A AdAm Georgeta racter preponderent cultural, pre- cum Universul artelor, Cum v` place, Anonimi celebri ori Floare de latinitate (aceasta din urm` se adreseaz` nu numai românilor din \ar`, ci ]i celor din afara frun- tariilor). Emisiu nile se caracte ri - zeaz` printr-o patetic` implicare afectiv` a realizatoarei ]i prin gene rosul e]alon al cola bora to - rilor, personalit`\i distincte din N`scut` la 21 septembrie \ar` ]i din str`in`tate. A cultivat 1946 în localitatea Rogojeni, cu mult` dezinvoltur` transmi - jude\ul Gala\i. Absolvent` a Fa - siile în direct ]i s-a implicat, ca cult`\ii de Filologie, Universi- expert al audiovizualului, în orga - tatea Bucu re]ti – promo\ia 1970. nizarea unor seminarii ]i con - Realizator de emi siuni la redac \ia ferin\e interna\ionale sub auspi - înv`\` mânt-programe educa \io - ciile asocia\iei „Ariadna“ pe care nale, Georgeta Adam a func\ionat o conduce. în perioada 1994-1996 ca mem- Este so\ia criticului ]i istori - bru al Consiliului Na\ional al cului literar Ioan Adam, împre- Audiovizua lului unde a coordo- un` cu care a alc`tuit o parte a nat prime le moni toriz`ri ale pos- edi\iei critice de Opere de Duiliu turilor de radio ]i televiziune ]i a Zamfirescu (volu mele V, VI, IX, redactat studii de specia li tate (ex. ap`rute la Editura Minerva, Violen\a în audiovi zual, 1995). 1982-1987) ]i a tip`rit volumul Activitatea radiofonic` este G. C. Nicolescu – Duiliu Zam- legat` de realizarea [n diverse firescu (1980). O scurt` c`l`torie reda c \ii a unor emisiuni cu un ca - în Republica Popular` Chinez` 12 A A 13 i-a oferit ocazia redact`rii unei drama sufletului românesc r`t` - AdAm Ioan expre sii), dialoguri esen\iale, „decla ra\ii de iubire“ pentru înde - citor prin lume. Biblioteca Babel (conectarea p`rtata \ar` asiatic` (e vorba de Într-un moment în care ideea noilor mijloace electro nice de co- bro]ura China, început de dra - de patrie este umbrit` de ispitele municare ]i stocare a informa\iei goste, 1995). O excelent` carte a prosperit`\ii globaliste, aceast` la universul peren al culturii uni- fost consacrat` de cei doi so\i carte devine o dovad` esen\ial` versale). (Georgeta ]i Ioan Adam) spiritua - despre apartenen\a fundamental` C`rturar de solid` forma\ie lit`\ii române]ti de dincolo de a românului, oriunde s-ar afla el, uma nist`, Ioan Adam este autorul Prut. Volumul Bat clopotele pen- la ceea ce Lucian Blaga numea – mai multor c`r\i de critic` ]i isto- tru Basarabia (1995, premiat de frumos ]i exact – „izvorni\a nea- rie lite rar`. Debutul editorial este Uniunea Scriitorilor din Republi- mului“. reprezentat de Introducere în N`scut la 19 august 1946, la ca Moldova în anul urm`tor) De remarcat faptul c` multe opera lui Duiliu Zamfirescu (Edi - Media], jude \ul Sibiu. Absol vent prezint` mi]c`toare dovezi ale dintre aceste confesiuni au fost tura Minerva, 1979), studiu con- al Facul t`\ii de Limba ]i Literatu- unit`\ii de cuget a unui neam f`cute în fa\a microfonului ]i au sacrat unui autor de care Ioan ra Român`, Universi tatea Bucu - desp`r\it vremelnic de ghilotina fost difuzate de emisiunile – nu o Adam ]i-a legat numele ca editor re]ti, promo\ia 1969. Doctor în dat` vibrante – ale Georgetei al câtorva volume din seria de istoriei. Exerci\iul este continuat, filologie. Colaborator înc` din Adam. Continuarea lor se afl` [n Opere, Domnia Sa continuând cu dilatarea considerabil` a ariei 1971 al Radio difuziunii Române românit`\ii, în Proba exilului Clepsidra cu amintiri (Ed. Adam, (dup` dispari\ia tragic` a lui (emisiunile Via\a c`r\ilor, Cro - Mihai Gafi\a) ac\iunea de omo - (Editura Viitorul Românesc, 2003), unde afl`m opi niile a 25 nica literar` etc.) de vine – de la logare a lui Duiliu Zamfirescu 2002) în care, românii risipi\i pe de personalit`\i risipite de via\` 1 octombrie 1996 – rea lizator- drept autor esen\ial al prozei diverse meleaguri ale planetei se pe mai multe continente ]i care, coordonator la Canalul Ro mâ nia române moderne. Paginile de spovedesc celor doi autori cu o prin harul lor, „au adus (...) \`rii Tineret ]i – din 2002 – rea lizator critic` literar` vigu roas`, con- sinceritate – uneori tra gi c` – origi nare un binemeritat pres- de emisiuni la redac\ia literatur`- tigiu“. sacrate unor autori clasici ]i con- menit` s` deseneze harta ampl` ]i arte. Între emisiunile redactate de temporani în volumele Planeta - dureroas` a exilului românesc. Ioan Adam cu distinct profesio - riu (Editura Eminescu, 1984) ]i C`rturari eminen\i, respecta\i în nalism se prenum`r`: Citesc, Inelele lui Saturn (Edi tura Emi- înal te cercuri academice sau mili - deci exist (sub acest generic de nescu, 1998) – confirm` în Ioan tan\i (mai mult sau mai pu\in sorginte carte zian` se afl` un larg Adam o personalitate a „magi - ano nimi) pentru drepturile nea- panoramic al c`r\ilor esen\iale), straturii critice“, a judec`\ii echi - mului lor se manifest` sub flamu- Cum ne v`d? Cum îi vedem? li brate, apt` s` a]eze valorile ra graiului str`bun cu ostilitatea (eseuri radiofonice de ima go lo - noastre literare la locul cuvenit. patriilor lor de împrumut. Ei gie), Isto ria secret` a limbii Bibliografia autorului mai con- fixea z` drama unei des\`r`ri im- române (dezv`luirea erudit` a semneaz` dou` vo lu me de pu bli - puse de injonc\iunile isto riei, sensu rilor uitate ale unor vechi cistic` militant` (în colaborare cu 14 A A 15

Georgeta Adam): Bat clopo tele ce preced discursurile, autorul AltAI Kerim telor potrivite) – cu volumul de pentru Basarabia (Editura Emi- acestei cuprinz`toare anto logii a nuvele ]i schi\e Kaniye. În 1996 a nescu 1995) ]i Proba exilului ]tiut s` deseneze harta gândirii tip`rit la Edi tura Kriterion un (Editura Viitorul Româ nesc, 2002); (individuale ]i colective) ce a Dic\ionar t`tar-turc-român, so- dou` c`r\i despre „a doua Româ - creat România modern`. Cartea cotit o premier` lexicografic` nie“, cea aflat` prin voia istoriei lui Ioan Adam ne reaminte]te mon dial` prin triada lingvistic` în afara grani\elor de ast`zi ale marile nume ale unui secol de operat`. A mai editat (în colabo- \`rii. Autorii au ]tiut s`-]i con- lupt` pentru împli nirea idealu - rare) un Ghid de conversa\ie duc` interlocutorii spre adev`ruri rilor na\io nale, nume pe care s-ar român-turc ]i turc-român care s-a care dor, înf`\i]ân du-ne sufletul cuveni s` le avem totdeauna în bucurat de succes datorit` înve]mântat în graiul de-acas` al minte ca ilustre ]i netrec`toare intensi fic`rii – în ultimii ani – a unor oameni care – chiar dac` modele... N`scut la 13 martie 1937 în comunic`rii dintre cele dou` n-au prea des putin\a s` vor- localitatea Topraisar, jude \ul {n aceea]i editur` (Gramar) popoare. O masiv` Antologie a beasc` româ ne]te – nu se pot Cons tan\a. Absolvent al Facul - autorul a tip`rit eseul Oglinda ]i poeziei române – în selec\ia ]i ar`ta în fa\a jude c`\ii lui Dum- t`\ii de Filologie de la Universi- mode lele. Ideologia literar` a lui traducerea sa în limba turc` – nezeu decât ca români. tatea din Bucu re]ti (sec\ia turc`) Duiliu Zamfirescu – confirmare a poate echilibra cultural antologia În anul 2000, Ioan Adam a – 1962. Între 1976-1997 a lucrat de poezie turc` a lui Nicolae publicat la Editura Gramar „o ga- perenei atrac\ii fa\` de roman - la Radiodifuziunea Român`, De- Ioana ]i Yusuzf Newzat ap`rut` lerie ilustrat` a oamenilor politici cierul Duiliu Zamfirescu. Anul partamentul emisiunilor pentru în urm` cu trei decenii în „Biblio - români“ sub titlul Panteon reg`sit. 2003, [n care a ap`rut amintitul str`in`tate (RRI). Dup` 1990 – teca pentru to\i“ – ajutând la Galeria în cauz` se dovede]te a fi volum consemneaz` ]i apari\ia ]ef al sec\iei emisiunilor în limba cunoa]terea unor teritorii lirice nu numai ilustrat` ci ]i ilustr`, unui incitant volum de pu bli - turc`. În timpul r`zboiului din excep\ionale. Kerim Altai este ]i compus` fiind din excep\ionale cistic`, eviden\iind energia pole - Golf (1991) a fost corespondent traduc`torul în limba turc` al personalit`\i (C.A. Rosetti, mic` a istoricului ]i criticului li - special la Ankara. A participat cu c`r\ii lui Ion Iliescu, Revolu\ie ]i M. Kog`l ni ceanu, Ion C. Br` - terar. Paginile din Parole [n Bal- comunic`ri ]tiin\ifice la sim- tianu, Take Ionescu, Nicolae cania sunt „reac\ii, r`spund prin pozioanele interna\ionale de tur- reform`, lansat` la 12 iunie 1996 Iorga, Iuliu Maniu, Al. Vaida- urmare la ceva bun sau r`u din cologie de la Izmik, Bursa, Izmir la Istanbul în prezen\a autorului Voievod, Ion Mihalache, Con- afar`“, autorul nutrind sentimen- (Turcia), Nicosia (Cipru) ]i Ams- dar, din p`cate, nu ]i a traduc` - stantin-Titel Petrescu). tul c` „ne-am fi [mbarcat cu to\ii terdam (Olanda). În prezent este torului. Mâhnire care îl cutreier` De la genera\ia patetic` a an- pe o alt` «plut` a Medu zei», (...) redactor-]ef al gazetei „Kara - pe Kerim Altai înc` ]i azi. ului 1848 pân` la cea a r`zboa - du]i de valuri mai cur@nd spre deniz“ (Marea Neagr`) a Uniunii ielor mondiale – Ioan Adam in- Balcania marilor discordii, dec@t democrate a t`ta rilor turco-mu - vestigheaz` excelen\a principiilor pe Vestul securizant“. Cartea sul mani din România. unor lideri poli tici deveni\i ]i li - poart` pe copert` sigla editurii Debut editorial târziu (la 47 de ri istorici. Prin amplele eseuri private a auto rului (Ed. Adam). de ani, vârsta arghezian` a Cuvin- 16 A A 17

AndreI mihai înfiora\i de scurgerea inexo rabil` AnGhel Petre prec`dere ca prozator. Autor al a viului din trupul lor“ – dup` volumelor: Prinde\i vulpile (Edi- cum m`rturise]te autorul. tura Eminescu, 1978), }coala Eroul c`r\ii, Matei Arhan - pedepselor (Junimea, 1978), ghelu (comen tator la radioul Lupii la stân` (C. R., 1980), Sita na\ional), ]tie c` – din p`cate – lui Mamona (C. R., 1980), Din- „cea mai nenorocit` ipostaz` colo de iubire (Editura Junimea, pentru un vorbitor profesionist 1980), Întoarcerea fiilor risipi- este s` nu poat` articula un tori (C. R., 1982), Oaspe\ii b` - sunet“. El cunoa]te o astfel de trâ nului Catul (C. R., 1984), dram`, condi\ionat` medical, dar Mo]tenitorul (C. R., 1986), N`scut la 2 iulie 1937 în lo- care poate intersecta ]i mu\enia N`scut la 3 februarie 1944 în Dealul Viilor (C. R., 1988), calitatea Hota rele, jud. Ialomi\a. impus` de injonc\iunile istoriei. localitatea B`i le]ti, jude\ul Dolj. Zodia V`rs`torului de plumbi Absol vent al Institutului de Art` Oricum, întâlnim în cartea lui Absolvent al Facult`\ii de Limba (Editura Militar`, 1989). Teatral` ]i Cinemato gra fic` Mihai Andrei primul „vorbitor ]i Lite ratura Român`, Universi- Proza lui Petre Anghel confi - „I. L. Cara giale“ din Bucu re]ti, profesionist“, deci primul radio- tatea Bucu re]ti – promo\ia 1969. gureaz` un teritoriu epic distinct, sec\ia actorie. fonist investit cu personalitatea Doctor [n filologie. cu multe coresponden\e geo gra - A fost crainic ]i redactor la unui personaj central într-o Între 1974-1990 a fost redac- fice ]i umane de la o carte la alta. Radio difuziunea Român` ]i rea - tor de rubric` la Radiotele vizi u - scriere literar` de amploare. Prioritar r`mâne mesajul mo ral al lizator de programe didactice la nea Român`, respon sabil al pu - „Încerc s` comunic cu lumea prin acestora, revendicân du-se dintr-un televi ziunea cu circuit închis a blica\iei „Radio-TV“ ]i cola bo - gesturi, prin priviri“ – astfel reflex al înv`\`turilor biblice (au- Universit`\ii din Constantine (Al- rator permanent al redac\iei emi- încearc` s` ob\in`, compensato- torul a fost dup` 1998 rector al geria). Dup` 1990 a organizat ]i siunilor culturale ]i al redac \iei riu, dreptul la existen\` comuni- Institutului Teologic Adventist) condus – la solicitarea lui Eugen emisiunilor pentru str`in` tate. înf`\i]ate într-o manier` epic` ca\ional` eroul, care, v`duvit de Preda – Agen\ia de pres` Rador a A debutat cu versuri (volumul difuz`, care a putut în]ela – la cuvânt, î]i afl` salvarea într-o iu- Societ`\ii Române de Radiodi- Duhul p`mântului, Editura Car - timpul potrivit – ochiul vigilent bire romantic` ]i tonic` în acela]i fuziune. Din 1996 este edi torul tea Româneasc`, 1971). Un stu - al cenzurii. Dup` 1990, Petre timp – desf`]urat` într-un Bu- buletinului „România v`zut` din diu despre Mihai Ralea – voca\ia Anghel s-a dedicat unor activit`\i str`in`tate“. cure]ti în care (totu]i!) „fericirea eseului (C. R., 1973) reprezint` social-pedagogice care l-au \inut Este autorul romanului De ce exist`“... fructificarea editorial` a tezei departe de crea\ia original` – pe tocmai eu? – ap`rut în toamna sale de doctorat. Începând din care cu un deceniu mai devreme anului 2001 la Editura Tritonic 1976 – când îi apare romanul o cultivase cu asiduitate, reu]ind din Bucu re]ti. O carte despre Fratele nostru Emanuel (C.R., s` lanseze uneori ]i trei c`r\i pe „oameni afla\i în haosul dispe - Premiul Asocia\iei Scriitorilor parcursul unui singur an (1980) ]i r`rii, luptând s` redevin` ei în]i]i din Bucure]ti) – se afirm` cu s` marcheze editorial una din 18 A A 19 cele mai active prezen\e ale AntoFI George activ` aveau s` determine apro- s-a întâmplat în cazul George epocii. O carte de educa\ie barea de c`tre conducerea insti- Antofi/miori\a. Personalitatea moral` (Davidiada, 1998) ]i o tu\iei a noii emisiuni miori\a, jurnalistului (dinamism ]i echili- edi\ie îngrijit` de subiect din (1967) propus` de George Antofi bru, tr`ire patetic` a evenimen - opera lui Petre |u\ea, (Nelini]ti drept veritabil` tribun` a culturii telor, generozitate ]i respect fa\` meta forice, Editura Eros, 1994) populare. Folclori]ti reputa\i, de tradi\ie) a fost transferat` „co - reprezint` o recolt` sumar` în ra- etno grafi cu vechi stagii în cer - pilului s`u radiofonic“, emisiunii port cu perioada antedecembrist` cetarea fenomenului, mae]tri ai menite s` confere culturii popu- a autorului care, în compensa\ie, artei populare, instrumenti]ti ]i lare române]ti ]ansa remanen\ei. avea s`-]i dirijeze, dup` 1990, creatori de instrumente, gazetari În anul 1982, George Antofi talentul spre artele plastice. Mai interesa\i de lumea satului s-au pu blica la Editura Minerva cea multe expozi\ii personale de pic- N`scut la 19 septembrie 1932 perindat an dup` an la microfonul de-a doua edi\ie a volumului tur` deschise în \ar` ]i peste în comuna P`\e]ti, jude\ul Vran - acestei emi siuni – devenit` în Poezii populare române de hotare confirm` schimbarea de cea. Absolvent al Facult`\ii de timp una dintre cele mai ascultate G. Dem. Teodorescu. Masiva cule - Filosofie a Universit`\ii Bucu - registru a acestui artist care, la un ]i pre\uite de publi cul radiofonic. gere a folclorului versificat mun - moment dat s-a implicat ]i în re]ti (specialitatea psihologie). Civiliza\ia popular` – intens tenesc era din nou la îndemâna politic`, fiind (1995-1996) consi - De la 1 martie 1964 a lucrat la amenin\at` de planurile malefice cititorilor, la aproape un veac de lier pentru pres` ]i imagine al Radiodifuziunea Român`, redac - ale oficialit`\ii de „moderni zare la prima sa ie]ire în public. Din PDAR, forma\iune politic` între \ia emisiunilor literare, pân` la silit`“ a satului românesc – ]i-a totalul de aproape 1000 de pagini timp disp`rut`. pensionarea sa, la 1 ianuarie aflat în miori\a radiofonic` un ale impre sio nantei c`r\i, circa 1995. Ini\iaz` din anul 1966 emi- bastion al rezisten\ei în fa\a furiei 200 apar\ineau îngrijitorului noii siunea Pe un picior de plai (în administrative. Spectacolul edi\ii. Comentariile exacte, notele cuprinsul c`reia s-a difuzat An- Printre f`uritorii miori\ei – tologia de poezie popu lar`) in- desf`]urat la Sala Radio în seara ]i glosarul, indicii bibli o grafici troducând la radio dimensiunea zilei de 12 decembrie 1972 – s-a erau expresia unei profunde cu - cercet`rii etnografice aplicate dovedit unul de anvergur` artis- noa] teri a domeniului. Ani la rând, prin înregistr`ri de teren, într-o tic`. Prin el se exprima deschis George Antofi a lucrat la aceast` vizi une sistematic`. Atrage un opozi\ia fa\` de tendin\ele ideolo- oper` de reîncadrare a genialei num`r apreciabil de speciali]ti de gizante ale momentului, urm` - sinteze a folclorului românesc în la Institutul de Etnografie ]i Fol- rind recalibrarea folclorului prin aria contemporaneit`\ii. Din p` - clor ]i de la Muzeul Satului, in- para digma „omului nou“. cate, în 1985, când Editura Miner - stitu\ii ale c`ror arhive au fost Rareori în istoria Radioului va relua în prestigioasa colec\ie „deschise“ milioanelor de ascul - un realizator s-a identificat cu „Biblioteca pentru to\i“ edi\ia lui t`tori. Coeren\a programului edi- emisiunea asupra c`reia ]i-a aple- George Antofi, multe din textele torial ]i substan\a etnofolcloric` cat o bun` parte din via\` cum populare culese, la sfâr]itul seco - 20 A A 21 lului al XIX-lea, de G. Dem. un an mai târziu în redac\ia emi- AslAm Constantin controlului asupra unui anumit Teodorescu au fost înl` turate. siunilor muzicale, ocu pându-se domeniu. C`rturar distins ]i echi - Considerate mistice, aceste texte precump`nitor de progra mele librat, el a izbutit s` fac` din î]i a]teapt` reeditarea, într-o consacrate muzicii de oper` ]i „con ceptul abstract al filoso fiei, form` identic` celei din 1982. S-ar operet`. În 1996 devine realiza- corespunz`tor rigorii ]tiin\ei filo - putea ca un editor ge neros s` o tor-coordonator la Canalul sofice, un bun public“, în opinia fac` nu peste prea mult timp, Româ nia Muzical. sa „emisiunile de filo sofie fiind apreciind la justa valoare efor- Emisiuni de autor: Incursi- un loc de întâlnire al unor opinii turile de colec\ionar ale lui une în istoria operei comice, diferite sau divergente (...) adre - G. Dem. Teodorescu ]i – nu mai opera pe în\elesul tuturor, sân du-se tuturor celor care nu vor pu\in – pe acelea de exeget avizat opera – între ridicol ]i sublim, s`-]i tr`iasc` via\a în mod întâm- al folclorului ale confratelui nos- opera omnia, Povestea unui N`scut la 14 octombrie 1954 pl`tor ]i care consider` autocu - tru George Antofi. personaj. Transmisiuni în direct în comuna P`ltinoasa, jud. Su - noa]terea ]i în\elep ciunea drept de la manifest`ri lirice (George cea va. Absolvent al Facult`\ii de valori care merit` respectul ]i pre - Enescu – Bucure]ti, Richard Istorie-Filosofie a Universit`\ii \uirea noastr` necondi \io nat`“. Wagner – Bayreuth), concerte ]i Bucure]ti, specializat în istoria Autor al volumelor Palimpses- recitaluri sus\inute de Luciano filosofiei universale ]i române]ti. tul identit`\ii româ ne]ti. Reflec\ii ArdeleAn ligia Pavarotti, Teresa Berganza, Bar- Doctor în filosofie. Conferen\iar asupra fundamentelor culturale bara Hendricks, spectacolele cu universitar la Universitatea Na\ i - ale filosofiei (Editura Crater, Oedip în regia lui Andrei }erban o nal` de Arte din Bucu re]ti. Din 2000) ]i Problema ontologic` în ]i Götz Friedrich. A fost una din- 1990 este realizator de emisiuni gândirea european`. Modele tre colaboratoarele pre\uite de la Radiodifuziunea Româ n`, con cep tuale ]i interpret`ri semni - Iosif Sava pentru tenacitatea ]i redac\ia ]tiin\`. Domeniul pre - ficative (Editura Pelican, 2003), competen\a sa. dilect îl constituie filosofia ]i Constantin Aslam ]i-a pro pus s` Volumul Consonan\e lirice, logi ca, fapt evi den\iat de emisiu- investigheze principalele itine - ap` rut în 1990 la Editura Muzi- nile sale radioenci clo pedia rarii ale gândirii filosofice româ - cal`, cu ]i despre baritonul Mi- pentru tineret, mediateca, Pla - ne]ti ]i continentale. Cercetarea hail Arn`utu, face ]i el dovada iu- N`scut` la 24 iunie 1949 la ne ta radio, Idei în nocturn`... sa este subsu mat` nevoii omului birii autoarei pentru muzica de Timi]oara. Absolvent` a Conser- Într-un moment în care jurnali]tii contemporan de a se confrunta cu vatorului de Muzic` „Ciprian oper` ]i personalit`\ile care au radio se consider` adeseori ap\i marile modele culturale ]i de Porum bescu“ – Facultatea de dat str`lucire artei lirice. s` fac` fa\` celor mai diverse arii gândire, dobândind astfel, în con - Pedagogie ]i Muzicologie (1972). de activitate, eludând princi piul di\iile asediului hipertehnologiei, Angajat` ini\ial în Corul Radio speciali z`rii, Constantin Aslam a reazemul necesar al în\elepciunii (1 august 1972), este transferat` ilustrat tocmai necesitatea hiper- veacurilor. Cursurile sale univer- 22 A A 23 sitare (Modele de investiga\ie on- a se consacra scrisului (m`rturia În 1972 devine redactor-]ef al pierre, o mas` pe cinste, sarea tologic`. O perspectiv` istoric` autorului). Debut editorial relativ revistei plurilingve Nouvelle Eu- exilului, Întoarcerea la matc`, ]i sistematic`, Sociologia educa - târziu cu volumul de teatru Vin rope, ce apare în Luxemburg sub puse în und` de regizorul prefe rat \iei între teorie ]i practic` peda- solda\ii ]i alte piese ]i cu pla- direc\ia lui Mimmo Morina, con- al autorului, Dan Puican. De gogic`, Teorii sociologice ale cheta de versuri }odron (ambele tribuind la cu noa] terea pe conti- mare succes s-a bucurat Caviar, educa\iei în secolul XX ]i Identi- la Editura Eminescu, 1970). nent a poeziei româ ne. vodk` ]i bye-bye, spectacol tate ]i Globalizare) – aflate deo- Lucr` rile sale dramatice fuseser` Poezia sa va fi tradus` în di- radio fo nic itinerat de echipa con- camdat` doar la dispozi\ia stu- jucate deja pe scenele române]ti: verse limbi, precump`nitor în dus` de amin titul regizor în di- den\ilor de la bellearte pot consti- Vin solda \ii ]i Garderobierele, francez` ]i în italian`, iar piesele verse col\uri de lume, g`zduit tui substan\a unor c`r\i viitoare, scris` în cola borare cu Constan- de teatru vor fi editate ]i repre - fiind mai cu seam` de centrele menite a-l impune pe Constantin tin Enache,, la Studioul „Casan- zentate pe mai multe continente culturale române]ti din New Aslam între cei mai sobri ]i apli- dra” al IATC în sta giunea 1968- (Vin solda\ii la New York, Karls - York, Paris, Roma, Viena ori de ca\i cercet`tori în domeniul disci- 1969, Kant (al c`rui text este ire- ruhe, Londra, Paris, M`rul la fun da\ii amicale din Germania, plinelor filosofice. mediabil pierdut), la Sala Studio Edmonton, Fântâna la Copen- Spania, Portugalia, Israel ]i din a Teatrului de Stat din Re]i\a haga, Ce ne facem f`r` Wili? la Australia. Piesa face parte din (1969-1970), Ceain`ria de argint Washington, San José ]i Londra, tripticul intitulat Amprenta exilu- la Institutul de Arhitectur` din Domni]oara Helsinka la Ankara, lui ]i a fost distins` cu premiul Bucu re]ti (1970-1971). O rug`ciune de prisos la Dort- UNITER-2000. În distribu \ie se AstAlo} George Devenit membru al Uniunii mund, Lyon, Washington etc.). afl` actorii Tamara Buciu ceanu, Scriitorilor este trimis ca repre - În 1992-1993, în timpul unor Stela Popescu, Alexandru Ar]inel zentant al acesteia la Congresul întâlniri pariziene, Eugen Preda îi ]i Eugen Cristea. PEN-Clubului Interna \ional des - pro pune organizarea la Teatrul La jum`tatea anilor ’90, f` ]urat la Piran (Slo venia) unde Na\ional Radiofonic a unei „Sta - George Astalo] s-a întors în Pierre Emmanuel, pre]e din tele giuni Astalo]“. Proiectul va do - România desf` ]urând o energic` PEN-Club, îi ofer` o burs` de bân di via\` ]i va continua chiar ]i activitate public`. Autor de emi- studii în Fran\a. Stabilit definitiv dup` trecerea în eter nitate a celui siuni radio ]i tv, el continu` s` la Paris, George Astalo] duce o dintâi director ge neral din istoria r`mân` în primul rând un scriitor existen\` plin` de împliniri ]i dezam` giri – asupra c`reia va postrevolu\ionar` a Societ`\ii preocupat intens de destinul ope - N`scut la 4 octombrie 1933 la depune m`r turie, peste ani, în Române de Radiodifuziune. În rei sale prolifice. Mai multe edi\ii Bucure]ti. Absolvent al }colii de volumul Exil (pri mul tom al aces- fonoteca Radioului se afl` ast`zi din poemele, eseurile ]i piesele ofi\eri topogeodezi – promo\ia tor „memorii ale unei memorii“ – în interpret`ri de marc` – sale de teatru sunt puse la dis- 1953. Ofi\er activ al armatei va fi tip`rit la Editura „Casa lucr`ri precum Ceain`ria de pozi\ia cititorului român. Autorul române timp de un deceniu, este Radio“ ]i lansat la edi\ia 2003 a argint, Ce ne facem f`r` Wili?, nu pierde nici o ocazie în a se trecut în rezerv` la cerere, pentru Târgului de carte „Gau deamus“). domni]oara helsinka, robes - al`tura acestuia. Calit`\ile sale 24 A A 25 ludice îi înlesnesc vizi bil comu- tologic` a poeziei române]ti de 1996 – ca redactor-]ef al Agen\iei ind pozi\ia demn` a României în nicarea cu publicul. ast`zi). Avem în vedere antologi- de pres` Rador. În prezent reali - comba terea „suverani t`\ii limi- În anul 2000 devine consilier ile de poezie basara bean` (Ver- zator-coordonator la amin tita tate“, propagat` de a]a-zis` „doc- al directorului executiv al Soci- sant lyrique), israelian` (Héritage agen\ie ]i membru în Consiliul de trin` Brejnev“ într-un context în et`\ii Române de Radiodifuziune lyrique), bucovinean` (Racines Administra\ie al SRR. care sferele de influen\` erau – Drago] }euleanu pentru ca, din lyriques) ca ]i antologia de\inu - Împreun` cu generalul (r) strict delimitate ]i Occidentul nu 2002, o dat` cu numirea acestuia \ilor politici români din perioada Constantin Olteanu, fost ministru p`rea dispus s` descurajeze hege- ca manager gene ral s` devin` comunismului, sugestiv intitulat` al Ap`r`rii Na\ionale, a semnat monia Mos covei. Cartea – cu - consilier al noului pre]edinte al În spatele gratiilor (Derrière les volumul România – o voce dis- prinzând convorbirile dintre jur- Societ`\ii Române de Radiodi- barreaux). tinct` în Tratatul de la Var]ovia nalistul „provocator“ ]i demni- fuziune. Dincolo de contes t`rile (Editura Aldo, 1999) aducând tarul în retragere, de\in`tor al la care a fost supus, George Asta- contribu\ii la cunoa]terea pozi\iei multor istorii de culise – poate in- lo] s-a str`duit s`-]i manifeste în- „eretice“ în sistemul defensiv al teresa atât specialistul în istorie crederea în Radiodifuziune prin fostului lag`r socialist ]i sublini- recent`, cât ]i pu bli cul larg. programele al c`ror autor inspirat AVrAm dumitru s-a dovedit a fi. Ciclul Povestiri din marele ]i micul Paris (reali - zat [mpreun` cu Titus V[jeu), di- fuzat bilunar de Radio România V Actualit`\i s-a bucu rat de aten\ia U unui mare num`r de ascult`tori, bucuro]i s` retr`iasc` (ori, dup` caz, s` descopere) clipe de gra\ie din istoria celor dou` ora]e c`rora, prin voia sor\ii, scriitorul George Astalo] le apar\ine în N`scut la 3 iulie 1946 în egal` m`sur` – Bucure]ti ]i Paris. localita tea Balote]ti, Sectorul De notat ]i presta\ia de tradu - Agricol Ilfov. Absolvent al Facul - c`tor a acestuia, pus` în valoare t`\ii de Limba ]i Literatura de câteva volume ap`rute la Edi- Român`, Universitatea Bucure]ti tura „Casa Radio” – ce se al`tur` – promo\ia 1968. Studii postuni- celor ap`rute în Fran\a – precum versitare de jurnalistic`. Ethique et Esthétique (antologie Dup` 1990 a lucrat la Radio - a poeziei române) sau în Româ- difuziunea Român` ca secretar nia (Spectre lyrique – selec\ie an- ge neral de redac\ie ]i – dup` B 27

ca ]i mentorului s`u – profesorul Educa\iei ]i ]i-a exercitat man- universitar Ion Petrovici) din datul de membru al Consiliului pricina concep\iilor sale declarat de administra\ie al Socie t`\ii B metafizice. Ultimul sfert de veac Române de Radiodifuziune. Pro- al existen\ei sale s-a petrecut gramele Radioului s-au bucurat BAGdAsAr nicolae versit`\ii din Bucu re]ti (1918- practic sub semnul aceluia]i de la începuturi de contribu\ia sa 1922). Între 1922-1926 ]i-a con- boicot al noilor oficialit`\i, chiar autoritar` în domeniul filosofiei, tinuat studiile la Berlin, „ora]ul dac`, la trecerea sa în nefiin\` unele din textele ce formeaz` filosofilor“, unde ]i-a ob\inut tit - (1971) avea s` fie omagiat în universul bibliografic al gândi- lul de doctor cu o tez` despre „Revista de filosofie“, de a c`rei torului fiind citite în premier` la No\iunea de valoare în filosofia edi tare se îngrijise cândva cu Radio (v. conferin\a Via\a unui lui Rickert. Întors în \ar` avea s` atâta devotament. filosof englez: David Hume, în se afirme ca un important gândi- Abia în 1988 un volum de Universitatea radio din 22 oc- tor de sorginte neokantian`, acti - Scrieri – prefa\at de profesorul tombrie 1932, prefigurând apa - vând în cuprinsul Societ`\ii Gheorghe Vl` du\escu – avea s` ri\ia volumelor Cercetare asupra Române de Filosofie ]i ca secre- marcheze reintrarea în circuitul intelectului omenesc – 1936), ori Fidel colaborator al postului tar al „Revistei de filosofie“ public a operei acestui gânditor, Teoria fatalismului (Universi- na\ional de radio înc` din 1930 (1928-1944), publica\ie de profil autor al unor lucr`ri precum tatea radio din 7 sept. 1943), (conferin\e pe teme filosofice în ce a contribuit semnificativ la cir - Filosofia contemporan` a istoriei text menit s` contribuie la cu - Universitatea radio din 9 mai, cu la\ia ideilor filosofice în Româ- (1930), Istoria filosofiei româ - noa] terea ]i r`spândirea volumu- respectiv din 21 noiembrie), nia. A func\ionat în paralel ca ne]ti (1940), Teoria cuno]tin\ei lui lui Vasile Conta, Teoria fata - Nicolae Bagdasar (1896-1971) a asistent universitar în domeniul (vol. I 1941, vol. II 1942). lismului – Teoria ondula\iunii fost desemnat admi nistrator logicii ]i al teoriei cunoa]terii (în Nicolae Bagdasar a semnat universale, acestea f`când parte (mem bru al Consiliului de admi - epoc`, discipli na era definit` temei nice studii despre filosofia din C`r\ile româ ne]ti cu r`su - nistra\ie) al SRR la 8 mai 1941 ]i „teoria cuno]tin \ei“), fiind numit lui George Berkeley, David net, potrivit genericul ciclului a func\ionat ca atare pân` la 23 în 1942 titular al catedrei de isto- Hume, Vasile Conta, Edmund g`zduit de Universitatea radio. august 1944. N`scut în anul 1896 ria filosofiei moderne ]i contem- Husserl, Constantin R`du lescu- Nicolae Bagdasar – frate al emi- în localitatea Ro]ie]ti, din fostul porane de la Universitatea din Motru ]i – împreun` cu Virgil nentului neurochirurg Dimitrie jude\ F`lciu, într-o familie \`r` - Ia]i. De]i dobândise o unanim` Bogdan ]i C. Narly – a consacrat Bagdasar (1893-1946) – a mai neasc`, viito rul c`rturar de elit` a recunoa]tere ca epistemolog, filosofilor stoici o Antologie vorbit la microfonul Radioului luat parte la primul r`zboi mondi- Nicolae Bagdasar avea s` fie filoso fic` în anul 1943. despre Pro bleme noi în filosofie al (1916-1918) devenind – dup` epurat din înv`\`mântul universi- Între 1941-1944 a fost admi - (Universitatea radio – 1932) demobilizare – student al Facul - tar în 1944 (aplicându-i-se ace - nistrator al „Casei }coalelor“, despre Schopenhauer artist (Uni- t`\ii de Litere ]i Filosofie a Uni- la]i tratament abuziv [n domeniu puternica editur` a Ministerului versitatea radio din 27 sept. 28 B B 29

1941), A. D. Xenopol – filosof al Desf`]oar` o bogat` activitate BArAn Iulia-leonora Zina Molcu\ (Editura Albatros, istoriei (Universitatea radio din ob]teasc` în sprijinul breslei ca 1981). Câteva titluri de mare 10 iu lie 1942) ori despre Kant ]i pre ]e dinte al sindicatului de r`sunet ale unor autori portughezi proiectul s`u de pace etern` între pres` „Mediavest“ ]i ca vicepre - ]i brazilieni: Filosofia edu ca\iei popoare (Universitatea radio ]edinte al SZR. de Arnaldo Niskier (Editura Eco- din 28 ianuarie 1944). O m`rturie Prezen\a sa ca jurnalist la în- nomic`, 2000), Dependen\` ]i de mare utilitate pentru în\ele - ceputul anilor ’90 pe fronturile ce dezvoltare în America Latin` de gerea impactului de început al au însângerat fosta Iugoslavie l-a Fernando Henrique Cardoso ]i Radioului asupra publicului s`u o condus la scrierea volumului Enzo Faletto (Editura Univers, constituie conferin\a Psihologia Cronologie amar` (180 de zile de 2000), Lumea în Portughez`: un ascult`torului de radio (14 sep- r`zboi iugos lav), ap`rut` la Edi- dialog de F. H. Cardoso ]i Mário N`scut` la 27 mai 1957 la tembrie 1934). tura Intergrat. R`zboaiele ]i ten- Soares (Editura Fun da\iei Cultu - Bucu re]ti. Absolvent` a Facul - siunile din diverse col\uri de rale Române, 2001), De vorb` cu t`\ii de Limbi Str`ine de la Uni- lume constituie subiectul unor João Carlos Martins de David versitatea Bucu re]ti – speciali- volume precum: Primul r`zboi al Dubal (Editura Economic`, 2001). mileniului (documentar, Editura tatea rus`-portughez`. Din 1990 lucreaz` la Radio difuziunea Sunt c`r\i menite s` activeze BAlInt mario Augusta, 2002, în colaborare cu Român`, Departa mentul Radio schimburile de idei în contextul Raico Cornea, bun cunosc`tor al România Interna\ional (sec\ia mondializ`rii informa \iei. Împre- dra mei iugoslave), Kandahar portughez`) ca redactor de ru - un` cu poetul Constantin Ab` lu\` (album foto, Editura Mirton, bric`. Interviuri, comentarii, cro - a tradus volumul de versuri 2002), Target Iraq (Editura Mir- nici de teatru, prezent`ri de ex- Înainte de a te atinge de Eduardo ton, 2002), Invazia (Editura Au- pozi\ii în radio magazinul tine - Mendes Camar go (Editura Fun - gusta, 2003). Locurilor natale le retului ]i eseuri-portret în rubri- da \iei Culturale Române, 2001), sunt consacrate volume cu carac- ca Pe str`zile Bucure]tiului. iar împreun` cu colegul s`u de ter monografic precum Re]i\a Emisiunea Convergen\e are drept redac\ie, Lucian Popescu a t`l - 230 (în colaborare cu Anca Fara, \el reflectarea rela \iilor României m`cit Construirea democra\iei Edi tura Mirton, 2001) ]i Armeni] de Fernando Henrique Cardoso N`scut la 18 iulie 1970 la cu \`rile de expresie portughez` (Editura Brumar, 2001). (Vasile Goldi] University Press, Lugoj, jude\ul Timi]. Absolvent în domeniul politic, economic ]i Experien\a dob@ndit` [n Irak cultural prin participarea unor 2002). În acela]i timp, Iulia- al Facult`\ii de Jurnalistic`, Uni- [n calitate de trimis special al personalit`\i marcante din spa \iul Leonora Baran a echivalat în por- versitatea Tibiscus din Timi]oara. SRR (2004) pe l@ng` unit`\ile lusofon (Portugalia, Brazilia etc.). tughez` textele din volumul Dup` o lung` colaborare, este an- militare rom@ne]ti dizlocate [n Traduceri din poezia portu - România – Rena]terea speran\ei gajat în 2002 reporter (special) la zon` va constitui probabil sub- ghez` în ampla lucrare Poezia de Ion Iliescu, ap`rut la São Studioul de Radio Timi]oara. stan\a unor c`r\i viitoare. simbolist` european` alc`tuit` de Paolo, în editura Univer sit`\ii 30 B B 31

Mackenzie. Pentru acti vitatea sa na\ional – sec\ia grea c` – unde teca na\ional` teologic` prin cele B~desCU horia energic` de traduc`tor – dar ]i de realizeaz` câteva cicluri de emi- trei studii consacrate eminentului îmbog`\ire a dialogului româno- siuni de lung` durat`: dic \ionar duhovnic Porfirie, de prestigio]i brazilian prin mijlocirea emi - de cuvinte fundamentale, rela\ii teologi greci: Georgios Krousta- siunilor sale radiofonice – Iulia- diplomatice româno-ele ne, Pre - lakis (B`trânul Porfirie, p`rinte Leonora Baran a fost distins` cu zen\e româ ne]ti la muntele duhovni cesc ]i peda gog, 1999), Ordinul Rio Branco în grad de Athos, Grecii din românia. Din Konstantinos Yannitsiotis (Lâng` Ofi\er, conferit de Guvernul Fe - 1996 este coordonator al sec\iei p`rintele Porfirie – ed. I, 1999, de ral al Braziliei, diploma amintite. Cristina B`canu pred` ed. a II-a, 2002) ]i Anastasios Primus inter pares din partea In- limba neo greac` în cadrul Cate- Sotirios Tzavaras (Amin tiri despre stitutului Brazilia-România ]i drei de Limbi Clasice a Univer- b`trâ nul Porfirie – ed. I, 1999, Medalia de Aur a Academiei sit`\ii Bucure]ti ]i este doctorand ed. II-a, 2003). A publicat toto- N`scut la 24 februarie 1943 în Braziliene de Litere. al Universit`\ii din Atena. Este dat` un volum din „scrierile localitatea Arefu, jude\ul Arge]. autoarea primei grama tici a limbii revolu \io nare“ ale lui Rigas Ve- Absolvent al Facult`\ii de Filolo- neoelene scris` în România (Gra- lestinlis, figu r` emblematic` a gie, Universitatea „Babe]-Bolyai“ matica neogreac`) 490 de pagini luptei pentru suveranitate a popo - din Cluj-Napoca, promo\ia 1968. rului grec ]i important autor, Doctor în filologie. Dup` termi - B~CAnU Cristina – ap`rut` în anul 2000). În 2002 a publicat Neogreaca în 150 de legat aproape legendar de rea - narea studiilor, a lucrat la Stu- exer ci\ii cu rezolv`ri – instru- lit`\ile române]ti ale timpului dioul de Radio Cluj ca redactor ]i ment didactic util însu]irii acestei s`u. realizator de emisiuni, pân` la în- limbi în care s-au scris nume - treruperea activit`\ii studioului, roase capodo pere literare. Unele în 1985. În 1987 devine director dintre ele se afl` cuprinse chiar în al Teatrului Na\ional din Cluj. volumele (nume roase, traduse – Din 22 decembrie 1989 se im- singur` ori în colabo rare – de plic` în reluarea activit`\ii Stu- aceast` harnic` specialist` care dioului terito rial (transformat în este Cristina B`canu): Suflet Studio de Radio ]i Televiziune, al N`scut` la 24 iulie 1967, la cipriot (Antologia nuvelei cipri- c`rui director va fi în primii ani Arad. Absolvent` a Facult`\ii de ote, 1997), Eseul elen (pagini de dup` revolu\ie). Filologie (Limbi clasice: latina ]i apar\inând lui Hristos Malevitsis, Dup` 1993 este angajat la greaca veche) – Universitatea Hristos Yannaras, Mihail Stasi - Ministerul Afacerilor Externe. Bucure]ti, promo\ia 1989. La nopoulos, 1998), Thanasis Pet- Director adjunct ]i ulterior direc- 1 aprilie 1990 este angajat` prin salis-Diomidis / Clopotul Sfin tei tor al Centrului Român de Cul- concurs la Radio România Inter- Treimi (2000). A îmbog`\it bi blio - tur` din Paris, unde organizeaz` 32 B B 33 manifest`ri de anvergur` con- intelectuale, preponderent stu- Eleusis (1975) ]i continuând cu B~lAj Veronica sacrate artei române]ti. Dup` den\e]ti – baladele acestui ro- cel despre Grigore Alexandrescu anul 2000 func\ioneaz` ca ata]at mantic întârziat (atras, poate nu – Parada m`]tilor (1981) ]i cu cultural ]i consilier al Ambasadei f`r` temei, de poezia unui Gri - Me]terul Manole sau imanen\a Româ niei în Fran\a. S-a afirmat gore Alexandrescu, analizat` cu tragicului (1986). Intelectual de ca scriitor în cadrul grup`rii mult` subtilitate într-un eseu din solid` forma\ie umanist`, autorul „Echinox“ din Cluj-Napoca (al` - 1981), balade ce elibereaz` acord` de fiecare dat` obiectului turi de Adrian Popescu, Ion tonuri de org`, precum Balada cercet`rii coordonate esen\iale, Mircea, Dinu Fl`mând, Aurel toamnelor târzii (dedicat` Almei menite s`-l individualizeze. Ana - }orobetea ].a.). Debut edito rial în Mater Clusiensis), ori cele identi- liza este ductil` ]i lipsit` de 1971 cu volumul Marile Eleusii, ficând un elan trubaduresc, go- patetismul altminteri inutil – cum N`scut` la 7 octombrie 1946 urmat de Nev`zutele Urse liard, închinate spa \iu lui convi - se întâmpl` în multe cazuri cu au- în localitatea Iv`ne]ti, jude\ul (1975), Cântece de viscol (1976), vial de la „Mongolu’“, o crâ]m` tori ce vor s`-]i sacralizeze mo - Vaslui. Licen\iat` în filologie, Anonimus (1977), Ascunsa trud` clujean` frecventat` de alumnii delul propus. studii postuniversitare de jurna - (1979), Recurs la singur`tate ora]ului. Armonioas` ]i bogat` în Dup` 1990, poetul ]i-a tip`rit publicistica în volume ]i a tradus lism. Lucreaz` de peste dou` (1982), Starea bizantin` (1983), tr`iri, poezia lui Horia B`descu decenii la Studioul de Radio Ap`rarea lui Socrate (1985), reprezint` cel mai adesea o stare din poe\i de limb` francez` cu a c`ror oper` se afl` într-o vizibil` Timi ]oara ca redactor de rubric` Ano timpurile (1987). Poezia lui decât un mesaj: „Sose]te dili- în sec\ia cultural`. Emisiuni rea - Horia B`descu e melancolic` ]i gen\a de sear`/ S`rut`-m` pe consonan\` (Gérard Bayo, Michel Camus, Dominique Daguet ].a.). lizate: Carusel cultural, Via\a meditativ`, aidoma autorului. Cel ochi, Doamna mea,/ ah, surugiul literar`, radioclub Art, preocu- mai adesea e transpus` în tipare ro]u, la scar`/ u]a de umbr` o de- La rându-i, a fost tradus în spa\iul francofon cu volume de versuri. pate de înf`\i]area vie\ii cultural- clasice, cu accente de virtuozitate schidea...“ artistice din Banat. Romanul Zborul gâ]tei s`lbatice prozodic` în poezia în form` fix` Dou` romane, Joia patimilor Debut literar în volumul co - a fost editat în limba francez` (rondel, sonet ]i... ronset, sintez` (1981, prelucrarea epic` a unui lec tiv de proz` În c`utarea tim- într-una din marile case de edi- a pri melor dou`, impus` de au- tra gic episod din istoria Transil- pului pierdut (Editura Facla, tur` din Hexagon. torul român). Când renun\` la vaniei în perioada Unirii) ]i 1989). Activitatea scriitoriceasc` Modelul cultural al lui Horia forma impecabil`, apelând la Zborul gâ]tei s`lba tice (1989, se intensific` dup` 1990 când îi B`descu pare a fi întruchipat de vers librism, poetul devine grav ]i desenând din cuvinte o stamp` apar c`r\ile: Poeme (Edi tura Lucian Blaga, c`ruia i s-a devotat voit autoritar: „Ceea ce spune/ oriental` închinat` iubirii) – Para dox, 1990), Jurnal de Timi - de altfel – în calitate de pre]e - ochiul/ e fiin\a!/ Ceea ce spune/ fixea z` dimensiunea de prozator ]oara (Editura Hercules, 1991), dinte al comitetului de organizare auzul/ e mi]carea!/ Ceea ce a autorului. Eseistul s-a dovedit ]i S`rb`tori amânate (Editura Heli- – prin edi\iile succesive ale unui spune/ Cuvântul/ – ascunsa trud` el unul activ ]i p`trunz`tor, în- con, 1993), Ploua la Troia (Heli- festival interna\ional desf`]urat de-a exista!“. Foarte populare au cepând cu volumul despre con, 1994), Vara himerelor (Edi- în România ]i Fran\a. fost (]i înc` mai sunt) în mediile Magda Isanos – Drumul spre tura Perenia, 1994), Zile de sticl` 34 B B 35

(Editura Augusta, 2000), Balta - BerChIn~ doina eva a ob\inut în 1992 Premiul O culegere de evoc`ri literare zara (Editura Augusta, 2002) etc. UNCER.) Din anul 2000 se trans- dedicate lui Publius Ovidius Autoarea s-a ilustrat în di- fer` la redac\ia jocuri ]i con - Naso face not` aparte în biblio - verse genuri literare: poezie, cursuri unde reali zeaz` emisiu- grafia Doinei Berchin`, de]i pre- proz` scurt`, roman, literatur` nile Blue jeans life-style, }coala ocup`rile de acum aproape dou` pentru copii. Mai multe culegeri neves telor ]i Pro voc`rile modei milenii ale autorului lui Ars de versuri au ap`rut în edi\ii bi - – difuzate de Radio România amandi nu difer` prea mult de lingve, româno-franceze (Ne tirez Tineret. Colaboreaz` intens ]i cu cele ale omului zilei de azi (Lui plus, Paris sans moi, Le Café du celelalte posturi de la Radio Ovidiu – Editura Dacia, 1977). bouquiniste) ori româno-engleze România: Civiliza\ia înf`\i]`rii (Între alb ]i negru/ Between (România Cultu ral), Caruselul White and Night), fapt ce demon- N`scut` la 12 noiembrie 1950 iubirii (România Actualit`\i), streaz` convingerea autoarei c` o la Constan\a. Absolvent` a Facul - radiofashion (Antena Bucu re] - BÎlBÎIe r`du\ circula\ie interna\ional` ar putea t`\ii de Filosofie de la Universi- tilor). asigura poe melor sale dreptul la o tatea din Bucu re]ti (specialitatea Doina Berchin` (pseudonim: mai bun` ]i mai dreapt` cunoa] - teoria ]i practica presei) – 1974. Doina Vlad) este autoarea mai tere. Colaborator al Programului III multor c`r\i dedicate în primul Veronica B`laj a mai semnat înc` de la înfiin\area acestuia rând tine rilor cititori: Civiliza\ia o carte-document consacrat` (1973), unde semneaz` emisiu - înf`\i ]`rii (Editura Editis, 1996), mun \ilor Apuseni ]i locuitorilor nea 7 zile – 7 arte (Arhitectur`), Provoc`rile modei (Nemira, zonei (Ima gini din |ara Mo\ilor, Agenda cultural` ]i trecem pe 1996), S`geta\i de Cupidon (co - Editura Mirton, 1998) ]i un recep\ie (emisiune de tip magazin, autor: Sebastian Sârc` – Nemira, volum de jurnalism radiofonic in- cu caracter enciclopedic, realizat` 1996), Mic dic\ionar subiectiv de titulat Istoria clipei la microfon pe baza propunerilor extrase din mod` (Nemira, 1998), Moda pe N`scut la 21 iulie 1963 la (Editura Augusta, 1999). scrisorile ascult`torilor). Din 1990 în\elesul tuturor (Paideia, 2000). Ploie]ti. Absolvent al }colii Mili - este redactor principal, ulterior Sunt c`r\i care valorific` din plin tare de ofi\eri activi de Artilerie, realizator-coordonator la Postul de experien\a jurnalistic` desf` ]u - Rachete Antiaeriene ]i Radiolo- Radio România Tineret. Reali zea - rat` la radio de autoare, care ]i-a ca\ie – Bra]ov ]i al Universit`\ii z` (al`turi de Sebastian Sârc`) ra- fixat un public cititor/ascul t`tor- Bucure]ti – Facultatea de Litere dioprogramul Vorbe]te-mi des pre \int`, la a c`rui formare estetic` (român`-francez`). Doctor în tine, emisiuni „feministe“ precum ]i-a propus s` contribuie prin co- ]tiin\e filologice. Stagii de per- Prietena mea, eva; Pro vo c`rile ordonate estetice ]i para-estetice, fec\ionare în \ar` ]i str`in`tate modei; }coala neves telor; moda ce \in de civiliza\ia contempo- (Canada) în domeniul limbilor pe mapamond. (Prietena mea, ran`. str` ine (rus`, englez`). Locote- 36 B B 37 nent-colo nel MApN. În perioada regimului comunist reflecta\i în lescu în aceast` func\ie (1934), a tuit îns` domeniul s`u predi lect, 1998-2001 a fost realizator de presa român` (2002) – ambele devenit referent de pres`. înf`\i]ând publicului arti]ti con- emisiuni militare la Societatea putând fi consultate la Biblioteca H. Blazian a studiat arta dra - sacra\i precum Nicolae Grigores- Român` de Radiodifuziune (ora Facult`\ii de Jurnalism ]i }tiin - ma tic` la Conservatorul din Cluj, cu (18 iulie 1933, 15 mai 1934) armatei). Din 2001 redactor-]ef \ele Comunic`rii a Universit`\ii dar ]i dreptul ]i filosofia la Uni- ori }tefan Luchian (Universi- adjunct la Trustul de pres` al Ar- Bucure]ti. versitatea din Bucure]ti. A cola - tatea radio, din 15 mai 1930) ]i matei ]i realizator de emisiuni R`du\ Bîlbîie este ]i autorul borat la principalele publica\ii a readus în actualitate „arti]ti- mili tare la Radio România. unui volum de versuri Luna ca o culturale ale timpului („România uita\i“ precum Constantin Lecca. Cadru didactic asociat la diverse groap` de var (Editura Hiparion, literar`”, „Rampa”, „Curierul arte - A pus în lumin` activitatea de facult`\i de jurnalism (Universi- Cluj, 2000) care îi define]te cel lor”) dar ]i la ziare („Dreptatea”, colec\ionar a lui Anastasie Simu, tatea Bucure]ti, Universitatea „N`zuin\a”), editând totodat` mai deplin poten \ialul de crea\ie prezentând testamentul acestuia Media ]i Universitatea Hyperion) propriile sale periodice („Progre- – generos r`spândit în varii (29 martie 1935) ]i muzeul n`s - unde a predat, succesiv, istoria sul literar”, „C`r vu narii”). S-a evi - activi t`\i militare ]i civile. cut din truda marelui colec \ionar presei, genuri publicistice de in- den\iat printr-o generoas` dispo - formare, pres` local` ]i regio - nibilitate a abor d`rii artelor (lite - (11 iunie 1940). nal`, pres` tematic`. Colaborator ratur`, plastic`, muzic`). Între Memorialul de drum al c`rtu- la Ma nual de jurnalism – tehnici volu mele ce-i poart` semn`tura rarului este marcat de impresiile fundamentale de redactare – co- BlAzIAn henri se afl` Balcicul în art` ]i mono- sale moscovite (Ce-am v`zut la ordonat de prof. dr. Mihai Coman grafia Jean-Louis Forain – am- Mosco va – Universitatea radio (vol. II, Editura Polirom, 1997, bele din 1931. A tradus din din 12 octombrie 1934, text sin- ed. a II-a, 2001) ]i (împreun` cu Benedetto Croce (Liris mul ]i to- cron ac\iunilor de detensionare a Cristian Florin Popescu) autor al talitatea artei), H. G. Wells raporturilor româ no-sovietice ca unui Mic dic\ionar de jur nalism (M`rul cunoa]terii) ]i Stefan urmare a tratativelor la nivel gu- (Funda\ia Rompres, 1998). Zweig (Giacomo Casa nova, în vernamental dintre N. Titu lescu A realizat pentru Radio colaborare cu Al. Al. Philippide). ]i Maxim Litvinov) ori lusitane (Portugalia – în emisiunea Româ nia Interna\ional rubrici A conferen\iat la Radio despre lumea din 26 noiembrie 1939). permanente ]i emisiuni precum: Chipul lui Beethoven (Universi- Patrie, onoare, Cre din\`; seco - Publicistul Henri R. Blazian tatea radio din 27 martie 1930, lul XXI la români ]i Privati- (1902-1962) a f`cut parte din text dezvoltat într-o lucrare omo - zarea 2001. A [ntocmit o Cresto - prima echip` redac\ional` a Socie - nim` tip`rit` ]apte ani mai târziu), ma\ie de texte juridice privind t`\ii Rom@ne de Radiodifuziune, a prezentat ascult`torilor Arta regimul presei ]i al comunic`rii func\i onând în calitate de referent cehoslovac` (2 martie 1930) ]i (1800-1942) în 1999 ]i o alta literar din 1930 pân` în 1934. Literatura suedez` (16 aprilie referitoare la ultimii 10 ani ai Dup` numi rea lui Vasile Voicu - 1930). Arta româneasc` a consti- 38 B B 39

BodeA Gheorghe 1918. Unirea Transilvaniei cu BoIAnGIU magdalena fonoteca Radioului de\ine multe Ro mânia (Editura Politic`, spectacole excep \ionale ce poart` 1970), Avram Iancu – în con]tiin - semn`tura sa ca redactor, a]a \a poporului român (Editura cum, dup` 1973, când s-a trans- Dacia, 1976), Administra\ia mili- ferat în redac\ia Programului III, tar` horthyst` în nord-vestul a semnat (ca redactor ]i, adesea, României (Editura Dacia, 1988). ca autor) scenarii radiofonice A editat – sub frumosul titlu: destinate emisiunilor Biogra fia Mausoleul iubirii – corespon- unei capodopere ]i jurnale ]i den\a lui Octavian Goga cu so\ia memorii, Figuri de seam` din sa, Veturia (Editura Viitorul istoria culturii ]i a ]tiin\ei. În N`scut` la 7 septembrie 1939 N`scut la 17 iulie 1939 în lo- Româ nesc, 1997) ]i a descris paralel, Magda lena Boiangiu a în Bucure]ti. Absolvent` a sec\iei calitatea Some]eni, jud. Cluj. Ab- Via\a lui Carol al II-lea. Destinul desf`]urat o semnificativ` activi- de critic` ]i teorie literar` de la tate publicistic`, acoperind actua - solvent al Facult`\ii de Istorie- unui pribeag (Editura Dacia, Facultatea de Filologie a Univer- litatea teatral` a vremii (emisiu - Filosofie a Universit`\ii „Babe]- 2000). Bolyai” din Cluj-Napoca, pro - sit`\ii din Bucure]ti (promo\ia nea 7 zile – 7 arte: teatru) sem- Foarte utile sunt ]i ultimele 1960). Din 1961 a lucrat la Ra- nând comentarii ]i realizând in- mo\ia 1961. Doctor în istorie. sale cercet`ri privind Tragedia Cercet`tor ]tiin\ific (1961-1983), diodifuziunea Român`, în redac - spirate reportaje radiofoni ce. evreilor din nordul Transilvaniei \ia Teatru radiofonic. A contribuit muzeograf la Muzeul de Istorie a Din p`cate, în 1983, Radio di - – 1944 (Edi tura Hiparion, Cluj- prin emisiunile sale la crearea Transilvaniei (1987-1993) devine fu ziunea a renun\at, prin punerea Napoca, 2001) ]i Octavian Goga. unei estetici proprii a teatrului – în perioada 1993-2001 – reali - sa în disponibilitate din motive Coresponden\a primit`. Docu- her tzian, gândit special pentru re- zator de emisiuni la Radio Cluj. ideologice, la serviciile acestei mente inedite 1900-1918 (Editura ceptare auditiv`. Totodat`, a în- Radioprogramele sale, ancorate admirabile profesioniste, de\i - Limes, Cluj-Napoca, 2003), lesnit cunoa] terea de c`tre as- în tematic` istoric`, s-au remar- nând întotdeauna o bogat` infor- aceasta din urm` reprezentând cult`torul român a unor lucr`ri cat prin calitatea informa\iei ma\ie de specialitate ]i cultivând prima parte a unui demers menit dramatice din repertoriul univer- oferite ascul t`torilor, prin obiec- cu har rela\iile de coope rare cu s` împlineasc` efigia marelui sal (Beckett, Ionesco etc.). „Par - tivitatea comentariului de spe- distin]i reprezentan\i ai artei scriitor ]i om politic, atât de legat tici parea la acest efort colectiv al cialitate, prin calitatea colabora- spectacolului. Dup` 1990, Mag- de p`timirea milenar` a Transil- redac\iei (]eful compartimentului torilor invita\i la microfon. dalena Boiangiu s-a remarcat în vaniei. era Pavel Câm peanu), ]i al regi- Gheorghe Bodea a publicat zorilor artistici, tehnici ]i muzi- presa scris` (ziarul „Adev`rul“ ]i de-a lungul a patru decenii de cali, mi se pare mai important` revistele „Lumea“ ]i „Teatrul acti vitate profesional` desf`]u - decât lista eventualelor colabo - Azi“). Din 1993 este redactor-]ef rat` cu patetism ]i sobrietate, r`ri semnate“ – declara cu mo - adjunct la revista „Dilema“ (din peste 1500 de studii, articole ]i des tie Magdalena Boiangiu. Cu 2004 „Dilema veche“), fondat` recenzii. A colaborat la volu mele: toate acestea, trebuie spus c` de Andrei Ple]u. 40 B B 41

A tradus piese de teatru ]i Br~IloIU Constantin popular în mai multe lucr`ri de 1928) ]i terminând cu Muzica volu me de proz` ]i eseistic` din referin\`: Arhiva de folclor (1931), românilor de peste Bug (1 februa - limbile francez` ]i rus`. Între Cântece b`trâne]ti din Oltenia ]i rie 1942). A prezentat cu prom - acestea se afl` romanul Tabloul Despre bocetul la Dr`gu] (am- ptitudine cerce t`rile „echipelor de Daniil Granin (Editura Emi- bele din 1932). regale studen\e]ti“ la a c`ror co- nescu, 1983), Despre democra\ie A fost un activ propagator al ordonare luase parte (17 ianuarie în America de Alexis de Toc- folclorului nostru în alte spa\ii, ]i 22 decembrie 1936). Toate queville (aceast` cercetare cla- publi când la Paris lucrarea Es- aceste contribu\ii la punerea în sic` a democra\iei americane a quisse d’une méthode de folklore valoare a folclorului românesc ar fost tra dus` în colaborarea cu musical ]i articolele consacrate putea fi a]ezate sub titlul generic Beatrice Suciu ]i a ap`rut la Edi- subiectului în Zenei Lexikon (Bu- – oferit de prezentarea sa radio- tura Humanitas, în 1995), Raul Muzicolog, etnograf ]i com- dapesta) ]i A Dictionnary of fonic` din 4 decembrie 1940 – Hilberg: Exterminarea evreilor pozitor de excep\ie, Constantin Modern Music and Musicians Din \ara Miori\ei, opera de cer - din Europa (Editura Hasefer, Br`iloiu (1893-1958) a f`cut (Londra). cetare ]i de crea\ie a lui Constan- 1997), Elie Wiesel: }i marea nu parte începând cu anul 1930 din Compozi\iile sale de tinere\e tin Br`iloiu fiind organic legat` se umple (Hasefer, 1998) Cele- Comitetul de programe al Soci- – pe versurile lui Jean Moréas ori de aceast` com ponent` esen\ial` et`\ii Române de Radio. Dup` brare talmudic` ]i Celebrare ha- ale unor poeme arabe au fost ur- a spiritua lit`\ii na\ionale. studii de specialitate în Austria, sidic` (Hasefer, 2002), [mpreun` mate de cele ins pirate de cântecul Elve\ia ]i Fran\a, s-a impus ca cu so\ul s`u, cunoscutul regizor popular românesc. secretar al Societ`\ii Compozito- La Radio a sus\inut – înc` din de film Alexandru Boiangiu cu rilor Români, (S.C.R.), organism toamna lui 1928 – Cronica muzi - care a mai semnat traducerea ini\iat de el în 1920. Activitatea cal` ]i a \inut prelegeri de istoria Br~tesCU-VoIne}tI I.Al. c`r\ii lui Tzvetan Todorov Memo- S.C.R. a rodit atât în numeroase- muzicii române]ti ]i universale. ria r`ului, ispita binelui (subinti- le concerte cu public organizate Astfel, a conferen\iat despre tulat` „o analiz` a secolului“) un în Bucu re]ti ]i în \ar` cât ]i în Haydn (5 iunie 1929), Schubert volum consacrat lui Tristan Tzara arhiva sa de folclor, pe care Con- (12 iunie 1929), Chopin (29 mai ]i dinamitardei mi]c`ri avan- stantin Br`i loiu a îmbog`\it-o an 1929) dar ]i despre }coala fran - gardiste tutelate de autorul fran- dup` an ca urmare a deselor sale cez` contemporan` (22 mai co-rom@n (François Buot: Tristan c`l`torii explora torii în satele di- 1929) ori despre George Dima Tzara, omul care a pus la cale verselor regiuni geo grafice ale \`rii. (23 aprilie 1930) ]i Dimitrie revo lu\ia Dada, Ed. Compania, Component al echipelor de Kiriac (17 mai 1930). 2003) ]i Georges Nivat: La pas cer ce tare etnografic` ale profe- Evident, melosul popular a prin Rusia (Ed. Compania, 2004). sorului Dimitrie Gusti, Constan- fost nu o dat` în centrul aten\iei N`scut la 1 ianuarie 1868 la tin Br`iloiu a comunicat zestrea sale, începând cu Despre cântecul Târgovi]te. Decedat la 14 decem- spiritual` ]i artistic` a cântecului popular românesc (20 decembrie brie 1946 în Bucure]ti. Studii de 42 B B 43 medicin` (nefinalizate), de drept, A confe ren \iat de mai multe ori Maiorescu, împreun` cu care a sustrag` contextelor temporale litere ]i filozofie. Licen\iat în Despre pescuit (Universitatea c`l`torit prin Europa la începutul înguste c`rora le apar\ineau. Ceea drept (1892). Membru al Acade- radio – 1 martie 1933, |ara – sec. XX), apoi de cel al revistei ce r`mâne îns` ca o caracteristic` miei Române (1918). Face parte 27 mai 1936), a prezentat C`r\i „Via\a româneasc`“, I. Al. Br` - proprie autorului nostru este in- din primele Consilii de Adminis- pentru tineret (Universitatea tescu-Voine]ti a scris texte despre finita tandre\e cu care î]i încon- tra\ie ale Societ`\ii Române de radio – 25 mai 1933). politic` ]i piese de teatru (împre- joar` nu o dat` eroii. Duio]ia Radiodifuziune, de\inând func\ia Prieten apropiat al lui Alexan- un` cu A. de Herz a publicat în aceasta a fost remarcat` de altfel, de vicepre]edinte (1928-1929, dru Vlahu\`, împreun` cu care a 1915, Sorana, pe care, ulterior, de to\i comentatorii scriitorului, sub pre]edin\ia lui Dragomir redactat dou` reviste de oarecare ]i-o va revendica în exclusivi- începând cu Titu Maiorescu, cel Hurmuzescu) 1930-1931 (sub ecou („Dacia“ ]i „Lamura“), tate), un îndreptar pentru pescarii care în „raportul cetit în Acade- cea a lui Dimitrie Gusti) ]i în I. Al. Br`tescu-Voi ne]ti se afl` ]i amatori, Cu undi\a (care a cunos- mia Român` pentru acordarea unui premiu“ scria despre nu- 1932 – pre]e dinte fiind Alexan- prin literatura pe care a scris-o în cut mai multe edi\ii: 1930, 1934, velele lui I. Al. Br`tescu-Voine]ti dru Mavrodi). Se prenu m`r` – proximitatea estetic` a acestuia. 1940) ]i în care sunt cuprinse ]i c` „icoanele acestei vie\i, în- deci – printre ctitorii Radio - Volumul de debut Nuvele ]i sfaturile sale citite la Radio, dar difuziunii Na\ionale, la a c`rei schi\e din 1903 avea s` fie reedi- deosebi pro vinciale, sunt descrise ]i evoc`ri literare, de ase me nea cu o c`l dur` de stil care câ]tig` prop`]ire a contribuit atât prin tat, cu unele ad`ugiri, în 1906 sub incluse în programele radiofo - de la început inimile cetitorilor ]i talentul s`u organizatoric (timp titlul – ce avea s` devin` em- nice. Volumul Din pragul apu - le las` impresia unei binefaceri de peste trei decenii a fost ]i se - blematic pentru autor – În lumea sului – Gânduri. Amintiri a suflete]ti – cu atâta iubire ]i cu o cretar general al Camerei Depu- drept`\ii. (Invocarea justi\iei so- cunoscut ]i el mai multe edi\ii, în a]a respectuoas` decen\` a c`utat ta\ilor), cât ]i prin presta\ia sa di- ciale avea s` faciliteze, de altfel, 1935, 1940 ]i 1944. autorul s` priceap` genera\ia care rect`, la microfon. A citit din reabilitarea scriitorului în 1957, Prozator al provinciei, a adus dispare din mijlocul nostru ]i s` lucr`rile sale (17 decembrie când Mihai Gafi\a edita – prima în literatur` „o întreag` clas` de ne-o înf`\i]eze în forma nepieri- 1928, 3 mai 1929, 9 noiembrie oar` în noul regim – o parte din eroi suferind de r`ul noului veac, toare a artei“. 1929, 31 decembrie 1929) ]i a opera scriitorului anatemizat meditativi ]i mizantropi, purtân- De]i la data întocmirii rapor- vorbit Despre Mihail Sadoveanu, drept „du]man al poporului“ prin du-]i reveriile poetice prin tului amin tit (1907) scriitorul se aducând un frumos omagiu mai prezen\a pe lista persoanelor ora]ele de provincie“ (G. C`li - îndep`r tase de spiritul junimist, tân`rului s`u confrate la îm- denun \ate de guvernul generalu- nescu). Lumea aceasta nemaiex- marele critic nu putea s` nu con- plinirea vârstei de 50 de ani lui N. R` descu – la presiunea so- istând de mult timp, nici litera - semneze c` „acest merit al d-lui (Univer sitatea radio din 3 nov. vietic` – ca fiind „responsa bile tura lui Br`tescu-Voine]ti nu-]i Br`tescu-Voine]ti este a]a de 1930); Amintiri literare despre de dezastrul \`rii“). mai poate p`stra interesul. Cu excep\ional în starea literaturei Mihai Eminescu (Univer si tatea Apropiat la început de cercul atât mai mult cu cât scriitorul n-a române de ast`zi, încât va con- radio – 3 ianuarie 1935) ]i Sfa- „Junimii“ bucure]tene (scriitorul izbutit s` realizeze – precum tribui s` uneasc` sufragiile noas- turi unui tân`r scriitor (Univer - a avut o rela\ie intelectual` solid` marii creatori – personaje care tre întru premierea operei sale sitatea radio – 20 aprilie 1933). cu fostul s`u profesor Titu s`-]i poat` domina epoca ]i s` se litera re“. 44 B B 45

O men\iune aparte se cuvine – de colaborare cu Studio urile cen- Membru al Asocia\iei Scriito- fuziunea Român`. Între 1954 ]i din perspectiva remanen\ei valo - trale ale Radiodifuziunii Româ ne. rilor din Ia]i, Aurel-Mihai Brum` 1970 a fost ]ef al sec\iei de rice – literaturii pentru copii a În anul 2002 a ob\inut la Paris o este autorul mai multor volume muzic` clasic`. O cert` notori- scriitorului (Puiul, Nicul`i\` men\iune special` a juriului de versuri (Poezii cu juc`rii – etate îi vor aduce îns` emisiunile Min ciun` etc.), admirabil` în „Grand Prix de la Radio“ la con- Editura Junimea, 1977, Pas`rea de cultur` muzical` pe care le va descrierea universului infantil ]i cursul interna\ional al Univer- Run – Editura Savia, 1996), de realiza la Televiziunea Român` pe care emisiunile de radio con- sit`\ii Interna\ionale de Radio ]i reportaj (Silvia, Editura Caria - în deceniul 1970-1980, ampli- tinu` s` o populari zeze cu succes. Televiziune (SRR a fost repre - tide, 1991) ]i, bineîn\eles, de lite - ficând prestigiul dobândit ca zentat` în juriul amintit de Titus ratur` umoristic`, gen predilect al muzicolog în Radio. Între ciclu - Vîjeu). De asemenea, distinc\ii în autorului: Beleleaua Român` rile de emisiuni radiofo nice s-au \ar` la diverse competi\ii de umor (Editura Savia, 1993), M’en fiche distins Cântecul din amurg desf`]urate la Bistri\a, Vaslui ]i (Editura Thalia, 2002), Câinele (1968-1970), prima retrospectiv` BrUm~ Aurel Boto]ani. Emisiunile realizate de dizident (Editura PIM, 2003). a crea\iei marilor muzicieni, au- Aurel Brum` se carac terizeaz` toarea lor începând comentariul îns` printr-o plaj` întins` de pre- de la „cântecul de leb`d`“, ultima ocup`ri, de la orizont cultu ral – oper` a acestor mari creatori emisiune de informa\ie cotidian` (J. S. Bach, L. v. Beetho ven, – la s`pt`mânala radioenciclope- BrUmArU Ada R. Wagner, H. Berlioz, F. Liszt die, intitulat` 4+1 ]i de la juve- etc.) ]i muzica româneasc` – nilele Întâlniri Albatros la emi- epoc` ]i convergen\e (1970- siunile pentru copii intitu late – 1971) – o panoram` a muzicii sadovenian – dum brava minu - na\ionale a secolului XX fixat` în N`scut la 20 mai 1946 în lo- ansamblul evolu\iilor europene. nat`. În zona emisiunilor de di- calitatea Nicore]ti, jude\ul Gala\i. Chiar ]i dup` retragerea din vertisment a introdus ele mentul Absolvent al Facult`\ii de Filolo- activitatea redac\ional`, Ada Bru- gie – Universitatea „Al. I. Cuza“ informa\ional (radio-sfera) ]i a maru a continuat s` colaboreze din Ia]i (1969). Din 1975 este dezvoltat „umorul confesiv“ cu Radioul, realizând cicluri de redactor la Studioul de Radio (sâmb`ta cu prieteni). Pe educa\ie ]i este tic` muzical` pen- Ia]i. A realizat emisiuni sociale, scenele din Moldova i s-au jucat N`scut` la 5 iulie 1930 la tru postul România Muzical de tineret, culturale ]i de divertis- mai multe piese de teatru (Un om Bucu re]ti. Absolvent` a Conser- „George Enescu“. Prezen tarea in- ment. În prezent – editor, pro- – la Teatrul Tineretului din Piatra vatorului de Muzic` „Ciprian Po- tegralei Ceaikovski ori a istoriei duc`tor ]i realizator al emisiu- Neam\, Podul – la Teatrul „Victor rumbescu“, sec\ia pedagogie, în festivalului de la Bayreuth a con- nilor de divertisment, satir` ]i Ion Popa“ din Bârlad ]i Clopot de 1955. Înc` din anii studen\iei firmat spiritul analitic fermec`tor umor de la Radio Ia]i. A avut de- iarb` – la Teatrul Na\ional (1950-1954) a func \ionat ca al autoarei. Ca ]i ciclul intitulat a lungul anilor o constant` rela\ie „V. Alecsandri“ din Ia]i). redactor muzical la Radio di - sotto-voce (consacrat rolului fe- 46 B B 47 meilor în via\a ]i opera unor mari BUCU|A emanoil confe ren\ia despre Leg`turile efectul de fata Morgana al isto- compozitori) ori cele 28 de emi- noastre cu marea, obsesia a] riei. Surprins de acest efect, G. siuni consacrate în 2001 cente- spune „ondinic`“ a acestui autor C`linescu socotea c` „proza lui narului mor\ii lui Giuseppe Verdi. n`scut în inima Câm piei Române Bucu\a e dioramatic`, plin` de Ada Brumau a fost membru ]i care avea s` acorde întinderilor policromie muzeal`“. în juriul unor concursuri pentru acvatice câteva c`r\i pline de in- Atras aproape magnetic de lu- programe muzicale radio (Brno, teres: Maica Domnului de la mina Orientului, acest c`rturar Floren\a etc.) ]i a sus\inut con- mare (1930), Balcic (1931), Il format în spa\iul culturii ger- ferin\e în str`in`tate pe teme de Danubio romeno (1941). Chiar ]i mane, deci mai degrab` al nordu- muzicologie. A participat la re- cercet`rile sale publicistice cu lui, va consacra pagini memora- alizarea unei S`pt`mâni româ - inten\ii socio-istoriografice \in- bile Balcicului (atât de iubit ]i de ne]ti în Fran\a (RTV în colabo- N`scut la 27 iunie 1887 în tesc – nu întâmpl`tor – atari re- frecventat în perioada interbelic` rare cu O.R.T.F.) asigurând locali tatea Bolintin-Deal, jude\ul alit`\i acva tice: Românii dintre de intelectualitatea româ neasc`) prezen tarea unor concerte de Giurgiu. Decedat la 7 octombrie Vidin ]i Timoc (1923) (una din dar ]i altor locuri în care oglinda muzic` simfonic` ]i de camer`. 1946 la Bucu re]ti. Studii filolo - Este autoarea a dou` volume: primele semnal`ri documentare, apei r`sfrânge frumuse\i nease- gice la Universitatea din Bucure]ti în contextul postbelic al noilor muite. La Radio, a conferen\iat – Jocul permanen\elor (Editura (specializare în germanistic`). Eminescu, 1976, o dezvoltare – tratate de pace a prezen\ei masive spre exemplu – nu o dat` despre Studii (nefinalizate) de doctorat în vede rea lecturii – a ciclurilor a românilor sud-dun`reni, „vlahii Dun`rea de Jos ]i Delt` (29 mar- la Berlin. Membru în Consiliile radiofonice Cântecul din timoceni“), Popula\ie româ - tie 1930), despre Dun`rea de Jos de Administra\ie ale Socie t`\ii amurg) ]i Gr`dina sunetelor neasc` de ap` (1938), Românii etnografic` (6 august 1932) ]i, (Editura Muzical`, 1991, valori- Române de Radiodifuziune în din Timoc (1944). Cel mai cunos- din nou despre Delt` (în limba ficare a ciclului de emisiuni 1937, 1938 ]i 1940, prezidate de cut (]i, probabil, cel mai bun) francez`: Le Delta du Danube – muzica în lume). gene ralul C. }tef`nescu-Amza. roman al s`u, Fuga lui }efki este în 19 iunie 1934, în german` Das De remarcat faptul c` Ada La acea dat` era un scriitor con- tutelat de imagi nea unei Cet`\i Donau Delta o s`pt`mân` mai Brumaru este un promotor al sacrat ]i o figur` public`, de\i - iluzorii ce se ive]te ]i dispare din târziu – 26 iunie 1934 – ]i, în muzicologiei radiofonice, urm` - n`toare a unor func\ii de oarecare (în) ape, într-un purificator efort sfâr]it, în limba român` în rind în eseurile ]i prezen t`rile importan\` (director în Ministerul de întâlnire a M`rii. (Peste ani, cuprinsul Universit`\ii radio sale raportul dintre idee ]i ilus- Muncii, secretar general în Ana Blandiana va folosi ]i ea din 29 iunie 1934). trarea ei muzical`, varietatea Minis terul Cultelor ]i Artelor). În imaginea c`l`toriei pe ape, a unei A prezentat cultura ceh` tematicii destinate parcurgerii 1941 avea s` fie ales membru co- biserici transilvane într-una din (Univer sitatea radio, 26 aprilie timpului radiofonic fiind mereu respondent al Academiei Române. prozele sale). Toat` proza lui 1930), austriac` (Universitatea rigu roas` ]i atractiv`. S-a implicat cu fervoare în acti - Emanoil Bucu\a – Maica Dom- radio, 10 mai 1930), iugoslav` vitatea Radioului înc` de la în- nului de la mare (1930), Capra (Uni ver sitatea radio, 24 mai ceputurile acestuia. În 1929 neagr` (1938) – este fixat` pe 1930), polonez` (în Program de 48 B B 49 sear`, 3 iulie 1930), turc` (Uni- conferen\iar neobosit, capabil de trei rânduri din capitolul al Bucure]ti – pro mo\ia 1965. În versitatea radio, 12 decembrie altfel, s` vorbeasc` despre turism VII-lea (Me]terii ceaiului). 1966 este angajat la Radiodifu - 1931), bulgar` (18 aprilie 1932). (Universitatea radio, 30 august, „În religie, viitorul e înd`r`tul ziunea Român`, redac\ia cultu - (Conferin\a-reportaj despre Bise - 1936) sau despre Regina Maria nostru. În art`, timpul de fa\` e ral`, unde reali zea z` emisiunile rica din Boiana, Bulgaria, di- (17 ianuarie 1939), despre Berlin ve]nic. Me]terii ceaiului erau de revista literar` radio, C`r\i fuzat` în 13 mai 1932, ca urmare (emisiunea lumea din 22 aprilie p`rere c` numai aceia pot pre\ui care v` a]teapt`, revista revis- a unei vizite în \ara vecin`, a fost 1939) sau Constantinopol (20 în adev`r arta, care fac din ea o telor culturale. În 1970 este pro- publicat` în volumul Micro fonul iunie 1940). înrâ urire de via\`“. movat redactor-]ef adjunct la vagabond editat în anul 1998 de A conferen\iat despre Emi- Emanoil Bucu\a a fost un ast- redac\ia amintit`. Un an mai târ- Editura „Casa Radio“). nescu, geniu romantic (26 martie fel de me]ter care „trecu în ne- ziu se transfer` la TVR – de unde A consacrat medalioane lui 1940) ]i a înf`\i]at ascult`torilor cunoscut“ aidoma personajului se pensioneaz`. Constantin R`dulescu-Motru O istorie a lite raturii române]ti Rikiu, „desco perindu-]i îmbr` - Activitatea literar` este mar- (Universitatea radio, 2 noiem- de ast`zi în limba francez` (e c`mintea alb`, neprih`nit` a cat` de câteva volume de versuri. brie 1932) ]i Bucurei Dumbrav` vorba de vestita, ast`zi, Panora- mor\ii“, dup` ce tr`ise decenii la Debutul e reprezentat de placheta (Program de sear`, 18 iulie ma de la littérature roumaine rând mai mult în art` decât în re- Via\a cu mine, via\a f`r` mine 1933), dar ]i lui Dui liu Zamfires- contemporaine, ap`rut` în 1938 alitatea palpabil`. (Editura Eminescu, 1982). Aceea]i cu ]i Titu Maiorescu, privi\i prin la Paris ]i care avea s` fie prompt cas` editorial` îi tip`re]te volu - prisma epistolarului lor (Uni ver - ]i oportun recenzat` de Em. mele de versuri Omul interior sitatea radio, 11 aprilie 1935). Bucu\a la 7 octombrie, acela]i an). (1985), Ucroniile (1986), Cu\i - O aten\ie special` merit`, cre- Se observ` c` febrilitatea tele, tor\ele, m`]tile (1990). În dem, medali onul consacrat lui cultu ral` a lui Emanoil Bucu\a BUdesCU Ion 1995 o editur` timi]orean` pu - Thomas Mann la 13 septembrie (în acte: Emanoil Popescu) a fost blic`, sub titlul Arta fericirii, o 1933, în Program de sear`. La cople]i toare. Când avea s` re- antologie din lirica acestui fiu al acea dat`, autorul Muntelui marce el însu]i faptul c` artistul a Banatului ce se distinge printr-o fost pus în umbr` de „cultural“, vr`jit, laureat Nobel în 1929, era viziune modern` asupra lumii, era prea târziu pentru revan]a deja \inta unei campanii ostile din marcat` deopotriv` de romantism celui dintâi. Dar, ca unul care partea noului regim nazist. Scri- ]i luciditate. itorului german îi fuseser` retrase tradusese înc` din 1927 eseul- titlurile ]i i se confiscau bunurile; poves tire al lui Okakura Kakuzo, fapt ce avea s` determine exilul Cartea ceaiului, ap`rut în 1914 lui Thomas Mann în Elve\ia în limba englez` la New York (]i (1934-1938) ]i în SUA (1938- închinat pictorului John La N`scut la 5 martie 1939 în co- 1949). Literatura \`rii sale ]i a Farge) nu se poate s` nu se fi con- muna Dalbo]e\, jude\ul Cara]- lumii a reprezentat unul din solat prin citirea ]i recitirea aces- Severin. Absol vent al Facult`\ii subiec tele preferate ale acestui tuia. Sau, m`car a primelor dou`- de Filologie a Univer sit`\ii din 50 B B 51

BUGA Ana muzical, ap`rut în 1999 la Editu- Buga asupra unui segment im- ]i pace (1950), Pe acela]i drum ra Du Style (Grupul Universalia), portant ]i oarecum particular al (1953), bro]uri ]i plachete ce re- ampl` panora m` a evolu\iei muzicii de oper`. comand` din titlu orientarea ide- teatrului liric în expresiile sale ologic` partinic` a autorului. La na\ionale. În anul 2003, a publi- fel de discursiv`, poezia lui Franz cat în regie proprie (Editura Johannes Bulhardt din Frumoasa Arvin Press) studiul Shakespeare noastr` patrie (1957) ]i Lupta în teatrul liric, analiz` temeinic` BUlhArdt Franz johannes continu` (1959) a p`truns în a crea\iilor de oper` inspirate de manuale ]colare ca expresie a capo doperele lui William Shake- ata]a mentului autorilor apar\i - speare cu accent pe crea\iile unor nând „na\ionalit`\ilor conlocui - N`scut` la 6 iunie 1944 în Gioacchino Rossini ]i Giuseppe toare“ din România la poli tica loca litatea Piatra, jude\ul Teleor- Verdi, Hector Berlioz ]i Charles man. Absolvent` a Conservatoru- partidului comunist. Gounod. De la Henry Purcell la lui de Muzic` „Ciprian Porum - Încerc`ri tardive de evadare Pascal Bentoiu, teatrul shake- bescu“, din Bucure]ti – promo\ia din canonul pe care îl acceptase spearean a alimentat ge neros 1974. Angajat` la Radiodifuziune mult timp, în volumul de proz` muzica de oper` cu subiectele înc` din 1964 în sectorul tehnic Cursa ita lian` (1968). (operator sunet, ilustrator muzi- sale atât de cunoscute. Intere- sant` este analiza unor opere N`scut la 21 mai 1914 la cal). Din 1980 pân` în 2002 a Bra]ov. Studii liceale în ora]ul desf`]urat activitate redac \ional` apar\inând tinerilor compozitori români Leo nard Dumitriu (n. natal, urmate de o ]coal` comer- BUrerIU lucian în zona programelor muzicale. cial`. Ziarist în presa de limb` Re dac tor al emisiunilor opere 1962), autor al unei Îmblânziri a scorpiei ]i Laura Ana Mânzat- german`, a lucrat din 1968 p@n` mai pu\in cunos cute, opera în la pensionare la Radiodifuziunea afara operei, reli gie, legend` Simion, a c`rei crea\ie liric` Român`, redac\ia emisiunilor în ]i Istorie în drama muzical`, Romeo ]i Julieta a avut prima limba german`. În anii ’50 a scris Perso naje de oper` în travesti, audi\ie absolut` în vara lui 2003 Biografii artistice în pagini de la Sala Radio. texte (în versuri ]i proz`) m`rtu - oper`. Între 1996-1999 a fost edi - „Dramele ]i comediile lui risind acceptarea entuziast` a tor al postului România Cultural, William Shakespeare au avut o „comenzii sociale“. De altfel, un iar între 1999-2002 – realizator- influen\` puternic` asupra mu - volum al s`u va purta chiar acest coordonator la sec\ia oper`-ope - zicii chiar prin bazele esteticii titlu, derivat din materia lexical` ret`-musical a redac\iei muzicale. sale ]i principiile generale care a documentelor de partid ale N`scut la 22 noiembrie 1942 Este coautoare (împreun` cu au stat la baza concep\iei artis- epocii: Comanda social` (1955). la Lugoj. Absolvent al Facult`\ii Cristina-Maria Sârbu) a ghidului tice“ – este punctul de plecare al Înain tea acestuia mai tip`rise Re - de Filologie, Universitatea din de oper` Patru secole de teatru cercet`rii întreprinse de Ana cu no]tin\` (1949), Recon struc \ie Timi ]oara (1965). 52 B B 53

Activitatea sa publicistic` cator la adresa sistemului politic Afanasievici Fet, romantic rus ce seco lului trecut, în perioada vor- este legat` de emisiunile pe care ce solicita intens strategii ale re- s-a remarcat prin concizia expre- ticismului. le-a realizat la Studioul teritorial cuper`rii resurselor – Via\a refo - siei lirice. Exerci\iu util care ]i-a La aceea]i editur` (Ex Libris de radio Timi]oara (1972-1976). losibil` (1983). Un volum ap`rut pus pecetea ]i asupra poeziei Universalis) Emil Burlacu a pu - Redactor al unor programe ce în 1989 se intitula – premonitoriu originale a lui Emil Burlacu, bli cat în 2003 – într-o bun` tra- s-au distins prin moderarea lor – Marele solsti\iu, anticip@nd f`r` chiar dac` poemele sale din volu- ducere – Demonul ]i alte poeme ele gant` ]i prin valoa rea invi - voie schimbarea de anotimp mul Clipe captive (Editura Ex ale lui Mihail Iurievici Lermon- ta\ilor (cazul doctorului Aurel politic din decembrie ’89. Libris Universalis, 2001) se tov. Cosma, fost colaborator apropiat reven dic` din cu totul alt spa\iu al lui Nicolae Titulescu). poetic: cel japonez. Bun cunos - Spirit cultivat ]i racordat la c`tor al produc\iilor lirice nipone nou t`\ile în domeniu, Lucian Bu- (tanka ]i haiku), autorul român reriu a realizat multe emisiuni BUrlACU emil descoper` „demonul conciziei“ BUzdUGAn Ion culturale de \inut`. nu doar la prestigio]i poe\i japo - Nonconformismul s`u – pro - nezi, precum Matsuo Basho, ci ]i ver bial în ora]ul de pe Bega – s-a la poe\i armeni ca Hovhannès din transmis ]i emisiunilor sale – în Erzenga, Hovhannès din Tâlgu- momente în care nealinierea la ran, Nahaled Kuciak ori Sargavac canon presupu nerea, nu o dat`, din Berdac, ce ar fi anticipat un risc deloc neglijabil. Într-un aceast` se veri tate a expresiei. ora] deschis c`tre lume precum Iat` acest poem de Kuciak Timi]oara, Lucian Bureriu repre - (sec. 16): „De-al dragostei foc/ zenta în anii ’70 tipul realizato - N`scut la 18 iulie 1934 în lo- \`ri cutreier ]i m`ri./ Neîntâl- N`scut la 9 martie 1887 în rului-artist, înclinat spre calofilie, nirea“. spre „forma“ atât de boicotat` de calitatea Osoi, jude\ul Ia]i. Ab- loca litatea Brânzenii Noi, jude\ul Ceea ce-l intereseaz` pe autor oficialit`\i. Explica\ia rezid` în solvent al Institutului de Limba ]i B`l\i – Basarabia. Decedat la 27 din frecventarea acestor modele asuma rea deplin` a condi\iei sale Literatura Rus` „Maxim Gorki“ ianuarie 1967 în Bucure]ti (nume culturale este „poetica interi - de poet. Versurile din Afectivit`\i din Bucure]ti, promo\ia 1959. Ju- la na]tere: Ivan Alexinonovici oar`“, pe care o transfer` sim\irii con]tiente (1968) marcau o ener - rnalist la Agerpres, iar din 1965 Buzdâga). Studii diverse (agri- europene ]i chiar peisajului uman gie liric` adolescentin`. pân` la 1 ianuarie 1991, redactor cultur`, drept ]i litera tur`, proba- actual: „Ninsoare-n vârtej,/ vis- Zece ani mai târziu, Concert la Radiodifuziunea Român`. A bil nefinalizate) în diferite centre pentru mâna stâng` marca p` - lucrat în echipa de la radiojurnal colite fanare,/ la metrou, grev`“. din fostul imperiu \arist, continu- trunderea în zona prozei satirice, ]i în cea de la radioprogramul Micropoemul ni-l evoc` pe cel al ate la Ia]i. A fost doctor în eco - teritoriu în care va cantona au- r`spundem ascult`to rilor. A lui Ezra Pound (Într-o sta\ie de nomie al Universit`\ii din torul ]i cartea – intitulat` provo- tradus din lite ratura lui Afanasi metrou) scris în primii ani ai Cern`u\i. Colaboreaz` cu versuri 54 B

]i publicistic` ]i cercet`ri fol- urm`toare (1929, 1930, 1931, clorice la multe publica\ii din 1932, 1933, 1934, 1935, 1936) în Basarabia („Cuvântul mol do ve - aceea]i calitate. nesc“, „Basarabia literar`“, „Pagi- A colaborat la programele C ni basarabene“) ]i din vechiul Radiodifuziunii prin conferin\e regat al României („Ade v`rul li - menite s` contribuie la cunoa] - CAntACUzIno Ion Medic psihiatru, Ion Cantacuzino terar ]i artistic“, „Convorbiri li - terea unor realit`\i culturale de a analizat Psihologia mahalalei terare“, „Flac`ra“, „Gândirea“, dincolo de Prut (conferin\a Poezii (Universitatea radio din 24 oc- „Lamura“, „Luceaf`rul“, „Sbur` - basarabene – difuzat` în Univer- tombrie 1930), Mentalitatea mo - torul“ etc.). A f`cut parte din sitatea radio din 26 ianuarie der n`; moartea visului (Univer- grupul de lupt`tori basarabeni 1932) ]i a citit din poemele sale sitatea radio – 30 ianuarie pentru Unire din jurul lui Pan(te- cu tendin\` s`m`n`torist-mistic` 1931) ]i Psihiatria modern` limon) Halippa ]i Anton Crihan. (poeziile Candel` de straj`, (Universitatea radio – 26 au- Lirica sa – în maniera cunos- Umbr` sfânt`, T`gad`, Înviere, gust 1936). cutului Alexei Mateevici – a fost Christos) în programul pascal din A vorbit despre Pirandello – strâns` în volumele Miresme de 6 aprilie 1936. ro man cier (Universitatea radio step` (1922), |ara mea (1928), Dup` 1944 a suportat pri goa - N`scut la 7 noiembrie la – 9 de cembrie 1930), despre Bucu re]ti. Decedat la 26 iulie P`stori de timpuri (1937). Mult na destinat` intelectualilor basa - James Joyce (Univer sitatea 1975 în ora]ul natal. Studii de mai utile r`mân cititorului ra beni de c`tre noile auto ri t`\i de radio – 21 martie 1934) ]i John medicin`, de filosofie ]i de regie colec\iile folclorice intitulate la Bucu re]ti, care ac\ionau la co- Dos Passos (Universitatea de teatru la Bucu re]ti. În 1933 ]i Cântece din Basarabia – 1916- manda brutal` a Kremlinului. radio – 20 iu nie 1934) dar ]i de- 1934 a fost desemnat comisar al 1921 ]i Cântece din Basarabia – Buna cunoa]tere a limbii ruse l-a spre Poezia româneasc` tradi\io - guvernului pe lâng` Consiliul de 1905-1916, tip`rite în 1921, ]i, ajutat s` supravie\uiasc`, tradu - nal` (Universitatea radio – 16 Administra\ie al SRR prezidat de res pec tiv, 1928. mai 1934) sau despre Primii când ]i publicând (sub pseu do ni - generalul N. M. Condiescu. A f`cut parte din primul Con- poe\i români – V`c`rescu ]i mul B. I. Alion) opere de mari A fost unul dintre cei mai ac- siliu al cenzorilor (1928) al autori precum Alexandr Ser ghee - Cârlova (Universitatea radio – tivi conferen\iari la microfonul 22 martie 1932) despre Vasile Socie t`\ii Române de Radiodi- vici Pu]kin (Evgheni Oneghin) Radiodifuziunii. Polivalen\a sa Alecsandri (Program de sear` – fuziune – în calitate de membru sau Maxim Gorki (Fata ]i moar - recunoscut` l-a ajutat s` acopere 2 noiembrie 1931) ]i Al. Davila supleant, reales ]i în consiliile tea). sfere diverse de interes public (idem – 19 octombrie 1931). prin analizele sale remarcabile. Ceea ce introduce nou în pro- La Universitatea radio sau în gramele radio Ion Cantacuzino programele de sear`, dr. Ion Can- este îns` Cronica cinematogra - V tacuzino era o prezen\` mereu fic`, pe care avea s-o sus\in` ani U a]teptat` de ascult`torii s`i fideli. buni, cu mare succes. A fost – de 56 C C 57 altfel, în epoc` – al`turi de Victor (1940). Dup` r`zboi, a publicat mental` la Radiodifuziunea listul Paul Grigoriu, cunoscut în Iliu, acesta în paginile „României sinteza Momente din trecutul fil- Româ n` (1 septembrie 1965), la epoc` mai ales din edi\iile ra- literare“ condus` de Liviu Rebre- mului românesc (1965) ]i micro- Direc \ia mu zi cal`, redac\ia de diovacan\a). A f`cut transmisii anu, marele sus\i n`tor al artei mo nografia René Clair (1968). mu zic` de oper` ]i operet`. Reali - în direct de la Festivalul de cinematografice, într-un mo ment Împre un` cu istoricul de film B. zatoare a sute de programe muzi- muzic` u]oar` „Mamaia“ ]i de la de r`scruce pentru evolu\ia fil- T. Râpea nu a redactat repertoriul cale, ini\iatoare a ciclu rilor de Festivalul de jazz de la Sibiu, ca mului: apari\ia sonorului. Cartea cinemato grafiei na\ionale din pe- emisiuni Panoramic opera, ]i relat`ri de la unele evenimente sa Uzina de basme (1935), consa- rioada filmului mut: Produc\ia Personaje în monolog, soli]ti muzicale interna\ionale. Mobili- crat` celei de-a 7-a arte este, cinematografic` din România români pe meridianele lumii, tatea publicistic` a ajutat-o, dup` practic, rezultatul activit`\ii sale (1897-1930). Lucrarea a ap`rut opera româ neasc` ]i literatu- p`r`sirea Radioului, s` se sistematice de cronicar cine- în 1970. ra, Galeria persona jelor de adapteze la condi\iile de lucru din matografic la Radio. Adeziunea oper`. Din aceast` perioad` Televiziune, Electrecord, ARIA la valorile noii arte a imaginii ]i dateaz` Ghidul de oper` ]i ]i – dup` 1990 – din companiile competen\a în domeniu l-au reco- Ghidul de balet (împreun` cu discografice ]i de radio private. mandat de la sine pentru ocu- Iosif Sava, Grigore Constantines- Publicul ]i-o va aminti îns` în parea unor func\ii importante în CArAmAn FoteA daniela noua industrie cinematogra fic` cu ]i Gabriela Constantinescu – primul rând ca realizator ener gic na\ional`. A fost director de pro- ap`rute la Editura Muzical` în al Radioului na\ional. Implicarea duc\ie al Oficiului Na\ional Cine - 1971, respectiv 1973). Numirea tot mai puternic` în fenomenul ma tografic (ONC) ]i director al sa ca ]ef al sec\iei de muzic` muzicii u]oare (cu deriva\iile lui Socie t`\ii „Cineromit“, sus\inut` u]oar` marcheaz` deturnarea multiple) a condus-o la redac - în timpul r`zboiului cu capital tinerei jurna liste radio, speciali - tarea integral` – sau par\ial` – a mixt, român-ita lian. „Via\a expri- zat` în muzica de oper`, spre teri - unor utile instrumente de lucru ]i mat` prin mi]carea luminii. toriile muzicii u]oare, pop, rock de informare precum Disco Ghid Poezia imaginii prins` în ceea ce ]i folk – de\in`toare în epoc` a rock (împreun` cu Florian Lungu are mai caracteristic. Ritmul unei cote de audi\ie extrem de – Editura Muzical`, edi\ia I, intim al mi]c`rii ei. Iat` carac- N`scut` la 4 mai 1943 la înalte. Pân` în anul 1979, Daniela 1977, edi\ia a II-a, 1979), Conexi - terele definitorii ale artei ecranu- Cons tan\a. Absolvent` a Conser- Caraman Fotea va realiza emisiu- uni rock (o istorie a rock-ului in- lui“ – aprecia în anul 1935 cel ce vatorului de Muzic` „Ciprian Po- ni cu adev`rat populare: primele terna\ional – Editura Muzical`, men\inea s`p t` mânal, cronica fil- rumbescu“ din Bucure]ti (1965). edi\ii live ale programului mati- 1982), Meridianele cântecului mului la Radio. Membru al Uniunii Compozito- nal la microfon, melodia (Editura Muzical`, 1989), Dic\i - Ion Cantacuzino este ]i au- rilor ]i Muzico logilor din Româ- preferat` ori radiorecording onar rock, pop, folk (în colabo- torul volumelor de eseuri Note nia ]i fondator al Colegiului cri - (în colaborare cu Nicolae Du\u, rare cu Cristian Nicolau – Editu- pentru azi (1934), De amore ticilor muzicali „Mihail Jora“. program prezentat de crainicul ra Humanitas, 1999), A]teptân- (1935) ]i Contrapunct teatral Angajat` prin reparti\ie guverna- Ionel Thomas Tudor ]i de jurna - du-l pe Vanghelis (studiu mono- 58 C C 59 grafic, Editura Muzical`, 2001), liul de Administra\ie al Radiodi- prezen\ei sale la microfon. Po - C~tIneAnU tudor Rock, pop, folk... remix (în fuziunii în 1935 ]i 1936 (pre]e - ve]ti vân`tore]ti (7 iulie 1930), colabo rare cu Cristian Nicolau, dinte: general adjutant N. M. Despre vân`toare (Program de Editura Humanitas ]i Humanitas Condiescu, vicepre]e dinte: Liviu sear`, 7 august 1932), Vân`to - Educa \ional, 2003), Alternative Rebreanu). re]ti (Universitatea radio, 11 oc - pop-dance (în colaborare cu Titus Prozator sârguincios, descri- tombrie 1932), Des pre vân` toare Andrei, Editura Humanitas Edu- ind într-o mul\ime de c`r\i lumea (ora satului, 15 noiembrie cational, 2003). Zecile de cronici provincial`, cu un acut sim\ al 1936) – fixeaz` cu umor ]i, une- muzicale, eseuri ]i prezent`ri observa\iei caracterologice. ori, cu autoironie coordonate ci- publicate în reviste ]i ziare pre- Umorul înso\e]te cel mai adesea negetice extrem de agreabile ce cum „Muzi ca“, „Melos“, „Con tem - istorisirile sale de la Încurc`- vor fi produs, neîndoios, atrac\ia N`scut la 2 mai 1942 în loca - poranul“, „România liber`“, „Coti - lume (1899) la Grija st`pânului publicului ascult`tor. A citit din litatea Ocni\a, jude\ul Bistri\a- di anul“ ].a. întregesc fi]a de crea\ie (1955). Volumul Chipuri ]i su- operele sale (Lecturi, în Univer- N`s`ud. Absolvent al Facult`\ii a Danielei Caraman Fotea, unul flete (1908) avea s` fie reeditat în sitatea radio din 3 sep tembrie de Filologie (1964) ]i de Filo - dintre cei mai activi ]i respecta\i 1973. În rest, proza sa r`mâne 1930). Paginile din Grija st`pâ - sofie (1971) de la Universitatea critici muzicali ai acestor ani. captiv` unor contexte sociale ]i nului citite la 18 aprilie 1935 la „Babe]-Bolyai“ din Cluj-Napoca. umane demult apuse. Între femeie Universitatea radio aveau s` Doctor în filosofie. Carier` di- ]i pisic` (1913) sau Între frac ]i apar` în volum 20 de ani mai târ - dactic` (]ef al catedrei de filo - cojoc (1922) exprim`, chiar prin ziu (1955). În ora satului s-a sofie sistematic`) la Universi- CAzABAn Alexandru titlurile lor, spa\iul de manevr` al preocupat de relatarea unor tatea clujea n`. Autor de cursuri prozatorului. Important` r`mâne, Cuno]tin\e folositoare (6 ianuarie universitare (reto ric`, teoria valo- din punctul de vedere al istoriei 1935, 21 ianua rie 1936, 3 ianuar- rilor, istoria filosofiei, istoria cul- literare, reac\ia sa antisem` - ie 1937) pentru ascult`tori, mai turii). În 1995 este ales de Parla- n`torist`. De asemenea, se re- ales pentru cei din mediul rural. mentul României – în teme iul marc` admirabila consecven\` în G. C`linescu socotea c` „Al. legii de organizare ]i func\ionare tratarea temelor cinegetice. Ca za ban st` tematic în raza lui a Societ`\ii Române de Radiodi- Alexandru Cazaban se apropie Sado veanu (vân`toare, comp` - fuziune – Pre]edinte Director- prin povestirile sale vân`tore]ti timire pentru s`lb`ticiuni, v`dane General al Societ`\ii Române de de autorii „]colii naturale“ ruse enigmatice) ]i e un foiletonist cu Radiodifuziune cu un mandat de (Aksakov, Turgheniev), dar ]i de repeziciune de condei ]i mu]c` - patru ani. Dup` 1999 devine con- N`scut la 6 octombrie 1872 la Maupassant (cel din Contes de la tur` sarcastic`“. silier al Directorului General al Ia]i. Decedat la 24 mai 1966 în bécasse). Aceast` dimensiune a SRR. Bucu re]ti. Studii de arhitectur`, scrisului s`u (dar ]i a existen\ei Autor al mai multor volume nefinalizate. Membru în Consi - sale cotidiene) a fost dominanta de specialitate: Structura unei 60 C C 61 sinteze filosofice, tez` de docto - are aici un limbaj academic altoit nuntelor biografice puterea con - fiind concentrat` asupra unui rat, tip`rit` în anul 1982 la Editu- pe o rostire frust`, aproape \`r` - cep telor. Antinomia eminescian` unic reper biografic: acela în care ra Dacia din Cluj-Napoca, (dis- neasc`. Trimi teri bibliografice i se relev` prin fractura produs` poetul p`r` sea lumea miturilor tins` cu Premiul revistei „Am- erudite întâlnesc în paginile c`r\ii la un moment dat între „echilibru pentru a deveni el însu]i un mit, fiteatru“ pentru cea mai bun` lu- motive sapien\iale rurale. Obser - ]i dezagregare“. Pentru prima la cap`tul a ]ase ani de infernal` crare social-politic` a anului), Ele - va\ii privind fenomene de anver- oar`, ipoteza fracturii deriv` nu tulburare a min\ii sale cuprin - mente de etic`, volumul I – Fap- gur` se întretaie cu gânduri sim- din ecua\ii orga nice, ci din aria z`toare. tul moral (Editura Dacia, 1985); ple, ivite din curgerea vie\ii coti- cugetului. Drama s-ar fi produs Structura unei sinteze filosofice diene. Tudor C`ti neanu are darul a]adar dintr-o cauz` ce \ine de (vol. II – Pers pectiva extrinsec`, de a alia toate acestea într-o miracolul – dar ]i de limi tele – primul volum, din 1982, fiind vibra\ie lexical` ]i ideatic` uni- cunoa]terii omene]ti. C`ci, de- consacrat Pers pectivei intrinseci, tar`. De aceea, Constructe-le sale clar` Domnia Sa, „Eminescu este CâmPeAnU Pavel Dacia, 1985); Elemente de etic` – au darul de a ordona gândurile unul dintre pu\inele spirite ale volumul II, Problematica funda- cititorilor, de a le elibera de obse - umanit`\ii care au luat în serios mental` (Dacia, 1985). siile lor meca nice, restituindu-le tema ]i problema Infinitului“. În acela]i an – 1985 – profe- fiin\ei, necorupte de noxele civi - Teza devine convin g`toare prin sorul Tudor C`tineanu era distins li za \iei trepidante în care tr`im. demonstra\ia f`cut` de-a lungul cu Premiul „Vasile Conta“ al Autorul ne avertizeaz` c` „bar- celor dou` sute de pagini ale Academiei Române. Public` în baria, ca ]i civi liza\ia, se desf` - c`r\ii. Marele nostru înainta] a revistele de specialitate peste 200 ]oar` pe cercuri, pe valuri“ ]i c` fost preocupat de intrarea în rela - de studii ]i \ine circa 75 de con- ea nu poate fi anihilat` decât prin \ie cu for\a uria]` a Cosmosului ferin\e publice, f`când proba puterea con]tiin\ei multiplicate. pân` acolo unde „neputând s` N`scut la 29 februarie 1920 la unui talent oratoric deosebit. Adic` prin pute rea con]tiin \elor cuprind` Universul întreg pe Bucu re]ti. Decedat la 18 noiem- Cele mai recente c`r\i ale au- însumate. calea gândirii, a fost cuprins el în brie 2003 [n acela]i ora]. Doctor torului sunt destinate unui public Cea mai recent` lucrare a au- Univers ]i s-a stins asemenea în ]tiin\e sociale (titlu ob\inut la cititor ceva mai larg. Este vorba torului, Echilibru ]i dezagregare stelei sale: singur în via\`, singur fostul Institut de }tiin\e Sociale de Constructe (Editura Sinapsa – valori fic` un moment capital din în moarte“... Prin Echilibru ]i „A. A. Jdanov“ din Bucure]ti, de- 2000) ]i Echilibru ]i dezagregare biografia eminescian`. E vorba dezagregare, eminescologia se venit ulterior Academia de Studii (2002). Referitor la titlul primei de momentul 1883, când, se pare îmbo g`\e]te cu una din cerce - Social-Politice „}tefan Gheor ghiu“). lucr`ri, autorul ne avertizeaz` c` c` mintea poetului s-a întunecat t`rile cele mai sobre ]i mai apli- Între 1960-1980 a lucrat la „de esen \` cultural` ]i reflexiv` definitiv, spulberând un e]afodaj cate din ultimele decenii. Dar ]i Radio di fuziunea Român` (ini\ial fiind, constructul are un în\eles ]i logic de anvergur`. Experimentat cu una dintre cele mai seduc` - coor do na tor al teatrului radio- un rost, exprimat uneori direct, dasc`l de filosofie, Tudor C`ti - toare provoc`ri în descifrarea fonic, apoi ]ef al Ofi ciului de Stu - alteori aluziv, parabo lic“. Autorul neanu prefer` în analiza sa am` - ecua\iilor eminesciene, cartea dii ]i Sondaje al RTV, din 1967). 62 C C 63

