.2 Obiectivul proiectului ...... 22 2 Descrierea clusterului/grupului ...... 23 2.1 Aria de acoperire a proiectului ...... 23 2.2 Caracteristici naturale ...... 26 2.3 Infrastructura ...... 26 2.3.1 Sistemul de alimentare cu ap ă cu surse de suprafa ță din Râul Prut ...... 27 2.3.3 Infrastructura actual ă de canalizare și tratare a apelor reziduale ...... 27 2.4 Situa ția social-economic ă ...... 28 2.5 Popula ția clusterului 25 ...... 28 2.6 Industria, afacerile și institu țiile publice din zona proiectului ...... 29 3 Cadrul legal și normativ ...... 31 3.1 Cadrul normativ ...... 31 3.2 Structura institu țional ă ...... 32 4 Situa ţia curent ă privind alimentare cu ap ă şi servicii de canalizare ...... 36 4.1 Resursele acvatice ...... 36 4.1.1 Apele de suprafa ță ...... 36 4.1.2 Apele subterane ...... 43 4.2 Nivelul și calitatea serviciului de alimentare cu ap ă ...... 46 4.3 Nivelul și calitatea serviciului de epurare a apelor uzate ...... 46 4.4.2 Sistemul de canalizare și de epurare a apei uzate din ora șul Cahul ...... 48 4.4.3 Informa ții sumare despre infrastructura existent ă pe clustere ...... 49 4.5 Sta ția de tratare existent ă ...... 52 4.6 Conect ări ...... 53 4.6.1 Popula ția conectat ă la serviciile AAC ...... 53 4.6.2 Industria, agricultura și mediul de afaceri conecta ți la serviciile AAC ...... 53 4.6.3 Institu țiile publice conectate la servicii AAC ...... 54 4.7 Exploatare și între ținere...... 55 4.8 Finan țarea serviciilor AAC, politica tarifar ă ...... 55

1 4.8.1 Ora șul Cahul ...... 56 4.8.2 Comunit ățile rurale ...... 56 5 Analiza op țiunilor pentru alimentarea centralizat ă cu apă ...... 57 5.1 Op țiunea 1 ...... 57 5.1.1 Introducere ...... 57 5.1.2 Popula ția G ăgăuziei ...... 58 5.1.3 Zona extins ă a proiectului pentru op țiunea 1 ...... 59 5.1.4 Condi țiile climaterice, topografice și pedologice ...... 59 5.1.5 Resursele naturale ...... 59 5.1.6 Infrastructura ...... 59 5.1.7 Sistemul de alimentare cu ap ă ...... 60 5.1.8 Sistemul de canalizare și de epurare a apelor uzate ...... 62 5.1.1 Op țiunea tehnic ă ...... 62 5.1.2 Cluster D extins ...... 62 5.1.3 Cerin țe și aranjamente institu ționale ...... 67 5.1.3.1 Premise ...... 67 5.1.3.2 Descrierea și analiza op țiunilor ...... 67 5.1.4 Implica țiile asupra mediului ...... 71 5.1.5 Costurile investi ționale și planificarea pe etape propus ă ...... 73 5.1.6 Costuri de exploatare și între ținere ...... 73 5.1.7 Veniturile ...... 74 5.2 Op țiunea 2 ...... 74 5.2.1 Op țiunea tehnic ă ...... 74 5.2.2 Cerin țe și aranjamente institu ționale ...... 76 5.2.3 Implica țiile asupra mediului ...... 76 5.2.4 Costurile investi ționale și planificarea pe etape propus ă ...... 76 5.2.5 Costurile de exploatare și între ținere ...... 76 5.2.6 Veniturile ...... 77 5.3 Op țiunea 3 ...... 77 5.3.1 Op țiunea tehnic ă ...... 77 5.3.2 Cerin țe și aranjamente institu ționale ...... 79 5.3.3 Implica țiile asupra mediului ...... 80 5.3.4 Costurile investi ționale și planificarea pe etape propus ă ...... 80 5.3.5 Costuri de exploatare și între ţinere ...... 80 5.3.6 Veniturile ...... 81 5.4 Op țiunea municipal ă 1 - Întreprindere Municipal ă (ÎM) ...... 81 5.5 Op țiunea Institu țional ă 2 - Societate cu r ăspundere limitat ă ...... 82 5.6 Op țiunea Institu țional ă 4 - Societate pe Ac țiuni ...... 84 5.7 Justificarea op țiunii propuse ...... 86 5.7.1 Justificarea op țiunii tehnice propuse ...... 86 5.7.2 Justificarea op țiunii institu ționale propuse ...... 86 6 Analiza tehnic ă a op țiunii selectate pentru alimentare cu ap ă centralizat ă. 87 6.1 Prognozele privind cererea de ap ă ...... 87 6.1.1 Cererea din partea popula ției...... 87 6.1.2 Cererea din partea industriei, agriculturii și mediului de afaceri...... 88

2 6.1.3 Cererea din partea institu țiilor publice...... 89 6.1.4 Prognozele privind bilan țul apei...... 89 6.2 Obiectul op țiunii selectate ...... 90 6.2.1 Clusterele A, B, C ...... 91 6.2.2 Clusterul D ...... 94 6.2.3 Clusterul E...... 95 6.2.4 Instala țiile de stocare a apei ...... 97 6.2.5 Frumu șica, și ...... 98 6.2.6 Alexandru Ion Cuza ...... 98 6.3 Măsurile de reabilitate (pentru activele existente)...... 99 6.4 Evaluarea necesit ăților de proiectare și alte documente...... 99 6.5 Planul de implementare...... 100 6.6 Costurile investi ționale ale op țiunii selectate...... 101 6.7 Costurile opera ționale ale op țiunii selectate...... 101 Costurile opera ționale ale opera țiunii selectate...... 101 7 Analiza impactului op țiunii selectate asupra mediului...... 102 7.1 Implica țiile op țiunii selectate asupra mediului...... 102 7.2 Cerin țele legale și normative aplicabile în Republica Moldova cu privire la evaluarea impactului asupra mediului...... 111 8 Cerin țe de implementare ...... 113 8.1 Cerin țe de reglementare ...... 113 8.2 Cerin țe institu ționale...... 115 8.2.1 Rolurile și responsabilit ățile administra țiilor publice...... 115 8.2.2 Proceduri institu ționale între comune și furnizorii de servicii publice (acordurile cu privire la nivelul serviciilor)...... 117 8.2.3 Structura, organizarea și asigurarea cu personal a furnizorului de servicii...... 119 8.2.4 Aspecte opera ționale...... 123 8.2.5 Modific ările propuse la personal și costurile aferente personalului ...... 132 8.2.6 Necesit ățile și resursele financiare ...... 136 9 Organizarea colect ării și epur ării apelor reziduale...... 137 9.1 Cerin țe pentru colectarea și epurarea apelor reziduale...... 137 9.2 Prognozarea volumului apelor reziduale...... 141 9.3 Măsurile posibile de îmbun ătățire a problemelor legate de colectare și epurare a apelor reziduale...... 141 9.3.1 Gestionarea apelor reziduale ...... 141 9.3.2 Necesitatea gestion ării apelor reziduale ...... 142 9.3.3 Ce presupune gestionarea apelor reziduale? ...... 142 9.3.4 Situa ția actual ă privind disponibilitatea sistemului de canalizare în Republica Moldova și raionul Cahul ...... 143 9.3.5 Cum este organizat procesul de gestionare a apelor reziduale? ...... 144 9.3.6 Epurarea apelor reziduale ...... 145 9.3.6.1 Identificarea sistemelor de epurare posibile ...... 145 9.3.6.2 Tratare primar ă ...... 146 9.3.6.3 Tratare secundar ă ...... 147 9.3.7 Tratarea n ămolului, evacuarea n ămolului, reutilizarea n ămolului ...... 152

3 9.3.8 Evaluarea sistemelor de tratare a apelor reziduale ...... 152 9.3.9 Specificul zonelor urbane și rurale ...... 155 9.3.10 Sistemul centralizat vs. descentralizat de gestionare a apelor reziduale ..... 157 9.4 Evaluarea costurilor pentru gestionarea apelor reziduale în raionul Cahul ...... 159 9.4.1 Generalit ăți, pre țuri și costuri per unitate ...... 159 9.4.2 Evaluarea costurilor investi țiilor și E & Î ...... 160 9.5 Directiva UE privind tratarea apelor reziduale urbane și implica țiile acesteia pentru raionul Cahul 161 10 Analiza financiar ă și economic ă ...... 164 10.1 Evaluarea capacit ății financiare a entit ăților locale...... 169 10.1.1 Evaluarea financiar ă a raionului și comunit ăților ...... 169 10.1.2 Evaluarea financiar ă a întreprinderii de ap ă ...... 169 10.1.3 Surse suplimentare de venit ...... 174 10.2 Analiza financiar ă ...... 175 10.2.1 Costurile investi ționale ...... 175 10.2.2 Finan țarea op țiunii selectate, evaluarea necesit ății pentru finan țare suplimentar ă (deficitului de finan țare) ...... 176 10.2.2.1 Planul de finan țare a proiectului ...... 176 10.2.3 Prognozarea costurilor opera ționale ...... 179 10.2.4 Prognoza veniturilor (inclusiv calcularea tarifelor) ...... 182 10.2.4.1 Calcularea tarifelor ...... 182 10.2.4.2 Accesibilitatea tarifului ...... 183 10.2.4.3 Prognoza veniturilor ...... 186 10.2.4.4 Raportarea veniturilor ...... 186 10.2.5 Prognoza fluxului de numerar și a indicatorilor financiari ...... 187 10.2.5.1 Performan ţă financiar ă a proiectului - Calculul VNA şi RIR ...... 188 10.3 Accesibilitatea tarifelor pentru alimentarea cu ap ă, colectarea şi tratarea apelor reziduale (uzate) 189 10.3.1 Accesibilitatea tarifelor pentru alimentare cu ap ă ...... 189 10.3.2 Accesibilitatea tarifelor pentru colectarea şi tratarea apelor reziduale (uzate)189 10.4 Rezultatele analizei accesibilit ăţ ii şi disponibilit ăţ ii de a pl ăti ...... 191 10.4.1 Clusterul 0 f ără ora şul Cahul...... 191 10.4.2 Clusterul A ...... 193 10.4.3 Clusterul C ...... 195 10.4.4 Clusterul E ...... 200 10.4.5 Clusterul Borceag, Chioselia Mare și Frumu șica ...... 203 10.5 Analiza cost-beneficiu/economic ă - descriere a beneficiilor sociale și a costurilor (analiz ă calitativ ă) ...... 206 10.5.1 Analiza costurilor socio-economice ...... 206 10.5.2 Analiza beneficiilor socio-economice ...... 207 10.5.3 Rata rentabilit ății economice (RRE) și valoarea economic ă net ă actual ă (VENA) 210 10.6 Analiza de sensibilitate (senzitivitate) ...... 211 11 Analiza riscurilor (descrierea riscurilor)...... 213 11.1 Riscurile tehnice...... 213 11.2 Riscurile pentru mediu...... 213 11.3 Riscuri institu ționale...... 213

4 11.4 Riscuri financiare...... 213 11.5 Concluzii și recomand ări...... 214 Anexe 215

Anexe

Model de Hot ărâ re a Consiliului Local de aprobare a principiului de participare în crearea unei Anexa A societ ăți pe ac țiuni Model de Hot ărâre a Consiliului Local cu privire la participarea în crearea unui operator regional Anexa B sub forma unei societ ăți pe ac țiuni Anexa C Desenele tehnice pentru op țiunea selectat ă Anexa D Estimarea investi țiilor necesare Anexa E Calculele tehnice Anexa F Analiza financiar ă și economic ă Anexa G Desenele detaliate

5 Tabele Tabelul 0-1: Definirea clusterelor ...... 12 Tabelul 0-2: Rezumatul costurilor investi ționale [MDL M]...... 14 Tabelul 0-3: Rezumatul cheltuielilor investi ționale și structurii de finan țare [MDL M] ...... 15 Tabelul 0-4: Rezumatul planului de implementare a investi țiilor [M MDL ...... 15 Tabelul 0-5: Costurile de investi ții evaluate pentru sistemele de gestionare a apelor reziduale în raionul Cahul, agregate pentru clustere ...... 20 Tabelul 0-6: Costurile opera ționale și de între ținere pentru sistemele de gestionare a apelor reziduale în raionul Cahul, agregate pentru clustere ...... 21 Tabelul 2-1: Clusterele/grupurile de localit ăți definite ...... 24 22Tabelul 2-2: Sistemul de alimentare cu ap ă din surse de suprafa ță (cluster 0) ...... 27 Tabelul 2-3: Sisteme de alimentare cu ap ă din surse de adâncime ...... 27 24 27 2.5 Popula ția clusterului 25 ...... 28 Tabelul 2-6: Popula ția din zona de deservire...... 28 Tabelul 4-1: Calitatea apei în Râul Prut, pe sec țiuni de monitorizare și indicatori ai calit ății ..... 38 Tabelul 4-2: Calitatea Râului Prut ...... 39 Tabelul 4-3: Caracteristicile hidrologice ale straturilor cu apă din sudul Moldovei ...... 43 Tabelul 4-4: Caracteristicile tehnice ale sta țiilor de pompare a apei din ora șul Cahul ...... 47 Tabelul 4-5: Datele tehnice ale re țelelor de alimentare cu ap ă (distribu ție) în ora șul Cahul ..... 47 Tabelul 4-6: Datele tehnice ale re țelelor de canalizare ale ora șului Cahul...... 48 Tabelul 4-7: Date despre infrastructura Clusterului 0...... 49 Tabelul 4-8: Date despre infrastructura Clusterului “A”...... 50 Tabelul 4-9: Date despre infrastructura Clusterului “B” luând în considera ție datele pentru Clusterul “0”. 50 Tabelul 4-10: Date despre infrastructura Clusterului “C” luând în considera ție datele pentru Clusterul “0”. 51 Tabelul 4-11: Date despre infrastructura Clusterului “C” luând în considera ție datele pentru Clusterul “0”. 51 Tabelul 4-12: Date despre infrastructura Clusterului “E” luând în considera ție datele pentru Clusterul “0”. 52 Tabelul 4-13: Volumul de ap ă tratat ă de Sta ția de Tratare din ora șul Cahul...... 53 Tabelul 4-14: Clasificarea companiilor industriale pe tip de activitate ...... 53 Tabelul 4-15: Consumul serviciilor de alimentare cu ap ă și canalizare de sectorul industrial (consum ătorii principali) ...... 53 Tabelul 4-16: Consumul și caracteristicile clien ților bugetari ...... 54 Tabelul 4-17: Evolu ția indicatorilor: pierderile de ap ă și consumul specific de energie electric ă55 Tabelul 4-18: Tarifele curente aplicate la Apa Canal Cahul – fără TVA [MDL/m 3] ...... 56 Tabelul 19. Popula ția G ăgăuziei ...... 58 Tabelul 20. Sta ția de pompare etapa II este echipat ă cu pompe de tipul "K" ...... 61 Tabelul 21. Conducte dup ă materiale de construc ții ...... 62 Tabelul 22. Calcularea fluxului pentru fiecare localitate...... 62 Tabelul 23. Lungimea și materialul re țelelor planificate pe traseul principal ...... 64 Tabelul 24. Lungimea și materialul re țelelor planificate pe traseul secundar ...... 64 Tabelul 25. Caracteristicile tehnice ale rezervoarelor de stocare ...... 65 Tabelul 26. Caracteristicile sta țiilor de pompare ...... 65 Tabelul 5-27: Planificarea calendaristic ă propus ă pentru Op țiunea 1 ...... 73 Tabelul 5-28: Planificarea propus ă pentru implementarea proiectului pentru Op țiunea 2 ...... 76 Tabelul 5-29: Planificarea calendaristic ă propus ă pentru Op țiunea 3 ...... 80 Tabelul 5-30: Justificarea op țiunii tehnice propuse ...... 86 Tabelul 6-1: Cererea din partea mediului de afaceri [m3/an] ...... 88 Tabelul 6-2: Cererea din partea institu țiilor publice [m3/an] ...... 89 Tabelul 3. Calcularea debitului pentru fiecare localitate de clusterul E...... 95 Tabelul 4. Parametrii conductelor magistrale...... 96 Tabelul 5. Parametrii re țelei secundare...... 96 Tabelul 6. Parametrii rezervoarelor și turnurilor de ap ă...... 97 Tabelul 7. Parametrii rezervoarelor de ap ă ...... 97 Tabelul 6-8: Rezumatul programului de implementare a investi țiilor [M MDL] ...... 100

6 Tabelul 6-9: Rezumatul costurilor investi țiilor [M MDL] ...... 101 Tabelul 7-1: Planul de Monitorizare a M ăsurilor de Atenuare a Impactului asupra mediului pentru op țiunea selectat ă...... 103 Tabelul 8-1: Indicatorii de performan ță – eficien ța personalului, 2013 ...... 123 Tabelul 8-2: Analiza deficien țelor în func țiile primare ale companiei de alimentare cu ap ă ..... 124 Tabelul 8-3: Num ărul de angaja ți la A-C Cahul, ani selecta ți ...... 132 Tabelul 8-4: Costurile aferente personalului, cu și f ără proiect, ani selecta ți (în mii MDL/an) . 134 Tabelul 8-5: Economii estimate din costurile aferente personalului, scenariul cu proiect, 2015-2035 (în mii MDL/an) ...... 135 Tabelul 9-1: Serviciile de canalizare din raionul Cahul. Sursa: Strategia de Dezvoltare Social – Economic ă pentru raionul Cahul 2012-2017, 2012 ...... 143 Tabelul 9-2: Popula ția raionului Cahul ast ăzi și în anul 30 luat în considera ție pentru evaluarea costurilor 159 Tabelul 9-3: Unit ăți și costuri ca baz ă pentru evaluarea investi țiilor și E&Î pentru stabilirea pre țului - 2013 160 Tabelul 9-4: Deprecierea ca % din investi ții, folosit ă ca baz ă de calcul ...... 160 Tabelul 9-5: Costurile pentru investi ții estimate pentru sistemele de gestionare a apelor reziduale în raionul Cahul, grupate pe clustere ...... 161 Tabelul 9-6: Costurile E&Î evaluate pentru sistemele de gestionare a apelor reziduale în raionul Cahul; sumate pe clustere ...... 161 Tabelul 9-7: Prevederile DTAUR ce urmeaz ă a fi aplicate dup ă semnarea Acordului de Asociere 162 Tabelul 10-1: Schimbare procentual ă anual ă în Produsul Intern Brut în baza informa țiilor oferite de Strategia de Reducere a S ărăciei (estim ările proprii) ...... 166 Tabelul 10-2: Schimbare procentual ă anual ă în Produsul Intern Brut în studiul de fezabilitate (estim ările proprii) ...... 167 Tabelul 10-3: Schimbare procentual ă anual ă în Produsul Intern Brut pentru prognozat ă pentru 2025- 2040 167 Tabelul 10-4: Salariul lunar mediu brut [MDL] ...... 167 Tabelul 10-5: Cre șterea pre țurilor la electricitate [MDL] ...... 168 Tabelul 10-6: Rezumatul fondurilor cheltuite de raion pentru investi ții capitale [milioane MDL]169 Tabelul 10-7: Estimarea contribu ției locale a comunelor și raionului [milioane MDL] ...... 169 Tabelul 10-8: Bilan țul Întreprinderii Ap ă-Canal Cahul [MDL] ...... 170 Tabelul 10-9: Structura crean țelor pe termen scurt ale Ap ă-Canal Cahul la sfâr șitul lui 2012 [MDL] 171 Tabelul 10-10: Structura datoriilor Ap ă-Canal Cahul la sfâr șitul lui 2012 [MDL] ...... 171 Tabelul 10-11: Contul de profit și pierderi al Ap ă-Canal Cahul pentru 2010, 2011 și 2012 [MDL] 171 Tabelul 10-12: Raportul privind fluxul de numerar al Apă-Canal Cahul pentru 2010, 2011 și 2012 [MDL] 172 Tabelul 10-13: Structura costurilor pentru serviciile de ap ă la Ap ă-Canal Cahul pentru 2012 [mii MDL] 172 Tabelul 10-14: Structura costurilor serviciilor de epurare a apelor reziduale la Ap ă-Canal Cahul pentru 2012 [mii MDL] ...... 173 Tabelul 10-15: Indicatorii eficien ți financiare a Ap ă-Canal Cahul pentru 2010, 2011, 2012 [MDL] 173 Tabelul 10-16: Estimarea surselor locale de finan țare a proiectului [milioane MDL] ...... 175 Tabelul 10-17: Rezumatul costurilor investi țiilor [M MDL] ...... 176 Tabelul 10-18: Metodele pentru evaluarea sumei ce urmeaz ă a fi finan țat ă din fiecare surs ă de finan țare 177 Tabelul 101910-19: Rezumatul investi țiilor și structurii de finan țare [M MDL] ...... 177 Tabelul 102010 -20: Rezumatul graficului de implementare a investițiilor [M MDL] ...... 178 Tabelul 102110 -21: Consumul unitar de energie electric ă [kWh/m 3] ...... 179 10Tabelul 22 10-22: Estimarea costurilor de depreciere [M MDL] ...... 181 1023 Tabelul 10-23: Calculele tarifului pentru op țiunea cu proiectul [M MDL ...... 183 1024 185 1025 Table 10-26: Ipoteze de calcul pentru capitalul circulant ...... 187

7 Figurile Figura 0-1: Structura investi țiilor ...... 14 Figura 0-2: Structura finan țărilor proiectului [%] ...... 15 Figura 0-3: Costurile opera ționale prognozate [M MDL] ...... 16 Figura 0-4: Tariful estimat [MDL/m 3]...... 17 Figura 0-5: Prognozele privind consumul per unit ăți de ap ă în Cluster 0 și în alte clustere [laz].18 Figura 0-6: Tariful propus și accesibilitatea tarifului [%] ...... 19 Figura 0-7: Costurile E & Î ca procent din venitul pe gospod ărie ...... 21 Figura 2-1: Harta clusterelor și localit ăților proiectului ...... 25 41 Figura 4-1: Bazinele hidrografice ale râurilor din Republica Moldova ...... 37 Figura 4-2: Debitul de ap ă mediu lunar Râul Prut, Sta ția hidrometric ă Ungheni...... 41 Figura 4-3: Identificarea zonelor vulnerabile din perspectiva insuficien ței apei în Republica Moldova 45 Figura 4. Unitatea Teritorial ă Autonom ă (UAT) G ăgăuzia ...... 58 Figura 5. Planul general pentru dezvoltarea sistemelor de alimentare cu ap ă și canalizare ...... 60 Figura 6. Parte a instala ției de alimentare cu ap ă ...... 61 Figura 7. Sta ția de pompare ...... 61 Figura 5-8: Costurile opera ționale prognozate pentru Op țiunea 2 [M MDL] ...... 77 Figura 5-9: Costurile opera ționale prognozate [M MDL] ...... 81 Figura 6-1: Cererea de ap ă din partea popula ției ...... 88 Figura 6-2: Prognozele privind bilan țul apei ...... 90 Figura 8-1: Organigrama A-C Cahul ...... 121 Figura 8-2: Viitoarea organigram ă propus ă ...... 129 Figura 8-3: Organigrama propus ă, birouri în teren ...... 131 Figura 9-1: Principiul gestion ării apei/apelor reziduale ...... 142 Figura 9-2: Schema etapelor de epurare a apelor reziduale...... 146 Figura 9-3: Selectarea transversal ă schematic ă a filtrelor de scurgere, Sursa: TILLEY et al. (2008) 147 Figura 9-4: Rezervorul de aerare a n ămolului aerat, Sursa imaginii: T. Simmons/Indiana University of Pennsylvania ...... 149 Figura 9-5: Imaginea schematic ă a unui iaz aerat. Sursa: TILLEY et al. (2008) ...... 150 Figura 9-6: Sec țiunea transversal ă schematic ă a unei zone umede verticale. Sursa: Morel și Diener (2006) ...... 151 Figura 9-7: Ponderea costurilor investi ționale ale SEAU vs. sistem de canalizare ...... 153 Figura 9-8: Costuri investi ționale pentru SEAU cu diferite tehnologii și dimensiuni ...... 154 Figura 9-9: Costurile de exploatare și între ținere pentru diferite tehnologii și dimensiuni ...... 154 Figura 9-10: VNA pentru SEAU pentru diferite tehnologii și dimensiuni ...... 155 Figura 9-11: Costurile investi țiilor pentru SEAU și sistemul de analizare și VNA pentru aceea și dimensiune și tehnologie, dar în diferite tipuri de localit ăți – rurale vs., urbane ...... 156 Figura 9-12: Costurile anuale de E&Î, deprecierea și suma costurilor totale pentru SEAU și sistemul de canalizare pentru aceea și dimensiune și tehnologie, cu diferen țe dintre mediul urban vs. rural 157 Figura 9-13: Compararea costurilor investi țiilor și VAN pentru dou ă SEAU centralizate vs. o SEAU centralizat ă mai mare ...... 158 Figura 10-1: Structura investi țiilor efectuate în cadrul proiectului ...... 176 Figura 102 10-2: Structura de finan țare a proiectului [%] ...... 178 103 Figura 10-3: Costurile opera ționale prognozate [M MDL] ...... 182 104 Figura 10-4: Prognoza modific ărilor în structura costurilor [%] ...... 182 105 Figura 10-5: Prognoza tarifului [lei/m 3]...... 183 106 Figura 10-6: Ilustrarea elasticit ății pre țurilor [EUR/m 3]...... 184 Urm ătoarea diagram ă ilustreaz ă schimb ările în consumul unitar de ap ă cauzate de cre șterea tarifului. Se estimeaz ă c ă o descre ștere nesemnificativ ă ini țial ă în consum, cauzat ă de cre șterea tarifului, va fi urmat ă de cre șterea consumului. 107Aceast ă cre ștere va fi cauzat ă de descre șterea costului pre țului per unitate la finalizarea proiectului și de elasticitatea veniturilor...... 186 Figura 10-8: Tariful propus şi accesibilitatea tarifului [lei/m 3] ...... 189 Figura 10-9: Costurile de E şi Î ca un procent din venitul disponibil al popula ţiei...... 190

8

9 Acronime și abrevieri ZU (M) Zone umede artificiale (de dimensiuni mici ) ABR Reactor Anaerob A-C Apa Canal BAD Banca Asiatic ă de Dezvoltare AgeoM Agen ție pentru geologie și resurse minerale din Republica Moldova ANRE Agen ția Na țional ă pentru Reglementare în Energetic ă PÎA Proces cu n ămol activat BAU Business as usual - Afacere în regim obi șnuit CBO Cererea de oxigen bioch imic

CH 4 Met an

CO2 Bioxid de carbon COD Cererea de oxigen chimic CE Comisia European ă LE Latrine ECOSAN UE Uniunea European ă EUR Euro PIB Produs Intern Brut GIZ Deutsche Gesellschaft für Internationale Zusammenarbeit MIRA Managementul Integrat al Resurselor de Ap ă SA Societate pe Ac țiuni lcz Litri per capita pe zi SRL Societate cu R ăspundere Limitat ă APL Administra ție Public ă Local ă APL 1 Administra ție Public ă Local ă de nivelul 1 ÎM Întreprindere Municipal ă MDL Leul Moldovenesc MLPS Modernizarea Serviciilor Publice Locale în Republica Moldova ONG Organiza ție Non-guvernamental ă VNA Valoare net ă actualizat ă E&Î Exploatare și între ținere PE Echivalent popula ție PRSP Republica Moldova: Document de Strategie de Reducere a S ărăciei SDSE Strategia de Dezvoltare Social Economic ă Fos ă septic ă Fos ă septic ă UTA Unitate teritorial-administrativ ă TSS Substan țe Solide Totale DTAUR Directiva UE privind Epurarea Apelor Reziduale Urbane nr. 91/271/EEC, OJ L 135 din 30.5.1991 AAC Alimentare cu ap ă și Canalizare

SEAR Sta ție de Epurare a Apelor Reziduale Suma ionilor Con ținutul total de ioni per litru de ap ă, mg / l. Concentra ția maxim ă permisibil ă (mineralizarea) (CMP) – 1000 mg / l;

Sulfa ți Con ținutul de SO 4 per litru de ap ă, mg/l, CMP – 100 mg/l; Duritatea Valoarea calciului și magneziului, care cauzeaz ă duritatea apei, mg-eq. CMP – 10 mg-eq; Oxigen dizolvat Oxigenul dizolvat într-un litru de ap ă, CMP - 4.0 ÷ 10 mg/l Produsul de ap ă Volumul de ap ă care trece prin sec țiunea transversal ă a râului sau țeav ă pe secund ă; m 3/sec, l/sec; Adâncimea scurgerii Volumul de ap ă care curge dintr-o zon ă de captare într-o anumit ă perioad ă de timp , mm;

10 Perioad ă de debit Faza din regimul hidrologic al râului, caracterizată prin debit redus și respectiv redus produs de ap ă cel mai mic;

11 0 Rezumat executiv

Ac ționând la cererea Consiliului Raional Cahul, proiectul GIZ Modernizarea serviciilor publice locale în Republica Moldova a apelat la serviciile unei echipe de exper ți pentru elaborarea unui studiu de fezabilitate în vederea analizei și evalu ării proiectul propus de fuzionare a serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul, cu op țiuni pentru serviciile de tratare a apei reziduale. Acest lucru ar permite donatorilor na ționali și interna ționali s ă analizeze posibilitatea de a oferi fonduri de finan țare. Acest studiu de fezabilitate se bazeaz ă pe datele oferite de Strategia Raional ă de Dezvoltare Socio - Economic ă și pe datele colectate de la administra ția raionului și de la comune (APL 1) din raionul Cahul. În 2011, raionul Cahul, împreun ă cu Agen ția de Dezvoltare Regional ă (ADR) Sud și cu sprijinul Proiectului GIZ Modernizarea serviciilor publice locale în Republica Moldova, a început s ă lucreze asupra actualiz ării capitolului privind Aprovizionarea cu ap ă și canalizare (AAC) din Strategia de Dezvoltare Socio-economic ă. Capitolul actualizat privind AAC ia în considerare diferite op țiuni de alimentare cu ap ă, cum ar fi sursele subterane de ap ă (fântâni arteziene) și ap ă de suprafa ță, și ofer ă recomand ări cu privire la modul de a organiza serviciile de alimentare cu ap ă potabil ă. Acest studiu de fezabilitate este un pas spre implementarea strategiei. Obiectivul proiectului este de a oferi popula ției din raionul Cahul ap ă potabil ă de calitate prin sistem agregat de alimentare cu ap ă așa cum este acesta definit în capitolul actualizat cu privire la Serviciile de Alimentare cu ap ă și Canalizare al Strategiei de Dezvoltare Socio-Economic ă.

0.1 Domeniul de aplicare a proiectului

Întregul raion a fost împ ărțit în clustere, în modul definit în Strategia de Dezvoltare Socio- Economic ă. Clusterele au fost definite prin optimizarea localit ăților în baza criteriilor de distan ță una fa ță de alta, asem ănări în ceea ce prive ște densitatea re țelei, topografia, etc. și pentru proiectarea viitorului serviciu. Tabelul de mai jos prezint ă localit ățile din raion divizate pe clustere. Patru sate îndep ărtate nu sunt incluse în clusterele de baz ă.

Tabelul 0-1: Definirea clusterelor Num ăr de Num ăr estimat de Cluster Num ăr de localit ăți Popula ția ora șe gospod ării Cluster 0 1 4 51 591 17 466 Cluster A 5 6 120 1 875 Cluster B 7 8 786 2 950 Cluster C 15 16 913 5 374 Cluster D 12 11 466 3 891 Cluster E 7 25 555 7 946 Borceag Frumu șica, Chioselia 3 3 207 1 068 Alexandru Ioan Cuza 1 2 624 884 TOTAL 1 54 126 262 41 454

12

0.2 Costurile investi ționale pentru alimentare cu ap ă

Valoarea total ă a investi țiilor se ridic ă la 579 milioane MDL (33.977 milion EUR) . Investi ții sunt prev ăzute pentru construc ția a: • 28 sta ții de pompare, • turnuri și rezervoare de ap ă cu capacitate total ă de 11.250 m 3, • Conducte magistrale de distribu ție cu lungimea total ă de 198,6 km, • conducte secundare de distribu ție de 56,8 km, • conducte de distribu ție (în sate) de 365,2 km, • fântâni arteziene 7,

13 • achizi ționare de terenuri cu suprafa ța total ă de 1 260 600 m 2, • asisten ța tehnic ă în perioada de construc ție

Tabelul 0-2: Rezumatul costurilor investi ționale [MDL M]

TOTAL 362,4 Pompe 17,9 Turnuri de ap ă 60,2 Re zervoare 33,8 Sta ții de pompare 3,2 Fântâni arteziene 2,3 Sta ții de tratare a apei 10,7 Achizi ționare terenuri 39,3 Asisten ță tehnic ă 49,1 Cheltuieli neprev ăzute 579,0 Total

Figura 0-1: Structura investi țiilor

0.3 Planul de finan țare a proiectului

Totalitatea cheltuielilor de investi ții vor fi finan țate prin contribu ția urm ătorilor: • Comunele și ora șele participante la proiect • Administra ția raioanelor • Cet ățenii care ofer ă contribu ții locale • Compania de ap ă • Donatorii na ționali și cei interna ționali

14 Tabelul 0-3: Rezumatul cheltuielilor investi ționale și structurii de finan țare [MDL M] Cheltuieli investi ționale în cadrul proiectului Finan țarea proiectului Comunele și ora șele Conducte 362,4 11,1 participante la proiect Turnuri de ap ă 17,9 Administra ția raioanelor 2,5 Cet ățenii care ofer ă contribu ții Rezervoare 60,2 20,1 locale Donatorii na ionali i ț ș 431,3 interna ionali Sta ții de pompare 33,8 ț

Fântâni arteziene 3,2 Sta ții de tratare a apei 2,3 Alte surse na ționale 113,9 Achizi ție terenuri 10,7 Asisten ță tehnic ă 39,3 Cheltuieli neprev ăzute 49,1 Compania de ap ă 0,0 Total 579,0 Total 579,0

Contribu ția donatorilor este estimat ă la 74.5% din costurile investi ționale totale, în timp ce contribuia surselor locale ar fi de 25.5%.

Figura 0-2: Structura finan țărilor proiectului [%]

Proiectul va fi implementat pe parcursul unei perioade de 5 ani, planul de implementare fiind ilustrat în tabelul ce urmeaz ă.

Tabelul 0-4: Rezumatul planului de implementare a investi țiilor [M MDL

2014 2015 2016 2017 2018 Total

Conducte 87,8 80,4 72,1 46,8 75,3 362,4

Turnuri de ap ă 8,6 5,4 3,0 0,3 0,6 17,9 Rezervoare 6,6 18,4 18,5 6,9 9,8 60,2

Sta ții de pompare 5,6 7,6 12,3 3,0 5,5 33,8 Fântâni arteziene 0,0 0,0 0,0 3,2 0,0 3,2

15 Sta ția de tratare a apei 0,0 0,0 0,0 2,3 0,0 2,3 Achizi ție terenuri 3,1 2,0 4,0 0,6 1,0 10,7 Asisten ță tehnic ă 8,9 9,1 8,8 5,1 7,4 39,3 Cheltuieli neprev ăzute 11,2 11,4 11,0 6,3 9,2 49,1 Total 87,8 80,4 72,1 46,8 75,3 579,0

0.4 Costurile opera ționale

Diagramele de mai jos ilustreaz ă costurile opera ționale prognozate.

Figura 0-3: Costurile opera ționale prognozate [M MDL]

0.5 Tarifele

Estimarea veniturilor din aprovizionarea cu ap ă în viitor necesit ă estimarea unui tarif mediu. Aceast ă estimare este realizat ă luând în calcul: • Costul opera țional și de între ținere a sistemului: acesta include costurile directe cu remunerarea for ței de munc ă, consum de energie, produse chimice (reactivi chimici), combustibil, între ținere, costuri financiare și administrative; • Necesitatea respect ării principiului ”cel care polueaz ă pl ăte ște” și taxarea unui tarif care să asigure recuperarea deplin ă a costurilor (inclusiv deprecierea); • Necesitatea asigur ării unui flux de numerar cumulativ pozitiv în instala țiile de ap ă pentru a asigura opera țiuni durabile. Acest lucru presupune c ă la calcularea tarifului se va include rezerva pentru crean țe neregulate; prognozele privind crean țele neregulate sunt descrise în analiza de senzitivitate. Tariful propus ia în considera ție modific ările în cererea de ap ă (determinate de elasticitatea pre țului) și accesibilitatea la serviciu. Dac ă tariful, ce va include deprecierea, va dep ăși nivelul de accesibilitate, se propune un tarif dup ă cum se arat ă mai jos. În baza acestor date, viitorul tarif este propus în modul ilustrat în tabelul de mai jos.

16 Tabelul 0-5: Calculele tarifului pentru op țiunea cu proiectul [M MDL] 1 2 3 4 5 10 20 30 Total costuri pentru calcularea tarif ului 12,79 20,13 27,69 35,25 40,02 49,42 55,54 65,82 3 Volumul de ap ă vândut [m ] 1.304.855 1.384.574 1.714.802 1.984.456 2.196.394 3.674.869 5.519.315 6.059.536 Tarif [MDL/m 3] f ără amortizare 8,90 11,14 11,12 11,46 11,54 8,68 7,73 9,26 Tarif [MDL/m 3] cu amortizare 9,80 14,54 16,15 17,76 18,22 13,45 10,06 10,86 Tariful propus [MDL/m 3] 9,80 12,47 12,47 13,23 13,23 13,24 10,07 10,87

Diagrama de mai jos ilustreaz ă modul în care a fost calculat tariful propus. În perioada lucr ărilor de construc ții, atunci când costurile capitale cresc în mod semnificativ, în timp ce vânz ările de ap ă sunt limitate, se propune ca tariful s ă nu con țin ă costurile de depreciere a noilor active. Acest lucru ar stimula consumul de ap ă și ar men ține tarifele sub limitele de accesibilitate. Dup ă finalizarea proiectului, când consumul de ap ă va cre ște, tariful ar putea include deprecierea ( și astfel ar asigura recuperarea deplin ă a costurilor). Estim ările arat ă c ă un tarif care s ă asigure recuperarea deplin ă a costurilor ar putea fi aplicat începând cu anul 10 din previziuni. Diagrama de mai jos ilustreaz ă tariful propus (linia neagr ă). Zona colorat ă cu albastru reprezint ă tariful calculat fără a include deprecierea (hotarul de jos al zonei în albastru) și tariful calculat cu includerea deprecierii (hotarul de sus al zonei în albastru).

Figura 0-4: Tariful estimat [MDL/m 3].

0.6 Cererea pentru ap ă

Urm ătoarea diagram ă ilustreaz ă schimb ările în consumul de unit ăți de ap ă cauzate de cre șterea tarifului. Se estimeaz ă c ă o descre ștere nesemnificativ ă ini țial ă în consum, cauzat ă de cre șterea tarifului, va fi urmat ă de cre șterea consumului. Aceast ă cre ștere va fi cauzat ă de descre șterea costului pre țului per unitate la finalizarea proiectului și de elasticitatea veniturilor.

17 Figura 0-5: Prognozele privind consumul per unit ăți de ap ă în Cluster 0 și în alte clustere [laz].

0.7 Accesibilitatea tarifului

Diagrama ce urmeaz ă prezint ă rezultatele calculului tarifului pentru ap ă pentru gospod ării și în raport cu pragul de accesibilitate a tarifului de 1,5% . Tariful ar trebui s ă acopere cel pu țin costurile opera ționale și de între ținere și s ă nu dep ășeasc ă un nivel ce ar acoperi costurile opera ționale și de între ținere și costurile capitale (deprecierea). Perioada cea mai problematic ă este în timpul și imediat dup ă implementarea proiectului. Ulterior, extinderea zonei de deservire, cre șterea venitului gospod ăriilor și a nivelului de consum va conduce la reducerea costurilor per unitate și a impactului pragului de accesibilitate. Pentru primul an de implementare a proiectului se propune ca tariful s ă nu includ ă componenta costurilor capitale (deprecierea), în caz contrar tariful propus ar fi prea mare și constrângerea ce ține de accesibilitate ar determina descre șterea continu ă a consumului de ap ă. Factura medie în ace ști ani dep ășește u șor venitul mediu disponibil per gospod ărie de 1,5%. Factura propus ă pentru ap ă ca procent din venitul disponibil al gospod ăriei este prezentat ă în diagrama de mai jos.

18 Figura 0-6: Tariful propus și accesibilitatea tarifului [%]

0.8 Performan ța financiar ă a proiectului - calcularea VNA și IRR

VAN calculat ă la o rat ă de reducere de 5% pentru o perioad ă de exploatare de 30 de ani este negativ ă. Acest lucru atest ă faptul c ă proiectul nu genereaz ă un profit și este neprofitabil financiar. Acesta este un rezultat tipic pentru un proiect în care sunt suportate cheltuieli (capitale și opera ționale) f ără o cre ștere semnificativ ă a veniturilor. Alte investi ții în sectorul de ap ă conduct la rezultate similare. Indicatorii financiari negativi (rata de rentabilitate) pentru un proiect nu pot servi ca baz ă unic ă pentru a stabili dac ă proiectul merit ă s ă fie continuat. Totu și, aceste rezultate servesc drept baz ă pentru estimarea beneficiilor sociale asociate proiectului.

VFNA (C) = -376,83 milioane MDL RRF (C) = -1%

De asemenea, a fost efectuat ă analiza financiar ă asupra rentabilit ății contribuției proprii de capital. Analiza este similar ă celei prezentate mai sus, dar ia în considera ție aportul de capital la proiect și nu ia în calcul contribu ția de grant (a donatorului) la proiect. Rezultatele sunt pozitive, dar aproape de 0, ceea ce este în conformitate cu presupunerea c ă o co-finan țare extern ă nu va conduce la rentabilitatea fondurilor proprii.

VFNA (K) = 0,0 milioane MDL RRF (K) = 5%

0.9 Rata rentabilit ății economice (RRE) și valoarea economic ă net ă actualizat ă (VENA)

Pentru a calcula rata rentabilit ății economice (RRE), soldul de flux de numerar net a fost ajustat la costurile și beneficiile sociale și anume:

19 Ajust ările financiare: • TVA Diferen țele de pre ț: • Angajarea persoanelor neangajate în câmpul muncii pe perioada lucr ărilor de construc ții • Diferen țele de pre ț pentru energie electric ă Efecte externe: • Pre țuri neacoperite integral (costuri ascunse) legate de dezvoltarea afacerilor • Beneficiile evit ării maladiilor cauzate de calitatea proast ă a apei

Dup ă efectuarea corecturilor de mai sus, a fost calculat surplusul dup ă efectuarea corec țiilor; acesta la rândul s ău a fost folosit ca baz ă de calcul a ratei rentabilit ății economice (RRE) și a valorii economice net actualizate (VENA). RRE calculat ă este de 14%, în timp ce VENA este de 211.23 milioane lei , la o rat ă de actualizare de 5%, ceea ce înseamn ă c ă proiectul merit ă s ă fie finan țat.

0.10 Accesibilitatea colect ării centralizate a apelor reziduale și epur ării apelor reziduale

Evalu ările de cost se bazeaz ă pe unit ățile și pre țurile unitare, precum și pe cifrele legate de num ărul popula ției prezentate în sec țiunea 6.1. Evaluarea se face la nivel local, dar este agregat ă în prezentul studiu pentru clustere. Pentru ora șul Cahul, se fac calcule pentru o nou ă sta ție de epurare și un sistem de canalizare pentru sistemul existent care s ă acopere cre șterea prognozat ă a popula ției pân ă în anul 30 de estimare. Potrivit clusterelor pe care se bazeaz ă acest studiu, preliminar se planific ă conectarea în viitor a tuturor localit ăților din clusterele 0, C și E la sta ția de epurare din Cahul. Costurile investi țiilor pentru sta ția de epurare Cahul sunt calculate în consecin ță. Costurile totale de investi ții pentru sistemele create și centralizate de gestionare a apelor reziduale/uzate sunt evaluate la 146,76 milioane de Euro, din care suma de 27,69 de milioane de Euro pentru tratarea apelor reziduale și 119,07 milioane de Euro pentru colectarea apelor reziduale (sistem de canalizare și conectarea gospod ăriilor).

Tabelul 0-5: Costurile de investi ții evaluate pentru sistemele de gestionare a apelor reziduale în raionul Cahul, agregate pentru clustere

Calculele pornesc de la ipoteza că implementarea tuturor instala țiilor este realist ă numai pentru o perioad ă de aproximativ 15 ani. Costurile opera ționale și de între ținere sunt calculate în baza unit ăților și pre țurilor unitare, precum și în baza cifrelor legate de num ărul popula ției.

20 Tabelul 0-6: Costurile opera ționale și de între ținere pentru sistemele de gestionare a apelor reziduale în raionul Cahul, agregate pentru clustere

Nivelul tarifelor optime pentru ap ă și canalizare este de aproximativ 3 - 4% din veniturile gospod ăriilor, în timp ce tarifele pentru ap ă reprezint ă doar aproximativ 1,5% - 2%; prin urmare, 2% - 2,5% r ămân pentru cheltuieli legate de canalizare. Tariful trebuie s ă acopere cel pu țin costurile de exploatare și de între ținere și nu trebuie s ă dep ășeasc ă un nivel care s ă acopere costurile de exploatare și între ținere (E & Î) și costurile capitale (deprecierea). Evaluarea accesibilit ății se bazeaz ă pe costurile E & Î evaluate, prezentate mai sus, și pe venitul disponibil al gospod ăriilor identificat și prognozat pentru raion. Diagrama de mai jos prezint ă costurile E & Î ca un procent din venitul pe gospod ărie. Se poate observa c ă costurile E & Î deja pentru 4 din cele 7 grupuri dep ășesc pragul de 2,5%, iar deprecierea dep ășește cu mult pragul.

Figura 0-7: Costurile E & Î ca procent din venitul pe gospod ărie

Deprecierea pentru managementul centralizat a apelor reziduale nu pot fi acoperit ă în niciuna dintre localit ățile din Clusterul 0 (grupul din ora șul Cahul), nici în prezent și nici în urm ătoarele decenii.

21 1 Introducere

Ac ționând la cererea Consiliului Raional Cahul, proiectul GIZ Modernizarea serviciilor publice locale în Republica Moldova a apelat la serviciile unei echipe de exper ți pentru efectuarea unui studiu de fezabilitate în vederea investig ării și evalu ării proiectului propus de fuzionare a serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul, cu op țiuni pentru serviciile de epurare a apei uzate/ reziduale. Acest studiu ar permite donatorilor na ționali și interna ționali s ă analizeze posibilitatea de a oferi fonduri de finan țare pentru proiect. Acest studiu de fezabilitate se bazeaz ă pe datele oferite de Strategia Raional ă de Dezvoltare Socio-Economic ă și datele colectate de la administra ția raionului și de la comune (APL 1) din raionul Cahul. Ipotezele folosite pentru preg ătirea studiului de fezabilitate și condi țiile pentru implementarea proiectului au fost identificate de c ătre raionul Cahul și comunele sale. În preg ătirea studiului, activitatea echipei de exper ți s-a bazat pe informa țiile primite din raionul Cahul și comune, în special, studii și documente aflate în posesia lor și prin furnizarea de date prin intermediul chestionarelor. Studiul se bazeaz ă pe analiza „Disponibilitatea de a pl ăti și accesibilitatea", comandat ă de GIZ și realizat ă de c ătre ONG-ul "Contact-Cahul". Toate sursele de informa ții men ționate mai sus au fost verificate atunci când acest lucru a fost posibil. Cu toate acestea, nu au fost furnizate toate informa țiile necesare. Totu și, estim ările folosite de c ătre echipa de exper ți au fost considerate suficiente la aceast ă etap ă de dezvoltare a proiectului. Documentele care au fost folosite pentru preg ătirea studiului de fezabilitate sunt identificate și men ționate în textul studiului. Unele cifre în acest Studiu de Fezabilitate, în special, suma calculelor intermediare și finale incluse în tabele, au fost rotunjite. Prin urmare, cifrele prezentate ca suma sau sumele intermediate în tabele și în text ar putea s ă nu coincid ă cu suma aritmetic ă.

1.1 Premise și domeniul de aplicare a studiului de fezabilitate

În 2011, raionul Cahul, împreun ă cu ADR Sud și cu sprijinul Proiectului GIZ Modernizarea serviciilor publice locale în Republica Moldova, a început s ă lucreze asupra actualiz ării capitolului privind Aprovizionarea cu ap ă și canalizare (AAC) din Strategia de Dezvoltare Socio- economic ă. Capitolul actualizat privind AAC ia în considerare diferite op țiuni de alimentare cu ap ă, cum ar fi sursele subterane de ap ă (fântâni arteziene) și ap ă de suprafa ță, și ofer ă recomand ări cu privire la modul de a organiza o alimentare cu ap ă potabil ă centralizat ă. Acest studiu de fezabilitate reprezint ă un pas spre implementarea strategiei.

1.2 Obiectivul proiectului

Obiectivul proiectului este de a oferi popula ției din raionul Cahul ap ă potabil ă de calitate prin sistem agregat de alimentare cu ap ă în modul definit de capitolul actualizat cu privire la Serviciile de Alimentare cu ap ă și Canalizare al Strategiei de Dezvoltare Socio-Economic ă.

22 2 Descrierea clusterului/grupului

2.1 Aria de acoperire a proiectului

Aria de acoperire a proiectului cuprinde teritoriul raionului Cahul, de și în analiza op țional ă zona dep ășește teritoriul raionului. Raionul Cahul este situat în regiunea de sud a Republicii Moldova și are o enclav ă, localitatea Alexandru Ion Cuza.

Întregul raion a fost împ ărțit în clustere, în modul definit în Strategia de dezvoltare socio- economic ă. Clusterele au fost definite prin optimizarea localit ăților în baza criteriilor de distan ță una fa ță de alta, asem ănări în ceea ce prive ște densitatea re țelei, topografia, etc. și pentru proiectarea viitorului serviciu. Tabelul de mai jos prezint ă localit ățile din raion divizate pe clustere. Patru sate îndep ărtate (Borceag, Frumu șica, Chioselia, Alexandru Ion Cuza) nu sunt incluse în clusterele de baz ă. Harta de mai jos ofer ă o imagine de ansamblu asupra zonelor și grupurilor definite în cadrul proiectului, în timp ce tabelul prezint ă informa ții despre localit ățile din fiecare grup,

23 Tabelul 2-1: Clusterele/grupurile de localit ăți definite

Cluster 0 1 Cahul 2 Manta 3 Ro șu 4 5 Pa șcani Cluster A 6 7 8 Tudore ști 9 10 Lopatica Cluster B 11 12 Bu curia 13 Luce ști 14 Trefe știi Noi 15 Spicoasa 16 17 Tătăre ști Cluster C 18 Cotihana 19 Andrusul de Jos 20 Andrusul de Sus 21 Trete ști 22 Baurci Moldoveni 23 Larga Nou ă 24 Larga Veche 25 26 Rumean țev 27 Iasnaia Poleana 28 Doina 29 Paicu 30 31 Chircani 32 Zirne ști Cluster D 33 34 Hutulu 35 Ursoaia 36 Peliniei 37 Satuc 38 Vladimirovca 39 Nicolaevca 40 Gavanoasa 41 Alexanderfeld 42 Iujnoie 43 Burlaceni 44 Greceni Cluster E

24 45 46 Colibasi 47 Brinza 48 Văleni 49 50 Cislita Prut 51 Ghiurghiule ști Localit ăți din afara clusterelor Borceag, Frumu șica, Chioselia 52 Borceag 53 Frumu șica 54 Chioselia Alexandru Ioan Cuza 55 Alexandru Ioan Cuza

Figura 2-1: Harta clusterelor și localit ăților proiectului

25 2.2 Caracteristici naturale

Întreg teritoriul amplasat la sud de Colina Moldovei este numit Sudul Republicii Moldova. Acesta reprezint ă 20% din teritoriul Republicii Moldova. Regiunea de sud este mai pu țin populat ă. Aici locuiesc numai 465 mii de oameni, ceea ce constituie aproximativ 14% din popula ția țării, densitatea popula ției fiind de 68 persoane pe km 2. Majoritatea popula ției este format ă din moldoveni, dar exist ă câteva regiuni în care predomin ă etnicii g ăgăuzi și bulgari. Exist ă și câteva sate ucrainene. Acest lucru poate fi v ăzut în numele comunit ăților - Slobozia Mare, Leova, de origine slav ă - Ferapontevka, Mikhailovka și de origine turc ă - Be ș-Alma, Be ș-Gioz și altele. La sud de Codri în direc ția Dun ării și a M ării Negre altitudinile scad, suprafa ța este mai plat ă, nu exist ă p ăduri și poate fi sim țit ă influen ța climei mediteraneene - este mai cald, mai arid, iarna este mai blând ă. Temperatura medie anual ă este de 9-10°; în iulie temperatura este de aproximativ 22°, iar suma temperaturilor active este de peste 3100°. Nivelul precipita țiilor se ridic ă la 400 - 480 mm, cea mai mare parte a lor fiind înregistrate în sezonul cald în form ă de ploi toren țiale. Aproape în fiecare an, în sezonul de var ă se înregistreaz ă un deficit de umiditate și secetele nu sunt rare. În trecut, suprafe țe însemnate din sudul Republicii Moldova erau dominate de stepe graminee și de paie, cu un amestec de plante tipice regiunilor limitrofe cu Marea Mediteran ă și Dun ărea de Mijloc (Pannonia). Și fauna a trecut printr-un proces de tranzi ție. Combina ția specific ă de elemente din Europa de Est și Balcani s-a p ăstrat în înveli șul de sol: solurile obi șnuite de cernoziom, soluri de cernoziom similare cu cele din stepele din Ucraina și Caucazul de Nord, precum și solurile negre compacte în zonele învecinate - cum ar fi solurile argiloase negre din Bulgaria și Iugoslavia și solurile brune cu p ăduri uscate, cum ar fi cele situate în apropiere de Marea Mediteran ă. Aceast ă interac țiune între influen țe occidentale și orientale nu a fost identic ă în diferite p ărți din sudul Moldovei. Reprezentan ții plantelor lemnoase au venit din p ărțile de nord și de sud de mai sus de Codrii și Colina Tigheci și din Dobrogea. Ca urmare s-a format o step ă cu mormane. Aceasta este dominat ă de zonele de step ă, care sunt întret ăiate de planta ții de stejar pufos, carpen și sumac. Mai la sud, la altitudini mai joase, se întinde stepa adev ărat ă. Această step ă și-a p ăstrat vechiul nume, de pe timpurile tătarilor nomazi - Bugeac. În h ărțile moderne botanico-geografice, stepa este numit ă una de paie. Lipsa de minereuri și combustibili, resursele hidro-energetice limitate, pe de o parte și abunden ța de c ăldur ă și fertilitatea înalt ă a solului - pe de alt ă parte, au condus la faptul c ă agricultura este mai dezvoltat ă decât industria în partea de sud a Republicii Moldova. Num ărul de parcele de teren de ferm ă este foarte mare - peste 80%: 58% sunt p ășuni (403 mii ha) și 10% - vii și livezi (69 mii ha).

2.3 Infrastructura

Infrastructura existent ă de alimentare cu ap ă în raionul Cahul poate fi caracterizat ă dup ă cum urmeaz ă: 1. Sistemul de alimentare cu ap ă cu surse de suprafa ță din Râul Prut acoper ă ora șul Cahul și recent s-a extins și spre localit ățile învecinate. Acest sistem cuprinde urm ătoarele: a. Sta ție de tratare a apelor cu capacitate de 17.4 mii m 3/zi; b. Rezervoare pentru înmagazinarea apei – 5 500 m 3;

c. Sta ții de pompare – 8 unit ăți;

d. Conducte de aduc țiune - 11,5 km;

e. Re țele de distribu ție – 158,6 km;

26 2. Localit ățile din ora șul Cahul, fie au un sistem centralizat de alimentare cu ap ă, fie un sistem bazat pe sursa de ap ă de la fântâni arteziene și, de obicei, acoper ă doar o parte a popula ției.

2.3.1 Sistemul de alimentare cu apă cu surse de suprafa ță din Râul Prut Grupul din jurul ora șului Cahul (Cluster 0) acoper ă 51 mii locuitori și peste 17 mii gospod ării. 13 998 gospod ării sunt conectate la servicii de alimentare cu ap ă, ceea ce reprezint ă 80.1%. Lungimea conductelor pentru alimentare cu ap ă este de 150.6 km, ceea ce reprezint ă 86.4% din lungimea str ăzilor. Sistemul este gestionat de Compania municipal ă Ap ă Canal Cahul. 22Tabelul 2-2: Sistemul de alimentare cu ap ă din surse de suprafa ță (cluster 0)

Num ărul de Num ărul Num ărul de Lungimea Lungimea Num ărul de gospod ării Gospod ări/ 1 de consumatori de str ăzilor, conductelor de gospod ării conectate la km de re țea locuitori ap ă km ap ă, km servicii de ap ă

17.466 51 591 13.998 31.908 174,3 158.6 86

2.3.2 Sistemul de alimentare cu ap ă în afara ora șului Cahul Sistemele de alimentare cu ap ă în multe comunit ăți din Clusterul 0 sunt formate din fântâni arteziene, rezervoare de stocare a apei și re țele de conducte principale și de distribu ție a apei. Aceste sisteme sunt gestionate de întreprinderi municipale create de APL sau gestionate în mod direct de c ătre direc ția din cadrul prim ăriei. Aceste servicii sunt oferite pentru peste 45 mii locuitori și au o rat ă de acoperite de 61.5%.

Tabelul 2-3: Sisteme de alimentare cu ap ă din surse de adâncime

Num ărul de gospod ării Lungimea Nr. Nr. Lungimea Acoperirea cu conectate la servicii de conductelor de ap ă, gospod ării locuitori str ăzilor, km servicii ap ă km

14 385 45 946 6 304 320.16 196.74 61.5%

24

2.3.3 Infrastructura actual ă de canalizare și tratare a apelor reziduale Infrastructura de canalizare și tratare a apelor reziduale este func țional ă numai în ora șul Cahul. În raion exist ă câteva sta ții de epurare a apei uzate care apar țin agen ților economici, dar date privind func ționarea acestora nu sunt disponibile. Sistemul de canalizare din ora șul Cahul a fost construit în anul 1970. Acesta cuprinde 51.3 km de re țele de canalizare, o sta ție principal ă de pompare, 2 sta ții mai mici de pompare a apelor reziduale și sta ția de epurare cu o capacitate de 13.7 m 3/zi și conducta de evacuare. Volumul mediu al apelor reziduale este de doar 2 500 – 3 000 m3/24 h. Dup ă anul 2006 au fost înlocuite câteva conducte de canalizare, iar în 2007 a fost renovat un colector de ape reziduale cu diametru de 400 mm.

27 2.4 Situa ția social-economic ă

Raionul Cahul are un centru raional puternic. Ora șul Cahul cu o popula ție de aproape 40 mii de cet ățeni, serve ște ca centru economic, educa țional și social al raionului. Gara feroviar ă deserve ște ora șul și este operat ă de c ătre C ăile Ferate din Moldova. Gara ofer ă conexiuni directe cu mun. Chi șin ău. De asemenea, calea ferat ă leag ă alte localit ăți la sud de ora șul Cahul pân ă la Giurgiule ști. Giurgiule ști este în cel mai sudic punct al Moldovei, la confluen ța râului Prut cu fluviul Dun ărea, la grani ța cu România și Ucraina. Moldova are acces la Dun ăre pentru doar aproximativ 480 de metri, iar portul se afl ă acolo. În aceast ă zon ă a început construc ția unui terminal petrolier în 1996 și s-a încheiat în 2006. Raionul Cahul este legat prin drumurile na ționale cu Chi șin ău, Oancea (România) și Reni (Ucraina). Cahul este, de asemenea, un punct de trecere a frontierei cu România. Ora șul este deservit de Aeroportul International Cahul situat la 8 km sud-est de centrul ora șului. În prezent, din acest aeroport nu este efectuat niciun zbor regulat.

2.5 Popula ția clusterului 25

Tabelul de ai jos prezint ă date privind popula ția care locuie ște pe teritoriul clusterului

Tabelul 2-6: Popula ția din zona de deservire. Comuna Localit ăți Popula ția 0 Ora șul Cahul Cahul 39 800 Ora șul Cahul Cotihana 1 314 1 Alexandru Ioan Cuza Alexandru Ioan Cuza 2 624 2 Alexanderfeld Alexanderfeld 1 486 3 Andrusul de Jos Andrusul de Jos 2 287 4 Andrusul de Sus Andrusul de Sus 1 714 5 Badicul Moldovenesc Badicul Moldovenesc 1 342 6 Baurci-Moldoveni Baurci-Moldoveni 2 205 7 Borceag Borceag 1 600 8 Bucuria 822 9 Burlacu Burlacu 2 366 10 Spicoasa 276 11 Burlaceni Burlaceni 2 241 12 Greceni 103 13 Brinza Brinza 2 660 14 Chioselia Mare Chioselia Mare 766 15 Frumusica 841 16 Colibasi Colibasi 6 030 17 Crihana Veche Crihana Veche 4 420 18 Cucoara Cucoara 1 207 19 Chircani 760 20 Cislita-Prut Cislita-Prut 1 300 21 Doina Doina 1 272 22 Iasnaia Poleana 123

28 23 Rumeantev 428 24 Gavanoasa Gavanoasa 1 336 25 Nicolaevca 723 26 Vladimirovca 346 27 Giurgiulesti Giurgiulesti 3 200 28 Huluboaia Huluboaia 1 012 29 Iujnoe 755 30 Larga Noua Larga Noua 1 123 31 Larga Veche 423 32 Lebedenco Lebedenco 723 33 Hutulu 641 34 Ursoaia 1 300 35 Lopatica Lopatica 745 36 Lucesti Lucesti 650 37 Manta Manta 3 000 38 Pascani 1 095 39 Moscovei Moscovei 3 434 40 Trifestii Noi 432 41 Pelinei 1 738 42 Satuc 74 43 Rosu Rosu 3 276 44 Slobozia Mare Slobozia Mare 6 040 45 Taraclia de Salcie Taraclia de Salcie 1 887 46 Tartaul de Salcie Tartaul de Salcie 1 016 47 Tudoresti 106 48 Tataresti Tataresti 2 160 49 Vadul lui Isac Vadul lui Isac 3 225 50 Valeni Valeni 3 100 51 Zirnesti Zirnesti 2 072 52 Paicu 577 53 Tretesti 66 Total popula ție rural ă 86 462 Total populație 126 262

2.6 Industria, afacerile și institu țiile publice din zona proiectului

În ceea ce prive ște dezvoltarea economic ă, raionul Cahul se caracterizeaz ă prin dezvoltarea industriilor bazate în principal pe diferite materii prime. În raion exist ă 11 vin ării private și 8 brut ării. Exist ă un num ăr limitat de întreprinderi specializate în producere de brânz ă, întreprinderi de colectare de cereale și de prelucrare legume si fructe. Industria u șoar ă este reprezentat ă de dou ă fabrici de îmbr ăcăminte (SA Tricon și Laboratorio Tessala Mol SRL). De asemenea, în raion se produc materiale de construc ții, dar principala ramur ă a economiei raionului este

29 agricultura. Din totalul de 154 600 ha, 64% sunt terenuri agricole. La Giurgiulesti este amplasat un port și o zon ă economic ă liber ă, care reprezint ă un poten țial economic esen țial. Cahul g ăzduie ște Universitatea de Stat din Cahul, deschis ă în anul 1999. Universitatea are 3 facult ăți (Filologie - Istorie, Drept - Administra ție public ă și Afaceri - Informatic ă - Matematic ă), la care î și fac studiile circa 2 150 studen ți.

30 3 Cadrul legal și normativ

3.1 Cadrul normativ

Cadrul normativ relevant pentru centralizarea serviciilor de alimentare cu ap ă poate fi împ ărțit conven țional în trei categorii prezentate mai jos: 1) Cadrul normativ pentru organizarea și func ționarea APL • Legea nr. 397-XV din 16.10.2003 cu privire la finan țele publice locale • Legea nr. 435 din 28.12.2006 privind descentralizarea administrativ ă • Legea nr. 436 din 28.12.2006 privind administra ția public ă local ă • Legea nr. 438 din 28.12.2006 privind dezvoltarea regional ă în Republica Moldova • Legea nr. 121 din 04.05.2007 privind administrarea și dena ționalizarea propriet ății publice 2) Cadrul normativ privind construc ția sistemelor de alimentare cu ap ă, distribu ția apei potabile, construc ția și între ținerea sistemelor de sanita ție și canalizare și de tratare a apelor din precipita ții • Legea nr. 435 din 16.06.1993 cu privire la protec ția mediului • Legea cu privire la protec ția s ănătății nr. 411-XII din 28.03.1995 • Legea cu privire la utilit ățile publice nr. 1402-XV din 24.10.2002 • Legea nr.163 din 09.07.2010 cu privire la autorizarea lucr ărilor de construc ții • Legea nr. 721-XIII din 02.02.96 cu privire la calitatea în construc ții • Legea nr. 272-XIV din 10.02.1999 cu privire la apa potabil ă • Legea nr. 10-XVI din 03.02.2009 privind supravegherea de stat a s ănătății publice. • Hot ărîrea Guvernului nr. 656 din 27.05.2002 cu privire la aprobarea Regulamentului- cadru privind folosirea sistemelor comunale de alimentare cu ap ă şi de canalizare • Hot ărârea Guvernului nr. 1406 din 30.12.2005 cu privire la aprobarea Programului de alimentare cu ap ă şi de canalizare a localit ăţ ilor din Republica Moldova pîn ă în anul 2015 • Hot ărârea Guvernului nr. 1141 din 10.10.2008 pentru aprobarea Regulamentului privind condiţiile de evacuare a apelor reziduale urbane în receptori naturali • Hot ărârea Ministerului Mediului nr. 7/1 din 14.05.99 pentru aprobarea Strategiei de Modernizare și Dezvoltare a Sistemelor Municipale de Alimentare cu ap ă și canalizare • Ordinul Ministerului Mediului nr. 163 din 27.10.99 pentru aprobarea metodologiei elabor ării normativelor de consum tehnologic al apei la întreprinderile prestatoare de servicii alimentare cu ap ă şi canalizare din Republica Moldova. 3) Cadrul normativ privind formele posibile de organizare a cooper ării inter-municipale (CIM) • Legea nr.845-XII din 03.01.1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi • Legea nr.534-XIII din 13.07.95 cu privire la concesiune • Legea nr.1134-XIII din 02.04.97 cu privire la societ ățile pe ac țiuni • Codul Civil nr.1107-XV din 06.06.2002 • Legea nr. 179-XVI din 10.07.2008 cu privire la parteneriatul public-privat. • Hot ărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 387 din 06.06.1994 pentru aprobarea Modelului de regulament pentru întreprindere municipal ă • Hot ărârea Guvernului nr. 1006 din 13.09.2004 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la concesionarea serviciilor publice de gospod ărie comunal ă.

31 3.2 Structura institu țional ă

Articolele din Legea cu privire la descentralizare administrativ ă Nr.435 din 2006 men ționeaz ă c ă furnizarea serviciilor de alimentare cu ap ă și canalizare face parte din sfera activit ăților autorit ăților publice locale de nivel I (APL 1). Cu toate acestea, autorit ăților publice centrale, serviciilor publice descentralizate, precum și administra ției raioanelor le revin diferite roluri și competen țe în alimentarea cu ap ă și canalizare. În continuare prezent ăm un rezumat al cadrului institu țional care descrie rolul diferitelor autorit ăți publice în furnizarea serviciilor de alimentare cu ap ă și canalizare: 1. Parlamentul Republicii Moldova adopt ă legi cu privire la serviciile publice de gospod ărie comunal ă în general și serviciul public de alimentare cu ap ă și servicii de canalizare, în special, reglementeaz ă competen țele diferitelor autorit ăți relevante, stabile ște reguli generale de conduit ă pentru p ărțile interesate (operator, utilizator, autoritate public ă, etc.). Câteva legi importante în domeniul AAC sunt enumerate la punctul 3.1 din acest studiu. De asemenea, în prezent, legea nr.303 din 13.12.2013 cu privire la serviciul de alimentare cu ap ă și canalizare a fost adoptat ă de c ătre Parlamentul Republicii Moldova și va intra în vigoare la data de 14.09.2014. 2. Guvernul Republicii Moldova este responsabil de dezvoltarea cadrului strategic și de politici pentru AAC, elaboreaz ă și aprob ă reglement ări, elaboreaz ă proiecte de legi și le prezint ă Parlamentului pentru adoptare. Conform Legii cu privire la Guvern nr.64 din 31.05.90, atribuțiile principale ale Guvernului în ceea ce prive ște AAC sunt: 1) coordonarea și exercitarea controlului asupra activit ății organelor administra ției publice locale din Republica Moldova 2) promovarea unei politici de stat unice pentru a asigura un nivel adecvat de trai pentru popula ția republicii, care nu ar fi mai mic decât standardele minime de trai stabilite oficial și care ar corespunde nivelului de dezvoltare economic ă a Republicii Moldova

3) elaborarea politicilor de dezvoltare urban ă, de serviciilor de gospod ărie comunal ă și locuin țe. 1 Monitorul Oficial 14-17/49, 07.02.2003, Guvernul asigur ă realizarea politicii generale din domeniul serviciilor publice de gospod ărie comunal ă, în conformitate cu programul de guvernare și obiectivele strategiei de dezvoltare social ă și economic ă a țării prin: a) Ini țierea și prezentarea pentru adoptarea a unui num ăr de proiecte de legi privind reglementarea activit ăților relevante b) Este necesar ă adoptarea reglement ărilor și standardelor în domeniul serviciilor publice de gospod ărie comunal ă. c) Sprijinirea administra ției publice locale în crearea, dezvoltarea și îmbun ătățirea utilit ăților publice, precum și dezvoltarea infrastructurii relevante. Guvernul examineaz ă în mod regulat starea utilit ăților publice și, în baza unor strategii specifice, stabile ște m ăsuri pentru dezvoltarea durabil ă și cre șterea calit ății serviciilor prestate / furnizate în conformitate cu cerin țele și necesit ățile localit ăților. Acela și articol 13 din Legea cu privire la serviciile publice de gospod ărie comunal ă prevede c ă Guvernul va sprijini administra țiile publice locale în instituirea și organizarea utilit ăților publice, la cererea acestora, în vederea administr ării eficiente a serviciilor corespunz ătoare livrate /

1Conform articolului 13 din Legea cu privire la serviciile publice de gospod ărie comunal ă nr. 1402/24.10.2002

32 prestate. Sprijinul este oferit de c ătre autorit ățile centrale competente ale administra ției publice sub form ă de asisten ţă tehnic ă sau financiar ă. Rolul Guvernului în AAC este, de asemenea, îndeplinit prin intermediul institu țiilor subordonate și al organismelor care fac parte din structura guvernului, cum ar fi Ministerul Mediului, Ministerul Dezvolt ării Regionale și Construc țiilor (MDRC), Cancelaria de Stat, structurile descentralizate ale guvernului în districte/cartiere (Inspectoratul Ecologic de Stat, oficiile teritoriale ale Cancelariei de Stat, etc.), Agen țiile de Dezvoltare Regional ă, etc. Un rol deosebit de important al Guvernului în dezvoltarea sistemelor AAC este de finan țare, de exemplu prin intermediul Fondului Na țional de Dezvoltare Regional ă, Fondului de Mediu, FISM, etc. 3. Ministerul Mediului - În conformitate cu HG nr.847/18.12.2009, Ministerul Mediului elaboreaz ă și promoveaz ă politica na țional ă privind protec ția mediului, resursele naturale, conservarea biodiversit ății, studii geologice, utilizarea solului, gestionarea resurselor de ap ă, alimentare cu ap ă și canalizare , controlul asupra st ării mediului, managementul calit ății hidrometeorologiei și calit ății mediului. Fondul Na țional de Mediu este gestionat de c ătre Ministerul Mediului și utilizat pentru proiecte de mediu, inclusiv pentru sectorul AAC. 4. Ministerul Dezvolt ării Regionale și Construc țiilor elaboreaz ă și promoveaz ă politica de stat privind dezvoltarea regional ă, amenajarea și planificarea teritoriului, arhitectura, dezvoltare urban ă, construc ții, producerea de materiale de construc ții, construc ții de locuin țe. MDRC aprob ă planurile generale și regionale de dezvoltare urban ă, inclusiv cu privire la infrastructura AAC. De asemenea, Ministerul administreaz ă Fondul de Dezvoltare Regional ă prin intermediul ADR-urilor (1% din bugetul na țional, plus resurse suplimentare din alte surse). 5. Centrul Na țional de S ănătate Public ă (CNSP) din subordinea Ministerului S ănătății, exercit ă func ții legate de sectorul AAC la nivel na țional și local, prin intermediul structurilor sale teritoriale. CNSP dispune de data cu privire la calitatea apei potabile, oferite prin intermediul CSP teritoriale. CNSP dispune de 38 laboratoare, bine echipate pentru implementarea programului de monitorizare a calit ății apei potabile. 6. Ministerul Finan țelor elaboreaz ă și promoveaz ă politica bugetar ă de stat, inclusiv activit ățile legate de finan țarea sectorului AAC. 7. Cancelaria de Stat ofer ă sprijin metodologic și organiza țional în planificarea, dezvoltarea și punerea în aplicare a politicilor publice de c ătre autorit ățile guvernamentale; coordoneaz ă procesul de elaborare și implementare a politicilor de descentralizare. Prin intermediul oficiilor sale teritoriale, verific ă legalitatea deciziilor luate de c ătre consiliile locale, inclusiv cu privire la AAC (de exemplu, deciziile cu privire la concesiune, cu privire la crearea operatorului, etc.). 8. Agen ția Apele Moldovei , aflat ă în subordinea Ministerului Mediului, este responsabil ă de implementarea politicilor de stat privind gestionarea resurselor de ap ă, hidroformare, alimentare cu ap ă și canalizare. 9. Agen ția pentru Geologie și Resurse Mineral e din subordinea Ministerului Mediului este responsabil ă de implementarea politicilor de stat privind studiile geologice, utilizare și protec ție a solului. Expedi ția hidrogeologic ă EHGeoM presteaz ă servicii legate de forajul fântânilor de ap ă. 10. Inspectoratul Ecologic de Stat (IES). Rolul principal al IES pentru sectorul AAC este de a elibera permise de utilizare a apei, de evacuare a apei, precum și examinarea mediului. Inspectoratul este subordonat Ministerului Mediului. 11. Agen ția Na țional ă pentru Reglementare în Energetic ă (ANRE) în prezent este responsabil ă de elaborarea și aprobarea Metodologiei de determinare, aprobare și aplicare a tarifelor pentru alimentarea public ă cu ap ă și canalizare, precum și pentru serviciile de epurare a apelor uzate. De asemenea, legea cu privire la serviciile publice de gospod ărie comunal ă monitorizeaz ă respectarea de c ătre operatori a metodologiei de calculare a tarifelor, în limitele competen ței sale particip ă la exercitarea controlului asupra activit ății participan ților pe pia ța de

33 utilit ăți publice, precum și asigur ă transparen ța tarifelor pentru utilit ăți publice. În conformitate cu Legea privind serviciile publice de alimentare cu ap ă și canalizare nr. 303 din 13 decembrie 2013, ANRE va aproba tarifele pentru serviciile publice de alimentare cu ap ă, canalizare și servicii de tratare a apelor reziduale la nivel de municipiu, ora ș, cartier sau raion în mod direct. Ini țiativa corespunz ătoare a fost dezb ătut ă pe larg și s-a confruntat cu rezisten ță din partea majorit ății autorit ăților locale care o consider ă o înc ălcare a principiilor autonomiei locale și o încercare de centralizare.

12. Autorit ățile Publice Locale de nivel 1: În conformitate cu sistemul administra ției publice locale curent, la nivel de sate, comune și ora șe (APL 1) exist ă doar dou ă tipuri de autorit ăți locale: primarul în calitate de autoritate executivă și Consiliul Local ca autoritate deliberativ ă („putere legislativ ă" la nivel local). De fapt, autorit ățile locale reprezint ă actori cheie în domeniul serviciilor de alimentare cu ap ă și canalizare. Potrivit legii cu privire la descentralizare administrativ ă nr.435 din 2006, distribuirea apei potabile, construc ția și între ținerea sistemelor de canalizare și sanita ție, precum și de tratare a apelor acumulate din precipita ții ține de competen ța autorit ăților publice locale de nivel I. În conformitate cu Legea cu privire la serviciile publice de gospod ărie comunal ă, autorit ățile administra ției publice locale au competen ța exclusiv ă de instituire, organizare, coordonare, monitorizare și control al func țion ării utilit ăților publice, precum și de creare, administrare și exploatare a bunurilor din proprietate public ă în structura comunal ă a unit ății administrativ- teritoriale corespunz ătoare. În exercitarea acestor competen țe, autorit ățile administra ției publice locale pot adopta decizii cu privire la: a) Dezvoltarea programelor existente de echipare, reabilitate, extindere și modernizare, precum și programe de creare de noi sisteme de utilit ăți publice, în condi țiile prev ăzute de lege b) Coordonarea proiect ării și execut ării lucr ărilor municipale în vederea realiz ării lor într-un singur concept și în corelare cu programele de dezvoltare social ă și economic ă a localit ăților, planuri generale de dezvoltare urban ă și programe de mediu c) Asocierea utilit ăților publice, cu scopul de a face investi ții de interes comun în infrastructura municipal ă d) Ini țierea parteneriatelor public-privat pentru managementul utilit ăților publice, privatizarea acestor servicii, precum și a bunurilor proprietate public ă din infrastructura municipal ă a unit ăților administrativ-teritoriale e) Participarea lor cu capitalurile proprii sau bunuri de capital sau active ale agen ților economici pentru executarea de lucr ări și livrarea / furnizarea de utilit ăți publice la nivel local sau raional, dup ă caz, pe baza unor conven ții care prev ăd, de asemenea, resurse financiare din contribu țiile locale ale autorit ăților administra ției publice. Conven țiile sunt întocmite de c ătre autorit ățile cheie de creditare, pe baza mandatelor aprobate de fiecare consiliu local sau raional f) Contractarea sau acordarea, în condi țiile prevăzute de lege, de credite pentru finan țarea programelor de investi ții pentru dezvoltarea infrastructurii municipale a localit ăților - efectuarea de lucr ări noi, extinderi de programe, consolidarea capacităților, inclusiv reabilitare, modernizare și reechipare a sistemelor existente g) Garantarea, în condi țiile prev ăzute de lege, a împrumuturilor contractate pentru a forma stocuri de combustibil lichid și solid suficiente pentru sezonul rece h) Elaborarea și aprobarea standardelor și reglement ărilor pentru func ționarea operatorilor locali, în scopul reglement ării activit ăților utilit ăților publice, pe baza regulamentelor-cadru elaborate de către o autoritate public ă central ă de specialitate. Autorit ățile administra ției publice locale aprob ă, în conformitate cu metodologia aprobat ă de ANRE, taxele și tarifele pentru serviciile publice de alimentare cu ap ă, canalizare și servicii de epurare a apelor uzate, cu excep ția serviciilor de furnizare a apei tehnologice.

34 Mai multe detalii cu privire la rolul și responsabilit ățile autorit ăților APL1 vor fi prezentate în sec țiunea 8.2.18.2.1 a acestui studiu. 13. Autorit ățile raionale Nu exist ă obliga țiuni directe legate de AAC, care ar reveni în mod exclusiv unei autorit ăți publice locale. Totu și, autorit ățile pot juca un rol important în co- finan țarea investi țiilor, precum și în coordonarea ini țiativelor de cooperare inter-comunitar ă a unit ăților administrativ-teritoriale de nivelul unu la nivel raional. Ele pot participa împreun ă cu APL 1 în acumularea capitalurilor proprii ale operatorilor regionali cu capital de stat.

3.3 Cadrul normativ privind managementul n ămolului Managementul n ămolului și condi țiile de evacuare a apelor reziduale în receptori naturali sunt reglementate de urm ătoarele acte: • Hot ărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1141 din 10.10.2008 pentru aprobarea Regulamentului privind condi țiile de evacuare a apelor reziduale urbane în receptori naturali. • Ordinul Ministerului Dezvolt ării Regionale și Construc țiilor nr.40 din 18.02.2005 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind recep ţionarea apelor reziduale, eliberarea condi ţiilor tehnice şi a autoriza ţiilor de deversare a apelor reziduale în sistemul de canalizare al localit ăţ ilor. • Hot ărârea Guvernului nr.282 din 09.09.88 cu privire la tarifele diferen țiate și sanc țiunile economice pentru nerespectarea condi țiilor de acumulare a apelor reziduale în sistemul de canalizare municipal; • Ordinul Ministerului Dezvolt ării Regionale și Construc țiilor nr. 5 din 23.01.2013 cu privire la aprobarea documentului normativ CP L.01.02-2012 „Instruc ţiuni pentru determinarea cheltuielilor de deviz la salarizarea în construc ţii”.

De asemenea, în contextul elabor ării proiectelor de legi cu privire la alimentarea cu ap ă a popula ției și serviciul de sanita ție, Ministerul Mediului a elaborat un nou proiect de regulament privind condi țiile de desc ărcare a apelor reziduale în corpurile de ap ă,2 precum și proiectul de Regulament cu privire la cerin țele pentru tratarea apelor reziduale în localit ățile urbane și rurale 3. Ambele documente au fost supuse consult ărilor publice la momentul preg ătirii acestui studiu și, au fost aprobate de c ătre guvern dup ă adoptarea de c ătre Parlament a noii legi privind serviciile publice de alimentare cu ap ă și canalizare nr. 303 la data de 13 decembrie 2013.

2http://particip.gov.md/proiectview.php?l=ro&idd=975s2 3 http://particip.gov.md/proiectview.php?l=ro&idd=976

35 4 Situa ţia curent ă privind alimentare cu ap ă şi servicii de canalizare

4.1 Resursele acvatice

Resursele de ap ă ale Republicii Moldova sunt formate din ape de suprafa ță și subterane. În ceea ce prive ște apele de suprafa ță, în Republica Moldova exist ă dou ă bazine hidrografice majore: Nistru și Prut. Regimul natural al apelor râurilor din aceste bazine a fost modificat prin construc ția de baraje și rezervoare, concepute pentru a preveni inunda țiile, opri sedimentele și furniza ap ă pentru consum agricol, industrial și casnic, precum și pentru piscicultur ă. Apele subterane pentru utilizare centralizat ă în cadrul gospod ăriilor și pentru industrie provin din zece sisteme acvifere. 4 Re țeaua de ape subterane cuprinde circa 112.000 izvoare și fântâni (publice și private) și peste 3.000 fântâni arteziene func ționale. Apele subterane reprezint ă principala surs ă de alimentare cu ap ă potabil ă în Republica Moldova pentru 100% din popula ția rural ă și 30% din popula ția urban ă, sau 65% din popula ția total ă a țării. Restul de 35% din popula ție folosesc ape de suprafa ță ca surs ă de ap ă potabil ă.5 Zona de studiu, raionul Cahul, se afl ă în bazinul hidrografic al râului Prut, ora șul Cahul, cu o popula ție de aproximativ 40.000 locuitori, fiind aprovizionat din aceast ă surs ă de ap ă. În celelalte localit ăți din mediul predominant rural apele subterane sunt folosite ca sursa de alimentare cu ap ă.

4.1.1 Apele de suprafa ță În conformitate cu raportul na țional privind sursele de ap ă RNDU (2009), ca urmare a declinului economic, dup ă 1990 s-a înregistrat o sc ădere în industria grea și în utilizarea apei în industrie și agricultur ă, care a condus la o îmbun ătățire a calit ății resurselor de ap ă de suprafa ță, îmbun ătățind calitatea apei din bazinele hidrografice majore. De exemplu, apa râului Prut este considerat ă curat ă la moderat poluat ă în sec țiunile mai înc ărcate ale râului. 6 Râul Prut, care curge de la Carpa ții P ăduro și în Ucraina, are o lungime de 953 km. Prutul se revars ă în Dun ăre în apropierea satului Giurgiule ști, în raionul Cahul. Prut formeaz ă grani ța dintre România și Republica Moldova. În perioada interbelic ă, râul a fost navigabil pân ă la Ungheni, dar de atunci naviga ția pe râu a fost abandonat ă treptat, cursul apei nefiind între ținut. Cele mai mari ora șe situate pe râu sunt Cern ăuți și Kalush în Ucraina, S ăveni, Ia și și Hu și în România și Ungheni, Leova și Cahul în Republica Moldova. Grani ța dintre România și Republica Moldova con ține un segment de râu de 681,3 km lungime, din care 73,9 km este Lacul Coste ști- Stânca. În cursul superior, Prutul este un râu tipic de munte: valea lui este îngust ă, cu pante abrupte și înalte, râul curgând rapid cu praguri frecvente. În cursul mijlociu, râul formeaz ă meandre și viteza scade la 1,5 m / s. Pe o suprafa ță mic ă se intersecteaz ă câteva recife și valea se îngusteaz ă la câteva sute de metri, formând forme de cheie. Mai la sud, valea râului se l ărge ște la 5 - 6 km, fluxul încetine ște și mai mult, iar malurile sunt mici, cu forme simetrice. Pe pante sunt terase bine marcate. În cursul inferior, care coincide cu zona studiului curent, Valea Prutului se l ărge ște considerabil pân ă la 7-10 km, râul formeaz ă meandre, formeaz ă ramuri, iar pantele devin mai plate, uneori fragmentate de ravene. L ățimea

4 PNUD 2009/2010 și Strategia Na țional ă de Adaptare pentru Republica Moldova, iunie 2011 5 Al Doilea Comunicat Na țional, 2009. 6http://meteo.md/mold/valori/apa.htm

36 albiei variaz ă între 50 și 180 m, adâncimea maxim ă este de 6 -7 m, iar viteza scade la 0,7 m / sec.

41 Figura 4-1: Bazinele hidrografice ale râurilor din Republica Moldova

Principalele probleme de mediu în bazinul râului Prut sunt cauzate de impactul antropic asupra mediului. Companiile de utilit ăți publice sunt principalele surse de poluare. Mai mult de jum ătate din sta țiile de epurare a apelor uzate existente în partea ucrainean ă a bazinului râului Prut opereaz ă ineficient. Func ționarea sta țiilor de epurare a apelor uzate în ora șele Novoselytsya, Glubokaya, Vyzhnytsia, Vashkivtsi și Her ța este de interes major. Majoritatea apelor uzate sunt deversate în corpurile de ap ă din bazinul râului Prut, f ără a fi epurate. În acela și timp, apele uzate din Cern ăuți reprezint ă o surs ă principal ă de poluare a râului Prut. În 2011, sistemul de ape uzate din Cern ăuți a evacuat 18.4 milioane m 3 de ape uzate în Prut. 7

7 ”Planul de management al bazinului rîului Prut pentru Bazinul Prut pe teritoriul Ucrainei și Republicii Moldova”. Raportul

37 Per ansamblu, calitatea apelor de suprafa ță din bazinul Prutului din Ucraina este „curat ă" și "moderat poluat ă" în Carpa ți. De asemenea, apele sunt „curate“ la intrare în regiunea Cern ăuți, dar devin "moderat poluate“ odat ă cu ie șirea din regiune. În Moldova, produsele chimice organice sunt poluan ți semnificativi ai apei în râul Prut. Acestea provin de la ape insuficient epurate și din deversarea apelor reziduale netratate în localit ățile rurale, precum și din scurgerile din depozitele de de șeuri neautorizate și transport, etc. Partea cea mai poluat ă a râului Prut este sec țiunea în aval de afluxul Jijia (România) aproape de Valea Mare (raionul Ungheni). Cre șterea semnificativ ă a nivelului de poluare a apelor de suprafa ță, la debite mici ale râului este, de asemenea, o preocupare major ă. Monitorizarea calit ății apei din Prut se realizeaz ă printr-o monitorizare de supraveghere (campanii lunare și trimestriale) și analiz ă de rutin ă (campanii de zi cu zi și s ăpt ămânale) a indicatorilor chimici, fizici, biologici și bacteriologici. Calitatea apelor de suprafa ță din bazinul Prut este supravegheat ă în raport cu cinci grupe de indicatori - regim de oxigen, nutrien ți, mineralizare, metale și substan țe organice toxice. Gradele de calitate sunt indicate în tabelul de mai jos în conformitate cu sec țiunea de monitorizare.

Tabelul 4-1: Calitatea apei în Râul Prut, pe sec țiuni de monitorizare și indicatori ai calit ății Sec țiunea de Gradul de calitate monitorizare Regimul Nutrien ți Mineraliza rea Metal e Substan țe Gradul de toxice general oxigen

privind Protec ția Mediului al Proiectului Interna țional pentru Bazinele Râurilor.

38 Oriftiana 2 1 1 - 1 1 Ungheni 2 1 1 - 1 1 Prisecani 2 1 2 - 2 2 Dr ănceni 2 1 1 - - - Şivi ţa 2 1 2 - 1 1 Giugiule şti 2 1 2 - 1 1

Sursa: http://ru.scribd.com/doc/24903745/I-Calitatea-Apelor-raului-Prut--ROMANIA 1 – Prima clas ă de calitate, stare ecologic ă foarte bun ă; 2 – A doua clas ă de calitate, stare ecologic ă bun ă; 3 – A treia clas ă de calitate, stare ecologic ă moderat ă; 4 – A patra clas ă de calitate, stare ecologic ă nesatisf ăcătoare; 5 – A cincea clas ă de calitate, stare ecologic ă proast ă;

Calitatea apei râului în sec țiunea Leova și Cahul este prezentat ă în tabelul de mai jos, care este întocmit în baza datelor de la Serviciul Hidrometeorologic de Stat.

Tabelul 4-2: Calitatea Râului Prut

Corpu Azot, mg/dmc Fosfor, mg/dmc ri Data solide O BOD5 pH 2 Sec iunea prelu rii suspe [mgO / [mgO

2 2 ț ă 2 3 4 probei ndate dmc] /dmc] [mg/d Total Total N-NH N-NO N-NO

mc] mineral

Râul Prut - ora șul 25.02 85.0 8.69 12.38 2.33 0.10 0.015 1.73 0.046 0.052 Leova Prut River – Cahul 24.02 35.0 8.72 12.80 2.32 0.17 0.012 1.83 0.076 0.106 city Râul Prut - ora ul ș 24.03 90 7.98 9.84 1.07 0.03 0.019 1.88 0.045 0.06 Leova Râul Prut - ora ul ș 24.03 90 7.9 8.84 2.64 0.2 0.027 1.63 0.029 0.074 Cahul Râul Prut - ora ul ș 28.04 120 7.93 7.98 2.12 0.07 0.007 1.3 0.036 0.047 Leova Râul Prut - ora ul ș 28.04 300 7.88 7.49 2.64 0.07 0.007 1.4 0.07 0.072 Cahul Râul Prut - ora ul ș 18.05 140 8.48 8.75 2.32 0 0.009 0.9 0.03 0.044 Leova Râul Prut - ora ul ș 18.05 850 8.24 7.55 1.67 0 0.014 0.8 0.046 0.072 Cahul Râul Prut - ora ul ș 27.06. 100 8.37 8.3 2.11 0 0.036 0.85 0.034 0.039 Leova Râul Prut - ora ul ș 28.06. 60 8.4 7.94 2.66 0 0.01 0.9 0.036 0.046 Cahul Râul Prut - ora ul ș 27.7 40 8.46 6.84 2.3 0.33 0.007 0.65 0.044 0.07 Leova Râul Prut - ora ul ș 28.7 140 8.33 7.41 2.48 0.17 0.012 0.25 0.019 0.048 Cahul Râul Prut - ora șul 18.08 80 8.45 7.35 2 0 0.005 0.6 0.025 0.086

39 Leova

Râul Prut - ora ul ș 18.08 60 8.39 7.08 1.67 0 0.007 0.8 0.031 0.068 Cahul Râul Prut - ora ul ș 29.09 90 8.48 7.5 1.98 0 0.009 1.08 0.064 0.088 Leova Râul Prut - ora ul ș 29.09 140 8.45 6.75 2.32 0.07 0 0.65 0.063 0.096 Cahul Râul Prut - ora ul ș 27.10 80 8.68 8.92 2.32 0 0.01 0.73 0.034 0.048 Leova Râul Prut - ora ul ș 27.10 40 8.73 9.12 2.67 0 0.007 0.8 0.053 0.07 Cahul Râul Prut - ora ul ș 24.11 0 8.55 12.7 1.86 0 0.012 0.93 0.05 0.08 Leova Râul Prut - ora ul ș 24.11 0 8.59 12.86 2.18 0 0.012 0.98 0.053 0.13 Cahul Râul Prut - ora ul ș 22.12 70 8.32 12.05 2.65 0.1 0.017 1.15 0.049 0.07 Leova Râul Prut - ora ul ș 22.12 40 8.36 11.88 2.5 0.1 0.012 1 0.031 0.05 Cahul Sursa: Compila țiile realizate de consultant în baza datelor de la Serviciul Hidrometeorologic de Stat

O alt ă surs ă de informa ții despre calitatea apei în râul Prut este Administra ția Na țional ă ”Apele Române”, sucursala Prut-Bârlad, care monitorizeaz ă Prutul. Sec țiunea în aval de râul Jijia este biologic poluat ă moderat, în timp ce starea general ă a indicatorilor fizico-chimici este moderat ă și indicatorii chimici generali sunt buni.

Sursa: Apele Române, ramura Prut-Bârlad Legenda: Starea ecologic ă: foarte bun ă (FB), bun ă (B), moderat ă (M), slab ă (S), proast ă (P) Poten țialul ecologic: maxim (PEM), bun (PEB), moderat (PEM) Starea chimic ă: bun ă (B), proast ă (P)

În partea de jos a fluxului râului Hu și, Administra ția Na țional ă "Apele Române“ recomand ă echiparea unei sta ții de tratare a apei potabile cu o camer ă de amestec, coagulare - floculare, decantare, filtrare și dezinfectare cu ozon 8.

8 Sursa: BULETIN DE CALITATE A APELOR, Bazinele hidrografice Prut şi Bârlad, Ianuarie - iunie 2012

40

De asemenea, raionul Cahul este traversat de o serie de râuri și pâraie, cum ar fi Cahul, Cotihana, Salcia Mare, Salcia Mica, Tiheci și Larguta. Aceste rîule țe, precum și lacurile Manta și Beleu, nu sunt examinate în calitate de surse alternative de alimentare cu ap ă. Alte proiecte implementate sau în curs (de exemplu, în ora șele Cantemir și Nisporeni) în bazinul râului Prut ofer ă informa ții foarte utile cu privire la calitatea apei din râul Prut și caracterul lor adecvat pentru utilizare ca ap ă potabil ă. Toate analizele apelor de suprafa ță pentru Cantemir (proiect implementat în 2006-2009) și Nisporeni (în proces) au demonstrat o compozi ție destul de favorabil ă a apei pentru folosire ca ap ă potabil ă dup ă tratare. O instala ție conven țional ă de tratare a apei, ce cuprinde sedimentare, precipitare în conformitate cu turbiditatea dup ă sedimentare, filtrare și dezinfectare ar trebui s ă conduc ă cu u șurin ță la o calitate suficient ă a apei în scopuri de ap ă potabil ă. Debitul de ap ă în Râul Prut Dup ă cum a fost men ționat mai sus, apa de suprafa ță din râul Prut este folosit ă ca surs ă de ap ă potabil ă în mai multe localit ăți din Republica Moldova, printre altele și în ora șul Cahul. Pentru o estimare aproximativ ă a disponibilit ății apei de suprafa ță din Prut în scopuri de alimentare cu ap ă în întregul raionul Cahul, este necesar ă o compara ție a cererii de ap ă și a debitului. Debitul în sec țiunea relevant ă a râului de jos și centru pe teritoriul Moldovei este ilustrat în figura de mai jos și se bazeaz ă pe datele preluate de la sta ția hidrometric ă de la Ungheni. Debitul apei este indicat ca flux mediu anual de apă în m³/s.

Figura 4-2: Debitul de ap ă mediu lunar Râul Prut, Sta ția hidrometric ă Ungheni.

Se poate presupune c ă disponibilitatea apei se va modifica în viitor datorit ă diferi ților factori. Schimb ările climatice reprezint ă unul dintre multipli factori de impact în acest sens, amplificând în multiple privin țe ceilal ți factori. Unul dintre principalele aspecte în ceea ce prive ște schimb ările climatice și impactul asupra surselor de ap ă sunt precipita țiile. Proiec țiile viitoare indic ă cre șterea continu ă a temperaturii

41 medii anuale. În ceea ce prive ște precipita țiile, modelele ilustreaz ă imagini diferite pentru modificarea volumului anual de precipita ții. Unele modele prognozeaz ă o cre ștere a volumului precipitațiilor, în timp ce altele - o descre ștere. Totu și, toate modelele duc la concluzia c ă cel mai probabil, precipita țiile anuale vor descre ște în viitor. Raza indicat ă este între 13% (2030 - 2049) 9 și 50-60% 10 potrivit altor modele. Este de remarcat faptul c ă modelarea modific ărilor a șteptate în volumul anual de precipita ții este un proces foarte dificil, rezultatele fiind foarte incerte. Cererea medie preconizat ă pentru ap ă potabil ă pentru raionul Cahul este de 0,3 m³/s (în condi țiile unui consum zilnic total de 25.000 m³), ceea ce reprezint ă aproximativ 0.5% din volumul mediu anual cel mai mic (55 - 60 m³/s). În ceea ce prive ște cantitatea, Prutul ar trebui s ă aib ă suficiente capacit ăți pentru a servi ca surs ă de ap ă potabil ă pentru raionul Cahul. Chiar și în cazul celui mai prost scenariu de caz de sc ădere în volumul de precipita ții cu 50% sau mai mult, râul Prut poate fi v ăzut ca o surs ă de ap ă sigur ă. Cu toate acestea, trebuie s ă se asigure stabilirea în viitor a managementului integrat al resurselor de ap ă (MIRA) în baza bazinului hidrografic pentru a coordona toate tipurile de cerere de ap ă (pia ța intern ă, industrie, agricultur ă, etc.)

Concluzii: Urm ătoarele previziuni pot fi f ăcute în baza informa țiilor analizate pentru acest sector al râului Prut: • Toate datele de la institu țiile publice, cum ar fi Serviciul Hidrometeorologic de Stat și Administra ția Na țional ă „Apele Române”, precum și analizele efectuate pentru proiectele implementate sau în proces (de exemplu, Cantemir și Nisporeni), au prezentat o compozi ție destul de favorabil ă a apei pentru folosire ca ap ă potabil ă.

• Apa din râul Prut este absolut potrivit ă pentru a fi folosit ă pentru alimentarea cu ap ă potabil ă a raionului Cahul dup ă tratare standard (precipitare cu sulfat de aluminiu, filtrare și dezinfectare).

• Evacuarea apei din râul Prut ar trebui s ă fie suficient ă pentru a servi ca sursa de alimentare cu ap ă potabil ă pentru raionul Cahul pe termen lung.

• Conform previziunilor climatice, evacuarea apei în viitor, cel mai probabil va sc ădea. Pentru a crea sisteme durabile de alimentare cu ap ă trebuie creat managementul integrat al resurselor de ap ă (MIRA) în aria bazinului hidrografic. Acesta ar permite coordonarea tuturor tipurilor de cerere de ap ă (gospod ării casnice, industrie, agricultur ă, etc.) atât pentru întregul raion Cahul, cât și pentru bazinul hidrografic.

9 13% (2030-2049) Raportul Ini țiativei ENVSEC: Reducerea vulnerabilit ății la inunda ții extreme și schimb ările climative în bainul hidrografic al rîului Nistru (Nistru-III: inunda ții și clima). Studiu de referin ță pentru Republica Moldova. J. Pollner, 2010 și 50-60% 10 http://www.meteo.md/metodof_karti.htm

42 4.1.2 Apele subterane Atunci când vorbim despre apele subterane în Republica Moldova, trebuie s ă facem distinc ția între apele subterane din fântânile de mic ă adâncime (2 – 40 m) și apele subterane din fântâni de mare adâncime (100 - 300 m). În cea mai mare parte din zonele rurale din Moldova în general, și localit ățile din raionul Cahul în special, apele subterane de mic ă adâncime sunt folosite ca surs ă de ap ă. Pentru ap ă freatic ă de mică adâncime problema major ă este concentra ția de nitra ți și contaminarea microbiologic ă, care este cel mai probabil cauzat ă de infiltrarea apei uzate neepurate din latrine, sisteme de canalizare proaste și din cre șterea animalelor. Majoritatea fântânilor de adâncime mic ă nu asigur ă calitatea suficient ă a apei, debitul de ap ă variaz ă în dependen ță de anotimp, iar unele dintre ele chiar seac ă în perioadele secetoase. Pentru pu țuri de mare adâncime, straturile purt ătoare de ap ă în partea de sud a Republicii Moldova, unde este amplasat raionul Cahul, sunt caracterizate prin adâncimi de peste 250 metri și con ținut de nisip fin. Analiza a peste 120 de sonde forate în raionul Cahul a ar ătat c ă volumul apei este relativ sc ăzut, variind între 2 și 10 metri cubi pe or ă.

Tabelul 4-3: Caracteristicile hidrologice ale straturilor cu ap ă din sudul Moldovei Unit atea Perio ada Lățimea , Adâncimea Rata Contaminan ții Lit ologie / (m) medie a disponibil ă principali sondelor, a debitului Comentarii (m) apei (m 3/h)

(ii) Baden Neogen ă 30-50 SM=200 – 2÷5 NO 3; SO 4, F, Calcar cu urme de Sarma ţian 260 m TDS, duritate nisip. Principalul N S 1 1 Tîrziu bazin purt ător de ap ă, con ține 70% de resurse de ap ă subteran ă. (v) Sarma ţian Neogen ă 10 General 3 ÷10 Nisip fin Argil ă cu urme de N1P2 Timpuriu 100, în nisip. Rezervor bazinul local din Regiunea hidrografic al de Sud a Moldovei. Râului Prut >250 m3 (vi) Pont Neogen ă 10 General 5 ÷10 Nisip fin Argil ă cu urme de N2P2 100, în calcar. Rezervor bazinul local din Regiunea hidrografic al de Sud a Moldovei. Râului Prut >250 m3 Sursa: Adaptat din: Strategia Na țional ă pentru Managementul Resurselor de Ap ă, Tahal, 1997. Legenda: SM – Sudul Moldovei

În ceea ce prive ște compozi ția chimic ă a apelor subterane din fântânile de mare adâncime dep ășește câ țiva parametri privind standardul de ap ă potabil ă. Acest lucru se refer ă în special la concentra țiile de sodiu (Na) și fluor (F), dar și sulfat (SO 4) și fier (Fe) și amoniu (NH 4). Având în vedere aplicarea unui tratament de conversie pentru apa potabil ă, con ținutul înalt de fluor, dar și de sodiu, și con ținutul de fier necesit ă un tratament destul de sofisticat, folosind osmoz ă invers ă pentru desalinizare. Apa desalinizat ă ar trebui probabil s ă fie condi ționat ă ulterior pentru a ob ține ap ă potabil ă de calitate. Acest tratament ar duce la costuri relativ ridicate de tratare a apei și opera țiune complex ă. Mai mult decât atât, capacit ățile fântânilor de mare adâncime existente nu ar fi suficient ă pentru a fi o surs ă important ă de ap ă pentru raionul Cahul. Ar fi nevoie de un num ăr semnificativ de fântâni noi cu toate echipamentele necesare.

43

Concluzii: În baza informa țiilor analizate pentru apele subterane în raionul Cahul, pot fi f ăcute urm ătoarele predic ții: • Fântânile de adâncime mic ă nu sunt potrivite pentru alimentarea de baz ă cu ap ă a raionului Cahul. Fântânile de adâncimi mici nu sunt protejate suficient împotriva influen ței suprafe ței (polu ării) și capacit ățile sunt foarte limitate. • Toate datele disponibile cu privire la calitatea apelor subterane din fântânile adânci oferite în raportul anual pentru 2010 al AGeoM duc la concluzia c ă aproape toate apele subterane necesit ă tratare. • O tehnologie înalt sofisticat ă trebuie s ă fie aplicat ă pentru a trata apele subterane profunde pentru a asigura calitatea apei potabile • Costurile de exploatare ar putea fi destul de înalte din cauza necesit ății de tehnologie sofisticat ă. Exploatarea complex ă a sta țiilor de tratare a apei necesit ă personal instruit și educat. • Investi țiile capitale pentru fântânile suplimentare trebuie de asemenea s ă fie luate în considerare. În Moldova nu exist ă niciun inventar actualizat al resurselor disponibile de ape subterane cu scopuri de planificare. • Dup ă analiza tuturor aspectelor men ționate, apele subterane adânci nu sunt luate în considerare pentru viitorul sistem de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul.

44 Figura 4-3: Identificarea zonelor vulnerabile din perspectiva insuficien ței apei în Republica Moldova

Sursa: Sirodoev I.G. Knight C.G., 2007 Vulnerability to Water Scarcity in Moldova: Identification of the Regions (Vulnerabilitatea la deficitul de ap ă din Moldova. Identificarea regiunilor). Buletinul Academiei de Știin țe a Republicii Moldova. Știin țele vie ții 3 (303): p.159-166 cu modific ări.

Harta prezentat ă în figura de mai sus arat ă c ă suprafa ța analizat ă în acest studiu de fezabilitate se afl ă în întregime în regiunea clasificat ă de c ătre autorii studiului știin țific citat ca fiind vulnerabil ă. În concluzie, dup ă analiza op țiunilor de utilizare a surselor de ap ă, se propune elaborarea în continuare a op țiunii privind apa de suprafa ță din râul Prut prin tratarea apei la sta ția de tratare din ora șul Cahul.

45 4.2 Nivelul și calitatea serviciului de alimentare cu ap ă

Pentru a determina necesit ățile de investi ții în sistemul de alimentare cu ap ă, situa ția actual ă în domeniul AAC în localit ățile rurale ale raionului Cahul a fost studiat ă prin colectarea unor date prin intermediul unui chestionar. Chestionarele au fost completate de 51 din cele 53 de localit ăți rurale. Dou ă localit ăți, Trife știi Noi și Tudore ști, au furnizat informa ții, dar majoritatea datelor au fost incluse în chestionarul folosit în studiul de accesibilitate și disponibilitatea de a pl ăti (a se vedea sec țiunea Bł ąd! Nie mo żna odnale źć źródła odwołania. 10.4). Din 51 de localit ăți, 30 de localit ăți dispun de sisteme centralizate de alimentare cu ap ă și 21 nu au un sistem de alimentare cu ap ă. În conformitate cu Strategia de alimentare cu ap ă și canalizare a localit ăților din Republica Moldova, aprobat ă prin Hot ărârea Guvernului nr. 662 din 13 iulie 2007, Anexa 1, lista localit ăților prioritare pentru alimentare cu ap ă și canalizare în anii 2008-2012 include 10 localit ăți rurale din raionul Cahul, ceea ce constituie 19% din totalul localit ăților rurale în raion. Localit ățile incluse în Strategie sunt Brînza, Coliba și, Slobozia Mare, Cî şli ţa-Prut, Alexandru Ion Cuza, V ăleni, Frumu șica, Giurgiulesti, Chioselia Mare și Moscovei. Opt din aceste localit ăți, sau 80% din cele incluse în plan de la momentul studiului, au sisteme de alimentare cu ap ă, iar dou ă localit ăți (Moscovei și Chioselia Mare), sau 20% din cele planificate, nu dispun de sistem de alimentare cu ap ă. În conformitate cu Programul privind alimentarea cu ap ă și canalizare a localit ăților din Republica Moldova pân ă în anul 2015, aprobat prin Hot ărârea Guvernului nr. 1406 din 30.12.2005, în Anexa 3 toate cele 53 localit ăți din raionul Cahul, sau 100% din localit ățile rurale vor fi asigurate cu ap ă și canalizare. Dou ăzeci și dou ă localit ăți, sau 41,5%, nu au sisteme de alimentare cu ap ă, în timp ce 31 de localit ăți, sau 58,5%, au sisteme de alimentare cu ap ă. Apa este extras ă din surse subterane din fântâni arteziene. În total, exist ă 117 fântâni arteziene în localit ățile rurale, 92 dintre care, sau 78,7% se afl ă în proprietatea public ă, 11 sau 9,4% sunt în proprietate privat ă (apar țin unor persoane juridice), 4 sau 3,4% sunt în proprietate privat ă a persoanelor fizice și 10 sau 8.5% au fost abandonate. 7 569 gospod ării sau 42,6% din num ărul total de 17 747 gospod ării sunt conectate la un sistem centralizat de alimentare cu ap ă, 287 sau 1.6% din gospod ării sunt conectate la un sistem de canalizare cu epurarea apelor uzate. Pân ă în prezent în localit ățile rurale au fost raportate 26 companii pentru alimentare cu ap ă și canalizare ("Apa-Canal"). Marea majoritate (93,4%) din clien ții sistemului de alimentare cu ap ă de țin contoare. Lungimea total ă a drumurilor din aceste 30 de localit ăți este de 400,7 km și doar 279 km de re țele de alimentare cu ap ă, cu alte cuvinte, 69,6% din str ăzi au re țele de alimentare cu ap ă. Acest lucru demonstreaz ă necesitatea extinderii re țelei de alimentare cu ap ă.

4.3 Nivelul și calitatea serviciului de epurare a apelor uzate

Sistemele de canalizare în zonele rurale nu sunt dezvoltate. Șase din cele 30 de localit ăți cu sisteme de alimentare cu ap ă dispun de o sec țiune scurt ă de re țele de canalizare, care, în cele mai multe cazuri, colecteaz ă apele uzate de la institu țiile publice, cum ar fi gr ădini țe și școli. În patru dintre localit ăți, unele gospod ării sunt conectate și la sistemul de canalizare. Rata de conectare a gospod ăriilor la sistemul de canalizare în aceste zone este mic ă: 0,1%, 0,3%, 28% și 58%.

4.4 Infrastructura existent ă, evaluarea activelor existente Acest capitol con ține o descriere a sistemului de alimentare cu ap ă și de canalizare a ora șului Cahul.

46

4.4.1 Sistemul de alimentare cu ap ă a ora șului Cahul Alimentarea cu ap ă potabil ă în ora șul Cahul se efectueaz ă prin sistemul centralizat construit în anii 1970. Sistemul cuprinde o sta ție de captare a apei brute pe malul râului Prut, situat ă la 5 km de ora ș, inclusiv o sta ție de pompare (2 pompe x 480 m 3/h), o linie de transportare cu o lungime de 8,2 km pân ă la sta ția de tratare a apei (capacitate de 17 400 m³/zi), 11 rezervoare de stocare a apei cu o capacitate total ă de stocare de 11 750 m 3, șase sta ții de pompare a apei și re țele de distribu ție a apei, cu o lungime total ă de 79,9 km, cu un diametru variind de la 100 mm la 700 mm. Sta ția de tratare a apei are o capacitate de 17 400 m 3 pe zi, și cuprinde o sec țiune de coagulare (folosind sulfat de aluminiu), camere de contact - 4 unit ăți; Decantoare - 4 unit ăți; Filtre rapide - 8 unit ăți, dintre care 6 sunt opera ționale, precum și o sta ție de clorinare pentru tratarea final ă. La aceast ă etap ă, exist ă trei rezervoare din beton pentru înmagazinarea apei potabile, cu un volum de 2.000 metri cubi. Volumul total de înmagazinare este de 6.000 de metri cubi. În cadrul aceste instala ții exist ă și un laborator sanitar și bacteriologic pentru monitorizare calit ății apei potabile. În ora șul Cahul exist ă 5 sta ții de pompare a apei.

Tabelul 4-4: Caracteristicile tehnice ale sta țiilor de pompare a apei din ora șul Cahul

Vârful de Num ărul Capacitate Rezervoar Sta ția de Capacitatea Data Capacitatea pompare de a per 3 e de pompare total ă, [m /h] renov ării [m] pompe pomp ă depozitare PS2 23,000 m 3/zi 60 3 320 960 2006 PS3 336 m 3/h 72/ 35 3 112 336 2 unit ăți 2005 2,000 m3 PS4 97.5 m 3/h 50 3 32.5 97.5 2 unit ăți 2005 500 m3 PS5 32 m 3/h 25 2 6 12 2004 3 5 15 2 unit ăți 3,000 m3 Lungimea total ă a re țelelor de distribu ție este de 80 km. Materialele din care sunt confec ționate aceste re țele variaz ă, inclusiv polietilen ă, o țel, fier și beton armat.

Tabelul 4-5: Datele tehnice ale re țelelor de alimentare cu ap ă (distribu ție) în ora șul Cahul Vârsta < 10 ani < 20 ani < 30 ani Total, km % în func ție de material Polietilena , km 20 20 25,0% Beton armat , km 7 7 8,7% Font ă 22 22 27,5% Oțel 31 31 38,8% Total 20 7 53 80 100,0% % conform vârstei 25% 8.7% 66.3% 100% Câteva lucr ări de renovare a sistemului au fost realizate ca parte a proiectului-pilot de alimentare cu ap ă și canalizare. Pe parcursul anilor 2006-2007 au fost renova ți 19.6 km de re țele de alimentare cu ap ă.

47 Pompele existente la sta țiile de pompare de nivel I, II, III și IV au fost înlocuite cu pompe, care sunt eficiente în ceea ce prive ște utilizarea opera țional ă și consumul de energie. Șase pompe au fost înlocuite la Sta ția de Pompare nr. 3, trei pompe la Sta ția de pompare nr. 4, dou ă la Sta ția de pompare nr.3 și dou ă pompe la sta ția de pompare a apei nr.2. Sistemul de alimentare cu ap ă potabil ă este operat de 57 membri de personal calificat, dintre care opt au studii universitare, șaptesprezece au studii medii de specialitate (personalului auxiliar), și treizeci și doi au studii liceale.

4.4.2 Sistemul de canalizare și de epurare a apei uzate din ora șul Cahul Sistemul de canalizare a fost pus în func țiune în 1970 și cuprinde 51,3 km de re țele de canalizare, sta ții de pompare a apei reziduale principale, dou ă sta ții de pompare a apelor reziduale regionale, o sta ție de epurare cu o capacitate de 13 700 m 3/zi și o conduct ă de evacuare. Volumul mediu de ape reziduale tratate este de 2.500 - 3.000 m 3/zi. În cadrul unui proiect pilot, în mai 2006 au fost instalate dou ă pompe noi FA-15.77Z, cu o capacitate de 65 KWT, cu o eficien ță mai mare, iar în octombrie 2007 au fost înlocuite dou ă pompe FG160/50 cu o capacitate de 30 KWT. Dou ă pompe cu o capacitate de 55 de KWT au fost înlocuite cu pompe cu o capacitate de 11 KWT și 22 KWT, respectiv, la sta ția de pompare a apelor reziduale Nr.1. Dou ă agregate de pompare CD 50/12, cu motoare electrice și o capacitate de 7,5 KWT sunt instalate la sta ția regional ă de pompare a apelor reziduale nr.2. În 2007 au fost renovate 6,5 din 9 km de colectoare de canalizare sub presiune cu un diametru de 400 mm. Conducta renovat ă este realizat ă din polietilen ă. Sunt necesare facilit ăți pentru tratare suplimentar, pentru a ob ține, la ie șirea în râul Prut, a unor niveluri de calitate a efluen ților care ar corespunde cu reglement ările în vigoare. Lungimea total ă a re țelelor de canalizare este de 51,3 km, din care 34,9 km sau 68% sunt re țele gravita ționale și 32% sunt re țele de canalizare sub presiune. Sta ția principal ă de pompare a apelor uzate a fost construit ă în 1970 și colecteaz ă apele reziduale din partea central ă a ora șului. Ca parte a unui proiect pilot, sta ția a fost renovat ă în 2006, lucr ările cuprinzând instalarea a dou ă pompe de tip FA-15.77Z cu o capacitate de 65 KWT și dou ă pompe FG160/50 cu capacitate de 30 KWT. Sta ția de pompare a apelor uzate nr.1 a fost construit ă în 1980 și colecteaz ă apele uzate din partea de nord-est a ora șului. Sta ția a fost renovat ă ca parte a unui proiect pilot, în cadrul c ăruia pompele vechi cu o capacitate de 55 KWT au fost înlocuite cu pompe noi cu capacit ăți de 11 KWT și respectiv 22 KWT. Sta ția de pompare a apei uzate nr.2 a fost, de asemenea, construit ă în 1970 și colecteaz ă apele uzate din partea de sud a ora șului. Sta ția a fost renovat ă ca parte a unui proiect pilot, care a implicat instalarea a dou ă pompe CD 50/12, cu motoare electrice cu o capacitate de 7,5 KWT. Defalcarea re țelelor de canalizare în func ție de vârst ă și materiale de construc ții este prezentat ă în tabelul de mai jos.

Tabelul 4-6: Datele tehnice ale re țelelor de canalizare ale ora șului Cahul.

Total, % în func ție Vârsta re elei < 10 ani 10- 20 ani 20- 30 ani >30 ani ț km de material Oțel , km 7,0 7,0 13,6% Asbest cement , km 4,3 9,3 13,6 26,5%

48 PVC, km 9,6 4,7 14,3 27,9% Pol ietilen ă, km 16,4 16,4 32,0% Total 16,4 13,9 21,0 51,3 100% % conform vârstei 32% 27% 41% 100%

O sta ție de epurare a apelor uzate exist ă la Crihana Veche. Sta ția a fost pus ă în func țiune în 1970 și are o capacitate de 13 700 m 3 pe zi. Volumul mediu al apelor uzate epurate pe zi este de 2.500-3.000 m 3, cu alte cuvinte - sta ția de epurare func ționeaz ă la 18-22% din capacitatea sa. Instala ția de tratare cuprinde urm ătoarele componente: decantoare (opt unit ăți), filtre biologice (trei unit ăți), dintre care doar unul este în func țiune, cu decantoare secundare (trei unit ăți), platforme de deshidratare a n ămolului, sta ția de pompare a n ămolului, sta ția de clorinare, laborator (care monitorizeaz ă calitatea apelor uzate și a apelor uzate epurate), și un deversor de 5 km lungime cu un diametru nominal de 500 mm. Sistemul de transportare și de epurare a apelor uzate este operat de 47 persoane, inclusiv dou ă persoane cu studii universitare, 13 persoane cu studii medii de specialitate și 32 persoane cu studii liceale. Re țeaua de colectare a apelor uzate este operat ă de 31 persoane, inclusiv 4 persoane cu studii medii de specialitate și 27 persoane cu studii liceale.

4.4.3 Informa ții sumare despre infrastructura existent ă pe clustere Tabelele de mai jos prezintă informa ții succinte despre infrastructura existent ă de alimentare cu ap ă pe clustere. Pentru clusterele A-E, Clusterul 0 este inclus pentru compara ție.

Tabelul 4-7: Date despre infrastructura Clusterului 0. Date despre infrastructura clusterului “0”

rii rii

ă ă ă

zilor,km ă

ă , , km rii /1km /1km rii ă ă ă ap deap Denumirea rul de locuitori rullocuitori de deap ă rulgospod de rulgospod de rul rul consumatorilor necesare, km ă ă de ramificare, ă gospod Conducteleap de Num Lungimea conductelor Num Num Lungimea str conectate servicii la de Densitateaconductelor Num Cahul 13 500 39 800 12 590 27 379 119 80.2 113 38.8 Crihana Veche 1 380 4 420 400 1 281 32 32 43 0 Manta 1 236 3 000 300 948 21 21 59 0 Pascani 350 1 095 104 325 8.2 8.2 43 0 Rosu 1 000 3 276 604 1 975 22.1 17.2 58 4.9 Total 17 466 51 591 13 998 31 908 202.3 158.6 86 43.7

49

Tabelul 4-8: Date despre infrastructura Clusterului “A”. Date despre infrastructura C luste rului “A”

rii rii

ă ă ă

zilor,km ă

Localit ățile ă , km , rii /1km /1km rii ă ă ă ap deap rul de locuitori rul locuitori de deap ă rul rul gospod de rul gospod de rul rul consumatorilor necesare, km necesare,km ă ă deramificare, ă gospod Conducteleap de Num Lungimeaconductelor Num Num Lungimea str conectate servicii la de Densitateaconductelor Num Lopatica 288 745 0 0 5.2 0 55.4 5.2 Tartarul de Salcie 612 1 016 0 0 6.7 0 91.3 6.7 Tudoresti 30 106 0 0 0.72 0 0.72 Taraclia de Salcie 305 1 887 102 339 10.3 4.5 29.6 5.8 Burlacu 640 2 366 450 1663 14 14 45.7 0 Subtot al 1 875 6 120 552 2002 36.92 18.5 51 18.42 TOTAL inclu siv 19 341 57 711 14 550 33 910 239 177 81 62 Cluster 0

Tabelul 4-9: Date despre infrastructura Clusterului “B” luând în considera ție datele pentru Clusterul “0”. Localit ăți

ă rii rii rii

ă ă ă

Localit ăți rul rii /1km rii ă rul de rul de rul de rul de , km ,km ă ă ă ă ă zilor, zilor, km deap ă ap locuitori Num Lungimea Lungimea necesare,km Densitatea ramificare, gospod gospod Num Num Num conectate la str ă servicii de ap serviciide Conductelede conductelor de conductelor de consumatorilor gospod ap Moscovei 1 272 3 434 0 0 22.6 0 56 22.6 Bucuria 264 822 203 632 6.28 1.3 42 4.98 Lucesti 228 650 150 428 7.2 4 32 3.2 Trefestii Noi 138 432 127 398 2.6 2.6 53 0 Spicoasa 75 276 20 74 2.9 1 26 1.9 Huliboia 365 1 012 0 0 7.5 6.5 49 1 Tataresti 608 2 160 0 0 15.4 2.8 39 12.6 Subtotal 2 950 8 786 500 1 531 64 18 46 46 TOTAL inclu siv 20 416 60 377 14 498 42 588 267 177 77 90 Cluster 0

50

Tabelul 4-10: Date despre infrastructura Clusterului “C” luând în considera ție datele pentru Clusterul “0”. Date despre infrastructura de ap ă a Clusterului “C”

ă rii rii rii

ă ă ă

Localit ăți rul rii /1km rii ă rul de rul de rul de rul de , km ,km ă ă ă ă ă km km zilor, zilor, km necesare, deap ă ap locuitori Num ă Lungimea Lungimea Densitatea ramificare, gospod gospod Num Num Num conectate la str ap servicii de ap serviciide Conductelede conductelor de conductelor de consumatorilor gospod Cotihana 454 1 314 0 0 8.5 0 53 8.5 Andrusul de Jos 648 2 287 409 1 079 16.3 14.8 39 1.5 Andrusul de Sus 591 1 714 97 251 14.7 2 40 12.7 Tretesti 20 66 0 0 1 0 20 1 Baurci Moldoveni 709 2 205 0 0 20.5 0.4 34 20.1 Larga Noua 450 1 123 186 549 10.5 6.9 43 3.6 Larga Veche 126 423 0 0 3.4 0 37 3.4 Badicul Moldovenesc 428 1 342 0 0 14.5 8.9 29 5.6 Rumeantev 165 428 0 0 6.7 3.5 25 3.2 Iasnaia Poleana 45 123 0 0 0.9 0 50 0.9 Doina 425 1272 0 0 8 0 53 8 Paicu 160 577 122 0 4 4 40 0 Cucoara 336 1 207 284 1 700 8 8 42 0 Chircani 213 760 170 0 10 8.8 21 1.2 Zirnesti 604 2 072 580 0 11 11 55 0 Subtotal 5 374 16 913 1 848 3 579 138 68.3 38.9 69.7 TOTAL inclu siv 35 22 415 68 504 15 846 340 226 65.9 113.7 Cluster 0 487

Tabelul 4-11: Date despre infrastructura Clusterului “C” luând în considera ție datele pentru Clusterul “0”. Dat e despre infrastructura Clusterului “D”

, ,

rii rii

ă ă ă ă zilor, ă rii rii ă

Localit ăți rul ă ă rul de de rul de rul ă ă km km km rii conectaterii ap /1km /1km ă are, gospod are, Num rul de rul locuitori de Lungimea Densitatea gospod ă Num Num necesare, km necesare,km conductelor de la serviciila ap de consumatorilor de Conducteleap de Lungimea str conductelorap de Num gospod ramific Lebedenco 241 723 93 279 6.8 6.2 35 0.6 Hutulu 232 641 47 130 4.4 3.4 53 1

51 Ursoaia 433 1 300 47 141 8.8 1.8 49 7 Peliniei 731 1 738 0 0 18.5 0 40 18.5 Satuc 35 74 27 57 2.1 1.7 17 0.4 Vladimirovca 114 346 0 0 5 0 23 5 Nicolaevca 249 723 0 0 6.6 0 38 6.6 Gavanoasa 437 1 336 0 0 13.1 0 33 13.1 Alexanderfeld 463 1 486 260 834 8.3 12.5 56 0 Iujnoe 252 755 203 608 8.2 6.2 31 2 Burlaceni 672 2 241 0 0 12 1 56 11 Greceni 32 103 0 0 1.6 0 20 1.6 Subto tal 3 891 11 466 677 2 050 95 33 41 67 TOTAL inclu siv 21 357 63 057 14 675 43 107 297 191 72 111 Cluster 0

Tabelul 4-12: Date despre infrastructura Clusterului “E” luând în considera ție datele pentru Clusterul “0”. Date despre infrastructura Clusterului “E”

rii rii

ă ă ă

zilor,km ă

Localit ăți ă , , km rii /1km /1km rii ă ă ă ap deap rul de locuitori rullocuitori de deap ă rulgospod de rulgospod de rul consumatorilor necesare, km ă ă de de ramificare, ă gospod Conductele ap de Num Lungimea conductelor Num Lungimeastr Num conectate servicii la de Densitateaconductelor Num Vadul lui Isac 1 037 3 225 384 1 194 19 3 55 16.4 Colibasi 1 694 6 030 480 1 790 29 20 58 9.2 Brinza 820 2 660 560 1 817 17 0 47 17.3 Va leni 987 3 100 280 879 23 13 43 9.5 Slobozia Mare 2 036 6 040 1 158 3 435 39 16 53 23 Cislita Prut 460 1 300 11 6 43 5.1 Giurgiulesti 912 3 200 844 2 961 26 26 35 0 Subtotal 7 946 25 555 3 706 12 077 164 83 49 81 TOTAL inclu siv 25 412 77 146 17 704 53 135 366 242 69 124 Cluster 0

4.5 Sta ția de tratare existent ă

Sursa de ap ă pentru ora șul Cahul este râul Prut. Priza de captare a apei este amplasat ă în localitatea Cotihana, la distan ță de circa 5 km de ora ș. Capacitatea sta ției de tratare este de 17.400 m 3/zi, în prezent este folosit ă doar 1/3 din capacitate, din cauza cererii reduse. 2.3.1Detaliile procesului de tratare au fost prezentate în sec țiunea 2.3.1.

52 Tabelul 4-13: Volumul de ap ă tratat ă de Sta ția de Tratare din ora șul Cahul. 2008 2009 2010 2011 2012 Capacitatea sta ției de tratare, mii m3/an 6 351 6 351 6 351 6 351 6 351 Apa tratat ă, mii m3/an 2 049 2 135 1 898 2 038 2 171

4.6 Conect ări

4.6.1 Popula ția conectat ă la serviciile AAC Num ărul total al popula ției rurale a raionului Cahul este de 85 100, dintre care 57 100 sau 67% locuiesc în localit ăți conectate la sisteme de alimentare cu ap ă. Num ărul mediu al popula ției localit ăților conectate la sistemul de alimentare cu ap ă este de 1 904 persoane. Ponderea medie a popula ției localit ăților conectate la sistemul de alimentare cu ap ă este de 42.6%. Ponderea maxim ă a gospod ăriilor conectate se înregistreaz ă la Giurgiule ști, de 98.7%, iar ponderea minimă - în Alexandru Ioan Cuza, de 3.4%. Celelalte 57.4% de gospod ării folosesc apa din fântânile de mic ă adâncime și izvoare.

4.6.2 Industria, agricultura și mediul de afaceri conecta ți la serviciile AAC Utilizarea serviciilor de alimentare cu ap ă și servicii de canalizare de c ătre industrie, agricultur ă și mediul de afaceri poate fi descris ă dup ă cum urmeaz ă - dup ă 1993, consumul industrial a sc ăzut și reprezint ă o parte important ă a planului de vânz ări al operatorilor de servicii. 11 fabrici de vin din raionul Cahul dispun de surs ă autonom ă de ap ă (surse de adâncime) și sta ții de epurare. Serviciile de alimentare cu ap ă în zonele rurale sunt folosite în principal de c ătre agen ții economici mici, cum ar fi baruri, magazine, fabrici mici. Pe de alt ă parte, ora șul Cahul are o baz ă economic ă solid ă. Pe teritoriul ora șului opereaz ă 43 companii industriale. Cele mai mari dintre ele sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabelul 4-14: Clasificarea companiilor industriale pe tip de activitate Industria Descrierea afacerilor Numele companiei Industria alimentar ă Fabric ă de bere și b ăuturi nealcoolice SA “Bere – Unitanc” Fabric ă de vinuri SA “Podgoria Dun ării”; Fabric ă de unt și brânzeturi SA “Fabrica de brînzeturi” Uzin ă de panifica ție SA “Com binatul de panifica ţie Uzin ă de producere a furajelor SA “Cereale” combinate Industria u șoar ă Fabric ă de articole de tricot SA “Tricon” Industrie tipografic ă Tipografie SA “Raza de Sud” Industria materialelor de Uzin ă de producere a pilo ților de beton SA “USBA” construc ții armat În ora ș exist ă 37 companii de construc ție și 4 companii de transport. Datele despre principalii consum ători ai serviciilor de alimentare cu ap ă și canalizare sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabelul 4-15: Consumul serviciilor de alimentare cu ap ă și canalizare de sectorul industrial (consum ătorii principali) Clas ificarea agen ților economici pe ramuri Apa Canalizare industriale m3/an din surse din condu cta proprii, central ă, m 3/an m3/an 1 Industria de textile: 5 392 14 566 19 704 1.1 Tricon SA 4 695 7 881 12 322

53 1.2 Laboratorio Tessile Mol SRL 5 568 5 568 1.3 Tricou Fantasy SRL 697 1 117 1 814 2 Industria de panifica ție: 16 465 2 402 12 854 2.1 CahulPan 16 465 2 008 12 508 2.2 Savit-Sim SRL 233 233 2.3 Pîine și Tehnologii SRL 161 113 3 Industria alimentar ă 4 336 17 708 18 944 3.1 Fabrica de brînzeturi SA 4509 3801 3.2 Bere Unitank SA 4336 13199 15143 4 Industria de materiale de construc ții 119 119 4.1 Trans-montaj SRL (fabric ă de c ărămizi) 119 119 5 Turism balnear 99901 955 99901 5.1 Sanatoriul Nufarul Alb 99901 955 99901

4.6.3 Institu țiile publice conectate la servicii AAC Urm ătoarele institu ții din zonele rurale ale raionului Cahul sunt conectate la sistemul de alimentare cu ap ă: • 9 școli, cu o capacitate proiectat ă de 6 606 elevi. Frecventarea real ă este de 3 961 elevi, sau 60% din capacitatea proiectat ă • 18 de școli, cu o capacitate proiectat ă de 6 430 de elevi. Frecventarea real ă este de 3 050 elevi, sau 47% din capacitatea proiectat ă • 27 de gr ădini țe cu o capacitate de 3 765 de copii. Num ărul real de copii care frecventeaz ă gr ădini țele este 2 573 copii sau 68% din capacitatea proiectat ă. În acela și timp, este necesar s ă men țion ăm c ă în localit ățile f ără sisteme centralizate de alimentare cu ap ă, institu țiile publice asigur ă alimentarea cu ap ă pentru elevii din surse descentralizate. Aceste surse reprezint ă captarea din pu țuri de mic ă adâncime, care, în majoritatea cazurilor, sunt expuse riscului de contaminare.

Tabelul 4-16: Consumul și caracteristicile clien ților bugetari

Consumul și caracteristicile clien ților bugetari % Note

Num ărul proiectat de utilizatori în licee potrivit elevi 6 606 100% Nou ă unit ăți proiectului tehnic

Num ărul real al elevilor care frecventeaz ă liceul elevi 3 961 60,0%

Volumul lunar al apei fracturate pentru licee m3/lun ă 250,5 3 lcz

Num ărul de locuri în gimnazii conform Optsprezece elevi 6 430 100% proiectului tehnic unit ăți Num ărul real al elevilor care frecventeaz ă elevi 3 050 47,4% școala

Volumul lunar al apei fracturate pentru gimnazii m3/lun ă 411,5 7 lcz

Num ărul de locuri în gr ădini țe conform Dou ăzeci și copii 3 765 100% proiectului tehnic șapte unit ăți Num ărul real al elevilor care frecventeaz ă copii 2 573 68,34% gr ădini țele

54 Volumul lunar al apei fracturate pentru gr ădini țe m3/an 767 15 l/per/zi

Cincisprezece Volumul lunar de ap ă facturat pentru Prim ărie m3/an 52,5 1,6 l/per/zi unit ăți În ceea ce prive ște eficien ța utiliz ării institu țiilor publice, s-a observat sc ăderea num ărului de elevi din institu ții de înv ățământ și de copii în gr ădini țe. Acest fenomen corespunde condi țiilor demografice ale popula ției din țar ă.

4.7 Exploatare și între ținere

Ora șul Cahul are nevoie de urm ătoarele îmbun ătățiri în exploatarea sistemelor de AAC existente:

• Reabilitarea și modernizarea re țelei principale de ap ă între sta ția de pompare și cea de tratrare; • Reconstruc ția și modernizarea sta ției de tratare a apei; • Înlocuirea re țelelor de distribu ție din o țel și ciment de azbest; • Instalarea contoarelor de ap ă în zonele de consum. • Implementarea sistemului SCADA; • Reabilitarea și modernizarea sta ției de epurare a apelor uzate; • Reabilitarea canalului de evacuare a apei epurate în râul Prut, cu o lungime de 5 km

Pierderile de ap ă reprezint ă 1 231,1 mii m3/an, ceea ce dep ășește de 1.31 ori volumul de ap ă facturat ă. De asemenea, se înregistreaz ă o cre ștere latent ă a consumului specific de energie electric ă.

Tabelul 4-17: Evolu ția indicatorilor: pierderile de ap ă și consumul specific de energie electric ă Unit 2010 2011 2012 Pierderile de ap ă m3/km/24 h 24.87 27.9 32.1 Coeficientul specific kWt/1m 3 0.88 0.92 0.92

Instala ția de ap ă dispune de mecanismele și echipamentele necesare pentru organizarea serviciilor chiar și într-o zon ă extins ă.

4.8 Finan țarea serviciilor AAC, politica tarifar ă

Serviciile de AAC din raionul Cahul sunt finan țate din tarife, contribu țiile locale, bugetele locale și din alte surse. În linii generale, tarifele acoper ă costurile generale de operare, în timp ce costurile de între ținere în afara ora șului Cahul sunt efectuate pe baz ă ad-hoc. Acest lucru înseamn ă c ă între ținerea este de obicei organizat ă doar în cazuri de defec țiuni ale sistemului (scurgeri din conducte, defectarea pompei sau similar) și este acoperit ă fie din fonduri suplimentare colectate de la popula ție, fie din bugetul local al unei comune. O situa ție similar ă are loc în ceea ce prive ște costurile capitale, care sunt acoperite prin transferuri din diverse surse interne (inclusiv Fondul Na țional de Mediu), contribu țiile locale și bugetele locale. În ora șul Cahul, tarifele acoper ă costurile de operare și între ținere. Totu și, între ținerea nu se realizeaz ă la un nivel adecvat. În plus, deprecierea nu este pe deplin acumulat ă pentru reinvesti ții ulterioare (instala ția genereaz ă pierderi, dar are un flux de numerar pozitiv).

55 4.8.1 Ora șul Cahul Tarifele curente în ora șul Cahul sunt prezentate în tabelul de mai jos. Tariful nu a fost modificat din 1 aprilie 2010.

Tabelul 4-18: Tarifele curente aplicate la Apa Canal Cahul – fără TVA [MDL/m 3] Apa Canalizare Mediul Mediul Institu ții Institu ții Gospod ării de Gospod ării de bugetare bugetare afaceri afaceri Tariful de baz ă 6.00 21.00 27.97 3.00 4.00 6.00 Tariful pentru 12.00 5.50 consum mai mare de 5 m³

Tariful pentru consum ătorii casnici este mai mare pentru un consum mai mare de 5 m3. De asemenea, tarifele pentru consumatorii casnici nu sunt unificate și exist ă diverse categorii de tarife reduse. Tariful mediu ponderat este de 9,09 lei/m 3 pentru alimentare cu ap ă și 4.1 lei/m 3 pentru canalizare, în timp ce Apa-Canal Cahul estimeaz ă că tariful mediu care ar asigura recuperarea deplin ă a costurilor ar trebui s ă fie 15.14 lei/m 3 pentru ap ă și 11,28 lei/m 3 pentru canalizare. Deoarece diferen ța dintre tarifele pentru gospod ării și industrie nu este justificat ă de diferen ța costurilor, Apa Canal Cahul subven ționeaz ă utilizatorii casnici. Cu toate acestea, în perioada când era în preg ătire acest studiu, ora șul Cahul începuse discu țiile cu privire la cre șterea tarifelor, precum și introducerea unui sistem de tarifare unic (f ără subven ționare încruci șat ă între utilizatorii casnici).

4.8.2 Comunit ățile rurale Din cele 26 localit ăți rurale deservite de Apa-Canal, doar 25 au declarat un tarif. În 2010, tariful a variat de la 2,5 lei/m 3 în Ci șli ța Prut la 16,5 lei/m 3 în Bucuria. Tariful pentru ap ă este mai mare și egal cu 10 lei/m 3 în 4 localit ăți, și este mai pu țin de 10 lei/m 3 în 22 de localit ăți din cele 30 chestionate.

56 5 Analiza op țiunilor pentru alimentarea centralizat ă cu ap ă

Trei op țiuni au fost analizate înainte de efectuarea unui studiu detaliat al op țiunii preferate. Aceste op țiuni au fost analizate din perspective tehnice, de mediu, financiare și organizatorice. Analiza institu țional ă a op țiunilor pentru cooperare inter-comunal ă a fost efectuat ă separat de analiza op țiunilor tehnice. Op țiunea 1 are în vedere aprovizionarea întregului raion de la o surs ă din ora șul Cahul. În timp ce aceasta este op țiunea cea mai natural ă pentru alimentare agregat ă cu ap ă, dezavantajul acestei op țiuni este faptul c ă unele localit ăți sunt situate la distan ță și nu iau în considerare surse locale de ap ă subteran ă pentru aprovizionarea acestor localit ăți. Un alt dezavantaj al acestei op țiuni este faptul c ă conducta de ap ă trebuie s ă treac ă dincolo de hotarul raionului Cahul, pentru a aproviziona comuna Alexandru Ioan Cuza. Op țiunea 2 abordeaz ă principalul neajuns al op țiunii 1 și propune ca localitatea Alexandru Ioan Cuza s ă fie alimentat ă de la o surs ă local ă. Op țiunea 3 propune, de asemenea, alimentarea acestor trei localit ăți (Borceag, Frumu șica, Chioselia) din surse locale. Op țiunile 2 și 3 necesit ă analiza fântânilor locale și a sta țiilor locale de tratarei a apei.