A aderat înc` din adolescen\` teia tineretului“) la comanda fos- Activitatea desf`]urat` în CenU}~ elza la activitatea clandestin` a par- tului s`u tovar`], Nicolae Ceau - fruntea Oficiului de Studii ]i tidului comunist, fiind de mai ]escu, devenit influent lider al Sondaje al RTV i-a înlesnit lui multe ori arestat de autorit`\i. În PCR. Acestui controversat per- Pavel Câmpeanu scrierea unor octombrie 1941, a fost condam - sonaj politic îi va consacra, de al- c`r\i, precum Radio, televiziune, nat de c`tre Curtea Mar\ial` la 25 tfel, o monografie polemic`: public (1972), Oamenii ]i teatrul de ani de munc` silnic` pentru Ceau ]escu, anii num`r`torii (1973), Oamenii ]i televiziu nea activit`\i subversive. Pân` în au- inver se – ap`rut` în 2002, la Edi- (1976). O alt` lucrare de gen: Oa- gust 1944 este de\inut în închiso- tura Polirom. menii ]i filmul – scris` în colabo- rile de la Malmaison, Jilava ]i Orizonturile contest`rii sis- rare cu }tefana Steriade – a fost Caransebe]. Dup` r`zboi, ocup` temului politic reprezentat de oprit` de la difuzare în anul 1985. func\ii în apara tul CC al PMR Ceau]escu fuseser` stabilite înc` În sfâr]it, cercetarea sociologic` N`scut` la 20 septembrie (sec\ia de rela\ii exter ne) în- din anii 80 când Pavel Câmpeanu intitulat` România, cozile pentru 1950 la Bucure]ti. Absolvent` a deplinind sarcina de a stimula publicase (sub pseudonimul Fe- hran`, scris` în chiar momentele Facult`\ii de Filologie – Univer- programele comuni]tilor greci lipe Garcia Casals) lucrarea The de expansiune a acestui fenomen sitatea Bucure]ti, promo\ia 1975. exila\i în România. În acest sens, Syncretic Society (Socie tatea sin- al foametei avea s` fie publicat` Doctor în filologie. Din 1979 lu- se remarc` prin sprijinul dat pos- cretic`) la o editur` din SUA, dup` pr`bu]irea regimului ceau - creaz` la Radiodifuziunea Româ - tului de radio „Grecia Liber`“ ce M. E. Sharpe, urmat` de cele trei ]ist la Editura Litera (1994). n`, ini\ial în redac\ia Programului emitea din România. Peste ani, volume Sociology of the Stalinist Dup` 1990, Pavel Câmpeanu III (unde a realizat, al`turi de entuziasmul cominter nist (com- Social Order (1986-1990). Abia a fost unul din membrii fondatori Doina Papp ]i Titus Vîjeu, Clu - informist) al lui Pavel Câmpeanu în august 2002 Societatea sincre - ai Grupului de Dialog Social, bul artelor) ]i, dup` 1990, în de- avea s` sublimeze într-o nea] - tic` avea s` apar` sub semn` tura publicând în 1993 o carte despre partamentul Înv`\` mânt-}tiin \`- teptat` atitudine anticomunist`. autorului la Editura Polirom (tra- noul peisaj electoral (De patru Educa\ie (devenit, dup` 1996 Semnele ereziei sale erau îns` ducerea din englez` apar\ine ori în fa\a urme lor, 1993) ]i redac\ia înv`\`mânt-programe mai vechi. Dup` ce – în 1957 – Nadiei Badrus). sus\inând în paginile revistei edu ca \io nale). S-a distins, în ca - publicase placheta intitulat` Peni - Cititorii români luau astfel „Dilema“ timp de mai mul\i ani o drul ciclului mediateca, prin tenciarul Special Caransebe], act, cu oarecare întârziere, de rubric` ce-i punea în valoare spi - abordarea unor domenii diferite adunând versuri scrise în vremea ceea ce Alfred G. Meyer numea ritul dinamitard. într-o structur` modular`. Rubrici r`zboiului în lag`rul amin tit, „o minte dia lectic`, silindu-se s` memorabile: Conexiuni, lec- avea s` fie „demascat“ pentru o p`trund` pân` în ultime le con- tura ideilor, structurile uma - proz` consacrat` activit`\ii ile- tradic\ii ]i incoeren\e ale socie - nului, rotonda personalit`\ilor, gale a tinerilor comuni]ti de c`tre t`\ii staliniste ]i s` o în\eleag` în Barometrul ]anselor educa - Mihai Novicov (articolul O carte întreaga complexitate a ramifi- \ionale. A scris scenarii radiofo - care deruteaz`, ap`rut în „Scân- ca\iilor ei“. nice (originale ]i adapt`ri dup` 64 C C 65 autori celebri), marcându-i, din- CInCA silvia este îndatorat` acestei experien\e cititorului american abera\iile colo de aptitudinile jurnalistice, jurnalistice legat` de arta orali - „epocii de aur“ într-un moment talentul literar evident. t`\ii. Scriitoarea a debutat editori- în care paranoia megalomanic` Editorial, a debutat în anul al în anul 1966 cu volumul de atinsese apogeul. C`r\ile Silviei 1982 cu antologia critic` intitu- schi\e ]i povestiri Pisica ]i vor- Cinca s-au afirmat în acele mo- lat` Litera tur` ]i pictur` (Editura bele (Editura pentru literatur`), mente dramatice pentru poporul Albatros) reunind texte esen\iale urmat de Sparge\i oglin zile (Edi- român drept adev`rate pamflete pentru „sistemul vaselor comuni- tura Eminescu), ambele c`r\i politice la adresa „tovar`]ului cante“ existent între cele dou` fiind expresia nonconformismu- Dracula“ ]i a acoli\ilor s`i. Dup` teritorii artistice. Se ob\inea ast- lui prozei feminine din epoc` în 1990, Silvia Cinca va naveta între fel o dimensiune revelatoare a in- spa\iul c`reia s-au lansat autoare SUA ]i România, publicând în ciden\elor estetice, exprimate de N`scut` la 15 iunie 1934 la de prim` m`rime ca Sânziana cele dou` patrii ale sale c`r\i nu- gândirea unor creatori ]i teoreti- Bucu re]ti. Absolvent` a Institutu- Pop, Maria-Luiza Cristescu ]i meroase (cele mai multe în limba cieni de valoare, preocupa\i de lui de Art` Teatral` ]i Cine- Alexandra Târziu. În 1971 publi - matern`), ce se dis ting printr-un întrep` trunderea celor dou` arte, matografic` „I. L. Caragiale“. c` povestirea pentru copii Tre nul anume mesaj spiritual. Semnate dincolo de statutul lor autonom, Dup` absolvire a lucrat timp de f`r` sta\ii (Editura Ion Crean g`), cu numele cunoscut ori cu pseu - manifestat de-a lungul secolelor. 15 ani (1958-1973) la Radiodi- iar în 1973 romanul de dra goste donimul Roberta King, aceste Elza Cenu]` este ]i autoa rea unui fuziunea Român` unde a reali zat Z`pad` nev`zut` (Editura Alba- c`r\i sunt în majoritatea lor ple- volum de versuri în care lirismul emisiuni de cultur` cinemato gra - tros). Aceleia]i perioade îi apar - doarii pentru o existen\` purifi- (cerebral) împline]te un destin fic` ]i de actualitate artistic` \ine ]i monografia Jean Gabin cat` de vanit`\i. Ilustrare a unor cultural. (Carnet cinematografic, A ]ap - (Editura Meridiane, 1969), dedi- concepte biblice, ele nu pot evita tea art` etc.). În 1977 se sta- cat` unuia dintre marii actori de un anume didacticism. Cu toate bile]te în Statele Unite ale film ai secolului XX. acestea, fic\iuni ori nonfic\iuni, Americii. Din 1982 este angajat` Stabilit` în Statele Unite ale scrierile Silviei Cinca devin – ca producer la Radio Europa Americii, Silvia Cinca ]i-a con- pentru a folosi titlul uneia dintre Liber` – redac\ia din Washing- tinuat ]i activitatea literar`. Îi c`r\ile sale de succes – „radio - ton. Dup` propria-i m`rturie, ex- apar în limba englez` volume de grafii pentru iubire“, articulate de perien\a acumulat` în Radiodi- povestiri scurte (The Night of the pe pozi\iile unui anume misiona - fuziunea Român` a fost decisiv` Rising Dead), romane ]i c`r\i rism. Despre literatura Silviei în acceptarea sa în corpul considerate drept nonfiction. De Cinca (mem bru Pen American redac\ional Free Europe. Chiar ]i un interes notabil s-au bucurat ro- Writers Club, American Roman- proza Silviei Cinca – aflat` în nu- manul Comrade Dracula (1988) ian Academy ]i fondator Literart meroase volume de schi\e, po - ]i nuvela Scream despre „Roma- XXI) au scris elogios George ves tiri ]i – mai ales – romane, nia Ceausescu’s Era“, înf`\i]ând Astalo], Andrei Pandrea (Paris), 66 C C 67

Andrei Codrescu, Vladimir Tis - Vocea sa, auzit` cândva la Radio CIomAC emanoil asupra formelor muzicale: Mo- m` neanu (SUA). În \ar`, c`r\ile Bucure]ti, venea spre casele tivul (cu exemplific`ri muzicale). sale au fost comentate de Gabriel românilor de data aceasta de la A consacrat mai multe conferin\e Dimisianu, Marian Popa, M. N. Londra. Întoars` în \ar`, ]i-a con- romantismului în muzic` în Rusu etc. tinuat activitatea jurnalistic` la cuprinsul Universit`\ii radio (în un post privat de televiziune. iarna ]i prim`vara anului 1931). Moartea prematur` a r`pit breslei Seduc`toare profiluri au fost con- o personalitate care a ]tiut s` sacrate marilor muzicieni: alieze jur nalismul cultural celui Ludwig van Beethoven (7 de- CIoCâlteA Georgeta politic. Experien\a exilului a cembrie 1931, 21 martie 1932, 15 f`cut-o s` se apropie de unele mai 1932, 23 mai 1932, 8 noiem- repere bibliografice eva luând N`scut la 5 februarie 1890 la brie 1932), Wolfgang Amadeus critic perioada istoric` româ - Boto]ani. Decedat la 13 iunie Mozart (13 octombrie 1932), neasc` de dup` r`zboi. A fost ]i 1962 la Bucure]ti. Studii muzi- Georg Friedrich Händel (9 de- cazul lucr`rii istoricului britanic cale la Conservatorul din Ia]i ]i cembrie 1932), Franz Schubert Dennis Deletant, Ceau]escu ]i la cel din Leipzig. Studii de drept (10 ianuarie 1932), Joseph Haydn Securitatea. Constrângere ]i disi - la Paris. Doctor al Universit`\ii (21 ianuarie 1935), Hector Berlioz den\` în România anilor 1965- Sorbona. Profesor de istoria (21 octombrie 1935), Gioacchino 1989, ap`rut` în echiva larea româ - muzicii ]i director la Filarmonica Rossini (27 no iem brie 1935), neasc` a Georgetei Ciocâltea, în N`scut` la 24 ianuarie 1945 la din Bucure]ti (1945-1947). A fost Nikolai Rimski-Korsakov (9 de- 1998 la Editura Humanitas. Tra- Bucure]ti. Decedat` la 22 martie unul dintre primii colaboratori cembrie 1935). ducerea r`mâne – al`turi de cea a 1999. Absolvent` a Facult`\ii de permanen\i ai Radiodifuziunii. De altfel, conferin\ele lui monografiei consacrate pictoru- Limbi Germanice a Universit`\ii Presta\ia sa în câmpul comentari- Ema noil Ciomac vizau introdu - lui iugoslav Ivan Genera lic¬ (pu - din Bucure]ti (sec\ia englez`) – ului muzical este comparabil` cu bli cat` în 1982 de Editura Meri - ce rea ascult`torului atât în terito- promo\ia 1967. Timp de cinci ani aceea a lui Perpessicius în aria diane) – semnul trecerii prin via\` riul amplu al istoriei muzicii cât (1967-1972) este redactor la Ra- literaturii, amândoi onorând o a unei intelectuale cu care soarta ]i în acela, foarte delicat al teoriei diodifuziunea Român`, redac\ia lung` perioad` Societatea Româ - nu s-a dovedit deloc gene roas`. muzicale. A prezentat timp de emisiunilor cultu rale unde reali - n` de Radiodifuziune cu pre zen\a mai mul\i ani concertele simfoni - zeaz` Atlas cultural. Între 1972 lor la microfon. Înc` din 16 ia - ce ale Radioului ]i a dedicat pro- ]i 1984 a lucrat la servi ciul de nuarie 1929 Emanoil Ciomac grame tematice operei franceze pres` al Ambasadei SUA la Bu- vorbea ascult`torilor Des pre ori muzicii italiene vechi. Ambi- cure]ti. Din 1987 pân` în 1995 a muzica moder n` româ neasc`. La tusul abord`rii cronologice a fost fost angajatul BBC-World Serv- 11 noiembrie 1930 sus\inea la Ema noil Ciomac unul impre- ice, emisiunea în limba român`. Prima prelegere din ciclul sionant. 68 C C 69

Mai multe secole din vie \u - Poezia american` (7 ianuarie Tragedia liric` a lui Enescu Ciuc` devine director al Stu- irea umanit`\ii, marcate de capo - 1935). avea s` cunoasc` astfel succesul dioului de Radio Ia]i. Confirmat dopere, au fost „reconstituite“ în Descendent al unei vechi fa - ]i în patria marelui compozitor, în 1996 prin concurs, ocup` ]i în identitatea lor spiritual` ce a asi - milii armene stabilit` în nordul pe care Emanoil Ciomac îl con- prezent acest post de conducere. gurat marile germina\ii ale sune - României, Emanoil Ciomac a sidera cel mai aproape de sufletul Este membru al Uniunii Scriito- telor. A acordat de asemenea, o fost un sus\in`tor al ansamblului s`u, al`turi de Richard Wagner, rilor (1990), al Uniunii Arti]tilor mare importan\` muzicienilor „Komitas“ al comunit`\ii c`reia îi c`ruia i-a consacrat de altfel o in- Plastici (1982) ]i al Asocia\iei in- români (G. Enescu, Dimitrie A. apar\inea. Mo]tenise înclinarea spirat` monografie. terna\ionale a criticilor de art` Dinicu), ]i s-a aplecat asupra eve - spre lirism a neamului s`u ]i a (2000). A colaborat la realizarea nimentelor muzicale continen - publicat mai multe volume de unor emi siuni specializate pre- tale, precum Festivalul Wagner versuri, începând cu Mistica roz` cum Pictori ]i capo dopere ]i (în Universitatea radio din (1921), ]i terminând cu poemul jur nalul artelor, uzând de pre - 14 ia nuarie 1937). Prometeu (1954). A fost preocu- CIUC~ Valentin g`tirea de critic de art` dobândit` A evaluat îndr`zne\ Spiritul pat cu prec`dere de Mituri ]i rit- în timp prin frecventarea terito - muzicii române]ti (Universitatea muri (cum se nume]te, de altfel, riului plasticii române]ti. Ata]a - radio din 11 iulie 1937) ]i a evi- o culegere de versuri a sa) ]i de mentul s`u fundamental la pic- den\iat în sintez` Evenimentele acele Farmece antice (alt titlu!) tura na\ional` a fost eviden\iat de muzicale ale anului (6 ianuarie capabile s` confere exis ten\ei comentariile sale cuprinse în al- 1938). umane moderne argumente ale bume de art` închinate unor Spirit erudit, Emanoil Ciomac a semnat ]i cronici dramatice pere nit`\ii. A mai scris piese de Lasc`r Vorel (1982), C. D. Stahi (7 fe bruarie 1921, 21 februarie teatru precum Un vis al lui (1989), }t. Luchian (1984), Aurel 1929) ]i a consacrat [n mai multe Socrate (1959) ]i Franciscanii B`e]u (1987), Otto Briese edi\ii ale Universit`\ii radio (1959). Dar, evident, ipostaza de N`scut la 23 martie 1943 la (2002), Ion Irimescu (2003); dar Spiritului american în lumina muzicolog r`mâne fundamental`. V`lenii de Munte, jude\ul Praho- ]i de „monografiile de investi- lite raturii de azi (4 noiembrie Admira\ia sa fa\` de George va. Dublu licen\iat al Univer- ga\ie“ intitulate Pe urmele lui 1930, 18 noiembrie 1930, 16 de- Enescu a rodit în ne nu m`rate sit`\ii „Al. I. Cuza“ din Ia]i (Fa - Nicolae Tonitza (1984), Pe cembrie 1930, 30 decembrie pagini cu caracter memo ria listic cultatea de Filologie – 1967 ]i urmele lui Nicolae Grigorescu 1930) – dovedind o admirabil` dar ]i de judecat` valoric`. Facultatea de Drept – 1977). A (1987) ]i Pe urmele lui }tefan cunoa] tere a domeniului, compa- Emanoil Ciomac a tradus li- colaborat la Radio Ia]i înc` din Luchian (1990) – toate trei rabil` doar cu aceea a unui Petru bretul operei Oedip (prezentat` 1968. În 1990 este numit redac- ap`rute într-o colec\ie faimoas` a Comarnescu, ]i el conferen\iar la publicului în premier` la Opera tor-]ef adjunct, în timpul direc- Editurii Sport-Turism. Un de- Universitatea radio despre Spi - Mare din Paris la 13 martie toratului lui Grigore Ilisei. Dup` mers similar a fost întreprins de ritul american ]i european 1936), libret apar\inând lui Ed- trecerea acestuia, în 1994, la Stu- autor Pe urmele lui Calistrat (28 noiembrie 1931) sau despre mond Fleg. dioul de Televiziune, Valentin Hoga] (1982). (Trebuie spus c`, 70 C C 71 fixat un timp la Piatra-Neam\, Radio Ia]i ap`rut` în anul 2001. denotând o eficient` implicare re- (1993-1996) ]i miracole ]i fapte Valentin Ciuc` s-a devotat cer - {ntre multele premii na\ionale ]i portericeasc` în pro ble matica la (1996-1997). Din 1997 este cet`rii unor valori ale locului, locale ob\inute [l not`m pe cel zi a zonei. redactor în redac\ia emisiunilor precum C. Hoga] ]i Lasc`r Vorel, mai recent: premiul „Petru Co- Andrada Cojocaru este au- lite rar-artistice. Realizeaz` Al- contribuind la men\inerea lor în marnescu“ pentru critic`, la Sa- toarea unui volum de poeme inti- manah. supliment al revistei sfera interesului na\ional). Artei lonul de art` al Filialei Ia]i a tulat Jefuitorii de vise (Editura literare radio (1996-1997) pe româ ne]ti îi sunt consacrate volu - UAP – 2003. „Curierul doljean“ – 1999) care, Canalul România Cultural ]i ver- mele: Verni saje elective (primul probabil, va fi urmat ]i de alte siunea nou` a emisiunii miracole tom ap`rut în 1983, al doilea în culegeri ce ar putea s-o impun` în ]i fapte (acela]i canal) iar în 2000) Pictori ]i capo dopere contextul genera\iei sale. 1997-1998 produce pentru Cana - (2001), centrat pe ideea exce- lul România Actualit`\i emisi- len\ei în art`. Spirit cultivat ]i CojoCArU Andrada unea Convorbiri cre]tine. Pre- ener gic, Valentin Ciuc` ]i-a pro- ocup`rile sus\i nute ale autorului pus – se pare – s` cuprind` în pentru ]tiin\ele de frontier` ]i Com~nesCU radu raza sa vizual` cât mai multe din ezo terism, ca ]i consecven\a valorile plasticii na\ionale, c`rora urm` ririi unor procese spirituale le-a dedicat eseuri ]i comentarii de anvergur`, marcheaz` ]i acti - critice de o aplicat` factur`. vi tatea sa editorial`. Radu Com` - C`l`tor impenitent, scriitorul nescu este autor – împreun` cu ]i-a strâns impresiile în mai Emilian M. Dobrescu – al unor multe c`r\i în care turismul cul- c`r\i consacrate francmasoneriei: tural este predominant. De la N`scut` la 25 aprilie 1970 la Francmasoneria. O nou` viziune Cetatea Etern` la Zidul chine - Timi]oara. Absolvent` a Facul - asupra istoriei lumii civilizate zesc (1993) fixeaz` prin titlu t`\ii de Drept „Nicolae Titulescu“ (Editura Valahia – 1991), Istoria chiar coordonatele geografice ale din Craiova. Dup` 1990 a realizat N`scut la 20 octombrie 1956 Franc-masoneriei (Editura Tem- unor mari civiliza\ii. Impresii eu- la studioul de Radio din capitala la Buz`u. Absolvent al Facult`\ii pus, vol. I-II în 1992, volumul III ropene (1996) este un alt memo - Olteniei emisiuni pentru tineret de Limba ]i Lite ra tura Român` în 1994). Volumele Parapsiholo- rial de drum, filtrat de acest (vârsta autoarei o recomanda (sec\ia român`-englez`) a Uni- gia (Editura Fream`t – 1994) ]i c`rturar român prin experien\a sa pentru acest tip de programe!) versit`\ii din Bucure]ti. Colabo- Miracole ]i fapte din aceast` cultural` de anvergur`. Intere- precum Universitaria ]i Amfi - rator, înainte de 1989, la Clubul lume (Editura Pantheon – Piatra- sante sunt ]i reflec\iile sale de- tea trul tinere\ii. Subiec te de in- artelor, devine dup` 1990 redac- Neam\, 1996) î]i trag substan\a spre Radiodifuziune, publi cate în teres general tratate în radiopro- tor la Programul III. Rea lizator al din emisiunile realizate de autor volumul }tirile de pe strada mea grame precum studioul cet` \ea - emisiunilor C`l`torie în imposi- la Radio România. O Via\` a (editat de SRR) ]i din monografia nului ]i Bun venit la noi acas` – bil (1992-1996), }coala elitelor sfântului Apostol Pavel, publica - 72 C C 73 t` cu pseudonimul Radu Diac, a CondIesCU n. m. constituit o necesar` pat` de cu- despre cel asiatic (India). Unele ap`rut în anul 2002 la Editura loare, mai ales prin memorialele dintre ele au f`cut obiectul amin - Funda\iei Anastasia, în colec\ia de c`l`torie consacrate unor tirilor [n conferin\ele radiofonice „Teologumene“, „cu binecuvân - spa\ii oarecum exotice [n care [l din 1930. tarea Î.P.S. Nicolae Corneanu, [nso\ise pe Principele Carol al Mitropolitul Banatului“, l`rgind Rom@niei – cu un deceniu mai spectrul preocup`rilor lui Radu [nainte – precum India (21 iulie Com`nescu în investigarea – la 1930), Egipt (9 august 1930), fel de patetic` – a lumii p`gâne ]i Japonia (27 august 1930), China ConstAntInesCU a celei cre]tine sub semnul omu- (în mai multe emisiuni – din 10 lumini\a lui dornic s`-]i armonizeze aspi- septembrie, 4 octombrie ]i 31 oc- ra\iile trec`toare cu acelea ale N`scut la 2 octombrie 1880 la tombrie 1930). O dat` cu sporirea unui univers ve]nic. Emisiunile Craiova. Decedat la 15 iunie atribu\iilor administrative s-a im- ]i c`r\ile lui Radu Com`nescu ex- 1939 la Bucure]ti. Studii militare plicat în sus\inerea politicii ofi- prim` o marcat` nelini]te intelec- superioare. General ]i aghiotant ciale prin conferin\e despre Rea - tual`, menit` s` for\eze frontie - regal al lui Carol al II-lea. A fost liz`rile ini\iativei particulare în pre]edinte al Societ`\ii Scriito- rele cunoa]terii, cu riscul boico- avia\ie (15 aprilie 1935) sau despre rilor Români ]i unul din liderii tului unor contemporani. Bucure]tiul în ziua Restaura\iei Societ`\ii Române de Radio - (Universitatea radio din 8 iunie difuziune. A f`cut parte în 1932 1935). din Consiliul de Administra\ie N`scut` la 24 februarie 1949 Scriitor ast`zi uitat, N. M. prezidat de Alexandru Mavrodi. în localitatea B`rbule\u, jude\ul (Nicolae-Matei) Condiescu a pu - În 1933, 1934, 1935, 1936 – este Dâmbovi\a. Absolvent` a Con- Pre]edinte al Consiliului de Ad- blicat la doar 19 ani un volum de servatorului de Muzic` „Ciprian ministra\ie. În toat` aceast` pe- versuri sentimentale (Din lacr`mi, Porumbescu“ din Bucure]ti. Între rioad` func\ia de vicepre ]edinte a 1899). Sentimentalismul nu-l va 1972-1979 a lucrat la Radiodi- fost de\inut` de Liviu Rebreanu. p`r`si nici peste decenii, fiind fuziunea Român` ca reporter, (În 11 ianuarie 1938 acesta prezent ]i în romanul Însemn`rile redactor ]i realizator de emisiuni noteaz` în jurnal c` „}eicaru m-a lui Safirim (prima edi\ie în 1936, în redac\ia emisiunilor mu zicale. asi gurat c` revine Condiescu la a doua în 1983). Mult mai Între ciclurile realizate se num`r` Radio ]i eu, imediat, la pro- „citibile“ r`mân notele de c`l` - Biografii muzicale, Al treilea grame“. Informa\ia s-a dovedit torie din Peste m`ri ]i \`ri (1922- gong, Vernisaje lirice, Am- îns` nerealis t`). 1923). În cele dou` volu me sunt fiteatrul artei lirice, zig-zag Prezen\a publicistic` a gene - cuprinse pagini despre spa\iul muzical. În cuprinsul lor, au- ralului Condiescu la microfon a mediteranean (Egipt, Grecia) ]i toarea a rea lizat portrete radio- 74 C C 75 fonice ale unor soli]ti pre\ui\i ]i a lirice“ au ap`rut în volumele pu - A lucrat timp de peste trei ou`lor ro]ii ]i alte pove]ti, prin prezentat opere mai pu\in cunos- blicate la Editura Info-Team decenii la Radiodifuziunea Ro - care Editura „Casa Radio“ valori - cute publicului, a întreprins in- (2001, 2003) V` place opera? mân` unde s-a afirmat ca regizor fic` literatura pentru copii a cele- cursiuni în genuri muzicale di- (in terviuri cu Viorica Costescu- al teatrului radiofonic. Fono teca brei „Tanti Radio“ (col. „Radio- verse ]i a oferit „lec\ii“ în inter- Duca, Cornelia Gavrilescu, Lucia SRR de\ine zeci de piese de Prichindel“, 2004). A scris proz` pretarea unor mari soli]ti români. Bercescu, }erban Tassian, Magda teatru ]i scenarii purtând semn` - pentru copii (Pove]ti, Editura A realizat transmisii în direct din Ianculescu, Valentin Teodorian, tura sa (ca autor ]i regizor). A Tineretului, 1950), Prietenii mei s`lile teatrelor lirice din Bucu - Nicolae Herlea etc.) ]i V` mai f`cut parte din gene ra\ia unor cei mici (Editura Tineretului, re]ti ]i din \ar` (emisiunea sear` place opera? (cu mul\i invita\i pro fesioni]ti remarcabili care, 1958), S-au întors graurii (Editu- de oper`) ]i a contribuit la lan - din str`in`tate: José Carreras, preluând de la mae]trii mise-en- ra Tineretului, 1960), Omul de sarea multora din cânt`re\ii care Placido Domingo, Luciano Pava - ondes Mihail Zirra ]i Paul Strati- z`pa d` (Editura Ion Creang`, azi fac glorie \`rii pe marile scene rotti, Sir Georg Solti, dar ]i cu lat arta propag`rii hertziene a tex- 1971, cu o continuare, patru ani arti]ti români în plin` afirmare ale lumii: Angela Gheor ghiu, tului dramatic au contribuit la mai târziu: Ultimul om de interna \ional`, precum Ruxandra Ruxandra Donose, Leontina sporirea prestigiului unui gen ra- z`pad`), dar ]i pentru cititorii „în Donose ]i Leontina V`duva). V`duva... diofonic foarte popular în prima toat` firea“ precum romanul La Televiziunea Român` – jum`tate de secol a existen\ei ra- Vacan\` cu leb`d` (Editura Alba- unde lucreaz` din anii ’80 – Lu- diofoniei în România. Între spec- tros, 1985). Un succes a fost in- mini\a Constantinescu ]i-a valo - tacolele radiofonice pe care le-a discutabil jurnalul autorului, pu - rificat din plin aptitudinile profe- semnat în calitate de autor se bli cat în anul 1996 la Editura Vic- sionale, experimentate cu succes ConstAntInesCU titel afl`: Balad` cu femei ]i copiii tor Frunz` sub titlul Frica ]i alte în activitatea radiofonic`. Zecile melci (1968), B`trânul la spaime, un memorial menit s` de convorbiri realizate cu perso - l`mureasc` drame produse de is- nalit`\i muzicale româ ne]ti ]i poart` (1970), Groapa cu furni- toria recent` a României în con - str`ine sunt o cert` dova d` a fap- ci (1972), diminea\` de toamn` tului c` „}coala Radioului“ – cul- (1973), lauda câmpului (1984). ]tiin\a unui scriitor care a traver- tivând oralitatea, rostirea fireasc` Este autorul ]i al altor piese de sat angoasele unui timp înghe\at – i-a folosit din plin acestei pro- teatru, destinate scenei: Ia un cal în lozinci parti nice ]i violentat de fesioniste a mediei electronice ]i zboar` cu el (1987) ]i Crângul o represiune bru tal`. care, prin emisiunile sale s-a afir- meu cu m`ce]e ro]ii (1998), O carte ap`rut` în 1999 la mat drept unul din principalii aceasta din urm` fiind probabil Râmnicu-S`rat – ora]ul natal al propagatori ai muzicii de oper` în N`scut la 17 februarie 1927 la ultima sa lucrare literar`, înaintea autoru lui– prin grija Funda\iei România. Multe din convorbirile Râm nicu-S`rat. Studii filologice dispari\iei fizice. Scenariul radio- pentru Democra\ie „Corneliu Co- avute în fa\a microfonului de (Universitatea Bucure]ti) ]i fonic Legenda ou`lor ro]ii posu“, adu n` poemele sale neti - c`tre Lumini\a Constantinescu cu cinema tografice (IATC „I. L. (1993) dup` Titela Haqué este re- p`rite în timpul vie\ii; Moda de participarea unor distinse „voci Cara giale“). produs [n volumul Legenda toamn` reprezint` încercarea sa 76 C C 77 de a supravie\ui prin cuvânt. Mai t`cerea/ Se poart` însingurarea/ zator. Între emisiunile reali zate ri fic` tezaurul radiofonic exis- bine de dou` decenii de poezie se Se poart` lacrima,/ Se poart` de Ileana Corbea cu un recunos- tent: Biografii posibile (trei volu - afl` în aceste file, prefa\ate cu frigul....“ (Moda de toamn`). cut profesionalism se afl`: Prie - me de convorbiri, ap` rute între pre\uire colegial` de istoricul Dup` ce a suferit spaimele tenii mei, scriitori (evoc`ri lite - anii 1971-1983), Resemna rea lite rar Al. S`ndulescu: „M` în- unei epoci demonice, Titel Con- rare), Amfiteatru literar (emi - cava lerilor (2002) ]i Convorbiri treb acum, citindu-i m`nun chiul stantinescu ]i-a v`zut iluziile în- siune s`pt` mânal` de teorie lite - prin timp (ap`rut` în anul 2003 la de versuri postume, aproape toate gropate într-un alt timp, în care ra r`), edi\ie radiofonic` (stu dii Editura „Casa Radio“ ]i lansat` respirând un sentiment de însin- literatura nu \ine, din p`cate, de monografice, dedicate scriitorilor în cuprinsul celei de-a 11-a edi\ii gurare, de durere în`bu]it`, gata foame. }i nici de frig... clasici), Via\a c`r \ilor (vizând a Târgului Interna\ional de Carte s` r`bufneasc` fa\` de un regim actualitatea editorial`), C`r\i, Bookarest). opresiv, precum cel comunist, idei, manuscrise (emisiune de Cu o modestie ce trebuie re- dac` Titel Constantinescu nu a analiz` a fenomenului intelectual marcat`, Ileana Corbea ]i-a d` - cultivat insistent literatura pentru românesc – clasic ]i mo dern), ruit radi ou lui na\io nal patru de - copii ]i apoi regia spre a se feri de CorBeA Ileana Convorbiri peste timp (inter - cenii de via\`, îmbo g`\ind zes trea compromisurile politice pe care viuri), diaspora literar` (emisi- sonor` a acestuia. Mai tinerii s`i atâ\ia condeieri au fost nevoi\i s` une reali zat` în direct, de prezen - colegi au putut desprinde din le fac`“ – scrie fostul coleg de tare a scriitorilor români din truda sa zilnic` o lec\ie de ata]a - liceu ]i de facultate al lui Titel exil). A mai colaborat la emi siu - ment fa\` de cultura român` prin Constantinescu care descoperea nile mari cupluri ale iubirii, punerea inteligent` în valoa re a în „literatura de sertar“ a acestuia Biblio tec` de literatur` româ - mij loacelor de expresie radiofo - „tonul grav (...) dublat uneori de n`, Acas` la... nic`. Demersul s`u de restituire a o ironie t`ioas`“. C`ci, „din pri - Emisiunile Ilenei Corbea se valorilor exilului literar (între- cina multelor potrivnicii ale dis ting prin rigoare ]tiin\ific`, prins al`turi de prestigiosul is- vie\ii, Titel Constantinescu a fost N`scut` la 1 februarie 1942 în prin „dosarele emisiunii“ minu - toric literar Nicolae Florescu ]i un mare nemul\umit, cu iluziile localitatea H`ne]ti, jude\ul Boto - \ios preg` tite, prin tonul echili- de mai tinerele sale cole ge, Anca aproape mereu sf`râmate, pur - ]ani. Absolvent` a Facult`\ii de brat ]i convin g`tor. Multe din ele Mateescu ]i Georgeta Dr` ghici) tând cu sine (]i nu era singurul) Filologie a Universit`\ii din au îmbog`\it Fonoteca de Aur a r`mâne unul esen \ial. Integrarea durerea de a nu se fi putut expri- Bucu re]ti. Angajat` în septem- Societ`\ii Române de Radiodi- în marea (]i indivi zibila) lite - ma a]a cum ar fi dorit-o“. brie 1964 la Radiodifuziunea fuziune, gra\ie m`rturiilor esen - ratur` român` a miilor de pa gini La 18 octombrie 1985, în Român` – prin reparti\ie guver- \iale apar\inând unor prestigio]i recuperate astfel nu poate fi con- plin` criz` a sistemului politic de namental` – ca redactor stagiar, invita\i. ceput` în afara acestor eforturi atunci, Titel Constantinescu scria în redac\ia emisiunilor literare. Împreun` cu so\ul s`u, isto - care au rodit gra\ie competen\ei în poezia ce avea s` dea titlul vo - Promovat` prin concurs în func - ricul literar Nicolae Florescu, a ]i tena cit`\ii Ilenei Corbea. Cea lumului s`u postum: „Se poart` \iile de redactor principal ]i reali - publicat mai multe c`r\i ce valo - mai recent` dovad` o constituie 78 C C 79

„edi\ia sonor`“ Gala Galaction Mul\i dintre invita\ii la micro- dup` abando narea Radioului cuvântului ]i rostirii acestuia un [ngrijit` de ea [n 2004 (Editura fon ai lui Constantin Coroiu pot (impus` de m`suri administra- rol esen\ial în comunicarea cu as- „Casa Radio“). fi întâlni\i ]i în paginile unor c`r\i tive) a continuat s` consacre ra- cult`torul. semnate de acesta: Dialoguri lite - diofoniei eseuri ap`rute în pagi - F`ptur` eminamente liric`, rare I (1976), Dialoguri literare nile unor importante publica\ii George Florin Cozma a l`sat II (1980). Publicistic` literar` ex- din Bucure]ti („Adev`rul literar amin tirea unui admi rabil confrate presiv` în volu mele: Tinere\ea lui ]i artistic“) ]i Ia]i („Convorbiri ]i pe aceea a unui scriitor h`r`zit. CoroIU Constantin Gutenberg (1982), Dialog în ac- literare“, „Cronica“). A debutat în literatur` cu volumul tualitate (1985), M`rturii în timp Oglinzi în rou` (Editura Emines- (1997), Paradisul perisabil cu, 1974) ca laureat al concursu- (2002), Paralele inegale (2003). lui de debut al edi turii amintite. Aceast` – cea mai recent` apa - Poezia sa a fost receptat` drept ri\ie editorial` (Polirom) se do - CozmA George Florin expresia unui talent spontan de- re]te – [n viziunea autorului – notând, – dup` cuprinz`toarea „un document intelectual de formul` critic` a lui }tefan Au- tranzi\ie“, grup@nd o serie de in- gustin Doina] – „st`pânire depli - terviuri cu personalit`\i ale vie\ii n` a versului, irezistibil` tenta\ie N`scut la 6 octombrie 1943 în noastre culturale de-a lungul unui a rimei, elegan\` ]i rafinament al localitatea |ife]ti, jude\ul Vran - deceniu (1993-2003) ca ]i un „in- fraz`rii, sentimenta lism abia de - cea. Absolvent al Facult`\ii de terviu imaginar“ cu mentorul ju- ghi zat, sugestie sprinten` a unui Filologie, Universitatea „Al. I. nimist de c@ndva, Iacob Negruzzi. vers de cultur` ]i sensibilitate cu Cuza“ din Ia]i. Între 1967 ]i 1985 Jurnalist incisiv (comentariile care, din p`cate, nu suntem ispi- a fost redactor la Studioul de sale din „Adev`rul“ ]i „Ade v`rul ti\i destul de des...“ Prin tot ceea Radio Ia]i. Realizator de emi - N`scut la 17 decembrie 1945 literar ]i artistic“ – publica\ii al ce a scris – chiar ]i în condi\iile siuni culturale. Între acestea s-au la Câmpulung Muscel, jude\ul distins jurnalul artelor – emi - c`ror redactor este – o dovedesc), Suceava. Decedat la 4 octombrie impuse de alinierea la a]a-zisa siune consacrat` literaturii ]i Constantin Coroiu semneaz` 1996, în Bucure]ti. Absolvent al „literatur` ost`]easc`“ – autorul a artelor plastice, cu participarea frec vent în paginile unor gazete }colii Superioare de Ofi\eri r`mas acela]i spirit cast, refuzând unor autori ]i arti]ti din princi- ]i reviste ie]ene („Evenimentul“, „Nicolae B`lcescu“ din Sibiu ]i canonul oficial. Dovad`, apari - palele centre culturale ale Mol - „Convorbiri lite ra re“, „Saeculum“) al Facul t`\ii de Ziaristic` – Bucu - \iile sale de la Editura Militar`: dovei – ]i Convorbiri lite rare dezv`luindu-]i mereu ipostaza re]ti. Realizator al emisiunii ora Anotimp (1975), Paji]tea cu stra- (revista radiofonic` mensual`, militant` a persona lit`\ii. Croni- armatei, s-a distins pin modul turi (1977), Pecete de etern cuprinzând cronici literare, eseuri, cile sale literare se înscriu în zona profund uman de a aborda actua - (1982) – c`r\i de poezie c`rora li dialoguri ]i mese rotunde pe pro - ap`r`rii „moralit`\ii artei“ ]i a litatea ost`]easc`, obiect al radio- se al`tur` Osta]ul de la microfon, blemele crea\iei artistice). mesajului transparent. Chiar programului amintit, acordând Caden\e ]i Apartamentul de la 80 C C 81 etajul 18 (aceasta din urm` în co- pentru totdeauna) – militar ce a Facult`\ii de Teologie din Bucu - „ap`r`tor al cre]ti nis mului orto- laborare cu Ioan Chilom) – în jucat un rol important – în cali- re]ti (1916) cu specia liz`ri la dox“. „Spiritualitatea e, fire]te, care mesajul a]a-zis „educa\io - tatea sa de aghiotant regal – în Viena (1920-1922). Profesor uni- efectul unui principiu istoric uni- nal“ este filtrat de evidenta sa desf`]urarea evenimentelor de la versitar. A fost pre]e dinte al Con- versal reflectat în fapta omului. voca\ie liric`. 23 au gust 1944 ]i care, ca mul\i siliului de Administra\ie al SRR Spiritualitatea româ neasc` e „...De unde s` te-ncep, eterni- ofi\eri ai Armatei Române avea (între 5 octombrie 1940 – 25 ia - modul istoric cum s-a r`s frânt tate?“ – Acest vers dintr-un trip- s` p`ti meas c` – în regimul comu- nua rie 1941) într-unul din cele spiritul în gândul ]i în fapta tic postum (ABC) ar putea consti- nist – sub povara unor lungi mai drama tice ]i confuze mo- poporului român [...]. Spirituali- tui emblema întregii opere lite - pedepse carcerale. mente din istoria \`rii ]i, implicit, tatea în istorie e un fenomen în rare a acestui scriitor în uniform` Multe pagini r`mase [n manu- a Societ`\ii Române de Radiodi- ve]nic` mi]care, pe plan concret care nu s-a sfiit s` cultive boema scris (proz` literar`, jurnal, fuziune. E vorba de perioada în ve]nic progres, pe plan creator ca o parte substan \ial` a specta- poezie) au fost publicate de con- „statului na\ional legio nar“ care în ve]nic` înnoire. Acestei spiri- colului vie\ii ]i al poeziei. fra\ii s`i de la revista „Via\a ar- s-a încheiat cu rebeliunea le- tualit`\i i-am spus de multe ori Colonel al Armatei Române, matei“ care au ini\iat ]i un con- gionar` din ianuarie 1941 îm- tradi\ie sau tradi\io nalism dar, am George Florin Cozma a produs curs literar purt@nd numele lui potriva generalului Antonescu. În ad`ugat imediat: tra di\ionalism dinamic, spre a-l deosebi de pa- nu o dat`, superiorilor s`i, veri- George Florin Cozma. noul guvern este numit (pentru 4 seism, care are un sens reac - tabile ]ocuri prin modul deschis, luni) mi nistru al Propagandei \ionar“. În aceste fraze afl`m, liber de a-]i gândi ]i ordona exis- Na\ionale, func\ie pe care o de\inuse (pentru câteva zile: 30 poate, cheia în\ele gerii întregii ten\a. La fel se întâmplau lu- filosofii a lui Nichifor Crainic. crurile ]i în poezia sa („Cenu]`, iulie – 6 august 1940 ]i în guver- CrAInIC nichifor nul Gigurtu). A fost unul dintre În conferin\ele sale de la crâng ]i cântec, ghicitoare“) Radio religia a reprezentat o con- compunând imaginea aceluia]i primii intelectuali români care au îmbr`\i]at cauza radioului. Codi- stant`, fie c` e vorba de Con- refuz al supunerii fa\` de inflexi- ferin\a religioas` din 21 noiem- bilitatea canonului. „Bun poet, rector (cu Cezar Petrescu) al re- vistei „Gândirea“ (1926-1928) ]i brie 1929, de Frumu se\ea psal - expresie cultivat`“ – avea s` director al acesteia (1928-1940). milor (Universitatea radio din noteze criticul literar Nicolae Doctrina „gândirist`“ ]i-a tras 29 ianuarie 1932), de Mit ]i re- Manolescu despre acest scriitor esen\ele în primul rând din gândi- ligie (Universitatea radio din 6 elegiac, p`strând în sufletul ]i rea teologic` a lui Nichifor fe bruarie 1935) sau de Puterea cugetul s`u puritatea Buco vinei Crainic (nume la na]tere: Ion înnoi toare a religiei (4 octombrie din care venea. Dobre), autor al unor lucr`ri pre- 1940). Gazetarul George Florin N`scut la 24 decembrie 1889 cum Puncte cardinale în haos La 12 octombrie 1939 citea Cozma a pus rânduial` în memo- în locali tatea Bulbucata, jude\ul (1936), Ortodoxie ]i etnocra\ie câteva pagini din Nostalgia pa - riile gene ralului – locotenent(r) Giurgiu. Decedat la 21 august (1938) ]i Nostalgia paradisului radisului, curs universitar editat Emilian Ionescu (În uniform` 1972 în Bucu re]ti. Licen\iat al (1940) care-i fixeaz` efigia de în 1940. 82 C C 83

Nichifor Crainic a fost profe- itorul-filosof ar`ta limpede: „în Cr~CIUn Boris (1990), Moldova plânge (1993), sor la Facult`\ile de Teologie din publicistic` eu am fost un anima- Bandi\ii ]i jandarmii (1993) Chi]in`u (1926-1931) ]i Bucu - tor cultural ]i un îndrum`tor reli- m`rturisesc ambi\iile epice ale re]ti (1932-1944). Influen\a sa gios“. Conferin\ele sale de la autorului. Un volum de Teatru is- asupra tinerei genera\ii a fost Radio demonstreaz` cu priso sin\` toric (1995) grupeaz` piese de considerabil`, comparabil` doar acest fapt. Ele sunt – dup` teatru puse în und` la studiourile cu acea, exercitat`, în aceea]i pe- aprecierea istoricului Eugen din Bucure]ti ]i Ia]i în ideea rea - rioad`, de profesorul Nae Iones- Denize – „încerc`ri de explicare liz`rii unei „epopei dramatice a cu. A crezut sincer în |ara de a lumii prin prisma cre]tinismu- neamului românesc“, de la Bure- peste veac (titlul volumului din lui“. (v. Istoria Societ`\ii Române bista pân` în vremurile moderne. 1931), subliniind nu o dat` c` de Radiodifuziune, vol. I, partea Devenit – dup` 1996 – editor (di- N`scut la 12 februarie 1939 la „sensul istoriei noastre nu e unul I, pag. 198). Autorul lor a utilizat rector ]i patron al Editurii Chi]i n`u. Absolvent al Facult`\ii pasiv“, elogiind „efortul istoriei for\a de p`trundere a mesajului „Por\ile Orientului – Casa }coli - de Filologie – Universitatea „Al. noastre de-a nu se da b`tut`, de-a radiofonic pentru a amplifica lor Ia]i“), Boris Cr`ciun a publi- I. Cuza“ din Ia]i, promo\ia 1961. se lua la lupt` cu imposibilul ]i ecoul „Gândirii“ (revista avea un cat tot felul de c`r\i, de la Istoria chiar de a-l învinge“. tiraj limitat, de doar 2 000 de ex- Din 1964 ]i pân` în 1996 a lucrat la Studioul Teritorial de Radio ilustrat` a Românilor la Legende Conferin\ele radiofonice ale emplare) în încercarea acesteia Ia]i, ca rea lizator de emisiuni ]i fantastice din România pitore- lui Nichifor Crainic au exprimat de a consolida „o mare spirituali- ]ef al sec \iei emisiuni educative. asc` ]i de la Copil`ria lui Isus la aceste convingeri puternice care, tate“ aliniat` „dezvolt`rii istorice I-a închinat dom nitorului Alexan- Regii ]i reginele României. A re- a poporului nostru ]i care a dat dup` 1944, aveau s`-l transforme dru Ioan Cuza un serial radiofo - povestit – sub forma unor rezu- impulsul viu a toat` frumuse\ea pe autor într-unul din cei mai nic de succes (zimbrul ]i vultu- mate con]tiincioase – ad usum r`mas` pân` azi gloria noastr` în vâna\i inamici ai noilor st`pâni ai rul) ]i a realizat anchete ]i repor- Delphini capodopere ale litera- \`rii care-l decla ra ser` „criminal lume“. taje. turii universale (Epo peea lui de r`zboi“. La cap` tul a trei ani A debutat în volum cu mono- Ghilgame], Cântecul nibelun - de h`ituire, Crainic avea s` fie grafia Ruginoasa (1969), dedi- gilor, Tartarin din Tarascon etc.) arestat în 24 mai 1947. Dup` o cat` unei a]ez`ri moldave aureo- incluse în antologii ]colare me - scurt` deten\ie la închisoarea lat` de prezen\a, în vatra sa, a nite s` stârneasc` gustul pentru V`c` re]ti a fost transferat la Aiud re]edin\ei lui Cuza. În 1985 a lectur` al ]cola rilor lenevi\i. unde, f`r` o hot`râre judec`tore- tip`rit la Editura „Eminescu“ un Considerându-se „cel mai asc`, a r`mas în temni\` timp de volum de reportaje intitulat pro li fic autor de literatur` pentru 15 ani, pân` în 1962, când a fost Metropola de pe cele 7 co line, copii ]i tineret ]colar din zona eliberat. consacrat` Ia]iului vechi ]i nou. Moldovei“, Boris Cr`ciun pare Într-un memoriu-r`spuns la Mai multe romane: La por\ile însufle\it de acelea]i idealuri gi- actul de acuzare din 1947 scri- Orientului (1980), Taciturnul gantice care-l anim` ]i pe fratele 84 C C 85 s`u Victor Cr`ciun cel care, interna\ional` în expresia ei poli - oului de Radio Timi]oara al c`rui În 1964 este angajat redactor de\inând func\ia de pre]edinte al tic`, social` ]i cultural`). Intervi- colaborator devotat fusese înc` la Radiodifuziunea Român`, în „Ligii culturale a românilor de uri cu personalit`\i politice ]i din timpul studen\iei. Realizator redac\ia cultural`, unde va fi pro- pretutindeni“ se socoate a fi chiar diplomatice. Moderator al talk- al emisiunilor interactive 15 mi - movat ]ef de sec\ie (1966) ]i sec- un lider istoric al acestora... show-ului Cafeaua de luni. nute fierbin\i ]i Voci din cotidi- retar general de redac\ie (1967). Gilia-Ramona Cr`ciun a tra - an, ca ]i al programului de confe- Între 1972-1977 lucreaz` la Tele- dus O viziune asupra lumii con- siune ecumenic` Universul cre - viziune ca redactor-]ef adjunct la temporane de Yves Gandra Mar- din\ei. redac\ia de programe. Revine la tins ]i Curs de drept interna\ional Este autorul volumelor de Radio în 1977, în redac\ia Teatru Cr~CIUn Gilia-ramona public de J. F. Rezek – îmbo g` - versuri Blândul ceas al reîn- radiofonic ]i, ulterior în redac\ia \ind cunoa]terea în aria de ac\iu - toarcerii (1994), R`s`ritul tr`dat cultural` unde realizeaz` emisiu- ne a politologiei ]i dreptului. A (1996), Desert (2000) ca ]i al nile scriitori la microfon ]i re- colaborat de asemenea la rea - c`r\ii de publicistic` Noi am fost vista lite rar` radio. lizarea num`rului pe care revista zeii zilei, ap`rut în 1994 ]i reedi- P`r`se]te institu\ia la 1 ianua - Secolului XX l-a consacrat litera- tat – într-o formul` ceva mai rie 1991 – când devine director al turii braziliene (1998). ampl` – în anul 2001. Editurii pentru Turism (de la 1 au gust 1991 este ]i subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe pentru rela\iile cu Repu - Cr~CIUn Victor blica Moldova – pân` la desfi- N`scut` la 26 septembrie Cr~CIUn Ioan in\area acestui post). 1968 la Ploie]ti. Absolvent` a Victor Cr`ciun este ini\iatorul Facult`\ii de Litere – Universi- vestitelor „poduri de flori de la tatea Bucure]ti – sec\ia român`- Prut“ ]i al Congresului Spiritu- portughez`. Cursuri de traduc` - alit`\i Române]ti de la B`ile-Her- tori portughez`-englez` la Uni- culane. Membru al multor orga- versitatea Clasic` din Lisabona. niza\ii ]i socie t`\i literare, artis- Din 1999 lucreaz` la Radio Ro - tice, turistice etc. din România, mânia Interna\ional – sec\ia emi- Republica Moldova, Iugoslavia, siunilor în limba portughez` – Austria, Ungaria, Grecia, Ucraina, unde realizeaz` radiomagazin N`scut la 16 iulie 1934 la Italia. Din 1989 este pre]edintele (program de informa\ii, interviuri N`scut la 15 noiembrie 1954 Chi]in`u. Absolvent al Facult`\ii Ligii culturale pentru unitatea ]i divertisment – cu participarea la Timi]oara. Absolvent al Facul - de Istorie-Filologie, Universitatea românilor de pretutindeni ]i di- unor invita\i prestigio]i), Ultima t`\ii de Litere din ora]ul natal. „Al. I. Cuza“ din Ia]i, promo\ia rector al publica\iei „Neamul or` (actualitatea româneasc` ]i Din 1992 este angajat al Studi - 1956. Doctor în ]tiin\e filolo gice. românesc“ (relansând idealurile 86 C C 87 lui N. Iorga). Sinteza preocu p` - A închinat evoc`ri radiofoni ce Cre|U C`t`lina CUleA Apostol rilor sale [n domeniu este oferit` lui Mihai Eminescu (om ]i lucea - de volumul Conceptul de rom@ - f`r), lui Constantin Brâncu]i ni tate la rom@ni (2003), repre - (Procesul „Pas`rea m`ia str`“) zent@nd „o prim` abordare a pro - ]i a dramatizat neamul }oim` - blemei“ ]i av@nd un motto emi- re]tilor de Mihail Sado veau. A nescian: „Suntem rom@ni ]i scris o Biografie a teatrului ra- Punctum“. diofonic (dezvoltare a studiului În perioada cât a condus ofici- s`u din 1972). ul de publica\ii ]i tip`rituri al Ra- Bibliografia sa este îns` mult dioteleviziunii Române (1969- mai ampl` ]i vizeaz` nu doar ra- 1972) a editat Radiofonice (an- dioul ]i televiziunea, ci ]i critica N`scut` la 7 iulie 1954 în N`scut la 13 august 1882 în tologie, 1970), Cultura la Radio ]i istoria literar`, de art` plastic` ora]ul Roman, jude\ul Neam\. localitatea Sudi\i, jude\ul Ialo- (antologie, 1970) ]i monografia ]i chiar muzical`. A semnat zeci Studii pedago gice. Din 1995 este mi\a. Decedat în anul 1949. Insti- Eminescu la Radio (1970). de prefe\e, postfe\e ]i comentarii. secretar de redac\ie la Studioul tutor cu specializ`ri în Italia, a A prefa\at ]i îngrijit volumul Editor de calendare ]i de an- teritorial de Radio Constan\a. Re- fost, dup` unirea Basarabiei cu M`rtu risire (1971) de Vasile tologii. Între edi\iile critice tre- alizeaz` rubrica Prietena mea, România, ]eful serviciului de Ionescu, fost director general al buie men\ionat – în concordan\` SRR în timpul celui de-al doilea cartea, în cadrul emisiunii Inter- propagand` cultural` în aceast` cu lumea radioului pe care a slu- feren\e culturale. Coordonator provincie (1918-1922). A de\inut r`zboi mondial (despre ac\iunea jit-o cu devotament – volumul Radiodifuziunii în timpul rebeli- de cenacluri literare, public` în- func\ii importante în Ministerul Gânduri albe, apar\inând lui deosebi în paginile presei cons - Instruc\iunii Publice ]i în cuprin- unii legionare ]i în momentele V. Voiculescu, fondatorul revis- din august 1944). Alte lucr`ri t`n\ene: „Tomis“, „Metafora“ ].a. sul Funda\iei Culturale „Princi - tei literare radio (ap`rut în Poeziile sale sunt reunite în câte- pele Carol“ (ca ]i confratele s`u documentare: Contribu\ii la bi - 1986, cu o prefa\` de }erban bliografia Radioteleviziunii Ro - va volume de versuri: Solilocvii Gh. D. Mugur, fondator al Socie - Cioculescu). mâne (1971), Teatrul radiofonic pontice (Editura Poesis), Înalt t`\ii Române de Radiodifuziune). Cercet`tor harnic ]i adeseori (1972), O istorie a literaturii onor sub flamuri de eroi (Editura Din 1931, Apostol D. Culea a inspirat, Victor Cr`ciun este române la microfon (tez` de doc- Militar`) ]i Anticar de nop\i (Edi - fost membru al Comitetului de primul istoric de voca\ie al Ra- torat sus\inut` în 1973 la Institu- tura Metafora). programe al SRR, desf`]urând ]i diodifuziunii Române, asumân- tul de Istorie ]i Teorie Literar` o bogat` activitate publicistic` în du-]i rolul de pionier în conser- „G. C`linescu“ – Bucure]ti, con- coloanele sonore ale Radioului. varea ]i punerea în valoare a unor duc`tor ]tiin\ific fiind Ovidiu Pa- Multe din presta\iile sale erau segmente esen\iale din via\a padima), Articole vorbite (1974), legate de specialitatea sa de baz`, insti tu\iei. Manuscrise ]i voci (1977), Con- pedagogia. A conferen\iat despre fesiuni sonore (1980), Scena un- }coala în aer liber (Universi- delor (1980). 88 C tatea radio de var`, din 6 iunie forma\ii ]colare (1931-1932). 1930) ]i despre Adaptarea înv` - Preocup`ri legate de punerea în \` mântului la via\a local` (28 fe - valoare a folclorului românesc, bruarie 1932), despre Literatura de stimulare a obiceiurilor legate D copilului ]i adolescentului (Uni- de munca la sate ]i de afirmare a versitatea radio, din 4 februarie valorilor morale în universul dAmIAn George Membru al Uniunii Scriito - 1934) ]i Organizarea cititului la rural. Ast`zi, publicistica sa poate rilor din România, George copii ]i tineret (Universitatea p`rea perimat`, autorul dând Damian este autorul mai multor radio din 8 martie 1934). cercet`torului impresia unui activ volume de versuri ]i al unor c`r\i A sus\inut rubricile Ve]tile poligraf. În epoc`, truda sa ]i-a pentru copii, acestea din urm` s`pt`mânii (1930-1931) ]i In- v`dit, neîndoielnic, eficien\a. valorificând pasiunea sa pentru universul silvestru ]i pentru vân`toare. A debutat editorial cu volu- mul de poeme Din nord (Editura V Junimea – 1972) cuprinzând U N`scut la 24 martie 1927 în declara\ia sa de iubire pentru localitatea Zl`tunoaia, jude\ul meleagul natal al |`rii de Sus a Boto]ani. Decedat la 7 august Moldovei. Tonul celebrator se 1998 la Suceava. p`streaz` ]i în P`durea româ - Absolvent al Facult`\ii de neasc` (Editura Eminescu – Drept – Universitatea Bucure]ti, 1976): „N-am ]tiut niciodat` s`-\i promo\ia 1953. A fost magistrat laud deplin/ Zborul luminând din la R`d`u\i ]i Gura Humorului ca zare în zare;/ N-am ]tiut nicio- ]i activist cultural la Suceava. dat` învins s` r`mân/ Prea mult Timp de dou` decenii (pân` în lâng` umbra p`durilor tale“. 1990, anul pension`rii) a înde - Treptat, treptat, poezia lui George plinit func\ia de corespondent al Damian s-a emancipat de decla - Radiodifuziunii Române pentru rativismul ]i de festivismul ini - jude\ele Suceava ]i Boto]ani. \ial, \intind cu folos teritorii de Prezen\` activ` în programele de sim\ire proprii autorului: melan- actualit`\i ]i colaborator al emi - colia iubirii, primejdiile existen - siunilor culturale de la Radio \ei, întomnarea sufletului. Târ ziu, Bucure]ti ]i Radio Ia]i. în decembrie (Editura Junimea – 90 d d 91

1981) ]i Noapte de gra\ie (Edi - tural (tenta\ii culturale, eveni- dArABAn }erban foniei române]ti) ]i în Spre ce ne tura Eminescu – 1982) pot asigu- mente interna\ionale, o or` – îndrept`m? Radioul de mâine (arti - ra piesele esen\iale ale unei posi- redac tor). A fost corespondent col ap`rut în culegerea 60 de ani de bile antologii din crea\ia – însu - SRR la Chi]in`u ]i a partici pat la radiofonie în Moldova – 2001). mând aproape o jum`tate de veac diverse reuniuni ale Institutului }tefan Daraban este autorul – acestui fragil (]i patetic toto- Interna\ional de Pres`. Comuni- unui roman intitulat C`ile Dom- dat`) fiu al Moldovei de Sus. carea sa despre Patrimoniul cul- nului, tip`rit la Editura Por\ile tural audio al Societ`\ii Ro mâ ne Orientului – condus` de con- de Radiodifuziune sus\inut` la fratele s`u Boris Cr`ciun –, un colocviul „Patrimoniul cultural roman în care experien\a jurnalis- na\ional. Strategia conser v`rii – o tic` l-a ajutat „s` desci freze ceva dAndU nicoleta strategie a integr`rii în circuitul N`scut la 23 octombrie 1948 din tumultul unor biografii con- valorilor europene“ (Bucu re]ti, în localitatea Cotnari, jude\ul sumate în incandescen\a unui 22-23 septembrie 2000) a fost Ia]i. Absolvent al Facult`\ii de timp f`r` întoarcere“ (m`rturia pu bli cat` în volumul ap`rut – sub Ziaristic` din Bucure]ti. apar \ine autorului). Talent epic genericul colocviului – la Editura Din 1976 este reporter la Stu- real, exersat pe realit`\ile rom@ - Univers Enciclopedic în acela]i an. dioul de Radio Ia]i, iar din 1982 ne]ti haotice din perioada indus- Este autoarea unui volum de – realizator de emisiuni (actua - trializ`rii for\ate a economiei versuri, intitulat simplu: Auto- lit`\i politice, sport, social-eco- na\ionale. portret ]i a unei lucr`ri de oare- nomice). care complexitate istoric`: In- Din 1985 – corespondent al trarea românilor în modernitatea Radiodifuziunii Române pentru N`scut` la 8 septembrie 1954 european`. Pres`, modele, men- jude \ele Ia]i ]i Vaslui, iar din dAU} ludovic la Piatra-Neam\. Absolvent` a talit`\i, imagine (Editura Anima, 1998 – director adjunct al Studi - Facul t`\ii de Filologie – Univer- oului de Radio Ia]i. Jurnalist ex- 2003). Cartea s-a n`scut ]i ca ur- sitatea Bucu re]ti. Doctor în filo - perimentat, specia lizat în dome- mare a investiga\iilor f`cute pen- logie. niul „actualit`\ii radiofonice“, tru redactarea cursului \inut ca Din 1990 – redactor de rubri - }tefan Daraban ]i-a expus opini- lector universitar de c`tre autoare c` la Radio România Interna\i - ile legate de profesia îmbr` \i]at` la Facultatea de }tiin\ele Comu- onal, emisiunea în limba român`, din voca\ie în Al III-lea început – nic`rii din cadrul Universit`\ii unde a realizat reportaje ]i inter- eseu consacrat anivers`rii a 60 de viuri, dar ]i progra me de autor Ecologice din Bucure]ti. ani de existen\` (de dou` ori (magazin duminical). Din sep- suprimat`!) a Studioului Ia]i, în tembrie 1996 este realizator coor- Statuete de zei (omagiu adus slu- N`scut la 19 septembrie 1873 donator la Radio România Cul- jitorilor ]i fondatorilor radio- la Boto]ani. Decedat în anul 1953 92 d d 93 la Bucure]ti. A fost subdirector Muncii, pentru a accelera legea dIAConesCU Ioana tabil` antologie din crea\ia celor general (director general adjunct pensiilor scriitorilor, împreun` cu mai reprezentativi poe\i clasici ]i dup` actuala organigram`) al So- Demostene Botez, Arghezi, Sor- moderni, cu prezent`ri binevenite ciet`\ii Româ ne de Radiodifuzi- bul, Corneliu, Dau] etc.“. ale acestora. une în deceniul patru al secolului Ludovic Dau] (fiul unui in- Membr` a Uniunii Scriitorilor trecut. Pe lâng` munca de organi- giner din Boemia ]i al unei din România, Ioana Diaconescu a zare ]i îndrumare presupus` de nepoate a lui Costache Negri) a debutat editorial în fosta colec\ie func\ia de\inut` a colaborat la publicat volume de versuri pre- „Luceaf`rul“ (ESPLA, 1967) cu programele radiofonice în cali- cum În z`ri de foc (1915) ]i Dru- volumul Fur`m tran dafiri – tatea sa de scriitor. Între con- mul sângelui (1924), poeme dra- anun \ând o poet` a tr`irilor oca - ferin\ele \inute la microfon se matice (Blestemul – 1904, Doam- zio nale puternice. Pecetea mira - num`r` Tragedia imperial` rus` na Oltea, mama lui }tefan – N`scut` la 21 iulie 1947 la culos-adolescentin` a acelor ver- (în emisiunea Universitatea 1906, Ioana – 1942) ]i mai multe Bucu re]ti. Absolvent` a Facul - suri va fi reg` sit` ]i în volumele radio din 24 mai 1930, ora romane: Str`bunii – 1900, t`\ii de Filologie, Universitatea ulterior ap`rute (chiar dac`, în 19.00) ]i Asasinatul sovietic – Du]mani ai neamului – 1904, Bucu re]ti (sec\ia român`-itali - admirabila sa antologie de autor cauze ]i urm`ri (în Programul Iluzii – 1908. an`). M`surat` în ani, activitatea Tratat de amintiri neverosimile, de dup` amia z` din 11 iunie Mai multe pagini din romanul sa la Radio – nu foarte nume - ap`rut` în anul 2000 la Editura Eminescu, Ioana Diaco nescu va 1930, ora 19.30). A fost unul din- Dr`ceasca schimbare de piele – roas` (1994-2000) – s-a dovedit ignora placheta de debut, nein- tre apropia\ii lui Liviu Rebreanu, publicat în 1927 au fost citite de oportun` pentru îmbog`\irea fo - cluzând-o). Au urmat volume care îl pomene]te (uneori al`turi autor la Radio în 20 septembrie no tecii institu\iei cu noi emisiuni precum: Jum`tate zeu (1970), 1929. Ludovic Dau] a fost ]i un de versuri, în interpret`ri acto - de Ecaterina Dau], so\ie) de mai Adagio (1973), Taina (1976), harnic traduc`tor din William multe ori în jurnal în contexte ce rice]ti de excep\ie. Rubrica zil- Amiaza (1978), Poetica (1981), Shakespeare, Molière, E. T. A. denot` o ami ci\ie de familie: nic` Poezie româ neasc` a bene- Vârtejul ]i lumea (1982), Amin - Hoffman, Victor Hugo ]i Gustave „Azi am avut pe Dau] cu doam- ficiat de prezen\a unor autori im- tiri neverosimile (1983), Herb Flaubert. „Repertoriul“ de tra- na, care vor veni poi mâine la portan\i, ca ]i de selec\ia compe- (1987), Poemul cu p`rul alb dejun“ (duminic`, 9 februarie duc`tor îl recomand` ca pe un tent` a versurilor, operat` de real- (1994), Corp în c`dere (1998), 1936, Bucure]ti); „Dim[inea\a] avizat al marii literaturi eu- izatoare în ideea alc` tuirii unei Arcadia (1999). Despre poezia aduc de la gar` pe so\ii Dau]“ ropene. Din p`cate, c`r\ile sale au florilegiu liric revelator pentru autoarei, criticul literar Liviu (miercu ri, 19 august 1938, Valea r`mas într-un con de umbr` pre- valorile poeziei române. Din Gr` soiu nota aceste fraze menite Mare); „... am fost la Pite]ti pen- lungit ]i e greu de presupus c` iunie 2002, Ioana Diaconescu a s`-l ajute pe cititor în decriptarea tru instalator ]i la cofet`rie cu vreo tentativ` de restituire a lor ini\iat [n calitate de colaborator codurilor esen\iale aflate în lirica Dau]ii“ (sâmb`t`, 13 august, publicului cititor ar putea fi încu- extern, pe postul România Tine - Ioanei Diaconescu: Valea Mare); „Azi diminea\` am nunat` de succes. ret, emisiunea Curs întreg de „Cântecele compuse acum au fost la 11, la Ralea, ministrul poezie româneasc` – o veri- frea m`tul senzualit`\ii ]i lumi- 94 d d 95 nozitatea ino cen\ei, au tensiunea Ioana Diaconescu a tradus dIAConU Ioan Ion }tefan }tef`nescu, Aurelian a]tept`rilor pline de speran\` ]i singur` – sau în colaborare – Sacer do \eanu – istorici de diferite d`ruirea frenetic` atunci când volu me de versuri ]i proz` sem- forma\ii ]i vârste, preocupa\i de b`rbatul se afl` al`turi; actul spus nate de Raul Gomez Garcia, definirea permanen \elor istoriei cu arta exerci\iului îndelungat, Jovan Strezovski, Anna Kalan- na\ionale: continuitate, unitate vizibil în metafo rele str`luci- dadze. Echival`rile din Stéphane na\ional`, evolu\ii istorice speci- toare, în formul`ri de abil` ambi- Mallarmé (Divaga\ii. Igitur. O fice neamului românesc. La mi- guitate. Doamna Ioana Diacones- lovitur` de zaruri) au dovedit o crofonul emisiunii au fost pre - cu r`mâne mereu sub aura es- surprinz`toare consonan\` a aces- zente ]i numeroase personalit`\i teticului, erosul convertindu-se în tei poete a elanurilor afective ne - str`ine, aflate în România cu di- st`ri ]i imagini compuse cu vir- cen zurate cu poezia „geometric`“ verse prilejuri ]i care au putut tuozitate“. Judec`\ile critice ale a pontifului hermetismului euro- N`scut la 6 octombrie 1937 în s`-]i exprime punctul lor de cronicarului (exprimate la Radio, pean. În 1981, Ioana Diaconescu ora]ul Bal], jude\ul Romana\i. vedere fa\` de ecua\iile (cunos- în 4 mai 1997) vizau versurile din publica la Editura Minerva edi\ia Absolvent al Facult`\ii de Limba cute ]i necunoscute) ale istoriei, volumul Sunetul trupului meu critic` Scrieri (vol. I ]i II) de ]i Literatura Român`, Universita - dar ]i istoricii de serviciu ai (Editura Helicon, 1997), dar ele Emil Botta, care avea s` fie dis- tea Bucure]ti. Din 1968 lucreaz` epocii. Acuzat` în mod nejustifi- se pot aplica ]i altor c`r\i ale au- tins` de Academia România cu la Radiodifuziunea Român`, pân` cat de na\ionalism exacerbat, toarei, poezia Ioanei Diaconescu Premiul Perpessicius. Afirmat` la pensionare (1998). Numele s`u emisiunea a fost eliminat` din fiind un „spectacol când gra\ios, a]adar ca editor ]i critic lite rar, ca r`mâne legat de emisiunea me - grila postre vo lu \ionar` a radi - când pasional“ f`r` întreruperi traduc`toare ]i prozatoare pentru moria p`mântului românesc – oului. Dup` 1990, Ioan Ion Dia- brutale ori modific`ri de registru copii ]i, nu în ultimul rând, ca re- redactat` de I. I. Diaconu între conu a realizat mai multe edi\ii – de la un op liric la altul – gene - alizatoare de emisiuni radiofo - 9 ianuarie 1969 – decembrie ale emisiunii-concurs Cine ]tie rate doar de dorin\a de a consuma nice – Ioana Diaconescu r`mâne 1989. Între colaboratorii perma- câ]tig` ]i ale emisiunilor Uni- ]i alte experien\e poetice la esen\ialmente poet` (una dintre nen\i ai emisiunii s-au num`rat versitatea radio, edi\ie radio- mod`, dup` cum se întâmpl`, cel cele mai semnificative ale timpu- Constantin C. Giurescu, Constan- fonic` – o antologie a prozei mai adesea, în cazul altor poete. lui s`u), autoare care ]tie c` „îm - tin Daicoviciu, Emil Condurachi, scurte române]ti ]i sfâr]it de Scriitoarea a mai publicat br`\i]area unui nor/ nu-i e dat` Dumitru Berciu, David Prodan, veac ]i de mileniu. proz` pentru copii în volumele oricui...“ Dionisie M. Pippidi, Mihai Berza, Istoria – pe care Ioan Ion Di- Pove]ti mai mici pentru copii mai }tefan Pascu, R`zvan Theodores- aconu a slujit-o cu atâta devota- mari (1996) ]i Poveste cu un cu, Gh. Platon, Florin Constanti- ment – a fost nedreapt` cu adora- vampir ]i dou` pisici (2002) – nescu, Al. Zub, Virgil Cândea, torul s`u. În lunile ce au urmat aceast` carte fiind distins` cu Dan Berindei, Vasile Dr`gu\, Ste - revolu\iei anticomuniste maghia - Premiul Asocia\iei Scriitorilor lian Neagoe, Ion Hora\iu Cri]an, re din 1956, el a fost arestat de din Bucure]ti. Dan Zamfirescu, Gh. Buzatu, organele române]ti de poli\ie 96 d d 97 politic` pentru atitudine na\iona - cartea ap`rut` trei ani mai târziu, niol` de la R.R.I. A realizat cu Miguel de Unamuno (Universul list`. Anii de deten\ie petrecu\i în intitulat` simbolic Celula cu su- pre c`dere materiale radiofonice ciclic ]i deschis al lui Miguel de cumplite condi\ii de existen\` flete (1999). Spre deosebire de legate de literatura ]i arta româ - Unamuno – ap`rut în 1975 la aveau s` fie evoca\i cu talent epic fostul s`u coleg din redac\ia cul- neasc`. Emisiuni de curs` lung` Ciudad de Mexico). în dou` c`r\i ale sale. Ca scriitor, tural`, Constantin Florin Pavlo - s-au dovedit orizont cultural debutase înc` din 1970 prin vici, care în excep\ionala sa românesc, Panorama literatu - Cercelul Domni\ei (Editura Ion m`rtu rie concentra\ionar` Tortu- rii române ]i hispani]ti români Creang`), carte pentru copii ra pe în\elesul tuturor se dovedea (aceasta, ini\iat` în anul 1970, î]i urma t` de Povestea unui steag mai degrab` un moralist al isto- continu` ]i azi existen\a, depu - dImItrIU }tefan tricolor (Editura Ion Creang`, riei, Ioan Ion Diaconu î]i asum` – nând m`rturie convin g`toare de- 1981). cu încrâncenare – rolul de jude - spre interesul fa\` de cultura his- La trei decenii de la expe- c`tor al acesteia. pano-american` al unui popor rien\a limit` petrecut` în închiso- aflat la frontiera r`s`ritean` a rile regi mului comunist, Ioan Ion roma nit`\ii). Diaconu va depune zguduitoarea dImA Grigore Alexandru A tradus – singur sau în co- sa m`rturie despre metodele de laborare – din literatura spaniol`. anchet` ale Securit`\ii lui Ale - Preocu p`rile sale constante sunt xandru Dr`ghici. Acea noapte legate de via\a ]i opera lui sfânt`... Închis sub comuni]ti Miguel de Unamuno – fostul N`scut la 21 mai 1938 în lo- pentru Transilvania a ap`rut în dasc`l al Universit`\ii din Sala- calitatea Ib`ne]ti, jude\ul Vaslui. anul 1996 la Editura Victor manca – afirmat nu doar ca poet, Absolvent al Facult`\ii de Filolo- Frunz`. Ea istorise]te primele zile prozator ]i eseist, ci ]i ca unul din gie – Universitatea Bucure]ti – ce au urmat arest`rii autorului, gânditorii umani]ti de seam` ai promo\ia 1967. Angajat la TVR – tân`r student al Universit`\ii din veacului s`u. Via\a lui Don Qui- unde se remarc` prin anchetele Bucure]ti, acuzat de subminarea jote ]i Sancho Panza – una din sale sociale – este mutat discipli- „interna\ionalismului proletar“ N`scut la 2 noiembrie 1930 la scrierile reprezentative ale lui nar la Radio (devenit, dup` pro- într-un moment de criz` a puterii Bucure]ti. Absolvent al Facult`\ii don Miguel a ap`rut în anul 1975 pria-i m`rturie „ceta tea de sc` pa - comuniste. Etapa urm`toare, de de Limbi Str`ine – Universitatea în traducere româneasc` ]i prin re“). Realizator al emisiunii de anchete ]i umilin\e dirijate cu fe- Bucu re]ti (sec\ia spaniol`). Doc- str`dania lui Alexandru Grigore toate pentru to\i. Dup` 1990, rocitate de ap`r`torii amintitului tor în filologie. Din 1967 lu- Dima, colaborator – în 1970 – la redact or-]ef al publica\iei „Pano - „interna\ionalism proletar“ – pe- creaz` – pân` la pensionare – la redactarea volumului Gradele ramic Radio-TV“. trecut` în închisoarea de pe coli- Radiodifuziunea Român` ca exis ten\iale la Unamuno (volum Ca scriitor, }tefan Dimitriu a na de lâng` M`n`stirea Mihai redactor ]i, dup` 1990, ca ]ef al colectiv – Bucure]ti, 1970) ]i la debutat cu schi\ele ]i povestirile Vod` (Uranus) – a fost evocat` în sec\iei emisiunilor în limba spa - El universo ciclico y abierto de din volumul Drumuri ca-n palm` 98 d d 99

(Editura Eminescu, 1971). A mentul Zilei) – o carte consacrat` sau la cel de televiziune (B`g` - în toamna lui 1992, ]efa sec\iei urmat roma nul Trapez (Editura unui alt fragment ce\os al amin - torul de strâmbe ]i Stilul smuls – culturale. Din septembrie 1992 Eminescu, 1972) despre care cri - titei istorii. Dedicat` memoriei 1994) – împlinind personalitatea pân` la 1 aprilie 1995, este secre- ticul Mircea Iorgulescu scria (în lui Virgil Tatomir – realizator TV unui scriitor ambi\ios, care prob- tar general de redac\ie. În prezent „România literar`“, nr. 48/1972) disp`rut prematur – cartea este un abil c`, la fel ca întotdeauna, – realizator ]i produc`tor de pro- c` „este un roman de factur` pro- veritabil proces al implic`rii Tele - dup` o oarecare t`cere, ne preg` - grame culturale. O panoram` a nun\at social`, evocând sub regi - viziunii Române în „fabuloasa te]te ]i acum ceva... vie\ii culturale din Oltenia e ofe - mul unui realism pe alocuri minciun` post-decembrist`“ rit` de emisiunea orizont cultu - necru \`tor criza de con]tiin\` a (v. Petre Mihai B`canu în „Ro - ral în timp ce Patrimoniu e con- unui tân`r, descendent dintr-o mânia liber`“ din 20 ian. 1994) – sacrat` repe relor de marc` ale spi - fami lie de «fo]ti»“... care a generat atâtea ]i atâtea sus- ritualit`\ii româ ne]ti, cu accent Un memorial de c`l`torie, piciuni asupra conduitei profe- dInUlesCU Ioana pe valorile locului. |ara lui Skanderbeg (Ed. Sport- sionale ]i morale a lucr`torilor Ioana Dinulescu este membr` Turism, 1973), ]i un volum de din turnul Televiziunii de pe a Uniunii Scriitorilor din Româ- evoc`ri Dealuri la Prut (Editura Calea Doroban\ilor. Multe perso - nia. A debutat editorial cu volu- Eminescu, 1977) fixeaz` cotele naje pot fi identificate cu u]urin\`, mul C`l` torii de recunoa]tere publicisticii literare a autorului, altele dup` o matur` chib zuin\`. (1982), urmat de Legea ]i visul care va reveni în 1987 la roman Important este îns` tabloul gene - (1987), Eu ]i Lumina (1988), prin Tinere\ea lui Bogdan Irava Cortina în fa\a m`rii (1994), ral, senza\ia de „peisaj dup` b`t` - (Editura Cartea Româ neasc`), o Steaua lui Ion (1999), Sufletul, lie“ în care compromisul ia locul carte ce a suscitat un viu interes aceast` fic\iune ]i Poeme (2000). din partea criticii literare ]i a citi- eroismului ]i cangrena moral` pe Cea mai recent` apari\ie, din torilor datorit` tonului s`u cura- acela al purit`\ii suflete]ti. N`scut` la 3 iulie 1955 la 2003, se cheam` Ora]ul lui Hei- jos, a „prizei solide asupra realu- „Cartea mea nu-]i propune s` Craiova. Absolvent` a Facult`\ii degger, încununare a unei lirici lui“ – dup` defini\ia lui Alexan- desco pere adev`rul. Ea trebuie, de Filologie, Universitatea din de cunoa]tere metafizic`, im- dru Piru. Eroul, procurorul Bog- în primul rând, s` fertilizeze min - Craiova (sec\ia român`-fran - punând-o pe Ioana Dinulescu dan Irava, încearc` s`-]i deslu - \ile oamenilor, pentru ca ei s` cez`). De la 1 martie 1980, pân` printre excelentele autoare ale ul- ]easc` evolu\ia moral` prin frec - simt`, imperios, aceast` nevoie“, la întreruperea intempestiv` – din timelor dou` decenii. Inteligen\a ventarea jurnalului s`u juvenil. declara }tefan Dimitriu în „Co- ordin preziden\ial – a activit`\ii dovedit` de-a lungul anilor în Anii ’50 ai secolului XX sunt pu]i tidianul“ (18 martie 1994). Dom- studiourilor regionale de radio eseurile ]i articolele ]i cronicile sub proiectorul unei con ]tiin\e în- nia Sa mai este ]i autor dramatic. (ianuarie 1985) realizeaz` emi - sale literare (publicate în revista negurate de excesele istoriei con- Piesele sale de teatru s-au jucat la siuni culturale ]i de actualit`\i. „Ramuri“ – scria Mihai Pelin – temporane. Teatrul radiofonic (Întâlniri în Revine – dup` reluarea activit`\ii dar ]i în alte reviste din \ar`) este În 1993, autorul public` Tur- marea sarmatic` – 1987 ]i Stu dioului din B`nie – de la în- prezent` ]i în poezia sa, grefat` nul nebunilor (Editura Eveni- Cump`r dog arlechin – 1994) ceputul anului 1990, fiind, pân` pe o senzualitate difuz`. Ioana 100 d d 101

Dinulescu posed` o remarcabil` tive. A realizat magazine spor tive, cianul de pe semicercurile Mese - doBrI}An octavian capacitate asociativ` a st`rilor emisiuni de sintez`, interviuri, ]ului“) ]i o declara\ie de iubire presupuse de glorificare a erosu- repor taje, corespon den\e, mese ro- f`cut` publicului constant al lui ]i de medita\ie thanatic`. tunde. Notorietatea ]i-o dato rea - echipei „violet“ din Giule]ti Poezia ca ran` a visului poate fi z` transmisiunilor sportive în di- („Galeria Rapidului – o galerie una din posibilele efigii ale aces- rect (fotbal ]i alte sporturi) care nebun`, nebun`“...). N-au sc`pat tei autoare care consider` c` „su- l-au impus drept cel mai patetic preocup`rilor sale: Cristian Ga\u, fletul, aceast` fic\iune“ este crainic sportiv rom@n al tuturor Mariana |ârc`, Sorin Câr\u, damnat s` pribe geasc` etern în timpurilor. Implicarea sa afectiv` Valentin Samungi, Cornel |`lnar, c`utarea perfec\iunii. major`, pân` la sacrificarea obiec - Mircea R`dulescu, Florea Dumi- tivit`\ii (uneori), i-a scindat pe trache, Dorinel Munteanu, Ioan N`scut la 4 octombrie 1956 în ascult`torii s`i în fani necondi - Ovidiu Sab`u, Ion Ionescu, Pavel localitatea Ocnele Mari, jud. Vâl- \iona\i ]i în detractori f`r` limite. Badea, |e\e (sic!) Moraru – cea. Absolvent al Facult`\ii de doBre Ilie Oricum, Ilie Dobre reprezint` un reprezentan\i de calibru ai sportu- Filologie (român`-latin`). A debu - fenomen radiofonic ce merit` un lui românesc – pe care Ilie Dobre tat la Radio Craiova în martie studiu de caz. Energia sa verbal` îi celebreaz` în pagini elogioase, 2000, devenind realizatorul unor ]i-a aflat în plan editorial echiva- mitizându-i de-a dreptul. Consi - emisiuni precum radio Circuit lentul în tr-o anume tendin\` poli - derându-l pe Ilie Dobre „pre]e - ]i sport. Produc`tor de radiopro- grafic`. A publicat multe c`r\i de - dintele de drept al Crainicilor grame de actualit`\i, dar ]i al dicate unor stele ale fotbalului ro - Frenetici“, Radu Cosa]u uita s` unor emisiuni culturale (Izvo- mânesc: Dobrin („la clipa aminti - adaug` c` frenezia – pe care ra]ul, limba noastr`, Glasul rilor“), Ilie Dumitrescu („o stea medicii o studiaz` ca expresie a p`mântului). în plin` ascensiune“), Ma rius unei excita\ii neurologice – este o A debutat cu volumul Enig- mistica str`zii (Editura Curierul L`c`tu] („s`geata carpatin`“), pat` de culoare în peisajul amorf doljean – Craiova, 1994), urmat Fane (}tefan) Iovan (o „stea“ ce al acestui început de mileniu. N`scut la 24 septembrie 1954 de un volum de Teatru, ap`rut la în localitatea Sute]ti, jude\ul Vâl- sclipe]te lâng` ]inele Giule] ti - Editura All Impex din Bucure]ti, cea. Absolvent al Facult`\ii de Is- nei), Florin Halagian („un seni or în acela]i an. A evocat amintirea torie a Universit`\ii Bucure]ti. În la curtea regelui fotbal“), Jean unui confrate care a devenit, dup` 1990 – ca urmare a unor energice Vl`doiu (o „stea printre stele“), trecerea în nefiin\` – o legend` ]i pitore]ti ac\iuni de protest ce se Rodion C`m`taru („tunarul“ din vie a publicisticii radiofonice înscriau în cadrul general al con- B`nie)... De asemenea, a dedicat doljene în cartea Sebastian Do- test`rilor postrevolu\ionare – este o prezentare monogra fic` arbitru- mozin` – pagini sentimentale angajat la Radiodifuziunea Ro - lui de handbal Gheorghe Tadici (Editura Vlad&Vlad ]i „Curierul mân`, redac\ia emisiunilor spor - din Zal`u (prezentat drept „magi- doljean“ – Craiova, 1998). 102 d d 103