5.1 Op țiunea 1

Aceast ă op țiune prevede alimentarea cu ap ă nu numai a întregului teritoriu al raionului Cahul, dar și a unei p ărți din Gagauzia, și prin urmare are nevoie de o introducere suplimentar ă.

5.1.1 Introducere Găgăuzia reprezint ă o structur ă teritorial-administrativ ă în componen ța Republicii Moldova cu statut juridic special, care prevede dreptul la autodeterminare a g ăgăuzilor, în conformitate cu prevederile Constitu ției Republicii Moldova, în conformitate cu Legea Republicii Moldova "cu privire la statutul juridic special al G ăgăuziei (Gazauz-Yeri)" și regulamentul cu privire la Găgăuzia. Legea cu privire la statutul juridic special al G ăgăuziei (Gagauz-Yeri) a fost adoptat ă de c ătre Parlamentul Republicii Moldova la 23 decembrie 1994. Regulamentul G ăgăuziei, care este actul juridic de baz ă și cu for ță juridic ă pe tot teritoriul G ăgăuziei, a fost adoptat de c ătre membrii Adun ării Populare a G ăgăuziei din 14 mai 1998. Regulamentul a intrat în vigoare la 05 iunie 1998.

57 Figura 4. Unitatea Teritorial ă Autonom ă (UAT) Găgăuzia

Teritoriul G ăgăuziei are o suprafa ță de 1.848 de kilometri p ătra ți, sau 5,5% din teritoriul total al Republicii Moldova. În conformitate cu Legea "cu privire la statutul juridic special al G ăgăuziei" și cu privire la "diviziunea administrativ-teritorial ă a G ăgăuziei", teritoriul autonomiei este împ ărțit în raioane, ora șe și sate. Autonomia are 3 raioane (Comrat, Ceadâr-Lunga și Vulc ăne ști). Autonomia G ăgăuz ă include un municipiu, dou ă ora șe, dou ăzeci de sate și trei comune. Centrul administrativ al autonomiei este municipiul Comrat.

5.1.2 Popula ția G ăgăuziei Popula ția G ăgăuziei este prezentat ă în tabelul de mai jos.

Tabelul 19. Popula ția G ăgăuziei Denumirea localit ății Num ărul popula ției 1 Mun. Comrat 23 327 2 Or.Ciadar-Lunga 19 340 3 Or. Vulcanesti 15 729 4 s.Congaz 12 850 5 s. Copcac 9 554 6 s.Baurci 9 150 7 s. Cazaclia 7 043 8 s. Chirsovo 7 036 9 s. Tomai 5 300 10 s. Dezghinja 5 252 11 s. Cismichioi 5 210 12 s.Besalma 4 750 13 s. Gaidar 4 600 14 s. Cioc-Maidan 3 926 15 s.Avdarma 3 758 16 Com. Etulia 3 564

58 17 s.Besghioz 3 391 18 s. Chiriet – Lunga 2 498 19 s. Djoltai 2 278 20 Com.Svetlii 2 271 21 Com.Congazcic 2 079 22 s.Budjac 1 763 23 s. Ferapontovca 1 008 24 s.Cotovscoe 989 25 s.Cioselia Rusa 735 26 s.Carbolsia 563

5.1.3 Zona extins ă a proiectului pentru op țiunea 1 Zona extins ă a proiectului pentru op țiunea 1 cuprinde teritoriul ora șului Cahul și suplimentar: 1. Ora șul Vulc ăne ști; 2. Satul Cismichioi; 3. Comuna Etulia. Vulc ăne ști este amplasat în regiunea de sud a țării la o distan ță de 200 km de Chi șin ău, 7 km de la hotarul cu Ucraina și 35 km de la hotarul cu România.

5.1.4 Condi țiile climaterice, topografice și pedologice UTA G ăgăuzia este amplasat ă în stepele Bugeacului, parte a câmpiei de sud a Moldovei. Zona este intersectat ă de ravene și v ăi. Peisajul este format în cea mai mare parte din dealuri de step ă. Teritoriul autonomiei este traversat de râuri mici, cum ar fi Ialpug, Ialpujel, Lunga și Lunguta. Regiunea este atribuit ă zonei seismice carpatice. Clima din regiune este cald ă, temperatura de 10˚C și mai mult men ținându-se pentru o perioad ă de 179 - 187 de zile în cursul anului. Resursele de ap ă ale UTA G ăgăuzia sunt de adâncime, cu un volum de 8-10 mil.m 3. Sursele de ap ă de suprafa ță sunt aproape inexistente. Pe teritoriul UTA Găgăuzia exist ă dou ă rezervoare de ap ă: unul la Comrat, cu o suprafa ță de 1,7 km 2 și unul la Congaz, cu o suprafa ță de 4,9 km 2.

5.1.5 Resursele naturale Fondul funciar al satului este de 15.260 ha, din care cea mai mare parte - 12.645 ha sau 82,9% este teren agricol. Vulc ăne ști difer ă radical de alte zone urbane din țar ă prin suprafa ța sa și prin ponderea mare a terenurilor agricole. Terenurile agricole sunt distribuite dup ă cum urmeaz ă: teren arabil - 9.820 ha, vii - 1.336 ha, livezi - 299 ha. Ora șul are trei parcuri, cu o suprafa ță total ă de 3,8 ha. Suprafa ța benzilor de protec ție în jurul ora șului este de 275.4 ha. Patrimoniul silvic ocup ă 800 ha.

5.1.6 Infrastructura Găgăuzia are 26 localit ăți, prev ăzute cu sisteme de alimentare cu ap ă. Lungimea total ă a re țelei de alimentare cu ap ă este de 605 km., 51 6% din num ărul total de gospod ării sunt conectate la instala ții centralizate de alimentare cu ap ă și aproximativ 38,5% din gospod ării sunt conectate la sisteme de canalizare centralizat ă. De asemenea, popula ția este aprovizionat ă cu ap ă din fântâni de adâncime, num ărul total al c ărora este de 3.284, dintre care 1.853 cu ap ă care corespunde standardului de "ap ă potabil ă". Situa ția privind calitatea apei în partea de sud, unde se afl ă Vulc ăne ști, este destul de dificil ă, în timp ce situa ția din alte p ărți ale G ăgăuzia este ceva mai bun ă (doar 22,3% din fântâni au ap ă care nu corespunde standardelor de calitate). Lungimea total ă a drumurilor din ora șul Vulc ăne ști este de 64 km, din care 35,8 km sunt drumuri cu acoperire rigid ă. În ora ș exist ă 4.675 case și apartamente, dintre care 955 sunt conectate la

59 re țeaua centralizat ă de alimentare cu ap ă și sistemul de canalizare. Unele case sunt aprovizionate din cele 73 fântâni publice. Ora șul Vulc ăne ști este alimentat cu gaze în propor ție de 95%. Din num ărul total de case și apartamente 3.549 sau 76% au acces la linie telefonic ă. Leg ătura dintre ora ș și alte localit ăți este asigurat ă prin cale ferat ă și drumuri terestre, care trec prin ora ș. Întreprinderea municipal ă Apa Canal Vulc ăne ști opereaz ă un sistem de alimentare cu ap ă și canalizare, valoarea activelor c ărora la 1 aprilie 2013 era de MDL 23.567.772 11 . Valoarea activelor fixe va fi distribuit ă dup ă cum urmeaz ă: 1. Infrastructura sistemului de alimentare cu ap ă - MDL 13.953.12; 2. Infrastructura sistemului de canalizare - MDL 8.437.660; 3. Producere auxiliar ă - MDL 669.900; 4. Cl ădirea administrativ ă - MDL 507.100.

5.1.7 Sistemul de alimentare cu ap ă Sistemul de alimentare cu ap ă cuprinde dou ă prize de ap ă, din care priza nr.1 are 8 fântâni arteziene. Priza de ap ă nr.2 are 5 fântâni de captare de mic ă adâncime. Pentru priza nr.1, din cele 8 fântâni, doar dou ă sunt func ționale: nr.6 și nr.7. O problem ă serioas ă în captarea apei este lipsa debitului de ap ă în fântânile nr. 2, 3 și 8. Fântânile nr. 4 și 5 sunt conservate.

Figura 5. Planul general pentru dezvoltarea sistemelor de alimentare cu ap ă și canalizare

Din cele 5 sonde de captare care se afl ă la bilan țul fântânii nr. 2, doar 4 sunt func ționale: nr. 1, 2, 3 și 5. Sonda nr. 4 necesit ă repara ții.

11 Raportul privind activele ME Apa Canal Vulc ăne ști

60 Tabelul 20. Sta ția de pompare etapa II este echipat ă cu pompe de tipul "K" Tipul pompei Starea fizic ă Ac țiuni K – 100 – 65 – 200 satisf ăcătoare Func țional ă K – 100 – 65 – 200 satisf ăcătoare Repara ție general ă K – 90 / 45 nesatisf ăcătoare Înlocuire

Figura 6. Parte a instala ției de alimentare cu ap ă

Figura 7. Sta ția de pompare

61 Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Lungimea conductelor de alimentare cu ap ă este de 44.2 km, grad de uzur ă 98%. Distribu ția materialelor din care sunt confec ționate conductele este dup ă cum urmeaz ă:

Tabelul 21. Conducte dup ă materiale de construc ții Materialul conductei Lungimea conductei, m PEID 0 Oțel 27 800 Font ă 11 600 Azbociment 4 800

5.1.8 Sistemul de canalizare și de epurare a apelor uzate Re țelele de canalizare au o lungime de 17,6 km; inclusiv colectoare principale care au o lungime de 1,6 km. Sistemul este împ ărțit în 3 zone canalizate și 3 sta ții de pompare a apei reziduale. Capacitatea sta ției de epurare este de 3 800 m 3 / zi. Din 3 pompe de la sta ția principal ă de pompare, doar una este func țional ă. 2 pompe au fost înlocuite în timpul repara ției generale a sta ției de pompare. Toate conductele și fitingurile din interiorul sec ției au fost, de asemenea, înlocuite. Echipamentele și sta țiile de pompare necesit ă repara ție capital ă.

5.1.1 Op țiunea tehnic ă Apa de suprafa ță a râului Prut va fi principala surs ă de alimentare cu ap ă pentru toate localit ățile. Sta ția de captare și sta ția de tratare existente vor fi utilizate pentru alimentarea cu ap ă. Sta ția de tratare existent ă are o capacitate suficient ă pentru a satisface cererea viitoare de ap ă din toate localit ățile 12 . Apa de la sta ția de tratare din Cahul și de la sistemul existent al ora șului Cahul va fi distribuit ă prin intermediul a trei conducte de ap ă. Conducta principal ă de sud va aproviziona Clusterul E, conducta principal ă de sud-est va aproviziona Clusterul D și comuna Alexandru Ioan Cuza. Conducta principal ă de nord-est se va ramifica și va aproviziona Clusterele A, B și C, precum și localit ățile Borceag, Frumu șica și Chioselia. Pe lâng ă aprovizionarea întregului raion Cahul, conducta principal ă de la Clusterul D pân ă la localitatea Alexandru Ion Cuza trebuie s ă treac ă prin ora șul Vulc ăne ști, care este amplasat pe teritoriul G ăgăuziei. Acest lucru înseamn ă c ă un num ăr suplimentar al popula ției va fi aprovizionat și se va asigura extinderea re țelei de alimentare cu ap ă a clusterului D pân ă la parametrii cererii suplimentare de ap ă.

5.1.2 Cluster D extins Num ărul de localit ăți conectate - 18 Popula ția deservit ă – 29 246 locuitori Flux zilnic maxim – 5 750,59 m 3 /zi

Tabelul 22. Calcularea fluxului pentru fiecare localitate

q Qday av , Qday max , Q, 3 3 3 Locali tatea Nr. gosp. locuit . 2013 Locuit. 2025 sp. m /zi Kzi m /zi Kp Ks Qday calc, m /zi Q, mc/h l/s

12 În prezent, volumul de ap ă furnizat ora șului constituie 3 000 metri cubi, capacitatea sta ției de pompare fiind de 23 000 metri cubi pe zi (cu operare tuturor celor 3 pompe. Sta ția de tratare a fost proiectat ă pentru o capacitate de 27 500 metri cubi pe zi, în timp ce în prezent de prelucreaz ă 8 000 metri cubi pe zi. Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 62

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Lebedenco 241 723 766 125 95,80 1,3 124,54 1,1 1,1 150,69 6,28 1,74 Hutulu 232 641 679 125 84,93 1,3 110,41 1,1 1,1 133,60 5,57 1,55 Ursoaia 433 1300 1378 125 172,25 1,3 223,93 1,1 1,1 270,95 11,29 3,14 Pelinei 731 1738 1842 125 230,29 1,3 299,37 1,1 1,1 362,24 15,09 4,19 Satuc 35 74 78 125 9,81 1,3 12,75 1,1 1,1 15,42 0,64 0,18 Vladimirovca 114 346 367 125 45,85 1,3 59,60 1,1 1,1 72,11 3,00 0,83 Alexanderfeld 463 1486 1575 125 196,90 1,3 255,96 1,1 1,1 309,72 12,90 3,58 Nicolaevca 249 723 766 125 95,80 1,3 124,54 1,1 1,1 150,69 6,28 1,74 Gavanoasa 437 1336 1416 125 177,02 1,3 230,13 1,1 1,1 278,45 11,60 3,22 Iujnoe 252 755 800 125 100,04 1,3 130,05 1,1 1,1 157,36 6,56 1,82 Burlaceni 672 2241 2375 125 296,93 1,3 386,01 1,1 1,1 467,07 19,46 5,41 Greceni 32 103 109 125 13,65 1,3 17,74 1,1 1,1 21,47 0,89 0,25 Al. Ioan Cuza 2653 2812 125 351,52 1,3 456,98 1,1 1,10 552,94 23,04 6,40 Etulia 1115 2714 2877 125 359,61 1,3 467,49 1,1 1,10 565,66 23,57 6,55 Etulia Noua 740 784 125 98,05 1,3 127,47 1,1 1,10 154,23 6,43 1,79 Cismichioi 1558 5032 5334 125 666,74 1,3 866,76 1,1 1,10 1048,78 43,70 12,14

Or. Vulc ăne ști 4254 16125 17093 125 2136,56 1,3 2777,53 1,1 1,10 3360,81 140,03 38,90 Or. Vulc ăne ști 121 222 235 125 29,42 1,3 38,24 1,1 1,10 46,27 1,93 0,54 TOTAL 27591 29246 3655,81 4752,55 5750,59 239,61 66,56

A fost analizat ă posibilitatea construc ției unui sistem centralizat de alimentare cu ap ă timp pentru 18 localit ăți, cu un num ăr total de 29 246 de locuitori. Acest sistem de alimentare cu ap ă este conectat la sta ția de pompare SP5 și cele doua rezervoare de 1 500 m 3 fiecare, care în prezent nu sunt folosite. Sistemul de alimentare cu ap ă trebuie s ă asigure furnizarea continu ă a debitului 3 Q zi max = 5 750,59 m /zi, Q o = 66,56 l / s și o presiune de lucru minim ă a construc ției locale de stocare (înmagazinare) a apei. Urm ătoarele localit ăți urmeaz ă a fi conectate la traseul D: Lebedenco, Hutulu, Ursoaia, Pelinei, Satuc, Vladimirovca, Alexanderfeld, Nicolaevca, G ăvănoasa, Iujnoe, Burl ăceni, Greceni, ora șul Vulc ăne ști, Alexandru Ioan Cuza, Etulia, Etulia Noua, Ci șmichioi, localitatea Vulc ăne ști și gara feroviar ă. Apa este pompat ă prin SP5, echipat ă cu pompe 3 +1 pompe, tip NL80/250-45-2-12-50 Hz pân ă la 185 m de la nivelul solului, unde sunt plasate dou ă rezervoare de 1 000 m 3 fiecare, prin intermediul unei conducte cu un diametru DN 400, unde aduc țiunea func ționeaz ă prin gravita ție, de la cota 185 pân ă la 45 m în satul Gavanoasa. Pentru a reduce presiunea, în sus pe ramifica ție spre s. Lebedenco, a fost prev ăzut un reductor de presiune cu ∆ p = 15,0 m col. H 2O. La ie șirea din satul G ăvănoasa au fost prev ăzute dou ă rezervoare de stocare a apei de 500 m 3 fiecare, din care apa este pompat ă prin sta ția de pompare SP1, echipat ă cu pompe 2 +1, tip NL 80/250-37-2-12-50 Hz, pân ă la cota de teren a ora șului Vulc ănești 90 și la rezervorul de ap ă de la s. Alexandru Ioan Cuza, cota de teren 94, col. presiune H 2O 5.21m și, respectiv, la Iujnoe v. cota de teren 110, presiune 24,99 m col H 2O. Traseul principal pentru alimentarea cu ap ă a s. Vulc ăne ști a fost prev ăzut cu diametru DN 315.

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 63

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Pentru alimentarea cu ap ă a s. Ci șmichioi, dup ă s. Etulia la cota de teren de 60 m, se prevede o sta ție de repompare a apei, SP4, echipat ă cu 1 +1 pompe, tip MVI 5204/PN16 3 ~, care aprovizioneaz ă turnurile de ap ă . Datorit ă configura ției accidentale a terenului în s. Cismochioi, cu diferen ță de nivel de teren de aproximativ 75 m, alimentarea cu ap ă au fost prev ăzut ă din dou ă direc ții opuse. Alimentarea cu ap ă a turnului în s. Etulia Noua va fi asigurat ă prin intermediul sta ției de repompare SP6, amplasate la ie șirea din s. Etulia, cota de teren 50 m, echipat ă cu pompe 1 +1, tip MVI 806/PN16 3 ~ . Vulc ăne ști, partea amplasat ă aproape de gara feroviar ă, este alimentat printr-o conduct ă cu DN50 care merge pân ă la 106 m de la nivelul solului, presiune col. 9,02 m H 2O, dup ă care func ționeaz ă gravita țional. Traseul secundar care aprovizioneaz ă localit ățile precum Iujnoe, Burl ăceni și Greceni a fost prev ăzut la DN 160 mm. Pentru a aproviziona turnurile de ap ă din Iujnoe și Burl ăceni au fost prevăzute dou ă sta ții de pompare. La ie șirea din s. Iujnoe o sta ție de re-pompare PS2, echipat ă cu 1 +1 pompe, tip MVI 3203/PN16 3 ~, care pompeaz ă apa pân ă la s. Burl ăceni, cota de teren 142, presiune col.. 18,58 m H 2O. Pân ă la s. Greceni conducta de aduc țiune func ționeaz ă gravita țional. Pentru alimentarea s. Alexanderfeld, situat la cota de teren de 155 m, pe ramifica ția al c ărei punct de racordare la conducta principal ă în fa ța s. Vladimirovca, cota de teren de 50 m, trebuie să fie amplasat ă o sta ție de repompare SP3, cota de teren 101 m, echipat ă cu 1 +1 pompe, tip MVI 1607- 6/PN16 3 ~. Lungimea conductelor de aduc țiune pe traseul principal care transport ă ap ă potabil ă este de 79 333 m, iar a celor locale – 12 461 m, distribu ția lor pe diametre și lungimi fiind prezentat ă în tabelele 23 și 24.

Tabelul 23. Lungimea și materialul re țelelor planificate pe traseul principal Diamet ru Lungimea , m Traseul principal PEID DN400 7 585 PEID DN355 9 308 PEID DN315 15 450 PEID DN250 9 730 PEID DN200 5 870 PEID DN160 12 200 PEID DN125 2 110 PEID DN110 5 890 PEID DN75 4 220 PEID DN50 6 870 TOTAL 79 333

Tabelul 24. Lungimea și materialul re țelelor planificate pe traseul secundar Diamet ru Lungimea , m Tr aseul local PEID DN225 30 PEID DN125 4 430 PEID DN110 1 551 PEID DN90 2 750 PEID DN75 540 PEID DN63 1 950 PEID DN50 1 210 Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 64

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

TOTAL 12 461

Lungimea total ă a conductelor de alimentare cu ap ă este de 91 794 m. În func ție de configura ția câmpului de localit ăți deservite, a fost stabilit tipul de instala ții de stocare a apei și capacitatea lor. Pentru a asigura o presiune liber ă în re țeaua de distribu ție și depozitarea compens ării, a volumelor de foc, au fost preconizate rezervoare sau turnuri (castele) de ap ă. Datele cu privire la tipul de construc ții de depozitare, capacitatea și numerele lor sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabelul 25. Caracteristicile tehnice ale rezervoarelor de stocare Localitatea Cota teren , m capacit atea , m 3 num ărul Rezervor de ap ă Or. Vulc ăne ști 90 500 2 Alexandru Ioan Cuza 94 150 1 Etulia 75 150 1 Rezervor de ap ă Lebedenco 110 50 2 Hutulu 125 50 1 Ursoaia 125 50 3 Pelinei 100 50 3 Satuc 68 25 1 Vladimirovca 75 50 1 Alexanderfeld 155 50 3 Nicolaevca 65 50 2 Gavanoasa 75 50 3 Iujnoe 115 50 2 Burlaceni 142 50 3 Greceni 102 25 1 Etulia Nou ă 95 50 1 Ci şmichioi 92/85 50 2/2 Vulc ăne ști st. CF 90 25 1

Pe traseul conductei regionale de aduc țiune au fost prev ăzute rezervoare de ap ă, amplasarea și capacitatea c ărora sunt amplasate în tabelul de mai jos.

Tabelul 26. Caracteristicile sta țiilor de pompare Rezervorul de ap ă Cota teren , m capacitatea , m 3 num ărul RAP 1 ( traseul ) 185 1 000 2 RAP 2 (PS1) 90 500 2

Harta de mai jos prezint ă o imagine asupra infrastructurii propuse.

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 65

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 66

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

5.1.3 Cerin țe și aranjamente institu ționale Op țiunea propus ă necesit ă cele mai complicate aranjamentele institu ționale, având în vedere c ă re țeaua de ap ă trece dincolo de frontiera raionului Cahul. La etapa actual ă, careva acorduri de cooperare inter-comunal ă, bazate pe o utilitate, propus ă în sec țiunea 8.2, vor fi greu de aplicat pentru ora șul Vulc ăne ști.

5.1.3.1 Premise Unul dintre scopurile și beneficiile cooper ării inter-municipale constau în efectele economiilor de scar ă, care, în contextul structurii administrativ-teritoriale a Republicii Moldova, cu greu pot fi realizate în limitele teritoriale ale unui singur raion. Pe lâng ă motivele de eficien ță economic ă și de importan ță strategic ă și pentru mediul înconjur ător (localit ățile din raionul Vulc ăne ști ar folosi apa de suprafa ță și nu ape subterane din fântâni), interconectarea sistemului de alimentare cu ap ă a raionului Vulc ăne ști la viitorul sistem al raionului Cahul (Cluster D) ar permite integrarea ora șului Alexandru Ioan Cuza în sistemul centralizat al acestui cluster, în timp ce în prezent, datorit ă pozi ției sale geografice, ora șul este izolat și se examineaz ă op țiunea de alimentare cu ap ă din surse proprii/subterane . În aceste condi ții, în dependen ță de interesul și alegerea f ăcut ă de c ătre autorit ățile locale din raionul Vulc ăne ști, sunt posibile mai multe op țiuni de integrare institu țional ă, mai mult sau mai pu țin avansate. Prin urmare, sunt propuse patru opțiuni de baz ă pentru integrarea localit ăților din raionul Vulc ăne ști: Op țiunea 1: Integrarea deplin ă în arhitectura institu țional ă a raionului Cahul (localit ățile din raionul Vulc ăne ști devin ac ționari ai operatorului din raionul Cahul). Op țiunea 2. Integrare par țial ă, în conformitate cu care operatorii atât din Cahul, cât și din Vulc ăne ști r ămân a fi entit ăți independente, dar împreun ă creeaz ă un holding (uniune). Op țiunea 3. Rela ții contractuale. În acest caz, nu este vorba despre o integrare institu țional ă, ci mai degrab ă de rela ții contractuale, al c ăror obiect este achizi ționarea în vrac a apei la hotarul administrativ al entit ăților administrative în cauz ă. Op țiunea 4. Arenda serviciului (contractarea). În acest caz, autorit ățile din raionul Vulc ăne ști ar contracta furnizarea serviciului de la operatorul din Cahul, f ără a participa la crearea acestuia. Autorit ățile publice din Vulc ăne ști p ăstreaz ă anumite func ții de monitorizare, coordonare, de și operatorul din Cahul este responsabil pentru furnizarea serviciului (interac țiuni directe cu consumatorii). Trebuie de men ționat c ă, în cadrul acestui studiu, aceste op țiuni pentru integrarea institu țional ă a localit ăților din raionul Vulc ăne ști vor fi analizate într-un mod sumar, și, ulterior, în func ție de interesul partenerilor (APL) din aceste localit ăți, op țiunea selectat ă va fi dezvoltat ă în detaliu.

5.1.3.2 Descrierea și analiza op țiunilor 1) Op țiunea de integrare total ă. Aceast ă op țiune presupune c ă localit ățile din raionul Vulc ăne ști particip ă în calitate de parteneri egali cu localit ățile din raionul Cahul în crearea unui operator comun (ex. Societate pe Ac țiuni). În acest caz, integrarea institu țional ă a acestor localit ăți nu necesit ă niciun proiect de document specific, toate documentele preg ătite pentru localit ățile raionului Cahul sunt aplicabile celor din Vulc ăne ști.

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 67

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Urm ătorii pa și trebuie s ă fie f ăcu ți și documentele trebuie s ă fie întocmite pentru implementarea acestei op țiuni de integrare institu țional ă: I. Reorganizarea operatorilor existen ți (fuziunea operatorilor existen ți și transformarea lor din Întreprinderi Municipale (ÎM) în Societ ăți pe Ac țiuni (SA)), cu toate cerin țele care rezult ă din astfel de schimbare (notific ări c ătre creditori, publica ții în Monitorul Oficial), o posibil ă cre ștere de capital și subscrierea de noi ac ționari ai ac țiunilor nou-emise, care necesit ă urm ătoarele documente: 1. Statutul societ ății comerciale 2. Articole de asociere II. De asemenea, în afar ă de participarea la înfiin țarea operatorului, va fi necesar ă încheierea unui contract de delegare a managementului serviciului public de alimentare cu ap ă c ătre operatorul regional comun. Avantajele op țiunii: 1. Simplitatea și omogenitatea sistemului 2. Posibilitatea aplic ării unei politici tarifare unice și a principiului coeziunii între localit ăți / raioane 3. Avantajele economiilor de scar ă ar putea fi mai importante decât în cazul altor opțiuni 4. Dublarea structurilor administrative este evitată (un operator în loc de doi - costuri de exploatare reduse din punct de vedere administrativ) Dezavantaje / posibilele riscuri: 1. Este nevoie de o voin ță mai pronun țat ă de a coopera din partea APL vizate (în special cele din raionul Vulc ăne ști), ceea ce ar putea fi dificil de atins 2. Dac ă la crearea capitalului social se accept ă contribu ții în natur ă, vor fi necesare resurse pentru evaluarea activelor 4. Adoptarea unor hot ărâri ale organelor de conducere ale viitoarei societ ăți comerciale ar putea necesita mai multe eforturi. 5. Rata de participare și putere de decizie existente la moment în raionul Cahul s-ar putea schimba.

2) Op țiunea de integrare par țial ă. Aceast ă op țiune presupune existen ța unor operatori diferi ți și, respectiv, a unor structuri institu ționale și legale în fiecare din cele dou ă raioane (care, la rândul lor, pot include localit ăți din fiecare raion). Cu toate acestea cei doi operatori pot forma împreun ă o structur ă institu țional ă comun ă, în scopuri de coordonare și integrare (conglomerat, holding, uniune). Avantaje: Aceast ă op țiune ar permite un anumit grad de coordonare și integrare între cele dou ă raioane, mai pu țin intense decât cele prev ăzute la op țiunea 1, dar mai mari în compara ție cu op țiunea contractual ă (op țiune 3). Dezavantaje: 1. Aceast ă form ă este mai pu țin cunoscut ă și practicat ă în Republica Moldova, ceea ce ar putea crea dificult ăți în fazele ulterioare; 2. Totu și, aceast ă op țiune presupune dublarea unor structuri administrative (câte o structur ă administrativ ă în fiecare raion), plus efortul necesar pentru administrarea uniunii.

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 68

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

3) Op țiunea contractual ă. Aceast ă op țiune nu presupune nicio integrare institu țional ă, ci mai degrab ă de rela ții contractuale, al c ăror obiect este achizi ționarea în vrac a apei la hotarul administrativ al entit ăților administrative în cauz ă și utilizarea apei de suprafață din rîul Prut. Deoarece, a șa cum se poate observa în figura schematic ă din Anexa 1, ora șul Alexandru Ioan Cuza este o enclav ă în raionul Vulc ăne ști, iar re țeaua va trece ini țial prin ora șul Vulc ăne ști și apoi prin Alexandru Ioan Cuza și ar continua mai departe în alte localit ăți din raionul Vulc ăne ști, pot ap ărea anumite probleme tehnice și de inginerie privind contorizarea cantit ății de ap ă distribuite. În acest caz, va fi necesar ă instalarea unor dispozitive pentru a m ăsura cantitatea de ap ă în urm ătoarele loca ții: (1) la hotar (intrare), în ora șul Vulc ăne ști și ie șirea din acesta (diferen ța o va reprezenta cantitatea de ap ă ce urmeaz ă a fi facturat ă), (2) la intrare (2) în Alexandru Ioan Cuza (op țional, deoarece acest lucru va fi integrat în structura institu țional ă a operatorului din Cahul și rela ții contractuale vor exista cu fiecare utilizator de ap ă, ceea ce va duce la contorizarea consumului individual), (3) (3) la ie șirea din Alexandru Ioan Cuza (cu condi ția ca alte localit ăți din raionul Vulc ăne ști vor fi integrate în operatorul din ora șul Vulc ăne ști) sau la intrarea în fiecare dintre localit ățile din raionul Vulc ăne ști, dac ă o astfel de integrare nu va avea loc .

Este necesar ă licita ție pentru semnarea unui astfel de contract sau nu? Răspuns: Procedura de achizi ție public ă nu este necesar ă pentru încheierea contractului de cump ărare în vrac a apei de către operatorul din Vulc ăne ști. Aceast ă concluzie se bazeaz ă pe mai multe motive: 1) Legea cu privire la achizi ții publice nr. 96 din data de 13.04.2007 prevede posibilitatea achizi țion ării dintr-o singur ă surs ă sau a trecerii la procedurile negociate în cazul în care, din anumite motive, un anumit bun sau serviciu poate fi furnizat numai de c ătre o singur ă entitate comercial ă sau o entitate specific ă. 2) Noua lege cu privire la serviciul public de alimentare cu ap ă și canalizare nr. 303 din data de 13.12.2013 prevede, în mod indirect, un astfel de argument în art. 13, alin (12). 3) În contextul procesului de armonizare a legisla ției Republicii Moldova cu normele Uniunii Europene, alimentarea cu ap ă potabil ă și canalizarea fac parte din a șa-numitele serviciile de interes economic general, care sunt supuse unor reglement ări speciale, care elimin ă, în esen ță, obliga ția de a respecta regulile de concuren ță și permit ajutor de stat, în anumite condi ții (nu de tipul general, mai degrab ă un ajutor de stat direc ționat pentru servicii specifice, pe baza de transparen ță în ceea ce prive ște volumul de servicii prestate și costuri stabilite, cu posibilitatea unui anumit profit). Elementele unui astfel de contract. Un posibil contract pentru achizi ționarea în vrac a apei ar trebui să con țin ă urm ătoarele elemente de baz ă: 1. Informa ții despre p ărți, care vor fi intitulate cump ărător și vânz ător, respectiv, precum și a unei autoriza ții din partea fondatorilor (rezolu ții ale organelor de conducere) 2. Defini ții 3. Obiectul contractului (furnizarea / achizi ționarea de ap ă în vrac) 4. Drepturile și obliga țiile p ărților 5. Termenul pentru care se încheie contractul

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 69

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

6. Metoda prin care se va măsura volumul de ap ă, amplasarea de echipamente de m ăsurare 7. Pre țul și metoda (termen) de plat ă 8. Volumul estimat de ap ă ce urmeaz ă s ă fie furnizat ă, calitatea, presiunea, etc. 9. Sanc țiuni și r ăspunderea părților 10. Litigii și solu ționarea acestora 11. For ța major ă și alimentarea cu ap ă în situa ții excep ționale 12. Dispozi ții privind continuarea re țelei și a debitului de ap ă spre Alexandru Ioan Cuza 13. Modificarea, rezilierea și prelungirea contractului 14. Altele. Avantaje: 1. Ar putea fi resim țite anumite efecte ale economiilor de scar ă (volumul de ap ă vândut va cre ște) 2. Ap ă mai sigur ă pentru utilizatorii din Vulc ăne ști 3. Localitatea Alexandru Ioan Cuza ar putea fi integrat ă în sistemul centralizat și va beneficia de ap ă mai sigur ă Dezavantaje/riscuri: 1. Or. Vulc ăne ști s-ar putea retrage din schem ă, afectând astfel restul sistemului 2. Pre țul la ap ă va începe la costul de producere și pompare pân ă la punctul de delimitare, posibilit ățile de echilibrare a pre țului pe întreaga suprafa ță de aprovizionare vor fi mai limitate 3. Eforturile de administrare r ămân a fi neoptimizate (vor continua s ă existe operatori diferi ți).

4) Arenda serviciului (contractarea). Este op țiunea în care autorit ățile raionului Vulc ăne ști aplic ă una dintre posibilit ățile de delegare a gestiunii serviciului: contractarea serviciului de la un operator independent de ei, care ar putea fi fie public, fie privat. Din moment ce recent au fost adoptate norme noi și au ap ărut circumstan țe care justific ă delegarea direct ă a serviciului de alimentare cu ap ă și de canalizare operatorilor cu capital public, autorit ățile din Vulc ăne ști pot concesiona în mod direct serviciul operatorului din Cahul, f ără a avea nevoie s ă se organizeze o licita ție în acest sens (vezi argumentele la acest punct din op țiunea 3). În acest caz, nu este vorba despre vânzarea în vrac a apei potabile, ci despre rela ții directe între operatorul Apa-Canal Cahul și consumatorii din raionul Vulc ăne ști. În pofida faptului c ă legea cu privire la contracte de leasing (concesiune) este destul de dep ășit ă și în contradic ție cu legea privind parteneriatele public-privat, elementele și specificul rela țiilor de concesiune sunt foarte bine cunoscute și aplicate de c ătre autorit ățile locale din Republica Moldova, și din acest motiv, nu este necesar s ă se insiste asupra detaliilor. Avantaje: 1. Este o form ă mai avansat ă de integrare în raport cu op țiunea de aprovizionarea în vrac a apei. Ofer ă mai multe posibilit ăți de a planifica și de manevra operatorului (Apa-Canal Cahul). Exist ă un singur centru de coordonare și comand ă. 2. Se men ține poten țialul efectului economiilor de scar ă. Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 70

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

3. Rela ții destul de clare și simple. Este o form ă contractual ă cunoscut ă. Dezavantaje/riscuri: 1. Operatorul din Vulc ăne ști trebuie s ă fie închis/dizolvat (posibilitatea de a pierde locuri de munc ă, cu toate c ă o parte semnificativ ă a personalului pot fi reangaja ți la Ap ă-Canal Cahul) 2. Obliga țiile și sursa de între ținere și de investi ții în infrastructur ă, precum și taxa, trebuie s ă fie specificate foarte clar 3. Termenul este limitat la 49 de ani. 4. Exist ă op țiunea de reziliere. Prin urmare, condi țiile de reziliere a contractului ar trebui s ă fie stabilite în mod clar.

5.1.4 Implica țiile asupra mediului Principalele criterii pentru selectarea op țiunii de alimentare cu ap ă cea mai prietenoase mediului înconjur ător, sunt: - Ar trebui acordat ă prioritate traseului care con ține mai pu ține rezervoare de ap ă, deoarece fiecare rezervor de ap ă reprezint ă un risc de scurgere de substan țe toxice.

- Ar trebui acordat ă prioritate traseelor care sunt planificate pe topografie mai pu țin fragmentat ă, cu mai pu ține ravene și soluri instabile, și care se intersecteaz ă cu mai pu ține văi tributare. Topografia instabil ă expus ă la eroziune conduce la un risc mai mare pentru ruperea țevilor de ap ă. Intersectarea p ărții inferioare a pantelor abrupte necesit ă elaborarea unor m ăsuri speciale pentru a evita alunec ările de teren și spargerea de conducte.

- Prioritate ar trebui acordat ă op țiunii care nu prevede intersectarea terenurilor contaminate. Printre acestea se num ără: cimitire de oameni și animale, fostele depozite de pesticide, platforme de depozitare a de șeurilor, platforme pentru de șeuri de grajd și alte surse de contaminare.

- Ar trebui s ă fie acordat ă prioritate traseelor care vor consuma mai pu țin ă energie în timpul opera țiunilor (adic ă, mai pu ține sta ții de pompare și de tratare a apei).

- Ar trebui acordat ă prioritate traseelor care presupun o acoperire mai mare cu sistem de canalizare.

- Rezervoarele de ap ă și sta țiile de pompare, de preferin ță, ar trebui s ă fie situate pe terenuri publice, luând în considerare stabilirea de zone de protec ție sanitar ă, și cu scopul de a evita conectarea ilegal ă la re țea și riscul de pierderi/scurgeri de ap ă.

- Ar trebui acordat ă prioritate traseelor care traverseaz ă mai pu ține drumuri și alte elemente de infrastructur ă de transport.

Ținând cont de criteriile de mai sus pentru alegerea traseului, traseul cel mai ecologic este cel propus de clusterele D, B, A (în ordinea priorit ății). Inclusiv cererea suplimentar ă din partea ora șului Vulc ăne ști pentru clusterul D trebuie luat ă în considerare. Acest lucru face ca op țiunea 1 s ă fie cea mai ecologic ă. Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 71

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Având în vedere c ă, în conformitate cu legisla ția Republicii Moldova, expertiza ecologic ă este obligatorie pentru proiectele noi privind alimentarea cu ap ă, și c ă traseele sistemului de alimentare cu ap ă propuse în op țiunea 1 traverseaz ă o serie de arii naturale protejate de stat 13 , necesitatea efectu ării unei evalu ări a impactului asupra mediului trebuie s ă fie stabilit ă de c ătre Inspectoratul Ecologic de Stat. În cazul select ării traseelor de alimentare cu ap ă propuse, ar trebui luate în considera ție urm ătoarele beneficii/impacturi poten țiale: - Îmbun ătățirea s ănătății publice: Proiectul contribuie la cre șterea fiabilit ății prest ării serviciilor de alimentare cu ap ă clien ților casnici și va îmbun ătăți considerabil calitatea apei potabile furnizate popula ției (în special prin indicatori fizici și microbiologici), ceea ce conduce la o reducere a ratelor de boli legate de ap ă și va îmbun ătăți s ănătatea public ă. - Securitatea procesului de dezinfec ție: reactivii clorați care vor fi folosi ți pentru stocarea apei pentru mai mult de 6 ore pot impune un risc s ănătății publice. Reactivii folosi ți pentru dezinfectarea apei trebuie s ă fie supu și m ăsurilor standard de protec ție și control al con ținutului lor în ap ă. - Poluare cu de șeurile de construc ții: Aceste de șeuri pot provoca un impact negativ temporar și nesemnificativ asupra calit ății apei subterane. Lucr ările de construc ții vor fi efectuate pe parcursul unei perioade scurte de timp. M ăsuri suplimentare vor fi puse în aplicare și vor fi luate în considerare standardele locale de protec ție a apelor subterane împotriva polu ării. - Zgomot temporar în faza de construc ție . Impactul negativ include: praf din lucr ări de construc ții, zgomot în timpul s ăpăturilor, posibilele efecte ale vibra țiilor asupra caselor vechi și transportarea elementelor construite. - Îndep ărtarea de șeurilor din construc ții: Aceste de șeuri vor fi generate în timpul construc ției instala țiilor. Aceste efecte vor fi localizate și minimizate prin procedurile corespunz ătoare de îndep ărtare și eliminare a de șeurilor din construc ții, prin contractarea unei companii autorizate de gestionare a de șeurilor. - Deteriorarea amplasamentelor comunale existente: re țelele vechi de conducte de ap ă, echipamentele de transmisie și liniile telefonice pot fi deteriorate în timpul lucr ărilor de instalare și de repara ții. - Securitatea muncii în lucr ările de construc ții. Abilit ăți de construc ție adecvate și siguran ța lucr ătorilor ar trebui s ă fie aplicate în conformitate cu normele de construc ție, regulile și reglement ările în vigoare. - Scurgerile de carburan ți și lubrifian ţi din echipamentele folosite în construc ții . Deoarece se a șteapt ă o utilizare minim ă a combustibilului și lubrifian ților, poten țialul efect negativ este nesemnificativ. Totu și, este necesar s ă se asigure abilit ăți și practici de construc ții adecvate pentru a evita poluarea apei. - Efectul asupra copacilor și plantelor: Efectul asupra planta țiilor verzi va fi de scurt ă durat ă, de nivel local și va avea leg ătur ă cu procesul construc țiilor. Activitatea ar putea conduce la îndep ărtarea și reamplasarea copacilor și a vegeta ției. - Efecte asupra l ăca șurilor culturale: Având în vedere c ă zona proiectului nu interfereaz ă cu niciun l ăca ș cultural, implementarea proiectului nu va aduce niciun prejudiciu valorilor culturale arheologice și altor valori.

13 Zonele protejate de stat traversate de traseele de alimentare cu ap ă propuse în cadrul op țiunii 1: Cluster A: Rezerva ția natural ă ”Liceul Bolgrad”, Cluster C: (1) Rezerva ția natural ă “Baurci” și (2) rezerva ția Baurci Moldoveni-Larga Cluster D: Monumentul natural și paleontologic ”Amplasamentul fosilifer de lâng ă satul Pelinei” Cluster E: Zona umed ă Ramsar nr. 1029 “Lacurile din bazinul Prutului Inferiot”. Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 72

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

5.1.5 Costurile investi ționale și planificarea pe etape propus ă Costurile totale de investi ții ale Op țiunii 1 se ridic ă la 727.6 milioane lei. Fazele de investi ții propuse sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabelul 5-27: Planificarea calendaristic ă propus ă pentru Op țiunea 1

2014 2015 2016 2017 2018 Total

Conducte 217,6 80,4 72,1 40,6 75,3 485,9

Turnuri de ap ă 22,6 5,4 3,0 0,3 0,6 31,8 Rezervoare 0,0 18,4 18,5 5,3 9,8 52,0

Sta ții de pompare 7,2 7,6 12,3 3,0 5,5 35,4 Fântâni arteziene 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Sta ția de tratare a apei 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Achizi ție de terenuri 3,8 2,0 4,0 0,6 1,0 11,4 Asisten ță tehnic ă 20,1 9,1 8,8 4,0 7,4 49,3 Cheltuieli neprev ăzute 25,1 11,4 11,0 5,0 9,2 61,7 Total 296,3 134,2 129,6 58,6 108,8 727,6

5.1.6 Costuri de exploatare și între ținere Un rezumat al prognozei privind costurile variabile și fixe pentru Op țiunea 1 este prezentat în figura de mai jos. Descrierea detaliat ă a calcul ării costurilor este prezentat ă în sec țiunea 10.2.3, care descrie analiza financiar ă a op țiunii selectate. Diferen ța este în costurile variabile (pomparea apei suplimentare pentru cerere de ap ă din Vulc ăne ști și Alexandru Ion Cuza), minus costurile procesului de tratare a apei și pompare numai pentru Alexandru Ion Cuza. Figura urm ătoare ilustreaz ă costurile de exploatare prognozate.

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 73

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Figura 5-8: Costurile opera ționale prognozate [M MDL]

5.1.7 Veniturile Veniturile sunt calculate în baza tarifului propus care ar acoperi costurile de E&Î și costurile capitale. Op țiunea 1 prevede un nivel mai ridicat de venituri ca urmare a unui num ăr mai mare de clien ți. Pentru fiecare op țiune a fost calculat indicatorul dinamic de generare a costurilor (DGC) (care constituie o analiz ă cost-beneficiu simplificat ă sau analiza cost-eficacitate). Cele mai multe dintre băncile de dezvoltare folosesc DGC (de exemplu, "Ghid pentru analiza economic ă a proiectelor de alimentare cu ap ă", ADB, 1999, Manila). Totu și, fiecare institu ție folose ște diferi ți termeni pentru a-l descrie. Cu cât este mai mic DGC, cu atât op țiunea este mai rentabil ă; astfel, aceast ă metod ă dezv ăluie care op țiune este cea mai bun ă în furnizarea nivelului definit de servicii. Dac ă dou ă op țiuni genereaz ă un DGC similar, factorii de decizie trebuie s ă ia în considerare abordarea simplificat ă din acest studiu și s ă ia o decizie politic ă cu privire la op țiunea care ar trebui s ă fie selectat ă. DGC pentru Op țiunea 1 este de 7,80 lei/m 3.

5.2 Op țiunea 2

5.2.1 Op țiunea tehnic ă Apa de suprafa ță a râului Prut va fi principala surs ă de alimentare cu ap ă pentru toate localit ățile, cu excep ția Alexandru Ion Cuza. Pentru alimentare cu ap ă va fi folosit ă sta ția existent ă de captare și de tratare a apei. Instala ția existent ă de tratare a apei are o capacitate suficient ă pentru a satisface cererea viitoare de ap ă din toate localit ățile. Apa de la sta ția de tratare a apei în Cahul și de la sistemul existent de alimentare cu ap ă din ora șul Cahul va fi distribuit ă prin intermediul a trei conducte de ap ă. Conducta principal ă de sud va aproviziona Clusterul E, iar magistrala din sud-est va aproviziona Clusterul D. Magistrala de nord- est se va diviza ulterior și va alimenta Clusterul A, B și C și suplimentar localit ățile Borceag,

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 74

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Frumu șica și Chioselia. Sistemul centralizat de alimentare cu ap ă va acoperi doar localit ățile din raionul Cahul. Enclava Alexandru Ion Cuza în Op țiunea 2 va fi alimentat ă de la o surs ă local ă. Acestea înseamn ă că va fi necesar ă s ăparea a trei fântâni arteziene și construc ția unei instala ții de tratare a apei cu o capacitate de 15 m 3/h. Lungimile conductelor de ap ă și re țelelor de distribu ție în Op țiunea 2 pentru Alexandru Ion Cuza sunt similare cu cele pentru Op țiunea 1; lungimea total ă a re țelei de alimentare și distribu ție este îns ă mai mic ă, ca urmare a excluderii ora șului Vulc ăne ști. De asemenea, cererea de ap ă și num ărul popula ției beneficiare sunt mai mici. Harta de mai jos prezint ă o imagine a infrastructurii propuse.

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 75

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

5.2.2 Cerin țe și aranjamente institu ționale Op țiunea necesit ă aranjamente institu ționale mai simple decât Op țiunea 1, deoarece re țeaua de ap ă nu traverseaz ă hotarul raionului Cahul. Aranjamentele pentru cooperare inter-comunal ă, bazate pe o utilitate propus ă la punctul 8.28.2 pot fi aplicate și în cazul acestei op țiuni.

5.2.3 Implica țiile asupra mediului Implica țiile de mediu pentru op țiunea 2 sunt similare cu cele descrise pentru op țiunea 1. Ținând cont de necesitatea de a utiliza sursele subterane de ap ă, op țiunea 2 va implica activit ăți care pot provoca un impact mai mare asupra mediului, cum ar fi: foraj de sonde arteziene și construc ția unei instala ții de tratare a apei. Construc ția sta ției de tratare a apei necesit ă: cur ățarea terenului cu buldozere, percu ție, foraj, activit ăți de construc ții generale, cum ar fi lucr ări de ciment, zid ărie și testarea sta ției de tratare a apei. De asemenea, op țiunea 2 cauzeaz ă eficien ță mai sc ăzut ă a re țelei.

5.2.4 Costurile investi ționale și planificarea pe etape propus ă Costurile investi ționale totale pentru Op țiunea 2 se ridic ă la 579 milioane MDL. Etapele investi țiilor propuse sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabelul 5-28: Planificarea propus ă pentru implementarea proiectului pentru Op țiunea 2

2014 2015 2016 2017 2018 Total

Conducte 87,8 80,4 72,1 46,8 75,3 362,4

Turnuri de ap ă 8,6 5,4 3,0 0,3 0,6 17,9 Rezervoare 6,6 18,4 18,5 6,9 9,8 60,2

Sta ții de pompare 5,6 7,6 12,3 3,0 5,5 33,8 Fântâni arteziene 0,0 0,0 0,0 3,2 0,0 3,2

Sta ția de tratare a apei 0,0 0,0 0,0 2,3 0,0 2,3 Achizi ție de terenuri 3,1 2,0 4,0 0,6 1,0 10,7 Asisten ță tehnic ă 8,9 9,1 8,8 5,1 7,4 39,3 Investi ții neprev ăzute 11,2 11,4 11,0 6,3 9,2 49,1 Total 131,7 134,2 129,6 74,5 108,8 579,0

5.2.5 Costurile de exploatare și între ținere Un rezumat al costurilor variabile și fixe prognozate în cadrul Op țiunii 2 este prezentat în figura de mai jos. Descrierea detaliat ă a calcul ării costurilor este prezentat ă în sec țiunea 10.2.3 a op țiunii selectate.

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 76

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Figura 5-8: Costurile opera ționale prognozate pentru Op țiunea 2 [M MDL]

5.2.6 Veniturile Calcularea veniturilor se bazeaz ă pe tariful propus, care acoper ă costurile E &Î și costurile capitale. Op țiunea 2 prevede un nivel mai mic de venituri din cauza num ărului mai mic de clien ți. DGC pentru Op țiunea 2 este de 8.32 MDL/m 3.

5.3 Op țiunea 3

5.3.1 Op țiunea tehnic ă Apa de suprafa ță a râului Prut va fi principala surs ă de alimentare cu ap ă pentru toate localit ățile, cu excep ția celor îndep ărtate: Borceag Frumu șica, Chioselia, Alexandru Ion Cuza. Pentru alimentare cu ap ă va fi folosit ă sta ția existent ă de captare și de tratare a apei. Instala ția existent ă de tratare a apei are o capacitate suficient ă pentru a satisface cererea viitoare de ap ă din toate localit ățile. Apa de la sta ția de tratare a apei în Cahul și de la sistemul existent de alimentare cu ap ă din ora șul Cahul va fi distribuit ă prin intermediul a trei conducte de ap ă. Conducta principal ă de sud va aproviziona Clusterul E, iar magistrala din sud-est va aproviziona Clusterul D. Magistrala de nord- est se va diviza ulterior și va alimenta Clusterele A, B și C . Sistemul centralizat de alimentare cu ap ă va acoperi doar localit ățile din raionul Cahul. Enclava Alexandru Ion Cuza în Op țiunea 3 va fi alimentat ă de la o surs ă local ă, asemenea Op țiunii 2. Va fi asigurat un sistem de alimentare cu apă pentru Borceag Frumu șica și Chioselia, cu cei 3 206 locuitori ai lor. Sistemul de alimentare cu ap ă trebuie s ă asigure distribu ția continu ă a produc ției de ap ă 3 Q zi max = 395.94 m /zi, Q o = 4,58 l / s și o presiune operativ ă minim de 10 metri coloan ă de ap ă pentru to ți consumatorii din localit ăți. Noua sta ție de tratare a apei va trebui s ă aib ă o capacitate de 20 m 3 / h.

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 77

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

De-a lungul traseului sistemului de alimentare, altitudinea maxim ă este de 225 de metri (ramura spre satul Frumu șica), iar altitudinea minim ă este de 50 de metri (la marginea satului Borceag). Diferen ța dintre cele dou ă altitudini este de 175 de metri. Presiunea maxim ă în sistem ajunge la 110.6 metri coloana de apă, iar presiunea minim ă în sistem este de 1,76 de metri coloan ă de ap ă. Din acest motiv, conducta trebuie s ă fie echipat ă cu un regulator de presiune. Locul propus pentru captarea apei este în apropiere de satul Frumu șica. Ulterior, apa este pompat ă spre ramifica ția în direc ția satului Frumu șica (altitudinea 225 metri). Ramifica ția spre satul Frumu șica func ționeaz ă gravita țional și din cauza diferen ței în altitudine, care este de 25 de metri, aceasta poate alimenta turnul de ap ă (altitudine de 200 de metri, presiune 12 metri coloan ă de ap ă), servind ca instala ție de stocare și regulator de produc ție pentru sat. În satul Frumu șica, diferen ța de altitudine este de 100 de metri. Doi regulatori de presiune vor fi asigura ți în limitele satului pentru a men ține presiunea mai mic ă de 60 metri coloana de ap ă. Din cauza diferen ței de altitudine de 175 metri, conducta ramifica ției care transport ă apa în satul Borceag și satul Chioselia Mare va func ționa gravita țional. In aval de ramura spre satul Frumu șica (care se afl ă la o altitudine de 225 de metri), conducta de alimentare este echipat ă cu un regulator de presiune la o altitudine de 150 metri. Vor fi necesare dou ă turnuri de ap ă la intrarea în satul Borceag (altitudine 100 metri). Presiunea turnurilor este de 12 metri coloan ă de ap ă. În ceea ce prive ște satul Cioselia Mare - altitudine 100 metri - exist ă un turn de ap ă cu presiune de 12 metri coloan ă de ap ă. Harta de mai jos prezint ă o imagine a infrastructurii propuse.

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 78

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

5.3.2 Cerin țe și aranjamente institu ționale Op țiunea necesit ă aranjamente institu ționale mai simple decât Op țiunea 1, deoarece re țeaua de ap ă nu traverseaz ă hotarul raionului Cahul. Aranjamentele pentru cooperare inter-comunal ă, bazate pe o utilitate propus ă la punctul 8.2 pot fi aplicate.

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 79

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

5.3.3 Implica țiile asupra mediului Implica țiile de mediu pentru op țiunea 3 sunt similare cu cele descrise pentru op țiunea 1. Ținând cont de necesitatea de a utiliza sursele subterane de ap ă, op țiunea 3 va implica activit ăți care pot provoca un impact mai mare asupra mediului, cum ar fi: foraj de sonde arteziene și construc ția unei instala ții de tratare a apei. Construc ția sta ției de tratare a apei necesit ă: cur ățarea terenului cu buldozere, percu ție, foraj, activit ăți de construc ții generale, cum ar fi lucr ări de ciment, zid ărie și testarea sta ției de tratare a apei.

5.3.4 Costurile investi ționale și planificarea pe etape propus ă Costurile totale de investi ții pentru Op țiunea 3 se ridic ă la 584,5 milioane lei. Fazele de investi ții propuse sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabelul 5-29 : Planificarea calendaristic ă propus ă pentru Op țiunea 3

2014 2015 2016 2017 2018 Total

Conducte 87,8 80,4 59,4 60,2 75,3 363,0

Turnuri de ap ă 8,6 5,4 1,2 1,7 0,6 17,5 Rezervoare 6,6 18,4 16,8 6,9 9,8 58,5

Sta ții de pompare 5,6 7,6 9,6 4,4 5,5 32,6 Fântâni arteziene 0,0 0,0 0,0 7,6 0,0 7,6 Sta ția de epurare a apei 0,0 0,0 0,0 5,4 0,0 5,4

Achizi ție de terenuri 3,1 2,0 4,0 0,6 1,0 10,7 Asisten ță tehnic ă 8,9 9,1 7,3 6,9 7,4 39,6 Cheltuieli neprev ăzute 11,2 11,4 9,1 8,7 9,2 49,5 Total 131,7 134,2 107,4 102,4 108,8 584,5

5.3.5 Costuri de exploatare și între ţinere Un rezumat al prognozei privind costurile variabile și fixe pentru Op țiunea 3 este prezentat în figura de mai jos. Descrierea detaliat ă a calcul ării costurilor este prezentat ă în sec țiunea 10.2.3 a op țiunii selectate.

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 80

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Figura 5-9: Costurile opera ționale prognozate [M MDL]

5.3.6 Veniturile Veniturile sunt calculate în baza tarifului propus care ar acoperi costurile de E&Î și costurile capitale. Op țiunea 3 prevede un nivel mai mic de venituri ca urmare a unui num ăr mai mic de clien ți. DGC pentru Op țiunea 3 este de 8,37 lei/m 3.

5.4 Op țiunea municipal ă 1 - Întreprindere Municipal ă (ÎM)

De și ca form ă organizatoric ă, întreprinderea municipal ă presupune existen ța unui singur fondator, aceasta a fost considerat ă ca o posibil ă form ă de asociere de mai multe autorit ăți publice locale, pentru c ă exist ă o posibilitate legal ă ca Statutul ÎM s ă stipuleze o astfel de organizare a organelor de management și control ale ÎM, care ar permite asocierea altor APL (competen țele fondatorului și altor APL fiind echilibrate). Reglementat de: art. 179 Codul Civil, art. 20 al Legii cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, Hot ărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 387 din 06.06.1994 pentru aprobarea Modelului de regulament pentru întreprindere municipal ă Defini ție : O întreprindere municipal ă este un agent economic cu personalitate juridic ă stabilit exclusiv pe baz ă de proprietate municipal ă, care, prin utilizarea ei judicioas ă, produce anumite tipuri de bunuri (de produc ție), ofer ă lucr ări și ofer ă servicii necesare pentru satisfacerea cerin țelor fondatorului (ale unit ății administrativ teritoriale fondatoare) și pentru realizarea intereselor sociale și economice ale personalului. Caracteristici: ÎM poart ă r ăspundere pentru obliga țiile sale cu toate activele sale. Fondatorul nu poart ă r ăspundere pentru obliga țiile ÎM, iar ÎM nu poart ă r ăspundere pentru obliga țiile fondatorului. Activele municipale pe care le transmite fondatorul ÎM apar țin acesteia numai în limitele dreptului de gestionare a lor în scopuri economice. Avantajele Întreprinderii Municipale:

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 81

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

• Având în vedere c ă, de regul ă, ÎM este format ă în baza anumitor servicii, subdiviziuni ale APL, exist ă o experien ță de lucru pentru furnizarea de lucr ări sau servicii aferente; • Asigurarea integral ă sau par țial ă cu personal calificat • Probabilitatea exercit ării de către APL a influen ței asupra conducerii întreprinderii • Probabilitatea exercit ării de c ătre APL a influen ței asupra costului serviciului furnizat de ÎM.

Dezavantajele Întreprinderii Municipale: • Costurile ridicate ale serviciilor din cauza unui num ăr mic de beneficiari și / sau lipsa de investi ții, care ar îmbun ătăți performan ța ÎM • Costurile ridicate ale serviciilor din cauza costurilor de administrare ineficiente • Probabilitate mare de dependen ță de buget • Probabilitatea unui management ineficient al ÎM din cauza dependen ței morale a administra ției de fondator • Probabilitate mare de existen ță de plafoane economice - lipsa de dorin ță de a identifica solu ții pentru a face activitatea ÎM mai eficient ă, pentru c ă nu exist ă o pia ță pentru servicii alternative (nu exist ă concuren ță, în timp ce costurile sunt cunoscute).

Concluzie/Recomandarea expertului: De și este o form ă destul de simpl ă și bine-cunoscut ă de organizare, care este preferat ă de majoritatea autorit ăților publice locale, întreprinderea municipal ă nu este cea mai potrivit ă form ă de organizare pentru un operator cu adev ărat regional. Aceast ă concluzie se bazeaz ă pe urm ătoarele argumente: - O astfel de organizare este destul de vag reglementat ă la nivel legislativ (cu excep ția modelelor de regulamente aprobate prin hot ărâre a guvernului); - O analiz ă a cadrului de reglementare indic ă faptul c ă mai multe unit ăți administrativ-teritoriale nu pot participa la crearea unei întreprinderi municipale. O solu ție ar fi ca fiecare APL s ă creeze propria sa întreprindere municipal ă cu dreptul (în baza deciziei fondatorului) de a intra în consor ții (pentru a crea asocia ții de întreprinderi municipale), dar acest lucru ar duce la un mecanism de func ționare mult mai complicat și cre șterea num ărului de personal administrativ. - Lipsa unui mecanism clar de implicare a tuturor autorit ăților locale care doresc s ă coopereze în procesul de luare a deciziilor. - Este o form ă de organizare juridic ă, care nu este privit favorabil ă de c ătre unii donatori interna ționali, care o consider ă ineficient ă și dep ășit ă. Mul ți donatori insista asupra reorganiz ării ÎM în alte forme (ex. S.A.), înainte de a oferi asisten ță financiar ă sau tehnic ă.

5.5 Op țiunea Institu țional ă 2 - Societate cu r ăspundere limitat ă

Reglementat ă de: art.145-155 din Codul Civil, Legea nr.135-XVI din 14.06.2007 cu privire Societ ăți cu R ăspundere Limitat ă Defini ție : O societate cu r ăspundere limitat ă (SRL) este o societate comercial ă cu personalitate juridic ă, capitalul membrilor c ăreia (capital social) este divizat în părți sociale conform actului constitutiv, și ale c ărei obliga ții sunt garantate de proprietatea companiei. Fondatori: persoane fizice și / sau persoane juridice, inclusiv institu ții de stat și unit ăți administrativ- teritoriale. Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 82

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Capitalurile proprii ale SRL nu pot fi mai mici de 5.400 lei. Contribu ția la capitalul membrilor poate fi făcut ă în active, inclusiv drepturile de proprietate, și în numerar. Orice activ în circuitul civil ar putea face obiectul unei contribu ții în natur ă. Activul care constituie contribu ție în natur ă trebuie s ă fie indicat în actul constitutiv. Activele de unic ă folosin ță nu pot constitui contribu ție la capitalul social. Contribu țiile în natur ă sunt estimate în bani echivala ți de c ătre un evaluator independent și sunt aprobate la Adunarea General ă a Ac ționarilor. Pân ă la data înregistr ării de stat a societ ății, fiecare fondator va transfera în contul companiei cel pu țin 40% din contribu ția lor subscris ă în numerar, dac ă legea sau actul constitutiv nu prevede o propor ție mai mare. Fiecare asociat transfer ă totalitatea aportului subscris în cel mult șase luni de la data înregistr ării societ ății. Capitalurile proprii se împart în p ărți sociale, valoarea c ărora este stabilit ă în func ție de valoarea contribu ției și include toate drepturile și obliga țiile asociatului. O parte social ă este indivizibil ă, dac ă actul constitutiv nu prevede altfel. Un asociat poate de ține o parte social ă, care nu este mai mic ă de un leu. P ărțile sociale pot fi de dimensiuni diferite. O parte social ă trebuie s ă se împart ă, f ără rest, la o unitate exprimat ă în lei. Fiecare leu din capitalurile proprii ale ac ționarilor acord ă dreptul la un vot. Compania emite un certificat pentru asociatul care a transferat întreaga contribu ție, demonstrând că asociatul de ține o parte social ă și valoarea acesteia. Organele SRL sunt reprezentate de: Adunarea Generală a Asocia ților, Consiliul Societ ății, Administratorul companiei și Auditor. Înregistrare: SRL este supus ă înregistr ării de stat la Camera Înregistr ării de Stat. Caracteristici: • Asocia ții nu poart ă r ăspundere pentru obliga țiunile SRL, dar suport ă riscul activit ății acesteia în limitele valorii particip ării lor la capitalul social; un asociat care nu a transferat în timp util contribu ția subscris ă poart ă r ăspundere subsidiară pentru obliga țiile SRL în limitele părții netransferate • SRL are un capital minim prev ăzut de lege (5.400 lei) • Num ărul de asocia ți nu poate fi mai mare de 50. O companie cu peste 50 de asocia ți este obligat ă s ă se reorganizeze, s ă se lichideze sau s ă reduc ă num ărul de asocia ți în perioada de 6 luni.

Avantajele SRL • Răspunderea limitat ă a asocia ților • Capital propriu minim de 5.400 lei • Control asupra managementului • Poate avea un singur asociat. Dezavantajele SRL • Num ăr limitat de asocia ți (pân ă la 50) • Decizia cu privire la activitatea SRL (de c ătre Adunarea General ă a Asocia ților), în multe cazuri, se face în comun de c ătre to ți asocia ții (vot unanim) sau de 2/3, ceea ce ar putea fi dificil de realizat în cazul în care exist ă un num ăr mai mare de fondatori • Posibilit ăți mai limitate de accesare a unui credit.

Concluzie/Recomandarea expertului: Aceast ă form ă este recomandat ă doar pentru operatorii mici, cu capital relativ redus și un num ăr mic de participan ți (fondatori). Num ărul maxim de asocia ți prev ăzut de lege este de 50. În cazul în

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 83

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1 care suprafa ța acoperit ă de serviciul de alimentare cu ap ă va fi mai mare, atunci când num ărul de localit ăți ar dep ăși 50, va fi necesar ă reorganizarea SRL într-o alt ă form ă juridic ă de organizare, unde num ărul asocia ților nu este limitat (de exemplu, S.A.).

5.6 Op țiunea Institu țional ă 4 - Societate pe Ac țiuni

Reglementat ă de: art.156-170 din Codul civil, Legea 1134-XIII din 02.04.97 privind societ ățile pe ac țiuni Defini ție : Societatea pe ac țiuni (S.A.) este o societate comercial ă, ale c ărei capitalurile proprii sunt divizate în ac țiuni și obliga țiile c ăreia sunt garantate de activele companiei. Caracteristici: • Durata SA este nelimitat ă, cu excep ția cazului în care Actul Constitutiv prevede altfel. • SA poate ob ține și exercita în numele s ău drepturile personale patrimoniale și nepatrimoniale, poate avea obliga ții, poate ac ționa în calitate de reclamant și pârât în instan ța de judecat ă. • Compania are dreptul de a desf ășura orice activitate care nu este interzis ă de legisla ție. Anumite activit ăți, a c ăror list ă este stabilit ă de legisla ție, pot fi efectuate de c ătre companie doar pe baza licen ței corespunz ătoare. • O companie, ale c ărei valori mobiliare sunt înregistrate la valoarea lor conform bursei de valori, trebuie s ă publice informa ții cu privire la organizarea de întâlniri generale ale ac ționarilor, decizii luate, probleme încheiate și oferte publice de ac țiuni plasate de c ătre companie pe pia ța primar ă și secundar ă de hârtii de valoare, etc., pe site-ul s ău corporativ. • Proprietatea SA este format ă în baza plas ării de ac țiuni, activit ății de afaceri și a altor temeiuri prev ăzute de legisla ție. SA are dreptul de a acorda și lua credite. SA nu poart ă răspundere pentru obliga țiile ac ționarilor s ăi. Compania nu are dreptul de a acorda împrumuturi și nici de a oferi garan ții pentru a procura propriile titluri de valoare. • O ac țiune este un document (sub forma unui certificat tip ărit și/sau înregistr ări în contul personal deschis pe numele proprietarului lor sau de țin ătorului nominal în registrul de țin ătorilor de valori mobiliare ale companiei), care atest ă dreptul proprietarului (ac ționarului) de a participa la conducerea companiei, de a primi dividende, precum și o parte din activele companiei în caz de lichidare. Ac țiunile companiei pot avea o valoare nominal ă care trebuie s ă fie divizibil ă cu un MDL; • O obliga ție este un titlu de împrumut financiar care atest ă dreptul titularului de obliga țiuni de a primi valoarea nominal ă sau valoarea nominal ă și dobânda corespunz ătoare de la emitent, în cuantumul și la termenele stabilite de decizia privind emiterea de obliga țiuni. Valoarea nominal ă a obliga țiunilor companiei trebuie s ă se împart ă la 100 de lei. Termenul de circula ție a obliga ției trebuie s ă fie de cel pu țin un an. De țin ătorii de obliga țiuni ac ționeaz ă ca creditori ai companiei. Obliga țiunile sunt pl ătite doar în numerar și nu pot fi plasate pentru a constitui, completa sau cre ște capitalul propriu al ac ționarilor în companie. Valoarea nominal ă a obliga țiunilor plasate de companie nu poate dep ăși suma capitalurilor proprii ale acestora. • SA trebuie s ă țin ă registre ale de țin ătorilor de valori mobiliare.

Fondatori: persoane fizice, persoane juridice, unități administrativ-teritoriale, de stat și întreprinderi municipale. Num ărul de fondatori ai unei societ ăți pe ac țiuni nu este limitat.

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 84

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Capitalul propriu al SA nu poate fi mai mic de 20.000 lei. Capitalul propriu este format din valorile contribu țiilor primite ca plat ă pentru ac țiuni și trebuie s ă fie egal cu suma valorii nominale (fixate) a ac țiunilor plasate, dac ă aceasta este stabilit ă. Valoarea capitalului propriu este indicat ă în Actul Constitutiv, în bilan ț, în registrul ac ționarilor și pe scrisoarea cu antet a companiei. Contribu țiile la capitalul ac ționarilor pot fi în form ă de bani, titluri de valoare pl ătite în întregime; alte active, inclusiv drepturile de proprietate sau alte drepturi care pot fi evaluate în bani; obliga ții (pasive) ale companiei în fa ța creditorilor. Facilit ățile de proprietate public ă care nu fac obiectul privatiz ării pot fi transmise companiei ca aport la capitalul social numai cu drept de folosin ță. Urm ătoarele nu pot constitui contribu ții la capitalul social: evaluare în echivalent de bani a activit ății fondatorilor pentru crearea companiei, precum și a activit ății ac ționarilor companiei; obliga țiile fondatorilor, ac ționarilor și a altor persoane; titluri de valoare non-înregistrate și imobiliare, inclusiv produse intelectuale care fac obiectul înregistr ării în conformitate cu legisla ția; bunuri apar ținând achizitorului de ac țiuni cu drept de administrare a afacerilor sau gestionarea opera țional ă f ără acordul proprietarului acestor bunuri; bunuri destinate consumului curent al popula ției civile, active, a c ăror circula ție este interzis ă sau limitat ă prin acte legislative. Operare: SA este una dintre cele mai complexe forme de organizare juridic ă. Administrarea corporativ ă are loc prin intermediul organismelor interne cu competen țe strict delimitate. Organele de conducere a companiei sunt dup ă cum urmeaz ă: adunarea general ă a ac ționarilor, consiliul, organul executiv, comisia de cenzori. Într-o companie, unde num ărul de ac ționari este mai mic de 50, sarcinile consiliului pot fi exercitate de adunarea general ă a ac ționarilor. Structura, sarcinile, procedura pentru crearea și func ționarea organelor de conducere a companiei sunt stabilite de Legea cu privire la societ ățile pe ac țiuni, Actul de Constituire și regulamentele companiei. Înregistrare: SA este supus ă înregistr ării de stat la Camera Înregistr ării de Stat. Avantajele SA: • Răspundere limitat ă a ac ționarilor • Posibilitatea de a atrage investi ții mari și finan țare • Ciclu de via ță poten țial mai lung • Transferabilitatea propriet ății (ac țiuni) Dezavantajele SA: • Formalit ăți multiple în activitatea de afaceri • Plafon ridicat al capitalului social.

Concluzie/Recomandarea expertului: SA este una dintre cele mai complexe forme de organizare juridic ă. SA poate fi format ă de câteva unit ăți administrativ-teritoriale care pot participa la acumularea capitalului ac ționarilor și de ține un num ăr de ac țiuni. Mecanismul de luare a deciziilor este complex și poate satisface necesit ățile de cooperare inter-comunitar ă: la adunarea general ă, deciziile sunt luate în func ție de ac țiunile de ținute (o ac țiune cu drept de vot - un vot), în timp ce consiliul de administra ție aplic ă un alt principiu: un membru - un vot. În România, de exemplu, practic to ți operatorii regionali crea ți de APL preiau forma legal ă de societate pe ac țiuni (legea prevede în mod expres c ă operatorul regional ar trebui s ă fie organizat sub forma de societate pe ac țiuni). Singurul "dezavantaj" este c ă reorganizarea întreprinderilor municipale existente și participarea în comun la majorarea capitalului a noii societ ății pe ac țiuni necesit ă o voin ță puternic ă și un nivel ridicat de încredere din partea APL, părțile vor trebui s ă evalueze și s ă negocieze participarea fiec ărei unit ăți administrativ-teritoriale la Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 85

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1 acumularea de capital social. Autoritatea raional ă poate participa, de asemenea, la acumularea capitalului propriu și poate de ține ac țiuni în cadrul noului operator regional. Anexa A la prezentul raport con ține o „Hot ărâre model a Consiliului Local privind aprobarea, în principiu, a particip ării la înfiin țarea unei societ ăți pe ac țiuni" și anexa B o „Hot ărâre model a Consiliului Local privind participarea la înfiin țarea unui operator regional, sub forma unei societ ăți pe ac țiuni".

5.7 Justificarea op țiunii propuse

5.7.1 Justificarea op țiunii tehnice propuse Indicatorul DGC este un bun instrument de luare a deciziilor pentru a selecta op țiunea cea mai rentabil ă. Urm ătorul tabel rezum ă DGC pentru cele trei op țiuni tehnice. De asemenea, sunt luate în considerare aspectele de mediu și institu ționale. Toate criteriile au fost prezentate sub form ă de puncte, în care 3 reprezint ă cea mai bun ă solu ție și 1 reprezint ă cea mai nefavorabil ă (sau cea mai complicat ă) solu ție. Diferi ților factori - economici, de mediu, institu ționali le-au fost acordate ponderi egale.

Tabelul 5-30 : Justificarea op țiunii tehnice propuse DGC Op țiunea 3 DGC Mediu Institu țional Suma punctelor [Lei/m ] Op țiunea 1 7,80 3 3 1 7 Op țiunea 2 8,32 2 2 3 7 Op țiunea 3 8,37 1 1 3 5

Din perspectivele economice și de mediu, op țiunea 1 este cea mai bun ă. Pe de alt ă parte, Op țiunea 1 este cea mai complicat ă din punctul de vedere institu țional. În total, Op țiunile 1 și 2 au primit acela și num ăr de puncte. Op țiunea 2 a fost selectat ă pentru analiz ă suplimentar ă din cauza procedurilor institu ționale mai ușoare. Totu și, se recomand ă efectuarea unor studii suplimentare cu privire la Op țiunea 1.

5.7.2 Justificarea op țiunii institu ționale propuse Toate cele trei op țiuni de cooperare inter-comunal ă au fost prezentate grupului de lucru și puse în discu ție. Op țiunea 3 a fost op țiunea preferat ă: crearea unei societ ăți pe ac țiuni.

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 86

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

6 Analiza tehnic ă a op țiunii selectate pentru alimentare cu ap ă centralizat ă.

Aceast ă sec țiune prezint ă informa ții tehnice detaliate ale op țiunii selectate pentru alimentarea centralizat ă cu ap ă în raionul Cahul. Anexa C a acestui raport ofer ă "Proiectul tehnic al op țiunii selectate", Anexa D prezint ă estimare a necesit ăților de investi ții, iar anexa E - calcule tehnice descrise mai târziu în aceast ă sec țiune.

6.1 Prognozele privind cererea de ap ă

6.1.1 Cererea din partea popula ției. Prognozele privind cererea de ap ă din partea popula ției se bazeaz ă pe: - Consumul curent de ap ă, care este de aproximativ 60 litri pe persoana și zi (lcz) în ora șul Cahul și aproximativ 50 lcz în alte sate unde exist ă servicii de ap ă; - Informa ții demografice (num ărul de gospod ării și locuitori) în fiecare sat; - Prognoza demografic ă se bazeaz ă pe dou ă ipoteze: o Popula ția Clusterului 0, care reprezint ă ora șul Cahul și satele din jur va cre ște cu 1% pe an; o Popula ția Clusterului E, care reprezint ă satele situate de-a lungul râului Prut va cre ște cu 0,5% pe an; o Popula ția din alte clustere va sc ădea cu 1% pe an; - Num ărul de gospod ării în Clusterul 0 este propor țional cu popula ția, în timp ce în alte clustere este stabil, ceea ce înseamn ă c ă, atunci când popula ția scade, și num ărul gospod ăriilor scade la fel; - Calcularea cererii de ap ă de la popula ție se bazeaz ă pe unitate de consum în lcz, care se schimb ă în conformitate cu elasticitatea cererii, în r ăspuns la schimb ările în tarif și venitul pe gospod ărie; - Nivelul curent de conectare la servicii în Clusterul 0 și planul de construc ție a noii re țele

Prognoza cererii de ap ă din partea popula ției este prezentat ă în Anexa F, tabelul 3. Figura de mai jos ilustreaz ă aceast ă prognoz ă.

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 87

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Figura 6-1: Cererea de ap ă din partea popula ției

6.1.2 Cererea din partea industriei, agriculturii și mediului de afaceri. Estimarea cererii de ap ă din partea industriei, agriculturii și mediului de afaceri s-a fost bazat pe consumul curent. Tabelul de mai jos rezum ă cererea anual ă prognozat ă pentru etapa de dup ă finalizarea proiectului (anul 6) din partea industriei, agriculturii și mediului de afaceri. Prognoza se bazeaz ă pe o cre ștere a cererii proporțional ă cu cre șterea real ă a PIB. Cererea ini țial ă din partea mediului de afaceri este prezentat ă în tabelul de mai jos, în timp ce prognoza este prezentat ă în anexa F, tabelul 4.

Tabelul 6-1: Cererea din partea mediului de afaceri [m3/an] Cererea din partea mediului de afaceri Cluster [m3/an] 124 970 Cluster 0 680 Cluster A 1 332 Cluster B 3 472 Cluster C 2 125 Cluster D 4 165 Cluster E 100 000 Zona economic ă liber ă din Gurgiulesti 507 Borceag Frumu șica, Chioselia, Alexandru Ioan Cuza 237 249 Total

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 88

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

6.1.3 Cererea din partea institu țiilor publice. Estimarea cererii de ap ă din partea institu țiilor publice s-a bazat pe consumul curent de ap ă și informa țiile despre institu țiile publice existente în localit ățile în care institu țiile publice nu sunt conectate la re țea. Tabelul de mai jos rezum ă cererea anual ă prognozat ă din partea institu țiilor publice. Prognoza se bazeaz ă pe o cre ștere a cererii propor țional ă cu cre șterea real ă a Produsului Intern Brut (PIB). Cererea ini țial ă de la institu țiile publice este prezentat ă în tabelul de mai jos, în timp ce prognoza este inclus ă în Anexa F, tabelul 5.

Tabelul 6-2: Cererea din partea institu țiilor publice [m3/an] Cererea din partea institu țiilor public e Cluster [m3/an] Cluster 0 57 368 Cluster A 1 655 Cluster B 1 834 Cluster C 4 216 Cluster D 3 016 Cluster E 6 386 Borceag Frumu șica, Chioselia, Alexandru Ioan Cuza 500 Total 74 975

6.1.4 Prognozele privind bilan țul apei. Prognozele privind bilan țul apei iau în considera ție cererea din partea gospod ăriilor, industriei și institu țiilor, precum și consumul de ap ă autorizat, care nu aduce venituri (protec ția împotriva incendiilor), pierderile în re țeaua veche a ora șului Cahul, pierderile preconizate în re țeaua nouă, consumul pentru scopuri interne și pierderile înainte de sta ția de tratare a apei (pe conducta de transmisie între priza/sta ția de captare și cea de tratare). Prognozele privind bilan țul apei sunt prezentate în Anexa F, tabelul 7, în timp ce figura de mai jos rezum ă componentele cererii de ap ă.

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 89

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Figura 6-2: Prognozele privind bilan țul apei

6.2 Obiectul op țiunii selectate

Apa de suprafa ță a râului Prut va fi principala surs ă de alimentare cu ap ă a localit ăților, pentru cele mai multe dintre localit ăți prin apeducte comune pentru grupuri de localit ăți. Sistemul de alimentare cu ap ă al ora șului Cahul se bazeaz ă pe ap ă de suprafa ță, captat ă din râul Prut. Sta ția actual ă de captare a apei este situat ă la aproximativ 4 km vest de centrul ora șului. Apa brut ă este pompat ă printr-o conduct ă cu lungimea de 8 km de la sta ția de captare la sta ția de tratare a apei, care este situat ă la aproximativ 4 km sud de centrul ora șului. Sta ția de tratare include urm ătoarele instalații: mixer vertical pentru introducerea substan ței coagulante (sulfat de aluminiu); camere de reac ție; decantoare; filtre deschise de randament înalt, sta ție de clorinare pentru tratare final ă. Apa tratat ă este stocat ă în trei rezervoare subterane, cu o capacitate de 2.000 metri cubi fiecare, și distribuit ă de la sta ția de pompare (SP) amplasat ă la sta ția de tratare (ST). În prezent, produc ția de ap ă furnizat ă în ora ș este de 3.000 de metri cubi pe zi, în timp ce capacitatea de pompare a sta ției (SP) este de aproximativ 23.000 metri cubi pe zi (atunci când toate cele trei pompe sunt în func țiune). Sta ția de tratare a apei a fost proiectat ă pentru o capacitate de 24.000 metri cubi pe zi (în timp ce în prezent sunt folosite circa 30% din aceast ă capacitate). Calculele privind volumul de ap ă final necesar pentru fiecare localitate au fost realizate folosind ținta de 125 lcz. Acest volum specific de ap ă include volumele de ap ă necesare pentru urm ătoarele tipuri de consum: - Apa pentru necesit ățile interne ale popula ției - Apa pentru agen ții economici locali - Apa pentru animale domestice

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 90

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

- Apa pentru institu ții sociale și culturale. În prezent, num ărul de persoane care urmeaz ă s ă fie alimentate cu ap ă potabil ă prin intermediul sistemului propus este de 78 939 (în afara sistemului de alimentare cu ap ă existent în Clusterul 0). Dup ă cum s-a discutat în sec țiunea anterioar ă, popula ția țint ă este diferit ă în fiecare cluster. Consumul mediu zilnic total de ap ă pentru fiecare localitate a fost determinat folosind urm ătoarea ecua ție:

qN 3 Q zi med = , m /zi 1000 unde: q – Consumul specific de ap ă în lcz (include cererea din partea gospod ăriilor și institu țiilor publice) N – Popula ția țint ă a zonei deservite.

Apa furnizat ă în zilele în care se înregistreaz ă consum maxim a fost calculat ă în baza urm ătoarei ecua ții: 3 Q zi max = K zi max ⋅ Q zi med , m /zi

Coeficientul de neuniformitate a consumului de ap ă, K zi, care reflect ă stilul de via ță al popula ției, modelul de lucru al întreprinderilor și institu țiilor sociale și culturale, nivelul infrastructurii sanitare a cl ădirilor de locuit, schimb ările în consumul de ap ă în func ție de anotimpuri și zile ale s ăpt ămânii este egal cu:

Kzi, max = 1,1 ÷1,3 Volumul de ap ă furnizat de sistemul de alimentare cu ap ă trebuie s ă includ ă și pierderile inevitabile. Coeficientul K p = 1,10 a fost adoptat pentru aceste pierderi. Coeficientul de ie șire a apei Ks = 1,10 a fost folosit pentru a calcula consumul mediului de afaceri. Sistemul de alimentare cu ap ă (capacitatea sta țiilor de tratare a apei, sta țiilor de pompare, diametrele conductelor, capacitatea turnurilor de ap ă și rezervoarelor) a fost proiectat în conformitate cu volumul de ap ă zilnic maxim, care a fost stabilit în baza urm ătoarei ecua ții:

Qzi max calc. = Q zi max · K p · K s În baza formulelor prezentate, sistemul de alimentare cu ap ă trebuie s ă asigure distribu ția continu ă 3 3 a volumului de ap ă produse Q zi max = 13 747,80 m /zi; Q o = 572,82 m / h; Q = 159,10 l / s.

6.2.1 Clusterele A, B, C Pentru clusterele A, B și C, a fost analizat ă posibilitatea construc ției unui sistem centralizat de alimentare cu ap ă pentru dou ăzeci și șapte (27) localit ăți, cu un num ăr total de 32 727 locuitori. Acest sistem de alimentare cu ap ă este conectat la sta ția de pompare SP5 și dou ă rezervoare de 1.500 m 3 fiecare, care în prezent nu sunt utilizate. Sistemul de alimentare cu ap ă a fost împ ărțit în trei subsisteme care pot func ționa împreun ă și separat.

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 91

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Subsistemul de alimentare cu ap ă pentru Clusterul A trebuie s ă alimenteze cu ap ă urm ătoarele localit ăți: Burlacu, Taraclia de Salcie, Tudore ști, Lop ățica, Tartarul de Salcie, cu un total de 5 745 de locuitori. Sistemul de alimentare cu ap ă trebuie s ă asigure distribu ția continu ă a produc ției de ap ă 3 Q zi max = 1 129,65 m /zi, Q o = 13,07 l / s și o presiune minim ă operativ ă pentru alimentarea instala țiilor de stocare a apei locale. Subsistemul de alimentare cu ap ă pentru Clusterul B trebuie s ă alimenteze cu ap ă urm ătoarele localit ăți: Huluboaia, T ătărăști, Luce ști, Bucuria, Trife știi Noi, Moscovei, Spicoasa, cu un total de 9 313 de locuitori. Sistemul de alimentare cu ap ă trebuie s ă asigure distribu ția continu ă a produc ției de ap ă 3 Q zi max = 1 831,20 m /zi, Q o = 21,19 l / s și o presiune operativ ă minim ă pentru alimentarea instala țiilor de stocare a apei locale. Subsistemul de alimentare cu ap ă pentru Clusterul C trebuie s ă alimenteze cu ap ă urm ătoarele localit ăți: Cotihana, Andru șul de Sus, Andru șul de Jos, Baurci Moldoveni, Larga, B ădicul Moldovenesc, Rumean țev, Iasnaia Poleana, Doina, Trete ști, Zîrne ști, Paciu, Cucoara și Chircani, cu un total de 17 669 de locuitori. Sistemul de alimentare cu ap ă trebuie s ă asigure distribu ția continu ă a produc ției de ap ă 3 Q zi max = 3 200,33 m /zi, Q o = 37,04 l / s și o presiune operativ ă minim ă pentru alimentarea instala țiilor de stocare a apei locale. Sta ția de pompare SP5 este situat ă în ora șul Cahul, la grani ța de est a ora șului, la o altitudine de 113 metri. Sta ția de pompare SP5 este echipat ă cu 4 +1 pompe: trei pompe trebuie s ă serveasc ă traseul "AB-С" și o pomp ă - traseul "D". Apa este pompat ă la o altitudine de 189 de metri prin conducta cu diametrul nominal de 400 și apoi apa este transportat ă prin gravita ție. La o distan ță de 6.1 km de la sta ția de pompare SP5, conducta de ramific ă în dou ă ramuri: traseul "C" și traseul comun "AB", respectiv. Dup ă ramificare, diametrul conductei din traseul "AB" este DN280. Conducta func ționeaz ă prin gravita ție pân ă la o altitudine de 180 de metri, cu o presiune de 5.98 de metri coloan ă de ap ă. Ulterior, apa este pompat ă prin intermediul sta ției de repompare PS1 - care este echipat ă cu 2 +1 pompe în dou ă rezervoare de 500 m 3 fiecare. Amplasarea lor a fost selectat ă din cauza eleva ției mare (210 de metri). Durata perioadei de circula ție a apei în conductele de la sta ția de pompare SP5 pân ă la aceast ă loca ție, care este de circa cinci ore, a fost, de asemenea, luat ă în considerare. Perioada de re ținere a apei, care este de șase ore, este luat ă în considerare pentru stabilirea capacit ății rezervoarelor. Se recomand ă ca în aceste rezervoare s ă fie efectuate procedurile de dezinfectare a apei pentru a p ăstra calitatea apei potabile. Conducta func ționeaz ă gravita țional din aceste dou ă rezervoare pân ă la punctul de ramifica ție a traseului "B". Diferen ța dintre eleva ția rezervorului și în ălțimea ramurii este de 135 metri; prin urmare, traseul conductei este echipat cu un regulator de presiune de reducere RPR1, cu Dp = 36 metri coloana de ap ă. Presiunea la punctul de ramificare este 74.84 metri coloan ă de ap ă. Lungimea conductelor de aprovizionare ale traseului principal ă care transport ă ap ă potabil ă este de 17 341 metri; o defalcare a conductelor pe diametru și lungime este prezentat ă în anexa D, tabelul 1 și 2. La o distan ță de 0,8 kilometri de la punctul de ramificare, la o altitudine de 143 m, apa este pompat ă prin intermediul sta ției de repompare SP6, echipat ă cu 2 +1 pompe, la dou ă rezervoare de 150 m 3 fiecare, și situate la o altitudine de 180 metri. Cea mai mică altitudine pe traseu "A" este Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 92

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1 de 50 de metri. Diferen ța în altitudini este de 130 de metri; de aceea, traseul conductei este echipat cu un regulator de reducere de presiune SP3, cu Dp = 54 de metri coloana de ap ă. Satul Tudore ști este situat la o altitudine de 60 metri. Altitudinea satului Taraclia de Salcie este de 135 metri, iar a satului Burlacu - 150 metri. Există o sta ție local ă de repompare SP7 pentru alimentarea rezervorului satului Taraclia de Salcie, echipat ă cu 1 +1 pompe. Sta ția local ă de repompare SP8 va alimenta rezervorul din satul Burlacu, echipat cu 1 +1 pompe. Lungimea conductelor de alimentare cu ap ă potabil ă care transport ă apa de la traseul principal este de 17 350 metri, iar lungimea conductelor locale este de 6 265 metri. Defalcarea acestor conducte pe diametru și lungime este prezentat ă în Anexa D, tabelele 3 și 4. Lungimea total ă a conductei de alimentare din componen ța sistemului de alimentare cu ap ă este de 23 615 metri. Altitudinile pe traseul "B" variaz ă între 75 metri și 160 de metri. O sta ție de re-pompare local ă SP4 este prev ăzut ă s ă alimenteze rezervorul din satul Huliboaia, la o altitudine de 160 m, dotata cu 1 +1 pompe. În cazul satului Spicoasa, este necesar s ă fie instalate dou ă sta ții de re-pompare: prima sta ție SP3, echipat ă cu 1 +1 pompe, asigur ă, de asemenea, alimentarea rezervorului din satul Tătărăști, situat la o altitudine de 160 m, iar sta ția SP12 echipat ă cu 1 +1 pompe, pompeaz ă apa pân ă la o altitudine de 212 m, dup ă care conducta func ționeaz ă prin gravita ție pân ă la satul Spricoasa. Lungimea conductelor de alimentare cu ap ă potabil ă care transport ă apa de la traseul principal este de 12 005 metri, iar lungimea conductelor locale este de 7 320 metri. Defalcarea acestor conducte pe diametru și lungime este prezentat ă în Anexa D, tabelele 5 și 6. Lungimea total ă a conductelor de alimentare care formeaz ă sistemul de alimentare cu ap ă este de 19 325 metri. Au fost analizate dou ă op țiuni diferite pentru traseul principal pentru Clusterul C, care alimenteaz ă satele Trete ști, Zîrne ști, Paciu, Cucoara și Chircani (care se afl ă pe malul râului Prut). Satul Ro șu este în prezent alimentat cu ap ă printr-o conduct ă cu diametrul DN160, ramificare de la re țeaua de distribu ție a ora șului Cahul. Diametrul acestei conducte nu asigur ă alimentarea adecvate a altor sate (cu popula ție total ă de 4 704 de locuitori), care necesit ă un volum de ap ă 3 Q zi max = 924,98 m /zi, Q o = 10,71 litri / secund ă. Astfel, o re țea gravita țional ă prin satul Larga Veche și satul Larga Nou ă este propus ă ca traseul C1 care alimenteaz ă satele Trete ști, Zirnesti, Paciu, Cucoara și Chircani. Traseele prin Andru șul de Sus și Andru șul de Jos, și, respectiv, Baurci Moldoveni, nu au fost luate în considerare, pentru c ă a fost necesar s ă se instaleze sta ții de pompare pentru a alimenta satul Chircani, situat la o altitudine de 70 metri. Cel mai mic nivel de eleva ție din aceast ă ramur ă este de 15 de metri; diferen ța în altitudini este de 55 de metri. O alt ă op țiune analizat ă (traseul C2) propune alimentarea gravita țional ă a acestei ramuri prin satele Rumean țev, B ădicul Moldovenesc și Larga Nou ă. De asemenea a fost definit tipul instala țiilor de stocare a apei și capacitatea lor, în func ție de forma topografic ă a localit ăților alimentate. Mai mult decât atât, rezervoarele de ap ă sau turnurile de ap ă vor asigura o presiune disponibil ă în re țeaua de distribu ție și depozitare a volumelor de compensare și de ap ă pentru stingerea incendiilor. Valoarea total ă este calculat ă prin urm ătoarea ecua ție: 3 W = W c + W i (m ) Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 93

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Unde:

Wc - volumul necesar pentru compensarea volumului de ap ă produs

Wi - volumul necesar pentru stingerea incendiului.

Volumul de ap ă care trebuie s ă fie stocat în rezervor pentru stingerea incendiilor, este rezervat pentru a stinge toate incendiile în aer liber, care pot s ă apar ă simultan în localitate. Hidran ții exteriori trebuie s ă func ționeze timp de trei ore, împreun ă cu consumul maxim de ap ă în sat, în baza următorului raport: 3 Wi = t inc Qi (m ) Unde:

tinc - durata de func ționare a hidran ților exteriori, t inc = 3 h

Qi – volumul necesar de ap ă ie șit ă pentru stingerea tuturor incendiilor în aer liber. În conformitate cu STAS 2.04 02 84 tab.5, produc ția de ap ă desemnat ă pentru stingerea incendiilor în aer liber, num ărul de posibile incendii simultane în sat și timpul necesar pentru stingerea unui incendiu au fost stabilite în func ție de num ărul de reziden ți/locuitori. Pentru Cluster C a fost analizat ă posibilitatea construc ției unui sistem centralizat de alimentare cu ap ă pentru dou ăsprezece (12) localit ăți cu un total de 12 154 de locuitori. Acest sistem de alimentare cu ap ă este conectat la sta ția de pompare SP5 și dou ă rezervoare de 1 500 m 3 fiecare, care în prezent nu sunt folosite. Sistemul de alimentare cu ap ă trebuie s ă asigure distribu ția continu ă a produc ției de ap ă 3 Q zi max = 2 389,77 m /zi, Q o = 27,66 l / s și o presiune operativ ă minim ă pentru alimentarea instala țiilor locale de stocare a apei.

6.2.2 Clusterul D Pentru Clusterul D, vor fi alimentate cu ap ă urm ătoarele localit ăți: Lebedenco, Hutulu, Ursoaia, Pelinei, Satuc, Vladimirovca, Alexanderfeld, Nicolaevca, G ăvănoasa, Iujnoe, Burl ăceni și Greceni. Apa este pompat ă prin sta ția de pompare SP5 pân ă la o altitudine de 185 metri, în care sunt amplasate dou ă rezervoare de 500 m 3 fiecare, prin conducta cu diametrul DN 250, după care conducta func ționeaz ă prin gravita ție de la o altitudine de 185 de metri în jos la o altitudine de 45 de metri în satul G ăvănoasa. Pentru a reduce presiunea, un regulator de presiune de reducere ar fi instalat în partea de sus a ramifica ției Lebedenco cu o presiune de 13,5 de metri coloana de ap ă. Dup ă satul G ăvănoasa (altitudine de 45 de metri), traseul conductei de transport urc ă pân ă la 142 m în satul Burl ăceni. Vor fi necesare dou ă sta ții de pompare pentru alimentarea turnurilor de ap ă din satul Iujnoe și satul Burl ăceni. Sunt prev ăzute dou ă rezervoare de stocare a apei de 100 m 3 fiecare, la marginea satului Găvănoasa, dup ă care apa este pompat ă prin sta ție de pompare SP1, echipata cu 1 +1 pompe pân ă la satul Iujnoe la o altitudine de 110 de metri, cu presiunea de 24,99 metri coloan ă de ap ă. Sta ția de pompare a apei SP2 este prev ăzut ă la grani ța satului Iujnoe, echipat ă cu 1 +1 pompe, care pompeaz ă apa în satul Burl ăceni, la o altitudine de 142 metri, cu presiunea de 18.58 metri de coloan ă de ap ă.

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 94

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Conducta de alimentare prin satul Greceni func ționeaz ă prin gravita ție. Alimentarea satului Alexanderfeld, situat la o altitudine de 155 de metri, ramura care are punctul de racordare la conducta principal ă de alimentare spre satul Vladimirovca, la o altitudine de 50 metri, trebuie s ă fie prev ăzut cu sta ție de re-pompare SP (altitudine 101 metri), echipată cu un 1 +1 pompe. Lungimea conductelor de alimentare cu ap ă potabil ă care transport ă apa de la traseul principal este de 43 023 metri, iar lungimea conductelor locale este de 7981 metri. Defalcarea acestor conducte în func ție de diametru și lungime este prezentat ă în Anexa D, tabelele 11 și 12.

6.2.3 Clusterul E Pentru Clusterul E a fost analizat ă construc ția unui sistem centralizat de alimentare cu ap ă pentru zece localit ăți cu o popula ție total ă de 34 058 locuitori. Clusterul "E" trebuie s ă alimenteze cu ap ă urm ătoarele loca ții: Crihana Veche, Pa șcani, Manta, Vadul lui Isac, Coliba și, Brinza, Valeni, Slobozia Mare, Ci șli ța Prut și Giurgiule ști, îns ă localit ățile Crihana Veche, Pa șcani, Manta sunt deja conectate la sistemul centralizat de alimentare cu ap ă al ora șului Cahul, descrierea fiind axat ă pe celelalte localit ăți, unde locuiesc 27 088 cet ățeni. Calculul debitului pentru fiecare localitate este descris în tabelul de mai jos.

Tabelul 3. Calcularea debitului pentru fiecare localitate de clusterul E.

Nr. locuit . Locuit. q Qzi av , Qzi max , Qzocalc, Q, Q, 3 3 3 Localit atea Gosp. 2013 2025 sp. m /zi Kzi m /zi Kp Ks m /zi mc/h l/s Vadul lui Isac 1,037 3,225 3,419 125 427.31 1.3 555.51 1.1 1.1 672.16 28.01 7.78 Colibasi 1,694 6,030 6,392 125 798.98 1.3 1,038.67 1.1 1.1 1,256.79 52.37 14.55 Brinza 820 2,660 2,820 125 352.45 1.3 458.19 1.1 1.1 554.40 23.10 6.42 Valeni 987 3,100 3,286 125 410.75 1.3 533.98 1.1 1.1 646.11 26.92 7.48 Slobozia Mare 2,036 6,040 6,402 125 800.30 1.3 1,040.39 1.1 1.1 1,258.87 52.45 14.57 Cislita Prut 460 1,300 1,378 125 172.25 1.3 223.93 1.1 1.1 270.95 11.29 3.14 Giurgiulesti 912 3,200 3,392 125 424.00 1.3 551.20 1.1 1.1 666.95 27.79 7.72 Zona liber ă 909.50 1.3 1,182.35 1.0 1.0 1,182.35 49.26 13.68 TOTAL 25,555 27,088 3,386.04 4,401.85 6,508.59 271.19 75.33

Sistemul de alimentare cu ap ă este conectat la sta ția de pompare SP1 și cele trei rezervoarele de ap ă de 2000 m 3 fiecare, situate pe teritoriul sta ției de pompare. 3 Sistemul de alimentare cu ap ă trebuie s ă asigure un flux continuu de Q max zi = 6,508.59 m / zi, Q h = 75.33 l/s și presiunea operativ ă minim ă pentru alimentarea cu ap ă a instala țiilor locale de stocare a apei. Apa este pompat ă prin intermediul sta ției de pompare SP1 echipate cu 2 +1 pompe NL80/250-37- 2-12-50 Hz pentru cele doua rezervoare de ap ă de 500 m 3 fiecare, situate între satele V ăleni și Slobozia Mare. Conducta de alimentare trece de-a lungul râului Prut și se ridic ă la o altitudine variind între 15 m în satul Brînza și 57 m în satul Ci șli ța Prut. Localit ățile care vor fi conectate la conducta de alimentare sunt amplasate pe terasele formate în lunca râului Prut.

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 95

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

În satul Vadul lui Isac, rezervorul de ap ă este amplasat la o altitudine de 86 m, 66 m mai sus de altitudinea conductei de alimentare. În satul Vadul lui Isac, rezervorul de ap ă este situat la altitudinea de 86 m, 66 m fa ță de elementul elevarea conductei de alimentare. Apa este pompat ă în rezervorul de ap ă prin sta ția local ă SP4 echipat ă cu pompe 1 +1 V3601-3/16/E/K/400-50 Helix. În satul Colibasi, rezervorul de ap ă este situat la altitudinea de 90 m, 65 m mai sus de altitudinea conductei de alimentare. Din aceast ă cauz ă, apa trebuie s ă fie pompat ă prin sta ția local ă SP5, echipat ă cu 1 +1 pompe 5202-3/16/E/K/400-50 Helix. În satul Brinza, rezervorul de ap ă este situat la altitudinea de 125 m, 110 m mai sus de altitudinea conductei de alimentare. Apa este pompat ă în rezervorul de ap ă prin sta ția local ă SP6, echipat ă cu 1 +1 pompe V2207-3/16/E/K/400-50 Helix. În satul V ăleni, rezervorul de ap ă este situat la altitudinea de 105 m, 80 m mai sus de altitudinea conductei de alimentare. Din acest motiv, apa trebuie s ă fie pompat ă de către sta ția local ă SP7, echipat ă cu 1 +1 pompe V3603/1-2/16/E/K/400-50 Helix. Sta ția de pompare SP2, care este conectat ă la dou ă rezervoare de apa de 500 m 3 fiecare, pompeaz ă apa prin traseul principal al satului Ci șli ța Prut și la rezervorul de ap ă din satul Slobozia Mare. Sta ția de pompare SP2 este echipat ă cu dou ă 2 +1 pompe NL65/250-30-2-12-50Hz. Pentru a umple rezervorul de ap ă din satul Giurgiule ști prin conducta principal ă, va fi folosit ă sta ția de stimulare SP3 din satul Ci șli ța Prut, echipat ă cu 2 pompe +1 NL50/160-5.5-2-12-50Hz. Lungimea conductelor de alimentare de-a lungul traseului principal de alimentare cu ap ă este de 49 265 m, iar lungimea conductelor locale este de 8 450 m, cu diametrul și lungimile prezentate în tabelele de mai jos.

Tabelul 4. Parametrii conductelor magistrale. Diametrul Lungimea, m Traseul principal DN400 18 690 DN355 5 500 DN280 11 095 DN225 3 780 DN200 10 200 TOTAL 49 265

Tabelul 5. Parametrii re țelei secundare. Diamet rul Lungimea , m Traseul local DN180 1 370 DN160 3 800 DN140 2 310 DN75 970 TOTAL 8 450

Lungimea total ă a conductei de alimentare din sistemul de alimentare cu ap ă este de 57 715 metri. Tipul instala țiilor de stocare a apei și capacitatea lor au fost stabilite în func ție de caracteristicile terenului localit ăților deservite. Rezervoarele de ap ă sau turnurile de ap ă au fost incluse pentru a asigura o presiune suplimentar ă în re țeaua de distribu ție și depozitare a volumelor de compensare în caz de incendiu. Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 96

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Datele cu privire la tipul de spa ții de depozitare, capacitatea și valoarea lor sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabelul 6. Parametrii rezervoarelor și turnurilor de ap ă. Localit atea Altitudinea , m Capacitatea , m 3 Cantitatea Rezervorul de ap ă Vadul lui Isac 86 150 1 Colibasi 90 250 1 Brinza 125 150 1 Valeni 105 150 1 Slobozia Mare 95 250 1 Giurgiulesti 75 250 2 Turnul de ap ă Brinza 125 25 1 Cislita Prut 65 50 2

De-a lungul re țelei regionale de alimentare s-a planificat instalarea rezervoarelor de ap ă, amplasarea și capacitatea c ărora sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabelul 7. Parametrii rezervoarelor de ap ă Rezervoarele de ap ă Altitudinea , m Capacit atea , m 3 Cantitatea RAP (SP2) 35 500 2

6.2.4 Instala țiile de stocare a apei Tipul instala țiilor de stocare a apei și capacitatea acestora au fost stabilite în func ție de topografia localit ăților alimentate cu ap ă. Au fost prev ăzute rezervoare de ap ă sau turnuri de ap ă pentru a asigura o presiune disponibil ă în re țeaua de distribu ție, depozitarea volumelor de compensare și ap ă pentru stingerea incendiilor. Valoarea total ă este determinat ă în baza urm ătoarei ecua ții: 3 W = W c + W i [m ] Unde:

Wc - volumul necesar pentru compensarea orar ă a apei furnizate

Wi - volumul necesar pentru stingerea incendiilor. Volumul de ap ă, care trebuie s ă fie stocat ă într-un rezervor pentru stingerea incendiilor, este rezervat pentru a stinge toate incendiile în aer liber, care pot s ă apar ă simultan în localitatet, hidran ții exteriori trebuie s ă func ționeze timp de 3 ore, împreun ă cu consumul maxim de ap ă în localitate, în baza raportului de mai jos: 3 Wi = t inc Qi [m ] Unde:

tinc - durata de func ționare a hidran ților exteriori, t inc = 3 h

Qi – volumul necesar de ap ă pentru stingerea tuturor incendiilor în aer liber.

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 97

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

În conformitate cu STAS 2.04 02 84 tab.5, produc ția de ap ă desemnat ă pentru stingerea incendiilor în aer liber, num ărul de incendii posibile simultane în localitate, precum și timpul necesar pentru stingerea unui incendiu au fost stabilite în func ție de num ărul de locuitori.

6.2.5 Frumu șica, Chioselia Mare și Borceag Trei sate situate la distan ță (Frumu șica, Chioselia Mare și Borceag) au fost grupate pentru a propune alimentare cu ap ă pentru 3 206 locuitori (a se vedea Anexa 3). Sistemul de alimentare cu ap ă trebuie s ă asigure distribu ția continu ă a produc ției de ap ă 3 Qzi max = 395,94 m /zi, Q o = 4,58 l/s și o presiune operativ ă minim ă de 10 metri coloan ă de ap ă pentru to ți consumatorii din localit ățile vizate. De-a lungul traseului sistemului de alimentare, cota maxim ă este de 225 metri (ramura spre satul Frumu șica), iar cea minim ă - 50 de metri (la marginea satului Borceag). Diferen ța dintre cele dou ă altitudini este de 175 de metri. Presiunea maxim ă în sistem ajunge la 110,6 metri coloan ă de ap ă, iar presiunea minim ă în sistem este de 1,76 metri coloan ă de ap ă. Ca urmare, este necesar ă asigurarea unui regulator pentru reducerea presiunii. Lungimea total ă a conductelor de alimentare este de 49 265 metri, iar lungimea conductelor principale din localit ăți este de 10 630 metri. Defalcarea acestor conducte în func ție de diametru și lungime este prezentat ă în Anexa D, tabelele 5 și 6. Ramifica ția conductei spre satul Frumu șica func ționeaz ă prin gravita ție și datorit ă diferen ței în altitudini, care este de 25 de metri, aceasta poate alimenta turnul de ap ă (altitudine de 200 metri, o presiune de 12 metri coloan ă de ap ă), care joac ă rolul de instala ție de stocare a apei și compensator pentru volumul de ap ă furnizat pentru sat. În satul Frumu șica, diferen ța dintre altitudini este de 100 metri. Dou ă dispozitive de reglare a presiunii au fost prev ăzute pentru a men ține presiunea la un nivel mai mic de 60 metri coloan ă de ap ă în limitele satului. Având în vedere diferen ța de altitudini de 175 de metri, conducta de ramur ă care transport ă apa în satul Borceag și satul Chioselia Mare func ționeaz ă prin gravita ție. Mai jos de ramificare spre satul Frumu șica (care se afl ă la o altitudine de 225 de metri), conducta de alimentare este echipat ă cu un regulator de presiune de reducere la o altitudine de 150 metri. La intrarea în satul Borceag (altitudine de 100 metri) sunt prev ăzute dou ă turnuri de ap ă. Presiunea turnurilor este de 12 metri coloan ă de ap ă. În ceea ce prive ște satul Cioselia Mare (altitudine de 100 metri), exist ă un turn de ap ă cu presiunea de 12 metri coloan ă de ap ă.

6.2.6 Alexandru Ion Cuza Satul este situat de-a lungul râului Cahul, la 8 km distan ță de ora șul Vulc ăne ști, 37 km sud de ora șul Cahul, 210 km sud-est de Chi șin ău. Satul se învecineaz ă cu localit ățile Ci șmichioi, Etulia, Vulc ăne ști, Vinogradovca, Cotlovina și Nagornoe și se afl ă la grani ța cu Ucraina. În localitate sunt 887 de gospod ării cu 2 812 de locuitori. Sistemul de alimentare cu ap ă trebuie să asigure în permanen ță un debit de Q = 552,94 m 3/zi și o presiune de lucru de cel pu țin 10 m coloan ă de ap ă. Este necesar ă s ăparea a 3 sonde suplimentare (pe lâng ă cele existente) și construc ția unei sta ții de tratare a apei. Apa va fi acumulat ă într-un rezervor cu o capacitate de 200 m 3, care asigur ă acumularea de volume de compensare orar ă și rezerva pentru stingerea incendiilor.

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 98

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

În conformitate cu Normativele în construc ții și Regulamentele 2.04 02 84, tab.5, în conformitate cu num ărul de locuitori (între 1 000 și 5 000) a fost adoptat un debit de ap ă de 10 l/s pentru sistemul anti-incendiar: • Num ărul de incendii simultane în localitate – 1. • Durata stingerii unui incendiu – 3 ore. Sistemul de alimentare cu ap ă a satului este unul gravita țional, rezervorul de ap ă fiind amplasat la o în ălțime de 100 m. Re țeaua de distribu ție a apei este circular ă, cu lungime aproximativ ă de 24,0 km.

6.3 Măsurile de reabilitate (pentru activele existente).

Proiectul nu include reabilitarea sta ției de tratare a apei existente. Reabilitarea sta ției de tratare existente este deja programat ă pentru a fi finan țat ă din fondurile donatorilor. Conducta principal ă de ap ă între punctul de captare și sta ția de tratare a apei este veche și provoac ă pierderi de ap ă. Astfel, este necesar ă înlocuirea a 8 km de conduct ă Dn 400 din fier, costurile acestei investi ții ridicându-se la 20 milioane de lei și au fost incluse în domeniul de aplicare al acestui studiu de fezabilitate. Cele mai multe dintre re țelele de distribu ție în localit ăți necesit ă înlocuire și aceste costuri sunt luate în considera ție prin m ăsurile de investi ții propuse. De asemenea, re țeaua de distribu ție în ora șul Cahul este veche și înregistreaz ă un volum mare de scurgeri. Reducerea scurgerilor nu a fost inclus ă în costurile investi ționale, dar se presupune c ă surplusul financiar al operatorului regionalizat va fi folosit pentru aceste scopuri.

6.4 Evaluarea necesit ăților de proiectare și alte documente.

Studiul de fezabilitate conține o proiectare preliminar ă pentru întreaga zon ă de proiect, îns ă lucr ările ulterioare se vor concentra pe fiecare cluster separat. Un proiect preliminar trebuie s ă fie urmat de elaborarea proiectului tehnic. Proiectul tehnic cuprinde dou ă elemente:

• Prezentarea criteriilor de proiectare utilizate;

• Descrierea caracteristicilor tehnice ale fiec ărei componente ale proiectului. Proiectul tehnic este un document oficial, care indic ă solu țiile de proiectare așteptate din investi ția planificat ă. Documentul este folosit pentru a ob ține avize, acorduri, autoriza ții și în cele din urm ă autoriza ția de construire. Procesul de ob ținere a autoriza ției de construire poate dura pân ă la 12 luni. Acest studiu de fezabilitate și proiectul tehnic pot fi utilizate în scopul asigur ării finan țării proiectelor. Acest studiu de fezabilitate a fost elaborat în conformitate cu Normele în construc ții (Regulamentul NCM L.01.07-2005 privind fundamentarea proiectului de investi ții în construc ții). Pentru a ob ține investi ția dorit ă dup ă elaborarea studiului de fezabilitate, Legea 163 din 09.07.2010 reglementeaz ă urm ătoarele etape:

• certificat de urbanism pentru proiectare;

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 99

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

• avize și studii pentru elaborarea documenta ției de proiect;

• avizul de conectare la sistemele de alimentarea cu ap ă și canalizare;

• marcarea planului de re țele;

• studiul topografic; • lucr ări geotehnice în teren;

• certificat arheologic cu privire la permisul de proiectare;

• certificat de proprietate cu privire la loturile de teren enumerate în proiect;

• avize de la serviciile descentralizate în teritoriu: Centrul de S ănătate Public ă, Inspectoratul Ecologic, Departamentul Servicii Pompieri și alte servicii;

• autoriza ție de construire.

Urm ătorul pas este elaborarea proiectului de execu ție. Proiectului de execu ție este o prezentare detaliat ă a solu țiilor de proiectare incluse în proiectul tehnic. Proiectul de execu ție este folosit pentru selectarea contractorului pentru executarea lucr ărilor și controlul calit ății lucr ărilor. În baza proiectului tehnic și de execu ție, sunt preg ătite documentele de licita ție. Documentele de licita ție pot folosi criterii de pre ț pentru selectarea contractorului. Totu și, este important ca în documentele de licita ție să fie stabilite cerin țele minime. Cel mai probabil, datorit ă sprijinului din partea comunit ății interna ționale, va fi organizat ă licita ția interna țional ă. Astfel, ar putea ap ărea cerin țe suplimentare pentru procedura de licita ție și necesitatea efectu ării traducerii documentelor de proiect.

6.5 Planul de implementare.

Proiectul ar putea fi implementat pe parcursul a 5 ani. Pentru primul an se planific ă reabilitarea activelor existente pentru Clusterul 0 și extinderea re țelei în localit ăți. În acela și an, ar putea fi efectuate investi țiile pentru Clusterul D. În al doilea an de implementare se planific ă infrastructura comun ă pentru Clusterele A, B și C împreun ă cu infrastructura pentru Clusterul C. În al treilea an, se planific ă infrastructura comun ă pentru clusterele A și B împreun ă cu infrastructura pentru clusterele A și B. Pentru al patrulea an se planific ă infrastructura pentru localitatea Alexandru Ion Cuza și o parte a lucr ărilor privind infrastructura Clusterului E. Pentru ultimul an se planific ă partea rămas ă a infrastructurii Clusterelor și finalizarea proiectului. Programul de implementare financiar ă este prezentat în tabelul de mai jos.

Tabelul 6-8: Rezumatul programului de implementare a investi țiilor [M MDL]

2014 2015 2016 2017 2018 Total

Conducte 87.8 80.4 72.1 46.8 75.3 362.4

Turnuri de ap ă 8.6 5.4 3.0 0.3 0.6 17.9 Rezervoare 6.6 18.4 18.5 6.9 9.8 60.2

Sta ții de pompare 5.6 7.6 12.3 3.0 5.5 33.8

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 100

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Fântâni arteziene 0.0 0.0 0.0 3.2 0.0 3.2

Sta ția de tratare a apei 0.0 0.0 0.0 2.3 0.0 2.3 Achizi ții terenuri 3.1 2.0 4.0 0.6 1.0 10.7 Asisten ța tehnic ă 8.9 9.1 8.8 5.1 7.4 39.3 Investi ții neprev ăzute 11.2 11.4 11.0 6.3 9.2 49.1 Total 131.7 134.2 129.6 74.5 108.8 579.0

6.6 Costurile investi ționale ale op țiunii selectate.

Investi țiile totale se ridic ă la 579 milioane MDL (33,977 milioane EUR). Investițiile se refer ă la construc ția de: • 28 sta ții de pompare, • Turnuri de ap ă și rezervoare cu capacitate total ă de 11.250 m 3, • Conducte de distribu ție principale de 198,6 km, • Conducte de distribu ție secundare de 56,8 km, • Conducte de distribu ție (în sate) de 365,2 km, • 3 fântâni arteziene, • Achizi ții terenuri de 1.260.600 m 2, • Asisten ță tehnic ă în perioada lucr ărilor de construc ții

Tabelul 6-9: Rezumatul costurilor investi țiilor [M MDL]

TOTAL Conducte 362.4

Turnuri de ap ă 17.9 Rezervoare 60.2

Sta ții de pompare 33.8 Fântâni arteziene 3.2

Sta ția de tratare a apei 2.3 Achizi ții terenuri 10.7 Asisten ța tehnic ă 39.3 Investi ții neprev ăzute 49.1 Total 579.0 Detalii cu privire la domeniul de aplicare a investi ției sunt oferite în Anexa D.

6.7 Costurile opera ționale ale op țiunii selectate

Costurile opera ționale ale opera țiunii selectate.

Rezumatul costurilor variabile prognozate este prezentat în Anexa F, tabelul 17, iar costurile fixe în tabelul 18, în timp ce totalul (fixe și variabile) în tabelul 19. Costurile opera ționale prognozate sunt descrise în Sec țiunea 10.2.3. Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 101

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

7 Analiza impactului op țiunii selectate asupra mediului.

7.1 Implica țiile op țiunii selectate asupra mediului.

Dup ă cum a fost men ționat la capitolul pentru analiza op țiunilor, proiectul ar putea avea urm ătoarele efecte: - Îmbun ătățirea s ănătății popula ției,

- Securitatea procesului de dezinfec ție,

- Lucr ări suplimentare pentru consolidarea și între ținerea amplasamentului,

- Poluarea cu de șeuri din construc ții,

- Disconfort temporar în timpul execut ării lucr ărilor de repara ții, construc ții și reabilitare.

- Eliminarea de șeurilor de construc ție, - Deteriorarea amplasamentelor comunale existente,

- Securitatea muncii la lucr ările de construc ție,

- Scurgerile de combustibil și lubrifian ți de la ma șini în timpul construc ției,

- Deteriorarea copacilor și plantelor,

- Deteriorarea lăca șelor de cultur ă. Pentru a minimiza toate posibilele impacturi negative asupra mediului, mai jos se propune un Plan de Monitorizare a M ăsurilor de Atenuare a Impactului asupra mediului pentru op țiunea selectat ă de alimentare cu ap ă.

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 102

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Tabelul 7-1: Planul de Monitorizare a M ăsurilor de Atenuare a Impactului asupra mediului pentru op țiunea selectat ă.

Autoritatea Agen ția responsabil ă de Cerin țe de responsabil ă de Procesul Impactul sau preocuparea Măsurile de atenuare implementarea monitorizare monitorizare și măsurilor de aplicare atenuare Faz a de Reducerea debitului de ap ă în partea Având în vedere cre șterea Inspectoratul - - planificare și inferioar ă a num ărului de proiecte de Ecologic de pre-construc ție râului http://en.wikipedia.org/wiki/River alimentare cu apă/iriga ții, care sunt Stat/Institutul planificate, efectua ți un studiu Ecologic detaliat cu scopul de a stabili cantit ățile de ap ă care pot fi reînc ărcate din râul Prut, pentru a nu provoca dispari ția zonelor umede din zona Prutului de Jos Ramsar sau alt impact asupra industriilor importante din punctul de vedere economic, care sunt situate în aval. Respectarea legisla ției și standardelor Traseele de alimentare cu ap ă nu Contractor/autoritatea - Centrul Na țional de na ționale ar trebui s ă intersecteze local ă responsabil ă Sănătate Public ă, platformele de de șeuri, cimitire, de alimentare cu ap ă Inspec ția Ecologic ă locurile de înhumare a animalelor, Regional ă, depozitele de de șeuri de grajd și Autoritatea Public ă alte surse de infectare. Local ă Asigura ți ob ținerea permiselor necesare și consultarea tuturor organelor administrative relevante înainte de a începe faza de construc ții. Traseul conductelor de alimentare cu ap ă trebuie s ă fie consultat și aprobat de Centrul Na țional de Sănătate Public ă; Înainte de începerea lucr ărilor de

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 103

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Autoritatea Agen ția responsabil ă de Cerin țe de responsabil ă de Procesul Impactul sau preocuparea Măsurile de atenuare implementarea monitorizare monitorizare și măsurilor de aplicare atenuare construc ții/instalare, teritoriul adiacent trebuie s ă fie cur ățat din punct de vedere sanitar. Faza de Generarea prafului Vehiculele care livreaz ă materiale Contractant Teste periodice Centrul Na țional de construc ție ar trebui s ă fie bine între ținute și pentru poluarea Sănătate Public ă, acoperite pentru a preveni/reduce aerului, ac țiuni Inspec ția Ecologic ă Construc ția devers ările, emisiile și dispersiile imediate în caz Regional ă, unei noi re țele de plângeri din Autoritatea Public ă de alimentare Planificarea minu ioas a lucr rilor ț ă ă partea Local ă cu de construc ții pentru a minimiza locuitorilor ap /instalarea ă poluarea aerului. locali conductelor de Aplicarea m surilor de suprimare a ap ă, a ă rezervoarelor prafului, aplicarea m ăsurilor de rutare a traficului, conectarea de ap ă, castelelor de zonelor de construc ții ap ă Cur ățarea șantierelor dup ă finalizarea lucr ărilor de construc ții Poluarea cu gaze de de șeuri emise de Repara ția și între ținerea Contractant Monitorizarea Centrul Na țional de instala țiile și vehiculele de transport instala țiilor și vehiculelor de calit ății aerului Sănătate Public ă, transport vor fi consolidate la Inspec ția Ecologic ă perioade normale; controlul Regional ă, traficului va fi realizat în mod Autoritatea Public ă corespunz ător pentru a evita Local ă ambuteiajele și reduce emisiile de gaze Poluarea cu zgomot/vibra ții de la camioane Controlul metodelor de construc ții Contractant Inspectarea Centrul Na țional de de lung ă distan ță și echipamentele în lucru și a ma șinilor și echipamentului periodic ă a Sănătate Public ă, folosit activit ăților de Inspec ția Ecologic ă construc ții Regional ă, Cronometrarea atent a lucr rilor ă ă pentru a Autoritatea Public ă în zonele asigura Local ă reziden țiale/restric ționarea disponibilitatea construc țiilor pentru anumite ore sistemelor de

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 104

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Autoritatea Agen ția responsabil ă de Cerin țe de responsabil ă de Procesul Impactul sau preocuparea Măsurile de atenuare implementarea monitorizare monitorizare și măsurilor de aplicare atenuare Limitarea vibra țiilor inutile în zonele reducere a de construc ții zgomotelor și prafului; lucr ări Evitarea semnalelor de tonalitate realizate la ore înalt ă în localit ăți/reducerea potrivite pentru deranjului cauzat locuitorilor lucr ările de construc ții Scurgerile de carburan ți și lubrifian ţi din Interzicerea v ărs ării acestora în sol Contractant/Inspec ția Inspectarea Contractant/Inspec ția echipamentele folosite în construc ții și drenaj; Ecologic ă Regional ă periodic ă a Ecologic ă Regional ă activit ăților de Introducerea procedurilor adecvate construc ții, pentru între ținerea caracteristicilor echipamentelor; Poluarea cu gunoi a teritoriului Planificarea atent ă a lucr ărilor de Contractor/autoritatea Inspectarea Inspec ția Ecologic ă adiacent/drumului/deteriorarea gr ădinilor din construc ții pentru a reduce local ă responsabil ă periodic ă a Regional ă/Autoritatea cauza evacu ării materialelor excavate/ impactul asupra florei, faunei, de alimentare cu activit ăților de Public ă Local ă depozit ării materialelor habitatelor/amplasarea cu grij ă, ap ă/autoritatea construc ții, alinierea, proiectarea infrastructurii public ă local ă asociate pentru a reduce impactul Poluarea poten țial ă accidental ă a solului și Planificarea minu țioas ă a lucr ărilor Contractor/autoritatea Testarea Centrul de S ănătate apelor de suprafa ță de construc ții pentru a minimiza local ă responsabil ă periodic ă a Public ă, Inspec ția impactul asupra surselor de ap ă. de alimentare cu calit ății apelor Ecologic ă Regional ă, ap ă/autoritatea de suprafa ță și Autoritatea Public ă Prevenirea scurgerilor/devers rilor ă public ă local ă a apelor Local ă în timpul subterane transport ării/înc ărc ării/desc ărc ării materialelor de construc ții

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 105

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Autoritatea Agen ția responsabil ă de Cerin țe de responsabil ă de Procesul Impactul sau preocuparea Măsurile de atenuare implementarea monitorizare monitorizare și măsurilor de aplicare atenuare Lucr ările de reabilitare și construc ții ar putea Replantarea copacilor și vegeta ției Contractor/autoritatea Măsuri Inspec ția Ecologic ă conduce la îndep ărtarea și reamplasarea dup ă reabilitare, utiliza ți numai local ă responsabil ă preventive, Regional ă/Autoritatea copacilor și vegeta ției de lâng ă sau de pe sursa oficial ă de lemn. de alimentare cu inspectarea Public ă Local ă teritoriul terenului de construc ții. ap ă/autoritatea periodic ă a public ă local ă șantierului

Permiterea accesului la terenurile de Stabilirea activit ăților și metodelor Contractor/autoritatea Inspectarea executare a lucr ărilor numai prin intermediul consecvente (crearea de pl ăcu țe) local ă responsabil ă periodic ă a cărărilor și vehiculelor pentru a reduce accesul de alimentare cu ap ă lucr ărilor de neautorizat; construc ții Acordarea accesului în condi ții de siguran ță; Echiparea trec ătorilor și trotuarelor Cre șterea disconfortului în trafic Folosirea rutelor de trafic; Contractor/autoritatea Verificare Inspectoratul de asigurarea coordon ării cu local ă responsabil ă periodic ă Patrulare autorit ățile locale; control de alimentare cu ap ă permanent și îngrijirea echipamentului Pericol pentru securitatea muncitorilor, Asigurarea respect ării stricte a Contractor/autoritatea Verificare Inspec ția Na țional ă a transportarea muncitorilor în timpul tuturor m ăsurilor de precau ție; local ă responsabil ă periodic ă a Muncii construc ției limitarea accesului la zonele de de alimentare cu ap ă lucr ărilor de construc ție; construc ții; respectarea Implementarea planului de planurilor de securitate în trafic; siguran ță Asigurarea siguran ței echipamentului muncitorilor; Respectarea normelor na ționale Construc ția Impactul scurgerii accidentale a poluantului Vor fi elaborate m ăsuri de urgen ță Contractor/autoritatea Verificare sta țiilor de pentru accidentele specifice, astfel local ă responsabil ă periodic ă a

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 106

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Autoritatea Agen ția responsabil ă de Cerin țe de responsabil ă de Procesul Impactul sau preocuparea Măsurile de atenuare implementarea monitorizare monitorizare și măsurilor de aplicare atenuare pompare încât controlul și solu ția s ă poate fi de alimentare cu ap ă lucr ărilor de efectuate cu promptitudine în caz construc ții; de accident; respectarea planurilor de În cazul unui accident, se va siguran ță identifica cauza cât mai curând posibil, pentru a organiza repararea prompt ă și pentru a rezolva problema în cel mai scurt timp posibil, în vederea prevenirii și răspândirii polu ării/scurgerii. Prevenirea scurgerilor/devers ărilor în timpul transport ării/înc ărc ării/desc ărc ării materialelor reziduale și a apei reziduale Planificarea minu țioas ă a lucr ărilor de construc ții pentru a minimiza poluarea aerului/apei/solului. Respectarea documentelor de proiectare Asigurarea respect ării în Contractor/autoritatea Angaja ți Centrul de S ănătate tehnic ă și a normelor de construc ții în implementarea proiectului a local ă responsabil ă supraveghetori Public ă, Inspec ția vigoare documentelor de proiectare de alimentare cu tehnici, Ecologic ă Regional ă, tehnic ă și a normelor de construc ții ap ă/autoritatea responsabili de Autoritatea Public ă în vigoare public ă local ă verificarea Local ă calit ății Verifica i dac : ț ă lucr ărilor de Măsuri adecvate de securitate și reconstruc ție sănătate a muncitorilor în timpul efectuate construc ției sunt elaborate și implementate de c ătre compania de construc ții, care va fi responsabil ă pentru aceste m ăsuri; Documentele elaborate pentru lucr ări specifice de c ătre compania Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 107

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Autoritatea Agen ția responsabil ă de Cerin țe de responsabil ă de Procesul Impactul sau preocuparea Măsurile de atenuare implementarea monitorizare monitorizare și măsurilor de aplicare atenuare de construc ții sunt corecte; Lucr ările de reconstruc ție se desf ășoar ă în conformitate cu normele de construc ție și în conformitate cu tehnologiile de construc ție; calendare de construc ție și programe de deviere a traficului sunt afi șate în zona proiectului Respectarea standardelor de mediu și Folosi ți materialele de cea mai Contractor/autoritatea Angaja ți Centrul de S ănătate documentelor legislative și a normelor de bun ă calitate, care s ă corespund ă local ă responsabil ă supraveghetor Public ă, Inspec ția construc ție în vigoare calit ății lucr ărilor; de alimentare cu tehnic local, Ecologic ă Regional ă, ap ă/autoritatea responsabil de Autoritatea Public ă Materialele de marc vor fi ă public ă local ă verificarea Local ă gestionate, depozitate, utilizate i ș cerin țelor de procesele desf ășurate, în strict ă mediu conformitate cu instruc țiunile și recomand ările produc ătorului; Instalarea Protec ția resurselor acvatice Îngr ădirea perimetrului de prima Contractor/autoritatea Inspectarea Centrul de S ănătate castelelor și zon ă de protec ție sanitar ă. local ă responsabil ă periodic ă a Public ă, Inspec ția rezervoarelor de alimentare cu ap ă zonei de Ecologic ă Regional ă, Înierbarea zonei de protec ie de ap ă ț protec ție Autoritatea Public ă sanitar . ă sanitar ă din Local ă Amplasarea semnelor de jurul avertizare pe perimetrul primei rezervoarelor zone de protec ție sanitar ă. portabile de ap ă și a castelelor de ap ă

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 108

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Autoritatea Agen ția responsabil ă de Cerin țe de responsabil ă de Procesul Impactul sau preocuparea Măsurile de atenuare implementarea monitorizare monitorizare și măsurilor de aplicare atenuare Faza Îmbun ătățirea calit ății apei Asigura ți repara ția și între ținerea Autoritatea local ă Testarea Centrul de S ănătate opera țional ă zilnic ă a re țelei de alimentare cu responsabil ă de periodic ă a Public ă, Inspec ția ap ă alimentare cu calit ății apei Ecologic ă Regional ă, Între ținerea ap ă/autoritatea Autoritatea Public ă re țelei de Cur area i dezinfectarea anual ăț ș ă public ă local ă Local ă alimentare cu a rezervoarelor de ap ă și castelelor ap ă de ap ă. Se recomand ă ca aceast ă măsur ă s ă fie aplicat ă în perioada

aprilie-mai Cur ățarea și dezinfectarea rezervoarelor de ap ă și castelelor de ap ă de fiecare dat ă dup ă repara ție sau atunci când este depistat ă o abatere a calit ății apei. Amplasarea mesajelor de avertizare în jurul zonelor de protec ție. Educarea popula ției. Reducerea morbidit ății asociate cu tratarea Asigura ți repara ția și între ținerea Autoritatea local ă Testarea Centrul de S ănătate și distribu ția necorespunz ătoare a apei. zilnic ă a re țelei de alimentare cu responsabil ă de periodic ă a Public ă, Inspec ția Speran ța de via ță va cre ște ap ă alimentare cu calit ății apei Ecologic ă Regional ă, ap ă/autoritatea Autoritatea Public ă Educarea popula iei despre bolile ț public ă local ă Local ă transmise prin ap ă și m ăsuri care trebuie s ă fie luate pentru a se proteja.

Între ținerea Pericolele asociate procesului de clorinare Înfiin țarea sistemelor de operare în Autoritatea local ă Verificare Centrul pentru sistemelor de vacuum și sistemelor rezistente la responsabil ă de periodic ă Sănătate Public ă, clorinare coroziune; alimentare cu Inspec ția Ecologic ă ap ă/autoritatea Regional ă, instituirea controlului de scurgere a public ă local ă clorului; Instituirea planului de m ăsuri de

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 109

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Autoritatea Agen ția responsabil ă de Cerin țe de responsabil ă de Procesul Impactul sau preocuparea Măsurile de atenuare implementarea monitorizare monitorizare și măsurilor de aplicare atenuare răspuns de urgen ță, prezen ța echipamentului de protec ție și urgen ță Utilizarea Epuizarea resurselor de ap ă; Educarea popula ției în domeniul Autoritatea local ă - - durabil ă a apei utiliz ării durabile a apei și despre responsabil ă de Poluarea resurselor solului i celor ș măsurile de prevenire a polu ării. alimentare cu subterane ap ă/autoritatea Utilizarea contoarelor de ap . ă public ă local ă/Inspectoratul Ecologic de Stat

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 110

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

7.2 Cerin țele legale și normative aplicabile în Republica Moldova cu privire la evaluarea impactului asupra mediului.

Evaluarea impactului asupra mediului (EIM) este un instrument important și eficient de planificare pentru a prevedea consecin țele poten țiale asupra mediului ale lucr ărilor propuse. Este un mijloc de a identifica efectele nedorite, înainte ca acestea s ă apar ă și de a stabili m ăsurile adecvate de atenuare. Procesul de EIM analizeaz ă efectele fizice și biologice ale lucr ărilor propuse asupra mediului: aer, p ământ, ap ă, plante, animale și oameni. Domeniul s ău de aplicare include o analiz ă a efectelor care ar putea aduce schimb ări negative asupra mediului natural și a efectelor pe care aceste schimb ări le-ar putea avea asupra oamenilor. În Moldova, evaluarea impactului asupra mediului este prev ăzut ă de Legea nr. 851 privind expertiza ecologic ă și evaluarea impactului asupra mediului (1996). Potrivit legii, expertiza ecologic ă este o evaluare preliminar ă a efectelor activit ăților economice preconizate asupra st ării mediului. Expertiza ecologic ă este obligatorie pentru: proiecte noi care prev ăd sisteme de alimentare cu ap ă și canalizare. Regulamentul cu privire la evaluarea impactului asupra mediului anexat la legea men ționat ă mai sus stabile ște obiectivul, procedurile, cerin țele impuse de evaluarea impactului asupra mediului și lista activit ăților pentru care este necesar ă evaluarea impactului asupra mediului, înainte de elaborarea proiectelor de documente de proiectare. În acest fel, urm ătoarele proiecte necesit ă evaluarea impactului asupra mediului înainte de elaborarea documentelor de proiect pentru activitate: • Prize de ap ă pentru întreprinderi, localit ăți urbane și rurale, cu debit de 1 000 m3/zi pentru orificiile de admisie a apelor subterane și 10 000 m 3/zi pentru captarea apelor de suprafa ță;

• Instala ții de epurare a apei reziduale industriale și menajere de la întreprinderi, în localit ățile rurale, urbane, cu debit mai mare de 10 000 m 3/zi.

• Orice tipuri de construc ții în albiile râurilor, centurile de protec ție a râurilor și bazinelor de ap ă.

• Sisteme de irigare și sisteme de drenaj, cu suprafa ța de, respectiv, 1 000 ha și 100 ha și mai mult. În toate cazurile, documentele de evaluare a impactului asupra mediului ar trebui în mod obligatoriu s ă treac ă expertiza ecologic ă. Beneficiarul care inten ționeaz ă s ă construiasc ă, extind ă, reconstruiasc ă, re-profileze sau demoleze cl ădirea existent ă trebuie s ă prezinte Declara ția privind EIM împreun ă cu documentele referitoare la EIM. În declara ție trebuie s ă fie abordate toate obiec țiile și propunerile administra ției publice locale, ministerelor, agen țiilor de resort, împreun ă cu rezultatele dezbaterilor publice. Documenta ția depus ă pentru expertiz ă ecologic ă este verificat ă pentru urm ătoarele aspecte: a) Nivelul de evaluare exact ă a impactului a șteptat al activit ății economice asupra mediului; b) Necesitatea desf ășur ării activit ății economice în locul ales și modul în care se va desf ășura activitatea;

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 111

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

c) Caracterul solu țiilor tehnice, inginere ști, de arhitectur ă și urbanism, precum și propuneri cu privire la utilizarea de materii prime, energie și resurse naturale; d) caracterul adecvat și eficien ța m ăsurilor luate pentru a evita cazurile de deteriorare a echipamentului și a polu ării mediului, precum și pentru interven ție de urgen ță pentru eliminarea consecin țelor polu ării; e) Implementarea unor metode eficiente de tratare a apei, f ără a admite evacuarea apelor uzate netratate în corpurile de apă; f) Introducerea de noi metode pentru a restabili fertilitatea solului, îmbun ătăți, re- cultiva și preveni eroziunea solului; g) reducerea la minimum a de șeurilor industriale rezultate din utilizarea resurselor minerale, bazate pe tehnologii avansate; h) eficacitatea solu țiilor tehnice de prelucrare, reciclare și înhumare a de șeurilor industriale și agricole, subliniind oportunit ățile de cooperare regional ă în acest domeniu; i) aplicarea de metode de control recomandate pentru a garanta siguran ța pentru mediu a activit ății economice propuse și calitatea standard a mediului; j) elaborarea m ăsurilor pentru a preveni sau reduce la minim efectele proiectului asupra mediului. O descriere detaliat ă a cerin țelor documenta ției de evaluare a impactului asupra mediului este prezentat ă în Regulamentul de evaluare a impactului asupra mediului. În aprilie 2012, un proiect de lege privind evaluarea impactului asupra mediului a fost prezentat spre examinare Parlamentului Republicii Moldova. Noua lege va abroga Regulamentul cu privire la evaluarea impactului asupra mediului și va impune noi principii, proceduri și condi ții de desf ășurare a impactului asupra mediului. Noua lege va prevede determinarea necesit ății efectu ării impactului asupra mediului pentru urm ătoarele activit ăți: - Sisteme de alimentare cu ap ă pe distan țe lungi, de 5 km și mai mult.

- Sisteme de ap ă pentru captare artificial ă și reînc ărcarea apelor subterane, cu mai mult de 1 milion m 3.

- Sta ții de epurare a apele reziduale, cu o capacitate echivalent ă pentru 50-150 locuitori.

- Platforme pentru depozitarea n ămolului industrial,

- Baraje și alte instala ții menite s ă re țin ă apa sau s ă depoziteze apa pentru un termen lung, având capacitatea între 1-10 milioane m 3,

- Lucr ări de transfer al resurselor de ap ă între bazine hidrografice.

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 112

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

8 Cerin țe de implementare

8.1 Cerin țe de reglementare

De și în Republica Moldova exist ă o baz ă legal ă care prevede dreptul autorit ăților publice locale de a coopera sau asocia pentru a furniza servicii publice și pentru a proteja drepturile și interesele comune, cadrul legislativ actual nu ofer ă solu ții clare cu privire la mecanismele și formele de cooperare specifice. Vidul legislativ care se refer ă la anumite aspecte ale cooper ării intercomunitare este, de asemenea, eviden țiat prin lipsa unui cadru metodologic (ghiduri, instruc țiuni, note metodologice, modele de documente juridice), care ar oferi autorit ăților locale o viziune clar ă cu privire la etapele și formele de implementare a acestor proiecte de cooperare. În aceste condi ții, principalele acte normative și de politic ă ce reglementeaz ă cooperarea inter-comunitar ă sunt dup ă cum urmeaz ă: 1) Carta European ă a Autonomiei Locale din 15.10.1985, ratificat ă de Republica Moldova la 16.07.1997 Articolul 10 Dreptul de asociere al Autorit ăților Locale 1. Autorit ățile administra ției publice locale au dreptul, în exercitarea competen țelor lor, de a coopera și de a se asocia, în condi țiile legii, cu alte autorit ăți ale administra ției publice locale, pentru realizarea de sarcini de interes comun. 2. Dreptul autorit ăților administra ției publice locale de a adera la o asocia ție pentru protec ția și promovarea intereselor lor comune și acela de a adera la o asocia ție interna țional ă de autorit ăți administrative publice locale trebuie s ă fie recunoscut de fiecare stat. 3. Autorit ățile administra ției publice locale pot s ă coopereze, în condi țiile prev ăzute de lege, cu autorit ățile administra ției publice locale ale altor state.