În 1999 – un volum de versuri dor), de reportaj (oameni ]i donose Vasile tiric muzical „Constantin T`nase“ intitulat |ie, Doamn` (Editura locuri) dar ]i de cultur` a limbii (1982-1999). Vicepre ]edinte al Vlad&Vlad – Craiova) îl înf`\i]a (Ca un fagure de miere). S-a Uniunii interpre\ilor din Bucu - pe Octavian Dobri]an ca pe un distins ca un entuziast propagator re]ti (1997), a luat parte la nume - liric preocupat de parcurgerea ]i ap`r`tor al civiliza\iei populare roase manifest`ri muzicale în \ar` nem`rginirii erosului. b`n`\ene, de la datini la folclorul ]i peste hotare. Autor de muzic` poetic ]i muzical. vocal-simfonic` (nume roase lieduri A debutat editorial cu volu- ]i madrigaluri) ]i lucr`ri de mu zi - mul de versuri |`rmul cuvântului c` coral` ce r`spundeau „comenzii (Editura Facla, 1975) urmat de sociale“ a epocii, multe pe textele dolânG~ nicolae alte culegeri lirice precum: Simple unor colegi, autori de versuri, din miracole (Editura Facla, 1980), N`scut la 4 iunie 1929 în Radio. Studiile sale de muzicolo- Veghe solar` (Editura Eminescu, comuna Vinderei (satul Valea gie se revendic` din acela]i areal 1981), Cea mai frumoas` uitare Lung`), jude\ul Vaslui. Absolvent ideatic (Umanismul – tr`s`tur` (Editura Facla, 1985), Orologii al Conservatorului de muzic` fundamental` a artei autentice – de iarb` (Editura Helicon, 1997). „Ciprian Porumbescu“ din Bucu - în „Muzica“, nr. 3/1972, Cultura Preocup`rile sale sistematice re]ti, promo\ia 1955 ]i al Facul - muzical` ca identitate spiritual` pentru etnografie l-au condus la t`\ii de ]tiin\e sociale (curs seral) a poporului român – în „Mu - redactarea unor volume cu carac- de la fosta Academie „}tefan zica“, nr. 12/1984) cu amplific`ri ter monografic (|ara Nervei, Gheorghiu“ (1965). Doctor în de analiz` a unor concepte este - N`scut la 18 septembrie 1942 Edi tura Kriterion, 1995; Valea filo zofie al defunctei institu\ii de tice în volumele colective Evolu - în localitatea Dalbo]e\, jude\ul Alm`jului – fi]ier etnogra fic, înv`\`mânt ideologic amintit` \ia artei ]i exigen\ele recept`rii Cara]-Severin. Absolvent al Fa - Edi tura Hestia, 1996; |ara Alm` - mai sus. Din 1959 lucreaz` la (Ed. Meridiane, 1986), Istoria jului, Editura Mirton, 2000) ori a cu l t`\ii de Filologie, Universi- Radiodifuziunea Român` unde gândirii estetice române]ti (Ed. unor lucr`ri cu caracter meditativ tatea Timi]oara – promo\ia 1965. este, pe rând, redactor muzical Aca demiei Române, 1986), Este - (Pluralitatea Timpului, Editura Din 1966 este angajat la Studioul (1959-1964), director artistic tica ]i moralitatea (Ed. Crater, Mirton, 2003). de Radio Timi]oara, unde este, pe (1964-1966), redactor-]ef adjunct 1998). Nicolae Dolâng` este ]i coor- rând, redactor realizator, ]ef (1966-1969) la redac\ia emisiu- Vasile Donose este autorul donatorul Almanahului Radio sec\ie cultural`, redactor-]ef ad- nilor muzicale radio. Redactor unor volume de cercetare muzi- Timi]oara, ap`rut la Editura Mir- junct. Din anul 2000, este direc- ]ef (1969-1972) ]i director al cologic`: Sinteze estetice (Ed. Mu- tor adjunct al Studioului. A rea - ton în anul 2000, celebrare colec- forma\iilor muzicale ale Radiote - zi cal`, 1998) ]i Imaginarul real lizat emisiuni de etnografie ]i fol- tiv` a patru decenii ]i jum`tate de leviziunii Române (1972-1978). (Ed. Muzical`, 1990), care v`desc, clor (Izvoare fermecate, tradi\ii, radiofonie b`n`\ean`. Director artistic la ARIA (1978- dincolo de o anume pozi\ie mili- Comori etnografice, Plai de 1982) ]i director al Teatrului sa - tant` a autorului capa citatea aces- 104 d d 105 tuia de a sintetiza vectori esen\i - vernamental` la Radiodifuziune, drAGneA stelian tiraliorii lui Cuza la Brigada 30 ali ai gândirii estetice ]i ai crea - ]i-a desf`]urat activitatea profe- Gard` – 1860-1995 (în colabo- \iei muzicale române]ti ]i univer- sional` în cadrul Direc\iei rare cu generalul de brigad` Gh. sale. Tehnice (serviciile revizii-de- Cernat, Edi tura Tempus, 1995). Destinul profesional al aces- panaj, baza de autoutilitare, Ultima sa carte, Tat` ]i fiu în in- tui muzician ]i muzicolog, mar- transmisii). Din ianuarie 2003 fern a ap`rut integral în „Revista cat cu intensitate de rigorile ideo- este coordonator al înregistr`rilor de istorie militar`“ de-a lungul logice ale epocii române]ti post- muzicale ]i teatrale. A efectuat mai multor ani (1992-1996). belice, prezint`, din fericire, nu - numeroase studii de înregistrare Stelian Dragnea este ]i auto - me roase puncte de sus\inere via- magnetic` ]i de automatizare. A rul unor lucr`ri dramatice, pe care bil` a unei certe voca\ii de creator realizat lucr`ri de montaj la insta- teatrul radiofonic le-a pus în ]i cercet`tor aflat în serviciul la\iile acustice de la Teatrul Na\i - N`scut în anul 1928 în locali- und`: Cocorul (1984), Alar m` unei arte de mare r`spândire, pre- onal Bucure]ti ]i de la Ateneul tatea Poenarii-Rali, jude\ul Pra- la cota 2150 (1986, regia: Cris - cum este arta sunetelor muzicale. Român. hova. Dece dat în 1996 (18 februa - tian Munteanu), marea chemare A publicat mai multe articole rie) la Bucu re]ti. Colonel al Arma - (1987) ]i o inim` pentru patrie de specialitate în buletinul tehnic tei Române. Absolvent al Acade- (1989) (ambele în regia lui Dan miei Militare (1958) a lucrat la al Radiodifuziunii Române Puican). (1972-1989) ]i a tip`rit în anul emisiunea ora armatei (deve - În distribu\ia acestor piese au drAGne Alexandru 1998, la Editura Tehnic`, volu- nit`, dup` 1968, Pentru patrie) ap`rut mari actori ai teatrului mul Traductoare ]i preamplifica- ca redactor ]i – din 1976 – ca ]ef românesc: Gh. Cozorici, George toare audio – utilizând experien\a de sec\ie. În 1989 a trecut în rezer - Constantin, Mircea Albulescu, dobândit` în cele 3 decenii de ac- v`. Timp de trei decenii a muncit tivitate la Radiodifuziune. în publicistica militar` radiofo - Matei Gheorghiu, Florin Zam- nic`, distingându-se prin spiritul firescu... s`u blând, de o cert` noble\e. La dispari\ia lui Stelian Drag- Povestirile despre osta]i sunt nea, colegii s`i din presa militar` cuprinse în volumele: Cei din declarau public c` „vocea ]i ima - frunte (1970), Drumuri (1972), ginea lui au r`mas nu numai pe Um`r de prieten (1977), ap`rute benzile magnetice, în fonotec`, ci N`scut la 5 aprilie 1946 la – ca mai toate c`r\ile semnate de ]i în inimile noastre, ale celor cu Bucure]ti. Absolvent al Facult`\ii Stelian Dragnea – la Editura care a lucrat atâta vreme“. de Electronic` ]i Telecomunica\ii Mili tar`. Li se al` tur` romanul Dovad` a atitudinii cordiale (sec\ia radio) a Institutului Po- Timpul care nu moare (1986) ]i pe care acest gazetar de radio ]i litehnic din Bucure]ti, promo\ia cercet`rile monografice Regi- scriitor a ]tiut s-o impun` – prin 1968. Angajat prin reparti\ie gu- mentul Rovine (1974) ]i De la întreaga sa fiin\` – celor din jur. 106 d d 107 drAGoleA mihai nuri (1998) îl recomand` drept \ia emisiunilor culturale, unde a riile sale istorice ]i de urbanism, un subtil teoretician al literaturii, lucrat f`r` întrerupere, pân` la dintre cele mai importante. st`pân pe metodele moderne de pensionare (2001), ca redactor, Victoria Dragu este ]i o scri- investigare a fenomenului artis- realizator de emisiuni, ]ef de itoare sensibil`. A debutat ca tic. Crea\ia sa original` – marcat` sec\ie. Redactor al emisiunilor poet` – prin volumul Iliada, din substan\ial de volumul de proz` moment poetic, eminesciana, nou (1969, col. „Luceaf`rul“ a scurt` C`l`torie spre muchia de edi\ie radiofonic`. Numele Vic- Editurii pentru literatur`), urmat cu\it (1999) ]i de romanul De de- toriei Dragu (Victoria Dimitriu) de Amnios (poezii, Editura Emi- parte spre aproape (2001) – îl r`mâne legat mai cu seam` de nescu, 1977). a]eaz` în prima linie a prozato- emisiunea Atlas cultural (reali - Experien\e existen\iale ulte- zat` între 1972-1998) ca ]i, mai rilor preocupa\i de modernizarea rioare au îndrumat talentul au- nou, de Bucure]ti – istorii scrise N`scut la 13 februarie 1955 la limbajului ]i de redefinirea con- toarei spre teritoriul complex al ]i nescrise, consacrat` capitalei Petro]ani, jude\ul Hunedoara. struc\iei epice. prozei. Trei romane au îmbog`\it Absolvent al Facult`\ii de Litere, \`rii, v`zut` din perspectiva (nu în ultimii trei lu]tri bibliografia Universitatea „Babe]-Bolyai“ din atât subiectiv` cât personal`) a autoarei. E vorba de Mater prien- unor oameni de cultur` ]i a unor Cluj-Napoca – promo\ia 1980. sis (Ed. Cartea Româneasc`, cet`\eni veterani ai ora]ului, Doctor în teoria literaturii. Din 1987), Profil pierdut (Editura mul\i dintre ace]tia apar\inând 1976 colaboreaz` la redac\ia cul- drAGU Victoria Emi nescu, 1988) ]i de De ce unor familii vechi, ce ]i-au legat dracu’ plângi (Editura Cartea tural` a Studioului de Radio Cluj, destinul de acela al ora]ului de pe unde e angajat în anul 1990. Între Româ neas c`, 1994). Imaginea Dâmbovi\a. Victoria Dragu-Di - epic` a unei Stabat Mater Do- 1990-1994 realizeaz` emisiunile mi triu a izbutit s` creeze un ge - Unda pentru minte inim` ]i lorosa este compus` de Victoria neros fond documentar, din care Dragu din fragmente de via\` în lite ratur` ]i dialog pentru un poate fi recompus chipul de portret, care s-au distins prin care actualitatea î]i mai poate cândva al urbei, desfigurat în ul- des coperi, vibrant, reflexul isto- \inuta lor intelectual`. Autorul lor timele decenii ale veacului XX ric pogorât în mit. este un c`rturar preocupat de de o politic` edilitar` tembel`. Este so\ia scriitorului }tefan variile înf`\i]`ri ale fenomenului Realizatoarea a izbutit s` recom- Dimitriu ]i sora regretatului cultural românesc ]i universal. pun` efigia unui ora] esen\ial- N`scut` la 27 ianuarie 1944 la prozator Doru Davidovici. Traduc`tor ]i autor de literatur` Bucure]ti. Absolvent` a Facult` - mente european, supravie\uind original`, Mihai Dragolea s-a \ii de Limba ]i Literatura Român` eroic încerc`rilor felurite prin impus prin câteva c`r\i care îi – Universitatea Bucure]ti. Ime - care a trecut în lunga sa istorie. În fixea z` polivalen\a. Eseurile din diat dup` terminarea studiilor felul acesta, Bucure]tiul a fost in- volumele În exerci\iul fic\iunii universitare (1966) s-a angajat la clus în chiar Atlasul cultural al (1992) ]i Arhiva de goluri ]i pli - Radiodifuziunea Român`, redac - lumii de azi ]i de ieri, cu m`rtu - 108 d d 109 dr~G~noIU Ion Poetul Ion Dr`g`noiu a debu- Editura Eminescu tip`rea volu- drePtAte emil tat în volum în anul 1969 cu poe - mul Noapte iugoslav`, în care mele din Aproape sonete (1969). Ion Dr`g`noiu scria „cartea c`l` - A urmat cartea – intitulat` prin toriei nocturne“ dedicat` „lui parafraz` cartezian` – Discurs Branislav Petrovic¬ ]i tuturor prie - împotriva meto dei (1971) pentru tenilor din acea minunat` Iu- ca, doi ani mai târziu, s` publice goslavie care nu mai exist`“ – ca Poeme mecanice (într-un mo- un mesaj venit dinspre nemoartea ment în care pân` ]i aceste titluri marelui ]i devotatului s`u prieten, marcau spiritul frondeur al au- Nichita St`nescu, spre onoa rea torului, respingând „metoda“ ]i etern` a prieteniei. Dar cartea N`scut la 6 ianuarie 1943 la dirijismul absurd al „revolu\iei N`scut la 13 iulie 1948 în lo- Bra]ov. Absolvent al Facult`\ii avea ]i un anume caracter anto- cul tura le“ declan]at`, o dat` cu logic, fiind probabil cea mai calitatea Mice]tii de Câmpie, de Filologie – Universitatea Bu- „tezele din iulie“ 1971, de Nico- jude\ul Bistri\a-N`s`ud. Absolv- cure]ti – promo\ia 1965. Între complet` imagine liric` a acestui lae Ceau ]escu). poet fericit în marea lui neferi- ent al Facult`\ii de Filologie – 1966-1970 reali zator de emisiuni Omologat de breasl` drept un Universitatea „Babe]-Bolyai“ din la Radiodifuziunea Român`, cire. În prefa\a c`r\ii, criticul Lu- incorigibil boem, Ion Dr`g`noiu cian Raicu nota faptul (exce p - Cluj-Napoca. Din 1971 este unde se afirm` ca autor al revis- a avut o exemplar` disciplin` a cores pondent al Radiodifuziunii tei literare radio ]i al Convor- \ional) c` „între vulnerabilitate ]i versului. Fapt dovedit de po- Ro mâne pentru jude\ul Bistri\a- birilor de joi. Aceasta din urm` a echilibru, expunere crispat` ]i emele sale din Gr`dina de iarn` N` s`ud (în unele perioade ]i pen- fost una dintre cele mai pre\uite, surâs în\elept, dezordine ]i oare- (1980), Scene de vân`toare tru jude\ele Cluj ]i S`laj), cu un în epoc`, emisiuni de interviuri care sens, poezia mai este cu (1981), Camera alb` (1982), interludiu prilejuit de prezen\a sa culturale, Ion Dr`g`noiu reu]ind putin\`. Ion Dr`g`noiu o dove - s` coaguleze – într-un moment de Starea provizorie (1984). (De de]te pe cont propriu, cu sensibi - [ntr-o institu\ie militarizat` a statu - vizibil` deschidere politic` a \`rii men\ionat c` Scene de vân`toare litate inteligent`“. lui. Reportaje, relat`ri, transmisi- imaginea unei spiritualit`\i dor- a ob\inut Premiul de poezie al Din p`cate, moartea l-a r`pit uni direct din zon` pentru pro- nic` s`-]i recupereze tradi\iile în- Uniunii Scriitorilor, iar Starea pe Ion Dr`g`noiu într-o zi de pri - gramele na\ionale. Transmisiuni trerupte de cele dou` decenii de provizorie pe acela al Asocia\iei m`var` (23 mai 2003) spre întris - di recte de fotbal pentru Radio Cluj. reprimare partinic` dejist`. Invi- Scriitorilor din Bucure]ti). tarea tuturor celor care, aidoma Este autorul mai multor volu - ta\ii s`i au sprijinit ten din \ele Interviurile din Convorbirile lui, cred cu disperare c` „poezia me de versuri: Vicleana vân` - moderatorului de a se angaja de joi (1988) valorific` editorial mai este cu putin\`“. într-un dialog lipsit de poncife, o parte din truda sa la microfon, toare (Editura Eminescu, 1984), exprimând gândirea liber` a unor în anii – nu mul\i, dar foarte im- Cenu]a unui zeu (Editura Emi- gene ra\ii care aveau – din neferi- portan\i pentru cultura radiofo - nescu, 1987), Mâine, cântecul cire – s` se afle din nou, dup` nic` – petrecu\i de poet în spa\iul acesta (Editura Dacia, 1989), 1971, sub ghilo tina ideologic`. Radioului na\ional. În anul 2001, Ves tirile pentru tine (Editura G. 110 d d 111

Co]buc, Bistri\a-N`s`ud, 1994), gie – Universitatea Bucure]ti dUmItresCU Constantin scriitorii Ionel Pop ]i Pan. Hali- Net`lm`cit, a]tept`rile (Editura (sec\ia limba ]i literatura fran - (take) pa, (protagonist al Unirii Basa - Eminescu, 1996), P`zitorul de cez` – 1952). De la 1 decembrie rabiei cu \ara) cu pianista ]i scri- cântece (Editura Eminescu, 2001). 1953 a lucrat – pân` la pensio - itoarea Cella Delavrancea. Emi- Emil Dreptate este un poet nare (1 noiembrie 1993) – în siunea din lunga timpului melan colic, amplificând într-un cadrul redac\iei emisiunilor pen- b`taie a adus m`rturiile unor par- spa\iu al tr`irilor citadine emo - tru str`in`tate ale Radiodifuziunii ticipan\i la evenimentele excep - \iile fruste ale unei copil`rii pe- Române (dup` 1990 – RRI). trecute la sat. Erosul sublimat în Mult` vreme a fost ]eful emi - \ionale ale anului 1918 în Transil- invoca\ii este intersectat de medi- siunii Glasul Patriei ce se adresa vania, Basarabia ]i Bucovina. ta\ia lejer` asupra vie\ii, expri- românilor de peste hotare. Cea Dup` 1990, a cules m`rturii ale mat` cel mai adesea prin vigori mai longeviv` emisiune a sa a rezisten\ei anticomuniste în vegetale vestind rodul. O poe zie fost magazinul duminical de la N`scut la 23 august 1945 la Mun\ii Apuseni. În 1995-1996 sua v`, nelipsit` de accente dra - lume adunate, caleidoscop ra- Comarnic, jude\ul Prahova. Ab- este director interimar la Studioul ma tice, dup` chipul ]i asem`na - diofonic în care erau oferite in- solvent al Facult`\ii de Istorie a de televiziune Cluj. Din 1997 – rea autorului ei. forma\ii din domeniul sportului, Universit`\ii Bucure]ti (1969). redactor-]ef, apoi – din 2003 co- turismului, în alternan\` sonor` Angajat prin reparti\ie guver- ordonator al sec\iei culturale a cu evo c`ri ale unor personalit`\i namental` la Studioul de Radio amintitului studio. În intervalul ale istoriei, culturii ]i ]tiin\ei Cluj. Stagii succesive la compar- 1985-1989, marcat de desfiin - române]ti. Dup` pensionare, a timentele: actualit`\i, tineret, cul- \area Studioului de Radio, a lu- continuat s` colaboreze la Radio dUdeA Paul tural. Participant la primele trans- România Interna \ional, realizând crat la Muzeul de Istorie al Tran- misii multiplex ale Programu- în 2001-2002 un radioprogram silvaniei ocupându-se de istoria intitulat Istoria civiliza\iei ]i lui III – ca redactor al emisiunii tehnicii în zon` ]i inventariind culturii române, cu participarea studioul tine re\ii. Vreme de arhiva Comisiei Monumentelor unor istorici ]i arheologi reputa\i. 15 ani, responsabil al emisiunii Istorice (sec\iunea Transilvania) Paul Dudea este coautor al de educa\ie pe principii ecologice pentru perioada 1922-1949. volumului Personalit`\i ale ]tiin - Pro natura. A realizat multe în- Constantin Dumitrescu a \ei ]i culturii române]ti. Familia registr`ri excep\ionale – demne sus\inut conferin\e publice pe Leonida (sic!) ap`rut la Editura de Fonoteca de aur – cu savan\ii teme istorice utilizând docu- Ion Bazgan a funda\iei cu acela]i Alexandru Borza (întemeietor al mente din Fonoteca de aur a Stu- N`scut la 14 noiembrie 1929 nume ]i premiat de c`tre Comisia Gr`dinii Botanice din Cluj), cu dioului de Radio Cluj, arhivate ]i în ora]ul B`l\i, România (actual- na\ional` pentru UNESCO ]i c`rturarii D. D. Ro]ca, }tefan trecute pe suport CD prin truda mente în Republica Moldova). Asocia\ia Jurnali]tilor de }tiin\` Manciulea, I. D. }tef`nescu (gi - Domniei Sale. Este autorul unor Absolvent al Facult`\ii de Filolo- din Rom@nia. ne rele lui Alexandru Vlahu\`), cu volume care au valorificat activi- 112 d tatea desf`]urat` la radio: Din Constantin Dumitrescu a editat lunga timpului b`taie (anul 1918 un volum de Pove]ti uitate (lite - în amintirile unor martori ocu- ratur` pentru copii, cu ilustra\ii lari), a ap`rut în 1978, la Editura de PIM – Editura Clusium, 1996) E Dacia care, cinci ani mai târziu, îi ]i Aventuri în Apuseni (aceea]i va tip`ri ]i publicistica istoric` editur`, 1998). eFtImIU Victor începuturile institu\iei. Astfel, la din Oracolul ]i Clepsidra. C`r\ile lui Constantin Du- 2 decembrie 1928 este prezent cu Memorialistic` despre Unirea mitrescu dovedesc faptul c` – Povestea m`rg`rita rului, iar în de la 1918 în Transilvania, Basa - între specia litatea de baz` a unui cuprinsul anului urm`tor cu rabia, Buco vina în volumul Când autor ]i afirmarea sa editorial` în cronici dramatice, evo c`ri ale ceasul bate mai presus de vreme domeniu – activitatea radiofonic` unor oameni de teatru (Alex. (Editura Daco-Press, 1993), S` desf`]urat` în cadrul unui pro- Davila în 26 noiembrie 1929) sau crezi în ceasul de dreptate (Daco- gram coerent de preocup`ri poate în preajma Cr`ciunului, cu in- Press, 1995), Clipa ]i Istoria constitui garan\ia rea liz`rii profe- teresante considera\ii despre (Editura Didactic` ]i Pedagogic`, sionale. teatrul religios (24 decembrie 1997). 1929). Con]tient c` formarea tinerei N`scut la 24 ianuarie 1889 în A citit nu o dat` din abunden- gene ra\ii prin carte este esen\ial`, localitatea Bobo]ti\a (Albania). ta sa oper` literar`, cu ]tiutul s`u Decedat la 27 noiembrie 1972 la sim\ al declama\iei ]i a contribuit Bucure]ti. Dramaturg de succes, la cunoa] terea mai profund` în poet prolific, prozator cu surs` de România a unor mari scriitori ai V inspira\ie în basme ]i legende, secolului, precum grecul Kostis U memorialist interesant, ispitit Palamas (în Universi tatea radio îns` de narcisism. Director al din 25 martie 1934) sau italianul Teatrului Na\ional din Bucure]ti Gabriele D’Annunzio (în ora (1920-1921, 1930 ]i 1944-1945), Italiei din 2 martie 1942). pre]edinte al Societ`\ii Scriito- Prieten în prima sa tinere\e cu rilor Români (1944-1948), mem- autori purtând pecetea gândirii bru – din 1950 – al Academiei ordonate a Ardealului (Ilarie Române. Din 1932 a f`cut parte Chendi, }t. O. Iosif, Octavian din Comitetul de programe al So- Goga), Victor Eftimiu a fost un ciet`\ii Române de Radiodifuzi- scriitor ce ]i-a f`cut din literatur` une ]i a colaborat la redactarea o profesie, abordând dezinvolt programelor acesteia, înc` de la mai toate genurile. 114 e e 115

Succesul înregistrat la în - Corneille ]i Molière – într-o torul Mihail Jora. A cântat sub ba - umor, toate aceste calit`\i fiind în cepu tul sec. XX de feeriile sale limb` român` armonioas`, gheta unor Constantin C. Nottara, cazul domniei sale ie]ite din (În]ir-te, m`rg`rite – 1911, echival`rile probând ]i ele faptul Ion Hartulary-Darclée, Constan- comun“. Aceast` observa\ie apar - Coco]ul negru – 1913) a fost c` traduc`torul a fost obsedat tin Bobescu. Prietenia cu George \i nând muzicologului Olga D`escu unul r`sun`tor. Miile de pagini întreaga via\` de „magia cuvin- Georgescu îl apropie pe Emanuel fixeaz` efigia unei personalit`\i tip`rite („legende române]ti“, telor“ – dup` cum indic` ]i titlul Elenescu de pupitrul dirijoral, ce a devenit înc` din timpul vie\ii „tra gedii eline“, „drame medie - unui volum de memorialistic` din „cel mai bun fagotist“ devenind o legend` a radioului na\ional. vale“, „comedii ]i drame bucu - 1942. un excelent ]ef de orchestr`. O admirabil` m`rturie a re] tene“) ]i-au aflat o frecvent` Autor al unor lucr`ri con- traiectului s`u existen\ial ]i artis- reprezentare pe scenele noastre. certistice de succes (Varia\iuni tic o constituie volumul M`rtu - Proza sa a evoluat de la schi\` ]i simfonice, Rapsodia pentru vioa - risirile unui senior al baghetei povestire (Dar de nunt` – 1911, r` ]i orchestr`), Emanuel Elenes- (consemnate ]i adnotate de Mi- F`r` suflet – 1912), nuvel` elenesCU emanuel cu ]i-a descoperit ade v`rata voca - haela Fâ]ie Cudalbu). (Spovedania unui clovn – 1913) \ie în actul dirijoral, devenind Chiar ]i dup` pensionarea sa la roman (Dou` cruci – 1914, unul dintre cei mai activi ]efi de – în 1977 – Emanuel Elenescu a orchestr`. Lista de înregistr`ri ra- Rasputin – 1920, Tragedia unui continuat s` dirijeze Orchestra diofonice este cu adev`rat impre- comedian – 1924, Kimonoul Na\ional` Radio, o impresie co - sionant`. Mari compozitori ro - înstelat – 1932, Pe urmele zim- ple]itoare l`sând – emo\ional ]i mâni (Enescu, Jora, Andricu, Cu- brului – 1957, Tengri – 1970). artistic – presta\ia sa din martie clin, Bentoiu) ]i str`ini (Chaus- 2001 când a condus orchestra cu Poezia autorului, de]i v`dind son, Brahms, Ber lioz, Respighi, virtuozitate prozodic` (de la prilejul celei de-a 90-a anivers`ri. Kodaly, Stravinski) ]i-au aflat în Acela]i lucru se poate spune ]i Poemele singur`t`\ii. Imnele gândirea muzical` a dirijorului despre concertul sus\inut în mai cre]tine. Cântece de ora] – 1912 N`scut la 8 martie 1911 la Pi- „medium“-ul ideal. 2001 la Bac`u, cu orchestra filar- la Cosmos – 1971) este lipsit` atra-Neam\. Decedat [n 2003 la „În galeria dirijorilor români, monic` local`, purtând numele ast`zi de ecou. Sutele de sonete Bucure]ti. Studii muzicale la maestrul Emanuel Elenescu ocu - celui care i-a deschis maestrului vizeaz` elogiul limbii române, pe Conservatorul din Ia]i – unde i-a p` un loc special. Natura l-a drumul spre împlinirea sa artis- care acest scriitor (vorbind în avut profesori pe dirijorul Antonin înzes trat nu doar cu talent ]i dra - tic` la Radiodifuziune, compozi- copil`rie albaneza ]i greaca) a Ciolan, Carol Nosek, Constantin goste pentru muzic`, ci ]i cu torul Mihail Jora. deprins-o abia dup` stabilirea – Georgescu ]i Ionel Ghiga. bun` tate, modestie, onestitate ]i în 1897 – a p`rin\ilor s`i la În 1932 este angajat instru- Bucure]ti. mentist (fagotist) în noua or- Victor Eftimiu a tradus din chestr` Radio. Programele muzi- cla sicii greci, (Eschil, Sofocle, cale ale Radiodifuziunii erau Euri pide), din Shakespeare, conduse în epoc` de compozi- VU F 117

inorogii sânger` lumin`/din r` - FerenCz zsuzsanna nile adânci de sub fruntea/ase- meni pieptul domni\elor/salbe de F secoli cu chipuri de domn/Gl` - suind mai mult trec`toare im- FelIX radu Ca scriitor, Radu Felix a perii/despre a noastr` «nedezrup - debutat editorial cu Memoria lirei t` continua\ie»/acolo unde ]ezum (Editura Militar` – 1976), carte ]i plânsem./ În singur`tate/ino - scris` cu „l`ncile frigului arzând rogul viseaz`/o mare, rotund` în spate“. Dou` cicluri de versuri cetate“. În 1984, Radu Felix va (Biruit-au gândul ]i fapta ]i Ano - recidiva editorial ca poet prin S-a n`scut la 20 noiembrie timpul poe \ilor) depun m`rturie Râu cu cerb în frunte (Editura 1947 la Cluj. A absolvit la uni- despre inteli gen\a cu care un poet Eminescu), carte ce-i confirm` versitatea din ora]ul natal, Facul- de evident` voca\ie a ]tiut s` fan- des cenden\a din Nicoale Labi]. tatea de Filologie, sec\ia maghia - deze, ocolind retorica agreat` de Proza a fost ]i ea abordat` de r`-german` (1970). Între 1973- oficialitate. Invoca rea unor înalte acest autor cu evidente ambi\ii 1990 a lucrat la Radiodifuziunea N`scut la 23 mai 1945 în spirite ale istoriei n a\ionale epice. Romanele Septembrie (Ed- Româ n`, redac\ia emisiunilor ora]ul Breaza, jud. Prahova. Ab- (Tudor Vladi mirescu, Avram itura Scrisul românesc, 1977), pentru mino rit`\i (în limbile ma - solvent al Facult`\ii de Limba ]i Iancu, Dimitrie Cantemir, }tefan Z`pada niciodat` stins` (1979), ghiar` ]i german`), ocupându-se Literatura Român` a Universit`\ii cel Mare) este f`cut` în chip de- E târziu pe Steaua Polar` (1981) Bucure]ti, promo\ia 1972. Anga- prioritar de realizarea unor emisi- cent, în afara exhorta\iei. Iat` ]i, mai ales, Floarea de piatr` uni culturale (de vineri pân` jat prin reparti\ie guvernamental` acest poem invocând „v`leatul (acestea ap`rute, toate trei, la Ed- la Radio difuziunea Român`, vineri), a unor reportaje ]i inter- 1711“, tragic an în biografia itura Eminescu) v`desc însu]iri viuri cu perso nalit`\i artistice. Radu Felix (pseudonimul lui politic` a eruditului domn Can- pe care autorul le va fi dezvoltat, Ferencz Zsuzsanna este mem - Vasile Butufei) ]i-a desf`]urat ac- temir: „La \`rm de soare trag ino - probabil, într-un chip menit s`-l br` a Uniunii Scriitorilor din tivitatea publicistic` pân` la dis- rogi/n`voadele de aur pline cu individuali zeze în peisajul prozei România. A debutat editorial cu pari\ia sa timpurie exclusiv în miere/n`val` dau corbii stol dup` române]ti contemporane dac` un volumul de nuvele Sok a fal (Sunt cadrul redac\iei emisiunilor cul- stol/cu aripe ]chioape s-acopere destin nemilos n-ar fi întrerupt multe ziduri – Editura pentru lite - turale. S-a afirmat ca realizator cerul./Sublim` corvoad` de cân- via\a acestui scriitor care avea ca- ratur`, Bucure]ti, 1969). În ace - echilibrat al emisiunilor lecturi tec latin/mai d`inuie înc`/zidit în pacitatea rar` de a privi „timpul la]i an ]i la aceea]i editur`, la cerere, Via\a c`r\ilor ]i re- memoria lirei ascunse/sub geana închis într-o fotografie“. tip`rea traducerea în limba ma - vista literar` radio într-un mo- de codru doinind îngânat,/în ghiar` a unui cunoscut roman de ment de ofensiv` ideologic` bru- mâna-nviat` pe fluier divin./ Cu Arnold Hauser (Îndoielnicul ra- tal` asupra culturii na\ionale. zvon de moarte zarea se umple,/ port al lui Jakob Bühlmann – 118 F F 119

Jakab Bühl mann jelentése). Alte FeteC~U Adrian tru un sport care s-a bucurat în FIlIP Corneliu titluri: Pillangó a volánon (Un urm` cu câteva decenii de o con- fluture pe volan – nuvele – Editu- siderabil` aten\ie. Dincolo de ra Dacia, 1978), Ma, tegnap, teg- brutalitatea aparent`, boxul pre- napelöt (Azi, ieri, alalt`ieri – supune importante componente roman, Editura Kriterion, 1982), ale for\ei, inteligen\ei ]i ale Szépjo utca (Strada frumoas` – onoarei sportive. Un admirabil proz` pentru copii, Editura Ion de\in`tor al însu]irilor la vârf ale Creang`, 1985), Szoba kiadó acestui sport l-a constituit pentru (Camer` de închiriat – nuvele – comentatorul sportiv Adrian Editura Kriterion, 1985). Cititorii Fetec`u boxerul român Francisc români au la dispozi\ie – în tra- N`scut la 19 noiembrie 1957 Va]tag. Biografia pe care i-a con- N`scut la 19 martie 1948 [n ducerea lui Gelu P`teanu – volu- în localitatea Scor\oasa, jude\ul sacrat-o (Fenomenul Va]tag – localitatea Boto]ana, jud. Boto - mul de nuvele Natur` moart` cu Buz`u. Absolvent al Facult`\ii de Editura Globus, 1994) este nu ]ani. Absolvent al Facult`\ii de m`run\i], ap`rut în anul 1981 la Tehnologia Construc\iilor de numai elogiul pertinent adus unei Istorie (1971) ]i al Facult`\ii de Editura Cartea Româneasc`. O Ma]ini din cadrul Institutului Po- personalit`\i reale, ci ]i o „radi- Filosofie (1976) de la Universi- carte ce dezv`luie modul noncon- litehnic din Bucure]ti – promo\ia tatea „Alexandru Ioan Cuza“ din formist de evaluare a realit`\ii de ografie“ a unui sport pe care lite - 1982. Din aprilie 1992 este re - ratura ]i filmul l-au avut deseori Ia]i. Doctor în istorie. Din 1972 c`tre aceast` prozatoare cunos- dactor la Radiodifuziunea Româ - lu creaz` la Radiodifuziunea Ro - cut` deopotriv` în Elve\ia, Ger- în centrul aten\iei lor. {mpreun` n`, sec\ia emisiunilor sportive. mâ n` în calitate de corespondent mania ]i – evident – Ungaria, cu Viorel Sima a semnat [n 2002 Sportul în care s-a specializat local (jude\ul Boto]ani), partici- prin nuvelele ]i povestirile sale. cartea Doroftei cel Mare (Editura Adrian Fetec`u (component, în pant la realizarea unor emisiuni Romanul Pöszi, a komuniste Jurnalul), biografia sportiv` a örömök lànya (Pussy, amanta co- afara programului redac\ional al „unui adev`rat gladiator“, emi- complexe ale redac\iei de actu- munismului – Editura Scripta, grupului de umor „Vou`“, unde nentul campion mondial Leonard alit`\i (de la 1 la 3, Audien\a 1996) denun\` cu luciditate ironi - interpreteaz` de obicei rolul Re- Doroftei. radio etc.). În 1991-1992 a fost c` anomaliile unei „epoci de porterului ]i c`ruia i-a [nchinat corespondent SRR la Chi]in`u. lumin`“ marcând cu perfidie des- patetica evocare VOU~ – Acum Editorial a debutat cu volu- tine umane. 20 de ani, Editura Nemira, 2002) mul Secven\e boto]`nene (Editu- – este boxul. Prezent la multe ra Sport-Turism, 1983). Au urmat dintre competi\iile interne ]i in- reportajele din Oameni ]i pasiuni terna\ionale de profil, a realizat ]i O ma]in` str`bate lumea – zeci de transmisii în direct ]i ARO (în colaborare). Dup` 1990, coresponden\e – contribuind la beneficiind, ca orice cet`\ean relansarea interesului public pen- român, de deschiderea grani\elor, 120 F F 121 a c`l`torit mult prin lume ]i a val- ]i România ar putea s-o trans- peti\iile de profil organizate în prozodic` a autorului în rondel, orificat cu mult sârg experien\a forme în cea mai incitant` carte a cadrul fostei Organiza\ii Inter- fabul`, parodie, ca ]i umorul s`u turistic` dobândit` în c`r\i despre autorului. Un capitol substan\ial na\ionale de Radio ]i Televiziune bine distilat ]i ironia acid`. locuri îndep`rtate. Repor terul din aceast` cercetare a ap`rut [n OIRT (cu sediul la Praga) ]i a jude\ean de cândva a dobândit revista „Dosarele Istoriei“ ob\inut mai multe premii. între timp deschidere planetar` (1/2004). Stelian Filip este autorul mai scriind c`r\i utile sub aspectul in- multor volume de versuri ]i de forma\iei precum Bun g`sit, proz` umoristic`. A publicat o FIlIPoIU Ion Japonia (1994), Pelerinaj 2000 pies` într-un act (Necunoscutul Z. (note de drum din Israel) sau V.) ]i o culegere de versuri popu- America sub spectrul terorismu- FIlIP stelian lare (Colo-n larg de B`r` gan). A lui (în vizorul autorului nefiind, debutat editorial în 1963 cu volu- cum s-ar putea crede, doar SUA, mul de versuri pentru copii Azi ci ]i vecinele sale de la nord ]i pitic, mâine voinic (Edi tura sud, Canada ]i Mexic, incluse Tineretului) urmat de Rime sub acolada aceleia]i îngrozitoare sprin\are (aceea]i editur`, 1968). primejdii). Experien\ele perso - Registrul poetic al autorului s-a nale ale autorului fac obiectul diversificat din ce în ce mai mult, N`scut la 30 ianuarie 1940 în unor c`r\i de fic\iune: Omul de la prin tip`rirea unor volume de epi- localitatea Zorle]ti, jude\ul Gorj. Soare-r`sare (roman, 2000) ]i grame, fabule, parodii ]i chiar Absolvent al Facult`\ii de Filolo- Mesaje vesele de pe Corabia N`scut la 18 septembrie 1924 rondeluri. Ele se afl` cuprinse în gie de la Universitatea Bucure]ti. Nebu nilor, subintitulat` Amintiri în localitatea Moldoveni din fos- volumele: Fabule dintr-un dege- Din 1967 ]i pân` la pensionare dintr-un bloc de garsoniere (po - tul jude\ Romana\i (actualmente tar (Editura Ion Creang`, 1970), (2003) a lucrat la Radiodifuzi- ves tiri umoristice, 2003). în jud. Teleorman). Absolvent al Cartea cu zâmbete ]i Minifa bule unea Român`, cu sincope impuse Autor harnic, din câte se vede Facult`\ii de Filologie – Univer- (Albatros, 1974), Un buchet de de atitudinea sa nesupus` indi- (bibliografia sa mai consemneaz` sitatea Bucure]ti. Angajat la Ra- epigrame (Editura Litera, 1975), ca\iilor de partid ]i de stat. reportajele din Pasiuni ]i afaceri diodifuziunea Român` în anul Flori de cactus (Albatros, 1977), Redactor la Redac\ia Actualit`\i ]i notele de drum din Un român 1953, pe care o p`r`se]te dup` Parodii f`r` adres` (Excelsior, (1967-1969), secretar de emisie în Israel), Corneliu Filip este ]i scurt timp. Revine în 1968 ]i 1998), Oglinda cu multe fe\e (1969-1970), redactor la Oficiul autorul unei teze de doctorat care r`mâne pân` la pensionarea sa (Edi tura Eminescu, 2001). În de Pres` ]i Tip`rituri al RTVR – nu ne îndoim – s-ar putea s` for\at` (în 1982) în redac\ia emi- anul 1999 Editura Grai ]i suflet – (1970-1973), redactor la Direc\ia apar` în libr`rii mai devreme siunilor teatrale ]i de divertis- Cultura na\ional` i-a tip`rit un Programe TV (1973-1977), secre - decât ne-am putea a]tepta. Titlul ment. Scenarii pentru emisiunea ele gant ]i semnificativ Triptic tar de redac\ie la Fonoteca Radio acesteia: Tratatul de la Var ]ovia Unda vesel`. A participat la com- sati ric, recomandând dexteritatea (1983-1989). Atitudine curajoas`, 122 F F 123 anticeau]ist` înc` din primele Despre Ion Filipoiu au scris a Programului III). Activitate jur- Anca Florea este autoarea clipe ale despov`r`rii Radioului cu pre\u ire Cezar Baltag, Leonid nalistic` la TVR Interna\ional volumelor de publicistic` Înapoi de supravegherea oficial` la 22 Dimov ]i Mihai Gafi\a, Ion (1996) ]i de PR (director de în Basarabia (Editura Cartea decembrie 1989. Din 1991 – Lotreanu, Lauren\iu Ulici ]i Va- comunicare la Tofan-Grup între Româ neasc`, 1994), cuprinzând redactor principal/realizator la leriu Râpeanu – importante nume 1996-2001). În prezent este reali - comentarii politice ]i relat`ri din Departamentul literatur`–art` pe ale literaturii române de azi. Fapt zator-coordonator la Departa - timpul „iernii sale“ de la Chi - care îl p`r`se]te prin pensionarea ce-i a]az` scrisul sub garan\ii mentul de produc\ie editorial` al ]in`u ]i P`stra\i România întrea - sa, contestat` de subiect prin vii greu contestabile. SRR ]i membru în Consiliul de g` (Editura Viitorul Românesc, proteste pu blice. Admi nistra\ie al institu\iei. Asu - 1996) care grupeaz` sinteze ]i A realizat emisiuni precum: ma rea unor responsabilit`\i jur- comentarii politice pline de nerv. Creanga de Aur, edi\ie radio- nalistice ]i extrajurnalistice (ac\i - În 1998 a fost prezent` în fonic`, lectura de la miezul uni umani tare în Basarabia ]i Bu - libr`rii cu o carte al c`rui titlu nop\ii, lecturi în premier`, FloreA Anca covina de Nord, ca ]i în cuprinsul exprim` cel mai deplin viziunea „Asocia\iei Femeilor Balcanice“) Poezie româ neasc`, revista re- despre lume a acestei jurnaliste, reprezint` expresia spiritului efer - vistelor cultura le, Via\a c`r - capabil` s` gloseze cu dezin- vescent al acestei „siluete“ incon- \ilor. A colaborat, de asemenea, voltur` pe registrele – atât de fundabile a presei noastre postde- diferite – ale existen\ei moderne. la presa scris` din România ]i din cembriste. Pentru ascult`torii Este vorba de Perechea mea din afara fruntariilor (publica\ii în pos turilor noastre de Radio, Anca cer – toate pove]tile sunt de limba român` din Cern`u\i, Florea (nume în acte: Ancu\a- dragoste, de r`zboi sau degeaba… Chi]i n`u, Montreal, New York). Doina Florea) r`mâne în primul Ion Filipoiu este autorul mai rând corespondentul (patetic ]i multor volume de versuri, proz` lucid) totodat` din spa\iul ]i reportaj. A debutat în anul 1974 N`scut` la 9 noiembrie 1955 Republicii Moldova (dec. 1993 – cu volumul de poezii Parabola în ora]ul Târn`veni, jude\ul Mu - martie 1994), al lag`relor de refu- fiului risipitor (Editura Cartea re]. Absolvent` a Univer sit`\ii de gia\i din fosta Iugoslavie (nov. Româ neasc`). Au urmat dou` Medicin` ]i Farmacie din Bucu - 1994) ]i, mai nou, autoare a emi- c`r\i, închinate cu filial` iubire re]ti (Facultatea de Stomato - siunii dumi nica vedetelor. Pen - meleagului natal: Legendele Zor - logie). Cursuri de jurna lism la tru talentul ei gazet`resc a fost le ]tilor (proz` popular` fantastic` Deutsche Welle (Köln, 1991). În distins` cu Premiul „Galaxia – Editura Sport-Turism, 1976) ]i perioada mai 1990 – martie 1996 Radio“ – acordat de SRR pentru Satul cu nume de lumin` (repor- a fost realizator de emisiuni la „revista presei“ (1992), cu Pre - taje – Editura Eminescu, 1978). Radio România Actualit`\i (cola- miul „Pamfil }eicaru“, acordat Poemul Prin\ul a ap`rut în 1994 bor`rile cu SRR dateaz` înc` din de Societatea Ziari]tilor din Ro - la Editura Spicon din Târgu-Jiu. 1978, la emisiunea student club mâ nia, ].a. 124 F F 125

FloresCU nicolae (prima încercare de valorificare ]i 1983 trei volume de Biografii De altfel, Nicolae Florescu este sistematic` a arhivei scrise inter- posibile cuprinzând m`rturii cel mai consecvent cercet`tor al belice a Societ`\ii Române de cuprinz` toare ale unor importan\i valorilor afirmate în ultimele ]ase Radiodifuziune), saeculum (cro - actan\i ai vie\ii noastre culturale. decenii în afara frontierelor \`rii, nic` a ideilor literare române]ti ]i Dup` 1989 cuplul Florescu–Cor- în contextele politice abjecte, universale), od` limbii române bea va reveni asupra genului prin bine ]tiute azi. În Editura „Jurna - (dedicat` cultiv`rii valorilor Resemnarea cavalerilor (2002) ]i lul literar“ Domnia Sa a tip`rit lingvistice ]i stilistice ale litera- Convorbiri prin timp (2003) multe texte esen\iale ale exilului turii române) ]i lecturi în pre- disponibilizând c`tre cititori o in- românesc, desco perite nu o dat` mier` (destinat` s` prezinte forma\ie cultural` bogat`, altmin - în arhive de familie sau în printr-o lectur` comentat` critic teri inaccesibil`. dosarele unor funda\ii ale emi- N`scut la 12 octombrie 1942 actualitatea editorial` na\ional`). Nicolae Florescu mai este au- gra\iei politice române]ti. Istoric la Bucu re]ti. Absolvent al Facul - Intransigen\a moral` ]i solidi- torul volumului Profitabila con - literar neobosit ]i – mai ales – t`\ii de Filologie de la Universi- tatea intelectual` a autorului l-au di\ie, definit drept „roman al competent, Nicolae Florescu s-a tatea „Alexandru Ioan Cuza“ din f`cut indezirabil culturnicilor aven turilor secrete“ (1983), al dovedit primul – ]i deocamdat` Ia]i. Doctor în litere, în pre zent vremii, astfel încât, prin decizia unor Itinerarii mirabile propu - unicul – c`rturar preocupat de cercet`tor ]tiin\ific principal gr. I admnistrativ` amintit`, Nicolae nând, din perspectiva unui Gilbert restituirea sistematic`, ]i pe cât la Institutul de Istorie ]i Teorie Florescu a fost nevoit s` p`r` - Durand, câteva esen\iale „proiec - posibil integral`, a unor valori in- Literar` „G. C`li nescu“ al Aca - seasc` institu\ia. Se va întoarce, \ii ale imaginarului“ (1991) ]i al tens boicotate, timp de decenii, demiei Române ]i redactor-]ef al în calitate de colaborator, dup` unei Istoriografii a literaturii de autorit`\ile de la Bucure]ti. publica\iei „Jurnalul literar“. 1990, când, al`turi de so\ia sa, române vechi (1996) ce-l a]eaz` Asumându-]i el însu]i condi\ia În septembrie 1966 Nicolae Ileana Corbea, va realiza zeci de în descenden\a nobil` a unui unui exil interior dup` alungarea Florescu era angajat – prin repar- emisiuni consacrate valorilor li - Nicolae Cartojan, istoricul literar sa de la Radio din 1970, Nicolae ti\ie guvernamental` – la Radio - terare ale exilului. Din p`cate, pe care-l va cinsti de altfel în Florescu se afl` în deplin` conso- difuziunea Român`. Pân` la 16 nici în noile contexte istorice cercetarea-eseu Nicolae Cartojan nan\` cu scriitorii pe care îi noiembrie 1970 – când a fost des- acribia ]i erudi\ia istoricului lite - reg`sind calea spre Padova rea]eaz` la locul cuvenit în isto- tituit în mod abuziv „pentru slab` rar nu vor fi pre\uite cum se cu- (2001). Tendin\ele de moderni - ria literar` na\ional`, ca pe o repa - preg`tire politic`“ – a realizat vine. Personalitate de relief a zare ale literaturii române inter- ra\ie tardiv` ]i necesar` a unui mai multe emisiuni s`pt`mânale, cercet`rii în domeniul istoriei belice sunt analizate pertinent în destin istoric brutal. precum: matineu literar (pre - lite rare, Nicolae Florescu a debu- Divaga\iuni cu Anton Holban zen tarea actualit`\ii culturale tat editorial cu volume de publi - (2001), iar masive reeva lu`ri cri - româ ne]ti), Acas` la... (convor- cistic` ce se circumscriu domeni- tice ale lite raturii exilului sunt biri cu perso nalit`\i ale momen- ului s`u favorit. Împreun` cu cuprinse în vo lumele Întoarcerea tului), manuscris radiofonic Ileana Corbea a tip`rit între 1971 proscri]ilor ]i Noi, cei din p`dure. 126 F F 127

FrUnz~ Victor Ceau]escu, îi atrage un ]ir de per- dini reporterice]ti prilejuite de FUrtUn~ horia secu\ii, fiind silit s` se expatrieze. pelerinajul autorului prin diverse Stabilit în Danemarca, Victor muzee s`te]ti ]i case memoriale. Frunz` devine colaborator al pos- Activitatea din exil a lui Vic- tului de radio Europa Liber`, de tor Frunz` e marcat` de atitudini unde continu` contestarea sis- politice (Pentru drepturile omu- temului comunist. Întemeiaz` în lui în România – 1982 – carte ce 1982 la Aarhus – ora]ul s`u de reune]te eseuri ]i documente re - re]edin\` – Editura Nord, de- velatoare) dar ]i de preocup`ri venit` din 1989 Editura Victor literare (Liturghia la noi. Roma - Frunz`. În 1985 înfiin \eaz` re- nul unei crime – 1983) ori istori- N`scut la 8 iunie 1935 în lo- vista „Alerg`torul de Maraton“ în ografice. Cele dou` volume ale N`scut la 21 iunie 1888 la calitatea Dumitre]ti, jude\ul Bu - care sunt studiate aspecte esen - Istoriei Partidului Comunist Foc]ani. Decedat la 8 martie z`u. Absolvent al Facult`\ii de \iale ale anacronismului politic Român (Aarhus – 1984) consti - 1952 în Bucure]ti. Studii de drept Zia ristic` de la Universitatea „Lo - reprezentat de comunism ]i unde tuie prima încercare de denun\are ]i doctorat în ]tiin\ele juridice la monosov“ din Moscova (1958). autorul public` eseuri ]i chiar o sistematic` a abuzurilor ]i crime - Paris. Între 1934-1948 a fost di- Timp de 13 ani (1958-1971) este „tragedie comic`“ (Marea gar` lor care au stat la baza prelu`rii rectorul serviciului teatral al Ra- redactor la Radiodifuziunea Ro - nou` – în nr. 4/1988) închinat` pu terii de o forma\ie politic` ce diodifuziunii. Înc` din 1928 mân`, redac\ia emisiunilor cul- denun\`rii aceluia]i fenomen. avea s` promoveze f`r` jen` desf`]ura o intens` activitate turale. Între 1971-1978 este pro- publicistic` la SRR, fiind deci Meritorie – din punct de „terorismul de stat“. fesor la Facultatea de Ziaristic` a unul dintre fondatorii institu\iei. vedere cultural – este ini\iativa Dup` 1990, scriitorul se îna - Academiei de Studii Politice {n emisiunea inaugural` a postu- public`rii în anul centenarului po iaz` în România, dedicându-se „}tefan Gheorghiu“. Preg`tit – lui na\ional de radio din dup`- mor\ii lui Mihai Eminescu a unei prioritar activi t`\ii de editor. prin întreaga sa instruc\ie univer- edi\ii bibliofile a operei lirice a amiaza zilei de 1 noiembrie 1928 sitar` – s` apere idealurile comu- acestuia, destinat` exilului româ- a dat glas pre\uirii sale fa\` de nismului, Victor Frunz` intr` în nesc. „sufletul nou“ al radiodifuziunii. conflict deschis cu sistemul în Victor Frunz` a debutat edito- A rostit de la microfon versuri urma public`rii unei scrisori- rial cu volumul de versuri Globul pentru copii, a \inut conferin\e manifest în influentul ziar ger- din stânga (1968) ]i a continuat despre poezia popular` în opera man „Frankfurter Allgemeine cu povestiri pentru copii (Se lui Eminescu ]i Co]buc, ]i a Zeitung“, difuzat` ]i de agen\ia caut` un balaur – 1970). Schi\ele insis tat asupra originalit`\ii fol- de pres` Reuters. Pozi\ia sa crit- ]i nuvelele din Priveghea\i lâng` clorului nostru (obiceiuri de ic` la adresa politicii Partidului privighetori (1971) dezv`luie iarn`, doine ]i cântece haiduce]ti Comunist Român ]i a Se creta - aplica\ii epice, iar volumul etc.). A prezentat ascult`torilor rului General al acestuia, Nicolae Muzeu sentimental (1972) aptitu- începuturile teatrului românesc, 128 F F 129 dar ]i dramaturgia lui Vasile 1921). Apoi, de la monografii cut în acela]i an (1888) cu Horia pus` epoca în care perso nalitatea Alecsandri. Bun cunosc`tor al (I. C. Br`tianu, 1921), la evalu`ri Furtun` ]i care semna – concomi- lui Horia Furtun` se impusese culturii franceze, a conferen\iat istorice (R`zboiul de neatârnare, tent cu apari\ia antologiei con- drept una dintre cele mai ener- despre Spiritul lui Sacha Guitry 1927). generului – volumul Amin tiri din gice ]i mai elevate. ]i despre Proza ]i teatrul lui Jean Beletristica prezint` ]i ea o lumea literar`, unde era recom- Giraudoux. Registrul preocu - anu me diversitate. Povestea liric` p`rilor sale era, de altfel, foarte în 4 acte F`t-Frumos (1924) \ine amplu. De la „c`l`torii sentimen- de feeria dramatic`, situându-se tale“ ]i note de drum despre între Coco]ul negru al lui V. Efti - Madrid la „art` ]i gastronomie“, miu ]i Chantecler de Edmond V de la valen\ele umorului la Mark Rostand, dramaturgul francez pe U Twain la eseuri „despre plic- care-l cunoscuse în timpul studi- tiseal`“, sau, de la „gluma \`r` - ilor sale pariziene ]i pe care avea neas c`“ la Al. Odobescu ]i de la s`-l evoce la microfonul ra- „doina apelor ]i a luncilor“ la dioului (Souvenirs inédits sur Ed- figura tragic` a lui Avram Iancu. mond Rostand – în programul de Unele conferin\e, precum cea sear` din 1 aprilie 1930). despre Anna de Noailles, prin\es` În schimb, P`cal` (1927) e Brâncoveanu, \inut` la Radio în mai degrab` o fars` popular`, ziua de 8 aprilie 1931 (la ora plin` de umor ]i înv`\`minte. 18.15) avea s` fie dezvoltat` în Anii petrecu\i în Fran\a vor fi voluma]ul Contesa de Noailles evoca\i în Iubita din Paris (1934) (1933). Dar ]i prezen\a editorial` cu suficient` emo\ie pentru a se a lui Horia Furtun` a fost marcat` crea cititorului impresia c` are de acela]i „ambitus“ generos, de de-a face – m`car par\ial – cu o la lucr`ri de jurispruden\` (Du re- scriere autobiografic`. cours de l’assureur contre les În 1967, istoricul literar Du- tiers responsables de la réalisa- mitru Micu a avut binevenita tion du risque dans le contrat ini\iativ` de a publica antologia d’assurance, 1915, teza sa de Balada lunii, recuperând o parte doctorat) la cele de factur` eco- din literatura – plin` de lirism – a nomic` (Spre politic` financiar`, lui Horia Furtun`. Utile preciz`ri, 1921) ]i chiar de etic` social` la finalul c`r\ii, aducea Eugeniu (Criza moral` a timpului de fa\`, Speran\ia, poet ]i estetician n`s - G 131

tremur` trupuri ]i înjeluiri ]i nilor de divertisment, semnând pizmele ]i criza moral` când numeroase scenarii difuzate în nimeni nu mai e nimeni“ – va cuprinsul Undei vesele ]i a altor G scrie el în povestirea Fantoma emisiuni de profil. Spirit bonom, unui Cr`ciun trecut, angajând în degajând o vizibil` cordia li tate, a GeorGesCU Adrian revista „Via\a“ în pagi nile c`reia desf`]urarea eposului virtu\ile l`sat o admirabil` imagine în public` o povestire ampl` (O lirice ]i eseistice ale personalit`\ii amin tirea colegilor. revo lu\ie) ]i mai multe „pamflete sale creatoare). Comedia Colivia cu sticle\i tragice“. Con comitent, este pre - E cert c` un cineast aflat în (1953) i-a adus o anume notori- zent în revista literar` radio c`utarea unor subiecte dramatice etate. Tot ce a scris se încadreaz` redactat` de Liviu Gr`soiu cu poate g`si în Adrian Georgescu în acest gen agreabil, fie c` e „pagini de jurnal“. un scenarist ideal. Proza sa vorba de scenariile sale radiofo - Debut editorial în 2002, cu (romane ]i povestiri) pare a fi nice (Pachetul albastru, Musaf iri romanul Rebutarea omenirii, scris` cu gândul la iminenta-i la Dr`g` nele) sau de prozele urmat în 2003 de Uleiul din can- proiectare pe un ecran uria] al umoristice din volumul Cine a del` (ambele publicate la editura suferin\elor omene]ti. pierdut o verighet`? (semnat îm- N`scut la 4 decembrie 1952 la Amurg sentimental condus` de preun` cu Nicu\` T`nase, fostul Pite]ti. Din 1972 lucreaz` la poetul Ion Machidon, editur` s`u coleg de la }coala de Lite - Radiodifuziunea Român`, direc - ce-l va include în mai multe anto - ratur`). \ia forma\iilor muzicale ca logii: Nem`rginitele poteci, De - A decedat la Bucure]ti, în func\ionar. A colaborat intens la GeorGesCU silviu vas tarea zilelor ]i Sentimentali anul 1996. emisiunile muzicale redactate de prin metafore). compozitorul ]i muzicologul Proza lui Adrian Georgescu Doru Popovici cu materiale publi - se distinge prin fiorul ei metafi zic cistice de actualitate (convorbiri lipsit de ostenta\ie ]i printr-o evi- cu personalit`\i precum Edgar dent` „cinematografibilitate“. Papu, Emanoil Elenescu, Anatol Ca lita\i prezente ]i în romanul Vieru, Aurel Stroe, Iosif Conta, C`p`\âna unei p`s`ri de ap` ori Ana Blandiana) ]i la emisiunile în volumul de povestiri Crime – redac\iei culturale. Debut literar ap`rute în 2004 la aceea]i cas` de în anul 1968 (revista „Amfi - editur` („Amurg sentimental“). N`scut la 13 septembrie 1915 teatru“) cu poezii. Recenzii mu - Scrise „la cald“, în primele luni la Craiova. Absolvent al }colii de zicale ]i literare în revistele de dup` decembrie 1989, prozele Literatur` „Mihai Eminescu“ „Luceaf`rul“ ]i „Via\a studen - surprind momentele de factur` (1952). A lucrat la Radiodifuzi- \easc`“. În ianuarie 1990 editeaz` istoric` de atunci („libertatea unea Român`, în redac\ia emisiu- 132 G G 133

GheCIU radu politice în cadrul Partidului So- GhIdoVeAnU }tefan tor-responsabil. În 1990 a editat cial Democrat Român. împreun` cu Alexandru Mironov Activitatea desf`]urat` la antologiile Cronici microelec- Radio de Radu Gheciu este cu - tronice ]i Cronici metagalactice prin s` în sute de studii ]i cronici la Editura Tehnic` ]i a colaborat muzicale g`zduite de emisiunile intens cu editurile interesate pri - de profil. vitor la acest gen de literatur` Muzicolog distins ]i distinct (RAO, Nemira, Infotronic – în cadrul breslei, Radu Gheciu Foc]ani etc.). este ]i autorul unor volume de is- A tradus (singur sau în cola - torie ]i analiz` muzical`. Mono- borare) romane ]i culegeri de N`scut la 12 martie 1932 la grafiile consacrate lui Manuel De N`scut la 19 aprilie 1955 la povestiri. Vân` torul de recom- Bucure]ti. Decedat la 21 august Falla (1962) ]i lui Wolfgang Bârlad, jud. Vaslui. Absolvent al pense ]i Ubik îl au ca autor pe 2003 în ora]ul natal. Absolvent al Amadeus Mozart (1970) ofer` o Facult`\ii de Comer\ a Academiei Philip K. Dick, a c`rui biografie de Studii Economice din Bucu - Facult`\ii de Limba ]i Literatura informa\ie bogat` despre via\a ]i (Eu sunt viu, voi sunte\i mor\i re]ti – promo\ia 1979. Din 1990 Român` a Universit`\ii Bucu - crea\ia celor doi muzicieni. Un semnat` de Emmanuel Carrère) a lucreaz` la Radiodifuziunea re]ti. Studiile muzicale f`cute în volum intitulat Mit ]i Epopee este ap`rut tot prin osârdia lui }t. Ghi- Român`, ini\ial în redac\ia Pro- doveanu & Co. A mai pus la dis- particular cu tat`l s`u, pre\uitul închinat compozitorului român gramului III (unde colaborase pozi\ia celor interesa\i: Nemuri- compozitor Diamandi Gheciu i-au Gheorghe Dumitrescu. În 1990 înc` din 1983) ]i – ulterior – în torul de Roger Zelazny, Ora]ul public` Melpo mene, Erato, Eu- permis accesul la o carier` profe- redac\ia literatur`-arte. Autor al ca un joc de ]ah de John Brunner, terpe – sintez` a gândirii sale sional` de durat` în domeniu. A emisiunilor exploratorii zilei de Gambitul stelelor ]i Legea ta - muzicologice, r`spl` tit` cu Pre- fost redactor ]i redactor-]ef ad- mâine (preluat` în 1990 de la lionului de Gérard Klein. Un miul Uniunii Compozitorilor ]i junct la Radio ]i la Televiziune, Dan Ursuleanu), Clubul detec- thriller, precum Un s`rut înainte lucrând în domeniul emisiunilor Muzicologilor pe anul respectiv. tivilor (din 1997), raliu de de moarte de Ira Levin face muzicale ]i de variet`\i. Membru Amintirea lui Radu Gheciu vacan \` etc. Este principalul cumva not` aparte în preocu - al Uniunii Compozitorilor ]i r`mâne bine cu vântat` de muzele propagator al literaturii SF prin p`rile sus\inute de impunere a Muzicologilor, devine în anul invocate în titlul acestei c`r\i dar mijlocirea undelor hertzie ne. Ac- lite raturii SF în România. O lite - 1982 director adjunct la Filarmo - ]i de oamenii ce s-au bucurat de tivitatea sa în domeniu a fost ra tur` pe care }tefan Ghidoveanu nica „George Enescu“. În 1990 – prezen\a sa intelectual`, cu ade - recu noscut` pe plan na\ional cu o sluje]te cu admirabil devota- director adjunct la Artexim, apoi v` rat remarcabil`. prilejul diver selor reuniuni con- ment, renun \ând de multe ori la (1991) consilier la Ministerul sacrate literaturii de an ti cipa\ie. afirmarea voca\iei sale de autor Culturii ]i director adjunct la A publicat studii ]i eseuri despre pentru a se concentra asupra Opera Român`. Dup` pensionare SF în diverse almanahuri de pro- celorlalte valori, aidoma unui (1993) se consacr` activit`\ii fil, unele avându-l chiar ca redac- agent de burs` tr`ind din plin 134 G G 135 emo\ia tranzac\iilor la care ia alit`\ii agricole române]ti au scris Inchizi\ia [n carnaval []i evenimentului cultural. Sute, parte, f`r` a se gândi la miracolul f`cut subiectul emisiunilor sale. a]teapt` editorul. poate mii de fapte extraordinare propriei sale îmbog`\iri... În Fa\` în fa\` a dezv`luit multe ne-au fost aduse la cuno]tin\` de „afaceri necurate“ ce duc la pros- vocea sobr`, mereu egal`, a aces- peritatea unora în detrimentul al- tei profesioniste de curs` lung` a tora, mult mai numero]i, iar t`r` - radioului, continuând ]i dup` ]enia s`pt`mânii a v`dit însu - GhI|~-teodoresCU pensionarea sa, în 1996, s`-]i in- GhIdrIGAn George ]irile de pamfletar ale autorului. Viorica formeze prompt ]i calificat as- Ca scriitor, George Ghidrigan cult`torii. Sute, poate mii de ac- a debutat în 1973 cu volumul de tori, scriitori, pictori ]i manageri schi\e ]i nuvele Mi]care brown- culturali, s-au aflat în aceste patru ian` (Editura Eminescu), care a decenii în dialog cu neobositul stârnit la momentul potrivit un reporter al radioului. Multe din viu interes datorit` atitudinii cu- aceste personalit`\i ale artelor rajoase a autorului în investigarea române]ti sunt de mult timp „am`nuntului“ social. A urmat amin tiri. M`rturiile lor pot re- romanul Evadare din pustiu (Edi - compune miracolul unor vie\i ]i tura Albatros, 1975), mai pu\in al unor înalte credin\e. Spre de- N`scut la 18 aprilie 1943 în comentat decât cartea de debut – N`scut` la 12 ianuarie 1934 la localitatea Lipeani, jude\ul Hotin dup` care a urmat – cu excep\ia Bucure]ti. Absolvent` a Facul - osebire de al\i confra\i ai s`i, con- (actualmente Republica Moldova). public`rii unei piese de teatru în t`\ii de Limbi Slave – Universi- vin]i de genialitatea proprie ]i Absol vent al Academiei de Studii tiparni\a Institutului de Etno- tatea Bucu re]ti, promo\ia 1964. care ]i-au valorificat din plin pro- Economice Bucure]ti. În anul grafie ]i Folclor (Fericirea nu Dup` termina rea studiilor univer- duc\ia radiofonic` înscriind-o în 1977 devine redactor principal vine singur`, 1978) ]i a unui sitare a lucrat la Radiodifuziunea pagini de carte – de multe ori (ulterior realizator de emisiuni) la roman (Dragoste la lumina zilei, Român` în redac\ia emisiunilor perisabile –, Viorica Ghi\` Teo - Radioteleviziunea Român`. Autor Ed. Cartea Rom@neasc`, 1989) – de Actualit`\i. do rescu ]i-a urmat drumul cu o al unor edi\ii Via\a satului, radio - o pauz` de crea\ie care avea s`-l Debutul s-a produs – ca re- pilduitoare modestie, \intind ex- program de prezentare a realit` - scoat` pe George Ghidrigan din porter – în 1964, la emisiunea de clusiv ascult`torul de radio, \ilor rurale ]i a problemelor agri- topul spe ran \elor prozei româ - toate pentru to\i. Chiar dac` de-a c`ruia s-a str`duit s`-i ofere prile- culturii române]ti. În emisiunea ne]ti contemporane în care îl lungul anilor, a fost ]i prezenta- jul de a se afla – pentru un minut oameni ]i fapte a înf`\i]at as- plasase Mi]carea brownian`. O toare a unor emisiuni de mare sau un ceas – al`turi de mae]trii cult`torilor personalit`\i ale satu- revenire a sa nu este îns` imposi- succes în epoc`, precum orele iubi\i ]i respecta\i ai artei. S-ar lui românesc ]i experien\a profe- bil`, date fiind resursele epice serii, Viorica Ghi\`-Teodorescu putea ca aceste m`rturii destinate sional` ]i uman` a acestora. Nu evi dente din primele sale volu - s-a impus în primul rând ca re- eternului s` poat` fi recuperate numai aspectele pozitive ale re- me. Oricum, romanul [n manu- porter, mai exact ca reporter al editorial. Deocamdat`, din miile 136 G G 137 de ore înregistrate de neobositul litera tur` ]tiin\ifico-fantastic` de 10 ori românia) ]i „leag`“ halian. Poezia i-a adus lui Mihai reporter avem la îndemân` doar (Galaxia sF). ora]ele Transilvaniei prin radio- Go\iu câteva distinc\ii (Premiul un mic volum de interviuri cin- Mircea Goga este autorul conexiuni. Comentarii sportive „Marian Papahagi“, 2001, premiul stind memoria marii actri\e care a unui roman (Trimis extraordinar), (fotbal, handbal, baschet). Pre- „Ion Iuga“ – Sighetul Mar ma\iei fost Leopoldina B`l`nu\`. Intitu- al unui volum de versuri, (Jum` - ocup`rile sale jurnalistice atât de –, ambele pentru debut în volum, lat` }oapte ]i lacrimi, cartea a tate vidros) ]i al altuia, de poves - diverse îl apropie de regretatul ca ]i Premiul Uniunii Scriitorilor ap`rut în anul 1999 la Editura tiri, (Crucea Sudului). s`u coleg Radu S`pl`can, pose - din România la Festivalul Inter- „Casa Radio“. sor al unui impresionant registru na\ional de poezie „Europa – radiofonic. km. 0“ de la Sighet, 2001). Proza De acesta îl apropie îns` ]i – publicat` în reviste: „Tribuna“, preocuparea esen\ial` pentru lite - „Echi nox“, „Steaua“, ].a. – a fost Go|IU mihai ratur`. Mihai Go\iu este autorul ]i ea r`spl`tit` la concursul GoGA mircea liviu unor volume ce se înscriu în noua na\ional „Orfeu“ (1999) ]i la Sa- vibra\ie literar` „dou`miist`“. loanele „Liviu Rebreanu“ de la Cartea de debut Povestea unui Bistri\a (2002). poem discursiv (Editura Paralela 45 – Pite]ti, 2000) avea s` cunoasc` o a doua edi\ie trei ani mai târziu (Editura Tritonic – Transilvania, Cluj, 2003), lucru GrAUr FloresCU destul de rar întâlnit în cazul unor Gheorghe N`scut la 6 decembrie 1973 volume de versuri, fie ele chiar N`scut la 9 decembrie 1958. în localitatea Ilia, jude\ul Hune- de succes. Proza din Senza\io - Absolvent al Facult`\ii de doara. Mihai-Remus Go\iu a ab- nala evadare a lui Mihai Go\iu Electro tehnic` din Craiova. Din solvit Facultatea de Drept ]i Fa - povestit` chiar de el (Editura Tri- martie 1980 lucreaz` la Studioul cultatea de Jurnalism – Universi- tonic – Bucure]ti, 2002) ne poate de Radio din Craiova, realizând tatea „Babe]-Bolyai“ din Cluj- duce cu gândul la dilatarea eului emisiuni de reportaj (cele mai Napoca. În 1994 debuteaz` la auctorial al unui Vladimir Ma- multe inspirate din reali t`\ile Radio Cluj, participând ca mul\i iakovski care, în perioada sa contradictorii ale V`ii Jiului – dintre colegii s`i la elaborarea cubo-futurist` de dinaintea într-un moment de dureroas` unor emisiuni de cultur`, sport ]i primului r`zboi mondial publica N`scut la 1 iulie 1934 la Sfân- tran zi\ie pentru zon`), dar ]i pro- divertisment. Realizeaz` transmi- volume precum Eu ]i Vladimir tu-Gheorghe, jude\ul Covasna. grame cu implicare ]tiin\ific` (la siuni multiplex cu celelalte stu- Maiakovski (ambele din 1913) – Absolvent al Facult`\ii de Istorie frontierele cunoa]terii), ori de diouri teritoriale (radio-circuit, surclasând egotismul stend- – Universitatea Bucure]ti. Din 138 G G 139

1967 lucreaz` la Radiodifuziunea Gr~soIU liviu scriitori la microfon, revista Domnia Sa este ]i editorul Român`, coordonator al sec\iei lite rar` radio. avi zat al acestei poezii, în care interne de la Radio România In- Este membru al Uniunii Scri- tra di\ionalismul intersecteaz` terna\ional. Realizator al emisiunii itorilor din România. Autor al feri cit modernitatea. Volumul V. românia pitoreasc`, destinat` unui impresionant num`r de cro - Voi culescu – Poezii ap`rut în ascult`torilor din str`in`tate ]i al nici ]i comentarii, publicate în 1983 la Editura Minerva, în rubricii File de istorie. În 1972 a im por tante reviste culturale („Lu - populara colec\ie „Biblioteca ini\iat primele transmi siuni radio- ceaf`rul“, „Via\a româneas c`“, pentru to\i“ (edi\ie îngrijit`, fonice în direct de la Radio „Steaua“, „Tribuna“, „Ate neu“ prefa\` ]i tabel bibliografic de Vacan\a din sta\iunile litoralului. etc.) ]i al unor studii de istorie Liviu Gr` soiu) a reprezentat vic- Redactor-]ef al postului de radio lite rar`. A debutat editorial cu toria criticului în recuperarea N`scut la 26 mai 1943 la estival amintit. Poezia lui Vasile Voiculescu (Edi - pentru publicul larg a liricii unui Bucu re]ti. Absolvent al Facult`\ii Gheorghe Graur Florescu este tura Dacia, 1977), cercetare de autor supus, timp îndelung, rigo- de Limb` ]i Literatur` Român` – autorul unor c`r\i de reportaj pre- referin\` a liricii unui autor asu - rilor cenzurii. O edi\ie restrâns` – Universitatea Bucure]ti, pro mo - cum Pe firul Oltului ]i Popasuri pra c`ruia înc` planau în epoc` Poezii alese – din opera voicules- \ia 1968. Studii post-universitare suspiciunile oficialit`\ilor. Ac- în împrejurimile Bucure]tilor ]i cian` a ap`rut în 1995 la Editura de jurnalism. Bursier al Guvernu- ceptat la un moment dat de aces- al unor ghiduri de turism extern Vremea cu \inta fixat` asupra lui Republicii Franceze – cu sta - tea ca poet al iubirii (Ultimele (Viena, Elve\ia). Împreun` cu noilor genera\ii de cititori. giu de formare la Radio France sonete închipuite ale lui Shake- cole gul s`u, Octavian Iord`ches- Liviu Gr`soiu ]i-a mai con- (1991). speare în traducere imaginar` de cu (mult timp realizator de emi - centrat aten\ia asupra unor autori siuni pentru tineret la Programul Angajat prin reparti\ie guver- V. Voiculescu, 1964), scriitorului i namental` la Radioteleviziunea care, de]i foarte populari în tim- III) a publicat în anul 1977 la se oculta sistematic dimensiunea Român`. Între 1968-1985 este re - pul vie\ii, au cunoscut un neme - Edi tura Sport-Turism, volumul mistic`. „Prin mij lo cirea îngeri - dactor de actualit`\i TV ]i rea - ritat con de umbr` în postumitate. Aici Radio Vacan\a, consacrat lor, omul se pune în leg`tur` cu lizator de emisiuni culturale. Din E vorba de }t. O. Iosif ]i de primului deceniu din existen\a Dumnezeu în chipul unei volup - 1985 lucreaz` la Radio, în redac - G. Top[rceanu. Cel dintâi este îndr`gitului post estival de pe fa- t`\i de a fi risipit, stri vit de fac- \ia emisiunilor culturale. Între analizat pertinent în }t. O. Iosif – miliara frecven\` de 1457 kilo- torul divin“ – observase cândva 1990-1996 este redactor-]ef al doinirea ca voca\ie ]i destin (Edi - hertzi ]i care a constituit pentru G. C`linescu ]i tocmai aceast` redac\iei, dup` 1996 – redactor-]ef vibra\ie a ortodoxiei angaja me - tura Albatros, 1985) prin rele- mul\i oaspe\i ai litoralului româ- adjunct. A promovat emisiuni noi varea unor constante ale operei nesc un reper important al infor- fien\a diriguitorilor atei ai cul- ]i a reconfigurat redac \ia, antre - turii. Liviu Gr`soiu are meri tul de ce-l pot absolvi pe subiect de ma\iei ]i al loisir-ului. nând un nou e]alon de redactori a fi interceptat integritatea poe - eticheta „gamei minore“. Nu alt- ]i realizatori. În paralel cu activi- ziei voiculesciene ca reflex al fel se întâmpl` cu lucrurile ]i în tatea organizatoric` a fost reali - unei îndelung exersate spiritua - cazul autorului Baladelor vesele zatorul unor emisiuni de \inut`: lit`\i. ]i triste, de\in`tor cândva al unui 140 G G 141 record de simpatii ]i ie]it u]or- GreCeAnU Adela nescu, 1998) ]i pune în circula\ie utile que la poésie“ (Pâinea e mai u]or din topul preferin\elor de o poezie aflat` la inciden\a sensi- de folos decât poezia. Dar dra - lectur`. În George Top[rceanu – bilit`\ii cu agresiunea civiliza\iei gostea, în sensul deplin, ome- chiria]ul gr`bit al literaturii tehnice. Cel de-al doilea (evo - nesc, al cuvântului, dra gostea- (Edi tura Crater, 1999) Liviu Gr` - când titlul unui film din anii ’90 flac`r` nu e mai de folos decât soiu reconsider` – din perspecti- al lui Andrzej Wajda – Panna poezia...). va criticii moderne – un autor ce Nikt, Domni]oara Nimeni) se are (dup` opinia aceluia]i G. C` - inti tuleaz` Domni ]oara Cvasi linescu) „fiorul solitudinii, senti- (Editura Vinea, 2001). mentul solemn al geologicului, În acest caz, avem de-a face verificabile chiar în poeziile cu cu o proz` poematic` („precum GrIGore Gheorghe u]or aspect umoristic“. Judec`\ile N`scut` la 16 mai 1975 la cleiul de pe scoar\a copacilor, lui Liviu Gr`soiu, precise ]i Sibiu. Absolvent` a Facult`\ii de care se prelinge peste insecte ]i le nelipsite chiar de solemnitate, au Jurnalistic` – Universitatea „Lu- conserv` milioane de ani, ziua a efectul unui veritabil „recurs în cian Blaga“ din ora]ul natal. surprins tot felul de umbre, de re- anulare“ a unor mai vechi sen - Din anul 2000 lucreaz` la Ra- liefuri pe care nu le-a] fi v`zut tin\e de condamnare la uitare a diodifuziunea Român`, redac\ia niciodat`. E ca-ntr-o fotografie. celor doi autori. Ei au fost reeva - literatur`-arte ca redactor al unor Una care m` cuprinde“), proz` ce lua\i la sfâr]itul secolului în care emisiuni culturale – înregistrate ne aminte]te Mic jurnal de feri- ]i-au tr`it efemera clip` de glorie, ]i în direct precum revista lite - cire perfect` al lui Ilarie Voronca, rar` radio; Via\a c`r\ilor; în care „omul î]i face o celul` în de demersul unui cerce t`tor N`scut la 18 noiembrie 1932 sobru ]i avizat care în\elege s` tenta\ii culturale; starea cul- el însu]i ]i întoarce cheia de dou` ori“. în localitatea Sili]tea, jude\ul practice critica ]i istoria litera r` turii; C`r\i, idei, manuscrise. Lipsit` de retorism ]i mani- Arge]. Absolvent al Facult`\ii de ca pe o veritabil` ma gistratur`. A realizat interviuri cu scri- festându-]i continuu ductilitatea, Electronic` ]i Telecomunica\ii {n anul 2002, Liviu Gr`soiu itori ]i al\i oameni de cultur`, an- chete, recenzii ]i reportaje. literatura Adelei Greceanu din cadrul Institutului Politehnic fost distins cu diploma de exce- (pseudonimul literar al Adelei- Bucure]ti, promo\ia 1958. Între len\` pentru jurnalism cultural Este – pân` în acest moment – autoarea a dou` volume care au Maria Du\u) recompune specta- 1958-1997 a lucrat la Radiodi- (2002) de c`tre Uniunea Scriito- individualizat-o în cuprinsul colul unei existen\e care poate fi fuziunea Român` ca inginer, ]ef rilor din România. gene ra\iei sale, afirmat` la a]ezat sub semnul unor celebre al serviciului emisie (1962-1991) cump`na celor dou` milenii. Cel vorbe apar\inând lui Paul Eluard: ]i ]ef al biroului radiorecep\ie dintâi se cheam` – aproape pro - „Le pain est plus utile que la (1991-1997). A desf`]urat o in- vocator – post-modern – Titlul poésie. Mais l’amour, au sens tens` activitate de inventator volumului meu, care m` preo - complet, humain, du mot, (dispozitiv pentru m`surat cuplul cup` atât de mult (Editura Emi- l’amour-passion n’est pas plus la motoare, 1959, grup tehnic 142 G G 143 pentru dirijarea programelor Primele sale c`r\i se reven- gorescu de cel al provinciei – 1970) ]i alte locuri de pe pla - stereo, 1971 etc.). A sus\inut co- dic` din „experien\a sovietic`“ a petrolifere, fa\` de care acesta va net` în care „se întâmpl` ceva“ îl munic`ri în cadrul reuniunilor autorului. Scrisoare din Moscova dovedi un ata]ament remarcabil. a]eaz` pe scriitorul român al`turi OIRT despre cercet`rile româ - (1954) ]i Învinsul Terek (1956) Proza celor doi se întâlne]te îns` de autori celebri (precum Jean- ne]ti în domeniul stereofoniei ]i adun` impresii dintr-o \ar`, aflat` într-un acela]i filon romantic, Jacques Servan-Schreiber sau despre m`surarea automat` a dup` cel de-al doilea r`zboi mon- une ori poema tic, în aceea]i Oriana Fallaci), preocupa\i s` ia parametrilor sta\iilor de radiodi- dial, într-o vizibil` ascensiune, vibra\ie liric` generoas`. Spre pulsul unor evenimente de coti- fuziune în timpul difuz`rii pro- neascunzându-]i ambi\ia de a de- deo sebire de Konstantin Paus- tur` în configurarea civiliza\iei gramelor. Autor al multor articole veni una din principalele puteri tovski, I. Grigorescu a avut ]ansa moderne. Zig-zag pe mapamond ap`rute în publica\ii de speciali- politice ]i economice ale lumii. unor c`l`torii multiple, pe cele (1964) ]i Paradisul murdar tate ]i al volumelor Stereofonia Evident, în epoc` erau inavuabile mai diferite meridiane ]i paralele. (1974) fixeaz` responsabilit`\ile (Editura Tehnic`, 1991) ]i Ra- mecanismele terorii (ast`zi atât Este – probabil – cel mai activ omului, impli ca\iile etice ale ges- scriitor român în parcurgerea turilor acestuia în efortul de a-]i dioreceptoare moderne (Editura de comentate!) ale unui sistem planetei, dep`]ind performan\ele supune planeta. Tehnic`, 1998). necru\`tor, adeseori criminal, re - de cândva ale unui Mihai Tican Ioan Grigorescu este – tocmai ven dicat dintr-o ideologie totali- Rumano. Însumarea kilometrilor de aceea – un comentator lucid al tar`. Au urmat câteva volume de str`b`tu\i de la un cap`t la altul al metamorfozelor surprinz`toare, povestiri, schi\e ]i nuvele: Cine- lumii ar putea da o cifr` fabu- un scriitor ce-]i asum` rolul de GrIGoresCU Ioan ma Madagascar (1957), Obsesia loas`, demn` de Guiness Book. raisonneur al unui timp al „pa- (1960), Unde vântul miroase a Important pentru literatur` este, timilor tehnologice“. El se adre - petrol (1961) – care vesteau un desigur, faptul c` aceste de pla - seaz` în primul rând omului aflat prozator atent la dinamica eveni- s`ri, nu o dat` spectaculoase, s-au în Lupta cu somnul (titlul este al men\ial` a primei jum`t`\i a se - soldat cu scrierea unor c`r\i ce-l unui volum de nuvele din 1969), colului XX. a]eaz` pe autor în categoria adic` semenului s`u de aproape Se poate afirma c` Ioan Gri - „grands reporters“. Ioan Grigo - ]i de departe care nu se las` prins gorescu, fost student la Moscova rescu este – incontestabil – un în capcanele devast`rii planetei. al scriitorului Konstantin Paus- astfel de mare reporter, preocupat Autor al unor scenarii cine- tovski (1892-1968) a adoptat s` surprind` „spectacolul lumii“ matografice (Str`zile cu amintiri natura bipolar` a magistrului, nu atât în ceea ce are acesta mai – 1962, Cartierul Veseliei – 1965, N`scut la 20 octombrie 1930 marcat` de reportaj (Kara-Bugaz, senza\ional cât, în ceea ce are el Subteranul – 1967, Canarul ]i la Ploie]ti. Absolvent al Institutu- Colhida) ]i de fic\iunea a]ezat` mai adev`rat, mai plin de nuan\e viscolul – 1970, Explozia – 1972, lui de Literatur` „Maxim Gorki“ pe fundamente autobiografice ]i de idei. C`r\ile sale despre Felix ]i Otilia – 1972, Mastodon- din Moscova. Între 1966-1970 a (Marea Neagr`, Poveste nordic`). America (de la Cocteil-Babilon – tul – 1975, Cuibul salamandrelor de\inut func\ia de vicepre]edinte Mediul marin`resc al lui Paus- 1963, la Dilema american` – – 1977, Bra\ele Afroditei – 1980), al Radioteleviziunii Române. tovski este înlocuit la Ioan Gri - 1981), Japonia (Fenix inflamabil Ioan Grigorescu este ]i un profe- 144 G G 145 sionist al imaginii. A realizat în GrIGorIU Paul cotidianului program sfertul „În ora]ul acela meschin, care nu 1981 un admirabil film de autor, aca demic. Cariera jurnalistic` a vedea soarele decât prin \es`tura Mondo umano (replic` la faimo- lui Paul Grigoriu este marcat` de propriilor sale pânze de p`ianjen, sul Mondo cane) ]i a reluat – în presta\iile estivale de la Radio strada Armeneasc` era, la începu - anii din urm` – la Televiziunea Vacan\a – pân` în 1989 – ]i de ra- tul anilor ’50, singura «cucoan`» Român` serialul s`u de succes, dioprograme precum noapte al- edilitar`“. Astfel, î]i începe au- Spectacolul lumii. Una din nuve - bastr`. Succesul de public – ne- torul confesiunea, în stilul altui lele sale vestite – ringul, a fost maiîntâlnit pân` la el – i l-a adus „armean celebru“, William adaptat` radiofonic (1968) ]i a populara emisiune matinal, al Saroyan, cel din B`iatul de la constituit una din realiz`rile c`rui ini\iator a fost dup` 1990. trapezul zbur`tor ]i din M` însemnate ale teatrului hertzian. Radiogenia ]i talentul s`u publi - cheam` Aram. Timpul avea s`-l Dup` 1990, Ioan Grigorescu a N`scut la 6 martie 1945 la cistic au f`cut din aceast` emi - poarte departe pe acel copil care, fost ambasadorul României în Bac`u. Absolvent al Facult`\ii de siune vârful de lance al audien\ei peste ani, avea s` urm`reasc` de Polonia, \ar` de care era legat Limbi romanice, clasice ]i orien- Radioului na\ional, într-un mo- la fa\a locului Campionatul Mon- înc` din tinere\e prin c`l`toriile tale – Universitatea Bucure]ti ment în care concuren\a cu pos- dial de Fotbal din Fran\a ]i de documentare soldate cu volu- (sec\ia francez`-spaniol`). Din turile comerciale se acutiza din Jocurile Olimpice de la Sidney. mul de reportaj Pas`rea Fenix 1969 lucreaz` la Radiodifuziunea ce în ce mai mult. Personalitate Experien\e c`rora le vor sta (1961). Român`, redac\ia emisiunilor de prim-plan a Radiodifuziunii m`rturie alte dou` c`r\i. Var` Opera acestui scriitor este pentru str`in`tate (REPS), sec\ia Române (pentru mul\i chiar o francez` (Un romantic la Paris), probabil mai pu\in important` francez`. Dup` 1990 realizator al emblem` vie a acesteia), Paul ap`rut` în 1998 la Editura Gra- pentru literatur` decât este ea emisiunii matinal de la Radio Grigoriu a marcat prin presta\ia mar, adun` coresponden\ele pen- pentru civiliza\ia uman` în gene - România Actualit`\i. Redactor sa inspirat` sec\iunea postdecem- tru Radio Bucure]ti trimise de ral. C`ci, în situa\ia unui cata- ]ef al Programului III (Radio brist` a istoriei radioului româ- Paul Grigoriu cu precizie (tempo- clism, dac` s-ar salva c`r\ile ]i România Tineret) ]i – din 1992 – nesc. ral`, dar ]i stilistic`) remarcabil` filmele de televiziune ale lui Ioan director general adjunct al Ra- Este autorul mai multor volu - din capitala Fran\ei. Se poate Grigorescu, „spectacolul lumii“ diodifuziunii Române. Între oc- me de proz` ]i reportaj literar. spune c` Parisul, care, nu-i a]a, ar putea fi reconstituit cu minu\ie, tombrie 1994 – septembrie 1995 Debutul s`u cu Anatomia unei „merit` o liturghie“, merita ]i o în temeiul acestei esen\iale de- este director general interimar al str`zi (Casa editorial` Odeon, astfel de carte care, poate, când- clara\ii de iubire f`cut` planetei Societ`\ii Române de Radiodi- colec\ia „Inedit“ – Bucure]ti, va, va putea fi g`sit` ]i pe tara- P`mânt de un scriitor român pe a fuziune. Director general adjunct 1992) propune cititorilor o „ga- bele buchini]tilor de pe malul c`rui retin` e memorat` o bun` (]ef al canalelor na\ionale) pân` lerie de chipuri“, de pe strada Senei, cei care „vând via\` între parte din mira cu loasa ei civili - în anul 2002, când demisioneaz` Armeneasc` a Bac`ului, acolo coperte“. }i s-ar putea ca ea s` se za\ie. din func\ie. În prezent este reali - unde, la num`rul 40, viitorul afle al`turi de Cangur la toate, zator de emisiuni, profesionist de megarealizator radio ]i-a petre- cealalt` carte, despre Australia, excep\ie (2002) ]i moderator al cut, blând ]i anonim, copil`ria. scris` de un Paul Grigoriu 146 G G 147 purtând „în marsupiu“ pe vechiul ca redactor al emisiunilor de Forumul de Informare ]i Comu- GrUIA C`lin s`u amic Octavian Vintil`, coau- educa\ie ]tiin\ific` pentru copii ]i nicare din Marea Britanie îi tor al paginilor despre antipozii tineret. Între 1990-1996 este acord` distinc\ia „Getting the pe care, pân` la ei, numai Egon redactor-]ef adjunct la Departa- Message Across“. Erwin Kisch ni-i mai înf`\i]ase mentul }tiin\`-Înv`\`mânt-Edu - Experien\a bogat` dobândit` atât de limpezi ]i de adev`ra\i. S` ca\ie al SRR Între emisiunile re- de Eugenia Grosu Popescu în nu uit`m c` lui Kisch i se spunea alizate de-a lungul a peste trei domeniul radioului ]i al televi - – pe bun` dreptate – „reporterul decenii de c`tre Eugenia Grosu ziunii i-au permis redactarea frenetic“. Titlu ce i se potrive]te Popescu se afl`: Gaudeamus, celor dou` volume editate în ]i lui Paul Grigoriu cu destul` în- radioenciclopedia pentru tine - 1998 de Editura Teora sub gene - drept`\ire... ret, minunile lumii au fost ricul Caietele audiovizualului, N`scut la 21 martie 1915 în numai ]apte?, C`l`torie în isto- Jurnalismul Radio ]i Jurnalismul localitatea Trife]ti, din jude\ul ria civiliza\iei. Autoare a zeci de TV. Destinate studen\ilor în jur- Orhei, Basarabia (]i nu din scenarii originale, a unor docu- nalism ]i în comunicare au- jude\ul Ia]i – cum, eronat, o GrosU PoPesCU eugenia mentare radiofonice prezentând diovizual`, cele dou` volume semnate de Eugenia Grosu pozi\ioneaz` geografic Marian istoricul unor descoperiri esen - Popa în al s`u Dic\ionar de lite - Popes cu pot ajuta ]i publicul aflat \iale ori via\a ]i opera unor sa - ratur` român` contemporan`). în afara inten\iilor unor precise van\i români ]i str`ini. A ini\iat la Numele de stare civil`: Chiril specializ`ri s` în\eleag` mai bine Radio (dup` 1990) o emisiune Gurduz. Studii pedagogice la limbajul de radio ]i televiziune, destinat` nev`z`torilor (ochiul }coala Nor mal` din Orhei, ab- familiarizându-se cu genurile ]i interior) aflat` în serviciul unei solvite în 1936. Ofi\er [n rezerv`, mijloacele de expresie ale celor categorii umane defavorizate. ia parte la Campania din R`s`rit. Emisiunile sale au fost distinse dou` importante componente ale Prizonier de r`zboi, cunoa]te cu importante premii în str`i - mass-media electronice. timp de 4 ani (1944-1948) regi - n`tate. Ob\ine Premiul Japonia în mul concentra\ionar sovietic. Din N`scut` la 24 octombrie 1936 1967 (cu emisiunea Inima, acest 1951 ]i pân` în 1969 a fost redac- la Alba-Iulia. Absolvent` a Fa - necunoscut) ]i în 1973 (cu docu- tor la Radiodifuziunea Român`, cul t`\ii de Medicin` (1962) ]i a mentarul Func\ii cunoscute ]i redac\ia emisiunilor pentru copii. Facult`\ii de Filosofie (1975). necunoscute ale creierului), iar Autor a zeci de pove]ti, difuzate Doctor în antropologie (cu o tez` dou` emisiuni pe teme de ecolo- în emisiunile adresate micilor despre distorsiunile de personali- gie au fost distinse în Polonia ascul t`tori. De asemenea, peste tate sub ac\iunea unor factori cul- (Apa, omul, mediul înconju - 50 de scenarii radiofonice, au turali). Din vara anului 1965 lucrea - r`tor – 1985 ]i Copacii trebuie îmbog`\it, sub semn`tura sa, z` la Radiodifuziunea Româ n`, s` tr`iasc` – în 1987). În 1998 zestrea fonotecii Radiodifuziunii, 148 G G 149 grupate fiind în ciclu rile traista emancipat timpuriu de tutela GUstI dimitrie (1932-1933). Profesor al Univer- cu pove]ti, În]ir’te m`r g`rite acestora, încercând s` recupereze sit`\ii din Bucu re]ti. D. Gusti a ori Un t`ciune ]i-un c`r bune. retardul în raport cu literaturile fost preocupat continuu de pro - Scriitorul C`lin Gruia a debu- europene ]i uitând c`, la un mo- blema r`spân dirii culturii în rân- tat ca poet, cu volumul de versuri ment dat, ]i cele mai avansate dul maselor. Or, Radioul îi ap`rea Litanii de sear` (1942). Nu va dintre acestea au procedat la o re- drept mij locul ideal. reveni editorial asupra genului cuperare sistematic` a matricei A f`cut parte din primul Con- liric decât în volumele ap`rute la folclorice. C`lin Gruia este ]i au- siliu de Administra\ie al SRR senectute: În norii ce vin ]i se duc torul unui scenariu (Balad` pen- (1928) prezidat de prof. Drago - (1980) ]i C`l`torii (1988). tru M`riuca) transpus în imagini mir Hurmuzescu. În anii urm` - Dup` 1952 s-a fixat – ca autor cinematografice de vechiul s`u tori, avea s` fie el însu]i pre]e - Supranumit ]i „ministrul ra- – în aria prozei pentru copii ]i confrate de la Radio, regizorul dinte al Consiliului (1929, 1930, diofoniei române]ti“, Dimitrie tineret publicând povestiri ]i le - Titel Constantinescu. 1931) ]i al Comitetului de Direc - Gusti (1880-1955) a abordat, de gende în volumele Nucul lui Proza memorialistic` din \ie. În aceast` calitate, s-a impli- pe pozi\iile sociologului, im- Toderi\` (1952), Nuielu]a de Scrisori pentru fluturi ]i pietre cat direct în realizarea Univer- pactul avut de mesajul radiofonic sit`\ii radio pe care a sus \inut-o alun (1954), Izvorul fermecat (1976) poate interesa deopotriv` asupra masei de ascult`tori. For- cu toat` autoritatea sa in te lec - (1956), Domni\a de rou` (1969), iubitorul de literatur` ]i pe cel de mat în atmosfera universit`\ilor tual` ]i administrativ` drept o Ramura de m`r înflorit (1974), istorie. De altfel, literatura ]i isto- germane (Leipzig, Berlin) emi- veri tabil` tribun` a marilor idei Prin\ul de hârtie (1977). Este ]i ria s-au intersectat permanent – nentul profesor de mai târziu a ale timpului. Dup` ce a fixat Me - autorul câtorva romane: Ograda cu toate cele bune ]i toate cele avut de fapt o „forma\iune po- nirea noului ciclu de conferin\e (1965), Vântur`-lume (1970), rele – în destinul acestui autor litehnic`“ – dup` cum aprecia (3 martie 1930) a prezentat de la Acolo colinele ard (1974), disp`rut din via\` la 9 iulie 1989 fostul s`u discipol Henri H. Stahl, microfon conferin\e consacrate Pânzele mamei (1984). H`r`zit la Bucure]ti ]i prea devreme dorindu-se „st`pân al metodelor lui Xenopol ca gânditor (4 aprilie cu ]tiin\a istorisirii molcome, uitat. ]i tehnicilor tuturor disciplinelor 1930) ]i a dedicat – firesc – tipic` autorilor moldavi, C`lin sociale particulare“. Deschiderea ample spa\ii sociologiei. Însem - Gruia a ]tiut s` valorifice virtu\ile sa c`tre nout`\ile tehnice l-a con- n` ta tea sociologic` a culturii la magice ale satului românesc, ex- dus la ideea c` „]tiin\a trebuie s` noi (Universitatea radio din 26 primate în fic\iuni sus\inute artis- fie de folos ac\iunii“. Fondator al noiembrie 1930), Sociologia cul- tic, f`r` didactica recomandat` de }colii sociologice na\ionale, al turii (idem, 3 decembrie 1930), „suflul epocii“. Basmul cult Institutului Social Român ]i al Probleme sociologice (10 decem- românesc îl va recunoa]te printre Muzeului Satului din Bucure]ti, a brie 1930), Sociologia lui Goethe autorii s`i rari, dar esen\iali, pen- de\inut importante func\ii publi - (Universitatea radio din 27 tru o literatur` care, de]i are pu - ce, precum cea de ministru al In- martie 1932) – sunt doar câteva ternice r`d`cini folclorice, s-a struc\iei, Cultelor ]i Artelor dintre acestea. 150 G

A informat ascult`torii despre din 22 februarie, 4 martie ]i 29 activitatea în teritoriu a echipelor martie 1937). sociologice: La lucru cu echipele Aceea]i preocupare a avut ]i Funda\iei Culturale Principele pentru Participarea României la H Carol (Universitatea radio din Expozi\ia de la New York (2 de- 12 octombrie 1934), Concluzii ]i cembrie 1938). Înc` din 1918, hAIde Victor publica volumul St`ri interme - perspective asupra echipelor re- Vasile Pârvan socotea c` „în via\a diare, iar în 1974 Victor Haide gale studen\e]ti (Universitatea social` el vede un singur \el vred- tip`rea romanul Via\a care ne radio din 4 decembrie 1934) ]i nic al n`zuin\elor omene]ti: per- r`mâne – apreciat în mod eronat despre Recolta echipelor cultu - sonalitatea social` – ceea ce e de istoricul literar Marian Popa rale regale (Universitatea radio na \iu nea – iar ca valoare supre - drept carte de versuri. (v. Dic\io - din 2 octombrie 1935) ori despre m`, cea cultural`; personalitatea nar de li teratur` român` contem- Perspective ]i înv`\`minte din social`, creatorul de valori noi, poran` – edi\ia a doua revizuit` munca echipelor studen\e]ti spi ri tuale“ (Raport prezentat la ]i ad`ugit`, Editura Albatros, (1 februarie 1936). În 1938 va re - 10/23 octombrie 1918 pentru 1977, pagina 259, coloana I – veni asupra unor similare subiec - alegerea lui Dimitrie Gusti ca sus). te: Rezultatul muncii echipelor membru corespondent al Acade- N`scut la 24 ianuarie 1943 la E de presupus c` – dup` un regale anul acesta (Universi- miei Române). Bucu re]ti. Absolvent al Facult`\ii lung repaus editorial – Victor tatea radio din 17 ]i 23 octom - Dr. Eugen Denize, autorul de Limba ]i Literatura Român` Haide va reveni, ]tergând impre- brie 1938) subliniind caracterul volumelor vizând Istoria Socie - de la Universitatea Bucure]ti. sia retoric` l`sat` de primele sale colectiv al uneia din „cercet`rile t`\ii Române de Radiodifuziune, Din 1990 lucreaz` ca redactor al culegeri de versuri de acum trei ]tiin\ifice (...) cele mai impor- consider` c` Dimitrie Gusti „a emisiunilor în limba român` de la decenii. Natur` echilibrat`, for- tante în \ara noastr`“. fost unul dintre intelectualii cei Radio România Interna\ional, mat` în atmosfera unic` a bibli - A vorbit despre Participarea mai apropia\i de Radiodifuziune, preocupat mai cu seam` de re- otecilor, autorul poate preg`ti României la Expozi\ia Interna - contribuind cu priceperea ]i pute - flectarea fenomenului cultural. cititorilor s`i înc` multe surprize. \ional` de la Paris din 1937 rile sale la dezvoltarea acesteia Prezen\` discret` în peisajul lite - (Universitatea radio din 16 ia - pe toate planurile“, iar „partici- rar ]i publicistic românesc, una nuarie 1936) aducând propuneri parea sa la Universitatea radio, dintre pu\inele sale imagini fiind concrete privind viitoarea noastr` pe care a ]i întemeiat-o, a fost fotografia reprodus` pe coperta reprezentare, revenind în chiar imens` ]i permanent`“. primei sale culegeri de versuri anul desf`]ur`rii manifest`rii în Balada lucrurilor pierdute (Edi- cauz` (1937) cu trei conferin\e tura Tineretului, colec\ia Lucea - despre România la Expozi\ia de f`rul, 1969). Trei ani mai târziu, la Paris (Universitatea radio Editura Cartea Româneasc` îi 152 h h 153 herA Florin isto ric“ unde a publicat articole realizator de emisiuni la Studioul hodo} Alexandru despre „Cele 5 Republici Fran - de Radio Craiova, la care fusese ceze“, despre Canada ]i Irlanda colaboratoare înc` din vremea sau despre figuri istorice ]i cul- studen\iei. Experien\a dobândit` turale de marc` (regele Clovis, la catedr` a ajutat-o s` redacteze Erasmus din Rotterdam, Dosto - câteva emisiuni de larg` audien\` ievski etc.) în zon`, consacrate copil`riei ]i Florin Hera a semnat studiul adolescen\ei: de vorb` f`r` cata - introductiv la volumul Pre]edinte log, Parlamentul adolescen\ei, Vedete în devenire... (aceasta la Casa Alb` al istoricului clu- din urm` este o emisiune-specta- jean Camil Mure]an ]i a colabo- N`scut la 22 iunie 1925 la col destinat` lan s`rii micilor ta - N`scut la 20 iunie 1893 la rat la seria Diploma\i ilu]tri pus` lente care vor deveni... mari Roman, jude\ul Neam\. Bucu re]ti. Decedat în anul 1967. în circula\ie în anii ’70 de c`tre talen te). Longeviv` s-a dovedit Studii de drept. Debuturi pro- Licen\iat al Facult`\ii de Drept, a Editura Politic`. emisiunea de vorb` f`r` cata- fost unul din primii animatori ai fesionale în aparatul diplomatic log (care a dep`]it un deceniu de Radiodifuziunii na\ionale. Direc- al Ministerului Afacerilor Exter - existen\`, performan\` pentru o ne, urmate de o lung` activitate emisiune de educa\ie). tor la Societatea de Radio-Difu - redac\ional` ]i de coordonare în Liliana Hinoveanu a publicat ziune în anii ’30, a crezut cu pu - cadrul Radiodifuziunii Române. hInoVeAnU liliana mai multe c`r\i de versuri. Cea de tere în destinul noului mijloc de A fost redactor-]ef adjunct la debut se adresa micilor cititori: comunicare, dup` cum a m`rturi - Redac\ia emisiunilor pentru Poveste de Pa]ti (1996) ]i recom- sit în conferin\a Radiofonia pen- str`in`tate (REPS) ]i s-a afirmat punea liric un mesaj pascal menit tru mine sus\inut` în Programul drept un excelent comentator de s`-i apropie pe copii de universul de sear` din 21 octombrie 1930. politic` extern`. Împreun` cu credin\ei. Cele trei volume cu A fost prezent la Universitatea colega sa Catinca Ralea, a sus - versuri „pentru oameni mari“ se radio cu Amintiri despre oameni \inut mult timp o rubric` de intituleaz` Spre o alt` pedeaps` mari (20 august 1932), cu impre- comentariu vizând dinamica (1998), Transfer de imagine sii despre melea guri transilvane vie\ii interna\ionale. (2000) ]i Perfuzii cu cerneal` (21 iunie 1933), cu evo c`ri despre Este autorul unor scenarii (2002). Spiritul sorescian (pl` - Ilarie Chendi (15 decembrie ma d` a locului) se armonizeaz` radiofonice foarte apreciate, N`scut` la 9 noiembrie 1956 1933) ]i cu profiluri ale unor fi - cu dezinvoltura liric` a Lilianei precum: héloise ]i Abélard, în localitatea Vânjule\, jude\ul guri istorice precum Simion Hinoveanu pân` la ob\i ne rea unui socrate, Cicero, difuzate de Mehe din\i. Absolvent` a Facul - B`rnu\iu (7 noiembrie 1938), izbutit „transfer de imagine“. Radio România Tineret ]i t`\ii de Litere, Universitatea din Avram Iancu (21 noiembrie 1938 România Cultural. Colaborator al Craiova (sec\ia limba român`- ]i 9 ianuarie 1939), Inochentie revistelor „Lumea“ ]i „Magazin limba fran cez`). Din 1990 este Micu (20 februarie 1939). 154 h h 155

A sus\inut un eficient dialog hossU-lonGIn Valentin ce i-a adus o distinc\ie literar` din În aceast` calitate s-a remarcat cu ascult`torii prin mijlocirea partea Uniunii Scriitorilor Bulgari. prin atitudinea echilibrat`, mani- Po]tei radio ]i a contribuit la Soarele din poart` (1989) festat` fa\` de colegii s`i jurna - lansarea emisiunii ora vesel`, este „o carte de suflet“ închinat` li]ti de radio în momente oare- con]tient de dificult`\ile înscrierii Maramure]ului, zon` etnografic` cum dramatice pentru destinul in- în eter a umorului din pricina de mare interes ]i pe care scri- stitu\iei. prezen\ei metalice a microfonului itorul o consider`, pe bun` drep- capabil de inhibi\ii nea]teptate: tate, vatra neamului din care se „E un aparat misterios ]i neînsu- trage. fle\it, precis ca un crono metru ]i Romanul Cel c`zut (1980) are t`cut ca un sfinx de buzunar, care inten\ii de cronic` a societ`\ii hUrmUzesCU dragomir nu-mi comunic` nici o opinie. N`scut la 21 iulie 1939 la româ ne]ti de-a lungul primelor Nici nu-mi zâmbe]te, nici nu m` Bucu re]ti. Studii filologice înce- trei decenii postbelice, cu evo- fluier`. Foarte sincer vorbind, m` pute la Universitatea din Cluj, în carea unor momente dramatice intimideaz`“ – m`rtu risea el as- 1959 ]i finalizate la Universitatea ale perioadei în cauz`. Simbolul cult`torilor în 1933. din Bucure]ti (1964). „celui c`zut“ este preluat din Prin temeinica sa cultur` ]i Între 1969 ]i 1971 a lucrat la lumea balonului oval, în care prin farmecul s`u de conferen\iar, Radiodifuziunea Român` în niciodat` un rugbyst aflat la Alexandru Hodo] a reu]it s` în- redac\ia de actualit`\i. Debutul p`mânt nu este expus pericolului. sufle\easc` acest „sfinx de buzu- editorial cu Trenuri de fl`c`ri Dimpotriv`, ceilal\i îi asigur` o nar“, transformându-l într-un par - (1971) se produce în aceast` eficient` protec\ie. Iat`, în viz- tener pe a c`rei fidelitate se poate scurt` perioad` a activit`\ii radio- iunea autorului, solu\ia salv`rii N`scut la 13 martie 1865 la conta. fonice. Reportajele din al doilea unor principii morale ce pot fi ex- Bucure]ti. Decedat la 29 mai Lider formator de opinie în volum al s`u, |ara Lotrului, sunt tinse la scara organismului social. 1954 în acela]i ora]. Studii ]tiin - epoc`, Alexandru Hodo] – des - ]i ele rezultatul document`rilor Prezen\` activ` în presa \ifice la Universitatea din Bucu - cendent al unei puternice familii reporterice]ti de la Radio. O alt` româneasc` post-decembrist`, re]ti. Licen\iat în ]tiin\e fizico- de c`rturari ardeleni – a publicat carte de reportaje, Omul pentru Valentin Hossu-Longin a f`cut chimice al Facult`\ii de }tiin\e a o Antologie regionalist` (Cluj, om (1977) este consacrat` ideii parte din consilierii fostului rege Universit`\ii din Paris (Sorbona, 1926) ]i volumul Bazin. Pust- solidarit`\ii umane în clipe de al României, Mihai de Hohen- 1890). nicul din Sahara (Bucure]ti, res tri]te (inunda\iile catastrofale zollern ]i a sprijinit în forme di- Este ctitorul radiofoniei în 1934), îndeplinind ]i diverse din 1970 ]i cutremurul devastator verse – inclusiv jurnalistice ]i România. În 1926 a realizat o func\ii publice ]i politice (deputat din 4 martie 1977). Publicistul va scriitorice]ti – ideea reactiv`rii sta\ie experimental` de radiodi- de Some], subsecretar de stat, di- transfera experien\a dobândit` în monarhiei. Între 1999 ]i 2001 a fuziune la Institutul Electrotehnic rector de publica\ii, director al timpul unei c`l`torii în Bulgaria fost consilier al fostului pre]e - din Bucu re]ti, unde func\iona ca Teatrului Na\ional). în Prin \ara trandafirilor (1979), dinte al SRR – Andrei Dimitriu. director înc` din 1913. Înc` din 156 h h 157