2) Legea nr.436 din 28.12.2006 cu privire la administra ția public ă local ă, Art.14 par.1, lit. j) prevede c ă consiliul local decide, în condi ţiile legii, asocierea cu alte autorit ăţ i ale administra ţiei publice locale, inclusiv din str ăin ătate, pentru realizarea unor lucr ări şi servicii de interes public, pentru promovarea şi protejarea intereselor autorit ăţ ilor administra ţiei publice locale, precum şi colaborarea cu agen ţi economici şi asocia ţii ob şte şti din ţar ă şi din str ăin ătate în scopul realiz ării unor ac ţiuni sau lucr ări de interes comun ; Aceea și lege prevede, în art.43, par. (1), lit. t) că consiliul raional decide, în condi ţiile legii, asocierea cu alte autorit ăţ i ale administra ţiei publice locale, inclusiv cooperarea transfrontalier ă, pentru realizarea unor lucr ări şi servicii de interes public, promovarea şi protejarea intereselor autorit ăţ ilor administra ţiei publice locale, precum şi colaborarea cu agen ţi economici şi asocia ţii ob şte şti din ţar ă şi din str ăin ătate, în scopul realiz ării unor ac ţiuni sau lucr ări de interes comun;

3) Legea nr.436 din 06.11.2003 privind statutul cadru al Satului (Comunei), ora șului (municipiului) // Monitorul Oficial 244-247/972, 12.12.2003 Statutul stabile ște condi țiile de cooperare a administra ției publice a unei unit ăți administrativ teritoriale cu alte autorit ăți publice din țar ă și autorit ăți similare de peste hotare, procedura de al ăturare la organismele na ționale sau interna ționale pentru protec ția și promovarea intereselor comune.

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 113

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

4) Legea nr.435 din 28.12.2006 cu privire la descentralizare administrativ ă Articolul 3. (Principiile descentraliz ării administrative) h) principiul parteneriatului public-privat , public-public, public-civil, care presupune garantarea unor posibilit ăţ i reale de cooperare între guvern, autorit ăţ ile locale, sectorul privat şi societatea civil ă; Articolul 5. Cooperarea autorit ăților publice (1) Autorit ăţ ile publice locale de nivelurile întâi şi al doilea, precum şi cele centrale pot coopera, în condi ţiile legii, pentru a asigura realizarea unor proiecte sau servicii publice care solicit ă eforturi comune ale acestor autorit ăţ i. (2) Activit ăţ ile care trebuie desf ăş urate prin cooperare sunt fixate în acordurile semnate între p ărţi, în condi ţiile legii, în strict ă conformitate cu resursele bugetare şi cu responsabilit ăţ ile asumate de ele. (3) Acordurile încheiate vor con ţine stabilirea clar ă a surselor de finan ţare şi a limitelor puterii de decizie pentru fiecare nivel de autoritate public ă în parte, precum şi a termenelor de realizare a acordului. (4) În scopul realiz ării cu succes a intereselor publice de nivel local, sporirii eficien ţei patrimoniului public, autorit ăţ ile administra ţiei publice locale de nivelurile întâi şi al doilea vor dezvolta cooperarea cu sectorul privat în baza contractelor de parteneriat public-privat.

5) Legea serviciilor publice de gospod ărie comunal ă nr.1402 din 24.10.2002 Prevede în art. 6 principiul de asociere inter-comunal ă și parteneriat Art. 13: Guvernul asigur ă realizarea politicii generale a statului în domeniul gospod ăriei comunale, în concordan ţă cu programul de guvernare şi cu obiectivele strategiei dezvolt ării social-economice a ţă rii, prin: f) promovarea parteneriatului şi asocierii intercomunale pentru înfiin ţarea şi exploatarea unor sisteme tehnico-edilitare zonale; Art.14 par. (4) Autorit ăţ ile administra ţiei publice locale pot adopta decizii în leg ătur ă cu: c) asocierea serviciilor publice de gospod ărie comunal ă în vederea realiz ării unor investi ţii de interes comun din infrastructura tehnico-edilitar ă;

6) Strategia Na țional ă de Descentralizare pentru 2012-2015 I. Obiectiv specific legat de serviciile și competen țele de descentralizare 1.4. Crearea de instrumente institu ționale, legislative și financiare care s ă stimuleze prestarea eficient ă a serviciilor specifice pentru competen țele descentralizate (asociere, concesiune, contractare).

V. Obiectiv specific legat de capacitatea administrativ ă 5.2. Consultarea membrilor comunit ății locale, inclusiv a grupurilor vulnerabile, asupra op țiunilor de consolidare a capacit ăților UAT și de cooperare cu alte municipalit ăți. 5.3. Crearea condi țiilor pentru implementarea op țiunilor de consolidare a capacit ăților UAT și op țiunilor de cooperare inter-municipal ă.

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 114

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

8.2 Cerin țe institu ționale.

8.2.1 Rolurile și responsabilit ățile administra țiilor publice. Rolurile și responsabilit ățile autorit ăților publice în organizarea și furnizarea de servicii publice de AAC au fost descrise în general și concis la punctul 4.2 din acest studiu. În aceast ă sec țiune sunt analizate aspectele institu ționale ale modelului de cooperare intercomunitar ă aplicabile pentru ini țiativele care vizeaz ă agregarea utilit ăților publice, în general, și AAC în particular. Potrivit articolului 10 al Legii serviciilor publice de gospod ărie comunal ă nr. 1402 din 24.10.2002, “serviciile publice de gospod ărie comunal ă sunt furnizate/prestate de operatori specializa ţi (întreprinderi municipale şi individuale, societ ăţ i pe ac ţiuni, în comandit ă, societ ăţ i cu r ăspundere limitat ă, întreprinderi cu alte forme juridice de organizare) […]”. Articolul 14 din aceea și lege men ționeaz ă c ă autorit ățile publice locale adopt ă decizii legate de (c) asocierea serviciilor publice de gospod ărie comunal ă în vederea realiz ării unor investi ţii de interes comun din infrastructura tehnico-edilitar ă și în leg ătur ă cu (p) participarea lor cu capital social sau cu bunuri la capitalul sau bunurile agen ţilor economici pentru realizarea de lucr ări şi furnizarea/prestarea de servicii publice de gospod ărie comunal ă la nivel local sau raional, dup ă caz […]. Pe de alt ă parte, legisla ția actual ă nu reglementeaz ă formele de organizare juridic ă preferate (sau permise/interzise) pentru organiza țiile descrise mai sus pentru cazurile în care serviciul public este oferit la nivel regional de câteva autorit ăți locale prin intermediul cooper ării inter-comunitare . Acest lucru înseamn ă c ă oricare dintre formele de organizare legal ă prev ăzute de legisla ția actuale sunt aplicabile și pentru operatorul regional. Prin urmare, sarcina este de a analiza aceste forme pentru a identifica avantajele și dezavantajele lor, pentru un anumit caz. De și prevede în mod expres dreptul autorit ăților locale de a se asocia și de a coopera în furnizarea de servicii publice, cadrul de reglementare actual al Republicii Moldova nu este la fel de explicit cu privire la formele de organizare juridic ă și modele de cooperare inter-comunitar ă. De asemenea, dup ă cum arat ă analiza celor foarte pu ține proiecte de cooperare inter-comunitar ă implementate sau în curs de implementare (inclusiv în domeniul serviciilor de alimentare cu ap ă și canalizare), alegerea și proiectarea modelului de organizare juridic ă de stabilire a cooper ării este una dintre cele mai dificile sarcini și etape în implementarea proiectelor respective. În condi țiile unei reglement ări legislative neclare și chiar deficite, proiectarea unui sau mai multor modele de cooperare intercomunitar ă este un exerci țiu bazat pe analiza unui num ăr de acte normative, precum și pe experien ța unor țări din regiune. Se pot distinge dou ă tipuri de competen țe ale autorit ăților publice locale, legate de organizarea și operarea serviciilor publice locale: (1) partea care poate fi delegat ă/dată în concesiune operatorului direct legat ă de prestarea serviciului îns ăși și (2), partea care nu poate fi delegat ă operatorului și este direct legat ă de autoritatea public ă - cum ar fi aprobarea tarifelor, monitorizarea calit ății, decizii bazate pe proprietate, etc. Ca rezultat și în cazul proiect ării unui model regional de organizare și furnizare a serviciilor publice prin intermediul cooper ării inter-comunitare, cele dou ă elemente trebuie s ă fie tratate ca elemente separate ale sistemului. Ca urmare, prin înfiin țarea unui operator regional, delegarea serviciului și concesionarea infrastructurii aferente acestui operator comun, doar prima categorie de sarcini este regionalizat ă, în timp ce pentru regionalizarea celei de-a doua categorii referitoare la autoritatea public ă, este necesar ă crearea unei infrastructuri distincte pentru care autorit ățile locale ar delega o parte din competen țele lor (în cazul în care legisla ția ar oferi posibilitatea deleg ării acestor competen țe asocia țiilor din APL sau, eventual, unei alte APL). Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 115

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Luând în considerare datele prezentate mai sus, un model complet de institu ționalizare a cooper ării inter-comunitare ar trebui s ă aib ă urm ătoarele elemente: 1. Un operator regional care poate fi înfiin țat de toate sau o parte din unit ățile administrativ-teritoriale sau poate fi un operator privat care ar deservi toate sau o parte din localit ățile care coopereaz ă. Operatorul regional poate fi finan țat prin diferite forme neinterzise de lege – SA, SRL, PR (parteneriat limitat) etc. 2. O structur ă regional ă de decizie/monitorizare/coordonare fără un obiectiv func țional, fondat ă de unit ățile administrative teritoriale care doresc s ă coopereze în furnizarea serviciului public și s ă delege competen țele, cum ar fi aprobarea tarifului, selectarea operatorului, monitorizare etc. Aceasta ar fi o structur ă similar ă cu Asocia ția Român ă de Dezvoltare Inter-comunitar ă existent ă, dar care, pentru moment, nu este reglementat ă în Republica Moldova. Legisla ția na țional ă interzice în mod expres înfiin țarea de c ătre autorit ățile locale a asocia țiilor sub form ă de organiza ții bazate pe comunitate, în schimb permite asocierea sub forma unei Uniuni a persoanelor juridice. Un alt mecanism juridic se refer ă la contractul de societate civil ă. Cu toate acestea, acest element al modelului institu ționaliz ării cooper ării nu poate fi pe deplin func țional în Republica Moldova, deoarece legisla ția nu prevede posibilitatea APL de a delega anumite competen țe către ei, cum ar fi, de exemplu, competen ța de aprobare a tarifelor. Chiar dac ă ar fi create, aceste asocia ții ar putea juca doar un rol de coordonare simbolic. Pentru a crea o asociere func țional ă, este necesar ă modificarea și completarea legisla ției pentru a acoperi reglementarea corespunz ătoare a asocia țiilor și posibilitate de a delega anumite competen țe acestora. Ca urmare, pe lâng ă crearea operatorului regional, care este pilonul principal al regionaliz ării serviciilor publice, crearea celui de-al doilea element institu țional (asocia ție, uniune de persoane juridice) este op țional ă în condi țiile legisla ției în vigoare. Mai mult decât atât, o mare parte a atribu țiilor asocia ției ar putea fi preluate de consiliul administrativ al societ ății comerciale (al societ ății pe ac țiuni în cazul raionului Cahul, unde grupul de lucru a selectat deja aceast ă form ă de organizare pentru viitorul operator regional). Etapele instituirii/reorganiz ării operatorului regional Crearea operatorului regional necesit ă urm ătorii pa și: I. Etapa de preg ătire: • Elaborarea studiilor de oportunitate/fezabilitate (aproape de finalizare) • Dezbateri publice, consult ări publice (discu ții pe marginea concluziilor studiului, informarea cet ățenilor) • Aprobarea studiilor de c ătre consiliul local/raional.

II. Etapa de implementare (crearea efectiv ă a operatorului regional): Din punctul de vedere juridic, crearea unui operator regional (Societate pe Ac țiuni) poate porni de la dou ă situa ții diferite: 1. Crearea unui nou operator regional prin reorganizarea Întreprinderii Municipale Ap ă Canal Cahul existente și cre șterea capitalului propriu prin participarea fondatorilor noi la subscrierea capitalului existent. 2. Crearea unei entit ăți noi - o societate pe ac țiuni. În acest caz, crearea unei societ ăți pe ac țiuni noi porne ște de la zero și nu se bazeaz ă pe persoana juridic ă existent ă. În cazul raionului Cahul, exist ă un acord și o în țelegere preliminar ă privind aplicarea primei op țiuni, și anume reorganizarea întreprinderii existente Ap ă Canal Cahul . Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 116

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Reorganizarea întreprinderii Ap ă Canal Cahul într-o companie regional ă pe ac țiuni cu capital public necesit ă urm ătoarele etape: a. Consiliile locale ale viitorilor fondatori trebuie s ă ia decizii, în principiu, cu privire la participarea lor la înfiin țarea / reorganizarea Societ ății pe Ac țiuni (un model de decizie este prezentat în Anexa nr.1) b. Trebuie s ă fie creat un grup de lucru / de negociere pentru a stabili contribu ția fiec ărei localit ăți la acumularea capitalului propriu al viitorului operator regional. Contribu ția în natur ă trebuie s ă fie evaluat ă de c ătre o companie specializat ă independent ă. De asemenea, s ă fie decis ă / stabilit ă suma capitalului propriu al viitoarei societ ății pe ac țiuni. c. Consiliile locale trebuie s ă ia decizii efective privind participarea la înființarea Societ ății pe Ac țiuni regionale. Contribu ția exact ă în numerar și în natur ă a unit ății administrativ-teritoriale corespunz ătoare trebuie s ă fie men ționat ă în mod expres în decizie. Consiliul trebuie s ă adopte Memorandumul și Articolele de asociere ale companiei și s ă autorizeze primarul s ă le semneze. Un model de decizie cu privire la participarea la înfiin țarea unei societ ăți pe ac țiuni este prezentat în Anexa 2. d. Memorandumul și actul de constituire trebuie s ă fie semnate de c ătre to ți fondatorii. e. Înregistrarea unei persoane juridice noi, societate pe ac țiuni, la Camera Înregistr ării de Stat (acest proces presupune câteva m ăsuri administrative) - mai multe informa ții sunt disponibile pe http://cis.gov.md/ f. Asigurarea transferului aportului în bani și în natur ă pentru a acumula capitalul social al societ ății pe ac țiuni. Aportul în numerar trebuie s ă fie transferat pân ă la adunarea general ă de instituire, iar aportul în natur ă - în termen de o lun ă de la înregistrarea societ ății. g. Este necesar ă organizarea și desf ășurarea adun ării generale de constituire.

8.2.2 Proceduri institu ționale între comune și furnizorii de servicii publice (acordurile cu privire la nivelul serviciilor). În conformitate cu bunele practici interna ționale, aranjamentele institu ționale dintre furnizorul de servicii (compania regional ă care va func ționa în baza întreprinderii "Ap ă- Canal" Cahul extinse) și comunele pe care le deserve ște vor fi mai puternice dac ă sunt sus ținute de un acord cu privire la nivelul serviciile. Acest acord este un instrument folosit pentru a introduce practici în scop comercial, bazate pe o rela ție contractual ă în rela țiile dintre fondatorul companiei opera ționale regionale și compania îns ăși. O parte integrant ă a acordului sunt indicatorii de performan ță, care ar trebui s ă fie stabili ți și măsura ți în func ție de planul strategic al companiei (plan pe termen lung) și planul de afaceri (planul pe termen scurt și mediu). Aceast ă rela ție contractual ă, comercial ă, este introdus ă pentru a înlocui rela țiile politice ad-hoc care predomin ă în mod obi șnuit în furnizarea de servicii de gospod ărie comunal ă. Acordurile cu privire la nivelul serviciilor sunt de obicei folosite ca instrument de îmbun ătățire a responsabilit ății și performan ței sectorului public și de multe ori sunt solicitate de c ătre institu țiile financiare interna ționale (IFI), ca o condi ție prealabil ă pentru acordarea de subven ții sau credite. Companiile de ap ă și comunele în care companiile presteaz ă servicii încearc ă de multe ori s ă implementeze acorduri cu privire la nivelul de serviciu în încercarea de a sc ăpa de "cercul vicios" sau "spirala", în care furnizorul de servicii nu poate s ă modernizeze infrastructura, deoarece nu poate colecta venituri suficiente, din cauza faptului c ă clien ții s ăi nu mai au încredere în capacitatea companiei de a furniza servicii la un nivel Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 117

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

adecvat. Pentru situa țiile în care sunt implementate acorduri cu privire la nivelul de servicii, sunt caracteristice urm ătoarele: • tarife reduse • rate de colectare sc ăzute, din cauza, printre altele, a culturii de neachitare, aplic ării defectuoase a pl ăților • utilizarea ineficient ă a resurselor de c ătre clien ți • Costuri mari de exploatare • Lucr ări de între ținere și investi ții capitale amânate • Deteriorarea nivelurilor de servicii • dorin ța sc ăzut ă a clien ților de a pl ăti pentru servicii • dependen ța companiei de ap ă de subven ții - atât de capital, cât și pentru exploatare • Autonomia sc ăzut ă a companiei de ap ă și stimulente reduse pentru manageri de a face îmbun ătățiri • Subven țiile pentru compania de ap ă nu se materializeaz ă în perioade de criz ă economic ă • Compania de ap ă amân ă plata salariilor și a altor pl ăți • Declin continuu al nivelului de servicii și de asisten ță pentru clien ți. În termeni mai concre ți, printre altele, p ărțile implementeaz ă acorduri privind nivelul de servicii pentru a asigura un cadru pentru reducerea costurilor de exploatare, reducerea subven țiilor de capital și subven țiilor de exploatare și cre șterea gradului de acoperire a costurilor din tarifele de utilizare a serviciilor oferite. Experien ța altor țări în care au fost implementate acorduri privind nivelul de servicii în sectorul utilit ăților publice permite formularea de lec ții înv ățate cheie în proiectarea și gestionarea unor astfel de acorduri, cum ar fi: • Durata contractului: contractul trebuie s ă indice perioada de timp când este valabil, precum și condi țiile și procedura de prelungire a contractului. • Monitorizare: în timp ce contractul ar trebui s ă stabileasc ă drepturile și responsabilit ățile comunelor pentru monitorizarea performan ței companiei, este la fel de important ca comuna (sau grupul de comune) s ă înfiin țeze o unitate care ar avea capacitatea de a controla și evalua compania de ap ă. • Dreptul de proprietate și de utilizare a activelor: contractul trebuie s ă con țin ă detalii cu privire la activele transferate companiei de ap ă, fie cu drept de proprietate, fie de folosin ță. Aceasta include drepturile companiei de ap ă și limitele de utilizare a activelor și responsabilitatea pentru repara ții și între ținere. De asemenea, este necesar ă atribuirea responsabilit ății pentru actualizarea registrului de active utilizate pentru a oferi servicii de utilitate. • Diviziune clar ă a r ăspunderii și riscului: acordul privind nivelul de servicii ar trebui să stabileasc ă răspunderea pentru furnizarea de servicii și partea care î și asum ă mai multe riscuri implicate în furnizarea de servicii, inclusiv pentru reducerea riscurilor prin mijloace, cum ar fi asigurarea. Printre tipurile specifice de risc se num ără: riscurile aferente procesului de exploatare și între ținere (cine își asum ă responsabilitatea pentru exploatare și între ținere în cazul în care costurile nu pot fi acoperite în mod satisf ăcător prin intermediul tarifului?), riscurile politice (compania de ap ă ar trebui să fie izolat ă de impactul schimb ărilor politice din comune), riscurile de reglementare (cine va acoperi costurile asociate cu schimb ările din mediul de reglementare), precum și

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 118

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

riscurile aferente veniturilor (cine va compensa diferen ța dintre veniturile necesare și cele colectate și cine este responsabil de cre șterea veniturilor?). • Stimulente și sanc țiuni: contractul trebuie s ă con țin ă detalii cu privire la consecin țele nerespect ării drepturilor și obliga țiilor prev ăzute de contractul privind nivelul de servicii. • Leg ătura cu implementarea planurilor strategice și de investi ții: acordul privind nivelul de servicii ar trebui s ă fie folosit pentru a monitoriza implementarea planului strategic al companiei de ap ă, a planului de investi ții, precum și planurilor de între ținere și de exploatare. • Procedurile de stabilire a tarifului (sau pre țului): acordul privind nivelul de servicii ar trebui s ă specifice componentele tarifelor (sau pre țurilor) și modul în care vor fi calculate acestea. • Indicatorii și obiectivele de performan ță: acordul privind nivelul de servicii ar trebui s ă specifice obiectivele de performan ță cu termene precise, și anume realizarea unor obiective ale performan ței pân ă la o anumit ă dat ă, comparativ cu valoarea anterioar ă a indicatorului. Aceste obiective trebuie s ă fie monitorizate. • Stimulentele ar trebui s ă fie legate de performan ță: acordul privind nivelul de servicii ar trebui s ă includ ă un sistem de stimulente, cum ar fi un sistem de salarizare bazat pe performan ță, care recompenseaz ă conducerea companiei de ap ă pentru îndeplinirea sau dep ășirea obiectivelor de performan ță stabilite în acordul privind nivelul de servicii. • Procedurile de solu ționare a litigiilor: acordul privind nivelul de servicii ar trebui s ă includ ă proceduri de solu ționare a litigiilor, în conformitate cu legea. • Încetarea contractului: acordul privind nivelul de servicii ar trebui s ă includ ă dispozi ții privind modul în care contractul poate fi reziliat, inclusiv modul în care ar trebui s ă fie solu ționate programele de investi ții nefinalizate. Pe scurt, se recomand ă ca viitoarea solu ție institu țional ă s ă foloseasc ă un acord privind nivelul serviciilor care s ă reglementeze rela ția dintre comune și compania de ap ă regional ă propus ă.

8.2.3 Structura, organizarea și asigurarea cu personal a furnizorului de servicii. Aceast ă sec țiune abordeaz ă dou ă aspecte ale furnizorilor de servicii din zona de serviciu propus ă. În primul rând, se analizeaz ă succint lista furnizorilor de servicii curente din zon ă, inclusiv tipul de entitate și numărul de angaja ți. În al doilea rând, se examineaz ă în detaliu structura, organizarea, personalul ale celui mai mare furnizor de servicii - "Ap ă-Canal" Cahul. În raionul Cahul exist ă 55 localit ăți (36 comune și 18 sate), dintre care 24 în prezent au un furnizor de servicii de ap ă, cea mai r ăspândit ă form ă fiind întreprindere municipal ă (10 sau 42% din total), urmat ă de direc ție a prim ăriei (8, sau 33%), societate comercial ă - SRL (3, sau 13%), societate comercial ă - SA (2, sau 8%), și asocierea utilizatorilor de ap ă (1, sau 4%). În cadrul acestor 24 entit ăți de furnizare a serviciilor de alimentare cu ap ă activeaz ă 280 de angaja ți, sau o medie de 11,66 angaja ți per entitate de furnizare de servicii de alimentare cu ap ă. Majoritatea dintre ace știa sunt angajați ai "Ap ă-Canal" Cahul, care este cel mai mare furnizor de servicii. Un num ăr total de 190 (conform Planului anual Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 119

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

din 2013), sau aproximativ 68%, din totalul angaja ților în domeniul aliment ării cu ap ă sunt angaja ți în cadrul furnizorului din Cahul. Dac ă excludem angaja ții "Ap ă-Canal" Cahul, cele 23 de entit ăți r ămase au un num ăr mediu de angaja ți de 3,91 persoane. Astfel, dimensiunile mici ale celorlal ți furnizori de servicii de alimentare cu ap ă i-au descalificat din grupul luat în considera ție ca baz ă pentru un viitor furnizor de servicii. Cel mai mare furnizor de servicii este în Cahul și din acesta și din alte motive (cum ar fi infrastructura existent ă, structura organizatoric ă, precum și procedurile de lucru existente), acesta a fost considerat organiza ția cea mai potrivit ă pe care să se bazeze în viitor furnizorul de servicii în zona de servicii centralizat ă. Acestea fiind spuse, AC Cahul nu va prelua imediat ceilal ți furnizori de servicii. Se presupune c ă acest proces va avea loc treptat și se va finaliza către 2019-2020. În ceea ce prive ște structura organizatoric ă, exist ă cel pu țin trei surse. Conform unei structuri, societatea este împ ărțit ă în 5 departamente cu un total de 190 de angaja ți, dup ă cum urmeaz ă: • Director (10 pozi ții), inclusiv: • Director/Manager • Resurse Umane/Juridic • Inginer situa ții de urgen ță • Inginer aprovizionare • Economist • Secretar • Manager depozit • Departament Contabil (5 pozi ții) • Departament Re țele de Ap ă (62 pozi ții) • Serviciul Exploatare și Între ținere (33 pozi ții) • Direc ția re țele de canalizare (51 pozi ții) • Departamentul Comercial (24 pozi ții) • Alte func ții (5 alte func ții, inclusiv secretar și conduc ători auto). Pe de alt ă parte, potrivit organigramei, compania este împ ărțit ă în 3 direc ții, subordonate directorului companiei: • Direcția Resurse Umane și Juridic ă (10 pozi ții) • Șef Direc ție Resurse Umane și Juridic ă • Inginer situa ții de urgen ță • Inginer aprovizionare • Economist • Secretar • Manager depozit • Dispecerat (4 pozi ții) • Direc ția Inginerului Șef (137 pozi ții) Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 120

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

• Inginer șef • Sec ția Re țele de ap ă (57 pozi ții) • Direc ția canalizare (47 pozi ții) • Sec ția Opera țiuni re țele Ap ă și Canalizare (31 pozi ții) • Serviciul energie (31 pozi ții) • Inginer produc ție • Direc ția contabilitate (21 pozi ții) • Contabili (3 pozi ții) • Sec ția conect ări (14 pozi ții) • Sec ția IT (2 pozi ții) • Casier (2 pozi ții). Respectiv, num ărul total al personalului este de 168. Organigrama bazat ă pe aceste cifre este prezentat ă în diagrama de mai jos.

Figura 8-1: Organigrama A-C Cahul

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 121

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

În cele din urm ă, potrivit datelor privind costurile companiei, personalul este împ ărțit în urm ătoarele departamente și sec ții: • Director (3 pozi ții), inclusiv: • Director/Manager • Contabil șef • Inginer șef • Direc ția corporativ ă (13 pozi ții), inclusiv: • Specialist s ănătatea și securitatea muncitorilor • Inspector resurse umane, avocat • Inginer, electrician • Inginer • Economist • Inginer echipamente • Inginer, sisteme de automatizare • Contabilitate (5 pozi ții) • Conduc ător auto. • Departamentul Re țele de Ap ă (62 pozi ții) • Serviciul opera țiuni și între ținere (33 pozi ții) • Departamentul re țelele de canalizare (51 pozi ții) • Departamentul comercial (24 pozi ții) • Securitatea (4 pozi ții). Respectiv, num ărul total al personalului este de 190 persoane. În prezent compania "Ap ă-Canal" Cahul ofer ă servicii de alimentare cu ap ă în ora șul Cahul, care are aproximativ 40.000 locuitori. Extinderea serviciilor pe care le ofer ă AC Cahul va însemna necesitatea deservirii unui num ăr de pân ă la 87.000 persoane (ceea ce ar corespunde unei rate de 70% de acoperire a serviciului, având în vedere popula ția total ă a raionului Cahul de 124.900). Rata actual ă de acoperire a costurilor de c ătre tarifele actuale pentru serviciile de alimentare cu ap ă variaz ă de la un minim de 11% în Ursoaia la un nivel record de 99% la Giurgiule ști. Ora șul Cahul reprezint ă 64% din conect ările la servicii de ap ă din raion (13.140 din 20.452) și aproape 89% dintre conect ările la servicii de canalizare (8.811 din 9.955). În general, ora șul Cahul reprezint ă 72% din totalul conect ărilor la servicii de ap ă și canalizare în raion (21.951 din 30.407). După cum se vede în aceste date, un sistem bazat pe AC Cahul este cea mai eficient ă cale de urmat. Pe de alt ă parte, AC Cahul î și va îmbun ătăți eficien ța opera țional ă. O m ăsur ă a eficien ței opera ționale este indicatorul de performan ță "num ărul de angaja ți per 1.000 conect ări." Dac ă lu ăm în considera ție doar angaja ții de la AC Cahul și conect ările la servicii, acest indicator de performan ță este de 8,66 angaja ți la 1.000 conect ări. Luând în considerare doar angaja ții în afar ă de AC Cahul și conect ările la aceste servicii oferite de alte companii, indicatorul de performan ță este chiar mai mare - 10,64 angaja ți la 1.000 conect ări. Luând în considerare to ți angaja ții și conect ările în zona serviciilor regionale, indicatorul de performan ță este de 9,21 de angaja ți la 1.000

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 122

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

conect ări. De obicei, o companie moderna de ap ă care deserve ște 70.000 - 120.000 persoane are circa 3-4 angaja ți - sau chiar mai pu țin - la 1.000 conect ări.

Tabelul 8-1: Indicatorii de performan ță – eficien ța personalului, 2013 Data/indicator Numai Cahul Raionul Cahul Total 1 Num ărul conect ărilor la servicii de 13.140 7.312 20.452 ap ă 2 Num ărul conect ărilor la servicii de 8.811 1.144 9.955 canalizare 3 Num ărul total al conect ărilor 21.951 8.456 30.407 4 Num ărul de angaja ți pentru 62 72 134 alimentare cu ap ă 5 Num ărul de angaja ți pentru 51 18 69 canalizare 6 (4/1) Angaja ți servicii ap ă / 1.000 conect ări 4,72 9,84 6,55 7 (5/2) Angaja ți servicii ap ă rezidual ă/1.000 5,79 15,37 6,93 conect ări 8 (4+5/3) Total angaja ți/1.000 conect ări 8,66 10,64 9,21

8.2.4 Aspecte opera ționale. Acest sub-capitol abordeaz ă dou ă subiecte: • Evaluarea performan ței opera ționale a companiei de alimentare cu ap ă „Ap ă- Canal” Cahul • Propunere pentru structura organizatoric ă a furnizorului de servicii propus. Evaluarea performan ței opera ționale a companiei de ap ă "Ap ă-Canal" Cahul se bazeaz ă pe o list ă de func ții importante, pe care ar trebui s ă le îndeplineasc ă o companie modern ă pentru a-și servi cel mai bine clien ții și pentru a se dezvolta ca o companie durabil ă. Acestea sunt prezentate în tabelul urm ător (Tabelul 8-2).

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 123 rea serviciilor publice locale, domeniul de interven ție 1

elor în func țiile primare ale companiei de alimentare cu ap ă Cele mai bune practici Evaluarea situa ției Evaluarea situa ției actuale în Măsurile necesare p entru actuale în alte companii Ap ă-Canal Cahul înl ăturarea lacunelor principale de ap ă din zona serviciului Furnizarea apei prin conducte de Rata de acoperire a Rata de acoperire a sistemului de Necesitatea unui program de și de presiune serviciului de alimentare alimentare cu ap ă din Cahul este de investi ții. Entitate organiza țional ă corespunz ătoare, 24 ore/zi; 365 cu ap ă în zona raionului aproximativ 77%. necesar ă pentru a gestiona și de zile pe an Cahul este de între ține infrastructura existent ă și Pe întreaga zona a serviciului, aproximativ 25%. cea nou ă. gradul de acoperire a serviciului de Re țeaua are nevoie de alimentare cu ap ă este de Popula țiile locale necesit ă op țiuni repara ție și extindere. aproximativ 40%. de alimentare cu ap ă în afara apelor subterane, care de multe ori Cheltuielile curente Instala ția de tratare a apei necesit ă pot fi contaminate cu ape reziduale inadecvate pentru a reabilitare. și sunt predispuse la efecte de satisface necesit ățile de Re eaua are nevoie de repara ie i secet ă. infrastructur ă. ț ț ș extindere. Finan țarea este necesar ă pentru a Cheltuielile curente inadecvate umple golurile de investi ții capitale pentru a satisface necesit ățile de - capacitatea de finan țare local ă infrastructură. este prea mic ă pentru un program de investi ții capitale concentrate. Colectarea și tratarea apelor Nivel sc ăzut de Acoperirea serviciului în Cahul este STAU din Cahul va trebui s ă fie în conformitate cu salubritate centralizat ă. de circa 51%. reabilitat ă și extins ă. reglement ările na ționale Nivel prea redus de Sta ia de tratare (epurare) ape Serviciile de sanita ie trebuie servicii de sanita ție sau ț ț lipsa acestora uzate (STAU) în Cahul necesit ă extinse. În unele zone este reabilitare. necesar ă epurarea apelor reziduale. Epurarea apelor reziduale trebuie s ă fie asigurat ă acolo unde acest serviciu este rentabil. ți un plan strategic pentru Nu exist ă planuri Plan de afaceri exist ă, dar nu este Este nevoie de o planificare pe perioada de 10 ani actualizat în mod regulat. termen mediu, care s ă acopere un plan financiar și un plan de investi ții Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Func ția companiei de Cele mai bune practici Evaluarea situa ției Evaluarea situa ției actuale în Măsurile necesare p entru ap ă actuale în alte companii Ap ă-Canal Cahul înl ăturarea lacunelor principale de ap ă din zona serviciului

• planuri de investi ții capitale elaboreze și un Plan strategic Ar trebui s ă fie preg ătit un plan pe termen mediu (5 ani). specific pentru companie strategic specific pentru companie • planuri financiare pe termen (care s ă acopere o perioad ă de 10 Nu exist ă nici un plan financiar pe ani). mediu (5 ani). termen mediu. Un plan de ac țiune a fost preg ătit pentru anul 2013 (plan Ar trebui s ă fie elaborat un plan de anual), care indic ă investi ții de investi ții capitale multianual (5 ani), 10.264.000 lei (aproximativ 640.000 specificând ce va fi f ăcut în fiecare EUR). an, cât se va cheltui și cum vor fi finan țate aceste ac țiuni. Pentru

investi țiile care necesit ă mai mult e un an trebuie s ă fie indicat costul total estimat. Planificare financiar ă Planuri financiare pe termen Lipse ște planificarea financiar ă pe Ar trebui s ă fie elaborate planuri mediu (5 ani). Preg ăti ți rapoarte termen mediu și lung (cu excep ția financiare pe termen mediu (5 ani). financiare cu descriere datelor din planul de afaceri, care Rapoartele financiare necesit ă corespunz ătoare a tuturor nu este actualizat anual). descriere corespunz ătoare a ipotezelor. tuturor ipotezelor.

Calcula ți tarifele care Preg ăti ți calculele care reflect ă Nu sunt calculate tarifele Nu sunt calculate tarifele care s ă Personalul financiar și de asigur ă recuperarea tariful de recuperare integral ă a care s ă asigure asigure recuperarea costurilor. planificare al viitoarei companii de costurilor costurilor și respect ă principiul recuperarea costurilor. operare regional ă necesit ă instruire poluatorul / utilizatorul pl ăte ște în domeniul preg ătirii calculelor adecvate care pot fi auditate de regulatorul na țional. Colecta ți veniturile Colecta ți tarifele care acoper ă cel Veniturile colectate sunt Veniturile colectate sunt insuficiente Personalul de asisten ță clien ți al pu țin costurile totale de operare și insuficiente pentru pentru a acoperi costurile de viitoarei companii regionale între ținere și, dac ă este posibil, acoperirea costurilor de operare și între ținere. necesit ă instruire și proceduri de costurile capitale totale operare și între ținere. colectare a veniturilor. Conform planului de venituri i (deprecierea și serviciul datoriei). ș cheltuieli, anul 2013 ar trebui s ă se Ratele de colectare a veniturilor ar Atinge ți rata de colectare a încheie cu un deficit de exploatare trebui s ă ajung ă la 95% într-o veniturilor de cel pu țin 95% pe mic. Deficitele de flux de numerar perioad ă de 5-7 ani. sumele facturate. au ap ărut în anii anteriori Trebuie s ă existe o în țelegere bun ă a necesit ăților populaiei și s ă fie

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 125

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Func ția companiei de Cele mai bune practici Evaluarea situa ției Evaluarea situa ției actuale în Măsurile necesare p entru ap ă actuale în alte companii Ap ă-Canal Cahul înl ăturarea lacunelor principale de ap ă din zona serviciului puse în aplicare mecanisme de sprijin pentru cei care în mod demonstrabil nu-și pot permite s ă pl ăteasc ă pre țul întreg. Viabilitatea financiar ă și Compania de ap ă este Costurile totale nu sunt Costurile totale nu sunt acoperite. Trebuie s ă fie colectate tarife care independen ța. independent ă financiar de acoperite. să acopere cel pu țin costurile de Independen a financiar nu a fost fondatorii s ăi. Dac ă sunt oferite ț ă func ționare și între ținere. Clien ții atins . subven ții, acestea sunt pe termen ă trebuie s ă fie încuraja ți s ă se scurt, și planurile de eliminare conecteze la sistemele de treptat ă a acestora sunt clare. alimentare cu ap ă și canalizare cu argumente care arat ă beneficiile pentru s ănătatea public ă și mediul înconjur ător. Managementul costurilor Compania de ap ă preg ăte ște și Nu exist ă dovezi de Nu exist ă dovezi de aplicare a Sunt necesare investi ții pune în aplicare planuri de aplicare a managementului vizat al costurilor. semnificative în infrastructura reducere a costurilor de operare și managementului vizat al informa țiilor. Costurile repara iilor i interven iilor între ținere. costurilor. ț ș ț nu sunt luate la eviden ță și urm ărite Structura de reglementare propus ă în mod adecvat. (regulatorul na țional și compania de operare regional ă și rela ția sa cu ac ționarii) ar trebui s ă fie concepute pentru a oferi stimulente pentru a reduce costurile. Repara ții și între ținere Între ținerea planificat ă a Nu exist ă între ținere Între ținerea este planificat ă pe baz ă Personalul tehnic al viitoarei infrastructurii apei și apelor planificat ă. Resurse anual ă. Inventarierea activelor companii regionale necesit ă reziduale efectuat ă anual. umane și financiare necesit ă revizuire. instruire și proceduri de efectuare a insuficiente pentru a între ținerii planificate. Repararea la timp a efectua un program de componentelor de re ea i de Trebuie s fie colectate venituri ț ș între ținere. Rate de ă produc ție defecte. scurgere înalte. suficiente pentru a acoperi costurile de exploatare și de între ținere. Înlocuirea la timp a componentelor defecte care nu pot fi reparate. Reducerea sistematic ă a costurilor de producere, tratare și

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 126

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Func ția companiei de Cele mai bune practici Evaluarea situa ției Evaluarea situa ției actuale în Măsurile necesare p entru ap ă actuale în alte companii Ap ă-Canal Cahul înl ăturarea lacunelor principale de ap ă din zona serviciului distribu ție a costurilor, în special din cauza reducerii scurgerilor. Serviciul Clien ți - Procedurile pentru conect ări noi Infrastructura inadecvat ă Infrastructura inadecvat ă de Departamentul Servicii Clien ți conectare, administrare sunt simple. Procedurile de de asisten ță a clien ților asisten ță a clien ților pentru a necesit ă investi ții în infrastructur ă a contului, facturare, facturare și colectare sunt pentru a extinde extinde serviciile. (IT și proceduri de lucru) pentru a- colectare transparente (clientul știe pentru serviciile. și extinde zona serviciilor. ce pl ăte ște). Consecin țele pentru non-plată sunt impuse în conformitate cu legea și nu sunt întârziate din motive politice sau de alt ă natur ă. Managementul Exist ă func ții de resurse umane: Nu exist ă func ții de Func țiile de resurse umane necesit ă Planificarea strategic ă și de afaceri resurselor umane 1) Departamentul sau pozi ția de resurse umane. consolidare. trebuie s ă fie pus ă în aplicare și s ă resurse umane; 2) cercetare și fie defini ți indicatori de performan ță Cea mai mare parte a for ei de instruire sistematic ă pentru ț pentru compania regional ă de ap ă. personalul de resurse umane munc ă se apropie de pensionare despre cele mai bune practici în (aproximativ 70% din angaja ți au Sistemul de bonusuri pentru managementul resurselor umane peste 50 de ani și aproximativ 14% performan ță trebuie s ă fie pus în 3) Sistemul de acordare de au peste 60 ani). aplicare pentru a ghida compania spre implementarea planurilor sale bonusuri de performan ță pentru manageri implementat; 4) Planul strategice și de afaceri. de reten ție a angaja ților pus în Este necesar un plan anual de aplicare; 5) Programul anual de instruire a angaja ților. instruire implementat. Este necesar un plan pentru a face fa ță îmb ătrânirii for ței de munc ă - în special pensionarea și înlocuirea sau consolidarea posturilor vacante Respectarea normelor O companie de ap ă are un Lipsesc facilit ățile care s ă Facilit ăți adecvate de laborator laborator propriu sau acces la un demonstreze respectarea disponibile.

laborator pentru a demonstra c ă normelor.

apa pe care o furnizeaz ă îndepline ște cerin țele și c ă apele

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 127

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Func ția companiei de Cele mai bune practici Evaluarea situa ției Evaluarea situa ției actuale în Măsurile necesare p entru ap ă actuale în alte companii Ap ă-Canal Cahul înl ăturarea lacunelor principale de ap ă din zona serviciului reziduale care sunt epurate îndeplinesc cerin țele pentru deversarea în mediul înconjur ător. Indicatori de performan ță Indicatorii de performan ță sunt Indicatorii de performan ță Indicatorii de performan ță nu sunt Indicatorii de performan ță pentru defini ți pentru a ghida compania nu sunt urm ări ți urm ări ți aspectele cheie ale opera țiunilor ar

spre implementarea planurilor trebui s ă fie defini ți și monitoriza ți, sale strategice și de afaceri. în conformitate cu planul strategic Ace ști indicatori sunt folosi ți și ca și planul de afaceri elaborat de baz ă pentru sistemul de bonusuri către compania de ap ă regional ă de performan ță pentru manageri. propus ă. Birou și spa țiu de lucru Compania de ap ă regional ă Infrastructura fizic ă Facilit ăți adecvate disponibile pentru Facilit ăți de la ora șe și sate ar trebuie s ă aib ă infrastructur ă fizic ă inadecvat ă pentru a administrare. trebui s ă fie folosite pentru a spori suficient ă pentru a îndeplini îndeplini toate func țiile facilit ățile din Cahul, în special sarcinile sale statutare, inclusiv: 1) men ționate. situa ții de urgen ță, repara ții și un sediu central pentru servicii între ținere, precum și de citire a Anumi i angaja i exist , pentru clien ți și planificare ț ț ă contorului și facturare. dar sunt insuficien i, în corporativ ă; 2) birou central pentru ț special pentru între inere stocarea flotei și echipamentelor; ț 3) dispeceratul central pentru echipele de repara ții și între ținere; 4) oficii teritoriale pentru echipamente, personal de între ținere și personalul de colectare a veniturilor.

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 128

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Pentru a umple golul dintre situa ția actual ă la diver și furnizorii de servicii, în special AC Cahul, se recomand ă ca AC Cahul s ă fie restructurat ă și alte servicii din zon ă s ă fie integra ți în AC Cahul. Aceast ă structur ă va facilita îndeplinirea func țiilor principale ale unei companii moderne de ap ă, a șa cum este prezentat în Tabelul 8-2.Compania va avea nevoie în continuare de investi ții în: • capital informa țional - în special, o baz ă de date cuprinz ătoare despre clien ți, un sistem pentru a urm ări parametrii de func ționare ai instala țiilor de produc ție și de tratare, precum și a re țelelor de ap ă și canalizare, precum și un sistem pentru a urm ări costurile de operare și între ținere. De asemenea, este necesar un sistem GIS pentru a completa baza de date despre clien ți și spori alte investi ții, cum ar fi in SCADA. • capital organiza țional - în special, proceduri de lucru pentru a facilita utilizarea și rezultatele de la sistemele de informa ții, fi șe de post și descrierile departamentelor și sarcinilor de lucru și efectuarea tuturor func țiilor de o companie modern ă de ap ă (a se vedea Tabelul 8-2) • Capitalul uman - în special, implementarea managementului resurselor umane, implementarea unui plan de dezvoltare a capitalului și realizarea unui program de angajare și instruire pentru a asigura disponibilitatea personalului corespunz ător pentru a efectua func țiile unei companii moderne de ap ă. Necesit ățile privind personalul recomandat sunt discutate în sec țiunea 8.2.5.

Figura de mai jos (Figura 8-2) ilustreaz ă structura organiza țional ă a companiei regionale de ap ă în baza A-C Cahul.

Figura 8-2: Viitoarea organigram ă propus ă

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 129

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Structura organiza țional ă este împ ărțit ă pe urm ătoarele componente: • Biroul directorului – pe lâng ă gestionarea celor patru direc ții (a se vedea mai jos), Directorul este șeful companiei de ap ă regionale • Secretariat - sprijin ă Biroul directorului • Contabil șef - responsabil pentru gestionarea biroului de contabilitate și respectarea cerin țelor normative pentru raportarea financiar ă • Departamentul de Rela ții Publice - responsabil de gestionarea reputa ției și bun ăvoin ței companiei apa-canal regionale și, în special, cre șterea ratei de racordare la sistemul de alimentare cu ap ă (în colaborare cu Direc ția Serviciul Clien ți) • Specialist s ănătate și siguran ță - responsabil de asigurarea respect ării normativelor cu privire la s ănătate și securitate • Laborator - responsabil de asigurarea respect ării normelor de calitate prin prelevare de probe și testare • Patru direc ții, fiecare condus ă de un director, dup ă cum urmeaz ă: o Planificarea Corporativ ă o Serviciul Clien ți o Opera țiuni o Între ținerea re țelei. La rândul lor, cele patru direc ții vor include câteva departamente, dup ă cum urmeaz ă: • Planificare corporativ ă - responsabil pentru preg ătirea planului strategic, planului de afaceri, planului de investi ții capitale multianual și planului financiar multi-anual o Resurse umane - responsabil pentru planificarea și gestionarea resurselor umane o Planificare Corporativ ă - responsabil pentru preg ătirea planului strategic, planului de afaceri, planului de investi ții capitale multianuale și planului financiar multi-anual • Serviciul clien ți – responsabil pentru racordarea clien ților atât la re țeaua de alimentare cu ap ă, cât și cea de canalizare, contracte cu clien ții, conturile clien ților, citirea contoarelor, facturare și colect ări și reprezentan țe locale în zona serviciilor o Conturile clien ților - responsabil pentru men ținerea conturilor clien ților, inclusiv crearea de conturi noi, stabilirea termenilor și condi țiilor de conectare a clien ților, p ăstrarea unui registru cu reclama ții din partea clien ților, emiterea de facturi, supravegherea pl ăților și gestionarea colect ării veniturilor. În special, departamentul este responsabil, în colaborare cu directorul Companiei și ofi țerul de rela ții publice, pentru încurajarea conect ării la sistemele de alimentare cu ap ă și de canalizare o Citirea contoarelor – responsabil pentru efectuarea citirii de date de pe contoarele instalate la clien ți și managementul dispozitivelor locale de citire a datelor de pe contoare. • Opera țiuni – responsabil pentru exploatarea și între ținerea infrastructurii de ap ă și canalizare, în special a instala țiilor de producere și tratare o Alimentarea cu ap ă – responsabil pentru exploatarea și între ținerea instala țiilor de producere, tratare și aprovizionare

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 130

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

o Colectarea apelor reziduale – responsabil pentru exploatarea și între ținerea instala țiilor ce colectare a apelor reziduale o Epurare – responsabil pentru exploatarea și între ținerea instala țiilor de tratare a apelor reziduale, atunci când acestea vor deveni opera ționale. • Între ținere a re țelei și repara ții - responsabili de între ținerea și repararea re țelelor de ap ă și ap ă uzat ă o Brig ăzi de repara ții și între ținere - echipe responsabile pentru repararea și între ținerea planificat ă a re țelelor de apă și ap ă uzat ă o Gestionarea parcului de vehicule – gestionarea vehiculelor și echipamentelor mobile folosite pentru a opera și între ține atât sistemele de alimentare cu ap ă, cât și cele de ap ă uzat ă o Depozit - responsabil de gestionarea pieselor de schimb și echipamentelor mici utilizate pentru a opera și între ține atât sistemele de alimentare cu ap ă, cât și cele de ap ă uzat ă o Instala ții locale – birouri în teren pentru brig ăzi/echipe de reparare și de între ținere pentru a asigura păstrarea echipamentului de baz ă. În proiectarea structurii recomandate pentru viitorul furnizor de servicii, s-a presupus ca, în m ăsura în care este posibil, s ă fie folosi ți angaja ții existen ți - atât la AC Cahul, precum și la al ți furnizori de servicii din raionul Cahul, dac ă experien ța și preg ătirea lor corespund necesit ăților. Se recomand ă ca birourile teritoriale s ă fie instituite și s ă func ționeze în calitate de birouri pentru citirea contoarelor și plat ă, și un tehnician local pentru evaluarea situa țiilor de urgen ță din re țea și consiliere cu privire la cursul de ac țiune. Tehnicianul local ar putea fi folosit imediat pentru a aborda probleme minore, cum ar fi închiderea supapei atunci când apar scurgeri pân ă la sosirea unei brig ăzi de repara ție. Prin urmare, birourile de teren ar trebui s ă con țin ă un echipament de baz ă pentru aceste interven ții minore. Se recomand ă crearea a câte unui birou de teren per grup, în afar ă de clusterul central (Cluster "0", situat în jurul ora șului Cahul). Figura de mai jos (Figura 8-3) ilustreaz ă structura organiza țional ă propus ă pentru birourile în teren. În toate cazurile birourile sunt subordonate departamentelor respective din structura organiza țional ă a companiei regionale de ap ă.

Figura 8-3: Organigrama propus ă, birouri în teren

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 131

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

8.2.5 Modific ările propuse la personal și costurile aferente personalului În aceast ă sec țiune este propus num ărul total al personalului pentru compania regional ă de ap ă, împreun ă cu costurile. Tabelele de mai jos prezint ă la rândul lor personalul propus pe departamente, pe ani (Tabelul 8-3) și costurile totale de personal cu și f ără proiectul propus (Tabelul 8-4). În acest fel, pot fi v ăzute cheltuielile suplimentare cauzate de schimb ări în num ărul de personal. Pentru situa ția actual ă (2013-2014), cifrele sunt prezentate din perspectiva întreprinderii actuale Apa Canal Cahul și tuturor celorlal ți furnizori de servicii lua ți împreun ă. Pentru anii de dup ă 2019, cifrele se refer ă la compania de ap ă regional ă propus ă, care va înlocui sau va prelua furnizorii de servicii existen ți.

Tabelul 8-3: Num ărul de angaja ți la A-C Cahul, ani selecta ți

Departament 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030

Angaja ți A-C Cahul 190 190 190 180 170 160 160 150 150 140 140 140 140 140 140 140 140 140

Dintre care - aprovizionarea 109 109 109 105 100 95 95 90 90 85 85 85 85 85 85 85 85 85 cu ap ă

Dintre care – ape reziduale 81 81 81 75 70 65 65 60 60 55 55 55 55 55 55 55 55 55

Angaja ți ai altor furnizori de 90 90 90 85 70 60 60 40 30 30 30 30 25 25 25 25 25 25 servicii

Dintre care - aprovizionarea 67,5 67,5 67,5 59,5 49 42 39 26 18 18 18 18 15 15 15 15 15 15 cu ap ă

Dintre care – ape reziduale 22,5 22,5 22,5 25,5 21 18 21 14 12 12 12 12 10 10 10 10 10 10

TOTAL 280 280 280 265 240 220 220 190 180 170 170 170 165 165 165 165 165 165

Schimbare fa ță de anul 0 0 0 -15 -25 -20 0 -30 -10 -10 0 0 -5 0 0 0 0 0 precedent

Pensionare (-) 0 0 0 14 20 10 10 20 10 11 16 12 10 10 10 8 0 0

Plecare (-) 0 0 0 5 10 10 5 10 1 1 2 1 1 1 1 1 1 1

Angaja ți noi (+) 0 0 0 4 5 0 15 0 1 2 18 13 6 11 11 9 1 1 Not ă: Date privind persoanele care pleac ă din cauza pension ării se bazeaz ă pe estim ările potrivit c ărora 133 persoane vor fi eligibile pentru pensionare pân ă la 2030. Aceste estim ări se bazeaz ă pe datele privind vârsta curent ă a angaja ților, și anume, 27 angaja ți cu vârsta de peste 60 ani și 106 angaja ți cu vârstele cuprinse între 50 și 60 ani. De asemenea, se presupune c ă al ți pensionari ar putea veni de la al ți furnizori de servicii.

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 132

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

În acest fel, indicatorul cheie "num ărul de angaja ți la 1.000 conect ări" va descre ște fa ță de valoarea actual ă, care este foarte înalt ă, de 9,21 pân ă la aproximativ 4,0 pân ă în 2025. Cu cât mai multe conect ări și cu cât mai muli locuitori sunt ad ăuga ți la zona de servicii, indicatorul cheie "num ărul de angaja ți la 1.000 locuitori servi ți" se va reduce, de asemenea, de la nivelul actual ridicat de 3,7 pân ă la doar 2.04 pân ă în 2025. Ace știa sunt indicatori rezonabili pentru o companie care deserve ște o zon ă cu densitate a popula ției predominant sc ăzut ă. Conform planurilor de personal prezentate în Tabelul 8-3, costurile totale de personal au fost calculate și prezentate în Tabelul 8-4. În calcularea viitoarelor costuri de personal au fost f ăcute urm ătoarele ipoteze • Costurile curente s-au bazat pe costurile reale prezentate de AC Cahul. • Deoarece costurile prezentate de AC Cahul au inclus contribu ția la fondul social, salariile au fost dezagregate în urm ătoarele componente: o Contribu țiile de asigur ări sociale ale angajatorului (20,65% - pe baza situa țiilor financiare ale AC Cahul) o Contribu țiile în fondul de asigur ări medicale pl ătite de angajator (3.12% - pe baza situa țiilor financiare ale AC Cahul) o Și angaja ții fac contribu ții, dar acestea sunt externe la structura costurilor companiei de ap ă. • Cre șteri reale ale salariilor au fost prev ăzute în analiza financiar ă, și anume: 2014 (4,4%); 2015 (4,70%); 2016 (4,6%); 2017 (4,65%); 2018 (4,70%); 2019 (4,65%); 2020 (4,7%) și 2021 și dup ă aceea (6,0%) • Salariile celorlal ți angaja ți (angaja ți în alt ă parte decât AC Cahul) au fost estimate folosind salariul mediu pe angajat (în lei / an), de 29.694 în 2013. • Salariale și costurile salariale pentru scenariul "f ără proiect" au fost calculate presupunând doar cre șteri reale ale salariilor. În caz contrar, ocuparea for ței de munc ă actual ă ( și nivelurile de servicii) la AC Cahul și al ți furnizori de servicii din zon ă sunt de a șteptat s ă continue.

Dup ă cum a fost demonstrat în tabel, dac ă angaja ții altor furnizori de servicii pot fi integra ți în structura organizatoric ă a AC Cahul și poate fi realizat ă eficien ța în func ționarea și între ținerea infrastructurii atât a AC Cahul, cât și a altor furnizori de servicii existen ți în prezent, proiectul va duce în cele din urm ă la o economie a cheltuielilor de personal în compara ție cu situa ția în care nu are loc nicio integrare și expansiune a infrastructurii de ap ă și ap ă uzat ă. Aceste economii sunt estimate la 420 mii lei în 2016 și variaz ă în func ție de an. În 2019, scenariul "cu proiect" prevede costuri aferente personalului mai mari decât scenariul de baz ă, datorit ă faptului c ă se presupune c ă c ătre aceast ă dat ă AC Cahul va prelua pe deplin exploatarea instala țiilor de ap ă și canalizare în zona de servicii. Din acela și motiv, costurile din 2020 sunt acelea și între cele dou ă scenarii. Economiile estimate din costurile aferente personalului ca urmare a implement ării proiectului - împreun ă cu asisten ță tehnic ă, dezvoltarea capacit ăților și alte eforturi care vizeaz ă cre șterea eficien ței opera țiunilor - sunt prezentate în tabelul Tabelul 8-5.

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 133

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Tabelul 8-4: Costurile aferente personalului, cu și f ără proiect, ani selecta ți (în mii MDL/an)

Categoria 2013 2014 2015 2020 2025 2030 2035 2040 2045

Cu proiect, MDL/an 6 983 7 290 7 633 9 585 11 139 14 216 18 144 22 075 24 122 Salarii, ap ă 3 239 3 379 3 538 4 728 5 454 6 961 8 885 10 809 11 812 Contribu țiile în fondul social, pl ătite de angajator 669 698 731 976 1 126 1 438 1 835 2 232 2 439 Contribu țiile în fondul de asigur ări medicale, 101 105 110 148 170 217 277 337 369 pl ătite de angajator Salarii, ape reziduale 2 403 2 511 2 629 3 016 3 545 4 525 5 775 7 026 7 678 Contribu țiile în fondul social, pl ătite de angajator 496 519 543 623 732 934 1 193 1 451 1 585 Contribu țiile în fondul de asigur ări medicale, 75 78 82 94 111 141 180 219 240 pl ătite de angajator Fără proiect, MDL/an 6 983 7 290 7 633 9 585 12 827 16 370 20 893 25 420 27 777 Salarii, ap ă 3 239 3 381 3 540 4 446 5 949 7 593 9 691 11 790 12 884 Contribu țiile în fondul social, pl ătite de angajator 669 698 731 918 1 229 1 568 2 001 2 435 2 660 Contribu țiile în fondul de asigur ări medicale, 101 105 110 139 186 237 302 368 402 pl ătite de angajator Salarii, ape reziduale 2 403 2 509 2 627 3 298 4 414 5 634 7 190 8 748 9 559 Contribu țiile în fondul social, pl ătite de angajator 496 518 542 681 911 1 163 1 485 1 806 1 974 Contribu țiile în fondul de asigur ări medicale, 75 78 82 103 138 176 224 273 298 pl ătite de angajator Cre șterea costurilor aferente personalului (“cu - - - - -1 688 - 2 154 -2 749 -3 345 -3 655 proiect” minus “fără proiect), MDL/an

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 134

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Tabelul 8-5: Economii estimate din costurile aferente personalului, scenariul cu proiect, 2015-2035 (în mii MDL/an)

Categoria 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023

Economii totale (-) / cost (+) al scenariului “cu proiect” - -420 -879 -1 381 1 445 - -535 -1 134 -1 202 An 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032

Economii totale (-) / cost (+) al scenariului “cu proiect” -1 274 -1 688 -1 772 -1 861 -1 954 -2 051 -2 154 -2 262 -2 375 An 2033 2034 2035 2036 2037 2038 2039 2040 2041

Economii totale (-) / cost (+) al scenariului “cu proiect” -2 494 -2 618 -2 749 -2 859 -2 973 -3 092 -3 216 -3 345 -3 445 An 2042 2043 2044 2045

Economii totale (-) / cost (+) al scenariului “cu proiect” -3 548 -3 655 -3 655 -3 655

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea apelor reziduale 135

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

8.2.6 Necesit ățile și resursele financiare În prezent, Apa-Canal Cahul dispune de resurse financiare limitate din tarifele colectate pentru a investi în echipamente de operare. Printre necesit ățile operatorului extins se num ără: • echipamente și servicii de depistare a scurgerilor: modelare hidraulic ă complet ă a sistemului de distribu ție cu m ăsur ători aferen ți și calibrarea modelului și program de depistare a scurgerilor și echipamente de depistare a scurgerilor (corelator), inclusiv instruirea personalului responsabil de instala ția de ap ă;

• Sistem GIS și implementarea a acestuia, inclusiv inventarierea activelor existente;

• Sistem SCADA pentru monitorizarea la distan ță și controlul automat al sta țiilor de pompare și a altor echipamente.

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 136

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

9 Organizarea colect ării și epur ării apelor reziduale.

9.1 Cerin țe pentru colectarea și epurarea apelor reziduale.

Cerin țele legale pentru colectarea și epurarea apelor reziduale/uzate, sunt stabilite de mai multe acte normative, în special Hot ărârea Guvernului nr. 1141/10.10.2008 pentru aprobarea Regulamentului privind Condi țiile de evacuare a apelor reziduale în recipien ți naturali. În conformitate cu punctul unu al acestui Regulament, scopul acestuia este de a proteja mediul înconjur ător împotriva polu ării cauzate de evacuarea apelor reziduale, precum și de a stabili valorile limit ă admisibile ale principalilor indicatori de calitate pentru aceste ape. Condi țiile de evacuare a apelor reziduale sunt prezentate în anexa nr.1 la prezentul Regulament. În conformitate cu punctul 3 din Regulament, prevederile acestuia se refer ă numai la apele reziduale urbane tratate și apele reziduale evacuate de la stațiile de epurare a apelor reziduale. Prevederile Regulamentului se aplic ă pentru: a) proiectarea, avizarea și, dup ă caz, autorizarea lucr ărilor noi de utilizare a apei, precum și de desc ărcare apelor reziduale de la sta țiile de epurare existente, extinderea sau re- dezvoltarea tehnologic ă a instala țiilor care evacueaz ă apele reziduale tratate sau netratate; b) Stabilirea gradului de tratare preliminar ă a apelor reziduale industriale care intr ă în sistemele de colectare și sta țiile de epurare a apelor urbane. Regulamentul stipuleaz ă c ă, înainte de evacuare în recipiente naturale, apele reziduale menajere și industriale colectate în cadrul re țelei municipale de canalizare vor fi supuse unui tratament corespunz ător, în conformitate cu prevederile prezentului Regulament și legisla ția în vigoare. Sta țiile urbane de epurare a apelor reziduale construite în conformitate cu condi țiile prev ăzute de acest Regulament trebuie s ă fie concepute, proiectate, construite, gestionate și între ținute astfel încât s ă aib ă un randament suficient în toate condi țiile climatice specifice locului unde acestea sunt situate. Varia țiile sezoniere ale debitelor trebuie s ă fie luate în considerare la momentul proiect ăriii acestor instala ții. De asemenea, este necesar ca apele evacuate din stațiile de epurare a apelor reziduale urbane s ă corespund ă cu prevederile legale din anexa nr.1 a Regulamentului. Analiza apelor reziduale evacuate din bazine se va baza pe probe filtrate. Cu toate acestea, concentra ția de materiale solide în suspensie total ă a probelor de ap ă nefiltrate nu poate dep ăși 150 mg/l. Pentru apele evacuate din sta țiile de epurare a apelor reziduale în zonele sensibile se aplic ă prevederile anexei nr. 2 la Regulamentul privind Condi țiile de Evacuare a Apelor Reziduale Urbane în Recipien ți naturali. Cerin țele sanitare epidemiologice pentru calitatea apelor reziduale epurate evacuate în recipien ți naturali țin de competen ța Ministerului S ănătății. Punctele de evacuare pentru sistemul urban de canalizare sunt selectate în baza reducerii maxime a efectelor asupra recipientului/receptorului natural. Apele reziduale epurate vor fi reutilizate de fiecare dat ă când este posibil, cu aprobarea autorit ăților relevante, în func ție de originea și de domeniul de utilizare. Reutilizarea acestor ape trebuie s ă aib ă loc în condi țiile reducerii la minim a efectelor negative asupra mediului înconjur ător. Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 137

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Nămolul rezultat în urma procesului de epurare a apelor reziduale trebuie tratat și depozitat corespunz ător sau reutilizat atunci când este necesar. Procedura pentru depozitarea sau utilizarea nămolului trebuie s ă reduc ă la minim efectele negative asupra mediului și este specificat ă în proiectele de construc ție a noi sta ții de epurare sau în autoriza țiile de gospod ărire a apelor. Nămolul poate fi folosit numai cu aprobarea autorit ăților de resort, în func ție de originea și domeniul de aplicare. Apele industriale și menajere evacuate în re țelele urbane de canalizare trebuie s ă respecte condi țiile tehnice și cerin țele autoriza țiilor pentru evacuarea apelor reziduale în sistemele de canalizare a localit ăților. De asemenea, Regulamentul prevede anumite restric ții pentru evacuarea apelor urbane, și anume stabilirea cerin ței potrivit c ăreia apele reziduale evacuate în recipien ți naturali nu pot con ține: a) substan țe poluante, cu un grad ridicat de toxicitate, prev ăzute la punctul 17 al Regulamentului, precum și substan țele interzise prin studii de specialitate; b) materialele solide în suspensie peste limita admis ă, care ar putea duce la depuneri pe straturile inferioare ale cursurilor de ap ă sau în șan țurile iazurilor; c) substan țe care ar putea duce la cre șterea turbidit ății, formarea spumei sau schimb ări în propriet ățile organoleptice ale recipien ților în compara ție cu starea lor natural ă. Punctul 17 stabile ște clase și grupe de substan țe special selectate în func ție de toxicitatea, persisten ța și bioacumularea lor, și anume: a) compu și organohalogena ți; b) compu și organostani și organofosforici; c) substan țe cu propriet ăți cancerigene; d) compu și de mercur organic; e) Compu și organosilica ți; f) de șeuri radioactive concentrate în mediul înconjur ător sau în organismele acvatice. Se interzice evacuarea substan țelor individuale care fac parte din clasele sau grupele de substan țe enumerate la punctul 17, care sunt extrem de periculoase pentru recipien ții naturali. Apele reziduale care provin de la institu ții curative sau preventive de s ănătate (spitale de boli infec țioase, dispensare TBC, medicina biologic ă (seruri și vaccinuri), institu țiile de pregătire), de la unit ăți zootehnice și abatoare, nu pot fi evacuate în recipien ți fără a trece ini țial prin proces specific de dezinfectare. Deversarea apelor reziduale epurate în re țeaua de canale de drenaj, irigare sau terenuri agricole poate fi efectuat ă numai cu aprobarea organelor de mediu și de s ănătate. Capitolul V din Regulamentul prevede monitorizarea evacu ării apelor reziduale menajere de la sta ția de epurare spre recipien ți naturali. În acest sens, este prev ăzut c ă apele reziduale urbane, înainte de a fi evacuate în recipien ți naturali, trebuie s ă fie monitorizate în conformitate cu procedurile de control stabilite în proiectul de lucru al sta ției de epurare și în acest regulament.