1924 fondase – al`turi de al\i \iilor de echipamente au condus creat de Dragomir Hurmuzescu. Acest mare vizionar nu s-a confra\i – „Asocia\ia prietenilor la îndep`r tarea profesorului Dra - Meritele savantului român în limitat doar la fixarea „tous azi - radiofoniei“ care avea s` editeze gomir Hurmuzescu din condu - dezvoltarea radiofoniei na\ionale muts“ a radiofoniei. De la micro- ]i prima publica\ie româ neasc` cerea noii Societ`\i Române de r`mân merite istorice. Dragomir fonul Radioului el a propagat lu- de profil: revista „Radiofonia“. Radiodifuziune, dar care a con- Hurmuzescu a avut intui\ia rolu- mina ]tiin\ei prin conferin\e ]i ]i-a În Bucure]ti, la Ateneul tinuat s` conduc` comisia teh - lui uria] pe care urma s` îl joace expus ideile sale de anvergur`. În Român, dar ]i în multe localit`\i nic`. În aceast` calitate, a luat punerea în practic` a posibi - Universitatea radio a dezvoltat din \ar` (Timi]oara, Bra]ov, parte la reuniuni interna\ionale de lit`\ilor oferite de transmisia teme precum: Cercetarea ]tiin - Br`ila, Constan\a, Ploie]ti), sa- profil (Lisabona, Cairo, Paris, semnalului sonor. În discursul \ific` ]i importantele descoperiri vantul avea s` conferen\ieze pe Geneva, Var]o via etc.). Dup` ab- inau gural – din 1 noiembrie 1928 în fizic` (1 decembrie 1930, 15 teme legate de noul mijloc de co- dicarea regelui Carol al II-lea – al postului de radio Bucure]ti, decembrie 1930, 5 ianuarie 1931, municare. Activitatea ]tiin\ific` (implicat direct în sabotarea profesorul (întemeietor al Socie - 12 ianuarie 1931, 7 martie 1932), ]i cea de popularizator entuziast pozi\iei de lider a Radiodifuziunii t`\ii de Difuziune Radiotelefo - Din trecutul înv`\`mântului nos- au condus la alegerea sa, în 1928, na\ionale de\inut` de Dragomir nic` din România), rostea aceste tru superior (8 februarie 1932), ca pre]edinte al primului Consi - Hurmuzescu), savantul va reveni cuvinte: „Pentru dezvoltarea Electricitatea (24 februarie 1933), liu de Administra\ie al SRR. la conducerea SRR. În timpul temeinic` a institu\iei noastre Progresele radiofoniei (2 februa - Contribu\ia la ini\ierea ]i noului s`u mandat apar posturile este nevoie de concursul tuturor rie 1934). A analizat raporturile celor care lucreaz` la ridicarea conso lidarea radiofoniei în regionale de la Ia]i ]i Timi]oara. dintre }tiin\` ]i r`zboi (9 februa - acestei \`ri. S` nu se cread` c` ra- România r`mâne esen\ial`. Prin dizolvarea – în 1945 – a rie 1937) ]i a evocat cuplul de diofonia este o chestiune numai Primele structuri orga nizatorice Consiliului de Administra\ie – savan\i Marie ]i Pierre Curie de distrac\ie. Radiofonia este de o ]i administrative i se datoreaz`. înceteaz` practic ]i activitatea lui (5 decembrie 1938), împ`rt`]ind mare important` social`, cu mult Succesul rapid dobândit în rândul Dragomir Hurmuzescu în fruntea totodat` ascult`torilor impresii de publicului ascult`tor a demon- SRR. mai mare decât teatrul, pentru r`spândirea culturii ]i pentru la conferin\ele interna\ionale strat c` eforturile profesorului Retras (înc` din 1937) ]i din consacrate radiofoniei de la Cairo activitatea didactic` universitar`, unificarea sufletelor, c`ci se Dra gomir Hurmuzescu ]i ale (emisiunea din 12 mai 1938) ]i acest savant cu merite recunos- poate adresa la o lume întreag`, entu zia ]ti lor din compania sa (în Montreux (emisiunea din 12 apri - cute la nivel interna \ional, mem- p`trunzând în coliba cea mai primul rând, cele ale inginerului lie 1939). Emil Petra]cu) n-au fost zadar- bru al Academiei Române ]i r`zlea\` a s`teanului. În curând, nice. Sub autoritatea ]tiin\ific` ]i membru corespondent al Soci- va deveni criteriu de judecat` a managerial` a eminentului om de et`\ii Franceze de Fizic` – avea gradului de dezvoltare a unui ]tiin\` avea s` se formeze ima - s` se sting` la vârsta de 89 de ani, popor“ (subl. ns.). ginea public` a noii institu\ii de ignorat de noile autorit`\i politice pres`. Din p`cate, ma]ina\iuni de la Bucure]ti – care-]i f`ceau poli tice activate de interese eco- propaganda intens` chiar de la nomice directe în zona achizi - microfoanele postului de radio VU I 159

Repro]ându-i-se – dup` 1990 – al m`sur`torilor de câmp radio- calitatea de „oficial“ al vechiului electric. Dup` 1990 a fost ]eful regim, Mircea Radu Iacoban a sectorului emisie iar dup` 1996 I fost marginalizat pe nedrept în - responsabil în cadrul RRI al frec - tr-un moment în care experien\a ven\elor de emisie. Personalitate IACoBAn mircea radu cu seam` de „lumea muncitorilor sa de manager cultural putea fi polivalent` (interpret de muzic` ]i \`ra nilor“. Proza scurt` este admirabil valorificat`, spre binele de camer`, voca\ie poliglot`) in- pentru un timp genul predilect al unor institu\ii editoriale sau artis- ginerul Radu Ianculescu este autorului (Nedumerit în Atlantida tice. Asumându-]i cu demnitate coautor al Enciclopediei tehnice – 1968, O masc` în plus – 1969). trecutul, scriitorul s-a implicat în (ap`rut la Editura Teora în 1998) ]i traduc`torul (din limba ger- Trecerea la roman se produce în ultimii ani mai cu seam` în culti- varea rela\iei cu spiritualitatea de man`) al c`r\ii lui E. Spindler, 1975 cu Departe, dup` consu - Antena UUS. marea experien\ei jurnalistice din dincolo de Prut, în ideea afirm`rii vetrei comune a spiritului na\io nal. O lucrare original`, Manualul Cu microfonul în buzunar (1969), radioamatorului (Editura Tehnic`, Lumea într-o pic`tur` (1971) ]i N`scut la 19 februarie 1940 la 1989) s-a bucurat la timpul Altfel despre sport (1972). potrivit de un mare succes în rân- Ia]i. Absolvent al Facult`\ii de La un moment dat, Mircea durile tine rilor preocupa\i de Filo logie din ora]ul natal – Radu Iacoban p`rea a fi îmbr` - IAnCUlesCU radu radio amatorism. promo\ia 1962. Între 1961-1966 \i]at cu mult` pa siune teatrul. a fost redactor la Studioul de Piesele Tango la Nisa, F`r` cas- Radio Ia]i. Ipostaza de crainic cadori ]i Sâmb`t` la Veritas l-au sportiv i-a adus o oarecare notori- IdrICeAnU Petru impus drept unul dintre cei mai etate na\ional` înc` din acei ani. „juca\i“ autori pe scenele româ - Dup` 1966 a fost redactor ]ef al revistei „Cronica“, director al ne]ti ale deceniilor 70-80. Tex- Editurii Junimea, secretar al Aso- tele sale dramatice au ap`rut în cia\iei Scriitorilor din Moldova, mai multe volume: Noaptea director al Teatrului Na\ional din (1975), Redu ta ]i ]oarecii Ia]i. (1977)... }i alte piese (1985). N`scut la 11 iulie 1945 la A debutat editorial cu volu- Pl`cerea cunoa]terii lumii Pite]ti. Absolvent al Facult`\ii de mul de povestiri Estudiantina prin c`l`torie este împ`rt`]it` Electronic` ]i Telecomunica\ii (1962), inspirat – cum o indic` ]i cititorului în paginile de reportaj din cadrul Ins titutului Politehnic titlul – din via\a studen\ilor, extern Din Azore în Antile (1973) Bucure]ti – pro mo\ia 1968. Ac- N`scut la 11 octombrie 1939 mediu aproape deloc prezent în ]i Razna prin trei continente tivitate neîntrerupt` la Radiotele- la Ia]i. Absolvent al Facult`\ii de literatura epocii, preocupat` mai (1977). viziune în domeniul antenelor ]i Limba ]i Literatura Român`, 160 I I 161

Uni versitatea „Al. I. Cuza“. Din lit`\ii lui Petru Idriceanu o consti- IlIseI Grigore tor-]ef al Studioului teritorial de 1968 a fost angajatul Radiodifu - tuie reportajul literar, cultivat în aici îns`, în 1983, va fi exclus pe ziunii Române, pân` la nea]tep- Delega\ie pentru planeta „Gene - motive aberant politice (p`rintele tata ]i tragica sa dispari\ie (1991). za“ (Editura Eminescu, 1985), s`u era preot) ]i acceptat – nu A lucrat în redac\ia emisiunilor Reportaj la r`s`ritul soarelui f`r` dificultate – în redac\ia re- pentru tineret ]i copii (devenit`, (Editura Sport-Turism, 1985) ]i vistei „Convorbiri literare“, ca în 1973, redac\ia Programului România – zbor alb de porumbei redactor. La 22 decembrie 1989 III) unde s-a distins prin re- (1987). este rechemat la Studioul ie]ean alizarea unui echilibrat Club al Aflat în c`utarea unor Sanctu- de Radio ce-]i relua activitatea curio]ilor, emisiune pentru tine - are ale Soarelui, reporterul în- întrerupt`, din dispozi\ie de par- rii ascult`tori cuprinzând infor- tâlne]te în peregri n`rile sale tid, în ianuarie 1985. Devine di- ma\ii din diferite domenii: ]tiin\`, (provocate de îndatoriri radiofo - N`scut la 20 noiembrie 1943 rector al Studioului de radio ]i istorie, filosofie, muzic`... În nice) oameni intere san\i, pe care în locali tatea M`lini, jude\ul televiziune ]i contribuie la antre - timp, teatrul radiofonic i-a simte nevoia s` îi înf`\i]eze ]i Suceava. Absolvent al Facult`\ii narea unui num`r apreciabil de g`zduit mai multe piese: des - cititorilor s`i. de Filologie, Universitatea „Al. I. tineri în activitatea jurnalistic` de chide-\i sufletul, draga mea Întâmpl`ri dintr-o vacan\` Cuza“ din Ia]i. Din 1966 lucreaz` aici. În momentul desp`r\irii Ra- la Radiodifuziunea Român`, Stu- (1982), Via\a f`r` derog`ri (1988) se adreseaz` „publicului diodifuziunii Române de Televi - dioul de Radio Ia]i. Redactor al (1985), modificare de destina\ie mic“ ]i a ap`rut la Editura Ion ziune opteaz` (în mod surprin - unor emisiuni cu profil diferit (1985), Vrei s` fii bunicul meu? Creang` – ca ultim` prezen\` edi - z`tor) pentru aceasta din urm`. (actualit`\i, culturale, de tineret (1986) – preocupate de dezle- torial` a unui autor pe care, dac` Între 1994-1997 este deci direc- etc.). Comentariul sportiv îi garea unor ecua\ii morale speci- n-ar fi disp`rut prematur, l-am fi torul Studioului de televi ziune aduce o cert` notorietate, iar ex- fice epocii. întâlnit, neîndoielnic, în libr`rii din Ia]i apoi realizator de emisiu- perien\a de crainic de specialitate ni. Din 2004 trece [n aparatul A debutat editorial cu volu- pe potriva puterii sale de munc` este prezent` în volumul de debut mul de schi\e umoristice Reve- ]i a m`rturisitelor ambi\ii scriito - diplomatic al Ministerului Afa - Într-o cabin` de transmisie cerilor Externe, prelu@nd la 1 mar - lion pe malul lacului (Editura rice]ti. (1972). (În acela]i an îi apare ]i Sport-Turism, 1981). tie postul de ata]at cultural la volumul de povestiri N`vod pen- Amba sada Rom@niei [n Tunisia. În 1982, Editura Junimea din tru scrumbii albastre). Promovat Activitatea literar` a lui Gri - Ia]i îi tip`rea Zâmbete de circum- redactor-]ef adjunct, face parte gore Ilisei este bogat`, începând stan\` (cu un portret al autorului din echipa fondatoare a Progra- cu amintitele volume editate în ]i mai multe desene semnate de mului III (al`turi de Sofia }incan, 1972 ]i se desf`]oar` pe dou` Tia Peltz). Tot umorului îi sunt Eduard Jurist, Octav Iord`chescu registre: fic\iune ]i reportaj. Autor destinate ]i paginile din Viraj pe etc). Dup` o scurt` perioad` pe- de nuvele ]i povestiri (Reîntoar - dou` ro\i (Editura Albatros, trecut` în studiourile centrale se cerea verii – 1975) ]i, mai ales, 1984). O alt` fa\et` a persona - înapoiaz` la Ia]i. Devine redac- de romane (Ceasul oprit – 1976, 162 I I 163

Masa de biliard – 1983, Octavia Oleac` de taifas (1998) ]i Diva- la urma urmei, s`-i faci pe oa- nia v`zut` din str`in`tate ]i – 1986, Pasaj cu ra\e s`lbatice – nuri duminicale (2001). Ele re- meni s` se dest`inuie, cu cele rele revista presei interna\ionale. 1996). Grigore Ilisei are volup- produc multe din convorbirile au- ]i cu cele bune, r`mânând uneori, Editor al revistei de agen\ie tatea nara\iunii, reu]ind s` intro- torului cu personalit`\i ale vie\ii cum spune frumos amintitul poet „Economie Mondial`“ ]i compo- duc` în textura unui epos bine ar- noastre publice, desf`]urate în Nicolae Turtureanu „cu ochii-n nent` al grupului ce realizeaz` ticulat elemente psihologice re- studiourile de radio ]i televiziu - roua marilor vedenii“... rubrica revista presei interne ]i dutabile. Format în atmosfera ne. C`r\ile stau deci sub semnul interna\ionale, difuzat` de cultural` a F`lticenilor, el ]i-a literaturii confesive sau – cum Radio România Actualit`\i. luat, se pare, ca modele literare frumos ]i exact spune Ilisei – al A colaborat la editarea volu- doi dintre scriitorii lega\i de „interviurilor m`rturisitoare“. mului Agen\iile de pres` în aceast` cetate a literelor: Mihail Dup` observa\ia unui confrate, IonesCU Carmen România 1989-1999 (Editura Tri- Sadoveanu ]i Anton Holban. (De avem de-a face cu un fel de „han tonic, 2001), unde semneaz` trei altfel, ora]ului amintit îi va dedi- intelectual“ la care trag drume\ii subcapitole consacrate SRR ]i o ca multe pagini, cuprinse în dou` obosi\i de lungul drum al c`ut`to- descriere detaliat` a agen\iei elegante monografii, una bene fi - rilor vie\ii. Ca în celebrul Hanu Rador. ciind de contribu\ia plastic` a Traduc`toare a volumelor pictorului Dan Hatmanu. Repor- Ancu\ei, g`sim ]i în acest nou „Han al lui Ilisei“ multe întâm- Jur nali]tii – vedete, scribi sau taje consacrate meleagurilor na- con \opi]ti (Editura Tritonic, tale în Periplu moldav (1974) ]i pl`ri ivite din pl`cerea taifasului, a m`rturisirii. „Grigore Ilisei 2002) de Michael Palmer ]i în Fotograme (1985). Câteva Denis Ruellan ]i B`t`lia pentru memoriale de c`l`torie pe arii etaleaz` în scrierile sale acel gust ]tiri de Michael Palmer (Editura geo grafice ample în Stampe eu- post-sadovenian al exprim`rii N`scut` la 14 decembrie Tritonic, 2003). ropene (1976), De la vest, tot la frumoase, u]or arhaizate, plin` de 1969 în localitatea Jilavele. Carmen Ionescu este ]i au- vest (1990) ]i De la apa Iordanu- sugestii ]i parfume indicibile, pe Absol vent` a Facult`\ii de Litere, toarea unor articole publicate în lui, la fiordurile norvegiene care le mai exploreaz`, la ora ac- Universitatea Bucure]ti. Docto - (1999). tual` a literaturii române, doar un rand în ]tiin\ele inform`rii ]i co- str`in`tate (Fran\a, Belgia, Cana- Dup` succesul c`r\ii de convor - dun`rean ce vie\uie]te pe apa munic`rii, Facultatea Paris III – da) despre agen\iile române]ti de biri cu unul dintre fermec` torii Dâm bovi\ei: F`nu] Neagu“. Apre - Sorbonne Nouvelle. pres`, cu focalizare asupra aezi ai „Ia]iului marilor iubiri“, cierea apar\ine scriitorului Nico- Din 1993 este redactor de ]tiri agen\iei Rador. intitulat` Cu George Lesnea prin lae Turtureanu, fost coleg de la Agen\ia de pres` Rador a SRR veac (edi\ia din 1977 a fost promo\ie cu Grigore Ilisei ]i (statut de colaborator înc` din urmat` de alte dou`), n-a mai sur- coleg – timp de 5 ani, între 1966- 1988 la emisiunile Programului prins propensiunea lui Grigore 1971 – cu acesta la Radio Ia]i, III). Realizeaz` selec\ia de ]tiri Ilisei pentru interviu. Dup` 1990 locul în care au deprins amândoi din spa\iul francofoniei ]i traduc- au ap`rut Portrete în timp (1990), arta interviului. C`ci este o art`, erea lor pentru buletinele româ- 164 I I 165

IordAChe Anton aspru comentat de subiect dup` IVAne} Constantin Age, ambient, gospel ]i electro - Revolu\ie, când – sub pseudo - nic) este marcat` de emisiunea nimul Luca Dalbu – Anton Ior- Incursiuni de meloman. Împre- dache va semna în paginile revis- un` cu Stela-Maria Ivane] rea - tei „Baricada“ articole de demas - lizeaz` un talk-show cu perso - care a institu\iei din Calea nalit`\i din lumea artistic`, Doroban\i – la limita diatribei ]i a ]tiin\ific` ]i cultural` din Transil- pamfletului. Reangajat în 1990 la vania sub genericul Ateneu. TVR, se pensioneaz` ]apte ani Constantin Ivane] (Sergiu mai târziu. Alex) este traduc`tor autorizat Activitatea literar` a lui din limba italian`. În anul 1981 a N`scut la 11 martie 1934 la Anton Iordache e concentrat` în N`scut la 19 februarie 1945 în publicat la Editura Dacia din Vatra Dornei, jude\ul Suceava. cele dou` c`r\i ale sale: volumul localitatea Pog`ne]ti, jude\ul Cluj-Napoca una din c`r\ile cele Absolvent în 1955 al Facult`\ii de schi\e ]i dialoguri Persoane cu Vas lui. Absolvent al Facult`\ii de mai vestite ale momentului: de Filosofie a Universit`\ii Bucu - reflexe ciudate (Editura Emines- Istorie-Filosofie – Universitatea Dac` Soarele moare, apar\inând re]ti – sec\ia zia ristic`. Repartizat cu, 1970) ]i romanul Amurgul „Babe]-Bolyai“ din Cluj-Napoca. faimoasei jurnaliste Oriana Fal- la Radiodifuziunea Român`, lu- Lagunei (Editura Cartea Româ - Din 1968 lucreaz` la Studioul de laci. O carte care – al`turi de tex- creaz` la redac\ia emisiunilor neasc`, 1972). Ele au produs la Radio Cluj, unde realizeaz` ves- tele lui Jean-Jacques Servan- pentru str`in`tate (REPS) pân` în timpul potrivit un anume fream`t titele spectacole cu public Acus- Schreiber – a marcat con]tiin\a anul 1960, când se transfer` la în lumea criticii literare ]i a citi- ticon, între care cel despre spiri- public` mondial`, a]ezând-o în - TVR. Aici a lansat – în februarie torilor, anun\ând un prozator lip- tul artei negre – transmis în di- tr-o pozi\ie de emergen\` în fa\a 1967 – emisiunea lunar` Alba- sit de complexe, apt s` problema- rect de Radio Cluj – a fost reluat abuzurilor hiperciviliza\iei umane. tros, conceput` drept „revist` tizeze inteligent, cu asumatul risc pe scena Teatrului Na\ional din lite rar` pentru tineret“ – în care al irit`rii oficialit`\ii. Din p`cate, localitate. Specializat în transmi - vor debuta mul\i dintre impor- tracas`rile la care a fost supus ul- siile muzicale, Constantin Ivane] tan\ii autori de azi. Cuvântul de terior autorul au subminat poten - (pseudonim: Sergiu Alex) a des chidere al emi siunii, apar - \ialul s`u creator, Anton Iordache redac tat multe programe de \inând lui Tudor Arghezi, consti- p`rând decis s` abandoneze de- muzic` româ neasc` ]i interna - tuie una din ultimele m`rturii finitiv literatura de fic\iune, con- \ional` (precum Anima disc, publice ale marelui nostru poet. sacrându-se – cum s-a v`zut mai care în anii 1969-1970 a prezen- În august 1989, Anton Iordache e sus – portretului în acvaforte al tat în premier` la noi clasa- destituit din func\ia de ]ef al unor contemporani care l-au mentele pop-rock cu comentariu sec\iei de scrisori-sesiz`ri a TVR. tratat în chip despotic. live). Translarea de la pop-rock Abuzul administrativ avea s` fie spre alte genuri muzicale (New- 166 I I 167

IVAne} stela-maria zi (Editura Daco-Press, 1995), Programului III ]i la Atlas cul- duce ]i va publica în Editura Halouri de lumini (Editura Daco- tural, fiind ]i autoarea unor texte Ager, 2003, „primul roman mo - Press, 1996), Programare pe pentru emisiunea noapte bun`, dern chi nezesc“: M`slinul de Zhu succes (1999) ]i Fotograme cu copii. Un capitol important din Chunyu, prefa \at de acad. Eugen dragoste (2003) – ap`rute la Edi- via\a profesional` a Elvirei Simion. Edi\ia original` ap` ruse tura Dacia din Cluj-Napoca. Iva]cu l-a reprezentat perioada în în anul 1986 la Beijing, ca un Convergen\a dintre ]tiin\` ]i care s-a aflat la Beijing, în cali- omagiu adus Anului Interna\ional literatur` este marcat` de perso - tate de expert, delegat de Radio - al P`cii. Istoria mai veche ]i mai nalitatea acestei jurnaliste/scriitoa - difuziunea Româ n` la solicitarea nou` a omenirii este abordat` re care a dovedit un remarcabil redac\iei în limba român` a pos- prin viziunile a patru familii: ata]ament fa\` de radioul clujean. tului de radio China Interna - chinez`, rus`, japonez`, ameri- N`scut` la 31 iulie 1946 la \ional. Descoperirea unei fasci- can` – ale c`ror destine se inter- Oradea. Absolvent` a Facult`\ii nante culturi a determinat-o s` se secteaz` la un moment dat. Ata - de Istorie-Filosofie, Universi- consacre cu entuziasm cunoa] - ]amentul real, de substan\`, fa\` tatea „Babe]-Bolyai“ din Cluj- terii în România a valorilor lite - de cultura chinez` au transfor- Napoca. Doctor în filosofie. În IVA}CU elvira raturii chineze populare ]i culte. mat-o pe Elvira Iva]cu într-u nul 1965 este angajat` ca redactor la Împreun` cu câ\iva traduc`tori din cei mai activi popularizatori Studioul de Radio Cluj, unde re- chinezi, cunosc`tori ai limbii ai acesteia în România. De altfel, alizeaz` emisiuni ]tiin\ifice ]i române, Elvira Iva]cu a publicat multe din paginile de publicistic` culturale. Între acestea se num`r` c`r\i esen\iale pentru cunoa]terea ale Domniei Sale sunt consacrate radiomagazin, Pro natura, „subcontinentului literar“ chinez. aceleia]i teme. Reunite în file de Agenda ]tiin\ific` ]i Colocvii La editura bucure]tean` Univers, carte (Intersect`ri, Editura Ro - literare. Este membr` a Comite- tului român de istorie ]i filosofie aveau s` apar` mai multe titluri: mâ nul, 1998; China Etern`, Edi- a ]tiin\ei, ca recunoa]tere a inten- Povestiri cu haz, povestiri cu tâlc tura Paco, 1998, ambele prefa\ate sei activit`\i depuse în aceast` (traduse împreun` cu Li Jiayu, de Mircea Micu ]i Înc` se mai arie a cunoa]terii. În colaborare prefa\a fiind semnat` de regreta - aprind policandre, Editura Fun - cu savan\i români ]i str`ini, N`scut` la 8 iulie 1927, în tul poet Vlaicu Bârna – 1986); da\iei Pro, 2002), articolele Stela-Maria Ivane] (pseudonim: locali tatea Gherteni], jud. Cara]- Zbucium, antologie de literatur` Elvirei Iva]cu demonstreaz` ne - Stela-Maria Rare]) a redactat Severin. Licen\iat` a Facult`\ii de contemporan` feminin` chinez` voia de implicare continu` în cele circa 15 c`r\i cu tema tic` ]tiin - Litere ]i Filosofie de la Universi- (împreun` cu Yang Xueyi, pre - mai diferite aspecte ale vie\ii de \ific`. Crea\ia literar` a autoarei tatea „Victor Babe]“ din Cluj – fa\` de }tefana Velisar-Teodorea - zi cu zi a acestei autoare ener- este cuprins` în mai multe volu - promo\ia 1950. Din 1964 ]i pân` nu – 1987); Legende chineze]ti gice, pe care romantismul adoles- me de poezie, proz` ]i eseistic`: la pensionare a fost crainic la Ra- (în colaborare cu Ly Jiayu, pre - cent de cândva nu a p`r`sit-o vre- Jocuri de albastru (Edi tura diodifuziunea Român`. În acela]i fa\` de Marin Sorescu – 1988). odat`. Dacia, 1991), Bijuterii de fiecare timp, a colaborat la emisiunile Tot împreun` cu Li Jiayu va tra- j 169

exerci\iu al responsabilit`\ii m`rturisi coeficientul ridicat de civice. Harul de umorist al au- inteligen\` de care trebuia s` dis- torului le-a amplificat îns` rezo- pun` în anii socialismului biru - J nan\a, salvându-le de la enun\ul itor un scriitor pentru copii. Dar, didactic. Cuplul de personaje Du - cum spuneam, literatura lui E. J. jUrIst eduard uni, de la reportaj la cele artistice. \u-Lucu apare în mai multe c`r\i: nu este exclusiv cantonat` în te - Co-fondator (al`turi de Sofia (Du\u, Lucu ]i vacan\a de prim` - ritoriul candorii. De multe ori, }incan ]i Octavian Iord`chescu) var`; Du\u, Lucu ]i vacan\a verbul acid al autorului se în- al Programului III (ulterior mare; Du\u, Lucu (alte întâm- dreapt` fie spre lumea oamenilor România Tineret). A scris un im- pl`ri vesele), fapt ce denot` aple- mari, fie spre lumea ce va s` presionant num`r de scenarii carea consecvent` a lui Eduard vin`. Multe din povestirile sale pentru teatru radiofonic pentru Jurist asupra unor elemente de SF (ex. Loc pentru monument) au copii ]i pove]ti pentru aceea]i personalitate infantil`, apte s` fost incluse în antologii de gen categorie de vârst`. Voca\ia sa creeze (sau s` resping`) modele ap`rute în edituri din str`in`tate. esen\ial` o reprezint` umorul. de ac\iune ]i existen\`. Înv`\a\i s` Iar în anul 2001, Editura Tritonic Cartea care i-a adus o evident` N`scut la 22 februarie 1928 la râde\i f`r` profesor (titlul unui publica un volum cu dublu-titlu: celebritate a fost Oul lui Columb. Chi]in`u, România. Decedat [n volum de schi\e ap`rut la Editura Umordinatorul/Dic\ionar de im- iulie 2004 la Bucure]ti. Absolv- Neobi]nuitele întâmpl`ri ale unui Albatros) ar putea oferi genericul presii. „Orice c`limar` poate de- ent al Facult`\ii de Filosofie – anume Mike Smith povestite de el activit`\ii literare a acestui autor veni un Vezuviu“ – consemnase Universitatea din Bucure]ti. însu]i (1963), în care umorul care „a urmat Facultatea de Filo - cândva Honoré de Balzac, deplin Membru titular al Uniunii Scri- cerebral, de tip Ilf ]i Petrov, inter- sofie din Bucure]ti, dar n-a îm - convins de for\a eruptiv` a verbu- itorilor din România. Activitate secta spa\iul literaturii de aven- br`\i]at profesia, toate posturile lui. Dar, comenteaz` Eduard Ju- literar` prodigioas` în aria litera- turi. Pân` în acel moment, au- fiind ocupate“, drept care „a scris rist, „azi, toat` lumea scrie cu turii pentru copii ]i tineret, dar ]i torul publicase cu prec`dere c`r\i umor pentru copii, care în\eleg pixul. Iar cei care n-au pix, au a literaturii SF. Angajat în 1949 la pentru copii: P`\ania lui Ure- totul ca oamenii mari ]i umor secretar`“. Se poate distinge aici Radiodifuziunea Român` va chil` (1948), Pentru noi, copiii pentru adul\i, care, de fapt, sunt tipul alert de translare a gândului, onora institu\ia timp de „35 de (1953), Alarm` în subteran` ni]te copii c`rora hainele le-au trecerea de la solemnitate la ani ]i 15 zile“ (m`rturia lui E. J.), (1957), Isprava lui Pantelimon r`mas prea mici“. Folosindu-]i bonomie. Eduard Jurist este un continuând ]i dup` pensionare s` (1958), B`iatul cu valiza (1961). Ochelarii de scris pove]ti (titlul astfel de autor care, socotind c` colaboreze la emisiunile de di- R`spunzând exigen\elor editori- unei alte c`r\i, ap`rut` cândva la prea îndelung lumea s-a aflat sub vertisment ]i de tineret, în cadrul ale ale momentului, povestirile Editura Ion Creang`), Eduard Ju- semnul crisp`rii ]i al du rerii, are c`rora se distinsese ca realizator lui Eduard Jurist propuneau rist a d`ruit micilor s`i cititori dreptul la zâmbet. „Am f`cut ]i coordonator (]ef de sec\ie). A „pilde de via\`“ menite s`-i câteva c`r\i care, al`turi de cele Lumea în ]ase zile ]i în a ]aptea acoperit un larg spectru de emisi- antreneze pe micii cititori într-un ale unui Octav Pancu-Ia]i, pot m-am odihnit. }i atunci am 170 j

în\eles c` Lumea f`r` umor n-ar aga\` cu disperare de trecut fi avut nici un Dumnezeu“ – pare (mul\i f`r` s`-]i dea seama) Isto- a fi citit autorul în chiar jurnalul ria nu a]teapt`. Ea ne poart` cu o Demiurgului. Drept care, î]i per- vitez` ame\itoare înainte. }i când K mite s` încheie astfel: „Dac` a] fi vom reu]i, în sfâr]it, s` ne întrebat care e cea mai puternic` asum`m Istoria, atunci vom fi cu KIrI|esCU Constantin Roumanie – am bele din 1903. A impresie pe care a] des prin de-o adev`rat liberi. Deocamdat`, de\inut func\ii de coordonare în dintr-o via\` care, iat`, a trecut mul\i cred c` Istoria e doar un sistemul educa\ional românesc, dintr-un mileniu în altul, a] re- obiect de studiu, o materie marcat de reformele întreprinse marca faptul c` de]i oamenii se ]colar` cu manuale alternative...“ de ministeriatele lui Spiru Haret: inspector general ]i director al înv`\`mântului secundar, secretar general la Ministerul Instruc\iunii Publice. Preocup`rile cotidiene de eficientizare a acestui impor- V tant resort sunt reg`site în studii U Personalitatea lui Constantin precum Înv`\`mântul elementar Kiri\escu (1876-1965) este una al ]tiin\elor naturale (1904) ]i dintre cele mai surprinz`toare Igiena în programa gimnaziilor prin universul complex de pre- (1908). Contribu\ia sa la organi- ocup`ri în care s-a manifestat cu zarea înv`\`mântului secundar extraordinar` probitate, mereu în este esen\ial`. Când, în anii ’30 ai afara diletantismului ]i a con- secolului XX este numit pre]e - juncturilor. dinte al Comisiei de control al N`scut la 15 septembrie 1876 cinematografiei redacteaz` lu - la Bucure]ti, Constantin Kiri - cr`ri precum: Cenzura filmelor \escu a devenit în anul 1902 doc- cinematografice ]i Cinematogra - tor în ]tiin\e biologice al ful în educa\ie ]i înv`\`mânt Universit`\ii din Ia]i. }ef de (ambele din 1934). lucr`ri la Institutul Fiziologic al Constantin Kiri\escu a repre - Universit`\ii din Bucure]ti, a zentat România la sec\iunea pen- publicat lucr`ri ]tiin\ifice, pre- tru educa\ie a Ligii Na\iunilor ]i a cum: Contribution à la faune des publicat multe studii legate de batraciens de Roumanie ]i Sur la „pedagogia p`cii“ (v. La péda- présence d’eryx jaculus en gogie de la paix – Geneva, 1930) 172 K K 173

]i de înv`\`mintele ce decurgeau 1930, Program de sear` din 8 KozmA jászberényi emese garia, 1992) ]i Musa (Editura Im- din desf`]urarea primei mari con- noiembrie 1930 etc.) ]i a analizat press, 2001). A „repovestit“ în flagra\ii (1914-1918). consecin\ele acestuia (Universi - limba maghiar` texte celebre Cartea sa esen\ial` r`mâne tatea radio din 17 martie 1933), (Alb` ca Z`pada, Hänsel ]i Gret- impozanta Istorie a r`zboiului a conferen\iat pe teme cinemato - tel, Vr`jitorul din Oz) ]i a editat pentru întregirea României (ap` - grafice (Universi tatea radio din pe compact discuri poemul Toldi rut` în dou` volume între 1922- 12 martie ]i din 1 iunie 1934), a de Arany János, capodoper` a 1924, cu reeditare între 1925- vorbit despre Sportul în ]coal` lite raturii maghiare, asupra 1927). Edi\ia a treia rev` zut` – (Universitatea radio din 10 c`ruia autorul a trudit – pân` la prin complet`ri ]i introducerea noiembrie 1934) ]i Olimpismul ob\i nerea unei trilogii – mai bine unor capitole noi a fost tip`rit` modern (Universitatea radio de trei decenii. N`scut` la 7 iunie 1940 la abia în 1989 la Editura }tiin\ific` din 9 septembrie 1936) sau Târn`veni, jude\ul Mure]. Din ]i Enciclo pedic`. despre Limitele vie\ii (în Univer - 1962 a lucrat ca reporter la Stu- Variante ale acestei sinteze sitatea radio din 2 aprilie 1943). dioul de radio Târgu-Mure] (din istorice excep\ionale au ap`rut ]i I-a evocat pe Spiru Haret (ora în limbile francez` ]i italian`: La 1991 pân` în 1999 a fost secretar KerIm silvia satului din 23 iunie 1935 ]i Roumanie dans la guerre mondi- general de redac\ie; în prezent, Universitatea radio din 11 no - ale – tip`rit` în 1927 la editura consilier). Realizatoare a emisiu- iembrie 1941), Gh. Murgoci parizian` Payot cu admirabila nilor Curcubeu (adresat` tiner- (Uni ver sitatea radio din 7 mar- prefa\` a lui André Tardieu ]i, ilor ascult`tori), literatura ]i respectiv, La Romania nella tie 1938), dr. C. Istrati (emisiune arta, helikon (cu participarea guerra mondiale, editat` la Roma din 30 ianuarie 1938). unor prestigio]i autori ma ghiari în 1928. Tot ce a f`cut Constantin din România), dar ]i a unor emi- Din 1930 Constantin Kiri - Kiri\escu poart` însemnele unei siuni de divertisment. A editat \escu a f`cut parte din Comitetul con]tiin\e profesionale izvorând volumul consacrat anivers`rii de de programe al Societ`\ii Române din acel „cuget curat“ cu care î]i 40 de ani a studioului (Un radio de Radiodifuziune, colaborând asi gurase cândva cititorul c` a care tr`ie]te) (Editura Pallas- N`scut` la 21 octombrie 1931 totodat` – înc` din 1929 – cu redactat magistrala Istorie a Akademia, Miercurea-Ciuc, 1998) la Bucure]ti. Absolvent` a diverse materiale publicistice r`zboiului pentru întregirea ]i a marcat aniversarea de 45 de Facult`\ii de Filologie, sec\ia de reflectând aria impresionant` a României (1916-1918), autorul ani a aceleia]i institu\ii prin com- Limba ]i Literatura Român` preocup`rilor sale zilnice. m`rturisindu-]i totodat` orgoliul pact-discul Radio Tg.-Mure] – (1954). Activitate publicistic` A citit pagini din lucrarea fun- de a nu fi apar\inut „nici unei avem 45 de ani cuprinzând ex- înc` din anii studen\iei, focalizat` damental` consacrat` r`zboiului ]coli istorice, nici unui cenaclu ]i trase din cele mai importante pe actualitatea teatral` ]i cine- de întregire (Universitatea radio nici unui partid politic“ (con- emisiuni. Prezent` ca autoare în matografic`. Din 1961 lucreaz` din 29 mai ]i din 14 octombrie semnare din februarie 1959). Mic` antologie (Keszthely – Un- la Radiodifuziunea Român` ca 174 K K 175 redactor al emisiunilor de teatru sa parizian` Claire Jordan – les copil`riei, Silvia Kerim a înlesnit dovedit un scriitor devotat genu- radiofonic. Traduce ]i adapteaz` dialogues de France Culture, o publicului cunoa]terea unor ca - lui iar acest devotament exemplar texte din literatura clasic` ]i con- admirabil` oportunitate pentru po dopere precum Mary Poppins, i-a fost r`spl`tit prin mai multe temporan` ]i scrie pove]ti pentru cultura român` de a-]i dezv`lui Vr`jitorul din Oz, Fru moasa din premii. Dar talentul scriitoricesc copii, difuzate în rubricile de pro- for\ele. Invita\ii de la Bucure]ti ai p`durea adormit` ori Gulliver al autoarei a rodit ]i în proza fil. Între 1965 ]i 1972 func - „dialogurilor“ radiofonice în într-un ve]mânt scenic seduc`tor. „pentru oameni mari“. Am în \ioneaz` în cadrul redac\iei emi- cauz` au fost – între al\ii – regi- De altfel, adapt`rile teatrale ale vedere volumul Ferestra de la siunilor culturale, ca redactor al zorii de teatru Liviu Ciulei ]i autoarei se afl` incluse în reper- Vene\ia (Ed. Sport-Turism, 1984, emisiunii jurnale celebre ]i – Dinu Cernescu, cineastul Ion toriul permanent al unor institu\ii edi\ie rev`zut` ]i ad`ugit` în din 1969 – ca realizator (al`turi Popescu-Gopo, criticii de film teatrale prestigioase din Bucu - 2001, la Ed. Du Style) ]i amintita de Ion Dr`g`noiu) al prestigioa- D.I. Suchianu ]i Florian Potra. re]ti ]i din \ar`. }i, nu întâm - Vedere din Parfumerie, carte cu o sei reviste literare radio. Între Din p`cate, în 1972, ca urmare a pl`tor o Diplom` de merit acor- carier` unic` în peisajul editorial colaboratorii externi ai emisiunii „cur`\eniei ideologice“ declan - dat` de Uniunea Scriitorilor ]i din ultimii ani, publicându-se s-au aflat Vladimir Streinu, ]ate de „mini-revolu\ia cultural`“ Teatrul Na\ional de Operet` „Ion între 1997-2004 nu mai pu\in de Eugen Jebeleanu, Miron Radu Silvia Kerim – care nu f`cea Dacian“ va recu noa]te meritele patru edi\ii ale acestei c`r\i ce ia Paraschivescu, Dan H`ulic`. parte din rândurile Partidului autoarei la dezvoltarea musicalu- nu o dat` înf`\i ]area poemului. Numit` – în acela]i an – ]ef` a Comunist Român – este nevoit` lui românesc. Premiul Uniunii Scriitorilor sec\iei arte, Silvia Kerim coor- s` p`r`seasc` Radioul. Anii Din acest teritoriu al candorii acordat autoarei în 1998 pentru doneaz` emisiunile rampa, A petrecu\i în institu\ia din str. se revendic` ]i multe din crea\iile Vedere din Parfumerie a repre - ]aptea art`, Atlas cultural, General Berthelot vor fi evoca\i – originale ale autoarei: Poarta de zentat o prim` recunoa]tere pu - Vocile artei moderne. În 1970 totu]i! – cu emo\ie ]i sensibilitate sticl` (Ed. Ion Creang`, 1982), blic` a valorii c`r\ii. El se ad`uga particip` al`turi de Iulius în volumul s`u Vedere din Bunica Alb` (Ion Creang`, 1986) altor distinc\ii anterioare: Pre - |undrea, Radu Gheciu ].a. la Parfumerie (Ed. Du Style, 1997 ]i Pove]tile bunicii albe (Fada, miul Uniunii Scriitorilor pentru realizarea unui amplu program ]i 2000), admirabil` diagram` a 1990), Inima pove]tii (Ed. Ion literatur` pentru copii ]i tineret – radiofonic organizat de Radio - existen\ei sale, început` pe strada Creang`, 1991), Mo]ul din 1990, Premiul „Emil Gârleanu“ – televiziunea Român` în colabo- Parfu mului din Bucure]ti. Acolo, oglind` ]i Père Noël (ambele 1995 ]i medalia de bronz pentru rare cu ORTF (organismul simi- la num`rul 19, în inima unui ora] ap`rute la editura Arta Grafic`, în merite culturale excep\ionale lar din Fran\a), la ini\iativa lui ce ]i-a tr`it gloria ]i dec`derea, 1993), Zânele nu bat la u]` (Ed. acordat` de Acade mia Carpatica Georges Charbonnier, directorul n`zuin\ele ]i disperarea sub Coresi, 2000), Povestiri despre – 1997. cultural al ORTF. Urmare a suc- privirile sale, scriitoarea ]i-a prietenii mei (Ed. Aramis, 2003). Între traducerile semnate de cesului înregistrat de amintitul proiectat ]i redactat c`r\ile, a Unele din aceste scrieri au fost Silvia Kerim se reg`sesc textele duplex radiofonic Bucure]ti- tradus texte esen\iale ]i a adaptat reeditate la începutul anilor 2000 unor Charles Dickens (Poveste Paris, Silvia Kerim este solicitat` pentru scen` câteva comedii (Bunica Alb`, Poarta de sticl` ]i de Cr`ciun) ]i P.L. Travers (Mary s` realizeze – împreun` cu colega muzicale. Ata]at` universului Inima pove]tii). Silvia Kerim s-a Poppins) dar ]i ale lui Anthony 176 K

Feek (Tunelul de la Arlberg) ]i Ponica – o legend` (Ed. Doina, Fékéte Gyula (Moartea doctoru- 1999), evocare plin` de farmec a lui). De notat faptul c` unele c`r\i uneia dintre profesionistele artei ale autoarei au fost traduse în noastre cinematografice – cre- L limbile englez` ]i francez`. atoarea de costume Hortensia Cartea-omagiu închinat` de Georgescu. Cartea m`rturise]te la leon Gheorghe Gheorghe N. Leon a fost cunoscuta actri\` Marina Vlady fiecare pagin` sentimentul nece- membru al Consiliului de Admi - fostului ei so\ – fascinantul sarei solidarit`\i intelectuale, nistra\ie al SRR (1938-1940 ]i Vladimir Vîso\ki – a ap`rut tot în manifestat la bine ]i la greu într- 1941-1942), ca ]i al comitetului echivalarea fidel` a Silviei o Românie supus` abuzurilor de direc\ie (1942-1943-1944). Kerim. (E vorba de Vladimir sau istoriei. Un sentiment la a c`rui Contribu\iile sale publicistice zborul întrerupt – Ed. Minerva, construc\ie, Silvia Kerim a con- au fost legate de specializarea 1993). tribuit prin c`r\ile ]i prin emisiu- economic` pe care o de\inea. A O not` aparte în bibliografia nile sale radiofonice. conferen\iat despre Corpora\iile autoarei o introduce volumul de alt`dat` (Universitatea radio din 11 aprilie 1948) ]i a îndemnat N`scut la 25 aprilie 1888 la tineretul s` îmbr`\i]eze Profesi - Ia]i. Decedat în anul 1949. Studii unile economice (2 iulie 1939). În de drept la Universitatea din Ia]i. 1940 (12 februarie) a conferen\iat V Doctor în economie politic` ]i fi- despre Economia na\ional` ]i U nanciar` la Jena (1914). Dup` în- solidaritatea na\ional`. Adept al fiin\area, în 1919, a Universit`\ii corporatismului ]i al coopera\iei, Daciei Superioare din Cluj, nu s-a sfiit s` denun\e Erezia co- func\ioneaz` un timp ca profesor munist` (Universitatea radio agregat la Facultatea de Drept de din 30 septembrie 1941). aici, devenind la 1 ianuarie 1926 C`r\ile sale au analizat efectul profesor titular. A fost pre]edinte factorilor politici asupra econo - al Asocia\iei Economi]tilor miei: Bosnia ]i Her\egovina sub Români ]i a de\inut func\ii minis- st`pânirea monarhiei austro-un- teriale (secretar general ]i sub- gare (Bucure]ti, 1914), Imperia - secretar de stat la Ministerul In- lismul ]i echilibrul economiei dustriei ]i Comer\ului). Raportor mondiale (1923), Socialismul ]i al bugetului statului ]i – din au- individualismul economic (1923). gust 1936 – cenzor la Banca Fost deputat liberal, G. N. Na\ional`. Leon a înf`\i]at Politica econo - 178 l l 179 mic` a Partidului liberal într-o sofiei lui Jacques Maritain. Per- istoria recent` începuse s` fie tot spectacolele radio cu public bro]ur` din 1932. sonalitate energic`, a înfiin\at mai vizibil, Corneliu Leu public` Cabaret politic. teatrul na\io - Interesant` înc` – sub aspect dup` 1990 Funda\ia „Episcopul Romanul unei zile mari (prima nal radiofonic îi prezint` câteva documentar – este sinteza sa din Grigorie Leu“ ]i Consf` tuirea edi\ie în 1979, cea de-a doua în piese, precum omul succesului 1924, Istoria economiei publice Na\ional` a Intelectualilor de la 1984) încercând s` aduc` unele – 1993, Generalul ]i g`inarul – în România. sate, a relansat, în 2001, revista clarific`ri legate de evenimentele 1996 ]i d`m`roaia story – „Albina“. Voca\ia sa de „ctitor“ a de cotitur` din august 1944. 1997. determinat apari\ia în 1967 a pos- Dup` 1990 Corneliu Leu a Prin multe din lucr`rile sale tului Radio Vacan\a, a Editurii do vedit o remarcabil` capacitate publicate dup` 1990 ori difuzate Eminescu (1969) ]i a Casei de de adaptare la condi\iile oferite la Radio, Corneliu Leu s-a leU Corneliu filme nr. 4. de tranzi\ia economic`, înfiin\ând dovedit un observator lucid al Anii petrecu\i la Radio au fost Casa de Editur` ]i Produc\ie noii etape istorice pe care o str` - se pare decisivi pentru formarea Audio-Video-Film „Realitatea“ bate, sincopat, România. Noile sa jurnalistic` ]i literar`. Pove- ]i câteva organiza\ii non-guver- realit`\i politice ]i sociale sunt stirile radiofonice (1950) ale au- namentale cu scop cultural. În înf`\i]ate cu mult umor ]i tandr` torului aveau s` stea la baza ac- acela]i timp ]i-a continuat de- ironie. Absen\a unor accente sar- tivit`\ii sale literare de peste o mersul literar publicând c`r\i pre- castice nu scade din farmecul jum`tate de veac. Primele c`r\i cum De groaz` ]i de râs (1991), acestor crea\ii apar \inând unui sunt marcate de canoanele vremii Poetul ca o floare (1992), Dru- om a c`rui caracteristic` esen\ial` (Ochiul Dracului – 1956, Vârsta mul spre Damasc (1995), Am- o constituie cordia litatea. Ar fi de de aur – 1958, Cu mâinile noas- intiri din Casa Scriitorilor (din dorit ca, al`turi de Amintirile din Scriitor prolific (dar niciodat` tre – 1961, Viitorul al II-lea – 2002, cartea ce parafrazeaz` un Casa Scriitorilor, memorialistica prolix) Corneliu Leu s-a n`scut la 1963). Romanul Puterea – din cunos cut roman dostoievskian în lui Corneliu Leu s` cuprind` ]i 21 iulie 1932 la Medgidia, de- 1964 – inspirat din realit`\ile de ideea consemn`rii extinc\iei unei amintirile sale din Casa Radio. Ar butând la doar 16 ani cu nuvele ]i ruptur` din societatea româ neas - bresle cândva respectate, spul- exista astfel câteva m`r turii povestiri în gazete din Bucure]ti c` de dup` r`zboi s-a bucurat de berate de „hora tranzi \iei“). esen\iale despre istoria unei ]i Constan\a. Înc` adolescent, un notabil succes, f`când obiec- Scriitorul care, înc` adoles- jum` t`\i de secol din via\a unei devine reporter la Radiodifuzi- tul unei ecraniz`ri. Au urmat cent fiind, intra la jum`tatea se - institu\ii pe care Corneliu Leu a unea Român`. Studii filo logice ]i Via\a particular` a lui Constant colului XX pe por\ile Radioului, cunoscut-o în multe din compar- de ziaristic`. Biblio gra fia sa im- Hagiu (roman, 1967), Dreptul la avea s` se întoarc` la senectute în timentele sale, marcând tensiu- presionant` ni-l recoman d` drept dragoste (nuvele, 1968), Femeia institu\ia din str. General Ber - nile mai vechi sau mai noi ale prozator, dramaturg, scenarist, cu ochi alba]tri (roman, din thelot, în calitate de colaborator unei alte bresle, care nici ea nu se eseist ]i, mai nou, cercet`tor al 1970, reeditat ]apte ani mai târ - permanent. Sus\ine cu aplomb simte prea bine. Ata]a mentul de o personalismului, preocupat de ziu). Într-un moment în care in- jur nalistic rubrica s`pt`mânal` via\` al autorului fa\` de radioul impunerea în România a filo - teresul pu blicului cititor fa\` de C`su\a po]tal` 33 ]i înfiin\eaz` na\ional dovede]te c` puterea 180 l l 181 acestuia r`mâne una esen\ial`, 6000 (]ase mii) de emisiuni, gru- disco Ghid rock menit s` in- cez` programe culturale, precum: dezvoltând deopotriv` resurse ro- pate în ciclurile jazz-forum, struiasc` tineretul de acum circa Pagini de literatur` român` mantice ]i solu\ii pragmatice. jazz lexicon, jazz ]i swing, dou` decenii asupra unui feno - (din 1997 divizate în dou` rubrici: jazz în spectacol, discografia men muzical ce a marcat gene - Via\a în versuri ]i Via\a în marilor interpre\i de jazz, ra\iile de la sfâr]itul secolului proz`). Din acela]i an prezint` stereo jazz. Chiar ]i în radiopro- XX, la fel de semnificativ pre- actualitatea francofon` din Ro - lUnGU Florian gramele cu plaj` de cuprindere cum marcase jazzul, la începu- mânia ]i Cafeneaua francofo - vast`, precum Izvorul nop\ii ]i turile ace luia]i veac, genera\ia nilor. A tradus din dramaturgia estrada duminical`, jazzul ]i-a bunicilor lor. româneasc` în „Revue Rou maine“ p`strat locul s`u prioritar. Se texte de Dumitru Solomon poate afirma, f`r` teama de a (Socrate), Iosif Naghiu (Grup de gre]i, c` – m`car în aria noastr` orbi într-o sal` de cinema) etc., ]i geografic` – emisiunile lui Flori- lUtIC Ioana poezie româneasc` în „Cahiers an Lungu au contribuit la clasi- bleus“, admirabila publica\ie edi- cizarea acestei muzici cu r`d`cini tat` în Fran\a de regretatul scri- afro-americane, n`scut` la în- itor Dominique Daguet. O an- ceputul secolului XX în comu- tologie în limba francez`, Les N`scut la 5 ianuarie 1943 la nit`\ile negre ]i creole din Sudul grands poètes roumains du XIX-e Bucure]ti. Absolvent al Conser- SUA, oferind o materie sonor` et du XX-e siècles, ap`rut` în vatorului de Muzic` „Ciprian Po- impresionant`, supus` în mare 1992 la Editions Le Théron rumbescu“ din Bucure]ti (sec\ia m`sur` geniului improvizatoric Puyméras – Fran\a, s-a bucurat compozi\ie), promo\ia 1966. Din al interpre\ilor. Mul\i dintre de harul de traduc`tor al Ioanei 1967 lucreaz` la Radiodifuziunea ace]tia au fost trata\i în veritabile Lutic. Totodat`, a tradus din N`scut` la 26 octombrie 1939 Român`, redac\ia emisiunilor monografii radiofonice (King francez` în limba român` cartea în capitala Belgiei – Bruxelles, muzicale. A impus una din di- Oliver, Louis Armstrong, Johnny lui Pierre Rousseau, C`l`torie la Ioana Lutic (în acte: Roza-Claire- mensiunile cele mai populare ale Dodds, Lionel Hampton, Ella cap`tul ]tiin\ei – ap`rut` în 1972 Jeanne Lutic) a absolvit Facul- programelor de profil prin ata]a - Fitzgerald, Charlie Parker, Dizzy la Editura Minerva în populara tatea de Filologie – Universitatea mentul s`u de durat` fa\` de jazz. Gillespie, Ray Charles, John colec\ie „Biblioteca pentru to\i“. Bucure]ti (sec\ia limba ]i litera - Competen\a în materie l-a trans- Coltrane etc.) – de acest Dou` decenii mai târziu, numele tura francez`). Din 1962 lucrea z` format într-o legend` româneasc` împ`timit al genului care, proba- traduc`toarei era întâlnit pe pagi- la Radiodifuziunea Român`, a acestui gen de muzic` apar - bil c`-]i va tip`rit cândva textele na de gard` a romanului de aven- redac\ia emisiunilor pentru str`i - \inând secolului XX. Din 1970 – (numeroase) consacrate jazzului. turi Merge, San Antonio, apar - n`tate (dup` 1990 Radio Româ- când debuta cu emisiunea de Deocamdat`, Florian Lungu \inând (evident), enigmaticului ]i nia Interna\ional). Realizeaz` autor jazz românesc ]i pân` azi, este autorul (în colaborare cu atât de cititului azi – San Antonio pentru emisiunile în limba fran - Florian Lungu a realizat circa Daniela Caraman-Fotea) unui (Fr. Dard). m 183

A fost unul dintre prietenii Adrian Maniu era în literatura apropia\i ai poetului Horia Fur- român` cazul în oglind` al lui tun` (cel care, în poema inaugu- Théophile Gautier care, dup` M ral` din 1 noiembrie 1928, so- aprecierea lui Gustave Lanson cotea radioul drept „un suflet „picteaz` pe email ]i graveaz` în mAnIU Adrian consacrate de Adrian Maniu unor nou“), al`turi de care (]i de Ion pietre pre\ioase“ (aluzie la titlul autori precum Alexandru Davila Pillat) se aflase în timpul primu- celebru al unei c`r\i de poezii a (26 iunie 1929), Gala Galaction lui r`zboi mondial editând lui Th. Gautier). Adev`rul este c` (17 iulie 1929) ]i Nicolae Iorga „Flac`ra“ (1916). Scriitorul Adri- o bun` parte din versurile lui (18 iunie 1931) li se adaug` cele an Maniu se afirmase de tim- Adrian Maniu sunt ele însele plastice închinate lui Theodor puriu, prin volumul de poeme în Émaux et Camées, dar în afara Pallady (Universitatea radio, proz` Figurile de cear` (1912), aerului impersonal al autorului 12 martie 1931) sau prezent`ri urmat în 1915 de poemul Sa- francez. Dimpotriv`, la poetul ale unor grupuri de expozan\i lomeea. Dup` primul r`zboi român avem chiar o supralicitare (Salonul de desen Alb ]i Negru – mondial, se va consacra un timp a eului, a subiectivit`\ii. Pentru a 11 octombrie 1930, Expozi\iile de teatrului, revenind îns` la poezie nu mai vorbi de mistica asumat`, N`scut la 6 februarie 1891 la pictur` – în Universitatea radio prin Lâng` p`mânt (1928) ]i transformându-l – dup` calificata Bucu re]ti. Decedat în ora]ul din 18 decembrie 1930 sau Anul Drumul spre stele (1930). (Din opinie c`linescian` – în „primul natal la 20 aprilie 1968. Licen\iat care a trecut în art` – în Univer- acest volum va citi, de altfel, la poet bizantinist, precedând cu un al Facult`\ii de Drept din Bu- sitatea radio din 31 decembrie emisiunea Universitatea radio deceniu pe Blaga“. F`r` a fi mar- cure]ti (1913). Fondator – împre- 1931). A vorbit de la microfon din 28 decembrie 1930). Volumul cat de fervoarea religioas` a un` cu Cezar Petrescu ]i Gib despre Gravura româneasc` în de Versuri (1935) – socotit de „iconarilor“ de mai târ ziu, Adrian Mih`escu, la Cluj, în 1921 – al lemn (3 noiembrie 1929) ]i de- autor drept edi\ie definitiv` – Maniu a reprezentat pro iec\ia revistei „Gândirea“. Inspector al spre Arta copiilor (17 iulie 1930) încheia practic ]i cariera liric` a unei anume spiritualit`\i a locu- Artelor în ministerul de resort sau despre În\elegerea icoanelor acestui important poet al primei lui, preocupat fiind de „în\ele - (1928-1946) a de\inut – între (3 noiembrie 1929) ]i Pictura jum`t`\i a secolului XX. gerea icoanelor“ (ca în amintita 1930-1933 – ]i func\ia de direc- bisericeasc` (Universitatea Dup` 1965, scrierile sale conferin\` radiofonic` din toam- tor al programului vorbit de la radio din 28 martie 1933). A aveau s` fie retip`rite, f`r` a mai na anului 1929) ]i de trans- Radio Bucure]ti. A fost ]i unul prefa\at emisiuni muzicale, pre- stârni îns` entuziasmul criticii. miterea, mai departe, prin cuvânt dintre primii (]i cei mai activi) cum Valsuri de johann strauss Poezia sa pictural` (Ut pictura a mesajului dobândit prin medi- conferen\iari. A citit, de aseme- (29 iulie 1930) ]i a omagiat prin poesis!), grea de imagini, venea – ta\ie. nea, deseori din lucr`rile sale li - versuri vibrante amintirea regelui dup` judecata lui G. C`linescu – Peisajele sale lirice se a]eaz` terare (12 martie 1929, 4 august întregitor de \ar` (Închinare întru din reful`rile de artist plastic ale – al`turi de cele ale lui Ion Pillat 1929). Medalioanelor literare amintirea Regelui Ferdinand). autorului. Pentru marele critic, ]i de „priveli]tile“ lui B. Fun- 184 m m 185 doianu – între bijuteriile genului: mAnolAChe laura liza modelului cultural al epocii De asemenea, mai multe par- „... ierburi rouate ]i flori cresc respective. În seria Casete muzi- tituri ale compozitoarei au fost printre tulpine,/ trece, aur ]i fum, cale duminicale (1984-1995) a tip`rite de Editura Muzical`, un roi de albine...“ înf`\i]at istoricul unor institu\ii dobândindu-]i astfel dreptul de Cele dou` lucr`ri dramatice muzicale ]i personalitatea unor liber acces spre s`lile de con- scrise în anii ’20-’30 (me]terul – mari creatori români. certe. 1922 ]i lupii de aram` – 1929) Este alc`tuitoarea edi\iei au f`cut obiectul unor adapt`ri Geor ge Enescu: Interviuri (Edi- radiofonice izbutite. tura Muzical`, vol. I, 1988 – vol. Cea dintâi – pus` în und` de II, 1991) ]i – împreun` cu Nadia regizorul Constantin Moruzan – a Tozlovan – editoarea lucr`rilor mArChI} Adrian avut premiera la 10 decembrie N`scut` la 11 mai 1959 la Simpozionului Interna\ional de 1973, în rolurile principale fiind Bucu re]ti. Absolvent` a Conser- Muzicologie George Enescu distribui\i Corrado Negreanu, vatorului de Muzic` „Ciprian Po- (Edi tura Muzical`, 1991). Trei Nicolae Neam\u-Ottonel, Fory rumbescu“, dublu licen\iat` (în volume de autor: Amurgul evului Etterle ]i Dinu Ianculescu. muzicologie, 1982 ]i în com- tonal (Editura Muzical`, 2001) ]i pozi\ie, 2002). Între 1984 ]i 1995 Cea de-a doua – mult mai }ase portrete de compozitori a lucrat la Radiodifuziunea Ro - cunoscut`, de altfel –, în adap - români (Editura Muzical`, 2002) mâ n`, redac\ia emisiunilor muzi- tarea lui Vlaicu Bârna ]i în regia ]i Rogalski, poet al culorii sonore cale. În prezent, conferen\iar la (Ed. „Casa Radio“, 2004) o a]az` lui Titel Constantinescu, a fost Uni versitatea Na\ional` de Muzi - pe Laura Manolache între muzi- difuzat` întâia oar` la 26 martie c` din Bucure]ti. Stagiul de peste cologii de marc` ai genera\iei 1980. Succesul înregistrat la pu - N`scut la 27 august 1957 în un deceniu – efectuat în sec\ia de sale. Autoarea este ]i o compozi- bli cul ascult`tor a determinat re- localitatea Suciu de Sus, jude\ul muzic` simfonic` ]i de camer` a toare în plin` afirmare, mai multe Maramure]. Absolvent al Facul - luarea ei de nenum`rate ori. În redac\iei muzicale – s-a soldat cu din crea\iile sale fiind înregistrate t`\ii de Jurnalistic` – Universi- rolurile principale au fost dis- realizarea câtorva cicluri semni- în studiourile Radiodifuziunii tatea Bucure]ti, 1991. Corespon- tribui\i Adela M`rculescu ]i Cor- ficative: repere ale simfonis- Române (Cvartetul de coarde, nel Coman. mului românesc (1987-1992) ]i 1998; Sonata pentru pian – 1997; dent pentru jude\ele Maramure] Prin cele dou` spectacole ra- metamorfoze ale crea\iei muzi- trioul Priviri pentru vioar`, clari - ]i Satu-Mare, lucreaz` la Soci- diofonice – opera dramatic` a lui cale (1993-1995), acesta din net ]i pian – 1999; piesele Himera etatea Român` de Radio difu - Adrian Maniu a continuat s`-]i urm` investigând din punct de apelor – pentru patru percu\io - ziune din octombrie 1992. Reali - arate vitalitatea, a]a cum poezia vedere stilistic o bun` parte din ni]ti – 1999 ]i Himera aerului – zeaz` zilnic transmisii ]i core- sa face adesea obiectul unor emi- crea\ia muzical` european` (sec. pentru patru fagoti]ti – 2003), sponden\e din zona de compe- siuni literare. XIX-XX) prin comentarea unor îmbog`\ind portofoliul redac\iei ten\` ]i – în func\ie de eveni- opusuri de referin\` ]i prin ana - de profil. mente – coresponden\e din co- 186 m m 187 munit`\ile române]ti din regiunea mArCU Alexandru torilor personalit`\i ale vie\ii cul- A ini\iat ]i sus\inut la Radio Transcarpatia (Republica Ucraina). turale italiene dar ]i raporturile Bucure]ti o rubric` special`, con- Este autorul lucr`rii Din isto- oamenilor de cultur` români cu sacrat` Actualit`\ii italiene, ria presei române]ti – „Graiul spiritualitatea italian`. Între ze- g`zduit` sub genericul Univer- Maramure]ului“ din Sighet – cile de contribu\ii pe aceast` sit`\ii radio. Erudi\ia eminentu- 1932-1940 (Editura Drago] Vod` tem` amintim confe rin\ele: Ro- lui italienist i-a permis s` identi- din Cluj-Napoca, 2002). Intere- manticii no]tri ]i lite raturile fice Reflexe de istorie româneas - sant` pentru istoricii presei locale apusene: Alecsandri ]i Elena c` în pictura Rena]terii ]i s` ]i pentru studen\ii academiilor de Negri (Universitatea radio din înf`\i]eze pe larg Cr`ciunul latin. profil, lucrarea dobân de]te o mai 15 aprilie 1930), Alecsandri – Simpatia sa pentru regimul fas- larg` atrac\ie datorit` contextului am basador pe lâng` regele Ital- cist al lui Mussolini ]i faptul c` a istoric evocat, marcat tragic de N`scut la 31 decembrie 1894 iei (Universitatea radio – 20 de\inut unele dreg`torii în regi - cedarea Transilvaniei de nord- în localitatea Burdujeni, jude\ul mai, 1930), Logof`tul Dinicu Go- mul Antonescu (a fost ministru vest c`tre Ungaria ca urmare a Boto]ani. Decedat în anul 1955 lescu, c`l`tor în Italia (Universi- subsecretar de stat al Propagan- Dictatului de la Viena (30 august în deten\ie politic`. Licen\iat al tatea radio, 9 ianuarie 1932), dei Na\ionale între 1942-1944) 1940). O documentare solid` re- Facult`\ii de Litere din Bucure]ti Activitatea diplomatic` a lui aveau s`-l conduc` – dup` r`zboi pune în valoare o publica\ie care (1919). Studii la }coala Român` Alecsandri în Italia (Universi- – în temni\ele comuniste – unde a jucat un rol esen\ial într-un \inut din Roma (director Vasile Pâr- tatea radio, 28 martie 1934), Un []i încheie, brutal, existen\a. al României Mari locuit de mai van) între 1922-1924 ]i doctorat moment la mormântul lui B`lces- Opera sa literar`, extrem de multe etnii, pe care istoria le-a în literatura italian` la Floren\a. cu (Universitatea radio, 9 bogat`, este concentrat` în terito- a]ezat într-o vatr` comun`. Profesor la catedra de literatur` noiem brie 1934), Simion B`r nu - riul italienisticii. Dante ]i spiritul italian` a Universit`\ii din Bucu - \iu – student la 45 de ani în Italia latin (1919) deschide seria inter- re]ti (din 1928) ]i decan al Facul - (Universitatea radio, 25 august feren\elor culturale ce l-au pre- t`\ii de Litere ]i Filosofie (1941). 1935). ocupat aproape obsedant. A cer - Între 8 mai ]i 5 decembrie A indicat influen\a lui N. cetat cu osârdie prezen\ele româ - 1941 a fost membru al Consiliu- Machiavelli asupra lui I. L. Cara- ne]ti în peninsul` (Alecsandri, lui de Administra\ie al SRR (sub giale ]i a consacrat eminente Simion Marcovici, Eminescu) pre]edin\ia lui Ion Petrovici). Co- analize lui Gabriele D’Annunzio, consacrând subiec\ilor veritabile laborarea sa cu Societatea Luigi Pirandello, Giovanni Papi- monografii ale conect`rii lor la Român` de Radiodifuziune era ni ]i Graziei Deledda. A prezentat respira\ia culturii italiene. A adus mai veche, Alexandru Marcu ascult` torilor români diverse documente inedite din arhivele fiind unul dintre primii colabora- insti tu\ii italiene ]i a alc`tuit veri - romane despre S. B`rnu\iu, Al. tori permanen\i ai postului na\io - tabile monografii unor regiuni Papiu Ilarian ]i Iosif Hodo] la nal de radio. A prezentat ascult` - din peninsula italic`. studii în Italia (1935). O mare 188 m m 189 aten\ie a acordat-o Rena]terii: binemeritat` fa\` de cultura mArICA Valentin afective“ ale românilor din afara Figuri feminine din Rena]tere român`, ci este ]i o cuvenit` adu - grani\elor. Ciclul de emisiuni (1939), Realitate ]i art` în cere-amin te a celui care a fost Acas` – realizat la Bato], jud. Rena]tere (1941), Valoarea artei Alexandru Marcu, unul dintre Mure] ]i la Biertan, jud. Sibiu – în Rena]tere (1942). A publicat gigan\ii culturii române]ti, pe i-a adus distinc\ii ale Festivalului Curs despre Dante ]i Petrarca umerii c`ruia «piticii se ca\`r`» de Radio ]i Televiziune de la (1935-1936) ca ]i Corso di lette - pentru a privi departe...“ Ujgorod, Republica Ucraina (Pre - ratura italiana. Letture scelte Din p`cate, Alexandru Marcu miul pentru cel mai bun prezenta- dalle origini ai giorni nostri r`mâne un mare c`rturar ne- tor – 2000 ]i Premiul pentru înalt (Curs de literatur` italian`. Lec- cunoscut. A]a cum necunoscute profesionalism 2001). Desf`]u - turi alese de la începuturi pân`-n r`mân ]i împrejur`rile mor\ii r`rile practice în zona radiofoniei zilele noastre, 1943) ]i un prim sale, în 1955. Dup` Cicerone Ioa - N`scut la 9 decembrie 1949, au fost completate de cele teore - volum din Istoria literaturii ita - ni \oiu, dispari\ia s-ar fi produs la în satul Zoreni, jude\ul Bistri\a- tice, autorul fiind ]i cadru didac- liene (1944). închisoarea V`c`re]ti, dup` – un N`s`ud. Absolvent al Facult`\ii tic universitar, cu preocup`ri con- Alexandru Marcu a tradus în alt memorialist – Nistor Chio - de Litere (specialitatea român`- stante de definire a jurnalismului limba român` zeci de opere lite - reanu – Al. Marcu ]i-ar fi aflat italian`) ]i al Facult`\ii de Filo - contemporan. Astfel, Linia de rare (romane, piese de teatru) sfâr]itul în temni\ele de la Aiud... sofie a Universit`\ii „Babe]- contur (Editura Tipomur, 2001) semnate de mari scriitori italieni Oricum, opera marelui italie - Bolyai“ din Cluj-Napoca. Doctor cuprinde, pe lâng` câteva intere- (Carlo Goldoni, Vittorio Alfieri, nist, atât de legat de destinele Ra- în filologie (teoria literaturii). sante interviuri radiofonice, ]i G. D’Annunzio, Giovanni Papini, diodifuziunii, a]teapt` o valorifi- Realizator de emisiuni, editor ]i pagini de sociologie a interviului. Luigi Pirandello). care pe potriva staturii sale de produc`tor la Studioul de radio Spirit critic activ, Valentin Mari- O carte de succes a autorului excep\ie. Târgu-Mure]. Debuteaz` cu eseul ca a cercetat „pericolele în comu- a fost Conspiratori ]i conspira\ii Literatura ca r`spundere, în nicarea radio“, ca ]i „deprecierea în epoca rena]terii politice a coloanele sonore ale emisiunii valorilor stilistice ale limbii României (1848-1871) – scris` revista radio de cultur` ]i art`, române în emisiunile radio“, ori în 1930 la Padova ]i Cortina angajându-se ulterior în ilustrarea „dilemele lingvistice“ ale dome- d’Ampezzo, tip`rit` în acela]i an diferitelor genuri radiofonice. niului analizat. Studiul s`u Publi - la Bucu re]ti ]i care avea s` fie Emisiuni de copii, tineret, de ac- cistica eminescian` ]i publicisti- reeditat` în anul 2000 la Cartea tualit`\i dar, mai ales, cu profil ca de azi, prezentat la seminarul Româneasc`, prin grija scriitoru- cultural au fost semnate de-a lun- de jurnalism cultural „Anul Emi- lui Eugen Uricaru, el însu]i ita - gul a trei decenii de acest c`rturar nescu“ de la Muzeul Literaturii lienist ]i care – în postfa\` – con- subtil, preocupat de „ecologia Române, publicat în Manual de sidera c` „reeditarea acestei limbii române“, de „bog`\iile fol- jurnalism cultural (Editura Cer- lucr`ri nu este doar o «restitutio» clorice“ ale zonei, de, geografiile consin – 2000), fixeaz` repere 190 m m 191 axiologice necesare într-o vreme mArIn Constantin tinc\ii, precum cele oferite de tarul de singur`tate (posibil` în care necunoa]terea în profun - Funda\ia Crescent (1991), ziarul parafraz` la Proprietarul de po- zime a marilor repere profesio - „Evenimentul zilei“ (1992), duri al conjude\eanului s`u cele- nale de c`tre tinerii jurnali]ti le Funda\ia „Dimi nea\a“ (1993), brissim – poetul Mircea Dinescu) poate submina primejdios voca\ia. Societatea Zia ri]tilor din Româ- este dovada cert` a unei modi - Membru al Uniunii Scriitori - nia (Premiul „Pamfil }eicaru“ – fic`ri de registru. Contactul dis- lor din România, Valentin Marica 1994), Fun da\ia „Adrian P`unes- continuu cu lumea satului, „c`de - este autorul mai multor volume cu“ (1995), Funda\ia „Ultima rea în lume“ ]i câteva recente de versuri ce marcheaz` un teri- or`“ (2002). c`l`torii în spa\ii ceva mai dep`r - toriu liric distinct. Bibliografia sa Marin Constantin este autorul tate au indus ideea unei desprin - consemneaz` volumele: Metanii mai multor volume de versuri – deri de matc`. Contactul anteic (1997), Vecernii (1998), Laguna N`scut la 19 ianuarie 1952 în Mierea p`mântului (1976), Când de demult, aparent ireversibil, s-a umbrei ]i Secant` la ochiul mi- comuna Fierbin\i, jude\ul Ialo- cerne blând lumina (1979), Ve]ti dovedit o iluzie, ca în cazul mozei (1999) – toate ap`rute la mi\a. Absolvent al Facult`\ii de m`runte din s`tuc (versuri pentru poe\ilor evoluând de la ruralism Editura Cezara. Apoi, Cruci în Ziaristic`, promo\ia 1982. Repar- copii – 1982) ]i Proprietarul de la hiperciviliza\ie. Pierzându-]i de]ert (Editura Veritas, 2000 – tizat la Televiziunea Român`, re- singur`tate (2002) – dar ]i al eticheta de „poet al satului“ Marele premiu la concursul alizeaz` – între 1982-1985 – emi- unei c`r\i de interviuri (Convor- Marin Constantin r`mâne, pur ]i na\ional de poezie „Ion Minules- siunea studio t (împreun` cu re- biri incomode – 1992). Despre simplu, poet... cu“), Ziua Canonului (Editura gretatul Ioan Pop Simion). Din autor au scris elogios confra\i Tipomur, 2001), În naosul râului 1985 pân` în prezent a lucrat (cu cunoscu\i, precum Tiberiu Utan, (Editura Tipomur, 2002) – care, o scurt` întrerupere) la Societatea Lauren\iu Ulici, Constan\a Buzea, al`turi de Aluviuni-Alluvia (Edi- Român` de Radiodifuziune unde Adrian P`unescu, Ana Blandiana, tura Dacia, 2000) împlinesc efi- a realizat în redac\ia Programului Matei Vi]niec... Înc` de la debut, gia acestui poet delicat ]i erudit III turist-club ]i, dup` 1990, ci- a fost salutat drept un poet vita - totodat`. Aceasta din urm`, clul eroii tineri ai revolu\iei. list, un autor al Câmpiei Române, masiv` antologie de autor în Din 1999 este coordonatorul cultivând o liric` tonic`, de cele- edi\ie bilingv` româno-englez` sec\iei de coresponden\i locali ai brare a locului na]terii. S-a pus în (traducerea apar\ine anglistului SRR. Emisiunea Convorbiri in- circula\ie chiar imaginea unui prof. Virgil Stanciu) exprim` comode a reunit la microfon Ese nin autohton, gra\ie spon- „gândul c`runt“ al unui poet pen- peste 1000 de personalit`\i din taneit`\ii sale lirice manifeste. tru care „r`suflarea/e ca un strig`t toate sferele vie\ii politice ]i so- Energia frust` a lui Marin Con- de disperare/pe când o frunz` se ciale române]ti. De altfel, pres- stantin din primele c`r\i avea s` desprinde/s`-\i fie pleoap`“. ta\ia moderatorului-realizator a sublimeze cu vremea într-o ne- fost r`spl`tit` de mai multe dis- sofisticat` melancolie. Proprie - 192 m m 193 mArIn traian cursurile radiofonice (drume\ii mAVrodIn Alice români (Sabin Dr`goi, Filip veseli) completeaz` fi]a radio- Laz`r, Alfonso Castaldi). În pe- fonic` a lui Marin Traian. Activi- rioada 1991-1996 a asigurat al` - tatea sa editorial` a început în turi de Maria Ioina – politica de anul 1955, când tip`re]te prima schimburi muzicale cu str`i n` - carte pentru copii, Iepura]ul |up tatea a Radiodifuziunii Române la Editura Tineretului, unde îi vor în cadrul Direc\iei de rela\ii inter- fi publicate ]i alte titluri destinate na\io nale, schimburi muzicale cu aceleia]i categorii de vârst`: str`in` tatea ]i impresariat artistic Ocolul lumii... în cinci minute, Se (DRISI), contribuind eficient la înal\` o cas`, Haz de necaz. schimbul de valori muzicale. A Dup` volumul }i cu Bobi\` zece N`scut la 12 martie 1932 la N`scut` la 4 noiembrie 1941 reprezentat institu\ia la manifes - (1969), Marin Traian abordeaz` Bucu re]ti. Absolvent al Facult`\ii la Bucure]ti. Absolvent` a Con- t`ri interna\ionale de profil, de de Limba ]i Literatura Român` în umorul „pentru oameni mari“ în servatorului de Muzic` „Ciprian unde a realizat coresponden\e anul 1970. În 1948 a fost angajat spectacole jucate pe scena unor Porumbescu“ din Capital`. Între teatre bucure] tene (Teatrul „C. speciale ]i radioreportaje (ex. la Radiodifuziunea Român` (ser- 1965-1998 lucreaz` ca realizator T`nase“, Ansamblul „Rapsodia Fes tivalul de la Chaise-Dieu, ori viciul teatral) pentru ca, cinci ani de emisiuni la Radiodifuziunea mai târziu, s` fie deta]at la Român`“) ori în divertismente de Musicora-URTI-Paris). Român`. Principalele cicluri mu - redac\ia emisiunilor pentru copii televiziune precum Zig-zag în Alice Mavrodin este autoarea zi cale au fost direc\ionate pe isto- ]i tineret. În anul 1967 este numit farfuria zbur`toare (cu Radu monografiilor Giuseppe Verdi ria muzicii (muzica francez` de ]ef al sec\iei de satir` ]i umor, de Beligan ]i Stela Popescu, prezen- (Editura Muzical`, 1970) ]i Jean- unde, în anul 1973, se transfer` la tat ]i premiat la festivalul de pro- la Lully la Rameau) ]i pe inter- Philippe Rameau (Editura Muzi- TVR. Pensionat în 1991, este fil de la Monte Carlo). Pentru pretarea dirijoral` (stil ]i perso - cal`, 1974), lucr`ri documentate numit la sfâr]itul anului 1993, telespectatorii mai vârstnici, na litate la marii ]efi de orches - despre via\a ]i opera celor doi prin Hot`râre de Guvern, mem- Marin Traian r`mâne autorul An- tr`). Practica de analiz` muzical` mari muzicieni, cu o ampl` des - bru al Consiliului Na\ional al Au- tologiei umorului românesc ]i – efec tuat` în Fran\a cu Igor chidere asupra epocii în care au diovizualului, în temeiul expe- mai ales – al ciclului Un zâmbet Markevitch a îmbog`\it universul activat ace]tia. Informa\ia bogat` rien\ei dobândite în media elec- pe 16 mm, care i-a atras, din pri - profesional al lui Alice Mavro - ]i precizia analizei i-au asigurat tronice. În perioada petrecut` la cina sarcasmului s`u, inconve - din, care avea s`-i consacre mare- muzicologului Alice Mavrodin Radio a scris ]i regizat sute de nabil oficialit`\ii, diverse sanc - lui dirijor câteva studii substan - un loc de prestigiu în rândurile is- scenete, schi\e umoristice, sce- \iuni administrative. Al\ii, pre- \iale (dou` din ele au ap`rut în toricilor ]i criticilor muzicali. narii pentru copii, basme – dintre cum Ilya Ilf au p`\it-o înc` ]i mai anul 1980 în paginile revistei lon- care unele au fost înregistrate pe r`u, îndr`znind s` critice tarele doneze de specialitate „Tempo“). discuri Electrecord. Spectacolele unui sistem politico-social ce se A consacrat, de asemenea, câteva cu public, anchetele sociale ]i con - autodeclarase perfect... docte meda lioane compozitorilor 194 m m 195 m~nUCeAnU Vasile nate de Vasile M`nu ceanu se mâ}leA Ana melInte }erban num`r`: Palatul prim` verii (1960), Jurnal de bord (1962), Alarm` la „col\ul viu“ (1963), Anul întâi (1964), Arca lui Noe (1968), Comoara regelui Dro - michet (1970), Capcana (1971), Împ`ratul Nimeni (1972), Jun - gherul de argint (1973), Motanul vr`jitor (1974), Logof`tul Dragu (1975), Perla Diavolului (1976). N`scut la 2 octombrie 1928 la Inspirate din imediata realitate N`scut` la 3 februarie 1938 în N`scut la 16 martie 1939 în Ploie]ti. Studii neterminate la sau din vechi legende române]ti, localitatea Suceveni, jude\ul Ga - localitatea Balda, jude\ul Mure]. Facultatea de Filosofie din Bucu - c`r\ile lui Vasile M`nuceanu (ca - la\i. Decedat` la 31 decembrie Absolvent al Facult`\ii de Filolo- re]ti. În 1960 se angajeaz` la Ra- talogate de istoricul literar Mari- 1980. Absolvent` a Facult`\ii de gie – Cluj, promo\ia 1964. De la diodifuziunea Român`, având în an Popa drept „proz` de consum Filosofie, Universitatea „Al. I. 15 iunie 1968 pân` la pensionare spate o activitate de mai mul\i ani pentru copii ]i adolescen\i“) Cuza“ din Ia]i, promo\ia 1966. A (anul 2000) a lucrat la Radiodi- în presa scris` destinat` copiilor. p`streaz` aura vâr stei de gra\ie, lucrat ca redactor la Studioul de fuziunea Român`, parcurgând un Radioul a reprezentat mediul în pofida trecerii anilor, care au radio Ia]i, distingându-se prin pa- drum profesional ascendent: re- publicistic propice, fapt dovedit ]ters din memoria noilor gene - siunea pus` în realizarea pro- porter, redactor principal, redac- de cele aproape dou` decenii pe- ra\ii de cititori anumite contexte gramelor culturale. Colabora- tor-]ef adjunct, pentru ca între trecute în redac\ia emisiunilor istorice ]i sociale. toare a studiourilor centrale din anii 1991-2000 s` de\in` func\ia pentru copii ]i tineret, cât ]i de O not` aparte în bibliografia Bucu re]ti. Dispari\ia sa prema - de director al Studioului de radio anii petrecu\i la postul de radio autorului (disp`rut dintre noi, de- tur` din via\` a l`sat amintirea Târgu-Mure]. Realizator al emi- Europa Liber`, unde a realizat parte de cas`) o constituie poezia unui gazetar energic, apt s` aco - siunii revista radio de cultur` emisiuni dup` plecarea sa din liric` din Prin fereastr`, zarea- pere subiecte variate, de la cele ]i art`, în care au debutat impor- \ar`, în perioada acutiz`rii servi- tan\i scriitori precum Romulus albastr` (1966) vizând îns` oferite de actualitatea imediat` la tu\ilor ideologice impuse de Guga, Mihai Sin, Dan Culcer. În acela]i public cititor. cele înscrise în permanen\a cul- regimul Ceau]escu. A semnat emisiunea m`rturii prin vreme, tural` a Moldovei. zeci de scenarii radiofonice ]i accentul a fost pus pe problema - A debutat editorial cu volu- povestiri pentru copii, denotând tica specific` zonei de sud-est a mul Fructul apei (col. Lucea - înzestrarea autorului pentru acest Transilvaniei, subliniindu-se cir- f`rul, 1969), urmat, în 1972, de tip de literatur`. O activitate in- cula\ia c`r\ii române]ti în aria ge- Ziua dragostei. tens` este marcat` ]i de produc\ia ografic` a Mure]ului superior, sa editorial`. Între c`r\ile sem- activitatea asocia\iei culturale 196 m m 197

ASTRA ca ]i istoricul unor insti- echilibrat` a interfe ren\elor spiri- menGher Ionela Scurt` istorie (Rumuni u Timo- tu\ii de cultur`, cu prezentarea tuale dezvoltate în timp, de evo- ckoj krajini. Kratka istorija) la unor personalit`\i de seam` ale care respectuoas` a unor c`rturari Editura Mirton din Timi]oara, lu- zonei. Tot o emisiune cultural` ce s-au l`sat c`l`uzi\i în întreaga crare menit` s` contribuie la pre- realizat` de }erban Melinte cu lor activitate de principiul comu- cizarea statutului identitar al mult` competen\` s-a dovedit a fi nic`rii interculturale, opunându- românilor de pe Valea Timocului, Prezen\e permanente, centrat` se tendin \elor dominatoare ale a c`ror apartenen\` la românitate pe cultura ]i arta contemporan`, unor autorit`\i politice, manifes- a fost mult timp contestat` ]i ig- stabilindu-se ]ansele remanen\ei tate de-a lungul istoriei printr-o norat`. în timp ale unor lucr`ri literare, pozi\ie inflexibil`, p`gubitoare. Ionela Mengher este autoarea muzicale ]i de art` plastic` De aceea, c`r\ile lui }erban unui volum de versuri intitulate z`mislite în spa\iul cultural mure - Melinte privesc, din perspectiva N`scut` la 22 aprilie 1970 la pré vertian Cuvinte, ap`rut în Edi - ]ean. spiritului european, nevoia cola- Pancevo (Republica Serbia). tura Libertatea din Pancevo, cas` Spirit echilibrat, permeabil la bor`rii culturale în spa\iile mul- Studii pedagogice la Vâr]e\ ]i de de editur` de mare interes pentru înnoiri, }erban Melinte a demon- tietnice, valorificarea ]anselor filologie la Belgrad, finali zate la dezvoltarea cultural` româneasc` strat certe capacit`\i manageriale, unei atare realit`\i spirituale com- Universitatea din Bucure]ti, ca din Voivodina, al`turi de publi- neevitând s` se implice direct în plexe în favoarea dezvolt`rii di- bursier al statului român (1995). ca\ia literar` „Lumina“, c`reia realizarea unor radioprograme de verselor culturi, active într-o anu- Doctor în filologie al Univer- autoarea i-a consacrat un studiu \inut`. Ca autor, a fost preocupat mit` arie de r`spândire geogra - sit`\ii Bucure]ti. De la 1 martie monografic, sinteti zând destinul de aspecte majore ale culturii ]i fic`, în cazul de fa\` în aria geo - 2001 este angajat` prin concurs publica\iei pe parcursul a o civiliza\iei din bazinul Mure]ului grafic` mure]ean`. Evocarea la sec\ia emisiunilor în limba jum`tate de veac: Lumina (1947- de Sus. A publicat în edituri lo- unor distinse personalit`\i ale sârb` de la Radio România Inter- 1997), ap`rut în 2000 la amintita cale mai multe c`r\i ce fixeaz` locului, precum Emil A. Dandea, na\ional. Traduce, stilizeaz` ]i edi tur`, Libertatea. valori perene ale spiritualit`\ii primar al municipiului Târgu- redacteaz` materiale radiofonice, târgu-mure]ene. Cultura mure - Mure] în perioada interbelic`, a realizeaz` interviuri ]i comen tarii. ]ea n` – vigoare ]i diversitate criticului literar Ion Chinezu ]i a Autoare a rubricii s`pt` mânale (1972), M`rturii prin vreme multor c`rturari transilv`neni, în Contacte – referitoare la rela\iile (1999), Evoc`ri istorice ]i lite rare româno-sârbe în diverse domenii, cercet`ri monografice ori în arti- (2001) confirm` voca\ia sa de ca ]i a unor reportaje despre via\a cole comemorative, i-au oferit lui cercet`tor asiduu al bibliotecilor comunit`\ii sârbe din România ]i }erban Melinte posibilitatea ]i arhivelor în scopul descrifr`rii a comunit`\ii româ ne]ti din Ba- afirm`rii acestei strategii a inter- unor tendin\e de afirmare major` natul sârbesc. A tradus în limba culturalit`\ii. a culturii române]ti într-un spa\iu sârb` cartea isto ricului Gheorghe cultural multietnic, de prezentare Zbuchea, Româ nii timoceni. 198 m m 199 merI}CA lucian prinse în volumul aniversar mIhAlCeA George matei – în prima formul` postre - Radio Moldova – Radio Ia]i – vo lu\ionar` a noii redac\ii mili - 1941-2001 ]i în Casa glasurilor tare, al`turi de regreta\ii George noastre, alc`tuit de Gloria L`c` - Florin Cosma ]i George Dere - tu]u, admirabil profesionist al ra- vlean. Chiar dup` trecerea sa la diofoniei ie]ene, volum ap`rut la TVR (emisiunea Pro-Patria) a Editura Cronica în 1996. continuat s` colaboreze cu Ra- Lucian Meri]ca este coautor dioul, socotit de el „marea ]i (cu Valeria Ban]ic) al memori- adev`rata dragoste“. Numele lui alului de c`l`torie De la Atlantic George Mihalcea a putut fi întâl- la Pacific (Editura Dealer, 1997) nit pe genericele unor emisiuni N`scut la 20 aprilie 1958 la ]i al volumelor Aventuri în Exte- N`scut la 13 martie 1954 în precum radio în blue-jeans Târgu-Frumos, jude\ul Ia]i. Ab- rior (Editura Dealer, 1998) ]i De- municipiul Buz`u. Absolvent al (R3), noapte albastr` ]i Î\i solvent al Universit`\ii de Medi- ratizare (Editura Institutului Eu- Academiei For\elor Terestre scriu carte din armat` (pe care cin` ]i Farmacie (diplom` în psi- ropean, Ia]i, 1999). Implica\ia sa „Nicolae B`lcescu“ din Sibiu. o lansase în 1992 al`turi de hologie). Cursuri de jurnalism în activ` în fenomenul literaturii de Militar activ, realizator în cadrul \ar` ]i peste hotare (Sarajevo) George Florin Cosma ]i care anticipa\ie l-a recomandat ca an- emisiunilor militare de radio ]i de încerca s` stabileasc` o punte prin programe finan\ate de Comi - tologator competent al volumelor televiziune. În anul 1998 a trecut sia European`. între tinerii recru\i ]i familie prin Revolt` în labirint (Editura în rezerv` cu gradul de locote- Din 1990 lucreaz` la Studioul intermediul unui liant sonor: ra- Adev`rul, 1996) ]i Quasar XXI nent-colonel, încadrându-se în de Radio Ia]i. A realizat emisiuni dioul). (Editura Media Tech, 2001). presa civil`. A lucrat la posturile culturale (Constela\ia lirei; Pe- Natur` eminamente roman- Universul complex al preocu - de televiziune Antena I (editor un picior de plai; Autori, c`r\i, tic`, George Mihalcea nu putea fi p`rilor sale este fixat de cunoa] - cititori; meridiane culturale) ]i ]tiri), Tele7 ABC (redactor-]ef la ocolit de muze. Poezia sa poate fi terea anticipativ` în varii domenii ]tiin\ifice (sfatul medicului; departamentul ]tiri) ]i B1 TV (re- întâlnit` în Numele focului (Edi- (]tiin\`, avangard` artistic`, SF, medicul casei; medicina pen- alizator al emisiunii mar] tura Militar`, 1997, colec\ia 101 terapii alternative). tru to\i; orizont ]tiin\ific; Uni- for\at). Primele colabor`ri cu poeme de dra goste). Volumul versul cunoa] terii). Emisiunea Radioul au fost g`zduite de Stu- Galera cu fluturi (Edi tura Cogi- dialog interetnic – consacrat` dioul Teritorial din Constan\a ]i to, 1997) d` expresie deplin` unei minorit`\ilor ]i diasporei – a fost de Radio Vacan\a. Între 1972- energii lirice pe care autorul o premiat` trei ani la rând (1999, 1990 a realizat zeci de reportaje manevreaz` în func\ie de 2000, 2001) la Festivalul interna - pentru diverse redac\ii (Progra- sentimen tele sale rebele, clamând \ional al emisiunilor de radio ]i tv mul III, emisiunea turist-club, libertatea drept unica ra\iune a de la Ujgorod (Ucraina). Opiniile emisiuni militare). În 1991-1992 dragostei, a vie\ii ]i-a mor\ii. Înc` sale despre radiofonie sunt cu - este redactor al emisiunii ora ar- insuficient difu zat`, poezia lui 200 m m 201

George Mihalcea se mai afl` în seam` lingvi]ti români ai mo- mul din vis (1990), Moartea criticii – Editura Almarom, Râm- a]teptarea meritatei sale re- mentului ]i al unor romani]ti din coco]ilor-tenori (1995) ]i Vine o nicu-Vâlcea, 2002) adun` eseuri cunoa]teri publice. str`in`tate. În temeiul experien\ei zi când... (2000) – în care con- ]i articole de istorie literar` con- acumulate prin emisiunile sale de struc\ia epic` este poten\at` de sacrate lui Mihai Eminescu, Mi- radio ]i valorificând patrimoniul spiritul polemic al autorului, în- hail Sadoveanu, Lucian Blaga, unor emisiuni literare a editat mai dreptat împotriva unor moravuri Mateiu I. Caragiale, Al. Al. Phi - multe antologii, precum Azi, în dezvoltate primejdios de ultima lippide, Aron Cotru], Geo Bogza, mIreA George România (reportaje literare, jum`tate de secol a unei societ`\i Marin Preda – dar ]i unor apari\ii 1972) ]i P`durea de steme umane aflat` sub presiunea ide- recente stârnindu-i instinctul (poeme, 1974), ambele tip`rite la ologiilor totalitare. polemic binecunoscut. Editura Eminescu ]i alc`tuite În 1983 George Mirea a pu - Culegerea de eseuri Clip`, împreun` cu mai tân`rul s`u blicat stu diul monografic, Juni - r`m@i (Ed. Amalrom, 2004) ex- coleg Vasile Butufei (Radu Felix). mea. Implica\ii ling vistice – con- prim` at@t reflexul goethean al A selectat (]i postfa\at) textele ceput pe baza tezei de docto rat remanen\ei culturale c@t ]i idealul lirice din cele dou` antologii consacrat` junimismului. Aca - m`rturisit al solidarit`\ii intelec- închinate limbii române: ...Ca un demicianul Alexandru Graur so- tuale, exprimat prin actul de ma - fagure de miere (Editura Emines- cotea în recenzia consacrat` c`r\ii gistratur` critic`. N`scut la 25 aprilie 1929 în cu, 1978) ]i Ca o vatr` limba („România literar`“ din 17 no - Preocupat în demersurile sale localitatea M`gura, jude\ul Con- noastr` (Editura Eminescu, 1982). iem brie 1983) c` „lucrarea lui critice de e]afodajul moral al lite - stan\a. Absolvent al Facult`\ii de A marcat centenarul mor\ii lui George Mirea va trebui luat` în raturii ]i de puri tatea limbii lite - Limba ]i Literatura Român` – Mihai Eminescu prin Eminescu. considerare de cei care se vor rare (v` zu t` ca „epo pee dramati - Universitatea din Bucure]ti. Doc- În durat` etern`, (100 de poeme ocupa de aici înainte de proble - c`“) George Mirea î]i merit` nu- tor în filologie. De la 1 septem- dedicate lui Eminescu – antolo- mele tratate în ea“, iar prof. univ. mele de „ultim junimist“ pe care brie 1966 pân` la 1 mai 1991 lu- gie, prefa\`, note asupra edi\iei de dr. G. I. Toh`neanu î]i expri ma i l-a acordat cândva, admirativ, creaz` la Radiodifuziunea Româ - George Mirea, Editura Eminescu, convingerea c` „te mei nic`, valo - un confrate. n`, redac\ia emisiunilor cultural- 1989) ]i a publicat dou` antologii roas` ]i original`, Junimea. artistice ca redactor, apoi ]ef al de poezie patriotic` (P`mântule, Impli ca\ii ling vistice este un sec\iei literare (1969-1973) ]i re- de acas` – Editura Eminescu, «opus rotundum», r`spunzând cu alizator de emisiuni (1973-1991). 1983, ]i Cu tot ce am apar\in str`lucire discret` exigen \elor Autor al emisiunii-fanion a acestui p`mânt – Editura Emi- cele mai severe“ (în revista redac\iei intitulat` od` limbii nescu, 1986) evitând includerea „Limb` ]i lite ratur`“ – vol. I, române, conceput` ca o revist` unor texte de celebrare partinic`. 1984). Un masiv volum de „re- radiofonic` de cultivare a limbii George Mirea este autorul a flec\ii“ (Perenitatea culturii... române, cu sprijinul celor mai de trei romane: Borne pentru dru- Perenitatea lecturii... Pere nitatea 202 m m 203 mIron Violeta manul Coco stârc sau nalb` (Edi- al Facult`\ii de Matematic`- jurnalistic pentru care dovedise o tura Cartea Româneasc`, 1984). Mecanic` a Universit`\ii din Cra - evident` voca\ie. Pledoariile sale A urmat volumul de proz` scurt` iova. S-a afirmat prin emisiuni de pentru investiga rea viitorului pla - Scala (Editura Eminescu, 1986), radio ]i televiziune, prin sute de netei se remarc` printr-un pate - cuprinzând pagini care o afir- articole publicate în presa scris` tism al emergen\ei. Alexandru maser` în revistele noastre lite - drept un activ sus\in`tor al litera- Mironov pare convins c` numai o rare ]i unele inedite. În 1994, turii de anticipa\ie ]i al celei a]a- proiec\ie bine studiat` a tim- Edi tura Porto Franco din Gala\i zis ]tiin\ifice. Organizator al unor purilor ce vor veni poate pune la i-a tip`rit romanul Locotenentul tabere de SF ]i al unor cenacluri ad`post omenirea de consecin\ele Irina. Literatura Violetei Miron a de profil. Activitate public` grave ale devast`rii, mai mult sau fost distins` cu premiul con - (dup` 1990) marcat` de de\inerea mai pu\in con]tiente – a patrimo- N`scut` la 15 aprilie 1945 la cursu lui „Marin Preda“ la prima unor func\ii precum: consilier pre - niului unei civiliza\ii excep - Buz`u. Absolvent` a Facult`\ii de sa edi\ie din 1984 ]i cu premiul ziden\ial (în primul mandat al lui \ionale. Filologie a Universit`\ii din pentru proz` scurt` al revistei Ion Iliescu) ]i de ministru al Tine - Este autorul mai multor c`r\i, Bucu re]ti (limba ]i literatura „Luceaf`rul“. român` – 1967). Din 1971 ]i retului ]i Sportului (în cabine tul precum Enigmatic, P`mântul Este so\ia publicistului Mihai condus de Nicolae V`c` roiu). În (Edi tura Scrisul Românesc, 1977), pân` la 1 ianuarie 2001 (când se Miron. pensioneaz` la cerere) a fost prezent, secretar gene ral al Co mi - Proiecte planetare (Editura Alba- redactor ]i realizator de emisiuni siei Na\ionale pentru UNESCO. tros, 1985 – în colaborare), În- la Radiodifuziunea Român` – Colaborarea lui Alexan dru Miro - tâmpl`ri din mileniul III (Editura Departamentul emisiunilor pen- nov cu Radioul a început în anul Ion Creang`, 1987) ]i Labora- tru str`in` tate (Radio România mIronoV Alexandru 1969, realizând rubrica de ]tiin\` torul lumii (Editis, 1992). Fixat Interna \ional). Autoare a emisiu- a emisiunii matinal-duminicale a (se pare, definitiv) în zona antici- nilor Grai ]i slov` româ neasc`, Studioului teritorial din Craiova. pa\iei, autorul porne]te întot- Arii culturale, Po]ta radio, Dup` 1980 a colaborat intens la deauna în analizele sale de la Comic-impact adresate ascult` - emisiunile Programului III ]i cele problemele prezente ale planetei torilor români din str`in`tate. În de ]tiin\` din Radiodifuziunea P`mânt, încercând s` induc` acela]i timp a colaborat la di- Român`. În 1987 se transfer` de ideea responsabilit`\ii colective verse emisiuni – preponderent la TVR la Radio – unde r`mâne fa\` de un viitor ce trebuie con- culturale – de la Radio România. pân` în anul 1990. Chiar dac` struit împreun`, în afara presiu- Membr` a Uniunii Scriitorilor traiectoria sa existen\ial` va nilor de ordin politic, militar sau din România, Violeta Miron a N`scut la 27 ianuarie 1942 în cunoa]te – cum s-a ar`tat – o economic, menite s` influen\eze publicat proz` scurt` în revistele localitatea Vertujeni, jude\ul înscriere pe o anume orbit` negativ ]ansele omului de a ex- „Lucea f`rul“ ]i „România lite - Soroca – România (actualmente politic`, Alexandru Mironov nu a ploata în mod ra\ional ]i eficient rar`“, debutând editorial cu ro- Republica Moldova). Absolvent abandonat nici o clip` exerci\iul resursele acestui „enigmatic P` - 204 m m 205 mânt“ pe care i-a fost dat s` se domeniul folclorului ]i artei 2001, Ion Moan\` publica la Edi- moCAnU Angela nasc` ]i s` se afirme drept„trestie populare ]i cu radioreportaje tura Card un volum de peste 300 gânditoare“. Jurnalistul este dublat, realiza te în vetrele civiliza\iei de pagini Nunta româneasc` în de aceea, de viitorologul preocu- noastre etno-culturale la emisiu - literatura cult` (amplificarea pat s` descifreze cu o clip` mai nea miori\a – ini\iat` de George tezei sale de doctorat, sus\inut` la devreme uria]ele procese (evolu- Antofi. Anii de cercetare aplicat` Universitatea din Bucure]ti în tive ori involutive ale pla netei), în cadrul Institutului de Etnogra - acela]i an). A mai publicat o pentru a putea r`spunde unor în- fie ]i Folclor au contribuit la spe- culegere de Cântece de stea (La treb`ri ce cutreier` fiin\a acestui cializarea sa într-un domeniu pe na]terea Domnului nostru Iisus autor care a preferat utopiilor care Radioul a sim\it nevoia s`-l Hristos – Editura Axis Mundi – ana liza cât mai rigu roas` a unor onoreze cu emisiuni de profil. Ethos, 1995) ]i a semnat îngri- fenomene posibile. Astfel încât, dup` retragerea la jirea albumelor de înregistr`ri- N`scut` la 27 februarie 1940 pensie a mentorului s`u radiofo - document din Fonoteca SRR: Sus la Breaza, jude\ul Prahova. nic, amintitul George Antofi, Ion la masa Raiului (editat în anul Licen \iat` în filologie (Universi- Moan\` a fost invitat s` lucreze la 2002 sub forma a dou` discuri- tatea din Bucu re]ti). Din 1964 ]i Societatea Român` de Radio difu - compact de Editura „Casa Radio“) pân` la pensionare (1998) a lu- moAn|~ Ion ziune, redac\ia emisiunilor cul- ]i Hai la nunt`! (Editura „Casa crat la Radiodifuziunea Român`, turale. Timp de ]apte ani (1995- Radio“, 2003). A colaborat, toto- redac\ia emisiunilor pentru str`i - 2002) a fost reali zatorul miori\ei dat`, la masiva Bibliografie n`tate (dup` 1990, Radio Româ- ]i al altor emisiuni de gen. Buna gene ral` a etnografiei ]i fol- nia Interna\ional) ca redactor – cunoa]tere a Arhivei Institutului clorului românesc – vol. II, editat ulterior ]ef de sec\ie – la emisiu- de Folclor (a realizat Atlasul tema - de Saeculum/Vestala în colabo- nile în limba portughez`. Vorbi - tico-statistic al înregistr`rilor rare cu Adrian Fochi ]i în îngri- toare a mai multor limbi, Angela sonore de aici) l-a ajutat în de- jirea lui Iordan Datcu – magi]tri, Mocanu s-a consacrat în primul mersul s`u publicistic. al`turi de Tiberiu Avramescu, ai rând spa\iului lusofon. A utilizat Ion Moan\` a editat dou` vo - acestui cercet`tor care a în\eles cu dexteritate aceast` „a patra N`scut la 10 aprilie 1940 în lume consacrate unui subiect de rolul eminent al Radioului în di- limb` transcontinental`“ – cum localitatea Am`r`]tii de Jos, mare interes: Nunta la români fuzarea culturii populare, în men - aprecia profesorul José Antonio jude\ul Dolj. Absolvent al Facul - (vol. I – Ora\ii, Editura Minerva, \inerea tonusului civiliza\iei ru- Saraiva limba portughez`, vorbi - t`\ii de Limba ]i Literatura 1974; vol. II – Antologie din rale într-o perioad` de ofensiv` a t` pe largi arii din Europa, Ame - Român` a Universit`\ii din Bucu - poezia ceremonialului nun\ii – modernit`\ii. rica de Sud, Africa, Asia (Goa, re]ti (1964). Doctor în filologie. Minerva, 1997). Timorul r`s`ritean). Rubricile Din 1967 colaboreaz` intens cu Subiectul a constituit tema sa sale (File de istorie, românia materiale de specialitate din preferat` de cercetare. În anul turistic`, Curs de limba ro - 206 m m 207 mân`) s-au bucurat de aprecierea moCAnU Aurelia ne]ti într-un moment de obturare tre cei mai reprezentativi creatori vorbitorilor de limba portughez` a canalelor de comunicare a români de azi. din cele patru z`ri ale planetei. arti]tilor (mai ales a celor tineri) Este autoarea Ghidului de con- cu publicul larg. Este autoarea versa\ie român-portughez (în co- unei monografii dedicate scul pto - laborare cu M. Torres – 1975), a ri\ei Iulia Oni\` (Editura Meri - Ghidului de conversa\ie por- diane, 1987) ]i a unui volum de moCAnU Pavel tughez-român (1978) ]i a Dic\io - proz` (Ibri]im – Editura Brumar, na rului portughez-român (1983) Timi]oara, 2001) care fixeaz` un – acestea dou` în colaborare cu spa\iu narativ inedit. Proza Aure- A. Branco. Rigoarea filologic` ]i liei Mocanu recompune un uni - N`scut` la 26 martie 1957 la vers al „obiectelor gânditoare“ – distinc\ia jurnalistic` constituie Codlea, jude\ul Bra]ov. Absolv- ca racteristici ale Angelei Mocanu, înso\ind (din perspectiva filoso - ent` a Institutului de Arte Plastice fic` a „chosismului“) existen\a formator al mai multor promo\ii „Nicolae Grigorescu“ din Bu- uman`. Scriitoare despre care de speciali]ti în limba ]i literatu- cure]ti (sec\ia de istoria artei). probabil c` se va vorbi din ce în ra portughez`, în calitate de pro- Din 1995 lucreaz` la Radiodifu - ce mai mult, Aurelia Mocanu fesor asociat al unor universit`\i ziunea Român`, redac\ia litera - r`mâne o personalitate care-]i N`scut la 5 iunie 1932 în lo- din Bucure]ti ]i Constan\a. tur`-arte. Realizatoare a emi - alc`tuie]te singur` lumea în care calitatea Nicolaeni, jude\ul Ceta - Este so\ia ziaristului ]i tra- siunii Arte frumoase (critic` ]i vrea s` tr`iasc` prin selec\ia tea Alb` – România (actualmente duc` torului Pavel Mocanu. informare asupra vie\ii artistice sobr`, uneori auster` a unor în Republica Moldova). Licen\iat române]ti ]i interna\ionale – repere de via\` apte s` se supun` în filologie ]i drept. A lucrat din România Cultural), a rubricilor atât legilor naturale cât ]i celor, la anul 1964 ]i pân` la pensionare Genera\ia ’90 ]i excelsior con- fel de complicate, ale artei. Volu- (1995) la Radiodifu ziunea Româ - sacrate valorilor artei tinere (pe mul de proz` scurt` Ibri]im a n`, redac\ia emisiunilor pentru postul de radio România Tineret). primit Premiul pentru experiment str`in`tate – ulterior Radio Ro - Articole din domeniul istoriei ]i literar al Asocia\iei Scriitorilor mâ nia Interna\ional – ca redactor criticii de art` în revista „Radio Profesioni]ti (ASPRO) în 2001. principal la sec\ia portughez`, ]ef România“ ]i în alte publica\ii Aurelia Mocanu este ]i au- de sec\ie la emisiunile în limba („Observatorul cultural“ ]i în toarea textelor critice din albu- sârbo-croat`, respectiv limba noua serie a revistei „Arta“ pe mul Grife – consacrat pictorului rus`. Corespondent al SRR la care o editeaz` cu eforturi ce Sorin Ilfoveanu (Editura Victor Moscova, Belgrad, Var]ovia, merit` consemnate). Verniseaz` B. Victor – Bucure]ti, 2002) ]i Praga. Rubrica sa File de istorie expozi\ii asumându-]i rolul de care se constituie într-o exem- – adresat` ascult`torilor din fosta promotor al artei plastice româ - plar` emblem` a artei unuia din- Uniune a Republicilor Sovietice 208 m m 209