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 138

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Monitorizarea re țelelor de canalizare și / sau sta țiilor de epurare a apelor reziduale municipale și a oric ărei evacu ări directe în recipien ți naturali constituie obliga ția tuturor furnizorilor/operatorilor de servicii publice, organelor de supraveghere și control de stat relevante. Monitorizarea sta țiilor de epurare trebuie s ă fie conceput ă sau modificat ă astfel încât s ă permit ă prelevarea probelor din influent reprezentativ, efluent din sta ție, efluent epurat și efluent final înainte de evacuare în recipient. Metodele de monitorizare folosite sunt metodele actuale standard aplicate la nivel na țional. Probele sunt prelevate din punctele de control pentru perioada de 24 ore sau în intervale regulate de timp propor ționale cu debitul, la evacuare - dac ă se consider ă necesar, și la intrare în sta ția de epurare – cu scopul de a urm ări conformitatea cu prescrip țiile stabilite în aceste regulamente. Se aplic ă practicile na ționale și, dup ă caz, interna ționale: metodele ISO sau EN , respectiv, pentru a asigura nivelul cât mai redus posibil de degradare a probei din momentul prelev ării pân ă la momentul efectu ării analizei de laborator. Se consider ă c ă apa tratat ă corespunde valorilor admise maxime stabilite pentru parametrii relevan ți dac ă probele de ap ă pentru fiecare parametru relevant preluat separat arat ă c ă acestea sunt conforme cu valoarea fix ă, astfel: a) Pentru parametrii din Anexa nr. 1 - num ărul maxim de probe care se pot abate de la valorile de concentra ție stabilite exprimate în concentra ții și / sau procente de reducere procente este prev ăzut în Anexa nr. 3; b) Pentru parametrii care figureaz ă în Anexa nr. 1, care sunt exprima ți în valori de concentra ție - num ărul maxim de probe prelevate în condi țiile de func ționare standard nu se poate abate mai mult de 100% de la valorile parametrilor. Pentru valori ale concentra țiilor care sunt raportate la totalul de materiale solide în suspensie, abaterea poate ajunge pân ă la 150%; c) Pentru parametrii prev ăzu ți în Anexa nr. 2 - media anual ă a probelor trebuie s ă respecte valorile corespunz ătoare pentru fiecare parametru. Valorile extreme pentru calitatea corespunz ătoare a apei nu sunt luate în considera ție, dac ă sunt rezultatul unei situa ții neobi șnuite, cum ar fi ploile toren țiale. Capitolul VI din Regulament prevede procedura pentru stabilirea valorilor limit ă admise de poluan ți în apele reziduale evacuate în recipien ți naturali. Limitele maxime admisibile de poluan ți în componen ța apelor reziduale la momentul evacu ării în recipien ți naturali sunt prev ăzute în Anexa nr.1 la prezentul Regulament și reprezint ă concentra ții exprimate în mg/dm 3. Valorile acestor limite de concentra ție sunt stabilite pentru probe momentane, concentra țiile medii nu sunt permise și acestea sunt evaluate la punctul de control situat înainte de punctul de evacuare. Valorile admisibile specificate mai sus sunt stabilite în conformitate cu prevederile prezentului Regulament și se aplic ă pentru: 1) Avizele ecologice oficiale eliberate pentru: a) instala ții noi; b) instala ții existente care modific ă sau îmbun ătățesc procesele de produc ție sau de epurare a apelor reziduale tehnologice; c) instala țiile existente care prev ăd extinderea capacit ății de producere a unei instala ții de canalizare sau epurare; Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 139

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

d) alte instala ții existente, care modific ă valoarea parametrilor finali ai investi țiilor; 2) Autoriza țiile de utilizare a apelor emise: a) utilizatorilor noi, atunci când avizul pentru managementul apelor prevede condi ții similare cu cele prev ăzute de aceste regulamente; b) utilizatorilor existen ți, numai dup ă realizarea și aplicarea capacit ății de epurare corespunz ătoare. Emitentul poate stabili valori admisibile în avizele ecologice oficiale și autoriza țiile de utilizare a apelor la un nivel mai sc ăzut decât cel prev ăzut în Anexa nr.1 la prezentul Regulament, în baza cantit ății de poluan ți deja existen ți în recipient (receptor) în amonte de punctul de evacuare a apelor reziduale și luând în considerare caracteristicile recipientului natural (în conformitate cu procedura de stabilire a categoriei de calitate). Pentru substan țele pentru care standardele și regulamentele în vigoare nu stabilesc limitele maxime admise, acestea sunt definite în baza studiilor de specialitate elaborate în institu ții autorizate prin decizii ale Guvernului. De asemenea, studiile vor cuprinde metodele de analiz ă calitativ ă și cantitativ ă a substan țelor corespunz ătoare, precum și tehnologii de tratare adecvate. Limitele maxime admisibile se aprob ă de c ătre Guvern, în conformitate cu procedura stabilit ă. Apele evacuate care au un con ținut de substan țe poluante peste valorile limit ă stabilite de acest Regulament vor fi supuse în mod obligatoriu unui proces de tratare suplimentar sau vor fi aplicate m ăsuri tehnologice adecvate pân ă la atingerea valorii admise. În condi țiile create la evacuarea apelor reziduale în caz de întrerupere total ă sau par țial ă a activit ății sta ției de epurare ca urmare a calamit ăților naturale, autorit ățile de mediu și de sănătate pot face derog ări de la prevederile prezentului Regulament. În perioada etapelor de activare biologic ă la sta țiile de epurare, de inspec ții periodice sau executare de lucr ări tehnologice de re-dezvoltare, sau extinderea capacit ății sta ției de epurare, cu avizul organelor de mediu și de s ănătate, al inspec ției în domeniul pescuitului, este permis ă dep ășirea valorilor-limit ă ale indicatorilor de calitate, în cazul în care acest lucru nu pune în pericol s ănătatea popula ției, ecosistemele acvatice și nu produce pagube materiale. Avizul se solicit ă de c ătre utilizatorul apei cu pu țin 30 de zile înainte de data de începere programat ă a inspec ției, repara țiilor, lucr ărilor, prelev ării probelor tehnologice sau activ ării sta țiilor de epurare biologic ă. Avizul corespunz ător stabile ște durata pentru care sunt admise valorile dep ășite, dar nu mai mult de 30 de zile, precum și valoarea maxim ă admisibil ă a indicatorilor de calitate pentru aceast ă perioad ă. Utilizatorii existen ți care realizeaz ă capacitatea lor de epurare trebuie s ă se conformeze prevederilor Regulamentului cu privire la acele valori, pentru care se dep ășesc valorile limit ă stabilite în Anexele nr.1 și nr.2 la prezentul regulament pe parcursul unei perioade de 3 (trei) ani. În dispozi țiile finale, Regulamentul prevede c ă operatorii unui serviciu public sau, dup ă caz, proprietarii sta țiilor de epurare și ai sistemelor de evacuare a apelor reziduale în recipiente naturale sunt obliga ți s ă asigure instalarea și func ționarea corespunz ătoare a dispozitivelor de înregistrare și m ăsurare a debitului apelor reziduale evacuat, s ă asigure existen ța unor sisteme care s ă permit ă prelevarea de probe de ap ă pentru analiz ă în locuri bine stabilite și, în m ăsura posibilului, s ă instaleze sisteme de determinare automat ă a calit ății apelor care ar m ăsura parametrii specifici pentru activitatea desf ășurat ă. Pentru apele reziduale cu debit de peste 500 l / s evacuate în recipiente cu debite de cel pu țin trei ori mai mari, trebuie s ă fie prev ăzute sisteme de dispersie / difuzie la punctul de evacuare.

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 140

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Pentru a proteja sursele de ap ă de poluare: a) apele reziduale și / sau n ămolul care con țin substanțe nutritive se utilizeaz ă în fertilizarea sau irigarea terenurilor agricole sau p ădurilor cu acordul de țin ătorilor de teren corespunz ător și cu aprobarea autorit ăților competente ale Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare și Ministerului S ănătății; b) se va asigura în mod obligatoriu impermeabilitatea tuturor depozitelor de n ămol. Infiltra țiile posibile, precum și apa din precipita ții care curge de la aceste depozite trebuie să fie colectat ă și tratat ă astfel încât s ă corespund ă prevederilor prezentului Regulament. Punctul de prelevare a probelor din apele reziduale este punctul de deversare final ă a apelor reziduale în recipient cu scopul de a controla conformitatea cu prevederile Regulamentului. Frecven ța de monitorizare și, respectiv, num ărul minim de probe care trebuie preluate la intervale regulate de timp sunt stabilite prin autoriza ția de utilizare a apelor, în func ție de mărimea sta ției de epurare și impactul apelor deversate asupra calit ății recipientului natural.

9.2 Prognozarea volumului apelor reziduale.

Discu țiile despre colectarea și epurarea apelor reziduale necesit ă estimarea volumului apelor reziduale. De regul ă, volumul apelor reziduale este egal cu volumul de ap ă consumat ă. În zonele rurale îns ă situa ția nu este întotdeauna chiar a șa, din dou ă motive: • În zonele rurale apa este deseori folosit ă în scopuri agricole și de iriga ție; • Rezultatele studiului disponibilit ății de a pl ăti relev ă în mod clar c ă multe gospod ării din zonele rurale nu dispun de echipamente adecvate pentru consumul de ap ă (cum ar fi camere de baie) și astfel apele reziduale provin doar de la toalete; Totu și, pe termen lung ne-am putea a ștepta la egalarea volumului apei uzate/reziduale cu cel al apei consumate, din cauza reducerii utiliz ării apei pentru agricultur ă (din cauza costului înalt al apei) și cre șterii num ărului de gospod ării echipate corespunz ător cu camere de baie, odat ă cu îmbun ătățirea situa ției economice.

9.3 Măsurile posibile de îmbun ătățire a problemelor legate de colectare și epurare a apelor reziduale.

9.3.1 Gestionarea apelor reziduale Scopul acestui capitol este de a oferi cititorului o imagine asupra procesului de gestionare a apelor reziduale și de a prezenta posibilele solu ții pentru raionul Cahul. Aspectele principale sunt: • Serviciile de canalizare oferite în prezent în raionul Cahul • Modelele de localit ăți și caracteristicile specifice privind gestionarea apelor reziduale în mediul urban vs. rural

• Op țiunile posibile pentru gestionarea centralizat ă a apelor reziduale • Estimarea investi țiilor și costurilor de exploatare și între ținere Acesta poate fi considerat un prim pas al procesului de planificare a serviciilor de canalizare, care va oferi informa ții de baz ă pentru în țelegerea procesului de planificare.

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 141

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Studiul de fezabilitate privind gestionarea apelor reziduale (uzate)/canalizarea este un domeniul propus pentru etapa urm ătoare a studiului.

9.3.2 Necesitatea gestion ării apelor reziduale Apa este o resurs ă folosit ă de oameni pentru diverse scopuri: uz casnic, irigații în agricultur ă, procesele de produc ție, etc. Pentru a fi folosit ă în aceste scopuri, apa este ini țial preluat ă din ciclul s ău natural și apoi utilizat ă pentru obiectivele men ționate mai sus. Ulterior, apa revine în circuitul natural într-o loca ție diferit ă de cea din care a fost extras ă și fiind de alt ă calitate decât cea ini țial ă. Atunci când este repus ă în circuitul natural, apa este folosit ă de c ătre natur ă sau din nou de oameni în alte localit ăți. Acest circuit al apei/apelor reziduale demonstreaz ă c ă apa este utilizat ă, dar nu epuizat ă. Responsabilitatea pentru a asigura acest lucru revine oamenilor - utilizatorilor de ap ă. Ei trebuie s ă foloseasc ă apa în cel mai eficient mod posibil și s ă o întoarc ă naturii - de preferin ță cât mai aproape de circuitul local, de unde a fost extras ă și asigurând calitatea apei similar ă celei din momentul extragerii.

Figura 9-1: Principiul gestion ării apei/apelor reziduale

Prin generarea apelor reziduale/uzate (utilizarea apei) se subîn țelege colectarea, tratarea și evacuarea apelor reziduale și managementul apelor reziduale. Obiectivul gestionării (managementului) corespunz ătoare a apelor reziduale este de a proteja mediul înconjur ător (de exemplu, natura în general, râurile și sursele de ap ă subteran ă) și sănătatea omului prin reducerea bolilor prin consumul de ap ă f ără risc și evacuarea corespunz ătoare a apelor reziduale.

9.3.3 Ce presupune gestionarea apelor reziduale? Instala țiile folosite în gestionarea apelor reziduale sunt sistemele de canalizare. Sistemele de canalizare sunt o combina ție de diferite unit ăți func ționale care împreun ă asigur ă gestionarea diferitelor ape reziduale parvenite de la gospod ării casnice, institu ții publice, activit ăți agricole sau industrii în vederea protec ției oamenilor și a mediului înconjur ător. Principalii factori implica ți în gestionarea apelor reziduale: • Sistem de colectare (un sistem de canalizare centralizat ă sau un sistem de colectare descentralizat ă, adic ă fose septice gestionate în mod corespunz ător)

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 142

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

• Instala ție de epurare a apelor reziduale (diferite tehnologii de epurare disponibile) • Operarea și gestionarea instala țiilor • Clien ții / popula ția care pl ătesc pentru serviciu • Fondurile de investi ții de capital

9.3.4 Situa ția actual ă privind disponibilitatea sistemului de canalizare în Republica Moldova și raionul Cahul În prezent 623 localit ăți din Republica Moldova dispun de sistem centralizat de gestionare a apelor reziduale. Printre acestea sunt 3 municipii, 52 ora șe și 565 localit ăți rurale. Starea tehnic ă a re țelelor de canalizare din aceste localit ăți este satisf ăcătoare în 25% cazuri, 13% sisteme au nevoie de repara ții, 40% necesit ă renovare complet ă, 15% sunt puternic deteriorate și 7% sunt în construc ție. Infrastructura de gestionare centralizat ă a apelor reziduale include 464 SEAU (sta ții de epurare a apelor uzate/reziduale). Cu toate acestea, din cauza condi țiilor tehnice precare ale SEAU, circa 80% din volumul total al apelor reziduale nu sunt supuse procesului de epurare. În marea parte din cele 565 localit ățile rurale unde exist ă o oarecare infrastructur ă de gestionare centralizat ă a apelor reziduale, aceasta este învechit ă, abandonat ă și / sau neexploatat ă. 49% din popula ție locuie ște în comunit ățile în care cl ădirile nu sunt conectate la re țelele de canalizare. 14 Raionul Cahul (popula ție estimat ă la 125.000 locuitori) este format din 55 localit ăți, inclusiv un centru urban - capitala raionul Cahul (popula ție estimat ă). Celelalte localit ăți sunt predominant rurale, unele având mai multe sute de locuitori, majoritatea îns ă cu o popula ție mai mic ă de 5.000 locuitori. Serviciile de canalizare sunt asigurate în principal în ora șul Cahul, unde întreprinderea existent ă opereaz ă sta ția de epurare și sistemul de canalizare. Sistemul de canalizare este, în cea mai mare parte, într-o stare destul de proast ă, sta ția de epurare fiind învechit ă. Instala țiile de canalizare din alte localit ăți sunt nesemnificative, cu excep ția satului Ro șu, care este conectat la sistemul de canalizare al ora șului Cahul.

Tabelul 9-1: Serviciile de canalizare din raionul Cahul. Sursa: Strategia de Dezvoltare Social – Economic ă pentru raionul Cahul 2012-2017, 2012

Aceste date indic ă faptul c ă principala provocare a sistemului de gestionare a apelor reziduale ține de generarea în localit ățile predominant rurale sau semi-rurale a costurilor

14 Strategia Republicii Moldova pentru Ap ă și Canalizare (Versiunea revizuit ă 2012) – al doilea proiect Octombrie 2012 Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 143

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

mai înalte pentru gestionarea centralizat ă a apelor reziduale și deseori lipsa capacit ăților de management. Administra ția raionului Cahul a elaborat o Strategie de Dezvoltare Social-Economic ă (SDSE) pentru anii 2012-2017 (SDSE), care a fost aprobat ă în 2012. Componenta AAC a acestei SDSE a fost elaborat ă cu sprijinul interna țional al GIZ. Pentru componenta de canalizare datele sunt estimative, viitoarea lor dezvoltare fiind propus ă pentru localit ăți grupate în clustere. SDSE prevede șase clustere predefinite, care includ localit ățile situate la o anumit ă distan ță una de alta sau fac parte dintr-un sub-bazin al unui râu mic. Concentrarea pe zone (în cazul SDSE, numite clustere) și nu numai pe localit ăți individuale în planificarea managementului apelor reziduale în vederea definirii și alegerii solu ției celei mai potrivite pare a fi rezonabil ă. Pentru domeniul de aplicare al prezentului studiu, aceast ă grupare este luat ă în considera ție deja la aceast ă etap ă, atunci când sunt discutate solu țiile generale și este prezentat specificul rural vs. urban. Selectarea unei anumite tehnologii, precum și deciziile privind alegerea sistemelor centralizate vs. descentralizate este o problem ă care necesit ă o analiz ă mult mai detaliat ă decât cea con ținut ă în acest studiu.

9.3.5 Cum este organizat procesul de gestionare a apelor reziduale? Atunci când se abordeaz ă subiectul organiz ării managementului apelor reziduale, sarcina principal ă este de a asigura durabilitatea sistemului respectiv. Din p ăcate, nu exist ă o solu ție standard pentru managementul apelor reziduale, care pot fi pur și simplu puse în aplicare în localit ăți. Infrastructura trebuie s ă fie restructurat ă conform specifica țiilor pentru zona de planificare. De obicei, epurarea apelor reziduale este cel mai complex dintre cele dou ă procese (alt ă op țiune ar fi colectarea apelor reziduale) și necesit ă o instala ție tehnic ă mai mult sau mai pu țin sofisticat ă - SEAU. Pe de alt ă parte, colect ării apei îi revine ponderea principal ă a investi țiilor atunci când se refer ă la gestionarea centralizat ă a apelor reziduale și, prin urmare, deschide întrebarea de implementare a unui sistem centralizat sau descentralizat de gestionare a apelor reziduale. Sistemele de canalizare pot fi considerate viabile numai în cazul în care asigur ă protec ția sănătății umane și a mediului. De asemenea, sistemele trebuie s ă fie potrivite din punct de vedere tehnic și institu țional, viabile din punctul de vedere economic și acceptabile din punct de vedere social. To ți factorii care influen țeaz ă durabilitatea unui sistem de canalizare, cum ar fi condi țiile locale, reglement ările aplicabile și preferin țele utilizatorului vor juca un rol în identificarea celei mai ideale solu ții. Implicarea utilizatorilor și a părților interesate relevante de la început va asigura faptul c ă sistemul este cel mai adecvat pentru localitatea specific ă și situa ția sa economic ă și de mediu. Principalele etape pentru planificarea și organizarea procesului de gestionare a apelor reziduale sunt enumerate mai jos și ar trebui s ă fie luate în considera ție pentru fezabilitate și planificare ulterioar ă: • Identificarea problemei este o component ă important ă a planific ării de succes a proiectului. Dac ă nu sunt identificate problemele și cauzele acestora, probabilitatea de insucces a proiectului este mai mare. • Identificarea, evaluarea și în țelegerea st ării de baz ă: de exemplu, limite geografice, modele de localit ăți, modele socio-economice, finan țarea sistemului, cadrul juridic și de reglementare, condi țiile naturale de mediu sau infrastructura actual ă.

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 144

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

• Definirea cerin țelor referitoare la sistemul de canalizare și func țiile acestuia (de exemplu, protec ția surselor de ap ă), costurile și problemele de management, etc.

• Analiza și compararea solu țiilor posibile cu privire la toate criteriile. Cel pu țin trei solu ții trebuie s ă îndeplineasc ă condi țiile cerin țelor și ar trebui s ă fie prezentate comunit ății pentru analiz ă și decizie. • Selectarea celor mai adecvate solu ții trebuie s ă se fac ă în urma evalu ării și compar ării op țiunilor posibile.

9.3.6 Epurarea apelor reziduale Epurarea apelor reziduale este definit ă ca transformarea apelor reziduale/uzate pentru reutilizare sau eliminare în condi ții de siguran ță, în vederea reducerii la minim a riscurilor de s ănătate pentru oameni și protej ării de poluare a mediului ambiant. Principalele substan țe care trebuie s ă fie epurate / eliminate din apele reziduale menajere sunt corpurile solide, cererea/consumul de oxigen biologic și chimic (CBO și CCO), nutrien ți (în special azot și fosfor) și microorganismele patogene (agen ți patogeni). Al ți poluan ți posibili care trebuie s ă fie elimina ți sunt metalele grele sau compu șii organici persisten ți (de exemplu pesticide, produse farmaceutice, micro poluan ți) produ și în principal în industrie și agricultur ă. Apele reziduale menajere sunt tratate preponderent prin procese biologice de tratare a apelor uzate/reziduale. Selectarea tehnologiei specifice dintre diferite procese biologice de epurare a apelor reziduale depinde în mare parte de contextul și de condi țiile locale. Principalul poten țialul de optimizare a epur ării apelor reziduale const ă în reutilizarea produselor (de exemplu, ap ă și substan țe nutritive), necesarul de energie, disponibilitatea terenurilor, structuri de exploatare și între ținere și optimizarea nivelului (epurare centralizat ă vs. descentralizat ă a apelor reziduale).

9.3.6.1 Identificarea sistemelor de epurare posibile În identificarea posibilelor sisteme de epurare trebuie s ă se ia în considera ție dou ă puncte importante: pe de o parte, procesele simple și fiabile și pe de alt ă parte, epurarea apelor reziduale la niveluri care corespund prevederilor directivelor Comisiei Europene pentru apele reziduale urbane. În definirea celor mai potrivite procese de epurare a apelor reziduale pentru zona vizat ă au fost urmate principiile de mai jos. Epurarea primar ă trebuie s ă fie de cel mai înalt standard tehnic, pentru a evita contactul direct cu de șeurile. Pentru procesele de epurare care necesit ă eliminarea corpurilor solide sunt propuse ecrane fine care elimin ă în mod automat substan țele într-un recipient. Pentru îndep ărtarea numai a nisipului sunt propuse sisteme gazoase prev ăzute cu sistem integrat de îndep ărtare a gr ăsimilor. Nu a fost luat în considera ție procesul clasic de n ămol activat cu sedimentare primar ă și un rezervor de aerare înc ărcat. Digestia anaerob ă conectat ă la un proces de gaz reutilizabil necesit ă echipamente sofisticate, know-how, experien ță și nu în ultimul rând un cadru legal și institu țional competent pentru a permite opera țiuni sigure și eficiente. Aceasta este baza dat ă pentru zona luat ă în considera ție. Sunt abordate numai bazinele de aerare cu înc ărcare redus ă f ără digestie anaerob ă, f ăcând instala țiile mult mai simple. Sistemele relevante de epurare disponibile pentru aplicarea în zon ă sunt descrise și analizate în continuare:

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 145

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

• Filtre de scurgere cu înc ărcare redus ă cu sedimentare primar ă în rezervoare Imhoff, urmate de sedimentare secundar ă • Proces de înn ămolire activat ă cu încărcare redus ă, fără sedimentare primar ă • Sistem de iaz aerat cu sedimentare primar ă în rezervoare Imhoff, urmat ă de iazuri de sedimentare • Zone umede construite dup ă sedimentare primar ă în rezervoare Imhoff, urmate de debit orizontal CW, un debit vertical CW, un debit orizontal CW și în cele din urm ă, un iaz de suprafa ță fără ap ă. Schema de mai jos ilustreaz ă o structur ă general ă, care este practic identic ă cu epurarea propus ă. Numai etapa de tratare biologic ă folose ște diferite tehnologii, care sunt descrise mai jos.

Figura 9-2: Schema etapelor de epurare a apelor reziduale.

9.3.6.2 Tratare primar ă 9.3.6.2.1 Screening Pentru îndep ărtarea solidelor se propune s ă se aplice ecrane fine cu filtre de 6 mm care elimin ă automat substan țele într-un recipient. Compactoarele nu sunt necesare, dar se recomand ă folosirea unei instala ții de sp ălare pentru a reduce cantitatea total ă și con ținutul organic al filtrelor, u șurând eliminarea. Filtrele urmeaz ă a fi eliminate într-un depozit de deșeuri dup ă uscare. 9.3.6.2.2 Îndep ărtarea nisipului și gr ăsimii Apele reziduale menajere con țin doar un pic de gr ăsime, care poate fi îndep ărtat ă u șor prin intermediul unei instala ții de îndep ărtare a nisipului. Pentru îndep ărtarea nisipului se propun numai sisteme gazoase cu îndep ărtarea integrală a gr ăsimii. Îndep ărtarea gr ăsimii nu este neap ărat necesar ă pentru un sistem de iaz aerat, dar este strict recomandat ă pentru sistemele de filtrare cu picurare. Nisipul îndep ărtat este pompat în recipiente cu găuri de deshidratare, apoi nisipul poate fi sp ălat de c ătre unit ățile de sp ălare a nisipului și

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 146

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

refolosit. În cazul în care nu se spal ă, nisipul ar trebui s ă fie eliminat într-un depozit de de șeuri. 9.3.6.2.3 Sedimentare primar ă Se propune utilizarea "Rezervoarelor Imhoff" pentru sedimentare primar ă și fermentarea sedimentelor solide. Imhoff este un rezervor de sedimentare cu dou ă nivele, care permite epurare primar ă eficient ă cu echipament mecanic minim. Dezavantajul rezervorului Imhoff, spre deosebire de digestia anaerob ă sofisticat ă, care reutilizeaz ă gaz, este faptul că aceast ăm construc ția este dificil ă din cauza adâncimilor de 10 m și c ă se emit gaze cu efect de ser ă, cum ar fi CO 2 și CH 4. Țevile conectate la bunc ărul de n ămol pot elimina nămolul fermentat, care se îngroașă în concentra ții uscate solide de pân ă la 10%. Se propune pomparea nămolului de la un c ămin comun în agen ți de îngro șare a nămolului, care pot servi fie ca depozit sau ca o unitate de amestecare cu n ămolul din tratare secundar ă. Alternativ n ămolul poate fi pompat direct în paturi de uscare.

9.3.6.3 Tratare secundar ă Etapa de tratare secundar ă este cunoscut ă și sub numele de epurare biologic ă a apelor uzate, pentru c ă folose ște microorganisme în prelucrarea și purificarea apelor reziduale. Multe microorganisme sunt capabile s ă provoace degradarea substan țelor organice și anorganice, care sunt prezente în apele reziduale. Epurarea secundar ă profit ă de aceast ă capacitate și este sus ținut ă de aeratoare, pentru a asigura condi ții optime de via ță pentru microorganisme. Toate op țiunile descrise în continuare pentru epurarea secundar ă folosesc acest principiu.

9.3.6.3.1 Filtrele de scurgere Filtrele de scurgere (cunoscute și ca bio-filtre, filtre biologice și / sau filtre de scurgere biologic ă) sunt sisteme de filtrare aerob ă. Biomasa responsabil ă de degradarea poluan ților organici formeaz ă o pelicul ă biologic ă, care este fixat ă la un mediu de filtrare cu o suprafa ță mare de pietre, pietri ș, module de plastic, etc. Filtrele de scurgere sunt construite ca turnuri cilindrice la o înălțime de pân ă la aproximativ 5-7 m și sunt umplute cu un mediu filtrant corespunz ător. Apele reziduale sunt pompate pân ă la partea de sus a turnului și distribuite de aspersoare rotative pe suprafa ța materialului filtrului. Circula ția aerului între mediile de filtrare din cilindrul deschis asigur ă aerarea. De asemenea, se recomand ă aplicarea tipului de sarcin ă redus ă, care permite stabilizarea și nitrificarea nămolului aerobic. Filtrele de scurgere sunt de obicei aplicate pentru localit ăți cu popula ție între 1.000 și 50.000 locuitori. Avantajul lor principal în compara ție cu op țiunile alternative este consumul relativ redus de energie.

Figura 9-3: Selectarea transversal ă schematic ă a filtrelor de scurgere, Sursa: TILLEY et al. (2008)

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 147

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

În calitate de ultima unitate de sedimentare se propune un rezervor dreptunghiular sau circular cu o racleta de n ămol. Apa de scurgere recirculat ă este transmis ă prin gravita ție dintr-o camer ă separat ă la conducta de evacuare a rezervorului de sedimentare final ă în baia de ulei a pompei de alimentare și în filtrul de scurgere. Excesul de n ămol de la sedimentarea final ă va fi pompat în îngro șătorul de n ămol. Îngro șătorii de n ămol servesc ca unitate de stocare a n ămolului și ca sta ție de înc ărcare (de exemplu, fermierii care folosesc n ămolurile în agricultur ă). N ămolurile, care nu sunt refolosite imediat pot fi stocate și uscate în paturi de uscare.

Avantajele și dezavantajele Filtrului de scurgere • Num ăr mic de p ărți mecanice (pompe, pulverizator, supape) + • Ușurin ța procesului de control + • Posibilitatea manevr ării și recuper ării dup ă înc ărc ături extreme + • Nivelul moderat de abilit ăți și expertiz ă tehnic ă necesare pentru a gestiona

și exploata sistemul + • Costul foarte redus al oper ării unui filtru de scurgere (consum redus de

energie) + • Necesitatea acoperirii filtrului (acoperire cu ghea ță!!) - • Înfundarea filtrului (folosi ți material de umplere adecvat și opera țiuni

hidraulice corespunz ătoare) -

9.3.6.3.2 Proces de înn ămolire activat ă (PÎA) – aerare extins ă Procesul de înn ămolire activat ă (PÎA) este procesul clasic aplicat în cele mai multe instala ții de tratare în țările comunitare. N ămolul activ este format de bacterii, care sunt suspendate și amestecate cu ape reziduale în rezervorul de aerare. Bacteriile folosesc poluan ți organici pentru cre șterea sau transformarea acestora în energie, ap ă, CO 2 și materiale celulare noi. Oxigenul trebuie s ă fie furnizat pentru organismul din rezervorul de aerare, care este echipat cu dispozitive de aerare și amestecare și bacteriile trebuie s ă fie păstrate plutitoare și în contact cu apa uzat ă. Dup ă purificare și înainte de deversare, apa trebuie s ă fie separat ă de n ămol activat în unitatea de sedimentare secundar ă. Pentru a menține o anumit ă concentra ție de nămol activat în rezervorul de aerare, reziduurile depuse de la unitatea de sedimentare secundar ă trebuie s ă fie returnate în bazinul de aerare. Acest lucru se face prin intermediul unit ății de pompare a n ămolului de retur.

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 148

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Figura 9-4: Rezervorul de aerare a n ămolului aerat, Sursa imaginii: T. Simmons/Indiana University of Pennsylvania

Atunci când înc ărc ătura unit ății de n ămol este men ținut ă la un nivel extrem de sc ăzut, cre șterea bacteriilor este minim ă și n ămolul îndep ărtat din sistem este stabilizat, ceea ce înseamn ă c ă nu poate fi fermentat în continuare și nu produce miros atunci când este depozitat în condi ții anaerobe. Aceast ă sarcin ă extrem de sc ăzut ă în procesul de înn ămolire activat ă este numit ă proces extins de aerare. Excesul de n ămol va fi pompat în îngro șătorii de n ămol statici. Pentru tratare suplimentar ă, nămolul poate fi stocat în bazine pentru reutilizare în agricultur ă.

Avantajele și dezavantajele Procesului de Înn ămolire Activat ă (PÎA) – aerare extins ă • Posibilitatea elimin ării fosforului și azotului (nu este obligatorie sub + 10.000 PE (popula ție echivalent ă)) • Performan ță înalt ă (posibilitatea elimin ării fosforului și azotului) +

• Procesul de aerare extins ă nu necesit ă sedimentar ă primar ă cu + fermentarea n ămolului primar. • Nu sun necesare suprafe țe mari de teren +

• Sistem centralizat avansat, neadaptat la localit ăți mici - • Costurile foarte înalte ale materialelor de construc ții și opera țiunilor de - între ținere • Exploatarea este foarte scump ă – necesit ă consum înalt de energie și - părți mecanice scumpe • Eșueaz ă în caz de pan ă de curent sau defec țiunile echipamentelor - tehnice

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 149

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

9.3.6.3.3 Sistemul de iazuri aerate Principiul de operare a iazurilor aerate este similar cu PÎA descris mai sus, dar folose ște echipamente electromecanice mai simple și un iaz în loc de rezervoare din beton. Rezervoarele de sedimentare final ă sunt înlocuite de iazuri de sedimentare (maturare), care nu necesit ă niciun echipament mecanic. Iazurile aerate pot fi comparate cu un proces de înn ămolire activat ă cu sarcin ă extrem de sc ăzut ă, în modul descris mai sus. Iazurile aerate înlocuiesc etapa de aerare intensificat ă cu echipamente electromecanice sofisticate și iazurile de sedimentare final ă nu necesit ă utilizarea oric ărui echipament mecanic. Iazurile aerate sunt construite la o adâncime de pân ă la 3-4 m; iazurile de sedimentare ar trebui s ă fie de aproximativ 1,5 m adâncime. Zonele de suprafa ță necesare sunt destul de mari și pot fi reduse prin introducerea unui tratament primar, ceea ce reduce sarcina de intrare cu aproximativ 30%.

Figura 9-5: Imaginea schematic ă a unui iaz aerat. Sursa: TILLEY et al. (2008)

Aerarea și mixarea n ămolului activat este realizat ă de sisteme simple de aerare de suprafa ță – cum ar fi: aeratoarele cu turbin ă plutitoare. Excesul de n ămol produs are un con ținut mic de ap ă și este aproape mineralizat și, astfel, poate fi u șor stocat și reutilizat. N ămolul se a șeaz ă în iazurile de sedimentare și trebuie s ă fie scos la fiecare 4-7 ani. Iazurile aerate pot fi construite cu etan șare mineral ă (lut). Sistemul este de obicei aplicat pentru localit ăți cu pân ă la câteva mii de locuitori, dac ă valoarea terenului nu este prea mare.

Avantajele și dezavantajele Sistemului de Iazuri Aerate

• Rezisten ță înalt ă la șocuri +

• Între ținerea și exploatarea sunt relativ simple +

• Num ăr mic de componente mecanice (numai aerator) +

• Poate fi operat de personal semiprofesional + • Nu sunt probleme cu insecte și mirosuri, dac ă este proiectat corect +

• Necesitatea unui teren mare -

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 150

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

• Poten țial problematic în anotimpul rece -

9.3.6.3.4 Zone umede construite Zonele umede construite folosesc un proces natural și asigur ă o epurare simpl ă și eficace a apelor reziduale. Acestea sunt organisme construite și plantate în sol, prin care apele trec orizontal sau vertical dup ă epurare primar ă. Apele reziduale trebuie s ă fie distribuite uniform și controlate în celule umede. O căptu șeal ă rezistent ă la ap ă din argil ă sau geo-membran ă este folosit ă pe p ărțile laterale și pe partea de jos a celulei pentru a preveni scurgerile și a asigura ape adecvate pentru zonele umede. Aceast ă celul ă este cultivat ă cu plante de zone umede, cum ar fi papura. Rădăcinile și tulpinile plantelor formeaz ă un strat dens, creând un mediu care suport ă o gam ă larg ă de procese fizice, chimice și microbiene. Aceste procese separat și în combina ție elimin ă totalitatea de solide în suspensie (TSS), reduc cererea de oxigen biochimic, transform ă speciile de azot, asigur ă depozitarea pentru metale și recicleaz ă fosforul.

Figura 9-6: Sec țiunea transversal ă schematic ă a unei zone umede verticale. Sursa: Morel și Diener (2006)

Odat ă cu trecerea apelor reziduale prin sistem, solidele în suspensie și urmele de metale se a șeaz ă și sunt filtrate. Plantele și materialul organic absorb, de asemenea, aceste urme de metale. Organismele care tr ăiesc în ap ă, în roci, în sol și pe tulpini și r ădăcini de plante umede folosesc aceste materiale organice și nutrien ții ca hran ă. Plantele asigur ă o mare parte din alimentarea cu oxigen pentru organisme și men țin solul deschis cu activit ățile la r ădăcini, care, la rândul lor, furnizeaz ă debitul de ap ă.

Avantajele și dezavantajele Sistemului de Zone Umede

• Utilizarea proceselor naturale +

• Nu este necesar ă energie chimic ă și electric ă +

• Costuri de exploatare și între ținere reduse +

• Performan ța înalt ă +

• Perioad ă îndelungat ă de lansare pân ă la exploatare cu capacitate deplin ă - Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 151

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

• Sunt necesare terenuri de suprafe țe mari (ex. 4 m²/capita) -

• Materialele de filtrare de calitate înalt ă nu sunt întotdeauna disponibile și sunt scumpe -

• Nu sunt foarte tolerante la temperaturi reci -

9.3.7 Tratarea n ămolului, evacuarea n ămolului, reutilizarea n ămolului Independent de sistemele de epurare secundar ă descrise la punctul 9.3.6.3, n ămolul rezidual eliminat va fi transformat în CO 2 și în biomas ă, sub form ă de n ămol rezidual. Epurarea secundar ă (biologic ă) produce dou ă tipuri de n ămol: 1. Nămol primar de sedimentare primar ă 2. Excesul de n ămol din procesul de epurare secundar ă

Toate op țiunile tehnice identificate în sec țiunea 9.3.6.3 - cu excep ția celor pentru aerare extins ă (PÎA) - folosesc rezervoare Imhoff și produc n ămoluri aferente. N ămolul primar din rezervoarele Imhoff este deja bine îngro șat și cu substan țe organice reduse prin procesul de fermentare. Excesul de n ămol produs din epurarea secundar ă difer ă considerabil în cantitate și concentra ția de solizi usca ți în func ție de tehnologia aplicat ă. Procesul de aerare extins ă (PAE) are câteva dezavantaje din cauza lipsei procesului de sedimentare primar ă. O consecin ță fundamental ă este c ă n ămolul rezidual este eliminat ca n ămol în exces cu con ținut foarte ridicat de ap ă. N ămolul trebuie s ă fie în continuare deshidratat pentru a reduce con ținutul de ap ă. Iazurile aerate produc foarte mult nămol în exces. Îndep ărtarea nămolului acumulat la fiecare 6 ani este suficient ă. Zonele umede construite practic nu genereaz ă n ămol secundar. Acest n ămol trebuie s ă fie prelucrat în continuare și ulterior evacuat sau reutilizat. Nămolul are în mod obi șnuit un con ținut de ap ă de peste 95% (cu excep ția iazurilor aerate) și trebuie s ă fie deshidratat. Pentru reducerea con ținutului de ap ă se pot utiliza diferite op țiuni. Deshidratarea mecanic ă cu aditivi, a șa cum este utilizat ă în țările vest- europene, reduce con ținutul de ap ă la pân ă la 70-80 %. Dup ă igienizarea n ămolului prin tratare termic ă sau compostare, nămolul este evacuat, incinerat sau reutilizat, de exemplu în agricultur ă. Pentru Republica Moldova, și în special în zonele rurale, sunt propuse procese naturale de deshidratare și reutilizare a n ămolului în agricultur ă. Acestea sunt nu numai rentabile, dar și mult mai u șor de manevrat.

9.3.8 Evaluarea sistemelor de tratare a apelor reziduale Evaluarea pentru a g ăsi cea mai potrivită solu ție se poate face numai individual pentru localitatea specific ă. Sistemele descrise mai sus au diferite avantaje și dezavantaje din punctul de vedere al tehnologiei, investi țiilor și al costurilor opera ționale. Factorii cei mai relevan ți care trebuie lua ți în considera ție pentru selectarea op țiunii de epurare sunt: • Modelul locuin ței (rural vs. urban) Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 152

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

• Alte condi ții locale, cum ar fi topografia, disponibilitatea terenurilor pentru instala ții, angajamentul popula ției, etc. Este necesar s ă se țin ă cont de faptul c ă costurile specifice (pe cap de locuitor) pentru instala țiile de epurare s-ar reduce odat ă cu cre șterea popula ției conectate la sistem. Totu și acest lucru nu ar trebui s ă conduc ă la concluzia fals ă c ă un num ăr mare al popula ției conectate la o SEAU central ă este solu ția cea mai bun ă, mai ales în zonele slab populate. Acest lucru presupune de cele mai multe ori sisteme de canalizare mai lungi, ceea ce la rândul său presupune sume mai mari pentru investi ții. Un studiu al costurilor de investi ții din Austria a ar ătat c ă sistemele de canalizare reprezint ă 80% din costuri, în timp ce instala țiile de epurare a apelor reziduale se ridic ă la doar circa 20%.

Figura 9-7: Ponderea costurilor investi ționale ale SEAU vs. sistem de canalizare

Pentru a ilustra diferen țele de tehnologii de epurare, tehnologiile descrise mai sus au fost comparate prin prisma costurilor de investi ții și de exploatare. Având în vedere modelele de localit ăți din zona de studiu, au fost comparate costurile investi ționale pentru o sta ție de epurare de 3.000 PE, 7.500 PE și 15.000 PE. Se poate vedea o diferen ță semnificativ ă în costurile de investi ții între diferitele tehnologii de epurare și dimensiuni ale instala țiilor. Factorul dominant în ceea ce prive ște costurile investi ționale pentru filtrul de scurgere și PAE sunt instala țiile de aerare, care includ filtru de scurgere însu și, iar bazinele de aerare con țin echipament electro-mecanic.

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 153

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Figura 9-8: Costuri investi ționale pentru SEAU cu diferite tehnologii și dimensiuni

Iazurile aerate și zonele umede construite au nevoie de mult mai mult teren, care este necesar pentru tehnologie și prev ăd 50% din costurile de investi ții pentru instala țiile mari (pornind de la ipoteza 20 Euro - per m²). Acest fapt conduce deja la concluzia c ă iazurile aerate și zonele umede construite sunt destul de potrivite pentru aglomer ările mai mici și / sau în zonele în care sunt disponibile terenuri la pre țuri mai mici. În afar ă de costurile investi ționale, costurile de func ționare și între ținere sunt și ele factori foarte relevan ți în procesul de luare a deciziilor pentru tehnologii de tratare. Exploatarea și între ținerea influen țeaz ă costurile gestion ării apelor reziduale în permanen ță, spre deosebire de costurile investi țiilor, care sunt suportate o singur ă dat ă. Figura 9-9 ilustreaz ă diferen țele semnificative dintre tehnologii. De exemplu, motivul pentru diferen ța dintre PAE și zonele umede artificiale rezid ă în consumul de energie, care este mare în cazul PAE și foarte sc ăzut în cazul zonei umede artificiale.

Figura 9-9: Costurile de exploatare și între ținere pentru diferite tehnologii și dimensiuni

Figura 9-10 prezint ă calculele și compara țiile valorilor nete actualizate, costurilor de investi ții și celor de exploatare pentru o anumit ă perioad ă.

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 154

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Figura 9-10: VNA pentru SEAU pentru diferite tehnologii și dimensiuni

Sistemul și structura cele mai potrivite rezult ă din Valoarea Actualizat ă Net ă (VAN) în combina ție cu punctele forte men ționate ale diferitelor op țiuni tehnologice și specificul zonei de servicii. Aceste specifica ții locale pot fi rezumate prin distinc ția dintre zonele urbane și rurale și au aceea și relevan ță ca și tehnologiile de epurare aplicate – caracteristicile specifice sunt explicate în sec țiunile de mai jos.

9.3.9 Specificul zonelor urbane și rurale Principalele aspecte constau în diferite forme de scheme de locuin țe, num ărul popula ției în zone și capacit ățile de gestionare disponibile. Din perspectiva instala ției, factorul mai relevant este colectarea apelor, mai degrab ă decât epurarea. Din punct de vedere instala ție, este mai mult decât colectarea apelor reziduale tratament care este factorul cel mai relevant. Dup ă cum a fost men ționat mai devreme, pân ă la 80% din costul epur ării centralizate a apelor reziduale sunt reprezentate de colectarea apelor reziduale, care de regul ă reprezint ă sistemul de canalizare. În localit ăți dispersate num ărul popula ției sau gospod ăriilor care pot fi conectate la o anumit ă lungime de colectare a apei reziduale este mult mai mic decât în ora șe, unde casele sunt mai aproape una de alta și cl ădirile multietajate g ăzduiesc un num ăr mai mare de gospod ării. Pentru estim ări generale, putem presupune c ă zonele rurale sunt capabile s ă conecteze aproximativ 30 gospod ării per 1 km de canalizare, în timp ce în zonele urbane la aceea și lungime sunt conectate 150 de gospod ării.

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 155

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Figura 9-11: Costurile investi țiilor pentru SEAU și sistemul de analizare și VNA pentru aceea și dimensiune și tehnologie, dar în diferite tipuri de localit ăți – rurale vs., urbane

Figura 9-11 prezint ă costurile de investi ție (SEAU și sistemul de canalizare) și VAN (inclusiv costurile de exploatare) peste 20 de ani pentru aceea și dimensiune a sta țiilor de epurare folosind aceea și tehnologiile - pentru mediul rural vs. urban. Astfel, în mediul rural se înregistreaz ă o VAN mai important ă decât pentru modelul de localitate urban ă. În acest sens, este relevant să observ ăm efectul asupra costurilor de exploatare și costurile totale care trebuie s ă fie acoperite prin veniturile instala țiilor. Costurile anuale ale instala țiilor de gestionare a apelor reziduale constau din costurile de exploatare și între ținere (for ța de munc ă, energie, etc.), precum și costurile de amortizare ale instala țiilor. Pentru SEAU perioada de amortizare se calculeaz ă pentru 25 ani, iar pentru sistemul de canalizare - 50 de ani. Aceste costuri sunt transmise în mod ideal asupra consumatorului de servicii și ar trebui s ă fie de un nivel pe care popula ția și-ar putea permite. Ulterior ar putea fi discutate serviciile de gestionare a apelor reziduale care ar asigura sustenabilitatea financiar ă.

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 156

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Figura 9-12: Costurile anuale de E&Î, deprecierea și suma costurilor totale pentru SEAU și sistemul de canalizare pentru aceea și dimensiune și tehnologie, cu diferen țe dintre mediul urban vs. rural

Diferen ța în costurile E&Î pentru cele dou ă sisteme difer ă cu circa 17.000 Euro ca urmare a sistemului de canalizare mai lung în mediul rural, ceea ce nu este foarte semnificativ în compara ție cu cifrele, dac ă ținem cont de diferen țele în amortizare de 140.000 Euro/an. Povara financiar ă anual ă pe cap de locuitor în acest exemplu este de 27 Euro în zonele urbane și 47 Euro în zonele rurale pentru recuperarea integral ă a costurilor, care este cu aproximativ 70% mai mare!

9.3.10 Sistemul centralizat vs. descentralizat de gestionare a apelor reziduale Un aspect foarte important, care este discutat de multe ori atunci când se planific ă infrastructura pentru apele uzate/reziduale, este de a stabili dac ă urmeaz ă a fi instala ții centralizate sau descentralizate de gestionare a acestora. Op țiunile care trebuie analizate se refer ă la analiza posibilit ății instal ării a câtorva SEAU mai mici, descentralizate, ceea ce poate contribui la reducerea sistemelor de canalizare, care implic ă volum mare de capital sau reducerea num ărului total de SEAU, ceea ce ar duce la investi ții reduse și costuri de operare reduse pentru epurare. R ăspunsul nu se refer ă la alegerea unui sistem sau altul, ci în analiza domeniului proiectului în ansamblu, un proces de planificare adecvat ă și analiza de op țiuni. Cunoa ștem faptul c ă, de regul ă, sistemele centralizate devin din ce în ce mai scumpe, în principal ca urmare a lungimii mai mari a sistemelor de canalizare, așa cum a fost descris mai sus (mediul rural). Cu toate acestea, numai o analiz ă a op țiunilor arat ă ce op țiune se potrive ște pentru zona respectiv ă. În exemplul din Figura 9-11, dou ă zone cu 7.500 locuitori fiecare și SEAU și sisteme de canalizare separate (descentralizate) pot fi folosite pentru a investiga modul în care VAN s-ar schimba în cazul în care ar fi planificat ă o sta ție de epurare comun ă (centralizat ă) și o linie de transmisie suplimentar ă care ar conecta cele dou ă localit ăți. Calculele au ar ătat c ă VNA pentru SEAU centralizat include o linie de transmisie de 7 km (circa 19 Euro per metru liniar), ceea ce conduce la faptul c ă o SEAU centralizat ă pentru zonele propuse în exemplu este op țiunea cea mai eficient ă atât timp cât distan ța de la localitate (care nu are propria sa SEAU) este mai mic ă de 7 km (vezi Figura 9-13).

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 157

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Figura 9-13: Compararea costurilor investi țiilor și VAN pentru dou ă SEAU centralizate vs. o SEAU centralizat ă mai mare

Descentralizarea sistemului de epurare și colectare a apelor reziduale poate fi redus ă în continuare la nivelul de case individuale în zonele rurale, unde sistemele centralizate nu mai sunt eficiente sau nu sunt accesibile pentru consumator. Tehnologiile care sunt relativ simple (f ără aparatur ă high-tech sau aditivi chimici), care permit organiza țiilor comunitare sau operatorilor de dimensiuni mici, priva ți, s ă gestioneze sistemul, pot fi luate în considera ție pentru case individuale sau aglomer ările mici. Printre aceste solu ții se num ără: Fose septice (FS) - O fos ă septic ă este o camer ă etan șă la ap ă subteran ă care prime ște apele reziduale printr-o conduct ă din partea interioar ă a uneia sau a mai multor cl ădiri. Decantarea și digestia anaerob ă reduce con ținutul de materiale solide și organice. Fosele septice sunt metode de epurare primar ă; efluentul tratat moderat este infiltrat în sol pe loc sau transportat prin intermediul unui canal, care pot fi simplificate (dac ă nu exist ă materiale solide) în epurarea secundar ă. N ămolul fecal acumulat trebuie s ă fie scos din camer ă și eliminat în mod corect și regulat și poate fi colectat pentru utilizare în agricultur ă. Reactor anaerob derutat (RAD) - este o fos ă septic ă îmbun ătățit ă, care, dup ă camera de decantare primar ă, folose ște o serie de deflectoare pentru a for ța apa uzat ă s ă curg ă sub și peste șicane, pe m ăsur ă ce trece de la intrare spre ie șire. Apele reziduale intr ă în contact cu biomasa activ ă, ceea ce duce la o degradare anaerob ă a poluan ților organici suspenda ți și dizolva ți. N ămolul r ămas trebuie s ă fie eliminat la fiecare 1 - 3 ani și supus unei prelucr ări continue (poten țial pentru agricultur ă). Efluen ții trebuie s ă fie infiltra ți în sol, pe loc sau transporta ți prin intermediul unui canal, care poate fi simplificat (dac ă nu exist ă solide) pân ă la epurare secundar ă. Zone umede artificiale de scar ă mic ă (ZAM) - este un pat filtru plantat pentru tratamentul secundar sau ter țiar al apelor reziduale. Apele reziduale preepurate (de exemplu de la o fos ă septic ă) sunt distribuite pe toat ă suprafa ța filtrului și curg vertical prin filtru. Apa este tratat ă cu o combina ție de procese biologice și fizice. ZAM sunt simple în exploatare și între ținere și ating un nivel înalt de performan ță de purificare. Blocuri latrine Ecosan (LE) - sunt toalete de deshidratare a urinei deversate, care sunt simple și presupun costuri mici, instala ții sanitare care folosesc procesele de deshidratare

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 158

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

pentru tratare în condi ții de siguran ță a excrementelor umane. LE deverseaz ă toate lichidele și urina colectat ă în mod separat, aceasta fiind bogat ă în substan țe nutritive și con ține un num ăr mic de agen ți patogeni și poate fi utilizat ă ca îngr ășământ. Masele fecale din LE pot fi compostate pentru uz agricol. Groap ă de colectare (GC) - acestea sunt rezervoare de ape reziduale, care pot fi utilizate în cazul în care, de exemplu, apele reziduale nu pot fi eliminate într-un sistem de canalizare și o SEAU. Toate apele reziduale acumulate sunt stocate în rezervoare de ape reziduale pân ă când sunt evacuate de un camion și transportate la o sta ție de epurare pentru tratare.

9.4 Evaluarea costurilor pentru gestionarea apelor reziduale în raionul Cahul

9.4.1 Generalit ăți, pre țuri și costuri per unitate Dup ă cum este descris în sec țiunea de alimentare cu ap ă, întregul raion a fost împ ărțit în clustere, în modul definit în Strategia de Dezvoltare Socio-Economic ă. Prognoza demografic ă elaborat ă pentru estimarea cererii de ap ă este elaborat ă și pentru managementul apelor reziduale. Prognoza pentru anul 30 se bazeaz ă pe calcule. Spre deosebire de calculele pentru alimentare cu apă, care în conformitate cu termenii de referin ță sunt mult mai detaliate decât pentru gestionarea apelor reziduale, evalu ările costurilor se bazeaz ă pe num ărul popula ției și nu pe cererea de ap ă sau volumul apelor reziduale. Acest lucru este determinat de incertitudinea privind consumul de ap ă uzat ă, în special în zonele rurale. De regul ă, SEAU sunt proiectate pentru substan țele poluante specifice, iar sistemele de canalizare pentru debitul de ap ă – consumul mai mic de ap ă nu duce neap ărat la un nivel de poluare mai mic. O privire de ansamblu asupra costurilor, care ar trebui s ă fie oferit ă în cadrul acestei sec țiuni a studiului, este prezentat ă în pre țuri unitare pe cap de locuitor, în baza datelor derivate din proiectele implementate în Republica Moldova, precum și în țări ale UE. Într-un studiu separat privind gestionarea apelor reziduale, care poate fi planificat în viitorul mai apropiat ar trebui s ă fie analizate și luate în considera ție producerea de ap ă și nivelul de poluare.

Datele – cheie pentru evalu ări: • Popula ția:

Tabelul 9-2: Popula ția raionului Cahul ast ăzi și în anul 30 luat în considera ție pentru evaluarea costurilor

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 159

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

• Costurile unitare

Tabelul 9-3: Unit ăți și costuri ca baz ă pentru evaluarea investi țiilor și E&Î pentru stabilirea pre țului - 2013

• Costurile investi țiilor Costurile investi țiilor includ investi ții capitale pentru sta ția de epurare și sistemul de canalizare (inclusiv c ămine de vizitare și sta ții de pompare ape uzate și linii de transport sub presiune) și costurile pentru conectarea gospod ăriilor. Infrastructura este proiectat ă pentru acoperirea total ă a raionului Cahul pentru popula ția prognozat ă pentru anul 30, în baza pre țurilor și costurilor actuale.

• Costurile de exploatare și între ținere Costurile E & Î cuprind toate costurile necesare, cum ar fi mijloacele folosite în exploatare și între ținere, for ța de munc ă, costurile neprev ăzute și de administrare. E & Î se calculeaz ă pentru infrastructura prognozat ă pentru anul 30 în baza pre țurilor și costurilor de ast ăzi. • Deprecierea

Tabelul 9-4: Deprecierea ca % din investi ții, folosit ă ca baz ă de calcul

• Gospod ării casnice: Calculele s-au bazat pe ipoteza c ă o gospod ărie este format ă din trei persoane.

9.4.2 Evaluarea costurilor investi țiilor și E & Î Evaluarea costurilor se bazeaz ă pe unit ățile și pre țurile unitare, precum și pe cifrele referitoare la popula ție prezentate în sec țiunea 6.1. Evaluarea se face la nivel local, dar este totalizat ă aici pentru clustere. Pentru ora șul Cahul a fost luat ă în calcul o nou ă SEAU, precum și un sistem de canalizare pentru extinderea sistemului existent pentru a acoperi cre șterea prognozat ă a popula ției pân ă în anul 30. Costurile de investi ții pentru SEAU din Cahul sunt calculate în consecin ță. Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 160

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Costurile totale ale investi țiilor pentru sistemele create și sistemele centralizate de gestionare a apelor reziduale sunt evaluate la 146,76 milioane Euro, din care suma de 27,69 milioane Euro pentru tratarea apelor reziduale și 119,07 de milioane Euro pentru colectarea apelor reziduale (sistem de canalizare și conectarea gospod ăriilor).

Tabelul 9-5: Costurile pentru investi ții estimate pentru sistemele de gestionare a apelor reziduale în raionul Cahul, grupate pe clustere

Se presupune c ă implementarea tuturor instala țiilor este realist ă doar pentru o perioad ă de aproximativ 15 ani. Având în vedere baza pre țului de evaluare a costurilor (2013), o cre ștere anual ă de pre ț de 3% și o investi ție continu ă și egal ă în urm ătorii 15 ani, rezultatul va fi un pachet de investi ții de 182 de milioane de Euro. E & Î în baza unit ăților și pre țurilor unitare, precum și pe cifrele referitoare la popula ție prezentate în Tabelul 9-3 sunt de asemenea sumate pe clustere.

Tabelul 9-6: Costurile E&Î evaluate pentru sistemele de gestionare a apelor reziduale în raionul Cahul; sumate pe clustere

9.5 Directiva UE privind tratarea apelor reziduale urbane și implica țiile acesteia pentru raionul Cahul

În noiembrie 2013, UE și Republica Moldova au parafat un Acord de asociere pentru a consolida și mai mult rela țiile și cooperarea dintre UE și Republica Moldova și cet ățenii lor.

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 161

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Acordul de asociere are drept scop aprofundarea rela țiilor politice și economice dintre Republica Moldova și Uniunea European ă și integrarea treptat ă a Republicii Moldova în pia ța intern ă a UE. Acordul se concentreaz ă pe sprijinul pentru reformele de baz ă, redresarea economic ă, guvernarea, cooperarea sectorial ă și liberalizarea ambi țioas ă a comer țului Moldovei cu UE. Unul dintre domeniile-cheie, printre multe altele, este protec ția mediului. Directiva privind epurarea apelor urbane reziduale 15 (DTAUR) este unul dintre cele mai importante instrumente de politic ă în domeniul apei din UE și devine acum relevant ă pentru Republica Moldova. Obiectivul DTAUR este de a proteja mediul de efectele negative ale evacu ărilor apelor reziduale din zonele localit ăților și ale apelor industriale reziduale biodegradabile din sectorul agro-alimentar. DTAUR impune colectarea corespunz ătoare a apelor reziduale și reglementeaz ă devers ările de ape reziduale, cu precizarea tipului minim de epurare și stabilirea unor valori limit ă de emisie maxim ă sau poluan ți majori. În ceea ce prive ște calitatea apei și managementul resurselor, Acordul de Asociere cu UE înseamn ă c ă Republica Moldova se angajeaz ă s ă aproximeze progresiv legisla ția cu Directiva nr. 91/271/CEE privind tratarea apelor reziduale urbane, modificat ă prin Directiva 98/15/CE și Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 Experien ța statelor membre ale UE arat ă c ă implementarea DTAUR a fost o provocare, în primul rând din cauza aspectelor financiare și de planificare legate de investi țiile majore pentru infrastructur ă, cum ar fi sistemele de canalizare și de epurare.

Tabelul 9-7: Prevederile DTAUR ce urmeaz ă a fi aplicate dup ă semnarea Acordului de Asociere Num ărul de ani 16 pe Prevederile DTAUR ce urmeaz ă a fi aplicate parcursul c ărora trebuie s ă fie implementate 1. adoptarea legisla ției na ționale și desemnarea autorit ăților / agen țiilor 3 competente

2. evaluarea st ării privind colectarea și epurarea apelor reziduale urbane 5

3. identificarea zonelor și aglomer ărilor sensibile (articolul 5 și Anexa II) 6

4. preg ătirea programului tehnic și de investi ții pentru implementarea 8 cerin țelor de epurare a apelor reziduale urbane (articolul 17)

Acordul de asociere prevede pentru Republica Moldova în termen de opt ani, practic, identificarea statutului și preg ătirea unui program de implementare a DTAUR, în viitor, și nu implic ă investi ții de capital în domeniul gestion ării apelor reziduale. Cerin țele DTAUR se refer ă în primul rând la colectarea și tratarea apelor reziduale în aglomer ările mai mari de 2.000 PE. Statelor membre le sunt atribuite termene pentru implementarea acestei directive. Concentrându-se acum asupra raionului Cahul trebuie s ă ținem cont de faptul c ă doar câteva localit ăți au mai mult de 2.000 locuitori. Totu și, acest lucru nu înseamn ă c ă localit ățile nu sunt supuse DTAUR , defini ția aglomer ărilor fiind urm ătoarea:

15 Directiva 91/271/EEC, OJ L135 din 30.5.1991 16 Ani dup ă intrarea în vigoare a Acordului de Asociere Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 162

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

"Aglomerare" înseamn ă: o zon ă în care popula ția și/sau activit ățile sunt suficient de concentrate pentru ca apele urbane reziduale s ă fie colectate și conduse la o instala ție de tratare (epurare) a apelor urbane reziduale sau la un punct final de evacuare "

Termenul aglomerare se refer ă în primul rând la o zon ă suficient de concentrat ă pentru ca apele reziduale să fie colectate și transportate la o sta ție de epurare a apelor reziduale urban ă. Astfel, este probabil ca în raionul Cahul unele localit ăți învecinate împreun ă sau chiar un cluster întreg, dup ă cum sunt definite pentru studiul de fezabilitate respectiv s ă fie considerate aglomera ții. Alte localit ăți vor fi considerate aglomer ări individuale cu mai pu țin de 2.000 PE și, prin urmare, condi țiile DTAUR nu vor fi aplicabile pentru ele. Identificarea aglomer ărilor devine un proces continuu în planificarea procesului de gestionare a apelor reziduale, inclusiv analiza capacit ăților reale de dezvoltare, exploatarea și între ținerea instala țiilor sistemului. Numai analize am ănun țite ale studiilor de fezabilitate individuale, care studiaz ă zona în mult mai multe detalii pot oferi o identificare corespunz ătoare a aglomera țiilor. Identificarea aglomer ărilor este una dintre prevederile Acordului de Asociere pentru Republica Moldova și va fi finalizat ă în termen de 6 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord. Se poate presupune c ă, dup ă identificarea aglomer ărilor conform defini ției DTAUR, Republica Moldova se va concentra asupra respect ării cerin țelor DTAUR. În consecin ță, instala țiile de ape reziduale pentru aglomer ări <2.000 PE va urma ca un pas urm ător, dup ă ce programele na ționale de implementare vor fi aplicate pentru aglomer ările mai mari.

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 163

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

10 Analiza financiar ă și economic ă

Modelul financiar este structurat în lei moldovene ști (MDL), prognoza începe în anul8 2014. Analiza financiar ă și economic ă s-a bazat pe ipoteze macroeconomice privind prognoza PIB-ului pe cap de locuitor, cre șterea salariilor și pre țurilor la energia electric ă, în modul descris mai jos (prognoz ă macroeconomic ă). Analiza financiar ă și economic ă a fost elaborat ă cu ajutorul analizei elementare, care ia în calcul diferen țele dintre costurile și beneficiile între o alternativ ă și o singur ă contrafactual ă f ără proiect, cu alte cuvinte scenariul 17 BAU 18 , cu referire la Ghidul UE pentru Analiza cost-beneficiu (în continuare Ghid UE) a proiectelor de investi ții. Scenariul BAU a fost elaborat folosind urm ătoarele ipoteze: - Zona serviciilor este limitat ă la zona serviciilor curente ale Întreprinderii Apa-Canal Cahul, nu sunt prognozate conexiuni noi și nici extinderea zonei serviciilor; - Veniturile din serviciile de ap ă sunt propor ționale cu cererea de ap ă unitar ă în Clusterul 0; - Veniturile din canalizare sunt propor ționale cu consumul de ap ă unitar în Clusterul 0; - Costurile fixe și deprecierea nu se schimb ă; - Costurile variabile sunt propor ționale cu consumul de ap ă unitar în Clusterul 0; - Nu sunt prognozate investi ții noi; Detaliile analizei financiare și economice sunt prezentate în anexa F, tabelele 1-36, dup ă cum urmeaz ă: ° Tabelul 1. Prognoza demografic ă ° Tabelul 2. Num ărul de gospod ării ° Tabelul 3. Cererea de ap ă - gospod ării ° Tabelul 4. Cererea de ap ă - industrie ° Tabelul 5. Cerere de ap ă – institu ții publice ° Tabelul 6. Cererea de ap ă pe clustere ° Tabelul 7. Cererea de ap ă - total ° Tabelul 8. Ratele de depreciere ° Tabelul 9. Rezumat al costurilor de investi ții ° Tabelul 10. Deprecierea ° Tabelul 11. Valoarea brut ă a activelor ° Tabelul 12. Active nete ° Tabelul 13. Costuri de amortizare ° Tabelul 14. Consumul de energie electric ă ° Tabelul 15. Prognoza pre țurilor la energie ° Tabelul 16. Costurile variabile - rezumat

17 Business as usual - Afaceri în regim obi șnuit (f ără schimbare) 18 De fapt, scenariu bazat pe afacerile în regim obi șnuit reprezint ă un scenariu ”minim” ajustat, folosit ca solu ție de referin ță, pentru c ă în unele cazuri astfel de scenarii (nu întreprinde nimic” nu pot fi considerate acceptabile pentru c ă produc efecte catastrofale. Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 164

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

° Tabelul 17. Costuri fixe ° Tabelul 18. Total costuri ° Tabelul 19. Calculul tarifului la ap ă ° Tabelul 20. Accesibilitatea tarifelor ° Tabelul 21. Graficul de rambursare a împrumutului - Împrumutul 1 ° Tabelul 22. Graficul de rambursare a împrumutului - Împrumutul 2 ° Tabelul 23. Graficul de rambursare a împrumutului - total ° Tabelul 24. Profiturile și pierderile - cu proiect ° Tabelul 25. Profiturile și pierderile - fără proiect ° Tabelul 26. Capital circulant - cu proiect ° Tabelul 27. Capital circulant - fără proiect ° Tabelul 28. Bilan ț - cu proiect ° Tabelul 29. Bilan ț - fără proiect ° Tabelul 30. Fluxul de numerar - cu proiect ° Tabelul 31. Fluxul de numerar - fără proiect ° Tabelul 32. Analiza financiar ă a rentabilit ății investi ției ° Tabelul 33. Calculul VAN în capitalul propriu ° Tabelul 34. Analiza economic ă ° Tabelul 35. Ipoteze pentru analiza de sensibilitate ° Tabelul 36. Analiza de sensibilitate

Analiza financiar ă a fost preg ătit ă într-o prezentare anual ă și acoper ă un interval de timp de 30 de ani. Calculul VAN a fost realizat pentru o perioad ă de referin ță de 30 ani, acesta fiind termenul cel mai potrivit pentru investi țiile în infrastructur ă în sectorul de ap ă- canalizare și, de asemenea, recomandat de ghidul UE pentru ap ă și mediu (Tabelul 2.2 al ghidului, care ofer ă un orizont de timp de referin ță pe ani). Datele financiare istorice pentru 2010, 2011 și 2012 sunt folosite ca baz ă pentru modelul financiar. Datele din 2012 sunt folosite ca baz ă pentru structura actual ă a costurilor și toate valorile sunt ajustate în 2013. Cursurile de schimb folosite pentru analiz ă sunt urm ătoarele: 1 EUR = 17,0397 MDL 1 USD = 12,8943 MDL S-a pornit de la ipoteza că rata de schimb real ă va r ămâne neschimbat ă pe parcursul perioadei. Prognoza macroeconomic ă 1. Produsul intern brut (pe cap de locuitor % de schimbare și constant vs. curent) Sursa principal ă pentru prognoz ă este Strategia de Reducere a S ărăciei ( sursa: http://www.imf.org/external/pubs/cat/longres.aspx?sk=40895.0 ). Strategia Na țional ă de Dezvoltare (SND), cunoscut ă sub numele de "Moldova 2020", a fost aprobat ă de c ătre Parlamentul Republicii Moldova la 11 iulie 2012 și publicat ă oficial la 30 noiembrie 2012. Strategia nu este doar un ghid de politici pentru Guvernul Republicii Moldova, ci și baza pentru rela țiile cu FMI și alte Institu ții/Organiza ții Financiare Interna ționale (IFI/OFI). Strategia stabile ște prioritățile de dezvoltare a țării pentru orizontul de timp 2012-2020. În acela și timp, Strategia presupune dou ă scenarii de dezvoltare, una dintre care este numit ă scenariu de referin ță, iar cealalt ă - scenariu Moldova 2020. Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 165

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Scenariul de baz ă, care prive ște o continuare a tendin țelor din ultimul deceniu, presupune că Republica Moldova se va dezvolta a șa cum a f ăcut-o pân ă în prezent, cu acelea și fenomene economice, sociale, politice, cu remiten țe în cre ștere și acela și ritm al reformelor. Scenariul de baz ă estimeaz ă o cre ștere medie anual ă a PIB de 4,7% în perioada 2012-2020. Implementarea priorit ăților Strategiei, având în vedere efectele directe și cuantificabile ale fiec ărei priorit ăți, suplimenteaz ă aceast ă rat ă anual ă de cre ștere cu mai mult de 1,2% pe an, formând astfel un scenariu alternativ, numit Moldova 2020, în acest studiu de fezabilitate numit scenariu optimist. Suplimentul anual la cre șterea suplimentar ă a PIB va ap ărea treptat, dar va accelera rapid și durabil, de la 1,1% (2015) la 2,1% (pân ă în 2020), continuând dincolo de orizontul folosit în acest studiu. Diferen ța este mic ă la prima vedere, dar în economiile dezvoltate o diferen ță de cre ștere anual ă a PIB de 2% este uneori diferen ța între stagnare și cre ștere, sau diferen ța dintre cre șterea normală și boom- ul economic. Prin urmare, scenariul alternativ presupune c ă, numai din cauza efectelor, în 2020 PIB-ul va fi cu 12% mai mare comparativ cu scenariul de baz ă și, cu fiecare an dup ă 2020, aceast ă diferen ță va cre ște în mod semnificativ. Împreun ă cu implementarea acestor priorit ăți, venitul anual pe cap de locuitor pân ă în 2020 va fi, în medie, cu 12% mai mare comparativ cu scenariul de baz ă și cu 79% mai mare fa ță de 2011. Având în vedere c ă Strategia Na țional ă de Dezvoltare 2012-2020, care are rol de Strategie de Reducere a S ărăciei și este baza oficial ă pentru programare intern ă și pentru rela țiile bilaterale între Guvernul Republicii Moldova și FMI și alte organiza ții interna ționale de finan țare, se poate face concluzia c ă schimb ările anuale procentuale în PIB prezentate în Strategie pot servi drept referin ță pentru prognozele f ăcute în studiul de fezabilitate.

Tabelul 10-1: Schimbare procentual ă anual ă în Produsul Intern Brut în baza informa țiilor oferite de Strategia de Reducere a S ărăciei (estim ările proprii) Scenari ul / Ani 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Scenariul de referin ță 4.40 4.70 4.60 4.65 4.70 4.65 4.70 Scenariul Moldova 5.40 5.80 5.90 6.40 6.50 6.40 6.70 2020 (Optimist) Pesimist 1.00 1.10 1.30 1.75 1.80 1.75 2.00

În conformitate cu Strategia de reducere a s ărăciei, exist ă dou ă scenarii de schimbare anual ă a ratei de cre ștere a PIB-ului: scenariul de referin ță și Scenariul Moldova 2020. Scenariul de referin ță presupune c ă în perioada 2012 - 2020, ritmul anual de cre ștere a PIB va fi, în medie, de 4,70%. Scenariul Moldova 2020 presupune c ă PIB-ul va fi mai mare decât în scenariul de referin ță în 2015 cu 1,10%, iar în 2020 cu 2.10%. Tabelul urm ător prezint ă estim ările cre șterii PIB 2012-2020 în baza ipotezelor și cifrelor oferite în SRS. Acest Studiu de fezabilitate include, de asemenea, un al treilea scenariu, pesimist, unde cre șterea constituie jum ătate din cea prev ăzut ă de scenariul de baz ă.

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 166

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Tabelul 10-2: Schimbare procentual ă anual ă în Produsul Intern Brut în studiul de fezabilitate (estim ările proprii) Scenariu / Ani 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Scenariul de 4.40 4.70 4.60 4.65 4.70 4.65 4.70 referin ță Scenariul 5.40 5.80 5.90 6.40 6.50 6.40 6.70 optimist Scenariul 2.20 2.35 2.30 2.33 2.35 2.33 2.35 pesimist

Extinzând prognozele PIB dup ă 2020, se presupune c ă o cre ștere mare va continua pân ă în anul 2025, ca urmare a reformelor structurale. Totu și, în ultimii ani creșterea economic ă va încetini treptat, realizând o cre ștere de 4% în 2040. Tabelul urm ător prezint ă prognoza PIB 2025-2050 în conformitate cu ipotezele de mai sus. În scenariul optimist, cre șterea va r ămâne a fi înalt ă, în timp în scenariul pesimist va fi o stagnare.