Socialiste – a vizat afirmarea moGo}An Alexandru moldoVAnU Corneliu (Universitatea radio din 31 mai adev`rului istoric în analiza ra- 1931) la Costumul românesc porturilor bilaterale dintre Româ- (Universitatea radio de var` nia ]i URSS. Admirabil cunosc` - din 25 iunie 1931) ]i de la Ro- tor al unui impresionant num`r mantismul antic (Universitatea de limbi str`ine (unsprezece!), radio de var` din 12 septembrie Pavel Mocanu a tradus piese de 1931) la Filosofia ]i teatrul: teatru pentru emisiunile teatru Hamlet (Universitatea radio la microfon din limbile polon`, din 11 martie 1932). A vorbit de macedonean`, sârbo-croat`, spa - la microfonul Radiodifuziunii ni ol`. A publicat multe c`r\i (pre- des pre Emil Gârleanu (27 octom - cump`nitor destinate tinerilor) N`scut la 22 august 1966 la N`scut la 15 august 1883 la brie 1931), Mihail S`ulescu t`lm`cite din rus`, polon`, por- Craiova. Absolvent al Facult`\ii Bârlad. Decedat la 2 septembrie (27 oc tombrie 1931), Barbu tughez`, francez`. Este autorul de Mecanic` din ora]ul natal. Lu- 1952 la Bucure]ti. Licen\iat al Dela vrancea (19 decembrie primului Dic\ionar portughez- creaz` la Studioul de Radio din Facult`\ii de Litere ]i Filosofie – 1931), Grigore Alexandrescu român (1980) ]i al perechii aces- B`nie ca redactor, secretar gene - Universitatea Bucure]ti – în (29 martie 1932), regina poet`: tuia (Dic\ionar român-portughez ral de redac\ie ]i realizator coor- 1902. Membru fondator al Socie - Carmen Sylva (22 septembrie – 1981). În 1984 tip`re]te Ghid donator al unor emisiuni de t`\ii Scriitorilor Români ]i – în 1933). A prezentat publicului as- de conversa\ie român-portughez actua lit`\i, culturale ]i sportive. dou` rânduri – pre]edinte al aces- cult`tor problemele breslei scri- ]i Ghid de conversa\ie portu - Domeniul predilect îl reprezint` teia (1921-1923 ]i 1933-1935). A itorice]ti în conferin\ele: Soci- ghez-român. Radioul na\ional a – se pare – emisiunile de umor ]i f`cut parte din mai multe Consilii etatea Scriitorilor Români (Uni- beneficiat de competen\a ]tiin\i - divertisment, multe din ele reali - de Administra\ie ale SRR: 1932 versitatea radio din 17 noiem- fic` ]i de energia jurnalistic` a zate pe texte originale. (pre]edinte: Alexandru Mavrodi), brie 1931) ]i Cartea ]i drepturile acestui poliglot remarcabil, con- Alexandru Mogo]anu este au- 1933 ]i 1934 (pre]edinte: gene - scriitorului (Universitatea radio sacrat, dup` pensionare, activi - torul c`r\ii Aventurile romanilor ralul N. M. Condiescu). De]i o din 27 mai 1933). t`\ii didactice universitare. în Dacia mai inferioar` – ap`rut` nota\ie de jurnal a lui Liviu Re- Autor al volumelor de ver- breanu din 9 februarie 1936 la Editura Vlad & Vlad din suri: Fl`c`ri (1907), Cetatea afirm`: „Corneliu Moldovan îmi Craiova în 1997 – ]i care, dup` Soarelui ]i alte poeme (1910), spune c` s-a aranjat s` fie din nou cum o dezv`luie ]i titlul, este Poezii (1924). A semnat ]i o pre- în consiliu la Radio“ – nu-l vom arondat` aceluia]i teritoriu, mult lucrare în versuri dup` Biblie: mai afla între cei desemna\i. frecventat de autor, al umorului. Cântarea Cânt`rilor (1908), iar Paralel cu activitatea de adminis- în Universitatea radio din 12 trare a SRR a colaborat la pro- septembrie 1931 avea s` confe - gramele Radioului pe diverse ren\ieze despre aceast` „Carte a teme, de la Filmul românesc C`r\ilor“. Preocupat de teatru – a 210 m m 211 fost director al Teatrului Na\ional mo}oIU daniel motrICI mircea Este autorul mai multor vo - din Bucure]ti ]i director general lume de reportaje: Fereastr` spre al Teatrelor în Ministerul Artelor inima p`mântului (Editura Juni - – a publicat O privire asupra mea, Ia]i, 1986), Fe reastr` spre artei dramatice (1912) ]i o inima Bucovinei (Editura Emi- culegere de profiluri: Autori ]i nescu, 1988), Bucovina, icoan` actori (1920). spre cer (Editura Mu]atinii, Comedia în versuri Fluturii Suceava, 2001). Reportaj extern (1914) a avut un oarecare succes. în Visul s`rut` Japonia (Editura O culegere din versurile sale Arc, Bucure]ti, 1995) ]i 7 zile în „sacerdotale“ (apud G. C`lines- N`scut la 23 august 1969 în Athos (Editura Mu]atinii, Sucea- cu) avea s` fie tip`rit` în 1966 în S-a n`scut la 24 martie 1953 localitatea Racâ], jude\ul S`laj. va, 1998). Sunt c`r\i care pun în îngrijirea lui Al. S`ndulescu, iar în localitatea Ude]ti, jude\ul Absolvent al Facult`\ii de Filo so - lumin` percep\ia nesofisticat`, romanul în dou` volume Purga- Suceava. Absolvent al Institutu- de-a dreptul candid` a unor spa\ii fie, Universitatea „Babe]-Bolyai“ lui de Studii Europene – Ia]i, toriul (din 1922) avea s` fie din Cluj-Napoca. Din 1996 reali - aflate pentru mul\i „sub pecetea reedi tat în 1983. De]i acela]i G. licen\iat al Facult`\ii de Litere, tainei“ ]i pe care Mircea Motrici zeaz` la Studioul de Radio Cluj Istorie ]i Jurnalistic` de la Uni- C`linescu – admirator al t`lm` - le descoper` pentru sine cu o bu- transmisii în direct ]i talk-shows versitatea „Lucian Blaga“ din cirii în versuri a Cânt`rii Cân - pe teme sportive (emisiunile curie pe care simte nevoia s` o Sibiu. Din 1991 este corespon- t`rilor „în lexic timid, dar cu Actua lit`\i, muzic`, sport ]i împ`rt`]easc` ]i cititorului s`u. dentul SRR pentru jude\ul Sucea- fraze alunecând grele, uleioase“ maga zin sportiv), dar ]i emi - Literatur` pentru copii în Cr`iasa va. De alt fel, lucrarea sa de licen - – declarase aceast`, cea mai siuni de cultur` (Ateneu). Parti - minei (Editura Arc, 1997) ]i \` în jurna lism vizeaz` Portretul cunoscut` carte a lui Corneliu cip` la multiplexurile cu studio - mesaje lirice concise în Craterul Moldovanu ca fiind „f`r` valoa - urile teritoriale (radio-circuit) ]i robot al cores pon dentului local de radio. Prezen\` cotidian` inimii (Editura C`l`uza, Deva, re“, ea a avut un mare succes de a f`cut parte pe perioade estivale 1997). Remarcabil e faptul c` public. Într-un Bucure]ti în plin` din echipa de la Radio-Vacan\a. agre abil` pe lungimile de und` ale posturilor noastre de radio, peste mai toate paginile autoru- febr` a acumul`rilor de capi tal, De asemenea, realizeaz` emi - dezv`luind un reporter preocupat lui, unele scrise foarte departe de mo ra vurile sunt surprinse cu siuni de actualit`\i (Bun` dimi - de descoperirea uria]ului poten - cas`, plute]te ca un nimb ima - mult` preg nan\`. nea\a ]i radio-fax). \ial spiritual al |`rii de Sus. A ginea Bucovinei natale. Morala lipsei de moral` – a Este autorul volumului de rea lizat multe transmisii speciale anilor ’20 – poate fi analizat` din versuri Poeme din mers (Editura despre comunit`\ile româ ne]ti perspectiva timpului prezent cu Timpul, Ia]i, 1999) care i-a adus câteva premii literare locale, ce din regiunea Cern`u\i (Ucraina) surprinz`toare coresponden\e în ]i din cuprinsul Fede ra\iei Ruse. planul evolu\iilor sociale ale s-au ad`ugat celor primite pentru proza sa, risipit` prin reviste lite - Coresponden\e din Grecia ]i Re- tranzi\iei. rare ]i de cultur` din întreaga \ar`. publica Moldova. 212 m m 213 mUGUr Gh. d. mul popoarelor pentru art` (Uni- re]te în aceea]i editur` (]i tot îm- trebuie socotit` ca prima lege a versitatea radio din 11 mai preun` cu V. Voicu lescu) o cule - radiofoniei“. 1930), despre Educa\ia popoa - gere de Proverbe, în ideea consti- relor prin serb`ri (28 august tuirii unui corpus de înv` \`minte 1932) ]i despre Ciprian Porum - necesar cititorilor de la \ar`. A bescu (6 ianuarie 1933). Dar ]i mai întocmit un Chestionar de despre Schiller (9 mai 1934) ]i anchet` social` pentru mono- mUnteAnU Cristian Mozart (17 decembrie 1934), grafie (Editura Scrisul Româ - despre dansuri franceze (14 oc- nesc, Craiova, 1930) destinat tombrie 1935), spaniole (4 noiem - intelectua lilor din mediul rural. brie 1935), italiene ]i germane Acestora (în spe\` înv`\`torilor), N`scut la 29 mai 1878 la (18 noiembrie 1935). le era destinat ]i volumul Labore- Bucu re]ti (în actele de stare Numele s`u este legat îns` în mus, îndemn la truda zilnic` în civil` figu reaz` drept Gheorghe primul rând de s`pt`mânalul folosul comunit`\ilor s`te]ti. Demetrescu). Mort la Bucure]ti Pro gram pentru s`teni, pe care Pentru Gh. D. Mugur, Radio ul la 8 ianuarie 1949. Studii peda- l-a sus \inut în perioada 1930-1933, era „o c`l`uz`, o putere de a\â\are gogice. Audient al unor cursuri ]i rubricile Ve]tile s`pt` mânii ]i la lucru [...], pres` ]i carte, teatru prelegeri la Paris ]i Geneva, f`r` N`scut la 25 august 1936 la Pentru s`teni – în condi\iile în ]i mu zic`, amvon ]i catedr`. F`r` a fi fost înscris în actele vreunei Bucu re]ti. Absolvent al Institutu- care Radiodifu ziunea î]i pro - s` aib` resursele închise în carte, universit`\i. Între 1929-1940 a lui de Art` Teatral` ]i Cinemato - punea s` p`trund` tot mai decis e o scen` nou`, o tribun` nou` fost directorul de programe al în mediile rurale. grafic` „I. L. Caragiale“ – sec\ia care, econo mi sind institu\ii ]i oa- Socie t`\ii Române de Radiodi- Cartea misionarului – îndrep- regie de teatru. A lucrat pân` la meni, d` ac\iunii de cultur`, pre- fuziune ]i în 1938-1940 chiar tar cultural întocmit împreun` cu pensionare în redac\ia Teatru ra- tutindeni, un caracter permanent“ pre]edinte al Consiliului de Ad- V. Voi culescu (ap`rut la Editura diofonic a Radiodifuziunii Ro mâ - ministra\ie. Scrisul Românesc din Craiova în (interviu acordat revistei „Radio- ne, impunându-se drept un regi- Beneficiind de o vast` expe- 1930) d` – prin chiar titlul s`u – fonia“, 16 august 1933). zor preocupat de pune rea în und` rien\` pedagogic` (a fost ini\ial expresie activi t`\ii energice a lui Sesizând deci caracterul sin - a unor texte dramatice apar \inând institutor la Ro]iorii de Vede ]i la Gh. D. Mugur care, semnase cre tic al radiofoniei, Gh. D. Mu - unor autori clasici ]i contempo- Sinaia, apoi director la Casa deja, în 1924, la Editura Fun - gur, a f`cut enorm pentru prop` - rani ce au îmbog`\it semnificativ }coalelor ]i inspector general în da\iei Culturale Principele Carol ]irea rolului de informare al Ra- zestrea sonor` a Radioului. Ministerul Cultelor ]i Artelor) ]i- (al c`rei director general era) un dioului, punând la punct Progra- Aproa pe 1000 de spectacole ra- a continuat la microfon misiunea. alt {ndreptar pentru conduc`torii mul de ]tiri – care avea s` de - diofonice poart` semn` tura aces- A vorbit ascult`torilor despre culturii la sate, împreun` cu vin`, prin asumarea specifi cit`\ii tui maestru incontestabil, de la Puterea educativ` a c`r\ii (9 Nichifor Crainic ]i V. Voi culescu. expresiei, cunoscutul radio-jur- mon t`rile hertziene ale unor texte martie 1930) ]i despre Entuzias- Patru ani mai târziu (1928) tip` - nal, convins fiind c` „actualitatea shakespeareane (othello, Poves - 214 m m 215 te de iarn`, troilus ]i Cresida, Boto]ani). Un musical cu Adela – mUsCAn Catinca zin“ ori de emisiunile radiofoni - richard al II-lea, Visul unei dup` romanul omonim al lui ce, autoarea a abordat de fiecare nop\i de var`) sau cele semnate Garabet Ibr`ileanu – i-a fost jucat dat` temele – alese ori sugerate de Molière (Bolnavul închi puit) la Teatrul de Stat din Sfântul de redac\ie – cu exemplar` seri- ori Anton Pavlovici Cehov (omul Gheorghe iar dou` din piesele ozitate. Documentate ]i scrise cu p`durii). De mare succes s-au sale au fost editate într-un volum limpezime, materialele Catinc`i bucurat ]i adapt`rile dup` Kafka de dramaturgie român` contem- Muscan dep`]eau exigen\ele (Procesul, Castelul, metamor- poran`. „lite raturii de popularizare a foza) ]i Panait Istrati (neran - Continuator al unei splendide ]tiin\ei“, agreat` de corifeii ateis- \ula, |a\a minca). A regizat se- pleiade de regizori ai teatrului ra- mului bucure]tean, problema- riale radiofonice dup` Dimitrie diofonic (Victor Ion Popa, Mihai tiz@nd ]i incit@nd cititorul / as- N`scut` la 10 decembrie Cantemir (Istoria ieroglifi c`), Zirra, Paul Stratilat), Cristian cult`torul la descifrarea necunos- 1921 la Bucure]ti. Absolvent` a I. M. Sado veanu (sfâr]it de veac Munteanu a contribuit – timp de cutelor universului. O abordare Facult`\ii de Drept din ora]ul în Bucu re]ti), Liviu Rebreanu mai multe decenii – la sporirea coerent` a istoriei umanit`\ii sub natal. Ziarist specia lizat pe prob- (r`s coala), G. C`linescu (enig- continu` a personalit`\ii uneia leme de ]tiin\`. Din 1956 devine semnul deplas`rii continue a fron - dintre formele de expresie artis- ma otiliei), Mateiu Caragiale colaborator permanent al ra- tierelor cunoa]terii a condus-o pe tic` dintre cele mai apre ciate de (Craii de Curtea veche), Marin dioului pentru ca [n 1959 s` fie autoare la scrierea a mii de pa - publicul ascult`tor, ca ]i la con - Preda (moro me\ii) – identifi - angajat` redactor [n redac\ia emi- gini, multe din ele reunite [n solida rea remarcabilei institu\ii când po ten \ialul dramatic al unor siunilor pentru tineret ]i copii. pagini de carte. {ntre volumele culturale repre zentate de Teatrul capo dopere epice. Între 1990- {ntre emisiuni sale se afl` Vreau semnate de Catinca Muscan se Na\ional Radiofonic. 1996 Cristian Munteanu a fost s` ]tiu ]i Cine-i vinovat?. Prima afl` Orele lui Prometeu, Idei pen- ]eful departamentului Teatru-Va- dintre ele avea s`-]i continue tru eternitate, Evrika, Lupta cu riet`\i. Recita luri de versuri ori cariera radiofonic` ]i dup` ce re- imposibilul, Explor`ri [n enig- emisiuni SF au beneficiat de con- alizatoarea avea s` p`r`seasc` [n matic ]i Magia misterelor. Titluri tribu\ia sa regizoral`. 1962 Radioul, trec@nd [n presa care m`rturisesc de la sine uni- Ca dramaturg, a fost prezent scris`. Catinca Muscan a contin- versul ]i metauniversul c`rora pe scene din Bucure]ti ]i din \ar` uat s` colaboreze cu Radiodifuzi- s-au circumscris cele mai multe cu piese precum Inocentul (Tea - unea Rom@n`, realiz@nd un apre- din preocup`rile jurnalistice ale trul Na\ional din Bucure]ti), ciabil num`r de scenarii drama - autoarei. De multe ori, r`spun- Osp` \ul lui Trimalchio (Teatrul tice, originale ]i adapt`ri. Spe- surile la [ntreb`rile ziaristei au de Stat din Pite]ti), Corigen\` la cializarea sever` [n aria istoriei venit de la pesonalit`\i ale vie\ii dragoste (Tea trul Ion Vasilescu), ]tiin\ei avea s`-i aduc` un bine- ]tiin\ifice rom@ne]ti ]i interna\io - Recitindu-l pe Shakespeare (Tea - meritat prestigiu. Fie c` era vorba nale c`rora Catinca Muscan li s-a trul „Mihai Eminescu“ din de articolele din revista „Maga- relevat drept un partener de 216 m discu\ie pertinent. C`r\ile sale pot tura „Casa Radio“. A publicat în re - interesa ]i genera\iile viitoare, ca vistele „Rom@nia literar`“, „Radio o m`rturie a „febrei cunoa]terii“ România“ materiale referitoare la manifestat` la sf@r]itul celui de-al istoria Societ`\ii Româ ne de Ra- N doilea mileniu [ntr-o \ar` care a diodifuziune, în temeiul cercet` - d`ruit lumii multe ]i str`lucite rii documentelor aflate în patri- nACIU }tefan crofonului, activând în redac\ia valori ]tiin\ifice. moniul institu\iei. În 1998 a reali - politic`, dar ]i în cadrul re\elei de zat lucrarea 7 decenii de radio- coresponden\i jude\eni. A fost fonie româneasc`, o sintez` do - unul dintre cei mai activi autori cu mentar` extrem de util`, con- de emisiuni informative, reali - sacrat` aniver s`rii din acel an a zând sute de transmisiuni live, re- mU}e|eAnU liliana Radioului na\ional. Numele portaje ]i coresponden\e din \ar` Lilia nei Mu]e\eanu se leag` de ]i din str`in`tate. O experien\` apari\ia amplei lucr`ri Bibli- distinct` a reprezentat-o cerce - ografie radiofonic` româneasc`, tarea privind legisla\ia electoral` ap` rut` în trei volume la Editura ]i comportamentul radioului pu - N`scut la 25 martie 1939 la „Casa Radio“, care însumeaz` blic în timpul campaniilor elec- Bucu re]ti. Absolvent al Acade- torale în \`rile din centrul ]i perioada 1928-1944. Coordona- miei de }tiin\e Economice (pro - toare a acestei opere de cercetare r`s`ritul Europei aflate în plin mo \ia 1966). Timp de peste trei proces de tranzi\ie de la totali- arhivistic`, Liliana Mu]e\eanu a decenii ]i-a desf`]urat activitatea tarism la demo cra\ie. Observa - contribuit la repunerea în circu- publicistic` în cadrul redac\iei de \iile realizate la fa\a locului în la\ie a unor „manuscrise radio- N`scut` la 19 februarie 1952 actualit`\i politice a Radiodifuzi- mai multe \`ri (România, Polo- fonice“ purtând semn` tura unor la Bucure]ti. Absolvent` a Facul - unii Române. A de\inut func\ia de nia, Ungaria, Republica Moldo- t`\ii de Istorie, Universitatea Bucu - înalte spirite ale culturii româ - redactor-]ef adjunct ]i a f`cut va, Bulgaria ]i fosta Republic` re]ti. Specializat` în arhivistic`, ne]ti interbelice. Sub îndruma rea parte în perioada 1999-2001 din Iugoslav` a Macedoniei) au ap` - lucreaz` la Radiodifuziunea sa, Arhiva SRR a fost transfor- Consiliul de Administra\ie al rut în volumul Jurnal electoral – Român` din 1993. }ef al Arhivei mat` dintr-o unitate depozitar` a SRR, demis de Parlamentul publicat în anul 1996 de editura SRR, pe care s-a str`duit s` o documentelor într-una de cerce - Româ niei. În ziua de 23 decem- bucure]tean` Gramar. Este o sin- pun` în valoare prin mijlocirea tare ]tiin \ific` a acestora. brie 1989 a fost grav r`nit în Casa tez` a conduitei poli tice ]i jurna - unor apari\ii semnificative la Edi - Radio, în timpul ata curilor diver- listice într-un moment de fractur` sioniste efectuate asupra institu - istoric` în aceste state aspirând la \iei. A contribuit la formarea unui un nou statut electoral, pârghie mare num`r de gazetari radio, esen\ial` în impunerea demo - VU ast`zi personalit`\i reale ale mi- cra\iei reale. Valoarea documen- 218 n n 219 tar` a c`r\ii r`mâne o surs` de in- neGoI|~ lucia radiofonice. A coordonat, de Discursul liric al autoarei formare atât pentru istorici cât ]i asemenea, în 1976, realizarea devine tot mai personal în Caze- pentru gazetarii interesa\i de volumului colectiv Revista lite - mata de rou` (Editura Cartea feno menul politic ce a înso\it rar` Radio (editat de Oficiul de Româneasc`, 1983) ]i în Scen` transformarea unor posturi de publica\ii al RTV), ce grupa de conversa\ie (Editura Emines- radio guvernamentale în servicii m`rturii revelatoare. cu, 1986). „Giulgiul inocen \ei“ publice de radio. O c`l`torie de Membru al Uniunii Scriito- care îmbr`ca lumea în volumul documentare în China i-a oferit rilor din România, Lucia Negoi\` de debut al autoarei este tot mai ocazia cunoa]terii unei \`ri aflat` este autoarea mai multor volume sfâ]iat de cotidianul brutal. ]i ea în plin proces de reconside - de versuri care au impus-o prin tre Poezia înceteaz` s` mai fie ritual, rare a poten\ialului economic ]i reprezentan\ii de frunte ai „gene - ea devine, mai degrab`, jurnal al uman, apt s` conduc` la sporirea N`scut` la 9 septembrie 1945 ra\iei ’70“ în poezia româneasc`. tr`irilor autoarei. contribu\iei acestei uria]e \`ri în locali tatea Breaza, jude\ul Debuteaz` în 1974 cu volumul Turnul cailor alba]tri (Editu- asia tice la progresul civiliza\iei Buz`u. Absolvent` a Facult`\ii de intitulat simplu Poeme (Editura ra Albatros, 1987) cuprinde o de- omene]ti. Paginile despre Bei- Litere, Universitatea Bucure]ti, pozi\ie liric` marcat` de lucidi- Albatros), care fixea z` un anume jing, Xian, Canton ]i Shanghai, promo\ia 1967. Repar tizat` la tatea ce o elibereaz` de povara ezoterism, derivat parc` din The adunate în volumul R`s`ritul Ra diodifuziunea Ro mâ n`, lu- oracular` de cândva. Golden Bough al lui Sir James galben, comunic` din plin citi- creaz` timp de 14 ani în redac\ia Din p`cate, dup` 1990, Lucia Frazer. Spectacolul unei lumi torului român impresia puternic` cultural` a acesteia (1967-1981). Negoi\` p`rea a se fi repliat în a unei energii creatoare de anver- A fost redactorul emisiunii meri - magice, fracturat` de sabia tim- zonele fr`mântate ale publicis- gur`, pe care China o dezvolt` la diane lirice, al c`rei autor era pului se continu` în Roza ]i ticii de televiziune, abandonând intersec\ia celor dou` milenii ]i poe tul A. E. Baconsky (1969- închi puirea (Editura Eminescu, (cel pu\in apa rent) poezia. Re- asumarea unui nou destin în istorie. 1971). Din 1973 pân` la transfe - 1976) unde ima ginea bibliote- marcabile pagini de versuri pu - ra rea sa la Televiziunea Român` cilor devastate este acoperit` de blicate în anii 2002-2003 în re- (1981) a fost realizatorul revis- vibra\ia tot mai acuzat` a vege- vistele „România literar`“ ]i tei literare radio. talului. Transferul de la o poezie „Lucea f`rul“ ne vesteau c` alar- A invitat la microfonul aces- elaborat` sub semnul livres cului ma se dovedise fals`... Confir- tei emisiuni personalit`\i consa - la una manifest senzual` se pro- marea avea s` vin` prin tip`rirea crate ale literaturii române, dar ]i duce prin Duminic` spre luni – [n anul 2003, la Editura Cartea foarte mul\i tineri autori. Într-un (Editura Eminescu, 1980). Ver- Rom@neasc` a admirabilei c`r\i articol publicat în 1990 în revista surile sale aveau s` fie incluse în de poeme Gara de Est, evoc@nd ie]ean` „Dialog“ sub titlul Am antologia 15 Young Romanian [n titlu – ]i [n substan\` – toposul fost redactor al emisiunii Meri - Poets – publicat` în 1982 de copil`riei ]i adolescen\ei autoa - diane lirice, autoarea evoca, nu Lilia na Ursu la Bucu re]ti ]i în rei, afiliat unui cunoscut cartier f`r` nostalgie, începuturile sale Antologia poe telor din România. bucure]tean. 220 n n 221 nenoIU mihai (miltiade) fagot a Universit`\ii Na\ionale de nettA Gheron economic` a Austriei (1930). Un Muzic`. Eminentul interpret Mil- interes aparte îl reprezint` infor- tiade Nenoiu este cunoscut ca ma\ia istoric` din lucrarea Negus- poet sub identitatea lui Mihai torii orientali la Lipsca (f.a.), de Nenoiu. A publicat mai multe unde putem afla multe date des - volume de poezie marcate – dup` pre circula\ia m`rfurilor spre ]i opinia lui Aurelian Titu Du- dinspre |`rile Române ]i impor- mitrescu – de „un ermetism mu - tantul ora] german care a l`sat în zical, bazat în exclusivitate pe ar- inima Bucure]tilor „amprenta monie. Autenticul ei vine din res - Lipscanilor“. pectul mu\eniei, ca bravur` a Gheron Netta a fost prezent în N`scut la 31 august 1937 în spiritului pe care suferin\a nu îl N`scut la 22 martie 1891 la programele Radioului cu articole Bucu re]ti. Absolvent al Conser- poate degrada. Enun\ul este Turnu-Severin. Decedat în anul prilejuite de S`rb`toarea econo - vatorului de Muzic` „Ciprian Po- eroic, discret, b`rb`tesc“. Apre - 1955. În perioada 1928-1931 a miei (în Program de sear`, 31 rumbescu“, Facultatea de Inter- ciere validat` de poe mele cuprin - f`cut parte din Consiliul de Ad- octombrie 1930, 31 octombrie pretare. Angajat în 1956 la se în Preludiu la unison (Editura ministra\ie al Societ`\ii Române 1931, 31 octom brie 1932 ]i în Direc\ia Forma\iilor Muzicale a pentru literatur`, 1969), Senti- de Radiodifuziune. Între 1932- Universitatea radio din 31 oc- Radiodifuziunii Române, unde a mentale (Editura Procion, Bucu - 1955 ]i 1938-1940 a f`cut parte fost: instrumentist, ]ef partid` tombrie 1933, 31 octombrie 1934, re]ti, 1997) ]i în placheta În din Consiliul Cenzorilor ca mem- fagot, solist concertist. La 29 ia - 31 octombrie 1935, 31 octombrie ve]nic` pierdere (Editura Tim- bru activ (titular). Licen\iat al nuarie 1979 a înfiin\at cvintetul 1936). Notele sale de c`l`torie pul, Re]i\a, 2000). Avem de-a Handelhochschule din Leipzig ]i „Concordia“, cu care a sus\inut (Finlanda – în Universitatea face cu „o delt` de sunete“ luând doctor în ]tiin\e economice al peste 500 de concerte ]i a realizat înf`\i]area unor cuvinte \intind radio din 17 decembrie 1934, peste 8000 de înregistr`ri pentru Universit`\ii din Zürich. Profesor Estonia – în Universitatea armoniile muzicii. Artistul instru- de economia comer\ului la Aca - programele muzicale ale insti - mentist, c`ruia compozitori pre- radio din 2 februarie 1935) – au demia Comercial` din Bucure]ti. tu\iei. A participat la toate edi\iile cum Mihai Moldovan ]i Dinos în centrul aten\iei tot chestiuni A publicat multe lucr`ri de spe- Festivalului Interna \ional „George Constantinides (SUA) i-au dedi- economice – specifice spa\iului cialitate: Din cauzele economice Enescu“ ]i, în calitate de solist, a cat dou` concerte, s-a bucurat de evocat. înregistrat 13 concerte pentru stima ]i pre\uirea unor importan\i ale r`zboiului european (1916), fagot ]i orchestr` cu Orchestra scriitori români, c`rora Mihai Politica economic` ungureasc` Na\ional` Radio ]i filarmonicile Nenoiu le fixeaz` efigia în câteva (1921), Cercet`ri economice din Bucure]ti ]i Ia]i. A înregistrat poeme-portret remarcabile, „\e - (1923), Rela\iile economice pentru Electrecord concerte de sute“ din surprinderea princi- polono-române (1924), Regimul W. A. Mozart, Antonio Vivaldi, palelor linii de caracter ale auto - bancar în Europa (1927), Culti- Iancu Dumitrescu, Liviu Ionescu. rului ]i operei acestuia. varea economiei în statele Din 1992 este profesor la clasa de apusene (1930), Expansiunea 222 n nIColesCU G(heorghe) atenuând excesele proletcultis - C(onstantin) mului afirmat cu vigoare în epoc`. Istoric literar cu solid` for - O ma\ie, G. C. Nicolescu a avut cul- tul documentelor, st`ruind asupra oChInCIUC Ion confra\i precum Marilena Opin- unor autori ai celui de-al nou` - caru, Leonte Silvestru ]i Mihai sprezecelea veac. Monografiile Ionescu, Ion Ochinciuc a ]tiut s` consacrate lui Nicolae B`lcescu confere audien\` acestei emisiu- (1945), Mihail Kog`l ni ceanu ni-magazin (la care au colaborat (1946) sau lui Alecsandri (Via\a prezentatori inspira\i precum lui Vasile Alecsandri – 1962) Coca Andronescu, Mihai Fotino, N`scut la 26 mai 1911 la r`mân ]i la ora de fa\` interesante Amza Pellea, Dem R`dulescu, Ploie]ti. Decedat la 24 noiembrie prin informa\ia oferit`. La fel, Stela Popescu, Alexandru 1967 la Bucu re]ti. Licen\iat în cerce tarea sa despre Curentul lite - Ar]inel) r`spunz@nd nevoii de in- Litere (1931) ]i în Drept (1932), rar de la „Contemporanul“ formare ]i de divertisment a pu - devine în 1934 asistent la Facul- (1966) ori cea despre Ideologia N`scut la 21 august 1927 în blicului larg. Emisiunea s-a situat tatea de Litere a Universit`\ii din literar` poporanist` (1937) – localitatea Sculeni, jude\ul Ia]i. întotdeauna în topul sondajelor Bucure]ti. Doctor în filo logie constituind debutul s`u editorial. Absolvent al Facult`\ii de Filolo- de opinie ale vremii, fiind remar- (1944) cu o tez` despre Duiliu Între lucr`rile ap`rute postum gie de la Universitatea din Bucu - cat` adesea ]i de cronicile de spe- Zamfirescu. A fost ]eful catedrei se cuvin amintite Studii ]i arti- re]ti (1953). La 1 mai 1967 este cialitate ale presei scrise. Accesi- de istoria literaturii moderne ]i cole despre Eminescu (1968) ca angajat prin transfer (de la bilitatea a fost criteriul esen\ial al decan al Facult`\ii de Limba ]i ]i paginile de istorie literar` redac\ia publica\iilor pentru emisiunilor realizate de Ion Literatura român`. În anii ’50 a Structur` ]i continuitate (1970), str`in`tate) la Radiodifuziunea Ochinciuc, dar ]i al literaturii îndeplinit ]i func\ia de director al Român` de unde s-a pensionat 20 prefa\ate de fostul s`u student (]i scrise de acesta. Scriitorul s-a programelor culturale la Radiodi- de ani mai târziu. A lucrat în concitadin) Valeriu Râpeanu, el afirmat în genul literaturii de fuziunea Român`, încurajând cadrul redac\iei de actualit`\i aventuri ]i a policier-ului într-o însu]i un sus\in`tor al istoriei afirmarea jurnalistic` a unor fo]ti politice (]ef al sec\iei informa\ii) perioad` în care acest tip de lite - lite rare prin mijlocirea Radio ului, studen\i filologi (Constantin ]i al redac \iei emisiunilor social- ratur` putea oferi autorului ]ansa precum fusese ]i G. C. Nicolescu. Vi]an, Dionisie }incan etc.) ]i educative. A coordonat ]i realizat evit`rii canoanelor oficiale. emisiuni precum radiomaga - C`r\ile lui Ion Ochinciuc – zinul femeilor ]i de toate pen- ap`rute în colec\ii de mare tru to\i. Aceasta din urm` s-a r`spândire – au atins tiraje de V impus drept emisiunea-fanion a mas`. Între acestea se prenum`r` U redac \iei respective. Al`turi de R`zbunarea Ofeliei (1967), 224 o o 225

Îngerul negru (1969), Acas`, fu- oI}teAnU Valeriu emigrarea în 1973 a autorului – oProIU ecaterina garule! (1970), Nop\ile colonelu- în Statele Unite ale Americii. Ti- lui Bârsan (1973), O noapte în tlurile acestora confirm` aser\iu - Venus (1974), Spada de Toledo nea: Underground Shadows (1976). De un mare succes s-au (1977), Underwater Temples bucurat romanele Egreta violet` (1979), Do Not Difuse (1982), (1972) ]i Masca burgund` Vis à Vis Bali (1985). (1971). Acesta din urm` a fost so- Discipol consecvent al lui cotit de criticul ]i istoricul literar André Breton (decretat cândva Marian Popa, prin „arhaizarea drept „pap` al suprarealismu- ideii de contraspionaj“, cel mai lui“), Valeriu Oi] teanu merit` el bun roman al lui Ion Ochinciuc. N`scut la 3 septembrie 1943 însu]i titlul onorific de „cardinal“ Licen\iat` a Facult`\ii de Dac` celelalte c`r\i ale sale la Karaganda – Kazahstan (fosta al unei vibra\ii avangardiste eu- }tiin\e Juridice din Bucure]ti. porneau de la teme ale contempo- URSS). Absolvent al Facult`\ii ropene, transferate cu succes din- Membr` a Uniunii Scriitorilor raneit`\ii, Masca burgund` cobo- de Chimie Industrial` – Institutul colo de Ocean. din România. A lucrat la Radio - ra într-un neguros ev mediu Politehnic din Bucure]ti (1966). Dup` 1990, Valeriu Oi]teanu difuziunea Român` – în redac\ia românesc, aflat în rela\ii consub - Între 1967-1972 a lucrat la Ra- a vizitat de mai multe ori Româ- emisiunilor culturale – la jum` - stan\iale cu o Europ` a marilor diodifuziunea Român`, unde a nia, versurile sale fiind tip`rite în tatea anilor ’50. În 1958 a fost cur\i imperiale. rea lizat emisiuni social-educative publica\iile noastre culturale f`r` eliminat` din institu\ie pe motive Ion Ochinciuc a scris ]i mai în redac\ia de profil (coleg cu Ion a mai stârni îns` ]ocul produs în ideologice. Nonconformismul multe piese de teatru inspirate din Ochinciuc, Leonte Silvestru, anii ’70 de poemele acelui „tân`r rea lizatoarei avea s` constituie o istoria recent` sau mai înde - Aurora Sasu, Teodora Criv`\ ]i radiofonist“ de cândva, ce-]i pro- constant` a personalit`\ii sale, Marilena Opincaru). umane ]i profesionale. Avea s` p`rtat` a \`rii (precum R`z boiul pusese s` dinamiteze coeren\a ro- de Independen\` al României, În aceast` perioad` a debutat revin`, peste ani, în coloanele stirii poetice. v`zut prin inciden\a intereselor ca poet cu volumul Proteze sonore ale Radioului, în calitate politico-diploma tice ale marilor (1970), vestind un autor preocu- de colaborator extern. Stilul s`u puteri ale vremii). Într-un mo- pat de relansarea avangardei po- jurnalistic direct ]i vocea sa cu un ment în care pasiunea pentru lec- etice (al`turi de Vintil` Iv`n - timbru u]or recognoscibil au tur` pare diminuat`, reeditarea ceanu ]i Sebastian Reichmann) a]ezat-o între prezen\ele agre- unora dintre c`r\ile lui Ion Ochin - într-un moment în care cultura abile ]i foarte personale aflate ciuc, lipsite de sofisticare stilis- român` se preg`tea s` înfrunte timp de mul\i ani la microfoanele tic`, beneficiind de o ac\iune di- ideologizarea ei cea mai crunt`. unor emisiuni cu destina\ie cul- namic` ]i linear` ar putea con- Cultivarea voluptuoas` a dicteu- tural`. Din 1965 a condus – pân` tribui la cultivarea gustului pen- lui automat avea s` fie continuat` în 1990 – revista „Cinema”, pu - tru citit al tinerelor ge nera\ii. ]i în c`r\ile sale ap`rute – dup` blica\ie de specialitate ce s-a 226 o o 227 bucurat de aprecierea unui larg O dimensiune aparte a per- reîntoarc` la Nu sunt turnul Eiffel Dup` 1990 – când este obli - pu blic cititor ]i care, la Bienala sonalit`\ii creatoare a Ecaterinei în varianta muzical`, dezv`luind, gat` s` p`r`seasc` redac\ia revis- de la Vene\ia (edi\ia a XXVIII-a) Oproiu o reprezint` dramaturgia. dincolo de str`lucirile exterioare tei „Cinema” – Ecaterina Oproiu a primit „Leul de aur” pentru cel Piesa sa Nu sunt turnul Eiffel ]i dramatismul profund al des- s-a dedicat edit`rii – în regim pri- mai bun periodic de popularizare (scris` în 1964 ]i prezentat` în tinelor omene]ti” (v. Ileana Ber - vat – a unor publica\ii feministe cinematografic`. A f`cut parte premier` la 15 mai 1965) a f`cut lo gea: Teatrul românesc în sec. („Lumea femeilor”, „El ]i ea”) din juriile unor importante com- o frumoas` carier` în România ]i XX, Editura Funda\iei Culturale care s-au bucurat de un mare suc- peti\ii cinematografice interna - în str`in`tate, fiind urmat` de In- Române, 2000, pag. 74). De notat ces de public, de\inând totodat` \io nale (între care, cel de la terviu (1976) (scoas` ]i ea de pe faptul c` regizoarea amintit`, func\ii publice în Consiliul Cannes) ]i a de\inut func\ia de vi- afi]ul Teatrului „Lucia Sturdza- C`t`lina Buzoianu va de\ine – Na\ional al Audiovizualului ca cepre]e dinte al Federa\iei Inter- Bulandra“ la interven\ia „Cabine- din anul 2003 – ]i func\ia de di- reprezentant al Pre]edin\iei na\ionale a Criticilor Cinema - tului 2”). Cele dou` piese au con- rector onorific al Teatrului Na\io - Româ niei sau al Parlamentului. togra fici (FIPRESCI). Din 1965 a tribuit – printre altele – la nal Radiofonic. De remarcat longevitatea jurna - fost titularul rubricii „Telespecta- lansarea unei importante regi- Un alt text dramatic al Ecate - listic` a acestei autoare care – tor” a revistei „Contemporanul”. zoare, C`t`lina Buzoianu. C`ci, rinei Oproiu – intitulat kantian: timp de peste o jum`tate de veac A semnat peste 2000 de articole, a]a cum scria regretatul teatro - Cerul înstelat deasupra noastr` – – ]i-a risipit farmecul ]i inteli - studii, eseuri în presa româneasc` log, prof. dr. Ileana Berlogea a fost încununat cu mai multe gen\a în mii de pagini, \intind s` ]i str`in` despre fenomene socio- „pentru C`t`lina Buzoianu, leg` - distinc\ii, între care marele pre- se manifeste ca o veritabil` culturale legate prioritar de arta tura cu dramaturgia Ecaterinei miu al Galei dramaturgiei româ - Françoise Giroud a României. cinematografic` ]i de televiziune. Oproiu este mai complex`, inves- ne]ti (1984). Între 1972-1977 a sus\inut la tiga\iile asupra tragicomicului ]i Radio rubrica homo cinemato- ale adev`rului din lucr`rile au- graphicus, suspendat` din înalt toarei fiind mai constante. A pus ordin administrativ, spre marele astfel în scen` Nu sunt turnul regret al publicului ascult`tor. Eiffel pentru prima oar` în Polo- V Autoare a unor volume de nia, la Lublin. La Teatrul Bulan- U analiz` cinematografic` precum dra a montat Interviu în stagiunea Star contestatar ]i Un idol pentru 1976-1977, cea de-a doua lucrare fiecare, dar ]i a unor c`r\i despre a autoarei, c`utând leg`turile condi\ia femeii moderne. Pentru între scene în fluidul l`untric al modul deschis în care era tr`irilor ]i emo\iilor, în umani- dezb`tut` aceast` problematic`, tatea cople]itoare a unor perso - volumul 3X8 plus infinitul avea naje episodice, pentru ca, la s` fie retras din libr`rii. Teatrul Mic (1978-1979) s` se P 229

(Notele acestea de c`l`torie au sale, ipostaz` ce va deveni em- fost citite, în mare parte, la mi- blematic`. Acest dialog este unul crofonul Atlasului cultural al „despre pruden\` ]i iubire“. P Radiodifuziunii Române, atr` - Cazul, atât de bine documentat gând aten\ia publicului ascult`tor istoric, al lui Galileo Galilei, PAler octavian ziarului „România liber`“ pân` în asupra interoga\iilor autorului cap`t` noi contururi etice prin in- 1983, când se pensioneaz` din care, folosind pretextul unei des - troducerea interoga\iilor auctori- ra\iuni medicale. Conflictul la- crieri mai mult sau mai pu\in re- ale. Savantul pisan, sus\in`tor al tent dintre gazetar ]i puterea porterice]ti, î]i în`l\a în fapt gân- metodei experimentale într-o politic` pare a sta în fapt la baza durile la rangul unor medita\ii epoc` înc` aflat` sub autoritatea retragerii sale. Octavian Paler a vizând filosofia culturii ]i a isto- Dogmei, a fost el însu]i autor al debutat în literatur` ca poet (în riei). unor Dialoguri pline de polemic` revista „Lucea f`rul“, 1958), pu - Mitologii subiective (1975) tensiune. Octavian Paler le bli când în 1970 volumul de debut continu` acest demers în zone cunoa]te, indiscutabil, ]i le preia Umbra cuvintelor (1970). Cartea ceva mai abstracte, \inând de energia ideatic`. }i poate c` toc- este – dup` m`rturia f`cut` de for\a de iradiere cultural` a unor mai Epistolele acestui sidereus N`scut la 2 iulie 1926 în lo- autor într-o emisiune de televi - mituri str`vechi. Preluarea (]i nuncius (mesager stelar) l-au de- calitatea Lisa, jud. Bra]ov. Studii ziune din anul 2003 – intruvabil` prelucrarea) lor este f`cut` într- terminat pe Octavian Paler s`-]i de Litere, Drept ]i Filosofie la „chiar ]i în bibliotecile pu blice“. un laborator cerebral de mare publice volumul Scrisori ima - Universitatea din Bucure]ti, ab- Subintitulate „defini\ii lirice“ po- performan\`. Octavian Paler co- ginare (1979). Sunt mesaje adre - solvite [n 1949. Renun\` la o emele din amintita plachet` menteaz` câteva din „pove]tile“ sate câtorva din spiritele alese ale promi\`toare carier` universitar` vizeaz` esen\e lexicale ]i existen - antice ale spa\iului mediteranean Europei (Erasm din Rotterdam, la catedra de estetic` a Facult`\ii \iale. Chiar dac`, ast`zi, ipostaza de pe pozi\iile omului modern, Miguel de Unamuno, Marcel de Litere, pentru jurnalism. Între de poet a scriitorului este igno- beneficiar al unei experien\e is- Proust, Franz Kafka, Albert 1949 ]i 1964 lucreaz` la Radio - rat` de publicul cititor, trebuie torice pe care nici m`car ora- Camus) în care istoria s-a r`sfrânt difuziune, unde este reporter ]i, spus c` în amintitul op liric se colele vestite ale Eladei ]i ale în chip felurit. La rându-i, cuge- ulterior, redactor-]ef adjunct al afl` concentrate multe din „ob- Egiptului faraonic nu o putuser` tul autorului încearc` s` se re- redac\iei culturale. Între 1965- sesiile“ ce-i vor cutre iera ulterior întrez`ri. Jonc\iunea dintre flecte în prisma acestei con]tiin\e 1968 este vicepre]edinte al Tele- opera. prezent ]i trecut este f`cut` în continentale, reprezentat` de viziunii Române, iar între 1968- Un memorial de c`l`torie, acest „athanor“ mental, în care splen dida constela\ie a desti- 1970 vicepre]edinte al Radiodi- Drumuri prin memorie, consacrat alchimiile sufletului ]i gândului natarilor unor epistole care, evi- fuziunii (urma ]ul s`u în func\ie Greciei ]i Egiptului (1972), este produc imagini esen\iale pentru dent, nu pot primi vreodat` va fi criticul ]i istoricul literar Va- urmat doi ani mai târziu de un evolu\ia umanit`\ii. Ap`rarea lui r`spuns. Inser\ia autobiografic` – leriu Râpeanu). Octavian Paler altul, a]ezat sub acela]i titlu, dar Galilei (1978) îl a]eaz` pe autor prezent` aici pentru întâia oar` în devine în 1970 redactor-]ef al închinat de data aceasta Italiei. în pozi\ia de moralist al epocii paginile lui Octavian Paler – se 230 P P 231 va accentua în Via\a ca o corid` r`mas din vechiul Mexic, ca ]i mirabile, care ofer` spectacolul Oricum, opera lui Octavian (1987), pentru ca în De]ertul din vechiul Egipt, se datoreaz` rat`rii umane în absen\a amin - Paler nu poate fi perceput` în in- pentru totdeauna (2002) s` artei“ – noteaz` Octavian Paler. titelor valori, între care, cea din- tegralitatea sa decât ca un emi- dobândeasc` un rol proeminent. Lucru pe care nu l-a putut con- tâi este, probabil, libertatea. nent tratat de melancolie. Cu cât înainteaz` în vârst`, scri- semna în timpul voiajului s`u în Poate de aceea, dup` 1989, Octa- itorul simte tot mai acuzat nevoia America de Nord. Don Quijote în vian Paler s-a angajat deschis în revenirii la „imaginile formative“ Est sintetizeaz`, într-un prim contestarea f`\`r niciei politice în de la Lisa, locul natal ]i la cele capitol, experien\a sa ceva mai editorialele sale sobre (rareori in- dintr-un Bucure]ti oarecum ostil, ampl` (trei luni) într-o \ar` în flamate) din „România liber`“ ]i PAlly mircea în care adolescentul provincial î]i care hiperciviliza\ia i-a alimentat „Cotidianul“. Polemicile sale au va continua instruc\ia. Dac` Via\a din plin scepticismul. Lumea încetat s`-]i mai arate cordiali- ca o corid` este – cum s-a obser- veche în care se va întoarce este tatea, ca pe vremuri (v. Pole mici vat la timpul potrivit – un veri- ]i ea fracturat` de cele dou` re- cordiale, 1983), eviden \iindu-se tabil „roman de forma\ie“, alit`\i geografice (Est-Vest) as- printr-o emergen\` a spiritului De]ertul... se va recomanda mai cunzând disparit`\i colosale. Pen- care st` tot timpul de veghe. Lu- degrab` drept un amplu eseu con- tru a în\elege aceast` fractur`, ciditatea sa funciar` îl determin` fesiv despre „imposibila în- scriitorul ]i-l ia drept Cicerone pe s` fie acuzat sceptic, chiar dac` toarcere“ în paradisul infantil de nimeni altul decât pe eroul lui refuz` s-o recu noasc`: „Eu nu cândva. Miguel Cervantes. Miza moral` a sunt o natur` sceptic`. Dim- Octavian Paler – c`l`torul – c`r\ii este, în fapt, încercarea de a potriv`, simt nevoia s` m` agit de N`scut la 8 ianuarie 1952 la va reapare ]i el în c`r\i precum în\elege „tragedia României“ ]i, partea însorit` a îndoielilor, cum Pite]ti. Absolvent al Facult`\ii de Caminante (prima edi\ie în 1980, de ce nu, propriile tragedii ale au- se zice într-un vers celebru. Pen- Ziaristic` de pe lâng` fosta Aca - a doua în 2003) ]i Don Quijote în torului. tru a fi un sceptic autentic, î\i tre- demie „}tefan Gheorghiu“. Din Est. Cea dintâi carte reprezint` Acest om care a muncit din buie o t`rie care mie îmi lipse]te“ 1987 lucreaz` la Radiodifuziunea jurnalul ]i contrajurnalul s`u plin pentru împlinirea sa intelec- – declara Octavian Paler într-un mexican, rezultat al unei „aven- tual`, care a avut parte de o cari- interviu din „România liber`“, Român` în calitate de corespon- turi“ de doar 13 zile în \ara mare- er` gaze t`reasc` ]i (mai nou) solicitat de Alexandru }tef` - dent local pentru jude\ul Arge]. lui Moctezuma, unde „când au scriitoriceasc` de invidiat, este ]i nescu. Disponibilit`\i pentru colabo- venit spaniolii, totul a fost trecut autorul unor romane parabolice, Acela]i r`spuns l-ar fi dat rarea cu toate redac\iile care l-au prin foc ]i sabie“. Autorul a întâl- precum Via\a pe un peron (1981) probabil, cu aproape dou` milenii solicitat (Radio 3, Radio Româ- nit în Mexic destule dovezi ale ]i Un om norocos (1984), care s-au în urm` ]i posibilul s`u model de nia Cultural, Radio România remanen\ei unor civiliza\ii pe ivit din acela]i proiect de situare medita\ie, împ`ratul-filosof Marc Interna \ional). Activitatea sa este care violen\a istoriei n-a izbutit a omului în raport cu valorile Aureliu. }i acesta, aflat, ca ]i legat` în mod esen\ial de re- s` le ]tearg` de pe suprafa\a care îl tuteleaz` sau care ar trebui scriitorul român, într-o necur- flectarea vie\ii cotidiene arge]ene p`mântului. „Aproape tot ce-a s` îl tuteleze. Sunt dou` c`r\i ad- mat` disput` cu barbarii... în emisiunile de actualit`\i. 232 P P 233

Este autorul unui volum de Scriitor (eminamente) pentru cu paginile sale nelipsite de un ]i emisiuni scenarizate (Bi- versuri intitulat Un ban de copii, Octav Pancu-Ia]i a debutat anume „mister“ al vârstei ini\iale, ografia unei capodopere, jur- lumin` – ap`rut la editura ca poet cu volumul Timpul st` pe impunând nu o dat`, în contextul nale ]i memorii). Redactor – îm- pite]tean` Calende în anul 1999. loc? (1949), pentru a se lansa în „mili tant“ al epocii, dimensiunea preun` cu Elsa Cenu]` ]i Titus Dedicat p`rin\ilor ]i copiilor s`i, fapt ca prozator. Dou` romane: unei proze venind mai degrab` Vîjeu – al Clubului artelor – volumul ne dezv`luie acela]i Marea b`t` lie de la Iazul Mic din autori subtili precum Alain emisiune-magazin de informa\ie chip solar ]i echilibrat pe care îl (1953) ]i Cartea cu ochi alba]tri Fournier ]i Valéry Larbaud, decât ]i comentariu, alc`tuit` din rubri- are ]i reporterul Mircea Pally. (1959) l-au impus ca autor al din scriitorii sovietici propu]i de ci cultivând toate genurile radio- unui teritoriu al candorii, în care oficialitatea dece niului 50-60 fonice. Între 1983 ]i 1991 lu- operau valori ale „vârstei de aur“ drept unice modele creatoare. creaz` la Teatrul „C. Nottara“ ca aflate în contact cu exigen\ele – secretar literar, urmare a exclu - nu o dat` rigide – ale maturit`\ii. derii sale din corpul redac\ional PAnCU-IA}I octav Universul infantil domi n` în vo - Radio pe motive de natur` lume de schi\e ]i povestiri pre- politic`. În 1992 revine la Radio cum: Are tata doi b`ie\i (1956), PAPP doina ca realizator la Teatrul radiofo - Schi\e în pantaloni scur\i (1958), nic. Traduce, adapteaz` ]i scena - F`t-Frumos când era mic (1963), rizeaz` texte destinate copiilor, contribuind la relansarea acestui Tartine cu var` ]i vânt (1968), gen în peisajul radiofonic ]i Nu fugi, ziua mea frumoas` teatral. Din 1996 realizator la (1970, Premiul de literatur` pen- Teatrul Na\ional Radiofonic ]i tru copii al Uniunii Scriitorilor), autor de emisiuni scenarizate. Vi]ine aproape coapte (1972). Adapteaz` Faust de Marlowe, Postum, i-au ap`rut volumele: N`scut la 14 aprilie 1929 la Jocul de Strindberg, contribuind Mai e mult pân` disear`? (cu o la lansarea prin mijlocirea ra- Ia]i. Decedat la 16 aprilie 1975 la scurt` prefa\` a confratelui s`u, N`scut` la 16 martie 1943 la dioului a unor tineri dramaturgi: Bucure]ti. Carier` timpurie la Mircea Sântimbreanu, 1977) ]i Slatina, jude\ul Olt. Absolvent` a Vlad Zografi, Radu Macrinici, Radiodifuziunea Român`, unde Ierta\i-m`, sunt tân`r (1982), Facult`\ii de Filosofie – Univer- Petre Barbu... Împreun` cu func\ioneaz` între 1947 ]i 1958 acesta din urm` reprezentând sitatea Bucure]ti. Repartizat` la teatralogul de faim` european` ca redactor, ulterior redactor-]ef „însemn`ri din caiete de drum“ RTV, lucreaz` în redac\ia emisiu- George Banu realizeaz` un ciclu al emisiunilor pentru copii. A r`mase în urma sa. Octav Pancu- nilor pentru tineret-copii ca de 12 emisiuni despre tema reu]it s` atrag` un mare num`r de Ia]i a fost un autor devotat întru redactor al emisiunii }coala teatrului în literatur` (romanele colaboratori, unii dintre ei de- totul unei unice categorii de citi- capodoperelor. Din 1973 reali - teatrului). De mare succes s-a venind prestigio]i realizatori de tori, la a c`rei formare armo- zeaz` pentru Programul III o bucurat ciclul de emisiuni Când emisiuni ai redac\iei. nioas` a crezut c` poate contribui parte din fluxul 7 zile – 7 arte, ca comedia era rege – veritabil` 234 P P 235 antologie a stilurilor comice din z`toare monografie a Teatrului pentru Radioteleviziune. Person- „mica lume“ a autorului care, teatrul românesc ]i universal. A Nottara intitulat` Via\a pe o alitate echilibrat`, a reu]it s` fac` dup` 1944, se va avânta în pus în und` amintirile lui Jeny sc@ndur` (2002) reprezint` „de- fa\` presiunilor politice ale mo- scrierea unor romane greoaie, în Acterian ]i ale lui Alice Voines- clara\ia de iubire“ pentru insti- mentului bazându-se ]i pe activi- care numai fiorul confesiv rezist` cu, semnând totodat` monografii tu\ia care i-a oferit sprijin [n anii tatea sa de gazetar cu m`rturisite cu adev`rat. Romanele Zilele radiofonice dedicate unor impor- s`i de restri]te, dup` eliminarea convingeri de stânga, afirmate în vie\ii tale (1948-1950) ]i Lan\uri tan\i actori (Silvia Popovici, din corpul redac\ional al Radio - perioada interbelic`. La Radio (1950-1954), însumând câte Mariana Mihu\, Ilie Gheorghe) difuziunii rom@ne) [n timp ce Un colaborase înc` din anii ’30, pre- patru volume, au fost tip`rite în sau unor spectacole de succes destin spulberat: Dan Micu (Edi- cump`nitor la emisiunea ora mai multe edi\ii. Ast`zi e greu de (Hamlet – la Teatrul Na\ional din tura Funda\iei Culturale „Camil copiilor. Un sfert de veac mai presupus c` astfel de c`r\i î]i mai Craiova), unor directori de scen` Petrescu“, 2003) recons tituie cu târziu, îl vom afla în aceea]i cali- pot afla un public cititor, chiar ]i (Giorgio Strehler) sau unor festi- precizie ]i patos colegial traiectul tate, tot la emisiuni consacrate necontaminate fiind de rigorile valuri de referin\`. A coordonat existen\ial ]i artistic al uneia din- celor mai mici ascult`tori (în an- asumate ale „realismului socia - colec\iile de teatru pe compact- tre cele mai reprezentative perso - tologia Noapte bun`, copii!, list“. disc ale Editurii „Casa Radio“: nalit`\i ale regiei noastre teatrale. ap`rut` în 1998, la Editura „Casa Evoc`ri nelipsite de interes Integrala Caragiale (1999), Comedii române]ti (2001), Radio“ este prezent cu O isto- documentar se afl` în volumele Capodopere ale teatrului univer- rioar` cu ]oareci, difuzat` în Oameni ]i momente (1946), sal (2003), valorific@nd fondul emisiunea pentru cei mici din Carte despre vremuri multe sonor aflat în Fonoteca de Aur a PAs Ion 29 februarie 1956). Format ca (1963) sau Evoc`ri (1973). SRR. gazetar în atmosfera „Revistei Ion Pas a tradus (de fapt, Semnatar` a zeci de cronici copiilor ]i tinerimii“, condus` de stilizat) un num`r impresionant tea trale în presa scris`, Doina celebrul Costa-Foru, prieten al de c`r\i. De la Jules Verne la Papp este ]i autoarea unei lui N. D. Cocea, Ion Pas a p`strat Maxim Gorki, de la Émile Zola la emo\ionante c`r\i despre actri\a întreaga via\` un anume Joseph Conrad ]i de la Victor Silvia Popovici. Intitulat` ata]ament fa\` de „vârsta de aur“ Hugo la Alexandre Dumas, dar ]i Treptele iubirii, ea înf`\i]eaz` a copil`riei. de la W. M. Thackeray la Upton dragostea magnetic` fa\` de Jurnalul lui Nicu]or ]i alte is- Sinclair ]i de la Anatole France la teatru a regretatei actri\e a torioare pentru copii – ap`rut` în Knut Hamsun, scriitorul a dove - Na\ionalului bucure]tean. O 1923 – avea s` fie reeditat` de dit o extraordinar` energie în dragoste împ`rt`]it` plenar ]i de N`scut la 6 octombrie 1895 la mai multe ori. În lumea copiilor echivalarea unor opere de multe autoarea acestei monografii, Bucure]ti. Decedat în acela]i (1923), G`ina cea mo\at` ]i alte ori excep\ionale. Evident, din scris` cu har jurnalistic ]i des - ora], la 20 mai 1974. Studii se- istorioare pentru copii (1929), palmaresul s`u de traduc`tor nu chidere estetic` manifest` fa\` de cundare. Între 1958-1965 a fost P`s`ric`, draga mea (1932) – putea lipsi nici idolul tinere\ii fenomenul teatral. O cuprin - pre]edintele Comitetului de Stat sunt alte titluri ce mar cheaz` sale stângiste, Vladimir Ilici 236 P P 237

Lenin, a c`rui lucrare, Boala PAtrICIU monica contemporan. Autoare a unor PAVel lic` copil`riei comunismului – ap`rea scenarii radiofonice ]i a unor în traducerea lui Ion Pas în 1921, adapt`ri dup` piese ale dramatur - anul înfiin\`rii PCR. Din p`cate, gilor români (Matei Vi]niec, maladiei infantile analizate de Viorel Savin, Sebastian Ungurea - p`rintele bol]evismului aveau s` nu). A coordonat proiectul teatru i se adauge multe altele, cu radiofonic cu public în cadrul func\ie contagioas`. Spre deose- c`ruia au fost înf`\i]ate piese de bire de al\i scriitori „ro]ii“, care George Astalo] (rug`ciune de au adus comunismul în România prisos, 1997), Tudor Popescu cu tancul, Ion Pas l-a adus – am (milionar la minut, 1996) ]i a putea spune – cu tr`sura, crezând N`scut` la 17 aprilie 1951 la fost – al`turi de regizorul Dan N`scut la 22 februarie 1950, sincer c` Lumea celor nec`ji\i (ti- Craiova. Absolvent` a Facult`\ii Puican – organizator al unor în localitatea Crângeni, jude\ul tlul unei c`r\i de nuvele ]i schi\e de Filologie a Universit`\ii din turnee în str`in`tate a spectacolu- Teleorman. Absolvent al }colii din 1924) va fi salvat` de fla- Timi]oara. Din aprilie 1990 este lui cu piesa lui George Astalo] Militare de Ofi\eri de Transmisi- murile ro]ii ale bun`st`rii, flutu- redactor la Radio România Caviar, votc` ]i bye-bye. uni (1972) ]i al Facult`\ii de Tineret. Doi ani mai târziu, Ziaristic` de pe lâng` Academia rate propagandistic, de la Mosco- A provocat cu blânde\e confe- devine ]efa sec\iei emisiunilor „}tefan Gheorghiu“ (1981). În va. Din p`cate, noua lume, în siunile din volumul Portret im- pentru copii, iar între 1996-2000 1982 devine redactor al emisiunii care scriitorul credea cu naivi- perfect (Editura ARA) ]i a publi- conduce redac\ia emisiunilor Pentru Patrie (actualmente ora tate, s-a dovedit – în multe seg- cat un volum de teatru pentru teatrale. În prezent, este realiza- Armatei) la Radiodifuziunea Ro - mente ale ei – infernal`. copii: Scrânciobul de aur (cu tor de emisiuni la Radio România sprijinul Funda\iei Culturale mân`. În aceast` calitate, la 22 Actualit`\i. A coordonat radio- „I. D. Sârbu“ din Petro]ani). Tex- decembrie 1989, a fost primul programul stereopu]timea, dedi - tele sale dramatice adresate mi- ofi\er care s-a adresat armatei de cat – dup` cum o arat` ]i titlul – cilor spectatori au fost jucate pe la microfonul Radioului na\ional, celor mai mici ascult`tori, fa\` de scenele unor teatre din Bucure]ti, cerându-i s` se al`ture revolu - care Monica Patriciu a dovedit un Bac`u, Bra]ov, Boto]ani. \ionarilor. Pân` la preluarea de constant ata]ament, atât prin emi- c`tre armat` a siguran\ei insti - siunile radiofonice, cât ]i prin tu\iei, a organizat primul dispozi- piesele de teatru pentru copii. La tiv de ap`rare. Între 1991-2001 Radio România Actualit`\i a real- este responsabilul redac\iei radio- izat Cum v` place ]i Cafeneaua tv „Scutul Dobrogei“ a For\elor teatral`, cu sprijinul unor valo - Navale Române, component` a ro]i invita\i, reprezentativi pentru redac\iei emisiunilor militare dramaturgia ]i arta spectacolului RTV. Dup` trecerea sa în rezerv` 238 P P 239

– cu gradul de colonel –, la 1 mai PAVloVICI Florin dic\ionarului de literatur` con- va primi din partea memorialistu- 2003, este corespondent pentru Constantin temporan` redactat cu sprijinul lui echivalentul în lei al unui zona Dobrogea al emisiunilor unor competen\i invita\i, glorii dolar; orice fost securist care va militare. ale lumii noastre academice. dovedi falsitatea lor, va primi Lic` Pavel este autorul mai Dup` o scurt` carier` de cri tic echivalentul unei ruble...“ multor c`r\i de versuri pentru literar, marcat` de apari\ia în Uniunea Scriitorilor din copii: O lume minunat` (Editura „Via\a româneasc`“ a unui dens România a r`spl`tit în 2002 volu- Ion Creang`, 1984), Numai zâm- studiu despre motivele (]i origi - mul de debut al lui Florin Con- bet, numai soare (Editura Ion nile) balcanice ale poeziei lui Ion stantin Pavlovici cu un binemeri- Creang`, 1986), M`iastra ]i Barbu, s-a consacrat traducerilor tat premiu. Chiar dac`, nici o dis- Prin\ul (1994), Hai s` color`m din literatura anglo-saxon`. Echi - tinc\ie literar` nu poate r`scum - pove]ti (1994), Poezii de colorat val`rile sale din Henry James ]i p`ra suferin\a intens` tr`it` de (1996) – toate trei la Editura N`scut la 14 martie 1936 în Shirley-Ann Grau sunt remarca- acest intelectual cu adev`rat re- Sylvi. Un volum de proz` localitatea Conce]ti, jud. bile. marcabil. umoristic` a ap`rut în 1991 la Boto]ani. Absolvent al Facult`\ii În anul 2001, Editura Cartier Editura Militar`, sub genericul de Filosofie (sec\ia ziaristic`) în din Chi]in`u a publicat volumul Conjura\ia nebunilor. Fabule în 1958. Studii de limb` ]i literatur` s`u Închisoarea noastr`, cea de englez` la Universitatea Bucu - toate zilele – cuprinzând un tra - Clubul lui Dracula (1995) ]i re- PârVU nicolae portaje literare în Printre zei ]i re]ti (1966-1969). Între 1959- gic memorial carceral, dedicat lupi de mare (1999) – ultimele 1964 a fost de\inut politic în „delatorilor, anchetatorilor, pro - cu rorilor ]i judec`torilor militari, dou` la aceea]i cas` de editur` temni\ele regimului Gh. Gheor - paznicilor de închisoare, tuturor Sylvi. Umorul exersat cândva de ghiu-Dej. Revenit în libertate, e nevoit s` practice diverse profe- celor care au contribuit la batjo- Nicolae T`utu ]i-a g`sit un con- sii: muncitor, func\ionar, con- corirea omului“. tinuator – îmbr`cat în aceea]i tabil. În 1969 este „acceptat“ la Lipsit` de apeluri insistente la uniform` a armatei române – în Radiodifuziune, gra\ie sprijinului vendet`, comentând cu în\elepci- persoana lui Lic` Pavel, scriitor acordat de scriitorul Alexandru une ]i – deseori – cu umor situa\ii care, iubind ]i respectând insti- Ivasiuc, fost camarad de deten\ie aberante, ivite din mentalul tu\ia militar`, nu s-a sfiit s`-i în lag`rele din Delta Dun`rii. În concentra \ionar al epocii, cartea denun\e excesele cazone. redac\ia emisiunilor culturale, este opera unui moralist subtil N`scut la 7 octombrie 1935 la unde ]i-a desf`]urat activitatea care, pentru a-]i ap`ra dreptul la Caransebe]. Absolvent al Facul - pân` la pensionare (1998), Florin m`rturisire nu uit` s` declare c` t`\ii de Ziaristic` de pe lâng` Ac- Constantin Pavlovici a realizat „orice fost de\inut politic care va ademia „}tefan Gheorghiu“ din diverse emisiuni de profil. Cei contesta autenticitatea rela t`rilor, Bucure]ti. Redactor la Studioul mai mul\i ani i-a consacrat nu în detalii, ci în substan\a lor, de Radio Timi]oara unde a real- 240 P P 241 izat emisiuni de actualit`\i ]i de una din c`r\i La microfon, Nico- Este autorul volumelor de 1971 la Bucure]ti. Licen\iat în etnografie. Unul dintre cei mai lae Pârvu (Editura Mirton, 1993) proz` Prob` de identitate (1987) litere (1915). Critic ]i istoric lite - activi propagatori ai valorilor fol- – convins fiind de apreciabila au- ]i Triumful iubirii (1990). Debu- rar str`lucit î]i începe înc` din clorului b`n`\ean. A consacrat dien\` dobândit` în rândurile as- tul editorial fusese reprezentat de anul 1929 colaborarea la Radio. mai multe monografii unor inter- cult`torilor b`n`\eni. volumul de versuri Orele patriei Sus\ine în coloanele sonore ale pre\i de excep\ie ai zonei: Sonia (1982) care propunea o poezie Radiodifuziunii rubricile perma- Vlaicovici-Buta] ]i doinele sale supus` canoanelor vremii. Opt- nente Via\a c`r\ilor ]i C`r\i noi, (Editura Mirton, 1998), La sprezece ani mai târziu, poetul devenind cronicarul en titre al izvoarele dorului – Aurelia Ro]u- revenea îns` printr-o elegant` postului de radio. Începuturile PelIn eugen Popa (Editura Mirton, 1999) ]i culegere de versuri Pas`rea sunt legate de Buletinul c`r\ii Achim Nica, doinitorul Banatului gramofon (2000), dovedind ca- (1929-1930) în care prezint` (Editura Mirton, 2000). O cerce - pacitatea sa de adaptare la poezia nout`\i editoriale. Sunt recenzate tare minu\ioas` a fost dedicat` adev`rat`, aflat` în afara retoris- volume de Gala Galaction unei popula\ii cu vechi tradi\ii mului. Este o carte în care con- (Caligraful Ter\iu), D. D. P`tr` - folclorice: Gugulanii. Destine ]i cizia expresiei lirice ]i profun - ]canu (Un prânz de gal`), Ionel pasiuni (Editura Mirton, 2003). zimea metaforei îl recomand` pe În paralel, s-a preocupat de Teodoreanu (Turnul Milenei), Al. Eugen Pelin drept un subtil ex- Cazaban (Pas`rea r`t`cit`), Ion clasificarea unor necunoscute ale eget al iubirii ]i al melancoliei. vie\ii politice române]ti din ul- Pillat (Limpezimi), Constantin timele decenii, în c`r\i precum: Kiri\escu (Printre Apostoli), Minciuna adev`rului (Editura N`scut la 8 mai 1949 în loca - Eugen Lovinescu (Istoria litera- Mirton, 2000) ]i Asediul Cotroc - li tatea Moldoveni, jude\ul Neam\. PerPessICIUs turii române]ti), Nichifor Crainic enilor (2 volume, Edi tura Mirton, Absolvent al }colii militare de (dumitru Panaitescu) (Darurile p`mântului), Gib. 2001). O aten\ie special` merit` – ofi\eri pentru transmisiuni ]i al Mih`escu (Vedenia), Tudor Vianu din punctul de vedere al evalu` - Facult`\ii de Filologie. Ziarist (Fragmente moderne), Cezar Pe- rilor documentare – volumul inti- militar, redactor al emisiunii ra- trescu (Întunecare), Paul Zari- tulat Mirajul microfonului ro]u: diofonice ora armatei – din fopol (Din registrul ideilor 50 de ani între adev`r ]i minciu- 1990. Contribuie la transforma - ginga]e)... n` (Editura Mirton, 2003) care rea publicisticii militare postde- Lista aceasta de autori ]i con\ine ]i m`rturii personale ale cembriste printr-o adresare în opere, constituind doar obiectul unui profesionist cu lung` carier` afara sloganului ]i a exhorta\iei, câtorva din primele „buletine“ în presa radiofonic` a perioadei ca ]i prin l`rgirea e]antionului de din 1929, ni se pare semnificativ` în chestiune. ascult`tori. Emisiunile lui Eugen pentru disponibilitatea criticului Un profesionist nelipsit de or- Pelin s-au distins prin tonul lor N`scut la 21 octombrie 1891 (care, înc` din 1923, redactase golii, care ]i-a ]i intitulat de altfel cald ]i echilibrat. la Br`ila. Decedat la 29 martie împreun` cu Emanoil Bucu\a 242 P P 243

„Buletinul c`r\ii“ ca forum al de cititori. Anumite evenimente [i din Cluj-Napoca – [nf`\i]eaz` un PeteCel-theodorU prezen\elor editoriale, transferat atrag aten\ia ]i le consemneaz` Perpessicius la fel de erudit ]i [n despina apoi la radio) pentru literatura publicistic, [n afara rigorii presu- spa\iul culturii franceze, investi- contemporan`. Serviciile aduse puse de exercitarea actului critic. gat` cu autoritatea unui Albert de Perpessicius noilor valori ale Astfel, not`m conferin\a sa de- Thibaudet (cartea este [nchinat` literaturii române au fost nem` - spre Dl. N. Iorga la Sorbona ([n de altfel memoriei celui „care a surate. El ]i-a f`cut din micro- Via\a cultural` din 14 ianuarie inspirat aceast` alc`tuire de fonul radioului unul din cele mai 1936) ]i cea despre Moartea lex- carte“, autor al Fiziologiei criti - eficiente instrumente de propa- icografului dr. Tiktin ([n Via\a cii. Dar, mai presus de orice, [n gare a literaturii noastre moder - cultural` din 25 martie 1936). plan cultural, Perpessicius ne, f`r` a neglija, desigur, valo- Rubrica sa C`r\i noi este aug- r`m@ne marele editor al operei rile clasice. Astfel, a confe ren\iat mentat` [n 1937 prin introduc- eminesciene, el ini\iind seria despre Eminescu (16 iunie 1929) erea prezent`rii de publica\ii cul- Ope relor complete din care a edi - N`scut` la 5 mai 1949 la ]i despre literatura postemines- turale (C`r\i ]i reviste), fapt ce-i tat primele volume. A]a cum s-a Craiova. Absolvent` a Conserva- cian` (21 octombrie 1929), de- asigur` [nc` o prioritate acestui remarcat, c`rturarul a orbit prac- torului de Muzic` „Ciprian Porum - spre Duiliu Zamfirescu ]i Al. om de cultur` ce a [n\eles de la tic asupra manuscriselor emines - bescu“ din Bucure]ti, sec\ia pe - Macedonski (23 decembrie 1929) bun [nceput menirea radioului [n ciene, descifr@nd comorile de dagogie-muzicologie (pro mo\ia sau despre cartea consacrat` lui difuzarea mesajului cultural. cuget ale marelui poet (primul 1973). Doctor în muzicologie. Ion Creang` de c`tre Jean Debut@nd editorial [n anul volum avea s` apar` [n 1939, cu Din 1975 lucreaz` la Radio - Boutière (Program de sear` – 1923 cu „sugestiile“ cuprinse [n prilejul semicentenarului mor\ii difuziunea Român`, redac\ia 23 iunie 1930). volumul Repertoriu critic, Per- lui Eminescu) ]i deschiz@nd calea emisiunilor muzicale, ca redactor Anumite repere esen\iale [l pessicius a publicat mii de pagini, c`tre integrala unei opere f`r` (1975-1992) ]i ]ef al sec\iei de angajeaz` [n redactarea unor sin- multe din ele rostite mai [nt@i [n egal [n cultura rom@n`, ac\iune critic` ]i muzicologie (1992- teze tematice (Literatura Pa]telui fa\a microfonului. continuat` – [n cadrul Muzeului 1996). În prezent, realizator de – [n Universitatea radio din 26 Seria de Men\iuni critice, Literaturii Rom@ne, al c`rui prim emisiuni la sec\ia de estetic` ]i aprilie 1932 sau Pagini vechi de- ap`rut` [n cinci volume se [ntinde director fusese Perpessicius de educa\ie muzical`. Cronici, pre - spre Unire [n Programul de sear` pe durata a aproape dou` decenii c`tre eminescologul Petru Cre\ia. zent`ri de concerte, reportaje ]i din 10 mai 1932). {n aceast` pe- (1928-1946) iar Men\iuni de isto- Studiile pe care criticul le-a relat`ri de la festivaluri na\ionale rioad` se produce trecerea de la riografie literar` ]i folclor acop- [nchinat idolului s`u literar mult ]i interna\ionale, por trete com- recenziile „colective“ la cronica er` un segment temporal cuprins iubit sunt cuprinse [n volumul ponistice ]i interpretative – cons - literar`. Perpessicius acord` cel [ntre 1948 ]i 1960. O antologie Eminesciana, ap`rut [n 1983 la tituie spectrul profesional în care dint@i str`lucire magistraturii de critic` literar` francez`, De la Editura Junimea din Ia]i prin s-a manifestat constant ]i cu auto - critice radiofonice, contribuind Chateaubriand la Mallarmé – grija lui D.D. Panaitescu, fiul de- ritate Despina Petecel-Theodoru. decisiv la impunerea unor scri- ap`rut` [n 1938 la Bucure]ti ]i votat al lui Perpessicius. Amplul ciclu de interviuri muzi- itori, aproape necunoscu\i masei reeditat` [n 1976 la editura Dacia cienii no]tri se dest`i nuie, deru- 244 P P 245 lat pe mai mult de un deceniu Muzicologilor din România – muzicii la alte domenii de activi- Ca poet, Ion Petrache a în- (1975-1986), se constituie într-un 1995 ]i 2001, Premiul Uniunii Cri - tate (lingvistic`, matematic` etc., ceput el însu]i cu o liric` supus` veritabil compendiu al muzicii ticilor Muzicali – 1991 ]i 2001, ca în serialul oglinzi). „comenzii sociale“. Volumele na\ionale. De altfel, m`rturiile în- Premiul Iosif Sava al SRR etc.). Aripi (1953) ]i Dimine\ile patriei registrate pe banda de magneto- Despina Petecel-Theodoru a (1959) au pl`tit tributul canonu- fon au fost strânse între coperte mai colaborat la redactarea unor lui oficial. Începând cu Întâlnire de carte. Cele trei volume din volume colective, precum Dic\io - de sear` (1965), autorul s-a Muzicienii no]tri se dest`inuie nar de termeni muzicali (coordo- PetrAChe Ion eman cipat de tutela aceasta (Editura Muzical`, vol. I – 1990, nat de prof. univ. Zeno Vancea, împo v`r`toare, g`sindu-]i adev` - vol. II – 1995, vol. III – 2001) Editura }tiin \ific` ]i Enciclope- ratul registru al comunic`rii cu reprezint` un veritabil tezaur dic`, 1985) ]i a tradus M`rturii cititorul. Versurile sale tr`deaz` – confesiv. Mari compozitori ]i in- epistolare de Hector Berlioz sub aparen\a unei anumite bra - terpre\i ai secolului XX, încu- (Edi tura Muzical`, 1987). Prezen\` vuri masculine – un suflet senti- nuna\i de cariere str`lucitoare în activ` în presa de specialitate ]i mental, uneori acuzat romantic. \ar` ]i str`in`tate au fost stimula\i particip`ri la simpozioane ]i fes- Începând cu anul 1969, când îi de întreb`rile adresate de De- tivaluri na\ionale ]i interna\io - apar volumele Ciob de univers ]i spina Petecel-Theodoru, elibe - nale. Contribu\ii esen\iale la ex- Exodul umbrelor, ritmul apari - rând din arcanele timpului amin - plorarea teritoriului muzicii enes - \iilor editoriale devine alert. Cân- tiri revelatoare pentru un impor- ciene prin investigarea metodic` N`scut la 19 februarie 1926, tec pentru toate cuvintele (1972), tant segment al istoriei muzicii a simfonicii marelui compozitor la Bucure]ti. Absolvent al }colii noastre. Ioan D. Chirescu, Dimi - ]i a operei Oedip (urm`rirea pro- de Literatur` „Mihai Eminescu“ Cer ]i p`mânt (1974) ]i Culorile trie Cuclin, Diamandi Gheciu, cedeelor ritmico-expresive speci- (1952). Timp de dou` decenii a sufletului (1974) îmbog`\esc bi - Tudor Ciortea, }erban Tassian, fice tragediei antice, destin ]i lucrat (pân` la pensionarea sa, în bliografia acestui autor care, de]i Marcel Mihalovici, Cella Dela - liber-arbitru în Oedip etc.). De iulie 1980) la Radiodifuziunea ]i-a încercat for\ele ]i în proz` vrancea, Constantin Bobescu, alt fel, Universalitatea lui George Român`, redac\ia emisiunilor (Dincolo de aparen\e, 1968), Nicolae Sec`reanu, Lya Hubic, Enescu a fost constant relevat` culturale. Activitatea sa esen\ial` r`mâne – prin tot ceea ce a f`cut Magda Ianculescu, Valentin prin emisiunile radiofonice ale este legat` de realizarea emisiunii – un poet. Chiar ]i modul s`u de Teodorian, sunt doar câ\iva dintre au toarei, care este preocupat` scriitori la microfon, care i-a via\`, asociat boemei fragile a mae]trii ]i maestrele muzicii tot o dat` de muzic` drept „sfer` a avut ca oaspe\i pe autorii impor- timpului, îl recomanda ca atare. române]ti invita\i (invitate) în interferen \elor“, angajând atât tan\i ai momentului, dar ]i pe cei A p`r`sit aceast` lume la 70 fa\a microfonului de aceast` neo- cercetarea în efigie a unor cre- conjuncturali. Din m`rturiile lor de ani, l`sând în urm` „o amintire bosit` realizatoare a Radiodifu - atori – precum Constantin Brân- se poate extrage o interesant` frumoas`“ – cum ar fi spus fostul ziunii Române, distins` cu im- cu]i (v. Brâncu]iana – 2001- „depozi\ie de martor“ asupra unei s`u coleg de la }coala de Litera - portante premii ale breslei (Pre- 2002) – ]i reflexul în muzic` al epoci în care ideologicul a activat tur`, Nicolae Labi], cel care a miul Uniunii Compozitorilor ]i operei acestora, cât ]i raportarea nemilos asupra esteticului. marcat prin talentul s`u evident o 246 P P 247

întreag` gene ra\ie de poe\i ]ef de lucr`ri. În atelierele Insti- de }tiin\e a Universit`\ii din 1941 – a postului de radio Chi - români de dup` cel de-al doilea tutului amin tit, inginerul Emil Bucu re]ti, E. P. a conferen\iat la ]in`u de c`tre trupele sovie tice în r`zboi mondial; o genera\ie pe Petra]cu a proiectat ]i supraveg- microfoanele postului ctitorit de retragere – Emil Petra]cu ]i care Ion Petrache a g`zduit-o, cu heat construc\ia primului post de el despre Radiofonia ]i progrese- Alexandru Hodo] au propus vizibil` pre\uire, la microfonul emisie românesc – cu o putere de le ei (13 noiembrie 1928), Muzi- instalarea la Ia]i a postului de emisiunii scriitori la microfon – 200 de wa\i, func\io nând pe ca ]i radiofonia (17 ianuarie 5 Kw (produs de firma italian` al c`rei p`rinte radiofonic poate lungimea de und` de 280 metri. 1929), Expozi\ia de radio de la Magnetti Marelli) – astfel încât, fi socotit. Aria de acoperire de circa 1000 „Cartea Româneasc`“ (Univer- la 11 septembrie 1941 Consiliul de kilometri – îl f`cea audiat pe sitatea radio din 14 noiembrie de Administra\ie al SRR, prezidat tot teritoriul na\ional dar ]i în 1932) ]i despre Nout`\i radiofon- de prof. univ. dr. Ion Petrovici a zone mai dep`rtate din Europa ]i ice (Universitatea radio) din 8 decis înfiin\area Postului de din Orientul apropiat. Istoricul aprilie 1930), despre „rolul social Radio „Moldova“, a c`rui misi- PetrA}CU emil Eugen Denize consemneaz` în al radioului“ (Universitatea une era s` acopere zona Mol - Istoria Societ`\ii Rom@ne de Ra- radio din 19 septembrie 1932, dovei, dar ]i Basarabia-Bucovina diodifuziune c` „prin acest mod- 17 octombrie 1932, 12 decembrie ]i Transnistria. est post s-au produs pentru prima 1932). Între 1936-1940 semneaz` Înc` de la începutul celui de- dat` la microfon arti]tii Operei Po]ta tehnic` oferind cu o ca - al patrulea deceniu, inginerul Române, s-au retransmis con- den\` s`pt`mânal` sfaturi poseso- Emil Petra]cu a realizat primele certele de la Ateneu ]i s-au di- rilor de aparate de recep\ie. transmisii de televiziune prin fuzat, în iarna aceluia]i an, sim- r`spunsuri tehnice este o alt` cablu – în laboratoarele Facult`\ii foniile lui Beethoven“. (N.B.: e rubric` a sa, r`spunzând în fapt de }tiin\e din Bucure]ti. Dar, cu vorba de anul 1927 când, înaintea aceleia]i solicit`ri ale comuni - toate meritele sale fundamentale N`scut la 27 decembrie 1890 inaugur`rii oficiale a postului c`rii tehnice a postului na\ional în prop`]irea audio vizua lului la Bucure]ti. Decedat în anul na\ional de radio s-au f`cut trans- cu ascult`torii radio, tot mai nu- românesc avea s` fie margina - 1967. Studii muzicale (Conserva- misii tehnice cu caracter experi- mero]i ]i mai interesa\i de feno - lizat de noul regim instalat dup` torul de muzic`) ]i politehnice la mental). Dup` instalarea – în menul radiofonic. cel de-al doilea r`zboi mondial. Liège (Belgia). În 1922-1923 1928 – a primului post pe unde Emil Petra]cu a fost ]i un edi- În 1959 – dup` declan]area nou - urmeaz`, la Paris, studii de in- scurte (100 de wa\i, ini\ial, putere tor îndr`zne\ al revistei „Radio- lui val de prigoan` politic` ginerie-radio la }coala Supe- amplificat` ulterior la 2 kilowa\i, fonia“, publica\ie ce a jucat un rol dejist` a fost ares tat ]i de\inut în rioar` de Electricitate. Colabora- pe lungimea de und` de 21,5 m), de pionierat în peisajul jurnalistic absen\a unui proces politic ]i a tor apropiat al profesorului Dra - inginerul Emil Petra]cu a con- românesc al`turi de „Radio- unei sentin\e judec`tore]ti. gomir Hurmuzescu la Institutul tribuit la intrarea în func\ie a Român“, ap`rute cu sprijinul Spirit apolinic, armonios, ]i-a Electrotehnic al Universit`\ii din sta\iilor de radio de la Tânc`be]ti Aso cia\iei Prietenii radiofoniei. aflat totdeauna în muzic` lini]tea Bucu re]ti, unde a func\ionat ca ]i B`neasa. Profesor al Facult`\ii Dup` distrugerea – în vara anului sufle teasc`: [n anii de început ai 248 P P 249

Radioului interpreta la pian piese Doctor în filosofie. Profesor 1937) ]i Domnul Ion Petrovici ]i t`ri ale lui Titu Maiorescu, de virtuozitate la microfon, în pau - la Universit`\ile din Ia]i (1906- evocarea trecutului (30 aprilie P. P. Negulescu, C. R`dulescu- za dintre dou` programe vorbite. 1940) ]i Bucure]ti (1940-1944). 1943). Motru, Simion Mehedin\i), prin Avea tehnica ]i carisma unui Ministru al Înv`\`mântului ]i al Cea dintâi vizeaz` Via\a ]i Sim\iri rostite (f.a.) ori Figuri profesionist al sunetelor. Lucr`rilor Pu blice (1921, 1926, opera lui Kant, ap`rut` în 1936 la disp`rute (1924) ]i Din aminti - Pân` la sfâr]itul vie\ii a slujit 1937, 1938) ]i mi nistru al Cul- Editura Casa }coalelor, conside - rile unui fost dreg`tor (1934) – deopotriv` arta ]i tehnica – în turii Na\ionale, Cultelor ]i ra t` „definitiva interpretare ]i cea Ion Petrovici î]i manifestase pro - care vedea adev`ratele paranteze Artelor (1941). Între 8 mai – 5 mai luminoas` ]i original` ex- pensiunea (chiar foarte de tim- ale culturii ]i civiliza\iei ome ne]ti. decembrie 1941 a fost pre]edinte punere a marii filosofii creat` de puriu) pentru acest gen de lite - A fost so\ul marii sculptori\e al Consiliului de Administra\ie al singuratecul cuget`tor din Königs - ratur`, îmbo g`\ind cu informa - Mili\a Petra]cu (1892-1976), Societ`\ii Române de Radiodi- berg“. Cea de-a doua este dedi- \iile sale cu noa] terea unei epoci pre\uita elev` a lui Constantin fuziune. Protagonist al vie\ii cat` volumului Istoria filosofiei istorice. Aidoma a procedat ]i în Brâncu]i. politice ]i culturale române]ti din moderne (1937), primul dintr-o conferin\ele sale de la Radio, perioada dintre cele dou` serie de 5 tomuri, bene ficiind de evocându-i pe Barbu Dela vran - r`zboaie mondiale, Ion Petrovici coordonarea lui I. Petrovici pân` cea ]i pe filologul Vasile Bogrea, s-a distins ca unul dintre prolificii în 1941, marcând „o oper` de cea pe Octavian Goga sau pe prea - conferen\iari ai Radiodifuziunii. mai mare utilitate“. În sfâr]it, cea PetroVICI Ion timpuriu disp`rutul poet Andrei În anul 2002, Editura „Casa de-a treia conferin\` a lui Grigore Naum... Radio“ a publicat sub titlul Talen- T`u]an (1878-1956) analizeaz` Ion Petrovici a fost timp de tul oratoric o masiv` culegere opera memorialistic` a scriitoru- patru decenii profesor al univer- din conferin\ele – sus\inute în pe- lui filosof. Referirile se fac la sit`\ilor din Ia]i ]i Bucure]ti, rioada 1932-1943 – c`rora edi- volumul Momente solemne (Casa sprijinit fiind la începuturile cari- torul Marin Diaconu le-a ad`ugat }coalelor, 1943), edi\ie ad`ugit` erei sale de însu]i Titu Maiores- textul poemului dramatic într-un a c`r\ii sale din 1927, con\inând cu, al c`rui discipol favorit fus- act O s`rutare – scris în prima „discursuri remarcabile, care ese. Acesta v`zuse în el nu numai tinere\e (1901) ]i rev`zut în 1944 privesc evenimentele culturale un urma] de voca\ie la catedr`, ci – difuzat la Radio, dar ]i câteva felurite ]i îndemnul la marea ]i un continuator în planul cronici radiofonice despre marele munc` de reconstruc\ie na\io - ac\iunii politice. Fapt ce avea s` N`scut la 14 iunie 1882 la c`rturar, apar\inând lui Grigore nal`“, cu evocarea unor Take se adevereasc` în timp. Între Tecuci, jude\ul Gala\i. Decedat la T`u]an: O carte fundamental` Ionescu, Octavian Goga ]i Duiliu 1906-1944, Ion Petrovici a fost 17 februa rie 1972 în Bucure]ti. asupra lui Kant (rostit` la 22 de- Zamfirescu... dasc`l de logic` ]i de filosofie, Licen\iat al Facult`\ii de Drept cembrie 1936), O istorie a Prin Amintirile unui b`iat de iar între cele dou` r`zboaie parla- (1903) ]i al Facul t`\ii de Litere ]i filosofiei române]ti (în Universi- familie (1938) ]i Amintiri univer- mentar ]i ministru, extrem de in- Filosofie din Bucure]ti (1904). tatea radio din 18 septembrie sitare (1921, cuprinzând prezen - fluent ]i activ. Munca sa de pro- 250 P P 251 fesor, preocupat în primul rând ta\iei sale radiofonice eminente – inovatoare, care schimbau în PoP Grigore traian de orizonturile metafizicii cât, o tabl` de valori a cugetului parte structura programelor“. mai ales, cea de om politic, l-a na\ional, de la Eminescu ]i Cre- Cât despre rela\ia sa direct`, condus, dup` 1944, în temni\ele ang` la Octavian Goga ]i Lucian ca autor, cu programele Ra- noului regim. Înc` din 29 ianua - Blaga. El mai cuprinde ]i câteva dioului, volumul Talentul ora- rie 1945, numele s`u fusese in- utile m`rturii ale raporturilor sa- toric reprezint` o bun` dovad` a clus pe lista persoanelor „b`nuite vantului cu institu\ia radiofonic`. magistralei sale puteri de cuprin - a fi responsabile de dezastrul E vorba în primul rând de cele dere a ideilor veacului. Poate de \`rii“ – al`turi de Ion Antonescu, cuprinse în interviul acordat de aceea, în volumul omagial intitu- dar ]i de personalit`\i culturale Ion Petrovici – în calitatea sa de lat Un frunta] contimporan. Car- (strâns legate de destinul acteriz`ri, amintiri, reflec\ii, pre]edinte al Consiliului de Ad- N`scut la 7 iunie 1932 în Radiodifu ziunii) precum Nichi- ap`rut în prim`vara lui 1944, ministra\ie al SRR – gazetei Bucu re]ti. Absolvent al Facult`\ii for Crainic, Pamfil }eicaru, I. Al. Vasile Ionescu, legendarul direc- Br`tescu-Voine]ti ]i Radu Gyr. A „Unirea“ din 5 iulie 1941, în de Limba ]i Literatura Român`. tor general al SRR din perioada A lucrat la Radiodifuziunea fost ares tat ]i, între 1948-1964, care-]i manifest` preocuparea r`zboiului, aducea „omului de Român` în cadrul redac\iei de închis în temni\ele noului regim. pentru zestrea tehnologic` a pos- litere, fiolosofului ]i îndrum` - satir` ]i umor. Unul dintre înzes- De-abia în anii ’70, numele tului na\ional de radio – pe care a torului spiritual – elogiul ]i tra\ii redactori ai emisiunii Unda lui Ion Petrovici avea s` reintre în ]i îmbog`\it-o de altfel în timpul închinarea unui om care l-a v`zut vesel`, autor specializat în pro- circula\ie public`. La 17 februa - mandatului s`u – ]i de „ra\iona - în sfor\`rile lui de ridicare a nive - grame de divertisment. Transfe - rie 1972, profesorul înceta din lizarea programelor“, inclusiv lului nostru spiritual, totdeauna rat la Televiziunea Român`, ]i-a via\`, la venerabila vârst` de 90 prin alc` tuirea unor cicluri tema - înfl`c`rat de poezie ]i adev`r“. continuat – pân` la pensionare – de ani. L`sa în urm` lucr`ri de tice de conferin\e la Universi- activitatea în acela]i domeniu. referin\` pentru gândirea filosof- tatea radio. În confesiunea Autor a circa 1000 de scenarii de ic` româneasc` (Introducere în f`cut` în 1967 (într-o emisiune satir` ]i umor – multe din ele di- metafizic`, Teoria no\iunilor) dar redactat` de Dona Ro]u) – Ion fuzate în amintita Unda vesel`, a ]i pagini de memorialistic` participat la concursuri interna - strânse în timp, unele ap`rute Petrovici declara c` „din primul moment, secondat de trei exce- \ionale de profil, unde a dobândit dup` eliberarea sa din închisoare, câteva distinc\ii. len\i func\ionari ai institu\iei: precum De-a lungul unei vie\i Este autor (în colaborare cu (1966) sau postum (Prin mean- renumitul poet, doctorul Voicu - Dan Mih`escu) al volumului drele trecutului. Evoc`ri inedite – lescu, Gh. Deme trescu-Mugur, C`l`torului îi ]ade bine cu... 1979). de asemenea un literat priceput ]i gluma, eviden\iind aptitudini Volumul Talentul oratoric, harnic, în fine, muzicianul-com- pentru proza umoristic`, axat` pe editat de „Casa Radio“ (2002) pozitor Rogalski, am c`utat s` ipostaze ale cotidianului, marcat prezint` – prin valorificarea pres- aduc unele îmbun`t`\iri prin idei de reflexe sociale anacronice. 252 P P 253

PoP simion menta asupra realit`\ilor descrise de la entuziasmul factice din PoPA Victor Ion în volumul de debut Paralela 45 Lauda tinere\ii (cronic` de re- (1958). Cartea a avut oarecare porter de pe ]antierul Salva- ecou, fapt ce l-a determinat pe Vi]eu, 1956) la publicistica echi - autor s` publice, peste ani, alte li brat` din Amfitrion (1976). Po- dou` c`r\i sub acest titlu, devenit emele din Fotograful de îngeri emblematic pentru reportajele (1980) reprezint` o alt` ipostaz` sale (Paralela 45, 1970 ]i Para- scriitoriceasc` a autorului care, lela 45, 1981). imediat dup` 22 decembrie 1989, Reportajul extern este ]i el a fost numit ambasador al cultivat în c`r\i precum Pieton în României în Ungaria. Dup` scurt N`scut la 25 septembrie 1930 N`scut la 29 iulie 1895 la Cuba (1963), ce descrie triumful timp, a renun\at la diploma\ie în localitatea Varaia, jude\ul Bârlad. Decedat la 30 martie revolu\iei castriste, Orga de bam- pentru a se stabili în Spania – în Maramure]. Absolvent al }colii 1945 la Bucu re]ti. Studii de drept bus (1966) despre Vietnamul co- urma unei decizii personale, de Literatur` „Mihai Eminescu“ la Universitatea din Ia]i, în para- munist, aflat în conflict militar cu stimulat` de un context matrimo- (1951) ]i al Academiei de }tiin\e nial iberic. lel cu cele de art` dramatic` la Sociale ]i Politice „}tefan Gheor - SUA, Jurnal hellenic (1974) ]i Conservator ]i de Belle-Arte – în Dac` trecerea sa ca redactor ghiu“ din Bucure]ti (1968). A lu- Cartea Chinei (1977). acela]i ora]. prin studiourile Radiodifuziunii crat la Radiodifuziunea Român` Proza sa este reprezentat` de Dramaturg, prozator ]i regi- este aproape uitat`, niciodat` nu ca reporter în redac\ia cultural` povestiri (C`l`torie cu bucluc – zor. A fost unul dintre primii co- trebuie omis faptul c` lui Pop (1955-1958), al`turi de confra\i 1955, P`mântul spânzuratului – laboratori permanen\i ai Soci- Simion i se datoreaz` se pare – [n la fel de tineri, precum Dionisie 1957, Afi]e de bal – 1960, Sunt et`\ii Române de Radiodifuziune. principal – prezen\a în Fonoteca }incan ]i Dinu S`raru. Redac- fiul lui Nan – 1972), de nuvele Înc` din anul 1929, public` în torul-]ef era, în epoc`, N. David (Faetonul – 1970) ]i, mai ales, de de aur a Radiodifuziunii Române „Radio ]i Radiofonia“ comentari- (David Naftuli), conferen\iar uni- romane (Triunghiul – 1964, Am- a unor înregistr`ri cu Lucian ile intitulate Lumina în teatru versitar la Facultatea de Filologie fora sabin` – 1970, Mar]ul alb – Blaga citind din versurile sale ]i (nr. 55 ]i 57/1929) deschizând to- care, în pofida pu\inelor ]i plicti- 1974, Lupt`torul fericit ]i iubirea din lirica universal` t`lm`cit` de todat` drumul „teatrului de auzit“. coaselor sale pagini de istorie lui p`tima]` – 1979, Bestiariu – marele poet, aflat în epoc` sub Conferin\ele sale despre Nout` - lite rar`, are meritul de a fi stimu- 1981 ]i Student la istorie – 1981). embargou; la fel, pagini de proz` \ile teatrale europene aveau s` fie lat prezen\a tinerelor condeie, în- Tradi\iile ardelene]ti ale prozei citite la microfon de c`tre Ion g`zduite de diverse programe, curajând (]i chiar promovând la sunt bine valorificate prin con- Ag@rbiceanu. între care ]i Universitatea radio nivel administrativ) tineri jurna - centrarea asupra eposului solid, (6 ianuarie 1931, 24 februarie li]ti, precum Octavian Paler. r`d`cinos. Evolu\ie de la realis- 1931, 7 aprilie 1931). A pledat Pop Simion a folosit scurta mul socialist al primelor scrieri, pentru Arta regiei (Universitatea ]edere la Radio pentru a se docu- la proza simbolic` din Bestiariu, radio – 4 februarie 1932) ]i a 254 P P 255 analizat Conven \ionalismul în greutate al activit`\ii sale prodi- actri\ei Lili Popovici (Muza) ]i a Considerat, gra\ie poliva - regia modern` (Program de gioase ]i se angajeaz` deplin în lui Valeriu Valentineanu (Poetul). len\ei sale „un om al Rena]terii“ sear` – 1 aprilie 1932). A configurarea repertoriului teatral Victor Ion Popa a fost unul din (Eugen Lovinescu), Victor Ion sus\inut în ora satului (1935) radiofonic, dar ]i în persona - primii slujitori români ai scenei Popa a fost unul dintre primii cre- rubrica Gazeta s`tenilor (titlul lizarea noii formule sonore. Evi - care au sesizat specificul teatrului atori români care au sesizat alter neaz`, din 1936, cu cel de dent, el î]i însu]e]te ideea specta- radiofonic, operând modific`ri în marea putere de iradiere spiritu- Gazeta s`teanului). Preocup`ri colului radiofonic – deschis tu- textul dramatic, adaptat la al` a Radioului. El a reu]it s` de dezvol tare prin radio a Teatru- turor genurilor dramatice: come- nevoile percep\iei sonore. Într-o confere spectacolului radiofonic lui s`tesc ]i a ]ez`torilor în die, dram`, tragedie – indiferent evocare substan\ial`, publicat` de vitalitate ]i personalitate, im- munca echipelor studen\e]ti de „respira\ia“ acestora. Ion Vova în „Radio România“ punând teatrul hertzian între pro- (Universitatea radio – 7 ia - Istoria teatrului radiofonic a (nr. 344-345/2003), se arat` c` gramele favorite ale publicului, nuarie 1937). A sus\inut un atrac- consemnat drept debut specta- „preg` tirea emisiunilor radiofo - indiferent de vârst` ]i chiar de colul din 18 februarie 1929 cu Ce tiv jurnal al copiilor (1936- nice a însemnat pentru V. I. Popa preg`tire cultural`. De peste 7 ]tie satul de V. Al. Jean (comedie 1937-1938) ]i a regizat comedii ]i pentru actorii pe care îi alegea, decenii emisiunile de gen, pro- într-un act din 1912, apar\inând radiofonice la ora copiilor ]i la piatra unghiular` a preocup`rilor movate de acest pionier al teatru- lui Ion Alexandru Vasilescu, cele- sale. Repeti\iile se f`ceau ora satului. Conduc`tor între lui „pe unde“ cu o nobil` d`ruire, 1938-1944 – al Teatrului „Munc` brul avocat ]i dramaturg ]tiut mai temeinic la locuin\a lui din strada au r`mas chiar ]i ast`zi în prima ]i voie bun`“ – introduce la ales sub pseudonimele I. Valjan – Al. Donici, fiindc` la Radio nu linie a preferin\elor publicului as- Radio un program cu con\inut sau V. Al. Jean). În rolul lui Gri - exista o sal` potrivit`. Rolurile cult`tor. De aceea, s-ar cuveni ca similar: ora Munc` ]i voie bun` gore Marinescu fusese distribuit erau distribuite cu cea mai mare Teatrul Na\ional Radiofonic s` ]i regi zeaz` în anii r`zboiului, la Romald Bulfinski, iar în cel al in- grij`, nu pe criterii fizice de scen` ora armatei ]i ora osta]ului fidelei sale so\ii – Maria Filotti, sau vedete, ci numai pe consider- poarte numele lui Victor Ion piese de teatru adresate solda\ilor ambii actori ai Teatrului Na\ional entul auditiv, urm`rind efectele ]i Popa, acest autor proteic, autor al (Ghi\` ]i tancul – scenariu radio- din Bucure]ti. Premiera teatral` inflexiunile vocale, alc`tuind, unor volume de povestiri precum fonic, 11 august 1940, Plata biru - [n cauz` fusese precedat` îns` de dup` p`rerea sa, a]a-numita Povestiri cu prunci ]i cu mo]negi lui – comedie de succes, din anii o „înscenare radiofonic`“, din 23 «palet` a vocilor». Lectura piesei (1936) ]i al unor romane ca anteriori, reluat` la ora osta - ianuarie a aceluia]i an (1929), cu se f`cea în biroul s`u, iar el se Floare de o\el (1930), Velerim ]i ]ului din 27 octombrie 1940). poemul liric o toamn` de Alfred ducea s`-i asculte tocmai în a Veler Doamne (1933), Sfârleaz` Invitat înc` din 1928-1929 de Mo]oiu (1890-1932), datând – treia camer`, ]i astfel, î]i potrivea cu fofeaz` (1936), Maistora]ul c`tre Gh. D. Mugur, V. Voicules- întâmpl`tor – tot din 1912, ca ]i diapazonul fiec`rei voci. Prin Aurel (1939), al unor poeme cu ]i Horia Furtun` s` preia „gri- farsa lui V. Al. Jean. Poemul liric metoda aceasta, ob\inea, de cele (Cântecele mele 1946), dar, mai jile“ teatrului radiofonic, Victor în versuri amintit, publicat de mai multe ori, efecte vocale sur- ales, al unor piese de teatru jucate Ion Popa (pe atunci director al autor la Paris, în timpul studiilor prinz`toare ]i asta pentru a nu se decenii în ]ir pe scenele \`rii, pre- Teatrului na\io nal din Cern`u\i) sale de drept în Ora]ul-Lumin` confunda dou` sau mai multe cum: Ciuta (1923), Mu]cata din î]i mut` la Bucu re]ti centrul de beneficiase de interpretarea personaje“. fereastr` (1930) ]i, mai ales, 256 P P 257

Take, Ianke ]i Cadâr (1938), pen- fon. Iar unii dintre ei, cu urechea PoPesCU lucian Istoriei românilor de Constantin tru a nu mai vorbi de textele sale ascu\it` de apropierea microfonu- C. Giurescu ]i a tradus în limba teoretice consacrate Thaliei, pe lui, nu se vor putea exprima bine român` Educa\ia la distan\`, lu- care a slujit-o cu atâta devota- decât cu ajutorul lui. C`utarea de crare a autorului brazilian Arnal- ment (Mic îndreptar de teatru – muzicalit`\i expresive ale cuvân- do Niskier, destinat` unuia dintre 1977). tului ]i frazei, din poe\ii ]i proza- cele mai noi ]i complexe Un masiv volum (Scrieri de- torii noi, se cuvine în\eleas` pe fenomene educa\ionale contem- spre teatru) a ap`rut în 1969 la m`sura cea dreapt`. Vorba î]i porane, la care radioul este Editura Meridiane, în îngrijirea caut` icoana ei aparte (sbl. ns., chemat s`-]i aduc` o contribu\ie criticului V. Mândra ]i a arhitec- T.V.). Adic` ceea ce vrea ]i mi- semnificativ`. tului Sorin Popa, fiul scriitorului. crofonul. Iar noi trebuie s` În eseul intitulat Teatrul pentru în\elegem c` se alc`tuie]te înce- N`scut la 22 iulie 1940. Ab- radio ]i autorii no]tri (op. cit. tul cu încetul, o nou` cale de ex- solvent al Facult`\ii de Limbi Ro- pag. 104-106), Victor Ion Popa presie, pe care, cade-se a o primi manice ]i Clasice, sec\ia de limba scria aceste cuvinte (reluate din - cu bucurie ]i cu cinste“. ]i literatura spaniol` de la Uni- PoPesCU mihai Cosmin tr-un articol tip`rit în „Vremea“, Idei precise, exprimate la versitatea din Bucure]ti – pro - nr. 526, 20 februarie 1938). doar un deceniu de la apari\ia ra- mo\ia 1966. Din 1967 lucreaz` la „Radio-teatrul este un deschiz` - dioului na\ional. Idei generoase, Radiodifuziunea Român`, redac - tor de cale pentru teatrul obi]nuit, premonitorii (]i perfect validate \ia emisiunilor pentru str`i n`tate, a]a cum a fost ]i cinematograful. de timp), constituind primul cor- sec\ia portughez`. Autor de co- Deosebirea este doar c` prin pus estetic al teatrului nostru ra- mentarii ]i traduceri. Elaboreaz` radio r`spândirea este covâr]itor diofonic. rubricile Panorama literar`, mai mare. }i apoi, microfonul e meri diane ale prieteniei, stu- un împlinitor al scenei, prin aceea dioul ascult`torilor. Este un c` trimite arta drama tic` pân` ]i propagator al emisiunilor în N`scut la 4 decembrie 1957 la în col\urile unde actorul viu nu limba portughez` ale Radio Bucure]ti. Absolvent al Conser- poate p`trunde. România Interna\ional în Portu- vatorului de Muzic` „Ciprian Po- Iat` îns` c`, din când în când, galia, Brazilia, Africa lusofon`. A rumbescu“ din Capital` (sec\ia se ivesc autori tineri cari n-au realizat programe de prezentare a pedagogie). Este fiul regretatului scris decât piese pentru radio. E o României pentru posturi de radio scriitor ]i om de radio, Mircea unealt` a vremii lor ]i e firesc s-o partenere ale SRR din Angola, Popescu. Din noiembrie 1987 lu- simt` mai bine decât noi, cei Mozambic, Portugalia. creaz` la Radiodifuziunea Ro - n`scu\i în veacul trecut. Negre]it Lucian Popescu a colaborat la mân`, unde este redactor la sec\ia c` se vor putea exprima la micro- traducerea în limba portughez` a de muzic` coral` (din februarie 258 P P 259

1991 pân` în noiembrie 1996 – PoPesCU mircea popularizare a sportului. Alma - telor ]i Artelor (30 martie 1938- ]ef al sec\iei amintite). În prezent nahul vole iului românesc (primul 29 septembrie 1939). Între 1932- – realizator de emisiuni muzicale volum în 1966, al doilea în 1969) 1935 a f`cut parte din Consiliul ]i de divertisment. Autor al emi- ]i Cu fotba li]tii tricolori în jurul de Administra\ie al Societ`\ii siunilor opinii despre via\a lumii (1994) – aduc m`rturii de Române de Radiodifuziune (scri- muzical` (1987-1991), Armonii ordin istoric, recuperând totodat` itorul Liviu Rebreanu, vicepre - corale (1987-1989), melo de la 3 aceast` mare iubire de tinere\e ]edinte al C.A. din acea perioad` la 4 (1993-2002), o melodie care fusese pentru autor sportul. îl pome ne]te în jurnalele sale cu pentru fiecare (1998-2003), În amintirea celor din jur, apelativul cordial „popa Nae“). A Politon stereo (1992-1995) etc. Mircea Popescu r`mâne un ad- desf`]urat la microfonul Ra- Abordare dezinvolt` a genurilor mirabil coleg, de o perfect` civi - dioului o sus\inut` activitate de muzicale, de la cel cult la pop- N`scut la 5 septembrie 1927 litate, dotat cu un umor de bun` conferen\iar, asupra c`reia vom dance ]i folk. O emisiune de suc- la Bucure]ti. Decedat la 11 de- calitate ]i o bonomie oarecum reveni dup` consemnarea operei ces s-a dovedit nocturna de diver- cembrie 1995. Absolvent al Facul - legendar`. editoriale a acestui autor prolific, tisment muzical du-m` cu tine t`\ii de Drept. Din 1966 a lucrat devenit în 1924 membru al Aca - la cap`tul lumii (1991-2001), la Radiodifuziunea Român`, demiei Române. E vorba de redactat` împreun` cu regretata redac\ia emisiunilor pentru copii P`catul originar – teza sa de Ana-Maria Zaharescu, ]i care a ]i tineret. Din 1972 ]i pân` la licen\` în teologie, publicat` în constituit, timp de un deceniu, sfâr]itul vie\ii a fost redactor de PoPesCU nicolae m. 1906 – ca ]i de Via\a ]i activi- programul muzical favorit al rubric` la Teatrul radiofonic. A tatea dasc`lului de cânt`ri publicului, dornic s` viseze în scris scenarii ]i piese de teatru. Macarie Ieromonahul – 1908, atmosfera romantic` pe care cei Autor de c`r\i pentru copii ]i Dionisie, Mitropolitul Ungro- doi au ]tiut s-o creeze prin mij - romane poli\iste ]i de aventuri. Vlahiei – 1914, Nifon II, Patri- locirea undelor magnetice. Du-m` Enigma s`ge\ii albastre (1967), arhul Constantinopolului – 1914, cu tine la cap`tul lumii ]i-a g`sit Dosarul c`prioarei aurii (1968), Via\a ]i faptele Domnului Con- expresia editorial` într-un volum Urme pe z`pad`, Secretul Elizei stantin Brâncoveanu – 1914, ap`rut în martie 2001 sub sem - Dornescu (1975) – sunt c`r\i care Via\a lui Grigore Dasc`lul – n`tura Anei-Maria Zaharescu ]i a angajeaz` cititorul în \es`tura 1934 ].a. lui Mihai-Cosmin Popescu la edi - captivant` a logicii detectiviste. Conferin\ele radiofonice ale tura g`l`\ean` „Porto-Franco“. Scrise alert, ele dau preeminen\` Preot ]i professor de istorie preo tului-profesor Nicolae M. ac\iunii. Sf`râ m`torul de stânci ecleziastic`, la Facultatea de Popescu au vizat chipurile unor (1971) ]i Chipuri de legend` Teologie din Bucure]ti, Nicolae reprezentan\i de seam` ai istoriei (1975) ni-l dezv`luie pe Mircea M. Popescu (1881-1963) a de\i - ]i culturii na\io nale (Antim Popescu drept un povestitor nut ]i func\ia public` de subse - Ivireanu în Univer sitatea radio savuros. A mai semnat c`r\i de cretar de stat la Ministerul Cul- din 20 martie 1931, Constantin 260 P P 261

Brâncoveanu în Program de În ansamblul ei, contribu\ia ales de mai multe ori ca deputat Între conferin\ele rostite la sear` din 28 iunie 1931, lui Nicolae M. Popescu la conso - pe listele Partidului Liberal. Radio se prenum`r` cele intitu- Ucenicia de zugrav a pictorului lidarea universului spiritual al Avocat cunoscut ]i magistrat late Despre Tache Ionescu (Pro - N. Grigorescu în Universi ta tea ascult`torilor de radio reprezint` respectat, a de\inut func\ia de gram de sear`, 25 octombrie radio de var` din 21 iulie 1931, o veritabil` oper` (teologic` ]i ministru al justi\iei în cabinetul 1930), Despre editura ziarului Comemorarea lui D. Chiriac în publicistic` în acela]i timp) – ce postbelic condus de Tache „Universul“ – Universitatea Program de sear` din 26 octom - merit` a fi reconstituit`. Ionescu (între 17 decembrie 1921 radio din 22 mai 1936 ]i Pe-al brie 1932, Petru Movil` în emisi- – 19 ianuarie 1922) ca ]i în nostru steag – difuzat` în ziua de unea din 21 iunie 1935, Cre din\a guvernul Barbu }tirbey – Ion I. 28 noiembrie 1937. eroic` a lui Mihai Viteazul în C. Br`tianu (între 4 iunie 1927 – Universi tatea radio din 5 de - Pentru activitatea sa politic` 16 noiembrie 1928). A fost ]i jurnalistic` (mult contestat` în cem brie 1936, Pome nirea voie - PoPesCU stelian pre]edinte al Ligii Antirevi - vo dului }erban Canta cuzino în perioada interbelic` de jurnali]ti zioniste Române. Este autorul de stânga precum Geo Bogza, T. emisiunea din 8 decembrie 1938, unor lucr`ri cu caracter juridic Teodorescu-Brani]te etc.), Stelian Varlaam în Universi tatea radio (Ministerul public în general ]i Popescu a cunoscut dup` cel de-al din 29 octombrie 1943). rolul procurorului în expertizele Dimensiunea religioas` este doilea r`zboi mondial prigoana medico-legale – 1896, Rolul pro - esen \ial` atât în evoc`rile sus- autorit`\ilor comuniste care au curorului în expertizele medico- amin tite cât, mai ales, în con- legale – 1900, Problema crimi- identificat în el nu doar un abuziv ferin\ele destinate în mod expres „rechin de pres`“, ci ]i un culpa- educa\iei spirituale: Chipuri de nalit`\ii în România – 1902, Proprietatea \`r`neasc` ]i legea bil „a\â\`tor la r`zboi“. A]a-nu - preo\i în Uni versi tatea radio mitul „Tribunal al Poporului“ l-a Director al ziarului „Uni - pentru consolidarea drepturilor din 30 august ]i 13 septembrie condamnat pe Stelian Popescu la 1931, Poezia religioas` în Uni - versul“, Stelian Popescu (1874- de a exploata petrolul – 1907), moarte, în contumacie (1945). versitatea radio din 8 ianuarie, 1954) a fost una dintre figurile dar ]i al unor lucr`ri cu caracter Din fericire, în martie 1944 jur- 29 ianuarie ]i 19 februarie 1932, cele mai cunoscute ]i mai contes- electoral-propagandistic (Vota\i Sentimentul religios la Emi nescu tate ale jurnalisticii române]ti din crucea – 1911) ori de doctrin` nalistul emigrase în Elve\ia, unde în Universitatea radio din 24 prima jum`tate a secolului XX. social` (Problema \`r`neasc` – a tr`it pân` în 1948. Stabilit ulte- iunie 1932, Spiritul religios la N`scut la 19 februarie 1874 în 1913). rior în Spania, unde a ]i decedat, români în Universitatea radio localitatea Balta Doamnei (jude - Stelian Popescu a f`cut parte Stelian Popescu avea s`-]i scrie din 7 aprilie 1933, Christos la \ul Prahova) într-o familie de din Consiliul Cenzorilor de pe memoriile, bogate în informa\ii gurile Dun`rii în Universitatea \`rani înst`ri\i, Stelian Popescu a lâng` Consiliul de Administra\ie legate de via\a politic` na\ional` radio din 16 mai 1935, Deniile urmat cursurile Facult`\ii de al SRR ca membru supleant din prima jum`tate a secolului în Program de sear` din 4 Drept din Bucure]ti. Licen\iat în (1934-1935) ]i ca membru activ XX. Edi\ia româneasc` a amin - aprilie 1939 etc.). 1896, a intrat în politic`, fiind (15 mai 1941-24 martie 1942). titelor memorii a ap`rut în anul 262 P P 263

1994, la patru decenii de la dis- lui 1999 este realizatorul ]i mo - cenzur`, determinat` de convin- (neizbutit`) de a deveni – la doar pari\ia autorului. deratorul emisiunii Cafenea lite - gerea c` floarea poeziei este 14 ani – reporter la Radio Bucu- rar-artistic`. Dup` 1999 a fost ocrotit` de îndelungate t`ceri. re]ti, ajunge, câ\iva ani mai târz- redactorul unor emisiuni precum Valori ficarea eficient` de c`tre un iu, angajatul Radio difuziunii Invitatul special, Caietele verii, editor inspirat a textelor publicate Române (În martie 1950, Eugen starea culturii. Distins cu mai deja ]i – presupunem – a celor Preda î]i reg`se]te prietenul din PoPesCU BreB nicolae multe diplome de excelen\` ale aflate în manuscris ar putea a]eza adolescen\` în Radio, lucrând ca SRR. în primele rânduri ale poeziei adjunct al ]efului Controlului de Din 1990 este membru al române de azi pe acest confrate Emisie). Ulterior, acesta a în- Uniunii Scriitorilor din România. în care orgoliul de a se ]ti poet se deplinit func\ia de redactor-]ef Cele dou` volume de versuri îngem`neaz` cu modestia de a-]i adjunct în redac\ia de actualit`\i. publicate: Capcana herminei dezv`lui harul. Din 1957, Cristian Popi]teanu (Editura Eminescu, 1970) ]i este corespondent al Radiodifuzi- Valea Crinului negru (Editura unii în diverse col\uri de lume. La Cartea Româneasc`, 1981) fixea - apari\ia, în 1963, a revistei z` imaginea unui poet remarca- „Lumea“, se transfer` ca ]ef de sec\ie la publica\ia condus` de bil, pe care discre\ia excesiv` ]i PoPI}teAnU Cristian N`scut la 23 septembrie 1942 George Iva]cu. Continu` s` cola- anumite contexte potrivnice l-au în comuna Brebu, jude\ul Praho- boreze intens cu institu\ia din împiedicat s` se afirme la cotele va. Absol vent al Facult`\ii de strada Nuferilor ]i, în august valorice reale. C`ci Nicolae Breb Ziaristic`. Din 1975 lucreaz` la 1968 (când era deja redactor la Radiodifuziunea Român`, în Popescu, poet ce a evoluat în „Magazin istoric“), avea s` redac\ia emisiunilor culturale. afara spiritului de grup, r`mâne acopere pentru Radio desf` - Realizator al emisiunilor mo]te - un autor „de descoperit“ ]i pe ]urarea dramaticelor evenimente nire pentru viitor (la care au co- care probabil c` timpul viitor îl din Cehoslovacia (provocate de laborat prestigioase personalit`\i: va repune în drepturile ce i se invazia acestei \`ri de c`tre trupe acad. Emil Condu rachi, prof. dr. cuvin. Versul s`u are o disciplin` ale Tratatului de la Var]ovia). „A R`zvan Theodorescu, istoricul de aparte. Într-un timp al poeziei N`scut la 25 decembrie 1932 avut ]ansa ]i ne]ansa de a se afla art` Vasile Dr`gu\ etc.). Din 1979 conjuncturale dar ]i al experi- la Bucure]ti. Decedat la 26 febru- în centrul ciclonului, reu]ind s` pân` în 1996 este realizatorul mentelor underground, poemele arie 1999 în acela]i ora]. Absolv- se extrag` teaf`r, spre binele emisiunii Cine ]tie, câ]tig`, fiind sale au reprezentat tendin\a ex- ent al Institutului de Rela\ii Inter- adev`rului, tot cel istoric. Repor- ]i autorul a zeci de chestionare ce prim`rii sensibilit`\ii moderne în na\ionale din Bucure]ti, cu spe- tajul s`u de la Praga, în august au stat la temelia sonor` a acestui ve]mintele clasice ale rostirii po- cializare în istoria diplo ma\iei. 1968, când a dat alarma la Bucu - spectacol radiofonic. Din toamna etice. Rarele sale ie]iri la ramp` Doctor în istorie al Universit`\ii re]ti, este de neuitat“ – va scrie, anului 1996 ]i pân` în prim`vara dovedesc ]i ele o acuzat` auto- din Bucure]ti. Dup` o încercare peste ani, acad. Mihnea Gheor - 264 P P 265 ghiu. Dup` 1990, devine director care a primit ]i un premiu al porterul de cândva al institu\iei ]i impunându-se drept una din per- al revistei „Magazin istoric“ ]i, în Academiei Române. care, dup` 1990, avea s` con- sonalit`\ile de prim rang ale 1991, pre]edinte al Funda\iei cu Între lucr`rile sale originale tribuie al`turi de vechiul s`u pri- redac\iei muzicale. Compozitor acela]i nume. A fost consilier al se num`r`: România ]i Antanta eten, Eugen Preda la constituirea (fost student al eminen\ilor muzi- lui Petre Roman ]i Teodor Stolo- balca nic` (1968), Întâlniri în sec\iei de Istorie Oral` a cieni Mihail Jora, Mihail An- jan (prim-mini]tri în cabinetele lumea filmului (1970), Fascism ]i Radiodifu ziunii Române, acest dricu, Paul Constantinescu, post-revolu\ionare ale României) totalitarism în Europa (Grecia – „muzeu sonor“ al unui veac Mar\ian Negrea, Theodor Rogal- ]i membru al Comitetului Direc- 1936-1941), ap` rut` în 1980, Is- fr`mântat, ce ]i-a aflat în per- ski, Zeno Vancea), autor de tor al Consiliului Euro-Atlantic toria clipei (1984, edi \ia a II-a în soana lui Cristian Popi]teanu un muzic` de oper` (Prometeu, (România). Membru al Institutu- 1998), Politica extern` a admirabil „istoric al clipei“. Mariana Pineda, Nunta, Noaptea lui Interna\ional de Pres` (Viena) României (1986) ]i Accente cea mai lung`), muzic` vocal- ]i al Asocia\iei Interna\ionale a (1997). simfonic` (pe versuri de Lucian Blaga, Ion Pillat etc.), muzic` Presei (Zürich). În anul 2000, Funda\ia cultu - simfonic` (Codex Caioni, Simfo- Personalitate carismatic` ]i ral` „Magazin istoric“ tip`rea PoPoVICI doru nia Bizantin`, Poeme pentru or- extrem de energic`, s-a bucurat volumul In memoriam Cristian de pre\uirea unor personalit`\i chestr`, Poem bizantin), muzic` Popi]teanu – prin grija tovar`]ei de camer` ]i lieduri (pe versuri excep\ionale precum André Mal- sale de via\`, Adina Darian. Un de Mihai Eminescu, G. Bacovia, raux ]i Arnold Toynbee. A pre - volum ce se deschide cu aceste Octavian Goga, Tudor Arghezi). zentat publicului cititor din cuvinte ale lui }tefan Augustin Evolu\ii componistice, dinspre România c`r\i de mare succes, Doina]: „Talentul, competen\a, impresionismul muzical francez ap` rute sub semn`tura lui Dwight orizontul de cultur`, umo rul per- c`tre dodecafonism, cu penetr`ri D. Eisenhower (Cruciada în Eu- sonal – toate aceste calit`\i mi-au generoase în vechea muzic` ropa), Joachim Fest (St`pânii fost rând pe rând relevate; încât, româneasc` ]i chiar în stratul celui de-al III-lea Reich), Cor- pân` la urm`, Cristian a f`cut bizantin ]i psaltic. A fost r`spl`tit nelius Ryan (Un pod prea înde - oarecum parte din universul meu N`scut la 17 februarie 1932 la cu distinc\ii române]ti ]i str`ine p`rtat), Arnold Toynbee (Ora]e cultural“. Re]i\a. Absolvent al Conserva- (Premiul Uniunii compozitorilor în mi]care). A editat ]i comentat Societatea Român` de Ra- torului de Muzic` „Ciprian Po- iugoslavi – 1970, Premiul Pro- Jurnalul politic al Marthei Bibes- diodifuziune l-a omagiat ]i ea pe rumbescu“ din Bucure]ti (1955). Musica al Radiodifuziunii Un- cu ]i a prefa\at Jurnalul lui Radu Cristian Popi]teanu în cadrul Specializat în muzic` de avan- gare). Comandor al Republicii Rosetti. unei reuniuni onorat` de prezen\a gard` la Darmstadt (R F Germa- Italiene. Muzicologul Doru Po - Legat printr-o eficient` ami - pre]edintelui României. Cu acest nia). Din 1955 realizeaz` emisiu- po vici este la fel de activ ca ]i ci\ie de prin\ul Dimitrie Sturdza, prilej, SRR a instituit premiul de ni la Radiodifuziunea Român` [n compozitorul cu acest nume. Mai a tip`rit volumul Familia Sturdza pres` „Cristian Popi] teanu“, în calitate de colaborator extern (din mult de 2 000 de articole sunt – istoria unui neam aristocratic, semn de aleas` pre \uire pentru re- 1968 este angajatul institu\iei) risipite în pagini de revist`. Peste 266 P P 267

20 de volume sunt consacrate încearc` s` clarifice unele ne- PosPAI mircea zonei în Memoria B`niei (Sport- muzicii corale române]ti ]i în- cunoscute ale artei, cu trimiteri Turism, 1985), Locuri ]i legende ceputurilor muzicii na\ionale, surprinz`toare la banalul cotidi- în nordul Olteniei (Sport-Turism, muzicii noastre contemporane ]i an. „Doru Popovici este una din 1987, edi\ia a II-a la Editura unor înainta]i celebri (Ion Vidu, figurile cele mai interesante ale Curierul Doljean, în 1999). Autor Aca de Barbu, Dimitrie Cuclin). muzicii române]ti“ – scria în a trei romane: Reîntâlnire nea] - A consacrat cercet`ri de anver- 1973 publica\ia belgian` „Clés tep tat` (Editura Scrisul Româ- gur` artei trubadurilor, muzicii pour la musique“. Se poate spune nesc, 1986), Cariera (Scrisul Re na] terii italiene ]i celei elisa- c`, în egal` m`sur`, este ]i una Românesc, 1989) ]i Casa din bethane, cântecului flamand ]i dintre cele mai interesante figuri alt` via\` – m`rturisind nevoia de cântecului iberic. Mari muzicieni ale Radioului na\ional. Un anume a echilibra, prin fic\iune, povara ai lumii, de la Gesualdo de mesianism cultural îl caracteri - N`scut la 9 iunie 1948 în lo- realit`\ii investigate în sute de Venosa la Frédéric Chopin, de la zeaz`. Emisiunile sale au o in- calitatea Cern`te]ti, jude\ul Dolj. pagini de reportaj. Un volum de Richard Wagner la Giacomo Puc- confundabil` mistic` a crea\iei Studii : Facultatea de Istorie-Ge- poezii (Peronul cu iluzii) tr`dea - cini, au fost trata\i monografic în (în spe\`, a crea\iei muzicale). ografie (Craiova), Facultatea de z` – minulescian – nevoia confe- c`r\ile sale. Este ]i autorul a dou` Muzicologul ]i compozitorul se Istorie-Filosofie (Cluj-Napoca). siunii lirico-sentimentale în romane (Cântec în extaz ]i Prea armonizeaz` în crearea unei ten- În 1971 este angajat la Stu- aceea]i linie a eliber`rii sufletului târziu) având în fapt, ca personaj siuni a discursului radiofonic. Un dioul de Radio Craiova, unde de exerci\iul gazet`resc îndelung prin cipal, muzica. discurs ce exceleaz` printr-o cla - parcurge întregul traiect profe- prin labirintul realit`\ii. Multe din textele sale au fost ritate deplin` a mesajului. Poate sional. Din 1998 este director al A colaborat cu Gheorghe Ver- înf`\i]ate mai întâi ascult`torilor c` unii ascult`tori sunt irita\i de studioului amintit. Realizatorul man („ierarhul“ s`u radiofonic) de radio. Natur` vulcanic`, artis- punctele de vedere, exprimate unor emisiuni consa crate istoriei la redac tarea volumului Radioul tul utilizeaz` microfonul ca pe un tran]ant de realizator, ]i îi acuz` locului, dar ]i al unora de actu- public regional, ap`rut în anul instrument muzical destinat s` verbozitatea. Sunt cei care nu se- alit`\i ]i divertisment: matinal, 2002 în Editura Universit`\ii vr`jeasc` auditoriul. În fa\a lui, sizeaz` identificarea deplin` a magazin radiofonic duminical, „Lucian Blaga“ din Sibiu. Doru Popovici î]i exercit` – nu acestuia cu obiectul s`u profe- radio-mozaic. f`r` o umbr` de narcisism – put- sional: cultura muzical`. Orgoli- A debutat editorial cu reporta- erea de seduc\ie, clamându-]i ile creatorului eminent nu pot je literare: Oameni între oameni textele cu binecunoscuta sa ocoli modestia moderatorului. (Editura Scrisul Românesc – dic\ie. Profesor al Universit`\ii Din inciden\a acestora se na]te Craiova, 1977), Amintiri din Na\io nale de Muzic`, Domnia Sa acest brand unic al Radiodifu - Valea Luminii (Editura Scrisul transform` alteori amintitul releu ziunii numit Doru Popovici... Românesc, 1978), Cântec la de comunicare într-o veritabil` cump`na apelor (Editura Sport- catedr`, de unde, apelând la im- Turism, 1980). Publicistic` valo - presionante procedee retorice, rificând poten\ialul istoric al 268 P P 269

PredA eugen În perioada iunie 1990 – septem- ]i servind exclusiv interesele la ONU (1962) ]i Dialog cu trei brie 1994 a de\inut func\ia de Di- publicului ascult`tor. Aceste continente (1965, în colaborare). rector Ge neral al Radiodifuziunii „fundamente ale unui Radio liber În contextul deschiderilor poli - Ro mâne, distingându-se prin ]i democrat“ s-au dovedit într- tice timide de la începutul anilor eforturile de a imprima echidis- adev`r viabile ]i au putut con- ’60, publicistica lui Eugen Preda tan\` acestei importante institu\ii tracara tendin\ele – mai mult sau exploreaz` zone ceva mai ample de pres` în contextul politic infla- mai pu\in declarate – de control ]i mai diversificate. O carte de- mat al epocii. Prestigiul public politic al institu\iei. Scri soarea spre mijloacele de informare din do bân dit de Radio România – în amintit` avea s` r`mân` nu doar Occident, Cinci coloane pe a- plan intern ]i extern – este indis- un „testament“ al lui Eugen ntâia înf`\i]eaz` spectacolul cutabil legat de viziunea demo- Preda ci ]i reperul esen\ial de mass-media impresionant, de- N`scut la 29 septembrie 1929 cratic` a acestui lider de opinie conduit` profesional` ]i moral` venit vector esen\ial într-o soci- la Bac`u. Absolvent al Facult`\ii care la 29 septembrie 1994 (ziua al institu\iei pe care o condusese etate a comunic`rii elastice ]i efi- de Comer\ din cadrul Academiei sa aniversar`) s-a retras din acti - timp de aproape cinci ani, seg- ciente. O lucrare cu miz` ]tiin - de Studii Economice – Bucure]ti vitate pe nea]teptate, adresând ment temporal esen\ial pentru \ific`, S`ritur` de pisic` (1976) (1959). Doctor în istorie. A lucrat colegilor ]i ascult`torilor o scri - Radiodifuziune. Ca director ge - dezvolt` teza sa de doctorat în la Radiodifuziunea Român` din soare-manifest în care se exprima ne ral, Eugen Preda s-a str`duit s` ]tiin\e istorice (Varianta bal- 17 martie 1950. Carier` redac - convingerea c` „independen\a imprime o nou` vibra\ie publicis- canic` ]i România, despre planul \ional` la redac\ia de actualit`\i acestei institu\ii este ast`zi un tic` deschizând larg por\ile Ra- alia\ilor de a debarca în zon` în politice (între 1953 ]i 1957 a fost fapt împlinit“. Noul cadru de dioului unui impresionant num`r timpul celui de-al doilea r`zboi redactor-]ef adjunct) ]i redac\ia func \ionare a serviciului public de gazetari, mul\i dintre ei de- mondial, plan la care s-a renun - emisiunilor pentru str`in`tate de radio, „consacrat printr-o lege venind respecta\i profesioni]ti ai \at, din p`cate, în ultima clip`). (1958-1965 – ]ef de sec\ie). În organic`“, a]eza Radiodifuziunea microfonului. Pentru mul\i dintre Miza petrolului în vâltoarea martie 1965 revine ca redactor- Român` pe un f`ga] de normali- ace]tia el fusese ales model de r`zboiului (1983) analizeaz` – în ]ef adjunct la redac\ia emisiu- tate. Cu toate acestea, Eugen ac\iune practic`. Autor al mai contextul crizei energetice a mo- nilor politice interne – radio. Preda nu uit` s` atrag` aten\ia multor c`r\i, Eugen Preda debu- mentului – cu luciditatea unui Între 1969-1973 este redactor-]ef asupra pericolului interven\iilor tase editorial de timpuriu, cu Eduardo Galeano (v. Sângele al redac\iei de actualit`\i din ]i imixtiunilor„în afara legii“ volu me ce respirau aerul „revolu - Americii Latine) impactul „ispitei cadrul Televiziunii Române. Se care trebuiau – în opinia sa – s` \ionar“ al epocii. Prezen\a sa la petrolifere“ asupra strategiilor întoarce la Radio în calitate de fie respinse cu fermitate de Conferin\a de la Bandung (In- politice, fapt dovedit de ulte- comentator de politic` extern`, lucr`torii Radioului na\ional, donezia) a \`rilor afro-asiatice s-a rioare evolu\ii istorice (criza din iar în decembrie 1989 este numit transformat dintr-un greoi ]i obe- soldat cu reportajul S-au întâlnit Golf, ocuparea Irakului etc.). Îm- „împuternicit provizoriu pentru dient organism „de partid ]i de dou` continente (1955). Au preun` cu vechiul s`u prieten Radiodifuziune“ de c`tre conduce - stat“, într-o institu\ie public` urmat: Se pr`bu]e]te sistemul Corneliu Bogdan (diplomat de rea Frontului Salv`rii Na\ionale. aflat` sub controlul parlamentar colonial (1957), Transmitem de carier`, cu care participase în 270 P P 271

1955 la Conferin\a din Insula noi, ca ]i ie]irea sa din via\`, în redactor la revista „Via\a mili- itori, „Luceaf`rul“, în anul 1974. Java a \`rilor afro-asiatice) a pu - vara anului 2000. tar`“, iar dup` 1990 realizator la Prima sa carte a ap`rut la Editura blicat în 1986 volumul Sferele de Eugen Preda a scris c`r\i de emisiunea ora armatei de la Militar` în anul 1978 sub gener- influen\` care, doi ani mai târziu, istorie a politicii ]i a economiei Radio România. Redactor-]ef al icul Paznic de vise. Patru ani mai în 1988, avea s` cunoasc` gra\ie contemporane, c`r\i de evaluare a emisiunilor militare Radio s-a târziu, i-a urmat volumul em- rela \iilor transoceanice ale lui contextelor militare postbelice. implicat în redactarea radiopro- blematic al liricii sale Baladele Corneliu Bogdan, fost ambasador Ele vor r`mâne probabil în aten - gramelor Î\i scriu carte din locotenentului Sancho Panza la Washington, ]i o edi\ie în \ia specia li]tilor în materie. armat` ]i Ve]ti de acas` – edi\ii (Editura Dacia, 1982). Chiar ti- limba englez` la Columbia Uni- Dar opera sa cea mai puter- speciale pentru militarii români tlul acestei c`r\i d` m`sura non- versity Press. nic` a fost aceea de redefinire a afla\i în misiune în afara grani - conformismului autorului, mani- Dup` 1990 întreaga energie a Radiodifu ziunii Na\ionale. }i, \elor (Angola, Afganistan, Koso - festat într-un moment de jurnalistului Eugen Preda s-a poate de aceea, el devenise înc` vo), imprimându-le un stil cald ]i direc\ionare ideologic` a poeziei concentrat asupra reorganiz`rii din via\` o legend` vie a publicis- direct, profund omenesc. Prezen - române. Maturizarea scriitorului Radiodifuziunii. În acela]i timp, ticii române]ti. \a colonelului Vasile Preda la a coincis cu orientarea sa tot mai reporterul s-a aflat în miezul unor conducerea redac\iei amintite a decis` spre teritoriul complex al evenimente tensionate din Eu- constituit un liant între problema - prozei. Romanele Constela\ia de ropa ]i din lume. R`z boaiele tica specific militar` ]i ascult` - dincolo de ape, Gloria f`r` în- civile din Iugoslavia ]i din Re- torii, militari ]i civili ai emisiu- toarcere, Acest trecut a fost când- nilor. C`ci gazetarul de excep\ie va viitor, Mai jos de cerul albas- publica Moldova (Transnistria), PredA Vasile care a fost confratele nostru a tru ]i Privind spre steaua iubirii r`zboiul din Golf ]i cel din So- ]tiut s` integreze amintita pro - confirm` voca\ia epic` a unui malia l-au avut martor. Eugen blematic` în dezbaterea general` autor care a ]tiut s` valorifice ex- Preda a transmis operativ de la de idei a timpului, într-un mo- perien\a sa de via\` (în primul fa\a locului reportaje care s-au ment în care o]tirea român` se rând cea de o]tean) în pagini de bucurat de pre \u irea ascult`to- afla angajat` într-un proces de vibra\ie romantic`, manifestat` rilor. Numeroasele distinc\ii ce i marcat` reform` a sa. A fost chiar ]i atunci când aborda prob- s-au acordat în aceast` perioad` membru al Societ`\ii Ziari]tilor leme ale unei societ`\i aflat` într- nu au putut stinge triste\ea aces- din România, iar în anul 2002 a o oarecare derut`. Poet al iubirii tui om care, în clipa în care p`r` - ini\iat, împreun` cu colegii s`i în ]i prozator al faptelor de via\` sea voluntar Radioul – în 1994 – N`scut la 24 noiembrie 1951 uniform`, Societatea Scriitorilor lipsite de spectaculos, Vasile ]tia c` „începe o perioad` nou`, în localitatea Lungule\u, jude\ul Militari, care s-a afirmat rapid Preda a fost un scriitor care ]i-a un nou capitol, nu mai pu\in difi- Dâmbovi\a. Decedat la 31 mai prin editarea unor c`r\i de \inut` trasat în literatura român` un cil ]i pre s`rat cu capcane“. Ie]i - 2003 la Bucure]ti. Absolvent al artistic`. drum al s`u, în afara modelor ]i rea sa din via\a public` a fost Academiei Tehnice Militare. In- Vasile Preda a debutat ca poet al experimentelor zgomotoase. resim\it` dureros de mul\i dintre giner militar, devine din 1980 în paginile revistei tinerilor scri- La pu\ine zile dup` dispari\ia 272 P P 273 prea timpurie, colegii s`i din So- Literatura Român`, Universitatea O antologie de autor, Poeme PrIsneA Constantin cietatea Scriitorilor Militari“ i-au Bucure]ti, promo\ia 1972. Colonel (Edi tura Holding Reporter, 1998) publicat un excep\ional volum de în rezerv`. Dup` absolvirea facul - exprim` coordonatele celor dou` poeme curinz@nd Sonetele ima - t`\ii a lucrat – prin reparti\ie gu- decenii de poezie în care Valeriu ginare ale lui Vasile Voiculescu. vernamental` – ca redactor (ofi - Pricin` s-a afirmat drept un autor Autorul ref`cea aici acela]i tra - \er) la redac\ia militar` de radio ]i de evident` virtuozitate. Cu seu cultural pe care-l str`b`tuse – tv. Autor al unor repor taje ]i co- excep\ia poemelor din 101 poeme cu c@teva decenii mai [nainte mentatorii ce eviden\iau talen tul de dragoste (volum colectiv al [nainta]ul s`u de la Radio s`u literar. Între 1990 ]i 2001 a unui num`r de 5 poe\i militari, (V. Voi culescu) prin interceptarea fost redactor ]ef al amintitei experien\` ce relua modelul opt - sensurilor ascunse ale sonetelor redac\ii. A imprimat o nou` ori- zecist din Aer cu diamante) ver- shakespeareane. Am@ndoi poe\ii, entare emisiunilor Pro Patria surile lui Valeriu Pricin` „proble - N`scut la 2 februarie 1914 la folosind eschiva „traducerii ima - (TV), ora Armatei ]i Î\i scriu matizeaz`“ o lume bine defi nit`, Boto]ani. Decedat la 14 aprilie ginare“ d` deau [n fapt expresie carte din armat` (radio), mani- cu izvor în Isarlâkul barbian. 1968 în Bucure]ti. Studii juridice originalit`\ii celei mai ad@nci... festate – în fa\a publicului – drept Aidoma unui nou Anton la Universitatea din Ia]i. Dup` 23 componente ale noului mesaj me- Pann, Valeriu Pricin` î]i rezerv` august 1944 a lucrat în conduce - diatic al o]tirii române, aflat` rolul de comentator liric al aces- rea unor institu\ii culturale, ca tri - într-un amplu proces de restruc- tei lumi, bogat` în seve (inclusiv mis al Partidului Comunist Ro - turare. Realizatorii emisiunilor lexicale), o lume în care timpul se mân (era membru al acestuia înc` PrICIn~ Valeriu coordonate de Valeriu Pricin` au scurge lene] ]i f`r` folos, într-o din 1937). privit domeniul ap` r`rii drept o dulce ]i poetic` risipire. A fost vicepre]edinte al Ra- valoare strategic` a „mediului O observa\ie a criticului Radu diodifuziunii Române în anii ’50- na\io nal“ – la care contribuie fac- Voinescu, autor al unui eseu cu - ’60 l`sând amintirea unui „acti - tori economici, sociali, politici, prin z`tor dedicat „târgove\ului de vist cumsecade“, lipsit de rigidi- culturali – ]i evident – militari. la-nceput de veac“ mi se pare tatea altor tova r`]i de ideal. Debut în volum cu Alc`tuire bine venit` pentru în\elegerea sen - Este autorul mai multor volu - de chip (Editura Eminescu, 1978), surilor poeziei lui Valeriu Pricin`: me de reportaj, inspirate din re- carte vestind un autor cultivat ]i „Între modalit`\ile particulare alit`\i sociale impuse de con - meditativ, atent la forma ]i sub- ale poetului de a-]i apropia lu - di\iile istorice noi ale României. stan\a poemului. Impresie adân - mea, livres cul îndepline]te un rol Dup` alungarea faraonilor N`scut la 26 iulie 1947 (în cit` de apari\iile ulterioare: Un major. Pe de-o parte, barochismul (1957) ]i Însemn`ri din \ar` actele de stare civil` e consem- târgove\ pe la-nceput de veac versurilor sale este unul rafinat, nou` (1959) se înscriu în ritualul nat` data de 1 august 1947) în lo- (Editura Eminescu, 1981), Me - fastuos f`r` excese sup`r`toare ]i „hei-rupist“ al epocii. calitatea Chiojd, jud. Buz`u. Ab- mo rial pe scut ]i Varia vestis are certe origini în lecturile care Fic\iunea din }i noaptea cre- solvent al Facult`\ii de Limba ]i (Edi tura Militar`, 1989). au preg`tit aventura poetic`“... deau în lumin` (1964) ]i Cate- 274 P P 275 drala scufundat` (1968) se ences Sociales din Paris (1997). Valentin Protopopescu a tin Protopopescu a mai tradus supune ]i ea acelora]i norme ide- Doctor [n filosofie. Colaborator debutat editorial în anul 2001 cu c`r\i de Jean Cocteau (Jurnalul ologice. Singura sa carte care se al Radioului din 1996 pân` în volumul Dincolo de senin`tate. unui necunoscut), Eric Weil (Ese - salveaz` de la „pactul cu di- 1999 – când este angajat redactor Eseuri de psihanaliz` aplicat` uri despre natur`, istorie ]i avolul“ este |ara vinurilor (pri - (ulterior este promovat publicist (Editura Trei) – care ni l-a politic`) ]i al\i autori, cei mai ma edi\ie în 1961, a doua – comentator) la redac\ia literatur`- dezv`luit drept un comentator pe mul\i din zona amintit` a psihana - „ad`ugit`, pritocit` ]i limpezit`“ arte. Preg`tirea cultural` solid` l-a orizontal` al unei ]tiin\e care, în lizei, a criticii ideilor (Daniel – în 1964). Este declara\ia de iu- recomandat pentru sus\inerea doar o sut` de ani de la apari\ie, a Lindenberg: Che marea la ordine bire f`cut` unor vestite podgorii unor rubrici ]i emisiuni de profil. izbutit s` angajeze un interes – anchet` asupra noilor reac\io - ]i licorilor lor, cu o implicare Civiliza\ii care au fost, sub colosal din partea speciali]tilor, nari, Ed. Compania, 2003; Bernard- afectiv` sincer`. Dimen siunea semnul filosofiei, enciclopedia dar ]i a publicului. Psihanaliza Henri Lévy: Reflec\ii asupra r`z - oenologic` face parte – în vi - ]tiin\elor omului – sunt câteva este la ora de fa\` nu numai o boiului, r`ului ]i sf@r]itul isto- riei, precedate de bles tema\ii r`z - ziunea autorului – din chiar spiri- titluri. Actualitatea cultural` a ]tiin\`, ci ]i un corolar al civi- boiului Ed. Trei, 2004) sau a psi- tualitatea unui neam cu cert` fost înf`\i]at` cititorilor în pro- liza\iei umane aflat` într-un mo- hologiei practice (Dr. Gérard voca\ia dionisiac`. grame precum starea culturii ]i ment de r`scruce a evolu\iei sale. Leleu: Cum s` fim ferici\i [n în rubrici solicitând concizie edi- Episoade paroxistice ale st`rilor sociale sunt adeseori comentate cuplu – intimitate, senzualitate ]i torial` ca revista revistelor de în cheie psihanalitic` – la fel ca ]i sexualitate, Ed. Trei, 2003), con- cultur` (difuzat` pe lungimile de dilatarea personalit`\ii individu- tribuind la îmbog`\irea cunoa] - und` ale Postului Radio România ProtoPoPesCU Valentin lui. Valentin Protopopescu înf`\i - terii unor zone care pân` nu de- Actualit`\i). Preocup`rile autoru- ]eaz` în cartea sa itinerariul con- mult puteau fi cartografiate [n lui pentru filosofie ]i discipline vulsiv al psihanalizei, marcat de cazul publicului cititor român cu înrudite acesteia (psihana liz`, personalit`\i nu o dat` contradic- sintagma „hic sunt leones“. meta-istorie, antropologie, etno - torii dar care au contribuit decisiv Cioran în oglind`. Încerc`ri psihiatrie ]i proiec\ii ale imagi- la l`rgirea cunoa]terii umane. de psihanaliz` (Editura Trei, narului) au dovedit aptitudinile A înlesnit astfel cunoa]terea 2003) coroboreaz` elemente bi- sale pentru o gândire speculativ` în România – dup` 1990 – a unor ografice ale marelui filosof flexibil`, degajând o bogat` in- importan\i autori, colaborând la francez de origine român` (Emil forma\ie. Expunerea întâlne]te traducerea eruditului Dic\ionar al Cioran este subiectul tezei de nu o dat` reflexia ironic`, uneori psihanalizei de Elisabeth Roudi- doctorat a lui V. P.) cu aspecte N`scut la 4 mai 1967 la Bucu - persiflant`, la adresa exceselor de nesco ]i Michel Plon, a eseului esen\iale ale operei sale, con- re]ti. Absolvent al Facult`\ii de interpretare. Prezen\a sa într-o despre Freud al lui Paul Ricoeur tribuind la clarificarea unor Filosofie – Universitatea Bucu - catedr` de idei – cum se dore]te a (Despre interpretare) – lucr`ri „variabile“ ce au suscitat în ul- re]ti (1996). Stagiu de formare la fi Radioul na\ional – se dove - esen\iale ]i ignorate pân` acum timii ani lucr`ri polemice la École des Hautes Études en Sci- de]te dorit` ]i oportun`. de publicul nostru cititor. Valen - adresa c`rturarului ce a încercat 276 P P 277 s` r`stoarne universul având ca PrUteAnU Florin varului – antologie de texte lui Na\ional din Bucure]ti ]i pe punct de sprijin esen\ial para - denun\ând iner\iile unui sistem cele ale teatrelor din Cluj ]i do xul. Situarea acestuia pe cana- pe care l-am cunoscut prea bine, Craiova. Pe scena clujean` i s-a peaua psihanalistului („le divan“) din p`cate, ]i noi românii. Textele reprezentat în stagiunea 1919- conduce [ntr-un fel la „schim- sale au ap`rut ]i în excelenta an- 1920 piesa de teatru Crima. În barea la fa\`“ a g@nditorului su - tologie de proz` umoristic` 1938 a tip`rit volumul de nuvele pus p@n` acum unor interpret`ri Umorul Reformei, reforma Carga. ce ]i-au asociat fie ata]amentul umorului pe care colegul s`u de Dem Psatta a lucrat mul\i ani p@n` la cotele mitiz`rii, fie con- la Radio Cluj, reputatul scriitor în cadrul serviciului de Programe testarea violent partizan`. Valen - Cornel Udrea a coordonat-o, al Societ`\ii Române de Radiodi- tin Protopopescu ne introduce [n alc`tuit-o ]i îngrijit-o în anul fuziune (angajarea s-a produs în analiza „cazului Cioran“ prin in- N`scut la 23 martie 1959 la 2002 la Editura Hiparion din 1933). A colaborat – ca autor – la vestigarea complexului oedipian Cluj-Napoca. Absolvent al Insti- Cluj-Napoca. emisiunile teatrului radiofonic cu al copil`riei ]i adolescen\ei au- tutului Politehnic din localitate. piesele Profesorul (14 aprilie torului. Totul – [n ideea [n\ele - Debuteaz` în anul 1994 ca redac- 1935), Vârful cu dor (pies` ra- gerii acelui „Weltanschauung fu- tor, prezentator ]i editor de actu- diofonic` în patru tablouri, dup` nerar“ ce a alimentat mai toate alit`\i la Studioul de Radio Cluj. legenda omonim` a reginei-poete scrisorile filosofului franco- PsAttA dem. Se afirm` totodat` ca reporter ]i Carmen Sylva; premiera a avut rom@n ce nu ]i-a ascuns aspi - crainic sportiv. Public` în Prim` - loc la 5 aprilie 1936), ]i a semnat ra\iile demiurgice, de reordonare veri hertziene (culegere marcând nenum`rate scenarii radiofonice, a moralei ]i a existen\ei umane. aniversarea de 45 de ani a Stu- precump`nitor pe teme ost`]e]ti- Un recent volum de „pole - dioului amintit) „reportajele sen- patriotice: La M`r`]e]ti (6 no iem - mici, lecturi, [nsemn`ri“ intitulat timentale“ care-i definesc spiritul balcanic ]i cantemirist Ciorba de brie 1939), Pentru \ar` (17 au - duios ]i p`trunz`tor totodat`. O gust 1941), Curcanii (evocare a burt` sau g@lceava rom@nului cu dimensiune a personalit`\ii sale o sine [nsu]i (Editura Curtea R`zboiului de Independen\` dup` reprezint` umorul cultivat cu de - piesa lui Grigore Ventura, difu - Veche, 2004) valideaz` mobili- licate\e, afirmat în emisiuni de di- tatea polemic` a autorului. zat` în 23 noiembrie 1941) etc. A vertisment, dar ]i în volumul N`scut la 13 martie 1895 la fost de altfel un constant colabo- Genera\ia Pro-Samovar (Editura Hâr]ova, jude\ul Constan\a. Anul rator al programelor pentru tinerii Napoca Star, 1997), ce se reven- dispari\iei fizice – necunoscut. A ascult`tori cu scenarii precum: dic` nu numai prin titlu de la lit- fost elevul lui Constantin Nottara Adev`ratul str`jer (10 de cembrie eratura umori]tilor sovie tici la Conservatorul de Art` Drama - 1938), Cerceta]ul erou (25 noiem - (Zo]cenko, Romanov, Kol\ov) tic` din Bucure]ti. Actor profe- brie 1939), Stejarul din Borze]ti cuprin]i cândva în Balada samo - sionist, a jucat pe scenele Teatru- (9 iunie 1941), sus\inând rubrica 278 P jurnal premilitar, încurajând, în r`ni\ilor la 12 septembrie 1941) timpul r`zboiului, o]tirea român` a fost adaptat doi ani mai târziu cu versuri declamate patetic. ca „fantezie muzical`“, fiind Reportajul radiofonic O sear` transmis de data aceasta în pro- R de var` la Br`ila (difuzat în ora gramul munc` ]i lumin`. rAleA Catinca francez` ]i englez`), Catinca Ralea a fost un eminent om de radio, care ]i-a d`ruit cei mai frumo]i ani din via\` acestei in- V stitu\ii în care existen\ele profe- sioni]tilor se încheie nu o dat` U brusc, precum în cazul ei. Necru\`toare cu obtuzitatea, cu prostia ]i suficien\a, era de o mare generozitate cu to\i cei în care identifica, de la primul con- N`scut` la 5 septembrie 1929. tact verbal, inteligen\a ]i profe- Decedat` la 19 ianuarie 1981. sionalismul. Nu s-a cru\at nici o Fiic` a profesorului universitar clip`, aducând lumin` în sufletele Mihai Ralea, estetician ]i om celor pe care-i slujea cu ideile ei politic binecunoscut ]i nepoat` – îndr`zne\e, cu vocea ei pregnant` pe linie matern` – a criticului de ]i cu admirabila ei cultur`. Inter- film D. I. Suchianu. Absolvent` a viurile sale de la radio ]i televi - Facult`\ii de limbi romanice ]i ziu ne cu William Saroyan, Yehudi clasice, sec\ia limba ]i literatura Menuhin, Henry Moore, Paul francez` – Universitatea Bucu - Scofield ]i al\i interlocutori de re]ti. Angajat` ini\ial crainic` la calibru r`mân modele ale genu- Radiodifuziunea Român`, devine lui. Remarcabil` este ]i activi- în anul 1968 ]efa serviciului en- tatea sa de traduc`tor din literatu- glez de la REPS (actualmente ra anglo-american`. Romanele Radio România Interna \ional), Moara de pe Floss de George func\ie de\inut` pân` la timpuria Eliot ]i Tess D’Urberville de sa dispari\ie. Format` în atmos- Thomas Hardy ]i-au g`sit ad- fera cultural` a familiei, (vorbind mirabile echival`ri prin harul cu str`lucire limbile german`, Catinc`i Ralea. La fel, dou` c`r\i 280 r r 281 ale prolificului ]i atât de popu- c` traducerile Catinc`i Ralea au trinele socialiste), critic literar epocii. Câteva lucr`ri cu pro- larului D. H. Lawrence: Parfum izbutit s` se ridice de fiecare dat` (co-director la „Via\a româ - nun\at con\inut propagandistic de crizanteme ]i Taina calului de la în`l\imea originalului, f`când neasc`” între 1933 ]i 1946) ]i es- (Caracterul anticomunist ]i anti - lemn. Traduc` toarea s-a apropiat s` se vorbeasc` despre traduc`tor tetician (autor al volumelor Inter- ]tiin\ific al psihologiei ame ricane (]i ne-a apropiat) de fanteziile lui nu ca despre o unitate subaltern` pret`ri – 1927, Comentarii ]i – 1954, În Extremul Occident – J. R. Tolkien, autorul minunatelor autorului ci ca despre un egal al sugestii – 1928, Valori – 1935, 1955, Cele dou` Fran\e -1956), povestiri cu gnomi (Poveste des - acestuia... În\elesuri – 1942), Mihai Ralea indic` tributul pl`tit de acest in - pre un hobbit), dar ]i de universul s-a ilustrat ]i ca abil om politic, telectual eminent militantismului adolescentin al lui John David asimilat de mai multe regimuri ar\`gos dezvoltat în r`s`ritul Salinger (De veghe în lanul de autoritare române]ti. Versatili- Euro pei la inciden\a cu a]a-zisul secar`). Din p`cate, proiectul tatea sa în domeniu a fost comen- „r`zboi rece“. Un semnificativ transpunerii în limba român` a rAleA mihai tat` abundent de colegii s`i de impact la lectur` continu` s` aib` Cvartetului din Alexandria de genera\ie, mul\i dintre ace]tia de- ]i ast`zi literatura de c`l`torie a Lawrence Durrell s-a oprit la venind victime ale guvernelor în autorului, chiar minat` – dup` jum`tatea drumului, din cauza care Ralea a jucat un anume rol cum spu neam – pe alocuri de re- dispari\iei traduc`toarei. Primele influent. Ca antropolog, preocu- sentimente ideologice postbelice. dou` c`r\i ale Cvartetului (Jus- pat de Defini\ia omului (1928) Mihai(l) Ralea a f`cut parte tine ]i Balthasar) au ap`rut în sau de Explicarea omului (1946) din Consiliul de Administra\ie al anul 1983 la Editura Cartea a jucat rolul unui moralist sub- Radiodifuziunii în anul 1933 (sub Româneasc`, iar truda Catinc`i stan\ial dar mereu deschis con- pre]edin\ia generalului N. M. avea s` fie urmat` de aceea a unei juncturilor istorice. Dup` r`zboi Condiescu ]i vicepre]edin\ia lui alte str`lucite traduc`toare, N`scut la 21 mai 1896 la a de\inut importante func\ii în Liviu Rebreanu). Eminent` r` - Antoaneta Ralian. „Dato r`m Bucu re]ti. Decedat la 17 august diploma\ie (ambasador al Româ - mâ ne îns` îndelungata sa colabo- transpunerea în române]te a 1964 la Berlin. Studii de drept, niei în SUA) ori în aparatul de rare la programele Radioului, primelor dou` volume ale litere ]i filosofie la Universit`\ile stat (deputat ]i vicepre ]edinte al înc` din 1929-1930 când este Cvartetului din Alexandria unuia din Bucure]ti ]i Ia]i. Doctor în Prezidiului Marii Adun`ri Na\io - prezent la microfon cu note de dintre cei mai autentici intelectu- drept ]i doctor în filosofie cu teze nale, vicepre]edinte al Consiliu- c`l`torie despre Spania ]i cu suita ali pe care i-a avut cultura noastr` sus\inute la Paris. Carier` univer- lui de Stat), ca reprezentant al de „aspecte din psihologia popoa - în ultimele decenii“. Astfel oma- sitar` la Ia]i (sub mentoratul lui I. României în diverse organisme relor“. A prezentat publicului larg gia profesorul universitar Dan Petrovici) între 1924-1939 ]i la interna\ionale, ori ca titular al filosofia socratic` (Universitatea Grigorescu eminenta trans punere Bucure]t (dup` 1939 pân` la catedrei de psihologie de la Uni- radio – 30 octombrie 1931) ]i a Catinc`i Ralea, neuitând s` moarte). Sociolog de calibru versitatea din Bucure]ti. Mihai platonician` (Universitatea ra - adauge c` „stilul lui Durrell ]i-a (tezele sale de doctorat vizau Ralea ]i-a dus întotdeauna la bun dio – 20 noiembrie 1931), gândi- aflat un des`vâr]it corespondent concep\ia progresului la Proud- sfâr]it sarcinile profesionale, în rea lui Descartes (Universitatea în limba român`“. Adev`rul este hon ]i ideea de revolu\ie în doc- pofida crisp`rilor ideologice ale radio – 5 februarie 1932), Spinoza 282 r r 283

(Universitatea radio – 26 fe - consacr` acestui tip esen\ial al la un tip de valori la altul. Îns`]i rA|IU Aurel bruarie 1932), J. J. Rousseau activit`\ii umane mai multe definirea culturii este foarte vari- (Universitatea radio – 18 mar- eseuri (inclusiv în faimoasa zi de at` ]i a devenit nesigur`. Pentru tie 1932), Im. Kant (Universi- 1 mai 1939 sprijinind tezele rasi]ti, ea este un apanaj al rasei. tatea radio – 22 aprilie 1932), carliste în domeniu (Cultul Pentru pragmati]ti ea se con- G. W. Fr. Hegel (Universitatea muncii în Str`jerie – 7 iunie fund` cu tehnica, la marxi]ti – cu radio – 13 mai 1932), Arthur 1938, Munca în Restaura\ie – 6 starea material`, iar la al\ii cu Schopenhauer (Universitatea iunie 1940) ]i acreditând cu au- victoria spiritului asupra ma- radio – 3 iunie 1932). N-au lip- toritatea sa intelectual` „gnozele“ teriei“. sit din preocup`rile sale nici filo - dictaturii instituite de regele Din nefericire, în cazul gândi- sofii contemporani lui (Bergson, Carol al II-lea. torului român, istoria ultimelor Guyau) ]i a adus contribu\ii ori - O culegere a contribu\iilor ra- sale decenii de via\` a decis s` fie N`scut la 1 aprilie 1950 în lo- ginale la identificarea „deca- diofonice ale lui Mihai Ralea a invers, favorizând victoria ma- calitatea S`rm`]el, jude\ul Mure]. den\ei individuale“ (Universi- ap`rut [n 2004 la Editura „Casa teriei asupra spiritului… Absolvent al Facult`\ii de Edu - tatea radio din 2 martie 1934) ]i Radio“ (colec\ia „Edi\ii sonore“) Dincolo îns` de tribula\iunile ca\ie Fizic` din Târgu-Mure]. a „dec`derii formelor“ (Univer- [n [ngrijirea t@n`rului estetician sale politice, Ralea r`mâne unul Din 1990 lucreaz` la studioul te - sitatea radio – 1 iunie 1934). Ca Valentin Protopopescu, autor al din cei mai reprezentativi intelec- ritorial de radio de aici. Redactor unul din principalii teoreticieni ai unui binevenit studiu [nso\itor. tuali români ai primei jum`t`\i a al magazinului sportiv ]i al ra- „specificului na\ional“, a confe - secolului XX, opera sa m`rtu - dioprogramului Actualit`\i, mu - ren\iat despre Civiliza\ie ]i spirit Recuperat de c`tre comuni]ti – dup` cel de-al doilea r`zboi risind calit`\i nec`zute înc` în zic`, sport (informa\ii utile pen- autohton (Universitatea radio, desuetudine. tru petrecerea timpului la sfâr]it 30 noiembrie 1934). A vorbit mondial – ca „tovar`] de drum“ (în timpul r`zboiului M. Ralea A fost p`rintele eminentei de s`pt`mân` cu sprijinul di- des pre criza culturii (Universi- verselor agen\ii ]i loca\ii turistice suportase, ca mul\i al\ii, o in- noastre colege Catinca Ralea tatea radio – 29 decembrie transilv`nene ]i îndemn entuziast ternare la Târgu-Jiu), polivalentul (1929-1981), mo]tenitoare a 1934, Universitatea radio – la mi]care). autor avea s`-]i continue demer- harului intelectual nepereche al 13 iunie 1935) ]i a atras aten\ia Este autorul unei lucr`ri des - surile în orbita noii puteri. Co- genitorilor s`i, har pe care ea a asupra necesit`\ii promov`rii tine - pre Sportul mure]ean de-a lungul mentând una din contribu\iile lui ]tiut s`-l acceseze necesit`\ilor retului (Universitatea radio, anilor ap`rut` în dou` edi\ii Mihai(l) Ralea, la definirea specifice radioului românesc. 7 septembrie 1935), neuitând s` (1997 ]i 1999) – m`rturie a tra - „crizei culturii“ de la microfonul comuteze „problema genera - di\iilor locale în domeniul mi] - Radioului, dr. Eugen Denize con- \iilor“ (Universitatea radio – c`rii sportive, cu accent pe ele- 30 ianuarie 1937). semneaz` (în Istoria SRR vol. I, mentele de relevan\` na\ional`. În perioada Frontului Rena] - partea I, pag. 248) urm`torul as- terii Na\ionale (1938-1940), ca pect: „Criza culturii este evident` responsabil al „resortului muncii“, pentru Ralea datorit` tranzi\iei de 284 r r 285 r~dUCAnU emil râPeAnU Valeriu ]i a îmbog`\it repertoriul teatrului canic` de Victor Papacostea, Re- radiofonic prin introducerea unor cesivitatea ca structur` a lumii piese române]ti, unele înf`\i]ate de Mircea Florian, Filosofia publicului pentru prima oar` Rena]terii de P. P. Negulescu, dup` 1944. Aceast` ampl` des - Kalokagathon de Petru Comar- chidere a Domniei Sale c`tre nescu. C`r\i esen\iale, c`rora li s-au fenomenul cultural na\ional ]i in- ad`ugat multe altele, aflate mult terna\ional într-o perioad` is- timp sub ghilotina ideologic`... toric` de declan]are a „mini- Valeriu Râpeanu face parte revo lu\iei culturale“ avea s` con- dintr-o genera\ie greu încercat` duc` la înl`turarea sa din echipa de amintita „ghilotin`“. O gene - N`scut la 2 septembrie 1949 N`scut la 28 septembrie 1931 de conducere a RTVR. La ple- ra\ie care a încercat s` impun` în- la Ia]i. Absolvent – în 1974 – al în localitatea Ploie]tiori, jud. Pra- nara Comitetului Municipal turnarea culturii române (decre- Facult`\ii de Construc\ii din hova. Absolvent al Facult`\ii de Bucu re]ti al PCR, desf`]urat` în tat` între timp drept „socialist`“) ora]ul natal. Din 1993 lucreaz` la Filologie, Universitatea Bucu - septembrie 1971 la Sala Radio, la tradi\iile sale puternice. Pri - Studioul de Radio Ia]i (unde co- re]ti, promo\ia 1954. Doctor în Nicolae Ceau]escu l-a criticat mele c`r\i ale autorului au fost laborase înc` din 1984) ca redac- filologie. Între aprilie 1970 ]i au- public pe Valeriu Râpeanu pentru închinate unor scriitori care nu tor muzical. Realizator al emisiu- gust 1972 a de\inut func\ia de „estetism“, preg`tind debarcarea ridicau probleme speciale de re- vice pre]edinte al Radiodifuziunii nilor Galaxia rock, Panoramic acestuia. Din fericire, numirea sa ceptare în noul context politic: Române, responsabil cu pro- Pop, estival Pop-rock, radio - la conducerea Editurii Eminescu G. M. Zamfirescu ]i Al. Vlahu\`. gramele culturale ]i cu forma\iile sfera, melody Club (în colabo- s-a dovedit fast` pentru cititorii Monografiile (din 1958, respec- muzicale ale institu\iei. Colabo- rare cu Mircea Verusi). Este un români. Valeriu Râpeanu – a tiv 1966) consacrate acestora au rarea cu Radioul era îns` mult c`rui voca\ie de istoric literar era fost urmate – tot mai decis – de propagator entuziast al valorilor mai veche. Din 1953 (fiind înc` muzicii pop-rock, autohtone ]i de mult timp confirmat` – s-a im- un demers recuperator al valo- student), Valeriu Râpeanu a rea li - plicat ]i în editarea unor impor- rilor „dificile“. Cazul lui Nicolae str`ine. zat un num`r impresionant de evo - Volumele Vârstele Rock-ului tan\i autori, unii dintre ace]tia Iorga este în acest sens semni- c`ri ale unor personalit`\i româ - aflându-se timp îndelungat sub ficativ. Simpla citare a unor titluri (1-2, Editura Bolta Rece, Ia]i, ne]ti ]i str`ine, dar ]i interviuri 1996) m`rturisesc acest entuzi- embargoul oficialit`\ii. Amintim din bogata bibliografie a lui Va- (cu }erban Cioculescu, Pascal „Biblioteca de filosofie a culturii leriu R@peanu denot` dimensi- asm al autorului pentru un Bentoiu, Serge Baudo, Claude fenomen muzical de mare audi- române“, în care au v`zut lumina unea demersului amintit: Noi ]i Spaak etc.), cronici literare ]i tiparului c`r\i „damnate“ precum cei dinaintea noastr` (Editura en\`, mai cu seam` în rândurile dramatice, note de drum din di- tineretului, fenomen la a c`rui Tradi\ia istoric` despre înte- pentru literatur`, 1966), Pe dru- verse col\uri de lume, ap`rute ul- meierea statelor române]ti de murile tradi\iei (Editura Dacia, dezvoltare radioul ]i-a adus con- terior ]i în volume. A prezentat, tribu\ia sa esen\ial`. Gheorghe I. Br`tianu, Civiliza\ia 1973), Interpret`ri ]i în\elesuri de asemenea, concerte simfonice româneasc` ]i civiliza\ia bal- (Editura Junimea, 1975), Memo- 286 r r 287 ria ]i fe\ele timpului (Editura contradictorii dintre marele is- Mateiu Caragiale la Hortensia (1903-1906). La 15 octombrie Cartea Româneasc`, 1983), Scri- toric ]i doi dintre contemporanii Papadat-Bengescu, de la Felix 1909 se stabile]te la Bucure]ti itori dintre cele dou` r`zboaie s`i de marc` au fost relevate în Aderca la Radu Tudoran, pentru a unde cunoa]te o carier` literar` (Editura Cartea Româneasc`, vol. N. Iorga – M. Eliade – Nae aminti aici doar câ\iva din zecile impresionant`. Cronicar teatral la 1986). Acestora li se al`tur` cele Ionescu (Editura Arta Grafic`, de autori c`rora Valeriu Râpeanu „Rampa“ ]i reporter la „Adev` - trei volume din Cultur` ]i istorie 1993, retip`rit la Editura Lider în le-a consacrat studii introductive rul“. Dup` primul r`zboi mondial (1979-1989), m`rturisind impli- 1999). ]i prefe\e la c`r\i de a c`ror colaboreaz` la „Sbur`torul“ lui carea autorului în rezolvarea unor A semnat ]i contribu\ii docu- apari\ie s-a îngrijit. A f`cut-o cu E. Lovinescu ]i editeaz` revistele ecua\ii esen\iale ale României mentare, reconstituiri ]i inter- implicarea sufleteasc` proprie „Mi]carea literar`“ (1924-1925), moderne prin invocarea operei pret`ri binevenite asupra vie\ii ]i gr`dinarului în cultivarea „România literar`“ (1932-1934) unor N. Iorga, Gh. I. Br`tianu, I. operei lui George Enescu. Volu- plantelor cele mai delicate, pentru ca, în timpul celui de-al G. Duca. Dup` 1990, eforturile mul Enescu tip`rit la Editura menite s` întruchipeze „corola de doilea r`zboi mondial s` devin` minuni a lumii“. sale de rea]ezare la locul cuvenit Funda\iei Pro în 1998, care avea directorul cotidianului „Via\a“. a valorilor a continuat. Via\a ]i s` fie retip`rit în 2003 la aceea]i S-a afirmat drept unul dintre opera lui Nicolae Iorga constituie cas` editorial`, surprinde perso - liderii Societ`\ii Scriitorilor un exemplu de cercetare de- nalitatea unic` a marelui com- Români (secretar al SRR din votat`. Monografia Iorga ap`rut` pozitor ]i interpret ce „reprezint` 1914, vicepre]edinte din 1923 ]i în 1994 la Editura Demiurg, o sintez` între idealul clasic ]i cel reBreAnU liviu pre]edinte din 1925). A fost, în porne]te de la adev`rul c` „per- romantic al unui artist care a tr`it dou` rânduri, director al Teatrului sonalitatea lui N. Iorga nu are suflete]te ]i a sublimat dramele înainta]i ]i nici urma]i în istoria secolului (...) nu în mod direct, Na\ional (1928-1930 ]i 1940- culturii române]ti“. Drept care, nu în mod nemijlocit, ci în lumi 1944). criticul a retip`rit la Editura „Casa îndep`rtate care nu aveau struc- A fost unul dintre primii Radio“, Sfaturi pe întunerec în turi istorice, sociale ]i politice“. sus\in`tori cu autoritate ai Ra- edi\ie integral`, îmbog`\ind deci De altfel, Nicolae Iorga ]i diodifuziunii Na\ionale de la al patrimoniul de conferin\e radio- George Enescu, personalit`\i atât c`rei microfon a conferen\iat înc` fonice cuprinse în cele dou` vo - de puternice ]i de felurite, par a fi din 1929 despre Eflorescen\a ro- lume ap`rute sub acest titlu în obsesiile culturale de anvergur` manului românesc (7 aprilie). A 1986 la Editura Minerva, col. ale lui Valeriu Râpeanu, c`rtu- N`scut la 27 noiembrie 1885 fost prezent cu lecturi din opera „Biblioteca pentru to\i“, ]i a rarul care s-a implicat de-a lungul în localitatea Târli]iua, jude\ul sa (4 septembrie 1929, 24 decem- repus în circula\ie dou` volume anilor în editarea unor autori atât Bistri\a-N`s`ud. Decedat la 1 sep - brie 1931, 16 noiembrie 1932, 3 din textele consacrate savantului de consisten\i ca num`r încât pot tembrie 1944 în localitatea Valea ianuarie 1933) ]i cu m`rturii de român, în tragica-i postumitate forma ei în]i]i o bibliotec` Mare, jude\ul Arge]. Studii mili - atelier literar (Cum se scrie un (N. Iorga. 1940-1947, Editura româneasc`, de la Titu Maiorescu tare în institu\ii de profil din roman – 18 martie 1930, Ce este Gramar 2001-2002). Raporturile la }erban Cioculescu, de la Sopron (1900-1903) ]i Budapesta romanul? – 6 februarie 1932). A 288 r r 289

înf`\i]at publicului personalitatea lui eroi a c`ror structur` „este c` „la Radio m` silesc s` orga- produc` o mare mâhnire. În artistic` impresionant` a lui Jo- epopeic`, adic` întemeiat` pe nizez programe atât ca form`, cât nota\ia de jurnal datat` luni, 25 hann Wolfgang Goethe (Goethe momente din eternul calendar ]i ca cuprins. Sunt ]i lucruri mari, ianuarie (1937) scrie despre romancier – în Universitatea uman“ (G. C`linescu), Liviu Re- dar mai ales m`run\i]uri care „bomba de la Radio“ când, „toat` radio din 22 martie 1932) ]i l-a breanu a fost una dintre cele mai r`pesc timp, pentru c` nu exist` agita\ia de dou` s`pt`mâni s-a evocat pe str`lucitul s`u con- influente personalit`\i artistice organ de execu\ie într-adev`r încheiat azi, fulger`tor cu un de- jude\ean, autor al vol. Balade ]i ale epocii. Creditarea de c`tre el a con]tiincios. La Teatrul Na\ional cret regal prin care se numesc al\i idile (Co]buc în copil`ria mea – Radioului ca important` institu\ie mai cu seam` cu lectura pieselor membri în consiliul de adminis- emisiunea din 24 ianuarie 1933). cultural` a \`rii a contat enorm în ne pierdem timpul ]i nu putem tra\ie de la Radio din partea gu- În 1932 devine membru în impunerea statutului de stim` al descoperi nimic remarcabil“. vernului: Condiescu ]i popa Nae Consiliul de Administra\ie al SRR. Este limpede c`, de]i vice - (e vorba de preotul Nicolae M. SRR condus de Alexandru Jurnalul scriitorului abund` în pre]edinte al Radioului ]i mem- Popescu, n.n.) dintre cei vechi ]i Mavrodi (al`turi de profesorul referiri la adresa activit`\ii sale în bru al Comitetului de lectur` de al\i trei noi, Amza, ing. Ciolac ]i Dragomir Hurmuzescu, de diplo- cuprinsul Societ`\ii Române de la Teatrul Na\ional, Rebreanu nu un magistrat pensionar de la matul Eugen Filotti, de scriitorul Radio ori la cea desf`]urat` de era preocupat de de\inerea unor Giurgiu. Ceea ce înseamn` c` am Corneliu Moldovanu, de econo- al\i membri ai familiei (fiica sa, func\ii menite s`-i aduc` sub- fost înlocui\i eu, Ciugureanu, mistul Victor Sl`vescu ].a.). Între Puia Rebreanu, ]i ginerele s`u stan\iale venituri (de]i aspectul în Cazaban, Geles“. A doua zi, 1933-1936 este vicepre]edinte al Radu Vasilescu, crainici ai Ra- cauz` îl preocupa, evident), ci s` mar\i, 26 ianuarie 1937, Liviu amintitului Consiliu în cele 4 dioului). La fel ]i coresponden\a contribuie efectiv la ameliorarea Rebreanu consemneaz` adev` - mandate prezidate de generalul- scriitorului. Într-o scrisoare din programelor radiofonice. Radioul rata dimensiune a acestei drame adjutant regal N. M. Condiescu. 13 iunie 1934 adresat` so\iei sale, devenise pentru marele scriitor ]i personale: „Afacerea de la Radio În momentul venirii sale la Radio actri\a Fanny L. Rebreanu, ofer` a doua familie, mai ales dup` ce, m-a mâhnit mai mult decât îmi scriitorul era aureolat de gloria detalii despre c`l`toria efectuat` în 1934, fiica sa Puia-Florica Re- închipuiam în primul moment. literar` adus` de c`r\ile sale – în- la Londra la Congresul Marconi, breanu fusese angajat` prin con- Îmi ap`rea ca o ofens` gratuit`. E cepând cu volumele de schi\e ]i în compania lui Corneliu curs crainic` (într-o felicitare din posibil ca un scriitor de talia mea, nuvele Fr`mânt`ri (1912), Moldovanu, membru în Comite- 25 aprilie 1937 Rebreanu o so- cu reputa\ia mea, s` poat` fi Golanii (1916), M`rturisire tul de direc\ie ]i a lui Mircea cotea „cea mai dr`g`la]` speak- azvârlit din fruntea unei societ`\i (1916), R`fuiala (1919) ]i con- Georgescu, inginer-]ef al Soci- eri\`“) ]i dup` ce – p`r`sind culturale cu atâta u]urin\` ]i chiar tinuând cu marile sale romane: et`\ii de Radio. Cu acest prilej, cadrele active ale armatei române nep`sare, mai r`u ca un servitor? Ion (1920), P`durea spânzu - Rebreanu ia act de existen\a unui – ginerele s`u Radu Vasilescu De ni]te oameni care nici servi- ra\ilor (1922), R`scoala (1932). „nou ]i mult perfec\ionat sistem avea s` se impun` drept unul din tori n-ar putea s`-mi fie în eterni- Consacrat înc` de la primul s`u de înregistrare de discuri de primii no]tri crainici sportivi. tate?... Nu vreau s`-mi ar`t mâh- roman ca „poet epic al omului gramofon“. Într-o fil` de jurnal De aceea, înlocuirea sa din nirea, dar îmi roade inima. Chiar teluric“ aducând în fa\a cititoru- din 1935 scriitorul m`rturise]te conducerea Radioului avea s`-i ]i în somn. M-am trezit diminea\a 290 r r 291

]i am avut o emo\ie crunt`, suspendat ]i am delegat pe nevoit s` fac` dese drumuri la s`u prieten ]i colaborator de la aducându-mi aminte de jignirea Mircea Georgescu, apoi am con- Bucure]ti, provocate de activit`\i Radio. suferit`“. Poate c` numai alege - vocat Consiliul pentru luni, 18, neprogramate. „Joi a trebuit s` rea sa – în 1939 – ca membru al s`-mi ratifice m`surile“ (nota\ie plec subit la Bucure]ti pentru Academiei Române s`-i fi putut din aceea]i zi de miercuri, 13 ian- Consiliu la Radio; vineri apoi, atenua cumplita suferin\` provo- uarie 1937, f`când îns` referiri la am avut Comitet programe cat` de un decret regal pe care fapte din vinerea precedent` – n.n.). Radio“ (nota\ie din 28 noiembrie reBreAnU nora Cecilia scriitorul îl socotea pe bun` drep- Se poate deduce c` de]i în 1936). De altfel, dintr-un interviu tate nedrept c`ci muncise timp de acea perioad` Liviu Rebreanu în- luat scriitorului de c`tre Mihail mai mul\i ani pentru a]ezarea Ra- deplinea în organigrama insti - }erban afl`m c` Liviu Rebreanu dioului în fruntea institu\iilor cul- tu\iei func\ia de vicepre]edinte al putea fi g`sit chiar ]i în afara turale ale statului. Consiliului de administra\ie orelor de program: „M-am întâl- Fusese nevoit nu o dat` s` în- (pre]edinte fiind generalul N. M. nit cu d. Liviu Rebreanu pentru trerup` scrierea operei sale lite - Condiescu, vechi sfetnic al lui prima oar` acum doi ani, la in- rare: „Cu astea îns` am întrerupt Carol al II-lea), scriitorul con- trarea Societ`\ii de Radiodifuzi- de tot scrisul la Gorila (...) Ast` ducea efectiv Societatea de une. Nu-l mai v`zusem niciodat` sear` încep. Am venit îns` târziu, Radio. Implicarea sa în rân- ]i, totu]i, am ]tiut c`-i domnia sa. N`scut` la 19 iunie 1935 la fiindc` abia la 9 ½ am sc`pat de duielile institu\iei era, se pare, }tia c` trebuie s` vin la ora aceea, F`g`ra], jude\ul Bra]ov. Absolv- la Radio. Comitetul de programe, total`. Urm`rea programele cu era într-o dup` amiaz` când ser- ent` a Institutului Politehnic din la 5 ½, a mers destul de bine. La mult` aten\ie, în detrimentul viciul era suspendat ]i venise fi- Bucu re]ti, Facultatea de Elec- 6 ½ }eicaru m-a luat s` prezidez crea\iei proprii: „Asear` am stat indc` spusese c` va veni...“ (în tronic`. Între 1964-1994 a lucrat comitetul de direc\ie. Aici s-a tot pân` la 3 dim(inea\a) în zadar. „Adev`rul“ din 1 mai 1937). Iat` la Radiodifuziunea Român` ca iscat un conflict grav la sfâr]it. Am scris un rând, pe care îl mai cum, chiar dup` ce p`r`sise – f`r` inginer, ]ef de serviciu „produc\ii (...) La 10 seara am venit apoi la scrisesem de o sut` de ori supt di- voia sa – Radioul, imaginea complexe-stereofonie“, contribu - camera de scris“ (nota\ie din 13 verse forme. M` zdruncin` com- marelui scriitor continua s` fie ind la formarea profesional` a ianuarie 1937). plet radioul. Când voi mai scrie legat` de aceea a institu\iei pe speciali]tilor în sunet muzical, la Problemele administrative, ceva, va trebui s` înl`tur complet care o iubise ]i o slujise cu de- conceptualizarea domeniului in- destul de numeroase, consumau aparatul sau s` m` retrag undeva, votament. terdisciplinar tehnico-muzical ]i timpul pre\ios al scriitorului: „La unde nu exist` asemenea inven\ie }i poate nu întâmpl`tor, atun- la introducerea tehnicii stereo- 1 d(dup`) a(amiaz`) am fost cu dr`ceasc` de distrac\ie...“ (con- ci când la 1 septembrie 1944 L. fonice de captare-procesare-în- }eicaru la Radio, unde convoca - semnare în Jurnal, datat` du- Rebreanu închidea pentru tot- registrare a sunetului muzical. sem pe to\i directorii ]i am comu- minic`, 13 decembrie, 1936, deauna imen]ii s`i ochi, ultimele Prin competen\a sa profesio - nicat m`surile luate. N-a partici- Valea Mare). Retras la propri- clipe de via\` aveau s`-i fie ve - nal`, a contribuit la realizarea pat directorul Munteanu. L-am etatea sa din Arge], Rebreanu era gheate de Ludovic Dau], vechiul unor transmisii radiofonice de 292 r r 293 calitate (cu prec` dere a concer - reBreAnU Vasile Scriitorul Vasile Rebreanu dens de simboluri, unele cu telor simfonice, dar ]i a altor debutase editorial cu un volum de sorgin te în gândirea magic` mani fest`ri culturale cu public). schi\e ]i povestiri intitulat În popular`. Raportul dintre litera - În 1999-2000 a fost membru în plin` zi (1959). Trei ani mai târ - tura diaristic` ]i fic\iune este bine Consiliul de Administra\ie al ziu (1962) tip`rea un alt volum controlat în volumul Un caz de Socie t`\ii Române de Radiodi- de proz` scurt`, Diminea\` de iubire la Hollywood (din 1978), fuziune. Din anul 2000 este sena- toamn` ]i un roman, Casa, care valorificând o experien\` trans - tor, membru al comisiei pentru avea s`-l impun` rapid între oceanic` a autorului. Ca autor cultur`, culte, art` ]i mijloace de prozatorii genera\iei sale. Edi\ia dramatic, Vasile Rebreanu a fost informare în mas`. definitiv` a acestui roman datea - jucat pe mai multe scene ]i a fost Nora-Cecilia Rebreanu este z` din anul 1972 ]i fixeaz` ima - difuzat în emisiuni de teatru ra- N`scut la 11 noiembrie 1934 coau toare a volumelor Tehnica ginea „unui Rebreanu al satului diofonic. Împreun` cu Mircea în localitatea Flore]ti, jud. sunetului: captarea (Editura Teh - românesc contemporan“, sat aflat Zaciu, eminentul istoric literar Bistri\a-N`s`ud. Absolvent al nic`, 1971) ]i Dic\ionar tehnic de într-un moment de fractur` isto - clujean, a publicat în 1972 piesa Facult`\ii de Filologie – Univer- Radio ]i TV (Editura Tehnic`, ric`, sub vectorii de presiune ai Sechestrul ]i a semnat (de data 1975). A publicat studii ]i arti- sitatea Bucure]ti – promo\ia 1957. Din 1969 pân` la supri- noilor rânduieli sociale, impuse aceasta singur) drama Fântâna cole de specialitate în reviste din marea – în 1985 – a activit`\ii cu brutalitate con]tiin\ei tradi - cu cele patru adev`ruri. Publicis- \ar` ]i str`in`tate. Este ]i autoarea Studioului de Radio Cluj, a \ionale \`r`ne]ti. O viziune ones - tica sa cultural` se afl` în bun` unui Manual de estetica ]i tehni- de\inut func\ia de director. În t` asupra acestui proces, nu o parte cuprins` în volumul Marele ca sunetului pentru lucr`torii aceast` calitate a înlesnit accesul dat` tragic, asigur` c`r\ii lui Vasi - Prin\, al c`rui titlu duce cu gân- radio din domeniul înregistr`rilor în institu\ie al unor jurnali]ti care le Rebreanu ]ansa remanen\ei dul la cunoscutul roman al lui audio. s-au afirmat drept personalit`\i documentare. Casa este ]i singu- Antoine de Saint-Exupéry, cel ale publicisticii noastre radiofo - ra crea\ie epic` de o anume an- care a reprezentat „gen(i)ul nice. M`rturie a propriei activi - vergur`, autorul sim\indu-se în proxim“ al lui Vasile Rebreanu prin t`\i în domeniu stau cele dou` largul s`u mai ales în proza de „mecanismul cosmic“ (intercep- volume de interviuri Cu micro- scurt` respira\ie, apt` s` genereze tat de A. Gascht, monograful bel- fonul dincoace ]i dincolo de Styx îns` mesaje ale parabolei. Pisica gian al lui A. de Saint-Exupéry), – ap`rute în 1979, respectiv 1981 ro]cat` ]i îngerii (1966), De un umanism investit într-o oper` la Editura Dacia din Cluj-Napoca chemat b`rbatul pe stele (1966), fertilizat` de simboluri perene. ]i redactate împreun` cu scri- |iganca alb` (1967) sunt astfel itorul Miron Scorobete, pe atunci de c`r\i minuscule care, al`turi de principalul s`u colaborator, romane-liliput precum C`l`ul cel secre tar general de redac\ie la bun (1965) ]i Iubirile cascadoru- studioul clujean de radio. lui (1977) configureaz` un spa\iu 294 r r 295 roth Pu]a ener gic ]i h`r`zit microfonului, radiofonic de c`tre regizorul rUsU Cornel m. Pu]a Roth este autoarea multor Leonard Popovici. „}ambelan la edi\ii ale emisiunii Cum v` place viezuri este o izbucnire a propriu- (devenit`, între timp, destine ]i lui eu r`zvr`tit. Este fa\a ascuns` pasiuni). Prezen\a în studio a a unei lumi bântuite de fantasme, unor prestigio]i invita\i a condus a unei lumi închise în propria ei la coagularea volumului de debut existen\`“ – declar` autoarea Convorbiri comode – ap`rute în acestui colaj dramatic savuros 2001 la Editura Viitorul Româ- care nu putea s` nu treac` neob- nesc, (ecou al Convorbirilor in- servat. C`ci, a]a cum remarcase comode editate cu un deceniu la timpul potrivit regre tata profe- mai înainte de confratele s`u soar` Ileana Berlogea, „Pu]a N`scut la 12 iulie 1946 în lo- N`scut` la 3 iunie 1952 în calitatea F`lcoi, jude\ul Olt. Marin Constantin), carte grupând Roth a încercat imposibilul ]i i-a loca litatea T`rt`]e]ti, jude\ul Studii filologice. În prezent, este gândurile unor personalit`\i ale reu]it: acela de a crea o ac\iune Dâm bovi\a. Absolvent` a Facul - director adjunct la Studioul de vie\ii noastre politice ]i culturale, dintr-o non-ac\iune ]i caractere t`\ii de Litere, Universitatea radio Craiova. A realizat cu ca ]i ale unor oaspe\i de peste din umbre ]i marionete“. Bucu re]ti. prec`dere emisiuni culturale, cele hotare. O carte scris` – dup` Volumul de interviuri Dinco- Din 1990 lucreaz` la Radio - lo de curcubeu e lumea (Editura mai multe cu o structur` moza- modesta afirma\ie a Pu]ei Roth – difu ziunea Român`. Debutul are Viitorul Românesc, 2002) reia icat`. S-a implicat în urm`rirea de interlocutorii s`i. „Acest vo - loc la Antena Bucure]tilor, unde tehnica abord`rii deschise a inter- fenomenului multiculturalit`\ii se formea z` ca jurnalist radio. lum, rezultat al m`rtu riilor, este, locutorilor din cartea de debut manifestate la nivel local (emisi- Afirmarea se va produce îns` la p`strând propor\iile, – o via\` din (Convorbiri comode). De data unea Convie\uiri, destinat` etni- Radio România Actualit`\i (emi- vie\i paralele“ – ne încuno - aceasta, invita\ii autoarei sunt ilor ce vie\uiesc în Oltenia) ]i a siunea noapte albastr`). Între ]tin\eaz` moderatoarea „taifasu- personalit`\i române]ti ce-]i duc realizat sub genericul la fântâna 1996 ]i 2002 a f`cut parte din lui de la ora 21.03, de la Radio existen\a în diverse col\uri de dorului programe etnofolclorice echipa matinal coordonat` de Actualit`\i“. În schimb, }ambe- lume. Imaginea celei „de-a doua adresate mai ales românilor din Paul Grigoriu. În aceea]i pe- lan la viezuri (Editura Premier, Românii“ se al`tur` celei oferite arealul balcanic (Serbia, Bulga - rioad` a realizat ]i ora româ - 2002), de]i porne]te de la textele de Georgeta ]i Ioan Adam în ria). A prezentat ascult`torilor din nilor de pretutindeni destinat` urmuziene, exprim` deplin „se- Proba exilului. Conlocutorii zona de ac\iune a studioului spec- cona\ionalilor din afara grani - cunda posibil` în via\a fiec`rui Pu]ei Roth au putut fi cunoscu\i tacole de teatru radiofonic reali - \elor. Alte radioprograme: ora om“. Fantezia dramatic` într-un ]i de c`tre ascul t`torii Radioului, zate cu sprijinului eminentei fierbinte, Clipa în direct, Pulsul act dup` Pagini bizare de Urmuz interviurile în cauz` fiind di- echipe a Teatrului Na\ional din zilei, Gâlceava muzelor. Împre- a fost jucat` la Teatrul „George fuzate ini\ial în emisiunea ora Craiova ]i a schi\at un tablou un` cu Costin Tuchil` realizeaz` Bacovia“ din Bac`u, în regia lui românilor de pretutindeni ]i în semnificativ al spiritualit`\ii – din 1996 – Clasicii dramatur - Constantin Dinischiotu ]i a fost alte radioprograme cu strategii oltene]ti în cuprinsul emisiunii giei contemporane. Jurnalist pus` în und` la Teatrul Na\ional similare. Cultur`, r`d` cini, aspira\ii. 296 r