Tabelul 10-3: Schimbare procentual ă anual ă în Produsul Intern Brut pentru prognozat ă pentru 2025- 2040 Scenari ul/ Ani 2025 2030 2035 2040 Scenariul de referin ță 6,00 5,00 5,00 4,00 Scenariul optimist 6,00 5,00 5,00 5,00 Scenariul pesimist 3,00 2,50 2,50 2,00

Salariile Potrivit Biroului de Statistic ă al Republicii Moldova, salariul lunar mediu brut a fost de 2.971,7 MDL în anul 2010. Salariul mediu în 2010 a fost mai mare cu 8% fa ță de salariul mediu brut în 2009. Tabelul 6 prezint ă salariile medii brute în 2004-2010.

Tabelul 10-4: Salariul lunar mediu brut [MDL] 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Salariul lunar 1.103,1 1.318,7 1.697,1 2.065,0 2.529,7 2.747,6 2.971,7 mediu brut

Cre șterea salariilor fiind strâns legat ă de cre șterea PIB, acest studiu de fezabilitate folose ște aceea și prognoz ă ca și pentru cre șterea PIB.

Popula ția Potrivit Biroului de Statistic ă al Republicii Moldova, popula ția raionului Cahul a crescut ușor în ultimii 5 ani. Cea mai mare cre ștere s-a înregistrat în ora șul Cahul. Biroul de Statistic ă al Republicii Moldova nu ofer ă informa ții cu privire la prognozele cu privire la popula ție – nici pentru țar ă în întregime și nici pentru localit ățile din țar ă. Unicele prognoze cu privire la popula ție pentru Republica Moldova au fost g ăsite pe site-ul B ăncii Mondiale http://go.worldbank.org/KZHE1CQFA0. Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 167

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Prognozele pentru orizontul 2010 - 2050 presupun scăderea popula ției din Republica Moldova. Folosind aceea și tendin ță, studiul de fezabilitate utilizeaz ă urm ătoarele ipoteze: • Popula ția în Clusterul 0, care reprezint ă ora șul Cahul și satele din jur va cre ște cu 1% pe an; • Popula ția în Clusterul E, care reprezint ă satele situate de-a lungul râului Prut va cre ște cu 0,5% pe an; • Num ărul popula ției din alte clustere va sc ădea cu 1% pe an.

Pre țurile la energia electric ă Pre țurile pentru energia electric ă au o influen ță semnificativ ă asupra costurilor furniz ării serviciilor de ap ă și a tarifului propus. În timp ce pre țurile la energia electric ă în Republica Moldova se situeaz ă sub media european ă, acestea sunt printre cele mai mari în compara ție cu venitul pe gospod ărie. Astfel, urm ătorii factori vor afecta pre țurile la energia electric ă:

- Reglementarea și politica guvernului de men ținere a pre țurilor la un nivel sc ăzut;

- Pre țul gazului în calitate de combustibil fosil important utilizat în producerea energiei electrice în Republica Moldova;

- Situa ția din Transnistria, de unde Republica Moldova import ă energie electric ă la un pre ț redus datorit ă pre țurilor subven ționate la gaze din Transnistria;

- Dezvoltarea conexiunilor de re țea în România și Ucraina;

- Cre șterea general ă a PIB-ului și cre șterea veniturilor gospod ăriilor casnice, care poate oferi guvernului posibilitatea controlului asupra pre țurilor la energia electric ă. În baza acestor factori, studiul de fezabilitate face urm ătoarele presupuneri: - Pân ă în 2020, cre șterea real ă a pre țurilor pentru energia electric ă va fi limitat ă la 1% anual; - În anii 2020-2030, aceasta va fi propor țional ă cu jum ătate din rata cre șterii PIB-ului - Dup ă 2030, aceasta va fi propor țional ă cu cre șterea PIB-ului; - În scenariul pesimist, aceasta va fi propor țional ă cu jum ătate din rata de cre ștere a PIB-ului pân ă în 2020 și apoi va fi propor țional ă cu cre șterea PIB-ului; - În scenariul optimist, rata de cre ștere anual ă real ă va fi de 1%.

În tabelul de mai jos sunt rezumate datele privind cre șterea prognozat ă a pre țurilor la energia electric ă.

Tabelul 10-5: Cre șterea pre țurilor la electricitate [MDL] Scenariul / 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2030 2040 Anii Scenariul de referin ță 1.0% 1.0% 1.0% 1.0% 1.0% 1.0% 1.0% 2.5% 4.0% Scenariul optimist 2.2% 2.4% 2.3% 2.3% 2.4% 2.3% 2.4% 5.0% 4.0% Scenariul pesimist 1.0% 1.0% 1.0% 1.0% 1.0% 1.0% 1.0% 1.0% 1.0%

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 168

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

10.1 Evaluarea capacit ății financiare a entit ăților locale

10.1.1 Evaluarea financiar ă a raionului și comunit ăților Evaluarea financiar ă a raionului și comunelor a fost realizat ă prin analiza investi țiilor lor capitale în anii anteriori. Ca r ăspuns la chestionar, Consiliul raional și 11 comune au oferit date pentru anii 2010-2012. Cele mai multe dintre comune fie nu au alocat fonduri proprii pentru investi ții capitale sau au alocat sume mici, de 10 - 100 mii lei. Acest lucru indic ă faptul c ă capacitatea comunelor de a finan ța investi țiile capitale nu este semnificativ ă și constituie 15-20 lei pe cap de locuitor. Valoarea medie de 17,5 lei pe cap de locuitor a fost folosită pentru a estima contribu ția comunelor. Consiliul Raional are mai multe surse semnificative. Tabelul de mai jos prezint ă rezumatul surselor proprii cheltuite de raion pentru investi ții capitale în ultimii trei ani și sumele planificate în 2013.

Tabelul 10-6: Rezumatul fondurilor cheltuite de raion pentru investi ții capitale [milioane MDL] 2010 2011 2012 2013 (plan) Fondurile alocate pentru investi țiile capitale din 9 25.1 15.8 16.5 toate sursele Fondurile alocate pentru investi țiile capitale din 0.6 0.480 1.6 2.2 bugetul propriu

Asisten ța pentru proiectele de alimentare cu ap ă nu este singura sarcin ă a Consiliului Raional, astfel, s-a estimat c ă Consiliul raional ar putea s ă cheltuiasc ă 0.5 mil. lei anual pentru proiect. Urm ătorul tabel rezum ă sursele proprii pe care comunele și raionale le pot cheltui pentru investi ții capitale.

Tabelul 10-7: Estimarea contribu ției locale a comunelor și raionului [milioane MDL] Com una Contribu ția anual ă Comunele 2.222 Raionul 0.5 Total 2.722

10.1.2 Evaluarea financiar ă a întreprinderii de ap ă Evaluarea financiar ă a Întreprinderii Ap ă Canal Cahul s-a bazat pe situa țiile financiare ale companiei de ap ă din 2010, 2011 și 2012. Trebuie de men ționat faptul c ă Ap ă Canal Cahul a luat deja dou ă împrumuturi de la Banca Mondial ă de 1,5 și respectiv 2,775 milioane USD. Detaliile privind împrumuturile luate sunt prezentate în sec țiunea 10.2.3 Prognoza costurilor de exploatare. În tabelele de mai jos sunt prezentate și analizate un bilan ț, contul de profit și pierderi și raportul privind fluxul de numerar.

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 169

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Tabelul 10-8: Bilan țul Întreprinderii Ap ă-Canal Cahul [MDL]

30.12.2010 31.12.2011 31.12.2012 Active

Active pe termen lung 40 829 546 43 542 646 44 690 980 Active necorporale 19 797 18 821 11 887 Active materiale pe termen lung 40 247 126 42 961 202 44 116 470 Active financiare pe termen lung 562 623 562 623 562 623 Active cur ente 10 682 068 10 223 074 9 653 511 Stocurile 1 178 693 1 405 019 1 475 291 Crean țele pe termen scurt 2 194 294 2 432 334 2 858 709 Numerar și echivalente de numerar 7 262 130 6 324 147 5 253 617 Alte active circulante 46 951 61 574 65 894 Total ac tive 51 511 614 53 765 720 54 344 491

Pasive

Capital propriu 16 738 374 16 154 633 16 000 975 Capitalul social 14 436 045 14 436 045 14 436 045 Rezerve 5 551 5 551 5 551 Profit nerepartizat -1 220 594 -1 563 513 -4 194 389 Profitul net în anul curent -1 121 736 -87 572 -2 627 732 Fonduri cu destina ție special ă 3 517 372 3 276 550 5 753 768 Împrumuturi pe termen lung 33 590 629 34 917 210 35 591 911 Datorii pe termen scurt 1 182 611 2 693 877 2 751 605 Împrumuturi pe termen scurt 103 375 1 455 665 1 501 860 Datorii c ătre furnizori 478 786 340 114 366 365 Alte conturi de pl ătit 600 450 898 098 883 380 angaja ților pentru remunerarea muncii 356 224 340 342 351 804 angaja ților pentru alte opera țiuni 3 275 2 706 2 665 institu ției de securitate social ă 48 832 149 353 133 735 Pentru impozite 191 147 169 992 149 377 Total pasive 51 511 614 53 765 720 54 344 491

Analizând bilan țul se poate observa c ă activele pe termen lung sunt finan țate din împrumut pe termen lung (credite din partea BM) și par țial din capitalul propriu. Din păcate, capitalul este mic în raport cu totalul activelor din cauza pierderilor acumulate. Din fericire, pasivele pe termen scurt sunt nesemnificative, îns ă exist ă o mare diferen ță între activele circulante și pasivele curente, ceea ce înseamn ă c ă întreprinderea dispune de sume foarte mari de lichidit ăți, care nu sunt necesare.

Urm ătoarele tabele prezint ă structura crean țelor pe termen scurt și conturile de pl ătit.

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 170

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Tabelul 10-9: Structura crean țelor pe termen scurt ale Ap ă-Canal Cahul la sfâr șitul lui 2012 [MDL]

Crean țele pe termen scurt conform 31.12.2012 facturilor comerciale MDL % Crean țe la care termenul de plat ă înc ă nu a venit 1 387 002 51%

<3 luni 682 420 25% De la 3 luni la 1 an 382 165 14% > 1 ani 280 258 10% total 2 731 845 100%

Tabelul 10-10: Structura datoriilor Ap ă-Canal Cahul la sfâr șitul lui 2012 [MDL]

Datoriile conform facturilor comerciale 31.12.2012 MDL % Datorii a c ărora termenul de plat ă înc ă nu e scadent 366 365 100%

<3 luni 0 De la 3 luni la 1 an 0 > 1 an 0 Total 366 365 100%

Urm ătorul tabel prezint ă contul de profit și pierderi al Ap ă-Canal Cahul în 2010, 2011 și 2012. În toți cei trei ani, Ap ă-Canal Cahul a generat pierderi.

Tabelul 10-11: Contul de profit și pierderi al Ap ă-Canal Cahul pentru 2010, 2011 și 2012 [MDL]

2010 2011 2012 Venituri din vânz ări 13 710 269 14 546 486 15 461 926 - de servicii alimentare cu ap ă și canalizare 12 132 733 13 650 782 14 057 806

- alte activit ăți 1 577 536 895 704 1 404 120 Costul vânz ărilor 12 933 058 13 554 489 14 304 827 - de alimentare cu ap ă și canalizare 12 566 008 13 103 401 13 692 486 - alte activit ăți 367 050 451 088 612 341 Profit brut 777 211 991 997 1 157 099 Alte venituri opera ționale 244 811 350 439 65 310 Cheltuielile generale și administrative 2 082 234 2 139 855 2 251 524 Cheltuielile comerciale 696 356 717 715 720 191 Alte cheltuieli opera ționale 494 949 514 689 592 478 Rezultatul din activitatea opera țional ă -2 251 517 -2 029 823 -2 341 784 Profit (pierdere) pân ă la plata impozitelor -1 121 736 -87 572 -2 627 732 Impozit pe venit 0 0 0 Profitul net -1 121 736 -87 572 -2 627 732

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 171

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Tabelul de mai jos prezint ă raportul privind fluxul de numerar al Ap ă-Canal Cahul în 2010, 2011 și 2012. În to ți cei trei ani, Ap ă-Canal Cahul avea bilan ț de numerar semnificativ la sfâr șit de an.

Tabelul 10-12: Raportul privind fluxul de numerar al Apă-Canal Cahul pentru 2010, 2011 și 2012 [MDL]

2010 2011 2012 Activitatea opera țional ă Încas ări în numerar 15 830 272 17 816 177 17 101 006 Pl ăți în numerar c ătre furnizori și contractori 5 441 170 7 163 051 7 707 599 Pl ăți în numerar c ătre angaja ți 6 728 317 6 659 026 6 815 050 Plata dobânzilor 483 420 499 134 550 946 Alte pl ăți 1 463 504 2 963 015 2 110 390 Fluxul net de numerar din activitatea operațional ă 1 713 861 531 951 -82 979

Activitatea de investi ții -242 877 -669 122 -17 000 Activitatea financiar ă -820 998 -800 812 -970 551 Fluxul net de numerar în perioada curent ă 649 986 -937 983 -1 070 530 Numerar la începutul perioadei 6 612 144 7 262 130 6 324 147 Numerar la sfâr șitul perioadei 7 262 130 6 324 147 5 253 617

Structura costurilor serviciilor de alimentare cu ap ă și epurare a apelor reziduale este important ă pentru modelul financiar și economic. Structura pentru 2012 este prezentat ă în tabelele de mai jos.

Tabelul 10-13: Structura costurilor pentru serviciile de ap ă la Ap ă-Canal Cahul pentru 2012 [mii MDL]

mii MDL MDL/m3 % Energia electric ă 2 606.4 2.85 25.2% remunerarea muncii 3 238.8 3.55 31.3% asigur ări sociale 669.4 0.73 6.5% asigur ări de s ănătate 101.0 0.11 1.0% combustibil 273.4 0.3 2.6% Depreciere 1 172.7 1.28 11.3% cheltuieli materiale 1 019.7 1.12 9.8% Cheltuielile generale și administrative 779.0 0.85 7.5% inclusiv impozite și taxe 617.3 0.67 6.0% Între ținere 360.7 0.39 3.5% Alte cheltuieli 141.3 0.15 1.4% total 10 362.4 11.33 100.0%

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 172

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Tabelul 10-14: Structura costurilor serviciilor de epurare a apelor reziduale la Apă-Canal Cahul pentru 2012 [mii MDL]

mii MDL MDL/m3 % Energia electric ă 630.9 0.86 11.3% remunerarea muncii 2 403.0 3.26 43.1% asigur ări sociale 496.2 0.67 8.9% asigur ări de s ănătate 74.9 0.1 1.3% combustibil 225.0 0.31 4.0% Depreciere 1 174.9 1.59 21.0% cheltuieli materiale 18.6 0.03 0.3% Cheltuielile generale și administrative 423.2 0.57 7.6% inclusiv impozite și taxe 335.3 0.45 6.0% Între ținere 65.8 0.09 1.2% Alte cheltuieli 69.2 0.09 1.2% subtotal 5 581.7 7.57 100.0%

Ultimul tabel din acest subcapitol prezint ă indicatorii eficien ței financiare a companiei.

Tabelul 10-15: Indicatorii eficien ți financiare a Ap ă-Canal Cahul pentru 2010, 2011, 2012 [MDL]

Indicator 2010 2011 2012 active circulante 10 682 068 10 223 074 9 653 511 datorii pe termen scurt 1 182 611 2 693 877 2 751 605 capital circulant net 9 499 457 7 529 197 6 901 906

venituri din vânz ări de ap ă și canalizare 12 132 733 13 650 782 14 057 806 costuri de ap ă și ap ă uzat ă 12 566 008 13 103 401 13 692 486 Rezultat din serviciile de ap ă și ap ă uzat ă -433 275 547 381 365 320

Profitabilitatea serviciilor de ap ă și ap ă uzat ă -3.6% 4.0% 2.6%

Venituri din activit ăți opera ționale 13 955 080 14 896 925 15 527 236 profit / pierdere din activit ățile opera ționale -2 251 517 -2 029 823 -2 341 784

Rentabilitatea activit ății opera ționale -16.1% -13.6% -15.1%

Total venituri 13 955 080 14 896 925 15 527 236 Profit net / pierderi -1 121 736 -87 572 -2 627 732

Rentabilitatea vânz ărilor -8.0% -0.6% -16.9%

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 173

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

soldul mediu al stocurilor 1 178 693 1 405 019 1 475 291 costurile de vânzare 12 933 058 13 554 489 14 304 827 Cifra de afaceri a stocurilor de m ărfuri și materiale, zile 33 37 37

Active circulante 10 682 068 10 223 074 9 653 511 Datorii pe termen scurt 1 182 611 2 693 877 2 751 605 Lichiditatea curent ă 9.0 3.8 3.5

Mijloacele b ăne ști (rândul 440, F1) 7 262 130 6 324 147 5 253 617 Datorii pe termen scurt 1 182 611 2 693 877 2 751 605 Raportul rapid 6.1 2.3 1.9

Rambursarea creditelor împreun ă cu situa ția financiar ă proast ă a întreprinderii conduce la concluzia c ă întreprinderea de ap ă nu este capabil ă s ă co-finan țeze proiectul. Totu și, dac ă se ajusteaz ă politica de stabilire a pre țurilor, compania de ap ă va putea s ă cofinan țeze o mic ă parte a proiectului. Capacitatea de cofinan țare a altor companii de ap ă din raion (fără a include ora șul Cahul) nu a fost luat ă în considerare, deoarece starea lor financiar ă este prea slab ă (practic, aceste companii reu șesc s ă g ăseasc ă fonduri doar pentru a acoperi costurile de energie electric ă) și astfel ele nu vor putea contribui la cofinan țarea proiectului.

10.1.3 Surse suplimentare de venit Exist ă dou ă surse suplimentare de finan țare a proiectului: "contribu ția local ă" și tarifele. Contribu țiile locale, care reprezint ă co-finan țare a proiectelor de investi ții capitale de c ătre cet ățeni, sunt folosite pe scar ă larg ă în Republica Moldova. Eventualele contribu ții locale au fost propuse în baza experien ței din Republica Moldova în implementarea altor proiecte de investi ții. În consecin ță, contribu ția estimat ă a cet ățenilor este de 1.000 lei pe gospod ărie conectat ă la sistem 19 . Aceste fonduri vor fi cheltuite pentru re țeaua de distribu ție local ă, astfel gospod ăriile deja racordate la sistemul local de alimentare cu ap ă nu vor trebui s ă contribuie, pentru c ă ele deja au contribuit la construirea re țelei locale. Astfel, vor fi luate în considera ție doar gospod ăriile neconectate la re țele. Se estimeaz ă c ă 20.089 20 gospod ării vor fi conectate ca urmare a implement ării proiectului. Aceast ă estimare presupune o contribu ție local ă 10.045.000 lei. Tarifele ar putea fi o surs ă de finan țare a proiectului AAC, în special pentru a ajuta la rambursarea împrumuturilor existente și viitoare. Pe de alt ă parte, analiza tarifului necesar și Studiul privind accesibilitatea și disponibilitatea de a pl ăti arat ă clar c ă în raionul Cahul, tariful ar fi prea mare pentru a fi accesibil pentru consumul normal de ap ă. În plus, Ap ă-

19 Aceasta nu reprezint ă capacitatea total ă de cheltuieli a gospod ăriri, pentru c ă racordarea la sistemul de alimentare cu ap ă necesit ă de asemenea finan țare. 20 Din totalul de 41 454 gospod ării, 20 528 sunt deja conectate la sistemul de alimentare cu ap ă în ora șul Cahul și unele comune. Din cele 20 926 rămase, se estimeaz ă c ă ini țial 70% și în cele din urm ă 90% vor fi conectate. Rata relativ joas ă de conectare reflect ă situa ția real ă din țar ă și faptul c ă statisticile demografice nu întotdeauna reflect ă realitatea (unele persoane sunt înregistrate, dar nu locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova). Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 174

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Canal Cahul a luat un împrumut de la Banca Mondial ă și solvabilitatea acesteia a fost complet absorbit ă de necesitatea de a rambursa acest împrumut. Prin urmare, tariful nu va fi folosit pentru a contribui la finan țarea proiectelor. Urm ătorul tabel rezum ă sursele locale de finan țare pe parcursul celor 5 ani de implementare a proiectului.

Tabelul 10-16: Estimarea surselor locale de finan țare a proiectului [milioane MDL] Sursa 1 2 3 4 5 Total Comune 2.222 2.222 2.222 2.222 2.222 11.110 Raion 0.500 0.500 0.500 0.500 0.500 2.500 Contribu ția local ă 4.018 4.018 4.018 4.018 4.018 20.089 Apa Canal 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 Total 6.740 6.740 6.740 6.740 6.740 33.699

Dup ă cum a fost indicat în calculul lacunei financiare, proiect nu este profitabil (VFNA (K) ~ = 0), atunci când contribu ția proprie atinge 124.560 milioane de lei. Acest lucru înseamn ă necesitatea colect ării altor 90.861.000 lei din surse na ționale.

10.2 Analiza financiar ă

10.2.1 Costurile investi ționale Valoarea total ă a investi țiilor se ridic ă la 579,00 milioane MDL (33,977 milioane Euro). Investi țiile vor fi alocate pentru construc ția a: • 28 sta ții de pompare • turnuri de ap ă și rezervoare cu capacitatea total ă de 11.250 m 3, • conducte principale de distribu ție de 198,6 km, • conducte secundare de distribu ție de 56,8 km, • conducte de distribu ție (în sate) de 365,2 km, • 7 fântâni arteziene, • achizi ționare terenuri de 1.260.600 m 2, • asisten ță tehnic ă în perioada lucr ărilor de construc ții

Costurile de construc ție prezentate au fost preg ătite folosind estim ările din proiectul de concept. Folosind informa țiile ob ținute au fost estimate costurile în baza experien ței multianuale a echipei de ingineri în efectuarea lucr ărilor de proiectare, licita ții și supraveghere a investi țiilor în gestionarea apei. În calcule, echipa a luat în considera ție diferite condi ții impuse de investitori. Costurile includ TVA. Costurile nu includ reabilitarea activelor deja existente în ora șul Cahul, în special reabilitarea sta ției existente de epurare a apei uzate. Reabilitarea sta ției existente de epurare a apei este deja programat ă pentru a fi finan țat ă din fondurile donatorilor.

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 175

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Tabelul 10 -17 : Rezumatul costurilor investi țiilor [M MDL]

TOTAL 362,4 Conducte 17,9 Turnuri de ap ă 60,2 Rezervoare 33,8 Sta ții de pompare 3,2 Fântâni arteziene 2,3 Sta ții de tratare a apei 10,7 Achizi ție terenuri 39,3 Asisten ță tehnic ă 49,1 Cheltuieli neprev ăzute 579,0 Total

Figura 10 -1: Structura investi țiilor efectuate în cadrul proiectului

10.2.2 Finan țarea op țiunii selectate, evaluarea necesit ății pentru finan țare suplimentar ă (deficitului de finan țare)

10.2.2.1 Planul de finan țare a proiectului Totalitatea cheltuielilor de investi ții vor fi finan țate prin: • Comunele și ora șele participante la proiect • Administra ția raioanelor • Cet ățenii care ofer ă contribu ții locale • Compania de utilitate public ă de furnizare a apei • Donatorii na ționali și cei interna ționali

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 176

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Au fost folosite urm ătoarele metode pentru evaluarea sumei ce urmeaz ă a fi finan țat ă din fiecare surs ă de finan țare:

Tabelul 10 -18 : Metodele pentru evaluarea sumei ce urmeaz ă a fi finan țat ă din fiecare surs ă de finan țare Sursa de finan țare Metoda folosit ă pentru a estima ponderea în finan țarea proiectului Comunele și ora șele participante la proiect Revizuirea cheltuielilor pentru investi ții capitale în ultimii 3 ani. 17,5 MDL per capita anual au fost folosi ți pentru estimarea p ărții comunelor. Administra ția raioanelor Anual, analiza cheltuielilor raionului din ultimii trei ani pentru investi ții capitale în AAC. Cet ățenii care ofer ă contribu ții locale Practica de "contribu ție local ă" - co-finan țarea proiectelor de investi ții capitale, inclusiv alimentare cu ap ă, de c ătre cet ățeni - este utilizat ă pe scar ă larg ă în Republica Moldova. Estimarea s-a bazat pe Studiul Accesibilitatea și Disponibilitatea de a pl ăti, elaborat de ONG-ul "Contact-Cahul", precum și pe experien ța altor proiecte din Republica Moldova. Contribu ția estimat ă a cet ățenilor este de 1.000 lei pe gospod ărie, care va fi conectat ă la sistem. Donatorii na ționali și interna ționali Se presupune c ă partea r ămas ă a costurilor va fi finan țat ă de donatori. Donatorii ar putea s ă nu pl ăteasc ă decât ”deficitul de finan țare” estimat 21 . Calcularea contribu ției necesare din partea donatorilor ia în considera ție faptul c ă proiectul nu ar trebui s ă conduc ă la pierderi financiare pentru locuitori și comune; astfel, rata de reducere social ă de 5% este folosit ă pentru a stabili valoarea financiar ă net ă actualizat ă a proiectului. Contribu ția donatorului este apoi determinat ă la nivelul la care VFNA (K) este egal ă cu zero. Instala ția de ap ă Instala ția de ap ă poate cofinan ța proiectul din tarife. Deoarece nivelul tarifului dep ășește nivelul de accesibilitate, în prezent compania de ap ă nu va avea capacitatea de a cofinan ța proiectul. De asemenea, în prezent Apa Canal Cahul nu are posibilitatea de a ob ține credit din cauza pierderilor și necesit ății de rambursare a împrumutului din partea B ăncii Mondiale.

În tabelul de mai jos sunt prezentate activit ățile ce urmeaz ă a fi finan țate din investi ții și finan țarea acestora:

Tabelul 1019 10-19: Rezumatul investi țiilor și structurii de finan țare [M MDL] Cheltuieli investi ționale în cadrul proiectului Finan țarea proiectului Comunele i ora ele Conducte 362,4 ș ș 11,1 participante la proiect Turnuri de ap ă 17,9 Administra ția raioanelor 2,5 Cet enii care ofer contribu ii Rezervoare 60,2 ăț ă ț 20,1 locale Sta ții de pompare 33,8 Donatorii na ționali și 431,3

21 Nu este vorba de calculul deficitului de finan țare pentru UE și se bazeaz ă pe ipotezele similare. Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 177

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

interna ționali

Fântâni arteziene 3,2 Sta ții de tratare a apei 2,3 Alte surse na ționale 113,9 Achizi ție terenuri 10,7 Asisten ță tehnic ă 39,3 Cheltuieli neprev ăzute 49,1 Compania de ap ă 0,0 Total 579,0 Total 579,0 Contribu ția donatorilor este estimat ă la 74.5% din costurile investi ționale totale, în timp ce contribuia surselor locale ar fi de 25.5%.

Figura 102 10-2: Structura de finan țare a proiectului [%]

Proiectul va fi implementat în perioada între 014 și 2014, planul de implementare fiind ilustrat în tabelul ce urmeaz ă.

Tabelul 1020 10 -20: Rezumatul graficului de implementare a investi țiilor [M MDL]

2014 2015 2016 2017 2018 Total

Conducte 87,8 80,4 72,1 46,8 75,3 362,4

Turnuri de ap ă 8,6 5,4 3,0 0,3 0,6 17,9 Rezervoare 6,6 18,4 18,5 6,9 9,8 60,2

Sta ții de pompare 5,6 7,6 12,3 3,0 5,5 33,8 Fântâni arteziene 0,0 0,0 0,0 3,2 0,0 3,2

Sta ția de tratare a apei 0,0 0,0 0,0 2,3 0,0 2,3 Achizi ție terenuri 3,1 2,0 4,0 0,6 1,0 10,7

Asisten ță tehnic ă 8,9 9,1 8,8 5,1 7,4 39,3 Cheltuieli neprev ăzute 11,2 11,4 11,0 6,3 9,2 49,1 Total 87,8 80,4 72,1 46,8 75,3 579,0

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 178

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

10.2.3 Prognozarea costurilor opera ționale O structur ă detaliat ă a costurilor întreprinderii Ap ă Canal Cahul pentru anul 2012 a fost prezentat ă în sec țiunea 10.1.2Evaluarea financiar ă a întreprinderii de ap ă). Rezumatul costurilor opera ționale ale serviciilor de alimentare cu ap ă ale Întreprinderii Apa Canal Cahul a fost prezentat în Tabelul 10-13. Trebuie s ă fie subliniat faptul c ă analiza a fost limitat ă la costurile serviciilor de alimentare cu ap ă, f ără a include costurile ce țin de epurare și alte servicii. Structura costurilor a fost folosit ă ca baz ă pentru prognozarea cheltuielilor cu și f ără proiect. Pentru prognozarea cheltuielilor au fost folosite urm ătoarele ipoteze: • Costurile directe legate de for ța de munc ă - salarii și beneficii . Proiectul presupune schimb ări in personal, care sunt descrise la punctul 8.2.58.2.5; Pentru ambele op țiuni a fost folosit ă o rat ă medie de cre ștere real ă egal ă cu prognoza cre șterii salariilor. Au fost preg ătite trei scenarii de cre ștere a salariilor (a se vedea prognoza macroeconomic ă), cazul de referin ță fiind prezentat în prognoza financiar ă, în timp ce alte dou ă scenarii sunt discutate și prezentate în analiza de sensibilitate/senzitivitate. • Costurile directe (chimicale pentru procesul de tratare) În prezent, costurile sunt estimate la 0,42 MDL/m 3 de ap ă tratat ă. Nu se prognozeaz ă nicio cre ștere real ă. • Costuri directe (energia electric ă). Pentru consum unitar au fost folosite urm ătoarele ipoteze, în timp ce cre șterea costurilor pentru energia electric ă este discutat ă în analiza sensibilit ății. i. Pentru tratarea apei la sta ția de tratare a apei din Cahul. În prezent, consumul de energie electric ă pentru tratarea apei este estimat la 0,1026 kWh/m 3 de ap ă tratat ă. Nu se prognozeaz ă nicio cre ștere real ă. ii. Pentru tratarea apei la sta ția de tratare a apei din satele Borceag, Frumu șica, Chioselia. Consumul de chimicale pentru tratarea apei este estimat la 2,685 MDL/m 3 de ap ă tratat ă. Nu se prognozeaz ă nicio cre ștere real ă. iii. Pentru tratarea apei la sta ția de tratare a apei din Alexandru Ioan Cuza. Consumul de chimicale pentru tratarea apei este estimat la 1,9233 MDL/m 3 de ap ă tratat ă. Nu se prognozeaz ă nicio cre ștere real ă. iv. Pentru pomparea apei la punctul de captare. În prezent, consumul de energie electric ă pentru tratarea apei este estimat la 0,2685 kWh/m 3 de ap ă captat ă. v. Pentru pomparea apei în ora șul Cahul și clusterul 0. În prezent, consumul de energie electric ă pentru tratarea apei este estimat la 0,6383 kWh/m 3 de ap ă tratat ă. vi. Pentru pomparea apei la noile sta ții de pompare. Consumul de energie electric ă pentru noile sta ții de pompare a fost estimat ținând cont de parametrii pompelor. Urm ătorul tabel prezint ă un rezumat al consumului unitar de electricitate pentru 1m 3 de ap ă pompat ă:

Tabelul 1021 10 -21: Consumul unitar de energie electric ă [kWh/m 3] Consumul unitar de Sta ția de pompare energie electric ă kWh/m 3 SP1 0.0690 Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 179

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

SP1D 0.2474 SP1E 0.1247 SP2 0.0966 SP2D 0.2103 SP2E 0.1648 SP3 0.1541 SP3D 0.3683 SP3E 0.0529 SP4 0.2122 SP4E 0.0809 SP5 0.0888 SP5 0.3421 SP5 0.1280 SP6 0.1635 SP6E 0.3307 SP7 0.1782 SP7E 0.2240 SP8 0.3045 SP9 0.0953 SP10 0.1220 SP11 0.2912 SP12 0.3690 SP17 0.9058 SP14 1.7460

Prognoza consumului de energie electric ă este prezentat ă în Anexa F, Tabelul 14, iar cea pentru pre țul la energia electric ă în Tabelul 16 22 (pre ț curent ajustat conform prognozei schimb ărilor reale ale pre țurilor pentru energia electric ă) • Costurile de între ținere În prezent, costurile de între ținere constituie 361 mii lei anual. Costurile de între ținere (cu excep ția for ței de munc ă) ale activelor noi au fost estimate la 2% din valoarea activelor respective. • Costurile pentru combustibil În prezent, costurile pentru combustibilul folosit pentru alimentarea cu ap ă se ridic ă la 273,4 mii lei anual. Având în vedere extinderea zonei de acoperire cu servicii, se estimeaz ă c ă costurile pentru combustibil se vor tripla în cei 5 ani de construc ție. • Costurile financiare. În prezent, costurile financiare depind de taxele și dobânzile pl ătite pentru cele dou ă împrumuturi de la BM: 1,5 milioane de dolari și 2.755 milioane dolari SUA. Prognoza financiar ă con ține graficul de rambursare a ambelor împrumuturi. • Condi țiile împrumutului de 2.775.000 dolari SUA sunt dup ă cum urmeaz ă: • Perioada de rambursare este de 30 ani; • Perioada de gra ție este de 6 ani; • Taxa de angajament este de 0,5% pe tran șă; • Rata dobânzii este de 1,5% pe an. • Rambursarea capitalului: la 15 octombrie și 15 aprilie a fiec ărui an, începând cu anul 2009 pân ă la 2033, suma de 115 625 dolari SUA pl ătit ă anual.

22 Trebuie de men ționat c ă pre țul curent pentru energie electric ă în ora șul Cahul este de 1.40 MDL/kWh, în timp ce în alte locuri va fi de 1.58 MDL/kWh, ceea ce reflect ă diferen ța în pre țuri conform liniei de conectare. Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 180

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

• Condi țiile împrumutului de 1.500.000 dolari SUA sunt dup ă cum urmeaz ă: • Perioada de rambursare este de 30 ani; • Perioada de gra ție este de 6 ani; • Taxa de angajament este de 0,5% pe tran șă; • Rata dobânzii este de 1,5% pe an. • Rambursarea capitalului: la 15 mai și 15 noiembrie a fiec ărui an, începând de la 2015 pân ă la 2038, suma de 62 500 USD pl ătit ă anual. Graficul de rambursare a creditului este prezentat în anexa F, tabelele 21, 22 și 23. • Costurile administrative generale. Costurile administrative generale în prezent ating 141,3 mii lei anual. Pentru prognoza cheltuielilor, ca urmare a extinderii zonei serviciilor, se estimeaz ă c ă cheltuielile se vor dubla pe parcursul celor 5 ani de construc ții; aceste costuri nu includ personalul, modific ările la care, ca urmare a implement ării proiectului sunt descrise în sec țiunea 8.2.5 • 8.2.5. Deprecierea. În prezent, deprecierea este la nivelul de 1 173 mii lei anual. Dup ă implementarea proiectului, deprecierea va cre ște la 16,3 mil. lei anual, în conformitate cu tabelul de mai jos:

10 Tabelul 22 10-22: Estimarea costurilor de depreciere [M MDL]

MDL M % din investi ții Categoria de active

Conducte 2.0% 7.2

Turnuri de ap ă 6.3% 1.2 Rezervoare 5.0% 3.0

Sta ții de pompare 6.3% 2.1 Fântâni arteziene 4.0% 0.1

Sta ția de tratare a apei 10.0% 0.2

Achizi ție terenuri 0.0% 0.0 Asisten ță tehnic ă 2.8% 1.1

Investi ții neplanificate 2.8% 1.4 Total 16.3

În timp ce costurile de depreciere nu sunt luate în considerare pentru analiza sustenabilit ății proiectului, acestea sunt luate în considerare în discu ții privind politica tarifar ă. Detalii cu privire la prognoza deprecierii sunt prezentate în Anexa F, tabelele 8-143, care includ și calculul activelor nete, care este folosit în continuare pentru prognoza bilan țului. Rezumatul costurilor variabile prognozate este prezentat în Anexa F, Tabelul 16, costurile fixe în Tabelul 17 și totalul (fixe și variabile) în Tabelul 18. Figura de mai jos ilustreaz ă prognozele privind costurile de operare și modific ările în structura costurilor.

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 181

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

103 Figura 10-3: Costurile opera ționale prognozate [M MDL]

104 Figura 10-4: Prognoza modific ărilor în structura costurilor [%]

10.2.4 Prognoza veniturilor (inclusiv calcularea tarifelor)

10.2.4.1 Calcularea tarifelor Estimarea veniturilor din aprovizionarea cu ap ă în viitor necesit ă estimarea unui tarif mediu. Aceast ă estimare este realizat ă luând în calcul: •Costul opera țional și de între ținere a sistemului: acesta include costurile directe de remunerare a for ței de munc ă, consum de energie, produse chimice, combustibil, între ținere, costuri financiare și administrative; •Necesitatea respect ării principiului ”cel care polueaz ă pl ăte ște” și taxarea unui tarif care s ă asigure recuperarea deplin ă a costurilor (inclusiv deprecierea) pe termen lung; •Necesitatea asigur ării unui flux de numerar cumulativ pozitiv în instala țiile de ap ă pentru a asigura opera țiuni durabile. Acest lucru presupune c ă calcularea tarifului va Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 182

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

include rezerva pentru crean țe neregulate; prognozele privind crean țele neregulate sunt descrise în analiza sensibilit ății; Tabelul 19 din Anexa F con ține calculele tarifului f ără și cu depreciere. Tariful propus ia în considera ție modific ările în cererea de ap ă (determinate de elasticitatea pre țului) și accesibilitatea. Dac ă tariful, ce va include deprecierea, va dep ăși nivelul de accesibilitate, se propune un tarif mai jos. În baza acestor date, viitorul tarif este propus în modul ilustrat în tabelul de mai jos.

1023 Tabelul 10-23: Calculele tarifului pentru op țiunea cu proiectul [M MDL 1 2 3 4 5 10 20 30 Costurile totale pentru calcularea tarifului 12.79 20.13 27.69 35.25 40.02 49.42 55.54 65.82 3 Vânz ările de ap ă [m ] 1 304 855 1 384 574 1 714 802 1 984 456 2 196 394 3 674 869 5 519 315 6 059 536 Tariful [MDL/m 3] f ără depreci ere 8.90 11.14 11.12 11.46 11.54 8.68 7.73 9.26 Tariful [MDL/m 3] cu depreciere 9.80 14.54 16.15 17.76 18.22 13.45 10.06 10.86 Tariful propus [MDL/m 3] 9.80 12.47 12.47 13.23 13.23 13.24 10.07 10.87

Figura de mai jos ilustreaz ă modul în care a fost propus tariful. În perioada lucr ărilor de construc ții, atunci când costurile capitale cresc în mod semnificativ, în timp ce vânz ările de ap ă sunt limitate, se propune ca tariful s ă nu con țin ă costurile de depreciere a noilor active. Acest lucru ar stimula consumul de ap ă și ar men ține tarifele sub limitele de accesibilitate. Dup ă finalizarea proiectului, când consumul de ap ă va cre ște, tariful ar putea include deprecierea ( și astfel ar asigura recuperarea deplin ă a costurilor). Estim ările arat ă c ă un tarif care să asigure recuperarea deplin ă a costurilor ar putea fi aplicat începând cu anul 10 din pronosticuri.

105 Figura 10-5: Prognoza tarifului [lei/m 3].

10.2.4.2 Accesibilitatea tarifului Analiza detaliat ă a accesibilit ății tarifare este prezentat ă în sec țiunea Bł ąd! Nie mo żna odnale źć źródła odwołania.Bł ąd! Nie mo żna odnale źć źródła odwołania. 10.3 și Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 183

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

respectiv 10.4, în timp ce în aceast ă sec țiune se analizeaz ă impactul accesibilit ății tarifelor pentru consumul de ap ă. Tariful a fost optimizat pentru a determina nivelul maxim de pre ț posibil. Împreun ă cu o majorare a tarifelor, consumul unitar zilnic pe cap de locuitor este în sc ădere. Prin urmare, se propun tarife care sunt aproape de limita superioar ă a nivelului de acceptare social ă. Nivelul optim al tarifelor pentru servicii de alimentare cu ap ă și canalizare este de aproximativ 3 – 4 % din venitul pe familie, în timp ce tarifele pentru ap ă reprezint ă doar aproximativ 1,5% -2 % din venitul gospod ăriei. Au fost folosite urm ătoarele ipoteze pentru optimizarea tarifului: - Tariful trebuie cel pu țin s ă acopere costurile unitare calculate f ără depreciere; - Tariful nu poate dep ăși costurile unitare calculate cu deprecierea; - Consumul curent de ap ă este de aproximativ 60 lcz (litri pe cap de locuitor și zi) în ora șul Cahul și aproximativ 50 lcz în alte localit ăți; Elasticitatea pre țurilor, veniturilor și cererii reflect ă comportamentul observat real ca răspuns la o schimbare în calitatea serviciilor. Metodologia se bazeaz ă pe elasticitatea pre țurilor și cererii. Elasticitatea cererii m ăsoar ă reac ția cantit ății serviciului necesar ă pentru a schimba pre țul acestuia. Aceasta se m ăsoar ă prin observarea schimb ărilor în cantitatea necesar ă ca r ăspuns la schimbarea pre țului cu un procent. De asemenea, aceasta reprezint ă panta curbei veniturilor (vezi mai jos) și se stabile ște prin împ ărțirea schimb ării în cantitatea cererii consumatorilor la schimbarea în pre ț.

106 Figura 10-6: Ilustrarea elasticit ății pre țurilor [EUR/m 3].

Pentru majoritatea serviciilor, odat ă cu cre șterea pre țului cererea pentru serviciul respectiv scade. Astfel, serviciile de gospod ărie comunal ă au o elasticitate negativ ă de pre ț a cererii. Elasticitatea veniturilor cererii m ăsoar ă reac ția cererii pentru un serviciu la o schimbare în venitul real al clientului care solicit ă serviciul. Aceasta se determin ă prin observarea modific ării procentuale a cererii ca rezultat al schimb ării procentuale a veniturilor. De asemenea, aceasta reprezint ă panta curbei venit-cerere și se afl ă prin împ ărțirea schimb ării în cantitatea cererii consumatorilor la schimbarea în venitul real al consumatorului. Pentru majoritatea serviciilor, odat ă cu cre șterea venitului, cererea pentru serviciul respectiv de asemenea cre ște. Majoritatea serviciilor de gospod ărie comunal ă demonstreaz ă o elasticitate pozitiv ă a cererii ca urmare a schimb ării nivelului veniturilor. Consumul dup ă schimbarea tarifului se calculeaz ă luând în considerare elasticitatea pre țurilor cererii, dup ă cum urmeaz ă:

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 184

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

+ )

Unde

Cnou consumul de ap ă dup ă schimbarea pre țului pentru consumatorii casnici

Cvechi consumul curent de ap ă de gospod ării casnice pnou pre țul apei dup ă schimbarea pre țului pvechi pre țul apei pân ă la schimbarea pre țului Ep elasticitatea pre țului cererii pentru ap ă. Un alt factor care va afecta politica tarifar ă și cererea este elasticitatea veniturilor. Elasticitatea veniturilor indic ă cât de mult de va schimba consumul odat ă cu cre șterea sau descre șterea venitului gospod ăriei. În Moldova, venitul gospod ăriilor cre ște în fiecare an 23 . Totu și, în zonele rurale cre șterea este mult mai lent ă decât în ora șe, în special municipiul Chi șin ău. Cu toate acestea, cre șterea va afecta cererea de ap ă și accesibilitatea tarifelor. Consumul de dup ă schimbarea în venituri se calculeaz ă luând în considera ție elasticitatea venitului, în modul calculat în urm ătoarea formul ă:

+ )

Unde

Cnou consumul de ap ă dup ă schimbarea veniturilor gospod ăriei

Cvechi consumul curent de ap ă pentru gospod ării

Inou venitul nou al gospod ăriei

Ivechi venitul gospod ăriei, înainte de schimbare Ei elasticitatea veniturilor cererii pentru ap ă. Modelul financiar și economic în studiul de fezabilitate ia în considerare elasticitatea atât a pre țului, cât și cea a veniturilor.

1024 Tabelul 10-24: Elasticitatea pre țului și venitului Consumul de ap ă [lcz] elasticitatea Elasticitatea pre țului 50-120 -0.1 Elasticitatea veniturilor 50-90 0.9

23 Cu excep ția anului 2009, când veniturile au sc ăzut din cauza crizei financiare totu și, în zonele rurale cre șterea este mult mai lent ă decât în ora șe, în special municipiul Chi șin ău. Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 185

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

90-120 0.5 Peste 120 0.1

Folosind calculul prezentat mai sus, prognoza cererii de ap ă, prezentat ă în sec țiunea 6.1, a fost estimat ă pentru întregul orizont de timp al proiectului. Estimarea ia în considera ție nu numai pragul de suportabilitate, dar și tariful propus este optimizat pentru veniturile totale din proiect. Urm ătoarea diagram ă ilustreaz ă schimb ările în consumul unitar de ap ă cauzate de cre șterea tarifului. Se estimeaz ă c ă o descre ștere nesemnificativ ă ini țial ă în consum, cauzat ă de cre șterea tarifului, va fi urmat ă de cre șterea consumului. 107Aceast ă cre ștere va fi cauzat ă de descre șterea costului pre țului per unitate la finalizarea proiectului și de elasticitatea veniturilor.

Figura 10-7: Prognoza consumului unitar de ap ă în Cluster 0 și în alte clustere [lei/m 3].

10.2.4.3 Prognoza veniturilor Calculul veniturilor s-a bazat pe analiza cererii, ținând cont de volumul de ap ă livrat ă și tariful propus pentru ap ă. În calcularea veniturilor s-au luat în considerare și alte venituri ale Ap ă Canal Cahul (ape reziduale și alte servicii) și sunt acelea și venituri ca și pentru scenariul BAU.

10.2.4.4 Raportarea veniturilor Raportul de profit și pierderi (venituri) ilustreaz ă performan ța financiar ă a operatorului în fiecare an din perioada de referin ță. Ar trebui remarcat, totu și, c ă situa țiile financiare sunt instrumente mult mai relevante pentru a evalua situa ția financiar ă a agen ților economici / societ ăților comerciale. Valorile negative ale profitului net sunt acceptabile și nu înseamn ă că operatorul se va confrunta cu probleme de flux de numerar în faza de implementare. Pe termen lung, totu și, pierderile financiare înseamn ă c ă tarifele din venituri nu acoper ă costurile de E & Î și costurile capitale. Raportul de venit prognozat a fost prezentat în Anexa F, Tabelele 24, 25 și 26 pentru scenariul cu proiect, BAU și scenariul incremental.

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 186

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

10.2.5 Prognoza fluxului de numerar și a indicatorilor financiari Capital circulant Fi șa de capitalul circulant ilustreaz ă activele circulante și datoriile curente ale companiei și este utilizat ă pentru a estima bilan țul și fluxul de numerar.

1025 Table 10-26: Ipoteze de calcul pentru capitalul circulant

Active sau pasive curente Perioada medie de rambursare Stocurile 60 zile

Crean țele pe termen scurt 30 zile Datoriile fa ță de furnizori 15 zile Datoriile fa ță de angaja ți 30 zile

Perioadele de plat ă fiind în prezent diferite, s-a prognozat c ă pe parcursul a 5 ani de construc ție nu vor exista modific ări în capitalul circulant. Prognoza privind capitalul circulant este prezentată în Anexa F, Tabelul 26 și 27 pentru scenariul "cu proiect" și scenariul BAU. Bilan țul Bilan țul ilustreaz ă "valoarea net ă" a companiei. Acesta dezv ăluie activele companiei, datoriile și capitalul propriu al proprietarului la un anumit moment de timp (de exemplu, la sfâr șitul anului). Activele trebuie s ă fie egale cu datoriile plus capitalul propriu al proprietarului. Bilan țul este o situa ție financiar ă important ă, deoarece indic ă ce compania de ține și ce datoreaz ă la momentul preg ătirii bilan țului. Prognoza bilan țului este prezentat ă în anexa F, Tabelele 28, 29 pentru scenariul cu proiect și BAU. Fluxul de numerar O analiz ă a fluxului de numerar a fost realizat ă pentru proiect. Situa ția fluxurilor de numerar este un instrument de baz ă utilizat pentru a evalua sustenabilitatea financiar ă a proiectului și operatorului infrastructurii. Scopul efectu ării unei analize a fluxului de numerar este de a verifica dac ă operatorul proiectului se confrunt ă cu constrângeri de flux de numerar. Prognozele au fost realizate pentru toat ă perioada de referin ță, adic ă 30 ani. Deoarece fluxul este pozitiv în fiecare an de analiz ă a proiectului, proiectul este considerat durabil din punct de vedere financiar . Analiza fluxului de numerar este prezentat ă în Anexa F, Tabelele 30 și 31 pentru scenariul cu proiect și BAU. Valoarea surplusului financiar nu este suficient ă pentru a rambursa noul împrumut pentru a cre ște contribu ția local ă în cheltuielile de investi ții. Pe de alt ă parte, trebuie subliniat faptul c ă în 30 de ani, proiectul este capabil s ă direc ționeze 301.620.000 lei pentru înlocuirea conductelor pentru a reduce scurgerile. Aceste investi ții suplimentare sunt necesare pentru a aborda problemele critice ini țiate de activit ăți de detectare a scurgerilor. Trebuie de subliniat faptul c ă Tabelul 30 din Anexa F - scopul principal al c ăruia este de a prezenta sustenabilitatea proiectului - nu prezint ă valori incrementale, dar valori pentru op țiunea "cu proiect".

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 187

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

10.2.5.1 Performan ţă financiar ă a proiectului - Calculul VNA şi RIR Analiza VNA s-a bazat pe scontarea fluxurilor de numerar ad ăugate (profiturilor de operare) generate de sistemul de alimentare cu ap ă. Rata nominal ă de scontare folosit ă pentru analiza financiar ă a constituit 5% pe întreaga perioad ă de prognoz ă. În estimarea VNA nu s-a asumat rata de reinvestire şi, astfel, s-a presupus c ă fondurile generate (fondurile disponibile la sfâr şitul fiec ărui an) nu sunt reinvestite (de exemplu, pl ătite în conturile de depozit la termen sau puse în bonuri de trezorerie). Aceast ă presupunere evit ă denaturarea VNA, datorit ă diferen ţelor de pre ţ de capital, întrucât rata curent ă de reinvestire, de obicei, difer ă de la pre ţul de capital (în cazul de fa ţă , rata de scontare). Un element cheie în determinarea VNA a proiectului este valoarea rezidual ă, definit ă la sfâr şitul perioadei de prognoz ă. Valoarea rezidual ă a fost definit ă la un nivel egal cu valoarea actual ă net ă a activelor fixe la sfâr şitul perioadei de prognoz ă. Analiza VNA a fost efectuat ă cu ajutorul modelului de fluxuri de numerar ad ăugate. Acest lucru înseamn ă c ă proiec ţiile financiare au fost construite astfel încât s ă identifice fluxurile de numerar adi ţionale generate de investi ţie. Tabelul 32 din Anexa F prezint ă fluxurile de numerar ad ăugate utilizate pentru a calcula VFNA(C) a proiectului. VFNA(C) înseamn ă c ă este calculat ă valoarea financiar ă net ă actual ă a investi ţiei. Acest indicator şi RRF(C) – Rata de rentabilitate financiar ă a investi ţiei – ilustreaz ă profitabilitatea proiectului de investi ţii. Afluxurile includ sporirea veniturilor asociate cu cre şterea volumului de ap ă livrat ă. Pe partea cheltuielilor, au fost luate în considerare cheltuielile de investi ţii şi modific ările costurilor de exploatare. Este important de subliniat acel fapt c ă proiectul implic ă o cre ştere a cantit ăţ ii de ap ă livrat ă. Din acest motiv, randamentul investi ţiei urmeaz ă s ă fie privit mai degrab ă din perspectiva social ă, decât cea financiar ă. VNA calculat ă la o rat ă de scontare de 5% pentru o perioad ă de exploatare de 30 de ani este negativ ă. Acest lucru atestă acel fapt c ă proiectul nu genereaz ă un profit şi este financiar nerentabil. Este un rezultat tipic pentru un proiect în care sunt suportate costurile (de capital şi de operare), dar veniturile nu cresc în mod semnificativ. Alte investi ţii în sectorul de ap ă ob ţin rezultate similare. Indicatorii financiari negativi (rata de rentabilitate) pentru proiect nu pot servi drept baz ă unic ă de stabilire dac ă trebuie de urmat un proiect. Oricum, aceste rezultate servesc drept baz ă pentru estimarea beneficiilor sociale asociate proiectului.

VFNA (C)= -376,83 Mln. lei RRF (C)= -1%

De asemenea a fost efectuat ă analiza financiar ă a rentabilit ăţ ii contribu ţiei proprii de capital. Analiza este similar ă cu cea prezentat ă mai sus, dar ia în considerare numai contribu ţia de capital la proiect şi nu includ contribu ţia grantului (donatorului) la proiect. Rezultatele sunt pozitive, dar aproape de 0, ceea ce este în conformitate cu presupunerea că cofinan ţarea extern ă nu trebuie s ă conduc ă la rentabilitatea fondurilor proprii.

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 188

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

VANF (K) = 0,00 Mln. lei RRF (K) = 5%

10.3 Accesibilitatea tarifelor pentru alimentarea cu ap ă, colectarea şi tratarea apelor reziduale (uzate)

10.3.1 Accesibilitatea tarifelor pentru alimentare cu ap ă Tabelul de mai jos prezint ă calculul tarifelor pentru apă pentru gospod ării şi raportul acesteia cu pragul de accesibilitate: 1,5% - 2%. A şa cum s-a discutat, tariful urmeaz ă s ă acopere cel pu ţin costurile de exploatare şi de între ţinere şi nu trebuie s ă dep ăş easc ă un nivel care s ă acopere costurile de E şi Î şi de capital (deprecierea). În cazul în care tariful calculat este mai mare decât tariful accesibil, este propus ă o subven ţie comunitar ă la pre ţ. În tabelul 20 din Anexa F este prezentat ă accesibilitatea tarifului, prezentând facturile pentru ap ă ca un procent din venitul disponibil al popula ţiei. Cea mai problematic ă este perioada de timp pe parcursul şi imediat dup ă implementarea proiectului. Dup ă aceea, extinderea zonei de deservire, sporirea venitului popula ţiei şi consumul mai mare de ap ă vor duce la costuri unitare mai mici şi se va mic şora impactul constrângerii accesibilit ăţ ii. Pentru primii ani de implementare a proiectului, se propune ca tariful s ă nu con ţin ă componenta costurilor de capital (amortizare), în caz contrar tariful propus ar fi prea mare şi constrângerea accesibilit ăţ ii ar duce la o sc ădere ulterioar ă a consumului de ap ă. O factur ă medie în ace şti ani dep ăş eşte pu ţin 1,5% din venitul disponibil al popula ţiei. Pentru a atenua constrângea accesibilit ăţ ii, se propune ca comunele în care este dep ăş it ă limita accesibilit ăţ ii s ă ofere o subven ţie la pre ţul apei. Factura de ap ă propus ă ca un procent din venitul disponibil al popula ţiei este prezentat ă în figura de mai jos.

Figura 10-8: Tariful propus şi accesibilitatea tarifului [lei/m 3]

10.3.2 Accesibilitatea tarifelor pentru colectarea şi tratarea apelor reziduale (uzate) Aşa cum s-a explicat în sec ţiunea 10.2.4, nivelul tarifelor optime pentru ap ă şi canalizare este de aproximativ 3 – 4 % din venitul popula ţiei, în timp ce tarifele pentru ap ă constituie Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 189

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

doar aproximativ 1,5% - 2 %; prin urmare 2% - 2,5% r ămân pentru cheltuieli de salubritate. Tariful urmeaz ă s ă acopere cel pu ţin costurile de exploatare şi de între ţinere şi nu trebuie s ă dep ăş easc ă un nivel care s ă acopere costurile de E şi Î şi de capital (deprecierea). Evaluarea accesibilit ăţ ii se bazeaz ă pe costurile de E şi Î evaluate prezentate mai sus şi pe venitul disponibil al popula ţiei identificat şi prognozat pentru raion. Graficul de mai jos prezint ă E şi Î ca un procent din venitul disponibil al popula ţiei. Se poate observa c ă costurile de E şi Î deja pentru 4 din cele 7 clustere dep ăş esc pragul de 2,5%, şi c ă deprecierea dep ăş eşte cu mult pragul.

Figura 10-9: Costurile de E şi Î ca un procent din venitul disponibil al popula ţiei

La analizarea amortiz ării pentru clustere individuale se poate vedea în mod clar c ă motivul valorilor mari este modelul de decontare şi c ă specificul deja descris al zonelor rurale în ceea ce prive şte costurile de investi ţii devine efectiv. De exemplu, localit ăţ ile din Cluster B, din 8 localit ăţ i în 6 popula ţia este sub 1.000 de locuitori, acest lucru conduce la costuri de investi ţii mai mari pentru colectarea şi tratarea apelor reziduale şi, prin urmare, la costuri mai mari de amortizare pe cap de locuitor. Clusterele C şi E beneficiaz ă de conectare la sta ţia de epurare din Cahul, care permite de a face uz de economii de scar ă şi duce la costuri de E şi Î mai mici decât un num ăr pe care l-ar cauza o sta ţie de epurare decentralizat ă. În momentul de fa ţă , clusterele 0, C şi E sunt sub pragul definit de 2,5% şi, prin urmare, îşi pot permite serviciile de canalizare; sau cu alte cuvinte, pot acoperi costurile de E şi Î aferente. Cu toate acestea, din literatura de specialitate şi mai multe institu ţii de dezvoltare consider ă potrivite chiar şi 5% din venitul disponibil al popula ţiei pentru ap ă şi canalizare. În acest caz, în toate clusterele, cu excep ţia clusterelor B şi FCB, popula ţia și- ar putea permite costurile de E şi Î. De asemenea, este necesar s ă se ţin ă cont de faptul că instala ţiile pot fi puse în aplicare doar pe o perioad ă anumit ă (15 ani presupu şi) şi este necesar să se ţin ă cont de o sporire a pre ţului anual de aproximativ 3% pentru investi ţii şi E şi Î. În paralel, venitul disponibil al popula ţiei va spori cu 4% - 5% anual în conformitate cu prognoz ă. Acest lucru înseamn ă c ă sporirea pre ţului este mai mic ă decât venitul disponibil al popula ţiei şi va influen ţa pozitiv accesibilitatea, şi este de a şteptat c ă în toate clusterele popula ţia şi-ar putea permite E şi Î în viitor, iar în unele dintre ele s-ar putea lua în considerare chiar şi deprecierea. În cazul în care administra ţia local ă sau regional ă decide s ă efectueze o investiga ţie detaliat ă a op ţiunilor de gestionare a apelor reziduale pentru localit ăţ i în viitor, trebuie s ă Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 190

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

fie luate în considerare op ţiunile de gestionare centralizat ă a apelor reziduale sau de colectare şi epurare pe loc. Acest lucru ar permite elaborarea celei mai sustenabile solu ţii pentru localit ăţ i separate şi ar duce la solu ţii centralizate, când va fi necesar şi accesibil. Se presupune c ă, în special în localit ăţ i mai mici exist ă un poten ţial de a instala instala ţii eficiente, dar simple (a se vedea sec ţiunea 9.3.10) pentru a organiza gestionarea apelor reziduale.

10.4 Rezultatele analizei accesibilit ăţ ii şi disponibilit ăţ ii de a pl ăti

În zona de deservire a fost realizat un studiu de accesibilitate şi disponibilitate de a pl ăti, în scopul de a investiga urm ătoarele aspecte: • Condi ţiile socio-economice ale gospod ăriilor care sunt conectate la conducta principal ă de ap ă şi sistemele de epurare a apelor reziduale, precum şi condi ţiile socio-economice ale persoanelor care folosesc alte surse de alimentare cu ap ă, inclusiv aspectele care afecteaz ă consumul de ap ă, cum ar fi: i. Ocupa ţie ii. Proprietate de animale iii. Zon ă de gr ădin ă iv. Proprietate de ser ă. • Consumul mediu anual de ap ă, dup ă localitate, în metri cubi pe gospod ărie pe lun ă, a şa cum s-a raportat de c ătre primarul local • Autoevaluarea consumului de ap ă de c ătre respondent • Obiceiurile de consum de ap ă, inclusiv: i. Consumul din alte surse de ap ă ii. Consumul de ap ă îmbuteliat ă iii. Motivele de a nu consuma mai mult ă ap ă • Evaluarea satisfac ţiei clien ţilor i. Motivele de satisfac ţie ii. Motivele de nemul ţumire • Autoevaluarea capacit ăţ ii de a pl ăti pentru servicii îmbun ătăţ ite • Alimentarea cu ap ă şi calitatea îmbun ătăţ it ă • Colectarea şi epurarea apelor reziduale. Rezultatele au fost împ ărţite în trei grupuri: persoane conectate la sistemul de alimentare cu ap ă prin conducte, f ără conduct ă de ap ă şi persoane care nu sunt conectate la un sistem de alimentare cu ap ă, dar cu acces la un sistem centralizat de alimentare cu ap ă în comunitatea lor. Studiul şi analiza au fost efectuate de c ătre ONG "Contact-Cahul", împuternicit ă de biroul GIZ din Moldova. Studiul şi analiza au fost efectuate pentru fiecare cluster separat, astfel, rezultatele sunt furnizate în func ţie de cluster. În timp ce rezultatele sunt prezentate în urm ătoarele capitole, acest rezumat se concentreaz ă numai pe accesibilitatea şi disponibilitatea de a pl ăti; în aceast ă sec ţiune a raportului nu sunt abordate celelalte aspecte.

10.4.1 Clusterul 0 f ără ora şul Cahul Clusterul 0 cuprinde comunit ăţ ile Ro şu, Cahul, Crihana Veche, Pa şcani, Manta. Din num ărul total de 3.350 de gospod ării în zone rurale, doar 1.456 sunt conectate la sistemul

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 191

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

centralizat de alimentare cu ap ă, ceea ce constituie o valoare medie de 485 de gospod ării pe sat sau 43%. O parte din cluster este deja conectat ă la re ţeaua de ap ă din cadrul Ap ă-Canal Cahul.

Studiul gospod ăriilor În 78 de gospod ării a fost efectuat un studiu, cu un total de 222 de membri ai gospod ăriei. Principalele rezultate sunt rezumate mai jos. Datele demografice - Ocupa ţie – studiul a relevat c ă 31% dintre responden ţi au fost angaja ţi în Moldova, 16% au fost şomeri, în timp ce 33% munceau în str ăin ătate, 3% au avut propriile afaceri, 13% au pensionat, şi 26% au fost copii şi tineri sub 16 ani. - Proprietate de animale – responden ţii au de ţinut 1.665 de animale, din care 1.576 de păsări, porci, capre şi oi – 67 şi 22 de bovine de carne şi cai. - Zon ă de gr ădin ă – majoritatea gr ădinilor au o suprafa ţă de 50 – 100 m2 – 59%, urmând 20% din gospod ării cu suprafa ţă de 150 – 200 m2, 14% au 100 – 150 m2, 4% din gospod ării au gr ădini mai mari de 300 m 2 şi 3% din gospod ării au gr ădini de 250 – 300 m2. - Proprietate de ser ă – Majoritatea gospod ăriilor chestionate au sere, care au fost grupate în câteva segmente: 100 - 200 m 2 (25% de proprietari de sere), 200 – 400 m2 (12%) şi peste 400 m2 (5 7%). Cele mai multe sere au fost înregistrate în Manta, iar unele în Crihana.

Gospod ăriile conectate la un sistem de alimentare cu ap ă. Venitul mediu pe familie în acest grup respondent a constituit 3.334,6 lei. Datele cheie privind conectarea lor la sistemul de alimentare cu ap ă, consumul, precum şi disponibilitatea de a pl ăti sunt rezumate dup ă cum urmeaz ă: - Surse suplimentare de ap ă – unele gospod ării care au un sistem de alimentare cu ap ă de asemenea utilizeaz ă apa din alte surse, cum ar fi: 8 din fântân ă situat ă pe strad ă, 7 din fântân ă situat ă în curte; 6 colecteaz ă apele pluviale; 3 au ap ă livrată cu cistern ă. Apa suplimentar ă este folosit ă dup ă cum urmeaz ă – 18 pentru nevoi casnice, 9 pentru irigare, 9 pentru animale (a fost posibil mai mult de un r ăspuns); - 28% din consumul de ap ă zilnic al gospod ăriilor constituie mai mult de 100 de litri (autoevaluare), 61-100 de litri pentru 25% din gospod ării, 21-40 de litri pentru 21%, 13% pentru 10-20 de litri şi de 13% pentru 41-60 de litri. - 58% din responden ţi au raportat cump ărarea apei îmbuteliate. Principalele motive reprezint ă faptul c ă furnizarea apei este de multe ori întrerupt ă (14 responden ţi din Crihana şi Manta), şi pentru c ă apa de la robinet nu este potabil ă (4 responden ţi); - To ţi responden ţii au ar ătat facturile lor. Cei care au raportat facturile din luna precedent ă variind de la 6 pân ă la 423 lei, cu o sum ă medie de 75,3 lei. Aceste gospod ării au consumat 8,9 m 3 de ap ă, în medie, şi costul mediu al apei este de aproximativ 7,5 lei/m 3, variind de la 6 pân ă la 9 lei/m 3. - 47% din responden ţi au declarat c ă ar putea să î și permit ă să pl ăteasc ă mai mult pentru ap ă de calitate mai bun ă, 30% au declarat c ă au fost mul ţumi ţi de calitatea apei, pentru a sublinia faptul c ă nu şi-au putut permite s ă pl ăteasc ă mai mult pentru

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 192

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

ap ă de calitate mai bun ă, iar 23% ar dori s ă aib ă ap ă de calitate mai bun ă, dar nu-şi pot permite. - Responden ţii au fost de acord în majoritate covâr şitoare (96%) cu propunerea ca ei trebuie s ă pl ăteasc ă pentru colectarea şi tratarea apelor reziduale, în timp ce 4% nu au fost de acord.

Gospod ăriile care nu sunt conectate la un sistem centralizat de alimentare cu ap ă, dar care au acces la un sistem centralizat de alimentare cu ap ă în comunitatea lor. Acest grup a inclus 25 de gospod ării chestionate. Venitul mediu pe familie în acest grup respondent constituie 2.171 lei, variind de la 250 pân ă la 9.000 lei. - Surs ă de ap ă: - Fântânile de suprafa ţă din curtea lor ca o surs ă alternativ ă – 60%; - Aproximativ 36% din responden ţi au raportat c ă folosesc apa dintr-o fântân ă public ă, din vecin ătate, sau fântân ă din strad ă; - 12% dintre responden ţi au spus c ă au rezervoare pentru a stoca apa de la conduct ă centralizat ă de ap ă. Capacitatea medie de stocare a rezervoarelor este de 6,15 m 3; - Consum de ap ă: dintre cei care au folosit fântâna de suprafa ţă în curtea lor, consumul mediu a fost de 18,2 c ăld ări pe zi. Dintre cei care au folosit fântâna publică sau din alte surse, consumul mediu a fost de 6,11 c ăld ări pe zi. - 28% din responden ţi au raportat cump ărarea apei îmbuteliate. 4 gospod ării cump ăra 1-5 sticle pe lun ă, dou ă gospod ării cump ăra 5-10 sticle pe lun ă. - În cele mai multe cazuri (20 gospod ării) distan ţa de la gospod ărie la re ţeaua de alimentare cu ap ă centralizat ă este mai mic ă de 500 de metri. 4 gospod ării sunt situate la o distan ţă mai mare: 500 – 1.000 m. - 92% dintre responden ţi ar dori s ă foloseasc ă apa de la un sistem centralizat de alimentare cu ap ă. - Responden ţii au fost ruga ţi s ă precizeze motivul pentru care nu s-au conectat la re ţea. Cel mai frecvent motiv prezentat de neconectare la sistemul centralizat de alimentare cu ap ă este imposibilitatea de a pl ăti taxa de contribu ţie necesar ă pentru a se conecta (14 gospod ării). Al ţii au citat posesia unei fântâni în curte sau o altă surs ă. - 50% dintre responden ţi ar pl ăti cu 15 lei mai mult pentru ap ă de calitate mai bun ă.

10.4.2 Clusterul A Doar cele mai mari comunit ăţ i din Clusterul A: Burlacu şi Taraclia de Salcie au un sistem centralizat de alimentare cu ap ă. În Burlacu 75% din gospod ării sunt conectate la sistemul centralizat, în Taraclia de Salcie – 45%. În Burlacu doar 11% din gospod ării conectate la sistemul de alimentare au un contor instalat. În Taraclia de Salcie gospod ăriile nu au contoare instalate şi nu exist ă înregistr ări ale consumului de ap ă. Studiul gospod ăriilor În Clusterul A la 31 de gospod ării, cu un total de 103 de membri de gospod ărie, a fost aplicat un instrument de studiu. Principalele rezultate sunt rezumate mai jos. - Cei mai mul ţi membri ai familiei sunt copii sau elevi sub 16 ani - 35%, urma ţi de şomeri - 24% şi pensionari - 21%. 20% din persoane sunt angaja ţi (în propria lor afacere, în ţar ă sau în str ăin ătate)

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 193

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

- Responden ţii au de ţinut 532 de animale, din care 88 % sunt p ăsări de curte, porci, capre şi oi – 11% şi 1% de vite de carne şi cai - Cele mai multe gr ădini au o suprafa ţă de 150 – 300 m2 - Doar 2 din cele 31 gospod ării chestionate au sere care acoper ă o suprafa ţă de 150 m2 şi respectiv 400 m2.