Volumul s`u de debut Destine spectate emisiuni a Programului învolburate (Editura Conphys, III) – Clubul artelor ]i a revis- 2002) dovede]te precizie (]i ex- telor radiofonice oltenia lite - perien\`) jurnalistic`, dar ]i o rar`. Emisiuni destinate fe- S înzestrare literar` ce se cuvine meilor, iubitorilor de etnografie cultivat`. ]i folclor, programe de divertis- sAVA Iosif emisiuni de radio ce s-au bucurat ment, spectacole radiofonice cu de un mare succes. Emisiunea In- public (oltenia de ieri ]i de azi). vita\iile eutherpei a fost cea Cadru didactic universitar, care l-a impus pe acest neobosit Gabriela Rusu-P`s`rin a publicat promotor al „marii muzici“ cum rUsU-P~s~rIn Gabriela câteva volume de analiz` a îi pl`cea s` desemneze arta pe fenomenului cultural românesc în care-o slujea cu un devotament varii registre: Disiden\` sau aproape supraomenesc. A semnat rezisten\` prin cultur` (Editura în acest interval zeci de volume Helicon, 1993), Fantasticul – re- (c`r\i de educa\ie muzical` ]i de ceptare ]i receptivitate (Editura interviuri) cu punct de plecare în Horion – Craiova, 1999), S-a n`scut la 15 februarie emisiunile sale de radio ]i de Portrete în oglinzi paralele (in- 1933 la Ia]i. Decedat la 18 august televiziune. În plus, memoriale terviuri cu personalit`\i ale tim- 1998 la Bucure]ti. Studii muzi- de drum, cele mai multe determi- pului – Editura Horion, 1997). cale (neterminate) la Conserva- nate de înso\irea for ma \iilor mu - torul din Ia]i, desfiin\at în 1950. Este ]i autoarea a dou` cur- zicale ale Radiodifuziunii în N`scut` la 20 octombrie 1958 Absolvent al Facult`\ii de Filo - suri universitare, unul de Istoria turneele întreprinse peste hotare. la Slatina, jud. Olt. Doctor în sofie, Universitatea din Bucu re]ti. presei, cel`lalt de Comunicare Neodihna sa este ast`zi de-a ]tiin\e filologice. Din 1990 lu- Activitate publicistic` în presa audio-vizual`, destinate înv`\` - dreptul legendar`. creaz` la Studioul teritorial de scris` („Scânteia tineretului“) ceilor s`i de la universitatea din Dup` 1990 a deschis orizon- Radio Craiova (redactor, publi- unde a func\ionat ca redactor. B`nie ]i de la }coala Na\ional` tul muzicii unor teme de actuali- cist-comentator, redac tor-]ef, re- În 1968 se transfer` la Ra- de Studii Politice ]i Administra- tate politic`. Succesul seratelor alizator-coordonator). Autoarea diodifuziune, începând o carier` tive (SNSPA) din ca pitala \`rii. muzicale de la TVR s-a datorat unei emisiuni culturale complexe ce se va dovedi în adev`rat str` - acestei strategii care unora li s-a (care a preluat genericul unei re- lucitoare. Presa audiovizual` a p`rut nefireasc`. Rezultatul a fost reprezentat mediul jurnalistic îns` cel vizat – cu inteligen\` – de optim pentru acest gazetar ce moderator: atragerea unor impor- de\inea geniul oralit`\ii. Chiar tante segmente de public în câm- V dup` trecerea sa la TVR a conti - pul de ac\iune al culturii. Cu toate U nuat s` gireze ]i s` modereze acestea, o decizie administrativ` 298 s s 299 a fostei conduceri a TVR din care nu puteau în\elege vorbele Eutherpei / Serate TV (Editura devine colaborator al emisiunii 1998 l-a trecut pe Iosif Sava în de cândva ale lui Heinrich Heine, Polirom, 1997); Poli(tici)fonii ora ]colii – la care va participa rândul pensionarilor. „Dup` 30 potrivit c`rora „muzica este (...) (Editura Polirom, 1997); Muzi- ]i viitorul pre]edinte al Româ - de ani de radio ]i televiziune, în ultimul cuvânt al artei, a]a cum can\i pe acoperi] / Muzicieni niei, Ion Iliescu. În 1949 este an- care nu am lipsit o s`pt`mân`, moartea este ultimul cuvânt al evrei de la noi ]i din lume (Editu- gajat la Radiodifuziunea Româ - s-a renun\at la mine cu atâta vie\ii“. Vorbe c`rora Iosif Sava ra Hasefer, 1995). n`, în redac\ia emisiunilor pentru u]urin\`. Aceasta este marea le-a dat întruparea cea mai Împreun` cu acad. Zoe Dumi - tineret ]i copii. Scenariul s`u mândrie a vie\ii mele: glasul meu deplin`... trescu-Bu]ulenga, Iosif Sava a dup` popularul roman al lui nu a lipsit nici o s`pt`mân` de pe O bibliografie (selectiv`) a semnat mai multe volume de „in- Alphonse Daudet, tartarin din posturi, chiar atunci când, 4 luni acestui autor prolific este notat` terferen\e“ despre Muzica ]i lite - tarascon, este considerat primul am fost în spital – la ora 11 am mai jos: Bucuriile muzicii (Editu- ra tura (Editura Cartea Româ - serial radiofonic românesc. fost operat ]i seara trimiteam ra Muzical`, Bucure]ti, 1985); neasc`). banda la Radio. Desp`r\irea a fost Jurnal pe portative (Editura Roza Ini\iaz` emisiunea drume\ii brusc` ]i inechitabil`“ – m`rturi - Vânturilor, 1994); Majestatea veseli – prezentat` de prof. Nico- sea gazetarul într-un interviu. sa... muzica (Editura Holding Re- lae Saftu – care s-a bucurat de o Adev`rul e c` sutele sale de porter, 1996); Muzica la sfâr]itu- remarcabil` audien\` la toate ca - emisiuni (radio ]i tv) avuseser` lui mileniului (Editura Info- sAVA octavian tegoriile de vârst` ]i, în primul un impact colosal. Realizatorul Team, 1995); Muzica în zgomotul rând, la publicul tân`r de radio. lor devenise o veritabil` insti - lumii (jurnale) (Editura Du Style, Promovat redactor-]ef adjunct tu\ie. Treptat, Iosif Sava s-a retras 1995); Claviaturile timpului (jur- la redac\ia emisiunilor culturale, în t`cere ]i, nu peste mult timp, în nal pe portative) (Editura Poli - Octavian Sava devine responsa - moarte. În urma sa au r`mas rom, 1998); Lista lui Sava (vol. I- bil al programelor de sa tir` ]i peste 60 de c`r\i unele semnate II) (Editura Du Style, 1998); umor, în zona sa de competen\` împreun` cu fo]ti colegi de la Muzica ]i spectacolul lumii / Se - aflându-se ]i teatrul radiofonic. radio precum Petru Rusu (Istoria rate TV (Editura Polirom, 1998); Unul din marile succese ale aces- muzicii în date, Editura Muzi- Seismograf muzical (Editura tui compartiment a constituit-o cal`, 1983) sau Lumini\a Var- Alba tros, 1995); Sonorit`\i ame - tolomei (Dic\i onar de muzic`). ricane (Editura Muzical`, 1990); N`scut la 1 februarie 1928 la piesa nota zero la purtare – Li se al`tur` sute de casete video Cu Ludovic Spiess prin teatrele Bucu re]ti. Studii de medicin` scris` împreun` cu dramaturgul ]i audio, din care timpul ce va lirice ale lumii (Editura Muzi- (]ase ani, f`r` a sus\ine îns` exa- (coleg de redac\ie) Virgil Stoe- veni va recompune pro babil cal`, 1989); }tefan Niculescu ]i menul de stat). Licen\iat al Facul - nescu. Piesa (constituind dez- imaginea unui om care a ars pe galaxiile muzicale ale sec. XX t`\ii de Limba ]i Literatura voltarea dramaturgic` a scenariu- rugul acesta al muzicii. Dar nu (Editura Muzical`, 1991); Radi- Român` – Universitatea Bucure]ti. lui Vioara fermecat`, al celor doi fl`c`rile aveau s`-l doboare, ci ografii muzicale / Serate TV Imediat dup` cel de-al doilea autori) a cunoscut – începând din suficien\a administrativ` a celor (Edi tura Polirom, 1996); Invita\ii r`zboi mondial înc` elev fiind, 1956 o veritabil` carier` pe 300 s s 301 scenele din \ar` ]i chiar din str`i - brie 1967, înfiin\eaz` studioul mune, se afla mereu în c`utarea unui suflet ales. O antologie din n`tate. de poezie ]i editeaz` revista cu unor noi mijloace expresive. întreaga sa crea\ie poate pune în Transferat în 1964 la Televi - acela]i titlu, pu blica\ie intern` a Vocea sa r`su n`toare era a]tep- valoare excep\ia întruchipat` de ziunea Român`, Octavian Sava a Radiodifuziunii ]i caiet de sal` al tat` de ascult`tori, pentru c` era acest liric necontaminat de mode, continuat s` colaboreze un timp unor complexe manifest`ri cu purt`toarea de mesaj a unor idei gata s` se arate în fa\a lumii la fel la emisiunile de divertisment, ca public. Este scenaristul ]i regi- neconven \ionale. Calit`\ile de de pur ca primul om ie]it din ]i la programele de teatru radio- zorul acestor spectacole radio- moderator ale lui Constantin oceanul planetar. Poetul nu putea fonic. fonice de \inut`. Ca ]ef al sec\iei S`b`reanu au fost puse în valoare fi altfel decât omul care optase de poezie, coordoneaz` emisiu- ]i de emisiunea Clubul invita - pentru o existen\` liber`, nesu- nile Biblioteca de poezie româ - \ilor, conceput` de el ca forum pus` dogmelor ]i conven\iilor so- neasc` ]i meridiane lirice. În radiofonic al dezbaterii de idei. ciale. Cei ce l-au cunoscut îi 1972 ini\iaz` ciclul de reportaje Poetul Constantin S`b`reanu p`streaz` aceast` imagine a in- s~B~reAnU Constantin jurnal de \`rm (prezentare a ne-a l`sat mo]tenire ]i câteva tegrit`\ii morale ]i a spiritului a]ez`rilor dun` rene) ]i realizeaz` volume de versuri. Semnele tre- viu, dispre\uind suveran compro- Convorbiri radiofonice. Un an cerii (Editura pentru literatur`, misul. mai târziu se afl` printre fonda- 1966) constituie cartea sa de torii Programului III (echipa îi debut, vestind un autor preocupat cuprindea pe Sofia }incan, Eduard de forma poetic`. I-a urmat volu- Jurist, Octav Iord`chescu, Dan mul intitulat simplu Poeme (Edi- Ursuleanu, Marius Grozea, tura Albatros, 1973), confirmare s~C~dAt Gavril` Sebas tian Sârc` etc.). R`mâne a unei voca\ii lirice manifeste. În credincios noii redac\ii pân` la 1999, Editura Vinea f`cea cunos- retragerea sa nea]teptat`. O boal` cute versurile r`mase în manu- N`scut la 6 aprilie 1930, în necru\`toare avea s`-l r`peasc` Bucu re]ti. Studii nefinalizate de familiei – fa\` de care avea un scris. Tip`rit prin grija fiicei scri- filologie. Absolvent al Facult`\ii ata]ament mistic – ]i colegilor, itorului, volumul Ruguri ascunse de Ziaristic` (1979). Din 1956 ]i pentru care se dovedise nu o dat` propunea cititorului o întâlnire de pân` la pensionare (1986) lu- un veritabil mentor cultural. tain` cu un poet de mari profun - creaz` la Radiodifuziunea Româ - Natur` incomod` pentru ofi- zimi ale gândului. Un poet pentru n`. Ini\ial crainic sportiv apoi, cialit`\i, Constantin S`b`reanu a care cuvântul reprezenta o valoa - din 1958, redactor ]i realizator în constituit pentru mai tinerii s`i re esen\ial`. Sobre, infuzate de o redac\ia cultural`. Ini\iator al cic lu - confra\i un model de devotament melancolie subtil`, poemele lui N`scut la 21 noiembrie 1914 lui de reportaje Acuarele bucu - fa\` de universul radiofonic. }i, Constantin S`b`reanu exprim` în localitatea Alma, jude\ul Sibiu. re]tene, dedicat anivers`rii a 500 nu o dat`, un adev`rat dasc`l de un orizont filosofic cuprinz`tor, o Între 1958 ]i 1982 a lucrat la Ra- de ani de atestare documentar` a jurnalism combativ ]i eficient. p`trunz`toare vibra\ie cosmic` diodifuziunea Român` ca repor - „cet`\ii lui Bucur“. La 4 decem- Inamic declarat al rostirii co- p`strat` în „rugurile ascunse“ ale ter, secretar de redac\ie ]i ]ef de 302 s s 303 sec\ie la emisiunile pentru copii s~Pl~CAn radu (Editura Axa, 2000). Postum i-a ma \iei (1999) ]i Premiul Uniunii ]i tineret (în ultima perioad` a ac- ap`rut cartea de poezie Memorial Scriitorilor la zilele „George tivit`\ii a fost ]ef al sec\iei „Scri - cu p`ianjeni ]i fructe (Editura Co]buc“ desf` ]urate în acela]i sori ]i audien\e“). Coordonator al Dacia, 2002) ]i antologia de cri - an – 1999 – la Bistri\a. unor emisiuni precum: }coala ]i tic` literar` Exerci\ii de balistic` Radu S`pl`can este numele via\a, sear` pentru tineret, Au- (Editura Elkon, Cluj-Napoca, unui scriitor ce urmeaz` a fi des - dien\a radio. teatrul radiofonic 2003). O selec\ie din crea\ia sa coperit la dimensiunea pe care pentru copii ]i tineret i-a difuzat liric` a tip`rit amintita editur` i-o confer` opera sa literar`, plin` mai multe scenarii: Vl`stare în Charmides în 2003 sub genericul de energie intelectual`. furtun`, Drumul victoriei ]i Aripi Poezii. neînfrânte (ultimele dou` în co- Ilustrând o lung` tradi\ie a laborare cu Noe Smirnov). N`scut la 2 aprilie 1954 la înge m`n`rii literaturii cu sportul, Autor al volumelor S`geata Bucu re]ti. Decedat la 15 aprilie Radu S`pl`can s-a afirmat (în li - r`z bu n`rii ]i Pene] Curcanul, 2002 la Cluj-Napoca. Absolvent nia Camil Petrescu-Eugen Barbu- s~rArU dinu ap`rute la Editura Militar` ]i al al Facult`\ii de Filosofie – Uni- Radu Cosa]u) drept un sus\in`tor scenariului la filmul de scurt- versitatea „Babe]-Bolyai“ din fervent al palestrei. Ini\iator al metraj. Eroul de la ’77 produs de Cluj-Napoca. Din 1990 este rea - „galelor literare“ de la Radio Studioul Cinema tografic al ar- lizator de emisiuni la Studioul de Cluj, el a lansat ]i Galele de matei cu prilejul Centenarului In- Radio Cluj, autor al unor apreci- sport de aici. Autor al unor talk- dependen\ei de stat a României. ate edi\ii ale ciclului Ateneu, dar shows cu tematic` sportiv`, mult În volumul colectiv Po vestesc ]i al unor emisiuni sportive ]i de pre\uite de ascult`tori, Radu veteranii (Editura Militar`) este actualit`\i (radio-duminica; S`pl`can a fost distins cu Premiul inclus cu Însemn`ri pe patul Actua lit`\i, muzic`, sport; spate „Pro Sport“ pentru comentariu în spate; radio-circuit). Afirmat armei, evocare a experien\ei de sportiv (2001). Premiu ce se înc` din anii studen\iei ca autor N`scut la 30 ianuarie 1932 la front a autorului, fost sergent în al`tur` numeroaselor distinc\ii de cronici literare care i-au adus Râmnicu-Vâlcea. Absolvent al armata român` pe frontul antihi - literare primite în timpul vie\ii Facul t`\ii de Ziaristic` de pe în 1977 Premiul revistei „Tribu - tlerist. sale, prea timpuriu întrerupte: lâng` Academia „}tefan Gheo- na“ ]i de literatur` original`, Premiul pentru critic` al revistei rghiu“ (1978). Carier` jurnalis- Radu S`pl`can a publicat dup` „Astra“ (Poemul comentat), pre- tic` timpurie la Radiodifuziunea 1990 câteva volume de versuri: miul pentru debut în poezie al Sa- Român`. Între 1950-1960 lucrea - Livada Roentgen (Editura POPA’S, lonului de carte din Cluj (1995 – z` în redac\ia cultural` ca repor - Timi]oara, 1994), U]or deasupra pentru volumul Livada Roentgen), ter, al`turi de Corneliu Leu ]i lumii (Editura Charmides, Bis - marele premiu pentru poezie al Dionisie }incan. La Radio apar ]i tri\a, 1999) ]i Factorul }arpe Festivalului de la Sighetul Mar - primele sale preocup`ri pentru 304 s s 305 lumea teatrului, preocup`ri care saga \`r`ne]ti este prisma ino - activi]ti refula\i ]i despo\i locali mentar la în\elegerea acesteia va aveau s`-l consacre drept cent` în care se r`sfrâng, muti- lumina\i. Pozi\ia scriitorului este r`mâne binevenit. }i, mai presus cronicar dramatic. Multe din tex- lante, toate violen\ele istoriei re- manifest ostil` actelor represive de orice, va r`mâne sentimentul tele sale dedicate Thaliei ]i sluji- cente a \`rii. Desfiin\area propri- ce au condus la încheierea colec- solidarit`\ii depline a autorului cu torilor ei vor fi strânse în volu - et`\ii private în numele bun`st`rii tiviz`rii ]i probabil c` stagiile de lumea unui sat oltenesc botezat mele Teatru românesc ]i inter- generale este sursa principal` a cândva, de reporter al radioului, aproape mitic: Cornul Caprei; un pre\i contemporani (1966) ]i Al dramelor. Autorul a insistat, de l-au ajutat s` în\eleag` tragedia sat dezv`luind într-un ceas de treilea gong (1973). altfel, în volumul Adev`ruri de \`r`nimii române, aneantizate ca amurg al istoriei str`lucirea unei Presta\iile de la radio, dar, toat` ziua (1987) asupra fic\iunii grup social esen\ial ]i creatoare umanit`\i colosale, refuzând mai ales, cele din coloanele revis- limitate a c`r\ii, revendicat` de istorie. noua ]erbie în care puternicii tei „Luceaf`rul“ unde a \inut ani dintr-o realitate social`, cam la C`r\ile lui Dinu S`raru se re- vremii doreau s-o scufunde. De- de zile cronica dramatic`, îl im- modul la care operase Liviu Re- marc` ]i prin echilibristica me - sigur, asupra aspectelor politice puseser` deja pe Dinu S`raru breanu în urm` cu vreo ]apte nit` s` în]ele vigilen\a cenzurii cuprinse în c`r\ile lui Dinu drept un comentator activ al decenii („Ion î]i trage originea oficiale, „dând Cezarului ce e al S`raru se poate discuta în fel ]i fenomenului teatral contempo- dintr-o scen` pe care am v`zut-o Cezarului ]i lui Dumnezeu ce chip. Ele r`mân oricum, secun- ran. Stilul dinamic, verva ana - acum vreo trei decenii“ – m`r - este al lui Dumnezeu“. Important dare, în raport cu triste\ea litic` ]i – nu o dat` – intui\iile in- turisea marele înainta] în volu- este c` în ele se afl` multe pagini aproape metafizic`, sfâ]ietoare, failibile l-au a]ezat printre croni- mul Amalgam). ce exprim` deschis simpatia fa\` înso\ind procesul de destr`mare, carii temu\i ai epocii. Când totul Dinu S`raru a preluat ]i el de o comunitate expus` exter- prin ucaz administrativ ]i prin p`rea definitiv tran]at în cariera fapte de via\` pline de dramatism min`rii sociale prin m`suri co- for\a aparatului de represiune al sa, sub semnul decisiv al teatru- ]i semnifica\ie pentru a crea ten- ercitive, nu o dat` barbare. Gravi - regimului comunist a unei com- lui, s-a produs marea surpriz` cu siunea epic` din Ni]te \`rani. tatea temei impune ]i gravitatea ponente sociale m`surând mai ni]te \`rani (1974), roman ce va Destinul lui N`i\` Lucean este formulei stilistice. Caden\a epic` mult de jum`tate din popula\ia fi de altfel, adaptat pentru scen` urm`rit ]i în romanele ce au e plin` de energie, protagoni]tii României: \`r`nimea. (prima iubire nu se uit`!) la urmat: Clipa (1976) ]i dra - se exprim` potrivit mediului „Efectul Ion“ reprezentat de Teatrul Mic (al c`rui director a gostea ]i revolu\ia, trilogie (în c`ruia îi apar\in, raportul dintre romanul lui Liviu Rebreanu ]i-a fost între 1977 ]i 1989) sub titlul 1981: toamn` ro]ie, [n 1986: autoritatea politic` ]i s`teni e aflat în literatura lui Dinu S`raru În ]apte anotimpuri. Excelenta Cei care pl`tesc cu via\a ]i [n înf`\i]at cu anume precau\ie, un câmp de ac\iune prelungit. O cunoa]tere a mediului \`r`nesc ]i 1989: speran\a). Cadrul narativ pentru a nu c`dea în primejdia pies` intitulat` Crim` pentru aflarea – în personajul N`i\` se amplific` la nivelul unei partinit`\ii. Probabil c` pentru p`mânt avea s` se joace pe scena Lucean – a unei identit`\i rurale unit`\i administrative ceva mai genera\iile ce vor veni, c`r\ile lui Teatrului Na\ional din Bucure]ti cu totul remarcabile l-au a]ezat consistente (raionul), în care im- Dinu S`raru vor p`rea de-a drep- (al c`rui director general de- pe Dinu S`raru între prozatorii de plica\iile „transform`rii socialiste tul exotice, dezv`luind o lume venise – dup` 2000 – Dinu interes ai momentului. Eroul noii a agriculturii“ aduc în prim plan demult disp`rut`. Aportul docu- S`raru, ca succesor îndep`rtat în 306 s s 307 timp al lui Liviu Rebreanu), de\i nând func\ia de ]ef al sec\iei t`râ murile nordului european în ora]. Doctor în muzicologie. Co- pornind de la tenebroasa emisiunilor în limba francez` ]i cele ale Mediteranei, Leon S`r` - laboratoare (1973-1974) a Stu- con]tiin\` moral` a propriet`\ii. redactor-]ef adjunct al REPS. \eanu a str`b`tut lumea înso\it de dioului Teritorial de radio Cluj ]i Con]tiin\` reactivat` dup` 1989, Corespondent special la Geneva, reportofon ]i de hazul s`u nes- a emisiunilor muzicale centrale în condi\iile în care dreptul sacru Paris, Londra. Co-fondator al fâr]it. Memorate pe band` mag- (1980-1996). {ntre 1996-2004 a asupra p`mântului a fost re- postului estival Radio-Vacan\a. netic` ori în pagini de carte, în- fost redactor-]ef la redac\ia lite - dobândit, f`r` a se putea reface – Spirit bonom, exersând cu tâmpl`rile vie\ii sale devin un ex- ratur`-arte a SRR. În afara activi - din p`cate – \`r`nimea, în sensul dexteritate umorul, Leon S`r` - celent manual de supravie\uire t`\ilor manageriale solicitate de pe care-l conferise tradi\ia satului \eanu a fost un radiofonist mult într-o lume asediat` de suficien\` postul de\inut a realizat emisiu - românesc. îndr`git de colegi, pentru care s-a ]i tembelism. Prea pu\ini au ]tiut nea muze hertziene (Radio Ro - dovedit un inspirat mentor. s` vad` – dincolo de zâmbetul mânia Actualit`\i). Distins` de Parafrazând o fraz` celebr` des - s`u larg deschis – o suferin\` de-a Uniunea Compozitorilor, Inter - pre Nicolai Vasilievici Gogol, se dreptul tragic`, provocat` de pre \ilor, Coregrafilor ]i Criticilor poate spune c` „din Mantaua lui seis mele unei istorii brutale. Muzicali pentru activitatea de s~r~|eAnU leon L. S. s-au ivit to\i marii profesio - critic muzical desf`]u rat` la ni]ti ai RRI“ (Andrei Magheru, Radio ]i în paginile revistelor Paul Grigoriu, Lena Murgu etc.). „Actualitatea muzical`“ ]i „Spec- Devenit legend` a Radioului, tacolul muzicii“. Energia sa jur- sârBU Cristina-maria Leon S`r`\eanu a l`sat în urma sa nalistic` o determin` adeseori s` câteva c`r\i în care energia inte - dep`]easc` aria competen\elor lectual` distinct` ]i umorul s`u profesionale certe, angajându-se blând, angajând nu o dat` auto - în demersuri publicistice dintre per siflarea, sunt înc` prezente: cele mai felurite. Esen\ialmente, Din experien\a unui automo- Cristina-Maria Sârbu r`mâne N`scut la Bucure]ti în anul bilist... lipsit de experien\` (Edi- îns` un muzicolog competent, 1919. Decedat în acela]i ora] în tura Stadion – 1973), Elve\ia fapt eviden\iat de c`r\ile publi- anul 2001. Absolvent magna cum (colec\ia „Pe harta lumii“, Editu- cate. Monografia Carl Orff – laudae al Facult`\ii de Litere ]i ra Enciclopedic`, 1974), Oa- via\a ]i opera (ap`rut` în anul Filosofie din Bucure]ti. Confe - meni... de la Cercul Polar la N`scut` la 22 iulie 1953 la 1996 la Editura Anima) este o ex- ren\iar la catedra de literatur` Tropice (Editura Sport-Turism, Or`]tie, jud. Hunedoara. Absolv- haustiv` cercetare consacrat` universal` a Facult`\ii de Filolo- 1980), Pove]ti de spus în patru ent` a Conservatorului de Mu zic` unuia dintre cei mai mari ]i mai gie. Membru al Uniunii Scriito- anotimpuri (Editura Sport-Tu - „Gheorghe Dima“ din Cluj- îndr`zne\i muzicieni ai secolului rilor din România. Din 1953 a lu- rism, 1984). Din ce\urile Sco\iei Napoca ]i a Facult`\ii de Filolo- XX. La fel, cartea închinat` com- crat la Radiodifuziunea Român`, în lumina insulei Ceylon, din gie a Universit`\ii din acela]i pozitorului german Hans Werner 308 s s 309

Henze (ap`rut` doi ani mai târziu sârC~ sebastian în 1996. La aceea]i editur` ]i în exclusiv prin efortul instruc\iei ]i în aceea]i editur` reprezentând acela]i an ap`rea ]i volumul al autodep`]irii ]i de romanul valorificarea editorial` a tezei de S`geta\i de Cupidon (coautor: Martorii lui Seninu (Editura doctorat sus\inut` la Conserva- Doina Berchin`). Hiparion, 2000). Acesta din urm` torul din Cluj-Napoca în anul Telefonul de noapte (2000) prezint` un interes particular da- 1998). Beneficiind de o bogat` pre zint` „aventura unui talk- torit` tentativei autorului de a documenta\ie, cele dou` lucr`ri show radiofonic“ socotit – nu readuce în discu\ie scandalul monografice amintite se adre - numai de autor – drept prima politic, orchestrat de oficialit`\ile seaz` cu prec`dere speciali]tilor, emisiune interactiv` din media comuniste ale anilor ’80, în jurul r`spunzând îns` ]i nevoii de in- româneasc` postdecembrist`. În a]a-numitei grup`ri a Medita\iei formare a unui public mai larg, sfâr]it, Pun\i c`tre semeni (2001, Spirituale Transcendentale, scan- ini\iat în muzica secolului XX. N`scut la 30 iunie 1946 la în colaborare cu psihologul Vlad dal soldat cu desfiin\area unor Un util „ghid de oper`“ se dove - Bucu re]ti. Absolvent al Facult`\ii Oncescu) confirm` virtu\ile pub- prestigioase institu\ii ]tiin\ifice de]te lucrarea 4 secole de teatru de Litere, Universitatea Bucu - licisticii radiofonice pentru tine - na\ionale ]i cu persecutarea unor muzical redactat` în colaborare re]ti, promo\ia 1969. Din 1971 ret. Prezen\` longeviv` în aria distinse personalit`\i ale vie\ii cu colega sa de la radio, Ana este angajat la Radiodifuziunea acestui tip de jurnalism, Sebas - noastre culturale. Momentul res - Buga, (Editura Du Style, 1999). Român` (între 1969-1971 fusese tian Sârc` este autorul unor ra- pectiv este analizat – cu mij - Aproape 400 de crea\ii muzicale colaborator extern). Redactor la dioprograme atractive, ce au an- loacele fic\iunii (recent, publi - lirice sunt înf`\i]ate sintetic, emisiunile pentru copii ]i tineret, gajat – de-a lungul timpului – o cista ]i scriitoarea Doina Jela a oferind o ilustrare a principalelor ]ef sec\ie, secretar general de comunicare eficient` între oa- întreprins un demers similar în ]coli na\ionale (italian`, francez`, redac\ie ]i – între 1993-1996 – meni cu orizonturi culturale datele unei minu\ioase documen - german`, englez`, spaniol`, ame - redactor-]ef adjunct la Radio diferite, sub semnul unor confe- t`ri) de un autor care izbu te]te s` rican`, rus`, ceh`, slovac`, ma - România Tineret. Din 1996 pân` siuni ce denot` sinceritate ]i creeze radiografia unui regim ghiar`, polonez` ]i, evident, româ - în 2003 – director al Direc\iei impli care afectiv`. Prof. univ. dr. politic rigid, întins pe durata a peste patru decenii. „Împli nirea neasc`). Volumul, însumând 560 Patrimoniu a SRR, iar din 2003 Romul Munteanu recomanda de altfel aceast` „publicistic` nece- prin suferin\`“ a eroului c`r\ii, de pagini, a ap`rut cu spriji nul lo- director al Editurii „Casa Radio“. sar` pentru toate mediile, agre- tân`rul universitar Seninu Gheo r - gistic al Societ`\ii Deutscher Membru al Uniunii Scriitorilor abil` ]i încurajatoare pentru cele ghiu îl transform` pe acesta într-un Musikrat din Bonn ]i al Centrului din România. mai variate categorii de tineret“. personaj-oglind`, într-un martor al ORFF din München. Multe din emisiunile realizate Beletristica este reprezentat` epocii în chestiune. Re zult` un dup` 1990 au fost recuperate edi- de volumul C`l`torind spre vâr- bun „roman de forma \ie“, în care torial în volume de publicistic`. ful fiin\ei mele (Casa editorial` copil`ria, adoles cen\a ]i prima Dragos tea ]i bunele maniere a Odeon, 1993) un „mic Bildungs - tinere\e a valorosului c`r turar ap`rut cu o postfa\` de Mircea roman“ modular, urm`rind as- (victim` a biro cra\iei epo cii) S@ntimbreanu la Editura Nemira censiunea eroului în plan social devin borne dramatice ale evo - 310 s s 311 lu\iei unei persona lit`\i aflat` tot masivei Bibliografii radiofonice tatea Bucure]ti. Studii postuni- re\e) – ap`rut` la Editura Criterio timpul „sub vremi“. În multe române]ti (în 3 volume), Istoriei versitare ]i de doctorat (acestea Libros din Madrid. Împreun` cu privin\e, persona jul Seni nu Ghe- SRR (autor: Eugen Denize) ]i an- finalizate cu teza Aspecte ale criticul iberic Javier Barreiro a orghiu se asea m`n` cu un bine- tologiilor de texte (sub presti- livrescului – De la Borges la Eli- realizat antologia Un veac de cunoscut personaj al lui Marin gioase semn`turi) ap`rute în ul- ade). Din 1968 lucreaz` la poezie în Aragon (Editura Retro - Preda – Victor Petrini, eroul din timii 5 ani ca o necesar` remem- redac\ia emisiunilor pentru str`i - mond, 1995) la care e autoarea Cel mai iubit dintre p`mânteni... orare a ideilor care au stat la fun- n`tate, sec\ia spaniol`. Realiza- studiului introductiv ]i a selec\iei Amândurora le este dat s` se pu- damentele institu\iei radiofonice toare a programelor radio-clu - traducerii. A echivalat admirabil rifice prin suferin\`, aceast` ma- na\ionale. Remarcabil` este ]i di- bul tineretului, radio domin- în limba român` (împreun` cu terie prim` a industriei ideologice versificarea produc\iei editoriale go, româ nia – America latin`. poetul Radu Cârneci) versurile din România postbe lic`. Cartea – de aici, pe l@ng` clasicele for- A fost corespondent special al tragicei poete urugua yene Delmi- înf`\i]ând o veritabil` ceremonie mule tipografice fiind promovate Radiodifuziunii în Spania, Cuba, ra Agostini (Dulci elegii – Editu- a violen\ei politice – se încheie cu mult curaj noul format al Uruguay, Columbia, Chile. ra Paideia, 2003) pe care le-a cu momentul r`zvr`tirii populare audio-book-ului ]i al suportului Hispanist pre\uit, Ileana înso\it de studiul introductiv (ex- din decembrie 1989. O carte cu electronic. Fapt ce acord` Edi- Scipi one este autoarea unui Mic trem de util) intitulat Biografie, final des chis, deci... turii „Casa Radio“ meritele unui dic\ionar spaniol-român (1973) mit ]i oper`. A publicat nenum` - Numele lui Sebastian Corne - pionierat rom@nesc [n domeniu. ]i a unui Dic\ionar de dificult`\i rate eseuri ]i studii despre lite - liu Sârc` este legat ]i de apari\ia ale limbii spaniole (1979). ]i dezvoltarea Editurii „Casa ratura român` ]i universal` în A tradus din literatura Elenei Radio“ pe care o conduce din publica\ii din Spania ]i din Ame - V`c`rescu, Hoinari în \ara zâne - anul 1998 (ini\ial în calitate de rica Latin`. O versiune restrâns` lor (1991) ]i Femei celebre director al Direc\iei Patrimoniu, sCIPIone Ileana a tezei sale de doctorat – ulte rior în aceea de director al (1998) contribuind la restituirea sus\inut` cu eminentul hispanist edi turii amintite). c`tre patria-izvor a unor pagini Paul Alexandru Georgescu – a Sprijinit de un admirabil memorabile ale acestei admira - ap`rut în anul 2000 la Editura colectiv de colaboratori interni ]i bile ambasadoare a culturii ro - Retro mond sub titlul Borges & externi, el a reu]it s` tip`reasc` mâne în Fran\a ]i în lumea în- Eliade – Alchimia livrescului. unele c`r\i excep\ionale, pornind treag`, destul de pu\in cunoscute de la valorificarea tezaurului exis - în patria de obâr]ie a autoarei. În tent în arhivele scrise ]i sonore 2002, Ileana Scipione a primit ale SRR. Edi\iile critice Nicolae premiul Uniunii Scriitorilor pen- Iorga (Sfaturi pe întunerec), Ion tru traducerea în limba spaniol` a Petrovici (Talentul oratoric), N`scut` la 1 ianuarie 1946 la c`r\ii lui Vintil` Horia, El fin del Constantin R`dulescu-Motru Constan\a. Absolvent` a Facul - exilio. Cuentas de juventud (Sfâr - (Ca rac ter ]i destin) se al`tur` t`\ii de Limbi Str`ine – Universi- ]itul exilului. Povestiri din tine - 312 s s 313 sCoroBete miron prefera s` publice rar, creându-]i r`t`\i (1985) ]i Scrisori din Isihia tineret ]i copii – în perioada de Imperiul unei singur`t`\i (titlul (1987) – în care solilocviul mare efervescen\` publicistic` a este al unei c`r\i de poeme din cap`t` dimensiuni meta fizice. Programului III – condus cu tact 1985), în care sim\` mintele s` se Împreun` cu confratele s`u ]i pricepere de doamna Sofia dezvolte firesc, în raport cu tr`i - Vasile Rebreanu, Miron Scoro- }incan. Emisiunile pentru cei rile molcome ale autorului. Al` - bete a tip`rit în 1979-1989 la Edi - mici redactate de Gheorghe turi de galeria str`mo]ilor (vol. tura Dacia, Cu microfonul din- Scripc` abundau în materiale de Fântâni, 1966) apar elemente ale coace ]i dincolo de Styx, (în dou` teren pe care redactorul – re- energiei naturii (vol. Ultima vâ - volume) însumând m`rturiile porter neobosit – le punea la dis- n` toare de toamn`, 1969) care-l unor ilustre personalit`\i transil- pozi\ia ascult`torului. Mul\i mici plaseaz` pe autor în descenden\a vane, memorate pe banda de arti]ti ]i-au f`cut debutul în N`scut la 1 mai 1933 în loca - B. Fundoianu – I. Pillat. Conver- magnetofon. coloanele sonore ale acestor pro- li tatea R`chitova, jud. Hune- tirea la proz` se produce prin grame specializate în problemati- doara. Absolvent al Facult`\ii de prozele din Drumul Gomorei ca „vârstei de aur“. Filologie – Universitatea „Babe]- (1967), Femeia venit` de sus Înc` din timpul studiilor uni- Bolyai“ din Cluj-Napoca – (1971) ]i – mai ales – prin ro- versitare (anii ’50 ai secolului promo\ia 1957. Dup` 1970 a lu- manul Meduza (1976). Literatura sCrIPC~ Gheorghe XX), Gheorghe Scripc` a început crat la Studioul de radio Cluj în SF îi acapareaz` la un moment s` publice versuri marcate de calitatea de redactor ]i – ulterior noxele proletcultismului (m`rtu - – secretar general de redac\ie. dat interesul, în alternan\` cu lite - ratura pentru copii n`scut` de ria apar\ine autorului, care con- Prezen\` discret` ]i eficient` în sider` c` adev`rata sa activitate organizarea activit`\ii redac\io - fapt din aceea]i propensiune pen- tru fantastic. literar` începe cu editarea nale a studioului. primelor sale c`r\i de poezie ]i Elemente de basm ]i de le - Ca scriitor, Miron Scorobete a proz`). Bibliografia se deschide gen d` abund` în aceste volume: debutat în 1962 cu volumul de cu Nimbul izvoarelor (Editura versuri Manuscris, în cuprinsul Comoara din pe]tera scheletelor Militar`, 1974), volum de poezie genera\iei în care se afl` Nichita (1967), P`rul Berenicei (1976) ].a. urmat de un altul, intitulat Fân- St`nescu, Ion Gheorghe, Marin iar accente comice u]or de- N`scut la 27 iulie 1930 în lo- tâni (Editura Albatros, 1977). Sorescu, Cezar Baltag, poe\i care tectabile sunt prezente în Crânce- calitatea Ili]e]ti, jude\ul Suceava. Teritoriul predilect se va dovedi aveau s` schimbe înf`\i]area na b`t`lie dintre „Ate“ ]i „Abile“ Absolvent al Facult`\ii de Filo - cel al literaturii pentru copii – re- poeziei române]ti postbelice. (1976) ]i în Trofeul (1980) – dou` sofie a Universit`\ii din Ia]i. Între flex al anilor de gazet`rie radio ]i Adept al tradi\ionalismului stranii volume de povestiri. dou` lungi stagii profesionale în de televiziune, dedica\i vârstelor transilvan, Miron Scorobete nu Revenirea la poezie se pro- Televiziunea Român` a lucrat fragede. Proza este cuprins` în se va angaja în „aventura“ dina- duce pe un palier superior al liris- câ\iva ani buni la Radiodifuziune volumele Misterul nucului tr`snit mitard` a confra\ilor s`i. El va mului prin Imperiul unei singu - – în redac\ia emisiunilor pentru (povestiri – Editura Ion Creang`, 314 s s 315

1975), B`iatul din c`ma]a cu cai nesc“). Aflat deseori în Califor- Poezia sa, plin` de muzicali- sit`\ile din Ia]i, Viena ]i Greno- (roman – Editura Ion Creang`, nia la copiii s`i, stabili\i dup` tate, poate sta foarte bine sub ble, ob\inând un doctorat (spe- 1977), Noroc, ]i fii b`iat de 1990 în SUA, Gheorghe Scripc` genericul Numele focului. Este cialitatea geologie) în capitala treab` (roman – Editura Ion îi încânt` pe româno-americani tit lul volumului colectiv (al`turi Austriei. Aici, la Viena a ]i publi- Crean g`, 1981), F`t-Frumos din cu plugu]oarele, r` va]ele ]i epi- de Lauren\iu Sfinte] mai sem- cat prima sa lucrare ]tiin\ific`: deltaplan (roman – Editura Ion gramele sale, punându-se astfel neaz` George David, George Mi- Die Barremefauna im Quellgebi- Creang`, 1986), Cinci sub cerul în serviciul unei lite raturi mai de- halcea, Vasile Ursache, Liviu ete der Dâmbo vicioara. liber (roman – Editura Ion Crean - grab` utilitare decât artistice. Vi]an) – ap`rut la Editura Mili- În acela]i an, 1897, tân`rul g`, 1984), iar versurile se afl` în tar`, co lec\ia „101 poeme de cerce t`tor tip`rea la Ia]i lucrarea volume, precum A venit un pui de dragoste“, [n anul 1997. Crida superioar` ]i calcarul brad (Editura Ion Creang`, 1989) Lithothamnium pe malul Prutu- dar ]i în Prizonier în Disneyland lui, deschizând astfel un drum (Editura Porto-Franco, 1993) sau sFInte} lauren\iu nou în cercetarea paleontologic` Hai la groapa cu furnici (aceea]i a reliefului românesc. Sute de editur`: Porto-Franco, 1998). De sImIonesCU Ion studii – publicate în limbile ger- altfel, literatura pentru copii a lui man`, francez` ]i român` – vor Gheorghe Scripc` aliaz` nu o întregi bi bliografia ]tiin\ific` a dat` proza cu poezia, unele c`r\i autorului. Lectura miilor de pagi- fiind „romane în versuri“, pu - ni semnate de Ion Simionescu nând în valoare deopotriv` apti- poate recompune însu]i traseul tudinile prozodice ale autorului ]i vie\ii – din cele mai vechi timpuri fantezia sa generoas`. pân` în vremurile moderne – în Piesele pentru copii ale lui arealul carpato-danubiano-pon- Gheorghe Scripc` s-au jucat (]i tic. De la Constitu\iune geologic` se joac` înc`) pe scene din Bucu - N`scut la 26 iunie 1960 în lo- a \`rmului Prutului (1907) la re]ti, Gala\i, Târgu-Mure], Plo - calitatea C`ne]ti, jude\ul Buz`u. Zecile de conferin\e rostite la Studii geologice ]i paleontolo - ie]ti, Boto]ani, Pite]ti. În ultimii Absolvent al }colii Militare de Radio de Ion (Ioan) Simionescu gice din Dobrogea (]ase volume ani, autorul a desf` ]urat ]i o Ofi\eri activi „Nicolae B`lces- (1873-1944) vizeaz` în primul ap`rute între 1907-1912) la Lec- anume activitate publicistic` cu“. Ziarist militar, redactor – rând domeniul profesional (geo - turi geografice (1921) ]i Lec\iuni transoceanic`, în paginile unor dup` 1990 – în redac\ia emisiu- logia ]i geografia) în care a str` - de anatomie ]i fiziologie (1929) – publica\ii ale emigra\iei româ - nilor militare Radio. lucit de-a lungul impresionantei savantul a cercetat semnele vie\ii ne]ti, precum „Universul“ (direc- Cursuri de preg`tire în Cana- sale cariere ]tiin\ifice. N`scut la în aceast` parte de lume – dup` tor A. Bu hoiu), „Clipa“ (redactor da ]i corespondent de pres` în 10 iulie 1873 în localitatea Fân- cum, în alte lucr`ri despre Valentin Verzeanu), „Microma - Bosnia. În prezent î]i desf`]oar` tânele din jude\ul Bac`u, savan- Japonia, \ara minunilor (1922) ]i gazin“ (ulterior „Maga zin româ- activitatea în diploma\ia militar`. tul ]i-a f`cut studiile la univer- Indonezia (1930) ori despre Via\a 316 s s 317 la tropice (1934) n-a încetat s` României (în Universitatea investigat – cât ]i pe verticala ge- ]urat activitate de pionierat pro- înal\e un imn minunii existen\ei radio din 18 noiembrie 1938), ologic` ]i istoric`, marcat` de fesional în România ]i chiar în omului ]i naturii, indiferent de ca ]ans` a unei armonioase dez- Timpul cercetat de savant pân` lume. E vorba de Angela Lefte - situarea lor pe planet`. Indis- volt`ri econo mice. aproape de clipa divin` a res cu – un c`pitan de curs` cutabil, mul\imea titlurilor ce-i A consacrat medalioane unor Crea\iunii. lung`, de neurochirurgul Sofia poart` semn`tura ]i foarte vari- savan\i români, (Petru Poni în Ionescu – subiect al c`r\ii atele conferin\e radiofonice i-au Universitatea radio din 6 Neodih na binelui ]i de silvicul- atras faima de „cel mai bun popu - aprilie 1930, Grigore Cob`lescu toarea Aurora Gruescu – eroina larizator al ]tiin\elor naturale la – în Universitatea radio din 10 volumului Leg` mânt cu taina co- noi“ (apud Lucian Predescu, En- aprilie 1942) sau str`ini (Charles sImIonesCU rodica drilor. Relevan\a am`nuntului ciclopedia României). Darwin în ora ]coalei din 1 iulie bio grafic ]i – mai ales – pasiunea Începându-]i constanta ]i 1933) ]i a înf`\i]at via\a unor pentru profesii destinate prin opor tuna colaborare cu SRR înc` zone din \ar` (Pe Bistri\a, cu tradi\ie sexului tare – fac din din zorii noii institu\ii (membru pluta în trei episoade, Universi- eroinele acestor c`r\i posibile al Comitetului de programe din tatea radio din 25 aprilie, 2 mai modele pentru genera\iile mai 1932), Ion Simionescu a confe - ]i 9 mai 1931, Torontalul – în noi, tr`ind într-o vreme în care ren\iat într-un registru tematic dou` episoade, la 11 iulie ]i 1 au- barierele conven\ionale între sexe generos despre Mediul p`mântu- gust 1929, Peste Prislop – Uni- au fost demult timp abolite, încu- lui (Universitatea radio din 12 versitatea radio din 4 iunie rajând performan\a în profesie. mai 1930) ]i Via\a p`mântului 1932, La izvoarele Oltului – Uni- (Universitatea radio 28 decem- versitatea radio din 18 martie N`scut` la 19 noiembrie 1949 brie 1931), despre Relieful gene - 1933 etc. etc.) la C`l`ra]i. Absolvent` a Facul - ral în leg`tur` cu tectonica (Uni- Multe din aceste conferin\e t`\ii de Ziaristic`. Secretar ge - versitatea radio din 4 ianuarie radiofonice aveau s` fie tip`rite neral de redac\ie la Studioul Teri- 1933) ]i Arti]ti preistorici (11 ulterior în bro]ur` – precum torial de Radio Constan\a, editor- februarie 1941). A insistat asupra L`murirea potopului (Universi- coordonator al emisiunilor con- raporturilor dintre oameni ]i tatea radio din 19 ianuarie sacrate minori t`\ilor etnice din mediu (Protec\ia naturii în Uni- 1931) ]i Scrisori cere]ti (difuzat` zon` (vizând atât aspecte legate versitatea radio din 24 aprilie în Universitatea radio din 30 de actualitate, cât ]i de istorie ]i 1933), Omul modern ]i natura – ianuarie a aceluia]i an). tradi\ie, cu accent pe unele per- în Universitatea radio din 26 Prin conferin\ele sale radio- sonalit`\i). octombrie 1937) putând fi per- fonice, academicianul Ion Simio - Rodica Simionescu este au- ceput ast`zi drept un pionier al nescu a creat o admirabil` ima - toarea unui roman: Uimind regi- ecologiei moderne. A semnalat gine a \`rii ]i a lumii – atât pe ori - na nop\ii ]i a trei monografii con- totodat` Unitatea geografic` a zontala geografic` a teritoriului sacrate unor femei care au desf` - 318 s s 319 sIreteAnU Ana-maria Maria Sireteanu s-a remarcat prin sl~VesCU Victor (1915), Lipsa de lucru în timp de câteva proiecte urm`rite de-a lun- r`zboi (1915), Marile b`nci com- gul unor largi intervale. E vorba erciale din România (1915), O de Arta poetic` – spectacole cu victorie a capitalului românesc public dedicate liricii române]ti (1916), Banca Na\ional` Româ - clasice ]i contemporane – sau de n` ]i R`z boiul Na\ional (1918), diverse sesiuni de comunic`ri Creditele financiare din România (precum cea închinat`, în anul (1924), Istoricul BNR (1925), 2002, publicisticii eminesciene). Finan\area întreprinderilor eco- Materialele acestor simpozioane nomice (1927), Statul ]i între- ]i conferin\e au ap`rut ]i în vol- prinderile economice (1928), N`scut` la 21 februarie 1945 ume coordonate de A.-M. Sire - Membru al Academiei Tratat de banc` (1930), Poli tic` la Bucure]ti. Absolvent` a Fac- teanu. Nu trebuie uitat faptul c` Române, profesorul universitar bancar` a României ]i depre- ult`\ii de Filologie de la Univer- aceast` jurnalist` cu mare supra - Victor Sl` vescu (1891-1975) a siunea economic` mondial` sitatea din Bucure]ti ]i doctor în fa\` de cuprindere (cultural`) este fost membru al Consiliului de ad- (1932), Politica financiar` a psihologia mass-media. Dup` o ]i autoarea unor volume de autor. ministra\ie al SRR în perioada Partidului Na\ional Liberal perioad` de colaborare la redac\ia Poeta Ana-Maria Sireteanu a 1930-1932. Doctor în ]tiin\e eco- (1934), La situation économique emisiunilor pentru str`in`tate debutat cu un volum de versuri nomice ]i financiare al Univer- de la Roumanie et sa capacité de (programul Glasul Patriei con- lirice intitulat Via\a, acest para- sit`\ii din Halle (Germania). Di- paiement (1934). sacrat românilor din exil) este an- doxal reportaj pentru ca, mai rector general la Societatea În emisiunea Universitatea gajat` în 1975 la redac\ia emisiu- târziu, s` încerce a se exprima Na\io nal` de Credit Industrial a radio a conferen\iat despre Mi- nilor pentru tineret (Programul esopic în fabulele din volumul avut ]i o intens` activitate cile economii ]i via\a satului (31 III) unde realizeaz` emisiunea de Întâmpl`ri din tranzi\ara, dove - politic`. De mai multe ori a fost octombrie 1934) ]i despre Marea versuri Poetica, preluat` de la dind c` multe din faptele abu zive ales deputat pe listele partidului în progresul nostru economic (19 Titus V[jeu. Din 1977 lucreaz` la ale lungii noastre tranzi\ii nu o liberal ]i a de\inut portofolii min- aprilie 1937) ]i a evocat person- redac\ia radiotele]coal` unde las` indiferent`. Mai multe insti- isteriale. Între 5 ianuarie 1934 ]i alitatea lui Petre Mavrogheni (10 redacteaz` emisiunile radioen- tu\ii academice, guvernamentale 1 februarie 1935 a fost ministru octombrie 1941) ]i Petre Carp ciclopedie ]i }coala ]i via\a. Din ]i neguvernamentale au recunos- al finan\elor. (31 octombrie 1941) – v`zu\i de 1990 pân` în 1996 este realizator, cut prodigioasa activitate a Membru corespondent al autor drept „mari financiari din ulterior ]ef de sec\ie la Departa- doamnei Ana-Maria Sireteanu Academiei (în 1936) ]i membru trecutul statului nostru“. mentul ]tiin\`-înv`\`mânt pentru prin acordarea unor binemeritate activ (din 1939). Profesor la Aca- De notat c` o contribu\ie im- ca în 1996 s` devin` director al distinc\ii, unele vizând chiar cre- demia Comercial`. Opera sa de portant` la readucerea în actuali- Postului România Cultural. În ativitatea dumneaei. economist-finan \ist este marcat` tate a lui Victor Sl`vescu (boico- aceast` calitate (de\inut` pân` la de studii precum: B`ncile comer- tat mult` vreme de regimul co- pensionare, în anul 2002), Ana- ciale mijlocii din România munist din pricina op\iunilor sale 320 s s 321 politice liberale) a avut-o în anii de Filologie a Universit`\ii din Literatura l-a atras înc` de ofere imaginea actual` a unui ’80 ai secolului XX un istoric ]i Bucure]ti. Din 1950 a lucrat – timpuriu, devenind la doar 19 ani scriitor care-]i va fi dep`]it de publicist a c`rui via\` a fost pân` la pensionare, cu o întreru- membru stagiar al Uniunii Scri- mult timp „criza de cre]tere“ de strâns legat` de Radiodifuziunea pere determinat` de satisfacerea itorilor din România. Deceniul cândva. pe care o slujise cândva ]i marele stagiului militar – la Radiodifuzi- 50-60 l-a prenu m`rat pe Noe economist. Este vorba de dr. une, în redac\ia emisiunilor pen- Smirnov printre autorii prolifici Eugen Preda care, în paginile re- tru copii ]i tineret, devenit` – ai clipei. Editura pentru Lite - vistei „Magazin istoric“ a publi- dup` 12 martie 1973 – Programul ratur` i-a publicat piesa într-un cat fragmente din jurnalul lui sPAlAs marina III al Radioului na\ional. A prac- act Mesajul, iar Televiziunea Ro - Victor Sl`vescu, insistând în co- mân` î]i inaugura la 1 august mentariile înso\itoare asupra va - ticat multe dintre genurile gaze - t`riei radiofonice în spa\iul unor 1957 „teatrul de televiziune“ cu o lorii distincte a consemn`rilor lui lucrare dramatic` a sa, Seara lu- V. S. în posibila recompunere a emisiuni pe care le-a redactat cu minoas`. A mai publicat în vo - unei epoci istorice. nedezmin\it profesiona lism: roza vânturilor, Clubul c`l`torilor, lume, nuvela Strada fericirii ]i povestirile din Cu amândou` sear` pentru tine ret, meridian- mâinile. Startul timpuriu înso\it club. A fost ]i un bun, competent de o anume notorietate s-a dove- dasc`l în profesie pentru mai dit împo v`r`tor pentru acest smIrnoV noe tinerii s`i colegi, veni\i în Radio autor care avea s` cunoasc` în N`scut` la 20 iunie 1949 în de pe b`ncile universi t`\ilor. Cu o deceniile urm` toare, ca scriitor, o Bucure]ti, Marina Spalas (în polite\e des` vâr]it`, marc` a per- anume criz` de cre]tere soldat` acte: Marina-Ileana Spalos) este sonalit`\ii sale inconfundabile, cu o vizibil` timiditate editorial`, absolvent` a Facult`\ii de Filolo- Noe Smirnov a contribuit la Noe Smirnov devenind mai de- gie – Universitatea Bucure]ti crearea unui climat de lucru ]i de grab` un autor de materiale (scri - (specialitatea român`-italian`). Între 1972-1984 este redactor la crea\ie expurgat de rivalit`\i ]i se totdeauna cu probitate ]i cu Redac\ia Programe TVR. Din orgolii. Autor a peste 150 de sce- talent) destinate almana hu rilor. narii originale, adap t`ri ]i drama- 1984 ]i pân` în prezent – realiza- De la o anume gravitate, proza sa tor de emisiuni la Teatru radio- tiz`ri dup` romane ]i povestiri a evoluat c`tre umorul bine disti- fonic. Profesionist recunoscut al N`scut la 5 aprilie 1930 la clasice ]i contemporane – di- lat, înv`luind într-o tandre\e bine breslei Marina Spalas a realizat Ploie]ti, ca descendent – pe linie fuzate în cadrul teatrului radio- controlat` personajele. Chiar ]i monografii radiofonice consa - patern` – al unui basarabean fonic pentru copii ]i al emisiu - pe cele programate a fi antipatice. crate unor mari regizori (Liviu refugiat la sfâr]itul secolului al nilor traista cu pove]ti, În]ir-te, Întrucât în mapele sale de lucru Ciulei) ]i unor actori de marc` ai XIX-lea în vechiul Regat al m`rg`rite, Vreau s` ]tiu, Bio - se afl` mai multe lucr`ri literare, teatrului românesc de azi (Dorel României. Absolvent al Facult`\ii grafii ]i memorii. sper`m ca un editor in spirat s` ne Vi]an etc.) adaptând pentru radio 322 s s 323 texte de Mihail Sadoveanu, Autoarea a mai redactat 1963 este corespondent radio la jurnalistice ]i-a concentrat harul Tudor Mu]atescu, Mircea Radu notele la una dintre importantele Moscova. Între 3 iunie 1963 ]i în- asupra c`r\ilor pe care avea s` le Iacoban etc., ]i traducând inspirat c`r\i de estetic` ale secolului XX ceputul anului 1990 este realiza- scrie – f`r` a renun\a totu]i la din Luigi Pirandello, Marivaux ]i (Critica gustului de Galvano tor de emisiuni la TVR. Transfe - farmecul oralit`\ii. A debutat cu André Roussin. Câteva sute de Delle Volpe) ]i a înlesnit – prin rat la Ministerului Afacerilor Ex- Ma]ini electronice de spus cronici de radio ]i televiziune au t`lm`cirea sa fluent` – cunoa] - terne – ]i ulterior la Guvernul „noapte bun`“ ]i alte cronici in- fost publicate în perioada 1990- terea de c`tre cititorul român a României – este trimis special verse – ap`rut` în 1973 la Editu- 1998 în „Contemporanul – Ideea c`r\ii lui Umberto Eco Lector in (corespondent guvernamental) la ra Meridiane, cu prefa\a lui European`“ (director Nicolae fabula. Paris. Coresponden\ele sale sunt Eugen Barbu. A continuat cu De Breban), contribuind la cunoa] - g`zduite de TVR ]i Radio Româ- ce nu cade soarele? – ]i alte terea ]i pre\uirea unor produc\ii nia Actualit`\i. povestiri ne]tiin\ifico-fantastice, audiovizuale. Spirit iscoditor, Natur` dinamic`, nelini]tit`, Editura Ion Creang`, 1975, Re- mar cat de o inteligen\` ce o face Alexandru Stark a reprezentat portaj despre un reportaj, Editu- respectat` (]i temut`!) de con- stArK Alexandru tipul reporterului – format la ra Dacia, 1975; Da\i-mi voie s` fra\i, Marina Spalas este preocu- ]coala „freneziei“ lui Egon Erwin v` întreb. Amintiri despre amin - pat` de informa\ia cultural`, ad- Kisch ]i a marilor reporteri tirile altora, Editura Junimea, judecându-]i – printr-un sistem români interbelici (F. Brunea- 1976, Aventuri pe diagonal`, propriu – de\inerea prioritar` a Fox, Geo Bogza, Tudor Teodo - Edi tura Albatros, 1982. Împreun` acesteia. A cultivat – din prietenie rescu-Brani]te etc.). A mai cola - cu so\ia sa Sorina (Sara) Stark, a real` dar ]i din interes strict pro- borat la presa scris` bucure]tean` scris „u]oare schi\e de c`l`torie“ fesional – rela\ii de durat` cu („Flac`ra“, „Scânteia“, „Scânteia publicate la Editura Sport-Tu - multe din personalit`\ile artei ]i tinere tului“, „România liber`“, rism, sub genericul Cu sufletul la culturii româ ne]ti. Volumul de „Maga zin istoric“, „Cinema“, gur`. În sfâr]it, La cinci minute interviuri Întâlniri cu oamenii „Seco lul XX“ etc.). A scris sute dup` cosmos înregistreaz` „gân- secolului XX (2002) este o exce- N`scut la 6 decembrie 1931 la de articole ]i a publicat multe durile paralele“ ale cosmonautu- lent` panoram` a robuste\ii inte - Târgovi]te. Decedat la 30 oc- c`r\i. Cu toate acestea, Alexandru lui Dumitru Prunariu ]i ale gaze- lectualit`\ii române, aflat` nu o tombrie 1992 la Paris. Studii de Stark a r`mas un „prin\ al tarului Alexandru Stark (Editura dat` în ultimele decenii în situa\ii jurnalistic` la Bucure]ti ]i oralit`\ii“, marcat fiind de exer- Militar`, 1982). de marginalizare, expus` fiind Moscova. La 14 ani debuteaz` la ci\iul radiofonic din tinere\e. Bun cunosc`tor al limbii ruse, vexa\iunilor ]i chiar violen\elor emisiunile pentru copii de la Timbrul vocii sale ]i, mai ales, Alexandru Stark a tradus în limba din partea oficialit`\ii. M`rturiile Radio ]i face parte din corul de ca den\a rostirii l-au f`cut lesne român` opere ale unor autori înregistrate cu fidelitate de Marina copii al institu\iei. La 11 august recog noscibil. Reporter de foarte diferi\i, de la Ilya Ehren- Spalas recompun imaginea unui 1949 este angajat reporter II. La 1 voca\ie, s-a supus comanda- burg (Hr`p`re\ul, Editura Uni - paradis al gândirii, terorizat con- martie 1958 este transferat la mentelor clipei. Când a sim\it c` vers, col. „Romanul secolului tinuu de vecin`tatea infernului. TVR. Din iulie 1960 pân` în mai exist` un pericol al perisabilit`\ii XX“, 1975) la Gheorghi Vladi- 324 s s 325 mov (Trei minute de t`cere, st~nesCU Camelia str`in`tate. Proiectul cultural lui Luigi Menghini Reac\ie în Univers, 1978) ]i Elizar Mal\ev Balcanii ]i Mediterana – o tra - lan\ (subintitulat`: Masa Critic`: (Ultima întâlnire, Univers, 1985, di\ie a comunic`rii: Pe urmele „un soldat ]i o prism` azurie“) cu o util` postfa\` a traduc`toru- lui Panait Istrati, pus în oper` cu facilitând cunoa]terea de c`tre lui). De un mare succes s-a bucu- sprijinul Comisiei Europene ]i la cititorul român a operei unui in- rat culegerea faimo]ilor umori]ti care au luat parte tineri din teresant autor din patria lui Dino Ilya Ilf ]i Evgheni Petrov, Atitu- Fran\a, Italia, Ucraina, Grecia ]i Buzzati. dine dispre\uitoare fa\` de sto - România ar fi putut reprezenta un Este so\ia publicistului ]i scri- mac. Ap`rute în anul 1979, la excelent punct de plecare – în itorului Dan Ursuleanu. Edi tura Univers, într-un moment 1995 – pentru coproduc\ii de de vârf al „programului de ali- radio ]i televiziune. menta\ie ra\ional`“ ]i al altor N`scut` la 13 aprilie 1947 în Stagii de formare profesio - abe ra\ii partinice, însemn`rile, Bucu re]ti. nal` în Fran\a sub diferite egide, foiletoa nele ]i schi\ele celebrului Absolvent` a Facult`\ii de de la Radio France la.... Christian stoenesCU Virgil tandem umoristic ruso-sovietic, Limbi Romanice – Universitatea Dior. Marele premiu na\ional de selectate ]i traduse de Alexandru Bucure]ti. Realizatoare de emisi- radio Marconi (acordat de Stark, vizând realit`\i ale anilor uni la redac\ia Programului III UNCER sub aceast` fastuoas` ’30, m`rturiseau cititorului ro - (Clubul curio]ilor etc.) ]i, dup` titulatur`) pentru emisiunea Bi- mân – la o jum`tate de veac dis- 1990, la Radio România Tineret ografia unei capodopere: dom - tan\` – c` nimic nu-i nou sub (redac\ia jocuri ]i concursuri). ni ]oarele din Avignon de Pablo soarele comunismului victorios. Autoare a zeci de scenarii radio- Picasso. În 1995, la trei ani de la dis- fonice (emisiunile jurnale ]i Radiogenia constituie una din pari\ia impetuosului gazetar, Edi- me mo rii, Biografia unei capo - calit`\ile profesionale esen\iale tura Carro publica lucrarea Cu- do pere). Dramatiz`ri dup` Panait ale acestei realizatoare de emisiu- vinte ]i t`ceri. Cu ]i despre... Istrati, puse în und` la Teatrul ra- ni care-]i alc`tuie]te cu minu\ie N`scut la 1 octombrie 1915. Alexandru Stark, omagiu adus diofonic (neran\ula – în 1985, programele sale, cu deschidere Decedat în anul 1997. A fost timp aceluia care a marcat profesiunea cu multiple relu`ri, Ciulinii cultural` constant`. de aproape patru decenii redactor de reporter (în pofida contes - B`r`ganului – premiera, 1989). Camelia St`nescu este au- al departamentului Teatru radio- t`rilor de ordin politic întâmp- Autoarea este de altfel ]i pre]e - toarea unei c`r\i pentru copii: fonic ]i responsabil al acestuia. inate la începutul anilor ’90) cu dinta Asocia\iei Române „Priete - G`rg`ri\a c`l`toare – ap`rut` la Talentul s`u dramaturgic a fost energia sa fizic` ]i intelectual` nii lui Panait Istrati“, calitate în Editura Ion Creang` în 1992, remarcat o dat` cu nota zero la distinct`. care a organizat – dup` 1990 – carte semnat` împreun` cu Car- purtare, pies` a anilor ’50, scris` tabere de crea\ie li terar`, radio- men Pahomi [n calitatea acesteia în colaborare cu colegul s`u de fonic`, art` plastic` ]i de foto - de grafician. În 1995 a publicat la radio Octavian Sava, povestea grafie pentru tineret, în \ar` ]i în Editura Nemira traducerea c`r\ii unui adolescent (}tefan Vardia) 326 s s 327 aflat „la întâlnirea cu via\a“. În de Limbi Str`ine – Universitatea piesei Go Wost de John von Düf- Absolvent al Fcult`\ii de Ziaris- Fonoteca SRR se afl` ]i câteva Bucure]ti (sec\ia german`-en- fel – difuzat` în programele de tic` de pe lâng` Academia „}te - din scenariile sale radiofonice în glez`) – promo\ia 1973. Cursuri profil ale SRR cu ocazia S`pt` - fan Gheorghiu“ (1979). Dup` o regia lui Dan Puican: marele de management radiofonic la mânii culturii Republicii Fede - perioad` de intens` colaborare cu pre\ al omeniei (premiera la 29 Deutsche Welle (Köln, 1992 ]i rale Germania în România în Studioul de Radio Craiova, de - iunie 1984), în rolurile princi- 1998). De la 1 noiembrie 1974 toamna anului 1995. vine în 1980 redactor, contri - pale: Ion Caramitru, Telly Barbu, este angajat` la sec\ia german` A semnat traducerea c`r\ii buind la realizarea unor emisiuni Mircea }eptilici, Pledoaria (pre- REPS (în prezent Radio România Radio Management. Manualul de actualit`\i ]i de reportaj. miera la 24 septembrie 1986, cu Interna\ional). Redactor, ]ef` de jurnalistului de radio (autori: Trans misii de la întreceri fotba - George Constantin, Mircea Al- sec\ie (1986), redactor-]ef ad- Michael H. Haas, Uwe Frigge, listice. În 1987 e cooptat în cor- bulescu, Ovidiu Iuliu Moldovan, junct (1990), redactor-]ef (1997) Gert Zimmer), ap`rut` în anul pul coresponden\ilor locali de la Ion Marinescu, Gheorghe Co- al emisiunilor pentru Europa Oc- 2001, în seria „Media“ a Editurii Radiodifuziunea Român` – re - zorici) ]i lumina e în noi (sem- cidental` ale R.R.I. Realizatoare Polirom, îmbog`\ind biblioteca dac \ia Actualit`\i. Prin relat`rile nat` împreun` cu Florea Nedel- a emisiunilor oameni ]i locuri de texte de specialitate – din ce în ]i radioreportajele realizate, as- cu, premier` la 11 ianuarie 1982, (despre cultura ]i civiliza\ia etni- ce mai necesare ]i utile lucr`to- cult`torii postului na\ional pot cu George Constantin, Mircea cilor germani din România), rilor de la posturile publice ]i pri- afla informa\ii legate de via\a so- }eptilici ]i Virgil Og`]anu în Univers cultural artistic, Pagini vate de radio, ca ]i studen\ilor de cial-cultural` ]i economic` a din literatura român`. Nu- rolurile principale). la facult`\ile de profil. jude\ului Gorj. Acestui t`râm meroase interviuri cu person- legen dar îi va consacra Titu Stoi - alit`\i politice ]i oameni de cul- chi\oiu prima sa carte – volumul tur` din Germania, Austria, de reportaje Via\a la Pârâul Cer- Elve\ia. Comunicare la Congre- bului (Editura Gorjeanul, 1991). stoICAn mariana-mihaela sul Interna\ional al Germani]tilor stoIChI|oIU titu (1996) despre Invazia anglicis- Bibliografia sa mai consemneaz` melor în limbajul german de o carte de versuri pentru copii, pres`, peste 50 de articole Avion f`r` balcon, ap`rut` în ap`rute în perioada 1998-2003 în 1994 cu sprijinul Camerei de revista „Iris“ a Observatorului Comer\ a jude\ului Gorj. European al Audiovizualului (refe ritoare la legisla\ia din domeniul mass-media în Româ- nia). A tradus poezii ]i eseuri de Marin Sorescu pentru antologii N`scut` la 8 iunie 1950 la ap`rute în Germania ]i Elve\ia ]i N`scut la 22 februarie 1950 în Bra]ov. Absolvent` a Facult`\ii a semnat versiunea româneasc` a localitatea Turceni, jude\ul Gorj. } 329

Spirit combativ, manifestat Pot fi re\inute ]i accente ale com- uneori în exces de-a lungul în- portamentului gazetarului: „Atun- tregii sale cariere interbelice (]i ci }eicaru s-a înfiin\at, a r`cnit, S, manifestat cu consecin\` ]i în ex- l-a amenin\at (pe George D. ilul s`u început în august 1944 în Dimi triu (membru al Consiliului, }eICArU Pamfil Charles Maurras (1868-1952) i-a Suedia, continuat în Spania ]i n.ns.) ]i a plecat (...). I-am tele- dedicat gazetarului ]i omului Republica Federal` Germania, fonat lui }eicaru punctele noi cu politic francez, animator al pân` la stingerea din via\` în anul Condiescu; m-a asigurat c` victo- mi]c`rii „L’Action française“ un 1980), Pamfil }eicaru considera ria e a noastr`“ (13 ianuarie medalion în 15 iulie 1938. c` „firescul accept`rii unei voinice 1937). De altfel, energia lui A mai vorbit la Radio despre înfrunt`ri a istoriei, iat` maies- }eicaru p`rea pus` de multe ori Cultul zeilor (18 mai 1939) ]i l-a tatea eroismului românesc“. în serviciul unor manevre de cinstit pe Gazetarul Eminescu În Jurnalul lui Liviu Rebre- culise. Iritat de inac\iunea pre]e- (18 iunie 1939) la semicentenarul anu g`sim referin\e utile la activ- dintelui de consiliu, gene ralul N. dispari\iei marelui înainta]. În itatea lui Pamfil }eicaru în dome- M. Condiescu, preg`te]te debar- primii ani de func\ionare a Ra- Numele cunoscutului gazetar niul radiofonic. Scriind despre carea acestui aghiotant regal, diodifuziunii na\ionale colabo- interbelic (1894-1980) se leag` proiectul unei Case a Radio- propunându-]i chiar „s`-l alunge de istoria SRR în primul rând rase cu profiluri consacrate lui foniei, autorul R`scoalei con- de la Palat“. prin prezen\a sa în Consiliile de Frédéric Mistral, laureat al Pre- semna la 3 mai 1936 c` „s-a f`cut Natur` controversat`, Pamfil Administra\ie din 1935 ]i 1936 miului Nobel în 1904 (21 august o comisie, prezidat` de mine, cu }eicaru se afla de multe ori în (pre]edinte: general adjutant N. 1930) ]i lui Alphonse Daudet (2 Dimitriu ]i }eicaru, care s` lu- centrul aten\iei publice. „E certat M. Condiescu) ca ]i în cele din ianuarie 1931). Un medalion era creze a]a încât în toamn` s` r`u cu Iorga, care îl sap` pretutin- 1937 ]i 1938 (pre]edinte: general consacrat la 14 iulie 1931 în Uni- punem temelia“. deni fiindc` regele a spus într-un C. }tef`nescu-Amza). În cel din versitatea radio – comilitonului Apoi: „La 1 d(up`) a(miazi) consiliu c` iube]te pe }eicaru. 1940 îl afl`m în grupul adminis- s`u Cezar Petrescu de care era am fost cu }eicaru la Radio, unde Iorga ]i Miron Cristea l-au tratorilor (pân` la 11 iunie), unit prin preocup`ri jurnalistice convocasem pe to\i directorii ]i înl`turat de unde se poate, încât al`turi de Dragomir Hurmuzescu comune, manifestate la scurt am comunicat m`surile luate sub noul regim are mai multe ]i Em. Bucu\a. Director al ziaru- timp dup` primul r`zboi mondial, (nota\ie din 13 ianuarie 1937, greut`\i ca înainte“ (însemnare lui „Curentul“, care avea o influ- la care sublocotenentul Pamfil legat` de «scandalul de la Radio» din 23 mai 1938). Pentru Liviu en\` considerabil` în publicistica Popescu (numele de stare civil` când, urmare a contestat`rii de Rebreanu, }eicaru era ]i o ine - vremii, a în\eles bine c` radioul al lui Pamfil }eicaru) luase parte c`tre Pamfil }eicaru a bugetului, puizabil` surs` de informa\ii. La ofer` noi posibilit`\i exprim`rii cu eroism. Revista social-politic` ministrul de Interne solicitase Radio „sparge ghea\a“ tr`gând publice. În spiritul promov`rii „Hiena“ (1919) le solidarizase convocarea, pentru 18 ian., a sforile ]i introducând în comite- „na\ionalismului integral“ al lui celor doi idealul jurnalistic. Consiliului de Administra\ie). tul de programe oamenii s`i de 330 } } 331

încredere. Adev`rul este c` den\iei. Carier` profesional` toarn` carul mare) menit` s` tului ]i al edific`rii prin credin\`. maestrul ]antajului de pres` ]tia ener gic ascendent`: redactor de semnaleze noile inten\ii editori- Ap`r`tor al valorilor ortodoxiei, s` foloseasc` orice canal (uneori rubric` la Departamentul }tiin\`- ale de apropiere a radioului de dar ]i adept al ecumenismului, ]i orice canalie) pentru a-]i atinge Înv`\`mânt (1990), redactor-]ef problemele curente ale masei de mitropolitul Antonie Pl`m`deal` sco pul. Evocarea în aceste pagini adjunct la Direc\ia Programe ascult`tori. Declarând într-un ar- îmbog`\e]te prin confesiunile a controversatei sale figuri nu-l (1991-1994), Director Resurse ticol-manifest din revista „Diplo- sale fondul sapien\ial românesc, poate feri pe Pamfil }eicaru de Umane (1994-1996), Secretar mat club“ c` „noi am optat pentru ajutându-]i cititorii s` pun` rân- savoarea cancanurilor cultivate General al Societ`\ii Române de economia de pia\`“, Drago] }eu- duial` în via\a cea de toate zilele, de el atât de voluptuos în epoc`... Radiodifuziune (1996-1999), ca - leanu redefinea sarcinile serviciu - prin pilda unei experien\e exis - litate [n care a supervizat proiecte lui public de radio pe care-l con- ten \iale a]ezat` sub semnul cuge- editoriale interesante ale Editurii duce în func\ie de necesit`\ile im- „Casa Radio“. Director General tului îndreptat c`tre ceruri ]i c`tre puse de etapa istoric` traversat`. st`pânul dintotdeauna al Lumii. executiv al SRR (1999-2001), Strategia sa managerial` a cunos- }eUleAnU drago] Director General interimar al cut contest`ri din partea unor fac- SRR (2001-2002). Din anul tori politici ]i chiar din interiorul 2002 devine (cel mai tân`r) institu\iei. Faptul se înscrie în Pre]edinte-Director General al ceea ce un cunoscut poet al avan- }InCAI diana-maria Societ`\ii Române de Radiodi- gardei literare române]ti – con- fuziune. Din 1990 realizeaz` sidera a fi „dialectica dialecticii“. emisiunea tradi\ii ]i valori cul- Oricum, procesul de reform` turale pe p`mânt românesc ini\iat în for\` de el are nevoie de (destinat` prezent`rii obiceiurilor o validare din partea timpului. popula\iilor ce convie\uiesc pe Împreun` cu Carmen Dumi - teritoriul \`rii) care a fost inclus` triu – constanta sa partener` de în Carta Alb` a României pentru emisiuni radiofonice (]i, într-o N`scut la 29 ianuarie 1962 la Consiliul Europei. Cafeneaua Bucu re]ti. Absolvent al Acade- oamenilor de afaceri ]i Cafe- vreme la televiziunea Tele 7 ABC miei de Studii Economice Bu- neaua politic` au adus la micro- unde au realizat manager XXI), cure]ti (1985). Master of Bussi- fonul postului de radio România Drago] }euleanu este autorul N`scut` la 4 septembrie 1956 ness Administration (MBA – în Actualit`\i importan\i actan\i ai volumului intitulat Amintirile în comuna S`li]te, jud. Sibiu. Ab- 1995). Studii de doctorat în ma - procesului de tranzi\ie, în încer- mitro politului Antonie Pl`m` - solvent` a Facult`\ii de Filologie nagement. carea de a dezbate public proble - dea l` (Editura CUM, 1999). (sec\ia limba francez` – limba Din 1990 este angajat la Ra- me spinoase ale procesului amin - Teolog ]i scriitor, ierarhul inter- spaniol`) a Universit`\ii „Babe]- diodifuziune în redac\ia emisiu- tit. În 2001, Drago] }euleanu a vievat de cei doi gazetari este Bolyai“ din Cluj-Napoca. Din nilor pentru tineret-copii, la care ini\iat o emisiune cu profil social- de\in`torul unei experien\e exis- 1999 lucreaz` ca referent de spe- colaborase înc` din vremea stu- cet`\enesc (Buturuga mic` r`s - ten\iale a]ezat` sub semnul spiri- cialitate la Direc\ia de rela\ii in- 332 } } 333 terna\ionale a SRR. A colaborat }InCAn dionisie de reportaje realizate în perioada dez min\ea voca\ia de „eretic“. cu materiale radiofonice la emi - 1961-1965 amintim Ora]e dun` - Anchetele ]i reportajele sale o siunea Antenele terrei, selec- rene, \ara apelor (despre Delta dovedesc din plin. În 1990, la in- tând ]i traducând reportaje puse Dun`rii) ]i Prefa\` la viitoare vita\ia lui Eugen Preda a revenit la dispozi\ia ascult`torilor români pagini literare. În 1965 este la Radio. Devine – din februarie de posturi de radio partenere ale numit redactor-]ef adjunct al 1990 – cronicarul parlamentar al SRR din spa\iul latino-american. redac\iei culturale. Este ini\ia- institu\iei. De la gure]ul CPUN la Este autoarea volumului de torul ]i autorul – timp de doi ani noile înf`\i]`ri (nu mai pu\in versuri Inorogi ]i vremuri, ap`rut – al emisiunii memoria p`mân- marcate de verbozitate) ale Parla- în anul 2001 la Funda\ia Cultu - tului românesc, consacrat` des - mentului, Dionisie }incan a ral` „Gheorghe Marin Speteanu“ coperirilor arheologice ]i marilor re\inut în cronicile sale primul din Bucure]ti. Poezia Dianei- N`scut la 18 decembrie 1929 momente din istoria \`rii. deceniu al prefacerilor democra - Maria }incai este precump`nitor la Constan\a. Decedat la 8 noiem- Personalitate al c`rei destin tice române]ti, marcând cu bile elegiac` ]i baladesc`. Ecua\ii ale brie 2000 în Bucure]ti. Între jurnalistic p`rea definitiv marcat albe ]i – mai ales – cu bile negre vie\ii ]i mor\ii î]i a]teapt` re- 1950-1951 urmeaz` cursurile de radio (ceea ce, într-un fel, s-a activitatea forurilor legislative ce zolvarea exclusiv prin exerci\iul }colii de Literatur` „Mihai Emi- ]i dovedit), Dionisie }incan a fost s-au succedat. Chiar când a de- venit – între 1993-1996 – director erotic, distilat de memorie. Ade- nescu“ de pe lâng` Uniunea Scri- transferat în 1968 la Televiziune, general adjunct al Televiziunii seori, autoarea îmbrac` cu volup- itorilor din România. Absolvent unde devine redactor-]ef al Române – nu a renun\at la cores - tate armura unui chevalier errant al Facult`\ii de Filologie din redac\iei „Social-educative“. ponden\ele sale din Dealul Mitro - aflat în c`utarea unei iubiri ide- Bucu re]ti (cursuri începute în Emisiunile promovate de el (între poliei. În 1995 (septembrie) a ale. Absorb\ia realit`\ii imediate 1951, întrerupte în 1953, reluate care celebrul reflector) s-au dis- fost ales membru în Consiliul de conduce la na]te rea unui cadru în 1962 ab initio ]i încheiate în tins printr-un mod tran]ant, cura- Administra\ie al Societ`\ii Ro - atemporal, sugerând identificarea 1967 cu o tez` despre Reportajul jos de a aborda realit`\ile vremii. mâne de Radiodifuziune pentru dragostei cu îns`]i ve]nicia. Într-o literar – coordonat` ]tiin\ific de În 1978, dup` mai multe lume a lirismului contraf`cut, un mandat de patru ani, pe care prof. univ. dr. }erban Ciocules- „aver tismente“, este înlocuit din l-a onorat cu autoritatea sa etic` poezia Dianei-Maria }incai – cu). Angajat la Radiodifuziunea func \ie. L`sa îns` în filmoteca de]i insuficient cunoscut` – pro - ]i profesional`. Român` în 1952, când începe s` TV zeci de filme documentare cu A fost distins de-a lungul clam` dreptul versului armonios se dedice jurnalisticii (aceasta tema tic` istoric` (unele, realizate la liber` existen\`, în condi\iile – anilor cu diverse ordine ]i este ]i explica\ia retragerii sale împreun` cu academicianul medalii ale \`rii. Cea mai drag` una nim acceptate de critic` ]i de din amfiteatrele universit`\ii bu- Emil Con durachi, la solicitarea distinc\ie i-a fost cea reprezentat` cititori – a destructur`rii dis - cure]tene). UNESCO, despre civili za\ia sud- de Premiul „Pamfil }eicaru“, cursului liric. În redac\ia cultural` reali - est european`). acordat acestui gazetar care „s-a zeaz` montaje literare ]i scrie re- Între 1980-1989 a lucrat la impus cu str`lucire opiniei pu - portaje ]i recenzii. Între ciclurile „Scân teia“ ca reporter ce nu-]i blice prin comentariile sale 334 } } 335 privind via\a parlamentar` ]i Cronicile sale consacrate le - Radio“ a avut de altminteri inspi- româneasc`. Dup` un „interludiu lumea politic` româneasc`“. gislativului românesc au fost ra\ia s` pun` la îndemâna citito- TV“ se întoarce în Radio în cali- Adev`rul este c` Dionisie strânse (e vorba de câteva sute de rilor ]i dou` compact-discuri tate de redactor-]ef adjunct. Din }incan a reprezentat – ]i continu` pagini din cele 18 000 r`mase) de cuprinzând o parte din tabletele anul 1973 este redactor ]ef al s` reprezinte – modelul re- aceea]i devotat` so\ie, în volu- rostite de Dionisie }incan la mi- Programului III, pe care-l fon - porterului ]i comentatorului de mul Vorbe parlamentare (2001). crofonul Radio România, resti- deaz` pe structura fostei redac\ii radio. Pentru aceast` profesie ]i-a Cartea a v`zut lumina tiparului la tuind pregnanta „amprent` a emisiunilor pentru copii ]i sacrificat – cu bun` ]tiin\` – o Editura „Casa Radio“, care, în sonor`“ a celui care, prin tot ce a tineret, cu atragerea unor profe- carier` literar` ce se anun\ase in- anul 2003, îi va publica ]i f`cut, a l`sat imaginea unui pro- sioni]ti din alte compartimente. teresant`. Dup` debutul editorial tabletele radiofonice difuzate în fesionist nepereche, investit de Povestea acestei „aventuri radio- din 1956 cu Oameni ]i stânci, 1999-2000 de matinal dumini- ascult`tori cu atributele unei veri - fonice“ va fi istorisit` de Sofia culegere de reportaje literare, cal sub genericul Noi, latinii tabile instan\e mass-media. }incan în paginile publica\iei n`scute ca urmare a documen - Bizan\ului. „Radio România“, la trei decenii t`rilor sale radiofonice, a publicat Avem de-a face, în acest caz, de la intrarea în emisie (12 martie Ceairul lui Ali, primul volum de cu un opus vizând densa spiritu- 1973) a Programului III (devenit „povestiri dobrogene“, ce avea alitate româneasc`, manifestat` dup` 1990 – Radio România }InCAn sofia s`-l individualizeze în contextul de dou` milenii încoace sub sem- Tineret). Retras` din activitatea genera\iei sale. nul cre]tinismului. Informa\ia managerial` a postului la 1 mai A continuat s` publice repor- ampl`, discursul publicistic per- 1990, Sofia }incan a r`mas unul taje literare pline de nerv ]i proz` suasiv, str`lucirea demonstra\iei din colaboratorii esen\iali ai Ra- recuperând imaginile unei fabu- oratorice fac din aceast` carte un diodifuziunii Române, redactând loase, mirifice Dobroge. E vorba reper valoros în configurarea studii despre Cultura organiza - de Drumuri albastre (1962), de h`r\ii amintitei spiritualit`\i. \ional` a Societ`\ii Române de romanul Lumini de pozi\ie ]i de Bene ficiind de un succint „cuvânt Radiodifuziune (1996) ]i despre O curs` lung` (1964), de publi - înainte“ al Î.P.S. Teodosie, epis- Începuturile informatiz`rii în cistica din Viaduct în timp copul Tomisului ]i de o postfa\` SRR (1997). A participat la întoc - (1967). (În anul 2002 – doamna apar\inând prof. univ. dr. Alexan- N`scut` la 24 ianuarie 1937 la mirea bazei de date a fonotecii Sofia }incan avea s` publice la dru Suceveanu, Noi, latinii Bi - Bucure]ti. Absolvent` a Institutu- vorbite ]i a editat cataloagele Editura Vinea o culegere din zan \ului este nu doar un spectacol lui de Art` Teatral` ]i Cinema - teatrul ui radiofonic, ale tea - paginile literare ale scriitorului revelator al erudi\iei autorului ci tografic` „I. L. Caragiale“. Din trului pentru copii ]i tineret, ]i Dionisie }incan, pagini înso\ite ]i o dovad` a necesarei valori - octombrie 1958 este angajat` la ale fluxului 100 de legende de un „jurnal“ menit s` pun` în fic`ri editoriale a unor texte pro- Radiotelevi ziunea Român`, re - române]ti. Co-editor al „Inte- lumin` personalitatea patetic` a movate ini\ial de programele Ra- dac \ia emisiunilor culturale, unde gralei Caragiale“ (pe CD) ]i co- autorului). diodifuziunii. Editura „Casa se ocup` de actualitatea teatral` ordonatoare a colec\iilor „Fono - 336 } } 337 teca de aur“ (teatru radiofonic pe va edita ]i ciclul de tablete radio- }oImesCU }tefan trinar` a tineretului român (21 CD, [n versiuni integrale) ]i fonice Noi, latinii Bizan\ului mai 1938), insistând pe rolul de „Radio-Prichindel“ (audio-book), (2003). „pedagog al neamului“ al lui Sofia }incan a îmbog`\it fonote- În 2002 Editura Vinea a Carol al II-lea (10 iunie 1938). ca Radiodiofuziunii Române cu tip`rit Pagini de jurnal. Pagini În general, conferin\ele lui mai multe scenarii ]i dramatiz`ri literare, selec\ie din opera }tefan }oimescu s-au distins precum: Comediile lui Carlo beletristic` a lui Dionisie }incan, printr-o exaltare a sentimentului Goldoni, românii sub(t) mihai- apar\inând devotatei sale so\ii. patriotic (Sentimentul na\ional în Voievod Viteazul (de Nicolae Restituirea unui scriitor „zvelt în cultul tradi\iei – în Universitatea B`lcescu), norocul nestatornic gândire, profund în disocieri, radio din 17 decembrie 1937, E (dedicat c`rturarilor Cantacu - scânteietor în analogii“ (cum îl s`rb`toare azi – în ora osta]ului zini), }apte întâlniri imaginare define]te F`nu] Neagu pe cole gul În 1938 func\ia de vice - din 19 iulie 1941). (dramatizare dup` Gog de Gio- s`u de breasl`, Dionisie }incan) pre]edinte al Consiliului de ad- Versurile sale, citite cândva la ministra\ie al Societ`\ii Române vanni Papini). A adaptat, de face parte din ac\iunea cultural` microfon, f`când proba aceluia]i de Radiodifuziune a fost de\inut` asemenea, pentru televiziune, de \inut` a doamnei Sofia }incan, elan militant n-au fost re\inute de de profesorul }tefan }oimescu tragedia din 1939 a lui Romain component` a unui str`lucit istoria literar`. (1889-1957), care a func\ionat ]i Rolland, Robespierre. binom jurnalistic, înnobilând cu ca membru al C.A. în anii 1939- Figur` emblematic` a Ra- truda sa de decenii, Radiodifuzi- 1940. Doctor în filosofie, }tefan dioului na\ional („societar` a Ra- unea Român`. }oimescu a fost cadru didactic la diodifuziunii“ – cum a numit-o Facultate de Litere din Bucure]ti, Eugen Preda), doamna Sofia }oItU lauren\iu inspector general ]colar ]i mem- }incan nu ]i-a cru\at energia an- bru în Consiliu de conducere al gajându-se în editarea unor pa - „Str`jii |`rii“ (organiza\ie aflat` gini de publicistic` ]i de litera - sub directa coordonare a Regelui tur` r`mase în manuscris (ori în Carol al II-lea) ]i al „Casei înregistr`ri radiofonice) de la }coalelor“. so\ul s`u, eminentul jurnalist care Este autorul lucr`rii Idealul a fost Dionisie }incan. Volumul moral în filosofia lui Rousseau Vorbe parlamentare (sintez` a (1929). În 1934 a publicat (în co- peste 18 000 de file consemnând laborare cu C. Manolache) volu- activitatea de reporter parlamen- mul Defini\ia iubirii. N`scut la 8 aprilie 1945 în lo- tar – pe parcursul unui deceniu – La Radio a prezentat cu calitatea }uletea, jude\ul Vaslui. a lui D. }.) a ap`rut în anul 2001 prec`dere aspecte legate de Absolvent al Facult`\ii de la Editura „Casa Radio“, cea care str`jerie, v`zut` ca institu\ie doc- Filosofie, Universitatea „Al. I. 338 } } 339

Cuza“ din Ia]i, 1968. Doctor în dividului ]i a societ`\ii. Fapt ce marele fizician }tefan Procopiu. 1945 este numit director al logic` (1982) ]i în pedagogie conduce la validarea ideii de Din decembrie 1933 este angajat Exploa t`rii tehnice. A condus (1997). Între 1969-1985 a fost cândva a lui Theillard de Chardin la Societatea Român` de Radio - lucr`rile de instalare a noilor stu- redactor la Studioul de Radio – potri vit c`reia „umanitatea se difuziune ca inginer. Contribuie diouri din Bucure]ti dar ]i a celor Ia]i, unde a realizat emisiuni constituie din ce în ce mai mult în la construc\ia postului Radio din Tg.-Mure] ]i Cluj. În 1960 a ]tiin \ifice, cu caracter enciclope- organism dotat cu o fiziologie România 20 Kw Bod. Din 1935 a realizat montajul aparatelor la dic. Dup` desfiin\area studioului proprie ]i – am putea spune – cu lucrat la studiourile din Bucu - sala de concerte a Radiodifu - – în 1985 – a lucrat în un metabolism comun“. re]ti, ocupându-se cu realizarea ziunii. Din 1967 a fost transferat înv`\`mânt. În prezent – profesor Metabolism activat de noua transmisiilor din \ar` (vizite ale la TVR, de unde s-a pensionat în universitar. Este autorul multor tehnologie a informa\iei ]i de regelui Carol al II-lea, transmisii luna august 1968. studii privind comunicarea – strategiile moderne ale comu- muzicale de la Biserica Neagr` Paul }tiubei este inventatorul v`zut` prin prisma semioticii ]i a nic`rii, ana lizate subtil de Lau- din Bra]ov etc.). În 1941 a con- modula\iei de frecven\` prin gaze mesajului audio-vizual. Pre- ren\iu }oitu în c`r\ile sale. dus lucr`rile de montaj ale stu- ionizate. A publicat zeci de arti- ocup`ri legate de stabilirea „per- dioului de radio „Moldova“ din sonalit`\ii emisiunilor de radio“ cole în reviste de specialitate ]i a Ia]i. înc` din anii ’70 ai secolului tre- tip`rit la Editura Tehnic` volu- cut, fapt ce-l a]eaz` între pio- Dup` r`zboi, amenajeaz` stu- mul Înregistrarea sunetului. diourile (provizorii) de la Liceul Coautor al volumului Instala\ii nierii cercet`rilor în domeniu. }tIUBeI Paul Lauren\iu }oitu este autorul „Sf. Sava“ din Bucure]ti ]i ajut` de amplificare ]i distribu\ie a volumelor: Retoric` audio- la refa cerea studioului central sunetului. (Editura Tehnic`, vizual` (Editura Cronica – 1993), (care fusese dezafectat ca urmare 1959). A fost c`s`torit (din 1931) Aspecte educa\ionale ale limba- a bombardamentelor suferite). În cu Theodora Sadoveanu. jului audio-vizual (Editura Uni- versit`\ii „Al. I. Cuza“, 1993), Comunicare educa \ional` (aceea]i editur`, 1994), Comuni- care ]i ac\iune (1997) ]i Philoso- V phy of communication (2001) – U ultimele dou` ap`rute sub egida N`scut la 3 octombrie 1906 la Institutului European din Ia]i. Ia]i. Absolvent al Institutului Autorul analizeaz` noul univers Electronic din ora]ul natal comunica \ional în datele unui sis- (1930), unde avea s` r`mân` asis- tem complex, ata]at noilor exi- tent ]i substitut al ]efului de gen\e ale civiliza\iei tehnologice lucr`ri. Lucr`ri de cercetare în ]i cu efecte importante asupra in- aria magnetismului împreun` cu t 341

Din 1990 este angajat la Stu- t~U}An Grigore dioul de Radio Timi]oara, unde realizeaz` emisiunea informativ` T Curierul de duminic` seara ]i din 1995 – concursul de cultur` tAChe Cristina nalului. A fost corespondent general` Campionii întreb`rilor ROR la Londra ]i a efectuat un – ce se bucur` de mare audien\` stagiu de un an la Beijing – în în mai multe jude\e din vestul calitate de expert pe lâng` depar- \`rii. Pentru a veni în ajutorul tamentul în limba român` al pos- acestor competitori radiofonici a tului Radio China International. redactat un chestionar de cultur` A tradus dou` romane din general` purtând titlul emisiunii Una dintre cele mai îndelungi lite ratura englez` contemporan`: în cauz` (Campionii întreb` rilor, ]i consistente prezen\e la micro- O chestiune de onoare de Jeffrey Editura Mirton, 2001). foanele Radioului se datoreaz` Archer ]i Crucea de foc de Colin În aceea]i editur` timi]o - lui Grigore T`u]an (1878-1956), Forbes. rean`, care sponsorizeaz`, de alt- licen\iat în litere ]i filosofie al Universit`\ii din Bucure]ti ]i N`scut` la 18 aprilie 1956, la fel, concursul, i-a ap`rut lui Ioan Bucu re]ti. Absolvent` a Facul - doctor în drept (titlu ob\inut la Alexandru T`tar ]i un volum de t`\ii de Limbi Str`ine – Universi- Bruxelles), fost membru al Acade - versuri, purtând un titlu oarecum tatea Bucure]ti (specializarea en- miei Române (1939). A publicat desuet (extras parc` din recuzita glez`-francez`). Studii postuni- t~tAr Ioan Alexandru studii precum Filosofia lui Plotin genericelor editoriale ale anilor versitare la Facultatea de Drept ]i (1900), Morala lui Kant ]i adver- ’60): Anotimpul iubirii. curs de jurnalism BBC. sarii ei (1901), Tâlcuirea Consti- Din 1990 lucreaz` la Radiodi - tu\iei pentru folosul \`r`nimei fuziunea Român`. Realizator de (1906), Evolu\ia sistemelor de emisiuni la Antena Bucure]tilor: moral` (1921) ]i volume în care Colec\ii ]i colec\ionari (în co- filosofia este integrat` tr`irilor laborare cu criticul de art` Petre personale ori colective: Varia - Oprea), Bucure]tii de alt`dat` \iuni literare ]i filosofice (1931) (invitat: acad. Constantin B`l` - ori Dincolo de cotidian (f`r` an ceanu-Stolnici), Un bucure]tean N`scut la 28 iunie 1953 în lo- de apari\ie). Sub pseudonimul în europa (impresii personale de calitatea T`utcu, jude\ul Bihor. Petronius a tip`rit în paginile c`l`torie). Din 1996 func\ioneaz` Absolvent al Facult`\ii de Ziaris- ziarului „Viitorul“ incitante ta - la redac\ia politic` a SRR, f`când tic` – de pe lâng` Academia ble te consacrate existen\ei de zi parte din colectivul radiojur- „}tefan Gheorghiu“ – 1985. cu zi a societ`\ii române]ti a 342 t t 343 vremii. A tradus – la începutul cu (Universitatea radio din tombrie 1930) ]i s` elogieze me - transferat la TVR (de aici se va secolului XX –, folo sind versi- 29 mai 1931) ca ]i proza acestuia ri tele unor c`rturari români pre- pensiona în martie 1996). La unea francez`, opere literare de (O nuvel` kantian`: S`rmanul cum B. P. Hasdeu (Universitatea Radio a lucrat ini\ial la radio- Nikolai Vasilievici Gogol (Tarass Dionis – în Universitatea radio radio din 14 septembrie 1943), jurnal ]i la emisiunile pentru Bulba – 1908) ori Henryk din 20 ianuarie 1933) ]i aspecte Vasile Conta (12 noiembrie 1948), sate. Voca\ia sa publicistic` se va Sienkiewicz (Pe câmp de glorie – mai pu\in cunoscute din biografia Ion Petrovici (30 aprilie 1943) ]i împlini îns` ca realizator al emi- în pu\in timp dup` dobândirea de lui Titu Maiorescu (14 iulie 1937, Nicolae Iorga (28 iulie 1943). siunii roza vânturilor – una din c`tre scriitorul polonez a Premiu- 9 septembrie 1939, 7 februarie Energia publicistic` a întâlnit cele mai iubite de c`tre tinerii as- lui Nobel pentru literatur` – 1940). A consacrat medalioane fericit, în cazul lui Grigore cult`tori. Aceasta avea un carac- 1905). unor personalit`\i ale vie\ii poli - T`u]an profunzimea unui gândi- ter preponderent geografic, faci - Grigore T`u]an a fost mem- tice ]i sociale române]ti, de la tor apt s` confere operei sale litând ascult`torilor cunoa]terea bru activ în Consiliul Cenzorilor b`trânul Ion Br`tianu (20 iulie (înc` prea pu\in cunoscut`, din diverselor spa\ii (]i, în primul SRR (1934-1935) ]i membru al 1936) la Tache Ionescu (2 iunie nefericire) însu]iri nu o dat` rând, a celui na\ional) prin radio - Consiliului de administra\ie (între 1932) ori Eugeniu Carada (2 de- excep\ionale. montaje ]i scenarii (care-l aveau 30 august 1940-25 ianuarie 1941, cembrie 1936). De la poe\ii ]i ca personaj central pe C` pitanul gânditorii antichit`\ii precum poate cea mai dificil` perioad` Uragan, interpretat cu for\` de re- din via\a Societ`\ii Române de Vergilius (21 octombrie 1937), gretatul actor Silviu St`ncules- Radiodifuziune ]i a \`rii întregi, Ovidius (1 martie 1942) ori cu). Talentul de scena rist al lui marcat` parantetic de Dictatul de Marc-Aureliu (15 aprilie 1939) la teBeICA Val Val Tebeica l-a recomandat ca la Viena ]i de reprimarea rebeliu- Machiavelli (Universitatea radio pre\uit colaborator al tea trului nii legionare). din 15 octombrie 1930) ]i Leo - Conferin\ele sale au vizat cu nardo da Vinci (4 octombrie radiofonic pentru copii ]i al prec`dere via\a ]i opera marilor 1933) ]i – mai departe – la Gia- emisiunii Vreau s` ]tiu. filosofi ai lumii, de la Platon como Leopardi (Universitatea Este autorul mai multor volu - (Universitatea radio de var` radio din 4 mai 1947) ]i Henryk me ce se revendic` din preocu- din 11 iulie 1930, Universitatea Szyenkiewicz (Quo Vadis – în parea sa jurnalistic` de durat`: radio din 14 mai 1942) la Hegel ciclul literatura universal` – geo grafia. Titlurile lor: Str`b` - (Universitatea radio din 4 de- epopei moderne – din 26 iulie tând lumea, C`l`tori români pe cembrie 1931), Schopenhauer (3 1941), Grigore T`u]an n-a încetat ]apte continente, Un român în aprilie 1935, 8 aprilie 1940, 21 s` ofere ascult`torilor repere ale S-a n`scut la 12 august 1930 Africa, Malga]ii, Câ\i poli are martie 1942), Husserl (1 oc- cugetului ]i harului, marcând la Bucure]ti. Absolvent al Facul - P`mântul? – confirm` aser\iunea tombrie 1938) ]i Bergson (Uni- evolu\ia umanit`\ii. În acela]i t`\ii de Geografie de la Universi- de mai sus. De un mare succes versitatea radio din 9 ianuarie timp, nu s-a sfiit s` comenteze tatea din Bucure]ti (1962). La na\ional ]i interna\ional s-a bucu- 1931). În acela]i timp a abordat Filosofia \`ranului român (Uni- Radiodifuziune lucreaz` din anul rat lucrarea de istorie po]tal` poeziile filosofice ale lui Emines- versitatea radio din 10 oc- 1952 – pân` în 1970 – când este Primele m`rci po]tale române]ti, 344 t t 345 premiat` la expozi\ii filatelice de transmisiile duplex Bucure]ti- Banu, unul dintre cei mai aviza\i bucu re]tean` Semne, casa de edi - \inut` (Washington, Praga, Timi]oara. În 1976 se transfer` la comentatori europeni ai fenome - tur` preferat` în ultima vreme de Bruxel les, Paris). Tradus` [n mai redac\ia emisiunilor Programului nului teatral. autor. Avem de-a face cu investi- multe limbi (maghiar`, german`, III din Bucure]ti, unde realizeaz` Ca scriitor, Daniel Tei s-a ga\ia lucid` a unor fapte cu tra - francez`) – lucrarea în cauz` a interviuri, reportaje, mese ro- afirmat în mai multe genuri lite - gice consecin\e asupra mentalu- vestit lumii valoarea excep\ional` tunde ]i transmisii în direct. Ac- ra re: portrete, eseuri, note de lui colectiv, asupra dezvolt`rii a filateliei române]ti, compo- tivitatea radiofonic` este continu- c`l` torie (volumul de debut sincopate a societ`\ii române]ti nent` discret`, dar imposibil de at` în cadrul emisiunilor cultu - Drume\ prin \ara Miori\ei – Edi- postbelice, nevoit` s` accepte spai - ignorat, a civiliza\iei noastre. rale. Interviurile realizate de-a tura Sport-Turism, 1982), versuri ma ca vector al puterii poli tice. lungul anilor cu distinse person- pentru copii reunite în cinci pla- Un citat din filosoful polo nez alit`\i ale artei ]i ]tiin\ei chete, dramaturgie consacrat` Adam Michnik, fixeaz` pozi \ia române]ti vor fi reunite peste ani acelora]i „fiin\e mici“ (textele moral` a scriitorului: „Sunt fe ri - în volumul Destine..., ap`rut în sale dramatice s-au jucat pe scena cit c` m` ]tiu de partea cea bun`, teI daniel anul 2003 la Editura Semne. Teatrului „|`nd`ric`“ din Capi- printre victime, ]i nu prin tre M`rturiile unor scriitori ca Victor tal`). Un volum de proz` oniric` c`l`i“... Eftimiu, Valeriu Anania, Nina ]i teatru scurt (Acoperi]ul f`r` {n anul 2003 a publicat un mi- Cassian, Ana Blandiana, Mircea cas` – Ed. Semne, 2002) gru- croroman (Obsesia, Ed. Semne) Dinescu, ale unor oameni de peaz` texte publicate în anii ’70 aflat [n linia cercet`rii abisului ]tiin\` precum Ana Aslan, Pius în reviste de cultur` („Am- sufletesc al omului modern, cu Brânzeu ]i Octav Onicescu com- fiteatru“ ]i „Orizont“) sau aflate excelente intersect`ri ale visului pun harta spiritualit`\ii româ ne]ti mult timp în sertar. Imaginea li - cu brutala realitate. Exerci\iile a ultimelor decenii. Reporterul teraturii onirice române]ti – onirice din tinere\e – amintite Daniel Tei investigheaz` cu mult reprezentat` de autori esen\iali mai sus – []i configureaz` aici N`scut la 12 septembrie 1941 tact zone de mare interes public, precum Leonid Dimov ]i Du- energiile cu o remarcabil` la Timi]oara. Absolvent al Facul - întreb`rile sale dovedind o pro- mitru |epeneag – este completat` rigoare. Daniel Tei este c`s`torit t`\ii de Filologie din cadrul Uni- fund` cunoa]tere a vie\ii ]i operei prin contribu\ia acestui autor dis- cu Victoria Andrei, cunoscut` re- versit`\ii din ora]ul natal ]i al subiec \ilor selecta\i. {n calitate de cret ]i tenace care este Daniel alizatoare de emisiuni radio. Facult`\ii de Ziaristic` – Bucu - realizator TV, a îmbog`\it zestrea Tei. Câteva dintre petele albe ale re]ti. Dup` un stagiu în înv` - Departamentului de Teatru istoriei recente române]ti (uni- \`mânt, este angajat, prin con- Na\ional TV cu o excelent` serie versul concentra\ionar al anilor curs, reporter la Studioul de de emisiuni consacrate specta- ’50 ]i enigma terori]tilor din de- Radio Timi]oara. Se remarc` în colului dramatic, realizate la cembrie 1989) sunt analizate în calitate de realizator al emisiunii- Bucu re]ti ]i Paris cu sprijinul volumul Anno Domini 1989 – magazin de joi pân` joi ]i prin eminentului teatrolog George ap`rut în anul 2001 la editura 346 t t 347 teodosIU lucian se autodefine]te într-un poem spre nici un punct cardinal“. Un studii ]i articole, dintre care circa închinat colegilor s`i din Radio, poet necesar acestor vremi debu- 50 \intesc mass media. Între feb- Lucian Teodosiu a debutat edito- solate... ruarie 1990 ]i iulie 1992 a fost rial relativ târziu, cu volumul pre]edinte al Radioteleviziunii Ceruleum (Editura Junimea, (definit` în epoc` drept „liber`“). 1989), urmat – ]ase ani mai târz- Venirea sa în fruntea institu\iei se iu – de Planet` la marele bal producea pe fondul unei (Editura Moldova, 1985). Discur- theodoresCU r`zvan cunoa]teri intime a RTV, la care sul liric este întrerupt de apari\ia colaborase între 1966-1969 cu unui eseu memorialistic dedicat asiduitate, fiind solicitat s` par- unui admirabil poet, de altfel ticipe la realizarea a zeci de emi- N`scut la 21 iunie 1942 la conjude\ean cu Lucian Teodosiu. siuni. Atitudinea public` de con- Turnu-M`gurele. Absolvent al E vorba de Dimitrie Stelaru, a]a damnare a politicii ceau]iste în Facult`\ii de Filologie, Universi- cum l-am cunoscut (Editura Ju- domeniul patrimoniului artistic ]i tatea „Al. I. Cuza“ din Ia]i. Membru al Uniunii Scriito- nimea, 1998), carte ce aduce utile cultural na\ional îi asigurase o rilor din România. A debutat, în informa\ii despre acest melanco - cert` aur` de rezistent fa\` de 1963, cu versuri la Radio Ia]i, lic poet din Segarcea-Vale (Tele- ac\iunile demolatoare ale Par- unde avea s` devin`, dup` ab- orman), incorigibil vagant sub N`scut la 22 mai 1939 la tidului Comunist Român, solvirea studiilor universitare, marile astre ale poeziei, autor al Bucu re]ti. Studii universitare la adev`rate atentate la tradi\ia spir- redactor al unor emisiuni de re- lui Mare incognitum ]i al Facultatea de Istorie – Universi- itualit`\ii na\ionale. Perioada pe portaj (Biografii contemporane) P`s`rilor incandescente. tatea Bucure]ti – întrerupte de o care a petrecut-o în fruntea Ra- sau cu ampl` deschidere cultural` Alte volume de versuri sem- excludere politic` din am- dioteleviziunii Române Libere a (Constela\ia lirei, Floare albas- nate de Lucian Teodosiu: Într-o fiteatrele facult`\ii. Doctor în is- coincis îns` cu una dintre cele tr`, o carte, câteva idei, un bun` diminea\` (Editura Danaster, torie. Profesor universitar, mem- mai fierbin\i ale segmentului is- autor, studioul de poezie). Între 1999), Despre libertatea Calului bru al Academiei Române. Din toric postrevolu\ionar. Demon- emisiunile realizate în ultimii ani (Editura Helicon, 1999) ]i O zi decembrie 2000 – ministru al stra\ii publice vehemente, încle] - s-au distins: europa – lumea din via\a mea (edi\ie bilingv`, Culturii ]i Cultelor. Medievist t`ri de strad`, mineriade – acor- spre care ne îndrept`m – dedi- româno-francez`, ap`rut` la Edi- reputat, secretar general al Uniu- dau un dramatism nemaiîntâlnit cat` unor oameni de succes ai tura Viitorul Românesc în anul nii Balcanice a Istoricilor, traiectului anevoios spre demo - momentului – ]i Gânduri cre] - 1999). Versurile par a fi scrise cu R`zvan Theodorescu este autorul cra\ie al unei Românii disputate tine, revist` de ecumenism ]i „sentimentul unei indestructibile a 12 c`r\i de specialitate, a c`ror de interese politice divergente. etic` spiritual`. iubiri“, pe cartonul elegant al valoare i-a atras nenum`rate Figur` public` de interes na\i - Poet înzestrat ]i „plin de o unei „ilustrate de la mare“, adre - onoruri pe plan na\ional ]i euro- onal, fostul pre]edinte al RTVR a tandr` camaraderie“, dup` cum sat` celor care merg „orbe]te, pean. A publicat peste 600 de devenit \inta unor atacuri deschi - 348 t t 349 se. Acuza\iile de partizanat poli - c` pot s` conduc singur un colos; tomA enache înre gistrat` ]i versiunea în aro - tic ce i s-au adus au fost poten \ate am f`cut compromisuri – cel din mân` a poe mului Luceaf`rul de de atitudinea dezinvolt` a acestui decembrie ’90 e elocvent – nu am Mihai Eminescu. intelectual cu mari disponibilit`\i avut inima s` scot la timp pe unii Enache Toma este autorul a ludice care, în loc s` î]i explice ]i dintre cei pe care timpul îi dou` volume de versuri: Arta eventual s` î]i justifice atitudinile dep`]ise. }i altele, ]i altele...“ destinului (Editura Litera, 1993) incriminate, se compl`cea volup- Oricând contestabil din punct ]i Lag`rul min\ii (Editura Publi - tuos în marele spectacol al con- de vedere politic, R`zvan Theo - star, 2002) care-l vestesc drept un test`rilor. C`rturarul pre\uit de dorescu este mereu invulnerabil autor liric substan\ial. cândva era tot mai hulit pentru din punct de vedere cultural. „setea de putere“, pe care ]i-ar fi Opera sa o dovede]te. Cât despre N`scut la 1 noiembrie 1970 în dorit-o. Peste ani, R`zvan Theo- perioada în care – în calitate de localitatea Mihail Kog`lniceanu, do rescu va analiza „la rece“ pe- pre]edinte al RTVR – s-a l`sat jude\ul Constan\a. Studii supe- tomesCU-stAChIe rioada în care s-a aflat la cârma expus oprobriului public, e poate rioare agro-zootehnice ]i teatrale nicolae Radioteleviziunii Române, în nevoie s` spunem – dat fiind con- (regie teatru). Din anul 2000 este cartea Cele 900 de zile ale ma- textul istoric atât de inflamat – c` redactor la sec\ia aromân` a Pos- nipul`rii (Editura Tinerama, pân` ]i un înger de s-ar fi aflat în tului de Radio România Interna - 1994). M`rturiile sale sunt ast`zi fruntea marii institu\ii mass \ional unde realizeaz` – între al- de interes mai degrab` istoric media, n-ar fi putut-o p`r`si la un tele – o rubric` de umor aromân. decât imediat: „Am orgoliul s` moment dat p`strându-]i aripile O manifestare insolit` în cadrul m`rturisesc c` pentru o perioad` imaculate... Anului Caragiale (2002) a con- atât de concentrat` între bine ]i stituit-o traducerea în aromân` ]i r`u, îmi recunosc nu doar gre - dramatizarea piesei Conu’ ]elile ]tiute de mul\i, dar, mai leonida fa\` cu reac\iunea de ales, pe cele ]tiute doar de mine. c`tre Enache Toma (de\in`tor al N`scut la 23 iunie 1961 la Nu am fost un manager; de altfel, rolului principal ]i semnatar al Ia]i. Absolvent al Facult`\ii de Is- cu gândul la etimologia care vrea regiei). Întregistrat` în studioul torie-Filosofie (Universitatea s` spun` c` englezescul manage- teatrului radiofonic al SRR, piesa „Al. I. Cuza“) – promo\ia 1985 ]i ment vine din italienescul mane- a fost difuzat` în emisiunile al SNSPA – Facultatea de Comu- gio, ce înseamn` pur ]i simplu sec\iei aromâne, fiind totodat` în- nicare ]i Rela\ii Publice „David dresare, nu pot s` uit c` în locul registrat` pe casete audio ]i pe Ogilvy“ – promo\ia 2002. unui pur-sânge eu am avut de în- compact-discuri distribuite în co- Realizator de emisiuni la Stu- grijit o mâr\oag`!; am p`c`tuit, o munit`\ile aromâne din Balcani. dioul de Radio din Ia]i, a abordat vreme, prin vanitatea de a crede Pe ace la]i suport audio a fost mai multe genuri publicistice, de 350 t t 351 la comentarii de specialitate la ra Majadahonda), Situa\ia Africii tUChIl~ Costin în coloanele sonore ale emisiuni - programe interactive. Migra\ia de la sfâr]itul sec. al XIX-lea (Editu- lor de actualit`\i (mai ales în cu- la un compartiment la altul (ca - ra Ankarom, Ia]i, 1998), Consi - prinsul radioprogramului matinal). mera ]tirilor, cultur`, economie, de ra\ii istoriografice, ori Politica Costin Tuchil` a debutat edi- sport ].a.) presupune mobilitate extern` a României întregite. Re- torial cu volumul de critic` lite - dar ]i riscul disip`rii. flec\ii ]i atitudini în presa vremii rar` Cet`\ile poeziei (Editura Preg`tirea sa de istoric ar re- (Editura Fides, Ia]i, 2000), Prin- Cartea Româneasc`, 1983), care-l comanda concentrarea asupra cipalele conflicte interna\ionale recomanda drept unul dintre cei unor emisiuni precum: Istorie ]i ]i lumea islamic` (Editura mai aplica\i comentatori ai feno - adev`r, eterna Bucovin`, Con- CERMI, Ia]i, 2003). menului liric contemporan. Trep- stela\ia lirei (cu trimiteri la re- Un volum intitulat În N`scut la 8 octombrie 1954 la tat, preocup`rile sale aveau oare- alit`\ile Basarabiei). Noua sa c`utarea indiscre\iilor (Editura Ploie]ti. Absolvent al Facult`\ii cum s` se diversifice. Privirea ]i emisiune repere în istorie ]i-a CERMI, Ia]i, 1999) cuprinde de Limba ]i Literatura Român` – cadrul (Cartea Româneasc`, propus s` surprind` România convorbiri cu personalit`\i de pe Universitatea din Bucure]ti. Din 1988) denot` o deschidere spre profund`, apropiind trecutul ]i mai multe continente, în timp ce 1995 lucreaz` la Radiodifuziunea estetic`, opera literar` devenind experien\ele (faste, nefaste) de Himalaya. Acolo unde se sfâr]esc Român`, unde colaborase înc` emo\iile ]i configura\iile mentale mun\ii (Editura Institutului Euro- pretextul unor considera\ii elas- din 1976 cu comentarii pe teme proprii (din declara\iile autorului, pean, Ia]i, 2000) demonstreaz` tice, menite s` pun` în eviden\` literare. Activitate redac\ional` la aflate într-o fi]` de crea\ie ce c` nu numai istoria îl obsedeaz` opinii cu un caracter general. În Antena Bucure]tilor (pentru o anul 2001, Editura Viitorul proclam` perfec\ionismul s`u pe autor, ci ]i geografia. În scurt` perioad`), continuat` din sans rivages, învecinat cu narci- sfâr]it, un volum (liric) numit Românesc îi tip`re]te volumul 1996 la redac\ia teatru ]i emisiu- Punctul pe cuvânt, cuprin zând sismul). Cristale sf`râmate (Editura ni scenarizate. Realizator al unor tablete radiofonice difuzate în Nicolae Tomescu-Stachie este Ankarom, Ia]i, 1997) a primit documentate emisiuni referitoare amintitul radioprogram matinal. ]i un autor prolific, prezent în premiul pentru debut la Festiva - la istoria teatrului universal (Cla- publica\iile ie]ene („Monitorul“, lul „Drumuri de spice“ desf`]urat sicii dramaturgiei universale – Publicist sobru, de]i plin de nerv, „24 de ore“, „Cronica“, „Eveni- într-o comun` din Banatul împreun` cu Pu]a Roth), la isto- Costin Tuchil` schi\eaz` pano - mentul“) în almanahuri ]i supli- Sârbesc – Uzdin – renumit` pen- ria teatrului românesc, cu fo- rama unei lumi a tranzi\iei, pen- mente de tot felul. Colaborator la tru pictura naiv` a locuitoarelor calizare pe teatrul radiofonic. A dulând între sublim ]i ridicol, cu „Analele ]tiin\ifice“ ale Univer- a]ez`rii. adaptat mai multe piese de teatru sincope morale nu o dat` jenante. sit`\ii „Al. I. Cuza“ este ]i sem- ]i a comentat fenomenul teatral Observator ce nu-]i ascunde natarul unor volume precum contemporan. A realizat o util` causticitatea, el face un jurnalism R`zboiul din Golf (Editura imagine teatrului radiofonic în terapeutic, în speran\a vindec`rii CERMI, Ia]i, 1997, edi\ie rev` - presa central` ]i de specialitate. A organismului social de noxe mai zut` ]i ad`ugit` în 1998 la Editu- desf`]urat ]i o publicistic` activ` vechi sau mai noi. 352 t t 353

Autorul este îns` ]i un melo- tUrtUreAnU nicolae drept un meditativ, incorigibil ro- în Opera aperta a lui Umberto man consecvent. Pentru el muzi- mantic într-un ev agresiv. Poetul Eco) „o form` la „ceea ce poate ca a încetat s` fie un simplu vio- î]i recunoa]te vulnerabilitatea ]i-]i p`rea dezordine, stare amorf`, lon d’Ingres, exerci\iul îndelun- caut` salvarea sub armura emines - dezmembrare, lips` a oric`rui ra- gat în spa\iul comentariului muz- cian` a nop\ii. Asumarea ie]irii port“ prin „exerci\iul unei ra\iuni ical (precump`nitor în teritoriul din timp e vizi bil` ]i în Pentru care încearc` s` aduc` lucrurile muzicii de oper`) investindu-l cu cine exist (1979), care preia câte- în lumina expresiei“. atest`ri profesionale în domeniu. va poeme din volumul anterior ca Dup` 1990, acest poet de Dup` aproape trei decenii de o confirmare a continuit`\ii unei mare subtilitate s-a retras din publicistic` f`cut` sub semnul lui atitudini de boico tare a realit`\ii vuie tul jurnalisticii, devenind Eutherpe ]i al Melpomenei, imediate. Important` este „starea cas telanul „Vilei Sonet“, re]e - Costin Tuchil` public` în 2002 N`scut la 25 noiembrie 1941 poetului“ (aceea ]i, se pare, de la din\a de cândva a poetului-actor volumul În c`utarea capodoperei în localitatea Iacobeni, jude\ul poe\ii goliarzi ]i pân` la zi), pe Mihai Codreanu ]i ie]ind tot mai (Editura Viitorul Românesc) Suceava. Absolvent al Facult`\ii care Nicolae Turtureanu o afi - rar în public. O memorabil` anto - care-l investe]te ca muzicolog de Filologie, Universitatea „Al. I. ]eaz`, nu f`r` ostenta\ie, într-un logie din opera sa (Ascunsa ran`) plin de autoritate. În acest fel, Cuza“ din Ia]i – promo\ia 1966. timp obsedat de „comanda so- avea s` apar` spre sfâr]itul mile- Costin Tuchil` pare a reface Redactor la Studioul de Radio cial`“. Plin de umor ]i chiar de niului doi la editura timi ]orean` traiectul cultural al mai vârst- Ia]i, în perioada 1966-1971. Rea - autoironie, discursul s`u liric mi - Helicon, amintind lumii c` poe - nicului s`u confrate, Valeriu Râ- lizator al unor emisiuni culturale liteaz` pentru o Poezie deschis` zia lui Nicolae Turtureanu înc` peanu, pentru care muzica de \inut`. În 1971 se transfer` la (titlul volumului de versuri din ne mai poate uimi cu sunetul ei reprezint`, al`turi de literatur` ]i revista „Cronica“ – unde sus\ine 1984), în care cititorul s` se poat` baladesc. publicistica la zi, o constant` a la un moment dat cronica literar` oricând reg`si ]i s`-i compun` (ca existen\ei sale profesionale. a revistei. A debutat editorial cu volu- mul Punctul de sprijin (1971), în care, sub sugestia arhimedic`, apt` s` r`stoarne universul, se as- V cundea nostalgia dup` o copil`rie U petrecut` în |ara de Sus a Mol - dovei. Ecourile din Nicolae Labi] erau decelabile atât la nivelul tr`irii cât ]i al expresiei. Un com- pact volum de Nocturne (1975) l-a impus pe Nicolae Turtureanu | 355

servatorului „Gheorghe Dima“ jând mediocritatea ]i arbitrariul. din Cluj-Napoca – promo\ia În acest fel, c`r\ile sale introduc , 1972. Din anul absolvirii lu- prin rico]eu necesara tabl` de T creaz` (cu întreruperea institu\io - valori menit` s` salveze sufletele nal` determinat` de decizia desfi- celor mul\i, afla\i la cheremul |~roI Ileana-Valeria Ileana |`roi este traduc`toare in\`rii studiourilor teritoriale – dictatorial al prostiei ]i la]it`\ii. a trei volume apar\inând lui John 1985-1989) la Studioul Teritorial Radu |uculescu a debutat cu Grisham ap`rute la Editura RAO: de Radio Cluj unde realizeaz` volumul de povestiri Portocale ]i Firma (1993), Clientul (1994) ]i emisiuni precum Compozitorul cascadori (1978), urmat de Gr` - Camera mor\ii (1993) ]i a – poet al sunetelor ]i Vocea po- dina suspendat` (1981). Rapid Dosarelor X – Duhurile de Char- etului. Instrumentist profesionist omologat de critica literar` drept lie Grant (RAO, 1996). Împreun` (posed` studii complete de un spirit necesar prozei române]ti cu Virginia (Nanu) Vârgolici – în vioar`) ]i animator al vie\ii a momentului, autorul trece la ge - prezent realizatoare de emisiuni teatrale clujene (a condus cercul nul proteic al romanului, publi - la Antena Bucure]tilor – a tradus de teatru ]i pantomim` „Ate- când Vân`torul de aripi (1982), Jocul lui John Le Carré, unul din- N`scut` la 19 iunie 1957, la lier“), Radu |uculescu s-a num` - Ora p`ianjenului (1984) ]i tre cei mai populari scriitori con- rat printre autorii acelui experi- Degetele lui Marsias (1985). Bucure]ti. Absolvent` a Facul - temporani de literatur` policier. t`\ii de Limbi ]i Literaturi Str`ine ment unic pe care l-au reprezen- Acesta din urm`, campat în uni- – Universitatea Bucure]ti – spe- tat spectacolele „Acusticon“, versul profesional familiar auto - cializarea francez`-englez`. Din g`zduite de Studioul clujean în rului – al unei orchestre simfo - iunie 1990, redactor la serviciul timpul directoratului lui Horia nice – aminte]te de lumea unor francez de la Radio România In- |UCUlesCU radu B`descu. filme admirabile, precum fellini- terna\ional. Din 1997 este real- Polivalen\a lui Radu |ucules- ana capodoper` Proba de or- izator-coordonator al serviciului cu este determinat` (mai ales) de chestr`, neuitatul Dirijorul de francez R.R.I. Realizatoare a prezen\a sa în câmpul literelor, Andrzej Wajda ]i chiar Ispita lui unor rubrici ]i emisiuni specifice unde s-a afirmat drept unul din Venus al lui Szábo István. radiourilor interna\ionale (ex.: cei mai activi ]i acizi prozatori Revenirea la proza scurt` se Femmes-Actualité). Preocup`ri contemporani. Romanele ]i pro - produce prin volumele de schi\e teoretice în definirea domeniului zele sale scurte pun sub proiec- Portrete în mi]care (1986), în în comunicarea Radiourile inter- torul unei con]tiin\e rebele „fau - care talentul de portretist al lui na\ionale – spa\ii de intercultu - na bufon`“ (pentru a folosi ti- Radu |uculescu este concurat de ralitate – sus\inut` la Colocviul tlul–sintagm` al unei c`r\i de Ro- verva sa epic` investigând o lume Interna\ional organizat de Institu- N`scut la 1 ianuarie 1949 la mulus Dianu) proliferat` gra\ie aflat` la limita patologicului. Ob- tul de }tiin\e ale Educa\iei (2000). Târgu-Mure]. Absolvent al Con- unui sistem politico-social prote- serva\iile „de insectar“ eviden - 356 | | 357

\iaz` ]i ele rezervele de ironie ]i |UndreA Iulius culturale. A ini\iat zilele radio- sediul la Praga, cinci cataloage umor îndreptate împotriva unei fonice închinate marilor nume ample cu înregistr`rile aflate în lumi în care prostia institu\iona - ale literaturii române ]i cicluri ra- Fonoteca de aur a Radiodifuziu- lizat` poate conduce la apari\ia diofonice ample (eminesciana, nii. A prezentat, de asemenea, în unor mon]tri ce degradeaz` uma - Argheziana etc.), iar din 1969 reuniunile anuale ale OIRT nitatea. pân` în 1990, a fost redactorul (Bratislava – 1967, Bucure]ti – Prezen\a unor pagini de Radu emisiunii Fonoteca de aur, axul 1970, Varna – 1976, Postdam – |uculescu în antologia Proza unei gândiri patrimoniale ne- 1982) comunic`ri despre rolul satiric` româneasc` (1984) era, maiîntâlnite pân` la el. A fost ob- Radioului în activarea interesului a]adar, una fireasc`, de]i viziu - sedat de ideea constituirii unui public fa\` de valorile culturale nea general` a prozatorului este „muzeu sonor al culturii româ - perene ]i despre necesitatea difu - mai apropiat` de dram` decât de N`scut la 20 iulie 1929 la ne]ti“, prin valorificarea tuturor z`rii literaturii contemporane. comedie. T`lp`]e]ti, jud. Gorj. Absolvent documentelor sonore ]i scrise Datorit` bunelor sale rela\ii cu Prozator al provinciei, Radu al Facult`\ii de Filologie a Uni- aflate în posesia institu\iei. În Georges Charbonnier, director |uculescu nu este deloc un scri- versit`\ii din Bucure]ti (1952 – 1995 a fost distins cu diploma de cultural al ORF, a organizat s`p - itor provincial. C`r\ile sale se ]ef de promo\ie). De la 8 decem- onoare a Societ`\ii Române de t`mâna cultural` româ neas c` înal\` la în`l\imea interesului brie 1952 ]i pân` la pensionare Radiodifuziune „pentru o via\` la posturile franceze de radio general al criticilor pentru c` ele (mai 1990) a lucrat neîntrerupt la închinat` Radioului“. La 24 sep- (1970), manifestare de amp loare, vizeaz` de fapt „centrul“ unei Radiodifuziunea Român` în tembrie 2001, Iulius |undrea a din p`cate nerepetat` nici pân` lumi ce-]i înal\` precara structur` cadrul emisiunilor culturale, al încetat din via\` cu mâhnirea de a azi. de rezisten\` pe condi\ia stupid` a c`ror redactor-]ef avea s` devin`. nu fi fost ajutat s`-]i duc` la bun Publicistica editorial` a lui existen\ei dirijat` de ordinul ad- Între 1953-1956 a redactat croni- sfâr]it proiectele. Crezuse cu ve - Iulius |undrea este axat` exclu- ministrativ ]i pe mistificarea ci de carte ]i medalioane con- ri tabil fanatism în voca\ia cultu - siv pe „marea dragoste“ pe care a îns`]i a realit`\ii. sacrate unor scriitori clasici ]i ral` a Radioului na\ional ]i publi- reprezentat-o pentru el Radioul. contemporani, dar a realizat ]i in- case peste 200 de articole („Con- A tip`rit în 1979 Inscrip\ii pe o terviuri, radioreportaje ]i emisiu- temporanul“, „România lite rar`“, band` de magnetofon (titlu cu ni complexe. }ef al sec\iei lite - „Manuscriptum“, „Pano ra mic arghezian` rezonan\`, menit s` rare (1957) ]i, de la 1 februarie Radio TV“, „România liber`“) în descifreze voca\ia cultural` a Ra- 1965, redactor-]ef adjunct al emi- care sus\inuse ideea acestei com- dioului). A revenit, în 1982, cu siunilor literar-teatrale. De la 1 ponente esen\iale a culturii na\io - Fonoteca de aur (Un muzeu aprilie 1967 Iulius |undrea nale pe care o reprezenta cultura sonor al culturii române]ti) în devine redactor-]ef, func\ie care-i la radio. A realizat pentru fosta care, preluând sugestiile unui permite punerea în und` a unui Organiza\ie Interna\ional` de faimos eseu al lui André Mal- program îndr`zne\ de proiecte Radio ]i Televiziune (OIRT), cu raux, se pronun\` în favoarea 358 | unui „muzeu ne-imaginar“, bine institu\iei în anii ’70 ai secolului alc`tuit, din documente solide ra- trecut. diofonice. În sfâr]it, în 1985, Iulius |undrea reprezint` o Iulius |undrea publica O sonor` personalitate al c`rei destin s-a U coloan` infinit` (conjude\eanul identificat cu acela al institu\iei marelui Constantin Brâncu]i valo - pe care a slujit-o cu devotament UBA traian Caseta (1967). Cea mai cunos- rifica exemplar simbolul acelui exemplar o via\` de om. În ulti - cut` crea\ie literar` a sa r`mâne axis mundi, cum definea Mircea mii ani de via\`, retras discret în Dincolo de p`durea vienez` Eliade crea\ia f`r` seam`n de la bibliotec`, spera ca Radioul na - (1957), descriere a particip`rii ar- marginea municipiului Târgu- \io nal s` redevin` ceea ce fusese matei române la opera\iunile Jiu). Cele trei c`r\i au ap`rut la cândva, la începuturile sale: prin- mili tare de pe frontul de vest, Editura Eminescu, avându-l di- cipala institu\ie cultural` a \`rii. pân` pe teritoriul Austriei. rector pe domnul Valeriu Râpea - A fost c`s`torit cu Eugenia La fel, Ultima b`t`lie (1964), nu, fost coleg de facultate al lui |undrea, fost redactor al emisiu- celebrare a eroismului o]tirii Iulius |undrea ]i admirabil om nilor teatrale ]i este p`rintele române în amintita conflagra\ie, de radio, fost vicepre]edinte al Domnic`i |undrea, realizator al carte ap`rut` într-un moment is- Radioteleviziunii române, îns`r - programelor teatru radiofonic. N`scut la 30 mai 1921 la toric de reevaluare a tradi\iilor Turnu Severin. Decedat la 6 ia - cinat cu programele culturale ale militare na\ionale. nuarie 1990 [n Bucure]ti. Studii militare ]i de drept. Ofi\er activ al armatei române, veteran al celui de-al doilea r`zboi mondial. V A fost redactor ]i coordonator UdreA Cornel U al emisiunilor militare de radio ]i televiziune, contribuind la for- marea unui important e]alon de jurnali]ti militari. Proza sa, cuprins` în nume roa - se c`r\i (cele mai multe uitate ast`zi) se revendic` prioritar din mediul ost`]esc, abordat oare - cum didactic în O zi frumoas` (1949), Fl`c`ul de pe tanc (1951), Ora de istorie (1953). Literatur` N`scut la 27 martie 1947 în de aventuri în Agentul (1957) ]i ora]ul Gheorghieni, jude\ul Har - 360 U U 361 ghita. Absolvent al Facult`\ii de func\ioneaz` gimnastica evocatei (între care Achile Bil`, varianta UrBAnoVICI maria Filologie de la Universitatea sprâncene, urmând cascada ho- livresc` a folcloricului domn „Babe]-Bolyai“ din Cluj-Napoca. hotelor), Marele zid chinezesc Bul`), Cornel Udrea este un Din 1969 ]i pân` în prezent lu- german, Reproducerea la me]ter al decortic`rii stratului de creaz` la Studioul Teritorial de bufni\ele împ`iate, Transsiberi- snobism ]i precar` cultur` al unei Radio Cluj. Realizator ]i pro- anul de Fete]ti, La pas cu delta- lumi care a p`r`sit mileniul al duc`tor al celei mai longevive planul, De serviciu în clepsidr`, doilea ]i a intrat în cel urm`tor cu emisiuni de aici (radioduminica Leb`da mahmur`, Duminica de sentimentul c` via\a de pe planet` – fiin\ând din 1973). Specializat luni, Umorul Reformei, – refor- începe o dat` cu ea. O lume aflat` în emisiuni de divertisment ma umorului, Ciroza la \ân\ari... în dificultate de a se exprima (Umorul de la A la z, colabor`ri La împlinirea vârstei de 55 de identitar tocmai pentru c` nu î]i N`scut` la 17 septembrie consistente la emisiunile de profil ani, a avut inspira\ia s`-]i dedice cunoa]te r`d`cinile. Vidul su- 1948 în localitatea |epe] Vod`, de la Radio Bucure]ti). Cornel un album literar ]i umoristic inti- fletesc e marcat de prostie ]i – jude\ul C`l` ra]i. Absolvent` a Udrea (debut editorial cu poezia tulat C. U. (deci Cornel Udrea) mai nou – de corup\ia suveran`. Facult`\ii de Limbi ]i Literaturi din Iasomia – 1972, urmat de 55 – autografe pe suflet. În Edi- Personajele lui Cornel Udrea se consider` adesea nemuritoare ]i Str`ine – Universitatea Bucu - Respira\ia ceasornicelor – 1975, tura Napoca-Star au ap`rut ]i re]ti. Din iulie 1990 lucreaz` la ar fi un adev`rat blestem pe capul ambele la Editura Dacia) avea câteva volume de teatru (Salina Radiodifuziunea Român`, redac - acestui popor ca amintita convin- s`-]i descopere apetitul pentru de c`rbuni, Românie drag`, \ia literatur`-arte, unde reali zeaz` gere a lor s` se ]i realizeze. umor, publicând – dup` 1975 – Elve\ia mea ]i S-a întâmplat emisiuni de profil: revista lite - Oricum, prin c`r\ile sale – atât de un num`r impresionant de c`r\i în ieri...). Textele dramatice ale lui rar` radio (1990-2000) ]i supli- devotate genului comic – Cornel care lumea e privit` prin lentila Cornel Udrea nu se pot sustrage mentul estival al acesteia, Cai- Udrea r`mâne unul din cei mai necru\`toare a umoristului. Dup` nici ele ironiei ]i umorului bine etele verii, diotima (o pledoarie Cu alte cuvinte (Editura Albatros, dozat al autorului. C`ci, trebuie subtili umori]ti români, într-un pentru frumuse\e ]i iubire, desti- 1975) a urmat Obiceiuri de nunt` spus, o caracteristic` a acestui moment în care, peste cititorul nat` tinerilor ascult`tori), re- la cangurii ]chiopi (prima edi\ie scriitor o constituie precizia far- ipostaziat adesea ca telespectator, member pentru mileniul III – Dacia, 1979, a doua, în 1994, la maceutic` a umorului s`u, por - se revars` tone de vorbe tembele (conexiuni ale literaturii cu Editura Mesagerul transilvan). \ionarea sa eficient-discret`, au- de pe ecranul unor televizoare filosofia, istoria ]i morala în mo- Simpla citare a titlurilor ce com- torul rezistând ispitei de a proce- ajunse la incandescen\`, din pri - mente de referin\` ale umani - pun bibliografia autorului poate da – precum cei mai mul\i dintre cina cantit`\ii de prostie folosite t`\ii), talk-show de poezie con- stârni, dac` nu cumva hohote de confra\i – la rev`rsarea de poante pe unitate de timp în cursa pentru temporan` (realizat` live, emisi- râs, m`car subtile ridic`ri de mai mult sau mai pu\in inspirate, asigurarea combustiei infernale a unea a avut prestigio]i invita\i sprâncean`: Duminica la iarb` menite s` descre\easc` frun\ile audien\ei. care au dezb`tut, împreun` cu verde, Mersul pe jos, Dinastiada, beneficiarilor. P`rinte al unor moderatoarea, starea poeziei de Veri]orii siamezi, (pân` aici memorabile personaje lite rare azi ]i dintotdeauna). 362 U U 363

Maria Urbanovici este ]i au- Maria Urbanovici r`mâne o poet` volumul Ce-ar fi s`-i dezbr`c`m UrICArU eugen toarea unor admirabile spectacole suferind continuu de „febra esen - sufletul? (subintitulat Fabula literare cu public, sub genericul \ial`“ a poeziei. O poet` a insom- rasa II) [n care afl`m voluptatea salonul literar – Art` poetic`, niilor, pref`când-o într-o secret` a hipertextului liric, în cuprinsul c`rora a fost readus` „coloan` de foc, luminând dru- ajut@nd-o s` descopere „ceva în aten\ia iubitorilor de poezie li - mul“ ]i destr`mând „esen\ele lui care i-ar schimba Calea“. Inter- rica unor autori importan\i, pre- Hypnos“ pentru a-]i asigura ac- sectarea – prin Elytis – a melan- cum Ana Blandiana, Ileana cesul la o luciditate suprem`. coliei eline („de versurile lui M`l`ncioiu, Angela Marinescu, Lirismul este alungat programa - Elytis m` sprijin ca de o via\` Marin Mincu, Mihai Ursachi. tic din înc`perile de cuvinte ale care a curs paralel pe l@ng` mine, Succesul acestor spectacole- poemului, pentru ca realitatea s` [mbiindu-m` s` o tr`iesc“) con- N`scut la 1 noiembrie 1946 la eveniment a fost asigurat ]i de poat` p`trunde în ele, sub forma fer` poemelor o aur` mediter- Buhu]i, jude\ul Bac`u. Absolvent faptul c` ele erau opera unei unor ]ocuri continue, ca acele anean`, sub care soarele cal- al Facult`\ii de Filologie a Uni- poete, reprezentative pentru lirica „întâlniri cu aproapele“, despre cineaz` visarea. versit`\ii „Babe]-Bolyai“ din româneasc` de azi. Maria Urba - care vorbea cândva Cesare Poezia Mariei Urbanovici, dens` ]i unitar`, exist` în primul Cluj-Napoca, sec\ia român` ita - novici a debutat în anul 1976, cu Pavese, scriitorul meridional lian` (1971). rând, gra\ie acelui „flux dialec- volumul În prelungirea luminii, evocat în poemul Printre Înc` din studen\ie, se afirm` tic“, în care via\a ]i moartea fix- urmat de Cratere (1980) ]i Lut mesteceni (vol. Lut ars). Ca ]i în paginile revistei „Echinox“, eaz` „un strig`t metafizic“ pe ars (1984) – toate trei ap`rute la pentru acela, literatura este, ]i în f`când parte din prima genera\ie frun\ile de luceaf`r ale poe\ilor Editura Cartea Româneasc`. Cea cazul Mariei Urbanovici, „o echinoxist` (al`turi de Horia adev`ra\i. de-a patra carte de versuri a sa, meserie de a tr`i“, menit` s` B`descu, Adrian Popescu, Ion (Heliante, Editura Albatros, combat` „viciul absurd“ (il vizio Mircea, Dinu Fl`mând, Aurel 1987) împlinea parcursul primu- assurdo) al mor\ii: „Cu aceste }orobetea). Redactor la revista lui deceniu de receptare public` a înc`l\`ri/ de culoarea sângelui „Steaua“, cunoa]te o rapid` con- unei autoare de aleas` voca\ie. închegat/ am traversat cea mai sacrare ca prozator. Dup` 1990 se Zece ani mai târziu – un volum cumplit` noapte,/ încal\`-te,/ des - stabile]te în Bucure]ti, unde intitulat Febra esen\ial` (Editura cal\`-te,/ mori odat`,/ dar mai de\ine func\ii de conducere în Helicon, Timi]oara, 1997) an- bine încearc` s` tr`ie]ti,/ viforul cadrul Uniunii Scriitorilor. În tologa poeme din anterioarele sparge afar` toate felinarele/ prezent, este pre]edintele acestei patru apari\ii editoriale. Faptul acum e timpul s` ar`t/ cum îmi uniuni de crea\ie. confirm` strategia discret` a scot via\a de pe mine/ precum În toamna anului 2002, a fost acestei autoare, ocolind proiec- c`ma]a de fiecare zi“. mandatat de conducerea Socie - toarele luminoase ale publicit`\ii. {n anul 2003, autoarea a t`\ii Române de Radiodifuziune Chiar evitând „c`r`rile gloriei“, tip`rit la Funda\ia Luceaf`rul în func\ia de director al Postului 364 U U 365 de Radio România Cultural din Prima sa carte, Despre pur- neacceptat ini\ial de cenzur`, ricului clujean David Prodan – care se retrage [n decembrie 2003 pur` (1974) aducea în prim plan A]tept@ndu-i pe barbari (Cartea închinate R`scoalei lui Horia, pentru a se consacra activit`\ii de un univers aproape mitic, ce avea Rom@neasc` – 1998) ]i Memoria v`zut` în conexiuni surprinz`toa - coordonare a diploma\iei cultu - s` se continue peste ani în ro- (1983). re cu istoria european` a vremii. rale rom@ne]ti ca Secretar de Stat manul Vladia. Prozatorul ]i-a Imaginea unui Bucure]ti ocu- Cu vremea, atrac\ia actu- [n Ministerul Afacerilor Externe. creat propria sa Yoknapatawpha, pat de trupele germane ale mare - alit`\ii, prezent` înc` din Mierea Orientarea pe care a impus-o pos- în care iluzia este mult mai ro- ]alului Mackensen pune în joc (1978), se amplific` prin Glorie tului amintit se revendic` din da- bust` decât contonden\a realului. virtu\ile ]i servitu\ile spiritului (1987) ]i La anii treizeci... toria serviciului public de radio Ca în basmele populare, via\a din dâmbovi\ean. (1989), f`r` a ]terge cu des` - de a oferi publicului ascult`tor Vladia nu cunoa]te grani\a dintre Moldovean prin na]tere, tran- vâ]ire sigiliul mitologic de când- programe de \inut`, informative via\` ]i moarte, între fericire ]i silvan prin forma\ie, Eugen Uri- va, din primele c`r\i ale autorului ]i formative, în care valorile cla- destr`mare. A]a cum istoria s-a caru se v`de]te a fi ]i un subtil (Despre purpur`, Vladia) ]i, mai sice ]i moderne ale culturii n`scut din candoarea mitului, tot comentator al duhului valah, pen- nou, din St`p@nirea de sine (Ed. na\ionale s`-]i g`seasc` locul cu- astfel proza lui Eugen Uricaru, dulând între sublim ]i ridicol. Eminescu, 2003). venit. O aten\ie distinct` a fost generat` de necesitatea identif- Memoria va continua – în Multe din paginile lui Eugen acordat` cultiv`rii limbii române ic`rii lumilor posibile, evolueaz` contextul reprim`rii grevei ti- Uricaru ar putea constitui obiec- ]i prezen\ei la microfon a unor spre conturul istoric ferm. În Rug pografilor din decembrie 1918 tul unor adapt`ri radiofonice de autori contemporani semnifica- ]i flac`r`, splendid ecou risorgi- (orchestrat` de vizionari socia - succes. Exist` în ele poten\ial tivi. Fost lucr`tor în diploma\ia mental în spa\iul literaturii li]ti, ce nu vor ezita, peste numai dramatic, personaje atipice, ener - cultural` (a de\inut func\ia de di- trei ani, în 1921, s` constituie un gie ]i emo\ie a rostirii... rector adjunct al Accademiei di române avem de-a face cu proce- sul clarific`rilor identitar-na\io - partid comunist, ce va fi afiliat Romania din Roma, în timpul di- apoi Interna\ionalei bol]evice) – rectoratului doamnei acad. prof. nale, într-un moment de erup\ie libertar` a Europei postpa]op- aceast` examinare a resorturilor Zoe Dumitrescu-Bu]ulenga) a pe care istoria le declan]eaz` în sprijinit dialogul culturii române tiste. Cartea aminte]te – prin con]tiin\a individual`. cu celelalte culturi. Bun tradu - acest patos al literaturii ]i prin Un alt moment de uria] dra - c`tor din literatura italian` (poeme temele ini\iatice introduse – de matism îl reprezint` r`scoala lui de Cesare Pavese ]i proz` de capodopera polonezului Stefan Horia, surprins` cu admirabil` Curzio Malaparte), Eugen Uri- Zeromski, Cenu]a, care avea în for\` epic` în 1784 – Vreme în caru r`mâne, în primul rând, un centrul aten\iei campaniile napo - schimbare. Prin valoarea trans - scriitor important, autor al unor leoniene. Perioadei primului r`z - c`r\i în care istoria româneasc` – boi mondial îi sunt consacrate ro- punerii documentului istoric în mai veche sau mai nou` – este manele A]teptându-i pe înving` - rama imagina\iei, romanul este principalul lor personaj sau, dac` tori (1981) retip`rit aproape dou` prelungirea în planul sim\irii a dori\i, personajul unificator. decenii mai t@rziu sub titlul, acelei cople]itoare lucr`ri a isto - 366 U U 367

UrsAChe Vasile polis, 2002) [i probeaz` abilit`\ile ani petrecu\i în TVR, lucreaz` – afl` la inciden\a visului. „Visul prozodice ]i sensibilitatea neo- din 1981 – ca realizator de emisi- avu efectul acelui avion pr`bu]it romantic`. Originar – ca ]i uni radio în redac\ia cultural` peste o str`veche a]ezare unde George Florin Cozma – din |ara (actualmente literatur`-arte). s-a descoperit apoi un adev`rat de Sus a Moldovei, poetul pare a Între emisiunile redactate de ea templu subteran cu obiecte de descinde ]i el din familia de au- se afl`: revista literar` radio, cult, cu morminte princiare tori tutelat` de geniul liric spon- lecturi în premier`, meridi- înc`rcate de odoare ]i bijuterii, tan al lui Nicolae Labi]. Aceea]i anele poeziei, Arc` spre mileni- totul neatins nici m`car de vitre- „adolescen\` durut`“ se pre- ul trei, talk-show de poezie etc. gia celor 3000 de ani ce tre- lunge]te în poezia sa, pe fondul Câteva burse Fulbright i-au ofer- cuser`“. Astfel începe povestirea ce d` titlul c`r\ii de proz` din unui cavalerism întârziat, asumat it ocazia de a activa ca visiting 1995, consemnând rolul activ al N`scut la 19 septembrie 1959 cu anume voluptate de autor. professor la Universitatea de Stat în localitatea Breaza, jude\ul din Pennsylvania (1992-1993/ reveriei în descoperirea realului. Suceava. Absolvent al unei }coli 1997-1998) ]i de a \ine cursuri de Nici poezia Lilianei Ursu nu se de Ofi\eri (specialitatea: gr` - writing la Universitatea de Stat afl` în afara acestui experiment de scufund`ri în apele profunde niceri) în 1981 ]i licen\iat al Fac- din Louisville (SUA). ale timpului, în straturile unei re- ult`\ii de Istorie, Universitatea UrsU liliana Bibliografia impresionant` alit`\i pe care civiliza\ia o sugru - Bucure]ti – 1987. Între 1982 ]i începe cu volumul de versuri Via\a asupra ora]ului (Cartea m` sau o schimonose]te. Ea a 1990 a lucrat în redac\ia emisiu- Româ neasc`, 1977), care a atras atras aten\ia unor editori str`ini nilor militare Radio. În prezent aten\ia criticii asupra unei str`lu- care n-au ezitat s` o publice. În este redactor-]ef al revistei cite autoare. Au urmat volumele 1997, Editura Bloodaxe Books „Poli\ia Român`“. Al`turi de de poezii Ordinea clipelor (1978) tip`rea The Sky behind the Forest emisiunile Pentru patrie – al ]i Pia\a aurarilor (1980), ap`rute (Cerul dinapoia p`durii) în tra- c`ror redactor a fost, Vasile Ur- la Editura Cartea Româneasc` ]i ducerea pre\ui\ilor Adam Sorkin sache a colaborat la emisiunile Zon` de protec\ie (1984) ]i ]i Tess Gallagher. Volumul avea Radio România Tineret (radio Corali (1987), tip`rite de Editura s` fie distins de altfel cu premiul în blue-jeans) prin materiale ce-i N`scut` la 11 iulie 1949 la Eminescu. Volumele de proz` Societ`\ii poe\ilor din Marea Bri- puneau în valoare spiritul hâtru, Sibiu, Liliana Ursu a absolvit scurt` La jum`tatea drumului tanie pentru cea mai bun` carte departe de „canonul cazon“ în Facultatea de Limbi Germanice (Cartea Româneasc`, 1986) ]i de poezie în traducere pe anul care fusese format autorul. (limba ]i literatura englez`) a Visul (Editura Glasul/Vasile 1997. Un an mai târziu, poetul Vasile Ursache a debutat [n Universit`\ii din Bucu re]ti. Cârlova, 1995) pun în valoare Bruce Weigl publica la editura volumul colectiv Numele focului Poet`, prozatoare, eseist`, tradu - metodele de investiga\ie com- Universit`\ii de nord-vest din (Editura Militar`, 1997). Placheta c` toare. Membr` a Uniunii Scri- plex` a unei realit`\i nu o dat` Chicago antologia Angel Riding Primire la regin` (Editura Tim- itorilor din România. Dup` câ\iva brutale, chiar ]i atunci când ea se Beast (Înger alergând fiara), care 368 U U 369 dezv`luia op\iunile spirituale ale UrsUleAnU dan ca). Emisiunea a fost premiat` de tinuând linia umorului... automo- unei autoare punându-]i poezia în Ministerul Tineretului pentru ca- bilistic, inaugurat` de mai vârst- serviciul credin\ei cre]tine. pacitatea ei de influen\are a cre- nicul s`u confrate Leon S`r` - La rândul ei, Liliana Ursu a ativit`\ii juvenile. \eanu), ]i Comic-voiajor (1987), tradus admirabil în limba român` Dup` 1990, Dan Ursuleanu ambele tip`rite la Editura Sport- poeme de Diana Wakowsky este numit director al noii Turism. La editura ie]ean` Ju- (Norii magelanici) ]i din al\i au- Direc\ii de rela\ii cu publicul nimea, a publicat dou` c`r\i de tori apar\inând literaturilor anglo- (Secretariat General) ]i ]ef al versuri pentru copii: Lupul care a saxone, ]i a înf`\i]at publicului noului post de radio Antena Bu- uitat proverbele (1983) ]i Pove]ti anglofon valori ale literaturii cure]tilor, organizat ]i dezvoltat cu poze ]i... pozne (1989). Este ]i române: 15 Young Romanian sub autoritatea direc\iei amintite. autorul unui Dic\ionar de scrab- Poets (15 tineri poe\i români – N`scut la 6 noiembrie 1942, Din 1996 este redactor-]ef la ble (Editura Recoop, 1988), Dan Editura Eminescu, 1983) ]i Fires la Cern`u\i (actualmente în Re- redac\ia jocuri, concursuri, diver- Ursuleanu fiind esen\ialmente un on Water (Focuri deasupra apei – publica Ucraina). Absolvent al tisment tineret-copii, unde a rea - ludic, creator de jocuri ]i practi- Cartea Româneasc`, 1992). Facult`\ii de Filologie a Univer- lizat mai multe concursuri de cul- cant fervent al acestora ]i – nu în Aceast` ultim` antologie reu - sit`\ii din Bucure]ti (limba ]i li - tur` general` cu sprijinul unor ultimul rând – un filatelist re- teratura român` – 1965). Din ne]te poemele a ]apte poe\i sibi- ambasade str`ine la Bucure]ti. dutabil. „Spadasin al vorbelor de 1966 lucreaz` la Radiodifuziunea eni, în încercarea de a despresura, Umorist de voca\ie, este ]i coor- spirit“ – cum a fost denumit de Român`. Realizator al unor emi- prin traducere, zidul indiferen\ei donatorul (1997-1998) progra - colegi, Dan Ursuleanu (care a în- siuni de prestigiu: Caravana ce înconjoar` adeseori, în chip melor radio de Revelion. În 1999 ceput ca un critic ]i istoric literar fanteziei, laboratoarele per- nemeritat, literatura unor autori a primit diploma de excelen\` a h`r`zit) ]i-a d`ruit câteva decenii forman\ei, C`ut`torii de ener - de voca\ie. Uniunii Ziari]tilor Profesioni]ti. de via\` Radioului sub semnul gie, la frontierele cunoa] terii. Liliana Ursu este cofondator Scriitorul Dan Ursuleanu este O emisiune de avangard` s-a zâmbetului senin, adresat as- ]i membru în Consiliul Executiv autorul volumelor de povestiri dovedit a fi exploratorii zilei de cult`torilor s`i numero]i cu o al centrului de dialog est-vest Umor pe patru ro\i (1981 – con- mâine, în care se întâlneau ]tiin - generozitate ce se cuvine notat`. „Constantin Noica“ din Sibiu ]i \ele de frontier`, fenomenologie membr` a Asocia\iei interna - paranormal` ]i literatura SF. În \ionale a scriitoarelor din SUA. cadrul ei, Dan Ursuleanu a rea - Literatura autoarei a evoluat de la lizat mai multe dramatiz`ri radio- sunetul beat la cel al medita\iei fonice în serial: (soarele gol ]i V cosmice, într-o desf`]urare eu, robotul de Isaac Asimov, U fireas c`, lipsit` de ostenta\ie. marele Portret de Dino Buzzati, Krakatit de Karel C¬apek, ora - ]ele scufundate de Felix Ader- V 371

toarei este echilibrul, înso\it de turii portugheze ]i braziliene. rigoare. Preocup`ri de sondare a Mo]tenitoarea de Julio Dinis a interferen\ei artelor (Teatrul din ap`rut în 1983 la Editura Univers. V umbra muzicii, Editura Muzical`, În 2001, public` la Editura Eco- 2003). nomic`, studiul lui José Nivaldo VArtolomeI lumini\a fost unul dintre colaboratorii con- Junior Machiavelli – Puterea, stan\i ai emisiunii Clubul destinat descifr`rii mecanismelor artelor – unde a realizat rubrici politice ale autorit`\ilor. În ace - de educa\ie estetic` pentru tinerii la]i an public` la Editura Huma - ascult`tori. Timbrul u]or recog - VAsIlesCU Carmen ni tas, romanul lui Paolo Coelho, noscibil al vocii ]i marea compe- Muntele, contribuind astfel la ten\` în materie au asigurat au- cunoa]terea tot mai profund` în toarei un statut bine precizat. Este România a operei scriitorului unul dintre muzicologii care s-au brazilian, aflat ast`zi în topul bucurat de pre\uirea profesional` celebrit`\ilor literare. a lui Iosif Sava – împreun` cu N`scut` la 3 august 1945 la care Lumini\a Vartolomei a lucrat Bucu re]ti. Absolvent` a Conser- la redactarea a trei volume de vatorului de Muzic` „Ciprian specialitate: Dic\ionar de muzic` Porum bescu“ – promo\ia 1968. (Editura }tiin \ific` ]i Enciclope- VârtIC dumitru Între 1 septembrie 1968 ]i 1 ia nua - dic`, 1979), Muzic` ]i muzicieni N`scut` la 17 septembrie 1941, rie 1972 a lucrat la Radiodifu zi - (Editura Romfel, 1992) ]i Mic` în localitatea Târg]oru-Nou, unea Român`, redac\ia emisiuni - enciclopedie muzical` (Editura jude\ul Prahova. Absolvent` a lor muzicale. Ciclul de emisiuni Aius, 1997). Este ]i autoarea unui Facult`\ii de Limbi ]i Lite raturi teme celebre – ini\iat în 1969 – Soclu pentru efemeride (Editura Str`ine – Universitatea Bucu - a fost reluat dup` aproape trei Muzical`, 1992) ]i a unui Stop- re]ti. Din 1966 este redactor-real- decenii. Specialist în muzica sim- cadru în sonor (cuprinzând dou` izator la redac\ia emisiunilor pen- fonic` ]i cameral`, Lumini\a Var- volume, ap`rute la aceea]i Edi- tru str`in`tate (în pre zent Radio tolomei (Kivu) a continuat s` co- tur` Muzical`: Dialoguri – 2001 România Interna \ional) unde re- laboreze la Radio ]i dup` trans- ]i Portrete – 2002). alizeaz` emisiuni de cultur` (mic ferul s`u la Filarmonica „George Considera\iile autoarei v`desc dic\ionar de lite ratur` român`; N`scut la 26 iunie 1942 la Enescu“. Între programele rea - o cultur` muzical` impresionan - la microfon, limba român`; N`s`ud, jude\ul Bistri\a-N`s`ud. lizate se num`r` Cartea orgii, t`. Spiritul doct rezist` îns` întot- Univers cultu ral etc.). Decedat la 15 februarie 1981. }apte decenii de muzic` ]i mi- deauna ostenta\iei. Ceea ce gu- Preocup`ri constante de Absolvent al Conservatorului de croenciclopedie muzical`. A verneaz` programul estetic al au- popularizare în România a litera- Muzic` „G. Dima“ din Cluj- 372 V V 373

Napoca. Între 1967-1981 a fost jinul Casei Crea\iei populare a VermAn Gheorghe al S.R.R, ]ef al Departamentului redactor la Studioul de Radio jude\ului Bistri\a-N`s`ud. Este produc\ie teritorial`. De\ine or- Cluj, realizând emisiuni de etno- vorba de trandafir cu creanga-n dine ]i medalii ale sistemului grafie ]i folclor ce s-au distins ap` (1970) ]i de la fântâna politic dinainte de 1989, dar ]i ti- prin largul spectru de prezentare dorului (1972) – expresie a tluri oferite dup` 1990, unele din- a datinilor ]i obiceiurilor \`r` - bog`\iei folclorului de pe Valea tre ele exprimând cordialitatea cu ne]ti, a marilor interpre\i ai cân- Some]ului ]i a Bârgaielor. care este privit acest incontestabil tecului popular. la fântâna Dou` volume de versuri ori - profesionist al microfonului dorului s-a impus ca o emisiune ginale aveau s` apar` postum, la (Marele Premiu acordat de Fe - de \inut`, ce s-a bucurat de o Editura Napoca-Star, prin grija dera\ia Agricultorilor Privatiza\i mare audien\` în zon`. A angajat fostului s`u amic ]i confrate, scri- din România, Premiul Bursei de un viu ]i durabil dialog cu as- itorul Cornel Udrea: Statui de N`scut la 10 martie 1942 la M`rfuri Maritime ]i de M`rfuri – cult`torii prin emisiuni realizate frunze (1999) ]i Mai am de mers Constan\a. Absolvent al Facul - Constan\a, titlul de Megaradio- la sugestia acestora. scrisori, o nemurire (2001). Poezia lui t`\ii de Limba ]i Literatura fononist, acordat de Consiliul de prefe rin\e, melodii a reu]it nu Dumitru Vârtic se afl` în deplin` Român` de la Universitatea Administra\ie al SRR, cel de numai s` r`spund` solicit`rilor consonan\` cu valorile meta - Bucu re]ti. Din 1969 lucreaz` la „senator de onoare“, acordat de Radioteleviziunea Româ n`, afir- muzicale ale publicului, dar ]i s` forice ]i cu tr`irile esen\iale ale Universitatea din Sibiu ]i care impun` zeci de interpre\i ai cân- mându-se ca realizator de emisiu- folclorului, pe care l-a iubit cu o face referire la Senatul Univer- tecului transilvan. Plaiuri str` - ni ]i ca manager. Domeniul dragoste acaparant`, total`. O sit`\ii în cauz`...). Cu sau f`r` mo]e]ti a fost o alt` emisiune a predilect l-au constituit emisiu- dragoste dintre cele care scur - aceste distinc\ii, Gheorghe Ver- sa, bilunar`, care s-a dorit o tre- nile economice, cu accent pe cele teaz` nemeritat via\a celui ce-o man r`mâne – indiscutabil – un cere în revist` a corurilor de am- destinate agriculturii. În 1991 poart` în inima sa. cunoscut (]i chiar pre\uit) om de atori din Ardeal, înf`\i]ate sub proiecteaz` ]i organizeaz` postul radio, gra\ie miilor de emisiuni forma unor monografii culturale. de radio Antena Satelor. }ef al realizate cu un ata]ament remar- A realizat sute de înregistr`ri în Departamentului de Actualit`\i cabil fa\` de satul românesc de studioul clujean cu orchestre ]i Radio (1992), director general azi, aflat, din p`cate, într-o prelun - interpre\i de muzic` popular` adjunct, ]ef al Departamentului git` situa\ie de criz` identitar`. care aveau s` cunoasc` o afir- Studiourilor Teritoriale ]i Locale Dup` anul 2000, Gheorghe mare na\ional`. Emisiunea mio - (1995), director general adjunct Verman s-a manifestat ]i ca autor ri\a a Postului de Radio Bucu - al SRR, ]ef al Departamentului al unor c`r\i consacrate civili za - re]ti l-a prenum`rat printre sta- posturi na\ionale ]i al departa- \iei rurale ]i – în general – spiri - tornicii ]i valoro]ii ei colabora- mentului studiourilor teritoriale tualit`\ii na\ionale. La Editura tori. ]i locale (2002), va cunoa]te din Gramar i-a ap`rut, în 2001, În timpul vie\ii i-au ap`rut decembrie – aceluia]i an – titu- Poart` la sfin\enie (edi\ia în dou` culegeri de folclor – cu spri- latura de Director general adjunct limba englez` Gate to Sanctity, în 374 V V 375

2002) ]i Iarba verde de acas` – VeronA dan Efrem Sirul, Grigorie din la microfon spre a-]i rosti emi- reunind materiale g`zduite ini\ial Nazianz, Roman Melodul, Ioan nentele lor echival`ri. Perfor- de rubrica sa popular` din emi - Damaschin, Francisc din Assisi, man\a radiofonic` a lui Dan siu nea duminical` închinat` de Juan de la Cruz, Teresa de Avila, Verona a fost a]adar aceea a rea - Radio România Actualit`\i, Vie\ii Charles Péguy, Rainer-Maria liz`rii unei biblioteci sonore care, satului. În 2002, Editura Mirton Rilke, Francis Jammes, T. S. El- de trei decenii este îmbo g`\it` din Timi]oara public` Reîntâlniri liot, Vasile Voiculescu. Proiectul sear` de sear` cu noi opere lirice. pe uli\a mare, volum închinat cultural (unic în istoria radiodi- Debutul editorial al lui Dan aceleia]i lumi a satului românesc, fuziunilor lumii) apar\inând lui Verona a fost unul eclatant. În pe care Gheorghe Verman l-a Dan Verona a izbutit recuperarea 1972 – volumul Nop\ile migra- fixat drept reper esen\ial al exis- – adesea prin propriile-i echiva - toare vestea (nu numai prin ten\ei sale jurnalistice. Un studiu N`scut la 1 iulie 1947 în lo- len\e – a imnografiei greco-la- prefa\a entuziast` a lui Alexandru managerial despre Radioul public calitatea Luncani, jude\ul Bac`u. tine, relevându-ne texte ale unor Paleologu care vedea în D. V. „un regional (coordonat de el ]i editat Absolvent al Facult`\ii de Filolo- mari poe\i mistici, de la poetele- nou Hölderlin“) un important în anul 2002 de Universitatea gie – Universitatea Bucure]ti, logodnice ale Divinului mire poet al sfâr]itului de veac XX. „Lucian Blaga“ din Sibiu) poate promo\ia 1972, ]i al celei de (Hildegard din Bingan, Gertrud Impresie confirmat` de celelalte interesa deopotriv` profesioni]tii Teologie Ortodox` (2003). cea Mare din Helfta, Caterina de c`r\i ale autorului: Zodia m`sli - din re\eaua radiourilor teritoriale Membru al Uniunii Scriito- Siena, Hadewijch din Antwer- nului (1974), Cartea runelor ]i studen\ii la facult`\ile de jur- rilor din România. pen) la monasticii iberici din sec. (1975), Da\i ordin s` înfloreasc` nalism ]i comunicare audio- Din 1972 este realizator de al XVI-lea (Juan de la Cruz, fra magnolia (1977), Via\a la treize- vizual` preocupa\i de fenomenul emisiuni la Radiodifuziunea Luis de León, Teresa de Avila, ci ]i trei de ani (1981), Balada descentraliz`rii informa\iei. Român` (cu o întrerupere a acti - Juan de Avila) ]i de la autorii Vestitorului ]i alte poeme (1986). {n anul 2004 Editura „Casa vi t`\ii în perioada 1988-1990). janseni]ti de la Port-Royal (sec. Dan Verona este un poet imnic, Radio“ i-a tip`rit volumul T`r@ - Autor a sute de emisiuni con- al XVII-lea), la marii inspira\i ai slujind sacralitatea poeziei, afir- mul [ngerilor [n care, pe l@ng` sacrate poeziei române]ti ]i uni- sfâr]itului celui de-al doilea mile- mat` de-a lungul unor „veacuri tablete radiofonice sunt incluse versale, concepute ca o panoram` niu. de aur“. Orfismul s`u este evi- interviuri ample cu personalit`\i esen\ial` a spiritului uman. În paralel, Dan Verona a di- dent, scandalizând chiar la un ce-]i exprim` opiniile despre Fonoteca Societ`\ii Române de fuzat capodopere ale poeziei uni- moment dat critica, tot mai ata - satul rom@nesc de azi ]i dintot- Radiodifuziune dispune la ora de versale, de la Homer, Dante ]i ]at` valorilor postmodernis mu - deauna. fa\` – gra\ie excep\ionalei lucr`ri Shakespeare la Hölderlin ]i No- lui. Nostalgia „paradisului pier- a lui Dan Verona – de o veritabil` valis, în t`lm`cirile admirabile dut“, afirmat` în noile contexte antologie comentat` a poeziei re- ale unor poe\i ]i tradu c`tori ale civiliza\iei, a ap`rut unor co- ligioase universale. Aproape români. Autori contemporani (}t. mentatori drept reflexul unei ati- dou` milenii de poezie cre]tin` Aug. Doina], Romulus Vulpescu, tudini donquijote]ti, f`r` a se dis- sunt ilustrate de stihurile unor C. D. Zeletin etc.) au fost invita\i tinge în ea nevoia dintotdeauna a 376 V V 377 omului de a intercepta „spuza dez`“ care a fost eruditul Simon decenii la Facultatea de Litere ]i ria literaturii române moderne, unor paradisuri albastre“ chiar ]i Vestdijk. A scris texte pentru cân- Filosofie din Bucure]ti cu unele carte reeditat` în anii ’70. în vârtejurile hipertehnologiilor tecele unor autori de muzic` folk întreruperi determinate de seis- Dup` 1944 a avut de înfruntat ]i ale „privighetorilor electrice“. prin care a dobândit la un anume mele politice postbelice. – ca întreaga sa genera\ie – ob- C`utarea vinei tragice conduce ]i moment o popularitate ce a A mai de\inut ]i alte func\ii stacolele impuse de rigiditatea la asumarea amintitului hybris. dep`]it faima pe care i-o confe rea pu blice (ambasador al României noilor oficialit`\i. Cu toate aces- Acuza\iile de retorism vizeaz` splendida sa poezie. în Iugoslavia, director al Teatru- tea, ]i-a continuat cercet`rile în mai cu seam` m`rturiile extatice lui Na\io nal din Bucure]ti) ]i a aria literaturii ]i a filosofiei, ale acestui poet, angajat într-o fost membru activ al Academiei predilect` pentru savantul român. ampl` viziune estetic` ]i moral` Române (1955). Figuri ]i forme literare (1946), asupra lumii. Evident c` ]i Erudi\ia sa cople]itoare a Probleme de stil ]i art` literar` „vechiului Hölderlin“ i s-ar fi VIAnU tudor contribuit la dezvoltarea esteticii, (1955), Problemele metaforei ]i adus – la finele secolului XX – a comparatismului ]i a stilisticii alte studii de stilistic` (1957), repro]uri similare. române]ti. Estetica lui Tudor Studii de literatur` universal` ]i Un roman autobiografic, În- Vianu – publicat` în dou` volu - comparat` (1960) – sunt titluri ce gerii chilugi (1982, Premiul Uni- me, I – 1934, II – 1936 – r`mâne completeaz` ampla sa biografie. unii Scriitorilor) i-ar putea edifi- esen\ial` pentru gândirea româ - Tudor Vianu a editat critic ca pe anali]tii poeziei lui Dan neasc` modern`. Precedat` de opera lui Al. Macedonski ]i a lui Verona despre contorsiunile unui cerce t`ri precum Dualismul artei Alexandru Odobescu, a tradus traseu existen\ial complicat, (1925), Fragmente moderne din clasici ai literaturii universale fixând – în cheia ironiei roman- (1925), Masca timpului (1926), (Shakespeare: Iuliu Cezar ]i Co - tice, gen Heinrich Heine – re - N`scut la 27 decembrie 1897 Poezia lui Eminescu (1930), Arta rio lan; Goethe: Poezie ]i adev`r) perele contemporane ale tragicu- la Giurgiu. Decedat la 21 mai ]i frumosul (1931), Idealul clasic ]i a consacrat monografii unor lui. 1964 în Bucure]ti. Licen\iat al al omului (1934). Estetica a fost poe\i români pe care-i pre\uia ne- Dan Verona a publicat în Universit`\ii Bucure]ti în drept urmat` de lucr`ri v`dind o anume spus: Ion Barbu (1945), Arghezi, 1988 traducerea din persan` a (1919) ]i filosofie (1920). Doctor complementaritate: Filosofie ]i poet al omului (1964). Un volum volumului de versuri Întâlnire în în estetic` al Universit`\ii din poezie (1937), Studii de filosofie de Postume – ap`rut în 1966, la noapte de Forugh-e Farrokhzad Tübingen (1923) cu o tez` despre ]i estetic` (1939), Arta prozato- doi ani de la dispari\ia sa fizic` a (împreun` cu Vasile Sofineti, Problema valoriz`rii în poetica rilor români (1941), Introducere completat imaginea unei Opere coleg, în epoc`, la emisiunile în lui Schiller – publicat` în anul în teoria valorilor (1942). Împre- esen\iale ce avea s`-]i g`seasc` limba farsi de la RRI) ]i, în 1989, urm`tor la Bucure]ti în forma un` cu harnicii s`i comilitoni, proiec\ia într-o edi\ie cuprin - traducerea romanului Chelnerul original` (Das Wertungsproblem Vladimir Streinu ]i }erban z`toare alc`tuit` de fo]ti studen\i ]i supravie\uitorii al acelui in Schillers Poetik). Carier` uni- Cioculescu, Tudor Vianu a sem- ai s`i (Matei C`linescu, Sorin „feno men unic în literatura olan- versitar` de-a lungul a patru nat spre sfâr]itul r`zboiului Isto- Alexandrescu, Gelu Ionescu, 378 V V 379

George Gan`) care aveau s`-]i vorbeasc` publicului ascult`tor (v. Arta ]i munca – 6 octombrie creaz` la Radiodifuziunea Ro - însu]easc` într-un mod prioritar despre Poezia lui Mihai Emines- 1938, Universitatea mun ci to - mân` în redac\ia emisiunilor \inuta academic` irepro]abil` a cu (31 martie 1930), despre Kant reasc` 7 ianuarie 1939, 9 iunie sportive, al c`ror vechi ]i devotat gândirii, rostirii ]i scrierii – pro- (11 aprilie 1930), Ibsen (25 apri - 1940). Gestul va fi recompensat colaborator se v`dise. A realizat prie lui Tudor Vianu. lie 1930), Hobbes (2 mai 1930), în anii ’50 când, alungat de la ca - transmisiuni în direct de la În 1929, Tudor Vianu a f`cut Titu Maiorescu (2 ianuarie 1931), te dr`, Vianu va fi reîncadrat gra\ie Jocurile Olimpice (1972, 1976, parte – în calitate de cenzor su- dar ]i despre Tip ]i individuali- influen\ei politice a vechiu lui s`u 1980, 1992, 1996 ]i 2000), fiind pleant – din prima structur` ad- tate (27 martie 1931), Tendin\ele coleg ]i amic, M. Ralea. unul dintre cei mai activi propa- ministrativ` a Societ`\ii Române esteticii contemporane (7 octom - Pân` în anul stingerii sale gatori ai spiritului olimpic. În de Radiodifuziune (func\ia avea brie 1932) ori despre Poezia (1964), Tudor Vianu a continuat acest sens a realizat concursuri de rolul de supraveghere ]i în- filosofic` (6 mai 1933). s` onoreze cu prezen\a sa emisiu- tipul Cine ]tie olimpism – dreptare a demersului institu\iei La microfonul Radioului, nile radiofonice, precump`nitor câ]tig` ]i seriale radiofonice în plan managerial ]i nicidecum Tudor Vianu a avut putin\a de a prin medalioane consacrate unor dedicate jocurilor olimpice. Este pe acela al interven\iei în plan se dezv`lui în ipostaza sa de scriitori români (Eminescu, ]i autorul lucr`rii Fenomenul edi torial). În acela]i an (1929) îl uomo universale, conferen\iind Arghezi) sau str`ini (Cervantes, olimpic în emisiunile radio-tv, g`sim în calitate de activ colabo- competent pe varii subiecte de la Goethe etc.). premiat` de Comitetul Olimpic rator al programelor Radiodifuzi- Jocul berzelor (Universitatea Interna\inal cu trofeul „Sportul ]i unii în cuprinsul c`rora a vorbit radio, 9 octombrie 1930), la universalitatea“. despre proza lui Liviu Rebreanu Teatra lizarea vie\ii (Universi- Director executiv al Funda\iei (24 martie), sculptura lui Oscar tatea radio, 31 octombrie VIntIl~ octavian Radio România ]i autor al câtor- Han (14 aprilie) ori despre opera 1931), de la Valoarea sportului va c`r\i, consacrate clubului unor Thomas Mann (la 18 mai, (Universitatea radio, 6 februa - spor tiv preferat, în care a activat anticipând laurearea – la sfâr]itul rie 1931), la Spa\iul ]i timpul în ca sportiv ]i militar activ, colonel anului 1929 a scriitorului german via\a modern` (Universitatea al armatei române. E vorba de cu Premiul Nobel pentru litera - radio, 27 aprilie 1931) ]i de la Stelele Stelei ]i Steaua – perfor- tur`) sau Hugo von Hofman - Cronica social` (Universitatea man\` ]i prestigiu, în care demer- nstahl (14 noiembrie 1929). O radio, 6 mai 1933) la Func\ia sul jurnalistic intersecteaz` ]i excep\ional` latur` a activit`\ii artei (Universitatea radio, zone ale istoriei sportului militar. sale radiofonice o reprezint` 26 octombrie 1933). În urma prezen\ei sale la Jocurile Actua lit`\ile s`pt`mânii – rubri - Spre sfâr]itul anilor ’30, sub Olimpice de la Sidney (2000) a c` de\inut` cu fervoare jurnalis- influen\a prietenului s`u Mihail N`scut la 22 iunie 1938 la scris împreun` cu prietenul ]i tic` de-a lungul anilor 1929-1930. Ralea va dizerta pe teme favo - Ploie]ti. Absolvent al Academiei confratele s`u Paul Grigoriu o Spa\iul generos oferit de Uni- rizând domeniul de care r`spun- de Educa\ie Fizic` ]i al Facult`\ii carte-reportaj despre „saltul la versitatea radio i-a permis s` dea acesta ca ministru al muncii de Ziaristic`. Dup` 1990, lu- antipozi“ al acestui tandem jur- 380 V V 381 nalistic, bine ]tiut din emisiunile profesional`, dar mereu închis în române, deschiderea acesteia c` - VI}An Gabriela matinale ale postului România armura discre\iei. A debutat cu tre dialogul cu lumea. O caracte - Actualit`\i. Probabil c` ]i atunci reportaje la redac\ia literar` (îm- ristic` a interviurilor realizate de când cartea nu va mai putea fi preun` cu Dionisie }incan, Cor- Constantin Vi]an a constitui t-o g`sit`, titlul ei va continua s` neliu Leu, Dinu S`raru). A ini\iat respectarea caracterului radiofo - cutreiere gândul: Cangur la ]i sus\inut cicluri de amploare: nic, oralitatea fiind cultivat` cu toate... C`r\i ]i eroi, de la frescele aten\ie, pentru a se evita discursul Vorone\ului la Coloana Infini - academic ]i contrafacerea. De tului, dialoguri culturale, sem - notat ]i stilul publicistic precis n` turi în contemporaneitate. A eviden\iat de Cronica ultra- de\inut func\ii de conducere în scurt`, sus\inut` de Constantin N`scut` la 15 august 1954 la VI}An Constantin cadrul Radioteleviziunii Române. Vi]an timp de mai mul\i ani în Bucu re]ti. Absolvent` a Facul - În 1993 a dobândit titlul de reali - cuprinsul revistei literare radio. t`\ii de Limbi ]i Literaturi Str`ine zator profesionist de excep\ie, ca Concizia ]i expresivitatea carac- terizeaz` întreaga oper` radiofo - de la Universitatea Bucure]ti recunoa]tere a însu]irilor sale ju- (sec\ia francez`-englez`) – pro - rnalistice, verificate pe un larg nic` a acestui gazetar, care a avut inspira\ia de a reuni multe din mo\ia 1980. Din februarie 1997 segment temporal. „Dialogul- lucreaz` la Radiodifuziunea Ro - portret“ a constituit tema sa fa- presta\iile sale radiofonice în pagini de carte. Constantin Vi]an mân`, ca referent de specialitate vorit`. Scriitori, critici literari, în cadrul Direc\iei de rela\ii inter- oameni de teatru ]i film, pictori ]i este autorul volumului Semn`turi în contemporaneitate (Editura na\ionale. În aceast` calitate a co- sculptori de seam` au fost invi- laborat la traducerea unor emisiu- ta\ii s`i la microfon. Scopul de- Cartea Româneasc`, 1986) care-]i N`scut la 18 aprilie 1930 în extrage substan\a din amin titele ni care au reprezentat SRR în mersului a fost de fiecare dat` re- comuna Aiorman, jude\ul Cali- emisiuni, dar ]i al unor povestiri, competi\ii interna\i onale alizarea unei efigii sonore a cre- acra (actualmente Republica Bul- schi\e, nuvele ]i note de c`l`torie A tradus c`r\i de popularizare atorului respectiv. Întreb`rile garia). Absolvent al Facult`\ii de cuprinse în volumele Dorul medical` (Stimula\i-v` energia simple ]i directe ale realizatoru- Filologie de la Universitatea „C. z`pezii (1973) ]i Transmisie în vital` de Mantak Chia ]i Culti- lui emisiunii au provocat patosul I. Parhon“ – Bucure]ti. De la 15 direct (1981) – ap`rute la aceea]i varea energiei feminine de Man- confesiv al invita\ilor. Dinamica iulie 1953 ]i pân` la pensionare a editur` a Uniunii Scriitorilor din tak Chia ]i Maneewan Chia – lucrat la Radiodifuziunea Ro - ideilor a fost urm`rit` de la pro - România, breasl` c`reia îi apar - Edi tura Antet, 1994), dar ]i mân`, cu un scurt interludiu pro- blematica atelierului de crea\ie la \ine – pe drept – din anul 1986. tratate serioase de medicin`, pre- fesional. O jum`tate de veac desf`]urarea ideilor epocii. Totul, cum Tratatul Oxford de Endo - m`soar` deci activitatea publicis- în ideea ap`r`rii unor permanen\e crinologie, considerat o veri- tic` radiofonic` a acestui gazetar spirituale, menite s` scoat` în re- tabil` Biblie a acestei specialit`\i sobru, con]tient de valoarea sa lief voca\ia edificatoare a culturii medicale (Editura Tehnic`, 1997). 382 V V 383

Ata]amentul Gabrielei Vi]an Radio-jurnal). Colaborare la de un decret de gra\iere a grupu- Cel care sus\inuse în fa\a unei fa\` de c`r\ile ]tiin\ifice exprim` Radio înc` din anul 1931. La in- lui în care fusese inclus. comisii prezidate de filosoful o atitudine cultural` ceva mai vita\ia poetului Vasile Voicules- Dup` 1990 s-a dovedit ex- Constantin R`dulescu-Motru (la greu de întâlnit într-un moment cu, director al programelor lite - trem de activ în via\a literar` a acea dat` Pre]edinte al Acade- în care se constat` o anume febr` rare, a sus\inut conferin\e (peste \`rii. În ciuda vârstei înaintate, miei Române) teza de doctorat a echival`rii unor crea\ii literare 30) la microfonul programului Pan. M. Vizirescu a reu]it s` re- intitulat` Poezia specificului de succes imediat (biografii ora na\iunii. Excelent vorbitor, cupereze aproape o jum`tate de românesc ]i care, în 1943, tip`rea roman \ate, romane poli\iste, conferen\iaz` cu succes ]i la sala secol în a c`rui t`cere fusese scu- sinteza Poezia noastr` reli- pove]ti de amor)... Dalles, la Teatrul Na\ional ]i în fundat de ostracizarea la care fu - gioas`, avea s` consacre fenome - diverse centre culturale ale \`rii. sese supus. A publicat c`r\i ]i a nului liric na\ional câteva con- A f`cut parte din echipa str`luci - \inut conferin\e, a dat interviuri ferin\e cu emo\ionant con\inut. E tului sociolog Dimitrie Gusti (di- de mare interes documentar pos- vorba de Legenda Cur\ii de Arge] rector al gazetei „Curierul Servi- (6 ianuarie 1936), de Poezia VIzIresCU Pan. m. turilor de radio ]i televiziune. În ciului Social“). Ulterior, a condus 1991 a reînfiin\at revista „Gândi- iernii (5 ianuarie 1937), de revista „Muncitorul Român“, Poezia prim`verii ]i a Învierii (3 rea“ (serie nou`), pe care avea organ de pres` al Ministerului mai 1937) ori de Poezia de inspi- s-o conduc` pân` în clipa dispa - Muncii – pe toat` perioada r`z - ra\ie cre]tin` (20 aprilie 1939). ri\iei sale p`mânte]ti (27 ianuarie boiului, când Pan. (Pantelimon) El a descifrat Expresia durerii 2000). Radio România Cultural M. Vizirescu a de\inut ]i func\ia na\ionale (29 iulie 1940) ]i a ex- i-a decernat Premiul de excelen\` de ]ef de cabinet al Ministrului altat Mistica p`mântului (20 au- Propagandei Na\ionale. Dup` 23 „pentru contribu\ii de mare gust 1940) ]i Eroica transfigu- august 1944 a fost supus pri - valoa re la realizarea emisiunilor rare a \`rii (16 octombrie 1940), goanei politice. Destinul s`u transmise în întreaga \ar` de-a în condi\iile de cump`n` ale isto- N`scut la 16 august 1903 în devine unul cutremur`tor. Jude- lungul anilor“, iar Teatrul radio- riei na\ionale. comuna Brane\ din fostul jude\ cat de Tribunalul Poporului din fonic i-a pus în und` piesa în 4 Revenirea în arena literelor, Romana\i (în prezent: comuna Bucure]ti – în lotul celor 14 ga - acte liga oamenilor cinsti\i dup` o îndelungat` absen\`, în Bârz, jude\ul Olt). Decedat la 27 zetari ]i scriitori români consid- (care fusese inclus` în repertoriul 1982 cu volumul Poeme s-a pro- ianuarie 2000 la Slatina, jude\ul era\i „colabora\ioni]ti“ – a fost Teatrului Na\ional din Bucure]ti dus oarecum discret, poetul fiind Olt. Absolvent al Facult`\ii de condamnat la munc` silnic` pe pentru stagiunea 1944/ 1945 ]i înc` urm`rit de tragica-i ostra- Litere ]i Filosofie din Bucure]ti. via\`. Timp de dou` decenii a stat care, din pricina schimb`rilor cizare. Au urmat Sunet peste Doctor în litere. ascuns în casa p`rin\ilor din politice intervenite avea s` pri - culmi (1985) ]i C`l`torie de A fost subdirector (director- Slatina, într-un ad`post ingenios, measc` „botezul public“ abia în tain` (1988) exprimând continui- adjunct) la Societatea Român` de din care avea s` ias` abia în anul aprilie 1999 la Radio România tatea cu valorile estetice în care Radiodifuziune (compartiment 1967, la timp pentru a beneficia Cultural). se formase sub semnul revistei 384 V V 385

„Gândirea“ pe care, cum am III, condus` de doamna Sofia s`pt`mânale din marea poezie a Editura Misla din Skopje a editat ar`tat, avea s-o relanseze în con - }incan, unde realizeaz` emisiu- lumii (Radio România Actu- o antologie din versurile sale, în di\iile istorice de dup` 1989. nile 7 zile – 7 arte (literatur`, alit`\i) ]i – din 1997 – al emisiu- limba macedonean`, sub titlul film) ]i Clubul artelor, mode - nii dic\ionar de literatur` uni- Ghenot va prazninata (Gena de reaz` în direct programul de versal`. Din 2003 realizeaz` îm- vid). diminea\` studio t. Împreun` cu preun` cu scriitorul George Asta- A reprezentat Societatea scriitorul ]i traduc`torul Romulus lo] Povestiri din marele ]i Român` de Radiodifuziune la re- VÎjeU titus Vulpescu – a realizat pe durata micul Paris (RRA). uniuni interna\ionale ]i ca trimis unui deceniu C`r\i pentru eter- Este membru al Uniunii Scri- special la diverse evenimente. nitate, rubric` prezent` în itorilor din 1970. A publicat mai C`l`toriile sale în SUA, Fran\a, coloanele sonore ale emisiunilor multe volume de versuri: Panate- Italia, Japonia, Cehia, Spania, Clubul artelor ]i Universul nee (1969), Deplasarea spre ro]u Anglia, Germania, Elve\ia, Dane - artelor. Din mai 1990 pân` în (1974), Ca un meteor îndr`gostit marca, Suedia, Iugoslavia, Fin- octombrie 1991, este redactor-]ef de p`mânt (1975), Aniversarea landa, Grecia, Ungaria, Norve gia, adjunct la Radio România unui crin (1976), Sâmb`t` seara China, Spania, Portugalia etc. au Tineret. La 1 noiembrie 1991 unui deceniu (1979), Alergând f`cut obiectul unor memoriale de devine directorul Direc\iei de (1983), Pasul licornei (1986), drum. N`scut la 1 august 1948 în rela\ii interna\ionale a Radiodi- Biblioteca de rou` (1993). O selec\ie din tabletele ora]ul Breaza, jude\ul Prahova. fuziunii Române (primul departa- Eseuri ]i note de c`l`torie în radiofo nice g`zduite de rubrica Absolvent al Institutului de Art` ment de acest gen al institu\iei). Cea mai frumoas` statuie (1983), duminical-matinal` Cafeaua de Teatral` ]i Cinematografic` „I. L. În mai 1996 este confirmat prin Fotografia unei iubiri (1987), diminea\` cu titus Vîjeu a fost Caragiale“ din Bucure]ti – sec\ia concurs în aceast` func\ie, pe care Fratele Gr@u (1990), Miaz`zi – publicat` în anul 2003 de Editura Teatrologie-Filmologie. Doctor o p`r`se]te, la cerere, de la 1 no - Miaz`noapte (1996), Memorie de „Casa Radio“, sub titlul Eterul ]i în cinematografie ]i media, pro- iembrie 1997. În acest interval rezerv` (2000). eternul cuprinzând – între altele – fesor la catedra de comunicare Societatea Român` de Radiodi- A publicat prefe\e, postfe\e, evoc`ri ale unor personalit`\i ra- audio-vizual` a Facult`\ii de Film fuziune a devenit membru al Uni- comentarii la volume de Bojin diofonice mai vechi sau mai noi, din Universitatea Na\ional` de unii Europene de Radio (UER), ]i Pavlovski (Western Australia), sub acolada unei amicale viziuni Art` Teatral` ]i Cinematografic` al Universit`\ii Interna\ionale de Ta]ko Gheorghievski (Calul ro]u, auctoriale. – Bucure]ti. Din 1 martie 1972 Radio ]i TV (URTI). R`mâne S`mân\a neagr`), Petar Petrovici lucreaz` la Radiodifuziunea consilier pentru rela\ii externe al Njego] (Cununa mun\ilor) etc. Român`. A fost redactor la Pre]edintelui SRR ]i desf`]oar` Poemele sale au fost traduse redac\ia Cultural` (1972-1973), activitate jurnalistic` în cadrul în limbile: francez`, portughez`, iar din 12 martie 1973 a f`cut departamentului literatur`-arte. italian`, maghiar`, sârb`, albane - parte din redac\ia Programului Realizator (din 1990) al emisiunii z`, turc`, bulgar` etc. În 1989, 386 V V 387

Vl~desCU Gheorghe cititor. Este imaginea unei exis- tatea din Bucure]ti ]i studii de o frecventase în vremea r`zboiu- ten\e lipsite de spectaculos, apt` medicin` la Facultatea de Medi- lui mondial la care luase parte ca s` impun` o cert` sinceritate ]i cin` din acela]i ora]. Doctor în medic militar – eminenta-i acti - oferind cititorului sentimentul medicin` (1910). Debut literar în vitate avea s` fie r`spl`tit` în afilierii versului la istoria unei revista „Convorbiri literare“ 1922 prin decorarea sa cu „Co - patrii ]i chiar a unei întregi pla - (1914). Prima culegere de Poezii roana României, în grad de nete. Un poem Pentru Nichita mi apare în anul 1916. Medic de cir- ofi\er“. Avea – fa\` de Al. Vla - se pare a fi revelator pentru am- cumscrip\ie în jude\ele Gorj, hu\` – o iubire, mereu m`rturisit` bitus-ul liric al autorului: „A Dâmbovi\a, Ilfov ]i – din 1918 – c`ci, de cla ra V. Voiculescu, „n-a murit!/}i moartea trece/Sufletul în Bucure]ti. fost gând al meu pe care s` nu i-l n-a vrut s` plece/A r`mas s`- În 1920 prime]te premiul spun, n-a fost vers pe care s` nu N`scut la 5 august 1939 la nve\e cartea/S` tr`iasc` toat` Academiei Române pentru volu- i-l citesc, n-a fost fapt` de care s` Bucu re]ti, Gheorghe Vl`descu a moartea/ Cartea,/ Suflet,/ Suflet,/ mul Din |ara Zimbrului. Mem- nu ]tie!“ lucrat pân` la pensionare la Ra- Carte,/Via\`/ Dincolo de moarte./ bru al Societ`\ii Scriitorilor Prietenia sa cu Gh. D. Mugur, diodifuziunea Român` în- Cel ce-a scris-o/ Nu-i departe/ Români ]i subdirector (ulterior marcat` ]i de o fervent` colabo- deplinind func\ia de coordonator Când pe mas`/E o carte...“ director) al Funda\iei Culturale. rare în plan editorial (volumul de tehnic în cadrul Serviciului de Devine unul din primii colabora- Proverbe din 1928, culese de cei transmisii exterioare. Produc\iile tori de n`dejde ai Societ`\ii doi, avea s` fie urmat de nu- sale lirice au fost g`zduite de Române de Radiodifuziune dup` meroase lucr`ri de popularizare emisiuni culturale precum Alma - intrarea în emisie, la 1 noiembrie precum: Îndreptar cultural, Car - nah literar ]i moment poetic. În VoICUlesCU Vasile 1928, a postului na\ional de tea misionarului, Chestionar de anul 2001 autorul ]i-a adunat po- radio. La 19 februarie 1929 anchet` social` pentru mono- emele în placheta Minunea f`r` cite]te din versurile sale, la 6 mai grafie, Chestionar folcloric, În- de sfâr]it, ap`rut` la Editura Vic- conferen\iaz` despre Novalis, iar dreptar pentru conduc`torii cul- tor Frunz`. Notându-]i de-a lun- la 5 noiembrie 1929 despre Mis- turali la sate) constituie un argu- gul anilor tr`irile personale, terul shakespearean. Anul 1930 ment al apropierii sale f`r` rezer - Gheor ghe Vl`descu a rea lizat o marcheaz` prezen\a sa tot mai ve de postul na\ional de radio, adev`rat` diagram` a exis ten\ei. activ` la microfon. Sus\ine con- unde Gh. D. Mugur îndeplinea Chiar dac` unele poeme au un ferin\e despre Cultur` ]i civi- func\ia de director. Din prim` - caracter conjunctural, cele mai liza\ie (9 martie) ca ]i despre vara anului 1930, V. Voiculescu multe izbutesc s` evite captivi- N`scut la 13 octombrie 1884 Falsa cultur` ]i falsa civiliza\ie ini\iaz` Programul pentru s` - tatea unor st`ri legate de o întâm- în localitatea Pârscov, jude\ul (Universitatea radio din 13 teni – care va deveni ora satului plare anume, în`l\ându-se la o Buz`u. Studii de Litere ]i Filo - aprilie). Îl evoc` pe Alexandru – în care e prezent atât ca medic emo\ie apt` s`-l intereseze pe sofie (neterminate) la Universi- Vlahu\`, a c`rui cas` de la Bârlad cu sfaturi de specialitate (Buruie- 388 V V 389 nile de leac – 7 septembrie 1930, literare. Într-un supliment du- minent cuvenit. O aten\ie speci al` În 1966 apar cele dou` volu - Sfaturi medicale – 17 mai 1931 minical al ziarului „Universul“ a fost acordat` literaturii (V. Voi - me de nuvele inedite Capul de etc.), cât ]i ca publicist de actu- din ianuarie 1931, Victor Ion culescu a proiectat „Revista lite- zimbru ]i Ultimul Berevoi – cu un alit`\i rurale (Ve]tile s`pt`mânii – Popa scria despre drama sa în rar` radio“) ]i atragerii unor co- studiu introductiv de Vladimir 15 iunie 1980, 6 iulie 1930 etc.) patru acte Fata ursului, jucat` în laboratori de prestigiu. Nu ]tia, Streinu – care-l afirm` pe autor Evident, presta\ia sa nu se respectiva stagiune la Teatrul desigur, la data aceea ce viitor drept „un magician al fic\iunii“ limiteaz` la aceste programe pen- Na\ional c` „e în literatura noas- sumbru îi rezerv` soarta, sie]i ]i (N. Manolescu), iar în 1968 tru s`teni. La Universitatea tr` cel dintâi vestitor al unei Radioului mult iubit. Principala culegerea de Poezii (în dou` radio va conferen\ia despre adev`rate vie\i de sat. Tehnic, au- institu\ie de cultur` a \`rii (a]a volu me), de la aceea]i Editur` C`l`torii de alt`dat` despre torul s-a dovedit un om f`r` de cum o concepuser` ctitorii s`i) pentru literatur`, restituie citi- România (11 octombrie 1930), nici un respect fa\` de calapoa - avea s` fie rapid transformat` torului opera liric` a acestui Hora ca factor social ]i cultural dele vechi. De nu le cunoa]te ori într-un instrument primitiv de autor. În sfâr]it, în 1969, Editura (19 octombrie 1930), Sufletul ]i nu vrea s` le cunoasc` ne este to- propagand` ideologic`. Literatu- Dacia din Cluj-Napoca tip`re]te ra scriitorului, marcat` de sen- medicina (30 octombrie 1931), tuna. Neîndoielnic, îns` e faptul romanul inedit Zahei orbul – surile înalte ale spiritualit`\ii Paludism (14 august 1932), Dia- c` a izbutit s` confirme valoarea scris în anii crun\i de dup` cel de- na\ionale, este pus` la index de betul (2 octombrie 1932), dramatic` a «povestirii»“. al doilea r`zboi mondial. Dup` noile autorit`\i. Autorul volumu- Tradi\ionalismul în poezia eroic` cum avea s` scrie Liviu Gr`soiu, La 1 septembrie 1933, Vasile lui Poeme cu îngeri (1927) tre- (5 mai 1933) – f`când dovada exegetul devotat al lui V. Voicu - Voiculescu a fost numit în func\ia buia s` r`spund` în fa\a Antihris- dublei sale reprezentativit`\i: cea lescu, „Zahei orbul este romanul de referent literar la Radio. Doi tului pentru neostenita sa în- de om de ]tiin\` ]i de om de cul- ani mai târziu, în 1935, va fi credere în dumnezeire. V. Voicu - refacerii lumii din unghiul unui tur`. Nu s-a sfiit s` înf`\i]eze as- avansat consilier-referent literar lescu este prigonit ]i chiar arestat ales al soartei... Romanul poate fi cult`torilor de la sate numeroase cu rang de director clasa I, la la 4 august 1958. Va r`mâne în interpretat ]i ca o parabol` a Cuno]tin\e folositoare – oferite Direc\ia de programe a Radiodi- temni\` pân` la 2 mai 1962, când artistului creator, situat, aproape în spa\iul unei rubrici cu acest fuziunii. În acela]i an, este ales este eliberat. Omul Vasile Voicu - întotdeauna, ca individ social, pe titlu în ora satului – s` vor- cenzor, împreun` cu Tudor lescu fusese învins. În noaptea de grani\a ce separ` lumea sa ideal` beasc` tinerilor despre patriotism Vianu, al noului Consiliul de ad- 25/26 aprilie 1963, b`trân ]i bol- de cea real`“. (Mormântul stegarului, în ora ministra\ie, pre zidat de generalul nav el s-a stins din via\`, f`r` s` fi Însu]i V. Voiculescu a fost un premilitar` din 12 mai 1940). N. M. Condiescu. acceptat pactul cu diavolul. astfel de „ales al soartei“, care a Originea sa \`r`neasc` ]i ex- În martie 1945, V. Voiculescu Opera sa avea s`-i supravie \u - încercat „refacerea lumii“. A perien\a dobândit` în tinere\e ca se retrage din func\ia de\inut` la iasc`. În 1964 ap`reau postum, la f`cut-o printr-o continu` c`utare medic în circumscrip\iile rurale Radio – cu satisfac\ia de a fi ori- Editura pentru literatur` Ultimele de sine ]i – mai ales – într-o ale \`rii l-au apropiat de un entat programele institu\iei c`tre sonete închipuite ale lui Shake- necontenit` c`utare de Dum- univers plin de sev`, pe care-l va un public auditor tot mai amplu ]i speare în traducere imaginar` de nezeu. Poate de aceea, în plin ilustra admirabil în scrierile sale de a fi oferit culturii locul proe - V. Voiculescu. ateism, stimulat de oficialit`\ile 390 V V 391 vremii, literatura scriitorului avea face s` credem în spirit ]i scriitor care ]i-a legat ]i el via\a pat` de nesomn,/ Pe jil\ul t`u de s` fie c`utat` cu înfrigurare de nev`zute puteri“. de Radiodifuziune. Via\a ]i preot ]i de domn/ M` iart` c` noile genera\ii de cititori. Exprimându-]i convingerea moartea, deopotriv`. E vorba de mi-am pus o clip` tina./ Dar Radioul ]i oamenii lui au con- c` „nu exist` o inven\ie mai poetul Vasile Preda, autorul volu- poate vântul m-a adus prin z`ri,/ tribuit la difuzarea acestei litera- popular`, mai uman` ]i mai de - mului Ultimele sonete închipuite Gr`unte de nisip f`r` vedere,/ În- turi în varii modalit`\i. În 1980, mo crat` ca radiodifuziunea“, ale lui Vasile Voiculescu, ap`rut chis în scoica plin` de mistere,/ Teatrul radiofonic a înf`\i]at as- V. Voiculescu s-a str`duit s` postum (2003) sub egida Soci- Sihastrul m`n`stirii de sub m`ri./ cult`torilor – în regia lui Cristian demonstreze prin întreaga sa et`\ii Scriitorilor Militari. În nota Las toamnei `stea sufletul sub Munteanu ]i în interpretarea trud` la Radio c` lucrurile stau asupra edi\iei se precizeaz` faptul ploi/ S`-l calce frunzele cu pa]i magistral` a lui George Constan- chiar a]a. c` volumul „cuprinde 99 de de-aram`/ Sub pârjolirea brumei tin ]i Ion Caramitru – piesa în Se cuvine consemnat faptul sonete, începând cu sonetul 245, s` dea seam`/ }i orb s`-l duc` patru acte demiurgul, ap`rut` în c` tocmai un om de radio precum unde s-a oprit Vasile Voiculescu, mamei înapoi;/ Prin labirintul 1943. Liviu Gr`soiu ]i-a asumat sarcina folosind acela]i pretext literar“. negru al Fiin\ei/ S` pip`i cu Multe din textele din arhiva cercet`rii în adâncime a operei Iat`, spre convingere ]i în- toiagul umilin\ei“. autorului aveau s` fie reunite de voiculesciene. Autor al volumu- drept`\it` medita\ie, sonetul Spiritul poeziei lui V. Voicu - istoricul literar Victor Cr`ciun lui de critic` Poezia lui V. Voi - CCXLVI (246): lescu plute]te înc`, dramatic ]i (cunoscut realizator de emisiuni culescu, Domnia Sa este ]i un „M` iart`, dar c`-\i adum- purificator deasupra poeziei radiofonice) ]i de fiul scriitoru- aplicat editor al operei scriitoru- bresc lumina/ Cu pana mea sur- române de azi... lui, dr. Radu Voiculescu în volu- lui. mul Gânduri albe (Editura E vorba de cele dou` volume Cartea Româneasc`, 1986). Sunt tip`rite de Editura Minerva în cuprinse aici ]i multe texte di- colec\ia „Biblioteca pentru to\i“ fuzate în premier` la Radio Bu- (1983) ]i de postumul Vasile V cure]ti – sau cu referiri la aceast` Voiculescu: Poezii alese, antolo- U minune a veacului care era pentru gie, prefa\`, cro no logie ]i analize el radioul. Într-un pios omagiu literare de Liviu Gr`soiu, Editura adus contelui Guglielmo Mar- Vremea, Bucure]ti (1996). coni, inventator al noului mijloc Acela]i Liviu Gr`soiu va de comunicare, V. Voicu lescu semna ]i scenariul spectacolului scria c` „o und` de cea mai pur` de poezie Inscrip\ie pe un basm, emanen\` a divinit`\ii creatoare, difuzat în direct la 15 mai 1998 spiritul lui Marconi a creat, într-o de Canalul România Cultural. lume ]i cu material ce dep` ]e]te Cel mai recent gest de apre - umanul, (...) minunea care ne ciere a marelui poet apar\ine unui z 393

rut în mai multe antologii ale zottoVICeAnU elena genului, precum Marea de aur (Editura pentru literatur`, 1961 – Z unde semneaz` al`turi de Geo Bogza, Eugen Barbu, D. R. Po - zAttI lucian dioului de radio de aici. Dup` in- pescu ].a.), Continuitate (1970) augurarea studioului (în iunie ]i Carte de reportaj (Editura 1954) r`mâne în B`nie, lucrând Emi nescu, 1972 – unde este ca redactor-]ef adjunct ]i ca rea - prezent al`turi de Geo Bogza, lizator al unor emisiuni precum: Ioan Grigorescu, Miko Ervin). oltenia turistic`, În sat la noi, Al` turi de „literatura de fron- Izvora]ul, mituri ]i legende. La tier`“ a cultivat beletristica în N`scut` la 8 aprilie 1933 la desfiin\area, în 1985, a studioului Tele grame de dragoste, cuprin - Chi]in`u. Studii de pian la Con- se pensioneaz` pe motive medi - zând schi\e ]i povestiri (Editura servatorul de Muzic` „Ciprian Porumbescu“. Muzicolog, cerce - cale. Dup` 1990, este colaborator Scrisul românesc, 1984) ]i în t`tor la Institutul de Istoria Artei permanent la Radio Craiova, Curcubeul romanticilor (aceea]i N`scut la 6 februarie 1927 în „G. Oprescu“ al Academiei Ro - unde realizeaz` emisiuni precum editur`, 1987). Lucian Zatti a co- localitatea Brezoi, jude\ul Vâl- mâne, este – între aprilie 1991 – Via\a satului ]i magazin dumi - laborat intens ]i cu redac\ia cul- cea. Decedat în august 1993 la noiembrie 1993 – director al tural` a Radiodifuziunii Române, Craiova. Studii secundare, com- nical. Reporter de voca\ie, Lu- Direc\iei muzicale a Radiodifuzi- semnând ample reportaje în emi- pletate prin cursuri de jurnalism cian (Luciano – în acte) Zatti a unii Române. Din 1994 – consi - siuni precum m`rturii contem- la Academia „}tefan Gheorghiu“ semnat mai multe volume de lier la Direc\ia Forma\ii Muzicale porane ]i Carte radiofonic` de (1972-1974). În ianuarie 1953 publicistic`. Coautor (cu poetul – a Radioului. A publicat studii de reportaj. este angajat la Radiodifuziunea ]i el disp`rut – Petre Dragu) al muzicologie în volumele George Român` (în epoc`, institu\ia se c`r\ii Pe plaiurile pandurilor – Enescu (1964), George Enescu numea Comitetul de Radio de pe ap`rut` în 1957, cu focalizare pe (1971) ]i Mihail Jora (1998). lâng` Consiliul de Mini]tri al Re- transform`rile de ordin istoric din Peste 100 de studii ]i comunic`ri publicii Populare Române), lu- zona Olteniei. În 1960 a publicat ]tiin\ifice de profil în reviste aca- crând la direc\ia emisiunilor lite - Birnive, iar în 1967 – Ora]ele demice din \ar` ]i str`in`tate. Im- rare ]i teatrale, unde i-a avut co - dragostei. portante distinc\ii ]i recunoa]teri legi pe Pop Simion, Dinu S`raru Tonul reportajelor devine de- profesionale: Premiul „C. Po- ]i Dionisie }incan. gajat în Triunghiul apelor (1978), rumbescu“ al Academiei Rom@ne În octombrie 1953 este deta]at în Cantat` olteneasc` (1981) ]i (1964); Premiul Uniunii Com- la Craiova, cu misiunea de a în Drumuri ]i oameni din Oltenia pozitorilor ]i Muzicologilor pen- preg`ti intrarea în emisie a stu- (1985). Reportajele sale au ap` - tru muzicologie (1971); Premiul 394 Z

„Bernier“ al Academiei Franceze punte sonor` între prezent ]i tre- de Arte Frumoase, Institutul cut. Articole de critic` muzical` Fran\ei (1971); Premiul Uniunii în revista „România lite rar`“, ce Criticilor Muzicali (1989, 1993); se adaug` numeroasele contri bu\ii Premiul Uniunii Compozitorilor publicate în anii mai îndep`rta\i ]i Muzicologilor pentru critic` în „Studii ]i cercet`ri de istoria muzical` (1998). În anul 2000 a artei“, „Revue Roumaine d’his- prezentat la simpozionul inter- toire de l’art“ ]i „Synthesis“ – na\ional UNESCO, consacrat ajutând la definirea contribu\iei patrimoniului artistic, lucrarea muzicii române]ti în contextul Colec\iile muzicale ale Societ`\ii universalit`\ii. Române de Radiodi fuziune –

VU