Gospod ăriile care sunt conectate la sistemul de alimentare cu ap ă - 19 au fost conectate la sistemul de alimentare cu ap ă, ceea ce constituie 61%. Dintre acestea, 16 gospod ării au robinet în curte; - 53% din gospod ării cu alimentare cu ap ă trateaz ă apele reziduale în fos ă septic ă cu câmpuri de filtrare direct în sol, în timp ce 36% folosesc filtrare direct ă în sol şi 11% din gospod ării au sisteme septice cu eliminarea apelor reziduale cu o autospecial ă. - Cele mai multe gospod ării care au un sistem de alimentare cu ap ă de asemenea folosesc apa din alte surse, cum ar fi: 36% fântâna situat ă în curte, din care 5% din gospod ării au instalat pompa în fântân ă; 32% fântâna situat ă pe strad ă şi 27% colecteaz ă apa de ploaie. - Utilizarea surselor suplimentare de ap ă – 35% pentru nevoi casnice, 34% pentru irigare, 31% pentru animale. - 32% au declarat c ă au folosit mai mult de 21-40 de litri pe zi (pe gospod ărie), 21% au consumat 41-60 de litri pe zi. Cel mai mare volum de ap ă consumat ă - 100 de litri pe zi - este raportat de 5% din responden ţi. Consumul mediu zilnic pe gospod ărie este de aproximativ 41-60 de litri; - 37% din responden ţi au raportat cump ărarea apei îmbuteliate. - 74% dintre responden ţi au declarat că motivul principal de consum redus este c ă “consumul nostru curent este suficient.” Doar 16% din responden ţi au citat ca un motiv principal costurile ridicate şi lipsa de fonduri pentru a pl ăti pentru ap ă. În cele din urm ă, 10% au citat ca un motiv principal faptul c ă nu aveau bani pentru a investi în echipamente de baie şi buc ătărie care ar putea fi folosite pentru a spori consumul. - Doar o parte din responden ţi şi-au ar ătat facturile. Cei care au raportat facturile din luna precedent ă variind de la 7 până la 30 lei, cu o sum ă medie de 18,3 lei. Aceste gospod ării au consumat 4 m 3 de ap ă, în medie, şi costul mediu al apei este de aproximativ 5,5 lei/m 3, variind de la 3 pân ă la 7 lei/m 3; - 63% din responden ţi au declarat c ă și-ar putea permite s ă pl ăteasc ă mai mult pentru ap ă de calitate mai bun ă, 11% au declarat c ă au fost mul ţumi ţi de calitatea şi pre ţul apei, şi 26% ar dori s ă aib ă ap ă de calitate mai bun ă, dar nu şi-au putut permite. - Dintre cei care au declarat c ă și-ar putea permite s ă pl ăteasc ă mai mult pentru ap ă de calitate mai bun ă, 53% au declarat c ă ar putea pl ăti cu 1-3 lei mai mult pe 1 m 3 şi 23% dintre responden ţi au declarat c ă ar putea pl ăti cu 4-7 lei mai mult pentru 1 m 3. - Responden ţii au fost de acord în majoritate covâr şitoare (88%) cu propunerea ca ei trebuie s ă pl ăteasc ă pentru colectarea şi tratarea apelor reziduale, în timp ce 12% nu au fost de acord.

Gospod ăriile care nu au o conduct ă de ap ă - 60% din gospod ării au indicat faptul c ă principala surs ă de ap ă reprezint ă fântânile de adâncime mic ă, cu o medie de 6,5 c ăld ări pe zi. Cealalt ă parte a responden ţilor a Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 194

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

indicat faptul c ă folosesc apa dintr-o fântân ă public ă sau curtea vecinului, cu un consum mediu de 4,6 c ăld ări pe zi. - Participan ţii care nu au fântâni din curte sau vecin ătate folosesc rezervoarele. În medie, rezervoarele au un volum de 4 m 3. - Dintre participan ţii care folosesc fântânile, 60% au fost mul ţumi ţi şi 40% nu sunt mul ţumi ţi de calitatea apei. Cauzele nemul ţumirii sunt: gust nepl ăcut, culoare şi miros. - 83% din gospod ării chestionate au declarat c ă nu sunt con ştien ţi de calitatea apei pe care o folosesc. Totu şi, to ţi responden ţii nu cred că apa din fântâni este verificat ă de către un laborator. - 83% au declarat c ă ar dori s ă foloseasc ă apa de la un sistem de alimentare cu ap ă şi 17% au declarat c ă nu doresc s ă procedeze astfel. - 83% au declarat c ă sunt dispu şi s ă pl ăteasc ă pentru ap ă de calitate mai bun ă. - În ceea ce prive şte plata pentru colectarea şi tratarea apelor reziduale, doar jum ătate dintre responden ţi au r ăspuns afirmativ sau negativ, dintre cei care au r ăspuns, dou ă treimi sunt dispu şi s ă pl ăteasc ă, şi o treime - nu.

Gospod ăriile care nu sunt conectate la o conduct ă de ap ă, dar au acces la un sistem centralizat de alimentare cu ap ă în comunitatea lor Acest grup include 6 din gospod ării chestionate. - Surs ă de ap ă o trei din ele au avut o fântân ă de adâncime mic ă în curtea lor o trei dintre responden ţi au raportat utilizarea apei dintr-o fântân ă public ă, fântân ă a vecinului, sau fântân ă de pe strad ă o Toate gospod ăriile au un rezervor care poate fi umplut cu ap ă - În cele mai multe cazuri distan ţa de la gospod ărie la re ţeaua centralizat ă de alimentare cu ap ă este de 500 – 1.000 metri. Mai pu ţini responden ţi sunt situa ţi la o distan ţă de 1.000 – 1.500 m sau mai mic ă de 500 m. - 83% dintre responden ţi ar dori s ă foloseasc ă apa de la un sistem centralizat de alimentare cu ap ă. - Cel mai frecvent motiv prezentat de neconectare la sistemul centralizat de alimentare cu ap ă este imposibilitatea de a pl ăti contribu ţia. Al ţii au citat posesia unei fântâni în curte sau o alt ă surs ă. - Doar una din gospod ării este dispus ă s ă pl ăteasc ă pentru ap ă de calitate mai bun ă. Sunt dispuse s ă pl ăteasc ă 15 lei/m 3.

10.4.3 Clusterul C Partea 1 Datorit ă unei situa ţii diferite în unele sate din clusterul C, acesta a fost împ ărţit în dou ă părţi. Partea 1 este format ă din satele Doina, Iasnaia Poleana, Rumean ţev, Badicul Moldovenesc, Larga Nou ă, Larga Veche, Baurci Moldoveni, Andru şul de Sus, Andru şul de Jos, Cotihana. Din num ărul total de 3.694 gospod ării în toate satele, 1.111 sunt conectate la sistemul centralizat de alimentare cu ap ă, ceea ce constituie aproximativ 30%.

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 195

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Consumul mediu anual pe gospod ărie pe lun ă este estimat în 5 sate, unde media este de 4,67 m 3 în fiecare lun ă în timpul verii şi 6,2 m 3 în timpul iernii. Pre ţul mediu al serviciilor de ap ă constituie 9 lei pentru 1 m3 de ap ă, variind în conformitate cu urm ătoarele date: Badicul Moldovenesc - 8 lei pe m 3, Larga - 7 lei pe m 3, Andru şul de Sus -10 lei, Andru şul de Jos - sau 10 sau 15 lei şi Cotihana -10 lei. Un caz diferit este satul Andru şul de Jos, în care sunt dou ă rate de plat ă pentru alimentare cu ap ă: 8 lei şi 10 lei pe m 3. În cazul în care achit ă serviciile înainte de a 15-a zi a fiec ărei luni - pre ţul este de 8 lei şi în cazul în care pl ătesc dup ă data de 15, atunci pre ţul pe m 3 este de 10 lei. În gospod ăriile din comuna Doina, nu sunt instalate contoarele şi oamenii nu pl ătesc pentru serviciile de alimentare cu ap ă potabil ă. Studiul gospod ăriilor În 60 gospod ării, cu un total de 222 de membri ai gospod ăriei, a fost efectuat un studiu. Principalele rezultate sunt rezumate mai jos: - studiul a relevat c ă 26% din responden ţi au fost angaja ţi în Moldova, au urmat copii şi studen ţi - 24%, 17% erau şomeri, 17% pensionari, 13% au muncit în str ăin ătate, 3% au avut propriile lor afaceri. - responden ţii au de ţinut 1.068 de animale, din care 982 de p ăsări, 70 porci, capre şi oi şi 16 de vite de carne şi cai - cele mai multe gr ădini au o suprafa ţă de 100 – 150 m2 – 27%, au urmat 12% din gospod ării cu o suprafa ţă de 150 – 200 m2, 12% au peste 200 – 250 m2. - doar dou ă din cele 60 gospod ării chestionate au sere care acoper ă o suprafa ţă de 100 m2 şi respectiv 200 m2.

Din gospod ării chestionate, primul grup din Clusterul [C] examinat a constituit acele gospod ării care sunt conectate la un sistem de alimentare cu ap ă. Venitul mediu pe familie al gospod ăriilor care sunt conectate la un sistem de alimentare cu ap ă constituie 2.920 lei. Datele cheie privind conectarea lor la sistemul de alimentare cu apă, consumul, precum şi disponibilitatea de a pl ăti sunt rezumate dup ă cum urmeaz ă: - Surse suplimentare de ap ă – cele mai multe gospod ării care au un sistem de alimentare cu ap ă de asemenea folosesc apa din alte surse, cum ar fi: 8 din fântân ă situat ă în curte, 13 din fântân ă situat ă pe strad ă, 4 gospod ării folosesc apa de ploaie; - Utilizarea surselor suplimentare de ap ă – 15 pentru nevoi casnice, 34% pentru irigare, 31% pentru animale - 33% din consumul de ap ă al gospod ăriei constituie 41-60 de litri pe zi. 10 - 20 de litri - 4% din gospod ării, 21-40 de litri - 17%, 61-100 de litri - 21%, tot mai multe gospod ării 25% şi consum ă un volum mare de ap ă mai mult de 100 de litri de ap ă. - 58% din responden ţi au raportat cump ărarea apei îmbuteliate. Dintre ace ştia doar doi responden ţi au r ăspuns c ă apa de la robinet nu este ap ă potabil ă; - Mai mult de jum ătate (60%) dintre cei care cump ără apa îmbuteliat ă cump ără 1-5 de sticle pe lun ă. 10% cump ără 5-10 de sticle pe lun ă, 20% cump ără 10-20 de sticle şi 10% cump ără mai mult de 20 de sticle. - 21 de gospod ării au prezentat facturile din luna precedent ă variind de la 8 pân ă la 220 lei, cu o sum ă medie de 50,4 lei. Aceste gospod ării au consumat 5,55 m 3 de ap ă, în medie, şi costul mediu al apei este de aproximativ 9 lei/m 3, variind de la 7 pân ă la 10 lei/m 3. Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 196

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

- 58% din responden ţi au declarat c ă și-ar putea permite s ă pl ăteasc ă mai mult pentru ap ă de calitate mai bun ă, 38% au declarat c ă au fost mul ţumi ţi de calitatea apei, şi 4% ar dori s ă aib ă ap ă de calitate mai bun ă, dar nu şi-au putut permite. - dintre cei care au declarat c ă și-ar putea permite s ă pl ăteasc ă mai mult pentru ap ă de calitate mai bun ă, 7 au declarat c ă ar putea pl ăti cu 1-3 lei mai mult pe 1 m 3, 4 dintre responden ţi au declarat c ă ar putea pl ăti cu 4-7 lei mai mult pentru 1 m 3, în timp ce 3 ar putea pl ăti cu 8-10 lei mai mult pentru 1 m 3. Nou ă responden ţi nu au r ăspuns la aceast ă întrebare. - Responden ţii au fost de acord în majoritate covâr şitoare (82%) cu propunerea ca ei trebuie s ă pl ăteasc ă pentru colectarea şi tratarea apelor reziduale, în timp ce 18% nu au fost de acord.

Grupul de gospod ării care nu au o surs ă de ap ă prin conducte a cuprins 30 de gospod ării: - Mai mult de jum ătate (53%) de r ăspunsuri au indicat faptul c ă au fântâni de adâncime mic ă şi restul (47%) au fântâni în curte. - Consumul mediu este de 9,33 c ăld ări zilnic. În ceea ce prive şte întrebarea despre folosirea apei dintr-o fântân ă public ă, de pe strad ă sau din curtea vecinului, 56% au răspuns afirmativ, 44% - negativ. În medie, o gospod ărie folose şte 14,5 de c ăld ări pe zi. - O surs ă alternativ ă este ap ă acumulat ă în rezervor, care este umplut prin transportarea apei de la apeduct. Aceast ă surs ă este folosit ă de o treime din gospod ării. - 89% doresc s ă fie conectate la sistemul centralizat de alimentare cu ap ă, 11% (trei gospod ării) nu. - Majoritatea gospod ăriilor chestionate (78%) au declarat c ă sunt dispuse s ă pl ăteasc ă pentru ap ă de calitate mai bun ă, 11% ar dori s ă aib ă ap ă bun ă, dar nu sunt în m ăsur ă să pl ăteasc ă, şi 7% sunt mul ţumite de situa ţia actual ă. - În medie, familiile intervievate ar putea pl ăti 58 de lei lunar pentru ap ă, în timp ce sumele au variat de la 10 pân ă la 200 lei pe lun ă. - În cazul în care se construie şte re ţeaua de alimentare cu ap ă, cele mai multe gospod ării au indicat faptul c ă ar putea pl ăti o contribu ţie de pân ă la 3.000 lei (37%), 1.000 lei (26%), 500 lei (18%), 5.000 lei (4%) şi 15% nu ar putea s ă pl ăteasc ă deloc.

Al treilea grup de intervieva ţi au constituit gospod ăriile care nu sunt conectate la alimentare cu ap ă prin conducte, dar au acces la un sistem centralizat de alimentare cu ap ă în comunitatea lor. Acest grup include nou ă din gospod ăriile chestionate din cluster. Venitul mediu pe familie în acest grup respondent este de 2.133 lei, cu o gam ă de la 500 pân ă la 7.000 lei. Datele cheie privind conectarea lor la sistemul de alimentare cu ap ă, consumul, precum şi disponibilitatea de a pl ăti sunt rezumate dup ă cum urmeaz ă: - Surs ă de ap ă o 5 fântâni de adâncime mic ă. o Alte trei gospod ării au declarat "Eu iau ap ă dintr-o fântân ă public ă, fântân ă din curte sau strad ă, sau a vecinului". o 11% din gospod ării au un rezervor de ap ă care poate fi umplut cu ap ă de la CA cu un volum de 2 m3.

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 197

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

- Dintre cei care au folosit o fântân ă de adâncime mic ă în curtea lor, consumul mediu a constituit 7-8 căld ări pe zi. Dintre cei care au folosit fântâna publică sau alte surse, consumul mediu a constituit 4,33 c ăld ări pe zi. - Apa îmbuteliat ă este cump ărat ă de dou ă gospod ării, în medie 1-5 de sticle pe lun ă. - În cele mai multe cazuri, distan ţa de la gospod ărie la re ţeaua centralizat ă de alimentare cu ap ă este de mai mic ă de 500 metri şi doar într-un caz între 500 şi 1.000 m. - 67% dintre responden ţi ar dori s ă foloseasc ă apa de la un sistem centralizat de alimentare cu ap ă. - Cel mai frecvent prezentat motiv de neconectare la sistemul centralizat de alimentare cu ap ă este imposibilitatea de a pl ăti contribu ţia pentru conectare. Al ţii au citat posesia unei fântâni în curte.

Partea 2 O parte separat ă din clusterul C cuprinde comunit ăţ ile Cucoara, Chircani, Zîrnesti, Paicu, Tretesti. A şez ările au o medie de aproximativ 795 de locuitori şi aproximativ 318 de gospod ării. În Zirnesti şi Cucoara exist ă un sistem centralizat de ap ă. În satul Cucoara 75% din gospod ării sunt conectate la sistemul centralizat de alimentare cu ap ă şi 81% în Zirnesti. Trete şti nu are alimentare cu ap ă prin conducte. Nivelul mediu de conectare la un sistem de alimentare cu ap ă prin conducte constituie 78 % .Consumul mediu anual pe gospod ărie pe lun ă este de aproximativ 7-7,5 m 3 în timpul verii şi 5 m 3 în timpul iernii. Toate gospod ăriile din cluster care sunt conectate la sistemul centralizat de alimentare cu ap ă au contoare de ap ă. Studiul gospod ăriilor În 29 gospod ării, cu un total de 110 de membri ai gospod ăriei, a fost aplicat un instrument de studiu. Principalele rezultate sunt rezumate mai jos. - studiul a relevat c ă 22% din responden ţi erau şomeri, în timp ce 24% erau pensionari, 18% au muncit în str ăin ătate, 3% au avut propriile lor afaceri, şi 19% erau copii sub 16 ani sau studen ţi. - responden ţii au de ţinut 755 de animale, din care 95% sunt p ăsări; porci, capre şi oi – 4% şi 1% de vite de carne şi cai - cele mai multe gr ădini au o suprafa ţă de 150 – 200 m2 – 21%, 50 – 100 m2 – 14%, 100-150 m2 – 14%, 17% au gr ădini de 200 m2 – 250 m2, 17% din gospod ării au gr ădini mai mari de 300 m 2, şi 17% din gospod ării au gr ădini de 250 - 300 m 2. - doar o gospod ărie are o ser ă, care are o suprafa ţă de 300 m2 .

Gospod ăriile care sunt conectate la un sistem de alimentare cu ap ă prin conducte. Venitul mediu pe familie în acest grup respondent a fost de 2.977 lei. Datele cheie privind conectarea lor la sistemul de alimentare cu ap ă, consumul, precum şi disponibilitatea de a pl ăti sunt rezumate dup ă cum urmeaz ă: - 59% din gospod ării cu alimentare cu ap ă, trateaz ă apele reziduale în fos ă septic ă cu scurgeri direct în sol, în timp ce 23% folosesc scurgeri directe în sol şi 18% au sisteme septice cu eliminarea apelor reziduale cu o autospecial ă. - cele mai multe gospod ării care au un sistem de alimentare cu ap ă de asemenea folosesc apa din alte surse, cum ar fi: Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 198

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

o 36% fântâna situat ă în curte, din care 5% din gospod ării au instalat pompa în fântân ă; o 39% fântâna situat ă pe strad ă, o 9% colectarea de ap ă pluvial ă. - Utilizarea surselor suplimentare de ap ă – 43% pentru nevoi casnice, 34% pentru irigare, 18% pentru animale - responden ţii au fost ruga ţi s ă evalueze cantitatea de ap ă pe care au folosit-o pe zi (în litri: o 32% au declarat c ă au folosit mai mult de 61-100 de litri pe zi (pe gospod ărie), o 21% mai mult de 100 de litri, o 18% 10-20 de litri, o 18% 21-40 de litri, o 9% au consumat 41-60 de litri. - 59% din responden ţi au raportat cump ărarea apei îmbuteliate. Responden ţii au declarat c ă consum ă apa îmbuteliat ă, deoarece apa de la robinet nu este potabil ă; - Mai mult de jum ătate (67%) dintre cei care cump ără apa îmbuteliat ă cump ără 1-5 de sticle pe lun ă. 16% cump ără 10-20 de sticle pe lun ă şi 17% cump ără mai mult de 20 de sticle. - Facturile din luna precedent ă au variat de la 5 pân ă la 210 lei, cu o sum ă medie de 49,5 lei. Aceste gospod ării au consumat 9,5 m 3 de ap ă, în medie, şi costul mediu al apei este de aproximativ 5,54 lei/m 3. - 64% din responden ţi au declarat c ă și-ar putea permite s ă pl ăteasc ă mai mult pentru ap ă de calitate mai bun ă, 27% au declarat c ă au fost mul ţumi ţi de calitatea apei pentru a sublinia faptul c ă nu şi-au putut permite s ă pl ăteasc ă mai mult pentru ap ă de calitate mai bun ă, şi 9% ar dori s ă aib ă ap ă de calitate mai bun ă, dar nu şi-au putut permite. - dintre cei care au declarat c ă și-ar putea permite s ă pl ăteasc ă mai mult pentru ap ă de calitate mai bun ă, 71% au declarat c ă ar putea pl ăti cu 1-3 lei mai mult pe 1 m 3 şi 29% dintre responden ţi au declarat c ă ar putea pl ăti cu 4-7 lei mai mult pentru 1 m 3. - Responden ţii au fost de acord în majoritate covâr şitoare (91%) cu propunerea ca ei trebuie s ă pl ăteasc ă pentru colectarea şi tratarea apelor reziduale, în timp ce 9% nu au fost de acord.

Gospod ăriile care nu au o surs ă de ap ă prin conducte. Acest grup a cuprins doar trei gospod ării. Venitul mediu pe familie în acest grup respondent a fost de 2.000 lei. Toate gospod ăriile au indicat în r ăspunsuri c ă au o fântân ă în curte, dar toate folosesc apa dintr-o fântân ă public ă sau o fântân ă din curte sau la vecin de pe strad ă. În medie, acestea folosesc 15 c ăld ări pe zi. Toate gospod ăriile chestionate au declarat c ă sunt dispuse s ă pl ăteasc ă pentru ap ă de calitate mai bun ă. Dou ă gospod ării au declarat c ă ar putea pl ăti 15 lei pe m 3 doar în cazul în care suma final ă de plat ă a serviciilor de ap ă va constitui 45-50 de lei lunar. În ceea ce prive şte plata pentru colectarea şi tratarea apelor reziduale a acestora, responden ţii au răspuns “afirmativ”. În cazul în care re ţeaua de alimentare cu ap ă urma s ă fie construit ă şi să treac ă lâng ă casa gospod ăriilor chestionate, dou ă ar putea pl ăti o contribu ţie de pân ă la 3.000 lei, una de pân ă la 500.

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 199

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Gospod ăriile care nu sunt conectate la o conduct ă de ap ă, dar au acces la un sistem centralizat de alimentare cu ap ă în comunitatea lor. Acest grup include patru din gospod ăriile chestionate. Venitul mediu pe familie în acest grup respondent este de 1.530 lei, cu o gam ă de la 500 pân ă la 2.500 lei. Datele cheie privind conectarea lor la sistemul de alimentare cu ap ă, consumul, precum şi disponibilitatea de a pl ăti sunt rezumate dup ă cum urmeaz ă: - Surs ă de ap ă o Dou ă gospod ării au declarat c ă au avut o fântân ă de adâncime mic ă în curtea lor ca o surs ă alternativ ă o Dou ă gospod ării au raportat utilizarea apei dintr-o fântân ă public ă, fântân ă a vecinului, sau fântân ă de pe strad ă o O gospod ărie are o cistern ă pentru a stoca apa de la conduct ă de ap ă centralizat ă. - Dintre cei care au folosit o fântân ă de adâncime mic ă în curtea lor, consumul mediu a constituit 3,3 c ăld ări pe zi. Dintre cei care au folosit fântâna publică sau alte surse, consumul mediu a constituit 10 c ăld ări pe zi. - Dou ă gospod ării au raportat cump ărarea apei îmbuteliate. Una consum ă pân ă la 5 de sticle pe lun ă şi cealalt ă 5-10 de sticle pe lun ă. - În toate cazurile, distan ţa de la gospod ărie la re ţeaua centralizat ă de alimentare cu ap ă este de pân ă la 500 metri - To ţi responden ţii ar dori s ă foloseasc ă apa de la un sistem centralizat de alimentare cu ap ă. - Disponibilitatea de a pl ăti pentru îmbun ătăţ irea calit ăţ ii apei - Nici un respondent nu a indicat dac ă este de acord s ă pl ăteasc ă 15 lei pe m 3 de ap ă de calitate mai bun ă.

10.4.4 Clusterul E Prim ăriile raporteaz ă, în general, rate ridicate de conectare la sistemul de alimentare cu ap ă, variind de la sc ăzut în cazul localit ăţ ii Câ șli ța Prut (0%) pân ă la 100% în Brânza. Pentru întregul cluster, rata medie de conectare la sistemul de alimentare cu ap ă este de 56%. Conform datelor ob ținute de la prim ării, consumul mediu anual pe gospod ărie timp de o lun ă constituie în medie 11,4 m 3, variind de la o localitate la alta de la 5 m 3 (Slobozia Mare) la 12,38 m 3 (Vadul lui Isac). În timpul verii, media este de 21,85 m 3, iar în timpul iernii aceasta este de 6,68 m 3. Toate gospod ăriile incluse în cluster care sunt conectate la sistemul de alimentare cu ap ă centralizat ă dispun de contoare de ap ă. Aproximativ 3% din num ărul total de gospod ării au acumulat datorii la plata consumului de ap ă. Cu toate acestea, fiecare dintre acestea înregistreaz ă o întârziere de 1-3 luni la plata facturilor. Pre țul apei în cadrul clusterului variaz ă de la 2 lei pe m 3 în satul Câ șli ța Prut la 7 lei pe m 3 la V ăleni. La V ăleni și Coliba şi se atest ă tarife diferen ţiate, bazându-se pe nivelul de consum. Cel mai mare tarif în localitatea Coliba şi este de 7 lei pe m 3 pentru mai mult de 20 de metri cubi, în timp ce la V ăleni taxele ating pân ă la 20 de lei pentru mai mult de 50 de tone de ap ă. Studiu gospod ăriilor

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 200

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Acest studiu a fost realizat pe un e şantion de 97 de gospod ării, cu un total de 359 de membri pe Clusterul E. Studiul cuprinde întreb ări referitoare la: date demografice și condi ții socio-economice. Principalele rezultate sunt rezumate mai jos: - în mod semnificativ, în studiu se arat ă c ă 26% dintre responden ți sunt șomeri, 24% sunt angaja ți în Republica Moldova, 6% lucreaz ă în str ăin ătate, 2% au propria afacere, 13% sunt pensionari, iar 29% sunt copii sub vârsta de 16 ani. - responden ții de țin 3 028 capete de animale, dintre care 93%, porci, capre și oi - 6% și 1% de vite cornute mari și cai. - cele mai multe gr ădini au o suprafa ță de 50-100 m2 - 55%, urmate de 18% de gospod ării cu o suprafa ță de 100-150 m2, 10% cu peste 150-200 m2, 9% au gr ădini de 200 m2 – 250 m2, 6% din gospod ării au gr ădini mai mari de 300 m 2, iar 2% din gospod ării au gr ădini de 250-300 m 2. - 18% din num ărul total de gospod ării chestionate cresc legume în sere.

Gospod ării care sunt conectate la un sistem de alimentare cu ap ă. Venitul mediu pe familie în acest grup de respondenţi este de 2.977 lei. Date cheie privind conectarea acestora la sistemul de alimentare cu apă, consum, precum și disponibilitatea de a pl ăti facturile sunt rezumate dup ă cum urmeaz ă: - 63% dintre responden ți sunt conecta ţi la sistemul de alimentare cu ap ă. To ţi responden ţii, în afar ă de doi dintre cei conecta ţi, dispun de robinet afar ă în ograd ă (ci şmea de curte) și dou ă gospod ării. - dintre gospod ăriile conectate la apeduct, 67% colecteaz ă apele menajere într-o fos ă septic ă cu scurgere direct ă în sol, în timp ce în cazul a 18% din gospod ării, acestea sunt eliminate prin scurgere direct ă pe sol, iar câteva gospod ării au sisteme septice vidanjabile. - majoritatea gospod ăriilor conectate la apeduct folosesc ap ă şi din alte surse, cum ar fi: 23% din fântâni situate în curte, dintre care în 16% din gospod ării au instalat un sistem hidrofor în fântâni; 23% din gospod ării colecteaz ă apa de ploaie (majoritatea dintre acestea sunt în satul Slobozia Mare și unele în Câ șli ța Prut); 7% folosesc ap ă livrat ă cu cisterna (cea mai mare parte în Slobozia Mare) - utilizarea unor surse suplimentare de ap ă - 48% pentru nevoi casnice, 41% pentru iriga ții, 23% pentru animale (au fost posibile mai multe r ăspunsuri) - mai mult de jum ătate din responden ți consum ă ap ă din fântâni arteziene - 85%, în timp ce 12% consum ă ap ă de suprafa ță și 3% consum ă ap ă din râu - responden ții au fost ruga ți s ă evalueze cantitatea de ap ă folosit ă zilnic (în litri). 33% au declarat ca folosesc mai mult de 100 de litri pe zi (per gospod ărie), 26% consum ă 41-60 de litri pe zi - 63% dintre responden ți sunt conecta ţi la sistemul de alimentare cu ap ă. To ţi responden ţii, în afar ă de doi dintre cei conecta ţi, au robinet afar ă în ograd ă (ci şmea de curte) și dou ă gospod ării - 39% dintre responden ți cump ără ap ă îmbuteliat ă. Dintre ace ştia, doar un respondent a r ăspuns c ă apa de la robinet nu este potabil ă. În 13 alte cazuri, responden ții au declarat c ă, consum ă ap ă îmbuteliată din cauza gustului, în zilele de s ărb ătoare și o cump ără pentru copii - Mai mult de jum ătate (55%) dintre cei care cump ără ap ă îmbuteliat ă, cump ăra 1-5 sticle pe lun ă. 36% cump ără 5-10 sticle pe lun ă și doar 9% cump ără mai mult de 20

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 201

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

de sticle. Unii responden ți (din Slobozia Mare) au spus c ă, cump ără ap ă în sticle de 6 litri pentru b ăut și g ătit. - Aproape to ți responden ții au putut s ă prezinte facturile lor. Cei care au f ăcut-o, au prezentat facturi din luna precedent ă variind de la 5,5 - 200 de lei, cu o valoare medie de 48 de lei. Aceste gospod ării au consumat în medie 9,8 m 3 de ap ă. Costul mediu al apei este de aproximativ 4,8 lei/m 3, variind de la 2,5 la 6,5 lei/m 3. - 66% din responden ți au declarat c ă şi-ar putea permite s ă pl ăteasc ă mai mult pentru ap ă de o calitate mai bun ă, 30% au declarat c ă sunt mul țumi ți de calitatea apei, subliniind faptul c ă nu î şi pot permite s ă pl ăteasc ă mai mult pentru ap ă de o calitate mai bun ă, iar 4% ar dori s ă aib ă ap ă de o calitate mai bun ă, dar nu şi-ar putea-o permite. - dintre cei care au declarat c ă şi-ar putea permite s ă pl ăteasc ă mai mult pentru ap ă de o calitate mai bun ă, 33% au spus c ă ar putea pl ăti cu 1-3 lei mai mult pentru 1 m 3, 20% dintre responden ți au declarat c ă ar putea pl ăti cu 4-7 lei mai mult pentru 1 m 3, în timp ce 3 % ar fi în m ăsur ă s ă pl ăteasc ă cu 8-10 lei mai mult pentru 1 m 3. - o majoritate covâr șitoare (83%) de responden ți sunt de acord cu propunerea c ă ar trebui s ă pl ăteasc ă pentru colectarea și tratarea apelor reziduale, în timp ce 17% nu sunt de acord.

Gospod ării care nu au o surs ă de ap ă curent ă. Acest grup cuprinde doar dou ă gospod ării. Venitul mediu pe familie în acest grup de responden ţi este de 3.250 lei. Acest grup consum ă mai pu țin ă ap ă, dar folose şte ap ă livrat ă de o cistern ă pentru irigare. Una dintre cele dou ă gospod ării este nemul țumit ă de calitatea apei, invocând gustul prost al apei. Nici una din cele dou ă gospod ării nu consider ă c ă sunt informate cu privire la calitatea apei, la fel, nu cred c ă aceasta este verificat ă într-un laborator. Ambele gospod ării doresc s ă fie conectate la sistemul centralizat de alimentare cu ap ă și ar fi dispuse s ă pl ăteasc ă pentru conectare. Cu toate acestea, nici una dintre acestea nu ar achita 15 lei/m 3 sau mai mult pentru ap ă, chiar şi de cea mai bun ă calitate. Ambii responden ți au declarat c ă ar pl ăti pentru colectarea și epurarea apelor reziduale. Ambele gospod ării au declarat c ă şi-ar putea permite s ă pl ăteasc ă o contribu ție de pân ă la 1.000 lei pentru conectarea la ap ă.

Gospod ării care nu sunt conectate la o conduct ă de ap ă, dar au acces la un sistem centralizat de alimentare cu ap ă în localitate. Acest grup include 34 dintre gospod ăriile chestionate. Venitul mediu pe familie în acest grup de responden ţi este de 2.543 lei, variind de la 635 la 7.800 lei. O treime din responden ți au afirmat c ă dispun şi de transferuri de peste hotare în afar ă de aceste venituri, dar nu au indicat nicio sum ă. Date cheie privind conectarea acestora la sistemul de alimentare cu ap ă, consum, precum și disponibilitatea de a pl ăti sunt rezumate dup ă cum urmeaz ă: - Sursa de ap ă o Fântâni de mic ă adâncime - aproximativ 65% au declarat c ă dispun de o fântân ă de mic ă adâncime în curtea lor, ca o surs ă alternativ ă de alimentare cu ap ă

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 202

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

o Fântâni publice și alte surse - aproximativ 26% din responden ţi au declarat că utilizeaz ă ap ă dintr-o fântân ă public ă, fântâna vecinului sau una din strad ă o Cisterne - 43% dintre responden ți au spus c ă au rezervoare pentru a stoca apa de la conducta de ap ă centralizat ă. Capacitatea medie de stocare a cisternelor este de 1,46 m 3. o Apa de ploaie - 29% din gospod ării colecteaz ă apa de ploaie, în timp ce 14% p ăstreaz ă apa în rezervoare, aducând ap ă de la fântân ă. În medie, capacitatea rezervoarelor este de 3 m 3. - responden ții au fost ruga ți s ă evalueze cantitatea de ap ă folosit ă zilnic (în litri). Cei, care au o fântân ă de mic ă adâncime în curtea lor, consum ă în medie 18,7 g ăle ți pe zi sau aproximativ 187 de litri pe zi pentru fiecare gospod ărie. Pentru cei care folosesc fântâni publice sau ap ă din alte surse, consumul mediu a fost de 5,88 g ăle ți pe zi sau aproximativ 58,8 litri pe gospod ărie zilnic - 53% din responden ţi au raportat c ă, cump ără ap ă îmbuteliat ă. Aproximativ 29% din gospod ăriile intervievate cump ăra 5-10 sticle de ap ă. 21% consum ă mai pu țin ă ap ă îmbuteliat ă - 1-5 sticle şi 3% dintre cei care cump ără ap ă îmbuteliat ă, cump ăra mai mult de 20 de sticle. - În majoritatea cazurilor (56%), distan ța de la gospod ărie la re țeaua centralizat ă de alimentare cu ap ă este mai mic ă de 500 de metri. Mai pu ţini responden ți (32%) se afl ă la o distan ță mai mare de 500 -1.000 m. Trei gospod ării – la o distan ţă mai mare de 1.000-1.500 metri și doar o gospod ărie este situat ă la mai mult de 1.500 de metri de la re țeaua centralizat ă de alimentare cu ap ă - 79% dintre responden ți ar dori s ă foloseasc ă ap ă de la un sistem centralizat de alimentare cu ap ă. - Responden ții au fost ruga ți s ă precizeze motivul pentru care nu sunt conecta ţi la re țea. Motivul cel mai des invocat de neconectare la sistemul centralizat de alimentare cu ap ă a fost imposibilitatea de a pl ăti contribu ția. Al ții au men ţionat faptul că dispun de o fântân ă în curte sau o alt ă surs ă. - Dorin ța de a pl ăti pentru îmbun ătățirea calit ății apei - 41% au declarat c ă ar putea pl ăti pân ă la 15 lei pe 1 m 3 de ap ă de calitate mai bun ă, în timp ce 59% au spus ca nu ar fi dispu și s ă pl ăteasc ă.

10.4.5 Clusterul Borceag, Chioselia Mare și Frumu șica Localitatea Borceag dispune de un sistem centralizat de alimentare cu ap ă cu probleme semnificative legate de sursa de ap ă. În satele Chioselia Mare și Frumu șica serviciile vor fi finalizate în viitorul apropiat prin construirea unui apeduct și a unui sistem de alimentare cu ap ă a institu țiilor publice. În Frumu șica s-a renovat, de asemenea, o parte din re țeaua la care sunt conectate 74 de gospod ării. Aceasta este principala surs ă de ap ă pentru localit ăţ ile care dispun de un sistem centralizat de alimentare cu ap ă. În ultimii doi ani, au fost efectuate teste de laborator cu privire la calitatea apei. Din totalul de 500 de gospod ării din Borceag, 400 (80%) sunt conectate la sistemul centralizat de alimentare cu ap ă. În Borceag, consumul anual de ap ă pe gospod ărie este de 3,5 m 3 în fiecare lun ă, pe timp de var ă ajungând la 5 m 3 pentru fiecare și pe timp de iarn ă la 2 m 3 pentru fiecare. Toate gospod ăriile sunt contorizate și pl ătesc câte 11 lei per 1 m 3 de ap ă.

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 203

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

74 din 275 de gospod ării din Frumu șica sunt contorizate. Cet ățenii pl ătesc un tarif de 11,5 lei per m 3. Studiul gospod ăriilor Studiul s-a realizat pe un e şantion de 18 de gospod ării, cu un total de 76 de membri. Studiul a cuprins întreb ări referitoare la: date demografice și condi ții socio-economice. Principalele rezultate sunt rezumate mai jos. - În mod semnificativ, în studiu s-a ar ătat c ă 33% dintre responden ți sunt șomeri, 21% sunt copii pân ă la 16 ani, 22% sunt pensionari, 21% lucreaz ă în țar ă sau în str ăin ătate sau au propria afacere. - Responden ții de țin 386 capete de animale, dintre care 88% sunt p ăsări; porci, capre și oi - 11% şi 1% vite cornute mari și cai. - Cele mai multe gr ădini au o suprafa ță de 200-300 m 2. - Nici una dintre gospod ării nu dispune de o ser ă.

Gospod ării care sunt conectate la un sistem de alimentare cu ap ă. Venitul mediu pe familie în acest grup de respondenţi este de 2.977 lei. Date cheie privind conectarea acestora la sistemul de alimentare cu apă, consum, precum și disponibilitatea de a pl ăti sunt rezumate dup ă cum urmeaz ă: - Conectarea la sistemul de alimentare cu ap ă o Alimentarea cu ap ă - 63% dintre responden ți sunt conecta ţi la sistemul de alimentare cu ap ă. To ţi responden ţii, cu excep ţia unui respondent, dintre cei conecta ţi au robinete afar ă, în curte. o Ape reziduale - dintre gospod ăriile conectate la sistemul de alimentare cu ap ă, 58% colecteaz ă apele menajere într-o fos ă septic ă cu scurgere direct ă în sol, iar în 17% din gospod ării dispun de sisteme septice vidanjabile. o Surse de ap ă suplimentare – majoritatea gospod ăriilor care dispun de un sistem de alimentare cu ap ă folosesc ap ă şi din alte surse, cum ar fi: 41% din fântâni situate în curte, 41% din fântâni situate în strad ă, 18% colecteaz ă ap ă de ploaie. o Utilizarea surselor suplimentare de ap ă - 42% pentru nevoi casnice, 25% pentru irigare, 33% pentru animale (au fost posibile mai multe r ăspunsuri) - Responden ții au fost ruga ți s ă evalueze cantitatea de apă pe care o folosesc zilnic. 67% au declarat c ă folosesc 4-5 g ăle ți pe zi, 42% au declarat c ă folosesc 21-40 de litri de ap ă, 25% au declarat c ă folosesc 7-10 g ăle ți pe zi, 8% - 100 litri pe zi. - 58% din responden ți nu cump ără ap ă îmbuteliat ă. - Marea majoritate (80%) dintre cei care cump ără ap ă îmbuteliat ă, cump ăra 1-5 sticle pe lun ă. 20% cump ără 10-20 de sticle pe lun ă. - To ți responden ții, în afar ă de unul, au putut prezenta facturile lor. Cei care au f ăcut-o, au prezentat factura din lun ă precedent ă cu o valoare medie de 82 de lei. Aceste gospod ării au consumat în medie 7,35 m 3 de ap ă. Costul mediu al apei este de aproximativ 11 lei/m 3. - 58% din responden ți au declarat c ă şi-ar putea permite s ă pl ăteasc ă mai mult pentru ap ă de o calitate mai bun ă, 17% au declarat c ă sunt mul țumi ți de calitatea apei și 25% ar dori s ă aib ă ap ă de o calitate mai bun ă, dar nu şi-ar putea permite.

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 204

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

- Dintre cei care au declarat c ă şi-ar putea permite s ă pl ăteasc ă mai mult pentru ap ă de calitate mai bun ă, 62% au declarat c ă ar putea plăti cu 1-3 lei mai mult per 1 m 3, 25% dintre responden ți au declarat c ă ar putea pl ăti cu 4-7 lei mai mult pentru 1 m 3, iar 13 % ar fi în m ăsur ă s ă pl ăteasc ă cu 8-10 lei mai mult per 1 m 3. - Responden ții au fost de acord în mare majoritate (92%) s ă pl ăteasc ă pentru colectarea și tratarea apelor reziduale, pe când 8% nu sunt de acord.

Gospod ării care nu au o surs ă de ap ă curent ă. Acest grup a cuprins doar o gospod ărie cu venituri de 1.600 de lei. Nivelul de trai al familiei este descris de c ătre aceasta drept fiind satisf ăcător. Aceast ă gospod ărie nu dispune de o fântân ă în curte, dar folose ște o fântân ă din curtea unui vecin, în medie 10 g ăle ţi pe zi. Se achizi ţioneaz ă ap ă îmbuteliat ă pân ă la 5 sticle de 1,5 litri pe lun ă. Responden ții sunt mul țumi ți de calitatea apei utilizate și consider ă c ă apa este supus ă verific ării într-un laborator. Responden ţii sunt informa ți cu privire la calitatea apei și ar dori s ă foloseasc ă apa de la un sistem de alimentare cu ap ă. Gospod ăria a fost de acord s ă pl ăteasc ă cu 15 lei mai mult per 1 m 3 de ap ă, cu condi ția c ă apa ar fi de o calitate mai bun ă. Respondentul a declarat c ă şi-ar putea permite s ă pl ăteasc ă o contribu ţie de conectare de pân ă la 3.000 lei, în cazul în care o re țea de alimentare cu ap ă este construit ă în apropierea casei respondentului.

Gospod ării care nu sunt conectate la o conduct ă de ap ă, dar au acces la un sistem centralizat de alimentare cu ap ă în localitate. Acest grup include șase din gospod ăriile chestionate. Venitul mediu pe familie în acest grup de responden ţi este de 2.150 lei, variind de la 1.000 la 4.000 de lei. Doar un singur respondent a declarat c ă dispune de transferuri de peste hotare. Date cheie privind conectarea acestora la sistemul de alimentare cu apă, consum, precum și disponibilitatea de a pl ăti sunt rezumate dup ă cum urmeaz ă: - Sursa de ap ă o Fântâni de mic ă adâncime - o gospod ărie dispune de o fântân ă de mic ă adâncime în curtea sa, ca o surs ă alternativ ă de alimentare cu ap ă o Fântâni publice și alte surse - cinci responden ţi au raportat c ă folosesc ap ă dintr-o fântân ă public ă, din fântâna unui vecin sau din fântâna din strad ă o Cisterne - dou ă gospod ării au declarat c ă au rezervoare pentru a stoca apa de la conducta de ap ă centralizat ă. - Responden ții au fost ruga ți s ă evalueze cantitatea de ap ă pe care o folosesc zilnic. Cei care folosesc o fântân ă de mic ă adâncime în curtea lor, consum ă 10 de g ăle ți pe zi. Dintre cei care folosesc o fântân ă public ă sau alte surse de alimentare cu ap ă, consum ă în mediu 7,75 g ăle ți pe zi. - Doi responden ți au declarat faptul c ă cump ără ap ă îmbuteliat ă, 5 sticle (a câte 1,5 litri) pe lun ă - În majoritatea cazurilor (50%), distan ța de la gospod ărie la re țeaua centralizat ă de alimentare cu ap ă este mai mic ă de 500 de metri. În unele cazuri pân ă la 1.000 de metri, şi de la 1.000 la 1.500 m în alte cazuri. - To ţi responden ții ar dori s ă foloseasc ă ap ă de la un sistem centralizat de alimentare cu ap ă.

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 205

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

- 75% au declarat c ă ar putea pl ăti pân ă la 15 lei per 1 m 3 de ap ă de calitate mai bun ă.

10.5 Analiza cost-beneficiu/economic ă - descriere a beneficiilor sociale și a costurilor (analiz ă calitativ ă)

Preg ătirea unei analize economice (Analiz ă cost-beneficiu, ACB) este important ă pentru proiectele de infrastructur ă, în special pentru cele co-finan țate cu ajutorul donatorilor interna ționali. Obiectivul unei ACB este de a analiza impactul unei m ăsuri asupra bun ăst ării societ ății în regiunea (sau țara) în care este implementat proiectul. Aceast ă abordare este ceea ce distinge o ACB de o analiz ă financiar ă, în cadrul c ăreia se iau în considera ţie doar costurile și beneficiile care revin investitorului în urma implement ării m ăsurii. O ACB ar trebui s ă includ ă costurile totale și beneficiile din punct de vedere al publicului care beneficiaz ă de proiect. Conform regulii fundamentale în selectarea proiectelor, beneficiile în urma m ăsurii trebuie s ă dep ășeasc ă costurile acesteia. În esen ță, pentru o ACB acest lucru înseamn ă c ă m ăsura ar trebui s ă genereze o valoare economic ă net ă actual ă (VENA) pozitiv ă. În descrierea eficien ței economice a proiectului, ACB include urm ătorii indicatori: • VENA • RRE. Punctul de plecare pentru calcularea acestor indicatori este fluxul de numerar din analiza financiar ă. Exista multe metode pentru a estima costurile și beneficiile sociale în scopurile ACB. Conform regulii generale, cheltuielile cu privire la proiect ar trebui s ă fie descrise în termeni de cost de oportunitate, în timp ce beneficiile (efectele) m ăsurii ar trebui s ă fie măsurate prin dorin ța societ ății de a pl ăti pentru a ob ține un anumit efect. Adesea se utilizeaz ă tehnica transferului beneficiilor, care implic ă extrapolarea rezultatelor din studii privind sectoare și proiecte similare cu proiectul analizat.

10.5.1 Analiza costurilor socio-economice Diferen țe de pre ț cu privire la mijloacele de produc ție Pre țuri alternative apar pe o anumit ă pia ță atunci când se produc distorsiuni, ceea ce face ca costurile unui factor de produc ție s ă difere de costurile pe care le suport ă societatea. Distorsiunile de pe pia ță pot fi cauzate de existen ța unui monopol, a cotelor și de reglementarea pre țurilor. Având în vedere pia ța competitiv ă a factorilor de produc ție, nu s-au luat în considera ţie distorsiunile de pre ț ale factorilor de produc ție. Doar pre țurile la energia electric ă - care sunt reglementate - difer ă de valorile de pia ță și s-au efectuat corect ările adecvate. Distorsiuni salariale Proiectul nu este de mare amploare și, având în vedere rata șomajului în Republica Moldova, nu se a şteapt ă ca salariile s ă fie distorsionate. Aspecte fiscale Proiectul nu implic ă aspecte fiscale negative. Costuri externe

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 206

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Investi țiile în aprovizionarea cu ap ă și în re țeaua de distribu ție a apei implic ă costuri externe, generate de excluderea temporar ă a terenurilor și str ăzilor din uz; cu toate acestea, costurile date sunt luate în considera ţie în cheltuielile de investi ții (eventuale daune/compensare, repara ții ale drumului). Mai mult ca atât, proiectul are un impact pozitiv asupra mediului natural și nu se a șteapt ă alte costuri externe. O ACB ar trebui s ă ia în considera ţie costurile sociale care nu sunt compensate și care au un impact semnificativ pentru publicul larg, în afar ă de cele care se refer ă direct la proiect. Sc ăderea valorii terenului în imediata apropiere a rezervorului de stocare a apei, turnurile de ap ă și sta țiile de pompare - aceste tipuri de obiecte nu motiveaz ă cump ărătorii, ceea ce înseamn ă c ă terenurile din vecin ătate vor avea o valoare mai mic ă - ar putea constitui un cost extern. Cu toate acestea, loca ția instala ţiilor a fost selectat ă în afara zonelor construite, aproape de instala țiile existente de producere a apei și nu va fi semnificativ ă sau va avea un impact minim. Costuri non-financiare Nu se a șteapt ă ca proiectul s ă implice costuri non-financiare. Costuri sociale care rezult ă din ocuparea suplimentar ă a for ței de munc ă Nu sunt necesare bra ţe de munc ă suplimentare pentru func ționarea proiectului. Sunt necesare pentru implementarea proiectului, dar acest lucru nu va distorsiona pia ța for ței de munc ă și, prin urmare, nu vor ap ărea costuri sociale ca urmare a investi ției.

10.5.2 Analiza beneficiilor socio-economice Diferen țe de pre ț cu privire la mijloacele de produc ție S-a luat în considera ţie efectul angaj ării șomerilor în cadrul construc țiilor. Acest aspect este descris în sec țiunea privind beneficiile sociale din crearea unor locuri de munc ă suplimentare. Aspecte fiscale Transferurile includ toate impozitele, taxele, costurile financiare și subven țiile. Acestea ar trebui s ă fie excluse dintr-o ACB, deoarece nu constituie un cost pentru societate, ci mai degrab ă un transfer de venituri (un instrument pentru redistribuirea venitului). Ele nu contribuie la o cre ștere sau sc ădere a bun ăst ării sociale. Taxa pe valoare ad ăugat ă TVA cuprins ă în cheltuielile de investi ții constituie un transfer, iar fluxurile de numerar folosite pentru a calcula VENA au fost corectate prin valoarea acestei taxe. Beneficii externe Conceptul de efect extern se asociaz ă cu imperfec țiunile de func ționare a pie ței. Un efect extern se produce atunci când ac țiunile unui actor economic produce o schimbare în bun ăstarea unui alt actor economic și aceast ă schimbare nu se compenseaz ă. Cu alte cuvinte, efectul extern se produce în cazul în care func ția de utilitate sau func ția de produc ție a entit ății „A” con ţine variabile reale (adic ă, monetare), valoarea c ărora a fost determinat ă de c ătre alte entit ăți (persoan ă, companie, guvern) f ără a lua în considera ţie impactul asupra nivelului de bun ăstare a actorului „A”. În prezentul proiect, apare un num ăr de beneficii externe ca urmare a implement ării acestuia. Printre principalele efecte externe, ar trebui men ționate urm ătoarele: • Beneficii pentru s ănătate datorit ă reducerii polu ării apei • Beneficii sociale datorate aliment ării continue cu ap ă Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 207

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

• Beneficii de dezvoltare economic ă.

Beneficii pentru s ănătate Abordarea privind estimarea beneficiilor în urma implement ării programelor de îmbun ătățire a calit ății apei presupune determinarea efectelor pozitive asupra s ănătăţ ii, care vor rezulta din implementarea programului și atribuirea unei valori monetare acestora. Aceast ă abordare necesit ă totu şi un studiu precis al rela ţiei dintre poluarea sursei și un r ăspuns (de exemplu, îmbun ătățirea s ănătății, reducerea morbidit ății). Aceast ă rela ție este descris ă într-o func ție de doz ă-răspuns. Aceste studii au fost efectuate în țările UE pentru diferite substan țe poluante, totu şi aplicarea lor în programe de îmbun ătățire a calit ății apei au multe limit ări. Evaluarea economic ă a beneficiilor rezultând din implementarea unui program de îmbun ătățire a calit ății apei este dificil ă din cauza num ărului mic de studii efectuate în acest domeniu, precum și necesitatea de a stabili cu precizie efectele fizice ale acestor programe (cunoa șterea rela ției doz ă-răspuns este esen țial ă). Evaluarea beneficiilor în baza datelor primite din studiile efectuate în alte țări nu d ă rezultate din cauza diferen țelor privind condi țiile care predomin ă în zona de impact a proiectului. Alte limit ări ce ţin de evaluarea avantajelor programului ţin de incapacitatea de a estima unele beneficii în termeni monetari. În literatura de specialitate se indic ă faptul c ă aceste rezultate trebuie considerate în contextul mai multor ipoteze, limit ări și incertitudini în evaluarea beneficiilor. Limit ările includ, printre altele, lipsa unor date cu privire la bolile cauzate de poluarea apei, subestimarea costurilor economice legate de poluarea apei, etc. P. Faircloth 24 descrie patru tipuri de beneficii în urma implement ării programelor de îmbun ătățire a calit ății apei: • Beneficii pentru s ănătate • Beneficii de utilitate public ă • Beneficii non-utilizare • Beneficii pentru utilizatorii de ap ă - agricultur ă, gospod ării. O alt ă problem ă este c ă, de și este evident c ă rata de poluare a apei se va reduce, datele cantitative privind nitra ții și al ţi poluan ţi difer ă de la o localitate la alta şi nu sunt disponibile. Situa ția în comunele în care nu exist ă alimentare cu ap ă este chiar mai greu de estimat. Totu şi, exist ă studii în care se estimeaz ă, în special, beneficiile pentru sănătate. Raportul ECOTEC 25 ofer ă estimarea beneficiilor în urma evit ării bolilor legate de ap ă. Valoarea pe cap de locuitor pentru România (un vecin bun apropiat al Republicii Moldova) este de 27 Euro și aceast ă valoare a fost folosit ă pentru estimare. Efecte sociale datorate aliment ării neîntrerupte cu ap ă Condi ții de munc ă curente în localit ăţ ile, care dispun de un apeduct, nu sunt optime. Sursa func ţioneaz ă de multe ori la capacitate maxim ă și se observ ă adesea nisip. Nisipul și între ținerea necorespunz ătoare cauzeaz ă adesea defec țiunea pompelor. Ca rezultat, apar fluctua ții mari de presiune în re țeaua de distribu ție a apei și se observ ă întreruperea brusc ă a aliment ării cu ap ă.

24 Peter Faircloth (Cranford Economics LTD) et al. „Armonizarea legisla ției de mediu. Studiu privind beneficiile în urma armoniz ării cu acquis-ul comunitar privind mediul” 25 BENEFICIILE CONFORMIT ĂŢ II CU ACQUIS-UL COMUNITAR PRIVIND MEDIUL PENTRU ȚĂRILE CANDIDATE Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 208

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Este dificil de a evalua beneficiile sociale în urma aliment ării neîntrerupte cu ap ă, prin urmare, acestea nu au fost cuantificate. Întreprinderi noi Analiza cererii implic ă analiza cre șterii anuale a num ărului de întreprinderi propor țional cu cre șterea PIB-ului. În prezent, sistemul de alimentare cu ap ă, în special în comunele din afara ora șul Cahul, nu este în m ăsur ă s ă aprovizioneze cu ap ă noile întreprinderi. Aceast ă situa ție este cauzat ă de nivelul ridicat al pierderilor de ap ă în re țeaua de distribu ție a apei în ora șul Cahul și de lipsa re țelei în alte localit ăţ i. Situa ția reduce posibilit ățile de dezvoltare a afacerilor sau întreprinderile vor trebui s ă g ăseasc ă alte surse de ap ă, lucru care poate duce la costuri sociale foarte mari în cazul în care proiectul nu este implementat (sau beneficii sociale înalte pentru implementarea proiectului). Ţinând cont de limit ările privind evaluarea beneficiilor sociale la crearea noilor întreprinderi, s-au utilizat pre țuri alternative de livrare a apei noilor întreprinderi. Pre țul alternativ a fost estimat la 30 lei/m 3, fiind egal cu pre țul de producere și costurile de distribu ție (inclusiv distribuirea în cisterne). Pre țul alternativ s-a aplicat la cererea întreprinderilor din toate clusterele, în afar ă de clusterul 0.

Beneficii non-financiare În afar ă de cele descrise în alt ă parte în acest capitol, în acest proiect nu au fost identificate beneficii non-financiare. Beneficii sociale care decurg din ocuparea suplimentar ă a for ței de munc ă Într-o ACB, ocuparea suplimentar ă a for ței de munc ă constituie un cost, deoarece în cadrul proiectului se utilizeaz ă resurse de munc ă care nu sunt disponibile în scopuri sociale alternative. Exist ă dou ă metode diferite de estimare a beneficiilor sociale ale ocup ării suplimentare a for ței de munc ă: • Utilizarea contabilit ăţ ii salariilor la un nivel mai jos de nivelul salariilor curente din cadrul proiectului • Estimarea multiplicatorului investi țiilor privind venitul social care rezult ă din proiect, şi care va fi mai mare decât venitul pentru investitorii priva ți. Ambele metode au dezavantaje și limit ări. În aceast ă ACB, rezultatele sunt corectate, astfel încât costul de angajare a persoanelor din rândul șomerilor este egal cu zero. În cadrul analizei s-au luat în considera ţie urm ătoarele beneficii sociale din crearea locurilor de munc ă suplimentare: • Cre șterea numărului de locuri de munc ă la implementarea investi țiilor (efect temporar); • Noi locuri de munc ă ca rezultat al dezvolt ării economice, posibile ca urmare a implement ării investi țiilor. Primul beneficiu a fost estimat și descris în detaliu mai jos, în timp ce al doilea nu este cuantificat. Cre șterea num ărului de locuri de munc ă la implementarea investi țiilor Implementarea proiectului are drept rezultat crearea unor locuri de munc ă suplimentare. Este vorba de un efect temporar al investi țiilor în infrastructură, în care o parte semnificativ ă a cheltuielilor de investi ții este asociat ă cu for ţa de munc ă. Nu este posibil ă automatizarea complet ă în timpul construc ției re țelelor de ap ă și canalizare, în special a lucr ărilor de excavare. Astfel, for ța de munc ă necesar ă include o parte semnificativ ă de

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 209

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

muncitori necalifica ţi din rândurile șomerilor. Din cauza lipsei unor date detaliate cu privire la cheltuieli, au fost analizate costuri estimative tipice ale unor proiecte similare pentru a determina cota de salarizare a acestor bra ţe de munc ă din totalul cheltuielilor. În baza acestei analize, s-a asumat o pondere de 30% din cheltuieli pentru o astfel de munc ă, iar în ACB acest rezultat a fost ajustat astfel încât costul de angajare a acestor persoane a fost egal cu zero. Reducerea decalajelor în dezvoltare între regiuni Impactul proiectului asupra reducerii decalajelor de dezvoltare între regiuni rezult ă, în primul rând, din extinderea accesului la infrastructura tehnic ă. Sarcinile realizate în cadrul proiectului au un impact pozitiv şi asupra cre șterii investi țiilor în întreaga regiune. Dou ă aspecte sunt de o importan ță major ă pentru reducerea decalajelor în nivelul de dezvoltare între regiuni. Extinderea infrastructurii este elementul de baz ă al dezvolt ării în regiune și este privit de c ătre localnici ca o cerin ță. Lipsa infrastructurii duce la o degradare în regiune și la un flux de persoane c ătre zone mai bine dezvoltate. Al doilea element în reducerea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni este legat de leg ătura strâns ă între extinderea infrastructurii comunale (inclusiv aprovizionarea cu ap ă) și dezvoltarea economic ă. Proiectul nu prevede doar construc ţia unui apeduct, ci şi s ă ofere posibilitatea de dezvoltare a afacerilor în domeniul comer ţului şi al serviciilor (agricultur ă). Lipsa capacit ății de utilizare a apei constituie o barier ă important ă în dezvoltarea acestor zone, deoarece transportarea apei cu ajutorul cisternelor este mult mai costisitoare. Acest lucru descurajeaz ă poten țialii investitori de a dezvolta activit ăți în zone unde lipse ște infrastructura de baz ă.

10.5.3 Rata rentabilit ății economice (RRE) și valoarea economic ă net ă actual ă (VENA) Tabelul 34 din Anexa F con ține un calcul al ratei rentabilit ăţ ii economice (RRE) și al valorii economice nete actualizate (VENA). Acest tabel cuprinde rezultatele analizei financiare care au fost corectate în termeni de transfer, efecte externe și diferen țe de pre ț în leg ătur ă cu factorii de produc ție. Soldul net al fluxului de numerar a fost corectat pentru costurile și beneficiile sociale descrise mai sus: Corect ări fiscale: • TVA

Diferen țe de pre ț: • Ocuparea șomerilor în construc ții • Decalaje de pre ț pentru pre țurile la energia electric ă

Efecte externe: • Pre țuri alternative legate de dezvoltarea afacerilor • Beneficii în urma evit ării bolilor legate de ap ă

În calcule nu s-a luat în considera ţie grantul pentru c ă constituie un transfer.

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 210

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Dup ă ce s-au realizat corect ările de mai sus, s-a calculat surplusul dup ă efectuarea corect ărilor; aceasta, la rândul s ău, a stat la baza calculului ratei rentabilit ății economice (RRE) și a valorii economice nete actuale (VENA). RRE calculat ă este de 14%, în timp ce VENA este de 211,23 milioane de lei la o rat ă de actualizare de 5%. ACB enumer ă mul ți factori care nu au fost exprima ţi în termeni monetari. Dac ă ar fi posibil să fie estima ţi, valoarea RRE ar fi considerabil mai mare. Rezultatul pozitiv al analizei economice (VENA mai mare ca zero) indic ă faptul c ă dintr-o perspectiv ă public ă, proiectul ar trebui s ă fie implementat.

10.6 Analiza de sensibilitate (senzitivitate)

A fost realizat ă o analiz ă de sensibilitate/senzitivitate pentru a analiza previziunile în cazul unor modific ări a urm ătoarelor variabile: ° Rata ini țial ă de conectare. Se presupune c ă 70% din gospod ăriile din zona unde va fi extins serviciul se vor conecta la apeduct dup ă ce sistemul va fi opera țional. Analiza de sensibilitate a fost realizat ă pentru rata de conectare ini țial ă variind de la 60% la 80%. ° Procentul de noi conect ări per an. Dat fiind c ă rata ini țial ă de conectare este conservatoare, se presupune c ă în fiecare an se vor produce noi conect ări, pân ă când rata de conectare va atinge 90%. În analiza financiar ă se presupune o cre ștere de 2% pe an. Analiza de sensibilitate a fost realizat ă pentru un procent cumulativ de noi conect ări anuale variind de la 0,5% la 4,0%. ° Cre șterea salariului real. Indicatorul cre șterii salariilor reale este folosit în modelul financiar pentru a determina costurile de angajare și, de asemenea, pentru a determina cre șterea veniturilor disponibile al gospod ăriilor. Analiza de sensibilitate a fost realizat ă nu prin schimbarea unui singur indicator privind cre șterea anual ă a salariului real, ci mai degrab ă prin modificarea previziunii de ansamblu pentru întregul orizont de timp al proiectului. Astfel, au fost preg ătite trei previziuni de cre ștere a salariului real (dup ă cum se descrie în sec țiunea privind ipotezele macroeconomice): o Situa ție de baz ă o Situa ţie de baz ă par ţial ă o Pesimist ă. • Cre șterea real ă a PIB-ului. Ca şi în cazul major ării salariilor reale, s-au preg ătit trei previziuni de cre ștere a PIB-ului real, care au fost descrise în sec ţiunea 10 privind ipotezele macroeconomice. Cre șterea PIB-ului real se folose şte în modelul financiar pentru a prognoza cre șterea cererii de ap ă în industrie și din partea institu țiilor. Previziunile propuse sunt: cazul de baz ă, optimist ă, pesimist ă. • Rata de colectare. În prezent, Ap ă-Canal Cahul are o rat ă de colectare foarte bun ă, chiar și de colectare a datoriilor vechi din anii anteriori. Cu toate acestea, în zona de extindere a serviciilor, rata de colectare ar putea fi mai mic ă și ar putea cre ște în viitor, atunci când situa ția financiar ă a consumatorilor de ap ă se va îmbun ătăți. Astfel, au fost preg ătite dou ă scenarii pentru rata de colectare: de baz ă și caz redus. În cazul de baz ă, rata de colectare cre ște rapid, atingând 98% în anul 6 sau crescând anual cu 0,5%. În cazul redus, rata de colectare cre ște lent cu 0,1% anual. • Costul energiei electrice. Ca şi în cazul cre șterii PIB-ului real, s-au preg ătit trei previziuni de cre ștere real ă a pre țurilor la energia electric ă, care au fost descrise în Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 211

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

sec ţiunea 10 privind ipotezele macroeconomice. Previziunile propuse sunt urm ătoarele: cazul de baz ă, optimist ă, pesimist ă.

Pentru fiecare variabil ă, analiza de sensibilitate ofer ă rezultate pentru: ° VANF (C) ° RRF (C) ° VANF (K) ° RRF (K) ° Sustenabilitatea financiar ă (ADEV ĂRAT/FALS, indicând dac ă fluxul de numerar cumulat este pozitiv pe parcursul întregii analize).

Rezultatele analizei de sensibilitate sunt prezentate în Anexa F, Tabelul 36. Analiza arat ă c ă proiectul este sensibil la cre șterile salariale reale și la cre șteri ale pre țului la energia electric ă, şi este mai pu țin sensibil la schimb ările altor variabile. Cu toate acestea, în nici unul din cazuri proiectul nu pierde durabilitatea financiar ă (flux de numerar cumulat mai mic decât zero).

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 212

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

11 Analiza riscurilor (descrierea riscurilor).

11.1 Riscurile tehnice.

Riscurile tehnice ale Proiectului sunt limitate datorit ă existen ței punctului de captare a apei și a sta ției de epurate. Singurele riscuri tehnice sunt legate de construc ția noilor conducte, sta ții de pompare și rezervoare. Toate aceste aspecte sunt aplicate pe larg în Moldova și doar scara proiectului ar putea implica oarecare riscuri: compania care va efectua construc țiile ar putea s ă nu fie preg ătit ă s ă preia un astfel de proiect de anvergur ă, ceea ce ar putea cauza întârzieri în implementare.

11.2 Riscurile pentru mediu.

Proiectul ar putea cauza urm ătoarele riscuri de mediu: - Securitatea procesului de dezinfec ție: reactivii clorura ți care vor fi folosi ți pentru stocarea apei mai mult de 6 ore pot prezenta un risc pentru s ănătatea public ă. - Poluarea cu de șeuri de construc ții: Aceste de șeuri ar putea avea un impact negativ temporar și nesemnificativ asupra calit ății apelor subterane. - Zgomot temporar în timpul fazei de construc ție. Impactul negativ include: praf din lucr ări de construc ții, zgomot în timpul s ăpăturilor, posibilele efecte ale vibra țiilor asupra caselor vechi și transportarea elementelor construite. - Eliminarea de șeurilor din construc ții: De șeurile vor fi generate în timpul construc ției instala țiilor. - Deteriorarea amplasamentelor comunale existente: re țelele vechi de conducte de ap ă, echipamente de transmisie și linii telefonice pot fi deteriorate în timpul lucr ărilor de instalare și de repara ții. - Securitatea muncii la lucr ările de construc ție. - Scurgerile de combustibil și lubrifian ți de la ma șini în timpul construc ției. - Deteriorarea copacilor și plantelor: -

11.3 Riscuri institu ționale.

Cooperarea inter-comunal ă în Republica Moldova nu este bine stabilit ă și cazurile de cooperare inter-comunal ă din sectorul AAC sunt foarte limitate. De asemenea, APL au prea pu țin ă experien ță în cooperarea inter-comunal ă. Astfel, riscul institu țional major este asociat cu cooperarea inter-comunal ă. Acest lucru poate cauza o întârziere semnificativă în preg ătirea proiectului și în transformarea operatorului în operator regional.

11.4 Riscuri financiare.

Proiectul impune trei tipuri de riscuri financiare pentru: - Costurile investi țiilor; - Costurile opera ționale (de exploatare); - Venituri; Studiul actual se bazeaz ă pe estim ări preliminare ale costurilor investițiilor, astfel înc ă trebuie s ă se țin ă cont de faptul c ă costurile investi țiilor sunt pur estimative. Numai dup ă ce va fi preg ătit proiectul de execu ție costurile investi țiilor vor fi estimate cu mare precizie, Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 213

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

costurile finale urmând s ă fie stabilite dup ă alegerea contractantului prin licita ție. Riscul asociat costurilor de investi ție este atenuat în studiul actual prin folosirea costurilor unitare ridicate și investi țiilor neprev ăzute. Proiectul s-ar putea confrunta și cu problema cre șterii costurilor de exploatare. Acest lucru ar putea fi asociat cu controlul slab al costurilor de către operatorul regional, de exemplu prin num ărul excesiv al personalului. Al treilea grup de risc este asociat cu colectarea redus ă a veniturilor. Acest risc ar putea fi cauzat de mai multe motive: - Rata de conectare joas ă la re țea; - Consum redus de ap ă; - Rata sc ăzuta de colectare a sumelor facturate pentru servicii; - Tarif redus cauzate de dezacordul APL de a recupera costurile; Pentru a reduce riscurile financiare în faza opera țional ă, se recomand ă preg ătirea, implementarea și monitorizarea unui program de dezvoltare financiar ă și opera țional ă pentru operatorul regional.

11.5 Concluzii și recomand ări.

Riscurile tehnice, financiare și de mediu ale proiectului sunt limitate și, de obicei, u șor atenuate prin astfel de proiecte. Riscul institu țional este mult mai mare din cauza lipsei de experien ță în Republica Moldova. Se recomand ă ca în timpul preg ătirii și punerii implement ării proiectului s ă se acord ă aten ție în special problemelor de ordin institu țional în cooperarea inter-comunal ă.

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 214

Modernizarea serviciilor publice locale, domeniul de intervenție 1

Anexe

Anexa A Model de Hot ărâre a Consiliului Local de aprobare a princip iului de participare în crearea unei societ ăți pe ac țiuni Anexa B Model de Hot ărâre a Consiliului Local cu privire la participarea în crearea unui operator regional sub forma unei societ ăți pe ac țiuni Anexa C Desenele tehnice pentru op țiunea selectat ă Anexa D Estimarea investi țiilor necesare Anexa E Calcule tehnice Anexa F Analiza financiar ă și economic ă Anexa G Detalii de execu ție

Studiul de fezabilitate pentru unificarea serviciilor de alimentare cu ap ă pentru raionul Cahul cu op țiuni pentru tratarea ape- lor reziduale 215